Top 50 investitori in publicitate

Biz

JACK WELCH DESPRE INTROVERTI}I {I EXTROVERTI}I |N BUSINESS

Biz

www.gandestebiz.ro

H VARD EXCLUSIV ARVIEW SS RE BUSINE a Creativitate pas cu pas

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 177 • 18 - 31 martie 2009 • 4,9 lei

INVESTITORI Nr. 177

|N PUBLICITATE

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Director Rachad El Jisr Redactor-{ef Marta U[urelu

Redactor-{ef Adjunct Anda Dr`gan

Senior Redactor Dana Tudor - Resurse umane

Redactori Loredana S`ndulescu - Marketing Ella Gligor - Tehnologie Alexandru Ardelean - Retail/Companii Alina Stanca - Life Style Irina T`nase - Imobiliare Ovidiu Vitan - Interna]ional

Editor Sport Georgiana Mecu

Director publicitate Giuseppina Burlui

Publicitate Iulian B`beanu Ana Maria Mardan

Director evenimente Oana Molodoi

Marketing Consultant Gabriela Enescu/StrategyStudio

Brand Manager Adina Milea

Research Anda Baciu Ramona Mocanu Daniela Grumeza

Design Liliana Gheorghe

Pagina]ie Lumini]a R`ileanu

Prelucrare imagine Vista Communications

Produc]ie Dan Mitroi Marian Neagoe

Distribu]ie George Moise

Abonamente Andreea Nunu

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Publicitatea, \n criz` up` confuzia [i incertitudinea care au guvernat pia]a de media la \nceputul acestui an, un lucru devine din ce \n ce mai clar: \n 2009 nu vom mai avea cre[tere. Anul a debutat cu foarte multe necunoscute pentru investitorii \n publicitate, fapt ce a \ntârziat mai mult decât de obicei investi]iile \n media.

Ianuarie [i februarie sunt oricum unele dintre cele mai slabe luni ale anului \n privin]a cheltuielilor de publicitate, \ns` pe fondul actualei crizei financiare situa]ia s-a agravat [i mai mult.

Este destul de greu de estimat care va fi sc`derea pân` la sfâr[itul anului, deoarece contextul actual, atât intern, cât [i interna]ional, este diferit de tot ceea ce se \ntâmpla pân` acum \n industrie. Agen]iile de media [i speciali[tii din pia]` avanseaz` diferite procente de sc`dere. Cea mai vehiculat` idee este cea a unei diminu`ri de 20%, ceea ce ar \nsemna o \ntoarcere \n timp la bugetele cheltuite \n 2007, an care la vremea sa era considerat a fi unul foarte bun pentru pia]a de media, cu cre[teri spectaculoase ale volumelor de publicitate. |ns`, ca orice \ntoarcere \n timp sau declin, situa]ia actual` nu are cum s` fie perceput` altfel decât dureroas`. {i mai ales greu de ]inut sub control. Se estimeaz` c` printul [i outdoor-ul vor fi printre cele mai mai afectate de sc`derea investi]iilor \n publicitate, \n timp ce Internetul este singurul c`ruia i se dau [anse de cre[tere sau cel pu]in de men]inere la nivelul anului 2008.

Indiferent de cât de mare ar putea fi descre[terea unui canal media, pentru fiecare caz \n parte se pot g`si solu]ii salvatoare. Chiar dac` un domeniu este mai afectat decât altele, \n cele din urm` fiecare vehicul media pierde sau câ[tig` \n func]ie de cum reu[e[te s` identifice solu]iile pertinente, prin creativitate [i flexibilitate \n a se adapta la noile condi]ii din pia]`.

Pot exista [i cazuri punctuale de stagn`ri sau chiar cre[teri moderate de bugete, mai ales la companii aflate \ntr-o faz` incipient` de dezvoltare [i care au \n plan o cre[tere a cotei de pia]`. Vestea bun`, pentru c` exist` [i o veste bun` \n toat` aceast` poveste, este c` pentru unii, aceast` criz` reprezint` singurul moment când pot s` se dezvolte cu investi]ii \n promovare mai mici decât \n anii anteriori. Biz

D

Business Media Group editor al publica]iilor Business Review, WorkBook, Biz, BusinessWeek, Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti – România Telefon: 4.021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85, 206.06.86, 206.06.87 Fax: 4.021-335.34.74 E-mails: biz@bmg.ro; sales@bmg.ro www.revistabiz.ro ISSN 1454-8380 Tipografie: MASTER PRINT

Loredana S`ndulescu, Redactor Biz

Biz

1

COVER STORY

SUMAR BIZ 177 START

INVESTITORI \N PUBLICITATE pagina

16

4 Pia]a berii cre[te chiar [i \n criz` 6 Taxele, lobby-ul [i criza financiar` 7 Promovare cu imagini holografice STRATEGIE 8 Cum s` realizezi activitatea de lobby 9 Comunicare la ]int` 10 Afaceri cu sare [i piper FOCUS

Harvard Business Review Creativitatea pas cu pas pagina

38

12 Lumea celebr` a afacerilor 36 Infla]ie de spa]ii comerciale FINAN}E 44 La ce se a[teapt` b`ncile \n 2009 46 Dob창nda-cheie, un semnal!

TEHNOLOGIE 48 Hanovra 2009, CeBIT \nc` mai rezist` MARKETING 52 Un plus pentru imaginea companiei 54 Publicitatea pus` \n context

66 Calitatea serviciilor face diferen]a LIFE 70 Realitatea din fotografii 71 O s`pt`m창n` de filme bune 72 Constantina Di]`, campioan` de excep]ie 74 Carmen Georgescu pune accentul pe stil 78 Gadgeturi: Foto pentru toate gusturile [i buzunarele 80 Dilbert HARVARD BUSINESS REVIEW 38 Creativitatea pas cu pas

COVER STORY Pia]a de media este \n declin. Care va fi p창n` la sf창r[itul anului procentul de sc`dere este destul de greu de estimat deoarece nimic din contextul actual nu mai seam`n` cu ce eram obi[nui]i \n anii trecu]i. Dac` \n 2008 pia]a cre[tea cu 15 - 20%, pentru 2009 agen]iile de media estimeaz` o sc`dere de 20% a cheltuielilor de publicitate.

FOCUS Lumea celebr` a afacerilor pagina

12

56 Partener de strategie \n real estate 58 Jack & Suzy Welch: Despre introverti]i [i extroverti]i \n business 60 Schimb`ri de paradigm` \n HR IMOBILIARE 64 |nchirierea, solu]ia pe timp de criz`

ILUSTRA}IE: AUREL {ERBAN / VISTA

MANAGEMENT

START INTERVIUL Biz

Pia]a berii cre[te chiar [i \n criz` Cu accent sporit pe promovarea produselor [i prin continuarea investi]iilor, Shachar Shaine, pre[edintele URBB, spune c` produc`torul de bere mizeaz` \n 2009 pe o cre[tere \n volum a vânz`rilor de bere de 9-10% fa]` de 2008 DE ANDA DR~GAN

Dup` cre[teri spectaculoase de dou` cifre \n anii trecu]i, pia]a berii din România a atins un nivel de maturitate care aduce cu sine o \ncetinire a ritmului de cre[tere. Aceast` tendin]` s-a f`cut resim]it` \nc` de acum doi ani [i se va men]ine [i \n 2009, cu atât mai mult cu cât toate industriile se confrunt` cu criza economic`.

tipurile de ambalaj preferate \n 2009 vor fi doza [i sticla, datorit` [i cre[terii re]elelor [i num`rului de magazine tip Key Accounts (n.red. – marile lan]uri de retail). Principalii factori care vor influen]a \ns` vânz`rile vor fi temperaturile care se vor \nregistra \n sezonul cald, promo]iile [i evenimentele speciale dezvoltate pentru publicul larg [i, \n general, strategiile adoptate pentru fiecare marc`.

Care sunt principalele caracteristici ale consumatorului român de bere \n actualul context economic?

Ne putem a[tepta la alte achizi]ii sau fuziuni pe pia]a local` a berii? Ce se va \ntâmpla cu juc`torii independen]i?

Cu siguran]` este momentul \n care marea majoritate a consumatorilor vor fi mult mai aten]i la pre]uri [i la ce poate oferi produc`torul \n plus, \n termeni de oferte promo]ionale, pachete speciale, produse cadou etc.

Cu toate acestea, \n cazul berii o mare parte a consumatorilor vor r`mâne \n continuare fideli m`rcilor preferate ca [i \n al]i ani. De[i este un produs cu sezonalitate foarte clar` – \n ceea ce prive[te consumul [i vânz`rile – marca este extrem de important` pentru iubitorii de bere, ace[tia alegând [i \n func]ie de brand, de valorile sale [i de cât de mult se reg`sesc \n ceea ce comunic` [i exprim` acea marc`. Dac` pentru alte categorii de produse se poate migra relativ u[or, \nclin s` cred c` nu este cazul berii, cel pu]in nu \n propor]ii mari.

|n ultima perioad` au avut loc achizi]ii importante pe pia]a de bere, care fac parte din consolidarea fireasc` a acestei pie]e. Nu cred c` anul acesta vor exista alte schimb`ri majore pe pia]a local` datorate achizi]iilor sau fuziunilor. Acest lucru depinde foarte mult de situa]ia financiar` a fiec`rei companii [i de planurile de extindere – atât din partea multina]ionalelor, cât [i a micilor produc`tori. |ns` la nivel interna]ional este greu de spus dac` vor exista astfel de schimb`ri.

Cum vede]i pia]a berii din România \n acest an, \n contextul crizei economice?

Care vor fi principalele segmente de produse de pe pia]a berii care vor cunoa[te cele mai mari cre[teri \n acest an? Dar cele mai mari sc`deri?

Consider c` segmentele de pe pia]a de bere care vor \nregistra cre[teri sunt cele premium [i mainstream, iar

Este pia]a berii o pia]` lovit` din plin de actualul context economic?

La cât estima]i pia]a berii din acest an?

4

Juc`torii din industria berii se num`r` printre cei mai mari investitori \n publicitate. Cum considera]i c` vor evolua \n acest an bugetele de publicitate ale berarilor pe pia]a local`, \n contextul crizei?

URBB a reevaluat bugetul de promovare pentru acest an, \n concordan]` cu nevoile de promovare a produselor din portofoliu, dar [i pentru a amortiza cre[terea euro \n raport cu moneda na]ional`. Astfel, avem bugetat` o suma \n lei cu 15% mai mare decât anul trecut, alocat` cu prec`dere comunic`rii pe TV, mediul online [i alte medii neconven]ionale.

Anul acesta, estim`m o cre[tere de aproximativ 2-3%, scenariu anticipat \nc` de la \nceputul anului trecut.

Biz

Sectorul FMCG \n general este din start mai pu]in afectat de situa]ia economic` actual`, din simplul motiv c` discut`m de bunuri de larg consum, la care consumatorii nu renun]` atât de u[or. |ns` [i pe pia]a berii am constatat \n ultimii ani o \ncetinire a ritmului de cre[tere, care va continua [i

Shachar Shaine, pre[edinte URBB

START {TIRI

anul acesta. Un factor important care afecteaz` \n acest moment companiile, este deprecierea monedei na]ionale, care influen]eaz` din punct de vedere financiar rezultatele \ntregii activit`]i. De asemenea, consumatorii se vor orienta mai mult c`tre consumul de bere acas`, putând exista cre[teri mai mici ale consumului pe loca]iile tip HoReCa. |n aceste condi]ii, fidelizarea consumatorilor va juca un rol foarte important, pentru c` tendin]a general` va fi de c`utare a celor mai bune oferte.

Rela]ia cu retailerii, dar [i notorietatea de care se bucur` m`rcile din

portofoliul nostru sunt principalele aspecte pe care ne baz`m anul acesta.

Mai mult decât oricând, companiile trebuie s` func]ioneze \n condi]ii de eficien]`, care consider c` va fi cuvântul de baz` \n activitatea tuturor.

Cum vede]i evolu]ia URBB \n acest an, \n termeni de cot` de pia]`, volume vândute, lans`ri de noi produse?

Pentru acest an ne-am propus s` \nregistr`m la nivel de companie un ritm de cre[tere superior celui al pie]ei, ceea ce va \nsemna [i o cre[tere a cotei de pia]`, precum [i s` ne men]inem pozi]ia de lider \n rândul m`rcilor

interna]ionale. Cre[terea volumic` a vânz`rilor de bere estimat` de URBB pentru 2009 este de 9-10% fa]` de anul trecut. |n ceea ce prive[te 2008, la finalul anului trecut, vânz`rile companiei United Romanian Breweries Bereprod au \nregistrat o cre[tere volumic` de 12%, valoare care include atât vânz`rile de bere, cât [i pe cele de b`uturi r`coritoare. URBB este singura companie care de]ine un portofoliu format exclusiv din m`rci interna]ionale. Al`turi de m`rcile de bere Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Carlsberg, Skol, Guinness [i Kilkenny, compania este activ` [i pe segmentul b`uturilor r`coritoare, prin intermediul m`rcilor Granini [i Orangina. Vânz`rile de bere au reprezentat 85% din totalul vânz`rilor la nivel de companie, iar m`rcile de bere din portofoliul nostru cu cele mai mari cre[teri \nregistrate \n 2008 sunt Tuborg [i Holsten. Anul 2008 a \nsemnat pentru noi dublarea capacit`]ii de produc]ie de bere, care se ridic` \n prezent la 2,1 milioane hectolitri. |n 2009 vom investi 7 milioane de euro, sum` direc]ionat` c`tre noi investi]ii pentru \mbutelierea b`uturilor r`coritoare, logistic` [i noi tehnologii. {i \n acest an vom continua s` investim \n protec]ia mediului, atât \n tehnologii care respect` mediul \nconjur`tor, cât [i \n programul de responsabilitate social` Umbrela Verde. Un exemplu de astfel de tehnologie este sistemul de recuperare energetic` a biogazului recuperat din treapta biologic` a sta]iei de tratare a apelor reziduale [i transformarea sa \n energie termic`, investi]ie care va fi finalizat` anul acesta.

Ce anume va face diferen]a \ntre juc`torii de pe pia]a berii \n acest an?

|n condi]iile \n care pia]a berii a atins maturitatea, iar ca portofoliu lucrurile sunt destul de clare, consider c` prezen]a pe toate canalele de comercializare, dar [i comunicarea vor face diferen]a \ntre juc`tori. Ofertele speciale [i felul \n care brandul este adus mai aproape de consumator/publicul ]int`, fidelizarea, prezen]a \n via]a consumatorului, pot fi de asemenea decisive mai mult ca oricând \n aceast` perioad`. Biz anda.dragan@bmg.ro

Biz

5

START {TIRI

ANALIZ~

Taxele, lobby-ul [i criza financiar` Companiile au nevoie \ntr-un mediu instabil de solu]ii [i strategii de supravie]uire eficiente, care s` le scoat` din criza financiar`. Este [i motivul pentru care acum se apeleaz` tot mai des la dezbateri legate de aceste subiecte DE ADRIAN SANDU La rândul s`u, Gabriel Biri[, avocat [i alian]elor strategice”, consider` Miruna riza financiar` care \ncepe s` \[i arate col]ii tot mai frecvent [i \n România fondator al firmei de avocatur` Biri[ & Goran, Enache, Senior Manager la Ernst & Young.

“Cash is king” a notat \n prezentarea sa necesit` solu]ii punctuale [i rapide a atras aten]ia asupra eventualelor probleme din partea factorilor de decizie publici sau pe care cota unic` le poate genera în aceast` Angela Ro[ca, Managing Partner al companiei priva]i pentru dep`[irea acestor momente. perioad`. “Eficien]a cotei de 16 % a fost redu- specializate de consultan]` fiscal` Taxhouse.

Companiile au nevoie de strategii eficiente ca s` de dimensiunea contribu]iilor sociale. Este Ea recomand` companiilor s` \[i axeze politis` nu fie nevoite s` intre \n incapacitate de necesar` introducerea contribu]iilor sociale în cile fiscale pe aten]ia la lichidit`]i [i s` implementeze m`suri care s` vizeze \mbun`plat` sau \n faliment. |n acela[i timp, t`]irea fluxului de numerar [i a profitaorganiza]iile a[teapt` m`suri de criz` bilit`]ii nete. Acestea se refer` la recupedin partea guvernan]ilor care au la disrarea mai rapid` a crean]elor, finan]area pozi]ie mai multe pârghii prin care s` eficient` (intra/extra grup), eficientipoat` ajuta mediul privat. zarea costurilor, inclusiv a celor fiscale, Unul dintre cele mai dezb`tute sumanagementul efectiv al lan]ului de biecte \n ultima vreme este nevoia de “produc]ie/distribu]ie/servicii”, strucstabilitate a politicilor fiscale, mai ales turarea achizi]iilor [i fuziunilor \ntr-o \ntr-un an dificil ca acesta. “|n perioaform` eficient` din punctul de vedere al dele de criz`, mai mult ca oricând, juc`lichidit`]ilor [i al taxelor aferente. La torii pie]ei simt nevoia predictibilit`]ii acestea se adaug` identificarea unor [i stabilit`]ii m`surilor fiscale”, a spus oportunit`]i de ramburs`ri de impozite Alina Timofti, Partener la Nestor [i taxe [i aplicarea consolid`rii fiscale, Nestor Diculescu Kingston Petersen utilizarea pierderilor fiscale, accent pe Consultan]` Fiscal`. Declara]ia a fost organizarea departamentului fiscal [i pe f`cut` \n cadrul forumului de legisla]ie modul de administrare fiscal` de zi cu [i fiscalitate organizat de Business zi, restructurarea datoriilor la nivel Media Group (BMG), “Romanian Tax, na]ional/interna]ional sau anticiparea [i Law & Lobby 2009”. Evenimentul a adunat la mijlocul lunii martie exper]i ABORDARE Pentru a ie[i din criz`, companiile sunt nevoite s` implementarea imediat` a modific`rilor de la cele mai mari companii de consul- recurg` la eficientizarea activit`]ii [i a costurilor opera]ionale legislative fiscale, precum [i a celor de abordare la nivelul controalelor fiscale. tan]` [i avocatur` din România, precum |n cadrul discu]iilor dintre speciali[tii PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young, codul fiscal, plafonarea bazei de calcul a acesNNDKP Consultan]` Fiscal`, TaxHouse, tor contribu]ii [i reglementarea impozit`rii ve- prezen]i \n sal`, s-a vorbit [i despre oportuniD&B David & Baias, Mazars, Biri[ & Goran, niturilor ob]inute din activit`]i independente”, tatea \mprumuturilor externe pe care România le va lua de la Fondul Monetar Interna]ional [i la hotelul JW Marriott Grand Hotel Bucure[ti. consider` partenerul firmei Biri[ & Goran.

Una dintre problemele cu care se con- de la Comisia European`. Cristian Pârvan, Forumul organizat de BMG este o manifestare de tradi]ie a comunit`]ii de afaceri, frunt` \n acest moment majoritatea com- secretar general al Asocia]iei Oamenilor de aflat` la edi]ia a 7-a, reunind \n acest an 200 paniilor din România, dar nu numai, este Afaceri din România (AOAR), a declarat \n de speciali[ti care au sus]inut prezent`ri din lipsa lichidit`]ilor. Revizuirea strategiei de exclusivitate pentru revista Biz cum se vede management al lichidit`]ilor de c`tre com- aceast` problem` a ob]inerii aranjamentelor domeniul fiscal, legislativ [i de lobby.

Majoritatea speciali[tilor au sus]inut m`suri panii \ntr-o perioad` \n care fluxul de cash financiare \n cadrul organiza]iei. “Am fost de urgen]` anticriz` pe care guvernul de la a devenit vital este recunoscut` [i de c`tre primii care am sus]inut în 2005 s` se termine Bucure[ti le poate lua atât pentru persoane reprezentan]ii Ernst & Young. “Abordarea cu Fondul Monetar Interna]ional [i acum fizice cât [i juridice \n vederea asigur`rii unei fiec`rei companii va depinde de gradul de sus]inem de trei luni de zile c` din diverse stabilit`]i \n acest an. Una dintre m`surile stres sub care aceasta se afl`, \ns` manage- motiva]ii ar trebui s` ne \ndrept`m spre aceast` dezb`tute \n cadrul conferin]ei a fost cota mentul eficient al lichidit`]ilor [i pre- direc]ie. Prima motiva]ie ar ]ine de ratingul de unic` de impozitare, care “ar trebui s` fie vizionarea devin aspecte extrem de impor- ]ar`. A doua motiva]ie ]ine de securizarea la un nucleul pe care s` se sprijine strategia fiscal` tante pentru supravie]uirea oric`rei afaceri. eventual atac asupra monedei na]ionale, iar a României. Deocamdat` nu exist` un docu- Exist` o aten]ie tot mai mare \ndreptat` poate cea mai important` motiva]ie se refer` la ment oficial care s` enun]e aceast` strategie”, c`tre vânzarea activelor [i chiar a afacerilor nevoia de bani necesari \n perioada demar`rii a spus Gabriel Sincu, Senior Manager \n neperformante sau a celor care nu fac parte de investi]ii.” Biz adrian.sandu@bizcity.ro din activitatea de baz` [i c`tre folosirea cadrul companiei de consultan]` Mazars.

FOTO: LAUREN}IU OBAE

C

6

Biz

START {TIRI

AFACERI NEOBI{NUITE

Promovare cu imagini holografice erialul Star Trek a reprezentat la vremea apari]iei lui un fenomen. Creatorii s`i propuneau publicului, \n afara unui subiect incitant, tehnologii ale viitorului nemai\ntâlnite pân` atunci. Viteza warp, teleportarea, holograma 3D sunt doar câteva dintre principiile tehnice cu care jonglau speciali[tii \n materie de efecte speciale ale serialului. Dac` la vitez` [i teleportare \nc` se mai lucreaz`, holograma este ast`zi disponibil` [i \n România, prin compania AJR Shows. “Compania a \nceput activitatea acum doi ani \ns` echipa managerial` are \n spate o experien]` de 15 ani. Sistemul de videoproiec]ie 3D este \n oferta noastr` din toamna anului 2008.

S

Am ales s` \ncepem aceast` afacere datorit` nevoii constante a companiilor de a avea tot timpul cele mai noi modalit`]i de promovare [i diferen]iere fa]` de competi]ie”, spune Alexandru Roibu, General Manager al companiei AJRShows. Compania ofer` \n prezent mai multe solu]ii tehnice inovatoare printre care:

holograma 3D (sistemul de videoproiec]ie Holograma 3D, videoproiec]ie full HD) dar [i \nchiriere video display-uri sau ecrane de proiec]ie [i retroproiec]ie. Sistemul de videoproiec]ie Holograma 3D ofer` companiilor posibilitatea de a proiecta imaginea diverselor personalit`]i la conferin]e, de a prezenta ma[ini prototip, de a expune proiecte reziden]iale. “Sistemul nostru de videoproiec]ie holografic` tridimensional` este solicitat cu mult interes \n România pentru evenimente spectaculoase de un real

impact: pentru lansarea sau rebrandingul produselor [i serviciilor de pe pia]`, pentru prezen]a virtual` a unor sponsori proeminen]i de renume mondial. Companiile de retail, imobiliare precum [i lumea artistic` sunt foarte interesate de a integra sistemul \n prezent`rile lor”, a mai spus Alexandru Roibu.

Pre]urile practicate \ncep de la 25.000 de euro. Clien]ii care apeleaz` la sistemul holografic provin din domenii precum advertising [i PR, dezvoltatori imobiliari, importatori [i produc`tori auto, companii de retail sau de telecomunica]ii, companii farmaceutice, trusturi de pres`, b`nci etc. Biz alexandru.ardelean@bmg.ro

Biz

7

STRATEGIE CUM S~...

Realizezi activitatea de lobby Companiile pot ob]ine anumite schimb`ri sau reglement`ri dac` [tiu s` se foloseasc` de activitatea de lobby. Pu]in cunoscut \n România, lobby-ul sluje[te \n atingerea obiectivelor de afaceri pe termen lung DE ALEXANDRU ARDELEAN indicatele fac lobby pe lâng` reprezentan]ii guvernului pentru modificarea prevederilor referitoare la salarizarea bugetarilor. Oamenii de afaceri, prin vocea Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din România, fac lobby pe lâng` oficiali pentru reglement`ri clare \n domeniul fiscal. Activitatea de lobby este un domeniu \nc` nou \n România, \ns` nu este str`in companiilor multina]ionale care au know-how legat de acest domeniu din ]`rile de unde provin [i unde lobby-ul func]ioneaz` foarte bine. La nivelul Comisiei Europene exist` \n acest moment un registru online al reprezentan]ilor grupurilor de interese. “Lobby-ul este o activitate necesar`, \n plin` dezvoltare, iar reglementarea acesteia este inevitabil`. Sunt bucuros c` profesia [i-a dat acordul \n acest sens, ar`tându-[i disponibilitatea de a-[i proteja reputa]ia, de a ne ajuta s` men]inem legitimitatea contactelor noastre. |nscriindu-se acum \n registrul Comisiei, reprezentan]ii de bun` credin]` ai grupurilor de interese au ocazia unic` de a face dovada angajamentului lor”, a declarat vicepre[edintele Comisiei, Siim Kallas.

Activitatea de lobby este extrem de necesar` \n dialogul dintre autorit`]i, societatea civil` sau reprezentan]ii companiilor pentru c` ajut` la reglementarea cadrului legislativ dup` care acestea din urm` func]ioneaz`. “Elementele principale care definesc activitatea de lobby sunt preg`tirea [i planificarea. Preg`tirea se refer` la documentarea prealabil` a obiectivelor pe care le urm`resc cei care fac lobby-ul, iar planificarea se refer` la stabilirea foarte clar` a termenelor pentru adoptarea obiectivelor urm`rite. Ceea ce este foarte important de re]inut este ca lobby-i[tii sau companiile care apeleaz` la activitatea de lobby s` \n]eleag` procesele decizionale [i stakeholderii.

Nu \n ultimul rând, trebuie s` se aib` mereu \n vedere obiectivele pentru care au plecat la drum \n activitatea de lobby”, spune Guy Burrow, Partner al companiei de consultan]` \n domeniul risc politic [i lobby/advocacy Candole Partners. Un alt element cheie de care trebuie s` se ]in` cont \n procesul de lobby este

S

8

Biz

care s` se ocupe de acest proiect. Ceea ce trebuie s` aplice \n activitatea de lobby proprie este reprezentat de acelea[i elemente: preg`tirea temeinic` [i planificarea detaliat`. |n plus, ceea ce este foarte important de realizat este un document de maximum o pagin` - dou`, care s` con]in` punctele cheie care s` statueze ceea ce dore[te respectiva companie. Documentul este util s` existe mai ales \n rela]ia cu oficialit`]ile pentru a se [ti foarte clar ceea ce se urm`re[te de c`tre respectiva companie. A dou` modalitate prin care o companie mic` poate face lobby este prin asocia]iile profesionale la nivelul ramurii de activitate din care Guy Burrow, provine respectiva companie. Singurul Partner la dezavantaj al acestei modalit`]i este c` Candole nu \ntotdeauna e aplicabil, pentru c` Partners exist` domenii \n care companiile care activeaz` nu [i-au unit for]ele \ntr-o SFATURI |N ACTIVITATEA DE LOBBY: asocia]ie. Costurile pe care le presupune Preg`ti]i foarte bine obiectivele pe desf`[urarea activit`]ilor de lobby printr-o care le urm`ri]i \n procesul de lobby firm` specializat` difer` \n func]ie de ceea Folosi]i exper]i \n domeniu, care ce se urm`re[te [i includ preg`tirea inforaduc plus de valoare \n atingerea ma]iilor, documentarea, costuri pentru obiectivelor pe care urm`ri]i s` le angajarea exper]ilor etc. ob]ine]i \n urma procesului de lobby Chiar dac` orice companie poate face Fi]i hot`râ]i s` merge]i pân` lobby \n ceea ce prive[te reglement`rile care la cap`t cu procesul de lobby guverneaz` domeniul de activitate din care Ave]i \ntotdeauna un comportament provin, exist` cu prec`dere companii din anucorect [i profesional \n rela]ia cu mite domenii care fac lobby frecvent. “|n geautorit`]ile pentru c` s-ar putea neral, companiile care fac cel mai des lobby s` v` \ntâlni]i cu aceia[i oameni provin din sfera de activitate unde regle[i \n alte situa]ii ment`rile sunt mai preponderente. Ne referim aici la orice sector unde exist` organisme de ca orice contact s` se fac` direct personal. De reglementare, institu]ii de stat, independente, asemenea, contactele pot fi f`cute cu oameni care asigur` reglementarea sectorului. Exemcheie, care nu trebuie s` fie oamenii de la vârf ple \n acest sens sunt domeniul audio-vizual prin Consiliul Na]ional al Audiovizualului, \n respectivul sector.

Dac` \n activitatea de lobby companiile domeniul energetic prin Agen]ia Na]ional` de mari sau multina]ionalele au reprezentan]i spe- Reglementare \n Domeniul Energiei, domeciali care se ocup` de acest lucru, companiile niul bancar, protec]ia consumatorilor prin mici sau medii nu \[i permit \ntotdeauna s` Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consuapeleze la companiile specializate \n lobby. matorilor sau domeniul comunica]iilor prin Guy Burrow recomand` \n acest caz dou` Autoritatea Na]ional` pentru Comunica]ii. modalit`]i prin care se poate face lobby. Prima Mai exist` de asemenea domenii care au modalitate este cea prin care companiile mici impozite speciale: alcoolul, tutunul sau domepot face lobby prin puterea lor proprie. |n acest niul farmaceutic”, mai spune Guy Burrow. Biz alexandru.ardelean@bmg.ro sens, la nivel intern se poate organiza o echip`

STRATEGIE ANTREPRENORI

AVANTAJE serviciile de direct marketing au avantajul ob]inerii unor rezultate foarte eficiente, dar mai ales cuantificabile investi]ia financiar` ini]ial` este destul de mic`, mult mai importante fiind alte aspecte, printre care echipa de angaja]i portofoliul de clien]i este foarte variat, incluzând companii din orice fel de domeniu de activitate

FOTO: DIANA TROPOE / VISTA

PROVOC~RI

Comunicare la ]int` Dezvoltarea permanent` a unor direc]ii de activitate complementare unei afaceri poate fi cheia succesului \n cazul unui start-up DE ALINA STANCA artner’s Agenda, a[a cum a fost intitulat serviciul de business protocol ce asigur` fundamentarea rela]iei dintre partenerii de afaceri, a fost ideea pe care agen]ia More than Pub a mizat \n anul 2006, atunci când Mihaela Petrovan a pus bazele companiei. Mecanismul dup` care func]ioneaz` acest serviciu este aparent simplu, dar are un impact garantat: agen]ia afl` ziua de na[tere a colaboratorului sau partenerului indicat de client [i prime[te din partea acestuia un cadou care s`-l reprezinte.

“Serviciul func]ioneaz` foarte bine la clien]ii care ]in la imaginea lor, fiind perceput ca o investi]ie. Am ales aceast` ni[` de business tocmai pentru c` nu era acoperit`, dar [i pentru c` la acel moment \mi doream o schimbare major` \n via]a mea”, spune Mihaela Petrovan, General Manager la More than Pub. Investi]ia financiar` a constat doar \ntr-un laptop, dar \n schimb a fost nevoie de mult curaj, \ncredere, viziune, dar [i pu]in` nebunie. Antreprenoriatul este o idee tentant` pentru mul]i, dar orice proiect de genul acesta trebuie gândit cu aten]ie. Mihaela Petrovan \[i aminte[te c` i-a fost mult mai greu s`-[i formeze o echip` de profesioni[ti, decât s` g`seasc` primii clien]i.

P

“|n februarie, luna lans`rii, am avut \ncas`ri de aproximativ 100 de euro, dar \n decembrie ajunsesem deja la 440.000 de euro”, \[i aminte[te Mihaela Petrovan. |n scurt timp [i oferta agen]iei s-a diversificat, iar serviciile oferite azi reprezint` un mix excelent de comunicare direct` [i eficient`, probat` deja \n multe campanii. Totodat` sunt asigurate [i servicii de mentenan]` pentru bazele de date ale clien]ilor agen]iei sau chiar construirea la comand` a unor astfel de instrumente de lucru, dup` anumite criterii precise. “«Vedeta» firmei \ns` este reprezentat` de organizarea de evenimente \ndr`zne]e prin scenariu, amplasare, mecanisme de activare a audien]ei [i op]iuni de entertainment tailor-made.

Toate acestea combinate cu PR [i Crea]ie, cel de-al treilea serviciu oferit de noi.” Portofoliul de clien]i cuprinde peste 40 de companii, nume sonore din cele mai diferite domenii de activitate, de la retail [i auto pân` la financiar PROFIL DE FIRM~ Data \nfiin]`rii: 2003 (activ` din 2006) Investi]ie ini]ial`: 1 laptop Num`r de angaja]i: 15 Cifra de afaceri (estimare 2008): 600.000 euro

ritmul \n care direct marketing-ul ca instrument de comunicare reu[e[te s` penetreze pia]a local` de marketing se pot \ntâmpina dificult`]i \n argumentarea beneficiilor comunic`rii directe \n raport cu costurile per mie “malpraxis-ul” altor agen]ii din acest domeniu, care nu au livrat exact ce au promis clien]ilor

[i IT. Majoritatea celor care apeleaz` la agen]ia More than Pub sunt atra[i de recomand`rile care circul` \n pia]`, dar aceast` form` de promovare nu este singular`. Pe lâng` site-ul foarte bine pus la punct, compania inten]ioneaz` s`-[i \nscrie proiectele la o serie de competi]ii, care i-ar putea aduce un plus de notorietate. “Mergem [i la \ntâlniri de new business, dar doar atunci când ne dorim un client anume. Pân` acum am câ[tigat toate pitch-urile la care am participat, mai pu]in cel pentru JTI”, explic` Mihaela Petrovan. Pre]urile practicate de More than Pub difer` \n func]ie de tipul de proiect pentru care se lucreaz`, dar “la servicii premium, pre]urile sunt tot premium”. Pentru evenimente, de exemplu, se percepe un comision cuprins \ntre 15 [i 30% din bugetul total alocat, depinzând de pachetul de servicii oferit. “|n cei trei ani de func]ionare am avut cre[teri de 15-20% anual [i inten]ion`m s` nu l`s`m [tacheta. Segmentul \n care activ`m, cel al comunic`rii la ]int`, este cel mai u[or de cuantificat [i evaluat.

Este un avantaj s` po]i prezenta concepte m`surabile, mai ales \n perioad` de criz`”, men]ioneaz` Mihaela Petrovan. Cu o echip` ce num`r` acum 15 angaja]i, dar care sper` s` ajung` la 20 pân` la sfâr[itul anului, More than Pub \[i propune s` exploateze criza financiar` la maximum, [tiut fiind faptul c` \n aceast` perioad` \n care bugetele sunt mai mici, se urm`resc rezultate [i mai bune, iar comunicarea direct` este solu]ia optim`. Biz alina.stanca@bmg.ro

Biz

9

STRATEGIE ANTREPRENORI

Afaceri cu sare [i piper Bogdan Ciubotariu, directorul general al Brothers Catering, sub care activeaz` brandul salt & pepper, a ajuns, la un an de la deschiderea firmei, la o cifr` de afaceri de peste 400.000 de euro [i estimeaz` c` pân` la sfâr[itul lui 2009 va atinge primul milion de euro DE LOREDANA S~NDULESCU ogdan Ciubotariu [i-a dorit de mic s` se fac` buc`tar. {i-a convins p`rin]ii s`-l sus]in` spunându-le c` este o meserie care \i va permite ca la 30 de ani s` \nceap` propriul business. Numai c` nu s-a \ntâmplat la 30 de ani, ci mai devreme. Are 27 de ani [i de]ine deja propria afacere, cu care estimeaz` c` anul acesta va atinge o cifr` de afaceri de un milion de euro. Dup` terminarea liceului, Bogdan Ciubotariu s-a angajat buc`tar la Marriott, unde a r`mas aproape doi ani, dup` care a lucrat o vreme pe un vas de croazier`, tot ca buc`tar. Nu a rezistat foarte mult timp pe vas [i s-a \ntors \n ]ar`, unde a \ncercat diverse colabor`ri la câteva restaurante de renume din Bucure[ti. Dup` câteva tentative \n aceast` direc]ie, s-a implicat \ntr-un business cu un restaurant rustic dezvoltat de tat`l s`u. Nu a r`mas mult timp la acel restaurant pentru c` a ob]inut un contract pentru Marea Britanie, unde a muncit o vreme. Tot acolo a urmat ni[te cursuri \n urma c`rora a ob]inut un atestat de m`iestrie \n arta culinar`. |ntors \n ]ar`, a \ncercat din nou s` se implice \n business-ul tat`lui s`u, care acum dezvoltase un gen de fast-food cu livrare la domiciliu, \ns` din cauza disensiunilor de viziune dintre cei doi, Bogdan a decis s` renun]e la afacerea tat`lui s`u [i s` porneasc` pe cont propriu o firm` de catering, lucru pe care l-a f`cut \ncepând din martie 2007. A pornit firma f`r` s` aib` un capital de lucru, nici m`car banii de chirie pentru spa]iul \n care urma s`-[i \nceap` activitatea. A pus afacerea pe picioare cu bani \mprumuta]i de la prieteni, pe care i-a restituit treptat pe m`sur` ce a \nceput s` aib` comenzi.

Primii clien]i au fost ManTrucks [i Adev`rul Holding, câ[tiga]i prin intermediul unei cuno[tin]e care avea la vremea respectiv` o agen]ie de organizare

B

10

Biz

de evenimente. Bogdan Ciubotariu a acceptat provocarea de a asigura serviciile de catering pentru evenimentele pe care cele dou` companii le preg`teau de[i la momentul contract`rii nici nu terminase de renovat spa]iul \n care urma s`-[i \nceap` activitatea. Din avansul perceput pentru cele dou` evenimente a avut banii necesari pentru achizi]ionarea materiei prime [i a câtorva utilaje de g`tit. Astfel, a putut s` asigure serviciile de catering pentru relansarea ziarului “Adev`rul” din 9 mai 2007, la Bucure[ti, la care au participat 900 de persoane. |n aceea[i zi a furnizat [i mâncarea pentru un eveniment Man Trucks organizat la Bra[ov, cu participarea a 250 de persoane. Dou` zile mai târziu, a asigurat cateringul [i pentru lansarea Man Trucks din Bucure[ti, la care au participat 300 de persoane, plus 60 la conferin]a de pres`, iar ziua urm`toare a g`tit pentru 1.000 de persoane venite la Open Day Man Trucks.

