Biz 189- Luxul redevine lux by Revista Biz

Biz

JACK WELCH DESPRE UTILITATEA PROFESIONAL~ A TWITTER

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

D RD AR VA RV HAR EXCLUSIV REV W IEW EVIE BUSINESS em S` \n]eleg l consumatoru esiune de dup` rec

Nr. 189 • 15 noiembrie 2009 – 31 ianuarie 2010 • 4,9 lei

Nr. 189

LUXUL REDEVINE LUX Pentru tradi]ionalii produc`tori, dar [i pentru antreprenorii din industria luxului, 2009 a \nsemnat trezirea la realitate. Pentru mul]i consumatori acest an a reprezentat excluderea din exclusivism. Se strâng rândurile, iar luxul revine la statutul de odinioar`.

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

Un 2010 plin de oportunit`]i

GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN - FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN - RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE - RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU - MARKETING OVIDIU VITAN - INTERNA}IONAL

Editor Sport GEORGIANA MECU

Director publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate ANA MARIA MARDAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Brand Manager ALINA MIHAI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 004-031.060.12.17, 031.060.12.18, 031.060.12.19, 031.060.12.20, 031.060.12.21 Fax: 004-031.060.12.22 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380 Tipografie: MASTER PRINT SUPER OFFSET

Am trecut de 2009! Cu bune [i rele, am reu[it s` trecem peste tot ce a avut de oferit acest an de cump`n` [i s` ne g`sim un echilibru. Nu a fost u[or, pentru nimeni. Nici pentru corpora]ii, nici pentru antreprenori. Mul]i dintre cei care n-au \nchis companiile au avut pierderi mari [i foarte mari. Pe de alt` parte, mul]i oameni au r`mas f`r` un loc de munc`. Pu]ini au fost cei care au r`mas neafecta]i. Cum bine [ti]i, nici \n presa scris` 2009 nu a trecut f`r` s` lase urme. Mai multe publica]ii au avut de suferit, altele au fost \nchise sau trecute pe online. Echipele au fost restrânse, iar salariile reduse. Tendin]a prop`v`duit` sus [i tare este c` oricum moare printul [i c` presa se mut` pe online. Cu siguran]`, viitorul ne rezerv` multe surprize. Frumoase sau mai pu]in frumoase. Revistele de business vor continua s` apar`, \ns`, pe print. Pe lâng` pasiunea sau obi[nuin]a de a citi online, oamenii de afaceri [i oamenii \n general vor dori \n continuare, ani buni de acum \nainte, s` r`sfoiasc` reviste. S` simt` mirosul proasp`t de hârtie [i cerneal`, s` se bucure de o fotografie de calitate a[ezat` excelent \n pagin`. Suntem convin[i c` va fi a[a. Suntem convin[i c` nici revistele bune [i nici c`r]ile bune nu vor disp`rea. A[a cum [tim c` ne a[teapt` un viitor pentru care trebuie s` demonstr`m zilnic c` suntem buni [i avem un produs bun. Calitatea, unicitatea [i exclusivismul se vor eviden]ia. Vor pozi]iona \n preferin]ele cititorilor ziarele, revistele [i c`r]ile. Abordarea subiectelor [i stilul editorial vor face legea \n viitor [i vor decide numele care r`mân sau nu pe print. Noi pariem pe Biz. {i \n 2010, [i \n anii care vor veni. Suntem preg`ti]i pentru acest an care se anun]` la fel de greu ca 2009. Sau chiar mai r`u. Suntem convin[i c`, \n ciuda marilor provoc`ri pe care ne-a pus s` le \nfrunt`m, criza a cernut lucrurile, iar rezultatele se vor vedea \n 2010. Mai mult, suntem convin[i c` \n criz` sunt [i oportunit`]i. Oportunit`]i pe care, al`turi de echipa Biz, v` urez s` le identific`m [i s` le fructific`m! Biz

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Urm`torul num`r al revistei Biz va ap`rea pe 1 februarie 2010

Biz

sumar

BIZ 189

COVER STORY Luxul redevine lux pagina

AGEND~

MANAGEMENT

4 {tiri 6 Interviu: Mihail Marcu, ac]ionar MedLife 8 {tiri 10 Interviu: Andreea N`stase, Corporate Communication Manager, Ro[ia Montan` Gold Corporation 11 România, mai profitabil` decât Polonia [i Rusia

64 Lideri la drum cu cea]` 66 Reconversie spre succes – Nora Ioni]`, consultant independent la Evolution Media

OAMENII BIZ

HARVARD HARVARD BUSINESS REVIEW BUSINESS REVIEW S` \n]elegem consumatorul de dup` recesiune pagina

16 Re]eta succesului Joseph Hadad – Casa Vernescu Nicolae Lic` – JW Marriott Bucharest Clayton Powell – Athénée Palace Hilton Georges-André Rognard – Restaurant Paparazzi

GADGETS 74 Ce ]ine Mo[ Cr`ciun \n bra]e? MOTOR 78 Ultralux pentru 2010

EXCLUSIV 80 Jack & Suzy Welch

22 O poveste despre muzic` [i bani 24 Optimismul prinde bine \n afaceri

Pentru tradi]ionalii produc`tori, dar [i pentru antreprenorii din industria luxului, 2009 a \nsemnat trezirea la realitate. Pentru mul]i consumatori acest an a reprezentat excluderea din exclusivism. Se strâng rândurile, iar luxul revine la statutul de odinioar`.

GREEN 26 CSR bun, CSR responsabil

INTERVIUL BIZ

pagina

ANALIZ~

28 Laura Florea, Managing Partner Point la Public Affairs

DOSAR 53 Avoca]i de business

MARKETING 62 Semne bune anul are, dar nu la noi... 63 Obiectiv: un brand mai tân`r

Biz

SPORT 70 Spinning, pedalare \n ritmul muzicii

COVER STORY

STRATEGIE 30 Lec]ia de exit

67 Destina]ii de vis

START-UP

OAMENII BIZ Re]eta succesului

LIFE

agend` [tiri DE

NOUT~}I

|n insolven]`, Flamingo nu se pred` Intrarea \n insolven]` a grupului Flamingo International a fost a doua und` de [oc pe pia]a de profil, dup` falimentul Ultra Pro, confirmând corectitudinea statisticilor ce arat` sc`derea cu 50% a vânz`rilor din domeniu. În ciuda contextului deloc favorabil, reprezentan]ii Flamingo sper` ca procedura de reorganizare judiciar` s` se \ncheie cât mai repede. “Se \ncearc` o reorganizare rapid`, dar probabil c` aceasta nu se va \ncheia mai devreme de [ase luni. Nu se pune problema e[u`rii planului de recapitalizare, pentru c`, practic, compania era deja stabilizat` \n momentul \n care s-a luat decizia de a intra \n insolven]`”, au declarat pentru Biz surse apropiate companiei. Potrivit acelora[i surse, Flamingo a purtat deja discu]ii cu mai multe fonduri de investi]ii interesate s` participe la majorarea de capital. (Corina Coman)

SC~DERE

6,5

mil. dolari Este suma la care se ridic` vânz`rile pe care Dell Inc. le-a \nregistrat prin Twitter. Num`rul de followers pe Twitter ai companiei a crescut cu 23% \n ultimele trei luni, atingând cifra de 1,5 milioane. Dell a \nceput s` foloseasc` Twitter \n urm` cu doi ani. 6,5 milioane este o cifr` mic` \n raport cu vânz`rile anuale ale companiei, care \n ultimul an fiscal s-au ridicat la peste 61 de miliarde de dolari, cu toate acestea cifra este semnificativ` pentru felul \n care se schimb` modul de interac]iune cu clien]ii. 4

Biz

OVIDIU NEAGOE

Reinventarea tradi]iei la Zilele Biz Opt ani de tradi]ie, cinci zile alocate celor mai dinamice sectoare de actualitate ale economiei [i \nc` o premier` \n materie de evenimente destinate mediului de afaceri din ]ar`. Acestea sunt Zilele Biz. Inova]ie, eficientizare [i redresare sunt doar câteva cuvinte care au avut prioritate \n anul crizei pe agendele tuturor factorilor de decizie din mediul de afaceri. La sfâr[itul lunii noiembrie \ns`, pe lista de priorit`]i a celor mai importan]i juc`tori din economia româneasc` [i chiar mondial` a revenit, ca \n fiecare an, evenimentul maraton Zilele Biz. |ntre 23 [i 27 noiembrie, revista Biz a organizat, \n parteneriat cu produc`torul de solu]ii pentru securitatea sistemelor de calcul Kaspersky Lab, cea de-a opta edi]ie a celui mai important eveniment de business din ]ar`. Timp de cinci zile, hotelul Howard Johnson din capital` fost locul care a adunat sub acela[i acoperi[ oameni de top ai mediului de afa-

ceri, speakeri cu renume pe plan interna]ional [i antreprenori de succes. De[i contextul economic nu a fost tocmai favorabil organiz`rii unui eveniment de o asemenea anvergur`, revista Biz, care de zece ani ofer`, cu ajutorul speciali[tilor \n domeniu, cele mai bune solu]ii pentru cititori, a ales s` fie din nou al`turi de ace[tia, când era cea mai mare nevoie de sfaturi pentru dep`[irea crizei [i, mai ales, pentru repornirea motoarelor cre[terii exponen]iale. Participan]ii [i invita]ii speciali au putut beneficia \n toate cele cinci zile – antreprenoriat, imobiliare [i retail, inova]ie, CSR, media [i marketing – de studii realizate \n exclusivitate pentru Zilele Biz de lideri din toate domeniile analizate,

[tiri solu]ii noi la problemele actuale, abord`ri ancorate \n realitate pentru perioada de cre[tere de dup` criz` [i de mai multe seminarii care au acoperit cerin]ele [i setea de cunoa[tere a tuturor participan]ilor. Bog`]ia temelor abordate [i multitudinea de solu]ii viabile propuse de cei peste o sut` de speakeri prezen]i de-a lungul evenimentului business-to-business s-au concretizat \n animatele sesiuni de \ntreb`ri [i r`spunsuri, iar prezen]a, atât pe lista speakerilor, cât [i a participan]ilor, a juc`torilor principali din mediul de afaceri a asigurat adev`rate sesiuni de networking de-a lungul \ntregului eveniment. Unul dintre pilonii economiei afecta]i cel mai dur de replicile cutremurului financiar global, sectorul imobiliar, a beneficiat, \n exclusivitate, \n cadrul Zilelor Biz de prezentarea celei mai ample analize a pie]ei pe anul 2009, realizat` de divizia Real-Estate a b`ncii BNP Paribas. Un alt colac de salvare aruncat de speciali[tii din sectorul imobiliar a fost lansarea primului indice imobi-

liar na]ional, performan]` realizat` de portalul imobiliare.ro. Pentru pia]a media [i marketing au fost lansate studiul “Online – Platforma viitorului \n cercetarea de pia]`” [i un studiu de caz realizat pe comunit`]ile online de c`tre firma Mercury Research. Un alt moment gustat din plin de participan]ii la cea de-a treia zi, dedicat` inova]iei, creativit`]ii [i originalit`]ii, a fost apari]ia celebrului regizor Cristi Puiu,

\nso]it de actri]a Lumini]a Gheorghiu, sosi]i la Zilele Biz pentru lansarea edi]iei de lux a DVD-ului “Moartea domnului L`z`rescu”. O zical` spaniol` spune c` experien]a nu este \ntotdeauna cel mai indulgent profesor, dar este cu siguran]` cel mai bun, iar experien]a acumulat` de organizatori, dup` ultimele opt edi]ii ale Zilelor Biz, ofer` garan]ia c` edi]ia din noiembrie 2010 se va bucura de [i mai mult succes. Biz

Biz

agend` interviu DE

CORINA COMAN

Ce nu [tia]i despre tranzac]ia MedLife |n luna noiembrie, MedLife a vândut 36,25% din ac]iuni unui fond de investi]ii de]inut de Société Générale, pentru aproximativ 20 milioane de euro. Unde se vor duce banii câ[tiga]i ne spune chiar Mihail Marcu, unul dintre ac]ionarii companiei.

Cånd a]i \nceput negocierile cu cei de la SocGen [i cum s-au derulat?

A]i fost nevoit s` vinde]i ac]iuni MedLife pentru a dezvolta compania?

Nu am \nceput negocierile cu o singur` parte, adic` doar cu cei de la SocGen. Au fost 29 de p`r]i implicate, dar cei de la SocGen s-au dovedit cei mai apropia]i de ideile noastre de business. Negocierile au \nceput \n mai-iunie [i au fost finalizate acum (\n noiembrie – n.r.).

Nici nu se pune problema, \n primul rând pentru c` niciun ban nu va intra \n MedLife. Am vândut pentru c` am considerat c` este un moment foarte bun pentru o astfel de tranzac]ie. (...) Ace[ti bani (cei \ncasa]i – n.r.) valoreaz` de dou`-trei ori mai mult decât valorau acum un an de zile, pentru c` po]i cump`ra mai multe lucruri cu ei. MedLife este o companie foarte lichid`, ce nu are nevoie de bani, ba din contr`, face depozite. Tot profitul MedLife r`mâne \n firm`, iar anul acesta anticipez un EBIDA de circa [ase milioane de euro.

A]i fost tentat s` vinde]i pachetul majoritar?

Nu, nu am fost tenta]i pentru c` nu a fost pe mas` nicio secund`. {i cei de la SocGen [i al]ii l-au vrut, dar nu a fost nicio clip` de vânzare. V` preg`ti]i un exit total din companie \n momentul de fa]`?

Sigur c`, de vreme ce a intrat al`turi de noi un fond de investi]ii, un exit este o chestiune relativ natural`, dar nu [i sigur`. Ce factori ar transforma atunci exitul \ntr-o “chestiune sigur`”?

Depinde foarte mult de maturitatea pie]ei [i de maturitatea MedLife. De exemplu, dac` pia]a, peste trei - cinci ani, \nc` nu e matur` [i vedem c` este loc de cre[tere constant`, atunci un exit mai poate a[tepta [i poate fi f`cut mai târziu, poate \n [apte ani.

Cum vor fi investi]i banii cå[tiga]i \n urma tranzac]iei?

Cel mai probabil NauticLife (importator de ambarca]iuni de lux [i accesorii) va fi primul beneficiar, dar nu [tim când vom concretiza investi]ia [i la ce valoare se va cifra. Pot fi 500.000 euro sau dou` milioane de euro. Apoi, trebuie s` vedem \n ce m`sur` se deschide pia]a, mai ales cea imobiliar`, unde avem mai multe proiecte. Urma s` deschidem complexul reziden]ial din Delt` sau s` finaliz`m hotelul din Bulgaria. Noi de]inem mai multe imobile \n Sf. Gheorghe, Sulina, Dunav`] [i studiem posibilitatea ob]inerii unor fonduri structurale pentru dezvoltarea unor pensiuni. Conteaz` \ns` foarte mult ce se va \ntâmpla chiar \n urm`toarele luni. Conteaz` dac` avem un guvern stabil, dac` avem o predic]ie mai corect` pe valut` pentru a [ti \n ce direc]ie s` ne \ndrept`m. A]i fi interesat s` face]i achizi]ii [i \n alte domenii ?

MIHAIL MARCU, Mul]i anali[ti sus]in c` 2009 a fost un an bun pentru ac]ionar achizi]ii [i mai pu]in bun pentru vånzare. Ce p`rere MedLife ave]i vizavi de tranzac]ia MedLife?

Dac` era vorba de o tranzac]ie financiar` \ntr-un alt domeniu, gen retail, poate c` era adev`rat` aceast` afirma]ie, dar fiind vorba de industria serviciilor medicale nu se aplic`, pentru c` pia]a nu a avut de suferit. În concluzie, valoarea de pia]` a MedLife nu a sc`zut \n 2009, deci tranzac]ia s-a f`cut la o valoare bun` [i normal`. 6

Biz

Nu a[ spune c` \n prezent suntem cu ochii pe achizi]ii, nu suntem genul acela de antreprenori. Noi credem c` valoarea de pia]` a MedLife peste vreo cinci ani va fi considerabil` [i totu[i nu e deloc de neglijat c` de]inem 51% din ac]iuni. MedLife \nc` reprezint` de departe cea mai mare avu]ie. Aici vor fi concentrate toate eforturile. Eu sper ca, \n urm`torii trei ani, valoarea de pia]` a MedLife s` creasc` de 4-5 ori fa]` de valoarea la care s-a dat \n momentul de fa]`. Biz corina.coman@revistabiz.ro

[tiri

Poken, cartea de vizit` digital` Ce se \ntâmpl` cu c`r]ile de vizit` dup` ce sunt \mp`r]ite? De multe ori ajung s` zac` \n vreun sertar. Pentru cei care s-au plictisit de teancurile de c`r]i de vizit` tradi]ionale a ap`rut o alternativ` care se nume[te Poken. Este vorba de un dispozitiv de socializare offline [i online, de m`rimea unui breloc, dotat cu un conector USB. |n esen]`, este o carte de vizit` digital`, constant actualizabil`, prin care pot fi transmise date de contact [i profile sociale din re]ele precum Facebook, LinkedIn, Yahoo Messenger. Pe pia]a româneasc` exist` dou` tipuri de Poken: pokenSPARK [i pokenPULSE, acesta din urm` incluzând o memorie flash de 2 GB. Dispozitivul a fost inventat de canadianul Stéphane Doutriaux [i transformat \ntr-o afacere odat` cu

lansarea pe pia]` din 2008. Prin simpla atingere a doi Pokeni se realizeaz` schimbul de c`r]i de vizit` virtuale. Ulterior, acestea pot fi desc`rcate prin USB \n portalul poken.com, unde pot fi vizualizate \n ordine cronologic` [i administrate foarte u[or. Poken nu este o re]ea de socializare online. Din punct de vedere

tehnic, Poken folose[te o interfa]` de comunicare prin frecven]` radio ce transmite fiec`rui Poken un cod unic pe care acesta \l transmite mai departe. Spre deosebire de domeniile.tel, care de asemenea reprezint` o alternativ` la c`r]ile de vizit` tradi]ionale, Poken nu implic` plata unui abonament. |n plus, Poken permite, pe lâng` transmiterea datelor de contact, acumularea unei baze de date de contacte. Spre deosebire de un domeniu.tel, care poate fi u[or reg`sit prin motoarele de c`utare, Poken ofer` mai mult control asupra datelor personale, acestea fiind accesibile numai celor cu care s-a realizat o conectare prin Poken. (Loredana S`ndulescu)

Biz

agend` [tiri NOUT~}I

|n c`dere liber` Valoarea pie]ei române[ti de profile din PVC pentru ferestre [i u[i cu geam termoizolator a sc`zut cu 50% \n 2009, ajungând la aproximativ 400 de milioane de euro. “Este probabil ca \n primul trimestru al anului viitor s` asist`m la cele mai semnificative schimb`ri din industria de profile din PVC [i probabil c` din 2011 putem vorbi de o revenire”, a declarat pentru revista BIZ Aurel Vlaicu, director general Gealan România. Potrivit acestuia, \n 2010 majoritatea oportunit`]ilor de business vor veni tot dinspre reziden]ial. (Corina Coman)

2010 cu profit la tipografii Pia]a tipografic` din România \ncepe s` se maturizeze, prin investi]ii masive [i intr`ri de noi juc`tori. Cel mai nou juc`tor pe pia]`, grupul tipografic croat Radin, cel mai mare grup de acest gen din fosta Iugoslavie, urm`re[te afaceri de un milion de euro \n 2010 din contractele ob]inute \n România, \n principal din tip`rirea de c`r]i. Reprezentan]ii Radin au apreciat c` pia]a local` de carte are \n acest an o valoare de 80 de milioane de euro, \n sc`dere cu 15% fa]` de 2008. “Pentru anul 2010 estim`m o nou` sc`dere de câteva procente. Trebuie men]io-

Cum se export` criza economic` Dublarea exporturilor \n primele zece luni ale acestui an, pân` la 17,2% din totalul produc]iei, a ajutat fabrica din România a grupului turc Ülker sa \nregistreze o cre[tere de 9%, potrivit lui Ender Bolat, director general al Ülker Romania. Principalele pie]e de export au fost Bulgaria, Cehia, Macedonia, Ungaria, Letonia [i Senegal. Ülker România a inregistrat \n primele 10 luni din 2009 venituri de aproape 30 de mil. lei, aproape de valoarea de 31,4 mil. lei \nregistrat` pe tot parcursul anului trecut. (Gabriel Bârlig`)

Plus de 45% la credite GarantiBank România a \nregistrat \n primele 11 luni din acest an o cre[tere de 45% a portofoliului de credite, care a dep`[it 510 milioane de euro, potrivit directorului general Murat Atay. |n acela[i timp, depozitele au ajuns la 310 milioane de euro. “|n actualul context economic, ne-am diferen]iat printro prezen]` dinamic` pe pia]`, am continuat s` ne extindem activitatea [i s` ne num`r`m printre cei mai inovatori lideri de pe pia]`”, a spus Atay. (Gabriel Bârlig`) 8

Biz

nat c` produc]ia de carte a fost puternic sus]inut` de câteva edituri care au publicat c`r]i ce s-au vândut \mpreun` cu ziarele de mare tiraj, care controleaz` aproximativ 40% din volumul total de carte publicat` anul acesta. |n ceea ce prive[te pia]a de produc]ie de reviste glossy, sc`derea tirajelor medii cât [i \nchiderea câtorva publica]ii print [i trecerea lor pe online a dus la o sc`dere a veniturilor tipografiilor cu peste 30%. 4 Colours, reprezentantul grupului tipografic Radin, are estimat` pentru anul 2010 o cifr` de afaceri de 2,5 milioane euro, ceea ce \nseamn` dep`[irea targetului",a declarat pentru Biz Dan Bacalum, Managing Partner al 4 Colours. Pe pia]a autohton`, Radin Group [i-au f`cut intrarea în luna mai a acestui an, printr-un parteneriat cu agen]ia româneasc` 4Colours, specializat` pe produc]ie publicitar`. 4Colours asigur` clien]ilor din România leg`tura cu grupul croat, preiau comenzile [i acoper` segmentul de client service. Grupul tip`re[te \n România revistele Esquire, National Geographic [i National Geographic Traveler, plus o serie de albume [i c`r]i cu coperte groase, colaborând cu mai multe edituri importante. (Alexandru Ardelean)

Managerii romåni au cea mai mare putere de cump`rare din Europa Cel mai recent Raport al Companiei Globale de Consultan]` \n Management Hay Group privind Puterea de Cump`rare a Top Managementului \n 56 de ]`ri din lume arat` c` România ocup` locul 1 \n Europa [i se afl` printre primele 10 ]`ri din lume \n ceea ce priveste puterea de cump`rare a managerilor. Noul Raport prezint` date [i informa]ii privind cei doi indicatori ai pie]ei de talente: puterea de cump`rare a Managerilor [i diferen]a de salarizare dintre posturile la nivel de management [i func]iile administrative. Rezultatele relev` c` \n Orientul Mijlociu [i Asia unde exist` un deficit de talente pentru pozi]iile de Senior Management impactul crizei economice asupra salariilor [i bonusurilor Top Managementului a fost minor, de asemenea se

p`streaz` o diferen]` foarte mare \ntre salariile la nivel de top [i cele ale func]iilor administrative [i muncitorilor. “Pozi]ionarea României \n acest clasament nu ne-a surprins [i se explic` prin taxa unic` de 16% mult mai mic` decât \n ]`rile din Europa de Vest, dar [i de costul vie]ii mai sc`zut din România comparativ cu al ]`rilor din Europa Central`”, explic` Alina Popescu, Reward Manager \n cadrul Hay Group România. |n urm` cu 2 ani cele mai multe posturi de Top Management erau ocupate de expatria]i \n România, \ncepând de anul trecut a existat o tendin]` \n pia]` de promovare a managerilor români, pachetele de salarii [i beneficii oferite fiind cu o medie de 30% mai mici decât bugetul alocat pentru expatria]i. (Loredana S`ndulescu)

[tiri

Un american la Bucure[ti Peter Frank este de p`rere c` businessul nu trebuie s` fie plictisitor \n reflectarea sa media, pentru c` \n realitate este oricum, numai plictisitor nu. A[a c` lupt` \mpotriva plictiselii prin emisiunea sa \n limba englez` de la The Money Channel. “Cred c` jurnalismul de business din România ar trebui s` aib` o abordare mai relaxat`, s` vorbeasc` mai mult despre ceea ce \i afecteaz` pe oameni, s` prezinte subiectele \ntr-un mod mai captivant, a[a cum o fac ziarele din Statele Unite [i Anglia”, spune Frank. |nainte de România, el a avut o vast` experien]` \n pres`, dar [i \n afaceri, lucrând pentru “The New York Times” [i “The Sun” (unde s-a angajat ca reporter pe domeniul b`nci [i asigur`ri chiar \n s`pt`mâna crahului bursier din 1987). Ulterior, a

fost angajat de MBNA America Bank, cea mai mare banc` de carduri de credit independent` din lume, ajungând \n cele din urm` \n echipa administrativ` a pre[edintelui b`ncii. |n 2006, când MBNA a fost cump`rat` de Bank of America, a fost relocat \n Anglia, unde, timp de doi ani, a fost director carduri comerciale pentru Europa. La revenirea \n SUA, a p`r`sit Bank of America [i a \nceput s` cânt`reasc` op]iunile de viitor. |n cele din urm`, a ales România. Formatul emisiunii pe care \l face reprezint` viziunea lui Peter Frank asupra a ceea ce este interesant \n timpul zilei, \n lumea de business, pe pie]e [i \n companii, dar cuprinde [i rapoarte economice, [tiri politice [i interviuri cu personalit`]i din diverse domenii. (Alexandru Ardelean)

Biz

agend` interviu DE

LOREDANA S~NDULESCU

Percep]ii \ntre mit [i realitate Proiectul Ro[ia Montan` este o provocare pentru orice specialist \n comunicare. |n contextul unui curent de opinie \n general nefavorabil, miza campaniei de comunicare este schimbarea percep]iei. Percep]iile, \ns`, se schimb` cel mai greu. Proiectul a debutat \n urm` cu 12 ani, iar prima campanie de comunicare a]i lansat-o \n noiembrie 2005. Care a fost strategia de comunicare \nainte de 2005?

ANDREEA N~STASE, Corporate Communication Manager, Ro[ia Montan` Gold Corporation

La \nceput, am crezut c` o companie minier` trebuie s` vorbeasc` pu]in [i s` fac` mult. |ns` am descoperit \n timp c` \n jurul unui proiect de o asemenea anvergur` apar multe cuvinte. Sunt pe pia]` destule legende [i suficient de mult` ne\n]elegere din partea publicului pentru a putea r`mâne t`cu]i. Mai ales c` legendele au for]a de a se imprima \n mintea oamenilor, \n vreme ce adev`rurile banale r`mân undeva \n planul doi. Noi [tim c` avem dreptate, dar trebuie s` [tie cât mai mult` lume. Pentru c` nu po]i s` mu]i mun]ii din loc f`r` s` spui oamenilor de ce o faci [i cu ce se aleg din asta. Nu toat` lumea e de acord cu acest proiect, de ce s` n-o spunem. |ns` sunt mul]i care \l sprijin`, unii t`cut, al]ii vocal. Din p`cate, pân` \n 2005, [i pentru c` n-a existat o prioritate a comunic`rii din partea companiei, vocea opozi]iei, una emo]ional`, s-a auzit mai tare. RMGC a \ncercat s` \i r`spund`, \n 2005-2006, printr-o campanie la rândul s`u emo]ional`. Odat` cu campania lansat` \n 2009, RMGC dore[te s` informeze publicul, cu argumentele logicii [i ale ra]iunii. Prin ce difer` strategia de comunicare a agen]iei 23 Communication Ideas de cea a GMP?

