CULTURI VEGETALE
Fungii intr\ în tehnologia de trecere la no-till Fermierul constån¡ean Theodor Ichim a trecut anul acesta, cu toatå suprafa¡a (3.000 ha), la no-till. Vicepre¿edintele FAPPR a pledat în fa¡a colegilor såi în favoarea folosirii produselor organice în condi¡ii de stres hidric, mai ales a produselor care stimuleazå activitatea microbianå, cu accent pe fungi. Pentru a facilita trecerea la no-till, este necesar ca solul så fie bine afânat, considerå Ichim. Iar aici intervin fungii.
Pe
lângå procentul de humus, un bun indicator pentru sånåtatea solului este raportul dintre fungi ¿i bacterii. Fungii au un rol capital în afânarea solului, stocarea carbonului în sol ¿i în gestionarea apei. Solul forestier are un raport de 60% fungi, 40% bacterii ¿i stocheazå carbon. Vestea proastå e cå solul arabil intens cultivat cu tehnologii clasice con¡ine un raport de 10% fungi, 90% bacterii. ªi emite mai mult carbon decât stocheazå. Vestea bunå e cå existå solu¡ii rapide pentru echilibrarea raportului dintre bacterii ¿i fungi. Pe unele câmpuri din Bårågan s-au putut observa båltiri ¿i dupå precipita¡iile de circa 20 l/mp de la începutul lunii. Teoretic, având în vedere faptul cå a fost secetå timp de douå luni, apa ar fi trebuit så se infiltreze rapid în sol. Båltirile, în aceste condi¡ii, sunt un semn de compactare extremå a solurilor. Hifele fungilor decompacteazå solul 26
Theodor Ichim
mai bine decât aråtura, ¿i cresc capacitatea solului de a infiltra, stoca ¿i restitui apa plantelor de culturå. Aereazå solul, îi cresc rezisten¡a la eroziune ¿i la formarea crustelor. Totodatå, ajutå rådåcinile så absoarbå mai bine apa cu sårurile minerale din sol. Nu în ultimul rând, genereazå humus. “Miceliul realizeazå o micro-fisurare a solului - formând micro-porozitå¡i. Hifele sunt de circa 100 de ori mai sub¡iri decât rådåcinile ¿i le deschid calea acestora pentru explorarea solului. Fungii se asociazå simbiotic cu rådåcinile ¿i formeazå micorize, care exploreazå un volum mai mare de sol. Mai mult, în condi¡ii de secetå, fungii cedeazå o parte din apå plantelor, fiindcå dacå acestea mor, nici ei nu vor supravie¡ui”, explicå Sebastien Record, Country manager Gaïago, companie specializatå în solu¡ii pentru restaurarea solurilor degradate. Miceliul genereazå un fel de lipici organic, care îmbinå particulele de sol, le ajutå så fie mai structurate. De aici rezisten¡a la formarea crustelor. Prin metabolismul lor, bacteriile genereazå 85% CO2 care se degajå în atmosferå, doar 15% fiind stocat în sol
¿i instabil. Fungii genereazå 50% CO2 stocat stabil în sol ¿i eliminå doar jumåtate din dioxidul de carbon în aer. Fungicidele sunt, evident, inamicul numårul unu al fungilor. De aceea, nu este indicatå aplicarea de îngrå¿åminte organice (balegå) pe solurile cu paie care au fost stropite cu fungicide. Efectul pentru produc¡ii va fi anulat. Nutrigeo, un produs al companiei franceze Gaïago, con¡ine un amestec care stimuleazå dezvoltarea fungilor: un stimulator al germina¡iei sporilor, nutrien¡i care asigurå dezvoltarea ciupercilor pânå în faza de “adolescen¡å”, un inhibitor pentru bacterii. Produsul poate fi aplicat cu un sprayer sau prin fertigare, de regulå primåvara sau toamna, când existå umiditate (ideal, cu 2-3 zile înainte de ploi) ¿i temperaturile nu sunt nici foarte ridicate, nici scåzute. Efectul produsului este imediat ¿i dureazå pânå la câteva luni. Aplicårile repetate duc la o restructurare a solului în 2-5 ani, în func¡ie de cât de compactat este.
Robert VERESS Profitul Agricol 43/2023