A[adar intrarea salt & pepper pe pia]` a fost \n for]`, cu catering pentru 2.510 persoane, asigurat \n interval de 4 zile. Acum compania a ajuns la o baz` de 2.000 de preparate [i capacitatea de a putea asigura catering pentru 3.000 de persoane o dat`. Acest lucru a fost posiSC BROTHERS CATERING Num`r de angaja]i: 13 Investi]ia total`: 300.000 de euro Cifra de afaceri pe 2008: 416.000 euro Cifra de afaceri pe 2009 (estimare): 1 milion de euro

bil printr-o strategie ce a presupus reinvestirea permanent` a profitului [i intrarea pe un segment de pia]` \nc` insuficient exploatat \n România. La ora actual`, salt & pepper este unul dintre pu]inii furnizori de catering care fac food design adaptat tematicii evenimentului [i care totodat` folosesc numeroase elemente de recuzit` pentru

o prezentare atractiv` a preparatelor furnizate. Nu \n ultimul rând, la consolidarea notoriet`]ii brandului salt & pepper a contribuit [i asocierea numelui cu evenimente culturale. Firma de catering a sponsorizat Festivalul Bucharest Masters of Jazz, vernisajele arti[tilor Roman Tolici, Andrei C`dere [i lansarea programului Friends of MNAC. De asemenea, salt & pepper a fost partener al emisiunilor Confiden]ial [i Duminica \n Familie.

Bogdan Ciubotariu a ales s` deschid` o firm` de catering [i nu un restaurant datorit` flexibilit`]ii pe care i-o confer` acest tip de afacere, precum [i datorit` faptului c` o consider` o afacere mult mai profitabil`. “|ntr-un restaurant cu vad bun se pot câ[tiga 20.000 de RON pe zi. |n catering, la un eveniment se pot câ[tiga 30.000 sau chiar 100.000 de euro.

Este mult mai profitabil. Plus c` restaurantul nici nu mi-ar fi permis s` fac ce aveam eu \n cap, respectiv food design [i finger food, un concept despre care am aflat \n Anglia”, poveste[te Bogdan Ciubotariu. “|n catering, comparativ cu un restaurant, po]i s` jonglezi foarte mult. |n cateringul cu tematic` [i food design po]i crea, te po]i desf`[ura”, mai spune Bogdan Ciubotariu, care totodat` se mândre[te cu faptul c` nu folose[te niciodat` aditivi alimentari \n preparatele pe care le preg`te[te.

Pentru anul acesta are \n vedere extinderea companiei. “Nu ne putem condi]iona de aceast` criz` economic`.

Suntem produc]ie de prim consum [i indiferent cât de criz` ar fi, evenimente tot se vor face”, crede Bogdan Ciubotariu, care de altfel spune c` num`rul de evenimente pe care le-a avut \n ianuarie 2009 a fost mai mare comparativ cu ianuarie 2008. Extinderea vizeaz` exclusiv domeniul de catering. Biz loredana.sandulescu@bmg.ro

FOTO: VALI MIREA / VISTA

LUMEA CELEBR~

A AFACERILOR Aparent statutul de persoan` public` nu are nimic \n comun cu cel de antreprenor. Exist` \ns` numeroase exemple care dovesc faptul c` atunci c창nd persoanele publice \[i propun s` fac` afaceri, o pot face cu succes DE ALINA STANCA {I LOREDANA S~NDULESCU 12

Biz

FOCUS VEDETE ANTREPRENORI

ulte dintre persoanele publice din România au urmat exemplul celor din str`in`tate [i au pus pe picioare diverse afaceri, unele \n leg`tur` direct` cu domeniul lor de activitate, altele, complet diferite. De unde acest spirit antreprenorial atât de dezvoltat [i curajul de a porni pe un drum complet necunoscut? Un eventual r`spuns poate fi legat de sesizarea oportunit`]ii de a folosi viitoarea afacere pentru sus]inerea profesiei pe care o desf`[oar`. Nu \n ultimul rând \ns`, brandul personal construit de-a lungul timpului se poate transforma \ntr-un factor care contribuie la promovarea [i succesul unui astfel de proiect antreprenorial.

M

ALEXANDRU PAPADOPOL: LA PAPI Disciplina [i meticulozitatea sunt principalele coordonate comune pentru meseria de actor [i statutul de proprietar de restaurant, \ntre care Alexandru Papadopol \[i \mparte timpul de câ]iva ani de zile. |n ambele domenii \ncearc` s` nu lase nimic la voia \ntâmpl`rii.

Cea mai mare diferen]` \ntre cele dou` tipuri de activit`]i este c` la restaurant, f`r` a crede c` se pricepe la toate, \n general, d` indica]ii, pe când pe platourile de filmare prime[te indica]ii de la regizori, pe care trebuie s` le respecte cu stricte]e.

Ideea de a deschide un restaurant o aveau atât Alexandru Papadopol, cât [i fratele s`u, Mircea, de mai mult timp, \ns` o vreme nici unul dintre ei nu a avut curajul s` lanseze o astfel de afacere, care li se p`rea destul de greu de administrat [i, \n plus, nici nu aveau resursele financiare necesare. Abia dup` ce au adunat banii [i au avut curajul necesar, au pus pe roate afacerea [i \n octombrie 2005 au deschis La Papi.

“Noi mergeam [i mâncam des la restaurante \nainte [i ne-am gândit c` este bine s` avem propriul nostru loc \n care s` ne sim]im bine, s` mânc`m, s` ne invit`m prietenii [i familia. |nainte s` fie o afacere, pentru mine personal La Papi este unul dintre cele trei locuri de suflet, al`turi de casa mea [i studiourile din Buftea”, poveste[te actorul Alexandru Papadopol. |ns`, pe lâng` aspectul emo]ional al problemei,

restaurantul s-a dovedit a fi [i un business foarte bun. Fratele actorului, Mircea Papadopol, este cel care \[i dedic` 100% din timp pentru aceast` afacere, el fiind de fapt managerul restaurantului. “Dac` nu ar fi fost fratele meu s` supravegheze activitatea, nu cred c` afacerea ar fi avut sor]i de izbând`”, crede Alexandru Papadopol, care este ceva mai pu]in implicat \n coordonarea efectiv`, din cauza timpului limitat. Nu \nseamn` c` nu se intereseaz` de bunul mers al restaurantului.

Faptul c` el este persoan` public` a ajutat foarte mult la promovarea [i mediatizarea acestui proiect.

Cei doi fra]i sunt de p`rere c` deschiderea unei astfel de afaceri nu este deloc u[oar`. “Dac` vrei calitate trebuie s` te implici financiar [i s` renun]i la foarte multe alte lucruri. Aud oameni care vor s`-[i deschid` restaurante având un capital de câteva mii de euro [i nu \mi vine s` cred c` sunt atât de naivi gândind c` vor face un lucru de calitate \n felul acesta. Un restaurant este greu de pus pe roate, e destul de dificil s` g`se[ti personal, dar cel mai

RESTAURANT LA PAPI Data \nfiin]`rii: octombrie 2005 Profilul de activitate: restaurant Num`r de loca]ii: 1 Cifra de afaceri 2008: 300.000 euro Investi]ia ini]ial`: 70.000 euro Structura ac]ionariatului: 50% Alexandru Papadopol, 50% Mircea Papadopol

dificil este s` men]ii calitatea pe care ai impus-o la \nceputurile deschiderii unui astfel de loc”, crede Alexandru Papadopol. |n cei aproape patru ani de când de]in aceast` afacere, fra]ii Papadopol au trecut prin mai multe momente dificile. “Chiar [i acum este un moment oarecum dificil, din cauza crizei economice. Sigur c` nu este numai pentru noi, ci pentru toate afacerile de profil, toate restaurantele au probleme mai mari sau mai mici”, spune Papadopol. De[i aceast` criz` economic` este un lucru foarte r`u, exist` [i o parte bun` [i anume fapul c` dup` ce va trece, lucrurile se vor cerne [i restaurantele care nu ofer` servicii de calitate clien]ilor vor disp`rea \n timpul recesiunii. |n felul acesta va r`mâne pe pia]` o concuren]` real` \ntre restaurantele de calitate.

Dincolo de latura financiar`, cea mai mare satisfac]ie pe care i-a adus-o aceast` afacere a fost atunci când mari actori ai teatrului [i filmului românesc au p`[it pragul restaurantului La Papi, au mâncat, s-au sim]it bine [i l-au felicitat pentru atmosfera excelent` pe care

au g`sit-o, precum [i pentru serviciile de calitate. Mul]i dintre ei [i-au serbat zilele de na[tere acolo [i au organizat diferite evenimente. O alt` satisfac]ie este faptul c` au reu[it s` aib` clien]i fideli care vin de ani de zile zilnic [i sunt foarte mul]umi]i. De asemenea, La Papi a devenit un loc unde oamenii \[i pot vedea adeseori actorii favori]i [i pot Biz

13

FOCUS VEDETE ANTREPRENORI

sta de vorb` cu ei nestingheri]i. Cei doi fra]i au \n plan s` mai deschid` un restaurant La Papi \n Bucure[ti [i unul \n provincie, dar deocamdat`, \n contextul economic actual, au ales s` mai a[tepte pu]in pân` s` fac` pasul acesta.

ZOLI TÓTH: STAR MANAGEMENT Muzica creeaz` dependen]`? Se pare c` atunci când se transform` din pasiune \n meserie [i apoi \ntr-o afacere conex`, se poate spune c` DA. Cel pu]in acesta este cel mai potrivit r`spuns atunci când vine vorba de Zoli Tóth, membru [i manager al trupei Sistem, precum [i ac]ionar \n cadrul companiei Star Management. Provenind dintr-o familie de muzicieni [i având studii \n aceast` zon` care \nsumeaz` peste 20 de ani, Zoli spune c` showbiz-ul i-a fost predestinat [i nu se vede f`când altceva. Compania Star Management, fondat` \n anul 2004 al`turi de Anca Lupe[, este rezultatul a cinci ani de eforturi sus]inute [i \nseamn` de fapt trei proiecte distincte: Academia de Show-

biz, care ofer` cursuri de impresariat artistic [i de organizator de evenimente, Impresar Online, un site cu ajutorul c`ruia se pot configura evenimente, [i Battle of Songs, un concurs de crea]ie muzical` online deschis tuturor celor interesa]i. Nu \n ultimul rând, Star Management ofer` consultan]` [i se implic` \n negocierile pe care artistul le poart` cu casa de discuri [i cu posturile 14

Biz

de radio sau de televiziune. Totul a pornit de la nevoia sim]it` de Zoli de a avea o agen]ie profesionist` care s`-l reprezinte [i care s` aib` argumente \n tot ceea ce face. Astfel, cu o investi]ie de aproximativ 4.000 de euro, dar cu un know-how solid, Star Management a intrat pe pia]` \n for]` [i s-a dezvoltat rapid. “|n momentul de fa]` am ajuns una dintre cele mai respectate agen]ii de pe pia]a local` [i ne mândrim cu acest lucru. |n plus, de curând ne-am afiliat re]elei interna]ionale de consultan]` \n music business MusiConsult, iar prin acest pas sper`m s` ne l`rgim aria de ac]iune [i pe pie]e str`ine”, spune Zoli Tóth. Despre \nceputul afacerii \ns`, artistul \[i aminte[te c` nu [i-a dat seama cât o s` fie de greu, dar din fericire nu au existat niciodat` momente de cump`n`. Singurele dificult`]i apar atunci când un proiect bun, dar mai pu]in comercial este \ntâmpinat cu reticen]` de cei din pia]`. A[a cum s-a \ntâmplat [i cu Battle of Songs, concursul online de compozi]ie \n care nimeni nu a avut \ncredere, dar care \n

STAR MANAGEMENT Anul \nfiin]`rii: 2004 Profilul de activitate: management [i impresariat, editur` muzical`, consultan]`, organizare evenimente Num`r de loca]ii: 1 Cifra de afaceri 2008: 1 milion euro Investi]ia ini]ial`: 4.000 euro Structura ac]ionariatului: Anca Lupe[ [i Zoli Tóth

timp [i-a dovedit succesul, ajungând s` dea premiile pentru cea de-a doua edi]ie. {i chiar dac` munce[te [apte zile din [apte, Zoli g`se[te \n ceea ce face foarte multe satisfac]ii, de la cele personale pân` la cele profesionale [i financiare. “Dac` nu sunt la birou sunt \n turneu, dar a[a am ajuns s` cunosc tot felul de oameni [i s` c`l`toresc foarte mult \n ]ar` [i \n str`in`tate. Nu este u[or, dar conteaz` foarte mult oamenii pe care \i ai al`turi [i echipa pe care ]i-ai format-o”, mai spune Zoli.

Succesul incontestabil al forma]iei Sistem, Battle of Songs, promovarea unor evenimente interna]ionale [i acceptarea companiei Star Management \ntr-o re]ea de profesioni[ti sunt doar câteva dintre realiz`rile care \i aduc mul]umire artistului.

Despre cum se \mpac` statutul de artist cu cel de antreprenor, Zoli spune c` “se ceart` mereu”. Nu-i este u[or, pentru c` sistemul de lucru din industria muzical` este destul de dezorganizat [i exist` \nc` destul de mult` neseriozitate [i lips` de profesionalism. “Mai trist este c` mul]i nu vor s`-[i dep`[easc` condi]ia actual` de «merge [i a[a».

Nu exist` tendin]` spre mai bine.” Zoli a \ncercat s` aduc` rigurozitatea din muzica clasic` \n zona muzicii comerciale, \ncercând astfel s` pun` un pic de ordine \ntr-un domeniu care \nainteaz` destul de greu. |n plus, al`turi de partenera sa de afaceri, Anca, artistul este un vizitator fidel al târgului de muzic` de la Cannes, MIDEM. Acolo a avut [ansa s` cunoasc` o mul]ime de oameni din industria muzical` interna]ional` [i [i-a dat seama de faptul c` exist` “diferen]e ca de la cer la p`mânt \ntre ei [i mul]i dintre cei de aici”. Dar acest lucru nu l-a demoralizat, ci, din contr`, l-a f`cut s`-[i doreasc` mai mult [i s` priveasc` viitorul cu [i mai mult interes. Provoc`rile anului 2009 sunt legate de promovarea unor arti[ti noi, dezvoltarea proiectului Battle of Songs [i lansarea unui site adresat profesioni[tilor din showbiz-ul românesc [i din cel interna]ional. “Sunt muzician. Deci toate planurile mele de afaceri se cantoneaz` \n acest domeniu. Am câteva idei noi de business ale c`ror baze le-am pus la MIDEM, dar voi l`sa timpul s` decid` dac` vor fi de succes”, adaug` Zoli.

FOCUS VEDETE ANTREPRENORI

CRISTI PUIU: MANDRAGORA L-am g`sit pe Cristi Puiu f`când casting pentru filmul s`u “Aurora”, un nou proiect marca Mandragora, casa de produc]ie despre care regizorul spune c` s-a n`scut din pur` necesitate. “A fost un moment \n care mul]i regizori tineri s-au sup`rat pe sistem [i [i-au deschis propriile case de produc]ie.

Este foarte greu s` faci un film dac` tu ca regizor nu e[ti protejat de un produc`tor puternic, care nu trebuie s` fie doar un om care are grij` ca banii de film s` fie foarte bine administra]i, ci [i un om \ndr`gostit de cinema”, crede Cristi Puiu. De altfel, prima sa pelicul`, pe care a f`cut-o cu RoFilm, o cas` de produc]ie de stat aflat` \n curs de privatizare, a fost [i cea mai groaznic` experien]` din via]a sa. |n afar` de faptul c` banii au fost prost administra]i, \ntreaga echip` implicat` \n procesul artistic a fost tratat` “oribil, de parc` eram o adun`tur` de pierde-var`”. A urmat apoi un scurtmetraj f`cut cu o alt` cas` de produc]ie, o nou` experien]` nepl`cut`, care \ns` din fericire a fost mai scurt`. |n final, dup` scandalul din 2003 cu CNC-ul [i fiind absolut \ngrozit de ideea de a-[i \ncerca norocul cu un nou produc`tor, Cristi Puiu a decis s`[i deschid` propria sa cas` de produc]ie. “|n acea perioad` lucram la proiectul «6 povestiri la marginea Bucure[tiului», din care fac parte «Moartea domnului L`z`rescu» [i acum «Aurora». M` gândeam c` o s` fac aceste povestiri cu ajutorul propriei mele case de produc]ie, care o s` se numeasc` FFPG, Filme F`cute Pe Genunchi, cu banii de pâine”, \[i aminte[te Cristi Puiu. L`sând gluma la o parte, \n mai 2004 s-a n`scut business-ul mult visat, care a primit \ns` numele de Mandragora, “pentru c` este feminin [i pentru c` are o r`d`cin` antropomorf`”. |n noul proiect erau implica]i Cristi Puiu, so]ia sa, Anca, [i un foarte bun prieten, Alex Munteanu, care ulterior \ns` a ie[it din afacere.

Primul film produs de Mandragora a fost chiar “Moartea domnului L`z`rescu”, iar ulterior au urmat [i alte proiecte, printre care [i scurtmetrajul lui Marian Cri[an “Megatron” care a ob]inut premiul Palme d’Or, [i bine\n]eles spoturi publicitare sau

MANDRAGORA Anul \nfiin]`rii: 2004 Profilul de activitate: cas` de produc]ie cinematografic` Num`r de loca]ii: 1 Cifra de afaceri 2008: aproximativ 25.000 euro Investi]ia ini]ial`: aproximativ 4.000 euro Structura ac]ionariatului: Cristi Puiu [i Anca Puiu

filme pentru televiziune. Despre proiectele care bat \ns` la u[a Mandragorei [i \n care Cristi nu este implicat din punct de vedere artistic, se ocup` Anca Puiu [i echipa angajat` \n acest scop. De altfel, tot ce ]ine de administrarea afacerii, negocierea contractelor [i derularea ulterioar` a produc]iei nu are nicio leg`tur` cu Cristi, care se fere[te pe cât posibil de genul acesta de implicare. “Eu am f`cut casa de produc]ie ca s`-mi fie mai u[or cu filmele mele, nu pentru a conduce o afacere. Sunt absolut incapabil s` fac acest lucru [i nici nu vreau s`-i \ncurc pe al]ii.” Acesta este [i motivul pentru care a ie[it [i din ac]ionariatul restaurantului “La Mandragora”, o afacere pornit` \n 2006 al`turi de Anca, Bobby P`unescu [i Octavian Popescu. De fapt, de la bun \nceput a acceptat doar o implicare artistic` \n acest business, atunci când s-a pus problema decor`rii spa]iului dedicat restaurantului. Ulterior, când businessul s-a dezvoltat, nu s-a mai sim]it \n largul s`u \n acest parteneriat [i a luat decizia de a ceda ac]iunile sale Anc`i.

“M-am sim]it eliberat pentru c` aveam impresia c` sunt responsabil

pentru tot ce se \ntâmpl` la restaurant, chiar dac` nu m` implicam decât \n partea de design.”

O pasiune mai pu]in cunoscut` a regizorului este cea pentru gastronomie, iar dac` ar renun]a la film, i-ar pl`cea s` aib` propriul s`u restaurant, unul \n care s` se ocupe chiar [i de prepararea felurilor de mâncare servite. “|mi plac lucrurile care \ntr-un interval scurt de timp devin realitate. Iar buc`t`ria este scena perfect` pentru a[a ceva. Filmul \n schimb este cu totul altceva.

Realizarea unui proiect dureaz` mult [i nici m`car nu [tii ce iese.” Mai atent la calitatea produsului final decât la profitul pe care poate s` \l aduc`, Cristi Puiu se bucur` de faptul c` are un tip de rezisten]` care \l face s` se \nc`p`]âneze [i s` duc` la bun sfâr[it orice lucru \n care crede. A[a s-a \ntâmplat [i cu “Moartea domnului L`z`rescu”, un film de care se declar` mul]umit, chiar dac` prima \ncercare de a-l vinde a e[uat lamentabil. “Ne-am dus la Berlin \n c`utarea unor distribuitori, dar am primit \n schimb un comentariu de genul: «Nu ne intereseaz` un film românesc care ]ine dou` ore [i jum`tate [i este despre un b`trân care moare»”, spune râzând Cristi Puiu. Ulterior pelicula s-a bucurat de un real succes, ob]inând titlul de cel mai bun film independent str`in al anului 2006 \n America [i premiul “Un certain regard” ob]inut la Festivalul de la Cannes. Un motiv \n plus s`-l credem pe regizor atunci când spune c` nu-[i poate pune semn`tura decât pe lucrurile care se nasc din pasiune. Biz Biz

15

INVESTITORI |N PUBLICITATE Pia]a de media este \n declin. Care va fi p창n` la sf창r[itul anului procentul de sc`dere este destul de greu de estimat deoarece nimic din contextul actual nu mai seam`n` cu ce eram obi[nui]i \n anii trecu]i. Dac` \n 2008 pia]a cre[tea cu 15 - 20%, pentru 2009 agen]iile de media estimeaz` o sc`dere de 20% a cheltuielilor de publicitate. Este de a[teptat ca printul [i outdoor-ul s` fie printre cele mai afectate de sc`derea pie]ei. Pentru fiecare caz \n parte \ns` se pot g`si formule salvatoare, \n func]ie de capacitatea fiec`ruia de a identifica solu]iile pertinente de adaptare la noile condi]ii din pia]` DE LOREDANA S~NDULESCU

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

T

CUM A FOST 2008? |n 2008, investi]iile \n pia]a de media au crescut cu 15% - 20% fa]` de 2007. C`t`lin Palc`u, Senior Media Planner la Optimedia, descrie 2008 drept un an al stabilit`]ii investi]iilor pe pia]a româneasc` de media, un an al echilibrului \ntre cerere [i oferta de audien]`, \n special pe pia]a de TV, [i nu \n ultimul rând un an de câ[tig pentru to]i factorii implica]i \n aceast` pia]`, indiferent c` este vorba

de furnizori, clien]i sau agen]ii de media. Totodat`, dincolo de volatilitatea oric`rei estim`ri, Octavian Popescu, Managing Director la Initiative, consider` c` odat` cu 2008 au disp`rut pentru totdeauna ratele procentuale de cre[tere de dou` cifre.

Majoritatea estim`rilor speciali[tilor din domeniu sus]in pentru 2008 o valoare medie a pie]ei de profil \n jurul sumei de 550 de milioane de euro. Din aceast` sum` total`, televiziunea conduce \n continuare deta[at fa]` de celelalte medii cu aproximativ 340 de milioane de euro, urmat` de print cu 75 - 80 de milioane de euro, outdoor cu aproximativ 65 de milioane de euro, radio 30 - 35 de milioane de euro, online cu 13 - 15 milioane de euro [i alte medii cu 5 milioane de euro.

“Cea mai mic` cre[tere a avut-o radioul, care a r`mas cam la acela[i nivel cu 2007, iar cea mai bun` evolu]ie a avut-o Internetul, cu o rat` de cre[tere de 50% fa]` de 2007. Radioul a ajuns la un nivel de satura]ie, iar cre[terea nu mai era posibil` decât din m`rirea costurilor, nu ca nivel de \nc`rcare. Iar online-ul cre[te datorit` diversit`]ii posibilit`]ilor de promovare oferite cât [i eficien]ei tacticilor”, declar` Claudia Chirilescu, director general al Spoon Media. |n schimb, Carmen Lixandru, General Manager al MediaCom România, este de p`rere c` \n 2008, cel mai pu]in a crescut presa scris`, puternic afectat` \n ultima parte a anului trecut. {i din estim`rile Zenith Media, cel mai pu]in au crescut revistele [i cel mai mult Internetul, iar principala explica]ie pentru aceast` situa]ie st` \n evolu]ia acestor canale din perspectiva interesului consumatorului pentru ele. “La reviste am avut parte de o fragmentare puternic` \n condi]iile unui readership \n sc`dere, iar la Internet am avut o m`rire a inventory-ului prin cre[terea num`rului de site-uri comerciale pe de o parte dar [i ca urmare a evolu]iei naturale a Internetului”, explic` Maria Tudor, Managing Director la Zenith Media, care de asemenea subliniaz` c` a fost nevoie s` revizuiasc` drastic estim`rile pentru anul 2008 deoarece ultimul trimestru a fost \n mod sub-

stan]ial sub estim`rile ini]iale, afectând \n cele din urm` performan]a \ntregului an.

Bogdan Pr`ji[teanu, Managing Director al Mediaedge:cia România, consider` c` Internetul a avut cea mai bun` evolu]ie, cu o cre[tere de aproximativ 50% \n 2008 fa]` de 2007. La polul opus, \n opinia sa, cea mai slab` evolu]ie a avut-o printul, \nregistrând o cre[tere minim` \n jurul valorii de 2%.

“Aceste evolu]ii sunt rodul a doi factori importan]i. Pe de o parte este vorba de modificarea comportamentului consumatorului legat de accesul la tehnologie avansat` [i Internet.

Cel de-al doilea factor a fost \nceputul recesiunii, care a generat cel mai negru sezon de vârf (octombrie - decembrie) din ultimii 10 ani”, explic` Bogdan Pr`ji[teanu. Pe ansamblul pie]ei, toate mediile au \nregistrat cre[teri \n 2008 pe fondul unei

FOTO: SORIN STANA / VISTA

imp de mai bine de zece ani am asistat la cre[teri constante ale bugetelor de publicitate. Pia]a româneasc` de media a evoluat \n mod spectaculos de la un an la altul. Practic nu a fost an \n care s` nu se \nregistreze cre[teri pe fiecare segment al pie]ei. Volumul total al sumelor investite \n publicitate \n 2008, pe pia]a local`, potrivit estim`rilor agen]iilor de media, s-a ridicat la o valoare cuprins` \ntre 530 [i 607 milioane de euro. |ns` cre[terea a luat sfâr[it. Cei mai optimi[ti sper` la o stagnare m`car pe câteva segmente media, \ns` majoritatea scenariilor previzioneaz` sc`deri.

De[i companiile cu cele mai mari cheltuieli de publicitate sunt rezervate \n a face declara]ii cu privire la dimensiunea bugetelor de marketing [i comunicare pentru 2009, este pentru prima dat` când reprezentan]ii principalelor agen]ii de media estimeaz` c` volumul investi]iilor \n publicitate se va reduce. Procentele de sc`dere vehiculate variaz` \ntre 10% [i 30%. |n aceste condi]ii, pia]a româneasc` de media ar putea s` scad` pân` la o valoare de 435 - 450 de milioane de euro. Lucrurile au \nceput s` mearg` altfel decât \n trendul optimist cu care eram obi[nui]i \nc` de la sfâr[itul anului trecut.

“Conform datelor de monitorizare, \ncepând din luna noiembrie a anului trecut se constat` o sc`dere atât a num`rului de spoturi difuzate, cât [i a audien]ei livrate de campaniile de publicitate la sta]iile TV, comparativ cu lunile similare din anul precedent”, spune Dan Balotescu, Managing Partner la Media Investment.

Bogdan Pr`ji[teanu, Managing Director al Mediaedge:cia România

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

TOP INVESTI}II CATEGORII 2008* Nr. Categorie

Num`r difuz`ri

Investi]ie total`**

1. Telefonie mobil`

185.896

428.565.069

2. Ma[ini

142.223

228.956.074,4

3. B`nci [i servicii bancare

108.580

225.498.950,4

4. Ziare [i reviste

159.323

215.822.516,6

5. Bere

101.767

208.674.765

6. {ampoane [i balsamuri

78.197

152.095.294,4

7. Sucuri carbogazoase

77.185

135.162.255,8

8. Detergen]i de rufe

49.574

127.677.362,6

9. Produse de \ngrijire a fe]ei

48.829

100.082.175

10. Iaurturi

47.930

97.128.889,6

11. Paste / periu]e de din]i

47.849

93.347.577,3

12. Produse de \ntre]inere casnic`

35.263

88.239.397,9

13. Servicii de Internet

37.234

80.011.951,4

14. Teleshopping

25.986

77.102.105,4

15. Spa]ii de retail

98.410

72.895.627,9

16. Vehicule 4X4

33.904

60.204.310,2

17. Campanii

32.823

57.970.936,9

18. Ape minerale

35.386

57.546.289,6

19. Tablete de ciocolat`

28.099

51.022.532,7

20. Carduri de credit/debit

22.362

50.461.556,2

21. Cafea tradi]ional`

23.858

49.016.187,8

22. Deodorante

27.159

48.969.957,2

23. Vopsea de p`r

25.306

47.741.240,2

24. Vitamine

28.318

46.782.401,6

25. Alte medicamente

26.043

45.865.546,4

26. Remedii contra gripei [i r`celii

24.204

44.799.767,6

27. Batoane de ciocolat`

34.549

43.467.523,7

28. Cosmetice

24.902

43.430.278,8

29. Companii petroliere

14.775

40.533.423,2

30. Condimente

17.843

38.075.442,4

31. Companii de asigur`ri

23.509

37.009.648,9

32. |ndulcitori, dulciuri, miere

14.621

35.816.532

33. Sucuri de fructe

17.624

35.176.778

34. Bomboane de ciocolat`

17.133

34.796.051,3

35. Gum` de mestecat

24.372

34.047.845,8

36. Auto/moto/ambarca]iuni 33.622

34.008.326,2

37. Analgezice

(Brand Group)

16.028

33.843.798,3

38. Produse de \ngrijire corporal`

15.615

32.129.576,1

39. Deodorante de camer`

12.438

31.877.972,5

40. Balsam de rufe

13.535

30.979.303,4

41. Alte tipuri de cafea

28.999

30.754.883,5

42. Telefoane

20.897

29.837.659,7

43. Parfumuri

18.738

29.430.669,6

44. Alte servicii

130.598

29.207.964,7

45. Cafea (Brand Group)

14.120

28.106.541,2

46. Televiziuni

45.035

27.831.284,8

47. Servicii de telefonie fix`

13.335

27.555.743,1

48. Brânzeturi

11.923

27.097.254,9

49. Alte preparate din carne

11.882

26.756.570,6

12.327

26.608.765,8

50. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi ** Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

18

Biz

evolu]ii foarte bune \n prima jum`tate a anului.

Potrivit datelor furnizate de Alfa Cont, pe baza cheltuielilor de publicitate calculate la rate card, \n 2008 nu s-au \nregistrat r`sturn`ri radicale de situa]ie \n clasamentul advertiserilor. Primele trei companii din topul pe 2007 se reg`sesc pe acelea[i pozi]ii [i \n 2008. Ceea ce se remarc` este sc`derea \n unele cazuri a bugetelor alocate fa]` de 2007.

De exemplu, dac` \n 2007 Procter & Gamble avea investi]ii calculate la rate card de peste 397 de milioane de euro, \n 2008 suma a ajuns \n jurul valorii de 335 de milioane de euro, ceea ce indic` o sc`dere procentual` de aproximativ 15%. {i cazul nu este singular. Sc`deri ale sumelor estimate \n clasamentele la rate card se observ` [i \n cazul Unilever sau L’Oréal. |n clasamentul pe branduri, Cosmote ocup`, la fel ca [i \n 2007, prima pozi]ie. Numai c` de data aceasta, spre deosebire de clasamentul anterior, când locurile doi [i trei erau ocupate de dou` m`rci de cosmetice, aflate \n portofoliul aceleia[i companii, L’Oréal [i Garnier, acum pozi]iile au fost preluate de dou` branduri de telefonie mobil` concurente, Vodafone [i Orange.

Pe categorii de advertiseri, telefonia mobil` conduce \n continuare \n topul cheltuielilor de publicitate, urmat` de auto [i servicii bancare, care surclaseaz` berea [i categoria [ampoane [i balsamuri, care \n 2007 ocupau pozi]iile 2 [i 3.

De altfel, competi]ia acerb` de pe pia]a de telecomunica]ii justific` bugetele mari de promovare pe care le aloc` juc`torii din acest domeniu. |n contextul mediului foarte competitiv pe pia]a de telecomunica]ii [i datorit` absorb]iei \n cre[tere a serviciilor de telecomunica]ii, Cosmote a fost constant unul dintre principalii cump`r`tori de publicitate chiar de la lansarea opera]iunilor de pe pia]a româneasc`, în 2005. “Pentru un operator de telefonie mobil`, a avea o strategie inteligent` de marketing [i comunicare este ca aerul, iar m`rimea bugetelor pentru publicitate asigur` accesul la oxigen de calitate”, declar` Costas Kapetanopoulos, Marke-

ting & Communication Director la Cosmote România. {i Coca-Cola, una dintre companiile cu cele mai mari bugete de publicitate din pia]`, sus]ine \n mod constant promovarea brandurilor din portofoliu. Reprezentan]ii companiei motiveaz` aceast` strategie amintind faptul c` \n ultimii ani, diferite studii au demonstrat c` o investi]ie constant` \n promovarea brandurilor contribuie \ntr-o m`sur` semnificativ` la notorietatea acestora.

CUM VA FI 2009?

Din datele avute la dispozi]ie pân` acum, reiese c` anul 2009 va fi marcat de descre[teri ale investi]iilor \n media. |n contextul crizei actuale, când nu exist` termeni de compara]ie cu o situa]ie anterioar`, estim`rile sunt destul de greu de f`cut [i difer` de la o agen]ie la alta. Bogdan Pr`ji[teanu sus]ine c` 2009 a debutat cu

INVESTI}II BRUTE PE MEDIA 2008* Media TV Ziare Reviste Radio

Nr. difuz`ri 2.162.796 695.232 88.356 477.419

Valoare** 4.535.562.916,4 227.046.957,1 195.986.546,3 129.894.708,9

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi ** Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

foarte multe necunoscute pentru investitorii \n publicitate \n ceea ce prive[te evolu]ia vânz`rilor, cre[terea, eventual sc`derea consumului, stabilirea priorit`]ilor, câ[tigarea cotei de pia]` sau conservarea cotei de profit.

“Toate acestea au generat o \ntârziere semnificativ` a investi]iilor \n media la \nceputul acestui an, ceea ce face [i mai grea estimarea pentru 2009. Totu[i privind anul trecut [i confirm`rile deja primite de la clien]i, vom avea o u[oar` sc`dere fa]` de 2008, de pân` la 10%, mai ales c` sectoare stabile sau u[or adaptabile precum FMCG ori foarte competitive precum telecomul sunt \ntr-o u[oar` sc`dere”, crede Pr`ji[teanu.

“Dac` sc`derea bugetului va fi de 20%, procent des vehiculat \n pia]`, \nseamn` o \ntoarcere la nivelul anului 2007. Dac` vom \nregistra o sc`dere cu 35%, nivelul investi]iei va

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

fi similar cu cel al anului 2006.

Privind \n urm`, atât anul 2006, cât [i 2007 au fost ani buni pentru industrie, dar este adev`rat c` procesul de descre[tere este unul dureros [i greu de controlat”, crede Dan Balotescu.

Acesta sus]ine c`, procentual, sc`derile cele mai \nsemnate se vor \nregistra la mediile care nu \[i pot dovedi eficien]a, \n mod special cele nem`surate. Ca volum, TV-ul va pierde cei mai mul]i bani, dar nu avem o baz` real` de estimare. Internetul este un mediu eficient, ieftin [i m`surabil, fiind singurul vehicul media care are [anse reale de cre[tere \n acest an. Claudia Chirilescu este \ns` ceva mai moderat` \n privin]a Internetului. De[i consider` c` este mediul care va fi cel mai pu]in afectat, nu crede c` va \nregistra totu[i o cre[tere, cel mai probabil urmând s`

Claudia Chirilescu, director general al Spoon Media

se men]in` la nivelul din 2008. “Cel mai mult va suferi printul”, crede reprezentanta Spoon Media, care estimeaz` reduceri de buget pentru acest suport media de 50% fa]` de 2008. “Acest fapt este determinat de segmentarea pie]ei [i de faptul c` livreaz` audien]` la cel mai mare cost comparativ cu celelalte suporturi media. Cel mai pu]in afectat va fi Internetul, dar nu va \nregistra cre[tere. Vor fi reduceri de buget operate de clien]ii clasici ai printului, iar Internetul va compensa prin atragerea bugetelor insuficiente pentru o campanie pe print. Aceste bugete vor migra, diminuate fiind, c`tre Internet”, crede Claudia Chirilescu. |n ceea ce prive[te evolu]ia investi]iilor \n promovarea pe online, Bogdan Pr`ji[teanu mizeaz` pe cre[tere, dar la o valoare diferit` de

cea a ultimilor ani, \ntre 10 [i 15%.

Zenith Media estimeaz` o sc`dere a pie]ei totale de media de aproximativ 30%. “E u[or hazardant, dar e foarte probabil ca sc`derea pie]ei s` fie \n

INVESTI}II |N PUBLICITATE* Luna Nr. difuz`ri Valoare** Ianuarie 2008 189.041 279.874.715,9 Ianuarie 2009 152.114 202.536.331,1 *Rate card, f`r` bartere [i discounturi ** Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

jur de 30%, ceea ce e destul de trist, dar probabil realist \n condi]iile \n care vânz`rile nu vor evolua pozitiv, iar rata de profitabilitate a companiilor va continua s` scad`”, declar` Maria Tudor.

Pentru a ajunge la aceast` estimare au fost luate \n calcul dou` variabile esen]iale \n definirea bugetelor alocate comunic`rii mass-media: gradul de \nc`rcare al mediilor (ceea ce livreaz` acestea, expunerea) [i costul \n perspectiva probabilei reduceri a acestuia, eventual a p`str`rii constante fa]` de anul procedent.