Cele dou` campanii au abord`ri diferite, pornind de la obiectivele de comunicare [i pân` la strategie [i execu]ii. Astfel, principalele obiective de comunicare din 2006 au fost s` creeze notorietate pentru proiectul Ro[ia Montan`, prin intermediul unor mesaje de tip social, punând accentul pe comunitatea local` – [i \n acela[i timp s` creasc` nivelul de acceptare a proiectului \n rândul publicului care auzise despre proiect de la opozi]ie. {tim ce cred, sau ce credeau oamenii despre noi, pentru c` lucrurile se schimb`. |n 2009, \n 10

Biz

urma studiilor [i cercet`rilor, am constatat \ns` un deficit de informa]ie \n rândul publicului cu privire la proiectul Ro[ia Montan`. Ceea ce am aflat ne-a determinat s` punem bazele unei campanii de informare cu relevan]` na]ional`, bazat` pe argumente reale, având obiectivul de a desfiin]a toate acele mituri care au fost cultivate \n mentalul colectiv de-a lungul anilor. Oponen]ii vehiculeaz` c` cianura ucide [i c` Europa a interzis tehnologia bazat` pe cianur`. Tocmai de aceea am ar`tat c` cianura este o substan]` care se folose[te \n industria minier` din \ntreaga lume \n condi]ii de siguran]` de peste 100 de ani [i, mai mult, c` \n ultimii 20 de ani, 90% din industria minier` a folosit acest procedeu. Ceea ce solicit`m este o evaluare corect` a proiectului nostru de c`tre Ministerul Mediului [i Guvernul României, care, \n 2007, a decis s` suspende procedura de evaluare a studiului de impact depus de companie. Ce a]i cerut agen]iei 23 Communication Ideas?

Le-am cerut s` fie ei \n[i[i. Creativi, spectaculo[i [i one[ti. {i ei sim]eau c` aceast` campanie se impunea, \n condi]iile \n care marea majoritate a punctelor de vedere exprimate pân` acum se bazau pe impresii, idei preconcepute [i, nu de pu]ine ori, pur` dezinformare. Le-am cerut s` ne redea dreptul nostru de a spune ceea ce vrem s` facem [i de a ne argumenta afirma]iile, dup` cum este [i dreptul publicului de a fi informat corect. Care este cea mai mare provocare a acestei campanii?

S` fim crezu]i. Aceast` campanie e ca o declara]ie de dragoste pentru România din partea unui partener b`nuit pân` acum de mariaj din interes. Vrem s` ar`t`m oamenilor c` \n proiect exist` [i interese reciproce, [i prietenie, [i grij`. {i nu ne a[tept`m la dragoste, ci doar la o \ntâlnire: aceea cu adev`rul adev`rat despre Ro[ia Montan`. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

[tiri

Romånia, mai profitabil` decåt Polonia [i Rusia “Acum este o period` propice pentru investi]ii \ndeosebi pentru cei care dispun de fonduri”, a declarat Colin McLeod, Managing Director al Universal Networks International pentru Europa Central` [i de Est. Aceasta este [i strategia pe care Universal Networks a adoptat-o anul acesta. Compania a anun]at planul de revitalizare a cinci dintre canalele de televiziune globale de]inute \n portofoliu printr-o investi]ie de câteva milioane de dolari, alocat` de compania mam` din New York. Este o perioad` benefic` pentru investi]ii nu neap`rat deoarece totul este

COLIN MCLEOD, Managing Director al Universal Networks International, CEE

mai ieftin. |n general, exist` mai pu]ine oportunit`]i pe pia]`, iar pentru cei care prezint` un plan de business coerent [i interesant pe termen lung, [ansele de reu[it` cresc. Cum s-a adaptat NBC Universal la pia]a local`? Destul de bine, poate [i datorit` faptului c` modelul de business nu s-a bazat exclusiv pe venituri ob]inute din publicitate [i s-a pus mai mult accent pe contractele cu operatorii de cablu. Totodat`, pia]a este dinamic` [i profitabil`. “Mai profitabil` decât Polonia [i Rusia”, afirm` McLeod. |ns` condi]iile pie]ei sunt diferite de multe altele \n care

compania a efectuat studii. |n România, spre deosebire de Polonia, de pild`, este nevoie de mai mult timp pân` ce telespectatorii devin fideli fa]` de un program. |n Polonia, dac` apare ceva nou, publicul migreaz` rapid c`tre acesta. La noi consolidarea \ncrederii se face greu, \ns` odat` ce a fost câ[tigat`, telespectatorii r`mân loiali programului. Universal Channel se afl` pe pia]` local` de aproape doi ani, \ns` mai are de investit \n promovarea brandului cel pu]in tot atât pân` când va ajunge la nivelul dorit de notorietate. (Loredana S`ndulescu)

Biz

agend` DE

ALEXANDRU ARDELEAN

0 2

0 1 va fi

salvator

sau nu va fi deloc!

Perspectivele pentru noul an nu sunt deloc optimiste. Mai mult, unii oameni de afaceri prev`d luni negre, care vor dura p창n` \n ultimul trimestru al lui 2010. Ce este de f`cut, la ce s` ne a[tept`m [i cum va evolua economia Rom창niei la anul sunt \ntreb`ri pe care le-am adresat oamenilor de afaceri pentru a afla cum v`d ei lucrurile.

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

2010

Anul 2009 a stat sub semnul amenin]`tor al crizei economice [i al neputin]ei guvernan]ilor de a promova m`suri economice eficiente care s` reduc` impactul negativ al recesiunii. |n plus, a fost an electoral, care a f`cut ca b`t`lia principalilor candida]i la func]ia de pre[edinte al României s` duc` \n plan secund planurile economice ale autorit`]ilor. |ns` mediul economic privat nu a stat degeaba [i a \ncercat prin mijloace specifice s` minimizeze impactul crizei. S-au redus costurile, s-au eficientizat liniile de produc]ie, s-au t`iat bonusuri, prime, \n unele cazuri chiar [i locuri de munc`. Norocul nostru este c` 2009 se apropie de sfâr[it, \ns` nici 2010 nu vine cu o perspectiv` mai optimist`. La ora apari]iei acestui articol vom avea deja pre[edinte, care va fi \n plin` alegere a unui premier [i a form`rii unei majorit`]i parlamentare confortabile, astfel \ncât m`car criza politic` s` se termine. Printre primele m`suri care ne a[teapt` \n noul an, ce nu scap` \nc` de spectrul crizei, sunt \ntâlnirile cu FMI pentru eliberarea tran[ei a treia din \mprumut, dar [i scumpiri, ca \n fiecare \nceput de an. De la 1 ianuarie ar putea cre[te pre]urile la carburan]i cu 7%, ca efect al major`rii accizelor, carnea de pui ar putea \nregistra major`ri cuprinse

Marius Ghenea a \ntrebat “Care m`suri?”, constatând, practic, inexisten]a acestora.

\ntre 20 [i 40%, iar fum`torii vor da pe un pachet de ]ig`ri cu 11% mai mult, \n urma cre[terii accizei. Iat` cum v`d anul 2010 oameni importan]i din mediul de afaceri autohton.

MARIUS GHENEA, pre[edinte, PCFun “Trecem \n continuare printr-o perioad` cu foarte multe incertitudini, a[a c` lucr`m [i pentru 2010 cu mai multe scenarii, unele mai optimiste [i altele mai conservatoare, \ns` niciunul dintre aceste scenarii pentru 2010 nu prevede o revenire important` a economiei române[ti mai devreme de finalul anului 2010. Economia României \n 2010 va depinde astfel, din fericire, mult mai mult de evolu]ia global` a investi]iilor [i a pie]elor de consum, decât de agita]ia politic` dâmbovi]ean`. |n ceea ce prive[te evolu]ia businessului privat, cred c` acele companii care s-au ajustat structural \n cursul anului 2009 [i au o pozi]ie de cash rezonabil` vor putea trece cu bine prin 2010, chiar dac` ar fi \n continuare un an de criz`, deoarece sc`derile mari au fost deja absorbite \n cursul acestui an. |n ceea ce prive[te economia \n general, este posibil s` mai vedem sc`deri [i \n 2010, dar ele nu vor mai fi atât de importante, de la an la an, cum au fost cele din 2009 fa]` de 2008.” Cât despre m`surile anticriz` luate de guvern,

“Economia României \n 2010 va depinde astfel, din fericire, mult mai mult de evolu]ia global` a investi]iilor [i a pie]elor de consum, decât de agita]ia politic` dâmbovi]ean`.” Marius Ghenea

“Evolu]ia economiei României \n 2010: o iarn` friguroas` cu mult negru [i gri \n fa]a ochilor. O desprim`v`rare târzie. O var`-toamn` dependent` de re\nc`lzirea global`, cu rod bun dar nu formidabil.” Florentin }uca

FLORENTIN }UCA, Managing Partner, }uca Zbårcea & Asocia]ii “2010 \l privim din perspective naufragiatului care \noat` \ntr-o mare agitat` de furtun` [i \ncearc` s` apuce colacul de salvare. El sper` c`-l va prinde, dar [tie sigur c` pân` la cana cu ceai fierbinte de pe ]`rm mai are mult de tras… |n anul care vine, economia este \ntr-o oximoronic` rela]ie de independen]` [i de dependen]` fa]` de evenimentele evocate. |n primul rând, independen]a fa]` de factorul politic intern se traduce printr-o dependen]` fa]` de economia mondial`: dac` aceasta din urm` se revitalizeaz`, avem [ansa s` ne ridic`m \n siajul ei. De altfel, [i \n anii explozivi care au trecut, meritele pentru prosperitatea economiei autohtone nu sunt atribuibile cu prec`dere unui anume guvern, cât mai degrab` conjucturii interna]ionale foarte favorabile. Cu toate acestea, \n lipsa stabilit`]ii

Biz

agend` DE

ALEXANDRU ARDELEAN

politice, a unor mini[tri responsabili [i de[tep]i [i a unei strategii de redresare economic` coerent`, e adev`rat c` risc`m s` bâjbâim \n \ntunericul crizei mult` vreme de-aici \ncolo.Din aceast` perspectiv`, da, economia anului viitor e dependent` de politic. Diminuarea businessului are ca efect natural [i afectarea avocaturii de business. 2010 va aduce cu sine o reducere a tura]iei motoarelor industriei noastre. Greu de estimat cu cât la sut`… Evolu]ia economiei României \n 2010: o iarn` friguroas` cu mult negru [i gri \n fa]a ochilor. O desprim`v`rare târzie. O var`-toamn` dependent` de re\nc`lzirea global`, cu rod bun dar nu formidabil.”

BOGDAN GEORGESCU, Managing Partner, Colliers International “Sper ca 2010 s` aduc` o u[oar` \mbun`t`]ire a mediului economic, dar m` tem c` vom mai avea câteva luni foarte grele atât din punct de vedere economic cât [i social. Pân` acum România nu pare c` a g`sit resursele de a administra 14

Biz

“Sper ca 2010 s` aduc` o u[oar` \mbun`t`]ire a mediului economic, dar m` tem c` vom mai avea câteva luni foarte grele atât din punct de vedere economic cât [i social.” Bogdan Georgescu

criza global` [i acest lucru va avea efecte negative puternice \n urm`toarele luni. |n pia]a imobiliar` e greu s` fie mai r`u ca \n 2009, deci m` a[tept [i sper la un 2010 \n u[oar` cre[tere. Va fi \ns` greu [i va trebui s` \nv`]`m [i s` muncim mult mai serios decât pân` acum. Dac` reu[im s` avem stabilitate politic` dup` alegeri, cred c` avem [anse ca la nivel macroeconomic s` avem un 2010 mai bun decât 2009. Pentru asta, noul guvern ar trebui s` asculte mai mult de exper]ii FMI [i UE [i s` se asigure c` România nu face gre[eli mari care s` ne afecteze ie[irea din criz`. M`surile anticriz` luate pâna acum de fostul guvern nu au avut un impact real asupra economiei sau a afacerilor noastre. Ca [i \n anii trecu]i, au fost mai mult m`suri populiste cu rezultate slabe \n economia real`.”

MARIA GRAPINI, director general [i pre[edinte al Consiliului de Administra]ie al PASMATEX Timi[oara

“Toate analizele arat` c` anul 2010 va fi din punct de vedere economic, [i, \n consecin]`, [i din punct de vedere social, mai prost decât anul 2009.” Maria Grapini

“Din p`cate, toate analizele arat` c` anul 2010 va fi din punct de vedere economic, [i, \n consecin]`, [i din punct de vedere social, mai prost decât anul 2009. Grav este c` acest lucru putea fi evitat dac` guvernul, cu responsabilitatea func]iei \n stat de a crea politici macro [i strategii adoptate, specifice crizei economice, ar fi ]inut cont de propunerile

speciali[tilor din mediul de afaceri românesc [i str`in. Faptul c` nu avem \nc` o coeren]` a mecanismelor, ci doar m`suri sporadice (care de multe ori \[i anuleaz` algebric efectele) face ca finan]area companiilor, creditarea, consumul [i vânz`rile s` scad` vertiginos. Perspectivele domeniului textile-\mbr`c`minte \nc`l]`minte nu pot fi bune atâta timp cât firmele intr` decapitalizate, cu capacit`]i neocupate, cu o substituire grosolan` a produselor române[ti cu produse contraf`cute din import [i comercializate prin evaziune fiscal` sub ochii institu]iilor abilitate s` supravegheze [i s` asigure concuren]a loial` \n pia]`. Pierderea a aproape 90.000 de locuri de munc` \n perioada 2008-2009 (plus ce va mai fi \n ultimul trimestru) face ca multe companii, mai ales micro, mici [i mijlocii, s` se \nchid`. Noi sper`m s` revigor`m vânzarea pe pie]ele din ]`rile care \ncep s`-[i stabilizeze economia tocmai pentru c` au luat m`suri anticriz`. Previziunea mea cea mai optimist` este c` nu vom avea o sc`dere mai mare de 10% fa]` de 2009. |n general, indicatorii importan]i macroeconomici se vor deteriora. Va cre[te somajul [i de aici vor aluneca precum piesele de domino [i al]i indicatori. Se vor diminua sursele la buget [i dac` noul alexandru.ardelean@revistabiz.ro

2010

guvern va m`ri presiunea fiscal` pe cei care mai r`mân \n via]`, va face o gre[eal` fatal`. Sper s` avem un curs valutar cât de cât stabil care s` nu dep`[easc` 4,5 lei/euro [i acest lucru ar ajuta economia. Dac` vom avea un guvern responsabil, cu persoane ce au cuno[tin]e dar [i puterea de a sus]ine politic adev`rate m`suri anticriz`, 2010 poate fi un an care s` preg`teasc` o stabilitate [i cre[teri economice \n anul 2011. Dac` noul guvern va fi doar pe algoritm politic [i o r`splat` a celor care «muncesc» \n campania preziden]ial`, probabil România va avea \nc` 2-3 ani de terapie intensiv` [i nevoia de a respira artificial, conectat` la aparatele UE, dac` vor fi disponibile!”

PATRICK GÉLIN, pre[edinte – director general, BRD-Groupe Société Générale “Situa]ia României este dificil`. Efectele conjugate ale crizei [i ale problemelor politice nu ne permit s` fim foarte optimi[ti pe termen scurt. Revenirea va depinde \n parte de contextul economic interna]ional, asupra c`ruia planeaz` \nc` incertitudini. Cel`lalt factor important este dezghe]area pie]ei imobiliare, care – dup` p`rerea mea – ar trebui s` fie unul dintre motoarele cre[terii; \ns` este de asemenea necesar ca, dup` alegeri, România s` beneficieze de un guvern stabil, animat de o puternic` voin]`

politic` de schimbare. M`surile anticriz` au fost limitate. Un efect direct asupra economiei a avut programul “Rabla”, care a permis sus]inerea pie]ei auto. Programul “Prima Cas`” are mai mult un caracter social decât unul economic. Trebuie spus, de asemenea, [i c` posibilit`]ile de interven]ie ale statului sunt reduse, ]inând cont de situa]ia actual` a finan]elor publice. Acesta va fi unul dintre [antierele majore ale echipei guvernamentale care va fi instalat` – producerea unor marje de manevr` bugetar` pentru a finan]a marile proiecte de care ]ara are nevoie pentru a sus]ine conjunctura pe termen scurt [i a securiza dezvoltarea viitoare a economiei române[ti. A[a cum am mai spus, reluarea tranzac]iilor imobiliare este una dintre cheile revenirii economice. Nu cred \n schimb \ntr-o cre[tere semnificativ` a consumului, ]inând cont de nivelul de \ndatorare a popula]iei. Dincolo de aceasta, totul va depinde de capacitatea puterilor publice de a mobiliza fondurile europene [i de a implementa un program foarte voluntarist de modernizare a infrastructurii. Dar mi-e team` c` efectul va fi foarte limitat \n 2010.”

VICTOR SAFTA, director, X-Trade Brokers Romania “Din p`cate, perspectiva din care privim acum spre anul viitor este una destul de sumbr`:

“Revenirea va depinde de contextul economic interna]ional, asupra c`ruia planeaz` \nc` incertitudini. Alt factor important este dezghe]area pie]ei imobiliare.” Patrick Gélin

“Cred c` 2010 va fi un an mai greu decât acesta, num`rul falimentelor [i al intr`rilor \n insolven]` va cre[te, iar [omajul va atinge un punct maxim.” Victor Safta

instabilitatea politic` se men]ine, din punct de vedere economic nu se \ntrev`d \mbun`t`]iri ale situa]iei, ci dimpotriv`, iar mi[c`rile sociale nu cred c` vor disp`rea. Dup` cum stau lucrurile \n prezent, cred c` \n prim`vara anului viitor vom atinge punctul cel mai de jos al crizei. Ar trebui s` se \ntâmple «minuni» foarte mari pentru a vedea contrariul. Cred c` 2010 va fi un an mai greu decât acesta, num`rul falimentelor [i al intr`rilor \n insolven]` va cre[te, iar [omajul va atinge un punct maxim. Va fi foarte greu pentru un guvern sau altul s` poat` face \n prezent diferen]a \ntre o evolu]ie posibil` sau alta, \ntrucât s-au pierdut deja momente importante \n care trebuia intervenit; din p`cate \ns`, aten]ia autorit`]ilor a fost \ndreptat` mai mult asupra politicului decât asupra redres`rii economice. Sunt multe m`suri care ar putea fi luate, \ntre care una cred c` este crucial`: sus]inerea credit`rii companiilor, \ntrucât lipsa de lichidit`]i este una dintre problemele capitale cu care se confrunt` acestea, \n special \n ceea ce prive[te men]inerea produc]iei.” Biz

Biz

Oamenii Biz DE

OVIDIU NEAGOE

Re]eta succesului Arta [i bunul gust nu s-au \mpletit niciodat` mai armonios ca \ntr-o farfurie plin` cu bucate alese pe sprâncean`, menite s` r`scoleasc` [i sim]urile celor mai rafina]i gurmanzi. Fiecare mijloc de exprimare al artistului buc`tar pare s` poarte pofticio[ii, rând pe rând, \ntr-o experien]` gastronomic` de neuitat, prin toate col]urile lumii, iar fiecare ingredient ce des`vâr[e[te opera spune o poveste aparte. Aceasta este povestea celor mai experimenta]i buc`tari – potrivit realizatorilor volumului “Secrete de Chef”, disponibil la libr`ria virtual` Metropolis (www.metropolis.ro) – care r`sfa]` papilele gustative ale pofticio[ilor din ]ar`. Ace[tia sunt oamenii Biz.

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Oamenii Biz

CASA VERNESCU

Joseph Hadad Executive Chef F`uritorul de capodopere gastronomice de la faimosul restaurant din inima capitalei a descoperit pasiunea pentru \mpletirea aromelor din farfurie \nc` din adolescen]` [i, chiar dac` pe atunci t`ia zarzavaturi pentru “clasici”, a avut o ocazie unic` s` \nve]e de la ace[tia tainele buc`t`riei. {i nu regret`, pentru c` printre numele celebre care i-au apreciat operele se num`r` regele Carlos al Spaniei, Bill Clinton sau Robert De Niro. Lucreaz` \n stil fran]uzesc, dar adesea aduce influen]e marocane, care \i amintesc de copil`rie [i mâncarea preparat` de mama sa. Ca sarea \n bucate pentru un maestru buc`tar este dragostea pentru meserie, f`r` de care singurul scop al preparatelor din farfurie este s` ]in` de foame, nu s` revolu]ioneze o experien]` [i s` marcheze o sear` deosebit`. “Eu g`tesc cu inim` cald` [i cu drag [i, dac` nu intru a[a \n buc`t`rie, mâncarea nu are cum s` aib` un gust bun”, spune Hadad. “Ca buc`tar trebuie s` \]i iube[ti meseria, iar acest lucru se vede \n farfurie.” Biz

Biz

Oamenii Biz DE

OVIDIU NEAGOE

JW MARRIOTT BUCHAREST

Nicolae Lic` Executive Chef |n art`, neomodernismul poate \mbr`ca mai multe forme, chiar \mbinat cu clasicism, dar cum [i gastronomia este o art`, cum se pot transpune dou` curente diferite \n aceea[i farfurie? Ei bine, pentru Nicolae Lic`, Executive Chef la hotelul JW Marriott Bucharest, secretul const` \n \mbinarea inovatoare [i curajoas` a re]etelor vechi cu preparate [i condimente moderne. Pasiunea sa pentru combina]ia perfect` a alimentelor a luat na[tere \nc` din copil`rie, pe vremea când \[i urma tat`l, care lucra \n industria hotelier`, prin buc`t`riile marilor hoteluri. Dup` mai multe programe de training \n Hong Kong sau Polonia, Nicolae Lic` a semnat reu[ita mai multor proiecte culinare la nivel de cinci stele. Pasiunea maestrului pentru gastronomie \l ajut` s` inoveze \n permanen]` meniuri [i specialit`]i culinare, dar [i s` ini]ieze tineri buc`tari sau oaspe]i ai hotelului \n tainele meseriei. “F`r` pasiune nu exist` satisfac]ie”, spune Executive Chef-ul hotelului JW Marriott Bucharest. “|mi place mult s` lucrez cu ierburi proaspete, sunt \nnebunit dup` ele [i ador aroma lor natural`.” Biz

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Oamenii Biz

ATHÉNÉE PALACE HILTON

Clayton Powell Executive Chef

Pentru combinarea armonioas` a preparatelor, buc`tarul britanic d` frâu liber imagina]iei, iar inova]ia meniurilor [i originalitatea re]etelor cu care \ncânt` sim]urile pofticio[ilor condimenteaz` o experien]` vizual`, olfactiv` [i gustativ`. A luat leg`tura cu una dintre cele mai dificile meserii din lume \n adolescen]`, când lucra ca ucenic [i ajuta buc`tarii dintr-un restaurant la “munca de jos”. |n timp ce majoritatea mae[trilor buc`tari prefer` savoarea [i mirosul natural al ierburilor, Clayton Powell opteaz` pentru aromatizarea preparatelor cu semin]e de chimion, curry sau anason, care dau mai mult farmec [i robuste]e delicateselor g`tite. Maestrul britanic g`te[te simplu, dar totodat` inovator [i original, se folose[te de imagina]ie [i \ntotdeauna \[i face timp pentru echipa sa, membrii acesteia primind cele mai bune sfaturi gastronomice. “|n general \mi plac preparatele simple”, spune Powell. “|nva]` s` te bucuri de cele mai simple lucruri \n via]`.” Biz

Biz

Oamenii Biz DE

OVIDIU NEAGOE

RESTAURANT PAPARAZZI

Georges-André Rognard Executive Chef

Recunoa[terea interna]ional` a buc`t`riei fran]uze[ti, care \mplete[te cele mai savuroase mânc`ruri cu aroma parfumat` a buchetului vinului dintr-un pahar cu picior \ntr-un adev`rat ritual, poate fi probat` [i \n Micul Paris. Printre numele mari care treceau adesea pragul restaurantelor unde Georges Rognard transforma \n oper` de art` bucate proaspete se num`r` François Mitterrand sau Bruce Springsteen. Dac` la \nceput g`titul a fost privit ca un joc de c`tre buc`tarul francez, \ncet\ncet s-a transformat \n pasiune, iar acesta a p`r`sit patria gastronomiei [i a rafinamentului pentru New York [i apoi China. |nzestrat cu un bagaj de cuno[tin]e demn de invidiat [i o bogat` experien]` interna]ional`, Georges Rognard \[i dore[te s` familiarizeze [i românii cu adev`rata savoare a buc`t`riei fran]uze[ti. De[i poate s` creioneze prin arome, savoare [i miros tr`s`turile culturii franceze \ntr-o farfurie alb`, maestrul culinar prefer` s` m`nânce un ou g`tit simplu. Biz

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

|nfiin]at` ca un recurs \n caz de nevoie, Contesta]ia a devenit spectrul dominant al legisla]iei \n materie de achizi]ii publice. Ea a modificat, de-a lungul timpului, linia normei de baz` [i a ajuns s` redeseneze direc]ia modific`rilor legislative \n domeniu. Continu` [i acum s` construiasc` practica \n domeniu, pentru ca solu]iile date \n faza de contesta]ie lungesc [irul de ordonan]e, hot`râri, ordine [i modele minimal obligatorii, nuan]ând [i, uneori, reinterpretând. Probabil c`, de la adoptarea primei norme care punea \n ordine regulile achizi]iilor publice, contesta]ia a r`mas unul dintre pu]inele obiecte ale practicii care intr` \n lege brutal, aproape pe model saxon. Pentru c`, dac` e limpede c`, \n tot procesul, singura variabil` ar trebui s` o dea diversitatea ofertan]ilor, \n realitate contesta]ia e cea care a \mbr`cat, \n timp, modelele celor mai multor case de trend: de la Bursa Român` de M`rfuri cu Regulamentul ei unic, la departamentele juridice ale autorit`]ilor contractante, pe urm` la Tribunal, CNSC, instan]e de contencios administrativ [i Cur]i de Apel. Practica fiec`rei institu]ii este croit` pe acela[i pachet legislativ, de alt tip. E nevoie de o armat` de oameni pentru a \ntocmi, semna, parafa, [tampila [i copia, sigila [i \nregistra câte o singur` ofert`, plus de o a doua escadril` pentru a citi, judeca [i \n]elege oferte compuse din tomuri \ntregi cu cifre, scheme, aduc]iuni, reasigur`ri, planuri concave sau convexe de rulare etc. E un domeniu de care pu]ini se mai apropie f`r` teama obscur` c` au sc`pat ceva, c` n-au calculat la timp vreun minirisc de necalificare ori de… [i ajungem la elementul-fantom`: contestarea. Presupunând chiar c` autorit`]ile ar avea câte un aparat programat s` st`pâneasc` [i s` se mi[te flexibil prin tot acest labirint de reguli [i riscuri, e greu de crezut c` ofertan]ii pot, oricare dintre ei, asigura o asemenea expertiz`. Pentru c` la fel de important` e redactarea [i a documenta]iilor de atribuire, [i a ofertelor. Ambele capete, provenind de la tabere teoretic diferite, trebuie s` concureze pentru acela[i "ring of the lord" al non-contesta]iei – mult dorita perfec]iune.

