Profitul Agricol nr. 15, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 15 din 19 aprilie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 15/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

O problemå greu de rezolvat De acolo, de departe, din austeritatea prefåcutå a birourilor din Berlaymont (sediul central al Comisiei Europene, aflat în inima Bruxelles-ului), problemele fermierilor, mai ales ale celor din estul Uniunii, nu se våd, nu se aud. Cåci ce este agricultura pentru un birocrat? O seacå statisticå...

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Nu-i vorbå, cå nici autoritå¡ile noastre nu au fost mai pe fazå când Uniunea Europeanå a eliminat taxele vamale pentru cerealele din Ucraina. Atunci, de ce nu au reclamat asimetria? Cå vom deschide larg por¡ile unor producåtori care nu respectå restric¡iile europene? Acum, când protestele agricultorilor au spart lini¿tea de coali¡ie, Petre Daea încearcå så paseze vina cuiva, ca så nu råmânå doar a lui. ªi ne anun¡å ritos cå poartå discu¡ii cu omologii din celelalte ¡åri foste comuniste pentru stabilirea unei pozi¡ii comune. Ca så nu se ducå la Bruxelles fiecare cu ce l-o tåia capul, så î¿i facå dinainte o listå de probleme. Pânå acum, Daea nu i-a curtat prea tare nici pe unguri, nici pe polonezi. E adevårat, nici ei pe noi. Dupå ce Comisia Europeanå a criticat ac¡iunile adoptate de Polonia, Ungaria ¿i Slovacia, bietul nostru ministru este prins între lozincile patriotarde (“Opri¡i importurile din Ucraina”) ¿i regulile pie¡ei libere. Pierzåtoare pozi¡ie. Iar la partid se zice cå au numit deja plutonul...

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Andrei OSTROVEANU

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 15/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Va cre¿te produc¡ia de grâu

Scade produc¡ia de porumb

Via]a companiilor

Adama România då startul programului de loializare Adama Cash+

Saaten-Union reinventeazå platforma de la Drajna

Såptåmâna Patimilor Agriculturii

Magazinele britanice ieftinesc laptele

Motivul pentru care Comisiei nu-i paså de pierderile fermierilor

UE criticå interzicerea importurilor din Ucraina 12

ONU, dispuså så ofere concesii Rusiei

O explozie a ucis 18.000 de vaci în Texas

ANT-ul, o problemå perpetuatå

Ma[ini & utilaje

Gr\dina, via [i livada Tot mai mul¡i tineri în Programul Tomata Un program pentru cartoful de consum BASF Smart Technology, solu¡ia pentru protec¡ia legumelor

Agricultura digital\ 24

Opiniile, consultan¡a cea mai accesibilå Economii cu încårcåtorul fermierilor 29 JCB Agri 43 Seipro - alternative bio Tamburi Casella, iriga¡ii fårå risipå 43 pentru condi¡iile de stres 30 Amenin¡årile din cultura de ovåz

Culturi vegetale Investi¡ii pentru extinderea sistemului antigrindinå

Tehnologia completå împotriva buruienilor

Pre]uri [i pie]e

Agricover se pregåte¿te de listare la Bursa de Valori

O mo¡iune cu final a¿teptat

Intersec¡ia dintre agriculturå ¿i progresele digitale

Frigul a blocat campania de primåvarå Cre[terea animalelor de la SCDA Lovrin 25 Legea porcului electoral 38 China va deveni cel mai mare 40 26 Premierul ¿i vaca românului importator de grâu din lume

Claas Arion 470, putere maximå, consum redus

Teren bine pregåtit cu plugul Lemken Diamant

ªenile pentru miniîncårcåtoare

Kuhn Maxima 3, în oferta IPSO Agriculturå

Hobby Cavalerii zåpezilor

Primul brunch din 2023 în ºara Morilor de Apå, la Rudåria

EVENIMENTELE PSD vrea bloacarea importului de cereale din Ucraina PSD a solicitat Ministerului de Externe så ini¡ieze discu¡ii cu autoritå¡ile ucrainene pentru suspendarea temporarå a exportului de cereale din Ucraina pe pia¡a româneascå. În acela¿i timp, forma¡iunea socialdemocratå respinge solicitarea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare de blocare inclusiv a tranzitului de cereale din Ucraina. De altfel, aceastå solicitare, ulterioarå protestului din 7 aprilie, a stârnit aprigi controverse între asocia¡iile membre, fiind adoptatå prin vot majoritar ¿i nu cu unanimitate.

S|PT|MÂNII

Petre Daea a discutat cu omologul ucrainean Petre Daea a discutat miercuri cu omologul ucrainean, Mikola Solski, despre impactul importurilor de cereale ucrainene ¿i måsurile care pot fi luate. Ministrul nu a vrut så dezvåluie pozi¡ia ministerului în discu¡ia cu ucrainenii ¿i nici eventuale propuneri pe care le-ar face acestora.

O mo]iune cu final a[teptat

Propunerile FAPPR pentru redresarea situa¡iei cu Ucraina Cu o zi înaintea discu¡iilor România Ucraina, Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR, i-a transmis ministrului Petre Daea o scrisoare cu 3 solu¡ii la situa¡ia actualå de pe pia¡a cerealelor. 1. Restric¡ionarea imediatå a importurilor de mårfuri agricole de provenien¡å ucraineanå, cel pu¡in pânå la reintroducerea taxelor vamale, prin parteneriate bilaterale cu Ucraina; 2. Separarea, în våmile române¿ti, a fluxurilor de mårfuri agricole, în func¡ie de provenien¡å, sau separarea pe intervale diferite de timp a fluxurilor, astfel încât så nu existe suprapuneri ale produselor de origine ucraineanå ¿i românå; 3. Asigurarea trasabilita¡ii importurilor printr-un control strict al calitå¡ii ¿i evitarea ambiguitå¡ilor legate de originea mårfurilor agricole prin aplicarea, ¿i în aceste situa¡ii, a unor forme de monitorizare deja utilizate, cum este sistemul E-Transport.

56 de deputa¡i din douå partide, USR ¿i For¡a Dreptei, au depus, pe 12 aprilie, o mo¡iune simplå împotriva ministrului Petre Daea. A fost dezbåtutå mar¡i, pe 18 aprilie, în plenul Camerei Deputa¡ilor, pre¡ de vreo douå ore ¿i jumåtate. De votat, a fost votatå a doua zi, miercuri, pe 19, când revista era deja trimiså la tipar. Dar, nu este greu de anticipat, mo¡iunea nu are ¿anse. Mustind de ¿abloane încå din titlu (i-au zis “De la grânarul Europei la ru¿inea Europei. Ministrul Daea distruge cu bunå ¿tiin¡å agricultura româneascå”), mo¡iunea îl acuzå pe Petre Daea cå a ratat toate proiectele mari în domeniul agriculturii: a ratat finan¡åri din PNRR, de parcå el l-a scris ¿i l-a negociat la Bruxelles; a ratat Planul Na¡ional Strategic; a ratat fondurile europene pentru fermierii români; a ratat compensa¡iile pentru importurile din Ucraina. Toate aceste e¿ecuri în rafalå costå România ¿i pe fermierii români miliarde de lei, spun la unison cele douå partide de opozi¡ie.

¥n plenul Camerei Deputa¡ilor, discu¡iile s-au purtat în linia de fiecare datå. Opozan¡ii au rostogolit tema cå singura realizare a lui Petre Daea ar fi cå ¿i-a angajat rudele pe la minister. Cei afla¡i la putere i-au acuzat cå nu sunt în stare så scoatå din activul de partid un ministru mai bun ca Daea. Iar ministrul ¿ia låudat proiectele, de la Programul Tomata la PNS ¿i Casa Unirea. Abil, l-a taxat de câteva ori pe Adrian Oros pentru ac¡iuni de pe vremea când era ministru, criticå indirectå la amicii de coali¡ie, PNL, mai degrabå decât la For¡a Dreptei, actualul partid al lui Oros. S-a prins Emil Dumitru, care a încercat så contreze cu månu¿i, cå doar partidul care l-a fåcut deputat e la guvernare... ¥n rest, umor slab, de multe ori prost citit de pe foaie ¿i câteva runde de strigåturi în fundal, ca în Parlament. De aceea spun cå nu cred cå mo¡iunea are vreo ¿anså. Nici måcar ini¡iatorii ei nu påreau så creadå în ea.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 15/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

S\pt\mâna Patimilor Agriculturii Pu¡ine perioade au fost atât de intense pentru agriculturå precum Såptåmâna Patimilor care a urmat marelui protest din 7 aprilie. Mai întâi, luni, 10 aprilie, Alian¡a a supralicitat cu revendicarea de stopare inclusiv a tranzitului pentru cerealele ucrainene. Aceastå revendicare nu a întrunit acceptul FAPPR. Mar¡i s-a semnat Pactul interna¡ional al fermierilor din România, Polonia, Bulgaria, Cehia ¿i Slovacia, unde România a fost reprezentatå de FAPPR. Principala revendicare este ca UE så achizi¡ioneze cerealele din stocurile fermierilor din cele cinci ¡åri la un pre¡ ferm de 300 euro/tona. Miercuri, FAPPR a ob¡inut un document oficial, care aratå cå Ucraina a încercat så ini¡ieze încå din 17 martie discu¡ii pentru interzicerea exporturilor de cereale în România. Joi, FAPPR a notificat LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV despre decizia sa unilateralå de a ie¿i din Alian¡å. ¥n Vinerea Mare, cele trei organiza¡ii råmase în Alian¡å au invitat For¡a Fermierilor så ia locul FAPPR, iar invita¡ia a fost acceptatå. Tot vineri, ministrul Daea a avut o videoconferin¡å cu omologii din Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia, pentru a se pune de acord în privin¡a pozi¡iei pe care o vor exprima miercuri, 19 aprilie, când urmeazå så discute, tot în videoconferin¡å, cu ministrul ucrainean al Agriculturii. Detaliem aceste evenimente în cele ce urmeazå. Profitul Agricol 15/2023

Luni: o revendicare stârne¿te mari disensiuni în Alian¡å Despre scrisoarea Alian¡ei prin care se solicitå stoparea tranzitului pentru cerealele ucrainene am relatat în numårul precedent. Între timp, am aflat cå aceastå scrisoare a amorsat ie¿irea FAPPR din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Contacta¡i de Profitul Agricol, imediat dupå publicarea revendicårii, pre¿edintele FAPPR, Nicolae Sitaru, ¿i vicepre¿edintele Theodor Ichim au admis cå nu o agreeazå, dar au decis så o accepte pentru a nu submina unitatea Alian¡ei ¿i pentru cå, la urma urmelor, a¿a e în negocieri: plusezi cu revendicårile, ca så ai de unde “låsa”, ob¡inând, în final, exact ce î¡i dore¿ti. Înså a fost o palidå tentativå de cosmetizare a adevårului: în interiorul Alian¡ei discu¡iile pe subiect au degenerat în atacuri ¿i jigniri adresate reprezentan¡ilor FAPPR, acuza¡i de o pozi¡ie prea moale în rela¡ia cu autoritå¡ile. Celelalte trei organiza¡ii au decis så nu-¿i înso¡eascå colegii în Polonia ¿i la Bruxelles, unde aveau så se întâmple evenimentele pe care le vom relata în continuare.

Mar¡i: Pactul de solidaritate a fermierilor est-europeni, fårå solidaritatea LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV ¥n absen¡a celorlalte trei organiza¡ii din Alian¡å, în Polonia, a fost semnat "Pactul de Solidaritate al fermierilor”, de reprezentan¡i ai unor asocia¡ii de profil din România, Polonia, Bulgaria, Republica Cehå ¿i Republica Slovacå. România a fost reprezentatå de Forumul APPR, prin directorul executiv Alina Cre¡u ¿i vicepre¿edintele Tiberiu Stan. Conform declara¡iei comune, se solicitå crearea unor rezerve financiare suficiente în cadrul fondului de rezervå al UE de crizå pentru ¡årile din proximitatea Ucrainei.

Altå solicitare se leagå de necesitatea controlului calitå¡ii produselor agricole ¿i alimentare a cåror destina¡ie ¡intå sunt statele membre UE, precum ¿i monitorizarea tehnicå a circula¡iei mårfurilor cåtre ¡åri ter¡e. Pactului de Solidaritate are, înså, trei puncte principale: 1. Interzicerea imediatå a importurilor de produse agricole ¿i alimentare din Ucraina, în ¡årile semnatare; 2. Interven¡ia directå privind limitarea cantitå¡ilor tranzitate în ¡årile semnatare pentru produsele agricole din Ucraina; 3. Interven¡ia urgentå pentru achizi¡ionarea stocurilor de cereale existente de cåtre UE, cu o cre¿tere simultanå a pre¡ului de achizi¡ie de interven¡ie la 300 euro pe tonå. Autoritå¡ile europene au fost avertizate cå va urma un protest comun al organiza¡iilor semnatare, la Bruxelles, dacå revendicårile nu vor fi solu¡ionate. Participan¡ii au avut o întrevedere cu ministrul Agriculturii din Polonia, Robert Telus, care sus¡ine formarea unei Alian¡e a fermierilor polonezi, cehi, bulgari, slovaci ¿i români.

Miercuri: Ucraina voia interzicerea exporturilor spre România încå din 17 martie! Într-o notificare adresatå ministrului Petre Daea, FAPPR îl informeazå cå reprezentan¡ii såi au participat, în aceea¿i zi (miercuri, 12 aprilie), la o ¿edin¡å de lucru la Bruxelles cu Oleksii Pinchuk, directorul general al Direc¡iei de Rela¡ii Interna¡ionale ¿i Integrare Europeanå din Ministerul ucrainean al Agriculturii, cu al¡i oficiali ucraineni, dar ¿i cu reprezentan¡i ai asocia¡iilor de fermieri din ¡ara vecinå asediF atå de Rusia. Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cu aceastå ocazie, Pinchuk i-a informat pe reprezentan¡ii FAPPR cå Ministerul Agriculturii din Ucraina a solicitat, încå din data de 17 martie, prin intermediul Ambasadei Ucrainei la Bucure¿ti, o întâlnire cu ministrul Petre Daea, pentru a se discuta despre posibilitatea interzicerii exportului de cereale ucrainene în România - o måsurå similarå cu cea adoptatå în cazul Poloniei. Conform lui Pinchuk, ministrul Daea a declinat oferta, de la cabinetul såu fiind transmiså informarea cå este plecat cu treburi, prin ¡arå. În notificare, FAPPR îl ceartå pe ministru ¿i îi solicitå demisia în cazul în care persistå în ignorarea invita¡iei pår¡ii ucrainene. “Constatåm cu dezamågire profundå cå am fost lipsi¡i de respect prin faptul cå nu a¡i råspuns cererii pår¡ii ucrainene ¿i cå nu s-a ac¡ionat cu celeritate în interesul sectorului agricol ¿i agroalimentar din România. Vå solicitåm pe aceastå cale så råspunde¡i URGENT autoritå¡ilor ucrainene care s-au våzut nevoite så facå apel la noi pentru a intra în dialog cu reprezentan¡ii autoritå¡ilor na¡ionale din România ¿i så face¡i publicå evolu¡ia discu¡iilor. În cazul în care acest subiect nu este de interes pentru dumneavoastrå, vå solicitåm în numele membrilor no¿tri demisia. Membrii no¿tri ¿i fermierii din România au nevoie de un ministru care så le reprezinte interesele ¿i så ac¡ioneze rapid, în func¡ie de evolu¡iile ¿i reac¡iile la nivel regional, ceea ce nu vedem aståzi în plan local privind gestionarea acestei situa¡ii de crizå”.

Contactat telefonic, Daea a explicat cå nu i s-a pårut cå invita¡ia din 17 martie a urmat cutumele diplomatice. “Nu fac altceva decât prin procedurile diplomatice. Nu må duc la discu¡ii ori¿icum. Sunt aprobåri pe care trebuie så le iau. Am primit adrese ¿i am råspuns pe canale diplomatice, a¿a cum trebuie procedat”. 8

“Nu putem accepta ca ajutorul pentru Ucraina så se întoarcå împotriva fermierilor români. Nu asta este ideea ¿i de aceea trebuie gåsite cele mai bune solu¡ii pentru a proteja fermierul român ¿i pentru a ajuta, în acela¿i timp, Ucraina”, a spus Klaus Iohannis.