“Câ[tigurile [i pierderile vor depinde direct de \n]elegerea schimb`rilor [i de adaptarea la ele. Succesul (sau nu) st` \ntr-o combina]ie de m`surabilitate ([i implicit performan]`), flexibilitate [i creativitate (pragmatic, de identificare a solu]iilor pertinente). Acest lucru \nseamn` c` toate vehiculele media au o [ans` la nivel individual, chiar dac` media respectiv` ar putea fi mai afectat` decât altele”, consider` Maria Tudor.

O analiz` a investi]iilor \n pia]a de media strict pentru luna ianuarie 2009 indic` o evolu]ie deloc optimist`.

Potrivit datelor Alfa Cont, investi]iile calculate pe baz` de rate card \n ianuarie 2009 erau cu aproximativ 30% mai mici decât \n ianuarie 2008.

Din estim`rile agen]iei de media Initiative [i din discu]iile cu actori ai pie]ei, clien]i, agen]ii [i media deopotriv`, Octavian Popescu sus]ine c` sc`derile din ianuarie 2009 sunt mult mai mari de 30%. Acesta estimeaz` c` au fost cu de 60% - 80% mai mici decât suma pe ianuarie 2008, \ns` este de a[teptat ca procentul s` se fi ameliorat u[or \n februarie [i mai puternic Biz

19

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

TOP INVESTI}II BRANDURI |N 2008* Num`r difuz`ri

Investi]ie total`**

1. Cosmote

71.486

167.461.976,3

2. Vodafone

60.025

131.761.937,9

3. Orange

51.268

122.216.715,7

4. L'Oréal

41.029

76.043.808,7

5. Garnier

39.270

69.465.249,8

6. Nivea

27.390

64.646.994,8

7. Romtelecom

30.775

62.929.205,1

8. Danone

28.318

54.232.332,1

9. Zapp

18.751

45.946.047

10. Coca-Cola

21.206

45.440.391,8

11. Renault

20.881

42.925.758,8

12. Jacobs

27.309

42.496.759,5

13. Automobile Dacia

22.808

39.533.153,3

14. Banca Comercial` Român`

15.678

39.409.582,9

15. Colgate

20.053

36.083.338,5

16. Kinder

12.688

34.651.269,6

17. Milka

19.506

33.184.426

18. Fiat

21.196

32.943.632,4

19. Head & Shoulders

17.192

32.504.723,1

20. Dero

12.860

31.381.946,6

21. Vanish

8.737

30.717.114,5

22. Dove

14.764

28.814.064,1

23. Rompetrol

10.438

28.119.553,4

24. Poiana

14.692

27.358.748

25. Avon

13.969

26.504.233

26. Bonux

8.665

25.850.018

27. Mastercard

10.947

25.761.289,4

28. Toyota

18.210

25.661.499,7

29. Nescafé

19.643

24.960.536,7

30. Raiffeisen Group

11.007

24.935.655,8

31. Ariel

9.384

24.619.356

32. Tnuva

10.093

23.942.517,1

33. Izvorul Minunilor Stâna de Vale

10.092

23.347.668,5

34. Orbit

12.984

22.932.583

35. Banc Post

8.354

21.939.574,8

36. Clear

8.922

21.721.319

37. Vichy

9.232

21.410.645,7

38. Frutti Fresh

11.691

21.277.537,3

39. Hyundai Automobile

13.139

21.249.433,6

40. Samsung

15.413

21.218.689,5

41. ING 42. Doncafe

8.747 12.279

43. Blend-a-med

9.084

44. Gillette

8.930

45. Adria

21.021.655,6 20.979.358 20.782.870,4 20.087.350

13.128

19.762.518,7

46. Nissan

9.538

19.227.831,6

47. Lenor

7.455

19.001.241,8

48. Petrom

7.954

18.925.324,6

49. Nurofen

9.159

18.729.680,1

12.163

18.561.814,2

50. Gazeta Sporturilor

**Rate card, f`r` bartere [i discounturi ** Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

20

Biz

FOTO: VALI MIREA / VISTA

Nr. Brand

din martie. Totodat` \ns` aproape fiecare lun` a anului 2009 va fi sub nivelul aceleia[i luni a anului 2008.

Situa]ia de la \nceputul anului se va mai ameliora. Ianuarie este oricum una dintre cele mai slabe luni ale anului, iar \n plus fa]` de al]i ani, pe fondul crizei economice, ianuarie 2009 a fost o lun` guvernat` de mult` indecizie. “Dac` ne uit`m la ceea ce s-a \ntâmplat \n februarie, vedem c` decalajul s-a redus fa]` de perioada similar` a anului trecut undeva \n jurul valorii de 15% [i e de a[teptat s` avem [i luni de vârf \n care investi]iile s` se ridice la nivelul anului trecut. |n special \ncepând cu perioada martie - iunie, când credem c` vor fi investi]ii peste nivelul anului 2008”, sus]ine Bogdan Pr`ji[teanu. Nici Nicu Lait`, Media Director la Omnicom Media Group, nu crede c` procentul de sc`dere se va men]ine constant pe parcursul anului. Ianuarie a fost o lun` de mare incertitudine pentru marea majoritate

C`t`lin Palc`u, Senior Media Planner la Optimedia

a advertiserilor [i agen]iilor media, \ns` foarte curând planurile de marketing [i bugetele vor fi revizuite [i vom intra \ntr-o relativ` normalitate.

M~SUR~ DE CRIZ~: DECIMAREA BUGETELOR DE PROMOVARE… Speciali[tii din pia]` spun c` nu exist` categorie care s` nu reduc` investi]iile \n publicitate anul acesta.

“Unele vor reduce mai mult (b`nci, auto, real estate, electrocasnice), altele mai pu]in (FMCG, medicale).

Pot exista cazuri punctuale de stagn`ri sau chiar cre[teri moderate de bugete, mai ales la companii al c`ror business, aflat \n faz` incipient`, are \n plan o cre[tere a cotei de pia]`. Astfel de companii au acum [ansa s` fac` acest lucru cu investi]ii mai mici decât \n anii anteriori”, afirm` Octavian Popescu. Din datele pe care acesta le are la dispozi]ie, singurele cre[teri \n primele dou` luni vin din partea unor categorii care nu au nici for]a, nici posibili-

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

INVESTI}II NETE |N 2008 {I 2009 ESTIMARE INI}IATIVE Cheltuieli nete Totale TV Radio Print OOH Internet Alte medii

2008 530 mil. euro 338 mil. euro 35 mil. euro 82 mil. euro 63 mil. euro 13 mil. euro –

2009 435 mil. euro 280 mil. euro 29 mil. euro 65 mil. euro 45 mil. euro 16 mil. euro –

|n 2008, cre[tere de 10% fa]` de 2007 |n 2009, sc`dere de 18% fa]` de 2008

ESTIMARE MEDIAEDGE:CIA Cheltuieli nete Totale TV Radio Print OOH Internet Cinema

2008 607 mil. euro 390 mil. euro 39 mil. euro 92 mil. euro 68 mil. euro 16 mil. euro 2 mil. euro

2009 553 mil. euro 365 mil. euro 36 mil. euro 73 mil. euro 60 mil. euro 18 mil. euro 1,2 - 1,5 mil. euro

|n 2008, cre[tere de 20% fa]` de 2007 |n 2009, sc`dere de 10% fa]` de 2008

ESTIMARE OMNICOM MEDIA GROUP Cheltuieli nete Totale TV Radio Print OOH, Indoor, TV Screen Internet Alte medii

2008 542 mil. euro 321 mil. euro 37 mil. euro 105 mil. euro 66 mil. euro 12 mil. euro 1 mil. euro

2009 510 mil. euro 295 mil. euro 39 mil. euro 92 mil. euro 68 mil. euro 15 mil. euro 1 mil. euro

|n 2008, cre[tere de 8,6% fa]` de 2007 |n 2009, sc`dere de 5,7 – 5,9% fa]` de 2008

ESTIMARE SPOON MEDIA Cheltuieli nete 2008 Totale 530 mil. euro TV 340 mil. euro Radio 30 mil. euro Print 75 mil. euro OOH 65 mil. euro Internet 15 mil. euro Alte medii (indoor [i cinema) 5 mil. euro

2009 430 – 450 mil. euro 300 – 320 mil. euro 25 mil. euro 40 mil. euro 50 mil. euro 15 mil. euro 3 mil. euro

|n 2008, cre[tere de 20% fa]` de 2007 |n 2009, sc`dere de 15 – 20% fa]` de 2008

ESTIMARE ZENITH MEDIA Cheltuieli nete Totale TV Radio Print Outdoor Internet Cinema |n 2008, cre[tere de 28% fa` de 2007 |n 2009, sc`dere de 29% fa]` de 2008

22

Biz

2008 760,3 mil. $ 515,1 mil. $ 40 mil. $ 116,4 mil. $ 63,8 mil. $ 21,2 mil. $ 3,9 mil. $

2009 539,82 mil. $ 365,72 mil. $ 28,4 mil. $ 82,65 mil. $ 45,3 mil. $ 15,06 mil. $ 2,77 mil. $

tatea de a continua la un nivel majorat pe tot parcursul anului: ciocolat`, cafea, ceaiuri, energizante [i b`uturi necarbonatate. De asemenea, o cre[tere notabil` a \nregistrat-o [i categoria “produse media”.

Dan Balotescu este de p`rere c` vor fi [i clien]i care nu \[i vor sc`dea bugetul anul acesta, la fel cum vor fi [i clien]i care vor disp`rea total din monitorizarea media. “Sunt câ]iva factori care vor influen]a investi]iile \n publicitate: categoria din care face parte clientul (vor fi categorii afectate \n primul val al crizei – categorii legate de produsele financiare), localizarea business-ului (firmele str`ine vor fi \n prima faz` dependente de deciziile din ]ara mam`), criterii concuren]iale locale (aici vor intra \n calcul strategiile locale, valabile atât pentru clien]ii români, cât [i pentru multina]ionale)”, crede reprezentantul Media Investment. Dup` primul val al crizei, \n a doua jum`tate a anului, este posibil` o rea[eza-

re a ierarhiilor din pia]`. “Vor fi categorii care vor domina comunicarea (FMCG), iar alte categorii (precum imobiliare [i auto) \[i vor concentra substan]ial comunicarea”, previzioneaz` Balotescu. |n mod natural, \n situa]ii de criz`, exist` tendin]a de reducere a bugetelor pentru categoriile care \nregistreaz` sc`deri mai mari \n vânz`ri.

“Dar aceast` sc`dere nefiind uniform`, presupune condi]ii diferite de pia]`, ceea ce \nseamn` inclusiv oportunit`]i pe care alte categorii / branduri s` le exploateze. Natural putem avea tenta]ia s` credem c` vor fi reduceri de vânz`ri \n zona produselor [i serviciilor legate de credit, \n zona produselor premium (sau percepute ca scumpe) [i vom avea sc`deri mici sau chiar cre[teri \n zona produselor «de baz`». Dar nu este, sau n-ar trebui s` fie, obligatoriu ca aceste evolu]ii s` se transmit` integral [i \n pia]a de advertising”, consider` Maria Tudor.

NOUA STRATEGIE MEDIA: “SMART CUT” |n actualul context economic este clar pentru cei mai mul]i dintre clien]i [i agen]iile lor de media c` a sosit vremea reducerilor de buget. Este de dorit \ns` o abordare “smart cut”. O astfel de abordare impune 5 puncte majore \n orice strategie de media: A. Definirea unor op]iuni clare de media: care dintre mediile folosite a dat cele mai bune rezultate?

B. Diferen]iere: nu \]i po]i permite s` ai aceea[i strategie de media cu cea a companiei cu cele mai mari cheltuieli de publicitate dintr-o categorie specific` de produse; \n cazul acestui scenariu, numai un singur brand poate câ[tiga [i acela va fi cel care are la dispozi]ie bugetul cel mai mare.

C. “Communication planning versus media planning.” “Media planning” se concentreaz` pe “teoria celor 4 R” sau mai precis pe atingerea oamenilor “potrivi]i”, \n locul “potrivit”, la timpul “potrivit” [i pentru costul “potrivit”. “Communication planning” este mai pu]in focusat pe “atingerea” oamenilor potrivi]i, cât mai ales pe influen]area lor.

D. Sprijinirea vânz`rilor. Ajustarea obiectivelor de media la cele care au o leg`tur` direct` cu cre[terea vânz`rilor. Folosirea cât mai multor parametri de evaluare a campaniilor. Focusarea comunic`rii pe cele mai profitabile segmente de consumatori (\n multe cazuri companiile au tendin]a de a plasa m`rcile vândute pe un piedestal mult mai \nalt decât clien]ii lor, de[i ace[tia din urm` sunt cei care genereaz` profitul).

E. “Great media deals.” Focus continuu prin media buying. Compara]ii intra [i intermedii. Schimbarea palierului de negociere. Negociere / renegociere secven]ial`.

C~T~LIN PALC~U, Senior Media Planner la Optimedia

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Afectate vor fi sectoarele care necesit` achizi]ia de bunuri de folosin]` \ndelungat` prin accesarea unui \mprumut bancar, indiferent c` este vorba de credit, ipotec` sau leasing.

“Cele mai mari reduceri de bugete vor fi \n categoriile auto, servicii bancare [i asigur`ri, produse electronice [i IT, retail pentru produse electronice [i IT, imobiliare. Investi]ii relativ constante vor fi \n categoriile alimente, b`uturi [i unele categorii FMCG”, estimeaz` Nicu Lait`. {i Claudia Chirilescu crede c` sectorul imobiliar va avea de suferit. {i al`turi de acesta vor suferi reduceri de bugete [i domeniul construc]iilor [i al amenaj`rilor interioare.

“B`ncile, auto [i asigur`rile sunt categorii care au \nregistrat sc`deri de chiar 40% fa]` de anul trecut. Iar electrocasnicele [i imobiliarele sunt aproape de zero sau cu t`ieri foarte mari de bugete”, spune Carmen Lixandru.

De[i la momentul actual este greu de precizat dac` vor fi categorii care vor avea cre[teri anul acesta, din informa]iile furnizate de Mediaedge:cia România exist` [i advertiseri care \n primele dou` luni ale anului 2009 au investit bugete mai mari decât \n perioada similar` a anului trecut. De pild`, \n categoria produselor farmaceutice, care a \nregistrat o cre[tere de 9% \n primele dou` luni ale anului 2009, exist` clien]i precum Glaxosmithkline care [i-au sporit bugetul de peste trei ori.

…DAR CU CE RISC? Pe termen scurt riscurile sunt minore, \ns` pe termen lung riscurile care se pot ivi din reducerea investi]iilor \n publicitate sunt diverse [i ]in de pierderea cotei de pia]`, sc`derea vânz`rilor, sc`derea reputa]iei [i a valorii brandului. |n esen]` cel mai mare risc este pierderea cotei de pia]` ca urmare a reducerii vizibilit`]ii.

Pe de alt` parte, Carmen Lixandru remarc` faptul c` perioada de criz` este un moment bun pentru cei care vor s` câ[tige cot` de pia]`. “Evident c` totul depinde [i de consum, de ce se \ntâmpl` \n economie. Este un an foarte greu pentru cei care decid ce

2009 PRIN OCHII AGEN}IILOR DE MEDIA

DAN BALOTESCU Managing Partner, Media Investment

“Anul 2009 va fi cu siguran]` marcat de descre[terea investi]iei media. Estim`ri sunt greu de f`cut deoarece contextul crizei actuale nu poate fi comparat cu nicio alt` situa]ie anterioar`. Dup` primul val al crizei, \n a doua jum`tate a anului, vom asista la rea[ezarea ierarhiilor din pia]`.”

“Probabil c` sc`derile din ianuarie sunt mai radicale [i din cauza readapt`rii pie]ei la noile condi]ii. Luna ianuarie [i chiar luna februarie nu sunt definitorii pentru an. E un semnal de alarm`, dar nu ne a[tept`m ca sc`derea anual` s` fie la acela[i nivel. Nu vom avea cre[tere \n 2009, sper \n continuare s` avem o pia]` stagnant` \n RON, care deja este o veste proast` \n sine.”

MARIA TUDOR, Managing Director, Zenith Media

“Ar fi foarte bine pentru industria media româneasc` dac` la sfâr[itul anului vom constata c` investi]iile au atins nivelul anului 2008, \ns` acest lucru pare foarte pu]in probabil \n acest moment.”

NICU LAIT~, Media Director România, Omicom Media Group “Criza este abia la \nceput [i impactul ei asupra pie]ei de media de asemenea.

Chiar dac` situa]ia se va \mbun`t`]i \n ]`rile din Vest, \n România lucrurile vor continua s` se deterioreze având \n vedere inexisten]a mecanismelor normale de pia]`, a unui plan viabil de re- OCTAVIAN dresare a economiei din partea guver- POPESCU, Managing Director, Initiative nului dublat \ns` de un set de m`suri bugetare fanteziste [i antieconomice, lipsa de preg`tire a oamenilor din pia]` [i dependen]a de creditare a consumatorului final [i a multor corpora]ii.”

CARMEN LIXANDRU, General Manager, MediaCom România

“Criza este un moment bun pentru cei care vor s` câ[tige cot` de pia]`. Evident c` totul depinde [i de consum, de ceea ce se \ntâmpl` \n economie. Este un an foarte greu pentru cei care decid ce se \ntâmpl` cu bugetele de publicitate, la ce nivel investesc. Depinde de obiectivul pe care \l au. S-ar putea, ca paradoxal, pentru unii, aceast` criz` s` fie singurul moment când pot s` se dezvolte.”

se \ntâmpl` cu bugetele de publicitate, la ce nivel investesc. Depinde de obiectivul pe care \l au: s-ar putea ca, paradoxal, pentru unii, aceast` criz` s` fie singurul moment când pot s` se dezvolte”, sus]ine aceasta.

OUTDOOR-UL, VICTIM~ A CRIZEI Dup` presa scris`, segmentul care are cel mai mult de suferit de pe urma actualei situa]ii financiare este outdoor-ul. “Câte mesh-uri a]i mai v`zut \n ultimele s`pt`mâni? Bucure[tiul era un ora[ asediat de panouri, mesh-uri sau orice lua forma unui cub sau a unei prisme. Acum au disp`rut!”, atrage aten]ia Carmen Lixandru. Dac` \n 2008 valoarea investi]iilor \n outdoor era estimat` de c`tre Claudia Chirilescu la 65 milioane euro, anul acesta valoarea va sc`dea pân` la nivelul de 50 milioane euro. |n ceea ce prive[te indoor-ul, speciali[tii din pia]` au p`reri \mp`r]ite \n privin]a fluctua]iei bugetelor \ndreptate c`tre acest segment. Unii sus]in c` se vor \nregistra sc`deri, \n timp ce al]ii preconizeaz` cre[teri de câteva procente datorate \n principal migr`rii bugetelor dinspre outdoor. Indiferent \ns` de estim`ri, outdoor-ul [i indoor-ul r`mân canale de comunicare neauditate [i din acest motiv nu pot fi oferite cifre exacte atunci când vine vorba despre ponderea pe care o au \n bugetele media. “Estim`rile din pia]` \n ceea ce prive[te outdoor-ul sunt de aproximativ 2,7-3% din totalul investi]iilor media”, declar` reprezentan]ii Epamedia România, dar se a[teapt` totu[i cre[teri ale acestui indicator odat` cu \mbun`t`]irea calit`]ii serviciilor prin ofertarea de re]ele sau pachete de loca]ii care s` asigure o maximizare a vizibilit`]ii companiei. “Deocamdat`, singurul mediu care beneficiaz` de un sistem de m`surare a audien]elor este metroul. |ns`, \ntr-un timp sper`m cât mai scurt, se va introduce un set de reglement`ri privind m`surarea audien]ei OOH, care s` fie aplicat \n \ntreaga industrie”, adaug` reprezentan]ii Epamedia România.

Pia]a de outdoor are nevoie de reglement`ri, iar acest lucru va duce, \n opinia lui Nicu Lait`, la o schimbare Biz

23

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

INVESTI}II |N PUBLICITATE PE CANALE MEDIA TOP 5 TELEVIZIUNI |N 2008*

TOP 5 POSTURI DE RADIO |N 2008* Nr. 1.

2.

3.

4.

5.

Sta]ie radio Kiss FM (Contact) Radio 21 Europa FM ProFM Guerrilla

Nr. difuz`ri 119.923 80.823 60.465 53.559 45.549

Nr. 1.

2.

3.

4.

5.

Investi]ie total`** 38.161.075 26.833.734,2 25.387.462,9 12.796.358,5 8.235.972,7

Nr. difuz`ri 165.086 169.109 170.374 146.763 129.117

TOP 5 REVISTE |N 2008*

TOP 5 ZIARE |N 2008*

Titlu Nr. difuz`ri 24 FUN (B-24-FUN) 15.575 {apte Seri 10.348 Capital 2.002 Cosmopolitan 883 ProTV Magazin 1.521

Investi]ie total`** 22.536.300 12.953.203,4 6.842.069,8 5.340.933,9 5.292.434,8

Nr. 1.

2.

3.

4.

5.

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi **Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

Titlu Jurnalul Na]ional Ziarul Financiar Gazeta Sporturilor Libertatea Evenimentul Zilei

Nr. difuz`ri 5.765 8.715 4.003 5.879 4.835

genul liceu sau c`min studen]esc, se poate [ti cu o precizie de +/- 5% care este traficul zilnic”, completeaz` M`lina Iordache. De altfel mediile de ni[` vor fi apreciate din ce \n ce mai mult, mai ales \n aceast` perioad` \n care bugetele sunt distribuite cu mare pruden]`.

Advertiserii se orienteaz` c`tre un mediu clar definit, iar cei care \[i promoveaz` produsele ]in cont de costul atribuit pentru fiecare poten]ial client. M`lina Iordache observ` [i faptul c` bugetele alocate mediului indoor de la \nceputul anului sunt diminuate, dar num`rul de advertiseri care doresc s` investeasc` \n publicitatea indoor a crescut.

list la Indoor Media, declar` faptul c` \n acest moment compania face teste pentru a implementa un astfel de sistem, mai ales pentru mediile indoor unde nu pot fi f`cute estim`ri pe baza unor informa]ii concrete.

“Spre exemplu, \ntr-o loca]ie de

EVOLU}IA LUNAR~ A INVESTI}IILOR |N PUBLICITATE |N 2008* 600 544 510 500 469

471

467

397

429 358

331 280

200

100

Biz

se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie

au gu st

iu lie

iu ni e

m ai

ap ril ie

fe br ua rie m ar tie

ia nu ar ie

0

SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

394

400

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi

Suma total` (mil. euro)

437

24

Investi]ie total`** 16.432.238,3 16.418.176,3 14.203.970,7 13.656.107 9.883.137,2

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi **Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

de strategie privind selec]ia suporturilor. Chiar dac` nu se aplic` \nc` un sistem de m`surare omologat, nu \nseamn` totu[i c` nu exist` o metod` de estimare a num`rului de persoane expuse mesajului publicitar.

M`lina Iordache, Marketing Specia-

300

Investi]ie total`** 590.168.515 586.649.902,5 526.471.396,4 408.822.955 389.407.132,4

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi **Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

*Rate card, f`r` bartere [i discounturi **Sumele sunt exprimate în euro SURSA: ALFA CONT MEDIA WATCH

Nr. 1.

2.

3.

4.

5.

Sta]ie TV Kanal D Antena 1 ProTV Prima TV Acas` TV

|N LOC DE CONCLUZIE… Bugetele de publicitate au sc`zut considerabil \n primele dou` luni ale anului 2009, \ns` pe m`sur` ce lucrurile se vor mai clarifica [i planurile de marketing vor fi revizuite, este de a[teptat s` se intre \ntr-o relativ` normalitate. |n martie se simte deja o revenire a pie]ei fa]` de ianuarie – februarie, iar pân` la sfâr[itul anului balan]a se va mai echilibra.

Important este ca advertiserii s` reu[easc` s` dep`[easc` momentul de presiune [i s` ac]ioneze prin stabilirea unei strategii pe termen lung. Biz

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Printul, \n c`dere liber` Speciali[tii estimeaz` pentru acest an o sc`dere cu câteva procente a investi]iilor f`cute \n publicitatea pe print. |n unele cazuri veniturile vor sc`dea dramatic, ceea ce va for]a publica]iile s` g`seasc` metode alternative de supravie]uire. Cine nu reu[e[te, va trebui s` \[i \nchid` por]ile DE ALEXANDRU ARDELEAN nul 2009 este unul “provocator” pentru tot ce \nseamn` print \n România. Majoritatea publica]iilor trebuie s` g`seasc` resurse pentru a face fa]` sc`derii bugetelor de publicitate [i din acest motiv multe dintre ele \[i mut` prezen]a, temporar sau permanent, \n spa]iul online. “Din cauza crizei financiare ap`rute \n ultimul trimestru din 2008, printul a fost cel mai afectat, \nregistrând o cre[tere minim` \n jurul valorii de 2% anul trecut”, spune Bogdan Pr`ji[teanu, Managing Director la MEC România. |n anul care a trecut, investi]iile nete \n print au fost de 15,2% din totalul investi]iilor \n publicitate, potrivit reprezentantului MEC România. Acest lucru se traduce \ntr-o valoare de 92 de milioane de euro. |n acest an, estim`rile legate de criz` includ sc`deri mai mari ale veniturilor din publicitate pe print, \n medie de 2025%, potrivit analistului media Iulian Com`nescu, Managing Partner al companiei de consultan]` \n media Com`nescu. Speciali[tii estimeaz` pentru 2009 o pondere a investi]iilor \n publicitatea pe print situat` \ntre 13 [i 14,4% din totalul bugetelor de publicitate. |n primele dou` luni ale anului, principalele categorii care au investit \n print au fost centrele comerciale, produsele cosmetice, farmaceuticele, auto sau campaniile guvernamentale. Astfel, strategiile pentru print sunt diverse, fiecare publisher stabilindu-[i foarte clar, \n prim` faz`, o reducere de costuri [i o aplecare mai mare asupra produselor de media pe care le dezvolt`.

“Pentru cei care sunt dispu[i s` investeasc` în acest an, e un moment magic.

Presa \[i recap`t` rolul de ghid [i interpret în vremuri de restri[te, este «câinele de paz`». Interes pentru con]inut inteligent, de tip clasic, exist`”, mai spune Iulian Com`nescu. Dac`, \n cazul ziarelor, publicul r`mâne intere-

A

26

Biz

sat \n continuare, provoc`ri mai mari apar \n cazul revistelor, unde pân` \n momentul apari]iei crizei cuvântul de ordine era “consum`” sau “cum s` cheltui”. “Oricum avem o mare aglomera]ie de titluri, a lansat ceva nou [i cine trebuia, [i cine nu trebuia. Va supravie]ui probabil cine va [ti s` pun` accent pe partea «spiritual`» a revistelor, rubricile de sfaturi, psihologie etc. În ultim` instan]`, criza arat` destul de clar tuturor c` nu consumul aduce feri-

cirea – deci ce-ar fi s` investig`m [i alte arii?”, a completat Iulian Com`nescu.

Solu]iile pe care speciali[tii din domeniu le recomand` sunt la \ndemâna publica]iilor care vor s` supravie]uiasc` situa]iei \n care se afl` presa scris` \n acest moment. O prim` solu]ie este \mbun`t`]irea con]inutului, pentru c` produsele care au un grad mai sc`zut de relevan]` [i interes pentru cititor au mai pu]ine [anse de reu[it`. “F`r` s` generalizez, trebuie s` spun c` multe dintre publica]iile de la noi sunt departe de ceea ce vrea cititorul, [i nu m` refer la solu]ia tabloidiz`rii, ci la o schimbare de abordare care s` reflecte cu adev`rat preocup`rile oamenilor. Cred c` presa

român` ar putea s` se inspire din experien]a jurnali[tilor din alte ]`ri [i s` \ncerce s` scrie mai interesant despre subiecte serioase (care acum sunt tratate de multe ori \n mod tern [i plictisitor); s` ofere pove[ti relevante, s` dea mai pu]in` aten]ie autorit`]ilor [i lucrurilor pe care le spun acestea [i mai mult` aten]ie omului afectat de politicile publice [i de deciziile autorit`]ilor; s` scrie \ntr-un mod mai pu]in criptic despre economie [i business, pentru c` toat` lumea este interesat` de bani, nu doar managerii [i patronii; s` dea o mai mare aten]ie fotografiei”, a apreciat Br`du] Ulmanu, profesor de jurnalism la Universitatea din Bucure[ti, trainer la agen]ia NewsIn [i posesorul blogului despre media jurnalismonline.ro. O alt` solu]ie pe care o vede analistul este schimbarea fundamental` la nivelul conceptului de produs. Trebuie ca institu]iile de pres` s` treac` de la filosofia “Noi facem ziar” sau “Noi facem revist`” la filosofia “Noi facem con]inut”.

“Redac]iile care nu se adapteaz` sunt sortite pieirii [i nu m` refer neap`rat la consecin]ele actualei crize, ci la o direc]ie spre care presa se \ndreapt` deja de câ]iva ani buni. Modelul de business se schimb`, obiceiurile de consum se schimb`, iar institu]iile de pres` trebuie s` \ncerce s` fie cu un pas \nainte, nu cu zece kilometri \n urm`, a[a cum se \ntâmpl` acum \n multe cazuri”, mai spune Br`du] Ulmanu.

Speciali[tii media sunt pragmatici \n ceea ce prive[te viitorul pe termen scurt al printului. Declinul presei scrise va continua atât din punctul de vedere al num`rului de cititori, cât [i al volumului de publicitate. “Este posibil ca unele publica]ii s` se \nchid`, dar din p`cate dificult`]i au mai degrab` cele care fac bani \n mod cinstit. Cred c` aceast` criz` \i va obliga pe jurnali[ti s`-[i reconsidere rolul [i modul \n care trebuie s`-[i fac` meseria pentru a avea \n continuare public”, spune Ulmanu. Biz

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Dublu click pe publicitatea online Publicitatea online este o modalitate relativ ieftin` de promovare. |ns` aceasta are nevoie de mult mai mult suport pentru dezvoltare DE ALEXANDRU ARDELEAN

ediul online r`mâne \nc` unul dintre segmentele publicit`]ii care nu atrage investi]ii majore \n publicitate, dat fiind faptul c` investitorii nu sunt \nc` \n totalitate convin[i de acest mediu. Cu toate acestea, se observ` o cre[tere an de an a investi]iilor f`cute \n acest mediu extrem de dinamic. |n anul 2008, investi]iile nete \n publicitatea online au fost de 2,6% din total investi]ii, ceea ce \nseamn` aproximativ 16 milioane de euro, potrivit reprezentan]ilor companiei MEC România. Cea mai mare cre[tere procentual` a publicit`]ii \n 2008 a avut-o Internetul, care a \nregistrat o cre[tere de peste 50%, fiind urmat de televiziune cu doar 24%.

Suma investi]iilor din publicitatea online este confirmat` [i de studiul oficial realizat de Interactive Advertising Bureau România (IAB) \n parteneriat cu PricewaterhouseCoopers România, “Romanian Online Advertising Study” (ROADS), care arat` c` \n 2007 investi]iile \n publicitatea online au \nsumat 42,6 milioane lei, iar \n primul semestru din 2008 au fost de 33,9 milioane lei.

Alex Vi[a, General Manager al companiei Hyperactive, apreciaz` c` valoarea pie]ei de publicitate online aferent` anului trecut ar putea fi de 25 de milioane de euro, sum` care include [i \ncas`rile \n România ale Yahoo!,

M

Google precum [i cele ob]inute din mica publicitate online. |n ciuda faptului c` pia]a a \nceput s` se mi[te \ntr-un ritm mai alert, bloggerii sunt mai rezerva]i \n a considera publicitatea online pe un f`ga[ normal.

Bloggerul Bobby Voicu consider` c` publicitatea online este \n acest moment la nivelul patru, pe o scar` de la 1 la 10. Pe de alt` parte, Valentin Petcu (cunoscut ca zoso \n mediul online) este mai exigent [i consider` c` nota publicit`]ii române[ti online este trei.

De cealalt` parte, exist` [i voci care dau note mai mari publicit`]ii online. Valentin Oeru, director executiv al companiei Boom Advertising, crede c` publicitatea online se situeaz` la nivelul 8 din 10 [i face mul]i pa[i spre organizare.

Anali[tii consider` c` publicitatea cea mai bun` pentru bloguri este cea bazat` pe recomandare, indiferent c` este vorba de posturi pl`tite sau vânz`ri afiliate. “Acest tip de publicitate folose[te ceea ce face diferen]a \ntre un blog [i alt tip de site: rela]ia apropiat` \ntre autor [i cititorii s`i. Un alt model specific blogurilor este plata lunar` pentru bannere mici. Cred c` blogurilor nu li se potrive[te modelul bazat pe CPM, pentru c` \n general bloggerii trebuie s` fie interesa]i mai mult de tipul vizitatorilor lor [i nu de câte vizualiz`ri de pagin` genereaz`. |n plus, vizitatorii de blog revin destul de des s` citeasc`, ceea ce \nseamn` c` nu mai v`d blocurile de reclame, [i atunci impactul pentru advertiser este mult mai mic”, a mai spus Bobby Voicu.

Pentru c` new media este noua mod`, investitorii \n publicitatea online au \nceput s` realizeze cât de important` este prezen]a \n mediul virtual. “Toat` lumea vrea pe Internet acum. |n mod logic categoriile care pot face [i vânz`ri online ar trebui s` fie primele la

investi]ii. Domenii cum sunt retailul de electronice [i electrocasnice, IT, asigur`rile, banking-ul au un real poten]ial de reducere a costurilor prin utilizarea Internetului ca mijloc de direct selling. |n schimb, FMCG-urile sunt mai pu]in norocoase \n dezvoltarea de volume pe internet. Acest domeniu \ns` poate apela la programe de loializare bazate pe vouchere online sau alte sisteme de CRM similare”, spune Bogdana Butnar, Managing Director & Head of Strategy \n cadrul agen]iei MRM Worldwide România. |n plus, tot mai multe agen]ii le recomand` clien]ilor lor o prezen]` activ` pe Internet. “Dac` v-a]i \ntrebat vreodat` «Cum f`ceam noi asta \nainte s` fie net?», cred c` v` pute]i da seama. Internetul este o for]` imens`, \n primul rând prin atrac]ia pe care o are pentru consumatori.

Agen]iile – care \[i bazeaz` business-ul pe convingerea consumatorului – ar fi nebune de legat s` nu se gândeasc` serios la Internet”, a mai spus Bogdana Butnar.

Pentru anul 2009, speciali[tii sunt mai rezerva]i \n estim`ri legate de valoarea publicit`]ii online având \n vedere criza financiar`. “Teoretic ar trebui s` nu mai cunoa[tem o cre[tere cum ne-am obi[nuit, ci una mai mic`, de 10-15%”, spune Valentin Oeru.

Nu \n ultimul rând, analistul media Iulian Com`nescu apreciaz` c` \n 2009, Internetul beneficiaz` de o serie de “cecuri \n alb”.

“Marketing managerii au o presiune pe eficien]` [i pun sau ar putea pune în joc bugete mici pentru media de mainstream, dar importante pentru online, de câteva zeci de mii de euro, pentru diferite proiecte speciale.

Dac` acestea î[i vor dovedi eficien]a, pe Internet va fi bine”, conchide Iulian Com`nescu. Biz Biz

27

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Televiziunea, \nc` \n pole position Pia]a de media va continua s` fie dominat` de televiziune [i \n 2009, aceasta fiind canalul cu cea mai bun` eficien]` de cost [i de acoperire. La polul opus se afl` radioul, cu investi]ii de publicitate aferente acestui an chiar de zece ori mai mici decât pentru televiziune DE LOREDANA S~NDULESCU eleviziunea este mediul care ani la rând a atras cele mai mari bugete de publicitate [i acest lucru s-a men]inut [i anul trecut. |n 2008, televiziunea a captat \n medie cam 60% - 65% din bugetele totale de promovare. Procentul depinde \ns` foarte mult de tipul de produs promovat. “La bere, de exemplu, TV-ul ocup` aproape 80%”, spune Carmen Lixandru, General Manager al MediaCom România, care se a[teapt` ca ponderea televiziunii \n totalul bugetelor de publicitate s` creasc` \n 2009. Sumele alocate pentru publicitatea TV s-au situat \n 2008, potrivit estim`rilor agen]iilor de media, \n jurul a 330 – 340 de milioane de euro. Estim`rile pentru anul curent previzioneaz` sc`deri de bugete ce vor determina ca pân` la sfâr[itul lui 2009 suma total` pentru TV s` nu dep`[easc` 300 – 320 de milioane de euro.

Sumele alocate pentru radio sunt de aproape 10 ori mai mici decât cele pentru TV. Anul trecut valoarea pie]ei era de aproximativ 35 de milioane de euro, iar anul acesta estim`rile variaz` \ntre 25 [i 30 de milioane de euro. Categoriile de advertiseri care investesc \n promovarea pe radio sunt telecomul, produsele media, retailul [i auto. Din bugetele de media, procentul ocupat de radio nu dep`[e[te 5 - 6%. Unii speciali[ti din pia]` consider` c` de[i ocup` o cot` mic`, radioul va mai pierde teren fa]` de alte medii, deoarece este greu de luptat cu televiziunea [i Internetul.

Un principal motiv pentru care se produce pierderea este migrarea audien]ei pe online. O solu]ie la aceast` problem` ar fi, \n opinia Claudiei Chirilescu, director general al Spoon Media, tactica adoptat` de Pro FM [i anume dezvoltarea de radiouri tematice online. Radioul prezint` [i

T

28

Biz

unele avantaje fa]` de alte medii.

“Dac` avem promo]ii [i vrem rezultate imediate, radioul poate fi o solu]ie bun`. {i s` nu uit`m c` \n 2008 principalele posturi de radio se confruntau cu sold-out”, explic` Maria Tudor, Managing Director la agen]ia Zenith Media.

Decalajul \ntre bugetele atrase de televiziune [i restul mediilor va continua s` se men]in` [i de acum \nainte. “Cel pu]in pân` când online-ul

va acumula suficient volum ca s` urce pe locul doi \n clasament dup` TV. Adic` cel pu]in 10 – 15 ani”, estimeaz` Octavian Popescu, Managing Director al agen]iei Initiative.

