Internet 2.1

Biz

Biz

JACK WELCH DESPRE GRE{ELI |N ACHIZI}II {I FUZIUNI www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 179 • 17 - 30 aprilie 2009 • 4,9 lei

HARVARD EXCLUSIV REVIEW BUSINESS

ea imb`m lum Cum s` sch

1 .

2 T E N R INTE Top 50 arhitec]ii Internetului românesc Revolu]ia social networks Top social brands Contraatacul social media Top 20 noi proiecte online

Nr. 179

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Director Rachad El Jisr Redactor-{ef Marta U[urelu

Redactor-{ef Adjunct Anda Dr`gan

Feature Senior Redactor Gabriel Bârlig`

Puterea Internetului

Senior Redactor Raluca Com`nescu

Redactori Alexandru Ardelean - Finan]e Corina Coman - Retail Ella Gligor - Gadgets Ovidiu Neagoe - Resurse umane Silvia Pan]uru - Tehnologie Loredana S`ndulescu - Marketing Alina Stanca - Management Irina T`nase - Imobiliare Ovidiu Vitan - Interna]ional

Editor Sport Georgiana Mecu

Director publicitate Giuseppina Burlui

Publicitate Ana Maria Mardan Iulian V`c`rean

Director evenimente Oana Molodoi

Marketing Consultant Gabriela Enescu/StrategyStudio

Brand Manager Adina Milea

Research Anda Baciu

Design Liliana Gheorghe

Pagina]ie Lumini]a R`ileanu

Prelucrare imagine Vista Communications

Produc]ie Dan Mitroi Marian Neagoe

Distribu]ie George Moise

Abonamente Andreea Nunu

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

n momentul \n care site-urile mai multor agen]ii de [tiri din Republica Moldova au fost blocate, mul]i dintre protestatarii de la Chi[in`u au recurs la Twitter, Facebook, YouTube [i Flickr pentru a se face auzi]i [i v`zu]i. Rata de postare a mesajelor care con]ineau PMAN (acronimul pentru Pia]a Marii Adun`ri Na]ionale) [i Moldova a ajuns la câteva zeci de mesaje pe minut \n cursul dup`-amiezei de 7 aprilie.

Cine [i-ar fi imaginat c` tehnologia de social networking, perceput ini]ial drept o cale de socializare [i divertisment pentru tineri, ar putea s` ia o astfel de amploare \ncât s` influen]eze evenimentele social-politice?

Re]elele sociale au devenit fenomenul global al momentului. Dou` treimi din totalul utilizatorilor de Internet (66,8%) viziteaz` re]ele sociale sau bloguri.

Comunit`]ile online au dep`[it e-mail-ul, devenind al patrulea domeniu online ca popularitate, dup` motoare de c`utare, portaluri [i aplica]ii software de PC. Peste 3 miliarde de minute se petrec zilnic pe Facebook.

Socializarea online nu mai reprezint` doar o modalitate prin care tinerii aleg s`-[i petreac` timpul liber [i s` se distreze. Este mult mai mult decât atât. S-a transformat \ntr-un fenomen care ia amploare pe zi ce trece. La fel cum cu ani \n urm` telefonia mobil` [i e-mail-ul revolu]ionau comunicarea, acum a venit vremea social networking-ului.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care readucem în primplan cover-story-ul anual al revistei Biz dedicat revolu]iei Internetului.

V` prezent`m în acest num`r special profilurile celor mai importan]i oameni din Internetul românesc [i o serie de imagini unicat cu cei mai activi juc`tori din aceast` pia]`. În completare, v` prezent`m cele mai noi re]ele sociale lansate în ultimele luni în online-ul românesc, precum [i o analiz` excep]ional` a social network-ului românesc.

Nu putem trata acest subiect f`r` s` vorbim despre cele mai importante proiecte ap`rute pe online în ultimul an sau f`r` s` vorbim despre importan]a adapt`rii comunic`rii corporatiste la nevoile consumatorilor. V` prezent`m a[adar o analiz` a fenomenelor social media, sau, în traducere liber`, despre cum se poate “umaniza” un brand, pe fondul cre[terii \n popularitate a networking-ului online. Pentru c` acum, mai mult ca oricând, se vede puterea adev`rat` a Internetului, care a reu[it s` dea omului obi[nuit mijloacele necesare pentru a deveni important [i pentru a interac]iona f`r` grani]e. Biz

|

Business Media Group editor al publica]iilor Business Review, WorkBook, Biz Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1, ap. 10-11, Bucure[ti – România Telefon: 4.021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85, 206.06.86, 206.06.87 Fax: 4.021-335.34.74 E-mails: biz@bmg.ro; sales@bmg.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380 Tipografie: MASTER PRINT SUPER OFFSET

Marta U[urelu, Redactor-[ef Biz

Biz

1

COVER STORY

REVOLU}IA INTERNET 2.1

12

SUMAR BIZ 179

8 Cum s` maximizezi vânz`rile \n criz`

70 Arta fascinant` a muzicii mecanice 71 Pictur` sârb` la Bucure[ti 72 Claudia Chirilescu adepta stilului minimalist 76 Laguna Coupé vâneaz` [oferi 78 Gadgeturi: Cadouri \n a[teptarea venirii Iepura[ului 80 Dilbert

9 Când moda nu e \n criz`

HARVARD BUSINESS REVIEW

START 4 JTI investe[te 30 milioane de euro \n 2009 6 Summit-ul G20, criza [i România 7 Bartere online pentru orice afacere STRATEGIE

10 Antreprenorul spectacolelor

40 Cum s` schimb`m lumea

FINAN}E 50 Private banking-ul nu este \n criz` TEHNOLOGIE

Harvard Business Review Cum s` schimb`m lumea pagina

54 Cât de târzie este resuscitarea CERF? MARKETING 56 Bergenbier trece pe ro[u

40

MANAGEMENT 58 Accent puternic pe creativitate

COVER STORY Cine sunt arhitec]ii Internetului românesc, oamenii care au pus um`rul la dezvoltarea acestui fenomen \n România? V` prezent`m \n premier` cei mai influen]i 50 de oameni cu profiluri [i imagini de excep]ie \n acest num`r tradi]ional al revistei, dedicat Internetului. Nu \n ultimul rând, v` ar`t`m cum multe dintre marile companii prezente pe pia]a local` au ales s` interac]ioneze cu poten]ialii consumatori prin social media.

60 Jack & Suzy Welch: Despre fuziuni [i achizi]ii 62 Criza schimb` pia]a de training IMOBILIARE 64 Criza afecteaz` proiectele logistice 66 Revigorarea imobiliar` vine din sudul capitalei MANAGEMENT Criza schimb` pia]a de training pagina

62

LIFE 68 Flavius Koczi, gimnastul complet

FOTOGRAFII COPERT~: VISTA COMMUNICATIONS

pagina

START INTERVIUL Biz

JTI investe[te 30 mil. euro \n 2009 De[i travers`m o perioad` de criz`, iar accizele au crescut, JTI are planificate \n acest an, pentru pia]a din România, investi]ii de 30 de milioane de euro [i ]inte[te o cot` de pia]` de aproximativ 26% DE RALUCA COM~NESCU Pentru industria tutunului, \ntre anul trecut [i anul acesta sunt dou` schimb`ri majore: criza economic` interna]ional` [i cre[terea accizelor cu mult \nainte de termen.

Da, este adev`rat, iar una dintre ele coincide perfect cu momentul sosirii mele \n România. M-am al`turat companiei din România pe 15 septembrie, dat` la care Lehman Brothers [i-au anun]at falimentul, momentul \n care probabil a \nceput criza global`. Anul trecut, \ntreaga industrie a crescut la un nivel rezonabil [i cred c` a fost un an bun [i din punctul de vedere al vânz`rilor pentru to]i juc`torii din pia]`. Anul acesta, din cauza acceler`rii cre[terii nivelului accizelor cu mult \naintea calendarului Uniunii Europene, pre]urile se vor modifica, dar strategia noastr` va r`mâne aceea[i. Cea mai mare grij` este aceea a contrabandei, care inevitabil va cre[te din cauza crizei financiare, perioad` \n care oamenii sunt mult mai aten]i la modul \n care cheltuiesc banii destina]i ]ig`rilor, dar [i a faptului c` dup` m`rirea accizelor automat cresc [i pre]urile. Cre[terea accizelor este destul de mare, iar impactul ar putea fi dramatic din punctul de vedere al cererii consumatorilor. Exist` \ns` [i lucruri bune [i aici m` refer la o recent` ordonan]` de urgen]` care penalizeaz` persoanele care aduc \n ]ar` ]ig`ri de contraband` din Ucraina sau Republica Moldova [i mai recent [i din Serbia, acestea din urm` fiind destinate \n special Timi[oarei [i \mprejurimilor. |n prezent pia]a este \n stagnare, am v`zut acest lucru \nc` de la sfâr[itul anului trecut, din octombrie-noiembrie. Dar este o stagnare nu doar a industriei noastre, ci a multor altora din zona FMCG. Probabil c` anul acesta nu vom vedea o cre[tere real` \n pia]` [i acest lucru pe de o parte din cauza contrabandei [i pe de alt` parte ca urmare a grijii fiec`rui consumator pentru banii s`i.

4

Biz

Cum va fi afectat` produc]ia JTI din România?

Va fi afectat` atâta timp cât consumul va fi afectat. |n trecut, 95% din produc]ie era destinat pie]ei locale, iar restul exporturilor. Pentru a continua, trebuie s` men]ionez faptul c` fabrica JTI din România este una dintre cele mai apreciate fabrici JTI din lume, astfel \ncât tot mai multe companii din grup doresc s` importe produsele noastre. Cred c` \n urm`torii trei ani aproximativ 70% din produc]ie va fi pentru pia]a local` [i restul pentru export.

Anul acesta vom investi 30 de milioane de euro \n dou` noi linii de produc]ie care vor \nlocui unele existente deja.

Facem constant noi investi]ii pentru \mbun`t`]irea opera]iunii noastre.

Ce a mers prost \n rela]ia dintre juc`torii din industria tutunului [i autorit`]ile române?

Nu [tiu dac` ceva a mers prost, dar cu siguran]` totul s-a schimbat. Exist` un guvern nou [i, din experien]a mea, când exist` un guvern nou, \ntotdeauna sunt oameni care, dac` au mai fost membri \n guvernele trecute, \n func]ie de aria lor de expertiz` [tiu cum func]ioneaz` procesele, cu cine trebuie s` vorbeasc`. |n acest caz, dac` nu sunt obi[nui]i s` vorbeasc` cu produc`torii majori doar pentru c` persoana fizic` s-a schimbat, ace[tia nu v`d necesar stabilirea unui contact.

Ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul c` prima oar` am aflat de m`rirea accizelor de la un important lider de sindicat [i din pres`. M` a[teptam la o discu]ie despre aceast` majorare a accizelor. Nu vreau s` m` \n]elege]i gre[it, sus]inem m`rirea accizelor, dar trebuie s` existe un dialog.

Care a fost reac]ia JTI dup` anun]ul final de m`rire a accizelor \n cele dou` tran[e, 1 aprilie [i 1 septembrie?

A fost dificil pentru mine s` cred c` nu exist` un forum \n care putem merge s`

discut`m cu guvernul. Pentru acest forum nu avem nevoie de o asocia]ie a produc`torilor din industria tutunului, pentru c` este clar cine sunt produc`torii. Cred c` problema accizelor este una destul de mare pentru a fi discutat` \n

START INTERVIU

probabil media anul acesta va fi de aproximativ 25%, ceea ce \nseamn` o cre[tere cu aproximativ 10%. Este o cre[tere masiv`. Acum câ]iva ani, nivelul contrabandei era doar de aproximativ 3-4%.

Care a fost valoarea contrabandei anul trecut [i cum vede]i evolu]ia acesteia?

Vom vedea [i produse JTI fabricate \n Ucraina? Care ar fi diferen]a de pre]?

|n medie a fost de aproximativ 15%, iar la finalul anului, potrivit unor rapoarte, a fost de 20%. Dac` anul acesta ]inem cont de aceast` cre[tere raportat` la finalul anului trecut,

Sunt deja pe pia]` [i acest lucru reprezint` o problem` major` pentru noi. |n Ucraina pre]ul este de aproximativ cinci ori mai mic, \n Moldova de trei ori, iar \n Serbia este de dou`

ori mai mic. Pre]ul pachetelor de contraband` depinde \n ce parte a României locuie[ti. Dar problema este la fel de serioas` pentru noi [i din ce \n ce mai \ngrijor`toare pentru c` deja sunt pachete de contraband` [i \n Bucure[ti. Trebuie s` urm`rim foarte atent ce se \ntâmpl` \n ]`rile de la grani]e.

Exist` [anse pentru amânarea noii m`riri a accizelor programate pentru 1 septembrie?

Este posibil. Dar cred c`, pe lâng` un calendar ferm al m`ririlor, este nevoie [i de un dialog pentru a vorbi despre impactul acestora. La o m`rire a accizelor trebuie urm`rit \ntre trei [i [ase luni \nainte de o nou` m`rire.

Care ar fi solu]ia ideal`?

Ideal` ar fi amânarea pentru anul viitor a acestei major`ri din septembrie, dar este vorba [i de venituri. Eu cred c` major`rile de accize [i de pre]uri sunt mult prea frecvente \n pia]a tutunului de aici. La urma urmei, dac` vor vedea nivelul contrabandei ajuns la 30% la finele acestui an, cu siguran]` ceva nu este \n regul` cu modul \n care acest proces de majorare este controlat, cu modul \n care punem \n aplicare legea.

Ce estima]i pentru finele anului [i anul viitor?

Neil Coupland, General Manager & VP la JTI România

FOTO: SORIN STANA / VISTA

\ntâlniri periodice, mai ales c` este una generatoare de venituri mari la bugetul de stat. Cred c` mai este loc pentru \mbun`t`]irea acestui dialog [i sper`m c` acest lucru se va \ntâmpla \n viitor.

Momentan avem o cot` de pia]` de 25,5% iar spre finele anului estim`m aproximativ 26%. |n ceea ce prive[te vânz`rile, cred c` este dificil pentru toat` lumea s` fac` estim`ri. |n România, \nc` a[tept`m s` vedem efectele complete ale crizei economice. Cred c` oamenii se vor reorienta de la branduri premium la branduri pozi]ionate pe segmente mai joase ale pie]ei, \n urma sc`derii puterii de cump`rare, dar acest lucru nu este unul r`u pentru noi, deoarece tindem s` avem o cot` mai mare pe pia]a brandurilor mai ieftine. Probabil \ns` acest lucru va fi doar temporar, pân` la ie[irea din acest ciclu economic. Pe termen lung sper`m s` vedem o cre[tere de 10% de la an la an. Cred c`, \n compara]ie cu anul trecut, anul acesta va fi unul foarte conservator. Biz raluca@bmg.ro

Biz

5

START {TIRI

ANALIZ~

Summit-ul G20, criza [i România Criza economic` global` a f`cut ca liderii tuturor na]iunilor puternic dezvoltate [i greu lovite din \ntreaga lume s` se \ntruneasc` la Londra \ntr-un summit istoric, pentru a g`si solu]ii la criz` DE RALUCA COM~NESCU {I ALEXANDRU ARDELEAN

R

euniunea G20 de la Londra, de la palele monede s-au apreciat, iar pre]ul petrolu- oficialul de la Bodo Manconsult. Anali[tii eco\nceputul lunii aprilie, a avut o semnifi- lui a crescut. Dar acestea sunt doar efectele nomici fac referire \n mod deosebit la m`sura ca]ie istoric`. Liderii celor mai impor- imediate. Printre efectele pe termen lung pe legat` de paradisurile fiscale. Francisc Bodo tante state de pe glob au avut misiunea dificil` care Francisc Bodo le-a identificat se num`r` apreciaz` c` partea cea mai mare a profiturilor de a g`si solu]ii globale pentru actuala criz` revenirea economiei mondiale pe cre[tere, realizate \n ultimii opt ani \n pia]a instrueconomic`. Comentatorii financiari au ana- pentru 2010 fiind estimat` o cre[tere econo- mentelor financiare a luat drumul paradisurilor lizat cele mai importante decizii negociate de mic` mondial` de 2%. Consultantul mai pre- fiscale. De aceea, aceast` m`sur` are caracter liderii politici [i au \ncercat s` vad` care sunt cizeaz` c` efectele palpabile se vor resim]i \n moral dar [i reparator asupra economiei gloeconomia real` cu o \ntârziere de câteva luni, bale. Evident, deciziile liderilor G20 influencele mai importante aspecte ale reuniunii.

Revista Biz a discutat \n exclusivitate cu posibil chiar un an. Ceea ce decurge din \ntâl- ]eaz` [i economia local` [i strategiile aplicate Francisc Bodo, Partner \n cadrul companiei nirea G20 este faptul c` printre primele ]`ri de companii sau de guvernan]i. Francisc de consultan]` Bodo Manconsult, care a fost care vor beneficia de efectele favorabile vor fi Bodo spune c` nu \ntâmpl`tor scrisoarea de inten]ie cu FMI a fost semnat` prezent la lucr`rile reuniunii de la chiar \naintea summit-ului de la Londra. |n opinia consultantului, Londra, pentru c` reac]iile nu cele mai importante aspecte care s-au l`sat a[teptate [i leul s-a s-au aflat pe agenda \ntâlnirii au apreciat considerabil, iar bursa fost protejarea categoriilor sociale de valori a \ncheiat pe verde. defavorizate, inclusiv din ]`rile “Dar acest lucru nu \nseamn` mai pu]in dezvoltate, refacerea c` România va reveni din sistemului financiar [i reluarea aceast` lun` la cre[terea explocredit`rii, \nt`rirea reglement`ziv` [i nesustenabil` din anii rilor \n domeniul financiar pentru care i-au precedat lui 2008. a restaura \ncrederea, respingerea Totodat`, situa]ia la noi este protec]ionismului, refacerea susmai sensibil`, \ntrucât \n trecutenabil` [i ecologic` a economiei tul apropiat, \n afara cre[terii mondiale, precum [i sus]inerea f`r` precedent a ineficien]ei ]`rilor mai s`race. administra]iei publice, am Deciziile reuniunii sunt deja asistat la un proces de reducunoscute. Acestea se refer`, \n primul rând, la programul de 1,1 EVOLU}IE De[i va urma un an \n care cuvântul de ordine este cere relativ` a competitivit`]ii trilioane dolari americani dirijat supravie]uirea, România are [ansa de a pune bazele cre[terii viitoare economiei române[ti pe baza productivit`]ii muncii”. prin Fondul Monetar Interna]ioBodo mai spune c` exist` dou` mecanisnal (FMI) [i institu]iile financiare multilate- ]`rile mai puternice, care de altfel au [i resim]it rale, menit s` ajute statele lumii \n aceast` cel mai greu criza financiar`. “Cred c` me care pot reda competitivitatea ecoperioad`. O alt` decizie se refer` la concer- momentul reuniunii G20 a fost foarte bine nomiei române[ti: devalorizarea monedei tarea ac]iunilor fiscale, inclusiv prin declara- ales. Economia mondial` ajunsese \ntr-o na]ionale [i reducerea fondului total de rea unui r`zboi f`]i[ paradisurilor fiscale, situa]ie de pr`bu[ire total`, f`r` speran]`. Pân` salarizare. “Cred c` urmeaz` o perioad` de prin aceast` m`sur` urm`rindu-se colectarea \n prezent [i cu pu]ine excep]ii (China), circa un an \n care supravie]uirea r`mâne unei sume de 5 trilioane de dolari pân` la m`surile adoptate pe plan na]ional aveau efec- cuvântul de ordine pentru majoritatea sfâr[itul anului 2010. Celelalte m`suri adop- tul unor [ocuri electrice aplicate unui cadavru. firmelor române[ti [i pentru tot mai mul]i tate se refer` la men]inerea de c`tre majori- Amploarea deciziilor [i determinarea guver- români. Privind jum`tatea plin` a paharului, tatea b`ncilor centrale a dobânzilor de nelor G20 de a le aplica aduce speran]` \n acum avem [ansa de a pune bazele cre[terii referin]` reduse, la injectarea de fonduri de la sufletele oamenilor care muncesc, fie c` sunt viitoare. Nu am spus \ns` c` este obligatobugetele statelor \n sistemul bancar, precum patroni, fie c` sunt angaja]i. Din punctul de riu ca aceast` [ans` s` fie fructificat`. Dac` [i la ab]inerea de la devalorizarea competi- vedere al evolu]iei indicatorilor macroeco- am o rezerv`, aceasta se refer` la capacinomici, cred c` acest moment marcheaz` tatea guvernan]ilor de a formula o strategie tiv` a monedelor na]ionale.

Deciziile liderilor politici reuni]i \n capitala «fundul pr`pastiei». |n acela[i timp, pentru de ]ar` coerent` [i de a ac]iona decis, \n Marii Britanii influen]eaz` economiile mondi- ]`rile s`race, pe termen scurt se mobilizeaz` conformitate cu normele unui stat de ale, ca dovad` c` bursele din toate capitalele 850 miliarde dolari, iar \n urm`torii 2-3 ani, drept”, a conchis Bodo. Biz biz@bmg.ro financiare au crescut cu câteva puncte, princi- suma va ajunge la 6 trilioane de dolari”, spune

6

Biz

START {TIRI

AFACERI NEOBI{NUITE

Bartere online pentru orice afacere

C

ompaniile mai mici sau mai mari caut` s` g`seasc` cele mai bune modalit`]i de a face afaceri reu[ite, mai ales \n aceast` perioad` critic`. Astfel, apari]ia unui site de bartere online nu poate decât s` aduc` beneficii suplimentare celor \n c`utare de oferte pentru afacerea lor.

A[a s-a n`scut barter.eIMM.ro, o platform` online de bartere, lansat` la jum`tatea lunii martie, ca un prim serviciu al portalului eIMM.ro. “Site-ul www.eIMM.ro a prins contur, ca [i idee, \n urm` cu un an, iar factorul decisiv a fost tocmai lipsa unor instrumente online pentru mediul de afaceri românesc. Alegerea acestei ni[e \mi d` posibilitatea s`

creez instrumente care s` genereze un beneficiu utilizatorului \nc` de la \nceput, crescând \n felul acesta loialitatea utilizatorilor pe termen mediu [i lung”, spune Daniel Buc`, Online Business Consultant [i unul dintre promotorii proiectului. |n acest moment, site-ul eIMM.ro nu ofer` decât serviciul de bartere

online, dar \n viitor, \n urma succesului \nregistrat cu barterele, vor ap`rea [i alte servicii pe acest model.

Dat` fiind nevoia pentru acest serviciu pentru multe dintre companiile mici, serviciul barter.eIMM.ro a avut reac]ii pozitive de la lansare, un num`r mare de oameni au trimis feedback-ul lor creatorilor site-ului, legat atât de idee, cât [i de modul de implementare. “Conversia de la entuziast sau vizitator la utilizator este \ns` un proces de lung` durat` pentru c` necesit` educarea acestora \n spiritul

colabor`rii [i \n special al barterului”, mai spune Daniel Buc`.

Serviciul de bartere este accesibil gratuit oric`rui utilizator, a[a cum vor fi o mare parte dintre serviciile www.eIMM.ro. Utilizatorul serviciului de bartere este omul de afaceri care a identificat oportunitatea oferit` de acest serviciu [i este deschis la colaborare cu noi poten]iali parteneri de afaceri, \n regim de barter. Pe termen scurt, platformei eIMM.ro i se vor ad`uga noi servicii, iar pe termen lung se urm`re[te crearea de servicii complexe, care s` rezolve probleme \ntâlnite \n companii, cum ar fi eficientizarea activit`]ii zilnice sau managementul resurselor. Biz alexandru.ardelean@bmg.ro

Biz

7

STRATEGIE CUM S~...

Maximizezi vânz`rile \n criz` Perioada de criz` for]eaz` companiile s` adopte strategii diferite de cele care func]ionau pân` acum, pentru a dep`[i cu succes aceast` etap`. Cei care reu[esc s` valorifice solu]ii noi sunt [i cei câ[tig`tori DE ALEXANDRU ARDELEAN

func]ionat \n trecut

ii de succes, Pentru stra-teg Biz! aboneaza-te la 7447 Trimite SMS la si cu 10 euro cu textul “Biz” , ni! es, ti abonat 3 lu !

Plus o luna bonus na 79 Detalii in pagi \

AchieveGlobal. {i chiar dac` anumite m`suri nu pot fi luate acum \n criz`, speciali[tii au identificat [i alte metode de a cre[te vânz`rile \n aceast` perioad`. O prim` 8

Biz

m`sur` ar fi abordarea activ` a clien]ilor.

Multe dintre companii nu \n]eleg, din p`cate, c` au trecut vremurile \n care clien]ii veneau c`tre vânz`tori [i de aceea trebuie s` ac]ioneze proactiv. O alt` m`sur` este focusul de vânz`ri prin telefon, care s` poten]eze eforturile for]ei de vânzare direct`. “Este nevoie de dezvoltarea unor activit`]i conexe vânz`rilor, de cointeresare a clien]ilor, care s` fie diferite de abordarea specific` vânz`rilor, cum ar fi de exemplu: organizarea de evenimente, implicarea acestora \n activit`]i de cercetare, ini]iative de educare a acestora, ini]iative de CSR”, mai spune Cosmin Jolde[. De evitat \n aceast` perioad` sunt gre[elile \n strategia de vânzare

a produselor. Speciali[tii \n vânz`ri au identificat mai multe asemenea erori pe care o companie le poate face \n prezent.

Cosmin Jolde[ spune c` una dintre primele gre[eli este orientarea exclusiv` pe clien]ii actuali, din dorin]a de a reduce costurile cu for]a de vânz`ri direct`.

“Trebuie g`site c`i de reducere a riscurilor de afaceri, astfel ca orice efect neprev`zut din pia]` s` fie cât mai pu]in resim]it de c`tre o firm`. |n acela[i timp, o alt` mare gre[eal` care se face \n prezent este sc`derea brusc` a pre]urilor. |n m`sura \n care aceast` sc`dere este chiar sub pragul profitabilit`]ii, ar putea s` creeze \n ochii clien]ilor percep]ia a cât de mare a fost marja de profit \n «anii de glorie» [i astfel s` dezam`geasc` \ntr-un mod ireversibil.”

Nu \n ultimul rând, o gre[eal` care se face \n prezent este \ncrederea \ntr-un contract semnat, faptul c` acesta va fi [i respectat pân` la final. “Dac` \n trecut te puteai bucura \n cazul unui simplu gentlemen’s agreement, \nainte de semnarea contractului, \n prezent po]i sta lini[tit numai \n m`sura \n care se face plata [i vezi banii din \ncas`ri \n cont”, mai spune reprezentantul AchieveGlobal.

Companiile trebuie s` mai ]in` seama [i de faptul c` strategiile variaz` \n func]ie de domeniul de activitate: pentru segmentul business to business – trebuie s` se aplice o nou` abordare a prospect`rii \n c`utarea de segmente noi de clien]i. Pentru segmentul business to consumer – trebuie aplicate strategii promo]ionale [i de pre] care pot dinamiza vânz`rile. De asemenea, nu trebuie uitat c` vânz`rile f`r` marje de profit, cele \n pierdere, sunt cea mai bun` cale spre faliment. Cu toate acestea, nevoia de cash flow for]eaz` companiile s` adopte reduceri semnificative, cel pu]in temporar, \ns` a vinde \n pierdere nu este o solu]ie. Se poate transforma criza \ntr-un avantaj pentru vânz`ri? “Da, la nivel general, dac` firma reu[e[te s` identifice cât mai bine provoc`rile actuale, astfel \ncât la situa]iile noi cu care se confrunt` s` g`seasc` solu]ii noi”, conchide Cosmin Jolde[. Biz FOTO: ARHIVA VISTA

A

proape \n fiecare zi, ziarele, radiourile sau televiziunile prezint` [tiri despre sc`derea consumului [i implicit a vânz`rilor produselor [i serviciilor din majoritatea domeniilor. {tirile trateaz` fiecare segment al economiei, care \nregistreaz` sc`deri, fie c` este vorba despre autoturisme, ale c`ror sc`deri au fost cele mai dramatice, fie c` este vorba despre produse alimentare sau mobilier, ale c`ror sc`deri nu sunt a[a de mari. |n aceste condi]ii de criz`, toate companiile caut` solu]ii de cre[tere a vânz`rilor. “Stoparea declinului vânz`rilor \n aceast` perioad` se face mai ales ac]ionând printr-o singur` pârghie: for]a de vânz`ri [i managementul acesteia. |n plin` criz` este \n general tardiv` luarea Cosmin Jolde[, Partners Channel Manager unor m`suri care s` ]in` seama de conce- Romania & Serbia la AchieveGlobal perea produselor, canalele de distribu]ie, segmentele de clien]i, mai ales dac` GRE{ELI DE EVITAT ciclul de vânzare este unul mai lung. Prin|N STRATEGIA DE VÂNZARE: cipalii factori de succes prin care se poate orientarea exclusiv` pe clien]ii stopa sc`derea accelerat` a vânz`rilor sunt: o actuali, din dorin]a de a reduce for]` de vânz`ri flexibil`, cu vitez` de reac]ie costurile cu for]a de vânz`ri direct`; mare, pentru a r`spunde cât mai bine cerin]elor sc`derea brusc` a pre]urilor; clien]ilor, [i un customer service de succes, diferit fa]` de standardul din domeniul respec\ncrederea \ntr-un contract semnat, tiv, prin care clien]ii s` se simt` aprecia]i [i faptul c` acesta va fi [i respectat valoriza]i”, spune Cosmin Jolde[, Partners pân` la final; Channel Manager Romania & Serbia \n cadrul \ncercarea de a rezolva probleme companiei de training [i consultan]` din prezent cu solu]ii care au

alexandru.ardelean@bmg.ro

STRATEGIE ANTREPRENORI

AVANTAJE de]inerea mai multor branduri din aceea[i zon` reprezint` un avantaj important \n fa]a concuren]ei din pia]` oferirea unei game foarte largi de produse conduce automat la câ[tigarea unui segment mai mare de clien]i prezen]a unei re]ele de magazine \n majoritatea ora[elor importante din ]ar` ajut` la cre[terea cotei de pia]`

FOTO: SORIN STANA / VISTA

PROVOC~RI

Când moda nu e \n criz` Chiar dac` vânz`rile din zona de fashion au de suferit \n aceast` perioad`, afacerile cu branduri de notorietate merg \nainte DE ALINA STANCA ntâlnirea de trei ore cu Hendrik Pass, ac]ionar la compania polonez` LPP SA, l-a convins pe Alexander Zeciu s` renun]e la o carier` de 11 ani \n domeniul telecomunica]iilor [i s` porneasc` totul de la zero \n industria de fashion. Aducerea pe pia]a local` a unor branduri precum Reserved [i Cropp Town a reprezentat pentru proasp`tul antreprenor [ansa de a se afirma \ntr-o zon` destul de aglomerat`, dar cu poten]ial de câ[tig. Primul magazin Reserved, cel din B`neasa Shopping City, a fost inaugurat \n aprilie 2008, iar investi]ia necesar` amenaj`rii spa]iului [i preg`tirii personalului s-a ridicat la aproximativ 2 milioane de euro. Au urmat [i alte lans`ri, \n prezent portofoliul companiei LPP Fashion România num`rând opt magazine \n Bucure[ti [i \n ]ar` dedicate celor dou` m`rci: Reserved [i Cropp.

“Suntem o firm` de fashion retail care se adreseaz` unui spectru larg de clien]i, de la 20 pân` la 60 de ani. Ne definim prin calitate [i bun gust, dar [i prin pre]uri atractive”, ]ine s` precizeze Alexander Zeciu, director general la LPP Fashion România. Colec]iile cuprind o linie Casual Wear [i una City Line (elegant`), iar oferta se adreseaz` \ntregii familii, cel mai ieftin produs având un pre] de 1,57 lei, iar cel mai scump de 307 lei. “Pia]a româneasc` de

|

fashion este matur` [i nu difer` mult fa]` de restul pie]elor pe care LPP este prezent` cu brandurile din portofoliu. Singura diferen]` st` probabil \n puterea de cump`rare, mai sc`zut` \n cazul nostru”, men]ioneaz` Alexander Zeciu. De altfel, anul acesta mai intr` \n scen` [i factorul “criz`”, care ar putea da serios peste cap planurile de vânz`ri ale companiilor din aceast` zon`. Este [tiut faptul c` retailul de haine este unul dintre cele mai afectate sectoare, trendul descresc`tor sim]indu-se deja.

Cu toate acestea, directorul general al LPP România este optimist [i \n plus anun]` planuri de extindere destul de \ndr`zne]e pentru aceste vremuri. Dac` anul trecut cifra de afaceri a companiei atingea 4 milioane de euro, pentru anul 2009 este estimat` suma de 7,2 milioane euro, precum [i lansarea a dou` noi m`rci: Esotique [i House. Primul brand se adreseaz` exclusiv doamnelor [i const` \n aducerea unor linii de lenjerie intim`, iar cel de-al doilea va PROFIL DE FIRM~ Data \nfiin]`rii: 2007 Investi]ie ini]ial`: 2 mil. euro Num`r de angaja]i: 90 Cifra de afaceri (estimare 2009): 7,2 mil. euro

situa]ia economic` afecteaz` destul de serios segmentul de fashion, vânz`rile de anul acesta stând sub semnul crizei extinderea re]elei de magazine \n alte ora[e din ]ar` presupune identificarea unor noi parteneri de \ncredere dezvoltarea unor proiecte de marketing care s` p`streze un raport foarte bun calitate-costuri

intra pe segmentul accesoriilor [i ideilor pentru cas`. “Avem bugetat` o investi]ie de 4 milioane de euro care se va concretiza \n deschiderea a cinci magazine \n Bucure[ti, Oradea [i Arad. Toate loca]iile noastre au fost atent studiate, iar alegerea lor s-a bazat pe un profil general de client.” O aten]ie deosebit` a \nceput s` fie acordat` [i modalit`]ilor de promovare, chiar dac` demersurile sunt \nc` \ntro faz` premerg`toare. Astfel, din luna ianuarie a fost pornit` campania de PR, iar \n cel mai scurt timp vor ap`rea machete de publicitate \n revistele de profil. Suma lunar` alocat` acestor proiecte de marketing se ridic` la aproximativ 43.000 lei, dar aceast` valoare va cre[te treptat.

Considerând fiecare zi o provocare, Alexander Zeciu a avut curajul s` porneasc` pe drumul antreprenoriatului f`r` a avea siguran]a reu[itei [i f`r` avantajul unei experien]e \n domeniu. Având al`turi o echip` de cinci oameni, mult entuziasm [i un capital pe m`sur`, a reu[it ca \n mai pu]in de un an s`-[i extind` prezen]a \n ]ar` [i s` ajung` la o echip` de 90 de oameni. “Deschidem magazine doar \n centre comerciale, aceasta este politica companiei mam`. |n Bucure[ti suntem prezen]i \n B`neasa Shopping City, Liberty Center [i Galeriile Vitantis. |n Br`ila am ales s` intr`m \n Promenada Shopping Center [i European Retail Park, iar \n Bac`u am optat pentru Arena Mall”, precizeaz` Alexander Zeciu. Biz alina.stanca@bmg.ro

Biz

9

STRATEGIE ANTREPRENORI

Antreprenorul spectacolelor Cu o cifr` de afaceri estimat` pentru 2009 la 3 milioane euro, Liviu St`nescu, General Manager la Five’s, \[i propune s` plaseze compania pe care o de]ine \mpreun` cu al]i doi ac]ionari pe locul 1 \n industria spectacolului DE ANDA DR~GAN iviu St`nescu se num`r` printre antreprenorii care nu au apucat s`-[i practice niciodat` meseria pentru care s-au preg`tit. Absolvent al Universit`]ii Politehnice din Bucure[ti \n 1993, nu a fost nici m`car o zi inginer pentru c` \nc` de pe vremea studen]iei a fost atras de ideea de a-[i dezvolta propria afacere. Astfel, \n 1992 a avut ini]iativa dar [i curajul de a deschide primul restaurant indian din România, Tandoori. |ns` nu s-a mul]umit cu ideea de a fi implicat doar \ntr-un singur business, a[a c` la scurt timp dup` Tandoori, respectiv \n 1995, se lansa \ntr-o nou` afacere, clubul BackStage. Acesta a fost unul dintre primele cluburi private din Bucure[ti unde s-a cântat live rock [i blues. |ns` “\n 1996 s-a \ntâmplat ca unul dintre clien]ii fideli ai clubului s` \mi fac` o propunere care ulterior «m-a aruncat» pe un nou drum. La momentul acela, proiectul a fost foarte \ndr`zne], respectiv organizarea unui turneu de zece spectacole \n ]ar`. {ansa mea a fost cu atât mai mare cu cât urma s` lucrez pentru BAT, una dintre multina]ionalele de referin]` din lume”, spune Liviu St`nescu, General Manager la Five’s, produc`tor tehnic pentru evenimente. Investi]ia ini]ial`, de circa 800 de dolari, a fost f`cut` pentru cump`rarea primelor dou` boxe profesionale [i la ini]iativa asociatului s`u, Sorin D`nescu. “Practic a fost pasul firesc de la organizator de spectacole la produc`tor tehnic”, spune Liviu St`nescu. El precizeaz` faptul c` a lansat aceast` afacere \n primul rând pentru c` i-a pl`cut lumea din spatele scenei [i tot angrenajul care se pune \n mi[care pentru ca totul s` str`luceasc` \n fa]a spectatorului. “|n acela[i timp, niciun eveniment nu seam`n` cu altul, ceea ce \nseamn` c` fiecare zi de munc` este altfel, f`r` rutin`, [i reprezint` o continu` provo-

care”, mai spune Liviu St`nescu. Cât prive[te riscurile, General Manager-ul de la Five’s afirm` c` nu [i-a asumat niciodat` riscuri mari, ci a preferat s` dezvolte afacerea pas cu pas. Singurele “riscuri” pe care [i le-a asumat au fost legate de apelarea la credite bancare pentru construirea halei de depozitare a echipamentelor [i a noilor birouri precum [i pentru achizi]ionarea de noi echipamente mai performante. |n prezent Five’s este afiliat` la una dintre cele mai puternice structuri europene din industria spectacolului, respectiv Synco Europe Network. |ns`, din punctul de vedere al diferen]ierii fa]` de concuren]`, Liviu St`nescu spune c` lucrul care conteaz` cel mai mult este reprezentat de profilul oamenilor pe care \i are \n echip`, \n special al celui de-al treilea partener, Andrei Popea, “care a reu[it s` fie «antrenorul» celei mai bune echipe tehnice de pe pia]`”, dup` cum afirm` Liviu St`nescu.