Cine mai redacteaz` sau mai evalueaz` o ofert` f`r` s`-[i caute propriul general de strategie \n achizi]iile publice – lordul solu]iilor \mpotriva infinitelor posibilit`]i de contesta]ii, ca atacuri pe flanc ori frontal, prin procedur` ori \n calcul, de oportunitate, de opozabilitate [i de voin]`? E complicat [i contesta]ia are toate liniile de fug` ale unui r`zboi. Fin, intelectual, al argumentelor seci [i crude ori al interpret`rilor de principii. Trebuie g`sit, de fiecare dat`, un general care s` cunoasc` tactica ambelor fronturi, [i pe cea a ofensivei (ac]iune care trebuie f`cut` la timp, corect, f`r` gre[eal`), dar [i pe cea a defensivei (cu toate detaliile de campament ale formul`rii ofertei a[a \ncât s` poat` fi ap`rat` de orice contesta]ie, sub orice motiv). De regul`, avocatul e chemat dup` ce declara]iile (documenta]ii, oferte) au fost scrise, parafate [i asumate de to]i participan]ii la procedur`. Deci când nu se mai poate reface nimic [i când singurul teren de mi[care este argumentul teoretic, sabia fin` [i atent`. Dar rar se mai poate interveni, din acel moment, pentru a rescrie ori completa textele care deja sunt obligatorii pentru to]i. Tratatele de pace se scriu, \n achizi]iile publice, cu avoca]ii, de la \nceput, angajat, metodic [i pa[nic. Se ia o viziune juridic` unic` [i se aplic` la toate obiectele posibile de achizi]ie, pentru c` numai evitând gre[elile inerente [i previzibile pe parcursul acesta atât de sinuos se poate ajunge la ce-[i doresc autorit`]ile, dar [i ofertan]ii, to]i atât de chinui]i: la solu]ionarea rapid`, chiar [i sau tocmai \n virtutea respectului profund pentru... M`ria-sa Contesta]ia. Pled`m pentru strategie, pentru lucrul pa[nic, pentru a-i l`sa pe cei care se ocup` cu grijile s` [i le fac` doar ei. Credem c`, \n tot iure[ul acesta de acte normative, practici, argumente [i rezultate, un general bun [tie s` conduc` vocile c`tre obiectiv – c`tre un tratat de pace. Se poate evita lucrul sub spectrul otr`vitor al contesta]iei. Cu inteligen]a [i bunul sim] ale unui soi nou de general care nu-[i cunoa[te to]i solda]ii pe numele mic, dar care le poate croi pe m`sur` un brand de calitate. Pân` la urm` e simplu, pre]ul unui m`r ro[u nu poate fi decât egal cu pre]ul altui m`r ro[u, oricât de divers` ar fi pia]a la noi.

Advertorial

R`zboi [i pace \n saga achizi]iilor publice

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

O poveste despre muzic` [i bani Cristi {erban, sau Christu, cum \i spun prietenii, se poate considera un om fericit: lucreaz` \n showbiz, are propriul studio audio [i face bani din crea]ie. Asta [i-a dorit s` fac` de când se [tie, iar toate eforturile sale au fost canalizate \n aceast` direc]ie. “Practic, nu mi-a venit o idee, ci mi-am dorit de mic copil s` implementez un sistem \n domeniul showbiz-ului. În zorii anilor ’90, cu greu p`trundea \n ]ara noastr` câte o caset` original`, cu muzic` occidental`. Le studiam intens, m` uitam ore \n [ir la copert`. A se nota c` \n acele vremuri eram fascina]i de o cutie cu suc acidulat”, \[i aminte[te amuzat Cristi {erban cum a \nceput s` fie interesat de sunet [i crea]ie. Tot \n acest sens a absolvit [i Facultatea de Electronic`, asimilând un bagaj de informa]ii extrem de util \n perioada ce a urmat, dup` cum el \nsu[i recunoa[te. Pasul decisiv \n sfera antreprenoriatului l-a f`cut \n 2005, când, dup` zece ani ani de experien]` \n domeniu, a pus bazele companiei Chill Brothers Records. “Pentru mine nu este un business, ci un mod de via]`”, spune sincer Cristi {erban. Investi]ia financiar` ini]ial` a fost de ordinul câtorva zeci de mii de euro, necesari pentru achizi]ionarea echipamentului profesional audio [i pentru \nfiin]area primului studio Chill Brothers. Compa-

nia ofer` un pachet complet de servicii \n domeniul audiovizualului, pornind de la produc]ie audio, achizi]ie voci, mix & master [i pân` la grafic` 2D & 3D, produc]ie [i postproduc]ie spoturi video (de la videoclipuri muzicale pân` la spoturi electorale), organiz`ri evenimente, sonoriz`ri conferin]e, management [i impresariat artistic. “Produsele interne Chill Brothers se adreseaz` \n special tinerilor, dar cu toate acestea \ncerc`m s` realiz`m materiale \n care s` se reg`seasc` orice persoan`, indiferent de vârst`”, descrie {erban publicul s`u ]int`. În cazul produselor realizate pentru clien]ii externi, compania targeteaz` diferite alte segmente, \n func]ie de cererile acestora. Spre norocul lui Cristi {erban, cererea a fost \n cre[tere de la an la an [i, odat` cu ea, [i veniturile Chill Brothers, estimate pentru 2009 la circa 150.000 euro. Profitul exist` [i este suficient “pentru a asigura dezvoltarea brandului \n raport cu cerin]ele pie]ei”. Despre recesiune, tân`rul antreprenor spune c` nu a resim]it-o prin sc`dere a veniturilor, ci doar printr-o reticen]` sporit` din partea investitorilor. În ceea ce prive[te planurile de viitor el se arat` destul de rezervat, reducând \ntreaga strategie a businessului pe care \l conduce la dou` cuvinte esen]iale: “Num`rul unu”. Biz q anul \nfiin]`rii: 2005 q investi]ia ini]ial`: 40.000 euro q num`r de angaja]i: 32 q cifra de afaceri (estimativ pe 2009): 150.000 de euro

CRISTI {ERBAN General Manager la Chill Brothers

corina.coman@revistabiz.ro

start-up antreprenori DE

LOREDANA S~NDULESCU

Optimismul prinde bine \n afaceri M`lai, sare [i o mare doz` de optimism. Acestea sunt ingredientele care au compus o afacere estimat` anul acesta la 20 de milioane de euro. Oricât de simplu ar p`rea, cei doi antreprenori de la Gusto au descoperit c` e o art` [i \n a face pufule]i. “Mai bine faci ceva gre[it, decât s` nu faci nimic”, este principiul dup` care se ghideaz` Eliodor Apostolescu, proprietar [i cofondator al Phoenix SA, compania ce produce deja faimo[ii pufule]i Gusto. Povestea companiei Phoenix [i a pufule]ilor Gusto \ncepe \n anul 1992, când, \n facultate fiind, Eliodor Apostolescu [i asociatul s`u, C`t`lin Nour, c`utau o metod` de a-[i suplimenta veniturile. Au demarat proiectul antreprenoriat printr-o afacere cu \nghe]at`, pe care au dezvoltat-o timp de 4 ani. Ulterior, au decis s` \[i extind` afacerea tot \n domeniul alimentar, pentru a avea continuitate pe tot parcursul anului. S-au gândit la pufule]i pentru c` sunt un produs banal, compus din m`lai [i sare… deci, aparent simplu de f`cut. Doar c`, \n timp, au descoperit c` [i “a face pufule]i este o… art`”. Ca de altfel \n orice domeniu, cu atât mai mult \n cel al bunurilor de larg consum, fiecare decizie implic` riscuri. Indiferent c` este vorba despre deciziile legate de distribu]ie, produc]ie, management sau resurse umane, \ntotdeauna au existat riscuri implicate. Dup` 17 ani de prezen]` pe pia]a local`, celor doi antreprenori le este greu s` nominalizeze o anume situa]ie dificil`. Au \nv`]at \ns` c` pentru a avea rezultate maxime, fiecare proiect trebuie PHOENIX SA tratat \n cel mai serios CIFRA DE AFACERI (2008): 15 milioane euro mod cu putin]`, chiar CIFRA DE AFACERI (estimare 2009): dac` de multe ori este 20 milioane euro nevoie “s` te arunci cu NUM~R DE ANGAJA}I: 320 capul \nainte”. “La drept INVESTI}IA INI}IAL~: 2.000 dolari vorbind, chiar asta am f`cut când am decis noi, doi ingineri absolven]i de Politehnic`, s` facem pufule]i”, poveste[te Eliodor Apostolescu. Toate deciziile luate de-a lungul timpului, fie c` au fost inspirate sau mai pu]in inspirate, le-au folosit drept ghid \n evolu]ia [i dezvoltarea lor atât \n plan personal, cât [i profesional. Fiind amândoi optimi[ti convin[i, toate situa]iile prin care au trecut le-au perceput drept provoc`ri [i nu dificult`]i. Cei doi antreprenori muncesc \n medie 15-16 ore pe zi, uneori chiar mai mult. Fiind vorba de propria afacere, au \n mod firesc tendin]a de a se implica foarte mult. 24

Biz

Totodat` \ns`, [i-au propus s` p`streze un oarecare echilibru \ntre via]a de familie [i companie. Au \nceput afacerea cu 2.000 de dolari, bani cu care au achizi]ionat un aparat de \nghe]at`. Ulterior, timp de opt ani, pe lâng` pufule]i, activitatea companiei s-a axat [i pe produc]ia [i comercializarea de biscui]i. Odat` cu cre[terea importan]ei pufule]ilor [i mutarea de la fabrica din Ploie[ti la fabrica de la Bìcoi, produc]ia de biscui]i a fost stopat`, \ns` nu pentru totdeauna. Pe viitor, când vor dispune de timpul [i efortul necesar, cei doi antreprenori au de gând s` reia produc]ia de biscui]i. Anul acesta, “campania pentru optimism” a adus un suflu nou pufule]ilor Gusto. Sau mai bine spus “i-a scos din anonimat”. “Am intrat \n lumina reflectoarelor f`r` s` [tim prea bine ce reprezint` acest lucru [i ne-am ambi]ionat s` demonstr`m c` se poate s` ob]ii succes [i \n ]ara noastr`”, declar` Eliodor Apostolescu, antreprenorul pentru care campania prooptimism nu reprezint` o simpl` ini]iativ` comercial`. “Chiar ne dorim s` aducem zâmbet [i voie bun` consumatorilor no[tri”, spune acesta. “|n cele din urm` despre ce poate s` vorbeasc` un simplu... pufulete, produs la Bìcoi?”, se \ntreab` antreprenorul. Fiind vorba despre un produs “atât de inocent” precum pufule]ii, Gusto a pornit \n mod firesc pe teritoriul gândirii pozitive, al optimismului indiferent de situa]ie, cu atât mai mult cu cât grijile [i ve[tile pe care românii le primesc de mai bine de un an sunt pesimiste [i pline de motive de \ngrijorare. “Ini]ial, am pornit de la adev`rul despre produsul nostru. Pufule]ii Gusto sunt f`cu]i doar din ingrediente naturale, cu o redus` valoare caloric` – adic` \i producem dup` o re]et` care nu are de ce s` te \ngrijoreze. Ulterior, ne-am stabilit misiunea clar` de a lupta [i de a construi campanii care s` aduc` zâmbetul pe fe]ele românilor, mai ales c` atât eu cât [i C`t`lin suntem, la rândul nostru, ni[te optimi[ti”, poveste[te Eliodor Apostolescu. Cel mai recent proiect al companiei, realizat \n parteneriat cu maestrul {tefan Popa Popa's, [i-a propus acela[i obiectiv, [i anume ca simplii pufule]i din Bìcoi s` \i determine pe oameni s` zâmbeasc` [i s` vad` partea pozitiv` a lucrurilor. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

antreprenori start-up

C`t`lin Nour [i Eliodor Apostolescu

Biz

green [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

CSR bun, CSR responsabil 30 de companii au participat la programul interna]ional Good CSR 2009, dezvoltat de Braun & Partners. Dintre cele 30 de companii, cinci au fost române[ti. 26

Biz

Cele cinci companii române[ti care au “\ndr`znit” s` \[i cuantifice activitatea de CSR, pe baza indicatorilor interna]ionali Global Reporting Initiative (GRI), sunt BCR, Orange România, Romstal, Farmaciile DONA [i EurActiv.ro. La 23 noiembrie, la Budapesta, companiile române[ti au participat la Gala regional`, al`turi de companii din Ungaria [i Polonia, unde s-au lansat rapoartele scurte [i c`r]ile Good CSR 2009. |n cadrul evenimentului, au fost premiate bunele practici \n responsabilitate social` corporativ` [i performan]ele nonfinanciare ale companiilor aflate \n competi]ie. Good CSR 2009 [i-a propus s` popularizeze responsabilitatea social` corporativ` [i s` r`spândeasc` bunele practici. În ultimii ani, multe studii au demonstrat c` exist` o leg`tur` \ntre publicarea unui raport CSR [i valoarea unui brand. De exemplu, cea mai mare cercetare la nivel global realizat` pân` acum pe acest subiect (“Count me in: The readers’ take on sustainability reporting”, realizat` de GRI, KPMG Netherlands [i SustainAbility) arat` c` “raportul asupra performan]ei de sustenabilitate a companilor are un impact puternic pozitiv asupra percep]iei cititorilor despre companie [i \nt`re[te valoarea brandului”. Conform unei cercet`ri realizate de Interbrand [i “BusinessWeek” \n 2007, 80% din primele 15% [i 43% dintre cele mai valoroase 100 de branduri din lume public` rapoarte CSR bazate pe GRI. Cercetarea organiza]iei interna]ionale GRI arat` o leg`tur` puternic` \ntre o profitabilitate remarcabil` [i publicarea de rapoarte CSR. De ce s` comualexandru.ardelean@revistabiz.ro

[tiri

nici cum faci [i ce faci \n materie de CSR \n compania ta a fost una dintre principalele \ntreb`ri la care am \ncercat s` g`sim un r`spuns \n toate articolele despre CSR din revista Biz. |n plus, multe companii române[ti [i filiale locale ale multiona]ionalelor interna]ionale se \ntreab` care este scopul unui raport local, când grupul din care fac parte este responsabil [i transparent, publicând anual un raport global. Compania de consultan]` \n CSR Braun & Partners a \ncercat s` g`seasc` r`spuns la fr`mânt`rile companiilor care-[i propun s` devin` sustenabile [i care vor s` comunice ce fac [i cum fac pentru asta, prin programul Good CSR

2009. Aceast` ac]iune \ncurajeaz` companiile, indiferent de dimensiune [i buget, s` m`soare ac]iunile de CSR pe care le desf`[oar` [i s` le comunice \ntr-un raport scurt de trei pagini, scris pe baza indicatorilor G3, GRI. “Good CSR 2008 a fost o ini]iativ` \ndr`znea]` la vremea la care am lansat platforma, \ns` ast`zi este mai mult decât atât, este un exemplu elocvent de bun` practic` \n domeniu. Mai mult de 20 de companii maghiare cred acum c` este important s` comunice p`r]ilor lor cointeresate cele mai importante date despre activitatea pe care o desf`[oar`, prin intermediul unui scurt raport de sustenabilitate, \n

conformitate cu principiile [i standardele Global Reporting Initiative (GRI)”, spune Robert Braun, fondator al companiei Braun & Partners. El este convins c` celor cinci companii române[ti câ[tig`toare de anul acesta li se vor mai ad`uga cel pu]in cinci anul viitor. “Ast`zi, accentul pus pe dezvoltarea durabil` [i pe practicile de management conexe, precum [i comunicarea acestora c`tre un public cât mai larg au ajuns s` fie pentru companiile cele mai reprezentative de pe pia]` procese zilnice exercitate \n via]a de zi cu zi. Acest fenomen a ajuns s` reprezinte o form` fireasc` de func]ionare a companiilor”, a mai spus Braun. Biz

A contribuit la realizarea materialului DELIA OBREJA, Project Manager Good CSR 2009 la Braun & Partners Romania

Biz

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Lobby-ul este privit \n România mai mult ca trafic de influen]`, decât ca un proces important \n luarea deciziilor. Cu o pia]` estimat` la aproximativ 1,5 milioane de euro, este \nc` mult loc de cre[tere. Laura Florea, Managing Partner Point la Public Affairs, ne-a acordat un interviu despre ce \nseamn` lobby-ul la noi.

Lobby-ul, noua frontier` Cum arat` activitatea de lobby \n prezent \n Romånia?

Pentru activitatea de lobby, România este \nc` o pia]` emergent` [i agen]iile specializate se pot num`ra pe degetele de la o mân`. Cred \ns` c` distan]a semnificativ` dintre România [i celelalte ]`ri din Europa Central` (Polonia, Cehia, Ungaria) va disp`rea \n cinci-[apte ani, odat` cu apropierea Bucure[tiului de Bruxelles [i odat` cu cre[terea interesului Europei \n România, care este o pia]` foarte mare pentru ]`rile occidentale. Multe agen]ii, inclusiv a noastr`, sunt afiliate sau \n parteneriate strategice cu marile re]ele europene [i interna]ionale, ceea ce cre[te deschiderea clien]ilor spre România, dar [i deschiderea noastr` c`tre Bruxelles. Anul trecut, cifrele de afaceri cumulate de agen]iile de lobby s-au ridicat la aproximativ 1,5 milioane de euro. Cu toate acestea, poten]ialul pie]ei este mare, pân` la 50-70 milioane de euro, dac` socotim cheltuielile companiilor care pân` acum au lucrat pe aceast` zon` cu resurse interne, din lipsa unei oferte pe pia]`, [i dac` ad`ug`m agen]iile de PR [i casele de avocatur` care fac [i lobby. Profesionalizarea activit`]ii de lobby este un proces la \nceput de drum, \ntrucât speciali[tii de lobby cu experien]` sunt pu]ini [i cu atât mai pu]ini speciali[tii cu experien]` dobândit` \n România. Care sunt punctele tari [i punctele slabe ale lobby-ului la noi?

|n România, sunt \nc` foarte mul]i care apreciaz` capacitatea unei agen]ii de lobby prin accesul pe care aceasta o are la oamenii politici ai momentului sau \n func]ie de cât de garnisit` este agenda telefonului mobil al lobby-istului cu numerele politicienilor. Or lobby \nseamn` mult` munc` [i rigoare profesional` [i mai pu]ine dineuri. Lobby \nseamn` cuno[tin]e temeinice juridice, politice, sociologice [i de comunicare, capacitatea de a fi [i riguros [i creativ \n acela[i timp \n sus]inerea unei cauze publice. Cum arat` lobby-ul \n str`in`tate?

|n ]`rile cu tradi]ie, lobby-ul este o parte important` a deciziei 28

Biz

autorit`]ilor publice. La Bruxelles, procesul de consultare cu operatorii economici [i societatea civil` este serios [i dep`[e[te stadiul de formalism care \nc` exist` la noi. Transparen]a decizional` [i dezbaterile publice care au loc pe proiectele de acte normative \n România sunt f`cute de ochii lumii \n cele mai multe cazuri, organizate de func]ionari f`r` putere de decizie. La Bruxelles, aceste consult`ri, care pentru deciziile importante dureaz` luni de zile, se finalizeaz` prin documente de sintez` ce iau \n calcul impactul economic [i social transmis de cei consulta]i. Cum a pornit compania ta de lobby?

Point Public Affairs a fost \nfiin]at` \n mai 2008, ca o agen]ie integrat` de comunicare [i lobby, având cea mai experimentat` echip` de exper]i din România. |ntr-un an [i jum`tate am acumulat deja un num`r de 16 clien]i din sectoare economice variate, dar [i din societatea civil`. De asemenea, Point Public Affairs este prima agen]ie de lobby din România care \n 2009 a fost nominalizat` la European Excellence Awards. Care sunt provoc`rile lobby-ului \n Romånia?

Cea mai mare provocare este cea a educ`rii politicienilor, clien]ilor [i opiniei publice \n acest domeniu, \n sensul diminu`rii, dac` nu a elimin`rii, percep]iei publice eronate despre lobby, care este v`zut de unii ca o activitate de PR, iar de al]ii ca o activitate de trafic de influen]`. Lobby-ul, ca form` evoluat` a peti]ion`rii, reprezint` ansamblul de ac]iuni legale [i legitime menite s` influen]eze politicile publice [i este expresia democra]iei. Chiar dac` nu are o maxim` eficien]`, legea transparen]ei decizionale a statuat acest lucru, prin cele 30 de zile \n care proiectele de acte normative sunt supuse dezbaterii publice. Bruxelles este al doilea mare centru din lume \n privin]a industriei lobby-ului, cu peste 20.000 de lobby-i[ti. Apropierea noastr` din ce \n ce mai mare de ]`rile occidentale ne va ajuta la eliminarea acestei percep]ii. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz

â&#x20AC;&#x153;Lobby nu \nseamn` accesul la oamenii politici ai momentului. Lobby \nseamn` mult` munc` [i rigoare profesional` [i mai pu]ine dineuriâ&#x20AC;?

Biz

strategie DE

CORINA COMAN

LEC}IA DE EXIT Despre cum au reu[it câ]iva antreprenori s`-[i vând` afacerea la momentul potrivit sau despre cum un exit profitabil devine o chestiune de bun sim].

Ce au \n comun Dinu Patriciu [i Marius Ghenea? Primul este miliardar, joac` golf [i de]ine carnet de partid. Al doilea are “câteva” zeci de milioane de euro \n cont, iube[te c`l`toriile [i crede cu t`rie \n viitorul afacerilor online. Primul ob]inea circa 2,7 miliarde de dolari \n august 2007 prin vânzarea a 75% din ac]iunile Rompetrol c`tre KazMunaiGaz, al doilea repeta mi[carea la o scar` mult mai mic` \n 2008, reu[ind s` câ[tige trei milioane de euro prin exitul dintr-o afacere \n care investise de trei ori mai pu]in – Viking Profil, companie specializat` \n domeniul ]iglei metalice. În ambele cazuri, cei doi antreprenori au plecat probabil zâmbind mul]umi]i dup` ce au semnat contractul de vânzare. Dac` ar mai fi a[teptat poate c` ar fi avut parte de oferte mult mai bune sau poate, cu fruntea 30

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

exit

\ncruntat`, s-ar fi aliniat \n rândul celor care tânjesc dup` ofertele de alt` dat`. Ce face diferen]a?

1. MOMENTUL “Cum nimeni nu are un glob de cristal, \ntotdeauna va exista o dezbatere aprig` asupra momentului potrivit pentru a vinde o afacere”, explic` Michael Weiss, vicepre[edinte al A.T. Kearney, dilema celui aflat \n imediata apropiere a unui exit. Cheia se afl` tot \n mâna antreprenorului, mai exact \n capacitatea lui de a \n]elege dinamica viitoare a businessului. “Eu cred \n continuare c` momentul potrivit pentru un exit este cel \n care ai un cump`r`tor bona fide de cealalt` parte a mesei, care vine cu o ofert` corect` sau una care s` poat` fi negociat` pân` la un punct satisf`c`tor pentru ambele p`r]i“, sus]ine Marius Ghenea. Evident, o asemenea “ofert` corect`” este mai simplu de ob]inut \n perioada \n care businessul este “pe val”, decât atunci când valul s-a spart la ]`rm [i odat` cu el s-au dus toate oportunit`]ile de exit. Ghenea avertizeaz` c` mul]i antreprenori au ratat [anse importante de vânzare \n aceast` \ncercare de a prinde chiar un maxim al valului, sperând c` valul respectiv va continua s` se propage [i anul urm`tor. Eliminând metaforele, putem vorbi f`r` ocoli[uri de atitudinea specific` multor antreprenori afla]i la masa negocierilor.

2. L~COMIA “Fiecare decizie (de exit – n. red.) are ni[te particularit`]i specifice, de la riscul asumat pân` la o anumit` l`comie”, este de p`rere Matei P`un, proprietarul firmei de consultan]` pentru fuziuni, achizi]ii [i

finan]`ri BAC Investment. P`un sus]ine c`, nu de pu]ine ori, clien]ii s`i au avut a[tept`ri nerealiste din partea unor poten]iali cump`r`tori, motiv pentru care au pierdut oferte foarte bune. Într-o astfel de situa]ie, rolul firmei de consultan]` este de a aduce antreprenorii vis`tori cu picioarele pe p`mânt. Totu[i, \n multe cazuri, l`comia primeaz`. “Cei de la Banca Transilvania au l`sat pe mas` sute de milioane de euro”, au declarat pentru revista Biz surse din pia]`, referindu-se la ofertele de preluare pe care banca româneasc` le-a refuzat anul trecut, de[i nu sunt recu-

“Fiecare decizie de exit are ni[te particularit`]i specifice, de la riscul asumat pân` la o anumit` l`comie.” noscute oficial de reprezentan]ii institu]iei financiare. Aceia[i reprezentan]i anun]au \n primele nou` luni ale anului un profit net de 11,41 milioane euro, de peste opt ori mai mic decât cel din perioada similar` din 2008. Iar exemplele pot continua, mai ales dac` arunc`m o privire \n retailul autohton. Ethos, Trident sau Spar sunt doar trei dintre re]elele române[ti de supermarketuri care au avut \n ultimii ani nenum`rate ocazii de vânzare c`tre investitori puternici. Acum, proprietarii lor s-au v`zut nevoi]i s` declan[eze procedura de insolven]`.

3. ASUMAREA RISCULUI Ideea central` a exemplelor de mai sus este c` orice decizie antreprenorial` implic` un risc pe care autorul ei trebuie s` [i-l asume. Unul

dintre ele ar fi ca mediul de afaceri s` se deterioreze, valoarea businessului s` scad`, iar proprietarul s` nu mai primeasc` oferte mai târziu. “E ca la poker. Trebuie s` [tii s` te opre[ti”, avertizeaz` Matei P`un, de la BAC Investment, situa]ie \n care ambele p`r]i implicate vor avea de câ[tigat. O astfel de tranzac]ie este vânzarea pachetului majoritar al Romstal Leasing c`tre KBC Lease pentru suma de 70 de milioane de euro (cu 50% mai mult decât valoarea estimat` ini]ial), tranzac]ie derulat` \n 2008. La vremea respectiv`, Enrico Perini, CEO la Romstal Imex, a ajuns la concluzia c` e bine s` vând`, pentru c` situa]ia economic` era una favorabil`, iar oferta convenabil`. {i el a plecat probabil mul]umit dup` semnarea contractului.

4. MORALA “Po]i ajunge la \ndeplinirea unui exit de succes dac` urm`re[ti ni[te principii de bun sim]: nu fi prea lacom, nu rata [ansa unei negocieri când te po]i \ntâlni la jum`tatea drumului cu cealalt` parte implicat`, las` \ntotdeauna ni[te bani pe mas`, las` \ntotdeauna loc de bun` ziua [i de o revenire la mas`, chiar dac` discu]iile par a fi blocate”, conchide Marius Ghenea, care, din postura de business angel, nici nu mai contorizeaz` [irul exiturilor trecute \n CV. De re]inut [i faptul c`, de[i avem de a face cu un an atipic, \n care majoritatea afacerilor au fost vândute la pre]uri subevaluate, exist` [i excep]ii, iar \n recesiune pot ap`rea tranzac]ii \n care ambele p`r]i au de câ[tigat. Unele dintre ele urmeaz` s` apar`, iar un indiciu include pu]in de Zuzu de la Albalact. Biz

Biz

Luxul redevine lux Pentru tradi]ionalii produc`tori, dar [i pentru antreprenorii din industria luxului, 2009 a \nsemnat trezirea la realitate. Pentru mul]i consumatori acest an a reprezentat excluderea din exclusivism. Se str창ng r창ndurile, iar luxul revine la statutul de odinioar`.

