Din mall, la sosea

Biz

Biz

JACK WELCH MANAGEMENTUL HR LA PUTEREA A TREIA www.gandestebiz.ro

ARVARD EXCLUSIV H VIEW E BUSINESS R

n]elor Declinul fina

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 187 • 22 octombrie – 15 noiembrie 2009 • 4,9 lei

Drago[ Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill

R`zvr`ti]i \mpotriva mall-urilor goale, antreprenorii au hot`rât s` ias` \n strad`. Nu e vorba despre o alt` revolu]ie, ci doar de un nou trend \n comer].

Nr. 187

, L L A M DIN LA {OSEA

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

O nou` viziune

GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN - FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN - RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE - RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU - MARKETING OVIDIU VITAN - INTERNA}IONAL

Editor Sport GEORGIANA MECU

Director publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate ANA MARIA MARDAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Brand Manager ALINA MIHAI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

O veche urare chinez` spune “S` tr`i]i vremuri interesante”.

Anul 2009 a fost, pentru toat` economia [i pentru print, chiar prea interesant. Multe publica]ii s-au \nchis, majoritatea [i-au restructurat echipa, altele au trecut pe online.

Furtuna economic` nu a ocolit niciun domeniu. Acalmia relativ` a verii a fost \nlocuit` de a[teptarea febril` a evolu]iilor din toamn`. Toat` economia a a[teptat deblocarea bugetelor.

A a[teptat ceva. Orice.

Iar toamna a venit. |n septembrie nu s-a \ntâmplat mare lucru, iar octombrie a zburat deja. Totu[i, lucrurile au \nceput s` se mi[te. |ncet, dar se mi[c`.

Numai c` nu neap`rat \n direc]ia dorit`. Iar previziunile pentru viitor sunt sumbre, vorbind despre un 2010 mai greu decât 2009. Un an \n care doar oamenii [i companiile care [i-au g`sit \n acest moment echilibrul vor putea trece cu bine.

Este timpul s` ne regândim afacerea. S` ne regândim strategia [i s` facem previziuni pe termen scurt [i mediu. Este poate momentul cel mai bun s` decidem \ncotro mergem. {i s` avem viziune.

A[a am f`cut [i la Biz. Am regândit revista. Ca structur` [i sec]iuni.

Ca echip` [i poten]ial. Am ref`cut designul, am schimbat stilul [i modul de abordare a articolelor. Am decis, dup` lunga var` petrecut` f`când planuri [i estim`ri, c` este momentul s` ar`t`m cine suntem. {i am pornit la lupt`. La lupt` pentru mai mul]i cititori, pentru subiecte mai bune [i mai relevante \n noua realitate economic`, la lupt` pentru o pozi]ie cât mai bun` \n topul revistelor de business. {i cum la Biz toamna \nseamn` [i cel mai mare eveniment de business, am \nceput [i preg`tirea celei de-a opta edi]ii a Zilelor Biz. Venim cu o nou` abordare a situa]iei [i a momentului prin care trecem. Venim cu o nou` viziune asupra afacerilor. Biz

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Str. Alexandru Moruzi Voievod nr. 9C, Bucure[ti – România Telefon: 004-031.060.12.17, 031.060.12.18, 031.060.12.19, 031.060.12.20, 031.060.12.21 Fax: 004-031.060.12.22 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: MASTER PRINT SUPER OFFSET

Biz

1

sumar

BIZ 187 OAMENII BIZ

Publisherii online ai anului 2009 pagina

12

HARVARD BUSINESS REVIEW

Declinul finan]elor pagina

46

AGEND~

LIFE

4 Numai 7 este norocos 6 {tiri 8 Manageri români “Made in China” 10 Opinie: Petr Sichrovsky, Country General Manager, Xerox România & Republica Moldova

65 Michael Jackson – Proiec]ie legendar` 66 Spa à la Buddha Bar Spuma rafinamentului 67 Natalie Cole – Serat` la nivel de art` SPORT 70 Dr`gulescu reloaded GADGETS 72 Tehnologie la ro[u MOTOR 74 {tiri 76 SUV-uri de buzunar

OAMENII BIZ 12 Publisherii online ai anului 2009 Orlando Nicoar` Drago[ Stanca Augustin Roman Mihai Seceleanu

80 Jack & Suzy Welch

18 Cum s` creezi o produc]ie publicitar` reu[it` 19 Gaudeamus, c`ci profit exist`!

20 Când profitul e ceva natural

HARVARD BUSINESS REVIEW

GREEN 22 GreenBiz Forum 2 – Parteneriate sustenabile 24 CSR-ul este o investi]ie – Interviu cu Martin Neureiter, Task Group Leader al ISO

INTERVIUL BIZ

COVER STORY

Miros de profit la strad` pagina

30

10 Leslie Hawke – Pre[edintele Asocia]iei Ovidiu Rom

COVER STORY 30 Miros de profit la strad`

ANALIZ~ VÂNZ~RI 42 Vânz`rile, sub lup` MARKETING 56 Internetul poate ajuta printul 58 Marketingul la puterea politicului

MANAGEMENT 60 Investi]ii f`r` dureri de cap 62 Studen]ii, restan]i la fluctua]ie 2

Biz

EXCLUSIV

START-UP

46 Declinul finan]elor

COVER STORY Dezvoltatorii de mall-uri au parte de o concuren]` surpriz` din zona spa]iilor stradale, unde comer]ul \[i cere insistent drepturile. Tot mai mul]i antreprenori sunt gata s` renun]e la modernul “Ne vedem la mall” pentru clasicul, dar mai atr`g`torul “Ne vedem la [osea”...

MARTA U{URELU

GABRIEL BÂRLIG~

Redactor-[ef & coordonator evenimente Biz

Redactor-[ef adjunct Coordonator sec]iunile Auto & Inovatie

marta@revistabiz.ro

gabriel@revistabiz.ro

Biz

www.gandestebiz.ro

ECHIPA BIZ

CORINA COMAN Redactor Retail & Real Estate Coordonator sec]iunea Interviul Biz corina.coman@revistabiz.ro

LOREDANA S~NDULESCU Redactor Media & Marketing Redactor-[ef www.strategic.ro loredana.sandulescu@revistabiz.ro

OVIDIU NEAGOE Redactor Resurse umane & Management ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

La \nceput a fost Biz. |n cel mai scurt timp Gânde[te Biz a devenit un motto pentru oamenii de business din ]ar`, iar revista noilor tendin]e \n afaceri \[i f`cea loc pe birourile managerilor [i ale salaria]ilor, care visau pe ascuns la o via]` de antreprenor. Un \nceput, un vis, un drum [i multe succese.

Prima revist` de business din România \[i propune s` porneasc` \ntr-o nou` odisee, s` ating` alte culmi, dar s` r`mân` \n continuare un partener de \ncredere pentru oamenii de afaceri sau tinerii aspiran]i la statutul de antreprenor, to]i cu acela[i vis profesional: rescrierea unui nou capitol \n economie.

Din echipa Biz fac parte nu numai oamenii din redac]ie (editori, manageri, tehnoredactori, graficieni, fotografi), dar \n acela[i timp, indirect, de peste ocean, [i Jack Welch, colegii de la Harvard Business Review, cât [i oamenii de afaceri care ne \mp`rt`[esc strategiile lor, ca, de altfel, [i voi, cititorii no[tri. A trecut suficient de mult timp de când lucr`m \mpreun` [i consider`m c` nu suntem doar simpli colegi.

Noi suntem Biz.

ALEXANDRU ARDELEAN Redactor Finan]e & Companii Coordonator Sec]iunea Green alexandru.ardelean@revistabiz.ro

LUMINI}A R~ILEANU Design & Layout

dtp@revistabiz.ro

OVIDIU VITAN Redactor Interna]ional

ovidiu.vitan@revistabiz.ro

Biz

3

agend` [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Numai 7 este norocos Windows 7 este talismanul câ[tig`tor pentru Microsoft, având \n vedere reac]iile din perioada test`rilor. A [aptea versiune de Windows a fost lansat` global la 22 octombrie.

Produc`torii de computere, de software, de componente pentru calculatoare, consumatorii, IT-i[tii, chiar competitorii Microsoft, toat` lumea a a[teptat cu sufletul la gur` lansarea noului sistem de operare. {i acest lucru din dou` motive principale: \n primul rând pentru c` deja se [tie c` este un sistem de operare extrem de prietenos [i de intuitiv, iar \n al doilea rând pentru c` [terge gustul amar l`sat de precedentul sistem, Vista, lansat acum trei ani.

Windows 7 este unul dintre cele mai testate sisteme de operare din lume, varianta beta fiind desc`rcat` de peste 10 de milioane de consumatori din peste 113 ]`ri, oferind feedback.

Toate bune [i frumoase, dar s` vedem ce aduce noul Windows 7. |n primul rând este un sistem u[or de folosit, care nu mai consum` acelea[i resurse ale computerului cum f`cea Vista. |n plus, printre aplica]iile \mbun`t`]ite se num`r`: nou design pentru Taskbar, HomeGroup, DeviceStage, aplica]iile Snap, Shake.

Produsul este creat pentru a \mbun`t`]i performan]a PC-ului cu ajutorul aplica]iilor [i programelor Faster On, Faster Off, Windows Mobility Center

(aplica]ia Mobile Made Easier). Nu trebuie uitat nici multi-touch-ul, pentru computerele cu ecrane tactile, astfel \ncât se poate lucra direct de pe ecran cu sistemul de operare. A[tept`rile retailerilor [i partenerilor Microsoft sunt foarte mari, ei sperând la o relansare a vânz`rilor de computere odat` cu noul sistem.

Tudor Galo[, Windows Business Group Lead la Microsoft România, ne-a spus c` “dorin]a de trecere la Windows 7 este extraordinar`, avem deja

rapoarte \n prima zi de la partenerii Microsoft care vând sistemul de operare [i sunt [i ei mira]i de cât de bine se vinde”.

Microsoft se a[teapt` s` dea lovitura cu acest sistem [i \n rândul companiilor, care au fost reticente la a schimba Windows XP cu Vista la precedenta lansare. |ns` acum este diferit. “Avem trei studii de caz de companii care au testat sistemul [i au avut reduceri de costuri folosind Windows 7.

Estim`rile lor sunt c`, \ntr-un an, Windows 7 poate s` le reduc` costurile opera]ionale \ntre 111 dolari [i 190 de dolari / PC pe an. |n al doilea rând, cre[te eficien]a angaja]ilor, pentru c` este un sistem de operare foarte u[or [i foarte intuitiv, foarte u[or de lucrat cu el”, a mai spus Galo[.

Windows 7 va fi disponibil \n limba român` \ncepând cu 31 octombrie 2009, sub sloganul “PC-ul, nimic mai simplu!”. Biz

Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 • Windows 7 Windows 7 vine în România pe trei canale: preinstalat pe calculatoare noi, pachete retail [i prin licen]iere prin contracte de volum. Edi]iile care vin preinstalate pe calculatoare noi sunt Windows 7 Starter (doar pe netbook-uri), Windows 7 Home Premium, Windows 7 Professional [i Windows 7 Ultimate. Edi]iile care vin în pachete retail sunt Windows 7 Home Premium, Windows 7 Professional [i Windows 7 Ultimate.

4

Biz

PRE}URI: UPGRADE Home Premium – 97 euro Professional – 147,3 euro Ultimate – 193 euro FULL Home Premium – 160,8 euro Professional - 218.9 euro Ultimate – 260,2 euro Aceste pre]uri \nseamn` reduceri de 13% la edi]iile Windows Home Premium [i Windows Professional fa]` de edi]iile similare din Windows Vista.

CALENDARUL DE LANSARE A WINDOWS 7 |N ROMÂNIA: 5 NOIEMBRIE: Lansarea de business oficial` (Windows 7, Windows Server 2008 R2 [i Exchange Server 2010) 6 NOIEMBRIE: Lansarea destinat` consumatorilor – Invita]ii speciali: Gorrillaz Sound System, Underworld [i Dubfire.

De asemenea, vor fi organizate evenimente la Cluj, Ia[i [i Timi[oara.

– Site-ul de lansare: www.7recorduri.ro. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

[tiri

Altex råde doar pe jum`tate

T III 35%

19% 14% 5% 0

-10%

T II

EVOLU}IA VÂNZ~RILOR ALTEX |N TRIMESTRUL III FA}~ DE TRIMESTRUL II DIN 2009 Electrocasnice mari Camere digitale (foto & video) Produse IT Comunica]ii (doar evolu]ia aparatelor GPS)

SURSA: Altex

Electronice

Dup` o lung` absen]` mediatic`, grupul de electroretail Altex România [i-a anun]at rezultatele financiare \nregistrate \n primele trei trimestre, raportând o cifr` de afaceri de 124 milioane de euro [i “o cre[tere de 6% fa]` de trimestrul doi”. În comunicatul de pres` nu era precizat` \ns` [i sc`derea de 50% \nregistrat` de retailer comparativ cu perioada similar` din 2008, când vânz`rile la nou` luni ajunseser` la valoarea de 248 milioane de euro. |ns` rezultatele nu sunt deloc surprinz`toare, având \n vedere impactul crizei asupra pie]e de retail electronic, tradus printr-o sc`dere de circa 40% la nivel na]ional. Privind spre viitor, reprezentan]ii companiei

se arat` destul de rezerva]i \n estim`ri. Obiectivul companiei pentru acest an este un volum al vânz`rilor de peste 180 milioane de euro. “Estim`m c` vom beneficia [i \n sezonul de toamn`-iarn` de o dinamic` asem`n`toare, cu un accent foarte puternic \n timpul s`rb`torilor din luna decembrie. În ceea ce prive[te anul urm`tor, pronosticul nostru r`mâne unul rezervat. Cre[terea pie]ei va fi moderat` \n raport cu 2009 [i ne va ]ine \nc` departe de ideea de recuperare. Din p`cate, evolu]ia anual` va fi la fel de tributar` sezonalit`]ii, lucru care se va repeta cel pu]in \nc` 2-3 ani”, a declarat Dan Ostahie, pre[edintele Altex. (Corina Coman)

Biz

5

agend` [tiri DE

Q

LOREDANA S~NDULESCU

3

Pia]a de media OCTAVIAN POPESCU este Managing Director al Initiative, agen]ie care, recent, a lansat Media Fact Book 2009.

La ce s` ne a[tept`m pe pia]a de media anul viitor?

La o u[oar` sc`dere \n euro, adic` \n cazul cel mai fericit, stagnare \n lei.

Ce [anse de supravie]uire mai are printul?

S` \ncerce un debu[eu \n online. |n fond ce mai are de pierdut? |n mod particular, pia]a are nevoie de ziare de opinie, de tabloide, de ziare de sport, de reviste, \ns` aceea[i pia]` nu-[i permite s` sus]in` mai mult de 2-3 titluri puternice [i stabile \n fiecare segment.

Restul vor trebui s` dispar`. La propriu.

Când [i \n ce condi]ii va deveni o realitate viitorul str`lucit prezis pentru online?

Ne-am obi[nuit prost ca lucruri pentru care pie]ele mari au muncit 10-15 ani s` ni se \ntâmple mâine, cu minimum de investi]ie [i efort. Este necesar` \ndeplinirea unei mase critice de condi]ii care s` favorizeze dezvoltarea online-ului. E vorba de inexisten]a unei [coli care s` preg`teasc` oameni specializa]i; de calitatea [i diversitatea con]inutului, de gradul de penetrare a broadband-ului [i a computerului; de tehnologii \nc` necunoscute/neexploatate; de existen]a unei mase critice de antreprenori [i investitori \n acest domeniu. Estimez c` \n circa 10 ani ani pia]a online româneasc` va ajunge la jum`tate din valoarea pie]ei TV. Biz

6

DE

LOREDANA S~NDULESCU

Declin [i \n publicitatea online Cheltuielile pentru publicitatea online \n Statele Unite au sc`zut \n prima jum`tate a acestui an cu 5,3% comparativ cu perioada similar` a anului 2008, potrivit rezultatelor anun]ate de Interactive Advertising Bureau [i PricewaterhouseCoopers. |n primul semestru al anului, publicitatea online din SUA s-a ridicat la 10,9 miliarde de dolari. |n cadrul acesteia, cea mai mare pondere au ocupat-o publicitatea bazat` pe c`utare (peste 5,1 miliarde de dolari), respectiv display advertisingul (3,8 miliarde de dolari). Segmentul reprezentat de digital video continu` s` \nregistreze o cre[tere consistent` de 38% fa]` de prima jum`tate a anului 2008. eMarketer previzioneaz` pentru a doua jum`tate a lui 2009 un declin mai mic, de aproximativ 2,9%, pia]a de profil urmând s` reintre pe cre[tere \ncepând cu 2010 [i 2011. |n 2012, se a[teapt` ca procentul de cre[tere s` dep`[easc` 10%, pe fondul viitoarelor alegeri preziden]iale [i al unei a[teptate stabiliz`ri economice. {i \n România, de[i pia]a este infinit mai mic` decât \n Statele Unite, este

posibil ca anul acesta pia]a de online s` stagneze sau chiar s` \nregistreze o u[oar` sc`dere. Dup` o cre[tere a pie]ei de online de peste 70% \n

PUBLICITATEA ONLINE |N SUA AN VALOARE (MLD. $) EVOLU}IE 2008 23,4 10,6% 2009 22,8 -2,9% 2010 24,1 5,9% 2011 25,7 6,6% 2012 28,8 12,1% 2013 31,5 9,4% 2014 34,5 9,5% SURSA: eMarketer.com, octombrie 2009

2008 fa]` de 2007, pân` la valoarea de aproximativ 16 milioane de euro, potrivit analizei anuale realizate de Initiative, Media Fact Book 2009, cheltuielile nete \n online este posibil s` scad` cu 15-20%, pân` la 13 milioane de euro. Din calculele Initiative, cota de pia]` a online-ului din volumul total net de cheltuieli media este de 3%. Din suma total` alocat` pentru online, 51% s-a dus pe segmentul de bannere. Cea mai mare cre[tere, de 600% fa]` de 2007, a fost cea pentru video advertising. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

[tiri

UPGRADE PENTRU COMPANIILE DE TEHNIC~ {ase companii române[ti au fost incluse \n edi]ia din 2009 a topului “Technology Fast 50”, pe Europa Central`, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar Deloitte. Astfel, cu o reprezentare de dou` ori mai mare comparativ cu anul trecut, România urc` pe a patra pozi]ie \n rândul ]`rilor din regiune. Peste jum`tate dintre companiile române[ti de tehnologie,

care s-au \nscris la competi]ia din acest an au reu[it s` se califice \n topul final, iar dou` dintre acestea sunt clasate \n primele zece: TeamNet International (locul 2) [i AROBS Transilvania Software (locul 8). Aflat la cea de-a zecea edi]ie, topul include cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, \n baza ratei de cre[tere a veniturilor din ultimii cinci ani.

“De[i per ansamblu ratele de cre[tere s-au redus semnificativ fa]` de anul trecut, pe fondul declinului global, România \[i men]ine o rat` de cre[tere mai mare decât rata medie pe ansamblu”, spune Ahmed Hassan, Partener Audit la Deloitte Balkans. “Acest lucru indic` un poten]ial major pentru industria de profil, pe termen lung”, conchide Hassan.

(Ovidiu Neagoe)

Factoringul la putere Companie cu probleme de lichiditate caut factor. Nu factor po[tal, ci factor bancar, care s` m` ajute s` fac rost de bani. A[a s-ar traduce, \ntr-un limbaj simplu, factoringul. Avantajul major al factoringului const` \n externalizarea c`tre o banc` a procesului de colectare de facturi, reducându-se astfel timpul alocat monitoriz`rii \ncas`rilor de la clien]i. Millenium Bank este una dintre b`ncile care a \nceput s` ofere recent acest serviciu. “Prin componentele sale definitorii – finan]are, colectare, monitorizare – factoringul este o solu]ie avantajoas`, care ofer` finan]are \n func]ie de volumele de vânz`ri ale companiilor”, spune Dana Feher, Director Dezvoltare Produse Corporate la Millennium Bank. “Prin intermediul factoringului, companiile practic «vând» c`tre banc` facturile [i ob]in lichiditatea necesar` pentru a-[i continua activit`]ile curente”, a mai ad`ugat Feher. Nu toate companiile pot beneficia de acest produs, ci doar cele care au o cifr` de afaceri anual` de minimum 500.000 de euro. Dar Millenium Bank nu este singura care

ofer` produsul de factoring. Exist` [i alte b`nci cu acest produs \n portofoliu – Banca Transilvania, BRD, UniCredit }iriac Bank, BCR sau ING. Pentru Millenium Bank va fi o provocare s` ajung` la o cot` de pia]` cât mai mare, date fiind pozi]ia puternic` a primilor trei juc`tori, care de]in cumulat 71% din volumul total al opera]iunilor de factoring, potrivit reprezentan]ilor UniCredit }iriac Bank [i Factors Chain International (FCI, organism ce furnizeaz` prin cei 229 de membri ai s`i factoring \n 62 de ]`ri).

Cea mai mare cot` de pia]` o de]ine UniCredit cu 32%, urmeaz` BRD cu 28%, BCR cu 11% [i Compania de Factoring, cu doar 10%. Alte b`nci [i companii au \n total 19% din pia]`, potrivit FCI. Primul juc`tor din pia]`, UniCredit }iriac Bank, a câ[tigat \n perioada 2008 - 2009 circa 300 de clien]i noi interesa]i de aceast` solu]ie. |n ultimii trei ani, factoringul la nivelul României a crescut mult, \ntr-un ritm anual de 63% \n 2007, respectiv 78% \n 2008, potrivit UniCredit }iriac Bank. (Alexandru Ardelean)

NOUT~}I

Comoara de la baza piramidei “Comoara de la baza piramidei” este semnat` de gânditorul nr. 1 din Top Thinkers 50, \n 2007 [i 2009, profesorul C.K. Prahalad. Ap`rut` \n 2004 [i aflat` deja la a cincea edi]ie, cartea lui C.K. Prahalad a fost prezentat` \n România la Gala Thinkers 50 organizat` de editura Publica \n cadrul seriei de conferin]e “Meet the Thinkers”. Cartea abordeaz` subiectul complex, dar [i politic, al s`r`ciei. El demonstreaz` c` s`racii lumii (baza piramidei) reprezint` o pia]` care poate produce aproape 13 trilioane de dolari anual, dar care este înc` neatins` de companii. În cea de-a cincea edi]ie, revizuit`, Prahalad descrie cele mai noi strategii [i tehnici folosite de companii pentru a cuceri pie]ele din ]`rile în curs de dezvoltare. C.K. Prahalad este profesor de strategie la Universitatea Michigan [i este recunoscut [i pentru activitatea sa de consultant. (Loredana S`ndulescu)

TRANZAC}IE

205

milioane de euro este suma solicit`rilor primite de BCR pentru programul Prima Cas`, \nsumând aproape 4.800 de dosare de credit. Dintre acestea, 3.000 de dosare totalizând peste 137 mil. euro au fost deja aprobate de BCR [i au primit ori urmeaz` s` fie solicitat` garan]ia Fondului Na]ional de Garantare a Creditelor pentru |ntreprinderi Mici [i Mijlocii, \n timp ce restul dosarelor se afl` \n diverse stadii de analiz`. Fondul a majorat cu circa 108 mil. euro plafonul de garan]ii alocat b`ncii, astfel c`, \n prezent, BCR are un fond de 420 mil. euro pentru creditele Prima Cas`. (Alexandru Ardelean)

Biz

7

agend` [tiri DE

OVIDIU NEAGOE

Manageri romåni “Made in China” |n ciuda crizei, China r`mâne p`mântul f`g`duin]ei pentru cei care caut` cre[tere economic`. Managerii români pot afla acum direct de la fa]a locului re]eta succesului.

China vs. UE

Replicile generate de cutremurul economic global se pare c` nu reu[esc s` \ncetineasc` motoarele celei mai puternice economii mondiale, China. Agendele managerilor chinezi nu con]in priorit`]i precum restructurare, managementul schimb`rii sau supravie]uire. Managerii sau antreprenorii români care nu pot s` atace pia]a chinez` \n plin` criz` pot beneficia, totu[i, de experien]a liderilor mediului de afaceri din statul asiatic printr-un program de formare profesional` \ntre Uniunea European` (UE) [i China, finan]at integral de partenerul european. Cea de-a cincea rund` a programului de schimb [i formare profesional` pentru manageri (METP) va avea loc \n luna mai a anului viitor, iar managerii români dornici s` dobândeasc` un plus de experien]` \ntr-o economie \nc` \n cre[tere \[i pot depune cererile de \nscriere pân` la \nceputul primei luni a anului 2010. “Unul dintre principalele beneficii ale programului METP este oportunitatea de a interac]iona cu profesioni[ti din culturi diferite”, spune Alin Kalo, managerul unei francize din 8

Biz

Constan]a a b`ncii ING, singurul român care a participat pân` acum la program. “|n companiile chineze se pune foarte mult accent pe cooperare, \n timp ce \n organiza]iile din Occident se \ncurajeaz` competi]ia”, adaug` Alin Kalo. Pe baza experien]ei [i a contactelor dobândite \n China, managerul francizei bancare ING din Constan]a a pus bazele propriei firme de comer] interna]ional [i colaboreaz` strâns cu manageri europeni [i asiatici, absolven]i ai aceluia[i program. “Dat` fiind experien]a mea \n mediul de business, una dintre principalele a[tept`ri a fost construirea unor rela]ii de lung` durat` cu poten]iali parteneri”, spune Alin Kalo. “Acest networking puternic, precum [i dobândirea abilit`]ilor lingvistice, m-au convins s` m` \nscriu \n programul de formare”, adaug` el. Programul de instruire \n management se \ntinde pe o perioad` de zece luni, este finan]at integral de Uniunea European` – plus o aloca]ie lunar` de 1.000 de euro – [i poate s` ofere angaja]ilor din companiile române[ti posibilitatea de a deveni exper]i califica]i [i a opera ulterior pe pia]a chinez`. Biz

De ce China? Principala concluzie a edi]iei din acest an a studiului privind \ncrederea \n mediul de afaceri, realizat de Camera European` de Comer] \n colaborare cu firma de consultan]` Roland Berger, este c`, de[i toate companiile europene sunt afectate de criz`, subsidiarele din China au fost mult mai pu]in afectate [i statul asiatic r`mâne un punct de atrac]ie pe harta economiei globale. Mai mult, aceea[i lucrare arat` c` 2% dintre companiile europene care activeaz` \n China nu au fost lovite de efectele crizei, 23% au fost afectate \ntr-o mic` m`sur` [i, 30% dintre responden]i au fost afecta]i puternic.

China \n cifre Acela[i studiu demonstreaz` c` 71% dintre companiile care activeaz` pe pia]a chinez` sus]in c` pie]ele de “acas`” au fost mai lovite ca cele din statul asiatic. Mai mult, 56% dintre multina]ionalele respondente sus]in c` 5% din venitul global este generat \n China [i \n anul 2008 17% au realizat pe pia]a chinez` mai mult de 25% din veniturile totale. O alt` concluzie important` a lucr`rii este c` 37% dintre companii declar` c` statul asiatic a devenit o pia]` cheie pentru strategia global`. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

[tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Produse eco online

A]i vrea ceva bio de mâncare ast`zi? Deschide]i o pagin` de Internet [i tasta]i www.biomania.ro. A]i intrat pe site [i acum pute]i comanda. Biomania este un magazin online lansat pe pia]a din România \n decembrie 2008, care s-a dezvoltat [i a crescut, chiar dac` 2009 nu este cel mai bun an. “Vânz`rile sunt pe un trend ascendent cu toate c` pia]a româneasc` a produselor bio este la \nceput, iar românii nu sunt obi[nui]i s` achizi]ioneze alimente prin canale online”, declar` pentru Biz Nicoleta Micu, Managing Partner al

Biomania.ro. {i poate p`rea ciudat c` tocmai un magazin de alimente ecologice a ales s` \[i vând` produsele online, având \n vedere c` românii trebuie s` pip`ie marfa ca s` se \ncredin]eze c` e bun`, \ns` exist` o serie de argumente \n favoarea acestei op]iuni. Astfel, unul dintre principalele atuuri ale unui magazin online este ]intirea unei pie]e na]ionale, pentru c` Biomania are clien]i \n toate ora[ele mari ale ]`rii, nu numai \n Bucure[ti. Un alt avantaj este contactul direct cu clien]ii [i ob]inerea de feedback real din partea acestora, f`r` a mai men]iona comunicarea bidirec]ional`, \n timp real. Pe de alt` parte, se observ` o cre[tere a capitaliz`rii unei oportunit`]i legate de comer]ul online, segment aflat \n ascensiune \n România. Un alt atu extrem de important este reprezentat de costurile reduse legate de chirie, f`r` a mai fi nevoie de spa]ii de vânzare.

Exist` doar birourile [i depozitul. “O confirmare a faptului c` suntem pe drumul cel bun este [i faptul c` www.biomania.ro a ob]inut la Gala Premiilor eCommerce 2009, care abia s-a \ncheiat, locul 2 la categoria «Acas`» [i locul 3 la categoria «User's Choice, magazine Start-up»”, a mai spus Nicoleta Micu. Biz

Biz

9

agend` opinie

Restructurarea costurilor

PETR SICHROVSKY, Country General Manager, Xerox România & Republica Moldova

Când tai ceva, ceea ce î]i rămâne va fi ori mai pu]in, ori mai mic, după caz.

Să luăm drept exemplu o pădure.

Pădurea este un întreg, care depinde de numărul copacilor din care este formată.

Totu[i, să presupunem că tăierea unor copaci este o nevoie stringentă a celor care administrează terenul respectiv.