Coordonatele unui astfel de business sunt f`r` doar [i poate noutatea [i provocarea. “Ceea ce este interesant [i uneori pu]in trist este c` tot ce construim cu echipamentele noastre este efemer, dureaz` dou` ore, cât ]ine spectacolul. Dar la fel de interesant este

L

10

Biz

FIVE’S Investi]ia ini]ial`: 800 dolari Investi]ia total`: 5.000.000 euro Num`r de angaja]i: 40 Cifra de afaceri pe 2008: 3.000.000 euro Cifra de afaceri pe 2009 (estimare): 3.000.000 euro (pe fondul crizei)

ceea ce se \ntâmpl` \nainte [i dup` acele dou` ore”, spune Liviu St`nescu.

El d` exemplul manifest`rii Liberty Parade, eveniment pe care Five’s \l organizeaz` de trei ani. “Ai montat` o structur` metalic` de 90 metri lungime, 15 metri adâncime [i 15 metri l`]ime.

Apoi instalezi \n jur de 500 de lumini [i sunetul cât s` aud` perfect 50.000 de oameni, care stau pe o suprafa]` de 15.000 metri p`tra]i. Dup` aceea vin ecranele cu leduri, laserele, pirotehnia.

Toate echipamentele \ncap \n 16 tiruri de 20 de tone fiecare. Totul se monteaz` \n trei zile [i se demonteaz` \ntr-o zi [i jum`tate, [i toate acestea pentru un spectacol de câteva ore”, explic` Liviu St`nescu anvergura business-ului pe care \l conduce. “Este o meserie \n care nu ai voie s` gre[e[ti [i \n care timpul este inamicul t`u num`rul 1. Nu ai dreptul la nicio secund` de \ntârziere”, mai spune Liviu St`nescu. Printre evenimentele organizate de Five’s se num`r` Liberty Parade, concertul trupei Massive Attack, BestFest, lansarea Jaguar, lansarea Mercedes GLK, lansarea BMW seria 7, conferin]ele de vânz`ri CocaCola, Kraft, Philip Morris etc.

Competi]ia pe pia]a pe care activeaz` Five’s este destul de mare la ora actual`, \ns` Five’s se pozi]ioneaz`, potrivit lui Liviu St`nescu, pe locul al doilea \n acest moment, cu o cot` de 25-30% din pia]a de profil. Iar planurile de viitor sunt \ndr`zne]e, Liviu St`nescu propunându-[i ca Five’s s` devin` num`rul 1 \n industria spectacolului. De asemenea, el se declar` mul]umit de modul \n care a reu[it s` pun` pe picioare [i s` dezvolte compania, motiv pentru care afirm` hot`rât c` dac` ar fi s` se \ntoarc` \n timp, cel mai probabil nu ar schimba nimic. “Drumul pe care l-am parcurs a avut farmecul lui, [i am nostalgia acelor timpuri”, spune St`nescu, \ns` recunoa[te c` a avut [i noroc \n dezvoltarea Five’s. Dac` m` raportez la vremurile de ast`zi, este vital s` ai un capital consistent, ceva cuno[tin]e de management [i administrare a afacerii [i know-how, care este foarte valoros”, mai spune St`nescu. Biz anda.dragan@bmg.ro

FOTO: VALI MIREA / VISTA

COVER STORY INTERNET 2.1

REVOLU}IA REVOLU}IA

Cristian Manafu, Managing Partner la Evensys [i Senior Consultant la Prodigy•

C`lin Fusu, CEO la Neogen

Vali Petcu (Zoso), blogger

Top 50 arhitec]ii Internetului românesc Revolu]ia social networks

12

Biz

COVER STORY INTERNET 2.1

INTERNET 2.1 2.1 INTERNET

Orlando Nicoar`, General Manager la Media Pro Interactiv

Antonio Eram, CEO la Netopia System [i God Entertainment

Drago[ Stanca, Managing Director la F5

Val Voicu, director general la AdEvolution

Top social brands Contraatacul social media Top 20 noi proiecte online

Biz

13

TOP 50

I U L U T E N R E T ARHITEC}II IN ROMÂNESC Cine sunt arhitec]ii Internetului românesc, oamenii care au pus um`rul la dezvoltarea acestui fenomen \n România? V` prezent`m \n premier` cei mai influen]i 50 de oameni cu profiluri [i imagini de excep]ie \n acest num`r tradi]ional al revistei, dedicat Internetului. Anul trecut scriam despre Revolu]ia Internet 2.0 [i cum s-a schimbat mediul de afaceri online. Acum, când social networking-ul a devenit fenomenul global al momentului, când comunit`]ile online au dep`[it e-mail-ul, devenind al patrulea domeniu ca popularitate, vorbim despre o nou` etap` \n evolu]ia Internetului românesc. Nu \n ultimul rând, v` prezent`m cum multe dintre marile companii prezente pe pia]a local` au ales s` interac]ioneze cu consumatorii prin social media.

DE ANDA DR~GAN, ALEXANDRU ARDELEAN, LOREDANA S~NDULESCU, ALINA STANCA

COVER STORY INTERNET 2.1

SERGIU BIRI{ Fondatorul Trilulilu.ro

Primul contact cu Internetul l-a avut \n 2000, când a \nceput s` lucreze ca designer freelancer. |n 2002 a \nfiin]at propria agen]ie de web design & development, iar \n 2007 a lansat Trilulilu. |n 2007 Sergiu, \mpreun` cu Andrei Dunca [i Mark Trefgarne, a fondat LiveRail. |n mai anul trecut, Sergiu Biri[ a anun]at vânzarea unui pachet de ac]iuni de 41% din portalul românesc de con]inut video Trilulilu.ro c`tre Alexis Bonte.

TAG-URI: antreprenor \n serie, video DE URM~RIT: Va transforma succesul de trafic \n succes de monetizare, prin modele inovative de publicitate?

BLOG: www.sergiubiris.ro

ALEXIS BONTE Co-Founder & CEO la eRepublik Labs Limited

Implicat de-a lungul timpului \n proiecte precum tradeok.com, livra.com sau lastminute.com, Alexis Bonte are o experien]` de peste 10 ani \n zona de online. Principalele proiecte \n care este implicat sunt eRepublik.com [i Trilulilu.ro. Dup` ce anul trecut a devenit ac]ionar majoritar la Trilulilu.ro, cu 51%, Alexis Bonte a \nceput s`-[i aduc` aportul pe partea de strategie de business [i dezvoltare a brandului.

TAG-URI: investitor, trilulilu, eRepublik DE URM~RIT: |n ce proiecte va investi [i ce \[i propune s` fac` din Trilulilu [i eRepublik BLOG: www.alexisbonte.com

BOGDANA BUTNAR Managing Director [i Head of Strategy la MRM Partners

S-a al`turat agen]iei McCann Erickson \n 2007. Un an mai târziu, Bogdana a p`r`sit func]ia de Strategic Planner la MCCann Erickson \n favoarea pozi]iei de Managing Director [i Head of Strategy la MRM Partners România, din cadrul McCann Worldgroup.

IULIAN COM~NESCU consultant media Dup` o carier` de 15 ani \n pres`, Iulian Com`nescu a ales s` devin` consultant media. |n prezent se ocup` de Media lui Com`nescu (MCL.ro), un blog de informare [i discu]ie despre nout`]ile din presa româneasc` [i str`in`. De asemenea, este ini]iatorul MediaPedia.ro, un wiki de comunicare, [i al EuroSpeak.ro, un wiki de institu]ii europene. Totodat` se ocup` de Valean.eu, blogul Adinei V`lean. Unul dintre proiectele de care Iulian Com`nescu s-a ocupat este [i Blong.eu, un blog creat ca platform` de comunicare [i suport pentru un proiect ce-[i propune s` explice ONG-urilor cum se pot folosi de bloguri ca instrument de advocacy.

TAG-URI: consultant DE URM~RIT: Ce influen]` va avea asupra publisherilor care vor s` dezvolte \n online BLOG: http://comanescu.hotnews.ro

MARIUS DEAK Founder, Strategy Director la Green Pixel Marius Deak s-a f`cut remarcat \n lumea antreprenoriatului online prin Green Pixel, companie pe care a fondat-o \n urm` cu zece ani. Green Pixel este una dintre cele mai vechi [i mari agen]ii interactive din România. A câ[tigat de trei ori titlul de agen]ie a anului, 16 premii pentru diferite proiecte [i mai multe nominaliz`ri. |n prezent Marius Deak mai este implicat [i \n alte trei companii specializate pe domeniul online: Avandor, NextStep [i Simplification, companie \nfiin]at` \n acest an [i care este exclusiv dedicat` consultan]ei pentru mediul online.

TAG-URI: agen]ie interactiv`, design DE URM~RIT: Ce va face cu celelalte proiecte online \n care este implicat: Simplification [i NextStep BLOG: www.my.opera.com/feeshee

TAG-URI: MRM Partner, strategie DE URM~RIT: Care va fi pozi]ionarea pe care o va imprima MRM Worldwide BLOG: http://bogdanatheplanner.blogspot.com

Biz

15

COVER STORY INTERNET 2.1

LUCIAN DESPOIU, Managing Partner la Kondiment Group GmbH Lucian Despoiu a pornit Kondiment \n 2001, iar \n 2006 a devenit ac]ionarul majoritar al agen]iei. |nainte de Kondiment, Lucian a fondat [i a fost pre[edinte al Asocia]iei Voluntari pentru Idei [i Proiecte (VIP). Din 2001 [i pân` \n 2002 a fost Managing Partner \n cadrul companiei Brainspotting. Proiectele \n care este implicat \n acest moment, prin Kondiment Group GmbH, au patru mari linii de dezvoltare: Sellerator.ro – specializat` pe solu]ii de ecommerce; eKontent – care presteaz` pe zona de dezvoltare web, de produse online; Kondiment – focusat` pe business interactiv [i performan]`; InPolitics Media – companie specializat` \n marketing [i comunicare politic` online. Lucian Despoiu mai este implicat \n proiectele buyos.ro [i digital Garden. |n acest an Lucian va lansa compania Direct2.

TAG-URI: Antreprenor \n serie, Kondiment, interactiv, dezvoltare web DE URM~RIT: Expansiunea interna]ional` a Kondiment Group

MIHAI DR~GAN General Manager la MB Dr`gan Primul loc de munc` al lui Mihai Dr`gan a fost la VIP România, unde a ocupat pozi]ia de Marketing Officer. |n 2003 a intrat \n lumea Internetului, lucrând ca Web Art Designer pentru GeCAD [i apoi pentru Kondiment Solutions. |n 2006 s-a al`turat echipei Kondiment Interactive, \n calitate de Creative Director. La \nceputul lui 2007 a \nfiin]at MB Dr`gan Interactive Agency. Singurul proiect online \n care se afl` implicat \n prezent este agen]ia interactiv` MB Dr`gan. “Aici cre`m pentru clien]ii no[tri fie noi afaceri online (aplica]ii web 2.0), fie sus]inem brandurile prin marketing online”, spune Mihai Dr`gan. De asemenea, MB Dr`gan a dezvoltat [i Blogzoner.com, o aplica]ie care permite utilizatorilor s` socializeze cu bloggeri din \ntreaga lume.

Totodat` Mihai Dr`gan a fost fondatorul UnseenRomania.com, un site care ofer` informa]ii utile celor care doresc s` viziteze ]ara noastr`.

TAG-URI: Agen]ie interactiv`, online marketing, mobile marketing DE URM~RIT: Va extinde MB Dr`gan [i \n alte ora[e BLOG: www.mydaysof.com

16

Biz

ADRIAN CERNESCU Proprietar al iMedia Plus Group

Conduce compania iMedia Plus Group.

Printre cele mai cunoscute portaluri dezvoltate de iMedia se num`r` Eva.ro, Cinemagia, Automarket, Stiri 24, 1801.ro. Adrian este creatorul site-ului Cinemagia. |n 2004, \mpreun` cu Alexandru Iosif [i Daniel Cute-Petric, a devenit partener minoritar la iMedia, al`turând site-ul Cinemagia portofoliului iMedia. El a devenit directorul general al iMedia \n octombrie 2007.

TAG-URI: iMedia, Cinemagia DE URM~RIT: Vor atinge noile lans`ri succesul Cinemagia [i Automarket?

LIVIU DUMITRA{CU CEO la eJobs

De]ine site-ul de recrut`ri online eJobs.ro, care a fost \nfiin]at \n urm` cu 10 ani, \mpreun` cu Horia Nistor [i Lucian Despoiu, ulterior asociindu-se cu Daniel T`tar. |n 2007, fondul de investi]ii Tiger a achizi]ionat 30%, pentru 4 milioane de euro.

Liviu Dumitra[cu este ac]ionar [i \n afacerea Internet Corp, \mpreun` cu Mihai Seceleanu [i Daniel T`tar. Din iunie 2008, Liviu Dumitra[cu se ocup` [i de proiectele online ale companiei Internet Corp.

TAG-URI: lider, site de recrutare, jobs DE URM~RIT: Cum va ob]ine venituri \ntr-o perioad` dificil` BLOG: www.dumitrascu.ro

FLORIN GROZEA Fondator al eOk.ro

Al`turi de Mihai Sturzu este fondatorul trupei pop HiQ [i al casei de produc]ie MOF Records. |n 2008, \mpreun` cu Emi Gal, Florin Grozea a lansat eOk.ro, primul site cu muzic` gratuit` din România.

Lansarea pentru public a acestei re]ele sociale construite \n jurul muzicii române[ti a avut \n prima s`pt`mân` de la lansarea beta peste 10.000 de cereri de invita]ie.

TAG-URI: Music DE URM~RIT: Cum va evolua site-ul de muzic` gratuit` eOk.ro BLOG: www.hiq.ro/blog/florin/

COVER STORY INTERNET 2.1

VLADIMIR OANE Fondator [i CEO al uberVU

A creat uberVU \n octombrie 2007.

Vladimir s-a implicat [i \n proiectul Captain Go [i \n agen]ia de marketing afiliat 2Parale. |n plus, de]ine ac]iuni \n cadrul companiei Metromind, unde a ocupat [i postul de CEO \ntre 2004 [i 2008.

TAG-URI: Seedcamp, UberVu DE URM~RIT: Dac` va urma o a doua rund` de investi]ii interna]ionale BLOG: www.vladimiroane.com

CRISTI PÂRVAN Interactive Media Director la Zed Digital

Dup` cinci ani petrecu]i la departamentul de research al Media Pro Interna]ional (Pro TV), Cristi Pârvan s-a mutat la Zenith Media. |n martie 2008, Zenith Media a anun]at lansarea diviziei digitale Zed Digital, cu Pârvan \n pozi]ia de Interactive Media Director. La nivel european, divizia este specializat` \n numeroase platforme digitale, de la marketing interactiv de performan]` pân` la user generated content (UGC) [i mobile marketing.

TAG-URI: Zed Digital, agen]ie media digital` DE URM~RIT: Va aduce Zed Digital clien]i noi \n plus fa]` de clien]ii tradi]ionali ai Zenith Media?

BLOG: www.parvan.ro

CRISTIAN PETRICEANU General Manager la Netbridge Investments

Conduce grupul de companii Netbridge, care cuprinde Netbridge Development, Netbridge Investments [i Netbridge Services, [i beneficiaz` de o experien]` de peste 8 ani \n dezvoltarea Internetului românesc. |nainte de Netbridge, Cristian Petriceanu a fost Managing Director al diviziei Netbridge Investments – NCH Advisors România. Din 1994 [i pân` \n anul 2005, Cristian Petriceanu a condus agen]ia TBWA România [i este vicepre[edinte al Asocia]iei IAB România.

DANIEL ENACHE Chef of Marketing & Business Development la Digital Data Tech Proiectul online c`ruia Daniel Enache \i dedic` cea mai mare parte din timpul s`u este Digital Data Tech, dezvoltatorul motorului semantic Newsmix, primul serviciu profesionist de monitorizare a presei online române[ti.

“Serviciul \[i propune s` ajute site-urile s` \[i scad` costurile de produc]ie [i mentenan]` pentru content [i s` ofere \n acela[i timp utilizatorilor finali posibilitatea de a explora mult mai \n profunzime orice fel de informa]ie disponibil` online”, explic` Daniel Enache. Un alt proiect care merit` men]ionat este fondul de investi]ii \n Internet Thousand Tiny Tigers, care s-a n`scut ini]ial ca o idee de guerrilla marketing, evoluând apoi \ntr-un “spa]iu dedicat incub`rii” [i finan]`rilor de servicii online.

Daniel Enache \[i propune s` furnizeze o serie de servicii online, unele adresate consumatorilor, altele c`tre companii locale, care s` foloseasc` „poten]ialul fenomenal al datelor digitale”.

TAG-URI: Investitor DE URM~RIT: Ce proiecte noi va lansa [i \n ce va investi

ANTONIO ÉRAM, CEO la Netopia System [i God Entertainment |nainte de a fonda, \n 2005, Netopia System, Antonio Éram a lucrat la Mobifon, unde s-a ocupat de consultan]` strategic` pentru dezvoltarea de servicii web [i implementarea primului portal mobil din România, myX - www.myx.net.

Mobilplay.ro [i web2sms.ro sunt dou` dintre sistemele dezvoltate de-a lungul timpului de Antonio Éram. |n urm` cu doi ani, Antonio a fondat God Entertainment, al c`rui prim serviciu, www.myGOD.ro, a fost lansat \n decembrie 2008. Evangelist pentru blogging \nc` din 2002, Antonio, \mpreun` cu o echip` dedicat`, a lansat serviciul www.WeBlog.ro, cea mai folosit` platform` independent` de blogging din dot.ro, prezentat` drept serviciul num`rul 1 de blogging \n Harvard Business Review \n februarie 2005.

TAG-URI: Mobile payment, Internet mobil DE URM~RIT: Va explora noi modele de business de Internet mobil?

BLOG: www.antonio.eram.ro

TAG-URI: Netbridge DE URM~RIT: Are Netbridge nevoie de repozi]ionare dup` atâtea schimb`ri?

Biz

17

COVER STORY INTERNET 2.1

C~LIN FUSU CEO la Neogen SA

RACHAD EL JISR CEO la Rockmedia

C`lin Fusu este considerat unul dintre pionierii mediului online din România. |n urm` cu 9 ani, \mpreun` cu trei programatori web pe care i-a g`sit prin intermediul unui anun] postat pe Internet, \nfiin]a RoGenerator, o firm` axat` preponderent pe realizarea de web site-uri. Ulterior RoGenerator s-a transformat \n Neogen, care [i-a \nceput activitatea online cu un singur site, specializat \n imobiliare, respectiv www.ecasa.ro. |n timp, afacerea sa a crescut [i s-a extins \n afara României, pe pie]ele din Republica Moldova, Bulgaria [i Serbia cu site-uri specializate de social networking (Neogen.ro, Faces.md, Impulse.bg, Neogen.rs), mic` publicitate (NeoBizz.ro, Bizz.md, Dalavera.net, Svezasvakog.rs) [i job-uri online (BestJobs.ro, BestJobs.md, BestJobs.bg, BestJobs.rs). |n urm` cu doi ani, fondul american de investi]ii Tiger Global Management a preluat participa]ii la Neogen, al`turi de fondul olandez Wouwer.

Conduce Rockmedia, un start-up online fondat \n mai 2008 care a lansat a50.ro, afloo.ro, bizcampus.ro, re]elele sociale ikonect.ro [i hellow.ro, microsite-urile anti-criza.ro, strategic.ro [i tektonic.ro.

Implicarea lui Rachad El Jisr \n Internet a \nceput \n 2000 cånd a fondat compania iMedia. Printre site-urile create se num`r` Bumerang, Eva, BizCity [i Automarket. |n 2004, Rachad devine partener al`turi de Adrian Cernescu, Alexandru Iosif [i Daniel Cute-Petric, ad`ugând astfel proiectul Cinemagia \n re]eaua iMedia. La sfâr[itul anului 2005, fondul de investi]ii NCH intr` \n ac]ionariatul iMedia, iar la sfâr[itul lui 2007 Rachad El Jisr \[i face exitul din iMedia, vânzând ac]iunile lui c`tre NCH. Rachad El Jisr este [i publisher al companiei Business Media Group, editorul revistelor Biz [i Business Review.

TAG-URI: Neogen, BestJobs, Neobizz.ro DE URM~RIT: Va reveni \n pozi]ia de investitor?

BLOG: www.fusu.ro

BOGDAN GAVRIL~ General Manager la Intact Interactive Bogdan conduce Intact Interactive, regia de vânz`ri online a grupului Intact Media. Bogdan are \ns` state vechi \n Internet, \nc` din 1999. “Sunt implicat \n strategia de dezvoltare online a grupului media [i urm`rim ca, \n momentul \n care criza financiar` se va \ncheia, s` fim \n pozi]ia de lider”, spune Bogdan Gavril`. |nainte de a ajunge la Intact, Bogdan Gavril` a fost antreprenor, lansând e-scoala.ro. Din 2005 a condus Core Target Media, o agen]ie interactiv`, pe care a p`r`sit-o \n septembrie 2008. |n plus, a coordonat [i strategia de PR pentru JOBfest [i TCB. Dat` fiind pasiunea lui Bogdan pentru voluntariat, a lucrat \n cadrul a numeroase organiza]ii neguvernamentale europene [i din 2006 a fost purt`tor de cuvânt [i vicepre[edinte \n cadrul Centrului de Resurse pentru Societatea Civil`, o organiza]ie care are ca scop consolidarea societ`]ii civile.

TAG-URI: Intact Interactive, Core Target Media, consultan]` DE URM~RIT: Ce strategii de cre[tere vede pentru Intact Interactive BLOG: www.core-target.ro

18

Biz

TAG-URI: Antreprenor \n serie, social media DE URM~RIT: Va reu[i s` construiasc` din nou o re]ea de site-uri?

MIRCEA SC~RL~TESCU Managing Partner la FitYourBusiness

Este cofondator al agen]iei web FitYourBusiness [i dezvoltatorul portalelor imobiliare-rezidentiale.ro, florilabucuresti.ro [i termopane.com. Este implicat \n Internet de peste cinci ani. |n 2003, \mpreun` cu so]ia sa, Iulia, cu Alexandru Baciu [i Tudor Pan]uru, a fondat compania eSol Expert.IT, care are acum site-ul www.fyb.ro.

TAG-URI: FYB, aplica]ii web, servicii DE URM~RIT: Va mai lansa noi proiecte online?

BLOG: www.scarlatescu.ro

SIMINEL ANDREI Director general la NCH Advisors

Este foarte influent \n mediul online, aflându-se \n spatele multor site-uri.

Este cunoscut [i \n mediul de afaceri, fiind coordonatorul activit`]ilor fondului de investi]ii NCH din România. Implicarea \n mediul online s-a produs cånd fondul de investi]ii NCH a \nceput s` achizi]ioneze companii din Internet precum Active

COVER STORY INTERNET 2.1

RADU IONESCU Managing Director la Kinecto |mpreun` cu Martin Stobbs a pus bazele Kinecto, \n 2002, agen]ie specializat` pe domeniul marketingului interactiv. Printre industriile pentru care Kinecto lucreaz` cu predilec]ie se num`r` domeniul finan]elor, imobiliarele, educa]ia [i brand-retailul. Radu Ionescu mai este implicat [i \ntr-o serie de alte proiecte online, cum sunt www.biomania.ro – un magazin exclusiv online de produse bio.

Radu Ionescu a \ncheiat un parteneriat cu Drago[ Grigoriu, fondatorul agen]iei de publicitate Tempo, \n urma c`ruia fiecare va de]ine câte 50% din ac]iunile Kinecto. Compania Kinecto a creat pentru clientul Garnier, la sfâr[itul anului trecut, portalul complex aigrijadetine.ro pentru care Garnier a investit 100.000 de euro TAG-URI: marketing rela]ional, solu]ii interactive, Kinecto DE URM~RIT: Va reu[i prin ORLANDO NICOAR~ AdServer-ul dedicat s` atrag` mai mult business General Manager la Media Pro Interactiv BLOG: www.raduionescu.ro Este unul dintre cei mai cunoscu]i oameni din online-ul românesc. Din iulie 2006, conduce divizia de Internet a grupului Media Pro, Media Pro Interactiv. |n plus, Orlando de]ine [i propria sa JUSTIN KADIMA agen]ie interactiv`, Orlando Interactive. Orlando General Manager la Republika Interactive Nicoar` a \nceput s` se intereseze de Internet \n anul 1996, an \n care de altfel s-a angajat la compaConduce agen]ia Republika Interactive, specializat` pe nia Strategic Information Technology pe pozi]ia de dezvoltarea de aplica]ii de tip social networking [i porBusiness Development Manager. |n cadrul acestei taluri cu component` social` extins`. Agen]ia a companii a creat ad.ro, agen]ie de publicitate online fost fondat` de Justin Kadima \n iulie 2008. care a fost un deschiz`tor de drumuri la acea Justin Kadima a dezvoltat \n parteneriat cu vreme. |n septembrie 2001, Bogdan Secar` l-a Rockmedia www.hellow.ro, platforma de convins s` treac` la Netbridge ca director de social networking pentru targetul 16-23 dezvoltare. O lun` mai târziu, pune pe picioare de ani. |nainte de a fonda Republika, agen]ia de publicitate online boom.ro, care la scurt Justin Kadima a fost Executive Director timp “a devenit liderul pie]ei, pozi]ie \n care se afl` [i al companiei eKontent Lab. Din septem\n acest moment”, spune Orlando. Din februarie brie 2007 [i pân` \n iunie 2008, Justin a 2005 [i pân` \n iunie 2006 a condus Netbridge, din fost CTO al companiei Kondiment Group. pozi]ia de director general. |ns` \n iunie 2006 [i-a Justin Kadima a mai lucrat \n cadrul comdat demisia din toate func]iile de]inute la aceast` paniei Kondiment, la divizia Kondiment companie. |n noiembrie 2008 a cump`rat site-ul Solutions, unde a fost pe rând Web Monden.info, este ac]ionarul majoritar al hotcity.ro, Developer (2002-2004) [i Head of iar \n martie 2009 a achizi]ionat site-ul felicitari.com.

Development Department (2004-2006).

Justin a cochetat [i cu televiziunea, ca TAG-URI: Orlando Interactiv, produc`tor de televiziune \n cadrul Media Pro Interactive (MPI), investi]ii postului Good Life Channel.

DE URM~RIT: Cât va mai investi \n online, \n plan personal [i ce va face cu Okidoki.ro TAG-URI: Republika Interactive, social BLOG: www.orlando.ro networking DE URM~RIT: Care va fi evolu]ia Republika Interactive pe social networking BLOG: www.justin.ro

Biz

19

COVER STORY INTERNET 2.1

DRAGO{ NOVAC Fondator al platformei online Metropotam Numele s`u este asociat cu Metropotam, o platform` online de cultur` urban` care, pe lâng` website-ul de recomand`ri metropotam.ro, cuprinde [i proiecte precum: invita.ro, un website pentru organizarea de evenimente; urbee.ro, o aplica]ie de telefon mobil cu calendarul evenimentelor sau al locurilor de ie[it; coolio.ro, un website de social shopping; 100eyes.ro, un website de fotografii deosebite pe diverse teme. Novac sper` c` peste trei-patru ani spa]iul online din România va fi destul de diferit fa]` de ceea ce este acum, atât \n ceea ce prive[te m`rimea bugetelor, cât [i \n privin]a juc`torilor. Drago[ Novac este [i ini]iatorul RoBlogFest.

Drago[ Novac are ca partener/ investitor pe Alexandre Almajeanu, antreprenor francez de origine român` care a fost cofondator la site-ul www.voyagermoinscher.com, vândut \n 2007 c`tre www.priceminister.com pentru câteva zeci de milioane de euro.

TAG-URI: metropotam, invita.ro, urbee.ro, coolio.ro, 100eyes.ro, RoBlogFest DE URM~RIT: Ce c`i de monetizare va adopta pentru re]eaua sa BLOG: ww.unapezi.ro

STEPHANIE JACKSON Senior Director, Servicii Online [i Internet, Vodafone România Cu o experien]` de 12 ani \n domeniul telecomunica]iilor [i 15 ani \n marketing [i opera]iuni, absolvent` a unui MBA la York University din Toronto, Stephanie Jackson ocup` \n prezent func]ia de Senior Director \n departamentul de Servicii Online [i Internet, la Vodafone România. Unul dintre proiectele \n care Stephanie este implicat` se nume[te www.youthsms.ro, un site dedicat \n care utilizatorii programelor Vodafone Campus sau Vodafone Youth pot trimite SMS-uri la tarife speciale \n schimbul vizualiz`rii unor bannere publicitare pe site. Un alt concept \n domeniul telefoniei mobile, lansat de Vodafone \n noiembrie 2008, la implementarea c`ruia Stephanie Jackson contribuie este serviciul de Mobile Advertising, cunoscut [i sub numele de AdPlus.

TAG-URI: Vodafone Youth, mobile advertising, AdPlus DE URM~RIT: Cum va contribui la dezvoltarea pie]ei locale de mobile marketing

Soft, Acasa Media, Vodanet, Netbridge Development, Real Media, iMedia, Boom.ro, comunicatedepresa.ro. Potrivit unor surse din pia]`, Siminel Andrei a intrat, din acest an, pe pia]a de Internet [i ca investitor privat prin lansarea unei platforme de tranzac]ionare de publicitate online \n sistem de licita]ie, Tradeads.ro.

TAG-URI: Investitor, NCH, fond de investi]ii DE URM~RIT: Care vor fi urm`toarele sale investi]ii

AUGUSTIN ROMAN Director executiv la Gazeta Online

Este directorul executiv al Gazetei Online, care de]ine portalul gsp.ro, la care se adaug` alte 24 de site-uri de sport. Este licen]iat \n jurnalism, iar publica]iile pentru care a lucrat sunt Sportul românesc, ProSport [i GSP. TAG-URI: Gazeta Online, gsp.ro, MySport.ro DE URM~RIT: Cum va continua GSP integrarea offline – online BLOG: www.gustiroman.ro

MIHAI SECELEANU Managing Partner la Compania Internet Corp

A fondat \n octombrie 2004 compania Internet Corp, care are un portofoliu de site-uri, printre care wall-street.ro, 9am.ro, kudika.ro. Mihai Seceleanu este partener cu Liviu Dumitra[cu la Internet Corp. |nainte de a se implica \n Internet, Mihai Seceleanu a avut o scurt` carier` \n domeniul consultan]ei. Din iunie 2002 este [i director nonexecutiv al asocia]iei VIP. TAG-URI: Internet Corp, Wall Street, 9AM, Kudika DE URM~RIT: Cum va consolida re]eaua Internet Corp \n timp de criz` BLOG: www.seceleanu.ro

IOAN M~RG~RIT TIMBOLSCHI Publisher la Hotnews.ro

Ioan M`rg`rit Timbolschi este publisherul site-ului de informa]ii hotnews.ro, pe care l-a lansat \n urm` cu aproximativ nou` ani de zile. Este unicul portal de [tiri premium independent care se 20

Biz

COVER STORY INTERNET 2.1

bate cu trusturi de media pentru locul \ntâi \n segmentul s`u.

TAG-URI: Publisher, antreprenor DE URM~RIT: Este momentul lans`rii altor proiecte satelit?

VALENTIN PETCU (ZOSO) Blogger, zoso.ro

Zoso este unul dintre cei mai vocali bloggeri, fiind un critic atent al Internetului românesc. A descoperit Internetul \n 1998. Blogul s`u este unul dintre cele mai citite bloguri din Internetul românesc. |n 2001 a contribuit la dezvoltarea site-ului fanclub.ro. |n perioada 2003 – 2006 s-a ocupat de site-ul vcr.mafiotzii.ro, iar din 2006 [i pân` \n aprilie 2008 a fost Project Manager [i Strategist la Media Pro Interactiv. |n afara acestor proiecte, Valentin Petcu a mai lucrat la site-urile rockmania.net, wintweaks.org, bugmafia93.ro, hyperion.ro.

TAG-URI: Blogger, jurnalist, CAPSLOCK, maibun.ro, rabla.info, arhi.tv DE URM~RIT: Va continua s` dezvolte re]eau Blog20 [i portofoliul de bloguri specializate?

BLOG: www.zoso.ro

VICTOR KAPRA Consultant de comunicare, blogger

Este freelancer, dup` aproape 13 ani petrecu]i \n pres`, dintre care patru ani la Mediafax [i al]i nou` ani ca redactor-[ef adjunct la Ziarul Financiar, redactor-[ef la go4it! [i New Media Content Manager la Publimedia. Victor Kapra a ales s` devin` propriul s`u angajat [i s` se ocupe de Internet [i alte domenii adiacente, printre care [i new media.

TAG-URI: Jurnalist, consultant comunicare DE URM~RIT: Va reu[i s` pun` social media \n planurile de comunicare ale companiilor?

BLOG: www.victorkapra.ro

CRISTIAN MANAFU Managing Partner la Evensys [i Senior Consultant la Prodigy°

Fost jurnalist de business, Manafu este unul dintre bloggerii activi din România. Din noiembrie 2006 este Mana-

MARIUS PAHOMI Interaction Business Development Manager la MEC Interaction, parte a Mediaedge:cia Are peste 7 ani de experien]` \n marketing [i strategie online, ocupând de-a lungul timpului pozi]ii de management \n companii precum Vodanet, Hit Mail România [i \n cadrul re]elei Mediaedge:cia.

Experien]a sa include un stagiu de preg`tire \n cadrul centralei Mediaedge:cia din Londra. Revenit \n biroul din România, Marius dezvolt` MEC Interaction, divizia specializat` \n planificarea [i implementarea comunic`rii \n mediile digitale. |ncepând cu 2007, Marius este Google AdWords Certified Professional, iar din 2009, membru \n Consiliul Director al IAB România.

TAG-URI: Mec Interaction, strategie online DE URM~RIT: Cum va pozi]iona MEC Interactive [i ce proiecte inovative va derula pentru clien]ii s`i BLOG: www.pahomi.ro

DORU PANAITESCU Digital Advertising Trainer la Marketeer.net Doru Panaitescu este implicat \n mediul online din anul 1998, dar debutul pe cont propriu, ca antreprenor, l-a f`cut \n iulie 2007. Dup` posturi ocupate \n cadrul unor companii precum Astral Telecom, ARBOmedia [i Initiative Media, Doru Panaitescu este \n prezent proprietarul unei minire]ele de site-uri specializate precum www.afterhours.ro, www.speologie.ro, www.fotoreportaj.ro, www.zerocalorii.ro, www.wildescapes.ro [i www.masinadecarotat.ro. Mai este cunoscut [i pentru o serie de alte activit`]i, printre ele num`rându-se organizarea unor traininguri deschise [i \nchise de publicitate online [i digital`, consultan]` \n marketingul online [i digital, organizarea de team building-uri extreme, outdoor photography (coautor la un album foto cu pe[teri din România) [i vorbitor la conferin]e despre marketing, Internet, new media [i digital.

