Biz 200

Nr. 200 • 15 iulie – 15 septembrie 2010 • 4,9 lei

Biz

Biz 48h De la idee la experiment.

Acest num`r al revistei a fost realizat \n dou` zile!

Nr. 200

Biz REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Senior Sales Manager DANA ANECULOAEI

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania

Parteneri Biz48h

editorial Pasiune pentru jurnalism, respect pentru profesionalism [i dragoste pentru print!

N

e place ceea ce facem [i se vede. Ne place echipa [i iubim realmente aceast` revist`. De aceea, putem spune c` am realizat deja tot ceea ce ne-am propus pentru acest an \n doar 6 luni [i c` Biz48h este doar o \ncununare a muncii noastre din 2010.

Am vrut s` ar`t`m c` o revist` de business poate fi cool. C` poate fi altfel [i c` poate transforma oameni de afaceri \n vedete, idei \n evenimente de succes [i experimentele \n adev`rate recorduri.

S` facem Biz48h a fost o idee n`scut` \n urm` cu dou` luni. Vorbeam \n redac]ie c` ar fi extraordinar s` o facem la toamn` sau la anul… Dar la o s`pt`mân` dup` aceea, \n timpul urm`toarei [edin]e de redac]ie, am constatat c` Biz48h ar fi cel mai bun “subiect” pentru revista cu num`rul 200, care este [i num`rul nostru de var`! {i am pornit proiectul. A ie[it ca prin minune, u[or [i excelent. Normal, e mult` munc` \n spate, mult curaj, \ncredere \n for]ele proprii [i \n membrii echipei, dar mai ales foarte mult entuziasm.

Nici nu am terminat bine experimentul Biz48h, c` deja ne gândim ce s` mai preg`tim “nebunesc” pentru toamn`.

Suntem avangardi[ti. {i suntem convin[i c` 2010 este anul Biz. Vrem s` ar`t`m c` nimic nu este imposibil [i c` dac` vrei, po]i muta mun]ii din loc. Nu exagerez. Cine ne cunoa[te, [tie c` a[a suntem noi la Biz. V` oferim a[adar un num`r special, fierbinte, f`cut \n doar 48 de ore la B`neasa Shopping City, contra cronometru, \ntr-un adev`rat maraton \n care n-am fi reu[it f`r` partenerii no[tri Xerox, Coca-Cola [i Romtelecom.

A[ vrea s` v` preg`tesc \ns` [i pentru toamn`. Avem multe idei noi, frumoase [i curajoase. Dezv`lui doar BrandRo – evenimentul din 8 septembrie \n care lans`m [i cartea “Cele mai puternice 50 de branduri române[ti”, TwitterDay – eveniment na]ional dedicat social media care va avea loc \n septembrie la Cluj, edi]ia a patra a GreenBiz Forum \n octombrie [i evenimentul nostru vedet`, ZileleBiz, din noiembrie. Tot ce am preg`tit pentru revist` p`str`m surpriz`. Ne place s` facem surprize frumoase [i reviste revolu]ionare, cu coper]i irealizabile, a[a cum au fost cele cu “dezbr`ca]ii” din online [i echipa de manageri.

V` dorim o var` frumoas` [i s` ne revedem cu bine la toamn`, plini de energie! Biz

Cu sprijinul MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

Parteneri

BIZ 200 Cu sprijinul

AGEND~

Biz48h Un experiment \n premier` \n România: o revist` \n dou` zile

4 Biz \n 48 de ore 6 Lumea \n 48 de ore 8 Häagen-Dazs intr` \n România 9 R`sare soarele \n media [i divertisment 10 Taxa pe vânzarea ad`ugat` 11 Antreprenoriat de nota zece 12 De ce sus]inem printul

OAMENII BIZ

COVER STORY Dialoguri despre afaceri pagina

32

14 Lideri care fac diferen]a • Yorgos Ioannidis – Romtelecom • Manuela Necula – Ogilvy Group România • Florin Talpe[ – Softwin • Carmen T`n`sie – Omnicom Media Group • Radu Florescu – Saatchi & Saatchi • Antoaneta Curteanu – UniCredit Leasing • Liviu David – Next Advertising • Teodor Cimpoe[u – Kaspersky Lab România [i Bulgaria • Leslie Hawke – Asocia]ia Ovidiu Rom • Ali Ergun Ergen – B`neasa Developments • Bogdan Enoiu – McCann Erickson România

INTERVIUL BIZ 26 Cristian Ungureanu – directorul general al Bunge România

OAMENII BIZ Lideri care fac diferen]a pagina

2

Biz

14

START-UP 30 Zbor de Albatros \n furtun`

ANALIZ~

ONLINE 52 Google vrea tronul Facebook RETAIL 54 Când Zara \ntâlne[te H&M

AFACERI 58 Profilul antreprenorului român PASIUNE 60 Cum s` tr`ie[ti din pasiune

MANAGEMENT

66 Interviu: Dave Ulrich, partener [i cofondator al RBL Group 68 Resursele umane [i lec]ia eficien]ei

LIFE

69 Jaguar cu sânge proasp`t 71 Savoy: Renovare de 5 stele 72 Rugby – Interviu: Florin Matei, FRR

COLEC}IA BIZ

74 200 de coperte Biz

COVER STORY Pentru un experiment inedit, aveam nevoie de reporteri... speciali. Iar fiecare a intervievat câte un invitat special. A[a s-a n`scut acest cover story, primul din istoria Biz pe care nu l-am scris noi, ci “colegele” noastre Gabriela Lungu, Ioana M`noiu, Larisa Petrini, Eliza Rogalski [i Sorana Savu.

Biz \n 48 de ore

agend` [tiri

4

Biz

Lini[tea dimine]ii nu l`sa s` se \ntrevad` forfota de dup`-amiaz`. Ecoul asurzitor al grilajelor metalice marcheaz` \nceputul unei noi zile de cump`r`turi \n B`neasa Shopping City, dar [i debutul unui experiment unic \n presa de business: realizarea unei reviste bilunare \n 48 de ore.

Pentru succesul testului de anduran]`, redac]ia Biz [i-a m`rit echipa [i a \ncredin]at celor mai importan]i oameni din comunicare articolul de fond, invitându-i s` devin` pentru o zi jurnali[ti, s` realizeze interviuri [i s`-l predea editorilor Biz spre publicare \ntr-un deadline extrem de strâns. Timp de dou` zile, una dintre arterele principale ale centrului comercial a devenit locul \n care trec`torii au putut privi etapele realiz`rii unei reviste: de la documentare la interviu, la redactarea materialelor [i editare, la fotografie de pres`, pân` la tehnoredactare, paginare [i corectur`.

Chiar [i antreprenori de top sau pre[edin]i de consilii de administra]ie din companii au fost “pu[i la scris”. Fie c` au redactat articole de opinie, fie materiale jurnalistice, “redactorii de ocazie” au reu[it, al`turi de echipa Biz, s` scrie un capitol \n istoria presei din ]ar`. Iat` un scurt film al celor mai importante momente din cele 48 de ore ale experimentului. Biz

1 2

[tiri

3 1 – Echipa Biz 2, 3 – Activitate intens` \n redac]ia Biz48h 4 – Andi Dumitrescu [i Gabriela Lungu 5 – Marius Ghenea [i Cosmin R`doi

5

4

Special din Cluj – Banca Transilvania Cel mai original mesaj de felicitare din cadrul experimentului Biz48h a fost primit de la Banca Transilvania: “Salut`m ini]iativa Biz de a realiza un num`r de revist` în numai 48 de ore [i credem c` astfel de abord`ri nonconformiste revigoreaz` ideea de pres` deschis` c`tre nou, aducând publicul în contact direct cu atmosfera dintr-o redac]ie adev`rat`. A[tept`m urm`toarele proiecte de acela[i calibru!”

Biz

5

agend` [tiri OVIDIU NEAGOE

Lumea \n 48 de ore

DE

6

Biz

Luni, 5 iulie GOLFUL MEXIC

3,12 miliarde de dolari totalizeaz` costurile pe care gigantul petrolier British Petroleum le-a avut de suportat pân` \n prezent ca urmare a devers`rii accidentale de petrol din Golful

Mexic.

BP a mai pl`tit daune de 147 de milioane de dolari celor afecta]i de dezastru. În paralel cu aceste eforturi financiare, pentru asigurarea independen]ei \n fa]a \ncerc`rilor de preluare, gigantul petrolier caut` investitori strategici \n rândul companiilor petroliere rivale sau al fondurilor de investi]ii cu lichidit`]i, care s` achizi]ioneze 510% din ac]ionariat pentru 9,1 miliarde de dolari.

CHINA

Vânz`rile de ma[ini din China au ap`sat pedala de accelera]ie [i au urmat un trend ascendent \n ciuda cre[terii infla]iei.

Astfel, vânz`rile de autoturisme au crescut cu 10,9% comparativ cu luna trecut`, când au fost vândute 839.228 de autovehicule, potrivit datelor furnizate de Centrul de Cercetare [i Tehnologie a

David Taylor, pre[edinte al grupului P&G, \ntr-un comunicat de pres`.

INDIA

Decizia guvernului indian de retragere a subven]iilor la

Produc`torul de bunuri de larg consum Procter & Gamble a finalizat achizi]ia Ambi Pur Brand de la Sara Lee Corporation contra sumei de 320 de milioane de dolari. “Suntem \ncânta]i c` am \ncheiat aceast` tranzac]ie [i suntem ner`bd`tori s` integr`m Ambi Pur \n afacerea noastr`”, a precizat

JAPONIA

Mitsubishi este pe punctul de a vinde divizia de derivate din petrol, Petro Diamond Risk Management,

potrivit Reuters.

Dup` falimentul operatorului aerian Japan Airlines, divizia Mitsubishi a

Automobilelor din China.

Cre[terea a fost de 34% \n aprilie [i de 25% \n mai.

SUA

zboruri c`tre [i din Mumbai.

carburan]i a provocat o grev` general`, orchestrat` de partidele de opozi]ie, care a dus printre altele la blocarea traficului feroviar [i aerian.

Extrem de vizibil` \n capitala financiar` a Indiei, greva s-a tradus prin anularea a 45 de

\nregistrat pierderi de 256,8 milioane de dolari \n anul financiar \ncheiat la 31 martie.

SUA

Google a p`truns \n sectorul turistic, prin achizi]ia cu 700 de milioane de

dolari a firmei ITA Software, care produce aplica]ii ce organizeaz` orare de zbor [i agende de c`l`torie utilizate de operatorii aerieni

[i agen]iile de turism.

POLONIA

Bronislaw Komorowski a devenit cel de-al patrulea pre[edinte ales al Poloniei de la c`derea comunismului, dup` alegerile din 4 iulie.

Reprezentantul partidului Platforma Civic` a câ[tigat alegerile cu 53,01% \n fa]a conservatorului Jaroslaw Kaczynski.

Platforma Civic` de]ine [i postul de premier, prin Donald Tusk.

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

[tiri Mar]i, 6 iulie THAILANDA

Guvernul a extins starea de urgen]` pentru \nc` trei luni, \n mai multe regiuni din ]ar`, inclusiv \n

an ac]iuni la companii thailandeze \n valoare de 585 de milioane de dolari.

Totu[i violen]ele politice nu au oprit investi]iile unor gigan]i din industria auto, precum Ford

Marea Britanie, s-a listat la burs`, valoarea de pia]` a companiei ajungând la 1,3 miliarde de lire sterline. De[i Ocado nu a f`cut \nc` public profitul opera]ional \n cei zece ani de

secret` a chinezilor – mâna de lucru ieftin` [i produc]ia rapid` – s-a dovedit [i acum util`. CNN a descoperit o “fabric`” de vuvuzele, unde numai câ]iva zeci de angaja]i au fabricat \n acest

minerit.

Reprezentan]ii Xstrata au declarat c` vor re\ncepe activitatea de explorare \n Queensland, proiect estimat la 158 de milioane de dolari. În urma anun]ului, pre]ul ac]iunilor la

bursa din Londra a crescut cu 4,5% pentru Xstrata,

activitate, compania format` de trei fo[ti bancheri de la Goldman Sachs [i-a propus s` strâng` 200 de milioane de lire sterline din listare.

Bangkok, din cauza protestelor opozi]iei.

Prelungirea st`rii de urgen]` \n 19 regiuni din 76 ar putea ]ine departe investitorii str`ini, mai ales c` ace[tia au vândut \n acest

AFRICA DE SUD

Motor, General Motors [i Mitsubishi, \n construc]ia fabricilor anun]ate.

MAREA BRITANIE

Ocado, furnizor online de produse alimentare din

De[i chinezii nu s-au calificat la Campionatul Mondial de Fotbal, \ncep deja s` \[i fac` sim]it` prezen]a prin acapararea pie]ei de vuvuzele. Ca [i \n cazul altor produse, arma

La Caixa) [i fondul de private equity CVC Capital Partners vor ob]ine o finan]are de 6-7 miliarde de euro pentru a putea achizi]iona restul ac]iunilor companiei, potrivit Reuters.

Banii vor fi \mprumuta]i de

un consor]iu de 14 b`nci. |n urma prelu`rii, Criteria ar urma s` de]in` 28% din ac]iuni, iar ASC – 20%.

SUA

Indicele bursier Dow Jones a crescut u[or, mar]i, punând astfel cap`t unui [ir de [apte

an mai bine de un milion de astfel buc`]i.

AUSTRALIA

Doi dintre cei mai importan]i juc`tori din industria mineritului, Xstrata [i Rio Tinto, \[i reiau proiectele \n Australia, dup` ce anun]aser` c` \[i vor sista activitatea din cauza planurilor guvernului de a taxa cu 40% activit`]ile de

respectiv 3,7% pentru Rio Tinto.

SPANIA

Ac]ionarii majoritari ai produc`torului spaniol de motociclete Abertis (compania de construc]ii ASC [i Criteria – divizie a grupului bancar

[edin]e de tranzac]ionare consecutive pe sc`dere. La final, cre[terea a fost de 57 de puncte (0,6%), dar mar]i Dow a variat foarte mult, \nregistrând chiar [i valori negative. Biz

Biz

7

agend` [tiri DE

NORA IONI}~

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Häagen-Dazs intr` \n Romånia Grecul Manos Damanakis aduce \n România cel mai faimos brand de \nghe]at`, Häagen-Dazs, [i va investi 500.000 de euro \n primii trei ani pentru o extindere “cu pa[i mici” Cel mai cunoscut brand de \nghe]at` din lume, Häagen-Dazs, a intrat \n România adus de omul de afaceri elen Manos Damanakis. Investi]ia pentru primii trei ani va fi de aproximativ 500.000 de euro.

Manos Damanakis este cunoscut pe pia]a de publicitate [i comunicare din România prin compania de BTL Skepsis, care organizeaz` evenimente din 2004. |nghe]ata superpremium american` se g`se[te la cafeneaua Häagen-Dazs din B`neasa Shopping City [i, \nainte de a ne pronun]a asupra pre]ului, Damanakis ne recomand` s` o gust`m: “Nu este vorba de o simpl` \nghe]at`, este vorba de crea]ie [i imagina]ie”.

S` lansezi acum, \n perioad` de criz`, un superbrand poate p`rea o nebunie, dar discutând cu Manos Damanakis consta]i c` nu e nici agresiv \n strategie, nici nu are a[tept`ri deplasate. “Cred c` brandul este suficient de cunoscut [i a[teptat \n România, astfel \ncât aceast` cafenea s` fie profitabil`.

Foarte curând, lans`m \nc` o cafenea \n centrul istoric al Bucure[tiului. |ncet-\ncet \ns` ne vom extinde \n Bra[ov [i Timi[oara”, spune acesta.

O echip` de trei speciali[ti americani se va afla pentru câteva luni al`turi de personalul din România, pentru ca standardele de calitate s` fie asigurate: angaja]ii trebuie s` \n]eleag` filosofia brandului, primesc training \n preg`tirea re]etelor [i manevrarea \nghe]atei.

Temperatura \nghe]atei trebuie men]inut` la -23 de grade Celsius [i este permanent verificat`, \ncepând de la transport, pe perioada manevr`rii [i men]inerii \nainte de 8

Biz

vânzare. “Negocierea cu americanii a durat un an de zile, dar sunt bucuros c` am reu[it. Eu sunt consumator [i admirator al brandului [i [tiu c` se va impune repede pe pia]`. |n România exist` acum numai conceptul «gelato», acea \nghe]at` care con]ine bule de aer. |nghe]ata HäagenDazs este creat` cu o tehnologie care elimin` bulele de aer [i face \nghe]ata mai dens` [i mai gustoas`, o bucurie pentru papilele gustative”, explic` Damanakis.

Brandul Häagen-Dazs a ap`rut \n Statele Unite \n 1961. Ini]ial, pro-

Nora Ioni]`, fondatoare a Evolution Media, [i Manos Damanakis au vizitat redac]ia Biz48h, aflat` la doi pa[i de primul magazin Häagen-Dazs din Romånia

dusele companiei erau disponibile doar \n anumite magazine din New York, dar compania [i-a extins treptat distribu]ia, ajungând s` acopere \ntreaga pia]` american` \n 1973. Trei ani mai târziu, a fost deschis primul magazin Häagen-Dazs, succesul ducând la extinderea rapid` a conceptului \n SUA. Afacerea antreprenorial` a fost preluat` de The Pillsbury Company \n 1983, care a trecut la extinderea interna]ional`, iar \n acest moment are cafenele \n 50 de ]`ri din lume. Biz

[tiri DE

LOREDANA S~NDULESCU

R`sare soarele \n media [i divertisment Dup` o perioad` de mai bine de un an de predic]ii unele mai sumbre decât altele, industria de media [i divertisment are din nou motive de bucurie. Potrivit raportului PricewaterhouseCoopers “Global Entertainment and Media Outlook 20102014”, pia]a româneasc` de media [i divertisment va \nregistra al treilea cel mai rapid ritm mediu de cre[tere din regiunea Europei Centrale [i de Est \n perioada 2010-2014. Exper]ii de la PricewaterhouseCoopers previzioneaz` o rat` medie anual` de cre[tere de 9,1%, urmând s` se ajung` la o valoare de 3,5 miliarde de dolari la nivelul anului 2014, cu aproximativ 60% mai mult fa]` de 2,3 miliarde de dolari \n 2009.

Cele mai dinamice pie]e din regiune ar urma s` fie Turcia (cu o rat` medie anual` de cre[tere de 13%) [i Rusia (9,3%). Cre[terea pie]ei române[ti de

9,1% se situeaz` peste rata medie anual` de cre[tere a \ntregii regiuni (8,3%), având chiar un ritm dublu de cre[tere fa]` de ritmul mediu anual de cre[tere al regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu [i Africa) – 4,6%. Cele mai mari trei pie]e media din Europa Central` [i de Est \n 2014 vor fi cele ale Rusiei (25,6

mld. dolari), Poloniei (10,9 mld. dolari) [i Turciei (9,7 mld. dolari).

Cel mai dinamic segment va fi, evident, internetul. Cheltuielile pentru accesul la internet \n România urmeaz` s` se dubleze pân` \n 2014, de la 810 milioane de dolari \n 2009 la 1,6 mld. dolari.

Cheltuielile de publicitate vor cunoa[te de asemenea un avans semnificativ, ajungând de la 417 milioane dolari \n 2009 la 747 milioane dolari \n 2014. În schimb, cheltuielile f`cute de consumatorii finali pentru servicii de media [i divertisment, excluzând cheltuielile pentru accesul la internet, vor \nregistra un ritm lent de cre[tere, acestea având o rat` medie anual` de cre[tere de 1,9%, ajungând la o valoare de 1,15 mld. dolari, fa]` de 1,05 mld. dolari \n 2009. Biz

.mbamasterclass.org www.mbamasterclass.org ww ww.m www.msmro.org www.msmro.org

MBA Master Ma aster er Cla C Clas Class as ss “Mark “Marketing “M rke rketi ketin etiing Manager Manage Manage an nager e Survival Surviv urviv ival all Skills” Skill kills”

Th Thursday hu u sday ur sd July 29, J Ju Jul ly 2 29 9 2 9, 20 2010 17:30 17 7:30 30 - 21 21:30 30 Paul P aul J R REN RENAUD NA AUD Sr. Marketing Srr. Lecturer L Le rer of Mark Lectur M Mar eting ting Renaud-Investments Head Co Head Coach, ch, Re Renaud-In Renaud-Inv naud-Investm me ents

Managing anagin Marketing et ng toda day iss morre difficult difficul tha han everr. You need n ed a deep de un und derstanding of yourr cus c stomer ers and th heir resspe ective ne needs, you o have to continu ua ally deliight them m,, fight off o low cost compe etiitors an nd work un under tight ghterr budgets b gets whil w le convincing onv ncing your urr peers tha hat Mark Ma keting is i essential. sent Ma M asstering ng the hese Marketing e g principl prin ple es does oes not guar uarantee that you will ssurrviv vive. This T s 90 m minut ute clas cla s will he help man nag rs of all nager a types. ypes.

Paul a J.R R. Renaud, Renaud Adjunct Adjunc Professso sor or of Mar Marketing ng at a the Ce entral Eur E rope ean n Univ U ersity s y Busin nesss Scho oo ol in Buchar ha est will ill l lead you o in the areas off Marketing ti g and personall de d velopm pment in order d to stayy on top of yourr ga ame an nd make you o an effi efficient fficient ficient Mark Ma M arketin etiing ng g Mana age er. Pau aul who cur aul ccurr rrrently ru uns ns hiss own w Ro omanian omanian-bas anian bas anian-b ased sed Ma arketin ng and Sttrat a egy cons onsultancy anc ncy Renau ud Investm me ents, ha ass spent the e last 13 1 years working or a senior at s levels in devel e oping g countries ies tthroughout gho the e world.

Presentation - If yyou ou ccome ome a bit earlier than normal (17:30 - 19:00), yyou ou will hav e a chanc e tto o llearn earn mor e about our new new ““Advanced Advanced Management Program” Program” AMP Presentation have chance more e will be launching this F all with HumanInv est. AMP is the fir st of its kind in Romania bridging the educ ational gap between between solutions dedic ated (AMP), which w we Fall HumanInvest. first educational dedicated tto o those who ar e pr eparing ffor or their fir st managerial position and MBA pr ograms. Our pr e-MBA solution is ttargeted argeted at managers managers who are are interested interested in following following are preparing first programs. pre-MBA an educ ational pr p ogr g am with high g q ualityy tteachers eachers fr om an int ernational MBA, MB BA,, but o ver a short er p period of time ((app pp ppr p oximately 7 months). ) educational program quality from international over shorter (approximately

There Ther e is no char charge rge ge ffor or this t se event, vent ent, but we we ask yyou ou tto op pl please ease se cconfirm o firm yyour onfirm o rp our parti participation pation p byy send sending ng g an email em mail to: to: mbamas mbam mbamasterclass@msmro.org asterrcclas asss@msmr msmrro o.orrg o.o

Media Partners:

Biz

9

agend` [tiri DE

NOUT~}I

Oferta 4 \n 1 Germanos a lansat la \nceputul lunii iulie pachetul Quad Play, care reune[te servicii de telefonie fix`, internet \n band` larg` [i televiziune de la Romtelecom cu servicii de telefonie mobil` de la Cosmote. Pentru pachetul de trei servicii Romtelecom se va acorda un discount de 2 euro pe lun`.

Oferta Cosmote inclus` \n pachet este disponibil` la un tarif de 2,5 euro/lun` [i include 500 de minute [i 500 de SMS-uri \n re]ea.

Dacia Duster \n circuit Publicis [i Publicis Events au lansat pentru Dacia turneul na]ional “Dacia Duster Offroad Experience”. Turneul na]ional cuprinde 4 evenimente \n centrul c`rora se afl` un circuit 4x4 inedit pentru România, menit s` ofere o experien]` offroad

veritabil`. Pasiona]ii de senza]ii tari au ocazia s` testeze la maximum, din pozi]ia de copilot, capacit`]ile noului SUV Duster care va rula pe un traseu prev`zut cu 6 obstacole. Dup` Bucure[ti, turneul “Dacia Duster Offroad Experience” continu` pe litoral, \n Mamaia, \ntre 15 [i 18 iulie, iar \n toamn` va ajunge la Timi[oara (3-5 septembrie), Cluj (10-12 septembrie) [i Ia[i (17-19 septembrie).

Billa cu num`rul 50 Billa România a deschis la 7 iulie cel de-al 50-lea supermarket al re]elei, \n Re[i]a. Noul magazin are o suprafa]` de vânzare de 780 mp. Supermarketul de la Re[i]a are \n ofert` peste 6.000 de articole. “Re[i]a era de mai mult` vreme \n vizorul nostru [i suntem \ncânta]i c` am reu[it s` aducem supermarketurile Billa [i aici”, a declarat Sabin Fane, director de marketing al Billa România.

10

Biz

CORINA COMAN

TAXA PE VÂNZAREA AD~UGAT~ Majorarea cu cinci procente a taxei pe valoarea ad`ugat` de la \nceputul lunii iulie a provocat nenum`rate reac]ii \n mediul local de business. În \ncercarea de a-[i proteja veniturile, majoritatea lan]urilor mari de hiper [i supermarketuri de la noi au venit imediat cu ini]iative de sprijinire a clien]ilor, prin suportarea costurilor major`rii TVA f`r` modificarea pre]ului final la raft al produselor. Desigur, astfel de ini]iative sunt limitate la o perioad` scurt` de timp [i nu se aplic` tuturor produselor, scopul lor fiind acela de a crea, cel pu]in pentru moment, iluzia unei tranzi]ii mai u[oare a consumatorilor c`tre o nou` rea- m`rfurile gradual”, a declarat Marius Velitate. Care nou` realitate arat` c` mai mult trici, directorul Soft Mentor. Dintre firmele de 68% dintre comercian]i au hot`rât s` care au decis s` nu \[i majoreze pre]urile, majoreze pre]urile [i doar 31,71% au de- 95% au invocat ca motiv secundar aceste clarat c` p`streaz` nivelul acestora ca ur- aspecte logistice. Comercian]ii s-au v`zut mare a trecerii la noua cot` de TVA. Mai \n imposibilitatea ajust`rii \n timp util a mult, 78% din comercian]ii care nu au tuturor etichetelor de raft [i m`rit pre]urile la 1 iulie inten]iode produs, declarând c` neaz` majorarea acestora efortul financiar [i uman \n momentul \n care vor prilejuit de schimbarea cian]ii r e primi marf` mai scump` acestor etichete nu \[i m o c dintre au decis s` de la furnizori. O arat` un poate g`si compensare \n i n român pre]urile \ studiu realizat \n rândul majorarea pre]urilor. e ajorez [terii TVA m e r clien]ilor s`i din toat` ]ara de 97% din toate firmele c urma c`tre Soft Mentor, companie cuprinse \n studiul Soft specializat` pe furnizarea de Mentor consider` c` aceste m`suri fiscale solu]ii de gestiune pentru supermarketuri au fost luate \ntr-un termen mult prea [i depozite. Studiul a relevat c` \n scurt. De asemenea, unul dintre motivele Bucure[ti rata de men]inere a pre]urilor de principale de nemul]umire a comervânzare este mai mare decât media pe cian]ilor const` \n e[ecul guvernului de ]ar`, procentul ridicându-se la 44,87%. a elabora [i publica normele de aplicare Acest fenomen poate fi explicat printr-un ale noilor reglement`ri fiscale. Toate firmediu concuren]ial accentuat \n capital`, mele [i-au manifestat temerea c` \n mounde micii comercian]i \ncearc` s` ]in` mentul intr`rii \n vigoare a normelor de pasul cu concuren]a reprezentat` de ma- aplicare a modific`rii cotei de TVA fenorile lan]uri de magazine. “Micii comer- menul 1 iulie se poate repeta, perturcian]i nu dispun de mijloace umane [i bându-se iar`[i activitatea curent`. financiare suficiente care s` le permit` Studiul a fost realizat \n perioada schimbarea tuturor etichetelor de pre] 29 iunie – 2 iulie la nivel na]ional pe un peste noapte, ceea ce \i determin` s` e[antion reprezentativ de 205 firme din m`reasc` pre]urile [i s` reeticheteze domenii de activitate diferite. Biz

68%

[tiri DE

OVIDIU NEAGOE

FOTOGRAFIE DE

VALI MIREA

Antreprenoriat de nota zece Retragerea CEU Business School, anun]at` pentru luna septembrie a acestui an, schimb` jocurile pe pia]a disputat` de furnizorii de programe MBA. Cu o investi]ie de aproximativ 20.000 de euro, Maastricht School of Management (MSM) intr` pe pia]a local` prin Asocia]ia MSM Bucharest, format` de Oliver Olson, Adrian Stanciu [i Dorina Surugiu, mutare prin care fostul country manager al CEU Business School intr` \n lumea antreprenoriatului.

“Ca antreprenor sunt mort de fric` [i nu din cauza anului 2010, ci pentru c` sunt antreprenor pentru prima oar`”, a spus Oliver Olson pentru revista Biz. “Cred c` num`rul oamenilor din România interesa]i de MBA s-a \njum`t`]it”, a ad`ugat el. Cu toate acestea, noul antreprenor este \ncrez`tor [i crede c` a venit momentul

potrivit aducerii unui nou program de tip MBA pe pia]a din ]ar`. Atuurile pe care mizeaz` cei trei asocia]i sunt pre]urile mai avantajoase, care includ reduceri pentru cursan]ii din sectorul public [i ONG-uri, reputa]ia cl`dit` \n cadrul universit`]ii maghiare [i knowhow-ul adus de profesori de zece na]ionalit`]i diferite.

Printre cei care vor preda se num`r` atât profesori ai Maastricht School of Management, cât [i fo[ti lectori de la CEU Business School, printre care Paul Garrison, Paul Renaud sau Marius Ghenea. Un program EMBA de un an [i jum`tate cost` \n jur de 16.000 de euro.

“Oamenii pe care \i c`ut`m sunt cei care doresc s` \nve]e s` aib` acces la informa]ii indiferent de circumstan]e”, schi]eaz` Olson portretul robot al poten]ialilor cursan]i români. Biz

OLIVER OLSON, Program Director, MSM Romånia

Biz

11

agend` opinie DE

LOREDANA S~NDULESCU

FOTOGRAFIE DE

VALI MIREA

DE CE SUS}INEM PRINTUL Drago[ B`lan a venit la Biz48h pentru c` [tie c` experimentul de a edita profesionist [i jurnalistic, a tehnoredacta, a macheta [i a tip`ri o revist` \n 48 de ore face parte din campania “Sus]ine printul”. Cum compania pe care o reprezint`, Grafic` [i Tipar, are ca mod de lucru acest concept de produc]ie [i livrare urgent` pentru clien]ii s`i, cum preg`tirea sa profesional` este de jurnalist, s-a reg`sit imediat \n acest proiect. Este un sus]in`tor al printului [i deoarece interac]inea cu un produs imprimat de calitate este mult mai complex` din punct de vedere senzorial, tactil, vizual [i, mai nou, olfactiv. Nu \n ultimul rând, printul “selecteaz`”. Trebuie s` ai o preg`tire pentru a ajunge s` publici un material tip`rit. Un num`r de persoane trebuie s` valideze ceea ce scrii, pot interveni, pot corecta. “Din nefericire, mediul online ne-a f`cut egali \n spatele tastaturii, a adus [i p`rerile avizate la un loc cu frustrarea, minciuna [i reaua credin]`”, crede Drago[ B`lan.

Criticat ani la rând de ecologi[ti pentru daunele aduse mediului \nconjur`tor, printul se schimb` la fa]`. Fie prin alegerea unor hârtii reciclate sau ecologice, fie prin selectarea furnizorilor de print dup` criterii ecologice, pia]a de imprimare s-a mai “cur`]at” de reziduuri poluante. “Clien]ii de print au devenit mai responsabili [i sunt chiar ferici]i c` primesc calitate superioar` printului conven]ional”, subliniaz` Drago[ B`lan prorietarul Grafic` [i Tipar, singura tipografie din România membr` al International Waterless Printing Association, organiza]ie care reune[te tipografii ecologice din \ntreaga lume. Biz

3

Drago[ B`lan, director general, Grafic` [i Tipar

motive pentru care printul va supravie]ui Bucuria de a r`sfoi un material tip`rit este infinit mai relaxant` [i plin` de emo]ie Accesul la con]inut independent de existen]a unor surse de conectivitate Propagarea mesajului tip`rit pe toate nivelurile sociale, educa]ionale [i de vârst`

Implicare activ` \ntr-o cas` pasiv`

Prima cas` pasiv` din România, un proiect al Institutului de Studii [i Proiect`ri Energetice (ISPE), va fi finalizat` la finele acestui an. Casa Pasiv` Politehnica Bucure[ti, situat` \n incinta Universit`]ii Politehnice Bucure[ti [i proiectat` pe o suprafa]` de 12

Biz

160 mp (P+1), va avea zid`ria construit` cu blocuri Ytong, oferite de Xella Ro. Casa va avea un consum anual pentru \nc`lzire/r`cire sub valoarea de 15 kWh/mp/an.

Consumul unei case construite dup` conceptele arhitecturale obi[nuite ajunge la valori cuprinse \ntre 200 [i 240 kWh/mp/an. Noile cerin]e generale de performan]` energetic` a cl`dirilor de Clasa A \ncearc` un consum general sub 70 kWh/mp/an. O cas` pasiv` realizeaz` economii de energie de pân` la 90% \n compara]ie cu un proiect conven]ional [i are emisii extrem de

reduse de CO2, astfel \ncât impactul asupra mediului s` fie minimizat. Ca partener al proiectului, Ytong a pus la dispozi]ie cantitatea de zid`rie necesar`, \mpreun` cu adezivul Ytong \n pat sub]ire, care asigur` o zid`rie cu schimburi termice minime fa]` de mediul extern. Casa Pasiv` Politehnica Bucure[ti va fi certificat` de c`tre Passivhaus Institut din Germania, institutul fondator al acestui concept.

Detaliile de execu]ie [i materialele folosite urm`resc s` respecte integral principiile eficientiz`rii consumurilor de exploatare \n condi]iile specificului climatic din România. Casa Pasiv` Politehnica Bucure[ti va g`zdui seminarii [i conferin]e [i va fi deschis` publicului pentru vizitare. Biz

[tiri

Xerox + XMPie Campanii de comunicare complexe, personalizate [i eficiente O campanie de marketing care cuprinde o bro[ur`, un ambalaj, o imagine, un program sau o pagin` web personalizate stârnesc interesul oricui, se diferen]iaz`, or pentru un mediu de business din ce \n ce mai concuren]ial, sunt esen]iale.

Xerox vine cu solu]ii dinamice de editare pentru realizarea unor campanii de comunicare unice, complexe, eficiente, care pot fi personalizate \n numeroase feluri, prin intermediul softului XMPie. Cu cât baza de date a clien]ilor este mai detaliat`, cu atât mesajele pot fi mai puternic personalizate: text asociat cu obiceiurile de cump`rare, imagini asociate cu grupul social sau cu vârsta destinatarului, text [i imagini asociate cu oferta particular` pentru un anumit segment.

Rezultatele unor astfel de ac]iuni sunt incredibile: ratele de r`spuns de 4-5 ori mai mari decât \n comunicarea tradi]ional` fac orice departament de marketing, aflat sub presiune \n condi]iile actuale de pia]` pentru a-[i folosi bugetul cu maxim` eficien]`, s` doreasc` s` \ncerce aceast` metod`.

Prin utilizarea XMPie \mpreun` cu Adobe CS3, agen]iile de publicitate pot demara campanii ce folosesc pagini web dinamice, adrese URL de r`spuns, e-mail-uri [i mesaje personalizate, având o singur` baz` de date [i un singur set de reguli pentru prelucrarea datelor.

Totodat`, XMPie eficientizeaz` modul \n care speciali[tii de mar-

keting implementeaz`, m`soar` [i controleaz` campaniile de comunicare [i permite urm`rirea acestora \n timp real. Actualiz`rile realizate prin intermediul formularelor online pot fi folosite pentru a genera con]inut dinamic pe web, pentru a

implementarea complet` a gestiunii documentelor [i gestiunea opera]iilor. Ave]i la dispozi]ie toate resursele necesare, cum ar fi consumabilele, suporturi de imprimare inovatoare (DigiBoard, Create Range, Albume foto cu co-

determina realizarea unui apel telefonic sau pentru a furniza con]inut pentru urm`toarea campanie tip`rit`.

perte personalizate perfect plate – EverFlat – [i colaje foto personalizate – AccordianPix [i FunFlip), service-ul, suportul tehnic [i resursele umane, ceea ce reduce semnificativ costurile la fiecare etap` din proces. Scrisorile vor fi sortate \nc` de la imprimare pentru un cost optim al serviciilor de curierat, de care se ocup` Xerox, de asemenea.

Propune]i clien]ilor agen]iei noua abordare a campaniilor de marketing direct: personalizarea [i eficien]a.

SERVICII COMPLETE {I APLICA}II LA FEL DE DIVERSE CA IMAGINA}IA DUMNEAVOASTR~ Campaniile de direct marketing pot fi externalizate complet c`tre Xerox pentru un maxim de eficien]`. Serviciile includ: redesignul documentelor, integrare software, design de fluxuri de lucru, cursuri de preg`tire,

Biz

13

Oamenii Biz DE

GABRIEL BÂRLIG~

Lideri care fac diferen]a Strategii, decizii, inova]ii – \n spatele acestora se afl` mereu liderii. Oameni cu viziune care privesc dincolo de aparen]e [i detalii pentru a descoperi direc]ii care acceseaz` noi pie]e, aduc noi clien]i sau sporesc eficien]a companiilor lor.

Liderii deschid drumuri [i stabilesc tendin]e care sunt apoi urmate de ceilal]i. Unde ceilal]i v`d probleme, ei descoper` oportunit`]i. Pe o pia]` de print amor]it`, Biz vine mereu cu inova]ii, cum este proiectul Biz48h, la care lideri de top din businessul românesc au r`spuns cu entuziasm, fiind al`turi de noi nu doar declarativ, ci [i fizic, \n cele dou` zile petrecute \n redac]ia ad-hoc de la B`neasa Shopping City.

Ne-au vorbit despre provoc`ri, dar mai ales despre solu]iile aplicate pentru a traversa cât mai lin furtuna economic` actual`.

14

Biz

Oamenii Biz FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

ROMTELECOM

Yorgos Ioannidis CEO

Dup` ce a scos din buzunare nu mai pu]in de patru telefoane mobile, Yorgos Ioannidis a zâmbit relaxat c`tre fotograf [i a spus: “Putem \ncepe”.

De[i are o agend` extrem de \nc`rcat`, [i-a f`cut timp s` viziteze redac]ia Biz48h [i s` ne vorbeasc` despre provoc`rile prin care trec Romtelecom [i economia româneasc` \n general. Crede c`, \n perioadele dificile, este nevoie de lideri care s` g`seasc` solu]ii pentru a conduce oamenii \n siguran]` prin furtun`, dar [i de munc` \n echip`. Pentru el, \n acest moment, marea provocare este reinventarea Romtelecom. “Vrem s` reinvent`m compania nu doar din punctul de vedere al produselor, ci [i al modelului de business. La final vom avea o nou` companie, care va oferi o gam` nou` de produse, va avea o cultur` diferit` [i va fi privit` altfel [i de pia]`”, arat` Yorgos Ioannidis. Compania pe care o conduce a intrat deja cu succes de ceva vreme pe noi segmente (internet prin Clicknet [i televiziune digital` prin Dolce), dovedind c` are capacitatea de a evolua dincolo de modelul tradi]ional de business din telecom. “Mai sunt oameni care cred c` suntem tot vechiul monopol, de[i nu mai e cazul de mult, dar trebuie s` dovedim asta zi de zi”, spune Yorgos Ioannidis. Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

15

Oamenii Biz DE LOREDANA S`NDULESCU

OGILVY GROUP ROMÂNIA

Manuela Necula CEO Pu]ine sunt lucrurile pe care Manuela Necula le ur`[te. Rutina este unul dintre ele. Este \ns` norocoas`, deoarece \n publicitate are parte de orice altceva \n afar` de rutin`. Este una dintre meseriile care ]in mintea treaz` la tot ce se \ntâmpl` \n jur. Iar satisfac]iile pe care le-a avut de-a lungul anilor al`turi de echipele sale au determinat-o mereu s` \[i doreasc` s` mearg` mai departe.

Dup` un 2009 care a zguduit \ntreaga pia]`, prima jum`tate a lui 2010 a fost una extrem de complex` pentru compania pe care Manuela Necula o conduce de 5 ani.

F`când o compara]ie la nivel mondial, anul trecut Ogilvy România a avut cea mai bun` performan]` financiar` din toat` re]eaua. A[a se explic` de ce echipa local` a intrat \n 2010 cu o doz` mare de optimism. |ns` o realiniere la nivel regional a unuia dintre cei mai mari clien]i ai agen]iei a obligat echipa de management s` ia o serie de m`suri de ajustare.

Destul de repede \ns` o parte din pierdere a fost recuperat` prin câ[tigarea unor clien]i noi. |n prezent, agen]ia este \n shortlist pentru alte trei licita]ii [i cum anul este abia la jum`tate, planurile nu se opresc aici.

Nimeni nu-[i permite s` bat` pasul pe loc \ntr-o perioad` generalizat` de declin, când lupta pentru cota de pia]` este mai acerb` ca oricând. Biz

16

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

DE GABRIEL BÂRLIG~

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

SOFTWIN

Florin Talpe[ Pre[edinte

Se consider` exponent a ceea ce denume[te “Genera]ia 2C”, corespondenta baby boomers din America. “Noi suntem cei care au crescut \n comunism, dar genera]ia mea este cea care a construit capitalismul \n România, dup` 1989”, explic` Talpe[ de unde provin cei doi “C”. |ns` adaug` c` este \ngrijorat de faptul c` antreprenorii români, majoritatea membri ai “Genera]iei 2C”, nu au reu[it s` ofere o voce unitar` [i puternic` \n momentele recente \n care politicul a decis \ntr-un mod radical soarta economicului.

Principala cauz` a acestei situa]ii este credin]a perpetu` a antreprenorilor c` se pot descurca singuri, bazându-se pe resursele proprii, numai c` \n ultima vreme au ap`rut “schimb`ri fenomenale, cu impact de tsunami, care sunt decise de cineva la o mas` la care ei nu sunt”. {i de aceea, când vine vorba de ie[irea din criz`, Florin Talpe[ este precaut. Cum solu]ia de securitate BitDefender se vinde \n toat` lumea, Softwin a v`zut unele pie]e ie[ind din recesiune mai repede decât altele. “Dar nu se [tie dac` se iese complet. Nimeni nu poate spune c` \n urm`torii 10-20 de ani vom fi feri]i de convulsii economice”, completeaz` el imediat. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

17

Oamenii Biz DE LOREDANA S~NDULESCU

OMNICOM MEDIA GROUP

Carmen T`n`sie CEO A acceptat s` participe la experimentul Biz48h pentru c` este genul de provocare care arat` c` profesionalismul poate \nvinge orice bariere. Ceea ce se potrive[te motto-ului s`u de business: “Dac` vrei, po]i”. {i tocmai datorit` acestei viziuni este sut` la sut` convins` c` nu i-ar fi pl`cut s` fac` meseria pe care o are acum altundeva decât \n România, unde oportunit`]ile se manifest` \ntr-un mod incredibil. Dup` o prim` jum`tate a anului extrem de dinamic` atât din punctul de vedere al dezvolt`rii, cât [i din punctul de vedere al capacit`]ii de adaptare, cel mai optimist scenariu pe care Carmen T`n`sie \l vede la ora actual` ar fi s` nu se \ntâmple o sc`dere a investi]iilor comparativ cu a doua jum`tate a anului trecut. |ns` nu-[i pune prea multe speran]e \n aceast` direc]ie. Dup` cum stau lucrurile, \n a doua jum`tate a lui 2010 investi]iile ar putea s` scad` cu 5-10% fa]` de aceea[i perioad` anului trecut. Chiar [i \n acest context, sfatul pe care Carmen T`n`sie \l d` marketerilor este s` ac]ioneze cu precau]ie, dar s` fie proactivi. “Fi]i \naintea pie]ei. Gândi]i-v` ce vrea consumatorul, pentru c` [i voi sunte]i consumatori. {i este foarte simplu de detectat ce vrea consumatorul: «Ieftin [i bun»”. Biz

18

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

DE LOREDANA S~NDULESCU

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

SAATCHI & SAATCHI

Radu Florescu Managing Director Primul lucru pe care ar trebui s`-l fac` to]i publicitarii de acum \nainte ar fi s`-[i ard` toate cravatele. Mul]i au [i f`cut-o deja. |ns` mai mult decât atât, un publicitar care vrea s`-[i fac` meseria bine trebuie s` fie oricând deschis dialogului cu oricine, s` lase orgoliul deoparte [i s` fie mereu preg`tit s` fac` chiar [i munca de jos. Nu \n ultimul rând, ar trebui s` se bazeze mai pu]in pe ceea ce scrie pe cartea de vizit` [i mai mult pe ac]iuni concrete. Nu sunt idei dintr-un manual de publicitate, ci câteva din recomand`rile lui Radu Florescu pentru noua genera]ie de publicitari. Florescu este unul dintre cei care de la \nceputul anilor ’90 au pus um`rul la fondarea industriei locale de publicitate [i un om care, la 48 de ani, nu se sfie[te s` spun` c` de fiecare dat` are câte ceva de \nv`]at. “Niciodat` nu am \ncetat s` \nv`]”, spune Florescu. Iar din lec]ia anului trecut, el, ca [i toat` lumea de altfel, a \nv`]at c` din când \n când este bine s` revenim cu picioarele pe p`mânt. Biz

Biz

19

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

UNICREDIT LEASING

Antoaneta Curteanu CEO Lucreaz` \n sistemul bancar de aproximativ 20 de ani, iar \n cadrul UniCredit din 1998. De la 1 iulie a acceptat o nou` provocare, preluând conducerea UniCredit Leasing. Chiar dac` este un domeniu u[or diferit de cel bancar, nu i se pare deloc greu, ci o continuare fireasc` a carierei sale. “Aveam aceast` variant` [i varianta de a merge la Viena \n acest an pe un rol regional [i am avut de ales. A fost un sentiment foarte pl`cut s` ai de unde alege \n anumite momente ale vie]ii. Am ales aceast` variant` pentru c` a fost cea mai bun` alegere, pentru c` puteam s` capitalizez tot ce [tiam eu din banc`.” Noii colegi au primit-o cu bra]ele deschise, ceea ce o motiveaz`. Plus c` lucrurile nu se schimb` \n mod dramatic.

Antoaneta Curteanu vine \ntr-o organiza]ie mai mic`, unde exist` un suflu nou, cu oameni tineri [i dinamici, determina]i s` fac` lucrurile s` mearg` \ntr-o pia]` \n picaj. {i aceasta este una dintre provoc`rile care au atras-o la aceast` pozi]ie: s` reu[easc` s` men]in` UniCredit Leasing pe primul loc, de[i are multe piedici \n fa]`, precum modific`rile legislative sau actualul climat economic dificil. |ns` are planuri mari pentru urm`toarea perioad`, obiectivul principal fiind men]inerea pozi]iei de pia]` cu o cot` de profitabilitate planificat` pentru actualele condi]ii. Biz

20

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

DE

LOREDANA S~NDULESCU

Oamenii Biz

FOTOGRAFIE DE MIHAI BALOIANU

NEXT ADVERTISING

Liviu David

Director de crea]ie Liviu David este genul de om c`ruia nu-i place s` dea interviuri sau s` stea la poze. Totu[i de fiecare dat` când este “prins” la un interviu nu se fere[te s` spun` lucrurilor pe nume. Nu-i este team` s` fie onest, chiar cu riscul de a pierde din business, [i nu vorbe[te niciodat` ca al]i colegi de-ai s`i publicitari, care la fiecare ie[ire la ramp` nu fac decât s`-[i laude clien]ii. Vorbe[te deschis de problemele ce se ivesc \n rela]ia de zi cu zi dintre clien]i [i agen]i f`r` s` arunce vina \ntr-o parte sau alta. “Depinde de educa]ia clientului. Dac` el recunoa[te valoarea muncii de agen]ie. Dar depinde [i de viteza de business. |n telecom, de pild`, viteza de reac]ie este foarte mare”, explic` Liviu David, publicitarul care de fiecare dat` când e \ntrebat de munca sa declar` c` nu este vorba nici de a picta, nici de a spune poezii. “Practic rezolv`m o ecua]ie ce implic` produsul, agen]ia, targetul.

Publicitatea e mai mult matematic` decât pictur`”, \i place lui Liviu David s` spun`. {i, ca o concluzie dup` to]i anii de experien]` \n domeniu, directorul de crea]ie al Next Advertising nu se teme s` spun` c` fiecare agen]ie are clien]ii pe care-i merit`, la fel cum fiecare client are campaniile pe care le merit`. Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

21

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

KASPERSKY LAB ROMÂNIA {I BULGARIA

Teodor Cimpoe[u Managing Director Tocmai a terminat un MBA la CEU Business School, unde preg`tirea se axeaz` pe gândire strategic` [i pe modul de a construi strategii viabile pentru o companie.

Lucru care s-a pliat m`nu[` pe caracterul lui Teodor.

Este, \n acela[i timp, unul dintre cei mai pasiona]i oameni pe care \i [tiu atunci când vine vorba de meseria lui. “Dac` ar fi s` tragem o linie, \ntotdeauna este vorba despre a face cu pl`cere ceea ce faci zi de zi.” {i pentru c` Teodor a reu[it acest lucru, se vede [i \n rezultatele foarte bune ale companiei pe care o conduce. “Cel mai interesant pentru un manager este s` gândeasc` o strategie [i s` aib` al`turi o echip` cu care s` o implementeze.” |ns` lucrurile nu se opresc aici. {i-a propus obiective foarte \ndr`zne]e pentru România [i pentru Bulgaria, unul dintre ele fiind atingerea pozi]iei de lider \n cinci ani. Ca s` ajung` aici, Teodor spune râzând c`, pentru a ajunge pe locul \ntâi, trebuie s` fii pe locul doi, pe locul trei, unde se situeaz` acum. Nu este o pia]` u[oar`, ca altele unde Kaspersky este lider – Orientul Mijlociu, alte ]`ri din Europa sau Africa. Pe pia]a din România [i Bulgaria, concuren]a este acerb`, dar câ[tigarea cotei de pia]` este o provocare pe care Teodor o accept` cu mare pl`cere. Biz

22

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

ASOCIA}IA OVIDIU ROM

Leslie Hawke Pre[edinte

Prima dat` când am auzit de Leslie Hawke a fost \n momentul \n care o prieten` \mi povestea de proiectele cu copii romi pe care aceast` “americanc`” le are \n regiunea Bac`ului. “Ah, [i aceast` americanc` este [i mama lui Ethan Hawke”, mi-a mai spus prietena mea. Nu \mi venea s` cred c` mama unei vedete de la Hollywood, obi[nuit` cu New York-ul [i cu un alt gen de via]`, locuia \n România \ntr-un ghetou [i ajuta comunit`]ile de romi. De atunci au trecut 10 ani, iar ac]iunile sociale pe care Leslie Hawke le realizeaz` \n România au un impact major. Unul dintre ultimele proiecte este a doua edi]ie a campaniei de con[tientizare “{coala te face mare”, sus]inut` de Andreea Esca, Margareta Pâslaru, Horia Brenciu [i Ethan Hawke. Leslie [i echipa ei de la Asocia]ia Ovidiu Rom se ocup` [i de organizarea a 60 de [coli de var` \n jude]e pentru preg`tirea pentru [coal` a copiilor care provin din familii nevoia[e.

Un alt proiect \n care Leslie este implicat` total e ac]iunea de lobby pe lâng` autorit`]i pentru a modifica Legea educa]iei, aflat` \n acest moment \n dezbatere la Senat. Dat fiind declinul abrupt al gradului de alfabetizare [i de succes [colar, Leslie sus]ine c` noua lege ar trebui s` stabileasc` \nceperea educa]iei obligatorii la vârsta de cinci ani. Biz

Biz

23

Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

FOTOGRAFIE DE MIHAI BALOIANU

B~NEASA DEVELOPMENTS

Ali Ergun Ergen CEO Orice discu]ie cu Ali Ergun Ergen se raporteaz` inevitabil la ceea ce urmeaz` s` se \ntâmple \n viitor [i nicidecum pe termen scurt, atât \n compania pe care o conduce, cât [i \n industria centrelor comerciale \n care activeaz`. Probabil de aceea [i reu[e[te s` fie mereu cu un pas \naintea concuren]ei. Cea mai recent` victorie? Semnarea contractului cu gigantul suedez H&M, o veste mai mult decât \mbucur`toare pentru B`neasa Shopping City, dac` ne gândim la impactul pozitiv pe care inaugurarea o va avea asupra traficului din mall, aflat deja \n cre[tere constant` de la o lun` la alta cu circa 5-10%, dup` spusele lui Ergun, inclusiv \n zona de food court. O alt` veste bun` ar fi c` B`neasa a \nceput s` primeasc` “foarte multe cereri de \nchiriere”, atât din partea retailerilor interna]ionali ce nu sunt \nc` prezen]i la noi, cât [i din partea unor juc`tori mai vechi dornici de relocare. Ergun spune c` preg`te[te “surprize similare” pentru viitorul apropiat, un viitor din care vrea \nc` s` fac` parte; el a venit \n România \n urm` cu 12 ani [i nu are de gând s` plece, mai ales c` “sunt \nc` multe de f`cut”. Biz 24

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

DE

LOREDANA S~NDULESCU

Oamenii Biz

MCCANN ERICKSON ROMÂNIA

Bogdan Enoiu General Manager |n business e ca \n tenis. Trebuie s` te concentrezi mereu, s` joci fiecare minge ca [i cum ar fi mingea de meci. Zi de zi la cel mai \nalt nivel. Asta nu \nseamn` c` e[ti scutit de perioade dificile, a[a cum este acum pentru industria de publicitate [i nu numai. Dup` un an greu, prima jum`tate a lui 2010 a fost cel pu]in la fel de grea. Cu toate acestea, Bogdan Enoiu nu se las`: “Vom continua s` fim vigilen]i. Nu ne l`s`m b`tu]i niciodat`”. Cât prive[te mult discutata pierdere a contului Vodafone, despre care s-a spus c` e “o ran` deschis`”, [eful McCann Erickson \[i men]ine declara]ia de la \nceputul anului. “Om tr`i [i om vedea. Vom face tot posibilul s` readucem contul la McCann”, reitereaz` Enoiu inten]ia de recâ[tigare a contului. De[i nu este expert \n macroeconomie, crede c` pân` la sfâr[itul anului o s` fie [i mai greu decât pân` acum.

Sunt multe incertitudini [i multe lucruri de f`cut \ntr-o perioad` \n care totul se rea[az`. Iar când va fi s` reintr`m pe o pant` ascendent`, industria de publicitate va fi prima care va resim]i revenirea. Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

25

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Cel mai mare produc`tor de uleiuri comestibile din ]ar` are motive reale de bucurie. |n doar un an de mandat, Cristian Ungureanu, directorul general al Bunge România, a ars cea mai mare parte a pierderilor uria[e \nregistrate de companie din 2008 \ncoace, iar acum se \ndreapt` cu pa[i repezi spre break-even. |n 2010 ar putea fi vorba chiar de un “mic” profit.

Alunecând spre pragul de rentabilitate Recent a]i \mplinit un an de când a]i preluat conducerea Bunge România. Care a fost cea mai mare provocare \n tot acest timp?

Fiecare dintre proiectele \n care am fost implicat pe parcursul carierei mele a reprezentat o provocare pe care mi-am asumat-o cu pl`cere [i \n urma c`reia am \nregistrat rezultate pe m`sur`.

2010 vs 2009 vs 2008 este proiectul-provocare \n care sunt implicat \n prezent. Cu alte cuvinte, cre[tere de la un an la altul, \n condi]iile declinului economic general, un proiect \n care am sim]it c` implicarea unui manager inspirat face diferen]a prin capacitatea de gestionare a riscurilor coroborate cu strategii de cre[tere. În ciuda crizei economice, am \nregistrat rezultate foarte bune \n 2009 [i am \ncheiat anul cu o cre[tere a cifrei de afaceri de peste 20%, de la 214 milioane de euro \n 2008 la 260 de milioane de euro \n 2009.

Cum a fost trecerea de la telecomunica]ii la produc]ia de ulei?

Cred c` a fost o evolu]ie profesional` fireasc` la momentul respectiv. Pentru ca acest lucru s` se \ntâmple, este esen]ial ca exploatarea din plin a oportunit`]ilor pe care via]a ]i le ofer` s` mearg` \n paralel cu valorificarea capitalului personal. Strategia [i cheia \n evolu]ia mea profesional` a fost determinarea. În plus, background-ul meu profesional mi-a oferit oportunitatea, prin faptul c` am lucrat \n audit, de a trece prin toate segmentele de pia]` produc]ie, comer], la servicii, de la bunuri de larg consum la cele de folosin]` \ndelungat`, exporturi, importuri sau livr`ri pe pia]a domestic`. Toate aceste lucruri au facilitat o trecere mai confortabil` de la telecomunica]ii la ulei.

26

Biz

Care a fost impactul crizei asupra pie]ei de ulei din România?

În pia]a uleiului nu s-a v`zut o sc`dere accentuat`, pentru c` uleiul este un produs de baz`, care se reg`se[te \n co[ul zilnic de cump`r`turi. Pia]a a r`mas relativ constant` ca volum \n 2009 comparativ cu 2008 (când era estimat` la 155 de milioane de euro – n.r.). [i \ncerc`m s` adapt`m produsele noastre nevoilor consumatorilor. Pre]urile au avut o tendin]` de sc`dere [i ele au r`spuns astfel unei categorii de consumatori care au ales produse mai accesibile.

Cum estima]i c` va evolua pre]ul uleiului \n 2010?

Pre]urile pe care noi le afi[`m ]in cont de evolu]ia pre]urilor materiei prime [i evolu]ia recoltei de floarea-soarelui de la finele anului trecut plus evolu]iile regionale ale pre]urilor, pentru c` România este o pia]` cu acces la pie]ele interna]ionale. Pre]urile au avut pân` acum o evolu]ie variabil`, afi[ând atât cre[teri cât [i descre[teri, dar vorbim de procente foarte mici, aproape insesizabile. Cred c` s-ar putea realiza o cre[tere de 1-2% pân` la finele anului, dar totul depinde de mai mul]i factori cheie, inclusiv de disponibilitatea materiei prime.

Ce face diferen]a \ntre produsele de pe pia]a uleiului? Se poate vorbi de fidelitatea brandului pe aceast` pia]`?

Brandul, pre]ul, calitatea [i stilul de via]` al consumatorilor fac diferen]a. Evolu]ia pie]ei confirm` faptul c`, \n categoria uleiului alimentar \mbuteliat, consumatorul român a preferat brandurile.

Desigur, acum conteaz` [i pre]ul. Noi ne adres`m tuturor categoriilor de consumatori: premium cu Floriol, main stream cu corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTOGRAFIE

VALI MIREA

CRISTIAN UNGUREANU, directorul general al Bunge Rom창nia

Biz

27

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Unisol [i Ulvex, respectiv low-end cu brandul Raza Soarelui, \n condi]iile \n care \n 2009 pia]a uleiului s-a polarizat, \n sensul cre[terii cererii pe segmentele low-end [i premium.

Ce capacitate de produc]ie ave]i \n prezent?

Avem una dintre cele mai mari capacit`]i de produc]ie, iar \n prezent fabrica func]ioneaz` aproape la capacitate maxim`, 97-98%.

Procesul de retehnologizare a fabricii de la Buz`u (demarat \n 2008 – n.r.) s-a \ncheiat \n toamna anului trecut, când am ob]inut cu noua tehnologie primii litri de ulei \n aceast` fabric`.

Cât din produc]ie merge pe pia]a intern` [i cât la export?

Primii litri de ulei exporta]i au fost pe finalul anului trecut, iar anul acesta vom continua. Export`m \n special pe pie]ele din re-

nimum 20%, comparativ cu 2009. Cel mai probabil acest procent a fost \nregistrat [i \n primul semestru. Vom continua [i investi]iile \n marketing anul acesta, avem un buget frumu[el de marketing.

V` \ngrijoreaz` majorarea TVA-ului ?

Este clar c` \n conjunctura economic` de ast`zi guvernul trebuie s` adopte ni[te m`suri. Ponderea acestor m`suri [i modul \n care ele s-ar fi putut \mbina \ntre reduceri salariale, cre[terea cotei de TVA, facilitarea stimul`rii fondurilor europene, stimularea investi]iilor este discutabil`. Un lucru e cert – majorarea TVA-ului va duce la sc`derea cererii pe pia]` [i la sc`derea consumului. De aici urmeaz` lan]ul sl`biciuni-

“Majorarea TVA-ului va duce la sc`derea cererii pe pia]` [i la sc`derea consumului. De aici urmeaz` lan]ul sl`biciunilor.

O cerere sc`zut` reprezint` un consum mai sc`zut, o produc]ie mai mic`, salarii mai mici [i a[a mai departe” giune. Noi monitoriz`m \ndeaproape ce se \ntâmpl` atât pe pia]a din România, cât [i pe cele din Europa. La un moment dat sesiz`m anumite oportunit`]i de a exporta, oportunit`]i pe care dorim s` le fructific`m. Este greu s` preconiz`m c` \ntr-o perioad` de timp dat` vom exporta un anume volum. Exportul nu este o constant`, nu avem o cantitate fix` pe care o export`m lunar. Dar este o modalitate prin care \]i po]i rotunji foarte bine veniturile pe care le ai [i, implicit, s`-]i \mbun`t`]e[ti profitabilitatea portofoliului t`u. În ce m`sur` po]i s` combini surplusul pe care \l produci cu acest export este un lucru de luat \n seam`.

Va fi 2010 anul \n care ve]i \nregistra profit net?

În 2008 am operat pierderi de 35,4 milioane de euro. În 2009 situa]ia s-a ameliorat semnificativ, pentru c` am avut un salt extraordinar, cu o pierdere opera]ional` undeva la 10 milioane de euro, iar \n 2010 sper`m, cu avansul pe care l-au avut afacerile noastre, s` p`str`m acest avânt [i s` \mbun`t`]im semnificativ profitabilitatea companiei. Sper`m la un break-even anul acesta sau chiar la o mic` profitabilitate. |n ce m`sur` rezultatele din primele [ase luni v` confirm` atingerea obiectivului anun]at de cre[tere cu 20% a afacerilor companiei Bunge România?

La momentul discu]iei, cifrele pentru primele [ase luni nu sunt centralizate, dar estimarea noastr` este c` vom continua acest trend, iar per total an vom \nregistra o cre[tere de mi28

Biz

lor. O cerere sc`zut` reprezint` un consum mai sc`zut, o produc]ie mai mic`, salarii mai mici [i a[a mai departe. Pentru a ie[i din aceast` situa]ie economic` \n care ne afl`m e nevoie de mult mai mult – investi]ii [i credit pe inova]ie. Sc`derea cererii va fi mai mic` probabil pentru bunurile de larg consum precum uleiul [i mai mare pe cele de folosin]` \ndelungat`. |n ce stadiu se afl` proiectul de produc]ie de ulei de rapi]` pentru biodiesel?

Uleiul de rapi]` are mai multe utiliz`ri. V` pot confirma pe aceast` cale c` ne propunem s` \ncepem cu aceast` recolt` produc]ia de ulei de rapi]` pe care s-o export`m. Exist` o cerere de aceast` natur` pe pia]a interna]ional` pe care noi inten]ion`m s` o satisfacem \n m`sura capcit`]ii de produc]ie.

Vorbim de pia]a european`, pentru ca la un moment dat costurile de logistic` s` fie atât de mari \ncât s` nu aib` sens s` expor]i pe alte pie]e.

Mai produce]i \n sistem de m`rci private pentru retailerii interna]ionali prezen]i [i \n România?

Da, sigur, noi dorim s` fim prezen]i [i s` adres`m aceste nevoi de m`rci private c`tre to]i retailerii interesa]i, precum Kaufland, Metro sau Rewe. O pozi]ionare \n sensul satisfacerii acestei cereri am \nceput-o cu prec`dere \n 2009 [i o vom continua \n 2010. Acest proces este punctual, iar volumele difer` \n func]ie de nevoile retailerilor. Biz corina.coman@revistabiz.ro

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

Zbor de Albatros \n furtun` Cum a [tiut R`zvan Be[chea s` transforme brandul românesc de electrocasnice Albatros \ntr-o alegere convenabil` a zilelor noastre R`zvan Be[chea, proprietarul brandului românesc de electrocasnice Albatros, pare s` fi s`rit peste ultimii doi ani de criz`. Vorbe[te neafectat despre cum 2009 a fost un an prielnic pentru businessul pe care \l conduce [i despre cum primele [ase luni i-au adus o nou` cre[tere cu 50% a cifrei de afaceri pe acest segment. Toate acestea \n condi]iile \n care retailul de electronice, electrocasnice [i IT&C a sc`zut la jum`tate anul trecut, iar multe companii din sector se lupt` \n

ALF ELECTROCASNICE Businessuri din portofoliu:

Albatros (electrocasnice), Bambus.ro (comercializare parchet de bambus), Limpio (sisteme de cur`]enie), Canapea.ro Estimare cifr` de afaceri \n 2010:

peste 8 milioane de euro Num`r angaja]i: 29

prezent cu insolven]a. Nu este [i cazul lui Be[chea. “Dac` vom cre[te cu 30% \n 2010 va fi un an foarte bun, dar noi avem un target de 50%”, spune antreprenorul, \n timp ce serve[te non[alant o gur` de cafea. Noroc, intui]ie sau strategie?

Câte pu]in din toate, ar r`spunde probabil Be[chea, a c`rui poveste de antreprenoriat este una clasic` [i \ncepe, la fel ca \n cazul multor juc`tori importan]i din businessul autohton, \n urm` cu aproape dou` decenii, pe vremea când capitalismul se instala timid \n economia româneasc`. La doar 17 ani a \nceput s` aduc` televizoare second hand din Germania, intrând astfel pe o ni[` de business vizat` [i de al]i antreprenori puternici ai zilelor noastre, precum 30

Biz

Octavian Radu sau Dan Ostahie. Tot pe la \nceputul anilor ’90, a \nceput [i comer]ul cu baterii de ceas din Turcia, o afacere destul de profitabil` pe atunci, dup` spusele antreprenorului, care \[i aminte[te c` a adus odat` \ntr-un singur transport 15.000 de unit`]i, ajungând s` câ[tige de zece ori mai mult decât mama sa, inginer chimist la vremea respectiv`.

Un moment de cump`n` \n parcursul s`u antreprenorial a venit \n 1995, când, \n \ncercarea de a pune bazele unui start-up \n domeniul transporturilor, a cump`rat câteva tiruri cu bani \mprumuta]i. Socoteala de acas` nu s-a potrivit cu cea din târg, iar compania a fost la un pas de faliment din cauza unor gre[eli de management. “Un co[mar”, a[a caracterizeaz` Be[chea experien]a de atunci, care i-a servit, se pare, drept \nv`]`tur` pentru mai târziu.

De fapt, spune el, a[a a reu[it s` gestioneze eficient actuala criz`, transformând-o \ntr-o oportunitate, la fel [i toate afacerile pe care le-a pus ulterior pe picioare.

Brandul Albatros, cel mai concludent exemplu \n acest sens, a luat na[tere \n 2004 [i a \nceput cu ma[ini de sp`lat semiautomate importate din China.

Dac` la momentul respectiv afacerea a demarat cu doar dou` modele [i 5.000 de unit`]i vândute \n primul an, \n 2010 portofoliul companiei include 90 de modele diferite [i 120.000 unit`]i comercializate, printre care [i aspiratoare, hote, cuptoare electrice [i cu microunde. Atunci ca [i acum, produsele sunt comercializate \n magazinele independente de profil, iar mai nou \n re]elele mari române[ti precum Flanco sau Dedeman.

De[i produsele sunt \n continuare importate din China [i Turcia, Be[chea

accentueaz` faptul c` brandul Albatros este unul românesc, \n primul rând pentru c` partea de cercetare [i dezvoltare este derulat` la noi \n ]ar`. Referitor la acest aspect, antreprenorul spune c` ia tot mai serios \n calcul posibilitatea deschiderii unei unit`]i de produc]ie \n România, având \n vizor chiar [i dou` amplasamente, din care unul pe lâng` Bucure[ti, iar altul \n zona Moldovei.

Relocarea produc]iei pe plan local ar presupune \ns` costuri mult mai mari transferate \n final asupra pre]ului produselor, ceea ce \n zilele noastre nu este deloc un avantaj.

“Clientul final are nevoie ast`zi de cel mai bun pre], nu de unul mai mare, cum ar fi \n cazul \n care produsele ar fi manufacturate \n România”, explic` Be[chea decizia de amânare a deschiderii unei fabrici. În opinia sa, produsele Albatros sunt “convenabile”, fiind situate la limita dintre segmentul economic [i cel mediu din punctul de vedere al pre]ului.

De aici [i unul dintre secretele avântului de invidiat al businessului s`u Albatros, care genereaz` circa 80% din veniturile companiei Alf Electrocasnice, controlat` de Be[chea [i care adun` sub aceea[i umbrel` mai multe start-up-uri din diverse domenii. În total, afacerile Alf Electrocasnice s-au cifrat la 5,5 milioane de euro anul trecut, cu un profit despre care antreprenorul are buzele pecetluite. Aceea[i situa]ie [i când vine vorba despre planurile sale de dezvoltare viitoare.

Spune doar c` are \n vedere \nc` trei proiecte [i dezvoltarea unui brand nou.

Nu i-a trecut niciodat` prin cap s` vând` compania, dar, \ntrebat dac` ar face-o \n cazul unei oferte bune, cade pe gânduri [i zâmbe[te vis`tor. Biz corina.coman@revistabiz.ro

antreprenori start-up FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

“Dac` vom cre[te cu 30% \n 2010 va fi un an foarte bun, dar noi avem un target de 50%” R~ZVAN BE{CHEA

Biz

31

cover story

DIALOGURI

DESPRE AFACERI 32

Biz

lideri FOTOGRAFII DE MIHAI BALOIANU

Pentru un experiment inedit, aveam nevoie de reporteri... speciali.

Iar fiecare a intervievat câte un invitat special. A[a s-a n`scut acest cover story, primul din istoria Biz pe care nu l-am scris noi, ci “colegele” noastre Gabriela Lungu, Ioana M`noiu, Larisa Petrini, Eliza Rogalski [i Sorana Savu. Pentru dou` zile, au inversat rolurile [i au devenit din oameni de comunicare jurnali[ti, luând interviuri, scriind cot la cot noi ([i la propriu, [i la figurat), alegând fotografiile [i a[teptând cu sufletul la gur` s` vad` cum arat` textele \n pagin`. Acum le pute]i vedea [i voi.

Biz

33

cover story FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Interviu de Ioana M`noiu cu Robert Wong

La Google nimeni nu de]ine o idee S-a n`scut \n China, a crescut \n Olanda, a fost canadian pentru o perioad`, iar acum este american. A lucrat pentru branduri ca Starbucks, Harley-Davidson, Jack Daniel's, Timberland, câ[tigând aproape toate premiile industriei. Acum este \ntr-un fel creativul [ef la Google, iar pe 5 iulie a acordat un interviu \n exclusivitate pentru Biz48h.

C

Ce face mai exact un director de crea]ie la Google Creative Lab?

Este departamentul care promoveaz` produsele [i brandurile Google. Rolul meu este s` coordonez o echip` de programatori, copywriteri, scenari[ti, art directori, regizori [i produc`tori pentru a g`si noi moduri de a comunica inova]iile companiei. La modul poetic, avem pe de o parte magia Google [i pe de alta 6 miliarde de oameni. {i trebuie s` g`sim un mod de a le uni pe cele dou`.

Cât e mit [i cât e adev`r din tot ce se spune despre cultura organiza]ional` de la Google?

Totul este adev`rat. Mâncarea incredibil`, câinii colegilor, birourile, atmosfera, oamenii, munca. Oamenii care lucreaz` aici sunt cei mai de[tep]i [i mai mode[ti pe care i-am cunoscut vreodat` [i nu sunt inteligen]i doar \n aria lor de acoperire. Sunt adev`ra]i renascenti[ti – am cunoscut ingineri mai interesa]i de design decât mine.

Grupuri extrem de mici de oameni vin cu idei enorm de mari. Am \ncercat s` evit`m structura clasic` 34

Biz

firme de recrutare, dar de cele mai multe ori cea mai bun` metod` este tot prin recomand`ri, prietenii prietenilor. Anul trecut am lansat un program numit “The Five” (Cei 5), care a avut un succes incredibil. Am invitat cinci studen]i de la cele mai bune [coli din America s` stea cu noi un an. E un fel de practic` dup` [coal`, fac lucruri incredibile, sunt pl`ti]i [i au parte [i de toat` distrac]ia din Google \nainte de a se stabili \ntr-o industrie. Apoi vin urm`torii cinci [i urm`torii cinci [i tot a[a.

piramidal` [i specializ`rile stricte. Ca oamenilor de [tiin]` nebuni dintr-un laborator, ne place s` experiment`m.

Cum r`mâne cu toate teoriile de management care pun accentul pe specializare?

Cred c` dac` faci un singur lucru pentru mult timp, la un moment dat \ncepi s` devii irelevant. Majoritatea oamenilor cu adev`rat inteligen]i [i talenta]i pe care \i cunosc vor s` aib` o perspectiv` mai larg`, s` intersecteze disciplinele. Nu cred \n “linia de asamblare” clasic`, \n care unul face strategia, altul brieful, altcineva conceptul creativ, dându-l mai departe produc`torului [i regizorului s` \l pun` \n practic`. Oamenii au o satisfac]ie mult mai mare atunci când rezolv` \ntreaga problem`.

{tiu c` e un cli[eu, dar nu pot s` nu te \ntreb. Te na[ti creativ sau devii?

Ioana M`noiu, Managing Partner, GMP PR

Cred c` oamenii se nasc \ntr-o anumit` scal`. Întrebarea e, te folose[ti de cei 10% de la baza scalei, sau cei 10% de la vârful ei? Doar pentru c` tu te-ai n`scut o Toyota [i al]ii Ferrari nu \nseamn` c` nu po]i deveni cel mai bun [ofer din lume [i nu po]i \nvinge un Ferrari \ntr-o curs`.

Când ai trecut de la contabilitate la

Cum \i g`se[ti pe ace[ti oameni?

crea]ie, care ]i s-a p`rut cea mai mare

Uneori apel`m la serviciile unei

provocare?

lideri

Creative Lab”, fiindc` le consider`m produsul echipei. Dar, cel mai important, oamenii fac mediul. Oamenii autentici, empatici, c`rora le place s` \mp`rt`[easc` fac un mediu creativ.

Cum recuno[ti “a big idea”?

Ne punem ni[te \ntreb`ri simple: “Vor crede oamenii c` e cool?”, “Vor vorbi mai departe despre asta?”, “Va face diferen]a?”. Încerc mereu s` privesc lucrurile din perspectiva consumatorului, a utilizatorului final. Cea mai mare surs` de inspira]ie este via]a. A ta [i a celor din jur. Pentru c` dac` g`se[ti lucruri care pentru tine sunt personale [i fire[ti, atunci vor fi personale [i fire[ti [i pentru al]i oameni.

Asta \nseamn` c` cineva de la voi a tr`it o “Parisian Love”?

Vorbim de o experien]` onest` [i personal`, care da, a fost inspirat` din via]`. Un copywriter s-a dus s` studieze \n str`in`tate, era Spania, nu Paris, a cunoscut o fat`… [i cam asta e. Nu po]i min]i [i nu te po]i preface cu lucrurile cu adev`rat semnificative.

Cea mai mare provocare am fost mereu eu \nsumi. Fiindc` exist` atâtea posibilit`]i, uluitor de mari, nelimitat de multe, iar noi, ca oameni, suntem limita]i s` gândim la o scar` incredibil de mic`. Trebuie s` avem curajul s` gândim la o scar` epic`.

Cum trebuie s` arate un mediu de lucru care s` stimuleze creativitatea?

În primul rând, trebuie s` creezi un mediu stabil, unde oamenii s` se simt` \n siguran]` dac` vin cu idei. Nu ai neap`rat nevoie de procese de business foarte rigide, dar cu siguran]` trebuie s` existe

Robert Wong, Executive Creative Director, Google Creative Lab

o definire clar` a problemei. Creativii \[i fac mult mai bine treaba când exist` o problem`, decât atunci când trebuie s` construiasc` pe o foaie alb` de hârtie. În plus, este mult mai motivant când trebuie s` rezolvi ceva.

Ideile trebuie s` fie foarte fizice.

Noi avem toate ideile expuse pe pere]i, ca oamenii s` fie \nconjura]i de creativitate peste tot.

Cred c` este important s` existe o cultur` \n care nimeni nu de]ine o idee, fiindc` numai atunci nu vor exista orgolii. La festivalurile de crea]ie noi niciodat` nu asociem nume cu idei. Le semn`m “Google

Ce canale de comunicare crezi c` vor disp`rea \n urm`torii ani?

Tendin]a este s` spui ca TV-ul e mort sau c` lumea nu va mai cump`ra ziare, dar realitatea este c` fiecare e un ingredient diferit [i important de pe raft. Ai nevoie s` m`nânci [i legume, [i carbohidra]i, [i proteine. Vor avea loc schimb`ri, tehnologia va influen]a o direc]ie sau alta, dar dac` un lucru nu este cu adev`rat nefolositor [i f`r` pic de relevan]`, nu va disp`rea. Sunt experien]e diferite.

Cel mai important este s` [tii ce ingredient ai nevoie s` folose[ti, când, unde [i cum. Biz

Biz

35

cover story FOTOGRAFII DE VALI MIREA

Interviu de Sorana Savu cu Denisa Mateescu

Când educa]ia poate deveni o lec]ie \n sine A reu[it s` recreeze experien]a antreprenorial` \n cadrul unei companii multina]ionale, pornind de la zero reprezentan]a acesteia \n România.

Acum, Denisa Mateescu are drept prioritate promovarea educa]iei financiare pe pia]a local`

D

Denisa Mateescu a plecat din lumea publicit`]ii atunci când boom-ul abia \ncepea, când momentele grele, cele “ale reclamelor trimise pe fax [i ale publica]iilor despre care nu puteai afla nimic”, tocmai se \ncheiaser` [i când perspectivele de cre[tere financiar` [i profesional` ale pie]ei erau tot mai atr`g`toare. “Pentru mine, \n 2000, partea cea mai interesant` trecuse,” spune Denisa. “Aveam deja o abordare profesional`, un birou de audit al tirajelor, studii de audien]`, lucram cu softuri complexe, se intrase \n linie dreapt`. Targetarea se f`cea altfel, mai atent, mai strategic, nu ca pe vremea când Dallas avea peste 80% audien]`, iar TVR era TELEVIZIUNEA.” A plecat, atunci, dintr-un post \ntr-o agen]ie mare pe care mul]i l-ar fi invidiat, ca s` intre \ntr-un domeniu cu totul nou pentru ea, pentru a reprezenta o mare multina]ional` pe pia]a local`, ca un “one woman show”. Lumea multina]ionalelor nu \i era, \ns`, complet necunoscut`. “|n anii de publicitate \nv`]asem mult de la clien]i, pentru c` am \n]eles re-

36

Biz

pede c` trebuie s` [tiu businessul clien]ilor mei ca s` pot gândi o strategie.

Mutarea dintr-o agen]ie multina]ional` \ntr-o companie multina]ional` n-a fost un [oc. Iar faptul c` am lucrat singur` o vreme a r`spuns dorin]ei mele permanente s` \ncep de la zero [i s` construiesc ceva”, spune Denisa. A lucrat \n biroul MasterCard din România singur` \n lumea real`, dar al`turi de o organiza]ie complex` cu care comunica \n lumea virtual`.

“C`l`toream foarte des, [i \mi pl`cea asta, a[a c` nu m-am sim]it niciodat` singur`; am fost, cumva, antreprenor \n cadrul unei organiza]ii [i când lucram \n media, [i \n domeniul cardurilor.”

Denisa Mateescu a abordat pia]a cardurilor cu curajul omului care mai parcursese o perioad` de cre[tere al`turi de o alt` industrie – f`r` complexe, cu aceea[i dorin]` de a \nv`]a [i a construi.

Sorana Savu, Managing Partner, Premium PR

“B`ncile \[i doreau, ca [i clien]ii de agen]ie, ca partenerii lor de afaceri s`-i cunoasc`, s` le \n]eleag` nevoile [i s` le propun` produse eficiente, care s` li se potriveasc`.”

Rezultatele \nregistrate de România pe pia]a cardurilor au determinat MasterCard s` transforme Bucure[tiul \ntr-un nod regional acum aproape cinci ani, iar Denisei i-au dat posibilitatea s` formeze o echip` local`, cu responsabilit`]i multina]ionale.

“Au contat [i rezultatele noastre pe pia]`, [i importan]a strategic` a României \n regiune, dar [i atitudinea noastr` fa]` de celelalte ]`ri. Fiind noi \n[ine mult` vreme o ]ar` coordonat` de la Roma sau de la Budapesta, am [tiut ce important e s` afli cât mai multe despre fiecare pia]` din regiune, s`-i cuno[ti particularit`]ile, ca s` [tii ce s` po]i recomanda.” Experien]a României a fost [i ea util` \n abordarea fiec`rei pie]e, dup` cum [i experien]ele acumulate pe celelalte pie]e au prins bine \napoi la Bucure[ti. “De 20 de ani, România trece printr-o schimbare continu` de mentalitate pe multe niveluri – de la

lideri

rela]ia \ntre b`rba]i [i femei \n mediul de afaceri sau \n mediul de familie la utilizarea cardului \n fa]a cash-ului; acum, c` au trecut primii 20 de ani, schimbarea se \ntâmpl` [i mai repede [i efectele ei sunt [i mai vizibile – iar mie mi-a pl`cut s` fiu parte a celor care determinau schimbarea”, arat` Denisa.

Pentru ea, schimbarea e determinat` de \nv`]are [i determin` \nv`]area. Studiile de pia]` MasterIndex arat`, de altfel, o rela]ie clar` \ntre nivelul de cuno[tin]e referitoare la serviciile financiare [i modul \n care oamenii folosesc cardurile. Utilizarea intens` [i eficient` a cardurilor e influen]at` [i de educa]ia financiar` – de m`sura \n care oamenii \n]eleg serviciile financiare. “Ce am constatat noi din ultimele studii a fost c` ne[tiin]a creeaz` ne\ncredere, poate chiar \ntr-o pondere mai mare decât situa]ia financiar`”, spune Denisa. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a fost lansat EduCard, programul pe care MasterCard \l propune din acest an b`ncilor, ca un serviciu de educare financiar` pentru clien]i. |nv`]area e laitmotivul carierei Denisei [i solu]ia pe care ea o recomand` mai departe pentru ie[irea din criz`. “Toate ]`rile din regiunea pe care o coordon`m sunt afectate de criz`, totu[i noi vedem \n continuare cre[tere, pentru c` majoritatea ]`rilor sunt \nc` \n urma unei pie]e ca aceasta din România. Motorul lor de cre[tere este, \ntr-o mai mare m`sur`, legat de educa]ie, de descoperirea [i \n]elegerea beneficiilor pe care ]i le ofer` serviciile financiare [i cardurile \n special.

Chiar dac` economiile nu bubuie, cre[teri exist` \n continuare.” De

Denisa Mateescu, General Manager pentru România [i Regiunea Balcanilor, MasterCard Europe

altfel, Banca Mondial` consider` [i ea urgent` implementarea unui program na]ional de educa]ie financiar`, ca parteneriat public-privat. Potrivit cercet`rilor sale, nivelul de educa]ie financiar` al românilor \nregistreaz` un punctaj de numai 31 pe o scar` de la 0 la 100. “Ne\ncrederea [i teama vin din lipsa de informa]ie”, spune [i Denisa. Iar lipsa de informa]ie nu are a face cu vreo criz` financiar`.

“De aceea, chiar dac` ultimele [ase luni au fost la limita imprevizibilului, pentru businessul meu sunt optimist` – cred \n educa]ie, cred c` putem avea cre[tere fie [i numai prin cre[terea gradului de informare a oamenilor [i reducerea temerilor lor, iar criza nu a f`cut altceva decât s` focalizeze aten]ia oamenilor asupra serviciilor financiare.” Biz

Biz

37

cover story FOTOGRAFII DE VALI MIREA

Interviu de Gabriela Lungu cu Eliodor Apostolescu

Optimismul ca unealt` de leadership Rareori \l po]i vedea ab`tut; cu adev`rat trist eu, una, nu l-am v`zut niciodat`.

Mereu jovial, c`utând partea frumoas` din fiecare situa]ie, este omul cel mai axat pe solu]ie din câ]i mi-a fost dat s` cunosc.

E

Este liderul unei companii denumite Phoenix – simbol mitologic al re\nnoirii, al rena[terii. Are o fabric` \n B`icoi – ora[ care-]i pune un zâmbet pe fa]` imediat ce-i roste[ti numele. {i-a \nceput firma de la zero, f`r` credite, \nv`]ând din gre[eli [i crezând cu t`rie \n reu[it`, al`turi de cel mai bun prieten din copil`rie, coleg din [coal` pân` la facultate. Azi sunt lideri de pia]`. {i tot prieteni nedesp`r]i]i.

A reu[it, f`r` niciun specialist de marketing \n companie, s` construiasc` un brand respectat [i iubit dintr-un produs simplu, românesc: pufule]ii. Sigur, cei mai gusto[i de pe pia]` – de unde [i numele lor, Gusto.

Este promotorul optimismului prin tot ceea ce face: Eliodor Apostolescu.

Ce face]i, domnule Apostolescu?

Pufule]i! {i cum merge?

Bine, mul]umesc! Merge bine!

Mereu pozitiv – a[a cum v` [tiu! Este optimismul o caracteristic` a leadership-ului?

38

Biz

Da, eu a[a cred! Prin \ns`[i natura rolului s`u, un lider trebuie s` fie \ncrez`tor \n viitor [i s` aib` gândire pozitiv`. S` conduci o afacere \nseamn` s` te preocupi constant de dezvoltare – atât a businessului, cât [i a ta, ca individ.

Acest progres permanent nu se poate \ntâmpla f`r` un spirit optimist, f`r` \ncrederea c` tot efortul va avea rezultatul scontat.

Gabriela Ca lider al unei afaceri, cum \]i po]i

Lungu,

p`stra optimismul \n plin` criz` econo-

Managing

mic`?

Partner,

Conteaz` foarte mult cum te ui]i la situa]ia actual`. Lucrurile trebuie privite realist [i cu deta[are, nu cu dramatism.

Haide]i s` o lu`m… matematic.

Noi, managerii, avem mereu de rezolvat probleme – asta ne e cumva meseria! Din acest punct de vedere privind, ceea ce numim criz` este de fapt doar o nou` ecua]ie. Simplu spus, liderii firmelor au de rezolvat

The Practice

problema numit` “sc`derea vânz`rilor”. E una grea – dar pân` la urm` este pur [i simplu o alt` problem`, nimic mai mult. O provocare, [i nu motiv de disperare. |nainte de criza economic` poate lucram cu al]i factori, dar s` ne reamintim: aveam [i atunci de rezolvat ecua]ii dificile. Noi, de exemplu, ne confruntam constant cu lipsa personalului profesionist – oamenii buni munceau prin str`in`tate, nu voiau s` lucreze \n B`icoi. Ne-au trebuit mult` inventivitate [i mult efort ca s` rezolv`m problema, dar uite c` ne-a ie[it. Azi avem o for]` de munc` energic`, disciplinat`, calificat`.

Orice problem` are solu]ia ei.

Gândind astfel n-avem cum s` ne l`s`m deprima]i de situa]ia economic`. Vrem men]inere sau (pentru c` suntem optimi[ti) chiar cre[tere a vânz`rilor? C`ut`m clien]i noi, pie]e noi. Pentru c` nu-i vorb`-n vânt aceea c` orice criz` este [i o oportunitate. Am g`sit \n ultimul an deschidere [i interes din partea unor clien]i care poate, \nainte, nu ne-ar fi dat nicio [ans`.

Ne prezent`m de mult` vreme produsele la export. Dar acum, \n

lideri

cum este structurat \nsu[i liderul afacerii. De la el toat` lumea a[teapt` viziune, solu]ii. El este primul care trebuie s` fie \ncrez`tor \n viitorul companiei [i cel care are rolul de a insufla [i celorlal]i \ncredere. Nu po]i fi un lider autentic f`r` s` emani un spirit optimist.

A doua direc]ie ]ine de \ns`[i esen]a businessului. |n ADN-ul fiec`rei afaceri este dezvoltarea continu`. Dac` opre[ti motoarele [i afacerea stagneaz`, de fapt ea \ncepe s` moar`... Ori, m` \ntreb, ce este dezvoltarea dac` nu o demonstra]ie de optimism – \ncredere [i investi]ie \n viitor?

V-a[ ruga s`-mi spune]i ceva ce n-a]i mai spus niciunei publica]ii!

Nu [tiu dac` agen]ia mea de PR o s` fie de acord (n.r. – râde), dar fie!

De mâine intr`m \n produc]ie cu un nou sortiment de pufule]i MegaSurprize: cei cu jocuri pe calculator.

Este o premier` pentru România, din câte [tim noi. |n primul val vom avea nu mai pu]in de 36 de jocuri, dar avem deja comandate sute!

Românii tr`iesc vremuri grele. Ce sfat optimist le da]i?

noul context, [i str`inii au avut nevoie de alte produse, bune [i ieftine – iar pufule]ii no[tri exact a[a sunt! {i astfel am ajuns s` vindem \ntr-o mul]ime de ]`ri din lume.

V-a ajutat optimismul dumneavoastr` \n dezvoltarea afacerii?

Sigur, \ntotdeauna! Când am început s` fac pufule]i, aveam 25 de ani [i conduceam de patru ani deja o afacere confortabil`. Dar eu visam la mai mult... Dintotdeauna am

Eliodor Apostolescu, Pre[edinte, Phoenix

dorit s` am o fabric` pân` \mplinesc 30 de ani. Colegii de facultate m` considerau nerealist. S` fii proasp`t absolvent, s` ai o firm` în beciul casei [i s` spui c` vrei s` ajungi s` ai o fabric` modern` p`rea o glum`, o iluzie de[art`.

Pentru mine [i pentru C`t`lin (C`t`lin Nour este asociatul lui Eliodor Apostolescu – n.r.) era \ns` un obiectiv. Unul optimist, dar realizabil.

Dou` direc]ii sunt foarte importante, \n opinia mea. Prima ]ine de

Am fost plecat \n str`in`tate \mpreun` cu colegi de-ai mei. M-am bucurat mereu s` v`d c` eram de multe ori mai buni decât str`inii.

Nu o dat` am pus produsele noastre fa]` \n fa]` cu altele de-afar`.

M-am mândrit s` v`d c` ale noastre le erau superioare. Noi, românii, avem poten]ial – de aceea ar trebui s` privim cu mai mult` \ncredere \n viitor [i \n noi \n[ine.

Sfatul meu e s` dep`[im complexul de inferioritate pe care \l avem de multe ori fa]` de str`ini. Suntem la fel de buni ca [i ei – [i uneori, pentru c` suntem mai proaspe]i [i mai pu]in blaza]i, suntem chiar mai buni. Biz

Biz

39

cover story FOTOGRAFII DE VALI MIREA

Interviu de Eliza Rogalski cu Elan Schwartzenberg

Afacerea pe care n-o po]i explica \ntr-o fraz` nu trebuie f`cut` Crede \n instinct [i se bazeaz` pe el când alege s` intre \ntr-un business.

Are principii clare, pe care le insufl` [i celor cu care lucreaz`. Principial, eficient, dinamic – succesul a 20 de ani de afaceri marca Elan Schwartzenberg

E

Elan Schwartzenberg este un om de afaceri atipic [i \n acela[i timp conservator: preocupat mai degrab` de eficien]a celor 40 de minute petrecute \n incinta redac]iei mobile a revistei Biz decât de indica]iile scenice ale fotografului, ascultând cu un aer u[or distrat introducerea Martei U[urelu \n acest proiect editorial live, dar \n acela[i timp vorbind grav despre România, ]inându-[i telefonul pe modul silen]ios pe tot parcursul interviului [i \n acela[i timp afi[ând un aer complet absent fa]` de forfota unei cafenele din Bucure[ti \ntr-o dup`-amiaz` de luni, interlocutorul meu \[i explic` aceast` pozi]ionare cu naturale]ea unui om care a creat business dup` business, trecând de la comer] la produc]ie, la media, la domeniul imobiliar [i comer]ul cu diamante.

“Sunt atipic pentru c` provin dintr-o familie \n care eu sunt a patra genera]ie de medici, n-am f`cut nicio [coal` de business, dar m` \ncred \n instinct – dac` v`d 10 business plan-uri poate \l aleg pe cel mai prost pe hârtie, dac` instinctul \mi spune c` este mai bun, [i, nu \n ultimul rând, când fac bu-

40

Biz

siness urm`resc profitul dar respect ni[te norme de moralitate care vin din educa]ia mea de acas`. Tata mi-a spus: «Ai grij` ce faci, s` nu-mi fie ru[ine cu tine»”. În România se poate face business cu principii, spune omul de afaceri Elan Schwartzenberg, dac` \i determini pe cei cu care lucrezi s` ]i le respecte, iar tu e[ti sigur c` nu abdici niciodat` de la ele. Care sunt acele principii care l-au adus \n punctul \n care se afla azi? “În afar` de cele din Biblie, am câteva, foarte pu]ine, \n care cred: s`-mi ascult instinctul, s` respect oamenii din jur, s` fac business pentru profit, nu pentru orgolii, s` m` implic [i s` cunosc businessul cât mai \n detaliu, dup` care s` pot l`sa pe al]ii s` se ocupe, dar nu invers, niciodat`.”

Chiar dac` respectul pentru principii \n România este atipic [i nu conservator, Schwartzenberg \[i de-

Eliza Rogalski, CEO, Tempo Creative Group

fine[te calit`]ile conservatoare prin dou` aspecte – claritatea afacerii [i capitalul propriu. “Am citit odat` c` o afacere pe care n-o po]i explica \ntr-o propozi]ie nu trebuie f`cut`”, spune el. Cât despre valoarea capitalului propriu, crede c` acest capital este cel care l-a protejat de consecin]ele negative ale recesiunii: “Pân` la afacerea cu mall-ul din Constan]a, unde am devenit \n 2008 partener \ntr-un fond de investi]ii, nu am avut niciun \mprumut la banc`, nu am datorat nim`nui bani. Conform unor prieteni din lumea finan]elor mondiale, dac` a[ fi folosit creditul puteam fi de 10 ori mai bogat. Conform altora, [i din punctul meu de vedere, puteam fi falit. Capitalul propriu ma protejat. Am trecut criza pentru c` am avut cash – \n 2007 - 2008, când nimeni nu vindea propriet`]i [i ]inea la pre], eu am vândut“, spune el.

Schwartzenberg a \nceput afacerile \n 1990 cu o firm` de importexport, la fel ca mul]i al]i români la vremea aceea, dezvoltând \n 20 de ani mai multe companii din domenii diferite de activitate. Între 1994 [i 1997 a dezvoltat Exclusiv Comp

lideri

\n domeniul produc]iei publicitare, \ntre 1997 [i 2000 a dezvoltat businessul de panotaj Exclusiv Media, pe care l-a vândut unei multina]ionale de]inute de Rupert Murdoch, iar din 2000 s-a concentrat pe afaceri imobiliare, cump`rând propriet`]i a c`ror valoare a crescut \n timp, \nfiin]ând al`turi de banca Hapo Alim din Israel un fond de investi]ii – Neocity – prin care a dezvoltat cartiere de locuin]e, mall-uri, spa]ii de birouri. În paralel, \n afara ]`rii, Schwartzenberg a dezvoltat un business de comer] cu diamante [i un business imobiliar.

Dincolo de diversitatea domeniilor \n care a investit, a existat un principiu unic: intrarea pe domeniul care era profitabil la momentul respectiv. “Singurul domeniu care mi-a adus cea mai mare pl`cere, pentru c` pe restul le-am f`cut pentru profit, [i care nu are nicio leg`tur` cu Romania, a fost businessul din domeniul diamantelor.

Este o companie de comer] cu diamante \ntre burse specializate”, spune Schwartzenberg. În 2010, dac` ar investi \ntr-un domeniu, acesta ar fi agricultura sau industria alimentar` simpl`.

“Oamenii s-au \ntors s` consume covrigi. Am ni[te fo[ti colegi de facultate care au abandonat medicina [i fac covrig`rie. De când s-a instalat criza, li s-au dublat vânz`rile, or asta spune mult despre România. E o filosofie trist`, dar concluzia este c` tr`im timpul parizerului”, spune Schwartzenberg.

Cum arat` România azi, plecând de la parizer? “România este ast`zi poate \n cel mai prost punct al ei, pentru c` oamenii sunt ap`sa]i mai pu]in de foamea real`, cât de gândul c` mâine le-ar putea fi foame.

Guvernan]ii au reu[it s` omoare orice fel de speran]`, iar panica este un du[man al individului [i al so-

ciet`]ii. Au reu[it s` fac` toate gre[elile posibile. Orice om care a f`cut ceva \n domeniul s`u de activitate este mult mai credibil decât oricare din guvernan]ii care s-au perindat \n to]i ace[ti ani”, crede el.

Când spune asta, Schwartzenberg se refer` [i la exemple de bune practici pe care le-a v`zut la autorit`]i din ]`ri europene [i care func]ioneaz`: “De exemplu, \n lumea asta, foarte multe aspecte din administra]ie sunt externalizate, iar un exemplu este colectarea taxelor”. Cât despre perspectiva

Elan

ie[irii din recesiune, Schwartzen-

Schwartzenberg, berg are termene mai rezervate: om de afaceri, [i Eliza Rogalski

“Dac` am avea parte de ni[te guvernan]i lumina]i [i dac` declinul s-ar opri acum, e posibil s` ie[im din recesiune de la mijlocul lui 2012”. Pân` atunci, continu` s` identifice oportunit`]i de business pe care flerul \i spune c` trebuie s` le dezvolte, cu simplitate [i respect pentru principii, [i asta pentru c` a[a a f`cut de 20 ani, indiferent de vremurile pe care România le-a traversat. Biz

Biz

41

cover story FOTOGRAFII DE VALI MIREA

Interviu de Larisa Petrini cu Israel Visel

“Spune-mi ce nu g`se[ti \ntr-un mall [i eu \]i aduc” |[i dore[te o concuren]` cât mai activ` [i mai numeroas`, iar criza nu \l sperie, ci \l stimuleaz`. Israel Visel conduce cel mai mare mall din România, dar consider` c` misiunea lui este s` ofere un stil de via]`, nu un simplu centru comercial

P

Pentru a \n]elege conceptul AFI Palace Cotroceni, denumit [i Mega Fun, este musai s`-l cuno[ti pe Israel Visel, managerul general al mall-ului. Privirea p`trunz`toare [i gestica te fac s` \n]elegi c` el este cel care imprim` viteza \n centrul comercial pe care \l conduce. Personalitatea lui se suprapune perfect acestui concept. De altfel, el \nsu[i recunoa[te c` este 100% dedicat [i implicat [i c` niciodat` nu se mul]ume[te cu pu]in.

Visul lui este s`-i fac` pe români s` \n]eleag` c` Mega Fun nu e un simplu mall, ci stilul modern de via]`, locul ideal \n care s`-]i petreci timpul liber.

Israel Visel nu [tia nimic despre România când a ajuns aici, dar s-a \ndr`gostit iremediabil de aceste locuri chiar dac` alternativa a fost Cehia. Misiunea cu care a venit la Bucure[ti era s` creeze ceva diferit de o cl`dire care s` g`zduiasc` doar magazine. {i-a dorit s` creeze ceva cu totul surprinz`tor. Pentru a realiza acest lucru a studiat concuren]a, dar [i obiceiurile de consum ale românilor, psiholo-

42

Biz

hot`rât s` organiz`m \n incinta Mega Fun un târg tradi]ional v`zând c` genul `sta de evenimente are succes. Ne-am dat seama c` nu a fost o idee prea bun`, pentru c`, din cauza aglomera]iei, perturbam activitatea din magazine [i nu se \ncadra \n conceptul ini]ial. Decizii iei tot timpul, unele dure, altele mai pu]in dure, dar trebuie s` ]i le asumi \n unanimitate.

gia [i nevoile lor. Nu s-ar bucura dac` s-ar \nchide alte mall-uri din Bucure[ti, pentru c`, \n opinia lui, lipsa competi]iei te ]ine pe loc.

Criza nu-l sperie, ci \l stimuleaz`, pentru c` \l determin` s` caute permanent solu]ii prin care conceptul dezvoltat de el \n România s` devin` cel mai bun.

Cum este s` conduci cel mai mare mall din România?

Care a fost prima decizie pe care a]i

Larisa Petrini,

luat-o când v-a]i instalat \n România,

Managing

care a fost cea mai grea [i care a fost

Partner,

decizia la care a]i renun]a ast`zi?

Saatchi &

Prima decizie a fost s` implementez un concept total diferit de ceea ce exista pân` atunci pe pia]`. Nu exist` decizii gre[ite care s` nu poat` fi reparate, important este s`-]i dai seama la timp c` nu ai luat decizia corect` [i s` \nve]i din gre[eli. La un moment dat, ne-am

Saatchi PR

Un mall mai mare nu e un avantaj, a[a cum s-ar crede. Pentru mine, provocarea const` \n a transforma acest mall \n “inima ora[ului”, un loc \n care românii s`-[i petreac` timpul liber, având tot ce-[i doresc la \ndemân`. Nu-mi doresc ca Mega Fun s` devin` un Disneyland, pentru c` acela e un loc pe care-l vizitezi o dat` \n via]`. Noi le propunem românilor normalitatea unui loc \n care vin s` se simt` bine.

Care este, \n opinia dvs., re]eta succesului, pe aceast` pia]`?

Cred c` important este deopotriv` s` ai cele mai bune magazine [i s`

lideri

progres, \n orice domeniu. F`r` competi]ie, am avea parte de o stagnare, ca s` nu spun c` am face pa[i \napoi.

Cum se simte totu[i criza \n mall? Au plecat chiria[i, au venit branduri noi?

Este un proces natural ca 10% din totalul brandurilor s` fie \mprosp`tate \n primul an de func]ionare a unui mall. |n cazul nostru, a fost vorba \ns` despre un procent mult mai mic.

Lucr`m \n mod constant pentru a ne extinde oferta cu unicul scop de a r`spunde complet dorin]elor consumatorilor.

Care sunt pa[ii urm`tori, planurile pentru urm`toarea perioad`?

Ne continu`m investi]iile conform planului. Pân` la sfâr[itul anului, urmeaz` s` demar`m construc]ia a \nc` trei proiecte: dou` centre comerciale, unul \n Bucure[ti [i unul \n Ploie[ti, [i complexurile de birouri care vor fi conectate cu Mega Fun, trei pe bulevardul Vasile Milea [i alte dou` pe bulevardul Timi[oara.

Ce p`rere ave]i despre ultimele decizii ale guvernului, majorarea TVA [i noi cre[teri de impozite [i taxe?

construie[ti un mix corect pentru a r`spunde nevoilor zilnice ale oamenilor. Românii \[i doresc s` aib` totul la \ndemân`, iar noi exact asta ne propunem.

“Spune-mi ce nu g`se[ti \ntr-un mall [i eu \]i aduc”, este, dac` vre]i, angajamentul nostru pentru România.

Israel Visel,

Crede]i c` pân` la sfâr[itul anului

Mall Manager,

vom asista la \nchideri de mall-uri \n

AFI Palace

Bucure[ti?

Cotroceni

Eu sper s` nu se \ntâmple asta.

Mega Fun, [i Larisa Petrini

O spune]i pentru a fi politicos cu concuren]a?

|n niciun caz. Competi]ia este un motor pentru lucruri bune, pentru

Guvernul ar trebui s` \n]eleag` c` nu este suficient s` adop]i doar m`suri de reducere a costurilor, ci \n acela[i timp trebuie s` vii [i cu o alternativ`: s` stimulezi investi]iile, ca s` creezi noi locuri de munc`. Nicio ]ar` nu s-a dezvoltat, nu a evoluat din fonduri proprii, ci cu bani reprezentând investi]ii str`ine.

Investitorii str`ini vin, dar trebuie creat un cadru legislativ care s` le confere \ncredere \n economie. Biz

Biz

43

Biz48h opinie FOTOGRAFIE DE MIHAI BALOIANU

nia a marcat [i un alt record negativ, indicele \ncrederii consumatorilor atingând un minim istoric \n luna iunie.

RA}IUNEA |NVINGE SIM}IREA ANDI DUMITRESCU, Managing Director, GfK Romånia

Consumul, de la extaz la agonie Criza a schimbat situa]ia, situa]ia a schimbat romånii, romånii [i-au schimbat obiceiurile de consum Dup` frenezia f`r` precedent a consumului, sfâr[itul lui 2008 [i \nceputul lui 2009 au adus primele efecte ale crizei. S-a instalat destul de repede o stare de panic`, iar aceasta a dus la paralizie, atât la nivelul produc`torilor, cât [i al consumatorilor. Popula]ia a renun]at, rând pe rând, la investi]iile \n case, \n ma[ini, \n bunurile de folosin]` \ndelungat`, \n vacan]e, dar [i la ie[irile \n ora[, tendin]a fiind de mutare a accentului consumului de FMCG din afara casei \n interiorul acesteia. Situa]ia financiar` a popula]iei s-a deteriorat, trei sferturi dintre români declarând anul trecut c` reu[esc cu greu s`-[i acopere 44

Biz

cheltuielile curente sau, chiar mai r`u, c` au apelat la \mprumuturi pentru traiul zilnic.

UN 2010 MAI NEGRU DECÂT P~REA Dac` 2010 a sosit \n ]`rile vest-europene cu o u[oar` revenire a economiei, \n România situa]ia s-a agra- “B`t`lia pentru câ[tigarea vat. În primul trimestru din clien]ilor se va duce \n 2010 s-a \nregis- primul rând la raft prin trat prima sc`dere politica de pre]uri” a consumului casnic \n FMCG din ultimii 10 ani. Studiul GfK pentru Comisia European` arat` c` Româ-

Nevoia \i \nva]` pe români s` se adapteze noilor condi]ii economice \ntr-un mod foarte iste], alegând “la rece” cele mai avantajoase solu]ii pentru ei. În primul rând, au redescoperit modera]ia pe toate palierele consumului. Sunt preocupa]i mai mult ca oricând s` fac` alegeri inteligente, s` g`seasc` magazinele cu cele mai bune pre]uri [i cele mai atractive promo]ii sau s` se orienteze spre raportul cel mai favorabil calitate/pre]. Constat`m, \n acest context, o cre[tere a pie]ei negre, la produse gen ]ig`ri, cafea, b`uturi.

Tot \n contextul crizei, românii nu mai cump`r` ocazional, “la impuls”, nu \[i mai fac stocuri de produse, concentrându-se pe strictul necesar [i prefer` brandurile familiare lor. Cu siguran]` se va men]ine [i \n 2010 trendul inhome. La nivelul retailerilor, este de a[teptat ca discounterii s`-[i consolideze \n continuare pozi]ia, dar [i s` asist`m la o rea[ezare a influen]ei private label-urilor pe unele din categoriile FMCG.

LUPTA PENTRU SUPRAVIE}UIRE Recent implementatele m`suri de austeritate ale guvernului, precum [i cele care probabil vor mai urma pân` la finalul anului, vor \nr`ut`]i situa]ia economic` a românilor, care se va traduce \n sc`derea consumului \n tot mai multe sectoare – de la o reducere estimat` de pân` la 10% pentru pia]a FMCG, pân` la o sc`dere semnificativ mai accentuat` pentru pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat`.

F`r` m`suri de stimulare a economiei, vom continua s` r`mânem \n criz` mul]i ani de aici \nainte. Biz

opinie FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Criza [i investi]iile la burs` Chiar dac` \ntr-o prim` etap` crizele genereaz` panic` [i m`suri extreme de supravie]uire, pentru cunosc`tori se transform` \n oportunit`]i Crizele economico-financiare, mai noi sau mai vechi, aduc cu ele multe fenomene negative: sc`dere economic`, reducerea veniturilor [i a nivelului de trai, deprecierea valorii activelor, infla]ie (sau defla]ie), cre[terea impozitelor, fluctua]ii pe pie]ele valutare, de ac]iuni [i de m`rfuri [i a[a mai departe. Toate acestea genereaz`, la rândul lor, noi tipuri de crize: crize de \ncredere, crize de bani [i, desigur, numeroase crize de nervi.

Bursele, ca institu]ii principale ale economiilor de pia]`, nu pot fi ocolite de manifest`rile negative. |n ]ara noastr`, ac]iunile listate la Bursa de Valori Bucure[ti au pierdut \ntre 70% [i 90% din valoare \ntre vara anului 2007 [i \nceputul lui 2009 (cea mai mare sc`dere a venit \n 2008, un an \n care \nc` se mai considera c` economia României nu va fi afectat` de criz`).

Dup` sc`deri atât de drastice, a urmat peste un an de cre[teri la burs`, ce au recuperat \n mic` parte sc`derile. |n ultimele luni lucrurile s-au complicat suplimentar, iar sc`derile la burs` au revenit. Pentru investitorii români, \ngrijor`rile cu privire la situa]ia economiilor, a cheltuielilor bugetare [i a datoriilor unor state europene au fost dublate de problemele economiei locale.

Este clar c` ie[irea din criz` mai dureaz`. |ns` singura [ans` pe care o avem cu to]ii este ca economia s` \[i revin` cât mai curând. Iar pentru aceasta trebuie s` trat`m cauzele, nu simptomele. Economia României, ori-

R~ZVAN PA{OL, Pre[edinte, Intercapital Invest

cum chinuit` de criza interna]ional` actual` [i de 20 de ani de guvernare ineficient`, trebuie l`sat` \n via]`, nu sufocat` pân` la epuizare. Altfel, ne vom \ntreba, peste un an, doi sau trei, de ce economiile lumii \[i revin, \n timp “Cu siguran]` va veni un ce noi r`mânem, moment viitor \n care ne ca de obicei, \n urm`. vom uita la pre]urile Revenind la lunii iulie 2010 [i le vom burs`, crizele aduc considera atractive” cu ele [i oportunit`]i. |n acest caz, oportunitatea este dat` de pre]urile foarte sc`zute: \n continuare majoritatea ac]iunilor \nre-

gistreaz` sc`deri \ntre 50% [i 75% fa]` de pre]urile anului 2007. |ns` \n momentele de criz`, oportunit`]ile sunt greu de v`zut, pentru c` percep]iile se schimb`, iar aversiunea la risc cre[te accelerat.

Cele de mai sus nu \nseamn` c` mâine sau \n trei s`pt`mâni vom vedea cre[teri foarte mari la Bursa de Valori. |ns` cu siguran]` va veni un moment viitor \n care ne vom uita la pre]urile lunii iulie 2010 [i le vom considera atractive (regretând c` nu am v`zut la timp o oportunitate).

Dar pân` la momentul revenirii cre[terilor generale la burs` ar putea s` mai treac` destul timp, din p`cate. Partea bun` este c` vom avea suficient timp s` analiz`m aceast` oportunitate. La ce ne uit`m? |n ultimii ani, Bursa de Valori Bucure[ti s-a corelat foarte bine cu bursele externe, chiar [i cu cele ale unor ]`ri dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie sau Japonia. Prin urmare, ie[irea acestor ]`ri din criz` ([i evolu]ia favorabil` a burselor lor ce va precede acest fenomen) ne va da un prim semnal. Mai departe, evolu]ia economiei locale [i a estim`rilor cu privire la aceast` evolu]ie va completa tabloul. De asemenea, cre[terea valorii tranzac]iilor la BVB va constitui un semnal suplimentar. Aten]ie, \ns`: pe m`sur` ce vin ve[tile bune, pre]urile ac]iunilor nu stau pe loc. Prin urmare, fii atent la toate aceste evolu]ii, iar dac` mai g`se[ti [i un broker bun, atunci ai [anse s` transformi criza \n oportunitate, iar oportunitatea \n bani. Eu \]i urez succes. Biz

Biz

45

Biz48h opinie FOTOGRAFII DE VALI MIREA

A face sau nu o diferen]` Care vrem s` fie mo[tenirea pe care o l`s`m \n urma noastr` prin diferen]a, \n bine sau \n r`u, pe care o putem face \n fiecare zi?

M-am tot gândit cum s` \ncep acest articol de opinie, mai ales c` nu va fi un lucru u[or s` \l termin “dintr-o suflare” al`turi de mult mai talenta]ii [i antrena]ii mei colegi de redac]ie din acest experiment Biz. Singura idee care mi-a venit a fost s` \mp`rt`[esc cu tine dilema recent` a “termenului lung” pe care mi-a pus-o \n fa]` fiica mea ieri diminea]`, cu franche]ea [i convingerea pe care doar un copil de 10 ani le poate etala.

Eram \n ma[in` [i Sara s-a gândit s` \ntrebe, din senin, la ce folose[te TVA-ul. Nu m-am putut ab]ine s` vorbesc un pic despre utilitatea taxelor \n România. Dilema a venit când Sara a trântit-o brusc: “Vezi, de aceea vreau eu s` plec din România când voi fi mare”. Dilema a fost dac` s` \i spun c` poate satisfac]ia ei va fi mai mare dac` va r`mâne [i va reu[i s` schimbe ceva \n România \n care ea va fi mare.

Nu am un r`spuns [i nu cred c` exist` un r`spuns universal. Cred totu[i c` exist` o \ntrebare pe care ne-o putem pune cu to]ii: “Cum pot face eu o diferen]`”? |ntr-o societate \n care perspectiva, atât la nivel macro, cât [i la nivel micro, nu pare s` dep`[easc` un an sau doi, cum pot face eu sau tu sau noi \mpreun` o diferen]`?

Pun astfel problema pentru c` \n continuare aud vorbindu-se \n România de CSR [i responsabilitate social` \n termeni de “caritate”.

Companiile sunt v`zute ca datoare s` dea, dintr-un portofel sau buget perceput a fi f`r` sfâr[it, pentru c` pân` la urm` de asta fac profit. |n continuare responsabilitatea este v`zut` ca fiind a altora [i niciodat`, 46

Biz

DIANA KLUSCH, Corporate Affairs Director, Ursus Breweries

sau cât mai rar posibil, a mea, a ta, a noastr`. |n calitatea mea de Corporate Affairs Director \ntr-o companie multina]ional`, sunt prima care spune c` da, companiile [i “Dac` fiecare ne-am str`dui afacerile \n genes` facem zilnic gesturi ral au o datorie fa]` de societatea m`runte, dar cu obstinen]` \n care \[i desf`[i cu dedicare, România ar [oar` activitatea. putea fi o ]ar` mai bun`” |n primul rând, trebuie s` fie buni “cet`]eni ai cet`]ii”: s` aib` activit`]i legale, s` livreze calitate [i valoare pentru clien]i, s` genereze venituri \n domeniile conexe, s` \[i

trateze \n mod corect angaja]ii, furnizorii, clien]ii, s` pl`teasc` taxe, s` realizeze profit pentru ac]ionari.

Dac` toate companiile ar face m`car aceste lucruri, de baz` zic eu, deja ar fi un pic mai bine pentru toat` lumea.

Exist` companii, [i da, SABMiller se num`r` printre ele, care merg un pas sau doi \nainte [i \[i propun s` \[i dezvolte activitatea \n mod sustenabil. Un pas \nainte \nseamn` s` te gânde[ti la influen]a pe care produsele tale (\n cazul nostru berea) o au asupra societ`]ii [i cum s` \]i educi consumatorii s` le consume \n mod responsabil. Sau s` te gânde[ti la impactul activit`]ilor tale asupra mediului. Sau la modul \n care \]i po]i pune experien]a [i cuno[tin]ele la dispozi]ia celor mai pu]in favoriza]i din societate [i s` \i aju]i s` progreseze. Doi pa[i \nseamn` s` faci asta \n mod consecvent [i sus]inut, s` ai ]inte clare de atins [i la care s` te raportezi \n mod constant.

Revenind la dimensiunea individual`, cum pot face eu o diferen]`?

Nu a[ vrea s` pledez acum pentru lucruri mari. Dar cred cu t`rie c` dac` fiecare dintre noi ne-am str`dui s` facem zilnic gesturi m`runte, dar cu obstinen]` [i cu dedicare, România ar putea fi o ]ar` un pic mai bun`, din care copiii no[tri s` nu \[i doreasc` s` plece.

“Pe termen lung suntem cu to]ii mor]i”, spunea Keynes, la \nceputul secolului XX. E adev`rat c` pe termen lung nici eu, nici tu nu vom mai fi, dar va fi mo[tenirea pe care o l`s`m \n urma noastr` prin diferen]a, \n bine sau \n r`u, pe care o putem face \n fiecare zi. Biz

opinie

Printul nu moare.

Doar jurnalismul Publica]iile din Romånia trec acum printr-un proces de restructurare a presei scrise, care trebuia \nceput de mult Am sc`pat [i s`pt`mâna trecut`.

Nu s-a mai \nchis niciun ziar. Dar nu o s` m` bucur prea devreme, pentru c` luna de-abia a \nceput [i anul nu s-a terminat. În fiecare an obi[nuiesc s` fac un media mapping pentru clien]ii agen]iei astfel \ncât ei s` \n]eleag` cine pe cine conduce \n media, ce interese are fiecare [i ce publica]ii sunt \n top. Din p`cate, \n 2010 l-am schimbat de patru ori [i \nclin s` cred c` \l voi mai schimba pân` la sfâr[itul anului.

La prima vedere, motivul este simplu [i ne-am obi[nuit cu el: se \nchid publica]ii pentru c` este criz` economic` [i nu se mai cump`r` spa]iu publicitar. Dar oare asta e singura problem`?

Presa scris` de la noi a ajuns la o penetrare de aproape 80%, ceea ce \nseamn` cam 7 milioane de cititori. Câ]i din 7 milioane citim ceva cu adev`rat quality, un interviu bine f`cut, un material cu greutate, un articol de culoare "intens`"? Sunt mul]i care vor spune c` nu asta cere publicul [i de aici [i motivul pentru care tabloidele sunt pe primul loc \n România. Da, e normal s` fie a[a [i peste tot \n lume tabloidele ocup` primul loc \n top. Îns` la noi, ca [i la ei, sexul [i violen]a din tabloide ar trebui s` se completeze cu businessul [i inova]ia din reviste sau din cotidienele generaliste.

Se spune c` internetul va ucide printul [i chiar televiziunea. {i unii dintre cei mai vehemen]i \n

pune o tax` pe edi]iile online, este ca [i când se restric]ioneaz` accesul pentru 80% dintre vizitatori. Atâta timp cât ei vor putea g`si aceea[i informa]ie \n alt` parte, gratuit, de ce ar vrea sa pl`teasc`, \n euro, pentru ea?!

Norocul ar fi c` s-au g`sit [i oameni inteligen]i care au \mp`r]it redac]ia \n dou`: online [i print. În acest caz, ceea ce g`sim pe tarab` nu este acela[i lucru cu ceea ce g`sim pe net [i asta nu ucide. Extinde.

S-a dovedit de cel pu]in patru ori (cu patru publica]ii diferite) de la \nceputul anului c` online-ul nu salveaz` via]a unei publica]ii, ci doar o prelunge[te. {i

“Eu a[ spune mai degrab` c` acum este momentul \n care se cerne pia]a media de la noi [i `sta este un lucru bun”

MIHNEA PREDE}EANU, Specialist comunicare, {erban & Musneci Public Relations

teoria asta vor s` pun` o tax` frumu[ic` pe marfa lor difuzat` online. Ei bine, poate tocmai din cauza asta netul nu va omor\ printul prea curând. În plus, dac` se

atunci de ce s` moar` printul?

Trebuie s` fim con[tien]i c` publica]iile din România trec acum printr-un proces de restructurare a presei scrise, proces care trebuia \nceput de mult. Este greu s` recunoa[tem c` multe dintre publica]ii, mai ales dintre cele generaliste, au tr`it artificial, au fost ni[te mofturi care nu \ntotdeauna s-au adresat publicului consumator.

Este o perioad` grea dar necesar` pentru presa din România.

Eu a[ spune mai degrab` c` acum este momentul \n care se cerne pia]a media de la noi [i `sta este un lucru bun. Pentru c` "din pasiune pentru jurnalism, respect pentru profesionalism [i dragoste pentru print" este posibil s` mai sc`p`m [i anul acesta f`r` \nchideri majore. Biz

Biz

47

Biz48h opinie FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

ILIAS PAPAGEORGIADIS, CEO, MORE Real Estate Services

Du[manul “r`ului” este “[i mai r`ul” De ce va continua pia]a imobiliar` din Romånia s` se contracte \n acest an [i de ce trebuie s` v` bucura]i (moderat) 2010 a \nceput ca un an plin de promisiuni [i noi provoc`ri. Nu [tiu de ce, dar prea mul]i oameni a[teapt` o revigorare a pie]ei imobiliare, f`r` nicio modificare sau mi[care, nicio m`sur` pentru \mbun`t`]irea mediului de afaceri. Acela[i lucru s-a \ntâmplat cu economia \n general, [i [tim cu to]ii c` nu a fost o abordare corect`. Odat` cu trecerea fiec`rei luni, a fost mai mult decât clar c` \n niciun caz cump`r`torii nu vor accepta condi]iile impuse de proprietari, chiar dac` ace[tia 48

Biz

au \ncercat s` m`reasc` pre]urile din martie (!)

OPORTUNIT~}I...

Prima jum`tate a anului s-a \ncheiat \n cel mai r`u mod posibil, cu anun]area unor noi m`suri de austeritate [i cu o stare psihologic` a pie]ei \n sc`dere la noi niveluri mai mici. 95% din tranzac]iile finalizate \n primele [ase luni ale anului au fost doar oportunit`]i, mari oportunit`]i sau oportunit`]i incredibile.

Restul au r`mas nevândute, din diverse motive, dar \n principal din

cauza pre]urilor. Se pare c` acestea \nc` nu se potrivesc cu a[tept`rile cump`r`torilor, astfel \ncât ace[tia r`mân inactivi, \n a[teptare. Tranzac]iile de mai sus au tras pia]a \n jos, dar majoritatea propriet`]ilor \nc` sunt oferite la pre]uri mari ([i de obicei “la pachet” cu toate problemele posibile).

Deci, cea mai mare problem` a pie]ei este c` oferta nu e \nc` la pre]urile a[teptate de cerere. Dac` am \ncerca s` identific`m a doua mare problem`, cu siguran]` ar trebui s` ne concentr`m asupra mediului de afaceri. M`surile recent anun]ate au demolat opinia (nerezonabil`) a oamenilor c` situa]ia ar putea fi mai mult sau mai pu]in rezolvat` f`r` mi[c`ri dramatice. Din p`cate, acum [tim cu to]ii c` România are \nc` multe probleme economice de rezolvat pentru a “reporni motorul”. Dar, a[a cum nu vedem solu]ii pentru problemele structurale, ci doar “idei despre azi, nu despre mâine”, este inevitabil faptul c` vor urma [i mai multe m`suri. Aceasta este temerea celor mai multe persoane [i ea \ntârzie decizia lor de a investi, deoarece simt c` “regulile jocului” se vor schimba din nou, destul de repede.

INAMICUL “R~ULUI” ESTE “{I MAI R~UL” Grecii obi[nuiau s` spun` c` “du[manul binelui este mai binele”, ceea ce \nseamn` c`, indiferent cât de bun e[ti, po]i deveni \ntotdeauna mai bun. Chiar acum Grecia a intrat \ntr-un cerc vicios [i se pare c` “du[manul r`ului este [i mai r`ul” acolo. Sunt trist s` v`d c` aceea[i situa]ie a devenit mediul economic din România. Mai ales \n 2010 ne vom a[tepta ca fiecare lun` s` fie mai rea decât cea anterioar`. {i din moment ce problemele (cauza acestei situa]ii) nu sunt solu]ionate, vom continua probabil acest traseu trist pân` la sfâr[itul anului, cel pu]in.

opinie PIA}A IMOBILIAR~ CA O C~SNICIE… S` presupunem c` o investi]ie \n imobiliare este o c`s`torie [i s` vedem care sunt soacrele ce amenin]` s` distrug` “fericirea cuplului”: Mediul economic – oamenii se tem de ziua de mâine; Experien]e recente negative – prea mul]i oameni se simt frustra]i pentru c` au fost p`c`li]i sau din alte motive; “Psihologia depreciativ`” – oamenii se a[teapt` ca totul s` fie mai ieftin mâine, deci nu mai cump`r` ast`zi, cu excep]ia cazului \n care este absolut necesar; Leul instabil – ca [i economia, moneda na]ional` e sub presiune [i mul]i se a[teapt` s` scad` [i mai mult; M`suri de austeritate – prea mul]i oameni \[i vor adapta via]a

la noi niveluri de venit [i consum, mult mai sc`zute; Ofert` limitat` de propriet`]i bune la pre] corect – pute]i g`si fie o proprietate nesatisf`c`toare, “|n urm`toarele 12 - 18 fie una bun` [i scump`, a[a c` luni, ve]i g`si cu siguran]` a[tepta]i; propriet`]i foarte bune B`ncile sunt oferite la pre]uri atractive” reticente – fie pur [i simplu nu mai \mprumut` bani, fie \mprumut` \n condi]ii foarte dure pentru investitori.

URMEAZ~ EXECUT~RI SILITE Dac` lucrurile nu se vor \mbun`t`]i \n urm`toarele luni, vom intra \n epoca execut`rilor silite. Neoficial o tr`im deja, dar, pentru moment, b`ncile nu recunosc c` accept` s` vând` o proprietate \n pierdere. Prea

mul]i exper]i pun \n discu]ie capacitatea lor de a continua mult` vreme, \n timp ce falimentele sunt nenum`rate, oamenii abia pl`tesc ratele [i prea multe probleme sunt “ascunse sub covor”. Acest lucru va \ncepe s` se vad` fie \n ultimul trimestru din 2010, fie \n 2011.

OPORTUNIT~}I ASCUNSE Deci, totul este sumbru? Nu chiar.

Atunci când pre]urile sunt \n sc`dere, exist` \ntotdeauna o oportunitate pentru noi investi]ii.

Aceast` perioad` grea nu va dura pentru totdeauna. Anii buni vor reveni, mai devreme sau mai târziu.

Nu ceream noi “pre]uri mult mai bune care s` stimuleze investi]iile”?

Acum, c` am intrat \n epoca oportunit`]ilor, ar fi p`cat s` pierdem toate [ansele. Este timpul pentru \n]elepciune, mut`ri atente [i r`bdare. Pute]i ]ine pasul? Biz

Biz

49

Biz48h opinie FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Primele 3.653 de zile cu Dacia Cum a luat na[tere [i s-a dezvoltat un parteneriat agen]ie-client care a stabilit un record absolut \n istoria de 7 ani a Premiilor Effie din Romånia La mijlocul anilor ’90, \n interiorul Renault, una dintre cele mai mari companii produc`toare de automobile din lume, s-a n`scut o viziune care-[i propunea democratizarea automobilului. |n condi]iile secretomaniei care caracterizeaz` industria auto, anun]area unei ma[ini care va costa 5.000 de dolari a fost probabil una dintre loviturile de geniu din PR [i ar trebui (dac` \nc` nu se \ntâmpl`) s` fie predat` la [colile de profil. |n acel moment, România era pe harta produc`torilor auto, \n cel mai bun caz, un t`râm ignorat, pentru c` singurele sale produse, Aro [i Dacia, se luptau s` supravie]uiasc` folosind tehnologie veche de cel pu]in 30 de ani. {i atunci, \n ciuda celor care se raportau doar la lucrurile negative care se \ntâmplau pe plaiurile mioritice, Renault a hot`rât s` schimbe harta [i industria auto, pornind din România. |n 1999, \n mijlocul primei crize economice prin care trecea România dup` Revolu]ie, Renault a cump`rat Dacia [i de atunci istoria auto a \nceput s` se rescrie.

Un an mai târziu a pornit [i parteneriatul Dacia cu Graffiti BBDO, unul dintre cele mai lungi [i mai prolifice rela]ii din industrie, odat` cu lansarea primului produs al noii companii, Dacia SuperNova. Ai o singur` dat` [ansa s` faci o prim` impresie bun` [i echipa Graffiti BBDO a reu[it. La cap`tul unui proces de selec]ie complex [i dificil am convins grupul Renault c` [tim [i putem s` creion`m brandul Dacia, a[a cum noua viziune [i-o propunea. “Dacia, pe drumul cel bun” a fost sloganul care i-a con50

Biz

COSMIN R~DOI, Managing Director, Graffiti BBDO

vins pe oficialii de la Renault c` exprim` cel mai bine inten]iile celui mai cunoscut brand românesc. Momentul anticipat de toat` lumea a venit \n 2004, când misiunea “Un parteneriat de 10 ani \n imposibil` a marcom \n România poate Daciei a pornit prin lansarea \nsemna mult. |n pie]ele modelului care mature, parteneriatele se f`cuse atâta apropie de sut`, adic` mai vâlv`: Logan. A fost un moment mult decât o via]` de om” preg`tit ani de

zile \n laboratoarele Renault [i \n multe, multe luni de zile \n \ntâlniri de zile [i nop]i petrecute cu agen]ia.

A fost momentul \n care o agen]ie româneasc` a relansat un brand românesc la un nivel demn de orice pia]` matur`, printr-o campanie exportat` [i \n alte ]`ri.

Cel mai recent studiu High Impact Brands realizat de Synovate confirm` ca Dacia este \n continuare brandul local cu cel mai mare impact \n România [i arat` \n acela[i timp trecerea de la un brand tradi]ional c`tre unul modern. Istoria de 7 ani a Effie Awards consemneaz` [i un record unic, prin premiile acordate \n fiecare an unei campanii Dacia.

Toate aceste recunoa[teri vin s` confirme c` \mpreun`, \n primele 3.653 de zile, am g`sit calea de a cre[te un brand valoros. Rela]iile personale vin [i trec, se formeaz` \n interiorul companiilor [i uneori se men]in \n afara lor, dar parteneriatele de succes le transcend [i spun multe despre calitatea celor care le-au construit sau primit [i dat mai departe. |ntotdeauna este vorba de echip`, de transpira]ia [i inspira]ia fiec`ruia, care \nsumate reu[esc s` construiasc` un lucru care rezist`.

Dacia este primul brand românesc care cucere[te pie]ele din toat` lumea [i inimile consumatorilor, se schimb` de 10 ani \n bine [i schimb` \n bine ceea ce este \n jurul s`u.

Obiectivul ambi]ios, declarat al noului director de marketing este ca la fiecare nou` ma[in` vândut` s` se vând` o Dacia. Poate stârni zâmbete unora, dar noi, la Graffiti BBDO, deja am luat-o \n serios. Biz

online DE

GABRIEL BÂRLIG~

Google vrea tronul Facebook

Dup` ce Buzz [i Wave nu au avut impactul scontat, gigantul din online caut` o nou` solu]ie pentru a se impune \n domeniul re]elelor sociale. Are \ns` vreo [ans` de reu[it`?

52

Biz

Motto-ul Google, ales chiar de fondatorii Larry Page [i Sergey Brin, este “Don’t be evil” (Nu fi malefic), o referin]` clar` la Microsoft. Dar cum po]i s` lup]i f`r` a fi r`u cu un adversar care \]i amenin]` suprema]ia pe internet bazându-se aproape exclusiv pe utilizatori? Când, \n luna martie a acestui an, Facebook a dep`[it Google \n SUA \n termeni de trafic pe internet, mul]i anali[ti online au spus c` ar putea fi \nceputul sfâr[itului pentru compania al c`rei motor de c`utare a schimbat internetul.

Dar Google nu are de gând s` stea cu mâinile \n sân \n timp ce re]elele sociale \i fur` pia]a. O \ncercare pe acest segment a fost Google Buzz, un serviciu ata[at la Gmail, care nu a reu[it s` fac` prea mul]i purici, mai ales din cauza unor probleme legate de \nc`lcarea intimit`]ii utilizatorilor. Dar \n ultimele s`pt`mâni au \nceput s` circule zvonuri legate despre un nou serviciu, Google Me. Dac` Buzz \ncerca s` atace Twitter, se pare c` noul serviciu se dore[te a fi un concurent direct pentru Facebook.

Totul a \nceput cu un post pe...

Twitter al cofondatorului Digg, Kevin Rose: “Megabârf`: Google va lansa \n curând un concurent la Facebook, «Google Me».

Dintr-o surs` beton”. Culmea

social media

este c` respectivul post a disp`rut rapid de pe Twitter, f`r` vreo explica]ie. A fost \ns` suficient pentru a declan[a o nebunie total` pe bloguri [i \n presa de specialitate.

Informa]ia a fost “confirmat`” [i de Adam D’Angelo, fost director IT la Facebook, care a spus c` este vorba despre un proiect real, lansat dup` ce Google [i-a dat seama c` “Buzz nu a fost suficient de bun [i de complet”.

O ISTORIE SINUOAS~ Google \ncearc` de ceva vreme s` fac` valuri \n domeniul re]elelor sociale, folosite de tot mai mul]i utilizatori ca modalitate exclusiv` de accesare a internetului. Compania a ajutat la dezvoltarea re]elei sociale Orkut, a antreprenorului Orkut Büyükkökten, lansat` \n 2004. De[i a avut succes \n Brazilia [i India, Orkut nu a atras prea mul]i utilizatori \n SUA. {i, dup` cum am amintit, \n februarie anul acesta Google a lansat Buzz, concurent pentru Twitter, c`lcat \ns` \n picioare de comunitatea online din cauza problemelor legate de \nc`lcarea intimit`]ii. Un alt produs cu succes limitat a fost Google Wave, care pare s` fi disp`rut de pe radarul online mai repede ca Macarena. Dar s` nu uit`m c` Google de]ine YouTube, un element cheie al re]elelor sociale, a c`rui popularitate ar putea fi exploatat` parc` mai bine.

Gigantul c`ut`rii a mai cochetat cu domeniul de-a lungul anilor, \ncercând la un moment dat, f`r` succes, s` cumpere o parte din Facebook (b`t`lie câ[tigat` de Microsoft) [i lansând Google Profile, mai degrab` o component` social` pentru celelalte aplica]ii proprii, cum ar fi c`utarea. Dac` alte companii ar fi aruncat de mult prosopul, \ncergabriel.barliga@revistabiz.ro

când s`-[i reduc` pierderile, Google nu renun]`, pentru c` social media devine o adev`rat` Mecca pentru publicitatea online.

STRATEGIE INVERSAT~ Zvonurile legate de Google Me indic` un fapt clar: compania lucreaz` din greu pentru a integra diversele aplica]ii proprii de social media sub o singur` umbrel`. Exact acesta este elementul care a lipsit pân` acum la Google pe partea de re]ele sociale [i motivul pentru care Facebook are atât de mult succes: utilizatorii g`sesc tot ce au nevoie \ntr-un singur loc. Iar Google are avantajul de a fi construit cu cap diversele elemente ale strategiei sale (Google Docs, Gmail, Social Search, Buzz, Google Profiles), astfel \ncât ele s` poat` fi accesate cu un singur nume de utilizator [i aceea[i parol`. |ns` acum utilizatorii nu beneficiaz` de o experien]` unitar`, fiecare dintre aceste servicii ar`tând diferit.

Google Me ar putea fi acel hub care va unifica produsele separate [i va oferi un punct unic de acces pentru utilizatori. {i ar ad`uga un alt megasite cu trafic uria[ numai bun de monetizat cu re]eaua de publicitate a companiei. Practic, Google are de reconstruit Facebook-ul invers, de sus \n jos.

Anali[tii din Silicon Valley nu sunt \ns` prea optimi[ti \n leg`tur` cu [ansele Google pe frontul social media. Majoritatea sunt de p`rere c` marile companii abordeaz` gre[it domeniul, \ncercând s` integreze cât mai multe func]ionalit`]i \n site-urile lor de profil [i pierzând din vedere elementul uman care a f`cut re]elele sociale atât de populare. Cât de populare? Facebook avea, la data scrierii acestui articol, peste 474 de milioane de utilizatori (mai mult de

1,5 milioane erau români). Interesant este c`, dac` \n Statele Unite cre[terea a \ncetinit vizibil din cauza c` majoritatea oamenilor au deja profil pe Facebook (peste 125 de milioane, mai exact), acum Facebook cucere[te plaUN GOOGLE SOCIAL neta, \ncepând s` Compania caut` \nc` aib` un impact tot solu]ii pentru re]elele mai mare \n ]`ri ca sociale.

Indonezia, India, dar [i \n România, YOUTUBE unde cre[terea a fost Dup` preluare, nu a suferit de-a dreptul exploschimb`ri majore, dar a ziv` \n 2009, dar [i \nceput s` fie monetizat. anul acesta, cu o GOOGLE BUZZ rat` medie de circa S-a vrut concurent al 100.000 de noi utiliTwitter-ului, dar a avut zatori pe lun`. probleme legate Totu[i, de ce au de \nc`lcarea intimit`]ii a[teptat Brin [i Page utilizatorilor. atât de mult, permi]ând Facebook s` GOOGLE WAVE ia un avans uria[?

A f`cut ceva valuri la Fostul director IT de \nceput, dar a disp`rut la Facebook, Adam rapid din aten]ia D’Angelo, este de utilizatorilor. p`rere c` Google a operat cu ipoteza GOOGLE PROFILE conform c`reia rata Aduce o component` de cre[tere a Facesocial` celorlalte servicii, book va pierde dar nu a fost adoptat de vitez` pe m`sur` ce suficien]i utilizatori. num`rul utilizatorilor va fi tot mai GOOGLE ME Ar trebui s` fie un mare, iar Facebook concurent direct pentru nu va putea impune Facebook, grupând \ntr-un prea multe acestora. singur loc toate aplica]iile “Dar cifrele nu s-au Google de social media. oprit din crescut, [i asta i-a speriat”, a spus D'Angelo pe Quora, site-ul de \ntreb`ri [i r`spunsuri din diverse domenii pe care l-a fondat. Iar un Google speriat nu este lucru de joac`, având \n vedere puterea teribil` a companiei pe internet. Biz

Biz

53

retail DE

CORINA COMAN

Când Zara \ntâlne[te H&M De peste dou` decenii \[i disput` retailul interna]ional de fashion, iar \n curând se vor \ntâlni [i \n România. Dou` branduri, dou` strategii, un singur scop – o pia]` de peste 1,5 miliarde de euro

O singur` fraz` \n raportul anual prezentat de grupul H&M la finele lunii iunie a pus pe jar o ]ar` \ntreag`: “Croa]ia [i România vor deveni noi ]`ri \n portofoliul H&M cu deschideri de magazine \n Zagreb [i Bucure[ti \n prim`vara lui 2011”. Aceast` fraz` confirm` \n sfâr[it zvonurile [i informa]iile neoficiale cu privire la mult a[teptata sosire a retailerului suedez pe pia]a local`. Mi[carea face parte din planurile de expansiune la 54

Biz

nivel global ale grupului, care prev`d inaugurarea a circa 180 de magazine \n urm`toarele [ase luni, majoritatea \n Germania, SUA, UK, Fran]a, China [i Italia. Vorbim prin urmare de unele dintre cele mai mari pie]e de desfacere ale lumii, la care va fi aliniat` \n curând [i România.

Un lucru merit` subliniat \n contextul de fa]`. Dincolo de isteria declan[at` \n rândul fashionistelor sau al consumatorilor de mod`

\mp`timi]i, venirea H&M \n România deschide \n plin` recesiune cutia Pandorei deopotriv` pentru dezvoltatorii de centre comerciale [i pentru retailerii de fashion de la noi. Cu siguran]` nu exist` mall din ]ar`, dar mai ales din Bucure[ti, care s` nu fi tânjit dup` acest brand sau m`car s` nu fi \ncercat negocierea cu suedezii pentru deschiderea unui magazin. În final, câ[tig`torul a fost B`neasa Shopping City, centru comercial ai c`rui reprezentan]i corina.coman@revistabiz.ro

investi]ii

s-au gr`bit s` confirme parteneriatul, imediat dup` semnarea contractului, fiind astfel cu un pas \naintea concuren]ilor. De fapt, Ali Ergun Ergen, CEO B`neasa Developments, declara cu pu]in timp \n urm` pentru revista Biz c` se afl` \n negocieri cu “nume importante” ale retailului interna]ional, motiv pentru care p`streaz` inten]ionat anumite spa]ii goale \n incinta centrului comercial. B`neasa Shopping City a avut anul trecut o rat` de

ocupare de 97% [i zece milioane de nuri referitoare la un posibil acord.

Inaugurarea, programat` penvizitatori, cifre vizate [i pentru anul tru prim`vara anului vii\n curs. tor, reprezint` \n Pe scurt, noul magaesen]` punctul zero zin H&M va fi situat ORIGINI al unui duel pe pe dou` etaje, cu cale s` izbucneasintr`ri [i ie[iri atât Inditex provin e din Spania, c` \n comer]ul lola parter, cât [i la o ]ar` cu sala rii mici cal de mod`. Un primul etaj al H&M provine indiciu \n acest mall-ului [i cu din Suedia, o ]ar` cu sala rii mari sens – Zara, cel acces vertical intemai de temut du[rior facilitat de un lift man al H&M, se afl` [i dou` sc`ri rulante. sub acela[i acoperi[, nu la Ali Ergun Ergen \[i aminte[te c` s-a \ntâlnit prima dat` cu re- foarte mul]i metri dep`rtare.

“Sosirea H&M pe pia]a local` nu prezentan]ii H&M \n urm` cu circa patru ani, la Londra, dar la momen- reprezint` neap`rat o amenin]are tul respectiv ace[tia erau mai inte- pentru grupul spaniol Inditex, \n resa]i s` investeasc` \n Orientul primul rând pentru c` Zara are Mijlociu decât \n regiune, motiv pen- deja o istorie de succes pe pia]a tru care au amânat expansiunea pe local` de mai bine de cinci ani”, a pia]a local`. Între timp succesul declarat pentru revista Biz Oana competitorilor i-a convins s` fac` Iliescu, Joint Managing Director, pasul decisiv. B`neassa Shopping DTZ Echinox. Ea aten]ioneaz` \ns` City este \ns` doar \nceputul pre- c` pe termen scurt deschiderea prizen]ei lor \n România. “Vor fi pre- melor magazine ale retailerului zen]i [i \n alte centre comerciale suedez va atrage o parte din clien]ii unde au rezervat spa]ii mult mai mici Zara. Totu[i, pe termen mediu [i decât la noi, dar n-ar fi corect fa]` de lung, este de a[teptat ca prezen]a competitori s` dau nume”, a precizat celor doi gigan]i \n România s` depentru revista Biz Ergun, f`când cel termine o cre[tere a pie]ei locale de mai probabil referire la centre co- fashion retail. merciale cu state vechi pe pia]a de profil precum Unirea sau Plaza Ro- MOMENTUL POTRIVIT mânia, despre care circul` deja zvo- Poate p`rea greu de crezut c` un singur brand are puterea de a stârni atâta vâlv` \ntr-o industrie la fel de competitiv` cum e cea de fashion, dar s` nu uit`m c` vorbim STRATEGIE S despre unul dintre pionerii DE BUSINES comer]ului de mod` [ic cu pre]uri cal` zvoltat pe verti de te foarte accesibile. {i ce re]et` mai es x te di In distribu]ia l, produc]ia [i nu sig de bun` decât aceasta pentru a connd lâ contro vinge clien]ii \n vreme de criz`? În signul [i partea de ` ur ig as M plus, momentul este cât se poate de H& oduc]ia este de retail, dar pr prielnic. Dup` mai bine de doi ani Asia [i Europa externalizat` \n de taton`ri [i cercet`ri, retailerul

Biz

55

retail DE

CORINA COMAN

DRUMUL C~TRE GLORIE Zara

H&M

1975

1980

1989

Amancio Ortega, fondatorul Zara, deschide primul magazin \n Galicia

Cu 82 de magazine Zara \n Spania, Ortega decide expansiunea interna]ional`. Prima ]int` – Portugalia

Inditex intr` pe pia]a din SUA, iar un an mai târziu \n Fran]a

1947

1964

2000

Erling Persson, \n Suedia, pune bazele companiei Hennes, care vindea numai haine pentru femei

H&M \ncepe expansiunea global` [i deschide \n Norvegia primele magazine din afara Suediei

H&M deschide primul s`u magazin din SUA, pe celebra 5th Avenue din New York

suedez a hot`rât s` fac` pasul final spre ]ara noastr` \ntr-o pia]` dominat` de consumatori mai FILOSOF aten]i ca nicioDE BUSIN IA dat` pe ce \[i ESS cheltuie Ambii reta ileri au o fi banii, dar la sim losofie de ilar` – com business ercializarea fel de avizi de haine câ bune calitat t mai iv [i din pu de branduri nctul de ve designului, dere al la p re]uri cât m de renume. ai mici.

O filosofie opus` maj Un alt avanorit`]ii celorlalte b randuri de taj \l reprezint` mod` acum flexibilitatea dezvoltatorilor, dispu[i la nenum`rate concesii privind condi]iile de \nchiriere, \n special \n cazul unor “ancore” importante. Potrivit celui mai recent studiu al DTZ, sc`derea nivelului chiriilor a continuat [i \n primele trei luni ale anului, \n special \n cazul centrelor comerciale din zone descentralizate, dup` diminuarea masiv` din 2009, când chiriile au sc`zut chiar [i cu 50% fa]` de perioada de vârf din 2007.

Pe de alt` parte, isteria H&M cuprinsese România cu mult \nainte de anun]ul oficial de extindere al retailerului. O simpl` c`utare pe Google scoate la iveal` nenum`ra56

Biz

tele discu]ii purtate pe forumuri, \n mod` se va da \n cele din urm` la special de doamne [i domni[oare din toate nivelurile: design, ]es`turi, toat` ]ara, dornice s` afle un singur pre], experien]` de shopping. lucru – “Unde [i când va fi inaugurat primul magazin?”. Dave Hanny, INVINCIBILA ARMAD~ Global Commercial Head of Brand De precizat \ns` c`, \n cazul celor Equity la Synovate, sus]ine c` bran- doi retaileri europeni, strategiile de durile populare sunt cele care câ[tig` abordare a pie]ei sunt extrem de \n recesiune, iar prin prisma diferite. Mai mult, ace[tia au dezreac]iilor manifestate pân` acum de voltat de-a lungul timpului modele consumatorii români am putea de business [i strategii de cre[tere spune c` gigantul H&M \ndepline[te opuse, ceea ce a atras o ascensiune rapid` [i de succes la nivel global. criteriul.

Prin notorietatea câ[tigat` la nivel De exemplu, \n timp ce H&M [i-a mondial, suedezii vor reprezenta o externalizat produc]ia c`tre ]`ri din \ntreaga lume, multe articole amenin]are de temut fiind realizate chiar [i \n pentru majoritatea PIE}ELE România \n sistem retailerilor interCHEIE lohn, \n fabrici de na]ionali de la e desfacere d ]e ie p textile din zona noi, dar \n ri a Cele mai m M sunt Germania, & H – Moldovei, Zara \nspecial penu pentr Olanda , Spania [i A r U lo S ri , z` ia n d cearc` s` controtru Zara, e Su re al vâ ul de vede ct n u p in d leze fiecare etap` a concurentul an]a, t Spania, Fr n lan]ului de dezvols`u direct. Cu su ra a Z Pentru [i Mexic – tare. În plus, dac` atât mai mult Germania e n de magazi ca num`r H&M folose[te o camcu cât pia]a de panie extrem de agresiv` profil a suferit anul de marketing [i PR, Zara este retrecut o corec]ie de circa 35%, ajungând la valoarea de cunoscut` pentru lipsa ei acut` de aproximativ 1,5 miliarde de euro, publicitate. Îi une[te \n schimb fipotrivit juc`torilor de profil. Lupta losofia de business care presupune, pentru banii consumatorilor de cel pu]in la nivel teoretic, o aborcorina.coman@revistabiz.ro

investi]ii

2001

2009

2010

Inditex devine al treilea retailer de mod` din lume, cu 1.200 magazine \n 35 de ]`ri. Compania se listeaz` la bursa spaniol`

Vânz`rile Zara dep`[esc 11 mld. euro, iar profitul net e mai mare de 1,31 mld. euro

Compania opereaz` 4.705 magazine la nivel global

2004

2007

2009

Retailerul ofer` \n unele din magazinele H&M colec]ii exclusive create de celebrul designer de mod` Karl Lagerfeld

H&M lanseaz` colec]ii semnate de Madonna, Roberto Cavalli, Kylie Minogue, iar un an mai târziu, o edi]ie limitat` de gen]i [i pantofi Jimmy Choo

Cifra de afaceri a companiei ajunge la 10,98 miliarde euro \n anul fiscal 2009, retailerul fiind dep`[it de Inditex

dare low-cost, dar de \nalt` calitate a produselor.

O \ntrebare care st` pe buzele tuturor \n momentul de fa]` se refer` la pre]urile ce vor fi practicate de H&M comparativ cu alte magazine din Europa, [tiut fiind faptul c` de cele mai multe ori juc`torii interna]ionali au avut pre]uri mai ridicate \n România decât \n alte ]`ri din cauza volumelor mai mici vândute.

Pre]ul ar putea fi un puternic diferen]iator \n fa]a rivalilor de la Zara, percepu]i din acest punct de vedere de c`tre consumatorii români ca fiind un brand mai aproape de premium. Zara este controlat de grupul spaniol Inditex, care a intrat \n România printr-o investi]ie direct` \n 2007 (primul magazin Zara fusese deschis \n franciz` \n 2004 \n Plaza România) [i care opereaz` momentan la nivel na]ional peste 40 de magazine, majoritatea inaugurate \n ultimii doi ani, sub cele [apte branduri ale sale: Zara, Zara Home, Pull and Bear, Stradivarius, Bershka, Oysho [i Massimo Dutti. Cea mai surprinz`toare mi[care a retailerului a

fost inaugurarea primului magazin stradal Zara \n plin` criz` financiar` anul trecut, la parterul centrului comercial Unirii, \n spa]iul l`sat liber de Media Galaxy, \n urma unei investi]ii de circa zece milioane de euro. Rapid` [i extrem de agresiv` – a[a ar putea fi caracterizat` strategia Inditex din ultima perioad`, compania fiind parc` hot`rât` s` acopere cele mai importante puncte de retail din ]ar`.

Preg`te[te E oare Zara tePUNCT FORTE renul \nainte de sosirea l; e noi anua .000 de model H&M prin \n te Zara: peste 10 ta ol zv produse sunt de noile game de acapararea i ân `m doar dou` s`pt unei cote labor`rile de pia]` cât scut pentru co H&M: este cuno dete ve u sa i]i m nu re ri ne mai mari? cu desig unor ntru realizarea pe le na io a] rn Cel pu]in inte colec]ii speciale organic, spaniolii au deja un avans substan]ial \n fa]a suedezilor. În aceste condi]ii probabil H&M va ap`sa pedala de accelera]ie \n urm`torii ani pentru a recupera terenul pierdut.

“Având \n vedere c` Zara are deja nou` magazine [i urmeaz` s` mai

deschid` \nc` unit`]i (Cluj, Bac`u) pân` la sfâr[itul anului, e de a[teptat ca ritmul de expansiune al H&M s` fie unul agresiv”, spune reprezentanta DTZ Echinox. Potrivit acesteia, H&M va lua \n calcul pentru expansiune toate centrele comerciale proeminente existente \n Bucure[ti [i \n ]ar`, dar [i spa]ii stradale. Paradoxal, H&M au ales ca loc de debut tot B`neasa Shopping City – primul mall \n care Inditex a adus toate cele [apte branduri ale sale.

Pe de alt` parte, politica Inditex prevede acum deschiderea de magazine peste hotare pentru a-[i reduce dependen]a de pia]a spaniol`, care aduce momentan aproximativ o treime din venituri. Grupul era prezent \n 76 de ]`ri la sfâr[itul lunii aprilie, comparativ cu 73 cu un an \n urm`, [i \n ciuda recesiunii a raportat un profit \n cre[tere cu 63% pe primul trimestru, peste a[tept`rile anali[tilor. Dac` la nivel interna]ional Inditex \[i p`streaz` titlul de lider \n retailul de fashion, \n România b`t`lia abia \ncepe. Biz

Biz

57

afaceri DE

MARIUS GHENEA

Profilul antreprenorului român Dup` 20 de ani de capitalism original, Marius Ghenea face o radiografie a unei categorii selecte de oameni de afaceri: antreprenorii.

Marius Ghenea, Pre[edinte, FIT Distribution 58

Biz

Am \nceput primele \ncerc`ri antreprenoriale \nc` din perioada studiilor universitare, la \nceputul anilor '90. Dup` aproape 10 ani \n care am tr`it antreprenorial f`r` s` \ncerc \n vreun fel s` conceptualizez ce \nseamn` o activitate antreprenorial` sau care sunt tr`s`turile importante ale antreprenorilor din România sau de aiurea, la \nceputul anilor 2000, mai ales dup` primul meu exit ca antreprenor, am \nceput s` reinvestesc \n diverse proiecte de business [i am \nceput, \n acela[i timp, s` \ncerc s` \n]eleg pu]in mai bine ce este un antreprenor, ce \i determin` ac]iunile, cum se define[te succesul antreprenorial [i ce diferen]iaz` antreprenorii ca [i categorie.

Am avut ocazia s` v`d, mai ales \n ultimii ani (2006-2010 ca investitor business angel, dar \ntr-o oarecare m`sur` [i \n perioada 1999-2001, când am dezvoltat business antreprenorial \n afara grani]elor României), care sunt caracteristicile antreprenoriale \n diverse pie]e europene, mergând dinspre Europa de Vest c`tre Europa Central` [i c`tre Balcani. Am constatat, cu aceast` ocazie, c` exist` cu siguran]` ni[te tr`s`turi comune pentru antreprenorii de pretutindeni, pe care le reg`se[ti oriunde, cu prec`dere la antreprenorii de succes, evident: viziune entuziast`, gândire pozitiv`, calitatea de a lua decizii rapid, responsabilitate dar [i apetit de risc, [i nu \n ultimul rând determinare, perseveren]`. Dar, pe lâng` aceste tr`s`turi comune, care definesc atât antreprenoriatul cât [i leadership-ul de business, exist` diferen]e culturale regionale, exist`

anumite tr`s`turi care sunt mai curând specifice unor anumite na]iuni, din punct de vedere antreprenorial.

Cred c`, din acest punct de vedere, \n România o mare diferen]` fa]` de majoritatea celorlalte culturi antreprenoriale o reprezint` lipsa substan]ial` a unei concep]ii clare despre antreprenoriat [i rolul s`u \n societate. Probabil c` din acest punct de vedere, istoric [i politic vorbind, ne apropiem cel mai mult de fostele state sovietice, din p`cate. |n toat` perioada comunist`, \n România, antreprenoriatul de orice fel (fie el cel agricol rural – “chiaburii”, fie el de tip urban – “burghezia”) a fost nu doar restric]ionat, ci complet interzis [i chiar anatemizat, astfel \ncât genera]ii \ntregi (cel pu]in genera]ia p`rin]ilor no[tri [i, \ntr-o oarecare m`sur`, [i genera]ia noastr`, a celor n`scu]i \n anii ‘60 [i ’70) au tr`it cu o percep]ie total deformat` despre antreprenoriat [i rolul acestuia \n societate. Spre deosebire de situa]ia din România, \n multe alte ]`ri din blocul comunist (Ungaria, Cehoslovacia, Polonia), anumite activit`]i comerciale, de servicii sau manufacturiere mici au fost totu[i permise antreprenorilor chiar [i \n anii de comunism, astfel \ncât, m`car \ntr-o mic` m`sur`, spiritul antreprenorial din aceste ]`ri nu a fost complet distrus. Imediat dup` 1989, au existat atât mici antreprenori care func]ionau de mul]i ani \n acele pie]e, cât [i tineri care \nv`]aser` de la cei mai \n vârst` \n mod informal ce \nseamn` antreprenoriatul [i au putut s` aib` un start mai clar [i mai rapid. Cred c` \n

antreprenori FOTOGRAFIE VALI MIREA

Antreprenorii romåni la control CREATIVITATEA Idei antreprenoriale dintre cele mai diverse [i mai interesante, spre deosebire de antreprenorii din regiune, care \n general merg pe “drumuri b`tute”

INTELIGEN}A România, chiar [i dup` 20 ani de la schimbarea de regim, antreprenoriatul r`mâne, \n mare m`sur`, ceva destul de neclar pentru mul]i români [i, din aceast` cauz`, \nc` genereaz` atât unele suspiciuni, cât [i tot felul de mituri [i legende urbane.

Pentru c` nu am mai avut timp de zeci de ani \n România acel antreprenoriat simplu, de baz`, reprezentat de un centru de repara]ii pantofi sau de un mic restaurant \n proprietate privat`, percep]ia a fost, imediat dup` 1989 [i \ntr-o oarecare m`sur` chiar [i azi, deformat`, \n sensul \n care mul]i români asociaz` ideea de antreprenoriat doar cu sume foarte mari [i afaceri foarte mari (mergând pe exemple interna]ionale consacrate, ca Bill Gates [i Microsoft).

O alt` parte a publicului de la noi, poate [i din cauza faptului c` se face aceast` asociere cu afaceri mari [i cu mul]i bani, suspecteaz` \n mod nedrept orice antreprenor de tot felul de lucruri incorecte: evaziune, contraband`, folosirea corup]iei pentru atingerea rapid` a unor scopuri pecuniare personale ale antreprenorului. Dup` ce am cunoscut personal mii de antreprenori (la conferin]ele pe care le sus]in pe aceast` tem`, \n Arena Leilor, la cursurile de antreprenoriat pe care le predau, ca [i \n discu]ii directe cu numero[i antreprenori care m` contacteaz` pentru finan]are sau pentru un sfat, o idee), pot spune f`r` s` gre[esc c` nu e nimic mai neadev`rat: antreprenorii români, \n marea lor majoritate, \ncearc` s` utilizeze calit`]ile lor pentru a pune la lucru ni[te idei bune, \n

Vin de multe ori cu solu]ii out-of-the-box atunci când apar anumite probleme noi care necesit` o rezolvare

BUNI COMUNICATORI Sunt ceva mai clari cu privire la obiectivele lor [i la ac]iunile necesare pentru a atinge acele obiective

ENERGIA, D~RUIREA Pot s` munceasc` \n ritm 24/7 mul]i ani la rând, când nevoile companiei o cer

PUNCTE TARI

EXCESUL DE IMAGINA}IE

PUNCTE SLABE

Creativitatea excesiv` nesus]inut` de un plan fezabil lucreaz` \n defavoarea antreprenorilor români, deoarece multe idei se dovedesc a fi imposibil de implementat

|NTÂRZIEREA DECIZIILOR Majoritatea antreprenorilor români vor s` ia \ntotdeauna “cea mai bun` decizie”, ceea ce de multe ori \ntârzie procesul decizional \n companie; cred ferm c` o decizie mai pu]in bun` luat` imediat este mai bun` decât o decizie mai bun` luat` mai (prea) târziu

LIPSA DE PREG~TIRE FINANCIAR~ Intui]ia antreprenorial` privind planificarea cashflow-ului companiei sau a altor elemente de planning financiar nu poate suplini elementele ce pot fi rezultatul unei educ`ri prin cursuri aplicate de management financiar

DELEGAREA INSUFICIENT~ Antreprenorii români se str`duiesc excesiv s` p`streze totul sub controlul propriu, fie pentru c` nu au \ncredere suficient` \n angaja]i, fie pentru c` sufer` de sindromul “Eu [tiu mai bine”.

Rezultatul: extenuare, decizii gre[ite, alocarea incorect` a priorit`]ilor

ni[te echipe de oameni cât mai valoroase [i mai bine motivate, astfel \ncât la final s` se ob]in` valorizarea cât mai bun` a acelor proiecte de business. |n ciuda tuturor acestor probleme, r`mânem \n linii mari un popor foarte antreprenorial, cel pu]in la nivelul aspira]iilor. Distan]a de la o idee sau o pornire antreprenorial` pân` la demararea \n condi]ii bune a unui proiect de afaceri este \ns` foarte mare, [i mul]i dintre românii care contempleaz` ideea de a deveni antreprenori r`mân \n aceast` contemplare, deoarece nu \n]eleg foarte bine toate implica]iile financiare sau de structur` organiza]ional` pe care trebuie s` le considere [i s` le rezolve, \nainte de a putea spune c` au creat premisele unei afaceri de succes. Ce e drept, nici nu exist` \n România (spre deosebire de multe alte ]`ri europene) o sus]inere guvernamental` sistematic` [i consistent` a start-up-urilor antreprenoriale. De fapt, \n ultima perioad`, constat`m cu regret c` ini]iativele antreprenoriale par a fi “penalizate” de guvern, prin taxe suplimentare de tipul impozitului minim obligatoriu [i altele asemenea.

Problema \n România nu este de fapt stimularea spiritului antreprenorial, care exist` \n propor]ii absolut suficiente, ci educarea antreprenorilor sau a celor care vor s` devin` antreprenori cu privire la \ntreaga palet` a implica]iilor unei activit`]i antreprenoriale, nu doar cu privire la poten]ialele beneficii materiale, ci [i la riscurile [i sacrificiile pe care un antreprenor este nevoit s` [i le asume de la bun \nceput [i apoi \n mod constant, pe toat` durata activit`]ii sale antreprenoriale. Biz

Biz

59

pasiune DE

GABRIELA ENESCU

Cum s` tr`ie[ti din pasiune |n 2007, o carte avea s` schimbe via]a a milioane de oameni [i s` \l transforme pe autorul s`u din workaholic \nr`it \n “omul care munce[te 4 ore pe s`pt`mân`”.

Tim Feriss

60

Biz

Cartea se nume[te “4HourWorkWeek” (S`pt`mâna de lucru de 4 ore), iar autorul este Tim Feriss, pe care anul trecut l-am \ntâlnit la LeWeb, \n Paris. De[i subtitlul c`r]ii – “Scap` de programul de la 9 la 5 [i tr`ie[te via]a visurilor tale” – sun` a self-help tipic american plin de sloganuri [i mantre de automotivare [i gândire pozitiv`, realitatea c`r]ii e alta. Aceasta con]ine nu doar povestea personal` a autorului (un exemplu de echilibru perfect \ntre munc` [i via]a personal`), ci mai ales un sistem clar, aplicabil, [i o re]et` de automatizare a muncii generatoare de venit care elibereaz` timpul pentru a tr`i via]a din pasiune, \ntrun mod cu adev`rat creativ. Po]i tr`i o via]` de milionar f`r` a avea neap`rat milioane \n cont.

Prima \ntrebare pentru Tim a fost: “Cum ]i-a schimbat cartea via]a?”. |n urm` cu câ]iva ani, când ajunsese s` munceasc` 18 ore zilnic pentru afacerea lui, a avut o revela]ie. De fapt, mai \ntâi a avut o c`dere nervoas` extrem`. A[a c` plecat, mai exact a disp`rut pur [i simplu, f`r` s` mai dea niciun semn de via]` timp de dou` s`pt`mâni. |n momentul \n care s-a \ntors, lucrurile mergeau de la sine.

Concluzia? Multe probleme de business sunt supraestimate. Lucrurile chiar pot merge pe sistem automat atunci când folose[ti modelul de business potrivit [i dac` porne[ti de la

alege cum s` tr`ie[ti FOTOGRAFIE DE PAWEL MICHALSKI

premisele corecte. Prima condi]ie este s` stabile[ti [i s` accep]i o marj` de pierderi acceptabile, bani pe care \i bugetezi din start ca pierderi.

Termenul de lifestyle design a devenit exponentul unui trend interna]ional c`ruia i se al`tur` \n fiecare an milioane de oameni.

S` munce[ti doar 4 ore pe s`pt`mân`, timp \n care s` po]i controla o afacere func]ional` astfel \ncât s` \]i r`mân` timpul [i banii pentru a face ce vrei – ce ]i-ai putea dori mai mult?

Sun` absolut fantastic. Dar cum e cu criza? Cu crahul ipotecilor, falimentele, [omajul, recesiunea? Culmea, se pare c` tocmai acest context a favorizat conceptul de lifestyle design. “Lucrez acum la o carte \n care tratez exact acest subiect. Cum po]i aplica principii de lifestyle design \n contextul global actual?”, spune Tim. “Situa]iile de turbulen]` [i haos \i fac pe oameni s` se gândeasc` la ce este cu adev`rat important pentru ei. Via]a chiar nu trebuie s` fie atât de al naibii de grea. gabriela.enescu@gmail.com

Alex G`van

Mereu \n vârf Alexandru G`van este alpinist [i fotograf, primul român care a escaladat vârfurile Gasherbrum I (8.080 m) [i Makalu (8.485 m). Pe 2 octombrie 2006, când a urcat pe Cho Oyu, a devenit cel mai tân`r alpinist român care a reu[it ascensiunea unui “optmiar”. |n ascensiunile sale, Alex nu folose[te masca de oxigen [i nu apeleaz` la ajutorul [erpa[ilor. Din 2005 se sus]ine financiar din public speaking, campanii de endorsement [i vânzarea de printuri fotografice \n edi]ie limitat` ale imaginilor realizate \n timpul expedi]iilor. Bugetele implicate de costurile expedi]iilor [i le acoper` din parteneriate corporate. Crede cu t`rie c` atâta timp cât faci ceva cu adev`rat bine, [i partea financiar` ajunge s` se rezolve la un moment dat. “Lucrurile extraordinare sunt f`cute de c`tre ni[te oameni obi[nui]i care au curajul de a \ndr`zni [i care, cel mai important poate, sunt nerezonabili când vine vorba de a[tept`rile pe care le au de la ei \n[i[i”, crede G`van. Pentru Alex, op]iunea unei vie]i tr`ite dup` principiile lifestyle design-ului \nseamn` expresia libert`]ii, a fi tu \nsu]i, fie c` ai o profesie liberal`, fie c` lucrezi pentru o corpora]ie: “Pentru c` fiind tu \nsu]i po]i oricând s` alegi.

Iar a alege, pentru mine, \nseamn` a alege mereu ceva care m` va duce cu un pas mai aproape de a deveni o versiune mai bun` a mea. {i asta \nseamn` implicare de 1.000%. Nu este loc pentru nimic mai pu]in de atât. Trebuie s` ne \nfrunt`m fricile (noi to]i le avem, f`r` excep]ie) [i s` nu ne l`s`m via]a canalizat` de ele”, adaug` el.

Biz

61

pasiune DE

GABRIELA ENESCU

Alin Totorean

Curajul schimb`rii Alin Totorean este autorul primei explor`ri solitare române[ti a de[erturilor australiene [i singurul român care a traversat, pe jos, de[ertul Atacama. A avut expedi]ii \n Mongolia, Turcia, India, Maroc, Bolivia, Chile, Australia, Etiopia. Pentru a se sus]ine financiar din pasiunea sa, a pornit de la o idee \n care a investit mul]i bani personali [i a trecut peste toate greut`]ile.

Atunci când nu e plecat prin lume, cea mai mare perioad` a timpului [i-o petrece prin ]ar`, \ntâlnindu-se cu publicul larg \n cadrul unor evenimente prin care \[i face cunoscute rezultatele aduse de pe teren. A publicat mai mult de 62 de articole \n reviste de specialitate, a avut 8 expozi]ii foto personale [i sute de proiec]ii multimedia \n [coli, facult`]i [i muzee. Când l-am \ntrebat pe Alin cum s-a schimbat via]a lui de când a decis s` treac` definitiv la a-[i urma pasiunea, mi-a r`spuns: “M-am schimbat ca om. Sunt mult mai lini[tit [i mult mai \mp`cat cu mine \nsumi. Sunt convins c` mi-am g`sit rostul \n lume, \n cele din urm`”. Se consider` un nomad [i crede cu t`rie c` orice persoan`, aproape indiferent de meserie, \[i poate urma pasiunea. Totul este s` ai curajul de a-]i schimba stilul de via]`, de[i când porne[ti pe un drum nou nimeni nu-]i garanteaz` c` vei [i ajunge la cap`t. “În jurul nostru mul]i se complac cu via]a pe care o duc. {tiu doar s` comenteze [i nu realizeaz` efortul pe care de multe ori e[ti nevoit s`-l faci pentru a-]i urma pasiunea. Îmi pare r`u pentru ace[tia, pentru c` trec prin via]` f`r` a-i sim]i gustul cu adev`rat”, conchide Totorean.

62

Biz

Majoritatea oamenilor, din care f`ceam parte [i eu, petrec mult prea mult timp convingându-se c` via]a trebuie s` fie grea, o resemnare \ntre 9 [i 5 \n fiecare zi \n schimbul unor weekenduri (câteodat`) relaxante [i al unor vacan]e de tipul «F`-o scurt` sau altfel e[ti concediat»”.

Discu]ia cu Tim este [i un punct de plecare pentru a introduce un termen nou \n limbajul curent. Denumit “lifestyle design” sau “poten]ialism” – cum \i zice Trendhunter.com – termenul define[te unul dintre cele mai \n vog` trenduri ale momentului. |nseamn`, practic, a o rupe cu modul tradi]ional de via]` [i a-]i urma pasiunile pentru a-]i \mplini adev`ratul poten]ial individual. Poate s` \nsemne prioritizarea c`l`toriilor, a hobby-urilor [i a pasiunilor personale mai presus de succesul profesional. Adic` visul oric`rui antreprenor online, artist, scriitor sau c`l`tor de meserie.

Sau, poate, visul oric`ruia dintre noi, dac` lu`m pu]in` distan]` fa]` de zgomotul zilnic pentru a ne asculta cu adev`rat dorin]ele.

alege cum s` tr`ie[ti

Care e profilul unui astfel de om?

Tim Feriss este prototipul perfect. El a dus acest concept aproape de perfec]iune, tr`ie[te zilnic \n acest spirit pe care l-a transformat \ntr-un trend mondial. Mii de oameni fac asta zilnic, \[i p`r`sesc birourile confortabile din corpora]ii pentru a \ncepe aventura unei vie]i \n care munca le e [i hobby. {i nu trebuie s` c`ut`m exemplele foarte departe. Oameni din România au f`cut-o ca pe o alegere con[tient`, calculat` [i perfect ra]ional`, chiar dac` la prima vedere pare incon[tien]` sau excentricitate.

Drago[ Roua, de exemplu, este ceea ce am numi un nomad digital. |n urm` cu doi ani [i-a vândut businessul [i a decis s` rea[eze echilibrul dintre business [i pasiune. Cum se sus]ine financiar? “Se pot genera venituri din consultan]`, din contracte pe termen scurt sau mediu. |n economia digital` sursele de venit pe autopilot sunt mult mai diversificate [i (\nc`) mult mai accesibile decât cele din economia tradi]ional`. Se pot face bani din publicitate, din servicii de gabriela.enescu@gmail.com

Christian }\r]\r`u

Marea hoin`real` Christian }\r]\r`u este canadian de origine român`. Timp de 15 ani a lucrat \n pozi]ie de senior management \n corpora]ii de top din Suedia, Olanda [i Canada. |n 2007, p`r`se[te lumea corporate pentru a str`bate m`rile lumii pe propriul iaht. De atunci, a traversat Oceanul Pacific de la San Diego \n Noua Zeeland` (20.000 km), a deschis Haiku Sushi & Wine Bar \n Swakopmund, Namibia, [i a scris o carte – “Meridianele T`cerii”.

L-am \ntrebat cum arat` via]a lui de acum fa]` de cea anterioar`, când avea un job sigur \ntr-o corpora]ie multina]ional`. R`spunsul s`u? “Este diferen]a \ntre un animal domestic [i unul s`lbatic. Cel domestic este prea s`tul s` fie treaz [i alert, este plictisit de moarte, pasiv [i apatic, pe când cel s`lbatic face foamea dac` nu caut`, este mai slab dar mai \n form`, mai agil [i atent, pentru c` nu-[i permite s` rateze o oportunitate. A[a m` simt eu azi, comparat cu via]a mea din era corporat`, ca s` spun a[a. Sunt mai expus elementelor, simt riscurile [i primejdiile din jurul meu, dar \n acela[i timp simt fiecare secund` din via]a mea, cu alte cuvinte, tr`iesc.” Christian vede conceptul de lifestyle design ca f`când parte dintr-o nou` revolu]ie cultural` \n care valorile materialiste vor fi abandonate pentru alte valori [i principii. Astfel apare o nou` na]iune, de “Global Souls”, oameni dincolo de c`l`tori [i nomazi, care apar]in mai multor locuri pe glob [i care amalgameaz` multe culturi \ntr-o singur` experien]`. Pentru ace[ti oameni, capitalul const` nu \n cifre \n cont, ci \n memoria bogat` \n experien]e unice.

Biz

63

pasiune DE

GABRIELA ENESCU

Br`du] Florescu

Libertatea de a tr`i Dup` 13 ani de munc` \n media [i publicitate, Br`du] Florescu a plecat din România cu scopul de a se dedica pasiunii sale pentru c`l`torie [i fotografie.

Din toamna lui 2009 locuie[te \n sud-estul Thailandei, pe insula Ko Pha Ngan, cunoscut` \n special datorit` petrecerilor Full Moon [i c`r]ii lui Alex Garland, “Plaja”. De atunci, a devenit treptat un model pentru cei care lucreaz` ziua \n corpora]ii [i viseaz` noaptea c` pleac` pe o insul` tropical`. Cum s-a schimbat via]a lui de când a plecat?

C`l`tore[te, face fotografii [i scrie despre c`l`torii pe blogul bradut-florescu.blogspot.com [i pe portalul AmazingRace.ro.

De curând a f`cut ocolul Thailandei pe o motociclet` cu ata[, stabilind “un mic record mondial”. Regret` c` nu a putut tr`i a[a \n propria ]ar`, pe care o percepe ca trecând printr-o criz` economic`, moral` [i spiritual`.

Crede c` cel mai sigur, dar [i cel mai greu e s` faci bani din ]ara \n care te afli. Gestul s`u – de a pleca dintr-o pozi]ie de senior management pentru o via]` total imprevizibil` – a fost v`zut de mul]i ca fiind cel pu]in excentric. Br`du] are \ns` alte argumente: “Sunt pu]ini cei care \n]eleg c` m-am oferit cobai pentru un experiment din care fiecare ar avea de câ[tigat ceva. Demersul meu e privit de multe ori cu superficialitate [i invidie. Am enorm de multe idei, de mult` energie [i de mult` pasiune.

Cu alte cuvinte, am cam luat-o razna :-)”, ne spune Br`du].

64

Biz

afiliere, din membership pl`tit, din vânzarea de e-book-uri sau alte tipuri de produse”, ne spune Drago[. |n concluzie, se face tranzi]ia de la “a avea” la “a fi”. Mergând la extrem, “a avea” define[te comportamentul de consum aproape obsesiv, dominat de ideea de a cump`ra [i a avea \n posesie obiecte. Iar expresia ei maximal`, \n zona de lux, este aceea a miliardarilor.

“A fi” se reg`se[te \n experien]`.

Nu \n posesie, ci \n a tr`i [i experimenta. {i \ncepe s` capete spa]iu, \n detrimentul lui “a avea”, când oamenii trec de la a cump`ra mai mult, mai repede, la a experimenta [i a ad`uga mai mult sens propriei vie]i. {i chiar \n experien]a brandurilor de lux – a tr`i ca un milionar nu \nseamn` neap`rat a avea avion propriu [i o flot` de ma[ini – ci a experimenta un lifestyle de milionar. Nu a avea, ci a tr`i. Sau, a[a cum zice Tim Feriss, “nu a câ[tiga neap`rat milioane, ci a duce o via]` de milioane”. Biz

management interviu DE

MARA GOJGAR, PR HR-CLUB

Dave Ulrich, partener [i cofondator al RBL Group, desemnat de BusinessWeek cel mai important guru \n management, a r`spuns \n exclusivitate provoc`rii Biz [i, prin intermediul \ntreb`rilor adresate de Mara Gojgar, de la HR-Club, a jucat pe rând rolul de CEO, director de resurse umane [i lider [i a dat sfaturi de eficientizare a proceselor organiza]ionale pentru fiecare dintre aceste pozi]ii.

HR dincolo de limite |n aceast` perioad` dificil`, care ar fi primele trei cerin]e pentru un CEO?

Un CEO, prin echipa sa de management, urm`re[te ca organiza]ia s` ating` un succes sustenabil. Resursele umane pot ajuta atingerea acestui obiectiv prin trei elemente cheie \ntr-o organiza]ie, talentul individual, capabilitatea [i cultura organiza]ional` [i leadership-ul.

Resursele umane pot [i trebuie s` se asigure c` organiza]ia de]ine num`rul optim de talente care s` asigure o evolu]ie sustenabil`. Acest lucru \nseamn` c` angaja]ii au competen]ele (abilit`]ile) necesare, d`ruirea (dorin]a) [i cunosc sensul (scopul) muncii lor. Recent am publicat lucrarea "The Why of Work" ("Sensul muncii"), care eviden]iaz` cât este de important ca angaja]ii s` fie con[tien]i de sensul, de impactul [i de importan]a contribu]iei lor la cre[terea organiza]iei.

De asemenea, CEO-ul a[teapt` ca HR-ul s` cl`deasc` o cultur` organiza]ional` puternic` [i care s` reflecte 66

Biz

identitatea organiza]ional` \n interiorul [i \n exteriorul organiza]iei. În al treilea rând, este de datoria HR-ului s` se asigure c` liderii din organiza]ie au competen]ele necesare pentru a-[i realiza sarcinile [i c` exist` lideri adev`ra]i la toate nivelurile companiei.

Atunci când HR-ul poate livra aceste trei rezultate, devine \n mod cert un facilitator care sus]ine succesul organiza]iei. Contribu]ia HR-ului nu reprezint` rezultatul \n sine, ci mijlocul prin care organiza]iile [i principalii stakeholderi ai s`i \[i ating obiectivele stabilite.

Clien]ii cump`r` mai multe produse, iar acest lucru cre[te cota de pia]`; investitorii cump`r` mai multe ac]iuni, iar acest lucru cre[te valoarea pie]ei.

Ce face HR-ul atunci cånd restructur`rile sunt inevitabile?

Restructurarea are de regul` dou` etape.

Directorul de resurse umane trebuie s` fie arhitectul acestor procese \n ambele faze.

Rolul esen]ial \l joac` CEO-ul cu viziunea

sa [i echipa de top \n a implementa cu succes aceast` viziune [i asigurând sustenabilitatea companiei. În prima etap`, de cele mai multe ori, focusul cade pe reducerea costurilor. În acest moment CEO-ul are nevoie s` ia decizii rapide pentru a se asigura c` ]ine costurile \n frâu. În cea de a doua etap`, aten]ia se \ndreapt` c`tre mut`ri care implic` oameni, informa]ii, idei [i experien]e inter [i intraorganiza]ionale.

Ce trebuie s` fac` sau s` nu fac` un director de resurse umane pentru a avea o influen]` pozitiv` asupra angaja]ilor?

Se \ntâmpl`, \n multe cazuri, ca, \n ciuda eforturilor pe care le depune HR-ul pentru a juca un rol strategic \n organiza]ie, s` nu reu[easc` s` ajung` la CEO a[a cum \[i dore[te. Odat` ce a devenit strategic, HR-ul trebuie s` fie influent.

Ca s` influen]eze cu adev`rat, profesioni[tii \n resurse umane trebuie s` cunoasc` afacerea \n cele mai mici detalii [i trebuie s` foloseasc` aceste informa]ii ca

interviu

s` \i ajute pe liderii organiza]iei s` \[i ating` obiectivele. Acest lucru se traduce \n faptul c` HR-ul trebuie s` gestioneze schimbarea, s` croiasc` cultura organiza]ional`, s` cl`deasc` talentul individual, s` antreneze liderii, s` creeze [i implementeze mereu practici de resurse umane inovative.

Influen]a personal` se cl`de[te pe \ncredere reciproc`, iar CEO-ul are \ncredere \n HR atunci c창nd depinde de [i se poate baza pe ac]iunile lui.

Au existat multe voci \n ultima vreme potrivit c`rora departamentul de resurse umane trece prin transform`ri semnificative. Cum se modific` func]ia departamentului de HR?

DAVE ULRICH, guru \n management

HR-ul, la fel ca [i celelalte func]iuni, finan]e, IT, marketing, juridic, se schimb` \n mod constant. HR-ul poate fi divizat at창t fizic, c창t [i conceptual \n procese de tranzac]ie [i de transformare.

Prin procesul de tranzac]ie, HR-ul gestioneaz` realizarea sarcinilor mai bine, mai repede, mai ieftin. Munca de transformare, \ns`, \ncepe acolo unde HR-ul ajut` la atingerea capabilit`]ilor individuale, organiza]ionale [i de leadership.

Profesioni[tii \n resurse umane competen]i vor fi implica]i consistent \n conversa]ii [i decizii cheie referitoare la dezvoltarea organiza]iei. Orice perspectiv` a HR-ului nu trebuie v`zut` izolat, ci \ntr-un context al`turi de alte practici [i sisteme integrate. Este deosebit de important s` ne concentr`m asupra viitorului, nu asupra trecutului, s` \nv`]`m cele mai bune practici \n HR [i apoi s` le utiliz`m \n viitor. HR-ul trebuie s` se preocupe constant ca practicile de resurse umane s` fie aliniate la obiectivele de afaceri, s` fie integrate [i inovatoare. Resursele umane vor continua s` joace un rol esen]ial \n a ajuta organiza]iile s`-[i ating` obiectivele. Biz

Biz

67

management DE

OVIDIU NEAGOE

Resursele umane [i lec]ia eficien]ei Peste 80% dintre departamentele de resurse umane ale companiilor au avut pe primul trimestru al anului 2010 un buget de sub 50.000 de euro, direc]ionat \n cea mai mare parte c`tre programe de training [i recrutare C`pitanii companiilor din mediul de afaceri local au ales s` predea o lec]ie de eficien]` departamentelor de resurse umane, puse [i \n primul trimestru al anului 2010 s` strâng` cureaua. Direc]ia banilor din bugetele pentru HR: programe de training [i dezvoltare profesional`, logistic` – certific`ri [i \nregistrarea permiselor de munc` – [i recrutare, dup` cum arat` un studiu realizat de asocia]ia speciali[tilor \n resurse umane HR-Club, \n colaborare cu firma de cercetare Daedalus Millward Brown.

Studiul arat` c` doar 18,6% dintre companiile respondente au beneficiat, \n primul trimestru al acestui an, de un buget de resurse umane mai mare de 50.000 de euro, \n timp ce, la polul opus, 19,3% au avut un buget sub 5.000 de euro. Un procent de 6,2% dintre organiza]iile participante la studiul realizat de HR-Club au precizat c` au alocat un buget cuprins \ntre 30 [i 50.000 de euro, 9,2% – \ntre 20 [i 30.000 de euro, 15,6% – 10-20.000 de euro [i 15,5% – \ntre 5.000 [i 10.000 de euro.

Chiar dac` o treime dintre companii au alocat un buget mai mic de 200 de euro pentru fiecare angajat, principala direc]ie pe care a urmat-o bugetul departamentelor de HR a constat \n programe de training [i dezvoltare personal`. “În general, bugetele de training sunt dintre cele mai costisitoare deoarece se m`resc propor]ional cu num`rul de angaja]i ai companiei [i trebuie repetate [i continuate mai mult sau mai pu]in \n fiecare an”, 68

Biz

spune Sorin Faur, coordonatorul departamentului de resurse umane al companiei BDO România pe zona Balcani.

ANTRENAMENT PENTRU CRE{TERI Dac` unul dintre principalele efecte ale crizei economice a fost internalizarea programelor de training, o alt` tendin]` scoas` la iveal` de

studiu este platforma e-learning, la care au apelat 40,1% dintre responden]ii studiului. |n ciuda sc`derii cererii pentru programe de training resim]ite de companiile furnizoare, nici externalizarea serviciilor de training nu a fost omis` de reprezentan]ii departamentelor de resurse umane, peste 66% dintre ace[tia men]ionând c` au alocat buget [i pentru programele de training externe.

Programele MBA reprezint` o modalitate restrâns` de dezvoltare a angaja]ilor: doar 11,9% dintre companiile respondente au investit \n astfel de cursuri pentru salaria]i. |n ceea ce prive[te programele de trai-

ning, 6% dintre [efii departamentelor de resurse umane au ales s` investeasc` \n astfel de programe de dezvoltare profesional` peste 50% din bugetul de HR, \n timp ce 28% dintre ace[tia au cheltuit pân` \n 50% din buget, iar 63% dintre responden]i au investit \n training pân` la 20% din bugetul alocat resurselor umane. “Nu trebuie s` uit`m c` suntem \ntr-un mediu economic foarte competitiv [i c` venim dup` o perioad` de 2-3 ani de recrut`ri furibunde, ceea ce \nseamn` oameni care nu au ajuns \nc` la maturitate profesional` deplin` [i \n care trebuie investit \n continuare”, continu` Sorin Faur, care precizeaz` c` beneficiaz` de un buget de peste 300.000 de euro.

O alt` dovad` a consolid`rii companiilor din ]ar` sunt recrut`rile, care \ncep s` \[i fac` loc pe lista de priorit`]i a angajatorilor.

Astfel, pentru 87,1% dintre responden]ii studiului realizat de HR-Club, principala destina]ie a bugetului de resurse umane a fost repornirea motoarelor ma[in`riei de recrutare. Dac` \n primul trimestru al anului 2009 directorii departamentelor de resurse umane au alocat 28,4% din \ntregul buget recrut`rilor, \n aceea[i perioad` din 2010 procesul de absorb]ie a noilor angaja]i \n cadrul organiza]iei beneficiaz` de 34,4% din bugetul de resurse umane.

“Este, mai degrab`, vorba despre acoperirea pozi]iilor cheie r`mase libere, de \nlocuiri de personal [i de reechilibrarea schemelor de personal”, adaug` Sorin Faur. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE AUTO Jaguar cu sânge proasp`t pag. 69

Jaguar cu sânge proasp`t

LANSARE Savoy: Renovare de 5 stele pag. 71 RUGBY Interviu: Florin Matei, FRR pag. 72-73

La 75 de ani, mul]i se gândesc cum s`-[i petreac` lini[ti]i “anii de aur” ai vie]ii. Pentru Jaguar \ns`, aniversarea de 75 de ani reprezint` momentul \ntineririi. A[a a ap`rut Jaguar XKR 75, care va fi produs \n... 75 de exemplare.

Potrivit directorului Jaguar Cars, Mike O'Driscoll, modelul va oferi “exclusivism, \ncântare [i o parte din

mo[tenirea Jaguar”. Inginerii au lucrat pentru a spori puterea [i cuplul motorului Jaguar de 5 litri pân` la 530 CP [i 655 Nm. Viteza maxim` este limitat` electronic la 280 km/h, iar accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 4,4 secunde. Pentru sporirea stabilit`]ii la viteze mari, au fost f`cute \mbun`t`]iri aerodinamice:

un splitter fa]`, praguri aerodinamice laterale [i un spoiler spate.

De altfel, calibr`rile finale s-au f`cut \n parteneriat cu programul Jaguar de sporturi cu motor.

Comenzile pot fi f`cute din iulie \n Marea Britanie, pre]urile \ncepând de la 85.500 de lire sterline, livr`rile urmând s` fie f`cute \n octombrie. Biz

Biz

69

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

APEL LA ELEGAN}~ Nu mai este o noutate pentru nimeni c` telefonul mobil este o pies` important` din puzzle-ul vestimentar, care trebuie s` \mbine rafinamentul cu utilitatea. Pentru profesioni[tii care caut` \n telefon atât un dispozitiv de eficientizare a muncii, cât [i un accesoriu la mod`, Versace a lansat noul terminal mobil Versace Unique, care \ncorporeaz` tehnologie LG Electronics.

Renumita cas` de mod` lanseaz` astfel primul terminal mobil de lux cu ecran tactil, care prezint` un num`r mare de func]ii multimedia \ncorporate. Telefonul este asamblat manual \n Fran]a, iar partea frontal` este finisat` cu ceramic` [i are aplicat` o ram` din aur de 18 K. Spatele elegantului dispozitiv este acoperit cu piele prelucrat` manual, iar ecranul din cristal este imposibil de zgâriat. Carcasa de lux a terminalului dezv`luie o lume a tehnologiei avansate, care garanteaz` o interfa]` unic` \ntre realitate [i tehnologie, design [i utilitate.

Spectacol din alt film Pân` la \nceputul lunii septembrie, iubitorii de filme din ]ar` nu se mai duc la cinematograf, cele mai bune filme vin la direct la ei.

Cum? |n cadrul campaniei “Operation Kino Caravana filmelor TIFF”, care pân` \n toamn` va poposi \n Bra[ov, Bac`u, Piatra Neam], Alba Iulia, Re[i]a [i Timi[oara. Printre filmele vedet` se num`r` produc]ia premiat` la Cannes “Paris je t'aime”, “Antichrist” [i anima]ia “Ponyo”.

D~RNICIE PENTRU SPECTATORI Iubitorii de teatru sunt a[tepta]i la Teatrul Na]ional din capital` pentru \nc` o reprezenta]ie a piesei “Egoistul”, de Jean Anouilh, tradus` [i regizat` de Radu Beligan. |n pies`, personajele care prind via]` sub ochii spectatorilor sunt apropia]ii unui dramaturg din secolul XX, care nu vor s` beneficieze de cuno[tin]ele [i filosofia de via]` a autorului, ci de avu]ia acestuia. Comedia trateaz` cu o viziune cinic` moartea [i via]`, generozitatea [i egoismul, boala [i s`n`tatea. |n “Egoistul”, personajul principal scrie o pies` la presiunile unui bun amic [i chiar la repro[urile amantei, dup` ce asist` neputincios la e[ecul propriilor copii. Autobiografia lui Anouilh reprezint` pentru iubitorii de teatru ocazia s`-l vad` pe maestrul Beligan [i \n rolul de regizor, nu numai \n calitatea de actor uria[.

Un Martini muzical

DIMINE}I PASTELATE Se spune c` o zi bun` se cunoa[te de diminea]`. Dar din ce ar trebui s` fie compus portretul unui \nceput de zi pentru un angajat \n plin` criz` economic`? |n afar` de o cafea fierbinte [i savuroas`, o activitate relaxant` pare perfect` pentru \nceputul unei zile pline de provoc`ri la serviciu. Furnizorul de programe de training [i consultan]` HR Skill Team Consulting & Training propune “Dimine]ile de pictur`”, un curs desf`[urat \n natur`, unde iubitorii de art` [i nu numai \[i pot savura cafeaua [i pot picta sub \ndrumarea atent` a unui artist plastic. Cursul se desf`[oar` la cerere. Pictorilor de ocazie le sunt puse la dispozi]ie ustensilele necesare [i un halat cu care s` \[i acopere hainele de serviciu, contra sumei de 30 de lei. Iubitorii de pictur` sau de relaxare \n aer liber pot astfel nu doar s`-[i \ncarce bateriile pentru o zi de lucru, ci [i s` \[i pun` \n valoare talentul sau s` \nve]e tainele picturii.

70

Biz

Splendoare acustic` \n public. Pe scurt, aceasta este re]eta unei seri cu muzic` de calitate pentru publicul din capital`, cu ocazia concertului Pink Martini, parte din turneul de promovare a albumului “Splendor in the Grass”. Evenimentul are loc pe 17 iulie, \n cadrul festivalului Ciuc Summer Fest 2010. Pe lâng` piesele de pe cel mai nou album, “miniorchestra” va cânta [i piesele care i-au consacrat, precum “Hey Eugene”, “La Soledad” sau “Una notte a Napoli”. |n aceea[i zi, vor mai urca pe scen` [i trupe române[ti ca Brun Conspiracy, Kumm [i Les Elephants Bizarres.

lansare

Renovare de 5 stele Dup` o investi]ie de 100 de milioane de lire sterline \ntr-un proiect de renovare demarat \n anul 2007, hotelul Savoy din Londra \[i va redeschide por]ile din toamna acestui an.

De la \nceputul lunii august, turi[tii care \[i doresc s` viziteze capitala Angliei [i s` stea la renumitul hotel Savoy vor putea rezerva una dintre cele 286 de camere [i apartamente, pe care le vor putea ocupa din 10 octombrie, când Savoy se va redeschide oficial. Ferestrele opulentului hotel ofer` o priveli[te panoramic` asupra Tamisei, iar camerele sunt locul perfect \n care turi[tii pot savura celebrul ceai de la ora 5. De renovarea hotelului s-a ocupat renumitul designer PierreYves Rochon. Designul p`streaz` arhitectura [i stilul edwardian ale cl`dirii inaugurate \n 1889, elementele ad`ugate mai târziu de arhitectul Thomas Collcut, precum [i stilul Art Deco introdus \n anii ’20.

Printre celebrit`]ile care s-au sim]it ca acas` \n hotelul londonez s-au num`rat Marilyn Monroe, Frank Sinatra, The Beatles, Jimi Hendrix sau fostul pre[edinte american Harry Truman. |n plus, din camerele hotelului Savoy, Claude Monet [i James Whistler au pictat apele tulburi ale Tamisei. Biz

Biz

71

life interviu DE

CRISTIAN CHINA-BIRTA

Florin Matei, secretarul general al Federa]iei Române de Rugby, vorbe[te despre acest sport cu o pasiune care te molipse[te. Dar este [i foarte realist, chiar dur, cu “garda veche”.

“|n rugby e ca \n afaceri“ Domnule secretar general, v` [tiu un om direct, a[a c` haide]i s` \ncepem cu ce nu e bine \n rugby-ul românesc.

A[a e [i bine, \ntâi munca [i pe urm` distrac]ia (râde, n.r.). Ce m` nemul]ume[te pe mine e faptul c` nu am reu[it s` \i fac pe oameni s` fie mai profesioni[ti [i mai responsabili. Îns`, de acum \ncolo, fondurile care vin de la International Rugby Board (IRB) vor fi folosite pân` la ultima centim` pe partea de dezvoltare. Vom crea o matrice pe care o vom propune cluburilor [i cu care target`m tinerii, pentru c` noi, la Federa]ie, credem cu t`rie c` ei reprezint` viitorul rugby-ului românesc.

Rugby-ul \n multe zone din ]ar` se identific` de obicei cu o singur` persoan`, ceea ce nu este normal. Trebuie s` \i \nv`]`m pe oameni s` creeze structuri, un sistem pe baza c`ruia s` func]ioneze clubul, cu management, marketing, promovare, tot ce trebuie.

Acum majoritatea sunt cluburi 72

Biz

bugetare, care practic stau cu mâna \ntins` c`tre banii de la stat, dar statul nu mai are de unde s` dea, iar dac` nu ai o strategie clar` te duci \n jos, indiferent de ce ai f`cut \n acest sport sau câ]i ani de rugby ai \n spate. Amintirile astea sunt foarte frumoase [i ne recomand`, numai c` \n momentul \n care intri pe teren [i joci \mpotriva Georgiei sau a Uruguayului nimeni nu ]ine cont de tradi]ia pe care o ai \n rugby. Pe teren \]i ar`]i valoarea pe care o are genera]ia respectiv`. {i atunci nu putem decât s` ne respect`m predecesorii, dar s` privim spre viitor. Or viitorul nu putem s` \l construim decât cu oameni care au o alt` deschidere [i o alt` mentalitate. Altfel suntem condamna]i la pieire.

Exist` din ce \n ce mai multe voci care spun c` antrenorii sunt o mare

juc`torii afla]i la final de carier` [i care vor s` devin` antrenori.

Federa]ia d` ni[te bani astfel \ncât omul acesta s` fie mul]umit [i s` se apuce s` construiasc` echipe de copii.

Pân` acum, aten]ia Federa]iei era \ndreptat` c`tre echipa na]ional`. Evident c` a[a va fi \n continuare, dar nu trebuie s` juc`m totul pe aceast` carte, trebuie s` construim de la nivel de copil de 8 ani pân` la nivel de juniori mari, s` punem totul pe ni[te principii noi. Noi trebuie s` folosim tradi]ia pe care o avem, poten]ialul imens care exist` la noi pentru acest sport, infrastructura pe care o avem, campionatul acesta, bun, r`u, cum este. Vrem ca la jum`tatea anului viitor s` avem cel pu]in 10.000 de juc`tori de rugby licen]ia]i, cam cât aveam \n 1989.

problem` a rugby-ului românesc.

Categoric! De aceea facem eforturi pentru a schimba ceva [i aici. Vrem s` d`m burse federale pentru

Cum face]i rost de bani la Federa]ie?

Sunt cam patru direc]ii de unde vin banii. În primul rând e

rugby FOTOGRAFII DE VALI MIREA

programul pe care \l avem cu IRB, unde primim finan]are pe \nalt` performan]`, adic` dac` nu ne calific`m la Cupa Mondial` nu primim bani, [i pentru programele de dezvoltare, bani care reprezint` 30-40% din bugetul total. Dup` care, ca orice federa]ie, primim bani de la bugetul de stat, tot cam 30-40% din bugetul total. Mai avem alte surse, parteneri tradi]ionali sau parteneri noi. Acum \ncerc`m s` dezvolt`m [i partea de vânzare de materiale promo]ionale, suntem la \nceput, \nc` suntem pe minus, dar sunt convins c` \n maximum doi ani vom avea [i din aceast` direc]ie satisfac]ii materiale. Mai e [i vânzarea de bilete, dar acolo pre]urile sunt modice, pentru c` vrem s` atragem cât mai mult` lume la stadion. Ca sum` total`, suntem undeva pe la 1,5 milioane de euro pe an. Spre compara]ie, Federa]ia Italian` are 63 de milioane de euro pe an.

Noi, noua conducere a Federa]iei, am mo[tenit o datorie foarte mare pe care undeva spre sfâr[itul anului o aducem \n punctul zero. Practic, marile datorii pe care le aveam le-am stins, mai avem acum o datorie de 2,5 miliarde la bugetul asigur`rilor de stat, care cu tot cu penaliz`ri se duce undeva la 5 miliarde, dar \n]eleg c` este acum preg`tit` o ordonan]` de guvern care spune c`, dac` \]i pl`te[ti integral datoria, e[ti scutit de penalit`]i. A[a c` a[tept`m ordonan]a, avem banii preg`ti]i ca s` fim \n regul` [i cu statul român.

Ofensiva de promovare a rugby-ului românesc [i a Federa]iei este o strategie sau doar o \ntâmplare?

Avem un plan de dezvoltare bine \nchegat \n aceast` direc]ie. Am \ncercat s` deschidem Federa]ia c`tre toat` lumea, c`ci pân` acum era perceput` ca un club \nchis, unde numai cu greu puteai intra. Am relansat rela]ia cu presa, am avut extraordinarul succes cu implicarea bloggerilor \n promovarea rugby-ului românesc, o idee excelent` a directorului de comunicare Lucian Lorin, bloggeri care au creat o galerie condus`, absolut fantastic, de un profesor universitar (Marius Matache, n.r.), discut`m despre \nfiin]area Clubului Suporterilor, bulg`rele a \nceput s` se rostogoleasc` [i asta ne bucur` enorm.

“Investi]i \n rugby!

Dac` v` implica]i \n rugby, [i afacerile dumneavoastr` vor prospera!”

Pentru c` sunte]i secretar general al Federa]iei Române de Rugby, adic` omul cu managementul, transmite]i un mesaj pentru cititorii Biz, care sunt [i oameni de afaceri.

Florin Matei, secretarul general al FRR

Investi]i \n rugby! Dac` v` implica]i \n rugby, [i afacerile dumneavoastr` vor prospera. Pentru c` rugby-ul este un sport care limpeze[te mintea, \n care trebuie s` dai dovad` de b`rb`]ie, de sacrificiu, \n care \ntr-o frac]iune de secund` trebuie s` iei cea mai bun` decizie. E ca \n afaceri. Biz

Biz

73

Biz 200 colec]ie

DE COPERTE |N 10 ANI DE AFACERI La \nceput a fost Biz. Dup` 10 ani [i 199 de edi]ii cu care prima revist` de business din ]ar` a dat de fiecare dat` ora exact` \n mediul de afaceri, echipa Biz este preg`tit`, pentru num`rul aniversar 200, \n cadrul unui experiment original, s` probeze relativitatea timpului [i s` mai scrie un capitol din istoria presei scrise: realizarea unei reviste bilunare \n 48 de ore. Cu aceast` ocazie special`, v` invit`m \ntr-o c`l`torie pe firul istoriei economiei, \n care s` viziona]i cele mai relevante evenimente punctate de articolele de fond din ultimii 10 ani ale revistei Biz. 74

Biz

Biz 200

Biz

75

Biz 200 colec]ie

76

Biz

Biz 200

Biz

77

Biz 200 colec]ie

78

Biz

Biz 200

Biz

79

Biz 200 colec]ie

Povestea Biz continu`...

Revenim \n septembrie cu noi idei editoriale, evenimente de top [i proiecte inovatoare.

80

Biz