La rândul s`u, Carmen Lixandru este de p`rere c` decalajul chiar va cre[te \n acest an deoarece televiziunea este favorit` la noi, din mai multe motive, printre care: audien]a, pre]ul, rezultate rapide \n vânz`ri / promo]ii. De asemenea, cota televiziunii va cre[te \n 2009 pentru c` anul acesta pre]urile scad [i pe TV. “Dac` pân` acum exista o tendin]` de extindere a mixului de media pe fondul cre[terilor ame]itoare ale ta-

rifelor TV, cei care mai au ast`zi bani de publicitate pot s` cumpere lini[ti]i [i mai ieftin spa]iu TV”, declar` directorul general al MediaCom România. |n condi]iile \n care comportamentul de consum media se schimb`, se vehiculeaz` ideea c` televiziunea ar putea s`-[i tr`iasc` ultimii ani de glorie. |ns` aceast` schimbare nu are cum s` se produc` prea repede. “Nu putem considera c` tr`im ultimii ani de glorie ai televiziunii când avem o medie zilnic` de consum TV de aproximativ 4 ore la nivel na]ional [i când aproximativ 60% dintre persoanele cu vârsta \ntre 14 [i 64 de ani din mediul urban declar` c` urm`resc programe TV cel pu]in 3 ore”, spune C`t`lin Palc`u, Senior Media Planner la Optimedia.

Nici Carmen Lixandru nu pariaz` pe declinul televiziunii. “Schimbarea obiceiului de consum media nu este un fenomen nou. A existat [i pân` acum, evolu]ia a fost permanent`, dar asta nu \nseamn` c` au disp`rut medii – cinematograful nu a disp`rut doar pentru c` a ap`rut televiziunea”, consider` aceasta.

Posturile TV cu con]inut generalist vor continua s` fac` legea \n atragerea investi]iilor de publicitate. {i este normal s` se \ntâmple a[a deoarece au cea mai bun` audien]`.

“Anul acesta, posturile generaliste \[i vor \nt`ri pozi]ia. Dac` pân` acum sta]iile de ni[` «rupeau» din bugetele de publicitate pentru c` generalistele deveniser` prea scumpe, acum sta]iile mici sunt primele amenin]ate de t`ierile de buget”, sus]ine Octavian Popescu. |n primele dou` luni ale anului 2009, principalele categorii care au investit \n promovarea pe TV au fost produsele farmaceutice, comunica]iile mobile, berea, ma[inile, iaurturile, pasta de din]i, detergen]ii sau b`uturile r`coritoare. Biz

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Neconven]ionalul nu poate fi omis |n contextul sc`derii bugetelor de promovare, publicitatea neconven]ional` nu mai poate fi omis` din mixul de marketing, fiind, din punctul de vedere al bugetelor, pentru multe dintre companiile din România, mult mai accesibil` financiar decât publicitatea clasic` DE ANDA DR~GAN a ora actual` limita dintre publicitatea neconven]ional` [i cea conven]ional` este destul de fin`, grani]a dintre cele dou` putând fi u[or c`lcat`. Motivul este dat de faptul c`, dac` un tip de publicitate func]ioneaz` [i \[i dovede[te eficien]a pe pia]`, nu are rost s` se fac` \mp`r]irea \n publicitate conven]ional` [i neconven]ional`. |ns`, cum inova]ie exist` mereu, \ntotdeauna va exista [i neconven]ional, indiferent de suportul sau mesajul care se transmite. |n prezent, Dan Boabe[, CEO la Simplus, estimeaz` c` publicitatea neconven]ional` reprezint` aproximativ 13-15% din totalul bugetelor de promovare ale companiilor.

“Aceast` propor]ie poate fi chiar mai mare, dac` lu`m \n calcul [i bugetele mici, din zona Small Office Home Office (SOHO), acelea care nu \[i permit costurile mari implicate de campaniile prin canale clasice”, completeaz` Dan Boabe[.

Propor]ia neconven]ionalelor depinde \ns` foarte mult de mesajul care se dore[te a fi transmis, de bugetul alocat pentru promovare precum [i de necesit`]ile de comunicare ale fiec`rei companii \n parte. “|n afar` de cazuri extreme, cum ar fi un brand foarte ni[at sau un buget foarte restrâns, un mix \ntre neconven]ionale [i publicitatea clasic` r`mâne \n continuare cocteilul cel mai eficient. Chiar [i noi, la Elevate, mai «ie[im din lift», cu apari]ii \n print [i online”, spune C`t`lina Murariu, Brand Manager la Elevate. |n ceea ce prive[te tipurile de clien]i care apeleaz` la publicitate neconven]ional`, C`t`lina Murariu aduce \n discu]ie dou` aspecte interesante de remarcat: interesul \n cre[tere pentru acest tip de promovare [i extinderea gamei de clien]i care apleaz` la aceasta. “La \nceputul anilor 2000 apelau la publicitatea neconven]ional` branduri care

L

30

Biz

aveau ca target tinerii, precum KFC, Renault Clio sau Hollywood Multiplex. |n 2008 \n schimb, odat` cu cre[terea acoperirii canalelor de publicitate neconven]ional`, gama de clien]i a fost extrem de diversificat`, de la servicii financiare la proiecte imobiliare, servicii medicale, automobile”, mai precizeaz` C`t`lina Murariu. |n schimb, Cornel Gologan, Creative Director la Headvertising, este ceva mai tran[ant [i spune c`

adoptat de c`tre distribuitorii de servicii digitale din zona de servicii mobile, \ns`, a[a dup` cum spune Dan Boabe[, se observ` o tendin]` de integrare a campaniilor SMS \n majoritatea promo]iilor din zona FMCG. De altfel, “\n Europa s-a observat \n 2008 o cre[tere accentuat` a adopt`rii publicit`]ii pe mobil de c`tre companiile din sectoarele «food» [i fashion / clothing, \n general \n campanii tip Push SMS, dar [i mobile

oamenii de marketing care investesc preponderent \n neconven]ionale “sunt aceia care [tiu c` s-au dus vremurile \n care puteai s`-]i pui tot bugetul pe obi[nuitele TV, radio, print [i outdoor. Dar «vizionarii», «curajo[ii», «marketerii» care au fler sunt teribil de pu]ini”, consider` Cornel Gologan. De exemplu, \n faza ini]ial`, mobile marketingul a fost

coupons”, mai spune Dan Boabe[.

Cre[terea publicit`]ii neconven]ionale este inevitabil`, \n condi]iile \n care \n competi]ia pentru aten]ia unor consumatori din ce \n ce mai informa]i [i mai selectivi cu canalele media, companiile trebuie s` g`seasc` noi metode de comunicare, suprinz`toare, neinvazive, colaborative, care s` implice un dialog cu

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

poten]ialii clien]i. Sc`derea bugetelor [i “riscul s` te zboare din multina]ional` dac` nu faci ceva eficient pe bani pu]ini”, dup` cum spune Cornel Gologan, sunt \ns` alte dou` motive serioase pentru care companiile s` apeleze la publicitatea neconven]ional`. “Criza \i \mpinge pe advertiseri s` fie «pionieri». Se uit` la câ]i bani au \n pu[culi]`, v`d c` nu mai pot s` se apropie de «solo-spot» [i de «print \n glossy-uri» [i atunci \ncep s` se intereseze de alte c`i prin care ar putea avea rezultate. Fleacurile acelea pe care departamentele de marketing le puneau la cap`tul unui [ir de «conven]ionale» ar trebui luate \n serios de acum \nainte”, mai spune Cornel Gologan. |n ceea ce prive[te mobile marketingul, Dan Boabe[ consider` c`,

\n principiu, sunt doi factori care ar putea sus]ine o cre[tere accentuat` a acestuia. |n primul rând este vorba despre actuala criz` financiar`, care solicit` realizarea unor campanii mult mai eficiente, cu return on investment (ROI) semnificativ mai mare. |n al doilea rând, tehnologiile mobile se \mbun`t`]esc, ceea ce duce la o mas` mai mare de utilizatori care

ar putea fi atin[i prin metode din etapa a doua de dezvoltare – re]ele sociale accesibile [i din mediul mobil, cre[terea num`rului de c`ut`ri pe motoare web \n spa]iul web mobil, servicii de localizare etc.

Importan]a publicit`]ii neconven]ionale spore[te pe an ce trece, tocmai deoarece chiar [i \n condi]ii de criz` companiile trebuie s` comunice. “De[i nu mai au banii de anul trecut, clien]ii nu pot s` tac`. Trebuie s` comunice pe timp de criz`. {i atunci, trebuie s` o fac` cu mijloace cu care poate \nainte nu ar fi fost de acord, dar acum trebuie s` le ia \n calcul”, mai spune Cornel Gologan.

Cu toate acestea \ns`, publicitatea neconven]ional` este \nc` privit` cu timiditate de c`tre clien]ii de publicitate, care prefer` s` aleag` solu]iile deja testate.

“Anumite forme de publicitate \ncep s` fie percepute ca necesare \n mixul de media, acesta ar fi cazul publicit`]ii \n lift. Dar pentru a duce mai departe lucrurile, pentru a face proiecte mai \ndr`zne]e, trebuie s` treac` timp, s` se creeze un istoric de bune practici”, crede C`t`lina Murariu.

Infla]ia de mesaje din canalele clasice diminueaz` receptarea [i acceptarea mesajului. Iar acest fapt pare s` fie un avantaj pentru marketingul mobil, având \n vedere c` telefonul este personal, iar utilizarea lui se face cu o foarte mare implicare. “Se poate observa o rat` de click de circa 3-4 ori mai mare pentru acela[i produs sau serviciu \n mediul mobileweb decât din vizitele desktopInternet”, mai spune Dan Boabe[. |n ceea ce prive[te eficien]a financiar` de ansamblu a campaniilor neconven]ionale, reprezentantul Simplus spune c` aceasta este mult mai mare, tocmai pentru c` se realizeaz` o targetare foarte bun`, chiar dac` se pl`te[te un pre] premium. “Putem, de exemplu, s` promov`m prin SMS un hotel din Poiana Bra[ov doar c`tre acei utilizatori de telefoane mobile care au fost \n ultimele trei luni, de pild`, \n Poiana Bra[ov, [i au stat mai mult de o zi. O profilare foarte bun` reduce drastic cheltuielile ineficiente. O astfel de campanie ca aceea legat` de Poiana Bra[ov ar putea s`

coste probabil doar câteva mii de euro, cu o rat` de r`spuns cel pu]in la fel de mare ca o campanie de zeci de mii de euro \n mediul clasic”, mai spune Dan Boabe[. {i pentru c` orice neconven]ional are din start [anse superioare de a s`ri \n ochi fa]` de ceva conven]ional, implicit [i eficien]a este mai mare. “|n lumea supraaglomerat` de mesaje publicitare \n care tr`im, cred c` automat ceva neconven]ional are [anse mai mari s` fie eficient. Problema principal` este c` se a[teapt` minuni de la ni[te ac]iuni care au repartizat` o frac]iune infim` din bugetul de comunicare al companiei”, spune Cornel Gologan. |n opinia sa, pentru c` nu exist` o defini]ie concret` a neconven]ionalului, este greu de estimat costul unei astfel de campanii. “Poate costa 100 de euro sau 1.000.000 de euro. Ce pot s` zic este c` fee-ul pentru o idee cu adev`rat inedit` [i nemaif`cut` ar trebui s` fie sensibil mai mare.

Gândirea diferit` ar trebui s` coste diferit «\n sus»”, mai spune Cornel Gologan.

Practic, \n cazul publicit`]ii neconven]ionale, barierele de intrare sunt mult mai mici. Astfel, o campanie pe mobil poate porni de la doar câteva zeci de euro [i investi]ia poate urca, \n func]ie de obiective [i bugete, pân` la câteva zeci de mii de euro. De exemplu, potrivit C`t`linei Murariu, \n lifturile Elevate, cu un buget de 5.000 euro se poate face o campanie \n cl`diri de birouri, cu un public foarte targetat, estimat la aproximativ 25.000 de privitori unici. |n schimb, pentru o campanie mai \ndr`znea]`, respectiv un proiect special de decorare a liftului, costurile pot cre[te \n func]ie de complexitatea proiectului. Impactul \ns` este pe m`sura investi]iei. |n cazul publicit`]ii neconven]ionale, “m`iestria publicitarului const` \n alegerea acelei execu]ii care s` declan[eze avalan[a de reac]ii”, spune C`t`lina Murariu. Ea d` exemplu \n acest sens cele dou` campanii recente, National Geographic (legat` de \nc`lzirea global` [i lingoul de aur) [i Dodge (legat` de promovarea modelului Dodge Nitro printr-un live streaming). Biz Biz

31

Loc \n clasament \n 2007

Loc \n clasament \n 2008

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2008 (euro) rate card Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2007 (euro) rate card

Agen]ii de publicitate [i media folosite în 2008

M`rcile pentru care s-a f`cut publicitate \n 2008

Director de marketing (Func]ia, dac` este diferit`) Telefon Fax

Braun, Duracell, G+G5illette, Oral B, Pampers, Max Factor, A+G5riel, Bonux, Tide, Fairy, Lenor, Always, Hugo Boss, Lacoste Essential Parfum, Head & Shoulders, Londa, Pantene, Wash & Go, Wella, Mr Proper, Fixodent, Ace, Blend-a-med, Naomi Campbell, Christina Aguilera, Puma, Camay, Procter & Gamble, Replay

Narcis Horhoianu Marketing Manager, Paper & Oral Care Cristina Florescu Media & Corporate Marketing Manager 021-301-1110 021-319-8329

1

PROCTER & GAMBLE Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 9-9A, Cl`direa 2A Bucure[ti, cod 020335 021-301-1110 / 021-319-8329 pgbalkans.im@pg.com / www.pgbalkans.com/ro

335.046.828,60 397.951.071,80

WND

2

2

UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42-44, B`neasa Business & Technology Park, Cl`direa B, et. 4 Bucure[ti, cod 013696 021-303-4800 / 021-303-4990 www.unilever.ro

187.407.567,20 257.244.980,70

WND

Fulvio Guarnieri Dero, Omo, Coccolino, Cif, Domestos, Dove, Rexona, Marketing Manager & Brand Building Director Axe, Clear, Sunsilk, Delma, Rama, Becel, Delikat, Knorr, 021-303-4800 Hellmann's, Bertolli, Lipton, Unilever 021-303-4990

3

3

L'ORÉAL ROMÂNIA Bd. Ficusului nr. 40 A Bucure[ti, cod 013975 021-204 0000 / 021-204-0001 office@ro.loreal.com / www.lorealparis.ro

176.854.435,40 256.104.939,20

WND

Garnier, Maybelline, L’Oréal Paris, Biotherm, Kerastase, Diesel, Lancome, Matrix, Vichy

Adriana Nestoriuc Marketing Manager Garnier Maybelline 021-204 0000 021-204-0001

4

VODAFONE ROMÂNIA P-]a Charles de Gaulle nr. 15, Centrul Interna]ional CDG 12 Bucure[ti, cod 011857 037-202-1000 / 037-202-1001 contact_ro@vodafone.com / www.vodafone.ro

132.003.647,00 88.015.759,60

media - Universal McCann

Vodafone

Marco Kind Chief Marketing Officer 037-202-1000 037-202-2500

5

COSMOTE ROMÂNIA Bd. Nicolae Titulescu nr. 4-8, America House, West Wing 11 Bucure[ti, cod 011141 021-404-1234 / 021-413-7530 info@cosmote.ro / www.cosmote.ro

129.941.579,30 91.801.034,40

publicitate - Bold Ogilvy; media - Mindshare; PR - V+O Communication

Cosmote, Germanos, Internity, Romtelecom

Costas Kapetanopoulos Marketing & Communication Manager 021-404-1234 021-413-7530

6

9

118.064.574,90 99.463.896,40

crea]ie - Publicis Group, Tempo Advertising; media - Initiative Media

Orange

Dorin Odia]iu 021-203-3000 021-203-3599

7

KRAFT FOODS ROMÂNIA Str. de Mijloc nr. 37A 10 Bra[ov, jud. Bra[ov, cod 500063 021-303-3300 / 021-233-0541 www.kraft.com

112.588.693,00 96.130.821,10

publicitate - Ogilvy & Mather, Scala JWT, ADDV Euro RSCG; media - Starcom MediaVest Group

Jacobs, Milka, Poiana, Cote D'or, Barni, Pim's, Pepito, Nova Brasilia

Doina Cavache Manager Corporate Affairs 021-303-3364 021-233-0541

105.650.812,50 157.599.356,30

WND

Cappy, Burn, Nestea, Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Dorna, Izvorul Alb, Poiana Negri, Powerade Energy Drink

Bianca Bourbon Marketing Manager, Adriatic & Balkans Business Unit 021-203-2500 021-203-2501

94.364.602,30 87.516.546,30

WND

Izvorul Minunilor, Frutti Fresh, Adria, Burger, Fresh Tea, Frutimine, Fruttia, Hera, Naty, Regal, Rienergy, Scandic, Tomadelice, Meister Premium Pils, European Drinks, European Food

Csaba Ferenc Elekes (European Drinks) Hora iu Cosma (European Food) 0259-407-200 0259-407-384

1

32

Compania Adresa Telefon / Fax E-mail / Pagin` web

ORANGE ROMÂNIA Bd. Lasc`r Catargiu nr. 51-53 Bucure[ti, cod 010665 021-203-3000 / 021-203-3599 office@orange.ro / www.orange.ro

COCA-COLA ROMÂNIA {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 1A, Bucharest Business Park, et. 2 Bucure[ti, cod 013681 021-203-2500 / 021-203-2501 www.coca-cola.ro

8

4

9

EUROPEAN DRINKS SA & EUROPEAN FOOD SA Str. Lucian Blaga nr. 8, {tei, jud. Bihor, cod 415600 13 Str. Teatrului nr. 1-2, Oradea, jud. Bihor, cod 410020 0259-407-200 / 0259-407-384 www.europeandrinks.ro / www.europeanfood.ro

10

5

DANONE PDPA SRL Str. Sold. Nicolae Cânea nr. 96 Bucure[ti, cod 023076 021-204-6204 / 021-240-2240 www.danone.com

86.431.324,10 138.653.229,30

WND

Activia, Actimel, Danonino, Nutriday, Danette, Casa Buna, Savia, Frutmania, Barni, Pepito, Pim's, Danfruit, Cupa Danone 2008, Danone

Kiril Hadzhidinev 021-204-6204 021-240-2240

11

8

NESTLÉ ROMÂNIA SRL Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 9-9A Bucure[ti, cod 020335 021-204-4000 / 021-204-4030 www.nestle.ro

81.852.873,20 101.950.879,10

WND

Nescafé, Maggi, Joe, Kit Kat, Lion, Nesquik, Coffeemate, Nestlé Choco, Cookie Crisp, Fitness, Nestle, Perrier, Vittel, Aloma, Best, Delta, Chocapic etc.

Stephen Watson 021-204-4000 021-204-4030

12

RECKITT BENCKISER ROMÂNIA Bd. Unirii nr. 70, bl. J4, sc. 2, et. 3, ap. 40-41 Bucure[ti, cod 030836 18 021-326-6611 / 021-326-6677 office-romania@reckittbenckiser.com / www.reckittbenckiser.com

77.151.612,70 78.155.518,30

WND

Air Wick, Calgon, Cillit, Vanish, Veet

Eugen Popescu 021-326-6611 021-326-6677

Biz

13

Loc \n clasament \n 2007

Loc \n clasament \n 2008

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Compania Adresa Telefon / Fax E-mail / Pagin` web

ROMTELECOM SA Str. Gârlei nr. 1B 17 Bucure[ti, cod 013721 021-400-6844 www.romtelecom.ro

HENKEL ROMÂNIA SRL Str. Ioni]` Vornicul nr. 1-7 Bucure[ti, cod 020325 021-203-2600 / 021-203-2644 henkel.ro@ro.henkel.com / www.henkel.com

14

7

15

URSUS BREWERIES SA Str. {tirbei Vod` nr. 26-28, Union Business Center II, et. 2 22 Bucure[ti, cod 010113 021-314-0420 / 021-315-9804 www.ursus.ro COLGATE-PALMOLIVE (ROMÂNIA) SRL {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 19-21, Fabian Center, et. 4 Bucure[ti, cod 013682 021-209-5000 / 021-209-5038 www.colgate.ro

Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2008 (euro) rate Card Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2007 (euro) rate card

Agen]ii de publicitate [i media folosite în 2008

M`rcile pentru care s-a f`cut publicitate \n 2008

Director de marketing (Func]ia, dac` este diferit`) Telefon Fax

72.101.936,00 80.337.402,70

media - United Media; crea]ie Grey Worldwide

Romtelecom Voce, Romtelecom Clicknet, Romtelecom Dolce

Alfred Borcan Director Marketing Segment Reziden]ial 021-400-6844 021-400-6990

71.608.368,70 107.791.468,20

publicitate - TBWA Merlin, DDB, Activ Ad, GK Promotion, HIPPOS, Babel Communications, Heat, Total Advertising; media - OMD

Persil, Silan, Rex, Pur, Bref, Clin, Perwoll, Palette, Fa, Taft, Schauma, Gliss, Vademecum, Ceresit, Thomsit, Moment, Loctite

Tiberiu Mercurian (Detergen]i & produse de cur`]enie) Claudia Dr`goescu-Nicolescu (Cosmetice) Lavinia Ciurtin (Adezivi) 021-203-2600 021-203-2622

70.495.982,10 54.817.801,70

Zenith Media

Ursus, Timi[oreana, Peroni, Redd's, Ciuca[, Stejar

Grant McKenzie Marketing Vice President 021-314-0420 021-315-9804

70.039.725,30 128.456.998,90

Young & Rubicam

Colgate, Palmolive, Lady Speed Stick, Protex, Mennen Speed Stick, Ajax, Axion

Mihaela Ungar 021-209-5026 021-209-5038

16

6

17

BEIERSDORF ROMÂNIA SRL Calea {erban Vod` nr. 133 14 Bucure[ti, cod 040205 021-317-0000 / 021-317-2323 www.nivea.ro

69.588.129,90 82.489.925,50

WND

Nivea, Eucerin, Tesa, Beiersdorf

Angela Gavrilescu 021-317-0000 021-317-2323

18

JOHNSON WAX SRL Str. Plantelor nr. 37A 15 Bucure[ti, cod 023972 021-316-3150 / 021-316-3146 mbantoiu@scj.com / www.scjohnson.ro

66.690.124,50 82.378.161,60

Universal McCann, Draft FCB

Glade, Oust, Pronto, Mister Muscle, Duck-Anitra, Raid, Baygon, Autan

Lucian Lazarovici Trade Strategy & Marketing Manager 021-316-3150 021-316-3146

19

RENAULT NISSAN ROMÂNIA SA Bd. Preciziei nr. 24 29 Bucure[ti, cod 062204 021-203-8600 www.renault.ro / www.nissan.ro

61.338.820,00 37.891.466,30

publicitate - Publicis; media Media Direction

Nissan, Renault

Rafael Treguer Marketing Manager Dacia & Renault Ionu] Gheorghe Brand Manager Nissan România 021-203-8725 (Renault) / 021-203-8673 (Nissan) 021-203-8801 (Renault) / 021-406-2708 (Nissan)

20

HEINEKEN ROMÂNIA Str. Tipografilor nr. 11-15, S-Park, et. 4, A2-L 16 Bucure[ti, cod 013714 021-202-7700 / 021-316-0670 office@heineken.ro / www.heinekenromania.ro

55.296.917,20 81.529.184,90

McCann Erickson, Ogilvy & Mather, Sister, Universal McCann

Heineken, Ciuc Premium, Golden Brau, Bucegi

Marius Mele[teu Director Comercial 021-202-7700 021-316-0670

21

MARS ROMÂNIA Splaiul Independen]ei nr. 319C 26 Bucure[ti, cod 060044 021-407-7150 / 021-312-8058 www.mars.com

51.607.586,90 42.062.434,30

22

FERRERO ROMÂNIA SRL Str. Copilului nr. 22 28 Bucure[ti, cod 012178 021-528-2200 / 021-528-2210 Reception.Rom@ferrero.com / www.ferrero.com

48.829.811,30 40.971.659,70

Mediaedge:cia, Next Advertising, Greater

Kinder Joy, Kinder Chocolate, Kinder Delice, Kinder Pingui, Kinder Felie de Lapte, Kinder Bueno, Tic Tac, Raffaello, Ferrero Rocher

Giorgio Bistagnino Marketing Manager 021-528-2200 021-528-2210

23

GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL Str. Costache Negri nr. 1-5 38 Bucure[ti, cod 050552 021-302-8208 / 021-302-8209 www.gsk.ro

46.575.686,80 28.334.925,60

WND

Eurovita, Vitamax, Ascovit, Paracetamol Sinus, Coldrex, Paradontax, Sensodyne, Aquafresh, Panadol Baby, Lactacyd, Corega, Rotarix, Cetebe, Campania "Cancerul de col uterin - Ofer - i ansa de a tr i!" etc.

Simona T m anu Patricia Monica Amarie Brand Manager 021-302-8208 021-302-8209

24

GERMANOS TELECOM ROMÂNIA {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 7A 31 Bucure[ti, cod 013682 021-407-7335 / 021-407-7047 contact@germanos.ro / www.germanos.ro

46.102.952,30 33.435.242,70

publicitate - Bold Ogilvy, Activ AD; media - United Media, Mindshare

Germanos

Adelina Pasat 0765-232-928 021-407-7347

Graffiti BBDO, TBWA/Merlin, Snickers, Twix, Mars Delight, M&Ms, Pedigree, Media Direction Whiskas, Chappi, Kitekat, Profilum, Uncle Ben's, Dolmio

Georgiana Sfrija 021-407-7150 021-312-8058

Biz

33

34

Loc \n clasament \n 2007

Loc \n clasament \n 2008

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Compania Adresa Telefon / Fax E-mail / Pagin` web

Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2008 (euro) rate card Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2007 (euro) rate card

Agen]ii de publicitate [i media folosite în 2008

M`rcile pentru care s-a f`cut publicitate \n 2008

Director de marketing (Func]ia, dac` este diferit`) Telefon Fax

25

TELEMOBIL Splaiul Independen]ei nr. 319 NR Bucure[ti, cod 060044 021-402-3333 / 021-206-3356 office@zapp.ro / www.zapp.ro

45.945.801,00 NA

WND

Zapp, Zapp Fixtel, Zapp Internet, Zapp No Pay

Ionescu Adriana 021-402-3333 021-206-3356

26

INBEV ROMÂNIA SRL Str. Dimitrie Pompeiu nr. 9-9A, cl direa 20, et. 1 23 Bucure[ti, cod 020335 021-243-1100 / 021-243-1001 office@inbev.ro / www.inbev.com

43.000.516,90 54.024.102,30

publicitate - Leo Burnett, Headvertising; media - Starcom MediaVest; Internet - Ileo; BTL Kick-Off, FrontLine Marketing; event - Emagic, Livada, One Event, Blue Music

Stella Artois, Beck’s, Bergenbier, Lowenbrau, Noroc

Simeon Goranov Director Marketing pentru România & Bulgaria 021-243-1100 021-243-1001

27

PORSCHE ROMÂNIA {os. Pipera-Tunari nr. 2 45 Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190 021-203-2888 / 021-203-2999 www.porscheromania.ro / www.seat.ro

42.235.533,50 22.561.217,50

ATL, BTL - Ogilvy One; newsletter - White Image; media Media Planning Group (SEAT)

Audi, Seat, Skoda, Volkswagen autoturisme, Volkswagen autovehicule comerciale, Porsche, Bentley etc.

Tatiana Stroescu (Audi), Ileana Pisau (Specialist Mkt./Skoda), Elena Apostol (SEAT), Ana Niculescu (Specialist Mkt./VW Autovehicule Comerciale), Sabina Boerescu (Specialist Mkt./VW Autoturisme), Sebastian Vl`sceanu (VW Autoturisme)

28

WRIGLEY ROMÂNIA SRL Str. Tipografilor nr. 11-15, corp A1, et. 4 21 Bucure[ti, cod 013714 021-408-2820 / 021-408-2828 office.romania@wrigley.com / www.wrigley.com

42.061.072,50 56.695.151,60

publicitate - Graffiti BBDO; media - Media Direction

Orbit, Orbit Clean, Orbit Professional, Winterfresh, Airwaves, Juicy Fruit Squish, Hubba Bubba, Orbit Professional Mints, Orbit Clean Drops, Juicy Fruit Jelly Chews, Winterfresh Mints, Airwaves Drops, Solano

Carmen Rodica Dinca Marketing Manager Balkan East 021-408-2820 021-408-2828

29

BANCA COMERCIAL~ ROMÂN~ SA Bd. Regina Elisabeta nr. 5 19 Bucure[ti, cod 030016 021-312-6185 / 021-206-9082 contact.center@bcr.ro / www.bcr.ro

41.076.102,80 76.474.372,50

WND

BCR, BCR Asigur`ri, BCR Carduri, BCR Leasing, BCR Pensii

Daniel Pan` 021-312-6185 021-206-9082

30

AUTOMOBILE DACIA SA Str. Uzinei nr. 1-3 43 Mioveni, jud. Arge[, cod 115400 0248-500-000 / 0248-502-001 vocea.clientului@daciagroup.com / www.dacia.ro

38.695.255,50 25.332.559,70

crea]ie - Graffiti BBDO; media Media Direction

Dacia

Rafael Treguer 021-203-8725 021-203-8801

31

20

36.446.021,70 64.837.601,80

WND

Pepsi, Mountain Dew, Mirinda, Gatorade, Lipton Ice Tea, Prigat, Lipton Green Tea

Oana St ncel 021-337-4094 021-336-3206

32

STRAUSS ROMÂNIA Bd. Theodor Pallady nr. 54-56 27 Bucure[ti, cod 032266 021-272-1500 / 021-272-1580 corina.marin@strauss-group.ro / www.strauss.ro

35.282.261,20 41.008.684,00

TV, print, radio, indoor - Media Vest; OOH - Media Edge; digital ILeo

Selected, Elita; Doncafe, Doncafe Mixes

Luke Lewis 021-272-1500 021-272-1580

33

AUTOITALIA IMPEX SRL Bd. Timi[oara nr. 60D 33 Bucure[ti, cod 061334 021-444-3334 / 021-444-2779 contact@autoitalia.ro / www.autoitalia.ro

34.314.419,50 33.367.593,90

publicitate - Bigger Group; media - Starcom

Fiat, Fiat Professional, Alfa Romeo, Lancia

Adriana Mitran Commercial Manager - Marketing Sales Logistics 021-444-3334 021-444-2779

34

NR JOHNSON & JOHNSON

33.684.699,10 NA

WND

Ben-Gay, Carefree, Compeed, Hexoral, Johnson's Baby, Johnson's Clean & Clear, Neutrogena, Nicorette, O.B., Olynth, Visine

WND

35

BAYER Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 9-9A NR Bucure ti, cod 020335 021-529-5900 / 021- 529-5996 www.bayer.ro

30.250.394,90 NA

WND

Aspirin, Bayer, Bepanthen, Cal-C-Vita, Canesten, Dardia Lipo Line, Elevit Pronatal, Saridon N 200, Supradyn

Handra Dana 021-529-5900 021- 529-5996

36

ING GROUP {os. Kiseleff nr. 11-13 24 Bucure[ti, cod 011342 021-222-1600 / 021-222-1401 contact@ing.ro / www.ing.ro

29.145.254,40 43.663.848,40

WND

ING, ING Asigur`ri, ING Pensii, ING Card Cont'Rol, ING Nederlanden Asigur`ri de Via]`

Cristina Micu 021-222-1600 021-222-1401

37

BOOTS HEALTHCARE INTERNATIONAL Str. Ciobanului nr. 133 49 Mogo[oaia, jud. Ilfov, cod 077135 021-301-7474 / 021-301-7475 office@adpharma.ro / www.adpharma.ro

28.546.511,20 19.873.683,40

WND

Nurofen, Strepsils, Clearasil, Boots Expert Baby & Maternity

WND 021-301-7474 021-301-7475

Biz

QUADRANT AMROQ BEVERAGES SRL (PEPSI AMERICAS) {os. Viilor nr. 55 Bucure[ti, cod 050152 021-337-4094 / 021-336-3206 www.PepsiAmericas.com

Loc \n clasament \n 2007

Loc \n clasament \n 2008

COVER STORY INVESTITORI |N PUBLICITATE

Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2008 (euro) rate card Suma total` cheltuit` pentru publicitate \n 2007 (euro) rate card

Agen]ii de publicitate [i media folosite în 2008

M`rcile pentru care s-a f`cut publicitate \n 2008

Director de marketing (Func]ia, dac` este diferit`) Telefon Fax

38

ROMPETROL RAFINARE SA Drumul Jude]ean 226, km. 23 N`vodari, jud. Constan]a, cod 905700 34 0241-506-000 / 0241-506-930 office.rafinare@rompetrol.com / www.rompetrolrafinare.ro

28.363.986,70 32.447.899,30

WND

Rompetrol, Fill&Go, Efix, Eco Master, Rompetrol Quality Control

Eta Stefan Commercial Manager 0241-506-000 0241-506-930

39

RAIFFEISEN BANK SA P-]a Charles de Gaulle nr. 15 39 Bucure[ti, cod 011857 021-306-1000 / 021-230-0700 centrala@rzb.ro / www.raiffeisen.ro

27.523.362,40 28.311.657,20

publicitate - Saatchi & Saatchi, Tempo Advertising; media Media Investment

Card de cump`r`turi, Flexicredit, Flexicredit Plus, Casa Ta, Flexicredit Integral, Acces Plus, Depozite de Top 3, Raiffeisen Bank

Doris Dezzani 021-306-1000 021-230-0700

Compania Adresa Telefon / Fax E-mail / Pagin` web

40

TOYOTA ROMÂNIA {os. Pipera-Tunari nr. 1 Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190 021-200-0300 / 021-200-0301 toyota@toyota.ro / www.toyota.ro

27.327.746,80 NA

WND

Lexus, Toyota

Veronica Mircea (Toyota) Mihai Bordeanu Marketing & Communication Manager Lexus 021-200-0300 021-200-0301

41

AVON COSMETICS ROMÂNIA SRL Str. Ermil Pangratti nr. 30 35 Bucure[ti, cod 011884 021-231-2577 / 021-231-7121 www.avoncosmetics.ro

26.504.233,00 31.215.401,70

WND

Anew, Avon Solutions, Avon Ultra Color Rich, Hello Tomorrow, U By Ungaro, Little Black Dress, Mistake, Advance etc.

Raluca Kisescu 021-231-2577 021-231-7121

42

WALMARK ROMÂNIA Str. Fecioarei nr. 7 32 Bucure[ti, cod 020103 021-212-2723 / 021-210-7764 office@walmark.ro / www.walmark.ro

25.545.597,80 33.375.958,40

publicitate - Lowe & Partners; media - MindShare, OMD

ArtroStop, Urinal, MemoPlus, Mabelle, Spektrum, GinkoPrim, Permen, Viaderm, Clarinol, Minimartieni, Ministelari, Prostenal Perfect, Benosen, Varixinal, Pinnoslim, Pregnium, Salutil

Ionela Nicolau 021-212-2723 021-210-7764

43

INTERSTAR CHIM SA Bd. Basarabia nr. 256 30 Bucure[ti, cod 030352 021-256-4636 / 021-256-4626 danielaplacintaru@interstar.ro / www.interstar.ro

25.432.170,20 36.784.359,00

Bridge, Zenith Media

Peak WC, Biocarpet, Rivex, Aroxol, Evrika Marsilia

Daniela Pl`cintaru 021-256-4636 021-256-4626

44

ALTEX ROMÂNIA SRL Bd. Poligrafiei nr. 1 48 Bucure[ti, cod 013704 021-206-2000 / 021-319-9939 office@altex.ro / www.altex.ro

24.642.582,70 21.816.633,30

publicitate - McCann Erickson, 23 Communication Ideas; media - Media Vest, Mediaedge:cia Romania

Altex, Media Galaxy, Myria

Iulia Urda 021-206-2000 021-319-9939

45

TNUVA ROMANIA DAIRIES {os. Olteni]ei nr. 251 NR Pope[ti-Leordeni, jud. Ilfov, cod 077160 021-316-7070 / 021-316-7064 office@trd.tnuva.com / www.tnuva.ro

23.942.735,10 NA

McCann, Universal McCann

Tnuva, Yoplait

Sagit Tzur Lahav Vice-President Marketing 021-408-8525 021-408-8597

46

BANCPOST Calea Vitan nr. 6-6A NR Bucure[ti, cod 031296 021-380-0381 / 021-331-0143 mariana.iosif@bancpost.ro / www.bancpost.ro

21.982.280,3 NA

Scala JWT; comunicare online MRM Partners

"Un produs Perfect", Depozitul Start, Mega Cont, "S` cre[ti mare", GigaCredit, Creditul Imediat

Mariana Iosif 021-380-0381 021-331-0143

47

ZENTIVA Bd. Theodor Pallady nr. 50 NR Bucure[ti, cod 032266 021-304-7200 / 021-345-4004 zentiva@zentiva.ro / www.zentiva.ro

21.328.628,90 NA

Mather Communications, MPG, Mediacom

Algocalmin, Antinevralgic, Ibalgin, Mucosin, Modafen

Iolanda Bilaus 021-304-6690 021-310-7478

48

HYUNDAI AUTO ROMÂNIA Bd. Ion Ionescu de la Brad nr. 1A NR Bucure[ti, cod 012103 021-269-2523 / 021-269-2525 office.hyundai@tiriacauto.ro / www.hyundai-motor.ro

21.015.581,70 NA

crea]ie - Team Advertising, The Group; media - Team Advertising, Media Tique

Hyundai

Marius Cocu 0741-333-009 021-269-2525

49

BERLIN-CHEMIE Str. Ghiozdanului nr. 6A NR Bucure[ti, cod 014163 021-232-3432 / 021-233-0826 office@berlin-chemie.ro / www.berlin-chemie.ro

20.667.002,50 NA

WND

Espumisan, Fastum Gel, Lioton Gel, Mezym Forte, Prostamol Uno

Dario Ronco Director General 021-232-3432 021-233-0826

50

PETROM Calea Doroban]ilor nr. 239 NR Bucure[ti, cod 010567 021-406-0039 / 021-406-0437 iliana.stanculet@petrom.com / www.petrom.com

18.995.661,80 NA

comunicare corporate & marketing - Leo Burnett; comunicare CSR - Ogilvy; BTL - Tempo

Petrom, Top Premium +99; campania CSR "Andrei"

Drago[ Ivan 021-406-0039 021-406-0437

INFORMA}IILE AU FOST FURNIZATE DE COMPANII, CU EXCEP}IA CHELTUIELILOR DE PUBLICITATE CARE AU FOST FURNIZATE DE ALFA CONT MEDIA WATCH, PE BAZA TARIFELOR DE PUBLICITATE OFICIALE (RATE CARD)

Biz

35

FOCUS SPA}II DE RETAIL

INFLA}IE DE SPA}II

COMERCIALE De[i num`rul loca]iilor comerciale mari eliberate \n ultima perioad` este mai mic decât cel al spa]iilor mici, fenomenul este amplificat de criz`, iar multe industrii se restructureaz` DE ANDA DR~GAN nul dintre domeniile puternic afectate \n România de criz` este retailul de electronice [i electrocasnice. Dup` un boom care a durat ani la rând, \n care ritmurile de cre[tere au fost de dou` cifre iar cuvântul de ordine a fost reprezentat de dezvoltare organic` accelerat`, pentru a acoperi cât mai multe ora[e ale ]`rii, acum situa]ia s-a schimbat. Principala ax` a strategiei retailerilor de electronice [i electrocasnice este reprezentat` de reducerea costurilor [i eficientizarea la maximum a opera]iunilor. Revizuirea planurilor pentru 2009 poate \nsem-

U 36

Biz

na, printre altele, [i \nchiderea unor magazine. Astfel, Altex a renun]at \n a doua parte a lunii ianuarie la magazinul Media Galaxy de la parterul centrului comercial Unirea Shopping Center [i l-a relocat \n Militari Shopping Center.