TAG-URI: consultant, antreprenor DE URM~RIT: Cum va evolua mini re]eaua sa de site-uri BLOG: www.dorupanaitescu.ro

Biz

21

COVER STORY INTERNET 2.1

MUGUR P~TRA{CU Partner la iLeo De doi ani [i jum`tate este Partner la iLeo. Pân` la iLeo, Mugur a ocupat diferite pozi]ii de management \n cadrul Grey Worldwide, Leo Burnett [i D’Arcy [i de asemenea are experien]` [i de produc`tor, lucrând \n perioada 1998-2000 la ProTV – Mediavision. Referitor la implicarea sa \n online, P`tra[cu spune c` “acum relans`m Bergenbier, cu un site spectaculos atât \n industrie cât [i pentru online-ul nostru, \ncepem o campanie important` pentru Zapp [i avem un proiect care propune o nou` abordare pentru comunicarea de servicii financiare”.

TAG-URI: Agen]ie interactiv`, strategii de promovare online DE URM~RIT: Cum va promova brandurile [i companiile \n mediul online

ging Partner la Evensys, companie ce organizeaz` evenimente de afaceri. |n 2007 a cofondat Eventive, firm` de management [i logistic` pentru evenimente de companie, iar din octombrie 2008 este partener la agen]ia de comunicare online Prodigy°. A fost implicat direct sau a organizat o parte dintre cele mai importante evenimente [i ini]iative dedicate bloggingului din România, printre care: Netoo, Webstock, Web 2.0 Awards, RoBlogFest, RoBloggers Survey [i RoTwitter Survey. La \nceputul acestui an a lansat blogul Strategist.

TAG-URI: Prodigy°, Evensys, social media DE URM~RIT: Ce proiecte preg`te[te pe social media [i \n mediul online BLOG: www.manafu.blogspot.com

BOGDAN NI}U General Manager la Webstyler

LAUREN}IU POP Deputy Managing Director la Httpool România Dup` posturi \n companii precum Initiative Media [i ARBOmedia, Lauren]iu Pop, actual Deputy Managing Director la compania Httpool România, spune c` este \n plin proces de promovare a unei modalit`]i noi de a comunica online \n România. Mai precis, advertiserilor li se ofer` posibilitatea de a folosi o re]ea mare de site-uri premium, f`r` \ns` a avea libertatea de a alege acele site-uri pe care s`-[i promoveze imaginea prin bannere. „Acest sistem func]ioneaz` pe ideea c` pl`te[ti doar dac` consumatorul a interac]ionat cu banner-ul t`u. Cu toate c` sun` bine, advertiserii nu \n]eleg foarte bine cum func]ioneaz` acest sistem [i au nevoie de \ndrumare pentru a face pa[ii corec]i”, explic` Lauren]iu Pop. |n prezent, Httpool dispune de un instrument de monitorizare centralizat` a campaniilor clien]ilor prin ad-server-ul propriu, DoubleClick, care permite cunoa[terea exact` a num`rului utilizatorilor unici atin[i prin to]i furnizorii de spa]ii media.

TAG-URI: Httpool, agen]ie interactiv` DE URM~RIT: Va cre[te \n ochii agen]iilor noile metode utilizate \n publicitatea online?

22

Biz

|n 1999 Bogdan Ni]u s-a angajat Art Director la GMP Advertising. |mpreun` cu Felix T`taru a pus bazele agen]iei de comunicare interactiv` Webstyler. La doi ani de la debut, Webstyler câ[tiga titlul de agen]ia anului la Internetics [i \n 2004 se ocupa de campania online pentru alegerile preziden]iale de la acea vreme. |n 2007 agen]ia Webstyler ob]inea primul premiu interna]ional pentru crea]ie, la Golden Drum, iar anul trecut a reu[it s` ob]in` o nominalizare la Cannes Lions.

TAG-URI: Webstyler, agen]ie de comunicare interactiv` DE URM~RIT: Va reu[i s` men]in` pozi]ia de lider?

IONU} OPREA, fondator al Standout

Este specialist \n marketing online, rela]ii publice, jurnalism [i Internet [i blogger. |nainte de a fonda, \n august 2007, al`turi de Mihai Giulvezan, Blog Agency, a lucrat ca director de comunicare la Media Pro Interactiv, iar anterior ca marketer [i comunicator pentru Netbridge Investments, Neogen SA, Spleak.com, Zyb.com [i ca jurnalist \n diverse institu]ii mass-media. Ionu] Oprea este implicat [i \n activitatea de autoreglementare, promovare [i dezvoltare a industriei române[ti de Inter-

COVER STORY INTERNET 2.1

C~LIN ROT~RU{ Managing Director la ARBOinteractive C`lin Rot`ru[ a ocupat pentru mai pu]in de un an func]ia de Strategy Director la ARBOmedia, pentru ca ulterior s` preia postul de Managing Director la ARBOinteractive. Compania gestioneaz` \n prezent spa]iul publicitar a peste 150 de site-uri. Având o re]ea care dispune de un reach de peste 90% din utilizatorii de Internet din România, ARBOinteractive ofer` mai multe moduri de a atinge ace[ti utilizatori prin intermediul activit`]ii diverselor divizii dezvoltate de-a lungul timpului: AdKing, ARBOcontext sau LOGICSEARCH. “Ne preg`tim [i de lansarea publicit`]ii de tip performance – ARBOperformance – [i marketing direct – ARBOdm”, adaug` C`lin Rot`ru[.

TAG-URI: ARBOcontext, LogicSearch DE URM~RIT: Cum va dezvolta conceptul de publicitate de tip performan]`

VAL VOICU Director General la AdEvolution Val Voicu a fondat, \n august 2006, compania AdEvolution, o re]ea complex` de site-uri specializate \n România. |nainte de a fonda AdEvolution, Val Voicu a fost Marketing & Sales Director la iMedia. Leg`tura cu Internetul a avut-o la iMedia, când a venit pe pozi]ia de Sales Manager. Tot el a fondat Bazar Media, un publisher online, care de]ine feminis.ro, dailybusiness.ro [i frontnews.ro.

Val Voicu a investit foarte mult \n produc]ii video pentru web.

TAG-URI: AdEvolution, Bazar Media, publicitate online DE URM~RIT: Cum va dezvolta pe viitor AdEvolution [i Bazar Media

VLAD STAN Cofounder la SeedMoney, Cofounder la Trigwee.com, Cofounder & CEO la Navidoo Cu peste nou` ani de experien]` \n mediul online, Vlad Stan este implicat \n mai multe proiecte: SeedMoney.ro, trigwee.com, strada32.com [i Arkanuova.com. SeedMoney este primul fond de investi]ii pentru start-up-urile online din România, lansat \n septembrie 2008 al`turi de Victor Anastasiu [i Pablo Rodriguez Gonzalez. Trigwee.com este comunitatea oamenilor care viseaz`, un proiect \n care Vlad \i are ca parteneri pe C`t`lina Rusu [i Octav Dru]`.

Serviciul permite postarea de fotografii [i crearea unor grupuri de discu]ii pe marginea viselor celor care se \nscriu \n comunitate. Tot despre grupuri de oameni care au ceva \n comun este [i proiectul strada32.com, dedicat românilor de pretutindeni, care s-a concretizat \ntr-un magazin virtual unde g`se[ti posibilitatea de a oferi un cadou celor dragi. Arkanuova.com \[i propune s` sus]in` antreprenorii [i s`-i ghideze \n transformarea afacerii lor \ntr-un succes, prin organizarea de workshop-uri pe diferite teme.

TAG-URI: Antreprenor, investitor, SeedMoney, Trigwee, Navidoo DE URM~RIT: |n ce proiecte va mai investi \n mediul online BLOG: www.vladstan.ro

Biz

23

COVER STORY INTERNET 2.1

DRAGO{ STANCA Managing Director la F5 Drago[ Stanca gestioneaz` divizia de new media, F5, a grupului Realitatea-Ca]avencu, care are trei direc]ii majore de ac]iune: web publishing, dezvoltarea serviciilor web de tip comer], software [i dezvoltarea brandurilor exclusiv online precum Iqads.ro, autonovo.ro, tpu.ro. Dup` ce a plecat de la Media Pro, Drago[ Stanca s-a al`turat grupului Realitatea-Ca]avencu \n calitate de director general Publishing, de la finalul lui 2006. |nainte de a conduce divizia de new media, F5, Drago[ Stanca a fost din 2008 Managing Director al diviziei business media Realitatea-Ca]avencu [i \n acela[i an a fost ales membru \n board-ul Realitatea-Ca]avencu. Drago[ Stanca lucreaz` de mul]i ani \n media, fiind managerul diviziei de ziare [i reviste a Media Pro, timp de trei ani, pân` \n 2006.

Activitatea de baz` a lui Drago[ Stanca a fost cea de ziarist de radio, TV [i pres` scris`.

TAG-URI: Jurnalist, F5, interactiv, new media DE URM~RIT: B`t`lia pentru locul unu cu Media Pro Interactiv

net, fiind director executiv al Asocia]iei IAB România \n septembrie 2007.

TAG-URI: Standout, clickio.ro DE URM~RIT: Cum vor evolua serviciile de consultan]` [i integrare a marketingului online BLOG: www.clickio.ro

OANA {OLC~ Online Sales Manager la Orange România

Din august 2008, Oana {olc` este Online Sales Manager la Orange România, companie care [i-a propus un target de vânz`ri online extrem de ambi]ios pentru acest an. Anterior colabor`rii cu Orange, Oana a lucrat la Grapefruit Design, Green Pixel [i Kinecto.

TAG-URI: Orange, web shop DE URM~RIT: Ce tactici noi de promovare va adopta pentru a cre[te vânz`rile online

ARINA URECHE General Manager la BRAT

DAN V|RTOPEANU General Manager la Voxline Communication S-a implicat \n formarea pie]ei române[ti de mobile marketing prin lansarea de c`tre Voxline Communicaton a primei promo]ii de tip „pull” prin SMS din România pentru brandul Chipita.

De-a lungul timpului a fost implicat [i \n alte proiecte reprezentative pentru acest domeniu, printre care producerea primului joc de PC românesc educa]ional de tip RPG – “Magic World”. |n prezent, lucreaz` la implementarea platformei de UGC din România (usergenerated content), ClipInTouch. De asemenea, prin Voxline Communication are \n preg`tire un proiect de distribu]ie de muzic` pe Internet \n format digital cu plata prin SMS sau prin card.

La \nceputul anului 2009, Voxline Communication a trecut printr-un amplu proces de rebranding, care s-a finalizat cu o nou` identitate vizual` [i repozi]ionarea companiei. Dan V\rtopeanu are \n preg`tire lansarea unui blog dedicat sectorului de mobile marketing.

TAG-URI: Voxline, ClipInTouch DE URM~RIT: Cum va reu[i s` implementeze pe plan local ClipInTouch BLOG: www.danv.ro

24

Biz

Este director general al Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT).

Implicarea \n Internet a Arinei Ureche s-a f`cut prin crearea unui instrument pentru m`surarea traficului audien]ei pe Internet \n cadrul BRAT, Studiul de Audien]` [i Trafic Internet (SATI).

TAG-URI: BRAT, SATI DE URM~RIT: Care vor fi direc]iile de dezvoltare ale SATI

BOBBY VOICU Freelancer

Lucreaz` \n online din 2004. A lansat Blogoree.ro, devenit acum forumulbloggerilor.ro, precum [i o serie de proiecte precum Blogoree Romanian Tour [i Blogoree Workshops. Din aprilie 2008 pân` \n februarie 2009, Bobby Voicu a lucrat la Yahoo, ocupând pozi]ia de Community Manager pentru România. Din 2006 este gazda unei emisiuni la RadioLynx.ro, Internet Lynx.

Proiectele \n care este implicat acum sunt: BobbyVoicu.ro, CapsLock.ro, eAfiliati.ro, DadaModa.info [i AutoMod.ro.

TAG-URI: blogoree.ro, capslock.ro DE URM~RIT: Ce proiecte noi va lansa \n curând?

BLOG: www.bobbyvoicu.ro

COVER STORY INTERNET 2.1

C~T~LIN TENI}~ Fondator [i CEO la TreeWorks

Este un antreprenor cu o experien]` de [apte ani \n domeniul online. Din 2000 pân` \n 2002 a lucrat la Neogen (RoGenerator) \n calitate de Business Development Manager. |n 2002 a fondat compania Treeworks, \n cadrul c`reia, \n urm` cu doi ani, a lansat NoPrimeTime. |n 2007, TreeWorks a lansat ZeList, un top al blogosferei române[ti ce urm`re[te peste 30.000 de bloguri. F5 [i TreeWorks au lansat platforma web 2.0 TPU.ro. Dezvoltarea acestui proiect se va realiza prin compania Free Road fondat` de F5 [i TreeWorks prin intermediul c`reia cei doi parteneri au ini]iat [i HEYO.ro.

TAG-URI: NoPrimeTime, ZeList, TreeWorks, Catastif.com DE URM~RIT: Cât de mult va dezvolta parteneriatul cu Realitatea-Ca]avencu, comparativ cu businessul lui de dezvoltare web?

BLOG: www.catastif.com

ALEX VI{A General Manager la HyperActive |nfiin]at` \n urm` cu mai bine de un an, respectiv \n februarie 2008, HyperActive se afl` la \nceputul celui de-al doilea an de activitate [i, a[a dup` cum spune Alex Vi[a, General Manager-ul companiei, aceasta se afl` \n punctul s`u de dezvoltare [i cre[tere.

Dincolo de proiectul HyperActive, Alex Vi[a se ocup` de marketing web de peste [ase ani [i lucreaz` \n industria media de peste zece ani. |n 2001 a fost promotorul diviziei de Internet a ARBOMedia, iar tot atunci a fost [i momentul \n care Alex Vi[a a adus \n discu]ie pentru prima oar` \n România tema vânz`rii de publicitate pe Internet.

TAG-URI: Hyperactive, Google adwords, web marketing DE URM~RIT: Ce op]iuni de cre[tere va lua \n considerare pentru HyperActive BLOG: www.webservator.ro

C~T~LIN TOLONTAN Redactor-[ef la Gazeta Sporturilor

Este redactor-[ef la Gazeta Sporturilor [i autor al unui blog de fotbal [i media.

Blogul s`u este unul dintre cele mai citite [i comentate bloguri din Internetul românesc. De asemenea, este director general al Convergent Media. |ntre 1999 [i 2000 a participat la lansarea re]elei de ziare locale a Media Pro. Dup` trecerea ProSport \n patrimoniul Ringier, Tolontan a p`r`sit redac]ia \mpreun` cu o mare parte dintre jurnali[ti, pentru a prelua Gazeta Sporturilor.

TAG-URI: Jurnalist, gsp.ro, Convergent Media DE URM~RIT: Cre[terea GSP va veni din online sau print?

BLOG: www.tolo.ro

MAGDALENA ZANDER Managing Director la Intact Interactive Magdalena Zander gestioneaz` regia de vânz`ri online a grupului Intact Media, Intact Interactive, din octombrie 2008. |nainte de a veni \n cadrul companiei Intact Interactive, Magdalena Zander a fost director de vânz`ri \n cadrul companiei Netbridge Investments. Din 2003 [i pân` \n 2007 a fost Sales Manager la compania ARBOmedia.

Este absolvent` a Universit`]ii Artifex.

TAG-URI: Intact, interactiv, online, vânz`ri DE URM~RIT: Cum vor cre[te veniturile din publicitatea online BLOG: www.maddy.ro

TU Cititorul Revistei Biz

|n 2006, revista “Time” a desemnat drept Persoana Anului pe fiecare utilizator de Internet din lume. Asemenea “Time”, credem c` Tu, cititorul Biz, manager sau antreprenor cu idei de business-uri online ai un aport important \n evolu]ia Internetului. Biz Biz

25

COVER STORY INTERNET 2.1

Revolu]ia social networking-ului Peste 3 miliarde de minute se petrec zilnic pe Facebook. Socializarea online nu mai este doar un mod de petrecere a timpului liber. A devenit un fenomen care ia amploare pe zi ce trece. A[a cum cu ani \n urm` telefonia mobil` [i e-mailul revolu]ionau comunicarea, acum a venit vremea re]elelor sociale DE LOREDANA S~NDULESCU {I ALEXANDRU ARDELEAN n momentul \n care site-urile mai multor agen]ii de [tiri din Republica Moldova au fost blocate, mul]i dintre protestatarii de la Chi[in`u au recurs la Twitter, Facebook, YouTube [i Flickr pentru a se face auzi]i [i v`zu]i.

Rata de postare a mesajelor care con]ineau PMAN (acronimul pentru Pia]a Marii Adun`ri Na]ionale) [i Moldova a ajuns la câteva zeci de mesaje pe minut \n cursul dup`-amiezei de 7 aprilie.

Cine [i-ar fi imaginat c` tehnologia de social networking, perceput` ini]ial drept o cale de socializare [i divertisment pentru tineri, ar putea s` ia o astfel de amploare \ncât s` influen]eze evenimentele social-politice?

Re]elele sociale au devenit fenomenul global al momentului. Dou` treimi din totalul utilizatorilor de In-

|

ternet (66,8%) viziteaz` re]ele sociale sau bloguri. Comunit`]ile online au dep`[it e-mail-ul, devenind al patrulea domeniu online ca popularitate, dup` motoare de c`utare, portaluri [i aplica]ii software de PC. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile raportului “Global Faces and Networked Places”, f`cut public, \n luna martie a acestui an, de compania de cercetare Nielsen, \n urma monitoriz`rii a nou` ]`ri reprezentative pentru industria online, printre care Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Brazilia [i Australia. Uimitoarea cre[tere a popularit`]ii re]elelor sociale [i extinderea audien]ei acestora reprezint` doar o fa]et` a fenomenului la care suntem martori. Timpul alocat din ce

\n ce mai mult acestor site-uri schimb` modalit`]ile de petrecere a timpului \n mediul online [i influen]eaz` comportamentul oamenilor [i interac]iunea dintre ei \n via]a de zi cu zi.

Din aceast` perspectiv` se deschid noi orizonturi \n toate domeniile, nu \n ultimul rând [i pentru industria de media [i publicitate. |n 2008, procentul celor care utilizeaz` re]ele sociale [i blogurile a crescut \n ritm dublu (plus 5,4%) fa]` de num`rul utilizatorilor de e-mail (care a crescut cu 2,7%), se arat` \n raportul Nielsen. {i nu numai c` a crescut num`rul de vizitatori pentru aceste re]ele, dar s-a extins foarte mult [i durata de timp pe care oamenii o petrec pe aceste site-uri. La nivel global, timpul petrecut online a crescut cu 18% \ntre

Re]eaua social` Tetatet.ro Tetatet.ro [i-a propus s` ofere mediului românesc de afaceri o re]ea social` autohton`. Echipa Tetatet este format` din Drago[ Bârlea, coordonator de proiect, Rare[ Dr`gan, Chief Technical Officer, [i Bogdan Colceriu, Brand Manager. Ei [i-au dorit s` ofere mediului de afaceri o re]ea online care s` dezvolte mult mai bine [i conceptul de echip` de profesioni[ti [i modul de a g`si profesioni[ti, pentru business-ul fiec`ruia. |n principiu, o astfel de re]ea are ca prim target 100.000 de utilizatori. Tetatet se diferen]iaz` de celelalte re]ele sociale de business prin brand [i modul de adresare.

Un alt diferen]iator \l constituie structura site-ului [i anumite module. Pentru acest an, Tetatet [i-a propus s` nu acceseze nicio form` de venit, nici din publicitate [i nici direct de la utilizatori.

26

Biz

Bogdan Colceriu, Brand Manager Rare[ Dr`gan, Chief Technical Officer

Drago[ Bârlea, coordonator proiect

COVER STORY INTERNET 2.1

decembrie 2007 [i decembrie 2008. |n acela[i interval, timpul petrecut \n comunit`]i online a crescut cu 63%, pân` la un total de 45 de miliarde de minute. Cea mai spectaculoas` cre[tere a avut-o Facebook, de la 3,1 miliarde de minute la 20,5 miliarde de minute.

Dac` ini]ial re]elele sociale online aveau ca public ]int` tinerii, treptat audien]a lor s-a extins [i spre categorii de vârst` mai \naintate. Speciali[tii de la Nielsen sunt de p`rere c` schimbarea a fost impulsionat` preponderent de succesul Facebook, care, de[i a \nceput ca un serviciu pentru studen]i, \n 2008 a \nregistrat cea mai mare cre[tere pe segmentul de vârst` 35 - 49 de ani.

Succes, dar f`r` prea mult` monetizare De[i re]elele sociale [i blogurile ocup` aproape 10% din timpul petrecut \n mediul online, cu câteva excep]ii ele r`mân canale media pu]in monetizate.

Industriile de media [i publicitate \nc` nu [i-au adaptat modul de operare \ncât s` beneficieze de aceast` schimbare fundamental` \n comportamentul con-

sumatorilor, iar publicitatea tradi]ional` online nu func]ioneaz` \n re]elele sociale. Facebook beneficiaz` de o popularitate extraordinar`. Cu toate acestea, re]eaua nu prea reu[e[te s` câ[tige bani de pe urma succesului s`u. Un motiv pentru care reclamele \n re]elele sociale nu au atât de mult succes precum pe canalale mai “tradi]ionale” este deoarece cei care intr` \n re]ele sociale sunt atât furnizori cât [i consumatori de con]inut. |n modelul tradi]ional ei consum` con]inutul furnizat de publisher. Membrii unei re]ele sociale au un sim] al propriet`]ii mai accentuat fa]` de con]inutul pe care-l furnizeaz` [i sunt mai pu]in \nclina]i s` accepte o reclam` \n jurul unui con]inut creat de ei. Se consider` c` pe m`sur` ce aceste site-uri devin mai atractive pentru advertiseri, le scade atractivitatea \n rândul membrilor care simt c` reclamele le invadeaz` spa]iul privat.

MySpace câ[tig` mai mul]i bani decât Facebook De[i MySpace, re]ea lansat` la 1 ianuarie 2004, este mai mic` la nivel global decât Facebook, iar \n afara Statelor

Unite este considerat` mai mult un juc`tor de ni[` deoarece se adreseaz` preponderent adolescen]ilor [i tinerilor, rapoartele financiare pentru 2008 indic` faptul c` re]eaua a \ncasat un miliard de dolari din reclame, spre deosebire de re]eaua rival` Facebook, care a avut \ncas`ri de aproximativ 300 de milioane de dolari. Printre brandurile din Marea Britanie care se promoveaz` pe MySpace se num`r`: T-Mobile, O2, Vodafone, PCWorld, Orange, Lastminute.com, Sky, Virgin Media, Pogo [i Halifax.

Social networking românesc [i tendin]ele momentului La \nceput, socializarea online a fost asociat` cu forumurile [i site-urile de dating sau prietenii (forum.softpedia, noi2.ro, amândoi.ro, sentimente.ro) sau cu instant messaging (Yahoo Messenger). Odat` cu cre[terea fenomenului la nivel mondial, au p`truns [i \n România câteva re]ele sociale, printre care cele mai cunoscute sunt Facebook, MySpace, Hi5 [i Netlog. Facebook, re]eaua social` conceput` de studentul la Harvard Mark Zuckerberg, a ajuns,

Re]eaua social` iKonect Mihai Dr`gan, General Manager la MB Dr`gan

Rachad El Jisr, CEO la Rockmedia

iKonect este prima comunitate online din România dedicat` oamenilor de afaceri cu o component` puternic` de rela]ionare. |n afar` de func]ia de socializare, re]eaua \[i propune s` ofere [i servicii utile, prin conceptul “Software as a service”. Re]eaua a fost lansat` de Rockmedia, \ntr-o prim` etap` \n private beta, \n luna ianuarie, iar la sfâr[itul lunii martie a fost lansat` pentru publicul larg. Obiectivul iKonect este de a avea 100.000 de membri activi, persoane [i companii, la sfâr[itul acestui an.

Diferen]a fa]` de alte re]ele se refer` la componenta de interactivitate oferit` companiilor, care au posibilitatea s` conduc` dialogul online. Dezvoltarea iKonect este gândit` \n trei etape, \n acest moment fiind lansat` doar prima faz`.

Investi]ia total` estimat` este de 200.000 de euro pân` la sfâr[itul anului 2009. Func]ia de socializare va fi cu siguran]` gratuit`, modelul de business pe care se bazeaz` este “freemium”, un mix \ntre servicii gratuite [i servicii pl`tite, monetizarea f`cându-se pe baza componentei pl`tite a aplica]iilor de tipul “Software as a service”, ce vor fi lansate pentru uzul companiilor.

Biz

27

COVER STORY INTERNET 2.1

De ce Facebook a devenit cea mai popular` re]ea social` din lume?

DESIGN. O interfa]` organizat`, simpl` [i u[or de folosit – cu mult mai pu]ine reclame decât multe din re]elele concurente – are [anse s` atrag` un public mai numeros.

TARGET GENERAL. Facebook nu se adreseaz` unui grup demografic specific, chiar dac` a \nceput ca o re]ea pentru studen]i.

FOCUS PE IDEEA DE CONECTARE. Facebook pune accent pe conectare [i nu pe divertisment. Este o re]ea ce poate fi folosit` pentru a aduce laolalt` vechi prieteni, re]ele de business, pentru \ntâlniri, distribuirea de fotografii, actualiz`ri de status. Facebook reprezint` Reunion, LinkedIn, Yahoo! Personals, Flickr [i Twitter la un loc.

STRUCTURA. Caracteristicile inovatoare (printre care aplica]iile, invita]iile [i solicit`rile) [i structura deschis` au sporit atractivitatea acestei re]ele.

CONFIDEN}IALITATEA. Membrii re]elei au mai mult control asupra celor care pot vedea con]inutul decât pe orice alte re]ele \n care cei care nu sunt membri pot accesa con]inutul personal – ceea ce reprezint` o preocupare pentru mul]i.

MEDIATIZARE. Facebook a beneficiat de foarte mult` mediatizare gratuit`.

\n cinci ani de la lansare, la 200 de milioane de utilizatori activi, cifr` anun]at` recent chiar de fondatorul re]elei, pe blog. |n România, la 1 ianuarie 2009, potrivit datelor furnizate de re]eaua de publicitate online ThinkDigital România, existau circa 55.000 de utilizatori activi de Facebook [i se \nregistra o rat` de cre[tere foarte bun`. “Din punctul de vedere al ratei de cre[tere a num`rului de utilizatori, România s-a situat pe locul 2, dup` Italia”, precizeaz` Adrian St`nescu, Country Manager al ThinkDigital pentru România [i Moldova. |n ceea ce prive[te MySpace, la 1 ianuarie 2009, num`rul de conturi active din România a ajuns la aproximativ 200.000. Dintre acestea aproximativ 51% apar]in femeilor, iar segmentul de vârst` cel mai numeros pe MySpace este cel cuprins \ntre 18 [i 24 de ani (46%). Cea mai numeroas` re]ea de socializare din România este Hi5, cu 2,5 milioane de utilizatori activi [i 1,9 milioane de membri activi, potrivit statisticilor furnizate de ArboInteractive.

Cel mai numeros segment de vârst` pe Hi5 (51%) este reprezentat de tinerii cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 24 de ani.

Zilnic utilizatorul mediu de Hi5 petrece mai mult de 24 de minute \n re]ea.

Re]ele sociale made in România Cre[terea re]elelor sociale la nivel interna]ional nu se putea s` nu aib` efect [i pe plan local. Dup` un val de re]ele orientate spre clasa business, precum Ikonect sau Tetatet, a venit rândul unei 28

Biz

avalan[e de site-uri adresate tinerilor.

Realitatea-Ca]avencu a anun]at recent lansarea Heyo.ro, un proiect dezvoltat de F5 [i Treeworks, ce se prezint` drept singurul portal de divertisment din România unde tinerii pot socializa \n timp ce \[i exprim` p`rerea cu privire la topuri [i competi]ii amuzante. Rockmedia Network \n parteneriat cu Republika Interactive a lansat Hellow, o re]ea social` de blogging, foto [i video sharing, al c`rei public ]int` principal sunt tinerii din România cu vârsta \ntre 16 [i 23 de ani. Totodat` asocia]ia

Oricum, \n parteneriat cu Cosmote România [i cu sus]inerea Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Inova]iei, a lansat MentorshipNET, primul proiect de mentorat online din România.

MentorshipNET – Knowledge Sharing Network nu se pozi]ioneaz` ca o alternativ` la sistemul formal de educa]ie, ci ca o completare a acestuia. Proiectul vizeaz` tinerii \ntre 17 [i 22 de ani, afla]i \n perioada de dinaintea termin`rii liceului [i pân` la ie[irea din facultate, când cei mai mul]i iau deciziile \n leg`tur` cu viitoarea lor carier`. Cea mai mare re]ea social` autohton` este Neogen. Cifrele recente indic`: 5.000.000 de afi[`ri / zi; 220.000 vizite / zi; aproximativ 800.000 de membri activi care petrec \n medie 13 minute / vizit`. Istoria Neogen a început în urm` cu nou` ani. Ast`zi compania este prezent` pe pie]ele din România, Republica Moldova, Bulgaria [i Serbia. |n fiecare dintre aceste ]`ri, compania furnizeaz` site-uri specializate de social networking (Neogen.ro, Faces.md, Impulse.bg, Neogen.rs), mic` publicitate (NeoBizz.ro, Bizz.md, Dalavera.bg, Svezasvakog.rs) [i joburi (BestJobs.ro, BestJobs.md, BestJobs.bg, BestJobs.rs). |n România, num`rul utilizatorilor \nregistra]i care beneficiaz` de servici-

Re]eaua social` Lucrez.in/IT.ro Re]eaua Lucrez.in/IT este dedicat` exclusiv profesioni[tilor [i companiilor ce activeaz` \n domeniul IT, fiind prima re]ea social` de acest gen din România. A fost lansat` la \nceputul lunii ianuarie, iar pentru acest an, re]eaua se va axa pe promovarea evenimentelor IT. Diferen]a fa]` de celelalte re]ele sociale de business este specializarea pe domeniul IT. |n rest, re]eaua ofer` acelea[i servicii, ad`ugare de poze, grupuri, bloguri, prezent`ri de companii, profile, ad`ugare de joburi. Targetul pentru finalul acestui an este de 10.000 de utilizatori, \n prezent existând discu]ii pentru parteneriate care s` duc` la atingerea acestei ]inte. Anul acesta, dezvoltatorul re]elei, Ovidiu Negrean, nu se concentreaz` pe monetizare, ci pe cre[tere, \ns` planul este ca la sfâr[itul anului s` \nceap` monetizarea site-ului, pentru a ajunge la break-even la mijlocul lui 2010.

Ovidiu Negrean, dezvoltatorul re]elei sociale Lucrez.in/IT.ro

COVER STORY INTERNET 2.1

ile Neogen este de 2 milioane. Ace[ti utilizatori genereaz` 127 milioane de afi[`ri lunar. Dintre ace[tia, num`rul utilizatorilor activi ai re]elei sociale www.neogen.ro este de aproximativ 800.000, iar num`rul celor care men]in contactul cu colegii de [coal` sau serviciu prin intermediul Colegi.ro este de 500.000. Conceptul din spatele Neogen este similar oric`rei alte re]ele sociale online. “Am dorit s` oferim o re]ea social` româneasc` pentru români (fie c` tr`iesc \n România sau doar \[i au r`d`cinile aici). Un instrument care s`-i ajute pe români s` rela]ioneze cu to]i cei care conteaz` pentru ei: prieteni, colegi, oameni cu care au avut de-a face \n diverse etape ale vie]ii, persoane cu hobby-uri [i interese comune”, declar` C`lin Fusu, CEO [i fondator al Neogen. Serviciile sunt oferite gratuit tuturor utilizatorilor, care, odat` \nregistra]i, pot accesa oricare dintre facilit`]ile aplica]iei sociale Neogen, de la conectarea cu prietenii, networking [i promovare personal` pân` la dating, distrac]ie [i jocuri. Este un serviciu utilizat cu prec`dere de românii care tr`iesc \n aglomer`ri urbane (Bucure[ti peste 40%, pe urm`toarele locuri fiind Ia[i, Constan]a [i Timi[oara). O alt` component` a vie]ii sociale pe Neogen

Cristian Vasile, creator re]ea social` Feeder.Ning.ro

este promovarea personal`, care pentru unii utilizatori \nseamn` s` comunice unui num`r mare de oameni [i s` se fac` cunoscu]i câtorva sute de membri.

Social networking de business Fenomenul de social networking, cu puternic` vizibilitate \n ultimii doi ani, a generat numeroase replici, fie la nivel local, fie la nivel interna]ional. Cu toate acestea, nici unul dintre site-urile de socializare nu se ridic` la nivelul primilor juc`tori. Re]elele sociale online au generat la rândul lor [i recunoa[terea din partea mediului de afaceri. Este interesant faptul c` de[i LinkedIn a fost lansat \n 2003, deci cu un an \naintea Facebook, recunoa[terea a venit \n ultimii ani, odat` ce re]elele sociale au luat amploare. Ast`zi cea mai renumit` re]ea social` de business, LinkedIn are 38 de milioane de membri din peste 200 de ]`ri [i teritorii, iar printre utilizatorii s`i se afl` [i mul]i directori executivi din toate organiza]iile prezente \n topul Fortune 500 al companiilor. Din dorin]a de a veni \n sprijinul cât mai multor oameni de afaceri, [i pe plan local mai multe companii au dezvoltat re]ele sociale de business, care s` permit` o mai bun` localizare [i perso-

Re]eaua social` Feeder.Ning.ro Cristian Vasile a realizat poten]ialul re]elelor sociale [i a creat propria re]ea social`, feeder.ning.ro. Feeder Network a fost lansat` \n decembrie 2007. Pa[ii pe care i-a urmat sunt simpli. “|n primul rând cred c` trebuie s` te interesezi dac` mai sunt [i alte re]ele sociale adresate targetului t`u pentru a \ncerca s` evi]i asem`n`rile [i a veni cu ceva mai nou/bun. Apoi trebuie s` te decizi dac` \]i construie[ti re]eaua pe o platform` gratuit` (cum este ning.com) sau apelezi la o firm` de programare pentru a-]i construi o re]ea de la zero dedicat` nevoilor tale. Odat` construit`, urmeaz` promovarea ei”, spune Cristian Vasile. Avantajele cre`rii unei re]ele sociale sunt: construc]ia unei comunit`]i ai vizitatorilor unui site, iar re]eaua este pasul logic prin care ace[tia sunt adu[i \mpreun`, se pot exprima [i cunoa[te \ntre ei. Un alt avantaj este faptul c` pe o re]ea social`, con]inutul este constituit \n mare parte din materiale generate de membri, sarcina creatorului fiind aceea de a modera con]inutul. Un avantaj important este adresarea unei \ntregi comunit`]i foarte u[or, \n cazul \n care, de exemplu, se promoveaz` un anumit eveniment.

nalizare a con]inutului. Exemple \n acest sens sunt Tetatet, Lucrez.in/IT, CeeVee sau iKonect. Fiecare dintre aceste re]ele [i-a propus atât s` fie un instrument de socializare pentru profesioni[ti, cât [i s` ofere facilit`]i distincte, care s` \i diferen]ieze de ceilal]i.

Re]eaua CeeVee.ro a fost lansat` \n private beta \n septembrie 2008, iar scopul s`u este s` simplifice scrierea unui CV [i s` ajute recrutorii s` g`seasc` persoanele potrivite pentru anumite locuri de munc`. Nu exist` deocamdat` o ]int` de utilizatori, pentru c` se dore[te atragerea cât mai multor recrutori, dar [i a oamenilor care caut` locuri de munc`. Investi]ia este a[teptat` a fi recuperat` \n acest an.

Socializare de ni[` Explozia re]elelor sociale a determinat [i apari]ia unor ni[e \n acest domeniu.

Prezentam \n revista Biz de anul trecut, când am scris despre fenomenul Web 2.0, unul dintre primele site-uri de socializare online, City Cars, www. citycars.ro, dedicat pasiona]ilor de ma[ini. Acesta era un prim indicator al faptului c` re]elele sociale de ni[`, dedicate unor comunit`]i specifice sau unui domeniu, au \nceput s` se propage [i \n România. Exist` astfel re]eaua social` Mysport.ro, o platform` dedicat` comunit`]ilor de iubitori ai sportului din România sub umbrela Gazetei sporturilor online, care se afl` \n portofoliul agen]iei Intact Interactive. Re]eaua a fost lansat` \n urm` cu doi ani, sub coordonarea directorului executiv al Gazetei Online, Augustin Roman. |n acest moment, re]eaua are peste 150.000 de conturi [i atinge lunar jum`tate de milion de useri unici, potrivit SATI (Studiul de Audien]` [i Trafic Internet). |n re]eaua Mysport, utilizatorul poate s` \[i creeze o pagin` personal` \n care s` posteze articole, fotografii [i video, \n care poate discuta cu prietenii despre sport. Totodat`, platforma permite crearea de bloguri, despre sport, sau alte teme dorite de utilizatori. Unul dintre cele mai noi exemple de bloguri este blogdefotbal.com, care a [i câ[tigat locul al treilea la RoBlogFest [i este realizat de patru membri ai mysport.ro.

Site-ul este gratuit pentru utilizatori, singura metod` de monetizare fiind vânzarea bannerelor de publicitate. Biz Biz

29

COVER STORY INTERNET 2.1

Contraatacul social media |n contextul diviz`rii comunit`]ii \n categorii distincte de consumatori, companiile trebuie s` g`seasc` noi metode prin care s` comunice cât mai bine cu fiecare dintre acestea. Social media este noua miz` \n comunicare DE ANDA DR~GAN nic`rii social media, industria auto are un statut special, pentru c` juc`torii din acest domeniu se bucur` de foarte mul]i pasiona]i de automobile. “Aceast` comunicare ne ofer` pe de o parte ni[e foarte bine definite pentru mesajele noastre, iar pe de alt` parte avem un public larg, deschis la comunicare.

Exist` astfel dou` direc]ii de comunicare la fel de importante – campanii «clasice» de comunicare online [i participarea direct` \n comunicare [i dialogul”, spune Alexandru {eremet, Corporate Communications la BMW Group Romania. Printre proiectele online \n care s-a implicat BMW Group România se num`r` o serie de ac]iuni cu www.bmwclub.ro, compania fiind implicat` \n proiecte Facebook [i Twitter. Compania a \ncheiat [i parteneriate cu mai multe bloguri [i forumuri, cel mai recent fiind parteneriatul cu Tudor Chiril` privind promovarea noului model BMW 320d xDrive pe

odul de interac]iune a publicului cu informa]ia oferit` de companii s-a schimbat [i ca atare tipul de informa]ie oferit` publicului trebuie livrat pe canale noi \ntr-un mod mai flexibil [i mai deschis. Social media este o form` nou` de comunicare, adoptat` pe scar` tot mai larg` atât de consumatori cât [i de c`tre angaja]ii unei companii. Nu \n ultimul rând, este vorba despre necesitatea de a “umaniza” brandul, pe fondul cre[terii \n popularitate a networking-ului online. “O companie care dispune de resurse de comunicare \n social media dispune de resurse de «\mprietenire» cu membrii re]elelor sociale, beneficiind de popularitate [i recunoa[tere”, spune Daniela Predu], PR Specialist la LG Electronics. Domeniile din care provin companiile care au adoptat comunicarea de tip social media sunt variate: auto, telecomunica]ii mobile, electronice, FMCG, IT etc. Referitor la abordarea comu-

M

blogul acestuia. De asemenea, \n 2009 Mini a fost ma[ina oficial` a RoBlogFest [i a participat la Twestival 2009.

Cu siguran]` c` social media permite o adaptare a mesajului corporatist [i transmiterea unui discurs mai pu]in rigid asupra rezultatelor [i evenimentelor companiei. “Oamenii intr` \n comunicare mai u[or \n comentariile unui blog, unde to]i sunt egali, decât trimi]ând un mail la o adres` oficial` a companiei”, spune Mihai Corlan, Platform Evangelist la Adobe Systems România. El precizeaz` c` asocierea cu diverse ini]iative online române[ti a permis companiei la care lucreaz` posibilitatea de a-[i crea o imagine de trend setter \n domeniu precum [i de organiza]ie deschis` la nou.

Avon Cosmetics România, de exemplu, a apelat la social media pe fondul rafin`rii procesului de comunicare cu femeile, prin extinderea de la spotul TV la blogul de brand. “Credem c`

Daniela Predu], PR Specialist la LG Electronics

Alexandru {eremet, Corporate Communications la BMW Group Romania

30

Biz

Tudor Galo[, Windows Client Business Group Lead la Microsoft România

COVER STORY INTERNET 2.1

AvonSpaceBlog este un blog de business cu tent` personal`, redat` prin faptul c` este \n \ntregime gândit [i scris de oameni de marketing din Avon”, spune Raluca Kisescu, Marketing Manager la Avon Cosmetics Romania. Blogul a fost lansat la sfâr[itul lunii septembrie anului trecut, iar de atunci a avut 63.671 vizitatori unici, 155 de articole [i 1.275 de comentarii. “Din prim`vara acestui an urmeaz` s` extindem acest proiect cu campanii de promovare, cont de twitter, evenimente etc.”, mai spune Raluca Kisescu.

Tot anul trecut, LG Electronics a inclus canalele sociale \n strategia de comunicare pentru România, op]iunile \n acest sens fiind legate de crearea unui canal Twitter, sus]inerea Webstock [i comunicarea cu blogosfera.

Principalul obiectiv al unui astfel de demers a fost cre[terea expunerii brandului [i generarea de “good will”.

Exist` \ns` [i o serie de provoc`ri \n abordarea acestor metode de comunicare. Una dintre acestea, \ntâmpinat` de LG Electronics, este legat` de adaptarea mesajului corporate la un mesaj natural [i relevant. “Exist` riscul ca mesajele companiei s` fie percepute ca «mesaje publicitare», acestea ducând la sc`derea impactului inten]ionat”, mai

spune Daniela Predu]. Tot la capitolul provoc`ri, Tudor Galo[, Windows Client Business Group Lead la Microsoft România, trece [i faptul c` o ini]iativ` pe canalele de social media poate s` o ia pe c`i total gre[ite dac` este f`cut` f`r` o analiz` \n prealabil a rezultatelor dorite. Feedback-ul poate fi de asemenea dur, uneori nedrept, [i implicit indexat. “Social media necesit` o schimbare de mentalitate la nivel de persoane implicate. Nu po]i ca [i companie s` dai produse spre testare bloggerilor [i s` te a[tep]i ca to]i s` scrie bine despre tine”, mai spune Tudor Galo[. Potrivit lui Bogdan T`taru, Marketing Communications Manager la Microsoft, printre proiectele de social media \n care compania a fost implicat` se num`r` campania pentru Office Acas` [i pentru {coal`, \n al c`rei mix de media online-ul a fost preponderent. Rezultatele dup` prima lun` de campanie au fost vizibile – 100 de comentarii pe bloguri, 49.000 de vizite pe site-ul special [i peste 160.000 de pagini vizualizate. O alt` activitate recent` cu impact a fost sus]inerea concursului RoBlogFest 2009 ca partener principal, promovând Internet Explorer 8 ca plaform` de browsing. “Adobe România este o firm` tân`r`, cu o medie de vârst` de sub

30 de ani, [i am vrut s` punem ceva din personalitatea [i spiritul nostru \n comunicarea companiei c`tre pia]a româneasc`”, spune Mihai Corlan. Compania are \nc` de acum doi ani un blog.

“De-a lungul timpului am avut nenum`rate ini]iative \n social media, \ncepând cu sus]inerea proiectului Pidjin.net sau a evenimentelor gen RoBlogFest sau Webstock [i Netcamp”, mai spune Mihai Corlan.

Vodafone s-a implicat \n social media pentru a experimenta ceea ce este nou [i inovator [i a aduce brandul Vodafone mai aproape de utilizator. Lidia Solomon, Director of Corporate Communication la Vodafone România, precizeaz` c` social media [i online-ul rezoneaz` cu industria telecomunica]iilor, \n sensul vitezei cu care se mi[c` lucrurile, precum [i al evolu]iei permanente a canalelor [i diversific`rii acestora. Printre proiectele din online [i social media \n care s-a implicat Vodafone se num`r` campaniile precum R`zbun`torul, Tecombini.ro, Profit` c` e[ti tân`r, sponsorizarea Webstock, utilizarea Twitter, proiectele muzeulgsm.ro, reciclam.ro, citestemaimult.ro, precum [i campaniile de bannere pe bloguri, prin care au fost promovate HTC Touch Diamond [i Blackberry Storm. Biz

Mihai Corlan, Platform Evangelist la Adobe Systems România

Bogdan T`taru, Marketing Communications Manager la Microsoft

Lidia Solomon, Director of Corporate Communication la Vodafone România

Biz

31

COVER STORY INTERNET 2.1

Social media la bani m`run]i Dac` la ora actual` nu multe companii sunt implicate \n social media, un prim pas \n acest sens poate fi monitorizarea feedback-urilor legate de acestea venite din partea utilizatorilor de Internet DE ANDA DR~GAN important [i pentru a interac]iona f`r` grani]e. “Omul obi[nuit ajunge s` controleze media [i brandurile prin diversele instrumente pe care le are la dispozi]ie, iar blogurile au demonstrat cel mai bine acest trend”, mai spune Cristian Manafu.

Practic, social media \nseamn`, cumulat, pulsul utilizatorilor de Internet, analiz` de pia]` [i informa]ii pentru cei care [tiu s` le vad`. “Pentru a fi prezent` pe Internet \n 2009, o companie nu mai trebuie s` ia \n calcul doar un site propriu, ci prezen]a extins` pe Internet, care cuprinde toate locurile de pe Internet \n care un brand, un produs sau un serviciu este pus \n discu]ie”, spune Ionu] Oprea, fondator al Standout. Printre motivele pentru care o companie trebuie s` fie prezent` \n social media, Oprea \l identific` pe cel legat de faptul c` \n aceast` zon` au loc conversa]iile reale despre branduri, produse [i servicii. “Social media ofer`

ot mai mult` lume prefer` s` petreac` mai mult timp \n mediul online decât \n fa]a televizorului. Internetul tinde s` acapareze totul [i este foarte posibil s` [i reu[easc` acest lucru \n viitorul apropiat. Practic aici intr` \n joc rolul comunic`rii de tip social media, metod` care d` posibilitatea companiilor s` ajung` la audien]e care lipsesc acum din media tradi]ional`. Acesta este de altfel [i beneficiul principal al social media. |n plus, “orice companie ar putea c`uta feedback pentru serviciile sau produsele sale direct de la consumatori, cu costuri foarte mici sau chiar zero”, consider` Cristian Manafu, Senior Consultant la Prodigy•.

Accentul mai mare pe social media din partea companiilor ar trebui privit [i prin prisma faptului c` abia acum se vede puterea adev`rat` a Internetului, când a reu[it s` dea omului obi[nuit mijloacele necesare pentru a deveni

T

o imagine destul de clar` ceea ce \[i dore[te o audien]`. Compania câ[tig` informa]ii, iar \n urma comportamentului utilizatorilor, se poate estima reac]ia la un anumit eveniment sau produs”, spune Bobby Voicu, freelancer.

Un aspect interesant de remarcat este acela c` \n social media companiile se pot implica atât reactiv – ca r`spuns la conversa]ii care au ap`rut deja, fie pentru a le stimula pe cele favorabile, fie pentru a le neutraliza pe cele nefavorabile – cât [i proactiv, prin programe de social media, marketing sau PR, derulate pe termen lung. “Ideal` ar fi o implicare proactiv`, autentic` [i relevant` pentru grupurile ]int` pe care le adreseaz`”, consider` Ionu] Oprea.

Indiferent \ns` de domeniul \n care activeaz` o companie, Cristian Manafu de la Prodigy• consider` c` exist` dou` direc]ii principale de ac]iune \n social media: comunicarea cu publicurile interesate [i rela]ia cu clien]ii. Biz

Cristian Manafu, Managing Partner la Evensys [i Senior Consultant la Prodigy• Ionu] Oprea, fondator al Standout

32

Biz

Bobby Voicu, freelancer

COVER STORY INTERNET 2.1

Top Social Brands \n România Companiile [i brandurile au descoperit beneficiile promov`rii [i comunic`rii \n mediul online. Revista Biz \mpreun` cu 22 de speciali[ti \n Internet au realizat un clasament al brandurilor cu cea mai mare vizibilitate \n 2008 DE ANDA DR~GAN

Vodafone www.vodafone.ro

Audi www.audi.ro

Microsoft www.microsoft.ro

Booq www.booq.ro

LG www.lge.ro

Adobe www.myadobe.ro

Romtelecom www.romtelecom.ro

Fiat www.autoitalia.ro

Orange www.orange.ro

Dacia www.dacia.ro

Prin num`rul de ini]iative generate, Vodafone este \n acest moment brandul care a testat cel mai mult comunicarea \n social media pe pia]` local`. A rulat campanii de publicitate pe bloguri, a lansat clipuri virale [i chiar o platform` de user generated content, a v`zut utilitatea Twitter \nc` de la \nceputuri [i este promotorul unei conferin]e de social media.

Prin campania Genera]ia A4, Audi va r`mâne mult` vreme de acum \nainte drept etalon al testelor pe bloguri. Cu o strategie simpl`, dar bine gândit` [i beneficiind de avantajul primului venit pe un teritoriu virgin, cum era blogosfera la \nceputul lui 2008, Audi a câ[tigat numeroase aprecieri atât din partea bloggerilor, cât [i \n diverse competi]ii.

Echipa Microsoft din România [i-a asumat un risc destul de mare intrând \n blogosfer`, gigantul bucurându-se de o anumit` imagine \ntre utilizatorii de Internet mai avansa]i.

Dar a f`cut-o cu naturale]e [i tact, dând dovad` de creativitate printr-o campanie de personalizare a unor bloguri [i sus]inând cea mai mare \ntâlnire a bloggerilor, RoBlogFest.

Brandul Booq (gen]i premium americane) s-a lansat pe pia]a local` printr-o campanie pe bloguri. A propus unul dintre pu]inele teste \n care bloggerii puteau p`stra produsul dac` erau satisf`cu]i. De un an, Booq caut` \n mod frecvent c`i de a se asocia cu blogosfera fie prin concursuri, fie prin sponsoriz`ri ale unor evenimente de new media.

LG a \nceput cu teste pentru bloggeri, a invitat chiar pe unul dintre ei la o lansare european` [i s-a implicat activ \ntr-un eveniment de social media. Este unul dintre pu]inele branduri prezente pe Twitter [i care iau \n considerare destul de serios impactul [i importan]a social media \n rândul consumatorilor.

Adobe este unul dintre primii suporteri ai blogosferei. A sponsorizat RoBlogFest [i Webstock, dou` evenimente dedicate bloggerilor, [i a lansat unul dintre primele bloguri de companie de la noi, MyAdobe.ro. Echipa sa de tech evangelist este destul de bine conectat` la evenimentele [i ini]iativele dedicate Internetului.

Romtelecom a avut mai multe campanii de promovare \n blogosfer`, ar`tând un interes major fa]` de acest medium. Ba chiar a folosit ideea de blogging \ntr-un spot radio, fiind totodat` una dintre primele companii care au ini]iat o rela]ie de comunicare cu mai mul]i bloggeri cunoscu]i, invitându-i la o serie de evenimente.

Autoitalia a venit cu o campanie de teste pentru modelul Fiat 500 la scurt timp dup` Genera]ia A4, mizând \ns` pe creativitate [i o practic` frecvent` \n blogosfer`: leap[a.

Un Fiat 500 a fost oferit unui blogger, care dup` test a ajuns la alt blogger [i a[a mai departe.

Mai mult, campania de bannere promova \nsemn`rile despre ma[in` de pe bloguri.

Orange a fost prima companie care a dedicat o mare campanie ATL blogging-ului, cu ocazia aducerii \n România a poetului 2.0, John Rives, \n cadrul unui eveniment \n toamna anului 2009. A fost totodat` una din primele companii care au avut o prezen]` pe Twitter, cu un cont ce promova serviciile sale.

Dacia va r`mâne \n memoria blogosferei ca prima companie care a derulat o campanie de publicitate de anvergur` pe blogurile române[ti, fiind [i primul brand care a organizat o \ntâlnire cu blogosfera [i media online pentru a discuta noua identitate [i noul s`u model, Sandero, \n martie 2008.

SONDAJUL A FOST REALIZAT |N LUNA MARTIE PE UN GRUP DE 22 DE SPECIALI{TI DIN INTERNET (PUBLISHERI ONLINE, AGEN}II INTERACTIVE {I CONSULTAN}I SOCIAL MEDIA DIN ROMÂNIA). LISTA SPECIALI{TILOR ESTE DISPONIBIL~ PE WWW.GANDESTEBIZ.RO. |N CLASIFICAREA ACESTOR BRANDURI S-AU LUAT |N CALCUL CAMPANIILE ONLINE PE BLOGURI, EVENIMENTELE DEDICATE SOCIAL MEDIA, FOLOSIREA CANALELOR DE INFORMARE DIN SOCIAL MEDIA (TWITTER, BLOGURI COMPANIE, FACEBOOK ETC.)

Biz

33

COVER STORY INTERNET 2.1

20 de idei online Anul trecut am “sondat” Internetul \n c`utarea de noi proiecte online [i ne-am oprit asupra unora dintre cele mai interesante 20 de idei. Anul acesta, \n c`utarea celor mai bune 20 de noi idei, ne-am propus s` facem mai mult decât atât [i am lansat invita]ia c`tre to]i cei care activeaz` \n aceast` zon` de a ne prezenta ini]iativele online la care lucreaz` \n prezent [i care contribuie la dezvoltarea serviciilor online DE ALINA STANCA {I ALEXANDRU ARDELEAN

2parale www.2parale.ro 2parale.ro este o platform` de affiliate marketing, lansat` \n urm` cu câteva luni, printr-o finan]are a SeedMoney, de c`tre Radu Spineanu, \mpreun` cu Vladimir Oane [i Lavinius Marcu. La fel ca orice sistem de afiliere, 2parale.ro este compus din dou` entit`]i: furnizori (magazine online sau advertiseri) [i afilia]i (publisheri). Furnizorii \[i creeaz` o campanie \n care hot`r`sc ce ac]iune doresc s` fac` vizitatorii (de exemplu, cump`rarea unui produs sau \nscrierea \ntr-un newsletter) [i procentul sau suma pe care le-o acord` afilia]ilor. Apoi \ncarc` \n sistemul 2.parale.ro diferite unelte promo]ionale (reclame). Afilia]ii \[i \nscriu site-urile [i aplic` la campaniile furnizorilor. Dup` ce au fost accepta]i, au acces la toate uneltele promo]ionale ale furnizorilor [i le pot folosi \n orice combina]ii astfel \ncât s` genereze cât mai multe conversii.

Pe de o parte, 2Parale.ro se adreseaz` advertiserilor. |n acest sens, magazinele online sunt perfecte pentru un sistem de afiliere deoarece obiectivul lor clar este s` vând`. Pentru al]i advertiseri obiectivul ar putea fi \nscrierea \ntr-un newsletter, crearea unor conturi [i \n general orice ac]iune care poate fi m`surat` online. Sistemul nu se adreseaz` advertiserilor 34

Biz

care doresc s` \[i creeze un brand sau vor doar s` transmit` un mesaj publicului. Pe de alt` parte, sistemul se adreseaz` site-urilor cu con]inut [i audien]` ni[ate [i targetate (bloguri, portaluri sau motoare de c`utare) care se pot transforma \n afilia]i. 2parale.ro se ocup` de toat` partea tehnic`, monitorizare, automatizare [i suport. Pentru orice campanie se pot monitoriza num`rul de click-uri, vânz`rile, comisioanele, reclamele care merg cel mai bine, afilia]ii [i site-urile cele mai performante.

plus, exist` [i filtre pentru tipul [i loca]ia locului de munc`. Anun]urile identice sunt prezentate \mpreun` pentru ca utilizatorul s` economiseasc` timp. Se pot construi [i c`ut`ri complexe, folosind operatori logici.

Balaurul mai are informa]ii [i despre evolu]ia ofertei de joburi online pe diverse ni[e [i \]i permite s` vizualizezi [i s` compari tendin]ele. Monetizarea site-ului se poate face atât prin publicitate clasic`, cât [i prin publicitatea contextual`, sau anun]uri pl`tite.

Balaur

Civika

Site-ul Balaur.ro este un motor de c`utare de joburi, care indexeaz` ofertele de pe cele mai importante site-uri cu joburi din România, iar c`utarea i le ofer` utilizatorului pe cele mai relevante.

Site-ul a fost lansat la \nceputul lunii martie de c`tre o echip` de dezvoltatori compus` din Cristian George Strat, Mircea Pa[oi [i SilviuIonu] G`nceanu. Facilit`]ile dezvoltate sunt: eliminarea anun]urilor duplicat, afi[area snippets-urilor (coduri) cu p`r]ile relevante din descrierea jobului sau modalitatea de aflare a locurilor de munc` ale prietenilor care lucreaz` la companiile care posteaz` locuri de munc`, prin asocierea cu LinkedIn. |n

Civika.ro este o platform` online de PSR (Personal Social Responsibility) ini]iat` de Dan Dumitrescu, cu scopul de a aduna competen]ele celor care doresc s` se implice \n sus]inerea pe baz` de voluntariat a unor proiecte sociale. |n lansarea acestei platforme, Dan a pornit de la ideea c` nu de CSR ducem lips`, ci de PSR. De asemenea, a pornit de la premisa c` responsabilitatea social` nu reprezint` doar o obliga]ie a companiilor sau a ONG-urilor, ci, mai mult decât atât, este nevoie de o implicare natural` la nivel personal care s` ajute societatea s` arate precum microuniversul nostru confortabil.

www.balaur.ro

www.civika.ro

COVER STORY INTERNET 2.1

au inspirat aplica]iile care se reg`sesc pe site.

De exemplu, prin sec]iunea “Resurse pentru st`pâni”, HiPet.ro le ofer` iubitorilor de animale informa]ii despre \ngrijirea, dresajul sau nutri]ia animalului de companie, dar [i un zodiac adaptat pentru companionul lor. Cei care \[i doresc un animal de companie dar nu s-au decis \nc` asupra rasei o pot face acum online, parcurgând testul care \i “cupleaz`” cu rasa pereche.

Hellow

Jokopo

www.hellow.ro Hellow este o re]ea social` de blogging, foto [i video sharing care are ca target principal tinerii din România cu vârste \ntre 16 [i 23 de ani. Spre deosebire de alte re]ele sociale, care se focuseaz` \n special pe mesagerie [i update-urile profilurilor personale, membrii re]elei Hellow particip` \n comunit`]i create \n jurul ideilor, evenimentelor [i intereselor proprii. De la pasiona]i de design la fanii unei forma]ii rock,

Fav20 www.fav20.com Fav20.com permite accesul rapid la site-urile vizitate zilnic, precum [i salvarea pe categorii a celor favorite. Este un site pentru oricine, foarte u[or de \n]eles [i folosit, n`scut din dorin]a de a u[ura navigarea pe paginile care prezint` interes pentru utilizator. Toate facilit`]ile care au fost implementate ulterior au reprezentat sugestiile celor care au folosit acest serviciu, un num`r de 600 de utilizatori \nscri[i, dintre care 200 activi. Cu o promovare puternic` din a doua jum`tate a anului 2009, se urm`re[te atingerea unui num`r de 500 de utilizatori activi. Avantajul fa]` de Firefox Toolbar, de exemplu, este legat de faptul c` bookmark-urile nu se vor pierde dac` este reinstalat programul de operare al calculatorului. De asemenea, site-urile favorite salvate prin intermediul fav20.com vor putea fi accesate de pe orice calculator. Un alt atu este testarea serviciului f`r` o \nregistrare prealabil`.

Fav20.com se va extinde spre o re]ea social`, iar utilizatorii vor putea fi conecta]i \ntre ei. Se vor putea inspira sau vor putea sugera site-uri, f`când colec]ii publice pe anumite categorii

www.jokopo.ro de la dansatori hip-hop la arti[ti \n devenire sau viitori scriitori, membrii re]elei vor opta c`tre ce zon` de interese se orienteaz` [i \[i vor personaliza profilurile cu unul dintre template-urile originale Hellow.

Site-ul a fost lansat la \nceputul lunii aprilie de c`tre compania Rockmedia Network \n parteneriat cu firma Republika Interactive.

Sloganul site-ului este “Express Yourself!”.

care vor putea fi de folos [i altor utilizatori, nu doar celor care folosesc fav2.0.

Hipet

www.hipet.ro Site-ul Hipet.ro este prima re]ea social` dedicat` iubitorilor de animale dar [i posesorilor de animale. Pe aceast` platform`, cei interesa]i pot afla mai multe informa]ii despre animalele iubite, pot interac]iona cu ceilal]i membri ai re]elei, pot ad`uga fotografii [i posta fi[iere video. De asemenea, exist` [i o facilitate pentru membrii Hipet prin care pot trimite \ntreb`ri unui doctor veterinar, despre problemele animalelor lor. Re]eaua a fost creat` de Retina Webagency \n parteneriat cu Proximity Romania pentru compania Mars.

Re]eaua Hipet a fost lansat` \n luna martie [i \nc` din prima lun` a primit peste 35.000 de vizitatori. Acum, comunitatea Hipet num`r` peste 1.000 de membri activi. Implementat` cu sprijinul Whiskas [i Pedigree, Hipet este gândit` ca un proiect social-media ce \[i propune s` faciliteze interac]iunea dintre posesorii [i iubitorii de animale de companie, f`r` a comunica informa]ii referitoare la branduri sau produse. Membrii comunit`]ii Hipet sunt cei care

Jokopo este un agregator de jocuri online, care \n momentul de fa]` totalizeaz` un num`r de peste 10.000 de jocuri structurate pe 166 de categorii, pentru toate vârstele, gusturile [i cu grade variate de dificultate. Proiectul a fost lansat \n februarie 2008, iar ideea a pornit de la faptul c` anul trecut cel mai c`utat cuvânt pe Internet a fost “jocuri”, care conform sursei Trafic.ro a \nregistrat peste 52 de milioane de \nregistr`ri.

Pe lâng` faptul c` te po]i juca, Jokopo pune accent [i pe experien]a utilizatorului \n cadrul site-ului prin realizarea unei aplica]ii cu un design modern, introducerea de func]ionalit`]i benefice utilizatorilor, cum ar fi quicklist-ul, ad`ugarea jocurilor la favorite, moduri de vizualizare sau filtrare. |n plus, exist` [i posibilitatea comunic`rii pe tema unui anumit joc, precum [i organizarea unor concursuri cu premii oferite utilizatorilor cu cel mai bun scor. |n faza de implementare se afl` o sec]iune nou` de unde se vor putea desc`rca jocuri pentru telefonul mobil [i o sec]iune de shopping, unde vor putea fi g`si]i parteneri care s` livreze anumite jocuri. Jokopo \[i dore[te s` devin` o comunitate activ` de gameri, indiferent de platforma sau mediul \n care se joac`. Monetizarea serviciului este legat` de a[a-numitele “pagini personalizate”, care sunt vândute celor interesa]i s` ajung` cu oferta lor \n aten]ia unui num`r mare de vizitatori.

Kubu Commerce www.kubu.ro

Solu]ia Kubu Commerce ofer` magazine online la cheie [i optimizeaz` procesele existente pentru func]ionarea ca business offline, adic` preluarea comenzilor venite prin telefon, fax sau

Biz

35

COVER STORY INTERNET 2.1

fa]` cu mentorii \n [coli [i facult`]i la nivel na]ional. Câteva astfel de evenimente au avut deja loc \n Bucure[ti \n perioada premerg`toare lans`rii oficiale cu profesioni[ti din diverse domenii, precum Oana Pellea, Jaap Werner (ambasadorul Olandei \n România), Mihai Gligor (TIFF), Sandra Ecobescu (Asocia]ia Calea Victoriei), Mihaela Feodorof (BRD).

MentorshipNET estimeaz` 10.000 de utilizatori activi la nivel na]ional pân` la finalul lui 2009 [i peste 100 de mentori care vor acoperi domeniile identificate ca fiind cel mai de interes pentru elevii [i studen]ii din România.

Microjobs

www.microjobs.ro Microjobs.ro folose[te platforma de microblogging Twitter pentru recrutare de for]` de munc`. Site-ul este unic \n România, diferen]a fiind dat` de canalul utilizat (Twitter) [i de noutatea abord`rii date unui site de joburi. Site-ul a fost dezvoltat de Prodigy [i Zoom Studios ca un experiment [i \[i propune s` ofere o cale rapid` [i personal` tuturor celor care caut` sau ofer` un job. Mecanismul din spatele Microjobs.ro este foarte simplu: dac` \n mod normal se poate trimite orice tip de mesaj pe Twitter, pe Microjobs.ro se cer s` fie trimise doar anun]uri de joburi, \n limita de 140 de caractere per mesaj impus` de Twitter.

Apoi anun]urile sunt filtrate \n dou` cate-

e-mail, urm`rirea discu]iilor cu poten]ialii clien]i, posibilitatea ca revânz`torii s` vad` confiden]ial stocul [i raportarea avansat`, totul \n cadrul unui abonament lunar de 50 euro.

Exist` [i un abonament redus de 10 euro pe lun` gândit pentru un num`r mai mic de comenzi online primite. Lansat` \n versiunea final` \n februarie 2009, solu]ia are deja aproximativ 10 clien]i, iar pân` la sfâr[itul acestui an se mizeaz` pe 300 de utilizatori. |n urm`toarele [ase luni, serviciul va fi implementat [i pe pia]a interna]ional`, unde se mizeaz` pe o baz` de 2.000 clien]i activi lunar [i un plan de business u[or modificat pentru a reduce cheltuielile mari de scalabilitate.

Momentan, Kubu este unul dintre pu]inii juc`tori care dispun de o central` telefonic` inteligent` voice-over-ip, astfel \ncât atunci când cineva sun` la magazinul online al clientului, s` poat` vedea ce a mai comandat, statusul comenzii sau al garan]iei [i s` fie \ntâmpinat cu un r`spuns personalizat. |n plus, dac` magazinul online impune telesales/ vânz`ri prin distribuitori, se pot ]ine eviden]a discu]iilor cu ace[tia [i istoricul colabor`rii.

36

Biz

gorii: cereri [i oferte. |n ziua lans`rii, a atras aten]ia a 3.100 de vizitatori, iar \n urm`toarea zi a 1.600. |n primele patru zile, au fost primite 60 de joburi. Ca modalit`]i de monetizare, dezvoltatorii site-ului vizeaz` crearea unor pagini intersti]iale (cum se intr` pe site, se afi[eaz` o pagin` intermediar` cu joburi preluate dintr-o singur` surs`), personalizarea background-ului site-ului cu un brand (mare angajator), promovarea anun]urilor provenite dintr-o singur` surs` pe o pozi]ie fix` pe site. Alte metode de monetizare sunt pay per lead (plata pe CV-urile valoroase aduse unui angajator), dar [i advertising online.

MentorshipNET

www.mentorshipnet.com MentorshipNET este primul proiect online de mentorat la nivel na]ional, ini]iat de asocia]ia Oricum, cu sprijinul Ministerului Educa]iei [i al Cosmote. Proiectul are la baz` un spa]iu de conversa]ie online (www.mentorshipnet.com), ce reune[te pe de o parte elevi [i studen]i, pe de alt` parte profesioni[ti din domeniile \n care ace[tia doresc s`-[i dezvolte o carier`. Platforma este construit` pentru a permite cât mai mult` flexibilitate \n crearea conversa]iilor [i include un sistem de clasificare a activit`]ii utilizatorilor. Platforma nu se pozi]ioneaz` ca o alternativ` la sistemul formal de educa]ie, ci ca o completare a acestuia.

Proiectul vizeaz` tinerii \ntre 17 [i 22 de ani, perioada de \nainte de terminarea liceului [i pân` la ie[irea din facultate, cea \n care cei mai mul]i iau deciziile \n leg`tur` cu viitoarea lor carier`. Proiectul se va dezvolta [i \n afara spa]iului online, printr-o serie de \ntâlniri fa]` \n

Noastra

www.noastra.ro Site-ul noastra.ro reprezint` un set de aplica]ii online gratuite, targetate specific pe trei domenii: buget personal (cheltuiala.mea), educa]ie (educa]ia.mea) [i s`n`tate (sanatatea.mea).

Serviciul a fost lansat \n luna noiembrie 2008 de c`tre Liviu Hariton. Cheltuiala.mea vizeaz` utilizatorii care doresc s` \[i administreze finan]ele proprii, educatia.mea se adreseaz` cadrelor didactice, iar sanatatea.mea este dedicat` medicilor ce de]in cabinete medicale proprii. Facilit`]ile sunt specifice fiec`reia dintre cele trei aplica]ii. Astfel, cheltuiala.mea d` posibilitatea utilizatorului de a crea grupuri de cheltuieli [i venituri, de a crea alerte, con]ine cursul valutar actualizat permanent. Educatia.mea are ca facilit`]i oferite cadrelor didactice managementul de [coli, clase [i elevi. Sanatatea.mea ofer` utilizatorilor medici posibilitatea organiz`rii activit`]ilor zilnice [i programarea consulta]iilor. |n plus, se ofer` acces la o baz` de date ce con]ine informa]ii despre mai mult de 2.800 de medicamente, peste 280 de boli [i afec]iuni precum [i un dic]ionar de termeni medicali cu peste 6.300 de termeni. |n momentul de fa]` exist` aproape 190 de utilizatori \n cheltuiala.mea, 15 \n educatia.mea [i 7 \n sanatatea.mea. A fost lansat` versiunea pentru mobil a cheltuiala.mea. O viitoare facilitate este trimiterea de alerte [i prin SMS, nu numai prin e-mail.

Newsmix

www.newsmix.ro Newsmix este un serviciu dedicat publisherilor online care ofer` posibilitatea de a integra \n propriul content

COVER STORY INTERNET 2.1

sonalizat` [i s` primeasc` un e-mail de \n[tiin]are atunci când apare un anun] legat de acel cuvânt. De asemenea, este \n lucru [i o interfa]` pentru telefoanele mobile.

Contra cost sunt doar anun]urile extinse, cu vizibilitate mai bun`, valabilitate mai mare [i posibilitatea \nc`rc`rii mai multor poze.

Okidoki

www.okidoki.ro

Peepler www.peepler.ro Peepler.ro este un serviciu care te ajut` s` g`se[ti u[or câteva imagini de profil [i chiar informa]ii suplimentare despre o persoan` pornind de la adresa de e-mail. Lansat la sfâr[itul anului trecut, Peepler dispune din 2009 [i de o versiune \n limba englez`. Avantajul serviciului este c` nu stocheaz` niciun fel de informa]ii, nu necesit` \nregistrare [i nu are o baz` de date \n spate. Toate c`ut`rile sunt \n timp real, iar informa]iile ob]inute din re]elele specifice care genereaz` rezultate sunt cele mai recente. Cea mai cerut` facilitate de c`tre cei care utilizeaz` Peepler se refer` la integrarea serviciului cu

management system (CMS) un sistem de recomand`ri de con]inut (articole externe site-ului legate de articole din site), un generator automat de tag-uri [i expresii relevante [i un generator automat de rezumate (ambele folosite pentru optimizarea index`rii unei pagini) precum [i un sistem care agreg` [i clasific` articole \n func]ie de personajele men]ionate \n ele. Scopul principal este acela de a \mbog`]i experien]a utilizatorului unui site de con]inut oferindu-i la \ndemân` informa]ii relevante din mai multe surse online.

Implementarea sistemului ofer` \n acela[i timp [i o reducere a costurilor legate de produc]ia [i distribu]ia contentului online. Serviciul a intrat \n teste \n noiembrie 2008 [i urm`re[te s` furnizeze solu]ia c`tre toate publica]iile online. Anul acesta targetul este de a \ncheia cel pu]in cinci astfel de colabor`ri, ]inând cont [i de faptul c` \n prezent se preg`te[te implementarea unei func]ii care va oferi posibilitatea de a integra \n zona de recomand`ri imagini sau clipuri video (sursele fiind Flickr sau YouTube) sau alt con]inut relevant din alte tipuri de comunit`]i.

Facebook [i LinkedIn. Au fost primite [i sugestii privind transformarea serviciului \ntr-un contact manager care s` permit` oricui, prin autorizarea accesului c`tre ter]i precum Google sau Yahoo, s` aib` o agend` de contacte unificat` care s` poat` fi importat` de serviciul utilizat cu preponderen]` sau chiar pe telefonul mobil. Nu este exclus` nici posibilitatea de a integra Peepler ca serviciu web \n alte site-uri sau motoare de c`utare. Popularizat pentru moment doar prin intermediul Twitter, serviciul poate ajunge pân` la finele anului la 1.000 de vizitatori pe zi, dac` este continuat efortul de mediatizare.

Nod

www.nod.ro Nod.ro este o platform` de anun]uri de mic` publicitate unde vizitatorii \[i pot face public` cererea sau oferta lor pe diferite categorii.

Site-ul a fost f`cut public \n martie 2009, iar \n acest moment se afl` \n faza final` de testare, având publicate zilnic \n medie 300 de anun]uri noi, dintre care o treime s-au publicat direct pe site, iar restul prin intermediul site-urilor partenere. Utilizatorul are la dispozi]ie 12 categorii principale [i peste 150 de subcategorii \n care \[i poate publica cererea de ofert`. |n func]ie de categoria unde dore[te s` posteze, utilizatorul trebuie s` selecteze un tip de anun], având la dispozi]ie o list` de atribute prin care poate descrie mai bine ceea ce ofer` sau dore[te.

Pe viitor se vizeaz` introducerea unor alerte dup` cuvinte cheie, astfel \ncât utilizatorul s` aib` posibilitatea s` defineasc` o alert` per-

Okidoki este un motor de c`utare românesc, care func]ioneaz` dup` acela[i model ca Google.

A fost lansat \n decembrie 2008 de c`tre compania Media Pro Interactiv [i deocamdat` se afl` \n faza beta. Noutatea acestui motor de c`utare const` \n faptul c` este local, iar sursele relevante sunt indexate de mai multe ori pe zi. Coordonatorii portalului elimin` spam-ul pentru ca rezultatele c`ut`rii s` fie cele relevante. Monetizarea serviciului se va face prin publicitate contextual` [i prin sponsorizare de cuvinte. |n prezent se lucreaz` la indexarea site-urilor [i la arhitectur`, crawling, precum [i la corec]ii de rank. Se are \n vedere \ncadrarea paginilor dup` un catalog de categorii, stabilirea unei date a contentului din pagin` astfel \ncât s` fie livrate rezultatele cele mai recente sau utilizatorul s` poat` c`uta dup` o anumit` dat` calendaristic`. |n plus, dezvoltatorii lucreaz` [i la posibilitatea de autocorectare a cuvintelor scrise gre[it.

TaskWriter

www.taskwriter.com TaskWriter este o platform` de aplica]ii axate pe gestionarea activit`]ilor zilnice [i cre[terea productivit`]ii personale, lansat` de Viorel Sp\nu, fondator al Sety, o companie specializat` \n dezvoltarea de produse bazate pe tehnologia Java. Metodologia site-ului pleac` de la ideea c` este esen]ial` utilizarea unui sistem extern pentru gestionarea tuturor lucrurilor de care cineva trebuie s` se ocupe. O alt` component` a platformei este serviciul TwTask, orientat spre cei care utilizeaz` Twitter \n mod frecvent. O versiune a aplica]iei TaskWriter exist` din septembrie 2008, \ns` lansarea oficial` a serviciului este

Biz

37

COVER STORY INTERNET 2.1

TWIP www.9thprime.wordpress.com

TasteKid www.tastekid.com Site-ul TasteKid este un sistem de recomandare pentru muzic`, filme [i c`r]i. Func]ionalitatea de baz` este simpl` [i util`: utilizatorul introduce o \n[iruire de arti[ti, filme [i/sau c`r]i preferate, iar sistemul \i furnizeaz` recomand`ri bazate pe aceste preferin]e. Serviciul a fost lansat la \nceputul anului 2008 de c`tre dezvoltatorul Andrei Oghin`.

TasteKid are \n prezent aproximativ 30.000 de vizitatori pe lun`. La ace[tia se mai adaug` utilizatorii care prefer` s` foloseasc` serviciul de pe alte platforme, cum ar fi iGoogle (prin intermediul unui

programat` pentru sfâr[itul lui aprilie 2009, \n cadrul OpenCoffee Bucure[ti. |n cele câteva luni de când sunt online, ini]iatorii platformei au schimbat sute de e-mail-uri cu utilizatorii [i au primit sute de sugestii, iar TaskWriter a fost tradus pe baz` de voluntariat \n patru limbi. |n momentul de fa]` exist` aproximativ 1.000 de conturi \n baza de date a TaskWriter. Estim`rile privind finalul anului 2009 pentru TaskWriter sunt \n jurul cifrei de 10.000 – 15.000 de utilizatori.

Teamness

www.teamness.ro Teamness este un serviciu web destinat gestion`rii proiectelor [i colabor`rii online, care func]ioneaz` \n jurul modurilor elementare ale interac]iunii \n cadrul unui proiect: ce este de f`cut, pân` când, clarificarea problemelor care apar pe par38

Biz

Google gadget) sau, mai nou, Twitter. TasteKid nu este un serviciu local, peste o treime dintre vizitatori sunt din Statele Unite, \n timp ce România ocup` locul 7, cu 1,7% din num`rul total de vizite.

TasteKid este singurul serviciu care ofer` posibilitatea de a c`uta dup` o combina]ie de arti[ti, filme [i c`r]i preferate [i care returneaz` rezultate relevante. Dup` integrarea cu Twitter prin implementarea unui Twitter Bot, \n prezent se lucreaz` la o aplica]ie Facebook, care s` ofere posibilitatea folosirii serviciului direct din re]eaua social`.

curs [i centralizarea tuturor datelor. Interfa]a este rapid` [i intuitiv` [i are stadii pentru termene, sarcini pentru cerin]e, precum [i note pentru a redacta [i analiza idei. Lansat la mijlocul anului trecut, Teamness are dou` versiuni, una \n limba român` [i una \n englez`, [i num`r` pân` \n prezent peste 1.600 de conturi active, dintre care doar 15% \n limba român`. Facilit`]ile acestui serviciu sunt legate de feed-uri RSS protejate prin parol` sau cheie pentru diversele tipuri de activit`]i din proiecte [i de existen]a unui suport multilingv. |n curând vor fi introduse [i sisteme avansate de notific`ri pentru diverse ac]iuni \ntr-un proiect [i pentru filtrarea entit`]ilor din proiecte, editarea avansat` de mesaje, priorit`]i pentru sarcini sau planuri cu plat`. Momentan, Teamness ofer` un singur tip de cont gratuit, iar pe viitor se urm`re[te introducerea [i a altor planuri, care vor avea tarife diferite \n func]ie de num`rul maxim de proiecte care pot fi gestionate, de num`rul de membri activi din proiecte sau de spa]iul de stocare.

TWIP (Team Work Interactive Platform) este o platform` online, scris` \n Java, pentru aplica]ii colaborative, sincronizate \n timp real, care permite mai multor utilizatori s` editeze acela[i con]inut comun de la documente text la imagini vectoriale sau con]inut XML. Proiectul este finan]at de fondul de investi]ii din domeniul online SeedMoney [i a fost dezvoltat de Bogdan Boc[e [i Cristian Andreic`. Fa]` de solu]ii alternative precum GoogleDocs, Zoho sau ThinkFree, TWIP garanteaz` integrarea unui num`r de aplica]ii, cu o complexitate sporit` (prelucrare de imagini, dezvoltare de medii grafice bogate) cu efort minim [i f`r` conflicte de sincronizare a versiunilor. |n principal, platforma se adreseaz` companiilor de mici dimensiuni [i graficienilor.

Zelist

www.zelist.ro Site-ul Zelist este prima destina]ie atunci când cineva vrea s` descopere insighturi despre blogosfera româneasc`.

Platforma poate ar`ta cum se leag` bloggerii \ntre ei [i care sunt subiectele predilecte ale unui blogger anume. Zelist poate furniza date statistice despre num`rul de posturi [i de comentarii dintr-o anumit` perioad` de timp sau despre subiectele cele mai aprinse care au fost dezb`tute. Modulul de c`utare ZeMirror permite decoperirea reac]iilor postate pe cele 30.000 de bloguri analizate continuu.

Zelist poate furniza [i statistici despre circa 2.000 de utilizatori care folosesc Twitter. Zelist a fost lansat \n septembrie 2007 de c`tre compania TreeWorks. Site-ul are \n jur de 65.000 de vizitatori unici pe lun`, majoritatea bloggeri sau persoane din domeniul comunic`rii. Iconul de sus]in`tor al Zelist se afl` \n peste 1.500 de bloguri. Site-ul se concentreaz` pe cele 30.000 de bloguri române[ti [i astfel se poate descoperi mai repede un subiect. |n urma unor experimente comparative privind c`utarea, Zelist prezint` cu cel pu]in 50% mai multe rezultate decât concuren]ii s`i globali (Technorati sau Blogsearch). |n 2009, Zelist se va deschide [i c`tre alte publicuri. Se vrea [i o mai bun` valorificare a informa]iilor de]inute, peste 3 mil. posturi la momentul actual [i \n jur de 5 mil. comentarii. Biz

CUM S~

schimb`m

LUMEA

Alan Wilson are mai multe op]iuni \n ceea ce prive[te cariera, dar o singur` ambi]ie – aceea ca munca sa s` \nsemne ceva DE HOWARD H. STEVENSON

A

lan Wilson se uita, printre cl`parii Atomics, la schiorii care alunecau la vale, la [apte metri sub telescaun. Cerul se întunecase, iar de curând începuse s` ning`, fulgii u[ori fiind spulbera]i de vânt, îns` aceste schimb`ri nu reu[iser` s`-i sperie pe schiorii cu state vechi de lucru. Ceva mai la deal, o tân`r` aluneca la vale, într-un nor de z`pad` [i jaloane.

Alan î[i aranj` ochelarii de schi. Nu vorbise prea mult cu Karl, prietenul s`u cel mai bun, în cele 10 minute de când urcau împreun`. Alan c`zuse pe gânduri. Ce urma s` fac` cu via]a lui acum, când i se deschideau atâtea posibilit`]i, una mai uimitoare decât alta? Oamenii în general cred c` e groaznic s` nu ai nicio alternativ`, gândi el, dar într-un fel e [i mai r`u s` ai mai multe.

Mai aveau pu]in pân` s` ajung` sus; vântul, mai puternic aici, zgâl]âi telescaunul. Karl scoase din buzunar harta sta]iunii [i ar`t` cu degetul Cazurile prezentate în HBR sunt fictive [i prezint` dileme manageriale comune, pentru care se ofer` solu]ii din partea exper]ilor.

Biz

41

înm`nu[at una dintre pârtii. “Pârtia Couloir Noir, asta din dreapta. Ce zici?”

Alan [i Karl aveau o pasiune comun` pentru schi. Alan f`cuse parte din echipa facult`]ii, iar Karl, care crescuse în Kitzbuhel, în Austria, nutrise pe vremuri visuri olimpice. Era prima dat` când vizitau sta]iunea aceasta de[i veneau în fiecare an, de revelion, s` schieze pe pârtiile abrupte ale Mun]ilor Stânco[i. Alan evalu` din priviri pârtia abrupt` [i îngust` care [erpuia printre pini. Prefer` s` aleag` o alt` pârtie, Dragon Chute, care începea cu un mic salt [i apoi continua într-o depresiune larg` plin` cu z`pad` pufoas`. “{i asta-mi place cum arat`”, spuse el. Înc` nu se hot`râser` pe care s` o aleag` atunci când telescaunele ajunser` la destina]ie. Coborâr` [i studiar` din nou harta. Alan ar`t` spre Dragon Chute, care p`rea s` fie mai aproape, a[a c` pornir` u[or în direc]ia acesteia. Apoi Alan î[i îndoi genunchii, î[i f`cu vânt cu be]ele [i se lans` prin z`pada viscolit`, cu Karl urmându-l îndeaproape.

consacrata funda]ie Ajutor [i Speran]`, înfiin]at` [i condus` de ea. Î[i aminti de ziua în care aflaser` c` intrase în stadiul de metastaz`; îi luase mâna lui Alan într-a ei, ca [i cum ea l-ar fi consolat pe el.

Degetele ei erau reci c` ghea]a.

– Dragul meu Alan, tu e[ti cadoul pe care îl fac eu lumii, îi spusese mama sa.

Tu o s` faci pentru lumea asta ceva mai însemnat decât am f`cut eu.

La vremea respectiv`, Alan lucra înc` la compania de consultan]` strategic` la care se angajase dup` ce absolvise facultatea de business. {i de[i considera c` munca e cea mai bun` terapie pentru durere, începuse

“Nu mi-ai p`rut niciodat` a fi genul de angajat \ntr-o companie mare. Chiar ]i-e bine acolo? Ai destule provoc`ri? Dar cu banii cum merge? E[ti pl`tit corect?”

TINERI MANAGERI Cu câteva ore mai devreme, la caban`, cu un ceai în fa]`, Karl îl întreba pe Alan, cu delicate]e, cum îi mai merge.

– Te referi la serviciu?

– P`i da, la serviciu, r`spunse Karl. Dar [i în general. Ce mai face tat`l t`u?

– Se simte mult mai bine acum.

Nici nu-mi vine s` cred c` au trecut cinci ani de când a murit mama. Î[i puse palmele în jurul c`nii fierbin]i, luptând cu un nod care îi st`tea în gât. Amintirea camerei de spital era înc` dureroas`: lumina dup`-amiezii trecând prin jaluzelele verticale, [uieratul nemilos al aparatului de respirat, tuburile de plastic.

Se gândi c` dispari]ia mamei sale fusese extrem de nedreapt` dac` te gânde[ti la cât de mult d`ruise ea oamenilor, personal [i prin de-acum

HOWARD H. STEVENSON (hstevenson@hbs.edu) este decan asociat senior [i profesor de management al business-ului la Harvard Business School, din Boston, precum [i pre[edintele comitetului editorial al Harvard Business School.

42

Biz

Alan zâmbi. Dragul de Karl, mereu gata s` fac` pe consultantul de carier`. Karl o luase pe un drum total diferit; hot`rât s` vad` cât de mult se putea folosi de specializarea sa secund` în matematic`, urmase un MBA, iar acum f`cea o mul]ime de bani la un fond de hedging din New York, LSM Investements. A[a c` Alan b`nuia cam ce urma s` spun` Karl.

– În fuziuni [i achizi]ii fiecare contract e diferit de restul, a[a c` înc` am multe de înv`]at, spuse Alan.

Lucrez acum la ni[te poten]iale deal-uri la nivel interna]ional. Dac` m`car jum`tate din ele îmi ies, sunt pe

s` regrete efectul pe care deja îl avea asupra vie]ii sale personale faptul c` 20 de zile pe lun` era pe drumuri. Nu la mult timp dup` înmormântarea mamei sale, lui Alan îi fusese propus` func]ia de vicepre[edinte la Grepter, o multina]ional` din domeniul farmaceutic, din New Jersey.

A[a c` acceptase.

– Mi-e dor de mama ta, spuse Karl suspinând. Mai am [i acum p`l`ria aia simpatic` pe care mi-a adus-o din Bangladesh. Îmi aminte[te mereu s` trimit câte un cec la Ajutor [i Speran]`. M` gândesc c` au o mul]ime de proiecte; m`car s` le trimit [i eu ni[te bani dac` altceva nu pot face.

– Mie-mi zici? replic` Alan sorbind din cafea. Se apropie un eveniment caritabil [i trebuie s`-i acord mai mult timp. În fine, cât prive[te munca îns`, nu m` pot plânge. Mi-e bine la Grepter. Sunt ni[te oameni extraordinari.

– M` bucur s` aud, r`spunse Karl. {i ac]iunile voastre merg bine, iar asta nu stric` niciodat`. Dar toat` treaba asta e atât de corporatist`! Nu mi-ai p`rut niciodat` genul de angajat într-o companie mare. Chiar ]i-e bine acolo? Ai destule provoc`ri?

drumul cel bun c`tre o promovare.

– Dar cu banii cum merge? îl întreb` Karl. Te pl`tesc corect?

Alan nu era prea sigur ce însemna corect din punctul de vedere al lui Karl, care câ[tiga enorm. A[a c` se mul]umi s` ridice din umeri extrem de sugestiv... apoi ad`ug`: – Bineîn]eles c` nu.

Karl râse, apoi i se adres` cu o voce u[or schimbat`.

– Uite de ce te întreb asta: a ap`rut un post liber la LSM pe care scrie “Alan Wilson”. Karl ridic` mâna pentru ca Alan s` nu-l întrerup`. S` [tii c` la început f`ceam aproape jum`tate de milion pe an. Fondul îns` a crescut, iar acum, n-o s` crezi, fac în jur de 10 milioane.

Alan trase aer în piept; cifra îl [ocase.

– Dumnezeule, Karl, e senza]ional.

Dar ]i se potrive[te, e[ti bun la asta. Î]i place s` ri[ti. Ai fost întotdeauna foarte abil.

– Nu m` p`c`li c` ]i-e fric` s` ri[ti, Alan. De ani de zile te v`d cum cobori ca o ghiulea pe pârtiile astea.

Sigur, exist` [i un risc în schiatul printre pomi, dar se refer` la a fi mai de[tept decât un urs. Deci prea greu nu e. Iar în ceea ce prive[te Ajutor [i

Speran]`, dac` ai câ[tiga atât de mul]i bani, ai putea s`-i aju]i mult mai consistent. Ba chiar la un moment dat ai putea s` te retragi din activitate, s` înfiin]ezi Funda]ia Memorial` Jenn Wilson [i asta s` faci tot restul vie]ii.

Alan se l`s` pe spate în fotoliu. Propunerea lui Karl era demn` de aten]ie. Dar, de asemenea, complica foarte mult lucrurile.

S`pt`mâna trecut`, în timpul unei c`l`torii de afaceri în California, Alan primise o alt` propunere similar`, tot din partea unei persoane destul de apropiate.

O VARIANT~ TENTANT~ Shiori Masaki era superb` în rochia ei ro[ie din m`tase. Tân`ra îi d`duse întâlnire într-un restaurant în stilul anilor ’40, în San Francisco.

– E prea mult de când nu ne-am mai v`zut, îi spuse ea ca o adiere, în timp ce-l s`ruta pe obraz. Î]i mul]umesc c` ]i-ai f`cut timp s` ne întâlnim.

Se a[ezar` într-un separeu confortabil.

Alan comand` o bere la halb`, iar ea un pahar de pinot gri. Alan îi admir` mâna fin` [i supl`, în timp ce î[i plimba un deget pe piciorul paharului de vin. Înc` nu avea verighet`, remarc` el.

Se bucura c` reu[iser` s` se întâlneasc`.

Fuseser` pu]in timp împreun`, când erau la facultate, dar dup` ce terminase (prima din promo]ia ei), Shiori se mutase în California. Foarte repede, fata se afirmase, mai întâi ca [i cofondator al unui dot-com care fusese vândut apoi unei mari companii de software, iar ulterior ca partener al unei firme de venture capital din Silicon Valley care se reorientase pe biotehnologie. Mai recent, Shiori se hot`râse s` se ocupe de antreprenoriat social, înfiin]ând o companie orientat` pe asisten]a medical` pentru pacien]ii din lumea a treia. De fiecare dat` când Alan vorbea cu ea, era tot mai pasionat` de noua activitate.

– Tocmai am reu[it s` g`sim ni[te investitori noi, lucru care a devenit mult mai u[or de când Funda]ia Gates face parte din consiliul de conducere, spunea ea.

Acum putem, în fine, s` ne apuc`m de câteva dintre proiecte, de care ardeam de ner`bdare s` m` apuc. Voiam îns` s`-]i cer p`rerea cu privirea la unul dintre ele în mod special.

Shiori îi înf`]i[` planul de parteneriat cu mai multe companii farmaceutice mari pentru ob]inerea mai ieftin` [i mai rapid` a unor medicamente împotriva cancerului,

durerii [i a bolilor infec]ioase, destinate oamenilor din Africa [i Indonezia.

– Sunt foarte încântat` de tot ce se întâmpl`, îi spunea tân`ra. Dar crezi c` este suficient de atr`g`tor pentru partenerii no[tri din industrie? Asta a[ vrea s`-mi spui tu.

Osp`tarul ap`ru lâng` mas` pentru a lua comanda.

– Stridii Rockefeller, dou` por]ii, spuse el încuviin]ând din cap. O alegere excelent`. În timp ce Alan se uita peste documentele pe care i le adusese Shiori, aceasta f`cea conversa]ie despre cât de mult îi pl`cea s` tr`iasc` în California.

– {tii, Alan, e soare aproape tot timpul, chiar [i în ianuarie. Pe când în New Jersey de câte ori m` duc mi-e frig. }ii minte când te-am dus la golful Half Moon pentru lec]ii de surfing? Te-ai descurcat de minune.

– Aiurea, râse Alan. Nu mai ]ii tu minte bine. Am reu[it s` m` urc pe plan[`, atâta tot.

– Oricum, te-ai descurcat mai bine decât mine. În tot cazul, v`d c`-]i place California. Te-ai gândit vreodat` s` te mu]i aici?

Alan o privi pu]in luat prin surprindere.

– De ce m` întrebi?

– Avem nevoie de oameni talenta]i [i cu o re]ea de cuno[tin]e care s` permit` demararea proiectelor noastre – [i tu e[ti persoana ideal`. Sincer, despre asta voiam de fapt s` discut`m. Este o [ans` unic` în via]`, Alan. Î]i po]i pune în aplicare talentul t`u antreprenorial; în plus, am lucra împreun` în mod direct. Nu vrei s`-i cuno[ti pe Bill [i Melinda? întreba ea zâmbind [`galnic.

– Da, m` [i v`d stând la taclale cu ei [i cu Bono, râse Alan.

– E mai posibil decât î]i imaginezi tu, spuse Shiori cu toat` seriozitatea. Dar hai s`-]i zic [i aspectul cu adev`rat important.

Ai putea salva foarte mul]i oameni de SIDA... sau de cancer.

VEDERE DE ANSAMBLU – Bun, hai s` lu`m o pauz` de 10 minute, spuse Gary Dreisinger, veteranul CEO al companiei Grepter. Bancherii de investi]ii î[i terminaser` treaba [i, strângându-[i dosarele, ie[eau încet din sala de consiliu.

Ne întâlnim din nou aici la 4 [i un sfert.

Alan se bucur` de pauza de respiro, chiar dac` era atât de scurt`. Se sim]ea înc` pu]in ame]it dup` weekendul de schi, iar [edin]a fusese lung`. Acum, slav` Domnului, întâlnirea era pe terminate. Se ridic` de pe scaun, se întinse [i se apropie de fereastr` Biz

43

ca s` lase jaluzelele, pentru a-i feri de soarele care apunea.

R`mas singur în înc`pere, Alan avea o [ans` de a-[i revizui pozi]ia.

Fuziunea cu Schweitzer, la care lucrau acum, era cel mai mare deal în care fusese implicat vreodat`, iar decizia final` urma s` fie luat` peste numai câteva minute. Alan trecu în revist` toate cerin]ele. Cazul fusese bine documentat. Echipa evaluase cu aten]ie toate sinergiile posibile între costuri [i venituri. O diagram` detaliat` a resurselor umane din cele dou` companii ar`tase c` Grepter [i Schweitzer se completau reciproc, [i din acest motiv numai foarte pu]ine persoane (mai ales din nivelul administrativ) trebuiau concediate. Anali[tii independen]i primiser` r`spunsuri la toate întreb`rile lor incomode. În fine, avoca]ii [i bancherii î[i f`cuser` meseria la cele mai înalte standarde.

Alan era epuizat. Fuziunea fusese extrem de solicitant`, el fiind nevoit s` zboare spre [i de la Zurich de nenum`rate ori [i s` consacre sute de ore negocierilor interminabile. Schweitzer refuzase ofert` ini]ial` a companiei Grepter de 39 de dolari pe ac]iune, iar Alan negociase o cre[tere a acesteia pân` la 42 de dolari. Planul consta în investirea simultan` în capacitatea de produc]ie a companiei Grepter [i în extrem de promi]`toarea divizie de cercetare [i dezvoltare pentru medicamente a companiei Schweitzer, pentru a cre[te re]eaua de distribu]ie a Grepter. Achizi]ia ar fi f`cut ca Grepter s` devin` liderul pie]ei mondiale de vaccinuri [i rivalul direct al unei alte mari corpora]ii din domeniu.

Gary, cu o can` de cafea în mân`, reintr` în sala de consiliu, înso]it de CFO [i de conduc`torul departamentului de planificare strategic`, totodat` [eful lui Alan. Sosise momentul adev`rului.

– Domnilor, vorbi Gary în timp ce se a[ezau, este momentul s` lu`m o decizie. Sorbi din cafea, punând cana pe t`blia lustruit` a mesei cu un sunet sec. {tim cu to]ii c` opera]iunea la care lucr`m de atâta timp are în centru activitatea de cercetare [i dezvoltare [i am c`zut de acord c` 44

Biz

aspectul financiar este promi]`tor.

Am citit rapoartele. Alan – spuse Gary privindu-l – tu ai fost la Zurich [i ai v`zut cu ochii t`i ce fac ei acolo.

E[ti convins, inclusiv în sinea ta, c` lucrurile stau la fel de bine pe cât le prezint` ei?

– Da, [i chiar am fost impresionat, r`spunse Alan cu convingere. Este exact a[a cum au spus c` este. Cred c` afacerea este bun`, iar oamenii sunt profesioni[ti.

– Perfect, spuse Gary. Atunci o facem. Haide]i s` preg`tim hârtiile.

Ceilal]i doi ie[ir`, dar Gary r`mase în sala de consiliu, uitându-se la Alan, care î[i strângea dosarul. Îi strânse mâna [i-i zâmbi larg, întrebându-l cu o sclipire juc`u[` în ochi: – Deci, tinere, sprechen Sie Deutsch?

– Nu prea, r`spunse Alan.

– P`i poate ai vrea s` mai înve]i.

Ce-ai zice s` petreci mai mult timp la Zurich?

Alan se uit` mirat la Gary.

– La ce v-a]i gândit?

– Primul punct pe agenda de business va fi integrarea companiei Schweitzer, îi explic` Gary. Aceasta ]i-ar oferi o [ans` de a c`p`ta experien]` în materie de opera]iuni. În plus, ad`ug` el zâmbind cu subîn]eles, din moment ce e[ti pasionat de schi, m` gândeam c` ]i-ar pl`cea mult împrejurimile.

– P`i, ```..., începu Alan, f`r` s` [tie prea bine ce s` spun`.

– Dup` care, continu` Gary, s` zicem dup` vreo [ase luni, m` gândesc s` te promovez pe postul de vicepre[edinte pe cercetare [i dezvoltare, raportându-mi direct mie.

Pân` atunci vei fi un candidat cu [anse reale. {i dup` ce vei avea câ]iva ani de experien]` interna]ional`, vei deveni unul dintre cei mai importan]i oameni din companie.

MARELE SALT Conducând c`tre casa veri[oarei sale preferate, Beth, unde fusese invitat la cin`, Alan se sim]ea pu]in ame]it. {i nu [tia dac` de foame sau ca urmare a multiplelor posibilit`]i care i se deschideau în carier` [i via]`. Pe când parca pe alee, u[a casei se des-

chise [i Beth, înso]it` de gemenele ei de patru ani, Eva [i Kia, coborâr` c`tre el.

– Unchiu’ Alan, unchiu’ Alan! strigar` feti]ele, îmbr`]i[ându-i picioarele în vreme ce el închidea portiera ma[inii.

– Brrr, ce frig e aici! le spuse el vesel. Haide]i mai bine s` intr`m în cas`. V-am adus cadouri!

Alan î[i educase bine nepoatele.

Beth îl rugase de mai multe ori s` nu le mai r`sfe]e, îns` lui îi pl`cea la nebunie s` le vad` cum se bucur` [i ]op`ie ori de câte ori [tiau c` unchiul le aduce cadouri. Totu[i vizita lui avea [i un aspect u[or amar. Nu se putea împiedica s` nu se gândeasc` la faptul c`, din cauza muncii, înc` nu-[i putuse întemeia [i el o familie.

Pe când gemenele se buluceau s` intre în cas`, Beth îl primi în u[`, s`rutându-l pe obraji, iar Eric, so]ul ei, se oferi s`-i ia hain`. Alan scoase din buzunare doi c`lu]i din plastic, viu colora]i, cu coam` bogat` [i m`t`soas`, destina]i nepoatelor.

– Fetelor, mul]umi]i-i unchiului! strig` Beth, dar acestea deja o luaser` la goan` cu cadourile în bra]e.

– Mul]umim, unchiule! se auzi totu[i.

La cin`, care con]inea pui la cuptor [i piure cu sos, Alan le povesti lui Beth [i Eric despre propunerea lui Gary.

– Dumnezeule! exclam` Beth. Ce ofert`! Ce i-ai zis?

Beth era înv`]`toare [i avea cu totul alt fel de ambi]ii, îns` p`rea s` fie mereu impresionat` de performan]ele v`rului sau, de care se sim]ea la fel de apropiat` ca [i de fratele ei.

– I-am zis c` m` voi gândi la propunere cu mult interes, r`spunse Alan.

– Te vei gândi?! De parc` ar fi ceva de gândit! M` mir c` nu ai zis da pe loc.

– Hmm, am impresia c` Alan are o dilem`, zâmbi Eric.

Alan le spuse [i despre ofertele primite de la Karl [i Shiori, apoi începu s`-[i cânt`reasc` op]iunile cu glas tare.

– Dac` r`mân la Grepter, nu numai c` voi avea [ansa de a lucra direct cu CEO-ul, dar voi ob]ine [i

experien]` opera]ional` [i interna]ional`. {i dac` voi merge mai departe pe acest drum... M` rog, s` zicem doar c` oricine ajunge la conducerea uneia dintre companiile din Top 100 Fortune are o un sprijin extraordinar dac` vrea s` schimbe lumea. Pe de alt` parte, dac` m-a[ duce la fondul de hedging, sunt sigur c` a[ face mul]i bani într-un timp foarte scurt – [i deci a[ putea s` fac mai repede ceva important pentru lume.

– Pentru c` ai putea veni în ajutorul activit`]ilor pe care le sprijinea [i m`tu[a Jenny, încuviin]` Beth.

– Exact, aprob` Alan. Iar oamenii ca ea probabil fac asta mult mai bine ca mine.

Din cauza asta ezit în leg`tur` cu jobul din California. A[ putea face rapid un lucru bun pentru ni[te oameni nec`ji]i, ceea ce ar fi nemaipomenit, îns`...

Alan ar trebui s` \ntreprind` o analiz` sever` [i obiectiv` a faptelor. De pild`, are el motive \ntemeiate s` cread` c` CEO-ul \[i va respecta promisiunea cu privire la avansare?

– Dar Shiori... Înc` î]i mai place de ea? îl întrerupse Beth zâmbind. Pe vremuri î]i pl`cea sigur. E frumoas` [i e [i de[teapt`.

Eric îl salv` intervenind: – Se pare c` adev`rata problem` nu sunt banii, ci în care job crezi c` ai putea face ceva mai important pentru omenire.

– Da, a[a e, r`spunse Alan. Asta a[ vrea s` aflu [i eu.

– Alan, tu e[ti oricum un om extraordinar, îi spuse Beth. F` ce-]i place ]ie cel mai mult, iar impactul asupra lumii va urma f`r` îndoial`.

Care carier` crede]i c` e mai bine s` urmeze Alan pentru a putea face un lucru cât mai important pentru omenire? Patru comentatori ne ofer` sugestiile lor în materie de exper]i.

LAURA SCHER este cofondator [i pre[edinte al Credo Mobile (fost` Working Assets), din San Francisco, un furnizor de telefonie wireless care din 1985 încoace a donat 56 de milioane de dolari organiza]iilor nonprofit.

D Alan familia este important`. Fiu [i v`r e[i este nec`s`torit, e clar c` pentru

devotat, el iube[te copiii [i î[i dore[te s` fie tat`. Cea mai bun` cale de a onora dorin]a mamei sale ar fi s`-[i creasc` copiii – adic` nepo]ii mamei lui – conform unui sistem de valori înalte. De aceea, întreb`rile supreme pe care ar trebui s` [i le pun` sunt: ce m` v`d f`când peste 10 ani, când voi avea familie? Cum îmi voi putea înv`]a copiii s` fac` leg`tur` între valori [i munc`? Din aceast` perspectiv`, se pare c` orice alegere ar face, ar avea efecte pozitive – atât timp cât nu va uita de valorile sale la locul de munc`.

De asemenea, Alan ar trebui s`-[i evalueze fiecare poten]ial job în func]ie de cinci criterii: bani, notorietate, putere, valori personale, calitatea vie]ii. Din acest punct de vedere, dac` ar lucra cu Shiori într-o organiza]ie de antreprenoriat social ar avea note mari la criteriile valori personale [i calitatea vie]ii. Dac` îns` ar r`mâne la Grepter, ca senior manager ar ob]ine un punctaj ridicat la criteriul putere, ar primi un salariu foarte bun, prime [i ac]iuni [i, în fine, dac` [i-ar convinge compania s` doneze medicamente s`racilor, ar ob]ine valori ridicate [i pentru criteriul valori personale. Mai mult chiar, dac` s-ar gândi la viitorul familiei sale [i la calitatea vie]ii, ar putea fi foarte tentat de [ansa de a locui la Zurich, un ora[ sigur, curat, modern, unde copiii s`i ar putea înv`]a s` vorbeasc` mai multe limbi. Pe de alt` parte, cine pune

Biz

45

mare pre] pe faptele bune e posibil s` considere c` LSM Investments, unde lucreaz` Karl, este cel mai nepotrivit job în acest sens, deoarece e firesc s` cread` c` acolo este important numai s` aduci bani. Desigur, dac` Alan ar fi managerul unui fond de hedging, ar zbura prin lume la bordul avionului personal [i [i-ar vedea copiii dou` s`pt`mâni pe an cu totul, atunci probabil ace[tia ar fi foarte sup`ra]i pe el.

Dar Alan ar putea s` se foloseasc` de pozi]ia sa în cadrul LSM pentru a-[i îmbun`t`]i situa]ia în ceea ce prive[te valorile personale [i calitatea vie]ii.

Dac` ar tr`i mai modest, ar încerca s` conving` fondul s` investeasc` în proiecte sociale, ar da un exemplu de priorit`]i filantropice [i [i-ar petrece mult mai mult timp cu copiii s`i, ace[tia l-ar vedea în cu totul alt` lumin`.

Odat` ce s-a imaginat în viitor [i a judecat diversele joburi în func]ie de aceste cinci criterii, Alan ar putea începe s` cânt`reasc` beneficiile [i riscurile, atât pe plan profesional, cât [i din punct de vedere personal. De exemplu, dac` s-ar stabili în California sau la Zurich, ar însemna s` tr`iasc` departe de verii s`i la care ]ine atât de mult, deci o bil` neagr` în ceea ce prive[te calitatea vie]ii. Evaluarea acestor avantaje [i dezavantaje îns` ar trebui s` fie bazat` nu pe b`nuieli [i lucruri auzite de la al]ii, indiferent cine sunt ei, ci pe o analiz` sever` [i obiectiv` a faptelor. De pild`, are Alan motive întemeiate s` cread` c` CEO-ul î[i va respecta promisiunea cu privire la avansare?

Nu cumva Alan, stabilit la Zurich, se va trezi deodat` prea departe de centrul ac]iunii [i astfel va fi s`rit în ceea ce prive[te promovarea? Ca s` poate ob]ine aceste r`spunsuri, ar trebui s` analizeze evolu]ia carierelor altor manageri de la Grepter. {i, c` veni vorba de companie, [i-a manifestat aceasta interesul de a-[i extinde programul de responsabilitate social`?

Cât despre fondul de investi]ii, Alan trebuie s` analizeze componen]a consiliului. Împ`rt`[e[te el viziunea celorlal]i membri? Care este planul pe termen lung? {i aceea[i metod` trebuie aplicat` [i în cazul companiei la care lucreaz` Shiori.

46

Biz

Odat` ce [i-a evaluat op]iunile în acest fel, lui Alan îi va veni mai u[or s` ia o decizie în carier`. Îns` indiferent ce alegere va face, nu trebuie s` uite c` exist` mai multe drumuri care duc în acela[i loc. Este pur [i simplu o problem` de abordare a situa]iei – mai exact, de a-]i aduce valorile personale la serviciu.

DANIEL VASELLA este pre[edinte [i CEO al Novartis, din Basel, Elve]ia (Office.vasella@group.novartis.com)

E picioarele lui, dar umbra mamei

limpede c` Alan are lumea la

sale îi stric` pl`cerea. Confuzia lui Alan se datoreaz`, în primul rând, faptului c` înc` nu a dep`[it evenimentul dispari]iei mamei sale. Cu pu]in înainte s` moar`, mama lui Alan i-a pus acestuia în spate o povar` considerabil`. Dorin]a ei pe patul de moarte l-a pus pe Alan în pozi]ia incomod` de a tr`i pentru a-i împlini ei a[tept`rile referitoare la cariera lui, în loc s`-[i aleag` singur direc]ia în via]`. F`urindu-[i viitorul

urm`toarele lucruri: care este cu adev`rat motiva]ia mea, profesional [i personal? Îmi tr`iesc via]a mea, conform idealurilor mele, sau ac]ionez din cauza unei con[tiin]e înc`rcate? Care sunt abilit`]ile mele de baz`? Ce m` mul]ume[te cel mai mult?