DE CORINA COMAN

cover story

ntrebat` despre impactul crizei financiare asupra stilului s`u de via]`, so]ia unui mare bancher din New York a r`spuns: “Lista de a[teptare pentru o geant` Birkin este mult mai mic`”. A[a se vede recesiunea din vârful piramidei sociale [i economice [i tot a[a putem rezuma impactul anului 2009 asupra industriei globale de lux. Personajul de mai sus f`cea referire la mult râvnitele gen]i de mân` ale casei de mod` Hermès, pentru a c`ror achizi]ionare timpul de a[teptare ajunge [i la doi ani. Pre]ul unui astfel de produs porne[te de la 5.000 de dolari, dar pentru versiunile confec]ionate din materiale exotice, cum ar fi pielea de crocodil, sumele scoase din buzunar ajung rapid la [ase cifre. Paradoxal, de[i consumul este evident \n sc`dere, oamenii cump`r` \n continuare gen]ile Hermès. Vânz`rile grupului francez \n trimestrul trei au crescut cu 10% fa]` de perioada similar` din 2008, reamintindu-ne c`, \n ciuda recesiunii, oamenii sunt \nc` dispu[i s` cheltuiasc` extravagant pentru produsele despre care sunt convin[i c`-[i merit` banii. “Este o lec]ie pe care multe nume importante din industria luxului au uitat-o \n anii de boom, când \n dorin]a de a-[i m`ri cota de pia]` au \nceput s` curteze [i consumatorii din partea superioar` a clasei sociale mijlocii, consumatori care aspirau la un stil de via]` mult mai luxos decât [i-l puteau permite”, titreaz` mare un articol postat pe blogul Luxury Institute din New York, unul dintre cele mai importante barometre globale pentru industria luxului. În

Biz

acela[i articol, Milton Pedraza, CEO la Luxury Institute, rezum` strategia adoptat` \n ultimii ani de multe din numele mari ale industriei la o singur` expresie: “lux fals”, acuzând \n acela[i timp c` s-au pierdut dou` dintre caracteristicile esen]iale ale acestui tip de produse: exclusivismul [i calitatea.

RA}IUNEA LUXULUI SAU LUXUL RA}IUNII În 2009 \ns`, consumatorii nu au ezitat nicio secund` s` taxeze brandurile care s-au \ndep`rtat de promisiunea ini]ial` a luxului, ducând la sc`derea profiturilor unor companii de profil sau chiar la ie[irea lor de pe pia]`. Nici m`car o pia]` emergent` ca România nu a f`cut excep]ie de la regul`. Rând pe rând, anul acesta au pus lac`tul pe u[` nume ca Franck Muller (magazin monobrand – ceasuri), Versace Jeans Couture (magazin monobrand – mod` [i accesorii), M Missoni (magazin monobrand – mod`), la care se adaug` \nchiderea magazinului monobrand de accesorii [i \nc`l]`minte Bally, de]inut de Rafar. “Conteaz` din ce \n ce mai mult calitatea unui produs – manufactura, materialele din care este executat, durabilitatea [i men]inerea valorii \n timp. Conteaz` aspectul

cât mai pu]in sezonier al produsului respectiv”, sus]ine Oliver Petcu, Managing Director la CPP Management Consultants. Pre]ul este important, mai ales \n privin]a produselor de mod`, probabil pentru prima dat` \n istoria luxului. Sintagme precum “schimbarea comportamentului de consum”, “raportul ridicat pre]-calitate”, mult utilizate \n 2009 pentru definirea direc]iilor \n mass-market, \[i g`sesc aplicabilitatea, poate mai intens ca oricând, [i \n industria luxului, unde [i-a f`cut apari]ia consumatorul ra]ional. “Cea mai important` lec]ie a anului 2009 pentru aceast` industrie const` \n regândirea [i reinventarea defini]iei luxului adev`rat”, a declarat \n exclusivitate pentru revista Biz Milton Pedraza, CEO la Luxury Institute. Potrivit lui Pedraza, criza a inspirat marilor companii o nevoie urgent` de a dezvolta o rela]ie puternic` [i de durat` cu to]i clien]ii lor prin oferirea unor experien]e de lux veritabile.

UN NOU VAL “În 2009, brandurile de lux [i-au schimbat strategia de business”, sus]ine [i Oliver Petcu de la CPP

lux

Management Consultants. El estimeaz` c` anul acesta pia]a local` de lux a crescut ca valoare pân` la aproximativ 350 de milioane de euro (f`r` segmentele hotelier, b`uturi fine [i auto), \n special datorit`

apari]iei unor noi branduri [i puncte de vânzare. Printre cele mai cunoscute nume care au intrat pe pia]` \n 2009 se num`r` Belstaff (magazin monobrand de mod`), Paul & Shark (monobrand de mod`), la care se adaug` relocarea [i extinderea magazinelor Helvetansa, Micri Gold [i Rovere. “În pie]e emergente ca România, pierde teren conceptul de magazine de tip multibrand, \n special ca urmare a pre]urilor mari practicate (mai mari decât la magazinele monobrand), dar [i din cauza limit`rii selec]iei de produse din colec]ia fiec`rui brand”, observ` Petcu, explicând c` magazinele multibrand pl`tesc \n avans comenzile, lucru care le-a determinat s` schimbe foarte des portofoliul de branduri. De exemplu, Burberry a ie[it din

portofoliul unui multibrand \n Bucure[ti pentru neplata facturilor.

O PIA}~ |N MI{CARE {i totu[i, când vine vorba de noi oportunit`]i pentru investi]ii \n industria luxului, lucrurile se mi[c`. Investitorii n-au dat bir cu fugi]ii, ba din contr`, s-au ar`tat mai mult decât interesa]i de aceast` “pia]` imatur` [i instabil`”, dup` cum o nume[te Ladislau Kristof, Managing Director la Business Consult. Studiu de caz pentru afirma]iile de mai sus poate fi cu brio Amalia N`stase, so]ia celebrului juc`tor de tenis, care a achizi]ionat recent 30% din ac]iunile companiei High Fashion Concept – divizia de lux a grupului Solmar, ce controleaz` magazinul Victoria 46. Magazinul \n cauz` este primul [i cel mai mare multibrand de pe pia]a local`. Amalia N`stase spune c` a luat aceast` decizie convins` fiind de poten]ialul de dezvoltare al pie]ei de lux din România. “Am cochetat cu ideea deschiderii unui boutique de haine de lux anul trecut, dar mi-am dat seama c` de una singur` nu pot s` o fac. Când a ap`rut oportunitatea cu High Fashion Concept, am zis da imediat, pentru c` acolo este o echip` care [tie foarte bine ce face”, a declarat Amalia N`stase pentru revista Biz. Ea nu neag` posibilitatea major`rii pachetului de ac]iuni la High Fashion Concept, \n cazul \n care pe viitor va ap`rea [i aceast` oportunitate. De[i optimist` vizavi de evolu]ia noului s`u business, Amalia N`stase este con[tient` [i de minusurile industriei vizavi de comportamentul de

consum. “Mai lipse[te o anumit` educa]ie, \n sensul \n care clientele s` accepte c` pot cump`ra din România \ntr-un mod mult mai convenabil colec]iile pe care le vâneaz` afar` . Nu mai trebuie s` cari tone de bagaje, magazinul te ajut` cu precomenzi dac` e cazul”, spune ea. Problema consumatorului de lux este amintit` [i de Ladislau Kristof, care crede c` exist` dou` categorii de consumatori: cei care au \n]eles ce \nseamn` luxul [i \l cump`r` pentru beneficiile aduse de astfel de produse [i cei care consum` luxul “pentru c` d` bine”. Tot Kristof sus]ine c`, pe o pia]` cum e cea din România, este foarte greu s` ob]ii profit, pentru c` \n majoritatea cazurilor costurile dep`[esc \ntotdeauna \ncas`rile. “Marile branduri de lux trebuie s` \n]eleag` acum c` viitorul industriei depinde de reinventarea luxului \n sensul apari]iei unui design deosebit al produselor, unei calit`]i [i servicii superioare nivelului actual”, conchide Milton Pedraza \n declara]iile acordate revistei Biz. Noua paradigm` a luxului mai \nseamn` \n opinia sa [i faptul c` brandurile trebuie s` \nceteze “a mai dicta condi]ii” consumatorilor [i s` dezvolte \n schimb o rela]ie de lung` durat` cu ei. Toate astea pentru a convinge consumatorul c` merit` s` pl`teasc` un pre] premium pentru un produs de lux. Biz

Biz

cover story

Lux rafinat pe [osele DE ALEXANDRU ARDELEAN

errari, prin reprezentantul Forza Rossa, tocmai a deschis la Bucure[ti primul Ferrari Store din România, al doilea ca m`rime \n Europa. Invitat special la ceremonia de deschidere a fost pilotul de Formula 1 Giancarlo Fisichella. Din p`cate, aceast` deschidere este singura de men]ionat \n domeniul luxului auto, dat` fiind criza major` din domeniu. |ns` produc`torii de automobile de lux nu au stat cu mâinile \n sân, ci au

creat modele noi, care s` \i fascineze pe cunosc`tori. Pe list` se num`r` Bentley Mulsanne, Aston Martin One-77 sau Rolls-Royce. Pe larg despre aceste modele, \n rubrica auto din acest num`r. V` re]inem aici aten]ia cu una dintre cele mai interesante bijuterii auto. Rolls-Royce Ghost, Fantoma viitorului, este \ns`[i defini]ia luxului \n domeniul auto. Dup` cum recunoa[te chiar Ian Cameron, designerul-[ef al lui Rolls-Royce Ghost, “simplitatea este cel mai dificil de urmat principiu de design”. Dar noul Rolls

reu[e[te, cumva, s` p`streze liniile tradi]ionale [i s` evolueze lin c`tre viitor. De altfel, “lin” este epitetul ce caracterizeaz` totul la Ghost. Motorul V12 de 6,6 l

produce 563 CP, reu[ind s` \mping` cele peste 2,5 tone ale ma[inii de la 0 la 100 km/h \n doar 4,7 secunde. Pre]urile pornesc de la 213.000 euro, f`r` taxe. Biz

Experienţe nautice DE CORINA COMAN

iaţa ambarcaţiunilor de lux este foarte diferită de surorile sale, \n primul rând prin absenţa barierelor de preţ şi model. Dacă la maşini

Biz

există un număr limitat de modele, \n privinţa iahturilor şi a bărcilor de agrement situaţia este diferită pentru că, neexistând o producţie de serie, se pot g`si sute de modele cât mai aproape de cerinţele sofisticate ale

cumpărătorului. Preţul unui iaht mic, propulsat de vele, pleacă de la câteva zeci de mii de euro, dar poate ajunge u[or, \n cazul iahturilor de lux dotate cu motor, la două milioane de euro. Paradoxal, \ntr-o ţară ca România, traversată de Dunăre şi mărginită de Marea Neagră, piaţa ambarcaţiunilor de lux este mult mai puţin dezvoltată decât cea din Ungaria şi Austria. Totuşi, pionierii au \nceput să-şi facă apariţia. Unul dintre ei se numeşte Nautic Life, un business cu un portofoliu bogat de ambarcaţiuni de lux. Printre brandurile sale se numără Beneteau, Raymarine, San

Boat sau Suzuki. La doar un an de funcţionare Nautic Life are o cifră de afaceri de aproape un milion de euro. “Suntem unul dintre creatorii acestei pieţe. Firma este aproape de a intra pe beak eaven, ceea ce este un succes pentru o firmă de lux. Peste treipatru ani sperăm să ajungem la o cifră de afaceri de 25-30 milioane de euro”, a declarat pentru revista Biz Mihail Marcu, proprietarul Nautic Life. Compania are un showroom \n Mogoşoaia, a dezvoltat un club de navigaţie şi pregăteşte inaugurarea unui centru de expunere \n Tulcea. Biz

cover story

Minute preţioase DE CORINA COMAN

easurile highend au o istorie impresionantă, branduri de răsunet, design special, materiale de cea mai bună calitate, finisaje excepţionale şi \şi merită din plin preţurile uneori fabuloase. |n România, cererea pentru asemenea produse a \nceput să fie tot mai mare de la an la an, deşi oferta este \ncă limitată comparativ cu pieţe mai dezvoltate. Unul dintre ultimele magazine de profil a fost deschis pe Calea Victoriei la

jum`tatea lunii septembrie. Vorbim despre cel mai nou butic Helvetansa, cel de-al treilea pentru firma de orologerie. Noua loca]ie reune[te doar brandurile de lux ale Helvetansa, \n timp ce restul m`rcilor se vor reg`si \n celelalte magazine. Clien]ii pot reg`si \n magazinul de pe Calea Victoriei renumite m`rci de lux de ceasuri, printre care Audemars Piguet, Vacheron Constantin, Jaeger – LeCoultre, Cartier, IWC. Pe rafturile luxoase se odihnesc, \n a[teptarea semn`rii unor contracte importante, rafinatele

instrumente de scris [i accesorii Cartier. Nout`]ile pe care le aduce magazinul, \n afar` de design [i reunirea brandurilor de lux, sunt dou` m`rci de ceasuri, care nu existau pân` acum \n portofoliu: Chanel [i

Moser. |n viitorul apropiat, oficialii de la Helvetansa mai preg`tesc [i alte surprize clien]ilor magazinului. Biz

Tehnologie cu aur [i diamante DE GABRIEL BÂRLIG~

entru c` au ajuns s` ne \nso]easc` peste tot [i sunt parte indisolubil` a vie]ii cotidiene, dar [i la ocazii speciale, gadgeturile se afl` \n vizorul produc`torilor de lux. Edi]ii limitate, \nc`rcate de aur, platin` [i diamante f`r` cusur, cu un design care s` sublinieze [i mai mult exclusivismul au f`cut deliciul consumatorilor de tehnologie. |n lumea electronicelor, Bang & Olufsen este sinonim cu designul futurist. Danezii au decis s` dea o nou` via]` celebrului telefon cordless 38

Biz

BeoCom 2, prin revigorarea gamei de culori. BeoCom 2 vine acum \n [apte variante. |n lumea telefoanelor mobile, luxul suprem este reprezentat de câ]iva ani de gama Vertu, de la Nokia. |n acest an finlandezii au lansat colec]ia Ascent Ti Carbon Fibre, bazat` pe materiale din Formula 1 [i programele spa]iale. |nveli[ul este realizat din titan, fibr` de carbon [i piele. Vârful de gam`, Carbon Fibre Limited Edition (foto), num`r` doar 1.500 de exemplare. R`spunzând celor nemul]umi]i de performan]ele tehnice ale gamei Vertu, Nokia l-a f`cut pe acesta compatibil cu

re]elele 3G, l-a dotat cu o camer` digital` de 3 MP, 4 GB de memorie intern` [i capabilit`]i de e-mail [i Internet. Concuren]a pe segmentul telefoanelor mobile de lux vine de la iPhone. Au ap`rut deja dou` variante de ultralux: 3GS Supreme [i 3GS Diamond Gold. Prima, al c`rei pre] dep`[e[te 3 milioane de euro, are carcasa din aur de 22 K, cânt`rind 271 de grame. Modelul are pe partea din fa]` 136 de diamante ce totalizeaz` 68 de carate, iar logo-ul Apple de pe spate adaug` alte 53 de diamante. Butonul de navigare este un diamant foarte rar de 7,1 carate. Biz

lux

Reinventarea luxului vestimentar DE ALEXANDRU ARDELEAN

intage is back! Noroc c` vintage-ul va fi \ntotdeauna la mod`, pentru c` \n acest an dressing-urile s-au deschis larg, iar piesele de colec]ie, care de mult nu mai fuseser` purtate, au fost redescoperite. Vintage ar putea fi motto-ul anului \n ceea ce prive[te industria modei de lux, masculine sau feminine. Dac`, \n ceilal]i ani, cump`r`torii de lux erau avizi s` cumpere multe dintre piesele din colec]iile de la s`pt`mânile modei, acum s-au reorientat spre haine vintage sau spre combina]ii \ntre haine de lux [i cele mainstream. La s`pt`mâna modei de la Paris am v`zut destui oameni care purtau combina]ii \ntre H&M [i Bottega Veneta sau Dries Van Noten [i Banana Republic. Trecute sunt vremurile \n care Louis Vuitton lansa, \n edi]ie limitat`, geanta Tribute de 45.000 de dolari sau Chanel vindea iubitorilor de lux geanta din piele de aligator cu diamante al c`rei pre] era la fel de exclusiv: 230.000 de dolari. A fost anul combina]iilor [i colec]iilor de lux de criz`. Ne aducem aminte de colec]iile create de Jimmy Choo, Comme des Garcon [i Sonia Rykiel pentru H&M, colec]ii de lux accesibile pentru toat` lumea. Dac` celebrii pantofi Jimmy Choo costau de la 600 de dolari \n sus, acum luxul este la \ndemâna tuturor – o pereche de pantofii Jimmy Choo cost` \n jur de 100 de euro la H&M. Exemplul lui Choo nu este singular; Anna Sui a creat o colec]ie de haine pentru Target \n America, \n timp ce unul dintre copiii teribili ai luxului vestimentar [i exclusiv, Narciso Rodriguez, urmeaz` s` creeze o colec]ie special` exclusiv`, care va fi disponibil` doar online, pe eBay. Bine\n]eles, cunosc`torii s-au respectat \n acest an [i au fost fideli brandurilor preferate – Gucci, Hermes, Louis Vuitton au raportat cre[teri ale vânz`rilor \n acest an nebun. Dar chiar [i pentru fashioni[tii \nrì]i, pre]ul hainelor de lux face diferen]a. |ns`, dragi iubitori ai luxului, avem semnale mult mai bune pentru anul ce vine, care ne \ndrept`]esc s` credem c` excelen]a vestimentar` va fi din nou la putere. Tendin]ele vestimentare se refer` la reinventarea clasicului. Tìeturile folosite la costumele masculine, de pild`, vor urma \n detaliu rafinamentul costumului clasic englezesc, pentru o siluet` masculin` modern` (umeri la]i, talie slim [i pantaloni slim). |n continuare, costumul la dou` rânduri de nasturi, a[a cum l-au imaginat Tom Ford sau Chanel, va fi \n mare vog` [i anul viitor. Singura men]iune, tìeturile trebuie s` fie \n stil Kent, numite astfel dup` modelul introdus de ducele de Kent, prin]ul George, unde linia reverului mai lung` este extins` pân` \nspre talie. Evident, cele mai bune materiale r`mân bumbacul, lâna [i in pentru var`. Culorile folosite – negrul r`mâne \ntotdeauna la mod`, \ns` designerii au folosit [i alte culori, tonuri de ro[u, maro, gri sau bej. |n continuare, se folosesc celebrele “men’s baggage”, care au fost \n mare vog` [i anul acesta. Biz

Biz

cover story

O bijuterie de investiţie DE CORINA COMAN

reţul aurului este şi va fi \n creştere mult timp de acum \nainte. La fel şi cel al diamantelor [i al pietrelor preţioase ce se transform` \n bijuterii de lux. Iar amatorii de astfel de produse ţin cont de aceste realităţi. “Clientul şi-a schimbat modul de cumpărare. Dacă până acum era dispus să cheltuiască foarte mulţi bani pe o bijuterie pe care voia să o asorteze la un anumit eveniment sau ţinută, acum vrea să cheltuiască acei bani \n mod inteligent, investind

\ntr-un diamant, de exemplu, a cărui valoare nu se pierde \n timp”, ne-a declarat Andreea Ioniţă-Loukas, acţionar` la Micri Gold, companie ce a deschis primul magazin privat de bijuterii de lux din România. Recent, compania a deschis un multibrand pe Calea Victoriei, unde expune colecţiile celor nouă mărci de lux din portofoliul Micri Gold. Vorbim despre nume ca Bvlgari, Chopard, Damiani şi Gianni Lazzaro. Un aer rafinat regăsim tot pe Calea Victoriei, puţin mai sus de Micri Gold, \n magazinul Helvetansa. Aici,

iubitorii de bijuterii [i ceasuri pot g`si colec]iile Boucheron, Chaumet, Piaget sau Leo Wittwer, iar cei interesaţi de accesorii pot cobor\ la subsol, unde

se afl` cutiile muzicale Reuge, pendulele Kieninger sau time-mover Buben & Zorweg [i SwissKubik. Noua loca]ie Helvetansa a fost gândit` special pentru un alt tip de abordare, un nou nivel al luxului. “Nu mai puteam r`mâne \n cei 75 mp ai magazinului vechi. Am f`cut acest pas pentru a reprezenta mai bine fiecare marc`, dar [i din respect pentru clien]ii no[tri, deoarece am dorit s` le oferim un spa]iu rafinat, dar \n acela[i timp primitor”, susţine Adrian Stoican, directorul general al Helvetansa România. Biz

Rezervat cunosc`torilor rafina]i DE ALEXANDRU ARDELEAN

rta este domeniul care nu cunoa[te limite. Este pl`cerea de a investi. |n toate casele cunosc`torilor de lux ve]i g`si o pinacotec`, mai mic` sau mai mare, un col] dedicat sculpturilor, altele dedicate obiectelor mici de mobiler. Ne aducem aminte c`, \n februarie, \n plin` criz`, licita]ia celor 733 de obiecte de art` care i-au apar]inut lui Yves Saint Laurent [i partenerului s`u Pierre Berge a stârnit un interes major printre cunosc`tori [i nu numai. Cele trei zile de licita]ie de la 40

Biz

Paris, organizate de casa Christie’s, au strâns jum`tate de miliard de dolari. “Licita]ia secolului”, cum a fost denumit`, a

scos la iveal` faptul c` exist` \ntotdeauna bani pentru operele de art`. Cele mai disputate capodopere au fost: dou` sculpturi chineze[ti din bronz disp`rute din Palatul Imperial de Var` din China \n 1860 [i \n jurul c`rora s-a creat un scandal diplomatic \ntre Fran]a [i China, o pictur` a lui Henri Matisse din 1911 (“Les coucous, tapis bleu et rose”), o sculptur` din lemn a lui Brâncu[i [i un tablou de Mondrian. Sumele licitate pentru aceste lucr`ri au fost \ntre 14 [i 33 de milioane de dolari. Reprezentan]ii casei de licita]ii au declarat c`

licita]ia reconfirm` interesul pentru art` al colec]ionarilor, \n ciuda unui climat economic dificil. |ntr-adev`r, arta \nvinge \n criz`. La sfâr[itul lunii noiembrie, un tablou de Rembrandt, “Portretul unui b`rbat”, scos la licita]ie la Londra tot de casa Christie’s, a fost adjudecat pentru suma de 20,2 milioane de lire sterline, dep`[ind recordul precedent \nregistrat \n 2000 pentru o lucrare a lui Rembrandt, de 19,8 milioane lire sterline. |n plus, Casa Christie's va mai scoate la licita]ie un crochiu realizat de artistul italian Rafael. Biz

CLIEN}II \n

LUMEA CEA NOU~

S` \n]elegem

consumatorul de dup` recesiune Nou-ap`ruta dorin]` de simplitate [i cererea \n sc`dere vor contribui \mpreun` la modelarea unui nou comportament al consumatorilor. DE PAUL FLATTERS {I MICHAEL WILMOTT

\N MAJORITATEA ECONOMIILOR DEZVOLTATE, comportamentul consumatorilor \nainte de recesiune era produsul a peste 15 ani de prosperitate ne\ntrerupt`. ﾃ始 ciuda \ncetinirilor ocazionale, cre[terea economic` a continuat f`r` pauz`, acompaniat` de niveluri ale infla]iei reduse [i stabile. Consumatorii sim]eau efectele directe ale acestei situa]ii fericite, cum ar fi c` valoarea bunurilor [i veniturile cre[teau mai repede decﾃ｢t infla]ia. ﾃ始tre 1995 [i 2005, veniturile reale disponibile au crescut cu 33% \n Statele Unite [i Marea Britanie. ﾃ始 Suedia, cre[terea a fost de 25%, dar chiar [i \n economii cu cre[tere mai lent`, cum ar fi Japonia sau Germania, tot s-a ridicat la 10%. 42

Biz

CLIEN}II \n LUMEA CEA NOU~

Acest context economic a avut un impact puternic asupra consumatorilor. Au ap`rut noi dorin]e, iar pia]a a reac]ionat imediat pentru a le \ndeplini. Consumatorii \[i puteau permite s` fie curio[i \n leg`tur` cu gadgeturile [i tehnologia, s` cheltuiasc` pentru experien]e deosebite, fizice sau spirituale, [i s` se desfete cu produse premium. Ei \[i permiteau s` pl`teasc` \n plus pentru a consuma cu responsabilitate social`, \n timp ce nu renun]au la unele produse nu tocmai ecologice, dar care sim]eau c` li se cuvin. Recesiunea nu a stopat PE SCURT acest comportament, ci mai >> Este posibil` intuirea curând a trezit oamenii din comportamentului consumatorilor trans`, alimentând \n condup` recesiune prin \n]elegerea tinuare unele consumuri \n modului \n care ace[tia s-au timp ce \ncetineau, opreau comportat \n decursul recesiunilor sau chiar schimbau sensul anterioare; [i cum experien]a altora. Dintre zecile de tendin trecut va influen]a reac]ia lor din]e pe care le-am urm`rit, de data aceasta. am identificat opt care consider`m c` vor fi foarte >> Patru tendin]e principale sunt accelerate de recesiunea curent`: afectate de recesiune.

IDEI

dorin]a de simplitate a consumatorilor, apelul la managementul etic al afacerilor, dorin]a de economisire [i trecerea rapid` de la o ofert` la alt`.

C`l`toria consumatorului

Care va fi comportamentul consumatorilor dup` ce recesiunea va lua sfâr[it? Re>> Alte patru tendin]e esen]iale sunt cesiunile difer` \ntre ele ca \ncetinite: consumul “verde”, gravitate, motive, durat` [i declinul respectului fa]` de pe cine afecteaz` mai mult, autorit`]i, consumul etic, c`utarea totu[i este posibil s` anticide experien]e extreme. pezi comportamentul consumatorilor dac` \n]elegi >> În cadrul \ns`n`to[irii de dup` trei lucruri: cum au afectat recesiune, unele tendin]e (cum ar recesiunile precedente psifi consumul “verde”) \[i vor relua hologia [i activitatea concursul de dinainte de recesiune, \n sumatorilor; asem`n`rile [i timp ce altele (de pild`, c`utarea diferen]ele dintre aceast` de experien]e extreme) vor fi recesiune [i cele precedenalterate pe termen lung. te; drumul pe care au ajuns consumatorii \n prezent, care le va condi]iona reac]ia la recesiune [i le va trasa traiectoria de ie[ire din aceasta. Am recurs la aceast` abordare – pe baza a dou` decenii de estim`ri [i analize privind tendin]ele din domeniul consumatorilor 44

Biz

– pentru a acorda consultan]` companiilor din toat` lumea \n leg`tur` cu impactul recesiunii asupra comportamentului pe termen lung al consumatorilor. Recesiunile pot fi \mp`r]ite \n dou` mari categorii. Majoritatea sunt scurte [i superficiale, iar modific`rile \n comportamentul consumatorilor sunt de scurt` durat`, \n func]ie de cauza recesiunii [i de principalele victime ale acesteia. O analiz` efectuat` recent de Fondul Monetar Interna]ional (FMI) asupra a 122 de recesiuni care au avut loc \n 12 ]`ri dezvoltate din 1960 \ncoace a ar`tat c` recesiunea tipic` dureaz` \n jur de un an [i duce la sc`derea PIB cu 2%. În general, tendin]ele de consum \[i revin rapid dup` ce recesiunea ia sfâr[it, de[i \n ritmuri diferite, \n func]ie de domeniu. Foarte rar, recesiunile sunt catastrofal de lungi [i grele, cum au fost, de exemplu, Marea Criz` din anii ’30 sau “deceniul pierdut” al Japoniei. Aceste perioade nefavorabile modeleaz` atitudinea miliardelor de consumatori [i au un impact pe termen lung asupra comportamentului de consum. Mul]i oameni care au trecut prin Marea Criz` au continuat ulterior s` fac` economii severe toat` via]a. Recesiunile grave pot, \ns`, modifica [i peisajul reglement`rilor, ceea ce afecteaz` atât companiile, cât [i consumul. De exemplu, s` ne gândim la Legea Glass-Seagall, promulgat` \n 1933 [i anulat` doar acum vreo zece ani, care separa retailul bancar de investi]iile bancare, \n \ncercarea de a controla specula]iile. Perioada actual` se pare c` are caracteristici specifice ambelor tipuri de recesiune. Majoritatea observatorilor (inclusiv FMI, Banca Mondial`, Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic`) [i aproape toate companiile specializate \n estim`ri sunt de acord c` actuala recesiune nu va fi atât de grav` ca aceea din anii ’30 [i c` nu va dura atât de mult cât “deceniul pierdut” al Japoniei. Cu toate acestea, este foarte probabil s` fie pân` la urm` cea mai sever` \ncetinire a economiei mondiale de la Marea Criz` \ncoace [i s` afecteze majoritatea pie]elor [i a consumatorilor. Iar acum, s` analiz`m mai \n detaliu cele opt tendin]e importante pentru afaceri, categorizate \n func]ie de maturitatea lor [i de accelera]ia sau frânarea pe care o va exercita recesiunea asupra lor.

VERA MED CLUB FAMILY – “SLABE{TE MÂNCÂND!”. Cum este posibil? VERA MED CLUB FAMILY este primul cabinet de nutri]ie specializat \n diete personalizate. Medicul Veronica Daghie – specialist \n Medicin` de familie, consilier \n probleme de nutri]ie, ofer` pe lâng` un mod s`n`tos de alimenta]ie [i consiliere cu privire la un stil de via]` s`n`tos. De ce o diet` personalizat`? Pentru c` nu este \ndeajuns s` sl`bim, trebuie s` sl`bim s`n`tos, s` trìm s`n`tos. Dieta personalizat` – pentru c` fiecare om este unic \n toat` complexitatea sa, ca atare, fiecare om trebuie tratat [i apreciat STRICT INDIVIDUAL; ceea ce pe tine te face s` sl`be[ti, pe fratele tù geaman \l poate \ngra[a, ceea ce ]ie \]i face bine, fratelui tù nu… Cabinetul se adreseaz` nu numai celor care au probleme de obezitate, ci [i celor care au probleme de \ngr`[are. De asemenea, la VERA MED CLUB FAMILY apeleaz` nu numai persoanele adulte, dar [i copiii care, \n ultima vreme, au din ce \n ce mai multe probleme de greutate [i, implicit, de s`n`tate. Doctor Veronica Daghie este mediul care a pus bazele Dietei Personalizate \n România. Cabinetul VERA MED CLUB FAMILY este situat pe starda Grigore Alexandrescu nr. 82, etaj 1, apartament 3, sector 1, Bucure[ti. Ne pute]i contacta [i la numerele de telefon: 021. 210.30.25, 0766.746.736, 0728.027.707 sau e-mail: vera_daghiestar@yahoo.com.

TENDIN}E {I TRAIECTORII Mature Tendin]e \ncetinite

Tendin]e dominante Declinul respectului

|ncetinite

Dorin]a de simplitate Focus pe consiliul de administra]ie

Consumul "verde"

Accelerate

Consum etic

Consum inconstant

C`utarea de experien]e extreme

Tendin]e stopate

Cump`tare discre]ionar`

Noi

Tendin]e dominante DORIN}A DE SIMPLITATE.

Recesiunile exercit` un stres puternic asupra oamenilor [i, de obicei, accentueaz` dorin]a de simplitate a acestora. Chiar [i \nainte de recesiune, mul]i consumatori se sim]eau dep`[i]i de abunden]a op]iunilor [i de conectivitatea permanent` facilitat` de mediul digital, din acest motiv \ncercând s` simplifice totul. Publisherul american Time Inc. a identificat din vreme acest trend [i a profitat de el lansându-[i revista de succes “Real Simple”, \n anul 2000. De asemenea, Apple a r`spuns acestui trend lansându-[i elegantul [i aparent simplistul iPod \n 2001. Recesiunea accelereaz` aceast` tendin]` matur`. S` ne gândim doar la ascensiunea “retailului editat” (consumatorilor li se ofer` numai o selec]ie de produse sever cânt`rit` [i ajustat`), cererea \n cre[tere de branduri [i valori de \ncredere, dorin]a tot mai puternic` de a primi sfaturi (de la re]elele sociale la site-urile web care alc`tuiesc clasamente de produse) care pot simplifica luarea unei decizii sau entuziasmul pentru tehnologii mai simpliste [i u[or de utilizat. 46

Biz

RECESIUNEA exercit` o influen]` puternic` asupra tendin]elor [i atitudinilor consumatorilor, accelerând unele tendin]e [i \ncetinindu-le, oprindu-le sau chiar schimbându-le direc]ia altora. |n figur` se poate vedea impactul recesiunii asupra tendin]elor.

Tendin]e \n cre[tere

Aceast` tendin]` va continua s` se accelereze pe parcursul \ns`n`to[irii economiei pe termen lung. Spre deosebire de consumatorii din recesiunile anterioare, care au s`rb`torit \ntoarcerea stabilit`]ii financiare printr-un v`l de cump`r`turi, cei actuali au intrat \n recesiune mai cump`ta]i. {i atunci când \[i vor rec`p`ta puterea de cump`rare, ei vor continua s` achizi]ioneze lucruri mai simple cu valoare mai mare. FOCUS PE CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE. Criza financiar` a adus \n lumina reflectoarelor managementul corporatist, mai ales infrac]iunile unor manageri [i complicitatea consiliilor lor de administra]ie. În vremuri bune, ei scap` de obicei basma curat`, \n ciuda practicilor incorecte, dar când economia merge prost atrag furia consumatorilor [i a organismelor de reglementare, ca exemplu figurând reac]ia violent` la bonusurile managerilor de la AIG. Pachetele salariale exagerate ale managerilor au iritat dintotdeauna opinia public`, dar recesiunea a determinat americanul simplu s` asalteze Congresul SUA cu apeluri telefonice [i e-mailuri [i chiar s` amenin]e cu moartea

Markó & Udrea este o societate de avoca]i specializată în oferirea de asisten]ă juridică clien]ilor români [i străini în diverse domenii ale dreptului afacerilor. Serviciile oferite de noi constau în consultan]ă juridică [i în reprezentare în litigiile comerciale în fa]a instan]elor de drept comun sau arbitrale. Markó & Udrea a fost fondată de profesioni[ti care au lucrat ca avoca]i colaboratori în unele dintre cele mai mari case de avocatură din România [i care au crescut în ultimii ani odată cu dezvoltarea pie]ei române[ti a avocaturii de afaceri. Principalul nostru obiectiv a fost [i este câ[tigarea încrederii clien]ilor no[tri, iar prioritatea noastră este cre[terea calită]ii [i complexită]ii serviciilor de asisten]ă juridică prestate. Strategia noastră este asigurarea unei sinteze între stabilitate [i calitate, prin standarde constante, pe de o parte, [i, pe de altă parte, flexibilitate [i adaptare continuă la modificările necesită]ilor [i intereselor clien]ilor. Domeniile pe care se concentrează în special practica noastră sunt: concuren]ă, imobiliare [i construc]ii, energie, pia]a de capital [i fonduri de investi]ii, drept comunitar societă]i comerciale, fuziuni [i achizi]ii, dar [i domenii de drept noi în România: IT [i comunica]ii electronice, publicitate, protec]ia datelor personale, protec]ia mediului. În cadrul echipei noastre avem avoca]i care au beneficiat de calificări sau practică dobândite în străinătate [i care combină capacitatea de a negocia documente juridice cu stăpânirea limbilor străine. Astfel, avoca]ii Markó & Udrea pot lucra la acela[i standard de calitate în română, engleză, franceză, maghiară [i pot s` comunice cu u[urin]ă în germană [i italiană.

Advertorial

Pentru informa]ii mai detaliate legate de activită]ile desfă[urate de societatea noastră, vă rugăm să îi contacta]i pe dna Eszter Markó sau pe dl Gabriel Udrea pe e-mail la adresele eszter.marko@marko-udrea.ro sau gabriel.udrea@marko-udrea.ro sau la telefon 0040-21-3151088/3151089.

CLIEN}II \n LUMEA CEA NOU~

unii manageri de top foarte cunoscu]i. Ca [i tendin]a spre simplitate, focusul pe consiliul de administra]ie a crescut \n intensitate \n timp, alimentat de r`sun`toarele e[ecuri de management ale unor companii ca Enron sau Worldcom, la \nceputul deceniului. Fondurile acordate de stat companiilor prost manageriate, fonduri provenind din banii contribuabililor, vor accelera aceast` tendin]`, ce va avea dou` efecte importante: interven]ionismul guvernamental va spori, iar antipatia consumatorilor pentru companiile cu management imoral sau neeficient se va \nr`ut`]i. Interesul pentru activitatea din consiliul de administra]ie se cl`de[te pe un instinct mai vechi, [i anume reflexul publicului de a pedepsi companiile care au practici neetice ale muncii sau politic` imoral` fa]` de clien]i (dup` cum au aflat pe pielea lor Nike [i Nestlé). Aceast` tendin]` e cel mai probabil c` se va accelera \n cursul recesiunii, dar pe termen lung va \ncetini. În recesiune, oamenii tind s` pedepseasc` sursa greut`]ilor prin care trec; când lucrurile merg bine, disciplinarea companiilor cu probleme trece \ntr-un plan secundar.

Tendin]e \n ascensiune CUMP~TARE DISCRE}IONAR~.

Unii oameni sunt obliga]i s` fie cump`ta]i. Dar tot mai mult, \n ultima perioad`, [i consumatorii mari tind s` fac` economii, chiar dac` nu au neap`rat` nevoie. Aceasta este o tendin]` relativ nou`, ap`rut` \n ultimii trei ani ai \nfloririi ce a precedat criza. Studiul nostru asupra marilor consumatori a relevat c` exist` o aversiune tot mai puternic` fa]` de consumul excesiv. Mul]i oameni \[i doresc o via]` mai plin` de substan]` [i cu mai pu]in` risip`. Ei recicleaz` mai mult, cump`r` mai des produse second hand [i insufl` copiilor valorile tradi]ionale – lucruri care se potrivesc de minune cu dorin]a de simplitate, aflat` \n cre[tere, [i cu interesul (chiar dac` pe moment frânat) pentru produsele ecologice. Ini]ial, mul]i dintre ace[ti consumatori frugali nu-[i admiteau \nclina]ia spre cump`tare, \ngrijora]i c` ar putea fi percepu]i drept zgârci]i. Numai c` recesiunea a f`cut ca aceast` atitudine de cump`tare s` devin` acceptabil` – dac` nu chiar la mod`. A[a cum gr`dinile dedicate victoriei ajunseser` la mod` printre cei \nst`ri]i \n timpul

MODUL |N CARE TENDIN}ELE ANTRENEAZ~ CONSUMUL Influen]a tendin]elor asupra deciziilor consumatorilor \nainte, \n timpul [i dup` recesiune |n timpul recesiunii

Dup` recesiune Pe termen lung

|nainte de recesiune

Dorin]` de simplitate Consumatorii caut` produse [i servicii necomplicate [i prietenoase, care le simplific` via]a.

Biz

Focus pe consiliul de administra]ie Indigna]i de infrac]iunile corpora]iilor, oamenii pedepsesc companiile pentru management imoral.

Cump`tare discre]ionar`

Consum inconstant

Chiar [i oamenii care nu au nevoie s` economiseasc` \ncearc` s` renun]e la risip`.

Accesul facil la informa]ie face consumatorii mai dinamici – [i mai pu]in loiali.

celui de al doilea r`zboi mondial, tot a[a azi a devenit trendy s`-]i cultivi legumele la domiciliu. Sau, ca s` d`m alt exemplu, a[a cum la un moment dat muribunda firm` britanic` Eurocamp, care ofer` \ntoarcerea la natur` \n cadrul unei experien]e de lux, acum se afl` \n plin` extindere, ca alternativ` la vacan]ele premium. Pre[edintele SUA, Barack Obama, observa \n martie 2009 c` nici m`car tradi]ional lacoma pia]` american` nu va ie[i din recesiune pe post de consumator feroce. Multe cump`r`turi postcriz`, b`nuim noi, vor fi versiuni mai pu]in costisitoare ale celor precriz`. Tendin]a de cump`tare discre]ionar` va c`p`ta substan]` pe termen lung pe m`sur` ce consumatorii vor continua s` g`seasc` satisfac]ie personal` [i practic` \n aceast` atitudine. CONSUMUL INCONSTANT. În timpul boom-ului prerecesiune, cump`r`torii erau dinamici [i capricio[i. Ei puteau g`si cu u[urin]` o multitudine de branduri [i produse care s` le satisfac` nevoile [i renun]au rapid la orice variant` care nu se dovedea mul]umitoare. Oamenii au intrat \n recesiune cu aceast` atitudine, a[a cum au aflat cei de

la Starbucks atunci când consumatorii fideli, obosi]i de cafeaua de 4 dolari, au tr`dat trecând la concuren]i mai ieftini gen Dunkin’ Donuts. Iar diseminarea instantanee a “word-of-mouth” prin intermediul Internetului a accelerat aceast` tendin]`. Strategiile de shopping sprijinite de tehnologie [i re]elele sociale de pe Internet vor face ca tendin]a \n cauz` s` se accelereze \n timpul refacerii economice [i dup` aceea. Ce vor cump`ra oamenii e posibil s` se schimbe, dar u[urin]a cu care vor naviga printre op]iuni va r`mâne – ca [i u[urin]a de a trece de la un brand la altul.

Tendin]e \ncetinite “VERZI”. Spiritul ecologic este deja adânc \nr`d`cinat \n con[tiin]a consumatorilor [i \n domeniul politicilor publice, cu toate c` politicienii [i consumatorii manifest` grade de implicare extrem de diferite. Num`rul consumatorilor de produse [i servicii “verzi” a crescut pe parcursul ultimului deceniu; ei sunt dispu[i s` pl`teasc` \n plus pentru a face un bine [i a fi v`zu]i c` fac un bine. Oferta de produse [i CONSUMUL DE PRODUSE

Consumul “verde”

Declinul respectului

Consumul etic

Consumatorii renun]` la produsele ecologice scumpe [i, \n mod discret [i ieftin, reduc risipa.

Respectul pentru autorit`]i [i institu]ii, aflat de mult timp \n declin, intr` iar`[i pe o curb` vag ascendent` deoarece oamenii se \ntorc spre autorit`]i [i institu]ii pentru ca acestea s` salveze economia.

Consumul altruist, cum ar fi cump`rarea ou`lor provenind de la g`ini crescute \n condi]ii mai bune [i activit`]ile caritabile, intr` \n declin deoarece oamenii se gândesc mai mult la propria lor situa]ie grea.

C`utarea de experien]e extreme Experien]ele recrea]ionale scumpe, frivole sau riscante, populare \n perioada boom-ului dinaintea recesiunii, nu mai sunt la mod`.

Biz

CLIEN}II \n LUMEA CEA NOU~

servicii ecologice poate avea dificult`]i \n timp de recesiune, deoarece consumatorii ocolesc \n aceast` perioad` ecoprodusele scumpe [i recurg la alternative mai ieftine: ma[inile hibrid Toyota Prius, nu de mult foarte greu de g`sit la dealeri, acum nu mai au c`utare. Conform cercet`rilor noastre, consumul ecoproduselor a \nregistrat o tendin]` descendent` pe parcursul acestei recesiuni, de[i nu a stagnat de

METODOLOGIA NOASTR~ Pe baza a peste 20 de ani de experien]` \n domeniul previziunilor [i analizei tendin]elor consumatorilor, am f`cut o estimare a impactului probabil al recesiunii actuale asupra comportamentului de cump`rare pe termen lung al consumatorilor. Previziunile noastre din acest articol au la baz` o analiz` a comportamentului de cump`rare al consumatorilor [i statistici privind cheltuielile, pe sectoare, \n cadrul recesiunilor anterioare, precum [i date privind tendin]ele actuale \n domeniu. De asemenea, am comandat sondaje \n rândul consumatorilor, am efectuat analize asupra unor anumite seturi de date [i am alc`tuit modele formale econometrice utilizând regresia liniar` [i alte tehnici statistice. Având \n vedere sursele disparate ale datelor [i complexitatea tendin]elor, ne-am bazat intensiv pe metode calitative atunci când am efectuat proiec]ii privind comportamentul consumatorilor. Acestea includ cercet`ri observa]ionale, focus grupuri [i studii de atitudine privind categorii de produse [i pie]e. Cu ajutorul tuturor acestor metode am putut elabora un model al modului \n care recesiunile accelereaz` sau frâneaz` tendin]ele \n desf`[urare [i le-am putut prezice traiectoria. De exemplu, pentru a efectua o estimare privind tendin]ele din consumul "verde", am combinat focus grupurile referitoare la acest domeniu [i la dorin]a de simplitate cu studii cantitative care ilustreaz` declinul [i revenirea preocup`rilor ecologice ale consumatorilor \n decursul recesiunilor anterioare.

Procentul responden]ilor britanici care declar` c` mediul [i poluarea sunt probleme de interes na]ional Nov. 2000 14%

Ian. 2007 19%

Explozia Dot-com

Sursa: Ipsos - MORI 50

Biz

Recesiunea actual`

tot. Consumatorii poate c` au mai renun]at la etal`ri costisitoare ale convingerilor lor ecologice, cum ar fi cump`rarea de produse “verzi” de lux [i ma[ini hibride, \ns` au recurs la metode ieftine [i discrete de reducere a risipei: \nchiderea becurilor când nu e nevoie de ele, reciclare mai mult`, \n detrimentul cump`r`rii de produse noi. Aceast` formul` de consum “verde” este consolidat` de cererea \n cre[tere pentru simplitate [i de normele sociale tot mai puternice \mpotriva consumului excesiv. Consumul de produse [i servicii “verzi”, dup` p`rerea noastr`, \[i va reveni [i se va accelera dup` recesiune \n ambele sale forme – reducerea risipei [i etalarea luxului ecologic – deoarece consumatorii \[i vor rec`p`ta \ncrederea [i venitul disponibil necesare exprim`rii \ngrijor`rii cu privire la schimb`rile climaterice [i de mediu \nconjur`tor. DECLINUL RESPECTULUI. Respectul public pentru institu]ii [i autorit`]i – \n special pentru guverne [i mediul de afaceri – se afl` \n declin \n ultimele decenii. Fenomenul este alimentat de \ncrederea consumatorilor c` pot g`si [i singuri informa]ii, recurgând la familie [i cuno[tin]e pentru a face alegeri cu privire la achizi]ionarea unui anumit produs \n defavoarea altora. Declinul respectului este \ns` determinat [i de scepticismul tot mai accentuat cu privire la calitatea informa]iilor furnizate de sursele oficiale tradi]ionale: oameni de afaceri, economi[ti, medici [i preo]i. Recesiunile u[oare accelereaz` de obicei aceast` tendin]`, deoarece consumatorii pun problemele lor pe seama institu]iilor. Când este \ns` vorba despre recesiuni grave, cum ar fi Marea Criz`, se poate \ntâmpla invers: de[i oamenii \[i dau seama c` mediul de afaceri [i guvernele, din l`comie [i lips` de gândire \n perspectiv`, i-au adus \n situa]ia respectiv`, ei sunt de p`rere c` tot aceste institu]ii \i pot salva, a[teptând ajutor [i consiliere din partea lor. Politica New Deal a guvernului SUA din anii ’30 a dus la crearea unor organisme de reglementare cum ar fi Comisia de Supraveghere a Bursei, g`sind joburi pentru milioane de oameni care r`m`seser` [omeri [i contribuind la restaurarea \ncrederii \n autorit`]i. Pentru recesiunea actual` anticip`m o restaurare similar` a

\ncrederii \n autorit`]i, pe termen scurt, deoarece guvernele se vor implica \n reglementarea afacerilor, stabilizarea pie]elor [i crearea de locuri de munc`. Pe termen lung, declinul respectului se va manifesta din nou, deoarece consumatorii \[i vor perfec]iona modalitatea de informare [i de luare a deciziilor, iar sursele de informare tradi]ionale se vor dovedi inevitabil mai pu]in eficiente [i astfel inutile.

TENDIN}E STOPATE CONSUMERISMUL ETIC.

Produsele ob]inute cu respectarea eticii, produsele ob]inute pe plan local [i ou`le depuse de g`ini care nu cresc \nghesuite \n cu[ti sunt adesea mai scumpe decât alternativele tradi]ionale. Mai mult decât atât, consumul etic, de[i se suprapune par]ial cu consumul “verde”, este mai pu]in \nr`d`cinat \n cultura consumerist`. Ca majoritatea cheltuielilor altruiste, consumul etic va \ncetini \n aceast` perioad` de recesiune. Ca dovad`, declinul de ordinul zecilor de procente \nregistrat de dona]iile caritabile f`cute c`tre organiza]iile de genul Crucii Ro[ii Americane. Atunci când oamenii sunt preocupa]i de supravie]uirea copiilor lor, grija pentru copiii din alt` emisfer` sau pentru animalele pe cale de dispari]ie trece \ntr-un plan mai \ndep`rtat. Îns`n`to[irea economiei va face ca aceast` tendin]` s` \nregistreze doar un u[or trend ascendent. Încrederea consumatorilor va cre[te din nou, iar oamenii vor cump`ra mai \ntâi lucrurile pe care nu [i le-au mai permis \n recesiune. {i numai dup` aceast` etap` se vor \ntoarce la cheltuielile altruiste de dinainte de recesiune. C~UTAREA EXPERIEN}ELOR EXTREME. Dorin]a de a acumula experien]e deosebite, de pild` vacan]e exotice [i aventuri extreme, pe lâng` posesiunile materiale câ[tigase teren \nainte de actuala recesiune. Unele experien]e – cum ar fi cele relativ ieftine [i care leag` oamenii de natur` – vor continua s` \nfloreasc`. Îns` cele scumpe, frivole, riscante sau care afecteaz` mediul \nconjur`tor – de pild`, conducerea unei ma[ini de curse sau chiar zborurile de pl`cere excesive – sufer` deja din cauza unei atitudini de seriozitate [i responsabilitate ce are drept motiv recesiunea. De[i este un trend relativ nou, \i putem prezice traiectoria

viitoare \n func]ie de datele privind recesiunile trecute. De exemplu, turismul pe calea aerului pe rute lungi a sc`zut cu 9% \n timpul recesiunii de la \nceputul anilor ’90, \n vreme ce turismul pe calea aerului pe rute scurte a \nregistrat chiar o cre[tere. O parte a motivului pentru care experien]ele extreme sunt atât de atr`g`toare \l constituie faptul c` oamenii care le \ncearc` simt c` sunt diferi]i de to]i ceilal]i, arat` studiul nostru. Îns` cheltuielile ostentative nu mai sunt la mod` [i, dup` cum indic` tendin]a de simplitate [i consum cump`tat, nici nu va reveni foarte curând. *** Economia este imprevizibil`, iar comportamentul consumatorilor fluctueaz`. Cu toate acestea, avem \ncredere c` a[a vor ar`ta traiectoriile tendin]elor descrise mai sus, cu implica]iile de rigoare asupra juc`torilor din pia]`. Credem \n special c` zecile de milioane de consumatori care se maturizeaz` economic acum, \n timpul recesiunii, vor p`stra comportamentul de azi toat` via]a lor, mult dup` ce recesiunea va fi fost dep`[it`, a[a cum au f`cut [i str`bunicii lor care au apucat Marea Criz`. Unii consumatori e posibil s`-[i reia comportamentul de cump`r`turi \n deceniile care urmeaz`, dar foarte mul]i oameni care au acum, \n recesiune, sub 35 de ani e posibil s` r`mân` consumatori cump`ta]i. Iar companiile ar face foarte bine dac` ar \n]elege ce-[i doresc ace[ti consumatori [i dac` ar fi preg`tite s` le ofere ceea ce caut`.

Paul Flatters (paul@trajectorypartnership.com) este partener la Trajectory, agen]ie de consultan]` specializat` pe previziuni privind tendin]ele consumatorilor, cu sediul la Londra. De asemenea, el a fost [eful departamentului de analiz` [i cercetare de la BBC News. Michael Wilmott (michael@trajectorypartnership.com) este partener la Trajectory [i fost vicepre[edinte la Henley Centre for Forecasting. Cea mai recent` carte a sa, \n colaborare cu William Nelson, este Complicated Lives: The Malaise of Modernity (Wiley, 2005).

Biz

AVOCA}I DE BUSINESS Cum a fost 2009 pentru profesioni[tii care lucreaz` \n culisele tuturor tranzac]iilor importante din lumea afacerilor [i ce schimb`ri a[teapt` ei \n 2010 pentru afacerile lor. Biz

dosar DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Când adaptarea face legea Ca orice alt domeniu de business, \n 2009 avocatura a trebuit s`-[i regândeasc` strategiile, adaptându-se din mers la noile realit`]i economice. Anul viitor va pune la \ncercare modific`rile f`cute.

hyssenkrupp, Erste Bank, OMV, Vimetco NV, KazMunaiGaz Kazahstan sunt doar câteva dintre companiile foarte mari prezente \n România. Ce au toate aceste companii \n comun, \n afara cifrelor de afaceri, care la un loc rivalizeaz` cu PIB-ul României? Simplu: fiecare dintre aceste organiza]ii a fost asistat`, la un moment dat, \n demersul lor de a ajunge \n frunte, de o cas` de avocatur`. Avocatura de business a devenit \n ultimii ani unul dintre domeniile cheie ale economiei române[ti [i nu numai. Casele de avocatur` de business [i-au diversificat \n ultimii ani foarte mult oferta [i au departamente care se ocup` exclusiv de diverse arii de specialitate din drept. {i, chiar dac` este un domeniu interesant [i extrem de atractiv, avocatura de business implic` foarte mult` munc`, mii de ore de studiu al dosarelor respective [i de analiz` profund` a ceea ce se \ntâmpl` \n spatele cazului. Anul 2009 [i-a pus amprenta, din p`cate, [i asupra acestui domeniu, ca urmare a ceea ce s-a \ntâmplat \n mediul economic interna]ional [i local. “Casele de avocatur` s-au adaptat rapid la cerin]ele pie]ei, \ndreptându-[i aten]ia c`tre acele domenii de practic` pentru care clien]ii au nevoie din ce \n ce mai mult de servicii juridice. Se poate observa o reorientare a activit`]ii caselor de avocatur` c`tre segmentul de litigii [i restructur`ri. Acestea sunt ariile de practic` ce au produs un volum mai mare de munc` \n aceast` perioad`, tocmai din cauza dificult`]ilor financiare \ntâmpinate de companii ca urmare a crizei economice. Pe sectorul de fuziuni [i achizi]ii putem remarca noi mandate de M&A pentru active afectate de situa]ia economic` sau \n sectoare care nu sunt afectate de criz`”, puncteaz` oficialii

Biz

companiei Allen & Overy situa]ia actual` pe segmentul caselor de avocatur`. Accentul s-a mutat de pe ariile de expertiz` care au fost \n vog` \n ultimii ani, precum fuziuni [i achizi]ii, real estate sau banking, pe cele men]ionate de reprezentan]ii Allen & Overy. Opinia este unanim` la nivelul caselor de avocatur`. Mutarea de care vorbim nu s-a sim]it ca o relaxare din punctul de vedere al activit`]ii avoca]iale, “cât o reorientare a cererilor venite din partea clien]ilor, dinspre

avoca]i

proiectele de dezvoltare (achizi]ii corporate, imobiliare, extinderea re]elelor bancare cross-border, finan]`ri de zeci [i sute de milioane de euro) c`tre restructur`rile opera]ionale, renegocieri de contracte, restructur`ri de credite, \n general c`tre ini]iative menite s` optimizeze costurile de operare ale clien]ilor”, dup` cum ne-a explicat Mona Mu[at, Co-Managing Partner al casei de avocatur` Mu[at & Asocia]ii. |n plus, reprezentanta Mu[at se a[teapt` ca pia]a serviciilor avoca]iale s` \nregistreze, \n ansamblul s`u, o sc`dere de 15-20% pân` la finalul acestui an. În acela[i timp, juc`torii de top precum }uca, Zbârcea & Asocia]ii, Mu[at & Asocia]ii, NNDKP pot spera s` r`mân` la un nivel al veniturilor apropiat de cel \nregistrat \n 2008, pe când celelalte firme vor cunoa[te sc`deri mai semnificative [i nu este exclus ca unele dintre ele s` caute alian]e sau chiar fuziuni pentru a putea face fa]` recesiunii, \n cazul \n care aceasta se va adânci \n 2010. Nu sunt, \ns`, numai ve[ti rele. “Sunt [i segmente, cum ar fi achizi]iile publice, concesiunile, lucr`rile de infrastructur`, unde pia]a merge bine, exist` bani [i proiecte”, arat` Radu Neme[, partener la Oglind` Neme[ Voicu.

OPORTUNITATE SAU PROVOCARE? Orice criz` este [i un bun moment de rea[ezare [i de regândire a strategiilor de business, \n sensul unei cre[teri solide pe viitor. Astfel c` [i pia]a avocaturii avea nevoie de o rea[ezare pe tipare normale. |n plus, cu ocazia unui moment dificil economic, firmele care sunt create pe tipare s`n`toase trec peste criz` f`r` greut`]i majore, doar cu sc`deri ale cifrelor de afaceri, ca urmare a climatului economic dificil, dar care nu afecteaz` activitatea general` a companiei. |n plus, unul dintre avantajele situa]iei dificile din pia]` a f`cut ca fluctua]ia de personal s` se reduc` practic la zero, potrivit oficialilor casei de avocatur` Schoenherr [i Asocia]ii. Din acest motiv, casele de avocatur` au apelat \n principal la “reorientarea avoca]ilor de pe domeniile afectate de criz` c`tre ariile de practic` cu volum de munc` crescut. |n func]ie de situa]ie au procedat la deta[`ri par]iale [i provizorii ale avoca]ilor \ntre departamente”, spune Ioana Raco]i, avocat coordonator la Zamfirescu Raco]i Predoiu. Un alt efect, conjugat cu dificult`]ile pie]ei economice, a fost reprezentat de facilit`]ile de ordin finan-

Biz

dosar DE

ALEXANDRU ARDELEAN

ciar acordate clien]ilor caselor de avocatur`, care au vizat ree[alonarea pl`]ilor, f`r` \ns` a se opera modific`ri \n structura tarifelor. {i, dac` opiniile avoca]ilor consulta]i de noi pentru acest material special au fost asem`n`toare, Gabriela Cacerea, partener la NNDKP, Coordonator al Practicii de Fuziuni [i Achizi]ii, are o viziune proprie asupra a ceea ce s-a \ntâmplat \n acest an pe pia]`, preferând s` cread` c` modific`rile survenite \n activitatea avoca]ilor, \n general, [i a caselor de avocatur`, \n mod particular, nu au fost generate exclusiv de criz`. “Consider c` modific`rile (sau, cel pu]in, o parte dintre ele) ar fi fost realizate indiferent de modificarea condi]iilor economice la nivel global [i a climatului economic local, pe fondul «maturiz`rii» [i «profesionaliz`rii» pie]ei. Dup` cum spunea recent un om de afaceri \n leg`tur` cu situa]ia actual` – «Nu ar trebui s` ne plângem c` lucrurile merg greu acum, ar trebui s` ne d`m seama c` lucrurile mergeau mult prea u[or \nainte».” Condi]iile actuale din domeniu solicit` la maximum capacitatea fiec`rui avocat \n parte [i a companiilor, \n ansamblul lor, de a se adapta [i de a propune solu]ii noi \n leg`tur` cu aspectele generate de criz`, fie c` este vorba despre chestiuni juridice, fie c` este vorba despre chestiuni de organizare intern` sau de promovare/dezvoltare a activit`]ii. “Din multe puncte de vedere e[ti for]at s` faci \ntr-un ritm mai alert ceea ce oricum ar trebui s` fie una dintre priorit`]ile unor profesioni[ti ai pie]ei avocaturii”, a mai spus Gabriela Cacerea. Reprezentantul casei NNDKP trece \n revist` [i principalele modific`ri care s-au petrecut \n activitatea caselor de avocatur` \n acest an. |n primul rând, este vorba despre reechilibrarea ponderii avocatur` de consultan]` – avocatur` de litigii. |nc` din 2001 s-a considerat c` trebuie exploatate, atât \n beneficiul clien]ilor, cât [i al casei de avocatur`, sinergiile oferite de avocatura de consultan]` [i avocatura de litigii. Anterior survenirii crizei, aceste sinergii se traduceau, pe lâng` asisten]a oferit` \n cadrul chestiunilor direct litigioase, \n posibilitatea de a oferi clien]ilor “consultan]`” [i analize \n leg`tur` cu situa]ii litigioase/prelitigioase care ar fi putut surveni \n leg`tur` cu tranzac]iile \n care erau implica]i avoca]ii de consultan]`. |n prezent, pe fondul reana56

Biz

liz`rii rela]iilor contractuale sau, \n alte cazuri, pe fondul imposibilit`]i sau refuzului de a \ndeplini obliga]iile contractuale, clien]ii se reg`sesc din ce \n ce mai des \n situa]ii litigioase sau, \n orice caz, analizeaz` cu mai mult` aten]ie posibilitatea de a se adresa instan]elor \n vedere solu]ion`rii unor dispute. De aceea, una dintre modific`ri se traduce \n cre[terea importan]ei activit`]ii de litigii pentru clien]i. |n al doilea rând s-a observat modificarea dimensiunii proiectelor [i a num`rului acestora. Anterior crizei, proiectele vedet` ale avocaturii de consultan]` erau reprezentate de privatiz`ri (care impresionau atât prin valoare, cât [i prin impactul asupra mediului de afaceri [i, uneori, conota]iile politice) [i de tranzac]ii de fuziuni [i achizi]ii de mari dimensiuni (care erau impresionante mai ales prin faptul c` subliniau interesul investitorilor str`ini/\ncrederea \n economia româneasc`). |n timp ce num`rul proiectelor de privatizare ar fi sc`zut considerabil, probabil [i \n lipsa crizei, \n cazul tranzac]iilor de fuziuni [i achizi]ii, criza a limitat deocamdat` \ntr-o oarecare m`sura interesul investitorilor \n România [i disponibilitatea acestora de a pl`ti sumele cerute de vânz`tori pentru “afacerile private”. Pe scurt, tranzac]iile sunt mai pu]ine, iar dimensiunea lor economic` mai sc`zut`, f`r` \ns` a fi mai pu]in interesante sau mai pu]in complexe. |n al treilea rând, a ap`rut modificarea tipului de asisten]` juridic` solicitat` de clien]i. |n contextul actual, dinamica cererii s-a modificat, \n sensul c` \n anumite domenii, vulnerabile \n fa]a unei crize economice, cererea a sc`zut sau cel pu]in s-a temperat. |n plus, tranzac]iile au devenit mult mai alerte, \n sensul c` analizele juridice cu scop limitat au devenit mult mai concentrate, iar procesele de negociere au devenit mult mai intense etc. |n a doua parte a anului se poate observa \ns` o oarecare revenire a activit`]ii de fuziuni [i achizi]ii, odat` cu organizarea unor vânz`ri bazate pe procese de selec]ie competitiv`.

PIA}A DE AVOCATUR~ |N 2010 Consolidarea [i maturizarea domeniului avoc`]esc de business reflect` la rândul s`u nivelul de maturitate [i evolu]ia \ntregii economii. Cu toate acestea, domeniul

dosar DE

ALEXANDRU ARDELEAN

este cu un pas \naintea economiei generale prin complexitatea de care a ajuns s` dea dovad` [i care se vede \n toate cazurile conduse de avoca]ii care \i reprezint` pe clien]i [i care sunt \n majoritatea cazurilor câ[tig`toare. Per ansamblu, pia]a de avocatur` va \nregistra \n 2010 o dinamic` asem`n`toare cu cea din 2009, stagnând \n majoritatea domeniilor [i \n cre[tere \n pu]ine domenii (energie, insolven]`). “Diminuarea businessului [i, \n general, conjunctura economic` nefavorabil` afecteaz`, \n mod natural, [i pia]a avocaturii de business. 2010 va aduce cu sine o reducere a tura]iei motoarelor industriei noastre. Nu cred c` vom asista la modific`ri spectaculoase \n e[alonul de vârf [i, \n general, cred c` domeniile «fierbin]i» ale momentului – reorganiz`ri corporative, dreptul muncii, litigii [i insolven]` – vor ]ine ocupate firmele de avocatur`”, consider` Florentin }uca, Managing Partner la }uca Zbârcea & Asocia]ii. La rândul s`u, Radu Neme[, de la Oglind` Neme[ Voicu, crede c` “trendul tot mai litigios va continua \n 2010, dac` nu se va produce redresarea economic`; va exista o irascibilitate pecuniar` \n domeniul afacerilor”. El men]ioneaz` c`, \n toate contractele din perioada urm`toare, se vor cere garan]ii tot mai multe, pentru protec]ie \n caz de neplat`. Exist` \ns` [i semnale de revenire pentru anul ce vine \n ceea ce prive[te activitatea de fuziuni [i achizi]ii, ca urmare a interesului crescut manifestat de fondurile de private equity dar [i de companiile cu rezerve financiare consistente, care au acum posibilitatea s` \[i consolideze, la un pre] considerabil mai mic comparativ cu anii trecu]i, pozi]ia pe pia]`. De asemenea, avoca]ii consulta]i de noi ne-au spus c` vom asista \n curând [i la o reluare a unora dintre proiectele de real estate puse \n a[teptare \n acest an. 2010 va mai aduce [i schimb`ri \n ierarhia firmelor de avocatur` [i reorganiz`ri interne prin redimensionarea num`rului de activit`]i [i specializ`ri. Firmele care s-au adaptat cel mai bine la criz` vor avea ocazia de a cre[te rapid \n talie [i reputa]ie. Mai mult, sunt case de avocatur` care \n acest an au \nregistrat cifre de afaceri \n cre[tere [i au un start optimist pentru anul viitor. Daniel Voicu, Managing Partner la Voicu & Filipescu, apreciaz` c` cei care vor defini ritmul pie]ei de avocatur` sunt clien]ii. “Imaginea pie]ei \n anul urm`tor depinde de situa]ia economic` general` [i, 58

Biz

de[i 2009 nu pare a fi ar`tat pe atât de r`u pe cât se anticipa la sfâr[itul anului trecut, probabil cea mai bun` strategie pentru 2010 este pruden]a, chiar dac` ar putea ap`rea semne ale unei reveniri.” Potrivit semnalelor din pia]`, se noteaz` un trend ascendent \n ceea ce prive[te intensitatea, complexitatea [i num`rul tranzac]iilor comerciale \n care sunt implicate casele de avocatur` \n ultima vreme. Cu toate c` cifrele de afaceri \n anul curent nu vor fi la nivelul celor \nregistrate \n cursul anilor anteriori, pia]a de avocatur` din România a reu[it \n mare parte s` dep`[easc` acest moment dificil. “Anul de afaceri 2010 va reprezenta cel mai probabil un an de dezghe]are al pie]ei ca urmare a dezmor]irii economice ce se \nregistreaz` la nivel mondial [i un an \n care posibilitatea de cre[tere a profitabilit`]ii caselor de avocatur` \ncepe s` prind` din nou contur”, subliniaz` Bryan W. Jardine, Managing Partner la Wolf Theiss România. Acesta mai crede c` se prefigureaz` pentru anul viitor o diversificare a profilului de activitate \n compara]ie cu anul 2009, când principalele activit`]i s-au concentrat \n jurul reorganiz`rii [i restructur`rii agen]ilor economici. C`t`lina Mircea, Senior Partner la casa de avocatur` Mircea & Asocia]ii, crede c` pentru anul viitor nu se mai anun]` [i alte intr`ri semnificative de companii interna]ionale de avocatur` pe pia]a local`. “Este \ns` greu de estimat ce planuri au marile firme de avocatur` interna]ionale, iar firmele române[ti s-ar putea, la rândul lor, s` fie mai receptive la intrarea \ntr-o mare re]ea, pe fondul problemelor generate de actuala criz` economic`.” |n final, singurele cunoscute pentru anul viitor sunt pruden]a, a[teptarea [i aplicarea strategiilor câ[tig`toare din acest an, pentru c` revigorarea depinde de foarte mul]i factori. Bogdan Bibicu, partener la Kinstellar, conchide “la ora actual` nimeni nu [tie dac` anul viitor va fi mai r`u, mai bun sau cel pu]in egal cu anul \n care ne afl`m. Cu atât mai mult, nu credem c` la ora actuala cineva poate face un business-plan foarte previzibil pentru urm`torul an. Dac` partea de cheltuieli este cea mai u[oar` a oric`rei strategii, ce te faci \ns` cu partea de venituri, cu cash-flow-ul, \n condi]iile \n care condi]iile exterioare au dus la schimb`ri importante [i rapide asupra pie]ei avocaturii de asemenea? Aceasta este valabil` pentru toat` pia]a serviciilor din România, nu doar pentru cea a avocaturii.” alexandru.ardelean@revistabiz.ro

dosar DE

GABRIEL BÂRLIG~

Speciali[ti pentru business Sunt adev`ra]i navigatori prin h`]i[ul birocratic [i legislativ românesc [i se str`duiesc din r`sputeri s` evite ajungerea \n instan]`. Avoca]ii de business au f`cut o afacere excelent` din a avea grij` de afacerile altora.

eparte de reflectoarele \ndreptate spre s`lile de judecat`, unde avoca]ii pledan]i sunt adev`rate vedete, mici armate de profesioni[ti lucreaz` discret dar eficient pentru clien]ii mai speciali – companiile. Una dintre cele mai interesante defini]ii ale avocatului de business vine din partea Gabrielei Cacerea, partener la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNKDP), Coordonator al Practicii de Fuziuni [i Achizitii: “Dac` avocatul de litigii poate fi considerat un «chirurg» care intervine \n momentul \n care problemele se acutizeaz`, avocatul de business poate fi considerat un «medic de familie», un generalist, care sf`tuie[te «pacientul» cum s`-[i \ntre]in` sau \mbun`t`]easc` starea de s`n`tate [i atunci când nu are probleme, care ofer` recomand`ri \n leg`tur` cu ce ar trebui s` fac` acel pacient \n leg`tur` cu proiectele sale pentru a evita pe cât posibil s` ajung` la «chirurg»”. Avocatura de business este un domeniu care a crescut exponen]ial pe pia]a local`, \n special odat` cu venirea companiilor multina]ionale. “Avocatura de business s-a dezvoltat la noi \n principal gra]ie impulsului din partea companiilor multina]ionale, care au venit \n România cu mentalitatea occidental`, percepând avocatul drept consultant util \n leg`tur` cu activitatea comercial` curent` [i solicitându-i serviciile nu doar \n scopul rezolv`rii unor dispute, ci [i pentru evitarea acestora [i catalizarea intereselor generale de afaceri ale clien]ilor”, arat` Daniel Voicu, Managing Partner la Voicu & Filipescu. Specializarea pe business a fost \mbr`]i[at` rapid de casele de avocatur` ce activeaz` pe pia]a local`, impulsionat` de efervescen]a economic` din ultimii ani, când numeroasele tranzac]ii, fuziuni [i achizi]ii

Biz

au \nsemnat tot atâtea contracte ce trebuiau analizate de avoca]i. Acest fapt a presupus \ns` eforturi de adaptare din partea caselor de avocatur` [i, mai mult, alegerea unor specializ`ri pe domenii de business pentru a putea oferi servicii la nivelul solicitat de clien]ii tot mai preten]io[i. “Un avocat care are exclusiv cuno[tin]e de drept nu poate avea succes \n lumea interna]ional` extrem de sofisticat` a afacerilor”, arat` Mihai Mare[, Partener [i Coordonator la Garrigues România. El adaug` c`, pentru un avocat de business, educa]ia juridic` este obligatoriu \nso]it` de o \n]elegere profund` a mediului de afaceri (finan]e, contabilitate, strategie de business [i altele), astfel \ncât s` aib` abilitatea de a sesiza imediat problema de business [i s` poat` anticipa [i contura alternativele juridice reale care s` fie implementate \n contextul respectiv. Pentru Ioana Raco]i, avocat coordonator la Zamfirescu Raco]i Predoiu, drumul de la na[terea unei companii sau a unei idei de afaceri, dezvoltarea, reorganizarea afacerii [i pân` la lichidarea unei companii este de neimaginat f`r` asisten]a avocatului de business. “Avocatul de business de succes este mai mult decât un bun cunosc`tor al legii, el \n]elege [i cunoa[te \ndeaproape structura unui business [i mecanismele de func]ionare ale acestuia, se adapteaz` la nevoile clientului [i identific` \mpreun` cu acesta strategiile eficiente pentru afacerea sa”, adaug` Ioana Raco]i. Specializarea este o evolu]ie excelent` pentru pia]a româneasc` de avocatur` [i este o tendin]` ce va continua, mai ales având \n vedere modific`rile tot mai numeroase \n legisla]ia na]ional` [i interna]ional`, este de p`rere Radu Neme[, partener la Oglind` Neme[ Voicu, care num`r` printre clien]i companii gabriel.barliga@revistabiz.ro

avoca]i

precum Panasonic România, Romstrade, Avenir Telecon sau Besta Grup. Nu toate casele de avocatur` au \ns` aceea[i viziune despre modul \n care se pot oferi cele mai bune servicii de business [i despre cât de strict specializa]i trebuie s` fie avoca]ii lor pentru a face fa]` provoc`rilor dure din acest domeniu. Unele au ales calea afilierii la un grup interna]ional, având \n vedere c` multe companii multina]ionale obi[nuiesc s` lucreze cu acelea[i firme de avocatur` pe mai multe pie]e. Prin urmare, afilierea asigur` din start un num`r important de clien]i care altfel ar fi fost, poate, dificil de abordat de o cas` de avocatur` local`. |n plus, se produce o “injec]ie” de know-how din partea firmei-mam`. Dar afilierea are capcanele ei. “Asocierea cu o firm` interna]ional` poate aduce o anumit` birocra]ie, precum [i necesitatea introducerii unor politici la nivel

de grup, care este posibil s` nu r`spund` \ntotdeauna necesit`]ilor fiec`rui birou”, crede Bryan W. Jardine, Managing Partner la Wolf Theiss România, firm` care a acordat consultan]` companiei Trade House KazMunaiGaz JSC privind achizi]ia a 75% din capitalul Rompetrol Group NV \n 2007. De asemenea, la fel de bine cum afilierea aduce clien]i, ea poate duce [i la pierderea altor oportunit`]i care ar veni \n contradic]ie cu strategia grupului la care se face afilierea, dup` cum spune Bogdan Bibicu, partener la Kinstellar, grup regional format din birourile Linklaters \n Bratislava, Bucure[ti, Budapesta [i Praga. Un alt aspect negativ al afilierii, care s-a manifestat mai ales \n actuala perioad` de criz` economic`, a fost reprezentat de disponibiliz`ri, restrângerea activit`]ii sau a planurilor de dezvoltare pe pia]a local` \n urma reducerii de costuri la nivel interna]ional. Nu este de mirare, \n aceste condi]ii, c` multe case de avocatur` au optat pentru independen]`, iar acest lucru nu le-a \mpiedicat s` aib` succes. De altfel, primele trei firme de avocatur` de pe pia]a româneasc` dup` cifra de afaceri (}uca, Zbârcea [i Asocia]ii, Mu[at [i Asocia]ii, NNDKP) sunt neafiliate interna]ional. Se pare c` avantajul local conteaz`. “În cazul Mu[at & Asocia]ii, expertiza de aproape 20 de ani [i contribu]ia la construirea profesiei juridice \n România ne-au adus un avantaj incontestabil \n cunoa[terea mediului de afaceri local [i \n dialogul cu investitorii str`ini”, afirm` Mona Mu[at, Co-Managing Partner la Mu[at & Asocia]ii. La rândul s`u, Radu Neme[ pledeaz` pentru independen]`: “Decizia de afiliere sau nu depinde de modul \n care fiecare avocat \[i vede meseria. Eu, personal, prefer independen]a [i de aceea nu am fost tentat niciodat` de afiliere”. Totu[i, Oglind` Neme[ Voicu este parte a Legal NetLink Alliance, o asocia]ie interna]ional` ce grupeaz` case de avocatur` medii din toat` lumea [i care recomand` companiilor multina]ionale firmele membre din fiecare ]ar`. Revenind la specializare, casele de avocatur` sunt de p`rere c` aceasta este necesar`, \ns` nu favorizeaz` o abordare prea strict` a unui singur domeniu de activitate. “F`r` a \ncerca o abordare pro sau contra a acestui aspect, cred c` specializ`rile multiple pot constitui un atu \n timpurile actuale [i m` a[tept ca un avocat bun s` performeze cu acela[i succes \n mai multe domenii ale dreptului”, a declarat Florentin }uca. Biz

Biz

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Semne bune anul are, dar nu la noi... Chiar [i unele dintre cele mai pesimiste previziuni privind evolu]ia bugetelor de publicitate anul acesta s-au adeverit. Se pare c` nici \n 2010 nu va fi mult mai u[or, de[i pe plan interna]ional apar deja primele semne de redresare

Pia]a de publicitate din Marea Britanie d` primele semne de revenire. Recesiunea se apropie de final. Bugetele alocate industriei de publicitate par s`-[i fi revenit mai repede decât se estimase \n primele [ase luni ale acestui an, potrivit GroupM, agen]ia de media a WPP, unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare la nivel mondial. Raportul agen]iei previzioneaz` c` bugetele de publicitate vor r`mâne la nivelul celor din 2009 [i nu vor suferi anul viitor o sc`dere de 3%, cum se anun]ase \n urm` cu [ase luni. 62

Biz

De altfel, “atât 2009, cât [i 2010 par s` fie ni[te ani ceva mai buni decât ne imaginam \n urm` cu [ase luni” este declara]ia pe care Adam Smith, director al GroupM, a f`cut-o recent pentru Media Week. {i americanii au devenit ceva mai optimi[ti fa]` de bugetele de publicitate. Cel pu]in aceasta este tendin]a pe care o indic` datele publicate \n “Advertiser Optimism Report”, potrivit c`ruia se \ntrevede o cre[tere a bugetelor de publicitate pentru toate canalele media. Pe pia]a local` \ns` se a[teapt` o sc`dere general` a bugetelor de pu-

blicitate [i anul viitor. Pia]a va continua s` scad` [i \n 2010, potrivit p`rerii exprimate de reprezentan]ii unora dintre cele mai importante agen]ii de media [i publicitate, prezen]i la dezbaterea despre pia]a local` de media, organizat` \n cadrul edi]iei de anul acesta a Zilelor Biz. Speciali[tii din media [i publicitate prezen]i la dezbatere au fost \n unanimitate de acord c` 2009 a fost “un an negru” pentru to]i juc`torii din pia]`, deopotriv` agen]ii, clien]i sau publisheri, [i c` nici \n 2010 nu se \ntrev`d

schimb`ri majore, fiind posibil ca [i anul viitor s` ne a[tepte ceva similar. Pornim anul 2010 cu o sc`dere estimat` undeva \n jurul a 30-40% [i se previzioneaz` c` vom ajunge la nivelul pie]ei din 2006, numai c` \n 2010 nu mai avem [i condi]iile pie]ei de acum trei - patru ani. Cei [ase invita]i la dezbaterea organizat` de revista Biz, Teddy Dumitrescu – pre[edinte [i CEO al Publicis România, Nicoleta P`dure – Managing Director la Media Direction, Laura Badea – Strategy Director la Omnicom Media Group, Dan Balotescu – Managing Partner la Media Investment, Claudia Chirilescu – General Manager al Spoon Media, [i Bogdan Pr`ji[teanu – Managing Director al Mediaedge:cia, au discutat despre efectele recesiunii, schimb`rile de comportament intervenit atât de partea agen]iilor, cât [i a advertiserilor, gre[elile f`cute \n 2009 [i previziunile pentru anul viitor. “2009 a fost un an dificil deoarece nu am [tiut cum s` gestion`m situa]ia. Ar fi trebuit s` ne ajust`m \n func]ie de regulile jocului”, a declarat Claudia Chirilescu. Partea pozitiv` pentru anul viitor este c` am câ[tigat experien]` [i, teoretic, \nv`]ând din gre[elile acestui an, am putea fi mai bine preg`ti]i s` gestion`m situa]ia. Ani la rând, ne obi[nuiser`m cu cre[teri constante ale pie]ei de publicitate. 2009 a fost primul an de descre[tere [i nu una modest`, ci una foarte mare, de 30-40%, fapt ce a zdruncinat din temelii to]i juc`torii din pia]`. “A trebuit s` ne reset`m complet gândirea”, sintetiza Bogdan Pr`ji[teanu modific`rile care au intervenit \n pia]` de la \nceputul anului. Dan Balotescu a \ncercat s` vad` [i o parte bun` \n toat` aceast` sc`dere a pie]ei: “Poate c` ne obi[nuiser`m foarte tare cu bugete mari, e bine s` vedem cum e cu bugete mai mici”. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

LOREDANA S~NDULESCU

Obiectiv: un brand mai tân`r Ce face un brand ca s` capteze aten]ia unui public tân`r? Un prim pas ar fi s` \[i defineasc` o strategie de promovare online. Asta a f`cut [i Arctic \n ultimul an. Pân` \n 1989, Arctic acoperea aproape integral pia]a româneasc` de frigidere, având o cot` de pia]` de peste 95%. Dup` Revolu]ie, pe m`sur` ce pe pia]` au ap`rut al]i competitori, cota de pia]` s-a erodat. La \nceputul anilor 2000, de[i Arctic trecuse printr-un proces de retehnologizare, iar consumatorii români percepeau brandul ca fiind fiabil, de \ncredere [i cu un bun raport calitate-pre], marca nu era asociat` cu tehnologia de vârf, cu designul modern, iar segmentul de consumatori tineri nu era loial acesteia. De asemenea, Arctic nu era foarte vizibil din punct de vedere al comunic`rii. |ncepând cu anul 2000, compania a lansat o nou` gam` de produse, cu un nou design, mai ergonomic [i mai func]ional. Ini]ial, strategia de marketing a mizat pe o foarte bun` acoperire a pie]ei, comunicarea axându-se pe promovarea produselor la punctele de vânzare, promo]ii [i evenimente. Ulterior, obiectivul major de marketing a devenit \ntinerirea brandului Arctic. Cum [i-au propus cei de la Artic s` realizeze \ntinerirea? Prin reproiectarea tuturor elementelor de identitate [i introducerea unei game de produse premium. Dup` preluarea Arctic de c`tre grupul Arcelik, \n 2002, compania [i-a extins gama de produse, ad`ugând frigiderelor ma[ini de sp`lat, aragazuri, aspiratoare, televizoare [i aparate de aer condi]ionat. De asemenea, pe segmentul premium a fost lansat brandul Beko, care a câ[tigat \n cinci ani o cot` de pia]` de peste 5% \n Romania. Anul acesta, Arctic a trecut la un nou nivel de \ntinerire a imaginii brandului [i pentru a ]ine pasul cu timpul \n care tr`im a lansat o platform` online – www.arcticpentrutine.ro. “Lansarea platformei online este parte a unui efort de comunicare de mai lung` durat` a Arctic. Am considerat c` anul acesta brandul poate sus]ine un astfel de proiect online, \n care oferim informa]ii

practice despre utilizarea, \ngrijirea [i alegerea produselor electrocasnice”, poveste[te Gabriela Gean`, Marketing Manager la Arctic. Eforturile de marketing nu au r`mas f`r` rezultate, spun reprezentan]ii companiei. Potrivit datelor colectate de ace[tia, mai mult de jum`tate dintre cump`r`torii produselor Arctic se \ncadreaz` \n grupa de vârst` sub 45 de ani, iar cota de pia]` combinat` a Arctic [i Beko a crescut constant \n ultimii ani, ajungând \n primul semestru din 2009 la peste 33%. Pentru promovarea platformei online, strategia de promovare s-a orientat preponderent c`tre canalele online, pentru c` acolo se afl` [i publicul ]int` pe care compania \l vizeaz` prin aceast` ptaform`. Nu a fost \ns` neglijat` nici promovarea tradi]ional` prin machete \n presa scris`, \n publica]ii lunare glossy [i home & design. Biz

GABRIELA GEAN~, Marketing Manager la Arctic

management DE

OVIDIU NEAGOE

Lideri la drum cu cea]` Managementul eficient al talentelor [i dezvoltarea abilit`]ilor de lider sunt noile arme care ajut` companiile \n lupta cu efectele \nc` vizibile ale crizei, dar [i la pozi]ionarea favorabil` de dup` trecerea replicilor cutremurului economic.