Potrivit unor surse din pia]`, Zara inten]ioneaz` s` deschid` un magazin \n spa]iul l`sat liber de Media Galaxy la parterul centrului comercial Unirea. De asemenea, Flanco a \nchis, la sfâr[itul lunii februarie, loca]ia din Calea Doroban]ilor. De altfel, grupul Flamingo, din care face parte [i retailerul de electronice [i electrocasnice Flanco, a anun]at c` [i-a revizuit previziunile pri-

vind extinderea pentru acest an. Potrivit reprezentan]ilor Flamingo International, compania va deveni \n 2009 mult mai strict` [i mai atent` cu anumite magazine care \nregistreaz` un profit sub a[tept`ri sau care nu pot s` asigure un profit pe termen mediu [i lung. La nivel de inten]ii, [i retailerul de echipamente de telefonie mobil` Germanos ia \n calcul posibilitatea de a \nchide o serie de magazine neprofitabile sau de a g`si alte loca]ii pentru acestea, ca urmare a cre[terii chiriei. Nici b`ncile nu mai stau mult pe gânduri [i \n ideea de a optimiza [i eficientiza costurile la maximum \nchid o serie de sucursale.

Astfel, de exemplu CitiFinancial România a anun]at c` va \nchide la \nceputul acestui an \ntre 22 [i 30 de agen]ii din Bucure[ti [i provincie, concomitent cu disponibilizarea a peste 80 de angaja]i, potrivit declara]iilor f`cute de oficialii b`ncii \n exclusivitate pentru BizCity.

Toate aceste inten]ii sau deja puneri \n aplicare de planuri arat` clar c` lucrurile nu mai merg bine pe pia]a româneasc`, \ns` au [i un efect destul de important asupra pie]ei imobiliare locale: eliberarea unui num`r relativ mare de spa]ii comerciale. |ntrebarea este \n ce m`sur`, \n condi]ii de criz`, aceste loca]ii \[i vor g`si noi chiria[i, având \n vedere c` unele dintre spa]iile l`sate libere au suprafe]e destul de mari, iar chiriile sunt pe m`sur`. |n plus, \nchiderea sau relocarea sucursalelor bancare las` libere ni[te spa]ii pentru care singurii chiria[i nu pot fi decât de acela[i calibru financiar cu b`ncile, \n condi]iile \n care chiriile pentru loca]ii stradale sunt destul de mari. Potrivit reprezentan]ilor Coldwell Banker Commercial, pre]urile de \nchiriere a spa]iilor de retail stradale variaz` destul de mult \n func]ie de suprafa]a \nchiriat`, vizibilitate, acces stradal, vitrin` [i vecin`t`]i. Astfel, la nivelul Bucure[tiului, potrivit datelor companiei, \n zona ultracentral` chiriile lunare variaz` \ntre 60 [i 110 euro/mp, \n zonele centrale [i semicentrale acestea sunt de 40-80 euro/mp/lun`, \n zona de nord de 40-60 euro/mp/lun`, \n zona de vest/est ajung la 30-50 euro/mp/lun`, iar \n sud chiriile sunt cuprinse \ntre 20 [i 40 euro/mp/lun`. |n aceste condi]ii, cine pot fi chiria[ii spa]iilor eliberate? “Loca]iile \n cauz` ar putea fi ocupate de

FOCUS SPA}II DE RETAIL

c`tre firme care au nevoie de spa]iu pentru depozitarea m`rfurilor sau de c`tre supermarketuri. O parte din aceste spa]ii pot fi recompartimentate, astfel \ncât targetul clien]ilor viza]i poate deveni foarte variat. Perioada de \nchiriere poate fi \ntre 3 [i 5 ani, cu posibilitatea de renegociere”, afirm` reprezentan]ii Coldwell Banker Commercial.

Astfel, o posibil` segmentare [i reconfigurare a suprafe]elor ar putea atrage comercian]ii mai mici, care caut` \n general suprafe]e restrânse, de pân` la 80 de metri p`tra]i.

Referindu-se la amploarea pe care o are \n acest moment eliberarea de spa]ii comerciale, Carmen Godeanu, Senior Broker \n departamentul de retail al Regatta, spune c` retailul românesc a \nregistrat o infla]ie mic` de spa]ii comerciale, caracteristic` \n special spa]iilor mici. “Nu putem vorbi despre o infla]ie \n ceea ce prive[te spa]iile mari. Fenomenul a ap`rut ca urmare a faptului c` s-a finalizat durata de \nchiriere a mai multor contracte \ncheiate \n urm` cu unul sau mai mul]i ani. Proprietarii spa]iilor respective nu s-au raportat la situa]ia curent` a pie]ei [i au men]inut pre]urile ridicate”, spune Carmen Godeanu. Ea mai precizeaz` c` este de a[teptat s` urmeze o perioad` \n care proprietarii vor realiza c` pre]urile au sc`zut [i c` nu vor mai ob]ine \n perioada imediat urm`toare acelea[i pre]uri ca \n urm` cu un an. De asemenea, la rândul lor, chiria[ii vor \n]elege c` pre]urile nu vor mai sc`dea foarte mult [i treptat vor sc`pa de teama de a \nchiria la un pre] care poate s` fie \n viitorul apropiat mai mic.

Referitor la num`rul chiria[ilor interesa]i de spa]ii comerciale de dimensiuni foarte mari, Carmen Godeanu consider` c` acesta a sc`zut, de[i \nc` exist` retaileri interesa]i de loca]ii cu suprafe]e mari. “Se \ntâmpl` \ns` un paradox. Spa]iile foarte mari sunt afectate mai pu]in decât cele mici, cererea \nregistrat` pentru ele fiind mai mare decât pentru spa]iile mici”, spune Carmen Godeanu. Actualul blocaj de pe pia]a imobiliar` precum [i cre[terea num`rului de spa]ii comerciale libere sunt, \n opinia speciali[tilor din pia]`, fenomene a c`ror intensitate va \ncepe s` se atenueze spre finalul acestui an.

Practic, \n condi]iile actuale ale pie]ei,

[i prin vadul bun pe care \l au. Acesta se traduce \n expunere favorabil` [i amplasament accesibil pentru o clientel` cât mai numeroas`. “Motivul principal pentru eliberarea mai multor spa]ii comerciale de pe aceste artere primare a fost nivelul ridicat al chiriei [i productivitatea sc`zut` a afacerilor pe timp de criz`. Spa]iile comerciale stradale sunt \nc` o op]iune foarte satisf`c`toare pentru mul]i comercian]i din diverse domenii: cazinouri, farmacii, patiserii, cafenele, restaurante, agen]ii de turism sau magazine de haine. Pentru mul]i dintre ace[ti comercian]i, relocarea \ntr-un mall nu este o op]iune, chiar dac` \n unele cazuri chiria este mai sc`zut`”, explic` reprezentan]ii Eurometropola. Ei mai afirm` c` pentru 2009 este de a[teptat s` func]ioneze acele

ceea ce ieri era anormal pentru sectorul imobiliar, ast`zi este normal.

VOR SC~DEA CHIRIILE LA SPA}II COMERCIALE? |n contextul actualului blocaj al pie]ei imobiliare, proprietarii se afl` \n postura de a alege \ntre dou` situa]ii nefavorabile, din punctul lor economic de vedere: fie r`mân cu un spa]iu gol, fie accept` un nivel al chiriei mai sc`zut.

Oricum pre]urile au \nceput s` scad` \n paralel cu diminuarea puterii de cump`rare. “Odat` cu \nmul]irea problemelor de ordin economic, ne a[tept`m ca acest fenomen s` se acutizeze [i el, iar chiriile la spa]iile comerciale s` \nregistreze [i ele sc`deri. Nu putem spune \ns` care va fi procentul pe care \l vor \nregistra aceste sc`deri de pre]”, spune

ANCORE PE TIPURI DE ACTIVITATE DOMENIUL DE ACTIVITATE Hipermarket Supermarket Magazin tip discount Magazine electrice [i electrocasnice Fashion

|nc`l]`minte Magazine articole sportive S`n`tate [i frumuse]e Restaurante [i fast food

RETAILER Carrefour, Cora, Real, Kaufland Carrefour Express, Billa, Mega Image Plus Discount, Penny Market, Profi, Minimax Altex-Media Galaxy, Flanco-Flamingo, Domo-Technomarket Zara, Mango, Steilmann, New Yorker, Takko, Reserved, Cropptown, Peek & Cloppenburg, Sprider Stores, House of Art, Orsay, Debenhams, Stefanel, Kenvelo Leonardo, Deichmann, Humanic, Otter, Batta, Ecco Intersport, Hervis, Adidas, Nike, Puma Douglas Parfumery, Sephora, Drogerie Markt, Yves Rocher, Body Basics, The Body Shop KFC, McDonald’s, Burger King, Nordsee, Spring Time, Sphinx Restaurant

SURSA: CB RICHARD ELLIS – EURISKO

Carmen Godeanu. Potrivit reprezentan]ilor Eurometropola, pre]urile de \nchiriere a spa]iilor comerciale au suferit deja corec]ii \nc` de la sfâr[itul anului trecut, \n medie cu 20-25%.

CINE MAI |NCHIRIAZ~ |N CENTRUL CAPITALEI? Marile artere ale Bucure[tiului – Doroban]i, Magheru, Victoriei – sunt cele mai scumpe zone comerciale pentru c` \nglobeaz` un cumul de avantaje: expunere foarte bun` [i popularitate pe m`sur`. Pre]urile de \nchiriere, care pornesc potrivit oficialilor Eurometropola de la 50 euro/lun`/mp [i pot ajunge pân` la 160 euro/lun`/mp, nu se justific` numai prin notorietatea zonei, ci

unit`]i comerciale care satisfac nevoile imediate ale popula]iei: farmacii, fastfood-uri etc. |n plus, potrivit speciali[tilor din pia]`, retailerii care nu mai rezist` \n zonele de top ale capitalei au dou` alternative: fie sub\nchiriaz` o parte din spa]iu, fie \[i mut` magazinele \n marile centre comerciale. De[i chiriile pe principalele artere ale Bucure[tiului sunt \nc` ridicate, Carmen Godeanu de la Regatta afirm` c` [i \n aceste zone chiriile au sc`zut cu 20-30%.

“Aceste artere r`mân totu[i cele mai dorite. Se vor \nchiria \n continuare spa]ii \n aceste zone, dar cu condi]ia ca pre]urile s` se ajusteze”, consider` reprezentanta Regatta. Biz anda.dragan@bmg.ro

Biz

37

38

Biz

Creativitatea pas cu pas Conversa]ie cu coregrafa Twyla Tharp

I

deea conform c`reia unii oameni se nasc arti[ti – [i implicit c` exist` un profil comun al acestor persoane care poate ajuta organiza]iile s`-i identifice – este foarte r`spândit` [i bine înr`d`cinat`. Toate discu]iile care se poart` în ziua de azi pe tema predetermin`rii genetice de la aceast` idee pornesc. Creativitatea ca tr`s`tur` genetic` a personalit`]ii este probabil atractiv` la nivel psihologic, deoarece confer` oamenilor o scuz` ca s` nu inoveze sau s` nu ini]ieze schimb`ri ei în[i[i, reducând astfel problema creativit`]ii la o provocare în materie de recrutare de personal. În mod semnificativ, oamenii care sunt cel mai pu]in predispu[i s` cread` în ideea predestin`rii creativit`]ii sunt tocmai geniile. Coregrafa Twyla Tharp, de exemplu, nu subscrie la ideea actului artistic efectuat f`r` efort. În cali-

tate de coregraf` care a schimbat efectiv dansul, Twyla Tharp este îndrept`]it` s` aib` o opinie personal` competent` în acest domeniu.

Câ[tig`toare a unei burse MacArthur (numit` informal “bursa geniilor”), a dou` premii Emmy [i a unui premiu Tony, artista a scris [i regizat spectacole de televiziune, produc]ii pe Broadway [i a f`cut coregrafie pentru filmele Hair, Ragtime [i Amadeus, ale regizorului Milos Forman. Tharp, acum în vârst` de 67 de ani, a depus toat` aceast` activitate în timp ce a creat peste 130 de spectacole de dans – dintre care multe au devenit clasice – cu compania sa, Joffrey Ballet, dar [i cu New York City Ballet, Paris Opera Ballet, London’s Royal Ballet [i American Ballet Theatre. Autoare a dou` c`r]i, ea creeaz` la momentul actual spectacole de balet pentru Miami City Ballet, American Ballet Theatre [i Pacific Northwest Ballet. La domiciliul s`u din Manhattan, Tharp s-a întâlnit Biz

39

cu Diane Coutu, Senior Editor la “Harvard Business Review”, pentru a discuta despre coregrafie [i ce-]i trebuie ca s` devii coregraf. În paginile care urmeaz`, Tharp va împ`rt`[i cu noi lucruri pe care le-a aflat despre încurajarea creativit`]ii, ini]ierea schimb`rii [i situa]iile în care a fost nevoit` s`-i concedieze

,

,

,

,

,

,

,

“Personal, nu ma deranjeaza problema originalitatii. , Oare ce fac eu a mai facut cineva \inainte?

Pai probabil ca da.” chiar [i pe cei mai buni dansatori. În stilul ei sever dar corect, artista a vorbit despre “absorbirea monomaniacal`” de care d` dovad` când e vorba despre munca ei [i despre obliga]ia de a fi dur`, chiar crud`, atunci când arta ei este în pericol.

Ceea ce urmeaz` este o versiune editat` a convorbirii. |n cartea dvs. Creative Habit (Obi[nuin]a creativ`) vorbi]i despre creativitate ca despre o \ntreprindere pragmatic`, similar` lumii business-ului.

“Obi[nuin]`” sun` neinteresant. În carte vorbesc de fapt despre bucuria de a crea, care este o stare în care se poate afla oricine. Nu cred în ideea romantic` a artistului care sufer`; de fapt nu cred în nimic legat de suferin]`. Sunt de p`rere c` oricine poate fi creativ, dar pentru a ajunge acolo e nevoie de preg`tire, care implic` mult` rutin`. Aceasta este singura cale, nu exist` scurt`turi.

Este complet gre[it s` crezi c` arta nu este practic` – sau c` afacerile nu pot fi creative. Cei mai buni arti[ti sunt extraordinar de creativi. Cei mai creativi pictori pe care îi [tiu î[i prepar` singuri vopselele. Ei se folosesc de absolut tot ce au la îndemân`. În munca mea, totul este o materie prim`. Dar f`r` o preg`tire adecvat` – sau îi pute]i spune 40

Biz

obi[nuin]`, dac` vre]i – nu a[ distinge materia prim` sau nu a[ [ti ce s` fac cu ea. În mod evident, oamenii se nasc cu anumite înclina]ii. În materie de dans, consta]i c` unii oameni sunt mult mai bine coordona]i decât al]ii. Nu am lucrat cu copii, dar cred c` pân` [i la bebelu[i se poate face diferen]` între cei care se descurc` mai bine cu membrele lor [i ceilal]i. A[a ceva nu se înva]`, ci este de natur` genetic`. Dar nici nu-mi place invocarea geneticii ca scuz` – “Nu pot s` fac cutare lucru pentru c` nu am gena respectiv`”.

Dep`[e[te-]i limitele. Creativitatea cea mai valoroas` este rezultatul obi[nuin]ei [i al muncii asidue. {i al norocului, bineîn]eles. Cred c` suntem de acord cu to]ii c` norocul ne conduce în via]`. Mozart a fost fiul tat`lui s`u, Leopold Mozart, un om sofisticat, cu vederi largi, celebru în Europa ca profesor [i compozitor. Primul mare noroc al lui Mozart a fost s` aib` un astfel de tat`.

Oamenilor care v` cer sfaturi \n materie de creativitate le spune]i s` copieze cât mai mult.

Ar trebui s` ne \ngrijoreze lipsa de originalitate?

Bineîn]eles c` nu. Ceea ce încerc s` le spun oamenilor este c` nu ar trebui s` se lase intimida]i de capodoperele altor creatori. Brahms este cel mai bun exemplu în acest sens. El era un muzician extrem de pasionat, dar pentru c` purta un respect atât de adânc marilor compozitori [i mai ales lui Beethoven, nu a putut produce prima sa simfonie decât dup` vârsta de 40 de ani. Ce risip` de timp, ce mare risip`! {i asta numai pentru c` Brahms fusese intimidat. {i, în definitiv, [ti]i ce? În intimidarea asta exist` [i un pic de arogan]`. În general se crede c` intimidarea e provocat` de timiditate; dar, dimpotriv`, e provocat` de o atitudine, în cazul lui Brahms, de genul: “La naiba, prima mea simfonie n-o s` fie mai bun` decât a 9-a a lui Beethoven!”. P`i iart`-m`, mai mult ca sigur n-o s` fie, a[a c` mai

bine o compui [i gata, treci mai departe. Personal, nu m` deranjeaz` problema originalit`]ii. Oare ce fac eu a mai f`cut cineva înainte? P`i probabil c` da. Dar eu nu-mi fac probleme; m` folosesc de lucrul acela [i rezolv problema. Înv`]area nu este copiere.

Copiere este un cuvânt gre[it în acest caz. Copierea înseamn` s` iei solu]iile altuia. Înv`]area îns` înseamn` s` iei problemele altuia.

De[i Braque [i Picasso pictau la un moment dat într-un mod extrem de asem`n`tor, totu[i ei erau arti[ti diferi]i, cu valori total diferite, cu filosofii [i de provenien]e complet diferite. Faptul c` au lucrat în acela[i fel nu le-a afectat înv`]area [i nici originalitatea.

Dvs. v` folosi]i foarte mult de schimbare. Adesea dup` ce a]i prezentat un spectacol de dans, pentru urm`torul a]i mers \ntr-o direc]ie total diferit`.

Aceasta a fost o strategie de-a mea, o metod` de a fi mereu în mi[care, de a nu m` l`sa prins` în capcana rutinei. Nu m` intereseaz` s`-mi repet experien]ele, fie ele de succes sau nereu[ite. Nu ne putem permite s` ne culc`m pe-o ureche atunci când ne este comod, pentru c` dup` aceea n-o s` mai vrem s` mai facem nimic altceva. La momentul actual încerc ceva nou [i lucrez în acela[i timp la trei spectacole de balet diferite, ceea ce reprezint` un tur de for]` [i o nou` provocare pe care mi-am lansat-o singur`. Dac` nu mi-ar fi priit schimbarea, aceste spectacole de balet nu ar mai fi existat.

Schimbarea este motorul care face ca munca mea s` progreseze; ea este la fel de important` pentru procesul creativ cât este [i obi[nuin]a. Poate c` mie îmi este mai u[or s` accept schimbarea decât le este unor oameni de afaceri, deoarece trupul se schimb` [i tot ce pot face este m` schimb [i eu în permanen]`. Nu pot cere unei dansatoare s` fac` exact ce a f`cut [i ieri, asta ca s` nu mai vorbesc ce a f`cut cu o jum`tate de an în urm`. Rezultatul va fi întotdeauna Biz

41

Dar bineîn]eles c` sunt de acord. Mai devreme sau mai târziu, orice schimbare va cunoa[te [i e[ecul – dar nu în sensul în care oamenii în]eleg în general cuvântul “e[ec”. Dac` faci numai ceea ce [tii s` faci [i dac` faci acel lucru foarte, foarte bine, exist` toate [ansele s` nu cuno[ti e[ecul. În schimb o s` stagnezi, iar ceea ce faci va deveni din ce în ce mai neinteresant, [i acest lucru înseamn` e[ecul prin erodare. Adev`ratul e[ec este semn al unei reu[ite în sensul c` s-a putut încerca ceva nou [i diferit. La modul ideal, cel mai bine este s` dai gre[ în privat. În ceea ce prive[te dansurile pe care le creez, raportul dintre e[ec [i succes este ceva de genul 6 la 1. Creez de aproximativ [ase ori mai mult material pentru dansurile mele decât ajung s` folosesc efectiv pân` la urm`. Dar am absolut` nevoie de acel material nefolosit ca s` pot înregistra acel singur succes. Mi s-a întâmplat îns` s` înregistrez e[ecuri [i în public, ceea ce este foarte dureros. Dar chiar [i la modul acesta e[ecul nu este complet nefolositor. El te poate sili s` te autodep`[e[ti [i s` vii cu ceva nou.

42

Biz

De-a lungul vremii a]i fost nevoit` de mai multe ori s` concedia]i dansatori, fie pentru c` nu vi-i putea]i permite, fie pentru c` nu li se potrivea rolul. Cum v-a]i descurcat?

M-a durut foarte mult, dup` cum a fost dureros [i pentru ceilal]i. Dansatorii mei erau to]i foarte pasiona]i [i dedica]i dansului, dar venea

,

“Este o analogie tragica, dar când vine vorba de munca ta, te poti , considera \in razboi, iar \in razboi se moare.” ,

Literatura de business din ziua de azi abordeaz` foarte des concep]ia conform c`reia e nevoie de e[ecuri pentru a atinge excelen]a. Sunte]i de acord cu aceast` idee?

Spectacolul In the Upper Room nu s-ar fi putut na[te f`r` Singin’ in the Rain, care a avut mult mai pu]in succes la critici. S` l`s`m istoria s` m` judece, peste vreo 50 de ani, dar eu cred c` In the Upper Room este mult mai important.

, , ,

ceva diferit. Dar chiar [i din alte puncte de vedere am tot felul de obiceiuri care încurajeaz` schimbarea.

Când caut un cuvânt în dic]ionar, de exemplu, citesc [i cuvântul dinainte precum [i pe cel de dup` – nu po]i s` [tii niciodat` de unde î]i vine urm`toarea idee bun`. De asemenea, citesc oarecum din interes. Nu mai citisem de mult Tolstoi, a[a c` am pus mâna pe “R`zboi [i pace”. Dar de ce oare citesc Tolstoi? Oare citesc Tolstoi doar pentru pl`cerea lecturii?

Nu, dar a fost un scriitor colosal, iar eu vreau s` mai scriu o carte. Nu sunt scriitoare, [i de aceea fac tot ce pot pentru a m` autoeduca. Schimbarea fundamental` este o veritabil` întreprindere, o ac]iune în toat` regula, [i nu ceva ce se întâmpl` pur [i simplu.

Alegi s` evoluezi în continuare [i s` cre[ti mai departe.

momentul când le spuneam: “Uite de ce trebuie s` ne desp`r]im”. Iar acest lucru era devastator pentru ei. Numai c` oamenii foarte inteligen]i î[i dau seama c` trebuie s` priveasc` lucrurile în ansamblu, [i nu doar din punctul lor îngust de vedere. Poate c` sunt deosebit`, dar asta numai datorit` faptului c` lucrez cu oameni deosebi]i: când aveam compania mea, uneori chemam la audi]ii 900 de dansatori [i alegeam dintre ei numai patru. Îmi pare r`u s` spun asta, dar am dorin]a de a face totul absolut perfect; cer foarte mult [i nu fac niciun compromis, pân` ob]in exact ceea ce voiam s` ob]in. Atunci când munca ta este în joc, trebuie s` po]i fi dispus s` întorci totul pe dos.

Nu ai de ales în aceast` privin]`. Este o analogie tragic`, dar când vine vorba de munca ta, te po]i considera în r`zboi, iar în r`zboi se moare. Nu am ni[te reguli eficiente pentru toat` lumea, dar asta fac eu. Provocarea pe care mi-am impus-o singur` a fost s` v`d cât de multe pot realiza în termeni de cl`dire [i schimbare a ceea

ce se consider` a fi dans în zilele noastre. Dac` acesta este mandatul meu, am de gând s` fac tot ce-mi st` în puteri pentru a-l duce la bun sfâr[it.

S` vorbim pu]in [i despre mentori.

Pe r`posatul George Balanchine, directorul artistic al New York City Ballet, nu l-a]i \ntâlnit personal decât de trei ori, [i totu[i v-a fost un mentor invizibil vreme de mai bine de 20 de ani.

Da, l-am admirat foarte mult timp, pentru c` dansurile lui dovedeau o în]elegere incredibil` a logicii acestei arte. Numai c` el personal nu îmi era accesibil; nu preda dansul, deci era un drum închis pentru mine. Cu toate acestea, am recunoscut întotdeauna c` era omul care [tia cel mai bine ce face, pe plan structural ca [i pe plan muzical. De aceea, am încercat s` înv`] cât mai multe de la el. Îl a[ezam mintal într-un col] al studioului, iar insisten]a [i temeinicia pe care le v`zusem la el deveneau [i standardele mele. Am fost norocoas` în sensul c` mi-am dat seama de la bun început c` e mai bine s`-]i alegi tu mentorii decât s` te aleag` ei pe tine. Chiar [i în ziua de azi, dac` vine cineva s` m` întrebe cum s`-[i g`seasc` un mentor, îi r`spund: “Du-te la Barnes & Noble, ia o carte de pe raft [i alege-]i un scriitor, alege-]i un gânditor. Alege pe cineva care are ce s` te înve]e, nu cineva cu care s` po]i sta la bârf`. Este foarte simplu: vrei pe cineva care s` te consoleze sau vrei pe cineva care s` te înve]e ceva? Dac` vrei s` înve]i, d`-i b`taie – [i cu asta basta”.

A]i spus nu o dat` c` orice act de crea]ie este un act de violen]` [i distrugere [i c` una dintre cele mai de pre] condi]ii ale artistului este “s` fie furios”.

Nu furia în sine este pre]ioas`, ci energia care poate fi degajat` din furie. Oamenii confund` cele dou` lucruri. Furie nu înseamn` s` faci o criz` de nervi ca s` po]i merge mai departe. M` refer la ceva ce vezi, de exemplu, atunci când un halterofil vrea s` ridice o greutate de 250 kg [i cineva îi sparge sub nas o capsul` cu

amoniac, chiar înainte de clipa efortului. Din acest motiv, tot trupul îi este cuprins de o energie care îl face s` poat` ridica incredibila greutate.

Este aceea furie? Nu e cel mai bun cuvânt care s` descrie sentimentul.

Dar se datoreaz` furiei? Da, îns` prefer s`-i spun amoniac.

Crede]i c` a]i fost nevoit` s` pl`ti]i un pre] pentru faptul c` a]i fost mereu atât de dedicat` artei dumneavostr`?

Pân` la urm` toat` lumea pl`te[te un pre] pentru orice alegere face în via]`. Eu muncesc tot timpul; cu asta m` ocup. Eu nu-mi s`rb`toresc succesele, ci exersez. N-am mai fost în concediu de foarte mult timp. Nu am decât foarte pu]ine rela]ii interpersonale, acestea [i cele din care am de înv`]at. Un concept de care sunt foarte încântat` în ultima vreme este cel al entuziastului. Entuzia[tii sunt oameni cu care pot rela]iona imediat [i în care pot avea încredere pentru

c` sunt oameni f`r` limitare în materie de energie, optimism [i credin]a c` orice poate fi f`cut. Cred c` oamenii care au atins m`iestria în domeniul lor sunt optimi[ti [i entuzia[ti, iar eu pot s` comunic cu ace[ti oameni. Exist` probabil nu mai mult de 10 persoane – [i nu i-a[ numi neap`rat prietenii mei cei mai buni – la care m` pot duce cu o problem` f`r` niciun pic de jen`. Zece înseamn` mul]i. M` pot angaja în interac]iuni sociale cu ace[ti oameni, dar în ultim` instan]` [tiu c` trebuie s` revin la propriul meu ra]ionament.

Dac` Steve Jobs v-ar face o vizit`, ce sfat i-a]i da?

“Culcat – [i bag` 50 de flot`ri!”

Acesta este primul lucru pe care i l-a[ spune oric`rui om de afaceri: mi[care. Pentru c` unul dintre lucrurile pe care [tiu c` le pot oferi oamenilor este ideea c` dac` î]i folose[ti corpul, [i creierul va func]iona mai bine. Mi[carea ne

stimuleaz` creierul în moduri pe care noi nu le apreciem – lucru despre care afl`m tot mai multe de la neurologi. A[a c` ar trebui s` începem cu ni[te flot`ri; nu exist` nicio scuz` pentru a nu fi în form`.

Poate c` mi se va repro[a acest lucru, dar de asemenea i-a[ mai sf`tui pe liderii din domeniul afacerilor s` c`l`toreasc` mai pu]in. Nu-mi dau seama cum pot c`l`tori atât de mult [i s` mai spere c` vor r`mâne în form`. În anul în care am f`cut spectacolul Amadeus, am c`l`torit de cinci ori în jurul lumii. Experien]` din care am înv`]at un lucru: nu c`l`tori atât de mult! Este aproape imposibil s`-]i po]i p`stra obieciurile, s`-]i respec]i regimul alimentar, s` ai timp s` dormi [i s` repe]i pentru spectacol.

Suf`r foarte mult când c`l`toresc, [i de aceea c`l`toresc din ce în ce mai pu]in. A[a c` domnului Jobs i-a[ spune: “Hai s` dans`m!”.

Adaptare de Ovidiu Vitan

Biz

43

FINAN}E ANALIZ~

La ce se a[teapt` b`ncile \n 2009 Cu rezultate destul de bune ob]inute \n 2008, b`ncile din România privesc prudent c`tre viitor, iar juc`torii mari r`mân optimi[ti [i prev`d c` [i finalul acestui an le va aduce profit din activitatea de pe pia]a local` DE ANDA DR~GAN up` un an 2008 bun s-ar putea spune, \n probabil pierderi”, continu` reprezentantul sonal, dar \n schimb se confrunt` cu 30-40 de care majoritatea b`ncilor de pe pia]a Financial View. |n opinia sa, sursele principale demisii benevole lunar. {i ING Bank România pune deocamdat` \n local` au \nregistrat profituri din opera- de venituri ale b`ncilor vor fi comisioanele din ]iunile derulate \n România, cuvântul de ordine opera]iuni pentru companii, \n condi]iile \n a[teptare extinderea re]elei [i, f`r` s` \nchid` pentru bancheri este ast`zi pruden]a. De[i mul]i care creditele pentru popula]ie [i veniturile din vreo sucursal`, nu mai inten]ioneaz` s` dintre juc`torii bancari mari de pe pia]a româ- dobânzi vor sc`dea puternic. Ca [i strategie de deschid` noi unit`]i bancare \n 2009. “Ne neasc` au anun]at c` au \nregistrat \n 2008 pro- pia]`, Drago[ Cabat este de p`rere c` \ncepând propunem s` le exploat`m mai bine [i s` le fituri record, toat` lumea este con[tient` de din acest an b`ncile se vor lupta din nou pe consolid`m”, spune Mi[u Negri]oiu, director fapul c` 2009 nu se contureaz` la fel de opti- clien]ii corpora]ii [i nu pe cei persoane fizice. general al ING Bank Romania. De asemenea, Este tot mai evident faptul c` pentru a se el a mai precizat c` la nivel de grup, priorit`]ile mist. Este clar \nc` de la \nceputul acestui an c` accentul pic` \n 2009 pe atragerea de depozite, adapta la actualul context economic [i finan- ING sunt legate de clien]i, capital, riscuri de \n condi]iile \n care creditarea este aproape ciar din România, b`ncile care opereaz` pe creditare [i costuri precum [i c` grupul inten]ioneaz` s` renun]e treptat la pie]ele \nghe]at`. Iar aceast` schimbare de stramarginale [i s` se concentreze pe pie]e tegie este vizibil` [i \n activit`]ile de cosolide, România fiind inclus` \n aceast` municare ale b`ncilor care, aproape f`r` categorie. Cât despre situa]ia pe pia]a excep]ie, le transmit clien]ilor mesajul de local`, Drago[ Cabat spune c` \n a constitui depozite. La ce se a[teapt` România ar mai fi necesare una sau \ns` b`ncile de la 2009? “Ceea ce putem dou` b`nci care s` aib` servicii profespune cu certitudine este c` la sfâr[itul sionale cu adev`rat. De asemenea, el anului vom fi pe profit. Anul acesta este consider` c` la ora actual`, cel pu]in unul deosebit pentru toat` lumea, iar jum`tate dintre b`ncile existente nu \[i b`ncile nu vor face excep]ie. Vor deveni au locul \n sistemul bancar. “Din vizibile diferen]ele de strategie, diferen]e p`cate acest lucru este valabil [i la siscare se manifest` deja de la sfâr[itul anutemele bancare din celelalte ]`ri”, lui trecut”, afirm` reprezentan]ii Raifcompleteaz` acesta. feisen Bank Romania. Ace[tia mai apreciaz` c` aspecte precum sc`derea profitabilit`]ii, reducerea ritmului de crediCE AU F~CUT B~NCILE |N 2008 tare precum [i un focus pe atragerea de Pe pia]a româneasc` practic b`ncile au depozite sunt repere comune atât pentru resim]it efectele negative ale crizei \ntregul sistem bancar din România \n REORIENTARE Dup` ce anul trecut b`ncile au mizat pe financiare doar \n ultimul trimestru al general, cât [i pentru Raiffeisen Bank. credite, 2009 pare s` fie anul mizei pe depozitele bancare anului trecut. |ns` activitatea slab` din Banca a ob]inut anul trecut un profit net ultimele trei luni ale lui 2008 a fost record de 165 milioane de euro, \n cre[tere cu pia]a local` au \n vedere optimizarea [i eficien- compensat` de cele nou` luni \n care lucrurile 75% fa]` de 2007, [i a \nregistrat un raport cre- tizarea costurilor. |n acest sens, Drago[ Cabat au mers destul de bine. Astfel, BRD-Groupe dite / depozite de 73%, o cifr` de care de altfel identific` dou` direc]ii pentru atingerea acestui Société Générale a ob]inut \n 2008 un profit deziderat: regândirea re]elei teritoriale – lucru net consolidat de circa 370 milioane euro, cu reprezentan]ii b`ncii se arat` satisf`cu]i.

Din perspectiva consultantului, Drago[ deja vizibil – precum [i concedieri. De altfel, 46% mai mare fa]` de 2007. De asemenea, Cabat, Managing Partner la compania de con- Raiffeisen Bank a anun]at c` una dintre prio- anul trecut banca a continuat dezvoltarea sultan]` financiar` Financial View, spune c` rit`]ile din acest an pentru banc` se refer` la conceptului de “banc` de proximitate”, BRD vom asista la o reducere sau redistribuire a nu- supravegherea atent` a costurilor, \ns` au afir- având, la sfâr[itul anului 2008, 930 de m`rului de sucursale [i loca]ii ale b`ncilor. mat c` re]eaua teritorial` este suficient de bine unit`]i. {i ING Bank a raportat \n România “Sistemul bancar \n general va trece la o dezvoltat` \n prezent \ncât s` nu necesite un record istoric al activit`]ii, banca \nregperioad` de maturitate, de la cea de dezvoltare investi]ii suplimentare. |n ceea ce prive[te istrând o cre[tere cu 66% a profitului brut intensiv`”, consider` acesta. Cabat mai apreci- resursele umane, potrivit reprezentan]ilor pentru anul 2008. Nu \n ultimul rând, BCR a az` c`, din punctul de vedere al profiturilor, b`ncii, num`rul angaja]ilor este a[teptat s` ob]inut un profit net raportat dup` impozitare acestea vor sc`dea dramatic, pe fondul \nce- scad`. Astfel, dac` \n 2008 banca angaja lunar [i plata intereselor minoritare (inclusiv activtinirii credit`rii [i major`rii dobânzilor pasive. aproximativ 200 de oameni [i alte 100 o it`]ile \ntrerupte) de 541 mil. euro, \n cre[tere “Câteva b`nci mari vor continua s` aib` profit p`r`seau la fiecare 30 de zile, \n prezent fa]` de 2007 cu 119,8%. Biz anda.dragan@bmg.ro [i \n 2009, dar b`ncile mai mici vor \nregistra Raiffeisen Bank nu mai face recrut`ri de per-

D

44

Biz

Tnuva România

\[i \ntrege[te portofoliul destinat \ntregii familii [i lanseaz`

Laptele meu,

Laptele meu este dezvoltat [i produs local, la cele mai înalte standarde europene de calitate, în fabrica Tnuva din Pope[ti-Leordeni, un proiect greenfield, realizat în conformitate cu cele mai exigente norme ale Uniunii Europene.

Laptele colectat de la fermele atent selectate de compania Tnuva, cât [i de la ferma proprie din Aduna]ii-Cop`ceni, este lapte de cea mai înalt` calitate – categoria A, [i este verificat de c`tre speciali[tii Tnuva atât la surs` cât [i pe întregul flux de colectare [i procesare.

“Ne bucur`m s` lans`m Laptele meu, pentru a r`spunde cererii mari venite din partea consumatorilor no[tri, înregistrat` înc` de la începutul activit`]ii noastre în România. Produsele lactate Tnuva au convins, au câ[tigat

încrederea [i au atras preferin]a consumatorilor români.

Pentru ace[tia, Tnuva este o garan]ie c` primesc produse de cea mai bun` calitate. Respectând aceste standarde înalte de calitate pe care Tnuva România [i le-a împus, ne bucur`m s` le oferim acum clien]ilor no[tri produsul mult a[teptat: Laptele meu”, a declarat Sagit Tzur Lahav, MK VP Tnuva România.

“Consider`m c` un produs finit de calitate nu poate fi ob]inut decât din materie prim` de cea mai bun` calitate.

Tnuva România folose[te în procesul de fabrica]ie al produselor sale doar lapte de cea mai bun` calitate (categoria A). De când am intrat pe pia]a româneasc` am investit atât din punct de vedere financiar cât [i know-how în ferma noastr` de la Aduna]ii-Cop`ceni [i avem de asemenea încheiate parteneriate cu fermele locale care ne furnizeaz` lapte de cea mai bun` calitate”, a continuat Sagit Tzur Lahav, MK VP Tnuva România. Astfel, Laptele meu Tnuva este rezultatul aten]iei [i implic`rii constante a companiei în sectorul lactatelor proaspete [i al cre[terii animalelor, al grijii pentru mediul înconjur`tor [i, implicit, pentru comunitatea local`.

Conform datelor MEMRB din noiembrie 2008 furnizate pentru pia]a de lapte din România, piata laptelui de consum se afl` \n permanent` cre[tere [i putem estima* o cre[tere \n valoare cu peste 25% \n 2009. Laptele proasp`t pasteurizat reprezint` 70% din volumul total al pie]ei, acesta beneficiind de o cre[tere de 40% \n valoare \n 2008 fa]` de 2007.

Laptele meu Tnuva va fi prezent în ambalaje de carton, de un 1l, cu cel mai înalt grad de siguran]` pentru consumatori.

Laptele meu va fi prezent în toate ora[ele din România, cu ajutorul extinsei re]ele de distribu]ie [i de vânz`ri a companiei. Campania de comunicare pentru Laptele meu include OOH, materiale de comunicare la raft, [i campanie de rela]ii publice. În plus, ca parte din serviciul Tnuva adresat consumatorilor, site-ul companiei www.tnuva.ro [i Tnuva call center (Alo Tnuva: 0800 80 80 90) vor fi la dispozi]ia consumatorilor care vor dori s` pun` întreb`ri sau s` afle mai multe informa]ii despre produsele Tnuva.

Not`: *Estimare Tnuva

ADVERTORIAL

lapte poasp`t pasteurizat cu 1,5% gr`sime [i 3,5% gr`sime

DOBÂNDA-CHEIE,

UN SEMNAL! Un nivel de 10% al dobânzii de politic` monetar` precum [i sc`derea cu 0,25 puncte procentuale a acesteia se \nscriu \n m`surile de relaxare a condi]iilor de creditare DE ALEXANDRU ARDELEAN a \nceputul lunii februarie, Consiliul de Administra]ie al B`ncii Na]ionale a decis reducerea dobânzii de politic` monetar` cu 0,25 de puncte procentuale, la 10%, [i men]inerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor \n lei [i \n valut`. |n plus, conducerea BNR a mai hot`rât gestionarea adecvat` a lichidit`]ii din sis-

L 46

Biz

temul bancar prin utilizarea activ` a opera]iunilor de pia]` monetar`. BNR a redus dobânda pentru prima dat` în ultimele 17 luni, dup` ce în 2008 a majorat de [apte ori rata de politic` monetar`, care a urcat de la 7% la începutul anului la 10,25% dup` întâlnirea de la 1 august. Cre[terea dobânzii de politic` monetar` în 2007 [i 2008 a avut drept scop încetinirea expansiunii credit`rii, care a afectat ne-

gativ infla]ia [i deficitul extern. În luna octombrie 2008, banca central` a decis reducerea ratelor la rezervele minime obligatorii de la 20% la 18% din valoarea depozitelor constituite la b`nci, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2008. M`sura a vizat îmbun`t`]irea gestiunii lichidit`]ii de pe pia]a monetar` interbancar`, inclusiv în condi]iile amplific`rii turbulen]elor de pe pia]a financiar` interna]ional`, în scopul asigur`rii unei finan]`ri sustenabile a economiei. Anali[tii economici previzionau c` BNR va decide relaxarea politicii monetare la mijlocul lunii februarie, prin reducerea ei. Impactul pe care aceast` decizie l-a avut asupra pie]ei nu a fost unul major, \ns` se constituie \ntr-un prim pas pentru o politic` monetar` care s` fac` fa]` turbulen]elor din pia]`. “Sc`derea dobânzii este, mai degrab`, un semnal de \ncepere a relax`rii gradate a politicii monetare. Aceast` sc`dere nu s-a sim]it \n nivelul dobânzii de pe pia]a monetar`, \n contextul unei tranzac]ion`ri interbancare cu lichiditate redus` [i cu dobânzi ridicate din cauza primei de risc. Astfel, \n urma sc`derii dobânzii cu 0,25 puncte procentuale nu ne putem a[tepta pe termen mediu nici la o \mbun`t`]ire semnificativ` a condi]iilor de creditare [i nici la o revigorare a pie]ei creditului \n lei, fiind necesare alte m`suri de \mbun`t`]ire a tranzac]iilor interbancare”, a spus Rozalia Pal, economistul-[ef al Unicredit }iriac Bank. Semnalul dat de Banca Central` vine pe fondul specula]iilor potrivit c`rora dobânda de politica monetar` ar trebui redus` pentru a se relua creditarea. |ns` impactul a fost unul limitat atât asupra pie]ei cât [i a dobânzilor praticate de b`nci. Ceea ce se indic` este schimbarea trendului dobânzilor \n sens descendent.

De cealalt` parte a baricadei se \nscriu anali[tii Economist Intelligence Unit (EIU), care cred c` este pu]in probabil “pentru un timp” ca BNR s` reduc` din nou rata dobânzii de politic` monetar`, de[i sunt probleme de lichiditate [i dobânzile sunt la un nivel înalt pe pia]a interbancar`. “În ciuda volatilit`]ii recente a leului, Banca Na]ional` a decis s` reduc` rata de politic` monetar` de la 10,25% la

FINAN}E POLITIC~ MONETAR~

10%, începând cu 5 februarie, cu scopul de a cre[te lichiditatea în sectorul bancar. Totu[i, presiunile continue asupra leului [i asupra infla]iei conduc la ideea c` este pu]in probabil ca banca central` s` relaxeze [i mai mult politica monetar` pentru un timp, în pofida problemelor de lichiditate [i dobânzilor înalte de pe pia]a interbancar`”, se arat` într-un raport al EIU, citat de agen]ia Mediafax.

DOBÂNDA {I PIA}A B`ncile centrale din alte state, precum Statele Unite sau Marea Britanie, dar [i Banca Central` European` (BCE) se apropie cu pa[i repezi de o dobând` de politic` monetar` care tinde spre 0 sau, \n cazul BCE, spre 1,5%. |n România nu exist` premisele pentru asemenea sc`deri dramatice. “Consider c` nu exist` probabilitatea ca BNR s` scad` dobânzile spre nivelul zero \n urm`torii ani, pentru c` o asemenea decizie ar putea determina o depreciere foarte puternic` a cursului [i ar afecta echilibrul macroeconomic al României. Asemenea abord`ri sunt mai potrivite pentru economiile mature [i puternic dezvoltate, care se bucur` de \ncrederea investitorilor [i care dispun de pie]e financiare extrem de complexe [i pe care se tranzac]ioneaz` volume substan]iale, astfel c` atacurile speculative sunt extrem de greu de realizat”, spune Melania H`ncil`, Head of Research and Strategy Department \n cadrul Volksbank România.

De asemenea, aceste decizii pe care le iau statele puternic dezvoltate vin \n sprijinul relans`rii circula]iei banilor pentru finan]area economiei reale.

Aceasta din urm` este primordial` \n vederea evit`rii adâncirii recesiunii, prin deblocarea proiectelor de investi]ii.

Revenind pe teritoriul României [i la problemele legate de sc`derea dobânzii, am \ncercat s` vedem dac` decizia de sc`dere a dobânzii de politic` monetar` este \n sine de ajuns pentru a da un semnal \n privin]a relu`rii credit`rii. “Relaxarea condi]iilor de creditare ar trebui s` vizeze \n primul rând ameliorarea condi]iilor de tranzac]ionare de pe pia]a monetar` local` prin sc`derea incertitudinii [i \mbun`t`]irea lichidit`]ii. De aseme-

nea, sunt necesare m`suri speciale, precum garantarea tranzac]iilor interbancare, dar [i asigurarea surselor de finan]are extern` a ]`rii la costuri cât mai avantajoase \n vederea diminu`rii primei de risc, [i \n acest mod alinierea dobânzilor interbancare la nivelul dobânzii cheie. Astfel va fi posibil` [i oferirea unor dobânzi mai reduse la produsele de credit \n lei”, apreciaz` Rozalia Pal. Nu \n ultimul rând, economi[tii consider` c` este extrem de important [i aportul guvernului \n identificarea [i aplicarea de m`suri concrete pentru sc`derea deficitului bugetar [i garantarea finan]`rii externe necesare acoperirii deficitului de cont curent \n cazul unei deceler`ri semnificative de intr`ri de capital sub forma de investi]ii str`ine directe [i de datorie extern` privat`. De asemenea, importante \n crearea condi]iilor pentru relaxarea politicii monetare sunt rezultatele cât mai rapide ale planului propus de oficialii români \n ceea ce prive[te investi]iile publice \n infrastructur` [i \mbun`t`]irea atragerii fondurilor europene.

Melania H`ncil` consider` la rândul ei c` o sc`dere cu câteva puncte procentuale a dobânzii cheie coroborat` cu reluarea opera]iunilor REPO pe baze multilaterale “ar determina reducerea dobânzilor din pia]` atât la credite cât [i la depozite, \ns` nu ar fi suficient pentru reluarea credit`rii \n limite normale. B`ncile dispun momentan de resurse financiare limitate [i au devenit foarte selective \n acordarea de credite clientelei, mai ales c` România se confrunt` momentan [i cu un deficit de \ncredere \n ochii investitorilor str`ini, iar b`ncile trebuie s` ia \n considere [i cre[terea riscului de [omaj sau faliment”.

RELAXAREA CREDIT~RII, FA}~-N FA}~ CU ALTE M~SURI Anali[tii economici intervieva]i de Biz au declarat la unison c` simpla

m`sur` a sc`derii dobânzii de politic` monetar` nu este de ajuns pentru a crea premisele unei relu`ri a credit`rii efective. “Relaxarea condi]iilor de creditare prin sc`derea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor \n lei (cu 1-2 puncte pro-

centuale) ar da un impuls pozitiv activit`]ii de creditare \n moned` na]ional`. Cre[terea lichidit`]ii ar rezulta \n dobânzi mai mici atât pe pia]a interbancar`, cât [i la creditele \n lei. Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii totu[i va fi probabil amânat`, deoarece Banca Na]ional` vede un risc de reorientare a lichidit`]ii \n lei spre pia]a valutar` \n contextul unei presiuni semnificative de depreciere a leului. |n vederea p`str`rii rezervelor valutare, care permite interven]ia b`ncii centrale pe pia]a valutar` \n cazul unor mi[c`ri exagerate, este mai pu]in probabil` reducerea rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor \n valut`”, spune Rozalia Pal. Este necesar` \n continuare \mbun`t`]irea condi]iilor de lichiditate din pia]a monetar`, \ns` sc`derea ratei rezervei minime obligatorii nu reprezint` o m`sur` care garanteaz` reluarea credit`rii. Motivul este c` unele b`nci ar putea fi nevoite s` direc]ioneze aceste fonduri c`tre b`ncilemam`, astfel c` impulsionarea credit`rii nu este o sarcin` facil` pentru BNR [i depinde mult [i de coeren]a [i adecvarea politicii fiscale.

Cu toate acestea, anali[tii se a[teapt` ca pe parcursul anului BNR s` reduc` dobânda cheie cu 1,75% pân` la nivelul de 8,5% la sfâr[itul acestui an. |n plus, “ne a[tept`m la \mbun`t`]irea condi]iilor de tranzac]ionare [i de lichiditate pe pia]a interbancar` [i, astfel, la sc`derea spreadului actual, foarte mare din cauza incertitudinii”, a mai spus economistul-[ef al Unicredit }iriac. Rozalia Pal estimeaz` pentru anul viitor o dobând` cheie de 7%.

Nu \n ultimul rând, “autorit`]ile ar putea pune la dispozi]ia b`ncilor comerciale interesate linii de creditare pe termen mediu la o dobând` convenabil` [i \n schimb ar putea pune condi]ii acestora pentru a se asigura c` banii respectivi vor ajunge s` crediteze economia real` la dobânzi suportabile de c`tre companii, astfel \ncât acestea s` fie \ncurajate s`-[i reia activitatea de produc]ie [i s`-[i pl`teasc` taxele la stat”, a \ncheiat Melania H`ncil`. Biz alexandru.ardelean@bmg.ro

Biz

47

HANOVRA 2009, CEBIT

|NC~ MAI REZIST~ De[i a intrat de câ]iva ani pe o traiectorie descendent` atât ca popularitate, cât [i prin num`rul inova]iilor aduse de companiile participante, CeBIT rezist` [i se hazardeaz` s`-[i anun]e [i planurile pentru prezen]a din 2010. Europa men]ine acela[i program de târguri IT DE ELLA GLIGOR e[i num`rul companiilor care au f`cut totu[i efortul s` se prezinte la CeBit anul acesta a sc`zut cu 25% fa]` de anul trecut, dintre cei 4.300 de expozan]i participan]i la edi]ia din 2009 a târgului din Hanovra am ales câteva nume mai mult sau mai pu]in sonore care au contribuit cel mai activ la spectacolul evenimentului. |nc` de la inaugurare, CeBIT a adus invita]i surpriz`, VIP-uri cu care lumea IT-ului nu e familiarizat`. Nu te a[tep]i ca la inaugurarea unui asemenea eveniment s` fie invita]i, spre exemplu, cancelarul german Angela Merkel [i

D 48

Biz

“Terminatorul” guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger. {i totu[i, cei doi au fost invita]i s` taie panglica inaugural` a târgului [i au marcat startul unei edi]ii de la care publicul nu a avut mari a[tept`ri, ca dovad` c` [i num`rul vizitatorilor a fost mai mic decât \n cazul edi]iilor anterioare: numai 400.000 de “curio[i”. Impresia creat` de edi]ia de anul acesta a CeBIT-ului a fost c` se adreseaz` oamenilor de afaceri, evident preocupa]i de efectele crizei financiare. |n consecin]`, foarte mul]i produc`tori au prezentat oferte de software destinat gestion`rii fondurilor [i a solu]iilor pentru dep`[irea \n bune

condi]ii a dificult`]ilor monetare. Un alt punct important pe harta evenimentului a fost Webcity, prescurtare de la WorldWideWeb Society, evident \n acest program fiind discutat` importan]a tot mai mare a serviciilor online, a ponderei dobândite de re]elele sociale [i noile modalit`]i de comunicare “alternativ`”. CeBIT a dorit s` creeze un spa]iu special pentru recunoa[terea statutului blogurilor, devenite instrumente folosite cu succes pentru prezentarea chiar [i \n sferele politice [i economice. |n perfect` armonie cu tendin]ele globale, târgul a g`zduit [i o sec]iune

TEHNOLOGIE CEBIT HANOVRA 2009

dedicat` solu]iilor ecologice, curentul “verde” fiind cât se poate de la mod`.

De[i probabil c` pu]ini sunt con[tien]i, tehnologia este unul dintre cei mai mari poluatori, IT-ul dep`[ind industria aeronautic` prin cantitatea de dioxid de carbon produs. |n consecin]`, Hanovra a acordat o importan]` mult mai mare acestui sector eco, zona delimitat` fiind de cinci ori mai mare decât cea de anul trecut. {i s`n`tatea a ocupat un loc de frunte \n lista priorit`]ilor târgului. Prin solu]iile e-health, tehnologia poate fi folosit` s` monitorizeze permanent pacien]ii sau pentru conceperea unor re]ele rapide [i securizate prin care medicii pot transfera fi[ele digitalizate ale pacien]ilor sau pot stabili consulta]ii \n comun. Bine\n]eles, toate aceste solu]ii au ca scop principal reducerea costurilor asociate \ngrijirilor medicale [i asigur`rilor de s`n`tate.

Amatorii de gadgeturi au fost dezam`gi]i s` descopere la CeBIT tot mai pu]ine juc`rii care fac risip` de noile tehnologii, doar “de amorul artei”. Netbook-urile sunt \n continuare r`sf`]ate, iar succesul \nregistrat \n acest prim an de via]` i-a \ncurajat pe tot mai mul]i produc`tori s` lanseze propriile modele de minisisteme ieftine. Dac`, pentru edi]ia de anul trecut, netbook-urile deveneau centrul aten]iei participan]ilor la târg, anul acesta [irul inova]iilor pare s` fi atins un punct terminus, iar aceea[i re]et` a fost preluat` de mai mul]i produc`tori, ajungându-se la “aceea[i ciorb` re\nc`lzit`”. Majoritatea modelelor de netbook se bazeaz` pe aceea[i structur` hardware [i func]ii asem`n`toare, iar diferen]ele sunt doar de suprafa]`, prin design diferit al carcasei sau posibilit`]i diferite de conectic`. Num`rul brandurilor care ofer` netbook-uri a crescut constant, iar cei care au intrat cel mai recent \n hor` sunt Gigabyte, dar poate cel mai a[teptat nume care ar putea s` mai aduc` pu]in` inova]ie acestor produse, Apple, nu se arat` câtu[i de pu]in interesat de acest segment al mobilit`]ii.

Mai r`mân pu]in \n zona netbookurilor pentru abordarea unui aspect la fel de important precum configura]ia hardware: sistemul de operare. |n momentul de fa]`, majoritatea netbookurilor din pia]` ruleaz` Microsoft

sistemele de infotainment ale autoturismelor din gamele superioare.

Din primele informa]ii oferite de Intel, reiese c` noile procesoare ofer` solu]ii grafice integrate atât 2D cât [i 3D, accelerare video [i suport pentru mai multe sisteme de operare, inclusiv versiuni ale sistemelor Windows [i Linux. Cu alte cuvinte, dac` multe modele actuale de smartphone-uri sunt ocolite din cauza sistemului de operare, care poate deveni uneori o povar` prea mare pentru configura]ia hardware a telefonului, \n viitorul apropiat chiar [i cele mai complexe sisteme mobile, precum blamatul Windows Mobile, vor rula mult mai rapid. Odat` cu anun]area

Windows XP, o solu]ie pe care Vista ar fi trebuit s` o scoat` de mult din joc, dar care a reg`sit un elixir al tinere]ii f`r` b`trâne]e tocmai datorit` acestei categorii de sisteme hardware simplificate.

Iar adev`ratul concurent al XP-ului nu va fi vreo distribu]ie de Linux, a[a cum poate v-a]i a[tepta, ci anticipatul Windows 7. Acesta este deja prezentat drept cel mai optimizat [i securizat sistem, care va prelua sarcina de a pune \n valoare netbook-urile atât de populare.

Cu ocazia CeBIT-ului, Neil Halloway, vicepre[edintele pentru zona de strategie business, a declarat c` Microsoft se a[teapt` ca Windows 7 s` devin` mai popular decât XP-ul.

{i totu[i, dac` netbook-urile nu au avut ceva deosebit de demonstrat cu ocazia acestui CeBIT, s-ar putea ca telefoanele mobile inteligente s` fac` vâlv` foarte curând, iar principalul motiv al acestei schimb`ri este un procesor pe care Intel l-a anun]at la Hanovra. O nou` ramur` a procesoarelor Atom, cunoscute pân` acum \n special datorit` puterii oferite netbook-urilor, se pare c` va conferi puteri neb`nuite [i telefoanelor de tip smartphone.

Acela[i tip de procesor ar putea fi integrat [i sistemelor de divertisment auto. Noile produse din gama Atom Z5xx se vor adresa telefoanelor multimedia, vor aborda produse din gama ecotehnologiilor [i vor fi incluse \n

Sistemele de infotainment ale autoturismelor din clasele superioare vor deveni mai capabile [i mai inteligente prin puterea Atomului

acestui procesor Atom, Intel a reu[it s` \[i bat` propriul record [i marcheaz` \nc` un succes \n materie de miniaturizare [i eficien]` energetic`.

Prin integrarea acestui procesor, telefoanele multimedia vor fi capabile s` sus]in` servicii de comunica]ii prin Internet, s` sus]in` aplica]ii pentru consultarea rapid` [i simpl` a e-mail-ului, a informa]iilor precum starea vremii, a horoscopului sau a nout`]ilor de la burs`, a serviciilor YouTube [i a altor re]ele de socializare online. Noile solu]ii Atom vor fi disponibile \ncepând cu al doilea trimestru al acestui an.

La capitolul inova]ii, unul dintre contribuitorii care au reu[it s` se eviden]ieze a fost Asus, care m`car le-a dat Biz

49

TEHNOLOGIE CEBIT HANOVRA 2009

vizitatorilor un imbold s` viseze frumos chiar dac` vor mai trece câ]iva ani buni pân` ce produsele (acum la stadiul de concept) vor fi disponibile publicului larg. De[i constructorul taiwanez nu a ocolit nici zona gadgeturilor “green”, dovad` fiind monitoarele LCD eficiente energetic, bun`t`]ile care merit` toat` aten]ia sunt monitoarele wireless [i conceptul de notebook dual-screen. Noua tehnologie wireless EzLink va permite utilizatorilor s` conecteze ecranele fie printr-o interfa]` Wireless Host Controller (WHCI), fie printr-un adaptor Wireless USB HWA (Host Wire Adapter).

Vestea bun` este c` transferul imaginii nu va implica pierderi de calitate, iar solu]ia va fi cel mai apreciat` \n mediul de afaceri, unde conectarea monitorului la un PC sau la un notebook se va face mult mai rapid [i u[or. Celor care \nc` nu sunt satisf`cu]i de inven]ia monitorului wireless s-ar putea s` le plac` notebook-ul dual-screen Asus, un concept care renun]` la beneficiile, dar [i neajunsurile unei tastaturi fizice \n favoarea unui sistem cu dou` ecrane tactile. Sistemul dual-panel ofer` un spa]iu flexibil de lucru, pe care userii \l pot adapta \n func]ie de scenariul de folosire la un anumit moment. Suprafa]a sensibil` va fi flexibil` [i intuitiv`, indiferent c` utilizatorul folose[te o tastatur` virtual`, un hub mul50

Biz

timedia sau cele dou` ecrane devin un ecran unitar, excelent pentru redarea filmelor sau a e-book-urilor. Din p`cate, conceptul mai are nevoie de multe luni de lucru, iar pre]ul va fi cu siguran]` unul greu accesibil.

Contribu]ia celor de la MSI pentru acest CeBIT merit` men]ionat` nu numai datorit` noilor modele de netbook, dar \n special pentru producerea unei solu]ii ce se vrea a fi un sistem de operare cu boot instantaneu. De[i numele nu e cel mai nobil posibil, Winki are o sarcin` foarte simpl`: este un dongle care ruleaz` un sistem de operare cu ini]ializare instantanee, evi-

Conceptul de laptop f`r` tastatur` e departe de a fi realitate, dar ofer` o idee despre laptopurile de mâine [i viitoarele lor utiliz`ri

dent bazat pe Linux. Solu]ia se cupleaz` direct pe placa de baz`; deocamdat` numai anumite modele vor fi compatibile, dar, \n timp, mai multe pl`ci din linia MSI, posibil chiar [i laptopurile vor oferi suport pentru Winki.

Inven]ia MSI nu numai c` accelereaz` rularea sistemului de operare al pl`cii (Bios), dar va oferi [i func]ii precum navigare web, mesagerie instantanee, apeluri VoIP, c`utare de fotografii, dar [i alte func]ii de baz` folosite de un utilizator mediu. Conectarea solu]iei [i configurarea set`rilor necesare sunt anun]ate a fi intuitive, dar \n lipsa unor detalii mai concrete despre interfa]` [i component` hardware, nu m-a[ hazarda s` lansez prea multe laude la adresa Winki-ului, \ns` ideea pare l`udabil` [i

a mai fost luat` \n calcul [i de Asus. Iar dac` solu]ia chiar presteaz` a[a cum sus]in taiwanezii, va consuma mai pu]in curent, va porni mai rapid [i nu va fi afectat` de problemele viru[ilor, ne a[teapt` momente interesante.

Laptopurile au dep`[it ca popularitate desktopurile [i \n România, deci anun]ul de noi pl`ci video dedicate sistemelor mobile ar trebui s` fie apreciat la scen` deschis`. nVidia a anun]at patru solu]ii noi, dou` pentru notebookurile din clasa medie (GeForce GTX 280M [i 260M), iar alte dou` pentru modelele de \nalt` performan]` (GeForce GTS 160M [i 150M). Dezideratele deja clasice sunt \ndeplinite [i de data aceasta, deci pl`cile vor consuma mai pu]in curent [i se vor \nc`lzi mai pu]in, iar performan]ele au fost reu[ite datorit` schimb`rii procesului de produc]ie de la 65 de nanometri de 55 de nanometri.

AMD duce minu]iozitatea la un nivel [i mai elaborat, iar noile pl`ci video anun]ate sunt produse \n tehnologie de 40 nanometri. Chiar dac` sunt ni[te “piticanii”, ATI Mobile Radeon HD 4860 [i 4830 vor putea sus]ine f`r` probleme redarea de con]inut HD 1080p.

Lista apari]iilor surprinz`toare a mai cuprins [i un nou model de smartphone cu GPS de la Mio, modelul Explora K70 fiind primul anun]at de taiwanezi dup` o lung` absen]` de pe scena telefoanelor inteligente. Telefonul cu Windows Mobile 6.1 include un chipset Qualcomm gpsOne, care ofer` dispozitivului posibilitatea de a naviga pas cu pas utilizatorul. Conectivitatea nu sufer` la niciun capitol, iar Explora suport` re]elele 3G (HSDPA/HSUPA), Bluetooth [i Wi-Fi, dar [i support quadband. Printre caracteristicile multimedia merit` men]ionate camera foto de 3 MP, viewerul de imagini [i video [i posibilitatea etichet`rii imaginilor capturate cu coordonatele GPS ale loca]iei respective.

Departe de str`lucirea de alt`dat`, CeBIT reu[e[te performan]a de a rezista \ntr-un climat economic nefavorabil, iar performan]a asta pare s` se prelungeasc` [i pentru anul viitor, edi]ia din 2010 a târgului fiind anun]at` deja pentru 2-6 martie, deci evenimentul va fi scurtat cu o zi. Biz

MARKETING ANALIZ~

Un plus pentru imaginea companiei Companiile ar trebui s` apeleze la consultan]` de imagine pentru consolidarea pozi]iei sau pentru sus]inerea credibilit`]ii m`rcii. Cel mai des \ns` recurg la aceste servicii când se confrunt` cu crize de imagine DE LOREDANA S~NDULESCU apela la serviciile unui consultant de este de p`rere reprezentanta True Consult. cizeaz` reprezentanta True Consult. Un conimagine nu mai este de mult un gest Nevoie de astfel de servicii au companiile fie sultant de imagine nu este un simplu PR-ist, rezervat exclusiv vedetelor din show- aflate la \nceput de drum, fie cele care se con- de[i exist` tendin]a de a fi perceput \n acest fel. biz. La servicii de consultan]` \n imagine pot frunt` cu crize de comunicare sau experi- “Un consilier de imagine este deopotriv` apela [i companiile pentru a se asigura c` ima- menteaz` reprofil`ri sau schimb`ri ale profilu- stilist, trainer, psiholog [i prieten”, explic` ginea lor sau a angaja]ilor corespunde cu ceea lui de activitate. Raluca Doroban]u atrage \ns` Raluca Doroban]u. Printre cuno[tin]ele pe care ce ele reprezint` sau vor s` transmit` mediului aten]ia asupra faptului c` deseori acestea trebuie s` le de]in` un bun consultant de imaexterior. “Pe segmentul corporate, serviciile de ignor` modul \n care se prezint` pe pia]`, jus- gine se num`r` PR, marketing, strategie de brand, resurse umane, psihologie, comconsultan]` de imagine presupun interportamentul consumatorului, comunirela]ionarea dintre componentele de care social`. La toate acestea trebuie s` resurse umane [i rela]ii publice, scopul se adauge o vast` experien]` practic`. afacerii [i strategia de marc`”, explic` Nu \n ultimul rând “unui consultant de Raluca Doroban]u, Managing Director imagine trebuie s` \i plac` s` lucreze cu al True Consult, o companie de consuloamenii, s` aib` o prezen]` agreabil` [i tan]` \n rela]ii publice, mass-media, profesional`”, crede Diana Sucal`. imagine [i evenimente, activ` pe pia]a Intervalul de timp \n care consultan]a româneasc` din 2003. Totodat`, con\n imagine \[i poate dovedi eficien]a \n silierii de imagine se pot implica \n conremedierea unei crize variaz`, potrivit struirea imaginii profesionale a persoareprezentan]ilor Artemisia, \ntre dou` nelor care lucreaz` \ntr-o companie [i se s`pt`mâni [i trei luni. Raluca Dorobanocup` de asigurarea unui impact pozitiv ]u spune c` efectele se pot vedea dup` o al companiei asupra mediului extern. singur` lun` dac` este vorba despre o Schimbarea [i \mbun`t`]irea mentalicompanie cu o imagine “curat`” [i bine t`]ii cu privire la imagine \n cadrul unei ancorat` \n mediul de afaceri sau, dimorganiza]ii, \mbun`t`]irea impactului potriv`, abia dup` un an de munc`. personal al angaja]ilor cheie, al repre{i \n privin]a costurilor pentru astfel zentan]ilor care vorbesc \n public sau TENDIN}~ Consultan]a de imagine face primii pa[i pe plan apar \n mass-media, eticheta la serviciu, local [i abia cu timpul managerii \i vor \n]elege importan]a de servicii, pre]urile variaz` de la caz la caz. “Ce nu difer` este tariful prac]inuta de serviciu, inclusiv crearea unei uniforme pentru firm` sunt câteva exemple tificând acest lucru prin lipsa bugetului de pro- ticat pentru [edin]ele de consultan]` ini]ial`, concrete de servicii de consultan]` \n imagine, movare mai ales acum, când se confrunt` cu o care se percepe pe or`. Dup` primele [edin]e, disponibile prin intermediul Artemisia INC, o perioad` de criz` financiar`. Exist` astfel o consilierul de imagine creioneaz` un buget alt` firm` specializat` \n consultan]` de ima- diferen]` \ntre companiile care au nevoie de aproximativ pe care-l comunic` clientului”, gine pentru companii [i persoane fizice. Din aceste servicii [i cele care chiar apeleaz` la relateaz` Raluca Doroban]u.

Ar trebui s` fie consultan]a de imagine o 2005, de la data \nfiin]`rii, s-a \nregistrat o consultan]a de imagine. “|n prezent, companicre[tere a cererii de peste 60% pe segmentul ile care apeleaz` la serviciile unui consilier de activitate permanent` \n via]a unei comacestor servicii, potrivit reprezentan]ilor fir- imagine sunt marii juc`tori de pe pia]a auto- panii? Cu siguran]` da. “|ns` cât timp [i mei. Nu \n ultimul rând, Diana Sucal`, Gene- hton`, indiferent de profil, [i persoanele pu- marile companii \[i pun semne de \ntrebare ral Manager al Artemisia INC, spune c` blice”, exemplific` Raluca Doroban]u. Com- \n ceea ce prive[te viitorul rela]iei lor cu situa]ia economic` actual` a creat o cerere mai paniile pot apela la consilieri de imagine când consultan]ii de PR sau agen]iile partenere lanseaz` un nou produs sau când vor s` comu- [i sunt din ce \n ce mai tentate s` renun]e mare pe acest segment. “|n România, un astfel de business face nice un anumit mesaj publicului ]int`. “Cele la bugetele de promovare, consultan]a de timid primii s`i pa[i [i va mai dura ceva timp mai frecvente situa]ii \n care se cere ajutorul imagine nu poate deveni o activitate perpân` când persoanele din top management vor unui consilier de imagine pe segmentul corpo- manent`”, crede Raluca Doroban]u, de[i \n]elege ponderea pe care o are imaginea \n rate sunt \ns` cele de criz` comunica]ional` (de personal este de p`rere c` dimpotriv`, impactul companiei asupra mediului de afaceri identitate). {i tot la un consilier de imagine ape- acum este momentul când companiile ar competitiv. De-abia dup` ce se va con[tientiza leaz` [i companiile care nu de]in un departa- trebui s` \[i diversifice instrumentele de aceast` nevoie de ridicare a standardelor profe- ment de marketing / PR [i doresc s` organizeze comunicare [i s` \[i modeleze bugetele \n sionale, consilierii de imagine vor deveni un conferin]e de pres`, gale de caritate, cocteiluri, func]ie de importan]a acestora. Biz loredana.sandulescu@bmg.ro «instrument» indispensabil fiec`rei companii”, team-building-uri sau \ntâlniri de afaceri”, pre-

A

52

Biz

PUBLICITATEA PUS~ |N CONTEXT Prin costurile reduse comparativ cu alte mijloace de comunicare, publicitatea contextual` poate fi o solu]ie pentru companiile care doresc un randament crescut al bugetelor de marketing DE LOREDANA S~NDULESCU n actualul context al crizei economice, concomitent cu reducerea costurilor de marketing, companiile se orienteaz` [i spre eficientizarea eforturilor depuse. |n acest sens, nu \ntâmpl`tor, cre[te relevan]a unor instrumente de comuni-

|

54

Biz

care precum publicitatea contextual` care le ofer` clien]ilor o platform` de promovare eficient` \n raport cu costurile pe care le implic`. “Relevan]a” este cuvântul cheie \n publicitatatea contextual`, aceasta nefiind, \n esen]`, altceva decât o cale de a completa

con]inutul unui site cu reclame relevante. Sistemul de publicitate contextual` scaneaz` textul paginii web dup` cuvinte cheie, oferind apoi reclame specifice fie \n cadrul textului, fie sub form` de pop-up, \n func]ie de con]inutul afi[at. |n general, \n publicitate, exist` trei componente: crearea de reclame, planificarea media [i cump`rarea de media. |n publicitatea contextual`, componenta de planificare media se realizeaz` computerizat, prin plasarea reclamelor pe sute sau mii de site-uri web. Cel mai uzitat tip de reclame contextuale este cel din industria motoarelor de c`utare.

Cel mai frecvent, aceste reclame apar \n partea dreapt` a paginii web \n sec]iunea “linkuri sponsorizate”.

Un alt tip de publicitate contextual` este cel care afi[eaz` reclame \n text, sub form` de linkuri, acest tip de reclam` fiind mai pu]in “invaziv” [i neobligând la ac]iune decât dac` vizitatorul site-ului respectiv este interesat de informa]ii suplimentare.

Google AdSense este primul [i cel mai important program contextual.

Dup` apari]ia AdSense, Yahoo!

Publisher Network, Microsoft adCenter, Ad-in-Motion [i al]ii au dezvoltat oferte asem`n`toare.

Pe pia]a româneasc`, astfel de servicii au \nceput a fi dezvoltate de ceva timp \ns` sunt \nc` departe de momentul la care se poate spune c` s-a ajuns la o maturizare a pie]ei. Cel mai recent serviciu de acest gen a fost lansat de furnizorul local de servicii de publicitate online Beyond Media \n parteneriat cu agen]ia interactiv` AdEvolution [i se nume[te Beyond Contextual. Servicii de publicitate contextual` sunt de asemenea oferite de Boom.ro / Netbridge Investments, ARBOcontext sau E-Target.

CUM ST~M CU PUBLICITATEA CONTEXTUAL~? |n condi]iile \n care deocamdat` publicitatea online nu se bucur` de bugete mari, nici partea alocat` publicit`]ii contextuale nu are cum s` beneficieze de sume fabuloase. Pia]a local` a Internetului este \n cre[tere din punctul de vedere al num`rului de utilizatori, publicul ]int` al multor companii folosind din ce \n ce mai mult

MARKETING PUBLICITATE CONTEXTUAL~

Internetul [i petrecând tot mai mult timp \n mediul virtual. Internetul devine un canal de comunicare foarte bun pentru promovarea produselor [i serviciilor, prin urmare cresc [i a[tept`rile privind sumele alocate pentru promovare [i comunicare \n acest mediu. “Bugetele alocate comunic`rii online reprezint` aproximativ 2,4 – 2,7% din pia]a publicit`]ii, comparativ cu ponderi de 7 - 9% \ntâlnite \n alte ]`ri din regiune sau de peste 10% \n pie]e mai dezvoltate. {i din perspectiva cheltuielii de publicitate per utilizator de Internet suntem departe fa]` de alte ]`ri”, estimeaz` Mihnea Mocanu, Partner la Beyond Media. Statisticile la nivelul anului 2007 indicau pentru România aproximativ 2 euro comparativ cu 14 euro \n Polonia, 31 de euro \n Italia, 33 de euro \n Fran]a, 65 de euro \n Germania sau 95 de euro \n Marea Britanie. Pia]a este la \nceputul dezvolt`rii sale, iar \n momentul de fa]` publicitatea contextual` reprezint` un procent mic din pia]a publicit`]ii online. Estim`rile reprezentan]ilor Beyond Media se situeaz` \n jurul valorii de 10 - 13%, incluzând [i search engine marketing. Odat` cu dezvoltarea pie]ei de publicitate pe Internet \n ansamblu, ace[tia se a[teapt` ca procentul s` urce \n urm`torii ani c`tre 30 - 40%, a[a cum se \ntâmpl` \n pie]e mai dezvoltate, \ns` trebuie remarcat` [i nevoia unui proces de educare a pie]ei asupra modalit`]ilor \n care se poate face publicitate pe Internet. |n momentul de fa]`, pia]a local` nu pare s` fie prea preg`tit` pentru publicitatea contextual`. “|n primul rând nu este preg`tit` psihic, pentru c`, ani la rând, toat` lumea a f`cut publicitate prin bannere, iar trecerea la alte sisteme este pu]in anevoioas` pentru agen]ii [i planneri”, crede Claudiu G`mulescu, MARCOM Manager, Boom.ro / Netbridge Investments. |n al doilea rând, G`mulescu spune c` pia]a nu este preg`tit` din cauza “m`rimii”. Este mai mare tenta]ia de a se spune c` o reclam` mare este mai bun` decât una mic`. Diferen]a de spa]iu ocupat \ntre publicitatea prin display [i publicitatea contextual` este imens`. Serviciul este recep]ionat de c`tre clien]i mai degrab` ca [i “cuvinte subliniate” decât publicitate.

PUBLICITATEA CONTEXTUAL~ PAS CU PAS Tehnologic, mijloacele de a livra publicitate \n context sunt dintre cele mai diverse. “Acestea variaz` de la in-line pân` la casete care fac analiza de text sau analiza comportamental`.

Iar la nivel interna]ional acestea nu mai reprezint` deloc un mister”, explic` G`mulescu. Dac` se face referire strict la România, suntem \nc` \n faza de educare a clientului. Pe de alt` parte, Mihai Tudor este de p`rere c` trebuie cunoscut \n primul rând sistemul folosit, apoi produsul care trebuie vândut, dup` care urmeaz` familiarizarea cu publicul ]int`, respectiv \n]elegerea comportamentului utilizatorului vizat. |n ceea

PUBLICITATEA CONTEXTUAL~ cu plusuri…

C Plasarea reclamei \ntr-un context [i asigurarea unei C C

relevan]e sporite \ntre mesajul publicitar, con]inutul paginilor de web pe care este afi[at mesajul [i interesele cititorului / vizitatorului acelei pagini web.

O mai bun` captare a aten]iei cititorului / vizitatorului website-ului [i o conversie mai bun` a vizitatorilor \n clien]i.

Prin plata la click se va pl`ti numai la rezultat, atunci când cineva este interesat de mesajul publicitar [i dore[te mai multe detalii, ob]inându-se un randament sporit al investi]iei \n marketing.

…[i un minus

de planificare pentru fiecare site \n parte pe d Timpul care se plaseaz` reclam` este mai mare. Trebuie asumat` o mic` pierdere de context, ni[` pe care teoretic pot fi prin[i “curio[ii”. De pild`, la Boom s-a creat un mix \ntre publicitate contextual` [i display, reu[ind s` livreze display contextual. Dac` interesul este pe ma[ini noi, \n cadrul comportamentului utilizatorului se identific` momentul când caut` “ma[ina nou`” [i i se livreaz` un banner publicitar cu o ma[in` nou`.

ce prive[te costurile pe care le-ar putea implica o campanie de publicitate contextual`, Claudiu G`mulescu atrage aten]ia asupra faptului c` depinde de rezultatele care se doresc a fi ob]inute. Poate costa 1 euro sau 10.000 de euro. |ns` esen]ialul este c` indiferent de sum`, “merit` cât cost`”, consider` acesta. |n func]ie de metoda de management a unei campanii de publicitate contextual`, Mihai Tudor identific` dou` posibilit`]i. Prima posibilitate

este aceea \n care serviciul este internalizat [i \n acest caz costurile ]in de bugetul [i timpul alocat optimiz`rii campaniei respective, iar \n anumite cazuri poate implica [i salariul unui angajat. A doua posibilitate este aceea de a externaliza acest serviciu c`tre o companie specializat` \n optimiz`ri unde pe lâng` bugetul alocat companiei mai exist` un comision care, \n func]ie de buget, poate fi \ntre 15 [i 20%.

PUBLICITATEA CONTEXTUAL~, O SOLU}IE PE TIMP DE CRIZ~? |n general publicitatea contextual` reprezint` o bun` alegere \n condi]iile \n care se pleac` de la ideea de context. “Este normal ca dac` citesc un articol financiar s` fiu contextual «\n tem`» cu ce \nseamn` bani, capitaluri, active [i dac` primesc o reclam` bine f`cut` a unei institu]ii financiare aceasta s` aib` un grad mai ridicat de atractivitate pentru mine decât dac` a[ fi v`zut-o \n timp ce citeam un articol despre o echip` de fotbal”, explic` reprezentantul Boom.ro.

Pe de alt` parte se creeaz` premisele unei gestion`ri eficiente a bugetului de marketing \n condi]iile \n care plata se face la rezultat (la click).

“Practic un advertiser va pl`ti doar când cineva este interesat de mesajul s`u [i d` click pentru a ob]ine mai multe informa]ii. Mesajul s`u va fi afi[at c`tre o audien]` mai mare dar va pl`ti doar pentru cei care au ar`tat un interes [i doresc informa]ii suplimentare”, explic` Mihnea Mocanu.

Acesta atrage de asemenea aten]ia c` publicitatea contextual` de tipul text este folosit` foarte puternic de companiile mici [i mijlocii care nu dispun de bugete de marketing semnificative [i care sunt interesate mai mult de atragerea poten]ialilor clien]i pentru produsele [i serviciile lor. |n schimb, cum printr-un mesaj simplu de tipul text nu se pot comunica prea multe despre brand, \n cazul companiilor mai mari care sunt interesate de construirea [i men]inerea unui brand, de regul` se folose[te un mix \ntre publicitatea contextual` de tip text [i alte forme de publicitate de brand care s` sus]in` [i comunicarea de brand. Biz loredana.sandulescu@bmg.ro

Biz

55

MANAGEMENT CUM AM REU{IT

Partener de strategie \n real estate De la un simplu post de Office Consultant \n cadrul departamentului de birouri al companiei DTZ Echinox, Oana Iliescu a ajuns \n func]ia de codirector executiv al`turi de Tim Wilkinson. {i asta la doar 29 de ani DE ALINA STANCA

|

OANA ILIESCU

FOTO: VALI MIREA / VISTA

Data [i locul na[terii: 11.07.1979, Petro[ani Preg`tire profesional`: Master Administrarea Afacerilor Comerciale la Facultatea de Comer], Academia de Studii Economice Bucure[ti [i absolvent` a Facult`]ii de Finan]e B`nci Num`r de angaja]i ai companiei: 55 Cea mai mare provocare \n carier`: Pozi]ia de codirector executiv la DTZ Echinox Cea mai mare realizare din carier`: Dezvoltarea departamentului de retail din cadrul DTZ Echinox [i formarea unei echipe extraordinare Calit`]ile care o caracterizeaz`: R`mân la aprecierea celorlal]i Care este strategia \n afaceri: Flexibilitatea [i adaptabilitatea, mai ales \n condi]iile actuale de pia]` Cum se formeaz` echipa ideal`: Selec]ionând persoanele potrivite pentru fiecare pozi]ie [i gestionând corect rela]iile dintre cei care formeaz` echipa. E foarte important ca membrii unei echipe s` fie compatibili [i s` aib` valori comune Cum \[i petrece timpul liber: Citind sau f`când sport. |i plac filmele, moda [i c`l`toriile

sionale de pân` acum. |ntotdeauna [i-a dorit s` activeze \ntr-un domeniu dinamic, iar aceast` zon` este cunoscut` pentru ritmul rapid \n care lucrurile se pot schimba. |n plus, faptul c` a avut [ansa s` ini]ieze dezvoltarea unui departament de retail \ntr-un moment \n care pia]a de profil era \n faz` incipient` a condus la securizarea unui portofoliu de proiecte exclusive de centre comerciale ce \nsumeaz` peste 400.000 mp sunt suprafa]` \nchiriabil`. Aceast` S, tim, managerii ! performan]` nu a r`mas neob, foarte ocupati servat`, departamentul de ona in ab ti po te , iz Dar la B retail devenind \n anul 2008 al e. doar 10 secund doilea departament din cadrul 447 7 companiei dup` cifra de afaTrimite SMS la euro ceri. “Cea mai mare satisfac]ie , cu 10 textul “Biz” si cu vine \ns` din faptul c` am forni! es, ti abonat 3 lu mat o echip` extraordinar`, ! recunoscut` pe pia]` pentru proPlus o luna bonus fesionalism [i care am \ncredere na 79 Detalii in pagi c` va performa cu atât mai mult \n condi]iile actuale \n care se g`se[te pia]a.” Iar dac` tot a venit vorba despre contextul actual al pie]ei, proactivitatea [i flexibilitatea sunt \n opinia Oanei Iliescu cuvintele cheie \n aceste vremuri. Dac` pân` acum câteva luni aproape oricine putea activa \n domeniul imobiliar, acum, din cauza faptului c` situa]ia \n industrie s-a \nr`ut`]it, clien]ii caut` serviciile profesionale de cel mai \nalt nivel. “Noi avem o echip` puternic` [i am dezvoltat rela]ii excelente cu to]i colaboratorii no[tri, astfel c` privim situa]ia actual` ca pe o oportunitate de a cre[te cota de pia]` a DTZ”, spune noul codirector executiv.

Faptul c` Oana Iliescu se afl` deja de cinci ani al`turi de aceast` echip` se explic` \n primul rând prin \mp`rt`[irea unor valori comune cu cele ale companiei. |n plus, modul de lucru, precum [i atitudinea de sus]inere a ini]iativelor [i posibilit`]ile reale de promovare sunt de asemenea argumente puternice \n favoarea unei colabor`ri de lung` durat`. Atunci când vine vorba despre planurile de viitor, Oana Iliescu spune c` nu va renun]a la cariera construit` \n real estate, pentru c` domeniul imobiliar este caracterizat tocmai de tipul de “ingrediente” pe care ea le caut`: o industrie dinamic` [i cu un foarte mare poten]ial de cre[tere. Biz

,

ncepând din luna februarie, Oana Iliescu \mparte pozi]ia de director executiv al companiei DTZ Echinox cu Tim Wilkinson, cel care a condus compania \n ultimii patru ani. |n perioada imediat urm`toare cei doi se vor concentra mai mult c`tre dezvoltarea companiei [i generarea de noi oportunit`]i de business. “|n primul rând sunt foarte \ncântat` de oportunitatea de a face un pas \nainte \n carier`, al`turându-m` managementului superior al companiei. |n al doilea rând, DTZ Echinox are \nc` un poten]ial semnificativ [i sunt foarte motivat` s` lucrez \mpreun` cu echipa \n aceast` nou` pozi]ie pentru a-l materializa”, spune Oana Iliescu, codirector executiv. Cu un background profesional strâns legat de zona de retail, care a inclus func]ia de Junior Category Manager la Billa [i cel de Commercial Manager la Unirea Shopping Centre, Oana Iliescu a f`cut pasul c`tre sectorul imobiliar de retail \n anul 2004, odat` cu ob]inerea postului de Office Consultant \n cadrul departamentului de birouri al DTZ. Din aceast` postur` a avut ocazia s` interac]ioneze cu to]i cei implica]i \n domeniu, de la dezvoltatori [i investitori pân` la poten]iali chiria[i sau firme de arhitectur`. A fost un foarte bun punct de plecare [i “dup` mai pu]in de un an, moment \n care [i sectorul imobiliar de retail \ncepuse s` se contureze prin apari]ia primelor proiecte de centre comerciale moderne, am pus bazele departamentului de retail din cadrul DTZ, câ[tigând [i prima instruc]iune exclusiv` pentru \nchirierea unui astfel de proiect”, \[i aminte[te Oana Iliescu. |n tot acest timp s-a bucurat de o sus]inere deplin` din partea managementului companiei, care i-a oferit \n permanen]` oportunit`]i de dezvoltare, atât la nivel personal, cât [i \n cadrul organiza]iei. De altfel, cariera \n real estate i-a adus cele mai mari satisfac]ii profe-

\

alina.stanca@bmg.ro 56

Biz

MANAGEMENT GURU

JACK & SUZY WELCH

Despre introverti]i [i extroverti]i \n business CE {ANSE AU INTROVERTI}II |N MEDIUL CORPORATIST? {eful mi-a spus recent c` sunt foarte competent [i am o viziune clar` \n ceea ce prive[te echipa pe care o conduc, \ns` pentru a putea fi promovat, trebuie s` dau dovad` de o personalitate mai puternic`. Eu, de felul meu, sunt introvertit, ce ar trebui s` fac?

Anonim, Atlanta |nainte de toate vrem s`-]i mul]umim pentru c` ne-ai adresat o \ntrebare la care vroiam dintotdeauna s` r`spundem, oferindu-ne nou` ([i cititorilor no[tri) o pauz` de la actuala criz` economic`. Mul]umim. {i acum, ca s` revenim la treab` [i la o \ntrebare de-a noastr`: cum te sim]i la gândul c` ar trebui s` devii vesel, s` vorbe[ti tare [i s` stai la [uete \n \ncercarea de a-i face pe cei din echip` s` te plac`? Ai intrat \n panic`? E[ti deprimat?

Sau un pic din amândou`?

Sau pur [i simplu e[ti \ngrijorat, [tiind cât de mult le displac oamenilor fanfaronii. Dac` este a[a, suntem de partea ta. E[ti competent [i ai viziune – felicit`ri pentru aceste dou` calit`]i – \ns` problema este c` autenticitatea conteaz` de asemenea. {i dac` iei \n considerare sfatul pe care ]i l-a dat recent [eful t`u, f`r` \ndoial` c` tu \]i anihilezi propria autenticitate.

Cu excep]ia [i numai cu excep]ia cazului \n care nu ai de ales. {eful t`u \ncearc` s` te ajute [i are dreptate. De-a lungul timpului mul]i dintre cei care sunt introverti]i nu progreseaz` \n organiza]iile mari. Ei pot munci foarte mult, pot fi la \n`l]imea a[tept`rilor [i chiar peste a[tept`ri, \ns` rareori par s`-[i vad` propriul interes. }ine minte c` vorbim despre companii mari.

Aproape oricine are o idee excep]ional` se poate face remarcat \ntr-un start-up [i micile companii le ofer` indivizilor mai mult` libertate de a fi ei \n[i[i cât timp se ob]in rezultatele dorite. |ns` \n companiile mari, birocratice, persoanele extrovertite au un avantaj evident.

Motivele sunt nenum`rate. Marile companii caut` oameni care s` se transfere dintr-o divizie \n alta sau dintr-o ]ar` \n alta [i cei extroverti]i, pe bun` dreptate sau nu, par mai preg`ti]i pentru astfel de oportunit`]i. Cu carisma de care dau dovad` [i abilit`]ile de buni vorbitori, se consider` c` ei sunt mai “adecva]i”, capabili s` comunice bine [i s` motiveze oamenii, mai ales \n perioade de criz`.

De asemenea, extroverti]ii au tendin]a s` stabileasc` leg`turi mai u[or. {i, \n cele din urm`, extroverti]ii au tendin]a s`-i eclipseze pe introverti]i deoarece de la bun \nceput

58

Biz

personalit`]ile lor puternice \i ajut` s` se fac` cunoscu]i \n cercuri mai \nalte, ceea ce este \ntotdeauna un bun mod de a avansa pe scara ierarhic` [i de a te face remarcat din mul]ime.

Companiile mari se concenteaz` atât de mult pe extroverti]i \ncât introverti]ii p`]esc exact ceea ce li se \ntâmpl` femeilor sau minorit`]ilor etnice \n mediile corporatiste. |n permanen]` trebuie s` munceasc` mai mult ca s` se men]in`.

Exist`, evident, [i excep]ii. Oricine poate povesti de vreun individ rezervat, timid, nesociabil sau introvertit care s-a remarcat [i a ajuns \ntr-o mare func]ie de conducere. |ns` de fiecare dat`, \n aceast` situa]ie, acel introvertit avea ceva special, o minte str`lucit`, capabil` s` anticipeze tendin]ele din domeniu, o capacitate ie[it` din comun de a \n]elege pie]ele emergente sau o capacitate unic` de a face fa]` situa]iilor dificile. Ace[ti oameni devin atât de indispensabili pentru succesul companiei lor \ncât avanseaz` \n ierarhie. |n ciuda faptului c` sunt diferi]i, valoarea de care dau dovad` impune aceast` ascensiune.

De aceea mul]i dintre cei introverti]i care ajung \n pozi]ii de conducere se dovedesc a fi creierele din organiza]iile lor, \n timp ce altcineva conduce opera]iunile.

S-ar putea ca tu s` fii unul dintre acei rari introverti]i ale c`ror competen]e deosebite vor ie[i la iveal` [i tu nu va trebui s` te compor]i altfel decât natural. |ns` dac` nu este cazul, revenim de unde am \nceput.

Dac` vrei s` preiei frâiele carierei tale \n actuala companie, ai primit deja un sfat. Ie[i de acolo, socializeaz`, vorbe[te [i intr` mai des \n contact cu cei din echipa ta [i din restul organiza]iei, ar`tându-le energia ta pozitiv` [i personalitatea ta.

Va fi acest lucru remarcat de echipa ta? Posibil. }ine minte, ]i s-a tras un semnal de alarm`. |]i suger`m totu[i s` te duci [i s` le spui ce faci, ceea ce nu reprezint` decât o \ncercare de a aduce ceva din ceea ce tu e[ti la birou pentru ca \mpreun` s` pute]i lucra mai bine.

Ai putea chiar s` ceri ajutorul sau s` ]i se r`spund`. |n cele din urm` te va ajuta dac` e[ti onest \n leg`tur` cu transformarea ta public`.

JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa winning@nytimes.com.

Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate

SCHIMB~RI DE PARADIGM~ |N HR Sc`deri ale salariilor cuprinse \ntre 15 [i 50%, disponibiliz`ri \n sectoare precum construc]ii, bancar sau auto. Acesta este tabloul de bord al HR-ului \ntr-un an de criz`. Pe plan mondial este [i mai problematic: se a[teapt` p창n` la 50 de milioane de [omeri DE ALEXANDRU ARDELEAN 60

Biz

MANAGEMENT SCHIMBARE

riza economic` ce afecteaz` \ntreg mapamondul este un punct de cotitur` \n schimbarea teoriilor [i practicilor bine cunoscute \n altele noi, care s` reflecte realit`]ile de moment [i mai ales cele viitoare. Pia]a financiar-bancar`, modul de a face afaceri, industria auto sunt doar câteva dintre cele mai afectate domenii \n prezent. |ns` nu sunt singurele. Exist` [i domenii care de[i nu se afl` \n prima linie, sunt extrem de importante pentru mersul \ntregii activit`]i. Un astfel de domeniu este [i cel al resurselor umane, care traverseaz` o vreme a schimb`rilor, odat` cu concedierile colective [i cu restructur`rile de personal din companii \n c`utarea eficientiz`rii costurilor.

Criza a f`cut ca multe dintre elementele de baz` \n HR s` se schimbe [i s` apar` paradigme care fac ca speciali[tii din domeniu s` reconsidere strategiile de protec]ie [i recrutare a angaja]ilor. Nici datele de la organiza]iile interna]ionale care se ocup` de domeniu nu sunt deloc \mbucur`toare.

Organiza]ia Interna]ional` a Muncii (OIM) precizeaz` \n raportul s`u anual c` [omajul global \n 2009 va cre[te dramatic, \ntr-un interval cuprins \ntre 18 [i 30 de milioane de lucr`tori, [i peste 50 de milioane dac` situa]ia continu` s` se deterioreze. Rata [omajului global va cre[te \n acest an la 6,1% comparat` cu 5,7% \n 2007. Num`rul persoanelor care muncesc pe salarii foarte mici [i al c`ror venit pe persoan` ajunge la 2 dolari pe zi ar putea cre[te la 1,4 miliarde sau 45% din totalul popula]iei angajate \n lume. |n plus, raportul OIM specific` \n ultimul scenariu simulat de organiza]ie c` peste 200 de milioane de muncitori, \n special \n ]`rile \n curs de dezvoltare, ar putea ajunge \n pragul s`r`ciei extreme.

“Mesajul OIM este realist, nu vrea s` fie alarmist. Ne confrunt`m cu o criz` global` a locurilor de munc`.

Multe guverne sunt con[tiente [i ac]ioneaz` \n consecin]`, dar este nevoie de o ac]iune interna]ional` mult mai decisiv` [i mai coordonat` care s` \nfrunte recesiunea social` global`”, a spus directorul general al organiza]iei, Juan Somavia. El a mai f`cut un apel la liderii care se vor \ntâlni \n cadrul

C

adun`rii G-20 din 2 aprilie de la Londra s` ajung` la un acord asupra m`surilor prioritare pentru a promova investi]iile productive, munca decent` [i obiectivele protec]iei sociale.

Autorit`]ile române \nc` nu au pus la punct programe specifice pentru protec]ia celor care vor fi disponibiliza]i pân` \n acest moment. R`mâne astfel la latitudinea fiec`rei companii [i mai ales a fiec`rui departament de HR ce strategie aplic` \n cazul \n care se decid m`suri de reducere a for]ei de munc`.

Cele mai mari reduceri de personal au avut loc pân` acum la nivel necalificat sau pu]in calificat, \n companii (foarte multe de stat) sau bran[e care au de mul]i ani probleme. “|ns` cu toate c` rata [omajului a crescut [i a afectat grav via]a multor oameni, \n compara]ia interna]ional`, ea \nc` nu a atins dimensiuni alarmante”, spune Paul Milata, Country Manager România & Bulgaria \n cadrul companiei de executive search Kienbaum.

HR-i[tii se confrunt` acum cu m`suri pe care mul]i dintre ei nu prea le-au mai \ntâlnit \n ultimii ani. Revista Biz v` prezint` care sunt cele mai importante schimb`ri de paradigm` \n HR.

PROVOC~RI |N HR AST~ZI Departamentele de HR au \n fa]` numeroase provoc`ri cu care se confrunt` odat` cu declan[area crizei.

Acestea constau \n cre[terea gradului de implicare [i motivare a angaja]ilor, atragerea oamenilor potrivi]i, comunicare continu`, bidirec]ional` [i transparent` cu angaja]ii, suportul constant acordat oamenilor astfel \ncât s` se simt` aprecia]i [i valoriza]i, s` perceap` c` se dezvolt`.

Pe termen mediu, provoc`rile se refer` [i la cre[terea clar` a rolului managerului HR \n board-ul de conducere al companiei. “Aceast` ultim` provocare este real`, dat` fiind opinia grav eronat` dar de nezdruncinat a unor conduceri de companie pentru care «personalul» este un serviceprovider f`r` drept de vot (bine\n]eles c` aceast` imagine nu poate fi generalizat`)”, spune Paul Milata.

Nu \n ultimul rând, HR-ul va deveni sau ar trebui s` devin` cu adev`rat partener de business. “HR managerii

trebuie s` fie capabili s` creeze strategii coerente [i viabile pe termen lung, \n concordan]` cu direc]ia de business a companiei; mai mult ca oricând ei vor trebui acum s` dea dovad` de inventivitate pentru a g`si solu]ii de a motiva, re]ine [i dezvolta oamenii \n condi]iile \n care vor avea la dispozi]ie bugete mult mai reduse ca \nainte. Va fi nevoie s` [tie s` anticipeze [i s` aib` mereu un plan de rezerv` a[a \ncât compania s` nu aib` de suferit”, spune Alina Botezatu, Managing Partner al companiei de consultan]` \n HR Perspective Group.

1 |NAINTE DE DECLAN{AREA CRIZEI: Toate companiile erau interesate s` angajeze cât mai mul]i oameni.

ACUM: Se angajeaz` din ce \n ce mai pu]ini oameni, chiar se fac concedieri colective \n multe cazuri, dar [i individuale.

Speciali[tii \n recrutare se confrunt` cu o sc`dere a num`rului de cereri primite de la angajatori, chiar dac` respectivele companii trebuie s` \[i continue activitatea. “Situa]ia economic` actual` determin` firmele s` ac]ioneze cu pruden]`, de aceea managerii se gândesc acum de mai multe ori dac` \[i permit sau nu s` angajeze persoane noi.

Având \n vedere aceast` atitudine fa]` de recrutare, deciziile de a coopta o persoan` \n echip` se vor face \n majoritatea companiilor cu mai mult` obiectivitate decât pân` acum, dup` o atent` analiz` a experien]ei, competen]elor [i profilului personal al candida]ilor”, consider` Alina Botezatu.

De altfel, cei care vor fi responsabili cu luarea deciziilor de a coopta noi oameni \n firm` (managerii companiilor, managerii de departament sau HR managerii) vor fi la rândul lor evalua]i [i \n func]ie de acurate]ea alegerilor de angajare [i din acest motiv nu \[i vor permite s` fie subiectivi.

Procesul de recrutare va fi unul din ce \n ce mai complex, pentru a atrage \n companii for]` de munc` specializat` [i \nalt calificat`.

Biz

61

MANAGEMENT SCHIMBARE

2 |NAINTE DE DECLAN{AREA CRIZEI: Departamentele de HR aveau programe de reten]ie pentru majoritatea angaja]ilor.

ACUM: Se fac programe de reten]ie doar pentru cei mai valoro[i angaja]i.

Departamentele de HR au urm`rit \ntotdeauna reten]ia propriilor angaja]i prin anumite programe specifice de men]inere care pe termen mediu [i lung d`deau rezultatele scontate. |n actualul context, asemenea programe nu se mai justific` pentru toat` lumea, ci doar pentru aceia care aduc valoare ad`ugat` companiei. “Programele de reten]ie sunt \ntotdeauna create pentru loializarea angaja]ilor de valoare (\n mod ideal pe toate nivelurile ierarhice). |ns` cele mai pu]ine companii din România – dup` estim`ri recente 10% – au instrumentele necesare identific`rii salaria]ilor valoro[i [i/sau programe de reten]ie reale. |n mod surprinz`tor, \n multe companii cu peste 120 de angaja]i nu exist` departamente de HR deloc sau respectivul departament are exclusiv atribu]ii administrative, de salarizare, recrutare sau nu are nicio greutate.

Rezultatul este printre altele rata \nalt` a fluctua]iei de personal \n multe companii. Dup` un studiu recent, 35% din angaja]ii români sunt \ntr-o companie de mai pu]in de doi ani. |n restul regiunii, procentajul este de 20%”, consider` Paul Milata. |n companiile din România sau din statele cu cre[teri asem`n`toare din regiune se observ` o corela]ie clar` \ntre programele de reten]ie [i sc`derea fluctua]iei de personal. R`mâne cert faptul c` aceast` criz` va scoate \n eviden]` valorile [i va exclude din ecua]ie persoanele mai pu]in valoroase (oportuni[tii). “|n mod normal programele de reten]ie, bonusurile [i alte avantaje – vacan]e pl`tite de companie – trebuie f`cute numai pentru cei care sunt foarte buni. Ceea ce se \ntâmpla pân` acum erau de fapt ni[te costuri neacoperite. Toate companiile ofereau bonifica]ii chiar dac` angaja]ii meritau sau nu, doar ca s` nu \i piard`. |n plus 62

Biz

se ofereau [i foarte multe traininguri de care angajatorii nu beneficiau \n timp – angaja]ii plecând foarte repede de la o companie la alta. Ceea ce trebuie \n]eles odat` cu aceast` criz` este faptul c` bonifica]iile se ofer` pe merit, [i nu sunt obligatorii doar pentru a se re]ine un angajat \n cadrul unei companii chiar dac` nu ob]inea performan]`, a[a cum era percep]ia de pân` acum”, consider` Daniela Necefor, Managing Partner \n cadrul companiei de consultan]` \n HR [i executive search Total Business Solutions.

De altfel, speciali[tii mai remarc` faptul c` reten]ia angaja]ilor nu func]ioneaz` f`r` introducerea instrumentelor necesare. “|n func]ie de atitudinea managementului \n aceste circumstan]e, pe termen lung oamenii ori \[i pierd motiva]ia [i p`r`sesc locul de munc` \n c`utarea a ceva mai bun, ori nu mai dau randament [i sunt disponibiliza]i, ori decid s` accepte situa]ia, r`mân al`turi de companie [i se str`duiesc s` performeze cât mai bine \n a[teptarea unor vremuri mai bune”, crede Alina Botezatu.

3 |NAINTE DE DECLAN{AREA CRIZEI: Angajatorii aveau o politic` de bonusare pentru fidelizarea angaja]ilor.

ACUM: Bonusurile au fost reduse, \ns` trebuie gândite alte strategii de reten]ie a personalului.

Printre principalele m`suri de reducere a costurilor, companiile au decis t`ierea oric`ror bonusuri pentru angaja]i [i nu au mai p`strat decât salariile. |n general, marea majoritate a angaja]ilor nu \[i mai primesc comisioanele sau bonusurile deoarece nu pot vinde suficient (dac` au un job \n vânz`ri) sau compania \n general nu \nregistreaz` vânz`ri pentru c` momentan pia]a este foarte slab` sau, \n cazuri izolate, \ntrucât compania dore[te s` reduc` cât mai mult nivelul costurilor.

Din informa]iile furnizate revistei Biz de c`tre reprezentanta Perspective Group, \n ceea ce prive[te salariile, pu-

tem vorbi \n 2009 de sc`deri substan]iale (\ntre 15-50%) [i disponibiliz`ri \n cazul unor firme din industrii foarte afectate de criz` (auto, construc]ii [i real estate, industrial, vânzare de credite precum [i domenii conexe acestora). “|n restul domeniilor salariile stagneaz`, bonusurile scad, iar salariile noilor veni]i sunt mai mici decât ceea ce ar fi primit anul trecut sau decât ceea ce au avut la ultimul loc de munc`, \n medie cu 10-30%. De exemplu, un director de vânz`ri avea \n 2008, \n medie, un salariu de 4.000-8.000 euro net/lun` plus bonusuri [i beneficii ajungând astfel la o medie salarial` de 8.000-10.000 de euro lunar sau mai mult. {i un Project Manager avea \n medie \ntre 4.000-8.000 euro net/lun` plus bonusuri [i beneficii astfel \ncât reu[ea s` ob]in` la sfâr[it de an venituri substan]iale [i \n multe cazuri s`-[i dubleze salariul fix lunar (datorit` bonusurilor). |n momentul de fa]` se fac foarte pu]ine angaj`ri \n aceste domenii, iar salariile fixe ale acestora au sc`zut mult ajungând pe la 1.5003.000 de euro/net/lun`, f`r` bonusuri sau cu bonusuri mici \n vânz`ri.

Majoritatea angaja]ilor primesc doar partea fix`, adic` aproximativ o treime sau chiar mai pu]in din câ[tigurile realizate anul trecut. Cei din real estate sunt mul]umi]i dac` reu[esc s`-[i p`streze locul de munc`, deoarece majoritatea sunt disponibiliza]i, deci nevoi]i s`-[i caute de lucru [i g`sesc foarte greu altceva”, mai spune Alina Botezatu. |n unele cazuri, managementul a [tiut [i a putut s` ias` \n fa]` din timp [i s` comunice cu angaja]ii aspecte legate de pozi]ionarea companiei \n pia]`, rolul m`surilor de precau]ie [i de reducere a costurilor, importan]a implic`rii, a efortului individual [i organiza]ional.

“Pentru a men]ine angaja]ii motiva]i [i performan]i, companiile trebuie s` comunice cât mai mult cu ace[tia, s` fac` deci eforturi sus]inute de a informa [i a fi al`turi de oameni. Aceste ac]iuni duc la men]inerea unei atmosfere pozitive, iar efectul nu este deloc neglijabil.

Multe persoane decid s` nu fac` nicio schimbare major` \n carier` dac` percep c` \n compania actual` [ansele de a face fa]` crizei sunt mai mari decât \n alte p`r]i. Ei vor face eforturi s` ob]in` rezultate, s` fie valoriza]i [i p`stra]i \n

MANAGEMENT SCHIMBARE

companie [i s` aduc` un plus \n privin]a rezultatelor”, spune reprezentanta Perspective Group.

4 |NAINTE DE DECLAN{AREA CRIZEI: Salariul era unul dintre factorii motiva]ionali.

ACUM:

Alte schimb`ri de paradigm` identificate de speciali[tii consulta]i de Biz se refer` la dorin]a real` de sporire a calit`]ii (\n recrutare, administrare, reten]ie, promovare) pentru a putea realiza cre[terea productivit`]ii. Criza va aduce \n acest domeniu o adev`rat` “revolu]ie” \n domeniul companiilor de HR care vor trebui s` urm`reasc` pe termen lung o sporire a calit`]ii serviciilor pe care le ofer`, la toate nivelurile, dar [i \n

ceea ce prive[te metodele noi, inovative, pentru cre[terea eficien]ei resurselor umane. “Vorbim de o normalitate care trebuie \n sfâr[it s` se instaureze \n acest domeniu \ntr-o economie de pia]` autentic`. Acea vitez` de a s`ri trepte – atât ca pozi]ie cât [i ca pachet salarial – prin care am trecut \n 2007 [i o parte din 2008 scade sim]itor”, spune Daniela Necefor. Biz alexandru.ardelean@bmg.ro

Angaja]ii doresc doar s` \[i p`streze locul de munc`.

Acest comportament este justificat pe timp de criz`, având \n vedere c` sunt destule companii care nu doar c` dau afar`, ci \[i \nchid por]ile definitiv. De aceea angaja]ii sunt con[tien]i c` \n aceste momente trebuie s` \[i reduc` preten]iile [i s` performeze cât mai bine pentru a nu-[i pierde locul de munc`, [tiind cât de greu le va fi s`-[i g`seasc` un alt job având \n vedere c` nu se fac multe angaj`ri [i companiile taie costurile. Astfel, motiva]iile legate de salariu nu mai exist` \n acest moment, ci doar faptul c` exist` locul de munc` de unde vine un venit sigur, lunar.

Exist` [i anumite cazuri, izolate, \n care angajatorii au decis s` majoreze salariile unor manageri din organiza]ie sau s` ofere salarii mari pentru a coopta “manageri de criz`”.

Este vorba despre cei care au un rol strategic [i care sunt “colacul de salvare” pe timp de criz`, \ns` astfel de situa]ii sunt mai degrab` excep]ii.

Toate aceste schimb`ri care se produc \n acest moment, ca urmare a crizei, vor avea impact pe termen lung.

Speciali[tii consider` c` angaja]ii vor \n]elege cât este de important s` aduc` rezultate [i s` ac]ioneze proactiv indiferent de rolul pe care \l au \n firm`, iar HR-ul se va axa din ce \n ce mai mult pe m`surarea performan]ei angaja]ilor [i dezvoltarea celor cu poten]ial. Dat` fiind perioad` pe care o traverseaz` economia ast`zi, folosit` pentru reforme care s` duc` la cre[terea productivit`]ii, [i \n HR se introduc instrumentele sistematice [i structurate ale muncii reale de “personal”.

Biz

63

IMOBILIARE ANALIZ~

|nchirierea, solu]ia pe timp de criz` Aproape jum`tate dintre locuin]ele din ansamblurile reziden]iale noi sunt \n prezent nelocuite. |nchirierea acestora reprezint` solu]ia optim` atât pentru dezvoltatori cât [i pentru cei care nu \[i permit s` cumpere una DE IRINA T~NASE n prezent, aproape jum`tate dintre locuin]ele noi aflate în stadiu de finalizare au r`mas nevândute, dup` ce criza financiar` a dejucat atât planurile dezvoltatorilor, cât [i pe ale celor dornici s` se mute cât mai curând în propria locuin]`. Pe lâng` acestea, numeroase locuin]e cump`rate la stadiul de plan de c`tre investitori a[teapt` s` fie locuite.

Dac` pentru noile unit`]i locative care pot fi ocupate imediat exist` solu]ia închirierii, pentru un num`r foarte mare de apartamente [i vile noi, aflate în construc]ie, nu exist` decât alternativa a[tept`rii finan]`rii necesare pentru finalizare. “Potrivit ofertei din pia]`, în momentul de fa]` circa 40% din apartamentele noi, amplasate în proiectele reziden]iale cu peste 100 de unit`]i locative, sunt nevândute. Majoritatea dezvoltatorilor iau în calcul varianta închirierii ca alternativ` la blocarea vânz`rilor”, a declarat Adrian Dumitru, directorul de vânz`ri pe segmentul Proiecte Reziden]iale din cadrul companiei de consultan]` imobiliar` Neocasa.

“Pe lâng` datele oficiale referitoare la oferta dezvoltatorilor mai sunt [i locuin]ele date spre vânzare de c`tre fondurile de investi]ii. De asemenea, exist` un procent mic de clien]i care nu au mai putut semna contractul final pentru c` nu s-au mai încadrat în condi]ile impuse de banc`”, spune [i Irina Petrescu, partener în cadrul companiei de consultan]` imobiliar` Esop Consulting. De[i solu]ia închirierii nu duce la o recuperare imediat` a investi]iei, a[a cum se întâmpl` în cazul vânz`rii, se pot totu[i recupera în timp fondurile investite. Nici pentru chiria[i aceast` solu]ie nu este foarte convenabil`: pe lâng` faptul c` pl`tesc pentru o locuin]` care nu este a lor, nu beneficiaz` nici de facilit`]ile caracteristice ansamblurilor noi, a[a cum s-ar fi

|

64

Biz

întâmplat în cazul cump`r`rii locuin]ei. “În cazul închirierii, în func]ie de zon` [i facilit`]i, investitorul î[i poate recupera banii în 10-14 ani, pre]ul chiriei neincluzând [i facilit`]ile comune, acestea urmând a fi pl`tite de c`tre chiria[i”, adaug` Adrian Dumitru.

SC~DERE Num`rul de tranzac]ii pe pia]a imobiliar` \n acest an va sc`dea \n medie cu un procent de 30 - 50%

Dac` pentru o parte dintre aceste apartamente închirierea este numai solu]ia de criz`, pentru altele dezvoltatorii au gândit strategii de finan]are care permit chiria[ului ca, în timp, s` devin` proprietarul locuin]ei. Pentru a contracara limitarea creditelor acordate de b`nci, dezvoltatorii au început s` vând` în rate sau s` închirieze locuin]ele terminate, iar dac` proprietarii cump`r`tori vor reu[i s` achizi]ioneze locuin]a în câ]iva ani, chiria va fi dedus` din pre]ul de achizi]ie, remarc` Radu Zili[teanu, pre[edintele Asocia]iei Române a Agen]iilor Imobiliare. “Închirierea, cel pu]in pentru locuin]ele noi destinate clasei medii [i medii-plus, este doar o

solu]ie de criz`, generat` de blocajul de pe pia]a vânz`rilor. Majoritatea proprietarilor vor încerca s` vând` aceste locuin]e dup` ce lucrurile se vor a[eza”, afirm` Irina Petrescu.

De asemenea, închirierea reprezint` [i solu]ia alternativ` la care apeleaz` dezvoltatorii pentru a nu-i pierde pe clien]ii care, de[i [i-au manifestat dorin]a de a cump`ra o locuin]` [i au început demersurile necesare, nu mai sunt eligibili pentru contractarea unui credit bancar. “În astfel de situa]ii, dezvoltatorii au g`sit solu]ii precum ree[alonarea pl`]ilor sau închirierea locuin]elor c`tre cump`r`torii respectivi”, adaug` Adrian Dumitru de la Neocasa. Spre exemplu, compania de dezvoltare imobiliar` Impact Developer & Contractor ofer` o serie de solu]ii personalizate [i flexibile de cump`rare, respectiv reduceri de pre] la plata integral`, închiriere cu preemp]iune la cump`rare sau finan]are direct` a locuin]ei. Folosind aceste solu]ii [i oferind posibilitatea mut`rii imediate, Impact a reu[it s` încheie în luna februarie a acestui an 25 de tranzac]ii în valoare total` de circa 15 milioane lei, pentru unit`]i locative din ansamblul Greenfield, [i a încheiat nou` antecontracte care urmeaz` s` fie finalizate în luna martie. În condi]iile în care Banca Na]ional` a României men]ine destul de ridicat caracterul restrictiv al condi]iilor de creditare, dintre pu]inii clien]i care mai sunt eligibili pentru contractarea unui împrumut, majoritatea a[teapt` condi]ii economice mai stabile [i evit` s` semneze un angajament cu b`ncile, mai spune Irina Petrescu, de la Esop. Astfel, este de a[teptat ca actuala stagnare de pe segmentul tranzac]iilor cu locuin]e s` se întind` pe o perioad` mult mai lung` de timp. Va fi necesar ca, pe lâng` eliminarea actualelor condi]ii restrictive de creditare, s` dispar` [i aversiunea clien]ilor fa]` de cump`rare, respectiv teama de

IMOBILIARE {TIRI

climatul nesigur care caracterizeaz` în prezent acest segment de pia]`.

Deocamdat`, închirierea r`mâne solu]ia cea mai la îndemân`, atât pentru dezvoltatori cât [i pentru clien]i. În timp ce românii se vor orienta c`tre locuin]ele din ansamblurile destinate clasei medii [i, eventual, segmentului superior al acesteia, segmentul de lux va atrage expa]ii, sunt de p`rere speciali[tii imobiliari.

“Ca s` fie atractive pentru clien]i, chiriile locuin]elor noi ar trebui s` fie similare cu chiriile din blocurile vechi pentru apartamente decente. În acest moment cuvântul de ordine în pia]` este bugetul, partea de confort, luxul r`mânând pe planul doi”, explic` oficialul agen]iei Esop.

Principalele puncte de atrac]ie pentru cei mai mul]i vor fi apropierea de bune conexiuni la mijloace de transport în comun, bugetul [i finisajele decente, precum [i apropierea de spa]ii verzi [i centre comerciale.

Nici pentru segmentul superior buge-

tul nu va fi de neglijat, mai spune Irina Petrescu.

“Pe segmentul mediu-inferior, lipsa credit`rii imobiliare va determina o presiune asupra pre]urilor chiriilor în jurul sumei de 500 euro pe lun` în blocurile vechi. În ceea ce prive[te locuin]ele noi, se constat` o mai mare flexibilitate din partea proprietarilor, cu atât mai mult cu cât nivelul ridicat al monedei euro a determinat implicit o cre[tere a chiriilor”, este de p`rere oficialul agen]iei Neocasa. Închirierea pare a fi principala tendin]` pentru înc` o important` perioad` de timp de acum înainte, având în vedere c`, potrivit speciali[tilor imobiliari, num`rul tranzac]iilor încheiate în acest an va fi mult sub nivelul înregistrat în 2008.

“Tranzac]iile imobiliare au sc`zut în luna ianuarie 2009 cu 37,42% fa]` de perioada similar` a anului trecut [i cu 76% fa]` de ianuarie 2007. Ne a[tept`m la o sc`dere între 30% [i 50% a num`rului de tranzac]ii imobiliare în

acest an”, a declarat recent Ion Marin, vicepre[edintele Uniunii Notarilor Publici din România. Potrivit unui raport al companiei de consultan]` imobiliar` Colliers International, în 2008 au fost vândute circa 3.600 apartamente în ansambluri noi cu peste 200 de unit`]i, în sc`dere

cere , i o afa , e-t Construiest de succes!

7447 Trimite SMS la si cu 10 euro cu textul “Biz” , ni! es, ti abonat 3 lu !

Plus o luna bonus na 79 Detalii in pagi \

cu peste 50% fa]` de 2007. Dintre acestea, circa 30% au fost vândute c`tre investitori. Biz irina.tanase@bmg.ro

Biz

65

IMOBILIARE CONSULTAN}~ IMOBILIAR~

CALITATEA SERVICIILOR

FACE DIFEREN}A |n contextul unei pie]e imobiliare aproape \nghe]ate [i pe fondul unei consolid`ri a juc`torilor de profil, portofoliul de servicii [i calitatea acestora pot fi o [ans` de succes pe pia]`. Totodat`, companiile afiliate re]elelor interna]ionale au un avantaj \n actualul context economic DE IRINA T~NASE ac` în 2007, cel mai dinamic an al pie]ei imobiliare, toate companiile de consultan]` imobiliar` aveau de câ[tigat pentru c` toat` lumea cump`ra, începând cu 2008 cele axate pe terenuri [i rezi-

D 66

Biz

den]iale au resim]it o puternic` reducere a activit`]ii. Criza financiar` deja a eliminat din pia]` o serie de companii de talie mic`, iar în 2009 vor supravie]ui doar cele care vor oferi cu adev`rat servicii de înalt` calitate, sunt de p`rere speciali[tii din pia]`.

De[i majoritatea companiilor de consultan]` imobiliar` ob]ineau pân` nu de mult cea mai mare parte a veniturilor din activitatea de tranzac]ionare, în principal pe segmentele de terenuri [i reziden]iale, nici segmentele comercial [i industrial nu erau de neglijat.

IMOBILIARE CONSULTAN}~ IMOBILIAR~

oferi consultan]`, s` scad` [i profitabilitatea acestora. “Sesiz`m o oarecare insisten]` a clien]ilor noi pentru reducerea comisioanelor, dar credem c` în cazul companiilor interna]ionale, majoritatea celor care apeleaz` la servicii de consultan]` imobiliar` vor în]elege c` trebuie s` pl`teasc` pentru calitatea serviciilor prestate la nivel european”, afirm` R`zvan Gheorghe, de la Cushman & Wakefield. De asemenea, este posibil ca strategia companiilor s`

bile activit`]i [i în 2009”, spune R`zvan Gheorghe, directorul executiv al companiei.

“Sursele de venit în cazul nostru au fost în 2007-2008 în jur de 60% din tranzac]ii [i 40% din nontranzac]ii. Într-un an bun, sursele de venit sunt 70% din tranzac]ii [i 30% din nontranzac]ii”, mai spune Gheorghe. {i pentru Colliers International activitatea de nontranzac]ii a fost foarte important` anul trecut. Valoarea pro-

REALIZ~RILE PRINCIPALELOR COMPANII DE CONSULTAN}~ DIN ROMÂNIA |N 2008 Compania DTZ Echinox

Rezultat financiar \n 2008 cifr` de afaceri de 5,7 mil. euro CBRE (la nivel de grup) profit de 83,9 mil. dolari; venituri de 5,1 mld. dolari Regatta cifr` de afaceri de circa 5 mil. euro Colliers International afaceri de 18 mil. euro SURSA: BIZ

Începând cu a doua parte a anului trecut, odat` cu resim]irea primelor efecte ale crizei financiare pe pia]a local`, respectiv cu îngreunarea accesului la creditare, s-a diminuat ritmul de tranzac]ionare pe segmentele vedet` [i s-au împu]inat cererile de evaluare, odat` cu limitarea acesului la credite.

Astfel, firmele cele mai dinamice din pia]` au r`mas cele care ofereau o gam` mai larg` de servicii, pe lâng` asisten]` la tranzac]ionare, precum [i o calitate mai înalt` a acestora. În prezent, chiar dac` la nivelul principalelor companii de profil de pe pia]a local` nu exist` modific`ri importante de clasament comparativ cu anii trecu]i, exist` o serie de modific`ri în strategia acestora de pia]`, pentru a supravie]ui perioadei dificile care urmeaz`.

Principalele coordonate ale noii abord`ri par a fi cre[terea calit`]ii [i diversificarea serviciilor. “Cred c` firmele cele mai profitabile, în 2008, au fost cele interna]ionale în raport cu cele locale; criza ap`rut` a accentuat diferen]a dintre serviciile oferite de companiile locale [i cele interna]ionale.

Probabil companiile interna]ionale vor fi în acest an principalii furnizori de servicii imobiliare, atât tranzac]ii cât [i nontranzac]ii, inclusiv consultan]` [i evaluare”, este de p`rere R`zvan Gheorghe, partener [i director general în cadrul companiei Cushman & Wakefield Romania.

De aceea[i p`rere este [i Valentin Ilie, directorul executiv al Coldwell Banker Affiliates of Romania. “Companiile din top 5 au fost, probabil, anul trecut, cele care au avut volume distribuite pe mai multe tipuri de servicii.

Cât prive[te structura unui astfel de clasament în 2009, cu siguran]` acesta va fi compus din companii afiliate re]elelor interna]ionale”, spune acesta.

Cele mai profitabile departamente pentru Codwell Banker par a fi fost în 2008 cel reziden]ial, pân` în cel de-al doilea trimestru, [i cele de management al propriet`]ilor [i comercial. {i în cazul Cushman & Wakefield serviciile par a fi avut un rol important în afacerile realizate anul trecut. Astfel, cele mai profitabile au fost departamentul de evalu`ri [i cel de retail.

“Probabil c` aceea[i structur` se va men]ine în privin]a celor mai profita-

Coldwell Banker

cifr` de afaceri de 3,5 mil. euro

priet`]ilor evaluate de c`tre departamentul de profil al companiei s-a ridicat la aproape opt miliarde euro, un important rol jucând în ob]inerea acestui rezultat faptul c` firma de consultan]` imobiliar` a fost evaluator exclusiv al portofoliului de propriet`]i comerciale de]inute în România de fondul austriac de investi]ii Immoeast.

“Anul 2009 va aduce probabil o schimbare în profilul clien]ilor care vor solicita evalu`ri. Vor fi mai pu]ine cereri de evaluare în vederea ob]inerii de finan]are, dar vor cre[te mult a[tept`rile legate de calitatea evalu`rilor”, spun oficialii companiei Colliers.

Activitatea de evaluare a avut anul trecut o dinamic` deosebit` [i în cazul companiei DTZ Echinox, veniturile ob]inute astfel fiind cu 31,5% mai mari decât în 2007. De asemenea, pentru Coldwell Banker cele mai importante în 2009 vor fi serviciile de brokeraj [i consultan]` pe toate segmentele pie]ei, serviciile conexe, respectiv cele de brokeraj de credite, de evaluare [i studii de pia]`, precum [i cele de administrare a propriet`]ii (property management [i facility management). În viitorul apropiat este posibil ca, pe lâng` diminuarea num`rului de tranzac]ii pentru care companiile vor

Evolu]ie comparativ cu 2007 cre[tere a cifrei de afaceri de 35,7% profit \n sc`dere de 78,5%; venituri \n sc`dere cu 15% cre[tere a cifrei de afaceri cu 25% afaceri \n sc`dere cu 17% –

}int` pentru 2009 – – cifr` de afaceri de 2,5 mil. euro men]inerea nivelului veniturilor din 2008 cifr` de afaceri de 4 mil. euro

urm`reasc` o relaxare în ceea ce prive[te taxarea clien]ilor finali, având în vedere c` în prezent ace[tia, respectiv cei cu acces la bani lichizi, sunt singurii care mai încheie tranzac]ii. “În momentul de fa]` evolu]ia comisioanelor este destul de haotic`, îns` tendin]a este ca dezvoltatorii s` pl`teasc` mai mul]i bani consultan]ilor, iar cump`r`torii cât mai pu]ini”, spune Valentin Ilie, oficialul companiei Coldwell Banker. Chiar dac` România se confrunt` în prezent cu o serie de dificult`]i, majoritatea companiilor de consultan]` v`d înc` un important poten]ial al pie]ei locale. “Credem c` România, din cauza lipsei de capital propriu, va suferi mai mult în urma crizei decât alte pie]e europene, atât din Europa Central` cât [i din Occident”, explic` R`zvan Gheorghe de la Cushman & Wakefield.

“România este o ]ar` cu un poten]ial uria[, motiv pentru care companiile interna]ionale doresc s` fie prezente aici. Este drept c` volumele nu pot fi comparate cu cele ale ]`rilor din vest, dar nu cred ca pentru 2009 strategia companiilor interna]ionale s` se fi schimbat”, completeaz` Valentin Ilie, de la Coldwell Banker. Biz Biz

67

LIFE AFICIONADO

Realitatea din fotografii 47 de lucr`ri alb-negru [i color apar]inând unor arti[ti fotografi consacra]i pot fi admirate la expozi]ia de debut a galeriei Karousel din Bucure[ti DE ALINA STANCA pari]ia unei noi galerii de art` [i o expozi]ie de fotografie cu totul special` pot fi argumente suficient de conving`toare pentru a v` face timp s` poposi]i pe strada George C`linescu, la num`rul 5A. Acolo ve]i g`si Karousel, prima galerie din Bucure[ti dedicat` exclusiv fotografiei de art` [i “singura galerie din România care, prin formatul pe care \l adopt`, poate spune c` aspir` la titlul de promotor al fotografiei contemporane”, a declarat pentru revista Biz, Violeta Sârbu, unul dintre fondatori. |n cadrul expozi]iei de debut, ce poate fi vizionat` [i \n intervalul 15-31 martie, se reg`sesc atât lucr`ri ale unor arti[ti consacra]i, cât [i cele ale unor tineri talenta]i care au toate [ansele s` devin` fotografi aprecia]i. Pot fi admirate [i cump`rate lucr`ri realizate pe film, digital sau chiar unele având la baz` tehnica stenopa, una dintre cele mai vechi modalit`]i de a surprinde realitatea. Pre]urile sunt cuprinse \ntre 130 [i 800 de euro, iar din punctul de vedere al tematicii, fotografiile expuse variaz` de la portret la peisaj, trecând prin fotografie subacvatic` sau chiar fotojurnalism. Selec]ia lucr`rilor a fost bazat` \n primul rând pe valoarea lor artistic`, dar [i pe ideea c` trebuie acordat` o [ans` [i tinerelor talente. Astfel, la Karousel expun 24 de arti[ti români [i 6 str`ini, iar lâng` nume celebre din domeniu, precum Cosmin Bumbu], Drago[ Lumpan, Alexandru Paul, Alexandru Gâlmeanu sau Cornel Lazia, stau [i tineri afla]i la \nceput de carier`.

Probabil unul dintre cei mai buni arti[ti fotografi din România [i cu siguran]` cel mai cunoscut nume din acest domeniu este Cosmin Bumbu], câ[tig`torul unor premii interna]ionale importante [i cel ale c`rui lucr`ri au ajuns \n colec]ii particulare din \ntreaga lume. Portretele realizate de]inu]ilor din penitenciarul Aiud, “7 zile \n Maramure[“ sau imaginile din zona Ro[ia Montan` sunt doar câteva dintre cele mai speciale proiecte semnate de artist. O alt` prezen]` interesant` \n cadrul galeriei Karousel este Cristian Crisb`[an, cel mai bine cotat artist român din zona fotografiei erotice. Cu un debut destul de târziu care a inclus mai \ntâi asistarea unor fotografi ce realizau pictoriale pentru revista Playboy, Crisb`[an a reu[it \n scurt timp s` ajung` \n aten]ia publicului din str`in`tate. |n 2005, editura Daab i-a publicat albumul “Digital Sessions”, care s-a dovedit a fi un bestseller interna]ional. Un an mai târziu, lucr`rile sale au fost incluse \n antologia “Erotic Photography Now”, confirmându-l ca unul dintre cei mai buni arti[ti ai fotografiei erotice mondiale. Biz

A

70

Biz

LIFE EVENIMENT

O s`pt`mân` de filme bune Cinematograful Studio va fi \n perioada 23-30 martie gazda Festivalului de Film Interna]ional B-EST [i va prezenta publicului larg o selec]ie extraordinar` de filme premiate anul acesta DE ALINA STANCA rimele luni ale fiec`rui an sunt marcate de cele mai importante evenimente din zona cinematografiei interna]ionale, fiind momentul \n care se anun]` marii câ[tig`tori ai unor premii precum Globul de Aur, BAFTA, Oscar sau Ursul de Aur. Dup` ce emo]iile se mai risipesc, este rândul festivalelor de film s` intre \n scen` pentru a atrage publicul \n cinematografe.

Aflat deja la cea de-a cincea edi]ie, B-EST IFF va avea loc la Bucure[ti \n perioada 23-30 martie, de data asta cu o gazd` nou`, cinema Studio.

Juriul de anul acesta cuprinde nume sonore [i \l are \n rolul de pre[edinte pentru sec]iunea de lungmetraj pe

P

|N COMPETI}IE:

Chiko – Özgür Yildirim Shotgun Stories – Jeff Nichols Cea mai fericit` fat` din lume – Radu Jude Wendy & Lucy – Kelly Reichar dt Absurdistan – Ve it Helmer Monsieur Morim oto – Nicola Sornag a Eldorado – Boul i Lanners

celebrul Nik Powell, vicepre[edinte al Academiei Europene de Film [i director al {colii Na]ionale de Film [i Televiziune din Londra. Cunoscut pentru parteneriatul cu Richard Branson, al`turi de care a pus bazele companiei Virgin Records, Nik Powell a \nfiin]at [i Palace Productions, sub umbrela c`reia a produs trei dintre cele mai titrate filme ale lui Neil Jordan, “Company of Wolves”, “Mona Lisa” [i “The Crying Game”, premiat cu Oscar. Al`turi de Powell va fi prezent [i Andrei Plakhov, absolvent al {colii de Film din Mos-

cova, sec]ia Istoria Filmului [i Critic`, [i \n prezent editorialist la principalul cotidian din Rusia, Kommersant. O alt` prezen]` notabil` este Elma Tataragic, unul dintre fondatorii Festivalului de Film din Sarajevo, precum [i scenaristul [i produc`torul lungmetrajului “Snow”, câ[tig`torul Marelui Premiu de la Cannes \n 2008.

Tot din Sarajevo va fi prezent \n juriu [i Pjer Zalica, membru al Academiei Europene de Film, precum [i autor [i regizor a numeroase show-uri TV, documentare, reclame, piese de teatru [i scurtmetraje. Nu \n ultimul rând, din juriul B-EST IFF 2009 va face parte [i Mircea Bunescu, scenarist, regizor [i director de imagine.

Câ[tig`tor a numeroase premii pentru regie [i imagine, Bunescu este profesor la Universitatea Media [i secretar al Asocia]iei Creatorilor de Imagine din cadrul Uniunii Cinea[tilor din România. Pelicula care deschide festivalul de la Bucure[ti este “Vicky Cristina Barcelona”, semnat` de Woody Allen [i recompensat` cu numeroase premii, o mare parte acordate actri]ei Penelope Cruz. Palmaresul filmului include peste 16 premii [i 27 de nominaliz`ri [i urm`re[te povestea a dou` americance care decid s`-[i petreac` vara \n Spania, la Barcelona. Biz PETI}IEI: |N AFARA COM

rcelona – Vicky Cristina Ba Woody Allen imowski na – Jerzy Skol th 4 Nights wi An and Work of Gonzo: The Life Gibney on omps – Alex Dr Hunter S. Th – Moscow/Belgium paey m Ro n Va Christophe ng, Bo o -h on Jo Tokyo! – Leos Carax [i Michel Gondry

Biz

71

FOTO: PRO SPORT

Constantina Di]` campioan` de excep]ie Constantina Di]` Tomescu a uimit o lume \ntreag` la Jocurile Olimpice de la Beijing, câ[tigând proba de maraton la vârsta de 38 de ani! Ea explic` pentru revista Biz cum a ajuns la succesul de excep]ie [i care este pre]ul celebrit`]ii DE GEORGIANA MECU umele s`u a f`cut \nconjurul lumii dup` izbânda de la Jocurile Olimpice de la Beijing: proba regin` adjudecat` de o românc` de 38 de ani! |nsu[i marele ciclist american Lance Armstrong a invocat-o ca model! Constantina Di]` Tomescu a r`mas \ns` ancorat` \n realitate [i rememoreaz` cu pl`cere clipele triumfului din China. ”Înc`rcarea emo]ional` a fost teribil`, de aceea cursa a fost una dintre cele mai grele pentru mine. Pân`

N

72

Biz

la kilometrul 20, când am început s` m` rup u[or de pluton, a fost o curs` a orgoliilor, la start erau toate starurile mondiale, o curs` a nervilor, a îmbrâncelilor, coatelor ascu]ite, a împiedic`rilor mai mult sau mai pu]in accidentale. Între kilometrul 20 [i 40 a fost deja alt` poveste, cursa desf`[urându-se într-o lini[te sublim` pe de o parte, pe de alta u[or frustrant`, pentru c` nu [tiam exact cât de aproape sau departe sunt adversarele. Apoi, ultimii metri

din curs` au fost cei mai grozavi…

Aurul olimpic era al meu… Sim]eam eliberarea tuturor sup`r`rilor, frustr`rilor, tuturor momentelor în care am strâns din din]i de-a lungul a 20 de ani de sport. M` sim]eam, într-un fel, un «soldat universal» antrenat pentru situa]ii extreme care a supravie]uit [i a salvat planeta”, afirm` marea campioan`. Recunoa[te c` titlul olimpic i-a schimbat via]a. “Dac` nu te schimb` celebritatea, înseamn` c` nu ai meri-

LIFE PORTRET DE CAMPION

tat-o! Totul e îns` ca ea s` te schimbe în bine [i nu în r`u. Eu am acelea[i principii de via]`, îns` scara de valori a evoluat odat` cu succesele [i insuccesele mele. Din perspectiva asta, celebritatea m-a schimbat, îns` a adus odat` cu ea obliga]ii [i responsabilit`]i. Trebuie s` în]elegi c` ai obliga]ia s` dai ceva înapoi oamenilor care te-au sus]inut sau celor care s-au bucurat pentru succesul t`u”, argumenteaz` Constantina, care a fost desemnat` cea mai bun` sportiv` român` a anului 2008.

Atleta originar` din localitatea Turburea, jude]ul Gorj, \[i aminte[te cum a ajuns la maraton. “Atletismul pentru un copil din timpul României socialiste era o alternativ` bun`. Este un sport ieftin în prim` faz`, nu este exclusivist prin pre]urile echipamentelor cum este, de exemplu, schiul. Atle]ii încearc` s`-[i g`seasc` proba [i s` se specializeze [i, cum eu nu aveam calit`]ile native pentru probe mai scurte [i mai u[oare, am tot urcat în distan]a probelor de la 800 metri pân` la maraton. La maraton mi-am g`sit locul. Chiar dac` nu aveam vitez`, aveam un psihic [i o voin]` puternice, iar restul detaliilor ]in de adaptare la formele de antrenament [i perfec]ionarea pe proba respectiv`”, precizeaz` ea. Re]eta succesului pentru Pu[a este simpl`: “În principiu, orele de munc` într-o zi sunt 24… Pentru c` tot ce fac ]ine cont de sport, regimul meu de via]` este condi]ionat de obiectivele sportive. Degeaba m` antrenez intens dou` ore de diminea]` dac` dup` antrenament nu m` odihnesc suficient, nu m`nânc atent [i echilibrat, nu-mi fac recuperarea etc.”, sus]ine campioana olimpic`. Cum arat` o zi din via]a Constantinei Di]`? “M` trezesc la 6 diminea]a, m`nânc micul dejun, apoi am grij` de fiul meu Rafael. |l preg`tesc s` plece la [coal` [i petrec pu]in timp cu el. E necesar dar [i pl`cut. M` motiveaz`. Urmeaz` apoi primul antrenament.

Alerg kilometri întregi, în medie în jur de 220 de kilometri pe s`pt`mân`, evident la intensit`]i diferite. Dup` antrenament fac refacere (masaj, fizioterapie, jacuzzi etc.), Vali Tomescu, antrenorul meu, fiind un fel de fanatic al recuper`rii. Dar are dreptate, nu po]i face efort repetat la capacitate maxim` f`r` o recuperare foarte atent`. Urmeaz` apoi masa de prânz [i câteva ore de

odihn`. În jur de ora 4-5 dup`-amiaza ies la al doilea antrenament. Seara este una relativ obi[nuit`, g`tesc, îi verific lui Rafael lec]iile… Nu prea am timp pentru mine [i micile mele pl`ceri, dar voi avea suficient când nu voi mai alerga”, se confeseaz` sportiva care momentan tr`ie[te [i se preg`te[te \n Statele Unite, dar care inten]ioneaz` s` revin` \n ]ar` dup` retragere. ”România este tot ce pot fi eu, este destinul meu.

A[ fi putut s` concurez pentru orice ]ar` din lume, dar am continuat s` sus]in cu t`rie [i cu mândrie c` sunt românc`, chiar dac` financiar vorbind am avut mult de pierdut prin asta”, comenteaz` Constantina Di]`. Este convins` c` seriozitatea a creat diferen]a în atingerea “acestui vârf” în via]a sa, \ns` “disciplina [i voin]a au avut [i ele un rol fundamental”. A avut-o ca model pe Maricica Puic` [i crede cu t`rie c` dorin]a sa de autodep`[ire a venit atât din satisfac]ii, cât [i din e[ecuri. “Atâta timp cât exist` premii mari, o s` existe [i sportivi [i autodep`[iri [i recorduri [i excep]ii. În cazul meu, de aici încolo o s` fie tot mai greu pentru c` vârsta î[i cere drepturile [i ca atare trebuie s` îmi aleg mult mai atent ]intele”, recunoa[te Pu[a, care, \n ciuda vârstei respectabile pentru sport, inten]ioneaz` s` concureze \nc` 2-3 ani. “Recuperarea dup` orice efort sus]inut e de dou` ori mai lung` decât atunci când eram mai tân`r`. Dar titlul olimpic m` oblig` s` concurez înc` doi-trei ani. Primul concurs important la care voi participa \n 2009 este Maratonul Londrei, la sfâr[itul lunii aprilie”, anun]` multipla laureat` mondial`, care \[i mai dore[te un copil. “Dup` retragere, vreau s` mai fac un copil. Am un b`iat, dar îmi doresc neap`rat [i o feti]`. Apoi, vreau s` m` bucur de vacan]e cât mai dese. Am mult de recuperat, îmi datorez foarte multe”, spune ea.

Apreciaz` c` medalia olimpic` i-a adus cele mai frumoase momente ale carierei [i sus]ine c` cel mai greu i-a fost în 2002, dup` “e[ecul” de la Los Angeles Marathon, când a ocupat locul 4. “Eram preg`tit` s` câ[tig f`r` probleme, de aceea am fost atât de dezam`git` încât am vrut s` m` las de sport”, recunoa[te ea. Crede \n destin [i spune c` acesta este condimentul evident al existen]ei noastre. “Destinul a f`cut s`-l întâlnesc pe antrenorul meu.

De fapt, atunci destinul lui s-a intersectat cu al meu, tocmai pentru a reu[i tot ce am f`cut împreun`. Tot destinul a f`cut ca el s` fie lâng` mine [i s` m` conving` s` continui sportul de performan]` când n-am vrut s` merg mai departe [i s` trec peste dezam`giri”, completeaz` valoroasa atlet`, c`reia \i place ca \n timpul liber s`-[i \ngrijeasc` gr`dina. |ndr`ge[te Japonia pentru c` “oamenii sunt foarte civiliza]i, respectuo[i [i corec]i. Tr`iesc dup` codul onoarei [i se poart` cu o grij` fenomenal` fa]` de tradi]ii [i de principiile lor morale”. Pu[a spune c` este o persoan` fericit` chiar dac` a avut o via]` plin` de sacrificii [i de greut`]i, \ns` “probabil a[ fi regretat dac` a[ fi cedat propriilor frustr`ri [i a[ fi renun]at la sportul de performan]` înainte de vreme”.

Consider` maratonul o prob` a încerc`rii supreme, care a ajutat-o s`-[i perfec]ioneze voin]a [i capacit`]ile volitive. “Maratonul este via]a mea [i cu fiecare maraton alergat este ca [i cum mi-a[ lua via]a de la cap`t, o dat` [i înc` o dat`”, afirm` Constantina, pentru care sacrificiul este “unealta” necesar` atingerii succesului: “A[ vrea ca to]i cei care citesc aceste rânduri s` aib` parte vreodat` de bucuria imens` pe care o are în suflet un campion olimpic. Dac` a[ [ti c` trebuie s` mai muncesc 20 de ani pentru a avea parte de asta, a[ lua-o de la cap`t f`r` s` stau pe gânduri!”. Biz

REPERELE CARIEREI 2004 2005

2007 2008

Locul 3 – Campionatul Mondial de semimaraton – New Delhi, India Locul 1 – Maratonul de la Chicago – SUA Locul 3 – Campionatul Mondial de maraton – Helsinki, Finlanda Locul 1 – Campionatul Mondial de semimaraton – Edmonton, Canada Locul 2 – Campionatul Mondial de alerg`ri pe [osea 20 km – Debrecen, Ungaria Locul 3 – Maratonul de la Londra – Marea Britanie Locul 1 – Maratonul de la Jocurile Olimpice de var` – Beijing, China

Biz

73

LIFE STIL DE MANAGER

Carmen Georgescu pune accentul pe stil De ALINA STANCA a pu]in timp dup` ce Electrolux a deschis reprezentan]a din Bucure[ti, Carmen Georgescu s-a al`turat echipei manageriale, iar din anul 1997 s-a implicat \n toate activit`]ile de marketing [i comunicare desf`[urate de companie. Cu o agend` foarte \nc`rcat` care cuprinde preg`tirea ac]iunilor de promovare, precum [i numeroase \ntâlniri interne [i externe, Carmen reu[e[te s` p`streze timp [i pentru familie, al`turi de care petrece cele mai frumoase momente.

De altfel, fiica sa Gabriela \i este nu doar o foarte bun` prieten`, dar [i cea care o sf`tuie[te atunci când vine vorba despre alegerea ]inutelor vestimentare. “Moda pentru mine \nseamn` acele haine \n care m` simt bine. Prefer ]inutele clasice, ocazional nonconformiste, celor business cu aer scor]os”, spune Carmen. Stilul s`u vestimentar este puternic influen]at de creatoarea Liza Panait, de la care cump`r` de fiecare dat` cu pl`cere acele lucruri care o reprezint`.

Nu ocole[te \ns` nici branduri precum Prada, Veronesse sau Nara Camicie, dar dac` \i place o anumit` pies` vestimentar` nu conteaz` dac` apar]ine unei m`rci cunoscute sau nu, este suficient s`-i vin` bine pentru a o cump`ra. “Ceea ce nu agreez

L

74

Biz

Fotografii VALI MIREA / VISTA atunci când vine vorba de mod` este adoptarea necondi]ionat` a unor tendin]e, chiar dac` ]ie nu ]i se potrivesc. M` feresc s` fac acest lucru [i cred c` este o decizie \n]eleapt`.” Carmen nu-[i planific` sesiunile de cump`r`turi, fiind mai degrab` o persoan` spontan` care atunci când vede ceva care s`-i plac`, cump`r`, fie c` se afl` \ntr-un magazin din ]ar`, fie \ntr-unul din str`in`tate. Din aceast` cauz` bugetul difer` de la o lun` la alta, mai ales atunci când este destinat [i cosmeticelor [i parfumurilor. “Prefer m`rcile Lancôme [i Chanel pentru cosmetice, iar parfumurile Dior sunt o adev`rat` pasiune, ultima descoperire fiind Midnight Poison”, adaug` Carmen. Accesoriile la care nu renun]` niciodat` sunt verigheta, bijuteria de suflet [i ceasul Tissot, care o ajut` s`-[i planifice fiecare zi de lucru, astfel \ncât s`-i r`mân` timp [i pentru familie. “Sfâr[iturile de s`pt`mân` sunt dedicate so]ului [i fiicei mele, al`turi de care m` destind \ncercând tot felul de re]ete gastronomice. Atunci când am câteva clipe lini[tite, m` refugiez cu o carte \n bra]e [i o can` de cafea bun` \n fotoliul preferat [i citesc”, mai spune Carmen. Biz alina.stanca@bmg.ro

ROCHIE BIJUTERII

LIZA PANAIT ROYAL CARO

BLUZ~ JEANS

MANGO LEE COOPER

LOCA}IE MAKE-UP

SEDIUL LOWE PUBLIC RELATIONS RAMONA URSAN

C~MA{~ FUST~ PANTOFI CEAS

NARA CAMICIE DEBENHAMS VERONESSE TISSOT

LIFE GADGETS

TEHNOLOGIE

Foto pentru toate gusturile [i buzunarele Profesionale sau “de joac`”, aparatele foto fac parte, sub o form` sau alta, din via]a fiec`ruia. Care sunt modelele potrivite pentru fiecare situa]ie [i tip de user? Iat` câteva propuneri DE ELLA GLIGOR

OLYMPUS SP-590UZ

CANON IXUS 980 IS Nu mai trebuie demult s` crezi c` odat` cu talia sub]ire a unei camere foto te po]i a[tepta [i la rezultate \ndoielnice, iar cea mai recent` [arj` de modele confirm` din plin acest fapt. Seria Ixus, de la Canon, a excelat mereu la capitolul prezen]` scenic`, iar modelul 980 IS impresioneaz` [i printr-o lista de specifica]ii foarte serioase: rezolu]ie de 14,7 MP, procesor de imagine DIGIC 4, \nregistrare \n format MOV H.264 la rezolu]ie VGA [i sensibilitate ISO cu valori \ntre 80 [i 1.600.

1.588 RON www.pcgarage.ro

PANASONIC DMC-TS1 Panasonic are experien]` greu de contestat \n domeniul produselor care rezist` cu brio la zdruncin`turi, [ocuri [i rele tratamente sau chiar la scufund`rile de mic` adâncime, iar experien]a aceasta a fost aplicat` acum [i camerelor foto. Modelul Lumix DMC-TS1 \nc` nu e disponibil \n România, dar va fi foarte tentant datorit` anduran]ei, dar [i a posibilit`]ii de \nregistrare video 1.080p sau rezolu]iei de 12 MP, ecranului de 2,7 inch, sensibilit`]ii maxime 6.400 ISO sau stabilizatorului de imagine.

Va fi o juc`rie pe cinste. \n curând www.panasonic.ro

Fie c` ai descoperit o pasiune deosebit` pentru fotografierea p`s`rilor s`lbatice sau a fazelor de infarct din meciurile de lig`, teleobiectivul trebuie s` nu lipseasc` din lista specifica]iilor. Dar aparatele profesionale sunt scumpe [i complicate, iar utilizarea lor poate descuraja mul]i fotografi temerari. Solu]ia vine printr-un aparat din zona consumer, dar capabil s` apropie imaginea de pân` la 26 de ori. SP-590UZ ofer` o rezolu]ie de 12 MP, stabilizator de imagine (absolut necesar pentru un asemenea zoom) [i poate filma la rezolu]ie VGA. 1.646 RON www.pcfun.ro

NIKON COOLPIX S610C Tehnologiile de transmitere wireless a datelor sunt tot mai c`utate, iar aparatele foto nu puteau s` fac` excep]ie de la regul`. De[i timid, tot mai multe modele includ module de transfer wireless, precum acest S610c de la Nikon. Trimiterea fotografiilor sau a clipurilor video c`tre site-urile de socializare online nu va fi vreo problem`, iar calitatea imaginilor este asigurat` de un senzor de 10 MP, ajutat de zoom 4x, sensibilitate ISO maxim` 3.200, iar \nregistrarea video se face la calitate VGA [i 30 de cadre pe secund`.

999 RON www.f64.ro

SONY CYBERSHOT DSC-T700 Elegant [i u[or de descifrat, aparatul DSC-T700 se debaraseaz` aproape \n \ntregime de butoane [i folose[te numai ecranul tactil de 3,5” pentru controlarea set`rilor. Memoria intern` de 4 GB \ntrece de departe posibilit`]ile altor aparate din gama compactelor [i elimin`, practic, nevoia conect`rii unui card de memorie. Zoom-ul optic 4X [i stabilizatorul de imagine SteadyShot te scap` de efectele emo]iei sau ale oboselii, efecte care se manifest` prin tremurul mâinii, iar func]ia Smile Shutter declan[eaz` captura de imagine\n momentul perfect.

1.319 RON www.sonycenter.ro

78

Biz

Da]i-mi idei cum cum s§ reducem bugetele.

D§-ne din nou cafea gratis.

Biz

Atât am avut de spus.

\mi pare r§u, Ted. Wally are un argument valid.

ADAPTARE: LOREDANA S~NDULESCU

80

Pare a[a numai dac§ e[ti lipsit de viziune pe termen lung.

Ceea ce \nseamn§ c§ sunt mai pu]in vigilent [i de dou§ ori mai pu]in productiv.

Când \mi cump§r singur cafeaua nu beau a[a de mult§.

Dac§ \mi dai cafea gratis po]i s§-l concediezi pe Ted [i o s§ faci economie.

Este exact opusul reducerii cheltuielilor.