Unele dintre preferin]ele lui Alan indic` deja o posibil` cale de urmat.

S` ne gândim doar la felul în care schiaz`: îi place s`-[i asume riscuri, calculate îns`, [i în loc s` aleag` o pârtie îngust`, unde e în pericol de a se lovi de pomi, merge pe pârtia larg`. Lansându-se înaintea lui Karl, el arat` c` este un lider, nu un subordonat.

Astfel de indicii ne sugereaz` c` ar fi o gre[eal` s` aleag` jobul de la fondul de hedging. În loc s`-[i l`rgeasc` nivelul de competen]` cu ajutorul unei game largi de experien]e, el [i-ar fi îngustat-o, pierzându-[i timpul cu studiul circula]iei ac]iunilor. Mai mult, rela]iile interpersonale sunt foarte importante pentru el, iar la un fond de hedging probabil nu ar veni în contact cu prea mult` lume. În plus, banii nu-l intereseaz` la fel de mult ca pe Karl – cel pu]in nu pentru bani în sine. B`nuiesc c` Alan [tie, de fapt, c` banii creeaz` dependen]a: cu cât câ[tigi mai mult, cu atât cheltuie[ti mai mult, dar nu e obligatoriu s` te fac` [i fericit.

U[urin]a cu care Alan interac]ioneaz` cu oamenii din jurul s`u face ca op]iunea California s` fie mai potrivit` pentru el, dar trebuie neap`rat [i s` se întrebe dac` networking-ul profesional este ceea ce-[i dore[te s` fac` în via]`. În plus, oare e bine s` lucrezi cu prietenii? Ce

Oare e bine s` lucrezi cu prietenii? Ce o s` fac` Alan, care este un lider \nn`scut, dac` va ajunge subordonatul lui Shiori sau al lui Karl? în func]ie de dorin]a mamei lui, e posibil s` nu ajung` la poten]ialul s`u maxim în via]`. Alan trebuie s` se întrebe, mai întâi [i mai întâi,

o s` fac` Alan, care este un lider înn`scut, dac` va ajunge subordonatul lui Shiori sau al lui Karl? Dac` va fi nevoit s` concureze cu unul dintre

ei sau dac` vor ajunge de p`r]i diferite ale baricadei, oare prietenia lor va supravie]ui?

Pe de alt` parte, Grepter îi satisface nevoia de a lucra cu oameni [i îi ofer` un viitor promi]`tor. Un post de nivel interna]ional [i responsabilitatea pentru un proiect de integrare i-ar conferi lui Alan o experien]` de lucru inestimabil`.

CEO-ul i-a sugerat c` îl va lua sub aripa sa [i chiar a f`cut o aluzie la faptul c` Alan i-ar putea succeda în func]ie. Alan ar trebui s` aib` încredere în Gary [i s` discute deschis cu acesta despre op]iunile [i grijile sale; de pild`, ar putea s`-i spun` lui Gary c` i-ar pl`cea s` poat` combina cariera în domeniul farmaceutic cu antreprenoriatul social. E posibil ca pentru Grepter s` prezinte interes construirea unei afaceri bazate pe furnizarea de medicamente ieftine c`tre oamenii din lumea a treia. Dac` ar sta de vorb` cu CEO-ul, Alan ar putea afla lucruri importante despre câte e de interesat Gary de planurile prezentate [i despre planurile cu privire la succesiunea în func]ie. În calitatea sa de mentor, CEO-ul ar putea, de asemenea, s`-l ajute pe Alan s` în]eleag` c` a fi util societ`]ii nu se refer` numai la munc`, dar la toate aspectele vie]ii – nu numai ac]iunile de binefacere la care î[i

BARBARA FRANKLIN (bhfranklin@bhfranklin.com) este pre[edinte [i CEO al Barbara Franklin Enterprises, o firm` de consultan]` [i investi]ii în domeniul comer]ului interna]ional, din Washington, precum [i fost ministru al comer]ului al SUA în perioada 1992-1993.

A patul de moarte îi spune fiului ei tunci când o mam` aflat` pe

“Tu e[ti cadoul pe care îl fac eu lumii”, aceste cuvinte vor l`sa o urm` de ne[ters în fiin]a acestuia. E posibil ca Alan s` nu reu[easc` niciodat` s` treac` în totalitate peste

Alan ar putea fi atras de sectorul public. Nu mul]i absolven]i de MBA aleg calea sectorului public, deoarece este dificil` [i nu aduce bani.

Dar satisfac]ia personal` a celor care \[i aduc contribu]ia \n acest fel este foarte mare. aduce aportul, dar [i produsele [i serviciile la care contribuie, rela]iile pe care le dezvolt`, pân` [i taxele pe care le pl`te[te statului. Dac` va fi deschis în discu]ia cu Gary [i sincer cu el însu[i, Alan e posibil s` descopere c` î[i poate urm`ri drumul l`untric [i în acela[i timp s` fac` pentru omenire mai mult chiar decât visase mama s` pentru el.

aceste cuvinte, care vor avea mereu o influen]` asupra ac]iunilor pe care le întreprinde. {i totu[i, vara sa are dreptate: dac` Alan va face ce-i place cu adev`rat, impactul asupra lumii nu se va l`sa mult a[teptat. Eu l-a[ sf`tui pe Alan s` nu-[i fac` probleme c` vreo decizie pe care o ia acum i-ar putea bloca oportunit`]ile viitoare, pentru c` se afl` înc` într-o etap`

incipient` a carierei. El ar trebui mai curând s`-[i pun` ordine în gânduri [i s` fac` dou` liste. Una dintre acestea va con]ine lucrurile pe care îi place cu adev`rat s` le fac`: ce i se pare interesant? Ce situa]ii legate de serviciu sau activit`]i personale i se par interesante? Cealalt` list` ar trebui s` con]in` lucrurile care nu-i plac. Dup` întocmirea acestor liste, el ar trebui s` noteze avantajele [i dezavantajele pentru fiecare poten]ial job în parte [i apoi s` le compare cu listele de la început.

Scopul ac]iunii este s` afle care op]iune se potrive[te cel mai bine cu ceea ce-i place s` fac`.

Dac` a[ fi consilierul lui Alan, nu i-a[ recomanda fondul de hedging [i nici s` lucreze o perioad` foarte îndelungat` la Grepter. Tân`rul nostru manager nu este motivat de bani suficient de mult încât s` fac` parte din echip` lui Karl. Stresul în meseria respectiv` este foarte puternic, iar satisfac]ia lui – chiar [i în situa]ia în care fondul ar merge bine, iar Alan ar câ[tiga mult – ar fi foarte modest`.

Mai mult, el nu ar putea avea prea curând impactul social pe care îl dore[te. {i de[i Grepter pare s` fie o companie de viitor, iar lui Alan i-a mers bine la ei pân` acum, activitatea f`r` prea mari provoc`ri într-o companie mare, birocratic`, nu i-ar putea prinde bine în carier`. {i nici aici nu va putea avea curând un impact social semnificativ, mai ales dac` va munci pe brânci ca manager senior.

Sunt mai multe motive pentru care Alan ar trebui s` se gândeasc` cu toat` seriozitatea la propunerea pe care i-a f`cut-o Shiori. În primul rând, aventura antreprenorial` reprezentat` de construirea unei companii, de[i riscant` pân` la un punct, este motivant` [i interesant`, iar Alan pare s` poat` face fa]` nivelului de risc implicat în acest caz. Shiori i-a demonstrat deja c` [tie s` fac` bani, astfel încât [ansele de succes ale noii sale companii sunt ridicate. Iar dac` Alan are o parte important` a ac]iunilor companiei [i aceast` va fi cotat` la burs` sau cump`rat`, atunci el ar putea câ[tiga foarte mul]i bani. {i cu toate acestea, lucrul cu Shiori Biz

47

se poate transforma într-o capcan` dac` lui Alan nu-i sunt clare inten]iile lui romantice cu privire la tân`ra japonez`. În al doilea rând, satisfac]ia pe care i-o confer` activitatea în domeniul social i-ar mai obloji r`nile suflete[ti produse de dispari]ia mamei sale, pe care o iubea [i o admira atât de mult. În al treilea rând, el ar câ[tiga experien]` în domeniul social. Dac` ar combina acest lucru cu contactele la nivel înalt pe care Shiori i-a sugerat c` le va avea, Alan s-ar g`si în postura de a putea avea mai târziu o influen]` puternic`. De exemplu, el ar putea fi atras de sectorul public.

Exist` multe joburi în sectorul public (în Statele Unite [i în lume în general, în posturi unde e[ti numit sau ales) care confer` ocupantului puterea de a avea un impact puternic asupra societ`]ii. Nu mul]i absolven]i de MBA aleg calea sectorului public, deoarece este dificil` [i nu aduce bani. Dar satisfac]ia personal` a celor care î[i aduc contribu]ia în acest fel este foarte mare. Cât despre Alan, el ar trebui s` se gândeasc` serios dac` vrea s` devin` o for]` care s` imprime o schimbare social` pe scar` larg`.

CHRISTINA C. JONES (cjones@extendfertility.com) este fondator [i CEO al Extend Fertility, care furnizeaz` op]iuni legate de prezervarea fertilit`]ii pentru femei, cu sediul în Woburn, statul Massachusetts.

E Alan. Când am terminat MBA-ul u una m` pot pune în pielea lui

la Harvard Business School, în 2004,

48

Biz

posibilit`]ile mele p`reau nelimitate. {i eu voiam s` fac ceva important, doar c` nu [tiam exact ce. Avusesem deja o carier` de succes în domeniul software-ului, fondasem dou` companii [i cotasem una la burs` înainte s` ajung la HBS; dar voiam s`-mi extind orizontul. A[a c` în fa]a mea erau deschise mai multe drumuri. S` m` ocup de venture capital sau pri-

În ceea ce prive[te pruden]a sa înn`scut` [i dorin]a de a face o schimbare în lume, jobul de la fondul de hedging nu reprezint` o alegere în]eleapt`. De[i i-ar permite s`-[i utilizeze abilit`]ile analitice, singura atrac]ie real` pentru el ar fi banii. Iar dac` fondul se pr`bu[e[te, el se va pomeni [i f`r` bani, [i cu probleme la CV. De asemenea, nici jobul al`turi de

Dac` Alan va dori ulterior s` conduc` o campanie social` sau o companie mai mic`, cea mai bun` cale de a face aceasta ar fi s`-[i perfec]ioneze abilit`]ile [i re]eaua de rela]ii \n cadrul unei companii mari. vate equity, unde a[ fi de cealalt` parte a construirii de afaceri? S` m` al`tur unei firme din Top 100 Fortune pentru câ[tigarea unei experien]e de management de cel mai înalt nivel mondial? Sau s` m` apuc de business plan-ul pe care îl concepusem în timpul facult`]ii? (De altfel, aceast` cale am [i ales-o pân` la urm`.) Mai întâi a trebuit s` m` autoanalizez [i s` m` în]eleg. Mi-am dat seama c`-mi place s` risc [i s`-mi fac propriul drum. Alan este mai conservator [i analitic de felul s`u. Îi place s` evalueze lucrurile foarte profund [i apoi s` dezvolte strategii.

De[i interac]ioneaz` bine cu oamenii, nu este clar dac` are înclina]ia de a fi liderul care pune piciorul în prag.

S` ne gândim pu]in la cariera lui de pân` acum. Mama lui a fost un model extraordinar, îns` Alan nu e neap`rat croit din acela[i material.

Dac` ar fi fost, ar fi ales s` lucreze în domeniul nonprofit, nu în afaceri.

Mama sa a fost un antreprenor de succes care f`cea exact ce-i pl`cea s` fac`, dar Alan nu pare s`-i urmeze pe aceast` cale. Când s-a angajat în consultan]`, dup` terminarea facult`]ii, a f`cut o mi[care lipsit` de riscuri [i care nu-i aducea responsabilitate. Când s-a angajat la Grepter, a optat pentru un rol oarecum birocratic în locul unui job în prima linie a frontului, de pild` în vânz`ri sau marketing.

Shiori nu e potrivit. Alan ar putea, într-adev`r, s` aib` un impact social important, numai c` toat` ini]iativa reprezint` visul [i viziunea ei, nu a lui. În afar` de asta, nu este o idee bun` s` amesteci via]a personal` cu via]a profesional`. Dac` Alan va fi din nou interesat romantic de Shiori dar rela]ia nu va merge, efectele ar putea fi dezastruoase. Dac` Alan e motivat s` aib` un impact social semnificativ, nu mai poate continua s`-[i analizeze cariera pasiv. El trebuie s`-[i cultive abilit`]ile opera]ionale [i manageriale. Dac` r`mâne la Grepter [i accept` provocarea a de a integra compania din Zurich, va avea ocazia perfect` de a câ[tiga experien]` opera]ional` sub îndrumarea direct` a CEO-ului. Dac` Alan va dori ulterior s` conduc` o campanie social` sau o companie mai mic`, cea mai bun` cale de a face aceasta ar fi s`-[i perfec]ioneze abilit`]ile [i re]eaua de rela]ii în cadrul unei companii mari pân` când va avea masa critic` ce-i va permite s` preia conducerea carierei sale. În acest fel, cariera sa va merge înainte, [i nu în lateral. În acela[i timp, va avea timp sa-[i dea seama ce are valoare cu adev`rat pentru el, cine vrea s` fie [i ce vrea s` fac` în via]`. Dac` va proceda a[a, urm`toarea decizie legat` de carier` o va lua în termenii s`i, [i nu în func]ie de o tenta]ie.

Adaptare de Ovidiu Vitan

PRIVATE BANKING-UL

NU ESTE |N CRIZ~

Cu schimb`ri mai mult \n ceea ce prive[te comportamentul de investi]ie al clien]ilor, serviciile de private banking nu par s` fie at창t de lovite de criz` precum alte domenii de activitate din Rom창nia. Iar poten]ialul este \n continuare enorm DE ANDA DR~GAN {I ALEXANDRU ARDELEAN

50

Biz

FINAN}E PRIVATE BANKING

incolo de implica]iile asupra institu]iilor financiar-bancare – din România dar [i la nivel mondial – actuala criz` financiar` las` urme [i \n comportamentul investi]ional al clien]ilor bancari. Dac` la nivelul pie]ei locale anii trecu]i erau caracteriza]i de o puternic` activitate pe partea de credite – personale, ipotecare, credite de consum – iar accentul c`dea destul de rar pe depozite sau alte instrumente de economisire, criza a adus cu sine o schimbare de comportament, atât la nivelul b`ncilor cât [i la nivelul clien]ilor. Pe fondul \n`spririi condi]iilor de creditare, b`ncile au \nceput, din acest an, s` se orienteze tot mai mult c`tre atragerea de depozite bancare din partea popula]iei. De partea cealalt` a baricadei consumatorii, pe fondul sc`derii puterii de cump`rare [i al cre[terii gradului de nesiguran]` a locurilor de munc`, \ncep s` se \ndrepte c`tre instrumente de economisire. Exist` \ns` un segment de clien]i bancari care apeleaz` la servicii de private banking [i care, chiar \n actualul context economic, nu resimt atât de puternic efectele crizei financiare. “Chiar [i \n perioad` de criz`, segmentul de private banking este mai pu]in afectat decât cel de retail”, spune Monica Ionescu, director Private Banking la UniCredit }iriac Bank. Ea continu` afirmând c` acest segment de business este câ[tig`tor \n perioad` de criz` [i consider` c` pe acest fond b`ncile trebuie, mai mult decât oricând, s` investeasc` \n dezvoltarea unui serviciu profesionist de private banking. “România, fiind pu]in sofisticat` \n privin]a instrumentelor financiare, nu are o problem` \n privin]a calit`]ii investi]iilor f`cute pentru segmentul de private banking. Partea pozitiv` a crizei este c` serviciul de private banking \ncepe s` fie cunoscut [i utilizat \n România. Dup` ani buni de cre[teri consecutive atât pe burs` cât [i pe pia]a imobiliar`, \n aceste momente se simte nevoia de consultan]` profesionist`”, mai spune Monica Ionescu.

Schimb`rile care survin \n rândul clien]ilor care dispun de fonduri

D

lichide pentru investi]ii sunt legate mai degrab` de comportamentul referitor la risc. Astfel, investi]iile f`cute \n instrumente financiare specifice private banking-ului sunt caracterizate de tot mai mult` pruden]`, foarte mult` aten]ie [i sunt f`cute din perspectiva unei abord`ri conservatoare. “Clien]ii sunt mult mai interesa]i acum s` primeasc` informa]ii specializate, de calitate, s` \n]eleag` mai bine care sunt cele mai sigure [i rentabile plasamente pe care le pot face. Avem tot mai mul]i clien]i care \[i planific` cu mai mult` responsabilitate mi[c`rile financiare. |n plus, \n rândul clien]ilor de private banking din România a crescut nevoia lor de securitate [i de garantare a lichidit`]ilor”, afirm` Dana Lupu, director Private Banking, ING Retail Banking. Nu \n ultimul rând, \n contextul unei incertudini destul de mari \n mediul economic [i financiar interna]ional, un rol important \l are rela]ia dintre banc` [i client, [i care trebuie s` fie, mai mult ca oricând, bazat` pe onestitate [i comunicare.

Un rol important \l joac` [i diferen]ierea, \ns` pentru categoria clien]ilor de private banking aceasta se traduce prin calitatea serviciilor, a oamenilor, precum [i \ncrederea pe care o cap`t` \n institu]ia respectiv` etc. Prin contrast, a[a dup` cum spune Andra Mih`ilescu, director Private Banking la OTP Bank, “clien]ii care au nevoie de \mprumuturi sunt mai sensibili la argumente legate preponderent de costuri”. |n aceste condi]ii, dezvoltarea viitoare a serviciilor de private banking se justific`, \n sensul c` ofer` b`ncilor o [ans` \n plus de a se apropia de clien]ii cu poten]ial financiar ridicat.

Un alt aspect interesant de remarcat este acela c`, din cauza condi]iilor mai pu]in favorabile din pie]ele financiare, mul]i investitori urm`resc, \ntr-o prim` faz`, o protejare a capitalului acumulat, pân` \n momentul contur`rii unui trend bine definit \n pia]` [i al apari]iei de noi oportunit`]i. “Desigur, momentele de criz` \n sine pot fi privite drept «oportunit`]i» \n func]ie de apetitul de risc al clientului [i de orizontul de

timp pe care dore[te s` investeasc`”, crede Octavia Cutu[, Department Manager Wealth Management Department, Liabilities Directorate / Retail Division, Raiffeisen Bank. La fel de interesant este faptul c`, \n mod paradoxal, turbulen]ele actuale au [i efecte pozitive, \n sensul c` mul]i dintre clien]ii poten]iali \ncep s` \n]eleag` nevoia de a economisi pentru viitor, respectiv de a “desprinde” sume importante din zona consumului [i a investi]iilor \n afaceri proprii, mai mult sau mai pu]in riscante. “De asemenea, clien]ii \ncep s` caute avantajul diversific`rii, sim]ind acum mult mai acut riscul expunerii excesive c`tre un singur domeniu de activitate, cum ar fi de exemplu p`strarea \ntregii averi \n investi]ii imobiliare”, mai spune Andra Mih`ilescu.

Cât prive[te diversificarea ofertei de instrumente de investi]ii oferite prin private banking, aceasta este destul de mare la ora actual`, astfel \ncât clien]ii \[i pot alege structura portofoliului \n func]ie de contextul economic actual. Criterii precum gradul de risc pe care \l presupun aceste instrumente de investi]ii sau fondurile lichide de care dispun la un moment dat clien]ii sunt alte elemente \n func]ie de care s-a produs diversificarea acestor instrumente financiare, \ns` acestea erau valabile [i \n perioadele de calm economic.

“Chiar dac` este o perioad` tulbure pentru majoritatea economiilor lumii, fonduri vor exista \ntotdeauna pentru investi]ii”, spune Dana Lupu, de la ING Bank. Nu \n ultimul rând, de remarcat este faptul c` actuala criz` financiar` a f`cut ca interesul clien]ilor s` se deplaseze din zona instrumentelor cu poten]ial de câ[tig mai mare, dar care implic` [i un nivel de risc ridicat – ac]iuni, fonduri mutuale –, c`tre numerar sau instrumente cu venit fix (depozite, titluri de stat, obliga]iuni, fonduri mutuale cu expuneri pe pia]a monetar`).

FIECARE BANC~ ARE OFERTA PROPRIE Pentru serviciile de private banking din România, elementul principal comun este reprezentat de faptul c` Biz

51

FINAN}E PRIVATE BANKING

targetul ]intit este format din clien]ii care dispun de lichidit`]i. |ns` viziunea asupra defini]iei serviciilor de acest gen difer` de la o banc` la alta.

Printre b`ncile care activeaz` pe aceast` pia]` \n România se num`r` BCR-Erste Bank, BRD, Raiffeisen Bank, RBS Romania, UniCredit }iriac-Bank, OTP Bank, MKB Romexterra, ING Bank Romania etc.

Astfel, de exemplu, RBS România are ca [i criterii de eligibilitate pentru serviciile de private banking de]inerea unor active disponibile \n valoare de 50.000 euro, care vor fi plasate \n contul clientului deschis la aceast` banc`, sau venituri lunare de peste 5.000 de euro. Aceea[i ofert` este valabil` [i \n cazul OTP Bank Romania. |n schimb, la UniCredit }iriac Bank, pentru a avea acces la astfel de servicii un client trebuie s` aib` minimum 300.000 de euro active lichide. |n schimb, la ING, de exemplu, suma minim` lichid` acceptat` pentru un client de private banking este de 100.000 euro. Nu \n ultimul rând, la Raiffeisen Bank, condi]ia esen]ial` este aceea de de]inere a unor active \n administrare mai mari de 75.000 de euro. |n ceea ce prive[te num`rul de clien]i, \n cazul RBS România, de exemplu, banca are un portofoliu format din 1.000 de clien]i dup` numai un an de prezen]` pe pia]a româneasc`. “Activitatea de private banking a fost lansat` la sfâr[itul anului 2007, iar \n 2008 am consolidat oferta de produse precum [i echipa de bancheri personali. Astfel, pentru noi 2009 va fi un an semnificativ superior, \n care vom dubla num`rul de clien]i [i portofoliul de administrare”, spune Marijana Vasilescu, Head of Affluent Banking, RBS Romania. La rândul s`u, Raiffeisen Bank are \n total un num`r de 2.000 de clien]i, iar num`rul clien]ilor noi \n primul trimestru este de 300. “Valoarea total` a portofoliului nostru de clien]i ai diviziei de private banking este de 500 milioane de euro”, spune Octavia Cutu[ de la Raiffeisen Bank. {i ING Bank Romania [i-a propus ca \n acest an s`-[i consolideze cre[terile din anii anteriori, banca estimând \n acela[i timp c` 52

Biz

valoarea medie a activelor administrate pe client va cre[te cu aproximativ 30%, ajungând la aproape 500.000 euro, sau echivalent, pe client. Nu \n ultimul rând, UniCredit }iriac Bank are un num`r de peste 1.200 de clien]i de private banking [i o valoare total` a portofoliului de 260 milioane euro.

|N CE SE MAI POATE INVESTI Indiferent de apetitul de risc al clien]ilor de private banking, acum mai mult ca oricând se impune \n mod obligatoriu o abordare prudent` [i con-

servatoare a portofoliilor. Un rol important \n acest context, din punctul de vedere al investi]iilor, \l joac` [i anumite tipuri de produse structurate cu caracteristici bine alese \n func]ie de profilul de risc al clientului, precum [i anumite bonduri, toate acestea fiind alternative la produsele clasice. “Nu trebuie s` uit`m c` [i simplele depozite genereaz` acum \n România randamente foarte bune atât \n lei cât [i \n valut`”, avertizeaz` Monica Ionescu de la UniCredit }iriac Bank. Al`turi de produsele de investi]ie caracterizate de pruden]`, garan]ie [i securitate, o alt` solu]ie de investi]ie poate fi reprezentat` [i de instrumentele care permit accesul rapid la lichiditate, cele pe termen scurt spre mediu [i care ofer` randamente rezonabile \n contextul necesit`]ii unei analize foarte responsabile a ceea ce \nseamn` ast`zi risc. “Preferate

\n acest context r`mân depozitele simple, titlurile de stat [i alte instrumente cu venit fix [i garantat”, consider` Dana Lupu. Mai mult decât atât, Monica Ionescu \ncearc` s` contureze chiar un profil al clientului de private banking \n func]ie de riscul pe care este dispus s` [i-l asume. Astfel, “pentru un client foarte conservator sunt potrivite depozitele [i titlurile de stat; pentru un client cu apetit de risc mediu sunt potrivite depozitele/obliga]iunile corporatiste sau depozitele structurate cu capital garantat; pentru un client cu

apetit ridicat de risc sunt recomandate obliga]iunile / produsele structurate / investi]ia gradat` \n ac]iuni [i doar pentru diversificare”, spune Monica Ionescu de la UniCredit }iriac Bank.

CUM ST~M FA}~ DE STR~IN~TATE Cu siguran]` c` [i pe segmentul serviciilor de private banking din România mai exist` loc de dezvoltare, \n compara]ie cu ]`ri precum Elve]ia, Luxemburg, Olanda, Belgia, Singapore, unde acest segment este mult mai avansat ca pe pia]a local`. |ns`, “dac` lu`m \n considerare principalele caracteristici ale clientului român de private banking – viteza mare de \nv`]are [i de asimilare a produselor de noi investi]ii, abilitatea extrem de rapid` de a genera valoare ad`ugat` \n business-uri proprii, flexibilitate \n gândire, adaptabili-

tatea [i conectarea la pia]a extern` de private banking – atunci putem spune c` b`ncile sunt cele care trebuie s` ]in` pasul cu nevoile clien]ilor”, mai spune Dana Lupu. |n ceea ce prive[te tendin]ele la nivel mondial dar [i pe plan local \n ceea ce prive[te serviciile de private banking, speciali[tii sunt de p`rere c` ritmul de apari]ie a produselor noi s-a \ncetinit pentru moment. Cererea s-a redirec]ionat, atât la nivel interna]ional cât [i \n România, c`tre dou` categorii de produse. Este vorba pe de o parte de produse cu parcurs previzibil, caracteristici transparente [i volatilitate sc`zut`, iar pe de alt` parte despre produse care speculeaz` noile oportunit`]i ap`rute din rearanjarea pie]elor. “|ncerc`m s` ne concentr`m mai pu]in pe produsele care se vând u[or [i mai mult pe produsele de care fiecare client \n parte are \ntr-adev`r nevoie”, consider` Andra Mih`ilescu de la OTP Bank. Ea mai precizeaz` faptul c` banca se preg`te[te \n acest moment s` adauge \n oferta sa produse de investi]ii adaptate la actualul context, \n care riscul de pia]` nu mai este preluat [i suportat \n \ntregime de client. |n ceea ce prive[te viitorul pie]ei locale de profil, Marijana Vasilescu de la RBS România spune c` stabilitatea [i consolidarea serviciilor de private banking depind foarte mult de maturizarea pie]ei, cre[terea nivelului de \n]elegere a diverselor tipuri de instrumente pe care clien]ii le au la dispozi]ie precum [i de expunerea clien]ilor la informa]ii financiare.

ZGUDUI}I DIN TEMELII Pe plan mondial, primii zece juc`tori \n domeniul private banking au \nregistrat anul trecut pierderi \n valoare de 2,19 trilioane de dolari.

Aceast` valoare reprezint` echivalentul a 24,6% din totalul declinului \nregistrat de industria de asset management mondial`. Luat` ca o entitate de sine st`t`toare, Bank of America / Merrill a suferit cel mai mare declin \n ceea ce prive[te managementul investi]iilor, respectiv de 26,1%. Principalul “vinovat” de acest rezultat este declinul \n valoare de 504 miliarde de dolari

\nregistrat de Merrill. Compania a fost \ndeaproape urmat` de UBS, institu]ie ale c`rei active investite, termen folosit pentru a m`sura performan]a afacerilor sale, a sc`zut tot cu 26,1%. De partea cealalt` a baricadei, respectiv a celor care au \nregistrat plusuri la acest capitol, \n anul care a trecut, se num`r` BNP Paribas [i Deutsche Bank. Un alt fenomen demn de men]ionat este cel al diminu`rii num`rului de angaja]i \n companiile specializate pe gestionarea activelor financiare cu 3,5%. Astfel, dac` la sfâr[itul anului 2007 \n sistem erau angaja]i 69.406 speciali[ti, la sfâr[itul anului trecut num`rul acestora a sc`zut la 66.953.

Cu toate acestea, se anticipeaz` c` industria de private banking are un poten]ial semnificativ de cre[tere [i dezvoltare, indiferent c` este vorba despre zone precum Asia-Pacific, Orientul Mijlociu sau Europa. Potrivit unui studiu al Private Banker International, m`rimea pierderilor produse pe pia]a de private banking provine din declinul pie]elor de investi]ii, fenomen \nregistrat preponderent \n cea de-a doua jum`tate a anului trecut. De asemenea, studiul mai arat` o rea[ezare a ierarhiilor \n domeniul administr`rii investi]iilor, determinat` de achizi]iile [i fuziunile care au avut loc, preferin]ele clien]ilor [i \n unele cazuri pe fondul fluctua]iilor \nregistrate de ratele de schimb ale diferitelor valute. |ns` nu poate trece neobservat, a[a cum de altfel am v`zut, faptul c` efectul crizei creditelor ipotecare de pe pia]a american` nu a zguduit din temelii juc`torii care activeaz` pe acest domeniu. Ca urmare a schimb`rii radicale a contextului economic [i financiar la nivel mondial, speciali[tii interna]ionali atrag aten]ia asupra faptului c` managerii de private banking ar trebui s`-[i revizuiasc` modelele de business, s` beneficieze de oportunit`]ile care se g`sesc \nc` pe pie]ele emergente. Nu \n ultimul rând, ar trebui s` se echipeze cu tot arsenalul de arme pentru a putea men]ine business-ul de private banking pe linia de plutire, \n mod sustenabil. Biz biz@bmg.ro

Biz

53

TEHNOLOGIE DECLIN Se pare c` vremurile bune ale CERF nu vor reveni prea curând

CÂT DE TÂRZIE ESTE RESUSCITAREACERF? Romtelecom [i Orange nu vor participa anul acesta la CERF, singurul târg de profil din România, iar companii precum Cosmote [i LG \nc` se gândesc. Cum ar fi trebuit s` arate CERF-ul pentru a fi oprit exodul companiilor? DE SILVIA PAN}URU expozi]ie IT&C \n care se lanseaz` produse \n premier` [i \n care prezent`rile s` fie interactive, iar vizitatorii s` nu plece frustra]i din cauz` c` nu au avut voie s` ating` sau s` testeze produsele. Sun` bine? Acestea ar fi dou` dintre schimb`rile pe care pia]a, atât companiile cât [i vizitatorii, le-ar dori de la CERF, singurul târg de profil care seam`n` cu celebrele CES sau CeBIT.

O

54

Biz

{i se pare c` organizatorii sunt deci[i s` aduc` aceste elemente noi, dar \ntrebarea ridicat` de industrie este dac` aceste decizii nu vin un pic cam târziu.

Dan Voicu, noul director al Expotek, compania care organizeaz` CERF, recunoa[te c` evenimentul a r`mas la modelul de organizare al anilor ’90. Anul 2009 se anun]` a fi anul schimb`rilor la CERF, dup` ce edi]ia trecut` a ar`tat un declin clar al impactului acestui târg.

Planurile pentru upgradarea CERF au \nceput a fi gândite \nc` din vara anului trecut, dup` ce atât organizatorii cât [i companiile participante au observat un dezinteres total din partea vizitatorilor. Anul trecut a fost [i primul an al marilor exituri de la CERF, participan]i cu tradi]ie [i cu buzunarul larg renun]ând la prezen]a \n hala de la Romexpo. Printre ace[tia s-au num`rat Ultra Pro, UPC [i Samsung. Recent, Vodafone, unul dintre cei mai mari investitori \n aceast` expozi]ie, a anun]at c` nu va participa \n 2009, f`r` s` dea detalii \n leg`tur` cu aceast` decizie pentru a nu influen]a restul pie]ei. Se pare c` pia]a a fost influen]at` oricum, Romtelecom [i Orange declarând \n premier` pentru Biz c` nu vor participa la evenimentul care va avea loc \n aceast` prim`var`.

Recent, Expotek a \ncheiat un parteneriat cu Prodigy PR, compania condus` de Cristian Manafu, pentru a upgrada CERF-ul de anul acesta. Lista de schimb`ri nu ar fi putut fi realizat` decât \n urma unui feedback al pie]ei \n leg`tur` cu nemul]umirile ridicate de edi]iile trecute ale târgului. Una dintre cele mai importante probleme ridicate de participan]i a fost nivelul pre]urilor de \nchiriere a standurilor, 5.500 de euro pe 25 de metri p`tra]i, sum` care nu ar fi problematic` pentru marile companii din domeniu dar este prohibitiv` pentru start-up-uri. {i se [tie c` marile inova]ii vin de obicei de la noii intra]i pe pia]`, edi]iile trecute ar`tând c` lista de lans`ri de produse \n premier` este foarte scurt`. Cel mai important factor care contribuie la pre]ul ridicat al spa]iului expozi]ional este alegerea complexului Romexpo pentru desf`[urarea târgului. Astfel, o reorientare \n ceea ce prive[te loca]ia ar fi binevenit`! Sugestiile venite din pia]` se refer` [i la durata evenimentului, care este \n mod tradi]ional de cinci zile, dar ar trebui redus` la maximum trei zile. Declinul num`rului de vizitatori este foarte vizibil \n ultimele dou` zile ale evenimentului, când standurile sunt mai mult goale. {i orientarea strict` a targetului spre pia]a de consumer este recunoscut` ca

TEHNOLOGIE CERF

fiind o problem` care a dus la c`derea CERF-ului. Astfel, s-a luat decizia realiz`rii unui num`r mai mare de conferin]e [i evenimente B2C [i B2B, conferin]e \n care companiile ar putea s` se adreseze altor companii, de aici venind de fapt marile contracte. |n plus, anii trecu]i nu au mai adus mari lans`ri \n premier` la CERF, concuren]a acerb` din industria IT&C nepermi]ându-le juc`torilor s` amâne lansarea unui produs sau serviciu nou. Aceast` problem` ar putea fi rezolvat` prin relaxarea condi]iilor de participare la târg pentru micii juc`tori, segment din care ar putea s` apar` idei noi. Ar putea fi aplicate discounturi de pân` la 50% firmelor nou-\nfiin]ate sau chiar 100% \n cazul celor care au cele mai bune rezultate posteveniment. Reorientarea c`tre firmele mici ar fi motivat` [i de faptul c` marii vendori sau produc`tori de calculatoare, electronice sau terminale mobile nu mai prezint` interes pentru vizitatori, aceste produse putând fi testate \n magazine sau showroom-uri. A[adar trebuie s` fie promovate acele produse care nu pot fi testate de utilizatori pe parcursul anului.

“Nimeni nu mai vine la CERF pentru a vinde”, este de p`rere C`lin Tatomir, directorul general al Microsoft România, unul dintre participan]ii cu tradi]ie, ad`ugând c` acesta este unul dintre principalele motive pentru care a devenit neprofitabil` prezen]a la CERF. Aceast` problem` ar putea fi rezolvat` tot prin oferirea unor discounturi la pre]ul de \nchiriere a standului \n cazul companiilor care vin cu vânz`ri promo]ionale.

DE CE RENUN}~ PARTICIPAN}II? Dan Voicu crede c` principalele motive care stau la baza abandonului CERF de c`tre companiile participante sunt mic[orarea bugetelor de investi]ii, redefinirea obiectivelor [i canalelor de comunicare [i problemele de organizare ale expozi]iei. “Se sim]ea nevoia unei schimb`ri care s` se sincronizeze cu transform`rile de pe pia]a IT, fapt pe care CERF nu mai reu[ea s` \l realizeze \n vechiul format [i pe care ne propunem s` \l realiz`m prin noua formul`”, spune Voicu.

Motivele pentru care Vodafone a renun]at la participarea la CERF nu au

fost divulgate pentru a nu influen]a restul pie]ei. Pe de alt` parte, motiva]ia principal` a renun]`rii Romtelecom este faptul c`, \ncepând cu septembrie 2008, compania are o nou` pozi]ionare de brand [i o nou` strategie de comunicare, centrate pe arhetipul “Entertainer”, dup` cum au declarat reprezentan]ii companiei. “De aceea, am decis ca \n acest an s` ne modific`m strategia \n privin]a evenimentelor BTL la care particip`m, orientându-ne mai mult c`tre ac]iuni interactive, \n zona de entertainment [i mai pu]in

CERF 2009 CINE RENUN}~ LA PARTICIPARE Romtelecom Orange Vodafone CINE SE MAI GÂNDE{TE S~ PARTICIPE LG Cosmote Panasonic Sony CINE A RENUN}AT ANUL TRECUT Alcatel-Lucent BitDefender Ultra Pro Flamingo Samsung

c`tre ac]iuni cu caracter expozi]ional”, mai spun oficialii de la Romtelecom. |n leg`tur` cu rezultatul pe care l-a avut participarea de anul trecut la CERF, reprezentan]ii celui mai mare operator de telefonie fix` din România spun c` standul, conceput de un scenograf profesionist, sub forma unui spa]iu plin de lumini [i culoare, s-a bucurat de o aten]ie deosebit` din partea vizitatorilor.

Un alt participant cu tradi]ie, produc`torul LG, nu este \nc` decis \n leg`tur` cu prezen]a la expozi]ia de anul acesta, hot`rârea urmând a fi luat` \n contextul propriilor priorit`]i de business. “Implicarea \n mod eficient \n ac]iuni de acest tip va fi mai atent gândit`, \n termeni de eficientizare a costurilor de marketing”, spune Daniela Predu], PR Specialist \n cadrul LG Electronics.

O alt` companie care analizeaz` \nc` participarea la CERF este Cosmote, operatorul având anul trecut un stand de 300 de metri p`tra]i \n care vizitatorii au putut testa serviciul i-mode.

Pe de alt` parte, Dan Voicu spune c` deciziile de neparticipare din partea companiilor nu sunt \nc` finale. “|n acest moment discu]iile cu Vodafone sunt \n plin` desf`[urare [i exist` interes pentru stabilirea de parteneriate \n cadrul unora dintre evenimentele din programul CERF 2009”, spune Voicu. |n ceea ce prive[te profitabilitatea evenimentului, edi]ia de anul acesta va aduce un profit mai mic organizatorului, \n contextul \n care investi]iile \n restructurarea CERF vor fi mai mari, putând cre[te chiar [i cu 50%. “Cu toate acestea, suntem preg`ti]i s` sus]inem aceast` transformare, chiar [i \n cazul \n care nu vom ob]ine profit \n acest an”, explic` directorul general al Expotek. Anul trecut investi]ia a fost de aproximativ 500.000 de euro, iar cifra de afaceri pe 2008 a Expotek a fost de circa 1 milion de euro, incluzând evenimentele CERF, HIFIarena [i partea de management tehnic al SIAB. Este posibil ca edi]ia de anul acesta a evenimentului s` fie ultima?

Momentan Expotek nu ia \n considerare amânarea sau anularea CERF, o eventual` \ntrerupere a târgului putând avea efecte negative asupra modului \n care percepe industria

CE AR TREBUI S~ AVEM LA CERF 2009 lans`ri de produse [i servicii \n premier`; mai multe prezent`ri interactive; sc`derea pre]ului de \nchiriere a standului; oferirea de discounturi firmelor mici; organizarea de evenimente B2B; comprimarea evenimentului pe parcursul a trei zile.

aceast` expozi]ie. Concret, chiar dac` \n urm`torii ani profitabilitatea evenimentului va fi sc`zut` sau inexistent`, organizatorul prive[te \n perspectiv`, preferând s` sacrifice rezultatele financiare ale companiei \n speran]a c` atitudinea participan]ilor se va schimba \n urma upgrad`rii târgului [i a \mbun`t`]irii contextului economic mondial. Biz Biz

55

MARKETING REBRANDING

BERGENBIER TRECE PE RO{U |n orice relansare, chiar dac` brandul nou creat este unul de succes, exist` \ntotdeauna incertitudini legate de felul \n care va reac]iona pia]a la pierderea brandului cu care se obi[nuise DE LOREDANA S~NDULESCU ergenbier a f`cut o mi[care perceput` pe de o parte ca fiind curajoas`, pe de alt` parte de-a dreptul riscant`. A trecut de la galben la ro[u. Mai exact, berea cu cea mai mare notorietate de marc` de pe pia]a româneasc` a f`cut o schimbare spectaculoas` de imagine. Este poate cea mai radical` relansare a unei m`rci pe pia]a local`. S-au operat schimb`ri la nivel de culoare, ambalaj, sticl`, design [i logo. Singurul element p`strat din identitatea vechiului brand este sloganul, “Prietenii [tiu de ce”,

B 56

Biz

unul dintre cele mai longevive de pe pia]a româneasc`. “Am p`strat sloganul pentru c` face parte din ADN-ul brandului, este recunoscut de consumatori [i este asociat cu marca. Indiferent de schimb`rile produse \n pia]` [i la nivel de imagine, pentru Bergenbier prietenia r`mâne cea mai important` valoare [i se reg`se[te \n \nsu[i sloganul brandului”, declar` reprezentan]ii companiei InBev România. |n anul 1998, la trei ani de la lansarea pe pia]`, Bergenbier devenea sponsorul oficial al echipei na]ionale de fotbal.

Dac` la \nceput, \n identitatea

Bergenbier, culoarea dominant` era ro[ul, din 2000 identitatea vizual` s-a axat pe galben, culoare ce a fost promovat` cu ajutorul echipei na]ionale. |n 2000, la meciul România – Ungaria, disputat pe stadionul Ghencea din Bucure[ti, Bergenbier a \mp`r]it suporterilor tricouri [i [epci galbene, ini]iativ` care s-a repetat \n nenum`rate rânduri, pe parcursul anilor \n care Bergenbier a fost sponsorul oficial al echipei na]ionale de fotbal. Prin promovarea intens` a acestei culori a crescut impactul vizual la public [i la consumatorii de bere, \n special. Astfel marca Bergenbier a devenit mult mai vizibil` deoarece pe lâng` sloganul puternic [i rela]ia cu fotbalul avea [i o culoare care o diferen]ia de concuren]`. |ncepând cu anul acesta, noul sponsor oficial al echipei na]ionale este Ursus, \n urma semn`rii unui contract pe patru ani \ntre Federa]ia Român` de Fotbal (FRF) [i produc`torul de bere SABMiller.

Rebrandingul Bergenbier [i \n special renun]area la culoarea galben au fost asociate cu ideea c` Bergenbier nu mai este sponsor al echipei na]ionale de fotbal. De asemenea, \n ultimul timp, au existat discu]ii \n pia]` legate de sc`derea volumului de vânz`ri pentru marca de bere Bergenbier, fapt ce ar fi impus oarecum relansarea m`rcii.

Oficialii companiei declar` c` trecerea de la galben la ro[u, precum [i \ntregul proces de rebranding s-au bazat pe evolu]ia cerin]elor [i gusturilor consumatorului. Proiectul a fost finalizat \n urma a numeroase studii [i cercet`ri care au \nsumat mii de ore de analiz`, studii de pia]` [i p`rerea a peste 2.300 de consumatori care au avut la dispozi]ie mai multe variante de imagine construite \n jurul identit`]ii de brand actuale, pe propuneri noi, radicale [i \ndr`zne]e.

Bogdan Brânza[, Creative Director [i CEO al companiei de consultan]` \n branding Branzas, consider` c` Bergenbier face un rebranding curajos [i posibil riscant. “Noul ambalaj este surprinz`tor prin asem`narea cu ambalajul berii Kamenitza din Bulgaria, iar acest aspect va fi cu siguran]` remarcat de c`tre public. Kamenitza este o bere consumat` frecvent \n sudul României [i pe litoral, fiind cunoscut` românilor.

Impactul renun]`rii la culoarea galben probabil c` a f`cut deja obiectul unor studii de pia]`, pentru c` deciziile cu privire la modific`rile majore \n identitatea unui brand nu pot fi luate la \ntâmplare”, declar` Bogdan Brânza[.

ASOCIEREA CU FOTBALUL INTR~ |NTR-O NOU~ ETAP~ Chiar dac` Bergenbier nu mai este sponsor oficial al na]ionalei, produc`torul de bere nu a renun]at definitiv la asocierea cu fotbalul. Oficialii companiei spun c` plaforma de comunicare axat` pe fotbal este un alt element care se p`streaz` \n indentitatea brandului, doar perspectiva fiind diferit`. “|n acest moment, parteneriatul \ncheiat de Bergenbier cu Cristi Chivu reprezint` o nou` etap` \n comunicarea asocierii cu fotbalul pe care dorim s` ne concentram toate resursele [i eforturile”, declar` ace[tia.

La sfâr[itul anului 2008, Bergenbier [i Cristi Chivu au semnat un parteneriat prin care c`pitanul echipei na]ionale de fotbal a României devine imaginea “berii fotbalului românesc”.

INGREDIENTE PENTRU UN REBRANDING RADICAL Pu]ine sunt companiile care aleg calea unor schimb`ri drastice \n identitatea brandurilor pe care le de]in \n portofoliu. Orice relansare, oricât de mic` ar fi, implic` [i anumite riscuri.

“Riscuri exist` la orice rebranding, \n pofida testelor de pia]` care se efectueaz`. Chiar dac` la testare consumatorii r`spund \ntr-un anume fel, mi[c`rile pie]ei nu pot fi \ntotdeauna previzibile”, este de p`rere Bogdan Brânza[. |n plus, un rebranding total poate duce la pierderea brandului, neacceptarea schimb`rii, asocierea cu sentimente negative de pierdere a unei personalit`]i familiare, chiar \ndr`gite, \n favoarea a ceva nou [i necunoscut. |n acest sens, un exemplu recent este, dup` p`rerea lui Bogdan Brânza[, relansarea recent` \n Statele Unite a SciFi Channel, redenumit SyFy, care a atras nenum`rate controverse [i nemul]umiri masive ale telespectatorilor acestui post de televiziune.

“Continuitatea prin transformare este \ntotdeauna mai bun` decât rebrandingul radical. Un rebranding

radical \nseamn` de fapt aproape un nou brand”, crede Brânza[. Dac` se dore[te totu[i un rebranding, este recomandat` p`strarea unor elemente precum identitatea verbal` [i numele brandului, care sunt puncte zero de reper. “Culorile principale ale identit`]ii vizuale ale brandului sunt importante dar pot fi schimbate. Fonturi, semne, simboluri, toate acestea pot fi modificate, nu este o regul` fix` pentru acestea.

Ideea este s` se p`streze leg`tura cu identitatea anterioar` prin utilizarea [i / sau redesenarea unora din elementele componente, concomitent cu renun]area la alte elemente”, sus]ine Bogdan Brânza[.

CÂND SE IMPUNE UN REBRANDING? Sc`derea vânz`rilor, a cotei de pia]` sau intrarea de noi concuren]i sunt, \n opinia Oanei N`vodaru, Senior Consultant la Branzas, indicatori concre]i care arat` c` o companie trebuie s` \nceap` s` investeasc` \n relansarea unui brand. Ulterior, cercet`rile de pia]` pot ad`uga date concludente privind percep]iile, a[tept`rile, preferin]ele [i nemul]umirile consumatorilor. Indiferent de situa]ie, orice brand trebuie monitorizat atent \n toate etapele dezvolt`rii sale. “Un brand este supus unei multitudini de amenin]`ri, provenind din pia]`, de la concuren]`, de la consumator [i din interior. |n urma studiilor efectuate periodic pentru a detecta aceste amenin]`ri, atunci când sunt constatate diferen]e \ntre a[tept`rile pie]ei [i ceea ce ofer` brandul, este necesar un rebranding. Declinul unui brand este inevitabil dac` brand managementul este defectuos sau produsul / serviciul nu mai corespunde pie]ei. Relansarea poate fi realizat` doar comunica]ional sau integral (rebranding)”, consider` Oana N`vodaru. Este nevoie de curaj [i determinare la orice rebranding, cu atât mai mult la o relansare radical`. Chiar dac` brandul nou este unul reu[it, nimeni nu poate prezice cum va reac]iona pia]a la pierderea brandului cu care se obi[nuise. Biz loredana.sandulescu@bmg.ro

Biz

57

MANAGEMENT CUM AM REU{IT

Accent puternic pe creativitate Agen]ia de publicitate Graffiti BBDO a ales s` \[i consolideze departamentul de crea]ie prin numirea recent` \n func]ia de Group Creative Director a Adinei Ba[ag, adepta \nr`it` a perfec]ionismului DE OVIDIU NEAGOE

ADINA BA{AG Data [i locul na[terii: 9 ianuarie 1982, Re[i]a Preg`tire profesional`: SNSPA, publicitate [i mass-media Num`r de angaja]i ai companiei: 120 Cea mai mare provocare \n carier`: A reprezentat România la festivalul Young Creatives, de la Cannes Cea mai mare realizare din carier`: Func]ia de Group Creative Director la Graffiti BBDO Calit`]ile care o caracterizeaz`: Perfec]ionism Care este strategia \n afaceri: “N-am strategii, nu fac afaceri. Cred \n ceea ce fac [i asta e cea mai bun` strategie” Cum se formeaz` echipa ideal`: Din oameni care \[i doresc acela[i lucru [i au obiective comune Cum \[i petrece timpul liber: Cu o carte bun`, un film bun [i cu voie bun`

58

Biz

,

fost prea diferit. Cu cea mai sunt mare provocare profesional` S, tim, managerii ! a luat contact \n urm` cu doi , foarte ocupati ona in ani, la festivalul Young ab ti po te , Dar la Biz Creatives, de la Cannes, unde a e. doar 10 secund reprezentat România [i s-a 7447 v`zut nevoit` s` execute, Trimite SMS la si cu 10 euro al`turi de Diana Cristea, Art cu textul “Biz” , ni!

Director al agen]iei, o reclam` es, ti abonat 3 lu \n format print \n mai pu]in de !

24 de ore. “Miza era mare, cred Plus o luna bonus na 79 c` prea mare, deoarece ne-am Detalii in pagi panicat”, \[i mai aminte[te Adina Ba[ag. “Pân` la urm` am scos ceva decent, dar acum a[ proceda cu totul altfel.” Perfec]ionismul, care se manifest` de la cur`]enia din dulap [i pân` la scrierea scenariilor, este atitudinea ce ar rezuma cel mai bine natura personalit`]ii noului group Creative Director al Agen]iei. Motivul? “Pentru c` tot timpul este loc de mai bine [i doar a[a devenim mai buni.”

A lucrat cu foarte mult` pasiune la campaniile pentru Tuborg [i Pepsi Light, despre care spune c` i s-au potrivit extrem de bine, pentru c` face ce vrea, ca eroii din Tuborg, [i se victimizeaz` zilnic zicând c` “este dificil s` fii femeie”, la fel ca \n reclamele Pepsi. |n continuare, Adina Ba[ag se va ocupa din noua func]ie de contul Tuborg, precum [i de o mare parte dintre proiectele Romtelecom, din care face parte [i recenta reclam` la serviciul de Internet promovat de companie, \n care este subliniat` ideea de download rapid printr-o compara]ie cu for]a gravita]ional`.

Noul Group Creative Director va continua s` lucreze cu aceea[i pasiune de pân` \n prezent, iar laudele le las` pe seama altcuiva, mai ad`ugând \n glum` c` aceasta este prima sa calitate. “Sunt mândr` de aceast` func]ie [i de faptul c` ea \nseamn` recunoa[terea [i aprecierea muncii mele din Graffiti”, conchide Adina Ba[ag. “|nseamn` c` am f`cut bine ce am f`cut.” Biz \

FOTO: VALI MIREA / VISTA

V

ia]a te duce unde vor rolele, crede Gustav”, un personaj dintr-o campanie publicitar` realizat` de agen]ia Graffiti BBDO pentru produc`torul de bere Tuborg. Pe Adina Ba[ag, care a contribuit din plin la conturarea personajului, “rolele” au dorit s-o aduc` \n urm` cu [ase ani \n fascinanta lume a publicit`]ii [i, de patru ani, \n rândul echipei agen]iei Graffiti BBDO. De atunci, Adina Ba[ag a lucrat pentru to]i clien]ii agen]iei [i se poate l`uda cu distinc]ii [i premii interna]ionale la festivaluri de crea]ie, printre care se num`r` [i un premiu Effie, pentru o campanie publicitar` la Banca Româneasc`. {i toate acestea la numai 27 de ani.

Fascina]ia Adinei Ba[ag pentru publicitate a prins contur \nc` din adolescen]`, când considera c` este interesant s` poat` face lucruri care influen]ez` pozitiv oamenii. “}in minte c` eram \n liceu când o \ntrebam pe mama dac` exist` vreo facultate care te \nva]` s` faci reclame. Asta era prin anul 1997 [i habar n-aveam c` exist` deja agen]ii de publicitate, c` exist` Graffiti”, \[i aminte[te Adina Ba[ag despre cum a \nceput s` cocheteze cu reclamele. S-a mai apropiat cu \nc` un pas de visul din adolescen]` când a descoperit {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative (SNSPA), unde s-a [i specializat \n publicitate [i mass-media.

A ajuns la Graffiti BBDO “\n urma unui interviu cu Predu - Adrian Preda”, unde a luat contact [i cu colegii, despre care poveste[te c` formeaz` echipa ideal`, pe motiv c` to]i \[i doresc acela[i lucru [i au acelea[i obiective, “de la copywriter la portar”. Chiar dac` la prima vedere ascensiunea \ntr-o carier` din publicitate pare u[oar`, nu este tocmai adev`rat, planurile de viitor ale Adinei Ba[ag fiind sinonime chiar cu sloganul agen]iei: “Work, work, work” – munce[te, munce[te, munce[te. {i nici trecutul nu a

ovidiu.neagoe@bmg.ro

MANAGEMENT GURU

JACK & SUZY WELCH

Despre fuziuni [i achizi]ii CUM ELIMIN~M DIFEREN}ELE CULTURALE DIN COMPANII De ce exist` atât de multe companii care nu abordeaz` diferen]ele culturale \ntr-o fuziune decât atunci când este prea târziu?

Karen Fenner, Camden, New Jersey Pentru c` nu po]i calcula cultura. {i analiza financiar` intr` \n discu]ie aproape \ntotdeauna acolo unde \ncep evalu`rile pentru fuziune, coroborate cu un oarecare nivel de analiz` strategic`.

Dac` aceste evalu`ri par pozitive, atunci ar putea avea loc o compara]ie cultural` a companiilor fuzionate. Ar putea… deoarece pân` când o fuziune devine atractiv`, fiorii afacerii \ncep deja s` se fac` sim]i]i. {i odat` cu ace[tia [i dorin]a de retragere – chiar [i cu cele mai bune [i ra]ionale motive – dispare. Acum te-ai gândi c` prin prisma tuturor activit`]ilor de fuziuni [i achizi]ii din ultimii ani, companiile au descoperit cum s` alunge fiorii premerg`tori semn`rii contractului. Câ]iva au reu[it, majoritatea nu. Po]i condamna natura uman`. Po]i condamna b`ncile de investi]ii. Po]i condamna competi]ia acerb` de pe pia]a global`. Orice. Adesea fiorii premerg`tori semn`rii contractului sunt inflexibili, mai ales dac` exist` [i al]i concuren]i \n \ntrecere.

Unul dintre rezultate este “p`catul” descris de tine: ignorarea diferen]elor culturale dintre companiile fuzionate. Dar \n haosul \ntrecerii spre linia de sosire, se produc multe alte gre[eli la capitolul fuziuni [i achizi]ii. Poate cel mai dramatic de observat, f`r` s` men]ion`m supravie]uirea, este “sindromul prelu`rii ostile”, care ia na[tere când doritorul achizi]iei vrea atât de mult \n]elegerea, \ncât face concesii, care \n cel mai fericit caz sunt regretabile, [i distructive \n cel mai nefericit. |ntr-adev`r, \n majoritatea situa]iilor sindromului prelu`rii ostile, cump`r`torul renun]` la multe pentru a \ncheia un contract, prin care \n final compania achizi]ionat` nu poate fi considerat` achizi]ionat` \n totalitate. |nc` ia propriile decizii – de la strategie, decizii cu privire la personal, practici opera]ionale, la valorile brute. |n ceea ce prive[te rela]iile cu noul proprietar, afacerile rezultate \n urma sindromului prelu`rii ostile \nclin` s` se deruleze cu ostilitate, ca [i cum ar proveni din dou` state diferite. Resping orice sugestie pentru schimbare cu un snobism de tipul “Tu nu \n]elegi aceast` industrie. Las`-ne pe noi \n pace [i vei ob]ine profiturile la sfâr[itul trimestrului”. Astfel nu este de mirare c` majoritatea “proprietarilor” din situa]iile prelu`rii ostile sunt l`sa]i s` se \ntrebe “De ce am pl`tit atâ]ia bani pentru nimic?”.

Un caz clasic al sindromului prelu`rii ostile de fapt ia loc chiar acum \n cartierul general al Boston Scientific Corp. A debutat \n anul 2004, când compania a pl`tit 742 de milioane de dolari, plus pl`]i suplimentare pe baza viitoarelor venituri, pentru achizi]ia Advanced Bionics, o companie din California, care produce dispozitive electronice implementabile pentru \mbun`t`]irea auzului [i pentru

60

Biz

pomparea analgezicelor \n sistemul sangvin. La vremea achizi]iei, Advanced Bionics \nregistra pierderi financiare, dar Boston Scientific avea convingerea c` afacerea prezenta poten]ialul de a aduce profituri substan]iale [i de a juca un rol semnificativ \n viitorul succes. {i poate c` \ntr-o zi o va face. Dar, \n prezent, Advanced Bionics [i Boston Scientific se lupt` \ntr-un tribunal federal.

La originea cazului stau concesiile f`cute \n timpul negocierilor.

Alfred Mann, de]in`torul Advanced Bionics, a insistat s` \[i men]in` postul de [ef al propriei companii. Zeloasa Boston Sceintific a spus “da”.

Poate c` directorii executivi seniori au gândit c` Mann, actualmente \n vârst` de 81 de ani, se va pensiona. Poate c` au crezut c` acesta va permite Boston Scientific s` aib` un cuvânt de spus cu privire la managementul afacerii. Sau poate c` au crezut c` Mann va conduce compania spre profituri.

Nici unul dintre aceste lucruri nu s-a \ntâmplat. {i astfel, anul trecut \n luna iulie Boston Scientific i-a cerut lui Mann demisia, pe motiv c` acesta respinge schimb`rile necesare transform`rii Advanced Bionics \ntr-o companie profitabil`. Mann a negat acuza]iile [i a refuzat s` plece men]ionând c` potrivit contractului poate conduce Advanced Bionics cât timp vrea. Un judec`tor federal i-a dat dreptate – decizie la care s-a f`cut apel.

Cu siguran]` nu [tim suficient despre acest caz pentru a ne pronun]a care dintre tabere are dreptate. Dar [tim c` “sindromul prelu`rii ostile” nu \[i justific` niciodat` pre]ul. Dac` nu po]i achizi]iona o companie cu termenii dori]i, lupt` cu dorin]a arz`toare de a continua, sau cel pu]in pune bazele unei plase de siguran]`. |n cazul \n care de]in`torul \[i dore[te s` r`mân` \n companie, sau chiar \n cazul \n care voi dori]i ca acesta s` stea pentru leadership, sau continuitate, de exemplu, renun]a]i la pl`]ile suplimentare pe baza viitoarelor venituri.

Pute]i oferi \n schimb un contract predefinit – o anumit` sum` pentru a r`mâne o perioad` de timp – [i posibilitatea de a pl`ti proprietarul s` demisioneze la cererea voastr`. O astfel de \n]elegere v` d` libertatea de a face schimb`rile strategice [i de personal necesare tranzitului companiei achizi]ionate la un alt nivel. Nim`nui nu-i place s` fie amânat. Dar sindromul prelu`rii ostile, care poate paraliza companiile [i submina chiar [i poten]ialul celor mai promi]`toare fuziuni [i achizi]ii, aduce o insult` \n plus. E[ti jefuit cu propria ta arm`.

JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa winning@nytimes.com.

Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate

MANAGEMENT TRAINING

CRIZA SCHIMB~ PIA}A DE TRAINING Actualul context economic va transforma radical pia]a local` de training, urmând ca accentul s` cad` tot mai mult pe programe de training adaptate noilor necesit`]i ale companiilor DE OVIDIU NEAGOE chimbarea [i adaptarea sunt noii termeni afla]i pe agendele tuturor executivilor care ]in \n mân` frâiele companiilor autohtone. M`suri peste m`suri, care variaz` de la \nghe]area salariilor la reducerea cheltuielilor [i disponibiliz`ri, sunt aplicate cu scopul evit`rii celor mai mari temeri ale

S 62

Biz

companiilor. Riscurile? Potrivit unui studiu realizat de firma de consultan]` \n management Compass Consulting, unul dintre principalele riscuri pentru anul 2009 este impactul pe termen mediu [i lung asupra organiza]iilor prin reducerea bugetelor alocate programelor de training. Astfel, 12,6% dintre companiile care au participat la studiu

consider` c` acest impact este “foarte important”, 27,5% dintre acestea au decis c` este “important”, \n timp ce la polul opus se situeaz` un procent de numai 5,5% dintre responden]i. “|n mod clar, sc`derea pie]ei de training va fi consistent`, dar speran]a de redresare exist` [i vine din zona fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane”, spune Sorin Faur, director de resurse umane la firma de audit [i contabilitate BDO Conti Audit.

“Dac` lu`m \n calcul aceast` alternativ`, atunci, de[i semnificativ`, sc`derea poate nu va fi dramatic` [i s-ar putea situa \n jurul a 30 - 40%”, mai adaug` Sorin Faur.

Organiza]iile se orienteaz` mai nou c`tre programele de training care r`spund cel mai bine necesit`]ilor lor [i care se \ncadreaz` \n bugetele stabilite. Adaptarea la cerin]ele pie]ei este una dintre condi]iile esen]iale ale supravie]uirii [i, \n mod clar, natura programelor de training cerute [i livrate pe pia]` se ajusteaz` noilor nevoi ale companiilor.

Concedierile alimentate de declinul economic decimeaz` echipele de angaja]i, iar cei r`ma[i \n companii se v`d actualmente nevoi]i s` \ndeplineasc` [i alte sarcini adiacente postului, ceea ce ar putea pava drumul pentru dezvoltarea unor programe precum cele de cross-training, prin care angaja]ii companiilor care opteaz` pentru implementarea acestora vor fi preg`ti]i s` preia o parte dintre activit`]ile altor departamente.

Astfel de m`suri vor face multe companii s` recurg` la internalizarea programelor de training dedicate nivelurilor inferioare [i middle management-ului [i vor apela la externalizarea acestor servicii doar \n cazul angaja]ilor din top management. Pia]a de training – doar cursurile externalizate de c`tre companii – s-a situat \n anul 2008 \n jurul valorii de 30 de milioane de euro, iar pentru primele [ase luni ale lui 2009 se estimeaz` o pia]` de aproximativ 8 milioane de euro, precizeaz` Decebal Marin, Managing Partner la firma de consultan]` [i training Corporate Dynamics International.

“Presupunând c` vom asista la un

MANAGEMENT TRAINING

reviriment al economiei, \ntreaga pia]` de training \n 2009 nu va dep`[i 20 de milioane de euro”, estimeaz` Decebal Marin.

Al`turi de programele de crosstraining, ca tendin]`, \n anul 2009 se vor c`uta foarte mult cursurile de managementul stresului [i al conflictelor, time managament, comunicare [i persuasiune, leadership, inteligen]` emo]ional` [i managementul schimb`rii, este de p`rere directorul departamentului de resurse umane al BDO Conti Audit.

Dar, odat` cu cre[terea num`rului de responsabilit`]i [i, implicit, a timpului petrecut la birou, ia na[tere un dezechilibru \ntre via]a profesional` [i cea personal`, care, coroborat cu nesiguran]a locului de munc`, duce la apari]ia stresului. Flagelul, de[i era prezent \nainte de cutremurul economic mai mult \n companiile multina]ionale, acum prinde r`d`cini adânci \n toate organiza]iile [i armele pentru combaterea lui devin indispensabile, iar programele de management al stresului reprezint` o posibilitate de cre[tere a cererii pentru serviciile firmelor de training. |n plus, declinul economic, principalul motiv care a dus la eliminarea temporar` din vocabularul angaja]ilor a celebrei zicale “Pauzele lungi [i dese, cheia marilor succese”, a contribuit [i la popularizarea programelor de time management, capitol la care mediul de afaceri nu a fost tocmai str`lucit.

Criza a scos [i mai acut la iveal` diferen]ele de cultur` corporatist` dintre occident [i mediul local de afaceri, iar \n training, mai ales când vine vorba despre implementare, diferen]ele se fac resim]ite cel mai bine \n aceast` perioad` plin` de provoc`ri. Clien]ii de training au \nceput s` migreze dinspre achizi]ionarea programelor de training cu licen]e interna]ionale c`tre programele de training construite de c`tre consultan]i [i traineri cu experien]` pe pia]a local` pentru condi]iile specifice ale fiec`rui client \n parte, spune Decebal Marin. “Aceast` tendin]` r`spunde nevoii companiilor de a cump`ra solu]ii de \nv`]are specifice [i cu rezultate vizibile ime-

diat \n business-ul acestora”, mai subliniaz` acesta.

Un astfel de instrument de \nv`]are, care ar putea reprezenta, mai ales \n actualul context economic, o alternativ` mai ieftin` la clasicele programe de training este conceptul de “blended learning”. Acesta const` \ntr-o abordare care combin` mai multe tipuri de \nv`]are, printre care se num`r` \nv`]area tradi]ional` \n sala de clas`, e-learning, coaching, managementul proiectului [i chiar rotirea posturilor. Combinarea stilurilor de \nv`]are diferite, cre[terea gradului de accesibilitate, reducerea

TIPURI DE TRAINING Cross-training (multiskilling) Angaja]ii r`ma[i \n cadrul companiei dup` concedierile masive generate de colapsul financiar sunt [coli]i \n \ndeplinirea sarcinilor din alte departamente, program \n care sunt inclu[i to]i angaja]ii, inclusiv consiliul director.

Just-in-time Training Principalul avantaj al acestui program const` \n proximitatea temporal` dintre receptarea informa]iilor [i aplicarea propriu-zis` a noilor cuno[tin]e. Dac` un angajat se confrunt` cu o sarcin` la care nu are un r`spuns, poate accesa re]eaua intern` a companiei, unde informa]iile sunt disponibile sub forma unor cursuri electronice.

Blended Learning Sistemul combin` mai multe metode pedagogice (coaching, management de proiect, e-learning, rotirea posturilor). Printre principalele beneficii ale acestui program se num`r` reducerea cheltuielilor [i a timpului alocat studiilor, precum [i combinarea mai multor stiluri de \nv`]at, superioare ca eficien]` sesiunilor de training desf`[urate \n s`li de clas`.

Lunch and Learn Se spune c` afacerile importante se discut` la restaurant, la masa de prânz. De ce ar face excep]ie [i un program de training? Ei bine, \n str`in`tate chiar nu fac not` discordant` un trainer [i un “\nv`]`cel” care \[i iau con[tiincio[i noti]e \n timp ce savureaz` bucate alese pe sprâncean` \ntr-un restaurant select.

Personal Empowerment Training Actuala criz` pune \n dificultate nu doar organiza]iile \n sine, ci [i angaja]ii acestora, care \ntâmpin` din ce \n ce mai multe dificult`]i \n men]inerea concentr`rii [i combaterea stresului. Avantajele acestui program sunt num`rul mic de participan]i, angaja]ii fiind ajuta]i s` treac` peste dificult`]ile de pe planul emo]ional [i cel psihologic.

timpului necesar procesului de \nv`]are, sc`derea costurilor [i introducerea [i monitorizarea indicatorilor de m`surare a performan]ei sunt alte beneficii importante ale acestui nou concept, dup` cum afirm` Managing Partner-ul firmei Corporate Dynamics. “|n trecut, prin rularea angaja]ilor \n mai multe programe de training, practic se epuizau temele majore [i de interes, iar companiile erau nevoite s` cear` furnizorilor inventivitate \n a crea fel [i fel de programe”, adaug` Sorin Faur.

Dar, \n prezent, companiile se vor orienta c`tre strictul necesar, iar aceste programe vor proveni din zona nevoilor fundamentale ale oric`rei organiza]ii.

Una dintre aceaste nevoi este subliniat` chiar de studiul “Criz` versus Training” realizat de firma de training Accelera, care arat` c` 74,9% dintre companiile respondente au ca plan pentru anul 2009 dezvoltarea profesional` a angaja]ilor. Astfel, 44,5% dintre participan]ii la studiu au precizat c` vor aloca pentru programe de training pân` \n 150 de euro pentru fiecare angajat, 15,5% dintre companii vor investi \n preg`tirea angaja]ilor \ntre 151 [i 299 de euro, \n timp ce angajatorii dispu[i s` ofere peste 300 de euro de salariat totalizeaz` 6,1%. Restul de 33,9% dintre responden]i au precizat c`, dat fiind contextul economic actual, nu vor aloca bugete de training.

Acela[i raport mai precizeaz` c` 23,2% dintre consumatorii de training vor alege programul \n func]ie de pre] [i 59,7% vor ]ine cont de abilit`]ile trainerului. Se pare c` anul din zodia crizei nu aduce prea multe schimb`ri cu privire la investi]iile companiilor din ]ar` \n preg`tirea profesional` a angaja]ilor, comparativ cu anul 2007, care a fost sinonim cu cre[terile exponen]iale. O arat` chiar studiul Romanian HR Profile 2007, care relev` faptul c` trei cincimi dintre firmele respondente nu [i-au implicat angaja]ii \n nicio activitate de training, cu excep]ia programelor de team-building, \n timp ce bugetul mediu alocat fiec`rui salariat a fost de 163 de euro. Biz ovidiu.neagoe@bmg.ro

Biz

63

IMOBILIARE ANALIZ~

Criza afecteaz` proiectele logistice Pentru prima dat` \n ultimii ani, gradul de neocupare pe segmentul de spa]ii industriale [i logistice este estimat s` ajung` la 10% \n acest an, dup` ce \n trecut cu greu acest indicator dep`[ea nivelul de un procent DE IRINA T~NASE

D

ac` la mijlocul anului trecut companiile de consultan]` imobiliar` anun]au rate de neocupare mai mici de un procent pe pia]a de spa]ii logistice [i industriale, subliniind poten]ialul existent, în prezent, în urma m`surilor luate de companii pentru a face fa]` crizei, circa 10% din stocul existent în acest an va r`mâne neocupat.

Oferta este în sc`dere, pentru c` o mare parte din proiectele anun]ate nu vor mai fi livrate, fie pentru c` dezvoltatorii nu vor mai avea fonduri suficiente pentru achizi]ia de teren construibil ori dezvoltare, fie din pricina infrastructurii subdezvoltate. În acela[i timp, cererea se orienteaz` tot mai mult c`tre dezvoltarea propriilor spa]ii [i mai pu]in c`tre închiriere. “Pe fondul crizei economice globale, pia]a logistic` din Bucure[ti a înregistrat o sc`dere în livrarea de proiecte logistice moderne.

Accesul dezvoltatorilor la finan]are este mai dificil decât în anii preceden]i, semnarea de precontracte de închiriere fiind absolut necesar` înainte de începerea construc]iei”, afirm` speciali[tii companiei imobiliare DTZ Echinox.

Oferta de spa]ii industriale este în prezent frânat` de dificult`]ile ivite în achizi]ionarea terenului pentru construc]ie. Utilit`]ile [i accesul sunt alte frâne, sunt de p`rere, pe de alt` parte, consultan]ii companiei King Sturge. În 2009, stocul de spa]ii logistice [i industriale va cre[te cu 100.000 metri

cere , i o afa , e-t Construiest de succes!

7447 Trimite SMS la si cu 10 euro cu textul “Biz” , ni! es, ti abonat 3 lu !

Plus o luna bonus na 79 Detalii in pagi \

64

Biz

p`tra]i în Bucure[ti, urmând s` ajung` la 900.000 metri p`tra]i, iar la nivelul întregii ]`ri va cre[te pân` la aproape 3,5 milioane metri p`tra]i. De asemenea, în ]ar` stocul de spa]iu industrial [i logistic va cre[te cu 55.000 mp în Timi[oara, cu 15.000 mp în Bra[ov, cu 18.000 mp în Cluj [i Turda [i cu 15.000 mp în Ploie[ti, în Bra[ov [i Ploie[ti rata de neocupare fiind estimat` mult sub cea la nivel na]ional. “România mai are înc` multe zone al c`ror poten]ial poate fi exploatat, oferta de spa]ii industriale

LIVR~RI DE PROIECTE |N BUCURE{TI |N 2009 Denumire

Suprafa]` \nchiriabil` A1 Business Park 10.000 mp Chitila Logistic Park 20.000 mp Olympian Park 15.000 mp Mercury Logistic Park 10.000 mp Bucharest Ind. Park 27.000 mp

Dezvoltator Cefin UBM Phoenix/Helios Phoenix/Helios Universal Logistic SURSA: DTZ ECHINOX

fiind sc`zut` în p`r]ile centrale [i de est ale ]`rii. Poten]ialul de dezvoltare al anumitor zone este reflectat de cre[terea economic` a României din ultimii cinci ani”, mai spun speciali[tii de la DTZ. Cu toate acestea, speciali[tii imobiliari remarc` pentru prima dat` în ultimii cinci ani o stagnare a pie]ei. Dac` pân` acum companiile care ocup` spa]ii pe acest segment erau orientate c`tre expansiune, acum majoritatea opteaz` pentru stagnarea sau restrângerea activit`]ii. “Având în vedere c` se preconizeaz` c` indicatorii economici principali care sunt relevan]i pentru pia]a propriet`]ilor industriale [i logistice, inclusiv capitalul de investi]ii [i puterea de cheltuial`, vor fi negativi în 2009, strategiile de reducere a costurilor reprezint` un obiectiv major pe agenda multor ocupan]i de astfel de spa]ii. Pentru produc`tori, acest aspect se traduce prin nevoia de a lua în calcul limitarea excesului de capacitate [i tendin]ele de

sc`dere a pre]urilor pentru multe dintre produse, în vreme ce distribuitorii caut` în permanen]` modalit`]i de eficientizare a lan]ului de distribu]ie. Aceast` tendin]` are ca rezultat o activitate de închiriere mai lent` [i o cerere mai redus` pentru propriet`]ile industriale [i logistice, determinând totodat` o cerere mai restrâns` pentru spa]iile de cea mai bun` calitate”, a atras aten]ia recent Guy Frampton, pre[edintele departamentului de spa]ii logistice [i industriale din zona EMEA în cadrul companiei imobiliare CB Richard Ellis.

O alt` tendin]` a pie]ei este aceea de orientare c`tre dezvoltarea propriilor spa]ii logistice, mai degrab` decât închirierea acestora. Exemple în acest sens sunt Parmalat, Jacobs, Kraft sau Mobexpert, care va investi zece milioane de euro într-un centru propriu.

Acesta urmeaz` a fi amplasat la km 21 pe autostrada Bucure[ti-Pite[ti. În acest context, “dezvoltatorii trebuie s` ofere în special flexibilitate [i mobilitate, interesul concentrându-se în zona de sud-est a Bucure[tiului, având în vedere costurile reduse [i proximitatea autostr`zii A2 Bucure[ti-Constan]a”, explic` speciali[tii de la Eurometropola.

Potrivit datelor companiei King Sturge, din totalul de circa 3,4 milioane metri p`tra]i de spa]iu logistic existent în România, doar 850.000 metri p`tra]i reprezint` spa]ii moderne. “În prezent, chiriile pentru spa]ii logistice oscileaz` în România între 1,5 [i 8 euro pe metru p`trat pe lun`”, spune Tatiana Ungureanu, consultant în cadrul Century 21 Victoriei, media fiind în jur de 4,5 euro pe metru p`trat pe lun`, în cre[tere fa]` de 4,2-4,5 în 2007 [i 2008, dar înc` sub nivelul din 2004-2006, potrivit informa]iilor companiei DTZ Echinox. Potrivit King Sturge, în prezent nivelul randamentului unei investi]ii pe acest segment de pia]` este de 9,5%, fa]` de 7,75% în primul trimestru al anului trecut. Biz irina.tanase@bmg.ro

REVIGORAREA IMOBILIAR~ VINE DIN SUDUL CAPITALEI |n ultima lun`, zona de sud a capitalei a fost scena mai multor inaugur`ri de proiecte imobiliare, pre]urile sc`zute [i lipsa de dezvoltare a zonei oferind motive de optimism investitorilor. |n plus, \n zona de sud exist` \nc` terenuri disponibile pentru dezvoltare urban` DE IRINA T~NASE ordul Bucure[tiului a fost pentru ani de zile vedeta imobiliar` a Bucure[tiului, aici luând na[tere tendin]ele pie]ei. |n func]ie de ce se cerea [i ce se construia în zone precum B`neasa sau Pipera, se structura pia]a [i tot aici se forma curentul de cre[tere a pre]urilor la imobiliare. Practic se

N 66

Biz

poate spune pe bun` dreptate c` zona de nord a Bucure[tiului a reprezentat ani la rândul un reper pentru pia]a imobiliar` din capital`. Din luna septembrie a anului trecut \ns`, atrac]ia exercitat` de zon` a început s` scad`, la fel ca peste tot, astfel c` în prezent exist` numeroase proiecte de lux nefinalizate, iar poten]ialii clien]i privesc cu neîncredere sau dezinteres

alternativa unei achizi]ii în zon`.

Zona de sud, în schimb, alt`dat` Cenu[`reasa imobiliarelor din Bucure[ti, din pricina notoriet`]ii negative a cartierelor existente [i a unei infrastructuri nu prea bine puse la punct, pare a fi prima care iese din criz`, dup` ce în ultima lun` aici a fost livrat un proiect de retail [i a fost lansat un proiect reziden]ial. Princi-

IMOBILIARE SUDUL BUCURE{TIULUI

EVOLU}IE |n zona de sud, pre]ul locuin]elor vechi a sc`zut cu 25-30% fa]` de aceea[i perioad` din 2008

palele elemente care atrag aten]ia c`tre sudul capitalei sunt poten]ialul zonei, pre]urile accesibile, dar [i faptul c` au fost anun]ate mai multe proiecte de dezvoltare, componente ale demersului de amenajare a Zonei Metropolitane.

Fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, pre]urile locuin]elor noi din zon` sunt în sc`dere, dezvoltatorii luând aceast` m`sur` pentru ca, mai apoi, clien]ii s` poat` beneficia de TVA (taxa pe valoare ad`ugat`) de 5%. În plus, au ap`rut numeroase spa]ii moderne de retail. |ns`, chiar [i cu aceste “nout`]i” aduse zonei, poten]ialul acesteia este înc` mare, dup` cum afirm` speciali[tii din domeniul imobiliar.

“Pre]ul mediu al locuin]elor din cartierele de sud ale Bucure[tiului este în prezent de 1.250 euro pe metru p`trat pentru apartamentele noi [i de circa 1.000 euro pe metru p`trat pentru cele vechi, în sc`dere cu 25-30% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut”, a declarat pentru Biz Tatiana Ungureanu, consultant în cadrul agen]iei imobiliare Century 21 Victoriei. Cu toate acestea \ns`, vânz`rile în zon` au sc`zut cu pân` la 80% în urma crizei, a mai precizat Tatiana Ungureanu. |n schimb, Claudia Scarlat, analist de pia]` în cadrul departamentului de evaluare al companiei imobiliare DTZ Echinox, spune c` pre]ul locuin]elor în zon` este variat, în func]ie de fiecare caz, dar este în sc`dere cu 20% pân` la 40% fa]` de nivelul de acum 12 luni. DTZ este reprezentantul exclusiv al proiectului reziden]ial Monaco Towers, care va fi livrat pe pia]` în termen de circa dou` luni, în zona Berceni. Proiectul va cuprinde 304 apartamente [i o zon` comercial` de peste 7.000 metri p`tra]i. Recent, reprezentan]ii companiei au anun]at o reducere a pre]urilor la apartamentele din acest ansamblu, astfel încât cump`r`torii s` poat` beneficia de TVA de 5%.

De asemenea, la sfâr[itul lui martie, compania de consultan]` imobiliar` Eurometropola a anun]at lansa-

rea proiectului reziden]ial Green City Residence, în comuna 1 Decembrie, la 17 km de Bucure[ti, pe DN 5 ([oseaua Bucure[ti-Giurgiu). Ansamblul va aduce pe pia]`, în prima faz`, 356 de locuin]e pân` la finalul lui septembrie, în cadrul unei investi]ii de peste 30 milioane euro. Întregul proiect se va derula pe o perioad` de doi ani. Dezvoltatorii Green City pun la dispozi]ia cump`r`torilor vile de 117 mp utili, care dispun de 100 mp de curte, la pre]ul de 84.000 euro, plus TVA de 5%.

Pân` în prezent, potrivit Claudiei Scarlat, în zona de sud a Bucure[tiului au fost livrate ansamblurile Jupiter Residence [i Confort Park, care împreun` însumeaz` 716 unit`]i locative. Între ansamblurile care urmeaz` a fi livrate în acest an pe pia]` în cartierele din aceast` zon` se mai num`r` Asmita Gardens, Confort City [i Foi[orului Residence. În total, circa 15% din totalul livr`rilor anun]ate pentru acest an \n Bucure[ti se vor face în sud, spune oficialul de la DTZ. |n cifre, potrivit Tatianei Ungureanu, \n sud vor fi livrate \n acest an 1.000-1.500 de noi locuin]e. |n ceea ce prive[te celelalte segmente imobiliare, sudul a cunoscut în ultima perioad` o important` dezvoltare pe partea de retail. Recent, în zona Berceni a fost inaugurat proiectul comercial Grand Arena, în urma unei investi]ii de 187 milioane euro, care apar]ine companiei Euroinvest.

Proiectul are o suprafa]` de circa 50.000 metri p`tra]i pe care sunt prev`zute s` func]ioneze 180 de magazine, din care, la momentul deschiderii, func]ionau numai 80.

Centrul nu este complet finalizat, urmând a mai fi dezvoltat` zona de distrac]ii, care se va întinde pe o suprafa]` de circa 4.000 metri p`tra]i. În prezent, în cadrul Grand Arena au închiriat spa]ii [i func]ioneaz` un hipermarket al lan]ului francez Carrefour, precum [i magazine din re]elele Flanco, Intersport, Kenvelo, Lee Cooper, Orsay, Otter, Sephora etc.

Grand Arena \mpreun` cu celelalte centre comerciale care au fost dezvoltate aici (City Mall, Vitantis Shopping Centre, Metro Cash & Carry, Obi, real,-, Selgros Cash &

Carry, Carrefour, Technomarket, Praktiker) reprezint` plusuri, respectiv elemente de atractivitate ale zonei de sud, explic` oficialul companiei DTZ. “Sudul Bucure[tiului reune[te circa 18% din stocul de spa]ii comerciale livrate pân` în prezent în capital`”, spune Claudia Scarlat.

“Segmentul de retail este bine dezvoltat pe zona de sud a Bucure[tiului, dar înc` mai este loc pentru dezvoltare chiar [i în condi]iile actualei crize. În prezent, cererea de spa]ii comerciale este mult mai mare decât oferta”, adaug` Aurel P`tru, consultant în cadrul Century 21 Netronice Investments. De asemenea, în ultima parte a acestui an este a[teptat` livrarea pe pia]` a Sun Plaza, în apropiere de Pia]a Sudului.

Alte plusuri ale zonei sunt numeroasele mijloace de transport disponibile, prezen]a spa]iilor verzi, dar [i dezvoltarea în urm`torii cinci ani a Portului 1 Decembrie, pe canalul navigabil al râului Arge[, [i construc]ia unui aeroport comercial în dreptul localit`]ii Aduna]ii Cop`ceni. În ceea ce prive[te minusurile zonei, pe primul loc se situeaz` nivelul sc`zut al veniturilor popula]iei de aici, fapt care poate reduce interesul investitorilor. De asemenea, exist` o percep]ie negativ` asupra cartierelor din aceast` zon`, respectiv Ferentari, Rahova sau Berceni. Nu în ultimul rând accesul c`tre centrul ora[ului este dificil [i gradul de poluare în zon` este destul de ridicat, mai spun speciali[tii imobiliari.

Cu toate acestea, este posibil ca, dac` planurile autorit`]ilor de dezvoltare a infrastructurii în zon` se vor realiza, investitorii s` fie atra[i de faptul c` aici înc` mai exist` terenuri disponibile pentru dezvoltare imobiliar`. “În compara]ie cu celelalte zone ale Bucure[tiului, în aceast` zon` înc` mai g`sim terenuri disponibile care pot fi utilizate în scop de dezvoltare urban`. Majoritatea lor reprezint` foste fabrici [i uzine dezafectate”, afirm` Tatiana Ungureanu, de la Century 21 Victoriei. În prezent nu exist` îns` interes pentru acestea, de[i pre]urile la teren sunt în sudul Bucure[tiului cu 20-40% mai mici decât în urm` cu un an. Biz Biz

67

LIFE PORTRET DE CAMPION

Flavius Koczi, gimnastul complet

Flavius Koczi a devenit o pies` de rezisten]` a lotului masculin de gimnastic` al României dup` titlul continental ob]inut la cal cu mânere \n 2006. El a ie[it din nou la ramp` la Europenele de la Milano din acest an, unde a cucerit medalia de argint la s`rituri DE GEORGIANA MECU Flavius, ai atins un nou vârf de form` la Milano. Cum a fost concursul?

Pentru asta m-am preg`tit de la \nceputul anului [i cred c` \n ceea ce m` prive[te a ie[it totul bine, dar era loc [i de mai bine. La s`rituri am fost aproape de aur, dar acesta este sportul. Aduce r`sturn`ri de situa]ie \n orice moment.

Totu[i, concursul nu a fost atât de greu pe cât m` a[teptam.

pentru exerci]ii mai grele, cu note mai mari de plecare, pe când ceilal]i gimna[ti au preferat exerci]ii u[oare [i sigure.

Ce p`rere ai despre noul cod de punctaj?

Pot s` spun c` noul cod de punctaj nu m` afecteaz` chiar atât de mult, deoarece cele mai multe schimb`ri s-au f`cut la paralele, iar eu nu prea sunt un specialist al acestui aparat. A[a c` nu prea am de suferit de pe urma lui.

Ce ai sim]it pe podium?

Era [i momentul s` urc din nou pe podium dup` cele dou` finale de la Olimpiad` [i de la Mondiale, unde nu am ob]inut rezultatele pe care mi le doream. Acum, m-am sim]it bine [i sunt mul]umit cu ce am realizat. De aceea, cred c` toat` munca aceasta nu a fost \n zadar.

Ai fost aproape de medalie [i la individual compus…

68

na. |n general, nu-mi place s` fiu pe locul 2 sau 3. Vreau \ntotdeauna mai mult [i s` fiu cât mai bine clasat la fiecare concurs.

A adus Nicu[or Pascu un suflu nou la lot?

Preg`tirea este \n general aceea[i. De asemenea, obiectivele antrenorilor [i ale gimna[tilor sunt acelea[i: de a ob]ine medalii [i de a avea o presta]ie cât mai bun` \n concurs. Desigur, este vorba [i de ceva nou. Acea atmosfer` de echip` care ne lipsea pu]in. Acum, suntem mai uni]i, ne \ncuraj`m [i ne ajut`m mai mult.

Cum e gustul succesului?

Dup` 14 ani de gimnastic`, de munc` intens`, câte 4-5 ore pe zi, vine [i acel moment frumos \n care câ[tigi o medalie. Sim]i c`, \n sfâr[it, munca ]i-a fost r`spl`tit`, c` au meritat toate sacrificiile pentru aceste bucurii pe care nu le \ntâlne[ti \ntr-o via]` normal`.

Ce obiective ai pe termen scurt?

Obiectivul meu imediat este Campionatul Mondial de la Londra, unde doresc s` am o presta]ie bun`, iar rezultatele s` fie pe m`sur`. M` gândesc [i la urm`toarea edi]ie a Jocurilor Olimpice. Cu toate c` este prea devreme s` vorbesc despre Londra, \mi doresc s` fiu s`n`tos ca s` m` pot preg`ti pân` atunci.

Da, locul 5 este un rezultat satisf`c`tor, dar se poate \ntotdeauna [i mai bine.

Cred c` rat`rile de la cal cu mânere [i inele m-au \ndep`rtat de podium. Mi-a[ fi dorit mult o medalie [i la individual compus. Este proba mea favorit`, pentru c` am o [ans` \n plus la o medalie fa]` de cei care fac numai anumite aparate. Astfel, am posibilitatea s` demonstrez c` sunt bun la toate cele [ase aparate. Totu[i, eu cel mai u[or [i mai bine m` descurc la cal, sol [i s`rituri.

|ntr-adev`r, gândul meu era la o medalie la Jocurile Olimpice de la Beijing. Voiam s`-mi fac treaba cât mai bine la individual, echip`, cal, sol, s`rituri. Dar, chiar dac` apar unele dezam`giri, trebuie s` g`se[ti puterea s` mergi mai departe.

Fiecare concurs este o nou` provocare [i \ntotdeauna \ncerc s`-mi demonstrez c` se poate mai mult.

Cum apreciezi evolu]ia general` a gimna[tilor români?

Pe ce ai pus accent \n preg`tire [i ce crezi c` a creat diferen]a \n cazul t`u?

|mi place s` pescuiesc [i am ca hobby ma[inile. |mi place s`-mi v`d de drum.

Marca mea preferat` este Audi. De altfel, am un Audi A4 [i sunt foarte mul]umit de el.

Colegii mei a avut o presta]ie bun` la aceste campionate europene. Sigur, fiecare dintre ei a mers cu gândul la cel pu]in o final` [i, de ce nu?, la o medalie.

Unii au avut noroc, al]ii mai pu]in...

Poate a contat [i faptul c` noi am optat

Nu cred c` am pus accent pe ceva anume, ci doar faptul c` am reu[it s`-mi st`pânesc mai bine emo]iile, cel mai mare adversar al meu. Altfel, nu cred c` a contat altceva, având \n vedere c` preg`tit am fost \ntotdeau-

Momentan sunt angajat la clubul Dinamo, cu grad \n poli]ie. Dac` nu o s` fiu antrenor, atunci inten]ionez s` r`mân \ntr-o func]ie la acest club. Biz

Biz

Cum ai reu[it s` treci peste presta]ia de la Olimpiada din China?

Cum te caracterizezi?

Sunt foarte sociabil, sunt vorb`re], râd.

Dar nu sunt cu nimic deosebit. M` consider o persoan` normal`. Cum eram \nainte de a fi cunoscut, a[a sunt [i acum [i a[a voi fi [i \n continuare.

Ce-]i place s` faci \n timpul liber?

Ce vrei s` faci dup` retragere?

PALMARES:

FOTO: VASILE C~MAR~ / VISTA

2006 – CE Volos – aur la cal cu mânere [i argint cu echipa; 2007 – CE Amsterdam – bronz la cal cu mânere; – CM Stuttgart – bronz la s`rituri; 2008 – JO Beijing – locul 7 cu echipa [i locul 7 la s`rituri; 2009 – CE de la Milano – argint la s`rituri [i locul 5 la individual compus

LIFE AFICIONADO

Arta fascinant` a muzicii mecanice Perseveren]`, tradi]ie [i inova]ie. Acestea sunt valorile care stau la baza rena[terii cutiilor muzicale, obiecte \nsufle]ite de acordurile lui Antonio Vivaldi, Amadeus Mozart sau Johannes Brahms DE ALINA STANCA

n 2001, la na[terea fiului s`u, Phil Collins a compus un album special, iar celebra companie Reuge a fost de acord s`-i creeze o cutie muzical` personalizat` care s` reproduc` setul de melodii. |ns` povestea acestor obiecte fascinate \ncepe cu mul]i ani \n urm`, de la un ceas de buzunar muzical creat de Charles Reuge \n 1865 \n or`[elul Sainte-Croix, din Elve]ia. Astfel, dup` 20 de ani, fiul s`u Albert,

|

70

Biz

mo[tenind pasiunea, se dedica manufactur`rii cutiilor muzicale, punând [i bazele primului atelier de acest gen. |n 1929, micul atelier se transforma \ntr-o adev`rat` fabric`, loc \n care [i ast`zi se asambleaz` aceste piese deosebite. S-a n`scut astfel o dinastie, al c`rei lider va fi timp de peste 60 de ani Guido Reuge, fiul lui Albert Reuge. Cu energia [i viziunea sa, el a reu[it s` dea autenticitate cutiilor muzicale, preg`tindu-le pentru secolul XX. De atunci, Reuge este unicul produc`tor din lume

capabil s` creeze aceste obiecte de lux, o combina]ie de succes \ntre tradi]ie, inova]ie, creativitate [i modernitate. Colec]ia clasic` 1865, dar [i liniile Lounge [i Studio, p`s`rile cânt`toare [i ceasurile muzicale cu sau f`r` automate sunt cele mai bune exemple ale perpetu`rii artei de a crea produse exclusiviste.

Designul clasic, dar [i cel inovator reprezint` o desf`tare pentru sim]ul vizual, amplificat` fiind de calitatea superioar` a materialelor utilizate [i de me[te[ugul artizanilor.

Fiecare cutie muzical` este f`cut` din lemn pre]ios [i este decorat` manual, cu o varietate de \ncrusta]ii speciale, manufacturarea durând trei luni. Construc]ia necesit` foarte multe piese [i tipuri de lemn, devenind astfel un caleidoscop de culori [i texturi.

Combina]ia diferitelor esen]e de lemn este necesar` deoarece, dac` s-ar folosi un singur tip de lemn, acesta s-ar deplasa cu timpul, modificându-se forma ini]ial` a cutiei muzicale, ceea ce este de neconceput pentru un obiect a c`rui misiune este s` d`inuiasc` de-a lungul multor genera]ii.

Un alt element important este muzica, iar acesta este motivul pentru care la \nceputul secolului XXI produsele au fost regândite \n \ntregime, fiind dotate cu un sistem de sonorizare optimizat. Combina]ia dintre sensibilitate, bun gust, dar [i func]ionalitate poate transforma cutia muzical` \n cadoul ideal, oferind fiec`rui membru al familiei câte o bucurie. Pre]urile pornesc de la 1.000 euro, putând ajunge [i la câteva sute de mii. Biz

LIFE EVENIMENT

Pictur` sârb` la Bucure[ti |n premier` absolut`, pân` pe 14 iunie poate fi admirat` colec]ia de pictur` sârb` a Muzeului Na]ional din Belgrad. Lucr`rile apar]in celor care au contribuit la formarea limbajului artistic universal DE ALINA STANCA

E

ste pentru prima dat` \n istorie când cea mai complet` colec]ie de pictur` sârb`, o selec]ie de 150 de tablouri excep]ionale, dep`[e[te grani]ele ]`rii pentru a fi expus` publicului str`in.

Timp de dou` luni [i jum`tate Muzeul Na]ional de Art` al României (MNAR) g`zduie[te aceste capodopere, oferind bucure[tenilor posibilitatea de a admira lucr`ri de pictur` [i grafic` apar]inând unor creatori care, \n timpul celei mai prolifice perioade artistice (1850-1950), au evoluat de la Biedermeier, clasicism [i romantism pân` la expresionism, avangard` [i art` abstract`. Manifestarea cap`t` o importan]` [i mai mare prin faptul c` este un bun prilej pentru publicul român de a cunoa[te mai \ndeaproape [i crea]ia pictorilor b`n`]eni n`scu]i \n secolul al XIXlea \n Imperiul Austro-Ungar. “Dezvoltarea picturii sârbe \ntre 1850 [i 1950 prezint` unele similitudini cu cea a picturii române[ti din aceea[i perioad`. Politic [i social, \n ambele ]`ri s-au petrecut evenimente majore, de la revolu]ii la revolte [i r`zboaie care au influen]at profund via]a cultural`. |n aceste condi]ii, arti[tii sârbi au ales s` urmeze aproape acelea[i repere europene ca [i arti[tii români: academiile de art` de la Viena, Budapesta, München [i Paris”, declar` cu ocazia vernisajului Roxana Theodorescu, directorul general al MNAR. Expunerea celor o sut` de ani de art` sârb` aduce \n prim-plan personalit`]i precum Nikola Aleksic, unul dintre cei mai \nsemna]i portreti[ti, cu peste 300 de portrete pictate, Konstantin Danil, \ntemeietorul [colii de pictur` b`n`]ene [i cel al c`rui stil a influen]at pictura sârb` din perioada Biedermeier, sau Dorde Krstic, inovatorul picturii religioase [i unul dintre ini]iatorii cursurilor de istoria artei la {coala Superioar`. De asemenea, pot fi admirate lucr`ri semnate de Katarina Ivanovic, prima femeie pictor din Serbia, c`reia \n ciuda mentalit`]ii din epoc` i s-a permis s` studieze la Academia din Viena, sau tablouri ale Nadezdei Petrovic, \ntemeietoarea primei tabere de pictur` \n aer liber din Iugoslavia (1905) [i reprezentant` a mi[c`rii Sezession, a simbolismului [i impresionismului. Nu \n ultimul rând, \n s`lile muzeului sunt prezente [i lucr`ri ale unor arti[ti care au marcat anii de \nceput ai modernismului de dup` r`zboi: Milan Konjovic, singurul artist sârb care a beneficiat de o expozi]ie retrospectiv` la Grand Palais din Paris, Petar Lubarda, care a primit Marele Premiu la Expozi]ia Universal` din Paris \n 1973, sau Stevan Todorovic, organizatorul primei expozi]ii de pictur` sârb`. Biz Biz

71

LIFE STIL DE MANAGER

Claudia Chirilescu adepta stilului minimalist De ALINA STANCA

Fotografii VALI MIREA / VISTA

C

laudia Chirilescu se teme de convingerile ferme [i are curajul s`-[i schimbe ideile, chiar dac` acest lucru \nseamn` un alt loc de munc`, o alt` abordare sau o strategie diferit`. Cu o carier` \n publicitate \nceput` \n 1998, la Media Connection, Claudia a avut inclusiv curajul de a porni pe drumul antreprenoriatului, din 2005 punând bazele propriei agen]ii de media, Spoon. A fost un pas firesc, de care este mul]umit` [i care \n plus \i ofer` [i libertatea de a-[i organiza programul a[a cum dore[te. Ziua de lucru \ncepe \ntotdeauna cu verificarea mailurilor primite, urmeaz` apoi [edin]ele pentru stabilirea priorit`]ilor [i \ntâlnirile cu diferi]i clien]i. “|ncerc s` nu-mi planific nimic \n jurul prânzului pentru c` \mi place s` ies s` m`nânc \n ora[, fie al`turi de colegi, fie cu Mihai, partenerul meu de la Intro [i de via]`.” {i dac` tot a venit vorba de Intro, showroom-ul de mobil` [i accesorii este una dintre pasiunile Claudiei, care ar renun]a oricând la o geant`, spre exemplu, pentru un obiect de design care \i place. Nu \nseamn` c` stilul vestimentar este neglijat, din contr`, dup` ce am cunoscut-o pe Claudia am descoperit o persoan` foarte atent` \n alegerea ]inutelor [i cu o preferin]` pentru brandurile noi. „Stilul meu are o linie minimalist` c`reia \i adaug accente \n func]ie de starea de spirit din acea zi. Amendez m`rcile care nu evolueaz`, iar acest lucru poate spune despre mine c` nu sunt o cump`r`toare loial`, ci mai degrab` una exigent`. Cump`r \n ultima vreme articole de la Acne, Comptoir des Cotonniers, Chie Mihara sau Fred Perry”, spune Claudia, f`r` \ns` s` ocoleasc` nici designerii români, precum Ana Alexe, pe care o apreciaz` foarte mult, Irina Marinescu, Mihaela Gl`van sau Carla Szabo. De altfel accesoriile care poart` semn`tura Carlei Szabo se reg`sesc \ntr-un num`r mare \n garderoba Claudiei, mai ales bro[e [i coliere, dar [i inele realizate \n tehnici experimentale. Lucrurile la care nu renun]` niciodat` sunt \ns` gloss-urile [i balsamurile de buze, pe care le poart` tot timpul \n geant`. Timpul liber este foarte important pentru Claudia, iar seara face tot posibilul s` plece de la birou la o or` rezonabil` care s`-i permit` [i r`gaz pentru via]a personal`. Atunci când nu merge la sal` pentru ora de aerobic, \i place s` vad` un film sau s` citeasc`. „|n weekend g`tesc, o activitate pe care o aprofundez de câ]iva ani, ies cu prietenii sau merg la Tulcea, \n ora[ul natal.” Biz alina.stanca@bmg.ro

72

Biz

BLUZ~ JEANS PANTOFI

VINTAGE LEE GOLD LABEL TORU TAKEDA

C~MA{~ UNDERCOVER PANTALONI ANA ALEXE BALERINI MALOLES LOCA}IE MAKE-UP

SHOWROOM INTRO ROXANA IONI}~

BLUZ~ FUST~

ANA ALEXE ANA ALEXE

LIFE AUTO

Laguna Coupé vâneaz` [oferi Francezii de la Renault au pus crava[a pe “blândul” model Laguna, iar rezultatul este un coupé surprinz`tor de atr`g`tor, care se adreseaz` atât pasiona]ilor de adrenalin`, cât [i famili[tilor convin[i DE GABRIEL BÂRLIG~

L

aguna este un nume care \ndeamn` la relaxare, confort [i un dram de lux. {i, vreme de ani de zile, Renault a folosit Laguna, vârful de gam` al m`rcii, exact \n acest sens. Poate un pic prea mult, numeroase voci afirmând c` Laguna a devenit sinonim` cu plictiseala. Nu [i de-acum \ncolo, promite constructorul francez.

Uraganul care love[te \n plin Laguna [i \i aduce un suflu nou este modelul coupé, fratele mai mic [i mai rebel al modelului sedan. Uita]i tot ce [tia]i sau v` imagina]i despre Laguna. Renault \ncearc` ([i chiar reu[e[te \n mare parte) s` imprime un spirit sportiv acestui coupé dar, mai ales, s` aduc` o aur` de lux modelului. Aur` accentuat` de pre]urile u[or piperate pentru un Renault, care se apropie amenin]`tor de pragul de 50.000 de euro pentru anumite versiuni (pe pie]ele occidentale).

Designul exterior, anun]at \nc` din 2007, prin conceptul prezentat la Salonul Auto de la Frankfurt, aminte[te din fa]` de mult mai galonatul Aston Martin Vantage V8, \n timp ce profilul \mprumut` forma f`cut`

76

Biz

celebr` de Audi TT. Designerii au reu[it s` integreze suficiente elemente de la modelul sedan f`r` a afecta \ns` [ansele coupé-ului la o identitate proprie mult mai aspira]ional` decât sora sa mai mare. De altfel, exteriorul face diferen]a, pentru c` la interior Renault a \mprumutat generos dot`rile Laguna sedan, lucru deloc r`u, având \n vedere calitatea excelent` a finisajelor [i designului la acest nivel. De[i revolu]ionar pentru constructorul francez, modelul a f`cut unele schimb`ri fa]` de concept, remarcându-se \n principal absen]a farurilor cu LED-uri, modificarea interiorului (considerat probabil mult prea avangardist) [i folosirea unor ro]i mult mai cumin]i la ma[ina de serie.

S` vedem \ns` ce se ascunde sub capot`. |n primul rând, un nou motor diesel V6 dCi, care dezvolt` 235 cai-putere [i are un cuplu maxim de 450 Nm. Tot pe diesel, versiunea de baz` \mprumut` propulsorul de pe Laguna GT de 180 de cai. Pentru cei care prefer` benzina, motorul V6 de 3,5 litri este cuplat, \n premier`, la cutia de viteze

automat` \n [ase trepte AJ0, dezvoltând 240 CP. |n aceast` versiune, accelera]ia de la 0 la 100 km/h se face \n mai pu]in de 7 secunde. |n acela[i timp, constructorul francez a profitat din plin de experien]a speciali[tilor de la Renault Sport Technologies pentru a spori la maximum performan]ele modelului Laguna Coupé. {asiul Active Drive \mprumutat de la versiunea GT este perfect adaptat pentru a lucra perfect \n combina]ie cu motoarele V6, oferind \n acela[i timp stabilitate sporit` \n trafic. La viteze mici, [asiul [i sistemul de direc]ie sporesc manevrabilitatea, deci condusul \n ora[ sau pe drumuri [erpuite ar trebui s` fie o pl`cere. Iar la drum drept, accelera]ia [i puterea motorului promit experien]e cel pu]in interesante.

Cei care mai pot avea pu]intic` r`bdare s-ar putea bucura \n curând de o Laguna Coupé RS, cu motoare supraalimentate ce promit pân` la 300 CP. Deocamdat`, românii pot achizi]iona Laguna Coupé pentru un pre] \ncepând de la 27.700 de euro cu TVA pentru varianta de motorizare pe benzin` de 2 litri. Biz gabriel.barliga@bmg.ro

LIFE GADGETS

TEHNOLOGIE

Cadouri \n a[teptarea venirii Iepura[ului Greu te-ar mai convinge un gadget s` mai duci mâna la portofel dac` nu e vorba de un produs care \]i trebuie neap`rat. Totu[i, s`rb`torile de Pa[te sunt \ntâmpinate tradi]ional [i cu “ceva nou” DE ELLA GLIGOR

SAMSUNG YP-S2

BENQ E1050 Cadou, solu]ie de back-up paralel` cu aparatul DSLR pe care \l protejezi cât po]i, BenQ E1050 nu emite preten]ii prea mari dincolo de specifica]iile care formeaz` “cartea de vizit`”: rezolu]ie de 10 megapixeli, zoom optic 3X, ecran LCD de 3 inch [i sensibilitate ISO \ntre 50 [i 3200. Dac` e[ti totu[i interesat [i de latura estetic` a cump`r`rii unui aparat foto, silueta de numai 16,9 mm ar putea s` te conving`. Dac` te intereseaz` s` filmezi rapid clipuri amuzante care vor fi postate pe YouTube, aparatul \nregistreaz` \n formatele clasice.

402 RON www.pcgarage.ro

SONY ERICSSON F305 Telefonul F305, lansat de Sony Ericsson, este primul din noua seria a companiei, Fun & Games. Cu un ecran de 2 inch cu rezolu]ie modest` de 176 x 220 pixeli, terminalul este atât un telefon mobil, cât [i o consol` de joc. Vine cu 11 jocuri preinstalate [i dispune de butoane speciale de control. Poate fi utilizat asemenea unui controller Wii, pentru c` dispune de accelerometru [i senzori de rota]ie.

Telefonul este destul de compact, m`soar` doar 96 x 47 x 14,6 mm [i este disponibil \n dou` culori, negru [i alb.

510 RON www.crazy4it.ro

Undeva la grani]a \ntre bijuterie [i player muzical, Samsung YP-S2 st` foarte confortabil pe o pozi]ie pe care pu]ine gadgeturi o pot mima: aceea de accesoriu vestimentar. Având \n vedere cadourile pe care va trebui s` le oferi \n perioada viitoare, po]i lua \n calcul [i acest player muzical cochet, care ofer` spa]iu de stocare de 1 GB, [tie s` redea nu numai fi[iere MP3, dar [i OGG sau WMA, iar bateria litiu-polimer rezist` timp de 13 ore. Va trebui s` te mul]ume[ti cu un player f`r` ecran care s`-]i ofere informa]ii despre starea gadgetului sau a melodiilor redate.

141 RON www.cel.ro

ACER ASPIRE ONE Cele mai \n vog` sisteme mobile de la ora actual` sunt netbook-urile, aceste notebook-uri cu configura]ii mai modeste, dar care conving prin portabilitate [i comoditate. Acer ofer` o configura]ie tentant` prin Aspire One, sistemul rulând pe baza unui procesor Atom N270 de 1,6 GHz, a unui GB de memorie RAM, iar ecranul este un LCD CrystalBrite de 8,9 inch cu iluminare LED, care suport` o rezolu]ie de 1.024 x 600 pixeli. Stocarea datelor se face pe hard disk-ul de 160 GB, iar tastatura are 84 de butoane.

1.209 RON www.mediadot.ro

NORTH CROSS ESCAPE 4345

Chiar dac` nu te dau banii afar` din cas` \n momentul de fa]`, un navigator GPS nu mai trebuie considerat un accesoriu rezervat limuzinelor, iar odat` cu apari]ia brandurilor din zona entry-level, po]i cump`ra un GPS modest precum acest North Cross eSCAPE 4345.

Sistemul cunoa[te majoritatea drumurilor din România [i drumurile principale din Europa, informa]iile sunt afi[ate pe ecranul sensibil de 4,3” cu rezolu]ie 480 x 272 pixeli, receptorul GPS este un Centrality Atlas III, iar marele atu al PND-ului este func]ia Bluetooth, surprinz`toare pentru un sistem relativ ieftin.

485 RON www.oktal.ro

78

Biz

M§ gândesc s§ investesc \n Fondul de hedging Dogbert.

po]i s§-mi explici cum func]ioneaz§?

E legal?

Mai mult decât ai crede.

Mie ce-mi iese?

Dar eu...

80

Biz

Declara]iile mele optimiste \]i vor da speran]e false.

Nu-mi amintesc ultimele 5 minute...

u!!! u u A

\]i spuneam c§ fondul meu \]i va aduce un profit anual de 152%.

ADAPTARE: LOREDANA S~NDULESCU

A[a nu vei fi stresat decât la pensie, când vei afla c§ e[ti falit.

Simplu. \]i iau banii [i, prin formule complicate, \i trec \n conturile mele, [ubrezind \n acela[i timp economia.