Atunci se impune un proces de evaluare – tăiem de aici, dar plantăm în acela[i loc sau pu]in mai departe al]i copaci, mai bine spus, restructurăm. Dacă tot continuăm să tăiem fără să ne gândim la un echilibru, ne vom trezi după o vreme că pădurea noastră este atât de mică, încât nu va mai avea nicio utilitate, nici pentru noi, nici pentru mediul înconjurător. La fel se întâmplă [i cu unele companii în această perioadă economică nefavorabilă: taie continuu costurile pentru a ]ine piept declinului pie]ei, dar nu iau în calcul faptul că din simple tăieri de costuri, dimensiunile businessurilor lor se vor mic[ora, ducând în cazuri extreme la implozie. La sfâr[itul crizei financiare, fiecare companie î[i va număra “copacii” [i va constata cât de mult a scăzut tăind din ei în toată această perioadă.

Iar efectele vor fi pe măsură – companiile mici fie vor dispărea de pe pia]ă, fie vor influen]a negativ întregul mediu de business, care se va regenera mult mai greu, asemenea mediului înconjurător expus la dezastre ecologice.

Pentru men]inerea “fondului forestier” se impune de fapt o regândire înso]ită de o restructurare a costurilor opera]ionale. Bun, trebuie să reduc de aici, dar pot realoca unele resurse către alte departamente care, în final, îmi vor asigura stabilitatea în vreme de furtună. {i una dintre deciziile pe termen mediu [i scurt care îmi men]in

compania în echilibru este externalizarea proceselor care nu ]in în mod strict de domeniul de activitate al businessului meu.

Dacă, de exemplu, sunt o companie furnizoare de servicii de telecomunica]ii, de ce să nu-mi concentrez resursele către activită]ile care îmi aduc profit direct? În mod sigur, produc]ia de facturi pe care le trimit lunar clien]ilor mei nu reprezintă o prioritate, de aceea pot externaliza produc]ia către o companie specializată. Externalizând, controlez costuri, redistribui venituri [i resurse umane, găsesc alte surse de profit.

Sunt destule companii care au văzut deja această oportunitate în vreme de criză. De aceea, paradoxal, nouă ne este mai u[or acum decât anul trecut.

Acum un an, externalizarea serviciilor conexe, managementul produc]iei de documente sunau oarecum abstract pentru companii. Acum, când e evident că asemenea servicii ajută la restructurarea [i optimizarea costurilor, că te ajută să găse[ti resurse financiare în propria curte, serviciile noastre conving mult mai u[or.

Companii de telecomunica]ii, de utilită]i, institu]ii financiar-bancare, pe scurt majoritatea organiza]iilor B2C (business to consumer), regăsesc acum în oferta noastră de servicii o formulă de eficientizare a costurilor interne [i o formă de a valorifica mai bine documentele lor comerciale [i tranzac]ionale. Pentru ele, transformăm facturile în suporturi de marketing, realizăm produc]ia sau crea]ia de documente de comunicare cu clien]ii, le personalizăm ofertele [i le ajutăm să câ[tige loialitatea consumatorilor, extrem de pre]ioasă pe vreme rea. Biz

Una dintre deciziile pe termen mediu [i scurt care îmi men]in compania în echilibru este externalizarea proceselor care nu ]in în mod strict de domeniul de activitate al businessului meu” 10

Biz

biz@revistabiz.ro

[tiri

Cel mai mult o iubesc pe mami [i mobilul!

Dac` telefonul mobil ar putea vorbi, multe ne-ar mai povesti! Cam a[a am putea rezuma rolul pe care telefonul a ajuns s` \l joace \n via]a oric`ruia dintre noi, indiferent de vârst` [i profesie. Ce s-ar \ntâmpla atunci dac`, \ntr-o zi, ne-am trezi f`r` el? |n primul rând, 35% dintre noi s-ar trezi mai târziu, respectiv cei care folosesc mobilul pe post de ceas de[tept`tor, dup` cum arat` unul din cele mai recente studii ale GfK. Cei mai mul]i \ns`, circa 77%, ar suferi dup` pierderea agendei telefonice, cea mai utilizat` func]ie a mobilului (\n afar` de cea de voce, desigur). Pentru restul de func]ii analizate, vârsta utilizatorilor \[i spune cuvântul: playerul de muzic` este folosit zilnic sau aproape zilnic de 32% dintre tinerii \ntre 18 [i 24 de ani [i doar de 12% de c`tre cei cu vârsta

\ntre 25 [i 34 de ani. Func]iile Bluetooth [i infraro[u sunt folosite s`pt`mânal de 41% dintre tinerii \ntre 18 [i 24 de ani [i doar de 11,8% de c`tre cei cu vârsta \ntre 25 [i 34 de ani. În ceea ce prive[te frecven]a cu care românii folosesc telefonul mobil, studiul GfK arat` c` acesta este utilizat cu intensit`]i diferite \n func]ie de

vârst`, iar diferen]ele sunt semnificative pe m`sur` ce intervalul de vârst` analizat cre[te. Se pare c` tinerii sub 24 de ani ar fi cel mai afecta]i de privarea de telefonul mobil – ace[tia utilizeaz` zilnic aproximativ trei func]ii ale telefonului lor –, \n vreme ce persoanele cu vârst` peste 35 de ani se declar` a fi cel mai pu]in afecta]i. Aceast` categorie de români se rezum` la a utiliza doar o func]ie suplimentar` a telefonului mobil. Rezultatele studiului arat` c` aproximativ 75% din popula]ia României de peste 15 ani de]ine telefon mobil, \n timp ce \n mediul urban propor]ia de utilizatori se ridic` pân` la 85%. (Corina Coman)

Biz

11

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Orlando Nicoar` MediaPRO Interactiv GENERAL MANAGER

Din 2006, Orlando Nicoar` conduce divizia de Internet a MediaPRO, MediaPRO Interactiv, [i tot de atunci este [i proprietar al agen]iei Orlando Interactive. A \nceput s` se intereseze de Internet \n urm` cu aproximativ 13 ani. |n 1998, a sus]inut la Academia de Studii Economice din Bucure[ti lucrarea de diplom` cu tema “Publicitatea pe Internet”. Trei luni dup` absolvirea facult`]ii, a lucrat la o firm` unde vindea ciorapi de dam`, iar din octombrie 1998 s-a angajat la Strategic Information Technology, unde a pus bazele agen]iei de publicitate online Ad.ro. |n 2001, s-a al`turat echipei Netbridge, \n calitate de director de dezvoltare [i \n scurt timp a lansat agen]ia de publicitate online Boom.ro. Din februarie 2005, a \nceput s` conduc` Netbridge din pozi]ia de director general, func]ie din care [i-a dat demisia \n iunie 2006, când s-a al`turat diviziei de Internet a trustului MediaPRO. A fost ac]ionar \n agen]ia de web design Ninespices. |n noiembrie 2008 a cump`rat Monden.info. Este ac]ionar majoritar la Hotcity.ro, \n martie 2009 a achizi]ionat Felicit`ri.com, iar \n aprilie 2009 a achizi]ionat un procent minoritar din Bizoo.ro [i Pongo.ro. Biz

12

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz

FOTO:

VISTA COMMUNICATIONS

Publisherii online ai anului 2009 Sunt entuzia[ti [i dedica]i sut` la sut` meseriei. De c창]iva ani, pun bazele pie]ei locale de online publishing.

Prin proiectele pe care le-au lansat au dovedit c` \n online este nevoie de curaj, inventivitate [i mult` deschidere. Multe din proiectele lor sunt de succes, altele sunt deocamdat` \n stadiu experimental. To]i cei patru profesioni[ti pe care revista Biz i-a desemnat cei mai dinamici publisheri online ai anului 2009 [tiu c` pia]a este la \nceput [i c` mai sunt \nc` multe alte orizonturi de explorat.

Biz

13

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Drago[ Stanca F5 MANAGING DIRECTOR

De aproape un an [i jum`tate, Drago[ Stanca se dedic` 100% mediului online, odat` cu \nfiin]area companiei F5, \ns` \n domeniu lucreaz` de 7 ani. Atât la MediaPRO, cât [i la Realitatea-Ca]avencu, a coordonat par]ial sau total [i zona de online publishing, \nainte ca grupurile s` \[i formeze structuri dedicate de new media. Deoarece nu mai are timp de alte pasiuni, media este pasiunea sa. “New media este all media, le cuprinde pe toate. Dup` mai bine de un deceniu de munc` \n radio, TV [i print, reg`sesc \n online elemente din toate celelalte medii. {i ceva \n plus”, declar` Drago[ Stanca.

Dac` nu ar fi ajuns s` lucreze \n online publishing, Drago[ Stanca spune c` probabil ar fi r`mas fidel primelor pasiuni industria radio sau cea muzical`. Prin ceea ce face acum pare s`-[i fi g`sit voca]ia. Este fascinat de faptul c` \ntâlne[te \n permanen]` oameni deschi[i la minte care viseaz` s` devin` milionari peste noapte dintr-o idee str`lucit`. |i place [i dinamismul pe care new media \l impune. “|n new media, dac` nu inovezi, dac` nu te mi[ti, mori”, spune Stanca, omul care ur`[te certitudinile [i lucrul \n [abloane, care \l duc cu gândul la plafonare [i \i dau senza]ia de sfâr[it. Nu suport` ideea de resemnare gen “OK, asta a fost”, nici \n plan profesional, nici \n plan personal. Biz

14

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE

VASILE C~MAR~ / VISTA

Augustin Roman Gazeta Online DIRECTOR EXECUTIV

De la Orlando Nicoar` a aflat c` “Internetul \nseamn` informa]ie [i interactivitate”. Augustin Roman a ad`ugat acestei defini]ii \nc` un ingredient: distrac]ie. {i a[a a pornit la drum \n universul online. |n urm` cu cinci ani, dup` cum poveste[te pe blogul personal, “[i-a luat inima \n din]i” [i i-a spus lui C`t`lin Tolontan c` vrea s` se ocupe de edi]ia online a Gazetei. Din martie 2007, este administrator al Gazetei Online, care de]ine portalul gsp.ro [i peste 20 de site-uri de sport. |mpreun` cu C`t`lin }epelin a lansat www.bucataras.ro, un site “user cooking generated”. Mai de]ine aproximativ 50 de domenii de Internet, foarte pu]ine pentru sutele de idei care-i bântuie mintea, dup` cum m`rturise[te pe blogul s`u. Este ziarist de profesie [i se bucur` de oportunit`]ile pe care i le ofer` online-ul. “Faptul c` po]i s` transmi]i informa]ia \n timp real [i po]i s` comunici direct cu cititorii \nseamn` foarte mult pentru aceast` profesie”, spune Augustin Roman. Din postura de director executiv al GSP, are satisfac]ia multor proiecte reu[ite, \n spatele c`rora s-au format excelente echipe editoriale [i de dezvoltare, cu oameni de caracter. “Astfel satisfac]iile sunt [i \n cifre, [i \n sentimente \n aceea[i m`sur`”, declar` Augustin Roman. Biz

Biz

15

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Mihai Seceleanu InternetCorp MANAGING PARTNER

Mihai Seceleanu a fondat \n 2004, al`turi de Daniel T`tar [i Liviu Dumitra[cu, compania InternetCorp, care actualmente are \n portofoliu site-uri pe segmentul business publishing (wall-street.ro), [tiri generaliste (9am.ro), lifestyle feminin (kudika.ro), respectiv masculin (yuppy.ro). A debutat \n online dup` o scurt` carier` \n domeniul consultan]ei de business, \n 2004, odat` cu lansarea site-ului de revista presei 9am.ro. La momentul respectiv, pia]a era \ntr-un stadiu incipient. A profitat de faptul c` un business avea [ansa s` devin` relevant cu o investi]ie redus`. Este pasionat de domeniul \n care lucreaz` [i simte c` \n fiecare zi are [ansa s` \nve]e ceva nou. |n plus, se bucur` c` are posibilitatea s` interac]ioneze cu foarte mul]i oameni tineri, deschi[i [i foarte simpatici, indiferent c` este vorba de colegi, clien]i, parteneri sau colaboratori. “Sunt genul de satisfac]ii care cel pu]in se dubleaz` datorit` faptului c` nu sunt doar un manager, ci [i fondator [i ac]ionar al InternetCorp”, spune Seceleanu, \ncrez`tor \n multiplele oportunit`]i de dezvoltare pe care online-ul românesc continu` s` le aib`. Dac` nu s-ar fi ata[at de online publishing, crede c` i s-ar fi potrivit consultan]a \n management. Biz

16

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

start-up strategie DE

ALEXANDRU ARDELEAN

CUM S~…

FOTOGRAFII DE VASILE C~MAR~ / VISTA

Creezi o produc]ie publicitar` reu[it` Reclama este sufletul comer]ului, dar nu multe produc]ii publicitare de ast`zi reu[esc s` ating` \ntotdeauna consumatorul [i s` cresc` vânz`rile companiei. Atunci, cum faci o produc]ie publicitar` reu[it`, ale c`rei elemente o individualizeaz` \n mintea consumatorului? “Sunt câteva elemente obligatorii pentru ca o produc]ie

publicitar` s`-[i ating` obiectivul. Layout-ul clientului este foarte important, dar [i crea]ia are un rol determinant \n acest proces. Am v`zut produc]ii de impact cu bugete de produc]ie relativ reduse, iar clientul \mpreun` cu agen]ia au reu[it s` ob]in` un mesaj clar, completat de o imagine de impact. Tipul de

ALEXANDRU {TEFAN, director general al Benett Advertising

4

SFATURI PENTRU O PRODUC}IE PUBLICITAR~ REU{IT~

q Dezvoltarea unui layout de impact q Alegerea unui material publicitar potrivit pentru strategia stabilit` de client q Calitatea materialelor trebuie s` fie foarte bun` q Costul total al produc]iei versus num`rul de persoane atinse s` r`mân` sc`zut.

18

Biz

material produs este la fel de important”, puncteaz` Alexandru {tefan, director general al companiei de publicitate full-service Benett Advertising. El adaug` c`, uneori, layout-ul este dezvoltat la nivel global, cu un mesaj general, f`r` un impact major, ceea ce \nseamn` c` tipul de material produs [i creativitatea produc`torului

au un rol major \n atingerea obiectivului clientului. Odat` g`site r`spunsurile la principalele \ntreb`ri, se trece la problema bugetului. Orice director de marketing [tie c`, [i \n criz`, orice produc]ie publicitar` r`mâne un canal de comunicare eficient dac` este luat \n considerare costul raportat la num`rul de persoane atinse. Speciali[tii subliniaz` c` nu exist` un minim sau un maxim de buget, pentru c` important de urm`rit este obiectivul stabilit de client prin strategia de marketing. Alexandru {tefan spune c` a propus clien]ilor s`i diverse tipuri de materiale, care au \nceput de la 100 de euro, dar au ajuns [i la sute de mii de euro.

La nivelul industriei de profil, companiile care activau pe acest domeniu \nregistrau \n 2008 un boom, cu cre[teri de pân` la 60% ale cifrei de afaceri, \n timp ce \n 2009, pia]a produc]iei publicitare a sc`zut cu 50%-55%. “Mul]i dintre competitorii no[tri au fost forta]i de noile condi]ii s` intre \n insolven]` \n urma lipsei de lichidit`]i. Cred c` este o perioad` rezonabil` pentru cei care au [tiut s` ]in` un echilibru financiar bun, care au fost \ntodeauna orienta]i spre cerin]ele clien]ilor [i au practicat pre]uri \n linie cu pia]a”, spune Alexandru {tefan. |n acela[i timp, alte provoc`ri care apar sunt legate de gama de produse [i servicii care sunt complexe. “Sunt deja disponibile sute de mii de astfel de articole [i trebuie g`site ceea ce se potrive[te cel mai bine clientului. Aceasta este marea provocare!”, conchide {tefan. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

antreprenori DE

CORINA COMAN

Gaudeamus, c`ci profit exist`!

MIHAI PUTINELU [i FLORIN RUSU, ac]ionarii start-up-ului Robeabsolvire.ro

PROFIL DE FIRM~ q anul \nfiin]`rii: 2008 q investi]ia ini]ial`: 15.000 euro q num`r de angaja]i: 5 permanent, 14 colaboratori q cifra de afaceri (estimativ pe 2009): 32.000 euro

Ingineri, doctori sau avoca]i, to]i absolven]ii de facultate \[i vor aminti peste ani, f`r` doar [i poate, nop]ile albe din sesiune, profesorul “r`u” ce pica jum`tate din serie [i celebrele chefuri din c`min. {i ceremonia de absolvire – momentul acela emo]ionant de la finalul facult`]ii, aparent bine gândit [i pus \n scen` dup` un tipar extrem de riguros, cu mereu acela[i Gaudeamus cântat \n cor de p`rin]i [i studen]i. Pentru cei afla]i \n sala de festivitate lucrurile sunt cât se poate de simple, doar \n spatele cortinei treaba se complic` pu]in, când, pe parcursul ceremoniei, \ncep s` ias` la iveal` fie defec]iunile de ordin tehnic, fie proasta organizare a multora dintre firmele angajate pentru astfel de servicii.

Tot din spatele cortinei a observat [i Mihai Putinelu, un tân`r de 23 de ani, minusurile propriei festivit`]i de absolvire, \n a c`rei organizare a fost implicat, [i tot atunci a sim]it prima dat` izul de business. De la idee pân` la un start-up promi]`tor n-a mai fost decât un pas [i, un an mai târziu, \mpreu` cu partenerul s`u Florin Rusu, a pus bazele businessului Robeabsolvire.ro.

Obiectul de activitate? Robe, toci, e[arfe, insigne, diplome, adic` toate elementele obligatorii pentru organizarea unei festivit`]i de absolvire reu[ite.

Promovarea s-a f`cut prin canalele accesibile unor tineri antreprenori dornici s`-[i fac` businessul cunoscut, mai exact prin afi[e, bannere, discu]ii directe cu posibilii clien]i [i desigur prin mediul online. “Nu corina.coman@revistabiz.ro

ne-am dat deoparte de la nicio munc`, \mpânzind zonele vizate cu afi[e ce promovau site-ul, mergând din facultate \n facultate, ba chiar din ora[ \n ora[“, rezum` Mihai Putinelu strategia lui elementar` de marketing.

Rezultatele n-au \ntârziat s` apar`, firma \nregistrând profit \nc` din primul an de activitate.

Putinelu spune c` recesiunea a adus, totu[i, o schimbare puternic` de atitudine \n randul poten]ialilor clien]i, care au \nceput s` nu mai priveasc` festivitatea ca pe o necesitate, ci ca pe un moft. “Am fost obliga]i s` jongl`m mult mai mult cu ofertele [i cu pre]urile, oferind discounturi [i pachete pentru diferite cazuri sociale. Au fost situa]ii când am organizat o festivitate cu un profit minim, doar pentru c` ne doream s` câ[tig`m un client important \n portofoliul nostru, practic, am \ncercat s` gândim pe termen lung”, spune tân`rul antreprenor. Iar cele 60 de festivit`]i organizate \n 2009, cu 20% mai multe ca anul trecut, fac dovada vorbelor sale.

Privind spre viitor, Mihai Putinelu afirm` f`r` ezitare c` vrea s` continue s` fac` business pe aceast` ni[`, dar vrea s`-[i dezvolte serviciile pe toate ramurile evenimentelor dedicate tinerilor: petreceri studen]e[ti cu tematic` sau banchete pentru elevii de liceu. Mai \n glum`, mai \n serios, Putinelu dezv`luie [i propriul indicator de m`surare a succesului peste câ]iva ani: ar vrea s` organizeze [i nun]ile celor c`rora le coordoneaz` acum festivit`]ile. Biz

Biz

19

start-up antreprenori DE

LOREDANA S~NDULESCU

Cånd profitul e ceva natural Obiectivul pentru 2009 a fost cre[terea afacerii. {i, pân` acum, managerii de la Secom au toate [ansele s` duc` la bun sfâr[it ceea ce [i-au propus. Cifra de afaceri din prima jum`tate a anului s-a dublat fa]` de 2008 [i firma este \n proces de extindere \n ]ar`.

Sunt tineri [i entuzia[ti. {i conduc o afacere care anul acesta \[i va dubla cifra de afaceri. Cel pu]in a[a indic` cre[terea pe care a avut-o \n primele [ase luni ale acestui an Secom, compania condus` de Lucia [i Andrei Costea, care \n prezent import` \n exclusivitate 96 produse parafarmaceutice, sub nou` branduri, ce acoper` o gam` variat` de afec]iuni.Tinere]ea \i ajut` pe cei doi antreprenori. Le d` curaj [i le confer` totodat` relaxarea c` pot oricând s` o ia de la cap`t dac` ceva nu ar merge a[a cum [i-ar dori. |ns` nu \ntotdeauna tinere]ea reprezint` un avantaj. “|n negocierile de business, vârsta poate fi un impediment”, spune Andrei Costea, director general al Secom, amintindu-[i de una din primele sale negocieri cu reprezentantul unei companii din Asia, mult mai \n vârst` decât era el atunci.

Citesc literatur` de specialitate, se documenteaz` \n leg`tur` cu cele mai noi tendin]e ale momentului \n domeniul lor, merg la conferin]e, viziteaz` expozi]iile interna]ionale de profil [i afacerea prosper`.

SECOM Din octombrie anul trecut [i CIFRA DE AFACERI PENTRU 2008: pân` \n martie anul acesta, 1,7 milioane euro [i-au extins echipa cu \nc` CIFRA DE AFACERI PENTRU 2009 cinci reprezentan]i medicali.

(ESTIMARE): 3,4 milioane euro “Când a \nceput criza, noi am NUM~R DE ANGAJA}I: 15 ie[it cu oameni pe teren. Pân` atunci, lucram cu reprezentan]ii distribuitorului, care nu [tiau s` explice propriet`]ile [i caracteristicile produselor pe care noi le import`m”, poveste[te Lucia Costea, Managing Partner la Secom.

Cei doi parteneri vor s` continue recrut`rile astfel \ncât s` acopere toat` ]ara cu reprezentan]i medicali. Deocamdat`, jude]ele acoperite de reprezentan]ii Secom sunt Bra[ov, Arge[, Dâmbovi]a, Prahova, Giurgiu, Teleorman, C`l`ra[i, Constan]a, Br`ila [i Gala]i, iar Cluj, Timi[, Bihor [i Arad sunt \n curs de acoperire. Avantajul \n aceast` perioad` este c` este mai u[or s` g`seasc` oameni buni. De altfel, cei doi antreprenori nici nu pot s` spun` c` criza le-ar fi adus vreun dezavantaj major.

“Poate c` ne-am fi dezvoltat mai repede dac` nu ar 20

Biz

fi fost criz`”, crede Andrei Costea. |ns` nu exist` nicio certitudine \n acest sens. De[i exist` \n jur de 80 de importatori de produse naturiste, pia]a este \nc` \n formare. Consumatorii români rareori folosesc suplimentele alimentare pentru preven]ie, de cele mai multe ori apelând la acestea pentru tratare [i ameliorare \n ultim` instan]`, când medicina tradi]ional` nu d` rezultate.

Tendin]a este totu[i de a urma modelele din str`in`tate, mai ales din SUA, unde produsele naturiste sunt la mare c`utare. Practic, Secom s-a nimerit pe o tendin]` a pie]ei, acesta fiind [i unul din motivele care explic` cre[terea businessului din ultimul timp.

Cum au ajuns s` importe de la primii trei produc`tori de suplimente alimentare din SUA? Prin mult` munc` [i perseveren]`, spun cei doi tineri.

Nucleul businessului l-au preluat de la p`rin]ii lui Andrei, care \n 1991 au deschis o firm` de produc]ie segmen]i auto. {ase ani mai târziu, dat` fiind vecin`tatea sediului cu Spitalul Militar Bucure[ti, profilul firmei a fost schimbat \n magazin de produse naturiste. |n timp, \ncepând cu 2001, Secom [i-a extins activitatea, devenind Centru de Consultan]` Naturopat`. Din 2004 afacerea a fost preluat` de Andrei, c`ruia i-a fost mai u[or s` se pun` la curent cu literatura de specialitate [i s` ]in` leg`tura cu partenerii str`ini.

Când au \nceput importul, centrul de consultan]` [i magazinul s-au separat sub o alt` firm`, Energy Plus, iar Secom s-a axat pe distribu]ia [i promovarea produselor importate. Primul import a pornit de la substan]a activ` dintr-o plant` pentru o afec]iune neoplazic` pentru care cei doi c`utau remediu. Au c`utat pân` au g`sit cea mai mare concentra]ie.

Primul brand pe care l-au contactat [i au reu[it s`-l importe a fost Nature's Way. Ulterior, s-au ad`ugat alte opt, printre care Jarrow Formulas, Solaray sau Childlife Essentials.

Nu au ars nicio etap`. “Am pornit de la zero cu investi]iile. {i cu munca la fel. Am trecut prin toate etapele, de la \nc`rcat marf`, dat cu mopul, pân` la etichetat [i facturat. {i nu ne pare r`u”, declar` \ncrez`toare Lucia Costea. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

antreprenori start-up FOTO:

VASILE C~MAR~ / VISTA

Biz

21

green eveniment DE

ALEXANDRU ARDELEAN

GREENBIZ FORUM 2

Parteneriate sustenabile Când vine vorba de ecologie, totul se reduce la finan]`ri [i proiecte.

De fapt este vorba de \ncredere, parteneriat [i ajutor. F`r` o bun` comunicare, nu va exista niciun progres pe calea dezvolt`rii durabile.

Doi tineri se \ndreapt` spre col]ul dintre strada Avrig [i Strada Ritmului, unde sta]ioneaz` trei recipiente mari, frumos colorate, pline ochi de altfel, pentru colectarea selectiv` a de[eurilor. Amândoi car` pungi pline de sticle de plastic [i cartoane. Scena nu este desprins` din clipurile de promovare a colect`rii selective a de[eurilor, ci este realitatea \nconjur`toare. Sunt din ce \n ce mai mul]i oameni care au \n]eles acest lucru [i au \nceput, con[tiincios, s` separe de[eurile.

Exist` numeroase ONG-uri sau companii care se preocup` de problematica mediului [i a ecologiei \ntr-un mod serios, sistematic [i profesionist. Asupra lucrurilor bune pe care le fac ONG-urile [i companiile s-a concentrat [i cea de-a doua edi]ie a GreenBiz Forum, eveniment organizat de revista Biz, care trateaz` \n profunzime problematica green. {i la aceast` edi]ie majoritatea vorbitorilor au ajuns la un consens deplin când a venit vorba de ac]iunile autorit`]ilor: sunt prea pu]ine fapte, având \n vedere vastitatea acestui domeniu. Evenimentul s-a concentrat pe dou` aspecte majore: aportul

22

Biz

companiilor \n domeniul protec]iei mediului [i proiectele de succes realizate de ONG-uri de mediu.

Companiile fac pionierat [i \n acest domeniu. Vodafone România recicleaz` telefoanele mobile [i accesoriile de telefon uzate, \n timp ce Danone a calculat amprenta de carbon a activit`]ii de producere a produselor din portofoliu [i a luat

m`suri de reducere a emisiilor de noxe. Veniturile ob]inute de Vodafone din reciclarea telefoanelor, de 15.000 de euro, au fost investi]i tot \n programe de mediu. |n cazul Danone, prin reducerea noxelor, s-a ajuns la economisirea a 75 de tone de plastic, \n cazul cutiilor de plastic pentru iaurturile mari. Pentru a sus]ine alexandru.ardelean@revistabiz.ro

eveniment ideea neputin]ei autorit`]ilor, Radu V`dineanu, coordonator proiecte \n cadrul Centrului Na]ional pentru Dezvoltare Durabil`, a prezentat solu]ia pentru utilizarea sustenabil` a resurselor naturale \n sistemele socio-economice locale – sistemele de management integrat al de[eurilor. Exist` [i fonduri europene \n valoare de 3,96 miliarde de euro, din care 773 de milioane de euro pentru managementul de[eurilor municipale.

Fondurile sunt, totu[i, insuficiente, dar exist` [i solu]ii pentru rezolvarea acestor probleme, prin parteneriate publice-private cu companii [i prin concesiunea serviciilor publice de salubritate.

Solu]ia pentru un CSR de calitate

ar putea veni [i din adoptarea standardului ISO 26000, care va fi finalizat \n toamna anului viitor [i care introduce pentru prima dat` un standard interna]ional despre ceea ce \nseamn` [i cum ar trebui s` fie responsabilitatea social`. O alt` solu]ie, identificat` de Drago[ Dehelean de la Selenis, este comunicarea tuturor ac]iunilor legate de

green, atât c`tre angaja]i, cât [i c`tre publicurile relevante, \n mod transparent.

ONG-URILE LA RAPORT O mare parte din conferin]` s-a concentrat pe “ajutorul” dat domeniului green de c`tre ONG-uri, f`r` de care ecologia [i CSR-ul \n general nu ar putea s` existe. ONG-urile verzi pe care revista Biz le-a adus laolalt` sunt printre cele mai mari [i mai importante din România. Fiecare dintre vorbitorii din aceste organiza]ii a sus]inut nevoia de implicare a tuturor pentru o dezvoltare durabil`. |n acest sens a fost creat [i un pact \ntre 33 de ONG-uri. |ns` f`r` aport financiar niciunul dintre proiectele prezentate \n cadrul GreenBiz Forum 2 nu ar putea func]iona corect. Doru Mitrana, director executiv al Asocia]iei MaiMultVerde, a sus]inut necesitatea implic`rii companiilor \n programele ONG-urilor, pentru a le duce la bun sfâr[it [i cu rezultate vizibile. Noutatea acestei edi]ii a evenimentului Biz a fost dat` de un târg de proiecte ale unor ONG-uri care se ocup` de mediu.

Unul dintre cele mai interesante proiecte a fost cel realizat de câ]iva liceeni, coordona]i de Ana Maria Iordache, Project Manager la Urbanscouts, care \[i propune s` fac` din Bucure[ti o destina]ie turistic` atractiv` printr-un tur de o zi \n locuri mai pu]in cunoscute. Printre alte ac]iuni pe care ONG-urile le-au f`cut se num`r` colectarea de[eurilor (EcoAsist), plant`ri de copaci [i cur`]ire a zonelor verzi (Terra Ecologica) sau educa]ia celor mici (Asocia]ia de Dezvoltare Urban`).

Concluziile acestei edi]ii au fost elocvente: ONG-urile au f`cut apel c`tre companii pentru ajutor financiar, care s` le ajute s` dezvolte cât mai multe proiecte de dezvoltare durabil`, \n timp ce companiile au su]inut necesitatea unui dialog permanent cu ONG-urile, pentru a le putea ajuta. Biz

CRISTIAN ZECHERU, Environment Manager la Danone România “Acest eveniment, GreenBiz Forum, [i-a atins scopul. A reu[it s` strâng` pentru o zi, sub p`l`ria «green», companii din mediul privat, autorit`]i, ONG-uri care s` discute pe marginea acestui subiect. A fost o bun` ocazie pentru companii s`-[i prezinte strategia de mediu [i s` prezinte exemple concrete privind ac]iunile pe mediu pe care le-au \ntreprins sau la care lucreaz`. |n cadrul unui astfel de eveniment te po]i face mai bine \n]eles [i po]i l`muri anumite aspecte care ajung la urechea lumii sub alt` form` decât cea real`. |n plus, companiile [i industria, \n general, sunt obligate din punct de vedere legal s` respecte legisla]ia [i normele de mediu. |mbucur`tor este faptul c` s-a dep`[it acea etap` \n care mediul era privit ca o obliga]ie legal` [i se face mai mult decât atât.

Observ c` ONG-urile sunt din ce \n ce mai puternice [i vin cu foarte multe proiecte, care mai de care mai interesante [i cu impact pozitiv \n mediu [i societate. Pentru a atrage mai u[or fonduri pentru finan]area proiectelor, ar fi mai bine s` identifice acele proiecte care ar fi de interes pentru companii, asta [i \n func]ie de activitatea fiec`ruia.

Identificarea de proiecte poate s` fie f`cut` \mpreun` cu compania respectiv` care \[i arat` deschiderea pentru finan]area unui proiect. Mi se pare o idee bun` ca ONG-urile s` se uneasc` [i s` se constituie sub alt` form`, gen PACT, astfel pot avea o influen]` mai mare \n sus]inerea diverselor cauze.”

Biz

23

green interviu DE

ALEXANDRU ARDELEAN

FOTOGRAFIE DE

CSR-ul este o investi]ie

VASILE C~MAR~ / VISTA

Afirma]ia \i apar]ine lui Martin Neureiter, Task Group Leader al ISO, prezent la conferin]a GreenBiz Forum 2, organizat` de revista Biz. Martin ne-a acordat un interviu \n exclusivitate despre ecologie, CSR [i tendin]ele la nivel interna]ional.

Care este \n prezent situa]ia din domeniul green? Dar \n CSR?

Mi[carea green este \n criz`, mai mult de când criza a atins tot globul [i \n special ]`ri ca România.

Pâinea vine \naintea mediului sau, cum ar fi spus Berthold Brecht, mai \ntâi osp`]ul [i apoi principiile morale. |n ciuda acestei situa]ii, nu \nseamn` c` nu exist` mi[care green [i o mai bun` \n]elegere a problematicilor green, dar exist` o limitare la extinderea acestei mi[c`ri. |n ceea ce prive[te CSR, situa]ia este complet diferit`. CSR este un concept de business, a[a c` managementul companiilor l-au introdus \n strategiile lor.

Aici vedem efectul opus al actualei crize. CSR reprezint` un mod de a conduce afacerea sustenabil, ceea ce duce \n final la ob]inerea

24

Biz

unor rezultate financiare mult mai bune. Deci s-a f`cut trecerea de la a vedea CSR ca un cost la optica \n care CSR este perceput ca o investi]ie. {tiu c` face]i parte din comitetul organiza]iei ISO care preg`te[te un standard pentru CSR. Spune]i-ne mai multe despre acest standard.

ISO 26000 este un standard interna]ional pentru Responsabilitate Social`. Este un standard-ghid destinat tuturor tipurilor de organiza]ii pentru a \n]elege exact ce este responsabilitatea social` (definirea domeniului), cum se implementeaz` principiile de baz` \n cadrul viziunii [i misiunii organiza]iei (sec]iunea de principii), ce reprezint` subiectele principale care rela]ioneaz` afacerea cu CSR (topici principale) [i, \n final, cum se face CSR (implementarea).

Pentru prima dat`, organiza]iile vor avea un instrument de lucru complet referitor la ce \nseamn` CSR [i, mai mult, un standard interna]ional pe care \l pot aplica \n businessul lor, care va duce la reduceri de timp [i de bani. 91 de ]`ri [i peste 400 de exper]i sunt \n acest moment implica]i \n mod activ \n dezvoltarea standardului ISO 26000, care va fi publicat la 1 septembrie 2010.

clarifica ceea ce este [i ceea ce nu este. Spre exemplu, noi spunem foarte clar \n acest standard c` filantropia, astfel spus, fondurile de caritate, nu \nseamn` CSR. Responsabilitatea social` este mai mult un concept de business [i de management, un mod de “cum s`” faci afacerea. Astfel \ncât vom defini foarte clar [i explica concepte precum guvernan]` corporatist`, probleme de munc`, mediu, dezvoltare comunitar` sau mergând pe partea de principii – transparen]a [i modul de m`surare sau aplicabilitatea drepturilor omului pentru companii. Toate aceste concepte sunt noi pentru multe organiza]ii, iar standardul va fi un deschiz`tor de drumuri pentru to]i.

Cum putem determina companiile s` \n]eleag` c` CSR este o strategie pentru afacere?

Este un proces, care nu se va \ntâmpla peste noapte. Dar pionierii din domeniu, exemplele de bune practici, studiile de caz de afaceri [i, \n acela[i timp, presiunea guvernamental` [i alegerea consumatorilor vor conduce la reac]ia adecvat` din partea companiilor. Mai ales c` organiza]iile [tiu s` “miroas`” \n ce direc]ie se \ndreapt` a[tept`rile societ`]ii, astfel \ncât reac]iile lor vor fi imediate, pentru c` vor identifica o surs` de venituri. CSR \nseamn` s` faci bani.

Cum va schimba standardul ISO 26000 modul \n care CSR este perceput acum?

Care sunt principalele provoc`ri ale domeniului?

Standardul nu va schimba neap`rat ceea ce reprezint` CSR, ci va

Exist` [apte puncte cheie care trebuie rezolvate. |n primul rând, alexandru.ardelean@revistabiz.ro

guvernan]a organiza]ional` sau, cum este mai frecvent numit`, guvernan]a corporatist`. Este vorba despre cum func]ioneaz` procesul de luare a deciziilor \ntr-o companie (transparen]a, responsabilit`]ile care sunt clar definite etc.), lucru nu \ntotdeauna u[or de atins. Apoi, practici de operare corecte, s` nu existe corup]ie, mit`, dar nici carteluri [i licita]ii fantom`. Apoi, celelalte puncte cheie sunt: mediul cu toate aspectele sale, problemele legate de consumatori, drepturile omului, probleme de munc` [i, \n final, dezvoltarea comunitar` [i angajamentul. F`r` a rezolva aceste chestiuni, nicio organiza]ie nu se poate numi pe deplin responsabil` social. Desigur, unii vor avea un impact mai mare asupra mediului, al]ii asupra consumatorilor sau angaja]ilor, dar toate nevoile trebuie rezolvate.

Care crede]i c` va fi viitorul green CSR [i al CSR \n general?

Cred c` CSR va deveni politic` de baz`, o regul` de bun sim] general`, iar companiile [i guvernele \[i vor conduce ac]iunile \n func]ie de CSR. Va \mbun`t`]i vie]ile a milioane de oameni [i va crea o egalitate pe tot globul astfel \ncât produse care provin din Orientul |ndep`rtat s` fie acceptate de to]i consumatorii, pentru c` sunt de o calitate mai bun`. |n acest sens, globalizarea are un aspect pozitiv pentru oameni, deoarece permite unei idei cum e CSR s` se r`spândeasc` peste tot \n lume [i s` aib` un impact asupra vie]ii a miliarde de oameni.

Poate c` sunt prea optimist, dar, dac` nu a[ crede \n aceste idei, atunci mi-ar fi foarte greu s` explic familiei mele de ce sunt plecat mai tot anul. Biz Versiunea integral` a interviului este disponibil` pe www.strategic.ro

AFACERI CU MIROS DE CARBON Calota glaciar` s-ar putea topi \n totalitate \n 30 de ani, dup` cum sus]in exper]ii interna]ionali. Topirea ghe]arilor se poate stopa doar cu m`suri serioase de prevenire a schimb`rilor climatice. Un pas \n aceast` direc]ie a fost f`cut pe 16 februarie 2005, când a intrat \n vigoare Protocolul de la Kyoto, care consfin]ea adoptarea unui comportament responsabil fa]` de mediu, prin limitarea volumului emisiilor de gaze cu efect de ser` [i stoparea fenomenului de distrugere a stratului de ozon.

Protocolul de la Kyoto prevede o reducere a emisiilor poluante pentru ]`rile industrializate cu 5,2% \n perioada 2008-2012, raportat la anul 1990.

Indiferent de locul unde este produs`, o ton` de gaz cu efect de ser` are acela[i efect asupra mediului, respectiv contribuie la fenomenul \nc`lzirii globale. În mod similar, evitarea producerii unei tone de gaz cu efect de ser` \ntr-o zon` reprezint` o ac]iune fungibil` \n orice alt loc al globului, permi]ând astfel organiza]iilor s` tranzac]ioneze \ntre ele aceste cote de emisie. Plecând de la acest principiu, a fost introdus` no]iunea de unitate a cantit`]ii atribuite. Pentru fiecare ton` de dioxid de carbon, se emite un certificat de emisii. Tranzac]ionarea carbonului deriv`, astfel, din faptul c` emisiile de gaze cu efect de ser` sunt limitate, iar pie]ele func]ioneaz` pentru a redistribui aloc`rile de emisii \n interiorul unui grup de surse reglementate. În acest context se dezvolt` cu rapiditate un mozaic de pie]e complementare pe care se tranzac]ioneaz` \ntre ]`rile semna-

tare ale protocolului o marf` cu valoare proprie: certificatele de emisii sau certificatele CO2. Folosirea unor surse de energie cu emisii reduse, investi]iile \n noile tehnologii sau o activitate economic` redus` conduc, \n mod natural, la sc`derea cererii de certificate, \n timp ce o cre[tere economic` accentuat` este de natur` s` genereze o cerere suplimentar`.

Scopul comer]ului cu certificate CO2 este reducerea costului lor la un nivel minim. Tranzac]ionarea certificatelor CO2 a devenit un mod eficient pentru numeroase companii de a-[i majora limitele stabilite de emisii de dioxid de carbon sau de a comercializa capacitatea neutilizat`. Înfiin]at` \n 2002, KDF Energy este prima [i cea mai important` companie profesionist` din România care activeaz` \n domeniul tranzac]ion`rii cu certificate CO2 [i gestion`rii portofoliilor CO2.

România este o pia]` \n formare [i de]ine un poten]ial imens, rezerva guvernamental` fiind calculat` la 50 milioane de tone anual. Orice societate interesat` s` vând` certificatele de emisii de dioxid de carbon neutilizate poate s` apeleze la serviciile unui broker specializat, cum este KDF Energy. Compania a \nregistrat o cifr` de afaceri de 77 milioane euro \n primul semestru al anului 2009. În urma tranzac]iilor derulate \n ultimele dou` luni, compania preconizeaz` atingerea unei cifre de afaceri de peste 200 milioane de euro \n acest an. Cifrele sunt estimative, urmând s` fie confirmate la \nceputul anului viitor \n urma auditului realizat de compania Ernst & Young. Biz

Biz

25

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Ini]iativa lui Leslie Hawke de a l`sa \n urm` “t`râmul f`g`duin]ei” pentru a se dedica sprijinirii copiilor s`raci din România a fost privit`, probabil, cu mult scepticism acum zece ani, când ac]iunile sociale aveau, \n România, un iz puternic de campanie electoral`. Ast`zi, Leslie Hawke vorbe[te \ntr-un interviu acordat revistei Biz despre rezultate concrete, cultura CSR [i despre un nou tip de antreprenoriat. Cel social.

Un deceniu de antreprenoriat social Sunte]i de aproape zece ani \n Romånia. Cåt de mult crede]i c` au avansat ac]iunile CSR de la momentul venirii dumneavoastr` pån` \n prezent?

Ac]iunile de CSR au progresat enorm. În anii ’90 erau o mul]ime de “pseudofunda]ii caritabile” [i oamenii erau sceptici \n privin]a lor pe bun` dreptate.

Organiza]iile care au supravie]uit \n timp au acum rezultate concrete \n spate. Companiile pot astfel s` evalueze eficien]a programelor sociale \n care investesc.

Dac` nu aloc` timp pentru a analiza acest aspect, banii cheltui]i pentru CSR sunt practic risipi]i. Cred c` este important ca oamenii sau companiile care doresc s` se implice s` se decid` asupra unei cauze importante pentru ei [i s` caute organiza]ii care se adreseaz` acelei probleme. În acest mod, banii pot fi direc]iona]i c`tre ini]iative pe termen lung cu rezultate palpabile.

Crede]i c` managerii romåni con[tientizeaz` valoarea social` a ac]iunilor CSR sau le privesc ca pe campanii de marketing, menite s` le creasc` notorietatea \n råndul consumatorilor?

Fiecare companie are propria politic` de CSR [i anumite criterii pentru selectarea programelor pe care le sus]in. Nu cred c` este important de ce o companie se implic` \n CSR, dac` acele programe au rezultate [i sunt bune. Companiile trebuie s` verifice cum sunt cheltui]i banii aloca]i organiza]iilor neguvernamentale, dar asta nu trebuie s` \nsemne nicidecum o birocratizare a procesului. Trebuie s` 26

Biz

viziteze programele, s` discute cu beneficiarii, s` analizeze rapoartele financiare [i, dac` vor cu adev`rat s` produc` o schimbare, trebuie s` acorde un sprijin sus]inut unei organiza]ii de ale c`rei rezultate sunt mul]umi]i.

A[a cum se procedeaz` \n cazul unei investi]ii financiare, rezultatele sunt cele care conteaz`. Eu, personal, v`d caritatea ca pe o investi]ie \n viitor.

Cum a]i descrie Romånia unui prieten din SUA interesat s` ne viziteze?

A[ spune c` este un loc fascinant, uneori \nnebunitor, alteori fermec`tor [i niciodat` plictisitor. Dac` ar avea doar un weekend la dispozi]ie, l-a[ sf`tui s` aleag` alt` destina]ie. Farmecul României are nevoie de mai mult timp pentru a se descoperi. Cât despre Bucure[ti, ora[ul \n care tr`iesc, l-a[ \ndemna s` fac` o plimbare prin Ci[migiu, s` coboare \n jos pe Calea Victoriei [i s` se opreasc` la o cafenea din Lipscani. Cred c` arhitectura Bucure[tiului cere o plimbare tihnit`, la pas, pentru a fi descoperit` [i admirat`. Locuiesc la cinci minute de birou [i totu[i \n fiecare zi descop`r un detaliu pe care nu \l observasem pân` atunci la cl`dirile din jur.

Ce a[tept`ri sociale [i financiare ave]i de la Balul de Caritate de Halloween de anul acesta?

A[tept`rile mele sunt pozi]ionate destul de jos, dar speran]ele foarte sus. Sper c` majoritatea invita]iilor din acest an vor decide s` doneze 50 de euro pentru a acoperi corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTOGRAFII DE

VASILE C~MAR~ / VISTA

Biz

27

interviul Biz DE

CORINA COMAN

“costurile ascunse” ale \nscrierii unui copil s`rac la [coal` (de exemplu o pereche de \nc`l]`ri, uniform`, ghiozdan, transport). Sper, de asemenea, c` vor fi companii care vor decide s` Adopte o {coal` pentru 10.000 euro. Cred c` speran]a României pentru a-[i atinge poten]ialul maxim ca juc`tor pe scena interna]ional` depinde \n mare m`sur` de comunitatea de afaceri [i de viitorul leadership al acesteia.

Care sunt cele mai de succes campanii derulate de Asocia]ia Ovidiu Rom anul acesta [i \n ce au constat ele concret? Ce personalit`]i publice locale au fost implicate?

Rata analfabetismului este \n cre[tere \n România.

Aceast` stare de fapt ne-a determinat s` lans`m, \n iunie 2009, campania de con[tientizare a opiniei publice asupra importan]ei educa]iei “{coala te face mare”. Spoturile TV au fost regizate de Cristian Mungiu [i Radu Muntean, iar personalit`]i publice precum Andreea Marin B`nic`, Damian Dr`ghici, Dana Deac, Cabral Ibacka [i Dan Bittman au acceptat s` fie ambasadorii cauzei noastre. 15 posturi TV au difuzat \n total pân` acum 2.000 de spoturi. Prin aceast` campanie, p`rin]ii s`raci sunt \ncuraja]i s` \[i \nscrie copiii la gr`dini]` sau la [coal` la timp, iar publicul larg este \ndemnat s` apeleze Telefonul Copilului (116.111) de fiecare dat` când intr` \n contact cu cazuri de copii care nu merg la [coal`.

Am aflat \n urma acestei campanii despre p`rin]i afla]i \n dificultate, c`rora li s-au solicitat mici contribu]ii, cum ar fi un top de hârtie sau alte consumabile, \n momentul \n care au mers s` \[i \nscrie copiii la [coal`.

Aceste solicit`ri sunt \n primul rând ilegale. Ele pot p`rea nesemnificative pentru mul]i oameni, dar pentru cei afla]i la limita subzisten]ei pot fi adev`rate piedici, care s` \i determine s` renun]e sau s` amâne pentru \nc` un an \nscrierea copilului lor la [coal`. Absen]a educa]iei timpurii are un impact dezastruos asupra dezvolt`rii ulterioare a copilului [i cre[te riscul unui abandon rapid.

Un director de [coal` ne-a contactat [i ne-a spus: “La televizor a]i spus s` sun`m dac` [tim un copil care nu merge la [coal`. Dar dac` [tiu 100, ce pot s` fac?”.

Directoarea executiv` a Ovidiu Rom, Maria Gheorghiu, a vizitat imediat comunitatea respectiv` [i \n prezent lucr`m acolo pentru recrutarea copiilor, asigurarea de resurse educa]ionale, training pentru dasc`li [i tot ceea ce este necesar pentru \ndep`rtarea obstacolelor care \i \mpiedic` pe ace[ti copii s` mearg` la [coal` [i pentru asigurarea unei educa]ii de calitate pentru ace[tia. Aceasta este, de fapt, ideea care st` la baza conceptului “Adopt` o {coal`”, prin care comunitatea de afaceri intervine acolo unde autorit`]ile locale nu au resurse suficiente.

Care este volumul finan]`rilor atrase de Asocia]ia Ovidu Rom \n 2008 [i cum a evoluat el \n 2009?

28

Biz

În 2008, am strâns 600.000 de euro [i am cheltuit 500.000 de euro. În acest an, suma strâns` va fi considerabil mai mic`. Nu [tim momentan cu cât mai mic`, pentru c` Balul de Caritate de Halloween, evenimentul la care strângem aproximativ 80% din fondurile necesare programelor noastre, va avea loc la finele lunii octombrie.

Deoarece cheltuielile administrative ale organiza]iei sunt foarte sc`zute, probabil va trebui s` mai restrângem din programe. Realitatea trist` este c`, strângând mai pu]ini bani, ajut`m mai pu]ini copii. Anul trecut am influen]at vie]ile a aproximativ 5.700 de persoane: copii, dasc`li, p`rin]i sau bunici. S-au cheltuit aproximativ 88 de euro \n medie per persoan`. Sigur, acest calcul este simplificat, deoarece tipul de interven]ie [i implicit costurile au fost diferite, dar este un calcul interesant, pentru c` demonstreaz` c` un program \nchegat poate avea un impact major prin folosirea eficient` a fondurilor.

Cum vede]i evolu]ia ac]iunilor sociale \n Romånia \n viitor?

Cred c` dureaz` cel pu]in o genera]ie pentru a produce o schimbare social` adev`rat`. |n 2020 se vor împlini 20 de ani de când m` ocup de problema abandonului [colar provocat de s`r`cie în România [i sper ca pân` atunci tendin]a actual` a ratei abandonului [colar s` fie inversat`. |n climatul politic prezent, cred c` mediul de afaceri, mass-media [i societatea civil` trebuie s` fie catalizatorul pentru reforma educa]ional`.

Printre alte m`suri, aceasta înseamn` aducerea la [coal` a copiilor s`raci la aceea[i vârst` ca [i restul copiilor, pentru c` înscrierea târzie cre[te riscul unui abandon timpuriu. O reform` educa]ional` înseamn` de asemenea construirea de gr`dini]e în comunit`]ile s`race [i asigurarea transportului c`tre [coal` în zonele rurale. La fel de important` este [i asigurarea de training permanent pentru profesori în metode educa]ionale moderne astfel încât to]i copiii s` beneficieze de o educa]ie de calitate. Trebuie s` începem s` implement`m aceste m`suri ast`zi, cu sau f`r` sprijin guvernamental. Este cea mai important` investi]ie în viitor pe care o poate face o na]iune sau o persoan`.

De cånd a]i venit \n Romånia v-a]i gåndit vreodat` s` intra]i \n sfera antreprenoriatului, mai ales c` ave]i 20 de ani de experien]` \n management?

Dar sunt un antreprenor. Un antreprenor social. {i \mi folosesc abilit`]ile [i cuno[tin]ele dobândite \n mediul de business american pentru a folosi eficient banii \n programele pe care Ovidiu Rom le deruleaz`. Scopul meu aici este s` ajut cât mai mul]i copii s`raci s` aib` un start bun \n via]` [i, din p`cate, cererea este \n cre[tere pentru ceea ce facem noi. România trebuie s` inverseze tendin]a actual` de cre[tere a ratei abandonului [colar provocat de s`r`cie. Biz corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz “Scopul meu aici este s` ajut cât mai mul]i copii s`raci s` aib` un start bun \n via]` [i, din p`cate, cererea pentru ceea ce facem noi este \n cre[tere”

Biz

29

cover story

S O R I M DE PROFIT ~ D A R LA S T Dezvoltatorii de mall-uri au parte de o concuren]` surpriz` din zona spa]iilor stradale, unde comer]ul \[i cere insistent drepturile. Tot mai mul]i antreprenori sunt gata s` renun]e la modernul “Ne vedem la mall” pentru clasicul, dar mai atr`g`torul “Ne vedem la [osea”...

DE CORINA COMAN FOTOGRAFII: VASILE C~MAR~ / VISTA

30

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

retail

Biz

31

cover story

C

ând ai vânz`ri anuale de 1,75 milioane de euro cu doar dou` restaurante situate \ntr-un mall, iar rata profitului net de circa 3% \]i d` posibilitatea s` te gânde[ti la extindere, primul gând este s` mergi tot pe mâna unui centru comercial, nu? Dar cei trei ac]ionari ai Darcom Sea Food, companie care de]ine master-franciza restaurantelor germane Nordsee pe pia]a local`, au f`cut exact pe dos \n urm` cu o lun`, când au luat hot`rârea de a investi 600.000 de euro \n primul restaurant stradal al companiei, amplasat \n cl`direa de birouri America House.

Restaurantul de 300 de metri p`tra]i, situat la parterul cl`dirii din Pia]a Victoriei, va deservi \n primul rând circa 10.000 de angaja]i ai celor [ase cl`diri de birouri aflate \n zon`. Acestora li se vor ad`uga, desigur, alte mii de trec`tori care pot cump`ra mâncare la pachet marca Nordsee, \n cazul \n care nu doresc s` intre \n restaurant. “În acest fel vom \mbina mixul de weekend din B`neasa (unde sunt primele dou` restaurante Nordsee – n.r.) cu cel stradal, unde miz`m pe trafic mare \n timpul s`pt`mânii”, declar`, pentru revista Biz, Liliana Farmache, unul dintre cei trei ac]ionari ai companiei Darcom Sea Food.

Pentru c` vorbim despre un brand cu notorietate, Nordsee nu a dus lips` de oferte din partea centrelor comerciale, fiind curtat printre al]ii [i de reprezentan]ii Liberty Mall, deschis recent \n Bucure[ti. Refuzul a fost, \ns`, unul categoric. Liliana Farmache

32

Biz

sus]ine c` decizia nu a fost impus` de c`tre partenerii lor din Germania (a[a cum s-a vehiculat \n pres`), ci a fost luat` \mpreun` cu ei. Motivele principale nu sunt greu de intuit \n contextul crizei [i al sc`derii num`rului de vizitatori

restaurante Nordsee sunt \n Bucure[ti

din centrele comerciale, dar Liliana Farmache s-a ar`tat destul de rezervat` \n declara]ii, invocând traficul [i parcarea redus` a mall-ului. Nu la fel de rezervat` a fost, \ns`, \n urm` cu trei ani, când, dup` o vacan]` în Austria, cumnatul ei, Cristian Farmache, s-a întors cu amintirea unei mese copioase [i re]etea unui business cu poten]ial. |mpreun` cu Darius Handrea, al treilea ac]ionar al companiei, au decis

corina.coman@revistabiz.ro

retail

s`-i contacteze pe reprezentan]ii Nordsee din Germania.

Cu temele bine f`cute, un proiect impecabil [i un business plan pe urm`torii zece ani f`cut chiar de Liliana Farmache, analist financiar de profesie – care, dup` cum ea \ns`[i sus]ine, a vândut [i cump`rat atâtea companii \ncât [tie bine cu ce se m`nânc` pâinea aceasta – r`spunsul nem]ilor nu putea fi decât unul pozitiv. Abia dup` ce au semnat contractul au

aflat c` foarte mul]i români, inclusiv prieteni de-ai lor, \ncercaser` f`r` succes s` preia franciza Nordsee. De[i negocierile au fost

milioane de euro, valoarea vânz`rilor pân` \n septembrie 2009

\ncheiate \n vara lui 2007, primul restaurant din ]ar` a fost deschis \n aprilie anul trecut, din cauza \ntârzierilor ap`rute la inaugurarea mall-ului din B`neasa unde se afl` actualmente dou` unit`]i Nordsee, un snackshop (tip fastfood) de suprafa]` mic`, situat la parter, [i un restaurant de 270 metri p`tra]i aflat la etajul 1. Pe lâng` acestea, \n Germania exist` [i un al treilea format, o combina]ie de snack, restaurant [i vânzarea de pe[te proasp`t pentru preparare acas`, format ce nu a fost \nc` testat [i la noi.

Independen]` la [osea

Liliana [i Cristian Farmache, doi dintre cei trei ac]ionari ai companiei Darcom Sea Food

A[a cum aducerea francizei Nordsee \n România a fost un risc atent calculat, decizia de a cobor\ cu restaurantul “\n strad`” nu a fost nici pe departe luat` \n prip`.

Mai mult, ea vine \ntr-un context favorabil revenirii afacerilor de tipul “la [osea”. De ce? Simplu \n Bucure[ti, chiriile lunare pentru spa]iile stradale situate \n zone prime ca bulevardul Magheru [i Calea Victoriei au ajuns la un nivel de 70 - 80 euro pe metru p`trat, \n sc`dere cu peste 45% fa]` de anul trecut, potrivit lui R`zvan Gheorghe, partener al companiei de consultan]` imobiliar` Cushman & Wakefield România. O sc`dere predictibil`, dac` ]inem cont c` recesiunea [i chiriile exorbitante au for]at de la \nceputul anului tot mai mul]i antreprenori s`-[i \nchid` unit`]ile operate \n spa]iile stradale, ducând la o diminuare a cererii pentru astfel de zone [i la un nivel mediu al chiriilor cu 2030% mai mic fa]` de septembrie 2008. Situa]ia se repet` [i \n celelalte ora[e importante din ]ar`,

Biz

33

cover story

precum Bra[ov, Constan]a, Timi[oara sau Ia[i, unde R`zvan Gheorghe sus]ine c` valoarea lunar` a chiriilor pentru spa]ii prime a ajuns la 35-40 euro pe metru p`trat, Clujul \nregistrând valori cu 25-30% mai mari. Exist`, a[adar, condi]ii normale [i accesibile de func]ionare. În acest context, o deschidere aparent banal` precum a celor de la Nordsee poate ascunde \n esen]` o tendin]` \ntâlnit` la tot mai mul]i operatori de cafenele, restaurante sau retaileri: re\ntoarcerea c`tre spa]iile stradale.

Toate acestea \n timp ce \ntr-un an de criz`, ca 2009, centrele co-

“Probabil c` \n viitor spa]iile stradale vor fi mai atractive, \ns` doar \n cazul \n care se vor oferi condi]ii excelente pentru operarea unui retail de calitate. Spa]iile stradale comerciale trebuie s` asigure [i locuri de parcare, s` fie u[or accesibile.

Ele depind foarte mult de dezvoltarea infrastructurii” R~ZVAN GHEORGHE, Cushman & Wakefield România

34

Biz

merciale [i-au v`zut traficul de vizitatori \njum`t`]it, iar operatorii de restaurante, b`ncile, farmaciile, retailerii de fashion sau bunuri de

de clien]i trec pragul unui restaurant \ntr-o zi de weekend larg consum, pe scurt chiria[ii centrelor de mai sus, au suferit sc`deri ale vânz`rilor atât de drastice, \ncât pentru mul]i cererea propriei insolven]e a fost singura alternativ` viabil`. S` nu uit`m nici c` Leonardo, cel mai mare retailer de \nc`l]`minte din România, controlat de omul de afaceri Florin Panea, a intrat recent \n insolven]` pentru datorii de aproximativ 100 milioane de euro, iar exemplele pot continua. Brusc, trendul general de expansiune predominant pân` la \nceputul acestui an, numit foarte sugestiv “trend de mall”, nu mai pare deloc \n vog`, iar decizia expansiunii \n astfel de loca]ii ridic` multe semne de \ntrebare.

Strada ajunge la majorat “Asist`m la maturizarea pie]ei comerciale stradale”, crede Luiza Moraru, Head of Retail Department din cadrul CB Richard Ellis – Eurisko. Ea vorbe[te despre existen]a unui trend puternic din partea operatorilor de alimenta]ie public` de a deschide unit`]i stradale, \n special \n Bucure[ti [i \n ora[ele mari. Se [tie c` retailul stradal a fost dominat ani de zile de farma-

cii, b`nci, cazinouri [i case de pariuri, juc`tori care au demarat afaceri extrem de profitabile.

Ceea ce putem observa \n urm`toarea perioad`, \n special \n ora[ele cu zone comerciale pietonale, este deschiderea unor magazine de \mbr`c`minte, accesorii sau restaurante [i cafenele. În opinia reprezentantei Eurisko, motivul principal r`mâne tot nivelul chiriilor, considerabil mai mic fa]` de anul trecut, ceea ce permite acum dezvoltarea unei afaceri sustenabile pe termen lung.

O alt` m`rturie \n favoarea poten]ialului mare al spa]iilor stradale o aduce evolu]ia centrului istoric al Bucure[tiului, “singura zon` din ]ar` care a \nregistrat cre[teri \n criz`”, dup` cum afirm` Drago[ Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill.

Opinia lui este \nt`rit` [i de R`zvan Gheorghe de la Cushmann & Wakefield, care estimeaz` c` centrul istoric va fi primul proiect real de \mbun`t`]ire a condi]iilor comerciale oferite magazinelor stradale.

Avem prin urmare premise extrem de favorabile comer]ului stradal, ni[te chirii ce se \ndreapt` vertiginos c`tre normalitate [i tot mai mul]i antreprenori r`zvr`ti]i \mpotriva centrelor comerciale, furio[i din cauza pierderilor \nregistrate \n ultimul an [i foarte \nfometa]i dup` cifrele profiturilor de alt` dat`. Pân` acum, \n axioma de mai sus, mall-urile par a fi singurul parametru negativ.

R`zboi mall-urilor?

Maturizarea pie]ei comerciale stradale nu \nseamn` c` centrele comerciale vor r`mâne f`r` clicorina.coman@revistabiz.ro

retail

en]i sau f`r` chiria[i, dup` cum spun la unison consultan]ii contacta]i de revista Biz. “Nu cred c` putem vorbi despre un r`zboi \ntre comercian]i [i dezvoltatori.

Exist` foarte multe cazuri \n pia]` unde cooperarea pe termen scurt [i mediu a devenit cuvântul de ordine \n rela]ia dintre retaileri [i dezvoltatori”, su]ine Luiza Moraru, de la Eurisko.

Se pare c` experien]a acumulat` \n ]`rile vecine a demonstrat c` retailul stradal [i centrele comerciale se completeaz` reciproc [i permit satisfacerea nevoilor diversificate a cât mai multor categorii de consumatori. Totu[i, \n România, “cooperarea” celor dou` p`r]i a \mbr`cat \n recesiune haina unor m`suri aparent compromi]`toare din partea dezvoltatorilor. Vorbim despre reduceri de chirie de la 5% pân` la 100% pe perioade de timp determinate sau despre reduceri substan]iale ale contribu]iei la serviciile de marketing. Toate cu scopul declarat de a atrage chiria[i de notorietate care la rândul lor vor aduce mall-ului un num`r crescut de vizitatori. Brandurile consacrate pot ob]ine \n aceast`

de lei este valoarea medie a unei note de plat` perioad` condi]ii de \nchiriere deosebit de avantajoase, care, \n cazul companiilor mari (a[a-numitele ancore), pot culmina cu oferte de amenajare a spa]iului din partea dezvoltatorilor.

R`zvan Gheorghe aten]ioneaz` c` toate m`surile de acest gen

sunt foarte bine calculate [i c` pe termen lung vor aduce câ[tig tot dezvoltatorului, de[i la prima vedere ar p`rea c` situa]ia st` exact invers. “Fiecare \ncearc` s` determine cauzele care au dus la sc`derea profiturilor”, spune Gheorghe, ad`ugând c` proprietarii de mall-uri sunt foarte aten]i la programele lor de marketing [i la reducerea cheltuielilor de operare.

Un lucru e clar: obiectivul principal este m`rirea traficului. Un mall central, de exemplu, trebuie s` asigure un minim cuprins \ntre 20.000 [i 30.000 persoane zilnic, dar cum sc`derea consumului afecteaz` pe toat` lumea, astfel de cifre au devenit greu de atins, iar chiria[ii, tot mai greu de mul]umit.

Pentru povestea Nordsee, deznod`mântul este unul fericit vizavi de prezen]a viitoare a brandului \n centrele comerciale. În primul rând, pentru c` urm`torul restaurant va fi deschis \n cel mai mare mall al capitalei, AFI Cotroceni Park, care va fi inaugurat la finele lunii octombrie. În al doilea rând, pentru c` expansiunea nu a fost una pripit` [i nejustificat`, iar cele trei restaurante sunt situate \n pu]inele centre comerciale “cu poten]ial” de la noi, dup` cum spune Liliana Farmache.

Pe de alt` parte, ea admite c` \n mall-uri condi]iile sunt \ntr-adev`r mai restrictive. “La America House pot s`-mi fac programul \n func]ie de cum voi avea clien]i, nu sunt obligat` s` ]in deschis pân` la 12 noaptea dac` restaurantul e gol. La var` vrem s` facem [i o teras`”, puncteaz` antreprenoarea avantajul de a ie[i la strad`. |n urm`torii cinci ani ac]ionarii Nordsee vor s` deschid` zece restaurante, dar nici acestea nu sunt

“Pentru retailerii de fashion, consider c` spa]iile cele mai atractive r`mân \n centrele comerciale, pentru c` reu[esc s` atrag` un trafic superior zonelor stradale. Ca operator de cafenele [i restaurante, cred c` spa]iile stradale din zone cu trafic mare, ca de exemplu \n apropierea Pie]elor din centru (Victoriei, Roman`, Unirii), sunt cele mai interesante.”

RAMONA ST~NCIULESCU, Rafar

b`tute \n cuie, pentru c` totul depinde de “spa]iile potrivite”. O loca]ie bun` ar fi fost \n zona centrului comercial Unirea, unde \n urm` cu pu]in timp au primit o ofert` extrem de tentant`, dar din p`cate spa]iul nu s-a pliat pe formatul Nordsee. În a[teptarea unei oferte similare, Liliana Farmache viseaz` la ziua când va reu[i s` deschid` primul restaurant Nordsee de lux, unul mare [i spectaculos, dup` cum a v`zut \n Germania. Nu [tie totu[i când va deveni realitate visul “la cum merge cursul `sta”, \ncheie ea \ngândurat`. Biz

Biz

35

cover story

Cazul Petrescu Când un antreprenor de talia lui Drago[ Petrescu spune un “Nu” hot`rât mall-urilor, motivele pot deveni reguli de conduit` general`

N

u voi mai deschide, sub nicio condi]ie, un restaurant \ntr-un mall, \n urm`torii doi ani”, este declara]ia [oc la care cel mai mare proprietar de restaurante din ]ar` nu vrea s` renun]e \n ruptul capului, mai ales c`, spune el, reprezint` noua strategie de business a companiei pe care o de]ine. Dac` restaurantele Buongiorno sau Bundetot nu v` spun prea multe, despre City Grill [i City Café, dar mai ales despre Carul cu Bere a auzit toat` lumea, deci Drago[ Petrescu, proprietarul lor, nu mai are nevoie de nicio introducere.

Noutatea ar fi decizia categoric` a antreprenorului de a-[i reorganiza afacerile, axându-se exclusiv pe spa]iile stradale. Logica acestui demers? Adaptarea la

Bundetot) situate \n centre comerciale [i o cafenea din Pia]a Roman` unde, \n ciuda traficului extrem de mare, chiria era “exorbitant`”, iar proprietarii nu au fost deschi[i negocierilor. Fiecare \nchidere este, \ns`, precedat` de o nou` investi]ie plasat` de aceast` dat` la strad`, mai exact \n centrul istoric al Bucure[tiului, unde criza pare s` nu se simt`. “M` felicit singur \n fiecare zi c` nu avem expunere mai mare de 25% din toat` re]eaua pe canalul mall, adic` la trei restaurante de independent am unul de mall”, sus]ine Drago[ Petrescu, vizibil mândru de strategia adoptat`. Cel mai nou proiect al s`u este Hanul Berarilor Interbelic, “o investi]ie continu`” ce se va \ncheia undeva la finalul anului viitor, când

"Am doi mentori: Alexander Hergan, care conduce grupul Avrig 35 [i m-a \nv`]at cele mai simple no]iuni de business; al doilea este Marian Alecu, fostul director general al McDonald’s România, un exemplu de creator de organiza]ie de succes. Întotdeauna am fost curios s` v`d cum au reu[it al]i oameni s` aib` rezultate foarte bune [i s` \ncerc [i eu." noile condi]ii de pia]`. “Eu sunt sigur c` po]i traversa o perioad` de criz` care poate s` dureze un an, doi sau trei numai \n situa]ia \n care reu[e[ti s` te adaptezi condi]iilor nou ap`rute”, poveste[te Petrescu \ntr-un interviu acordat revistei Biz. O alternativ` ar fi “\nchiderea \n spatele u[ilor” pân` trece vremea rea, doar c` varianta asta nu e pentru el. De fapt, planul de restructurare pentru 2009 a fost creat \nc` de la finele anului trecut, iar acum este pus \n aplicare dup` o idee extrem de simpl`, cel pu]in \n teorie: \nchiderea restaurantelor cu pierderi [i deschiderea altora noi generatoare de profit. În total, Petrescu a pus lac`tul pe u[a a trei unit`]i, dintre care dou` restaurante (un City Grill \n Constan]a [i un 36

Biz

conturile lui Petrescu vor fi mai s`race cu circa un milion de euro. Tot pentru 2010, planul de restructurare implic` deschiderea a patru noi unit`]i [i \nchiderea altor dou` loca]ii de mall. Toate cele patru deschideri vor avea loc \n Bucure[ti, pentru brandurile City Grill [i City Café, desigur “doar \n spa]ii stradale”. Privind \n ansamblu, \ntreaga atitudine “anti-mall” adoptat` de Petrescu provine dintr-un ra]ionament profund argumentat [i ancorat \n realitate.

Motivele lui Petrescu Exist` trei motive principale pentru care Drago[ Petrescu refuz`, cel pu]in pe termen mediu, s`-[i corina.coman@revistabiz.ro

“|n urm`torii ani m` voi dezvolta doar din surse proprii. Am bani, mai deschid un restaurant, n-am bani nu mai deschid.�

DRAGO{ PETRESCU, proprietarul resturantelor City Grill [i Carul cu bere

Biz

37

cover story

mai plaseze investi]iile \ntr-un restaurant dintr-un centru comercial. Primul dintre ele ar fi c` \ntr-un mall “nu mai ai cui s` te adresezi”. Pe scurt, firul epic e urm`torul. Majoritatea centrelor comerciale au \nregistrat descre[teri semnificative \n traficul zilnic, care s-au propagat instantaneu asupra cifrelor de vânz`ri raportate de restaurantele lui Petrescu, mai ales c` niciunul dintre ele nu reprezint` o ancor`. “Suntem absolut dependen]i de traficul mall-ului \n care avem un restaurant. Intr` oamenii s` viziteze mall-ul, intr` [i la mine.

Dac` nu, pot s` fac eu [ni]elul gratis, c` n-am cui s` m` adresez, iar ei nu pot s` m` promoveze”, Este situat \n locul fostului afirm` Petrescu, ironic [i u[or restaurant Casa Bucur, enervat. În schimb, pe strad`, aproape de centrul istoric exist` o multitudine de alternative.

Momentan este deschis “Ies afar`, pun un stegule], doar etajul, a c`rui \mpart flyere, chem vecinii, reamenajare a costat pun muzic` de petrecere”, 300.000 euro expune antreprenorul cealalt` În var` va fi deschis` o fa]` a situa]iei. teras` cu 500 de locuri Dar este numai responsabilitatea dezvoltatorului Are 3.000 mp de teren [i de mall s` creeze trafic? “Da, 700 mp de restaurant pentru c` el decide s` deschid` un În final vor fi \n jur de 100 mall bazat pe anumite studii”, de angaja]i vine prompt r`spunsul din partea lui Drago[ Petrescu. Practic, dac` Investi]ia final` va ajunge la un milion de euro [i va fi un dezvoltator consider` \n urma amortizat` \n 5-10 ani unor studii c` \ntr-un ora[ cu patru milioane de locuitori cum Vânz`rile estimate \n primul este Bucure[tiul sunt necesare an de func]ionare ajung la circa 3 mil. de euro, adic` dou`zeci de mall-uri, atunci “este jum`tate din vânz`rile numai responsabilitatea lui de a le estimate \n 2009 pentru umple”, iar dac` ulterior constat` Carul cu Bere c` are clien]i pu]ini, trebuie s` Marja de profitabilitate \n suporte consecin]ele. industrie este de 10-15% În fapt, aici intervine, \n opinia lui Petrescu, a doua problem` a mall-urilor din România, respectiv num`rul prea mare raportat la pia]a existent`. Un al treilea minus ar fi lipsa unui management puternic.

Altfel spus, “nu e suficient s` ai 300 milioane de euro, trebuie s` te [i pricepi s` faci mall-uri”. În final, dezvoltatorul este cel responsabil de crearea unui concept atractiv, care s` implice un mix de chiria[i

Hanul Berarilor Interbelic

38

Biz

bine stabilit, cu suficiente ancore, retaileri de fashion, hipermarketuri sau spa]ii de entertainment capabile s` atrag` cât mai mul]i vizitatori. În viziunea lui Drago[ Petrescu, mul]i dezvoltatori au uitat de ace[ti parametri, s-au l`sat purta]i de val [i de tenta]ia unor câ[tiguri rapide, lipsite de fundament, [i au \nceput s` construiasc` f`r` a ]ine cont de m`rimea pie]ei de profil sau de puterea de cump`rare a consumatorilor.

Tocmai de aceea viitoare e[ecuri sunt u[or de intuit, iar noile proiecte ce urmeaz` s` fie lansate vor avea \ncas`ri bazate pe falimentul celorlalte.

Unul dintre aceste proiecte este AFI Cotroceni Park, despre care Petrescu este convins c` se num`r` printre mall-urile “bune” ale capitalei. Dar asta nu-l \mpiedic` s` nu fie prezent \n AFI cu vreunul dintre brandurile din portofoliu. Decizia a ]inut de “noroc”, \ntrucât, spre deosebire de celelalte spa]ii comerciale, zona food-court-ului de la AFI a \nceput s` fie contractat` \n 2009, când Petrescu adoptase deja noua strategie, una ce pare de neclintit. “Poate s` fie cel mai minunat mall, c` tot nu m` intereseaz`”, repet` Petrescu, de[i admite c` ofertele din partea dezvoltatorilor sunt incredibil de tentante acum. “Î]i construiesc restaurantul, \]i echipez restaurantul, prime[ti un an chirie gratuit`, prime[ti doi ani chirie gratuit`”, enumer` el doar o parte a propunerilor venite din partea dezvoltatorilor, propuneri pe care le consider` m`suri ale normalit`]ii.

Doar c`, pân` anul trecut, normalitatea era “o coad` mare de chiria[i”, pentru c` spa]iile stradale erau \necate de chirii foarte mari, caz \n care, dac` nu-]i conveneau condi]iile din contract, “nu te ruga nimeni s` r`mâi”, pentru c` erau al]ii la rând.

“Anul `sta nu mai e nimeni la coad`”, spune Petrescu, de aceea la tot pasul apar oferte cum sunt cele de mai sus. În pofida lor, antreprenorul nu-[i dezlipe[te de pe buze Nu-ul adresat dezvoltatorilor [i, cu toate c` se a[teapt` la un 2010 “semnificativ” mai greu decât anul care se apropie de final, nu pare s`-[i fac` prea multe griji. El are deja preg`tit` câte o campanie de marketing pentru fiecare nou trimestru, cu pre]uri mici, pentru c` asta vor clien]ii, [i \ntre timp mai negociaz` câte un spa]iu pentru viitoarele deschideri, situat neap`rat la strad`. {tie c` nu este singurul inovator din România, poate doar cel mai categoric, \ns` mai [tie c` [i al]ii vor ac]iona, con[tient sau incon[tient, \n aceea[i direc]ie. Biz corina.coman@revistabiz.ro

cover story

Un mall, dou` mall-uri...

Dou` mall-uri noi sper` s` rup` gura târgului pe o pia]` \n c`dere liber`. Ce se afl`, \ns`, dincolo de declara]iile lor optimiste?

O

ptimism, mult` arogan]` [i mai mult marketing sunt atributele ce caracterizeaz` discursurile sus]inute de reprezentan]ii celor mai noi dou` mall-uri care urmeaz` a fi inaugurate \n urm`toarele trei luni \n Bucure[ti. AFI Cotroceni Park [i Sun Plaza par a fi dou` proiecte lansate \ntr-un balon de sticl`, unde expresia “an de criz`” a fost \nlocuit` de “an atipic”. Sau \n cazurile de fa]` excep]ia chiar confirm` regula? “Cu toat` criza, soarele iese la Sun Plaza”, declara la jum`tatea lunii octombrie Michael Richard, directorul general al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza, la conferin]a de anun]are a datei exacte de deschidere a mall-ului.

“Noi practic nu suntem concuren]i cu niciun alt mall”, declara pentru revista Biz [i Israel Visel, Mall Manager la AFI, estimând un venit din spa]iile \nchiriate de aproximativ 32 milioane euro pe an.

Pe ce se bazeaz` astfel de declara]ii? R`spunsul venit din partea ambilor interlocutori este aproape identic. “Un concept unic, creat special pentru nevoile românilor, cu noi puncte de divertisment pentru petrecerea timpului liber”, spun \ntr-un glas reprezentan]ii celor dou` proiecte. Dar la fel spuneau \n urm` cu un an [i reprezentan]ii RED Management Capital, când inaugurau mall-ul Armonia Center din Br`ila, pentru ca, dup` [ase luni de la deschidere, când puneau lac`tul pe u[`, s` realizeze c` de fapt nu f`cuser` “suficiente studii” pe pia]a de profil.

“La noi e bine”, sus]ine sigur pe el Michael Richard, ar`tând cu degetul c`tre e[ecul celor de la Armonia. Siguran]a se risipe[te, \ns`, \n momentul \n care este \ntrebat de ce a amânat de câteva ori data de deschidere a mall-ului Sun Plaza, proiect lansat ini]ial \n 2006. “Am \ntârziat pentru c` am

40

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

retail

fost prea ambi]io[i”, r`spunde Richard, spunând c` decizia a apar]inut managementului Sun Plaza [i nu a fost f`cut` la cererea chiria[ilor. “Ambi]ia” \i va costa \ns` pe cei de la EMCT pierderi de câteva milioane de euro din chiriile poten]iale, chirii compuse dintr-o parte fix` [i un procent de 1,75 pân` la 9% din cifra de afaceri a retailerului sau ocupantului de spa]iu.

Reprezentantul Sun Plaza aten]ioneaz`, \ns`, c` este obligatoriu ca to]i retailerii s` aib` vânz`ri totale de 300 milioane de euro pentru ca ambele

p`r]i s` aib` de câ[tigat. Între timp, spa]iul comercial de 80.000 metri p`tra]i a fost \nchiriat \n propor]ie de 90%, cel mai nou chiria[ fiind grupul Inditex, care va fi prezent cu brandurile sale Zara, Pull and Bear, Bershka [i Stradivarius pe o suprafa]` de 2.800 metri p`tra]i.

Dac` Sun Plaza mizeaz` pe ancorele sale, AFI Cotroceni inten]ioneaz` s` devin` un centru complet de distrac]ii \n care “oamenii s`-[i petreac` [i 24 de ore pe zi”. Mega Fun are aproximativ 80.000 metri p`tra]i suprafa]` \nchiriabil`, cu excep]ia punctelor de atrac]ii care au fost ad`ugate ca locuri separate, pentru karting sau LaserMaxx.

Din aceast` suprafa]`, mai mult de 95% a fost \nchiriat`, printre retaileri num`rându-se [i nume nou intrate pe pia]a local`, precum Waikiki, E-Side, Go Sport. Cât despre traficul zilnic estimat, cifrele urc` vertiginos c`tre ordinul zecilor de mii [i \n acela[i ritm [i speran]ele c` majoritatea vor deveni clien]i efectivi, nu simpli vizitatori.

Concluzia vine din partea ultimului studiu al companiei de consultan]` BNP Paribas Real Estate, care spune c` suprafa]a comercial` livrat` de cele dou` proiecte este “semnificativ` raportat la anii anteriori, \ns` este efectul unei concentr`ri temporare a finaliz`rii unor proiecte comerciale care au \nregistrat amân`ri succesive ale datei de finalizare”. În condi]iile de fa]`, finalizarea centrelor comerciale programate pentru perioada 2011-2012 este “incert`” [i va crea un dezechilibru \ntre cerere [i ofert` \n cazul unei posibile relans`ri a sectorului de retail. Povestea nu v` sun` deja cunoscut? Biz

NOI JUC~TORI PE PIA}A MALL-URILOR CL~DIRE

ZON~

AFI Cotroceni Park Sun Plaza Cocor Luxury Store Mega Designer Outlet (F1) Selgros Dedeman

Vest Sud Centru Vest Vest Vest

SUPRAFA}A DE VÂNZARE (MP) 75.000 76.000 10.000 16.000 8.000 14.000

* Proiecte comerciale sem. II 2009 - sem. I 2010

SURSA: BNP Paribas Real Estate

Biz

41

vânz`ri DE

42

OVIDIU NEAGOE

VÂNZ~RILE, SUB LUP~

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

dezvoltare profesional`

Actualul context economic duce la cre[terea importan]ei departamentelor de vânz`ri din toate sectoarele pie]ei, \ns` sc`derea costurilor [i reducerile de personal din organiza]ii pun be]e \n roate reprezentan]ilor acestora.

“Famelie mare, remunera]ie mic`, dup` buget.” Bine, bine, dar comisionul? Curat generos. Curat` opulen]`, s-ar fi putut spune despre departamentele de vânz`ri din companiile din ]ar` \nainte de pr`bu[irea economiei mondiale.

Acum, cu num`rul locurilor de munc` destinate negociatorilor redus la jum`tate, “vânzarea” c`tre companiile angajatoare a propriilor abilit`]i de vânz`ri devine o misiune aproape imposibil`.

Nici cei p`stra]i \n câmpul muncii nu o duc mai bine. Cu salariile sc`zute la jum`tate [i, nu de pu]ine ori, chiar la o treime din nivelul de acum un an, exist` [i cazuri \n care “remunera]iile” au disp`rut complet, l`sând loc numai contractelor de comision. “Sistemul era prezent [i \nainte, desigur, dar odat` cu instalarea \n plin` for]` a crizei cred c` ponderea acestora s-a dublat”, spune Sorin Faur, director de resurse umane la firma de consultan]` [i audit financiar BDO România. “|n plus, trebuie men]ionat faptul c` o parte important` a venitului unui om de vânz`ri, concretizat` \n bonus de performan]`, s-a evaporat pur [i simplu, deoarece pu]ini au mai fost cei \n m`sur` s` ating` target-urile ini]iale”, adaug` Sorin Faur. Tot el mai spune c`, totu[i, num`rul locurilor de munc` \n vânz`ri r`mâne \n continuare pe primul loc \n ceea ce prive[te totalul celor disponibile [i, \n timp ce pe site-urile de recrutare joburile afi[ate la catego-

riile vânz`ri [i comer] dep`[esc mia, \n alte domenii abia dac` sunt scoase la concurs zeci sau maximum câteva sute.

Replicile cutremurului economic global au determinat majoritatea organiza]iilor s` implementeze programe de restructurare, care s` reduc`, pe cât posibil, costurile opera]ionale [i de personal. De cele mai multe ori, obiectul reducerilor l-au f`cut [i departamentele de vânz`ri [i s-a produs o concentrare spre vârf [i o selec]ie dur`, pe competen]e [i rezultate a celor care lucreaz` \n domeniu. “|n plan concret, au fost p`stra]i cu contract de munc` doar cei mai performan]i [i mai experimenta]i oameni de vânz`ri”, arat` directorul de resurse umane al BDO România.

“Pentru restul s-a trecut la forme mai flexibile de angajare, pe baz` de comision 100% dependent de realiz`ri.” Pe scurt, aceast` categorie de oameni de vânz`ri a primit dreptul de a reprezenta compania, serviciile [i produsele acesteia \n pia]` [i, eventual, de a utiliza resursele organiza]iei.

O alt` schimbare ]ine de func]ionalitatea departamentelor de vânz`ri, care au fost regândite pe baze mai restrânse, cu suport din partea diviziilor de marketing [i publicitate, dar mult diminuat.

Ceea ce se poate traduce prin faptul c` managementul cere oamenilor de vânz`ri s` \[i \ndeplineasc` misiunea mai mult prin persuasiune, decât prin marketing.

“Acolo unde a fost posibil, departamentele de marketing au fost complet desfiin]ate, iar atribu]iile acestora au fost trecute \n sarcina departamentului de vânz`ri”, spune Sorin Faur. |n acela[i timp, atribu]iile [i responsabilit`]ile oamenilor de vânz`ri au crescut, fiecare primind mai multe conturi sau arii regionale mai mari. Potrivit lui Faur, echilibrarea a venit din faptul c` toate firmele au pierdut 15 - 20% dintre clien]i. {i, pentru ca presiunea pus` pe ace[tia s` fie [i mai mare, \n perioada crizei economice, atât directorii generali, cât [i reprezentan]ii departamentelor de resurse umane acord` o aten]ie deosebit` echipelor de vânz`ri, \n timp ce departamentele opera]ionale au fost trecute pe plan secund, conform unui studiu realizat \n perioada august-septembrie 2009 de asocia]ia speciali[tilor \n resurse umane HR-Club. Raportul mai arat` c` importan]a departamentului de vânz`ri a crescut cu 56,3% pentru companiile mici, \n cazul celor de dimensiune medie cre[terea a fost de 45,1%, \n timp ce la companiile de talie na]ional` rata de cre[tere a fost de 42,9%. |n cadrul studiului, 47,1% dintre managerii generali au declarat c` acord` foarte mult` importan]` departamentului de vânz`ri, \n timp ce reprezentan]ii departamentului de HR acord` aceea[i importan]` vânz`rilor \n 45,5% dintre cazuri.

Biz

43

vânz`ri DE

OVIDIU NEAGOE

DEZVOLTARE |N {APTE PA{I Programul “Cre[tere Controlat`” propus de Result Development are ca scop cre[terea profitabilit`]ii echipelor de vânz`ri [i a productivit`]ii cu 25%*. Acesta are o durat` de patru pân` la [ase luni: 1. CONSULTAN}~ Dezvoltarea strategiei [i a proceselor de vânzare specifice fiec`rei linii de business [i construirea obiectivelor [i a planurilor de ac]iune \n acord cu fiecare linie de business 2. EVALUARE PREDICATIV~ Const` \ntr-un assessment center, interviu individual, analiza proiectelor individuale de ac]iune [i a strategiilor individuale. Dup` evaluare, fiecare consultant de vânz`ri va avea o oglind`, un feedback clar cu privire la abilit`]ile [i la portofoliul de clien]i 3. PROGRAM DE TRAINING Programul este conceput \n func]ie de obiectivele de business [i pe nevoile echipei de vânz`ri - Product Manager [i Area Sales Manager 4. SIMUL~RI DE INTEGRARE Fiecare consultant va avea de gestionat, \ntr-un cadru de \nv`]are, minimum trei clien]i din propriul portofoliu. Aceste simul`ri au scopul de a integra [i dezvolta abilit`]ile de vânzare 5. PROGRAM DE COACHING To]i participan]ii vor beneficia de trei ore de coaching individual, care se va derula pe teren [i va consta \n trei \ntâlniri la client \mpreun` cu fiecare consultant de vânz`ri 6. COACHING PENTRU SALES MANAGERI Programul de coaching pentru manageri se refer` la cre[terea [i eficientizarea echipei de vânz`ri 7. EVALUAREA PROIECTULUI DEDICAT ECHIPEI DE VÂNZ~RI Etap` care va cuprinde partea de monitorizare, follow-up [i evaluarea eficien]ei proiectului

* Pentru un astfel de program, Result Development garanteaz` rezultatele cu 25% din valoarea programului

44

Biz

DEZVOLTARE PE VÂNZARE Ve[tile proaste pentru departamentele de vânz`ri nu se opresc aici. De[i ace[tia sunt, acum, nevoi]i s` munceasc` mai mult, realiz`rile sunt mai pu]ine [i, cu toate c` este nevoie de oameni de vânz`ri [i de creativitatea acestora, banii destina]i lor sunt mai pu]ini ca niciodat`. Dar, cum lipsurile te fac mai puternic [i te maturizeaz` ca profesionist, cei care vor supravie]ui crizei vor avea ocazia s` se dezvolte exponen]ial.

Un efect pozitiv al crizei este [i maturizarea programelor de training dedicate oamenilor de vânz`ri, mai ales c` actualul context economic are rolul fie s` distrug`, fie s` \nt`reasc`, ceea ce ar putea \nsemna observarea oportunit`]ilor de cre[tere. “Dac` pân` anul trecut, vânz`rile cre[teau oricum, acum este nevoie de cei mai talenta]i oameni [i de cea mai eficient` [i complet` preg`tire a acestora”, spune Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` \n management Result Development.

