Biz 311

Conținut INTERACTIV asigurat de:

agenție de producție creativă

Nr. 311 • 15 iulie ­– 5 septembrie 2017 • 14 lei

MUZICA E VIAȚA LUI, DAR ȘI UN BUSINESS PRIN CARE A COLABORAT CU PESTE 90% DINTRE ARTIȘTII ROMÂNIEI

MOGA BUSINESS feat.

Nr. 311

editorial

www.revistabiz.ro

Despre percepții și prejudecăți Ne place să punem etichete. E mai

simplu așa, mai ales când nu cunoști prea bine sau nu prea înțelegi ce se întâmplă, pui o ștampilă și, gata, ai închis sertarul, ai o părere sau cel puțin așa crezi. Partea frumoasă este însă când mergi mai departe de etichete și începi să descoperi mai mult, când începi să vezi ce se află dincolo de simple catalogări și suprafața primară a lucrurilor. Aici intervine frumusețea rolului de jurnalist, asta dacă vrei să faci cum se cuvine meseria asta și mai ales dacă nu îți dorești să pici în capcana esențializării și a căutării senzaționalului de dragul audiențelor fantastice. Întotdeauna am fost de părere că o poveste bună are nuanțe, nu e doar alb și negru, mai e și gri pe alocuri, poate și ceva roz, uneori nuanțe mai pale, alteori mai fosforescente. Depinde de situație, personaj, întâmplare. Și, de cele mai multe ori, o poveste bună surprinde, te ajută să vezi dincolo de aparențe, să vezi ceva ce poate nu ai observat până atunci. Și mai cred ceva, o poveste bună poate demonta prejudecăți. Nimic nu-mi displace mai mult decât să văd oameni care gândesc în șabloane, cu idei preconcepute pe care construiesc apoi întregi teorii legate de lumea înconjurătoare și tot ce se întâmplă, teorii ale conspirației, teorii ale eșecului și mai ales teorii ale succesului, de obicei, ale succesului altora. De câte ori nu ați auzit explicații de genul: „Lasă, că știu eu de ce X a avut succes”? „I s-a oferit de-a gata, cineva l-a ajutat, l-a împins, a avut șansă, așa a fost contextul.” Tot felul de explicații ce țin de factori externi și mai puțin de cât de mult a muncit omul ăla, cum și-a creat oportunități și a crezut primul în șansa lui.

Am făcut această scurtă introducere deoarece vă provoc să descoperiți în pa­ ginile acestui număr un personaj pe care vi-l prezentăm într-un context diferit de cele în care a fost conturat până acum. Am stat de vorbă nu doar cu muzicianul și producătorul sau vedeta TV, ci mai ales cu antreprenorul și omul de business Marius Moga și am fost plăcut surprinsă de această latură a personalității lui pe care vă invit să o descoperiți alături de alte câteva articole care pot fi o bună sursă de inspirație printre lecturile acestei veri. Las aici doar câteva nume: Mike Horn, unul dintre cei mai mari exploratori ai timpurilor noastre, o personalitate absolut fantastică și un exemplu de curaj și tărie de caracter; Albrecht Hornbach, a cincea generație în businessul de familie Hornbach, și Andrew Verbitsky de la Airbnb, unul dintre businessurile fenomen ale momentului. Nu în ultimul rând, avem câteva pagini de conținut interactiv, asigurat de GT. Restul vă las să îl descoperiți singuri.

Redactor-șef Marta Ușurelu Redactor-șef adjunct Gabriel Bârligă Director editorial Biz Loredana Săndulescu Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Alexandru Ardelean – finanțe, companii Ovidiu Vitan – internațional Alexandru Rădescu – tehnologie Jurnaliști Oana Voinea – finanțe, companii Lelia Petrescu – companii Doriana Matei – antreprenoriat Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotografi Vali Mirea Marian Timofte Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Layout Liliana Bogdan Prelucrare foto & prepress Aurel Șerban Producție și distribuție Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea Șerban Vodă 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, București – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro ISSN 1454-8380

Loredana Săndulescu, director editorial Biz 2

Tipografie

agenție de producție creativă

agenție de producție creativă

sumar

10

Muzică & business

Cu peste 500 de piese create din 2003 încoace și prezențe constante pe radio, TV și în clasamentele muzicale ori la la decernările anuale ale premiilor, DeMoga Music este un business solid pe care Marius Moga l-a construit cu o perseverență și viziune rar întâlnite în industria muzicală autohtonă.

DIN SUMAR 02 Editorial 0 6 Start 10 Cover story 22 T ech 33 Industry Leaders 40 Strategie 4 4 Antreprenoriat 5 4 Finanțe 70 Life

COVER STORY

22

TECH

Ingineria salvează România

Giganți globali ca Nokia sau Bosch, dar și companii locale care atacă piețele externe, ca Bitdefender, fac cercetare-dezvoltare în România, care are astfel șansa de a trece la nivelul următor în domeniul tehnologiei de vârf.

33

INDUSTRY LEADERS

Printul prinde viață

Când granița dintre offline și online aproape dispare, brandurile trebuie să știe să combine creativ digitalul cu realul. Este exact domeniul în care excelează GT – Agenție de producție creativă, prin inovație, creativitate, dar și experiență și strategie.

40 COPERTĂ

MOGA feat.

BUSINESS

Foto copertă: Vali Mirea

4

INTERVIU

Antreprenoriat la a cincea generație

L-am întâlnit la Albrecht Hornbach, președintele Consiliului de Administrație al Hornbach Management AG, la fix 10 ani de la deschiderea primului magazin deschis în România, pentru o discuție despre managementul unei afaceri de familie și provocările antreprenoriatului românesc.

start

START

Foto: © Kantver / Dreamstime.com

CARDUL FACE LUMINĂ ÎN ECONOMIE 8 din 10 români sunt de părere că pot lupta împotriva economiei gri cu ajutorul plăților electronice. Soluția pe care ei o văd este acceptarea, la scară largă, a plăților cu cardul. Ar putea fi acesta un mod de a lupta contra economiei nefiscalizate. de Alexandru Ardelean

6

4 din 5 respondenți își doresc să plătească

mai des cu cardul, ca soluție de a combate economia subterană, în timp ce jumătate dintre aceștia cred că ar trebui introdusă obligația de a deține un terminal POS pentru comercianți. 8 din 10 români sunt de părere că economia subterană poate fi combătută și prin solicitarea chitanței.

Sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Percepția asupra economiei gri în România” comandat de MasterCard și realizat de Ipsos. „Marea majoritate a românilor sunt conștienți de impactul negativ pe care îl are economia gri asupra finanțelor publice și, automat, asupra nivelului de trai. Ei își doresc să ajute autoritățile publice să lupte împotriva economiei

subterane și consideră că plățile electronice sunt un mod prin care pot limita efectele economiei nefiscalizate.

Astfel, ei vor să plătească mai des cu cardul. Și, ca să poată face acest lucru, ei își doresc mai multă transparență atât din partea autorităților, cât și din partea comercianților”, a spus Cosmin Vladimirescu, General Manager la MasterCard România.

Studiul s-a desfășurat în România, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia. A fost realizat prin intermediul unui chestionar online, pe un eșantion de 806 de respondenți, cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani, în luna februarie.

start

CITY-UL NU CREDE ÎN BREXIT de Oana Voinea În ciuda Brexitului, Londra rămâne centrul financiar al Europei, iar

City-ul londonez va fi în continuare un loc deschis, atractiv pentru afaceri, spune The Lord Mayor of the City of London, Andrew Parm­ ley. „În primul rând rămânem deschiși pentru oamenii talentați din toată lumea, care vin în Londra și au făcut City-ul să fie ce este astăzi”, a declarat Andrew Parmley, la conferința la conferința cu tema „The City of London as a financial centre after UK exit from EU”, organizată la BNR. Lord Mayor a arătat că negocierile pentru Brexit vor fi foarte dificile, astfel că reprezentanții City-ului din Londra a identificat trei cerințe care să mențină sectorul serviciilor financiare puternic pentru Europa – deschiderea pentru oamenii talentați, realizarea unui acord cu UE pentru ca Londra să rămână aproape de partenerii din piața UE și negocierea unui aranjament de tranziție care să permită ca schimbările să se implementeze astfel încât să nu afecteze companiile și să nu existe șocuri pentru Uniune în piața de capital. „Vreau să cred că români tineri și deștepți pot să vină să lucreze în City-ul din Londra cu minime bariere birocratice de trecut. La fel, aș vrea să mă gândesc că și românii vor ura bun venit britanicilor aici.

Drumul trebuie să rămână deschis în beneficiul ambelor părți”, a spus Andrew Parmley. Acesta a menționat că este în interesul tuturor ca centrul cel mai important al Europei să continue să fie puternic și chiar dacă vor dispărea niște locuri de muncă care se vor duce la piața unică și vor pleca din Londra, este importat ca City-ul să nu resimtă alte efecte negative. „Poate sună a clișeu, dar plecăm din Uniunea Europeană, nu plecăm din Europa”, a spus Andrew Parmley.

The Lord Mayor of the City of London, Andrew Parm­ley

8

GUSTURI KEBUNEȘTI de Ovidiu Neagoe Radu Tănase, antreprenorul din spatele

brandului Calif, a lansat restaurantul Condimental, care își propune să rescrie regulile din domeniul fast-food.

Ce este un kebun? O idee care vrea să schimbe regulile jocului din fast-food. Kebun, un kebab reorientat, este preparatulvedetă al noului restaurant Condimental de Calif, deschis chiar în centrul Bucureștiului.

Pare a fi un kebab la cutie, dar, de fapt, este o gustare delicioasă, unică și în același timp sănătoasă, fiindcă la Condimental a fost eliminată complet baia de ulei. Cartofii, chiar dacă vor arăta la fel de bine, sunt copți cu un strop de ulei în cuptoare ce înglobează tehnologie de ultimă oră. Chifteluțele de falafel sunt crocante și aurii, iar miezul moale garantează că produsul își păstrează proprietățile nutritive.

Pe lângă cele nouă variante de kebun, iubitorii produselor Calif vor putea regăsi în meniu și preparatele favorite, dil kebab, mâncarea gătită sau deserturile. La Condimental de Calif nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării. Designul meniului este explicit, ambalajele au de asemenea un design deosebit, sunt atent calibrate gramajelor și îți „comunică” ce mănânci. Și, ca să nu se piardă prea mult timp la coadă, au fost amplasate două stații de servire, care asigură eficientizarea fluxului de lucru. „În primul rând am dorit să deschidem un restaurant în care oamenii să se simtă bine indiferent dacă vin pentru o vizită scurtă sau servesc masa alături de prieteni. Încă de la intrare constați că aromele sunt discrete, dar suficient cât să fie îmbietoare. Vizita în restaurant este gândită și testată pentru a ne asigura că timpul lucrează în favoarea noastră”, potrivit reprezentanților Condimental de Calif.

industria muzicală

MUZICĂ &BUSINESS Cu peste 500 de piese create din 2003 încoace și prezențe constante pe radio, TV și în clasamentele muzicale ori la la decernările anuale ale premiilor, DeMoga Music este un business solid pe care Marius Moga l-a construit cu o perseverență și viziune rar întâlnite în industria muzicală autohtonă. de Loredana Săndulescu foto: Vali Mirea Nu se regăsește în toate etichetele care i-au fost atribuite și nici

nu se consideră vreun geniu, crede că în proporție de 90% a contat munca, foarte multă muncă, și deviza că, dacă vrei să ajungi repede undeva, te duci singur, dacă vrei să ajungi departe, te duci în echipă. Marius Moga a ales a doua variantă, pentru că și-a dorit mai degrabă departe, decât repede. Și cu siguranță l-a mai ajutat ceva - baza solidă din familie, educația. Când a avut succes pe radio cu primul hit, și-a sunat tatăl să se laude, iar reacția acestuia a fost: „Eh, în șase luni trece, dacă o ții așa zece ani poți să îi zici carieră”. Și o tot ține. Bineînțeles că, la vremea aceea, reacția tatălui l-a enervat, dar acum, la 35 de ani, zâmbește și se bucură că nu i-a spus „Bravo, ești tare”, căci ar fi riscat să se îmbete cu apă rece, să creadă că nu mai e nevoie să compună nimic și că poate trăi 30 de ani dintr-o singură piesă.

OMUL DE BUSINESS Când i-am spus că vorbește mai mult ca un antreprenor decât ca un artist, nu m-a contrazis și nici nu a părut surprins, din contră, a subliniat: „Sunt un compozitor de succes și un antreprenor de succes, după 14 ani în care am crescut o companie în care strategia de la bun început nu a fost să fac profit imediat, scopul meu a fost mereu mult mai presus de atât, să cresc povești de succes și mi-a prins bine”.

10

industria muzicală

De 14 ani, DeMoga Music se poziționează puternic pe zona de publishing, respectiv de firmă care îți administrează drepturile, te învață ce e mai bine pentru tine ca autor și te protejează. În plus, până la momentul acesta, peste 90 la sută dintre artiștii din România au lansat piese produse și compuse în studiourile DeMoga Music, iar realizarea este cu atât mai mare cu cât mulți dintre ei au debutat cu piese create de echipa DeMoga, care i-au consacrat și i-au poziționat în lista artiștilor de succes. În ceea ce privește predilecția pentru un gen muzical sau altul, fondatorul DeMoga punctează de la bun început că el și echipa lui sunt orientați către aproape toate genurile muzicale, de la pop, dance, EDM, până la hiphop, rap, chiar și muzică rock. Fiecare dintre producătorii și compozitorii DeMoga are o identitate muzicală proprie. De exemplu, Adrian Klein este un producător foarte bun pe genul pop și un autor talentat și foarte muncitor. Ciprenko produce beat-uri în zona popdance, a produs piese în limba română care au stat luni de zile în topuri. Alex Parker este în zona de tropical, dance, EDM, cu sound de muzică de festivaluri internaționale. Ro­ bert Toma a compus multe hituri și este unul dintre talentele descoperite în prima tabără

Parcursul antreprenorial a început în 2003, când a creat stu­ diourile DeMoga Music. Avea atunci 20 și un pic de ani și cunoscuse deja succesul, prin muzica produsă și compusă de el, care se auzea pe toate posturile de radio, te­leviziunile muzicale, în toate cluburile și intra în toate clasamentele muzicale. Inițial, a pornit din Alba Iulia, unde avea un studio acasă, compunea și producea piese pentru artiști locali. La vârsta de 18 ani, un album produs de el pentru Akcent câștiga Discul de Platină. Așa a luat hotărârea să se mute în București, ca să-și dezvolte și mai mult cariera. A venit cu „un ghiozdan plin de vise” și acum se mândrește că a reușit să le îndeplinească, rând pe rând. Unul dintre ele a fost să dezvolte în jurul său o echipă de „hitmakers”. În prezent, DeMoga înseamnă peste 30 de autori care produc și compun muzică în șase studiouri profesioniste, devenind cea mai mare companie de publishing muzical din România. Autorii DeMoga Music au produs, compus și lansat, până în prezent, peste 500 de piese, multe dintre ele ocupând primele locuri în topurile din România și din Europa.

Printre artiștii care au lansat piese produse și compuse de DeMoga se numără: Andra, Delia, Morandi, What’s Up, Ștefan Bănică Jr., Andreea Bănică, Shift, Amna, Ruby, Alina Eremia, Nicoleta Nucă, Robert Toma, Ciprenko, Guess Who, Grasu XXL, trupa Simplu, Anda Adam, Pacha Man, Andreea Bălan, Adda, Liviu Teodorescu, Vizi, Kio, Cabron, La­riss, Pepe, Akcent, Corina, Alex Velea, Smiley, Lora, Hi-Q, Blondy, Cream, Paula Seling, trupa TNT, trupa Zero și lista continuă.

Compania este împărțită în două departamente mari, DeMoga Music Publishing și DeMoga Music Studios. În cele șase studiouri se creează muzica, iar departamentul de publishing se ocupă de „pitch-uirea” pieselor, de reprezentarea autorilor și de sin­cronizări.

SENIORS HITMAKERS L A DEMOGA MUSIC

Adrian Klein

Mădălin Roșioru

Robert Toma

Loredana Căvășdan

Florian Rus

Alex Parker

Andi Grasu

12

Foto: Gabriel Vlaicu, Cătălin Muntean și Lilia Raicu

Ciprenko

industria muzicală

de muzică organizată de DeMoga. Mădălin Roșioru a produs multe hituri plasate pe locul 1 și, începând cu anul 2015, a început să meargă în Anglia, Suedia, State, în sesiuni cu autori internaționali. Loredana Căvășdan este un compozitor și un artist plin de viață și de inspirație, creează cu multă pasiune, iar portofoliul ei vorbește de la sine. Florian Rus și Andi Grasu sunt romanticii incurabili ai DeMoga, care fac poveștile de dragoste să sune bine pe orice stil muzical. Aceștia sunt doar câțiva dintre autorii de la DeMoga. „Ei sunt doar câteva exemple, suntem mulți oameni talentați în echipă, sunt mândru de toți, ne completăm și acoperim împreună cam toate ariile de genuri și cerințe ale pieței”, explică Moga.

Toți producătorii seniori din echipă au experiență și în zona de advertising și film.

Ei au creat muzică pentru spoturi ale unor branduri mari din România, printre care Ford, Romtelecom, Phillips, Vodafone, eMag, Joe, Pepsi, Carrefour, Ursus Cooler, Raiffei­ sen, Penny Market, ZuZu, precum și piese pe coloana sonoră a câtorva filme: „Domino”, regizat de Tony Scott, „7 Seconds”, regizat de Simon Fellows, „Loverboy”, „Un film Simplu” și serialele „Daria, iubirea mea”, „Cu un pas înainte”, „Om sărac, om bogat” și „Shoot Me!” – regizat de Anthony Hickox. În echipă, există și autori care au intrat și pe segmentul de muzică de jocuri.

Cum și-a ales autorii? Spune că, în 14 ani, a făcut un singur casting. „Sunt oameni care ne vizitează, vor să fie în echipă sau primim demo-uri. Le ascultăm pe toate, le răspundem tuturor și unde vedem sclipirea, îi invităm la studio.” Sunt autori pe care i-a chemat el să vină la studio, pentru că i-a descoperit online, a ascultat ce fac și a simțit potențialul. „Oamenii care vor să devină autori de succes trebuie să aibă voință, creații bune, trebuie să fie muncitori. Asta e baza”, crede Moga.

DE LA ALBA IULIA ȘI BUCUREȘTI LA LOS ANGELES A deschis o filială a DeMoga Music la Los Angeles, ca o concretizare a călătoriilor sale în Statele Unite, unde a plecat singur, cu scopul de a cunoaște oamenii de acolo și de a lucra cu ei. Așa a ajuns să colaboreze cu trupa Maroon 5, pentru care a compus piesa „The Man Who Never Lied”, împreună cu Adam Levine și Brian West, care s-a transformat într-o nominalizare la premiile Grammy, la categoria Best Pop Vocal Album. La începutul acestui an, trupa Train din Statele Unite a lansat piesa „The News”, compusă de Marius Moga, împreună cu fratele său, Iulian, Pat Monahan, Jake Sinclair și August Rigo. A colaborat cu 13

industria muzicală

Jermaine Paul, câștigătorul Vocii Americii, Lumidee, Hillary Duff, Infernal, RBD și lista continuă. Sunt proiecte pornite în State care s-au lansat și, după câțiva ani de zile de mers în sesiuni, se culeg roade și de acolo.

TRAVEL FOR MUSIC Proiectul a pornit de la ideea că, dacă ești foarte talentat, ai idei foarte bune, dar stai doar la tine în dormitor, s-ar putea să nu reușești niciodată. De când avea 18 ani și-a dorit să compună și pentru artiști străini, așa că, atunci când a început să călătorească, și-a dorit ca autorii din echipa sa să aibă ocazia să scrie cu autori străini. Le facilitează întâlniri, sesiuni, le organizează programul, cu cine lucrează, în ce studiouri etc. Din 2015, autorii de la DeMoga Music călătoresc în America, Anglia, Suedia, Olanda, unde au avut sesiuni în studiouri cu producători și compozitori și colaborările continuă și în alte state din Europa, plus Asia. „Fiecare compozitor sau producător are în piesele lui o identitate a locului din care provine. Se nasc adevărate opere de artă atunci când se îmbină culturile și lucrezi cu oameni din toate colțurile lumii și mă bucur să văd că încet-încet echipa noastră va avea din ce în ce mai multe credite internaționale”, explică Moga, care, de asemenea, crede că acum România este pregătită să dea niște autori internaționali.

TABERE DE MUZICĂ În 2013 a lansat Tabăra de Muzică, unde a adunat pentru prima dată toată industria muzicală din România într-un singur loc, de la compozitori, producători și artiști, până la label-uri și oameni de radio. DeMoga a fost primul publisher din România care a venit cu ideea de tabără de muzică, în care să lucreze mai mulți oameni la o piesă și să iasă un produs aproape final în câteva zile. Pe parcurs, au mai apărut și alte inițiative similare. Prin prisma faptului că s-a comunicat mult despre taberele muzicale, echipa DeMoga a primit foarte multe mesaje de la copii și adolescenți până în 18 ani care își doreau să facă din pasiunea lor o carieră, indiferent că era vorba de muzică, actorie sau alte laturi ale creației. Așa a ajuns să fie dezvoltată tabăra de creație DeMoga Music Junior Camp, dedicată exclusiv copiilor și adolescenților care vor să facă muzică, dar și celor pasionați de dans, actorie, fotografie, video și magie. Cea de-a treia ediție are loc la Cheia, între 16 și 22 iulie. Următorul pas la capitolul acesta este o tabără internațională în România, care va avea loc la sfârșitul anului sau în primăvară și unde vor veni nu unul, doi, ci mai mulți compozitori și producători de afară, oameni care contează, foarte activi în industria din țara lor.

EXTINDERE LA NIVEL NAȚIONAL Întrebat de planuri, intră imediat în pielea strategului de business. În următorul an, compania se va dezvolta mai mult pe la­ teral, primul pas fiind extinderea studiourilor DeMoga Music la nivel național, mai exact vor deschide studiouri similare celor din București în principalele orașe din țară, începând cu Alba Iulia, iar apoi în Cluj, Timișoara, Iași și Galați.

Primul pas este Alba Iulia, cumva ca o datorie morală față de orașul său natal. „Știu cât de greu mi-a fost când a fost nevoie să vin la București, ca să mă bage cineva în seamă. Dacă e ceva ce pot da înapoi ca autor român, este să mă duc către orașele în care putem și în care există oameni pasionați, care vor să intre în industrie. Vrem să vedem ce talente există, să îi susținem, iar ei să nu mai simtă 14

că doar în capitală poți să-ți faci o carieră din muzică”, explică Moga filosofia de extindere.

Același hub creativ din București va fi scalat la nivel național și astfel va ajuta la creșterea industriei, împreună cu branduri locale. „Autorii locali trebuie să își crească veniturile din drepturile de autor, așa le va crește nivelul de încredere. În fond, nu contează de unde ești, ci unde vrei să ajungi.” Echipa din Alba este deja conturată. Urmează Cluj-Napoca, Timișoara și Iași – orașe pline de compozitori, producători și viitori artiști, iar extinderea la Galați este justificată de existența foarte multor artiști în special pe partea de rap și hip-hop.

CARIERA ÎN TELEVIZIUNE Timp de șase sezoane, Marius Moga a fost unul dintre cei patru antrenori din cadrul emisiunii Vocea României, iar din 2016 este antrenor și în show-ul Vocea României Junior, primul sezon fiind câștigat de Maia Mălăncuș, concurentă în echipa sa, în vârstă de 9 ani, care a impresionat o țară întreagă cu vocea și carisma ei și care după emisiune a venit în studiourile lui Marius Moga și, în curând, lansează primul single, sub umbrela unui nou label dedicat copiilor.

CREATORUL DE HITURI A descoperit pianul la 6 ani, iar la 12 ani își dădea seama că este făcut pentru muzică, a înregistrat primul album instrumental și a început să compună piese pentru artiștii locali.

La 16 ani, compozițiile sale urcau pe primele locuri în topurile radiourilor locale: 11 artiști pentru care el devenise producător aveau concerte prin toată țara și erau pe primele locuri din topuri. Și toate astea se întâmplau din sufrageria părinților săi. Primul mare succes a fost piesa „Ți-am promis”, compusă pentru trupa Akcent, care la foarte scurt timp de la lansare a ajuns pe primele locuri în topuri, răsunând pe toate radiourile și în

ARTIȘTI CARE AU LANSAT PIESE PRODUSE ȘI COMPUSE DE DEMOGA Andra, Delia, Morandi, What’s Up, Ștefan Bănică Jr., Andreea Bănică, Shift, Amna, Ruby, Alina Eremia, Nicoleta Nucă, Robert Toma, Ciprenko, Guess Who, Grasu XXL, trupa Simplu, Anda Adam, Pacha Man, Andreea Bălan, Adda, Liviu Teodorescu, Vizi, Kio, Cabron, Lariss, Pepe, Akcent, Corina, Alex Velea, Smiley, Lora, Hi-Q, Blondy, Cream, Paula Seling, trupa TNT, trupa Zero

industria muzicală

„Am avut 90% workaholism, așa că eu caut genul ăsta de oameni, care înțeleg că dacă vrei să ajungi repede undeva, mai bine te duci singur.

Dacă vrei să ajungi departe, te duci în echipă.“ toate cluburile din țară. La 18 ani, devenea cel mai tânăr compozitor/producător având în portofoliu un Disc de Platină pentru cel mai bine vândut album dance, Akcent, album care a lansat single-uri care și acum fac înconjurul Europei, printre care și piesa „Ți-am promis”.

A adunat până acum zeci de trofee muzicale, printre care 12 Discuri de Aur și Platină, mai multe premii MTV pentru „Cel mai bun video”, „Cel mai bun producător”, „Cel mai bun album”, „Cel mai bun cântec românesc” câștigat de trupa Morandi, premiu acordat în cadrul MTV Europe Music Awards la Li­ verpool. Hitul „Angels”, cântat de Morandi, a câștigat trofeul pentru International Hit of the Year la Eska Music Awards în 2009.

Are trofee câștigate și nominalizări la toate evenimentele de decernare a premiilor muzicale din România, dar și de afară: MTV Music Awards, Media Music Awards, Radio România, Radar de Media, Zu Music Awards, Romanian Music Awards, MTV Europe Music Awards, Eska Music Awards și premiile Grammy, unde a fost nominalizat în 2013.

Marius Moga a lansat și repoziționat nume care astăzi reprezintă artiști de succes. A colaborat cu cei mai mulți artiști români de top din muzica românească, devenind cel mai prolific compozitor de la noi din țară, cu un portofoliu impresionant de piese lansate și premii câștigate. Pe lângă talentul de a compune și produce muzică, atunci când este în studio cu un artist, creează un întreg concept, de la sound-ul piesei, text, mesaj până la identitatea vizuală.

Pe plan internațional, a produs și a remixat pentru Maroon 5, Lumidee, Hillary Duff, Infernal, RBD și alții. A compus piese pentru artiști din Grecia, Bulgaria și Rusia. Pentru Maroon 5 a compus „The Man Who Never Lied”, împreună cu Brian West și Adam Levine, într-una dintre călătoriile sale în SUA, devenind astfel primul român care compunea pentru o trupă faimoasă din afară. Colaborarea i-a adus o nominalizare la premiile Grammy în 2013, la categoria Best Pop Vocal Album, piesa regăsindu-se pe albumul Maroon 5 „Overexposed”. Piesa a avut, de asemenea, o recenzie favorabilă în Billboard Magazine.

BUSINESSUL DEMOGA ÎN CIFRE

6

2

studiouri profesioniste

departamente: DeMoga Music Publishing și DeMoga Music Studios

500

de piese create

30

de autori care produc și compun muzică

90%

dintre artiștii din România au lansat piese produse și compuse în studiourile DeMoga Music

120.000

de euro investiții în echipamente, software și amenajarea studiourilor

#MORANDI PROJECT

4

albume lansate și 9 single-uri care au intrat în top

400.000

de mii de copii vândute ale single-ului „Save Me”

1,45

milioane de copii vândute ale single-ului „Angels”

16

țări în care trupa a avut concerte, turnee de promovare și difuzări la radio și televiziuni, devenind primul proiect românesc care a avut un asemenea succes la nivel internațional

15

industria muzicală

OMUL MOGA Este un bun strateg, un bun antreprenor și un compozitor prolific. Vă las să descoperiți în paginile ce urmează personalitatea omului Marius Moga. de Loredana Săndulescu

Înainte de orice, cine este Marius Moga din prezent față de cel de acum 10 -15 ani?

La un moment dat, când reușești să ai succes într-un domeniu restrâns, ai câteva piese numărul unul pe radio, premii, tinzi să crezi că ești buricul pământului. Am trecut și eu prin faza asta pe la 20 și ceva de ani. Fiecare dintre noi este tentat să se considere mai important decât aportul pe care îl poate avea pentru societate. Dar, când am început să călătoresc, mi-am des­chis mintea, am înțeles că de fapt industria muzicală nu s-ar mai chema așa dacă ar fi numai individualiști, așa că etapa aceea nu a durat foarte mult pentru mine. Serile de stat de vorbă cu oamenii din industrie din America, Suedia și din alte țări pe unde am fost mi-au schimbat mentalitatea.

Care consideri că este cel mai mare talent al tău?

Cred că am talentul de a identifica și a înțelege nevoile oamenilor.

Asta mă ajută foarte mult atunci când fac muzică, dar și în businessul pe care l-am construit. Orice melodie are o conjunctură a ei și o situație în care ea ar prinde. Sunt și multe situații în care nu ar prinde. O melodie nu s-ar consacra ca evergreen dacă nu ar sa­ tisfice o nevoie emoțională sau de mesaj a oamenilor. Muzica, până la urmă, este un vehicul pentru emoții, pentru mesaj și a devenit de sine stătătoare prin prisma faptului că a unit aceste elemente.

Ce calități crezi că te-au ajutat cel mai mult în carieră?

Dacă nu mi-ar fi dat Dumnezeu empatie, notele mele nu cred că ar fi valorat la fel. Empatia face un compozitor sau un artist să fie mai mult sau mai puțin de succes. E greu de crezut, dar 16

mulți autori cred că atunci când compun o piesă se prezintă pe ei lumii, dar de fapt trebuie să prezinte artistul lumii.

Mai poți avea empatie când ai succes?

Empatia crește, nu scade. Pe măsură ce cunosc oameni noi, în fiecare zi și pe fiecare reușită pe care o bifez. Eu nu am fost niciodată convins că am atins succesul. Probabil că ăsta e și motivul pentru care alerg întruna. Eu nu consider că am atins apogeul, ci am atins o parte din succes și pe anumite direcții.

Am un portofoliu foarte mare, da, dar în același timp pot să zic că în 2010, când am început să plasez piese în America, de abia atunci am început. Până atunci m-am pregătit.

Ai creații care nu îți mai plac?

Nu. Deviza mea este „I care about music”. Și când zic asta, îmi asum toate creațiile pe care le-am făcut vreodată. Un autor bun este acela care lasă muzica să treacă prin el, iar oamenii văd ce parte din muzica lui o adoră și ce parte nu le place. Pentru oameni o fac. Dacă oamenii sunt de mai multe feluri, înseamnă că trebuie să fac muzică de mai multe feluri.

Ai multe piese la sertar?

Eu îi zic catalog, pentru că de mult nu mai încap într-un sertar. Este un catalog de idei, de instrumentale, de linii melodice, versuri, concepte. Moștenirea creativă pe care o ai zi de zi de la muză, divinitate, cum vrei să-i spui, trebuie stocată, trebuie să ții ideile alea, pentru că sunt valoroase. Cea mai mare avere a unui compozitor, producător, este catalogul lui de piese.

industria muzicală

Foto: Gabriel Vlaicu

17

industria muzicală

Care este cel mai de succes proiect al tău de până acum?

În 2004, când am lansat proiectul Morandi împreună cu Randi, am fost niște îndrăzneți fără limită să credem că un proiect în engleză o să prindă vreodată în România. Dar a avut un succes foarte mare și în România și a prins și în alte țări. În 2008 ieșisem deja în vreo 16 țări, aveam turnee de promo, concerte.

Noi am fost niște pionieri în ideea asta de a fi artiști români care cântă în engleză și prin prisma asta a pornit un întreg val. Îmi plac premierele, îmi asum experiența pe care nu poate s-o aibă nimeni în același timp cu tine atunci când faci ceva nou, ci doar după.

ai fi, în orice colț al lumii, în vârf de munte, ai șansa ta egală cu a celorlalți. Prin faptul că acum șansele sunt egale, prin faptul că este foarte mult conținut pe online, imposibil de parcurs, e nevoie de multă muncă, dedicare și trebuie să fii foarte constant, iar produsul tău să fie calitativ și să vină cu ceva nou.

Nu e greu să te faci remarcat în ziua de astăzi, mai greu este să rămâi acolo, să nu te uite oamenii la fel de repede cum te-au observat.

Ai avut vreodată sentimentul că dacă te-ai fi născut în altă parte ți-ar fi fost mai ușor?

Poate când aveam 16 ani mă gândeam la asta. Dar la 24 de ani, când am ajuns în America prima dată, mi-am dat seama că nu mi-ar fi fost mai ușor. E invers, pentru că în America Ideea asta de a face un proiect românesc în engleză, care intră toată lumea crede că poate să reușească și este totuși o țară bine pe radio și apoi e licențiat în mai multe țări a fost o noutate înfiptă în industria muzicală. Cred că mi-ar fi fost mai greu importantă, care a funcționat. După care, o altă premieră dacă mă nășteam acolo. Visul american ni se vinde peste tot, importantă pentru departamentul nostru de publishing și pendar visul românesc este următorul: tru noi, companie care dezvoltăm ca­ dacă treci de „imposibil” și de „nu se riere de autori, a fost că am reușit să poate”, o să ajungi și la visul ameriscriu pentru artiști din străinătate, „Nu am fost niciodată convins că can. nu neapărat pentru artiști de aici, și am atins succesul. Probabil că să licențiem. Îmi place și ideea de a ăsta e și motivul pentru care alerg dezvolta artiști de aici care au succes Ce ai învățat din călătoriile tale prin întruna. Nu consider că am atins pe plan internațional, dar în același industria muzicală de afară? timp, ca producător, compozitor, te Sunt diferențe de cultură, de apogeul, ci am atins o parte din întrebi tot timpul dacă ei, artiștii mari percepție și asta am învățat. Îți ia succes și pe anumite direcții.“ de afară, ar cânta creațiile tale. O altă un pic să înțelegi piața muzicală de noutate este faptul că noi, în timp ce afară și mentalitatea lor. S-ar putea colaborăm cu artiștii consacrați deja, cu casele de discuri, cu ca lucruri care nouă ni se par super de distracție, lor să li se branduri, agenții, pregătim următorii artiști care vor fi mari pară cheesy. Din țările cu industria dezvoltată pe unde m-am peste câțiva ani. Încă de la înființare am fost în căutare de autori plimbat, atât din partea industriei, cât și din partea consumatalentați, dar și de artiști. Am lansat mereu proiecte noi, unele torilor de muzică, am înțeles percepția pe care o au ei atunci au avut succes imediat, altele nu, iar altele sunt pe drumul cel când ascultă o piesă. bun și vor reuși cu siguranță. Am fost un pionier și cu Tabăra de Muzică, în sensul în care am avut ocazia să văd asta în alte Cum s-a schimbat percepția celor din afară față de industria părți și mi-am dat seama că noi eram puțin în urmă. Peste tot se muzicală românească? practică ideea de writing sessions, de tabere de muzică, iar la noi România are toate șansele să devină o țară respectată în innu prea era acceptată la început. Faptul că suntem inițiatori de dustria muzicală internațională, după America, Anglia, Suedia, idei și proiecte noi implică riscuri, implică reușite, dar implică și Franța, Germania. Eu cred în țara asta și în talentul ei, iar după greșeli, pe care noi ni le asumăm întotdeauna. cele cinci țări enumerate, cred că următoarea care ar putea să se fixeze mai mult este România, pe muzică, pe drept de autor internațional, pe artiști. E una dintre puținele țări care au Cum arată o zi obișnuită din viața ta? Cam câte ore pe zi exportat muzică și avem multe exemple: proiectul Morandi, Omuncești?

Zone – „Dragostea din Tei”, apoi au venit cei de la Play & Win, Nu m-am gândit niciodată la numărul de ore, pentru că sunt care au compus pentru INNA, a fost și piesa Alexandrei Stan – foarte pasionat. În general, sunt de dimineața până noaptea în „Saxobeat”, care a ajuns foarte sus, și multe alte exemple. Au studio, la întâlniri sau brainstorming-uri pentru proiecte noi. fost ceva artiști români care au prins la nivel internațional și Pot să zic că sunt activ 24 de ore din 24, 7 zile din 7. care ne-au poziționat pe harta lumii muzicale. Puțini exportă și licențiază în afară, iar România face asta, s-a întâmplat deja de Cum îți încarci bateriile? prea multe ori, din motivul ăsta eu cred că noi, ca țară, putem Sunt foarte energic de fel. Bateriile se încarcă în fiecare zi ajunge să fim un alt nucleu al industriei muzicale globale. prin momentele de care am parte alături de soția mea și fetița noastră. Din când în când simțim nevoia să evadăm din agitație și plecăm puțin din oraș.

Ce are diferit industria muzicală din România?

Eu cred că autorii din România au un avantaj major față de alți autori din alte țări și anume că noi am gustat mereu trei zone de Cum era industria muzicală românească în momentul când ai muzică. Am gustat Balcanii, am gustat America și Europa. Noi pornit tu pe acest drum și cum o vezi acum? am luat tot ce ne-a plăcut. Pe radiourile noastre e un mix format Când am pornit eu la drum nu erau oportunitățile de azi. Când din zonele astea, pe care nu are cum să îl aibă alt autor. Ambiția am început să compun muzică pentru artiști din Alba Iulia, sincea mai mare, cum am mai spus, este să treci de „imposibil” și gura modalitate de a mă face auzit era dacă piesele intrau la de „nu se poate”. E o benzină pentru mulți aici. radio și pe TV. Acum, prin prisma platformelor online, oriunde Care au fost cele mai mari premiere ale tale?

18

industria muzicală

DE LA VINIL

LA YOUTUBE 100 de milioane de euro. Atât valorează industria muzicală autohtonă. Iar potențialul de creștere este încă foarte mare, cu condiția ca artiștii și casele de producție de la noi să urmeze tendințele internaționale. Și chiar să le anticipeze. de Alexandru Ardelean Inna, Smiley, Nicole Cherry sunt doar câțiva dintre artiștii care

ANCA LUPEȘ, managing partner al Star Management

au pus muzica românească pe harta globală. Este un semn că industria muzicală românească a reușit să scape de anumite complexe și să se internaționalizeze, dar și să urmeze tendințele momentului. Doar că nu tot timpul a fost așa. Și e bine să știm de unde am plecat. Anca Lupeș, managing partner al Star Ma­ nagement și unul dintre cei mai experimentați profesioniști din industria muzicală românească, spune că industria muzicală s-a născut după Revoluție, mai exact după apariția Legii 8/1996 a drepturilor de autor și conexe, care a dat și semnalul apariției tuturor caselor de discuri majore (BMG, Sony, Warner, EMI, Poly­ gram) în România, prin intermediul label-urilor locale care au devenit „licențiate”, adică au primit dreptul legal de a produce și distribui în România toate albumele din cataloagele majorilor. În anii aceia, puțini știau cu ce se mănâncă această industrie și se acționa mai mult din instinct. „În perioada cu pricina au apărut mulți artiști noi, care însă aveau puțin de-a face cu meseria, playback-ul era în floare (se cânta la doze de spray și la telefonul mobil – obiecte care de la distanță puteau fi confundate cu un microfon) și de multe ori erau plătiți «în natură». Haiducie curată!”

Foto: © Bogdan Petrice

19

industria muzicală

AM BANI DE DAT Smiley știa el ce știa. Specialiștii consultați de Biz au apreciat valoarea pieței industriei muzicale românești la circa 100 de milioane de euro în 2016. Anca Lupeș precizează totuși că vorbim de o estimare absolut empirică, pentru că există extrem de puține date despre banii care se învârt în această industrie, mai ales pentru că mult timp au existat vaste zone de „gri fiscal”. „Nu au dispărut cu totul, însă există încă dificultăți în a obține date reale și concrete despre ceea ce se întâmplă. Estimarea mea se sprijină pe singurele date oficiale și publice – sumele colectate de organismele de gestiune colectivă din domeniu (UCMR-ADA, CREDIDAM etc.), care reprezintă aproape jumătate din această sumă.”

Florin Grozea precizează că suma nu include concertele sau turneele artiștilor străini în România, ci doar banii generați de artiștii români și casele de producție autohtone.

ȘLAGĂRUL PE DOWNLOAD

20 de ani mai târziu, industria românească s-a dezvoltat și s-a aliniat la standardele pieței internaționale, fiind susținută de apariția internetului, care a permis accesul la informație atât artiștilor, cât și profesioniștilor din domeniu. „Există artiști care au ieșit cu succes în peisajul internațional (O-Zone, Inna, Alexandra Stan, Edward Maya, Manuel Riva) și care au pus România pe hartă. Intrarea în UE a ajutat, de asemenea, și a pus țara noastră inclusiv pe traseul turneelor marilor artiști internaționali”, mai spune Anca Lupeș.

Astăzi, putem spune că industria muzicală românească este respectată la nivel european și chiar global și aduce milioane de euro anual în țară. „Industria creativă românească (muzică, cine­ matografie, teatru, design și creație IT) este ambasadorul cel mai de valoare al țării noastre. Uită-te la premiile internaționale pe care filmele românești le-au primit în ultimii ani, la numărul de cântăreți români cu hituri europene, la miile de «creiere» care lucrează în țară și în afara ei în companii IT de succes”, spune la rândul său Florin Grozea (artist, antreprenor online, fondatorul agenției Hit Yourself, dar și autorul primei cărți românești dedicate industriei muzicale, „Hit Yourself - 100 de idei de la pasiune la marea lovitură”).

Acesta mai spune că, doar în ultimii 10 ani, peste 150 de artiști și trupe românești au avut măcar un succes internațional – așadar nu sunt doar excepțiile pe care în general presa le promovează, ci e un adevărat trend, un val al muzicii românești.

20

Foto: © Matei L Buta

FLORIN GROZEA, artist, antreprenor online, fondatorul agenției Hit Yourself

O tendință la nivel internațional este lansarea noilor hituri pe canalele alternative sau direct online. Sunt destui artiști care au lansat albume direct în iTunes sau în Spotify ori le-au oferit pentru descărcare, gratuit, pe dispozitivele digitale. Iar acest fapt vine după ce, mulți ani, marile case de discuri din lume s-au opus schimbărilor aduse de internet, în loc să le accepte și să se folosească de ele. Acesta este, potrivit Ancăi Lupeș, unul dintre motivele pentru care, în ultimii 5-6 ani, din cinci case de discuri majore la nivel global au mai rămas doar trei. Iar dovada cea mai bună este că, de când industria globală a îmbrățișat internetul și a început să se implice în funcționarea marilor structuri online (YouTube, Spotify), a reușit, după 20 de ani de declin, să fie din nou pe creștere financiară începând cu 2015.

România, pe de altă parte, nu putea ocoli această tendință, iar semnalele din piață sunt mai degrabă pozitive, cu alte cuvinte digitalul prinde teren în industria muzicală autohtonă. „În România, internetul a avut același impact negativ asupra vânzărilor pe care l-a avut oriunde în lume, însă cu el a venit accesul la tehnologie și la informație care i-a ajutat mai ales pe compozitorii și producătorii muzicali. Acum, majoritatea celor care compun și produc muzică folosesc tehnologie aliniată la standardele internaționale. Au acces la cele mai noi apariții muzicale în timp real, astfel încât

industria muzicală

pot să-și adapteze sound-ul din mers. Iar cel mai important lucru este că internetul a dat acces oricărui artist independent, prin platformele online de social media sau marke­ ting și vânzări, la distribuție și promovare la nivel global”, a mai spus Anca Lupeș. Este motivul pentru care, încă de anul trecut, Anca organizează o conferință pe teme de industrie muzicală, Mastering The Music Business, care să vină în ajutorul artiștilor independenți în special, cu informație referitoare la cum și ce pot și ar trebui să facă pentru a putea să-și construiască o carieră de succes în industria muzicală. Pe lângă foarte multă informație, conferința aduce artiștilor independenți prilejul de a se cunoaște între ei și cu profesioniști marcanți din industria muzicală locală și internațională.

Florin Grozea merge mai departe și spune că, în comparație cu colegii lor din zona Europei de Sud-Est, artiștii români sunt niște inovatori în social media. „De fiecare dată când apare câte o aplicație digitală nou sau câte un domeniu digital nou, artiștii noștri de top sunt primii care le folosesc – chiar înaintea marilor companii, marilor branduri. Așa s-a întâmplat cu Facebook Live (în ziua lansării, Delia, Alina Eremia, Nicole Cherry și alți artiști au făcut primele transmisii live), cu Snapchat, Instagram Stories, Musical.ly și nu numai.” El crede că interne­ tul a democratizat muzica, reducând puterea intermediarilor și oferind oportunități egale tuturor, „de la copiii din Bârlad care fac mashup-uri pe mobil până la Beyoncé din New York, toți folosesc aceleași instrumente online și astfel talentul și creativitatea au devenit (din nou) mai importante decât casele de discuri, managerii, relațiile și bugetele”.

CASA TE FACE MARE

Foto: © 3pod / Dreamstime.com

În spatele oricărui artist de renume stă, totuși, o casă de producție puternică. Și acest lucru se vede, mai ales în ceea ce privește distribuția albumelor și marketin-

gul realizat de casa de producție, mai ales în comparație cu puterea singulară a unui artist independent. Însă viitorul arată mai bine. Pe plan local, distanța dintre casele de discuri majore (Roton, Cat Music, Universal) și cele independente (Hahaha Production, Global Records etc.) se reduce. „Este o tendință existentă și în industria internațională (Adele a fost lansată de un label independent), cu excepția că acolo casele majore mai și cumpără dintre label-urile independente de succes sau semnează cu ei contracte de distribuție. Sunt multe discuții în industria internațională referitoare la faptul că label-urile independente încep să «ia fața» majorilor și să câștige o cotă de piață din ce în ce mai mare”, punctează Anca Lupeș.

Reprezentantul Star Management mai spune că labelurile majore de la noi au în spate rețeaua globală a celor care i-au licențiat de milioane de euro sau pe care îi reprezintă, dar asta este valoarea pieței nu înseamnă că aceștia le stau la industriei muzicale dispoziție. Dimpotrivă, fiecare românești în 2016 teritoriu acționează autonom. „Iar ca un artist român să devină prioritate globală și să beneficieze de întreaga forță de promovare și distribuție a unui major... ce să zic? Nu cred să apuc eu vremea aia, deși sper să mă înșel. Însă, spre deosebire de independenți, au avantajul experienței și al vechimii în piață.”

Independenții au și la noi o atitudine mai flexibilă și sunt early adopters ai noilor tendințe și tehnologii. Ei au avantajul ca unele dintre aceste case sunt conduse de artiști care au o altă motivație și un alt nivel de înțelegere al pieței și al publicului, spre deosebire de cei care dețin sau conduc label-urile majore.

Reproșul venit din partea specialiștilor este că unele din aceste label-uri, indiferent că sunt majori sau independenți, se concentrează doar pe zona de mainstream (pop, dance) și trec cu vederea potențialul multor alți artiști din zona indie (alternativ, electro). „Poate că n-ar fi o idee rea să-și dezvolte echipe cu care să pornească niște proiecte în zona indie și, chiar dacă nu vor avea câștiguri imediate, se vor pregăti pentru etapa următoare, când indie-ul de azi se va transforma în mainstream-ul de mâine. Pentru că așa a funcționat industria muzicală de când există ea – undergroundul n-a fost decât laboratorul unde un gen muzical s-a pregătit să ia locul altuia. Vizionar este cel care simte direcția pieței și se pregătește din timp”, a concluzionat Anca Lupeș.

100

CELE MAI MARI CASE DE DISCURI Internațional

România

Sony Music Entertainment (Columbia, Epic Records, RCA etc.)

licențiat local CAT Music

Universal Music Group (Def Jam, Interscope/ Geffen/A&M, Republic Records etc.)

filială proprie

Warner Music Group

licențiat local Roton

CASE DE DISCURI INDEPENDENTE DIN ROMÂNIA DeMoga Global Records HaHaHa Production Music Expert Company Red Clover

21

tech

Peste 50.000 de români lucrează în cerce­tare

INGINERIA SALVEAZĂ ROMÂNIA

Giganți globali ca Nokia sau Bosch, dar și companii locale care atacă piețele externe, ca Bitdefender, fac cercetare-dezvoltare în România, care are astfel șansa de a trece la nivelul următor în domeniul tehnologiei de vârf. de Alexandru Rădescu

22

și dezvoltare, cei mai mulți dintre ei în companii private. O serie de modificări legislative au favorizat domeniul R&D, stimulând investițiile în domeniu. Cu un background solid în zona de IT&C, dar și în domenii precum auto sau medical, harta locală R&D se mărește în mod constant, însă fără să acopere întregul potențial pe care îl poate reprezenta România. Cel mai recent exemplu în domeniu este centrul R&D Nokia de la Timișoara, cel mai mare centru de profil din industria de telecomunicații din România, după o investiție totală de 73 de milioane de euro. Și totuși, scenariul este perfectibil, imaginea de ansamblu nefiind lipsită de pericole pe termen lung, după cum semnalează reprezentanții companiilor care au deschis în România centre de cercetare și dezvoltare.

Extinderea centrului Nokia de la Timi­ șoara nu este o decizie „din nimic”. Cu câțiva ani în urmă, Alcatel-Lucent România, cu centrul la Timișoara, ajunsese să dirijeze businessul gigantului telecom din întreaga

Foto: © Andrea De Martin / Dreamstime.com

tech

Europă de Sud-Est, grație competenței inginerilor români de acolo, dar și managementului performant al lui Dan Bedros. Din 2016, businessul Alcatel-Lucent a fost preluat de Nokia, iar finlandezii au continuat să mențină Timișoara ca un punct esențial în businessul companiei.

Din iunie, Nokia a extins campusul din Timișoara cu cel mai mare centru de cer­cetare și dezvoltare din industria de telecomunicații din România. Centrul dezvoltă tehnologii broadband wireless care sunt aplicate în domenii precum Internet of Things, big data și noile tehnologii de comunicații mobile. În urma extinderii, noul Nokia Campus din Timișoara va avea o suprafață de 27.000 de metri pătrați, investiția totală în Nokia Campus fiind de peste 73 de milioane de euro. În prezent, peste 1.300 de angajați sunt în campus: 600 de ingineri din departamentul de R&D, inau­gurat cu această ocazie, și peste 700 de specialiști din centrul global de operare de rețele, deschis în prima etapă de relocare a echipei din Timișoara, în decembrie 2015.

Cea de-a treia și etapa finală de relocare a echipei în Nokia Campus va fi finalizată în prima jumătate a anului viitor. Astfel se face că gigantul finlandez are acum 1.600 de angajați în România și va deschide în total 300 de poziții noi până la finalul anului, dintre care 100 în echipele de R&D (pe poziții de software development engineer și system integration & verification engineer) și 200 în echipa de servicii (pe poziții de project ma­ nagement și service engineer).

BOSCH Á LA CLUJ Un alt gigant din tehnologie care a ales România pentru a investi în R&D este Bosch.

Centrul de inginerie din Cluj, înființat în 2013, dezvoltă tehnologii ale viitorului în colaborare cu parteneri internaționali și locali. Momentan sunt peste 170 de ingi­ neri în Cluj, care lucrează la teme strategice precum asistența la condus și conducerea automatizată, soluții pentru Internetul Lucrurilor, Industrie 4.0 și dispozitive conectate. „Considerăm că România este locul potrivit pentru Bosch și intenționăm să continuăm expansiunea activităților începute aici, nu doar pentru unitățile de producție din Jucu și Blaj, ci și pentru Centrul de Inginerie din Cluj”, a declarat pentru Biz Dennis Raabe, Director Engineering Center Cluj la Robert Bosch. „Scutirea de taxe pentru dezvoltatorii de software este o măsură potrivită pentru păstrarea experților din România. Guvernul român ar trebui să

continue sprijinirea domeniului cercetării și dezvoltării pentru a asigura o creștere durabilă a țării pe termen lung. În prezent, împreună cu alți parteneri din domeniul automotive, am participat la consultări privind extinderea măsurilor de facilități fiscale pentru toți angajații activi în domeniul cercetării și dezvoltării.

Așteptăm cu interes să vedem o soluție comună, utilă pentru toți colegii din cercetare și dezvoltare”, a precizat oficialul companiei.

Proiectele centrului de cercetare Bosch din Cluj se concentrează momentan pe dezvoltarea tehnologiei pentru asistență la condus și conducerea automatizată, cu un nivel în creștere continuă în ceea ce privește autonomia, siguranța și confortul vehiculelor. Un exemplu sunt soluțiile de software și algoritmi pentru procesare de imagini pentru detectarea obiectelor în timp real, în diferite situații de trafic; electrificare – viitorul tehnologiilor de electrificare prin diverse soluții software pentru unitățile de control al vehiculelor sau pentru a asigura o conectivitate ridicată a vehiculelor electrice; conectivitate – proiecte în sfera Industriei 4.0 (dezvoltarea de senzori inteligenți pentru industrie, dezvoltarea de soluții analitice pentru datele mari de producție) și în sfera Internetului Lucrurilor.

MODELUL BITDEFENDER Cu peste 500 de milioane de utilizatori în întreaga lume, Bitdefender rămâne brandul românesc cel mai cunoscut pe glob.

Experții români în securitate informatică protejează computere, companii și instituții din toată lumea. Mândria acestui business de impact global vine și din faptul că toate soluțiile de cercetare și dezvoltare provin de la centrele Bitdefender aflate pe teritoriul României. Peste jumătate dintre cei 1.200 de angajați Bitdefen­der lucrează în cercetare și dezvoltare în cele patru centre R&D din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Potrivit oficialilor companiei, efortul specialiștilor de la Bitdefender din cele patru orașe a contribuit decisiv la numeroase premii prestigioase obținute de produsele de securitate Bitdefender pe parcursul ultimilor ani.

De asemenea, funcționarea în cele patru mari centre universitare asigură anual baza de recrutare necesară extinderii echipelor de cercetare și dezvoltare. În sediul central din București, angajații din R&D sunt implicați în dezvoltarea de tehnologii în domeniile inteligenței artificiale și machine learning, engine development și antispam.

Angajații Bitdefender din afara Bucureștiului se ocupă exclusiv de cercetare și dezvoltare, fiind responsabili de tehnologii-cheie pentru companie, vândute mai departe de către partenerii-integratori ai Bitdefender și folosite de sute de milioane de utilizatori din peste 150 de țări. Un sfert din bugetul de cercetare și dezvoltare al Bitdefender este alocat proiectelor cu potențial de a deveni revoluționare. Angajații pot aloca 20% din timpul petrecut la birou dezvoltării de idei out-of-the-box, menite să genereze un grad crescut de inovație de tip pionierat – care necesită mai multă asumare a riscului, dar poate aduce rezultate spectaculoase dacă este cultivată în mod constant.

PERICOL LA ORIZONT În prezent, există mai multe măsuri menite să stimuleze activitatea de cercetare-dezvoltare, iar în ultimul an acestea s-au extins și către mediul privat. Spre exemplu, începând cu luna august a anului 2016, angajații care lucrează în domeniul cercetăriidezvoltării aplicative și tehnologice beneficiază de scutirea 23

tech

impozitului pe venit de 16% (măsură aplicabilă pentru circa 18.000 de persoane).

Din septembrie 2016 se aplică și o măsură de deducere suplimentară cu 50% a cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea din impozitul pe profit (adică la fiecare 100 de lei cheltuiți cu activități de cercetare-dezvoltare, angajatorii deduc 150 de lei din impozitul pe profit). Această măsură exista în legislație și anterior, dar nu se aplica și centrelor de dezvoltare ale multinaționalelor, cum se întâmplă începând cu luna august a anului 2016. De asemenea, încă din anul 2004, firmele beneficiază de scutirea la impozitul pe venit de 16% pentru programatori.

Cu toate acestea, reprezentanții Bitdefender atrag atenția asupra unor probleme care pot afecta, pe termen lung, nu doar domeniul R&D, ci zone mult mai largi ale economiei: deficitul de specialiști din industria IT, accentuat de migrația specialiștilor IT buni în vest, limitează potențialul foarte mare pe care îl are România la exportul de servicii informatice. Așa s-a ajuns în situația în care, în prezent, din zece joburi deschise în industria de software în România se acoperă între patru și șase. Facultățile aduc în piață circa 7.000 de absolvenți de IT pe an, însă necesarul din piață este cel puțin dublu. „Dezvoltarea industriei de IT este strâns legată de resursa umană. De aceea vedem marile orașe universitare ca fiind principalele centre de dezvoltare a domeniului.

Circa 90% dintre noii angajați ai Bitdefender sunt tineri studenți sau proaspăt absolvenți de facultate, cu vârsta în jurul a 20 de ani”, spun reprezentanții companiei fondate de Florin Talpeș. Și reprezentanții Bosch semnalează o serie de probleme în acest domeniu, cum ar fi creșterea rapidă a numărului de studenți în acest domeniu, care nu este însă echilibrată cu numărul profesorilor. Ar fi necesară implicarea guvernului în crearea unui sistem educațional actualizat, în acord cu cerințele pieței, care să asigure sustenabilitatea competitivă a acestor hub-uri pe termen lung, nu doar bazată pe cererile de moment. „Considerăm că industria ar trebui să sprijine activ mediul universitar, pentru a asigura un nivel ridicat de calitate a educației, prin implicarea în actualizarea programei, oferirea de mentorat și de acces la tehnologie pentru studenți”, spune Dennis Raabe, Director Engineering Center Cluj la Robert Bosch.

POTENȚIALUL UNEI INDUSTRII FORTE Industria de tehnologie se va dezvolta în primul rând către export și poate crea între 500.000 și 1.000.000 de locuri de muncă în următorii zece ani, cu o contribuție importantă la PIB și la crearea de valoare adăugată, însemnând un nivel potențial de 5-10 miliarde euro anual, estimează reprezentanții Bitdefender.

Industria de tehnologie se va dezvolta cu o creștere continuă a ponderii exportului față de cererea din piața internă, ceea ce va stimula suplimentar evoluția Produsului Intern Brut, câtă vreme industria crește cu 12-15% anual, de 3-4 ori peste creșterea PIB. Principalii trei piloni de dezvoltare a industriei tehnologice sunt inovația (idei noi, start-up-uri), centrele de R&D ale multinaționalelor și industria de servicii. O contribuție importantă în dezvoltarea centrelor R&D ale multinaționalelor o are industria auto din România, care este una dintre cele mai importante din regiune. Astfel, domeniul smart car, al mașinilor autonome, prezintă un potențial foarte mare pentru următorii ani. În România sunt deja circa zece mari multinaționale cu centre de R&D în care echipele lucrează pentru dezvoltarea segmentului de smart car.

24

NOKIA Campusul Nokia din Timișoara găzduiește cel mai mare centru de cercetare și dezvoltare (R&D) din industria de telecomunicații din România, precum și unul dintre cele mai mari centre de operare de rețele multi-vendor și cu tehnologii multiple, care oferă servicii cu valoare adăugată 24 de ore și 7 zile pe săptămână, în șapte limbi, deservind clienți cheie din țări precum Franța, Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, SUA și multe altele. În plus, este un centru de excelență pentru servicii de proiectare, optimizare, implementare și întreținere a rețelelor cu tehnologii multiple, oferind servicii end-to-end în România și la nivel global, precum și aplicații, în mod particular sisteme de mentenanță operațională (OSS), IoT și customer experience.

tech

BOSCH Centrul Bosch de la Cluj a creat anul trecut departamentul de Inginerie, Calitate și Validare. Îmbinarea acestor unități permite o imagine holistică despre calitatea produselor, începând de la faza de dezvoltare și până la începerea producției. Tot anul trecut, Bosch a investit într-un nou laborator prevăzut cu tehnologie avansată pentru operațiuni hardware și mecanice, precum testarea și verificarea calității produselor. Facilitățile laboratorului permit implementarea rapidă și testarea ideilor noi de produse.

#ShowDontTell, noul stil Philips OneBlade Philips a lansat pe piața românească OneBlade. Acesta nu este un aparat de bărbierit obișnuit, ci exponentul unui nou stil de a tunde, bărbieri şi contura barba, indiferent de lungimea firului de păr.

Lansat la nivel global în peste zece pieţe, noul Philips OneBlade are la bază conceptul #ShowDontTell, care îndeamnă tinerii să se exprime diferit, în funcţie de personalitatea şi atitudinea care le definesc stilul de viaţă.

Odată achiziționat Philips OneBlade, nu mai este nevoie de niciun alt aparat, iar stilul preferat poate fi obținut dintr-o singură mişcare, fără ca lama să intre în contact direct cu pielea.

Totul într-un design modern şi intuitiv, cu 200 de mişcări pe secundă ale cuţitelor din interiorul lamei și 45 de minute capacitate de utilizare.

Philips OneBlade este disponibil în magazinele de retail specializate și la retailerii online, cu prețuri începând de la 150 de lei (TVA inclus).

Advertorial

Mai multe informații despre fiecare produs din gamă și ofertele de preț sunt disponibile accesând www.philips.ro/OneBlade.

25

tech

NOUA PARADIGMĂ ÎN COMUNICAȚIILE MOBILE Peisajul de business, dar și cel administrativ din România se pot schimba radical ca urmare a implementării tehnologiei 5G, spune Ovidiu Ghiman, director executiv comercial, segment business, Telekom România. de Alexandru Rădescu foto: Vali Mirea În 2012, valoarea totală a licitațiilor pentru 4G în Româ­ nia a fost de 682 milioane de euro. Ce estimări aveți pentru licitația 5G și în ce măsură ați recuperat ca operator investițiile făcute pentru aceste licențe?

Din punct de vedere costlicență, e prematur. Eu zic că discuția ar trebui regân­dită total. Nu cred că este posibilă această societate inter­co­ nec­tată, această economie digitală, fără sprijinul tehnologiei. Practic, statul are de luat o decizie strategică: va fi costul acestor licențe în măsură să stimuleze investițiile și să ajute digitalizarea sau va fi atât de împovărător încât va fi foarte greu de mers în această direcție? Asta e o întrebare la care statul trebuie să își răspundă. Dacă vine vorba de recuperarea investițiilor din trecut, cred că niciun operator nu și-a calculat strict planul de afaceri pentru 3G sau 4G, sunt foarte multe elemente care contribuie la planul de afaceri. Putem să vedem cum arată business case-ul pentru 3G. În contextul în care 3G a fost poate cel mai mare pas de până acum din perspectiva serviciilor de bază, de 26

telecomunicații, date mobile, cred că boom-ul de trafic, pe­ netrarea cu smartphone, toate aplicațiile care pot fi folosite peste aceste rețele de date de mare viteză au făcut planul de afaceri de 3G să fie unul pozitiv. Pentru 4G, în momentul de față e un pic cam repede să tragem concluzii. Dar vedem că traficul 4G crește de la an la an, a crescut de cinci ori de anul trecut până în momentul de față pentru Telekom, iar numărul de utilizatori a crescut de trei ori. Traficul la nivel de individ a crescut de aproape trei ori, asta pentru că rețeaua permite aceste lucruri.

E prea devreme o licitație 5G în 2018, după cum au anunțat Ministerul Comunicațiilor și ANCOM?

Discuția reglementator versus operatori nu mi se pare potrivită.

Cred că, mai mult ca oricând, reglementatorul și operatorii trebuie să lucreze împreună, pentru că investițiile pe care operatorii le fac în tehnologie sunt atât de mari, încât dacă nu există această voință a statului de a vedea cum o monetizezi în folosul societății românești, cifrele nu se prea adună. Dacă e strict o discuție de tipul „statul

vrea să maximizeze veniturile din licențe și operatorul trebuie să se descurce să le monetizeze”, cred că societatea românească în ansamblu are de pierdut. Din punctul de vedere al calendarului de care se vorbește, eu m-aș uita la istorie. M-aș uita la faptul că în general România este un early adopter când vine vorba de tehnologii noi. Adoptarea asta timpurie eu cred că favorizează inclusiv implementări de 5G. Repet: dacă ecosistemul se pune de acord.

Ce înseamnă 5G pentru industria de comunicații și pentru utilizatori?

Faptul că vom avea acces la lățimi de bandă mai mari e o chestie secundară. Practic, vorbim de acces mai ușor al societății la ceea ce înseamnă economie digitală. Se tot vorbește de economie digitală, despre faptul că tehnologia trebuie să fie tot mai prezentă în viața indivizilor și în viața companiilor, însă când ne uităm la cât de prezentă este această tehnologie, sunt diverse limitări. De exemplu, o limitare este faptul că există foarte mulți senzori care trebuie să fie interconectați pentru a colecta date și pen-

tru a ne ajuta în diverse decizii și acest lucru ar fi foarte ușor posibil cu tehnologia 5G. Aș spune că pentru societate, în general, accesul la digitalizare, la network society, se face mai ușor. Pentru clienți, pentru indivizi, vorbim de viață desfășurată altfel. Că e vorba de medicină, de transport pu­ blic, siguranță publică, va fi o viață care va avea la bază teh­ nologia, pentru că sunt atâtea cazuri de utilizare de care e nevoie. Pentru companii, e important faptul că pot să ofere clientului altceva decât conectivitate pură, soluții care să le influențeze viața și businessul.

Este o altă paradigmă pentru traficul de date?

Pentru un operator ca și noi, cred că impactul e unul radical, datorită faptului că nu se pune problema să monetizezi gigabiți de trafic. Suntem deja într-o piață în care oamenii vor trafic nelimitat, unde dacă nu ai 4G, nu te califici la masa discuțiilor. Nu se pune pro­blema ca cineva să îți plătească bani în plus pentru conectivitate. Ceea ce trebuie să se întâmple este să avem un alt model de monetizare cu clientul. Rețeaua va fi baza

tech

OVIDIU GHIMAN, director executiv comercial, segment business, Telekom România

„În general România este un early adopter când vine vorba de tehnologii noi. Adoptarea asta timpurie eu cred că favorizează inclusiv implementări de 5G. Repet: dacă ecosistemul se pune de acord.“ soluțiilor pe care le livrăm si toate aceste soluții, care rezolvă probleme în medicină, în transport, în siguranța publică, în energie, vor fi mo­ netizate pe baza tehnologiilor care lucrează peste conexiuni 5G. Un lucru foarte important aș spune că îl reprezintă succesul pe care îl vom avea în a convinge diverse industrii că acesta e viitorul. Dezvoltarea 5G se va face plecând de la niște cazuri de utilizare foarte clare. De aceea, dincolo de cooperarea dintre autorități și operatori, când vine vorba

de reglementare, de cum stimulăm digitalizarea, critic e cât de mult se lucrează cu clienții pentru a defini aceste cazuri de utilizare și pentru a le arăta că de fapt ei au un impact real în businessurile lor.

Telekom a demarat o serie de proiecte SmartCity în România. Cum arată în prezent harta acestor proiecte și cum le puteți extinde prin intermediul 5G?

Suntem pionieri ai proiectelor smart city în România. De doi ani depunem eforturi pentru

a discuta cu primăriile astfel încât să facem cât mai transparente beneficiile pe care cetățenii le pot avea din implementarea de orașe inteligente.

Facem lucrul asta prin intermediul conferințelor, prin intermediul workshop-urilor pe care le organizăm cu primăriile, însă facem acest lucru și prin intermediul proiectelor pilot pe care le implementăm. Până acum, am implementat unul la București, împreună cu primăria sectorului 4, dar mai avem si alte proiecte-pilot pe care o să le anunțăm în peri­ oada următoare. Cred că până acum am vorbit cu aproximativ 100 de primării. Cu siguranță, primăriile și echipele din primării sunt conștiente de impactul pe care îl poate avea în relația cu cetățeanul implementarea smart city. Subiectul la care încă ei trebuie să mai lucreze este cum aplică pentru

finanțare, ce fel de finanțare și cât de repede o vor atrage.

Asta în măsura în care vor să folosească fonduri europene, pentru că exercițiul se apropie de final. Noi o să continuăm să fim prezenți în piață cu aceste sesiuni „educaționale”, pentru că ne interesează ca, la momentul organizării licitațiilor, să existe un awareness față de capabilitățile Telekom. Avem beneficiul de a avea acces la foarte mulți parteneri din tehnologie și astfel nu suntem dependenți de o anumită tehnologie. Putem, în funcție de cazul de utilizare, să aducem întotdeauna partenerul cel mai potrivit, care să ofere cea mai bună valoare pentru costul pe care îl generează, testăm destul de multe tehnologii, mă bucură să spun că există și companii românești care dezvoltă tehno­ logie și pe care am început să le integrăm.

27

tech

ROMÂNIA, ÎN PRIMUL VAL 5G Ar putea fi cea mai importantă revoluție în comunicații, prin impactul asupra întregii societăți. Fără ea nu putem vorbi de orașe inteligente sau de ecosistemul Internet of Things. România vrea să fie în avangarda implementării tehnologiei 5G. de Alexandru Rădescu

28

Mașini fără șofer vor putea să se miște eficient și în siguranță pe

șosele, universitățile vor putea susține cursuri pentru studenți aflați și la mii de kilometri, chirurgii vor efectua operații de la distanță cu ajutorul unor dispozitive care să permită reacții tactile în timp aproape real, elevii nu vor mai învăța istorie din cărți, ci din experiențe directe, iar companiile miniere vor putea să folosească vehicule fără șofer pentru operațiuni la mare adâncime. Nu este vorba despre SF, ci doar despre câteva exemple ale utilizărilor tehnologiei 5G, următorul pas în domeniul comunicațiilor mobile. „Credem că 5G va face posibilă crearea unui adevărat nou univers de dispozitive și servicii pentru industrii, companii și utilizatori individuali, inclusiv unele pe care nici nu ni le putem imagina în acest moment. Dacă 4G ne permite să comunicăm mai bine cu ajutorul smartphone-urilor, caracteristicile unei rețele 5G fac posibilă o latență și mai mică, alături de disponibilitate și capacitate mai mare”, a declarat pentru Biz Evangelia Tzifa, Head of Network Products, Ericsson Europa de Sud-Est. Datorită acestor caracteristici, multe industrii se vor transforma radical. De altfel, trecerea la 5G este considerată și „o industrializare a internetului”, disponibilitatea comercială vizând în primele rând servicii, aplicații și comunicare wireless între obiecte. Tehnologia 5G va deschide oportunități cu totul noi de a conecta oamenii, industriile și lucrurile între ele. Desigur, la mij­ loc este vorba și de sume uriașe de bani generate de dezvoltarea acestor noi tehnologii. „Ericsson a identificat oportunități enorme pentru operatorii telecom care vor susține digitalizarea industriilor și estimează venituri potențiale de până la 582 miliarde de dolari până în 2026, echivalentul unei creșteri de 34% a veniturilor”, adaugă reprezentantul Ericsson. Un studiu recent al companiei arată că industria manufacturieră și sectorul de utilități și energie vor fi cele două segmente de activitate cu cel mai mare potențial pentru creșterea veniturilor datorită tehnologiei 5G. Detaliu absolut obligatoriu pentru operatorii care se vor lansa din 2018 în noi licitații, pentru 5G, planurile organismelor internaționale fiind ca din 2020 să intre în funcțiune primele servicii comerciale pe noile platforme. În România, de exemplu, licitația pentru licențe 4G desfășurată în 2012 a adus la bugetul de stat peste 680 de milioane de euro, astfel că zecile de miliarde de euro investite de operatori la nivel global pentru licențe plus dezvoltarea rețelelor trebuie „justificate” prin veniturile obținute ulterior din exploatarea rețelelor, din serviciile vândute clienților. Adrian Diță, președintele Autorității

3,2 mld. $

este valoarea estimată a veniturilor ce vor fi generate pentru jucătorii din piața IT&C din România până în 2026 de tehnologia 5G, potrivit estimării directorului general al Telekom România, Miroslav Majoros.

tech

Foto: © Sashkinw / Dreamstime.com

Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, spune pentru Biz că este foarte probabil ca dezvoltările comerciale 5G să apară în 2020, dat fiind faptul că interfața radio 5G (IMT-2020) va fi standardizată până la finalul lui 2019, iar la nivel de tehnologie de masă anul 2025 ar putea reprezenta un orizont realist. „Îmi doresc ca în cel mult cinci ani toate marile orașe din România să se bucure de acoperire 5G. Am putea fi, din nou, printre primele țări din UE care demarează o astfel de licitație, cu siguranță prima din regiunea de est, după cum în 2012 am fost autorii unei premiere est-europene în domeniul licitațiilor de spectru”, adaugă Diță.

Dorința noului președinte al ANCOM nu este hazardată, mai ales că a fost lansată deja consultarea publică privind organizarea unei proceduri de selecție pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio în tehnologii 5G. În același timp, Tele­ kom România și Ericsson au organizat la București, în premieră pentru piața comunicațiilor din Europa de Sud-Est, prima demonstrație live a tehnologiei 5G, testele arătând viteze agregate de până la 24 Gbps, adică de peste 60 de ori mai mari decât cea mai mare viteză comercială locală 4G. Nu putem uita nici declarația „testamentară” a fostului șef al ANCOM, Cătălin Marinescu, la ultima conferință în calitate de președinte al arbitrului telecom, potrivit căreia „România este obligată să organizeze în 2018 licitații pentru 5G”.

OPERATORII SUNT GATA Directorul general al Telekom România, Miroslav Majoros, a declarat la prima demonstrație live a tehnologiei 5G că aceasta ar putea genera venituri de 3,2 miliarde dolari pentru jucătorii din piața IT&C din România până în 2026. „Testăm această tehnologie acum, înainte de lansarea sa comercială, deoarece atunci când va veni momentul vrem să fim pregătiți să le oferim clienților noștri toate aceste noi experiențe, astfel încât ei, la rândul lor, să

poată beneficia din plin de această tehnologie, la momentul oportun”, a adăugat șeful Telekom România, lansând o adevărată provocare celorlalți jucători de pe piață.

Potrivit oficialilor de la Orange România, pentru cea de a cincea generație de sisteme de comunicații mobile este nevoie de o lățime de bandă semnificativ mai mare comparativ cu cea necesară tehnologiei 4G. „În primul rând, vitezele de acces vor fi mult mai mari, iar latențele semnificativ reduse, ceea ce va permite implementarea de tehnologii care acum sunt la stadiul de prototip sau de testare, precum mașinile fără șofer sau soluțiile de telemedicină, unde comunicarea trebuie să se realizeze instantaneu. De asemenea, consumul de energie va fi optimizat semnificativ, aspect extrem de important pentru zona de Internet of Things și Smart City”, a precizat pentru Biz Ștefan Slavnicu, Chief Technical Officer la Orange România. Acesta a adăugat că industria te­ lecom trebuie să ajungă la o standardizare pentru tehnologia 5G, iar în paralel, rețeaua trebuie pregătită pentru această tranziție, printr-un proces amplu de virtualizare. „Orange a început deja demersurile de virtualizare a rețelei. Pentru a putea obține be­ neficiile maxime ale tehnologiei 5G, segmentarea rețelei este o altă etapă esențială prin care ne asigurăm că, pentru fiecare tip de nevoie, rețeaua livrează răspunsuri personalizate nevoilor de comunicare ale fiecărui utilizator”, a mai spus oficialul de la Orange.

Obiectele conectate la internet vor începe să pătrundă în marile centre urbane și pe principalele căi de transport, conducând la dezvoltarea exponențială a cererii de servicii M2M, odată cu apariția rețelelor 5G care vor integra, într-o singură infrastructură programabilă unificată, nu numai capacități de rețele, dar și capacități de procesare și stocare. Pentru a putea face față numărului mare de dispozitive conectate în rețea, 5G introduce noi tehnologii de acces, cum ar fi NB-IoT (Narrow Band IoT) și CAT-M (Category Machine), fiind în stare să susțină până la 1 milion de dispozitive pe kilometru pătrat, având o acoperire de până la 7 ori mai bună comparativ cu rețelele GSM actuale.

29

tech

ANGAJATUL LA PUTEREA A PATRA INDUSTRIA 4.0 REVOLUȚIONEAZĂ ȘI PIAȚA MUNCII, PRIN TRANZIȚIA DE LA EXECUȚIA PASIVĂ LA CONTRIBUȚIA ACTIVĂ A FIECĂRUI ANGAJAT. MIHAI BOLDIJAR, REPREZENTANTUL GRUPULUI BOSCH ÎN ROMÂNIA, SPUNE CĂ TREBUIE SĂ NE PREGĂTIM DIN TIMP PENTRU A FI PARTE A ACESTEI TRANSFORMĂRI, NU SIMPLI SPECTATORI. de Oana Voinea foto: Vali Mirea

Bosch are 4.800 de angajați în România, în creștere cu peste 50% față de anul anterior. Cum găsiți angajații potriviți și cum îi păstrați?

Aș fi tentat să schimb perspectiva răs­punsului și să privim din partea celor care caută un loc de muncă. Investițiile din ultimii ani, fie ele autohtone sau străine, au generat importante locuri de muncă, aducând șomajul la mini­ mul ultimei decade, chiar și în aceste condiții existând un excedent de forță de muncă. Pro­ blema de fond apare din faptul că acest excedent nu este echilibrat la nivel de țară sau nici măcar regional. Se întâmplă astfel ca regiuni întregi să se afle peste nivelul mediu al șomajului pentru că intensitatea investițiilor este slabă versus regiuni unde deja începe să apară deficit de forță de muncă. Există tendința de a privi și analiza macro, dar piața muncii și a locurilor de muncă trebuie 30

înțeleasă în detaliu. Ce generează această discrepanță și acest dezechilibru? Lipsa infrastructurii, care atrage după sine reticența de a investi într-o asemenea zonă deficitară, cel puțin crearea de investiții care necesită logistică fizică. Un alt aspect cred că este generat și de faptul că populația activă nu este dispusă la relocare, gradul acesteia fiind mult mai redus, din considerente culturale, față de alte zone ale lumii, în ciuda suportului pe care îl pot primi.

Apoi, desigur că există efectul unui indice demografic negativ, ceea ce pe termen lung va fi o problemă extrem de serioasă. În acest sens era nevoie de măsuri coerente cu cel puțin 20 de ani în urmă.

După modelul altor state și din experiența asiatică de patru ani pe care am avut-o, consider că un concept de atragere a talentelor și experților străini este o soluție viabilă, însă trebuie „Ne dorim ca oamenii că aceasta să facă într‑adevăr și mașinile să din România locul în care colaboreze în echipe să dorești să trăiești și să muncești pentru oricine ar vrea inteligente. Acest acest lucru.

Care sunt principalele pro­ vocări în atragerea și retenția talentelor în companie?

nou model de lucru creează tranziția de la execuția pasivă la contribuția activă a fiecărui angajat, de la a aștepta comenzi la inițiativa proprie.“

Foarte important este, în opi­ nia mea, să oferim tinerilor talentați, care au ales până acum să lucreze în altă țară, șansa de a reveni în România și de a se împlini profesional aici. În Bosch, avem deja exemple de oameni care au făcut carieră în Germania sau în alte țări și au revenit acasă, aducând cu sine experiența lor. În tot acest context complex al pieței forței de muncă, a trebuit să ne redefinim strategia de atragere, recrutare și inducție a personalului. Desigur, valorile, istoria, soliditatea, investițiile pe plan local, posibilitatea de a promova în cadrul companiei, multitudinea de posibilități pe care le ai, programele de training și dezvoltare profesională, investițiile în învățământul dual, modul de lucru transparent și deschis, tipul de leadership sunt elemente la care candidații se uită, se informează, iar angajații le apreciază. Avem în acest scop, o dată la doi ani, la nivel de concern, o analiză bazată pe un chestionar la care angajații răspund individual și confidențial, analiză care arată managementului care sunt locurile unde trebuie perfecționate metodele, șlefuite procesele și îmbunătățite relațiile.

Care sunt cele mai noi tendințe în tehnologie și cum se reflectă acestea în piața muncii?

Se vorbeşte tot mai des despre cea de-a patra revoluţie industrială, numită şi Industria 4.0, ce a fost generată de necesitatea unei productivităţi şi eficienţe şi mai ridicate, respectiv de creşterea competitivităţii, în condiţiile creşterii volatilităţii pieţelor, apariţiei modelelor de business disruptive, scăderii producţiei de masă, creşterii cerinţei pentru serii mici, personalizate. Soluţiile de Industrie 4.0 vor fi din ce în ce mai folosite în mediul de producţie în viitor. Bosch este un furnizor de top, dar şi un utilizator al Industriei 4.0 şi investeşte constant în dezvoltarea acesteia. La nivel global, operăm deja 150 de proiecte de industrie conectată în fabricile proprii, iar în România, unităţile de producţie de la Blaj şi

tech

Jucu utilizează deja tehnologie de ultimă oră în procesul de producţie. Este esenţial aici să nu uităm faptul că oamenii ar trebui să fie întotdeauna principala atenţie. Dincolo de avantajele economice, angajaţii rămân actori cheie în procesul de producţie conectată.

Factorul crucial de succes pentru Industria 4.0 la Bosch este degrevarea angajaţilor de munca de rutină, aceştia având mai mult timp pentru sarcini creative. Ne dorim ca oamenii şi maşinile să colaboreze în echipe inteligente. Pentru Bosch, Industria 4.0 este mai mult decât tehnologie, este interconectată în mod strâns cu Work 4.0.

Acest nou model de lucru creează tranziţia de la execuţia pasivă la contribuţia activă a fiecărui angajat, de la a aştepta comenzi la iniţiativa proprie.

Care sunt domeniile în care automatizarea va duce la pierderea unor locuri de muncă?

Dar cele în care vor apărea noi slujbe?

Avem de cele mai multe ori tendința ca, fără să cunoaștem exact fenomenul în întreaga lui complexitate, să tragem concluzii pripite.

Trebuie să ne uităm la ce potențial are sau aduce automatizarea, conectarea proceselor industriale. O viziune nu se poate baza pe un scenariu negativ. Trebuie să înțelegem acest fenomen, nu să ne uităm din nou cum trece pe lângă noi cu viteză meteorică, și să ne pregătim în așa manieră încât să fim parte a acestei transformări, nu simpli spectatori. Mă refer aici la pregătirea generațiilor viitoare, la programe armonizate cu cerințele industriei viitoare, la o strategie națională de fapt. Este o mare răspundere care trebuie înțeleasă cu cea mai mare responsabilitate de către decidenți.

Ca un exemplu concret, numai în Germania la ora actuală necesarul de tehnicieni și ingineri pentru implementarea și operarea industriei conectate este de ordinul miilor.

Extrapolați la nivel european sau mondial, adăugați pe cei care vor asigura dezvoltarea de software și mentenanță și aveți o parte din tabloul potențialului uriaș pe care îl oferă viitorul. Întrebarea este: cum ne poziționăm, spectatori sau participanți activi?

MIHAI BOLDIJAR, reprezentantul Grupului Bosch în România

Cum comentați propunerile de taxare a roboților?

Consider că aici este necesar să fie înțelese foarte bine consecințele acestei schimbări înainte de a veni cu o asemenea propunere.

Despre impact este greu sau prematur să se pronunțe cineva, dar trebuie avut grijă pen­tru că un proiect de taxare nejustificată poate însemna și scăderea gradului de atractivitate și competitivitate din perspectiva actualilor sau potențialilor investitori.

31

strategie

Manifest pentru fine dining de Doriana Matei

32

Promovăm de multă vreme restaurante

pline de rafinament și Chefi remarcabili, care demonstrează că bucătăria gourmet poate exista și în România. Lansăm acum Biz Best Chefs, un manifest pentru fine dining și gastronomia ca artă.

Chefii adevărați experimentează noi și noi combinații, caută inspirație și inspiră la rândul lor, respiră pasiune pentru meseria pe care și-au ales-o.

Despre aceștia din urmă este Biz Best Chefs, un proiect editorial inedit care evidențiază elementele responsabile pentru o experiență culinară desăvârșită.

Vă invităm să citiți interviuri în exclusivitate cu Chefi cu stele Michelin, realizate cu sprijinul Nesspresso, partenerul principal al proiectului. Să aflați secretele din spatele celebrului Ghid Michelin și să îi cunoașteți pe cei mai importanți 20 de Chefi din România în 2017. Aceștia recomandă locurile din București unde le place să ia masa, precum și aspiranții la titlul de Chef care merită atenția noatră în perioada următoare. Chiar dacă se spune că un Chef nu își divulgă niciodată secretele, noi i-am convins să ne împărtășească

rețeta preferată, explicându-ne pas cu pas cum se prepară aceasta.

Chefii cu care am stat de vorbă sunt diferiți, ca generație, chiar și ca țară de proveniență. Ceea ce îi unește este pasiunea cu care își practică meseria și perfecționismul de care dau dovadă.

Poveștile lor reprezintă reale surse de inspirație, dedicate celor pentru care arta culinară reprezintă un hobby ori mâncarea rafinată este răsfățul favorit.

Biz Best Chefs reprezintă o incursiune în lumea gastronomiei premium și pune profesia de Chef într-o lumină nouă. Aceștia nu sunt simpli bucătari, care au beneficiat de o promovare mai eficientă, ci niște veritabili artizani ai gastronomiei, al căror talent și profesionalism se bazează pe ore multe de muncă, pasiune și pe un șir nesfârșit de experimente. O masă servită într-un restaurant de fine dining este mai mult decât o masă la care îți potolești foamea și apreciezi mâncarea pe care ai primit-o.

Este o experiență pentru toate simțurile, pe care sigur o vei ține minte. Aceasta nu este doar despre mâncare, ci și despre băuturi, servire și atmosferă.

FOCUS PE EXPERIENȚE MULTISENZORIALE Când granița dintre offline și online aproape dispare, brandurile trebuie să știe să combine creativ digitalul cu realul. Este exact domeniul în care excelează GT – agenție de producție creativă, prin adaptare la context, creativitate, dar și experiență și strategie.​

GRAFICĂ ȘI TIPAR

CREATIVITATEA SCHIMBĂ REGULILE Un business început acum 15 ani în zona de print se reinventează pentru era digitală și proiecte speciale, fără a renunța însă la zona offline.

Dragoș Bălan, fondatorul agenției, mizează pe combinații inovatoare și creative care aduc cele două zone împreună. de Gabriel Bârligă foto: Robert Chirileanu Ce însemna pentru GT un proiect acum 15 ani și ce înseamnă astăzi?

Cred că răspunsul poate veni din următoarea evoluție: am pornit ca Grafică și Tipar, iar acum avem repoziționare ca GT – agenție de producție creativă. Este mai mult decât vizibil că, dacă acum 15 ani eram specializați pe servicii complete de print, astăzi furnizăm proiecte complexe capabile să susțină campaniile de marketing, comunicare internă sau externă, activări de brand sau branding de evenimente. De aici a apărut și nevoia repoziționării, denumirea de Grafică și Tipar fiind limitativă. Am păstrat GT-ul cu care ne apelau partenerii și am adăugat ceea ce suntem de o vreme bună: agenție de producție creativă.

Ce diferențiază GT de alte companii care activează în aceeași zonă?

Avem experiență în management de proiecte care să susțină campanii de marketing și comunicare. De la ideea clientului până la implementare și livrare sunt foarte multe etape, pe care le cunoaștem și putem anticipa riscurile. Experiența îmi arată că managementul riscurilor reprezintă un punct forte al unei campanii reușite. Există destul de puține agenții de producție creative care să se poziționeze strict în zona de livrare tangibilă în formă fizică, de livrare, de concret. În rest, sunt enorm de mulți producători, disparați sau nișați pe anumite servicii și produse.

Pentru noi, este un moment bun în poziționarea ca agenție de producție. Majoritatea startup-urilor din industrie sunt axate de ani buni pe online, ceea ce a dus la un gol între nevoia clientului și echipamentele care produc efectiv lucruri fizice. Meseriașul de la producție îți cere concret detalii, dimen­siuni, tip de material.

El nu are nici capacitatea și nici rolul de a-ți face propuneri. Aici acoperim foarte bine prin consultanță, propuneri creative, soluții adaptate pe buget, înțelegem targetul, obiectivele de comunicare și venim cu proiecte la cheie.

34

DRAGOȘ BĂLAN, General Manager GT

INDUSTRY LEADERS

„Le recomand tuturor celor care au soarta unui brand în mână să fie deschiși la întâlniri cu furnizorii. Este minunat să vezi bucuria clientului și mulțumirea că poate fi și altfel.”

Cum au evoluat cerințele clienților?

Cât de receptivă este piața din România?

Diferențiere, personalizare, uni­ citate și utilita­te. Sunt atribute care se găsesc, mai mult sau mai puțin explicit, în toate întâlni­ rile. Dificultatea apare, firește, acolo unde, pe baza bugetului proiectelor convenționale, care nu au adus rezultatele scontate în trecut, clientul dorește să beneficieze de toate atributele enumerate anterior. Proiectele speciale cer condiții speciale, implicit un buget care să susțină unicitatea proiectului.

Deși avem un grad ridicat de absorbție a tehnologiei și inovației, volumul nu este mare.

Există un număr mic de companii, acei early adopteri pentru care suntem tot timpul în căutare de soluții noi. Sunt acei clienți care nu poartă o haină de două ori, care vor ca la fiecare eveniment sau activare să se prezinte în mod unic, cum nu a mai făcut-o nimeni, și care lansează trenduri în industria lor. Mai există și clientul care își dorește să se prezinte inovator, dar nu îi permite bugetul. Inovația, în general, are și un termen mai lung de implementare.

Ceea ce creierul nu cunoaște, nu poate nici planifica. Așa e și cu produsele noi – nu sunt prinse în bugete, pentru că nu se știa de ele.

Cum arată businessul GT astăzi?

Suntem un suport de pro­ducție creativă pentru branduri și companii, oferind servicii grafice și concepte, producție tipărită digital, offset, lenticular, dar și uzualele produse promoționale. Ne diferențiem prin produsele video-print cu integrare de tehnologie în print (vibrații, video, lumină, Wi-Fi, view 360 cu touchscreen sau printuri cu încărcare solară pentru telefoane). În materie de print, aducem factorul wow prin jocuri corporate (produse chiar și pentru alte țări), produse creative cu grad ridicat de complexitate. Avem un serviciu de închiriere de standuri modulare, cu mare flexibilitate în amplasarea în spații restrânse pentru congrese, expoziții, târguri, clienții beneficiind de totalitatea serviciilor logistice, transport, montaj și demontare. Practic, clientul este ca un musafir în propriul stand, toate accesoriile și servi­ ciile i le asigurăm noi. Varietatea și complexitatea definesc cadrul actual al activității noastre. Producem și lucruri convenționale, printuri corporate sau de masă, materiale operaționale uzuale pentru companii, însă cei care ne cunosc știu că, dacă vor ceva în premieră, pot veni către noi. Suntem un producător cu o expertiză bogată formată din livrarea a mii de proiecte în 15 ani de producție, care ne permite să oferim o soluție completă în zona offline, suplinind o agenție full service, cu un mix de concepție, servicii grafice, producție și implementare.

Cum se diluează granița dintre digital și fizic în marketing?

Le-am adus împreună. Astăzi, poți răsfoi broșuri electronice, cu e­crane video integrate și conectate la Wi-Fi. Prin intermediul unor servere, poți actualiza conținutul unui material promoțional pe care îl oferi partenerilor. Gândiți-vă ce impact și ce comunicare poți avea cu acest tip de produs când ai comunicări recurente cu partenerii, în industrii ca farma, training, financiar-bancar. Îți construiești adevărate canale private de comunicare, cu target personalizat. Tehnologia, în principiu, asigură conexiunea dintre lumea reală, offline, și cea virtuală din online. Lucrăm la producția unor caiete inteligente, care, prin intermediul unui cod, îți vor transfera notele scrise în mediul online, sau, mai mult, poți aduce eficiență în procesele de data management din varii industrii, mai ales acolo unde se semnează multe contracte, polițe sau formulare. Este o adevărată revoluție în data management și arhivare online. Un alt exemplu este chiar acest material interactiv din revista Biz, unde, cu ajutorul unui cod QR și al unei aplicații, putem da viață hârtiei, făcând astfel legătura între print și interactivitatea online.

Ce sfaturi ai pentru oamenii de marketing și comunicare în lucrul cu furnizorii?

Le recomand tuturor celor care, într-un fel sau altul, au soarta unui brand în mână să fie deschiși la întâlniri cu furnizorii și să nu generalizeze. Cei care își găsesc timpul să testeze și să își deschidă orizontul sunt chiar surprinși de noutăți și găsesc imediat aplicare în proiectele lor. Sunt întâlniri frumoase acelea în care vezi bucuria clientului și mulțumirea că poate fi altfel. Și mai recomand să consulte furnizori sau agenții înainte de a-și imagina ei lucruri imposibil de făcut. Cu un partener bun îți poți asigura succesul proiectului.

Cum arată profilul de client al GT?

Ajutăm brandurile și companiile să se diferențieze și abordăm în principal clientul final, companii din industrii precum cea financiar-bancară, asigurări și servicii medicale, FMCG, IT, auto și alte industrii. Avem și agenții full service sau de marketing în portofoliu, mai puține, pentru că acceptăm acele agenții suficient de inteligente să se consulte cu noi înainte ca soluția gândită de ei să ajungă la clientul final. Dacă procesul este invers, sunt foarte multe piedici în producție.

Se evită acele idei care nu pot fi reproduse, care în simulări arată senzațional, dar în practică sfidează legile fizicii.

Cum vezi evoluția marketingului și a comu­ nicării de brand?

Pariez pe eficiență, rezultate, cunoașterea targetului și generare de lead-uri pentru comunicare ulterioară, cu finalitate în vânzări.

Inundarea și infinitatea spațiului online va duce, în opinia mea, la propuneri mai mult sau mai puțin șocante ca mesaj, din dorința de a ieși din anonimat, iar activările offline vor deveni noul neconvențional.

35

GRAFICĂ ȘI TIPAR

LUCRĂM PENTRU CLIENȚII NOȘTRI, NU LUCRĂM PENTRU NOI Atunci când proiectele complexe te provoacă, resursele tehnice nu mai sunt definitorii. Resursele umane, în schimb, alocate corect în ecuația proiectelor pot asigura coerență în derulare, eficiență și plăcere în comunicare.

Creativitatea, capacitatea de a găsi

soluțiile potrivite nevoilor clientului, alături de abilități personale și empatie, joacă roluri importante în mana­ gementul proiectelor livrate de GT. Secretul echipei noastre este că membrii acesteia se completează, își asigură reciproc back-up în cazul unor situații limită. Procesul de formare și instruire este unul cons­ tant, zona de producție fiind foarte ofertantă în ajustarea și validarea ideilor. Feedback-ul rapid pe care îl oferă un produs în momentul în care capătă formă ne asigură un progres profesional rapid și continuu.

Cu pregătire profesională diversi­ ficată, echipa GT poate prelua briefuri și cerințe de la cele mai simple, la complexe, de la cele mai amănunțite, la cele abstracte, de genul „as dori și eu ceva wow!”.

Asigurăm, de 15 ani, diferențiere pentru branduri și companii.

36

ȘTEFANIA NIȚESCU Planificare financiară Ne oprește atunci când imaginația noastră depășește… bugetele.

ADRIAN EZEANU Implementare și Logistică La timpul și locul potrivit.

IONUȚ TRANDAF Suport tehnic Mixează cu succes nevoi, termene, resurse tehnologice și umane.

INDUSTRY LEADERS

Foto: Vali Mirea

DOINIȚA BĂNCEANU Brand Manager Aduce proiectele în lumina reflectoarelor.

ROBERT CHIRILEANU

GEORGE PAU

TEOFAN GAVRILIU

Editor foto și video O imagine valorează cât o mie de cuvinte.

Graphic Guru & App Magician Sau hiperactivitatea care se joaca cu deadline-urile scurte.

Designer grafic Creator de logouri identitate, architect de prototipuri.

DRAGOȘ BĂLAN Team Leader Dirijorul care face muzica.

37

GRAFICĂ ȘI TIPAR

Branding pentru evenimente, personalizări de spații de lucru, materiale pentru campanii FMCG

PROIECTELE NOASTRE Fie că vorbim de proiecte cu specificații tehnice bine definite sau despre proiecte care sunt bazate doar pe o idee sau o imagine drept sursă de inspirație, completăm din experiență, prin empatie și cu întrebări relevante, pentru a descoperi nevoia reală din spatele briefului.

Identificarea nevoii reale a partenerilor

este o necesitate în producția perso­na­­li­zată.

Contribuim la restrângerea opțiuni­lor pen­ tru a construi proiecte unice și personalizate.

Oferim servicii integrate, începând cu consultanță, management de proiect, servicii grafice, trecând apoi la partea concretă prin producție creativă și implementare.

Pentru toate proiectele asigurăm logistica.

Suntem o soluție completă pentru pro­ ducția offline a proiectelor de marketing, comunicare și branding, de la simplele materiale de brand, corporate, la standuri modulare, realitate augmentată și experiențe multisenzoriale incluse în print sau producție publicitară.

38

Vrei să susții vizual o campanie de comunicare de companie sau o comunicare internă?

Analizăm brief-ul și identitatea ta, nevoile și obiectivul, apoi construim împreună campania așteptată. Apoi, producem și implementăm.

Jocuri corporate Te ajutăm să comunici valorile de brand sau de companie într-un mod creativ, implicându-ți partenerii prin joc.

De la concept, creație și producție, îți declinăm fluxul de business sau valorile de brand pe jocul preferat.

Sau concepem unul nou pentru tine.

INDUSTRY LEADERS

Soluții de retenție a vizitatorilor la stand Oprește trecătorii la stand și îți oferă posibilitatea comunicării directe, umane, ori prin intermediul unei tablete sau materiale tipărite. La alegerea ta.

Diferențiere în campanii FMCG sau evenimente Logo-ul companiei sau produsul promovat poate levita deasupra privirii uimite a partenerilor sau lead-urilor tale.

Cadouri corporate, give-aways evenimente Și tu îți dorești cadoul ideal, pe care nu l-a mai oferit nimeni în industria ta.

Găsim împreună o soluție bună.

Calendare și agende, creative Seturi complete și originale de calendare, felicitări, agende, pungi cadou, instrumente de organizare și planificare, notesuri.

©copyright - “Grafică și Tipar SRL” deține dreptul de proprietate industrială pentru o parte dintre produsele concepute și livrate partenerilor companiei

Creșterea vânzărilor prin povești de brand transmise cu ajutorul proiecțiilor 3D Atunci când produsul tău poate să comunice emoțional sau se poziționează în zona de inovație, proiecțiile holografice 3D aduc factorul WOW! Integrate în campanii sau la evenimente, aceste device-uri premium contribuie la creșterea vânzărilor și la o viralitate gratuită generată de activarea instantă a privitorilor.

Cuburi decorative personalizate Detaliile fac diferența!

Personalizează-ți evenimentele în moduri neașteptate și elegante.

Încărcător telefoane mobile, personalizate corporate Oferă invitaților tăi energia de care au nevoie, la momentul potrivit.

Vor aprecia.

39

strategie

ANTREPRENORIAT LA A CINCEA GENERAȚIE L-am întâlnit pe Albrecht Hornbach, președintele Consiliului de Administrație al Hornbach Management AG, la fix 10 ani de la deschiderea primului magazin din România, pentru o discuție despre managementul unei afaceri de familie și provocările antreprenoriatului românesc. de Oana Voinea foto: Vali Mirea Care sunt provocările conducerii unei companii a cărei istorie se întinde pe cinci generații?

Lucrurile bune pe care celelalte patru generații de dinaintea ta le-au făcut trebuie în primul rând păstrate. Pe de altă parte, trebuie să fii conștient că provocările cu care se luptă fiecare generație în parte sunt diferite. Spre exemplu, în zona de magazine de do-it-yourself, când în 1968 Hornbach a deschis primul magazin de construcții care includea un departament cu articole pentru grădină, era un concept nou, cu totul diferit pe piață și piața nu atinsese încă ma­ turitatea necesară pentru un asemenea concept. Durează câțiva ani până când clienții devin conștienți de cât de valoros este acest concept pentru ei. După aceea, a început o fază foarte accelerată de expansiune. Scopul principal era să ne extindem cât mai repede, să găsim locații, să fim mai rapizi decât concurenții, să punem în practică ideile noastre. În acea perioadă, obiectivul era expan­ siunea fizică. Această fază s-a încheiat, cel puțin în Germania, iar următoarea provocare este de a rafina această rețea existentă de magazine – să dezvolți în continuare conceptul, să generezi eficiență, să utilizezi eficient resursele. În acest context devin și prețurile foarte importante, pentru că și concurența este foarte puternică. Deci provocările pentru generația următoare sunt cu to­ tul altele. Acesta a fost doar un exemplu care arată că provocările cu care se luptă fiecare generație sunt complet diferite. Compania s-a dezvoltat foarte mult, acum sunt aproape 18.000 de angajați și este o provocare să păstrezi cultura organizațională a companiei. Trebuie să fii întotdeauna conștient că angajații sunt foarte importanți.

Este digitalizarea provocarea acestei generații?

Pentru această generație, provocarea a fost mai degrabă efi­ 40

cientizarea, dezvoltarea în continuare a conceptului și rafinarea acestuia. De exem­ plu, ideea aceasta de proiect care a fost implementată – faptul că gama de produse este orientată în întregime către sprijinirea proiectelor clienților – vine din perioada de după expansiune. În faza în care ex­ pansiunea era foarte importantă, trebuia doar să răspunzi unei cereri foarte mari.

Eram un fel de furnizori, clientul nu avea foarte multe de spus, era doar fericit dacă îi vindeam ceva. Mai târziu a devenit foarte important să analizăm mai atent dorințele și nevoile clienților. În această fază, dacă ești atent și te gândești un pic, ajungi la concluzia că aceste proiecte sunt ceea ce își dorește clientul de fapt – nu își dorește doar să cumpere produse individuale, ceea ce schimbă, din nou, toată afacerea. Acesta a fost începutul provocării celei de-a cincea generații, cea de astăzi. Următoarea schim­ bare va veni din domeniul transformării digitale. Este o provocare venită la sfârșitul celei de-a cincea generații și probabil în­ ceputul celei de-a șasea. În România, Hornbach este acum în perioa­ da de expansiune sau în cea de rafinare a rețelei?

Ambele. Bineînțeles că și în România sunt implementate concluziile pe care le avem din celelalte etape. Este foarte clar că din punctul de vedere al culturii Hornbach nu s-ar putea tolera ca în Germania, să spunem, clientul să fie în centrul atenției, iar în România să spunem că ne concentrăm pe expansiune. Este clar că și în România punem clientul în centru, dar trebuie să ne și extindem în continuare, deoarece este clar că nu e suficient să existe șase magazine pentru 20 de milioane de oameni.

De câte magazine credeți că ați avea nevoie în România?

Acum 10 ani, când am deschis primul ma­ gazin Hornbach în România, am susținut

„Când compania este condusă de familie, este mult mai ușor să păstrezi cultura acesteia și să o continui. Contează foarte mult să fii constant, să fii de încredere, ca totul să poată fi prevăzut.“

strategie

ALBRECHT HORNBACH, președintele Consiliului de Administrație al Hornbach Management AG

41

strategie

o conferință de presă în care am spus că ne putem imagina 15 magazine Hornbach în România. Am fi vrut ca cele 15 maga­ zine să fi fost deja deschise acum, dar în perioada crizei finan­ ciare am luat o pauză de cinci ani. Însă acum ne continuăm planurile.

Spuneați că semnele privind economia României arată o creștere, reveniți la planul privind cele 15 magazine?

Da, acesta este obiectivul, dar nu putem să spunem care este orizontul de timp. Potențialul pentru cele 15 magazine există cu siguranță în România. Viteza de expansiune va fi probabil mai redusă decât ne-am gândit inițial, din cauza faptului că găsim mai greu locații, terenul și construcțiile sunt mai scumpe și, bineînțeles, avem mai mulți concurenți.

Cum vedeți evoluția pieței locale? Aveți concurenți puternici, unii dintre ei români.

Așa este, concurența este puternică, Dedeman este liderul pieței în ceea ce privește cifra de afaceri. Dar pentru noi nu este ceva nou, suntem obișnuiți cu concurența puternică din piețele din Germania și Austria. Concurența nu face altceva decât să crească calitatea și este bine pentru clienții din România. Nu facem com­ promisuri în ceea ce privește prețul și vom putea să ne batem foarte bine cu concurența.

Cum poate o companie atât de mare să păstreze totuși spiritul antreprenorial?

Aici ne ajută foarte mult faptul că suntem o companie condusă de familie. Când compania este condusă de familie, este mult mai ușor să păstrezi cultura acesteia și să o continui. Contează foarte mult să fii constant, să fii de încredere, ca totul să poată fi prevăzut. În Germania a existat o companie foarte mare în do­ meniul do-it-yourself, mai mare decât Hornbach, o companie care e și în România – Praktiker. La Praktiker, pe o perioadă scurtă de timp, la fiecare doi ani, se schimbă președintele consiliului de administrație. Fiecare vine cu alte idei, iar personalul nu poate suporta pe termen lung așa ceva. De aceea cred că situația pentru noi este mult mai simplă și că putem să ne păstrăm cultura chiar dacă compania crește.

Copiii dumneavoastră sunt interesați să lucreze în companie?

Trebuie să menționez că fratele meu, Steffen Hornbach, este președintele consiliului de administrație al Hornbach Bau­ markt. Noi doi suntem implicați la nivel de management ope­ rativ, dar există și alți membri din generația mea și a fratelui meu care nu sunt activi în firmă și au și aceștia copii, care sunt foarte buni și au potențial. Noi dorim ca toți reprezentanții celei de-a șasea generații, dacă fac față, să aibă posibilitatea să ocupe poziții de management în companie. Nu este vorba doar despre copiii mei sau ai fratelui meu, ci și despre copiii verilor mei sau ai surorii mele. Unul dintre fiii mei este deja în companie și doi fii de-ai fratelui meu. Mulți dintre ceilalți sunt un pic mai tineri și dorim să le păstram deschisă calea de a accede în companie, dar nu este ceva stabilit deja, ceva sigur, ca tot timpul să fie cineva din familie la conducerea companiei.

Este un lucru pozitiv, dar și cei care nu sunt membri ai fami­ liei au posibilitatea să ajungă în poziții înalte în companie. În plus, ne dorim ca în cazul în care cineva din familie lucrează în cadrul Hornbach, acesta să fi avut deja o experiență pozitivă în afara firmei.

42

Afacerile de familie din România abia acum fac trecerea la generația a doua. Ce sfat aveți pentru antreprenorii români care pregătesc o astfel de succesiune?

Ar fi bine pentru ei dacă ar accepta un sfat!

Mai ales cei din prima generație, pentru că de regulă sunt antreprenori self-made, care sunt obișnuiți ca totul să meargă după voința lor. Pentru aceștia, într-adevăr, cea mai mare problemă va fi să gestioneze această trecere la următoarea generație. La un moment dat trebuie să predai toată responsabilitatea și toată puterea celei de a doua generații și în­ totdeauna există conflicte în aceste cazuri.

Mai ales succesiunea de la această generație de antreprenori self-made către următoarea generație este deosebit de dificilă.

Hornbach România a fost acuzată că a vândut lemn furnizat de Holzindustrie Schweig­ hofer după ce anunțase că va încheia colaborarea cu furnizorul austriac.

Cunosc aceste acuzații, sunt foarte nedrepte,

strategie

pentru că noi am respectat exact ceea ce am spus – noi nu am spus că delistăm de la un moment la altul tot ceea ce înseamnă Schweighofer, ci am promis doar că o să re­ ducem extrem sortimentul Schweighofer, iar momentan avem doar 10% din sortimentul inițial pe care îl aveam de la acest furnizor.

Sunt 10% la care nu putem să renunțăm, dar astfel ne-am îndeplinit promisiunea și credem că este foarte important ca toate societățile furnizoare de aici să se certifice.

După cum știți, Schweighofer și-a pierdut cer­ tificarea Forest Stewardship Council (FSC – certificare care atestă controlul provenienței lemnului pe care îl procesează și exploatarea sustenabilă a pădurilor – n.r.) și plănuim ca de anul următor să vindem aici, în România, doar lemn care a fost certificat. Subiectul sustenabilității este foarte important pentru noi. Ca exemplu, am fost prima firmă din Europa care acum 10 ani am obținut această certificare de lanț comercial FSC. De aceea suntem un pic mai încrezători și nu ne lăsăm

140

de ani de activitate

3,94

miliarde euro este cifra de afaceri a grupului Hornbach pentru exercițiul financiar 2016/2017 (1 martie 2016 28 februarie 2017)

156 de

magazine, în nouă țări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveția, Suedia, Slovacia și România)

6 magazine în România

arși pe rug așa de simplu și de aceea ne facem propria noastră imagine asupra măsurilor care trebuie adoptate și pe acestea le și implementăm. Ceea ce spun diversele bloguri sau știu eu ce alt­ ceva nu ne interesează. Cred că acționăm exemplar aici, am prins rădăcini aici, în România. Avem mulți angajați români și manage­ mentul societății de aici este tot românesc și ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca natura din România și mediul înconjurător de aici să fie distruse. Dar trebuie întotdeauna să păstrezi măsura și noi întotdeauna ne ținem promisiunile.

Sunteți și consul onorific al României în Germania.

Da, de cinci ani. Am fost de multe ori în România, și înaintea deschiderii primului magazin Hornbach. Prin calitatea mea de consul onorific al României în Germania, sunt un fel de amba­ sador al României. Este un angajament pe bază de voluntariat.

Ambasadele și consulatele generale sunt reprezentanții princi­ pali ai României în Germania și numesc diverse personalități din țara respectivă în funcția de consuli onorifici. Un asemenea consul onorific trebuie să își organizeze un consulat onorific și primim, de exemplu, foarte multe cereri de la cetățeni români pe care îi îndrumăm mai departe (către autoritățile care le pot rezolva problemele – n.r.). Noi ne ocupăm de contacte economice și de organizarea unor evenimente culturale.

43

antreprenoriat

Punct de vedere

IDEOLOGII ROȘII DE SÂNGE ALBASTRU de Ionuț Bălan Râdeam deunăzi cu un prieten întrebându-ne: oare câți laburiști

sunt în Camera Lorzilor din Parlamentul britanic? În ignoranța și naivitatea noastră ne închipuiam că niciunul. La verificare am rămas muți: răspunsul este 200 din 798, adică aproape un sfert.

Bineînțeles, asta are de a face și cu „democratizarea” acordării titlului de lord începând cu a doua jumătate a secolului trecut. Să ne amintim că, de exemplu, Paul McCartney sau Elton John sunt lorzi pe bază de merite, nu de origine. Dar nu e numai asta. Istoria arată că au existat deținători „autentici” de titluri nobiliare care au avut nu doar simpatii, ci chiar obsesii de stânga, unii fiind de-a dreptul comuniști.

Ca să rămânem în Marea Britanie, trebuie să amintim că însuși Partidul Comunist Britanic, desființat în 1991 după căderea Cor­ tinei de Fier, a avut un reprezentant în Camera Lorzilor. Acesta a fost Wogan Philipps, aristocrat prin naștere, baron de Milford. În tinerețe a participat ca voluntar de partea forțelor republicane în războiul civil din Spania, după care s-a înscris în Partidul Comu­ nist, fapt care l-a determinat pe tatăl său să-l dezmoștenească. Una dintre soțiile sale a fost Cristina, contesă de Huntingdon, de aseme­ nea membră a Partidului Comunist Britanic. În 1946 a fost ales consilier local candidând din partea comuniștilor, iar în 1962, la moartea tatălui său, a moștenit scaunul acestuia din Camera Lorzilor. În primul său discurs parlamentar a cerut desființarea Camerei Lorzilor. În 1989, la vârsta de 89 de ani, ziarul (încă) sovietic „Izvestia” a publicat un articol elogios despre Philipps, sub titlul „Tovarășul Lord”.

Să ne amintim că Petru Groza a fost moșier, că Piotr Kropotkin a fost prinț și că John Maynard Keynes a fost înnobilat ca baron de Tilton, iar lista exemplelor ar putea continua.

Care să fie explicația? Bineînțeles, putem psihanaliza biografic și să tragem concluzia că opțiunile politice de extremă stânga în rân­ durile aristocrației nu sunt decât forme de revoltă împotriva unor tați autoritari, coroborate cu un sentiment de culpabilitate în raport cu averea și privilegiile dobândite prin naștere, nu prin merit. Pro­babil însă că există o explicație istoric-sociologică mai de profunzime.

Nobilii comuniști se ridică de fapt nu împotriva propriei clase, ci a burgheziei și a capitalismului. Pentru că nu socialismul le-a dis­ trus puterea în economie și societate, ci capitalismul, comerțul și 44

piața liberă. Democratizarea economiei a creat șanse egale în societate, făcând caduce privilegiile nobi­liare moștenite prin naștere.

Aristocrații se revoltă împotriva burghezilor nu pentru că aceștia din urmă îi „exploatează” pe proletari, ci pentru că burghezia le-a „uzur­ pat puterea” cu mâna invizibilă a pieței. În acest context e util de precizat că deși Marx – în primul capitol al Manifestului Comunist, pamfletul cu care şi-a inaugurat mişcarea sa socialistă – pretindea că există între clase un conflict ireconciliabil, el nu‑şi putea ilustra teza decât cu exemple din societăţile precapitaliste. În Evul Mediu o familie putea fi aristocrată şi putea deţine averi importante, putea fi o familie de duci, conţi, marchizi sau ba­ roni vreme de sute de ani, independent de calităţile, talentele, caracterul sau morala sa. Însă în condiţiile capitaliste moderne există ceea ce sociologii au numit „mobilitate socială”. Principiul activ al acestei mobilităţi, după sociologul şi economistul italian Vilfre­ do Pareto, este circulaţia elitelor. E vorba de faptul că întotdeauna există în vârful scării sociale persoane care sunt bogate şi impor­ tante din punct de vedere politic, dar aceste persoane - aceste elite - sunt mereu altele.

Deci, cine se năştea sclav în perioada medievală nu putea scăpa de acest statut şi se găsea într-un conflict ireconciliabil cu stăpânul său, ceea ce a fost speculat de Marx şi pus la baza mişcării socialiste. Numai că într-o societate capitalistă există o continuă mobilitate – săracii se îmbogăţesc, iar descendenţii celor bogaţi îşi pierd averile şi devin săraci.

IONUȚ BĂLAN este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei „Finanțiștii“, publicist la „Jurnalul Național“, „Săptămâna financiară“, „Piața financiară“, „Curentul“, „Bursa“, „Evenimentul zilei“. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro

antreprenoriat

Poate oricine să își înregistreze oferta pe site?

Da, condiționat de anumite verificări. Pe platforma noastră, rezervările efectuate nu sunt, practic, între străini. Oferim instru­ mentele necesare astfel încât să creăm o comunitate, în cadrul căreia gazdele și oaspeții pot fi verificați și evaluați înainte de a încheia o rezervare. Este disponibil profilul persoanei, poți ve­ dea evaluările pe care le-a primit, precum și dacă a fost sau nu verificată de noi.

HOTELUL DE ACASĂ

Cum împărțiți cu gazdele veniturile încasate de la utilizatori?

Gazdelor le revine un procent din venituri situat între 95% și 97%.

Ele se află în centrul businessului și sunt prioritare. De regulă, tariful pe care îl percepem noi este de 3% din valoarea rezervării, dar poate urca până la 5%, în funcție de politica de anulare pentru care optează gazda.

Opt mii de români și-au deschis casele pentru turiști prin aderarea la platforma Airbnb. Andrew Verbitsky, Country Manager la Airbnb Rusia și Europa Centrală și de Est, ne dezvăluie următorii pași ai companiei în regiune.

În multe țări, modelul pe care îl propuneți a fost contestat din punct de vedere juridic.

Airbnb există de doar nouă ani. Este responsabilitatea noastră să educăm autoritățile locale în legătură cu beneficiile pe care le putem aduce orașului. Ne luăm foarte în serios această responsabilitate.

Există orașe și state care au avut deschiderea de a reglementa mo­ delul de home sharing. În anul 2015, am lansat platforma Airbnb Community Compact, unde am conturat o serie de principii și po­ de Doriana Matei litici pe care le aplicăm în relație cu întreaga comunitate pe care am format-o. Această platformă reflectă intenția noastră de a fi Cum este privită platforma Airbnb în Europa? partenerii autorităților locale și de a crea împreună un set de reguli Cu toate că a fost fondat în San Francisco, care să fie corecte pentru ambele părți. Toate informațiile pe care jumătate din acest business se desfășoară, în le-am strâns de-a lungul timpului, din interacțiunile cu autoritățile prezent, în Europa. Acest lucru se datorează, din Europa, au fost centralizate într-o bază de date disponibilă on­ în mare măsură, deschiderii cu care ideea a line, Airbnb Policy Tool Chest. Aceasta poate constitui o resursă fost adoptată de europeni, atât de gazde, cât utilă pentru legiuitori în demersurile lor de legiferare a sistemului și de oaspeți, și ospitalității incredibile care îi de home sharing. Mai devreme sau mai târziu autoritățile caracterizează pe aceștia. Avem peste vor înțelege că Airbnb reprezintă un mijloc de existență 157.000 de gazde, în acest moment, COMUNITATEA DE GAZDE pentru foarte multe familii. Prin urmare, ceea ce facem doar în Europa Centrală și de Est, AIRBNB ÎN REGIUNE: este benefic localnicilor priviți individual, comunităților acestea fiind repartizate în absolut Număr Țară și chiar afacerilor din zonă. Aceste închirieri de locuințe toate statele din regiune. În România gazde susțin și diversifică turismul. sunt circa 8.000 de gazde.

România 8.000 Care sunt avantajele modelului pro­ pus de Airbnb, în comparație cu ser­ viciile hoteliere tradiționale?

Bulgaria

10.000

Ungaria

Încurajăm utilizatorii să verifice profilurile și recenzi­ ile poten­țialelor gazde înainte de a face o rezervare. De 14.000 asemenea, este important să se asigure că numerele de telefon sunt verificate de noi și că profilului gazdei îi este asociat un cont de pe rețelele de socia­lizare. Dacă suspiciunile persistă, pot solicita gazdei să se supună unei verificări sau pot căuta o altă gazdă cu o reputație mai solidă pe platforma noastră.

Ucraina

Airbnb a democratizat călătoriile și a permis oamenilor obișnuiți să își împartă spațiul cu cei care au nevoie de ca­ zare. Aceștia din urmă beneficiază de o mare posibilitate de alegere. Au la dispoziție peste 3 milioane de case care își deschid ușile pentru ei. Camere în locuințele personale ale gazdelor, vile de lux, care se închiriază integral, chiar și iurte sau castele. Recenziile autentice ale celor care au trecut pragul acestor variante de ca­ zare ne ajută să ne îndeplinim misiunea, aceea de a crea o lume în care să simți că aparții ori­ unde te-ai afla. Într-o eră în care politicienii vorbesc despre construirea de ziduri care să izoleze comunitățile, modelul de shared econ­ omy poate juca un rol important în a-i aduce pe oameni mai aproape unul de celălalt folosind tehnologia.

46

Ce sfaturi privind siguranța aveți pentru utilizatori?

13.000

Cum arată viitorul pentru Airbnb? Veti extinde paleta de servicii oferite și la altceva decât cazare?

În ceea ce privește volumul, ne așteptăm ca până în anul 2020 să atingem un număr de 24 de milioane de rezervări efectuate doar în Europa. Cât despre serviciile oferite, lansarea platformei Trips a fost momentul cel mai semnificativ din istoria companiei și reprezintă următorul pas. Destinația finală este crearea unei plat­ forme complete, pe care utilizatorii vor putea găsi toată gama de servicii referitoare la călătorii. Trips este despre locul în care stai, lucrurile pe care le faci și oamenii pe care îi cunoști în călătoria ta. Și se bazează, desigur, pe contribuția localnicilor, ei fiind furnizorii tuturor serviciilor de pe platformă.

ANDREW VERBITSKY, Country Manager Airbnb Rusia și Europa Centrală și de Est

AIRBNB ÎN EUROPA Povestea Airbnb a început în San Francisco, în 2008. Trei prieteni au decis să își suplimenteze veniturile închiriind o saltea gonflabilă, în sufrageria apartamentului în care locuiau. Inițiativa lor s-a bucurat de succes, iar, nouă ani mai târziu, este un business cu o cifră de afaceri de circa 1,7 miliarde de dolari, în 2016. Modelul a fost preluat rapid și în Europa, Parisul și Londra fiind în topul orașelor cu cele mai multe oferte listate. În Europa Centrală și de Est, peste 157.000 de gazde își oferă casele spre închiriere, pentru călători. Cele mai multe oferte din regiune le are Rusia (aproape 50.000).

antreprenoriat

CÂT DE REPEDE AJUNGE COMANDA? Am vorbit cu Iulian Stanciu – CEO al eMAG – și Lucian Baltaru – CEO al Sameday – despre pașii următori după recenta preluare a Sameday de către eMAG. Sunt lucruri care vor schimba atât piața de curierat, cât și retailul online.

Anunțul care a precedat tranzacția de

preluare de către eMAG menționa că prin această evoluție, Sameday Cou­ rier urmărește dezvoltarea accelerată a serviciilor premium de curierat la nivel național prin investiții în tehnologie, rețea și echipă. Sameday va rămâne, de altfel, brand independent și va continua dezvoltarea de servicii premium de curi­ erat, cum sunt: livrarea în 2 ore în mai multe orașe din țară, livrarea și prelua­ rea produselor în intervale orare, livra­ rea și instalarea produselor voluminoa­ se, livrarea seara și în weekend.

de Alexandru Ardelean foto: Vali Mirea

IULIAN STANCIU, CEO eMAG Ce înseamnă pentru Sameday intrarea în acționariat a eMAG?

Sameday a intrat pe o traiectorie de creștere accelerată în care va beneficia de investiția și know-how-ul eMAG pentru dezvoltarea echipei și tehnologiei.

De ce a ales eMAG Sameday?

Preluarea Sameday vine să completeze parteneriatele actuale și va acoperi o zonă de servicii cu mare cerere din partea clienților eMAG. Este mult loc pe piață pentru servicii premium de curierat și aveam nevoie de un partener cu viziune pe acest segment. La Sameday am găsit o echipă valoroasă, o structură solidă și produse premium foarte bune, pe care se pot construi servicii noi de livrare care vor face ecommerce-ul și mai simplu.

Cum va ajuta eMAG faptul că deține un operator de curierat?

Le vom putea oferi clienților și mai multe opțiuni de livrare, care se vor adapta mai bine pe timpul lor. Începem din această vară cu un program pilot de livrare pe intervaluri orare și avem în plan produse noi precum livrarea și instalarea pro­ duselor voluminoase, cum sunt electro­ casnicele mari sau articolele de mobilier, livrarea seara și în weekend.

Cum vedeți dezvoltarea Sameday în con­ tinuare?

Sameday se va dezvolta ca brand inde­ pendent și își va extinde în continuare baza de clienți corporate.

48

antreprenoriat

LUCIAN BALTARU, CEO Sameday Courier Ce înseamnă pentru Sameday intrarea în acționariat a eMAG?

Intrarea eMAG în acționariatul Sameday reprezintă pe de o parte o oportunitate de a continua să creștem valoarea pe care o oferim clienților și partenerilor noștri, iar pe de altă parte o provocare de a dezvolta servicii noi, cu un suport tehnologic im­ portant; servicii adaptate tuturor indus­ triilor din piață.

Care sunt noile opțiuni de livrare pentru online?

Livrarea în două ore este o opțiune relativ nouă pe care deja o oferim în piață, dar pe care o vom scala pentru un număr mare de livrări, atât în București, cât și în res­ tul reședințelor de județ. Printre serviciile foarte noi pe care le vom lansa în perioa­ da următoare avem livrare într-un inter­ val orar preselectat de către destinatar sau livrare de produse electrocasnice cu opțiunea de instalare a produsului.

Cum se va dezvolta Sameday?

Pe lângă multiple opțiuni de livrare croite personalizat pentru piața online, vom continua dezvoltarea serviciilor perso­ nalizate pentru industriile bancare, medical și farma, media & advertising și pentru trimiterile poștale. Vom accelera inovarea și dezvoltarea tuturor direcțiilor de business pe care Sameday s-a concen­ trat în ultimii ani.

Care sunt următorii pași?

În următoarea perioadă ne concentrăm pe consolidarea echipei, tehnologizare, măsurarea cantitativă și calitativă a tu­ turor proceselor operaționale, mărirea capacității operaționale, inovare la nivelul tuturor serviciilor pe care le oferim și lan­ sarea noilor servicii pe care le-am gândit.

Ce prevedeți pe un termen de 3-5 ani?

În 2020, serviciile de livrare în aceeași zi și cele cu opțiuni multiple de livrare, doar din Europa, vor atinge o valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, așadar pentru noi viitorul sună bine. Dacă până acum livrarea în aceeași zi părea doar un lux, în următorii ani dorim să o transformăm într-un standard pen­ tru livrările locale, iar livrarea a doua zi într-o opțiune de livrare economică.

49

strategie

de locuințe au un potențial uriaș, numai aproximativ 20% din cele 8,5 milioane de locuințe din România fiind asigurate la ora actuală. Ne-ar plăcea să vedem o cerere mai mare pentru asigurări de întrerupere a activității, garanții contractuale și răspundere civilă pe segmentul corporate. Multe firme cumpără numai asigurările de bază sau cele solicitate de partenerii de afaceri internaționali. Asigurările trebuie să devină o parte acceptată a managementului de risc de zi cu zi, însă marea provocare este ca și IMM-urile să gândească în acest fel.

ȘI DRONELE SE ASIGURĂ, NU-I AȘA? Problemele din zona asigurărilor auto i-au făcut pe asigurători mai interesați de diversificarea portofoliilor. James Grindley, CEO al CertAsig, vede potențial în zona asigurărilor pentru locuințe, a celor de răspundere civilă a managerilor sau împotriva atacurilor cibernetice. Între timp, compania asigură și drone. de Oana Voinea Sunteți compania care a lansat pri­ ma asigurare pentru drone. Cum a evoluat acest produs?

Am ajuns să asigurăm mai bine de 20 de drone, unele făcând parte din flote de astfel de aparate. Pro­ dusul oferă companiei CertAsig vizibilitate în piață ca jucător pe produse de nișă. Dronele pot pro­ duce pagube serioase dacă nu sunt o­perate corespunzător, de aceea pro­ cesul de asigurare se concentrează pe experiența operatorului. Putem asigura drone și în Bulgaria, Turcia și Cehia.

Care sunt liniile de business cu cel mai mare potențial pe piața locală de asigurări?

Vedem asigurările de garanții con­ tractuale și răspunderea civilă ca 50

direcții cheie pentru dezvoltare.

Cererea crește și ambele clase de produse au demonstrat rezultate bune la subscriere. Avem o serie de produse foarte specializate, cum ar fi asigurările meteo, dar acestea au relevanță numai în anumite indus­ trii, cum ar fi energiile alternative sau agricultura.

Care sunt principalele provocări ale pieței locale de asigurări?

Asigurările au încă o imagine cumva negativă în România; se manifestă o anumită neîncredere care privește deopotrivă agenții de asigurări și brokerii. Mai sunt încă multe de făcut pentru a schimba această stare de fapt, iar recenta intrare în faliment a doi asigurători mari nu a ajutat deloc. Asigurările

Care sunt caracteristicile pieței de asigurări corporate din România și care sunt cele mai importante tendințe ale acestui an?

Piața românească de asigurări cor­ porate a devenit din ce în ce mai competitivă în ultimii 1-2 ani, în con­ textul în care mai mulți asigurători urmăresc diversificarea portofoli­ ilor bazate în cea mai mare parte pe asigurări auto și de locuințe.

Motorul diversificării a fost faptul că asigurările auto aduc pierderi, în timp ce asigurarea locuințelor este mai profitabilă. Asigurările de proprietate comercială, enginee­ ring, accident și răspundere civilă prezintă cel mai mare interes pen­ tru asigurători. Aceasta este o veste bună pentru managerii de risc din IMM-uri și corporate, deoarece piața va fi mai bogată în opțiuni. CertAsig se focusează în continuare pe mediul corporate prin intermediul broke­ rilor parteneri locali, însă abordarea este din ce în ce mai specializată.

Cum au evoluat asigurările îm­ potriva atacurilor cibernetice?

Se vorbește mult despre ciber­ asigurări, însă până acum au fost emise foarte puține polițe. Cu toate acestea, ne așteptăm că situația să se schimbe, deoarece peri­ colul începe să fie conștientizat ca urmare a incidentelor de genul atacului WannaCry. Componenta IT este foarte importantă în viața românilor și de aceea ne așteptăm să fie tot mai interesați de această categorie de asigurări, în special companiile care fac afaceri la nivel internațional.

strategie

ECHILIBRU LA VÂRF De ce multe companii ignoră aproape complet 50% din talente?

Sonya Richardson, președintele global al Professional Women Network, arată că promovarea femeilor în top management are ca rezultat nu doar obținerea unui leadership echilibat, ci și creșterea efectivă a businessului. de Gabriel Bârligă De ce mai e nevoie să vorbim despre pro­ movarea femeilor în funcții de top manage­ ment?

Deseori le spun oamenilor că cea mai mare re­ alizare a Professional Women Network (PWN) ar fi ca organizația să nu mai aibă motive să existe. PWN e în România de 6 ani, dar în alte țări suntem prezente de 30 de ani. Cei care au pornit acele rețele sigur nu-și imaginau că, după 30 de ani, va mai fi nevoie de ele. Schim­ barea e foarte lentă, trebuie să acceptăm asta. Trebuie să discutăm aceste subiecte, să spunem răspicat de ce este importantă egalitatea. Și bărbații, și femeile trebuie să facă acest lucru. Organizații ca PWN nu doar sprijină femeile în carieră dar, mai important, implică și bărbații să ne fie suporteri și să

SONYA RICHARDSON, președinte global al Professional Women Network

52

„Vrem să transmitem un mesaj clar: luptăm pentru un leadership echilibrat în companii fiindcă are logică din punctul de vedere al businessului, al eticii.

De ce nu folosim 50% dintre talentele din societate?“

strategie

promoveze leadershipul echilibrat, nu doar în companiile lor, ci și în viața privată. Femeile sunt minoritare în rolurile decizionale și trebuie să realizăm un echilibru. Trebuie să convingem oamenii că sunt tot felul de prejudecăți legate de gen la nivel inconștient în procesele de­ cizionale. Mai avem mult de muncă.

Se vede un progres?

Am făcut progrese importante în ultimii 5-10 ani pe partea de conștientizare a pro­ blemei, dar pe partea de acțiuni concrete avansul e minim. Orice schimbare începe cu conștientizarea, apoi urmează înțelegerea și acțiunea. Sper că suntem în momentul în care începe partea a doua. În Europa, vedem în general maximum o femeie în consiliul de administrație. O singură femeie nu va aduce schimbarea și nu va forma o masă critică. Dar în board-urile neexecutive sunt mai multe fe­ mei și partea bună e că acestea analizează de­ ciziile conducerii executive legate de numiri în poziții-cheie din organizație. Pot întreba de ce nu sunt femei pe lista scurtă. Apar schimbări, dar nu sunt încă suficiente femei în zona executivă ca să schimbe cultura.

Ce înseamnă leadership echilibrat?

Este foarte simplu: dacă în 50% din rolurile decizionale sunt femei, se schimbă dinamica echipei în luarea deciziilor. Leadershipul echilibrat nu înseamnă doar a aduce mai multe femei în roluri decizionale. Motivul principal pentru relevanța sa este că oameni diferiți cu moduri diferite de gândire în aceeași echipă aduc o diversitate în gândire, lucru care, este dovedit, va aduce rezultate financiare mai bune. Mai este un aspect, legat de cultura organizațională. Sunt statistici multe care arată că, de la nivelul de middle manage­ ment în sus, femeile încep să fie tot mai rare în organigramă. Tocmai de aceea este greu să păstrezi angajate femei talentate care știu că, practic, de la un nivel în sus nu mai avansează.

Vrem să transmitem un mesaj clar: facem asta fiindcă are logică din punctul de vedere al businessului, al eticii. De ce nu folosim 50% dintre talentele din societate?

Cresc performanțele companiei printr‑un raport echilibrat bărbați-femei în zona decizională?

Da, însă am observat că se întâmplă un lucru extrem de interesant. Am lucrat la McKinsey în 2005 la raportul „Women Matter”, care dovedea exact acest lucru. Eram convinși că, dacă dovedim clar că există performanțe eco­ nomice mai bune în companiile cu mai multe femei în funcții de conducere, lucrurile se vor schimba. Au trecut 12 ani și cei cu care am

lucrat la acel raport se miră că cifrele seci nu au schimbat lucrurile.

E clar că este nevoie de mai mult.

Ne puteți da exemple concrete?

O organizație care a făcut multe lucruri în această zonă și de multă vreme este Sodexo, dar poate și mai interesant este cazul IBM. Când Lenovo a cumpărat IBM, mulți nu dădea șanse com­ paniei. Însă preluarea a fost un succes și fiindcă s-a pus accentul pe diversitate, nu doar etnică, ci și pe partea de gen, lucru cu atât mai dificil într-un domeniu precum IT-ul. Multe organizații care promovează leadershipul echilibrat au rezultate mai bune la bursă, înregistrează creșteri ale businessului, dar cifrele nu sunt sufi­ ciente, trebuie schimbată perspectiva oamenilor.

Cum ajută efectiv PWN femeile să obțină rezultatele dorite în carieră?

Avem 29 de rețele, în principal în Europa, inclusiv în România.

Organizăm evenimente de networking, unde se face schimb de experiență dar există și o componentă de educație. Nu e vorba doar despre probleme de business, ci despre cum să-ți exprimi punctul de vedere când ai o idee diferită. Avem un program de mentorat de un an deschis oricărui membru. Mentorul lucrează cu persoana respectivă pe un anumit subiect în care aceasta dorește să avanseze. În șase luni de la încheierea programului, 80% dintre cei partici­ pante consideră că au încredere să facă pasul următor în carieră, iar 45% chiar fac acel pas – în organizația proprie sau în alte organizații.

Apoi, în zona de top management, ne concentrăm pe networking.

Când ești mai sus într-o organizație, nu mai ai nevoie neapărat de dezvoltarea unor aptitudini, ci de cunoașterea oamenilor potriviți. Încercăm să le extindem rețeaua de business femeilor din top ma­ nagement, să le facem mai vizibile. În unele rețele, lucrăm și pe zona de young professionals, sprijinim femeile de la începutul carierei.

Implicați și bărbații?

Dacă numai femeile susțin egalitatea, ne separăm ca grup. PWN crede că trebuie să ne găsim în rândul bărbaților prieteni care cred cu adevărat în leadershipul echilibrat. Mulți lideri fac acest lucru, inclusiv în politică, cum este cazul premierului canadian, Justin Trudeau, sau al președintelui francez, Macron. Acești oameni și-au dat seama că diversitatea de gândire va ajuta societatea lor să se impună la nivel global. Vrem să creăm o platformă pe care bărbații să simtă că o pot susține. Nu e simplu, fiindcă bărbații se pot simți în minoritate.

Cum s-a schimbat rolul PWN în acești ani?

La fondarea organizației, promiteam să ajutăm femeile ca și când ele nu făcea ce trebuie pentru a ajunge în poziții de top. Dar ne-am dat seama că nu femeile sunt problema, ci trebuie să implicăm pe toată lumea pentru a obține acest echilibru, inclusiv (sau mai ales) pe bărbații care iau decizii în zona de retenție a angajaților. Femeile pleacă din cauză că nu pot continua într-o cultură organizațională care nu le respectă valorile. Acum, tehnologia digitală permite or­ ganizațiilor să-și adapteze activitățile pentru a readuce femeile într-un alt fel la serviciu. McKinsey are chiar un program de rea­ ducere în organizație a femeilor care au avut copii și au lăsat cari­ era în plan secund, dar în moduri diferite de cele de până acum, fiindcă profită de evoluția tehnologică pentru a le implica iar în profesia lor. Se întâmplă lucruri interesante și vrem să ducem mai departe astfel de mesaje, pentru ca tot mai multe organizații să se gândească la ce pot să facă în acest sens.

53

finanțe

RITMUL CREDITĂRII SĂNĂTOASE Creditarea companiilor dă semne de revigorare și are loc de creștere, cu un avans semnificativ al finanțării clădirilor rezidențiale. Este însă sectorul imobiliar din nou în risc de supraîncălzire? Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank Romania, spune să ne uităm la raportul dintre venituri și prețul apartamentelor. de Oana Voinea Cum a evoluat creditarea în prima parte a anului în cazul Garanti Bank?

În prima parte a anului, creditele noastre pe segmentul retail au crescut cu 12,11%, iar cele pentru locuințe cu 26% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. |n ceea ce privește împrumuturile acordate companiilor, acestea au înregistrat o creștere de aproape 6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Vom vedea o creștere a finanțărilor acordate companiilor, după avansul creditării populației?

Așteptările privind avansul creditării sunt pozitive. Inclusiv Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 4% anul acesta și de 4,4% anul viitor pentru creditul neguvernamental. În luna aprilie, avansul era deja de 3,2%.

Creditarea companiilor deja dă semne de revigorare, înregistrând o creștere anuală de 17,3% a creditelor noi, în primele 4 luni.

Care sunt domeniile de activitate unde apetitul pentru creditare este mai mare în zona de finanțare a companiilor?

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, principalele surse de credi­ tare accesate de companii sunt, pe de o parte, finanțarea internă, prin 54

reinvestirea profitului sau vânzarea de active, iar pe de altă parte, finanțarea de la acționari, prin credite sau mărire de capital.

Finanțarea bancară este utilizată marginal, doar 17% din compa­ nii apelând la această sursă. În primele patru luni ale anului, la nivelul sectorului bancar, cea mai mare dinamică s-a observat pe segmentul de intermediere financiară și asigurări, cu un avans anual de aproape 20%, urmat de firmele ce activează în sectorul serviciilor (cu o creștere de 5%). De asemenea, s-a înregistrat și o creștere a creditelor agricole de 2% și celor acordate industriei, de doar 1%. Segmentul construcțiilor este în scădere la nivel de economie, însă se remarcă un avans semnificativ al finanțării clădirilor rezidențiale, în directă legătură cu creșterea venituri­ lor gospodăriilor, dar și cu finanțarea consumatorului final, prin programul Prima Casă.

Sunt analiști, dar și bancheri care consideră că zona imobiliară merge prea tare. Care sunt indicatorii care ar arăta o supraîncălzire a pieței?

În 2015 a început un nou ciclu imobiliar. Prețurile apartamente­ lor au înregistrat dinamici anuale pozitive, crescând cu până la 8% în decembrie 2016. Comisia Europeană consideră că un avans de peste 6% ar fi pragul de semnal al unei potențiale încălziri pe piața imobiliară. Pentru a determina dacă este vorba e o supraîncălzire a pieței, ne putem uita și la raportul dintre veni­ turi și prețul apartamentului, pentru a stabili numărul de ani necesari achiziționării unui apartament. Acest raport se află în acest moment la un minim istoric, de 7,4 ani (înregistrat în sep­ tembrie 2016), în scădere de la aproape 17 ani în ultimul trimes­ tru al anului 2008, în contextul în care salariile au crescut mai repede decât prețurile caselor.

Garanti Bank a revizuit în creștere, la 4%, estimarea privind evoluția PIB în 2017. Cum vedeți evoluția intermedierii financi­ are în acest an?

Politica de relaxare fiscală este principalul motor al creșterii economice din ultimii doi ani, creșterea salariilor conducând în principal la accelerarea consumului. De altfel, în primul trimes­ tru al anului, creșterea costurilor salariale a fost cea mai mare din Uniunea Europeană. Însă ceea ce ajută la sporirea încrederii consumatorilor este faptul că aceste măriri de venituri au fost neîntrerupte în ultimii doi ani, iar conform programului guver­ namental perspectivele sunt de continuare a măririi anvelopei salariale în sectorul public. Raportul activelor bancare în PIB s-a diminuat postcriză, în condițiile în care cererea de credite a fost redusă, iar pe de altă parte unele bănci au fost nevoite să replătească liniile de finanțare către băncile-mamă. Totodată, la nivelul întregului sistem bancar, a început curățarea bilanțurilor.

Ciclul financiar este mai lung decât cel economic, prin urmare creditarea își revine mai greu, însă ne așteptăm ca, după 6 ani de contracție a ponderii creditului privat în PIB, de la un ma­ xim postcriză de 40% până la 28,8% în martie 2017, acesta să se oprească din scădere în acest an și să își reia ascensiunea anul vii­ tor. Rata creditelor neperformante a scăzut deja la jumătate față de maximul atins postcriză și se situează la 9,36% (martie 2017), urmând să scadă la 6% anul acesta.

Cum ar putea România să aibă o creștere economică fără o adâncire a deficitelor?

Odată cu avansul economic, este de așteptat ca pe termen mediu să observăm și adâncirea deficitului de cont curent, în condițiile

finanțe

„Se remarcă un avans semnificativ al finanțării clădirilor rezidențiale, în directă legătură cu creșterea veniturilor gospodăriilor, dar și cu finanțarea consumatorului final, prin programul Prima Casă.“ în care viteza de creare de unități pro­ ductive noi pe piața internă nu ține pasul cu avansul consumului. Nivelul deficitului bugetar poate fi, totuși, reglat pe termen scurt. Pe de altă parte, un nivel redus de deficit bu­getar este însă de dorit, mai ales pentru o țară emergentă, deoarece el ajută la creșterea economiei.

Se vorbește despre o nouă criză financiară. Care ar fi cele mai impor­ tante riscuri pentru economia globală la care ar trebui să fim atenți?

UFUK TANDOGAN, CEO Garanti Bank Romania

La nivel global, vulnerabilitățile la adresa sănătății financiare vin din di­ verse surse, în conexiune cu creșterea gradului de îndatorare, cu profita­ bilitatea sistemului bancar din Eu­ ropa sau în contextul unor tensiuni politice ridicate la nivelul întregului glob. În Statele Unite ale Americii, reformele fiscale și așteptata deregle­ mentare în sistemul bancar ar putea crea un mediu de creștere economică, acompaniată și de avansul gradului de îndatorare. Europa se confruntă și ea cu un sistem bancar cu profitabilitate redusă, care va trebui să facă față unui nivel competitiv ridicat din partea băncilor americane, în situația în care reglementările financiare vor face un pas înapoi peste ocean. China are și ea probleme de stabilitate financiară, în condițiile în care creditul continuă să crească rapid, iar activele bancare au ajuns să fie de trei ori mai mari decât PIB-ul. Nu în ultimul rând, Brexitul rămâne să își pună amprenta pe ter­ men lung asupra configurației sis­ temului financiar european. Totuși, există și aspecte pozitive. Pentru mo­ ment, Fondul Monetar Internațional (FMI) arată într-un raport anual că economia globală va avea multe perspective favorabile în 2017, dar și în 2018.

55

strategie

Brandurile, față în față cu

GENERAȚIA Z Accesul Generației Z la tehnologie dă naștere unor atitudini şi comportamente care îi pun la grea încercare pe marketerii zilelor noastre. Cum vor reuși ei să atragă atenția acestui grup de consumatori din ce în ce mai puternic? de Loredana Săndulescu Generaţia Z gândeşte şi reacţionează diferit faţă de generațiile

anterioare în relația cu brandurile și reclamele. Știm cu toții acest lucru. Ni-l spun studiile, dar e ceva ce vedem și simțim în mod direct în interacțiunea cu adolescenții zilelor noastre. Explicațiile nu sunt nicidecum complicate, însă nu țin de o singură cauză, ci mai degrabă de un complex de factori. Este prima generație care a trecut printr-o revoluție. Revoluția digitală s-a întâmplat peste tot și i-a conectat pe tinerii din întreaga lume, dând naștere unei generații deschise, pentru care granițele geografice sunt prea puțin relevante. Este prima generație care a crescut utilizând social me­ dia, tehnologia mobilă şi a folosit din fragedă copilărie tehnologia video mobilă. Cu acest impact al tehnologiei asupra vieții lor, mem­ brii Generaţiei Z au comportamente, atitudini și așteptări diferite de la brandurile cu care relaționează. Au crescut cu motoarele de căutare şi le place să descopere singuri conţinut care să le satisfacă nevoile, le place să fie implicaţi, să contribuie la găsirea de soluţii. Și le place ca totul să se întâmple în timp real.

Studiul „AdReaction: Cum captăm interesul generaţiilor X, Y şi Z?”, realizat de compania de cercetare Kantar Millward Brown, pe un eșantion de peste 23.000 de consumatori în vârstă de 16-49 ani din 39 de țări, inclusiv România, practic primul studiu global de anvergură asupra Generaţiei Z, oferă câteva informații extrem de interesante în legătură cu preferințele și particularitățile acestui grup de consumatori prin comparație cu generațiile X și Y. Studiu a fost completat de o cercetare calitativă asupra Generației Z efectuată în SUA, Germania și China și de testarea a 31 de re­clame TV pe platforme TV și digitale din 10 țări.

GENERAȚIA Z, MUZICA ȘI RECLAMELE Generaţia Z apreciază accesul permanent la muzică, însă este mai dificil de atras prin reclame. Dintre cei care aleg să evite 56

reclamele, ei le întrerup, în medie, cu 3 secunde mai rapid decât Generaţia X. După cum explică Duncan Southgate, Global Brand Director, Media & Digital în cadrul Kantar Millward Brown, acest com­ portament ține de faptul că Generația Z a crescut într-o lume a posibilităţilor nelimitate, în care pot avea totul la cerere, şi acest lucru le influenţează aşteptările de la reclame. Sunt mult mai atraşi de reclamele care le permit să participe la crearea sau influenţarea turnurii acţiunii, în comparaţie cu generaţiile Y sau X, care preferă ca reclamele să îi ajute să găsească mai multe informaţii despre marcă. Reclamele plasate în contexte care au legătură cu muzica și filmele sunt mult mai bine primite de către acest grup. De altfel, 39% dintre membrii Generaţiei Z susţin că muzica îi face mai receptivi la reclame şi 38% declară că filmele au acelaşi efect (comparativ cu doar 29% şi 28% în cazul Ge­ neratiei X). Toate generaţiile preferă clipurile video scurte, dar Generaţiei Z îi plac reclamele mai scurte de 10 secunde într-o măsură mai mare decât generaţiilor anterioare.

ECRANELE MOBILE ȘI CONȚINUTUL DE BRAND Este generaţia care petrece cel mai mult timp pe ecranele mo­ bile ­­– 74% petrec mai mult de o oră pe zi pe dispozitivele mo­ bile, în comparaţie cu 66% în cazul Generației Y şi 55% în cazul Generației X. Consumul de TV, radio şi reviste/ziare este şi el re­ dus, doar 51% dintre reprezentanţii Generaţiei Z vizionând TV mai mult de o oră pe zi în comparaţie cu 59% în cazul Generației Y şi 74% în cazul Generației X. Evenimentele de brand, feed-urile pe platformele de socializare şi susţinerea din partea celebrităţilor obţin, la nivel global, sco­ ruri mai bune în cadrul Generației Z decât în rândul consumato­ rilor mai în vârstă.

strategie

1 2 3 4 5 Foto: © Serg269 / Dreamstime.com

6

GHID DE INTERACȚIUNE CU GENERAȚIA Z NU IGNORAȚI CANALELE MEDIA TRADIŢIONALE. Deşi utilizează mult canalele digitale, Generația Z poate fi impresionată și de canalele tradiţionale, cărora, e adevărat, le dedică mai puţin timp (51% dintre ei vizionează cel puţin o oră pe zi TV, comparativ cu 74% în cazul Generației X), au o atitudine mult mai favorabilă faţă de formate cum ar fi cele outdoor, cele din ziare/ reviste şi cele de la cinematograf, TV sau radio faţă de alternativele digitale obişnuite.

RESPECTAȚI-LE SPAȚIUL ONLINE. În mediul digital, reprezentanţii Generaţiei Z au o atitudine mai favorabilă faţă de cea a altor generaţii în privinţa reclamelor video cu recompense şi a formatelor skippable pre-roll (reclamele care rulează automat înaintea unor clipuri video şi pot fi evitate) (care obţin scoruri nete de 41%, respectiv 15%), în schimb sunt foarte critici la adresa formatelor invazive cum ar fi non-skippable prerolls (reclamele care rulează automat înaintea clipurilor video, dar nu pot fi evitate) şi pop-up-urile (formate care obţin scoruri nete de -36%, respectiv -42%).

ABORDAREA CREATIVĂ FACE DIFERENŢA. Muzica, umorul şi celebrităţile fac Generația Z mai receptivă la reclame. Reprezentanţii acesteia sunt atraşi și de re­ clamele care le permit să îşi pună amprenta asupra lor sau să vadă ce se întâmplă după ce iau o decizie. Ei au o părere mai bună despre mărcile care îi lasă să voteze ce se va întâmpla (31% faţă de 25% în cazul Generației Y), să aleagă o opţiune (28% faţă de 25%) sau să ia decizii (27% comparativ cu 22%). Totuşi, aceste atribute nu sunt suficiente pentru a avea succes.

DESIGNUL CONTEAZĂ. Generaţia Z este extrem de bine informată în materie de design. Ea va evalua calităţile estetice ale unei reclame şi va aprecia utiliza­ r­ea noilor formate captivante, cum sunt AR (Augmented Reality) şi VR (Virtual Reality). Inovaţiile în formate cum ar fi reclamele native, filtrele sau „recuzitele” (lenses) sponsorizate beneficiază de o susţinere mult mai mare din partea Generaţiei Z decât din partea altor grupe de vârstă .

FIȚI „SOCIABILI”. Reprezentanţii Generaţiei Z utilizează semnificativ mai mult platformele de socia­lizare, nu numai prin prisma timpului petrecut în contact cu ele, dar şi prin cea a numărului de platforme vizitate. Acestea nu se rezumă doar la Facebook şi Youtube, ci includ Instagram, Twitter şi Snapchat. La nivel global, 36% dintre membrii Generaţiei Z accesează Instagram de cateva ori pe zi, iar 24% accesează Snapchat cu aceeaşi frecvenţă; în timp ce procentele înregistrate în rândul Generaţiei Y (cu vârsta de 20-34 ani) sunt de 21%, respectiv 10%, iar în rândul Generaţiei X (cu vârstă de 35-49 ani) sunt de 9%, respectiv 4%.

NU FOLOSIȚI ACEEAȘI ABORDARE PESTE TOT. Generaţia Z nu este omogenă; există nuanţe la nivel local. De exemplu, în China, Generaţia Z apreciază muzica ritmată, jucăuşă şi amuzantă în reclame. În schimb, în Germania, Generaţia Z se aşteaptă ca muzica să îi ajute să înţeleagă mesajul fără să fie nevoie să asculte vocea din fundal.

57

strategie

PLATFORMA NOULUI VAL DE CÂȚIVA ANI ÎNCOACE IA AMPLOARE CEVA CE ESTE PE CALE SĂ DEVINĂ, DACĂ NU CHIAR A DEVENIT, UN FENOMEN – NOUA GENERAȚIE DE CREATORI DE CONȚINUT. CUM FACE FAȚĂ ACESTEI PROVOCĂRI O AGENȚIE DE COMUNICARE? de Loredana Săndulescu După ce, în urmă cu aproape trei

ani, McCann PR își schimba mo­ delul de business mizând pe PR‑ul de conținut care ajută brandurile să gândească, să acționeze și să opereze ca un publisher, anul acesta agenția a mers mai departe în această direcție și a lansat GREATEENS, o ințiativă menită să descopere, să dezvolte și, nu în ultimul rând, să promoveze următorul val de influ­ enceri.

Despre ce înseamnă și ce și-au propus cu această platformă, dar mai ales despre noua paradigmă pe care influencerii o aduc în indus­ tria de comunicare, am discutat cu Imola Zoltan, Managing Partner, și Lavinia Chican, Senior Partner al McCann PR. Înainte de toate, ce înseamnă „on­ line influencer”, acest concept care, de câțiva ani, a invadat peisa­ jul comunicării? Care este definiția cu care voi lucrați?

Imola Zoltan: Pentru noi, un influ­

encer este cineva care a câștigat în­ crederea unei categorii de public – încredere în calitatea conținutului pe care îl livrează, a opiniilor și

comentariului sau pur și simplu o imagine care atrage și păstrează atenția. Sinceră să fiu, nu e cu nimic diferit față de o personalitate media (un jurnalist, un regizor), doar că alege să se exprime și să interacționeze cu publicul său în so­ cial media.

Cine sunt acești influenceri?

Dați‑ne niște nume de influenceri străini sau români.

Lavinia Chican: Am colaborat în­

deaproape cu majoritatea influ­ encerilor de-a lungul timpului și de fiecare dată a fost o adevărată experiență – genul care te face să spui: „Mai facem!”. Chiar recent am făcut echipă extraordinară cu une­ le dintre cele mai sonore nume ale industriei, în campania Coca‑Cola Next Big Vlogger, și am reușit să demonstrăm că, pentru Mille­nnials, online-ul are mai multă putere decât oricând în comparație cu media tradițională. Dintre cei care fac parte din primul val al vloggingului din România, cei care au fost acolo încă de la începuturile acestui fenomen, o parte vor deveni mentorii edițiilor GREATEENS, aducând perspectiva

Este o inițiativă educațională, totodată un spațiu de creație, producție și o interfață flexibilă între creatorii de conținut și brandurile cele mai potrivite pentru colaborare. Primul pas este stabilirea unui nou canal de comunicare pentru influencerii de top din România și cei tineri, cei care îi urmăresc și care doresc să facă pasul spre a deveni creatori la rândul lor. Pentru aceștia, MCCann PR organizează workshop-uri de foto, film, lumini, sunet, editare video și colorizare, mentoring, importanța comunităților și relația cu comunitățile.

58

asupra acestui tip de comunicare.

Vom începe alături de Mickey H, Noaptea Târziu și Ghiduș și vom duce povestea mai departe alături de mulți alții, la fel de inspiraționali și îndrăgiți. Urmează să comunicăm în scurt timp pe pagina noastră de Facebook mai multe detalii despre prima ediție.

Imola Zoltan: E dificil de spus – cred că de-a lungul unei zile primești conținut și opinii din zeci, dacă nu sute de surse care ar putea fi „influ­ enceri”. Dar dacă ar fi să aleg proba­ bil aș spune Pernille Teisbaek, David Pogue (influencer-ul de tehnologie „original” încă de pe vremurile când era la New York Times) și Megan Wollerton & Ry Crist de la CNET. Cum v-a venit ideea să lansați GREATEENS? Ce înseamnă aceas­ tă inițiativă și cum v-a schimbat modul de lucru în agenție?

Imola Zoltan: McCannPR lucrează

în mod obișnuit cu cei mai im­ portanți influenceri ai momentu­ lui – cred că de-a lungul ultimilor ani am avut colaborări cu toate numele mari din social media, jur­ nalism, televiziune sau media în general. E un sistem care ne-a adus foarte multe insight-uri în acest nou canal de comunicare și din care, re­ cunosc, am învățat foarte mult.

Așa că am vrut să ducem mai de­ parte colaborarea, să oferim nu doar parteneriate, ci și susținere, men­ torat și îndrumare unor influenceri la început de drum. Sau unora care nici măcar nu au pornit deja.

Modul de lucru nu s-a schimbat foarte mult, doar că mulți dintre noi avem acum și un rol pedagogic, vrem - nu vrem. În momentul în care un brand înce­ pe să comunice prin intermediul in­ fluencerilor, de ce anume ar trebui să țină cont în primul rând? Și la ce ar trebui să se aștepte?

Lavinia Chican: Tonul comunicării

dintre un influencer și publicul lui... „dă tonul”. Spre deosebire de era printului, acum comunicarea este bilaterală și în timp real, feedback‑ul vine la secundă. Nicăieri în media nu există o legătură mai directă și imediată între reacția publicului și

strategie

„În momentul în care un brand decide să construiască un parteneriat cu un influencer, devine o chestiune de asumare 100%, atât a riscului, cât și a succesului.“

„Vrem să ducem mai departe colaborarea, să oferim nu doar parteneriate, ci și susținere, mentorat și îndrumare unor influenceri la început de drum. Sau unora care nici măcar nu au pornit deja.“

LAVINIA CHICAN, Senior Partner, McCann PR

IMOLA ZOLTAN, Managing Partner, McCann PR

succesul unui nume, fie el de emi­ siune, știre sau serial.

Principala promisiune a unui in­ fluencer începe prin „conținutul pe care îl creez e construit în jurul interesului vostru” – chiar dacă vorbim doar de comedie sau de cel mai complex comentariu. Iar publi­ cul are mecanismele de a reacționa imediat și radical, cu efecte cvasiinstantanee, dacă simte că această promisiune e încălcată. Cele mai efi­ ciente asocieri sunt cele care oferă o relație simbiotică între mesajul de brand, valorile influencerului și așteptările publicului țintă. Nicio intervenție nenaturală nu va trece de filtrul personal.

Social media a democratizat actul comunicării. De la instituții și vedete, accentul se mută din ce în ce mai mult pe indivizi și comunități speci­ fice. Ce înseamnă această schim­ bare pentru munca voastră de zi cu zi de consultanți în comunicare?

Lavinia Chican: Aceste comunități

„specializate” sunt un mediu foarte fertil pentru comunicarea de brand – dacă brandul se străduiește să vină cu un mesaj și un conținut rele­ vant care să respecte „promisiunea” comunității. Iar identificarea mesa­ jului potrivit și a nișei potrivite sunt acum elemente esențiale ale muncii noastre.

Oriunde am întoarce privirea, suntem asaltați de mesaje de co­ municare: OOH, bannere, reclame, newslettere etc. Acest lucru a dus la dezvoltarea unui nou simț în online: „attention wall”. Mai de­ parte de acest filtru nu trec decât două tipuri de mesaje: conținut de divertisment sau conținut utilitar.

Din acest motiv, brandurile și com­ paniile trebuie să se diferențieze, iar cel mai eficient mod de a face acest lucru este să își asocieze imaginea cu o față. Oamenii nu relaționează cu obiecte sau lucruri, relaționează cu alți oameni.

Aici intervin specialiștii în comu­ nicare: oferim cele mai argumentate alegeri de influenceri, identificăm cele mai potrivite oportunități de comunicare brand-influencer-target și împreună construim relații. Pen­ tru că atunci când vrei să comunici cu oamenii, trebuie să fii uman.

59

strategie

COMUNICARE PE BUNE CUM REUȘEȘTE UN BRAND CU O VECHIME DE PESTE OPT DECENII SĂ RĂMÂNĂ RELEVANT PENTRU TINERII DIN ZIUA DE AZI? AM ÎNTREBAT-O PE MONICA EFTIMIE, CHIEF MARKETING OFFICER AL KFC ROMÂNIA, CUM FAC EI ASTFEL ÎNCÂT SĂ LE VORBEASCĂ TINERILOR PE LIMBA LOR. de Loredana Săndulescu Tinerii din ziua de azi cresc cu neîncredere în instituții și în branduri. Ce faceți ca să le captați atenția?

Accesul la informații și resurse nelimitate, libertatea de a schimba regulile, noncon­ formismul specific tinerilor le-au dezvoltat semnificativ spiritul critic și i-au determi­ nat să treacă din ce în ce mai mult prin filtrul personal informațiile care le sunt livrate în fiecare zi. Astfel, ei nu mai „digeră” mesa­ jele rigide, clişeele publicitare care până nu demult erau o constantă în comunicarea instituțiilor și brandurilor din România.

De aici și neîncrederea pe care au dezvol­ tat-o. În schimb, apreciază din ce în ce mai mult brandurile care sunt autentice, atât în mediul online, cât și în offline, care deschid dialogul cu ei și îi introduc în conversație.

Am considerat întotdeauna că încrederea consumatorilor noștri am câștigat-o prin calitatea produselor, prin experiența pe care le-am creat-o odată ajunși în restau­ rante, dar și prin maniera în care alegem să comunicăm mesajele brandului. Așadar, ne preocupăm constant ca toate aceste lucruri să rămână la cele mai înalte standarde şi să ne clasăm mereu în topul preferințelor con­ sumatorilor. De aceea, comunicarea bran­ durilor noastre are un „tone of voice” care este în concordanță cu cel al tinerilor din ziua de azi. Încercăm să venim constant în 60

întâmpinarea dorințelor și nevoilor aces­ tora, simțindu-se astfel mai aproape de noi pentru că „vorbim aceeași limbă”. Așa am reușit nu numai să le captăm atenția, dar și să îi transformăm în consumatori fideli, fani ai brandului.

Care sunt la momentul acesta princi­ palele trei canale pe care le folosiți în co­ municarea cu tinerii?

Fără îndoială pe primul loc se află canalele de comunicare din mediul digital, fie că vorbim despre platforme de comunicare sau rețele sociale, unde interacționăm cu fanii noștri zilnic, anunțăm noutăți și suntem disponibili pentru orice întrebări. Am mizat pe ca­nalele online încă de la început, investim con­ stant în menținerea acestora și le acordăm o importanță sporită. Suntem bucuroși, de exem­plu, că cei care ne urmăresc rețelele so­ cial media ale brandului interacționează cu noi și ne dorim să păstrăm o legătură cât mai apropiată cu ei, să-i ținem mereu la curent cu planurile KFC în România și să le oferim cât mai multe experiențe autentice.

TV-ul rămâne pentru noi un alt canal de comunicare care se clasează în top 3.

Chiar dacă online-ul rămâne canalul cu cea mai mare creștere în piața de media, estimându-se chiar că în 2017 va depăși TV-ul devenind astfel principalul canal de advertising, în România, mediul digital este încă în dezvoltare. De aceea, investim în TV, canal care încă are cea mai mare penetrare în țara noastră și care ne oferă posibilitatea de a comunica cu consuma­ torii pe care nu-i găsim frecvent în mediul online. Toate campaniile KFC beneficiază însă de o conexiune directă între cele două canale media, care se susțin reciproc.

Un alt mediu unde comunicăm constant este outdoor-ul, datorită vizibilității ridicate pe care o asigură. Alegem locații cu trafic bun, din proximitatea locurilor frecventate de tineri, care ne permit să comunicăm și personalizat de cele mai multe ori.

Ce ați observat că diferă în felul în care ei se raportează la mesajele publicitare față de generația părinților lor?

În ultimii ani s-a conturat o diferență destul de vizibilă între cum sunt percepute me­ sajele publicitare de către tineri și de către părinții lor. Dacă primii își extrag cea mai mare parte a informațiilor din mediul on­ line, unde au de ales între opțiuni atât de diferite ca surse de informare și subiecte, cea de-a doua categorie și-a format un obicei din a viziona în special reclame TV, o modali­ tate de comunicare care le oferă încredere și

„Majoritatea tinerilor nici nu mai au un televizor deoarece nu mai consideră relevante știrile mediatizate pe acest canal și mizează mai degrabă pe cele din Facebook, cele furnizate de prieteni sau de pe platformele care au conținut conform așteptărilor sau pasiunilor lor.“ MONICA EFTIMIE, Chief Marketing Officer KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul

veridicitate. Cu toate acestea, și pentru acest tip de public tendința este de migrare spre mediul online, însă mai degrabă pentru en­ tertainment decât pentru informație.

Care sunt ingredientele unui mesaj publi­ citar eficient cu care tinerii rezonează?

Cred că cel mai important element îl reprezintă adaptarea reală a mesajului pentru publicul țintă. Noi am fost dintot­ deauna deschiși către o comunicare cât mai autentică, ne-am construit mesaje de comunicare bazate pe insight-uri reale ale consumatorilor noștri. Ne‑am dorit să ne dezvăluim personalitatea de brand și, în același timp, publicul nostru să se regăsească în tot ceea ce am transmis. Cel mai bun exemplu este chiar cea mai recentă campanie KFC, „Mai bine pe bune decât cool”, prin intermediul căreia am relansat Zinger, emblematicul sandviș cu pui. Con­ ceptul a luat naștere plecând de la insight‑ul că, asemenea celor care îl savurează, este unic și pe bune, așa cum este și KFC. Ce campanii aveți în derulare vara aceasta? Ce pregătiți pentru sezonul de toamnă – iarnă?

Am relansat, pentru al treilea an con­ secutiv, una dintre cele mai apreciate oferte din meniul KFC, Marți Bucket.

Datorită popularității ei, ne-am dorit ca de data aceasta să aducem în prim-plan atât accesibilitatea preţului, cât și ocazia specială de consum. Iar la începutul lunii am lansat o nouă inovație de produs, Chizza, un mix inedit între 100% piept de pui delicios și top­ ping de pizza de care suntem foarte mân­ dri și încrezători că îi va încânta pe fanii brandului. Pentru toamnă, pregătim lan­ sarea unor noi campanii și oferte pentru consumatorii noștri, pe care le vom dezvălui pe parcurs, până la finalul anului.

MONICA EFTIMIE, Chief Marketing Officer KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul

strategie

După succesul restaurantelor italiene în România, a venit

BUSINESS CU DELICII RECI Înghețata cremoasă, preparată artizanal, doar din ingrediente proaspete și naturale, este visul oricărei zile de vară. Reprezintă aceasta și produsul unui business de succes? de Doriana Matei foto: Vali Mirea

rândul deserturilor din peninsulă. Încurajați de popularitatea pe care o au pastele și pizza, o serie de antreprenori au pariat pe gelato, așa cum i se spune în patria-mamă înghețatei fabricate din ingrediente naturale. Majoritatea au ales să deschidă busi­ nessuri în regim de franciză și să urmeze rețetele unor branduri recunoscute. Astfel au apărut la noi gelaterii precum Cremeria Emilia, Puro & Bio sau Moritz Eis. Cei mai curajoși și-au creat propriile rețete după ce au urmat cursuri de gelatier în Italia.

Investițiile din spatele acestor businessuri aromate se ridică la aproximativ 100.000 de euro, variind în funcție de viziunea fiecărui antreprenor asupra locului în care își comercializează produsul. Cele mai costisitoare sunt utilajele. Prețul unui aparat performant pentru fabricarea înghețatei pornește de la 80.000 de euro.

Localizarea gelateriei influențează considerabil modelul de business. Cele situate central se bazează pe clientela oca­ zională. Trecătorii sunt ademeniți de înghețata din vitrină și cumpără din impuls, pentru a consuma pe loc. Businessul cu înghețată poate fi conceput și ca o afacere de cartier, bazată pe clientela care locuiește în zonă și revine cu regularitate acolo unde găsește un produs de calitate. Mall-urile s-au dovedit și ele variante potrivite pentru amplasarea gelateriilor. Un exem­ plu în acest sens îl reprezintă brandul Cremeria Emilia, care a ajuns anul acesta la un număr de șase locații, dintre care cinci situate în mall-uri din București și Timișoara, și a înregistrat anul trecut un profit de peste un milion de lei.

Piața înghețatei artizanale este încă incipientă, motiv pentru care principala provo­ care a antreprenorilor din do­ meniu este cultivarea gustului pentru acest produs și stimularea poftei de înghețată și pe timpul iernii.

10 tone

de înghețată sunt produse în fiecare an în laboratorul gelateriei La Delicii

Foto: © Ivonne Wierink / Dreamstime.com

62

strategie

SĂNĂTATE LA CORNET

ADRIAN BALACI, fondator La Delicii

GUSTUL CREATIVITĂȚII Adrian Balaci a fondat La Delicii în anul 2011 și de atunci, în fiecare an, prepară și vinde aproximativ 10 tone de înghețată artizanală. Antreprenorul a urmat un curs de gelatier în Italia și, în cei cinci ani de existență a gelateriei, este singurul care a preparat înghețata La Delicii. A avut curajul de a se abate de la rețetele tradiționale, iar gelateria sa se remarcă prin aromele inedite pe care zilnic le propune clienților. Aceștia pot degusta înghețată de colivă sau de semințe de floarea-soarelui. De pește sau de parmezan. De lavandă sau de muștar. Faptul că gelate­ ria sa nu este o franciză îi permite antreprenorului să trans­ forme fiecare aromă de înghețată într-un experiment. „Îmi place să experimentez. Să creez rețete noi.

Astfel, clienții mei fideli au putut observa că, dacă intră zilnic în gelaterie, de fiecare dată găsesc ceva nou”, spune gelatierul.

Acesta consideră că trei lucruri sunt importante în meseria sa: matematica, fizica și creativitatea. Meșteșugul constă în echilibrarea proporției dintre ingredientele solide și cele lichide. Apoi, în temperatura la care înghețata este păstrată și servită. Cel mai laborioase sunt sorbeturile de fructe, pentru că presupun curățarea și stoarcerea sau pasarea ingredientelor principale. Pen­ tru trei kilograme de înghețată de porto­ cale sunt necesare opt kilograme de fructe.

Aprovizionarea cu fructe și legume o face din piață, iar pentru lactate colaborează cu furnizori din străinătate, atent selectați.

Având în vedere că înghețata este privită, în România, ca produs sezonier, antreprenorul a decis să închidă gelateria patru luni pe an, din noiembrie până în martie. „Mi se pare normal ca după opt luni de muncă fără oprire să ai parte și de o pauză în care să te refaci, să cauți idei noi, să reamenajezi puțin localul”, declară acesta. Potrivit antreprenorului, în perioada iernii, vânzările de înghețată scad la 10% din volumul vândut vara.

Anul trecut a apărut pe piața bucureșteană o gelaterie care mizează pe ingrediente naturale și bio. Este vorba despre Puro & Bio, franciza italiană lansată pe piața autohtonă de antreprenorii Octavian Stancu și Alexandra Marcu. Aceștia au deschis două gelaterii și fiecare dintre ei își administrează pro­ pria unitate.

Pentru că a observat că, în România, nu există un cult al înghețatei artizanale, Octavian Stancu s-a gândit la o modali­ tate de a apropia publicul de acest produs. Astfel, a amenajat laboratorul la vedere, separat de restul gelateriei printr-un para­ van de sticlă. „Cei care ajung în magazin în timp ce preparăm înghețata sunt fascinați. Nu le vine să creadă că preparăm înghețata chiar aici. Pot vedea fructele, laptele pe care îl folosim, condițiile în care lucrăm. Nu este niciun secret, iar noi vrem să le câștigăm încrederea”, povestește antreprenorul gelatier.

Conceptul de gelato presupune utilizarea ingredientelor natu­ rale și proaspete. Cele pe care le utilizează brandul Puro & Bio sunt, însă, și certificate ca produse bio, în marea lor majori­ tate. Gelateria a dezvoltat și sortimente destinate persoanelor care suferă de diabet sau celor cu intoleranță la lactoză. „Ne adresăm și unui segment de public mai puțin fericit: persoanele cu intoleranță la lactoză și diabeticii. Aceste persoane și-ar dori să mănânce ceva dulce, mai ales în acest sezon ar vrea să guste o înghețată, dar starea de sănătate nu le permite. La noi, pot găsi înghețată vegană, preparată cu lapte de orez și fără zahăr, pe care o poate consuma oricine. Și sorbeturile de fructe sunt potrivite, pentru că nu conțin lapte, iar zahărul este în cantități foarte reduse”, declară Octavian Stancu. Acesta și-a format un obiectiv din promovarea înghețatei artizanale ca desert sănătos, bun în orice anotimp. Prin urmare, merge chiar și în școli cu vitrina mobilă de gelato. Segmentul mobil este tot mai solicitat, înghețata artizanală fiind dorită la evenimentele corporate și la cele private.

OCTAVIAN STANCU, fondator Puro & Bio

63

finanțe

O scurtă plimbare pe străzile marilor

HARTA EXPLOZIEI IMOBILIARE Frumoasa adormită a anilor postcriză, piața imobiliară rezidențială, se trezește la viață și pare pusă pe fapte mari. Bucureștiul continuă să domine, dar marile orașe din provincie vin tare din urmă. de Ovidiu Neagoe

64

orașe din țară poate oferi o idee destul de clară despre evoluția pieței imobiliare din ultimii ani: noi clădiri de birouri ce își așteaptă chiriașii, macarale care se rotesc harnice deasupra construcțiilor ce se înalță vizibil de la o zi la alta și pano­ uri publicitare care ne ispitesc cu oferte la locuințe în ansambluri rezidențiale.

Sunt semnele empirice ale unei creșteri exponențiale în sectorului imobiliar, după o serie de ani cu scăderi și stagnări ge­ nerate de efectele crizei economice din anul 2008, dar sunt confirmate și de ci­ fre. Cel mai nou studiu din domeniul construcțiilor realizat de Coface România, arată că, deși sectorul construcțiilor de infrastructură publică trăiește cea mai sumbră realitate a ultimului deceniu, construcțiile rezidențiale înregistrează o revenire destul de accelerată. Prețul me­ diu la nivel național pe metru pătrat pen­ tru clădirile rezidențiale a fost de peste 1.100 de euro la finalul primului trimes­ tru al anului, în creștere cu 9% față de anul anterior și cu 18 procente mai mare comparativ cu primul trimestru al anului 2015. Motivul creșterii? Revenirea este susținută de avansul creditării în condiții favorabile, pe fondul unor dobânzi foarte scăzute, de creșterea salariului mediu cu

18% pe parcursul anului trecut, de acu­ mularea unei cereri nesatisfăcute în perio­ ada 2010-2015, dar și de amânarea proce­ sului de achiziției unui imobil din cauza incertitudinilor. „Este un an foarte bun pentru secto­ rul rezidențial, având în vedere faptul că tendința clară a românilor este de cumpărare, nu de închiriere. Indicele de accesibilitate a achiziționării unui apar­ tament nou a atins cel mai mic nivel din istoria modernă a pieței rezidențiale: în prezent sunt necesari circa nouă ani pen­ tru achiziția unui apartament cu două camere în București, față de aproape 33 de ani câți erau necesari în 2008”, spune Alina Verdeață, Managing Partner la Coldwell Banker Unirii. Aceasta adaugă că piața este percepută ca una stabilă, fără motive de îngrijorare, atât datorită con­ textului economic general, cu trend pozi­ tiv, cât și datorită impactului generat de predictibilitatea programului Prima Casă, prin adoptarea unei strategii pe următorii cinci ani. De asemenea, băncile au revenit la avansul de 15-20% la creditele ipotecare, oferind produse de finanțare alternative programului Prima Casă, și, în plus, s-au eliminat frământările legate de posibilele efecte ale legii dării în plată, unde impac­ tul a fost nesemnificativ.

strategie

Foto: © Hugoht / Dreamstime.com

Dobroești. Este o dezvoltare ce va cu­ PROVINCIA SE TREZEȘTE prinde aproximativ 1.500 de apartamente, locuri de parcare și facilități integrate La nivel regional, Sibiul a înregistrat în precum supermarket, sală de fitness, res­ ultimii ani o dezvoltare accelerată pe seg­ taurant, spații de joacă pentru cei mici mentul rezidențial, ca urmare a unei cereri sau terenuri de sport și piste de jogging. susținute datorate dezvoltării unor sec­ Lucrările de construcție cuprind patru toare ale economiei precum retailul, com­ faze principale, ce se vor desfășura pe o ponentele auto sau industria, care au atras perioadă de aproximativ șase ani. Primul oameni din localitățile vecine. În acest an, bloc, cu 125 de unități, este aproape fina­ potrivit raportului realizat de Coldwell lizat și vândut în proporție de 70% și în Banker România, în Sibiu vor fi finalizate curând vor demara lucrările pentru alte aproape 2.900 de unități rezidențiale. Mai peste 100 de apartamente, ce vor închide bine de 2.100 de unități rezidențiale vor fi prima fază. terminate anul acesta și în Brașov și îm­ Situația bună din sectorul rezidențial prejurimi, în creștere cu 10,5% față de anul este subliniată și de raportul „Residen­ trecut. Cea mai mare parte a ofertei, în jur tial Market Beat 2017”, realizat de com­ de 65% din total, vor fi locuințe mass mar­ pania de consultanță imobiliară Coldwell ket, în timp ce restul de 35% vor fi din seg­ Banker România, potrivit căruia peste mentul middle market. Una dintre cele mai 25.000 de locuințe se află în construcție și mari piețe rezidențiale din țară, cu peste urmează să fie livrate în acest an în prin­ 15.000 de locuințe finalizate în ultimii cipalele piețe regionale din România. În nouă ani, este Constanța, unde în acest zona București-Ilfov, cea mai mare piață moment se află în construcție aproxima­ rezidențială din țară, sunt în proces de tiv 1.400 de noi locuințe, gradul anual de dezvoltare aproape 12.000 de locuințe în absorbție a locuințelor nou dezvoltate fiind proiecte rezidențiale, care ar urma să fie estimat la 80%. livrate în 2017 dacă dezvol­ Alte două piețe rezidențiale tatorii își vor respecta ritmul din țară unde sunt livrate anu­ de construcție anunțat. Mai al peste 1.000 de locuințe noi este valoarea celor bine de jumătate dintre aces­ în ansambluri rezidențiale aproape 200.000 de tea, aproximativ 7.200 de sunt Iași și Timișoara, în tranzacții realizate prin unități, sunt reprezentate de timp ce Craiova, Oradea, și programul Prima Casă proiecte rezidențiale ampla­ Pitești sunt orașele cu cea între 2009 și 2016. sate în zonele mărginașe ale mai semnificativă dezvol­ orașului sau în interiorul marilor cartiere. tare din rândul piețelor regionale, unde se Anul acesta are loc, de asemenea, o livrează anual sub 1.000 de locuințe noi. consolidare a segmentului middle mar­ A doua piață rezidențială ca dimensiuni ket, cu aproape 4.500 de locuințe incluse din România este Cluj-Napoca și zonele în proiecte rezidențiale cu amplasament limitrofe, unde, potrivit datelor Coldwell mai bun, în interiorul inelului median al Banker, vor fi livrate anul acesta peste Bucureștiului, în zona nordică a orașului 4.200 de locuințe, iar oferta nouă, pusă sau lângă marile centre de afaceri. Acestea pe piață, înregistrează un ritm de vânzări sunt locuințe cu suprafețe similare sau mai foarte bun, cu un grad de absorbție de mari comparativ cu apartamentele vechi, peste 90 de procente, până la livrarea cu finisaje peste medie și cu facilități vari­ proiectelor. ate de care se pot bucura viitorii locatari.

Anul acesta reprezintă un record pen­ „Creșterea numărului de unități destinate tru piața imobiliară din Cluj-Napoca, nu clasei de mijloc a venit pe fondul creșterii doar pe segmentul rezidențial, ci și pe constante a veniturilor potențialilor clienți cel al spațiilor de birouri, în acest an fi­ și a cererii pentru locuințe noi cu un am­ ind programate cu peste 300% mai multe plasament mai bun sau în jurul polilor de astfel de spații comparativ cu anul ante­ birouri precum Barbu Văcărescu – Flo­ rior. În acest an vor fi livrați în Cluj peste reasca sau Politehnica – Grozăvești. Mai 44.000 de metri pătrați închiriabili de mult, pe segmentul middle sunt încadrate spații de birouri, ceea ce înseamnă că 2017 și proiecte care au concepte integrate, cu este cel mai bun an pentru piața de biro­ facilități precum magazine, activități spor­ uri regională, potrivit datelor Coldwell tive, locuri de joacă sau proiecte mixte care Banker Transilvania, subsidiara din Cluj includ atât componenta rezidențială, cât a companiei de consultanță imobiliară și cea de office/retail”, adaugă Managing Coldwell Banker România. Pe lângă The Partner-ul de la Coldwell Banker Unirii.

Office (16.770 de metri pătrați închiriabili)

31,5 mld. lei

Potrivit raportului realizat de Coface, numărul tranzacțiilor garantate prin pro­ gramul Prima Casă a scăzut cu 22% anul trecut, la peste 27.300 de tranzacții, iar valoarea acestora a urmat tot un drum descendent, cu patru procente, la 2,75 de miliarde de lei. Garanțiile oferite prin programul Prima Casă începând cu anul 2009 au reprezentat principalul pilon de sprijin al pieței imobiliare după prăbușirea dramatică cauzată de criza financiară. Între 2009 și 2016 au fost intermediate aproape 200.000 de tranzacții prin acest program, cu o valoare totală de 31,5 mi­ liarde de lei. „Programul Prima Casă a reprezentat motorul dezvoltării pieței imobiliare din ultimii ani și a fost princi­ palul factor care a condus la relansarea sa.

Adoptarea de către guvern a unei strategii de alocare a fondurilor pe următorii cinci ani a avut un impact pozitiv asupra inves­ titorilor pe segmentul rezidențial întrucât a creat predictibilitate și un efect de sta­ bilitate și încredere și mai mare în piață”, continuă Alina Verdeață.

Coldwell Banker Unirii este implicată în prezent în proiectul Estic Park, cel mai mare ansamblu rezidențial din secto­ rul 2 al capitalei. Proiectul este situat în zona Pantelimon, în apropiere de Mega Mall, și are deschidere directă spre lacul

65

strategie

AVÂNT REZIDENȚIAL Oraș

Locuințe noi 2017

București-Ilfov

12.000

Cluj-Napoca

4.200

Sibiu

2.900

Brașov

2.100

Constanța

1.400

Iași

>1.000

Timișoara

>1.000

Craiova

<1.000

Oradea

<1.000

Pitești

<1.000

66

SILVIANA PETRE BADEA, Managing Director, Head of Capital Markets al JLL România

Foto: © Vali Mirea

și Novis Plaza (14.171 mp închiriabili), alte proiecte care vor pune pe piață un număr semnificativ de birouri sunt Vivido Busi­ ness Center (peste 7.000 mp) și Central Business Plaza (aproximativ 4.000 mp).

Pentru anul următor sunt așteptate tot în Cluj și United Business Center împreună cu clădirea adiacentă Riviera și Scala Center. „Ce vedem de un an este cererea de bi­ rouri nefocusată pe București, adică cere­ re de birouri în orașele mari din țară și, cereri mari de tipul Amazon în Iași”, spune pentru Biz Silviana Petre Badea, Mana­ ging Director, Head of Capital Markets al JLL România, companie specializată în servicii profesionale și de manage­ ment al investițiilor dedicate domeniului imobiliar. „Această descentralizare este posibilă pentru că avem orașe mari, spre deosebire de Cehia și Ungaria. România are orașe mari, asemănătoare Poloniei, e adevărat, nu la nivel de milioane, dar peste 300.000 de locuitori se cheamă un oraș mare, se cheamă un oraș universitar, o piață care trebuie să își susțină propria ei subpiață de birouri. Nu am văzut aceast lucru până acum, dar vedem acum această tendință din ce în ce mai mult”, adaugă Silviana Petre Badea.

După cum arată un raport realizat de JLL România, cererea de spații de birouri din România a totalizat, în primul tri­ mestru al anului trecut, 140.000 de metri pătrați, dintre care o treime reprezintă spații închiriate în afara Bucureștiului, în orașe ca Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov. Astfel, în primele trei luni ale anului trecut, în marile orașe din țară, suprafața de birouri tranzacționată a fost de circa 41.000 de metri pătrați, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2015, când suprafața se ridica la

peste 18.000 mp. Comparativ cu primul trimestru al anului 2015, când compani­ ile au închiriat 76.000 de metri pătrați în București și în principalele orașe din țară, cererea din primele trei luni din 2016 a fost aproape dublă. „În România în mod particular și față de acum doi ani de zile, structurile de finanțare și costurile de finanțări pentru genul acesta de investiții imobiliare mari s-au îmbunătățit vizibil și notabil și atunci au dat încredere investitorilor să vină”, spune Silviana Petre Badea, Ma­naging Partner la JLL România. „Îi atrage că România, ca economie, are o poveste de succes și crește cel mai rapid din Europa, ceea ce poate să reprezinte un avantaj. Îi atrage cu siguranță și diferența dintre randamentele pe care le pot obține aici, față de Polonia și Cehia. Din păcate, nu îi atrag schimbările multiple. Viața e complicată dacă nu știi în ce direcție o apucă guvernul o dată la șase luni”, adaugă Silviana Petre Badea.

De-a lungul anului trecut, în România volumul investițiilor imobiliare a fost de aproape 900 de milioane de euro, cu 35% mai mare decât cel înregistrat în 2015 (663 de milioane de euro), dar numărul tranzacțiilor a fost mai redus, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei tranzacții a fost în creștere. Tranzacțiile cu spații de birouri au dominat volumele (45%), în timp ce segmentele de retail și industrial au cumulat câte circa 26% din total fiecare.

La nivelul Europei Centrale și de Est, anul trecut volumul investițiilor a depășit 12,5 miliarde de euro, în creștere cu 42% față de anul 2015, marcând astfel cel mai

ridicat nivel înregistrat din 2007 încoace (15,81 miliarde de euro).

Printre cele mai importante tranzacții imobiliare ale anului trecut se numără pre­ luarea unui pachet de 26,88% din acțiunile companiei Globalworth de grupul sudafrican Growthpoint pentru aproximativ 186 de milioane de euro, dar și achiziția P3 Logistic Park de GIC, fond suveran de investiții al statului Singapore, în cadrul unei tranzacții paneuropene a P3. Pe ul­ tima treaptă a podiumului celor mai mari trei achiziții ale anului trecut se află prelu­ area Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO, pentru un total de 100 de mi­ lioane de euro, aceasta fiind cea mai mare tranzacție cu un singur activ realizată în afara Bucureștiului după criza economică. „Vedem investitori străini, vedem un aflux.

Africa de Sud nu era prezentă acum zece ani. Odată cu venirea NEPI și punerea României pe hartă, prin povestea lor de succes, vedem din ce în ce mai mulți. Și numai anul trecut am văzut Growthpoint cumpărând Globalworth, am văzut Atter­ bury cumpărând Iulius, NEPI care a făcut fuziunea, alți bani sud-africani prin Prime Capital, deci o prezență sănătoasă a Afri­ cii de Sud în România. Și îi vedem uitân­ du‑se și la oportunități mai mici, ceea ce înseamnă că vine și al doilea val”, adaugă Managing Director-ul de la JLL România.

Cea mai mare tranzacție din istoria pieței românești de birouri a fost realizată însă la începutul acestei veri, odată cu anunțul potrivit căruia frații Pavăl, fondatorii Dede­ man, au achiziționat clădirile de birouri ale AFI Park. Antreprenorii din spatele ce­ lei mai mari rețele de bricolaj din țară au semnat cu cei de la Africa Israel acordul pentru achiziția celor cinci clădiri de biro­ uri de lângă centrul comercial AFI Palace Cotroceni pentru o sumă estimată de presa de specialitate la 164 de milioane de euro. „Ne bucurăm că în prima jumătate a anului am văzut și prima tranzacție cu un inves­ titor cu bani românești, Dedeman, care a cumpărat AFI Park, este o tranzacție land­ mark, este deosebit de importantă pentru piața noastră, pentru că au fost puține și niciuna de calibrul acesta”, spune Silviana Petre Badea, Managing Director, Head of Capital Markets la JLL România. Aceasta adaugă că o piață așezată trebuie să aibă un procent semnificativ de bani locali. „Din banii românești trebuie să existe și această bază care asigură siguranța unei piețe imo­ biliare corecte și coerente. Mi-ar plăcea să vedem mai multe astfel de investiții”, con­ chide Silviana Petre Badea.

strategie

FIVES

DE LA EVENIMENT LA EXPERIENȚĂ Tehnologia oferă astăzi instrumentele necesare pentru a genera la orice eveniment experiențe unice, în care participanții sunt direct implicați și pot interacționa cu lumea creată special pentru ei. Sunt soluții de ultimă oră oferite și în România de FIVE’S. Telefoanele mobile, jocurile de calculator,

gadgeturile considerate odată extravagan­ te au progresat exponențial acum. Deși se vorbea și în 2016 de realitatea virtuală sau augmentată ca tendință, în 2017 putem spune că s-au înregistrat o serie de progrese care vor accelera posibil și mai mult evoluția industriei de evenimente.

Cu ajutorul noilor tehnologii putem im­ plica participanții la eveniment ca niciodată până acum, prin imersarea lor în lumi și experiențe pe care altfel nu le-ar putea vizita. Indiferent dacă este vorba despre un videoclip 360 de grade, o experiență de rea­ litate virtuală, incursiune prin intermediul realității augmentate sau pur și simplu un conținut interactiv, acestea sunt tot mai mult în creștere. În doar câțiva ani, aceste noi formate de conținut video au revoluționat lumea comunicării și marketingului.

Lavinia Popescu, director comercial la FIVE’S, propune câteva soluții utilizate în cadrul evenimentelor pentru a genera experiențe în rândul participanților.

68

LAVINIA POPESCU, director comercial la FIVE’S

INTERACTIVE WALL – presupune dezvoltarea unei aplicații perso­ nalizate de rame interactive și de senzori multi-touch, astfel încât, a­tunci când atingi un element de pe ecran, să generezi automat un compor­ tament predefinit. De exemplu, elementul poate să reacționeze într‑un anume fel, să se învârtă, să dispară, să aibă o anumită mimică – dacă vorbim despre un personaj. Aceste soluții pot fi utilizate în prezentări, lansări de produse, dar nu numai. De exemplu, în loc să afișăm informațiile într-un format static, o animație infografică va ajuta clien­ tul să își expună datele într-un mod mult mai interactiv. Participanții

strategie

pot fi implicați astfel prin simpla mutare, de­ rulare a informațiilor, stimulându-i să desco­ pere personal ce înseamnă respectivele date.

INTERACTIVE FLOOR – vorbim despre an­ trenarea unuia sau a mai multor parti­cipanți în același timp, în funcție de nevoile clien­ tului. Funcționalitatea are la bază utiliza­ rea unor senzori speciali, dezvoltarea unei aplicații care să genereze mai multe puncte de interacțiune. Ne putem imagina un „piano ground” pe care participanții să poată cânta diferite note și în final o melodie împreună.

Acest tip de funcționalități sunt utilizate în special la petrecerile de companie.

Interactive wall

AUGMENTED INTERACTIVE VIDEO – reali­ tatea augmentată presupune integrarea infor­ mațiilor digitale cu mediul utilizatorului în timp real. Spre deosebire de realitatea virtuală, care creează un mediu complet artificial, rea­ litatea augmentată folosește mediul existent și suprapune informații noi. Această soluție presupune activarea publicului astfel încât să stimulăm interacțiunea și participanții să devină parte din aceasta. Cu ajutorul aplicației customizate, animațiilor 2D, videowall-ului și al unei camere live, parti­cipanții pot observa privind pe ecran prezența unor personaje ce­ lebre, de exemplu, alături de ele. Pot fi per­ sonaje celebre din filme, animale, un artist re­ numit sau chiar mascota companiei. Ulterior utilizatorul își poate trimite direct pozele pe e‑mail sau pe pagina personală de Facebook cu „personajul” alături.

PSEUDOHOLOGRAMA – reprezintă o pro­

Augmented interactive video

iecție pe o suprafață transparentă încli­nată combinată cu un senzor multi-touch (ra­ dar touch). Aceasta poate genera impresia audienței că omul manevrează obiecte 3D în aer, ca pe niște holograme. Funcționalitatea presupune și un scenariu bine scris din partea clientului. Personajul din pseudohologramă poate avea de exemplu compor­ tamente preînregistrate, care să se activeze prin intermediul senzorilor de prezență.

www.fives.ro

Augmented interactive video Pseudohologramă

ADVERTORIAL

FIVE’S gestionează peste 500 de eveni­ mente pe an. De la spectacole de teatru și de operă la concerte în aer liber și eveni­ mente corporate. FIVE’S este o companie de producție tehnică de evenimente ce oferă soluții și servicii integrate și inovative: consultanță tehnică, design tehnic. Compa­ nia pune la dispoziția clienților săi echipa­ mente profesionale de scenotehnică, sunet, lumini, video și efecte speciale. office@fives.ro

69

life

ARTĂ CU IDENTITATE ROMÂNEASCĂ ARTIȘTII ȘI DESIGNERII ROMÂNI SE ÎNTORC LA VALORILE TRADIȚIONALE. MITOLOGIA, SIMBOLURILE, PORTUL POPULAR ȘI ÎNTREGUL UNIVERS RURAL ROMÂNESC REPREZINTĂ SURSE INEPUIZABILE DE INSPIRAȚIE CARE AȘTEAPTĂ SĂ FIE EXPLOATATE. de Doriana Matei După ce o vreme s-au uitat mai atent

spre tendințele din străinătate și tot ce exista afară părea mai bun și mai frumos decât la noi, artiștii români și publicul pentru care creează se lasă fascinați de tradiția românească. Galeria de artă Galate­ ca se poziționează de ani buni ca promotor al valorilor românești.

Aceasta găzduiește frecvent ex­ poziții cu identitate româ­nească, iar magazinul Neo­Galateca, din incinta sa, are o ofertă bogată de obiecte de design autohtone.

INTERES DUBLU PENTRU TRADIȚIE „Din ce în ce mai mulţi designeri şi artişti s-au aplecat asupra valorilor identitare, preluând elemente sim­ bolice, din mitologia şi ornamentica românească şi reinterpretându-le.

Doar astfel putem să ducem mai de­ parte într-un mod sustenabil cultura tradiţională. Acest fenomen a cres­ cut remarcabil, iar noi, ca parte a acestuia, am dezvoltat colecţii de de­ sign şi artă inspirate de acest filon”, declară Andreea Sandu, fondatoare a galeriilor Galateca.

Același interes pentru obiectele de artă și design inspirate de tradiția românească îl manifestă și publi­ cul. „Din anul 2013, când am iniţiat 70

prima expoziţie Măiastra, inspirată de ia românească privită că obiect deopotrivă identitar şi de artă, in­ teresul publicului pentru astfel de teme a fost în continuă creştere.

Remarcăm o dorință puternică de înţelegere a rădăcinilor noastre şi a tradiţiei. Iile vintage, obiectele au­ tentice tradiţionale, reinterpretate de artişti, dar şi cele contemporane ce se inspiră din cultura noastră străveche au un real succes. Nevoia de a prezenta şi promova obiecte de artă şi design, inspirate din identi­ tarul românesc, a crescut organic”, adaugă Andreea Sandu.

SATUL ROMÂNESC, SURSĂ DE INSPIRAȚIE A fost suficient să caute idei crea­ toare în universul rural româ­ nesc, pentru ca mințile creative să se trezească prinse într-o horă fără sfârșit. Tradiția românească se dovedește o sursă de inspirație inepuizabilă, iar legendele noastre așteaptă cuminți să fie descoperi­ te. „Tradiția românească este de o bogație fabuloasă. Dacă ești atent în jur, observi că modelele, punctele de cusătură, culorile, mesajele vechi încrustate în simboluri fascinante, toate se schimbă de la sat la sat, pe o rază de câțiva kilometri. Sunt mereu

alte surse de inspirație, de o valoare simbolică și estetică fantastică. Cu mai mici sau mai mari influențe, cu detalii introduse în timp, adap­ tate responsabil, îmbunătățite, ele­ mentele tradiționale, etnografia noastră, ar trebui să ne fie carte de căpătâi în materie de design contemporan”, spune Alina Zara, fondatoarea brandului Mândra Chic. Aceasta a pus bazele unui ate­ lier în care câteva femei înzestrate dintr-un sat din Munții Făgărașului creează obiecte vestimentare, acce­ sorii și decorațiuni pe care stau bro­ date mesaje din cultura populară.

Obiectele care decorează casele vechi de la țară, precum și portul popu­lar românesc reprezintă dovezi ale faptului că spiritul artistic stă înscris în ADN-ul nostru ca popor.

Artistul vizual de origine română Elisabeth Ochsenfeld a creat chiar o serie de lucrări inspirate de obiec­ tele de uz ale satului românesc. În centrul atenției a stat un obiect apa­ rent simplu, spătarul scaunelor din gospodăriile de la țară. „De fiecare dată când am găsit un spătar au­tentic, am fost uimită de inventivitatea creatorului. Acea fantezie simplă, practică, redusă și adaptată locului și existenței, care își merită respectul și atenția”, mărturisește artista.

PICTÂND MITOLOGIA ROMÂNEASCĂ Paul Hitter este un alt artist plas­ tic care a pus pe pânză identitatea românească. Acesta a expus recent la Galateca o serie de tablouri sub

„Tradiția noastră are vână puternică. Avem nevoie de educație, înțelepciune și câteva reglementări naționale în ceea ce privește folosirea corectă a anumitor termeni, importurile de produse atentat la autenticul românesc și responsabilizarea meșterului popular și a designerilor care promovează tradiționalul.“ ALINA ZARA, fondatoarea brandului Mândra Chic

life

MĂIASTRA D E L A G A L AT E C A

Expoziția „Măiastra – port şi transport” de la Galateca Obiecte decorative Mândra Chic

Expoziția „Panteonul românesc” de la Galateca

titlul „Panteonul românesc”. Lu­ crările sale valorifică mitologia românească. Munca de documentare și efortul artistic au fost mari, dar rezultatele s-au dovedit pe măsură.

Expoziția s-a bucurat de foarte mulți vizitatori, atât la vernisaj, cât și pe întreg parcursul său. „Mitul care mi-a plăcut cel mai mult a fost «Cosmogonia românească». A fost lucrarea cea mai mare, cea mai dificilă, cea mai importantă, pre­ cum mitul însuși. «Cosmogonia» are o putere scenică deosebită, cu patru personaje antagonice, care se luptă pentru și împotriva creării lumii: Dumnezeu și diavolul, Fâr­ tatul și Nefârtatul. Scena este atât de dramatică, încât devine pe alo­ curi apocaliptică. Am încercat să

folosesc în această lucrare sim­ boluri cu corespondențe din con­ temporan”, povestește artistul.

In­te­resul acestuia pentru legen­ dele românești abia a fost stâr­ nit, astfel că deja se gândește la o reeditare a expoziției, cu legende și personaje noi.

O TENDINȚĂ ÎN CRESCENDO În magazinul NeoGalateca, obiec­ tele designerilor românii, inspirate din tradiția noastră, se bucură de mare trecere. Ele sunt cumpărate atât de români, cât și de străini, prin intermediul magazinului on­ line. Acest trend de întoarcere la autentic este departe de a fi atins

În 2013, galeria Galateca își începea manifestul pentru tradiția românească și valo­rile autentice inițiind expoziția Măiastra.

Recunoaşterea valorii patrimoniului nostru cultural, necesitatea readu­ cerii în atenţia publicului, nevoia de inspiraţie pentru artişti şi designeri şi de reîntoarcere către autentic au fost elementele ce au stat la baza acestui program complex, multidisciplinar, cu peste 50 de artişti şi designeri, care s-au transformat într-o tradiţie anuală.

Aflată la cea de-a cincea ediție anul acesta, expoziția Măiastra a atins valențe noi. „Măiastra – port şi transport” a fost un proiect colaborativ, o instalaţie de artă, desfăşurată concomi­tent în cele două spaţii expoziţionale ale galeriei, care a spus povestea unui artefact ţărănesc pe cât de simplu, pe atât de universal – suveica. Au fost expuse în premieră lucrări ale arștilor Elisabeth Ochsenfeld și Maxim Dumitraş, precum și piese ale designerilor Ioana Palicica și Dorin Negrău, a căror sursă de inspirație o constituie universul de sorginte rurală. Parte a expoziției a fost și povestea înconjurului lumii făcut de Suveica mamei Ruță, despre care s-a scris că ar fi cea mai faimoasă din lume, după cea a Penelopei.

apogeul. O știu atât artiștii și de­ signerii, cât și cei care le aduc creațiile în fața pu­blicului. „Tradiția noastră are vână puternică. Avem nevoie de educație, înțelepciune, câteva reglementări naționale și re­ sponsabilizarea meș­te­r ului popular și a designerilor care promovează tradiționalul”, este de părere Alina Zara, fondatoarea Mândrei Chic. În 2018, identitatea româ­nescă ocu­pă un loc special în progra­ mul galeriei Galateca. Cu ocazia sărbătoririi centenarului României moderne, va fi organizată o ex­ poziţie în colaborare cu mai multe muzee, institute de cercetare a tradiţiilor şi artişti contemporani internaţionali, concentrată pe fol­ clorul românesc.

71

EXPLORATOR

life

FĂRĂ LIMITE DACĂ TE TEMI CĂ VEI PIERDE, NU VEI CÂȘTIGA NICIODATĂ. ESTE UNA DIN IDEILE CARE ÎL URMEAZĂ ÎN CEEA CE FACE, ZI DE ZI, DE MAI BINE DE 20 DE ANI PE MIKE HORN, UNUL DINTRE CEI MAI MARI EXPLORATORI AI LUMII CONTEMPORANE. de Loredana Săndulescu Mike Horn este explorator și spune că multora dintre cei

cărora le povestește cu ce se ocupă nici nu le vine să creadă, deoarece expedițiile sale depășesc cu mult limitele imaginației.

S-a născut în Africa de Sud în 1966, de la începutul anilor ’90 locuiește în Elveția și cu fiecare expediție pe care o întreprinde reușește să uimească prin limitele pe care le împinge tot mai sus.

Cariera de explorator a început-o în 1997 cu o expediție de șase luni în Amazon, când a traversat continentul sud-american de unul singur, pe un hydrospeed. A întreprins apoi o expediție de 16 luni pentru înconjurarea Ecuatorului mergând pe jos și na­ vigând cu ambarcațiuni fără motor. Între 2002 și 2004 a partici­ pat la o expediție în jurul Pământului, pe circumferința Cercului Polar, de unul singur și fără transport motorizat, iar în 2006 a fost în expediție pe schiuri, fără câini sau transport mo­ torizat, pe durata nopții polare, împreună cu exploratorul nor­ vegian Børge Ousland, aceasta fiind prima expediție de noapte „Poate că la vârsta către Polul Nord din lume, por­ mea ar trebui să nind din Rusia. A ajuns la vâr­ mă gândesc la furile Gasherbrum 1 (8.035 m), Gasherbrum 2 (8.068 m) fără pensionare, dar oxigen, Broad Peak (8.000 m), nu cred că voi face Makalu (8.463 m), iar în 2016 asta vreodată. a pornit în a doua călătorie în Pensionarea jurul Pământului, Pole2Pole, un proiect de amploare întins pe înseamnă sfârșitul parcursul a doi ani, pe durata a ceva, dar pentru căruia va înconjura Pământul, mine explorarea a trecând pe la ambii poli, prin șase continente, pe jos, cu schi­ devenit un stil de viață, este felul meu urile, mașini și ambarcațiuni.

Ca parte a acestui proiect, pe de a trăi.“ 7 februarie anul acesta a înche­ iat o expediție de 57 de zile pe parcursul cărora a traversat Antarctica, pe schiuri, de unul sin­ gur, iar la mijlocul lunii iunie se afla deja în Australia pentru o expediție organizată de Metaxa. Nici programul următoarelor 12 luni nu arată mai lejer. Are în plan să escaladeze masive mun­ toase neexplorate din India și peninsula Kamceatka și apoi va pleca la Polul Nord. În tot acest program absolut fantastic pe care îl are, am reușit să discut cu Mike Horn via Skype chiar cu câteva ore înainte să pornească în expediția organizată de Metaxa 12 Stele, în

Australia, alături de șapte exploratori ama­ tori care s-au înscris să fie parte din acest proiect inedit pe site-ul dontdrinkexplore.com.

Expediția a reprezentat continuarea campaniei ce îl are pe Mike Horn drept Ambasador Metaxa 12 Stele, cât și a experienței digitale create pe dontdrinkexplore.com. Fanii brandului au fost invitați să exploreze prin intermediul celor cinci simțuri nu doar universul Metaxa, ci și lumea din jurul lor și, la finalul experienței digitale, li s-a propus să se alăture unei aventuri care urma să se desfășoare într-un loc nedezvăluit. Ulte­ rior au aflat că destinația avea să fie Australia, un teritoriu ofertant din punctul de vedere al posibilităților de explorare și nu atât de ușor ac­ cesibil multora dintre noi. Astfel, la mijlocul lu­ nii iunie, dintre miile de participanți din întrea­ ga lume care s-au înscris în aceasta aventură, șapte norocoși au participat la expediția organizată de Metaxa, alături de Mike Horn.

Vă invit să descoperiți o personalitate cum rar avem ocazia să întâlnim în viață.

Când ți-ai dat seama că vrei să devii explorator?

Sunt oameni cărora de mici le place să stea în mijlocul naturii, nu îi deranjează lipsa de con­ fort, nici dacă le este sau nu frig, nu le pasă dacă stau sau nu la masă să mănânce. Este un stil de viață în care trebuie să-ți găsești zona de confort în plin disconfort. Deseori însă oamenii nu vor să se provoace pe sine în așa fel încât să fie nevoiți să găsească soluții. Cred că mai mult te naști explorator, decât decizi într-o bună zi că asta vrei să faci. Eu am avut înclinații spre zona asta încă din copilărie. Mama a păstrat toate întrebările pe care le puneam când eram mici, atât eu, cât și surorile mele. Una dintre ele, care a ales o carieră în domeniul juridic, mereu întreba: „Am voie să?”, „Putem să facem asta?”. Eu, în schimb, mereu întrebam doar cât de departe pot să merg sau să alerg, mă intere­ sau natura și tot ce avea legătură cu oamenii în mijlocul naturii. Acestea au fost interesele mele încă din copilărie.

Dacă ar fi să oferi un sfat unor tineri care își do­ resc o carieră în acest domeniu, ce le-ai spune?

Trebuie să înțeleagă că nu este o viață ușoară, sunt multe sacrificii pe care trebuie să le faci ca explorator, dacă vrei să fii profesionist. A fi explorator este un angajament, iar viața nu este mereu atât de plină de strălucire. În mij­ locul naturii, viața este grea, în plus, nivelul explorării poate atinge anumite limite, poți face 73

life

greșeli, dar când faci o greșeală trebuie să știi că poate fi ultima.

Explorarea a ajuns la un așa nivel și la niște extreme, încât este foarte dificil în ziua de azi să devii explorator. Sfatul meu pentru tinerii interesați de această activitate este să învețe mult, din di­ verse domenii, să câștige cât mai multă experiență, să se dezvolte pas cu pas și dacă le place cu adevărat să își stabilească obiective și provocări din ce în ce mai mari.

De ce aptitudini este nevoie în meseria aceasta?

În primul rând trebuie să fii pasionat de natură. Apoi trebuie să fii conștient că este un angajament cu tine însuți. Trebuie să ai capacitatea de a lua decizii rapid, de a știi ce să faci în anumite situații.

Cum reacționează oamenii când le spui ce meserie ai?

Cred că 99,99% dintre oamenii cu care interacționez nu cred ce le spun, este dincolo de limitele imaginației lor. Când le spui că ești explorator, oamenii se întreabă ce explorezi, că nu mai poți fi în căutare de teritorii noi, tot ce era de descoperit s-a descoperit deja. Interesant este că explorarea a fost și va fi mereu parte din societate și acum este despre a depăși noi frontiere nu ca să afli mai multe despre noi teritorii, ci despre oameni.

Care a fost cea mai dificilă expediție realizată până acum?

Fiecare expediție pe care o încep consider că reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea mea. Cred că traversarea Antarcticii cu mai bine de două luni în urmă a fost, cu siguranță, una dintre cele mai mari realizări din cariera mea de explorator. Să poți crede că din 7 miliarde de oameni de pe pământ poți fi primul care traversează integral Antarctica este ceva. Idei de acest gen, de a face lucruri care nu au mai fost făcute de nimeni, mă atrag la fel de mult ca explorarea în sine.

Care este cea mai mare lecție pe care ai învățat-o din toate expedițiile parcurse?

Înainte de toate, înveți să fii umil. Natura este mereu mai mare și mai puternică decât tine, te învață ce înseamnă respectul și auto­ disciplina, pe care, dacă nu le ai, cu siguranță vei muri. Cel mai mult mi-a plăcut să descopăr lucruri noi, am fost mereu motivat de ideea de a descoperi ce nu știam înainte. Curiozitatea cred că este un mare avantaj pentru un explorator.

Și când ar urma explorarea lumii oceanelor?

Poate că la vârsta mea ar trebui să mă gân­ desc la pensionare, dar nu cred că voi face asta vreodată. Pensionarea înseamnă sfârșitul a ceva, dar pentru mine explorarea a devenit un stil de viață, este felul meu de a trăi, nu este doar o meserie, ci ceva care mă face fericit, să simt că trăiesc. Mă încântă ideea că poate într-o bună zi voi ajunge să explorez oceanele lumii.

Dintre toate expedițiile, pe care o consideri a fi cea mai mare realizare?

Prima expediție, cea din Amazon, a fost piatra de încercare, aveam foarte puțină experiență, eram tânăr, cred că aveam atunci mai mult curaj decât experiență. Apoi, pe măsură ce am înaintat în vârstă, expedițiile au devenit din ce în ce mai complexe, iar recenta traversare a Antarcticii cred că este una dintre cele mai mari realizări ale mele.

Care este cel mai spectaculos loc din lume pe care l-ai văzut până acum?

Preferința pentru un loc sau altul diferă de la om la om. Cel mai mult pentru mine contează bucuria pe care o ai atunci când constați că ești în viață. Atunci apreciezi cel mai mult viața și este un moment extraordinar, fie că ești la Polul Nord, unde nu ai mai avut lumină perioade în­ delungate de timp, fie că ești în altă parte. Cre­ zul meu este că poți fi fericit oriunde în lume atât timp cât ești liber să iei ce decizii dorești.

Este ceva de care îți este frică?

Cred că frica este parte importantă din existența noastră, este ceea ce ne ține în viață. Frica este cea care ne amintește de valoarea vieții. În ziua în care nu îmi va mai fi frică pentru ceea ce fac, mă voi opri din explorări.

Există vreun loc în lume unde nu ai ajuns încă?

Cred că am vizitat majoritatea locurilor din lume. Lumea oceanică este noul teritoriu pe care mi-aș dori să-l explorez. Știm atât de puține de pe fundul oceanului, unde nu sunt restricții, ceea ce face explorarea și mai interesantă. Îmi place explorarea deoarece este o activitate care oferă multă libertate.

„Poți fi fericit oriunde în lume, atât timp cât ești liber să iei ce decizii dorești.“

MIKE HORN Data și locul nașterii: 16 iulie 1966, Johannesburg, Africa de Sud. În prezent locuiește în Les Moulins, Elveția Studii: Human Movement Science, University of Stellenbosch, Western Cape, Africa de Sud Dintre expediții: traversarea continentului sud-american în 6 luni, singur, pe un hydrospeed; înconjurarea Ecuatorului mergând

74

pe jos și navigând cu ambarcațiuni fără motor; expediție în jurul Pământului, pe circumferința Cercului Polar, de unul singur și fără transport motorizat, prima expediție de noapte către Polul Nord din lume, pornind din Rusia; atingerea unor vârfuri montane de peste 8.000 de m altitudine; traversarea de unul singur a Antarcticii în 57 de zile, fără motorizare.

life

75

life

PROVOCĂRILE UNUI DUBLU ROL „SIERANEVADA”, „POZIȚIA COPILULUI”, „MOARTEA DOMNULUI LĂZĂRESCU”, TREI DINTRE CELE MAI APECIATE FILME ROMÂNEȘTI ALE ULTIMILOR ANI, AU ÎN COMUN NUMELE LUI BOGDAN DUMITRACHE. DAR ACESTA MAI JOACĂ UN ROL: PE CEL DE ANTREPRENOR. de Doriana Matei De 15 ani, deține împreună cu Dragoș Bucur o agenție de casting.

A investit și într-o agenție de postproducție. A avut de-a lungul timpului câteva baruri și, anul trecut, a înființat Apollo 111, un concept inedit, format dintr-un teatru independent și un bar, situate în incinta Palatului Universul.

Cum ați decis să deveniți și antreprenor?

Am luat această decizie în momentul în care am înțeles că este foarte greu să trăiești din actorie. După ce am terminat facul­ tatea, m-am angajat la Teatrul din Craiova. Salariul de debutant era foarte mic. Dormeam într-o cabină de teatru. Seara, veneau actorii la repetiții, iar eu trebuia să îmi strâng toate lucrurile.

Am rezistat doi ani sau trei. În 2002, împreună cu Dragoș Bucur, am deschis o agenție de casting. Aveam 3.000 de euro, pe care îi câștigase el din filmul „Marfa și banii”, și un câine. Am decis să renunț la angajamentul din teatru. Agenția a funcționat bine, iar noi am prins gustul unei vieți mai comode.

Care au fost provocările acestei prime aventuri antreprenoriale?

Totul a fost o provocare, pentru că noi nu știam nimic la mo­ mentul acela. Nici ce înseamnă o proformă nu știam. Simțeam că există o nevoie. Era o activitate legată de ceea ce făceam noi, în calitate de actori, astfel că putem susține activitatea din punct de vedere tehnic, dar din punct de vedere administrativ, habar nu aveam ce făceam. Au fost niște ani grei, în care am muncit foarte mult, dar cu folos.

Dar nu v-ați oprit. Iată-vă acum cofondatorul unui adevărat cen­ tru cultural.

Lumea de business a ajuns să mă atragă foarte mult. La fel ca ac­ toria, are o natură creativă, dincolo de Excel-uri. Să gândești un business este un act de creație. Orice joc rațional, orice planifi­ care are o parte de creație inclusă, pentru că imaginezi ceva, fără să știi sigur ce se va întâmpla. Ideea de a fonda un teatru privat 76

mi-a venit observând ceea ce se întâmplă în lumea teatrului independent din România, dar și în zona de stat. În ultimii ani, teatrul independent a crescut foarte mult și a creat o generație nouă de public și o generație nouă de artiști care nu au spații de expri­ mare optime. Nu știu de ce, dar așa a crescut teatrul independent, în spații relativ impro­ prii. Publicul a început, însă, să ceară mai mult. A fost tolerant, s-a bucurat de micile realizări artistice făcute cu resurse limitate, în care conta mai mult valoarea intrinsecă a produsului, dar acum își dorește puțin mai mult. Prin urmare, am simțit că este opor­ tun să creez un spațiu de genul acesta.

Apollo 111 este mai mult decât un teatru. Ce v-a inspirat să creați întregul concept?

Am știut de la început că așa trebuie să fie.

Este foarte greu să te susții doar din cultură. În prezent, avem trei surse de venit: teatrul, barul și subînchirierile celor două săli. Împreună, formează un echilibru. În plus, așa, ieșirea la teatru devine o experiență completă, una pe care o ții minte, indife­ rent dacă vii aici mai devreme și stai la un pahar de vin cu un partener, înainte să intri la piesa de teatru, sau că rămâi după reprezentație, ca să discuți despre ceea ce ai văzut.

Care este conceptul artistic?

La Apollo, oferim un teatru modern și ieșit un pic din convenționalul teatral general acceptat. Ceea ce facem noi este diferit, în­ cepând cu tipul de stagiune. Este un con­ cept de genul Off-Broadway. Se joacă un singur spectacol, pe o durată limitată de timp, de câteva săptămâni, după care el iese de pe scenă și face loc altui specta­ col. Pentru primul an, am ales o abordare interdisciplinară, teatru și film, având în vedere că eu sunt coordonatorul artistic în acest prim an și mi-am dorit să rămân într-o zonă de confort, care pentru mine este cine­ matografia. Temele pieselor au fost de ac­ tualitate și ne dorim să ne creăm un public potrivit cu noi, care să învețe să recunoască genul de teatru pe care îl poate găsi aici.

Cum v-a ajutat în antreprenoriat experiența actoricească?

Din actorie am înțeles că orice aș face, dacă îmi focusez atenția, ajung la performanță. Și trebuie să mă concentrez întotdeauna. Să acumulez informație, să jonglez cu ea. În ac­ torie, m-am concentrat foarte mult la ceea ce aveam de făcut, un număr bun de ani, și până la urmă am reușit să fac performanță.

Cred că este la fel în orice domeniu. Atenția

BOGDAN DUMITRACHE, cofondator Apollo 111

life

„Lumea de business a ajuns să mă atragă foarte mult. La fel precum actoria, are o natură creativă, dincolo de Exceluri. Să gândești un business este un act de creație, pentru că imaginezi ceva, fără să știi sigur ce se va întâmpla.“

noastră este limitată. Dacă reușim să o concentrăm pe ceva, acel lucru ne va reuși cu siguranță.

Dar în ceea ce privește in­ter­ acțiunile cu oamenii?

Din acest punct de vedere, experiența de actor nu e prea mult de ajutor... De obicei, eu nu joc în afara platoului de fil­ mare. Sunt un om retras. Dacă sunt într-un mediu propice, în care mă simt confortabil, mă deschid. Altfel, mă închid. Sunt foarte sensibil, de aceea m-am făcut artist.

Iată cum demontați un mit despre actori, de la care te aștepți să fie niște persoane expansive.

Avem nevoie de atenție. Poate că de aceea ne-am făcut actori, din nevoia de atenție, dar, în același timp, suntem hipersensibili. Nu se poate altfel. Nu poți empatiza cu o suită de situații dacă nu poți să te pui în locul omului aceluia, să înțelegi ce simte de fapt.

Eu cred realmente că nu poți juca decât ceea ce poți înțelege.

Prin urmare, actorii sunt niște suflete hipersensibile, dar care maschează foarte bine acest lucru.

Această hipersensibilitate nu este un handicap în business?

Ba da! Este o altă provocare pe care am avut-o de depășit. Mi-a luat mulți ani să mă obișnuiesc, deși în continuare am pro­ bleme în a negocia, în a comunica lucruri negative colegilor mei. Este ușor să spui: „E totul bine, e perfect! Mulțumesc!”, dar există foarte multe situații în care trebuie să comunici lucrurile care nu merg bine.

Am o dificultate reală în asta. Încă învăț.

Dacă ați fi obligat să alegeți, ați opta pen­ tru actorie sau pentru antreprenoriat?

Aș alege actoria, pentru că este lucrul la care mă pricep cel mai bine. Cel care îmi aduce cele mai mari satisfacții. Este vorba despre plăcerea de a fi bun la ceea ce faci, care este foarte importantă pentru mine.

Eu sunt un căutător de plăcere. Scopul vieții mele este plăcerea. Prin urmare, aș alege actoria. Pentru plăcerea incredibilă pe care o simt atunci când ajung pe pla­ toul de filmare și știu că sunt bun. Știu că pot să fac foarte multe lucruri și că oame­ nii se bazează pe mine pentru asta. Este o senzație extraordinară.

77

life

POLO DESCOPERĂ SPORTUL A șasea generație de Volkswagen Polo a fost redesenată complet la exterior, dar oferă surprize și la interior, unde sunt vești bune pentru șoferi și pasageri, dar și pentru bagajele acestora. de Gabriel Bârligă După ce ai vândut peste 14 milioane de unități pe tot globul, este

clar că ai găsit o formulă de succes. Dar, pentru a se asigura că succesul va continua, cei de la Volkswagen au venit cu o abor­ dare proaspătă pentru noul Polo. În primul rând, va fi disponibil doar în patru uși și este mai mare decât predecesorul său la toate capitolele, prin urmare, a crescut și volumul portbagajului, de la 280 la 351 litri.

La exterior, avem un design un pic mai matur, dar cu un aer de sportivitate clar conturat. Constructorul german a pompat un

78

pic de adrenalină în noua generație Polo, lu­ cru vizibil de la prima privire. Sub capotă, opțiunile sunt vaste, Volkswagen oferind nu mai puțin de nouă motoare Euro 6 și, pentru prima oară, un motor pe gaz nou dezvoltat (1.0 TGI), care dezvoltă 90 CP. La lansare, avem patru propulsoare pe benzină (de la 65 la 150 CP) și două diesel (de 80 și 95 CP).

Iar modelul GTI duce sportivitatea la nivelul următor, fiind propulsat de un mo­ tor TSI de 2 litri, care dezvoltă 200 CP, având șasiu sport standard, spoiler negru în prelungirea plafonului și celebra țeavă dublă de eșapament. Roțile din aliaj de 17 țoli standard pot fi înlocuite opțional de unele de 18 țoli. La interior, versiunea GTI dispune de scaune sport cu legendarul mo­ del tartan Clark, iar pe volanul îmbrăcat în piele iese imediat în evidență cusătura cu ață roșie, vizibilă și la scaune, schimbător și la marginea covorașelor. Pe lângă GTI, Volkswagen Polo va fi disponibil în trei ver­ siuni – Trendline, Comfortline și Highline, dar oferă și alte trei pachete de echipare, R-Line, Black și Style. Prețurile anunțate (deocamdată pentru Germania) pornesc de la 12.975 de euro pentru versiunea de bază Trendline.

life

Smart Tab N8, tableta sub control

Vodafone a lansat în România două noi terminale sub brand propriu, Smart N8 și Smart Tab N8 (foto), o gamă de produse care bifează 100 de milioane de unități la nivel global în 11 ani de la lansarea pe piață. Noua tabletă Smart Tab N8 are memorie RAM de 2GB, precum și un display de 10,1 inci (26,6 cm). Se bazează pe SO Android 7.0 (Nougat), baterie de 4.600 mAh, GPS, stocare internă de 16 GB și card de memorie de până la 32 GB. Datorită ecranului generos, utilizatorii se vor putea bucura de streaming video de calitate, la viteze 4G. În plus, Smart Tab N8 dispune de funcții de control parental al conținutului accesat, precum și de posibilitatea de a configura timpul de utilizare a tabletei de către minori.

(Alexandru Rădescu)

XE70, pentru experiențe TV 4K

EXTREM. X4 XTREME VARA A ADUS UN NOU VÂRF DE GAMĂ PENTRU BRAȘOVENII DE LA ALLVIEW: SOUL X4 XTREME. de Alexandru Rădescu

Pentru cei care se agață cu încăpățânare de partea „Extreme” din noul

smartphone Allview, răspunsul producătorului este un șasiu realizat din magneziu și spate metalic, detalii care conferă rezistență terminalului.

Mergând însă în profunzimea detaliilor, Soul X4 impresionează printr‑un procesor helio P25, realizat în tehnologia de 16 nm și frecvența de până la 2,5 GHz, o memorie RAM de 4 GB, de tip DDR4 (asigură o viteză de procesare cu 70% mai mare și un consum de energie cu 50% mai redus în comparație cu memoria de tip DDR3) și un puternic acumulator de 4.550 mAh. Memoria Flash de 64 GB poate fi extinsă printr-un card microSD de până la 256 GB în regim single SIM, iar camera frontală de 20 MP, echipată cu 5 lentile, oferă o deschidere a diafragmei f/2.0. Și de cealaltă parte a telefonului vom regăsi efectul Bokeh (poate blura funda­ lul portretelor pentru a evidenția personajul principal), creat de această dată cu ajutorul camerei duale. Două camere, de 13 MP, respectiv 5 MP, fac pereche pentru a surprinde detalii și a oferi profunzime imaginilor.

Display-ul este destul de generos, 6 inci IPS Full HD. X4 Xtreme este disponibil pe bază de precomandă, la prețul de 1.899 lei, iar livrările încep din 11 iulie.

80

Tehnologia 4K rămâne principala armă de „agățat” pentru noile serii de tele­ vizoare, lăsând în urmă etichete precum Smart sau 3D. Sony extinde gama de televizoare 4K HDR (rezoluție FullHD x4) cu gama XE70. Noua serie vine și cu tehnologii de sunet performante (Digital Sound Enhancement Engine , ClearAudio+, Cinematic S-Force Front Surround), dar și cu Wi-Fi încorporat, video on-demand sau browser Opera. De asemenea, secvenţele rapide din timpul evenimentelor sportive sau al filmelor de acţiune îşi păstrează fluenţa şi calitatea detaliului datorită Motionflow XR. Seria XE70 se prezintă într-un design minimalist elegant cu ramă îngustă, finisaj de aluminiu și soluții inteligente de aranjare a cablurilor în spatele televizorului, pentru un aspect ordonat. (Alexandru Rădescu)

Cumpărăturile cu AlphaCard se întorc în favoarea ta

Alpha Shop.

Program de recompense.

Folosește AlphaCard în ţară sau în străinătate, online sau offline, și primești puncte cadou.

• PRIN ALPHACARD DE CUMPĂRĂTURI

1 LEU 1 PUNCT la orice comerciant

1 LEU 2 PUNCTE la comercianții parteneri

• PRIN ALPHACARD DE DEBIT

1 LEU 1 PUNCT la comercianții parteneri și la orice supermarket

Transformă punctele acumulate în cadouri garantate prin programul de recompense Alpha Shop!

Nu ai încă AlphaCard?

Solicită unul și descoperă ofertele magazinelor partenere pe www.alphacards.ro!