Investeste in tine

Biz

Biz

IMOBILIARE EVALUAREA {I COSTURILE CL~DIRILOR VERZI www.revistabiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

ARVARD EXCLUSIV H VIEW E BUSINESS R bani?

Ai nevoie de mpania ta Caut`-i \n co

Nr. 185 • 23 iulie - 15 septembrie 2009 • 4,9 lei

PREVIZIUNI Cum este v`zut` România de str`ini?

MARKETING B`t`lia dintre branduri FINAN}E Recesiunea “arde”… la soare TENDIN}~ Cum se trateaz` electroretailul

Cea mai bun` investi]ie pe timp de criz`

Nr. 185

REINVENTEAZ~-TE! Tu, atitudinea, mentalitatea [i curajul sunt principalele arme ale unui manager sau antreprenor de succes. Cum s` \]i dezvol]i abilit`]ile [i s` \]i deschizi mintea dar [i cum s` p`strezi un echilibru \ntre via]a personal` [i profesional` sunt direc]iile acestui Biz dedicat verii 2009.

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef

Marta U[urelu

Redactor-{ef Adjunct Anda Dr`gan

Feature Senior Redactor Gabriel Bârlig`

Senior Redactor Raluca Com`nescu

Redactori Alexandru Ardelean - Finan]e Corina Coman - Retail Ella Gligor - Tehnologie Ovidiu Neagoe - Resurse umane Loredana S`ndulescu - Marketing Alina Stanca - Management Ovidiu Vitan - Interna]ional

Editor Sport Georgiana Mecu

Director publicitate Giuseppina Burlui

Publicitate Ana Maria Mardan

Director evenimente Oana Molodoi

Marketing Consultant Gabriela Enescu/StrategyStudio

Brand Manager Alina Mihai

Research Anda Baciu

Design Liliana Gheorghe

Pagina]ie Lumini]a R`ileanu

Prelucrare imagine Vista Communications

Produc]ie Dan Mitroi Marian Neagoe

Distribu]ie George Moise

Abonamente Andreea Nunu

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Investe[te \n tine!

A

m intrat f`r` s` vrem \n tumultul ultimilor ani de cre[tere accelerat` [i am uitat s` mai respir`m. Am lucrat uitånd de program. Am c`utat idei [i strategii noi, am avut, e drept, [i coborå[uri, dar cel mai important este c` am avut multe, multe realiz`ri. Privind \n urm`, la ultimii trei ani, se poate spune clar c` am avut trei ani buni. De cre[tere. Din prim`vara asta, de[i am tot fost bombarda]i cu amenin]area crizei, am \nceput s` sim]im efectele acestui fenomen [i, din p`cate, s` ne l`sam \ncovoia]i de ele. Am v`zut oameni pe care \i admiram pentru ideile [i realiz`rile lor pierzåndu-[i curajul \n fa]a crizei. Pierzånd acea sclipire care \i f`cea atåt de diferi]i \n fa]a multor persoane. {i m-am sup`rat.

Mi-am dat seama c` sunt ca dup` o or` istovitoare de tras la sal`. Nu au antrenament. Oamenii de afaceri s-au \nv`]at s` le ias` banii dac` nu din prima, m`car u[or. {i nu au tenacitate [i determinare s` se ridice atunci cånd sunt \ngenunchia]i. S` porneasc` de la zero cu \ncredere sau, de ce nu, s` schimbe macazul.

Via]a e grea. Frumoas`, dar grea. {i, la fel ca \n via]`, [i \n afaceri avem momente bune [i momente rele. Ceea ce facem, ceea ce realiz`m [i cum reac]ion`m \n toate aceste momente ne caracterizeaz` ca oameni de afaceri. Ca indivizi. S` [tii s` te ridici atunci cånd ai c`zut sau e[ti lovit, s` reu[e[ti s` te autodep`[e[ti [i s` vezi mai departe de momentul actual nu este o art`. Este automotivare. |ncredere \n tine [i \n ideile tale. |n for]a de munc` pe care o ai, \n curajul t`u. Noi putem schimba lucrurile. St` \n puterea noastr`. {i doar de noi depinde s` ne ridicam, s` \nfrunt`m situa]ia [i s-o schimb`m \n favoarea noastr`.

Un mod pozitiv de gåndire, convingerea c` vei reu[i [i pofta de munc`, de lupt`, de via]`, de a \nvinge, cum vre]i s`-i spune]i, acestea sunt dup` p`rerea mea armele de care avem nevoie pentru a ie[i din acest moment de impas \n care ne afl`m. {i pentru c` bateriile fiec`ruia trebuie \nc`rcate \ntr-un fel, m`car vara, cånd gåndul la vacan]` este mai chinuitor decåt oricånd, v` propunem un cover-story special despre cum s` \]i revii [i s` te redescoperi pe tine, cel sau cea de care ai uitat \n acest an de criz`.

F`r` \ndoial` cea mai bun` investi]ie pe care o po]i face acum este cea \n propria persoan`. Un curs intensiv, o vacan]` sau simpla lecturare a unei c`r]i, relaxarea \n fa]a unui trabuc sau cu picioarele goale \n iarba verde, toate aceste momente \n care te opre[ti [i meditezi la tine, la ce perspective ai, sunt nepre]uite.

Cu to]ii avem nevoie de un r`gaz. S` respir`m. S` ne odihnim [i s` vis`m pentru ca apoi s` facem strategii [i s` ac]ion`m. Vine toamna. |ncepe din nou lupta. {i va fi mai grea ca anul trecut. Trebuie s` ne preg`tim. Biz

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Str. Alexandru Moruzi Voievod nr. 9C, Bucure[ti – România Telefon: 004-031.060.12.17, 031.060.12.18, 031.060.12.19, 031.060.12.20, 031.060.12.21 Fax: 004-031.060.12.22 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380 Tipografie: MASTER PRINT SUPER OFFSET

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

Cu aceast` edi]ie, revista Biz intr` \n vacan]`. Ne revedem cu drag \n toamn`, \ncepând cu 15 septembrie.

Biz

1

COVER STORY Reinventeaz`-te! pagina

18

SUMAR BIZ 185 START 4 Interviul Biz: Industria farmaceutic` sfideaz` criza 9 Afaceri neobi[nuite: Un tanc sau un elicopter?

GREEN BIZ

HARVARD BUSINESS REVIEW

14 Domeniul {tirbey Tr`ie[te povestea!

16 Play to Stop 16 Eco Philips 17 Reciclarea, direc]ie green spre viitor

40 Ai nevoie de bani? Caut`-i chiar \n compania ta!

STRATEGIE

36

FOCUS 36 Cum se trateaz` electroretailul 46 Vinul unei nop]i de var` FINAN}E 50 Recesiunea “arde”… la soare TEHNOLOGIE 52 Windows 7 va [terge p`catele Vistei 54 Telefonia mobil`, un refugiu sigur MARKETING

Harvard Business Review

Ai nevoie de bani?

Caut`-i chiar \n compania ta pagina

40

LIFE

10 Cum s` define[ti succesul mult dorit 11 O afacere aromat` 12 Internetul, un risc profitabil

6 Cum e v`zut` România de str`ini?

8 Cum va fi via]a dup` criz`

pagina

64 Evaluarea [i costurile cl`dirilor verzi 66 Imobiliarele, mon amour

68 Vacan]` la SPA 70 Sport: Zoltan Sipos, ciclistul momentului \n România 72 Stil de manager: Shuja Shaikh un american la Bucure[ti 78 Gadget: Camere video pentru toate gusturile...

79 Auto: O ma[in` cât o vacan]` de zile mari 80 Dilbert

ANTICRIZ~

FOCUS Cum se trateaz` electroretailul

IMOBILIARE

56 Din vorb` \n vorb`… despre branduri MANAGEMENT 60 Un succes asigurat \n carier` 62 Polaritate de criz`

COVER STORY “Investe[te \n tine” – aceasta este cea mai bun` afacere pe care o po]i face \n vreme de criz`. Tu, atitudinea ta, mentalitatea [i curajul sunt principalele arme ale unui manager sau antreprenor care vrea s` ating` succesul. Cum s` \]i dezvol]i abilit`]ile [i s` \]i deschizi mintea dar [i cum s` p`strezi un echilibru \ntre via]a personal` [i profesional` sunt direc]iile acestui Biz dedicat verii 2009.

START INTERVIUL Biz

Industria farmaceutic` sfideaz` criza Radu Ioan Tudorache, Administrator la Montero, este cunoscut nu doar \n lumea farmaceutic`, dar [i \n imobiliare. Este recunoscut [i pentru curajul [i tenacitatea cu care face investi]ii. Potrivit acestuia, \n prezent gestionarea fluxului de numerar este mai important` chiar [i decât profitabilitatea DE RALUCA COM~NESCU Exist` sau nu criz` \n sectorul farmaceutic? Cum a]i caracteriza aceast` criz`?

Exist` o sum` maxim` care considera]i c` merit` investit` \ntr-o afacere \n timp de criz`?

Sectorul farmaceutic a fost tot timpul expus unui risc legislativ, acum poate mai vizibil din cauza deficitului bugetar. Din punct de vedere legislativ, sectorul farmaceutic a fost mai tot timpul \n criz` din 1993 pân` acum. Fie c` au fost devaloriz`ri devastatoare ca \n 1997, 1999 sau 2008, fie \ntârzieri \n decontarea re]etelor compensate [i a facturilor de c`tre spitale – \n 2004 –, fie modific`ri legislative care de exemplu nu au permis unui distribuitor s` de]in` farmacii, nimic nu a fost predictibil. Acest lucru ne-a f`cut \ns` extrem de agili pe to]i juc`torii din acest domeniu, ducând la profesionalizarea noastr`.

Nu exist` sume maxime sau minime, exist` perspective sau nu. Desigur, investi]iile mai mari, bazate pe atragerea de finan]`ri [i de la parteneri financiari, sunt mai greu de g`sit, dar nu imposibil. Lucr`m \n acest moment la câteva proiecte importante care credem c` vor fi finan]ate.

Care din cele patru divizii ale Montero este mai profitabil` [i de ce?

Cea mai profitabil` divizie este distribu]ia de medicamente, unde avem ca [i clien]i peste 4.000 de farmacii.

Aceasta a fost prima activitate [i [i-a men]inut profitabilitatea, exceptând desigur nefastul an 2008. Care a trecut, din fericire! E adev`rat c` a venit 2009, \n care presiunea pe fluxul de numerar e mai mare ca niciodat`, [i cred c` gestionarea acestuia e mai important` chiar [i decât profitabilitatea \n acest moment.

Care sunt domeniile \n care merit` investit \n vreme de criz`? Se poate face o clasificare?

|n criz` noi am investit \n optimizarea tuturor proceselor firmei, consider`m c` dac` nu inov`m \n special acum nu vom face fa]` schimb`rilor. Ca domenii, farmaceuticele sunt anticriza ca fluctua]ie, astfel c` \n continuare investim aici. Avem de asemenea proiecte de investi]ii pentru optimizarea fluxului logistic.

4

Biz

Din ce domenii sunt aceste proiecte?

Când crede]i c` vor fi ele demarate [i de unde spera]i s` atrage]i finan]are?

Majoritatea proiectelor sunt \n domeniul farmaceutic [i ele vor fi finan]ate din surse proprii [i de la al]i parteneri financiari.

Recent Montero a aniversat 16 ani de activitate. La ce valoare se ridic` investi]iile realizate \n to]i ace[ti ani?

|nfiin]at \n 1993, Montero a ajuns la vârsta pubert`]ii \n momentul \n care \n sistemul financiar sunt dificult`]ile pe care le [tim. Deoarece \n ace[ti ani o mare parte din profituri nu au fost distribuite ac]ionarilor, ele au fost investite \n companie. Sigur c` o parte se reg`sesc \n capitalul de lucru, iar cealalt` parte \n sistemul de logistic` implementat la nivel na]ional \n România. Ca [i cifre, investi]iile \n spa]ii logistice dep`[esc 25 de milioane de euro, \n parcul auto dou` milioane de euro, iar \n dezvoltarea componentelor de marketing [i vânz`ri \nc` un milion de euro.

De asemenea, de-a lungul timpului au fost achizi]iona]i patru juc`tori locali [i un juc`tor na]ional, Tamisa Trading, sumele pl`tite pentru ace[tia fiind confiden]iale. To]i ace[ti juc`tori din pia]a farmaceutic` au fost ulterior integra]i \n Montero Grup [i au \nt`rit pozi]ia grupului \n domenii conexe activit`]ii de distribu]ie de medicamente. Astfel, pe lâng` distribu]ia de medicamente

exist` ast`zi o divizie de produse parafarmaceutice – Varium Distribu]ie, o divizie de logistic` – Montero Logistic` [i o divizie de materiale sanitare-Tamisa Healthcare.

Ce \nseamn` ace[ti 16 ani [i care sunt planurile companiei pentru acest an [i urm`torii 16?

Cei 16 ani au fost \ncununa]i cu un rezultat mediocru \n 2008 datorat neajust`rii pre]urilor la medicamente, iar acest rezultat este o piatr` pe care o c`r`m dup` noi [i \n 2009. Anul acesta investim \n cre[terea eficien]ei la toate nivelurile – logistic, vânz`ri [i dezvolt`ri de produse. |n urm`torii 16 ani nu [tiu ce se va \ntâmpla. Ce [tiu este c` \n urm`torii 5 ani vom continua s` dezvolt`m diviziile care ast`zi aduc o mai mic` pondere \n afacerile grupului, dar care vor cre[te exponen]ial. M` refer aici la divizia de logistic`, la cea de materiale sanitare [i la cea de produse parafarmaceutice.

Care sunt planurile pentru farmaciile Remedio?

Farmaciile Remedio, \n num`r de 63, sunt acum branduite unitar la nivel na]ional. Ne dorim cre[terea re]elei – care a stagnat \n 2008 – imediat ce vor fi posibile finan]`ri pentru achizi]ii din nou. Am dezvoltat mai multe servicii pentru clien]ii no[tri \n farmacii – col]ul diabeticului, col]ul mamei [i al copilului – [i sigur c` nu ne oprim aici cu apropierea de nevoile celui care ne calc` pragul.

Ce sum` ve]i aloca acestui proces de noi achizi]ii? Fonduri proprii sau finan]`ri? Exist` [anse ca procesul s` fie reluat \n acest an?

Pentru achizi]ii vom utiliza atât fonduri proprii cât [i finan]`ri [i discut`m cu un num`r de parteneri financiari pentru a putea relua procesul la finalul acestui an.

START INTERVIU

Imobiliare sau farmaceutice? Pe ce domeniu miza]i \n viitor?

Expertiza noastr` de baz` este \n farmaceutice [i majoritatea afacerilor \n care am investit sunt conexe cu acest domeniu. Chiar [i \n imobiliare am investit \n spa]ii comerciale pentru farmaciile proprii [i avem un proiect pentru un spital privat care are o important` component` imobiliar`. {i \n domeniul logisticii ne-am adresat investi]iile imobiliare juc`torilor din domeniul farmaceutic, iar \n cl`dirile de birouri avem de asemenea clien]i din domeniul s`n`t`]ii. |n domeniul imobiliar vom urm`ri \n continuare investi]ii unde avem un avantaj competitiv, nu cred c` e cazul s` investim de exemplu \n cartiere reziden]iale de blocuri, unde nu avem expertiz`. Dar vom fi \n continuare interesa]i de dezvolt`ri de spa]ii logistice, de spa]ii industriale, de cl`diri de birouri, ca [i p창n` \n acest moment.

Cum arat` portofoliul imobiliar al companiei? Proiecte derulate deja [i proiecte planificate pentru acest an?

Radu Ioan Tudorache, Administrator la Montero

Chitila Logistic Park este un proiect major finalizat \n 2009 [i care \nseamn` 40.000 mp construi]i pentru depozitare pe o suprafa]` de 90.000 mp adiacent` centurii Bucure[tiului, \n zona de nord-vest. Costul proiectului a fost de 22 de milioane de euro, dar este greu de discutat despre valoarea de pia]` ast`zi. |n acest moment discut`m despre extinderea acestui proiect, suntem \n negocieri cu poten]iali clien]i pentru servicii logistice. L`rgirea [oselei de centur`, a[teptat` \n urm`torii ani, va fluidiza [i mai mult traficul, o component` esen]ial` a alegerii unui centru logistic.

Chitila Industrial Park este o dezvoltare industrial` situat` tot \n zona de nord-vest a centurii Bucure[tiului [i din care s-a construit doar prima faz`, 2.000 mp de hale industriale. |n continuare suntem \n negocieri cu al]i clien]i pentru care s` construim la cheie spa]ii industriale [i consider c` la \nceputul anului viitor vom \ncepe faza a doua a proiectului. De asemenea de]inem centre de logistic` \n Ia[i, Timi[oara, Oradea [i Constan]a, care acoper` din punct de vedere opera]ional tot teritoriul Rom창niei. Biz raluca@revistabiz.ro

Biz

5

WWW.ANTI-CRIZA.RO

PREVIZIUNI

Cum e v`zut` România de str`ini?

Exact \n momentul \n care economia româneasc` era pe val [i \[i tr`ia momentele ei de glorie, a venit criza economic` [i a schimbat complet situa]ia. Studiul Horvath&Partners, “Barometru România 2009” arat` cum este v`zut` România prin ochii managerilor din companiile austriece prezente pe pia]a local` DE ANDA DR~GAN

R

omânia a avut anul trecut cele mai mari vânz`ri de Porsche Cayenne la nivel mondial, conform revistei germane “Der Spiegel”. |ns` \ntre timp a venit criza [i pe pia]a local`, domeniul auto a intrat \n picaj, moneda european` a câ[tigat teren \n fa]a leului, iar economia româneasc` a primit o gur` de oxigen \n valoare de aproape 13 miliarde de euro din partea Fondului Monetar Interna]ional (FMI). |n acest context la care se adaug` [i condi]ia de economie emergent` a ]`rii noastre, se ridic` \ntrebarea [i totodat` temerea legat` de posibilitatea ca România s` r`mân` “la coada Europei”.

Mai exist` poten]ial de dezvoltare?

Cum este v`zut` România \n compara]ie cu ]`rile vecine? Acestea sunt câteva \ntreb`ri la care Horvath & Partners a g`sit r`spunsuri \n cadrul studiului “Barometru România 2009”, realizat \n exclusivitate pentru revista Biz. Studiul a fost realizat pe un e[antion format din 58 de manageri austrieci din companiile austriece prezente \n România. Printre industriile \n care activeaz` aceste companii se num`r` comer]ul, imobiliarele [i construc]iile, b`ncile [i asigur`rile, transportul, construc]iile de ma[ini [i utilaje, industria farmaceutic` / chimic`, materiile prime, auto [i industria bunurilor de consum.

PIA}A DE DESFACERE, PRIMUL MOTIV AL INVESTI}IILOR Potrivit studiului realizat de Horvath & Partners, interesul investitorilor pentru România rezid` din faptul c` aceasta reprezint` o pia]` de desfacere interesant`, cel pu]in din dou` motive: 22 de milioane de poten]iali clien]i \n domeniul bunurilor de consum [i o pia]` cu poten]ial de investi]ii \n special \n domeniul infrastructurii. |ns`, atunci când vine vorba de România ca loca]ie de produc]ie f`r` a exista o corela]ie strâns` cu pia]a, lucrurile stau ceva mai 6

Biz

prost, pentru c` interesul investitorilor \n acest sens este redus. |n ceea ce prive[te modalitatea de intrare pe pia]a româneasc` a companiilor austriece, a fost preferat` calea \nfiin]`rii unei companii noi, care ofer` posibilitatea implement`rii modelului de business preferat. De asemenea, locul secund este de]inut de preluarea de companii române[ti, caz \n care participarea austriac` este majoritar`. Nu \n ultimul rând, intrarea pe pia]` sub forma unui parteneriat tip joint-venture sau \n cooperare cu o companie local` este mai rar \ntâlnit`.

|mbucur`tor este faptul c`, dac` ar fi s` ia decizia de investi]ie din perspectiva prezent`, majoritatea companiilor participante la studiu ar investi \n aceea[i m`sur` [i chiar mai mult. Doar o mic` parte din companii ar investi mai pu]in sau deloc \n România. |n privin]a industriilor de pe pia]a local` cu cel mai mare poten]ial de cre[tere \n urm`torii cinci ani, fotoliul de lider este de]inut de industria energetic` [i utilit`]i, urmat` de transporturi [i infrastructur`. Pozi]ionarea pe primul loc [i pe locul secund a celor dou` domenii de activitate reflect` de fapt nevoile de

WWW.ANTI-CRIZA.RO

DIFEREN}E… CULTURALE Studiul Horvath & Partners arat` c` mediul de afaceri din România este puternic impregnat de o atitudine optimist`, \ns` managerii austrieci intervieva]i sufer` din cauza nivelului ridicat al birocra]iei. Diferen]ele culturale foarte clare dintre România [i Austria sunt reliefate foarte limpede \n modul de evaluare a diferitelor valori comporta-

CE POT FACE COMPANIILE AUSTRIECE PENTRU A-{I OPTIMIZA SISTEMELE DE MANAGEMENT

mentale: stilul de management românesc este apreciat ca fiind de departe patriarhal, \n strâns` leg`tur` cu o lips` de responsabilitate [i un comportament reactiv al angaja]ilor. Modul de lucru inexact [i lipsa de punctualitate au fost de asemenea dou` comportamente criticate. Criterii precum motiva]ia angaja]ilor [i leg`tura contractual` au fost evaluate de managerii austrieci \ntr-un mod echilibrat.

Optimizarea gradului intern de transparen]`.

Toate necunoscutele din structurile de cost, venit [i poten]ial de eficientizare trebuie clarificate, iar activit`]ile de achizi]ie, analizate [i optimizate.

Cre[terea productivit`]ii [i a nivelului de calitate. Ac]iuni precum standardizarea, automatizarea [i ra]ionalizarea trebuie cât mai repede implementate, pentru a minimiza presiunea asupra marjelor [i a compensa cre[terile salariale. Evident, nivelul calit`]ii produselor [i serviciilor oferite trebuie \n continuare asigurat.

UN VIITOR PLIN DE PROVOC~RI Pe fondul \mbun`t`]irii structurilor de cost, \n domeniul achizi]iilor managerii austrieci v`d ca fiind cele mai mari provoc`ri \n perioada urm`toare optimizarea condi]iilor de achizi]ie, precum [i implementarea unui controlling al acestei activit`]i. Alte puncte critice \n optimizarea activit`]ii de aprovizionare sunt managementul depozitelor, c`utarea [i evaluarea furnizorilor. |n ceea ce prive[te produc]ia, managerii men]ioneaz` existen]a unui poten]ial de optimizare. Prioritatea absolut` \n acest domeniu, atât pentru firmele din domeniul serviciilor cât [i pentru cele produc`toare, este reprezentat` de cre[terea nivelului de calitate. Câteva m`suri planificate \n acest sens vizeaz` schimbarea \n modalitatea de prestare a serviciilor (externalizare), sc`derea nivelului emisiilor poluante precum [i cre[terea nivelului de automatizare.

De asemenea, peste jum`tate dintre companiile produc`toare (52%) planific` o extindere a capacit`]ii de produc]ie, \n timp ce \n cazul companiilor prestatoare de servicii, aceast` tendin]` se reg`se[te la doar 19% dintre ele. |n plus, o relocare \nspre est nu joac` deocamdat` un rol important pentru companiile intervievate.

M`surile luate \n domeniul marketingului [i vânz`rilor sunt un punct important pe agenda managerilor \n urm`torii ani, arat` studiul Horvath & Partners. Concuren]a crescut` face ca dezvoltarea canalelor de distribu]ie, \nt`rirea leg`turilor cu clien]ii, optimizarea portofoliului de servicii [i produse s` fie obiective prioritare. |n plus, companiile \ncearc` s`-[i optimizeze activitatea de management al vânz`rilor [i s`-[i \mbun`t`]easc` imaginea m`rcii pe care o reprezint`.

|mbun`t`]irea leg`turii cu clien]ii [i a activit`]ii de generare a vânz`rilor. Intensificarea mediului concuren]ial trebuie compensat` de m`suri de optimizare \n domeniul marketing & vânz`ri.

Canalele de vânzare trebuie \mbun`t`]ite, precum [i apropierea de clien]i puternic crescut`.

SURSA: HORVATH & PARTNERS

dezvoltare pe care le are România \n aceste zone: capacitatea de produc]ie \n domeniul energetic, modernizarea [i dezvoltarea re]elelor de distribu]ie [i transport precum [i serviciile logistice. |ns` pentru ca România s` fac` un pas \nainte \n aceste domenii este nevoie \n cel mai scurt timp de resurse financiare [i de posibilitatea de a accesa fonduri europene. Tot din perspectiva poten]ialului, estim`rile managerilor arat` o nevoie \n cre[tere \n domeniul bunurilor de consum, ceea ce \nseamn` un poten]ial demn de exploatat \n retail.

Implementarea know-how-ului vest-european.

Personalul românesc are nevoie de o mai bun` calificare, de l`rgirea competen]elor, iar asumarea responsabilit`]ilor trebuie s` devin` o prioritate.

Transferul de know-how \n toate activit`]ile companiei este absolut necesar.

Management activ al schimb`rii. Este necesar ca anagaja]ilor s` le fie oferite perspective de cre[tere [i sisteme de motivare. Managementul local trebuie implicat activ \n schimb`ri, pentru c` gestionarea schimb`rii este un factor de succes.

PERSPECTIVE |N REGIUNE |ncrederea \n siguran]a cadrului legislativ r`mâne \n România la un nivel foarte sc`zut, astfel c` doar 9% dintre cei intervieva]i evalueaz` acest aspect ca fiind pozitiv. }`rile vecine nu au fost nici ele evaluate mai bine din acest punct de vedere. Astfel, \n Ucraina de exemplu, 80% dintre managerii austrieci evalueaz` negativ \ncrederea lor \n cadrul legislativ. |n ceea ce prive[te calificarea personalului, majoritatea managerilor austrieci (46%) apreciaz` nivelul de calificare al angaja]ilor ca fiind la acela[i nivel \n România [i Serbia. |n plus, 29% evalueaz` nivelul calific`rii \n Serbia mai ridicat decât cel din România, \n timp ce doar 25% resimt \n România aspecte pozitive \n acest sens. |n Bulgaria [i Ucraina, nivelul calific`rii este \n general negativ evaluat. Biz anda.dragan@revistabiz.ro

Biz

7

WWW.ANTI-CRIZA.RO

PREVIZIUNI

Cum va fi via]a dup` criz` Atunci când prezentul este cople[it de probleme, solu]ia poate veni contemplând posibilit`]ile pe care le va aduce viitorul.

Putem s` ne baz`m pe viitor [i \n cazul crizei? Vom tr`i dup` criz` \ntr-o lume mai bun`? DE GEORGETA TEODORESCU

S

ingura certitudine pe care o putem avea \n criz` este c`, mai devreme sau mai târziu, aceasta va lua sfâr[it. Cât prive[te ceea ce va urma dup`, de[i p`rerile sunt contradictorii, toat` lumea e de acord c` vom fi martorii unei noi dinamici \n lumea afacerilor.

1. VARIANTA OPTIMIST~ Ideali[tii consider` c`, \n ciuda dramei [i tumultului evenimentelor pe care le-a adus cu sine criza, ea a declan[at [i mecanismele care vor determina o nou` abordare a afacerilor.

Noua genera]ie de lideri ne\nfrica]i ai viitorului Un efect secundar al crizei, pe care pu]ini \l apreciaz` la justa valoare, este c` evenimentele curente educ` o nou` genera]ie de manageri care va pune accent pe valoare durabil`, inova]ie [i cre[tere sustenabil` recompensând performan]a. Dezastrul financiar, problemele economice sau milioanele de locuri de munc` disp`rute sunt cadrul \n care se va dezvolta o nou` genera]ie de lideri – \n lupt` direct`. Deoarece ace[tia vor fi \nv`]at lec]iile crizei actuale, viziunea lor despre ce \nseamn` s` construie[ti un business de succes va fi diferit` de cea a predecesorilor. S` nu uit`m c` criza global` actual` nu este rezultatul ipotecilor subprime, al credit`rii excesive sau al l`comiei incontrolabile – acestea sunt doar simptomele adev`ratei probleme: leadership-ul slab. Concentrându-se pe s`n`tate, educa]ie, energie [i mediu [i generând locuri de munc` prin \ncurajarea inova]iei, creativit`]ii [i a spiritului antreprenorial, noii lideri vor construi o economie global` sustenabil`.

Valori mai s`n`toase pentru companii [i organiza]ii Optimi[tii se a[teapt` la schimbarea mentalit`]ii: o activitate cu oportunit`]i de dezvoltare va fi mai valoroas` decât “cea mai mare”, disciplina va avea un rol mai important, la fel ca [i organi8

Biz

zarea [i eficientizarea costurilor, iar obiectivul principal va fi sustenabilitatea.

La nivelul organiza]iilor putem deja observa schimb`ri \n modelele de lucru, \nlocuirea sistemelor de recompensare a eforturilor cu unele de \ncurajare a rezultatelor prin sistemele de management al performan]ei [i prin alinierea obiectivelor personale la cele de afaceri. De alfel, performan]a va deveni diferen]iatorul principal dac` ne

referim la venitul viitorului sau la elementul de la baza noilor modele comerciale [i a politicilor de pre].

Antreprenorii vor salva lumea Suntem martorii unei explozii de in]iative antreprenoriale, iar mediul \n schimbare va for]a \n continuare oamenii s`-[i p`r`seasc` zona de confort. Necesitatea real` de a crea noi abord`ri va conduce la apari]ia unor idei revolu]ionare de afaceri [i la \nfiin]area firmelor mici [i foarte mici \n sectoare de ni[` interesante.

2. VARIANTA PESIMIST~ Pesimi[tii atrag aten]ia c` nu ne vom \ntoarce la “o zi normal` de lucru” prea curând, ci c` de fapt ne afl`m la \nceputul unei schimb`ri a regimului [i va urma o tranzi]ie dur` spre “o nou` normalitate”. Economia dup` criz` va fi

mult mai \nceat`, iar [omajul va r`mâne mult timp ridicat, \n timp ce reglementarea excesiv` va limita instabilitatea cu pre]ul limit`rii activit`]ilor productive. Aceasta este predic]ia pesimista asupra viitorului.

Domina]ia politicii Ipoteza c` politica va domina asupra factorilor economici este una plauzibil`. Fezabilitatea din puct de vedere politic s-ar putea s` conteze \n detrimentul argumentelor tehnice \n cazul multor m`suri publice. Argumentul principal pentru acest scenariu este c` modelul postindustrial care postuleaz` rolul principal al financiarului \n peisajul economic va fi considerat predispus la criz`, \n acela[i timp neoferindu-se nicio alternativ` viabil` la nivel global.

Un peisaj deprimant Chiar dac` economia nu se \ndreapt` c`tre o catastrof` asem`n`toare celei din anii ’30, cu siguran]` ea va r`mâne fixat` \ntr-o “depresie”, a[a cum s-a \ntâmplat \n 1870, caracterizat` de stagnare [i defla]ie pe termen lung.

Viitorul va fi o perioad` nefericit` pentru toat` lumea \n afar` de cei care au un mesaj populist sau protestatari.

Dec`derea civiliza]iei vestice Cel mai mare câ[tig`tor de pe urma crizei ar putea fi China, sus]in unii speciali[ti, fiind cea mai \n m`sur` s` \nlocuiasc` Statele Unite ca putere hegemonic`. }`rile avansate nu se pot a[tepta la cre[tere economic` rapid` prea curând.

Având \n vedere pierderile suferite la nivel de propriet`]i peste tot \n lume, cre[terea consumului va fi \nceat` pentru o bun` perioad`, iar procesul de \nlocuire a finan]elor ca motor al dezvolt`rii cu un altul la fel de eficace va fi unul lung. Concluzia cu care r`mânem este c`, mai devreme sau mai târziu, criza financiar` va lua sfâr[it, iar atunci când acest lucru se va \ntâmpla, lumea afacerilor va ar`ta complet diferit. Biz

START {TIRI

AFACERI NEOBI{NUITE

Un tanc sau un elicopter?

N

u ave]i \nc` niciun hobby? Nu a]i decis ce s` face]i interesant \n aceast` var`? Avem noi o idee pentru dumneavoastr`. Modelism – tancuri [i elicoptere radiocomandate. V-am trezit interesul, nu?

Parkfun.ro este adresa site-ului unde se pot g`si asemenea aeromodele. “Preg`tirea pentru comercializarea modelelor radiocomandate am \nceput-o \n 2008, iar primele modele au fost vândute la \nceputul acestui an.

Conceptul parkfun.ro este mai mult transformarea unui hobby \n afacere. De altfel, am crescut cu «microbul» modelismului (aero [i automodelism) \nc` de la vârsta de opt ani. Ulterior, dup` absolvirea facult`]ii, locuind

câ]iva ani \n Olanda, am putut vedea c` astfel de afaceri cu produse de modelism erau foarte bine dezvoltate acolo [i de altfel \n tot vestul Europei. Lipsa aproape total` a magazinelor specializate \n România m-a condus spre decizia fireasc` de a \ncerca s` dezvolt o afacere

pe aceast` ni[`”, spune Andrei S`rm`[anu, Manager la parkfun.ro. Oferta companiei cuprinde automodele [i elicoptere radiocomandate pentru amatori dar [i pentru profesioni[ti, iar de curând au fost introduse \n ofert` tancuri radiocomandate fabricate de VsTank. Pre]urile pornesc de la 400 de lei pentru tancurile radiocomandate [i ajung pân` la 650 de lei pentru automodelele off-road electrice la scara 1:10. Exist` [i automod-

ele mai scumpe ce pot ajunge la 1700 lei sau chiar la 2000 de lei, pentru un elicopter radiocomandat. Clien]ii sunt \n mare m`sur` tineri \ntre 14 [i 35 de ani, cu venituri peste medie, pentru care modelismul este un hobby.

“Strategia noastr` este de a atrage clien]i prin oferirea cât mai multor informa]ii, pentru c` un hobby precum modelismul nu poate cre[te f`r` o astfel de baz`.

Informarea publicului o realiz`m online (bloguri, forumuri, site, comunicate de pres`) sau offline prin \ntâlniri cu clien]ii, demonstra]ii sau particip`ri la evenimente extraordinare care au loc \n spa]ii comerciale”, a conchis reprezentantul Parkfun. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

9

STRATEGIE CUM S~...

Define[ti succesul mult dorit Succesul poate reprezenta o no]iune abstract`, \ns` to]i ni-l dorim. Suntem extazia]i când \l atingem [i c`ut`m re]ete sau solu]ii pentru a avea succes tot timpul. Dar cum s-ar putea defini succesul? DE ALEXANDRU ARDELEAN

D

e cele mai multe ori, spunem despre un individ sau chiar despre o companie c` are succes.

Sfera pe care o poate forma succesul atinge nu numai persoanele fizice, ci [i organiza]iile. Succesul \n organiza]ii este o no]iune deloc abstract` care se traduce \n cre[terea cifrei de afaceri [i implicit a profitului. “Cred c` de la \nceput trebuie s` facem distinc]ie \ntre planurile la care ne raport`m. De exemplu, succesul la nivel de companie trebuie privit u[or diferit fa]` de succesul pe plan individual, dac` este s` ne raport`m la fiecare angajat \n parte. Ca abordare general`, succesul poate fi definit prin prisma valorilor pe care o societate, o organiza]ie, un grup din cadrul acesteia sau un individ le apreciaz`. Toate aceste valori determin` anumite nevoi la nivel de societate, organiza]ie, grup [i individ.

M`sura \n care ele sunt satisf`cute Cosmin Jolde[, Partners Channel Manager – determin` gradul de succes pe care fieRomania & Serbia la AchieveGlobal care dintre acestea, organiza]ia sau individul, le are”, spune Cosmin Jolde[, Partners ELEMENTE ALE SUCCESULUI: Channel Manager – Romania & Serbia \n consecven]a prin care sunt urm`rite cadrul companiei de training [i consultan]` oportunit`]ile, \n vederea atingerii AchieveGlobal. anumitor standarde unanim De aceea definirea succesului pare o acceptate ca definind succesul chestiune extrem de teoretic` [i de abstract`, dar \n practic` este, de fapt, foarte simpl`. Un men]inerea succesului pe termen simplu exerci]iu de gândire ne demonstreaz` lung este adev`rata provocare cazurile \n care noi ca indivizi am avut succes: pentru indivizi sau organiza]ii la câ[tigarea unui concurs, la promovarea o organiza]ie de succes este definit` \ntr-o nou` func]ie, ca urmare a rezultatelor prin strategie (direc]ie), cultur` organiprofesionale, la g`sirea partenerului de via]`. za]ional` (valori organiza]ionale) [i |n cazul organiza]iilor, este la fel de simplu: la infrastructur` (sisteme [i procese). lansarea unui nou produs, extrem de apreciat de consumatori, la câ[tigarea unei cote de pia]` cât mai mari, la intrarea pe o pia]` nou`, la o la o abordare la alta. Succesul este determicifr` de afaceri dubl` fa]` de anul precedent. nat pe de o parte de poten]ialul de atingere a Speciali[tii \n management confirm` [i faptul anumitor standarde unanim acceptate de c` exist` o leg`tur` direct` \ntre succes [i dez- c`tre o companie sau, dac` ne referim la voltarea personal`. “A fi mai bun fa]` de cum nivel personal, de c`tre un individ. Pe de erai cu ceva timp \n urm` \nseamn` dezvoltare alt` parte, succesul este direct determinat de personal` [i implicit succes”, mai spune ac]iunile \ntreprinse de c`tre respectiva organiza]ie sau respectivul individ pentru a Cosmin Jolde[.

Defini]ia succesului este pân` la urm` una valorifica oportunit`]ile [i pentru a dep`[i subiectiv`. Astfel, “ingredientele succesului”, provoc`rile, prin maximizarea punctelor tari sau altfel spus factorii de succes, pot diferi de [i minimalizarea punctelor slabe.

10

Biz

Pentru ca o companie s` fie de succes trebuie s` implementeze o “ecua]ie a performan]ei”, recomandat` de speciali[tii AchieveGlobal. Astfel, o organiza]ie eficient` reprezint` produsul a trei factori de succes: strategie (direc]ie), cultur` organiza]ional` (valori organiza]ionale) [i infrastructur` (sisteme [i procese). Implicit, un angajat eficient reprezint` produsul altor trei factori de succes, care deriv` din cei anteriori: s` aib` o atitudine corespunz`toare (“s` vrea”), cuno[tin]ele necesare (“s` [tie”) [i abilit`]ile corespunz`toare, pe care s` le aplice (“s` poat`”).

