Profitul Agricol nr. 46, din 9 decembrie 2020

nr. 46 din 9 decembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 46/2020 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Agricultura cu ferme mici, dar fiscalizate

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Dacå vreo autoritate ar avea interesul så extragå câ¡i din cei 846.619 de beneficiari ai subven¡iei APIA (în 2019) plåtesc ¿i impozite, ar vedea cå probabil nu sunt mai mult de 30.000 de oameni.

Or, agricultura noastrå realå, cea care pune mâncarea zi de zi pe rafturi, mai ales pe ace¿tia se bazeazå. Cum îi vor convinge pe ceilal¡i så iaså la lumina fiscalitå¡ii, este treaba politicilor de partid. A¿ zice cå mai ales a celor de dreapta, de¿i Parlamentul ne-a aråtat de mult cå ideologia e un moft. ¥n primul rând, dacå tot s-a vorbit de ferma de familie ¿i de ferma mare, cineva ar cam trebui så le defineascå. Ca så ¿tim ¿i noi ceva mai limpede care este una ¿i care este cealaltå. ªi, mai ales, så pricepem ce vrem de la fiecare.

Apoi, din cei 800.000 de “agricultori” de aståzi, nu vor putea råmâne to¡i pe pia¡å.

Nu cå le-ar vrea cineva råul, dar pia¡a vine la bra¡ cu concuren¡a. Din doi, trei mici gospodari råmâne unul singur, cel mai priceput.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Dupå ce a fost consolidatå ferma de familie fiscalizatå, abia atunci ministrul va putea vorbi de cooperative sånåtoase, cu for¡å economicå ¿i care så aibå, ca marile cooperative din Vest, ¿i geneticå de top de vânzare, ¿i abator, ¿i linie de procesare, ¿i transport, ¿i magazine sub brand propriu.

O astfel de cooperativå poate acoperi cu succes douå-trei jude¡e sau jumåtate de ¡arå, dupå priceperea managerilor. Altfel, din simpla uniune pe vorbe a unor såråcii, nu se na¿te o bogå¡ie...

Dar, pânå clådesc viitorul din ferme mici, politicienii ar face bine så nu uite de fermele mari, cele care plåtesc aståzi taxe ¿i impozite. ¥n perioada cenu¿ie pe care o traversåm, sunt singurele care chiar ne pot garanta siguran¡a alimentarå.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 46/2020

3

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii Câ¿tigåtorul nu ia nimic

Nicu Vasile, LAPAR: Sunt pre¿edinte pe banii mei!

7

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

12

Balint Petrescu, mic fermier dar trader important de cereale 14

Agricultura digital\ Aplica¡ia IPM Pro, dezvoltatå de Corteva pentru mai buna gestionare a insecticidelor 16 Digitalizarea agriculturii ecologice este fåcutå de olandezi 16

Culturi vegetale Solu¡iile Bayer Crop Science în lupta cu schimbårile climatice

18

A te asocia sau a nu te asocia?

9 Noul heder Claas Orbis 900 Pia¡a UE a cårnii de porc este blocatå 9 493 de tineri vor primi 20 de milioane de euro 10 Parteneriat public privat între LAPAR ¿i ASAS 10 Recomandarea Corteva pentru protec¡ia culturii de floarea-soarelui

20

Lucian Måcelaru, Agro Oil Service: “Vânzårile de inputuri s-au redus” 22

New Holland T5.95, tractorul eficient în orice fermå Kuhn Maxima 3, precizie prin excelen¡å

41

42 44

Informa]ii externe Trudeau se implicå în criza din India Singapore aprobå carnea sinteticå Alimentele, la cel mai ridicat pre¡ China î¿i face planuri de securitate alimentarå

Hibrizi de porumb recomanda¡i pentru campania 2021 25 Tehnologie de secetå 26 Ultima solu¡ie, Magazin fårå culturi de primåvarå 27 Pe Tâncåbe¿ti, la crap, FAO 480 ¿i densitate de 80.000 b.g./ha, în prag de iarnå în culturå neirigatå 34 Vulpoiul ispå¿itor Cre[terea animalelor Efectele pandemiei: Cålin Muscå a pornit noul abator 40 Agricultura predatå online

45 45 46

46

48 49

50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Câ[tig\torul nu ia nimic A¿teptat sau nu, alegerile de duminicå au avut cea mai slabå participare de la Revolu¡ie încoace. Doar 32% dintre cei cu drept de vot au ¿i fåcut-o. Ar trebui så ne punå pe gânduri, dar n-o va face. Iar, a¿a cum fotbalul e pe goluri, democra¡ia e pe voturi. ªi PSD a câ¿tigat alegerile.

Cu 30% din op¡iunile electoratului, cel mai mare partid din ¡arå ¿i-a asigurat pozi¡ia pentru urmåtorii patru ani.

PSD era pregåtit de Opozi¡ie, faptul cå au câ¿tigat aceste alegeri le asigurå posibilitatea så facå Guvern. Poate nu acum, poate peste 6 luni, så vedem cum ¿i-or face calculele Ciolacu, Grindeanu ¿i cu Dîncu.

bio. Cålin Georgescu, prezentat drept viitorul prim-ministru, crede cå “¡åranul român reprezintå gena autenticå a civiliza¡iei mileniului actual. El este nu doar ¿ansa redresårii României, ci înså¿i speran¡a rena¿terii lumii occidentale.

Prin gospodåria ¡åråneascå tradi¡ionalå am ajunge la bio în mod natural. România, ¡ara bio! Cu ea a¿ cuceri toatå lumea!” ªi o obsesie pentru aur: “Dacå se pune la punct agricultura ¡åråneascå tradi¡ionalå, exporturile de grâne române¿ti se vor face nu pe bani, ci contra aur.” Da, existå o categorie care chiar crede în lozincile astea.

USR-PLUS pierde suficient comparativ cu europarlamentarele. Pentru ei aceste alegeri sunt un e¿ec, chiar dacå liderii, Dan Barna ¿i Dacian Ciolo¿, le ambaleazå într-o poleialå victorioaså.

Doi fo¿ti premieri ¿i un pre¿edinte au fost exila¡i din parlament: Cålin Popescu Tåriceanu, Victor Ponta ¿i Traian Båsescu. Asta aratå ¿i memoria scurtå a poporului care voteazå.

Dacå Tåriceanu nu mai avea ¿anse reale, Ponta doar se va retrage pânå în 2024, când sigur va încerca din nou.

Meritå studiatå aceastå pråbu¿ire a lui Victor Ponta, care în 2014 strângea peste 5 milioane de voturi, iar acum nu a reu¿it så treacå pragul. ¥n seara alegerilor, Traian Båsescu nici nu î¿i imagina cå ia mai pu¡in de 6%. A terminat primul sub linie. ªi el fåcea cândva milioane de voturi...

Plåcut sau nu, AUR este surpriza acestor alegeri. Scorul foarte bun ob¡inut de Alian¡a pentru Unirea Românilor va fi fost deja disecat de toatå presa pânå când citi¡i aceste rânduri. Mizåm înså cå se vor apleca mai pu¡in spre latura agricolå a lui AUR, cea care ne intereseazå pe noi.

Gåsim la ei un amestec de evlavie pentru gospodåria ¡åråneascå ¿i lozinci

Ce credem cå urmeazå PNL nu poate guverna doar cu UDMR ¿i s-ar sinucide politic dacå ar încerca acum o nouå alian¡å cu PSD sau una cu AUR. Ludovic Orban s-a demis, låsând un alt ministru så ducå crucea guvernårii mai departe. Retras în culise, va fi probabil mai activ decât a fost ca premier.

PNL, în schimb, nu a reu¿it så treacå de 30%, cum î¿i propusese. Au dat vina pentru înfrângere pe prezen¡a scåzutå la vot, uitând de bâlbele de comunicare (cel pu¡in la agriculturå au furnizat muni¡ie la greu, mai ales cu închiderea pie¡elor). Marele lor atu este våzut pre¿edintele Iohannis, care le poate da formarea guvernului.

Profitul Agricol 46/2020

*

PSD va cåuta så nu ia guvernarea, dar asta nu înseamnå cå nu vor båga bå¡ul prin gardul Cotrocenilor.

Pentru urmåtoarele luni vom avea probabil o coali¡ie PNL-USR-UDMR. Va fi o alian¡å fragilå în care participan¡ii vor încerca så î¿i mascheze antipatiile.

De dragul puterii, atacurile vor fi reduse la tåcere. Dar asta depinde ¿i de cine va conduce USR. Formula bicefalå de pânå acum nu pare cea mai indicatå solu¡ie. De observat cå nici nu se råcise bine tu¿ul pe buletinele de vot cå Dacian Ciolo¿ î¿i anun¡a deja disponibilitatea pentru negocieri cu pre¿edintele Iohannis. Probabil fostul comisar la agriculturå are mai multå simpatie publicå decât Dan Barna.

Acum, pe USR Plus nu poate så-i mai încurce decât o eventualå mutare a lui Nicu¿or Dan. A dovedit cå poate lua primåria Capitalei, ar avea suficiente argumente så î¿i ia ¿i partidul înapoi.

Sunå abracabrant, dar este o variantå de lucru. Cu Nicu¿or Dan întors la partid, alian¡a cu PNL va fi cimentatå.

Peste un timp PSD va încerca o coali¡ie, dar ¿ansele de reu¿itå sunt mici.

Cel mai probabil vor a¿tepta ca PNL ¿i USR så se certe.

Urmeazå 4 ani fårå alegeri, ceea ce, în peisajul politizat de la noi, e o nesperatå gurå de oxigen. Så vedem dacå partidele vor ¿ti ce så facå cu aceastå ¿anså.

Adrian MIHAI Andrei OSTROVEANU

*Câ¿tigåtorul nu ia nimic este titlul unei nuvele de Ernest Hemingway

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Oi cu ¿orici pentru Cråciun Samsarii î¿i vând porcii online, dar, ca så nu afle autoritå¡ile de comer¡ul lor la negru, anun¡urile au devenit hilare: “Vând oi cu ¿orici”, “Oile cu ¿orici sunt de tåiat pentru Cråciun. Animale crescute bio au ¿orici. Cu greutå¡i între 100 ¿i 250 kg”.

Explica¡ia este pe måsurå: dacå scriau cuvântul “porci”, site-urile de vânzåri animale nu le acceptau anun¡urile din cauza restric¡iilor impuse de epidemia de pestå porcinå africanå. Amenda poate ajunge pânå la 40.000 de lei.

Numai crescåtorii de vaci mai pot construi fabrici de lactate Conform noului Plan Na¡ional Strategic, doar fermierii care cresc vaci vor mai putea primi subven¡ii pentru înfiin¡area unor fabrici de lapte. Iar acest lucru se întâmplå în condi¡iile în care “fermierii no¿tri sunt prizonierii unor multina¡ionale, 6-7-8, care fac pre¡ul pie¡ei”, sus¡ine secretarul de stat Emil Dumitru. “Vor face fabrici de lapte doar fermierii care produc lapte. Nu vom mai da subven¡ii europene pentru investi¡ii unora care nu au legåturå cu vaca de lapte. A¿a am fåcut în 2007, când am închis foarte multe capacitå¡i mici de procesare, pe motivul ¿i pe ra¡ionamentul potrivit cåruia nu respectå standardele comunitare, în loc så le finan¡åm, så le modernizåm”.

Bani pentru abatoare mici AFIR anun¡å cå prime¿te, pânå pe 31 decembrie, cereri de finan¡are pentru construc¡ia abatoarelor de mici dimensiuni. Valoarea totalå a fondurilor se ridicå la 13 milioane de euro ¿i se acordå prin submåsura 4.2 “Sprijin pentru investi¡ii în procesarea/ marketingul produselor agricole”.

Cererile se depun exclusiv online, pânå când se atinge plafonul maxim de 19,4 milioane de euro. Pragul de calitate pentru proiectele care se depun este de 40 de puncte, stabilite prin cumularea criteriilor de selec¡ie, men¡ionate în Ghidul solicitantului.

8

Nicu Vasile, LAPAR>

Sunt pre[edinte pe banii mei!

Vineri, pe 11 decembrie, este a¿teptat verdictul Cur¡ii de Apel Bucure¿ti la apelul fåcut de LAPAR împotriva deciziei din 14 august 2020 a Tribunalului Bucure¿ti, prin care a fost respinså cererea de legalizare a conducerii instalate în urma votului din ¿edin¡a AGA din 4 februarie. Într-un proces separat, LAPAR se confruntå cu ¿ase organiza¡ii jude¡ene, care solicitå chiar anularea hotårârii AGA din 4 februarie. Procesul a demarat pe 24 august, fix în ziua în care LAPAR a fåcut apel împotriva deciziei de respingere a legalizårii noii conduceri. Cele ¿ase organiza¡ii jude¡ene contestatare a hotårârii din 4 februarie sunt ACCPT Boto¿ani, AF Tulcea, APA Bråila, AUPAP Ia¿i, APA Valea Florilor, AJPA Bacåu, Romovis ¿i Moldovis Boto¿ani. Sentin¡a în acest dosar este a¿teptatå pe 5 ianuarie.

Dacå pe 11 decembrie i se respinge apelul ¿i deci pierde definitiv primul proces, de legalizare a conducerii LAPAR, Nicu Vasile ¿i consiliul director instalat

Så mâncåm ¿i porcii bolnavi de pestå porcinå africanå Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, considerå cå porcii bolnavi de pestå porcinå africanå nu ar mai trebui eutanasia¡i ¿i distru¿i, ci introdu¿i în consumul uman.

“Carnea de porc cu pestå porcinå nu are nicio problemå pentru consumul uman. Am fost la colegii bulgari, ne-au servit cu carne de porc care a avut pestå porcinå ¿i ne-au spus cå, în conformitate cu institutul lor de cercetåri din Sofia, nu existå niciun risc. Nu sunt specialist, dar de bulgarii pot ¿i noi nu?”, s-a întrebat Nicu Vasile cu ocazia unei conferin¡e de preså.

în 4 februarie nu vor mai conta decât în interiorul Ligii, conducerea LAPAR nemaifiind opozabilå nimånui din exterior.

Nici în interiorul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare sau la Copa-Cogeca, nici în rela¡ia cu MADR. Dacå se då câ¿tig de cauzå asocia¡iilor contestatare, se revine, practic, la situa¡ia existentå în 3 februarie, cu Lauren¡iu Baciu pre¿edinte suspendat ¿i Gheorghe Albu pre¿edinte interimar.

Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, se aratå foarte relaxat în legåturå cu viitorul organiza¡iei, care actualmente plute¿te într-o mare incertitudine.

“Situa¡ia în LAPAR e ca la început.

Se judecå... Ca în România. Eu sunt ales, dar contestat de ¿ase organiza¡ii.

Se judecå pe fond. Eu nu stau în loc de asta. Nu am venit cu alt interes decât de a face treabå. Nu må intereseazå... cå e juridic cum e... Sunt pe banii mei, cheltuiesc banii mei. Dacå nu merge, må duc pre¿edinte la un fond de investi¡ii, cumpår o fermå, fac o burså la nivel na¡ional.”

Robert VERESS Profitul Agricol 46/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

A te asocia sau a nu te asocia?

Miercuri, pe 9 decembrie, când revista noastrå iese pe pia¡å, pe internet se va desfå¿ura o interesantå discu¡ie, speråm, despre asocierea fermierilor, o solu¡ie pentru agricultura verde ¿i modernå.

Este organizatå de eurodeputa¡ii Cristian Ghinea ¿i Vlad Boto¿, din partea Renew Europe ¿i platforma O ¡arå ca afarå.

Se va vorbi despre noua Politicå Agricolå Comunå post 2021 care pune accent pe abordåri eco ¿i noile tehnologii, mai ales digitale. “Între timp, cei mai mul¡i dintre agricultorii mici ¿i mijlocii din România se stråduiesc så supravie¡uiascå, având

prea pu¡inå capacitate de a valorifica oportunitå¡ile ¿i nici nu primesc consiliere pentru a se dezvolta”, se aratå în comunicatul care precede dezbaterea. ¥n afarå de cei doi ini¡iatori vor mai vorbi ministrul Adrian Oros, apoi Alexandra Toderi¡å, pre¿edinte CRPE, Alexandru Potor, fost secretar de stat la agriculturå în mandatul lui Petre Daea, acum pre¿edinte al Federa¡iei Na¡ionale a GAL-urilor, Anca Marcu, fost director executiv al Cooperativei Lunca Some¿ului Mic ¿i al¡ii. ¥n måsura posibilitå¡ilor tehnice dezbaterea va fi transmiså ¿i pe pagina de Facebook Profitul Agricol.

Pia]a UE a c\rnii de porc este blocat\ Pia¡a porcului e foarte sensibilå, spune Cålin Muscå, fiul lui Dimitrie Muscå de la Arad.

“Au gåsit recent o scroafå de mistre¡ bolnavå în Germania ¿i a cåzut pre¡ul cårnii pe burså cu 20 de cen¡i pe kilogram. ¥nainte de asta, Germania sacrifica un milion de porci pe såptåmânå ¿i exporta în China.

Când s-a descoperit pesta porcinå africanå în Germania, ¡årile asiatice au încetat så mai importe porc de la ei.”

Scandalul Covid din marile abatoare germane nu a afectat exporturile atât de mult cum le-a afectat PPA. Acum, Germania trebuie så vândå acei porci în ¡årile din Uniunea Europeanå. “A¿a s-a pråbu¿it ¿i pre¡ul purcelului pe burså. A fost cu trei luni în urmå 80 de euro, iar apoi s-a pråbu¿it la 39 de euro, dupå care a scåzut la 27 Profitul Agricol 46/2020

când s-a anun¡at focarul de pestå.

Dacå aduci purcei din zone curate, nu înseamnå nimic fiindcå România este ro¿ie toatå, cu excep¡ia a douå jude¡e roz fiindcå au doar pestå la mistre¡i. Dacå ar fi o pia¡å foarte stabilå, po¡i så evaluezi profitul. E¿ti presat de produc¡ie så sacrifici, chiar dacå nu-¡i convine pre¡ul.

Când pre¡ul e generat de burså, trebuie så-¡i optimizezi costurile, ca så fii mereu sub pia¡å”.

Despre noul abator pornit de Cålin Muscå la Irato¿u, cu o capacitate de 1.250 de porci pe zi, pute¡i citi pe larg în pagina 40.

Viorel PATRICHI

Agricultura UE dupå Brexit, în dezbaterea COMAGRI Såptåmâna aceasta au loc reuniunile Comisiei de Agriculturå din Parlamentul European, COMAGRI cum i se spune pe scurt. Se va prezenta situa¡ia actualå a negocierilor din cadrul trialogurilor privind Politica Agricolå Comunå, fiind, de asemenea, organizatå o audiere pe tema Agricultura UE dupå Brexit.

Comisarului pentru agriculturå îi plac conferin¡ele cu pu¡ini jurnali¿ti Polonezul Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå, apare rar în conferin¡e de preså.

Acum, de când cu internetul, a descoperit chiar conferin¡ele de preså cu o mânå de jurnali¿ti. Din cauza condi¡iilor tehnice nu se pot conecta decât 10 oameni odatå, ¿i aceia atent selecta¡i. Pur ¿i simplu, acolo, la Bruxelles, nu poate omul så aibå ¿i el o conexiune bunå. Stau pe fir ceilal¡i comisari ¿i îi iau din vitezå. A¿a va fi ¿i pe 16 decembrie, când Wojciechowski i-a propus o conferin¡å de preså în obi¿nuitul cerc restrâns.

România ¿i fermierul de tip nou, o conferin¡å Carmen Avram Eurodeputata Carmen Avram a organizat mar¡i, pe 8 decembrie, o conferin¡å online despre România ¿i fermierul de tip nou, provocårile Pactului Ecologic European. Vor fi prezentate rezultatele studiului realizat în perioada octombrie - noiembrie 2020 privind impactul reformei PAC post 2020 la nivelul fermelor din România. Vor vorbi, în ordinea apari¡iei, Oana Neagu, unul dintre pu¡inii români ajun¿i în sferele de control ale Copa-Cogeca, Florin Burculescu, pre¿edintele cooperativei ºara Mea, Vlad Popescu, CEO Norofert, Mihail Dumitru, directorul general adjunct al DG Agri, Alexandru Stånescu, încå pre¿edintele Comisiei de Agriculturå, ¿i Teodor Maru¿ca, cel mai reputat specialist în paji¿ti pe care îl avem.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Nu ¿tim så atragem bani pentru på¿uni Teodor Maru¿ca (ICDP Bra¿ov) spune cå este disponibilå o sumå de 2 miliarde de euro pentru på¿uni, pe care nimeni nu ¿tie cum så-i acceseze, cu excep¡ia unor composesorate. “Din påcate, România, care are douå milioane de hectare de paji¿ti ¿i o treime din agriculturå în zona montanå, nu are o viziune clarå - ¿i deci nici politici - pentru aceste paji¿ti permanente, deci nu ¿tie ce så cearå în acest sens Comisiei Europene. Legea Muntelui, care a fost adoptatå, ar putea ajuta, dar ea trebuie suplimenatå de o lege specificå, pastoralå, a¿a cum existå în state cu mare tradi¡ie de agriculturå montanå: Fran¡a, Germania, Spania, Italia”, spune Teodor Maru¿ca.

Agrii, un an de succes S-a scurs primul an de când existå brandul Agrii România ¿i 5 ani de când Origin Enterprises PLC a investit în România, prin achizi¡ia companiilor Redoxim ¿i Comfert.

Stafful Agrii recunoa¿te cå a fost un an cu multe provocåri, generate de factori externi ¿i interni, care i-au împins la schimbåri rapide, implementate cu succes, ¿i asta datoritå valorilor comune împårtå¿ite de cele douå organiza¡ii. Acum, au o strategie clarå pentru urmåtorii ani, proiectatå pe o structurå organizatoricå solidå, cu principii sånåtoase.

493 de tineri vor primi 20 de milioane de euro AFIR a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru finan¡area exploata¡iilor agricole, depuse în sesiunea derulatå la nivel na¡ional ¿i în diaspora în perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020.

AFIR a primit online 778 de solicitåri de finan¡are, în valoare totalå de 31.870.000 de euro.

Dintre acestea, 10 cereri (410.000 de euro) au fost depuse de cåtre tineri fermieri români care lucreazå în stråinåtate.

Cele mai multe solicitåri, 200, au fost depuse pentru investi¡ii în horticulturå (8,16 milioane de euro). Alte 146 au fost pentru culturi de câmp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro.

Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitåri de finan¡are

Parteneriat public privat între LAPAR [i ASAS LAPAR î¿i dore¿te foarte mult un centru de cercetare aplicatå, dezvoltare ¿i implementare pentru agriculturå.

Acesta va func¡iona în apropiere de Bucure¿ti, cu finan¡are privatå. Mai multe lucruri nu au fost încå comunicate. Dar, pentru asta, Liga a confirmat punerea la punct a parteneriatului public privat încheiat cu ASAS, în scopul revitalizårii cercetårii agricole.

Scopul acestui parteneriat este de a pune la un loc nevoile fermierilor ¿i provocårile care îi a¿teaptå în viitor cu expertiza ¿i solu¡iile pe care le poate

10

în valoare de 5,63 milioane de euro.

Totodatå, o altå ramurå agricolå care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri în valoare de 3,88 milioane de euro.

Cu privire la investi¡iile mixte, atât vegetal, cât ¿i zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitåri de finan¡are, însumând 3,43 de milioane de euro.

Pentru cre¿terea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investi¡iilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finan¡are s-au depus la AFIR pentru investi¡ii în ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro. Pentru investi¡ii în cre¿terea ovinelor, caprinelor ¿i bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finan¡are în valoare de aproximativ jumåtate de milion de euro.

Din totalul proiectelor depuse în sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finan¡are 493 de proiecte, în valoarea totalå de 20,2 milioane de euro.

oferi cercetarea la cel mai înalt nivel ¿tiin¡ific.

Totodatå, LAPAR a anun¡at ¿i stabilirea unei colaboråri cu Funda¡ia Eurolink - Casa Europei, organiza¡ie nonguvernamentalå care deruleazå proiecte de informare ¿i formare în domeniul integrårii europene, fondatoare a Catedrei Interna¡ionale Onorifice Jean Bart CIO-SUERD, în parteneriat cu Academia Românå.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 46/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 23 noiembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 85.970 tone, Malaezia 37.770 tone, Mexic 33.070 tone, Venezuela 17.770 tone ¿i Japonia 11.070 tone.

¥n såptåmâna 16 - 20 noiembrie 2020 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 250 dolari/tonå (1.025 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 271 dolari/tonå (1.111 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Mar Apr

23.11 122 120 119

24.11 123 121 120

25.11 125 123 121

26.11 127 125 123

27.11 130 129 127 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Apr

23.11 211 214 215

24.11 214 215 217

25.11 26.11 27.11 215 217 219 217 219 223 219 220 224

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.11 Rouen 202 Dunquerque 201 Pallice 204 Creil FOB 199 Moselle FOB 197 Rouen FOB 250

24.11 25.11 203 205 203 205 205 207 200 201 199 200 251 253

Ian Mar Apr

24.11 243 240 245

25.11 245 241 247

România

26.11 247 243 249

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 27 noiembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/tonå (980 lei).

A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 203 euro/tonå (995 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la

Ian Mar Apr

23.11 160 161 163

24.11 25.11 26.11 27.11 161 163 165 167 163 165 167 171 165 167 169 173

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.11 Bordeaux 185 Pallice 191 Rhin FOB 199 Bordeaux FOB 191 Pontivy 195

12

euro/t

24.11 25.11 26.11 27.11 189 190 191 193 193 194 195 197 200 201 203 207 193 194 195 200 197 199 200 203

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 4) 967 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

$/t

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 179 dolari/t (734 lei).

27.11 250 247 251

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 189 dolari/tonå (775 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2020 este de 183 dolari/t (750 lei).

27.11 210 211 213 205 203 259

fost de 229 dolari/tonå (939 lei), cu 9 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¡ul a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei), în cre¿tere cu 10 euro/tonå.

euro/t 26.11 207 207 209 202 201 257

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 23.11 242 239 244

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 203 euro/tonå (995 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

închidere a fost de 197 euro/tonå (965 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

port a fost 227 dolari/tonå (931 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 23 noiembrie.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

23.11 24.11 25.11 26.11 27.11 220 221 223 225 227 221 223 225 227 230

Profitul Agricol 46/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 23 - 27 noiembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 475 dolari/tonå (1.947 lei), cu 14 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 noiembrie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr

23.11 425 423 425

24.11 427 425 427

$/t 25.11 429 427 429

26.11 431 429 430

27.11 437 435 437

Orz România FOB Constan¡a 189 euro/t (=) 926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 23.11 Rouen 193 Dunqerque 191 Moselle 190 Pontivy 195 Orz bere: Creil** 197 Moselle** 200

24.11 194 193 191 197

25.11 195 194 193 199

26.11 197 195 194 200

27.11 200 197 197 203

199 200 201 203 201 203 205 207

na 1.117.770 tone, Spania 97.170 tone, Arabia Sauditå 77.770 tone, Egipt 77.770 tone, Mexic 37.070 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 491 dolari/tonå (2.013 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 439 dolari/tonå (1.800 lei), în cre¿tere cu 12 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr

23.11 845 839 827

24.11 25.11 26.11 850 853 855 841 843 845 833 835 839

$/t 27.11 853 847 842

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 200 euro/tonå (980 lei), mai mare cu 7 euro/tonå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/tonå (1.014 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 noiembrie.

Argentina: pentru livrare în decembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 231 dolari/t (947 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Taiwan 7.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 23 - 27 noiembrie 2020, a fost de 205 dolari/tonå (840 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 137.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 23 - 27.11.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

23.11 24.11 25.11 26.11 27.11 197 199 200 201 205 199 200 201 203 207

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

23.11 24.11 25.11 26.11 27.11 427 429 431 433 439 425 427 429 431 437

Ian Febr

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 9 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 485 euro/tonå (1.988 lei), mai mare cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 485 dolari/tonå (1.988 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 27 nov., a fost de 479 dolari/tonå (1.964 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 497 dolari/t (2038 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

23.11 24.11 25.11 26.11 27.11 470 471 473 475 479

Ian

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 431 euro/tonå (2.112 lei), cu 12 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 nov.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

23.11 24.11 25.11 26.11 27.11 Dieppe 474 475 477 481 485

de 427 euro/tonå (2.092 lei), mai mare cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 429 euro/tonå (2.102 lei).

A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

23.11 415 Dunquerque 417 Moselle 419

27.11 427 429 431

Ian Mar Apr

Rouen

24.11 417 419 420

25.11 419 420 421

26.11 421 423 425

23.11 433 435 433

24.11 435 437 435

25.11 437 439 437

26.11 440 441 439

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

271 dolari/t

Profitul Agricol 46/2020

+ 10

229 dolari/t

+9

$/t

23.11 24.11 25.11 26.11 27.11 481 483 485 487 491 483 485 487 490 495

475 dolari/t

+ 14

205 dolari/t

$/t 27.11 445 443 440

+8 13

Pre]uri [i pie]e

Balint Petrescu, mic fermier dar trader important de cereale Balint Petrescu este fermier de aproape 30 de ani, exploateazå peste 300 de ha pe care cultivå grâu, orz, porumb, floarea-soarelui ¿i soia. Dar este ¿i unul dintre cei mai mari dealeri de cereale din Timi¿. În 2020, a vândut 20.000 de tone de cereale. A încårcat douå trenuri: unul de porumb ¿i unul de grâu. Au fost 45 de vagoane pline pe care le-a dat multina¡ionalelor ¿i fermelor de animale, inclusiv la Smitfield.

P

re¡ul la cereale a mers foarte bine anul acesta, din cauza pandemiei. Kilogramul de porumb a ajuns la 80 de bani, iar kg de grâu, 90 de bani. ¥n mod atipic pentru un trader de cereale, Balint Petrescu este nemul¡umit de faptul cå pia¡a nu func¡ioneazå cum crede el cå ar trebui într-un stat membru al Uniunii Europene.

Din punctul lui de vedere, ¡ara noastrå este un producåtor foarte important de cereale, pe care le vinde în Occident la pre¡uri de nimic, iar acestea se întorc sub forma produselor finite, la pre¡uri mult mai mari.

“Vindem grâu ieftin la italieni ¿i cumpåråm de la ei paste la pre¡uri de 10 -15 ori mai scumpe. Am ajuns în aceastå situa¡ie din cauza politicilor proaste aplicate de-a lungul anilor, unde interesul fermierilor români a fost întotdeauna pe locul secund. Nimeni nu l-a apårat pe producåtorul român ¿i nici el nu a ¿tiut så se apere.

Acum într-al doisprezecelea ceas poate ne vine mintea la cap så luåm pozi¡ie a¿a cum se cuvine så ne apåråm interesele”, spune fermierul.

14

Când ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost în vizitå la Timi¿oara în aceastå varå, s-au întâlnit, iar oficialul de la Bucure¿ti i-a prezentat unele solu¡ii la aceastå problemå.

Cu fonduri europene, spunea ministrul, se va construi o re¡ea de depozite de colectare unde fermierul så î¿i poatå vânde produsele agroalimentare la pre¡uri avantajoase. Så nu mai fie nevoit så le ofere samsarilor la pre¡uri de nimic, numai så scape de ele.

Ca fermier, în 2020, la grâu, Petrescu a reu¿it o produc¡ie bunå de 4.000 de kg la ha, de¿i a fost secetå prelungitå în Timi¿. Spune cå a ¿tiut så aplice tehnologii inteligente, care au salvat cultura.

De exemplu, a scarificat terenul pânå la 50 de cm adâncime ¿i astfel apa din påmânt nu s-a evaporat. De asemenea, are un parc auto cu cele mai moderne utilaje agricole: tractoare New Holland ¿i Case IH. Balint Petrescu mizeazå pe porumb, fiindcå este cel mai productiv. Din cele peste 300 de ha, jumåtate au fost cultivate cu porumb, în 2020. În Timi¿, spune el, se produc cu u¿urin¡å 12 -13 tone de porumb la ha.

Dacå reu¿e¿ti så vinzi kg cu 70 de bani sco¡i 7-8.000 de lei, iar pe inputuri bagi

cam 3.000-4.000 de lei. E un câ¿tig serios. Fermierul preferå genetica achizi¡ionatå de la multina¡ionale, de¿i ¿tie cå cel mai bun grâu este cel românesc, întrucât multina¡ionalele sunt mai u¿or de accesat ¿i inspirå încredere.

Semin¡ele de grâu, de porumb ¿i floarea-soarelui le achizi¡ioneazå de la Pionner, Syngenta ¿i Bayer Dekalb. Tot de la Bayer preferå så ia ¿i tratamentele pe care le aplicå culturilor agricole.

Balint Petrescu ¿i-a început activitatea în agriculturå dupå revolu¡ia din decembrie 1989. Cineva i-a dat întâlnire la hotelul Continental din Timi¿oara så îl ajute cu o tranzac¡ie de cereale cåtre portul Constan¡a. L-a rugat så se ocupe de aceastå vânzare. A¿a a intrat în domeniul complex al agriculturii.

Târziu s-a gândit så cumpere ¿i ceva teren ¿i a reu¿it så ia o parte din fostul IAS al comunei Peciu Nou, cu depozitele de cereale aflate la 20 de km de Timi¿oara.

A achizi¡ionat 100 de ha de teren ¿i a început så cultive grâu, porumb ¿i floarea-soarelui. S-a extins, luând påmânt ¿i în arendå de la ¡åranii care nu aveau mijloacele necesare så î¿i lucreze terenul.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2020

AGRICULTURA DIGITAL|

Aplica]ia IPM Pro, dezvoltat\ de Corteva pentru mai buna gestionare a insecticidelor A fost lansatå o nouå aplica¡ie mobilå care så-i ajute pe producåtorii agricoli så-¿i protejeze culturile ¿i så asigure un sistem agricol mai rezistent ¿i mai durabil.

Prin utilizarea aplica¡iei IPM Pro de la Corteva Agriscience (disponibilå pentru descårcare în Google Play ¿i Apple App Store), fermierii pot måsura orice impact poten¡ial al substan¡elor, cum ar fi Isoclast active, Spinetoram ¿i Spinosad, asupra insectelor benefice ¿i polenizatorilor. De asemenea, oferå informa¡ii pentru o utilizare corectå ¿i în condi¡ii de siguran¡å a insecticidelor, inclusiv Closer, Delegate ¿i Exalt.

Dupå deschiderea aplica¡iei ¿i selectarea unei culturi, utilizatorii pot accesa informa¡ii legate de dåunåtori, insecte benefice ¿i polenizatori, precum ¿i recomandåri de administrare ¿i utilizare a solu¡iilor oferite de Corteva, care îi pot ajuta pe cultivatori så ob¡inå o recoltå bogatå ¿i de calitate.

De exemplu, un cultivator de ro¿ii care folose¿te noul insecticid Closer de la Corteva Agriscience, pentru a-¿i proteja culturile împotriva afidelor, poate accesa aplica¡ia så evalueze impactul acestui produs asupra tuturor insectelor benefice ¿i polenizatorilor cheie.

Lansarea aplica¡iei este în conformitate cu viziunea companiei Corteva Agriscience pentru un sistem alimentar mai durabil, a¿a cum prevåd Obiectivele de Durabilitate pentru 2030. Compania se angajeazå în stabilirea,

restaurarea ¿i conservarea habitatului pentru polenizatori ¿i fauna sålbaticå, punând accent pe o aprovizionare accesibilå ¿i continuå cu alimente, care satisface nevoile alimentare ¿i nutri¡ionale ale unei lumii în continuå cre¿tere.

Cele 14 obiective care trebuie atinse în urmåtorii 10 ani sunt construite în jurul a patru piloni principali: obiective în beneficiul agricultorilor; obiective în beneficiul terenului; obiective în beneficiul comunitå¡ilor ¿i obiective pentru opera¡iunile companiei. Printre acestea se numårå angajamentul de a consolida biodiversitatea în vederea îmbunåtå¡irii a peste 10 milioane de hectare prin practici durabile de gestionare a terenurilor ¿i conservarea habitatelor.

Corteva

Digitalizarea agriculturii ecologice este f\cut\ de olandezi Din cele 500.000 de ha arabile existente în jude¡ul Timi¿, 56.000 de ha sunt înregistrate în agricultura ecologicå.

Cea mai mare exploata¡ie în sistem eco se întinde pe 1.600 ha, la 40 de km de Timi¿oara, la Birda. Aceastå fermå ecologicå este unicå în jude¡ul Timi¿, nu numai prin faptul cå îmbinå agricultura cu vânåtoarea ¿i cu pescuitul.

Marian Vasile, administratorul jude¡ului Timi¿, ¿i Alin Nica, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean, au invitat ambasada Olandei så le propunå solu¡ii.

“Proiectul de informatizare a agriculturii eco din Timi¿ este foarte important,” confirmå ¿i prof. Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene. “Olandezii au o experien¡å vastå în domeniu 16

¿i ei vor veni cu logistica ¿i tehnologiile cadru de ultimå genera¡ie pe care le vor implementa aici, în agricultura din Timi¿.

E bine så cuno¿tem ¿i alte sisteme de cultivare în sistem eco. Îngemånând principiile de agriculturå eco ale olandezilor cu ale noastre, va ie¿i cu siguran¡å un hibrid foarte reu¿it, de care avem nevoie pe care îl vom adapta agriculturii din Timi¿”.

Pe de altå parte, informatizarea agriculturii ecologice va ajuta foarte mult, fiindcå existå o crizå cronicå de for¡å de muncå în agricultura din Timi¿, care se agraveazå în fiecare an, iar informatizarea aduså de olandezi va înlocui omul.

Olandezii vor veni ¿i cu pesticidele atestate bio ¿i vor deschide ¿i o pia¡å de desfacere în afara grani¡elor pentru produsele eco ob¡inute de fermierii timi¿eni, la pre¡uri mai avantajoase.

“Fiind pre¿edintele Asocia¡iei Inginerilor Agricoli Timi¿, îi vom implica ¿i pe inginerii agronomi, pe speciali¿tii de la USAMVB Timi¿oara, dar ¿i pe fermieri. ªansele de reu¿itå a proiectului sunt cu atât mai mari cu cât activitå¡ile de implementare vor fi coordonate de CJT ¿i cu sprijin ¿i de la DAJ”, a mai pus Petanec.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2020

CULTURI

VEGETALE Solu]iile Bayer Crop Science în lupta cu schimb\rile climatice Interviu cu dr. ing. Daniel Grosz, directorul regional Vest - Bayer - Fermierii sus¡in cå e nevoie de o schimbare a perioadei de semånat. Bayer a fåcut unele cercetåri în Timi¿. Ce concluzii a¡i tras?

Obiectivul companiei Bayer este de a veni cu solu¡ii adaptate ¿i personalizate la nivel de fermå.

Personal cred cå aceastå nevoie de schimbare a opticii ar trebui tratatå ini¡ial ca o nevoie de adaptare, o analizå de îmbunåtå¡ire a tehnologiei aplicate pentru a råmâne totu¿i într-o zonå de stabilitate la nivel de fermå.

Dacå vorbim de stabilirea unei perioade optime de semånat, cred cå nu e benefic så luåm decizii radicale, fiind important så gåsim un echilibru între momentul semånatului, condi¡iile pedoclimatice (factori ecologici), caracteristicile materialului genetic (factori biologici), rota¡ie, expunerea la îmburuienare, boli ¿i dåunåtori în anumite fenofaze (factori tehnologici) ¿i nu în ultimul rând considerente de cost (factori economici). ¥n cazul tuturor speciilor de culturå avem ni¿te condi¡ii minimale cre¿terii ¿i dezvoltårii plantelor (luminå, cåldurå, apå, aer, elemente chimice, sol), zonarea agricolå ¿i ecologicå a plantelor råmânând în continuare unul dintre principiile de bazå ale agriculturii.

- Care sunt rezultatele cercetårilor la cele trei culturi: grâu, rapi¡å ¿i porumb de la Cårpini¿ ¿i Comlo¿, în Timi¿?

Grâul, dupå carte, se seamånå astfel încât pânå la venirea iernii så råmânå 40-50 de zile în care plantele så vegeteze 18

normal, så acumuleze cca 450-500°C temperaturi pozitive, astfel încât så ajungå în stadiul de 2-3 fra¡i ¿i 3-4 frunze, epoca optimå de semånat fiind cuprinså între 25 septembrie -10 octombrie.

Din experien¡a câmpului, în ultimii 10 ani, atât la Cårpini¿, cât ¿i la Comlo¿u Mic, în Timi¿, am reu¿it så semånåm grâul în platformele Bayer în intervalul 3-18 octombrie, întâlnind condi¡ii pedoclimatice foarte diferite an de an, care au dus la råsårirea lui dupå semånat între 9-17 zile ¿i o situa¡ie extremå întâlnitå în campania 2018-2019 când grâul semånat în optim (18.10.2018) a råsårit dupå 89 zile (15.01.2019), pe fondul secetei extreme.

Cu toate acestea, produc¡ia înregistratå în acel sezon a fost de cca 7,6 tone, traversând o iarnå cu temperaturi peste medie ¿i pe fondul precipita¡iilor înregistrate în prima jumåtate a anului 2019 ajungând în septembrie la 469 mm precipita¡ii, cu un deficit de 131 mm versus media multianualå a zonei raportat la perioada septembrie 2018- august 2019, ceea ce scoate în eviden¡å plasticitatea ¿i capacitatea extraordinarå de adaptare ¿i recuperare a fenofazelor la cultura grâului în momentul în care condi¡iile meteo devin optime evolu¡iei înregistratå la o culturå care nu a intrat deja în declin fiziologic.

Anii în care precipita¡iile înregistrate în decursul perioadei de vegeta¡ie s-au apropiat de media multianualå a zonei au dus la cele mai mari produc¡ii.

- Deci nu este bine så fie decalatå epoca de semånat?

Aceastå analizå sus¡ine crezul meu de a men¡ine cât se poate de mult semånatul în jurul epocii optime de semånat, cu diferen¡e înainte sau dupå de pânå la 10 zile.

Riscurile unui semånat foarte timpuriu pot fi legate de o evolu¡ie înaintatå a grâului, cu o expunere la dåunåtori precum afide ¿i cicade, Zabrus, viermi sârmå, mu¿tele cerealelor etc. greu de combåtut, în urma ultimelor reglementåri europene, prin lipsa unor tratamente sistemice aplicabile la såmân¡å.

Urmåtoarea culturå - rapi¡a, dupå carte se recomandå a fi semånatå la sfâr¿it de august, prima decadå a lunii septembrie, la nivelul zonei de vest, fiind important så ajungå în stadiul de cei trei 8 (8 frunze în rozetå, 8 mm la colet ¿i 8 cm lungime sistem radicular) pentru a putea rezista pânå la -18 -25 grade în iarnå fårå strat protector de zåpadå.

Favorabilitatea ¿i succesul unei culturi de rapi¡å ¡ine de cantitatea de precipita¡ii înregistratå în perioada augustseptembrie, care ar trebui så ajungå la cca 100-150 mm precipita¡ii. ¥n ultimii 10 ani în platformele Bayer semånatul rapi¡ei s-a realizat în intervalul 31 august - 27 septembrie, în condi¡ii pedoclimatice foarte diferite an de an, care au dus la råsårirea rapi¡ei în 10 pânå la 26 zile direct dependen¡i de precipita¡ii ¿i condi¡iile optime de semånat.

Toamna lui 2018 a fost primul an în care Profitul Agricol 46/2020

CULTURI VEGETALE rapi¡a nu a råsårit, fiind nevoi¡i så înfiin¡åm o culturå de primåvarå din cauza secetei pedologice înregistrate.

Evolu¡ia produc¡iilor în acest interval a fost clar dependentå atât de precipita¡ii, din punct de vedere cantitativ, cât ¿i ca moment fenologic în care s-au înregistrat temperaturi scåzute în perioada înfloritului, presiunea de boli, dåunåtori, fåcând din aceasta una dintre culturile foarte volatile, care trebuie foarte atent monitorizatå.

Un semånat foarte timpuriu poate duce la o sensibilizare a culturii la apari¡ia temperaturilor scåzute din timpul iernii, posibila apari¡ie a tijei florale în cazul neaplicårii de 1-2 tratamente cu regulatori, cât ¿i expunerea tot mai mare la dåunåtori precum purecii cruciferelor, viespea rapi¡ei, mu¿tele rådåcinilor, afide, controlul bolilor precum phoma, devenind o prioritate.

- Care au fost rezultatele experien¡elor la cultura porumbului?

Porumbul, dupå carte, se seamånå atunci când la ora 7, la 10 cm adâncime, temperatura este de 8°C, cu vreme în curs de încålzire.

Experien¡a anului 2020 ne aratå încå o datå cå porumbul rezistå bine la secetå în prima parte de vegeta¡ie, reu¿ind så dezvolte un sistem radicular

puternic încå din primele faze de vegeta¡ie. Calendaristic, pentru zona de Vest recomandårile sunt cuprinse între 1025 aprilie. Am utilizat ca epocå de semånat intervalul 26 martie - 20 mai, observând faptul cå cea mai bunå evolu¡ie dupå semånat, cât ¿i cele mai bune produc¡ii au fost înregistrate în intervalul 10 - 26 aprilie ca moment al semånatului în condi¡iile pedoclimatice specifice fiecårui an de referin¡å (grupa de hibrizi avea maturitå¡i cuprinse între RM 90-105; FAO 300-450).

de la extratimpurii la foarte tardivi, de la hibrizi destina¡i moråritului la cei de siloz, adapta¡i ¿i pozi¡iona¡i diferitelor medii de produc¡ie întâlnite în ferme.

Câteva dintre caracteristicile definitorii ale geneticii Dekalb sunt poten¡ialul ridicat de produc¡ie, vigoarea bunå la råsårire, un pachet agronomic tulpinå ¿i rådåcinå foarte bun, vitezå foarte bunå de pierdere a apei, toleran¡å la secetå de tip HD, o geneticå prin care se ob¡ine stabilitate ¿i un plus de produc¡ie, fiind pretabilå la densitå¡i ridicate.

- Cât de importantå este alegerea soiurilor ¿i hibrizilor?

- Cum ar putea fi adaptate tehnologiile, pe viitor?

Compania Bayer vine an de an cu hibrizii Dekalb de geneticå nouå atât la rapi¡å, cât ¿i la porumb, propunându-ne så råspundem tuturor solicitårilor venite de la nivel de fermå. Când vorbim de rapi¡å, genetica nouå vine cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie, cu o toleran¡å la scuturare devenitå etalon în pia¡å, hibrizi cu o vigoare excelentå, cu dublå toleran¡å la Phoma, toleran¡å la ger, cu o rezisten¡å superioarå la frângere a tulpinii, hibrizi Clearfield, cu un con¡inut ridicat de ulei, ¿i nu în ultimul rând hibrizi stabili.

Când vine vorba de genetica Dekalb la porumb amintim faptul cå acoperim cu hibrizi toate grupele de maturitate,

Când vorbim de tehnologiile viitorului, cu siguran¡å putem enun¡a platformele de agriculturå digitalå - agricultura de precizie, unde compania Bayer prin cea mai evoluatå platforma digitalå, Climate Field View, are capacitatea la acest moment så creeze planuri personalizate pentru fiecare teren, în vederea gestionårii semånatului cu densitå¡i variabile, aplicåri în doze variabile a produselor de protec¡ie a plantelor, genereazå hår¡i de sånåtate a culturilor, hår¡i de irigat, toate acestea cu scopul de a ajuta la maximizarea productivitå¡ii la nivel de fermå.

- Ce pårere ave¡i despre acest verdict: “Trebuie regândit ¿i adaptat totul în agriculturå!” utilizat de unii speciali¿ti?

Da, poate fi un verdict valid, important este la ce ne raportåm. Dacå ne uitåm la salturile tehnologice înregistrate pe unele verigi ale agriculturii în ultimii 15-20 de ani sau la actualele platforme digitale ce ne deschid numeroase oportunitå¡i în viitor, cred cå e nevoie så ne a¿ezåm ¿i så reconsideråm unele aspecte ale tehnologiei aplicate în prezent pentru a putea fi pregåti¡i pentru ce urmeazå. Este vorba de agriculturå de precizie, agricultura viitorului prin utilizarea responsabilå a resurselor solului, reducerea impactului asupra mediului într-un context dinamic reprezentând un råspuns important la condi¡iile climatice adverse.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2020

19

CULTURI VEGETALE

Recomandarea Corteva pentru protec]ia culturii de floarea-soarelui Ana Maria PACARIU Category Marketing Manager Herbicides, Corteva Agriscience

Dacå porumbul este mai pu¡in preten¡ios la planta premergåtoare, nu acela¿i lucru îl putem spune ¿i despre floarea-soarelui, care are predispozi¡ie la anumite boli pågubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent aceastå culturå necesitå o rota¡ie corespunzåtoare ¿i uneori s-ar impune revenirea pe acela¿i amplasament doar dupå o pauzå de câ¡iva ani.

A

nul acesta, nefiind posibilå respectarea acestei condi¡ii, este posibil så avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infec¡ie, iar în func¡ie de particularitå¡ile locale, o serie de agen¡i patogeni se pot instala în culturå.

20

Dintre ace¿tia amintim: - Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenu¿iu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui) ca fiind cele mai cunoscute ¿i pågubitoare boli; - Phomopsis helianthi (necrozarea ¿i frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

De asemenea, în anumite condi¡ii, boli precum: Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacterianå) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singurå boalå råmaså netratatå poate afecta par¡ial sau total cultura de floarea-soarelui ¿i poate influen¡a întrun mod negativ produc¡ia.

De aceea, Corteva recomandå aplicarea în vegeta¡ie a fungicidului Tanos 50WG, un fungicid extrem de efficient, cu douå substan¡e active cu mod de ac¡iune diferit, ¿i anume: - Famoxadon are proprietå¡i lipofilice, fiind aderent la cuticulå ¿i foarte greu de spålat dupå o orå de la aplicare.

Are ac¡iune antisporulantå ¿i blocheazå

cre¿terea ciupercii. Famoxadon difuzeazå în cuticulå ¿i determinå o bunå redistribuire a substan¡ei active la suprafa¡a frunzei, fiind remobilizat prin ploaie ¿i rouå. Sporii ciupercii devin incapabili så încol¡eascå, germinarea sporilor fiind blocatå.

- Cimoxanil penetreazå ¡esutul frunzei ¿i se distribuie translaminar. Stopeazå cre¿terea leziunilor ¿i sporularea, inducând reac¡ia de autoapårare a plantei.

Recomandåm fungicidul Tanos 50WG în doza de 0,4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formårii butonului floral, când încå se poate interveni cu ma¿ina de stropit în lanul de floareasoarelui, aplicare recomandatå în special pentru protejarea calatidiului. În cazuri de atac de manå din infec¡ii secundare (Plasmopara helianthi), aplica¡i 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depista¡i atacul.

Este de preferat så aplicåm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnåvire, pentru o dezvoltare armonioaså ¿i pentru a pune în valoare poten¡ialul excep¡ional de produc¡ie al hibrizilor.

Profitul Agricol 46/2020

CULTURI VEGETALE

Lucian M\celaru, Agro Oil Service>

“Vânz\rile de inputuri s-au redus” Lucian Måcelaru este director executiv al Agro Oil Service din Slobozia ¿i se ocupå cu distribu¡ia de semin¡e, pesticide ¿i îngrå¿åminte. ¥n contrapartidå, cumpårå grâu, porumb, orz, soia, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i mazåre, pe care o condi¡ioneazå ¿i o revinde cåtre procesatori, exportatori, ferme zootehnice.

Firma are o cifrå de afaceri de peste 30 de milioane de euro.

În

15 ani de activitate, Agro Oil Service ¿i-a format o bazå de peste 800 de fermieri-clien¡i pentru inputuri ¿i de peste 2.000 de fermieri-furnizori de produc¡ie vegetalå. 95% dintre afacerile cu inputuri se fåceau prin credit furnizor, cu plata produselor la recoltå. Pentru campania de toamnå 2019, au livrat inputuri de trei milioane de euro. Pentru campania actualå, livrårile abia de au totalizat o ¿esime: 500.000 de euro. Fermierii au folosit såmân¡a de grâu din hambare, rapi¡å s-au vândut doar circa 200 de saci, îngrå¿åminte s-au dat din stocuri vechi.

Pe de o parte, reculul livrårilor îl nemul¡ume¿te pe Måcelaru, fiindcå, alåturi de pråbu¿irea tranzac¡iilor cu recolta de cereale de toamnå, reduce cifra de afaceri cu 20-30 de procente.

Pe de altå parte, mårturise¿te cå ar avea mult mai pu¡ine griji dacå ar renun¡a la distribu¡ie ¿i s-ar axa exclusiv pe comer¡ul cu cereale. Doar 60% dintre inputurile livrate în toamna anului trecut au fost achitate pânå în prezent.

22

“Nu am introdus penalitå¡i de întârziere, dar fermierilor care nu au venit din timp så discute cu noi, så negociem o în¡elegere prin care så ne împår¡im echitabil pagubele, le-am anulat discountul”, afirmå directorul Agro Oil Service. Fermierii care nu au beneficiat de clemen¡å sunt dintre cei care s-au låsat påcåli¡i de mirajul proiectului pentru instituirea jude¡elor calamitate, care le-ar fi dat dreptul så invoce seceta drept clauzå de for¡a majorå pentru neonorarea contractelor.

Måcelaru aratå cå, în general, fermierii au dat dovadå de seriozitate, asumându-¿i obliga¡iile. Înså minoritatea celor incorec¡i îi då båtåi de cap.

“Cam 95% dintre fermierii cu care colaborez sunt corec¡i, î¿i respectå angajamentele sau, dacå au dificultå¡i pe care nu le pot depå¿i pe moment, încearcå så negocieze o solu¡ie reciproc convenabilå.

Cei 5% care nu sunt serio¿i te deturneazå de la dezvoltarea afacerii cåtre activitå¡ile acestea care te consumå: recuperare de bani, trimis notificåri, discutat cu avoca¡i etc. Din påcate, avem ¿i câteva executåri silite ¿i procese pe rol”. În ultimii trei ani, Måcelaru a fost mai atent cu fermierii pe care îi finan¡a, dar på¡aniile de anul åsta l-au determinat så-¿i înåspreascå mai mult procedurile de acordare a creditului comercial.

Clien¡ii care au datorii neplåtite nu vor mai primi marfå cu plata la recoltå.

Cu câteva excep¡ii, fermierii persoane fizice nu mai primesc finan¡are. Se vor introduce penalitå¡i pentru cei care ar fi trebuit så achite inputurile pentru culturile de primåvarå, dar amânå plata pentru recolta din varå, deoarece firma trebuie så recupereze din pierderile generate de lipsa de rulaj.

Problema contractelor forward Agro Oil Service a încheiat pu¡ine contracte forward pentru produc¡ia de grâu din 2020. Nici nu a existat o mare presiune pe executarea contractelor, având în vedere diferen¡ele mici de cota¡ii, dintre momentul încheierii contractelor ¿i cel al recoltei.

La porumb, înså, a mar¿at puternic pe forward. “M-am påcålit ¿i eu cu statisticile USDA, ce se dovedesc eronate pentru al doilea an consecutiv. Americanii au prezis produc¡ii foarte mari, de¿i semnalele erau destul de clare cå nu va fi a¿a”.

Contractele forward pentru culturile de primåvarå s-au executat în propor¡ie de 30%. Din fericire, o mare parte a fermierilor care nu ¿i-au putut onora obliga¡iile s-au a¿ezat la masa negocierilor ¿i au acceptat så suporte o parte dintre despågubirile pe care firma lui Måcelaru trebuia så le achite mai departe, pe lan¡. Despågubiri care s-au cifrat la sute de mii de euro. Au fost, înså, ¿i fermieri care, pe române¿te spus, i-au dat ¡eapå, adicå au fåcut produc¡ie, dar au vândut marfa în altå parte, pentru un Agro Oil Service este o afacere de familie. Dintre cei 80 de angaja¡i, mul¡i sunt rude apropiate. Afacerea a fost construitå de pårin¡ii lui Lucian Måcelaru, coordonatå de tatål lui, retras de doi ani din func¡ia executivå ¿i råmas ac¡ionar majoritar.

So¡ia lui Lucian Måcelaru este director financiar, cumnatul director opera¡ional - coordonator al bazelor de aprovizionare, sora lui lucreazå la execu¡ie contracte de cereale, unchiul e agent de vânzåri în Bråila ¿i fermier cu 300 ha, vårul e ¿eful bazei de la Ivåne¿ti, so¡ia lui la contabilitate.

Profitul Agricol 46/2020

CULTURI VEGETALE

“

"Dacå nu vom avea precipita¡ii mai abundente, îmi voi tåia finan¡årile pentru inputuri mult ¿i îmi voi påstra banii pentru achizi¡ii de cereale, cu riscul de a-mi diminua marja de profit ¿i de a fi nevoit så reduc echipa de vânzåri".

“

pre¡ mai bun.

Aceste neajunsuri l-au determinat så decidå cå anul viitor va reduce propor¡ia contractelor forward, urmând så fie foarte selectiv cu fermierii în cazul cårora va accepta vânzarea anticipatå a recoltei.

Considerå cå ordonan¡a de urgen¡å pentru declararea unor jude¡e calamitate, care i-ar fi oferit ¿i lui posibilitatea så invoce clauza de for¡å majorå pentru neonorarea unor contracte, i-ar fi folosit doar pe termen scurt.

“Pentru mine ar fi fost o oportunitate de a câ¿tiga foarte mul¡i bani. Dar consider cå a fost un demers populist, de campanie electoralå, ce risca så dårâme tot ce s-a construit în ultimii 30 de ani în termenii economiei de pia¡å ¿i ai comer¡ului liber. Ordonan¡a le-a generat speran¡e de¿arte unor fermieri care, e adevårat, au fost ¿i sunt la ananghie. Astfel, ace¿tia, în loc så poarte discu¡ii din timp cu båncile, cu firmele de leasing, cu comercian¡ii de cereale ¿i de inputuri, au amânat ¿i au pus pe toatå lumea în fa¡a faptului împlinit doar când era prea târziu pentru solu¡ii rezonabile”.

Cum a evitat impasul Marja de profit a firmei Agro Oil Service este una destul de micå. De exemplu, anul trecut, la o cifrå de afaceri de 33 de milioane de euro, profitul net a Profitul Agricol 46/2020

Lucian M\celaru, director executiv Agro Oil Service, Slobozia

fost de 1,8% - 0,6 milioane de euro. Prin urmare, orice platå neonoratå îi provoacå lui Måcelaru insomnii. În campania de recoltare a culturilor de toamnå, volumele tranzac¡ionate de firma lui s-au redus de la 38.000 de tone de grâu în 2019, la 6.000 în 2020, dintre care 2.000 de t procurate din jude¡e îndepårtate, precum Teleorman sau Mehedin¡i.

A¿adar, un sezon ratat, dupå care a sperat la un reviriment generat de produc¡ii mari la prå¿itoare. Dar, de¿i la finalul lunii iulie, când a plecat în concediu, situa¡ia era promi¡åtoare, câteva zile mai târziu se schimbase dramatic.

“Nu ¿tiam pe unde vom scoate cåma¿a.

Dacå se repeta dezastrul de la rapi¡åorz-grâu, eram în pierdere mare ¿i obligat så restructurez activitatea fermei”.

Dupå ¿ocul ini¡ial, a adoptat o strategie ce s-a dovedit câ¿tigåtoare. Pariind lucid pe o cre¿tere constantå a pre¡urilor pe bursele interna¡ionale, a oferit constant cu 5-10 lei/t în plus fa¡å de concuren¡å, astfel cå au venit cåtre el chiar ¿i fermieri mari care în anii anteriori preferau så livreze marilor traderi. Chiar ¿i a¿a, volumele tranzac¡ionate au fost la trei påtrimi din cele ale anului precedent, înså cifra de afaceri a fost chiar mai bunå, gra¡ie pre¡urilor crescute.

O altå strategie ce a men¡inut firma lui Måcelaru pe linia de plutire, chiar ¿i în condi¡iile acestui an, este profilul clientului såu: lucreazå cu fermieri din toate categoriile. Iar în cazul celor mari,

Måcelaru a preferat så nu ¡inteascå exclusivitatea, tocmai pentru a diminua din expunerea la risc.

L-au ajutat foarte mult ¿i douå mari credite IMM Invest: unul de 4,7 milioane de lei, pentru construirea unor silozuri cu capacitatea de 30.000 de tone, care vor completa capacitatea de stocare existentå, de 110.000 t, distribuitå în patru baze din Ialomi¡a; ¿i încå un credit de 5 milioane pentru capitalul de lucru, care i-a prins bine pentru a-¿i sus¡ine campania agresivå de achizi¡ii la culturile de primåvarå.

Noile silozuri vor fi construite în gara Slobozia Nouå, planul fiind de a avea o bazå pentru livrarea de marfå în portul Constan¡a prin calea feratå, astfel încât så disponibilizeze flota de 20 de camioane în campanie, pentru a putea prelua mai multå marfå. Livrarea în port nu înseamnå, deocamdatå, ¿i export de cereale - aceasta fiind o inten¡ie pentru un viitor cu volume de vânzåri mult mai mari.

Tot din planurile de viitor face parte diversificarea activitå¡ii. “Riscurile sunt în cre¿tere, iar noi depindem prea mult de o singurå bucatå din industrie. Ideal ar fi så gåsim o modalitate de cre¿tere a valorii adåugate a ceea ce vindem. Pentru asta, am nevoie de imboldul unui an mai bun. Înså îl încheiem pe acesta cu optimism, fiindcå soliditatea afacerii a fost testatå cu succes”.

Robert VERESS 23

Hibrizi de porumb recomanda]i pentru campania 2021 Alegerea hibridului potrivit este primul pas pentru o culturå de porumb reu¿itå. Având în vedere seceta pedologicå din acest an, manifestatå pe o suprafa¡å extinså din sudul ¿i estul României, selectarea geneticii potrivite devine ¿i mai dificilå. Hår¡ile puse la dispozi¡ie de Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie indicå persisten¡a deficitului de precipita¡ii chiar ¿i în sud-vest, zonå în care produc¡iile nu au fost grav afectate anul acesta. Vå propunem spre studiu recomandårile fåcute de companiile de semin¡e pentru cultura din primåvara anului 2021, ca un prim pas în documentare. Testårile independente, efectuate, de exemplu, de Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, constituie ¿i ele o surså bunå de informare, în timp ce testarea în ferma proprie este aleaså de fermierii ce pun cel mai mare pre¡ pe stabilitate.

Agrii Din brandul de semin¡e Atlas, al companiei Agrii, fac parte hibrizi care så asigure produc¡ii stabile în condi¡ii variate ¿i sunt adapta¡i atât tehnologiei intensive ¿i medii, cât ¿i nevoilor micilor producåtori. De asemenea, alegem pentru fermierii no¿tri hibrizi cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie, rezisten¡å mare la boli, dar ¿i toleran¡i la secetå.

RGT CONEXXION FAO 310 Talie mare, inser¡ie medie a ¿tiuletelui, ¿tiulete foarte bine fecundat; stay green bun; rânduri/¿tiulete: 14-16, boabe/rând: 28-30, MMB: 340-360 g. Rezisten¡å bunå la cådere ¿i frângere, stare fitosanitarå a ¿tiuletelui bunå. Tolerant Profitul Agricol 46/2020

la helmintosporiozå. Densitate la semånat (b/ha): condi¡ii bune - 75-80.000, condi¡ii limitative - 65-70.000. Poten¡ial excep¡ional de produc¡ie. MMB: foarte bun, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie. Rezisten¡å foarte bunå la principalele boli ale porumbului. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, rustic/adaptat tuturor zonelor de culturå ale porumbului.

RGT FUXXTER FAO 400 Talie medie, inser¡ie medie a ¿tiuletelui, regularitate bunå a ¿tiule¡ilor, rânduri/¿tiulete: 16-18, boabe/rând: 3032. MMB: 320-340 g. Rezisten¡å la cådere ¿i frângere bunå, stare fitosanitarå a ¿tiuletelui bunå, tolerant la helmintosporiozå. Densitatea la semånat (b/ha): condi¡ii bune - 75-80.000, condi¡ii limitative - 65-70.000. Poten¡ial de produc¡ie foarte bun. Vigoare foarte bunå la

pornirea în vegeta¡ie, profil fitosanitar excelent. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, comportament foarte bun în situa¡ii limitative, pierdere rapidå a apei din bob.

RGT LIGETIXX FAO 390 Talie mare, inser¡ie medie a ¿tiuletelui, ¿tiulete foarte bine fecundat, rânduri/¿tiulete: 14-16, numårul de boabe/rând: 28-30. MMB: 320-340 g. Rezisten¡å la cådere ¿i frângere foarte bunå, stare fitosanitarå a ¿tiuletelui foarte bunå, tolerant la helmintosporiozå.

Densitatea la semånat (b/ha): condi¡ii bune - 70-75.000, condi¡ii limitative 65-70.000. Foarte bun poten¡ial de produc¡ie, hibrid de genera¡ie nouå.

Rezisten¡å foarte bunå la principalele boli ale porumbului. Rustic, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, pierdere rapidå a uuu apei din bob.

25

HIBRIZI PORUMB

Alcedo ALEXXANDRA DUO FAO 340 Semitimpuriu, rezistent la uuu cicloxidim - Stratos Ultra. Vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, tulpinå robustå, rezisten¡å foarte bunå la cådere, rezisten¡å foarte bunå la principalele boli ale porumbului. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, poten¡ial de produc¡ie foarte bun.

MMB: mare, bob dentat, pierderea rapidå a apei din bob. Rânduri/¿tiulete: 16, boabe/rând: 30 - 32, MMB: 340 - 360 g. Densitate (b.g./ha) în condi¡ii bune 75 - 80.000, limitative - 65 - 70.000, adaptat tuturor zonelor de culturå ale porumbului.

duri/¿tiulete: 16-18, boabe/rând: 30 - 32, MMB: 330 - 360 g. Densitate (b.g./ha) în condi¡ii bune: 75 - 80.000, limitative: 65 - 70.000.

RGT HIMALAYAXX FAO 320 Semitimpuriu, dentat, stay green bun, ¿tiulete uniform, bine fecundat. Rezisten¡å foarte bunå la cådere, råspunde foarte bine ¿i la densitå¡i reduse, compenseazå prin productivitate. Toleran¡å foarte bunå la principalele boli, toleran¡å foarte bunå la climatul arid continental. Rânduri/¿tiulete: 14 - 16, boabe/rând: 30, MMB: 350 - 370 g, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Densitate (b.g./ha) în condi¡ii bune: 75 80.000, limitative: 65 - 70.000.

MAS 49 P FAO 400 Semitardiv, dentat, talia plantei: medie, vigoare bunå la råsårire, tulpinå robustå. Rezisten¡å foarte bunå la cådere, toleran¡å ridicatå la ar¿i¡å ¿i secetå, stay green ridicat. Adaptat atât pentru semånatul timpuriu. cât ¿i tardiv. Rânduri/¿tiulete 16 - 18, boabe/rând: 36 40, MMB: 310 - 330 g, înflorit: 995°C, maturitate recoltare 32% umiditate: 1.980°C. Densitate (b.g./ha) în condi¡ii bune: 72 - 75.000, limitative: 60 68.000.

RGT DRAGSTER FAO 380 Semitimpuriu, dentat, pierderea rapidå a apei din bob, vigoare bunå la råsårire, tulpinå robustå. Rezisten¡å foarte bunå la cådere, toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å. Råspunde foarte bine ¿i la densitå¡i reduse, compenseazå prin productivitate. Bunå toleran¡å la principalele boli. Rânduri/¿tiulete: 16 18, boabe/rând: 40, MMB: 350 - 380 g, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Densitate (b.g./ha) în condi¡ii bune: 75 80.000, limitative: 65 - 70.000.

RGT HEXXAGONE FAO 360 Semitimpuriu, dentat, rustic, pierderea rapidå a apei din bob, tulpina robustå. Rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere, vigoare bunå la råsårire. Toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å. Rân26

Bayer Crop Science DKC4709 NOU! RM97 FAO 350-390 Semitimpuriu, pozi¡ionat pe segmentul de maturitate al hibridului DK4670. Ob¡inerea unei produc¡ii ridicate este posibilå, chiar ¿i în condi¡ii pedo-climatice dificile, deoarece are o

toleran¡å foarte bunå la secetå. Recomandat pentru semånatul în epoca optimå ¿i întârziatå. Se poate cultiva în toate zonele ¿i mediile de culturå. Densitate: mediul ridicat - 80.000 b.g/ha, mediul mijlociu - 75.000 b.g/ha, mediul scåzut - 70.000 b.g/ha. Vândut în sezonul 2021 împreunå cu tratamentul Acceleron. Dedicat fermierilor inovatori care î¿i doresc performan¡å superioarå, stabilitate de produc¡ie în toate mediile de culturå, cu adaptabilitate la diferite densitå¡i, oferå rentabilitate mai mare fa¡å de hibrizii din acela¿i segment de pia¡å.

DKC4897 NOU! RM98 FAO 350-390 Semitimpuriu, pozi¡ionat pe segmentul de maturitate al hibridului DK4943. Intensiv, atinge maximum de produc¡ie în condi¡ii de densitate ridicatå. Se poate cultiva în toate zonele, în mediile de culturå mijlociu ¿i ridicat.

Respectând urmåtoarele recomandåri de densitate ve¡i ob¡ine cel mai bun ranadament la hectar: mediu ridicat 80.000 b.g/ha; mediu mijlociu - 75.000 b.g/ha. Este comercializat în sezonul 2021 împreunå cu tratamentul Acceleron. Dedicat fermierilor profesioni¿ti care î¿i doresc performan¡å superioarå

Tehnologie de secet\ Nina Gheorghi¡å, fermier din jud. Bråila, a comandat deja hibrizi de porumb. Grupa maximå este de FAO 350. Hibrizii de floarea-soarelui sunt timpurii ¿i semitimpurii. De¿i sperå ca anul viitor så irige integral cultura de porumb, nu måre¿te maturitatea hibrizilor, ba chiar o reduce pu¡in. Anul acesta, când nu a irigat, hibrizii folosi¡i au fost de pânå la grupa FAO 380. La baza deciziei stå deficitul foarte mare de apå din sol ¿i dorin¡a de a-¿i securiza produc¡ia. Tehnologia va viza randamente de doar 8.000 kg/ha porumb ¿i 3.000 kg/ha la floarea-soarelui. Nu mizeazå pe produc¡ii mai mari ¿i nu va investi exagerat în inputuri, mai ales îngrå¿åminte solide ¿i lichide (foliare). “Sunt convinså cå, dacå va fi apå, pot suplimenta nevoia de hranå pe parcurs, ¿i cu aceste grupe FAO ¿i o densitate de 65.000 pl/ha la porumb pot atinge 10 tone/ha”, spune fermierul. În 2020 nu a semnat contracte futures, model pe care-l va urma ¿i în 2021. Cu 15 tamburi ¿i douå motopompe, face douå udåri la grâu pânå la momentul lunii mai, când ar trebui så ducå instala¡iile în cultura de porumb.

Profitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB ¿i stabilitate de produc¡ie în tehnologiile intensive de culturå, care oferå o profitabilitate mare la hectar fa¡å hibrizii din acela¿i segment de pia¡å.

DKC5404 RM104 FAO 400-440 Semitardiv, se poate semåna timpuriu, are un pachet agronomic foarte bun ¿i o vitezå mare de pierdere a apei din bob. Cultivat în densitå¡ile de 80.000 b.g/ha în mediul ridicat ¿i 75.000 b.g/ha în mediul mijlociu de produc¡ie, va oferi o experien¡å deosebitå fermierilor. Datoritå pachetului agronomic foarte bun (rådåcini ¿i tulpini puternice) se poate recolta ¿i întârziat, fårå pierderi de produc¡ie. Este comercializat în sezonul 2021 împreunå cu tratamentul Acceleron. Dedicat fermierilor profesioni¿ti care î¿i doresc så performeze la densititå¡i medii în sistem intensiv irigat de culturå, ce oferå performan¡å de produc¡ie net superioarå fa¡å hibrizii din acela¿i segment de pia¡å.

Ultima solu]ie, f\r\ culturi de prim\var\ Nicolae Sitaru, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb din România, fermier din Ialomi¡a, ia în considerare så nu semene culturi de primåvarå pe solele în care anul acesta nu a avut ce recolta. A semånat în toamnå 1.400 ha, mai are 1.100 ha pentru primåvarå. Jumåtate ar putea råmâne nesemånate dacå nu vor avea un volum de precipita¡ii de cel pu¡in 200 l/mp. Opinia sa este împårtå¿itå de mul¡i fermieri din zonå, mai precizeazå acesta. de produc¡ie. Este comercializat în sezonul 2021 împreunå cu tratamentul Acceleron.

Dedicat fermierilor profesioni¿ti din sudul ¡årii, cu sisteme de iriga¡ii, care î¿i doresc o perioadå lungå de vegeta¡ie pentru performan¡å maximå de produc¡ie.

*Maturitatea relativå (RM) este datå de numårul de zile cu temperaEste pozi¡ionat pe segmentul de ma- turi biologic active, de la råsårit pânå turitate al hibridului DKC5830. Se la maturitatea fiziologicå (apari¡ia preteazå la semånatul timpuriu ¿i are o punctului negru).

Mediu scåzut de produc¡ie: toleran¡å foarte bunå la secetå. Datoritå vitezei mari de pierdere a apei din bob parcele în care se ob¡in, an de an, ¿i a pachetului agronomic foarte bun, se produc¡ii de porumb care nu preteazå a fi cultivat în tehnologiile in- depå¿esc 8 t/ha.

Nivelul mediu al produc¡iilor: tensive, irigate în fermele din sudul României. Este comercializat în se- parcele în care de obicei se ob¡in prozonul 2021 împreunå cu tratamentul Ac- duc¡ii de porumb între 8 ¿i 12 t/ha; celeron. Dedicat fermierilor profesio- parcele ale cåror soluri sunt bine ni¿ti din sud care î¿i doresc un hibrid structurate, fertile; în zone mai mult tardiv, performant ¿i stabil în sistemul sau mai pu¡in impactate cu ar¿i¡å ¿i secetå; în ferme unde se aplicå irigat. tehnologii medii spre avansate, cu DKC6897 NOU! RM118 FAO >550 parcuri de utilaje moderne ¿i în care utilizarea produselor de uz fitosaCel mai tardiv din portofoliul Dekalb.

Prin prisma maturitå¡ii sale, se preteazå nitar se face eficient ¿i la momentele la cultivare în sistem intensiv ¿i irigat optime etc.

Mediul ridicat al produc¡iilor: (mediu ridicat de produc¡ie) în fermele din sudul României la o densitate de parcele în care de obicei se ob¡in propeste 80.000 b.g/ha, atingând cu u¿u- duc¡ii de porumb de peste 12 t/ha, cu rin¡å nivelul de produc¡ie de 16t/ha în soluri de texturå medie bine structurate, fertile, cu pu¡ine restric¡ii din condi¡ii favorabile.

Datoritå pachetului agronomic punct de vedere climatic sau tehnofoarte bun (rådåcini ¿i tulpini puternice), logic. Terenurile irigate intra în se poate recolta ¿i întârziat fårå pierderi aceastå categorie.

DKC5709 NOU! RM107 FAO 450-490

Profitul Agricol 46/2020

Biocrop Pentru cultura porumbului compania propune partenerilor såi hibrizi de porumb perfect adapta¡i condi¡iilor pedoclimatice din ¡ara noastrå, cu diferite întrebuin¡åri, cum ar fi industria moråritului, siloz sau produc¡ia de boabe. Hibrizii no¿tri acoperå o plajå largå de timpurietå¡i de la grupa FAO 240 pânå la 400.

NORICO FAO 240 Destina¡ie boabe/siloz, semisticlos, genera¡ie nouå, frunze semierecte, bine adaptat la secetå, înrådåcinare puternicå. Rezisten¡å foarte bunå la frângere, 14-16 rânduri boabe, calitå¡i excelente pentru morårit, digestibilitate bunå.

PERACINO FAO 350 Destina¡ie boabe, dentat, plasticitate ecologicå mare, toleran¡å la secetå, pretabil la semånatul timpuriu, bun caracter stay green, productivitate ridicatå.

TORRANO FAO 350 Destina¡ie boabe-siloz-biomaså, rustic, bunå toleran¡å la secetå, bunå toleran¡å la boli, digestibilitate bunå, constant în produc¡ii.

VESTAS FAO 370 Destina¡ie boabe, plasticitate ecologicå ridicatå, vigoare bunå la uuu 27

HIBRIZI PORUMB uuu råsårit, “de siguran¡å”.

Toleran¡å la secetå, vitezå mare de pieredere a apei din boabe, randament excelent, produc¡ii constant ridicate.

continuare. Planta prezintå o stare fitosanitarå excelentå pânå la sfâr¿itul ciclului de vegeta¡ie, iar dupå maturitate, scåderea rapidå a apei din bob.

SILVANER FAO 380

TOPKAPI CS FAO 390

Destina¡ie boabe, bunå vigoare la råsårire, bunå toleran¡å la diferen¡e mari de temperaturå rezisten¡å la frângere ¿i înclinare. Toleran¡å la secetå, maså hectolictricå mare, productivitate sporitå.

Caussade Semences

Semitimpuriu de ultimå genera¡ie, a fost creat ¿i dezvoltat special pentru produc¡ia de boabe. În testele multianuale efectuate a aråtat o excelentå stabilitate a produc¡iei în compara¡ie cu martorii, indiferent de tehnologie sau condi¡iile pedo-climatice. Dry down foarte bun dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice, în special sub valoarea de 20% umiditate.

HI CORN CS

QUERCI CS FAO 420

Reprezintå asocierea dintre doi hibrizi de porumb cu material genetic diferit, special crea¡i pentru acest concept inovator, care apar¡in aceluia¿i segment de maturitate.

Conceptul este avantajos deoarece reduce riscul cauzat de varietå¡ile condi¡iilor pedo-climatice, contribuind la cre¿terea randamentului de produc¡ie ¿i la îmbunåtå¡irea rentabilitå¡ii economice. Reduce riscul pierderii viabilitå¡ii polenului prin compatibilitatea perfectå a celor doi hibrizi. De asemenea, un alt avantaj îl reprezintå pierderea rapidå a apei din bob dupå maturitatea fiziologicå. Este recomandat tehnologiilor intensive, prezentând o stare fitosanitarå excelentå pe tot parcursul perioadei de vegeta¡ie. Conceptul este disponibil pentru douå grupe de maturitate, FAO 350 ¿i 450.

Semitardiv, s-a remarcat în teståri în special în ceea ce prive¿te rezisten¡a la cådere pe parcursul perioadei de vegeta¡ie ¿i randamentul în boabe. Stay green foarte bun ¿i ¿tiule¡i foarte bine acoperi¡i cu boabe. Reac¡ioneazå foarte bine la tehnologii intensive, cu aport de inputuri pentru a ob¡ine produc¡ii ridicate. Are un comportament bun în

KAMPONI CS FAO 330 Genera¡ie nouå, cu avantaje tehnologice superioare, adaptat pentru condi¡ii de secetå. A ob¡inut rezultate excelente în cultura mare în ultimii doi ani de când este la comercializare, cât ¿i în re¡eaua proprie de testare (CSEE: microparcele, loturi demo, platforme tehnice), platforme colaboratori, dar ¿i în re¡eaua independentå de testarea APPR, unde s-a clasat pe prima pozi¡ie pe segmentul såu de maturitate în primul an de testare ¿i se men¡ine printre primii în 28

Tehnologie clasicå Constantin Tache, din Ghidici, jud.

Dolj, va cultiva 160 ha cu porumb. Nu face schimbåri de tehnologie. Va utiliza hibrizi grupa FAO 380-400, ca ¿i pânå acum.

Anul acesta a ob¡inut 7.800 kg/ha, ceva mai pu¡in fa¡å de 2019, când a recoltat peste 9 t/ha.

Seceta din ultima parte a perioadei de vegeta¡ie a mic¿orat pu¡in produc¡iile. Au cåzut 480 l/mp în 2020, fa¡å de media multianualå de 570 l/mp. Densitatea este de 62.000 b.g./ha. Fertilizarea o face cu 60 kg fosfor/ha, de bazå, ¿i 80-90 kg/ha de azot, înainte de semånat sau la semånat. Mai face ¿i o fertilizare cu îngrå¿åminte foliare, pe bazå de zinc.

Doar cu aråturå de 25-28 cm.

condi¡ii de stres hidric ¿i termic ¿i o pierdere rapidå a apei din bob dupå maturitatea fiziologicå.

DUO CS Concept care asigurå o excelentå valorificare a porumbului furajer ¿i pentru animale ¿i contribuie, de asemenea, la optimizarea rezultatelor economice din tancul de lapte.

Este o alian¡å între doi hibrizi cu acea¿i grupå de maturitate, con¡inând douå tipuri de amidon specifice ¿i complementare, crea¡i exclusiv pentru producerea unui siloz de calitate, bine consumat ¿i, mai ales, foarte bine valorificat de cåtre animale. Cele douå varietå¡i care constituie conceptul sunt riguros selec¡ionate pentru calitå¡ile lor agronomice (productivitate, rezisten¡å la cådere), dar mai ales pentru complimentarea lor nutritivå ¿i digestivå (concentra¡ia în energie, digestibilitatea).

Asigurå o dietå de bazå bogatå în energie ¿i reduce inciden¡a bolilor digestive, stimuleazå consumul de zi cu zi, prin cre¿terea cantitå¡ilor de hranå, consumate pe tain, maximizând produc¡ia de lapte prin valorificarea cât mai bunå a UFL din porumb.

Corteva Agriscience P9610 FAO 330 Optimum AQUAmax, LumiGEN Cel mai stabil hibrid semitimpuriu, capacitate ridicatå ¿i constantå de produc¡ie, largå adaptabilitate ¿i excelentå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, polen viabil la temperaturi de peste 36°C, intensiv cu un profil agronomic echilibrat. Se recomandå semånatul timpuriu. Densitå¡i: (plante recoltabile/ha): neirigat 66 72.000, irigat: 75 - 83.000. Recomandat pentru tehnologii medii ¿i intensive de culturå în zonele aride ¿i semi-umede.

Rânduri/¿tiulete 18 - 20, semin¡e/rând: 38 - 42, MMB: 395 - 410 grame. uuu Profitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB P9415 FAO 340 Optimum AQUAmax, LumiGEN uuu Stabilitate excep¡ionalå, adaptabilitate în toate arealele de culturå, recomandat a se cultiva în condi¡ii de tehnologie medie ¿i ridicatå. Caractere agronomice deosebite, randament maxim de utilizare a apei ¿i a elementelor nutritive. Se cultivå pe orice tip de sol, foarte bune rezultate pe soluri acide. Tolereazå densitå¡i superioare.

Se recomandå semånatul timpuriu.

Recomandat pentru zonele aride ¿i semi-aride din România, semånat la densitå¡i de 71- 72.000 plante recoltabile/ha. Densitå¡i (plante recoltabile/ha): neirigat: 71 - 72.000, irigat: 77 - 86.000.

Rânduri/¿tiulete: 18 - 20, semin¡e/rând: 39 - 44, MMB: 355 - 395 grame.

P9889 FAO 350 Optimum AQUAmax, LumiGEN Campionul deta¿at al grupei, cu aceea¿i stabilitate productivå cu a lui P9903, foarte bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, prezintå caracterele agronomice net superioare, stay green, recomandat pentru toate zonele de culturå ¿i tehnologii medii ¿i intensive.

Densitå¡i: (plante recoltabile/ha): neirigat: 66 - 75.000 plante recoltabile/ha, irigat: 76 - 85.000. Rânduri/¿tiulete 20 22, semin¡e/rând: 35 - 39, MMB: 400 425 grame.

P9978 FAO 390 LumiGEN Stabil, foarte productiv, mai ales în condi¡ii bune de culturå, toleran¡å excelentå la secetå ¿i ar¿i¡å. Exploreazå un volum foarte mare de sol ¿i are un randament foarte bun de utilizare a rezervelor de apå ¿i a elementelor nutritive.

Randament excelent în boabe. Se recomandå semånatul timpuriu. Recomandat a se cultiva în special în sudul ¿i vestul României.

Densitå¡i: (plante recoltabile/ha): neirigat 62- 66.000 plante recoltabile/ ha, irigat: 72 - 78.000. Rânduri/¿tiulete 30

18 - 20, semin¡e/rând: 42 - 44, MMB: 390 - 425 grame.

P0217 FAO 420 Optimum AQUAmax, LumiGEN Stabilitate ¿i Productivitate. Amiralul grupei, cu o productivitate foarte bunå, cu o toleran¡å foarte bunå la secetå.

Arhitecturå favorabilå, cu tulpinå ¿i rådåcini puternice. Control eficient al stomatelor. Recomandat pentru zonele aride ¿i semi-aride de câmpie din sudul ¿i vestul ¡årii.

Densitå¡i (plante recoltabile/ha): neirigat 60 - 65.000, irigat 68 - 75.000.

Rânduri/¿tiulete 18 - 20, semin¡e/rând: 38 - 41, MMB: 390 - 420 grame.

Donau Saat ARTENYO FAO 370 Dentat, boabe sau siloz-pretabilitate foarte mare, toleran¡å bunå la cåderea plantelor, adaptabilitate deosebitå la diferite condi¡ii de culturå, pretabil tehnologiei intensive. Toleran¡å bunå fa¡å de sfâ¿ierea frunzelor (Helminthosporium turcicum), toleran¡å foarte bunå fa¡å de putregaiul tulpinilor (Erwinia sp.), toleran¡å bunå fa¡å de fuzarioza ¿tiuletilor (Fusarium sp), boabe/rând 36 - 40, 16 18 rânduri, MMB recoltare: 380 - 420 g.

Talia plantei mediu-mare, rezisten¡å bunå fa¡å de cådere, bunå fa¡å de frângerea tulpinilor, ritm rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, vigurozitate bunå, nivel al caracterului stay green pronun¡at, adaptare bunå la densitå¡i ridicate, toleran¡å bunå la secetå, densitate - irigat: 70-80.000 b.g./ha, neirigat: 60-70.000 b.g./ha.

DANUBIO FAO 260 Sticlos, tip Klima fit - de mare stabilitate pedoclimaticå, de siguran¡å sporitå în condi¡ii climatice atipice - cu capacitate productivå peste medie chiar ¿i în condi¡ii dificile (secetå, ar¿i¡å). Triliniar, cu o deosebitå vigoare în primele faze de vegeta¡ie, robust cu foarte bunå

adaptare pedoclimaticå; poate performa inclusiv în areale mai råcoroase, cu desprimåvårare lentå. Cumul de calitå¡i sporite pentru utilizarea în furajare, precum ¿i pentru morårit (målai) datoritå caracterului sticlos al boabelor. Toleran¡å medie fa¡å de sfâ¿ierea frunzelor (Helminthosporium turcicum), toleran¡å foarte bunå fa¡å de putregaiul tulpinilor (Erwinia sp.), toleran¡å bunå fa¡å de tåciunele comun (Ustilago maydis), toleran¡å medie-bunå fa¡å de fuzarioza ¿tiuletilor (Fusarium sp), textura bobului: indurata, boabe/rând 34 - 36, 12 - 14 rânduri, MMB recoltare: 380 - 420 g. Talia plantei: foarte mare, rezisten¡å bunå fa¡å de cådere, foarte bunå fa¡å de frângerea tulpinilor, ritm foarte rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, rezisten¡å foarte bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, vigurozitate bunå, nivel slab al caracterului stay green, densitate - irigat: 65-70.000 b.g./ha, neirigat: 60-65.000 b.g./ha, siloz: 9095.000 b.g./ha. Pretabilitate foarte bunå pentru siloz.

DOBROTO FAO 360 Nu te laså la greu!

Dentat, boabe/siloz, robust, cu toleran¡å crescutå la condi¡iile de stres, în special secetå, platicitate ecologicå deosebitå, excelent adaptat diferitelor condi¡ii de culturå ¿i cu rezultate constante, chiar ¿i pe soluri mai såråcåcioase ¿i aplicarea unei tehnologii conservatoare. Toleran¡å medie-bunå fa¡å de sfâ¿ierea frunzelor (Helminthosporium turcicum), toleran¡å foarte bunå fa¡å de putregaiul tulpinilor (Erwinia sp.), toleran¡å bunå fa¡å de fuzarioza ¿tiuletilor (Fusarium sp), textura bobului: indurata, boabe/rând: 34 - 36, 14 - 16 rânduri, MMB recoltare: 380 - 420 g. Talia plantei: foarte mare, rezisten¡å foarte bunå fa¡å de cådere, bunå fa¡å de frângerea tulpinilor, ritm rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, nivel mediupronun¡at al caracterului stay green, densitate - irigat: 70-80.000 b.g./ha, neirigat: 60-70.000 b.g./ha.

Pretabilitate foarte bunå pentru siloz. uuu Profitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB MULTIPEL FAO 400 uuu Dentat, poten¡ial de produc¡ie excelent, dezvoltare foarte bunå în primele faze de vegeta¡ie, toleran¡å crescutå la Fusarium. Toleran¡å mediubunå fa¡å de putregaiul tulpinilor (Erwinia sp.), toleran¡å bunå fa¡å de tåciunele comun (Ustilago maydis), toleran¡å bunå fa¡å de fuzarioza ¿tiule¡ilor (Fusarium sp), boabe/rând 34 - 40, 16 18 rânduri, MMB recoltare: 370 - 430 g.

Talia plantei: înaltå, rezisten¡å medie fa¡å de cådere, mediu-bunå fa¡å de frângerea tulpinilor, ritm rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, nivel slab pronun¡at al caracterului stay green, adaptare bunå la densitå¡i ridicate, densitate - irigat: 7080.000 b.g./ha, neirigat: 60-70.000 b.g./ha, siloz: 90-95.000 b.g./ha.

Toleran¡å medie-bunå fa¡å de sfâ¿ierea frunzelor (Helminthosporium turcicum), toleran¡å foarte bunå fa¡å de putregaiul tulpinilor (Erwinia sp.). Boabe/rând: 30 - 32, 14 - 16 rânduri, MMB recoltare: 340 - 380 g. Talia plantei: medie joaså, rezisten¡å bunå fa¡å de cådere, bunå fa¡å de frângerea tulpinilor, ritm foarte rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, rezisten¡å foarte mare la temperaturile scåzute din primåvarå, vigurozitate foarte mare, nivel mediu-slab al caracterului stay green, densitate - irigat: 65-70.000 b.g./ha, neirigat: 60-65.000 b.g./ha, siloz: 8595.000 b.g./ha. Pretabilitate bunå pentru siloz.

Genetica Tropical Dent reprezintå aståzi o poveste realå de succes pe pia¡a semin¡elor de porumb. Noua strategie de ameliorare a permis atingerea unui efect heterozis maxim în vederea ob¡inerii a 3 calitå¡i principale: randament, stabilitate, uscare rapidå a boabelor. Euralis este singura companie care lucreazå cu cinci grupe genetice diferite de porumb în cadrul programelor sale de ameliorare. Portofoliul Euralis cuprinde hibrizi de porumb care råspund tuturor nevoilor fermierilor, acoperind cele mai întâlnite grupe FAO din România.

ES FARADAY FAO 350 Tropical Dent, tratat cu Opticoat + (tratament såmân¡å care îmbunåtå¡e¿te poten¡ialul genetic în Indiferent de tipul hibridului, ran- stadiile timpurii de dezvoltare, prin damentul råmâne criteriul principal limitarea impactului negativ cauzat de selec¡ie. Testarea hibrizilor se de factorii de mediu). realizeazå în condi¡ii extreme pentru PIRRO FAO 210 Sistem radicular foarte bine deza putea confirma stabilitatea provoltat, rådåcini lungi ¿i dense care Dentat, capabil så ob¡inå produc¡i duc¡iilor. Performan¡a ¿i stabilitatea peste grupa de maturitate din care face criteriilor de selec¡ie sunt parametri penetreazå chiar ¿i solurile compacte, parte, deosebitå plasticitate ecologicå, comuni pentru programele de pentru o utilizare mai bunå a rezervelor boabe/biogaz/furaj. Recomandat pentru selec¡ie ¿i ameliorare a porumbului de apå ¿i a nutrien¡ilor din sol. cultura a doua în zonele din sud ¿i est. efectuate de Euralis.

MAYFLOWER FAO 350

Euralis Semin¡e

Speran¡e pentru iriga¡ii ªtefan Moraru, din Peri¿oru, jud.

Cålåra¿i, încå nu ¿i-a fåcut o strategie pentru cultura de porumb, adunå informa¡ii, a¿teaptå rezultatele APPR. A¿teaptå ¿i så se concretizeze investi¡iile în iriga¡ii. Sperå så poatå iriga 200 ha de porumb, 80-90% din suprafa¡a alocatå culturii. Anul acesta a testat iriga¡iile pe 30 ha. A auzit påreri împår¡ite.

Mul¡i colegi vor så meargå pe grupe FAO mai mici, al¡ii nu schimbå. Încå nu a cumpårat såmân¡a. A¿teaptå så vadå ¿i cum va fi anul. Iarna a debutat bine, cu 10-30 l/mp de precipita¡ii. S-ar putea så vedem cå precipita¡iile ajung la regimul multi-anual. Nu-¿i face probleme cå ar råmâne fårå såmân¡å. Chiar ¿i anul acesta, când au fost reînsåmân¡ate suprafe¡e mari, a existat såmân¡å disponibilå. Va cultiva mai multå floarea-soarelui, 150 ha, fa¡å de 50 ha.

32

Simplu, cu bob dentat, comportament foarte bun în condi¡ii de stres climatic, toleran¡å foarte bunå la boli ¿i la cådere.

ES HORNET FAO 420 Tropical Dent, tratat cu Opticoat+ Are un efect stay-green foarte bun ¿i o pornire viguroaså în vegeta¡ie.

ES RHODIUM FAO 450, NOU! Tropical Dent, tratat cu Opticoat+ Are o toleran¡å foarte bunå la cådere, potrivit pentru cultura în sistem irigat. Poate fi utilizat ca porumb siloz, produc¡ie mare de maså verde ¿i valoare nutri¡ionalå.

MESSIR FAO 500 Simplu, cu bob dentat, talie reduså ¿i inser¡ie joaså, pretabil pentru uuu Profitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB uuu cultura în sistem irigat, efect stay-green foarte bun.

ES FERIA FAO 550 Pentru siloz, cu con¡inut ridicat de substan¡å uscatå, siloz de înaltå calitate datorat unei rezisten¡e deosebite la boli, poten¡ial ridicat de produc¡ie (maså verde), cu raport optim între ¿tiule¡i ¿i plantå.

Vå invitåm så beneficia¡i de oferta promo¡ionalå a hibrizilor Euralis.

Pute¡i afla detaliile de la reprezentan¡ii no¿tri zonali. Consulta¡i www.euralis.ro/contact

KWS Semin¡e KWS KASHMIR FAO 370 Din noua genera¡ie, valorificå investi¡iile la cel mai înalt nivel, a dovedit un poten¡ial de produc¡ie excelent în toate fermele din România, poate constitui baza pentru o produc¡ie sigurå chiar ¿i

în anii seceto¿i, plasticitate ecologicå extrem de mare, pretabil la cultivare în toate zonele de culturå ale porumbului, cu excep¡ia zonelor reci premontane.

Cantitatea mare de polen datoratå paniculului cu multe ramifica¡ii, eliberatå pe parcursul mai multor zile, måre¿te procentajul de boabe fecundate, determinând cu preponderen¡å completarea integralå a setului de boabe de pe ¿tiulete. Dinamica foarte bunå a pierderii apei din bob la maturitate îl recomandå ca pe o bunå premergåtoare pentru culturile de toamnå. Rânduri 16 18, boabe/rând 34 - 38. Vigoarea la råsårire 4/5, toleran¡å la frig în primåvarå 4/5, înål¡imea plantei (cm) 270 290, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui (cm) 100 - 120, toleran¡å la ar¿i¡å 5/5, Stay green 4/5, rezisten¡a la tåciunele comun 4/5, rezisten¡a la tåciunele pråfos al inflorescen¡elor 5/5, rezisten¡å la Fusarium spp. 5/5, pretabilitate în sistem intensiv 5/5. Densitate la neirigat (mii b.g./ha) zone aride (suboptime) 65, condi¡ii optime 72, irigat 80.

KWS DON JUAN FAO 400 (NOU!) De stabilitate, din grupa ClimaControl 3, vigoarea dublatå de o toleran¡å foarte bunå la temperaturi scåzute, de¿i nu este intensiv, valorificå foarte bine inputurile regåsite, ceea ce îi conferå o adaptabilitate foarte bunå, tulpina robustå ¿i foarte echilibratå îi conferå rezisten¡å la cådere ¿i frângerea tulpinii, sincronizare perfectå între apari¡ia måtåsii ¿i eliberarea polenului, elasticitatea paniculului determinå o eliberare mai u¿oarå a polenului aflat în abunden¡å, dinamicå foarte bunå de pierdere a apei din bob dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice, determinatå ¿i de deschiderea pånu¿ilor, toleran¡å foarte bunå la tåciunele comun (Ustilago maydis). Rânduri 16 - 18, boabe/rând 34 - 38. Vigoarea la råsårire 4/5, toleran¡å la frig în primåvarå 5/5, înål¡imea plantei (cm) 270 - 290, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui (cm) 90 110, toleran¡å la ar¿i¡å 4/5, stay green 4/5, rezisten¡å la tåciunele comun 5/5, rezisten¡a la tåciunele pråfos al inflo-

FAO 480 [i densitate de 80.000 b.g./ha, în cultur\ neirigat\ Ovidiu Siteavu, din Florica, jud.

Teleorman, considerå seceta din 2020 un accident, motiv pentru care nu va face schimbåri în tehnologie.

Porumbul reprezintå aproximativ 25% din suprafa¡å, în func¡ie de rota¡ie. Lucreazå în jur de 1.000 ha. A ob¡inut 7 t/ha la porumb, o produc¡ie încadratå la “bini¿or”. În anii buni produc¡iile sunt de 10-12 t/ha. Densitatea este de 80.000 b.g./ha. “Nu este un cost foarte mare så cre¿ti densitatea. Dacå plouå, produc¡ia cre¿te direct propor¡ional cu densitatea, dacå nu plouå, nu scade produc¡ia”, spune acesta. Fertilizarea o face în func¡ie de cartarea agrochimicå. Opteazå pentru un nivel mediu al fertilizårii. Nu folose¿te fertilizan¡i foliari. Considerå cå pentru culturile neirigate raportul beneficii/cost nu îl determinå så schimbe. “Nu e o concluzie riguroaså, nu am testat suficient”, ¡ine så men¡ioneze matematicianul fermier.

34

Porumbul este singura culturå pentru care arå. Arå din varå, când îi permite timpul, la 30-40 cm. De cel pu¡in zece ani folose¿te un plug cu packer, un utilaj greu, de o tonå t/m, care mårun¡e¿te ¿i niveleazå dintr-o trecere.

“Se folose¿te foarte mult în Vest, în Germania. La noi e mai pu¡in folosit, nu ¿tiu de ce. Are un randament foarte bun. Nu po¡i face cu un alt utilaj”, spune Siteavu.

Utilizarea packerului are multiple avantaje. Mårun¡irea ¿i nivelarea terenului reduc pierderea apei. O trecere suplimentarå ar cre¿te costurile de combustibil. În acest fel, consumul cre¿te cu doar 15%. Dacå sunt necesare erbicidåri sau fertilizåri po¡i merge foarte bine, pentru cå terenul este deja nivelat. În primåvarå, mai face o lucrare cu combinatorul.

Are un hibrid principal ¿i, pe suprafe¡e mici, gåzduie¿te testårile unui producåtor de såmân¡å. În plus, mai testeazå ¿i de la alte firme, astfel cå ob¡ine în ferma sa inforProfitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB rescen¡elor 5/5, rezisten¡å la Fusarium spp. 5/5, pretabilitate în sistem intensiv 4/5. Densitate la neirigat (mii b.g./ha).

Zone aride (suboptime) 65, condi¡ii optime 68; irigat 75.

KWS INTELIGENS FAO 420 (NOU!) De tip Plus4grain, de habitus - are nevoie de spa¡iu datoritå foliajului bogat, talie medie-mare, port al frunzelor; capabil så atingå niveluri ridicate de produc¡ie, destinat cultivårii într-un regim intensiv, vigoarea timpurie foarte bunå îl recomandå ¿i pentru semånatul timpuriu, ¿tiulete flexibil, cu un numår mediu de boabe/¿tiulete, dar cu o greutate de excep¡ie (MMB = 320-350 g).

Coacerea se produce pe tulpina verde, asigurându-se astfel umplerea completå a setului de boabe formate, dinamicå excelentå de pierdere a apei din bob înainte de recoltat. Însu¿irile agronomice superioare (tulpinå robustå ¿i sånåtoaså, toleran¡a ridicatå la bolile foliare ¿i ale ¿tiuletelui) îl recomandå pentru cultivare ¿i în condi¡ii de irigat. Rânduri 16 - 18, boabe / rând 34 - 38.

ma¡ii despre zeci de hibrizi.

Hibridul principal, cel comercial, este din grupa FAO 480 (DK 5830). Considerå preconceputå ideea cå sunt necesari hibrizi timpurii la neirigat.

“Din cât am testat eu, hibrizii timpurii la secetå ¿i la ar¿i¡å sucombå mai repede decât cei tardivi. Într-un an slab, de secetå, la un hibrid timpuriu ob¡in 5 t/ha, la altul tardiv scot 6 t/ha. Într-un an foarte bun la un hibrid timpuriu ob¡in 10 t/ha, iar la unul tardiv 14 t/ha.

Câ¿tigul de produc¡ie este atât în anii buni, cât ¿i în cei slabi”, spune fermierul. Concluzia este validatå prin teste comparative realizate timp de cel pu¡in zece ani. Acum trei ani media era 450 FAO. Cel selectat acum are ¿i o rezisten¡å bunå la cådere.

Acum doi ani a avut o pierdere foarte mare din cauza cåderii. A pierdut 500-1.000 de tone din cauza cåderii porumbului. Pe suprafe¡e de 40 ha produc¡ia a fost la jumåtate, mai remarcå fermierul.

Profitul Agricol 46/2020

Vigoarea la råsårire 5/5, toleran¡å la frig în primåvarå 5/5, înål¡imea plantei (cm) 270 - 290, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui (cm) 80 - 100, toleran¡å la ar¿i¡å 4/5, stay green 5/5, rezisten¡å la tåciunele comun 4/5, rezisten¡å la tåciunele pråfos al inflorescen¡elor 5/5, rezisten¡a la Fusarium spp. 5/5, pretabilitate în sistem intensiv 5/5. Densitate: neirigat (mii b.g./ha) în zone aride (suboptime) 65, condi¡ii optime 72; irigat 80.

KWS MAGNIFICO FAO 440 (NOU!) Dentat, Plus4Grain, performer prin produc¡iile atinse, asigurate de numårul mare de boabe pe rând (34-38), numårul de rânduri (16-18), mårimea ¿i forma acestora (MMB = 320-370 g).

Vigoare bunå chiar ¿i la temperaturi scåzute, ceea ce îl recomandå ¿i pentru însåmân¡åri timpurii, o sincronizare perfectå între eliberarea polenului ¿i receptivitatea måtåsii, generând o fecundare superioarå altor hibrizi din grupa sa de maturitate, încårcåturå bogatå în polen a paniculului cu multe ramifica¡ii, recunoscut prin viteza bunå de pierdere a umiditå¡ii din bob dupå formarea punctului negru. Vigoarea la råsårire 5/5, toleran¡å la frig în primåvarå 5/5, înål¡imea plantei (cm) 270 290, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui (cm) 110 - 130, toleran¡å la ar¿i¡å 4/5, stay green 5/5, rezisten¡a la tåciunele comun 4/5, rezisten¡å la tåciunele pråfos al inflorescen¡elor 5/5, rezisten¡a la Fusarium spp. 5/5, pretabilitate în sistem intensiv 5/5. Densitate: neirigat (mii b.g./ha) în zone aride (suboptime) 63, condi¡ii optime 72; la irigat 80.

KWS SMARAGD FAO 350 Reprezentant al hibrizilor de porumb Plus4grain, cu un poten¡ial remarcabil de produc¡ie demonstrat la nivelul întregii ¡åri, cu un randament în boabe ce atinge deseori 13-14 t/ha, talia înaltå, inser¡ia mediu-înaltå a ¿tiuletelui, foliajul bogat cu port în unghi închis, îl recomandå pentru culturile intensive ¿i oferå o arhitecturå frumoaså plantei. ªtiuletele cilindroconic este caracterizat printr-o inser¡ie adâncå a boabelor, traduså printr-un

MMB ridicat, pierderea umiditå¡ii din bob la maturitate este extrem de rapidå, fiind printre liderii din grupa lui de maturitate.

Råspunde foarte bine semånatului în epoca optimå. Rânduri 16 - 18, boabe/rând 34 - 38. Vigoarea la råsårire 4/5, toleran¡å la frig în primåvarå 4/5, înål¡imea plantei (cm) 260 - 280, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui (cm) 100 120, toleran¡å la ar¿i¡å 5/5, stay green 4/5, rezisten¡a la tåciunele comun 5/5, rezisten¡a la tåciunele pråfos al inflorescen¡elor 5/5, rezisten¡a la Fusarium spp. 4/5, pretabilitate în sistem intensiv 5/5. Densitate (mii b.g./ha) neirigat în zone aride (suboptime) 65, condi¡ii optime 72; irigat 80.

Limagrain LG 31.377 Stabilitate ¿i performan¡å în diferite condi¡ii pedo-climatice.

Semitimpuriu, simplu, cu bob dentat, plante de talie înaltå, cu inser¡ie înaltå a ¿tiuletelui, având aspect sånåtos ¿i sistem foliar bogat, ¿tiule¡i uniformi, bine dezvolta¡i, cu fecundare foarte bunå, pânå în vârf, rânduri/¿tiulete 16 - 18.

Foarte bunå vigoare în primele stadii de vegeta¡ie, se poate începe semånatul de la temperaturi de 6 grade în sol. Toleran¡å foarte bunå la cådere. MMB: 280 300 gr. Densitate: 70 - 75.000 pl/ha.

LG 31.390 Adaptabilitate în diferite zone de cultivare a porumbului ¿i stabilitate în produc¡ii.

Semitimpuriu, simplu, cu bob dentat, de la sfâr¿itul grupei FAO 300. Plante de talie înaltå, cu inser¡ia ¿tiuletelui medie spre înaltå, ¿tiule¡i lungi, sub¡iri, bine fecunda¡i, cu 16-18 rânduri ¿i 4246 boabe/rând. Toleran¡å bunå la secetå, foarte bunå vigoare la råsårire.

Toleran¡å foarte bunå la Heminthosporium ¿i Fusarium la ¿tiulete. Poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, MMB: 280 300 gr. Densitate: 70 - 75.000 uuu pl/ha.

35

HIBRIZI PORUMB LG 31.415 (INVADOR) Poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i toleran¡å foarte bunå la secetå. uuu Semitardiv, simplu, cu bob dentat, de la începutul grupei FAO 400.

Plante de talie medie-înaltå, cu inser¡ie medie a ¿tiuletelui. ªtiule¡i mari, cu 18 rânduri ¿i 42-46 boabe/rând. Fecundare foarte bunå, boabe pânå în vârful ¿tiuletelui, foarte bunå vigoare în primele stadii de vegeta¡ie. Rådåcina ¿i tulpina sunt puternice, nu are probleme cu cåderea, stay green bun. Toleran¡å bunå la Ustilago ¿i Fusarium la ¿tiulete. Adaptabilitate foarte bunå în diferite condi¡ii pedo-climatice. MMB: 310 - 330 gr. Densitate recomandatå: 70 - 72.000 pl/ha.

LG 31.455 (LINEADE)

fectå între panicul ¿i måtåsit, sistemul radicular puternic caracterizeazå acest hibrid.

Adaptat la toate condi¡iile meteorologice sau ale solului din România, pierderea rapidå a apei.

MAS_440D Noul nostru performer Waterlock cu FAO 430.

Are poten¡ial de produc¡ie ridicat, stabilitate remarcabilå a produc¡iei ¿i dry down rapid. Manifestå o foarte bunå vigoare la råsårire, fiind recomandat pentru semånatul timpuriu.

MAS_582D Noua noastrå genera¡ie cu randament ridicat în condi¡ii de irigat. Prezintå vigoare bunå la råsårire, inser¡ie uniformå a ¿tiuletelui ¿i un nivel de produc¡ie ridicat.

Este un hibrid flex, potrivit semånatului timpuriu pentru a maximiza poten¡ialul de produc¡ie.

Stabilitate ¿i poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Semitardiv, simplu, cu bob dentat, de la jumåtatea grupei FAO 400, plante de talie medie-înaltå, cu insertie medie a ¿tiuletelui, ¿tiule¡i mari, bine fecunda¡i, cu 18 rânduri ¿i 42-46 boabe/rând.

Toleran¡å bunå la secetå, foarte bunå vigoare la råsårire. Tulpina ¿i sistemul radicular foarte bine dezvoltate, nu are probleme cu frângerea sau cu cåderea, stay green bun, toleran¡å bunå la Ustilago ¿i Fusarium la ¿tiulete. Adaptabilitate foarte bunå în diferite condi¡ii pedo-climatice; MMB: 280 - 300 gr.

Densitate: 70 - 72.000 pl/ha.

Silozul nostru puternic.

Mas Seeds

RAGT

PELOTA Excelent pentru siloz, sånåtos ¿i cu un stay green pronun¡at pânå la recoltare. Caracterizat de o energie echilibratå în care digestibilitatea fibrelor este foarte bunå în special pentru fermele de vaci pentru lapte care utilizeazå mai mult de 70% porumb în ra¡iile furajere.

RGT PHILEAXX FAO 380 Foarte bun poten¡ial de produc¡ie, råspunde foarte bine condi¡iilor intensive de culturå, bun comportament în condi¡iile de stres hidric ¿i termic, se adapteazå chiar ¿i condi¡iilor medii de tehnologie; înflorire timpurie, foarte bunå toleran¡å la principalele boli, pierdere rapidå a apei din bob, recomandat tuturor zonelor de culturå. 16-18 rânduri de boabe, 30-32 de boabe pe rând, MMB de 330-350 g. Densitate: neirigat: 65-70.000 b/ha, irigat: 70-75.000 b/ha.

RGT NOEMIXX FAO 380 Foarte bun poten¡ial de produc¡ie, foarte bunå toleran¡å la climatul arid continental, bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere, valorificå cu succes ¿i densitå¡ile mai reduse. Structura elementelor de produc¡ie: 16-18 rânduri de boabe, 28-30 de boabe pe rând, MMB de excep¡ie pentru grupa sa de maturitate: 350-370 g. Densitatea: neirigat: 65-70.000 b/ha, 75-80.000 b/ha în condi¡ii de irigat.

RGT URBANIXX FAO 420 Excep¡ional poten¡ial de produc¡ie/rezultate de excep¡ie; pierdere rapidå a apei din bob; foarte bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, adaptat tuturor condi¡iilor de culturå. Valorificå foarte bine solele de poten¡ial, structura elementelor de produc¡ie: 16-18 rânduri de boabe, 30-34 de boabe pe rând, MMB de excep¡ie: 310-330 g.

Densitate: neirigat: 65-70.000 b/ha, irigat: 70-75.000 b/ha.

MAS_37C

RGT LIPEXX FAO 300

RGT MEXINI FAO 460

Mare plasticitate agronomicå, 4x4 al nostru!

Cu o fertilitate excep¡ionalå, o toleran¡å bunå la secetå ¿i toleran¡å la Cicloxidim împotriva monocotiledonatelor.

Då o mare satisfac¡ie în toate zonele unde se cultiva hibrizi semitimpurii.

Excelent poten¡ial de produc¡ie/hibrid de genera¡ie nouå; foarte bun comportament în condi¡iile de stres hidric ¿i termic; pierdere rapidå a apei din bob; valorificå cu succes ¿i densitå¡ile mai reduse. Recomandat tuturor zonelor de culturå ale porumbului. 14-16 rânduri de boabe, cu 28-30 boabe pe rând ¿i un MMB de 300-310 g.

Densitatea: neirigat: 65-70.000 boabe/ha, irigat: 75-80.000 boabe/ha.

Excep¡ional poten¡ial de produc¡ie/hibrid de genera¡ie nouå, foarte bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere; toleran¡å la stresul hidric ¿i termic, pierdere rapidå a apei din bob; excelentå stare fitosanitarå generalå, adaptat tuturor condi¡iilor de culturå. 16-18 rânduri de boabe, 32-34 de boabe pe rând, MMB de 350-360 g. Densitate: neirigat: 65-70.000 b/ha în condi¡ii neirigate, irigat 70-75.000 b/ha. uuu

MAS_43P Cel mai vândut din gama Waterlock! Înflorire timpurie, sincronizarea per36

Profitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB

RWA GLUMANDA FAO 310 uuu Dentat pentru boabe, produc¡ii excelente, dry down foarte bun, plante cu talie medie, port erect al frunzelor ¿i polenizare foarte bunå, aspect compact, stabilitate foarte bunå ¿i produc¡ii ridicate în diferite medii, sistem radicular ¿i tulpini puternice, tolerant la secetå, adaptabil la toate tipurile de sol.

Rânduri/¿tiulete - 16-18, boabe/rând 41-42. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire 4, sistem radicular 2, frângerea tulpinii 2, fusarium la ¿tiulete 5, fusarium la tulpinå 3, Helminthosporium 4, Ustilago 5, stay green 5, dry down 2, talia plantei 5. Densitate: 70-75 000 b. g./ha. Legendå: excelent/mare/rapid/rezistent 1; foarte bun/mare/rapid/rezistent 2; bun/mare/rapid/rezistent 3; bun/mare/rapid/semirezistent 4; mediu 5; mediu spre råu/ mic/lent/sensibil 6; råu/mic/lent/sensibil 7; foarte råu/mic/ lent/sensibil 8; extrem de råu/mic/lent/ sensibil 9.

MAJORQUE FAO 330 Dentat pentru boabe, dry down foarte bun, talie micå-medie, port erect al frunzelor, bunå capacitate de umplere a rahisului, porumb pentru boabe cu aspect compact, sistem radicular ¿i tulpini puternice, adaptabil la toate tipurile de sol, oferind produc¡ii constante.

Rânduri/¿tiulete - 16-18, boabe/rând - 3639. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire 3, sistem radicular 2, frângerea tulpinii 2, Fusarium la ¿tiulete 5, Fusarium la tulpinå 3, stay green 5, dry down 2, talia plantei 5. Densitate: 72-75 000 b.g./ha.

GLORIETT FAO 380 Dentat pentru boabe, cu vigoare foarte bunå la råsårire, recomandat semånatului timpuriu, produc¡ii bune ¿i constante, talie medie înaltå, foliaj erect, dry down foarte bun, pierde apa rapid asemeni hibrizilor semitimpurii, tolerant la secetå, pretabil în toate tipurile de culturå. Rânduri/¿tiulete - 1618, boabe/rând - 39-43. Proprietå¡i 38

agronomice: vigoare la råsårire 4, sistem radicular 2, frângerea tulpinii 1,5, Helminthosporium 4, stay green 5, dry down 2, talia plantei 5. Densitate: 7075.000 b.g./ha.

INCLUSIV FAO 400 Dentat pentru boabe, talie medie/înaltå, inser¡ia frunzelor erectå, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat asemeni hibrizilor semitardivi, caracterizat înså printr-un dry down foarte bun, specific hibrizilor semitimpurii. Stabilitate foarte bunå în diverse medii de culturå.

Toleran¡å bunå la condi¡ii de stres cauzate de secetå. Rânduri/¿tiulete - 16-18, boabe/rând - 37-42. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire 5, sistem radicular 2,5, frângerea tulpinii 2,5, Fusarium la ¿tiulete 3, Fusarium la tulpinå 4, Helminthosporium 5, Ustilago 2, stay green 5, dry down 2, talia plantei 5, densitate: 70-75.000 b.g/ha.

AKINOM FAO 480 Dentat pentru boabe, siloz, biogaz, plantå cu talie medie/înaltå, ¿tiule¡i mari ¿i uniformi, vigoare bunå la råsårire, poten¡ial foarte mare de produc¡ie cu produc¡ii stabile an de an, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå, frângere ¿i cådere, adaptabil la orice tip de sol.

Rânduri/¿tiulete - 18-22, boabe/rând 38-43. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire 4, sistem radicular 2, frângerea tulpinii 2, Fusarium la ¿tiulete 5, Fusarium la tulpinå 3, Helminthosporium 4, Ustilago, 3 stay green 4, dry down 3, Talia plantei 3. Densitate: 6575.000 b.g,/ha.

rezultate foarte bune în nordul ¿i centrul ¡årii, talie micå-medie a plantelor, rezisten¡å bunå la principalele boli ale porumbului, 16-18 rânduri/¿tiulete, 36-40 boabe/rând, 300-320 MMB la recoltare, poten¡ial de produc¡ie > 12.000 kg/ha.

OS 378 FAO 370 Sigur, sånåtos ¿i puternic.

Simplu, semitimpuriu, cu o perioadå de vegeta¡ie de 115-120 zile, foarte bunå stabilitate a produc¡iilor ¿i o bunå adaptare pedo-climaticå, recomandat în toate zonele de culturå unde suma temperaturilor active este mai mare de 1.200-1.400°C. Capacitate mare de pierdere a apei din bob, cu o stare fitosanitarå foarte bunå, 16 - 18 rânduri/ ¿tiulete, 40 - 42 boabe/rând, 300 - 320 MMB la recoltare, poten¡ial de produc¡ie > 14.000 kg/ha.

SUM 402 FAO 400 Valoare nutritivå ridicatå pentru consumul uman.

Sticlos, cu valoare nutritivå ridicatå ¿i poten¡ial bun de produc¡ie, având calitatea proteinelor foarte bunå datoritå con¡inutului de lizinå, metioninå ¿i triptofan. Perioadå de vegeta¡ie de 125-130 zile, prezintå o înaltå calitate a boabelor,

Saaten-Union SUPORTO FAO 290 Suportå neplåcerile climatice.

Simplu, extratimpuriu cu o perioadå de vegeta¡ie de 105-107 zile, poten¡ial excelent de produc¡ie pentru grupa sa de maturitate, recomandat pentru zonele colinare sau în cultura dublå, cu Profitul Agricol 46/2020

HIBRIZI PORUMB fiind excelent atât pentru consumul uman, cât ¿i pentru hrana animalelor.

Culoarea boabelor este galben-portocaliu intens, capacitate foarte bunå de produc¡ie în condi¡ii de stres hidric ¿i termic, 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 30 - 35 boabe/rând, 330 - 350 MMB la recoltare, poten¡ial de produc¡ie >9.000 kg/ha.

pretabil pentru semånatul timpuriu ¿i sistem intensiv. Pentru a-¿i påstra caracteristicile genetice ce-l recomandå pentru fåinå, trebuie asigurat spa¡iul de izolare fa¡å de alte culturi de porumb, de minim 300 m. 16 - 18 rânduri/ ¿tiulete, 50 - 52 boabe/rând, 300 MMB la recoltare, poten¡ial de produc¡ie > 12.000 kg/ha.

Geneticå de elitå, semitardiv, cu o perioadå de vegeta¡ie de 125-128 zile, toleran¡å foarte ridicatå fa¡å de tåciunele comun ¿i bunå fa¡å de påtarea frunzelor ¿i fuzarioza porumbului, foarte bunå toleran¡å la frângere ¿i un randament foarte bun al produc¡iei de boabe, recomandat în toate zonele de culturå unde suma temperaturilor active este de cel pu¡in 1.400°C; 16 rânduri/¿tiulete, 38 - 39 boabe/rând, 300 - 310 MMB la recoltare, poten¡ial de produc¡ie >14.000 kg/ha.

ISH 510 W FAO 510 - NOU! Culoarea profitului.

Geneticå de elitå ce de¡ine calitå¡i excelente pentru alimenta¡ia umanå, simplu, dentat, cu bob ¿i rahis de culoare albå, toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å,

Syngenta SC 3608 FAO 350-380 - NOU! Stabilitate, productivitate ¿i randament maxim.

Semitimpuriu, recomandat pentru fermieri care au condi¡ii medii ¿i intensive de culturå, pretabil pentru semånatul devreme, cu o toleran¡å bunå la temperaturi scåzute, vitezå mare de pierdere rapidå a apei din boabe, produc¡ii stabile. Densitå¡i (plante recoltabile/ha): neirigat 65-72.000, irigat 7280.000.

SY MINERVA FAO 400-440 - NOU! Artesian - Productivitate, stabilitate ¿i adaptabilitate.

Semitardiv, recomandat pentru fermieri care au condi¡ii medii ¿i intensive

Doru Påun lucreazå aproximativ 1.000 ha în jude¡ul Constan¡a, în care seceta a pus în dificultate multe ferme. Nu a renun¡at la porumb, chiar dacå anul acesta produc¡ia a fost de doar 900 kg/ha. Era obi¿nuit cu 9-11 t/ha, uneori chiar ¿i 12 t/ha, fårå iriga¡ii. Nu credea cå seceta poate så loveascå o zonå atât de apropiatå de Marea Neagrå. A avut înså asigurare de secetå cu o poli¡å foarte scumpå ¿i a fost despågubit. “Au lucrat foarte cinstit”, îi laudå fermierul pe cei de la Groupama. A avut 75 ha.

Pânå acum o såptåmânå nu a plouat. Såmân¡a de grâu a stat în påmânt ca în sac.

Avem câmpurile negre în zonå. Dar lupta nu e pierdutå. S-au adunat 35 de litri de precipita¡ii, inclusiv zåpada topitå. Pânå acum, dacå mai veneau 5 l/mp, ace¿tia se pierdeau, nu se mai regåseau în påmânt. Speråm ca în continuare så vinå tot a¿a. Sperå la 150-200 l/mp. 600 ha au fost semånate din toamnå. Pentru primåvarå a låsat 250 de floarea-soarelui ¿i 60 de mazåre. A fost asigurat de furnizorul de semin¡e cå va avea semin¡e pentru 70-100 ha, dacå iarna e bunå. Sperå cå se pot strânge 150-200 l/mp în trei-patru luni. Sub FAO. Cu FAO 360 a fåcut ceva produc¡ie. Cu cel de FAO 400 nu a fåcut nimic, de¿i a fost semånat în aceea¿i zi ¿i condi¡ii.

Pentru anul viitor ar vrea så cultive FAO 350-380. Dacå are condi¡ii de semånat, fertilizarea va fi una normalå în toate etapele: bazå, semånat, prå¿it. Densitatea folositå, pânå în 68.000 pl/ha. Iriga¡iile reprezintå deocamdatå doar subiectul unei frumoase pove¿ti. A fost ultimul în zonå care a renun¡at la iriga¡ii în 2013. E pregåtit så investeascå, dar pânå la a avea apå pe canale.

Profitul Agricol 46/2020

SY INFINITE FAO 350-390 Intensiv, calitate ¿i adaptabilitate.

SUM 405 FAO 400 ºine ritmul produc¡iilor ridicate.

de culturå, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå, umiditate reduså la recoltare, vitezå de pierdere a apei foarte rapidå, adaptabil pentru toate tipurile de sol.

Densitå¡i (plante recoltabile/ha): neirigat 65-70.000, irigat 70-80.000.

Semitimpuriu de geneticå nouå, lansat anul trecut, recomandat pentru fermieri care au condi¡ii intensive de culturå. Vigoare bunå la råsårire, pretabil pentru semånatul timpuriu, umiditate reduså, vitezå de pierdere a apei foarte bune ¿i calitate bunå a boabelor la recoltare, suportå densitå¡i ridicate, MMB foarte ridicat. Adaptabil la diferite condi¡ii de sol ¿i tehnologie.

Densitå¡i recomandate (plante recoltabile/ha): neirigat 68-73.000, la irigat 73-83.000.

SY SCORPIUS FAO 300-340 Artesian - Stabilitate, adaptabilitate ¿i calitate.

Timpuriu, pretabil condi¡ii de tehnologie medii-mijlocii de produc¡ie, ideal pentru cultura a doua, produc¡ii ridicate cu un con¡inut ridicat de proteinå, pretabil la semånatul timpuriu, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå, umiditate reduså la recoltare, toleran¡å la bolile ¿tiuletelui ¿i tulpinii.

Densitå¡i (plante recoltabile/ha): neirigat 65-72.000.

SY PREMEO FAO 350-390 Artesian - Produc¡ii ridicate, cu umiditate reduså la recoltare.

Semitimpuriu, cel mai vândut hibrid Syngenta în 2020, recomandat pentru fermieri care au condi¡ii medii spre intensive de culturå, produc¡ii ridicate la densitå¡i ridicate, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå. Umiditate reduså la recoltare, cu o vitezå de pierdere a apei foarte rapidå, toleran¡å la bolile ¿tiuletelui ¿i tulpinii. Densitå¡i recomandate (plante recoltabile/ha): neirigat 6873.000 ¿i irigat 73-83.00).

39

CRE{TEREA

ANIMALELOR

C\lin Musc\ a mai pornit un abator La 1 decembrie, Cålin Muscå a început probele tehnologice la noul abator, o investi¡ie impresionantå prin dimensiune ¿i prin noutå¡ile tehnice pe care le aduce. “Må lupt cu ultimele adaptåri de fine¡e ¿i începem livrårile în aceste zile”, spune fermierul.

A

batorul este la Irato¿u, în jude¡ul Arad. Pânå så-l facå, Cålin Muscå a vizitat mai multe unitå¡i din Germania ¿i din Italia, unde a analizat fiecare model, a comparat ¿i s-a gândit. 17 variante a schi¡at înainte de a se opri la cea pe care a concretizat-o. Vechiul abator de la Macea a ajuns la capacitatea maximå ¿i nu mai face fa¡å. Abatorul cel nou are o capacitate maximå de tåiere de 1250 de porci pe zi. “Capacitatea instalatå este de 120 de capete pe orå. Dacå va fi nevoie, va urca la 160 de capete pe orå”, spune Cålin Muscå.

Este o investi¡ie frumoaså ¿i ambi¡ioaså, perfect integratå: porcii ajung în zona de a¿teptare ¿i, la capåtul celålalt al clådirii, vor ie¿i pe rampe de încårcare produsele finite.

Pentru produsele crud-uscate, ridicå o altå clådire. O investi¡ie diferitå va fi apoi abatorul pentru vite, în preajma abatorului de porci. “În acest moment, putem tåia maxim 1250 de porci pe zi. Dacå vreau så cresc ¿i mai mult capacitatea, tot amplasamentul este conceput modular.

Pur ¿i simplu, mai adaug un schimb de lucru. Pot dubla capacitatea de tran¿are, halele de frig. Råcirea rapidå este gânditå în a¿a fel, încât poate reduce

40

temperatura într-o orå ¿i jumåtate, de la 36-38 de grade Celsius din sacrificare, pânå la 15 grade. Utilajele de sacrificare ¿i de tran¿are provin din Italia, utilajele pentru procesare din Germania.”

Centrala de frig gestioneazå toatå clådirea. Este o tehnologie care a trecut de la freon la bioxid de carbon: nu mai emanå gaze cu efect de serå, recupereazå multå cåldurå fiindcå ea genereazå 10 metri cubi de apå la 90 de grade Celsius. “Eu fac frig înåuntru, dar recuperez cåldura. Dacå apare exces de cåldurå, o arunc. Tehnologia centralei este din Finlanda. Principiul este acela¿i: comprimarea gazului produce cåldurå, înså lucreazå la temperaturi pozitive pânå la 90 de bari, iar la temperaturi negative, ajunge pânå la 120 de bari, unde este siguran¡a de refulare. Gazul este comprimat ¿i se încålze¿te. Cåldura o folosim ca apå caldå în produc¡ie, apoi gazul se decomprimå în vaporizatoare, absoarbe cåldurå din mediul ambiant ¿i provoacå frig. Are un randament mai ridicat decât tehnologia cu freon datoritå diferen¡ei foarte mari de presiune fa¡å de freon ¿i pot recupera astfel foarte multå cåldurå.”

Totul este gândit pentru bunåstarea

animalelor ¿i pentru respectarea normelor de biosecuritate. Padocul pentru a¿teptare poate primi 500 de porci, care sunt tåia¡i în patru ore.

Medicul veterinar are un mic cabinet la dispozi¡ie pentru observarea animalelor. De aici pornesc douå tuneluri pentru asomare. Porcul este du¿at înainte så ajungå la asomare.

Pe cipul de pe cârlig se scrie greutatea ¿i categoria carcasei. Tot de aici, se orienteazå carcasele spre anumite zone de frig.

“Eu ¿tiu ce greutate are fiecare carcaså în orice moment, unde se aflå, din ce loc este animalul”.

Carcasele se livreazå pe o anumitå u¿å, la fel se întâmplå ¿i cu celelalte produse. În hala de tran¿are, fiecare carcaså se cântåre¿te din nou dupå ce a fost cântåritå la cald.

“Må intereseazå så våd cât se pierde de la procesul de råcire ¿i stocare pânå ajunge aici. De la carcaså caldå la carcaså rece, deja se pierde 1 - 1,5% din greutate. Vreau så ¿tiu ce randament am în carcaså la tran¿are, cu diferite tåieturi”, spune Cålin Muscå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 46/2020

MA{INI & UTILAJE Noul heder Claas Orbis 900 Claas ¿i-a actualizat pentru sezonul 2021 modelul de vârf din gama de utilaje Orbis pentru Jaguar. Printre detaliile care atrag aten¡ia se numårå lå¡imea de transport de doar 3 metri ¿i noua protec¡ie automatå, rabatabilå pentru transport, cu iluminare integratå.

C

adrul hederului Orbis 900 este alcåtuit din 5 sec¡iuni care permit o rabatare rapidå, într-o formå compactå pentru transportul pe ¿osea, fårå limitarea vizibilitå¡ii în fa¡å sau lateral.

Lå¡imea de transport de doar 3 metri permite deplasarea pe ¿osea fårå aprobare specialå, iar transportul poate fi efectuat în condi¡ii de siguran¡å ¿i la viteze de 40 km/h. În cazul rabatårii/deplierii, protec¡ia pentru transport prevåzutå cu etichete de avertizare ¿i iluminare pivoteazå automat în pozi¡ia pentru lucru sau în pozi¡ia pentru transport pe ¿osea. Rabatarea dureazå doar 30 de secunde, iar operatorul nu trebuie så coboare din cabinå, ceea ce reduce timpii de deplasare ¿i de configurare.

Din mers, la viteze de 2 -7 km/h este suficientå o simplå

Profitul Agricol 46/2020

apåsare de buton pentru a declan¿a rabatarea. Pentru a nu depå¿i capacitatea de încårcare de 11,5 tone a pun¡ii motoare, hederul se poate livra cu un sistem de transport integrat, ce se extinde în momentul activårii modului de deplasare pe ¿osea ori la activarea amortizårii vibra¡iilor.

Datoritå unghiului de prindere ascu¡it, reglabil în douå trepte, Orbis 900 poate opera pe culturi cu înål¡imi de minimum 85 mm, atât la recoltarea porumbului, cât ¿i a plantelor însilozate întregi, precum ¿i pentru culturile cu înål¡ime micå. Padelele de transport ¿i arcadele de pe discuri pentru minimizarea pierderilor de ¿tiule¡i garanteazå întotdeauna cå ¿i cei cåzu¡i ajung în alimentare. Benzile de ghidare din zonele supuse uzurii intense pot fi înlocuite cu u¿urin¡å.

Op¡ional, componentele de-a lungul fluxului de material recoltat pot fi proiectate pentru echiparea standard sau se poate opta pentru varianta Premium Line, rezistentå la uzurå.

Aceasta include benzi de ghidare din o¡el, tamburi de alimentare cu strat suplimentar de protec¡ie ¿i cu¡ite rezistente la

uzurå, cu profil tip secerå, fiabil.

La transportul materialului recoltat în formå de V, cu consum redus de energie, hederul dispune pe ambele laturi ale post-båtåtorului de câte douå conuri de alimentare.

Tamburii de alimentare cu trei niveluri de adaptare a tura¡iei transferå materialul recoltat în siguran¡å cåtre alimentare. Pentru recoltarea plantelor culcate se pot livra panouri laterale cu tub de descårcare ¿i conuri de alimentare pentru plante culcate, precum ¿i un element central prelungit ¿i extensii pentru elemente.

Pentru culturi de porumb foarte înalte se pot monta op¡ional supraînål¡åri pentru cadrul de ghidaj. Orbis 900 se adapteazå în mod optim la conturul suprafe¡elor, prin cadrul suspendat cu compensare lateralå de +/- 5 grade, în combina¡ie cu compensarea lateralå Auto Contour.

Pe lângå cele douå benzi de senzori disponibile standard pentru zonele exterioare, op¡ional poate fi livratå ¿i a treia bandå de senzori, amplasatå central.

Arpad DOBRE

41

MA{INI & UTILAJE

New Holland T5.95, tractorul eficient în orice ferm\ Gama de tractoare New Holland T5 Utility a fost proiectatå pentru a oferi eficien¡å ¿i productivitate maxime la efectuarea opera¡iunilor cu încårcåtor, cu echipamente montate în fa¡å sau în spate sau la deplasårile pe drum.

AgroConcept propune fermierilor modelul T5.95, care satisface toate aceste cerin¡e.

P

rintre echipårile acestui model se numårå sistemul Engine Speed Management (ESM), ce poate memora douå tura¡ii, plafonul vitrat cu vizibilitate sporitå, consolele de prindere pentru încårcåtorul frontal, instalate din fabricå ¿i rezervorul de motorinå de 160 litri.

Dotat cu motor FPT Industrial F5C care respectå normele Tier 4A, T5.95 dezvoltå o putere nominalå de 95 CP ¿i maxim 99 CP. Aceasta din urmå este atinså la 1.900 rot./min ¿i este disponibilå pânå la 2.300 rot./min, adicå în gama de lucru cel mai des utilizatå, pentru a cre¿te productivitatea.

Func¡ia op¡ionalå de transport 40 km/h ECO asigurå o deplasare silen¡ioaså pe stradå ¿i un consum redus de combustibil.

Priza de putere cu trei viteze (540, 540 E ¿i 1.000 rot/min) garanteazå o mai bunå flexibilitate, o varietate mai mare de op¡iuni ¿i eficien¡å opera¡ionalå. Capacitatea de ridicare pe spate este de pânå la 4.400 kg, iar cu un încårcåtor 720 TL, T5.95 poate ridica pe fa¡å pânå la 2.000 kg la 3,5 m înål¡ime.

cerea cu 15% a vitezei de înaintare, permi¡ând cre¿terea rezervei de cuplu cu pânå la 18%.

Dar poate primi ¿i transmisia Synchro Shuttle 20x20 cu reductor, transmisia hidraulicå Powershuttle 20x20, tot cu reductor sau Dual Command 40x40 cu reductor.

Aceste transmisii reprezintå alegerea optimå pentru opera¡iunile cu vitezå reduså, care pot fi efectuate la o vitezå de doar 0,25 km/h a reductorului.

Puntea fa¡å SuperSteer, cu trac¡iune automatå dublå, asigurå o razå de întoarcere de doar 3,4 m.

Trac¡iunea dublå se dezactiveazå automat când unghiul de virare depå¿e¿te 50 de grade, activându-se auto-

mat când patinarea ro¡ilor spate o depå¿e¿te pe cea fa¡å ¿i când înclinarea terenului este peste 10 grade.

Cabina deluxe VisionView este spa¡ioaså, ergonomicå, silen¡ioaså, confortabilå ¿i oferå o vizibilitate panoramicå.

Poate fi dotatå op¡ional cu scaunul Deluxe cu suspensie pneumaticå, iar geamurile laterale bombate pot fi deschise. Toate comenzile principale sunt grupate pe consola Command Arc, un tablou de bord ergonomic care permite selectarea celor mai frecvente comenzi, fårå a fi nevoie ca operatorul så-¿i schimbe pozi¡ia, îmbunåtå¡ind productivitatea ¿i reducând oboseala.

Arpad DOBRE

Poate fi echipat cu transmisia Dual Command 24x24, dotatå cu o cutie de viteze PowerShift Hi-Lo. Activatå în timpul deplasårii, transmisia permite redu42

Profitul Agricol 46/2020

MA{INI & UTILAJE

Kuhn Maxima 3, precizie prin excelen]\ Poten¡ialul unei recolte bogate este dat de o serie de factori-cheie, unul dintre ace¿tia fiind semånatul de precizie, bob cu bob, la distan¡å ¿i adâncime optime, iar acest lucru este posibil cu ajutorul unor utilaje echipate cu sisteme de semånat performante, cum este gama de semånåtori Kuhn Maxima 3.

IPSO Agriculturå are în aceastå perioadå o ofertå promo¡ionalå pentru semånåtorile de precizie Kuhn Maxima 3, iar fermierii care achizi¡ioneazå oricare dintre cele 12 modele ale acestei game beneficiazå de condi¡ii de pre¡ ¿i de finan¡are speciale.

Importatorul exclusiv al acestei mårci de semånåtori în România aduce în sprijinul ofertei o serie de argumente tehnice, printre care enumeråm: plasarea bob cu bob a semin¡elor, påstrarea distan¡ei optime prevåzute de tehnologie, pentru ca plantele så nu intre “în 44

competi¡ie” între ele, reglaje simple, precizie înaltå a semånatului chiar ¿i la viteze mari de operare, ratå de însåmân¡are variabilå, prin controlul electric al fiecårei sec¡ii în parte.

Cele 12 modele din gama de semånåtori Kuhn Maxima 3 pot fi, în func¡ie de modelul ales, o solu¡ie de sporire a eficien¡ei la semånat ¿i a recoltelor în ferme mici, medi sau mari.

Pentru suprafe¡e mici ¿i medii sunt recomandate modelele TS, pe 6, 7 sau 8 rânduri, TD - pe 6 rânduri, TDL - pe 7 rânduri, TI - pe 6 rânduri, TI L - pe 8 rânduri sau TRR - pe 8 rânduri.

Acestea sunt eficiente la semånatul culturilor prå¿itoare la distan¡e de la 37,5 cm la 80 cm între rânduri ¿i au lå¡imi de transport de la 2,55 m la 3,5 m.

Pentru performan¡e sporite în ferme mari o alegere o poate reprezenta unul dintre urmåtoarele 6 modele: TIM - pe 6 sau 7 rânduri, TIM L - pe 8 sau 9 rânduri, R - pe 8 sau 9 rânduri, RX - de la 8 la 12 rânduri, RXL - pe 11 sau 12 rânduri sau modelul RT - pe 8 rânduri.

La fel ca la primele modele, ¿i la aceste 6 distan¡ele între rânduri variazå de la 37,5 cm la 90 cm, iar lå¡imile de transport sunt de 3 m sau de 3,5 m.

Cele 12 modele sunt echipate cu unitå¡i de semånat tip Maxima 3, cu buncåre de semin¡e de câte 50 l ¿i pot efectua un semånat de precizie în teren pregåtit conven¡ional (arat+ discuit) sau cu lucråri minime (minimum tillage).

Cu aceste modele se pot semåna o serie de culturi: porumb, floarea-soarelui, sfeclå de zahår, rapi¡å, sorg, soia, fasole etc.

Sec¡ia de semånat Maxima 3 este disponibilå atât în varianta cu ac¡ionare mecanicå, cât ¿i în varianta cu ac¡ionare electricå. În acest caz, ajustarea densitå¡ii de semånat se poate face direct din cabinå, iar prin sistemul electric de ac¡ionare este posibilå aplicarea unei rate variabile de semånat, pentru utilizarea optimå a poten¡ialului terenului ¿i reducerea costurilor.

Sistemul de control al sec¡iilor exclude supraînsåmân¡area, reduce costurile lucrårii ¿i faciliteazå ob¡inerea unei culturi omogene.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 46/2020

INFORMA}II

EXTERNE Trudeau se implic\ în criza din India Guvernul indian l-a convocat pe ambasadorul Canadei pentru a discuta în jurul declara¡iilor premierului Justin Trudeau despre protestele fermierilor din capitala New Delhi.

Indienii sus¡in cå Trudeau s-a amestecat în probleme interne ale ¡årii ¿i cå rela¡iile bilaterale dintre cele douå state ar putea fi grav afectate. Într-o discu¡ie cu comunitatea indianå din Canada, Trudeau se declarase îngrijorat pentru situa¡ia fermierilor care protesteazå fa¡å de reformele agrare anun¡ate de guvernul indian.

Rela¡iile dintre India ¿i Canada sunt bune, înså politicienii de la New Delhi se tem cå unii lideri Sihk din Canada au legåturi cu organiza¡ii care sus¡in crearea unui stat Sihk independent. Între timp, negocierile dintre autori-

å¡i ¿i fermieri au e¿uat, a¿a cå ace¿tia au råmas în corturi în jurul capitalei ¿i continuå så blocheze mai multe drumuri importante.

Justin Trudeau

Singapore aprob\ carnea sintetic\ Singapore a devenit primul stat din lume care aprobå consumul de carne sinteticå, adicå produså în laborator.

Conform autoritå¡ilor, carnea furnizatå de compania americanå Eat Just îndepline¿te toate normele de siguran¡å ¿i poate fi incluså în meniurile restaurantelor.

Carnea de culturå folose¿te celule prelevate de la animale pentru a sintetiza carne în laborator, fårå a fi necesarå sacrificarea animalelor.

Sus¡inåtorii acestei tehnologii cred Profitul Agricol 46/2020

cå în acest fel se pot elimina toate problemele etice ¿i de mediu ale fermelor de animale, iar consumatorii se pot bucura de produse care au gustul ¿i textura cu care s-au obi¿nuit.

Carnea de laborator nu era pânå acum aprobatå de nici un stat din lume, iar autorizarea pentru consum în SUA sau UE este un proces foarte complex, care poate dura mai mul¡i ani.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Prima recoltå de ridichi în spa¡iu O astronautå de pe Sta¡ia Spa¡ialå Interna¡ionalå a recoltat primele ridichi crescute în spa¡iu, o premierå consideratå esen¡ialå de cåtre NASA. Plantele fac parte dintr-un experiment mai amplu de agriculturå spa¡ialå ¿i au avut nevoie de 27 de zile pânå când au putut fi recoltate. Pânå acum, astronau¡ii reu¿iserå så cultive doar legume cu frunze comestibile, cum ar fi varzå, salatå sau kale. NASA ia în considerare ¿i alte tipuri de alimente produse în spa¡iu, cum ar fi carnea de laborator sau o pastå tartinabilå produså din bacterii.

Nestle investe¿te masiv în sustenabilitate Grupul Nestle a anun¡at cå va investi 2,9 miliarde de euro în urmåtorii cinci ani într-un plan de reducere a încålzirii globale. Printre altele, compania î¿i propune så planteze 200 de milioane de copaci ¿i så-i ajute pe to¡i fermierii care o aprovizioneazå så implementeze un model de agriculturå sustenabilå. În plus, Nestle vrea ca toate cele 800 de fabrici pe care le de¡ine så foloseascå exclusiv energie din surse regenerabile ¿i va extinde portofoliul de alimente ¿i båuturi produse din plante. Nestle se aprovizioneazå cu produse de la 500.000 de fermieri din întreaga lume ¿i ar vrea så le traseze ¿i acestora måsuri de agromediu de urmat.

Un nou focar de gripå aviarå în Germania Germania a anun¡at descoperirea unui nou focar de gripå aviarå H5N8 la o fermå de pui din statul Mecklenburg. To¡i cei 29.000 de pui de la fermå vor fi sacrifica¡i ¿i a fost impuså o zonå de carantinå cu raza de 10 kilometri, în care se aflå nu mai pu¡in de 482 de alte ferme, cu un total de 644.000 de påsåri. Alte zece focare de infec¡ie au fost raportate la ferme germane în ultimele såptåmâni, iar virusul transmis de påsåri sålbatice a afectat grav mai multe state europene, dar ¿i alte ¡åri cum ar fi Rusia, Kazahstan sau Israel.

45

INFORMA}II EXTERNE Smithfield se oferå så depoziteze vaccinul anti-COVID Grupul american Smithfield, cel mai mare procesator de carne de porc din lume, s-a oferit så ajute autoritå¡ile americane în campania de vaccinare împotriva virusului COVID-19. Compania a anun¡at cå pune la dispozi¡ie spa¡iile frigorifice pe care le de¡ine, care pot fi folosite pentru depozitarea dozelor de vaccin.

Vaccinul produs de compania Pfizer trebuie påstrat la o temperaturå de -70 de grade, ceea ce creeazå mari probleme logistice. Vaccinul alternativ al companiei Moderna poate fi depozitat mult mai u¿or, la temperaturi de cel mult -20 de grade.

Fran¡a importå muncitori sezonieri marocani Aproximativ 300 de muncitori sezonieri marocani vor fi adu¿i cu avionul în cursul lunii decembrie în sud-estul Fran¡ei, la cererea fermierilor.

Data exactå a transportului nu a fost încå stabilitå, înså va fi un zbor dedicat pentru agricultori. Este vorba de muncitori sezonieri mai ales pentru grådinårit ¿i horticulturå.

Consumul de avocado a explodat în perioada pandemiei Dupå o scurtå scådere la începutul pandemiei, consumul de avocado în Europa ¿i SUA a atins un nivel record.

Oamenii vor så månânce sånåtos.

Noul lux dupå pandemie va fi mâncarea sånåtoaså ¿i wellness-ul, declara un oficial FAO, Xavier Equihua, preluat de Agerpres.

Cererea pentru avocado a accelerat pe måsurå ce mai mul¡i consumatori iau masa acaså. Avocado nu mai este utilizat doar pentru a face guacamole la petreceri, ci a început så fie utilizat ¿i la salate, burrito ¿i chiar ¿i pentru toast cu avocado.

Consumul în Europa ar urma så creascå cu 12% în acest an, pânå la un nivel record de 1,48 miliarde livre (aproximativ 671 de milioane de kilograme), iar cererea din SUA va cre¿te cu 7%, sus¡ine Xavier Equihua, citând prognozele din industrie.

46

Alimentele, la cel mai ridicat pre] Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a Na¡iunilor Unite (FAO) a anun¡at cå indexul global al pre¡ului alimentelor a atins cel mai mare nivel din ultimii ¿ase ani.

Pre¡ul alimentelor a crescut constant în ultimele ¿ase luni, iar în ultima lunå s-a majorat cu 4 puncte procentuale, cea mai mare cre¿tere înregistratå din iulie 2012 pânå azi.

Indicele FAO este calculat pe baza pre¡ului unui co¿ de alimente de bazå, care include cereale, ulei alimentar, lac-

tate, carne ¿i zahår. El a ajuns la 105 puncte, fa¡å de 101 puncte în luna octombrie.

FAO men¡ine totu¿i estimarea cå recolta de cereale din acest an va fi cea mai mare din istorie, fapt care ar putea reduce presiunea infla¡ionistå.

Uleiurile s-au scumpit cel mai mult în luna noiembrie, cu 14,5%, în special din cauza reducerii stocurilor de ulei de palmier. Cerealele s-au scumpit cu 2,5%, dar pre¡ul lor este cu 20% mai mare decât în noiembrie 2019.

China î[i face planuri de securitate alimentar\ China, cel mai mare consumator mondial de alimente, a decis så î¿i extindå eforturile destinate protejårii principalelor sale zone unde sunt cultivate cereale, transmite Bloomberg.

Terenurile arabile destinate culturii cerealelor au fost alocate pentru alte culturi agricole sau utilizate în alte scopuri, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea alimentarå a ¡årii, în special în momente precum cele actuale în care pandemia a întrerupt lan¡urile mondiale de aprovizionare.

Importurile de porumb ale Chinei au crescut exploziv în acest an, pe måsurå ce efectivele de porci î¿i revin dupå pesta porcinå africanå, iar Guvernul chinez a decis så reducå stocurile de porumb, în încercarea de a ¡ine sub control pre¡urile.

Aceasta a dat na¿tere la îngrijoråri cå China ar putea deveni cel mai mare importator mondial de porumb, la fel cum este la soia boabe, unde absoarbe în prezent 60% din livrårile mondiale.

“Trebuie så stabilizåm produc¡ia internå prin acordarea de prioritate pen-

tru produc¡ia de cereale pe terenurile arabile limitate pe care le avem la dispozi¡ie”, apreciazå Ministerul chinez al Agriculturii.

China a început så punå la punct o serie de zone pentru produc¡ia de cereale cheie, adicå grâu, orez ¿i porumb.

De asemenea, Guvernul de la Beijing va îmbunåtå¡i pre¡ul minim de achizi¡ie la grâu ¿i orez ¿i va continua så ofere subven¡ii la porumb, soia boabe ¿i orez.

Profitul Agricol 46/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Pe La Tânc\be[ti, undi]\, la crap, în prag de iarn\ În prima zi de weekend am ie¿it la o plimbare pe Tâncåbe¿ti, så încerc så påcålesc vreun råpitor la twister – ¿tiucå, ¿alåu, biban... cåci în lac sunt din toate speciile. Apa era destul de scåzutå în lacul din aval – Tâncåbe¿ti 2, dinspre ¿osea, ¿i era foarte limpede, ceva obi¿nuit pentru aceastå perioadå a anului.

Am fåcut o turå pe dig, la locurile cunoscute de lângå deversor, încercând la twister. Un shad de 7 cm, verde-maroniu, cu glitter pe spate, portocaliu pe burtå, pe cârlig 0/2, cap de 4 g, cåci adâncimea apei era sub 1,5 m. Lansez fårå probleme twisterul u¿or cu varga de 2,10 m, u¿oarå ¿i rapidå, cu ac¡iune de vârf, cu mulineta potrivitå, tot Daiwa ¿i fir J-braid 0,12 mm. O combina¡ie potrivitå pentru un pescuit u¿or, de fine¡e, în cåutarea pe¿tilor råpitori nu prea mari, ¿i nici båtåio¿i în apa înghe¡atå. N-am insistat – doar câteva lansåri în locurile cunoscute, fie spre larg, fie pe lângå pragurile din apropierea malului. Cum nu se întâmpla nimic, am pornit spre pescarii din preajmå, så våd ce au prins. În partea de sus a lacului, aproape de zona teraselor, un pescar då la crap. Are trei lansete de 3,90 m, putere 120 g, pe care a pus mulinete Okuma, cu fir mono 0,28 mm ¿i forfac de atac – 8 m de 0,35 mm. Montura – una simplå, cu nåditor le-

stat cu 50 g, pe tub antiråsucire de 30 cm, pe 40 cm fir textil, având la capete vârteje; la vârf – 15 cm strunå din textil moale ¿i cârlig nr. 4. În nåditor punea un amestec de fåinuri ¿i ¿roturi, fråmântate cu måmåligå moale, så stea bine pe spirele de sârmå ¿i så ¡inå la apå. Omul pescuia la circa 90 m de mal, acolo unde apa måsura circa 2 m adâncime, locul de pescuit fiindu-i cunoscut, cåci este un obi¿nuit al lacului. Acolo a nådit cu lanseta specialå, mai puternicå, så

În cârlig - buchet de viermu[i pe inel din sârm\ sub]ire [i bilu]\ colorat\ – plutitor Asta-i montura ¿i momeala care a învins vigilen¡a crapului. Pe inelul special, din sârmå sub¡ire, pescarul trage vreo 15-20 de viermu¿i în¡epa¡i u¿or la capåtul gros, så mi¿te mult. Lângå ochiul cârligului nr. 4 Korda, pe un fir scurt se prinde o bobi¡å plutitoare galbenå (merge ¿i roz deschis) care ¡ine montura så nu se scufunde în mâlul de pe fundul apei, ¿i se vede de la distan¡å, så o gåseascå pe¿tii mai u¿or.

Ceea ce s-a ¿i întâmplat!

48

arunce mai multå nadå, prin 3-4 lansåri spre fiecare loc în care apoi a plasat cele 3 lansete active.

Tehnica de lansare este relativ simplå. Firul de pe tamburul mulinetei este blocat în clip la distan¡a doritå, pentru ca momeala så ajungå în locul ales, iar direc¡ia este datå de repere de pe mal, spre care pescarul trebuie så lanseze cu precizie.

Nu a trecut nici jumåtate de ceas de când a instalat bateria de 3 lansete ¿i a venit ¿i prima tråsåturå. Pe¿tele nu era mare, dar nu s-a dat scos a¿a, cu una cu douå. Pânå la urmå, un cråpcean la douå kilograme a ajuns în minciog, apoi pe mal. Atunci când pescarul a introdus pensa specialå ca så desprindå cârligul am descoperit ¿i secretul momelii pe care o folosea. Am våzut un ghem de viermu¿i ¿i o bilu¡å galbenå, lucioaså.

Odatå scos din cârlig cråpceanul s-a întors în lac. A aflat cå uneori ¿i viermu¿ii pot fi cu påcålealå!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 46/2020

Vulpoiul isp\[itor Primele zile ale acestui decembrie nu ne-au råsfå¡at cu zåpezile de altådatå, vorba poetului, oferindu-ne în schimb zile însorite ¿i nop¡i cu ger sec, demn de Boboteazå. În zori, când am intrat pe culoarul strâmt al Lungule¡ului, aerul tåia ca briciul. Noroc cå, trågând din pålåria organizatorului biletul cu numårul 13 (ca de atâtea ori, de altfel), m-am încålzit urcând culmea aprigå pânå la stand, în poiana Ro¿i¿nei, parte a întinsului platou al Darienilor, cåtun uitat de lume între bazinul Argelului ¿i al Demåcu¿ei, presårat cu gospodårii dupå tipic hu¡ul – case ¿i grajduri cu acoperi¿ în douå ape, înconjurate de oboroane, cum se numesc aici fânarele în care î¿i petrece lungile luni de iarnå iarba uscatå a înmiresmatelor fâne¡e de peste varå.

Ultimul stand era la stânga mea, în Groapa lui Valah. În a¿teptarea mistre¡ilor ¿i a vulpilor, m-am pomenit, dupå o orå de nemi¿care în spatele gardului de råzlogi dincolo de care începe desul codrului, cu un cerb tânår, stârnit din vale de håita¿i ¿i de câinii hår¡uitori. “Optarul”, cum mai sunt numi¡i asemenea tauri dupå numårul ramurilor de pe cele douå pråjini ale coarnelor, a defilat prin fa¡a mea fårå så må fi sim¡it. Boarea trågea cåtre culme, iar el era atent la zgomotele stråine din vale. A traversat tåp¿anul înierbat din ochiul de pådure din dreptul meu ¿i s-a pierdut cu pa¿i gråbi¡i, printre mesteceni, molizi ¿i fagi, în huci. Pânå så-l våd în loc deschis, mi-a dat realmente emo¡ii, cåci, dupå cålcåtura apåsatå, mi-am închipuit cå e un vier solitar în cåutare de scroafe, acum în cålduri. Am låsat în jos ¡eava “Mauser”-ului, carabina mea de calibrul 7x57, înså fårå så-mi pierd speran¡a în nåvala unei ipotetice ciurde. Când am deslu¿it printre cetini siluetele primilor copoi ¿i vestele în culori vii ale gonacilor, m-am urnit cåtre locul de întâlnire.

A doua goanå a fost plånuitå pentru celålalt versant al poienii Darienilor, a¿a Profitul Agricol 46/2020

cå nu a trebuit så facem prea multå risipå de energie, cu excep¡ia schimbårii priveli¿tii. Povestea s-a petrecut aproape întocmai, atâta doar cå în locul cerbului mi-au defilat prin fa¡å douå cåpri¡e, de data aceasta chiar la început, când, dupå pa¿ii u¿ori, må a¿teptam la ivirea unei vulpi. M-am resemnat din nou, delectându-må cu forfota câtor-

va pi¡igu¿i ¿i cu prezen¡a în preajmå a unui mugurar cu pieptar cåråmiziu, îngrijorat probabil de apropierea iernii.

Coborârea lor dinspre miazånoapte e semn de restri¿te.

La munte, mai ales în anotimpul alb, goanele dureazå cu mult mai mult decât la ¿es, cåci atât deplasarea vânåtorilor, cât ¿i cea a båtåia¿ilor dintr-un bazin în altul ori de pe o culme pe alta presupun efort ¿i timp. De obicei, aici, o zi de vânåtoare în devålmå¿ie, chiar ¿i în grup restrâns, cum se impune aståzi, se rezumå doar la douå goane. Arareori mai råmâne loc pentru a treia. Date fiind rezultatele partidei, organizatorii ne-au propus de aceastå datå så ne mobilizåm cu to¡ii pentru o ultimå încercare, pe versantul sub care au fost parcate autovehiculele. Soarele încå nu-¿i încheiase scurta curså hibernalå între cele douå

coame împådurite, a¿a cå ne-am în¿irat chiar pe drumul forestier, mie revenindu-mi un dâmb scåldat în lumina cåldu¡å a dupå-amiezii. În jur predominau fagii, a¿a cå, în lipsa zåpezii, aveam un aliat de nådejde în frunzi¿ul ve¿ted, în cazul cå mi se va fi apropiat de stand vreo sålbåticiune, oricât de grijuliu ar fi på¿it ea.

Dar n-a fost så fie. Pe måsura coborârii håita¿ilor, neauzind nici vreun låtrat ascu¡it de câine, mi se stingeau ¿i ultimele nådejdi. A¿a cå am descårcat arma ¿i am ie¿it la drum. Deodatå, unde-

va pe flancul drept, a råsunat un foc.

Poate cå ¿i-a încercat pe acolo norocul, in extremis, vreun vier båtrân ¿i viclean, trecut prin multe prigoane de felul acesta. Înså n-a fost a¿a: de departe l-am recunoscut pe camaradul nostru Ionu¡, târând dupå el un vulpoi destul de deteriorat de glon¡. Oricum, era trofeul partidei.

La focul de despår¡ire, încropit din câteva gåteje uscate culese de sub arborii båtrâni din marginea pådurii, mi-a venit în minte povestea biblicului ¡ap ispå¿itor, încårcat cu toate påcatele de peste an ale oamenilor ¿i apoi sacrificat pentru a ¿terge întreaga culpabilitate a comunitå¡ii. Så fi fost acest vulpoi alesul mistre¡ilor, la sfâr¿it de an, pentru vina lor de a nu ni se fi aråtat cum ne-am fi dorit în atâtea rânduri, inclusiv aståzi?

Probabil cå a¿a se nasc parabolele.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 10 - 23.12.2020

Cåtålin ªimota 10.12.1951, director general ICPDA Jean Ionescu 10.12.1969, director general România ¿i Moldova al Corteva Agriscience Henorel Cornel Dicu 12.12.1953, director Direc¡ia control ¿i antifraudå MADR Horia Grosu 13.12.1962, prof. univ., director IBNA- Balote¿ti Dinu Gavrilescu 15.12.1939, fost ministru Constantin Bîrcå 16.12.1975, director adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director executiv Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România Gheorghe Robule¡ 17.12.1949, pre¿edinte Agromixt Cuza Vodå, Cålåra¿i Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem acad. Cristian Hera 18.12.1933 Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director executiv Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare, MADR Cristian Florin Petcu 23.12.1977, manager regional vânzåri Claas 50

Efectele pandemiei> Agricultura predat\ online În aceste vremuri de pandemie elevii de gimnaziu ¿i de liceu din statele americane Oregon ¿i Washington vor putea lua contact online cu agricultura prin realitatea virtualå.

Guvernul SUA a finan¡at cu 1 milion de dolari a¿a-numite kituri de educa¡ie agricolå la distan¡å.

Realitatea virtualå în care vor “intra” elevii este generatå pe computer, într-un sistem 3D interactiv, cu ochelari speciali 3D, cå¿ti, joystick-uri ¿i alte echipamente electronice.

Acestea vor fi distribuite cåtre 20.000 de elevi, 100 de profesori ¿i 250 de voluntari din zonele rurale din Oregon ¿i Washington, pentru a facilita educa¡ia agricolå interactivå la distan¡å.

Instrumentele vor permite accesul în ferme virtuale, pentru aprofundarea conceptului “from farm to fork” (de la fermå în farfurie) de cåtre elevi, care vor putea avea activitå¡i educa¡ionale virtuale.

Acest demers va ajuta ¿i la dezvoltarea pregåtirii profesionale a profesorilor, care vor putea aplica ¿i dezvolta proiecte agricole virtuale în timpul predårii la clase sau în activitå¡i after-school. ¥ntre timp, în România se finalizeazå achizi¡iile publice pentru tablete pentru învå¡åmântul online, inclusiv în localitå¡i unde curentul “cade” zilnic ¿i nu e nici pic de semnal de telefon, daråmite de internet…

Arpad DOBRE ORIZONTAL: 1) Îi cre¿te tensiunea la pescuit – Unitate de vederi; 2) Vin special pentru Anul Nou – Se då în lan¡uri; 3) Odihneascå9 10 se în pace... englezul! – Tip de påsårele; 4) Fac un meci cu ei! – Acoperite de ghiocei; 5) Påtruns de un suflu nou – ºinut în caså de iranieni; 6) Frunta¿ la învå¡åturå; 7) Trecutå cu timpul – Prezintå o reluare; 8) Legåri la prizå; 9) Vase gåurite – Face obiectul alegerilor; 10) Suite la înål¡ime.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

2

3

4

5

6

7

8

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 45/2020 ORIZONTAL: PRISACAR - T; LADA - ARATA; AMICALA - AC; SAS - LIMBUT; TN - BECIURI; IEPURI - TIC; L - ANTICE - O; INTUI - ALBA; NOUR - URIAS; ANTIPATICA.

VERTICAL: 1) Bun de larg consum – Margini de valtrap! 2) Mo¿ii… din vechile acte – Cu serviciul pe linie; 3) Subordonat cåprarului – A fixa pe scoar¡å; 4) Acordat fårå voie! – Zahår ars la pachet; 5) Flori de ghea¡å; 6) Adesea în opozi¡ie – A juca în ring; 7) Strâng strugurii – Båtut în ¡inte; 8) Adu¿i la cuno¿tin¡å; 9) Consumatå la timp – Cålcat cu fierul pe la sate; 10) Tåiere în maså.

Profitul Agricol 46/2020