EVENIMENTELE S|PT|M+NII George Cå¡ean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii
“Nu este firesc ca magazinele s\ câ[tige mai mult decât fermierii” Såptåmâna trecutå ministrul Adrian Oros a confirmat cå fermierul George Cå¡ean din Rotbav, Bra¿ov, este desemnat så ocupe func¡ia de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.
“
Am avut o primå discu¡ie cu domnia sa. Fratele domniei sale mi-a fost student, acum este medic veterinar. Ei lucreazå într-o fermå de familie care, iatå, ¿i-a aråtat sustenabilitatea”, a spus ministrul. Deocamdatå, George Cå¡ean nu a fost ¿i nominalizat oficial. Ca ¿i acum douå såptåmâni, ca ¿i acum trei, sperå cå poate såptåmâna asta. Cu ce planuri vine la Bucure¿ti? “¥mi doresc så facem tranzi¡ia cåtre procesare. Nu trebuie så mai råmânem doar producåtori de materie primå. Urmåtoarea etapå este procesarea, så cre¿tem plusvaloarea materiei prime ¿i veniturile fermierilor. Va trebui så ne hotårâm ce fel de organizare adoptåm: mergem pe cooperative, pe grupuri de producåtori? Din påcate, au apårut în ultimul deceniu tot felul de asocia¡ii care nu au råspuns la nevoile pe care le au fermierii. În ce prive¿te procesarea, avem oportunitatea noului Plan Na¡ional Strategic ¿i a programului de tranzi¡ie din urmåtorii doi ani”. “Existå fermieri care gândesc ca antreprenorii ¿i fermieri care vor så råmânå fermieri. Nu mai putem så råmânem doar simpli aplican¡i pentru subven¡ii. Trebuie så gândim ca ni¿te antre10
Produsul local stå la baza economiei locale. El poate purta diverse etichete: de calitate, produs montan, produs ecologic, tradi¡ional sau etichete recunoscute la nivel european care nu se exclud reciproc. Cred cå ne putem inspira din fermele de familie din Elve¡ia, Austria, Fran¡a.”, spune George Cå¡ean. prenori care gåsesc surse de finan¡are. Lipsesc resursele de co-finan¡are pentru fermieri în general. Cred cå ar fi nevoie pe termen scurt de mijloace pentru co-finan¡are. Nu este firesc så se câ¿tige mai mult pe lan¡ul comercial decât pe lan¡ul produc¡iei. ªi atunci, trebuie realizat acest echilibru. Ferma de familie va func¡iona într-o zonå de ni¿å. Ele pot fi ajutate pentru promovare cu bani de la buget. Måsura care aducea bani pentru promovare este cel mai slab accesatå. ªi nu e bine. Fermele de familie trebuie så producå alimente de calitate. Produsul local stå la baza economiei locale. El poate purta diverse etichete: de calitate, produs montan, produs ecologic, tradi¡ional sau etichete recunoscute la nivel european care nu se exclud reciproc”, spune George Cå¡ean. Cred cå ne putem inspira din fermele de familie din Elve¡ia, Austria, Fran¡a.” A absolvit Facultatea de Studii Economice, specializarea Marketing, din cadrul Universitå¡ii Transilvania. A urmat apoi un curs pentru scheme de calitate în Elve¡ia.
Academia lui råmâne ferma de la Rotbav, de lângå Feldioara, unde a învå¡at så pre¡uiascå agricultura. Cei trei fra¡i (Silviu, Ionu¡ ¿i George Cå¡ean) au o cifrå de afaceri de douå milioane de lei anual. “Brânzeturile le distribuim în zona de retail (80%), la måcelårie procesåm ¿i valorificåm animale proprii. Ferma Cå¡ean este un brand. Suntem singurii care avem o stea de aur, echivalentul unei stele Michelin pentru brânza de burduf. În 2019, am primit de la International Testers World medalia pentru cea mai bunå brânzå de oaie din lapte crud. Avem ¿i un brand comun, creat cu fonduri europene, împreunå cu al¡i mici producåtori”. Fra¡ii Cå¡ean au ajuns cunoscu¡i în 2013, când au organizat o transhuman¡å “dacicå”, de la Rotbav pânå în sudul Poloniei. Au intrat atunci în contact cu oieri din România, Ucraina, Slovacia, Cehia ¿i Polonia. Au stråbåtut cu oile 1.350 de kilometri.
a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 4/2021