Accentul a fost mutat pe rezultate, ceea ce \nseamn` o evaluare real`, o preg`tire eficient`, din care trainingul reprezint` numai o parte [i este coroborat cu elemente de consultan]`, programe de coaching [i simul`ri de tip “total reality”, care au rolul de a preg`ti \ndeaproape un management eficient al clien]ilor. “St`pânirea tehnicilor de vânz`ri este esen]ial` pentru orice om de vânz`ri, indiferent dac` este criz` sau nu”, spune Florin Porojan, director general la Franke România, companie care comercializeaz` sisteme complete de echipamente de buc`t`rie [i sanitare. Managerii au \n]eles imediat necesitatea

programelor de training pentru echipele de vânz`ri din companii [i au schimbat macazul. Astfel, potrivit lui Dorin Bodea, de la Result Development, cele mai c`utate programe pe vânz`ri \n actualul context economic sunt pentru managementul finaliz`rii (strategii [i tehnici de finalizare \n vânz`ri) negociere [i managementul clien]ilor (strategii de fidelizare a clien]ilor). “|n aceast` perioad`, oamenii de vânz`ri sunt primii care trebuie s` \[i schimbe modul de abordare [i sunt cei care pot face diferen]a \ntre juc`torii care pot lua cota de pia]` [i cei care vor pierde”, arat` Florin Porojan. El crede c`, de[i vânz`rile \n aceast` perioad` sunt sub media anului trecut din cauza unei cereri \n sc`dere, “acum este momentul propice preg`tirii viitoarelor cre[teri”. |n aceast` perioad`, cump`r`torii pachetelor de training pe vânz`ri se focalizeaz` mai mult pe ob]inerea rezultatelor pe termen scurt, pentru care au nevoie de programe complexe derulate pe o perioad` de minimum trei luni [i cu implicare total` din partea managementului. “Pân` anul trecut, cererile pentru programe complexe erau destul de rare, dar acum clien]ii, chiar dac` pl`tesc de dou` sau trei ori mai mult, vor rezultate, iar cererile pentru programe complexe s-au \nmul]it”, arat` Dorin Bodea. Acesta adaug` c` pe pia]a de training se vehiculeaz` o sc`dere a pre]ului pentru programe de training de aproximativ 20%. Dar, cum cele mai multe companii \ncearc` s` combat` efectele negative ale crizei cu costuri minime, nu sunt tocmai pu]ine organiza]iile care nu mai aloc` bugete pentru programele ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

dezvoltare profesional`

de training destinate oamenilor de vânz`ri. “Sunt foarte pu]ine firme sau clien]i care \ncearc` s` \[i \mbun`t`]easc` abilit`]ile de vânzare ÂŤpe timp de criz`Âťâ€?, spune C`t`lina Cochinescu, consultant la firma de consultan]` \n resurse umane HR-România. Aceast` atitudine are la baz` dou` aspecte: fie lipsa unui buget destinat dezvolt`rii profesionale, fie teama ca acel program de training s` con]in` informa]ii deja cunoscute de participan]i sau care \nc` nu sunt valide pe o pia]` aflat` \n criz`.

De[i echipele [i departamentele de vânz`ri alimenteaz` \n mic` m`sur` cererea de programe de training destinate lor, \n actualul context economic trainingurile pe vânz`ri vor fi la loc de cinste \n

rândul companiilor de training, conchide Sorin Faur, director de resurse umane la BDO România.

Pentru a avea succes \n domeniul vânz`rilor nu este suficient` implementarea [i transformarea \n motto profesional zicala preferat` a oamenilor de vânz`ri: “Sell! Sell!

Sell!�. Un alt instrument extrem de util \n dezvoltarea profesional`, care poate fi folosit \n paralel cu programele de training poate consta \n test`rile psihologice.

Printre calit`]ile oamenilor de succes, care activeaz` \n domeniul vânz`rilor se num`r` [i atribute precum control social, stabilitate emo]ional`, adaptabilitate, sau con[tiinciozitate. Dac`, dup` o autoevaluare, majoritatea oamenilor de vânz`ri realizeaz` c` beneficiaz` de o parte dintre aceste

atribute, cum \[i pot da seama \n ce m`sur` le posed`? Ei bine, r`spunsul este simplu: testul PASAT2000 (Poppleton Allen Sales Aptitude Test). Acesta reprezint` rezultatul unui efort de revizuire major asupra unui mai vechi chestionar de aptitudini pentru vânz`ri. “Instrumentul are opt scale principale, printre care adaptabilitate, control social sau stabilitate emo]ional`, iar dintre acestea cinci sunt un factor general de vânz`riâ€?, spune Lavinia }ânculescu, unul dintre cei trei autori ai versiunii române[ti a testului. “Raportul identific` o serie de atribute pe care le are un individ [i poate fi citit de oricine, nu neap`rat la psihologâ€?, mai spune Lavinia }ânculescu. Biz

3DUWHQHUL $QXDOL +5 &OXE

3DUWHQHUL 3DUWHQHUL

3DUWHQHU 0HGLD 6WUDWHJLF J

3DUWHQHUL 0HGLD

&RQIHULQÉ’D GH SDUWHQHULDW VWUDWHJLF FX PHGLXO GH DIDFHUL 3URLHFW FRÂżQDQÉ’DW GLQ )RQGXO 6RFLDO (XURSHDQ SULQ 3URJUDPXO 2SHUDÉ’LRQDO 6HFWRULDO 'H]YROWDUHD 5HVXUVHORU 8PDQH

Joi, 22 octombrie 2009, - : 0DUULRWW %XFXUHĂşWL 'HWDOLL OD inscrieri@hr-club.ro

$62&,$Ä&#x;,$ 352)(6,21,Ăš7,/25 $62&,$Ä&#x;,$ Ä&#x; $ 352)(6,21,Ăš7,/25 Ăš

ĂŒ1 5(6856( 80$1( ',1 520Æ1,$ ĂŒ1 5(6856( 80$1( ',1 520Æ1,$ Æ

Biz

45

FINAN}ELE \n

LUMEA CEA NOU~

DECLINUL FINAN}ELOR

46

Biz

Atunci când actuala criz` financiar` va lua sfâr[it, sistemul financiar al SUA va fi doar o umbr` a ceea ce fusese odinioar`, dar America va fi mai puternic` decât oricând. Istoria ne arat` c` banii [i puterea nu merg \ntotdeauna mân` \n mân`.

A

DE NIALL FERGUSON

ASCENSIUNEA FINAN}ELOR MODERNE a \nceput \n anii '80, cu jocul “trombon” de pe Wall Street [i Big Bang-ul din City-ul londonez, [i a luat sfâr[it pe 15 septembrie 2008 – ziua \n care Lehman Brothers a dat faliment.

La o distan]` de [apte ani, 15 octombrie 2009 a dep`[it 11 septembrie 2001 \n topul celor mai proaste zile din istoria Wall Street. Pr`bu[irea Lehman Brothers a fost unul dintre cele [apte evenimente care, \n decurs de numai 19 zile, au semnalat amurgul unei epoci. Primul eveniment avusese loc pe 7 septembrie: na]ionalizarea Fannie Mae (asocia]ia federal` na]ional` pentru ipoteci) [i a Freddie Mac (corpora]ia federal` pentru ipotecile imobiliare). Dup` exact o s`pt`mân`, Bank of America anun]a c` va cump`ra Merrill Lynch. Dup` \nc` dou` zile, pe 16 septembrie, fondul monetar Reserve Primary a fost primul a c`rui valoare net` a activelor a

Biz

47

FINAN}ELE \n LUMEA CEA NOU~ sc`zut sub 1 dolar/ac]iune, din cauza pierderilor provocate de titlurile comerciale neasigurate cump`rate de la Lehman. În aceea[i zi, Rezerva Federal` a aprobat acordarea sumei de 85 de miliarde de dolari b`ncii AIG pentru a evita o reac]ie \n lan] catastrofal` \n cazul \n care gigantul din domeniul asigur`rilor nu [i-ar fi putut respecta obliga]iile financiare. În acest caz, na]ionalizarea a luat forma unei garan]ii pentru 79,9% din ac]iunile companiei. Pe 22 septembrie, b`ncile de investi]ii au disp`rut din peisaj, dup` ce Goldman Sachs [i Morgan Stanley s-au transformat \n b`nci comerciale. În fine, pe 25 septembrie, Washington Mutual Bank a fost pus` sub sechestru de c`tre Comisia de Supraveghere Bancar`, marcând astfel cel mai mare faliment bancar din istoria Americii.

De[i criza a \nceput \n urm` cu doi ani, septembrie 2008 a fost luna \n care finan]ele americane s-au pr`bu[it efectiv. Care va fi impactul pe permen lung asupra economiei SUA [i a sistemului financiar mondial?

S

DE LA CRIZ~ LA COLAPS ` lu`m cazul cel mai r`u: recesiunea actual` se va transforma \ntr-o alt` mare criz` economic`. Recesiunea care \nceput \n august 1929 a durat 3 ani [i 7 luni, conform Oficiului Na]ional al SUA pentru Cercet`ri Economice. Cu toate acestea, prima mare criz`, de care \[i mai amintesc azi doar istoricii, a \nceput cu Panica din 1873 [i a durat 5 ani [i 5 luni. Dac` economia SUA se va comprima atât de mult, \ns`n`to[irea nu va surveni decât dup` luna mai 2013.

S` ne imagin`m acum c` suntem \n Va sem`na criza financiar` anul 2013. Citibank of America, propriactual` cu Marea Depresiune care a \nceput \n etate a guvernului SUA, format` prin 1929 [i a durat 43 de luni, fuziunea [i na]ionalizarea for]at` a celor sau cu cea care a \nceput \n mai mari dou` b`nci americane, domin` 1873? acum retailul bancar. Num`rul de b`nci RATA CRE{TERII PIB din Statele Unite a sc`zut la jum`tate, 10% de la 8.534 \n 2007, iar al fondurilor de 5% 1873-’78 hedging de trei ori, ajungând la numai 5,10% 0% 1929-’33 3.000. Reglement`rile impuse de secre-1,4% 2007...

-5% tarul Trezoreriei, Timothy Geithner, \n -2,6% -10% ultimii patru ani au modificat complet peisajul financiar. Noi restric]ii cu pri-15% 1 2 3 4 5 6 ani vire la compensa]iile primite de manageri, capitalizarea bancar` [i tranzac]ionarea Criza din 1873 a durat derivativelor au f`cut ca retailul bancar 65 de luni, dar a fost mai pu]in “dureroas`” s` devin` un fel de utilitate public`.

48

Biz

Pân` [i entit`]ile nonbancare, ca fondurile de hedging [i companiile de asigur`ri, sunt obligate s` opereze sub supravegherea noii Autorit`]i Financiare pentru Reglementarea Institu]iilor de Sistem (FARSI). În pofida puterilor extinse ale FARSI, guvernul SUA \nc` se lupt` cu mo[tenirea fiscal` a crizei.

Datoria federal` se ridic` acum la circa 20.000 de miliarde de dolari, cu 3.000 de miliarde mai mult decât previziunea administra]iei Obama \n bugetul pe 2009. Taxa maxim` pe venit este de 45%.

Indicele S&P 500 a ajuns la numai 418, adic` la nivelul din decembrie 1991 - un declin comparabil cu cel dintre 1929 [i 1934. SUA, se pare, au r`mas blocate \n propriul deceniu pierdut (dup` al Americii de Sud \n anii '80 [i al Japoniei \n anii ’90), produsul intern brut crescând cu numai 1% pe an din 2010 \ncoace. La \nceput s-a numit criza subprime. Imediat dup` aceea numele s-a schimbat \n criza creditelor, iar ulterior \n criza financiar` global`. În 2013, are deja un nou nume: colapsul. Colapsul colosului american a alterat fundamental ordinea economic` interna]ional`. În 2013, PIB-ul Chinei reprezint` 50% din cel al SUA, fa]` de numai 20% \n 2006. Dolarul american s-a devalorizat cu 50% \n fa]a yuanului chinezesc, \n urma unei ini]iative chino-ruse de \nlocuire a dolarului ca valut` interna]ional` cu Drepturile Speciale de Tragere (DST) ale Fondului Monetar Interna]ional (FMI). Pre]ul petrolului, de exemplu, este exprimat acum \n DST. Pentru noul pre[edinte american, Jeb Bush (fratele lui George W. Bush), care a \nvins-o pe Sarah Palin \n cursa pentru nominalizarea din partea Partidului Republican \n 2012, a venit \n cele din urm` momentul s` pun` America pe primul loc, cum sun` un slogan binecunoscut \n SUA. Secretarul Trezoreriei, John Paulson, declar` c` prive[te cu optimism negocierile cu FMI pentru rambursarea \mprumutului de 150 de miliarde de DST negociat de predecesorul s`u. Investitor \n minele de aur din lumea \ntreag`, Paulson este entuziasmat de planul pre[edintelui ca SUA s` revin` la standardul de aur. La cea mai recent` \ntâlnire a G4, mini[trii de externe ai Braziliei, Rusiei, Indiei [i Chinei au condamnat la unison ultima rund` de taxe vamale asupra electronicelor [i automobilelor impus` de secretarul american al comer]ului, Lou Dobbs. În acela[i timp, secretarul ap`r`rii, Max Boot, a confirmat c` USR (for]ele armate robotizate ale

Din 1929 [i pân` \n 1933, bursa [i-a revenit de mai multe ori \n lungul s`u drum descendent. Indicele Dow Jones Industrial Average chiar a crescut cu peste 5% \n 34 dintre zilele de tranzac]ionare.

SUA) vor fi desf`[urate pe mai departe \n zona radioactiv` din jurul ora[ului Bushehr, din Iran, \n cadrul opera]iunii Eliberarea Iranului, lansat` de noua administra]ie Bush \n sprijinul recentelor atacuri aeriene ale Israelului asupra facilit`]ilor nucleare ale Teheranului. {omajul a r`mas la 12% [i mul]i americani sunt mul]umi]i de succesele militare din Iran; republica islamic` umilise administra]ia Obama dup` dezastruoasa vizit` a acestuia din urm` la Teheran, \n 2010. Cu toate acestea, oamenii sunt mai \ngrijora]i de ciocnirile navale dintre for]ele americane [i cele chineze \n Marea Chinei de Sud. Acest scenariu nu ar trebui s` vi se par` prea pesimist. Din 1929 [i pân` \n 1933, bursa [i-a revenit de mai multe ori \n lungul s`u drum descendent. Ba chiar indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu cel pu]in 2% \n 15% dintre zilele de tranzac]ionare \n perioada octombrie 1929 - decembrie 1932, iar \n 34 dintre aceste zile a crescut cu peste 5%. E adev`rat c` recesiunile de dup` al doilea r`zboi mondial au durat, \n medie, numai 10 luni, dar criza actual` nu este o recesiune medie.

O

ÎNAPOI |N 1870 posibilitate atractiv` este ca aceast` recesiune s` nu fie mai grav` decât cele dou` care au avut loc din 1945 \ncoace: 19731975 [i 1981-1982. Dac` se va adeveri acest scenariu, \ns`n`to[irea economiei va fi \nceput deja \n clipa \n care acest articol vede lu-

mina tiparului. S` lu`m \ns` \n considerare [i o alt` variant`: recesiunea actual` poate nu va sem`na nici cu Marea Depresiune din 1929-1933 [i nici cu recesiunea din 1973-1975, ci mai mult cu Marea Defla]ie de la finele secolului al XIX-lea.

Aceasta a \nceput cu panica financiar` din octombrie 1873 [i a durat pân` \n martie 1879. De[i mai de durat` decât depresiunea din anii '30, a fost mai pu]in dureroas`. În 1873, ca [i \n 2008, totul a \nceput cu un pas gre[it \n materie de politici monetare. Guvernul a demonetizat argintul, sus]inând c` numai aurul poate gira bancnotele.

Efectele defla]ioniste s-au dovedit a fi nepopulare, \n special \n rândurile fermierilor \mpov`ra]i de datorii. Boom-ul construc]iei de c`i ferate era pe sfâr[ite. Falimentul unei b`nci mari, Jay Cooke & Company, din Philadelphia, a marcat \nceputul panicii. Pe Wall Street se lichida totul, de[i treptat, nu foarte brusc. Între vârful din mai 1872 [i minimul din iunie 1877, ac]iunile au sc`zut cu 47%.

Atunci, ca [i acum, criza s-a dovedit a fi global`, crahul bursei americane survenind la numai cinci luni dup` cele din Berlin [i Viena.

Sc`derea produc]iei a fost mai mic` \n 1870 decât \n anii ’30. De fapt, 1874 a fost singurul an \n cursul acelei crize \n care PIB-ul real al SUA a sc`zut. În 1877, produc]ia era deja cu 12% mai mare decât \n 1872. Iar acest lucru s-a \ntâmplat din dou` motive: \n primul rând, produc]ia de cereale [i cea de o]el crescuser`. Mai mult, num`rul de b`nci crescând continuu, s-a evitat sc`derea cantit`]ii de bani din pia]`. În al doilea rând, criza

Biz

49

FINAN}ELE \n LUMEA CEA NOU~ nu a dus la \ntreruperea globaliz`rii. Multe ]`ri au crescut taxele vamale la sfâr[itul anilor 1870, dar nu au impus restric]ii asupra fluxurilor de capital sau imigra]iei. Comer]ul nu a fost frânat prea tare, ba chiar a primit un imbold atunci când liniile de cale ferat` existente au fost prelungite, iar vasele cu aburi au devenit mai eficiente. {i nici investitorii str`ini nu [i-au pierdut apetitul pentru ac]iuni [i obliga]iuni americane.

O defla]ie lung` ca aceea din anii 1870? O mare criz`, cum a fost cea din anii ’30? Sau o mare recesiune precum cea din anii ’70? Depinde de ce este mai important: povara datoriilor [i valoarea \n sc`dere a activelor sau politicile de ob]inere rapid` a banilor [i stimulare fiscal`.

A

CINE VA CUMP~RA OBLIGA}IUNILE? ctivele neacoperite ale b`ncilor se afl` \n miezul crizei. În secolele XVIII, XIX [i o mare parte din secolul XX, \mprumuturile bancare au fost ]inute \n frâu de reglement`rile privind volumele depozitelor, cerin]ele referitoare la rezervele minime etc. Dar \ncepând cu sfâr[itul secolului XX, b`ncile au \nceput s` se \mprumute masive \ntre ele sau folosind pia]a titlurilor comerciale.

Cu o sut` de ani \n urm`, raportul tipic active/ capital al unei b`nci europene era de 4:1; \n anii ’70, bancherii deja considerau prudent un raport de 10:1 sau 12:1. Îns` \n cursul ultimelor dou` decenii, aceste raporturi au crescut. S` lu`m ca exemplu b`ncile de investi]ii din SUA. În intervalul 1993-2002, raportul de leveCu o sut` de ani \n urm`, rage – active raportate la capitalizare – raportul tipic active/capital era de 21 pentru Morgan Stanley, 24 penal unei b`nci europene era de 4:1; \n anii ’70, 10:1 era tru Goldman Sachs, 27 pentru Merrill privit ca un raport prudent.

Lynch [i 32 pentru Bear Stearns, dup` cum afirm` Robert Lockner, de la Chapman and Cutler LLP. În 2006, aceste 4:1 cifre urcaser` la 33 pentru Morgan Stan10:1 ley, 26 pentru Goldman Sachs, 32 pentru Merrill Lynch [i 34 pentru Bear Stearns.

Leverage bancar Astfel, \n patru ani, aceste b`nci de investi]ii au ajuns de la active care erau, \n medie, de 26 de ori mai mari decât capitalul lor, la active care erau de 31 de ori mai mari. {i nu au fost singurele institu]ii În septembrie 2008, financiare \n aceast` situa]ie: datoriile au raportul ajunsese explodat \n sectorul financiar al SUA, de pentru Bank of America la 73,7:1. la 16% din PIB \n 1976 la 116% \n 2007.

73,7

50

Biz

Bunul sim] ne spune c` \mprumuturile la o asemenea scar` sunt riscante. Atunci când o banc` are o propor]ie active/capital de 25:1, un declin fie [i mic al valorii activelor, s` zicem de numai 4%, \i poate distruge capitalizarea. Cu toate acestea, m`sur`tori sofisticate, dificile [i pentru speciali[ti, au reu[it s` ascund` vulnerabilitatea b`ncilor.

Criza a scos \ns` la lumin` aceste trucuri. De exemplu, \n septembrie 2008, raportul de leverage al Bank of America era de 73,7:1. Cu alte cuvinte, capitalul b`ncii era de numai 1,4% din active. Dac` \ns` ar fi fost incluse [i obliga]iile nemen]ionate \n bilan], raportul ar fi ajuns la un ame]itor 134:1, conform datelor grupului financiar Bridgewater.

Cadrul de reglementare \n domeniul bancar mondial, cunoscut sub numele de Basel II (publicat \n 2004, \ns` neadoptat \nc` de toat` lumea atunci când a izbucnit criza), face distinc]ie \ntre riscul de creditare, riscul opera]ional [i riscul de pia]`. În mod ironic \ns`, acelea[i norme combin` riscul de lichiditate cu alte genuri de risc sub numele generic de risc rezidual. {i totu[i, riscul unei crize de lichidit`]i s-a dovedit a fi orice, numai rezidual nu. Atunci când \mprumutul interbancar a fost sugrumat, \n august 2007, efectele au fost dezastruoase. Sursele de finan]are pe termen scurt, inclusiv titlurile comerciale, au secat; securitizarea aproape s-a blocat, iar o serie de active asigurate cu ipoteci subprime au c`zut brusc \n valoare. În câteva s`pt`mâni, criza de lichidit`]i s-a transformat \ntr-o criz` de solven]`, iar Bear Stearns a fost prima victim`.

Va fi relansat` creditarea ca urmare a m`surilor luate de guvernul SUA sau, dimpotriv`, acestea vor pune be]e \n roate \ns`n`to[irii economice? Rezerva Federal` [i-a redus dobânda minim` de \mprumut la zero. Împreun` cu Departamentul Trezoreriei [i \mpov`ratul Fond Federal de Garantare a Depozitelor (FDIC), Fed a oferit institu]iilor financiare circa 10.000 de miliarde de dolari \n \mprumuturi, injec]ii de capital [i garan]ii.

Prin intermediul unui program special, Fed a promis 1.000 de de miliarde de dolari pentru revigorarea procesului de securitizare a \mprumuturilor [i pentru a contribui la finan]area obliga]iunilor garantate cu ipoteci. Iar programul de investi]ii public-privat se dore[te a crea o pia]` pentru ipotecile vechi [i obliga]iunile garantate cu ipoteci. Dup` ce la licitarea unui pachet de ipoteci s-au hot`rât cump`r`torul [i pre]ul, Trezoreria va investi un dolar din banii contribuabililor pentru

fiecare dolar provenind din capitalul privat. În plus, FDIC va \mprumuta pân` la 12 dolari pentru fiecare dolar din capitalul privat. În compara]ie cu aceste m`suri, stimulentul fiscal de 787 de miliarde de dolari al administra]iei Obama pare o joac` de copii, mai ales deoarece cheltuielile sunt \ntinse pe o perioad` de trei ani. Iar cele 75 de de miliarde de dolari puse deoparte \n cadrul planului reducerea pl`]ilor dobânzii la ipoteci ale unor gospod`rii este [i mai pu]in semnificativ.

Indiferent de impactul economic, o consecin]` a acestor noi cheltuieli va fi o cre[tere enorm` a deficitului bugetar al guvernului federal, care la momentul scrierii acestui articol era a[teptat s` dep`[easc` 12% din PIB \n 2009. De la al doilea r`zboi mondial \ncoace, pr`pastia dintre cheltuielile [i veniturile guvernului n-a mai fost atât de adânc`. În ciuda predic]iilor de cre[tere a PIB din cale afar` de optimiste (1,5% \n 2010, 4,2% \n 2011, 4,4% \n 2012, 4,1% \n 2013), administra]ia Obama estimeaz` c` datoria federal` va cre[te de la 10.000 miliarde de dolari (89% din PIB) \n 2009 la 23.000 de miliarde de dolari (101% din PIB) \n 2019. Dac` aceste estim`ri nu se vor dovedi corecte, iar economia SUA va cre[te \n medie cu numai 1% pe an \n decursul urm`torului deceniu, datoria federal` va urc` la 146% din PIB pân` \n 2019. Întrebarea este cine va cump`ra obliga]iuni guvernamentale \n valoare de 1.750 de miliarde de dolari \n 2009 - asta ca s` nu mai vorbim despre

miile de miliarde din anii urm`tori. Investitorii din afara SUA de]in cam 60% din certificatele de trezorerie; ei au cump`rat 75% din emisiunile noi de obliga]iuni din ultimii cinci ani. Dar cererea extern` scade pe m`sur` ce scade [i surplusul de cont curent al altor ]`ri.

Conform predic]iilor f`cute de Deutsche Bank, China \[i va spori rezervele cu maximum 100 de miliarde de dolari anul acesta, mai pu]in de un sfert din totalul de anul trecut, [i numai o frac]iune din aceast` sum` va fi investit` \n obliga]iuni denominate \n dolari.

O cre[tere dramatic` a ratei economiilor personale \n SUA ar putea provoca o revenire a apetitului american pentru obliga]iuni. De[i rata economiilor sc`zuse sub zero \n 2005, \n anii ’80 ea era \n medie de 7% din PIB. Cu toate acestea, o revenire la tradi]ionala cump`tare american` ar provoca alte b`t`i de cap celor care \ncearc` s` reaprind` flac`ra consumului. Mult mai plauzibil este c` Fed va absorbi o propor]ie substan]ial` din aceste obliga]iuni noi. Ca dovad`, \n martie 2009, Rezerva Federal` a anun]at c` va cump`ra obliga]iuni ale Trezoreriei pe termen lung \n valoare de 300 de miliarde de dolari \n decurs de 6 luni. Acest lucru a confirmat c` o alt` consecin]` a politicii fiscale actuale ar putea fi tip`rirea de dolari de c`tre Fed. Conform administra]iei americane, “calmarea cantitativ`” a politicii monetare de c`tre Fed [i stimulentele fiscale ale Trezoreriei vor permite o

Goldman Sachs a prezis recent c` PIB-ul Chinei e posibil s`-l egaleze pe al SUA \n 2027.

Cre[tere PIB SUA

2006

Cre[tere PIB China 2020 2030

2040

2050

Dar dac` cre[terea economiei Chinei va sc`dea cu 6%, iar a SUA cu 1%, acest lucru se va \ntâmpla abia \n 2040.

Biz

51

FINAN}ELE \n LUMEA CEA NOU~ redresare a economiei pân` \n 2010. Dar, cum tr`im \ntr-o lume globalizat`, diversele stimulente monetare [i fiscale ale guvernelor e mult mai probabil s` produc` volatilitatea pie]ei obliga]iunilor [i fluctua]ii ale cursului de schimb, decât s` garanteze redresarea economiei. Nu prea pare plauzibil ca singura solu]ie a crizei cauzate de \mprumuturile private excesive s` fie datorii publice [i mai mari.

Mai mult decât atât, politicile monetare [i m`surile fiscale pot intra \n conflict unele cu altele - a[a cum s-a v`zut \n Marea Britanie anul acesta, când guvernatorul b`ncii centrale [i-a exprimat dreptul de veto \mpotriva stimulentelor fiscale ale guvernului.

U

VIITORUL DOLARULUI nii politicieni sus]in c` actuala criz` economic` marcheaz` sfâr[itul suprema]iei SUA. “Mi se pare foarte probabil c` SUA \[i vor pierde statutul de superputere \n cadrul sistemului financiar mondial”, declara anul trecut Peer Steinbrueck, ministrul de Finan]e al Germaniei. Premierul rus, Vladimir Putin, vorbea, \n ianuarie anul acesta, despre “o defec]iune grav` a \nsu[i sistemului de cre[tere economic` global`, care const` \n faptul c` un centru regional tip`re[te bani f`r` \ncetare [i \[i \nsu[e[te beneficiile”. De[i mai re]inut \n declara]ii, premierul chinez Wen Jiabao transmitea un mesaj asem`n`tor când spunea c` “aceast` criz` a scos la lumin` defectele sistemului financiar interna]ional actual”. Pentru globalizare, fundamental` s-a dovedit a fi, Criza financiar` a reafirmat locul central al dolarului \n datorit` evolu]iei din ultimul deceniu, cadrul sistemului global. E Chimerica – rela]ia simbiotic` dintre posibil ca dolarul s` se China [i Statele Unite. O vreme, aceasta a deprecieze, dar o deriv` a sa p`rut o c`snicie perfect`. Chinezii expore pu]in probabil`. tau, americanii importau. Chinezii f`ceau Nu exist` o alternativ` economii, americanii cheltuiau. Chinezii clar` la dolar. \nregistrau un surplus al comer]ului, americanii – un deficit de cont curent.

Chinezii au intervenit c` s` \mpiedice aprecierea monedei na]ionale, americanii le-au vândut obliga]iuni denominate \n dolari \n valoare de circa 1.000 de miliarde de dolari. Dar criza a pus sub semnul \ntreb`rii acest mariaj. În martie 2009, Wen Jiabao [i-a exprimat explicit temerile.

“Am \mprumutat Statelor Unite o sum` de bani uria[`. În mod firesc, ne preocup` siguran]a bunurilor noastre. Cerem Statelor Unite s`-[i onoreze promisiunile 52

Biz

[i s` garanteze siguran]a bunurilor chineze[ti”.

Zece zile mai târziu, Zhou Xiaochuan, guvernatorul B`ncii Populare a Chinei, sugera ca Drepturile Speciale de Tragere ale FMI s` \nlocuiasc` dolarul ca valut` interna]ional`. Scopul era crearea unei valute interna]ionale de rezerv` care s` fie “desprins` de o na]iune sau alta [i capabil` s` r`mân` stabil` pe termen lung, \n acest fel eliminându-se deficien]ele inerente ale valutelor na]ionale bazate pe credite”.

S-a dovedit Chimerica pân` la urm` o himer`, dup` cum sugereaz` [i numele? Este foarte tentant un r`spuns afirmativ. În definitiv, lira sterlin` [i-a pierdut suprema]ia \ntre valutele lumii dup` cel de al doilea r`zboi mondial din cauza datoriilor uria[e [i a cre[terii lente. Cum datoria SUA cre[te alarmant [i rata de cre[tere pe termen lung e \n c`dere liber`, dolarul e posibil s` calce pe urmele lirei sterline. În acest caz, SUA vor pierde capacitatea extrem de convenabil`, de care profit` \nc` din anii ’60, de a \mprumuta de la str`ini \n moneda american`. În plus, dac` \n decursul urm`torilor patru ani China \[i va men]ine rata medie a cre[terii economice de 6%, iar SUA vor \nregistra o cre[tere zero sau apropiat` de zero, momentul \n care economia Chinei o va dep`[i pe cea a Statelor Unite va surveni mai repede decât se estimase. Goldman Sachs prezisese \n 2001 c` PIB-ul Chinei e posibil s`-l egaleze pe al SUA \n 2040, iar acum a revizuit data la 2027. În cazul \n care China se va baza tot mai pu]in pe exporturile \n SUA, Chimerica va ajunge \n scurt timp la divor], iar balan]a puterii mondiale se va \nclina c`tre est. Nemaifiind dedicat` prieteniei cu SUA, care a \nceput \n 1972, China va fi liber` s` creeze alte sfere de influen]a global`. {i totu[i exist` motive pentru punerea sub semnul \ntreb`rii a no]iunii c` puterea economic` global` a SUA va fi subminat` de criz`. Pentru o moned` al c`rei deces economi[tii \l tot prezic de vreo 10 ani \ncoace, dolarul nu se simte r`u deloc.

Dup` o perioad` de sl`biciune din februarie 2002 [i pân` \n martie 2008, dolarul s-a redresat \n timp ce criza se transform` \n panic`. Mul]i investitori, mai ales chinezi, se \mprumutaser` \n dolari, a[teptându-se ca moneda american` s` se deprecieze.

Criza a provocat o b`t`lie pentru lichidit`]i \n dolari, pe m`sur` ce creditorii declinau s` renegocieze datoriile, iar debitorii reac]ionau cump`rând dolari pentru rambursa datoriile \nainte ca valoarea acestora s` creasc`. În ciuda acestor realit`]i, criza financiar` a reafirmat locul central al dolarului \n cadrul sistemului

global. E posibil c` anul acesta s` asist`m la o oarecare sl`bire a monedei americane. Dar e pu]in probabil s` asist`m [i la o derut` a acesteia. Trecerea la DST implic` obstacole de ordin practic, deoarece DST este doar un instrument utilizat de câteva institu]ii interna]ionale. Mai mult, deoarece criza actual` va reduce rata de cre[tere a Chinei mai mult decât o va reduce pe a Statelor Unite, va amâna [i momentul \n care economia Chinei va deveni mai mare decât a SUA. Dac` FMI are dreptate, la sfâr[itul lui 2009 rata de cre[tere a SUA va fi cu 4,6 puncte procentuale mai mic` decât cea din 2007, \n vreme ce rata de cre[tere a Chinei va fi sc`zut cu 6,3%. Presupunând c` rata de cre[tere pe termen lung a economiei SUA va sc`dea cu 1%, iar a Chinei cu 6%, aceasta din urm` nu va ajunge din urm` Statele Unite decât \n 2040.

Cel mai important aspect al crizei actuale care trebuie \n]eles este c` avem de a face cu o criz` global` [i, de asemenea, cu o criz` a globaliz`rii.

Un asemenea declin dramatic al produc]iei industriale mondiale nu s-a mai \nregistrat din 19731974; dac` tendin]a actual` persist`, contrac]ia va fi [i mai mare. În mod [ocant, comer]ul mondial a sc`zut cu peste 25% \n mai pu]in de un trimestru, ceea ce aduce aminte de situa]ia de la \nceputul anilor '30. {i totu[i colapsul economiei mondiale a afectat alte na]iuni mai puternic decât a afectat SUA. Din acest motiv, dolarul are [anse mari s`-[i p`streze statutul, \n ciuda sl`biciunii extreme pe plan monetar [i fiscal a guvernului american.

Reputa]ia SUA de sanctuar economic \i permite s` \nregistreze deficite mai mari [i s` tip`reasc` mai mul]i bani la un pre] mai mic decât poate face orice alt` ]ar` din lume. Este nedrept c` o criz` cu origini americane atât de evidente are un impact mai puternic asupra restului lumii decât asupra Statelor Unite. Dar aceasta este lumea \n care tr`im – [i \n care vom continua s` tr`im.

C

LUMEA |N CRIZ~ ontrazicând teoria c` pie]ele \n curs de dezvoltare s-au decuplat de Statele Unite, colapsul \ncrederii consumatorilor din SUA [i criza financiar` \n Europa Occidental` au provocat cea mai grav` recesiune economic` de dup` cel de-al doilea r`zboi mondial. În 2009, produc]ia global` s-ar putea contracta pentru prima dat` \n 60 de ani, cu 0,5 - 1%, conform datelor FMI. SUA se pare c` vor suferi o sc`dere

a produc]iei de 2,6% \n 2009, dar PIB-ul zonei euro va sc`dea cu 3,2%, iar al Japoniei chiar cu 5,8%. Pân` [i China e posibil s`-[i vad` rata cre[terii redus` la jum`tate.

Criza a afectat cel mai grav Japonia [i ]`rile nou industrializate din Asia, deoarece economiile lor se bazeaz` puternic pe exporturi, care sunt \n c`dere liber`. Exporturile Japoniei s-au pr`bu[it cu un dezastruos 49% \n perioada februarie 2008 - februarie 2009, iar produc]ia industrial` a sc`zut cu 31%. Exporturile Taiwanului au sc`zut cu 42%, iar PIB-ul cu 32%, pentru Coreea de Sud cifrele corespunz`toare fiind 33% [i 21%, iar pentru Singapore, 21% [i 17%. În ceea ce prive[te China, probabil cifrele sunt pu]in cosmetizate de Beijing.

Exporturile Chinei au sc`zut cu 26% \n perioada februarie 2008 - februarie 2009, [i aproximativ la fel [i importurile, ceea ce sugereaz` un declin serios al produc]iei industriale.

Pe de alt` parte, problema expunerii bancare este mai pu]in grav` \n SUA decât \n Europa. La 12:1, rata medie de leverage a b`ncilor din Statele Unite \n 2008 este mult mai bun` decât ratele medii din Marea Britanie (24:1), Fran]a [i Danemarca (29:1), Elve]ia (24:1), sau Germania (52:1).

FMI a declarat c` b`ncile europene au \n jur de 75% din expunerea la active toxice pe care o au b`ncile din SUA, dar deprecierea \n cazul b`ncilor europene a fost mult mai mic` decât ar implica procentul men]ionat.

Cea mai mare problem` a Europei este c` b`ncile de pe b`trânul continent sunt mai expuse fa]` de regiunile cele mai vulnerabile (Asia de Est [i Europa de Est) decât b`ncile din Statele Unite.

B`ncile din Europa de Vest sunt responsabile pentru 54% din totalul \mprumuturilor bancare c`tre economiile \n curs de dezvoltare din Asia [i pentru cel pu]in 70% din cei 1.800 de miliarde de dolari \mprumuta]i Europei de Est. Numai b`ncile din Austria au \mprumutat 300 de miliarde de dolari Europei de Est – echivalentul a 68% din PIB-ul Austriei. Situa]ia este asem`n`toare cu criza datoriilor din America Latin` a anilor '80, numai c` de data aceasta Europa Occidental` [i nu SUA se confrunt` cu problema. În Letonia, Ungaria [i Cehia guvernele au c`zut, dar liderii vest-europeni nu au ajuns la un acord privind m`surile ce trebuie luate. Germanii, mai ales, \[i clameaz` corectitudinea fiscal` superioar` celei a Statele Unite [i sus]in c` nu vor s` cheltuiasc` banii contribuabililor pentru a salva ]`rile

Guvernul estimeaz` c` datoria federal` va cre[te la 101% din PIB pân` \n 2019, Datoria ca % din PIB 2008-2019

146%

Cre[tere PIB 1% 101% Estim`ri buget 70%

dar, dac` economia va cre[te cu numai 1% pe an, datoria federal` va urca la 146% din PIB. Din acest motiv, va ap`rea teama de infla]ie, iar dobânzile vor cre[te.

Biz

53

FINAN}ELE \n LUMEA CEA NOU~ est-europene. Cu toate acestea, este greu de imaginat c` vor sta cu mâinile \n sân atunci când un membru al UE nu va reu[i s`-[i \ndeplineasc` obliga]iile fiscale.

Deoarece criza a afectat unii dintre membrii UE mai mult decât pe ceilal]i, Europa sufer` [i de o criz` de divergen]`. Marea Britanie, Belgia [i Irlanda au grave probleme bancare, dar ceilal]i nu.

Grecia, Portugalia [i Spania \nregistreaz` deficite de cont curent, \ns` Austria, Germania [i Olanda consemneaz` surplusuri. Politica monetar` este uniform` \n cadrul zonei euro, dar nu exist` o banc` european` care s` coordoneze stimulentele fiscale.

Iar dimensiunile divergen]ei fiscale sunt cople[itoare. De exemplu, Italia, Grecia [i Belgia sunt \mpov`rate cu raporturi datorii/PIB de 80 pân` la 100%, ceea ce le limiteaz` puternic spa]iul de manevr`. Este pu]in probabil ca zona euro s` se destrame (costurile p`r`sirii acesteia sunt prohibitive), \ns` fric]iunile dintre state se vor intensifica \n Europa, \n special \ntre membrii UE [i nemembri.

Un alt aspect \ngrijor`tor al crizei este c` aceasta love[te mai mult \n alia]ii Statelor Unite decât \n rivali. S` ne gândim pu]in la ]`rile cel mai afectate: exportatorii din estul Asiei [i noile democra]ii din Europa de Est. {i s` ne amintim ce spunea Vladimir Putin \n ianuarie 2009: “S` vorbim deschis: provocarea instabilit`]ii militarpolitice [i a altor conflicte regionale este o metod` convenabil` de a distrage aten]ia opiniei publice de la problemele economice [i sociale tot mai grave. Din p`cate, nu se poate spune cu siguran]` c` aceast` distragere a aten]iei nu va continua”.

Invadarea Georgiei de c`tre Rusia anul trecut a marcat inten]ia Moscovei de a testa administra]ia Obama prin intermediul câtorva mi[c`ri agresive.

Rusia inten]ioneaz` s` amplaseze baze la Marea Neagr` \n republica separatist` Abhazia, semneaz` un tratat de ap`rare aerian` cu Belarus [i pl`te[te K\rg\zstanul s` dea afar` SUA din baza sa aerian` de la Manas. Z`ng`nitul s`biilor este foarte probabil s` mai continue [i de acum \ncolo.

O

SANCTUARUL AMERICA are criza va face ca lumea \n care tr`im s` ajung` atât mai periculoas`, cât [i mai s`rac`? R`spunsul este, aproape sigur, da. În afar` de obi[nuitele zone cu probleme - Afganistan, Congo, Gaza, Irak, Liban, Pakistan, Somalia [i Sudan - trebuie s` ne a[tept`m la apari]ia

54

Biz

unor noi regiuni instabile \n ]`ri care credeam c` au trecut definitiv la democra]ie. În Asia, ]ara cea mai vulnerabil` este Thailanda. La sfâr[itul anului 2007, a revenit la democra]ie dup` o perioad` de guvernare militar` care avea c` scop contracararea corup]iei. Dup` numai un an, ]ara era \n haos, cu mari proteste de strad` [i interzicerea Partidului Puterea Poporului de c`tre stat. În aprilie 2009, capitala era cuprins` de anarhie, dou` fac]iuni politice rivale luptându-se cu armata.

E foarte probabil ca astfel de scene s` se fac` v`zute \n viitor [i pe alte pie]e \n curs de dezvoltare. Probleme deja au ap`rut \n Georgia [i Republica Moldova. Cât despre Ucraina, colapsul economic amenin]` s` declan[eze o catastrof` politic`. Pre[edintele Viktor Iu[cenko \nclin` spre Europa, \n vreme ce premierul Iulia Timo[enko este \n favoarea unei apropieri de Rusia. Diferen]a dintre ei reflect` pr`pastia tot mai adânc` dintre vestul preponderent ucrainean [i estul rus al ]`rii. În acest timp, la Moscova, Vladimir Putin amenin]` c` va sc`pa “poporul ucrainean de escroci [i de cei care primesc mit`”. Peninsula Crimeea, care are o majoritate etnic` rus`, este râvnit` \n mod special de Putin. Disputa din ianuarie cu privire la furnizarea de gaze naturale Europei Occidentale e posibil s` fie doar o prim` etap` a unei \ncerc`ri a Rusiei de a destabiliza sau chiar de a rupe \n dou` Ucraina.

Instabilitatea crescând` care se manifest` pe tot globul face ca Statele Unite s` apar` atractive nu numai ca sanctuar economic, dar [i ca jandarm mondial. Mult` lume s-a plâns din 2001 [i pân` anul trecut de faptul c` SUA intervin militar sau politic \n alte ]`ri. Dar dac` actuala criz` financiar` va reaprinde conflictele \n zonele care au avut mereu probleme [i va da na[tere [i altora noi, din Europa de Vest pân` \n Japonia, aceia[i oameni e posibil s`-[i petreac` urm`torii opt ani plângându-se c` SUA nu intervin suficient \n alte ]`ri.

Cu acest tablou \n minte, s` mai vizit`m o dat` ipoteticul 2013 descris mai sus. Viitorul SUA pare mai pu]in apocaliptic decât ne temeam la \nceput. În aceast` lume asimetric`, \n care orice alt` zon` decât America pare periculoas` [i imprevizibil`, consecin]ele crizei sunt mai pu]in grave decât cele ale Marii Depresiuni. În aceast` variant` mai bun` a lui 2013, recesiunea din 2007-2009 este o amintire aproape [tears`, chiar dac` \nc` destul de dureroas`. Colapsul a fost dep`[it. Cei care

În aceast` variant` mai bun` a lui 2013 a ap`rut un mare num`r de b`nci noi, iar unele fonduri de hedging care au supravie]uit crizei s-au transformat \n institu]ii foarte asem`n`toare vechilor b`nci de investi]ii.

s-au temut c` politica de calmare cantitativ` a pre[edintelui Fed, Ben Bernanke, va aduce infla]ie s-au \n[elat: pre]urile nu difer` mult de cele din 2009, \n ciuda interven]iei b`ncii centrale. {i, din fericire, nici nu s-a \nregistrat o defla]ie serioas`. În urma grelei decizii a administra]iei Obama de a pune \n conservare Bank of America [i Citigroup, problemele cu balan]a ale celor dou` b`nci au fost, \n fine, rezolvate. Guvernul a vândut activele toxice la pre]uri realiste, iar de]in`torii de obliga]iuni, neavând \ncotro, au acceptat participa]ii \n entit`]ile nou create atunci când gigan]ii financiari afla]i \n suferin]` au fost dezmembra]i [i privatiza]i. În continuare, a ap`rut un mare num`r de b`nci noi, care ofer` servicii financiare pe baze la fel de noi: leverage mimim [i aten]ie maxim` rela]iei cu clien]ii. Revenirea \n actualitate a unor nume clasice cum ar fi Rothschild [i Lazard confirm` for]a unei formule verificate [i care func]ioneaz`. În acela[i timp, unele dintre fondurile de hedging care au supravie]uit crizei s-au transformat \n institu]ii foarte asem`n`toare vechilor b`nci de investi]ii. Bridgewater, Paulson, Renaissance [i Shaw sunt acum cele mai puternice de pe Wall Street.

Reglement`rile propuse de secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, \n 2009 s-au dovedit a fi de mare succes. În loc s` se concentreze asupra compensa]iilor managerilor, el a impus b`ncilor s` respecte o nou` regul`: activele nu trebuie s` dep`[easc` niciodat` capitalul cu un factor mai mare de 20, iar \n perioadele bune raportul trebuie s` se apropie de 15:1. Dup` cum a fost es-

timat \n bugetul guvernamental pe 2009, datoria federal` brut` se ridic` la 98% din PIB \n 2013. Îns` cre[terea destul de viguroas` din ultimii patru ani a reasigurat investitorii c` SUA nu au apucat-o pe drumul economiilor sud-americane.

Taxa maxim` pe venit este de 35%. Indicele S&P 500 este 976, pre]ul ac]iunilor revenindu-[i treptat dup` minimul din octombrie 2009. În fine, dolarul este stabil, la 6,8 yuani.

Ca urmare a redres`rii exporturilor asiatice c`tre SUA, discu]iile referitoare la \nlocuirea dolarului cu DST s-au stins. Dup` cum declara \n februarie 2009 Luo Ping, directorul general al Comisiei de Reglementare Bancar` a Chinei: “Cu excep]ia obliga]iunilor Trezoreriei SUA, ce altceva mai pute]i ]ine \n rezerv`? Aur? Nu de]ine]i obliga]iuni ale guvernului Japoniei sau engleze[ti.

Certificatele americane de trezorerie reprezint` o investi]ie sigur`. V` urâm… dar nu avem ce face”. În 1886, \n toiul lungii defla]ii care a urmat crahului din 1873, Otto von Bismarck, “Cancelarul de Fier” al Germaniei, declara: “Dumnezeu are o grij` special` fa]` de neghiobi, be]ivi [i Statele Unite ale Americii”. Cu pu]in noroc, sper`m ca acest lucru s` fie \nc` valabil.

NIALL FERGUSON (nferguson@hbs.edu) este profesor de istorie la Universitatea Harvard [i profesor de management la Harvard Business School. El este autorul a opt c`r]i, cea mai recent` fiind The Ascent of Money: A Financial History of the World (editura Penguin, 2008).

Biz

55

media DE

LOREDANA S~NDULESCU

Se tot vorbe[te de faptul c` Internetul omoar` segmentul de print. Mai exist` oare vreo [ans` pentru publica]iile tip`rite? {i care ar fi modalit`]ile prin care Internetul ar putea s` aduc` profit printului? Ce ar trebui s` fac` publisherii din offline pentru ca afacerea lor s` nu moar`? Am \ntrebat trei profesioni[ti, cu experien]` atât \n mediul online, cât [i \n cel offline, [i am identificat trei posibile scenarii.

INTERNETUL poate ajuta

PRINTUL IULIAN COM~NESCU, Managing Partner la Comanescu e de o parte, este adev`rat c` printul este supus unei competi]ii acerbe din partea online-ului. Costurile de publishing sunt mai mici. |n plus structurile de Internet ofer` cel pu]in dou` avantaje mari fa]` de print – organizarea ierarhic` de tip hipertext (materialul e navigabil prin linkuri) [i actualiz`rile \n timp real, fa]` de edi]iile cel mult zilnice ale presei scrise. Toate aceste avantaje vin la pachet cu o pia]` de publicitate mult mai redus`, cel pu]in \n România, deci costurile mai mici se “acord`” cu veniturile mai sc`zute. A spune c` Internetul ar putea aduce profit printului e

P

Scenariul

BRANDURI TRANSMEDIA {I “PUBLICA}IILE OBIECT”

I

56

Biz

oarecum caduc \n ziua de azi. Po]i imagina branduri transmedia, cu o parte tip`rit` [i o alta pe ecran.

Mario Garcia amintea ziarul cu apari]ie zilnic`/update permanent pe Internet [i edi]ie tip`rit` de weekend. Eu vorbesc despre “revistele-obiect” sau “publica]iile-obiect”, care sunt ceva asem`n`tor, lucruri de r`sfoit \n lini[te [i eventual de colec]ionat, de o calitate vizual` [i tactil` deosebit`. Dac` m` gândesc la opulen]a [i artisticitatea unor titluri ca “Rolling Stone”, “Wired” sau “Wallpaper”, putem presupune c` o p`rticic` din viitor e pe undeva pe-acolo, lucru care nu \mpiedic` Wired.com sau Rollingstone.com s` fie dou` site-uri de top.

Publisherii din offline trebuie s` migreze o parte din con]inut pe online – cel de ultim` or` sau, dimpotriv`, foarte extins sau consistent, iar offline-ul trebuie definit

\n func]ie de online. Exist` [i \n ziua de azi preconcep]ia “It's not news if it's not printed in the newspaper” (Nu e [tire dac` nu apare pe hârtie, \n ziar – n.r.), lucru evident fals; multe cotidiene române[ti nu fac decât s` regurgiteze informa]ia care a ap`rut deja cu o zi \nainte pe siteuri sau pe televiziunile de [tiri.

De fapt, publica]iile incriminate ar trebui s` devin` un fel de “s`pt`mânale care apar \n fiecare zi”, care uzeaz` nu de promptitudine, ci de verificare, completitudine, contextualizare, interpretare, ierarhizare [i alte atribute care ]in de prestigiul [i metodele presei clasice. Sigur c` po]i face a[a ceva [i pe Internet, dar \n realitate exist` destul de pu]in know-how [i, cel pu]in \n România, con]inutul de Internet e orientat c`tre vitez` [i completitudine. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

publishing

Scenariul

COEXISTEN}~ {I DESCHIDERE C~TRE DIGITAL DAN TUDOROIU, Communication Worker la compania Media Details

n studiu f`cut acum mai mul]i ani arat` c` ziarele cu site-uri de[tepte au cre[teri de tiraj. Nu [tiu \n ce m`sur` acest lucru este valabil ast`zi, \ns` e clar c` principala problem` a presei din occident nu este sc`derea de audien]`.

Dimpotriv`, odat` cu dezvoltarea noilor tehnologii, ziarele au mai multe modalit`]i ca oricând de a ajunge la public.

Cred c` principalul, pentru a putea gândi o strategie profitabil`, este ca managerii de pres` [i jurnali[tii s` nu mai priveasc`

U

III

ALEXANDRU BR~DU}-ULMANU, profesor de jurnalism la Universitatea din Bucure[ti

Scenariul

UN SISTEM INTEGRAT – SITE-UL NU ESTE O ANEX~ A PRINTULUI

nternetul nu va \ngropa printul, pot s` mearg` \mpreun`, \ns` cu siguran]` va \ngropa businessul de publishing tip`rit. Rata de penetrare a Internetului [i num`rul celor care \l folosesc este \n cre[tere, fapt care va afecta indiscutabil [i iremediabil, pe termen lung, businessul de publishing tip`rit. Cu siguran]` ziarele [i revistele vor continua s` apar` o vreme bun` de aici \nainte, \ns`, per ansamblu, num`rul cump`r`torilor/cititorilor va sc`dea, pentru c` se schimb` modul de consum, utilizatorul de Internet preferând s` \[i ia informa]ia cel mai adesea gratuit de pe Internet decât pl`tit` de la chio[cul de ziare. |n momentul acesta, exist` o perioad` de tranzi]ie \n care publisherii tradi]ionali \ncearc` s` ob]in` un echilibru \ntre veniturile ob]inute din activitatea clasic` – vânz`ri de publica]ii la tarab`, abonamente [i publicitatea \n edi]iile tip`rite, care [i din cauza crizei economice sunt \n sc`dere for]at` – [i cele din activitatea digital`, cel mai adesea din display banners, care \ns` nu se ridic` la nivelul a[tept`rilor, chiar dac` sunt semne pozitive, cum ar fi \n Marea Britanie, unde cheltuielile de advertising pe online le-au dep`[it pe cele de pres` scris`.

Se fac tot felul de experimente: extinderea modelului de tax` pe con]inut, abonamente periodice s`pt`mânale, lunare pentru edi]iile online sau plata prin SMS a articolelor. Salvarea unui business care pân` la urm` este unul de con]inut editorial [i nu de afacere poligrafic` poate fi deschiderea spre digital [i c`utarea unor metode de monetizare care nu sunt clare acum. Biz

I

II

ziarele \n modul tradi]ional - adic` drept ni[te buc`]i de hârtie. “Noi nu facem ziar, noi facem [tiri” e o fraz` ce se aude tot mai frecvent \n redac]iile occidentale, care au \n]eles c` produsul redac]iei nu este numai ziarul. Redac]ia produce [tiri, comentarii, analize, fotografii, filme, informa]ii utilitare [i a[a mai departe, iar acestea sunt \mpachetate \n mod variat [i distribuite pe mai multe canale, dintre care ziarul de hârtie este doar unul. |mi este greu s` enum`r aici toate modalit`]ile prin care Internetul poate aduce profit printului, probabil c` ar fi nevoie de o \ntreag` tez` pentru asta. |ns` premisa de la care trebuie pornit este c` Internetul nu e inamicul. Internetul ofer` modalit`]i noi de a face jurnalism, de a povesti realitatea, de a capta audien]ele. Iar o strategie inteligent` de \mp`r]ire a con]inutului, astfel \ncât online-ul s` promoveze printul [i viceversa, ar putea contribui la orientarea publicului c`tre anumite segmente din print. {i la cre[teri de audien]` sau la o mai bun` ]intire a publicului relevant pentru un anumit produs.

Publisherii trebuie s` \n]eleag` c` nu mai exist` “offline”. Nu \n sensul c` offline-ul moare, ci \n sensul c` face parte dintr-un sistem, nu defileaz` pe cont propriu.

Cum spuneam mai sus, publisherii trebuie s` renun]e la ideea de a distribui con]inut printr-un singur canal sau printr-un canal principal. Site-ul nu trebuie s` fie o anex` a printului, cele dou` elemente trebuie gândite integrat. {i nu trebuie s` uit`m c` Internetul nu e singura nou` tehnologie care trebuie avut` \n vedere. Telefoanele inteligente [i diverse alte aparate mobile, cum ar fi iPod Touch, de exemplu, sunt un mediu din ce \n ce mai utilizat \n transmiterea [i accesarea informa]iei. Noile tehnologii pot fi utilizate pentru a promova printul, care are avantajele sale specifice fa]` de alte medii.

Biz

57

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

MARKETINGUL LA PUTEREA POLITICULUI Dup` ce \n 2008 a existat o explozie a cererii, cât [i a ofertei de consultan]` \n domeniul marketingului politic [i electoral, anul acesta speciali[tii din domeniu observ` faptul c` se \nregistreaz` o perioad` de a[ezare [i decantare a pie]ei.

Când Elena Udrea a \nceput s` m` urm`reasc` pe Twitter mi-am dat seama c` eram deja \n plin` campanie electoral`, chiar dac` din punct de vedere calendaristic mai erau câteva zile pân` la debutul oficial al acesteia.

Ce s-a schimbat anul acesta \n marketingul politic autohton [i cum s-au preg`tit politicienii no[tri pentru mult disputatele alegeri preziden]iale? La prima vedere, este evident` o tot mai mare prezen]` a acestora \n online. Fie c` este vorba despre conturi pe Facebook, Twitter sau bloguri, fie c` au avut singuri ideea ini]ierii unui dialog cu electoratul \n online, fie c` au fost sf`tu]i \n aceast` direc]ie, prezen]a lor pe Internet este tot mai mare.

Cert este c` mai e mult pân` la atingerea unor performan]e precum cele ale lui Barack Obama, recunoscut [i pentru perseveren]a [i deschiderea cu care s-a folosit de social media \n campania sa electoral`.

Dincolo de prezen]ele figurilor politice \n online, pe pia]a consultan]ei \n marketing politic s-au petrecut [i alte schimb`ri.

Am cerut opinia unor exper]i, consultan]i \n marketing, [i am aflat c`, dup` un 2008 caracterizat de o explozie a cererii, cât [i a ofertei de consultan]` \n domeniul marketingului politic [i electoral, trecem acum printr-o perioad` 58

Biz

CURSA ELECTORAL~ PE TRAIAN B~SESCU

SORIN OPRESCU

1.805 suporteri

1.419 suporteri

CRIN ANTONESCU

MIRCEA GEOAN~

1.493 suporteri

629 suporteri

N. R.: date colectate de pe Facebook la \nchiderea edi]iei

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

marketing politic de a[ezare [i decantare a pie]ei.

“Este o perioad` fireasc` pe fondul cre[terii puternice din anul 2008 [i \n contextul unei diminu`ri cantitative a cererii pentru servicii de consultan]` politic`, venit` \n special din teritoriu”, consider` R`zvan S`ndulescu, fost jurnalist \ntre 1997 [i 2000, actualmente Senior Partner la firma de consultan]` \n marketing politic Kensington Communications.

De altfel, anii 2008 [i 2009 sunt foarte diferi]i unul de cel`lalt, este de p`rere Cristian Andrei, manager [i consultant politic la Agen]ia de Rating Politic [i pre[edinte al Asocia]iei Române de Marketing Politic. 2008 a \nsemnat o larg` implicare a consultan]ilor de diverse feluri, de profesie sau nu, \n campaniile locale [i parlamentare, cu mii de candida]i-clien]i, o pia]` ampl`. {i apoi o restrângere a ei.

2009 este un moment mai special, cu doar câteva campanii na]ionale majore [i foarte precis orientate – europarlamentare [i preziden]iale.

O schimbare pe care Cristian Andrei a remarcat-o \n ultimul timp este permanentizarea serviciilor de consultan]` \n cazul unor politicieni, ca urmare a votului uninominal [i din dorin]a de o mai mare eficien]` politic`. |ns`, deocamdat`, nu este decât un fenomen izolat. Printre schimb`rile pe care acesta le-a mai observat se num`r` existen]a unor sondaje mult mai dese, chiar [i zilnice, posibile datorit` evolu]iilor tehnologice. O alt` noutate se refer` la comunicarea online mult mai diversificat`, chiar dac` deocamdat` se afl` la un nivel sc`zut. De asemenea, spre deosebire de campaniile trecute, candida]ii preziden]iali din acest an au intrat \n linie dreapt` mai devreme decât de obicei, de la \nceputul anului sau de la alegerile parlamentare din 2008. |ntrebat de nout`]ile campaniei pentru alegerile preziden]iale de anul acesta, R`zvan S`ndulescu

face referire \n primul rând la nout`]i asociate procesului tehnic al alegerilor. Este pentru prima dat` când avem alegeri preziden]iale decuplate de cele parlamentare.