Curat criz`, mon[er! Dar companiile care au trecut deja cu succes peste m`surile de eficientizare aproape c` pot r`sufla lini[tite. La fel [i angaja]ii care au supravie]uit procesului de restructurare. Dac`, pe vremea când cre[terile exponen]iale erau un adev`r general pentru economia din ]ar`, angajatorii erau nemul]umi]i de lipsa talentelor din companii, acum, dup` procesele de eficientizare, urmeaz` investi]ia \n dezvoltarea [i transformarea acestora \n lideri. “|n ultimele 18 luni, am descoperit c` organiza]iile care se bucur` de succes sunt, de fapt, cele care creeaz` un climat motivant [i care p`streaz` un echilibru \ntre eficien]` [i inova]ie”, spune pentru revista Biz Harry Meintassis, general manager la Hay Group România. “Singurul mod de a face acest lucru este promovarea \n intern a managementului talentelor [i mai agresiv sub forma unei investi]ii esen]iale [i nu a unui simplu cost de operare”, adaug` acesta. 64

Biz

Studiul “Towards the second wave of transformation: Making Great Resilient Leaders”, realizat recent de firma de consultan]` Hay Group, arat` c` numai 24% dintre lideri reu[esc s` creeze un climat favorabil performan]elor [i 44% dintre ace[tia sunt responsabili de climatul negativ [i demotivant \n care lucreaz` echipele acestora. Tot studiul realizat de firma de consultan]` identific` cele mai dominante stiluri de leadership \ntâlnite \n mediul corporate din ]ar`. Astfel, dintre cele [ase stiluri identificate, liderii români se folosesc de mai pu]in de trei stiluri [i 20% dintre liderii români apeleaz` numai la un stil dominant. “Dezvoltarea talentelor \n mod sus]inut face parte dintr-un program [i o strategie bine documentat` [i planificat` \nainte”, spune Harry Meintassis. “Cele mai bune echipe de top management petrec

25% din timpul lor evaluând talentele [i gestionând oamenii cu poten]ial ridicat”, mai adaug` Meintassis, General Manager la Hay Group România [i membru al HR-Club. Beneficiile nu se las` mult a[teptate [i sunt evidente, pentru c` la angaja]ii cu poten]ial ridicat gestiona]i corespunz`tor deciziile sunt mai u[or de implementat [i se asigur` un nivel ridicat de profesionalism [i creativitate. Companiile care \[i doresc cu adev`rat s` fac` din leadershipul managerilor o pârghie strategic` de business trebuie s` \n]eleag` c` modelarea valorilor, construirea unei semnifica]ii pentru obiectivele urm`rite, \mputernicirea indivizilor [i dezvoltarea colabor`rii trebuie s` fie procese urm`rite \n ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

leadership

permanen]` de organiza]ii. Importan]a leadershipului pentru companii este subliniat` de edi]ia din anul 2009 a raportului “Creating People Advantage”, realizat de firma de consultan]` Boston Consulting Group, care a surprins cele mai critice aspecte din domeniul resurselor umane \n toate cele 14 state investigate. Astfel, \n România, executivii chestiona]i au afirmat c` \mbun`t`]irea proceselor de dezvoltare a liderilor este vital`, tendin]` care se reg`se[te al`turi de gestionarea corect` a talentelor [i \n Elve]ia, Suedia sau Portugalia. “Am \nv`]at c` trebuie s` privim organiza]iile \ntr-o manier` holistic`: nu doar ca sisteme de operare, dar [i ca organisme vii, sisteme sociale [i abilit`]i de tot felul, unde avantajul se manifest` prin puterea talentelor”, spune Harry Meintassis, de la Hay Group România. “Rezultatul? Doar cei care [tiu s` profite de managementul talentelor \ntr-o manier` eficient` sunt preg`ti]i s` câ[tige”, mai spune acesta.

RESTRUCTURARE {I DEZVOLTARE La rândul s`u, Viorel Panaite, Managing Partner la firma de training [i consultan]` \n management [i resurse umane Human Invest, afirm` c` au r`mas foarte pu]ine companii care au continuat investi]iile \n dezvoltarea angaja]ilor lor \n anul 2009. “Cred c` \n 2010 vor fi mai multe companii care vor avea un r`spuns proactiv [i nu reactiv privind astfel de investi]ii”, mai adaug` Panaite. Motiv care a determinat firma Human Invest s` anun]e de curând c`, pentru anul 2010, vizeaz` peste 50% din pia]a programelor premium de “leadership develop-

ment”. Aceste obiective iau \n calcul atât contractele \n derulare sau semnate de Human Invest \n ultimul trimestru din 2009, cât [i cele care vor fi semnate la \nceputul anului 2010. Un program premium trebuie s` ofere nu doar o sesiune de curs excelent`, ci [i un design pragmatic al unui proces de asisten]` \n implementarea tuturor cuno[tin]elor acumulate \n sala de curs. F`r` un proces de implementare asistat, metodele [i tehnicile de lucru exersate \n sal` nu devin parte integrant` din procesele curente de business din companie. “Peste 50% din bugetele de training ar trebui \ndreptate c`tre faza de asisten]` \n implementare”, adaug` partenerul firmei Human Invest. Companiile cel mai lovite de criz` [i care s-au [i maturizat \n aceast` perioad` \ncep s` \[i pun` noi \ntreb`ri privind rolul leadershipului \n eficien]a proceselor din organiza]ie \n asigurarea vitalit`]ii sistemului. Acestea sunt cele care au \nceput s` acorde o importan]` mai mare leadershipului. Cele mai multe companii au \n]eles cât de mult cost` o recrutare gre[it`, programele de training ineficiente sau ce pierderi mari vin din faptul c` nu dezvol]i echipe [i oameni. “Am observat \n primul rând faptul c` organiza]iile devin atente la evaluarea oamenilor, pentru a [ti s` le ofere programe de dezvoltare mult mai bine croite pe necesit`]ile fiec`ruia [i pentru a nu mai irosi [i resurse financiare [i de timp”, spune M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Consulting, partener unic \n ]ar` Hogan Assessment Systems, care ofer` un sistem de evaluare \n selec]ia [i dezvoltarea de talente. Biz

CONDUCERE DE NOTA ZECE

M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Consulting, schi]eaz` cele mai importante zece m`suri ale conducerii companiilor, care vizeaz` angaja]ii:

• Asigurarea unui e[alon de management de mijloc [i de top eficient [i performant • Asigurarea unei pepiniere de succesori [i talente per organiza]ie • Crearea unui traseu de carier` clar, coerent, pornind de la m`sura motiva]iilor, valorilor, a poten]ialului actual [i de evolu]ie, a tr`s`turilor naturale ale fiec`rui angajat • Crearea de planuri de dezvoltare personale [i urm`rirea acestora \mpreun` cu managerul direct • Comunicarea acestor planuri [i implicarea angajatului \n agrearea lor, pentru a avea o viziune evolutiv` asupra zilei de mâine \n respectiva companie [i pentru a cre[te reten]ia • Comunicarea clar` a obiectivelor individuale [i agrearea acestora cu cei ce trebuie s` le \ndeplineasc` • M`surarea [i recompensarea adecvat` a \ndeplinirii [i dep`[irii acestor obiective • Crearea unui climat de munc` deschis, echitabil, dar [i competitiv • Suport oferit fiec`rui angajat \n a-[i con[tientiza, prin evalu`ri, \nc` din programul de on-boarding, punctele forte [i zonele ce trebuie corectate sau dezvoltate • Identificarea tendin]elor spre deraiere din punct de vedere comportamental (personalit`]ile toxice la nivel de leadership) cu instrumente special dezvoltate (HOGAN Development Survey este unicul instrument folosit \n business care poate identifica aceste tendin]e disfunc]ionale)

Biz

management cum am reu[it DE

OVIDIU NEAGOE

Reconversie spre succes Dup` ce a acceptat provocarea mai multor companii \n ultimii opt ani, Nora Ioni]`, consultant \n rela]ii publice, a ales un drum mai dificil: antreprenoriatul. “Ziarist, piarist sau lupt`tor \n micro\ntreprindere”, descrie pe scurt Nora Ioni]`, consultant independent \n rela]ii publice la firma Evolution Media, propria evolu]ie profesional`, pe care o mai asociaz` cu “o scrisoare-manifest a unui om care nu \ncape \n [abloane”. Pentru ea, cariera a fost dintotdeauna sinonim` cu noutatea [i experien]ele originale [i nu a evitat niciun moment schimbarea, atunci când a sim]it c` a sosit timpul pentru acceptarea altor noi provoc`ri, din diverse domenii. Motiv pentru care ultimii opt ani au reprezentat pentru Nora Ioni]` o continu` c`utare profesional` [i nu mai pu]in de patru companii angajatoare s-au bucurat de abordarea ei nou` [i creativ`. “Anul acesta am muncit \n lini[te [i cu determinare, cu privirea \nainte [i, \n mod voit, nu m-am uitat nici \n stânga, nici \n dreapta c`tre competi]ie, de team` c` ceea ce a[ putea vedea m-ar demotiva [i m-ar da \napoi”,

continu` consultantul independent \n PR re]eta propriului succes. Iar rezultatele nu s-au l`sat mult a[teptate [i, din aprilie 2008, când a pus bazele propriei firme de PR, se bucur` de un bogat portofoliu de clien]i multina]ionali [i na]ionali precum GlaxoSmithKline, Eli Lilly, Centrofarm, Unicef, iar [i cel mai nou succes \l reprezint` lansarea grupului croat de tipografii Radin prin reprezentantul 4Colours. “Zona farma, \n care se pare c` m` aflu acum, m` fascineaz`, este tot ce \mi trebuie ca s` \mi folosesc creierul [i toate skill-urile de PR”, adaug` Nora Ioni]`. Este locul ideal \n care poate \mbina armonios creativitatea cu un set de reguli etice fantastice, iar cererile clien]ilor \i ofer` posibilitatea s` lucreze la randament maxim. {i, dac` la prima vedere succesul de care se bucur` Nora Ioni]` pare s` vin` cu sacrificii pe plan personal, nu este chiar a[a. Prima “revela]ie” a vie]ii profesionale a fost, pentru consultantul independent \n rela]ii publice, c` serviciul [i via]a personal` se pot \mbina cu succes. “Mi-am dat liber \n weekenduri, am fost \n vacan]`

cât am putut de mult, dar ziua de munc` a r`mas de 12 ore”, poveste[te administratorul Evolution Media. Secretul echilibr`rii talerelor balan]ei work - life? La sediul firmei, Nora Ioni]` a amenajat un spa]iu mare, \n care Radu, b`iatul ei \n vârst` de patru ani [i cinci luni, are propria camer`, unde se joac` dup` terminarea programului la gr`dini]`. Reversul medaliei este c` se joac` de-a \ntâlnirea cu clientul, [tie nume, branduri [i companii. Cum \n antreprenoriat nu este suficient` doar echilibrarea num`rului de ore petrecute \n familie cu cele de la cea de-a doua cas` – biroul –, Nora are \n plan extinderea ariei de ac]iune, prin aducerea unor clien]i noi, dar [i continuarea colabor`rii cu companii de pe pia]`, pentru maximizarea rezultatelor pentru clien]i. “Ce mi-a pl`cut cel mai mult este c` mi-am ref`cut rela]ii mai vechi [i c` parc` to]i cei cu care lucram acum zece ani mi-au repopulat via]a, \n cele mai frumoase feluri”, spune Nora Ioni]`. Biz

NORA IONI}~ data [i locul na[terii: Bucure[ti, 21 aprilie 1969 preg`tire profesional`: Master \n Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Universitatea Bucure[ti, German Marshall Fund fellow num`r de angaja]i ai companiei: 6 plus ultimul succes, prin aducerea unui strateg de comunicare \n echip` cea mai mare provocare \n carier`: Men]inerea standardelor \n ceea ce livrez c`tre client, crearea unor strategii de comunicare relevante cea mai mare realizare din carier`: Lansarea revistei “Unica”, \n decembrie 1997 calit`]ile care o caracterizeaz`: Creativ`, sim]ul umorului, puterea de a \nv`]a continuu care este strategia \n afaceri: Siguran]a \n abordare, men]inerea standardelor, flexibilitatea, \n]elegerea businessului clientului, follow-up cum se formeaz` echipa ideal`: Caut \nc` secretul; m` sf`tuiesc cu astrologii, r`bdare mult` [i implicare \n coaching cum \[i petrece timpul liber: Orice drum \ntre dou` \ntâlniri \nseamn` mult timp liber \n ma[in` [i atunci profit, \nchid geamurile, dau radioul tare [i cânt

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE GADGETS Ce ]ine Mo[ Cr`iun \n bra]e pag. 74-75

Destina]ii de vis

AUTO Ultralux pentru 2010 pag. 78-79

Apropierea s`rb`torilor [i "\mbr`carea" str`zilor \n haine festive face chiar [i pe cei mai dedica]i propriului job s` se g창ndeasc` pre] de c창teva secunde m`car la zilele de concediu din anotimpul rece. Pentru cei care \nc` nu [tiu unde s` \[i re\ncarce bateriile pentru un nou an de munc`, operatorul aerian British Airways a realizat un top al celor mai memorabile destina]ii de vacan]` pentru anul viitor. Prin diversitatea punctelor de atrac]ie de pe harta mondial` a turismului acestea pot satisface cele mai rafinate gusturi \n materie de c`l`torii. Medalia de aur pentru anul 2010 o ocup` ambasadorul sportului rege, Africa de Sud, urmat` de capitala jocurilor de noroc, Las Vegas. A treia pozi]ie \n topul realizat de operatorul aerian britanic este ocupat` de Vancouver, locul care va reuni anul viitor to]i iubitorii sporturilor de iarn`, prin Jocurile Olimpice [i Paralimpice de Iarn`, din lunile februarie [i martie. Biz

Biz

agend` life DE

OVIDIU NEAGOE

Succes la patru ace

Apel la muzicalitate Nokia d` tonul la distrac]ie, odat` cu lansarea noului terminal X6, cu care melomanii pot asculta muzica preferat` stocat` pe o memorie de 32 GB, mai mult de 35 de ore. Modelul vine cu o superofert`: posibilitatea de a

Care este secretul pentru "\nnodarea" unor parteneriate de afaceri prospere? Ei bine, un rol important \l joac` vestimenta]ia. Nu pu]ini sunt cei care, de[i poart` cravate, nu cunosc istoria din spatele acestui accesoriu elegant. Cravata a fost introdus` \n Fran]a \n secolul al-

copia repede [i gratis \n memoria telefonului fi[ierele muzicale. Terminalul suport` toate formatele principale de fi[iere muzicale,

cavalerie au intrat \n Paris, \n timpul R`zboiului

fiind prev`zut cu un ecran tactil de 3,2 inci [i o camer` de

de 30 de ani. De atunci, cravata a suferit o

5 megapixeli.

XVII-lea, când ofi]erii unui regiment croat de

Biz

serie de modific`ri, pe care le pute]i observa

ELEGAN}~ DE 24 KARATE Micri Gold Bijuterii, a deschis la \nceputul lunii cel mai mare showroom multibrand al companiei, ce prezint` piese [i colec]ii unice care poart` semn`tura unor nume celebre precum Bvlgari, Chimento, Schoeffel, Gianni Lazzaro, Claudio Fiorentino sau Dubey & Schaldenbrand. Compania estimeaz` c` noul showroom va genera \n primul an 30% din vânz`rile totale ale Micri Gold Bijuterii, care au atins anul trecut 13,5 milioane de lei. Motivul? Evolu]ia spectaculoas` a pre]ului aurului, care a \nregistrat o cre[tere de 30% de la \nceputul anului, precum [i estim`rile de cre[tere ale pre]ului diamantelor. Cu o investi]ie de un milion de lei, magazinul a fost deschis cu un concept original, exclusivist [i o ambian]` interioar` rafinat`, unde prezentarea celor nou` m`rci de lux se face \n nou` zone special dedicate fiec`rei \n parte. Biz

\ntr-o expozi]ie derulat` la MNAR pân` la jum`tatea lunii ianuarie a anului 2010.

Biz

MUZIC~ PENTRU VIITOR Contemporaneitate pentru viitor, \ntr-un decor istoric – aceste trei dimensiuni au fost combinate pentru spectacolul caritabil de muzic` clasic` contemporan` “Painting with music România”, sus]inut de Damian Dr`ghici, pentru reabilitarea A[ez`mintelor Udricani. Istoria domeniului \ncepe la 1735, \n timpul domniei lui Grigore II Ghica, când Clucerul Udricani a ridicat Biserica “Sf. Nicolae Udricani”, \n

Biz

chiliile c`reia func]ionau o [coal` româneasc` [i una de caligrafie. Spectacolul, realizat [i cu sprijinul revistei Biz, a reu[it s` ilustreze muzical opere ale unor arti[ti renumi]i precum Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu sau Anton Pann, prin compozi]ii de muzic` clasic` contemporan`. De la \nceputul anului viitor, vor fi demarate lucr`rile de reconstruc]ie a A[ez`mintelor Udricani, proiectate \n stil brâncovenesc [i vor g`zdui un centru educa]ional elitist pentru Bucure[ti. Din asocia]ia “Prietenii A[ez`mintelor Udricani”, \nfiin]at` \n anul 2008 fac parte nume importante precum soprana Felicia Filip, Damian Dr`ghici, academicianul B`l`ceanu Stolnici, Dan Puric. Biz

Renovare de cinci stele Mirosul parfumat al pieselor de mobilier din lemn de cire[ [i mahon, achizi]ionate de la târgul de antichit`]i din Parma, fac oaspe]ii care trec pragul Grand Hotel Continental, din inima capitalei, s` se simt` poate mai bine decât acas`. Candelabrele vieneze asortate elegant cu carpetele din Danemarca [i rafinamentul adus de operele de art` [i antichit`]i care decoreaz` uria[ele s`li [i holurile contribuie la ridicarea ospitalit`]ii la rang de cinci stele. Ceea ce s-a \ntâmplat recent [i cu Grand Hotel Continental, care, dup` o investi]ie \n renovare de circa 8 milioane de euro, a intrat printre hotelurile de cinci stale ale capitalei. Hotelul a fost redeschis la \nceputul acestei luni, dup` aproape doi ani de lucr`ri de modernizare ce au vizat cre[terea num`rului de camere [i a calit`]ii restaurantului. De]in`torul hotelului, omul de afaceri Radu Enache, estimeaz` o cifr` de afaceri de peste 2,5 milioane de euro \n anul 2010, la alimentarea c`reia va contribui [i rata de ocupare estimat` de acesta la 60%. Biz

Spinning pedalare \n ritmul muzicii

spinning De[i la prima vedere spinningul pare un sport monoton, \n realitate acest sport este, datorit` muzicii [i dinamicii de grup, o adev`rat` provocare pentru cursan]i [i pentru orice iubitor de mi[care, dar mai ales unul dintre sporturile ale c`rui rezultate nu \ntârzie s` apar` dup` numai câteva s`pt`mâni de practic`.

OVIDIU NEAGOE

in dorin]a de a-[i optimiza antrenamentul [i \n condi]ii de vreme nefavorabil`, un biciclist profesionist din Australia a “inventat” bicicleta de spinning [i, odat` cu ea, acest sport. Spinningul s-a extins [i apoi a devenit un adev`rat fenomen \n \ntreaga lume, iar ast`zi este unul dintre cele mai practicate sporturi de interior \n s`lile de fitness din str`in`tate. De ce este spinningul atât de special? Pentru c` reu[e[te s` confere unui sport de sal` dinamica [i caracteristicile unui sport extern, dar mai ales pentru c` este plin de ritm [i de via]`. Omul de afaceri Ladislau Kristof este unul dintre trainerii de spinning de la World Class Health Academy. Kristof are licen]a de spinning de peste 15 ani. El vorbe[te special pentru Biz despre frumuse]ea acestui sport. Spinningul const` \n pedalarea pe o biciclet` special`. Diferen]a major` dintre aceasta [i cea obi[nuit` este c` bicicleta de spinning e sut` la sut` mecanic`, nu are nimic electronic. Roata din fa]` este o volant`, un disc metalic de 30 de kilograme. Mergând pe bicicleta de spinning po]i s` sim]i, datorit` acestei volante, sprintul \n care cobori o vale cu bicicleta sau, din contr`, efortul pe care \l depui atunci

când mergi cu bicicleta la deal. Rezisten]a pe care bicicleta reu[e[te s-o opun` mi[c`rii se datoreaz` unui sistem manual pe sabo]i cu pâsl` care, prin ac]ionarea unui mecanism, preseaz` pe disc astfel \ncât pedalarea poate s` fie mai grea sau mai u[oar`, realizând astfel diferen]a de profil de teren. |n func]ie de rezisten]a organismului, de experien]` [i de curs, \nclina]ia traseului se poate modifica foarte u[or de la dispozitivul special aflat pe ghidon. Foarte important` \ntr-o or` de spinning este \ns` muzica.

|N RITMUL MUZICII Ora de spinning se bazeaz` foarte mult pe muzic` [i pe dinamica de grup. Dac` intri \ntr-o clas` de spinning [i vezi 25 sau 30 de oameni care pedaleaz` to]i \n acela[i ritm, a[a cum se \ntâmpl` la orice curs de spinning, vei vedea c` atât efortul cât [i elanul cursan]ilor sunt incredibile. “To]i cei care vin la orele de spinning sunt motiva]i. Faptul c` spinningul este un sport de grup \i determin` pe to]i s`-[i dep`[easc` limitele de oboseal` sau neputin]` [i s` pedaleze mai departe. Pentru c` este foarte important`, muzica trebuie aleas` cu mare aten]ie. Oamenii sunt diferi]i, iar grupul de spinning nu este omogen. Cursan]ii nu au interese sau locuri de munc`

Biz

spinning

asem`n`toare [i mai au [i vârste diferite, de la 20 pân` la 60 de ani. Muzica este liantul care \i une[te [i trebuie s`-i mul]umeasc` pe to]i. Fiecare trebuie s` se recunoasc` m`car \ntr-o bucat` din ea. De aceea, când aleg muzica pentru ore selectez hituri [i mai recente, dar [i mai vechi, de 10-15 ani, pentru ca fiecare s` se simt` b`gat \n seam`. Muzica d` ritmul pedal`rii. |n func]ie de ea preg`te[ti profilul antrenamentului: traseul [i rezisten]a. Spre exemplu, pentru coborâre trebuie aleas` muzic` foarte ritmat`, \ntre 130 [i 150 de bi]i per minut. Muzica \ntre 80 [i 100 de bi]i per minut este folosit` pentru pant` cu rezisten]` mare”, spune Ladislau Kristof. Muzica d` astfel ritmul cu care se pedaleaz`, iar rezisten]a trebuie m`rit` sau mic[orat` \n a[a fel \ncât s` nu se poat` pedala mai repede decât ritmul muzicii.

BENEFICIILE SPINNINGULUI Spinningul este, a[a cum aminteam mai sus, unul dintre cele mai vizitate cursuri din s`lile de fitness din str`in`tate. Motivele sunt multiple; printre ele, faptul \mbun`t`]e[te foarte mult condi]ia fizic`, reu[ind chiar pentru minute \ntregi s` men]in` pulsul la peste 85% din pulsul maxim. (Pulsul maxim se calculeaz` astfel: din 220 se scade vårsta persoanei. Spre exemplu, un b`rbat de 40 de ani are un puls maxim de 180 de b`t`i pe minut.) “Acest puls este imposibil de men]inut \ntr-o or` de aerobic, oricât de intens` ar fi ea. La fel de imposibil de men]inut este [i pe banda de alergat sau pe o biciclet` normal`. Faptul c` ai al]i 72

Biz

oameni \n jurul t`u, care se mi[c` \n acela[i ritm [i, cu toate c` sunt obosi]i, nu renun]`, te motiveaz` [i continui s` pedalezi dep`[indu-]i limitele”, spune Kristof. “|n afar` de faptul c`-]i \mbun`t`]e[ti condi]ia fizic`, \]i m`re[ti tonusul [i sl`be[ti foarte u[or [i repede, spinningul poate s`-]i dea acea bun` dispozi]ie pe care o ai dup` ce faci sport. Este cunoscut faptul c`, \n momentele \n care te antrenezi la limit`, corpul elimin` un hormon al bucuriei, endorfina”, mai spune Kristof. Mai mult, datorit` mi[c`rii circulare a picioarelor, pericolul de entorse, torsiuni sau de for]are a ligamentelor este mult mai mic. Din aceast` cauz`, spinningul este unul dintre pu]inele sporturi care se pot recomanda [i persoanelor peste 50 de ani [i celor care au probleme cu genunchii. Un alt mare avantaj al acestui sport este c`, \n cazul \n care ai obosit, nu trebuie s` iei o pauz`, s` ie[i din sal` sau s` te a[ezi pe o banc` [i s` te odihne[ti. Po]i doar s` reduci rezisten]a [i s` pedalezi mai u[or, o perioad`, pân` \]i revii. Dup` ce te-ai lini[tit, po]i s` re\ncepi pedalarea controlându-]i mai bine respira]ia [i po]i continua ora. Astfel po]i practic s` stai \n sal` timp de o or`. Da, bine\n]eles, ca orice sport, [i \n cazul spinningului, dac` vrei rezultate, trebuie s`-l practici de dou` ori pe s`pt`mân`, constant, \n special pentru a putea avansa ca rezisten]`. Rezultatele se v`d \ns` mult mai repede la acest sport decât la altele.