Reprezentantul AchieveGlobal atrage aten]ia c` dac` oricare dintre cei [ase factori prezenta]i anterior este zero, produsul lor este zero. “Cu cât managementul unei companii se asigur` c` aceste condi]ii sunt \ndeplinite, cu atât organiza]ia [i angaja]ii acesteia vor fi mai eficien]i [i vor avea rezultate mai bune”, mai spune Cosmin Jolde[.

Rezultatele mai bune vor atrage astfel succesul personal [i profesional al individului [i global al organiza]iei. Companiile care se bazeaz` pe “ecua]ia performan]ei” acord` o importan]` mare ob]inerii de rezultate mai bune prin maximizarea factorilor de succes, care determin` eficien]a organiza]ional` [i individual`.

Importan]a succesului nu trebuie minimizat`, pentru c` aceasta contribuie la cre[terea dezvolt`rii personale sau organiza]ionale. De[i uneori pre]ul care trebuie pl`tit sau efortul care este necesar a fi depus sunt mari prin ac]iuni excep]ionale, succesul este necesar pentru autodep`[ire. |n schimb, men]inerea succesului pe termen lung \ntr-un mediu dinamic este adev`rata provocare la care organiza]iile sau oamenii ar trebui s` r`spund`. Pentru c` “odat` ce succesul este atins [i aplauzele curg, a[tept`rile cresc. A fi consecvent pe direc]ia aleas`, a depune efort pentru a \mbun`t`]i \n mod continuu ceea ce organiza]ia sau individul face reprezint` garan]ia succesului pe termen lung”, conchide Cosmin Jolde[. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

STRATEGIE ANTREPRENORI

AVANTAJE calitatea superioar` a produselor comercializate este de multe ori garan]ia unei afaceri de succes de]inerea exclusivit`]ii francizei Demmers pentru Bucure[ti permite extinderea \n propriul ritm avantajul prezen]ei ofertei \ntr-o zon` a pie]ei destul de pu]in acoperit` pân` \n acest moment

PROVOC~RI publicul din România nu este \nc` un foarte bun cunosc`tor al ceaiului vrac [i al calit`]ii acestuia comunicarea c`tre clien]i a diferen]elor de calitate dintre ceaiul vrac [i cel la plic [i eviden]ierea beneficiilor extinderea afacerii prin deschiderea de noi magazine de prezentare [i desfacere a produselor comercializate

O afacere aromat` Preluarea unei francize pe una dintre ni[ele de pia]` neacoperite se poate transforma dup` mai pu]in de un an \ntr-o afacere de succes DE ALINA STANCA

C

ine spune c` afacerile ar trebui pornite doar de oamenii cu experien]` \n domeniu sau de cei cu state vechi de plat` pe la diferite companii multina]ionale?

La doar 21 de ani, M`d`lina Iva[cu de]ine \n exclusivitate pentru Bucure[ti subfranciza Demmers TeaHaus, un magazin specializat pe vânzarea de ceaiuri vrac [i accesorii complementare. Compania de origine austriac` [i-a \nceput activitatea \n România \n anul 2007, odat` cu inaugurarea primului magazin \n sistem de master-franciz` din Cluj. |n prezent, Demmers de]ine pe plan local cinci magazine, dou` \n Cluj [i câte unul \n Bucure[ti, Constan]a [i Târgu-Mure[. Spa]iul comercial din capital` a fost deschis \n noiembrie 2008, iar investi]ia total` s-a ridicat la aproximativ 70.000 euro, dintre care peste 7.000 euro au fost pl`ti]i pentru cump`rarea francizei. Restul banilor au fost necesari pentru contractarea spa]iului, amenajarea acestuia cu mobilier tip, conform cerin]elor francizorului, precum [i realizarea stocului ini]ial de pornire. Preg`tirile au durat dou` luni [i jum`tate, iar M`d`lina Iva[cu s-a ocupat singur` de toate detaliile.

“Timpul m` presa, pentru c` vroiam s` deschid \n plin sezon pentru ceaiuri, foarte aproape de \nceperea s`rb`torilor de iarn`,

deoarece aceste produse pot deveni cu u[urin]` cadouri inspirate. Fiind singur` \n acest proiect, a trebuit s` fiu prezent` pe toate fronturile, de la angaj`ri [i traininguri pân` la PR, contabilitate [i facturare”, \[i aminte[te M`d`lina Iva[cu. Acum \ns` a reu[it s`-[i formeze o echip` de trei angaja]i, care \i sunt de mare ajutor [i al`turi de care vegheaz` la bunul mers al magazinului.

Demmers ofer` b`utorilor de ceai o gam` de produse cu peste 200 de sortimente, de la ceaiuri verzi [i negre pân` la infuzii de fructe [i amestecuri de plante medicinale. Toate produsele sunt naturale sau aromatizate natural cu ajutorul unor uleiuri extrase din anumite plante sau fructe [i provin de pe planta]ii din Africa [i Asia, din ]`ri precum India, China, Japonia sau Vietnam. De asemenea, magazinul ofer` o gam` foarte larg` de accesorii complementare ceaiului, de la ceainice [i infuzoare pân` la seturi pentru servirea ceaiului [i cutiu]e de PROFIL DE FIRM~ Anul \nfiin]`rii: 2008 Investi]ie ini]ial`: 70.000 euro Num`r de angaja]i: 4 Cifra de afaceri (2008): cca 35.000 euro

p`strare de diferite dimensiuni. |n plus, exist` o gam` destul de larg` de produse bio, atât \n rândul sortimentelor de ceai, cât [i \n rândul produselor dulci, furnizate de compania Zotter, produc`tor austriac de ciocolat` bio.

Pre]urile practicate depind de tipul de ceai ales [i variaz` \ntre 13 [i 19 lei pentru suta de grame. “Consumatorii \ns` trebuie s` ia \n calcul faptul c` dintr-o sut` de grame de ceai \[i pot prepara minimum 25 de por]ii la infuziile de fructe [i rooibos [i aproximativ 50 de por]ii \n cazul ceaiurilor verzi [i negre”, explic` M`d`lina Iva[cu. Nu trebuie uitat nici faptul c` ceaiul vrac este calitativ superior celui la plic deoarece p`streaz` intacte toate propriet`]ile benefice care se reg`sesc \n frunza \ntreag`.

Pre]urile accesoriilor variaz` \ntre 7 lei pentru o cutiu]` de p`strare a ceaiului de 25 de grame [i pân` la 120 lei pentru un set complet de servire a ceaiului. |n ceea ce prive[te promovarea, M`d`lina Iva[cu a mizat foarte mult pe word-of-mouth, [tiut fiind faptul c` atunci când dispui de produse de calitate foarte bun`, promovarea merge de la sine. “Foarte mult m-a ajutat [i prezen]a produselor pe segmentul HoReCa, cei care gustau ceaiul \n loca]ii dorind s`-l aibe [i acas` sau la birou”, adaug` M`d`lina Iva[cu. De altfel, planurile de viitor includ nu doar deschiderea unui nou magazin \n luna octombrie a acestui an, dar [i extinderea [i consolidarea prezen]ei pe segmentul HoReCa, datorit` interesului manifestat de clien]ii din aceast` zon`. Biz alina.stanca@revistabiz.ro

Biz

11

STRATEGIE ANTREPRENORI

Internetul, un risc profitabil La anul, când se vor \mplini zece ani de la \nfiin]area Neogen, C`lin Fusu, care acum se simte mai mult un manager al unei companii regionale de mari dimensiuni, se gânde[te s` redevin` antreprenor. Pe termen mediu este tentat de domeniul financiar DE LOREDANA S~NDULESCU n anun] pe Internet, trei prieteni, câteva meciuri de fotbal, bere [i un prim sediu \ntr-un Internet cafe.

Acestea sunt elementele care definesc debutul antreprenorial al lui C`lin Fusu, unul dintre cei mai prolifici oameni din mediul online românesc. |n 2000, \mpreun` cu trei programatori web pe care i-a g`sit \n urma unui anun] postat pe Internet, \nfiin]a RoGenerator, o firm` specializat` \n realizarea de web site-uri. Ulterior RoGenerator s-a transformat \n Neogen, care [i-a \nceput activitatea online cu un singur site, specializat \n imobiliare, respectiv www.ecasa.ro. |n timp, afacerea a crescut devenind principala re]ea social` româneasc`, site-ul cu 5.000.000 de afi[`ri pe zi, triplu fa]` de urm`torul clasat, 220.000 de vizite zilnic [i aproximativ 1 milion de membri activi care petrec \n medie 13 minute la fiecare vizit`. Compania s-a extins [i \n afara României pe pie]ele din Republica Moldova, Bulgaria [i Serbia, cu site-uri specializate de social networking (Neogen.ro, Faces.md, Impulse.bg, Neogen.rs), mic` publicitate (NeoBizz.ro, Bizz.md, Dalavera.net, Svezasvakog.rs) [i joburi online (BestJobs.ro, BestJobs.md, BestJobs.bg, BestJobs.rs). Extinderea \n afara grani]elor ]`rii este de altfel considerat` de C`lin Fusu una dintre cele mai mari realiz`ri ale sale \n plan profesional, al`turi de faptul c` a reu[it s` dezvolte, \n câ]iva ani, dou` branduri puternice, BestJobs [i Neogen. O alt` mare realizare este atragerea unor investitori str`ini \n ac]ionariatul companiei. |n urm` cu doi ani, fondul

american de investi]ii Tiger Global Management a preluat participa]ii la Neogen, al`turi de fondul olandez Wouwer. Ideea de a intra \n afaceri i-a venit citind presa american` \n 1999, \n perioada primului boom online. {i de atunci a r`mas fidel domeniului online deoarece \l consider` o industrie \n cre[tere, care necesit` pu]ine resurse pentru a lansa o afacere. De altfel nici nu a investit niciodat` \n “offline”, cu excep]ia unor ac]iuni cump`rate la Burs`, [i nici nu are \n plan astfel de investi]ii. Consider` c` nu se pricepe la altceva [i oricum alte domenii nici nu se compar` cu Internetul \n ceea ce prive[te ratele de cre[tere [i marjele de profitabilitate.

Pân` \n prezent, \n coordonarea afacerii Neogen, cele mai dificile momente au fost cele legate de

U

12

Biz

NEOGEN SA Anul \nfiin]`rii: 2000 Cifra de afaceri \n 2008: 3 milioane de euro Cifra de afaceri \n 2009 (estimare): 2 milioane de euro Num`r de angaja]i: 90 Investi]ia ini]ial`: 10.000 de dolari

problemele tehnice, inerente la \nceput. Iar anul acesta, principala preocupare ]ine de partea financiar`. |ns` C`lin Fusu este optimist [i sper` s` dep`[easc` toate problemele prin mult` munc` [i perseveren]`.

Cel mai mare risc pe care antreprenorul [i l-a asumat pân` acum este \ns`[i ideea de a dezvolta o re]ea social` \n România. “|n continuare Neogen.ro este pe pierdere, doar BestJobs.ro este profitabil”, declar` C`lin Fusu, care \ns` consider` c` afacerea sa este un risc “profitabil” pe ter-

men de câ]iva ani. De-a lungul timpului, \n toat` cariera sa de antreprenor [i manager de pân` acum, C`lin Fusu se mândre[te c` a luat decizii bune, dar a f`cut [i gre[eli. Din fericire \ns` a avut suficient noroc [i niciuna nu i-a fost fatal`. |ntrebat ce sfat ar da unui tân`r antreprenor care anul acesta ar vrea s` lanseze o afacere \n mediul online, Fusu spune relaxat c` nu ar da niciun sfat deoarece el merge pe principul c` erorile sunt inerente [i oricum to]i prefer`m s` facem propriile gre[eli.

Dac` ar fi s` o ia acum de la zero \n afaceri, categoric nu ar ar schimba domeniul, \ns` ar \ncerca de la bun \nceput s` fie mult mai selectiv, concentrându-se pe mai pu]ine lucruri deodat`.

Principala provocare, ca de altfel \n orice business, indiferent de dimensiune sau domeniul de activitate, este cea legat` de cashflow. “|n online, \ndeosebi, exist` o perioad` destul de mare la \nceput \n care nu se câ[tig` bani”, spune Fusu, care acum deja se consider` mai mult manager decât antreprenor \n condi]iile \n care conduce o companie regional` destul de mare. Se gânde[te chiar ca de la anul, când se vor \mplini deja zece ani de Neogen, s` redevin` antreprenor. Pe termen scurt nu are niciun plan concret \n aceast` privin]`, \ns` pe termen mediu cocheteaz` cu ideea de a reveni la domeniul financiar, el fiind absolvent al Academiei de Studii Economice.

Iar \n plan personal, peste cinci ani, \[i imagineaz` c` va peterece timp relaxându-se [i jucându-se \n gr`din` cu copiii. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

FOTO: VISTA

FOCUS GREEN BIZ

glomera]ie, trafic, poluare, zgomot, claxoane, c`ldur` sufocant`, stres. Toate acestea pot fi complet uitate la numai 15 kilometri de Bucure[ti, la aproximativ 40 de minute de mers cu ma[ina din centrul capitalei, la Domeniul {tirbey. Acesta a \nsemnat, de la \nceputul s`u, nu numai un spa]iu economic de anvergur`, ci [i un loc preferat de \ntâlnire a celor \n c`utare de priveli[ti deosebite [i bucate alese. Domeniul a fost de altfel gazda noastr` pentru evenimentul Green Biz Forum, fiind loca]ia ideal` pentru o conferin]` de acest gen.

Istoria domeniului din ultimii ani a fost destul de zbuciumat`. Dup` o perioad` de mai mul]i ani \n care a fost men]inut \n afara circuitului public, \n 2007 domeniul a fost achizi]ionat de la mo[tenitorii familiei {tirbey de c`tre Bucharest Arena, compania care l-a redeschis pentru public. Compania a [i transformat vastul domeniu \ntr-o destina]ie atractiv` pentru organizarea de evenimente corporatiste [i sociale.

A

DOMENIUL {TIRBEY, LOCUL |N CARE |}I TR~IE{TI POVESTEA

DOMENIUL {TIRBEY TR~IE{TE POVESTEA! Noble]e, discre]ie [i rafinament pentru \ntâlniri de afaceri, seminarii, dineuri sau serate, \ntr-un spa]iu istoric, marcat de tradi]ii culturale [i arhitecturale, de amprenta unei familii princiare.

Domeniul {tirbey ofer` un ambient cu un caracter personalizat, un cadru intim [i elegant, cu toate beneficiile mijloacelor moderne, ale unei etichete des`vâr[ite DE ALEXANDRU ARDELEAN 14

Biz

Domeniul dispune de cinci loca]ii destinate evenimentelor [i ofer` servicii integrate de organizare de evenimente corporatiste [i sociale. Totodat`, clien]ilor le sunt furnizate toate produsele [i componentele necesare desf`[ur`rii unui eveniment, de la transport, securitate, catering pân` la scenotehnic`, instala]ii de lumini, instala]ii audiovideo, impresariere artistic` [i altele. |n plus, echipa domeniului ofer` [i consultan]` în conceperea evenimentelor.

Spa]iile domeniului {tirbey se preteaz` pentru organizarea unei game variate de evenimente, de la \ntâlniri de afaceri, dineuri / prânzuri de afaceri sau cu caracter social, recep]ii, cocktailuri, banchete, baluri, petreceri corporatiste pân` la expozi]ii, concerte (\n interior sau \n exterior), conferin]e, seminarii, workshopuri, traininguri etc. |n plus, companiile pot organiza team-buildinguri indoor [i outdoor, evenimente culturale [i sociale: spectacole, lans`ri de carte, lans`ri de produse, licita]ii, lans`ri de colec]ii vestimentare etc. Ca loca]ie de evenimente, Palatul [i Do-

FOCUS GREEN BIZ

meniul {tirbey garanteaz` succesul [i unicitatea fiec`rui proiect prin ambientul deosebit, asigurarea logisticii pâan` la cele mai mici detalii [i oferta financiar` accesibil`. Evenimentele sunt condi]ionate doar de bunul gust [i nicidecum de barierele financiare.

Restaurantul Domeniului {tirbey ofer` clien]ilor o atmosfer` cald` [i distins` \ntr-un cadru discret [i exclusivist. |n plus, restaurantul ofer` clien]ilor s`i o adev`rat` incursiune \n istoria buc`t`riei române[ti, prin bucatele preparate dup` re]ete originale, datând de peste 100 de ani, de care doar cunosc`torii \[i amintesc ast`zi. |n interiorul elegant al Palatului {tirbey se pot organiza dineuri [i întâlniri de afaceri \ntr-un cadru intim, \ntr-o atmosfer` regal`. Parterul palatului dispune de trei saloane, cu o suprafa]` total` de aproximativ 200 mp [i acces la teras`, putând g`zdui aproximativ 80 de persoane. Datorit` faptului c` saloanele comunic` între ele, dar au acces [i la holul principal al Palatului, ele pot primi destina]ii diferite în cadrul aceluia[i eveniment. Saloanele comunic` [i cu terasa din spatele palatului, oferind [i aici posibilitatea de a mixa componente indoor [i outdoor. Din punct de vedere tehnic, saloanele beneficiaz` de avantajul unei instala]ii electrice noi, de instala]ii sanitare moderne [i de toate facilit`]ile necesare desf`[ur`rii unui eveniment în cele mai bune condi]ii. Saloanele func]ioneaz` deopotriv` în regim de restaurant à la carte.

SPA}II “REGALE” DE EVENIMENTE Organizatorii de evenimente [tiu ce dificil` este alegerea unei loca]ii care s` se preteze unor evenimente deosebite.

Domeniul {tirbey poate fi alegerea potrivit` pentru orice tip de eveniment, având \n vedere spa]iile de care beneficiaz`. Sala Regina Maria este o loca]ie potrivit` pentru evenimente speciale, private sau corporatiste, recep]ii, cocktailuri, baluri sau petreceri, lans`ri de produse, expozi]ii, concerte, conferin]e, evenimente culturale [i sociale. Sala dispune de servicii integrate [i tehnologie performant`, desf`[urate într-un spa]iu u[or adaptabil care poate cuprinde pân` la aproximativ 1.000 de persoane pentru evenimentele de tip cock-

tail sau conferin]`. Sala Regina Maria are o suprafa]` de 800 mp, fiind o construc]ie nou` \n cadrul domeniului. Sala poate fi parti]ionat`, pentru a permite desf`[urarea în condi]ii optime a dou` evenimente de propor]ii medii concomitent. Din punctul de vedere al infrastructurii, sala permite func]ionarea unor instala]ii profesionale de iluminat f`r` condi]ion`ri de pozi]ionare fix`, precum [i instala]ii audio-video cu un grad înalt de tehnicitate. Sala Regina

DOMENIUL {TIRBEY |N CIFRE Suprafa]`: 24 ha Lac interior: suprafa]` de 1,4 ha Deschidere la lacul Buftea: 300 m Parc: suprafa]` total` de 20 ha Arbori: cu vârste de aproximativ 400 de ani Loca]ii: 5 loca]ii destinate evenimentelor [i un imens spa]iu \n aer liber pentru evenimente outdoor

Maria dispune de 400 de locuri de parcare, [i de o teras` descoperit` permi]ând astfel extinderea spa]iului de desf`[urare a evenimentelor [i ad`ugând, la decorul interior, priveli[tea parcului.

O alt` loca]ie, adecvat` pentru toate tipurile de evenimente, este Pavilionul de Var`. Avantajul principal al Pavilionului de Var` este posibilitatea

mixajului firesc între spa]iul interior [i ambientul natural, indiferent de anotimp. Pavilionul dispune de un sistem de înc`lzire care permite fructificarea avantajelor sale, inclusiv în zilele r`coroase. În zilele calde, pavilionul permite deschiderea complet` [i acces direct în mijlocul naturii datorit` pere]ilor mobili. În vecin`tatea Pavilionului, o alee coboar` spre pontonul amenajat pe lacul interior. Cu o suprafa]` de aproximativ 600 mp, Pavilionul

de Var` are o capacitate de aproximativ 500 de persoane pentru cocktail sau conferin]e [i 350 de persoane la un eveniment de tip dineu sau banchet.

Toate facilit`]ile necesare desf`[ur`rii unui eveniment sunt incluse în spa]iul Pavilionului.

Din punct de vedere al infrastructurii, Pavilionul permite func]ionarea unor instala]ii de iluminat profesionale, precum [i a unor instala]ii audio-video.

Peluza din spatele Pavilionului de Var`, cu o suprafa]` de patru hectare, este un spa]iu unde se pot organiza evenimente speciale de propor]ii, concerte sau evenimente culturale în aer liber, cu aproximativ 10.000 de participan]i. De asemenea, aici se pot organiza evenimente sportive, evenimente de tip “family day” [i orice tip de eveniment outdoor. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

15

FOCUS GREEN BIZ

CAMPANIE

Play to Stop Campania Play to Stop are ca obiectiv sensibilizarea tinerilor fa]` de schimb`rile climaterice DE ALEXANDRU ARDELEAN

Eco Philips Majoritatea companiilor din lume urm`resc \n ultima vreme o direc]ie clar`: dezvoltarea sustenabil`, care a devenit parte integrant` a strategiei de business. Astfel, au ap`rut computere eco-friendly, sisteme eco-friendly, companii prietenoase cu mediul, programe de monitorizare a consumului de energie a diferitelor sisteme electronice din cas` sau birou.

Una dintre companiile care a implementat o astfel de politic` este Philips. Aceasta a ob]inut acreditarea european` eco-label pentru mai mult de 90% din televizoarele comercializate pe pia]a european`, acordat` de c`tre European Eco Labelling Board, institu]ie autorizat` de Uniunea European` (UE), care certific` impactul redus asupra mediului.

Eticheta ecologic` european` pentru televizoare este introdus` \ncepând cu luna iulie 2009 [i ajut` consumatorii la identificarea produselor favorabile mediului \nconjur`tor.

Acreditarea european` eco-label (eticheta ecologic` european`) este acordat` televizoarelor care au o serie de caracteristici ecologice importante: consum redus de energie, consum redus \n stand-by, doi ani garan]ie, absen]a materialelor [i substan]elor d`un`toare, posibilitatea unei recicl`ri facile. Philips a primit certificarea ecolabel pentru majoritatea modelelor de televizoare, \ntrucât certificarea impune un consum \n stand-by de maximum 0,3 wa]i, \n timp ce televizoarele Philips certificate ecologic au un consum mai mic de 0,15 wa]i \n stand-by. |n plus, televizoarele au garan]ie timp de doi ani \n ]`rile europene [i pot fi reciclate cu u[urin]`. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro 16

Biz

C

O2, schimb`ri atmosferice, noxe, poluare. Pare o \n[iruire f`r` rost, nu-i a[a? {i totu[i are rost atunci când este vorba despre salvarea planetei, pentru c` \n enumerarea de mai sus sunt o serie de factori care contribuie semnificativ la dezastrul ecologic care se \ntâmpl` \n acest moment \n diferite p`r]i ale globului. |n \ncercarea de a atinge [i publicul tân`r [i a-l con[tientiza cu privire la riscurile unui climat din ce \n ce mai degradat, Comisia European` [i MTV Networks Interna-

tional au lansat “Play to Stop – Europe for Climate”, campanie care se va desf`[ura pe parcursul a [ase luni [i care va mobiliza publicul tân`r \n perspectiva conferin]ei privind climatul care va avea loc la 7 decembrie la Copenhaga.

Play to Stop vizeaz` 11 state membre: Bulgaria, Republica Ceh`, Danemarca, Fran]a, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, România, Suedia [i Regatul Unit. Campania va cuprinde videoclipuri, un concert Moby la Stockholm, \n 20 august, dou` concerte ale altor arti[ti la Budapesta [i Copenhaga, transmisiuni pe Internet [i materiale editoriale privind schimb`rile climatice. Campania vizeaz` informarea tinerilor despre consecin]ele pe care le poate avea

e[ecul realiz`rii unui acord la Copenhaga [i \i mobilizeaz` pentru a exercita presiuni asupra factorilor responsabili \n sensul ajungerii la un nou tratat \n decembrie. Pe tot parcursul campaniei, tinerii pot s`-[i împ`rt`[easc` ideile pe site-ul campaniei www.mtvplay4climate.eu.

Comisarul UE pentru mediu, Stavros Dimas, a spus, referindu-se la acest subiect, c` “tinerii de ast`zi vor resim]i puternic efectele schimb`rilor climatice. Conferin]a de la Copenhaga reprezint`, probabil, ultima [ans` de a aborda schimb`rile climatice \nainte ca situa]ia s` scape de sub control. Evenimentele de acest gen sunt cruciale, deoarece tinerii constituie un grup de presiune extrem de important. Tinerii sunt afecta]i cel mai mult de schimb`rile climaterice – a[adar p`rerile lor sunt esen]iale”.

Obiectivul conferin]ei din decembrie este de a realiza un nou acord mondial în domeniul climatului pentru a continua Protocolul de la Kyoto, care expir` în 2012.

Este necesar s` se ac]ioneze rapid: destabilizarea climatului constituie deja o realitate; orice amânare a realiz`rii acordului va întârzia inevitabil ac]iunile la nivel mondial [i va accentua efectele negative ale schimb`rilor climatice.

Un prim pas a fost f`cut de UE \n decembrie 2008, prin adoptarea unei politici integrate privind energia [i schimb`rile climatice, cu obiective ambi]ioase pentru anul 2020. Astfel, obiectivele asumate de Uniune sunt: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` cu 20% (30% dac` se ajunge la un acord interna]ional), reducerea consumului de energie cu 20% prin cre[terea eficien]ei energetice [i satisfacerea a 20% din nevoile noastre energetice din surse regenerabile. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

FOCUS GREEN BIZ

TENDIN}~

Reciclarea, direc]ie green spre viitor Electronicele [i electrocasnicele vechi trebuie reciclate pentru a proteja mediul. Sunt convins c` nu [tia]i c` [i becurile trebuie reciclate, pentru c` sunt surse de poluare a atmosferei DE ALEXANDRU ARDELEAN

L

a 1 septembrie 2009, becurile incandescente clare cu flux luminos de 80 W [i peste vor deveni istorie. |n plus, al`turi de becurile de 80 W, [i sursele de iluminat mate sau cu \nveli[ protector care nu se \ncadreaz` \n clasa energetic` A vor disp`rea. M`sura este implementat` de Comisia European`, prin regulamentul CE 244/2009, care vine \n completarea unei directive prin care sunt interzise l`mpile ineficiente din Uniunea European`. Odat` cu implementarea acestor m`suri, singurele surse de iluminat autorizate vor fi becurile ecologice. Acest tip de becuri consum` cu pân` la 80% mai pu]in` energie decât cele incandescente, clasice, iar durata de utilizare este de pân` la [ase ori mai mare. Implicit, folosirea lor \nseamn` reducerea consumului de energie [i, ceea ce este extrem de important, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser`.

Ceea ce trebuie s` [tie orice consumator este c` atât becurile economice, cât [i cele fluorescente, ca orice alt de[eu electronic, trebuie reciclate. |n România exist` asocia]ia Recolamp, singura de altfel, care este autorizat` de Ministerul Mediului s` preia de la produc`torii români responsabilitatea privind gestionarea de[eurilor de surse de lumin`, \n vederea recicl`rii lor \n condi]ii de siguran]` pentru mediu [i s`n`tatea popula]iei. “|n 2008, am investit peste 1,4 milioane euro din timbrul verde administrat \n crearea infrastructurii de colectare, precum [i \n campanii de informare adresate popula]iei României. Rezultatul acestor ac]iuni a dus la colectarea a peste 160 de tone de de[euri. |n prezent, avem peste 2.000 de puncte de colectare (lista complet` pe www.coltverde.ro), 100 de companii membre ale Recolamp [i suntem \ntr-un continuu proces de expansiune de infrastructur` pentru a genera fluxuri de de[euri cât mai mari”,

a spus Roxana Sunica, director marketing al asocia]iei Recolamp.

Toat` activitatea pe care o desf`[oar` Recolamp este una green, având \n vedere c`, de fapt, acesta este [i domeniul de activitate principal. Fondurile pe care le administreaz` asocia]ia [i care provin din administrarea timbrului verde al becurilor sunt \n strâns` leg`tura doar cu protec]ia mediului. Astfel, Recolamp \[i \mparte activitatea de zi cu zi \n dou` mari categorii: prima este

reprezentat` de logistic` [i de opera]iuni de colectare [i reciclare de[euri.

Cea de-a doua categorie se refer` la marketing [i comunicare, \n vederea inform`rii [i con[tientiz`rii popula]iei cu privire la necesitatea colect`rii selective [i a recicl`rii surselor de lumin` uzate. Principalele proiecte green pe care Recolamp le-a desf`[urat pân` \n prezent sunt, \n principal, cele legate de colectare a de[eurilor reciclate. “Am

lansat de asemenea [i conceptul «Col] Verde», care este un punct modern de colectare amplasat \n loca]ii de trafic intens [i aflate la dispozi]ia publicului larg. Din punctul de vedere al activit`]ilor de comunicare, avem un portofoliu important de ac]iuni, campanii [i evenimente pe care le-am ini]iat sau sus]inut. Dintre ele men]ion`m doar câteva: Marea Debarasare, Caravana Umbrela Verde [i Omule]ii Verzi, Ziua Verde 2008, sus]inere Ziua Pamântului 2009, precum [i multe altele”, a mai spus Roxana Sunica. Oficialul de la Recolamp apreciaz` c` strategiile pe care asocia]ia le are \n vedere sunt dublate de solu]ii de implementare a campaniilor de reciclare care duc la rezultate pozitive. Ceea ce au constatat reprezentan]ii Recolamp este c` \n ultimul an a devenit vizibil` cre[terea interesului publicului, dar [i a autorit`]ilor [i companiilor fa]` de problemele de mediu, ceea ce este un lucru \mbucur`tor pentru ac]iunile viitoare.

Viitorul \n domeniul becurilor de iluminat clasic nu sun` deloc bine.

Regulamentul CE 244/2009 prevede [i alte termene de la care diferitele tipuri de becuri clasice vor deveni istorie.

Astfel, de la 1 septembrie 2010 se interzic toate sursele incandescente clare cu flux luminos mai mare de 65 W, \n timp ce de la 1 septembrie 2011 se vor interzice toate sursele de iluminat de 45 W [i peste. Odat` cu 1 septembrie 2012, se interzic toate sursele incandescente clare cu flux luminos mai mare de 7 W [i peste, iar de la 1 septembrie 2013, se vor interzice toate sursele de iluminat cu socluri tip S14, S15 sau S19 [i sursele cu o tensiune de func]ionare egal` sau mai mic` de 60 vol]i [i f`r` transformator integrat. La 1 septembrie 2016, se vor interzice complet toate sursele de iluminat din clasa energetic` C, cu excep]ia surselor clare [i soclu tip G9 sau R7. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

17

CEA MAI BUN~ INVESTI}IE |N VREMURI DE CRIZ~

REINVENTEAZ~-TE!

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

“Investe[te \n tine” – aceasta este cea mai bun` afacere pe care o po]i face \n vreme de criz`, pe timp de var` sau \n orice alt moment al vie]ii tale. Tu, atitudinea ta, mentalitatea [i curajul sunt principalele arme ale unui manager sau antreprenor care vrea s` ating` succesul. Cum s` te preg`te[ti profesional, s` \]i dezvol]i abilit`]ile [i s` \]i deschizi mintea dar [i cum s` p`strezi un echilibru \ntre via]a personal` [i profesional` sunt direc]iile acestui Biz dedicat verii 2009.

DE LOREDANA S~NDULESCU

untem \n criz`. {i vom mai fi. OK. Toat` lumea a \n]eles asta. Ce putem face? B`g`m capul \n nisip, a[tept`m s` treac` valul [i sper`m c` putem cumva s` sc`p`m \n mod miraculos de toate necazurile care s-au ab`tut asupra noastr`? Ne resemn`m? Ne l`s`m prad` fatalismului mioritic? Sau ne adapt`m? |n cele din urm`, lumea nu se sfâr[e[te aici. Trebuie s` ne obi[nuim cu ideea c` exist` via]` [i dincolo de criz`.

Criza este orice, numai ceva temporar nu. Nu este ceva care va trece, dup` care lucrurile vor reveni la “normal” – sau cel pu]in la ceea ce noi consideram a fi starea de normalitate, cea de dinainte s` apar`

S

primele simptome ale “pandemiei” care a \ngrozit mediul de afaceri.

A dep`[i momentul este o chestiune ce depinde de percep]ia fiec`ruia.

Pentru unii poate \nsemna noi oportunit`]i. Pentru al]ii poate \nsemna doar speran]a c` vor putea supravie]ui pân` la ivirea unor vremuri ceva mai bune.

Exist` \ns` [i o alt` cale – poate cea mai benefic` pe termen lung. Reinventarea.

Acum este momentul s` ne \ntoarcem c`tre ceea ce conteaz` cu adev`rat [i s` g`sim resurse pentru cea mai eficient` investi]ie – Investi]ia \n Noi.

GATA CU “L~UT~RISMUL”!

Paradigma s-a schimbat. Nimic din ceea ce devenise o obi[nuin]` nu mai este la fel. “Totul este special, altfel, de câteva luni \ncoace. Managerii \[i

doresc pastile minune, panacee, care s`-i transforme pe oameni \n tot ce nu au fost pân` acum”, explic` situa]ia actual` Urania Cremene, Senior Trainer & Consultant la AchieveGlobal.

Toate acestea nu fac decât s` creeze o stare de a[teptare boln`vicioas`, aduc`toare de atitudini demotivante, resemnate. |ns` ce nu [tiu mul]i e c` niciodat` criza nu va trece “din afar`”.

Trece “din`untru”. “Noi o dep`[im, cu propriile noastre for]e”, crede cu t`rie trainerul de la AchieveGlobal. {i are dreptate. Pe de alt` parte s-a schimbat [i raportarea la valori. Pân` acum am func]ionat \ntr-un sistem \n care absolut orice domeniu a crescut de la an la an f`r` mari eforturi. Prin urmare [i valoarea a crescut f`r` fundament. “|n acest context criza poate p`rea drept o Biz

19

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

oportunitate permi]ând «emanciparea» valorii intrinseci. Acum este momentul s` investe[ti \n tine; acum investi]ia se transform` \n valoare. Costul de oportunitate este prea mare s` nu o faci, mai ales c` «l`ut`rismul» nu mai func]ioneaz`”, crede Eusediu Margasoiu, Managing Partner la The Network.

Dac` pân` la momentul crizei “a investi \n tine” \nsemna poate achizi]ionarea anumitor lucruri care confereau un anumit confort [i o anumit` imagine \n fa]a partenerilor, pentru a da impresia “de firm` serioas`”, dup` cum exemplific` Felix Istrate, General Manager la Agnis Trading, acum investi]ia \nseamn` o mai atent` studiere a fenomenului pe care \l travers`m, mai mult` interac]iune cu oamenii care pot s` ofere solu]ii.

“Investi]iile \n noi, \n lini[tea [i stabilitatea noastr` sunt cele mai profitabile investi]ii \n timp de criz`, deoarece criza a afectat cel mai mult la nivel psihologic.”

La nivel personal, indiferent de context, “a investi \n tine” \nseamn` foarte multe lucruri. Lectura unei c`r]i, un spectacol de teatru, achizi]ionarea unui tablou \n loc de \nc` o pereche de pantofi, un bilet la un festival de muzic`, un documentar \n locul unei emisiuni de divertisment.

“Investi]ia \n educa]ie este mai sigur` chiar decât investi]ia \n art`”, crede Elsa Exarhu, Managing Partner la Mesmerize, prima [coal` de Public Speaking din România. Investi]ia \n educa]ie [i orice \mbun`t`]ire ob]inut` \n plan personal e una sigur`, tocmai pentru c` singura certitudine suntem noi. Iar \ntr-un context economic nefavorabil, precum cel de acum, “stofa personal`” este cea care te poate ajuta s` câ[tigi competi]ia. Investi]ia \n dezvoltarea personal` nu se devalorizeaz` niciodat`. |n plus, dou` dintre calit`]ile esen]iale zilele astea sunt flexibilitatea [i capacitatea de regândire a strategiilor. A avea idei pu]ine [i fixe nu poate fi decât un dezavantaj. Unul major chiar.

“Investi]ia \n tine te ajut` pentru c` \]i permite s` acumulezi. S` investe[ti \n tine \nseamn` s` \ncerci s` cape]i avantaje pe care le po]i folosi mai curând sau mai târziu”, crede Alexandru 20

Biz

OPINII

Atitudinea câ[tigatoare: curaj [i inspira]ie Pentru a ie[i cu bine din criz`, calit`]ile care trebuie s` te defineasc` sunt energie, fairplay, echilibru, stoicism. A ie[i cu bine din criz` este o chestiune relativ` [i de multe ori personal`. Depinde pe cine \ntrebi. Pentru unii poate s` \nsemne fructificarea unor oportunit`]i sau dublarea profiturilor, pentru cei mai mul]i este rezisten]` [i supravie]uire, \n speran]a unor vremuri mai bune. Pentru un businessman, atitudinea câ[tig`toare presupune curaj [i inspira]ie. |n plus, pentru a ie[i “tot oameni” din aceast` criz`, nu doar mai profitabili, cred c` avem nevoie [i de un oarecare respect pentru necazul altora. Nu cred c` exist` o re]et` \n privin]a echilibrului \ntre carier` [i via]a privat`. Cunosc oameni dedica]i total afacerii lor, cu o via]` personal` care are de suferit – [i invers. Probabil c` important este ca noi s` sim]im c` suntem \n c`utarea acestui echilibru. S` investe[ti \n tine ast`zi \nseamn` s` nu ui]i c` mai exist` [i altceva decât criza economic` [i s` nu-]i omori pasiunile. Indiferent de modul \n care investe[ti \n tine – profesional sau personal – s` faci asta presupune deja ac]iune, decizie, munc`. Din punct de vedere antreprenorial, criza este o oportunitate de \nv`]are ie[it` din comun; dac`, \n plus, \]i permi]i [i ceva ajutor specializat, cu atât mai bine. Ca profesionist, cred c` trebuie s` ai ini]iativ` [i s` ac]ionezi. Ca investitor pe cont propriu, mai bine stai lini[tit pân` când \n]elegi exact ce se \ntâmpl`. Cât despre succes, redefinirea acestuia acum se face \n func]ie de cât de aproape r`mâi de ceea ce crezi c` vrei s` fii ca om, atât \n via]a profesional` cât [i \n cea personal`.

TIBERIU MOIS~, DIRECTOR EXECUTIV, BANCA TRANSILVANIA

Gânde[te inovator Oamenii din genera]ia actual` de manageri [i antreprenori nu au avut posibilitatea [i oportunitatea de a traversa o criz`.

Dup` câte vedem pân` acum, consider c` o structur` de cunostin]e solid`, valori personale [i de afaceri ferme [i clare, precum [i un anumit grad de \ndr`zneal` constituie amestecul necesar pentru a parcurge aceast` perioad`. Cred c` priorit`]ile fiec`ruia se leag` strâns de valorile pe care le ap`r`, astfel \ncât criza economic` le afecteaz` mai pu]in. |n ceea ce m` prive[te, prefer c`ile pe care le cunosc deja [i \mi men]in priorit`]ile stabilite: devenire continu`, o familie armonioas` [i cultivarea curajului \n afaceri. Investi]ia major` care trebuie f`cut` este \n capacitatea de a gândi inovator [i \n cultivarea curajului de a continua s` faci lucruri, decât s` meditezi la idei [i a nu implementa niciuna. Din punctul de vedere al vie]ii personale, nu cred ca exist` investi]ii standard sau afiliate macromediului. |n acest plan, investi]iile se fac continuu. Investi]ia \n sine este similar` cu vizita regulat` la medic: ai nevoie de ea \n fiecare an, indiferent cât de bine te sim]i, iar urm`rile ei sunt benefice [i te sus]in pentru anul urm`tor. Revenind la investi]ia \n dezvoltarea personal`, continuu s` cred c` a citi o carte bun`, a avea timp de \ntâlniri cu prietenii, a milita \mpotriva orelor lungi [i ineficiente la birou sunt tot atâtea metode de a investi \n tine [i de a creea premisele ca perioada de criz` s` devin` [i o oportunitate de dezvoltare personal`. Capacitatea de a \n]elege c` nu po]i avea toate r`spunsurile [i \ndr`zneala de a le c`uta, aceste lucruri deosebesc un un om de afaceri de succes de unul mediocru.

VALERIU NISTOR, MANAGING PARTNER, SOAR MANAGEMENT {I INVESTI}II

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

OPINII

Atitudine realist` fa]` de criz` |n mod normal, \ntr-o situa]ie de criz`, oamenii de afaceri ar trebui s` se mobilizeze mai mult, s` munceasc` mai mult [i astfel s` \ncline mai mult balan]a work - life c`tre prima op]iune. Am constatat \ns`, atât la mine cât [i la al]i oameni de afaceri, c` \n ultima perioad`, mul]i dintre noi am \nceput s` acord`m mai mult` aten]ie vie]ii private. Este probabil o repliere la un nivel instinctiv c`tre via]a personal`, \n momentul \n care vezi c` sunt for]e [i \mprejur`ri economice pe care nu ai cum s` le controlezi.

Despre companii se spune c` nu pot trece prin crize f`r` a face nimic, ele trebuie s` investeasc` pentru a dep`[i acea criz`. E posibil ca acela[i lucru s` fie valabil [i pentru oameni. Dar s` investe[ti \n timpul unei crize este dificil, riscant, cu siguran]` antiintuitiv. |n business, este bine s` se investeasc` \n zonele care pot genera rezultate pozitive pe termen scurt. |n via]a personal`, orice investi]ie este bun`, dar mai ales cele pe termen lung ar putea fi prioritizate acum. Depinde \ns` de mul]i factori: \n cazul profesiei sau al afacerii, depinde de situa]ia \n care se afl` aceasta acum, \n timp ce \n cazul vie]ii personale, depinde foarte mult de profilul [i aspira]iile fiec`ruia. Unii vor s` tr`iasc` tot timpul \n prezent, al]ii se gândesc pe termen lung \n plan personal. Concret, investi]ia \n sine ar \nsemna, la nivelul minim, s` fii pu]in mai atent cu tine, cu problemele, nevoile [i dorin]ele tale. Astlfel, vei reu[i s` r`mâi mai echilibrat [i acest lucru te va ajuta s` parcurgi mai bine perioadele dificile. Iar modalit`]i de realizare concret` a acestei investi]ii sunt multe, unele dintre ele destul de prozaice: s` mai cite[ti o carte, s` mai mergi la un spectacol, s` faci o c`l`torie relaxant`, s` te \ntâlne[ti mai des cu prietenii, s` faci mai mult` mi[care, s` m`nânci [i s` tr`ie[ti mai s`n`tos.

MARIUS GHENEA, PRE{EDINTE PC FUN

|ncredere \n for]ele proprii Sunt tentat` s` afirm c` pentru a trece cu bine criza trebuie s` ai “r`bdare [i tutun”… Dar ar \nsemna s` iau \n glum` o situa]ie serioas`. |n vremuri de criz`, \ntocmai ca un surfer, trebuie s`-]i po]i p`stra capul limpede [i echilibrul pe placa \ngust`, \n plin` \nvolburare a valului, devenit, din prieten amabil, o for]` redutabil` despre care nu [tii dac` te va scoate la liman sau te va dobor\. Practic, atitudinea de \nving`tor este cheia. Asta \nseamn` \ncredere \n for]ele proprii, \nseamn` s` nu te opre[ti niciodat` din \nv`]at, s` nu-]i plângi de mil`, ci s` cau]i cu \nc`p`]ânare solu]ii. {i mai \nseamn` s` nu-]i fie fric` de munc`, chiar dac` \n astfel de vremuri, e nevoie de mai mult` decât pân` acum. A investi \n tine azi \nseamn` s` te ]ii permanent la curent cu tot ce e nou [i s` nu te opre[ti niciodat` din \nv`]at. |nseamn` s` nu ui]i s`-]i acorzi mici r`gazuri de bucurie [i r`sf`], \nseamn` s` munce[ti cu ambi]ie [i d`ruire dar nu “pân` cazi jos”, pentru c` va mai fi nevoie s-o iei de la cap`t [i mâine. |nseamn` s` investe[ti, emo]ional [i chiar material, \n cei apropia]i, echipa al`turi de care munce[ti [i familia al`turi de care tr`ie[ti. Când [tii mai mult [i ]i-ai demonstrat c` po]i mai mult, rezultatul imediat este o cre[tere a \ncrederii \n sine. Iar când crezi \n tine, obstacolele sunt mai “abordabile” [i, deseori, mai u[or de dep`[it. Realist vorbind, investi]ia \n sine nu e “solu]ia salv`rii” din criz`, dar este cu siguran]` una dintre mirodeniile de pre] ale acestui nou fel de mâncare pe care \nv`]`m s`-l prepar`m…

IOANA MANEA, MANAGING PARTNER & CREATIVE STRATEGY DIRECTOR, LOCO BRANDING & COMMUNICATION

Br`du]-Ulmanu, profesor de jurnalism la Universitatea din Bucure[ti. |n contextul actual al crizei economice prin care trecem, pentru a investi \n tine, \n SUA, de exemplu, mul]i profit` de criz` pentru a se [coli.

Fac facult`]i, mastere, doctorate, \ncearc` s` \nve]e lucruri care le vor folosi mai \ncolo. De altfel, investi]ia \n educa]ie este cea mai bun` acum, la orice nivel ar fi aceasta.

OPTIMI{TI VERSUS PESIMI{TI Copilul pesimist. Copilul optimist.

Sunt dou` tipologii umane care acum, \n plin` criz`, ies [i mai pregnant la iveal`. “|i vezi \nc` de mici. E diferen]` uria[` \ntre ei. Pe unul \l trosne[te ta’so [i bâzâie o s`pt`mân`, cel`lalt iese la joac` \n cinci minute [i a [i uitat. Unuia i se stric` juc`ria [i d` \ntr-o depresie de om mare, cel`lalt bag` surubelni]a \n ea, o stric` mai r`u, apoi \[i creeaz` o nou` juc`rie din dou` stricate. Unul abia se las` târât diminea]a la [coal` de spaim`, cel`lalt abia a[teapt` s`-[i vad` colegii [i s` inventeze ceva nou \mpreun`”, a[a descrie, \ntr-un mod cât se poate de plastic, cele dou` tipologii umane Mihai Iliescu, Creative Director la Leo Burnett & Target. Ulterior copiii se fac mari. {i se transform` \n Noi, cei de acum. Facem acelea[i lucruri precum cele din copil`rie, numai c` joaca este una de oameni mari: “joaca de-a businessul”, “joaca de-a puterea”.

Dac` privim cu aten]ie, vom vedea cele dou` mari categorii de copii mari acum afla]i \n fa]a crizei. “Ma[inu]a cea mare s-a stricat. {i, a[a cum f`ceau [i când erau mici, oamenii se \mpart din nou \n copii optimi[ti [i pesimi[ti.

Pesimi[tii dau \n depresie, optimi[tii \[i inventeaz` o joac` nou` \mpreun` cu al]ii ca ei”, atrage aten]ia Mihai Iliescu. |n aceste condi]ii este nevoie s` d`m un “restart” la nivel de atitudine [i mai ales la nivel comportamental. De[i la nivel declarativ toat` lumea este de acord c` a venit momentul unei mari schimb`ri, la nivel de comportament nu se \ntrevede mare lucru.

Care ar fi tr`s`turile comportamentale care ar trebui s` ne defineasc` pentru a traversa cu bine aceast` perioad`?

Mihai Iliescu sugereaz` patru calit`]i: Optimism, ca s` crezi cu putere c` totul va fi bine din nou; Realism, ca s`-]i dai Biz

21

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

seama c` lucrurile nu vor mai fi ca \nainte niciodat`, dar poate vor fi mai bune \n alt sens; St`pânire de sine, ca sa nu faci mi[c`ri gre[ite din primul impuls; [i Clarviziune, ca s` vezi ocazii \n loc de probleme. Ar mai fi poate de ad`ugat flexibilitatea – sau la nivel mental deschiderea c`tre orizonturi care \nainte p`reau prea \ndep`rtate.

Dincolo de toate relele pe care le-a adus cu sine criza, partea bun` a crizei este c` oblig` la reinventare. |n urma reevalu`rii tuturor lucrurilor din via]a social` [i profesional` putem ajunge la concluzii interesante care s` ne deschid` perspective de dezvoltare nea[teptate. “Din acest punct de vedere, s` investe[ti \n tine nu \nseamn` s`-]i mai iei un Porsche, ci s` devii mai de[tept \n urma crizei. |nseamn` s` faci lucruri pe care acum un an nu le-ai fi f`cut. Asta este o [ans` unic`”, crede Mihai Iliescu.

{I DAC~ TOTU{I B~G~M CAPUL |N NISIP? Politica stru]ului nu este \n niciun caz o solu]ie. A sta deoparte, pe principiul de a men]ine un “low-profile”, este poate cea mai mare gre[eal` \n momentul de fa]`.

Eusediu Margasoiu r`spunde acestei chestiuni adresând tot o \ntrebare. “Cum ar fi fost dac` Noe aborda «low profile» conjunctura Potopului?” Face]i un exerci]iu de imagina]ie. Cum ar fi fost?

Transferând discu]ia \n sfera managementului, Felix Istrate, General Manager la Agnis Trading, spune c` o lamentare permanent`, o retragere cu “arme [i muni]ii” \ntr-o carapace nu este o atitudine corect` pentru niciun manager care vrea s` treac` cu bine de aceast` perioad`.

Magda Blid`ru[ are o atitudine [i mai tran[ant` [i spune c` “a p`stra un low-profile” este echivalent cu ie[irea de pe pia]` sau amânarea rezultatelor.

“Nu po]i spune c` e[ti un om de succes dac` la primul obstacol mai mare alegi s` te bagi la cutiu]` a[teptând s` treac` \n loc s`-l \nfrun]i [i s` profi]i de oportunitatea de dezvoltare care ]i se ofer`.” |n esen]`, deci, vorba proverbului “Ce nu te omoar`, te face mai puternic”.

SUCCESUL “RELOADED” Ce \nseamn` succesul? Pentru unii acumulare financiar`, pentru al]ii o carier` 22

Biz

OPINII

Echilibrul este totul Interdependen]a \ntre latura personal` [i cea profesional` este total`. Nu po]i investi \ntr-una f`r` a o \mbun`t`]i [i pe cealalt`. |n perioade de criz` este important s` ne p`str`m \ncrederea \n sine. Acum, mai mult ca niciodat`, este necesar s` ne diferen]iem fa]` de colegi [i concuren]i pentru a ne asigura nu numai pozi]ia actual` \n companie, ci poten]ialul unei promov`ri imediat ce va aparea oportunitatea. Ford spunea \n anii ’30: “Cei care nu investesc \n publicitate pentru a salva bani sunt ca [i cei care opresc ceasul pentru a opri timpul”. Dac` transpunem vorbele acestea la nivel de individ, \n]elegem de ce este important s` investim constant \n noi [i \n dezvoltarea noastr`. Nivelul de cuno[tin]e [i experien]ele acumulate prin particip`ri la seminarii [i conferin]e mi se pare important, ca [i interac]iunea cu colegi din aceea[i bran[` sau din bran[e diferite. Rela]iile f`cute \n afara biroului pot aduce beneficii neb`nuite.

MIHAELA BERCIU, CONSULTANT DE IMAGINE

Investind \n tine, evoluezi Atunci când iube[ti ceea ce faci, cu siguran]` g`se[ti timp [i energie, iar acest lucru se aplic` ambelor, atât vie]ii personale, cât [i \n business. Criza a schimbat modul de abordare a unui business [i ritmul mediului de afaceri, \ns` nu pot afirma c` a schimbat priorit`]ile. A adus ceva mai mult` adrenalin`, iar pentru o persoan` activ` o astfel de doz` are avantajul de a te men]ine \n form`. Capacitatea de adaptare, echilibrul [i obiectivitatea \n abordarea problemelor reprezint` tr`s`turi esen]iale [i competen]e decisive \n gestionarea unor situa]ii ie[ite din comun, cum este [i contextul economic actual. Când ai puterea de a \n]elege fenomenele, de a g`si pârghiile eficiente pe care le po]i folosi, de a evalua corect riscurile [i, de ce nu, oportunit`]ile, atunci vei putea percepe criza ca pe o alt` stare de fapt a unei pie]e. A[ spune c` orice nou` lec]ie \nv`]at` este o investi]ie, o carte citit` sau un dialog util sunt de asemenea investi]ii.

Cred c` investi]ia \n tine te ajut` s` evoluezi, te oblig` s` pastrezi contactul cu realitatea, cu tot ce este nou [i \]i aduce mai mult` maturitate.

MONICA IAVORSKI, DIRECTOR GENERAL LA ARCTIC

Curaj la p`trat Dac` pentru a fi \n afaceri \]i trebuie mult curaj, \n special \n perioade economice tulburi \]i trebuie o doz` dubl` de curaj.

Accentul pe dezvoltare [i restructurare sunt elementele care definesc atitudinea câ[tig`toare a unui om de afaceri \n fa]a crizei. |n niciun caz nu trebuie s` se produc` o \ncremenire \n proiect care este foarte comod` [i a fost practicat` cu succes \n anii anteriori. Dac` pân` acum se vorbea de iluzii, abia de acum \nainte se vorbe[te de adev`ratul succes. Un om de afaceri de succes se deosebe[te de unul mediocru prin faptul c` nu merge pe acela[i drum cu ceilal]i. G`se[te mereu noi oportunit`]i. Dar nu se [tie dac` a mers bine decât dup` ce a trecut destul de mult timp... astfel c` un om de succes la fel ca [i un artist de succes nu poate fi copiat.

RADU IOAN TUDORACHE, ADMINISTRATOR MONERO

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

OPINII

Capacitate de adaptare Un om de afaceri, \n aceast` perioad` critic`, trebuie s` aib` capacitatea de a se adapta rapid schimb`rilor din pia]a \n care activeaz`, trebuie s` identifice oportunit`]ile [i s` ac]ioneze \n for]` pentru a câ[tiga cot` de pia]`. |n acela[i timp trebuie s` fie agresiv \n pia]` \n sensul \n care trebuie s` poat` aduce rapid produse [i servicii care s` se potriveasc` cererii, care a suferit modific`ri fundamentale din 2008 pân` acum. Criza nu a schimbat priorit`]ile, singurul lucru care l-a modificat este timpul pe care fiecare trebuie s` [i-l petreac` la job. Asta \nseamn` mai pu]in timp liber [i mai mult timp petrecut la job. S` investe[ti \n tine acum \nseamn` s` studiezi foarte mult \n domeniul \n care activezi, s` g`se[ti modele de succes, s` vezi ce se \ntâmpl` \n alte ]`ri [i s` \ncerci s` inovezi pentru a face diferen]a \ntre juc`tori. Criza aceasta \nseamn` provocare, este o piatr` de \ncercare greu de suportat pentru orice antreprenor.

SORIN STOICA, CEO, ETURIA – AGEN}IE DE TURISM “TAILOR MADE”

S` fii mai bun Fiecare individ este unic, cu nevoi diferite [i cu op]iuni personale diferite. Investi]ia \n propria persoan` se fundamenteaz` pe analiza nevoilor [i se implementeaz` pe baza op]iunilor personale. De exemplu, o persoan` poate avea nevoie \n aceast` perioad` de cunoa[terea mai bun` a mecanismelor financiare [i, \n acela[i timp, de abilit`]i de comunicare mai dezvoltate.

Timpul este limitat, ca atare va exista o op]iune pentru una dintre cele dou` direc]ii. De asemenea, forma de \nv`]are poate diferi: unii pot opta pentru lectura unor cursuri, al]ii pentru participarea la cursuri etc. Dezvoltarea personal`, evolu]ia c`tre o persoan` mai bun`, mai preg`tit`, mai avizat`, mai \n]eleapt` sau mai deschis`, este un proiect zilnic, cu sau f`r` criz`. Dar reperele personale, jaloanele fiec`ruia ar trebui s` fie mult mai solide [i nu o umplutur` de urgen]`, pentru c` este criz`. Aten]ia acordat` dezvolt`rii personale \]i ofer` instrumentele de a te evalua mai corect, iar rezultatul poate fi cre[terea \ncrederii \n sine. Cu sau f`r` criz`, sensul fiec`rui individ este acela de a deveni o persoan` mai bun`.

CRENGU}A RO{U, MANAGING PARTNER, DC COMMUNICATION

NU capitul`rii E[ti un câ[tig`tor al acestei crize dac` nu capitulezi, dac` \ncerci s` g`se[ti solu]ii, dac` reu[e[ti s` g`se[ti noi oportunit`]i s` te dezvol]i. S` investe[ti \n tine acum \nseamn` pe de-o parte s` [tii s` g`se[ti locul [i oamenii care s`-]i ofere lini[tea mental` [i spiritual`, iar pe de alt` parte s` cau]i solu]ii pentru a-]i p`stra afacerea pe linia de plutire. Cum po]i g`si solu]ii?

Citind mult, urm`rind pia]a \n care activezi, urm`rind mi[c`rile Occidentului [i identificând noi oportunit`]i de business. Pia]a din România avea nevoie s` se a[eze pe temelii solide. Câ[tigul acestui moment de r`gaz indus de criz` este c` avem timp s` a[ez`m toate lucrurile la locul lor, s` stabilim priorit`]i, s` excludem excesele din organiza]ii, lucruri imposibil de f`cut \n “boom economic”.

ION TURCU, GENERAL MANAGER, BRESSAN

sau un statut aparte. “Succesul \nseamn` [i familie, [i prieteni, [i s`n`tate, [i recunoa[tere profesional`, sau o contribu]ie important` la societate. {i \ntr-un caz, [i \n cel`lalt, succesul \nseamn` stabilitate, dar nu stagnare.

Mai curând cre[tere continu`”, conchide Urania Cremene.

“Din p`cate, tendin]a este de a sc`dea un nivel, o treapt`”, spune Ioana Manea, Managing Partner & Creative Strategy Director la agen]ia Loco Branding & Communication, care a observat c` exist` deja multe companii pentru care succesul acum \nseamn` supravie]uirea, nu profitul. Este momenul \n care \ncetinim pu]in ritmul, ne m`sur`m pa[ii mai atent, vis`m mai pu]in grandios [i ne num`r`m mai des banii. Conteaz` \ns` mult atitudinea.

Pentru cei cu mentalitate de \nving`tor, succesul se reinventeaz`. “Succesul poate fi oricând ceva nou: o linie de business nou`, modelat` pe «tiparul vremurilor», o specializare care te face «deus exmachina» \ntr-un proiect…

Sau chiar mici victorii care te fac fericit: un cadou sau un concediu cu buget mic [i satisfac]ii mari. E mult mai semnificativ un bonus raportat la un profit pe care l-ai ajutat s` se \ntâmple, mai ales \n aceste timpuri, decât o prim` mic` pe care o primeai automat [i nu \nsemna nimic. Pân` la urm`, vorbim de o reinterpretare a succesului prin semnifica]iile noi pe care, de voie sau de nevoie, i le descoperim [i atribuim”, crede Ioana Manea.

Ce deosebe[te, \n contextul actual, un manager de succes de unul mediocru? Am fi tenta]i s` spunem: rezultatele. {i nu am gre[i. Pentru c` a[a se \ntâmpla pân` nu cu mult timp \n urm`. |ns` acum, când multe din rezultatele a[teptate au devenit “misiuni imposibile”, Elsa Exarhu este tentat` s` spun` c` diferen]a dintre un om de succes [i unul mediocru este dat` de capacitatea de \n]elegere. Omul de succes “a \n]eles”. {tie ce are de f`cut. Din \n]elegere vin acceptarea, suple]ea \n a se regrupa rapid [i puterea de a r`mâne intact indiferent de num`rul \ncerc`rilor [i de rezultatul lor. Experien]ele sunt \n cele din urm` cele mai valoroase. Pe scara larg` a istoriei, conteaz` mult mai mult decât un succes de moment. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

23

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

REINVENTARE PRIN TRAINING Ai carte, ai parte, spune generic o zical` mioritic`, dar o investi]ie cu adev`rat profitabil` \n dezvoltarea personal` [i profesional` \nseamn` un \ntreg cult pentru educa]ie, care trebuie s` implice [i o varietate de programe de training DE OVIDIU NEAGOE {I LOREDANA S~NDULESCU reativitatea se poate \nv`]a?

Dar inova]ia? R`spunsul la aceste \ntreb`ri este afirmativ [i \[i are r`d`cinile \n structura programelor de training a c`ror adaptabilitate la actualele nevoi profesionale, dar [i personale, pune \n mâinile cursan]ilor armele pentru câ[tigarea luptei cotidiene cu sarcinile de serviciu \n exces [i cu stresul, flagel care bântuie toate organiza]iile. A[adar, la vremuri noi, solu]ii pe m`sur`.

O palet` larg` de programe de training pentru stimularea creativit`]ii [i dezvoltarea unei personalit`]i inovatoare pot reprezenta solu]ia prin care cursan]ii fac cea mai sigur` investi]ie, \n ciuda dificult`]ilor economice prezente: cea \n propria educa]ie [i dezvoltare. “Succesul va continua s` se defineasc` diferit, de la om la om [i de la organiza]ie la organiza]ie”, spune Viorel Panaite, partener la firma de training [i consultan]` \n resurse umane Human Invest. “M-ar bucura mult dac` perioada de criz` va solicita de la fiecare dintre noi, mai mult` responsabilitate, curaj \n asumarea unor riscuri esen]iale pentru inova]ie [i mai mult` preocupare pentru contribu]ia social` a proiectelor pe care le conducem”, adaug` Panaite.

Este un pic cam târziu s` ne gândim abia acum c` lucrurile pe care le \nv`]`m ne vor scoate din impas.

Aceasta este [i opinia Uraniei Cremene, Senior Trainer & Consultant la AchieveGlobal. |n esen]`, trainingurile ar fi trebuit s` se fac` mult \nainte de acest moment, tocmai pentru a avea uneltele necesare unei reac]ii rapide \ntr-o situa]ie dificil`. |ns` cât tr`im \nv`]`m. Multe persoane \ncep acum programe de preg`tire individual` \n domenii foarte diferite fa]` de cele \n care activeaz` profesional: cursuri de oratorie, actorie,

C

26

Biz

desen, \n ideea de a face ceva pentru ei \n[i[i. O investi]ie \n dezvoltarea personal`, indiferent de context, este [i coaching-ul. “Eficien]a investi]iei este \ns` determinat` de seriozitatea cu care este \ntâmpinat procesul de coaching.

Dac` se apeleaz` la un coach pentru c` e la mod` sau pentru c` s-a citit undeva c` este o solu]ie magic` la problemele cu care cineva se confrunt`, s-ar putea

zeaz` R`zvan B`lan, psiholog [i psihoterapeut. “Ceea ce m` duce la concluzia c` «echilibrul» nu este chiar la \ndemâna tuturor [i c` managementul timpului este unul dintre cursurile care ar trebui urmate de foarte multe persoane”, conchide R`zvan B`lan.

Principalul beneficiu al managementului eficient al timpului? |mbun`t`]irea calit`]ii propriei vie]i. Ei bine,

s` apar` nepl`cuta surpriz` de a nu ob]ine niciun rezultat”, este de p`rere Magda Blid`ru[, Associate Certified Coach (ICF), Individual and Team Coaching \n cadrul Coach4U.

dup` cum spune Michael Altshuler, Sales Trainer [i, pre[edinte la Altshuler International Inc., “vestea rea este c` timpul zboar`. Vestea bun` este c` tu e[ti pilotul”. Un program de training pentru gestiunea timpului nu pune \n mâna absolven]ilor doar o “man[`”, cu care s` navigheze prin norii negri de furtun` de pe “cerul” mediului de afaceri, ci \i \narmeaz` [i cu un set tehnici cu care s` evite [i cele mai line “turbulen]e”, \n plan personal [i profesional. {i, pentru c` una dintre cele mai sigure [i profitabile investi]ii este \n propria educa]ie [i dezvoltare, revista Biz a ales o serie de programe de training menite s` reinventeze “omul crizei”. Biz

CRIZA ECONOMIC~ ALIMENTEAZ~ CRIZA DE TIMP Un studiu realizat de DataMonitor relev` c` peste o treime dintre responden]i \ntâmpin` dificult`]i \n \ndeplinirea obliga]iilor profesionale zilnice [i c` le este greu s` se relaxeze. “Ciudat este c` de[i timpul liber are o durat` tot mai mare, mul]i dintre cei care au fost intervieva]i au spus c` trebuie s` sacrifice din orele de somn pentru a se distra”, preci-

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

Advertising – advanced TMI [i Qualians

Modulul se adreseaz` speciali[tilor \n marketing, branding, comunicare [i oricui dore[te s` \[i fac` o educa]ie solid` \n domeniul comunic`rii comerciale. Trainer: Bogdan Naumovici (23). Desf`[urare: sesiunea septembrie – decembrie, 2009. Durat`: 2 zile. Cost: 539 euro + TVA Managementul Schimb`rii TMI [i Qualians

Un curs de change management devine necesar pentru dezvoltarea profesional` a salaria]ilor, care vor avea ocazia s` creasc` odat` cu institu]ia angajatoare. |n urma acestui program, participan]ii vor putea s` se orienteze spre identificarea [i valorificarea oportunit`]ilor [i s` defineasc` clar rezultatul dorit [i s` opereze schimb`rile din organiza]ie.

Trainer: Florin Enache. Desf`[urare: sesiunea septembrie – decembrie 2009. Durat`: 1 zi.

Cost: 369 euro + TVA Inova]ie [i gândire creativ` TMI Training & Consulting

Cursul se adreseaz` \n special liderilor [i managerilor implica]i \n procese de schimbare [i gândire creativ`, dar [i celor interesa]i s` foloseasc` eficient o serie de instrumente creative pentru a g`si solu]ii mai eficiente [i mai noi problemelor zilnice. Trainer: Florin Enache.

Desf`[urare: 1 octombrie 2009.

Cost: 369 euro + TVA Power Sales TMI Training & Consulting

Cursul este unul interactiv [i intensiv [i va oferi beneficiarilor un set de unelte [i tehnici de vânzare profesioniste, focusate pe rezultate, care \n final se vor r`sfrânge asupra cre[terii satisfac]iei clien]ilor [i a unui avantaj net comparativ cu companiile concurente. Trainer:

C`lin Gligorea. Desf`[urare: sesiunea septembrie – decembrie 2009. Durat`: 1 zi. Cost: 369 + TVA Managementul Performan]ei TMI [i Qualians

Cursul se adreseaz` \n principal managerilor, care conduc [i coordoneaz` echipe, dar [i profesioni[tilor \n resurse umane. |n acest curs se va pune \n discu]ie implementarea unei culturi a practicilor de management al performan]ei, ca prioritate organiza]ional`, a companiilor conduse de participan]i. Trainer: Florin Petrescu.

Desf`[urare: sesiunea de toamn` septembrie – decembrie 2009. Durat`: 1 zi. Cost: 369 euro + TVA

maximizarea eficien]ei angaja]ilor, iar coaching-ul vine \n \ntâmpinarea comunic`rii [i ofer` mai mult decât o serie de indica]ii clare. Trainer: C`t`lin Zaharia. Desf`[urare: 24 septembrie 2009. Cost: 630 RON

comunic`rii. Trainer: Alexandra Georgescu. Desf`[urare: 13 – 14 octombrie 2009. Cost: 390 euro + TVA

“The Wealthy Mind”

La 10 ani de la lansarea lui \n România, acest program le completeaz` excelent pe primele dou` [i ofer` perspective profunde [i tehnici practice pentru cre[terea eficien]ei personale. Modelul “priorit`]ile conteaz`” propune un mecanism pragmatic care ne ajut` s` identific`m [i s` ne “]inem” de priorit`]ile noastre. Trainer: Bogdan Pode. Desf`[urare: 26 – 27 noiembrie 2009. Cost: 390 euro + TVA

Time Management, “Priorit`]ile Conteaz`” Human Invest

Mind Master

De[i la prima vedere poate p`rea un curs despre strategii financiare [i \mbog`]ire rapid`, nu este a[a, fiind focusat pe direc]ii precum carier`, networking, recunoa[tere, satisfac]ie, sau flexibilitate. Trainer: C`t`lin Zaharia. Desf`[urare: 19 – 20 decembrie 2009. Cost: 740 RON “Six Thinking Hats” Mind Master

Time Management Mind Master

Cursul este recomandat antreprenorilor, managerilor [i tuturor persoanelor interesate de un echilibru \ntre via]a profesional` [i cea personal`. Participan]ii vor pleca dup` programul de training cu agenda personal` [i profesional` gata planificate. Trainer: C`t`lin Zaharia.

Desf`[urare: 18 septembrie 2009. Cost: 630 RON Start - NLP & Coaching Mind Master

Singurul training introductiv \n NLP (programare neuro-lingvistic`), creat dup` un format al “The Austrian Center for NLP”, este adresat tuturor celor interesa]i de coaching [i NLP aplicabile atât \n via]a profesional` cât [i \n cea personal`.

Trainer: C`t`lin Zaharia. Desf`[urare: 19 – 20 septembrie 2009. Cost: 430 RON + TVA Executive coaching \n management Mind Master

Criza pune un accent special pe comunicarea managerial`, mai ales când vine vorba despre

Aceasta este o tehnic` puternic` dezvoltat` de Edward de Bono, iar cele [ase p`l`rii (hats) sunt moduri de procesare a informa]iei. Trainer: Mihaela Zaharia. Desf`[urare: 21 septembrie 2009. Cost: 1.000 RON Self Management Human Invest

Programul dezvolt` abilit`]ile necesare care cresc productivitatea individual` [i pun la dispozi]ie metoda de lucru “modelul situa]ional”, pentru a cre[te performan]a individual`, odat` cu sc`derea timpului necesar acestui lucru.

Trainer: Alexandra Georgescu.

Durat`: 2 zile. Cost: 390 euro + TVA Influen]are [i comunicare, folosind DiSC Human Invest

Folosind instrumentul original DiSC, programul ofer` cuno[tin]ele [i dezvolt` abilit`]ile de a descoperi preferin]ele de comunicare ale indivizilor [i de a adapta o conversa]ie \n func]ie de acestea. Consecin]a este cre[terea calit`]ii [i a eficien]ei

Situational Leadership II Human Invest

Este programul indispensabil oric`rui manager, indiferent de pozi]ia \n organiza]ie. Excelent accesorizat cu instrumente de \nv`]are [i deosebit de relevant pentru munca zilnic` a unui manager, cursul este cu siguran]` un “echipament” valoros pentru aceste zile. Trainer: Viorel Panaite. Desf`[urare: 24 – 25 septembrie, 2009. Cost: 490 euro + TVA Public Speaking Mesmerize

Test psihologic & evaluare, dic]ie, arta discursului, prezent`ri [i TV training, Arta mi[c`rii, Stil (Fashion, Hair & Make-up, Beauty Adviser), portofoliu foto (Make-up session, Photo session), dezvolt`ri interviuri, inser]ii \n media.

Desf`[urare: cursuri efectuate la cerere.

Strategii de finalizare \n vânzari – advanced Result Development

Programul este destinat speciali[tilor \n vânz`ri. La sfâr[itul cursului, ace[tia vor fi mai efi-

cien]i \n vânzare (\[i vor reduce timpul [i efortul) prin utilizarea strategiilor de finalizare. Pe de o parte, vor cunoa[te procesul de finalizare [i vor [ti care sunt momentele psihologice favorabile finaliz`rii, pe de alt \[i vor \nsu[i prin jocuri de rol, simul`ri [i exerci]ii tehnicile de finalizare – finalizarea direct`, finalizarea dificil`, imposibil`, managementul refuzului, finalizarea par]ial` [i alte tehnici de finalizare. Traineri: Dorin Bodea & Mara Blaj. Desf`[urare: sesiunea septembrie – decembrie 2009. Durat`: 1 zi. Cost: 285 euro + TVA Management asertiv Result Development

Programul se adreseaz` managerilor [i tuturor celor care conduc, supervizeaz` sau coordoneaz` o activitate \n care sunt implica]i oameni. La sfârsitul cursului, participan]ii vor [ti ce \nseamn` comportamentul managerial asertiv – ce face [i ce nu face un manager asertiv, cum r`spunde el a[tept`rilor celorlal]i, cum \mpac` rezultatele cu valorile, ce \nseamn` management antreprenorial [i ce \nseamn` s` fii manager pe timp de criz`. Traineri: Dorin Bodea & Drago[ Butuzea.

Desf`[urare: sesiunea septembrie – decembrie 2009. Durata: 2 zile. Cost: 475 euro + TVA. Search Engine Marketing Evensys

Acest eveniment de o zi are ca obiectiv furnizarea de solu]ii eficiente privind cre[terea vizibilit`]ii companiilor pe Internet [i tactici pentru a transforma vizitatorii site-urilor lor \n clien]i.

Evenimentul se adreseaz` atât companiilor care descoper` acum marketingul online, cât [i celor care deja conduc campanii online [i doresc eficientizarea lor. Trainer: Cristian Manafu. Desf`[urare: septembrie. Pre]: 175 euro + TVA. Biz

Biz

27

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

|NCARC~-}I BATERIILE! Nu exist` o re]et` pentru o existen]` perfect`, dar totul \ncepe de la con[tientizarea nevoii de a adopta un stil de via]` mai bun, care s` ne ajute s` atingem un echilibru interior DE ALINA STANCA el mai constant lucru \n via]` este stresul. Dificult`]ile financiare [i incertitudinea induse de criz` au l`sat deja urme \n fiecare dintre noi. Solu]ia \ns` nu este disperarea. Este mai degrab` momentul s` \nv`]`m s` ne relax`m, s` ne re\nc`rcam bateriile [i s` c`p`t`m o atitudine pozitiv` care s` ne ajute s` dep`[im aceast` perioad`. Micile “aten]ii” pe care ni le acord`m acum se pot dovedi de-a lungul timpului cele mai pre]ioase investi]ii pe care am fi putut s` le facem. Revista Biz a pornit \n c`utarea acelor metode [i tehnici cu ajutorul c`rora calitatea vie]ii noastre s` creasc`, iar evadarea s` nu mai \nsemne doar un concediu de zece zile \n afara ]`rii.

Pasiunile sunt cea mai bun` cale de a te deconecta de la ceea ce te preocup`, un mijloc excelent de relaxare [i o solu]ie care de multe ori nu implic` costuri exagerate. Cea mai mare problem` \ns` o reprezint` faptul c` nu sunt mul]i cei care [i-au descoperit un hobby. {i chiar nu este atât de greu precum pare, trebuie doar s` g`se[ti \ntre activit`]ile tale zilnice acele lucruri care te relaxeaz`, indiferent c` este vorba despre o plimbare seara, ascultarea albumului de muzic` preferat sau lecturarea unei c`r]i bune.

Umorul este o alt` cale de relaxare, oricât ar p`rea de facil`l. Este cât se poate de adev`rat` zicala care spune c` râsul este s`n`tate curat`, a[a c` f`-]i timp s` râzi, fie c` te ui]i la o comedie spumoas`, fie c` mergi cu prietenii la karaoke. Po]i r`mâne surprins de efectele benefice asupra st`rii tale de spirit.

C

Relaxare [i \nfrumuse]are.

Dac` e[ti \ns` \n c`utarea unei detension`ri complete, o zi la unul dintre centrele spa din Bucure[ti poate s` fie o alegere inspirat`. Gândite ca spa]ii dedicate r`sf`]ului [i deconect`rii de la orice problem` cotidian`, spa-urile pun la dispozi]ia 28

Biz

clien]ilor tratamente complexe oferite de personal calificat.

Sportul. Mersul pe jos sau pe biciclet` are dincolo de beneficiile medicale [i o important` component` de relaxare. L`sând la o parte faptul c` suntem scuti]i de stresul zilnic cauzat de blocajele din trafic, avem \n plus ocazia de a ne pune ordine \n gânduri, lucru pentru care g`sim tot mai pu]in timp. “Exerci]iile simple f`cute constant aduc mai mult` rezisten]` [i mai mult` energie, \n consecin]` posibilitatea de a face fa]` mai bine dificult`]ilor vie]ii. O atitudine pozitiv` este consecin]a unei activit`]i sportive regulate. Aceste dou` lucruri scad nivelul de stres [i aduc un echilibru \n vie]ile noastre”, spune Dimitrios Sabalis, Executive Director la Global Eye Investments, distribuitor al echipamentelor [i produselor de wellness TechnoGym. Iarba verde. Ie[irile \n natur` nu cost` nimic, dar ne pot aduce \n schimb câteva ore de relaxare [i bun`dispozi]ie, a[a c` pute]i alterna weekend-urile de cump`r`turi cu cele petrecute \ntr-un peisaj verde. {i dac` sunte]i amatori de ponturi bune apropo de mersul pe jos, atunci \ncerca]i s` umbla]i descul]i, fie prin iarb`, fie pe nisipul ud de pe plaj`. Relaxarea este garantat`.

Optimismul. Trecând la lucruri mai pu]in “fizice”, gândirea pozitiv` [i optimismul ar trebui s` ne preocupe cu adev`rat dac` vrem s` ne p`str`m echilibrul [i lini[tea sufleteasc`. Sun` a cli[eu? R`spunsul este cu siguran]` “da”, dar ce mai conteaz` atunci când rezultatele nu \ntârzie s` apar`? Este poate cea mai grea sarcin` dintre toate, mai ales pentru cei obi[nui]i s` fac` din orice o tragedie, dar merit` \ncercat`. Se vezi partea frumoas` a lucrurilor [i s` ai deschidere c`tre nou te ajut` \n primul rând s` nu ratezi oportunit`]i, un lucru esen]ial \n aceast` perioad`.

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

MANIFEST DE VACAN}~ Macbook Pro-ul este deschis, iar pe ecran se deruleaz` ultimele secven]e dintr-un videoclip desc`rcat de pe iTunes, David Guetta featuring Kelly Rowland – “When Love Takes Over”.

Atmosfera de var` a videoclipului m` relaxeaz`, \n timp ce din c`[ti se aud beat-urile create de celebrul DJ. |n acest timp, vocea pilotului impresionantului Airbus A380, care zboar` de la Londra la Singapore, ne anun]` faptul c` am atins viteza de croazier` [i c` vom ajunge la destina]ie \n aproximativ 11 ore…

Zgomotul tastaturilor celorlal]i colegi m` treze[te la realitate. Trebuie s` termin acest articol care s` trateze tema investi]iei \n tine \n timp de criz` [i mintea \mi este blocat` la vacan]`. Am g`sit! Cea mai bun` investi]ie \n propria persoan` pe care cineva o poate face \n aceast` perioad` este s` \[i permit` luxul unei vacan]` relaxante. Da, [tiu, \mi ve]i spune, c` o vacan]` \n aceast` perioad` este costisitoare. Sunt de acord, dar nervii no[tri nu merit` mai mult? Chiar trebuie s` ne lu`m concediu medical ca s` sc`p`m de griji? Astfel realiz`m cea mai bun` investi]ie din acest an: relaxarea.

Nu am nicio re]et` proprie sau una de succes pe care s` v-o transmit ca pont despre cum [i \n ce fel s` alege]i vacan]a, destina]ia, hotelul sau cum s` v` pute]i petrece \n cel mai pl`cut mod concediul. Singura op]iune \n cazul de fa]` este s` v` urma]i impulsul [i s` face]i exact ceea ce dori]i. No strings attached, cum ar spune englezul!

De fapt, exist` un pont pe care pot s` vi-l dau: \nainte de a pleca \n concediu, cu o sear` \nainte, aminti]i-v` de perioada când avea]i 20 – 25 de ani [i de ceea ce sim]ea]i atunci. L`sa]i-v` purta]i “pe-ale tinere]ii valuri” [i l`sa]i deoparte func]ia, compania [i \n schimb \ncerca]i s` v` bucura]i de vacan]` ca acum 10 -20 de ani. Nu pleca]i cu laptopul dup` dumneavoastr` ca s` v` verifica]i e-mailurile trimise pe adresa de birou, ci doar pentru a verifica restaurante, magazine, locuri de distrac]ie. Nu r`spunde]i la orice apel, pe motiv c` “arde”! Compania va func]iona foarte bine dou` s`pt`mâni [i f`r` dumneavoastr`. Biz

COOL {I ACCESIBIL PENTRU VACAN}~ Un netbook cu stil Modelul NC10 Netbook de la Samsung este ideal pentru c`l`torii.

Cânt`re[te doar 1,27 kg, are dot`ri tehnice impresionante, ]inând cont de dimensiunile sale: procesor Intel de 1,6 GHz [i memorie RAM de 1 GB. Memoria total` este \ndestul`toare pentru toate pozele [i filmule]e de vacan]`, dar [i pentru rapoarte sau prezent`ri: 160 GB. Ecranul are 10,2 inch, oferind rezolu]ie de 1024x600. Bateria litiu ion re \nc`rcabil` ]ine pân` la 6 ore de folosin]` continu`. Pre]ul acestei bijuterii: \n jur de 400 de dolari.

Sunetul perfect Fie c` sunte]i \n avion, fie c` deja sta]i la plaj`, v` pute]i relaxa oricând ascult`nd muzic`. {i pentru c` ave]i nevoie de c`[ti care s` redea perfect sunetul, le-am ales pe unele dintre cele mai tari: Beats by Dr. Dre Studio High-Definition Headphones.

Au fost create de studioul lui Dr. Dre, celebrul rapper, astfel \ncât sunetul pe care acest gadget \l red` este aproape de perfec]iune. Au un design futurist care c` dea claritate audio de \nalt` precizie. Tehnologia cu care au fost create pot reda orice sunet impecabil, f`r` distorsiuni, \n timp ce zgomotul extern este redus. C`[tile Beats by Dr. Dre pot fi folosite [i la telefonul iPhone cu ajutorul unul cablu integrat. Pre]ul: \n jur de 300 de dolari.

Gen]i pentru vacan]e cu stil Sigur c` ave]i nevoie [i de gen]i pentru c`l`toriile voastre. Am ales pentru voi o geant` de piele, comod`, care se potrive[te atât \n vacan]`, cât [i \n via]a de toate zilele. Geanta Fred Perry este spa]ioas`, putând fi folosit` [i ca bagaj de mân`, cât [i de um`r. Pre]: \n jur de 50 de euro.

Live max, live Nike Nu este noul slogan Nike, ci o nou` pereche de Nike, Air Maxim, care reinventeaz` o pereche de pantofi sport crea]i de Nike \n 1987. Designul original era inspirat de Centrul Pompidou din Paris. Designerul Tinker Hatfield a dorit s` expun` \n crea]ia pantofului acela[i stil de design precum are cl`direa francez`, care are lifturile [i ]evile de \nc`lzire expuse la vedere. Noua versiune p`streaz` acela[i stil retro, dar [i aceea[i culoare ca predecesorul s`u [i cânt`re[te doar 285 de grame, fiind potrivit` chiar [i pentru maraton. Pre]ul: \n jur de de 100 de euro.

Biz

29

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

O VIA}~ S~N~TOAS~ Nu sunt predici despre cum ar trebui s`-]i tr`ie[ti via]a [i nici zece solu]ii prin care s` sl`be[ti rapid.

E doar un indiciu despre cum po]i scoate profit, când vine vorba de via]a ta. {i \n cele din urm`, atunci când vine vorba despre propria via]`, investi]ia \n aceasta este cea mai profitabil` DE CORINA COMAN uvântul de ordine este: schimbarea. Fiecare zi, s`pt`mân` [i lun` din 2009 a adus o schimbare, indiferent c` vorbim despre [eful unei corpora]ii, destinul unei industrii sau venitul unui muncitor din uzina Dacia.

Uluitor cum în doar câteva luni mul]i au coborât vertiginos mai mult de jum`tate din treptele urcate, rând pe rând, în poate zeci de ani de via]` [i carier`. Adev`rat, schimbarea (în opinia mea substituentul perfect pentru “criz`”) a fost neprev`zut` [i pe alocuri brutal`, dar uneori un du[ rece e necesar pentru a ie[i din amor]eal`. {i alteori schimbarea poate însemna trecerea c`tre mai bine, mai frumos [i, de ce nu, mai s`n`tos.

Pentru a salva acum de la faliment o companie vei avea cu siguran]` nevoie de investi]ii colosale, în majoritatea cazurilor, de sus]inere financiar` din partea b`ncilor sau a investitorilor. Dar pentru a investi în tine? Se spune c` un om s`n`tos are o mie de vise, în timp ce un om bolnav are doar unul singur. Evident, s`n`tatea. “Te va costa mult mai mult s` repari ceva ce s-a stricat pentru c` nu a fost între]inut corect, decât s` ai grij` de el la timp. Iar acest «ceva» este de fapt propriul t`u corp”, este de p`rere doctorul {erban Damian, nutri]ionist sportiv acreditat CIO. Iar dac` tot vorbim în termeni de bussines, adoptarea unui stil de via]` s`n`tos ar trebui privit` ca o investi]ie pe termen lung. {erban Damian crede c` motiva]ia cea mai puternic` pentru adoptarea unui stil de via]` s`n`tos ar putea fi gândul c` la un moment dat s-ar putea s` fii nevoit s` la[i totul pe planul doi, pentru a te ocupa – în sfâr[it – [i de tine. În schimb, dac` ai o atitudine corect` fa]` de propria s`n`tate, vei putea s` te ocupi în continuare de

C

30

Biz

ceea ce dore[ti [i î]i face pl`cere, f`r` s` fii deranjat de probleme “minore”, precum bolile, invalidit`]ile sau decesul prematur. Investi]ia în s`n`tate devine în final cea mai bun` investi]ie, chiar dac` nu ofer` dividende, cel pu]in nu palpabile. În teorie, un stil de via]` s`n`tos presupune preocupare pentru propria via]`, ceea ce în termeni practici se traduce printr-o alimenta]ie echilibrat`, activitate fizic` efectuat`

constant [i grij` la interac]iunea cu mediul înconjur`tor. Bine, bine, dar practica ne omoar`!

TREAPT~ CU TREAPT~ “Înainte de primul pas c`tre un stil s`n`tos intervine con[tientizarea”, spune scurt {erban Damian. În momentul în care î]i dai seama c` ceva nu este în regul` ]i se deschid înainte mai multe perspective. Po]i s` alegi s` nu faci nimic, sau din contr`.

Adev`ratul “prim pas” este atunci când te decizi s` schimbi ceva. Mark Twain spunea c` “obiceiurile proaste nu pot fi aruncate pe fereastr`, ci trebuiesc coborâte treapt` cu treapt`”.

Acest lucru înseamn` c` nu po]i face schimb`ri majore peste noapte, ci este de preferat s` le introduci treptat, pentru ca mintea ta s` le accepte mai u[or. “E[ti sedentar? Nu î]i propune s` alergi de mâine câte 10 kilometri, ci începe prin a renun]a din când în când la ma[in`. Singura mas` din zi este cina? S-ar putea s` î]i vin` greu s` m`nânci de mâine un mic dejun bogat, îns` ai putea începe cu ceva m`runt, doar pentru a te obi[nui cu ideea. Curând vei observa c` organismul t`u va începe s` cear` atât mi[carea, cât [i micul dejun”, ofer` nutri]ionistul câteva solu]ii posibile.

Pentru c` tr`im în era vitezei, programul înc`rcat poate deveni aparent un impediment major în respectarea unei schimb`ri asumate.

De subliniat c` adoptarea unui stil de via]` s`n`tos nu înseamn` demisia de la locul de munc` sau neglijarea oric`ror activit`]i colaterale. Organizarea în sine face parte dintr-un stil via]` s`n`tos. Atunci când reu[e[ti s` î]i faci un program de via]` ordonat înseamn` c` ai o minte limpede, c` î]i cuno[ti priorit`]ile, c` ai o viziune clar` asupra obiectivelor [i c` reu[e[ti s` dep`[e[ti eventualele dificult`]i care ar putea interveni în implementarea acestuia, cunoscând foarte bine toate aspectele [i apelând la speciali[ti atunci când este cazul. În fond este cam acela[i lucru ca [i într-o afacere, doar c` în acest caz “afacerea” este propria ta s`n`tate.

Dac` nu e[ti con[tient cât de important` este aceasta, atunci o vei pierde de sub control [i în cele din urm` vei e[ua, iar la un moment dat s`n`tatea ta este cea care “va intra în faliment”. Biz

“NU CUM IE{IM DIN CRIZ~, CI CUM SCOATEM CRIZA DIN NOI”

ARTA ECHILIBRULUI |n plin` criz` economic`, talerele balan]ei “work-life” sunt dezechilibrate de greutatea ap`s`toare a sarcinilor de serviciu care cânt`resc \n defavoarea vie]ii personale DE OVIDIU NEAGOE lumin` slab` se a[terne lene[` peste birourile \nghesuite [i pre] de câteva secunde se las` o t`cere adânc`: este un semn clar c` s-a \nserat [i toate privirile din \nc`pere se \ndreapt` c`tre ceas. Brusc, zgomotele produse de degetele gr`bite care lovesc tastatura r`sun` iar [i parc` devin tot mai puternice. Se apropie sfâr[itul programului de lucru [i se pare c` sarcinile de serviciu sunt [i mai multe ca la \nceputul zilei.

Chiar dac` imaginea de mai sus nu era, \naintea declinului economic, tocmai rupt` din via]a de zi cu zi a celor mai mul]i angaja]i, \n prezent \ncepe s` prind` r`d`cini tot mai adânci \n majoritatea organiza]iilor din ]ar`. Angaja]ii care au fost feri]i de unul dintre efectele directe ale crizei, disponibiliz`rile, se v`d actualmente nevoi]i s` \ndeplineasc` alte sarcini, ceea ce \nseamn` c` talerele balan]ei “work-life” \nclin` mult mai mult spre “work”. Dar cât conteaz` echilibrul? “Angaja]ii trebuie s` aib` o via]` social` activ`, dar cump`tat`, s` petreac` suficient de mult timp \n aer liber, pentru a-[i \nc`rca bateriile cu energia de care au nevoie la birou”, spune R`zvan B`lan, psiholog [i psihoterapeut. “Orice angajat ar trebui s` con[tientizeze faptul c` se duce la serviciu pentru a munci opt ore pe zi [i orice minut petrecut la o cafea sau

O

]igar` atrage dup` sine un timp suplimentar de lucru [i reducerea \n consecin]` a timpului liber”, avertizeaz` psihologul R`zvan B`lan. Care sunt motivele invocate de angaja]i \n dep`[irea orelor de program? Studiul “Balan]a Work-Life”, realizat de portalul HR-România, arat` c` 60,44% dintre responden]i r`mân la birou peste program din cauza volumului mult prea mare de munc`, 28,57% invoc` faptul c` munca suplimentar` face parte din cultura organiza]iei, \n timp ce 10,99% au precizat c` numai prin munc` suplimentar` se pot face remarca]i [i implicit \[i pot cre[te [ansele de promovare.

Tot potrivit studiului “Balan]a WorkLife”, de cele mai multe ori, când participan]ii la studiu s-au \mboln`vit de pe urma stresului acumulat la locul de munc`, organiza]ia nu s-a implicat \n sus]inerea lor. Doar 16,22% au beneficiat de sprijinul companiilor pentru care lucreaz`, iar directorii departamentelor de resurse umane [i managementul companiei sunt aten]i la problemele de s`n`tate ale angaja]ilor doar \n companiile cu un num`r mai mic de 250 de salaria]i, mai arat` studiul. “De[i pot fi acuzat de subiectivism, cel mai important aspect al vie]ii, indiferent c` vorbim de cea personal` sau cea profesional`, este s`n`tatea, fie ea psihic` sau fizic`”, conchide R`zvan B`lan. Biz

F`r` s` atribui un accent apocaliptic, a venit momentul \n care organiza]iile vor privi mai atent de ce pierd bani, de ce productivitatea este de cinci ori mai sc`zut` comparativ cu companiile similare din Occident, de ce avem zeci, poate sute de posturi \nfiin]ate (sau populate) peste m`sur` [i f`r` nicio noim`, ce fac unii angaja]i \n cele opt ore de munc`.

Fiecare companie se va \ntreba pe rând cât de suple sunt procesele sale de lucru sau, mai exact, cum arat` un proces optim, ce mesaje doresc organiza]iile s` transmit` angaja]ilor lor pentru ca ace[tia din urm` s` aib` deplin` claritate asupra strategiei [i obiectivelor economice [i astfel s` [tie exact \n ce arii pot ei contribui. Va fi necesar s` \n]elegem cu to]ii cum se dezvolt` \n parteneriat un sentiment de apartenen]` [i de construc]ie a valorii.

A venit momentul \n care cei care \[i pierd locul de munc` vor \n]elege c` via]a lor nu se limiteaz` la etajul cinci al unei cl`diri de birouri. C` exist` [i alte aspecte ale vie]ii lor care au menirea s` \i echilibreze [i care au a[teptat, pân` acum, \n t`cere s` li se dea aten]ie.

Acestea se numesc pasiuni personale, odihn` necondi]ionat`, sau rug`ciune mai mult`. {i cred c` preocuparea noastr` de azi ar trebui s` fie nu cum s` ie[im din criz`, ci cum s` scoatem criza din noi, cum s` debloc`m stadiul stadiul actual [i cum s` \ndr`znim s` urc`m la nivelul urm`tor, nivelul construc]iei oneste, serioase [i stabile a unor companii [i/sau afaceri pe care s` le l`s`m cu mândrie mo[tenire nepo]ilor.

Lavinia }ânculescu este Manager Human Capital la firma Deloitte Consultan]`

Biz

31

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

UNDE MAI INVESTIM? Afacerile care func]ioneaz` [i, eventual, prosper` \n criz` economisesc bani, protejeaz` activele existente, cresc securitatea individual` [i colectiv`, r`spund unor nevoi de strict` necesitate DE VALERIU NISTOR n aceast` perioad` exist` un curent care favorizeaz` frac]ionarea [i polarizarea pie]ei c`tre extreme – foarte multe resurse sau, dimpotriv`, extrem de pu]ine. Nu este o perioad` \n care promovarea de activit`]i economice \n zona pie]elor intermediare este recomandat`. Dac` plec`m de la aceste principii, am putea s` definim câteva modele de afacere care ar putea avea succes \n criz`: Producerea [i distribu]ia de mâncare – eviden]a elimin` necesitatea explic`rii probabilit`]ii ca acest sector s` continue s` func]ioneze bine. Totu[i, exist` câteva nuan]e: se vând [i se vor vinde produsele, \n marea lor majoritate, bazate pe costurile cele mai sc`zute, iar calitatea devine un factor foarte pu]in relevant \n condi]iile actuale.

De asemenea, industria b`uturilor alcoolice [i nonalcoolice va continua s` prospere, dar volumul vânz`rilor se va muta \n game inferioare calitativ.

Totu[i, vânz`rile vor cre[te \n volum.

Va cre[te, totodat`, produc]ia de alcool local`, pentru consumul propriu.

Un domeniu interesant va fi distribu]ia de gaz lichefiat ca [i combustibil alternativ pentru industria auto.

Economia generat` de consumul de gaz \n loc de combustibil tip benzina [i/sau motorin` este de ordinul zecilor de procente [i este suficient de semnificativ` pentru a justifica investi]ia \ntr-o instala]ie de gaz pentru autovehicule. Tot \n industria auto, toate brandurile de produse consumabile [i/sau de \ntre]inere de tip uleiuri, filtre, piese, etc. care sunt pozi]ionate \n gama inferioar` vor câ[tiga cot` de pia]`.

Produc]ia [i distribu]ia de utilit`]i – aici m` refer la utilit`]ile tradi]ionale: energie, c`ldur`, ap`. Este un moment \n care, de exemplu, produc]ia tradi]ional` de agent termic \n centrale de cartier sau/[i de ora[ va

|

32

Biz

redeveni interesant` pentru c` este mai ieftin` decât produc]ia de agent termic pe centrale de apartament. {i distribu]ia de elemente de iluminat care vor duce la o economie de energie va avea succes.

Afacerile de tip me[te[ug`resc, cooperatist, cum ar fi: cizm`rie, vulcanizare, croitorie de repara]ie, tâmpl`rie etc. vor cunoa[te un reviriment, pentru c` ele \ndeplinesc o func]ie esen]ial` \ntr-o perioad` \n care bugetele pentru investi]ii de orice fel sunt reduse.

Produc]ia de materiale de construc]ie foarte ieftine, de tip c`r`mizi de p`mânt, panouri de lemn, carton, va continua s` prospere, pentru c` \n momentul de fa]` se construie[te unde este absolut necesar [i cu materialele cele mai ieftine. Elementele sanitare, mobilierul care vor fi atr`g`toare pe pia]` se vor situa tot \n gama inferioar`.

Distrac]iile mai pu]in costisitoare revin \n actualitate: achizi]ionarea de DVD-uri, mersul la cinema, c`l`toriile de o zi care nu implic` cheltuieli cu cazarea, echipamentul sportiv care va putea fi utilizat \n afara s`lilor [i terenurilor de sport [i de cât mai mul]i membri ai familiei – de exemplu rachete de badminton, mingi de volei, etc. – vor fi printre produsele favorizate de lipsa lichidit`]ilor. Televiziunea va capta [i mai mul]i oameni pentru c` va r`mâne singura surs` de destindere. |n situa]ii dificile, exist` totdeauna persoane care vor \ncerca s` ob]in` mijloace de subzisten]` prin metode ilegale, astfel \ncât securitatea personal`, a bunurilor [i activelor companiilor devin subiecte cu prioritate. Activitatea firmelor care se ocup` de securitatea individual` [i colectiv` a persoanelor fizice sau juridice va cre[te [i este favorizat` de situa]ia actual`. |n acela[i timp, exist` o categorie social` pentru care perioada de criz` se manifest` la nivel filozofic, nu material. Astfel de persoane simt nevoia, \n

aceast` perioad`, s` \[i reafirme apartenen]a la o alt` clas` social` [i sunt dispu[i s` cheltuiasc` bani pentru a o face. Activit`]ile care promoveaz` produse din gama de lux vor continua s` g`seasc` clien]i.

Domeniile la care va trebui s` fim aten]i vor fi cele pe care guvernul alege s` le sprijine [i/sau subven]ioneze \n vederea ob]inerii unui avantaj colectiv important. De exemplu, dac` subven]ionarea motorinei pentru agricultur` este un domeniu unde guvernul cheltuie[te bani, atunci activit`]ile economice care urmeaz` \n lan]ul valoric vor avea [anse mai mari de supravie]uire.

Oricum, economia se fractureaz` [i polarizeaz` cu mare vitez` \ntre dou` categorii de persoane. Cele pentru care bugetul este o chestiune de supravie]uire [i, ca atare toate lucrurile pe care cheltuiesc bani trebuie s` r`spund` uneia dintre nevoile de baz` [i, eventual, unei nevoi de tip educa]ie, destindere etc. [i cele pentru care cheltuielile din aceast` perioad` sunt doar un instrument prin care \[i reafirm` apartenen]a la un statut social “important”.

Tot ceea ce cade \n mijloc ar trebui s` \[i pun` sub semnul \ntreb`rii modelul de afacere.

Valeriu Nistor este Managing Partner la SOAR Management [i Investi]ii

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

CUM ADMINISTR~M FINAN}ELE No]iunea de echilibru financiar are ca sprijin de n`dejde câteva concepte mult uzitate, aruncate pân` nu de mult \n categoria “cli[ee”, care \ns` au revenit recent [i abrupt \n actualitate: cump`tarea, disciplina, diversificarea riscului, siguran]a [i fructificarea oportunit`]ilor DE ANDRA MIH~ILESCU ceste no]iuni aveau conota]ii pur teoretice pentru mul]i. Aplicarea lor \n practic`, \ns`, a c`p`tat o importan]` critic` pentru ob]inerea unei stabilit`]i financiare.

Echilibrul financiar este, \n primul rând, o no]iune relativ` [i profund personal`, \nsemnând pentru fiecare altceva. Din perspectiva celor care de]in disponibilit`]i financiare puse deoparte, echilibrul financiar se reflect` [i \n diversificarea plasamentelor \ntre diverse monede, industrii, zone geografice, riscuri de diferite tipuri [i adoptarea unor strategii de acoperire a riscurilor. De exemplu, pentru antreprenori este recomandat` evitarea investi]iilor f`cute exclusiv \ntr-un singur domeniu de activitate, cel \n care func]ioneaz` afacerea proprie, [i echilibrarea acestei expuneri prin investi]ii financiare variate \n nume personal.

Echilibrul financiar nu este, \ns`, apanajul exclusiv al celor boga]i. Nu denot` neap`rat boga]ie sau accesul la surse nelimitate de trai, ci raportul acestora fa]` de nevoile de trai. De multe ori, averile mari genereaz` [i nevoi costisitoare [i cheltuieli pe m`sur` – conform unei celebre sintagme, bogat nu e cel care are cel mai mult, ci cel c`ruia nu \i trebuie mai mult decât are.

De exemplu, asumarea unei obliga]ii financiare (credit) pentru câteva zeci de ani poate fi f`cut` cu chibzuin]` [i cump`tare, având \n vedere nu numai nevoile imediate, ci [i posibilit`]ile reale [i previzibile de a avea la dispozi]ie resursele necesare ramburs`rii \mprumutului, precum [i de a acumula economii deoparte, pentru situa]ii neprev`zute. Dimpotriv`, traiul “de la o rat` la alta”, f`r` a pune bani deoparte, \nseamn` vulnerabilitate \n fa]a neprev`zutului. Cred c` e foarte important` dimensionarea obiectiv` a nevoilor fiec`ruia [i a posibilit`]ii de a g`si resursele necesare \mplinirii lor,

A

pentru a evita expunerea inutil` la riscuri nepotrivite. Delimitarea \n timp a acestui moment nu poate fi atât de strict`, fiecare pas c`tre “echilibrul financiar” trebuie gândit ca o investi]ie \n noi, \n via]a noastr` [i \n cei dragi. |ntr-o lume financiar` dominat` de incertitudine, tendin]ele \n private banking se redeseneaz`, iar perspectiva fiec`ruia dintre investitori asupra echilibrului [i a stabilit`]ii financiare se reajusteaz`. Criza este o lec]ie – [i, totodat`, un argument puternic \n

favoarea economisirii, diversific`rii [i a identific`rii riscului potrivit fiec`ruia.

Spre deosebire de acum un an, zilele acestea este destul de pu]in probabil ca un client s`-[i mai p`streze toate disponibilit`]ile la o singur` banc` sau \ntr-o singur` moned`. Pân` deun`zi, oportunitatea de câ[tig imediat era primordial`. |n ultimul timp, a intrat puternic \n “vizor” limitarea riscului, a volatilit`]ii [i a pierderilor. Devine

esen]ial`, mai ales \n aceste condi]ii de \ncredere sc`zut` a investitorului, calitatea recomand`rilor primite de la speciali[ti. Private banking-ul ofer` sprijin \n identificarea cât mai exact` a nevoilor individuale, \n planificarea financiar`, \n transformarea preocup`rilor clientului \n obiective financiare clare [i \n gestionarea atât a prev`zutului, cât [i a neprev`zutului. De asemenea, private banking-ul ajut` la deslu[irea riscurilor aferente unei mi[c`ri financiare complexe [i ofer` unelte de protejare \mpotriva acestor riscuri. Private banker-ul este o persoan` experimentat` care ascult` [i ia \n considerare cu maxim` aten]ie profilul personal al investitorului, \n strâns` conexiune cu cel financiar [i profesional. Aversiunea la risc \n aceast` conjunctur`, \ns`, nu trebuie s` \nsemne ocolirea [anselor de câ[tig.

Produsele oferite \n private banking trebuie s` ofere oportunit`]i indiferent de conjunctur`. Un exemplu concret \n acest sens – OTP Private Banking ofer` clien]ilor \n aceste zile o noutate absolut` \n România: posibilitatea de a investi \n OTP WiseRO, primul fond de investi]ii cu capital garantat care va fi listat pe Bursa de Valori Bucure[ti, administrat de OTP Asset Management România SAI SA [i cu un randament ce depinde de bursele americane.

Vorbim de dou` extreme: pe de o parte, bursa \nseamn` de obicei risc ridicat; pe de alt` parte, siguran]a capitalului investit \nseamn` de obicei randamente mici. Acest produs \ns` ofer` echilibrul \ntre siguran]` [i randament: investi]ia ini]ial` este garantat` integral, \n plus se ofer` posibilitatea ob]inerii unor randamente atractive, în func]ie de evolu]ia unui indice care urm`re[te evolu]ia burselor din SUA. Andra Mih`ilescu este Director Private Banking & Investment Services la OTP Bank Romania Biz

33

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

LECTUR~ DE VAR~ Pentru cei care spun c` nu au timp s` citeasc`, s` facem un calcul cât se poate de banal. O carte are, \n medie, 300 de pagini. Pentru a citi o carte pe lun`, e nevoie cam de zece pagini zilnic. Adic` 20 – 30 de minute. Cum s` facem rost de aceste minute? O jum`tate de or` f`r` televizor ar putea fi o solu]ie DE LOREDANA S~NDULESCU r trebui un CEO s` citeasc` romane?” Cu aceast` \ntrebare \[i \ncepea David Brooks unul din editorialele sale de anul acesta din “The New York Times”. De[i r`spunsul pare s` fie de la sine afirmativ deoarece lectura unui roman \ntotdeauna confer` o mai mare capacitate de empatizare [i o \mbun`t`]ire a rela]iilor interumane, studiile recente arat` c` nu acestea sunt caracteristicile care conteaz` pentru a conduce o companie de succes. Potrivit unui studiu coordonat de Steven Kaplan, Mark Klebanov [i Morten Sorensen, conteaz` mai pu]in capacitatea de a fi un bun comunicator, flexibilitatea [i spiritul de echip`. Mai importante sunt aten]ia la detalii, perseveren]a, spiritul organizatoric [i rezisten]a – calit`]i care nu au multe \n comun cu lectura.

Fie c` ni se par sau nu relevante rezultatele studiului celor trei cercet`tori, lectura unei c`r]i r`mâne totu[i una dintre cele mai sigure investi]ii pentru o dezvoltare atât \n plan personal, cât [i profesional.

Prafrazându-l pe Brooks, aducem [i noi, \n acest num`r special din Biz, discu]ia despre c`r]i [i ne \ntreb`m ce ar trebui s` citeasc` vara aceasta managerii [i antreprenorii români. Cu ajutorul câtorva edituri, v` prezent`m unele dintre cele mai captivante lecturi disponibile la ora actual` pe pia]`.

A

Strania poveste a lui Benjamin Button [i alte \ntâmplari din epoca jazzului de Francis Scott Fitzgerald – Editura Polirom

Volumul cuprinde o selec]ie de povestiri celebre, \ncepând cu “Strania poveste a lui Benjamin Button”, a c`rei ecranizare, \n regia lui David Fincher, cu Brad Pitt [i Cate Blanchett \n rolurile principale, distins` cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA [i ob]inând cinci nomina34

Biz

liz`ri la Globul de Aur, a fost lansat` [i \n România.

Seduc`toarea din Floren]a de Salman Rushdie – Editura Polirom

Cel mai recent roman al lui Salman Rushdie este o elegie \nchinat` fru-

de origine mauritian` [i atmosfera anilor dinaintea [i din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial.

Nocturne. Cinci pove[ti despre muzic` [i amurg de Kazuo Ishiguro – Editura Polirom

Autorul deja clasicelor “R`m`[i]ele zilei”, “Pe când eram orfani” [i “S` nu m` p`r`se[ti” revine \n for]` cu o nou` carte: cinci pove[ti fascinante despre muzic`, iubire [i melancolie.

Funky Business Forever de Kjell Nordström, Jonas Ridderstråle – Editura Publica

“Funky Business Forever” nu este o carte practic` despre economia nou`, scris` de ni[te “profi” de la o [coal` de afaceri din Europa Central`. A fost [i este o carte despre ceea ce e nou \n economia noastr` [i nu despre noua economie. Funky Business nu poate fi numit` o carte de tip “know-how”.

Brand You 50 de Tom Peters – Editura Publica

muse]ii [i, \n acela[i timp, o medita]ie asupra naturii [i a modului \n care func]ioneaz` puterea.

Ritornela foamei de J.M.G. Le Clezio – Editura Polirom

|mpletind admirabil fic]iunea cu autobiografia, “Ritornela foamei” (Premiul Nobel pentru Literatur`, \n 2008) reconstituie din frânturi de amintiri povestea vie]ii unei tinere parizience

Brand You 50 este o carte despre cum s` ne cre`m propria carte de vizit`, cum s` ob]inem o slujb`, cum s` ne construim lista de contacte, cum s` ne construim propria imagine.

100 de c`l`torii memorabile. Pe urmele marilor exploratori, scriitori [i aventurieri – Editura Niculescu

COVER STORY INVESTE{TE |N TINE

Pasiona]ii de c`l`torii pot descoperi \n paginile acestei c`r]i 100 de modalit`]i prin care pot explora lumea. Lucrarea poart` cititorul \ntr-o fascinant` c`l`torie \n jurul planetei pe uscat, pe ap` sau pe calea aerului.

Cursul de gândire al lui Edward de Bono de Edward de Bono – Editura Curtea Veche

Edward de Bono este considerat ast`zi autoritatea num`rul unu în lume în domeniul gândirii creative [i al pred`rii gândirii ca abilitate dobândit`. Este autorul a 70 de c`r]i traduse în 40 de limbi [i a sus]inut conferin]e în peste 58 de ]`ri din întreaga lume.

Cum s` devii antreprenor de Larry C. Farrell – Editura Curtea Veche

Antreprenoriatul este cea mai sigur` cale de a prospera într-o lume nesigur`, în continu` schimbare. Reducerea num`rului locurilor de munc` este doar una dintre consecin]ele crizelor economice [i, adesea, oameni care nu planificaser` niciodat` s` ajung` antreprenori aleg aceast` solu]ie pentru a dep`[i situa]ia de criz`.

Primele 90 de zile de Michael Watkins – Editura Curtea Veche

Aceast` carte reprezint` o hart` a managerilor pe drumul pentru prelu-

area conducerii în primele 90 de zile la un nou loc de munc`.

Specializat \n formarea liderilor, Michael Watkins pleac` de la premisa c` primele 90 de zile sunt esen]iale în trasarea direc]iei de ac]iune a noului [ef numit. E[ec sau avânt? Înfrângere sau succes?

Totul depinde de cum este concentrat` energia [i de cum este trasat planul personal de dezvoltare în aceste prime 90 de zile.

Martin Lindstrom, constând în [ase pa[i, al c`rui scop îl reprezint` adecvarea procesului de construire a brandurilor la exigen]ele secolului XXI. Superclass de David Rothkopf – Editura Publica

David Rothkopf a identificat aproximativ 6.000 de de persoane care au capacitatea de a influen]a permanent vie]ile a milioane de oameni de pe întreg globul. Printre ace[tia se num`r` [efi de state, generali, fe]e biserice[ti, vedete rock, dar marea majoritate sunt oameni de afaceri, din toate regiunile geografice: 33% din Asia-Pacific, 21% din America de Nord, 28% din Europa, 12% din America Latin` [i 5% din Africa. Criteriile folosite pentru a selecta membrii elitei sunt complicate, dar nu acestea conteaz`. Conteaz` cum elita conduce guverne, corpora]ii, mijloace de informare în mas`, religii, organiza]ii teroriste. Conteaz` cum reu[esc ei s` ne controleze prezentul [i s` ne configureze viitorul.

Coada lung` de Chris Anderson – Editura Curtea Veche

Devenit` bestseller în doar câteva s`pt`mâni de la apari]ia primei edi]ii în limba englez`, aceast` carte este considerat` o revela]ie pentru lumea afacerilor. Epoca produsului unic destinat tuturor s-a încheiat. Acum, noii f`uritori de gusturi sunt consumatorii. Societatea parcurge drumul invers, de la o pia]` de mas` la o pia]` de ni[e, iar mediul virtual canalizeaz` rapid cererea, prin re]eaua de ni[e.

Branduri senzoriale de Martin Lindstrom – Editura Publica

Având la baz` cel mai amplu studiu efectuat vreodat` în ceea ce prive[te felul în care cele cinci sim]uri afecteaz` crearea brandurilor, cartea expune programul inovator al lui

C~R}I DE CINCI STELE

Screw It, Let’s Do It de Richard Branson – Editura Publica

SURSA: HTTP://WWW.BOOKBLOG.RO

1. INDIA. ASCENSIUNEA UNEI NOI PUTERI MONDIALE de John Farndon (Editura Litera Interna]ional, 2008) 2. LUPUL DE STEP~ de Herman Hesse (Editura Rao, 2002) 3. TARKOVSKI – FILMUL CA RUG~CIUNE de Elena Dulgheru (Editura Arca |nvierii, Anul apari]iei: 2004, edi]ia a III-a) 4. MARKETING ON-LINE de Richard Gay, Alan Charlesworth, Dr.Rita Esen (Editura All, 2009) 5. A NEW BRAND WORLD de Scott Bedbury, Stephen Fenichell (Editura Penguin Books, 2002) 6. LA CITÉ DE LA JOIE de Dominique Lapierre (Editura Pocket, 2000) 7. MILLENNIUM FANTASY & SCIENCE FICTION de Michael Haulic`, Horia Ursu (Editura Millennium Press, 2009) 8. |NTOARCEREA ECONOMIEI DECLINULUI {I CRIZA DIN 2008 de Paul Krugman, (Editura Publica, 2009) 9. R~ZBOIUL |N “SOCIETATEA FEUDAL~. CLASELE {I CÂRMUIREA OAMENILOR” de Marc Bloch (Editura Dacia, 1998) 10. C~L~TORIA de Gyorgy Konrad (Editura Polirom, 2003)

“Screw It. Let’s do It” este o atitudine. Este atitudinea care îl caracterizeaz` pe Richard Branson. Cu alte cuvinte, lui Branson îi plac provoc`rile [i le r`spunde cu curaj. “Screw It, Let’s Do It” înseamn` s` crezi c` po]i face un lucru, chiar dac` al]ii sunt sceptici. Trebuie doar s` încerci [i iar s` încerci, pân` când reu[e[ti. Pe scurt, este o lectur` obligatorie pentru orice antreprenor. Biz Biz

35

CUM SE TRATEAZ~ ELECTRORETAILUL Dup` ce au fost sco[i din priz` la \nceput de 2009, retailerii autohtoni de electronice [i electrocasnice stau \n continuare pe marginea pr`pastiei, gata s` se pr`bu[easc`. Metodele clasice de recuperare nu mai dau roade, dar se \ncearc` tratamente experimentale DE CORINA COMAN 36

Biz

FOCUS ELECTRORETAIL

uptura s-a produs pe final de 2008, iar de atunci c`derea a fost consecvent` [i rapid`.

Vorbim de retailul de electronice, electrocasnice [i IT&C, unde vânz`rile au sc`zut cu peste 40%, potrivit estim`rilor din pia]`, [i exist` toate [ansele ca decalajul s` nu mai fie recuperat anul acesta. De fapt, dup` [ase luni cea]a pare a fi chiar mai deas` ca la \nceput, niciunul dintre cei lua]i de val ne[tiind exact \ncotro se \ndreapt`. Cert este c` orice tentativ` de revitalizare a business-ului graviteaz` \n jurul m`surilor de reducere a costurilor. Teoria sun` \ntr-adev`r foarte cunoscut`, dar \n practic` lucrurile se complic` pu]in. “Nu vor supravie]ui cei mai mari retaileri, ci aceia care se adapteaz` cel mai bine \n aceast` perioad` de criz`. Iar adaptarea la criz` \nseamn`, \n cea mai mare m`sur`, reducerea [i controlul costurilor”, a declarat pentru Biz, Marius Ghenea, un antreprenor care nu mai are nevoie de nicio introducere \n zona retailului de electronice. Aten]ie, vorbim doar de t`ierea costurilor neproductive, nu a celor care genereaz` venituri pentru companie. Aici poate intra mic[orarea dimensiunii comerciale a retailerului sau concret \nchiderea unor magazine (cele mai neprofitabile), reducerea suprafe]elor [i a personalului la alte magazine (acolo unde se pot face optimiz`ri semnificative [i nu este necesar` \nchiderea), dar [i reduceri \n “backoffice”, logistic` [i management.

Este necesar` [i renegocierea diferitelor contracte: cu furnizorii, cu proprietarii sau pentru alte servicii. “Sc`derea de vânz`ri natural`, cauzat` de aceste reduceri, nu trebuie s` se transforme \ntr-o spiral` descendent`”, subliniaz` Ghenea, pentru c` respectivele companii au \n continuare nevoie [i de un cash-flow cât mai puternic. |nainte de a trece la m`suri ca cele enumerate mai sus, companiile de profil ([i nu numai) trebuie s` se asigure c` au \n]eles corect schimb`rile din pia]` [i c` sunt capabile s` se reinventeze. “Indiferent de trecut, pia]a se confrunt` cu o reorganizare. O companie cu o cre[tere de

R

10-15% trebuie s` se readapteze la o situa]ie de declin \n procent de 3040%. Aceast` tranzi]ie trebuie f`cut` treptat, dar \ntr-un timp foarte scurt, pentru a se evita pierderea continu` de capital”, spune [i Jiri Rizek, CEO la Flamingo International. Dup` un \nceput de an haotic, decizii acute de reorganizare [i \nchiderea a 15 magazine, balan]a business-ului Flamingo pare s` se fi echilibrat. |n prezent, compania opereaz` \n total 85 de magazine, majoritatea suprafe]ei fiind alocat` magazinelor Flanco World, un concept mai larg ce ofer` o gam` mai variat` de produse din care un num`r mare de accesorii.

Rizek sus]ine c` au fost \nchise magazinele foarte mici care nu ar fi avut oricum un rol important pe pia]a electronicelor [i electrocasnicelor, procesul fiind doar accelerat de criz`.

Pentru viitor Flamingo va continua

TRATAMENT DE CRIZ~ |N STIL FLAMINGO Eficientizarea costurilor [i optimizarea stocurilor Adoptarea unei politici de cost foarte stricte [i a unui management al stocurilor foarte riguros. Bugetele [i stocurile sunt planificate cu grij`, iar cheltuielile [i oportunit`]ile de investi]ie sunt analizate \n am`nunt |nchiderea unor magazine mici neprofitabile sau reducerea suprafe]ei altora Crearea unui echilibru \ntre magazine [i suprafa]a acestora astfel \ncât s` fie eficiente din punct de vedere financiar Investi]ii suplimentare pentru platforma de e-commerce pentru ca aceasta s` devin` mai profitabil`.

Clien]ii care se \nregistreaz` pe eflamingo.ro au op]iunea de a primi oferte personalizate – produse recomandate \n func]ie de informa]iile din profilul fiec`ruia.

SURSA: FLAMINGO INTERNATIONAL

dezvoltarea magazinelor Flanco World printr-o amplasare potrivit` a magazinelor Flanco din ora[e medii [i mici. |n ceea ce prive[te existen]a unui magazin “ideal” pentru aceast` perioad`, p`rerile sunt \mp`r]ite.

MAGAZINUL CU FORMAT DE CRIZ~ “Dac` vorbim de un format optim de criz`, cred c` este formatul mediu pe care, cu mai mul]i ani \n urm`, l-am acronimat MAR, medium-area-retail, spre deosebire de LAR, de la large-area”,

este de p`rere Marius Ghenea. Acest format, de 350-400 metri p`tra]i suprafa]` net` de vânzare, are \n opinia antreprenorului suficient spa]iu pentru a oferi op]iuni rezonabile consumatorilor pe o gam` larg` de produse electronice [i electrocasnice, inclusiv un col] IT [i telecom.

Din ecua]ie nu trebuie uitat` nici loca]ia unui astfel de magazin care trebuie bine ancorat (preferabil cu o ancor` medie de tip food, un supermarket semnificativ, dar f`r` ofert` de produse electronice pentru o complementaritate mai bun`) [i cu o chirie rezonabil`. “Din p`cate, acest format optim acum, \n perioad` de criz`, nu are valoare pe termen lung”, spulber` Marius Ghenea scenariul de mai sus. Argumentul este unul ra]ional dac` privim \n perspectiv`, când, dup` terminarea crizei, consumatorii vor \ncepe s` aprecieze din nou suprafe]ele mari de retail, iar formatele medii vor fi sub mare presiune din cauza formatelor mari de retail specializat. De fapt, este eterna contradic]ie \ntre obiectivele pe termen scurt [i cele pe termen lung sau, altfel spus, “ce e bine pe termen scurt, ar putea fi r`u pe termen lung”, ipotez` demonstrat` din plin de evolu]ia anterioar` a pie]ei de electronice. Dac` privim \n urm` cu [ase-[apte ani, vedem cum treptat retailul electronic a migrat dinspre suprafe]ele mici c`tre cele mari, iar acum aceste suprafe]e sunt cele care le dau cele mai mari dureri de cap retailerilor respectivi, deoarece sunt suprafe]ele cele mai costisitoare [i cu densit`]ile de vânzare cele mai mici.

Adic` \n principiu acolo se adun` cele mai mari pierderi. O tactic` asem`n`toare a adoptat din mers [i Altex, cel mai mare retailer de electronice [i electrocasnice dup` cifra de afaceri. Noul director de marketing al companiei, Cristian Moan]`, declara \n urm` cu ceva timp c` magazinele Altex vor fi relocate, iar unele dintre unit`]ile MediaGalaxy (magazinele de mari dimensiuni) vor fi transformate \n magazine Altex.

Majoritatea unit`]ilor MediaGalaxy au suprafe]e de circa 3.500 metri p`tra]i, iar cele Altex de aproximativ 2.000 metri p`tra]i. La polul opus, Biz

37

FOCUS ELECTRORETAIL

38

DESPRE LOIALIZAREA CLIEN}ILOR {I CAPCANELE PROMO}IILOR

compania a renun]at, potrivit lui Moan]`, la magazinele de dimensiuni mici, neproductive, la care puterea de cump`rare s-a diminuat foarte mult. Tot un format nou de magazin a testat [i concurentul s`u Domo, de aceast` dat` \n parteneriat cu un distribuitor de produse electrocasnice, Group SeB România. Magazinul denumit Home &

O metod` important` de loializare a fost \n ultimii ani finan]area de c`tre retaileri a achizi]iilor \n rate prin parteneri [i b`nci. S-a creat astfel o leg`tur`, util` atât consumatorului, cât [i retailerului. Tragedia a venit dup` ce creditele “doar cu buletinul”

Cook este situat \n City Mall, are o suprafa]` de 83 metri p`tra]i [i reprezint` un proiect pilot dup` cum sus]in reprezentan]ii celor dou` companii, ei neavând \n plan pentru moment dezvoltarea altor unit`]i de acest gen. Reu[ita unui format se m`soar` \ns` \n profitabilitatea pe metru p`trat, iar ca s` ai profit trebuie \n primul rând s` vinzi, deci s` atragi consumatori. Dar dac` pia]a s-a schimbat radical, metodele de fidelizare a consumatorilor au r`mas acelea[i?

nu au mai fost posibile. Cum \ntr-o asemenea perioad` vânz`rile \n rate nu mai sunt un mecanism viabil de reten]ie sau de loializare, salvarea a p`rut c` vine dinspre zona promo]iilor. Rând pe rând magazinele specializate s-au \ntrecut \n reduceri de pre]uri [i oferte cât mai tentante la prima vedere, \n speran]a impulsion`rii vânz`rilor. Numai c` promo]ia ca [i tactic` func]ioneaz` doar dac` e bine gândit` [i implementat`. “Când \ns` ajunge la rang de strategie devine p`guboas` [i poate chiar s`

Biz

creeze premisele unui viitor faliment”, atrage aten]ia Daniel Enescu, Managing Partner al companiei de consultan]` Daedalus Group. Enescu sus]ine c` rolul principal al promo]iilor este acela de a face consumatorul s` \ncerce produsele, cu inten]ia declarat` de a-l face ulterior s` devin` un consumator fidel.

Promo]iile mai pot fi folosite [i pentru cre[terea pe termen scurt a vânz`rilor, eliminarea unor stocuri excedentare sau chiar pentru cre[terea atractivit`]ii produsului pe pia]`. Exist` \ns` [i un revers al medaliei – de cele mai multe ori promo]iile erodeaz` valoarea m`rcii.

“Inteligente sunt acele promo]ii care armonizeaz` cre[terea vânz`rilor cu \mbun`t`]irea imaginii m`rcii”, mai spune reprezentantul Daedalus. Cei care nu dispun de o marc` puternic` vor fi obliga]i s` r`spund` la promo]ia concurentului cu o alt` promo]ie. |n tot acest iure[ este probabil s` apar` un r`zboi al promo]iilor (dup` cum s-a [i \ntâmplat de altfel \n primul semestru) din care to]i juc`torii pie]ei ies \n pierdere. Revenind la fidelizare, Daniel Enescu este de p`rere c` ea ar fi trebuit realizat` \nainte de criz`, pentru c` acum este deja tardiv. O idee similar` cu cea a lui Radu Ionescu, directorul general al companiei de marketing interactiv Kinecto, care sus]ine c` loialitatea consumatorilor trebuia câ[tigat` de retaileri prin investi]ii \n programe specifice, realizate cu ani \n urm`, când pia]a exploda [i cre[tea de la sine. “O baz` de date cu zeci de mii de clien]i c`rora s` le oferi beneficii pentru c` sunt lâng` tine este aur \ntr-un context economic precum cel actual”, crede Ionescu, ad`ugând c` \n pofida crizei regulile de fidelizare nu s-au schimbat, doar c` ele nu au fost aplicate corect. Pe de alt` parte un domeniu precum retailul de electronice [i electrocasnice nu poate avea performan]e majore \n ceea ce prive[te loialitatea consumatorilor, din varii motive. Cel mai important este legat de recuren]a foarte lung` a achizi]iilor dintr-un astfel de magazin. “Merg la supermarket s` cump`r mâncare \n fiecare s`pt`mân`, \ns` electronice sau electrocasnice nu

FOCUS ELECTRORETAIL

cump`r decât poate de dou` ori pe an, mai precis de Pa[te [i de Cr`ciun, iar atunci nu prea mai conteaz` c`rui magazin \i sunt loial, pentru c` voi cump`ra oricum de la magazinul cu cea mai bun` ofert` special` de s`rb`tori”, explic` Marius Ghenea.

Asta nu \nseamn`, desigur, c` retailerii ar trebui s` renun]e la aceste “cârlige” de ag`]are a clien]ilor sau la investi]iile \n marketing, mai ales cei care dispun de bugetele necesare.

Un marketing puternic poate face minuni \n retailul electronic, mai ales cu oamenii potrivi]i. Acesta este probabil [i motivul pentru care \n ultima vreme marii juc`tori au anun]at schimb`ri importante \n echipa de management.

S~ ADUCEM OAMENII POTRIVI}I |N FUNC}IILE CHEIE Disponibiliz`rile au fost la ordinea zilei \n 2009, dar pe lâng` muncitorii din produc]ie, de suferit au avut [i executivii afla]i \n punctele cheie ale companiilor. Altex a schimbat de la \nceputul anului [i directorul de marketing [i directorul financiar, aducându-i \n ograda sa pe Cristian Moan]`, respectiv pe Nicoleta Reitu, ambii cu un background de peste 15 ani \n domeniile amintite. De ce fac retailerii astfel de mut`ri \ntr-un moment de maxim` instabilitate?

“Nevoia de schimbare apare ca urmare a lipsei de rezultate, iar lipsa de rezultate pe criz` duce la faliment”, r`spunde tran[ant Liliana T`nase, director general al companiei de consultan]` \n domeniul HR Leads Management. Dac` r`spunsul ei este (a[a cum intuim) cel corect, riscul unei asemenea schimb`ri pare cea mai bun` solu]ie comparativ cu alternativa ie[irii de pe pia]`. Liliana T`nase crede c` avantajele aducerii unui nou executiv \n companie pot fi cele ale implement`rii de noi politici [i strategii diferite care s` dea rezultate reale.

Mai ales c` lipsurile preg`tirii profesionale se v`d cel mai bine când “corabia risc` s` se scufunde”. Este adev`rat c` o schimbare aduce \ntotdeauna o perioad` de adaptare la condi]iile noi pe care aceasta le impune, dar \n vreme de recesiune

timpul se m`soar` \n bani. Tocmai de aceea presiunea cade \n mare parte pe umerii directorilor financiari.

Sarcina de recrutare pentru pozi]iile de top management revine foarte rar companiilor specializate \n acest domeniu, iar criteriile de selec]ie difer` uneori foarte mult de la o firm` autohton` la una str`in`. “|n România se prefer` cineva cunoscut, din «network» (re]ea), pentru asa ceva”, sus]ine Liliana T`nase, iar dac` arunc`m un ochi \n pia]`

NOI SCHIMB~RI DE MANAGEMENT ALTEX: Cristian Moan]` este noul director de marketing [i achizi]ii al Altex România. Moan]` are o experien]` de peste 15 ani \n domeniul distribu]iei, promov`rii [i comercializ`rii produselor electronice pe pia]a din România. |nainte de a fi cooptat \n cadrul Altex, Cristian Moan]` a de]inut pozi]ia de Country Manager la Sony România.

Nicoleta Reitu este noul director financiar al Altex. Ea are o experin]` de peste 15 ani \n domeniul financiar [i a ocupat anterior pozi]ia de director financiar la Bayer SRL, compania local` a grupului german Bayer. Reitu a mai de]inut func]ia de director financiar pentru Fresenius Medical Care Romania SRL, sucursala companiei germane cu acela[i nume.

FLAMINGO: Oana Leahu este noul director financiar al Flamingo [i a preluat func]ia de la Anca Barbu, ocupanta acestei pozi]ii timp de 13 ani. Oana Leahu este absolvent` a Academiei de Studii Economice, fiind specializat` \n management financiar, iar pân` \n prezent a ocupat timp de [apte ani o pozi]ie similar` \n cadrul produc`torului multina]ional de materiale de ambalare Maillis România.

SURSA: ALTEX {I FLAMINGO

observ`m rapid c` are dreptate. Un exemplu concludent vine din zona retailului de bunuri de larg consum prin schimbarea lui François Oliver, fostul director general al Metro Cash & Carry Romania. Decizia fulger de \nlocuire a celui mai puternic executiv din comer]ul local a luat prin surprindere pe toat` lumea, dar [i mai surprinz`toare a fost aducerea la [efie a lui Dusan Wilms, cel care a mai condus compania \ntre 1999 [i 2005, ultimii ani de expansiune continu` a re]elei. Cazul nu este deloc unul singular, \ntrucât \n ultimele luni am asistat la o adev`rat` vân`-

toare [i fluctua]ie de manageri din toate domeniile a c`ror misiune este de a face tranzi]ia c`tre o pia]` de business matur`. De[i pentru a putea prezice cu exactitate ce va urma ar fi nevoie de un glob de cristal, scenarii despre cum arat` viitorul exist`.

RETAILUL POSTCRIZ~ La \ntrebarea “Va mai ajunge pia]a de retail electronic la nivelul din 2008?” Marius Ghenea r`spunde hot`rât: “Sigur c` da, ba chiar va fi mult peste nivelul din 2008, dar nu \nainte de 2011”. R`spunsul vine \n urma analizei pie]elor de profil din alte ]`ri mai avansate ale Uniunii Europene, unde cheltuielile cu produsele electronice pe cap de locuitor sunt de câteva ori mai mari decât nivelul celor din România.

Antreprenorul nu poate intui prea clar cum va fi structurat` pia]a postcriz`. Unul dintre scenariile plauzibile presupune apari]ia unor modific`ri majore \n retailul electronic.

Unele dintre ele sunt deja vizibile, deoarece \n afar` de cei trei mari juc`tori specializa]i din acest domeniu (Altex, Domo [i Flamingo), practic nu mai exist` nimeni suficient de vizibil, ca urmare a unor falimente [i ie[iri din pia]` ale unor companii medii, nu toate având o leg`tur` direct` cu criza. Compactarea pie]ei a atins deci un grad extrem de ridicat, iar \n prezent pentru fiecare din cei trei retaileri afla]i pe podium obiectivul este traversarea crizei f`r` prea multe cicatrici. Dac` obiectivul va fi ratat de oricare dintre ei, va ap`rea implicit [i o modificare a pozi]iei de pe pia]`. Cert e c`, cel pu]in teoretic, companiile care vor supravie]ui vor deveni mult mai puternice [i vor beneficia de \ncrederea angaja]ilor, a consumatorilor [i a b`ncilor. Jiri Rizek de la Flamingo mizeaz` pe consolidarea pie]ei postcriz` [i preveste[te sfâr[itul magazinelor mici care nu vor avea resursele necesare pentru a supravie]ui. Interesant c` Rizek vorbe[te despre o pia]` postcriz` ce aminte[te flagrant de oligopol (form` a concuren]ei imperfecte), spunând c` \n viitor “pia]a va fi \mp`r]it` de marii juc`tori”. Biz corina.coman@revistabiz.ro

Biz

39

AI NEVOIE

DE BANI? Caut`-i chiar în compania ta Din cauza crizei creditelor, companiile au mare nevoie de bani cash. A sosit momentul s` analiz`m cu severitate modul în care este administrat capitalul de lucru.

DE KEVIN KAISER {I S. DAVID YOUNG

Biz

41

atorit` anilor de expansiune economic`, firmele [i-au neglijat capitalul de lucru. Sistemul mustea de cash, iar din acest motiv managerii nu se mai preocupau s` g`seasc` [i alte c`i de a stoarce cât mai mul]i bani ghea]` – mai ales dac` aceste alte c`i ar fi diminuat cre[terea profitului [i a vânz`rilor. Dar în ziua de azi, capitalul [i creditele au secat, clien]ii î[i strâng cureaua, iar furnizorii nu mai accept` întârzierea la plat`. Cash-ul este din nou rege.

De aceea, a sosit momentul s` analiz`m cu severitate modul în care companiile î[i administreaz` capitalul de lucru. Este foarte probabil ca firma dvs. s` aib` capital blocat în crean]e [i crean]e pe care le pute]i transforma în cash dac` sunte]i dispu[i s` v` regândi]i politica [i practicile referitoare la capitalul de lucru. În paginile urm`toare vom trece în revist` [ase gre[eli frecvente pe care le fac companiile când î[i administreaz` capitalul de lucru.

Simpla lor corectare poate elibera suficient cash cât s` fac` diferen]a dintre e[ec [i supravie]uire în recesiunea economic` prin care trecem.

D

GRE{EALA

Gestionarea declara]iei de venit

Primul lucru pe care îl pute]i face pentru compania dvs., când lucrurile nu mai merg bine, este s` arunca]i la gunoi instrumentele de m`surare a performan]ei pe care le-a]i utilizat pân` la momentul respectiv.

S` presupunem c` sunte]i un manager de achizi]ii [i performan]a v` este apreciat` în principal în func]ie de contribu]ia dvs. la profitul raportat. E foarte posibil ca la un moment dat un furnizor s` v` propun` s` cump`ra]i o cantitate mai mare decât v` trebuie, în schimbul unui discount. Dac` accepta]i oferta, ve]i fi nevoit s` bloca]i bani cash în acea cantitate în plus. Îns` din moment ce costurile cu stocurile nu apar în declara]ia de venit, nu ve]i avea nici-

un stimulent pentru a refuza oferta furnizorului, chiar [i dac` depune]i efortul de a calcula costurile respective [i afla]i c` ele sunt mai mari decât câ[tigurile generate de pre]urile mici. Practic, dac` refuza]i discountul, compensa]ia dvs., care este legat` de declara]ia de venit, va avea de suferit, de[i decizia în sine poate fi bun` pentru companie.

Indiferent c` activeaz` în produc]ie sau în servicii, companiile care fac managerii r`spunz`tori pentru bilan]uri [i nu doar pentru profituri sunt mult mai expuse la a c`dea în aceast` capcan`. Managerii vor fi îndemna]i s` m`soare [i s` compare explicit costurile [i câ[tigurile pentru a g`si cea mai bun` metod` de lucru.

Acela[i argument se aplic` tuturor componentelor capitalului de lucru.

De pild`, crean]ele. S` presupunem c` v` gândi]i s` reduce]i intervalul de plat` de la 30 la 20 de zile.

Evalua]i impactul probabil asupra clien]ilor [i estima]i c` va trebui s` reduce]i pre]urile cu 1% pentru a compensa intervalul mai mic [i c` ve]i vinde cu 2% mai pu]ine unit`]i, ceea ce va duce la o sc`dere a profitului opera]ional dup` plata taxelor de 1 milion de dolari în anul curent.

Pe de alt` parte, dac` firma genereaz` 2 milioane de dolari pe zi din vânz`ri, scurtarea termenului de plat` a crean]elor cu 10 zile va elibera 20 de milioane de dolari în capital. Presupunând un cost de capital de oportunitate de 10% (adic` pute]i face investi]ii alternative care s` genereze un câ[tig de 10%), ar trebui s` fi]i dispus s` sacrifica]i pân` la 2 milioane de dolari în profit anual pentru a putea ob]ine acest capital. Decizia devine clar`: dac` estima]i c` profitul va sc`dea în anii urm`tori peste cele 2 milioane de dolari, probabil c` n-ar trebui s` reduce]i termenul de plat`. Dar dac` estima]i c` pierderea în materie de profit va fi mai mic` decât câ[tigul dvs. de 20 de milioane de dolari, atunci neap`rat trebuie s` reduce]i termenul de plat`.

Kevin Kaiser (kevin.kaiser@insead.edu) este profesor afiliat la Insead, \n Fontainebleau, Fran]a. S. David Young (david.young@insead.edu) este profesor la Insead.

42

Biz

O companie din industria metalurgic` avea un nivel extrem de ridicat al crean]elor în cadrul afacerii sale din Japonia; exemplul este ilustrativ pentru calculul de mai sus. În urma achizi]iei companiei de c`tre o firm` de private equity, managerii au început s` cear` angaja]ilor de la vânz`ri s` le reaminteasc` de pl`]i clien]ilor, cu o s`pt`mân` înainte de termenele respective. Bineîn]eles, cei de la vânz`ri au fost oripila]i de idee. “Chestia asta sigur va face clien]ii s` se duc` la concuren]`”, au protestat ei.

Noul vicepre[edinte senior al companiei a parat obiec]iile lor printr-o simpl` întrebare: “Ce p`rere ar avea clien]ii dac` le-am întârzia inten]ionat expedierea produselor pân` dup` data convenit`? Ar ezit` s` ne sune?” “Bineîn]eles c` nu!”, au r`spuns angaja]ii de la vânz`ri. “P`i [i atunci de ce s` fie surprin[i clien]ii care pl`tesc mereu cu întârziere dac` le amintim c` vine ziua de plat`?” În]elegând situa]ia din aceast` noua perspectiv`, angaja]ii de la vânz`ri au purces la a suna cu încredere clien]ii pentru a încuraja plata la timp.

Ca rezultat, crean]ele au sc`zut de la 185 la 45 de zile, punând la loc în contul din banc` echivalentul a 115 milioane de dolari, capital recuperat, [i reducând costurile de capital cu 8 milioane de dolari pe an. Vânz`rile au sc`zut, într-adev`r, dar pierderea în materie de capital a fost de numai 3 milioane de dolari. Reducerea crean]elor a dep`[it în mod clar pierderile în materie de vânz`ri cauzate de obliga]ia de a efectua pl`]ile mai repede. Acesta este genul de compromis pe care îndemn`m companiile s`-l ia în calcul.

GRE{EALA

Recompensarea echipei de vânz`ri numai pentru cre[tere

De[i majoritatea managerilor sunt recompensa]i pân` la un punct pentru controlul costurilor – fie [i numai pentru economiile care apar în declara]ia de venit – disciplina costurilor este aplicat` foarte rar angaja]ilor din primele rânduri.

Planurile de recompensare a for]ei de vânz`ri tind s` fie legate de

vânz`rile per unitate sau per dolar generate. Or, aceast` metod` are mai multe dezavantaje. Cel mai evident aspect este c` metoda încurajeaz` angaja]ii s` vând` cu orice pre]. De asemenea, concesiile comerciale devin mult mai probabile deoarece angaja]ii de la vânz`ri caut` tot felul de c`i de a convinge clien]ii s` cumpere. Ei garanteaz` clien]ilor prelungiri ale termenului de plat` [i nu vor s`-i pedepseasc` pe cei care întârzie cu banii. Temându-se de epuizarea stocurilor, care poate distruge vânz`rile, ei insist` pentru men]inerea unor stocuri de bunuri finisate mai mari decât e nevoie. Iar crean]ele mari [i stocurile mari înseamn` c` o mare cantitate de bani cash este blocat` sub form` de capital de lucru. {i este p`cat, pentru c` o echip` de vânz`ri motivat` eficient poate face minuni din stoarcerea de cash din vânz`ri. {i nici nu trebuie s` faci efortul de a upgrada tot sistemul IT. Uneori nu trebuie decât s` faci oamenii s`-[i dea seama c` vânz`rile nu înseamn` numai s` închei o tranzac]ie.

Exact asta este ceea ce s-a întâmplat atunci când compania din metalurgie pomenit` anterior a instituit o politic` mai agresiv` în materie de crean]e. Contractul adi]ional între vânz`ri [i clien]i de care avea nevoie aceast` politic` a avut ca efect eviden]ierea condi]iei financiare a fiec`rui client. Clien]ii cu crean]e susceptibile a nu fi pl`tite la termen au putut fi identifica]i din timp [i trecu]i pe sistemul de plat` la livrare, înainte chiar ca ei s` manifeste vreun simptom de probleme financiare. Iar când unul dintre clien]ii în cauz` chiar a început s` aib` probleme, impactul asupra companiei metalurgice a fost minim, deoarece aceasta deja instituise sistemul de plat` la livrare. Rezultatul per total a fost un

declin al procentului de crean]e îmbun`t`]it` f`r` s` fie afectat` întârziate sau neperformante de la cota de pia]`.

12% din total la sub 0,5%, ceea ce a generat câ[tiguri anuale de aproape GRE{EALA Accentul exagerat pus 3 milioane de dolari. pe calitate \n produc]ie Un alt exemplu se refer` la cazul Pe partea de produc]ie, unui produc`tor global de compoprincipala cauz` a gesnente electrice, care vindea unor tion`rii gre[ite a capitalului de lucru furnizori de utilit`]i, de curent elec- o constituie structura stimulentelor – tric [i unor companii de distribu]ie. practic aceea[i problem` ca [i pe O mare parte a vânz`rilor sale se partea de vânz`ri. Oamenii de la datora unor pie]e în curs de dez- produc]ie sunt evalua]i de obicei voltare, în special China. Cu toate dup` sisteme de m`surare a calit`]ii, acestea, vânz`rile în China generau cum ar fi num`rul de defecte din crean]e cu termene de plat` extrem bunurile finisate. Acest lucru este de de lungi [i care erau adesea de cali- în]eles dac` ne gândim la preocutate îndoielnic`. parea legat` de costurile de garan]ie Atunci când i s-a cerut s` ob]in` [i de faptul c` reputa]ia firmei poate rezultate mai bune, echipa de fi afectat` de aceste probleme. vânz`ri a argumentat c` metoda Dar de[i controlul calit`]ii reduce chinezeasc` de a face afaceri pre- aceste costuri, tinde [i s` încetineassupunea termene de plat` flexibile c` ciclul de produc]ie, blocând capi[i c` o politic` mai strict` ar fi dus tal în stocurile de produse înc` la o pierdere masiv` de cot` de neterminate. S` lu`m ca exemplu un pia]`. Când rezultatele ob]inute de produc`tor european de sisteme de departamentul de vânz`ri au ajuns producere a electricit`]ii, ale c`rui foarte slabe în ciuda termenelor venituri anuale însumau în jur de 1 flexibile, o echip` de [oc a început miliard de euro. Managerilor din analiza performan]elor dezam`gi- produc]ie li s-au dat bonusuri în toare de pe pia]a chinezeasc`. func]ie de abilitatea lor de a atinge Ei au aflat c` problema de baz` sau chiar dep`[i anual cota de erori era pozi]ionarea incorect` a pre]u- ale bunurilor finisate stabilit` ini]ial. rilor; prelungirea termenelor de De asemenea, ei au fost recompenplat` era adesea reprezentat` de ra- sa]i pentru încorporarea unei game baturi deghizate. În plus, echipa de tot mai largi de caracteristici în provânz`ri utiliza de multe ori do- dusele companiei. Aceasta avea o cumenta]ie incorect`, care îi împie- reputa]ie solid` în materie de calidica s` ob]in` chitan]ele la timp. tate, ceea ce-i asigurase o serie de Odat` procesele corectate, ter- contracte pe termen lung foarte menele de plat` au început s` scad` valoroase, dar, în decursul anilor, pân` la durata standard a industriei, procesele de produc]ie tot mai comiar grila produse/pre]uri a fost plexe au dus la un ciclu de produc]ie corectat` [i ea. Rezultatul acestui de aproape de trei ori mai lung decât efort modest a fost o benefic` redu- al firmelor concurente. Când i-am cere dramatic` a crean]elor, care a întrebat dac` aceast` preocupare eliberat mai mult de 10 milioane de suplimentar` a fost apreciat` de dolari în bani ghea]` pentru o com- clien]i, managerii seniori au ]inut s` panie cu vânz`ri de 400 de mi- precizeze repede c` produsele lor lioane de dolari. {i în acela[i timp, erau recunoscute ca fiind de cea mai calitatea crean]elor a fost mult bun` calitate. Bun, dar – am întrebat

Clien]ilor le lipse[te sofisticarea tehnic` de a aprecia sporul de calitate \ncorporat \n produse [i de aceea nu sunt dispu[i s` pl`teasc` mai mult pentru ele.

Biz

43

noi – au putut trece asupra clien]ilor costurile suplimentare? Managerii au recunoscut c` adesea clien]ilor le-a lipsit sofisticarea tehnic` de a aprecia sporul de calitate încorporat în produse [i de aceea nu au fost dispu[i s` pl`teasc` mai mult pentru ele. În cele din urm` îns`, managerii s-au împ`cat cu ideea c` ar trebui s` renun]e la a convinge clien]ii c` plusul de calitate merit` diferen]a de pre], [i mai bine s` se concentreze asupra reducerii stocurilor de produse înc` neterminate, pentru a ]ine pre]urile sc`zute. Dup` un efort sus]inut în vederea urgent`rii produc]iei [i a reducerii produselor f`r` valoare ad`ugat`, compania a reu[it s` scad` crean]ele cu 20 de zile. De[i ciclul de produc]ie era înc` mai lung decât media din industrie, reducerea stocurilor a eliberat cash în valoare de 20 de milioane de euro. În cazul unui produc`tor de alimente din Italia pe care l-am studiat, o parte important` a portofoliului sau de produse era alc`tuit` din articole care aveau între 1 [i 2 ani vechime. Aceste produse cereau un supliment de pre] [i reprezentau aproape 25% din vânz`rile totale, dar de asemenea generau venituri sub medie în compara]ie cu celelalte produse din portofoliu. Rezultatele dezam`gitoare se datorau nivelurilor mari ale stocurilor de produse înc` neterminate, niveluri asociate cu men]inerea calit`]ii. Conform managementului, contribu]ia la profit era semnificativ`, aceste produse erau obligatorii în portofoliu [i sporeau prestigiul brandului.

Numai dup` ce mediul economic s-a înr`ut`]it, managementul a admis c` avantajul calitativ conferit de procesele lor învechite nu mai trebuia ap`rat. Prin intermediul unei regândiri temeinice a procesului de produc]ie, inclusiv a outsourcing-ului, compania [i-a putut elibera zeci de

milioane de euro în capital pân` atunci blocat în crean]e. De[i calitatea a sc`zut pe moment, schimbarea a fost imperceptibil` pentru clien]i [i astfel impactul asupra marjelor de câ[tig a fost neglijabil. De remarcat c` de[i clientul poate e dispus s` pl`teasc` pentru calitate, companiile ar trebui s` fie foarte atente cât cost` cu adev`rat calitatea.

Dac` sacrific` pu]in calitatea pentru a cre[te semnificativ eficient`, companiile î[i pot men]ine reputa]ia [i în acela[i timp s`-[i elibereze o cantitate mare de cash.

GRE{EALA

Asocierea datoriilor cu crean]ele

Multe companii pun în rela]ie termenele pretinse de furnizori cu termenele pe care le ofer` ele clien]ilor. Dac` furnizorii scurteaz` termenele, companiile încearc` s` acopere prin scurtarea propriilor lor politici în materie de credite nevoia de cash rezultat`.

Dar acest lucru înseamn` implicit c` rela]ia companiei cu clien]ii reflect` rela]ia s`i cu furnizorii. E suficient s` te ui]i la domeniul retailului ca s` vezi cât de fals` este presupunerea: unui lan] de fastfood-uri cum e McDonald’s îi ia între 30 [i 45 de zile s`-[i pl`teasc` furnizorii. Înseamn` îns` aceasta c` ofer` [i clien]ilor posibilitatea de a-[i pl`ti dup` 45 de zile mâncarea consumat` în restaurant?

Adev`rul este c` datoriile [i crean]ele reprezint` seturi de rela]ii complet diferite, care au nevoie s` fie gestionate în func]ie de condi]iile [i imperativele fiec`reia. Puterea relativ` de negociere, natura concuren]ei, structura industriei [i modificarea pre]urilor vor determina pân` la urm` termenul de plat` pe care o companie îl poate dicta clien]ilor sau pe care trebuie s`-i accepte din

partea furnizorilor. De exemplu, o companie poate c` are mai pu]in` putere de negociere cu furnizorii decât cu clien]ii, iar costurile mereu în schimbare ale acestora din urm` pot fi foarte diferite de cele luate în calcul de companie când se gânde[te la schimbarea furnizorilor.

Industria auto furnizeaz` un exemplu gr`itor al motivului pentru care aceast` distinc]ie este atât de important`. Capacitatea în exces [i costurile de schimbare a ma[inii sc`zute pentru cump`r`torii de automobile i-au determinat pe mul]i produc`tori auto s` ofere clien]ilor termene de plat` de cinci ani, f`r` nicio plat` imediat` [i f`r` dobând`. Îns` din cauza costurilor de schimbare mai mari de partea cealalt` a lan]ului trofic, produc`torii auto nu au putut s` ob]in`, la rândul lor, termene similare din partea furnizorilor. {i chiar dac` ar fi putut, ar fi fost o idee proast` – pentru c` ar fi ajuns, cel mai probabil, s`-[i falimenteze furnizorii. În vremuri de recesiune, practica rela]ion`rii datoriilor cu crean]ele devine tot mai prevalent` pe m`sur` ce companiile caut` metode de a compensa lipsurile. S` ne imagin`m o ipotetic` companie din industria ma[inilor-unelte. De[i opereaz` într-un mediu business-to-business, compania [i-a edificat un set de clien]i loiali c`rora le face o ofert` unic` în materie de valoare, iar o parte a acelei oferte implic` termene de plat` de 30 de zile. S` presupunem acum c` aceast` companie î[i ob]ine o mare parte a materiei prime de la un mare produc`tor de o]el, care îns` brusc [i unilateral î[i reduce termenele de plat` cu 10 zile.

Aceast` mutare va l`sa compania noastr` c`utându-se disperat` prin buzunare dup` bani cash pentru a acoperi gaura din capital rezultat`, de 20 de milioane de dolari.

Datoriile [i crean]ele reprezint` seturi de rela]ii complet diferite, care au nevoie s` fie gestionate în func]ie de condi]iile [i imperativele fiec`reia.

44

Biz

Pentru a g`si cash-ul necesar, compania cedeaz` tenta]iei de a reduce cu 10 zile perioada de gra]ie pentru clien]i. Problema îns` este c`, spre deosebire de furnizor, compania noastr` nu e interesat` s`-[i arate mu[chii în fa]a clien]ilor. Ofertele concuren]ei arat` acum mult mai atractiv, din moment ce compania noastr` [i-a scurtat termenele de plat`. Dup` cum preziseser` angaja]ii din vânz`ri, businessul scade imediat cu 20%, de la 100 de milioane la 80 de milioane de dolari, ceea ce duce la un declin al profitului dup` plata taxelor de 6 milioane de dolari în anul respectiv.

De[i modificarea termenilor furnizorului a fost nefericit` [i a costat mult, nu ar fi trebuit s` constituie un motiv pentru modificarea [i a rela]iei cu clientul. Dac` firma ar fi putut scurta perioad` de colectare a banilor f`r` s`

Este posibil ca firma dvs. s` aib` crean]e ce pot fi transformate în cash dac` sunte]i dispu[i s` vă regândi]i politica referitoare la capitalul de lucru. reduc` din valoare, ar fi f`cut deja asta.

Scurtarea termenelor cu clien]ii a permis companiei s` ob]in` 3,8 milioane de dolari prin reducerea crean]elor – dar sc`derea de 6 milioane a cauzat pierderea de cash în primul an. Iar dac` acest declin al profitului ar dura [i presupunând un cost de capital de 10%, s-ar pierde 60 de milioane de dolari.

Dac` firma nu ar fi legat termenele de plat` a datoriilor de termenele de plat` a crean]elor, acei bani nu s-ar fi pierdut.

Am lucrat de curând cu o firm` fran]uzeasc`, produc`toare de electrocasnice mici, pe partea de management al capitalului de lucru.

Compania aplic` exact aceia[i termeni de plat` tuturor partenerilor s`i; noi am sugerat managerilor seniori s` analizeze toate rela]iile, de la ambele capete ale lan]ului trofic.

F`când acest lucru, ei au descoperit diferen]e mari în echilibrul puterii nu numai între furnizori [i clien]i, Biz

45

dar [i între diferitele tipuri de furnizori, precum [i între diferitele tipuri de clien]i. În calitate de cel mai mare juc`tor pe plan global în segmentul s`u, compania se bucur` de pozi]ii de negociere avantajoase cu furnizorii. {i totu[i, o foarte mare parte a vânz`rilor sale sunt distribuite prin retaileri gigant, cum ar fi Wal-Mart, Carrefour [i Metro.

Dup` aceast` analiz` a situa]iei, compania a introdus noi termene de plat` pentru fiecare segment de furnizori [i de clien]i. De exemplu, dup` ce a achizi]ionat un concurent cu mari probleme financiare [i a negociat cu noile segmente de clien]i, managementul firmei a redus termenii de plat` în cazul clien]ilor cu peste 20 de zile [i a prelungit termenele de plat` c`tre furnizori cu 8 zile. Aceast` mutare i-a adus în cont 35 de milioane de dolari, o sum` semnificativ` pentru o companie cu venituri anuale de nici 450 de milioane de dolari.

GRE{EALA

Aplicarea propor]iei rapide [i a propor]iei curente

Când bancherii evalueaz` solvabilitatea clien]ilor lor, adesea ei gândesc în termeni de propor]ie rapid` sau curent` – care indic` pe cât de mult cash sau echivalent al cash-ului conteaz` o companie pentru a-[i îndeplini obliga]iile. Propor]ia curent` înseamn` bunurile pe termen scurt ale unei companii (cash, stocuri, datornici) împ`r]ite la pasivele pe termen scurt (creditori, taxe [i dividende amânate). Propor]ia rapid` scade inventarul din bunurile pe termen scurt [i împarte rezultatul la pasivele pe termen scurt.

De[i mul]i bancheri [i unii dintre manageri utilizeaz` metoda, ei nu [tiu c` e posibil ca aceasta s` duc` la concluziii eronate. Mai r`u decât atât, utilizarea metodei descrise mai sus încurajeaz` companiile s`-[i gestioneze afacerile în func]ie de un

“scenariu al mor]ii”. Bancherii vor s` se asigure c` firmele au suficien]e bunuri lichide pentru a-[i pl`ti împrumuturile în caz c` au probleme. În mod ironic îns`, cu cât o companie respect` mai mult indica]iile bancherului cu care lucreaz`, cu atât cre[te mai mult probabilitatea s` întâmpine o criz` de lichiditate [i chiar falimentul. Iar aceasta se întâmpl` deoarece propor]ia curent` mai mare (care pentru bancheri înseamn` “mai bun`”) se ob]ine cu ajutorul unor niveluri mai mari ale crean]elor [i al unui nivel mai mic al stocurilor. Iar toate acestea sunt complet opuse practicilor s`n`toase privind capitalul de lucru. În mod alternativ, s` ne imagin`m c` propor]ia rapid` este principalul t`u instrument de m`surare a nivelurilor capitalului de lucru [i c` î]i administrezi opera]iunile cu precau]ie pentru a maximiza aceast` unitate de m`sur`. Abordarea aceasta are meritele ei, în sensul c` descurajeaz` un nivel înalt al stocurilor.

Din p`cate îns`, te încurajeaz` s` cre[ti crean]ele – ceea ce, dup` cum am v`zut mai sus, nu este o idee prea bun`, de obicei. Atâta timp cât creditele se ob]in u[or, aceast` abordare, care poate distruge valoare, nu va cauza probleme cu banii cash. Îns` atunci când creditarea este stopat`, compania va r`mâne rapid f`r` bani ghea]`. De aceea, exper]ii financiari tind s` ignore propor]iile rapid` [i curent` [i s` se concentreze mai mult asupra gener`rii de cash flow ca m`sur` de asigurare a lichidit`]ii pe termen scurt.

Administrarea companiei în func]ie de propor]iile utilizate de bancheri a adus mari probleme multor manageri. Poate cel mai elocvent exemplu este cel al unei companii fran]uze[ti de bunuri de consum al c`rei CEO anun]a mândru în 2001: “Capitalul nostru de lucru a crescut de la 1 milion de euro la peste 4 milioane, cu propor]ia curent` în

cre[tere de la 110% la 200%, iar propor]ia rapid` m`rit` de la 35% la 100%”. {ase luni mai târziu, compania d`dea faliment.

GRE{EALA

Compara]ia cu concuren]a

Practica managerial` comun` presupune compararea performan]ei unei companii [i a concuren]ilor acesteia din industria repectiva. Problema cu aceast` abordare este c` firmele încep s` se culce pe o ureche atunci când m`sur`torile le arat` ca fiind peste normele din domeniu. Cele mai bune companii fac tot ce pot pentru a îmbun`t`]i radical media industriei, adesea c`utând în afara domeniului lor. S` lu`m ca exemplu compania Dell la începutul anilor ’90.

Michael Dell [tia c` sunt deja cei mai buni din categoria lor în ceea ce privea m`suratorile-cheie ale capitalului de lucru. Un raport comprehensiv al unor consultan]i i-a dezv`luit c` firma sa nu mai avea de înv`]at mare lucru de la companiile concurente, numai c` bucuria i-a fost de scurt` durat`. Când a început s` compare compania sa cu retailerii, Dell [i-a dat seama imediat c` performan]ele companiei sale nu erau extraordinare. Ca atare, el a reformulat din r`d`cini practicile privind capitalul de lucru.

Sau ca s` ne întoarcem la exemplul companiei metelurgice citat anterior, noul s`u vicepre[edinte s-a dus în Japonia ca s` afle de ce filiala lor de acolo acceptase termene de 185 de zile pentru crean]e. Înc` de la primele discu]ii purtate acolo cu for]a de vânz`ri [i clien]ii cheie el a în]eles c` aceste cifre erau regula în industrie [i a fost sf`tuit s` nu le schimbe. Insistând asupra clien]ilor, vicepre[edintele [i-a dat seama c` firma sa avea o reputa]ie atât de bun`, iar produsele o calitate atât de cunoscut`, încât nici n-avea nevoie s` respecte normele din industrie

Adev`ratele realiz`ri au la baz` disponibilitatea de a renun]a la constrângerile normelor din industrie.

46

Biz

privind termenele. De aceea, a reu[it s`-[i conving` clien]ii c` firma sa putea asigur` toate livr`rile din stocurile dintr-o singur` lun`, iar ca s` dovedeasc` acest lucru a instituit penaliz`ri severe pentru întârzierea la livrare. De asemenea, el a oferit discounturi pentru pl`]ile f`cute mai devreme de termen, ceea ce a dus la sc`derea crean]elor de la 185 la 45 de zile. În cursul vizitei sale în Japonia el a descoperit îns` [i alte c`i de creare de valoare: clien]ii, a aflat el, erau mai pu]in sensibili la pre] decât estimase pân` atunci compania, ceea ce a l`sat loc pentru o cre[tere a pre]urilor de 3% pân` la 52%, la produsele din toat` gama, adic` mult peste sumele pierdute prin oferirea de discount pentru pl`]ile f`cute mai devreme.

Niciuna dintre aceste îmbun`t`]iri nu ar fi fost posibil` dac` firma s-ar fi bazat în întregime pe m`suratorile [i normele standard din industrie pentru a-[i trasa practicile cu privire la capital. Aceste studii reprezint` un exerci]iu logic [i necesar pentru companiile care vor s`-[i perfec]ioneze performan]ele, îns` adev`ratele realiz`ri au la baz` disponibilitatea de a renun]a la constrângerile normelor din industrie. Vremurile dificile cer creativitate, iar aceasta nu se na[te din compara]ia dintre tine [i concuren]`. Creativitatea se na[te dintr-o cunoa[tere aprofundat` a clien]ilor, furnizorilor, proceselor de produc]ie [i a oportunit`]ii de a face mai mult cu resurse mai pu]ine, pe care aceste cuno[tin]e o ofer`.

CREAREA UNEI CULTURI A VALORII Cazurile pe care le-am relatat ilustreaz`, în linii mari, aceea[i idee. Motivarea managerilor numai prin cifre nu func]ioneaz`, deoarece atunci când managerii se concentreaz` pe maximizarea unui anumit indicator al performan]ei, aproape întotdeauna

sfâr[esc prin a distruge valoare.

O abordare mult mai eficient` este crearea unei culturi în care managerii de toate specialit`]ile s` se angajeze într-un dialog despre crearea valorii, unii cu al]ii, cu furnizorii [i cu clien]ii.

Stimulentele [i m`sur`torile privind performan]ele au [i ele rolul lor, dar liderii unei companii trebuie s` fie în permanen]` aten]i la pericolul ca managerii s` se ocupe de perfec]ionarea sistemelor de m`surare cu pre]ul bilan]ului companiei. La începutul carierei lor, de care ar trebui s`-[i reaminteasc`, CEO sigur au întâlnit manageri care spuneau: “{tiu c` e stupid s` fac asta, dar bonusul meu va avea de suferit dac` n-o fac [i în fond nici nu e responsabilitatea mea s` schimb sistemul imperfect”. Îns` a convinge angaja]ii de la toate nivelurile s` schimbe sistemul este exact ceea ce trebuie s` faci dac` vrei s` ai un model de business func]ional. Toyota este probabil cel mai bun model de cultur` care trebuie adoptat` [i de alte companii. În influentul lor articol din 1999 “Decodând AND-ul sistemului de produc]ie Toyota”, Kent Bowen [i Steven Spear, academicieni la Harvard, sus]ineau c` produc]ia strict în func]ie de cerere nu se refer` la aplicarea unui anumit set de instrumente [i practici, ci la crearea unui mediu în care to]i angaja]ii sunt r`spl`ti]i pentru [i li se arat` cum s` experimenteze cu procesele de munc`, s` pun` întreb`ri [i s` testeze ipoteze. Într-un astfel de mediu, indicatorii de performan]` joac` un rol indiscutabil, dar nu mai sunt urma]i orbe[te [i f`r` a fi pu[i în discu]ie. Rezultatul este o cultur` participativ` în cadrul c`reia to]i angaja]ii se simt r`spunz`tori s` creeze valoare. Or aceasta este exact genul de atitudine care va face ca în compania ta capitalul s` lucreze la eficien]` maxim`.

Adaptare de Ovidiu Vitan Biz

47

VINUL UNEI NOP}I DE VAR~ O tradi]ie de consum puternic` precum cea a vinului românesc nu p`le[te atât de u[or \n fa]a schimb`rilor nefavorabile din pia]`. Consumatorii sunt \n continuare \ndr`gosti]i de brandurile autohtone, poate doar mai aten]i la pre]ul de pe sticl` DE CORINA COMAN a orice pia]`, [i cea a vinului s-a adaptat noilor condi]ii socio-economice.

Schimbarea a fost cu siguran]` la fel de nea[teptat` [i poate pe alocuri efectele au fost la fel de brutale, cert e c` gustul vinului r`mâne acela[i indiferent de criz`. Cel pu]in asta sus]in produc`torii autohtoni, privind optimi[ti spre viitor. Optimismul s-ar putea datora pasiunii pentru afacerea pe care au început-o cu mul]i ani în urm` sau poate faptului c` pia]a româneasc` de profil

C

48

Biz

este departe de a fi la maturitate, iar asta “îi confer` un avantaj în aceste condi]ii dificile când tendin]a general` a consumului este de sc`dere”, dup` cum sus]ine Daniel Negrescu, Brand Manager la Mur fatlar. Potrivit estim`rilor sale, pia]a a înregistrat în primul semestru o cre[tere cu 3-5%, comparativ cu perioada similar` din 2008, iar Murfatlar a avut o evolu]ie destul de apropiat` de cea a pie]ei. Nu toate brandurile din portofoliul companiei s-au bucurat de acela[i succes ca în anii preceden]i, îns` au existat vinuri

ale c`ror vânz`ri au crescut [i cu 50%. Este vorba de brandurile “puternice”, dup` cum le nume[te Negrescu, branduri ca Zestrea Murfatlar, Eticheta Neagr` [i Babanu. De[i mul]i ar fi tenta]i s` cread` c` tocmai recesiunea [i efectele psihologice produse la nivelul popula]iei duc la cre[terea consumului de vin, to]i produc`torii contacta]i de revista Biz au demontat mitul potrivit c`ruia vinul este un produs care alimenteaz` viciul. “Vinul nu se bea oricum [i oriunde. Valoarea lui vine din faptul c` înnobileaz`, fie c`

FOCUS PIA}A VINULUI

CINE FACE DIFEREN}A? “De[i pia]a vinului este complex` [i avem o tradi]ie puternic` în consumul de vinuri, produsul nu este legat numai de pre], ci [i de soi, de provenien]` [i de brand”, este r`spunsul Alinei Ro[u de la Cramele Halewood, în timp ce Negrescu de la Murfatlar sus]ine c` principalele cri-

terii în alegerea unui produs sunt tipul vinului [i culoarea. Ordinea importan]ei atributelor unui vin pare de fapt s` se schimbe în func]ie de canalul de distribu]ie. În zona retailului de exemplu sau concret la raft conteaz` mult modul de prezentare, iar apoi brand awareness [i pre]ul, pe când în HoReCa primeaz` brandul, urmat de pre] [i de recomandarea osp`tarului. Consumatorii la rândul lor se împart în categorii bine definite: exist` consumatori aviza]i, foarte preten]io[i, dar [i consumatori neaviza]i care pot foarte u[or pendula între vin [i alte b`uturi (de altfel cei mai mul]i). Cum poate un pro-

PNVV. De subliniat c` produc`torii autohtoni î[i vând vinurile în propor]ie foarte mare pe pia]a româneasc`, peste 90% din vinurile îmbuteliate comercializate în România, sunt vinuri autohtone. Se [tie c` dup` anul 2000 în România s-au f`cut investi]ii serioase în sectorul vitivinicol, îns` aceste investi]ii trebuie continuate pentru a p`stra trendul ascendent. Criza a dat pu]in peste cap [i planurile produc`torilor autohtoni de vin. Ace[tia s-au lovit de la începutul anului de probleme legate de accesarea creditelor, de diferen]ele de curs valutar în cadrul acces`rii fondurilor europene, de cre[terea pre]ului la materialele importate [i

UNDE S-A VÂNDUT CEL MAI BINE VINUL ROMÂNESC |N 2009 *

SURSA: PNVV

este vorba de o stare de spirit sau doar de o simpl` mas`”, subliniaz` Negrescu. Cu toate astea, consumatorii nu au r`mas indiferen]i la sc`derea veniturilor [i anul acesta [i-au îndreptat preferin]ele c`tre un vin mai ieftin. Observa]ia vine din partea Alinei Ro[u, director de marketing la Cramele Halewood, care consider` c` schimbarea comportamentului de consum este una previzibil`, într-o pia]` mai pu]in dezvoltat`, cum este cea româneasc`. Tocmai de aceea, Cramele Halewood au lansat în 2009 varianta “bag in box” a brandului propriu “La Crama”, aceast` nou` tehnologie de ambalare reprezentând o alternativ` de luat în calcul pentru cei care doresc pre]uri mai accesibile.

Orientarea consumatorului foarte mult c`tre pre] a avut efecte negative dup` cum era de a[teptat în primul rând asupra brandurilor scumpe al c`ror consum a sc`zut pe segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering). Pe de alt` parte a facilitat apari]ia unor produse tip “anii ’90”. “Astfel de produse sunt foarte proaste calitativ [i în marea majoritate a cazurilor nu au nici o leg`tur` cu vinul. Ele reprezint` o amenin]are destul de mare pentru categorie”, este de p`rere Daniel Negrescu. Din p`cate pre]ul este un stimulent extrem de puternic în contexul actual, lucru demonstrat nu doar pe pia]a vinului ci [i în industria bunurilor de larg consum, unde retailerii de discount, de exemplu, au început s` câ[tige tot mai mult teren. F`când îns` pentru o secund` abstrac]ie de pre]urile mici, diferen]a între multitudinea de vinuri existente în comer] deriv` din considerente mult mai profunde.

}ara GERMANIA DANEMARCA BULGARIA S.U.A. (inclusiv Porto Rico) ITALIA SPANIA POLONIA REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

Canitatea (tone) 1.887,7 344,4 201,3 89,8 71,2 73,9 49,4 95,7

Valoarea (mii euro) 1.314,6 312,2 204,0 182,0 149,7 145,6 130,1 113,5

* DATELE ARAT~ SITUA}IA EXPORTURILOR DE VINURI |N PRIMUL TRIMESTRU DIN 2009

duc`tor s` conving` un public numeros? “Un marketing de succes al vinului într-o ]ar` de b`utori de bere are nevoie de resurse solide [i de mare creativitate [i inventivitate”, spune Alina Ro[u. Ea crede c` produc]ia autohton` de vin are nevoie foarte mare de un brand na]ional de promovare, recunoscut [i în afara grani]elor ]`rii. În acest` direc]ie lucrurile au început deja s` se mi[te cu mai mult` rapiditate.

S~ TRECEM VINUL ROMÂNESC PESTE GRANI}E În ultimii ani s-a observat o îmbun`t`]ire a exporturilor de vin care în primul trimestru al anului au fost mai mari decât importurile (atât cantitativ, cât [i valoric), potrivit datelor Patronatului Na]ional al Viei [i Vinului (PNVV).

“De[i vinurile române[ti au o calitate recunoscut` (dovad` stau medaliile ob]inute la concursurile interna]ionale) pentru a putea fi vândute foarte bine în afar` au nevoie de un marketing puternic”, sus]ine [i Dan Ilie, reprezentantul

desigur de sc`derea puterii de cump`rare. În aceste condi]ii, Dan Ilie crede c` autorit`]ile na]ionale ar trebui s` intervin` pentru a-i proteja pe produc`tori, prin m`suri adecvate. În caz contrar în 2009, ne putem a[tepta la o valoare a pie]ei vinului sub nivelul de 500 milioane de euro, înregistrat anul trecut. Reprezentantul PNVV sper` totu[i ca pia]a s` nu coboare mai jos de valoarea de 450 milioane euro raportat` în 2007. El sus]ine c` în ciuda concuren]ei din import (de unde este adus mai ales vin de mas`) consumatorii români sunt foarte îndr`gosti]i de multe din brandurile autohtone, cele mai apreciate soiuri fiind feteasac` neagr`, feteasca alb` sau t`mâioasa româneasc`.

Mai mult, românii prefer` în continuare s` consume vinuri DOC (cu denumire de origine controlat`) [i IG (indica]ie geografic`) produse în ]ar`. Iar pentru c` este var`, sunt recomandate vinurile albe [i rozé, vinuri proaspete, tinere pe care le pute]i consuma cu u[urin]` în orice moment al zilei. Biz corina.coman@revistabiz.ro

Biz

49

hiar dac` este var` [i concediile sunt \n plin` for]` pentru cei mai noroco[i dintre noi, totu[i \n continuare nu putem sc`pa de spectrul amenin]`tor al crizei. Din p`cate, m`surile care au fost luate la nivel mondial nu au dus \nc` la o revenire semnificativ` a economiei [i astfel suntem nevoi]i s` ne \nvârtim \n jurul acestui subiect pân` când se vor \ntrevedea primele semne de redresare economic`.

Exist` \ns` [i o veste bun`, care confirm` excep]iile de la regul`.

Ultimele date economice \nregistrate de China (nicio supriz` de pe acest front) sunt \mbucur`toare: economia chinez` pare a fi prima dintre marile economii ale lumii care iese din recesiune, \nregistrând \n trimestrul al doilea o cre[tere de 7,9%, dup` ce avansul din primele trei luni, de 6,1%, a fost cel mai slab din ultimii zece ani, potrivit Bloomberg, citat` de Mediafax. China, cel mai important contribuitor la dezvoltarea economiei mondiale, a dep`[it Japonia la mijlocul lunii iulie, devenind a doua mare pia]` de capital la nivel interna]ional, \n func]ie de capitalizare, dup` ce programul guvernamental de sus]inere a activit`]ilor, \n valoare de 4.000 de miliarde de yuani (585 miliarde de dolari), a stimulat creditarea [i cre[terea pre]urilor ac]iunilor. Ritmul de dezvoltare din primul semestru a pus bazele respect`rii ]intei de cre[tere economic` de 8% pentru 2009, crearea de locuri de munc` [i men]inerea stabilit`]ii sociale, potrivit unui anun] oficial f`cut de biroul de statistic` din China. {i pentru c` Asia este, \n acest moment, motorul de cre[tere al economiei globale, mai exist` o ]ar` care \ncepe s` dea primele semne de ie[ire din recesiune. Economia Coreei de Sud a crescut \n trimestrul al doilea cu 2,3% fa]` de primele trei luni ale anului, cel mai bun avans din ultimii cinci ani [i jum`tate, iar banca central` de la Seul a modificat prognoza privind evolu]ia PIB din acest an, de la -2,4% la -1,6%. |n ciuda acestor excep]ii, extrem de \mbucur`toare pentru investitori, \nc` nu se observ` semne de \mbun`t`]ire

C

RECESIUNEA “ARDE”… LA SOARE Criza economic` nu are \nc` o direc]ie clar`. Exist` economi[ti care cred c` recesiunea d` semne de oboseal`, iar al]ii, pesimi[ti, care prev`d \nc` sc`deri ale economiilor lumii DE ALEXANDRU ARDELEAN 50

Biz

FINAN}E PREVIZIUNE

major` pentru economiile europene [i \n special pentru cea american`.

Desigur, situa]ia nu mai este atât de neagr` ca \n urm` cu un an sau cu jum`tate de an, dar \n continuare nu avem o direc]ie clar` a mersului economiei globale [i implicit locale.

Exist` declara]ii contradictorii ale oficialilor diverselor institu]ii financiare care sus]in c` recesiunea este \n plin` desf`[urare sau, din contr`, c` recesiunea a trecut cea mai dificil` perioad`. O declara]ie care sus]ine ultima variant` a fost f`cut` de Nouriel Roubini, unul dintre pu]inii economi[ti care au anticipat magnitudinea crizei financiare. Roubini a spus \ntr-o declara]ie f`cut` la New York c` perioada cea mai grea a recesiunii a luat sfâr[it, \ns` guvernul Statelor Unite trebuie s` introduc` un nou program de stimulare economic`, pentru a reduce [omajul.

Reputatul economist, pre[edinte al organiza]iei economice RGE Global Monitor, consider` c` SUA are nevoie de un al doilea pachet de m`suri de stimulare, pân` la sfâr[itul acestui an, pentru a combate cre[terea ratei [omajului, care se apropie de 10%, maximul ultimelor decenii, potrivit Reuters. Economiile dezvoltate “au dep`[it greul” sau se apropie de acest moment, \ns` relansarea va fi “anemic`”, iar Statele Unite vor r`mâne \n recesiune pentru tot restul anului, a mai spus Roubini.

Declara]iile care sus]in ie[irea dintr-o recesiune f`r` precedent dup` cel de-al doilea r`zboi mondial vin [i din partea Fondului Monetar Interna]ional (FMI), care afirm` \n acela[i timp c` stabilizarea economiei mondiale este departe de a se realiza [i \n plus este inegal`. Mai mult, recuperarea este a[teptat` a fi destul de greoaie, potrivit ultimului raport de analiz` al FMI. Cre[terea economic` \n perioada 2009-2010 este estimat` a ajunge la 2,5% \n 2010. Printre economiile majore, cele care vor \nregistra totu[i rate de cre[tere sunt Statele Unite [i Japonia.

ECONOMIE GLOBAL~, AC}IUNI LOCALE Dac`, la nivel mondial, lumini]a de la cap`tul tunelului este intermitent`,

\n România, aceasta nu se mai aprinde deloc. M`surile anticriz` luate de România sunt criticate atât de membrii partidelor politice aflate \n coali]ia de guvernare, pentru c` este an electoral, cât mai ales de membrii sectorului privat, cei care se confrunt` zi de zi cu situa]ia dramatic` din pia]`. Pân` \n acest moment, m`surile anun]ate de guvernul României nu au avut efectul scontat, ci, dimpotriv`, au contribuit la o sc`dere a economiei.

Astfel, economia româneasc` este estimat` a se contracta \n acest an cu 5,2%, potrivit estim`rilor anali[tilor UniCredit, care au revizuit prognoza de -4% \naintat` anterior. Ace[tia avertizeaz` c` posibilitatea retrograd`rii ratingului de credit al României nu este exclus`, \n contextul unei recesiuni abrupte [i rat`rii obiectivelor fiscale. “Programul de finan]are extern` ob]inut de România de la FMI/UE a redus riscurile pentru România [i anticip`m stabilizarea dinamicii macroeconomice \n trimestrul al treilea. Totu[i, riscurile asociate cu presiunile negative asupra cre[terii economice [i cu dep`[irea ]intelor fiscale sugereaz` c` nu poate fi exclus` posibilitatea unor noi retrograd`ri ale ratingurilor de credit”, se arat` \ntr-o analiz` a UniCredit, realizat` de economistul[ef al UniCredit }iriac Bank, Rozalia Pal, citat` de Mediafax. |n prezent, cele trei mari agen]ii de rating atribuie României calificativele Baa3 cu perspectiv` stabil` (Moody’s), BB+ cu perspectiv` negativ` (Standard &Poor’s), respectiv BB+ cu perspectiv` negativ` (Fitch).

UniCredit a revizuit [i prognoza privind sc`derea Produsului Intern Brut la 5,2% pentru acest an (la 127,3 miliarde de euro, fa]` de 136,9 miliarde de euro), de la estimarea de 4% prezentat` anterior, \n urma cifrelor ne[teptat de nefavorabile din primul trimestru, se mai arat` \n analiza efectuat` de banc`.

Rezultatele nefavorabile dovedesc \nc` odat` c` m`surile luate de guvern nu au avut impactul prognozat asupra economiei române[ti, nef`câbd altceva decât s` \nr`ut`]easc` climatul economic [i s`

[tearg` cre[terile economice realizate \n ceilal]i ani.

Economia s-a contractat, \n primul trimestru, cu 4,6% comparativ cu trimestrul anterior. Contrac]ia a fost pân` la sfâr[itul lunii martie de 6,2%, fa]` de PIB-ul de la sfâr[itul perioadei similare anului trecut, potrivit datelor de la Institutul Na]ional de Statistic`.

Pentru anul viitor, UniCredit anticipeaz` sc`derea PIB cu 0,5%, din cauza flexibilit`]ii limitate a m`surilor de politic` fiscal` [i monetar`. “De[i acordul cu FMI [i UE a redus riscurile din economie, alegerile preziden]iale din noiembrie [i m`surile de politic` fiscal` asociate reprezint` un risc pe termen scurt. |n consecin]`, anticip`m un curs de 4,5 lei/euro pentru finele acestui an”, mai spun anali[tii de la UniCredit. Principalele “puncte slabe” ale peisajului macroeconomic românesc sunt deficitul bugetar ridicat, cu riscul asociat de neatingere a ]intei de venituri, riscurile legate de echilibrarea deficitului de cont curent [i deficitul ridicat de finan]are extern`, precum [i gradul ridicat de îndatorare în valut` a sectorului privat, consider` anali[tii de la UniCredit.

Pe de alt` parte, sprijinul financiar acordat de FMI [i UE, gradul sc`zut de îndatorare din sectorul public [i poten]ialul ridicat de sus]inere a cre[terii economice dat de programele de convergen]` [i fondurile structurale [i de coeziune acordate de Uniune reprezint` “puncte tari” ale României în plan macroeconomic, se arat` în studiu.

UniCredit prognozeaz` o infla]ie medie anual` de 6,1% la finele lui 2009 [i anticipeaz` c` BNR va reduce dobânda de politic` monetar` la 8,5% pân` la sfâr[itul anului.

Totodat`, în viziunea anali[tilor de la UniCredit, rata [omajului va cre[te la 7,3% în acest an, \n timp ce deficitul bugetar ar urma s` se plaseze la 5% din PIB, de la 4,8% anul trecut.

Deficitul de cont curent va coborî la 6,7% din PIB, de la 12,3% din PIB în 2008, iar investi]iile str`ine directe vor sc`dea la 3,6% din PIB, de la 6,6% din PIB. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

51

TEHNOLOGIE ANALIZ~

Windows 7 va [terge p`catele Vistei Cel mai anticipat sistem de operare Microsoft promite s` refac` imaginea [ifonat` pe care Vista o las` \n urm`, iar pentru convingerea celor mai sceptici, versiunea Release Candidate a Windows 7 se poate testa deja DE ELLA GLIGOR

N

u de pu]ine ori, produc`torii s-au \ntre- din]i \ntr-un week-end, am f`cut back-up-urile Windows 7 m-a surprins foarte pl`cut cut \n prezentarea noilor inven]ii drept de rigoare, am verificat dac` parti]ia C dispune \ncepând cu lipsa incidentelor pe parcursul extrem de prietenoase cu utilizatorii, de spa]iul necesar instal`rii versiunii pe 32 de instal`rii, pân` la recunoa[terea tuturor comfie ei [i atehnici complet, iar sintagma “o joac` bi]i a Windows-ului 7 (mai precis 16 GB), iar ponentelor din sistem (ocazie cu care mi-am de copil” aproape c` [i-a pierdut total din specifica]iile hardware minime solicitate de adus aminte de un TV tuner vechi, antic [i de credibilitate dup` ce-a fost contrazis` de multe noul sistem erau \ndeplinite cu prisosin]`. demult, despre care nici nu mai [tiam c` ar fi ori de realitatea alambicat` a tehnologiei. Pentru orice eventualitate, am pornit \n paralel conectat). Sistemul a recunoscut imediat Aceea[i strategie a fost pus` \n practic` [i de [i laptopul, care s`-mi ofere acces la forumuri routerul wireless [i set`rile de Internet, ba Microsoft România \n cadrul evenimentului [i alte resurse de informare, \n cazul \n care chiar a “v`zut” instantaneu laptopul, vecin de Demo Day, organizat \n ultima zi a lui iunie, instalarea se \mpiedic` de vreun ciot de cod. birou. Windows 7 s-a ]inut de cuvânt [i, a[a moment organizat \mpreun` cu Depozitul de Preventiv, am verificat [i dac` am la cum m` avertizase [i aplica]ia Windows 7 Upgrade Advisor, pe care am rulat-o Calculatoare [i care a reprezentat mo\naintea \nceperii procesului de instamentul adev`rului [i al \ntâlnirii dintre lare, micile inadverten]e anun]ate \ntre Windows 7 (\n versiunea Release suita de securitate NOD32 [i viitorul Candidate) [i utilizatori. Demonstra]ia sistem de operare au ap`rut prin live a \nceput cu un clip video, \n care diverse mesaje de eroare. Totu[i, chiar un pu[tiulic` de vreo cinci ani[ori [i \n aceste situa]ii, sistemul ofer` sfabutona f`r` grij` \n Windows 7, ba turi pertinente, iar solu]iile propuse au chiar explica [i nout`]ile pe care le fost salvatoare de cele mai multe ori. descoper` fa]` de versiunile anterioare Totu[i, probabil c` \n curând to]i proale sistemului de operare, iar siguran]a duc`torii de software se vor alinia la de care d`dea dovad` b`ie]elul \n fa]a noile cerin]e ale Windows-ului 7 [i vor calculatorului aproape c` ar fi fost sufianun]a upgrade-uri pentru noul sistem cient` s` te conving` c` Windows 7 de operare, astfel \ncât orice incompaaduce schimb`rile atât de a[teptate [i tibilitate s` fie eliminat`. de solicitate.

Cât despre aspectul noului Windows, |n condi]iile \n care versiunea final` a sistemului va fi lansat` pe 22 oc- UPGRADE Echivalent cu o gur` de aer proasp`t, noul nu am decât cuvinte de laud`. Interfa]a tombrie, o astfel de demonstra]ie live a sistem Windows 7 arat` fa]a uman` a renumitului soft vizual` Aero arat` mai bine decât oricând [i nici nu se aga]` de resursele fost cât se poate de binevenit`, iar asisten]a a apreciat prezentarea nout`]ilor grafice \ndemân` driverele pentru componentele computerului a[a cum mai obi[nuia s` fac` [i a adapt`rii sistemului la orice tip de activi- principale ale sistemului, asta \n cazul \n care Vista. Gruparea mult mai inteligent` [i util` a aplica]iilor deschise sub form` de icoane pe tate, fie ea de tip office, multimedia sau ga- Win 7 ar face nazuri.

Odat` \nceput` instalarea (pe curat, dup` taskbar simplific` problema aglomer`rii inuming. Totu[i, pân` nu testezi personal cum decurge instalarea unui sistem de operare, formatarea parti]iei C), prima [i singura eroare tile, iar [irul lung de icoane plasate \n stânga pân` nu descoperi singur hachi]ele upgrade-ului ap`rut` a survenit pentru c` uitasem conectat ceasului dispare de asemenea, surplusul de unui sistem sau ale instal`rii pe curat, orice un hard disk extern, iar Windows-ul 7 nu icoane fiind plasat \ntr-o fereastr` accesibil` ma[in`rie de marketing, oricât de bine ar fi ea recuno[tea structura parti]iilor. O simpl` printr-un meniu de tip drop-down. Accesul la uns`, nu prea are [anse s` conving`. Vroiam deconectare [i repornire a sistemului a f`cut ca chat-uri, jocuri, crearea de filme [i partajarea totu[i s` m` conving despre calitatea promis` eroarea s` dispar`, iar procesul de instalare s` de fotografii sunt mult mai simplu de realizat, de Windows 7, iar pentru c` \n cadrul eveni- m` suprind` prin... absen]a oric`rei probleme, la fel cum [i administrarea unui num`r mare de mentului Demo Day, fiec`rui reprezentant al oricât de mici. Se pare c` aceast` mic` ezitare conturi de e-mail nu pune probleme.

Preten]iile hardware minime pe care le presei i s-a oferit un exemplar RC al sistemu- \n stabilirea structurii parti]iilor survine [i \n lui de operare, perspectiva reinstal`rii pe com- cazul \n care \n sistem sunt conectate mai emite Windows 7 enumer` un procesor de puterul personal mi-era tot mai clar`. Oricum multe hard disk-uri (IDE [i/sau SATA), deci minimum 1 GHz (32 sau 64 bi]i), 1 GB de m` preg`team pentru acest pas, XP-ul trosnind v` recomand s` deconecta]i orice alt hard \n memorie RAM pentru versiunea de 32 bi]i afara celui pe care se instaleaz` sistemul. Dup` [i 2 GB pentru cea de 64 bi]i, 16 GB spa]iu deja din toate \ncheieturile.

Rar se \ntâmpl` totu[i s` \ncepi instalarea terminarea opera]iunii, sistemul va recunoa[te liber pe hard disk pentru versiunea 32 bi]i [i unui sistem de operare, iar opera]iunea s` f`r` probleme hard disk-urile reconectate. 20 GB pentru cea de 64 bi]i. Biz ella.gligor@revistabiz.ro mearg` “a[a cum trebuie”. Mi-am luat inima-n Trebuie s` recunosc, cu uimire maxim`,

52

Biz

TELEFONIA MOBIL~, UN REFUGIU SIGUR Unul dintre domeniile cele mai afectate de criza financiar` este cel IT&C, unde sc`derea dramatic` a vânz`rilor a determinat mul]i produc`tori s` se reorienteze spre ni[ele mai ferite de colapsul resim]it la raft. Se pare c` produc]ia de telefoane mobile ar da speran]e companiilor care pân` acum nici nu abordaser` acest segment DE ELLA GLIGOR e[i din primele statistici date publicit`]ii de dou` dintre principalele companii de analiz` [i statistic`, Gartner [i IDC, reiese c` situa]ia nu e deloc catastrofal` \n zona livr`rilor de PC-uri, aproape to]i produc`torii de componente pentru PC-uri sau integratorii de sisteme [i-au luat m`suri de precau]ie [i au anun]at lansarea de telefoane mobile create sub brandul propriu. |n condi]iile \n care

D 54

Biz

\ntreaga pia]` se a[tepta la cifre de livr`ri dezastruoase \n compara]ie cu performan]ele de anul trecut, rezultatele anun]ate acum de speciali[tii \n analiz` sunt mai blânde decât se anticipase, cel pu]in asta pare s` fie concluzia pentru cel de-al doilea trimestru.

Totu[i, marii produc`tori din zona hardware s-au gr`bit \nc` de la \nceputul anului s` anun]e telefoane mobile, care de care mai inteligente [i potente, telefonia mobil` fiind v`zut`

unanim drept un segment ceva mai ferit de furia declinurilor de vânz`ri previzionate unanim.

Rivale declarate ale “temutului” iPhone, el \nsu[i produs de Apple, un brand care pân` \n urm` cu doi ani nu avea nicio tangen]` cu domeniul telefoanelor mobile, sau simple exerci]ii de design, telefoanele mobile produse de vetranii produc`tori de hardware au devenit un nou punct de interes pe harta terminalelor mobile. Unul dintre cele

TEHNOLOGIE TELEFOANE MOBILE

mai anticipate modele anun]ate \nc` de la \nceputul anului a fost “Goliat”-ul promis de Toshiba prin al s`u TG01, un telefon capabil s` remodeleze tiparele de performan]` asumate de un telefon mobil. Ecranul tactil gigantic de 4,1 inch (10,4 cm) afi[eaz` imaginea la rezolu]ie 800 x 480 pixeli (WVGA), iar pentru o compara]ie rapid`, aceasta era \n urm` cu câ]iva ani rezolu]ia unui monitor de 15 inch. TG01 vine dotat cu un procesor Qualcomm QSD8250 care ruleaz` la 1 GHz! O premier` absolut` pentru telefoanele smartphone, \n condi]iile \n care \n prezent, modele de top, cu preten]ii [i pre]uri pe m`sur` sunt dotate cu procesoare care abia trec de 500 MHz. Dac` pentru un geek tabloul descris mai sus poate p`rea idilic, realitatea contrasteaz` \nc` din primele clipe de via]` ale modelului TG01. Abia pus \n vânzare de la \nceputul lunii iulie \n Europa de Vest, telefonul a trebuit s` fie deja retras de pe mai multe pie]e (unde vânzarea mergea chiar foarte bine), ciotul de care s-a \mpiedicat telefonul fiind un virus.

Operatorul O2 din Germania a anun]at sistarea imediat` a distribu]iei telefonului Toshiba TG01, dup` ce s-a descoperit c` acesta a fost infectat cu o form` de malware. Oficialii nu au anun]at cum a fost permis` instalarea virusului pe telefon, dar bizareria d` b`tai [i mai mari de cap \n condi]iile \n care telefonul ruleaz` sistemul de operare Windows Mobile 6.1, iar num`rul de viru[i pentru aceast` platform` nu e foarte mare. De[i tuturor cump`r`torilor care au avut ghinionul s` primeasc` un telefon infectat li se vor \nlocui aparatele cu altele “curate”, debutul Toshiba pe pia]a telefoanelor mobile nu se bucur` de impactul pe care [i l-ar fi dorit niponii.

De[i taiwanezii de la Gigabyte au mai cochetat de-a lungul timpului cu ideea de telefonie drept apendice al business-ului principal axat pe componente hardware, nu se poate spune c` terminalele lansate au inovat sau au constituit un real pericol pentru brandurile consacrate pe pia]a telefoniei mobile. Totu[i, anul acesta marcheaz` momentul de cump`n` pentru multe nume cu greutate, care \ncearc` s` se impun` \ncet [i \n segmente de pia]` \n care abia fac primii pa[i, iar

inova]ia este criteriul sine qua non, singurul care ar putea da speran]e produc`torilor c` au vreo [ans` la succes.

Astfel, când Gigabyte anun]a la \nceputul anului modelul G-smart S1200, eticheta c` acesta va fi primul telefon din lume cu interfa]` flash pentru utilizator a creat curiozitatea atât de necesar`. Interfa]a \n cauz` se bazeaz` pe tehnologia Flash, proprietar` Adobe, iar pân` acum nici un alt telefon nu a reu[it aceast` performan]`. Dinamica [i experien]a de utilizare fluid` pe care o asemenea interfa]a o permite \n cazul multor site-uri web poate fi acum portat` [i pe un terminal mobil, f`r` ca necesarul de procesare s` dep`[easc` limitele accesibile unui astfel de dispozitiv [i mai ales f`r` s` goleasc` acumulatorul de energie. Altfel, telefonul se laud` cu sistemul de operare

Unul dintre segmentele mai pu]in \ncercate de valurile crizei, produc]ia de telefoane mobile, pare pentru mul]i produc`tori o oaz` de lini[te, un refugiu atåt de necesar \n aceast` perioad` Windows Mobile 6.1, \n timp ce versiunea 6.5 se “\nc`lze[te \n apropierea terenului de joc”, designul curat aminte[te de inevitabilul iPhone, iar conectivitatea este asigurat` prin HSDPA, Wi-Fi, Bluetooth 2.0 [i USB. De[i ini]ial telefonul fusese anun]at pentru cel de-al doilea trimestru, pân` acum nu s-a mai auzit nimic despre acest model.

Clubul celor care dau târcoale segmentului telefoanelor mobile este frecventat [i de c`tre Dell, despre care se [tie c` ar fi interesat de constuc]ia unui model smartphone, probabil sperând la un succes asem`n`tor cu cel reputat de iPhone. |ntr-o declara]ie recent` f`cut` de Ron Garrique, pre[edintele diviziei consumer din cadrul Dell, “nevoile utilizatorilor sunt \nc` departe de a fi satisf`cute de produsele existente pe pia]`”. Din spusele aceluia[i Garrique, succesul de care s-au bucurat ace[ti “haiduci” recent ap`ru]i \n sfera telefoniei mobile se explic` prin intuirea câtorva dintre aceste nevoi despre care granzii se

pare c` au cam uitat (cel pu]in din punctul de vedere al oficialului de la Dell). De[i compania a mai testat câteva segmente de pia]` oarecum str`ine, precum zona playerelor muzicale, succesul s-a l`sat a[teptat, din cauza concuren]ei acerbe [i ma[in`riei de marketing care func]ioneaz` perfect pentru iPod-ul Apple. Totu[i, Dell pare \ncrez`toare c` \n cazul telefoanelor mobile a descoperit re]eta succesului, iar incursiunea \n aceast` zon` pare s` fie doar o chestiune de timp. Nu exist` \nc` indicii clare, nu exist` vreun prototip, dar Garrique a confirmat c` \n prezent compania negociaz` cu treipatru dintre marii operatori de telefonie, \mpreun` cu care va dezvolta telefonul inteligent. Deocamdat`, zvonurile spun c` acest model va rula sistemul de operare Google Android, dar alte detalii nu sunt cunoscute.

Una dintre cele mai interesante mut`ri pentru pia]a telefoanelor mobile este recent-anun]atul acord stabilit \ntre gigan]ii Intel [i Nokia, astfel marcându-se primul pas clar \n convergen]a dintre telefoanele mobile [i computere. Acordul de lung` durat` a fost semnat pentru dezvoltarea unei noi clase de dispozitive mobile, care se bazeaz` pe arhitectur` [i chipseturi Intel (acestea vor furniza performan]a specific` sistemelor de calcul) [i \mbrac` forma miniaturizat` a telefoanelor mobile, oferind posibilit`]i ample de comunicare [i transferuri de date \n regim broadband. Pentru a realiza aceast` viziune comun`, ambele companii \[i vor extinde rela]ia de lung` durat` deja existent` [i vor defini o nou` platform` mobil` peste smartphone-urile, notebook-urile sau netbook-urile actuale, permi]ând dezvoltarea unei variet`]i de echipamente hardware, aplica]ii software [i servicii de Internet mobil.

Acordul dintre Intel [i Nokia include colaborarea pe diferite proiecte software de tip open source, bazate pe Linux mobil. Intel va achizi]iona \n acest sens o licen]` IP care \i va permite implementarea modemului Nokia HSPA/3G \n produse viitoare.

Intel [i Nokia se a[teapt` ca \n timp, pe baza acestei colabor`ri, s` fie realizate multe inova]ii. Biz ella.gligor@revistabiz.ro

Biz

55

DIN VORB~ |N VORB~…

DESPRE BRANDURI Word-of-mouth, buzz, advocacy sunt câteva dintre cuvintele intrate \n ultimii ani \n vocabularul de marketing. Ce \nseamn` toate acestea [i care este diferen]a dintre buzz [i advocacy? {i mai ales, cât de importante sunt aceste concepte pentru marketing [i b`t`lia dintre branduri? DE LOREDANA S~NDULESCU 56

Biz

MARKETING WORD-OF-MOUTH

mi place Nivea [i v` recomand pentru vara aceasta noua lor crem` de protec]ie solar`. Nu, nu lucrez pentru Beiersdorf. Nu fac decât s` exemplific o form` primar` de WOM. Adic` promovare prin word-of-mouth.

Consumatorii desemneaz` wordof-mouth \n topul surselor care le-au influen]at comportamentul \n deciziile de cump`rare. Deseori recomandarea unui prieten sau posturile pe bloguri contribuie masiv la formarea opiniilor [i inten]iilor de a achizi]iona un produs sau serviciu.

Potrivit celui mai recent Nielsen Global Online Consumer Survey, realizat pe un num`r de peste 25.000 de utilizatori de Internet din 50 de ]`ri, 90% dintre cei intervieva]i au declarat c` au \ncredere \n recomand`rile prietenilor, iar 70% dintre ei au spus c` sunt influen]a]i de opiniile ap`rute \n mediul online. |n cei doi ani \n care acest studiu a fost realizat, cea mai mare cre[tere a gradului de \ncredere a fost pentru “brand sponsorship”, de la 49% \n aprilie 2007 la 64% \n aprilie 2009.

Majoritatea celor care posteaz` comentarii online fac acest lucru pe website-ul advertiserului [i de obicei trimite e-mail-uri c`tre companie \nainte de a posta ceva. Website-ul [i reac]iile ce pot fi monitorizate prin intermediul acestuia reprezint` o min` de aur pentru advertiseri, care \[i pot adapta tonul [i con]inul mesajului \n func]ie de opiniile consumatorilor.

Nu exist` a[adar semne de \ndoial` c` word-of-mouth influen]eaz` vânz`rile [i performan]a m`rcii.

“Atât studiile Millward Brown, cât [i numeroase alte studii confirm` faptul c` word-of-mouth este unul dintre cei mai puternici creatori ai cererii pentru un brand [i totodat` un mijloc foarte bun pentru cump`r`tori de a se informa \nainte de a lua o decizie”, declar` Andra Constantinescu, Account Manager la Daedalus Millward Brown. |n plus, influen]a word-ofmouth a devenit mult mai mare fa]` de cum era cu câ]iva ani \n urm`.

Cre[terea impactului s`u a fost determinat` de trei factori: sc`derea \ncrederii consumatorilor \n comuni-

carea tradi]ional` de marketing, varietatea ofertei \n majoritatea categoriilor de bunuri [i servicii [i cre[terea vitezei propag`rii informa]iei [i a r`spândirii sale prin intermediul noilor tehnologii. Brandurile mari profit` deja de puterea Internetului prin sponsorizarea unor bloguri locale, prin crearea de comunit`]i online [i folosirea re]elelor sociale. |n ceea ce prive[te influenta wordof-mouth a asupra cump`r`rii, este esen]ial s` se ]in` cont de câteva aspecte, printre care apropierea momentului \n care de ia decizia de cump`rare, nevoia cump`r`torului de a primi sfaturi [i recomand`ri [i credibilitatea sursei. “De aceea, atunci când un cump`r`tor care este confuz

|

GRADUL DE |NCREDERE |N DIFERITELE FORME DE ADVERTISING (APRILIE 2009) Recomand`ri din partea unor cunoscu]i

90%

Opinii ale consumatorilor postate online

70%

Brand website-uri

70%

Con]inut editorial (articole aparute \n pres`)

69%

Sponsoriz`ri

64%

TV

62%

Ziare

61%

Reviste

59%

Panouri / publicitate outdoor

55%

Radio

55%

E-mail-uri primite ca urmare a \nscrierii pe o list`

54%

Reclame difuzate \naintea difuz`rii unui film

52%

Reclame rezultate prin motoarele de c`utare

41%

Reclame online

37%

Bannere online

33%

Reclame pe telefonul mobil

24%

SURSA: THE NIELSEN COMPANY

[i nu se simte foarte confortabil s` ia o decizie, prime[te o recomandare de la cineva pe care \l percepe drept un expert [i, mai mult, un expert impar]ial, sunt mai multe [anse ca respectivul cump`r`tor s` ac]ioneze conform sfaturilor primite decât \n situa]ia \n care ar primi sugestii prin marketing viral”, explic` Andra Constantinescu.

Promovarea prin word-of-mouth poate atinge performan]e considerabile. |ns` pentru maximizarea avantajelor, oamenii de marketing sunt nevoi]i s` depun` anumite eforturi pentru ]inerea sub control a acestui mijloc

de promovare. “A[a cum word-ofmouth-ul are puterea de a construi un brand, la fel \i poate [i d`una, de aceea apelarea la aceasta form` de comunicare nu este lipsit` de riscuri. Oamenii de marketing ar trebui s` \[i asculte consumatorii, s` \n]eleag` categoria \n care activeaz` [i s` \[i construiasc` o strategie solid` dac` vor s` valorifice puterea word-of-mouth”, sus]ine Andra Constantinescu, care de asemenea atrage aten]ia asupra laturii negative pe care o implic` word-of-mouth.

De[i majoritatea marketerilor se concentreaz` pe poten]ialul pozitiv al word-of-mouth-ului, acesta are [i o latur` negativ`. WOM-ul negativ are o durat` de via]` mai lung` [i o dispersie mai mare decât cel pozitiv.

WOM, BUZZ SAU ADVOCACY? La modul general, word-of-mouth \nseamn` de fapt \ntreaga comunicare legat` de un brand, purtat` \ntre consumatori, de la conversa]iile din pauza de cafea [i pân` la comunicarea prin e-mail [i telefoane mobile, prin intermediul comunit`]ilor online [i pe bloguri. |n func]ie de con]inut, aceste mesaje transmise de la un consumator la altul pot fi \mp`r]ite \n dou` categorii: buzz (discu]ia \n jurul unui subiect) [i advocacy (sus]inerea).

Buzz-ul reflect` interesul fa]` de noutate, fa]` de ceea ce este “cool”, diferit sau provocator [i \ncurajeaz` transmiterea de la o persoan` la alta, \n special atunci când provine de la o surs` de \ncredere. Buzz-ul nu este neap`rat relevant pentru obiectivele brandului [i de multe ori poate fi mult zgomot pentru nimic. Advocacy reprezint` comunicarea – pozitiv` sau negativ` – legat` de marc` [i de calit`]ile sale. |n timp ce buzz-ul poate influen]a cump`rarea \n rândul celor care doresc s` ]in` pasul cu tendin]ele, sus]inerea este mai probabil s` influen]eze alegerea m`rcii atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung.

CE BRANDURI RECOMAND~ ROMÂNII? Petrom, Activia, Delma, Borsec, Santal, Prigat, Nurofen, ING, Fairy, Elseve, Dove, Colgate, Floriol, Matache M`celarul, Milka, Snickers, Biz

57

MARKETING WORD-OF-MOUTH

STRATEGII PENTRU CONSTRUIREA UNUI WORD-OF-MOUTH POZITIV bateri aprinse legate de satisfac]ia cu produsul.

Când s-a descoperit c` bateria nu putea fi \nlocuit`, utilizatorii brandului au lansat site-uri pentru a protesta. Remedierea rapid` a unei experien]e negative nu este doar cea mai bun` ap`rare, ci ar putea genera chiar word-of-mouth pozitiv.

|n baza observa]iilor Millward Brown, Andra Constantinescu recomand` cinci strategii pentru eficientizarea promov`rii prin word-of-mouth.

1. |n]elege]i categoria \n care v` afla]i [i asculta]i-v` consumatorii |n primul rând, ar trebui s` uita]i de ideea c` ar exista un grup elitist de formatori de opinie. Afla]i cine este important \n categoria voastr`. Cei care [tiu multe despre categorie, au puterea de a-i influen]a pe al]ii [i sunt conving`tori variaz` de la o categorie la alta. Ascultând ce se spune acum despre brandul vostru, ve]i cunoa[te ce ar putea stimula mai bine word-of-mouth-ul pozitiv pe viitor. Pute]i afla eventuale probleme legate de experien]a cu produsul, prin call center, website sau orice alte puncte de interfa]` cu clien]ii. Comentariile negative ale unui consumator ar putea nu numai s` deturneze decizia unui poten]ial consumator, ci [i s` semnaleze o problem` viitoare.

Pentru a crea word-of-mouth pozitiv, trebuie s` \n]elege]i [i categoria. |n categoriile \n care oamenii fac cu u[urin]` recomand`ri, este suficient ca produsul s` fie bun, pentru ca utilizatorii s` recomande marca. |n categoriile despre care se vorbe[te mai pu]in o experien]` bun` nu va fi suficient` [i brandurile ar trebui s` fac` ceva ie[it din comun pentru a se diferen]ia.

2. Fi]i siguri c` experien]a cu brandul poate face fa]` cu brio tuturor testelor Toate m`rcile de succes a c`ror cre[tere a fost sus]inut` de word-of-mouth au avut ceva \n comun, oferind o experien]` bun` cu produsul/serviciul respectiv. |ns` advocacy-ul (sus]inerea) este o moned` cu dou` fa]ete. Când oamenii se ata[eaz` emo]ional de o marc`, sentimentele lor vor da na[tere la word-of-mouth – iar atunci când sunt dezam`gi]i, acest word-of-mouth poate fi negativ. De exemplu, iPod-ul, \nainte de a deveni un brand de referin]`, s-a aflat \n centrul unor dez-

3. C`uta]i moduri pentru a \ntre]ine un word-of-mouth pozitiv Identifica]i ce \i motiveaz` pe utilizatorii care recomand` deja marca, iar apoi accentua]i acel aspect. Ce face ca produsul sau serviciul vostru s` fie unic pentru ei? Ce subiecte de discu]ie le pute]i oferi celor care sunt entuziasma]i de brand? Dac` \n categorie nu exist` diferen]iere real`, ce anume ar putea fi relevant atât pentru cei c`rora le place s` vorbeasc` despre categorie, cât [i pentru marca voastr`? Campania “Manifest pentru frumuse]ea adev`rat`” de la Dove, conceput` ca r`spuns la frustr`rile femeilor legate de standardele impuse de industria frumuse]ii, a atins femei [i fete din \ntreaga lume prin reclame, evenimente [i un website. Buzz-ul generat a pavat drumul pentru succesul urm`toarelor reclame virale, ca “Evolution”. O abordare mai pu]in \ndr`znea]`, dar [i mai pu]in riscant`, se concentreaz` pe crearea unei leg`turi directe \ntre brand [i consumatori, prin acordarea unor exclusivit`]i \n testarea brandului, prin crearea unor paneluri de exper]i, a unor scheme de recompensare a loialit`]ii etc.

4. Fi]i sinceri Puterea word-of-mouth-ului se bazeaz` pe \ncrederea c` persoana care ofer` sfatul sau recomandarea are \n vedere interesele beneficiarului. Dac` se descoper` c` o marc` \ncearc` s` falsifice realitatea sau folose[te word-of-mouth doar pentru a promova comunicarea de marketing, reac]ia va fi puternic negativ`. Pierderea \ncrederii va afecta nu doar marca, ci [i pe cei care o promoveaz`.

5. Alege]i-v` canalele de comunicare cu aten]ie Canalele tradi]ionale nu sunt du[manii word-ofmouth. Sus]in`torii brandului sunt adesea mai interesa]i de categorie decât majoritatea utilizatorilor, [i de aceea de multe ori sunt mai aten]i la comunicare. Ei vor purta mai departe chiar [i mesajele primite pe c`i conven]ionale dac` rezoneaz` cu acestea. Dac` dori]i s` proiecta]i o strategie pentru a valorifica puterea word-of-mouth, mai \ntâi afla]i ce anume face ca publicul vostru ]int` s` reac]ioneze, apoi adresa]i-le mesajul pe cele mai potrivite canale – online sau offline.

Jacobs Kronung (Green) sunt câteva dintre cele mai recomandate branduri de c`tre consumatorii români, dup` cum rezult` din primul studiu Net Promoter Score (NPS), realizat pentru pia]a româneasc` de c`tre Futurelab, \n colaborare cu Daedalus Group.

Pentru majoritatea brandurilor, se poate face o corela]ie direct` \ntre scorul ob]inut la NPS [i performan]a afacerii, \ntrucât consumatorii dispu[i s` recomande un produs sau serviciu sunt mai loiali [i mai profitabili pentru companie decât consumatorul mediu.

Mai exact, NPS permite \ncadrarea consumatorilor \n trei segmente, prin identificarea probabilit`]ii ca ei s` recomande compania, produsele sau serviciile acesteia unui prieten sau coleg. Promotorii (cei cu scor 9–10) sunt entuzia[ti [i loiali. Ei sunt cei care vor cump`ra \n mod repetat [i care for face recomand`ri c`tre al]ii, poten]ând cre[terea. Pasivii (cei cu scor 7–8) sunt clien]ii satisf`cu]i dar nu \ncânta]i, care sunt vulnerabili la ofertele concuren]ei. |n cele din urm`, detractorii (cei cu scor 0–6) sunt clien]ii nemul]umi]i care pot d`una brandului [i care pot limita cre[terea afacerii prin recomand`ri negative. |n numeroase companii multina]ionale, NPS a devenit indicatorul preferat de c`tre executivii care caut` s` impulsioneze loialitatea consumatorilor [i s` asigure cre[terea afacerii. |n Studiul de Referin]` pentru România, e[antionul, reprezentativ la nivel na]ional, mediu urban, pentru popula]ia cu vârste cuprinse \ntre 14 [i 65 de ani, a luat \n calcul 1.000 de subiec]i, care au fost intervieva]i telefonic privind probabilitatea de a recomanda peste 350 de branduri.

Studiul va continua lunile urm`toare, pentru a acoperi mai multe categorii [i branduri.

Principala concluzie care reiese din analizarea rezultatelor acestui prim studiu este c` \n timp ce toate brandurile pretind c` sunt orientate spre confortul [i fericirea clien]ilor, nu toate sunt egale \n ochii consumatorului român. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

58

Biz

MANAGEMENT CUM AM REU{IT

Un succes asigurat \n carier` Din pozi]ia de director general adjunct al societ`]ii Eureko Asigur`ri, Carmen Radu se ocup` de punerea \n aplicare a strategiilor de dezvoltare ale grupului, care pl`nuie[te pentru anul 2009 o investi]ie de 20 mil. euro DE OVIDIU NEAGOE nconjurat` de obiecte familiare, lumin` natural` din bel[ug [i flori, Carmen Radu, director general adjunct la compania Eureko Asigur`ri, se preg`te[te pentru o nou` zi de lucru. Aceasta se \mparte adesea \ntre cititul scrisorilor electronice, verificarea agendei zilei, \ntâlniri cu managerii pentru verificarea proiectelor \n derulare [i s`pt`mânal, conducerea executiv` se \ntâlne[te pentru a se informa reciproc despre activit`]ile departamentelor pe care le au \n coordonare. “Bine\n]eles, din când \n când apar tot felul de probleme urgente, neprev`zute, care trebuie rezolvasunt te”, spune directorul geS, tim, managerii ! ti pa neral adjunct al Eureko , cu o e rt a fo in a Asigur`ri. Dar, cum on ab ti po , Dar la Biz te personalitatea lui e. doar 10 secund Carmen Radu 7447 la S M S e it graviteaz` \n im Tr euro 10 cu si ” jurul unor atribute , iz B “ cu textul i! n ca tenacitate, r`bdare [i lu 3 at es, ti abon vitez` de reac]ie, obsta! colele nu numai c` nu Plus o luna bonus na 65 demoralizeaz` diDetalii in pagi rectorul general adjunct, ci “le privesc doar ca pe o nou` provocare pentru care trebuie s` g`sesc solu]ia optim` pentru a merge mai departe”. Povestea unei cariere de succes a \nceput pentru Carmen Radu cu func]ia de economist \n cadrul departamentului de export al unui combinat de prelucrare a lemnului, iar cu asigur`rile a luat contact \n anul 1993, dup` un concurs pentru ocuparea pozi]iei de [ef serviciu la OSAAR, actuala Comisie de Supraveghere a Asigur`rilor. “Acesta a fost momentul unei c`l`torii care mi-a adus multe satisfac]ii \n plan profesional”,

,

|

\

CARMEN RADU Data na[terii: 22 octombrie 1961 Preg`tire profesional`: Economist Num`r de angaja]i ai companiei: 300 Cea mai mare provocare \n carier`: |n asigur`ri nu te po]i plafona, trebuie s` acumulezi [i s` te dezvol]i continuu Cea mai mare realizare din carier`: G`sirea unui echilibru \ntre a fi manager [i a fi lider Calit`]ile care o caracterizeaz`: Tenacitate, r`bdare, \ncredere \n propriile for]e [i vitez` de reac]ie Care este strategia \n afaceri: Competen]a va face \ntotdeauna diferen]a Cum se formeaz` echipa ideal`: S` [tii s` ascul]i Cum \[i petrece timpul liber: “Pu]inul timp liber \l petrec \mpreun` cu familia”

60

Biz

poveste[te Carmen Radu despre primii pa[i f`cu]i \n domeniul asigur`rilor. Dup` doi ani \n care a acumulat o baz` teoretic` solid`, a acceptat provocarea uneia dintre cele mai vechi societ`]i de asigur`ri din Austria [i s-a al`turat echipei manageriale a societ`]ii de asigurare SARA – Merkur, \n calitate de director executiv, apoi director de asigur`ri [i reasigur`ri [i membru \n Consiliul de Administra]ie.

“Am fost acolo din prima zi, am crescut \mpreun` cu pia]a, am reu[it s` construiesc o echip` care s` vin` cu pl`cere la serviciu”, adaug` Carmen Radu. “Au fost [i momente dificile \n acei ani de \nceput pentru asigur`rile de via]`, dar dac` ar fi s` o iau de la \nceput a[ face aceea[i alegere.” |n anul 2005, dup` zece ani de activitate pe pia]a româneasc`, ac]ionarul majoritar a decis s` vând`, moment \n care Carmen Radu a fost pus` \n fa]a unei noi provoc`ri: fie accepta s` lucreze pentru o firm` cu vechime pe pia]a din ]ar`, fie punea bazele unei noi societ`]i de asigur`ri. “Am ales varianta mai grea [i am acceptat postul de director general adjunct al noii societ`]i KD Life Asigur`ri”, continu` povestea de succes Carmen Radu.

La \nceputul anului 2009 s-a al`turat echipei de management a companiei Interamerican România, \ntr-un moment de schimb`ri importante pentru companie, atât \n ceea ce prive[te imaginea, prin preluarea denumirii companiei-mam` (Eureko), cât [i a strategiei de dezvoltare. Din acesta postur`, Carmen Radu se va ocupa de punerea \n practic` a strategiilor de dezvoltare ale grupului Eureko România. “Construirea unei cariere este un drum cu sui[uri [i coborâ[uri, o curs` plin` de provoc`ri \n care tu po]i alege traseul”, sfatuie[te actualul director general adjunct al Eureko Asigur`ri. “Ai o ]int`, un drum, dar [tii ce vei g`si la cap`tul lui.” Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

POLARITATE DE CRIZ~ De[i criza economic` ar putea fi privit` ca un magnet prin care companiile puternice atrag angaja]ii talenta]i din organiza]iile afectate mai sever, criza de talente din mediul de afaceri se accentueaz` [i aduce o sc`dere a fluctua]iei de personal DE OVIDIU NEAGOE 62

Biz

MANAGEMENT RECRUTARE

u po]i cump`ra m`tase la pre] de stamb` [i s` vrei s` fii [i elegant la dineu”, este analogia pe care Liliana T`nase, director general la firma de training [i recrutare de personal Leads Management, o face când vine vorba de angaja]ii talenta]i. Dac` ace[tia nu sunt pl`ti]i corespunz`tor, vor p`r`si primii corabia, iar dup` criz` nu se vor mai \ntoarce la cei care nu i-au pre]uit [i afacerile vor \nregistra pierderi semnificative, “pentru c` banii se fac cu oameni”, explic` analogia directorul general al Leads Management.

De[i angajatorii se afl` \n permanen]` \n c`utarea talentelor, uneori chiar [i \n perioade de criz`, actualul context economic poate pune oamenii \n situa]ia de a-[i c`uta for]at un loc de munc`. Migra]ia angaja]ilor de la un loc de munc` la altul a sc`zut semnificativ [i acum este determinat` \n principal de factori obiectivi, care implic` reduceri salariale, reorganizarea departamentelor sau desfiin]area companiilor. Atragerea talentelor [i identificarea candida]ilor potrivi]i este o provocare, chiar [i \n perioade cu cre[teri exponen]iale, cu atât mai mult \ntr-un context economic dominat profund de sc`deri. “Putem spune chiar c` actuala criz` mondial` determin` o \ngreunare a atragerii talentelor, indiferent de domeniu [i grad de preg`tire profesional`”, explic` pentru revista Biz Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare ABC Human Capital. {i, o arat` chiar edi]ia din anul 2009 a studiului “Deficitul de Talente”, realizat de Manpower, a c`rui principal` concluzie a fost c` \n ciuda crizei economice, deficitul de talente continu` s` fie resim]it global de angajatori, iar 62% dintre angajatorii din ]ar` \ntâmpin` dificult`]i \n ocuparea unor posturi cheie din organiza]ii. Mai mult, nici la nivel global angajatorii nu stau mai bine: 30% dintre ace[tia \nregistreaz` dificult`]i \n atragerea talentelor. Printre angaja]ii talenta]i pentru atragerea c`rora angajatorii din ]ar` \ntâmpin` dificult`]i se num`r` managerii, inginerii, speciali[tii \n IT [i reprezentan]i ai departamentelor de vânz`ri, mai arat` studiul realizat de firma Manpower. “|n primul rând s-au redus foarte mult \n aceast`

N

perioad` recrut`rile, selec]ia este mult mai sever`, iar locurile vacante s-au mic[orat ca num`r”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant \n resurse umane la firma HR-România. “Sunt multe companii care adopt` solu]ia: dau doi oameni afar` [i angajez unul singur, mai bun, care s` le fac` munca celor doi.” Dar cum majoritatea companiilor fac tot posibilul doar s` supravie]uiasc` crizei, reducerile drastice ale bugetelor alocate proceselor de recrutare au prins brusc contur [i au \mpânzit organiza]iile din ]ar`. “Aproape \ntotdeauna managerului român domeniul resurselor umane i s-a p`rut o «cheltuial`» [i nu o investi]ie [i atunci taie de aici, \n concordan]` cu aceast` idee”, spune Liliana T`nase. “Panica a blocat bugetele de resurse umane la 99% dintre companii, dar, \n mod normal, panica nu are ce c`uta aici, iar un manager trebuie s`-[i p`streze echilibrul [i s` \ncerce s` salveze corabia, indiferent de context”, adaug` directorul general al Leads Management.

Comparativ cu anul trecut, volumul recrut`rilor de toate tipurile a sc`zut considerabil, dar poate mai afectate ca recrut`rile clasice sunt cele de tip headhunting [i executive search. “Chiar putem afirma c` acestea au mai mult de suferit, \n mare parte din cauza onorariilor foarte mari, care dep`[esc acum [i cele mai generoase bugete, dar [i datorit` faptului c` «fluctua]ia» managerilor dintr-o companie \n alta a sc`zut considerabil”, arat` Corina Diaconu.

Astfel, aceste reduceri ale bugetelor aplicate de companii se reflect` [i asupra volumului de externaliz`ri de procese de recrutare, mai ales c` majoritatea firmelor opteaz` pentru internalizarea serviciilor, de[i adesea rezultatele nu sunt cele dorite [i noii recru]i nu probeaz` \ntocmai adev`rul din spatele zicalei “Omul potrivit la locul potrivit”. Adesea sunt neglijate efectele pe termen lung ale acestor procese [i mai ales c` \n viitor costurile destinate \nlocuirii acestora vor fi mult mai ridicate, iar performan]ele sc`zute ale angaja]ilor ineficien]i se vor traduce prin alte costuri suportate de companie. “|n cele din urm` se \ndreapt` tot c`tre speciali[tii din agen]iile de consultan]` \n HR, care sunt pu[i, o dat` \n plus, s` remedieze situa]ia [i s` aduc` cei mai

buni oameni \n companie”, adaug` Managing Directorul firmei ABC Human Capital.

RETEN}IE DE CRIZ~ Pe lâng` toate efectele negative ale crizei economice, actualele dificult`]i din mediul economic tempereaz` fluctua]iile de personal [i provoac` schimb`ri radicale pentru candida]i. Una dintre consecin]ele directe este disponibilitatea acestora de a accepta salarii mai mici, comparativ cu perioada premerg`toare crizei economice. Dac` anul trecut a fost marcat de cre[teri salariale exponen]iale, acum majoritatea salaria]ilor, priva]i de stimulente financiare, se focuseaz` mai mult pe stabilitatea companiei. “|n momentul de fa]`, companiile nu trebuie s` fac` eforturi atât de mari pentru reten]ia oamenilor”, spune Corina Diaconu. “Criza economic` a determinat o echilibrare din acest punct de vedere [i a f`cut ca oamenii s` se gândeasc` de dou` ori \nainte de a p`r`si un loc de munc`, chiar dac` sunt con[tien]i de faptul c` exist` un job mai bun \n pia]`.”

Mediul de afaceri, mai ales \n acest context economic, duce lips`, de cele mai multe ori, de planuri concrete care, coroborate cu reorganiz`ri [i o serie de strategii eronate de management, pot duce cu u[urin]` la e[ecuri majore [i, implicit la pierderea talentelor din organiza]ie. “Când corabia este \n deriv`, metaforic vorbind, este foarte greu s`-]i p`strezi oamenii buni \n companie”, spune C`t`lina Cochinescu. |ntr-un mediu de afaceri marcat de reorganiz`ri, reduceri salariale [i disponibiliz`ri, angajatorii schimb` regulile jocului, iar salaria]ii din anul crizei se v`d nevoi]i, s` accepte [i alte sarcini \n plus. |n astfel de momente dificile, se observ` cel mai clar fidelitatea pe care organiza]iile ar fi trebuit s-o cultive \n rândul angaja]ilor, \n perioade favorabile economic. “Ce se petrece acum arat` c` nu suntem preg`ti]i \ndeajuns \n materie de management”, spune Liliana T`nase. “Dac` noi am a[teptat criza s` eficientiz`m prin concedieri [i reduceri de cheltuieli activitatea, este un semn clar al nevoii de \mbun`t`]ire a competen]elor de management”, conchide directorul general al Leads Management. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Biz

63

IMOBILIARE ANALIZ~

Evaluarea [i costurile cl`dirilor verzi Green is the new black… spun clasicii \n via]`. Se poart` verde \n orice domeniu [i \n orice cantitate. Chiar [i \n imobiliare trendul este spre verde... case cu consum redus de energie, realizate din materiale eco DE RALUCA COM~NESCU

P

otrivit Consiliului Român pentru De ce? Pentru c` o astfel de investi]ie atrage struc]ie, \ntr-unul dintre proiectele ce Cl`diri Verzi, cl`dirile ecologice cump`r`torii interesa]i de reducerea cos- urmeaz` s` fie dezvoltate de c`tre compania cost` pu]in mai mult, dar au o valoare turilor opera]ionale, de un mediu de lucru sa, va fi de aproximativ 1.000 de euro.

Potrivit CRCV, pe lâng` beneficii precum mai mare decât cl`dirile standard. “A con- mai bun [i alte beneficii ale cl`dirilor verzi. strui verde cere o investi]ie ini]ial` mai |n prezent, \n mod firesc, când spunem reducerea consumului de energie, se adaug` mare numai dac` vom compara aceast` cl`dire ecologic`, ne gândim automat la beneficii mai dificil de m`surat, dar deloc de investi]ie cu una f`cut` pentru a construi o pre]uri premium. Cu toate acestea, \ntr-un neglijat pentru companii, precum o mai bun` cl`dire mai slab` calitativ decât cele stan- interviu recent acordat revistei Biz, Andrew reputa]ie, programe mai bune de CSR, sc`derea absenteismului andard. Po]i încerca s` ecogaja]ilor, cre[terea producnomise[ti bani construind tivit`]ii acestora. Un alt elecl`diri de calitate slab`. Îns` ment care cre[te cota de vaîn`sprirea standardelor în loare a cl`dirilor verzi este construc]ii, sc`derea cosfaptul c` se depreciaz` mult turilor tehnologiei, piermai greu pe pia]`, în comderea beneficiilor pe care le para]ie cu o cl`dire obi[aduce aplicarea unor prinnuit`. Fiind construit` la cipii mai bune de proiectare standarde mult mai înalte [i design, precum [i condecât standardele de baz` în [tientizarea crescând` a construc]ii, o cl`dire suscump`r`torilor privind imtenabil` are toate [ansele s` portan]a costurilor energiei r`mân` competitiv` pe pia]` vor face dintr-o astfel de inchiar [i în cazul în`spririi vesti]ie o strategie nerenstandardelor de baz`. tabil`”, a explicat recent Mai mult, schimb`ri Steven Borncamp, pre[edinsemnificative ale pie]ei sunt tele Consiliului Român pena[teptate pe pia]a constructru Cl`diri Verzi (CRCV). ]iilor din România. Dac`, în Potrivit reprezentan]ilor CRCV, beneficiile m`sura- VERDE CRUD Tradi]ionale sau eco, casele tot necesit` investi]ii mai mult sau 2007, în ]ara noastr` au bile, dar [i cele greu m`sura- mai pu]in semnificative. Pân` revin finan]`rile, doar c`su]a p`s`rilor este “green” intrat în vigoare certificatele pentru performan]a bile ale unei cl`diri sustenabile fac o astfel de construc]ie mult mai Prelea, CEO al South Pacific Group, printre energetic`, prin Directiva pentru Eficien]a profitabil` pe termen lung decât o cl`dire primele companii care au anun]at proiecte Energetic` a Cl`dirii, în aprilie 2009, o verobi[nuit`. Pentru dezvoltatori, investi]ia “verzi”, declar` c` aceste “case ozon”, cum siune mai aspr` a fost aprobat` de Parîntr-o cl`dire sustenabil` înseamn` din start le-a numit acesta, sunt cu aproximativ 30% lamentul European. Dup` ce noua variant` o reducere a riscurilor, comparativ cu in- mai ieftine decât cele tradi]ionale, acesta a Directivei va fi, cel mai probabil, adoptat` vesti]ia într-o cl`dire de tip tradi]ional. fiind doar unul dintre avantaje. “Poate cel de Consiliul de Mini[tri, fiecare stat memmai important aspect este acela al venti- bru va trebui s` transpun` directiva în legisla]iei. Sistemul folosit aduce aerul proasp`t la]ia na]ional` [i s` propun` noi legi, plaafacere o i t e, st ie , u \n interiorul locuin]ei [i \l p`streaz` acolo [i nuri de ac]iune [i strategii pentru a atinge r st Con ! este recirculat. Astfel, aerul din cas` este de ]intele propuse. Scopul directivei este ca es cc de su cele mai multe ori mai curat decât cel de toate statele membre s` se asigure c`, pân` 7 4 afar`. |n timpul iernii p`streaz` \n interiorul la 31 decembrie 2016, toate cl`dirile nou 4 7 la Trimite SMS casei 90% din c`ldur`, iar vara 90% din construite vor avea un consum energetic ro eu si cu 10 aerul rece. Chiar dac` afar` sunt -20 de zero net. Mai mult, vor fi fixate ]inte pentru cu textul “Biz” , i! n lu 3 at grade [i deschizi fereastra, \n cas` termper- cl`dirile aflate în folosul autorit`]ilor puon es, ti ab atura, dac` este setat` pe 30 de grade, va blice, care ar trebui s` aibe consum zero net !

Plus o luna bonus r`mâne la aceast` valoare”, a declarat de energie cu cel pu]in 3 ani înainte de na 65 gi pa Prelea pentru revista Biz. El a ad`ugat c` cl`dirile private. Biz in lii ta De raluca@revistabiz.ro pre]ul pe metru p`trat la o astfel de con\

64

Biz

IMOBILIARELE, MON AMOUR Au murit imobiliarele, tr`iasc` imobiliarele! Acesta pare s` fie sloganul [i pentru Bogdan Georgescu, Managing Partner la Colliers Rom창nia, care este convins c` [i pia]a imobiliar` va reveni pe cre[tere \n urm`toarele 12 luni, pentru c` economia func]ioneaz` \n cicluri DE RALUCA COM~NESCU Are pia]a imobiliar` vreo [ans` de recuperare anul acesta? Se va mai reveni la boom-urile imobiliare din anii trecu]i?

Teoria ne \nva]` c` economia func]ioneaz` \n cicluri [i dup` fiecare criz` oamenii au g`sit resurse s` \[i revin` [i s` se dezvolte \n continuare.

Sunt convins c` [i pia]a imobiliar` va reveni pe cre[tere \n urm`toarele 12 luni. Mult` lume vorbe[te despre boom-urile din anii trecu]i [i se 66

Biz

\ntreab` dac` acestea se vor repeta.

Eu sper c` nu, pentru c` acele cre[teri au fost exagerate [i au ap`rut \n primul r창nd din l`comie [i asumarea unor riscuri majore. Orice afacere presupune un risc, dar investitorii speculativi ar trebui s` analizeze [i s` \n]eleag` riscurile implicate [i s` caute metode de asigurare [i limitare a eventualelor e[ecuri. Din p`cate, multe din investi]iile f`cute \n ultimii

ani nu au avut la baz` o \n]elegere corect` a cererii [i a sustenabilit`]ii acesteia pe termen lung.

Reziden]ial, office, industrial. Care e cel mai afectat? Motive [i solu]ii de redreresare?

Toate sectoarele pie]ei imobiliare sunt afectate de criza din economie care a generat [i o lips` de \ncredere a popula]iei. Odat` cu cererea [i pre]urile au

IMOBILIARE INTERVIU

sc`zut pe toate sectoarele pie]ei imobiliare, \n timp ce majoritatea proiectelor noi au fost amânate sau anulate, \n primul rând din lipsa finan]`rii.

Pia]a reziden]ial` a \nceput s` dea deja unele semne de deblocare, iar pie]ele de birouri [i spa]ii industriale vor urma cu siguran]`. Oprirea investi]iilor \n proiecte noi va duce la o ofert` redus` de spa]ii \n urm`torii 2-3 ani, ceea ce ar putea genera o situa]ie asem`n`toare cu anii 2004-2007, când toate spa]iile din pia]` erau ocupate [i contractele noi se semnau pentru pre\nchirierea proiectelor cu livrare \n 1218 luni. Pe m`sur` ce economia \[i va reveni, cererea de spa]ii va cre[te, ceea ce ar putea duce din nou la o cre[tere a pre]urilor pe anumite segmente, f`r` a avea \ns` pericolul cre[terilor nes`n`toase din trecut.

Care este sfatul pe care l-a]i da \n acest moment unui dezvoltator imobiliar din cele trei sectoare de mai sus?

Eu nu a[ mai dezvolta un proiect doar pentru c` am un teren sau pentru c` am ni[te bani [i vreau s` investesc \n pia]a imobiliar`. Dezvoltarea trebuie s` aib` la baz` o analiz` corect` a pie]ei (cerere, concuren]`, profitabilitate) f`cut` de speciali[]ti. Aceast` analiz` are ca scop identificarea riscurilor pe care le implic` dezvoltarea proiectului astfel \ncât dezvoltatorul ia decizii \n cuno[tin]` de cauz`. Alegerea unor consultan]i profesioni[ti este un factor determinant \n succesul unei investi]ii \n orice domeniu. Alegerea loca]iei, conceptul sau m`rimea proiectului sunt elemente importante care pot determina succesul sau e[ecul unui proiect.

Pia]a de birouri pare \n continuare cea mai solid` cu cerere venind atât din partea companiilor multina]ionale cât [i a sectorului local. De[i pentru moment pare c` exist` spa]ii de birouri neocupate \n Bucure[ti, \n realitate cl`dirile de calitate sunt \nchiriate integral pe termen lung, iar spa]iile disponibile sunt \n cl`diri care au diverse probleme. Astfel, \n lipsa dezvolt`rii de cl`diri noi, \n 2010 [i 2011 este foarte probabil s` asist`m la o nou` criz` de spa]ii de birouri de calitate, deoarece multe companii nu accept` compromisuri legate de loca]ie sau cerin]ele tehnice pentru o cl`dire de birouri.

{i pe pia]a industrial` majoritatea proiectelor noi au fost amânate iar rata de neocupare actual` este chiar mai mic` decât pe pia]a de birouri. Probabil c` pân` la sfâr[itul lui 2010 toate spa]iile disponibile vor fi \nchiriate, urmând ca din 2011 s` existe [i aici pericolul unei crize de spa]ii. Spre deosebire \ns` de pia]a de birouri, depozitele au o durat` de construc]ie redus`, ceea ce \nseamn` c` dezvoltatorii pot avea un timp de reac]ie mai bun odat` ce economia d` semne de revenire cu condi]ia ca [i b`ncile s` \n]eleag` oportunit`]ile acestui sector. |n pia]a reziden]ial` oportunit`]ile ]in de \n]elegerea cât mai bun` a nevoilor clien]ilor [i dezvoltarea unor proiecte de ni[` care s` r`spund` unor criterii specifice.

Pân` acum s-au construit multe proiecte care nu ofer` nimic deosebit \n afar` de faptul c` sunt cl`diri noi cu un aspect curat, parcare subteran` [i holuri mai spa]ioase decât cele din blocurile “comuniste”. Dezvoltatorii vor trebui s` acorde aten]ie [i altor elemente care pân` acum erau folosite doar \n campaniile de marketing dar nu se reg`seau [i \n proiectul finalizat: infrastructura [i drumurile de acces, servicii de administrare profesioniste, costuri reduse cu \ntre]inerea, locuri de joac` pentru copii, spa]ii de depozitare etc. Sper s` vedem [i pe pia]a reziden]ial` dezvoltatori profesioni[ti care construiesc proiecte de calitate \n România.

Cum a modificat criza topul agen]iilor imobiliare? Dar serviciile oferite de acestea? Exist` o statistic` despre câte agen]ii imobiliare au disp`rut de pe pia]` din cauza lipsei de clien]i [i a serviciilor neadaptate situa]iei curente?

Cred c` toate agen]iile imobiliare caut` s` se adapteze la noile condi]ii ale pie]ei [i s` ofere servicii noi prin care s` reu[easc` s` treac` de aceast` perioad` dificil`. |n general topurile sunt un produs de media, iar \ntr-o pia]` lipsit` de transparen]` acestea sunt irelevante.

Chirii vs achizi]ionare? Ce este indicat: s` renegociezi chiria sau o achizi]ie?

|n condi]iile \n care finan]area bancar` se ob]ine mult mai greu [i mai scump, cred c` \n continuare \nchirierea ofer` companiilor flexibilitate [i nici nu blocheaz` capitalul care ar trebui

investit \n afacerea de baz`. Cred c` vom vedea c` tot mai multe companii care de]in acum spa]ii \n proprietate vor c`uta s` vând` aceste spa]ii [i s` le \nchirieze \napoi (tranzac]ie cunoscut` sub numele de sale and lease back) pentru a-[i elibera capital. Renegocierea contractelor de \nchiriere este un fenomen normal de ajustare a unor contracte vechi la noile condi]ii ale pie]ei.

Acest proces \ns` nu este de lung` durat` [i ar trebui s` se \ncheie pân` la sfâr[itul acestui an.

A schimbat ceva \n pia]` programul Prima Cas`? Exist` [anse pentru o schimbare semnificativ`?

Programul Prima Cas` este cu siguran]` o ini]iativ` bun` a guvernului.

Sunt convins c` odat` ce normele de aplicare vor fi clarificate [i \n]elese atât de b`nci cât [i de popula]ie vom vedea o cre[tere a vânz`rilor de locuin]e \n \ntreaga ]ar`.

Imobiliarele de lux au fost sau nu afectate?

{i pia]a reziden]ial` de lux a fost afectat`, \n primul rând pentru c` oamenii care formau cererea pe acest sector erau \n general oameni de afaceri care au fost afecta]i direct de criz` [i sunt acum mult mai aten]i la utilitatea investi]iilor f`cute. Pre]urile pe pia]a de lux au crescut aproape exclusiv \n func]ie de loca]ie f`r` ca ele s` reflecte [i calitatea proprieta]ilor. De acum \nainte cred c` pre]ul va ]ine cont [i de calitate nu doar de proximitatea de parc sau zona de cafenele din Doroban]i.

Zona de nord versus est, vest. Care din ele va lua locul zonei de nord a capitalei? De ce sudul nu reprezint` \nc` o op]iune pentru mul]i dezvoltatori?

Nordul va r`mâne zona cea mai c`utat` din Bucure[ti, atât pe pia]a reziden]ial` cât [i pentru cl`diri de birouri sau centre comerciale. Zona de vest s-a impus deja pe pia]a de spa]ii industriale [i de logistic` dar [i pentru loca]ii secundare de birouri, \n zone cu acces la sta]iile de metrou. |n sud [i est, din cauza accesului mai dificil, nu exist` \nc` o cerere sus]inut` de spa]ii de birouri [i de aceea aceste zone nu prezint` interes pentru dezvoltatori. Biz raluca@revistabiz.ro

Biz

67

gust`ri \nainte de mesele principale. |n câteva cuvinte, centrele de “s`n`tate prin ap`” sunt adev`rate sanctuare \nchinate relax`rii, confortului [i pl`cerii, iar cei care le trec pragul vor fi r`sf`]a]i timp de câteva ore de cei mai buni speciali[ti din domeniu. Am c`utat pentru voi cele mai apreciate centre spa din Europa pentru a v` invita s` tr`i]i experien]a unui sejur bazat pe relaxare [i confort. Iat` recomand`rile nosatre.

FRAN}A

VACAN}~ LA SPA Nu v` pute]i imagina o experien]` care s` v` destind` dup` o perioad` tensionat`? Atunci trebuie s` merge]i la unul dintre spa-urile cu tradi]ie din Europa, acolo unde dorin]ele devin realitate DE ALINA STANCA

O

experien]` la spa trebuie s` fie memorabil`. Spun memorabil` pentru c` dac` este doar pl`cut`, atunci \nseamn` c` nu a]i nimerit unde trebuie. Cele mai renumite centre de wellness din lume se \ntrec \n oferirea unei variet`]i cât mai mari de tratamente, dar au mai ales grij` s`-[i fac` oaspe]ii s` se simt` ca \n rai. De la designul interior al centrului [i facilit`]ile oferite pân` la atmosfera [i nivelul de preg`tire al personalului, totul trebuie s` fie la superlativ. Sim]urile trebuie \ncântate chiar de la trecerea pragului de intrare, iar clientul trebuie s` [tie c` dac` va accepta abandonul total, atunci ceea ce va urma va fi o adev`rat` c`l`torie de relaxare.

Confortul oaspetelui devine principala grij` a personalului dintr-un spa, iar de cele mai multe ori aceast` no]iune nu

68

Biz

\nseamn` doar o primire foarte bun` [i un tratament eficient, ci [i folosirea celor mai bune produse [i cunoa[terea exact` a dorin]elor clientului. Centrele spa cu tradi]ie solicit` oaspe]ilor completarea unui formular cu ajutorul c`ruia s` poat` fi identificate eventualele probleme de s`n`tate, tipul de piele sau existen]a unor alergii. O alt` caracteristic` nelipsit` este oferirea unei game cât mai variate de activit`]i, de la piscin`, saun` [i camer` de abur pân` la b`i termale, [edin]e de masaj, [edin]e terapeutice [i zon` de relaxare.

Accesul c`tre zonele de interes trebuie s` fie facil, dar \n acela[i timp trecerea s` nu deranjeze activit`]ile \n curs de desf`[urare. Tot pentru confortul oaspe]ilor sunt gândite [i spa]iile unde se pot servi sucuri naturale din fructe, ceaiuri cu diferite arome sau mici

Spa-ul Fermes de Marie se afl` \n elegantul hotel Villa Marie, situat la aproximativ 10 minute de ora[ul Saint Tropez. Aflat \ntr-o frumoas` p`dure de pini, \n zona deluroas` Ramatuelle, hotelul de 42 de camere are vedere c`tre golful Pampelonne [i frumoasele sale plaje. Dup` tratamentul urmat la spa, te po]i relaxa la piscina exterioar`, po]i sta \ntins pe o canapea la umbra unei p`duri de pini sau po]i servi masa de prânz la unul dintre bar lounge-urile hotelului. Fermes de Marie are patru cabinete de tratament [i utilizeaz` produse ob]inute din flori de munte, cu arome deosebite. Camerele nu dispun de ferestre, dar sunt destul de mari astfel \ncât s` nu-]i dea senza]ia de claustrofobie. Decorul este unul cât se poate de pl`cut, \mpletind elementele clasice cu cele modern-contemporane. Personalul este foarte bine preg`tit [i ofer` multe informa]ii despre tratamentul pe care ai ales s`-l urmezi. {edin]a de exfoliere cu miere [i zah`r [i apoi \mpachetarea corporal` cost` 105 euro pentru 50 de minute, o “baie” de crem` de 25 de minute cu scop de regenerare cost` 60 euro, iar masajul \ncepe de la 60 euro pentru 25 minute.

BELGIA Spa-ul Aspria Avenue Louise nu este doar situat pe bulevardul Louise, cea mai luxoas` arter` care trece chiar prin inima Bruxelles-ului, dar este [i \n cadrul unuia dintre cele mai apreciate hoteluri din ora[, The Conrad Brussels.

Dar nu te l`sa intimidat. Chiar dac` acest club privat (care a \nceput \ns` s` primeasc` [i oaspe]ii care nu sunt membri) este luxos [i foarte chic, atmosfera relaxant` [i prietenoas` te va face s` te sim]i excelent. Un alt avantaj este faptul c` spa-ul nu permite

LIFE SPA

prezen]a persoanelor sub 16 ani.

F`când parte dintr-un lan] european exclusivist, filosofia clubului, de a se adresa trupului, min]ii [i sufletului, este demonstrat` prin aten]ia personalului foarte bine preg`tit. |ntr-un cuvânt clubul este nepreten]ios, chiar dac` designul interior luxos, realizat \n nuan]e de maro [i crem, “tapisat” cu piele [i marmur`, te poate duce cu gândul la altceva. Spa]iile dedicate tratamentelor [i [edin]elor de fitness sunt foarte moderne, construite \n a[a fel \ncât \n centru, privirea s` fie atras` de o piscin` spectaculoas`. Utilizând produse de foarte bun` calitate, spa-ul ofer` o mare varietate de masaje faciale [i corporale, permi]ând chiar optarea pentru pachete de tratament pe parcursul unei zile \ntregi. Odat` ce pl`te[ti taxa de intrare de 50 euro (pentru cei care nu sunt membri) sau de 38 euro pentru \nso]itorii membrilor, ai acces la lounge, sal` de for]`, jacuzzi, piscin` [i saun`. Costurile pentru tratamentele la spa sunt separate [i pornesc de la 40 euro fiecare.

de \ntâlnire pentru lumea bun` din Austria, dar [i din afara ]`rii.

Castelul datând din secolul 16 are spa-ul, Auriga Spa Schloss Velden, situat \ntr-o arip` modern`, chiar pe malul lacului Wörth. Piscina [i sala de for]` spa]ioase [i luminoase intr` \ntr-un puternic contrast cu zona de tratamente, care este foarte lini[tit` [i mai pu]in luminat`. Fiecare zon` are acces c`tre camerele \n care te po]i schimba, iar spa-ul dispune de o piscin` cu ap` termal`, saun`, camer` cu abur, camer` de relaxare [i o cabin` cu z`pad`. Oaspe]ii au ocazia s` serveasc` sucuri naturale din fructe proaspete sau ceaiuri cu tot felul de arome, iar Spa Cafe-ul se mândre[te cu un meniu alc`tuit din gust`ri s`n`toase. |n vârf de sezon, costul unei camere duble porne[te de la 550 euro pe noapte, iar apartamentul Capella

Spa-ul The Vespasian este ascuns bine \n gr`dinile hotelului, o loca]ie privat` dedicat` celor mai serioase desf`t`ri – cu prec`dere dac` ne gândim la apartamentul nup]ial El Riyad cu pere]ii s`i din teracot` [i mozaic importat din Africa de Nord [i sisteme de iluminare complicate din sticl` [i metal. Oaspe]ii se bucur` de intimitate total`, indiferent c` se relaxeaz` \n cada enorm` destinat` hidroterapiei, \ntr-un pat dublu, la du[ul cu aburi sau \n zona de masaj, unde tratamente dintre cele mai selecte se realizeaz` la unison. Pe lâng` obi[nuitele tratamente faciale [i \mpachet`ri corporale, se practic` [i masajul cu pietre vulcanice calde pentru echilibrarea chakrelor, dar [i un ritual tematic “mini-spa” de jum`tate de zi. Tratamentele \mpletesc arome exotice cu masaj bazat pe

ajunge la 700 euro. Pre]uri mai mici sunt \n extrasezon, atunci când o camer` ajunge la 200 euro pe noapte.

acupresur` ce se aplic` \n punctele critice de la nivelul corpului cu ajutorul s`cule]elor cu ierburi. Camerele duble au pre]uri pornind de la 250 de euro pe noapte, iar apartamentele pornesc de la 530 de euro pe noapte. Un set de terapii care include o ceremonie a b`ii \n camera cu uleiuri exotice, lumân`ri parfurmate, petale de trandafir, bomboane de ciocolat` [i [ampanie pentru dou` persoane poate costa de la 65 de euro \n sus.

Masajele individuale ajung la 95 de euro pentru 55 de minute, iar ritualurile mini-spa de jum`tate de zi pornesc de la 195 de euro pentru o persoan`. Biz

IRLANDA Carton House este un domeniu impresionant situat \n cadrul unui parc de peste 1.000 acri, care include [i dou` terenuri de golf. Aflat la doar 30 de minute de mers cu ma[ina fa]` de Dublin [i aeroport, hotelul de]ine [i un foarte pl`cut centru de tratamente, decorat \ntr-un stil pseudooriental. Pe lâng` jacuzzi, piscin`, saun` [i un bar dedicat sucurilor naturale, centrul dispune [i de [apte camere pentru [edin]ele de masaj, precum [i o camer` de relaxare. Produsele folosite sunt din gama Molton Brown, iar personalul este instruit s` aib` grij` \n primul rând de confortul oaspetelui. Oferta spa-ului cuprinde cel pu]in 10 tratamente bazate pe masaj [i multe altele orientate c`tre detoxifiere, remodelare sau \nfrumuse]are. Masajul de relaxare cost` 90 euro pentru o or`, iar cel facial 80 euro.

AUSTRIA |n cel mai bun loc situat pe malul lacului Wörth, la doar câ]iva pa[i de un cazinou, se afl` legendarul castel Schloss Velden, devenit acum hotel.

A[ezat chiar pe promenad`, complexul este recunoscut ca unul dintre punctele

SPANIA Hotelul Reads este amplasat, ferit de zumzetul [i aglomera]ia de pe coasta Mallorc`i, la poalele mun]ilor Tramuntana, \n regiunea vinicol` din apropiere de Santa Maria. Fiecare camer` are un design individual, iar apartamentele au teras` privat` unde oaspe]ii se pot bucura de terapii spa. Piscina exterioar` de mare \ntindere este \nconjurat` de paji[ti meticulos tunse [i, desigur, se afl` lâng` restaurantul care se poate l`uda cu o stea Michelin.

alina.stanca@revistabiz.ro

Biz

69

FOTOGRAFII: NIK STAN

LIFE PORTRET DE CAMPION

Zoltan Sipos, ciclistul momentului \n Rom창nia Multiplu campion na]ional [i c창[tig`tor a numeroase competi]ii interne, Zoltan Sipos (18 ani) este cea mai mare speran]` a ciclismului rom창nesc. De[i \nc` junior, este cel mai rapid rutier din ]ar` [i la nivelul seniorilor, fiind un veritabil specialist al contratimpului DE GEORGIANA MECU 70

Biz

LIFE PORTRET DE CAMPION

Ai avut rezultate remarcabile la edi]ia din acest an a Na]ionalelor de [osea...

A fost foarte bine, am ob]inut rezultatele pe care le doream (n.r.: trei titluri na]ionale). De[i sunt \nc` junior, sunt cel mai rapid rutier din ]ar`. Asta poate [i pentru c` m-am preg`tit foarte mult pentru probele de contratimp.

dul la distrac]ie, ci numai la somn, pentru c` ziua urm`toare o iau de la cap`t.

Alimenta]ia este foarte important` \n ciclism ca [i \n orice alt sport de performan]`. M`nânc multe alimente care sunt bogate \n carbohidra]i [i proteine dar [i multe fructe care con]in vitamine.

din p`cate, sunt [i mul]i care se implic` \n ciclism pentru interese personale.

Federa]ia ar trebui s` acorde mai mult` aten]ie copiilor care practic` acest sport, s` \ncerce s`-i ajute [i s`-i sus]in`! Am v`zut mul]i copii cu ambi]ie care ar putea ajunge profesioni[ti, dar dac` nu este nimeni care s`-i sprijine, nu vor face nimic.

Ce crezi c` a contat \n cre[terea ta valoric` din ultimii ani?

Cât de mult conteaz` materialele de concurs \n ciclism?

Experien]a pe care am câstigat-o concurând \n cursele interna]ionale, dar [i ajutorul p`rin]ilor, al antrenorilor [i al prietenilor. Antrenorul Radu Selejan m-a sprijinit [i m-a ajutat foarte mult.

M-a \nv`]at multe lucruri [i \i datorez multe din succesele mele.

Cum \mbini activitatea [colar` cu cea sportiv`?

Condi]iile de preg`tire [i materialele conteaz` enorm de mult \n ciclism.

Materialele sunt foarte scumpe pentru buzunarele noastre [i multe echipe din România nu acord` destul` aten]ie asupra materialului. Eu, din fericire, nu am aceste probleme. Echipa pentru care concurez, Mazicon Bucure[ti, \mi asigur` materialul de care am nevoie.

Condi]iile de preg`tire sunt printre cele mai proaste, fiindc` ne antren`m pe [osele na]ionale care sunt foarte aglomerate. Nu avem drumuri jude]ene pe care s` ne putem preg`ti, iar mul]i [oferi nu \[i dau seama cu ce vitez` mergem [i cât de periculos este s` cazi la acea vitez`. Fac tot felul de manevre s` ne sperie dar, de fapt, nu \[i dau seama c` ar putea s` ne omoare!

Este foarte greu din cauza faptului c`, \n timpul [colii, am mai pu]in timp de antrenament [i abia dac` \mi mai r`mâne timp de \nv`]at. Este foarte obositor s` stau câte 6-7 ore la [coal` iar dup` aceea \nc` vreo 4-5 ore la antrenamente. Iar asta se repet` \n fiecare zi de [coal`.

|n timpul liber, \mi place s` ascult muzic` [i s` m` uit la filme. Cel mai mult, \ns`, \mi face pl`cere s` ies cu prietenii \n ora[, dar acest lucru se \ntâmpl` foarte rar, din cauza antrenamentelor obositoare.

|n ce const` alimenta]ia ta?

Contratimpul este proba ta preferat`?

Prefer contartimpul pentru c` este o prob` individual` [i \n care pot s` demonstrez c` sunt mai puternic dec`t adversarii mei. |n alte probe, \n timpul cursei se pot \ntâmpla multe. De exemplu, c`z`turile, când ai nevoie de mult noroc ca s` le evi]i. {i degeaba e[ti cel mai bun dac` te \mpiedici din vina altuia. Dup` aceea, nu mai ai [anse s` câ[tigi cursa!

Ce te motiveaz` s` te autodep`[e[ti?

Când ai \nceput ciclismul [i de ce?

Am \nceput s` practic ciclism la 12 ani.

Am f`cut sport de la vârsta de 5 ani, dar \mi pl`cea foarte mult „s` m` dau” cu bicicleta. Tat`l meu m-a \ntrebat dac` vreau s` fac ciclism de performan]`.

I-am r`spuns afirmativ, iar de atunci, pe an ce trece, \mi place tot mai mult acest sport. De fapt, am \nceput ciclismul prin mountainbike [i, mai târziu, am trecut la ciclismul de [osea. Am fost [i campion na]ional acum doi ani, la categoria mea de juniori. Dar am renun]at la mountainbike fiindc` \mi pl`cea mult mai mult ciclismul de [osea.

Câte ore te antrenezi pe zi [i pe ce pui accent?

Antrenamentul dureaz` \ntre 2 [i 5 ore, depinde de tipul de antrenament pe care \l urmez. Mare parte din preg`tire se face pe [osea, dar [i \n sala de for]`. Pun accent pe dezvoltarea rezisten]ei [i a for]ei.

Descrie-mi o zi din via]a ta...

E destul de plin`… |mi \ncep ziua la 8 diminea]a cu un mic dejun, mai bogat decât al unui om obi[nuit, dup` care urmeaz` antrenamentul pe [osea, care este foarte obositor. De la antrenament ajung direct acas` [i servesc masa de prânz. Dup` aceea, m` odihnesc dou` ore \naintea celui de-al doilea antrenament, care se petrece \n sala de for]`.

Astfel, \nchei ziua... Timp liber am doar seara, \ns` dup` dou` antrenamente foarte solicitante nu \mi mai st` gân-

|mi place foarte mult ceea ce fac. Vreau s` demonstrez lumii c` sunt un ciclist foarte bun. Mi-ar pl`cea s` reprezint o echip` profesionist` care s`-mi asigure toate condi]iile de care am nevoie. Nu am neap`rat un idol, dar au fost [i sunt [i azi mul]i oameni pe care \i admir.

Ce hobby-uri ai?

Ce \nseamn` ciclismul pentru tine?

Sunt satisfac]iile pe m`sura sacrificiilor?

Pentru mine ciclismul \nseamn` via]a.

Practic sportul acesta de foarte mult timp, am trecut prin multe, bune [i rele.

Mi-am dedicat o parte din copil`rie acestui sport [i am ajuns \ntr-un punct de unde nu mai este cale de \ntoarcere.

Asta vreau s` fac, din asta vreau s` tr`iesc!

Da, când ajungi la nivelul de a fi pl`tit pentru sacrificiile pe care le faci [i pentru efortul depus. Pentru un ciclist, \ns`, cea mai mare satisfac]ie este atunci când câ[tig`, când ridic` mâinile de pe ghidon [i vede cum trece primul linia de sosire. |n acel moment nu se gânde[te la durerea pe care o simte sau la premiul pe care \l va primi. Acele secunde sunt cele mai frumoase din via]a unui ciclist!

Se mai poate face performan]` \n ciclismul românesc?

Nu [tiu ce s` zic. Sunt oameni care se implic` \n acest sport pentru c` le place [i vor s`-l ajute, precum Doru Borobeic`, basistul trupei Iris, care este un om rar \ntâlnit \n ziua de azi. Ajut` [i promoveaz` ciclismul românesc. Dar,

Ai vreun vis?

Da… Mi-a[ dori s` fac facultatea de medicin` [i s` fiu unul dintre cei mai buni cicli[ti din lume! Biz georgianamecu@revistabiz.ro

Biz

71

LIFE STIL DE MANAGER

Shuja Shaikh un american la Bucure[ti De ALINA STANCA

A

fost destul de greu s`-mi dau seama ce carier` profesional` vreau s` urmez. Am avut \ntotdeauna sim] antreprenorial [i mi-am dat seama c` lucrez u[or cu cifre, dar mi-a luat ceva timp s`-mi g`sesc propriul drum”, poveste[te Shuja Shaikh, Managing Partner la Kubis Interactive. N`scut [i crescut \n Statele Unite ale Americii, Shuja a urmat cursuri universitare \n domeniul financiar [i primul job pe care l-a avut a fost cel de Financial Advisor pentru compania Legg Mason. Pia]a financiar` mergea foarte bine \n acea perioad`, dar chiar dac` avea succes, Shuja nu se sim]ea \mplinit. “Am \nceput s`-l ajut pe fratele meu s` porneasc` propria afacere \n domeniul web design-ului [i astfel mi-am dat seama de oportunit`]ile pe care le ofer` aceast` industrie. |n 2003 am creat agen]ia ShakeFX, cu sediul \n Houston, Texas, [i câ]iva ani mai târziu ne-am extins activitatea la Buenos Aires, \n Argentina. Mi-am dat seama c` asta \mi place s` fac, iar \n acest moment nu a[ renun]a la domeniu pentru nimic altceva”, mai spune Shuja. La domeniu nu a renun]at, \n schimb, a acceptat o nou` provocare profesional`, atunci când s-a mutat la Bucure[ti pentru a conduce opera]iunile Kubis. “Am fost recomandat pentru acest post de cineva care [tia ce am realizat cu ShakeFX [i care aprecia felul \n care am ales s` dezvolt`m afacerea: ca pe o agen]ie creativ` orientat` spre client. Am acceptat propunerea de a veni la conducerea Kubis pentru c` \mi ofer` posibilitatea de a dezvolta un business global”. Pân` \n acel punct \ns` mai este

Fotografii VASILE C~MAR~ / VISTA mult de lucru, iar Shuja \[i petrece majoritatea timpului la birou, \ncercând s` se pun` la curent cu toate detaliile afacerii. Ziua se \ncheie cu o cin` de afaceri \n ora[ sau al`turi de câ]iva prieteni \n vreun local din Bucure[ti.

Pentru Shuja moda \nseamn` stil personal [i nu o “vân`toare” a ultimelor trenduri sau a celor mai “hot” articole vestimentare. “Cred c` am ochi bun [i prefer s` port hainele care cred eu c` arat` bine [i \n care mai ales m` simt bine. |ntotdeauna mi s-a p`rut mai interesant s` v`d oameni cu stil unic, a c`ror personalitate iese la lumin` f`r` s` fie nevoie s` spun` ceva”, spune Shuja. |i plac hainele de firm` pentru c` sunt de calitate [i \i ofer` confortul de care are nevoie, dar se fere[te de m`rcile care ]in cu tot dinadinsul “s`-[i afi[eze eticheta” la vedere. Pentru \ntâlnirile de business alege costumele Hugo Boss [i pantofii semna]i de Gucci sau Yves Saint Laurent.

Garderoba sa mai cuprinde haine Ralph Lauren Purple Label [i Adidas, dar cele mai dragi ]inute r`mân blugii toci]i [i tricourile “vechi” \n care se simte excelent.

Cât despre culorile preferate, bleumarinul r`mâne pe prima pozi]ie \n topul s`u pentru c` merge cu orice este conservator, dar suficient de diferit \ncât s` devin` unic \ntr-un mod subtil. Accesoriile la care nu renun]` niciodat` sunt iPhone-ul [i lan]ul de aur primit de la bunica sa, \n urm` cu 20 de ani. “|n mod normal nu a[ spune c` telefonul este un accesoriu, dar adev`rul este c` \l iau peste tot cu mine [i a \nlocuit chiar nevoia practic` de a purta ceas.” Biz alina.stanca@revistabiz.ro

72

Biz

TRICOU JEANS

UNHOLY GRAIL 575 DENIM

C~MA{~ RALPH LAUREN - PURPLE LABEL PANTALONI HUGO BOSS CUREA SALVATORE FERAGAMO MAKE-UP

LOCA}IE

ROXANA IONI}~

KUBIS INTERACTIVE

TRICOU JEANS PANTOFI

RALPH LAUREN - PURPLE LABEL 575 DENIM YVES SAINT LAURENT

COSTUM C~MA{~ CRAVAT~

HUGO BOSS RALPH LAUREN - PURPLE LABEL HUGO BOSS

TRICOU JEANS PANTOFI

RALPH LAUREN - PURPLE LABEL 575 DENIM YVES SAINT LAURENT

LIFE GADGETS

TEHNOLOGIE

Camere video pentru toate gusturile... |n miez de var` [i \n plin` vacan]`, unul dintre cele mai importante gadgeturi r`mâne camera video. Tehnologia ne pune la dispozi]ie o serie de modele compacte, dar foarte talentate DE ELLA GLIGOR

AIPTEK POCKETDV AHD 300

SAMSUNG SMX-K40 Camcorderul SMX-K40 are unul dintre cele mai puternice zoom-uri. Modelele din seria K au o lentil` Intelli-Zoom care apropie la 65x. Mai sigur` decât un zoom standard digital, lentila Intelli-Zoom le permite utilizatorilor s` dep`[easc` sfera camcorderelor cu zoom optic 52x. Seria K include [i stabilizarea optic` de imagine.

Samsung SMX-K40 \nregistreaz` filme \n format standard la rezolu]ie de 720 x 480 px, care pot fi ulterior vizualizate pe HDTV la o claritate aproape HD, prin tehnologia de scalare [i conectivitatea HDMI. \n curând www.samsung.ro

SONY HANDYCAM CX520

PANASONIC SDR-SW20

Elementul-cheie pentru o calitate ridicat` a imaginii \l reprezint` senzorul de rezolu]ie foarte \nalt`, CMOS Exmor R. Acesta dispune de o matrice ClearVid cu tehnologie de iluminare din spate, care permite captarea unei cantit`]i mai mari de lumin` decât \n cazul senzorilor obi[nui]i.

Func]ia Active Mode reduce efectele de tremur al camerei cu pân` la 10x. |n plus, este prima camer` video din lume care reduce tremurul \n 3 direc]ii, printr-o corec]ie a rotirii [i a mi[c`rilor de sus \n jos [i stânga-dreapta. \n curând www.sonycenter.ro

O camer` perfect` pentru vacan]e, Panasonic SW-20 este rezistent` la ap`, praf [i [ocuri. Este compatibil` cu carduri de memorie SD/SDHC [i permite utilizarea subacvatic` pân` la o adâncime de 1,5 metri. SW20 poate fi folosit` chiar [i \n apa m`rii. Construc]ia rezistent` la praf \mpiedic` p`trunderea particulelor de praf din aer, care ar putea duce la disfunc]ionalit`]i. Pentru c` face \nregistr`ri pe SD/SDHC, modelul nu necesit` un mecanism de antrenare. Astfel, camcorderul rezist` la impact de la 1,2 m.

1.343 RON www.dm.ro

78

Biz

Una dintre cele mai ieftine camere video din comer] este modelul Aiptek PocketDV AHD 300.

Aceasta pune la dispozi]ie un senzor de 5 MP CMOS, memorie intern` foarte modest` de numai 128 MB, dar posed` [i standardele de ie[ire TV sau USB. Camcorderul are un ecran LCD care m`soar` 2,4 inch [i este capabil` s` \nregistreze pe cardurile de memorie SD [i SDHC, \n condi]iile \n care upgrade-ul poate fi f`cut pân` la maximum 32 GB. Cel mai important aspect este c` Aiptek face \nregistr`ri la calitate 1080p ready.

Surprinz`tor pentru un buget foarte mic.

526 RON www.pcfun.ro

CANON LEGRIA HF200

Canon, printre pionierii camerelor foto [i video, prezint` modelul Legria HF200. De[i un model compact, acesta vine la pachet cu capacit`]i de \nregistrare Full HD pe un card SDHC sau SD. Modelul are un senzor CMOS de 3,89 MP [i are zoom optic de15x. Camera mai vine echipat` cu un ecran LCD de 2,7 inch.

Capacitatea de \nre-gistrare variaz` \n func]ie de capacitatea cardului (op]ional 16 GB SDHC sau SD). Pe lâng` capacit`]ile de a face capturi video, Canon-ul poate face fotografii la o rezolu]ie de 3,31 MP. Fiind compact`, camera video este u[or de transportat \n vacan]e, fiind ideal` pentru acest sezon.

3.045 RON www.cel.ro

O ma[in` cât o vacan]` de zile mari Sport, stil, elegan]` [i nebunie, \mpachetate \n inconfundabila manier` luxoas` italian`. Acesta este Maserati Quattroporte Sport GT S, care poate facilita oricui o evadare reu[it`, departe de problemele crizei DE GABRIEL BÂRLIG~

I

talia poate fi o destina]ie perfect` pentru zilele libere din aceast` var` ce se anun]` torid`. Dar esen]a Italiei mai poate fi gustat` acum de c`tre români [i prin intermediul unei ma[ini de lux care ne poate face u[or s` uit`m de criz`. Modelul Maserati Quattroporte Sport GT S a venit recent oficial [i pe pia]a local`, f`când s` tresalte de emo]ie inima celor care prefer` sobrietatea opulen]ei ostentative.

Cu ce avem, de fapt, de-a face? Cu o limuzin` sportiv` de patru locuri [i dot`ri de top, elegant` dar nervoas`.

Sub capot` se ascund 440 cai-putere, care la 4.750 de rota]ii pe minut dezl`n]uie un cuplu 490 Nm. Modelul folose[te, de altfel, cel mai puternic motor al gamei Quattroporte, care adaug` 10 CP peste genera]ia anterioar`. Italienii au umblat la parametrii de control electronic, dar [i-au \ndreptat aten]ia [i asupra sistemului sportiv de e[apament, pentru a spori performan]ele ma[inii.

Provocarea pentru designerii de la Pininfarina a fost s` dea un aer cât mai sportiv modelului, f`r` a se \ndep`rta, \ns`, de stilul [i elegan]a gamei Quattroporte. Cea mai mare schimbare vine

la nivelul grilei fa]`, mai lat` [i cu linii verticale ce amintesc de GranTurismo.

Bara fa]` are \ncastrat` [i ea o gril`, \ncadrat` de dou` prize de aer [i de farurile de cea]`. Tot pentru sportivitate, garda la sol este mai ridicat` cu 15 mm \n spate, dând impresia unui atlet gata s` ]â[neasc` din blocstarturi.

La interior, italienii nu au pregetat s` foloseasc` materiale de lux. Sec]iunea central` a scaunelor este tapi]at` cu piele de Alcantara perforat`, care asigur` ventila]ia optim`. Alcantara (nor-

MASERATI QUATTROPORTE SPORT GT S DATE TEHNICE Model: Maserati Quattroporte Sport GT S Tip motor: 8 cilindri \n V Cilindree: 4.691 cc Putere: 440 CP Cuplu maxim: 490 Nm la 4.750 rpm Dimensiuni lungime/l`]ime/ \n`l]ime (mm): 5.097/1.885/1.423 Ampatament (mm): 3.064 Tip combustibil: benzin` Consum: 15,71 l / 100 km (mixt) Vitez` maxim`: 285 km/h Accelera]ie 0-100 km/h: 5,1 secunde

mal` de aceast` dat`) este prezent` pe panourile laterale, pe consola dintre scaunele fa]`, pe volan, dar [i pe schimb`torul de viteze. Materialul folosit pentru finisaje este TitanTex, un compozit din fibre de titan acoperite cu aluminiu, ce confer` un aer high-tech interiorului. Op]ional, modelul poate fi dotat cu pedale de aluminiu, special realizate pentru amatorii de curse.

Maserati a apelat la inova]ie [i \n cazul cutiei de viteze, care este echipat` cu pachetul software MC-Auto Shift, ce asigur` un control al schimb`rii vitezelor similar ma[inilor de curse. |n modul manual, [oferul controleaz` schimbarea vitezelor direct, dar un indicator electronic \i sugereaz` momentul cel mai propice pentru trecerea la o nou` treapt`. |n modul Auto Sport intr` \n ac]iune software-ul, care permite starturi controlate ce coboar` timpul de la 0 la 100 km/h de la 5,3 la 5,1 secunde.

Maserati Quattroporte Sport GT S este disponibil` pe pia]a din România cu pre]uri \ncepând de la 115.000 de euro f`r` TVA. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

79

De ce te-ai oprit brusc din vorbit?

Nu pot s§ \n]eleg de ce...

Chestia asta nu-mi miroase a bine

Urmeaz§ concedieri!

Probabil sunt pe list§!

Aoleu!

Nu vrei s§ m§ prive[ti \n ochi!

Singura mea speran]§ e s§ m§ lovesc singur, s§ intru \n concediu medical, s§ nu m§ poat§ da afar§.

Au! Au! Au!

Cum spuneam, nu \n]eleg de ce atâ]ia angaja]i au accidente de munc§.

ADAPTARE: GABRIEL BÂRLIG~

80

Biz