Dincolo de aceste aspecte, provocarea major` a acestei campanii electorale va fi ob]inerea celui mai credibil r`spuns la a[tept`rile pentru via]a de zi cu zi a electoratului. “Dac` \n 2000 s-a votat cu mintea, \n 2004 cu sufletul, acum se va vota cu portofelul”, subliniaz` reprezentantul Kensington Communications. {i utilizarea cu o frecven]` zilnic` a instrumentelor de cercetare sociologic` poate fi \ncadrat` la capitolul nout`]i de campanie preziden]ial`, tendin]` ce, \n mod normal, ar trebui s` duc` la o profesionalizare a politicii. Multe dintre serviciile de consultan]` politic` sunt comasate \n aparatele de lucru ale politicienilor de la parlament, guvern [i ministere, f`r` s` fie externalizate \n pia]`. Nici anul acesta nu s-a schimbat mare lucru.

Marea problem` este calitatea serviciilor interne. “Aceste «servicii» sunt \n majoritatea cazurilor un surogat pentru activit`]ile de marketing politic autentice, \n afara chestiunilor institu]ionale curente”, atrage aten]ia Cristian Andrei.

Pe ansamblu, de[i nu este \nc` vorba de o tendin]` generalizat`, [i cererea de astfel de servicii fluctueaz`, luând amploare \n perioadele preelectorale. Semnalele din pia]` [i toate transform`rile pe care speciali[tii le remarc` indic` faptul c`, de[i mai sunt \nc` multe de f`cut pân` ce pia]a se va maturiza, marketingul politic \ncepe s` fie promovat din ce \n ce mai mult ca un produs complementar [i absolut necesar marketingului electoral.

Deocamdat` \ns` dezvoltarea este destul de lent`. Biz

Cum arat` pia]a local` de marketing politic?

CRISTIAN ANDREI, Agen]ia de Rating Politic Ca o imagine fidel` a politicii. Ca o medie \ntre vechile obiceiuri [i for]a noilor idei de cercetare, strategie, comunicare.

Ca o medie \ntre experien]a celor “vechi”, cl`dit` \ntr-o atmosfer` politic` \ntunecoas`, [i eforturile de profesionalizare, de introducere a noi moduri de “face” marketing politic. Dar r`mânând dezechilibrat` \n favoarea politicii de palat [i \n defavoarea politicii f`cute \n public, cu oamenii.

R~ZVAN S~NDULESCU, Kensington Communications |ntr-o perpetu` transformare [i autodefinire. Exist` firme [i persoane care se activeaz` \n preajma alegerilor, vânzând ieftin [i cu rezultate pe m`sur`, dar sunt [i firme serioase [i consultan]i individuali care duc aceast` activitate zi de zi, cu profesionalism. Una peste alta, cred c` pia]a româneasc` se \mbun`t`]e[te vizibil [i va stârni, \ntr-un viitor apropiat, interesul politicienilor români. Nu vorbesc numai despre politicienii de la centru, dar [i de cei din teritoriu, acolo unde comunicarea [i organizarea politic` au r`mas mult \n urm` fa]` de progresul \nregistrat \n Bucure[ti.

Biz

59

management cum am reu[it DE

OVIDIU NEAGOE

Investi]ii f`r` dureri de cap Din noua pozi]ie de Investor Relations Director la grupul A&D Pharma, Claudiu Manolescu \[i propune s` eficientizeze canalele de comunicare cu investitorii. “|nc` de pe vremea când eram student \mi doream s` lucrez \ntr-o multina]ional`, s` am expunere la proiecte interna]ionale, acces la cele mai bune practici [i studii de caz ale acestora”, poveste[te Claudiu Manolescu, noul Investor Relations Director al grupului A&D Pharma. Dorin]a de a p`[i pe acest drum \n carier` era alimentat`, \nc` din acea perioad`, de publica]iile de specialitate pe care le citea periodic cu mare interes [i de “modele” urm`rite \n carier`. |ntre timp a reu[it, \n cadrul A&D Pharma, s` devin` la rândul s`u un model profesional [i acum o zi obi[nuit` de munc` din via]a sa se \mparte \ntre realizarea prezent`rilor, a analizelor de performan]` [i conceperea materialelor pentru investitori. Func]ia de Investor Relations Director, u[or atipic` mediului de afaceri românesc f`r` o cul-

tur` investi]ional` dezvoltat`, este comun` organiza]iilor multina]ionale listate pe bursele interna]ionale, care se afl` \n contact permanent cu propriii investitori.

Claudiu Manolescu [i-a \nceput cariera la firma de consultan]` financiar` Ernst & Young, unde pe parcursul a trei ani de experien]` a acumulat cuno[tin]e tehnice [i manageriale. A urmat apoi o pozi]ie managerial` \n cadrul produc`torului român de sticl` Stirom (actual Yioula Glassworks), dup` care a ales un sector mai dinamic al economiei acelei perioade. “Am optat pentru A&D Pharma, cea mai mare companie de distribu]ie [i comer] cu am`nuntul din pia]a farma, unde se preg`tea prima ofert` public` ini]ial` (IPO) a unei companii române[ti pe bursa din Londra”, spune Claudiu Manolescu despre decizia de atunci. “Dac` a[ putea, retroactiv, s` iau decizii cu privire la cariera mea de pân` acum, cred c` a[ face acelea[i alegeri”, adaug` el. {i nu ar lua o decizie gre[it`, pentru c`, dup` aproape patru ani de experien]` ca Group Reporting

Manager, \n urm` cu un an, lui Claudiu Manolescu i s-a oferit [ansa de a ocupa pozi]ia de Group Reporting & Account Director, o func]ie cu o responsabilitate uria[`, mai ales la \nceputul perioadei incerte din economie.

“De curând, am preluat [i func]ia de Investor Relations Director, pozi]ie pe care o consider complementar` la cea de Accounting & Reporting Director, prin rolul s`u de a folosi informa]iile financiare \n interesul investitorilor, la modul cel mai eficient”, mai spune Claudiu Manolescu.

Din noua pozi]ie, directorul departamentului de rela]ii cu investitorii spune c` cea mai mare provocare pe termen mediu este crearea unei interfe]e eficiente de comunicare cu investitorii, care s` ajute compania s` r`spund` prompt la nevoile acestora, \n concordan]` cu cerin]ele crescânde de Corporate Governance.

“D`ruirea [i pasiunea pentru munca de zi cu zi te duc acolo unde \]i dore[ti, restul sunt am`nunte”, conchide Manolescu. Biz

CLAUDIU MANOLESCU data [i locul na[terii: 8 mai 1977, Ploie[ti preg`tire profesional`: Facultatea de Contabilitate [i Informatic` de Gestiune, din cadrul Academiei de Studii Economice, Bucure[ti num`r de angaja]i ai companiei: 3.200 cea mai mare provocare \n carier`: Participarea la oferta public` ini]ial` de pe bursa din Londra cea mai mare realizare din carier`: Reducerea timpului de auditare a situa]iilor financiare ale grupului de firme A&D Pharma calit`]ile care \l caracterizeaz`: Gândire pozitiv` care este strategia \n afaceri: Mai atent, mai bun cum se formeaz` echipa ideal`: Selectarea celor mai buni oameni, atât din punct de vedere profesional, cât [i uman cum \[i petrece timpul liber: |n mijlocul familiei – are un b`iat de 2 ani [i jum`tate [i o feti]` de 8 luni ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

management DE

OVIDIU NEAGOE

STUDEN}II, RESTAN}I LA FLUCTUA}IE 62

Biz

Fluctua]ia prime[te o absen]` \n catalogul anticriz` al studen]ilor din c창mpul muncii, care, \n ciuda dificult`]ilor din economie, se declar` optimi[ti cu privire la carier`, devenit` acum sinonim` cu un loc de munc` sigur [i pe termen lung. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

recrutare

Ca s` nu mai r`mân` [i anul aceasta repeten]i pe pia]a muncii, studen]ii din ]ar`, pu[i \n fa]a dificult`]ilor economice, cresc importan]a acordat` siguran]ei locului de munc`, ceea ce ar putea duce la sc`derea semnificativ` a fluctua]iei de personal. Astfel, potrivit unui studiu lansat la jum`tatea acestei luni [i realizat \n luna martie de firma TNS Infratest pentru produc`torul de componente auto Continental AG, 65,4% dintre tinerii intervieva]i consider` c` siguran]a locului de munc` este extrem de important`, comparativ cu doar 31,9% care acordau aceea[i aten]ie siguran]ei \n carier` \n 2007.

De[i media perioadei de angajare la o companie este cuprins` \ntre unul [i trei ani, totu[i nu-

m`rul studen]ilor care \[i imagineaz` c` vor lucra mai mult de zece ani la un singur angajator a crescut de la 13,2%, cât \nsuma \n anul 2007, la 16,4%. De[i con[tien]i de dificultatea g`sirii unui nou loc de munc`, ca efect al declinului economic, 70,6% dintre studen]i totu[i sunt foarte \ncrez`tori \n ceea ce prive[te perspectivele de carier`, comparativ cu 58,4%, câ]i se ar`tau optimi[ti \n urm` cu doi ani. Studiul realizat de compania Continental AG, \n paralel, pe un e[antion de studen]i români [i germani, mai subliniaz` c` tinerii din ]ar` sunt aproape la fel de \ncrez`tori \n perspectivele profesionale ca omologii din Germania (74%).

“Este interesant s` vezi optimismul studen]ilor români \n aceste

vremuri dificile de recesiune”, a declarat, \n cadrul evenimentului de lansare a studiului, Aurora Liiceanu, doctor \n psihologie [i conferen]iar. “|n orice caz, s-a impus o mentalitate mai matur`, atitudinea de job-hopping nu mai este la mod`; studen]ii doresc s` r`mân` mai mult timp \n aceea[i companie, punând pe primul loc siguran]a locului de munc`”, a ad`ugat psihologul.

Se pare c` [i mitul multina]ionalelor pierde teren din perspectiva tinerilor din ]ar`. De[i 398 de studen]i consider` c` m`rimea companiei nu este important`, totu[i 26,4% dintre responden]i ar prefera s` lucreze \ntr-o organiza]ie de dimensiuni medii [i doar 22% ar opta pentru o multina]ional`. Nici afacerile \n familie nu sunt printre op]iunile de carier` ale tinerilor responden]i [i numai 7,2% dintre ace[tia ar alege pe post de colegi de birou membri ai familiei.

OPTIMISM NEMOTIVAT Odat` o component` puternic` pe pia]a muncii, studen]ii sunt acum, ca efect al crizei globale, printre cei mai defavoriza]i juc`tori din mediul de business, atât prin prisma interesului companiilor \n stagii de internship, cât [i ca angaj`ri. M`suri precum reducerea bugetelor destinate programelor de training sau mentoring pentru tinerii proasp`t absorbi]i \n marile companii, focusarea pe p`strarea talentelor \n organiza]ie [i \ncetinirea aproape de \nghe]are a motoarelor ma[in`riilor de recrutare au adus de cele mai multe ori o “restan]`”

Biz

63

management DE

OVIDIU NEAGOE

studen]ilor afla]i \n câmpul muncii sau poate doar \n c`utarea unui job de viitor. “|n 2008-2009 a existat, la nivelul resurselor umane, \n multe domenii, o cerere mai mare decât oferta, ceea ce a dus la un dezechilibru \ntre valoarea real` a ofertei [i nivelul real de performan]`”, precizeaz` pentru revista Biz {tefania Popp, CEO la organiza]ia nonprofit Junior Achievement România. “Studen]ii vor resim]i din ce \n ce mai mult presiunea g`sirii cu succes a unui loc de munc` \n aceste condi]ii \n care criteriile de poten]ial [i performan]` sunt tot mai importante”, mai spune {tefania Popp.

Mai mult, edi]ia din acest an a programului Start Internship, \ncheiat` la finele lunii septembrie [i la realizarea c`ruia a participat [i organiza]ia Junior Achievement România, a \ntâmpinat mai multe obstacole ca niciodat`.

Start Internship ofer` studen]ilor din ]ar` ocazia ca, pe timpul vacan]ei de var`, s` lucreze ca “ucenici” \n cadrul companiilor participante la program. Cum finan]area programului este sus]inut` prin contribu]ia companiilor participante, la care se adaug` [i preg`tirea efectiv` a “internilor” \n perioada stagiului, precum [i costurile legate de salariul studen]ilor, a fost dificil` \nscrierea unui num`r mare de companii. “La edi]ia din acest an au participat 19 companii, iar la edi]ia de anul trecut 62 de companii”, precizeaz` Cristina Ionescu, Project Manager la Start Internship. “Anul acesta au fost absorbi]i \n companiile partici64

Biz

pante 256 de studen]i, iar al]i 380 de studen]i au participat la evenimentele din cadrul «Zilelor Start Internship» \n universit`]i, \n timp ce anul trecut au fost absorbi]i 580 de studen]i \n program”, adaug` reprezentanta Junior Achievement România.

Perioada de incertitudine economic`, sistarea angaj`rilor sau chiar reducerile de personal au devenit sinonime cu reticen]a companiilor fa]` de investi]ia \n programe de internship. Mai mult, potrivit sondajului de opinie realizat pentru produc`torul de componente auto Continental, experien]a practic` este considerat` un punct slab al

CRIZA LIPSE{TE DIN FACULT~}I “Ce criz`?”, pare s` spun` atitudinea studen]ilor din ]ar`, intervieva]i pentru sondajul comandat de produc`torul de componente auto Continental AG. Astfel, 42,6% dintre responden]i nu cunosc ce consecin]e ar putea avea criza asupra statutului lor \n carier`, \n timp ce 18,6 procente nu \ntrev`d consecin]e. Tinerii de la facult`]ile de profil economic estimeaz` c` sunt mai bine informa]i asupra pie]elor financiare (46,7%) [i sistemul pie]ei \ntr-o lume global` (38,7%) decât colegii lor din domeniul ingineresc (26,8%). La polul opus, e[antionul de studen]i germani responden]i la studiu se declar` mult mai bine informa]i: economi[ti (55,9%), ingineri (40,3%). “Dac` compar`m atitudinea studen]ilor români cu cea a colegilor lor germani, asocierea cuno[tin]e – atitudine nu ar fi cea mai indicat`”, a precizat \n cadrul evenimentului de lansare a studiului Aurora Liiceanu, doctor \n psihologie [i conferen]iar. “Starea de euforie generat` de cre[terea economic` rapid` din ultimii ani este probabil foarte prezent` \n mintea românilor, ceea ce \ngreuneaz` adaptarea la schimbarea subit` de situa]ie”, conchide conferen]iarul.

absolven]ilor români, comparativ cu omologii din vestul B`trânului Continent. Num`rul stagiilor de practic` \n România a sc`zut \n acest an la 51,2%, comparativ cu doi ani \n urm`, când valoarea se situa la 68,1% [i, mai mult, din e[antionul de studen]i români intervieva]i, 44% au declarat c` nu au efectuat niciun stagiu de practic`.

Nici la capitolul angaj`ri concrete for]ei de munc` tinere se pare c` nu \i surâde norocul. La edi]ia din acest an a târgului de cariere Angajatori de Top, organizat \n ultimele dou` zile ale acestei luni de compania specializat` \n dezvoltarea de solu]ii pentru atragerea [i recrutarea de tinere talente Catalyst Solutions, [i-au anun]at prezen]a \n jur de 60 de companii, la care participan]ii \[i vor putea depune CV-urile. Comparativ cu demersurile din anul crizei economice, edi]ia de anul trecut, desf`[urat` \n luna martie, a adunat sub acela[i acoperi[ 114 companii, din cele mai variate domenii. Exist` [i ve[ti bune, venite din partea multina]ionalelor. “Num`rul companiilor expozante ajunsese la un maxim de 120 \n anii 2007 [i 2008, urmând ca pe fondul crizei s` mai scad`, \ns` companiile mari, multina]ionale [i b`ncile ne sunt constant parteneri, pentru c` sunt companii cu obiective [i strategii coerente de dezvoltare, ce continu` angaj`rile [i sunt con[tiente de poten]ialul tinerilor”, spune Oana Stroescu responsabil`, din partea Catalyst Solutions, de comunicarea pentru programul Angajatori de Top. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

LIFE Natalie Cole: Serat` la nivel de art` PAG. 67 Michael Jackson: Proiec]ie legendar` PAG. 68-69 SPORT Marian Dr`gulescu revine \n for]` PAG. 70-71 GADGETS Tehnologie la ro[u pag. 72-73 AUTO SUV-uri de buzunar pag. 74-79

Michael Jackson Biz

65

agend` life Apel la atingere

SPA A LA BUDDHA-BAR Cine nu a auzit de muzica Buddha-Bar? Ei bine, Buddha-Bar nu \nseamn` numai un bar sau muzic` de calitate, ci [i spa-uri.

Franciza Buddha-Bar & Buddhattitude Spa este disponibil` pentru pia]a din România.

“Noi vindem un concept complet. Ne diferen]iem prin propria linie de produse dedicate Spa, propria muzic`, propriile tratamente”, spune Helen Coulon, directorul general al Buddha-Bar & Buddhattitude Spa. Franciza va putea fi achizi]ionat` cu pre]uri cuprinse \ntre 150.000 [i 200.000 de euro.

Speciali[tii Buddhattitude se vor implica, al`turi de cei care vor prelua franciza, \n toate etapele afacerii. “Am ales România pentru c` aici nu exist` niciun alt brand interna]ional de spa, deci Buddhattitude Spa va fi primul de acest gen”, a mai spus Helen Coulon. (Alexandru Ardelean)

Telefonul mobil nu mai este doar un simplu dispozitiv de comunicare, ci a devenit un accesoriu fashion.

Posesorii de telefoane mobile high-end sau PDA-uri pot apela la produsele companiei Norveve Saint-Tropez, un brand premium de huse din piele, distribuite \n România prin magazinul online www.husepiele.ro.

Abordarea estetic` de clas` [i rafinament este cea mai important` lec]ie de business, pentru c` prima impresie conteaz` \ntotdeauna.

Revolu]ionarea unei experien]e

Ve[ti bune pentru fanii sportului rege! |n calitate de sponsor oficial al Cupei UEFA pentru al cincilea an consecutiv, produc`torul de bere Heineken [i-a propus s` aduc` mai aproape de microbi[ti vedetele competi]iei intercluburi [i s` revolu]ioneze totodat` experien]a vizion`rii clasice a meciurilor. |n acest sezon 66

Biz

Heineken va difuza \n pauzele publicitare diferite spoturi, \n care se prezint` echipe de suporteri, care demonstreaz` cât efort sunt dispu[i s` depun` la meci, exact ca fotbali[tii adev`ra]i. Heineken va continua s` ofere iubitorilor sportului rege oportunitatea de a vedea meciurile de calitate \n direct. Ace[tia pot câ[tiga bilete VIP la meciurile Cupei UEFA, care includ un tur \ntreg al stadionului, posibilitatea de a tr`i pe viu emo]ia de a sta pe punctul de la 11 metri [i de a sta printre juc`tori, \n timpul \nc`lzirii.

(Ovidiu Neagoe)

Aur pentru preten]io[i C`l`tori]i cu stil, la first class, \n cel mai mare avion din lume, A380, spre New York. Saks Fifth Avenue, Plaza, Tiffany, Bergdorf sunt doar câteva dintre loca]iile unde pute]i petrece timpul \n mod pl`cut.

Nu v` trebuie decât un card Gold, care v` ofer` servicii exclusiviste.

Citibank a lansat pe pia]a din România serviciile Citigold, un serviciu bancar premium adresat clien]ilor cu venituri mari, de peste 50.000 de dolari pentru investi]ii. “Dincolo de diversitatea produselor, scopul nostru este de a oferi clien]ilor Citigold o experien]` bancar` unic`”, a spus Ioana Curtali, director Departament Wealth Management Citibank România. Serviciul lansat de Citibank include un card Gold de debit [i unul de credit. Printre privilegiile oferite clien]ilor Gold se num`r`: locuri rezervate \n loja Citigold la cele mai bune spectacole ale Ateneului Român, sala VIP Exclusive Lounge din cadrul Movieplex Bucure[ti – Plaza Mall sau regim de protocol la aeroportul Henri Coand`.

(Alexandru Ardelean)

SPUMA RAFINAMENTULUI Un eveniment important trebuie marcat cu stil, [i nu oricum, ci cu unul dintre prestigioasele vinuri spumante Piper-Heidsieck [i Charles Heidsieck, considerate {ampaniile Anului 2009 de c`tre dou` jurii interna]ionale. Astfel, \n cadrul competi]iei interna]ionale Decanter, Piper-Heidsieck Rare 1999 a ocupat primul loc pe podiumul evenimentului, iar Charles Heidsieck Blanc des Millenaires 1995 a beneficiat de distinc]ia de cel mai bun vin la concursul International Wine Challenge. Pentru a patra oar` \n ultimii [apte ani, Regis Camus, vinificatorul celor dou` licori, a fost desemnat cel mai bun specialist din domeniu.

Gustul unic, calitatea incontestabil` [i parfumul buchetului celor dou` [ampanii sunt rezultatul expertizei [i inspira]iei produc`torului de vinuri, care aduce autenticitate unei opere de art` veritabile. Recolta de vin din anul 1999, cea mai recent` din trilogia Piper - Heidsieck Rare Vintage, a fost lansat` anul trecut, iar \n 2009 calit`]ile acestui vin au fost certificate prin medalia de aur dobândit` la categoria vinuri de colec]ie din cadrul concursului interna]ional Decanter. (Ovidiu Neagoe)

concert DE

OVIDIU NEAGOE

Serat` la nivel de art` ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Renumita cânt`rea]` de jazz Natalie Cole a \ncântat auzurile fine ale melomanilor prezen]i la Sala Palatului \n data de 27 octombrie, eveniment care a coincis [i cu prima vizit` a celebrei dive a jazz-ului \n România.

Atingerea delicat`, dar rapid` [i aparent haotic` a clapelor albe [i negre ale pianului ridic` peste marea de iubitori ai frumosului sunete pasionale, care se \mpletesc armonios cu gravitatea contrabasului [i ritmul tobelor. La auzul pasionalului saxofon, mul]imea de melomani \nchide ochii s` simt` muzica [i se las` transporta]i pe calea sunetului, rând pe rând, \n locurile descrise de fluen]a muzical`. Unora le place jazz-ul [i tr`iesc fiecare not` \n parte, simt fiecare acord [i savureaz` pies` dup` pies`. Pe scurt, a[a au petrecut iubitorii de muzic` bun` noaptea de 27 octombrie, \n prezen]a unei voci de renume pe scena muzicii interna]ionale de calitate, Natalie Cole. Una dintre legendele muzicii jazz a \ncântat melomanii prezen]i la Sala Palatului cu piese de pe ultimul s`u album, “Let's Talk Love”, precum [i hituri cunoscute de pe albume trecute, precum “Ask a Woman How Knows” sau “Leavin'”.

Dragostea pentru jazz ocup` un loc de cinste \n via]a posesoarei a nou` premii Grammy, pe care a mo[tenit-o de la tat`l ei, celebrul Nat King Cole. Biz

Biz

67

agend` life “A[ vrea ca la un moment dat s` dispar undeva unde oamenii s` nu m` mai poat` vedea. Nu vreau s` \mb`trânesc. Nu vreau s` m` uit \n oglind` [i s` v`d asta vreodat`.”

68

Biz

film

PROIEC}IE LEGENDAR~ Pre] de numai dou` s`pt`mâni va rula pe marile ecrane filmul “Michael Jackson’s This Is It”, regizat de Kenny Ortega, care const` \ntr-o serie de interviuri unice, film`ri din culise [i \n timpul repeti]iilor regelui pop [i are la baz` peste o sut` de ore de \nregistr`ri video.

"|ntr-o lume plin` de ur`, trebuie m`car s` \ndr`znim s` sper`m. |ntr-o lume plin` de disperare, trebuie m`car s` \ndr`znim s` vis`m", spunea regele muzicii pop, Michael Jackson, despre vise. Muzica lui "Jacko" \nc` are puterea s` uneasc` milioane de oameni \ntr-un singur vis, care inspir` mai departe lumea. Iubitorii muzicii de calitate [i fanii regelui pop au oportunitatea s` arunce o privire [i s` p`trund` \n culisele unor importante concerte sus]inute de megastar \n jurul lumii, cu ocazia proaspetei lans`ri a peliculei "Michael Jackson's This Is It", care va rula pe marile ecrane din lume pre] de numai dou` s`pt`mâni. Mult a[teptatul film are la baz` o documentare de mai bine de o sut` de ore de \nregistr`ri video din culise, este structurat cronologic [i, \n plus, con]ine [i presta]ii din ultimele concerte ale regelui pop.

Uria[ul demers cinematografic include coregrafi, tehnicieni, dansatori [i membrii orchestrei, \ns` aten]ia documentarului este canalizat pe regele muzicii pop, atât \n culise, cât [i pe scen`, sub lumina reflectoarelor [i \n fa]a sutelor de mii de iubitori ai muzicii lui Michael Jackson.

Documentarul mai scoate \n eviden]`, pe lâng` calit`]ile muzicale ale megastarului, [i mi[c`rile unice de dans [i, nu de pu]ine ori, \l surprinde \n timpul repeti]iilor, când exersa coregrafia, pân` când reu[ea s` sincronizeze pa[ii de dans cu mesajul [i versurile piesei. Pasiunea [i d`ruirea legendei muzicii interna]ionale, evidente atât \n versurile [lag`relor acestuia, cât [i \n energicele mi[c`ri scenice, mai sunt scoase \n eviden]` de documentarul “This Is It” [i prin prisma unicului vis al regelui muzicii pop dinaintea tuturor concertelor,

acela de a oferi privitorilor un spectacol de neuitat. Vis care i s-a \ndeplinit, de altfel, dup` fiecare concert \n parte.

Documentarul ofer` fanilor lui Michael Jackson [i o [ans` unic` s` cunoasc` adev`rata personalitate a legendei pop, a c`rui muzic` a atins miliarde de suflete din toate col]urile lumii. Dragostea lui “Jacko” pentru muzic` [i dans, atât de vizibile \nc` de la debutul carierei muzicale, au r`mas neschimbate [i se poate sim]i \n fiecare pies`, album, sau concert. Filmul este regizat de Kenny Ortega, un partener de n`dejde al lui “Jacko” pe partea de crea]ie [i spectacol scenic [i reprezint` o rar` compila]ie de interviuri unice, film`ri inedite \n culise [i repeti]ii pentru o serie de concerte pe care urma s` le sus]in`. Regizorul spunea c` filmul este “un mozaic muzical, care \n viziunea mea \i va ajuta pe fani s` \n]eleag` [i s` aprecieze toate visele [i ambi]iile lui Michael”. «This Is It» este povestea unui maestru [i a talentului s`u, un geniu deosebit \n ultimul s`u proces teatral [i creativ”, mai men]iona Kenny Ortega. Pe lâng` documentarul care va reu[i cu siguran]` s` sensibilizeze [i s` emo]ioneze to]i spectatorii, fanii lui Michael Jackson mai primesc o veste bun`.

Tot la finele lunii octombrie a fost lansat albumul de colec]ie cu acela[i nume ca documentarul [i care include piesa “This Is It”, precum [i melodii care au contribuit la inspira]ia regelui muzicii pop.

Fanii lui “Jacko” vor avea oportunitatea s`-[i priveasc` idolul \n ipostaze noi, mai ales c` filmul surprinde munca [i geniul artistic al dansatorului, cânt`re]ului, produc`torului de film [i scriitorului Michael Jackson. Biz

Biz

69

life sport FOTOGRAFIE DE

RACHAD EL JISR

8 titluri mondiale are Marian Dr`gulescu \n palmares

70

Biz

sport DE

GEORGIANA MECU

DR~GULESCU RELOADED Marian Dr`gulescu tr`ie[te a doua tinere]e \n gimnastic` [i \[i confirm` statutul de sportivul deceniului \n România. Dup` o period` nefast` din via]a sa, cauzat` de o accidentare grav` la spate, divor]ul de so]ie [i o serie de ghinioane, “Marocanul” a revenit spectaculos, devenind dublu campion mondial la Londra.

Cum a fost la Londra?

M-am sim]it foarte bine [i am fost foarte fericit c` am reu[it s` urc din nou pe podium, practic s`-mi recâ[tig titlurile de campion mondial la sol [i s`rituri cucerite \n 2006. Succesul este cu atât mai important cu cât el vine dup` o serie lung` de ghinioane [i dup` o lung` period` de inactivitate. Totul a venit cum nu se putea mai bine [i la momentul potrivit.

Unde a fost mai greu, la sol sau la s`rituri?

La sol mi s-a p`rut mai dificil din cauza faptului c` la acest aparat sunt foarte multe leg`ri de salturi. Sunt [ase linii [i se pot face gre[eli mai multe decât la s`rituri. E adev`rat c` [i la cel`lalt aparat am a doua s`ritur` foarte dificil`.

De fapt, prima s`ritur` este cea pe care am inventat-o [i nu am avut niciodat` probleme la ea! De aceast` data, \ns`, mi-au reu[it ambele!

Gimnastica este mai grea cu noul cod de punctaj?

Da, elementele sunt mai grele, iar exerci]iile lungi. Din aceast` cauz`, riscul de a gre[i este mai mare. Acum, cea mai mic` gre[eal` te poate arunca de pe podium. Normal, la fiecare concurs trebuie s` ai [i un pic de noroc pentru a fi pe primul loc, cel care conteaz` cel mai mult!

Cum ai reu[it, totu[i, s` te mobilizezi dup` atåtea probleme?