DATE TEHNICE Volanta bicicletei de spinning are aproximativ 30 kg. Transmisia se face direct pe discul de metal. Nu exist` niciun fel de schimb`tor, ca

la o biciclet` normal`. M`rirea rezisten]ei la pedalare se face prin \nvârtirea dispozitivului aflat lâng` frân`. Frâna se folose[te \n cazul opririi, când \]i scap` piciorul de pe pedal` sau când ai un cârcel. |n func]ie de preg`tirea fizic` a cursan]ilor, la World Class Health Academy se organizeaz` dou` categorii de cursuri pentru spinning, basic [i avansa]i. “|ntr-o or` de spinning basic pozi]iile 1 [i 2 sunt cel mai des folosite. La spinning avansa]i, trei sferturi din timp \nseamn` pozi]iile 2 [i 3, adic` nestând pe [a. De aceea aceast` or` este mult mai grea ca dificultate” a mai spus Ladislau Kristof. O or` normal` de spinning dureaz` 60 de minute [i este \mp`r]it` \n trei segmente: \nc`lzirea, care dureaz` 10-15 minute, ora efectiv`, care dureaz` 40 minute, [i cool down, \ncheierea care poate dura \ntre 5 [i 10 minute. “La World Class Health Academy, la cursuri, sunt la fiecare antrenament de spinning \ntre 20 [i 30 de persoane. De regul` persoanele care fac spinning sunt cam acelea[i. Se \nnoiesc destul de rar. Orele sunt mult mai apreciate [i mai frecventate iarna decât vara, penru c` mul]i fac sport vara afar`. A[ vrea s` nu \nchei f`r` a preciza c` sunt mul]i cei care se tem s` vin` la spinning pentru c` nu vor s` li se m`reasc` mu[chii picioarelor. |n special femeile se tem de acest aspect. Contrar acestor temeri, vreau s` precizez c` acest lucru nu este posibil, pentru c` la spinning se face un efort intens dar pe o perioad` foarte lung`, ceea ce nu determin` o cre[tere a masei musculare, ci doar tonifierea mu[chilor fesieri [i ai picioarelor”, mai spune Kristof. Biz

Ladislau Kristof Are licen]` de antrenor de spinning de 15 ani. A ob]inut-o \n Germania, unde \n timpul liber lucra ca antrenor. Pasiunea pentru acest sport este unul dintre motivele pentru care Kristof a acceptat s` fie antrenor de spinning \n timpul s`u liber.

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Ce ]ine Mo[ Cr`ciun \n bra]e? Chiar dac` are plete dalbe, Mo[ul este pus la punct cu toate nout`]ile tehnologice (cel pu]in a[a credem noi). Dac` \n sac aduce juc`rii pentru copii, bonomului personaj nu i-ar sta r`u deloc cu ni[te laptopuri [i netbookuri de ultim` or` \n bra]e. Iat` o selec]ie de s`rb`tori pentru toate gusturile amatorilor de tehnologie. Ho-ho-ho!

ASUS G51J 3D

PANASONIC TOUGHBOOK CF-52 Chiar dac` Mo[ul \l va sc`pa din sanie, Toughbook CF-52 de la Panasonic va continua s` func]ioneze f`r` probleme. Gama Toughbook este conceput` s` fac` fa]` c`derilor de la o \n`l]ime de 90 cm [i s` \nfrunte atât praful, cât [i apa. Laptopurile pot fi folosite [i \n condi]ii meteo nefavorabile, func]ionând de la -20 la +60°C, chiar [i \n lumina direct` a soarelui (au o luminozitate foarte ridicat` a ecranului, pân` la 1000 cd/m2). Secretul const` \n carcasa din aliaj de magneziu, care ofer` protec]ie maxim` pentru componentele sensibile, cum ar fi ecranul, iar hard diskurile sunt protejate \mpotriva [ocurilor [i vibra]iilor. |n ciuda aspectului butuc`nos, laptopul nu cânt`re[te decât 3,6 kg, o performan]` pentru clasa din care face parte. Are hard disk de 160 GB, procesor Intel Core 2 Duo de 2,26 GHz, iar bateria rezist` pân` la opt ore dup` o singur` \nc`rcare. CF-52 are conectivitate WLAN [i WWAN (HSPA). 74

Biz

De când cu nebunia 3D \n cinematografe, celelalte canale de divertisment \ncearc` s` prind` din urm` acest val popular. Dup` apari]ia câtorva televizoare ce ofer` imagini tridimensionale, a venit vremea laptopurilor. ASUS G51J 3D este primul notebook din lume cu NVIDIA 3D Vision, capabil s` reproduc` efecte 3D realiste \n rularea jocurilor [i a materialelor video – desigur, cu ochelarii de rigoare. Laptopul se bazeaz` pe o plac` video NVIDIA GeForce GTX 260M cu 1 GB de memorie video DDR3, are un procesor Intel Core i7 [i sistem de operare Windows 7 pe 64 de bi]i. Ochelarii activi 3D Vision [i emi]`torul infraro[u cu raz` lung` de ac]iune permit redarea de imagini stereoscopice 3D clare, luminoase [i cu profunzime de câmp la rezolu]ie maxim` [i f`r` nicio restric]ie \n privin]a unghiului de vizualizare. Sistemul red` fiecare scen` de dou` ori, transmi]ând pân` la 60 de cadre pe secund` c`tre fiecare ochi \n parte, alternativ, totalizând pân` la 120 de cadre pe secund`.

gadgets

Evolio SmartPad S21 Pentru un cadou mai u[or, v` pute]i orienta oricând c`tre SmartPad S21, care cânt`re[te doar 1,1 kg [i are o grosime de numai 2,7 cm. Pentru Cr`ciun, v` recomand`m varianta Red Spice (cea din imagine), dar exist` [i op]iunea Blue Wave, pentru cei ce prefer` culoarea albastr`. De[i este mic, are de toate: conectivitate Wi-Fi, interfa]` LAN, accelarator grafic Intel Media 950, camer` web de 1,3 megapixeli [i cititor de carduri SD/MMC. Hard diskul are 160 GB, memoria RAM este de 1 GB expandabil`, procesorul este Intel Atom la 1,6 GHz, iar ecranul de TFT LCD are 10,1 inch. Evolio, proasp`t intrat cu acest model pe segmentul computerelor portabile, [i-a propus s` transforme laptopul personal dintr-o unealt` tehnologic` \ntr-o component` de lifestyle urban. Mo[ul zice c` au reu[it.

Lenovo IdeaPad Y550P De obicei, \n perioada s`rb`torilor, trebuie s` faci mai multe lucruri \n acela[i timp pentru ca totul s` ias` perfect. Laptoptul Y550P de la Lenovo este ideal pentru multitasking, fiind cel mai puternic portabil din gama produc`torului chinez. Y550P este primul notebook Lenovo care folose[te noul procesor Intel Core i7 [i tehnologia Intel Turbo Boost, ce m`re[te automat viteza procesorului când utilizatorul are nevoie de performan]` sporit`. Minun`]ia are ecran HD de 15,6 inch, Dolby Home Theater, [i instrumente unice Lenovo, ca SlideNav – meniu sensibil la atingere amplasat deasupra tastaturii pentru a u[ura navigarea printre programe [i documente. |n plus, pe laptop este instalat mult-a[teptatul sistem de operare Windows 7 de la Microsoft, care vine cu certificarea Lenovo Enhanced Experience pentru Windows 7, pentru a oferi utilizatorilor o vitez` mai mare \n deschiderea [i \nchiderea sistemului, mai multe caracteristici multimedia [i instrumente de \ntre]inere a sistemului. gabriel.barliga@revistabiz.ro

ACER ASPIRE ONE D250 Mobilitatea maxim` este important` când trebuie s` umbli dup` cadouri. Pentru a v` fi mai u[or, ave]i la dispozi]ie micu]ul, dar puternicul netbook Acer Aspire One D250, disponibil \n Luna Cadourilor \n oferta Vodafone de Internet Mobil \ncepând de la 99 de euro. Aspire One D250 \mbin` performan]a, dat` de noul sistem de operare Windows 7 [i modemul \ncorporat 3G, cu stilul atr`g`tor, conferit de designul modern [i ultraportabilitatea sa. Hard diskul de 160 GB poate p`stra aproape tot ce desc`rca]i de pe net la viteze 3G, iar procesorul Intel Atom de 1,66 GHz [i memoria RAM de 1 GB combin` excelent performan]a cu portabilitatea. La doar 1,27 kg si o "sub]irime" de 2,54 cm, Aspire One v` poate \nso]i peste tot pentru a v` oferi acces la Internet de mare vitez`.

Biz

life motor DE

GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI Cel mai u[or p`ianjen

Mai luxos [i mai iute

Porsche vine la Salonul Auto de la Los Angeles cu cel mai u[or model al s`u, Boxster Spyder. Noul membru al familiei Boxster este echipat cu un motor cu [ase cilindri de 3.4 litri cu injec]ie direct`, montat central \n fa]a pun]ii spate. Acesta dezvolt` o putere maxim` de 320 CP, cu 10 CP mai mult decât Boxster S. Noul Porsche Boxster Spyder poate fi deja comandat \n România, iar pre]ul de pornire este de 57.451 euro plus TVA.

Gordini se \ntoarce Este o tradi]ie care vine tocmai din anii '60, când ma[inile RenaultGordini au concurat \n celebra curs` de la Le Mans. Acum, Renault a decis s` o re\nvie, prin lansarea lui Twingo Gordini RS. Micu]a sportiv` poart` cu mândrie cele dou` dungi albe pe caroseria albastr`. Motorul de 1,6 litri dezvolt` 133 CP, fiind preparat pentru a fi cât mai n`r`va[. {asiul sport, jen]ile de 17 ]oli [i frânele dure completeaz` tabloul unei ma[ini cu mult caracter.

Alfa Romeo [i Giulietta Italienii vor s` aduc` un plus de elegan]` la clasa compact` [i reu[esc o reinterpretare mai spa]ioas` [i frumoas` a deja celebrului model MiTo. Noua Giulietta va urca \n balcon la Salonul Auto de la Geneva, \n prim`vara anului viitor. Va fi propulsat` acolo de dou` motoare pe benzin` de 1,4 litri (120 [i 170 CP), respectiv dou` diesel, unul de 1,6 litri [i 105 CP, altul de 2 litri [i 170 CP. Ma[ina va sosi [i \n România \n toamna anului viitor.

Un litru la 100 km Volkswagen a prezentat conceptul viitorului model economic L1, care consum` \n medie 1,38 litri la 100 km. Istoria sa a \nceput acum [apte ani, când [eful de atunci al companiei, Ferdinand Piech, a condus un prototip de la Wolfsburg la Hamburg, consumând doar 1 litru la 100 km. Dispunerea scaunelor unul \n spatele celuilalt a fost preluat` de la planoare, iar accesul la bord este asigurat tot ca \n cazul unui planor, prin intermediul plafonului care se deschide c`tre lateral. 76

Biz

Când spui Miami te gânde[ti la soare, plaj`, haine de firm`, vile de vedete [i, ei bine da, la ma[ini. Cel pu]in a[a ar spune cei care cunosc serialul clasic al anilor ’80 “Miami Vice”, devenit recent lungmetraj. Audi a considerat c` Miami este locul ideal pentru a lansa la... asfalt noul A8, pe care l-au prezentat ca fiind “cel mai sportiv sedan din clasa de lux”. Iar nava-amiral a flotei Audi reu[e[te s` \mbine perfect designul, tehnologia [i stilul, rezultatul fiind amenin]`tor pentru “colegii” de clas`. {asiul e din aluminiu, dar nu din cel cu care sunte]i obi[nui]i, ci unul inspirat de industria aerospa]ial`. Rezultatul se simte, greutatea sa fiind cu 40% mai mic` decât cea a unui cadru din o]el. {i dac` greutatea a sc`zut, puterea a crescut. Modelul va \ncepe cu dou` motoare de 4,2 litri, un propulsor pe benzin` FSI de 372 CP [i un turbo-diesel care dezvolt` 350 CP. Puterea sporit` aduce \ns` un consum redus cu 13-22%. Ulterior, va fi lansat un model cu propulsor TDI de 3 litri, care va dezvolta 250 CP [i va consuma doar 6 litri la 100 km,

emisiile de dioxid de carbon fiind de numai 159 g/km, o valoare pân` acum str`in` segmentului premium. Cutia de viteze triptonic are opt trepte, controlate electronic, ma[ina rulând permanent cu trac]iune integral`, dar cu tent` sportiv` [i un plus de putere pe spate. Ca mai toate modelele noi care se respect`, A8 vine cu faruri fa]` doar din leduri, care nu doar c` reduc consumul de energie, dar confer` [i un aspect unic ma[inii \n timpul zilei, dar [i dup` c`derea \ntunericului. Suspensia pneumatic` adaptiv` promite [oferului [i pasagerilor o c`l`torie mai lin` ca oricând, mai ales c` cilindrii au o capacitate volumetric` mai mare, care compenseaz` lipsa unui acumulator auxiliar. |n ceea ce prive[te naviga]ia, Audi a optat pentru o nou` inova]ie, sistemul MMI, care folose[te un touchpad, pe care se pot scrie cu degetul mâinii drepte litere sau cifre, exact ca la unele smartphone-uri. Sistemul poate fi folosit [i pentru navigarea pe harta sistemului GPS. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Ultralux pentru 2010

motor

GABRIEL BÂRLIG~

Dac` dificult`]ile economice au f`cut mul]i produc`tori auto s` se \ndrepte c`tre modele cât mai economice, ecologice [i de mici dimensiuni, pe segmentul de lux a[tept`rile nu s-au schimbat. Clien]ii a[teapt` acela[i tratament exclusivist [i aten]ia la detalii cu care sunt deja obi[nui]i. Iar produc`torii se conformeaz`. Iat` câteva modele care se vor afla sigur anul viitor pe lista amatorilor de automobile de lux.

Biz

BENTLEY MULSANNE

Imperialism britanic Tradi]ia britanic` \n automobile de lux continu` neab`tut` la Bentley, unde inova]iile tehnologice nu fac decât s` complimenteze aten]ia la detalii [i finisajele manuale specifice m`rcii. Nava amiral a flotei Bentley, Mulsanne, a fost prezentat` \n august la Pebble Beach Concours d’Elegance, urmând s` intre \n produc]ie \n prim`vara anului viitor. Este un grand tourer ultraluxos, care stabile[te noi standarde de confort, performan]` subtil` [i rafinament me[te[ug`resc. Mulsanne, inspirat de celebrul model 8-liter, realizat de fondatorul W.O. Bentley \n 1930, este primul mare Bentley elaborat de la zero de inginerii companiei, dup` modelul din anii ’30. La fabrica din Crewe, unde va fi produs` ma[ina, au fost deja organizate peste 1.000 de prezent`ri private pentru clien]i, pe lâng` cele care au avut loc \n shoowroom-uri din Marea Britanie, Europa continental` [i Statele Unite. Impresia l`sat` poten]ialilor clien]i a fost excelent`, având \n vedere c` deja cererile dep`[esc ]intele de produc]ie pentru 2010. De[i respect` linia tradi]ional`, Mulsanne nu se teme de tehnologie la interior, oferind conectivitate iPod [i MP3, un cititor de SIM, sistem de naviga]ie 3G MMI [i, op]ional, sistemul audio premium NAIM, cu 20 de canale audio [i o putere de 2.200 de wa]i. Cump`r`torii Bentley Mulsanne vor avea de ales \ntre 114 culori de exterior, 21 de culori pentru covoare, nou` tipuri de finisaje din lemn [i 24 de tipuri de piele pentru tapi]erie. Sub capot`, \nlocuitorul lui Arnage are un V8 de 6,8 litri, care dezvolt` nu mai pu]in de 505 CP, legat la o cutie automat` \n opt trepte. Viteza maxim` va fi, potrivit unor surse, de 290 km/h. Motorul a fost modificat pentru a \ndeplini standardele moderne legate de emisiile de noxe. Pre]ul porne[te de la 243.000 de euro f`r` taxe. Biz

motor

MASERATI GRANCABRIO ASTON MARTIN ONE-77

Jos textila!

Unicul

Cum [i boga]ilor le place s` simt` libertatea adus` de o decapotabil`, Maserati s-a gândit s` le ofere o bijuterie pe m`sura preten]iilor lor. A[a a ap`rut GranCabrio, care p`streaz` tradi]ia Maserati (design Pininfarina, interior spa]ios, detalii lucrate manual) [i adaug` libertatea specific` modelelor cabrio. Ma[ina este primul model decapotabil de patru locuri construit la fabrica Viale Ciro Menotti, din Modena. Italienii spun clar c` este vorba de patru locuri normale, astfel \ncât [i pasagerii din spate s` se poat` bucura de “adierea” vântului. {asiul lui Maserati GranCabrio a fost regândit, astfel \ncât s` ofere rigiditate structural` maxim`, de[i \i lipse[te plafonul [i are un ampatament de 2.942 mm, cel mai mare din clasa sa. Pentru a reduce cât mai mult greutatea ma[inii, s-a apelat la un design monococ`, capota [i barele laterale sunt din aluminiu, iar portbagajul este din materiale compozite. Greutatea este mai mare pe spate, pentru a \mbun`t`]i performan]ele, siguran]a [i controlul vehiculului. Maserati a mai reu[it ceva extraordinar, folosind un [asiu jos din aluminiu care confer`, \n premier`, versiunii decapotabile acelea[i performan]e aerodinamice cu cele ale variantei coupé. Pentru senza]iile tari absolut necesare unui cabrio, ma[ina este dotat` cu un V8 de 4,7 litri, cuplat la o cutie automat` \n [ase trepte. |n modul Sport, motorul ofer` [oferului [i pasagerilor for]a maxim` de 440 CP cu un zgomot infernal [i incitant, care se aude [i mai bine cu topul dat jos (topul este exclusiv din pânz`, respectând tradi]ia Maserati \n domeniu). Ca s` se aud`, totu[i, [i sistemul audio, Maserati a colaborat cu tehnicienii de la celebra companie BOSE, oferind o experien]` special` chiar [i \n “aer liber”. Viteza maxim` “acoperit`” este de 283 km/h, iar accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 5,4 secunde. Primele modele vor ajunge la [oferi \n prim`vara lui 2010. Biz

Doar 77 de ferici]i se vor putea l`uda c` au \n garaj o ma[in` sport extraordinar`, \n care performan]a [i luxul fac cas` bun`. Aston Martin One-77 este disponibil strict la comand`, fiecare model urmând s` fie personalizat \n func]ie de dorin]a proprietarului pentru pre]ul de aproape 1,5 de milioane de euro. De fapt, nu mai este disponibil, fiindc` oricum cererea a dep`[it oferta de 77 de ma[ini (care criz`?). Cererea mare i-a f`cut pe unii s` se \ntrebe dac` nu cumva Aston Martin, vândut` de Ford unui consor]iu condus de magnatul curselor auto David Richards, va produce [i o variant` decapotabil`. “|nc` de la \nceput, viziunea pentru Aston Martin One-77 a fost simpl`: trebuia s` combine \nalta tehnologie cu migala artizanilor no[tri extraordinari [i s` demonstreze capabilit`]ile unice [i pasiunea designerilor, inginerilor [i partenerilor no[tri tehnici”, a spus directorul executiv al companiei, Ulrich Bez, la debutul de la Salonul Auto de la Geneva. {i englezii au reu[it. Acest coupé sport senza]ional este construit pe o structur` monococ` din fibr` de carbon, \mbr`cat` \ntr-o caroserie din panouri de aluminiu, astfel c` greutatea ma[inii este de numai 1.500 kg. Aspectul exterior este extrem de agresiv, având reminiscen]e de muscle car din unele unghiuri. De altfel, ma[ina a primit deja anul acesta premiul pentru cel mai bun design de prototip la celebrul Concorso d'Eleganza Villa d'Este, pe malul lacului Como, din Italia. Pentru propulsie, britanicii au apelat la un V12 de 6 litri modificat, cilindreea fiind \mpins` pân` la 7,3 litri, pentru a dezvolta nu mai pu]in de 700 CP. Propulsorul este strunit de o cutie de viteze secven]ial` \n [ase trepte. Viteza maxim` este de 350 km/h, iar accelera]ia pân` la 100 km/h se face \n doar 3,5 secunde. One-77 are discuri de frân` ceramice, venind [i cu o configura]ie nou` a suspensiei. Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

jack & suzy welch

Despre utilitatea profesional` a Twitter {tii c` faci ceva ciudat [i nou - sau cel pu]in ceva nou - când \ntr-o discu]ie obi[nuit` de la o \ntâlnire se vorbe[te despre acea activitate [i apar imediat comentarii r`ut`cioase. “De ce \]i irose[ti timpul cu absurdit`]i”?, \ntreab` oamenii. A[a se \ntâmpl` [i cu Twitter, o re]ea social` greu de catalogat, pe care am \mbr`]i[at-o amândoi, de curând, cu mare entuziasm, spre surprinderea prietenilor, familiei [i chiar a noastr`. De-a lungul ultimelor luni, am ajuns chiar s` iubim Twitter. Nu spunem c` va contribui la schimbarea lumii, cum vor afirma o parte dintre sus]in`torii re]elei, dar \n]elegem poten]ialul \n business al acesteia. |ntr-adev`r, dac` Twitter \[i va continua expansiunea cu viteza actual`, “tweet-urile” ar putea deveni o unealt` extrem de valoroas`, ajutând companiile la autopromovare [i microtargetarea grupurilor de clien]i. De asemenea, ar putea fi o unealt` folositoare pentru managerii care au nevoie de un alt mijloc de comunicare cu angaja]ii [i viceversa. Dar asta nu explic` motivele pentru care st`m \n fa]a calculatorului [i tast`m mesaje de maximum 140 de caractere foarte des. M` rog, de trei-patru ori pe zi. D`m tweet-uri pentru c` nu ne putem opri. De ce? Ei bine, nu pentru motivul crezut ini]ial. De fapt, unul dintre noi (Suzy fiind \n cauz`, @suzywelch \n dialect) [i-a \nceput activitatea pe Twitter din motive de marketing de mod` veche. Suzy urma s` \[i lanseze o carte [i to]i cei care erau \n cuno[tin]` de cauz` au insistat c` “social media este locul \n care se \ntâmpl` totul”. S-a dovedit a fi un sfat excelent. Accesibilitatea, bog`]ia de informa]ii [i r`spândirea Twitter au ajutat-o pe Suzy s` ob]in` o serie de interviuri (majoritatea cu bloggeri), s` adune la sesiuni de autografe oameni 80

Biz

interesa]i, s` genereze cronici pozitive, s` aduc` trafic semnificativ pe pagina de web a c`r]ii [i, cel mai important dintre toate, a creat o comunitate \ncurajatoare [i cald` de cititori. La “@suzywelch”, Suzy nume[te grupul “twiffers” (prieteni pe Twitter), dup` ce o mare parte dintre ace[tia i-au r`spuns cu simpatie tweet-ului de Pa[te: “Tocmai am fost informat` de c`tre familie c` nu voi mai prepara \n acest an piure de cartofi. Ce vor s` spun` prin «Prea mult unt?»”. |n cele din urm` “@suzywelch” a devenit un succes fulminant pe Twitter, motiv pentru care “@jackwelch” s-a decis s` dea tweet-uri de[i a avertizat: “Chiar nu \n]eleg chestia asta”. Dar, \n 24 de ore, a \n]eles. De fiecare dat` când \[i spunea p`rerea cu privire la echipe precum Red Sox sau Celtics, zeci de iubitori ai sportului r`spundeau. La fel [i \n cazul unor teme politice sau economice, care duceau la na[terea a zeci de minidezbateri despre orice, de la politica economic` a pre[edintelui Obama la falimentele Chrysler [i GM. Twitter \]i d` voie s` participi la cea mai mare petrecere din lume [i s` te al`turi unei discu]ii (de regul`) foarte civilizate. O parte din ceea ce auzi ([i spui) sunt banalit`]i. Dar majoritatea posturilor vor provoca, informa [i v` vor implica \ntr-un mod imposibil de replicat offline. Dar cel mai mare avantaj, cel pu]in pentru noi, este c` Twitter ajut` la testarea [i \mbun`t`]irea propriilor idei. De exemplu, \n urm` cu câteva s`pt`mâni, “@jackwelch” a scris c` dou` evenimente importante ar putea fi semne de revitalizare a unei noi mi[c`ri bipartide din SUA. Atentele mesaje – da, chiar \n 140 de caractere – au contribuit cu siguran]` la editorialul pe care l-am scris pe acest subiect.

La fel, când “@suzywelch” preg`tea un interviu cu specialista \n finan]e Suze Orman (@suzeormanshow, apropo) a cerut p`rerea utilizatorilor de Twitter. “O iubesc pe Suze Orman, dar nu cred c` [tie ce simt” a fost comentariul care a alimentat mult dezb`tutul r`spuns al lui Orman: “Cred c` glume[ti”. S` nu ne l`s`m totu[i purta]i de val cu privire la utilitatea profesional` a Twitter. Orice executiv ar fi deranjat de cât de mult timp petrecem \n compania noii noastre juc`rii. S` rezum`m: scrierea acestui editorial a durat de dou` ori mai mult timp decât ne a[teptam pentru c` am verificat reac]iile la \ntrebarea “Ce este a[a de minunat la Twitter?”. |n ton cu tendin]ele Twitter, r`spunsul a venit repede [i dur. Utilizatorii au spus c` acceseaz` re]eaua social` “fiindc` este distractiv”, “vor s` se simt` mai conecta]i la o lume deconectat`” [i “vor s` comunice cu angaja]ii”. Toate sunt motive \ntemeiate, cu siguran]`. Dar urm`torul mesaj a fost cu adev`rat \n rezonan]` cu noi. “Am \ncercat s` explic oamenilor de ce sunt utilizator activ pe Twitter, dar cel mai bun argument cu care am venit este: f`-]i cont pe Twitter [i \]i vei da singur seama”. Exact aceasta ni s-a \ntâmplat [i nou`. Ne-am confruntat cu o discu]ie care p`rea c` abia \ncepe. Cred c` vom mai r`mâne pe aici.

JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wining@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate