Profitul Agricol nr. 13, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 13 din 5 aprilie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Bula lui Timmermans peste DG Agri

anul XXVI, nr. 13/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

"Schimbårile climatice råmân cel mai mare risc ¿i sunt preocuparea centralå a Comisiei pentru asigurarea securitå¡ii alimentare pe termen scurt, mediu ¿i lung. Ac¡ionåm la nivel european, dar ¿i global, pentru a reduce amprenta de carbon a agriculturii ¿i pentru a cre¿te biodiversitatea. Trebuie så dezvoltåm alternative la îngrå¿åmintele chimice ¿i så utilizåm pe scarå largå hidrogenul verde în producerea fertilizan¡ilor. Trebuie så dezvoltåm alternative la neonicotinoide ¿i alte substan¡e care dåuneazå polenizatorilor. Trebuie så lucråm cu consumatorii, så fie mai aten¡i la obiceiurile lor de consum, så fie pregåti¡i så plåteascå mai mult". Sunt la un seminar organizat de DG Agri, despre importan¡a fertilizan¡ilor pentru securitatea alimentarå a Europei. Cel care ne vorbe¿te este un înalt oficial din DG Agri.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

¥l întreb pe un coleg al såu (alt oficial DG Agri), care ne vorbe¿te mult mai ¡intit despre securitatea alimentarå, dacå am în¡eles bine cå måsurile de mediu sunt mai importante decât så avem ce mânca mâine. Nu zice nici "da", dar nici "ba".

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

"Problemele cu securitatea alimentarå sunt pe termen scurt. Anul trecut am luat måsuri excep¡ionale pentru a permite utilizarea terenurilor ce ar fi trebuit låsate necultivate. A reprezentat un pas în spate de la obiectivele înverzirii agriculturii". Detectez o urmå de regret în vocea sa.

Director marketing

Vineri, 7 aprilie, fermieri din mai multe col¡uri ale ¡årii vor ie¿i la protest. Nemul¡umirea principalå este legatå de fluxurile de mårfuri ucrainene, înså sunt organiza¡ii care, în context, cer renun¡area la måsurile de înverzire din PNS, deja asumate de România. Este o formå de radicalizare conservatoare ce nu face decât så le dea apå la moarå radicalilor înverzirii din bula lui Timmermans, care, iatå, s-a întins ¿i peste DG Agri. Un lider de asocia¡ie îmi spune, convingåtor, cå fermierii vor continua protestele pânå când Bruxelles-ul se va trezi la realitate. Mi-e teamå cå ¿i Bruxelles-ul ¿i-ar dori trezirea la realitate. Fiecare cu realitatea sa. Realitå¡i paralele.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 13/2023

SUMAR Agricover - 2,55 miliarde de lei doar din vânzarea de inputuri

Marii traderi ies de pe pia¡a ruså

Suspiciuni de în¡elegeri anticoncuren¡iale

Italia interzice carnea produså în laborator

Timac Agro - 17 ani de excelen¡å în România

Profit uria¿ pentru cel mai mare producåtor american de ouå

Daniel Florescu este noul director executiv al Agrinvest

Rusia vrea så exporte cereale prin Iran

46 de milioane de euro pentru agricultura regenerativå

Evenimentele s\pt\m=nii România ¿i Polonia cer monitorizarea Produc¡ia de cereale a României cerealelor ucrainene 6 a scåzut cu 32% Cu reportofonul la DG Agri Pia¡a cerealelor ne afecteazå bunåvoin¡a fa¡å de Ucraina Comisia pregåte¿te un alt pachet pentru statele afectate de fluxurile ucrainene

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Biostimulatorii, verigå tehnologicå absolut necesarå

Drama producåtorilor de ro¿ii cherry

Cre[terea animalelor A început bonitarea berbecilor

Insecticidul microgranulat Picador 1,6 MG

Se dau bani pentru utilaje

Alcedo: combaterea buruienilor din culturile de porumb

Oierii fårå oi pun gheara pe banii crescåtorilor

Campania de primåvarå se desfå¿oarå normal în Cluj SoftGuard la cereale.

John Deere a produs tractorul cu numårul 2 milioane

Combaterea buruienilor cu frunzå latå din floarea-soarelui 35 Amenzi pentru folosirea neregulamentarå a GPS-ului Gr\dina, via [i livada

Importurile de cereale ucrainene în România ¿i UE conform datelor Comisiei Europene 20 Karathane Gold 350 EC împotriva fåinårii Prognoza Comisiei 22 la vi¡a-de-vie ¿i castrave¡i pentru agricultura UE în 2023 BASF Smart Technology, solu¡ia pentru protec¡ia legumelor Culturi vegetale Rezerva de apå

Ma[ini & utilaje

Târgul Mare de Primåvarå 30 de la Råcå¿dia a reunit mii de vizitatori din Banat 32

Combinele Class Trion, mai productive ¿i digitalizate

Sisteme de iriga¡ii Metzer, fabricate în România

Motorul JCB pe hidrogen

Miniîncårcåtoare Bobcat electrice ¿i complet autonome

Opinii Cum så câ¿tig pe pia¡a cerealelor

Hobby Ceasul... gâ¿telor

Bill Gates î¿i dore¿te så punå mascå vacilor

EVENIMENTELE Ambasada SUA organizeazå o nouå vizitå tehnicå peste Ocean Serviciul Comercial al Ambasadei SUA în România propune o vizitå ghidatå de 13 zile în California ¿i Washington D.C., în perioada 29 aprilie 11 mai. Tematica este legatå de promovarea solu¡iilor de energie curatå din SUA pentru securitatea apei ¿i a alimentelor. Sunt invita¡i exper¡i din România ¿i Republica Moldova, fermieri, asocia¡ii din agriculturå, producåtori ¿i distribuitori de echipamente de iriga¡ii. Cei interesa¡i pot så-l contacteze, pânå pe data de 14 aprilie, pe Gabriel Popescu, specialistul comercial al Ambasadei. Timmermans a vizitat România Vicepre¿edintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, s-a aflat, pentru o zi, la Bucure¿ti, unde a discutat cu mai mul¡i oameni politici. Agenda oficialå anun¡a o întâlnire cu Klaus Iohannis ¿i una cu ministrul Mediului, Barna Tánczos. La final, a sus¡inut un discurs în deschiderea conferin¡ei “130 de ani de la crearea primului partid social democrat din România”, organizatå de PSD. Marcel Ciolacu, dupå întâlnirea cu Timmermans: Fermierii vor primi un nou ajutor financiar Fermierii români vor primi un nou ajutor financiar din partea Comisiei Europene, bazat pe o nouå formulå, anun¡å liderul PSD, Marcel Ciolacu, dupå o întâlnire cu vicepre¿edintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans. “I-am mul¡umit domnului Timmermans pentru sprijinul puternic al sociali¿tilor europeni în ceea ce prive¿te aderarea României la Schengen. În plus, am transmis cå PSD va asigura implementarea integralå a PNRR ¿i va continua efortul pentru sprijinirea Ucrainei ¿i Republicii Moldova”, a scris Ciolacu pe pagina lui de Facebook. Acesta a adåugat cå “PSD ¿i-a asumat responsabilitatea guvernårii pentru a oferi stabilitatea de care are nevoie România”. 6

S|PT|MÂNII România [i Polonia cer monitorizarea cerealelor ucrainene Premierii din România ¿i Polonia au cerut Comisiei Europene implementarea unui mecanism de monitorizare a cerealelor importate din Ucraina, pentru a-¿i proteja fermierii. “Suntem împreunå angaja¡i într-un demers în care så discutåm cu Comisia Europeanå care vor trebui så fie mecanismele de a instrumentaliza trasabilitatea exporturilor din Ucraina ¿i, desigur, destina¡ia finalå, astfel så evitåm aceastå speculå prin care pre¡urile de dumping au afectat fermierii, producåtorii agricoli”, a declarat premierul Nicolae Ciucå. “Îi rog pe prietenii din România ¿i

aståzi ca vocea noastrå så fie întåritå, så fie aceea¿i la forumul Uniunii Europene. Este un lucru foarte important dacå vorbim pe aceea¿i voce, pentru cå în felul acesta ne putem asigura interesele noastre comune”, spune premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Ulterior, o scrisoare semnatå de premierii din România, Bulgaria, Polonia, Slovacia ¿i Ungaria a solicitat Comisiei Europene så impunå din nou taxe vamale importurilor de alimente din Ucraina, dacå acestea continuå så fie comercializate în statele de tranzit.

Drago[ B|LDESCU

Cu reportofonul la DG Agri 33 de jurnali¿ti agrarieni din 17 state europene au vizitat, såptåmâna trecutå, Belgia. Scopul, punerea în temå cu cele mai noi informa¡ii despre pia¡a îngrå¿åmintelor ¿i viziunea Comisiei asupra modului cum aceasta influen¡eazå produc¡iile agricole. O zi a fost destinatå unui seminar în care s-au succedat prezentårile pe tematicå. Oficiali din DG Agri au råspuns întrebårilor jurnali¿tilor sub rezerva anonimizårii. Nu e neobi¿nuit, dar... Am mai vizitat o fabricå de fructe ¿i

legume congelate, care func¡ioneazå cu energie verde produså din biogaz, o maternitate de suine Duroc d'Olives, a cårei particularitate este adåpostirea porcilor la interior, înså în spa¡ii deschise. Ferma are ¿i o instala¡ie care re¡ine mirosurile neplåcute ¿i transformå amoniacul în îngrå¿åminte lichide. Voi relata, pe larg, despre toate acestea, în paginile revistei, în numerele urmåtoare.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Pia]a cerealelor ne afecteaz\ bun\voin]a fa]\ de Ucraina Într-o scrisoare comunå, adresatå pre¿edintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii României, Poloniei, Slovaciei, Ungariei ¿i pre¿edintele Bulgariei solicitå o serie de måsuri urgente pe plan european, ca råspuns la problemele generate de “cre¿terea substan¡ialå a aprovizionårii cu produse ucrainene pe pie¡ele statelor membre UE, în special a celor limitrofe sau apropiate de Ucraina”.

“În special, a existat o cre¿tere fårå precedent a importurilor de cereale, semin¡e oleaginoase, ouå, påsåri de curte, zahår, suc de mere, fructe de pådure, mere, fåinå, miere ¿i paste. Au apårut dificultå¡i în eliminarea surplusului de cereale aflat în depozit, destabilizând astfel pia¡a cerealelor, a culturilor industriale ¿i a semin¡elor oleaginoase, în special pentru grâu, porumb, rapi¡å ¿i floarea-soarelui ¿i impunând costuri suplimentare producå-

Profitul Agricol 13/2023

torilor agricoli”, se aratå în documentul semnat de cei 5 oficiali. În esen¡å, se solicitå un sprijin financiar mai consistent pentru pagubele deja suferite, precum ¿i compensa¡ii automatizate pentru pagubele din viitor, se lanseazå ideea ca surplusul de cereale din România, Polonia, Slovacia, Ungaria ¿i Bulgaria så fie achizi¡ionat de Comisie, care så-l direc¡ioneze apoi cåtre ¡årile sårace, se cer bani pentru infrastructurå, sanc¡ionarea practicilor neloiale în cazul importurilor din Ucraina ¿i chiar reintroducerea taxelor vamale. - O solu¡ie comunå a UE, care, în cooperare cu Programul Alimentar Mondial (PAM), ar asigura achizi¡ionarea de cereale ucrainene, astfel încât acestea så nu ajungå în statele membre ale UE; - Accelerarea procesului de acordare a ajutoarelor deja propuse; - Accelerarea procedurilor de notificare pentru programele desfå¿urate în temeiul Comunicårii Comisiei privind cadrul temporar pentru måsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C 426/01); - Modificarea temeiului legal actual pentru importurile agricole din Ucraina pentru a introduce posibilitatea de a reglementa volumul ¿i direc¡ia intrårilor

excesive de produse agricole; - Introducerea unui mecanism de sprijin automat pentru fermierii din regiunile ¿i sectoarele afectate de importurile excesive din Ucraina; - Modificarea prevederilor clauzei de salvgardare din regulamentul aflat în prezent în discu¡ie în UE privind extinderea ATM (Autonomous Trade Measures - Måsuri Comerciale Autonome) la importurile din Ucraina, astfel încât contingentele tarifare så fie reduse în raport cu nivelul lor anual; - Modificarea mecanismului de monitorizare a importurilor din Ucraina, astfel încât UE så påstreze posibilitatea de a reac¡iona la practicile neloiale în importurile din Ucraina (de exemplu, sub forma unei supravegheri sporite sau a posibilitå¡ii de a ini¡ia proceduri antidumping); - Reintroducerea taxele vamale ¿i contingentele tarifare la importurile din Ucraina, în cazul în care distorsiunile pie¡ei nu pot fi eliminate prin alte mijloace; - Aprobarea cât mai curând posibil a modificårilor propuse de statele membre, ca måsuri de urgen¡å.

Robert VERESS

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Comisia preg\te[te un alt pachet pentru statele afectate de fluxurile Joi, 30 martie, la Bruxelles, prin vot majoritar al statelor membre UE, comitetul pentru organizarea pie¡elor a aprobat definitiv pachetul de sprijin de 56,3 milioane de euro, pentru trei ¡åri afectate de fluxul cerealelor ucrainene: Bulgaria, Polonia ¿i România. Sumele au råmas cele anun¡ate dupå Consiliul AgriFish din 20 martie: Polonia 29,5 milioane de euro, Bulgaria 16,75 milioane de euro, România 10,05 milioane de euro. Tot joi, surse din Comisie au informat presa din România cå se lucreazå la un nou pachet de sprijin, care va avea probabil valoarea de 75 de milioane de euro. Înså banii vor fi direc¡iona¡i cåtre mai multe state. A¿adar, România se mai poate a¿tepta cel mult la o sumå asemånåtoare cu cea din primul pachet.

omisia urmeazå så definitiveze cadrul legal pentru plata primului pachet de sprijin, în prima jumåtate a lunii aprilie. În cadrul trasat de Comisie, cele trei state beneficiare vor redacta criteriile na¡ionale de acordare a compensa¡iilor. Ulterior, pânå cel târziu la data de 30 iunie, vor notifica Bruxelles-ului aceste criterii ¿i impactul preconizat. În paralel, a început lucrul la al doilea pachet de sprijin, care se a¿teaptå så fie definitivat pânå la sfâr¿itul lunii aprilie. Primul pachet este adresat unui numår limitat de fermieri din regiunile cele mai afectate de fluxurile ucrainene ale celor trei ¡åri. “Am ajuns la o estimare de 112 milioane de euro a pierderilor suferite de ace¿ti fermieri. De¿i avem o rezervå limitatå pentru situa¡ii de urgen¡å, am decis så finan¡åm 50% din aceste pierderi. Câteva state membre au exprimat rezerve fa¡å de cuantumul acestui sprijin, vorbind despre un impact mai extins al fluxurilor. De aceea, la reuniunea Consiliului European de la sfâr¿itul såptåmânii trecute, Comisia s-a angajat så propunå un al doilea pachet de sprijin. Va fi propus ca un amendament al primului pachet, iar valoarea sa, de¿i nu a fost stabilitå, e posibil så fie 75 de milioane de euro. S-ar putea så nu fie suficient, iar unele state membre au ridicat deja 8

aceastå problemå. Dar rezerva de crizå nu este nelimitatå ¿i avem distorsiuni ale pie¡ei ¿i în alte state membre, în sectoarele laptelui ¿i produselor lactate, fructelor ¿i legumelor, vinului, zahårului, mierii etc. Al doilea pachet va fi propus statelor membre cel mai probabil în a doua jumåtate a lunii aprilie. Suntem deci¿i så oferim suport tuturor statelor membre din prima linie a importurilor ucrainene. Nu am selectat definitiv aceste state, dar vor fi mai multe decât cele trei care beneficiazå de primul pachet. Iar criteriile pentru al doilea pachet vor fi diferite fa¡å de cele pentru primul”, au declarat sursele din Comisie. Procedura nu este doar complicatå, ci ¿i generatoare de complica¡ii. A¿adar: Comisia a stabilit, în cele mai mici detalii, criteriile pentru acordarea de compensa¡ii ¿i formula de calcul ce derivå din aceste criterii. Aplicând formula, a determinat suma, ¿tiindu-se cåtre ce categorii de fermieri ar trebui så se împartå sumele puse la dispozi¡ia celor trei state. Cu toate acestea, laså guvernul statului membru så împartå sumele a¿a cum considerå de cuviin¡å. E vorba, înså, de o permisiune relativå, fiindcå, a¿a cum am aråtat mai sus, guvernul trebuie så notifice Co-

misia, ca la Bruxelles så se vadå dacå se potrive¿te ce s-a stabilit acolo cu ce se va stabili la Bucure¿ti. Dacå vor exista diferen¡e majore, Comisia î¿i va rezerva dreptul de veto. Surse din Comisie ne-au confirmat cå autoritå¡ile române au furnizat toate datele solicitate ¿i cå valoarea pachetului de sprijin nu a fost influen¡atå de presupusa lipså a unor informa¡ii. “Evaluarea poate cå a estimat doar par¡ial pierderile economice. Dar am lucrat cu aceea¿i metodå pentru toate statele. Este o metodologie pe care o putem discuta, dar este solidå ¿i suntem pregåti¡i så o sus¡inem în fa¡a oricui. Avem un suport larg pentru aceastå metodå din partea statelor membre. Nu ar fi avut sens så încercåm så calculåm pierderi mai mari, pentru ca apoi så diminuåm suportul în conformitate cu posibilitå¡ile. Nimeni nu a contestat impactul fluxurilor ucrainene, dar compensarea trebuie raportatå la posibilitå¡ile bugetare”.

Comisia este doar semitransparentå în legåturå cu modalitatea de calcul a compensa¡iilor Dupå cum a comunicat ministrul Petre Daea, Comisia a luat în calcul stocurile existente ¿i le-a comparat cu o Profitul Agricol 13/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

ucrainene medie a stocurilor din ultimii cinci ani. Alt criteriu folosit a fost “valoarea pierderii produc¡iei”, calculatå pe baza produc¡iei realizate ¿i a diferen¡elor de pre¡ dintre pre¡ul mediu na¡ional ¿i pre¡ul local din zonele afectate ale ¡årii (nordest, nord-vest ¿i sud-est). Aplicând formula rezultatå din combinarea celor douå criterii, s-a stabilit cå, pentru grâu, porumb ¿i floarea-soarelui, pierderea totalå a României este de 45,84 milioane de euro. Înså, pierderile de la grâu ¿i floareasoarelui au fost datele la o parte, ca ¿i când nu ar fi existat. S-a luat în calcul

doar pierderea din porumb, în valoare de 20,1 milioane de euro. Despågubirea de 10,05 milioane de euro reprezintå jumåtate din aceastå sumå. Daea nu a putut explica de ce s-a procedat astfel - de ce pierderea de randament a fost luatå în considerare doar în cazul porumbului. “Acest prim pachet este unul foarte ¡intit cåtre producåtorii care fie nu au putut recolta, fie nu au putut stoca, fie au stocat la costuri exagerate. A¿adar, ne-am uitat la produc¡iile din 2022 ¿i la nivelul importurilor. Nu cred cå, în cazul României, au

existat fermieri care nu au recoltat fiindcå nu aveau unde så stocheze sau cui så vândå, cum s-a întâmplat în Polonia. Nivelul recoltei de cereale din România a fost cu o treime mai mic fa¡å de media ultimilor cinci ani. Astfel, nivelul crescut al importurilor din Ucraina nu a fåcut decât så compenseze, uneori doar par¡ial, pierderile de produc¡ie din 2022. Am fåcut aceste calcule pentru fiecare dintre cele trei produse agricole în parte. ªi am ales produsul care a fost cel mai afectat de fluxurile ucrainene”.

Robert VERESS

Acordul Wojciechowski - Petre Daea nu a ajuns la DG Agri Petre Daea a afirmat cå, pe data de 26 septembrie 2022, a convenit cu comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, ca exper¡ii DG Agri så conlucreze cu cei români la stabilirea pagubelor ¿i a formulei de calcul a compensa¡iilor. Înså ministrul nostru a constatat cå acest lucru nu s-a întâmplat ¿i a repus pe tapet chestiunea la întâlnirea bilateralå cu comisarul polonez din data de 20 martie 2023. De data aceasta, tot conform lui Daea, interven¡ia lui Wojciechowski ar fi pus lucrurile în mi¿care, exper¡ii români fiind coopta¡i în echipa puså så reanalizeze sprijinul ce urma så fie acordat României. Dupå cum se vede, interven¡ia nu a produs rezultatul scontat, sprijinul a råmas acela¿i. Pe surse am aflat cå înal¡ii oficiali europeni nu recunosc cå ar avea vreo cuno¿tin¡å de o în¡elegere între comisar ¿i ministrul român. Asta ridicå un mare semn de întrebare: sunt afirma¡iile lui Daea exacte? O fi fost traducerea proastå ¿i a avut comisarul o problemå de în¡elegere a preten¡iilor partenerului de dialog? Sau a în¡eles, a promis ¿i n-a livrat? Ori chiar a solicitat DG Agri så fie coopta¡i exper¡ii români ¿i DG Agri a ignorat dispozi¡ia? În oricare dintre variante, un lucru e clar: existå un scurtcircuit major între Bucure¿ti ¿i Bruxelles, cel pu¡in pe linia Agriculturii. Pe de altå parte, dacå a existat un acord verbal între cei doi demnitari, impedimentele de tehnicå legislativå europeanå ar fi fåcut practic imposibilå respectarea acestuia. Profitul Agricol 13/2023

Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultur\

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Primul concurs pe Hipodromul de la Mangalia George Mierli¡å, directorul Direc¡iei de Cre¿tere a Cabalinelor de la Romsilva, a anun¡at cå deschide calendarul pentru concursurile sportive ecvestre cu un concurs de anduran¡å la Herghelia Mangalia. Evenimentul va avea loc pe 8 aprilie. Tot acolo, se vor desfå¿ura concursurile pentru Cupa Hergheliei Mangalia de anduran¡å pentru copii. Participå cai din rasele Shagya Arab ¿i Pur Sânge Englez. Jan-Hendrik Mohr, noul CEO al Grupului Claas Comitetul ac¡ionarilor Grupului Claas l-a numit pe Jan-Hendrik Mohr în func¡ia de CEO, începând cu 1 aprilie. CEO-ul în exerci¡iu, Thomas Böck, a demisionat din func¡ie ¿i se va dedica unor activitå¡i noi. Jan-Hendrik Mohr face parte din Grupul Claas din 1984, iar din 2008 este membru al consiliului de administra¡ie. România, pe primul loc în UE la produc¡ia de floarea-soarelui România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniune la floarea-soarelui atât din punctul de vedere al produc¡iei ob¡inute, cât ¿i al suprafe¡ei cultivate, cu o recoltå totalå de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare, potrivit INS. Cu toate acestea, produc¡ia de semin¡e de floarea -soarelui a fost mai micå anul trecut cu aproape 27% fa¡å de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafa¡a cultivatå înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Produc¡ia de soia a fost ¿i ea mai micå cu 106.000 tone fa¡å de 2021, totalizând 242.000 tone, iar cea de rapi¡å a fost în scådere cu 152.000 de tone pânå la 1,223 milioane tone. În ceea ce prive¿te produc¡ia de cartofi ob¡inutå anul trecut a fost de 1,187 milioane tone de pe 75.000 de hectare, recolta fiind în scådere cu 15%, respectiv cu 211.000 tone fa¡å de 2021, iar suprafa¡a cultivatå a fost mai micå cu 9.000 de hectare, respectiv 75.000 de hectare în 2022. 10

Produc]ia de cereale a României a sc\zut cu 32% Produc¡ia de cereale pentru boabe a României a scåzut anul trecut cu 8,9 milioane de tone (-32%), de la 27,7 milioane de tone în 2021 la 18,8 milioane tone în 2022, anun¡å Institutul Na¡ional de Statisticå. Anul trecut, România a ob¡inut o produc¡ie de porumb boabe de 8,2 milioane de tone, de pe o suprafa¡å de 2,47 milioane hectare, în timp ce în 2021 recolta a fost de 14,82 milioane de tone pe 2,54 milioane hectare. Datele INS aratå cå suprafa¡a cultivatå cu cereale pentru boabe s-a diminuat cu 3% anul trecut, fa¡å de anul precedent, totalizând 5,19 milioane hectare. Suprafa¡a cultivatå cu porumb boabe în anul 2022 reprezintå 47,6% din suprafa¡a cultivatå cu cereale pentru boabe, iar cea cultivatå cu grâu 41,3%.

În ceea ce prive¿te produc¡ia de grâu, România a ob¡inut anul trecut 8,55 milioane de tone, în scådere cu aproape 18% (1,875 milioane de tone) fa¡å de cele 10,43 milioane de tone ob¡inute în 2021. Anul trecut au fost cultivate cu grâu 2,14 milioane hectare, o suprafa¡å u¿or în scådere fa¡å de 2021, respectiv 2,17 milioane hectare. Totodatå, România a ob¡inut la orz ¿i orzoaicå o produc¡ie totalå de 1,64 milioane de tone în 2022, în scådere cu 334.000 de tone fa¡å de 2021, iar la ovåz de 176.000 de tone fa¡å de 210.000 tone în anul precedent. La ambele culturi suprafe¡ele cultivate au fost în scådere, totalizând 415.000 ha la orz ¿i orzoaicå (-34.000 ha) ¿i 80.000 hectare la ovåz (-7.000 hectare).

Suspiciuni de în]elegeri anticoncuren]iale Consiliul Concuren¡ei a declan¿at trei investiga¡ii privind posibile în¡elegeri de stabilire a pre¡urilor pe pie¡ele produc¡iei de ulei de floarea-soarelui, unt ¿i zahår. În cadrul celor trei investiga¡ii s-au desfå¿urat inspec¡ii inopinate la sediile ¿i punctele de lucru ale Bunge, Expur, Prutul, Ardealul ¿i alte firme producåtoare de ulei de floarea-soarelui, Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Friesland, Lacto Food SRL, Fabrica de Lapte Bra¿ov - Olympus ¿i al¡i producåtori de unt ¿i producåtorii de zahår Agrana, Pfeifer & Langen ¿i Lucsor Impex. Inspec¡iile au fost autorizate de

Curtea de Apel Bucure¿ti. “Avem suspiciuni cå unii producåtori au profitat de contextul economic actual, respectiv de cre¿terea infla¡iei, ¿i s-au în¡eles så creascå suplimentar pre¡urile de vânzare pentru unele produse, ob¡inând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacå, în urma investiga¡iilor, vom constata acest gen de practici, le vom sanc¡iona drastic”, a declarat Bogdan Chiri¡oiu, pre¿edintele Consiliului Concuren¡ei.

Robert VERESS

Profitul Agricol 13/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Timac Agro - 17 ani de excelen]\ în România Prezentå pe pia¡a din România din anul 2006, compania Timac Agro a crescut an de an oferind produse eficiente ¿i solu¡ii personalizate fiecårei ferme prin intermediul a peste 90 de consultan¡i tehnici. Este filiala localå a grupului francez omonim, care, de mai bine de 60 de ani, cerceteazå constant modalitå¡ile de inovare ¿i de furnizare a solu¡iilor agricole ce optimizeazå performan¡a agricolå, protejând mediul înconjuråtor. “Ceea ce ne diferen¡iazå aståzi în pia¡a este unicitatea solu¡iilor de fertilizare, nivelul serviciilor oferite ¿i proximitatea fa¡å de fermieri prin intermediul echipei de speciali¿ti în nutri¡ie vegetalå Timac Agro”, spune Adrian Drågan (foto), CEO-ul companiei. “An dupå an am reu¿it så cre¿tem, astfel încât så devenim unul dintre liderii pie¡ei de fertilizan¡i din România. Împreunå cu echipa am reu¿it så clådim ceea ce reprezintå Timac Agro la ora actualå în România. 17 ani de leadership tehnologic, model de business, 17 ani de progres, 17 ani de mândrie. O companie care serve¿te în fiecare an peste 2.500 de clien¡i ¿i, cel mai important, o companie cu o echipå de pro-

fesioni¿ti, entuzia¿ti ¿i foarte bine pregåti¡i. Este în ADN-ul nostru så sus¡inem productivitatea fermierilor români ¿i så dezvoltåm tehnologii agricole performante ¿i sustenabile pentru un viitor mai bun.

Anul 2022 a marcat finalizarea primului proiect industrial Timac Agro în România: Centrul Industrial Danubius, Bråila. Proiectul industrial aduce solu¡ii inovatoare de nutri¡ie nu doar la nivel românesc, ci ¿i la nivel european. Este vorba despre fertilizan¡i lichizi cu ac¡iune asupra solului ¿i asupra fiziologiei plantei, într-un efect sinergic. Un pachet tehnologic complet care, pe lângå produsul inovator, aduce ¿i tehnologia de aplicare (unele dintre utilaje fiind produse special pentru aplicarea acestei game), precum ¿i modalitatea de depozitare a produsului. Tehnologia modernå este extrem de necesarå în fermå, mai ales în condi¡iile climatice actuale, iar acest lucru implicå ¿i aplicarea fertilizan¡ilor lichizi. Misiunea noastrå råmâne aceea de a ajuta fermierii så realizeze o agriculturå durabilå ¿i cu o profitabilitate crescutå. Întreaga echipå lucreazå constant, suntem in slujba fermierilor. De la speciali¿tii pe care îi întâlni¡i în ferme ¿i care cunosc fiecare hectar, fiecare tip de sol, culturå ¿i plantå pânå la colegii din departamentele suport, care se asigurå zi de zi de calitatea produselor ¿i serviciilor. Mul¡umim fermierilor ¿i partenerilor no¿tri, så ne revedem cu bine în fermå!”

Profitul Agricol 13/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Daniel Florescu este noul director executiv al Agrinvest Martie ne-a adus, pe lângå începutul Campaniei de primåvarå, schimbåri importante în managementul grupului. Astfel, din aceastå lunå, Daniel Florescu (foto) este noul Director Executiv la Agrinvest SRL. “Agrinvest a avut o cre¿tere sånåtoaså pânå acum ¿i må bucur så contribui la dezvoltarea acestui business în continuare. Oferind servicii integrate la nivel na¡ional, ¡inta finalå este så devenim unul dintre principalii jucåtori ai Agribusinessul din România capabil så sus¡inå o comunitate prosperå ¿i profesionistå de fermieri din România”, a declarat Daniel Florescu Are o experen¡å de peste 20 de ani în management, ocupând func¡ii importante în companii de top din România. A lucrat peste 10 ani în Grupul RTC, peste 10 ani în Agricover, unde a fost Chief Financial Officer ¿i General Manager, iar din martie 2022 pânå în prezent a ocupat pozi¡ia de Group C.F.O. al Grupului Octra, condus de omul de afaceri Octavian Radu.

Agricover - 2,55 miliarde de lei doar din vânzarea de inputuri

Jabbar Kanani, pre[edinte Agricover Holding Profitul Agricol 13/2023

În 2022, Agricover Distribution a anun¡at venituri de 2,5 miliarde de lei din vânzarea de inputuri precum semin¡e certificate, produse de protec¡ie a plantelor, produse de nutri¡ie a plantelor, biostimulatori ¿i combustibili. Profitul net înregistrat de Agricover Distribution în 2022 a fost de 39,6 milioane de lei, o majorare cu 16% comparativ cu rezultatul din 2021. La nivelul Agricover Credit, valoarea contabilå brutå a creditelor ¿i avansurilor în sold la 31 decembrie 2022 a ajuns la 2,84 miliarde de lei, o cre¿tere cu 42% fa¡å de sfâr¿itul anului anterior. Profitul net înregistrat de Agricover Credit în 2022 a fost de 65,4 milioane de lei, o apreciere cu 19% fa¡å de 2021. Rata creditelor neperformante a continuat så fie sub media sectorului, fiind de 2,9% la data de 31 decembrie 2022, comparativ cu media sectorului agricol de 3,1%. Pe parcursul anului trecut, Agricover a continuat så investeascå în automatizarea proceselor de afaceri ¿i în viitorul

digital al agriculturii, prin intermediul Agricover Technology. Platforma Crop360, prin care fermierii au acces în timp real ¿i într-un singur loc la servicii de agriculturå digitalå pentru fermå ¿i la un canal de interac¡iune digitalå cu grupul Agricover, a fost implementatå în peste 3.000 de ferme de la lansarea acesteia în noiembrie 2021. Platforma reprezintå una dintre investi¡iile realizate de grup în domeniul cercetårii ¿i inovårii în vederea sprijinirii fermierilor din România pentru a deveni mai competitivi ¿i agili în fa¡a transformårilor accelerate care au loc în domeniul agriculturii la nivel global. Pentru anul 2023, Agricover are în vedere continuarea digitalizårii opera¡iunilor, dezvoltarea portofoliului de produse comercializate sub marca proprie ¿i diversificarea surselor de finan¡are.

pagin\ de

Arin DORNEANU 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cutremurele au afectat 20% din produc¡ia de alimente din Turcia Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a ONU (FAO) sus¡ine cå aproximativ 20% din produc¡ia de alimente a Turciei a fost afectatå de seria de cutremure devastatoare de la începutul lunii februarie. Datele organiza¡iei aratå cå agricultura din 11 provincii fertile a suferit pierderi importante, estimate la 5,1 miliarde de dolari, iar distrugerile efective ale infrastructurii agricole ar putea depå¿i suma de 1,3 miliarde de dolari. Ghana investe¿te în produc¡ia de carne de pui Guvernul ghanez a anun¡at un pachet de investi¡ii în valoare de 541 de milioane de dolari în produc¡ia internå de carne de pui, pentru a reduce dependen¡a de importuri. Autoritå¡ile vor så creascå produc¡ia de la 50.000 de tone de carne anual la 450.000 de tone, în timp ce vânzårile anuale ar cre¿te de la 62 de milioane de dolari pânå la 562 milioane de dolari. Cea mai mare parte a sumei, 438 milioane de dolari, va fi folositå pentru a garanta împrumuturile contractate de fermieri. Anul trecut, statul african a importat 600.000 de tone de carne de pui, pentru care a achitat aproximativ 600 de milioane de dolari. Caz de infec¡ie cu gripå aviarå în Chile Autoritå¡ile chiliene au anun¡at descoperirea primului caz de infec¡ie umanå cu gripå aviarå din istoria ¡årii. Pacientul este un bårbat în vârstå de 53 de ani din ora¿ul Arica din nordul ¡årii, iar starea lui este stabilå. Pe 14 martie, Chile a raportat ¿i primul focar de infec¡ie cu virusul H5N1 la o fermå industrialå de pui, iar 50.000 de påsåri au fost sacrificate. În ultimele trei luni virusul a fost detectat la påsåri ¿i alte animale sålbatice, printre care foci ¿i vidre, în 11 dintre cele 15 provincii ale ¡årii. 14

Marii traderi ies de pe pia]a rus\ Mai mul¡i exportatori interna¡ionali de cereale î¿i pregåtesc ie¿irea de pe pia¡a ruså, pe fondul råzboiului din Ucraina ¿i al birocra¡iei tot mai mari impuse de Kremlin companiilor stråine. Conform unor surse neoficiale, Viterra vrea så opreascå toatå activitatea din Rusia la finalul acestui sezon agricol, dar nu a gåsit încå o solu¡ie pentru activele pe care le de¡ine în Rusia. Compania controleazå 50% din ac¡iunile terminalului de cereale din portul Taman de la Marea Neagrå. Grupul Cargill a confirmat oficial cå va opri livrårile în aceastå varå, dar va

continua så vândå grâu rusesc exportat de alte firme. Cargill are active importante în Rusia, printre care o parte a marelui terminal din portul Novorossiysk ¿i un terminal fluvial din ora¿ul Rostov pe Don. A treia companie care vrea så abandoneze pia¡a localå este Archer-Daniels-Midland Co (ADM). Spre deosebire de Viterra ¿i Cargill, ADM nu este un exportator important de cereale ruse¿ti, dar controleazå jumåtate dintre ac¡iunile unui producåtor de îndulcitori pentru industria alimentarå.

Italia interzice carnea produs\ în laborator Guvernul de dreapta din Italia sus¡ine o lege care ar interzice carnea produså în laborator ¿i alte alimente sintetice, pentru a proteja tradi¡iile culinare ale ¡årii. Dacå propunerea este aprobatå, cei care consumå sau comercializeazå astfel de produse vor plåti amenzi de pânå la 60.000 de euro. O peti¡ie ini¡iatå de organiza¡iile fermierilor italieni, care cer protejarea "alimentelor naturale", a adunat o jumåtate de milion de semnåturi în ultimele luni, printre care ¿i pe cea a prim-ministrei Georgia Meloni. Organiza¡iile de protec¡ia animalelor din Italia au condamnat înså decizia guvernului ¿i spun cå viitorul apar¡ine alimentelor produse sintetic, fårå ca animalele så sufere, cu emisii foarte mici de gaze cu efect de serå. În ultimele luni, guvernul italian a interzis ¿i pastele produse din fåinå

din insecte, tot pentru a proteja dieta mediteraneeanå localå. Momentan, carnea sinteticå nu este legalå în Uniunea Europeanå ¿i nu existå nici un plan concret de autorizare a ei. Anali¿tii spun înså cå Italia nu va putea bloca vânzarea cårnii de acest tip atunci când va deveni legalå în UE, fårå a încålca regulile blocului comunitar. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 13/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Olandezii au sintetizat carnea de mamut Muzeul Nemo din Amsterdam a prezentat o chiftea produså din carne de mamut cultivatå în laborator, pentru a demonstra cå este posibil så produci carne fårå a provoca suferin¡e animalelor. Carnea a fost cultivatå de compania australianå Vow, care a lucrat cu o echipå interna¡ionalå de exper¡i pentru a combina ADN extras din fosile de mamut cu genele unor elefan¡i africani, care sunt cea mai apropiatå specie existentå. Carnea de mamut nu poate fi momentan consumatå, pentru cå cercetåtorii nu sunt siguri cå oamenii de azi pot digera proteinele vechi de 5.000 de ani. Listarea Syngenta mai are de a¿teptat Bursa din Shanghai a amânat în mod nea¿teptat ¿edin¡a oficialå în care Syngenta trebuia så prezinte documentele financiare înainte de oferta publicå de ac¡iuni, care are o valoare estimatå la aproape 10 miliarde de dolari. De¿i bursa a refuzat så facå public motivul amânårii, surse oficiale sus¡in cå Beijingul ar fi îngrijorat din cauza mizei listårii, care ar putea afecta toatå pia¡a bursierå în cazul unui e¿ec. Ucraina a construit un port la Orlivka O companie ucraineanå a construit un port fluvial în localitatea Orlivka, în apropierea terminalului de feribot care face legåtura cu ora¿ul Isaccea din România. Portul a încårcat deja 60.000 de tone de produse în perioada decembrie-februarie, în special cereale care sunt exportate ulterior prin portul Constan¡a. O companie localå a investit 2 milioane de euro în construc¡ia unei dane fluviale cu o lungime de 220 de metri ¿i adâncimea de 7 metri. Ucraina ar putea acorda în curând portului Orlivka statutul de terminal maritim, pentru a permite ¿i acostarea vapoarelor care urcå pe Dunåre din Marea Neagrå. 16

Rusia vrea s\ exporte cereale prin Iran Moscova acuzå Turcia cå profitå de acordul care permite exportul de cereale din Marea Neagrå pentru a-i exploata pe furnizorii ru¿i, care sunt nevoi¡i printre altele så plåteascå un comision de 7% pentru orice transfer valutar.

ruse de pe Volga din regiunea Ulyanovsk pânå în portul iranian Bandar-eAnzali. De acolo, cerealele pot fi transportate pe cale terestrå pânå în ora¿ul Qazvin, unde existå silozuri de mare capacitate.

Pentru a reduce dependen¡a de ruta care trece prin strâmtoarea Bosfor, Moscova ar vrea så construiascå un terminal de cereale într-un port iranian de la Marea Caspicå. Un acord în acest sens a fost semnat în luna septembrie, care prevede crearea unui traseu logistic din porturile

Pentru exportul în alte state, ru¿ii vor så foloseascå re¡eaua de cåi ferate din Iran pânå în porturile din sudul ¡årii, care oferå acces la Oceanul Indian. Fårå investi¡ii considerabile, proiectul va råmâne probabil doar pe hârtie din cauza distan¡elor mari ¿i capacitå¡ii feroviare reduse de care dispune Iranul.

Profit uria[ pentru cel mai mare produc\tor american de ou\ Profitul grupului Cal-Maine Foods, cel mai mare producåtor de ouå din Statele Unite, a crescut de ¿apte ori, pânå la 323 milioane de dolari, în ultimul trimestru fiscal, pe fondul pre¡urilor mari din magazinele americane. Vânzårile companiei, care controleazå aproximativ 20% din pia¡a de ouå, au crescut ¿i ele cu 109%, pânå la 997,5 milioane de dolari. Cal-Maine a reu¿it så-¿i protejeze fermele de gripa aviarå, care a afectat grav opera¡iunile altor producåtori ¿i a profitat de scumpirea acceleratå a pre¡urilor la ouå. Conform statisticilor oficiale, pre¡ul mediu al unui carton de 12 ouå a ajuns

la 4,11 dolari în luna februarie, fa¡å de 2 dolari în februarie 2022. Luna trecutå, doi membri ai Congresului SUA le-au cerut marilor producåtori de ouå så explice dacå scumpirea produselor este “un råspuns legitim motivat de reducerea produc¡iei sau låcomie corporatistå.” Directorul executiv al Cal-Maine, Sherman Miller, sus¡ine cå epidemia de gripå aviarå a creat probleme de aprovizionare ¿i a crescut costurile de produc¡ie, iar pre¡urile actuale reflectå raportul între cerere ¿i ofertå.

pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 13/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 31 martie, a fost de 277 dolari/tonå (1.274 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 27 martie.

România FOB Constan¡a 223 euro/t (+ 2) 1.093 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31.03.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. ¥n perioada 27 - 31 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Taiwan 77.700 tone, Mexic 71.770

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

tone, Coreea de Sud 54.170 tone, Vietnam 33.770 tone ¿i Filipine 31.700 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 339 dolari/tonå (1.559 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A crescut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 27 martie.

La bursa Dunquerque pre¡ul $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Mai 245 247 249 251 254 Iulie 251 253 255 257 259 August 255 257 259 261 263 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Mai 313 315 317 319 322 Iulie 309 311 313 315 317 August 305 307 309 313 315

de 271 dolari/tonå (1.247 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2023, este de 177 euro/tonå (867 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 6) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31.03.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 31 martie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Mai 251 253 255 257 259 Iulie 243 245 247 249 250 August 217 219 223 225 227 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

$/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 277 279 283 285 290 281 283 285 291 293

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.269 lei). A crescut cu 8 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 31 martie 2023, a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 martie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei grâului a fost de 255 euro/t (1.249 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2023 este de 207 euro/t (1.014 lei). Nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 203 dolari/t (934 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Mai 331 333 335 337 339 Iulie 329 331 333 335 337 August 329 333 335 337 339 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Rouen 249 250 251 253 255 Dunquerque 249 250 251 253 255 Pallice 253 255 257 259 261 Creil FOB 259 261 263 265 267 Moselle FOB 247 249 251 253 255 Rouen FOB 283 285 287 289 291

de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 290 dolari/tonå (1.334 lei). A crescut cu 13 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 27 martie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 259 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 250 251 253 255 257 251 253 255 257 259 243 245 247 249 251 Bordeaux FOB 255 257 259 261 263 Pontivy 251 253 255 257 259 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 13/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 27 - 31 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 569 dolari/tonå (2.614 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

547.770 tone, Mexic 117.770 tone, Indonezia 77.770 tone, Olanda 69.770 tone, Germania 67.970 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 513 dolari/tonå (2.360 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 27.03 28.03 Mai 1.205 1.207 Iulie 1.203 1.207 August 1.201 1.205

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27 - 31.03.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

27 - 31.03.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 459 euro/tonå (2.249 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 442 euro/tonå (2.166 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 31 martie 2023, a fost de 609 dolari/tonå (2.801 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå.

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Mai 535 537 539 541 542 Iulie 515 517 519 521 522 August 490 491 493 495 497

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

29.03 30.03 1.209 1.217 1.211 1.217 1.207 1.211

31.03 1.223 1.227 1.219

euro/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Rouen 243 245 247 249 251 Dunquerque 243 245 247 249 251 Pontivy 223 225 227 229 231 Orz bere: Creil** 247 249 250 251 253 Moselle** 255 257 259 261 263

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 263 euro/tonå (1.289 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei), mai mare cu 6 dolari/t fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 503 505 507 509 513 499 501 503 507 509

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 27 - 31 martie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 420 euro/t (2.058 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 27 martie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Dieppe 411 413 415 417 420 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 327 329 331 333 335

Iulie

A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.190 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 447 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Rouen 431 433 435 439 442 Dunquerque 439 441 443 445 447 Moselle 451 453 455 457 459

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 31 martie 2023, a fost de 335 dolari/tonå (1.541 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 27 martie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2023, este 385 euro/t (1.886 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2023, este 417 dolari/t (1.918 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 Mai 275 277 279 281 291 Iulie 281 283 285 287 289

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 561 563 565 567 569 547 549 551 553 555 525 527 529 531 533

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 - 31 martie, a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A crescut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Mai Iulie August

Mai Iulie

$/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

277 dolari/t

Profitul Agricol 13/2023

271 dolari/t

$/t

27.03 28.03 29.03 30.03 31.03 595 597 599 607 609 597 599 601 603 607

569 dolari/t

+ 12

291 dolari/t

+ 16 19

Pre]uri [i pie]e

Importurile de cereale ucrainene în conform datelor Comisiei Europene Vânzårile de cereale ucrainene în UE au crescut de la 6,9 la 12,2 miliarde de euro, în 2022, fa¡å de 2021, în urma intrårii în vigoare, la 4 iunie 2022, a acordului de intrare liberå (fårå taxe vamale) a tuturor produselor din Ucraina. Acordul a fost prelungit cu încå un an în februarie, pânå la jumåtatea anului viitor.

onform datelor FAO, în 2021, Ucraina era pe locul 6 în lume la exporturile de grâu (dupå UE, Rusia, SUA, Australia ¿i Canada, înaintea Argentinei), trei la porumb (dupå SUA ¿i Argentina, înaintea Braziliei), unu la ulei de floarea-soarelui (cca ½ din exporturile globale). Exporturile de produse alimentare ucrainene prin coridoarele de solidaritate au totalizat 57 de milioane de tone, în valoare de 25 de miliarde de euro. De partea sa, Ucraina a importat din UE 20 de milioane de tone de produse, în special combustibili ¿i medicamente, în valoare de 44 de miliarde de euro. Conform datelor vamale ucrainene asumate de Comisie, exporturile totale ucrainene de grâu au crescut de la 11,2 milioane de tone, în 2021, la 20 de milioane de tone, în 2022, iar cele de orz de la 2,1 la 5,7 mil t. Exporturile de semin¡e de floarea-soarelui au crescut cel mai mult, la 2,8 mil t, de la 0,08 mil t - explicabil, având în vedere cå, înainte de conflict, Ucraina exporta doar ulei, iar acum este nevoitå så exporte ¿i marfå primarå, având în vedere dezafectarea mai multor fabrici de procesare. În 20

schimb, exporturile de porumb au råmas relativ stabile: 24,7 mil t în 2022, fa¡å de 25,2 mil t în 2021. Prin BSGI (coridorul de transport la Marea Neagrå), de la 1 august 2022 pânå în 24 martie 2023 s-au exportat 25,591 milioane de tone cereale, din care porumb 50%, grâu 27%, ulei de floarea-soarelui 5%, ¿rot de floare 6%. Prin coridoarele europene de solidaritate europene s-au exportat 29 de mil t de cereale, din mai 2022 pânå în martie 2023.

Ce a intrat în UE Din aprilie 2022 pânå în martie 2023, conform datelor DG Agri (bazate pe datele vamale agregate, ucrainene ¿i europene), din exporturile totale ale Ucrainei, UE a absorbit 49% porumb, 34% grâu, 35% orz, 87% semin¡e de rapi¡å, 67% semin¡e de floare, 38% boabe de soia, 73% ulei de rapi¡å, 35% ulei de floarea-soarelui, 87% ulei de soia, 36% ¿roturi de floare ¿i rapi¡å, 65% ¿roturi de soia. Conform serviciului Comext al Eurostat, principalele state europene importatoare de grâu din Ucraina, în 2022, sunt:  Spania 1,017 milioane tone,  România 0,502,  Polonia 0,500,  Italia 0,357,  Grecia 0,203,  Ungaria 0,181,  Bulgaria 0,018 mil t.

În cazul porumbului, principalele state importatoare sunt Spania 3,132 mil t vs 2,453 în 2021, Polonia 1,840 vs 0,005, Olanda 1,619 vs 2,283, Italia 1,231 vs 0,785, Ungaria 1,088 vs 0,015, România 0,739 mil t vs 69 de tone (0,000069 mil t). Importurile europene de porumb au totalizat 12,02 milioane t în 2022 vs 7,422 în 2021. Rapi¡å au importat Polonia 0,657 mil t în 2022 vs 0,078 mil t în 2021, Belgia 0,428 vs 0,464, România 0,321 mil t vs 60 t, Fran¡a 0,178 vs 0,244, Germania 0,191 vs 0,298, Olanda 0,102 vs 0,617. Total: 2,236 vs 1,768. Semin¡e de floarea-soarelui: Bulgaria 0,934 vs 0,036, România 0,359 vs 418 tone, Ungaria 0,314 vs 759 tone. Total: 1,888 vs 0,06. Ulei de floarea-soarelui: Polonia 0,388 vs 0,097, Spania 0,255 vs 0,370, Bulgaria 0,243 vs 0,003, Olanda 0,241 vs 0,551, Fran¡a 0,150 vs 0,122, Ungaria 0,110 vs 652 t, România 0,050 vs 0,002. Total 1,826 vs 1,494. În fa¡a presei agrariene europene, oficialii Comisiei Europene au admis cå sunt nevoi¡i så lucreze cu date adeseori inexacte. În special, în cazul României, sunt o mul¡ime de exporturi anun¡ate, care intrå în sistem (a¿adar, în calcule), dar ulterior exportatorii se råzgândesc ¿i trimit marfa spre alte destina¡ii.

Prognoza pentru 2023 ¿i 2024 Conform previziunilor International În 2022, importurile europene de grâu ucrainean au totalizat 2,984 mili- Grains Council, publicate la 16 martie, oane tone, comparativ cu 0,289 milioa- Ucraina va reduce produc¡ia de grâu de ne în 2021. România ¿i Polonia nu au la 7,4 milioane tone în sezonul 2021/2022 la 6,6 milioane în sezonul importat grâu ucrainean în 2021. Profitul Agricol 13/2023

Pre]uri [i pie]e

România [i UE

22/23 ¿i apoi 4,9 milioane în sezonul 23/34 - pierderea cumulatå de produc¡ie pe doi ani fiind de 39%. În cazul porumbului, produc¡ia se reduce de la 5,5 milioane tone la 4 milioane ¿i apoi la 3,2 milioane tone, pierderea fiind de 50%.

Exporturile se vor reduce în sezonul 2023/2024 vs 2021/2022 cu 42% la grâu, 36,5% la porumb, 77,4% la orz ¿i vor cre¿te cu 16% la rapi¡å, 13,2% soia, 13% floarea-soarelui.

Exporturile ucrainene în 2023 Conform calculelor DG Agri, bazate Produc¡ia de orz va scådea de la 10 pe date vamale ucrainene, în luna iamil t la 6,6 mil t, respectiv 4,8 mil t; nuarie 2023 Ucraina a exportat, prin pierdere 52%. coridoarele europene de solidaritate, aproximativ 500 de mii de tone de grâu, Produc¡ia de floarea-soarelui va 1,1 mil t porumb ¿i 100 mii t orz (totalul scådea, de la 16,4 mil t la 12 mil t se- pentru cele trei produse fiind 1,687 mil zonul acesta, fiind prognozatå o re- t). În februarie, la acelea¿i produse: 800 dresare la 13,5 mil t sezonul urmåtor, mii t / 1,3 mil t / 80 mii t - total 2,1 mil t. înså råmâne o scådere de 17,6%, în se- Martie (pânå la 24 martie): 500/700/100 zonul 23/24 fa¡å de 21/22. - total 1,2 mil t. În cazul oleaginoaselor, exporturile În schimb, va cre¿te produc¡ia de din ianuarie au totalizat 1,046 mil t, febrapi¡å, de la 2,9 mil t la 3,7 mil t ¿i 3,8 ruarie 918.506 t, martie 500.984 t. mil t (+30%). Prin BSGI, în ianuarie 2023 exporturile de grâu, porumb ¿i orz au totalizat La fel ¿i cea de soia, de la 3,4 mil t, 2,5 milioane t, în februarie 3,067 mil t, la 3,9 mil t ¿i 4,5 mil t (+32%). martie (pânå la 16 martie) 1,857 mil t. Profitul Agricol 13/2023

Exporturile de oleaginoase au totalizat 432.189 t în ianuarie, 391.907 t în februarie, 310.586 t în martie.

Comisia sugereazå mutarea controlului de la grani¡e Comisia le-a cerut statelor membre proceduri de fluidizare a traficului. Statul membru poate lua måsuri pentru a se asigura cå marfa care intrå din Ucraina este conformå cu standardele agreate, înså fårå a bloca traficul la grani¡e. Polonia a sporit ac¡iunile de control, dupå ce s-a constatat intrarea de marfå neconformå, în special în cazul porumbului, care e infestat cu micotoxine. Ac¡iunile de control s-au realizat la grani¡å, generând plângeri din partea Ucrainei cå fluxul este întârziat deliberat. Drept urmare, Comisia a sugerat så se înfiin¡eze puncte de control în interiorul ¡årii.

Robert VERESS 21

Pre]uri [i pie]e

Prognoza Comisiei pentru agricultura UE în 2023 Raportul privind perspectivele pe termen scurt pentru pie¡ele agricole din UE, publicat de Comisia Europeanå la 30 martie 2023, aratå cå invazia Ucrainei continuå så influen¡eze pie¡ele agricole ¿i deciziile de cumpårare ale consumatorilor, fapt care cre¿te impredictibilitatea afacerii pentru fermierii europeni.

rognoza macroeconomicå s-a îmbunåtå¡it fa¡å de toamna anului 2022, în ciuda incertitudinilor legate de aprovizionarea cu energie pentru iarna viitoare ¿i a tensiunilor recente pe pie¡ele financiare. În medie, veniturile din agriculturå au crescut, dar existå disparitå¡i sectoriale ¿i regionale semnificative. Scåderea infla¡iei pe pia¡a combustibililor fosili ar putea atrage o scådere a pre¡urilor inputurilor. Îngrå¿åmintele, în special cele pe bazå de azot, ar putea råmâne mai disponibile ¿i mai accesibile comparativ cu 2022. Totu¿i, pre¡urile, atât pentru energie, cât ¿i la îngrå¿åminte, råmân de douå ori mai mari decât la începutul lui 2020. Infla¡ia alimentarå råmâne semnificativå, pre¡urile medii ale alimentelor în UE fiind cu 19,5% mai mari în februarie 2023 decât în februarie 2022. În ciuda scåderii costului inputurilor, pre¡urile alimentelor sunt de a¿teptat så mai råmânå o perioadå destul de îndelungatå la un nivel ridicat. Comisia anticipeazå o schimbare a 22

obiceiurilor alimentare, cu tot mai mul¡i europeni optând pentru alimente mai ieftine. Astfel, consumul de carne de pasåre ar urma så creascå în detrimentul consumului de carne de vitå.

Culturi arabile Mari pår¡i ale UE au fost afectate de secetå anul trecut, ceea ce a înråutå¡it ¿i mai mult disponibilitatea apei în regiunile cu rezerve de apå în sol deja scåzute. Acest lucru i-ar putea determina pe fermierii afecta¡i så înlocuiascå culturile cu consum mai mare de apå, cum ar fi porumbul. În paralel, cre¿te interesul pentru culturile cu nevoi mai reduse de îngrå¿åminte, precum leguminoasele. Utilizarea îngrå¿åmintelor minerale este de a¿teptat så continue så scadå sub media multianualå. În sezonul 2022/2023 produc¡ia de porumb a scåzut cu 25%. Necesarul suplimentar a fost acoperit de cre¿terea importurilor din Ucraina. În schimb, UE a crescut exporturile de grâu cu 9,4%, la 32 de milioane de tone. Produc¡ia totalå de cereale din UE în sezonul 2023/24 ar putea atinge 288,4 milioane de tone, în cre¿tere cu +8,6% fa¡å de sezonul precedent, în condi¡ii meteorologice normale. Produc¡ia de semin¡e oleaginoase ar putea cre¿te cu 7%, urmând a atinge un record de 33,6 milioane de tone. Se estimeazå o reducere cu 3% a suprafe¡ei cultivate cu sfeclå de zahår, fa¡å de media ultimilor 5 ani, la 1,455 milioane de hectare, dar se preconizeazå cå randamentele crescute vor conduce la o produc¡ie de sfeclå de zahår de aproximativ 111 milioane de tone. Se anticipeazå o reducere a necesarului de furaje, pe måsura unei redu-

ceri a produc¡iei de carne. Zootehnia Sectorul cårnii de pasåre a fost afectat de gripa aviarå (UE tocmai a aprobat un ajutor de 27,2 milioane de euro, acordat Italiei, pentru pagubele suferite de crescåtorii de påsåri), iar cel al cårnii de porc de ppa, astfel cå exporturile se vor reduce semnificativ. Produc¡ia de carne de vitå din UE a scåzut în 2022 cu 2,4% ¿i este de a¿teptat så mai scadå în 2023 cu 1,6%, urmând tendin¡a consumului, care urma så coboare la sub 10 kg/cap de locuitor. De asemenea, produc¡ia de carne de porc din UE a scåzut în medie cu 5,6% ¿i e de a¿teptat så mai scadå încå pe atât. Din cauza ofertei limitate, consumul intern din UE a scåzut cu 2,8% în 2022, ajungând în medie la 31,8 kg/cap de locuitor. Consumul de carne de pasåre ar urma så creascå cu 2,5%, iar cererea va fi satisfåcutå prin cre¿terea importurilor cu 7% în 2023.

Lapte ¿i produse lactate Produc¡ia de lapte a fost stabilå în 2022. Totu¿i, con¡inutul de gråsimi ¿i proteine din lapte s-a redus, fiindcå vremea caldå ¿i uscatå a afectat cantitatea ¿i calitatea furajelor ¿i a stresat vacile de lapte. Scåderea pre¡ului laptelui crud în 2023 va accelera sacrificarea, deoarece costurile de produc¡ie vor råmâne ridicate. Astfel, efectivele vacilor de lapte ar putea scådea cu 1%, iar produc¡ia totalå de lapte cu 0,2%. În schimb, exporturile europene de brânzå ar putea cre¿te cu 2%, pe måsura redresårii cererii din China.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM Sub aspect pluviometric, primele zile din aprilie s-au caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate. Reparti¡ia pe regiuni a fost:  Banat 3,9 - 44,4 litri/mp,  Dobrogea 3,5 - 26,0 litri/mp,  Transilvania 0,6 - 24,9 litri/mp,  Cri¿ana 3,8 - 19,4 litri/mp,  Muntenia 0,9 - 17,1 litri/mp,  Oltenia 3,4 - 12,4 litri/mp,  Moldova 0,6 - 8,7 litri/mp,  Maramure¿ 1,2 - 6,1 litri/mp. La data de 3 aprilie, în cultura grâului de toamnå, rezerva de umiditate pe pro24

filul de sol 0-100 cm se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i Banatului, local în vestul, sudul ¿i centrul Munteniei, estul, nordul ¿i izolat nord-vestul Moldovei. Secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå se înregistreazå în Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova ¿i Muntenia, izolat în sudul Transilvaniei ¿i nord-vestul Banatului. Pe adâncimea de sol 0-100 cm cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în ultimele zile nu au adus modificåri semnificative ale rezervei de umiditate din sol. În stratul de sol 0-20 cm / ogor, premergåtor culturilor de porumb ¿i floarea-

soarelui, cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate la începutul lunii aprilie cu precådere în vestul, centrul, sudul ¿i sud-estul ¡årii au contribuit semnificativ la îmbunåtå¡irea rezervei de umiditate. Gradul de aprovizionare cu apå în stratul 0-20 cm (ogor) prezintå valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana, Banat, Transilvania ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, local în nordul ¿i estul Moldovei. Se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i izolat extremå), pe suprafe¡e extinse din Moldova ¿i Dobrogea, local în nordul, nord-estul ¿i estul Munteniei, izolat în estul Transilvaniei. Profitul Agricol 13/2023

Biostimulatorii verig\ tehnologic\ absolut necesar\ Biostimulatorii sunt singura verigå tehnologicå prin care se poate recupera cultura dupå etape de temperaturi scåzute sau perioade de fitotoxicitate sau pot limita preventiv efectele acestora. Cea mai utilizatå gamå este cea pe bazå de aminoacizi. Calitatea unui astfel de produs stå în capacitatea de absorb¡ie a plantei (de aceea sunt importante produse pe bazå de aminoacizi liberi ¿i peptide cu lan¡ scurt) ¿i în metoda de extrac¡ie utilizatå. Plyaminol, cu ambele sale variante, Plyaminol 30 pentru agriculturå intensivå ¿i Plyaminol Bio pentru agriculturå ecologicå, este un produs utilizat ¿i apreciat în ferma din România. Produs în Spania, Plyaminol în dozå de doar 1-1,2 litri/ha a salvat culturi de rapi¡å ¿i de cereale påioase dupå o råsårire întârziatå, dupå perioade cu temperaturi scåzute sau fitotoxicitate.

Profitul Agricol 13/2023

Pentru culturile de primåvarå ¿i pomi fructiferi, asigurå preventiv cultura de efectele temperaturilor scåzute, înghe¡, secetå, fitotoxicitate, cre¿te rezisten¡a plantei la factorii extremi, iar în legumiculturå ajutå recuperarea rapidå dupå transplantare. Prin con¡inutul såu bogat în acid glutamic (precursorul de aminoacizi noi) stimuleazå fiziologia plantelor. A doua gamå de biostimulatori este cea care con¡ine extract de alge, în special ascophyllum nodosum sau eklonia maximå (Kelp). Aceastå gamå de produse are un con¡inut important de auxine ¿i citokinine, cu impact pozitiv în polenizare ¿i fructificare, dar ¿i pentru a spori produc¡ia. Omex Bio 20 este un produs special, pentru cå el con¡ine atât extract de alge 28%, cât ¿i o parte nutri¡ionalå concentratå (N20%-P20%-K20%). Este singurul biostimulator nutri¡ional în formå concentratå recomandat culturilor de cereale,

legumelor ¿i plantelor oleaginoase, cu peste 10 ani de utilizare. A treia gamå de biostimulatori este cea care con¡ine unul sau mai multe substan¡e în formå concentratå, precum triptofanul, acidul pidolic, acidul aspartic sau di-mietil sulphone. GroPlan APlus con¡ine toate cele patru substan¡e într-un mix patentat denumit R100. Efectele sale sunt: dezvoltarea sistemului radicular, maximizarea produc¡iei de ATP necesarå în procesele celulare ¿i de cre¿tere, dezvoltarea xilemului, crescând fluxul nutrien¡ilor, cre¿terea asimilårii azotului, sinteza de aminoacizi ¿i proteine, maximizând produc¡ia. Sus¡ine cultura la pornire, dar utilizat în ultimele faze de dezvoltare, oferå o produc¡ie superioarå prin consumul intensiv al elementelor nutritive. Regåsi¡i produsele pe www.agroest.ro ¿i pe www.hectarul.ro

CULTURI VEGETALE

Insecticidul microgranulat

Picador 1,6 MG În urma materialelor publicate în edi¡iile anterioare, mai mul¡i fermieri ne-au adresat întrebåri suplimentare privind utilizarea produsului Picador 1,6 MG. Noi le-am considerat de interes pentru întreaga comunitate a revistei, astfel încât specialistul Kwizda Agro Romania, Arie¿ Bujor, Product Manager Field Crops, a argumentat punctual, dupå cum urmeazå: 1. Pe ce ne bazåm când spunem cå ac¡iunea produsului dureazå peste 90 de zile? Picador 1,6 MG con¡ine o cantitate ridicatå de cipermetrin (16 g/kg), sub formå de microgranule care se amplaseazå ultra-localizat, în brazdå. Eficacitatea de lungå duratå a acestor microgranule este generatå de câteva caracteristici esen¡iale: a) Presiunea de vapori reduså a cipermetrinului. Spre deosebire de alte produse din pia¡å, cipermetrinul se evaporå lent, controlat, asigurând astfel disponibilitatea substan¡ei active la un nivel constant pe o perioadå îndelungatå. b) Suportul pe care este aplicatå substan¡a activå, carbonatul de calciu, este insolubil în apå. ¥n condi¡ii de precipita¡ii abundente sau iriga¡ii, microgranulele nu sunt dizolvate, iar produsul î¿i påstreazå func¡ionalitatea. c) Granulele au densitate mare, similarå cu a granulelor de sol, astfel încât nu apare tendin¡a de deplasare dupå administrare. Carbonatul de calciu are o densitate specificå de 2,71 g/cm3, iar densitatea specificå medie a solului este de 2,65 g/cm3. Astfel, bariera protectoare î¿i påstreazå forma ¿i, implicit, eficacitatea în timp. d) Rezisten¡a la ac¡iunea radia¡iilor UV. Granulele din stratul superfi26

cial, expuse la radia¡iile solare, nu se degradeazå.

aplicat cu microgranulatorul, nu controleazå ¿i atacul acestui dåunåtor.

2. E nevoie de utilaje speciale pentru aplicare? Produsele din aceastå categorie sunt gândite pentru a fi aplicate cu ajutorul microgranulatoarelor, dispozitive deja prezente în multe ferme, utilizate pentru administrarea îngrå¿åmintelor starter microgranulate. Suplimentar, pentru o eficacitate ridicatå, se poate instala un dispozitiv specific tip “coadå de pe¿te”, pe care fermierul îl prime¿te cu titlu gratuit de la distribuitor. Avantajul acestui dispozitiv “coadå de pe¿te” constå în distribu¡ia mai bunå a produsului pe întregul profil al brazdei. Astfel, granulele de Picador 1,6 MG sunt plasate preponderent între såmân¡å ¿i suprafa¡a solului, adicå exact acolo unde dåunåtorii produc pagubele cele mai mari.

5. Nu este suficient tratamentul såmân¡å? Tratamentul insecticid conven¡ional aplicat pe såmân¡å func¡ioneazå doar în cazul atacurilor slabe sau moderate ¿i care au loc doar în intervalul de timp de la semånat pânå la aproximativ 7 zile de la råsårire. Prin dezvoltarea rapidå a tinerei plante, concentra¡ia insecticidului sistemic provenit din aplicarea pe såmân¡å scade dramatic, devenind astfel ineficient. De asemenea, în cazul atacurilor puternice, din cauza numårului mare de dåunåtori care apucå så se hråneascå de câteva ori pânå când insecticidul aplicat pe såmân¡å î¿i face efectul, densitatea plantelor de culturå råmase este, de multe ori, insuficientå pentru o culturå profitabilå. În cazul Picador 1,6 MG, prin modul diferit de ac¡iune, dåunåtorii nu se pot apropia de semin¡e sau de rådåcini, datoritå prezen¡ei barierei de granule cu efect insecticid, amplasate în imediata apropiere.

3. Are omologare ¿i la floareasoarelui? În momentul de fa¡å nu are omologare decât la porumb, sorg ¿i cartof. Pentru floarea-soarelui vå recomandåm Columbo 0,8 MG, produs din aceea¿i familie cu Picador 1,6 MG. Toate noutå¡ile privind produsul vor fi anun¡ate pe site-ul www.kwizda-agro.ro. 4. Controleazå ¿i Tanymecus dilaticollis sau doar cele 3 specii de larve? În cazul aplicårii conven¡ionale cu microgranulatorul, produsul este amplasat sub nivelul solului. Tanymecus dilaticollis atacå, cu preponderen¡å, partea aerianå a plantelor. Din cauza acestor diferen¡e de localizare a atacului, Picador 1,6 MG,

Pentru mai multe întrebåri privind Picador 1,6 MG, vå invitåm så vizita¡i www.kwizda-agro.ro, så ne scrie¡i pe Facebook / Kwizda Agro Romania sau så contacta¡i reprezentan¡ii tehnici sau de vânzåri (detalii prin scanarea codului QR).

Profitul Agricol 13/2023

CULTURI VEGETALE

ALCEDO> combaterea buruienilor din culturile de porumb Porumbul este sensibil la îmburuienare, în special în primele faze de vegeta¡ie. În ac¡iunea de combatere, pe lângå metodele agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativå sau grapa cu col¡i, pra¿ile mecanice ¿i manuale), se utilizeazå metode chimice, prin aplicarea erbicidelor ¿i, cel mai bine, aplicarea împreunå a celor douå metode.

iar temperatura aerului >15°C; - CEREDIN FORTE 464 SL: 1,0 l/ha, cu aplicare când porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt în faza de rozetå; - VECTOR: 0,4 - 0,6 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene, cu aplicare pânå când porumbul este în faza de 4-6 frunze; - STARANE SUPER: 0,54 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledo-

ombaterea chimicå a buruienilor din cultura porumbului asigurå importante sporuri de produc¡ie. Aceasta se realizeazå prin tratamente la sol, înainte sau dupå semånat, ¿i tratamente în perioada de vegeta¡ie. Majoritatea erbicidelor aplicate în preemergen¡å sunt peliculare, eficacitatea lor fiind influen¡atå de umiditatea existentå în sol. În cazul primåverilor foarte secetoase ¿i când nu se poate face irigarea, se renun¡å la aceste erbicide, urmând ca erbicidarea så se facå în postemergen¡å. În func¡ie de speciile de buruieni, erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt: 1. Pentru buruieni monocotiledonate ¿i unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare în preemergen¡å: - TENDER: 1,0 - 1,5 l/ha; - SILBA: 4,0 - 5,0 l/ha; - TONALE: 1,7 - 2,0 l/ha; - STARSHIP 100 SC: 1,2 - 1,5 l/ha; 2. Pentru buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene ¿i unele monocotiledonate, erbicide cu aplicare în postemergen¡å: - FIGHTER: 2,0 l/ha, aplicare când buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, 28

nate anuale ¿i perene, când porumbul este în faza de 2-6 frunze; - STARSHIP 100 SC: 1,2 - 1,5 l/ha, se aplicå pânå în faza de cel mult 8 frunze ale porumbului; - TONALE: 1,5 - 2,0 l/ha, când plantele de porumb au 2-4 frunze. - RUMEZO 200 SE: 0,6 - 0,75 l/ha, în faza de 2-8 frunze ale porumbului. 3. Pentru buruieni monocotiledonate ¿i în special Sorghum halepense din rizomi, erbicide cu aplicare în postemergen¡å: - ASTRAL 40 OD: 0,8 l/ha, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, în faza de 2 frunzuli¡e, 1,5 l/ha când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-20 cm, iar porumbul 4-6 frunze.

În timpul perioadei de vegeta¡ie (postemergen¡å), porumbul suportå mai bine tratamentele în faza de 3-5 frunze, când se pot aplica erbicide atât pentru combaterea buruienilor cu frunza latå (dicotiledonate), cât ¿i pentru buruienile graminee (monocotiledonate), erbicidele putându-se aplica fie separat pentru fiecare claså de buruieni, fie împreunå pentru combaterea tuturor buruienilor, inclusiv cele perene. Este foarte indicatå o alternan¡å a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb, pentru a evita apari¡ia fenomenului de rezisten¡å a buruienilor la erbicide. De asemenea, pentru o bunå eficacitate a erbicidelor, vå recomandåm ca acestea så fie aplicate împreunå cu un adjuvant, a¿a cum sunt HURRICANE, SILWET STAR sau VITAL 90. Adjuvan¡ii asigurå o dispersie mai finå, o aderen¡å mai bunå pe frunze ¿i o reducere a scurgerilor, o capacitate mai mare de umectare ¿i acoperire a frunzei, ceea ce duce la o cre¿tere a absorb¡iei erbicidului de cåtre buruieni, având ca rezultat final o cre¿tere a eficacitå¡ii erbicidelor. Acesta se justificå ¿i mai mult în condi¡ii de secetå sau în cazul buruienilor care au un foliaj mai greu umectabil! Pentru produc¡ii ridicate, nu este suficient så cultivi hibrizi cu poten¡ial genetic foarte bun, trebuie så asiguri ¿i condi¡ii optime pentru plantele de culturå. Buruienile, dacå nu sunt combåtute, pot concurea porumbul diminuând produc¡iile, mai ales acum, când verile sunt din ce în ce mai secetoase, iar precipita¡iile sunt mai pu¡ine sau sunt distribuite neuniform.

ALCEDO Profitul Agricol 13/2023

CULTURI VEGETALE

Campania de prim\var\ se desf\[oar\ normal în Cluj ¥nghe¡urile de la sfâr¿itul lunii martie ¿i temperaturile foarte scåzute de la începutul lunii aprilie, unele sub zero grade, au întârziat activitå¡ile. Dar nu existå motive de îngrijorare cu privire la grâu. Rapi¡a ar putea fi afectatå de condi¡iile de iarnå, fiindcå plantele sunt destul de dezvoltate, spune Paul Rare¿ Uifålean, directorul Direc¡iei Agricole din jude¡ul Cluj. Acum, în campania de toamnå, vor fi însåmân¡ate 5.400 ha de floarea-soarelui ¿i 41.250 ha porumb. În ceea ce ce prive¿te umiditatea solului, situa¡ia nu este prea bunå. ¥n martie, cantitatea de precipita¡ii a fost mai reduså. Doar pre¡ul fertilizan¡ilor nu mai reprezintå în acest moment un impediment, este de pårere Uifålean. În general, fermierii din jude¡ care exploateazå suprafe¡e mai mari de 100 ha spun cå au reu¿it så-¿i asigure aproape în totalitate necesarul de fertilizan¡i pentru campania de primåvarå 2023 la pre¡uri “rezonabile” ¿i nu se pune problema unei reduceri a dozelor de fertilizan¡i.

Fåinarea ¿i påtarea brunå atacå grâul Din cauza umiditå¡ii ¿i a temperaturilor ridicate cu o iarnå aproape inexistentå, cultura de grâu se confruntå cu douå boli. Este vorba de fåinare (Blumeria graminis) ¿i påtarea brunå (Zymoseptoria tritici). Conform Oficiului Fitosanitar Jude¡ean Cluj, fåinarea este provocatå de ciuperca Erysiphe graminis ¿i apare pe culturile de cereale înfiin¡ate în toamnå. Culturile de grâu de toamnå semånate timpuriu sunt atacate din cauza faptului cå existå frecvent condi¡ii favorabile 30

pentru instalarea bolii. Temperaturi între 5 ¿i 28°C, umiditate a aerului mare ¿i o desime de semånat mai mare sunt factori ce influen¡eazå instalarea agentului patogen. Boala apare pe toate organele plantelor, toamna, pe frunze apar pete albe, pâsloase de diferite mårimi ce pot fi regåsite pe ambele fe¡e ale limbului. Primåvara, atacul se extinde, petele albe se pot observa pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie ¿i chiar pe spice. Frunzele atacate se îngålbenesc ¿i mor prematur. Pentru combaterea fåinårii, se recomandå efectuarea unui tratament cu Thiovit Jet 80 WG, doza de 8 kg/ha, sau cu Tebucur 250EW, doza de 0,5 l/ha. Påtarea brunå este o boalå cauzatå de ciupercile din genul Septoria, iar culturile de grâu din toamnå sunt cele mai afectate când ciupercile se instaleazå din fazå timpurie. Vremea ploioaså ¿i temperaturile cuprinse între 10 ¿i 25°C sunt factori ce favorizeazå instalarea patogenului. Boala se manifestå din toamnå pe limbul frunzelor sub formå de pete alungite, delimitate de nervuri. La început sunt verzui-gålbui ¿i apoi brune, cresc în dimensiune ¿i se pot reuni în pete mai mari. Pe suprafa¡a petelor se ob-

servå mici puncte negre care sunt picnidiile. În vegeta¡ie, pe frunzele mijlocii ¿i superioare petele sunt elipsoidale, liniare sau de formå neregulatå. Pe tecile frunzelor ¿i pe pai se formeazå pete alungite sub formå de dungi. Pe spice se observå pete deschise pe care se vor forma picnidiile negricioase dispuse în ¿iruri. În lupta cu påtarea brunå, speciali¿tii fitosanitari clujeni recomandå Prosaro 250EC, dozå de 0,75 litri pe ha, sau Revystar, diza de 0,5 - 1,5 litri pe ha. Tratamentele trebuie aplicate încå din toamnå, dupå råsårirea culturilor ¿i când sunt condi¡ii de climat favorabil pentru activarea agenului de dåunare. Primåvara se efectueazå tratamente preventive pentru stoparea råspândirii ¿i eliminarea infec¡iilor apårute. OFJ Cluj monitorizeazå permanent factorii de mediu ¿i iminenta apari¡ie a agen¡ilor de dåunare la culturile agricole ¿i emit buletine de avertizare. Acestea sunt transmise prin e-mail tuturor fermierilor, dar ¿i primåriilor din jude¡ pentru a fi afi¿ate ¿i consultate public.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2023

CULTURI VEGETALE

SoftGuard la cereale. Optimizeaz\ Speciali¿tii estimeazå cå, la nivel mondial, cerealele reprezintå mai mult de jumåtate din aportul caloric zilnic. În acela¿i timp, este ¿tiut cå rezervele de apå sunt în scådere, ca urmare a schimbårilor climatice ¿i a perioadelor de secetå tot mai frecvente, cu temperaturi ridicate ¿i cantitå¡i reduse de precipita¡ii. Culturile de cereale pot fi afectate atât de aportul hidric insuficient, cât ¿i de temperaturi: produc¡ia globalå de grâu scade cu 6% pentru fiecare cre¿tere cu 1°C a temperaturii aerului.

alt factor perturbator este determinat de certitudinea riscurilor de atac al bolilor ¿i dåunåtorilor. Schimbårile climatice favorizeazå înmul¡irea acceleratå a dåunåtorilor, iar condi¡iile de mediu determinå cre¿terea rezisten¡ei patogenilor la substan¡ele active cunoscute, din cauza apari¡iei de noi tulpini virulente care nu sunt sensibile la acestea. În aceste condi¡ii, este necesar så sus¡inem culturile de cereale cu produse care så amelioreze råspunsul la stres ¿i, în acela¿i timp, så stimuleze mecanismele naturale de apårare a plantelor. Deja ne apropiem de T2 (al doilea tratament la cereale*), care începe cu fenofaza de burduf ¿i pânå la înspicare. Un tratament complex care vizeazå combaterea bolilor foliare problemå (septoriozå, fåinare, rugini, påtarea frunzelor etc.), controlul insectelor (gândacul bålos), precum ¿i sus¡inerea culturii cu fertilizan¡i foliari, în vederea asigurårii unui aport sus¡inut de nutrien¡i ¿i securizarea elementelor de produc¡ie. Dar este de ajuns în contextul men¡ionat anterior? Cu cât un produs oferå mai multe tipuri de beneficii culturii, cu atât este mai avantajos. Este ¿i cazul biostimulatorului SoftGuard la cereale, un produs complex, ce prezintå ¿i efect antifungic, deoarece stimuleazå capacitatea naturalå de vindecare a plantelor. Acest produs con¡ine atât oligochitosan, un compus cu multiple beneficii antimicrobiene ¿i antifungice, cât ¿i potasiu, pentru o dezvoltare mai bunå în condi¡ii de stres abiotic (seceta), dar ¿i biotic (atacul patogenilor). 32

Beneficiile oligochitosanului: sistem imunitar mai puternic ¿i efect fungicid amplificat Chitosanul este un produs natural, iar în cazul SoftGuard, derivå din organisme marine. Aceastå substan¡å face parte din clasa polizaharidelor ¿i are un efect de scådere a ratei transpira¡iei la plante, prin închiderea par¡ialå a stomatelor. Acest compus, împreunå cu potasiul con¡inut de SoftGuard, regleazå regimul hidric al plantelor, cu efecte benefice în cazul perioadelor cu temperaturi ridicate. De asemenea, oligochitosanul (chitosanul) are poten¡ial fungicid sau fungistatic, afectând morfologia organismelor dåunåtoare (ciuperci, microbi,

Efectul elicitor al SoftGuard = accelerarea vindecårii plantelor. Cum? 1. Îmbunåtå¡e¿te func¡iile celulelor apårute în timpul råspunsului inflamator ¿i accelereazå în acela¿i timp migrarea acestor celule cåtre zona rånitå. Aceste celule ucid microorganismele, eliminå celulele moarte ¿i stimuleazå celelalte celule ale sistemului imunitar, care îmbunåtå¡esc vindecarea generalå prin reducerea oportunitå¡ii de infec¡ie. 2. Sus¡ine activitatea antioxidan¡ilor ¿i contribuie la “însånåto¿irea” ¡esuturilor. 3. Provoacå reac¡ii chimice care conduc la cre¿terea celulelor. 4. Activeazå acumularea unor proteine utile în procesele de apårare.

virusuri). Acesta se datoreazå efectului elicitor: moleculele con¡inute de SoftGuard declan¿eazå un råspuns de hipersensibilitate în plantå, determinând producerea de enzime ce degradeazå pere¡ii celulari fungici. Astfel, sub ac¡iunea SoftGuard, membranele celulare ale organismelor cu poten¡ial dåunåtor sunt permeabilizate, ceea ce duce la pierderea con¡inutului de citoplasmå. Prin acest mecanism, sunt afectate germinarea sporilor ¿i, mai ales, cre¿terea miceliului ciupercilor patogene. Drept rezultat, SoftGuard conduce la amplificarea efectului fungicidelor, atunci când este aplicat împreunå cu acestea. Aceastå ac¡iune este favorizatå ¿i de absorb¡ia rapidå a produsului, datoritå dimensiunii reduse a moleculelor.

Avantajele utilizårii SoftGuard la culturile de cereale SoftGuard stimuleazå capacitatea plantelor de vindecare a organelor afectate de atacurile fungice, dar ¿i de grindinå sau frig. Concret, aplicarea accelereazå procesul de formare a calusului, ¡esutul vegetal creat de plante la nivelul rånilor apårute pe diferite organe ale plantei, cu rol de cicatrizare ¿i de barierå împotriva patogenilor ce s-ar putea instala la nivelul ¡esutului deteriorat. Toleran¡a la stres apare prin instituirea unei bariere fizice în jurul locului de påtrundere a patogenilor, dar ¿i prin scåderea stresului oxidativ. Plantele acumuleazå, în situa¡ii de stres biotic ¿i abiotic, anumite substan¡e care, în cantitå¡i mari, afecteazå ¡esuturile vegeProfitul Agricol 13/2023

CULTURI VEGETALE

ac]iunea fungicidelor în T2

Fuzarioza spicelor (Fusarium spp.)

Doza recomandatå este de 1,5 l/ha - 2 l/ha, de la faza începutului înfrå¡irii pânå la înspicare. *Recomandarea KWIZDA Agro pentru controlul eficient al bolilor foliare la cereale în T2 este: Fungicid Imperis Ultra (0,75 - 1 l/ha) + biostimulator SoftGuard (1,5 2 l/ha). tale, amplificând efectele perioadelor negative. SoftGuard poten¡eazå ac¡iunea antioxidan¡ilor, crescând capacitatea de vindecare. SoftGuard impulsioneazå cre¿terea culturilor, deoarece plantele capåtå o capacitate sporitå de a absorbi ¿i utiliza macro ¿i microelementele. Aplicarea stimuleazå produc¡ia de clorofilå ¿i îmProfitul Agricol 13/2023

Rugina cerealelor (Puccinia spp.)

foto: www.alamy.com

Septorioza cerealelor (Septoria spp.)

F\inarea cerealelor (Blumeria graminis)

bunåtå¡e¿te parametrii de dezvoltare ai plantelor. În urma cercetårilor, s-a observat cå, prin ac¡iunea chitosanului, pot cre¿te numårul de boabe ¿i cantitatea de proteine. Potasiul con¡inut, aflat într-o formå u¿or disponibilå pentru plante, stimuleazå toleran¡a la secetå. SoftGuard are efect benefic ¿i asupra vie¡ii microbiene din sol. Aceasta conduce la dezvoltarea mai bunå a rådåcinii, cu efecte pozitive asupra produc¡iei ¿i a calitå¡ii acesteia, dar ¿i la men¡inerea calitå¡ii solului, scåzând impactul bolilor. Produsul are la bazå ingrediente naturale, nu laså reziduuri ¿i nu necesitå timp de pauzå pânå la recoltare, de aceea poate fi utilizat în orice fenofazå

de vegeta¡ie. Utilizat în T2 cu fungicidele, se absoarbe cu u¿urin¡å în plantele de culturå, stimulând capacitatea de apårare a plantelor împotriva bolilor foliare. Utilizare la cereale: SoftGuard poate fi aplicat pentru dezvoltarea culturilor de cereale ¿i pentru protec¡ia antifungicå. Oferå avantaje puternice în situa¡ii de secetå, înghe¡, accidente tehnologice ¿i climatice.

CULTURI VEGETALE

46 de milioane de euro pentru agricultura regenerativ\ Agreena, compania concentratå pe certificarea carbonului din sol, a anun¡at ob¡inerea unei finan¡åri de 46 de milioane de euro.

oua rundå de finan¡are vine la doar un an dupå runda precedentå, de 20 de milioane de euro. De atunci, Agreena ¿i-a dezvoltat activitå¡ile de 10 ori, extinzându-¿i amprenta geograficå pentru a acoperi terenuri agricole în 16 ¡åri europene ¿i a încheiat parteneriate cu ferme care înglobeazå peste 600.000 de hectare. Numai în România, Agreena gestioneazå peste 70.000 ha, iar în Republica Moldova 170.000 ha. Întrucât industria agricolå este una dintre cele care pot face diferen¡a în eforturile de decarbonizare, Agreena construie¿te o infrastructurå pentru tehnologie ¿i servicii financiare de-a lungul lan¡ului agricol. Agreena a dezvoltat un mod care transformå impactul asupra mediului într-o nouå surså de venit pentru fermieri, finan¡ând tranzi¡ia regenerativå ¿i valorificând oportunitå¡ile din pia¡a voluntarå de carbon. Prin platforma digitalå, fermierii î¿i pot planifica, urmåri ¿i valida progresul în parcursul spre agricultura regenerativå, din procesul de tranzi¡ie de la emiterea CO2-ului la captarea ¿i stocarea lui în sol. Astfel, îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului ¿i a biodiversitå¡ii reduce nevoia de a utiliza inputuri agricole, sporind totodatå rezilien¡a fermierilor la condi¡iile climatice tot mai nefavorabile (precum seceta sau inunda¡iile) ¿i crescând performan¡a opera¡ionalå a fermelor. De cealaltå parte a ecua¡iei, certifi34

Co-fondatorii Agreena> Ida Boesen, Julie Koch Fahler [i Simon Haldrup

catele de carbon emise de Agreena, alåturi de serviciile adi¡ionale oferite, sus¡in companiile axate pe practici sustenabile, care implementeazå deja ac¡iuni de decarbonizare, precum ¿i companiile din lan¡ul de aprovizionare agroalimentar care solicitå din ce în ce mai mult trasabilitatea în teren a mårfurilor agricole pentru a fi în conformitate cu cerin¡ele de raportare Scope 3.

Dezvoltarea prin tehnologie Cea mai recentå achizi¡ie a companiei de teledetec¡ie Hummingbird Technologies a însemnat pentru Agreena extinderea ofertei dincolo de segmentul fermierilor, pentru a include servicii de date agricole pentru actorii lan¡ului de aprovizionare, guverne ¿i alte institu¡ii. Prioritizând o agendå bazatå pe ¿tiin¡å ¿i tehnologie, platforma Agreena încorporeazå acum o solu¡ie de monitorizare ¿i verificare de top la nivel mondial, bazatå pe inteligen¡å artificialå, care utilizeazå imagini satelitare, cuplate cu date din teren ¿i algoritmi de machine-learning pentru a identifica ¿i raporta implementarea practicilor regenerative din cadrul fermei. Oferind monitorizare globalå, compania are misiunea de a se implica activ în sprijinirea demersurilor cåtre neutralitatea climaticå pentru întregul lan¡ valoric.

De la fermieri la fintech Având rådåcini puternice în comunitatea agricolå, Agreena a fost fondatå ini¡ial prin sprijinul fermierilor danezi ¿i al afacerilor agricole de familie, cu o investi¡ie de etapå incipientå pentru dezvoltare. În urmåtoarea etapå, compania introduce o platformå ¿i un marketplace, integrate vertical. Lucrând mai întâi cu fermierii pe teren pentru a monitoriza impactul carbonului, certificatele rezultate sunt construite în portofolii scalabile pentru corpora¡ii, adaptate strategiei unice ESG. Compania preia ini¡iativa în furnizarea cadrului tehnologic pentru pia¡a în cre¿tere cu solu¡ii financiare inovatoare, precum utilizarea tehnologiei blockchain sustenabile pentru o mai bunå trasabilitate ¿i transparen¡å sporitå a creditelor de carbon ¿i a banilor electronici ¿i a contractelor inteligente pentru a facilita schimburile de plå¡i între corpora¡iile con¿tiente de impactul climatic ¿i fermieri, cu o reconciliere imediatå la scalå. “Suntem în plin proces så eliminåm barierele economice din calea adoptårii agriculturii regenerative pentru fermieri ¿i întregul lor ecosistem, iar carbonul este doar începutul”, conchide Simon Haldrup. AGREENA Profitul Agricol 13/2023

CULTURI VEGETALE

Combaterea buruienilor cu frunz\ lat\ din floarea-soarelui Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Înainte de aplicare

Viballa – 1 L/Ha, 15 zile după aplicare

În ultimii ani, Ambrosia artemisiifolia, denumitå popular ¿i iarbå de paraginå, iarba pârloagelor sau floarea pustiei, devine din ce în ce mai prezentå în zone ale României în care nu se regåsea pânå în prezent. Ambrozia face parte din familia Asteraceae, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacå polinoze, astm, la sfâr¿itul verii - începutul toamnei, fiind unul dintre factorii agravan¡i ai astmului bron¿ic. O singurå plantå maturå poate elibera pânå la 8 miliarde de gråun¡e de polen (20 microni în diametru) ¿i pânå la 30.000 de semin¡e, care î¿i påstreazå calitå¡ile germinative timp de 40 de ani.

duce la pierderi de produc¡ie cuprinse între 20-70%. Alåturi de ambrozie, Cannabis sativa sau cânepa devine din ce în ce mai invazivå, în special în partea de sud a României. Cânepa, o plantå ruderalå, este din ce în ce mai întâlnitå în cultura de floarea-soarelui.

În culturile agricole, concuren¡a directå a buruienilor cu planta de culturå are un impact negativ asupra produc¡iilor ob¡inute. De exemplu, lipsa combaterii din cultura de floarea-soarelui a buruienilor precum ambrozia, cânepa, ¿tirul sålbatic, spanacul sålbatic poate

Erbicidul Viballa din portofoliul companiei Corteva prezintå urmåtoarele avantaje ¿i beneficii: - Flexibilitate - fereastrå largå de aplicare - începând cu stadiul de 4 frunze complet dezvoltate ale culturii de floarea-soarelui pânå la stadiul de bu-

Eficacitatea erbicidului Viballa în combaterea buruienii Cannabis sativa (cânepă)

Aplicare în stadiul de 6 frunze

Tribenuron 30 g a.s. + Vivolt 0,1% Netratat, (Rom=nia – Giarmata Vii)

Eficacitatea erbicidului Viballa în combaterea ambroziei (Ambrosia artemisiifolia) Profitul Agricol 13/2023

Viballa 1L/Ha

ton floral - Libertatea de a alege - indiferent de tehnologia pe care dori¡i så o utiliza¡i, erbicidul Viballa este selectiv fa¡å de to¡i hibrizii de floarea-soarelui (fie conven¡ionali, ExpressSun/TBN sau Clearfield) - Inova¡ie - erbicidul Viballa con¡ine Arylex active ¿i prezintå un mod de ac¡iune nou destinat combaterii buruienilor din cultura de floarea-soarelui - Fårå restric¡ii - dupå aplicarea erbicidului Viballa, orice culturå poate fi înfiin¡atå fårå nicio restric¡ie în asolament normal - Independen¡å fa¡å de condi¡iile climatice - Eficacitate extraordinarå în combaterea buruienilor dificil de controlat, chiar ¿i a biotipurilor rezistente, din cultura de floarea-soarelui. Erbicidul Viballa este u¿or de utilizat, doza recomandatå este de 1 L/Ha ¿i se integreazå perfect în programele de combatere integratå a buruienilor cu frunzå latå din cultura de floarea-soarelui. Viballa este compatibil în amestec cu majoritatea erbicidelor destinate combaterii buruienilor cu frunzå latå. 35

GR|DINA

VIA [i LIVADA Karathane Gold 350 EC - împotriva f\in\rii la vi]a-de-vie [i castrave]i Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Fåinarea vi¡ei-de-vie este produså de agentul patogen Uncinula necator, care a fost observat prima datå în ¡ara noastrå în anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungând aståzi så fie prezent în orice planta¡ie de vi¡å-de-vie, din orice col¡ al ¡årii noastre. Ciuperca ierneazå sub formå de miceliu de rezisten¡å în scoar¡å ¿i mai ales în mugurii låstarilor infecta¡i, dar ¿i sub formå de peritecii pe corzile ¿i resturile vegetative. Primåvara, pe miceliul ectoparazit se formeazå conidii care råspândesc ciuperca pe întreaga perioadå de vegeta¡ie. Conidiile preferå o temperaturå de 24-26 de grade, dar fereastra de germinare este de la 3-4°C pânå la 34°C. Dupå germinare, ciuperca se fixeazå pe

Avantaje l Ac¡ioneazå atât preventiv (interval de 10 zile), cât ¿i curativ sau eradicativ (interval de 5 zile); l Mod de ac¡iune unic, care eliminå pericolul de apari¡ie a rezisten¡ei; l Ac¡ioneazå inclusiv la temperaturi extreme (4°C - 35°C), când alte produse sunt ineficiente; l Foarte competitiv din punctul de vedere al costului pe hectar; l Se poate utiliza ¿i la cultura de castrave¡i din solar; l Compatibilitate bunå pentru a se folosi în tank mix cu alte fungicide sau produse insecticide.

organele verzi ale plantei cu ajutorul haustorilor ¿i le acoperå în scurt timp cu un miceliu albicios cu aspect purulent. Fåinarea atacå fårå ezitare toate organele verzi ale plantei, iar ¡esuturile acoperite de miceliu se brunificå ¿i se necrozeazå, sau chiar mai grav, în cazul strugurilor, dar ¿i al castrave¡ilor, determinå cråparea pulpei ¿i scurgerea con¡inutului, creând astfel ¿i condi¡ii ideale pentru ca alte boli så se instaleze (mana, putregaiul cenu¿iu). Este deci clar cå aceastå boalå este foarte pågubitoare ¿i afecteazå grav cantitatea, dar mai ales calitatea strugurilor sau a castrave¡ilor. Vinul ob¡inut din strugurii ataca¡i de fåinare este de o calitate slabå ¿i nu mai este pretabil pentru învechire ¿i î¿i va pierde ¿i din colorit. Fåinarea este favorizatå de temperaturi situate în jurul valorii de 20°C ¿i de umiditatea relativå din aer în intervalul 50 - 80% - popular este cunoscutå ca fiind o boalå specificå temperaturilor ridicate ¿i cu cea¡å.

¥n cazul castrave¡ilor, aceste condi¡ii se întâlnesc adesea în solarii, unde temperatura ¿i umiditatea sunt ridicate în cea mai mare parte a timpului, de aceea trebuie gândit un plan eficient de combatere ¿i o planificare foarte bunå a tratamentelor, cât ¿i alternarea sau combinarea substan¡elor active pentru ac¡iunea multisite. Karathane Gold 350 EC este un fungicid care ¡inte¿te fåinarea vi¡ei-devie ¿i a castrave¡ilor datoritå con¡inutului de meptildinocap 350g/l. Meptildinocap este o substan¡å activå, cu un mod de ac¡iune unic, care este foarte eficientå ¿i pentru care nu s-a semnalat încå nici un risc de apari¡ie a fenomenului de rezisten¡å. Tocmai din acest motiv, Karathane Gold 350 EC poate fi folosit cu succes în programele tehnologice pentru alternarea fungicidelor cu diferite moduri de ac¡iune. Este omologat în România pentru combaterea fåinårii la vi¡a-de-vie (Uncinula necator) ¿i a fåinårii la cultura de castrave¡i (Sphaerotheca fuliginea).

Profitul Agricol 13/2023

BASF Smart Technology, solu]ia pentru protec]ia legumelor Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor? Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology! Legumicultura este extrem de importantå pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, atât din perspectiva consumatorilor, cât ¿i din perspectiva industriei. În acest context, BASF a dezvoltat Smart Technology, tehnologia inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume, cu scopul de a oferi solu¡ii personalizate fermierilor. Dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii în ultima perioadå includ: l Pierderi de produc¡ie; l Apari¡ia formelor de rezisten¡å la fungicide;

Avantaje - Omologat pentru o gamå largå de culturi ¿i spectru larg de combatere; - Eficacitate extraordinarå datoratå sinergiei celor douå substan¡e active de top; - Efect preventiv ¿i curativ; - Timp de pauzå favorabil pânå la recoltare; - Integrare excelentå în programele de gestionare a reziduurilor; - Unealtå pentru managementul rezisten¡ei datoritå sinergiei celor douå substan¡e active. În edi¡iile viitoare vom aborda ¿i celelalte beneficii ale conceptului Smart Technology la legume: Solu¡ii de încredere, Produc¡ii de calitate ¿i Timp de pauzå favorabil. Profitul Agricol 13/2023

l Infec¡ii greu de controlat în momente-cheie; l Calitate ¿i vandabilitate scåzutå a legumelor. Smart Technology oferå 4 beneficii care rezolvå problemele cu care se confruntå legumicultorii, contribuind la ob¡inerea unor legume sånåtoase, de bunå calitate.

Beneficiul 1: Simplificarea managementului fermei Lipsa produselor de calitate pentru combaterea agen¡ilor patogeni poate determina pierderi semnificative de produc¡ie. Prin activitå¡ile sale continue de cercetare - dezvoltare, BASF oferå produse inovatoare ce pot fi integrate cu u¿urin¡å într-o schemå completå de protec¡ie a plantelor. Produsele oferite sunt omologate la un numår mare de culturi legumicole, fiind, astfel, u¿or de utilizat de cåtre fermieri. Totodatå, fungicidele cu moduri diferite de ac¡iune optimizeazå schema de tratament, oferind posibilitatea alternårii produselor. Agen¡ii patogeni pot compromite iremediabil calitatea legumelor. BASF oferå solu¡ii de încredere pentru majori-

tatea speciilor de legume cultivate atât în câmp, cât ¿i în sere sau solarii. Pentru un management eficient, BASF vå oferå fungicidul Dagonis, omologat la peste 20 de culturi, pentru combaterea eficientå a bolilor la culturile de legume.

Dagonis - Fungicidul polivalent pentru o culturå de vis Substan¡e active: 50 g/l difenoconazol + 75 g/l Xemium (fluxapiroxad) Cele douå substan¡e active sunt complementare ¿i combina¡ia lor asigurå un control de lungå duratå asupra unui spectru larg de boli. - Xemium apar¡ine grupei chimice care ac¡ioneazå ca inhibitori ai succinat dehidrogenazei (SDHI). Acesta inhibå puternic germinarea sporilor, elongarea tubului germinativ, cre¿terea miceliului ¿i sporularea. - Difenoconazol este un triazol sistemic care controleazå un spectru larg de boli foliare, inclusiv boli transmise prin sol la semin¡e, ¿i care asigurå un control preventiv ¿i curativ de lungå duratå. Culturi: ardei, salatå, praz, tomate, ceapå, conopidå, vinete, varzå, castrave¡i, morcov, påtrunjel, sfeclå ro¿ie, ¡elinå etc. Se aplicå în doze cuprinse între 0,6 - 2 l/ha, în func¡ie de culturå ¿i patogenul ¡intå. 37

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Drama produc\torilor de ro[ii cherry Problema cea mare cu care se confruntå producåtorii de legume în spa¡ii protejate o reprezintå pre¡urile extreme la energie: gaz ¿i curent electric, care le-au devastat activitatea. Acum, toatå lumea ar vrea ca aceste costuri så nu mai fie o povarå a¿a cople¿itoare. A fost o toamnå ¿i o iarnå mai cålduroase ¿i asta a ajutat. Cheltuielile nu au fost a¿a mari cu încålzirea serei. Totu¿i, dupå scumpirile provocate de criza Covid-19, dublatå de cea a råzboiului din Ucraina, la serele Super din Biled doar în luna ianuarie încålzirea cu gaz a costat 250.000 lei, ¿i asta pentru cå s-a încålzit douå treimi din suprafa¡a de produc¡ie. Înainte de scumpiri, pre¡ul ajungea la 50.000 lei pe an, spune administratoarea serelor, Silvia Råileanu. Pe un an, cheltuielile au ajuns la 1,5 milioane euro pentru încålzirea serei. Costurile ar trebui så fie maxim 300.000, dar au crescut de cinci ori pentru încålzirea cu gaz, ceea ce este devastator pentru întreaga activitate. Fiindcå situa¡ia a devenit insuportabilå, s-a trecut la economii. “Am izolat sera cu folie, am încercat så facem reduceri, så putem supravie¡ui, dar e foarte greu, fiindcå e¿ti în competi¡ie cu produsele ieftine care vin din Spania ¿i din Turcia. Ei nu trebuie så încålzeascå nimic. Ro¿iei nu îi trebuie temperaturi foarte mari, maxim 20-23 de grade îi ajung så se dezvolte armonios, ¿i luminå de la soare, bineîn¡eles. Turcii ¿i spaniolii exact asta au în perioada sezonului rece care e la noi”, spune Råileanu. Când e soare în serå, po¡i avea o temperaturå de 25-26°C fårå så încålze¿ti, dar a¿a ceva nu prea vezi pe timpul iernii, în România. Spune cå de la 2023, deja nu mai are nicio speran¡å. “Am reu¿it så ne adaptåm, ne-am cumpårat genera38

toare. De la sistem nu a¿teptåm nimic. Ne chinuim så producem curent, så îl vindem, så plåtim din banii ob¡inu¡i gazul cu care så ne încålzim sera. A¿a cåutåm solu¡ii de supravie¡uire în condi¡ii extrem de dificile cu care ne confruntåm. Cåldura de la cogeneratoare o dåm în serå så ne protejåm plantele. Vrem så supravie¡uim”. Ca producåtorii locali så reziste în competi¡ia acerbå cu produsele ieftine care vin din import este extrem de dificil, dacå nu imposibil. De aceea ei cautå solu¡ii så nu disparå de pe pia¡å, fiindcå riscul este foarte mare, iar protec¡ia statului fa¡å de fermierii români este foarte slabå. ¥n acela¿i timp, afacerea este traså în jos ¿i de scåderea puterii de cumpårare. Nu chiar toatå lumea î¿i mai permite så cumpere ro¿ii cherry, remarcå Råileanu. “Pentru români oricum ro¿iile cherry reprezintå produse exotice, så spunem a¿a, mai ales pe timpul iernii”. Drama este cå producatorii de ro¿ii cherry nu ¿tiu niciodatå cum va reac¡iona pia¡a, mai ales cea localå, nu ¿tiu nici cum vor reac¡iona clien¡ii, fiindcå pia¡a nu este predictibilå, ei nu ¿tiu ce

se va întâmpla a doua zi. Totul func¡ioneazå la întâmplare. În plus, existå o mare diferen¡å între ro¿iile cherry ¿i ro¿iile de format mare, clasic. Acestea, indiferent cå au gust sau nu, tot sunt preferate de clien¡i. Ei sunt obi¿nui¡i cu o asemenea formå ¿i asta ¿tiu så cumpere. Pe când ro¿iile cherry sunt o noutate ¿i e nevoie de curaj så le consume, de¿i sunt mai gustoase. Prin urmare, anul acesta, la serele din Biled s-au plantat inclusiv ro¿ii mari. “¥n 2022, am vândut ro¿ii mai ieftine decât într-un an normal cum a fost înainte de crizå. Pia¡a nu a func¡ionat cum ar fi trebuit. Nu a fost predictibilå”. Pentru ca activitatea så decurgå normal, la Biled, fårå blocaje ¿i tensiuni, era nevoie de o scumpire de 30%, dar nu s-a întâmplat. Nu s-a putut aplica aceastå majorare de pre¡uri. Prin urmare, anul 2022 a fost încheiat pe minus. Prin mecanismele pie¡ii, clientul a refuzat scumpirile, care nu i-a permis så achizi¡ioneze ro¿ii cherry pentru consumul propriu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR A început bonitarea berbecilor În aceastå perioadå, pânå la sfâr¿itul lunii mai, se desfå¿oarå bonitarea berbecilor pentru anul 2023. Florinel Bîrcå, directorul general al Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie, spune cå fiecare societate de ameliorare care are animalele în sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic poate så furnizeze materialul de reproduc¡ie - masculi ¿i femele. În momentul de fa¡å, are loc o activitate specificå în oierit - bonitarea reproducåtorilor. Datele fiecårui reproducåtor se trec pe un buletin de bonitare. În urma selec¡iei, rezultå animale bune pentru reproduc¡ie ¿i altele care merg la sacrificare. Bonitarea este efectuatå de asocia¡iile care de¡in cår¡ile de raså. Oficiile Jude¡ene pentru Zootehnie fac apoi autorizarea reproducåtorilor. În prezent, conform ordinului de

ministru, referitor la scheme de acordare a sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) ¿i a subven¡iei pe cap de animal (ANT), s-a stabilit o vârstå limitå de 6 ani, atât pentru femele, cât ¿i pentru masculi. Fostul ministru Adrian Oros repro¿eazå cå ace¿ti berbeci nu au origine atestatå. Nu s-a efectuat testul genomic ¿i nici perspective nu existå. Nu s-a fåcut nici verificarea pentru scrapie ¿i, prin urmare, asemenea reproducåtori pot deveni un pericol pentru ferme. “Într-adevår, existå deficien¡e în testarea pentru scrapie, dar avem un program na¡ional pentru scrapie, efectuat de ANSVSA. Nu to¡i berbecii au fost verifica¡i pentru scrapie. Mul¡i fermieri ¿iau verificat berbecii pe banii lor. În ce prive¿te autorizarea reproducåtorilor, într-adevår, în acest an, se vor autoriza

berbecii conform legii. ANZ are un laborator acreditat RENAR din iunie 2022 pentru verificarea berbecilor privid sensibilitatea la scrapie. Pentru testele ADN, laboratorul nu este încå acreditat. Se fac doar teste. Ne aflåm într-o fazå premergåtoare autorizårii”, recunoa¿te Florinel Bîrcå. Directorul general de la ANZ crede cå berbecii sunt în regulå chiar dacå nu au testul genomic fåcut. “Nu scrie nicåieri cå este obligatorie testarea genomicå la berbeci. Legisla¡ia nu prevede acest lucru. Este obligatoriu numai pentru însåmân¡årile artificiale. Într-adevår, la un moment dat, s-a dorit acest lucru, så teståm genomic berbecii, dar nu aveam atunci în ¡arå un laborator omologat. Facem teste ¿i sper ca în acest an så acreditåm laboratorul”, promite ¿i Florinel Bîrcå.

Se dau bani pentru utilaje Începând cu 2023, crescåtorii de animale pot primi fonduri ca så-¿i cumpere utilaje. O fermå va primi maxim 300.000 euro. Este vorba despre Måsura DR 20 - Investi¡ii în sectorul zootehnic. Conform calendarului estimativ, afi¿at pe site-ul Ministerului Agriculturii, linia de finan¡are ar urma så fie deschiså în iulie, iar alocarea orientativå este de 224.610.728 euro. Finan¡area nerambursabilå este de 65%. Banii nu ajung la persoane fizice, dar vor primi fonduri fermierii, cooperProfitul Agricol 13/2023

ativele agricole ¿i societå¡ile cooperative agricole, care reprezintå interesele membrilor fermieri, grupuri ¿i organiza¡ii de producåtori. Cu ace¿ti bani se finan¡eazå: - înfiin¡area, extinderea ¿i/sau modernizarea adåposturilor de animale, inclusiv a facilitå¡ilor necesare pregåtirii ¿i/sau distribuirii hranei animalelor din exploata¡ie, a cåilor de acces, utilitå¡ilor ¿i racordårilor necesare exploata¡iilor zootehnice; - dotarea cu utilaje necesare asigurårii bazei furajere; - înfiin¡area, extinderea ¿i/sau mo-

dernizarea unitå¡ilor de condi¡ionare ¿i/sau depozitare; - înfiin¡area, extinderea ¿i/sau modernizarea unitå¡ilor de procesare de la nivelul fermei, inclusiv dotårile aferente; - înfiin¡area/de magazine la poarta fermei sau rulote alimentare; - înfiin¡area/modernizarea facilitå¡ilor aferente asigurårii igienei ¿i biosecuritå¡ii la nivel de fermå; - înfiin¡area ¿i/sau modernizarea echipamentelor pentru iriga¡ii.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Oierii f\r\ oi pun gheara pe Senatorul Nechita-Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii, revine în aten¡ia crescåtorilor de oi cu câteva afirma¡ii frapante. “Båie¡ii ¿mecheri din oierit” pregåtesc 20.000 de “certificate de origine false” ca så punå mâna iar pe banii oierilor.

“

ªtiu cå voi stârni încå o datå furia acestor «båie¡i» care sunt mul¡i, vocali ¿i au devenit puternici, dar nu pot så nu remarc cum încearcå iar så-¿i valorifice «certificatele de origine», dictând MADR-lui criteriile de acordare a Sprijinului Cuplat la ovine, spune Adrian Oros. Sunt practici care afecteazå grav sectorul de cre¿tere a oilor în România ¿i care au distrus procesul de ameliorare la ovine ¿i îi descurajeazå pe oierii cinsti¡i, care nu acceptå aceste compromisuri.” În anul 2023, 80 milioane de euro, bani europeni, ar trebui så ajungå la oieri ca Sprijin Cuplat Zootehnic. ªi så contribuie la îmbunåtå¡irea sustenabilitå¡ii ¿i competitivitå¡ii, evitarea abandonului cre¿terii de ovine ¿i caprine, prevenirea depopulårii satelor, reînnoirea genera¡iilor de crescåtori, men¡inerea locurilor de muncå în sector ¿i asigurarea securitå¡ii alimentare. Zeci de milioane de euro vor fi deturna¡i, acuzå public Adrian Oros. Numeroase dosare au ajuns în instan¡e pentru utilizarea certificatelor false de origine. Oierul prime¿te 20 de euro pe oaie sprijin cuplat dacå are un asemenea berbec la 35 de oi. Nu face nimeni înså teste genomice pentru berbeci pentru a stabili originea cu precizie. A¿a cå “se aranjeazå” documentele “cu origine” în aceastå perioadå pentru berbeci care nu au fost testa¡i contra 40

scrapiei. Oierii refuzå så facå genotiparea ¿i MADR închide ochii. L-am consultat pe ex-ministrul Adrian Oros pentru unele clarificåri. “De ce vå mirå afirma¡iile mele?”, ma întrebat el. “Pentru cå a¡i fost ministru ¿i cunoa¿te¡i mecanismele acestor gåinårii cu fonduri europene ¿i na¡ionale. Chiar nu se poate eradica boala asta?” “Nu, nu se poate rezolva fårå voin¡å.” “Nu pot presupune cå dumneavoastrå nu a¡i avut voin¡å, mai ales cå ie¿ea¡i public ¿i spunea¡i lucrurilor pe nume.” “Sunt mul¡i, vocali ¿i puternici. A¿a am spus ¿i repet. Dar nu-s oieri adevåra¡i, sunt câ¡iva ¿mecheri, foarte puternici, de peste tot - ¿i când spun «de peste tot» må refer la toate straturile societå¡ii. Så nu ne amågim. Ei nu fac chestia asta singuri, cå n-au curajul. Este vorba de oierii fårå oi. Ei iau banii, iar oierii cu oi nu ajung la bani din påcate sau trebuie så cumpere berbeci aiurea ca så primeascå ¿i ei ceva. În loc så fie bonita¡i berbecii lor, pe care i-au selectat de genera¡ii, ca så ob¡inå certificate, cumpårå de la ¿mecherii care au.” “Am discutat cu oieri consacra¡i la noi, ca Nicolae Cioranu, Ionicå Nechifor, Dumitru Andre¿oi ¿i al¡ii ca så în¡eleg mai bine fenomenul. To¡i erau de acord cu genotiparea berbecilor.” “Da, dar, în acela¿i timp, ei sunt ¿i principalii vânzåtori de berbeci”, afirmå Adrian Oros. “Ei refuzå så facå testarea genomicå. Atunci când am dat ordinul în 2020, am zis så nu eliberåm certificate de origine, decât dacå oierii au fåcut genotiparea. Dacå oierul are ni¿te registre întocmite în regulå, de ce så refuze så facå genotiparea? Ne-au atacat în instan¡å toate aceste registre pentru cå ei au monopolul. ªi-au gåsit un avocat

bine plåtit ¿i au blocat procesele pe criterii de formå. Oricum, tot acolo se va ajunge, dar va fi prea târziu fiindcå s-a compromis ideea. ªi a apårut ¿mecheria cå po¡i så prime¿ti sprijin cuplat ¿i dacå ai cumpårat un berbec ¿mecher, chiar dacå nu ai oi de valoare. La 35 de oi, nu exista tenta¡ia. Când nu s-a mai ¡inut seama de regulå, a fost posibil orice ¿i au luat banii.” Am avut o discu¡ie lungå cu Valeriu Tabårå ¿i el spunea cå, în compara¡ie cu perioada interbelicå, România a ajuns acum så nu mai poatå vinde un berbec cu origine atestatå. “A¿a este, dar cu excep¡ia noastrå, recunoa¿te Ionicå Nechifor, secretarul general al Federa¡iei Romovis ¿i directorul Sta¡iunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor (SCDCOC) Popåu¡i din jude¡ul Boto¿ani. Problema lansatå de Adrian Oros se referå la sprijinul cuplat din venituri pentru zootehnie. Ca în orice pådure, mai avem ¿i uscåturi. ªi se aruncå cu noroi în to¡i pentru câteva cazuri. Nici regulamentul UE nu cere ca berbecii så

Profitul Agricol 13/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

banii cresc\torilor fie testa¡i ADN. Doar dacå existå o sesizare din partea unui fermier care solicitå test ADN. Iar noi trebuie så råspundem prin ANZ. Orice fermier poate face test ADN pentru berbeci ¿i atunci se vede ce probleme existå. Laboratorul din Popåu¡i nu este încå acreditat, dar poate face testul ADN pentru informarea fermierilor. Pânå când vom acredita laboratorul nostru, se pot face teste ADN la ANSVSA ¿i la ANZ. Dupå ce crescåtorii fac aceste teste ADN, putem vorbi”. Fårå test ADN, nu se pot elimina animalele sensibile la scrapie. “Oierii con¿tientizeazå importan¡a acestei ac¡iuni. În urmå cu opt ani, må luptam pentru un proiect prin hotårâre de guvern, depus la Ministerul Agriculturii. Se punea întrebarea dacå fermierii sunt dispu¿i så supunå animalele la recoltarea de probe. Ajunge la 11-12 euro pe cap de oaie. În prima fazå, fermierii au acceptat så facå la to¡i berbecii. În vremea lui Adrian Oros, voiau så facem testare la to¡i berbecii din România, ceea ce era aproape imposibil. Noi am cerut atunci ministrului så

Profitul Agricol 13/2023

facem testarea numai pentru berbecu¡ii pe care îi påstråm în ferme. Eliminåm to¡i berbecu¡ii sensibili la scrapie ¿i facem o primå selec¡ie. În anul urmåtor, berbecu¡ii intrå la montå. Så teståm an de an berbecu¡ii care ne råmân la pråsilå. În 4-5 ani, ne-am fi fåcut berbeci rezisten¡i la scrapie ca så ne asiguråm cå nu vor transmite acele anele sensibile la boalå. Am fost de acord ¿i nu au mai fåcut nimic. Era apanajul medicilor. Noi le-am pus la dispozi¡ie animalele, ajutam medicii cu cheltuiala pânå la laborator ¿i medicii veterinari de la ANSVSA cereau bani, nu au vrut så mai facå. Când voiam så facem export, venea o bombå peste noi cå în zona respectivå e scrapie. ªi nu mai puteam face nimic. ºinta noastrå ar fi fost så teståm 80% din efectivul de berbeci så aråtåm probele cui ne acuzå cå avem scrapie. Oricine ar fi venit din statele competitoare nu ar mai fi zis nimic.” “Eu nu cred cå s-au eliberat certificate false de origine pentru berbeci, sus¡ine Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis. Nu cred så existe

oieri fårå oi. Nu cred cå lucreazå cineva în selec¡ie ¿i face apoi certificate false de origine. Nu se poate face în România certificarea genomicå a berbecilor pentru cå nu avem laboratoare sau eu nu ¿tiu så fie a¿a ceva. Laboratorul de la ANZ s-a acreditat. ¿i pentru testarea genomicå, ¿i pentru rezisten¡a la scrapie, când am avut discu¡ii cu ANZ acum doi ani ¿i am ajuns în instan¡å, ei au recunoscut cå nu au laboratoare. Vom începe testarea genomicå pe noua genera¡ie de berbecu¡i, nu pe miori. În aceastå perioadå, miorii se tund, se boniteazå. Când så mai facem testarea genomicå? Nu ¿tiu cât costå testarea genomicå, dar testul pentru rezisten¡å la scrapie este 150-200 de euro pe berbec. ANZ va lua ace¿ti bani. Opera¡iunea trebuie fåcutå”. Nicolae Cioranu este un practician consacrat. Are 1.000 de oi matcå din rasa Bålå. Ion, feciorul lui, s-a separat ¿i are un proiect în derulare cu oi de carne din rasa Cap Negru German.

Viorel PATRICHI

Târgul Mare de Prim\var\ de la R\c\[dia a reunit mii de vizitatori din Banat Sute de fermieri, cei mai mul¡i crescåtori de animale, dar ¿i apicultori, producåtori ¿i me¿te¿ugari din Valea Cara¿ului, au participat, la finalul lunii martie, în Råcå¿dia, jude¡ul Cara¿-Severin, la Târgul Mare de Primåvarå.

fost organizat, cum altfel, de Primåria ¿i Consiliul Local Råcå¿dia în parteneriat cu Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci din localitate. Miile de vizitatorii veni¡i din toate col¡urile jude¡ului, locuitori din satele învecinate, din Valea Cara¿ului, dar ¿i ai Banatului Montan, inclusiv din Timi¿, Arad ¿i Hunedoara, au avut o ofertå bogatå de produse agroalimentare, dar ¿i pentru a începe campania agricolå de primåvarå. De la legume, fructe, miere, produse lactate, cartofi, miere, vin, ¡uicå, grâu pânå la îngrå¿åminte, pesticide sau utilaje, oferta a fost una foarte bogatå. Crescåtorii de animale au adus la târg påsåri, iepuri, purcei, oi, cai ¿i vaci. 42

Toate produsele sunt realizate în fermele proprii, atestate tradi¡ional cu men¡iunea “produs montan”. Au fost ¿i producåtori de material såditor sau fitosanitare, precum ¿i crescåtorii de animale mici. De asemenea, au participat, în scop caritabil, ¿i elevi de la ¿coala gimnazialå Råcå¿dia cu produse de panifica¡ie fåcute de ei sau pårin¡ii lor. Marele Târg de la Råcå¿dia se organizeazå de douå ori pe an, în ultima duminicå din luna martie, respectiv din septembrie, ¿i are ca semnifica¡ie cele douå cicluri ale agriculturii, de primåvarå ¿i toamnå. A creat întotdeauna ecouri, inclusiv la Ministerul Agriculturii. De multe ori, la ampla manifestare au fost prezen¡i mini¿trii de resort care aveau trecutå pe agenda de lucru ¿i prezen¡a la Råcå¿dia. Cel mai des au venit Valeriu Tabårå ¿i Petre Daeea. “Marele Târg de Primåvarå a reprezentat întotdeauna ¿i o oportunitate de idei pentru autoritå¡i prin care se pot sus¡ine fermierii mici ¿i mijlocii”, spune administratorul comunei. La târgul din 2023, au participat, ca de fiecare datå, autoritå¡ile locale ¿i jude¡ene: primarul localitå¡ii, vicepre¿edintele Consiliului Jude¡ean Cara¿-Sev-

erin, administratorul public al jude¡ului ¿i administratorul public al comunei. Prezen¡a lor aratå cå evenimentului ¿i agriculturii i se acordå cea mai mare aten¡ie, de aceea are ¿i un mare succes de zeci de ani. “Devenit tradi¡ie, Târgul Mare de Primåvarå de la Råcå¿dia adunå mii de oameni, majoritate mici agricultori, fermieri, crescåtori de animale, legumicutori, pomicultori, apicultori, care pot gåsi aici diverse produse specifice muncii lor. Pe lângå ace¿tia, vin locuitori din satele ¿i comunele vecine, «la târg», så cumpere câte ceva. Au ¿i avut ce cumpåra: de toate pentru to¡i, bunåtå¡i fåcute în Banat, cu gust autentic ¿i cu arome române¿ti. De la brânzeturi, cârna¡i de toate felurile, sucuri, preparate de tot felul, zacu¿ti, gemuri, dulce¡uri, råchii, miere pânå la semin¡e de legume, material såditor pentru pomi, substan¡e de protec¡ia plantelor ¿i câte ¿i mai câte. Înså, tot aici, a existat ¿i un stand important al Direc¡iei Agricole Cara¿-Severin, unde oricine a primit informa¡ii ¿i consultan¡å de specialitate, «pe loc!»”, este mesajul directorului Iosif Zarcula.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2023

MA{INI & UTILAJE

John Deere a produs tractorul cu num\rul 2 milioane La fabrica John Deere din Mannheim, Germania, s-a sårbåtorit ie¿irea de pe linia de asamblare a tractorului cu numårul 2 milioane. Aproximativ 3.300 de angaja¡i produc anual 40.000 de tractoare în aceastå loca¡ie, pentru a le exporta apoi în toatå lumea. Compania Heinrich Lanz ¿i-a pus bazele în ora¿ul german în urmå cu 102 ani, iar tractoarele John Deere sunt produse acolo din 1956. Fabrica din Mannheim este cea mai mare unitate de produc¡ie John Deere din afara Americii de Nord. De asemenea, este cea mai mare fabricå de profil din Germania, douå treimi din toate tractoarele asamblate în aceastå ¡arå fiind produse la Mannheim. Unitatea este amplasatå strategic lângå fluviul Rin, iar aproximativ 250 de 44

tractoare sunt expediate de douå ori pe såptåmânå cåtre Rotterdam sau Anvers ¿i apoi peste måri, inclusiv spre Marea Britanie ¿i Irlanda. În afarå de produc¡ia de tractoare, fabrica de la Mannheim este un loc de dezvoltare pentru viitoarele tractoarele cu puteri medii John Deere, la care lucreazå peste 250 de ingineri, pentru a le lansa apoi în produc¡ia de serie. Accentul este pus pe performan¡å, confort ¿i eficien¡å. Cabinele actuale ale tractoarelor John Deere oferå luxul unei ma¿ini cu aer condi¡ionat automat, AppleCar Play, scaune confortabile, direc¡ie GPS ¿i multe altele. Dezvoltatorii depun mult efort ¿i în minimizarea emisiilor de noxe ¿i lucreazå la proiecte alternative, de utilizare a biocombustibililor. Sunt dezvoltate ¿i motoare electrice, deocamdatå doar pentru tractoare mai mici. În 2026, va fi prezentat primul tractor complet autonom, cu motor propulsat de baterii, care va dezvolta aproximativ 100 CP.

Tractoarele John Deere 6R ¿i 6M “Vârful de lance” al produc¡iei de la Mannheim îl reprezintå tractoarele din seriile 6R ¿i 6M. Tractorul cu numårul 2 milioane este un 6R 250 ¿i, ca o mul¡umire aduså echipei de produc¡ie, a fost acoperit cu fotografiile a peste 300 de angaja¡i. Modelul 6R250 dezvoltå o putere maximå de 300 CP, iar celelalte serii produse la Mannheim au puteri nominale de la 90 la 250 CP ¿i sunt livrate în întreaga lume. Tractorul prezentat pe 22 martie va fi expus în urmåtoarele såptåmâni la John Deere Forum. Pe termen lung, va primi un loc de cinste în muzeul fabricii, alåturi de "fratele" såu mai mic, tractorul cu numårul 1 milion, un JD 6400, produs în anul 1993, la 72 de ani de la producerea în 1921 a primul tractor Lanz Bulldog HL, de 12 CP.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2023

MA{INI & UTILAJE

Amenzi pentru folosirea neregulamentar\ a GPS-ului Autoritatea Na¡ionalå de Supraveghere a Prelucrårii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a amendat recent o companie din Bucure¿ti dupå ce un angajat al acesteia a reclamat la Autoritate cå angajatorul i-ar fi prelucrat datele cu caracter personal prin intermediul sistemului GPS instalat la ma¿ina de serviciu. Angajatul invoca faptul cå patronul nu i-a comunicat nici scopul, nici temeiul legal, nici durata de stocare a datelor sale personale colectate prin GPS. Autoritatea i-a dat dreptate ¿i a amendat firma cu 5.000 de euro, pentru nerespectarea Regulamentului GDPR. În România sunt mii de fermieri care au instalat sisteme GPS pe tractoare, combine ¿i alte vehicule, ¿i colecteazå datele online pentru a ¿ti în orice moment unde se aflå acestea, dacå sunt în mi¿care, dacå lucreazå parcela desemnatå etc. De¿i tractorul nu este “ma¿inå de serviciu”, este totu¿i un vehicul folosit ¿i în acest scop, ¿i am vrut så aflåm dacå fermierii riscå amenzi la utilizarea de cåtre tractori¿ti a ma¿inilor agricole cu GPS ¿i am cerut låmuriri de la ANSPDCP. Concluzia Autoritå¡ii, pe scurt? Da, ¿i fermierii riscå amenzi!

calizare prelucrate prin sisteme GPS intrå tot în categoria datelor cu caracter personal. “Subliniem cå este necesar ca prelucrårile de date cu caracter personal la care face¡i referire så se supunå principiilor ¿i condi¡iilor de prelucrare stabilite de Regulament, raportat la domeniul de aplicare material al acestuia”, neau comunicat reprezentan¡ii ANSPDCP. Regulamentul GDPR prevede la art. 6, printre altele, cå prelucrarea datelor personale este legalå numai dacå se aplicå cel pu¡in una dintre condi¡iile: - persoana vizatå ¿i-a dat consim¡åmântul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, - prelucrarea este necesarå pentru executarea unui contract la care persoana vizatå este parte, - prelucrarea este necesarå în vederea îndeplinirii unei obliga¡ii legale care îi revine operatorului. Legea nr. 190/2018, pentru punerea

în aplicare a Regulamentului men¡ionat, prevede cå prelucrarea datelor personale ale angaja¡ilor este permiså numai dacå: - interesele legitime urmårite de angajator sunt temeinic justificate ¿i prevaleazå asupra intereselor sau drepturilor ¿i libertå¡ilor persoanelor vizate; - angajatorul a realizat informarea prealabilå obligatorie, completå ¿i în mod explicit a angaja¡ilor; - durata de stocare a datelor cu caracter personal este propor¡ionalå cu scopul prelucrårii, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excep¡ia situa¡iilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate. În concluzie, stima¡i fermieri, pentru binele dumneavoastrå ¿i al bugetelor fermei, de¿i tractorul nu e “ma¿inå de serviciu”, cere¡i cât mai curând consim¡åmântul/acordul scris din partea angaja¡ilor care utilizeazå aceste mijloace de produc¡ie. Altfel, risca¡i amenzi.

Potrivit institu¡iei, “prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea unor sisteme GPS se supune prevederilor Regulamentului UE 2016/679.” Acesta define¿te datele cu caracter personal ca fiind “orice informa¡ii privind o persoanå fizicå identificatå sau identificabilå”. Aceasta “poate fi identificatå, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un numår de identificare, date de localizare, un identificator online” etc. Conform Autoritå¡ii, datele de geoloProfitul Agricol 13/2023

MA{INI & UTILAJE

Combinele Class Trion, mai productive [i digitalizate Agrocomer¡ Holding, dealer Claas pe zona Banat, Ardeal ¿i Oltenia, a livrat recent o combinå Claas Trion 750 unui fermier din Timi¿. Despre gama Claas Trion am putea scrie pagini întregi, dar ne rezumåm în a eviden¡ia principalele caracteristici tehnice ¿i performan¡ele de top.

Trion sunt combine eficiente ¿i productive atât în ferme mici, cât ¿i în cele medii ¿i mari. Vorbim de trei serii de modele, cu combine de recoltat cu scuturåtori ¿i combine de recoltat hibride ¿i douå lå¡imi ale canalului de treierat: 1. Trion 500 cu 5 cåi¿ori ¿i sistem de treierat APS Walker, cu lå¡ime de canal de 1.420 mm; 2. Trion 600 cu 6 cåi¿ori ¿i sistem de treierat APS Walker, cu lå¡ime canal de 1.700 mm; 3. Trion 700 cu sistem de treierat APS Hybrid (Trion 710 - 730 cu rotor unic Roto Plus, Trion 750 cu rotor dublu Roto Plus), cu lå¡ime de canal de 1.420 mm. Sunt ac¡ionate de motoare Cummins de ultimå genera¡ie, Stage V, cu ¿ase cilindri. Modelele Trion 500 ¿i 640

sunt echipate cu motorul Cummins B6.7, de 6,7 litri. Trion 650, 660 ¿i 700 sunt ac¡ionate de motoare Cummins L9, de 8,9 litri. Aceste motoare dezvoltå de la 258 CP pânå la 435 CP. Pot fi dotate cu hedere de diverse lå¡imi de lucru, de pânå la 12 metri la påioase, respectiv pânå la 12 rânduri, la porumb ¿i floarea-soarelui. În func¡ie de model, capacitå¡ile buncårelor de boabe sunt de 8.000, 9.000, 10.500, 11.000 sau 12.000 litri. Viteza de descårcare variazå de la 90 la 130 l/s. Cabina care echipeazå seria Trion oferå mai mult spa¡iu, în special pentru cap ¿i picioare. Op¡ional poate avea scaun îmbråcat în piele, care se rote¿te la 30 de grade pe ambele pår¡i. Combinele Trion pot fi echipate cu

sisteme automate ¿i de asisten¡å pentru operator. Printre acestea se remarcå: Auto Crop Flow: identificå vârfurile de sarcinå în etapele de separare primarå ¿i secundarå, precum ¿i la nivel de motor ¿i reduce fluxul de material recoltat din unitatea de treierat. Cruise Pilot: preia controlul automat al vitezei de deplasare în conformitate cu unul dintre cele trei moduri preselectate: Tempomat, pentru o vitezå constantå de deplasare, Randament constant, pentru func¡ionarea constantå a tuturor ansamblurilor cheie, ¿i Randament maxim, de monitorizarea pierderilor pentru un proces optim de treierat. Auto Slope: regleazå tura¡ia ventilatorului turbinei pe baza înclinårii longitudinale a combinei Trion pe pante. CEMOS Auto Cleaning: tura¡ia ventilatorului ¿i deschiderile din sita superioarå ¿i inferioarå sunt ajustate automat. CEMOS Auto Threshing: distan¡a contrabåtåtorului ¿i tura¡ia unitå¡ii de treierat APS sunt reglate automat. CEMOS Auto Separation: aceastå func¡ie a combinei Trion cu APS Hybrid regleazå automat tura¡ia rotorului ¿i pozi¡ia clapetelor rotorului în func¡ie de condi¡iile de recoltare.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 13/2023

Sisteme de iriga]ii Metzer, fabricate în România Metzer România a inaugurat recent, la Dragomire¿ti Vale, Ilfov, prima fabricå din ¡arå pentru echipamente de irigare prin picurare. Compania oferå fermierilor solu¡ii la cheie de iriga¡ii prin sisteme prin picurare, atât la suprafa¡å, cât ¿i îngropate.

Costin Hada, directorul Metzer România, a precizat cå fabrica reprezintå o investi¡ie de peste 2,5 milioane euro. În prezent, în unitate func¡ioneazå douå linii de produc¡ie pentru conducte flexibile de diverse tipuri pentru iriga¡ii prin picurare. “În aceastå fabricå se pot produce pânå la 200 milioane metri de linii de iriga¡ii, care pot acoperi peste 28.000 ha de terenuri cultivate cu porumb sau 12.000 ha de culturi pomicole”, a spus Costin Hada. La inaugurare au fost prezen¡i atât reprezentan¡i ai statului Israel ¿i ai companiei israeliene Metzer, cât ¿i oficialitå¡i din România, printre care ¿i Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul 48

Agriculturii. Acesta a precizat cå, în partea a doua a acestui an, Ministerul Agriculturii va lansa douå måsuri de sprijin pentru fermieri, cu finan¡åri pentru echipamente de irigat. Prima are în vedere alocarea a 400 milioane de euro pentru infrastructura secundarå de iriga¡ii, iar a doua måsurå include 100 milioane de euro pentru investi¡ii în sistemele de irigat. Cele de picurare prin instala¡ii subterane - cum are în ofertå ¿i Metzer România - vor fi eligibile în cadrul schemei de finan¡are.

Studiu, proiectare, instalare, servicii Shmuel Schupack, director executiv al companiei israeliene Metzer, a precizat cå sisteme inteligente de irigare prin picurare realizate de companie sunt proiectate pentru orice culturå agricolå, orice tip de sol, orice calitate a apei ¿i orice climat. Metzer oferå fermierilor sprijin 100%, de la efectuarea studiului la proiectarea ¿i instalarea sistemelor de iriga¡ii, precum ¿i consultan¡å ¿i servicii post-instalare. Etapele sunt urmåtoarele: 1. Studiu de fezabilitate: colectare de date despre sol, topografie, sursa de

apå, climat ¿i cultura agricolå. 2. Cea mai bunå solu¡ie agrotehnicå, în acord cu nevoile clientului ¿i condi¡iile zonei. 3. Planul hidraulic al sistemului de iriga¡ii. 4. Evaluarea metodei de cultivare: culturå mare, pomiculturå, sere etc. 5. Selectarea metodei de irigare: picurare sau, de la caz la caz, aspersie, pivo¡i etc. 6. Proiectarea sistemului de iriga¡ii ¿i a dotårilor: linii de procesare ¿i ambalare, spa¡ii de depozitare ¿i råcire. 7. Proiectarea ¿i configurarea sta¡iei pompare pentru apå provenitå din râuri, pu¡uri forate ¿i/sau rezervoare, dezvoltarea sursei de apå prin captåri, depozitare, infrastructurå. 8. Proiectarea ¿i instalarea sistemelor de tratare a apei pentru iriga¡ii ¿i a apei potabile, a sistemelor de fertirigare ¿i automatizårii. 9. Producerea ¿i asamblarea componentelor sistemului, transportul, instalarea ¿i punerea în func¡iune a acestora la fermå. 10. Suport profesionist, atât tehnic, cât ¿i agronomic.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2023

MA{INI & UTILAJE

Motorul JCB pe hidrogen JCB a prezentat în premierå, la expozi¡ia Conexpo 2023 din Las Vegas, un nou motor JCB cu ardere pe hidrogen - solu¡ia companiei pentru emisii zero de carbon a utilajelor destinate agriculturii.

cu bra¡ telescopic ¿i buldoexcavatoare realizate de producåtorul britanic. JCB a echipat cu un motor cu hidrogen un camion Mercedes de 7,5 tone. Opera¡iunea a fost finalizatå în doar câteva zile. În plus, a fost prezentat ¿i echipamentul mobil JCB de realimentare, proiectat ¿i construit pentru a trans-

porta hidrogenul la utilaje. Echipamentul mobil are suficient hidrogen gazos pentru a alimenta 16 utilaje cu hidrogen ¿i poate fi transportat fie pe ¿asiul unui tractor JCB Fastrac modificat, fie pe o remorcå.

Arpad DOBRE

Producåtorul britanic de utilaje JCB a investit 100 de milioane de lire sterline (peste 114 milioane euro) într-un proiect de dezvoltare a motoarelor cu hidrogen, la care a lucrat o echipå de 150 de ingineri, care au construit peste 50 de prototipuri la fabrica de motoare JCB din Marea Britanie. Prototipul de motor cu hidrogen JCB echipeazå deja o serie de încårcåtoare

Miniînc\rc\toare Bobcat electrice [i complet autonome Bobcat a lansat recent primul miniîncårcåtor complet electric din lume, Bobcat S7X, ¿i a prezentat un nou concept de încårcåtor pe ¿enile, Bobcat RogueX, gândit ca echipament autonom, fårå operator uman. Ambele sunt electrice, echipate cu baterii litiu-ion, au emisii zero ¿i se aflå în teståri, urmând så fie lansate în produc¡ia de serie. S7X este alimentat de o baterie de 60,5 kWh ¿i are un motor cu un cuplu instantaneu, care este de pânå la trei ori mai mare decât la încårcåtoarele clasice. Acest miniîncårcåtor oferå operatorilor o experien¡å linå ¿i confortabilå, cu vibra¡ii minime ¿i func¡ionare aproape silen¡ioaså. A¿adar, S7X poate fi utilizat în zone sensibile din punct de vedere ecologic sau cu zgomot reProfitul Agricol 13/2023

stric¡ionat, precum ¿i pentru func¡ionarea în spa¡ii închise. S7X poate func¡iona pânå la 8 ore cu o singurå încårcare, în func¡ie de aplica¡ie, oferind majoritå¡ii operatorilor mai mult de o zi întreagå de muncå atunci când sunt luate în considerare pauzele ¿i timpul de nefunc¡ionare. O încårcare completå dureazå aproximativ 10 ore. Gândit ca un echipament pentru ¿antierele viitorului, unde poate lucra în condi¡ii în care operatorii umani nu o pot face, RogueX se aflå în faza incipientå de cercetare ¿i dezvoltare la Bobcat. Vorbim, a¿adar, de un echipament autonom capabil så opereze ca un robot, fiind monitorizat de la distan¡å de cåtre operatori umani.

Arpad DOBRE 49

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Cum s\ câ[tig pe pia]a cerealelor

În

ultimele luni, pia¡a cerealelor a fost marcatå de cre¿teri fårå precedent, dar ¿i de modificåri de pre¡ din ce în ce mai bru¿te ¿i puternice. Volatilitatea existå de mult timp. Ea a apårut în urmå cu circa 20 de ani în Europa, cu intensitate foarte mare în 2007, apoi 2010 ¿i 2012, “a dormit între 2014 ¿i 2019”, dar s-a intensificat din nou în 2020 ¿i de la începutul crizei Covid. Conflictul din Ucraina a exacerbat acum toate tensiunile de pe pie¡e, ducând la varia¡ii inegalabile. De zece luni pre¡urile grâului pe contractul futures Euronext au aråtat o amplitudine zilnicå medie de 10 euro/tonå! Dar dincolo de tulburårile geopolitice, volatilitatea pre¡urilor provine dintrun dezechilibru fundamental între cerere ¿i ofertå, pe de o parte, schimbårile climatice care încetinesc cre¿terea produc¡iei mondiale, iar pe de altå parte, consumul în cre¿tere, determinat de cre¿terea popula¡iei ¿i de îmbunåtå¡irea nivelului de via¡å. Între 2007 ¿i 2012, pre¡urile au crescut pentru cå au fost recolte slabe. Dar în ultimele douå recolte, s-au doborât recorduri de produc¡ie... ªi totu¿i pre¡urile au crescut, deoarece consumul a crescut mult mai repede decât produc¡ia! Recolta mondialå de cereale în 2022 a reprezentat al doilea cel mai mare volum înregistrat vreodatå. Suntem pe un dezechilibru structural. Consecin¡a acestui dezechilibru: excluzând stocurile chineze¿ti, stocurile mondiale de cereale reprezintå doar 50 de zile de consum. Cu 20% mai pu¡in decât media ultimilor zece ani! Cu aceastå tensiune criticå asupra ac¡iunilor, pia¡a este hipernervoaså: la cea mai micå teamå de epuizare, pre¡urile cresc. Instabilitatea econo-

micå globalå contribuie ¿i ea la volatilitatea pre¡urilor, redresarea puternicå a cererii post-Covid, pentru toate mårfurile cedeazå loc unei infla¡ii record, cre¿teri bru¿te ale dobânzilor ¿i amenin¡årii unei recesiuni.

a¿teptåm ca geopolitica så continue så alimenteze volatilitatea, deoarece aceasta poate perturba comer¡ul cu cereale. Rusia ¿i Ucraina reprezintå o treime din comer¡ul mondial cu grâu. Imediat ce apare un blocaj, pre¡urile explodeazå! La cea mai micå teamå cå se va închide coridorul, pia¡a decoleazå! Dincolo de Marea Neagrå, trebuie så privim ce se întâmplå de partea Taiwanului ¿i tensiunile dintre Beijing ¿i Washington pe aceastå temå: dacå cele douå ¡åri intrå într-un råzboi comercial, acest lucru va avea repercusiuni mari ¿i va implica un risc major cu consecin¡e asupra pre¡urilor. În fa¡a acestor pre¡uri volatile, costurile de produc¡ie nu au fost niciodatå atât de mari într-un context de crizå energeticå în Europa, astfel cå riscul de pre¡ devine problema economicå majorå pentru ferme. Existå înså instrumente pentru ca volatilitatea pre¡urilor så devinå o oportunitate ¿i nu o amenin¡are; trebuie doar så ne pozi¡ionåm correct. O metodå care combinå expertiza pie¡ei ¿i un bun management prin: cunoa¿terea alegerii de marketing, stabilirea unui pre¡ obiectiv, ob¡inerea de informa¡ii ¿i îmblânzirea incertitudinii pie¡ei, identificarea constrângerilor opera¡iunilor, în¡elegerea ¿i utilizarea pie¡ele futures ¿i sistemul de op¡iuni, så iei decizii fårå a te låsa purtat de emo¡ii, scrierea planului tåu de marketing etc.

sunt lucruri care ne pozi¡ioneazå pe o direc¡ie corectå. Aståzi, am decis så vând 1/3 din grâul meu la 305 euro/t. Pentru 1/3, aplic o strategie de op¡iune la 305 euro/t cu o primå de 30 euro/t, pânå pe 15 iulie. ªi pentru a treia treime, aleg så a¿tept. Ne vedem pe 15 iulie.

rimul scenariu: a existat o cre¿tere a pre¡urilor, grâul a ajuns la 390 euro/t. Prima treime råmâne blocatå la 305 euro/t. A doua treime o vând la 360 euro/t (390-30). ªi pentru a treia treime profit din plin de cre¿tere ¿i vând grâul meu la 390 euro/t. Al doilea scenariu: pre¡ul grâului a scåzut la 220 euro/t. Am vândut prima treime din recoltå cu 305 euro/t. Îmi vând a doua treime, asiguratå datoritå op¡iunilor, la 275 euro/t (305-30). Iar ultima treime la 220 euro/t. Pe scurt, atunci când pia¡a cre¿te, profit de 2/3 din cre¿tere, iar când scade, sufår doar cu 1/3 din scådere! Între acum ¿i sfâr¿itul campaniei, existå ¿i câteva elemente de incertitudine. Printre acestea, extinderea sau nu a coridorului de cereale în Marea Neagrå ¿i o poten¡ialå reînnoire a tensiunii între Rusia ¿i Ucraina… ºårile care doresc så-¿i asigure achizi¡iile s-ar îndrepta apoi cåtre alte ¡åri exportatoare. Un alt punct: starea culturilor în lume. Statele Unite nu au beneficiat, pânå acum, de condi¡ii favorabile. Pe partea ruså, mai multe zone au råmas fårå zåpadå, parcelele putând suferi efectele înghe¡ului. Situa¡ia råmâne complicatå ¿i în Ucraina, iar exper¡ii mizeazå pe o produc¡ie de 15 milioane tone în acest an, fa¡å de 34 milioane tone în urmå cu 2 ani. Så avem destul! Profitul Agricol 13/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 13/2023

PAGINA DE HOBBY

Ceasul... g=[telor Anual, în preajma echinoc¡iului de primåvarå, marele popor al gârli¡elor care ¿i-au petrecut iarna departe de locurile de ba¿tinå se urne¿te spre caså. Nici în acest sfâr¿it de martie imensele stoluri nu au fåcut excep¡ie, trecând, pe parcursul câtorva nop¡i, pe vechiul lor drum cåtre taiga. Invizibile pe întuneric, î¿i fac semnalatå mi¿carea pe bolta cereascå prin glasul lor inconfundabil ¿i, dacå plafonul de zbor este mai jos, prin fâlfâitul aripilor. Ceasul lor låuntric le dicteazå fårå gre¿, în fiecare an, atât momentul plecårii, cât ¿i al revenirii, iar busola le indicå ruta de la care nu se abat nici exemplarele tinere, aflate la primul drum. Ornitologii opineazå cå påsårile migratoare se orienteazå dupå magnetismul planetei sau dupå stele, dezvoltându-¿i acest sim¡ în decursul timpului ¿i perpetuându-l pe cale ereditarå. Oricum, aceastå capacitate misterioaså se asociazå punctualitå¡ii simultane a tuturor indivizilor din colectivitate, to¡i func¡ionând la unison, ca un imens organism viu. Doar påsårile infirme sau nevolnice nu se alåturå celorlalte în cålåtorie. Cele captive devin nelini¿tite ¿i se pozi¡ioneazå în volierå în direc¡ia de zbor a suratelor libere, aflate în plinå migra¡ie. Solidaritatea gâ¿telor este exemplarå, indiferent de specie. Gârli¡ele mari, fiind ¿i cele mai numeroase în cartierele de iernare din România, sunt mai u¿or de observat ¿i de urmårit. Vreo douå decenii de vânåtoare asiduå în sudul ¿i estul ¡årii mi-au prilejuit întâlniri pline de învå¡åminte privitoare la via¡a ¿i obiceiurile acestor sålbåticiuni fascinante. De pildå, în colectivitate, ele prezintå forme incipiente de diviziune a muncii: pe timpul hrånirii, în timp ce majoritatea se îndeletnicesc cu påscutul grâului sau orzului råsårit, câtorva, cu siguran¡å prin rota¡ie, le revine misiProfitul Agricol 13/2023

unea de a func¡iona pe post de santinele, dând alarma în caz de pericol. Diminea¡a, înainte de ridicarea în aer a stolurilor de pe întinderile de apå ale Dunårii ori ale lacurilor întinse pe care ¿i-au petrecut noaptea, pentru alegerea solelor celor mai potrivite pentru hrånirea în deplinå securitate, sunt

trimise în diverse direc¡ii cerceta¿e, posturå de mare råspundere ¿i oarecum ingratå, deoarece acestea evolueazå la o înål¡ime destul de micå fa¡å de sol, putând cådea victime focurilor pripite ale vânåtorilor nefamiliariza¡i cu acest comportament al gârli¡elor. Dacå nu se mai întorc la cârdul aflat în a¿teptare înseamnå cå direc¡ia destinatå prospectårii iese din calcul, în favoarea uneia sigure. Îmi vine acum în minte o på¡anie nostimå, a cårei moralå se referå nu doar la gâ¿te, ci ¿i la semenii no¿tri. Eram într-un grup de patru ¿i am ales de cu searå o zonå mårginitå de un canal secundar, deloc adânc, utilizat pe vremuri la iriga¡ii. Acum, dezafectat, era cople¿it de vegeta¡ie, idealå pentru mascarea vânåtorilor afla¡i la pândå. Jur-împrejur, grâul verde, înalt de o palmå, era påscut intens de gârli¡e, dovadå ¿i „cår¡ile lor de vizitå”, råspândite pânå în apropierea ¿an¡ului. Acolo

ne-am în¿irat aleatoriu a doua zi, înainte så se crape de ziuå, cåzând de acord de la bun început cå vânatul se va împår¡i la plecare în mod egal. Când stolul imens se pregåtea de aterizare, a fost întâmpinat de o adevåratå canonadå. Au cåzut ¿aisprezece, din care numai camaradul nostru Mi¿u doborâse jumåtate. În ma¿inå, pe lungul drum de întoarcere spre caså, a fost ursuz ¿i laconic, vizibil nemul¡umit de împår¡ealå.

De¿i medic veterinar, fårå probleme în privin¡a aprovizionårii cu proteinå animalå, la vânåtoare se dovedea hulpav, motiv de a deveni obiectul ¿arjelor amicale, ca „hârbar”, cum li se spune în tagmå nesåtuilor, dovadå ¿i faptul cå tot el avea så propunå repetarea expedi¡iei la sfâr¿itul urmåtoarei såptåmâni, în acela¿i loc. Zis ¿i fåcut, numai cå, la începutul partidei, a propus o schimbare: fiecare pleacå acaså cu ce a împu¿cat. Am acceptat cu to¡ii noua regulå a zilei ¿i, tot la sugestia lui, ne-am dus direct la „pomul låudat”, reluându-ne fiecare vechiul loc de pândå. Surprizå: în zori, gârli¡ele au ocolit cu mare grijå fosta „cantinå”, Mi¿u, pozi¡ionat central, neavând motive så afume ¡evile pu¿tii. Noi, de pe flancuri, am doborât în total ¿ase. Påsårile î¿i învå¡aserå lec¡ia. Nu ¿tiu înså dacå ¿i confratele nostru, care a tåcut din nou, îmbufnat, pe drumul de întoarcere…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Z iua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

Bill Gates î[i dore[te s\ pun\ masc\ vacilor Pare o ¿tire de 1 aprilie, dar nu este. Miliardarul american Bill Gates chiar a oferit 4,8 milioane de dolari unei companii care va dezvolta må¿ti care så colecteze gazele ce ies din burduful vacii. Banii au fost plåti¡i de “Funda¡ia Bill ¿i Melinda Gates” cåtre compania Zelp din Londra. Masca se fixeazå ca un cåpåstru pe botul vacii, capteazå gazul metan din râgâialå ¿i îl transformå în bioxid de carbon. Bill Gates ne asigurå cå nu flatulen¡ele vacii ar fi primejdioase pentru Påmânt, cum crede poporul. Vaca eliminå cea mai mare parte din gazul metan prin eructa¡ie. Potrivit Zelp, un dispozitiv ata¿at de capul vacii direc¡ioneazå metanul expirat de animal printr-un mecanism catalitic, care oxideazå metanul, rezultând o combina¡ie de bioxid de carbon ¿i vapori de apå. Se considerå cå metanul provoacå încålzire în naturå de 85 de ori mai mare decât bioxidul de carbon. Dispozitivul

Viorel PATRICHI

ORIZONTAL: 1) Adunarea ¡åranilor pe câmp; 2) Rostite la inaugurarea unei case – Be¡e bågate-n roate; 3) Fluturi zburând pe valuri – 9 10 Pregåtit de drum; 4) ºine postul mare în Tibet (2 cuv.). 5) Nu-i totuna – Priceput... cu u¿urin¡å; 6) Se împline¿te prin rugi – Se înfig primii la maså; 7) Atârnå de perdea – Acuze... în magazine! 8) Taie cu greu pådurea; 9) Trata¡i cu picåturi – Dat unui om cinstit; 10) Partidele femeilor.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare.

folose¿te oxidarea metanului ca surså de energie, ceea ce reduce nevoia de baterii. Animalul poartå aceastå mascå de la în¡årcare ¿i pânå la… abator. Inventatorii sus¡in cå vaca poate så respire liber, altfel apar probleme de bunåstare. Bill Gates a mai finan¡at ¿i o companie australianå, care se låuda cå dezvoltå ni¿te suplimente speciale, cu alge marine, care, adåugate în dieta vacilor, reduc emisiile.

Solu¡ia careului din Nr. 12/2023 ORIZONTAL: MAMALIGA - S; ALOCUTIUNI; GIR - TINTAR; AMICI - TETE; RE - REMANIA; UNGARE - TOT; STOC - MOINA; ALAMBICA; GRANARE - LI; MANAGERIAL.

VERTICAL: 1) Familie plecatå în luna de miere – Coloanå sonorå; 2) Tociri la geografie – Ma¿ina din fa¡å! 3) Floarea marinarului – Calificare remarcabilå; 4) A sus¡ine cu tårie – Fåcute pe apucate; 5) Legåturi bilaterale! – Se prezintå cu o realizare de vârf; 6) Luate cu amånuntul; 7) Oferå cadrul pentru a patina; 8) A perturba ordinea – Numår de portar; 9) Ascultåtor la ¿coalå; 10) Se opun privatizårii. Profitul Agricol 13/2023

Profitul Agricol nr. 13, din 2023

Articles inside

Importurile de cereale ucrainene în conform datelor Comisiei Europene

Soia

Pre]uri [i Pie]e

Rusia vrea s\ exporte cereale prin Iran Profit uria[ pentru cel mai mare produc\tor american de ou\

Italia interzice carnea produs\ în laborator

Marii traderi ies de pe pia]a rus\

Agricover - 2,55 miliarde de lei doar din vânzarea de inputuri

Daniel Florescu este noul director executiv al Agrinvest

Timac Agro - 17 ani de excelen]\ în România

Suspiciuni de în]elegeri anticoncuren]iale

Produc]ia de cereale a României a

ucrainene

Comisia preg\te[te un alt pachet pentru statele afectate de fluxurile

Pia]a cerealelor ne afecteaz\ bun\voin]a fa]\ de Ucraina

Cu reportofonul la DG Agri

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII România [i Polonia cer monitorizarea cerealelor ucrainene

Bula lui Timmermans peste DG Agri