Joi: FAPPR iese din Alian¡å Întrunit în ¿edin¡å de urgen¡å, la solicitarea pre¿edintelui Nicolae Sitaru, consiliul director al FAPPR a decis, în unanimitate, ie¿irea din AAC, cu efect imediat. “Hotårârea noastrå a fost luatå în urma disensiunilor grave ¿i diferen¡elor de opinie majore pe care le-am constatat în cadrul Alian¡ei pe parcursul ultimelor luni. Nu suntem de acord cu abordårile ¿i mesajele de tip extremist, populist si anti-european, cu dezinformårile ¿i afirma¡iile nefondate ¿i neargumentate care au fost lansate în spa¡iul public în numele Alian¡ei. Consideråm cå acestea ne aduc prejudicii de imagine ¿i am hotårât så ne delimitåm”. Tot joi, într-o interven¡ie televizatå, Petre Daea anun¡a discu¡ii cu omologii såi din Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia, pentru stabilirea unei pozi¡ii comune pe plan european ¿i în rela¡ia cu Ucraina, în problema fluxului de mårfuri ucrainene. “Modelul polonez are ¿i o cotå electoralå”, a precizat Daea. “Noi ne gândim så oprim importurile pentru o perioadå determinatå de timp, pentru cå trebuie så golim magaziile, ca så ne pregåtim pentru noua recoltå”. Tot joi, Bogdan Aurescu, ministrul liberal al Externelor, a abordat problema exportului de cereale ucrainene într-o conversa¡ie telefonicå cu omologul såu ucrainean, Dimitro Kuleba. Kuleba a

propus tran¿area chestiunii între mini¿trii Agriculturii din cele douå ¡åri. Tot joi, în CSAT, pre¿edintele României a cerut Guvernului så gåseascå solu¡iile astfel încât så nu fie afecta¡i fermierii.

Vineri: For¡a Fermierilor intrå în Alian¡å Reac¡ia asocia¡iilor råmase în AAC a fost så invite în Alian¡å o altå organiza¡ie, For¡a Fermierilor. Aceasta nu a participat la protestele din 7 aprilie ¿i a criticat Alian¡a ¿i organiza¡iile componente, de-a lungul timpului. Mai des repetatå a fost critica cå Alian¡a participå la Copa-Cogeca pe bani publici, cotiza¡ia de aproximativ jumåtate de milion de euro pe an fiind plåtitå de Ministerul Agriculturii. Marius Micu, vicepre¿edinte CopaCogeca, a salutat primirea For¡ei Fermierilor în organiza¡ia europeanå. Tot vineri, MADR a comunicat cå ministrul Daea a discutat, în videoconferin¡å, timp de 47 de minute, cu omologii såi din Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia si Ungaria. S-a convenit ca problemele în rela¡ia cu Ucraina ¿i pe plan european, legate de fluxurile ucrainene, så fie abordate unitar de cåtre cele ¿ase state membre. S-a agreat ¿i o informare ce urmeazå a fi prezentatå atât în cadrul Consiliului de mini¿tri ai agriculturii din 25 aprilie, cât ¿i transmiså comisarilor europeni pentru agriculturå ¿i comer¡. Profitul Agricol 15/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Motivul pentru care Comisiei nu-i pas\ de pierderile fermierilor Infla¡ia medie în UE, conform Eurostat, a fost de 19,5%, în 2022. Aceasta are un impact uria¿ asupra mediului macroeconomic. Dacå nu reu¿im så ponderåm cre¿terea pre¡urilor alimentelor, riscåm o recesiune, ne-au declarat surse din Comisie. Aceasta înseamnå cå, de fapt, Bruxelles-ul se bucurå când vede cå scade pre¡ul cerealelor, chiar dacå fermierii contabilizeazå pierderi ¿i nemul¡umiri în cre¿tere. Pre¡ul materiei prime se reflectå, în cele din urmå, în cel al alimentelor, chiar dacå acest fapt se petrece cu o întârziere de pânå la ¿ase luni. Scåderea pre¡ului alimentelor reduce semnificativ presiunea pe infla¡ie. Pe de altå parte, tot anul trecut, în pofida tuturor vicisitudinilor, veniturile fermierilor au crescut, în media europeanå, cu 13,2%. A¿a zice statistica europeanå. A¿adar, pierderile fermierilor est-europeni, afecta¡i de fluxurile mårfurilor ucrainene, vin pe un fond de cre¿tere substan¡ialå a veniturilor fermierilor occidentali. evaluarea Comisiei Europene, la anul ori peste doi ani, lucrurile s-ar putea inversa. “Sunt varia¡ii mari, între statele membre, iar în unele cazuri câ¿tigurile au fost foarte mari, în altele fermierii sunt în pierdere. La nivel european trebuie så asiguråm un suport minim pentru rezilien¡a fermelor, în special a celor mici, astfel încât så nu fie expuse exagerat la fluctua¡iile din pie¡e. Men¡inerea acestei balan¡e va fi mereu o provocare. Dar fermierii sunt antreprenori, nu lucråtori în serviciile civile. Ca atare, î¿i asumå riscuri. Nimeni nu le poate garanta pre¡urile de achizi¡ie a inputurilor ¿i de vânzare a produselor. Sincer, în general, fermierii sunt mul¡umi¡i cu aceastå situa¡ie”, tran¿eazå situa¡ia un oficial al Comisiei.

În

avut un mare succes, permi¡ând Ucrainei så-¿i men¡inå prezen¡a pe pie¡ele interna¡ionale, ponderând cre¿terile de pre¡uri pe aceste pie¡e ¿i permi¡ând statelor din nordul Africii så aibå acces la hranå. Efectul secundar este cå o parte dintre mårfurile ucrainene au råmas pe pie¡ele locale din ¡årile europene de tranzit ¿i au pus presiune pe pre¡uri, punându-le probleme de valorificare fermierilor de acolo. Dar problemele acestea trebuie puse în perspectivå. Scåderea produc¡iei de porumb în UE a pus probleme zootehniei europene. În special Spania, Portugalia ¿i Italia ne-au bombardat cu solicitåri privind necesarul de furaje. În mai-iunie 2022, a existat o mare îngrijorare cå stocurile de furaje din aceste ¡åri nu vor fi suficiente. Liniile de solidaritate au rezolvat aceastå problemå”.

Macrostabilitatea fiind cuvântul de ordine la Comisia Europeanå, când se discutå subiectul fluxurilor ucrainene se våd, mai întâi, aspectele pozitive. “Aceste culoare de tranzit au

În opinia surselor din Comisie, nu se va putea reveni asupra deciziei de trecere liberå, fårå taxe vamale, pentru mårfurile ucrainene. “Chiar ¿i înainte de råzboi am avut în¡elegeri comerciale cu

Profitul Agricol 15/2023

Ucraina, care au permis importul de produse fårå taxe vamale, implicând obliga¡ii de ordin fitosanitar pentru partea ucraineanå, astfel încât mårfurile de acolo så corespundå standardelor europene. Era deja un obiectiv al Ucrainei så fie cât mai bine integratå cu economia Uniunii”. S-ar putea totu¿i ca fermierii europeni (to¡i fermierii din UE, implicit cei români) så se aleagå ¿i cu o compensa¡ie de pe urma cre¿terii infla¡iei, care a condus la aceastå analizå cinicå a pierderilor fermierilor români, polonezi, bulgari, sloveni, unguri, cehi. Subven¡iile europene, plå¡ile PAC prin extensie, au fost gândite pentru o infla¡ie medie multianualå de 2%, în decursul celor 7 ani de programare. Infla¡ia de 19,5 procente într-un singur an a fåcut ca, în termeni reali, valoarea plå¡ilor PAC så se mic¿oreze. Din aceastå cauzå, mai multe state au solicitat introducerea unui mecanism care så acopere pierderile generate de infla¡ie. Comisia analizeazå solicitarea.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Danone se extinde pe pia¡a din Polonia Conform unor surse neoficiale, grupul Danone a achizi¡ionat compania polonezå Promedica. Aceasta oferå servicii de îngrijire la domiciliu. Promedica va folosi de acum exclusiv produse Danone pentru hrana pacien¡ilor, iar tranzac¡ia consolideazå pozi¡ia de lider a grupului pe pia¡a de nutri¡ie specialå din Polonia. Anul trecut, divizia de alimenta¡ie specialå a companiei a generat la nivel global încasåri de 8,32 miliarde de euro, echivalentul a 30% din totalul vânzårilor, în timp ce rata de profit a depå¿it 21%, mult peste media grupului de 12%. Arabia Sauditå investe¿te în culturile de trandafiri Investi¡iile în culturile de trandafiri din Arabia Sauditå au ajuns la 17 milioane de dolari în acest sezon, primul în care recolta internå a depå¿it 500 de milioane de flori. Culturile sunt concentrate în mun¡ii din provincia Taif, acolo unde existå peste 910 ferme specializate ¿i 70 de fabrici de procesare a florilor, care produc 80 de extracte diferite de trandafir. Produsele sunt folosite în special în industria cosmeticå ¿i pentru fabricarea parfumurilor de tip oriental. Tunisia se pregåte¿te pentru o recoltå catastrofalå Recolta de cereale din Tunisia va fi una catastrofalå în acest sezon, din cauza secetei severe care dureazå deja de patru ani. În principala zonå agricolå a ¡årii din apropierea lacului Sidi Salem, nivelul total al precipita¡iilor din ultimele ¿ase luni a fost de cel mult 10 centimetri. Mai multe lacuri de acumulare din ¡arå au secat complet, iar guvernul a impus de urgen¡å restric¡ii severe de utilizare a apei, care interzic iriga¡iile ¿i spålarea ma¿inilor. Statul arab se confruntå ¿i cu o crizå economicå prelungitå, iar conflictul din Ucraina a redus importurile de cereale de care depinde o mare parte a popula¡iei. 10

ONU, dispus\ s\ ofere concesii Rusiei Unele documente din marea scurgere de informa¡ii clasificate americane privind conflictul din Ucraina aratå cå SUA îl monitorizeazå pe Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, care este considerat prea conciliant cu Rusia. Informa¡iile au apårut în spa¡iul public chiar în momentul în care acordul care permite exportul de cereale din Marea Neagrå este din nou în pericol, dupå ce Kremlinul a condi¡ionat prelungirea lui de ridicare a unor sanc¡iuni impuse Rusiei. Unul dintre documentele secrete sus¡ine cå Guterres î¿i dore¿te atât de

mult continuarea acordului, încât este de acord cu negocierea sanc¡iunilor. “Guterres a insistat asupra eforturilor lui de a facilita exporturile ruse, chiar dacå sunt implica¡i oameni de afaceri sau companii sanc¡ionate. Ac¡iunile lui saboteazå eforturile comunitå¡ii interna¡ionale de a pedepsi Rusia pentru ac¡iunile ei din Ucraina”, afirmå documentul secret. Oficialii ONU au negat cå Secretarul General este prea tolerant cu Kremlinul, dar au refuzat så comenteze mai mult pe acest subiect.

Magazinele britanice ieftinesc laptele

Grupul Tesco a redus pre¡ul laptelui pentru prima oarå în ultimii doi ani, declan¿ând un råzboi al pre¡urilor în magazinele din Marea Britanie. Tesco, cel mai mare lan¡ de magazine alimentare din Regat, a ieftinit laptele cu aproximativ 5% ¿i a anun¡at cå decizia nu va afecta pre¡ul pe care îl primesc fermierii. În urmåtoarele zile, ¿i lan¡urile alimentare Sainsbury's, Aldi, Lidl ¿i Asda au anun¡at reduceri similare de pre¡, iar

surse neoficiale sus¡in cå alte magazine pregåtesc ieftiniri ¿i mai mari. Economi¿tii sperå cå aceste reduceri de pre¡uri sunt primul semnal cå infla¡ia alimentarå galopantå din ¡arå se apropie de sfâr¿it. Conform statisticilor oficiale, alimentele s-au scumpit cu 18% în magazinele britanice în ultimele 12 luni. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 15/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Pilgrim's Pride ¿i Perdue scapå de investiga¡ia privind aranjarea pre¡urilor Mai mul¡i producåtori de carne de pui din SUA, printre care Pilgrim's Pride ¿i Perdue, au acceptat så plåteascå despågubiri de 35 de milioane de dolari pentru a scåpa de investiga¡ia federalå privind stabilirea neconcuren¡ialå a pre¡urilor. Perdue va plåti 11 milioane de dolari, în timp ce Pilgrim's va trebui så achite 6,5 milioane de dolari. În aceea¿i investiga¡ie, Tyson Foods a acceptat anul trecut o penalizare de 10,5 milioane de dolari. Din cele 19 companii vizate ini¡ial în acest caz, doar 5 nu au ajuns încå la un acord cu procurorii americani. India nu recomandå consumul de urinå de vacå Institutul de Cercetåri Veterinare din India a recomandat popula¡iei så nu consume urinå de vacå, din cauza prezen¡ei unor bacterii periculoase pentru sånåtate. Anun¡ul institutului vine dupå verdictul halucinant al unui tribunal din statul Kerala, care sus¡ine printre altele cå urina vacilor poate vindeca boli incurabile, iar clådirile construite din balegå sunt rezistente la radia¡ii. Vacile sunt animale sacre în religia hinduså, iar politica na¡ionalistå a guvernului Modi a încurajat în ultimii ani råspândirea unor informa¡ii false despre beneficiile lor. Primele culturi experimentale de grâu în Senegal Cercetåtorii din Senegal au reu¿it så recolteze grâu din mai multe culturi de test, dupå ani de eforturi de a aclimatiza cerealele în condi¡iile tropicale din ¡arå. Senegalul importå anual în jur de 800.000 de tone de grâu, care s-a scumpit rapid pe pia¡a internå dupå reducerea livrårilor de cereale ieftine din bazinul Mårii Negre. Institutul de Cercetåri Agricole din Dakar a testat în ultimii ani mai multe varietå¡i de grâu, dintre care doar una dezvoltatå local ¿i trei varietå¡i care sunt cultivate în Egipt au ajuns la maturitate, pe malul fluviului Senegal. 12

UE critic\ interzicerea importurilor din Ucraina Comisia Europeanå a criticat decizia Poloniei ¿i Ungariei de a interzice nu doar importul, dar ¿i tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul lor. Cele douå ¡åri spun cå måsura este necesarå pentru a-i proteja pe fermierii locali ¿i se va aplica pânå la începutul lunii iunie ¿i altor produse agricole ucrainene, printre care carne, fructe, legume, zahår, lactate sau ulei. Comisia a anun¡at înså cå statele membre nu pot impune reguli comerciale individuale, iar restric¡iile unilaterale nu vor fi tolerate. “În aceste vremuri tulburi, este foarte important ca toate deciziile så fie coordonate la nivel european”, a declarat un purtåtor de cuvânt al blocului comunitar. Ucraina a fost de acord såptåmâna trecutå så suspende exportul de produse agricole în Polonia, cu condi¡ia ca tranzitul lor så fie permis în continuare

spre alte pie¡e de export. Ministrul polonez al Comer¡ului, Waldemar Buda, a anun¡at înså ulterior cå interdic¡ia vizeazå ¿i alimentele în tranzit, iar Ungaria a implementat ¿i ea restric¡ii similare. Ministerul ucrainean al Agriculturii spune cå a în¡eles situa¡ia fermierilor polonezi, dar cå nu sunt necesare “decizii drastice ¿i unilaterale”. Conform unor surse neoficiale, reprezentan¡ii statelor UE vor discuta în aceastå såptåmânå situa¡ia împreunå cu Comisia Europeanå.

O explozie a ucis 18.000 de vaci în Texas O explozie urmatå de un incendiu de propor¡ii la o fermå de lactate din statul american Texas a ucis peste 18.000 de vaci ¿i a rånit grav un angajat. Autoritå¡ile locale cred cå explozia de la ferma South Fork Dairy a fost provocatå de un utilaj defect care a aprins gazul metan din incinta clådirii. ªeriful ora¿ului spune cå majoritatea animalelor au murit dupå ce flåcårile s-au extins în zona unde vacile a¿teptau så fie mulse. Pu¡ine animale au supravie¡uit. Multe sunt înså grav rånite ¿i nu mai

pot fi salvate, a¿a cå vor fi sacrificate. Institutul pentru Sånåtatea Animalelor din Washington DC sus¡ine cå este cel mai grav incident de acest tip din anul 2003, atunci când au început så fie centralizate datele statistice. Din anul 2013, incendiile au ucis aproape 6,5 milioane de animale în fermele din Statele Unite, printre care 6 milioane de pui ¿i aproximativ 7.300 de vaci. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 15/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 14 aprilie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 10 aprilie.

România FOB Constan¡a 215 euro/t (- 2) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. ¥n perioada 10 - 14 aprilie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Mexic 85.770 tone, Taiwan 77.700 tone, Coreea de Sud 57.170 tone, Vietnam 37.770

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

tone, Filipine 37.700 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 323 dolari/tonå (1.486 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 10 aprilie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 10 aprilie.

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 241 240 249 251 247 Iulie 247 245 255 257 251 August 251 247 259 261 255 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 310 309 317 319 317 Iulie 309 307 313 315 313 August 305 303 309 313 310

såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2023, este de 173 euro/tonå (848 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

România FOB Constan¡a 195 euro/t (- 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 aprilie 2023, a fost de 267 dolari/tonå (1.228 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 249 247 245 257 255 Iulie 241 239 237 249 247 August 217 215 213 225 223 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

$/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 277 275 283 285 281 279 277 285 291 285

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 aprilie 2023, a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 aprilie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 233 euro/tonå (1.142 lei). A

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 243 euro/t (1.191 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2023 este de 197 euro/t (965 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 191 dolari/t (859 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 331 329 335 327 323 Iulie 329 327 333 331 327 August 329 325 335 327 325 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Rouen 247 245 251 253 243 Dunquerque 247 245 251 253 243 Pallice 251 247 257 259 250 Creil FOB 257 253 263 265 241 Moselle FOB 247 243 251 253 237 Rouen FOB 283 279 287 289 279

scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 281 dolari/tonå (1.293 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 aprilie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 249 247 253 255 247 251 249 255 257 250 241 239 247 249 233 Bordeaux FOB 253 251 259 261 253 Pontivy 251 249 255 257 249 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 15/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 10 - 14 aprilie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 573 dolari/tonå (2.636 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 533 537 541 547 550 Iulie 515 517 529 531 540 August 497 499 501 503 507

397.770 tone, Mexic 137.770 tone, Olanda 109.770 tone, Germania 107.970 tone, Indonezia 85.770 tone.

România FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.04.2023, pre¡ cu livrare în mai 2023.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 505 dolari/tonå (2.323 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 1.203 1.207 1.209 1.217 1.210 Iulie 1.201 1.207 1.211 1.217 1.213 August 1.197 1.205 1.207 1.211 1.207

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 501 505 507 509 505 497 501 503 507 501

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 10 - 14 aprilie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.107 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 aprilie.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 240 euro/tonå (1.176 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

euro/t Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Rouen 241 243 241 239 233 Dunquerque 241 243 241 239 233 Pontivy 227 231 230 229 217 Orz bere: Creil** 243 245 243 241 233 Moselle** 247 257 253 251 240

Australia: pentru livrare în mai 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Dieppe 417 421 425 427 430

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.171 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 443 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Rapi¡å

PREºURI 10 - 14.04.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 453 euro/tonå (2.220 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 aprilie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 14 aprilie 2023, a fost de 609 dolari/tonå (2.801 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 233 euro/tonå (1.142 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Rouen 427 433 435 439 437 Dunquerque 435 441 443 445 443 Moselle 445 453 455 457 453

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 337 339 341 343 347

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 557 563 565 567 565 Iulie 545 549 551 553 549 August 523 527 529 531 527

Mai Iulie

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 14 aprilie 2023, a fost de 347 dolari/tonå (1.596 lei). A înregistrat o cre¿tere de 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 10 aprilie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2023, este 397 euro/t (1.945 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2023, este 437 dolari/t (2.010 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 Mai 271 269 279 281 277 Iulie 277 273 285 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 - 14 aprilie, a fost de 277 dolari/tonå (1.274 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 15/2023

267 dolari/t

573 dolari/t

+ 18

$/t

10.04 11.04 12.04 13.04 14.04 595 597 599 607 609 597 599 601 603 607

277 dolari/t

+6 15

Pre]uri [i pie]e

Va cre[te produc]ia de grâu Principalii produc\tori. Total> 789 mil. tone.

Pe 11 aprilie a fost publicat noul raport USDA, iar prognozele privind pia¡a grâului pentru 2022/23 anun¡å o cre¿tere u¿oarå a produc¡iei mondiale, cu aproape 1 milion de tone, atingând 789 milioane tone. Produc¡ia crescutå din Etiopia compenseazå par¡ial reducerile din Argentina, Uniunea Europeanå ¿i Arabia Sauditå. Pentru sezonul viitor se estimeazå un consum mai mare, înså comer¡ul ¿i stocurile se vor reduce. Consumul mondial va cre¿te cu 2,9 milioane tone, la 796 milioane tone, în principal datoritå cererii mai mari pentru produse alimentare din partea Indiei ¿i de furaje ¿i ¿roturi pentru China ¿i UE. Comer¡ul mondial a scåzut cu 1,2 ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 20 dolari/tonå, atingând 275 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 15 dolari/tonå, la 285 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei sus¡inute din partea expor16

milioane tone, la 212,7 milioane tone, din cauza reducerii exporturilor din UE, Argentina ¿i Brazilia. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (45 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. de tone), UE (35 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Australia (30 milioane tone), Canada (25 milioane tone), SUA (21,5 milioane tone), Ucraina (14,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. tone), Kazahstan

ºåri cu stocuri mari de grâu China

139,5 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2021/22 - 5 mil. t

SUA

16,2 mil. t

+ 1 mil. t

Rusia

14,4 mil. tone

+ 3,4 mil. t

12 mil. t

+ 1 mil. t

India

10 mil. t

- 3 mil. t

2022/23

tatorilor de la Marea Neagrå. Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 11 dolari/tonå ¿i au ajuns la 346 dolari/tonå. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 4 dolari/tonå, la 344 dolari/tonå.

(10,5 mil. tone), Turcia (7 mil. tone), Argentina (5 mil. tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Brazilia (3,5 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone). China detroneazå Egiptul din topul importatorilor, cu 12 milioane tone, cel mai mare volum de import pentru China din sezonul 1995/96. Urmeazå Egipt (11 mil. tone), Turcia ¿i UE (10,5 milioane tone), Indonezia (10 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone). Stocurile mondiale sunt reduse cu 2,1 milioane de tone, la 265,1 milioane, cel mai mic nivel din sezonul 2015/16. În aceastå lunå, se estimeazå cå India, Filipine ¿i Ucraina vor avea stocuri mai scåzute. Stocuri mai mari vor avea Siria, UE ¿i Statele Unite. ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 10 dolari/tonå ¿i au închis la 329 dolari/tonå. ¥n schimb, pre¡urile din SUA au crescut cu 22 dolari/tonå ¿i au ajuns la 386 dolari/tonå. Profitul Agricol 15/2023

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de porumb Principalii produc\tori. Total 1,144 miliarde tone.

Anali¿tii USDA î¿i men¡in prognozele de scådere a produc¡iei de porumb. Pentru anul de pia¡å 2022/23, se anun¡å o produc¡ie mondialå de porumb de 1,144 miliarde tone, mai micå cu 72,5 milioane tone fa¡å de anul trecut. Sunt estimate reduceri substan¡iale ale produc¡iilor în Argentina ¿i Uniunea Europeanå, care depå¿esc cre¿terea semnificativå din Rusia. ¥n UE sunt anun¡ate în mare parte scåderi pentru Ungaria, Italia ¿i Bulgaria ¿i cre¿teri marginale pentru Germania ¿i Polonia. Produc¡ia de porumb din Rusia va cre¿te datoritå extinderii suprafe¡ei, cât ¿i a randamentelor mari. Comer¡ul mondial scade în aceastå lunå, cu exporturi mai mici din Argentina, Mexic ¿i Serbia. ¥n continuare Rusia ¿i Ucraina înregistreazå exporturi mari. Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 52 milioane tone de porumb, fiind urmatå de: SUA (49 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone) 18

Argentina (26 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone) Ucraina (25,5 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone) Fed. Ruså (4 milioane tone, mai mult cu 0,7 mil. tone) UE (2,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (24,5 milioane tone), urmatå de: China (18 milioane tone) Mexic (17,2 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Coreea de Sud (11 milioane tone) Vietnam (9,2 milioane tone) Egipt (7,5 milioane tone). Cererea mondialå scåzutå, în afarå de China, duce la pre¡uri mai mici pentru to¡i marii exportatori. Este posibil, de asemenea, ca unii factori specifici de ¡arå (condi¡ii meteo, deprecierea monedei etc.) så reducå pre¡urile. Pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 11 dolari/tonå ¿i a ajuns la 298 dolari/tonå. Vânzårile cåtre China au crescut, sus¡inând par¡ial pre¡urile mai mari.

Marii consumatori de porumb sunt: SUA (304 milioane tone) China (297 milioane tone) Brazilia (73 milioane tone) UE (78 milioane tone) Mexic (45 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb au scåzut cu 1,1 milioane tone, la 295,3 milioane tone. Ucraina, UE, Mexic ¿i Serbia au redus stocurie, în timp ce Rusia ¿i Brazilia au stocuri mai mari. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a scåzut cu 5 dolari/tonå, pânå la 288 dolari/tonå. Pre¡urile din Argentina au råmas practic neschimbate, la 300 de dolari/tonå. Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au scåzut cu 13 dolari/tonå, la 243 dolari/tonå.

Profitul Agricol 15/2023

VIA}A

COMPANIILOR Agricover se preg\te[te de listare la Bursa de Valori Agricover Holding anun¡å o majorare a capitalului social de pânå la 145.436.236 ac¡iuni noi ¿i o vânzare de pânå la 800.622.551 ac¡iuni existente. Vânzåtorii sunt BERD, Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare, cu circa 10%, ¿i Jabbar Kanani, care va vinde circa 32% din ac¡iunile Agricover. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini strategia de cre¿tere avutå în vedere de cåtre Grup. Oferta va avea loc dupå aprobarea de cåtre Autoritatea de Supraveghere Financiarå. Grupul Agricover a fost înfiin¡at în anul 2000 de cåtre Jabbar Kanani. În 2017, Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare a devenit un investitor important în Agricover Holding SA, care de¡ine în prezent 12,727% din capitalul social al companiei. ¥n 2018, ¿i

Adama Agriculture a devenit investitor, în Agricover Distribution SA, cumpårând 10% din capitalul social al filialei. Cu 22 de ani de experien¡å în industrie, Agricover are douå segmente principale de activitate: distribu¡ia de inputuri agricole, realizatå de Agricover Distribution, ¿i finan¡area specializatå pentru fermieri, asiguratå de Agricover Credit IFN. Cele douå segmente genereazå împreunå majoritatea veniturilor. În 2021, Grupul ¿i-a extins portofoliul de servicii prin lansarea unei platforme digitale “one-stop-shop”, Crop360, operatå de Agricover Technology. Aceastå platformå oferå fermierilor cele mai recente inova¡ii digitale din agricultura globalå, precum ¿i integrarea vânzårilor online ¿i a interac¡iunilor bancare cu clien¡ii Grupului.

Jabbar Kanani, pre¿edintele Consiliului de Administra¡ie al Agricover Holding: “Suntem încânta¡i så anun¡åm inten¡ia de a lista Agricover la Bursa de Valori Bucure¿ti. Având la bazå succesul emisiunii noastre de obliga¡iuni în valoare de 40 de milioane de euro din anul 2021, obiectivul nostru este så atragem în continuare capital pentru dezvoltare ¿i noi investitori, care så se alåture parcursului nostru cåtre succes”. Profitul Agricol 15/2023

Rezultate financiare solide cu o cre¿tere durabilå ¿i rezilientå - În ciuda cre¿terii frecven¡ei ¿i severitå¡ii perturbårilor care au afectat lumea, regiunea, sectorul ¿i, implicit, Agricover în ultimii 3 ani, Grupul ¿i-a dovedit rezilien¡a ¿i a înregistrat un CAGR de 19,1% al indicatorului EPS (Earnings Per Share rezultatul pe ac¡iune) de bazå ¿i diluat, din activitå¡i continuate, conform situa¡iilor financiare. - Plan strategic clar sus¡inut de un istoric impresionant de cre¿tere. - Extindere: Grupul inten¡ioneazå så accelereze cre¿terea organicå ¿i så o completeze cu fuziuni ¿i achizi¡ii strategice, cu posibilitatea de a accesa noi segmente sau pie¡e compatibile ¿i complementare. - Sinergie: Agricover dore¿te så¿i valorifice capacitatea integrativå unicå de furnizare de cuno¿tin¡e ¿i servicii, pentru a spori oportunitå¡ile de vânzare încruci¿atå. - Transformare digitalå: Grupul deschide calea pentru absorb¡ia la scarå largå a tehnologiei de cåtre fermierii români, prin adoptarea de cåtre ace¿tia a unor practici agricole competitive ¿i sustenabile. 19

VIA}A COMPANIILOR

Adama România d\ startul programului de loializare Adama Cash¡ Adama Agricultural Solutions anun¡å lansarea în România a programului Adama Cash+, primul program de loializare pentru fermieri prin care Adama returneazå acestora o parte din investi¡iile pe care le fac în produsele din portofoliul companiei. Demersul se înscrie în strategia companiei de a pune în centrul activitå¡ii sale nevoile fermierilor ¿i de a oferi acestora solu¡ii ¿i beneficii multiple pentru sus¡inerea afacerilor agricole pe care le de¡in. Astfel, fermierii care doresc så participe la program ¿i så primeascå înapoi o parte din banii folosi¡i pentru achizi¡ionarea produselor Adama trebuie så se înregistreze pe platforma www.adamacashplus.ro, dupå care så încarce pe platformå facturile de achizi¡ie a produselor Adama participante la program.

Pe baza volumelor achizi¡ionate în perioada campaniei, fermierii acumuleazå bani ¿i pot opta pentru restituirea lor sau pentru diverse premii care sunt anun¡ate pe platforma dedicatå programului (vouchere de cumpåråturi, electronice, electrocasnice, articole pentru caså ¿i bricolaj, unelte ¿i scule electrice, biroticå ¿i IT etc). Programul se adreseazå societå¡ilor comerciale cu personalitate juridicå (SRL, SA, SNC, SCS, SCA), utilizatori finali ai produselor Adama, care lucreazå teren agricol aflat în proprietate sau arendå. Primele douå etape ale acestui program, corespunzåtoare campaniei agricole de primåvarå, respectiv campaniei agricole de toamnå se vor desfå¿ura pe parcursul acestui an, participan¡ii putând så-¿i revendice premiile pânå la data de 31 martie 2024.

Regulamentul oficial al programului de fidelizare Adama Cash+, precum ¿i lista produselor Adama participante la program sunt disponibile pe platforma www.adamacashplus.ro. "Suntem mândri så-l avem alåturi de noi în calitate de Ambasador al programului de fidelizare Adama Cash+ pe analistul economic Iancu Guda, realizator al uneia dintre cele mai cunoscute emisiuni TV de educa¡ie financiarå, vicepre¿edinte al Asocia¡iei Anali¿tilor Financiar-Bancari din România ¿i director general al diviziei Credit Management Services al unei reputate companii de management al riscurilor”, declarå Adrian Cosor, Director Marketing Adama România.

ADAMA

Adrian Sâmbotin, director comercial Adama România: "Am lansat programul Adama Cash+ special pentru fermierii care apreciazå produsele inovative, de calitate premium, din portofoliul nostru, ¿i råmânem fideli misiunii noastre de a dezvolta parteneriate durabile atât cu fermierii, cât ¿i cu distribuitorii din România, convin¿i fiind de faptul cå inova¡ia contribuie la accelerarea succesului afacerilor agricole." 20

Profitul Agricol 15/2023

CULTURI

VEGETALE

Investi]ii pentru extinderea sistemului antigrindin\ Guvernul a aprobat 27 de milioane lei credite bugetare ¿i 86,65 milioane lei credite de angajament pentru finan¡area sistemului antigrindinå. Potrivit Ministerului Agriculturii, vor fi realizate investi¡ii la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului ¿i al cre¿terii capacitå¡ii de combatere a cåderilor de grindinå. Fondurile alocate anul acesta vor finan¡a realizarea de studii de fezabilitate pentru înfiin¡area a douå unitå¡i de cre¿tere a precipita¡iilor, una în Muntenia ¿i una în Moldova, precum ¿i pentru înfiin¡area a douå noi Grupuri de Com22

batere a cåderilor de grindinå în zonele Cluj ¿i Sålaj-Bistri¡a. Totodatå, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindinå în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dåbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovi¡a-Arge¿, Matca, SuceavaBoto¿ani ¿i Maramure¿. De asemenea, anul acesta vor fi realizate activitå¡i de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i dezvoltare tehnologicå, prin proiecte experimentale pentru cre¿terea ¿i uniformizarea precipita¡iilor, precum ¿i pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv avia¡ie, generatoare

terestre ¿i baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase. Sistemul Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor func¡ioneazå fårå întrerupere din anul 2004. Protec¡ia împotriva grindinei, activå în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole ¿i cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat ¿i centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile ¡årii. De-a lungul anilor, sistemul a fost învinovå¡it pentru suprimarea precipita¡iilor în mai multe zone din ¡arå. Profitul Agricol 15/2023

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union reinventeaz\ platforma de la Drajna ing. Ionu] B|RBULESCU director cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb, Saaten-Union

Saaten-Union a înfiin¡at platforma de cereale påioase de la Drajna pentru evenimentul anului 2023, unul cu o lungå tradi¡ie pentru culturile de toamnå, dar ¿i pentru cele de primåvarå. Pentru anul 2023 au fost înfiin¡ate 3 culturi importante în portofoliul companiei Saaten-Union. a. Cereale påioase de toamnå: grâu hibrid, soiuri de grâu, hibrizi de orz, soiuri de orz, triticale, ovaz ¿i secarå. b. Leguminoase de toamnå: mazåre de toamnå, bob de toamnå. c. Rapi¡å de toamnå: rapi¡å conven¡ionalå ¿i rapi¡å Clearfield. Sola aleaså pentru înfiin¡area culturilor de toamnå a fost aratå în varå, dupå recoltarea culturii de mazåre, la o adâncime de 25 cm. Dupå aceasta, s-a efectuat o trecere cu grapa cu discuri pentru a a¿eza aråtura. Înainte de semånat s-a mårun¡it solul cu un combinator u¿or care a lucrat terenul la o adâncime de 10 cm. Norma de semånat pentru orz, dar ¿i pentru grâu, a fost de 360 b.g./mp. Deoarece genetica marca Saaten-Union are o capacitate mare de înfrå¡ire se vor ob¡ine aproximativ 950 de spice pe mp la recoltat. Soiurile Saaten-Union au ob¡inut produc¡ii remarcabile în anul 2022, produc¡ii între 9 t/ha ¿i 13 t/ha. SU Ellen este un soi de orz de toamnå pe 6 rânduri, cu un randament superior pentru grupa sa de maturitate - extra impurie. Acest soi are o talie micå, capacitate mare de înfrå¡ire ¿i poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat. 24

Platforma Saaten-Union, Drajna, 2022

Soiul nou de orz, SU Laurielle, a fost semånat într-un atelier de densitå¡i pentru a demonstra vizitatorilor capacitatea sa mare de înfrå¡ire, toleran¡a la cådere ¿i frângere ¿i productivitatea cea mai mare pentru cea mai optimå densitate. ¥n prezent în câmpul de testare s-au semnalat urmåtoarele densitå¡i: 280, 380 ¿i 460 plante pe metru påtrat. Soiul de orz Jakubus este foarte apreciat de cåtre fermierii din România pentru cå a dovedit an de an capacitatea sa mare de produc¡ie. Este un soi de orz pe 6 rânduri, semitardiv, cu o talie medie spre mare a plantelor. Este recomandat så fie cultivat inclusiv pe solurile mai grele ¿i reci. Densitatea optimå de semånat pentru acest soi este de 320 b.g./mp în condi¡ii bune de culturå. Pentru cultura grâului, soiul semitardiv SU Tarroca a fost semånat ¿i el în atelierul de densitå¡i pentru a identifica cea mai productivå ¿i cea mai rentabilå densitate. ¥n prezent atelierul de densitate prezintå urmåtoarele valori: 300, 400 ¿i 440 plante/mp. Cu siguran¡å la ie¿irea din vernalizare cultura va avea minim 900 de plante pe mp. SU Tarroca are o mare capacitate de

înfrå¡ire, 4-5 fra¡i fertili, ¿i råspunde favorabil ¿i condi¡iilor intensive, inclusiv la irigat. Capacitatea de produc¡ie este una mare, de peste 12.000 kg/ha. Pentru acest segment, cu productivitate foarte ridicatå, compania recomandå tuturor cultivatorilor de grâu så testeze ¿i soiul de grâu Papillon. Este cel care a ob¡inut, în ferma lui Bi¡å Racman din jude¡ul Giurgiu, o produc¡ie de 12.500 kg/ha, media pe 100 ha la neirigat. ¥n platforma demonstrativå fermierii vor putea vedea acest soi în condi¡iile pedoclimatice specifice jude¡ului Cålåra¿i, cu o tehnologie medie cåtre minimå. Schema de protec¡ie a culturii de cereale påioase de toamnå cuprinde douå erbicide ¿i douå fungicide cu aplicare în primåvarå. Pe platformå se implementeazå o rota¡ie ¿i un asolament eficient. ¥n asolament se întâlnesc peste 6 specii de plante: plante oleaginoase, plante tehnice, cereale ¿i leguminoase. Prin respectarea rota¡iei se ob¡in terenuri curate de buruieni, dar ¿i de patogeni, se ob¡in terenuri mai u¿or de prelucrat ¿i cu o faunå mai bine dezvoltatå. Evenimentul dedicat culturilor de toamnå este programat în luna mai. Profitul Agricol 15/2023

CULTURI VEGETALE

Frigul a blocat campania de prim\var\ de la SCDA Lovrin Campania de primåvarå la Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare a Agriculturii Lovrin a început încå din luna februarie prin pregåtirea terenului, arat ¿i discuit, pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui.

in påcate, temperaturile extrem de scåzute de la sfâr¿itul lunii martie ¿i prima såptåmânå din luna aprilie, chiar negative pe timpul nop¡ii, au blocat activitå¡ile pe teren. Lucrårile de pregåtirea solului sunt finalizate de multå vreme ¿i se a¿teaptå temperaturi mai ridicate pentru a începe însåmân¡area culturilor de porumb ¿i de floarea-soarelui. Culturile de ovåz de primåvarå, mazåre, måzåricå ¿i mu¿tar au fost semånate. ¥n cel mult o såptåmânå vor finaliza însåmân¡årile la porumb ¿i floarea-soarelui, dacå apare un moment prielnic, spunea Marinel Horablaga (foto), directorul sta¡iunii. Meteorologii anun¡å temperaturi pânå la 21 de grade în Timi¿ pe la mijlocul lunii aprilie, iar speciali¿tii sta¡iunii sperå cå ¿i umiditatea terenului va persista, pentru ca startul culturilor så fie excelent.

SCDA Lovrin a pregåtit 200 de ha de loturi de porumb în scopul cercetårilor tehnologice, cu diferi¡i hibrizi, proveni¡i de la toate companiile multina¡ionale active în România. Horablaga a explicat cå scopul este Profitul Agricol 15/2023

ca aceste loturi expermentale så fie cât mai extinse pentru a fi adunate cât mai multe date ¿tiin¡ifice ¿i cât mai exacte. “Prin concluziile trase, vrem så ¿tim exact ce hibrizi vom dona ¿i pe care îi recomandåm fermierilor. Astfel, omul så aibå informa¡iile complete înainte de a lua o decizie, cu privire la cultura ce o va înfiin¡a utilizând un hibrid sau altul”, a mai spus Horablaga. În fiecare an, se urmåre¿te cultivarea unui numår mare de hibrizi de porumb, recomanda¡i de speciali¿tii companiilor ca fiind foarte buni. Prin loturile experimentale de la sta¡iunea din Lovrin, cercetåtorii vor så verifice dacå chiar a¿a este. Sunt utiliza¡i în culturå ¿i cei doi hibrizi crea¡i la SCDA Lovrin, Oana ¿i Andreea, pentru ob¡inerea proteinei, dar ¿i al¡i doi hibrizi de la SCDA Turda.

Marinel Horablaga, directorul Sta]iunii de Cercetare [i Dezvoltare a Agriculturii Lovrin

În aceastå primåvarå, la Lovrin vor fi cultivate 300 de ha cu floarea-soarelui. Hibrizii provin tot de la acelea¿i multina¡ionale care activeazå în Timi¿. În toamnå, au fost cultivate aproape 700 de ha de grâu, cu soiurile create la SCDA Lovrin. Nu mai este utilizat niciun alt soi pentru dezvoltare, decât pe loturile de cercetare. Cultura de grâu este împår¡itå în douå. Sunt loturile pentru producerea de såmân¡å de categorii biologice diferite, de la prebazå la C1, pentru soiurile Biharia, Dacic ¿i Ciprian. Mai este însåmân¡at ¿i soiul Alex, dar mai mult pentru a fi în culturå, fårå alte obiective. Cercetåtorii sta¡iunii nu mai mizeazå pe el pentru a-l vinde.

În plus, mai sunt loturile de dezvoltare tehnologicå, unde se fac experien¡e cu îmbogå¡irea cu zinc a produc¡iei de grâu, o tehnologie la care se lucreazå de cinci ani. Sta¡iunea a avut un contract de cercetare, iar rezultatele se aflå în stadiu de brevetare. “Speråm så fie ceva frumos, iar produc¡ia de grâu pe care o vom ob¡ine va avea un con¡inut de zinc ridicat”. Deocamdatå culturile de primåvarå aratå foarte bine, dar existå o temere cå temperaturile negative care au fost la sfâr¿itul lunii martie ¿i începutul lunii aprilie ar putea så le afecteze, îndeosebi pe cultura de rapi¡å, fiindcå este foarte dezvoltatå. La Lovrin mai sunt semånate culturi de orz ¿i ovåz de toamnå, orzoaicå, lolium pentru producerea de såmân¡å ¿i loturi de lucernå.

Gheorghe MIRON 25

CULTURI VEGETALE

China va deveni cel mai mare importator de grâu din lume Importurile de grâu din China sunt prognozate så ajungå în acest an la 12 milioane tone, cel mai mare nivel din 1995/96, când s-au importat 12,5 milioane tone de grâu. Cu 12 milioane de tone, China va surclasa Egiptul, care importå 11 milioane de tone într-un an, pe lângå produc¡ia proprie de 7 milioane tone. Conform USDA, în China pre¡urile interne ale cerealelor au råmas ridicate, având în vedere politicile de sprijin ale ¡årii ¿i implicarea slabå la licita¡ii pe fondul incertitudinii din jurul deciziilor guvernamentale privind Covid. Astfel, în ultimul an, pre¡urile pentru grâul din China au råmas la aproximativ 450 dolari/tonå, iar pre¡urile la porumb au depå¿it în medie 400 dolari/tonå. Între timp, pre¡urile mondiale la grâu au avut o tendin¡å de scådere în ultimele luni, ajungând sub 400 dolari/tonå, din cauza disponibilitå¡ilor ample exportabile din Australia, Uniunea Europeanå ¿i Canada. Pre¡urile competitive au determinat

China så importe cantitå¡i mari de grâu pentru panifica¡ie, ¿i de calitate mai slabå, pentru furaje. Grâul australian este deosebit de competitiv dupå 3 ani consecutivi de recolte-record. De aceea, China continuå så achizi¡ioneze în mod galopant grâu din Australia. Importurile au fost cu 66% mai mari în perioada iulie-februarie fa¡å de anul precedent. Canada, care furnizeazå grâu ro¿u tare pentru måcinat, a vândut pe pia¡a

chinezå cu 83% mai mult grâu. Cum pre¡ul grâului a scåzut la nivel mondial, unele fabrici de furaje din China au înlocuit porumbul cu grâu. Chiar dacå în China a existat o tendin¡å de scådere a consumului, pe måsurå ce porumbul era tot mai utilizat, acesta revine ¿i reprezintå un sfert din consumul total al ¡årii.

Marilena R|DUCU

Etiopia: cre¿terea suprafe¡elor irigate a dus la o produc¡ie-record de grâu Produc¡ia de grâu din Etiopia pentru anul de comercializare 2022/23 este estimatå la un record de 7 milioane tone, în cre¿tere cu 1,5 milioane tone (27%) fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este prognozatå la un record de 2,3 milioane hectare. Randamentul este estimat la 3 tone/hectar, un record pentru Etiopia. Este mai mare cu 8% fa¡å de anul trecut ¿i cu 6% fa¡å de media pe 5 ani. Etiopia este cel mai mare producåtor de grâu din Africa Subsaharianå, iar grâul este cultivat în cea mai mare parte în zonele pluviale ¿i în fermele mici din zonele muntoase. 26

Grâul, culturå alimentarå de bazå în Etiopia, reprezintå aproximativ 18% din produc¡ia totalå de cereale. Este cultivat în timpul sezonului ploios, în principal din iunie pânå în august, ¿i recoltat în lunile octombrieianuarie. Randamentele s-au triplat în ultimele douå decenii, datoritå ini¡iativelor guvernamentale care au stimulat crearea de soiuri rentabile, au crescut distribu¡ia de îngrå¿åminte ¿i au dezvoltat agricultura în zonele rurale. Guvernul Etiopiei a implementat, de asemenea, un plan de extindere a suprafe¡ei cu grâu irigat. Profitul Agricol 15/2023

CULTURI VEGETALE

Tehnologia complet\ împotriva buruienilor Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Corteva a lansat un nou erbicid, Principal Forte, destinat combaterii în postemergen¡å a buruienilor, atât monocotiledonate, cât ¿i dicotiledonate din cultura porumbului. Noutatea ¿i caracteristicile principale ale acestui erbicid sunt urmåtoarele: - tehnologia Safener încorporatå în formularea produsului - fereastrå mai mare de aplicare a produsului

- combina¡ie unicå de substan¡e active. Principal Forte este un erbicid sistemic, cu aplicare în postemergen¡å, cu absorb¡ie prin rådåcini ¿i frunze ¿i se distribuie rapid în plantå. El ac¡ioneazå cel mai bine atunci când este aplicat buruienilor în cre¿tere activå. Este recomandat pentru culturile de porumb, boabe ¿i siloz. Doza de utilizare este de 480 g/ha + 0,2% v/v Vivolt în func¡ie de volumul de apå utilizat pentru prepararea solu¡iei de stropit. Principal Forte se aplicå în stadiul de dezvoltare a porumbului de la 2 la 9 frunze (BBCH 12-19). Datoritå combina¡iei unice ¿i echilibrate a substan¡elor active nicosulfuron ¿i rimsulfuron, combate principalele buruieni graminee, inclusiv specii de Agropyron (pir târâtor), Panicum (mei), Echinochloa (iarba bårboaså), specii de Setaria (mohorul), Avena fatua (ovåzul sålbatic) s.a.

Con¡inutul de dicamba spore¿te eficacitatea erbicidului în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale (specii de crucifere, Chenopodium (spanac sålbatic), Xanthium spp. (cornu¡), Polygonum convolvulus (hri¿cå urcåtoare), Ambrosia, Solanum (zârnå sau umbra nop¡ii), Amaranthus (¿tir), Melandrium, samulastrå de floarea-soarelui (inclusiv ExpressSun ¿i Clearfield), dar ¿i împotriva buruienilor dicotiledonate perene Convolvulus arvensis (volbura), Sonchus arvensis (susai), Cirsium arvense (pålåmida), Euphorbia cyparissias (laptele cucului sau busuioaca mågåreascå). Avantajele ¿i beneficiile pe care le aduce erbicidul Principal Forte  Solu¡ie completå în postemergen¡å.  Eficacitate maximå în combaterea buruienilor în postemergen¡å la porumb.  Fårå restric¡ii în rota¡ia culturilor.  Selectivitate foarte bunå, putând fi aplicat de la 2 la 9 frunze ale porumbului.

Profitul Agricol 15/2023

CULTURI VEGETALE

Opiniile, consultan]a cea mai accesibil\ fermierilor Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

În Regatul Unit, sfecla pentru zahår este o culturå foarte profitabilå ¿i pentru cå existå consultan¡i informa¡i ¿i inspira¡i, angaja¡i în organiza¡ii dispuse så investeascå în informarea corectå a fermierilor. Una dintre aceste organiza¡ii este British Beat Research Organization (BBRO), care are ca scop optimizarea tehnologiilor de culturå la sfecla pentru zahår, atât spre folosul fermierilor, cât ¿i al celor din industria zahårului ¿i al distribuitorilor de inputuri. În aceastå situa¡ie, când toatå lumea are de câ¿tigat, calitatea recomandårilor fåcute de consultan¡i este foarte importantå. Aceastå organiza¡ie oferå consultan¡å folosind douå tipuri de informa¡ii: cele ob¡inute prin efort propriu ¿i opinii personale ale consultan¡ilor privind recomandårile fåcute de al¡i speciali¿ti. În categoria informa¡iilor ob¡inute prin efort propriu, ca exemple avem:  Teste efectuate ca o organiza¡ie independentå, inclusiv evaluåri pe teren ¿i analiza datelor.  Furnizare de afide folosite pentru testele în care inocularea virusurilor se face pe teren.  Testarea de soiuri ¿i hibrizi noi, produse de protec¡ie a plantelor sau produse de stimulare a plantelor.  Analize impar¡iale ale noilor tehnologii. Al doilea tip de consultan¡å se face transmi¡ând fermierilor opiniile personale ale consultan¡ilor privind recomandårile fåcute de al¡i speciali¿ti. Iatå ¿i argumentele pentru practicarea acestui tip de consultan¡å. “BBRO dore¿te så sprijine cultivatorii de sfeclå pentru zahår în investigarea ideilor inovatoare sau Profitul Agricol 15/2023

optimizarea tehnologiilor. Nu toate ideile noi necesitå sau justificå teståri complexe. “Opiniile noastre” oferå o imagine de ansamblu asupra gândurilor ¿i constatårilor noastre din domeniul de interes ¿i nu se bazeazå pe date solide ale studiilor. Ocazional, rezultatele raportate aici vor fi investigate în continuare ¿i vor fi urmårite în studii amånun¡ite”. Cu mici excep¡ii, la noi se practicå doar acest tip de consultan¡å. E mai bine decât nimic, dar nu se pot ob¡ine rezultate deosebite în produc¡ie ghida¡i numai prin opinii care de multe ori nu depå¿esc nivelul bunului-sim¡ agronomic. Så luåm un exemplu de consultan¡å BBRO. În anul 2021, o bunå parte din fabricile de îngrå¿åminte care aprovizioneazå Regatul Unit ¿i-au întrerupt sau diminuat puternic produc¡ia de amoniac, lucru care a determinat cre¿terea explozivå a pre¡urilor la îngrå¿åmintele cu azot. Ca råspuns la întrebårile cultivatorilor de sfeclå pentru zahår privind determinarea dozelor economice de îngrå¿åminte, speciali¿tii în “comunicarea informa¡iilor” de la BBRO au redactat mai multe opinii pentru a furniza unele informa¡ii care pot ajuta fermierii în luarea deciziilor privind efectuarea oricåror reduceri de costuri. BBRO a efectuat peste 150 de teste pe diferite tipuri de sol timp de mai mul¡i ani. Pe baza acestor rezultate fost ob¡inutå o curbå reprezentativå pentru influen¡a dozei de azot asupra produc¡iei de sfeclå pentru zahår. Conform acestei curbe, doza economicå de azot care permite ob¡inerea unei produc¡ii de pânå la 100 t/ha este de 120 kg N/ha. Solurile pe care s-au fåcut testele nu au primit îngrå¿åminte organice ¿i nu au fost semånate cu culturi de acoperire dupå recoltarea plantei premergåtoare, care este de obicei grâul.

Depå¿irea dozei de 120 kg N/ha afecteazå nu numai produc¡ia, dar poate reduce ¿i con¡inutul de zaharozå din rådåcini. În Regatul Unit se gåsesc cele mai favorabile soluri pentru cultivarea sfeclei pentru zahår din fosta UE. Pe parcelele unde nu s-a fertilizat, produc¡ia a fost de 51 t/ha. Doza maximå de azot, în acela¿i timp ¿i cea economicå, în Regatul Unit era înainte de cre¿terea necontrolatå a pre¡urilor îngrå¿åmintelor de 120 kg N/ha, pe soluri cu texturå luto-nisipoaså cu precipita¡ii anuale ce variazå între 500 mm la 700 mm. În 2022 BBRO a organizat experien¡e în câmp prin metoda Test Strip (benzi egale cu lå¡imea de lucru a ma¿inilor de recoltat), în 3-4 repeti¡ii pentru ca rezultatele så poatå fi analizate statistic, prin care s-a urmårit efectul reducerii dozelor de azot asupra produc¡iei de rådåcini ¿i zahår. Pornind de la aceste rezultate, fermierii au fost sfåtui¡i så foloseascå o dozå mai micå, de 90-100 kg N/ha, care a devenit noua dozå economicå recomandatå pentru 2023. Calculul aråta cå doza economicå era de 75 kg N/ha, dar a fost consideratå prea micå, pentru multe parcele. Din acest motiv, dozele de azot cuprinse între 90 ¿i 100 kg N/ha au fost considerate ca un compromis acceptabil. 29

CULTURI VEGETALE

Seipro - alternative bio pentru condi]iile de stres ing. M\rg\rint NI}|-DRAGOMIR ing. Ciprian P|CURARU Summit Agro România

Condi¡iile meteorologice din ultima perioadå au generat stres plantelor de culturå, dar ¿i fermierilor, în aplicarea tehnologiilor agricole utilizate în mod obi¿nuit. Zåpezile, temperaturile foarte scåzute, ploile abundente, fluctua¡iile mari de temperaturå (peste 30°C în decurs de câteva zile) au condus la dereglarea proceselor metabolice ale plantelor. În aceste condi¡ii, fermierii au nevoie så ajute plantele de culturå prin folosirea produselor biostimulatoare ¿i de nutri¡ie foliarå. Prin gama Seipro, Summit Agro România vine cu produse care, prin arhitectura lor, sunt concepute så pregåteascå plantele de culturå så treacå peste o perioadå de stres sau stimuleazå refacerea plantelor în urma stresului suferit.

Shigeki este un fertilizant bio cu aplicare foliarå, care are în compozi¡ie macro ¿i micro elemente chelatate, accesibile imediat. Fiecare element din compozi¡ia sa ¡inte¿te anumite procese fiziologice, ajutând planta så fie pregåtitå pentru o viitoare perioadå de stres. Este recomandat så fie aplicat înainte ca planta så treacå prin stres cauzat de condi¡ii climatice, agresivitatea unor erbicide ori eventualele accidente fiziologice sau mecanice. Doza recomandatå este de 1,5 - 2,0 L/ha, iar tratamentul 2 se aplicå la 10 15 zile de la primul tratament. 30

Pentru situa¡ia în care fermierul a ratat momentul favorabil de aplicare, recomandåm Kaishi. Kaishi este un produs dedicat stimulårii proceselor fizilogice ale plantelor ¿i asigurå energia necesarå pentru a trece peste perioada de stres. Are în compozi¡ia sa aminoacizi liberi, u¿or accesibili plantelor de culturå, ¿i azot organic. Pentru a ajuta culturile în astfel de perioade ¿i a beneficia de cantitå¡ile de apå cåzute, extrem de necesare în multe zone, recomandåm utilizarea produsului Kaishi în dozå de 2 l/ha, cu repetarea tratamentului la 10-15 zile.

Kinactiv Root ¿i Kinactiv Fruit sunt biostimulatori certifica¡i pentru utilizarea în agricultura organicå, dar ¿i în cea clasicå. Fiecare proces fiziologic ce are loc în plantå este consumator de energie ¿i genereazå un anumit nivel de stres. Unele culturi, înainte de a fi transplantate în câmp, trec prin faza de producere de råsad / material såditor. În momentul transplantårii, plantele suferå un stres, atât fiziologic, cât ¿i mecanic - din cauza våtåmårii sistemului radicular. Kinactiv Root este produsul perfect, care ajutå plantele så treacå peste perioada de stres, stimulând refacerea ¿i dezvoltarea în timp scurt a unui sistem radicular sånåtos la tomate, ardei, cåp¿uni, pepiniere etc. O plantå cu un sistem radicular bine

dezvoltat este o plantå sånåtoaså, cu un sistem aerian bine dezvoltat ¿i cu produc¡ii sigure ¿i sånåtoase. Are în compozi¡ie aminoacizi liberi de naturå vegetalå, dar ¿i macro ¿i microelemente necesare asigurårii energiei pentru refacerea ¿i dezvoltarea sånåtoaså a sistemului radicular. Doza recomandatå este de 2 L/ha ¿i, de asemenea, recomandåm repetarea tratamentului la 7-10 zile. Înflorirea, fructificarea, formarea ¿i dezvoltarea fructelor sunt procese fiziologice care, de asemenea, cauzeazå stres plantei.

Pentru a trece cât mai u¿or peste aceste perioade ¿i pentru a ob¡ine o produc¡ie sånåtoaså, cu atingerea poten¡ialului genetic al plantei (mårimea fructului, fermitate, con¡inutul în zaharuri etc.), recomandåm utilizarea produsului Kinactiv Fruit în dozå de 2 L/ha, în 2 tratamente. Primul tratament trebuie så fie aplicat la începutul perioadei de formare a fructelor, iar al doilea la 1015 zile dupå primul tratament.

BrasiPro este un fertilizant foliar ce are în compozi¡ie bor, sulf, magneziu, molibden ¿i azot; elemente esen¡iale cre¿terii ¿i dezvoltårii plantelor de culturå. Recomandåm aplicarea în dozå de 3-4 L/ha la culturile de rapi¡å, floareasoarelui, vi¡å-de-vie, pomiculturå ¿i unele culturi legumicole. Produsul poate fi aplicat începând cu fenofaza de 2-4 frunze adevårate, pânå la începutul înfloritului. Profitul Agricol 15/2023

CULTURI VEGETALE

Amenin]\rile din cultura de ov\z Speciali¿tii de la Sta¡iunea de Cercetare Lovrin atrag aten¡ia cå, în Timi¿, în urmåtoarea perioadå, marile amenin¡åri la cultura de ovåz care vor deveni foarte virulente sunt fåinarea, urmatå de rugina brunå, galbenå ¿i neagrå.

fapt, spun cei de la Lovrin, existå pericolul ca aceste boli så loveascå nu numai ovåzul, ci ¿i celelalte cereale påioase - grâul, orzul ¿i secara. ªi asta din cauza temperaturilor tot mai ridicate, de pânå la 20 de grade, cu multå umiditate ¿i ploi. De asemenea, î¿i va face apari¡ia ¿i periculosul dåunåtor Lema, dar ¿i fuzarium, viermele sârmå ¿i plo¿ni¡ele. “Totul va depinde de rela¡ia umiditate - temperaturi înalte, dar condi¡iile acestea sunt îndeplinite: ¿i temperaturi înalte, ¿i umiditate. A¿adar, pericolele le ¿tim care sunt. De aceea måsurile trebuie luate imediat, prin aplicarea tratamentelor în culturile de cereale”, a declarat Ioan Toma, din cadrul Laboratorului de ameliorarea ovåzului al SCDA Lovrin. Oferta de produse este foarte mare ¿i fiecare agricultor poate alege ce considerå cå se potrive¿te cel mai bine la el în fermå. Recomandare SCDA Lovrin este ca atunci când se aplicå un erbicid så se adauge un foliar, dar ¿i un fungicid pentru boli, inclusiv un insecticid pentru dåunåtoare, fiindcå vor apårea tot felul de insecte imediat ce temperaturile vor exploda. “Sunt ni¿te måsuri prin care, dacå sunt aplicate la timp, totul o så evolueze foarte bine, fårå complica¡ii, iar bolile ¿i dåunåtorii vor fi ¡inu¡i sub control ¿i nu vor evolua”, a mai spus Toma.

Culturile ¿i bolile, în avans cu o lunå Fiindcå ovåzul de toamnå este destul de evoluat, speciali¿tii de la SCDA Profitul Agricol 15/2023

ing. Ioan Toma

Lovrin s-au temut cå va avea mari probleme, în urma episoadelor de temperaturi negative din luna din martie ¿i începutul lui aprilie, care au fost în jude¡ul Timi¿. “Atunci ne-am temut cå plantele nu vor rezista temperaturilor scåzute care erau preconizate. Totu¿i, cultura s-a adaptat ¿i a trecut cu u¿urin¡å de temperaturile negative care au fost de pânå la minus 5 grade noaptea. Un pic vârfurile au fost influen¡ate de ger, dar fårå nimic grav”, a explicat Toma. E adevårat cå scurtele episoade de frig, care au ¡inut câte o såptåmânå, a mai blocat cre¿terea. “Ne apropiem de starea normalå a plantelor!”, a constatat cercetåtorul. Ovåzul de primåvarå a fost însåmân¡at la sfâr¿itul lunii martie, la SCDA Lovrin. La mijlocul lunii aprilie, aratå foarte bine, dar cre¿te consumul de apå, dat fiind faptul cå plantele ¿i-au declan¿at dezvoltarea. Este ¿i cald, pânå la 15-20°, ¿i, obligatoriu, cre¿te consumul de apå ¿i de substan¡e nutritive. Ve¿ti sunt bune: dupå Pa¿ti, se anun¡å ploi mai multe zile în jude¡ul Timi¿. Ovåzul de toamnå se dezvoltå excelent. E la faza de înfrå¡ire, la mijlocul lunii aprilie. A fost aplicat ¿i un tratament T1 împotriva buruienilor cu frunzå latå, cu erbicidul Mustang. Dacå situa¡ia o impune ¿i existå amenin¡åri de boli ¿i

dåunåtori, se va mai face încå un tratament, care va fi aplicat ovåzului de primåvarå, pe la sfâr¿itul lunii aprilie, începutul lunii mai. “Eu am recomandat fermierilor så aplice tratamentele pentru a se ¡ine sub control orice atac al bolilor ¿i dåunåtorilor. Cu atât mai mult se impun tratamentele la loturile însåmân¡ate mai devreme ¿i unde existå un avans al culturilor. De fapt, din cauza condi¡iilor climatice favorabile, existå un avans al tuturor cerealelor påioase cu o lunå ¿i obligatoriu ¿i al bolilor ¿i dåunåtorilor, la orz, ovåz, grâu ¿i la rapi¡å. “De obicei, fåceam tratamentele în aprilie, dar anul acesta unele s-au fåcut chiar în februarie, când au fost mai multe zile cu10-15° ¿i bolile au explodat”, a concluzionat Ioan Toma.

Gheorghe MIRON 33

GR|DINA

VIA [i LIVADA Tot mai mul]i tineri în Programul Tomata La nivelul Direc¡iilor Agricole Jude¡ene, responsabile cu implementarea Programului Tomata, s-au înregistrat circa 22.295 solicitan¡i pentru înscriere. Comparativ cu aceea¿i perioadå a anului trecut, când s-au înregistrat un numår de 17.180 de cereri, acum se remarcå o cre¿tere de peste 20%. Din datele prelucrate de MADR, s-au înscris 7.154 tineri pânå în 40 de ani, care reprezintå circa 32% din totalul producåtorilor înscri¿i. “Programul Tomata are deja o anumitå vechime ¿i iatå cå acest numår

mare de cereri îi conferå o consisten¡å mai pronun¡atå. Acum avem peste 7.150 de tineri înscri¿i în program, este o cifrå care ne onoreazå. Dacå privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1.224 tineri care se apucau de aceastå activitate. Nu existå jude¡ care så nu aibå un cultivator de tomate înscris în Program, chiar ¿i acolo unde nu sunt condi¡ii prielnice cultivårii tomatelor în spa¡ii protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Bra¿ov”, a declarat ministrul Petre Daea.

Un program pentru cartoful de consum Ministerul Agriculturii a postat pe site, spre dezbatere, un proiect de hotårâre pentru acordarea unui ajutor de minimis în sus¡inerea produc¡iei de cartof de consum. Suma alocatå este de 14.800.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 2.960.000 euro, iar cuantumul per beneficiar este de 200 euro/ha. Pentru a ob¡ine sprijinul financiar, cultivatorii trebuie så ob¡inå o produc¡ie minimå de 15 tone/ha, din care så comercializeze cel pu¡in 6 tone/ha pânå la data de 17 noiembrie. Suprafa¡a minimå este de 0,3 ha, producåtorul trebuie så fie în eviden¡ele Reg34

istrului agricol deschis la primårie ¿i så facå dovada produc¡iei prin documente justificative, adicå facturå de comercializare. Cererea de înscriere în program trebuie depuså începând cu data intrårii în vigoare a HG ¿i pânå cel târziu data de 15 mai, inclusiv. Dacå valorificarea produc¡iei se face pânå cel târziu pe 17 noiembrie inclusiv, depunerea documentelor justificative se va realiza pânå la 20 noiembrie, iar Direc¡iile Agricole Jude¡ene au obliga¡ia så transmitå situa¡ia centralizatoare la minister pânå pe 5 decembrie.

Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor? Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology! Legumicultura este extrem de importantå pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar, atât din perspectiva consumatorilor, cât ¿i din perspectiva industriei. În acest context, BASF a dezvoltat Smart Technology, tehnologia inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume, cu scopul de a oferi solu¡ii personalizate fermierilor. Dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii în ultima perioadå includ: • Pierderi de produc¡ie; • Apari¡ia formelor de rezisten¡å la fungicide; • Infec¡ii greu de controlat în momente cheie; • Calitate ¿i vandabilitate scåzutå a legumelor.

Profitul Agricol 15/2023

BASF Smart Technology,

solu]ia pentru protec]ia legumelor Smart Technology oferå 4 beneficii care rezolvå problemele apårute în timpul vegeta¡iei cu care se confruntå legumicultorii, ce contribuie la ob¡inerea unor legume de calitate superioarå. În acest numår al revistei vom discuta despre cel de-al treilea beneficiu Smart Technology, ¿i anume produc¡ii de calitate pentru recolte sånåtoase ¿i vandabile.

Beneficiul 3: Produc¡ii de calitate A¿teptårile consumatorilor în ceea ce prive¿te calitatea produselor pe care le achizi¡ioneazå sunt din ce în ce mai ridicate, fermierii fiind nevoi¡i så comercializeze pe pia¡å legume la cele mai înalte standarde. Astfel, pentru ob¡inerea unor produc¡ii de calitate, legumicultorii trebuie så ¡inå cont de câteva aspecte esen¡iale, cum ar fi calibrul potrivit ¿i îndeplinirea standardelor de sånåtate fitosanitarå a culturii.

Produc¡iile ob¡inute sunt influen¡ate, în primul rând, de condi¡iile de cultivare, precum cele clasice, realizate în câmp, sere ¿i solarii, sau cele moderne, în sistem hidroponic. De asemenea, produsele de protec¡ie a plantelor au un impact major asupra calitå¡ii produc¡iei, prin prevenirea atacurilor de boli ¿i dåunåtori asupra culturii. BASF oferå fermierilor produse inovatoare, care sunt omologate în conformitate cu noile cerin¡e legislative privind siguran¡a în utilizare, ¿i care au o eficacitate ridicatå în combaterea organismelor dåunåtoare, atunci când sunt utilizate conform instruc¡iunilor de folosire. De exemplu, în cazul tomatelor, una dintre problemele cu care se confruntå fermierii este apari¡ia putregaiului cenu¿iu. De aceea, folosirea unui fungicid specific combaterii acestui patogen este esen¡ialå pentru a asigura o culturå sånåtoaså. O solu¡ie care oferå o combina¡ie unicå de substan¡e active, cu moduri de

Avantaje • Produs inovator, modern; • Douå moduri diferite de ac¡iune cu spectru de combatere complementar; • Flexibilitate în aplicare; • Recolte mari ¿i produc¡ii de calitate.

ac¡iune diferite, este Signum®, un produs din gama AgCelence®, cu efecte fiziologice care oferå beneficii suplimentare pentru o profitabilitate ridicatå. Substan¡e active: 26,7% boscalid + 6,7% piraclostrobin. Cele douå substan¡e active oferå o ac¡iune preventivå, cu mi¿care translaminarå ¿i acropetalå. Astfel, inhibå germina¡ia sporilor, sporularea ¿i dezvoltarea tubului germinativ. Culturi: tomate, salatå, morcov, varzå, ardei, vinete, praz. În urmåtoarea edi¡ie vom prezenta ¿i ultimul beneficiu al conceptului Smart Technology la legume: Timp de pauzå favorabil.

Dozå recomandatå:

Se aplicå în doze cuprinse între 0,75 – 1,5 kg/ha, în func¡ie de culturå ¿i patogenul ¡intå.

Profitul Agricol 15/2023

AGRICULTURA

DIGITAL| Intersec]ia dintre agricultur\ [i progresele digitale

Ferdinand TATU digital agronomy manager pentru Corteva Agriscience România

gricultura regenerativå este o alternativå promi¡åtoare, care satisface nevoile alimentare fårå a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura conven¡ionalå s-a bazat pe aråturå, îngrå¿åminte chimice ¿i monoculturi, practicile regenerative oferå o alternativå durabilå. Agricultura regenerativå presupune folosirea solului arabil, reducând în acela¿i timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrien¡i. De asemenea, se bazeazå pe tipuri ¿i specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condi¡iile de mediu în schimbare ¿i pentru a reduce riscurile legate de atacurile ¿i focarele de dåunåtori. Agricultura regenerativå schimbå modul în care sunt produse alimentele ¿i are un impact major asupra sistemului alimentar. În prezent, existå sute de seturi de date eterogene ¿i nestandardizate, iar numårul lor este în continuå 36

cre¿tere odatå cu lansarea unor constela¡ii de sateli¡i, cu adoptarea tot mai frecventå a dronelor în agriculturå ¿i cu senzorii de pe ma¿inile agricole. Practicile digitale pot fi folosite de fermieri pentru a-¿i îmbunåtå¡i practicile de agriculturå regenerativå. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele ¿i analiza datelor, ei pot în¡elege mai bine condi¡iile solului ¿i ale apei din fermele lor ¿i pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor. De asemenea, folosesc agricultura digitalå pentru a-¿i îmbunåtå¡i gestionarea culturilor ¿i pentru a-¿i optimiza randamentele. Pe segmentul de agriculturå digitalå, Corteva Agriscience a lansat anul trecut aplica¡ia digitalå Granular Link, România fiind a doua ¡arå din Europa, dupå Spania, care a implementat aceastå solu¡ie digitalå. Granular Link este o solu¡ie 360 care combinå expertiza agricolå a companiei Corteva cu cea mai recentå tehnologie. O aplica¡ie mobilå capabilå så gestioneze toate informa¡iile agronomice ale unei solu¡ii agricole digitale, oferind informa¡ii inteligente, cu recomandåri ¿i alerte privind nevoile culturilor, împreunå cu supravegherea dåunåtorilor ¿i bolilor, precum ¿i hår¡i VRA. ¥n plus, Granular Link oferå cele mai detaliate ¿i precise informa¡ii datoritå imaginilor satelit de cea mai înaltå rezolu¡ie disponibilå pe pia¡å pentru monitorizarea culturilor.

Corteva lucreazå continuu pentru a pune la dispozi¡ia fermierilor noi produse, cu rate de utilizare mai mici, moduri de ac¡iune noi ¿i o amprentå globalå mai micå asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe op¡iuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung. Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului ¿i a gestionårii apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizatå pentru a monitoriza nivelul de umiditate al solului ¿i pentru a ajusta sistemele de irigare în consecin¡å. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apå ¿i la îmbunåtå¡irea calitå¡ii apei în zonele în care nu este suficientå. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rota¡ia culturilor ¿i selec¡ia culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunåtå¡irea structurii ¿i fertilitå¡ii solului. Viitorul datelor agricole digitale este foarte promi¡åtor. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot ob¡ine informa¡ii fårå precedent despre fermele lor ¿i pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta så î¿i optimizeze produc¡ia ¿i så î¿i îmbunåtå¡eascå randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a în¡elege mai bine impactul schimbårilor climatice asupra agriculturii ¿i pentru a-i ajuta pe fermieri så se adapteze la condi¡iile în schimbare. Profitul Agricol 15/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Legea porcului electoral Pe 11 aprilie, s-a dezbåtut în Camera Deputa¡ilor (for decizional) noua lege a porcului. A cincea. Ca orice lucru fåcut în Såptåmâna Mare, ¿i aceastå lege se na¿te greu. Se då votul final, dar forma definitivå a fost deja convenitå în Comisia pentru agriculturå. Cine o cite¿te, vede cå parlamentarii no¿tri au bifat-o ¿i pe asta så nu mai spunå cå nu avem lege.

Mary-Eugenia Pan\, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine din România (ACEBOP)

Comisia pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor precizeazå: “Se eliminå.” forma în care a scåpat de “Constituie contraven¡ie nerespecla Senat, legea prevede tarea de cåtre operatorii exploata¡iilor a¿a la Articolul 5: non-comerciale de porcine ¿i se “În perioada în care pe teritoriul sanc¡ioneazå, de cåtre organele de României este confirmatå pesta por- control ale Autoritå¡ii Na¡ionale Sanicinå africanå, este interziså cre¿terea tare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Aliporcinelor în aer liber.” mentelor, dupå cum urmeazå: a) pentru Iar la noi, pesta este confirmatå. nerespectarea prevederilor art. 6 alin. ANSVSA sus¡ine cå mai avem 10 fo- (1) cu amendå de la 8.000 lei la 10.000 care. Pu¡ine, dar le avem. În forma scå- lei”. patå de la Comisia pentru agriculturå Prin urmare, cea mai mare amendå din Camera Deputa¡ilor, legea re¡ine din lege se eliminå. categoric formula: “Se eliminå.” Legiuitorul umblå ¿i la amenzile propuse: le eliminå aproape pe toate. O discu¡ie cu Mary-Eugenia Panå, În forma trecutå de Senat, Articolul 6 pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor precizeazå cå autoritatea sanitar veteri- ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i narå “poate lua anumite måsuri de re- Porcine din România (ACEBOP), clarstric¡ie mergând pânå la interzicerea ificå lucrurile. cre¿terii porcinelor la nivelul unor unitå¡i “Noua lege ne-ar ajuta în unele administrativ-teritoriale”. puncte, pu¡ine, dar esen¡iale. Conform

În

vechii legi, dacå aveai o contraven¡ie de la DSVSA privind cre¿terea porcilor, primitå cu ¿ase luni în urmå, nu mai primeai despågubire. Aceastå prevedere s-a eliminat.” Acum, gospodåria popula¡iei poate cre¿te oricâ¡i porci dore¿te. Mai mult, s-a introdus un alt tip de exploata¡ie: fermå comercialå de tip familial. Se inventeazå, spune Mary Panå, ferma de familie în domeniul cre¿terii porcului. Pânå acum, se considera cå o fermå de porci trebuie så aibå minim 2.000 de porci pe serie, dar acesta era modelul de tip Muntenia. Ferma comercialå de tip familial nu va fi înregistratå la Registrul Comer¡ului, ceea ce va alimenta vânzårile porcilor la negru. Asemenea crescåtori nu plåtesc impozite la stat ¿i fac o concuren¡å neloialå fermelor comerciale. “Orice activitate comercialå trebuie Profitul Agricol 15/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR så fie autorizatå”, reaminte¿te Mary-Eugenia Panå. “Carnea trebuie controlatå sanitar veterinar fiindcå ajunge în alimenta¡ia oamenilor. Pentru înregistrarea la Registrul Comer¡ului, au gåsit o altå modalitate: autorii fac referire la o lege care permite eliberarea carnetelor de producåtor de la primårii. Rupe cineva de la primårie o filå ¿i o completeazå. ªi dacå o completeazå, trebuie så ¿i plåteascå la fisc”. Pre¿edinta ACEBOP a våzut mai multe gospodårii care cresc porci. Toate ¡ineau porcii închi¿i în adåposturi. Crescåtorii î¿i schimbau hainele ¿i ciubotele când ie¿eau de la porci. “Ei respectå oricum måsurile minime de biosecuritate fiindcå, în asemenea adåposturi, miroase îngrozitor. Dacå faci curat, e¿ti nevoit så te schimbi. Unii au protestat cå de ce numai rasele Bazna ¿i Mangali¡a pot cre¿te în semi-libertate. Aici au fåcut o modificare. La sistemul de cre¿tere în semi-libertate, au introdus termenul “animale”, în loc de

“Aceastå lege este mai bunå decât nimic, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). “Pe noi ne-a dezamågit pentru cå nu prea reflectå opinia noastrå, chiar dacå am participat la întâlnirile Comisiei pentru agriculturå. PropunerProfitul Agricol 15/2023

“porc”. Condi¡ia este så fie spa¡iu îngrådit. AUR a cerut expres så se precizeze acest lucru. Acest partid a sus¡inut foarte mult gospodåria micå. Pe tot parcursul dezbaterilor pe marginea legii, AUR a sus¡inut ferma de familie. Conform noii legi, ¡åranul poate cre¿te de toate în cote¡: ¿i porci, ¿i vieri, ¿i scroafe. S-a eliminat ¿i inseminarea artificialå, deci pot så facå orice vor. Nu se mai specificå nimic aici. Nu mai seamånå cu legea plecatå de la Senat.”

Mary-Eugenia Panå avertizeazå cå, în condi¡iile cre¿terii porcilor fårå norme precise, vom avea din nou brucelozå în toatå ¡ara. În forma venitå de la Senat, legea a specificat aceste lucruri. Forma depuså la Camera Deputa¡ilor nu mai are nicio referire la norme. Au tåiat orice prevedere care ar putea crea probleme micului crescåtor, ceea ce ar putea provoca un efect negativ în preså înainte de alegeri. Este o lege a ile noastre nu prea au fost luate în considerare. Nici måcar nu ¿tiu dacå va ajunge aceastå lege la Comisia Europeanå. Au dat acum aceastå lege pentru cå existå o anume presiune. Ei tot au promis cå dau aceastå lege nouå, care så clarifice lucrurile. Comisia Europeanå a explicat simpu: dacå nu face¡i nimic, noi nu vå mai dåm bani. Vå descurca¡i cu despågubirile de la bugetul de stat. De-aici a pornit de fapt acest avânt revolu¡ionar ¿i s-a dezumflat. Ai no¿tri au explicat cå vor fi ¿i ni¿te norme metodologice pentru aplicarea legii, care pot så nu mai aparå niciodatå. Nu pot nega totu¿i cå unele lucruri se clarificå. Hârtia suportå multe. Legiuitorul s-a consultat cu organiza¡iile de profil, e corect, dar a ie¿it altceva. Noi am insistat foarte mult pentru confiscarea ma¿inilor care transportå porci ilegal, fårå documente de provenien¡å.”

Marea Britanie se teme så nu le ducå românii pesta pe insulå Organiza¡iile profesionale nu au fost invitate la ANSVSA cu prilejul auditului britanic efectuat de DEFRA în România pentru fermele de porci. Nici APCPR nu a fåcut excep¡ie. “Am våzut comunicatul de preså, dat de ANSVSA ulterior întâlnirilor”, spune Ioan Lado¿i. “Acolo totul e roz. Trebuie så a¿teptåm raportul final de audit. Britanicii nu au venit doar så bifeze o ac¡iune. Eu cred cå ei au venit dintr-un motiv extrem de simplu: teama lor maximå este cå românii ar putea så ducå pesta porcinå africanå odatå cu pachetele de carne ¿i produse din carne. Eu ¿tiu cå fermierii britanici sunt îngrozi¡i cå ar putea så på¡eascå la fel ca noi. Acolo, ¿i autoritå¡ile sunt foarte speriate de aceastå probabilitate”. porcului scriså cu gândul cå vine un an electoral. “Partea proastå este cå legea va trebui notificatå la Bruxelles ¿i acolo s-au dat ni¿te recomandåri. De exemplu, în statele membre în care evolueazå pesta porcinå africanå, este interziså cre¿terea porcilor în aer liber. Nu în semi-libertate, în aer liber! A se vedea porcii de la stâne, de la ocoale silvice, de prin luncile marilor râuri. Legea nouå eliminå aceste prevederi, iar eu sunt sigurå cå la Comisia Europeanå vor fi retorsiuni. Comisia a dat aceastå recomandare de trei ani.”

Legea promite cå vor veni ¿i normele de aplicare în maxim 45 de zile, dar nimeni nu poate garanta acest lucru. Existå legi de zeci de ani fårå norme metodologice ¿i tocmai de aceea nu se aplicå. Dar legi avem...

Viorel PATRICHI 39

Premierul [i vaca românului Mar¡i, 11 aprilie, a avut loc a doua întâlnire a premierului Nicolae Ciucå cu reprezentan¡i ai fermierilor, ai procesatorilor, ai marilor re¡ele comerciale ¿i ai companiilor de distribu¡ie de bunuri. Au mers la întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucå fermierii Nicu¿or ªerban, Alexandru Baciu, Daniel Frei, Ionu¡ Lupu, Petru Bordean, asocia¡ia de la Mure¿, ACBCR.

entru sus¡inerea fermierilor ¿i a pie¡ei laptelui, Guvernul va acorda ajutoare financiare în douå etape. Primele plå¡i, în valoare de 21,6 milioane de euro, se vor face începând cu 15 mai, pentru cererile depuse pânå la data de 23 martie. Ulterior, va fi organizatå o a doua sesiune de depunere a cererilor de platå, plå¡ile urmând så se facå în al doilea semestru al anului 2023. ¥n plus, crescåtorii vor beneficia de compensa¡ii în valoare de 22 de milioane de euro pentru pierderile cauzate de råzboiul din Ucraina. Procesatorii vor beneficia de o primå de 10% din valoarea produc¡iei prelucrate în România. Tot pentru a sus¡ine pia¡a laptelui, Guvernul va extinde ¿i dezvolta “Programul pentru ¿coli” ¿i “Masa caldå în ¿coli” începând cu viitorul an ¿colar. Astfel, vor fi pregåtite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventeazå cursuri ¿colare, ¿i nu doar de trei ori pe såptåmânå ca pânå acum. Va fi actualizat ¿i pre¡ul pachetelor de care vor beneficia copiii ¿i fluidizarea procedurilor de achizi¡ie. De asemenea, Guvernul pregåte¿te cre¿terea numårului de ¿coli în care se

Daniel Frei este pre¿edintele Asocia¡iei Samus Lact din Satu Mare ¿i conduce Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul TaurinBovicoop. “Am în¡eles ¿i noi situa¡ia cå ace¿tia sunt banii disponibili. Au promis cå se va mai acorda o tran¿å de 22 de milioane de euro pentru pagube provocate Ionu¡ Lupu, director executiv la de råzboiul din Ucraina. Despågubiri Asocia¡ia Holstein.Ro, pare convins numai pentru vaca de lapte. cå lucrurile se vor îndrepta. Probabil cå vom putea depune do“Ne-am întâlnit cu premierul ¿i acum cumentele cel mai repede în iulie, dar a¿teptåm reac¡iile ¿i rezultatele. Noi am nu vom lua banii mai repede de septemcerut un ajutor de urgen¡å pentru fer- brie-octombrie. Sigur, va depinde de mieri. S-au identificat ni¿te variante numårul vacilor eligibile. Dacå vor fi tot care au fost acum ajustate. Se va efec- 300.000 de vaci eligibile, vom primi 73 tua monitorizarea la raft ca så vedem de euro pentru o vacå. exact ce se întâmplå pe filierå. MADR a propus så se acorde 1 euro Noi nu am cerut o anume sumå de pe anul de referin¡å 2018 la ANT. Însprijin. Am precizat cå avem ni¿te cepând cu ianuarie 2024, se va acorda pierderi pe care le evaluåm la 150-200 un ANT de 1 euro pe vacå pentru anul de euro pe lunå pentru o singurå vacå. de referin¡å 2018 ¿i 65 de euro pe vacå, Pornind de-aici, fiecare în¡elege ce pentru anul viitor.” vrea. Astea sunt cheltiuelile noastre ¿i Cum va interveni Guvernul pentru cu atât vindem laptele. A¿tept så våd ce reducerea pre¡ului laptelui în magaface premierul ¿i må rezum la ceea ce zine? Încå nu e clar. am convenit cu fermierii: så fim cât se “Ei au propus cå, pentru tot ce poate de discre¡i în perioada în care înseamnå lapte de pânå la 1,7 lei litrul, vine, astfel încât så vedem cå lucrurile vor face tot posibilul så nu depå¿eascå se vor materializa. E foarte posibil så nu 7 lei litrul la raft. Dacå pre¡ul la raft se materializeze, dar speråm cå va fi depå¿e¿te 7 lei, atunci magazinul ¿i ceva bun. Nu vreu så fac valuri”. procesatorul vor reduce pre¡ul cu 10%. acordå o maså caldå sau un pachet alimentar. În urma consultårilor derulate la Palatul Victoria, Guvernul, reprezentan¡ii procesatorilor ¿i ai re¡elei marilor magazine au convenit o reducere a pre¡ului pentru laptele de consum pe o perioadå de ¿ase luni.

Profitul Agricol 15/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR E posibil ca aceastå måsurå så ne dezavantajeze pe noi ¿i mai mult. De aceea, to¡i reprezentan¡ii asocia¡iilor au ie¿it contraria¡i de la întâlnire. Nu credem cå aceastå måsurå va fi în favoarea noastrå. Nu se pot controla to¡i procesatorii ca så ne putem încadra în acest pre¡.” Pânå la urmå, fermierii au cerut så fie invita¡i ¿i conducåtorii institu¡iilor statului, pentru a gåsi o solu¡ie comunå ¿i legalå. “N-am în¡eles gestul domnului primministru, care s-a retras un timp din salå cu retailerii ¿i cu procesatorii. Practic, a discutat separat cu ei. Vor fi fost ni¿te motive tehnice, de care noi nu trebuia så ¿tim...”, bånuie¿te Danie Frei. Sigur, un fermier bine informat ¿i cu sim¡ul umorului putea så presupunå cå premierul le-ar fi zis la separeu “partenerilor” cu fabrici ¿i magazine cå furå prea mult. Ideal ¿i normal ar fi ca premierul så decidå împår¡irea în trei a profitului final din vânzarea produselor lactate: 33% så råmânå la fermier, 33% ar fi suficient pentru procesatori, 33% så fie partea magazinelor care doar mutå marfa. În prezent, nici 20% din profitul final nu råmâne la cei care produc laptele integral. “Noi am cerut o discu¡ie deschiså între noi, adaugå Daniel Frei. Începem så discutåm despre un contract-cadru,

care ar putea fi un mic prim pas. Concepem acest contract-cadru conform Regulamentului 1234. Este vorba despre un contract dintre Bovicoop ¿i membrii APRIL, dintre membrii Federa¡iei ¿i APRIL. Fermierii trebuie så fe mai organiza¡i. I-am atras aten¡ie premierului cå laptele nu trebuie privit doar ca afacere. El are ¿i o laturå socialå. Noi trebuie så ¡inem aceastå afacere în zona ruralå, indiferent de poten¡ial. Laptele nu trebuie så ajungå prea scump la raft. De fiecare datå, ¿ocurile le înghi¡im noi, fermierii. Procesatorii ¿i retailerii ne-au transmis un mesaj clar: chiar dacå scade pre¡ul laptelui, noi trebuie så facem acela¿i profit. ªocurile din pia¡å au fost provocate de crizele multiple: pandemia, råzboiul, scumpirea energiei. De la fluctua¡iile care se produceau de la 3 la 4 ani, acum aceste ¿ocuri pe pia¡a laptelui revin la 6 luni. Nu ¿tiu câte ¿ocuri va putea så absoarbå vaca de lapte. Nu vor exista måsuri foarte eficiente câtå vreme procesatorii pot aduce lapte din afarå. Am cerut repezentan¡ilor MADR så ajute vaca de lapte fiindcå este în pråbu¿ire liberå. Eventual, Ungaria ¿i Polonia så scadå produc¡ia e lapte ¿i så se echilibreze astfel pre¡ul din ferme. Ungurii pot produce lapte la 1,70 lei

litrul fiindcå primesc subven¡ii ascunse. Voivodatele din Polonia acordå stipendii suplimentare pentru crescåtorii de vaci”. Ar fi fost instructiv så se discute ¿i despre suspiciunea privind faptul cå laptele natural din România este exportat ¿i procesatorii aduc în schimb înlocuitori în ¡arå. “Este principalul motiv pentru care noi am organizat protestul la Satu Mare, explicå Daniel Frei. Retailerii au în¡eles cå trebuie så separe produsele din lapte de produsele contrafåcute sau “cu urme de lapte”. ANSVSA ¿i ANPC au promis cå vor avea laboratoare acreditate în scurt timp pentru determinarea gråsimilor vegetale hidrogenate din produse ¿i cå vor da amenzi. “Eu zic cå s-au fåcut progrese foarte mari în magazine. Cam 90% din rafturi aratå cam cum ne-am fi dorit. Mai apare uneori margarina prea aproape de produsele din lapte, separatå doar de ni¿te pachete de drojdie. Cred, la fel ca Dorin Cojocaru, cå va cre¿te necesarul de lapte în septembrie-octombrie. Noi am avertizat asupra fenomenului.” Consultårile între fermieri, procesatori ¿i re¡elele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii.

Viorel PATRICHI

Nu se poate depista laptele praf. Dar altceva? Pre¿edintele APRIL, Dorin Cojocaru (foto), face apel la “responsabilitatea consumatorului” atunci când acest intrå în magazin sau când se uitå în frigider. “Vrem produse române¿ti mai ieftine? Reduce¡i pierderile ¿i neconformitå¡ile din flux. Vine criza alimentarå? Nu, vine criza portofelului. Risipa alimentarå o så se diminueze atunci când o så ne usture buzunarul. Cel mai bine ar fi ca etichetarea cu “Produs românesc” så fie lasatå voluntar, nu obligatoriu cum este acum în lege. De asemenea, trebuie scos procentul de lapte praf. Prezen¡a adaosului de lapte praf este oricum semnalatå Profitul Agricol 15/2023

pe etichetå ¿i acum, în conformitate cu Regulamentul 1169/2011. Laptele praf este lapte deshidratat, adicå la fel de natural ¿i nutritiv. Din acest motiv, adaosul lui în produse nu poate fi pus în eviden¡å prin analize de laborator, în consecin¡å nici procentul în care a fost adåugat. Adicå, legea introduce o obliga¡ie a cårei îndeplinire sau nu, nu poate fi controlatå.” Dacå ponderea laptelui praf nu poate fi depistatå în produsele lactate, ce så mai spunem despre al¡i înlocuitori? Fermierii cer så se verifice intrårile ¿i ie¿irile din fabricile procesatorilor pentru cå numai a¿a putem afla adevårul... 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

ANT-ul, o problem\ perpetuat\ Potrivit unei hotårâri votate la Bruxelles în urmå cu mai bine de doi ani, noua datå de referin¡å pentru ANT la bovine nu poate fi mai recentå de 1 iunie 2018. Aceastå datå va fi folositå pe tot parcursul exerci¡iului financiar 2023-2027.

drian Pintea, directorul general al APIA, a spus cå data istoricå a fost impuså ca så aducå situa¡ia mai aproape de zilele noastre, anul de referin¡å fiind acum 2018. “Aici vorbim strict de ANT 8, pentru bovine. Dacå în PNDR 2014-2020, data de referin¡å era 2013, începând de anul acesta, data de referin¡å este 2018. Astfel, categoric se modificå, vor fi al¡i beneficiari, sau poate aceia¿i, care au avut animale în 2018. Aceastå datå va råmâne pânå în 2027”, a precizat Adrian Pintea.

o¡i fermierii cu care am discutat despre anul de referin¡å erau revolta¡i cå oameni care nu mai au nicio vacå pot lua bani pentru animale fantomå încå ¿apte ani. Autoritå¡ile au tot dat din stânga în dreapta, au motivat cå nu se poate, au amânat ani la rând rezolvarea ¿i au fåcut pânå la urmå o concesie oarecare. Cei care solicitå anul acesta ajutorul na¡ional tranzitoriu, ANT, bovine sector carne trebuie så de¡inå la data solicitårii minim 30% din efectivul avut la data de referin¡å, precizeazå Ordinul ministrului agriculturii privind condi¡iile de eligibilitate la plata subven¡iilor. “În sectorul zootehnic se acordå ajutoare na¡ionale tranzitorii, ANTZ, a¿a cum sunt prevåzute la art. 1 alin. (5) lit. b) din Hotårârea Guvernului nr. 1.571/ 2022 privind stabilirea cadrului general de im-

plementare a interven¡iilor aferente sectoarelor vegetal ¿i zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finan¡ate din Fondul european de garantare agricolå ¿i de la bugetul de stat. Termenii se definesc astfel: a) perioada de referin¡å este perioada cuprinså între data începerii depunerii cererii de platå a anului anterior ¿i ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii de platå a anului curent; b) data de referin¡å este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii de platå a fiecårui an de depunere pentru exploata¡iile nou-înfiin¡ate; Fermierii care au vaci eligibile la ANT încaseazå un sprijin de 67,25 de euro pe cap de animal, iar pentru laptele livrat, ANT este la o valoare de platå de 19,38 de euro pe tonå. Cuantumurile finale, stabilite de APIA pentru Ajutoarele Na¡ionale Tranzitorii pentru sectorul de cre¿tere a vacilor sunt: ANTZ 7 - sector lapte bovine. Plafon: 18.524.000 euro. Cuantum: 19,3898 euro/tonå lapte ANTZ 8 - sector carne bovine. Plafon: 77.847.000 euro. Cuantum 67,2574 euro/cap de animal

De sat pentru toate bovinele eliprecizat cå ANTZ 8 este înca-

gibile, indiferent dacå ele sunt din rase de carne, rase de lapte sau meti¿i. Plata se face pentru exploata¡iile cu minim trei animale eligibile. Anul 2023 este anul constituirii dreptului de primå pentru ANTZ 7, ajutor na¡ional tranzitoriu vaca de lapte, subven¡ie achitatå fermierilor de la bugetul de stat. “Condi¡iile de acordare ANTZ 7 sunt stabilite în func¡ie de data înfiin¡årii ¿i perioadei de referin¡å a exploata¡iei cu cod ANSVSA. Data de înfiin¡are a exploata¡iei este data intrårii primului animal (din specia bovine/ovine/caprine/

porcine) în exploata¡ie. Pentru fermierii care au valorificat o cantitate de minim 3 tone lapte în exploata¡ii cu cod ANSVSA, înfiin¡ate pânå la data de 31.12.2018, perioada de referin¡å este 01.01-31.12.2018. Pentru fermierii care au valorificat o cantitate de minim 3 tone lapte în exploata¡ii cu cod ANSVSA, înfiin¡ate în intervalul cuprins între 01.01.2019 28.02.2023, perioada de referin¡å este 01.03.2022- 28.02.2023. În cazul fermierilor care solicitå ANTZ 7 în exploata¡ia cu cod ANSVSA cu perioadå de referin¡å 01.0131.12.2018, interven¡ia se acordå dacå se îndeplinesc cumulativ urmåtoarele condi¡ii: - la data solicitårii ANTZ 7 exploata¡ia este înregistratå în Banca Na¡ionalå de Date; - la data solicitårii, în exploata¡ia cu cod ANSVSA cu an de referin¡å 2018, fermierul a produs ¿i valorificat o cantitate de minim 30% din cantitatea produså ¿i valorificatå în anul 2018; - fermierul a produs ¿i valorificat o cantitate de minim 3 tone de lapte, în perioada 1.01-31.12.2018. Persoana fizicå poate solicita ANTZ 7, în exploata¡ia cu cod ANSVSA, cantitatea produså ¿i valorificatå în perioada de referin¡å de PFA/II/IF, dacå: - solicitå ANTZ 7 în exploata¡ia cu cod ANSVSA din perioada de referin¡å; - exploata¡ia cu cod ANSVSA este înregistratå în BND la data solicitårii ANTZ 7; - solicitantul persoanå fizicå face dovada cå a fost administratorul PFA/II/IF, ¿i - PFA/II/IF este radiatå/închiså la data solicitårii ANTZ 7. ANTZ 7 nu se supune controlului la fa¡a locului”, precizeazå APIA. De ce så mai verificåm numårul vacilor?

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 15/2023

MA{INI & UTILAJE Tamburi Casella, iriga]ii f\r\ risip\ Sistemele de iriga¡ii Casella, aflate în portofoliul AgroConcept, economisesc timp, bani ¿i apå. Compania propune fermierilor echipamentul de irigat model LLS 110/680, care are roata de suport a conductei de polietilenå cu o curburå mare, ceea ce asigurå înfå¿urarea corectå a tubului, o cådere de presiune scåzutå ¿i o duratå mare de via¡å a conductei. Un alt atu al acestui echipament îl reprezintå furtunul din polietilenå cu o grosime diferen¡iatå, pentru a evita riscul de ovalizare sau de alungire. Sistemul este dotat cu un motor diesel cu aprindere electricå, pentru ac¡ionarea func¡iilor hidraulice, fixat pe ¿asiul utilajului. Iatå ¿i alte avantaje care sporesc eficien¡a ¿i productivitatea opera¡iunilor

de irigat cu modelul Casella LLS 110/680: - recuperarea furtunului se face hidraulic, cu hidromotor ¿i compensator de vitezå mecanic,

- echipamentul dispune de calculator de comandå a timpului de udare, - pompa pentru amorsare este ac¡ionatå electric. Arpad DOBRE

Economii cu înc\rc\torul JCB Agri NHR Agropartners continuå livrårile de încårcåtoare JCB. Un model cu bra¡ telescopic JCB 542-70 Agri a ajuns în urmå cu câteva zile la un fermier din jude¡ul Giurgiu. Utilajul are motor JCB EcoMax (Tier 4 final), sistem de reducere cataliticå selectivå ¿i o putere de 145 CP. Încårcåtorul are o capacitate maximå de ridicare de 4.200 kg ¿i o înål¡ime maximå de ridicare de 7 m, poate atinge viteza maximå de 33 km/h, este dotat cu transmisie JCB cu 4 trepte Powershift ¿i schimbåtor de viteze tip joystick ¿i are de 3 moduri de virare cu aliniere automatå: cu 2 ro¡i, cu 4 ro¡i sau “crab”. Printre op¡iunile incluse în configura¡ie se numårå: - sistemul de monitorizare prin satelit (Livelink), - softul de utilizare in limba românå, - controlul automat al cupei cu un buton pe joystick, pentru a u¿ura golirea Profitul Agricol 15/2023

completå, - sistemul hidraulic regenerativ, prin care for¡a gravita¡ionalå ajutå la coborârea ¿i retragerea bra¡ului telescopic pentru cre¿terea productivitå¡ii ¿i reducerea

Cabina are aer condi¡ionat, iar nivelul de zgomot din interior este de maximum 69 dBA. Scaunul are suspensie pneumaticå ¿i senzori de prezen¡å a operatorului.

Arpad DOBRE

timpilor mor¡i ¿i a consumului de carburant.

MA{INI & UTILAJE

Claas Arion 470, putere maxim\, consum redus Tractorul Claas Arion 470 Hexashift ¿i-a demonstrat calitå¡ile remarcabile referitoare la eficien¡å ¿i putere în cadrul testului de performan¡å DLG PowerMix, un test german recunoscut interna¡ional.

odelul de tractor considerat de Claas vârful de lance al popularei serii Arion 400 a consumat în timpul testului cu 16% mai pu¡in carburant ¿i a dezvoltat sus¡inut o putere remarcabilå, fapt demonstrat în måsuråtorile de trac¡iune.

Teste extinse Centrul de testare DLG a supus mai întâi modelul Arion 470 la teste extinse de performan¡å ¿i de consum de carburant pe dinamometrul pentru priza de putere ¿i pe cel cu role. Rezultatele ini¡iale pentru frâna prizei de putere au aråtat cå Arion 470 este un tractor robust, dar în acela¿i timp economic. Pânå la 106,1 kW (144,25 CP) din puterea de 114 kW

(155 CP) au fost utiliza¡i de priza de putere - o valoare de top. Cuplul maxim de 600 Nm ¿i o cre¿tere de 34% a cuplului au fost, de asemenea, impresionante. Tractorul a consumat doar 242 g/kWh (la tura¡ia nominalå) sau 224 g/kWh (la puterea maximå) de carburant diesel plus 25 g/kWh AdBlue fiecare - potrivit speciali¿tilor, acestea sunt valori de top. În practica PowerMix sunt simulate pe bancul de testare diverse opera¡iuni de lucru pe teren. În aceste condi¡ii, cu 270 g/kWh, plus 21 g/kWh AdBlue, economia este, în medie, cu aproape trei procente mai mare decât media tuturor tractoarelor testate pânå în prezent prin DLG PowerMix.

Trac¡iune remarcabilå Valorile pentru lucrårile de trac¡iune grele ¿i medii cu pluguri ¿i cultivatoare ies în eviden¡å în mod deosebit, iar aici, candidatul testului de la Le Mans a consumat cu aproximativ 6 procente mai pu¡in decât media. În ciuda raportului putere/greutate redus, de doar 51 kg/kW (37,51 kg/CP), Arion 470 transformå o cantitate deosebit de mare de putere a motorului în putere de trac¡iune. Datoritå acestui lucru, tractorul atinge o putere maximå de trac¡iune impresionantå, de 98,1 kW (133,38 CP), adicå semnificativ mai mult decât pot oferi multe tractoare mai grele din aceastå claså de performan¡å.

Consum eficient la transport Arion 470 s-a dovedit a fi ¿i mai economic în timpul transportului: aici, valoarea consumului de 351 g/kWh (plus 32 g/kWh AdBlue) la 40 km/h este cu 16,1 procente mai scåzutå fa¡å de medie. Tractorul de test a fost echipat cu transmisia cu ¿ase trepte de vitezå Hexashift, care permite o vitezå maximå de 40 km/h la 1.660 rpm, reducând astfel consumul de carburant. Arpad DOBRE 44

Profitul Agricol 15/2023

MA{INI & UTILAJE

Teren bine preg\tit cu plugul Lemken Diamant Cerin¡ele pentru pluguri reversibile semi-purtate mai eficiente ¿i mai productive sunt din ce în ce mai mari. Cu plugul reversibil semi-purtat Diamant 16, Lemken vine în întâmpinarea acestor cerin¡e ridicate în ceea ce prive¿te manevrarea facilå, calitatea muncii ¿i rentabilitatea ridicatå. Dicor Land oferå în aceastå perioadå fermierilor plugul Lemken Diamant 16 6 L100 la un pre¡ special, de 39.990 euro (pre¡ vechi - 48.857 euro), oferta fiind valabilå pânå la sfâr¿itul lunii aprilie, în limita stocului disponibil. Plugul este deosebit de manevrabil ¿i productiv, efectueazå o lucrare preciså ¿i de calitate ¿i poate întoarce cu u¿urin¡å inclusiv la capetele înguste de tarla. Iatå ¿i câteva specifica¡ii tehnice: - necesar de putere de la tractor minimum 150 CP,

- cadru 160 x 160 x 10 mm, - greutate - 2.830 kg, - numår de trupi¡e - 6, - lå¡ime de lucru/trupi¡å (reglabilå, în cm) - 33, 38, 44, 50, - garda la sol - 80 (85) cm,

- reglarea mecanicå a adâncimii, - sistem de siguran¡å cu ¿urub de forfecare, - manual pentru operator în limba românå.

Arpad DOBRE

{enile pentru miniînc\rc\toare Dupå ce la finele anului trecut a prezentat, în premierå, prima sa serie de ¿enile din cauciuc, Agriforce BK

T71, pentru aplica¡ii agricole, BKT a anun¡at lansarea unei noi game de ¿enile, Multiforce BK T91. A fost proiectatå pentru încårcåtoare compacte pe ¿enile (binecunoscutele miniîncårcåtoare) utilizate la manipularea materialelor, atât în industrie ¿i construc¡ii, cât ¿i în agriculturå. Noua ¿enilå este pregåtitå de lansarea pe pie¡ele interna¡ionale în urmåtoarele såptåmâni. Este conceputå pentru a rezista condi¡iilor dure, în spe-

cial pe suprafe¡e dificile precum asfaltul agresiv, noroiul, rocile, de¿eurile ¿i terenul accidentat. O altå caracteristicå distinctivå a Multiforce BK T91 este performan¡a sa de manevrare cu u¿urin¡å chiar ¿i în spa¡ii restrânse, fårå så deterioreze bunurile ¿i nici så afecteze mediul înconjuråtor. Fabricatå din materiale rezistente la abraziune ¿i uzurå, noua serie de ¿enile asigurå un ciclu de via¡å îndelungat al produsului. Drept urmare, este foarte potrivitå pentru o varietate de condi¡ii ale suprafe¡elor de drum sau off-road, precum solul argilos, noroiul, asfaltul, pietri¿ul ¿i nisipul.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 15/2023

MA{INI & UTILAJE

Kuhn Maxima 3, în oferta IPSO Agricultur\ Gama de semånåtori Kuhn Maxima 3 cuprinde nu mai pu¡in de 12 modele. Astfel, fiecare are de unde alege, în func¡ie de mårimea fermei sau a structurii de culturi.

Maxima 3 se pot semåna porumb, floareasoarelui, sfeclå de zahår, rapi¡å, sorg, soia, fasole ¿i altele. Câteva dintre avantajele folosirii gamei de semånåtori Kuhn Maxima 3, a¿a cum ne-a fost enumerate de cåtre speciali¿tii IPSO Agriculturå, importatorul autorizat al mårcii Kuhn în România: - plasarea bob cu bob a semin¡elor; - påstrarea distan¡ei optime prevåzute de tehnologie, astfel cå plantele nu intrå “în competi¡ie” între ele, iar randamentul prevåzut este atins; - reglaje simple ¿i efort redus pentru operator; - precizie înaltå a semånatului chiar ¿i la viteze mari de lucru;

Profitul Agricol 15/2023

- ratå variabilå de semånat, datoritå controlului electric al fiecårei unitå¡i de semånat în parte. Dar cum pot decide fermierii care este modelul de semånåtoare care li se potrive¿te cel mai bine? Aici conteazå (¿i) mårimea. La semånatul suprafe¡elor mici ¿i medii sunt recomandate modelele Kuhn Maxima: - TS - pe 6, 7 sau 8 rânduri, - TD - pe 6 rânduri, - TDL - pe 7 rânduri, - TI - pe 6 rânduri, - TI L - pe 8 rânduri, - TRR - pe 8 rânduri. Aceste modele sunt eficiente la semånatul culturilor prå¿itoare la distan¡e de la 37,5 cm la 80 cm între rânduri ¿i au lå¡imi de transport de la 2,55 m la 3,5 m. Pentru o productivitate sporitå în ferme mari alegerea fermierilor se poate îndrepta cåtre alte 6 modele Kuhn Maxima: - TIM - pe 6 sau 7 rânduri, - TIM L - pe 8 sau 9 rânduri, R - pe 8 sau 9 rânduri,

- RX - de la 8 la 12 rânduri, - RXL - pe 11 sau 12 rânduri, - RT - pe 8 rânduri. ªi la acestea distan¡ele între rânduri variazå de la 37,5 cm la 80 cm, iar lå¡imile de transport sunt de 3 m sau de 3,5 m. Semånåtorile Kuhn Maxima 3 pot efectua un semånat de precizie în teren pregåtit conven¡ional (arat + discuit) sau cu lucråri minime (minimum tillage). Pe de altå parte, cele 12 modele au unitå¡i de semånat tip Maxima 3, cu buncåre de semin¡e de câte 50 l. În func¡ie de cerin¡ele ¿i bugetul fermierilor, IPSO Agriculturå poate oferi aceste semånåtori cu unitå¡i în varianta cu ac¡ionare mecanicå sau cu ac¡ionare electricå. Alegerea variantei cu echipare electricå vine cu o serie de avantaje. În primul rând, mai mult confort pentru operator, deoarece ajustarea densitå¡ii de semånat se poate face direct din cabinå. În plus, prin sistemul electric de ac¡ionare este posibilå aplicarea unei rate variabile de semånat, ceea ce oferå fermierilor posibilitatea utilizårii la maximum a poten¡ialului terenului ¿i reducerea costurilor, prin excluderea supraînsåmân¡årii ¿i realizarea unei culturi omogene, cu randament scontat.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY

Cavalerii z\pezilor Urcu¿ul de aprilie cåtre a¿a-numitele båtåi ale coco¿ilor-de-munte echivaleazå întotdeauna cu o aventurå, înså, în primåvara aceasta, dupå recenta serie de ninsori aduse de aprigul vortex polar invocat de meteorologi, numai gândul de a te råzboi cu zåpada pânå la brâu reprezintå o probå de curaj. A fi martor la rotitul gotcanilor, la cumpåna dintre noapte ¿i zi, dupå un drum anevoios parcurs pe întuneric, nu e la îndemâna oricui, dar råsplåte¿te din plin efortul, chiar fårå o finalitate propriu-zis cinegeticå. Indiferent de starea vremii, maiestuoasele påsåri au fost proiectate så-¿i ducå la bun sfâr¿it misiunea procreårii, cu tot ritualul nup¡ial, discret ¿i totodatå spectaculos. În lumea lor sålbaticå, tenebroaså ¿i aparent ostilå, gotcanii sunt la ei acaså; acolo, noi suntem intru¿ii. În ce ne prive¿te, dacå socotim ca principal obstacol zåpada groaså, greu de biruit mai cu seamå în urcu¿ stra¿nic, så luåm aminte la firescul mobilitå¡ii acestor vietå¡i care, dacå nu scurteazå distan¡ele pe calea aerului, cu ajutorul aripilor puternice, atunci plutesc realmente pe albul scrobit al omåtului, fårå så afunde în nåme¡i, gra¡ie vârzobilor. Ace¿tia constituie forma¡iuni cornoase caduce, cu aspect de pieptene, dezvoltate sezonier pe marginile degetelor, în Profitul Agricol 15/2023

ideea de a måri suprafa¡a de contact a corpului cu cea a zåpezii ¿i de a facilita deplasarea fårå poticneli a tetraonidelor pedestre. Vârzobii cresc toamna târziu ¿i cad la sfâr¿itul primåverii, func¡ionând, a¿adar, ca o remarcabilå adaptare la vicisitudinile lungului anotimp hibernal, la munte. Omul a preluat ingeniosul patent natural, fåurindu-¿i propriii vârzobi, numi¡i ¿i rachete, întâi din lemn, apoi din alte materiale, ata¿abili la bocanci sau cizme, pentru u¿urarea mersului pe zåpadå. Misterioasele tetraonide au fascinat dintotdeauna. Parcurg acum, cu dic¡ionarul alåturi, douå cår¡i în limba germanå, netraduse încå în românå: „Einige Jagdreisen in Ungarn” (Câteva incursiuni cinegetice în Ungaria), Viena, 1881, de Rudolf de Habsburg, ¿i „In den Karpaten zu Hause” (În Carpa¡i, acaså), Hamburg ¿i Berlin, 1966, de Vladimir Böhm. Amândoi de sorginte austriacå, dar fårå ca, probabil, så-¿i intersecteze pa¿ii vie¡ii, datoreazå Bucovinei momente de înål¡åtoare tråire vânåtoreascå. De la cel dintâi, prin¡ suicidar al Casei Imperiale Habsburgice, memoria locurilor påstreazå ¿i aståzi urme ale vechiului drum „Rudolfsteig”, pe ruta Viena-Cernåu¡i-Argel, punct terminus fiind sobra caså de vânåtoare de pe valea Moldovi¡ei, edificiu fåcut så

dåinuie la poalele Obcinii Feredeului. Pe reversul plåcilor de ¡iglå ale acoperi¿ului, parcå abia ie¿ite din fabricå de¿i mai mult decât centenare, se cite¿te limpede ¿i aståzi „Cernowitz”… Prin¡ul Rudolf, fascinat de „magnificele sålbåticii ale Carpa¡ilor”, remarcå aici mândrul coco¿-de-munte, coco¿ul negru (coco¿ul-de-mesteacån) ¿i coco¿ul-de-alun (ierunca), în numår mare, dar ¿i profilul localnicilor, „vlahi al cåror chip poartå caracterul latin ¿i adevårat romanic, amintind de statuile vechilor gladiatori (…), cu tråsåturi faciale frumoase”. În esen¡å de facturå cinegeticå, volumul cuprinde ¿i interesante nota¡ii de facturå istoricå, geograficå ¿i etnograficå, redate într-un stil accesibil ¿i captivant. Consilierul silvic Vladimir Böhm a fost un råsfå¡at al sor¡ii. Vânåtoarea, dupå cum reiese din paginile cår¡ii, i-a fost preocupare de cåpåtâi. De la bun început, ¿i-a dorit så fie repartizat în Bucovina, atras de magnetismul carpatic. Numai dacå råmânem în aceea¿i sferå a gotcanului, trebuie så recurgem la propriile mårturisiri ale ahotnicului autor privitoare la palmaresul cinegetic al deceniilor petrecute aici: „Sunt aproape de 200, i-am împu¿cat în majoritate cu glon¡”, cel mai greu având 4,6 kilograme. Un merit care nu i se poate nicicum nega lui Vl. Böhm este acela cå î¿i nota scrupulos tot ceea ce considera semnificativ în preumblårile sale prin sihåstrii: „Sunt vânåtori ¿i chiar silvicultori cårora nu le paså de aceste lucruri: nu î¿i meritå numele.” Acum, la un secol dupå consumarea ispråvilor vânåtore¿ti ale „båtrânului lup singuratic, care prefera så-¿i petreacå nop¡ile în pådure, decât în vizuina lui” de la Cârlibaba – cum consemneazå editorii –, cuvintele sale pot pårea, fatalmente, vetuste. Din fericire înså, cavalerii zåpezilor sunt tot acolo, în cetå¡ile lor de smarald ¿i cle¿tar, ascunse de ochii muritorilor de rând.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

Primul brunch din 2023 în }ara Morilor de Ap\, la Rud\ria

23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. Este prima datå când aceasta are loc în Europa. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 50

Vine primåvara ¿i se reia tradi¡ia brunch-urilor prin satele bånå¡ene. Primul brunch de anul acesta va avea loc în ºara Morilor de Apå, la Rudåria, jude¡ul Cara¿-Severin, pe 22 aprilie. Deliciosul eveniment este ini¡iat de Acaså în Banat, cu sprijinul Primåriei comunei Eftimie Murgu. Nicoleta Trifan, organizatoare, a explicat: “Tot am vorbit de faimoasa cole¿å cu brânzå friptå, ¿i iatå cå acum ve¡i avea

ocazia så ¿i o gusta¡i. Mai mult, va fi ¿i pitå de caså fåcutå cu fåinå de grâu, måcinatå la moara Bru¿oanea, colåre¡i cu lapce ¿i muuuulte alte bunåtå¡i cu care såtenii de la Rudåria îi vor întâmpina pe musafiri”. Primåria îi îndeamnå pe turi¿ti så descopere re¡ete culinare inedite ale locului, så întâlneascå ¡årani autentici ¿i så se bucure de o zi în Valea Almåjului la o maså delicioaså, la Rudåria! Morile de apå, ce formeazå cel mai mare complex mulinologic din Europa de Est, reprezintå doar un pretext så descoperi¡i zona, unde tradi¡iile se strecoarå între ingredientele din farfurie ¿i dau mâncårurilor gusturi de neuitat.

Gh. MIRON

ORIZONTAL: 1) Lideri ai opozi¡iei – Se înfige la båtaie; 2) Nivel inferior la cursuri – A încheia cu strålucire; 3) Plini de vioiciune – Rocade 9 10 la tron! 4) În plinå larmå! – A se vindeca de pojar; 5) Mijloc de råspândire a culturii – Iute la sorcovå; 6) Rezulta¡i din adunare; 7) Atins de sågeata lui Eros; 8) Veche bazå militarå – Aflatå la ie¿irea din Mamaia! 9) Înclinat spre mica ciupealå – Fåcut de zidar; 10) Cele cu însemnåri superficiale.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 14/2023 ORIZONTAL: PELICAN - CP; UNICA - ATOL; FEL - MISIVA; RAPID - SAC; SG - ALEGERI; CIOCANE - SN; LIFT - TACIT; I - SIGILATA; PREZICATOR - INTARATARI.

VERTICAL: 1) Prime¿te leafa la lichidare – O nucå puså pe foc; 2) A se opri la uzinå – Certificat de bunå purtare; 3) Interpret remarcat pe plan interna¡ional; 4) Propus pentru schimb – Prinse la copcå; 5) Bate în ro¿u; 6) Termen de prezentare – Tratate cu picåturi; 7) Înva¡å la serviciu – U¿ile de la… dulap! 8) Suitå la cap! – Fructele mâniei; 9) A¿ezat în intersec¡ie; 10) Mintea de pe urmå. Profitul Agricol 15/2023

Profitul Agricol nr. 15, din 2023

Articles inside

Primul brunch din 2023 în }ara Morilor de Ap\, la Rud\ria

Cavalerii z\pezilor

Kuhn Maxima 3, în oferta IPSO Agricultur\

{enile pentru miniînc\rc\toare

Teren bine preg\tit cu plugul Lemken Diamant

Claas Arion 470, putere maxim\, consum redus

Economii cu înc\rc\torul JCB Agri

MA{INI & UTILAJE Tamburi Casella, iriga]ii f\r\ risip\

ANT-ul, o problem\ perpetuat\

Premierul [i vaca românului

CRE{TEREA ANIMALELOR Legea porcului electoral

Intersec]ia dintre agricultur\ [i progresele digitale

BASF Smart Technology, solu]ia pentru protec]ia legumelor

Un program pentru cartoful de consum

VIA [iLIVADA Tot mai mul]i tineri în Programul Tomata

Amenin]\rile din cultura de ov\z

Seipro - alternative bio pentru condi]iile de stres

Opiniile, consultan]a cea mai accesibil\ fermierilor

Tehnologia complet\ împotriva buruienilor

China va deveni cel mai mare importator de grâu din lume

Frigul a blocat campania de prim\var\ de la SCDA Lovrin

Saaten-Union reinventeaz\ platforma de la Drajna

VEGETALE Investi]ii pentru extinderea sistemului antigrindin\

Adama România d\ startul programului de loializare Adama Cash¡

VIA}A COMPANIILOR Agricover se preg\te[te de listare la Bursa de Valori

Pre]uri [i pie]e Scade produc]ia de porumb

Va cre[te produc]ia de grâu

Soia

Pre]uri [i Pie]e

UE critic\ interzicerea importurilor din Ucraina

Magazinele britanice ieftinesc laptele

ONU, dispus\ s\ ofere concesii Rusiei

Motivul pentru care Comisiei nu-i pas\ de pierderile fermierilor

S\pt\mâna Patimilor Agriculturii

S|PT|MÂNII mo]iune cu final a[teptat

O problemå greu de rezolvat