Sunt un profesionist, [tiu ce vreau! Sunt serios, muncesc [i am avut multe persoane lâng` mine care m-au georgianamecu@revistabiz.ro

sus]inut, m-au \ncurajat, m-au sprijinit [i au crezut \n mine. M` refer \n primul rând la Corina – prietena mea, la familie [i la prietenii foarte apropia]i.

Apoi, starea mea de s`n`tate s-a ameliorat fa]` de 2008 [i toate aceste “ingrediente” au condus la rete]a ideal`.

Cåt de mult a contat faptul c` Nicu[or Pascu este antrenorul coordonator al lotului?

Enorm de mult. |n primul rând, am avut parte de o preg`tire profesionist`, serioas`, exact a[a cum ar fi trebuit s` fie. Nicu[or Pascu m-a sus]inut \n permanen]`. De fapt, noi am mai lucrat [i la lotul de junior \mpreun`. Acum suntem [i foarte buni prieteni, este [i na[ul feti]ei mele. Dânsul a contribuit foarte mult la ascensiunea mea \n cariera de sportiv. De aceea, m` bucur c` am reu[it s` lu`m aceste medalii \mpreun`, având \n vedere c` la lotul de juniori nu prea am avut aceast` posibilitate.

Te-au schimbat aceste titluri mondiale?

Satisfac]iile au fost, de aceast` dat`, cu mult mai mari. Dar, altfel, cred c` sunt acela[i. Am r`mas la fel modest [i cu picioarele pe p`mânt. Probabil [i gimnastica m-a disciplinat \ntr-un anumit fel!

Ce-]i propui pentru perioada urm`toare?

Deocamdat`, mai am câteva competi]ii anul acesta [i m` voi concentra asupra lor. Apoi, voi avea o scurt` vacan]` de s`rb`tori, iar dup` aceea voi intra din

nou \n preg`tire pentru campionatele europene [i mondiale de anul viitor, unde sper s` fie bine.

Te vedem [i la Olimpiada de la Londra 2012?

Targetul este pe etape. Mai \ntâi, campionatele europene [i mondiale care vor urma. Sigur, \n perspectiv` m` gândesc [i la Olimpiada de la Londra, unde sper s`-mi iau revan[a dup` Beijing, mai ales c` singurul titlu din carier` care \mi lipse[te este cel olimpic!

Recompensele sunt pe m`sura eforturilor?

Având \n vedere c` mul]i m` consider` sportivul deceniului \n România, fiind de opt ori campion mondial [i de tot atâtea ori cel mai bun sportiv al ]`rii, oficialit`]ile din Bucure[ti nu mi-au acordat acela[i respect pe care al]ii \l acord` sportivilor lor. Cel mai recent exemplu este sabrerul Rare[ Dumitrescu, care a fost premiat \n bani de primarul ora[ului Bra[ov [i i s-a oferit [i un apartament pentru titlurile de campion [i vicecampion mondial.

Eu nu am avut parte de nimic [i nici nu cred c` voi vedea ceva. E dureros [i regretabil! |n privin]a vie]ii personale, ai \n plan s` te c`s`tore[ti cu Corina?

E prea devreme de spus. Avem o rela]ie frumoas` [i, probabil, vom face [i pasul acesta mai devreme sau mai târziu. Deocamdat`, avem multe alte proiecte personale. Nu am avut timp s` ne gândim la lucrul acesta dar, pe viitor, de ce nu?! Biz

Biz

71

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Tehnologie la ro[u Stilul minimalist care câ[tig` tot mai mul]i adep]i \n designul echipamentelor care ne \nconjoar` a adus, \n ultima perioad`, o avalan[` de gadgeturi de culori neutre - alb, negru, gri, argintiu. E drept, culorile s-au mutat pe ecranele tot mai performante [i mai sub]iri ale echipamentelor moderne, dar de ce nu le-am folosi \n continuare [i la exterior? Pentru acest num`r, v` propunem o colec]ie \n nuan]e de ro[u, culoare sinonim` cu vitalitatea, viteza [i chiar nonconformismul.

IPOD NANO

FERRARI FXX Cine \[i mai permite un Ferrari pe criza asta? Ei bine, exist` o solu]ie mai ieftin`, doar c` nu este la fel de rapid` [i se adreseaz` mai degrab` copiilor. Ferrari FXX, realizat de produc`torul de juc`rii Berg, func]ioneaz` cu putere... uman`, pentru c` [oferul trebuie s` dea la pedale ca s` pun` \n mi[care ma[in`ria. Nu este chiar o noutate, fiind lansat \n 2008, dar, \ntr-un an de criz`, pu]in` nostalgie dup` vremurile bune de alt`dat` prinde bine oricui.

Sunt disponibile dou` versiuni, Racer la 499 de euro, respectiv Exclusive, la 1.499 de euro, aceasta din urm` având volan \mbr`cat \n piele, scaun special de curse, centur` \n patru puncte, “cutie de viteze” \n [apte trepte [i chiar spoilere. De[i destinat` copiilor, aproape sigur ta]ii nu-i vor l`sa pe ace[tia la pedale, de fric` s` nu cumva s` strice frumoasa bijuterie.

72

Biz

Cine-a zis c` Apple nu iese din alb sau negru? Sigur, \n mare parte a[a este, dar iPod nano reprezint` o (necesar`) pat` de culoare \n portofoliul companiei californiene. Acum, “mijlociul” familiei iPod vine \n nou` variante de culoare [i are, pentru prima oar`, o camer` video \ncorporat` cu func]ie de \nregistrare.

Filmule]e rezultate pot fi vizionate direct pe ecranul mai mare (2,2 inch) sau pot fi trimise pe e-mail ori postate pe Facebook. |n plus, 15 efecte video pot da o not` [i mai personal` clipurilor \nregistrate. Noul iPod nano are radio FM \ncorporat [i aplica]ia Pedometer, care num`r` fiecare pas f`cut de utilizator. Dac` nu vre]i s` v` tot uita]i la ecran pentru a alege melodia preferat`, VoiceOver va “citi” numele pieselor [i al arti[tilor \n timp ce naviga]i prin playlist.

gadgets Toshiba Qosmio X300 Gamerii \nr`i]i aveau nevoie de un laptop pe m`sur`, a[a c` Toshiba a aruncat \n lupt` seria Qosmio X300, care arat` [i se comport` la fel de fioros ca un Ferrari. Bazat pe tehnologie Intel Centrino 2 cu procesor Intel Core2 Duo P8600 la 2,4 GHz cu 1066 MHz FSB, acest laptop are memorie RAM DDR3 de 4 GB [i hard disk de 320 GB. Ecranul LCD cu diagonala de 17 inch este antireflex, pentru a-i ajuta pe gameri s` se concentreze exclusiv la ce se \ntâmpl` \n joc. Placa grafic` este NVIDIA GeForce 9700M GTS cu tehnologie TurboCache cu 512 MB memorie VRAM dedicat` [i pân` la 1.791 MB memorie grafic` total` disponibil` cu tehnologia TurboCache. Sistemul de sunet \ncorporat Harman Kardon are tehnologie bazat` pe dou` difuzoare pentru bas reflex, dou` difuzoare pentru frecven]e \nalte [i un subwoofer.

Nu este cel mai u[or laptop, greutatea minim` fiind de 4,3 kg, iar bateria ]ine \n jur de o or` \n cazul jocurilor care consum` multe resurse.

BlackBerry Pearl 8100 Canadienii de la Research In Motion nu se las` cu una, cu dou` [i persevereaz` \n a scoate pe pia]` PDA-uri tot mai similare ca aspect cu telefoanele mobile. Seria Pearl e cea mai clar` dovad` \n acest sens [i introduce \n ecua]ie culoarea ro[ie, deci vorbim mai degrab` de un “RedBerry”.

BlackBerry Pearl 8100 este un veritabil birou mobil, oferind voce, e-mail, mesaje instant, conectare la re]elele sociale, camer` foto de 1,3 megapixeli, Bluetooth, media player [i multe altele. Pentru a putea \ngusta terminalul, RIM a apelat la tehnologia SureType, care combin` tradi]ionala tastatura a telefoanelor mobile cu una QWERTY pentru a oferi u[urin]` maxim` \n utilizare. gabriel.barliga@revistabiz.ro

NESCAFÉ DOLCE GUSTO N-ar fi pl`cut s` pute]i face o cafea \n mai pu]in de un minut? {i nu doar o cafea simpl`, ci Espresso, Caffe Lungo, Cappuccino, Latte Macchiato sau Chococcino. Aparatul multifunc]ional Nescafé Dolce Gusto, produs de Krups, face exact acest lucru [i nici m`car nu necesit` sp`lare dup` fiecare utilizare. Secretul const` \n capsulele vidate speciale care se introduc \n aparat. Pentru a se ob]ine unele din specialit`]ile de cafea men]ionate, este nevoie de combinarea a dou` tipuri de capsule – acestea se vând \n cutii a câte 16 buc`]i.

Aparatul permite dozarea \n func]ie de gustul fiec`ruia, indica]iile de pe cutii fiind de ajutor \n acest sens. Nescafé Dolce Gusto este disponibil la Media Galaxy, la pre]ul de 569,9 lei. Dac` nu v` place ro[ul, pute]i alege alb sau negru.

Biz

73

life motor DE

GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI Jaguar pe cale de dispari]ie

Romånia, Land of Cruiser

Gata, a mai disp`rut o specie de Jaguar! Din fericire, este vorba doar despre "specia" Jaguar XJL Supercharged Neiman Marcus, o edi]ie limitat` \n 50 de exemplare care s-a evaporat instantaneu.

Disponibil \ntr-o culoare special` (Celestial Black) doar \n catalogul de Cr`ciun al celor de la Neiman Marcus, modelul s-a epuizat \n pu]in peste patru ore - probabil a durat atât de mult pentru c` b`ncile insist` s` verifice tranzac]iile cu cardul.

Verde de invidie Cine a spus c` ma[inile eco sunt anoste? Japonezii de la Honda ]in s` ne conving` c` nu e deloc a[a cu modelul CR-Z, un mini-coupé cu propulsie hibrid` care va fi disponibil \n America de Nord \ncepând cu a doua jum`tate a anului viitor. Conceptul a fost prezentat la Salonul de la Tokio [i avea doar loc pentru [ofer, dar modelul de serie va avea dou` locuri [i \[i va face debutul \n ianuarie, la Detroit. Honda sper` ca modelul s` atrag` \n special tinerii.

Supercar marca Lexus Numele Lexus este sinonim cu luxul, dar japonezii se str`duiesc \n ultima vreme s` adauge [i atribute sportive brandului.

A[a a ap`rut Lexus LFA, un supercar de dou` locuri, care va intra \n produc]ie la sfâr[itul anului viitor. Sub capot` va ascunde un V10 de 4,8 litri [i 560 CP, cuplat la o cutie de viteze automat` secven]ial` \n [ase trepte. Cele 1.480 kg ale ma[inii vor fi propulsate de la 0 la 100 km/h \n 3,7 secunde.

Ce ne mai aduc Astrele?

Noua genera]ie Opel Astra, descins` din surata mai mare Insignia, va fi disponibil` \n România pentru comenzi din luna noiembrie, iar \n decembrie va poposi [i \n showroom-uri. Modelul va avea patru motoriz`ri pe benzin` (de la 1,4 litri [i 100 CP la 1,6 litri turbo, cu 180 CP), respectiv patru pe motorin` (de la 1,3 litri [i 95 CP la 2 litri [i 160 CP). Astra r`mâne doar la varianta hatchback, urmând s` se \mbog`]easc` \n perioada urm`toare cu cinci variante, printre care un coupé [i un 4x4.

74

Biz

Când vorbe[ti de offroad, al`turi de nume legendare ca Jeep sau Land Rover exist` un altul care este sinonim cu performan]a pe orice teren Toyota Land Cruiser. Având \n spa]ie o tradi]ie de 60 de ani, marca japonez` continu` s` fac` istorie pe pantele [i prin noroaiele din toat` lumea.

Acum, a venit rândul ultimei genera]ii de Land Cruiser s` ia \n piept drumurile [i hârtoapele patriei noastre. O va face cu un turbodiesel de 3 litri [i 173 CP, care promite s` nu consume mai mult de 8,1 litri la 100 km [i ale c`rui emisii de CO2 au fost reduse cu 12%, pân` la 214 g/km. Noua genera]ie de Toyota Land Cruiser va fi disponibil` \n România din ianuarie, la pre]uri ce pornesc de la 47.200 de euro (toate taxele incluse), dar doritorii pot face deja comenzi pentru livr`ri \n decembrie. Poten]ialul offroad a fost \mbun`t`]it substan]ial prin introducerea unei func]ii de Selectare Multiteren, a unui monitor multiteren cu 4 camere de luat vederi, a afi[`rii

unghiului de bracaj al ro]ilor.

Aceast` combina]ie ofer` un grad ridicat de asisten]` atât [oferilor experimenta]i, cât [i \ncep`torilor \ntr-ale offroad-ului.

Suspensia independent` a trenului anterior, cu bascul` dubl`, a fost revizuit`, iar trenul posterior este echipat cu o nou` suspensie multilink [i Sistem de Suspensie Cinetic` Dinamic` modulat electronic (KDSS).

Pentru nivelul de echipare de top va fi disponibil un sistem de Suspensie Variabil` Adaptativ` (AVS), care \ncorporeaz` func]ia Roll Posture Control, [i un sistem de suspensie pe pern` de aer cu func]ie Height Control.

Noul Land Cruiser are caroseria montat` pe [asiu separat, ceea ce i-a sporit rigiditatea cu 11%, iar montan]ii caroseriei absorb zgomotul [i vibra]iile, \mbun`t`]ind nivelul de confort.

La interior, nivelul podelei a fost coborât cu 38 mm, pentru o mai bun` postur`, iar func]ia de glisare a celui de-al doilea rând de locuri permite mai mult decât dublarea spa]iului la nivelul picioarelor pentru ocupan]ii celui de-al treilea rând. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

SUV-uri de

motor

DE

buzunar

GABRIEL BÂRLIG~

Revolu]ia SUV, declan[at` \n anii '90 de produc`torii auto dornici s` exploateze pofta de natur` a or`[enilor bloca]i \n trafic, \ncepe s` se sting` treptat.

SUV-urile nu vor disp`rea probabil nici când se va termina petrolul, pentru c` exist` deja modele de acest gen cu propulsie hibrid` [i chiar electric`.

Imaginea lor este, \ns`, [ifonat` nu doar de militan]ii ecologici, ci [i de criza economic` care favorizeaz` modele mai compacte [i mai ieftine. Situa]ia nu este cu mult diferit` nici \n România. Dac` [oselele de pe la noi pot justifica \ntr-o oarecare m`sur` popularitatea SUV-urilor printre cona]ionali, criza s-ar putea s`-i fac` pe mul]i s` se gândeasc` de dou` ori \nainte de a alege o astfel de ma[in`.

Având, \ns`, \n vedere c` [oselele autohtone nu au [anse prea mari de revigorare, ne-am gândit c` solu]ia ar putea fi modelele cu preten]ii mai mici, dar cu aspira]ii mari. Chiar dac` unele nu sunt chiar SUV-uri, ci fac parte mai degrab` din ceea ce industria auto nume[te modele crossover, ele pot fi alternative excelente pentru cei care vor un sâmbure de offroad "altoit" cu discre]ia lucrului simplu, dar bine f`cut. |n plus, sunt greu de \nvins la costuri, pornind de la achizi]ie [i terminând cu consumul de combustibil. Nu v` l`sa]i, \ns`, \n[ela]i de \nf`]i[area voit nespectaculoas` a acestor ma[ini (poate cu excep]ia ar`toasei Kia Soul, care are o poveste foarte interesant`). Dincolo de ceea ce se vede, se ascund multe surprize care de-abia a[teapt` s` fie descoperite. gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

77

motor

SKODA YETI

SANDERO STEPWAY

Din Cehia, cu dragoste

Un pas \nainte

Ma[ina prezentat` cu mândrie de constructorul ceh drept primul SUV din istoria m`rcii este exact ce ne a[teptam – sim] practic [i inteligen]` pe patru ro]i. |n materie de design, se remarc` combina]ia dintre aspectul robust [i detaliile func]ionale. De[i este clar dintr-o privire c` avem de-a face cu o Skoda, exist` suficiente detalii care s` dea identitate lui Yeti, cum ar fi farurile alungite [i luminile de cea]` rotunde aflate \n imediata lor apropiere. Un alt element interesant este plafonul panoramic mobil (1.364 x 870 mm), format din dou` p`r]i, cea frontal` fiind mobil` [i controlat` electric. Este un element perfect pentru excursiile \n natur`, conferind, \n acela[i timp, senza]ia de spa]iu la interior. Skoda Yeti are trac]iune 4x4 asigurat` de cuplajul Haldex de genera]ia a patra [i asisten]` la rulare offroad. Modulul offroad include asistarea la coborârea \n pant` sau la pornire, adaptarea sistemelor electronice ABS, ASR [i EDS la condi]iile de deplasare [i sensibilitate sporit` a pedalei de accelera]ie. |n ceea ce prive[te gama de motoriz`ri, oferta este diversificat`.

Avem dou` motoare pe benzin` (1.2 TSI / 105 CP, 1.8 TSI / 160 CP) [i trei propulsoare Diesel de 2 litri cu 110, 140, respectiv 170 CP. Yeti vine \n România cu trei niveluri de echipare standard (Active, Ambition [i Experience), precum [i cu o culoare exclusiv` – Mato Brown. Dac` mai spunem [i c` modelul a ob]inut 5 stele la testul Euro NCAP, este clar c` primul SUV de la Skoda face fa]` cu brio vie]ii de familie.

Dup` ce conceptul Duster aprinsese imagina]ia tuturor, de[i Renault anun]ase clar c` nu va fi transformat \ntr-un model de serie, francezii au venit cu Sandero Stepway. Garda la sol a fost u[or ridicat` (20 mm), ma[ina a primit scuturi cromate satinate \n fa]` [i \n spate, bar` de protec]ie \mp`r]it` \n dou` (jos gri \nchis [i sus culoarea caroseriei) [i a fost aruncat` pe o pia]` avid` dup` modele ieftine [i economice. La aspectul sportiv exterior mai concureaz` ornamentul cromat al e[apamentului, \n timp ce \n habitaclu Renault a folosit tapi]erie neagr`, cus`turi albe [i a condimentat totul cu elemente de culoare gri (fa]ada consolei centrale, conturul aeratoarelor, ornamentul din centrul volanului [i mânerele interioare). Stepway a sosit pe pia]a local` la jum`tatea lunii iunie, fiind oferite dou` variante de motorizare: un propulsor pe benzin` de 1,6 litri [i 90 CP, respectiv unul pe motorin` 1.5 dCi de 70 CP. Are, desigur, trac]iune integral` 4x4 – cine ar fi crezut c` va exista a[a ceva pe o Dacie? Interesant este c`, \n Brazilia, Sandero Stepway are [i un motor Hi-Flex de 1,6 litri [i 112 CP, care func]ioneaz` cu bioetanol, combustibil “verde” foarte la mod` \n statul sud-american. Modelul are \n standard ABS Bosch 8.1, repartitor electronic de frânare, precum [i airbag frontal pentru [ofer [i pasagerul din fa]`. |n plus, bancheta spate este rabatabil` (caz \n care spa]iul de \nc`rcare ajunge la 1.200 de litri) [i frac]ionabil` 1/2 [i 2/3.

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

78

Biz

4.223/1.793/1.689 2.578 mm \ntre 105 [i 170 CP 200 km/h 416 litri

de la 15.466 de euro (TVA inclus)

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

4.020/1.990/1.534 2.588 mm \ntre 70 [i 90 CP 163 km/h 320 litri

de la 9.200 de euro (TVA inclus)

gabriel.barliga@revistabiz.ro

motor

FIAT SEDICI

KIA SOUL

Un italiano vero

De la suflet la suflet

Vorbim aici deja despre un facelift al lui Sedici, prin care italienii ]intesc exact publicul citadin amator de ie[iri pe iarb` verde ([i nu numai) cu ma[ina. Fiat aduce, practic, Sedici \n linie cu celelalte modele ale companiei \n ceea ce prive[te designul (\n special cu noul Grande Punto), f`r` a-i r`pi, \ns`, personalitatea n`r`va[`. Designul Giugiaro se simte, de[i a fost "cumin]it" cu elemente specifice modelelor crossover – o nou` bar` de protec]ie \n fa]` cu un aspect mai agresiv [i, mai ales, o nou` gril` mai discret`. Dac` ie[i]i din ora[ [i aborda]i drumuri accidentate, pute]i trece de la trac]iunea 4x2 la cea 4x4, pentru performan]` maxim` cu un consum redus de combustibil, comparativ cu modelele din aceea[i clas`. Fiat nu r`mâne dator nici la capitolul motoriz`ri, venind cu dou` propulsoare noi – unul pe benzin` de 1,6 litri [i 120 CP, respectiv un diesel de 2 litri Multijet, care dezvolt` 135 CP. Ambele respect` standardele Euro 5. Ele se adaug` motoarelor aflate deja \n oferta Sedici – unul de 1,6 litri [i 107 CP pe benzin`, respectiv dieselul de 1,9 litri [i 120 CP, considerate de unii speciali[ti insuficient de puternice pentru activit`]i offroad. Schimb`ri au ap`rut [i la interior, prin modernizarea designului instrumentelor de bord [i apari]ia unei console centrale [i folosirea de materiale noi, care sporesc confortul ocupan]ilor. Sistemul audio vine cu opt boxe \ncorporate, incluzând o nou` box` central`, care spore[te senza]ia de spa]ialitate a sunetului.

|n aprilie anul trecut, Kia prezenta la Salonul Auto de la Geneva un concept \n trei versiuni diferite. Kia Soul se prezenta \n formele Diva (accesoriu de mod` pentru femeile cu stil), Burner (b`iatul r`u) [i Searcher (o oaz` de lini[te \n jungla urban`). Ultima variant` pare s` fi câ[tigat dreptul de a deveni model de serie, crossoverul Kia Soul ]intind s` aduc` lini[te, dar [i veselie, cump`r`torilor tineri [i activi. De aceea, modelele europene au \n standard un radio-CD cu capabilit`]i de MP3 player, [ase boxe ce acumuleaz` 112 W [i integreaz` tehnologia PowerBass. Conceput \n SUA, dezvoltat \n Coreea de Sud [i rafinat \n Europa, Soul este un model complet nou al companiei coreene, un fel de declara]ie de inten]ie dup` ce au reu[it s` se impun` pe plan global, mai ales gra]ie gamei de mare succes Cee’d. Sub capot` putem avea dou` motoare pe benzin`, unul de 1,6 litri [i 126 CP [i altul de 2 litri [i 142 CP. La capitolul diesel bif`m un propulsor de 1,6 litri, care dezvolt` 126 CP. Nu are veleit`]i offroad prea mari, dar puncteaz` decisiv la capitolele distrac]ie, dezinvoltur` [i ambian]`. La interior, Soul reu[e[te s` combine spa]iul mare pentru pasageri cu o senza]ie de confort sporit` pentru [ofer. |n plus, capitolul siguran]` este bine acoperit, cu [ase airbag-uri [i ESP \n standard. Kia Soul va fi produs pentru moment doar \n Coreea, de[i \n faza de concept se anun]ase inten]ia de a aduce modelul [i la fabrica din Slovacia. Probabil criza a schimbat planurile coreenilor.

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

4.115/1.755/1.620 2.500 mm \ntre 120 [i 135 CP 190 km/h 270 litri de la 18.350 de euro

Dimensiuni lungime/l`]ime/\n`l]ime (mm): Ampatament: Putere: Viteza maxim`: Capacitate portbagaj: Pre]:

4.105/1.785/1.610 2.550 mm \ntre 126 [i 142 CP 177 km/h 340 litri n/a

Biz

79

jack & suzy welch

Managementul resurselor umane la puterea a treia Din când \n când primim o serie de \ntreb`ri consecutive, care ne amintesc c` unele lucruri nu se schimb` niciodat`, nici m`car \n timpul perioadelor dificile. Sau cel pu]in nu ar trebui s` se schimbe. S` lu`m aceste trei \ntreb`ri, de pild`, primite recent de la cititori: Au angaja]ii vreun drept s` fie pu[i la curent cu deciziile drastice luate de management, precum promov`ri, transferuri sau retrograd`ri, mai ales dac` acestea nu \i favorizeaz`?

Colombo, Sri Lanka Cum \]i po]i men]ine angaja]ii talenta]i implica]i \n sarcini relativ plictisitoare pe care nici tu nu ai fi dispus s` le faci?

New York Ce sfaturi oferi]i angaja]ilor care lucreaz` pentru un lider al c`rui loc de munc` nu mai este \n siguran]`?

Surat, India S` uit`m detaliile pentru un moment.

R`spunsul la toate \ntreb`rile de mai sus se reg`se[te \ntr-un principiu fundamental de business: fie c` e[ti un lider de curs` lung` sau un debutant \n câmpul muncii, asigur`-te c` \n tot ceea ce faci apreciezi demnitatea uman`.

Poate c` acest sfat pare oarecum vag, dar cu siguran]` \n]elege]i opinia noastr`.

Oamenii de afaceri sunt nevoi]i s` se confrunte cu dileme [i s` ia decizii grele \n fiecare zi. Po]i \ncerca s` le rezolvi dac` \]i urmezi curajos instinctele. Po]i s` nu faci nimic [i s` speri c` totul se va rezolva.

Po]i s` te protejezi folosindu-te de trucuri politice. Sau po]i s` iei decizii pe baza principiului fundamental potrivit c`ruia angaja]ii trebuie trata]i cu respect [i merit` s` li se fac` auzite vocile.

Nu, nu ne-am \nmuiat. Nu este prima oar` când facem o astfel de pledoarie. {i nu este doar corect din punct de vedere etic, 80

Biz

ci invariabil face o companie mult mai competitiv`. Astfel, toat` lumea are de câ[tigat. S` ne concentr`m o clip` pe \ntrebarea trimis` din Sri Lanka, \n care ni se cerea p`rerea dac` managerii ar trebui s` explice angaja]ilor din pozi]ii cheie adev`rata situa]ie. Sigur c` ar trebui. De[i managerii trebuie s` fie foarte aten]i s` nu arunce vina la \ntâmplare, ei trebuie s` explice de ce a fost Joe rugat s` \[i continue cariera \n alt` parte sau de ce Mary a fost transferat` la biroul din Hong Kong. Din astfel de momente to]i au de \nv`]at. “Joe este un tip de treab` [i \i dorim mult bine, dar nu a demonstrat c` [i-a \nsu[it valorea fundamental` a companiei de a face schimb de idei cu toate diviziile de business”, ai putea spune, sau “Mary a fost transferat` pentru c` este una dintre cele mai valoroase angajate, dar pentru a promova \n organiza]ie ai nevoie de experien]` global`.” |n cele din urm`, aceast` deschidere ofer` angaja]ilor uneltele necesare controlului propriilor destine. Ace[tia [tiu care tip de comportament este r`spl`tit de companie [i care nu, f`r` s` fie nevoi]i s` ghiceasc`.

Astfel pot aduce \mbun`t`]iri dac` e nevoie [i \[i pot creiona un plan pentru viitor.

Le ofer` operativitate. |n ceea ce prive[te dilema cititorului din New York referitoare la managementul angaja]ilor care se confrunt` cu sarcini plictisitoare: dac` pleci de la perspectiva trat`rii oamenilor cu demintate, solu]ia este clar`. Ca lider, este imperativ s` g`se[ti mijloace prin care s` dai satisfac]ie [i \n]eles muncii, indiferent de cât de banal` este munca. Prin urmare, s`rb`tori]i micile victorii [i evenimentele importante [i r`spl`ti]i angaja]ii care dep`[esc norma.

Este [i o oportunitate de a oferi oamenilor o [ans` s` se fac` auzi]i: organiza]i cu regularitate sesiuni de brainstorming [i, când angaja]ii contribuie la \mbun`t`]irea procedurilor, ar`ta]i-le aprecierea cuvenit`.

Sun` descurajant? Chiar este. Dar s` fii un manager necesit` stimularea [i implicarea

echipei [i \ncurajarea fiec`rui membru s` fie mândru de ceea ce face.

Apoi, \n ceea ce prive[te scrisoarea din India, exist` chestiunea [efului aflat pe picior de plecare - un scenariu obi[nuit \n timpul unei recesiuni ca aceasta, când companiile caut` \n permanen]` mijloace prin care s` reduc` cheltuielile. Uneori, astfel de purific`ri sunt necesare pentru \ndep`rtarea managerilor incompeten]i, dar de multe ori sunt elimina]i [i manageri buni, care nu au \nregistrat, \ns`, performan]ele a[teptate. |n astfel de cazuri, este uman s` \]i dore[ti s` te distan]ezi de un angajat al c`rui loc de munc` este nesigur. Oamenii nu vor s` fie asocia]i cu un salariat concediat sau pur [i simplu nu [tiu cum s` se comporte. Este atât de stânjenitor! A[a c` se \nchid \n propriile birouri sau, pentru mai mult` siguran]`, \ncearc` cu discre]ie s` intre \n gra]iile superiorului actualului [ef. |ncearc` altceva. Porne[te o discu]ie superiorul aflat pe punct de plecare, prive[te-l \n ochi [i evit` tenta]ia de evita problema \n fiecare e-mail. Compasiunea ta va ajuta echipa s` \[i continue drumul spre ]int` [i, pe viitor, decen]a ta va fi ]inut` minte ca o dovad` a caracterului t`u. Scopul nostru nu este numai s` amintim tuturor s` joace curat [i o serie de cititori s-ar putea \ntreba dac` vom discuta despre cum s` ajut`m companiile s` câ[tige. Dar când oferi angaja]ilor posibilitatea s` \[i exprime opiniile [i \i tratezi cu respect, din fericire, vei reu[i. Când ai o \ntrebare despre oamenii din echipa ta, indiferent de \ntrebare, aceste dou` principii reprezint` o mare parte din r`spuns.

JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”.

Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wining@nytimes.com.

Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate