Biz 192- Scurtcircuit in retail by Revista Biz

biz

jaCk weLCh Despre CaLIt~}ILe angajatuLuI perfeCt www.gandestebiz.ro

arvard exclusiv h view e business r ]iile Y [i Cånd genera \]i fac Baby Boom viitor planuri de

Revista noiloR tendin}e |n afaceRi

Nr. 192 • 1 - 15 martie 2010 • 4,9 lei

IntervIu

Chris Brogan: Despre blogging [i social media

ManageMent

Lectur` de business pentru 2010

SCuRtCiRCuit |N

Retail nr. 192

Pentru retailerii de electronice, electrocasnice [i it&C a sosit al doisprezecelea ceas. 2010 e anul \n care trebuie s` mearg` mai departe sau s` ias` definitiv de pe pia]`

Biz

editorial

Revista noiloR tendin}e |n afaceRi

Redactor-{ef MARTA U[URelU

Redactor-{ef Adjunct GABRiel BâRliG~

Redactori AlexANdRU ARdeleAN – fiNAN}e, coMpANii coRiNA coMAN – ReTAil, ReAl eSTATe ovidiU NeAGoe – ReSURSe UMANe loRedANA S~NdUleScU – MARkeTiNG ovidiU viTAN – iNTeRNA}ioNAl GeoRGiANA MecU – ediToR SpoRT

Director publicitate GiUSeppiNA BURlUi

Publicitate ANA MARiA MARdAN

Marketing Consultant GABRielA eNeScU/STRATeGYSTUdio

Research [i abonamente GABRielA MATei

Design lUMiNi}A R~ileANU

Prelucrare foto & Prepress AURel {eRBAN

Produc]ie [i distribu]ie dAN MiTRoi

Vertical Media Network editor al Revistei Biz calea {erban vod` 213 - 217, complex diamond park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 fax: 0372 87 35 31 e-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro iSSN 1454-8380

Agenda antreprenorului Timpul zboar`, mai repede ca oricând \n ultima vreme. Am ajuns \n luna martie [i parc` ieri \ncepea anul… La fel m` gândesc [i la cei zece ani care au trecut de când am lansat revista Biz. Sunt mul]i? Sunt pu]ini? Mie mi se pare c` au trecut repede. Foarte repede chiar. Mi-am petrecut la Biz cea mai frumoas` parte a vie]ii [i cred c` a fost unul dintre cele mai bune locuri \n care puteam s` lucrez [i s`-mi dezvolt cariera. La Biz am \nv`]at c` cel mai important este s` \ndr`zne[ti s` vrei. S` visezi. S` fii convins c` via]a este o multitudine de oportunit`]i care se perind` \n jurul tù. }ine doar de tine ce alegi [i cum \]i trìe[ti via]a. De tine depinde s` faci visele s` devin` realitate. A[a sunt [i au fost majoritatea interlocutorilor no[tri de-a lungul anilor. Oameni care au avut idei [i mai ales curaj s`-[i urmeze ideile. Antreprenori care au [tiut s` ri[te [i s`-[i construiasc` via]a [i businessul pe criterii simple, dar revolu]ionare, având la baz` dorin]a de a face ceva mai bun, mai mare [i mai ales altfel decât o fac ceilal]i. Pentru ace[ti oameni, pentru managerii mâna]i de nevoie sau doar de propria voin]` s` porneasc` pe calea antreprenoriatului, am ales s` lans`m un produs unic \n pia]a de print din România. |n aceast` lun`, la gala aniversar` care va celebra cei 10 ani de Biz, vom lansa “Agenda antreprenorului”, care, pe lâng` func]ia de agend`, con]ine informa]ii esen]iale pentru activitatea de zi cu zi a unui antreprenor. Pornind de la cum s`-]i faci un plan de afaceri, cum s` ob]ii finan]are sau cum s` rezolvi problemele de cash-flow, agenda ofer` [i solu]ii ingenioase de marketing pentru antreprenori [i \i \nva]` ce \nseamn` guerrilla marketing, cum s` faci marketing online f`r` buget sau cum s`-]i faci un brand personal. Nu am uitat s` oferim nici modele de antreprenori celor dornici s` apuce pe aceast` cale [i nici s` facem un dic]ionar de business cu cei mai \ntâlni]i termeni de afaceri. Realizat` \ntr-un tiraj de 50.000 de exemplare, agenda antreprenorului va fi distribuit` celor mai importante IMM-uri din România, companii cu o cifr` de afaceri \ntre 50.000 euro [i 3 milioane de euro. Ne-am propus ca “Agenda antreprenorului” s` fie un instrument util, folosit zilnic de antreprenori, singurii oameni care vor reu[i s` transforme România \n ]ara \n care ne dorim cu to]ii s` trìm. Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania

Marta U{UrelU, Redactor-{ef Biz

Biz

sumar

BIZ 192 agend~

cover story

4 Industria energetic` se redreseaz`

Scurtcircuit \n retail pagina

România, \nc` \n recesiune

5 La r`s`rit merg investi]iile 6 Cine mai are nevoie de \nc` o re]ea social`? 8 Advent preia CMU [i are 30 mil. euro pentru investi]ii 3Q – Plat` la punct fix 9 Microsoft deschide ferestre spre mobil Berile Ciuc se duc... la export 10 Opinie: Viorel Apetrei, Managing Partner, MTW România 11 O afacere de d`ruit

harvard Business review Când genera]iile Y [i Baby Boom \]i fac planuri de viitor pagina

Carmen Wieck – Synovate România Andi Dumitrescu – GfK România Daniela Laz`r – Daedalus Millward Brown

start-up

IMOBILIARe 12 A investi sau a nu investi? fInAn}e 22 Criza din Grecia ne face daruri SOCIAL MeDIA 40 Chris Brogan: 96% din ceea ce creez ofer gratuit

green 42 Opinie: David nicholl, Country Manager, Schneider electric România 43 energia durabil` aduce premii 44 Verde… la construc]ii

Biz

life 66 {tiri 67 Luxul care face to]i banii 68 Interviu: Sarah Chang 70 Programul Prima Clas` GADGeTS 72 Tabletele care fac legea

76 Aglomera]ie la Geneva

Ioan Simu – Mercury Research

analiz~

60 Cum s` faci fa]` modific`rilor fiscale? 61 Lectur` de business 64 Cum am reu[it – Verdict: dezvoltare

14 Oamenii din spatele cifrelor

26 Theodor Alexandrescu, director general, Alico România

management

MOTOR 74 Vara nu-i ca iarna

interviul Biz

pagina

54 Realit`]ile unei greve virtuale 58 Cenzura \n publicitate

oamenii Biz

20 Afacerea copilul

oamenii Biz Oamenii din spatele cifrelor

marketing

jack welch 80 Despre calit`]ile angajatului perfect

cover story Din 2010 retailul de electronice [i electrocasnice nu va mai fi cum \l [tim. Se anun]` un lider nou, peste aceea[i pia]` scoas` din priz`.

agend` [tiri nout~}I

A la car(d)te... bancar

BRD a lansat un nou serviciu [i un nou produs pentru clien]ii s`i: primul card bancar 100% personalizabil din România. Cei care aleg cardul “A la carte” pot personaliza cardul cum \[i doresc, cu fotografii de familie, locuri sau persoane dragi. Clientul furnizeaz` b`ncii pe un suport de stocare fotografia, iar cardul este diponibil \n 10 zile lucr`toare \n agen]ia unde clientul a semnat cerea de emitere [i validare a designului de c`tre client. Cardurile au utilizare interna]ional` [i vor fi echipate cu cip [i emise sub sigla VISA [i MasterCard. Primul card de acest tip din Europa a fost lansat \n 2005 de banca britanic` Abbey National. “Totul a pornit de la ideea c` oamenilor le place s` li se ofere ocazia de a alege. Cardul devine astfel, mai mult decât pân` acum, o reflectare a personalit`]ii clientului, care are ocazia de a de]ine un produs bancar unic [i 100% personalizat”, a declart Philippe Lelarge, director executiv al Departamentului Strategie [i Marketing al BRD. BRD are 2,2 milioane de carduri valide [i o re]ea de peste 1.450 ATM-uri [i 20.000 POS-uri. (Alexandru Ardelean)

Sc~dere

13,7

mld. euro este sc`derea \nregistrat` anul trecut de deficitul comercial al României, care a ajuns la doar 9,73 miliarde de euro. Potrivit Institutului Na]ional de Statistic`, exporturile au sc`zut \n euro cu 13,9%, pân` la cca 29 de miliarde de euro, \n timp ce importurile s-au diminuat cu 32,3%, ajungând la 38,77 miliarde de euro. Exporturile c`tre Uniunea European` au reprezentat 74,2% din total, \n timp ce importurile comunitare au acoperit 73,2% din total importuri. biz 4

biz

IndustrIa energetIc~ se redreseaz~ Agendele companiilor care activeaz` \n industria energiei [i resurselor con]in pentru anul 2010 priorit`]i ca accelerarea produc]iei de energie regenerabil` [i dezvoltarea tehnologiilor pentru re]ele inteligente sau cre[terea eficien]ei energetice, arat` raportul “Energy Predictions 2010”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar Deloitte. Raportul arat` conturarea unei schimb`ri de direc]ie \n economia global`, care nu poate suporta o nou` scumpire excesiv` a petrolului f`r` resim]irea unui impact puternic asupra cre[terilor. Alte tendin]e din industria energetic` a anului 2010 reg`site \n lucrarea Deloitte sunt revigorarea activit`]ilor de

fuziuni [i achizi]ii, \nmul]irea tranzac]iilor dintre companiile petroliere na]ionale, cre[terea produc]iei de energie regenerabil` [i intensificarea eforturilor industriei pentru rezolvarea dilemei combustibilului viitorului, c`rbunele. “De[i unele tendin]e identificate de raport nu se aplic` \n cazul unei industrii cu impact na]ional [i par]ial regional [i insuficient dezvoltate precum cea a României, ]ara noastr` trebuie s` se alinieze \n final la acelea[i niveluri de eficien]` [i standarde tehnologice de protec]ie a mediului”, arat` Valeriu Binig, director Servicii Financiare Energie [i Resurse \n cadrul Deloitte România. (Ovidiu Neagoe)

romånia, \nc` \n recesiune De[i au existat anumite zvonuri potrivit c`rora România ar fi ie[it din recesiune \n ultimul trimestru al lui 2009, cel pu]in tehnic, datele oficiale ale Institutului Na]ional de Statistic` (INS) au dovedit contrariul. Produsul Intern Brut a \nregistrat \n ultimele trei luni ale lui 2009 o sc`dere de 1,5%, \n termeni reali, comparativ cu trimestrul al treilea. Fa]` de acela[i trimestru din anul 2008, PIB a \nregistrat o sc`dere cu 6,6%. Pentru \ntreg anul 2009, PIB a fost cu 7,2% sub nivelul anului 2008. România a intrat \n recesiune \n trimestrul trei din 2008, odat` cu sc`derea cu 0,1% a PIB \n termeni ajusta]i sezonier fa]` de precedentele trei luni. Pentru a ie[i din recesiune, o economie trebuie s` \nregistreze un trimestru de cre[tere dup` trimestrele \n care produsul intern brut a fost \n sc`dere. |n 2008, România a avut o cre[tere economic` record, de 7,2%, potrivit

datelor INS. Ve[tile proaste nu s-au oprit aici. Num`rul [omerilor a ajuns, la 31 ianuarie, la 740.982 de persoane, cu 31.599 peste cifra din decembrie. Aceasta corespunde unei rate a

[omajului de 8,1%, comparativ cu 7,8% la finele lui 2009. Un procent de 81% dintre [omeri provin din mediul privat. Nici investi]iile str`ine nu au mers bine \n 2009, sc`zând de la 9,49 la 4,89 de miliarde de euro, potrivit datelor B`ncii Na]ionale a României. (Alexandru Ardelean)

[tiri de

Corina Coman

La r`s`rit merg investi]iile

ultima frontier` a fost cucerit`. nume mari din retail se preg`tesc s` mearg` \n estul Bucure[tiului, unde, \n 2012, \[i va deschide por]ile un nou centru comercial de dimensiuni gigant, prin investi]ii de 80 de milioane de euro. Cele mai mari Centre ComerCiale din BuCure{ti

Sun Plaza este cel mai recent centru comercial din sudul capitalei, deschis la sfâr[itul lunii februarie. De[i trebuia s` fie gata \nc` din prim`v`ra anului 2008, a fost amânat de dou` ori, din cauza crizei economice. Suprafa]a construit` este de aproximativ 208.000 mp, cu o suprafa]` \nchiriabil` de 76.000 mp. Una din ancore este hipermarketul Cora. |n plus, exist` [i peste 170 de magazine, restaurante, spa]ii de distrac]ie [i cinematograf multiplex cu 15 s`li. Investi]ia a fost de 200 de milioane euro.

De[i pia]a centrelor comerciale din România ofer` tot mai multe semnale c` a devenit mult prea aglomerat`, exist` \nc` investitori dornici s` dezvolte proiecte noi. Un exemplu ar fi Pallady Shopping Center, cel mai mare centru comercial ce urmeaz` a fi dezvoltat \n estul capitalei, de c`tre companiile Avrig 35 [i Cascade Grup, \n urma unei investi]ii de peste 80 de milioane de euro. Întregul proiect se va \ntinde pe zece hectare [i beneficiaz` de 800 de metri de expunere stradal`, \n timp ce complexul comercial dispune de 3.000 de locuri de parcare, amplasate atåt subteran, cât [i suprateran. Proiectul este localizat \n sectorul 3, cel mai populat al capitalei, pe bulevardul Theodor Pallady. Centrul comercial a reu[it deja “s` aga]e” câteva nume mari din retail, motiv pentru care dezvoltatorii se arat` extrem de \ncrez`tori, mizând pe un trafic estimat la nou` milioane de vizitatori pe an. Una din ancorele principale din Pallady Shopping Center este retailerul francez Auchan, care va inaugura aici cel mai mare hipermarket al s`u din Europa de corina.coman@revistabiz.ro

Est, cu o suprafa]` total` de 30.000 mp, din care peste 20.000 mp suprafa]` de vânzare, pe dou` niveluri. Gama de produse va fi [i ea extins` la 75.000 de articole. În acela[i timp, retailerul de articole sportive Decathlon va deschide un magazin \ntins pe o suprafa]` de 7.000 metri p`tra]i. Pe lâng` acestea, proiectul mai con]ine un magazin de bricolaj (15.000 mp), unul de mobil` [i decora]iuni (25.000 mp), precum [i o galerie comercial` cu peste 110 magazine, ce \nsumeaz` 20.000 metri p`tra]i. Astfel, suprafa]a comercial` ajunge la peste 100.000 metri p`tra]i, iar construc]ia va \ncepe \n curând, urmând ca primele magazine s` fie deschise \n al doilea semestru al anului 2012. Dezvoltatorii proiectului se afl` momentan \n negocieri cu mai multe branduri importante din comer]ul românesc interesate s`-[i extind` opera]iunile. Printre cei mai cunoscu]i viitori chiria[i se num`r` Deichmann, Burger King, KFC, McDonald’s, Takko, New Yorker, Sprider, Cache Cache, Pet Center, Tina R, Jysk, Starbucks, Marks and Spencer, Forever 18 [i Diverta. biz

AFI Palace Cotroceni s-a deschis \n octombrie 2009 [i are o suprafa]` total` de 215.000 mp, iar suprafa]a \nchiriabil` reprezint` aproximativ 76.000 mp. Investi]ia total` \n centrul comercial a fost de 300 milioane euro, \n timp ce investi]ia \n punctele de distrac]ie a fost de 90 de milioane de euro. AFI Palace are 300 de magazine, 2.500 de locuri de parcare, un hipermarket real,- deschis 24/7, 20 de s`li de cinema, primul IMAX din România (3D), restaurante, o pist` de carting, 2 cazinouri, un patinoar de aproximativ 1.000 de mp deschis tot timpul anului, dar [i un lac artificial.

B`neasa Shopping City s-a deschis \n 2008, \n nordul capitalei, \n urma unei investi]ii de 150 de milioane de euro. Deschiderea “ora[ului modei”, cum a fost numit de organizatori la vremea deschiderii, a marcat intrarea pe pia]` direct a unor branduri precum Peek & Cloppenburg, Solmar, Inditex. Suprafa]a \nchiriabil` a magazinului este de 85.000 mp [i g`zduie[te peste 220 de magazine, restaurante, unit`]i de servicii sau distrac]ie.

biz

agend` [tiri de

nout~}I

Deficit corectat pân` \n 2012

Consiliul ECOFIN, al mini[trilor de finan]e din statele UE, a aprobat reducerea deficitului bugetar al României pân` \n 2012. Pentru a se \ncadra \n reglement`rile europene, România trebuie s` aib` un deficit sub 3% din Produsul Intern Brut. Deficitul ]`rii noastre anul trecut a fost de 7,2% din PIB, adic` 36,4 miliarde lei. Al`turi de România, Lituania a mai primit o extensie de timp, dat` fiind recesiunea sever` din cele dou` state. Temenul ini]ial de reducere a deficitului era 2011.

Card de credit

de la RBS România RBS România a lansat un card de credit RBS Visa. Una din nout`]ile cardului este programul Spend & Earn. Pentru orice trazac]ie efectuat` la comercian]i sau online, posesorii cardului vor primi \n fiecare lun` \n contul cardului pân` la 2% (maximum 500 de lei/lun`) din valoarea sumei cheltuite lunar pe card. Clien]ii care aplic` pentru card \ntre 15 februarie – 31 mai 2010 vor primi un procent \n plus pentru tranzac]iile efectuate la comercian]i, în primele trei luni \n plus fat` de oferta standard a Programului Spend & Earn.

Seif online

la \n`l]ime Air France \n parteneriat cu Mondial Assistance [i Allianz ofer` c`l`torilor, \n premier`, un sistem securizat de stocare online: Allianz Protect, o solu]ie unic` ce îmbin` stocarea securizat` a documentelor cu servicii de asisten]`. Seiful online este accesibil pe site-ul www.airfrance.com (sec]iunea booking/other services). Clien]ii vor putea s` arhiveze, s` consulte [i s` recupereze toate documentele lor electronice, de orice natur` – personale sau de afaceri – din orice loca]ie. (Alexandru Ardelean) 6

biz

Loredana S~nduLeSCu

cine mai are nevoie de \nc` o re]ea social`? |n timp ce pe plan global Google \ncearc` s` concureze Facebook [i twitter prin serviciul Buzz, pe plan local ini]iative similare ale antreprenorilor autohtoni nu reu[esc s` adune o mas` critic` de utilizatori. Google [i-a propus s` concureze Facebook [i a lansat re]eaua social` Buzz, implementat` \n Gmail. Aceasta le permite utilizatorilor s` agregheze mai multe servicii [i s` fac` \n timp real schimb de mesaje, poze sau clipuri video. Reprezentan]ii Google spun c`, printre avantajele Buzz, se num`r` faptul c` are la baz` Gmail, e u[or de folosit [i are [i versiune pentru telefonul mobil cu diverse servicii interesante ata[ate. Pân` acum nimic special. Buzz a \mprumutat caracteristici atât de la Twitter, utilizatorii putând urm`ri ce mesaje public` prietenii din list`, cât [i de la Facebook – posibilitatea de a spune dac` \]i place sau nu con]inutul postat de o persoan`. Ini]ial, butonul de Buzz a fost prezent pe câteva procente din cele 175 de milioane de conturi Gmail, urmând s` devin` activ pentru to]i utilizatorii de Gmail. Ce [anse are noua re]ea s` concureze Facebook, care tocmai a anun]at recent c` a dep`[it 400 de milioane de utilizatori? S-ar p`rea c` destul de pu]ine. De altfel, primele reac]ii de la lansarea Google Buzz nu au fost nicidecum pe m`sura a[tept`rilor companiei, mai ales c` mul]i utilizatori s-au plâns de intruziunea \n via]a personal` prin includerea automat` \n listele prietenilor de pe Gmail. De ce ar mai fi nevoie de o alt` re]ea de socializare? S-a speculat destul de mult \n ultima vreme pe marginea lans`rii, sus]inându-se ideea c` Google Buzz ar putea s` aib` soarta Google Wave – lansat cu entuziasm, dar neadoptat \n mas` de utilizatori.

De altfel, nici alte ini]iative de social networking din partea Google, Orkut [i Jaiku, de pild`, nu s-au bucurat de succes. Cre[terea re]elor sociale la nivel interna]ional a creat valuri de efervescen]` [i pe plan local. Recent, a fost anun]at` lansarea \n varianta beta a portalului de social networking www.nok-nok.ro, ce se prezint` drept primul portal românesc care permite conectarea direct` a utilizatorilor s`i cu

portalul Facebook. De ce ar fi nevoie de un portal conectat la Facebook, \n condi]iile \n care acesta din urm` are deja o mul]ime de aplica]ii? Ini]iatorii proiectului nu reu[esc s` explice acest aspect \n comunicatul de lansare. Ultimii doi - trei ani au fost foarte prolifici din punctul de vedere al

[tiri ini]iativelor locale de social networking. Printre re]elele sociale lansate \n acest interval se num`r` Lucrez.in/IT.ro, Feeder.Ning.com, Ikonect, Tetatet, Heyo etc. |n ciuda entuziasmului manifestat \n momentul lans`rii, rezultatele nu s-au ridicat \ntotdeauna la nivelul a[tept`rilor. |n decembrie 2007 se lansa re]eaua social` Feeder.Ning.com. Acum, la aproape doi ani de la lansare, Cristian Vasile, ini]iatorul re]elei spune c` inten]ioneaz` s` \nchid` proiectul. Acesta nu a mers prea bine dup` ce Facebook a crescut foarte mult \n popularitate pe pia]a local`. Practic, oamenii de pe feeder.ning s-au mutat pe pagina de fani a Feeder pe Facebook, \n acest moment fiind peste 1.800 de fani. La ora actual`, re]eaua Lucrez.in/IT.ro, lansat` la \nceputul lunii ianuarie 2009, a ajuns la peste 1.100 de membri, companii [i

speciali[ti din domeniul IT. “Cre[terea a fost puternic` \n prima faz`, când a ajuns de la 0 la aproximativ 500 de membri \n mai pu]in de dou` luni, iar de atunci cre[terea a fost mai lent` dar constant`”, a declarat pentru biz Ovidiu Negrean, ini]iatorul proiectului. Planul ini]ial a fost s`-[i l`rgeasc` loredana.sandulescu@revistabiz.ro

sfera [i s` creeze [i Lucrez.in/Marketing, Lucrez.in/Banking [i altele, \ns` extinderea nu a fost posibil` \n 2009. Dac`, \n prima parte a anului 2009, Ovidiu Negrean estima c` la mijlocul lui 2010 ar putea ajunge la break-even, acum planul pentru anul curent mizeaz` pe dublarea num`rului de membri pe zona de IT, extinderea re]elei pe alte dou` verticale [i g`sirea unor parteneri potrivi]i pentru acest lucru. |n ianuarie s-a \mplinit un an de când Tetatet.ro era lansat \n versiune beta. |n acest interval, comunitatea a dep`[it 5.000 de utilizatori, dintre care 1.000 au fost atra[i \n ultima lun`. “La acest num`r de utilizatori, Tetatet este cea mai mare re]ea social` profesional` autohton`, iar dac` ritmul de cre[tere se p`streaz`, la finalul lui 2010 vom putea vorbi de 15.000 sau chiar 20.000 de utilizatori”, spune Bogdan Colceriu, Brand Manager, Tetatet.ro. Dac` pentru 2009, ini]iatorii Tetatet nu [i-au propus s` acceseze nicio form` de monetizare, lucrurile nu mai stau la fel \n 2010. |n acest sens, au fost lansate primele discu]ii [i se \ncearc` transferul conceptului \n offline prin BizzCoffee, un eveniment de networking offline care se desf`[oar` dup` un format standard [i care porne[te printr-un proiect pilot la Cluj-Napoca, locul \n care se g`sesc cei mai mul]i utilizatori de Tetatet. La sfâr[itul lui martie anul trecut se lansa [i Heyo.ro, gândit ca o re]ea social` dedicat` competi]iilor ini]iate de tineri \n mediul virtual. “Heyo.ro este un experiment”, a declarat C`t`lin Teni]`, manager general al Free Road, compania prin care F5 [i TreeWorks gestioneaz` proiectul, [i Managing Partner al TreeWorks. O evolu]ie mai bun` decât Heyo a avut cel`lalt proiect dezvoltat \mpreun` cu Treeworks, To]i pentru unu - TPU.ro, o platform` colaborativ` de tip Yahoo! Answers, care a crescut \n medie cu 20% pe lun` \n ceea ce prive[te num`rul de vizitatori unici, iar \n ianuarie se afla la o distan]` de 184.000 de unici fa]` de Neogen. biz

nout~}I

Atac austriac

pe pia]a de bricolaj Grupul austriac bauMax inten]ioneaz` s` ajung` \n cinci ani lider pe pia]a româneasc` de bricolaj, mizând pe o extindere agresiv` \n perioada urm`toare [i pe o strategie bazat` de pre]uri mici. “Vrem s` deschidem 3-5 magazine pe an \n urm`torii trei ani [i \n cinci ani dorim s` fim lideri atât \n ceea ce prive[te vânz`rile, cât [i notorietatea pe pia]`”, a spus pre[edintele consiliului de administra]ie al bauMax AG, Martin Essl, la deschiderea primului magazin bauMax din Bucure[ti, \n care s-au investit 10 milioane de euro.

Austriecii afirm` c`, pentru a oferi cele mai mici pre]uri de pe pia]`, au sc`zut marjele de profit \n medie cu 5% pentru toate produsele. |n 2010, grupul austriac are \n plan investi]ii de 80 de milioane de euro, dup` magazinul din Bucure[ti urmând cele din Pite[ti (luna mai), respectiv Timi[oara [i Constan]a (\n trimestrul trei). Magazinele din provincie implic` costuri mai mari \ntrucât terenul nu este \nchiriat, cum a fost cazul \n capital`, unde bauMax se afl` \n cadrul complexului Sun Plaza. Extinderea va continua \n Bucure[ti cu \nc` dou` magazine \n 2011. |n prezent, bauMax are zece magazine \n România. Alexander Frech, directorul general al bauMax România, estimeaz` pentru 2010 o cifr` de afaceri de 780 de milioane de lei, cu 300 de milioane peste cea de anul trecut. Principalii competitori ai bauMax pe pia]a local` de bricolaj sunt Praktiker, Dedeman, Bricostore, Hornbach [i Mr. Bricolage. (Gabriel Bârlig`)

biz

agend` [tiri

Loredana S~nduLeSCu

Plat` la punct fix Mugur Dogariu, Managing Partner, PayPoint Este PayPoint un business imun la criz`? Businessul de pl`]i facturi s-a dovedit \ntr-adev`r imun recesiunii pân` acum, oamenii fiind oricum nevoi]i s` achite cheltuielile aferente serviciilor de care beneficiaz` (utilit`]i, Internet, telecom, TV). Pe de alt` parte, compania a fost afectat` de sc`derea segmentului re\nc`rc`rilor de cartele pre-paid pentru telefonie. Câte tranzac]ii s-au \ncheiat anul trecut prin sistemul PayPoint? În primul semestru al anului financiar 2009 2010, prin punctele de plat` PayPoint s-au efectuat aproape 2 milioane de tranzac]ii de pl`]i facturi [i, de la lansarea serviciului PayPoint \n România, au fost procesate peste trei milioane de tranzac]ii. Viza]i parteneriatele cu retaileri mari sau cu magazinele de proximitate? Este important ca terminalele PayPoint s` fie amplasate \n magazinele de proximitate, unde consumatorii \[i pot achita facturile odat` cu achizi]ionarea bunurilor de larg consum, indiferent dac` aceste puncte de plat` au un proprietar independent sau apar]in unor grupuri de retail. (Corina Coman)

biz

advent preia cMu [i are 30 mil. euro pentru investi]ii Centrul Medical Unirea a finalizat procesul de vânzare a unei participa]ii majoritare de 80% c`tre fondul de investi]ii Advent International. Negocierile au \nceput \n urm` cu cinci luni, când au intrat \n curs` 12 investitori interesa]i de tranzac]ie. Ulterior au fost selecta]i opt care au intrat pe lista preliminar`. |n final, dintre cei doi intra]i pe lista scurt`, CMU a ales investitorul pe care l-a considerat a avea cea mai bun` expertiz` pe pia]a româneasc`. Pân` la momentul \ncheierii tranzac]iei, ac]ionariatul CMU era \mp`r]it \ntre fondul de investi]ii 3i, care a de]inut 49% din titluri, [i fondatorul companiei, medicul cardiolog Wargha Enayati, care a de]inut pachetul majoritar de 51%. În ultimii trei ani, cifra de afaceri a CMU a crescut de la 5 milioane de euro la 16,5 milioane euro. Advent a preluat integral participa]ia 3i, precum [i 31% din ac]iunile de]inute de Wargha Enayati, care p`streaz` 20% din companie. Pe termen mediu, bugetul de investi]ii al CMU se ridic` la 30 de milioane de euro. Din aceast` sum`, 12 milioane de euro urmeaz` s` fie

aloca]i pentru deschiderea primului spital greenfield specializat pe chirurgie din Bucure[ti. Restul de bani vor fi direc]iona]i c`tre o serie de alte proiecte importante avute \n plan pentru perioada 2010-2011. “Suntem direct interesa]i de extinderea pe orizontal`, \n special \n investi]ii de tip greenfield. Investi]iile ulterioare vor fi finan]ate din surse proprii, ca [i pân` acum, dar [i din \mprumuturi [i din fonduri puse la dispozi]ie de investitorii no[tri”, a declarat Wargha Enayati, care este [i director general al CMU. Centrul Medical Unirea a \nregistrat \n 2009 o cre[tere de 72% a cifrei de afaceri, atingând o valoare de 69,5 mil lei, fiind cea mai spectaculoas` cre[tere din pia]a serviciilor medicale private. Cea mai mare investi]ie de 5,5 milioane euro a fost \n Maternitatea “Regina Maria”, deschis` \n decembrie 2008. CMU \[i desf`[oar` activitatea \n 11 policlinici \n Bucure[ti, 8 policlinici proprii \n ]ar` [i colaboreaz` cu peste 130 de clinici partenere \n ]ar`. Specializat` pe furnizarea de servicii medicale integrate \n sistem de arondare companii, CMU are peste 75.000 de aronda]i. biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

[tiri

Microsoft deschide ferestre spre mobil

Berile ciuc se duc... la export

Steve Ballmer pare s` se mi[te mai repede decât se \ncarc` sistemul de operare Windows. Deja Windows 7 beneficiaz` de o versiune pentru terminalele mobile. Acestea se vor numi telefoane din Seria Windows 7 [i vor fi produse de parteneri ai gigantului din Redmond, cum ar fi HTC, LG, Samsung sau Sony Ericsson. Microsoft continu`, astfel, lupta um`r la um`r cu Google \n domeniul sistemelor de operare pentru smartphone-uri, gigantul c`ut`rii pe net promovând agresiv \n ultima vreme telefoanele Android. Mai mult, Google a lansat chiar propriul telefon Android, Nexus One, care

Heineken România export` berea Ciuc Premium \n Italia, Spania [i Canada, la doz` de 0,5 litri [i sticl` de 0,33 litri, pentru HoReCa [i retail. Exportul se va realiza prin intermediul distribuitorilor locali ai Brau Union International. Decizia de a exporta berea a fost luat` ca urmare a cererii românilor din diaspora. De asemenea, obiectivul produc`torului Heineken România este acela de oferi o bere româneasc` atât consumatorilor români care tr`iesc \n comunit`]i din afara ]`rii, cât [i consumatorilor str`ini. “Faptul c` marca Ciuc Premium a \nceput s` fie exportat` reconfirm` valoarea acestei beri române[ti. Este un pas firesc \n evolu]ia m`rcii Ciuc Premium [i noi suntem convin[i c` \n viitor vom «cuceri» cât mai multe zone din \ntreaga lume”, spune Jan Derck van Karnebeek, General Manager la Heineken România. (Alexandru Ardelean)

\ns` a primit nu doar laude, ci [i critici. De[i au existat voci care vorbeau despre intrarea Microsoft pe pia]a produc`torilor de terminale mobile, compania a preferat s` se ocupe doar de software. Telefoanele Windows 7 combin` accesul facil la re]elele sociale (Facebook, Twitter) cu muzica bazat` pe platforma software dezvoltat` pentru Zune [i cu accesul exclusiv la jocuri Xbox LIVE. |n plus, telefoanele au versiuni mobile apropiate de cele desktop pentru pachetele Office, OneNote [i SharePoint Workspace, \n timp ce accesul la e-mail se face prin Outlook Mobile. (Gabriel Bârlig`)

biz

agend` opinie

ce am \nv`]at \n 2009, ce putem aplica \n 2010

Viorel Apetrei, Managing Partner la MTW România

biz

Dup` un an de criz`, urmeaz` altul care se anun]` la fel de dificil, cel pu]in pentru România. Acum, când previziunile privind situa]ia economic` r`mân rezervate, este momentul s` punem \n balan]` ce am \nv`]at \n 2009, cum putem face fa]` condi]iilor grele, cum le putem \ntoarce \n favoarea noastr`, pentru a ie[i din aceast` perioad` mai puternici [i mai câ[tiga]i. 2009 a fost cu siguran]` un an dificil, cu cifre de afaceri mai mici fa]` de anii anteriori [i bugete restrânse, cu proiecte mai pu]ine [i demersuri mai precaute, atât pe fondul unei realit`]i ce a impus astfel de m`suri, cât [i pe cel al unei st`ri de expectativ`. A fost \ns` un an \n care antreprenorii au \nv`]at [i lucruri esen]iale pentru men]inerea, consolidarea [i cre[terea afacerilor lor, constituind totodat` [i baza unei preg`tiri pentru ceea ce va urma, \n 2010. Sunt multe ideile de referin]` ale anului 2009, \ns`, dac` ar fi s` fac un clasament al celor mai importante trei puncte, acestea ar fi: Lucrurile s-au schimbat, e timpul s` \n]elegem [i s` accept`m noua “normalitate”. E nevoie de mai mult` flexibilitate, aten]ie la necesit`]ile celorlal]i, mult` creativitate [i determinare. Am auzit de (prea) multe ori “nu putem… pentru c` e criz`”. Ar fi bine s` renun]`m la acest obicei \n 2010, s` vedem lucrurile a[a cum sunt [i s` mergem \nainte, \narma]i cu cele mai bune idei. Maximizarea interac]iunii cu fiecare client a devenit un concept la mod`. Companii c`rora nu le p`sa de clien]i, care mergeau \n pia]` pe valul cre[terii generale, au devenit brusc atente atunci când clien]ii au renun]at la produsele sau serviciile lor, au \nceput ini]iative “go-tomarket”, probabil prea târziu. Al]ii au \n]eles din timp c` fiecare client cu care interac]ioneaz` trebuie servit ca [i cum ar fi singurul client (\ntr-un sens bun), au g`sit cele mai bune oferte [i servicii, au \n]eles c` mai pu]in de la mai mul]i reprezint` o op]iune, sau [i-au selectat cu succes clien]ii, c`rora le-au propus cele mai bune pachete de produse/servicii. |ntr-un an al b`t`liei pre]urilor, rela]iile personale au f`cut diferen]a, atitudinea de \n]elegere, riscurile calculate [i asumate au adus plusul de valoare.

A fost un an al cheltuielilor reduse, disciplina financiar` a fost crescut`, iar multe dintre contracte au fost renegociate. |ncas`rile mai mici au fost compensate, \ntr-o oarecare m`sur`, de cheltuieli mai mici. Grija pentru maximizarea indicatorilor financiari trebuie s` fie permanent prioritatea managerilor, nu numai \ntr-o perioada cu turbulen]e economice. |n ceea ce prive[te 2010, iat` câ]iva pa[i pe care \i recomand celor afla]i \n mediul de afaceri [i nu numai: |ncepe]i anul cu o list` a obiectivelor pe care vre]i s` le atinge]i, \n plan personal, profesional, pentru echip` [i companie. Citi]i aceast` list` cel pu]in \n fiecare s`pt`mân`, este un “plan de zbor” ce v` va fi de folos. Crede]i cu t`rie \n \ndeplinirea acestor obiective, se vor \mplini numai dac` \ntr-adev`r vi le asuma]i [i sunte]i dispu[i s` pune]i energie pentru realizarea lor. Nu v-a]i fi dorit la finele anului trecut s` fi f`cut unele lucruri pe care le-a]i evitat din team` sau comoditate? Nu l`sa]i ca acela[i lucru s` se \ntâmple din nou. Unele oportunit`]i nevalorificate anul trecut sunt \nc` realizabile. Ce v` trebuie pentru a le valorifica acum? Reveni]i asupra unor proiecte abandonate, oportunit`]i pe care le-a]i amânat sau clien]i pe care i-a]i evitat. Nu este prea târziu, ac]iona]i. G`si]i [i partea frumoas` a eforturilor pe care le ve]i depune \n 2010! G`si]i bucuria de a \nv`]a lucruri noi, de a cunoa[te oameni noi, de a v` sim]i bine \mpreun` cu colegii sau prietenii. Propune]i-v` s` ave]i parte [i de distrac]ie, este suficient timp [i pentru lucrurile personale, atunci când muncim cu cap, eficient, cu pl`cere. Având toate aceste lucruri \n minte, v` invit ca, raportat la echipa [i compania dumneavoastr`, s` r`spunde]i la câteva \ntreb`ri care s` va ajute s` extrage]i din 2009 \nv`]`mintele cele mai importante [i care s` v` foloseasc` drept baz` de pornire \n 2010: Ce gre[eli a]i f`cut? Ce a]i face diferit? Care sunt oportunit`]ile pe care le-a]i fi putut valorifica mai bine? Mult succes \n 2010! biz

[tiri nout~}I

Venituri \n cre[tere la Garanti Bank

MihAi tArAipAn Ac]ionar, ZaGift.ro

O afacere de d`ruit Mihai Taraipan a \nceput s` cocheteze cu ideea de antreprenoriat \n urm` cu mult timp, dar abia \n noiembrie 2008 a hot`rât s` demisioneze din func]ia de Account Manager al Sistec RTC Holding, unde a lucrat timp de doi ani, [i s` pun` pe picioare propriul business. “ZaGift \[i propune s` ofere clien]ilor posibilitea de a cump`ra un cadou \ntr-un timp scurt [i f`r` prea multe b`t`i de cap”, \[i descrie simplu Mihai Taraipan businessul. De fapt, puncteaz` el, satisfac]ia nu \i revine doar cump`r`torului, ci [i destinatarului, care se bucur` de libertatea de a-[i alege singur cadoul dorit, prin intermediul Gift Card-ului primit. Sistemul este bazat pe vouchere cu diferite valori, ce pot fi utilizate de c`tre posesorii lor \n anumite condi]ii sau loca]ii prestabilite, un sistem extrem de popular \n str`in`tate. Momentan, la noi \n ]ar`, pia]a cadourilor online este doar o ni[` neexploatat` suficient, dar cu mari [anse de cre[tere pe fondul dezvolt`rii comer]ului electronic. Investi]ia \n proiectul ZaGift pân` \n momentul de fa]` se ridic` la aproximativ 3.000 euro, iar cea mai mare parte a banilor a fost alocat`

pentru dezvoltarea platformei web, respectiv pentru partea de programare [i design. ZaGift are \n jur de 20 de parteneri din diverse domenii de activitate (fashion, beauty & wellness, c`l`torii), dar Mihai Taraipan sus]ine c` momentan se afl` \n discu]ii cu numeroase companii importante din România pentru extinderea ariei de colabor`ri. Parteneriatul cu un retailer are la baz` un sistem care func]ioneaz` exclusiv pe baz` de comision din valoarea fiec`rui Gift Card sau Voucher cadou vândut, f`r` a mai exista alte costuri adiacente. “Ne propunem s` \ncheiem parteneriate \n special cu branduri din mediul offline, companii care au magazine \n marile centre comerciale, dar [i cu magazine online”, declar` antreprenorul. Anul 2010 va fi pentru ZaGift unul foarte important, deoarece \nseamn` demararea unor campanii de promovare a conceptului, pentru a determina clien]ii s` se orienteze c`tre aceast` alternativ` de cadouri. În acest sens, membrii companiei lucreaz` la o nou` strategie \n ceea ce prive[te produsele oferite de portalul ZaGift, pentru a simplifica fluxul de lucru atât \n rela]ia cu clien]ii, cât [i cu partenerii. (Corina Coman)

GarantiBank România a \nregistrat \n 2009 active totale de 830 milioane euro, un nivel aproape dublu fa]` de cel \nregistrat \n 2008. |n acela[i timp, totalul creditelor acordate a crescut pân` la 550 milioane de euro, cu peste 50% comparativ cu anul 2008, datorit` strategiei de a oferi clien]ilor produse [i servicii adaptate nevoilor financiare specifice unui context economic dificil. Num`rul de clien]i ai b`ncii a crescut de peste trei ori fa]` de sfâr[itul anului 2008, ajungând la aproape 150.000 \n 2009. GarantiBank România de]ine o retea de 51 de unit`]i, 100 de ATM-uri [i aproximativ 5.000 de POS-uri.

UniCredit

reduce dobânzile UniCredit }iriac Bank reduce dobânzile la creditele imobiliare [i la creditul personal cu ipoteca \n lei. Astfel, la creditele noi \n lei pentru achizi]ii [i construc]ii de locuin]`, dobânda scade de la 12.80% la 11.80% pe an, iar la creditele noi de nevoi personale cu ipoteca \n lei, dobânda scade de la 14.80% la 13.80%.

Securitate la

Millennium Bank Clien]ii serviciului Internet Banking oferit de Millennium Bank pot efectua tranzac]ii cu un grad sporit de securitate, folosind o nou` metod` de autorizare, prin SMS, implementat \n premier` \n România. Dup` ce completeaz` detaliile transferului \n aplica]ia Internet Banking, clien]ii primesc un SMS de la banc` care con]ine codul de autorizare a tranzac]iei, format din 7 cifre. Tranzac]ia va fi efectuat` numai dup` ce clientul introduce codul de autorizare primit pe telefonul mobil. 80% din num`rul tranzac]iilor efectuate de clien]ii b`ncii în decembrie 2009 au fost realizate prin Internet Banking, iar volumul acestora a fost de aproape 195 de mil. lei. (Alexandru Arddelean)

biz

imobiliare de

Corina Coman

A investi sAu A nu investi? Locuin]ele s-au ieftinit, noul program Prima Cas` este mai flexibil, dar cump`r`torii ezit`. Este acum momentul optim pentru investi]ii? 12

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

investi]ii

La mijlocul lunii februarie 2010, dup` aproape doi ani de criz` imobiliar`, declinul pare s` fi atins punctul maxim, iar pia]a s` se stabilizeze. Pre]ul mediu al apartamentelor din ansamblurile reziden]iale noi din Bucure[ti ajunsese luna trecut` la 1.461 euro pe metru p`trat de suprafa]` util`, ceea ce \nseamn` o sc`dere cu 27,2% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, potrivit portalului Imobiliare.ro. În plus, \n capital` [i nu numai, g`sim \n prezent numeroase anun]uri imobiliare spectaculoase comparativ cu situa]ia existent` \n urm` cu doi-trei ani. De exemplu, \n cartierul bucure[tean Rahova, o garsonier` de 16 metri p`tra]i, complet mobilat` [i utilat` este scoas` la vânzare pentru 16.500 euro, pre] negociabil. {i exemplele pot continua. Cu toate astea, cump`r`torii nu se mai arunc` \n iure[ul achizi]iilor, iar cererea de pe pia]a imobiliar` este \n continuare redus`. “Este timpul ca oamenii s` investeasc`”, a declarat Ilias Papageorgiadis, CEO al More Real Estate Services, cu precizarea c`, spre deosebire de anii anteriori, acum din investi]iile imobiliare trebuie vizat profitul pe termen lung. Spusele lui Papageorgiadis par foarte aproape de adev`r, dar, dup` cum el \nsu[i aten]ioneaz`, exist` [i factori pe care nu-i putem prezice, dar care pot influen]a semnificativ evolu]ia sectorului imobiliar. Primul se refer` la num`rul viitoarelor insolven]e, situa]ie \n care propriet`]ile pot fi vândute la pre]uri mult sub valoarea real`, ceea ce ar putea conduce la un

nou dezechilibru al pre]urilor. Pe de alt` parte, noul program Prima Cas` adoptat recent de Guvern ar putea genera un optimism exagerat \n pia]`, cel pu]in din perspectiva vânz`torilor care vor crede c` \n România criza a trecut [i vor majora din nou pre]urile. În paralel, cump`r`torii vor considera din nou pre]urile mult prea mari, ceea ce ar putea conduce c`tre un nou blocaj al tranzac]iilor, “mult mai grav decât cel pe care \l travers`m”, dup` cum aten]ioneaz` Papageorgiadis. Cei care se calific` \n programul Prima

accentuat` a activit`]ii economice interne au for]at investitorii s` ac]ioneze cu precau]ie maxim` pe pia]a de investi]ii din România, contrastând puternic cu optimismul acestora \nregistrat \n perioada de expansiune rapid` a pie]ei”, se ar`t` \n ultimul raport al BNP Paribas. Vestea bun` este c`, \n ciuda percep]iei generale negative asupra pie]ei, investitorii iau \nc` \n considerare op]iunea de a achizi]iona propriet`]i \n România, a[teptându-se la o

Câte loCuin}e veChi din BuCure{ti po}i Cump~ra prin programul prima Cas~ seCtor sectorul 1 sectorul 2 sectorul 3 sectorul 4 sectorul 5 sectorul 6

nr. loCuin}e 89 159 211 182 139 176

pre} minim 15.000 euro 12.000 euro 12.000 euro 18.000 euro 11.500 euro 19.000 euro

detalii garsonier` 32 mp cas` 3 camere garsonier` 15 mp garsonier` confort iii garsonier` confort iii garsonier`

Zon~ giule[ti pantelimon/drumul g`rii Bd. 1 decembrie 1918 Berceni str. iacob andrei militari

sursa: magazinuldeCase.ro, plafon maxim: 60.000 euro

Cas` pot primi de acum garan]ii pentru credite de pân` la 70.000 de euro, \n cazul \n care vor s` \[i construiasc` o cas` de la zero. Pân` acum, limita era de 60.000 de euro pentru orice tip de cas` – veche, nou` sau \n curs de construc]ie. Totodat`, s-au schimbat [i condi]iile de acordare a creditului bancar.

Reticen}~ pe toate planuRile Chiar dac` vorbim de persoane fizice sau investitori strategici, nimeni nu pare s` mai fie \ncrez`tor când vine vorba de investi]ii \n imobiliare. “Efectele crizei globale economice [i financiare, precum [i sc`derea

redresare a pie]ei pe termen mediu. Totu[i, ace[tia au adoptat o atitudine optimistprecaut` fa]` de evolu]ia viitoare a pie]ei locale imobiliare, deoarece un num`r de factori men]in un grad \nalt de incertitudine [i risc, cum ar fi cre[terea ratelor de neocupare sau diminuarea chiriilor [i a activit`]ii de \nchiriere. Cele mai active fonduri r`mân cele oportuniste, care caut` s` investeasc` \n produse cu risc investi]ional asociat relativ mare la randamente de 10%. Acestea sunt \n faza de prospec]ie a pie]ei locale \ntr-o a[teptare latent` de apari]ie a unor noi oportunit`]i. Biz

Biz

Oamenii Biz de

Loredana S~nduLeScu

Oamenii din spatele cifrelor Ceea ce face cu adev`rat distinc]ia \ntre ideile de succes [i cele pierdute \n neant este punerea lor \n practic`. Iar \n spatele implement`rii stau ore \ntregi de munc`, de care numai oamenii din companiile de cercetare de pia]` \[i dau seama c창t de lungi sunt. |ns`, dincolo de perseveren]` [i aten]ie la detalii, cei mai buni speciali[ti \n domeniu [tiu c` trebuie s` mearg` mai departe. Mai mult dec창t descrierea unui proces [i expunerea unor date, reu[ita ]ine de arta de a extrage cele mai relevante concluzii [i, de ce nu, de a construi o poveste.

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FotograFie de VaSiLe c~mar~ / ViSta

Mercury research

Ioan Simu Director general Nu este u[or s` faci carier` \n cercetarea de pia]`. Este un domeniu solicitant din punct de vedere intelectual [i de o complexitate tehnic` foarte mare. Totu[i, odat` dep`[it` perioada de ucenicie, satisfac]iile sunt foarte mari, crede Ioan Simu. Cu atât mai mari sunt atunci când directori [i pre[edin]i de firme ascult` cu interes ce are de spus un om din cercetare c`ruia i se acord` maximum de \ncredere [i c`ruia, la final, i se mul]ume[te pentru c` a ajutat la o mai bun` \n]elegere a pie]ei [i a clien]ilor. Absolvent al Facult`]ii de Sociologie [i al unui master \n [tiin]e politice, precum [i al cursurilor EMBA ale ASEBUSS [i University of Washington, Ioan Simu este \n prezent doctorand \n sociologie. |n plan profesional, a lucrat la Mercury Marketing and Research Consultants pe postul de manager al departamentului de analiz` a datelor timp de doi ani. Din 1999, a condus divizia de cercetare Ad-Hoc a GfK România, iar din 2001 a fost director de cont la Olympic DDB, unde a coordonat activitatea publicitar` a companiei McDonald’s România. Din 2003, re\ntors la Mercury Research, a coordonat divizia TGI România pân` \n 2006, iar din 2007 este director general. Biz

Biz

Oamenii Biz de

Loredana S~nduLeScu

Synovate România

Carmen Wieck managing Director Dup` un “intermezzo” \n carier` la Poli]ia Român` [i Guvernul României, Carmen Wieck, absolvent` a Facult`]ii de Management din cadrul ASE, [i-a g`sit voca]ia \n dou` domenii complementare: business [i marketing. Timp de 14 ani a lucrat pentru mai multe companii multina]ionale cum ar fi Procter & Gamble, Coca-Cola, Star Foods [i Kraft, \n România, Croa]ia [i Belgia, iar din decembrie 2008 este Managing Director pentru Synovate Romania. Acum, la mai bine de un an de când ocup` aceast` pozi]ie, este \ncântat` de faptul c` a reu[it “s`-[i recapete via]a”. Se poate bucura pe deplin de familie [i are totodat` o carier` de care este mândr`. Tr`ie[te \ntr-un ritm dinamic, este implicat` \ntr-o varietate de proiecte [i a experimentat provoc`rile pe care le presupune construirea unei echipe noi. Totodat`, a \nv`]at c` un bun om de cercetare nu trebuie s` confunde niciodat` opiniile personale cu rezultatele unei cercet`ri. biz

biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FotograFii de VaSiLe c~mar~ / ViSta

GfK România

Andi Dumitrescu Director general

Ob]inerea \n 2007 pentru filiala din România a Best Practice Award, cea mai mare distinc]ie pe care consiliul de conducere al GfK o acord` unei filiale din \ntreaga lume, este pentru Andi Dumitrescu una dintre realiz`rile \n plan profesional cu care se mândre[te cel mai mult. |ns`, ca un adev`rat manager ce este, mai presus de aceasta este extrem de \ncântat de echipa de profesioni[ti format` \n companie de-a lungul anilor. Absolvent al Institutului Politehnic din Ia[i [i al Programului ASEBUSS de Executive MBA, Andi Dumitrescu lucreaz` \n cercetarea de pia]` de 14 ani [i tot de atâ]ia este al`turi de GfK România. A debutat \n 1996. din postura de coordonator al operatorilor de interviu \n departamentul Fieldwork al GfK România. Ulterior a avansat fiind, pe rând, fondator [i director al diviziei de cercetare Panel, [i apoi director de cercetare, iar din 2005 director general al GfK România. Ce le-ar recomanda Andi Dumitrescu celor care ar avea de gând s`-[i construiasc` o carier` \n cercetare? Nimic altceva decât s` fie curio[i. S` nu se team` de \ntreb`ri, nici m`car de cele copil`re[ti, pentru c` tocmai din r`spunsurile la astfel de \ntreb`ri ar putea avea cele mai multe lucruri de \nv`]at. biz

biz

Oamenii Biz de

Loredana S~nduLeScu

FotograFie de VaSiLe c~mar~ / ViSta

DaeDaluS millwaRD BRown

Daniela Laz`r Director general Daniela Laz`r lucreaz` \n cercetarea de marketing din martie 1992, moment \n care Colgate-Palmolive a decis s` deschid` o sucursal` \n România, prin achizi]ionarea fabricii de s`pun Stela Bucure[ti. Timp de o lun` a fost operator de interviu, apoi Assistant Manager pentru 2 ani [i Research Manager pentru al]i doi ani. Au urmat un an la Coca-Cola România, tot \n calitate de Research Manager, [i 10 ani la Connex - Vodafone, unde a ocupat func]iile de Research Manager (8 ani) [i Customer Experience Manager (2 ani). Din 2007, este director general al Daedalus Millward Brown. |i place foarte mult ce face acum, deoarece mediul este dinamic, are o aplicabilitate mare [i niciun proiect nu seam`n` cu altul. Dup` câ]iva ani \n domeniu, a aflat deja c` un bun specialist \n cercetarea de marketing este cel care reu[e[te s`-i ofere clientului informa]ii ac]ionabile, care s`-l conduc` spre profit. Iar cât prive[te calit`]ile, nu pot lipsi sub nicio form` pasiunea [i empatia. “Nu po]i s` faci cercetare de marketing dac` nu e[ti pasionat de domeniu [i nu e[ti dispus s` \nve]i tot timpul. Dar nu e \ndeajuns s` [tii, trebuie s` fii capabil s` rezonezi cu clien]ii [i s` r`spunzi conform nevoilor lor”, concluzioneaz` Daniela Laz`r. biz

biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

start-up antreprenori de

Loredana S~nduLeScu

Afacerea copilul |n aprilie 2008, Cristina Cocean inaugura primul magazin Bebeloo \n Bucure[ti, iar un an mai t창rziu deschidea alte dou` magazine multibrand \n cele mai importante mall-uri din Constan]a, Ia[i, Cluj, Timi[oara [i Satu Mare, precum [i \n Feeria [i B`neasa Shopping City din Bucure[ti. Ideea de a investi \n retailul pentru copii a venit dintr-o nevoie c창t se poate de personal`. |n calitate de mam`, deci cump`r`tor de haine pentru copii, Cristina Cocean nu g`sea nicio ofert` satisf`c`toare pe pia]a din Rom창nia. Astfel a luat na[tere un business care \n aproape doi ani de la debut a ajuns la investi]ii cumulate de aproximativ 800.000 de euro [i o cifr` de de afaceri de 500.000 euro. Suma la care se situeaz` cifra de afaceri este determinat` de faptul c` unele dintre magazine au fost deschise \n a doua jum`tate a anului trecut, iar cele care au mers foarte prost [i au generat pierderi au fost deja \nchise. |nainte de a dezvolta propriul business, Cristina Cocean a lucrat pentru dou` mari corpora]ii prezente pe plan local, a[a c` la acea vreme proiectele \n care era implicat` nu \i permiteau s` aib` [i ini]ative antreprenoriale. Abia dup` ce a n`scut primul copil a g`sit energia, pasiunea [i motiva]ia de a implementa business propriu. |mpreun` cu so]ul s`u face o echip` \n care se completeaz` reciproc. Cristina vine cu intui]ia, \nclina]ia de fashion, experien]a de mam`, iar so]ul s`u \[i aduce contribu]ia mai pragmatic, prin previziuni [i calcule financiare. |ntrebat` de stilul de management care o 20

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

antreprenori start-up fotografie de VaSiLe

c~mar~ / ViSta

BeBeloo Data lans~rii: 2008 investi}ia total~: 800.000 euro investi}ia per unitate: 60.000 80.000 euro Cifra De afaCeri: 500.000 euro num~r De unit~}i: 9 num~r De angaja}i: 25

caracterizeaz`, Cristina spune c` este adepta stilului de manager apropiat de angaja]ii s`i [i implicat \n activitatea zilnic`. Totodat`, \ncearc` s` lase echipei libertate de ac]iune, pentru c` \[i dore[te ca membrii acesteia s`-[i \nsu[easc` propriile ac]iuni [i efecte, fie ele pozitive sau negative, pe principiul c` numai a[a cineva poate \nv`]a din gre[eli [i se poate bucura pe deplin de succese. Experien]a managerial` pe care a dobândit-o \n anii cât a lucrat \n mediul corporatist \[i spune din acest punct de vedere cuvântul. Cât prive[te demersul antreprenorial, cu toate c` afacerea s-a extins, nu \nseamn` c` nu au existat provoc`ri [i obstacole. Referindu-se strict la retail, Cristina Cocean crede c` una dintre cele mai mari dificult`]i cu care se confrunt` antreprenorul român la ora actual` este chiria pe care o pl`te[te pentru spa]iul comercial. Pentru cei care au demarat o afacere \n acest domeniu \n urm` cu 2 - 3 ani, când pia]a era \n cre[tere, cu siguran]` costul chiriei este foarte mare, uneori chiar mai mare decât \n centrele comerciale din str`in`tate, iar renegocierea acestor costuri este o problem` sensibil` \n mediul de afaceri românesc, consider` fondatoarea

Bebeloo. De asemenea, o alt` problem` a antreprenorilor români este reticen]a partenerilor str`ini fa]` de pia]a româneasc` caracterizat` de condi]ii economice instabile, lucru care se traduce \n stabilirea unor condi]ii de achizi]ii nu \ntotdeauna foarte avantajoase. Iar, dintr-o perspectiv` mai general`, presiunea fiscal` a autorit`]ilor \ngreuneaz` destul de mult cash flow-ul unei companii. Chiar [i a[a, chiar dac` este posibil ca ritmul de cre[tere s` nu mai fie la fel de rapid ca pân` acum un an-doi, Cristina Cocean nu se opre[te din planificarea viitorului lan]ului de magazine Bebeloo. |[i dore[te s` se extind` \n continuare pe plan na]ional, dar vizeaz` [i nivelul regional, managementul companiei lucrând la conceptul de extindere prin franciz`. |n ultima vreme, s-a \nregistrat [i o cre[tere a vânz`rilor pentru magazinul virtual Bebeloo, lansat anul trecut, asta spre deosebire de magazinele propriu-zise, unde tendin]a este de u[oar` sc`dere. |n continuare, plata se face cash, din cauza reticen]ei consumatorului român de a oferi datele de card pe Internet, chiar dac` sistemul de plat` este unul atent securizat. Biz

Biz

finan]e de

AlexAndru ArdeleAn

Criza din GreCia

ne faCe daruri Situa]ia disperat` a Greciei a trimis fiori reci c`tre Bucure[ti. Ce ne aseam`n`, dar [i ce ne desparte de Grecia [i cum putem folosi lec]ia elen` pentru a trece examenul crizei?

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

macroeconomie

Grecia “arde” [i Uniunea European` este pus` pe jar. Ba mai mult, s-a oferit s` o ajute, având \n vedere situa]ia economic` dificil` cu care se confrunt` \n acest moment Atena. De ce? Datoria de stat a Greciei este echivalent` cu peste 12% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel care a determinat agen]iile de evaluare financiar` s` reduc` ratingul ]`rii, ceea ce a dus la specula]ii \n pia]` \n leg`tur` cu capacitatea statului de a-[i respecta obliga]iile financiare [i de a r`mâne \n zona euro. Iar dac` “]ara zeilor” intr` \n incapacitate de plat`, zona euro este puternic amenin]at`. Este o perspectiv` sumbr` a ceea ce se \ntâmpl` \n prezent cu aceast` ]ar` puternic lovit` economic. Ecourile trezite \n \ntreaga Europ` au suscitat un interes puternic [i la Bucure[ti, având \n vedere c`, la precedenta vizit` a Fondului Monetar Interna]ional (FMI), exper]ii acestuia au avertizat guvernul asupra problemelor care se petrec la Atena [i asupra pericolului economic existent [i \n România dac` nu sunt implementate reformele structurale, fiscale [i de politic` monetar`. FMI a declarat c` este dispus s` ajute Grecia s` treac` cu bine peste dificult`]ile financiare. Programul de sus]inere ar putea consta \n expertiza FMI \n zona pachetelor de “bailout”, combinat` cu finan]are din partea statelor din zona euro, f`r` \mprumuturi de la institu]ia financiar` interna]ional`. La momentul redact`rii acestui articol se preg`tesc lucr`rile

conferin]ei mini[trilor de finan]e ECOFIN, care vor lua \n discu]ie modul \n care statele UE vor sprijini Grecia.

Ecou mondial Valurile grece[ti agit` apele peste tot \n lume. Unii lideri europeni, precum cancelarul german, Angela Merkel, [i-au exprimat dezam`girea fa]` de aceast` situa]ie [i se vorbe[te tot mai mult de scoaterea Greciei din zona euro. “Grecia a realizat multe lucruri cu banii de la UE «pompa]i» de la aderarea lor la Uniune. Din p`cate, o parte dintre ace[ti bani au fost deturna]i \n timp (cu vitez` pl`]ile pe care trebuie tot mai mare) s` le fac` Grecia \n 2010 de la investi]ii \n contul datoriei publice c`tre scopuri populiste [i politicianiste. Faptul c` grecii au «m`sluit» raport`rile statistice fa]` de Eurostat [i au ascuns dep`[irea deficitelor acceptate pentru un membru al Uniunii arunc` desigur o pat` pe capacitatea de management unitar la nivelul Comisiei Europene”, puncteaz` Drago[ Cabat, Managing Partner al companiei de consultan]` financiar` Financial View. El adaug` c`, \n cazul \n care Grecia e[ueaz` \n stabilizarea economiei [i \n reducerea deficitelor, finan]area extern` din surse private va fi aproape imposibil`. Prin efect de contagiune, o asemenea situa]ie ar putea lovi pe rând Irlanda, Portugalia, Spania [i

miliarde de euro

chiar Italia, toate ]`ri cu economii fragile \n acest moment. “De[i Grecia nu \nseamn` mare lucru la nivelul UE prin ponderea sa \n PIB-ul total [i m`rimea popula]iei, o extindere a crizei financiare la alte ]`ri «vulnerabile» de pe axa sudic` a UE ar genera probleme imense la nivelul zonei euro, inclusiv privind stabilitatea monedei unice sau chiar existen]a acesteia”, arat` Cabat. Jarul \ncins pe care p`[e[te \n acest moment Europa are repercusiuni la nivelul \ntregului glob, prin sc`derea cota]iilor pe euro, date fiind amenin]`rile amintite mai sus. {i la Washington situa]ia este analizat` cu pruden]` extrem`, date fiind implica]iile economice. Mihai T`n`sescu, reprezentantul României la FMI, a punctat trei aspecte care \ngrijoreaz` anali[tii: sc`derea de 2,6% a economiei \n trimestrul patru, cu aproape un procent mai abrupt` decât se a[teptau anali[tii, deficitul bugetar uria[ de la sfâr[itul anului trecut (peste 12% din PIB) [i datoria public` foarte mare, cu pl`]i care urmeaz` s` fie f`cute \n contul datoriei \n cursul acestui an de peste 50 miliarde de euro. “Este clar c`, \n condi]iile acestea, ]ara este \ntr-o situa]ie financiar` dificil` [i de aceea la summitul informal al [efilor de stat din UE, de la mijlocul lunii februarie, s-a ajuns la un consens de a sprijini Grecia dac` va fi necesar. Vreau s` specific c`, pân` \n momentul de fa]`, Grecia nu a solicitat s` fie ajutat`. Este clar c` presiunile mari pe euro care s-au f`cut \n

Biz

finan]e de

AlexAndru ArdeleAn

ultima perioad` probabil vor mai sl`bi”, a declarat T`n`sescu pentru revista Biz. Potrivit calculelor ministerului de finan]e grec, nevoie de creditare a Greciei \n 2010 este de 53,2 miliarde de euro sau 21,8% din PIB, mai mic, totu[i, cu 13 miliarde de euro decât \n 2009. |n ceea ce prive[te România, Mihai T`n`sescu crede c` 2010 se arat` cu totul [i cu totul altfel, va fi un an care va repune din nou România pe cre[tere economic`, chiar din primul trimestru al acestui an. “Cred c` \n momentul de fa]` aprobarea bugetului pe 2010, reluarea finan]`rii externe, o politic` monetar` proactiv` dar coordonat` cu o politic` fiscal` foarte, foarte prudent` constituie primii pa[i \n refacerea \ncrederii [i \n reluarea cre[terii economice”, arat` reprezentantul României la FMI. El adaug` c` refacerea \ncrederii \nseamn` “mai mult` transparen]`, mai mult` clarviziune \n ceea ce prive[te politicile publice coroborate cu scopurile pe care vrem s` le ob]inem, iar reluarea cre[terii \ncrederii este foarte important` pentru reluarea cre[terii economice \n perioada anilor care urmeaz`”.

GrEcia vs. românia |n ciuda sentimentului pozitiv legat de economia româneasc` exprimat de T`n`sescu, este firesc, având \n vedere semnalele [i avertiz`rile legate de alte state, s` ne punem \ntrebarea ce se va \ntâmpla cu România [i dac` exist` vreo asem`nare cu situa]ia Greciei. Mai ales c` [i noi am 24

Biz

\nregistrat pe parcursul anului trecut o contrac]ie economic` puternic`, care s-a men]inut [i \n trimestrul patru, când a fost de 1,5%, ceea ce a dus la o sc`dere de 7,2% pentru tot anul. Cifra este, dup` Letonia, cea mai mare la nivelul UE. Potrivit anali[tilor, se pare totu[i c` România a dep`[it momentul foarte complicat al unei situa]ii economice dezastruoase. “Finan]area extern`

\ns`, c` trebuie s` fim con[tien]i de faptul c` avem foarte mult de munc`, foarte multe reforme de implementat, unele chiar mai pu]in populare, cum este cea legat` de pensii. “Este clar c` momentul greu a trecut, dar determinarea, seriozitatea [i, cred eu, dorin]a ca reformele structurale s` fie implementate cu rapiditate \n a[a fel \ncât s` \mbun`t`]easc` fundamentele economice ale economiei

este reluat` de c`tre finan]atorii externi, finan]area de pe pia]a de capital intern` merge \ntr-o direc]ie bun` la costuri din ce \n ce mai mici, posibilitatea ca ]ara s` se \mprumute de pe pie]ele externe este destul de mare, la costuri relative corecte. Eu cred \n momentul de fa]` c` nu exist` un asemenea scenariu potrivit c`ruia România s` intre \n incapacitate de plat`. Mai ales c` exist` [i programul cu UE [i cu FMI [i astfel România \[i va consolida pozi]ia fiscal`”, apreciaz` Mihai T`n`sescu. Reprezentantul României la Fond atrage aten]ia,

române[ti trebuie s` existe [i este foarte important pentru anul acesta [i anii care urmeaz`.” Exist` [i diferen]e fa]` de Grecia, cel pu]in la nivel de cifre. România nu are o datorie public` la nivelul Greciei (peste 100% din PIB), fiind doar la un nivel de 28-29%, dar trebuie s` fim foarte aten]i la viteza cu care m`rim aceast` datorie [i pentru ce o m`rim. O ancor` important` va fi \n perioada urm`toare stabilirea unor criterii foarte clare de \ndatorare public`, pe segmente de activitate, \n a[a fel \ncât s` se creeze valoare ad`ugat` pe alexandru.ardelean@revistabiz.ro

macroeconomie

T`n`sescu, m`surile de reform` structurale vor consolida pe termen mediu [i lung finan]ele publice. |n 2010 va fi o ajustare fiscal` de peste dou` puncte procentuale din PIB, ceea ce va conduce la o diminuare treptat` a deficitului, iar atingerea pragului de 3% \n anul 2012 este un interval de timp corect. “Acest lucru \nseamn` foarte mult` determinare politic` [i

Recomand~Ri pentRu tReceRea la euRo România \[i dore[te s` adopte euro undeva la orizontul anului 2015. “Problema adopt`rii euro, dup` experien]a Greciei, probabil va fi regândit` la nivel european. Este clar c` foarte multe ]`ri doresc s` adopte metoda euro, dar problema sau \ntrebarea care se pune, \n cazul nostru, este cât de preg`ti]i suntem s` adopt`m aceast` moned` european` cu o economie care nu este \nc` foarte bine preg`tit`. Mesajul meu aici este c` trebuie adoptat euro, f`r` doar [i poate, dar economia trebuie s` fie preg`tit`, fundamentele ei trebuie s` fie solide, \n a[a fel \ncât, odat` adoptat` aceast` moned`, s` \nsemne o respectare a unei discipline financiare de c`tre guvernele viitoare, a unei seriozit`]i, a unei consolid`ri fiscale continue, a unor reforme care trebuie implementate constant. Avem nevoie de aceast` introducere a euro care \nseamn` [i o maturitate politic` vizavi de modul \n care vom conduce mai departe men]inerea introducerii euro. Poate c` este mai u[or s` \l introduci, dar mai greu este s` \l men]ii. Vezi ce se \ntâmpl` \n Grecia \n momentul de fa]`. Acum 11 ani, cifrele poate ar`tau bine, dar de fapt ele nu erau adev`rate. Sigur, 2015 \n momentul de fa]` este timingul oficial care trebuie p`strat, dar trebuie \n]eles c`, odat` introdus euro, el trebuie p`strat, iar valorile fundamentale ale economiei trebuie men]inute pe o perioad` lung` de timp.”

Mihai T~n~sescu, reprezentantul României la FMi

foto: www.cdep.ro

termen lung. A cre[te datoria doar pentru pl`]i curente [i nu pentru dezvoltare [i investi]ii este o gre[eal` strategic`. |n plus, reformele structurale agreate cu FMI [i cu UE (legea pensiilor, a salariz`rii unitare, a personalului din institu]iile centrale [i locale, reformele din administra]iile locale care acumuleaz` pierderi sau \ntreprinderile cu capital de stat care au pierderi mari etc.) trebuie s` continue \ntr-un ritm accelerat. F`r` aceste reforme, România nu va face fa]` problemelor fiscale [i ar putea e[ua \n reluarea cre[terii economice. Presiunile privind plata datoriei externe pentru România \ncep \n 2012 [i devin mai serioase \n 2013. Problema care apare \n acest caz este c` ace[tia sunt ani electorali [i, din experien]ele anterioare, \n asemenea ani orice guvern se fere[te de reforme, luând m`suri populiste, pentru a câ[tiga bun`voin]a electoratului. Tot la orizontul 2012-2013 România trebuie s` \nceap` apropierea de mecanismul ERM, anticamera pentru adoptarea euro \n 2015. “Probabil c` din acest punct de vedere ([i numai din acesta) renun]area la o parte din sumele venite de la FMI [i organismele financiare interna]ionale ar fi benefic` pentru România \n acest moment”, crede Drago[ Cabat. Ca s` putem renun]a la sume, este nevoie s` sc`dem deficitul bugetar. Acesta ar fi fost [i mai mare \n 2009, probabil \n jur de 9%, dac` nu se luau m`suri de ajustare fiscal`. A[a cum arat` bugetul pe 2010, \n opinia lui

institu]ional` pentru a continua reformele \n anii care urmeaz`. De aceea cred c` m`surile pe care trebuie s` le ia România pentru a nu ajunge vreodat` \n situa]ia Greciei este s` continue acest program de consolidare fiscal`, s` aib` grij` [i s` se uite cu seriozitate atunci când face o cre[tere de datorie public`, astfel \ncât ea s` nu aib` viteza care a avut-o \n anul trecut f`r` a avea foarte multe lucruri concrete”, arat` T`n`sescu. Controlul strict al managementului datoriei publice [i o bun` coordonare a politicilor fiscale cu politica monetar` sunt esen]iale pentru reu[it`. Ca s` ajungem s` reducem deficitul bugetar, optim ar fi s` ne afl`m \ntr-o perioad` de cre[tere economic`. |n condi]iile actuale, putem spera doar la reduceri de cheltuieli, dar cheia este cre[terea veniturilor \n acela[i timp cu stimularea economiei. Totu[i, exist` [i asem`n`ri \ntre noi [i Grecia, iar principalul punct comun este lipsa de voin]` politic` [i de profesionalism la nivelul actului politic. Iar corup]ia ne apropie [i mai mult de imaginea Greciei. “Totu[i, s` nu uit`m c` Grecia [i-a dezvoltat mult industria [i agricultura (ironic, ]inând cont de resursele minime de care beneficiaz` ]ara), pe lâng` exploatarea poten]ialului turistic al ]`rii. |n cazul României, suntem mult \n urma Greciei privind infrastructura [i dezvoltarea mediului economic, dar [i \n ceea ce prive[te pie]ele financiare”, a punctat Drago[ Cabat. Biz

Biz

interviul Biz de

AlexAndru ArdeleAn

AIG Life Asigur`ri de via]` a devenit recent Alico România. Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico România, ne ofer` detalii despre ce implic` aceast` schimbare, dar [i despre pia]a de asigur`ri local`, previziuni [i tendin]e

Meseria lui e riscul Ce se afl` \n spatele deciziei de a trece de la AIG Life la Alico?

Orice schimbare, a[a cum este [i cea de acum, implic` \ntreb`ri. Exist` un substrat, nimeni nu face schimb`ri de dragul de a-[i re\mprosp`ta imaginea, ci pentru c` trebuia f`cut` aceast` schimbare. Pân` \n 1995, \n toate ]`rile din regiune (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Cipru), companiile de asigur`ri de via]` ale grupului nostru se numeau Alico sau o combina]ie \ntre numele ]`rii [i Alico. Din 1995, ideea de globalizare a serviciilor [i a brandului a schimbat strategia [i toate companiile nou \nfiin]ate s-au numit AIG Life, iar celor care se numeau Alico li s-a ad`ugat AIG Life. |n acest mod, se globaliza brandul [i ideea de supermarket financiar (toate tipurile de produse [i asigur`ri) era din ce \n ce mai promovat`. 2008 a dus la o schimbare, s-a ar`tat c` pragmatismul clientului [i nevoia de reglementare a produsului este din ce \n ce mai mare. Clientul prefer` un specialist, nu vrea s` mearg` la un medic generalist, vrea un diagnostic specific, are nevoi specifice. De asemenea, cei care reglementeaz` pie]ele financiare [i cele de asigur`ri au spus c` aceste servicii financiare trebuie diferen]iate, aceste lucruri trebuie separate. Nu este cazul nostru, nu am fost niciodat` o institu]ie bancar`. Institu]iile bancare \[i vor separa din ce \n ce mai mult serviciile de asigur`ri, odat` cu implementarea noilor norme de solvabilitate, precum Basel 2 (o norm` a b`ncilor centrale care urmeaz` a fi implementat` [i \n România), Solvency 2 (o nou` norm` de solvabilitate pentru asigur`tori), iar toate aceste lucruri vor face o diferen]iere mult mai clar` \ntre diver[i provideri de servicii [i \i vor for]a pe ace[ti provideri, dac` vor s` le ]in` pe toate \n acela[i loc, s` aib` cerin]e de capital mai mari. Ideea de schimbare a numelui \n cel al ac]ionarului nostru (Alico a fost \ntotdeauna ac]ionarul nostru) este pentru a 26

Biz

ar`ta specializarea \n domeniul de asigur`ri de via]`, ceea ce noi am f`cut \ntotdeauna, dar trebuie s` o ar`t`m [i prin denumirea [i prin marketingul nostru. Ce nout`]i preg`ti]i odat` cu schimbarea de identitate?

|n primul rând informatizarea distribu]iei, interfe]e pe platforme web, pentru distribuitorii no[tri dar [i pentru client, pentru a-[i putea vedea conturile [i pentru a putea face modific`ri online. Un al doilea proiect la care lucr`m este upgradarea [i dezvoltarea back-office-ului – call-center profesionist, arhiv` electronic`, dezvoltarea unor sisteme de CRM \n cadrul organiza]iei. Acestea sunt investi]iile pe care noi le facem din profitul pe care \l scoatem. O s` continu`m capitalizarea firmei de pensii, care urmeaz` s` aib` un breakeven \n perioada urm`toare [i va trebui sus]inut` financiar. Cåt de solid` este activitatea Alico Romånia, mai ales c` au existat presupuneri c` banii de aici merg la compania mam` pentru a o sus]ine?

De un an de zile eu tot aud lucrul acesta [i este normal. Noi [i \n general organiza]iile de asigur`ri de via]` suntem organiza]ii foarte bine capitalizate, foarte solide financiar. Mai mult, corpora]ia AIG nu ne-a cerut niciodat` niciun ban. To]i banii sunt ]inu]i \n România, rezervele sunt ]inute aici, investite \n titluri de stat române[ti, \n moned` local`, iar profitul generat a fost reinvestit aici. Nu am resim]it nicio presiune \n urma acestor specula]ii [i, dac` am fi resim]it, erau la nivelul clien]ilor, al fluctua]iei de personal [i al distribu]iei proprii. La nivel de pia]` s-au r`scump`rat \n primele [ase luni de zile 60.000 de poli]e, noi am avut 3.000, undeva la 5%, \n timp ce cota noastr` de pia]` \n prime active era la 2008 de 15,7%. Nu am fost la fel de afecta]i ca [i ceilal]i, fiindc` strategia noastr` de produs a fost orientat` c`tre alt tip alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz

â&#x20AC;&#x153;RomĂĽnii se vor asigura pe m`sur` ce vor primi beneficii de la asigur`tor [i, cum beneficiile sunt pe termen lung, procesul este mai lent.â&#x20AC;?

Biz

interviul Biz de

AlexAndru ArdeleAn

de produse, garantate, [i oamenii au fost mai mult influen]a]i de mediul economic, nu de furnizorul de asigurare. Acest fapt ne arat` c` ve[tile pe care noi le-am primit de-a lungul anului nu au avut o influen]` mare. De[i aceste r`scump`r`ri au fost \n cre[tere, ele au fost la un nivel acceptabil. Reprezint` sub 1% din portofoliul nostru. La capitolul clien]i noi, vânz`rile individuale de asigur`ri de via]` au crescut \n 2009 cu 2%. Am avut cre[tere, pe când pia]a \n totalitatea ei a sc`zut cu 3-5%. Mai mult, \n ultimele dou` trimestre am avut cre[teri consecutive, chiar de dou` cifre, cu 20%, respectiv 15%. Din punctul de vedere al personalului, nu am avut plec`ri, pentru c` [i condi]iile de pia]` sunt de a[a manier`. Am sporit num`rul de canale de distribu]ie, mai ales \n a doua jum`tate a anului 2009. Impactul a fost la nivel de pia]` mai mult, datorit` condi]iilor economice, datorit` venitului rezidual mai mic, a devaloriz`rii, a cre[terii utilit`]ilor. Nu pot s` spun c` a existat un impact diferit de ceea ce s-a \ntâmplat cu to]i ceilal]i \n pia]`, ba din contr`, cred c` m` aflu \ntr-o pozi]ie mai bun`. Cå]i clien]i ave]i \n Romånia?

Avem \n jur de 750.000 de persoane asigurate sub diverse forme, iar \mpreun` cu fondul de pensii avem peste un milion de clien]i. |n ceea ce prive[te rezultatele financiare pe 2009, nu pot s` vi le dezv`lui, c` nu sunt auditate, iar cele preliminare abia au fost depuse la Comisia de Supraveghere a Asigur`rilor. Pot s` v` spun \ns` c`, fa]` de anul trecut, anumite linii de business s-au dezvoltat. Produsele de s`n`tate s-au dezvoltat foarte bine, dar de la o baz` foarte mic`, produsele de asigur`ri garantate individuale au \nregistrat o mic` cre[tere. O sc`dere semnificativ` au avut produsele legate de credite. Care a fost situa]ia din pia]a asigur`rilor de via]` \n 2009?

|n 2009, pia]a a fost de 1,75 - 1,8 miliarde de lei, \ntr-o u[oar` sc`dere fa]` de 2008. Anul 2010 va fi probabil un an de cre[tere [i de dezvoltare, \ns` nu vor mai fi acelea[i cre[teri spectaculoase de dou` cifre ca \n anii trecu]i, de[i se va ajunge pân` la 10%. Aceast` dezvoltare a pie]ei asigur`rilor de via]` [i-a ar`tat cre[terea \n ultimele dou` trimestre, nu numai \n cazul Alico România, dar [i la nivel de pia]`. Oamenii au \nceput s` capete mai mult` \ncredere \n stabilitatea monedei na]ionale, \n companiile de asigur`ri, au v`zut c` banii pe care \i economisesc \n diverse forme de asigurare nu mai continu` s` fie afecta]i de devalorizare sau de cre[terile de pre]uri. Pe de alt` parte, produsele de tip unit-linked au \nregistrat o sc`dere, pentru c` au fost marcate \n prima parte a anului de 28

Biz

sc`derea bursei, iar produsele garantate [i produsele de s`n`tate au \nregistrat cre[teri modeste, dar prin ponderea lor \n total pia]` de asigur`ri au f`cut ca pia]a s` aib` pân` la urm` o pozi]ie similar` cu cea din 2008. Asigur`rile sunt printre pu]inele sectoare care nu au avut sc`deri, au \nregistrat chiar o cre[tere per total de dou`, trei procente. Asigur`rile sunt, pân` la urm`, o necesitate care nu este \nlocuit`, nu dispare odat` cu criza, din contr`, mai ales \n asemenea perioade, asigur`rile de via]` sunt amplificate. Se poate spune c` s-a schimbat comportamentul romånilor \n ceea ce prive[te asigur`rile de via]`?

Comportamentul românilor este la fel ca al tuturor celorlal]i, numai c` noi am pornit pia]a de asigur`ri mai târziu. Educa]ia \n asigur`ri se face doar atunci când te dai cu capul de pragul de sus, \ntâi trebuie s` te love[ti [i s` te doar` [i pe urm` \]i pui bani deoparte. Este o autoeduca]ie care evolueaz` pe m`sur` ce vezi c` sistemul func]ioneaz` pentru tine, asigur`rile \n sine sunt pe termen lung. Mentalitatea s-a schimbat pentru c` oamenii au \nceput s` primeasc` beneficii, \n caz de \mboln`vire, unele poli]e au ajuns la maturitate, s-au \mplinit 10 ani de când pia]a func]ioneaz`, cam prin 1997 a fost debutul pie]ei de asigur`ri de via]` \n România. Lucrurile acestea se vor amplifica \n timp, ele ar putea fi accelerate [i unele ]`ri au ales s` accelereze aceast` con[tientizare prin educare. Metoda este simpl`: utilizarea stimulentelor fiscale. Stimulentul fiscal ofer` un motiv \n plus pentru a face acest efort [i pe m`sur` ce sunt mai mul]i care fac acest efort, mai mul]i beneficiaz` de asigurare [i atunci se creeaz` mentalitatea c` asigurarea este o necesitate. Nu exist` \nc` stimulente, pentru c` nu numai statul este de vin`, cred c` \ns`[i industria noastr`, a asigur`rilor de via]`, a e[uat \n a explica autorit`]ilor importan]a asigur`rilor de via]`, cum [i ce ar trebui s` fac`. Noi ce facem cu banii din asigur`ri? Prelu`m risc. Riscul acesta se traduce \n bani, banii pe care \i punem deoparte [i \i reinvestim \n statul român, cump`r`m titluri de stat pe termen lung, 10 ani. Investi]iile pe termen lung sunt cele mai s`n`toase pentru economie [i de acest lucru are nevoie statul român. Cea mai bun` [i ieftin` surs` de a te \mprumuta este de la asigur`tori [i de la fondurile de pensii. Mai ales de la asigur`tori, pentru c` este pe termen lung, fondurile de pensii mai jongleaz` \n interior, \ntrucât oamenii nu pot ie[i din fond, pe când \n asigur`ri te po]i muta de la un provider la altul. Lucrul acesta trebuie explicat [i aici eu cred c` industria \n sine nu s-a coagulat suficient pentru a explica \ntr-un mod pragmatic importan]a acestor avantaje fiscale. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

cover story

Scurtcircuit |N

retail Din 2010 retailul de electronice [i electrocasnice nu va mai fi cum \l [tim. Se anun]` un lider nou, peste aceea[i pia]` scoas` din priz`. de Corina Coman

Biz

electroretail

Biz

cover story de

Corina Coman

entru Lorand Szarvadi, CEO [i fondator al retailerului de electronice [i electrocasnice Domo, 2009 a fost primul an din istoria companiei \ncheiat cu pierderi nete (1,5 milioane de euro). Asta \nseamn` \ns` un EBITDA (profitul \naintea sc`derii dobânzilor, impozitelor, deprecierii [i amortiz`rii) pozitiv de peste 2,5 milioane de euro, de departe cel mai bun din sector. Da, a]i citit bine, rezultatele Domo devin de invidiat \ntr-un domeniu \n care absolut toate raport`rile financiare au fost cu minus, iar valoarea pie]ei de profil s-a \njum`t`]it. În doar un an, lupta de alt`dat` a companiilor pentru cot` de pia]` [i profit s-a transformat \ntr-un aprig r`zboi pentru supravie]uire, ce va l`sa urme adânci la nivelul organiza]iilor mult timp de acum \nainte. În cazul lui Szarvadi, 2009 a \nsemnat \n primul rând mai mult` munc`, dar mai ales regândirea deciziei de retragere de la conducerea companiei. O astfel de op]iune va fi luat` \n calcul abia dup` ce compania va trece peste criz` [i se va instala \n fotoliul de lider de pia]`, pozi]ie la care Domo tânje[te de foarte mult` vreme. Lipsea “doar” o recesiune pentru realizarea acestui ideal. De ce o recesiune? Pentru c` atunci este

Biz

vremea celor cu bani lichizi \n buzunar, iar Domo are câteva “rezerve din anii anteriori”, dup` cum \nsu[i Szarvadi recunoa[te. S` nu uit`m c`, \n 2007, fondatorul Domo a \ncasat peste 60 milioane de euro prin vânzarea a 75% din pachetul de ac]iuni al companiei c`tre Fondul de investi]ii Equest Investments Balkans. În

“

consecin]`, tocmai rezervele aminte mai sus i-au permis retailerului s`-[i asume un dram de risc \n 2009, printr-o abordare strategic` diferit` de cea a concuren]ilor s`i. În timp ce restul juc`torilor de profil au apelat la \nchideri de magazine [i reduceri de personal pentru a ]ine sub control costurile, Domo [i-a majorat suprafa]a

Obiectivul principal pentru Domo \n 2010 este o cot` de pia]` de 28-29%, adic` 238 de milioane din 850 milioane de euro” LoranD SzarvaDi, CEo, Domo corina.coman@revistabiz.ro

electroretail

Cine mai investe[te \n 2010? comercial` cu circa 3.000 metri p`tra]i [i a men]inut num`rul de angaja]i la peste 1.700 de persoane. Principalul s`u competitor, Altex, a aplicat o sc`dere a costurilor opera]ionale cu circa 48% comparativ cu 2008, \n timp ce Flamingo a redus cheltuielile totale cu mai mult de 65%. Pentru ceilal]i doi competitori \ns`, atributul anului care tocmai s-a \ncheiat nu poate fi altul decât “dramatic”. Cel pu]in a[a poate fi numit` o sc`dere a vânz`rilor cu 49% fa]` de anul anterior, ca \n cazul Altex, aflat acum \n pericol de a pierde pozi]ia de lider al pie]ei.

noul lider Dup` un an marcat de reducerea tuturor costurilor opera]ionale, de la chirii pân` la cheltuielile de marketing, a suprafe]ei comerciale cu peste 10.000 metri p`tra]i [i a num`rului de angaja]i cu aproximativ 600 de persoane, Dan Ostahie, pre[edintele Altex, este con[tient c` 2010 nu-i mai poate aduce locul \ntâi \n pia]`. Compania pe care a fondat-o \n urm` cu 18 ani a traversat de-a lungul timpului mai multe crize, dar cea din 2009 este de departe cea mai puternic`, o “zdruncin`tur`”, dup` cum a numit-o Ostahie \n timpul unei conferin]e de pres` sus]inute la mijlocul lunii februarie. De fapt, men]inerea cotei de pia]` de peste 20% \nregistrat` de Altex

Domo Retail Buget: pân` \n 2 milioane euro DeschiDeRi noi: B`neasa, Drobeta-Turnu Severin

altex Buget: maximum 500.000 euro DeschiDeRi noi: maximum cinci magazine

nu mai reprezint` principalul obiectiv pentru anul \n curs, prioritar` fiind stabilitatea companiei [i, \n final, revenirea pe profit. “Dup` 2011, este obligatoriu s` \nregistr`m profit net”, a spus Dan Ostahie \ntr-o discu]ie cu revista Biz, afirma]ie convertit` deja un obiectiv de zi cu zi. Un ]el ce poate deveni realitate, dac` lu`m \n considerare profitul opera]ional estimat pentru anul acesta la circa [ase milioane de euro (nivel u[or superior celui din 2009) când va fi \ncheiat` [i restructurarea financiar`. Pe de alt` parte, spre deosebire de 2009, Ostahie de]ine acum \n mân` marele atu al predictibilit`]ii, care \i confer` o viziune destul de clar` asupra evolu]iei pie]ei pe termen mediu. Atât de clar`, \ncât pre[edintele Altex \ndr`zne[te s` fac` inclusiv o previziune a evolu]iei vânz`rilor pentru fiecare trimestru din 2010. În opinia lui, primele trei luni vor fi [i cele mai slabe, cu vânz`ri de circa 37 de milioane de euro [i un minim atins deja \n februarie, urmat de o cre[tere

constant`, ce va atinge apogeul \n ultima parte a anului, cu un rulaj de 60 milioane de euro. În total, Ostahie se a[teapt` la o cifr` de afaceri egal` cu cea din 2009, adic` 180 de milioane de euro, inferioar` concurentului s`u Domo, care [i-a bugetat vânz`ri de cel pu]in 200 milioane de euro [i un profit net de minimum 2%. “Categoric vom fi lideri de pia]` \n 2010, alt` alternativ` nu este luat` \n calcul. Cred c` la nivelul primului trimestru suntem deja”, afirm` Lorand Szarvadi ceea ce Ostahie refuz` s` declare cu glas tare. Acesta din urm` are momentan de dus o alt` b`t`lie decât cea pentru titlul de lider. Este vorba despre finalizarea restructur`rii financiare a companiei, ce prevede o nou` sc`dere a costurilor opera]ionale cu circa 9% \n urm`toarele 12 luni. Procesul este privit cu optimism de to]i reprezentan]ii companiei, directorul de marketing [i vânz`ri Cristian Moan]` declarând c` Altex se poate “mândri” pân` acum cu o restructurare reu[it`. Entuziasmul afi[at de \ntregul top managementul Altex este extrem de necesar \ntr-o astfel de perioad`, mai ales pentru o companie cu un grad mare de \ndatorare (despre care nimeni nu \ndr`zne[te s` dea detalii), ce are neap`rat` nevoie de simpatia [i \ncrederea creditorilor s`i.

Biz

cover story

FaCtorul |nCredere Tocmai pierderea acestei \ncrederi l-a \mpins pe cel de-al doilea retailer din domeniu pe marginea pr`pastiei. Vorbim despre Flamingo International, un juc`tor cu afaceri de peste 200 de milioane de euro \n 2008, care se lupt` acum cu ie[irea din insolven]`. Aceasta a fost cerut` de companie \n decembrie, dup` ce ING Bank, principalul s`u creditor, a anun]at \nceperea execut`rii silite a stocurilor de marf` cu care fusese garantat \mprumutul de 17,5 milioane de euro acordat de banc`. Un gest [ocant [i nea[teptat, cu ecouri prelungite de ambele p`r]i ale baricadei, mai ales \n condi]iile \n care reprezentan]ii Flamingo sus]in c` planul de restructurare a companiei fusese deja conturat [i implementat. “Firma se sus]ine \n acest moment prin propriul cash, dac` nu lu`m \n calcul datoriile anterioare momentului deschiderii procedurii de insolven]`”, sus]ine Adrian Olteanu, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al Flamingo. În total, datoriile Flamingo se ridic` la peste 50 de milioane de euro, conform declara]iilor anterioare ale reprezentan]ilor companiei, bani “vâna]i” de b`nci [i furnizori. Marius Ghenea, unul dintre fondatorii Flamingo, crede c` cea mai mare problem` a companiei, \n afara contextului economic nefavorabil, a fost supraexpunerea mediatic` la care 34

Biz

firma a fost supus` \n ultima perioad`, datorat` [i faptului c` este o companie public`, singura din acest sector listat` la burs`. Consecin]` direct` a acestui lucru este tocmai zdruncinarea \ncrederii p`r]ilor care au un interes \n companie. “Nu doar ac]ionarii companiei sunt pu[i la \ncercare, ci [i furnizorii, b`ncile finan]atoare, proprietarii de spa]ii,

“

angaja]ii [i nu \n ultimul rând clien]ii”, este de p`rere Ghenea, care a f`cut un exit total din firm` \nc` din anul 2001. Momentan, Adrian Olteanu se preg`te[te s` negocieze aprobarea planului de reorganizare a companiei de c`tre creditori, \ntâlnirea cu ace[tia, de care depinde viitorul businessului pe care \l conduce, fiind programat`

Din trimestrul doi nu vom mai pierde cash, iar la sfâr[itul lui 2010 ne propunem s` avem profit opera]ional” aDrian oLtEanu, pre[edintele Ca Flamingo corina.coman@revistabiz.ro

electroretail

pentru finalul lunii februarie. Planul are trei componente esen]iale – o dimensiune opera]ional`, una financiar` (restructurarea activelor [i pasivelor) [i o a treia investi]ional` (atragerea unei infuzii de capital). Compania a redus deja suprafa]a de vânzare cu 5.000 metri p`tra]i, dac` raport`m ianuarie 2010 la perioada similar` a anului trecut, iar num`rul de angaja]i a ajuns la circa 550 de persoane. Dar dac` pe partea opera]ional` lucrurile sunt clare – diminuarea costurilor pân` la un nivel care s` nu mai genereze pierderi, dar [i reorganizarea eficient` a stocurilor – \n ceea ce prive[te injec]ia de capital atât de necesar`, spectrul op]iunilor devine \ngust, cea mai palpabil` versiune fiind suportul financiar al ac]ionarilor. Pe de alt` parte, Olteanu sper` ca firma s` intre pe profit opera]ional \nc` din prima parte a acestui an, fapt ce \i va asigura un confort financiar suficient pentru supravie]uire.

a Fost odat~ Credit “doar Cu buletinul” Pentru impulsionarea vânz`rilor în anul care vine, Flamingo a început derularea unei campanii agresive de promo]ii, cu reduceri de până la 50% pentru al doilea produs cump`rat, tactica promo]iilor fiind folosit` pe tot parcursul anului de to]i juc`torii din retail indiferent c` vorbim de bunuri de larg consum sau de cele

PoDiumul |n 2009 comPanie

cifR~ De afaceRi suPRafa}~

altex 180 mil. euro Domo 170 mil. euro flamingo 100 mil euro* * estimare BiZ

de folosin]` îndelungat`. Dar vor putea companiile din electroretail s` ating` volumele de vânz`ri de alt`dat` f`r` repornirea motorului principal, creditele de consum? Drago[ Sîrbu, directorul general al Credex, compania de servicii financiare a grupului Altex, vorbea timid în cadrul conferin]ei de pres` sus]inut` de grup, luna trecut`, despre cum “nu se mai fac vânz`ri pe credit” în România, estimând o sc`dere a volumelor de credite acordate în magazin cu peste 50% în 2009, comparativ cu anul anterior. O estimare similar` cu cea a lui Bogdan Dobre, directorul general al companiei care vinde credite de consum sub brandul GE Money, cu precizarea că această scădere nu s-a datorat mic[or`rii cererii venite din partea consumatorilor, ca în cazul creditelor ipotecare de exemplu, ci este mai degrab` o consecin]` a pruden]ei institu]iilor financiare. “Rata de aprobare a dosarelor a scăzut foarte mult, aceasta fiind în primul rând o măsură de protecţie pe care companiile de

85.000 mp 78.000 mp 45.000 mp

angaja}i 1.380 1.700 550

creditare o iau \mpotriva delincven]ei”, sus]ine Bogdan Dobre. Cu alte cuvinte românii [i-ar mai cump`ra un televizor sau o ma[in` de sp`lat în rate, dar nu prea mai e nimeni dispus s`-i împrumute. Pentru compara]ie, creditele acordate în magazin în 2009 de c`tre GE Money au scăzut cu 38% fa]` de 2008, atât ca volum cât [i ca num`r, în condi]iile în care numărul cererilor a sc`zut cu doar 9%. Asta îseamn` c` au fost respinse mai multe cereri de creditare decat în trecut, în mare parte din cauza faptului c` solicitan]ii aveau întârzieri la plat` înregistrate la Biroul de Credit sau erau supraîndatora]i. Bogdan Dobre sus]ine c` pentru circa 40-50% din totalul cererilor care au fost respinse, motivul refuzului a fost gradul prea mare de îndatorare. Un alt exemplu ar fi BT Direct, subsidiara B`ncii Transilvania specializat` pe creditele de consum care colaborează cu retaileri, unde volumul finan]`rilor bunurilor de consum a scăzut în 2009 cu 13% fa]` de

Biz

cover story

anul 2008. Aten]ie, vorbim doar despre acele credite acordate direct în magazin. Din punctul de vedere al sectoarelor finan]ate, ponderea cea mai mare a acestor finan]`ri au ocupat-o sectorul IT [i electrocasnice (51%), urmat de mobilier, cu 30% din volumul finan]`rilor.

finan]`rilor asupra clien]ilor finali. Cât despre plafonul maxim pentru creditele în magazin, acesta difer` în func]ie de tipul retailerului partener [i de programul de finan]are agreat. La GE Money, de exemplu, pentru un retailer de bricolaj (Praktiker) sau mobil` (Mobexpert), suma maximă ce poate fi împrumtată este de 50.000 de lei, în timp ce pentru un retailer de electrocasnice

|n C~utarea Clientului “perFeCt” Dac` ne referim la creditele de consum acordate direct de către Banca Transilvania, în anul 2009 acestea au înregistrat scăderi semnificative ale vânz`rilor. Gabriela Nistor, director executiv Retail Banking la Banca Transilvania, sus]ine c` volumul creditelor de consum acordate a fost cu 60% mai mic fa]` de anul 2008, sc`derea fiind mai pronun]at` în prima parte a anului, urmat` de o revenire în partea a doua, f`r` a atinge totu[i nivelurile unei luni medii din 2008. Ce \[i doresc de fapt finan]atorii? “Clientul perfect”, vine prompt r`spunsul lui Drago[ Sîrbu, adic` acel client cu venituri mari, studii superioare, posesor de propriet`]i imobiliare, grad de îndatorare sc`zut, istoric pozitiv, credite lips` [i lista poate continua. “Problema e că nu prea mai g`sim clien]ii `[tia în ziua de azi”, explic` tot Sîrbu. {i chiar dac` i-ar g`si, ei ar fi greu de convins în condi]iile în care atât b`ncile cât [i IFN-urile (institu]ii financiare nonbancare) au transferat cre[terea costurilor 36

Biz

“

(Domo), plafonul de creditare ajunge la 20.000 de lei.

eFeCtul de domino Piaţa creditului în magazin este legat` intrinsec de evolu]ia consumului, care la rândul s`u este legat de percep]ia oamenilor asupra evoluţiei socio-economice. Vestea bună ar fi c` spre finalul anului trecut românii au devenit mai optimi[ti vizavi de perspectivele de

Nu avem niciun motiv s` vedem cre[tere pe consum \n 2010” Dan oStahiE, pre[edinte, altex corina.coman@revistabiz.ro

electroretail

cre[tere viitoare ale nivelului lor de trai, potrivit studiului Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat în decembrie de GfK România. Vestea proast` este c` aceste perspective pot fi incorecte în condi]iile în care rata [omajului sau a infla]iei sunt în cre[tere. În acest sens, reprezentantul GE estimeaz` c` pia]a creditelor de consum va r`mâne în 2010 la nivelul anului trecut, cu o cre[tere mai vizibil` în ultimul trimestru. “Creditarea este în continuare blocat`, în ciuda faptului c` atât Guvernul cât [i Banca Na]ional`, dar [i b`ncile comerciale în]eleg foarte bine c` în acest moment reluarea consumului este singura solu]ie real` pentru ie[irea din criza economic` în care ne afl`m. Iar consumul nu poate fi relansat în lipsa credit`rii”, sus]ine [i Marius Ghenea, pre[edinte Fit Distribution. Situa]ia va avea din nou efecte negative directe asupra tuturor segmentelor din retailul electronic, în special asupra celui de electrocasnice. “Având în vedere nivelul sc`zut al veniturilor, consumatorii români sunt mult mai dependen]i de creditarea de consum decât cei din alte state europene când vine vorba de achizi]ia de electrocasnice”, a declarat pentru revista Biz Monica Iavorschi, directorul general al produc`torului de electrocasnice Arctic G`e[ti. Estim`rile pentru anii trecu]i erau c` 70% din

cum va aRăta Pia}a În 2010 comPanie Domo altex flamingo * estimare BiZ

cifR~ De afaceRi 200 mil. euro 180 mil. euro 100 mil. euro

cRe{teRe +17% 0 0*

electroParadox În ciuda comportamentului de consum extrem de chibzuit adoptat de români, segmentul produselor electronice [i electrocasnice high-end s-a aflat pe un trend ascendent \n 2009. miele România, filiala local` a produc`torului german de aparate electrocasnice premium, a \nregistrat \n 2009 o cifr` de afaceri de 1,9 milioane euro, \n cre[tere cu 12% fa]` de anul precedent. “În special ma[inile de sp`lat, produsul fanion al miele, au \nregistrat cre[teri peste a[tept`ri. De asemenea suntem c`uta]i de cet`]enii români care au locuit perioade mai lungi \n str`in`tate”, a declarat, pentru revista Biz, leo Popescu, directorul de vânz`ri al companiei. el previzioneaz` acela[i trend ascendent al vânz`rilor [i \n 2010, ca urmare a parteneriatelor \ncheiate anul acesta cu mai mul]i retaileri specializa]i din domeniu. Pre]ul unui produs electrocasnic high-end poate ajunge la câteva mii de euro.

totalul achizi]iilor de electrocasnice sunt realizate prin intermediul creditelor de consum, iar în anul 2009 acestea au sc`zut la 10 – 15%. Ca [i în celelalte sectoare, redresarea pie]ei de electrocasnice este direct dependent` de o stabilizare general` a situa]iei economice, dar cât` vreme nu va exista o stimulare a cererii prin relaxarea condi]iilor de creditare, pia]a nu se putea va redresa. Potrivit ultimului studiu GfK, în 2009 pia]a electrocasnicelor mari a sc`zut cu 37% de la an la an, la o valoare total` de 334 milioane euro. De[i pia]a a fost în sc`dere, rezultatele înregistrate de Arctic au fost peste medie. Monica Iavorschi sus]ine că volumul vânz`rilor a sc`zut cu 8% anul trecut pân` la 1,4 milioane de unit`]i în 2009, în timp ce pe pia]a intern` vânz`rile Arctic au înregistrat o sc`dere cu 22% fa]` de anul anterior. În acela[i timp cota de pia]` Arctic a crescut pân` la 35,1%, la finele anului precedent. Monica Iavorschi se arat` rezervat` vizavi de evolu]ia pie]ei de profil în 2010, un an pe care îl numeşte tot “de criz`”, la fel ca [i majoritatea companiilor din retail.

anul F~r~ niCiun Fel de “re” După toate estim`rile, prima parte a anului va fi în continuare un mare consumator de resurse caracterizat de un ritm sc`zut al

Biz

cover story

Pariul eMag vânz`rilor, cu un u[or reviriment în partea a doua datorit` sezonalit`]ii. Per total, retailerii nu v`d niciun fel de premise ale cre[terii la nivel macro [i implicit microeconomic. “Anul acesta nu vom avea parte de niciun fel de revenire, relansare sau orice alt tip de «re»“, sus]ine Cristian Moan]`, caracterizând anul ce tocmai a început ca pe unul similar cu 2009, cu diferen]a unei relative stabilit`]i, în sensul c` pia]a de electronice, electrocasnice [i IT&C nu va sc`dea mai mult decât în prezent. Strategia de cre[tere pe care Altex o va adopta în 2010 se bazeaz` pe trei piloni esen]iali – pre]ul, tehnologia [i serviciile oferite în magazin. Un mix bine gândit, ancorat în realitatea zilelor noastre. În primul rând pentru că pre]urile mici vor fi în continuare un factor primordial în luarea deciziei de cump`rare. Gabriela Nistor de la Banca Transilvania se a[teapt` ca apetitul popula]iei pentru investi]ii s` r`mân` destul de sc`zut, cel pu]in în prima jum`tate a anului, pe fondul nesiguran]ei resim]ite în privin]a p`str`rii veniturilor, dar [i a locurilor de munc`, în special în sectorul bugetar. Totu[i, în ciuda contextului economic dificil vor exista mul]i consumatori ce vor avea nevoie s` investeasc` în îmbun`t`]irea, echiparea sau modernizarea locuin]elor, mai ales c` o bun` parte a “parcului” de 38

Biz

“Facem pariu c` cei 10 ani de care vorbe[ti tu vor trece mult mai repede?”, \i r`spundea pe blogul s`u Radu Apostolescu unei cititoare convinse c` românilor le mai trebuie un deceniu pentru a-[i schimba mentalitatea fa]` de comenzile online. Dar criza este inclus`?

{ocul sc`derii suferit de retailul clasic anul trecut s-a propagat f`r` doar [i poate [i \n comer]ul online, unde vânz`rile de electronice, electrocasnice [i IT&C au sc`zut cu pân` la 40% comparativ cu 2008, potrivit estim`rilor principalilor juc`tori din pia]`. Pentru eMag, cel mai mare retailer online de profil, 2009 a fost ca [i pentru celelalte companii un an atipic, cu multe provoc`ri [i greu de prev`zut, dar finalizat cu un rezultat satisf`c`tor. De[i cifra de afaceri a companiei a sc`zut cu 12%, pân` la 64 milioane de euro, per total “a existat profit”, dup` cum sus]ine Radu Apostolescu, cofondator [i director de marketing al eMag. Acest lucru s-a datorat evolu]iei din al doilea semestru, cu precizarea c` \n decembrie vânz`rile au crescut cu 35% fa]` de perioada similar` a anului precedent. “Segmentul care a \nregistrat cele mai mari vânz`ri \n 2009 este cel al laptopurilor [i netbookurilor, unde ne-am p`strat pozi]ia de lider \n vânz`rile din România, atingând la sfâr[itul anului o cot` de pia]` de 20%,

conform raportului Gfk”, a declarat Apostolescu. Conform spuselor sale, categoria cu cea mai mare cre[tere a fost cea a electronicelor, unde eMag a vândut aproximativ 2.000 de televizoare pe lun` la finele anului, reu[ind s` creasc` [i vânz`rile pe produsele conexe – media playere, sisteme home cinema. În acela[i timp, o categorie aflat` la mare c`utare, datorit` tendin]ei tot mai evidente de trecere la platformele mobile, a fost cea a smartphone-urilor, unde compania [i-a dublat cota de pia]`. Dac` \n retailul de electronice tradi]ional companiile se a[teapt` la un 2010 la fel de \nghe]at, \n online pare s` r`sar` soarele. Cel pu]in asta prevede reprezentantul eMag, care se a[teapt` la o cre[tere de peste 10% pentru pia]a de profil datorat`, pe de o parte, major`rii ratei de penetrare a Internetului [i a migr`rii consumatorilor c`tre mediul online, iar pe de alt` parte maturiz`rii juc`torilor din pia]`, care vor introduce servicii cu valoare consistent` pentru clien]i [i vor determina o \nt`rire a

electrocasnice achizi]ionate în perioada de “boom” a creditului pentru bunuri de folosin]` îndelungata va ajunge la perioada de înlocuire, estimat` la [ase[apte ani. Pentru atragerea [i satisfacerea acestui tip de consumatori se vor lupta juc`torii

din retail, iar în anul care urmeaz` serviciile vor face diferen]a mai mult ca niciodat`. Probabil de aceea pre[edintele Altex inten]ioneaz` s`-[i stimuleze angaj`]ii din magazine în urm`toarea perioad` prin majorarea salariilor cu 10%, în corina.coman@revistabiz.ro

electroretail

\ncrederii \n cump`r`turile online. La acest din urm` aspect companiile din online mai au de lucrat. Întâmpl`tor, cititoarea de pe blogul lui Radu Apostolescu surprinde excelent profilul consumatorului român care nu agreeaz` comer]ul online din diverse motive – se teme c` produsele nu vor fi \n regul`, c` i se vor lua mai mul]i bani de pe card, dar mai ales c` nu va primi satisfac]ia pe care i-o ofer` magazinele fizice, de unde poate alege articolul preferat dup` ce le-a \ncercat pe toate

speran]a c` astfel ace[tia \[i vor îmbun`t`]i randamentul [i volumele vândute situate momentan la circa 150.000 euro per angajat. Pe de alt` parte Ostahie nu vede cre[terea consumului la nivel na]ional în acest an, nu când avem parte de

celelalte. Lupta cu reticen]a consumatorilor români este un proces \n plin` derulare a juc`torilor de profil, dar marele avantaj al acestui r`zboi este c`, odat` câ[tigat, asigur` fidelitatea clien]ilor, un atu esen]ial \n perioada de recesiune. “Comer]ul online este o solu]ie preferat` de consumatorii educa]i mai ales \ntr-o perioad` de criz`, deoarece livreaz` mai mult` valoare la acela[i pre]”, este de p`rere

“un stat care consum` mai mult decât agonise[te”. Totu[i “mai r`u ca în 2009 nu poate s` fie”, este concluzia lui Lorand Szarvadi, de la Domo Retail, care pariaz` pe o stagnare a pie]eei la valoarea de 850 milioane de euro (cifr` brut`

Marius Ghenea, pre[edintele FitDistribution [i unul dintre cei mai activi juc`tori de pe pia]a de profil. El estimeaz` c` vânz`rile totale ob]inute anul trecut de c`tre businessurile online pe care le are \n portofoliu au ajuns la circa 25 de milioane de euro. Tocmai pentru a spori gradul de \ncredere al consumatorilor \n comer]ul online, eMag a lansat serviciul “ExtraGaran]ia de Retur”, un serviciu de returnare a produselor \n maximum 30 de zile de la cump`rare. Acesta se adreseaz` atât persoanelor fizice, cât [i celor juridice [i are ca scop cre[terea nivelului de satisfac]ie a clien]ilor \n procesul de achizi]ie. eMag este astfel convins c` va câ[tiga [i mai mult simpatia clien]ilor [i are ]inte ambi]ioase pentru anul \n curs – o cifr` de afaceri de 100 milioane de euro. În ceea ce prive[te planurile de investi]ii, ele includ deschiderea a cel pu]in trei showroomuri, pe acela[i model ca [i pân` acum: asigurarea de prezen]e fizice \n puncte cheie, cu acoperire geografic` mare. Eficien]a acestui model s-a tradus \n vânz`ri de 25.000 euro pe metru p`trat de showroom [i \n acumularea unui important capital de \ncredere local. biz

inclusiv TVA). Toate speran]ele juc`torilor se îndreapt` c`tre anul 2011, când pia]a ar putea dep`[i din nou pragul de un miliard de euro, iar creditarea va fi reluat`. Abia atunci vom putea vorbi de un nou “re”, cel al reconect`rii. biz

biz

interviu Pe Chris Brogan l-am abordat la prima or` a dimine]ii celei de-a doua zile de la LeWeb. L-am ochit \n mijlocul s`lii de recep]ie – p`rea u[or dezorientat – [i mi-a spus mai târziu c` tocmai \i pierduser` bagajele la aeroport. |nc` de la primele fraze m-au uimit deschiderea [i amabilitatea lui: “Nu doar c` vreau, chiar mi-ar pl`cea s`-]i acord un interviu! N-am fost niciodat` \n România. Cum e acolo?”. Chris Brogan este unul dintre cei mai cunoscu]i speciali[ti [i strategi \n social media. Bloggeri din \ntreaga lume, cunoscu]i sau aspiran]i la glorie, citesc zilnic www.chrisbrogan.com, blog aflat pe locul 4 \n lista AdAgePower150. Este coautorul bestseller-ului interna]ional “Trust Agents” [i pre[edinte al New Marketing Labs. |n 10 decembrie 2009 a fost guest speaker al LeWeb, cel mai mare eveniment european dedicat Internetului. {i, pentru 15 minute, a fost protagonistul interviului exclusiv de mai jos. 40

Biz

Chris Brogan: 96% din ceea ce creez ofer gratuit Care sunt modalit`]ile prin care o companie se poate folosi \n cel mai bun mod de new media?

Una dintre oportunit`]i este aceea de a asculta ce spun clien]ii (actuali sau poten]iali) [i concuren]ii t`i. Dac` te ui]i pe Google [i cau]i fraza “Grow Bigger Ears” o s` ajungi la un post de blog \n care scriu exact despre asta. Exist` metode specifice care te ajut` s` ascul]i mai bine ce zic oamenii. De exemplu, Fritz Henderson, fost CEO al General Motors, spune: “{tiu ce spun oamenii atunci când facem studii de pia]` [i research. Dar ce zic despre noi atunci când nu \i \ntreb`m? Ce zic despre ma[inile noastre, despre Chevrolet sau despre Buick?”. El [tia c` a asculta este mult mai important decât orice ar fi putut spune \ntr-o reclam`. Pentru c`, din momentul \n care ascul]i, \ncepi s` r`spunzi [i s` interac]ionezi. Cine ar trebui s` scrie pe blogul unei companii?

Bloggerul trebuie s` fie acea persoan` care este cea mai pasionat` de ceea ce face compania, care poate men]ine rela]ii bune [i care poate transmite \ntr-un mod conving`tor filosofia brandului. Trebuie s` fie acela care poate spune povestea

\ntr-un mod autentic, real. Blogurile sunt noua form` de rela]ii publice, noua form` de comunicare de business. Nu trebuie s` fie CEO-ul, de fapt chiar nu e indicat s` fie acesta, ci acea persoan` pe care o sim]i c` este foarte pasionat`. |n multe companii am lucrat cu departamentul customer service – nu cei din front desk, ci imediat din nivelul urm`tor – [i am observat c` sunt mult mai pasiona]i de brand decât cei din biroul de marketing. Poate [i pentru c` ei sunt direct motiva]i de nevoia de a oferi valoare ad`ugat` imediat`, prin contactul cu clien]ii. Este necesar contul de Twitter? Dac` da, cine ar trebui s` \l ]in` \ntr-o firm`?

Cred c` e cam la fel ca [i cu blogul. Prefer modelul multiple user. La Disney, CEO-ul tocmai [i-a deschis contul ieri. |mi place ideea c` \n companii se permite mai multor persoane s` scrie. La Zappos, de exemplu, au sute de utilizatori! E o cererere impus` de angajator. Explica]ia este c` po]i oricând pierde un angajat [i, \n plus, nu vrei s` te ascunzi \n spatele unui logo. Sigur, exist` [i branduri, cum sunt Starbucks sau Jet Blue Airways \n SUA, care vor ca brandul s` fie cel care vorbe[te. Deci po]i folosi ambele modele, eu personal tind s` prefer contactul uman, real.

social media

de sine st`t`tor, care s` \i fac` \[i doreasc` o solu]ie customizat`. Po]i aplica acelea[i principii la nivel individual? Po]i oferi servicii customizate atåt c`tre companii, cåt [i c`tre indivizi? Cum poate un business s` foloseasc` social media pentru generarea de lead-uri [i cre[terea vånz`rilor?

care apare momentul doi, \n care \]i dore[ti mai mult [i cumperi.

Sunt o mul]ime de programe de generare de lead-uri, \n special \n b2b. Po]i crea clipuri video care \]i spun povestea \ntr-un fel nou [i apoi, \n loc s` vinzi direct, invi]i la vizualizare [i interac]ionezi. Foarte mult din ceea ce po]i face \n social media prin crearea de con]inut (blogging, podcasting, video) reprezint` instrumente de vânz`ri. De fapt, con]inutul este acela care conduce c`tre urm`toarea ac]iune – un demo, de exemplu. Toate acestea sunt metode “inbound marketing” (marketingul care se concentreaz` pe facilitarea g`sirii companiei/produsului de c`tre clien]i – n.r.). Logica din spate e simpl`: “Pot crea lucruri care s` \]i fie utile?”, ceea ce ulterior creeaz` o oportunitate de business, o vânzare. Prime[ti prima bucat` ca pe o experien]` din care \nve]i ceva, dup`

Acesta pare s` fie modelul folosit de Internet marketing gurus. Dau o bucat` de con]inut [i restul urmeaz` la vånzare.

Am o p`rere foarte clar` despre modelul multilevel marketing. Diferen]a \ntre ce am zis mai devreme [i asta este aceea c` gratuitatea trebuie s` fie o valoare consistent`, de sine st`t`toare. Poate s` fie informa]ie despre cum s` \]i \mbun`t`]e[ti site-ul sau despre blogging, iar acest tip de info \l po]i pur [i simplu folosi deja, f`r` s` fie nevoie s` \mi contractezi serviciile. Eu ofer gratuit 96% din con]inutul pe care \l creez. Banii \mi vin din restul de 4%, atunci când o companie se \ntreab` “OK, dar cum customizez asta \n afacerea mea, \n industria mea, cu restric]iile cunoscute?”. {i cred c` a[a merge peste tot. Nu s` dai o buc`]ic` mic`, ci ceva consistent,

Absolut! Un exemplu este un hotel foarte foarte mic din New York despre care am povestit mult pe blog – The Roger Smith Hotel. Am dat un tweet odat`: “Unde sta]i când vre]i s` v` caza]i \n New York?”. Toat` lumea mia zis s` merg la Roger Smith, c` cei de acolo se poart` extrem de bine cu bloggerii. M-am dus [i era de fapt un singur tip. E un hotel extrem de mic dar plin, [i \n vecin`tate sunt Four Seasons [i Marriott. Iar hotelului `stuia \i merge extraordinar de câ]iva ani, iar tot ce fac ca s` se promoveze este Facebook [i Twitter. Au succes doar pentru c` sunt acolo [i \[i invit` prietenii. Acum cred c` sunt doi oameni pentru tot hotelul, care fac tot businessul. Nu [tiu cât câ[tig`, dar e mult mai mult decat salariul t`u [i al meu \n fiecare lun`. Biz

de Gabriela enescu Managing Partner, strategystudio gabriela.enescu@strategystudio.ro

Biz

green opinie

De ce s` \ncepe]i o afacere \ntr-un birou “verde” Desf`[urarea activit`]ii curente a unei firme \ntr-o cl`dire verde aduce reducerea costurilor fixe, confort pentru angaja]i, dar [i avantajele unei imagini de companie responsabil` \n ochii colaboratorilor [i ai pie]ei.

DAviD Nicholl, Country Manager la Schneider Electric România

biz

Dac` sunte]i la \nceput de drum sau mai bine zis de afacere, acum este momentul \n care v` face]i primele planuri de buget [i de investi]ii. Pl`nui]i atât obiectivele de business, cât [i pe cele financiare [i analiza]i balan]a de posibile cheltuieli câ[tiguri. La \nceput, este foarte clar c` investi]iile sunt mai mari decât profiturile ob]inute, dar balan]a se echilibreaz` pe termen lung. Printre investi]iile pe care trebuie s` le lua]i \n considerare \nc` dinainte s` \ncepe]i efectiv activitatea, alegerea sediului este una dintre cele mai importante. În aceast` privin]` sunt mai multe aspecte care trebuie luate \n calcul, dincolo de obi[nuitele preocup`ri legate de loca]ie, suprafa]` [i amenajare. Costul sediului nu se rezum` la valoarea lunar` a chiriei sau la o rat` pe care o ave]i de achitat la banc`, \n cazul \n care decide]i s` cump`ra]i. Pe lâng` toate acestea, \n fiecare lun` mai sunt [i cheltuielile cu utilit`]ile, cheltuieli fixe care pot fi semnificative. {i atunci, raportul investi]ie ini]ial` – beneficii pe termen lung pare c` se potrive[te foarte bine cu problema alegerii unui sediu. Printre criteriile de alegere a acestuia, nu uita]i s` v` interesa]i [i de “IQ-ul” verde al cl`dirii, deoarece o cl`dire “inteligent`” va economisi o mare parte din costurile fixe despre care spuneam mai devreme, putând reduce cheltuielile totale de \ntre]inere cu pân` la 30%. Problema cl`dirilor performante din punct de vedere energetic [i, implicit, a certificatelor energetice este una de actualitate. Deocamdat`, \n România este reglementat` doar problema certificatelor termice, dar \n Uniunea European`

cl`dirile se clasific` [i dup` performan]ele electrice. Reglementarea acestui aspect [i la noi \n ]ar` este deja pus` \n discu]ie. Aceste cl`diri “verzi” consum` strictul necesar de energie [i reduc emisiile de carbon, a[adar sunt \n concordan]` cu principiile ecologice, atât de mult dezb`tute \n ultimul timp. Un asemenea sediu v` poate aduce nu doar beneficii financiare pe termen lung, ci poate crea [i o imagine favorabil`, de companie responsabil`, \n ochii colaboratorilor. Dac`, evident, confortul este un argument important atunci când decide]i alegerea unui nou sediu, o cl`dire cu un sistem inteligent de management al energiei asigur` un grad de confort sporit pentru angaja]i [i le permite acestora s` controleze cu mare u[urin]` sistemele de \nc`lzire [i de ventila]ie, dar [i sistemele de iluminat sau echipamentele tehnologice. Pe lâng` posibilit`]ile extinse de control, consumul de energie poate fi m`surat exact [i administrat dup` nevoile specifice ale fiec`rei companii. A[adar, lua]i \n seam` “IQ-ul” verde al construc]iei atunci când v` alege]i un sediu sau negocia]i cu proprietarul imobilului posibilitatea ca acesta s` fac` o astfel de investi]ie sau s` deduc` din costul chiriei valoarea moderniz`rii cl`dirii de c`tre chiria[. Aceast` renovare poate consta fie \n implementarea de solu]ii integrate simple, care asigur` un control minim al consumului, fie \n implementarea de solu]ii mai complexe, cu func]ii care asigur` o performan]` maxim`. În acest fel, eficientiza]i pe cât posibil costurile pentru \ntre]inerea sediului [i asigura]i, \n acela[i timp, condi]ii optime de lucru pentru angaja]ii companiei. biz

[tiri nout~}I

Reciclare la... pensii Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) devine green [i s-a al`turat proiectului ecologic “Copacul de hârtie”, dezvoltat de ONG-ul mediaORG. Comisia va sus]ine acest proiect prin donarea hârtiei colectate în sediul institu]iei, sumele rezultate fiind utilizate pentru achizi]ionarea de puie]i care vor fi planta]i în zone alese de comun acord cu autorit`]ile locale, cu scopul final de a contribui la regenerarea zonelor verzi din Bucure[ti.

Mercedes electric

Energia durabil` aduce premii Comisia European` va acorda \n aceast` lun` la Bruxelles Premiul European pentru Energie Durabil` 2010. Premiul European pentru Energie Durabil` 2010 va fi acordat anul acesta pentru cea de-a patra oar`, la Bruxelles, la 23 martie, \n cadrul Campaniei Europene pentru Energie Durabil` [i recunoa[te meritele celor mai bune concepte \n energie durabil`. Comisia European` acord` premii pentru 5 categorii, iar una dintre acestea este “Proiecte de Demonstra]ie [i de Diseminare”. La \nscriere s-au \nregistrat un num`r total de 272 de aplica]ii, dintre care 94 la categoria “Proiecte de Demonstra]ie [i Diseminare”. Unul dintre proiectele care mi-a atras aten]ia este proiectul Green Building al grupului REWE, care este nominalizat [i la Premiul European pentru Energie Durabil` 2010. Supermarketul construit de REWE face parte din categoria celor cinci candida]i la Premiul European penru Energie. Printre ceilal]i nominaliza]i se num`r` General Electric, cu un program de iluminare \n [coli, Avedoere Fjernvarme, cu o cl`dire multietajat` alimentat` solar, sau compania CRAMBO, cu un proiect de eficientizare a energiei. Supermarketul alexandru.ardelean@revistabiz.ro

REWE, inaugurat la Berlin \n noiembrie 2009, are o suprafa]` de vânzare de peste 1.800 de mp [i este neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Comparativ cu parametrii standard ai unei construc]ii similare, supermarketul consum` cu 50% mai pu]in` energie. Printre alte caracteristici ale proiectului trebuie men]ionate arhitectura menit` s` capteze o cantitate cât mai mare de lumin` natural`, combinarea unor tehnici de construc]ie eficiente din punct de vedere energetic cu instala]ii [i materiale durabile [i utilizarea de energie produs` de surse regenerabile. Fiind primul supermarket la nivel interna]ional construit dup` criterii durabile, proiectul a fost distins cu aur de c`tre Societatea German` pentru Construc]ii Durabile. “Ne vom folosi de inova]iile practice realizate \n timpul proiectului pilot Green Building – Concept pentru Viitor pentru a pune bazele unei strategii pe termen lung de dezvoltarea a \ntregului concept sau a unor componente specifice”, declar` Martin Orterer, director de vânz`ri la nivel na]ional. biz

Mercedes-Benz a dezv`luit un autovehicul comercial electric u[or creat pe baza modelului Vito. Ma[ina a fost exclusiv proiectat` s` ruleze consumând energia bateriei [i s` renun]e la propulsia destinat` motoarelor cu combustie. Modelul Vito poate ajunge la 130 km, iar motorul electric are o putere maximă de 90 kW. Modelul este primul autovehicul comercial u[or din lume care \ncorporeaz` aceast` tehnologie la ie[irea din linia de produc]ie. |n 2010, mai mult de 100 de autovehicule comerciale Mercedes-Benz Vito vor fi livrate unui num`r de 20 de clien]i [i este prev`zut` producţia altor 2.000 de autovehicule.

Inaugurarea unui centru de ulei uzat

Compania Stoehr Mineral & Vegetal Oil a deschis primul centru de colectare de ulei uzat alimentar [i gr`simi uzate alimentare din România. Compania pune la dispozi]ia beneficiarilor recipientele adecvate de stocare temporar` [i transportul de[eurilor de ulei uzat alimentat [i gr`simi \n func]ie de necesit`]i cu capacit`]i cuprinse \ntre 24 [i 1.000 litri. Recipientele pline cu ulei uzat, vor fi preluate de c`tre lucr`torii specializa]I ai organiza]iei, s`pt`mânal, lunar sau \n baza unui grafic stabilit \ntre p`r]i [i duse la depozitul final. De[eurile de ulei uzat alimentar [i gr`simi uzate alimentare sunt reciclabile, \ns` din p`cate majoritatea acestora ajung \n sistemul de canalizare [i hrana animalelor, ceea ce este interzis prin lege \n UE. biz

biz

green de

AlexAndru ArdeleAn

VErDE… la construc}ii Nu, nu [i-a revenit \nc` pia]a imobiliar` [i n-o s` vedem prea curând un nou boom \n construc]ii. Verdele se refer` la cl`dirile construite sustenabil, care ajut` la \mbun`t`]irea stilului de via]` [i mai ales protejeaz` mediul \nconjur`tor. Energie regenerabil`, consum redus de curent, mult` verdea]`, plus sisteme inteligente de monitorizare a luminii. Sun` ca un vis, dar acesta poate deveni realitate, prin construirea unei cl`diri verzi. Dar ce este, mai exact, o cl`dire verde? Potrivit speciali[tilor \n domeniu, o construc]ie sustenabil` reprezint` crearea unor structuri [i folosirea unor procese care sunt responsabile din punctul de vedere al mediului [i care s` foloseasc` resurse eficiente pentru tot parcursul ciclului de via]` a cl`dirii: de la loca]ie la design, construc]ie, mentenan]`, renovare sau demolare. Cu alte cuvinte, o cl`dire verde are \n vedere reducerea impactului asupra omului [i mediului prin utilizarea eficient` a energiei, apei [i a altor resurse, prin protejarea s`n`t`]ii locuitorilor casei [i chiar cre[terea productivit`]ii angaja]ilor, \n cazul cl`dirilor de birouri “verzi”. Una dintre cl`dirile verzi anun]ate este noua cl`dire a Ambasadei Statelor Unite \n România. Noul sediu se va \ntinde pe o suprafa]` de 40.000 de metri p`tra]i, \n zona Tunari, din nordul capitalei [i vor fi folosite vopsele [i materiale de construc]ie ecologice. Amplasarea cl`dirii [i orientarea ferestrelor vor folosi la maximum c`ldura natural`. |n interior vor exista tehnologii avansate care vor permite modificarea automat` a iluminatului electric \n func]ie de intensitatea luminii naturale, iar consumul de ap` va fi eficientizat. Investi]ia estimat` este de 60-80 mil. dolari.

pentru Cl`diri Verzi (RoGBC), spune c` num`rul cl`dirilor verzi de la noi difer`, \n func]ie de ce definim ca fiind cl`dire verde. “Exist` aproximativ 20 de cl`diri care au certific`ri interna]ionale recunoscute (de exemplu LEED sau BREEAM). |n plus, exist` alte cinci proiecte, care, \n opinia mea, folosesc design, mod de construc]ie [i materiale care se calific` la capitolul cl`diri verzi. Suntem surprin[i pl`cut s` auzim [i de alte proiecte individuale, de oameni care [i-au construit case care consum`

Pa{i timizi |n România Construc]ia m-a f`cut s` m` \ntreb ce se \ntâmpl` cu acest tip de cl`diri \n România. Exist` cel pu]in o cl`dire de birouri verde \n Bucure[ti care respect` regulile de sustenabilitate pe care le-am enumerat la \nceputul articolului - Eurotower, finalizat` \n 2009. Steven Borncamp, pre[edintele Consiliului Român 44

biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

construc]ii

foarte pu]in` energie, folosesc energie regenerabil` [i utilizeaz` puterea soarelui”, spune Steven Borncamp. El a dat [i alte exemple de construc]ii, precum fabricile Nokia, Procter & Gamble sau magazinul bauMax din Ploie[ti. Magazinul folose[te cât mai mult din lumina natural`, \nc`lzirea geotermic` [i sisteme inteligente de management al energiei \n cl`dire. |n ciuda acestor exemple, mi[carea green \n construc]ii este \nc` la \nceput \n România, dat fiind faptul c` \nc` nu exist` standarde clare [i bine definite legislativ care s` \ncurajeze acest tip de construc]ii. Din acest motiv a luat fiin]` Consiliul Român pentru Cl`diri Verzi, care \[i propune s` \ncurajeze transformarea pie]ei, a condi]iilor educa]ionale [i legislative necesare pentru a promova construc]ii sustenabile, cât [i profitabile. Steven are [i o explica]ie pentru debutul atât de [chiop`tat al construc]iilor verzi pe pia]a local`. “Ultimii ani au adus o dezvoltare haotic` [i construc]ii slabe din partea unor oameni care putea construi orice [i se puteau \mbog`]i, era dificil s` le explici alte concepte precum cl`dirile verzi.” |n plus, actorii din pia]` se acuz` reciproc: dezvoltatorii spuneau c` oamenii nu vor pl`ti pentru asemenea construc]ii, cump`r`torii interesa]i spuneau c` nu le g`sesc, \n timp ce companiile care puteau oferi solu]ii pentru cl`diri verzi spuneau c` nu exist` cerere, iar companiile de construc]ii pretindeau c` nu pot g`si materiale. Acum, totul se schimb`. Developerii sunt foarte interesa]i de noi idei pentru a se diferen]ia de competi]ie, iar clien]ii sunt mult mai con[tien]i de aceste cl`diri (nu este o mas` mare, dar o ni[` important` [i mai ales \n cre[tere).

Vine Valul schimb`Rii Valul \ncepe s` se propage [i la noi, nu cu aceea[i repeziciune ca \n alte ]`ri, dar lucrurile progreseaz`. Exist` informa]ii potrivit c`rora hotelurile JW Marriott, Hilton [i Crowne Plaza urmeaz` s` implementeze caracteristici “verzi”. {i guvernul ia \n calcul asemenea posibilit`]i, prin schimbarea legisla]iei

[i implementarea unor programe care s` duc` la construc]ia sau reabilitarea cl`dirilor (reabilitarea termic` sau auditul energetic). |ntrucât o clasificare energetic` bun` va presupune o calitate sporit` a construc]iei, pre]urile vor cre[te \n cazul locuin]elor eficiente din punctul de vedere al energiei. Speciali[tii cred c` vom vedea [i mai multe cl`diri verzi pe viitor, pentru c` este o alternativ` viabil` la ceea ce se va \ntâmpla prin cre[terea pre]ului energiei sau al barilului de petrol. RoGBc lanseaz` certificarea Romania Green Building Professional, care va garanta dezvoltatorilor de proiecte c` oamenii care lucreaz` la proiectele lor \n]eleg [i aplic` conceptele designului, construc]iei [i oper`rii green ale acestor construc]ii. O cl`dire verde are marele avantaj c` \]i creeaz` valoare, datorit` sc`derii semnificative a costurilor de operare, [i acest lucru trebuie s` \l con[tientizeze cump`r`torii. Companiile \ncep s` cear` spa]ii de munc` ecologice, ca parte a angajamentului corporatist de dezvoltare sustenabil`. “Dac` procesul este \nceput la momentul potrivit, o construc]ie verde poate fi construit` f`r` costuri adi]ionale sau cu investi]ii extra minime, \ntre 3 [i 5 procente, care vor putea fi recuperate u[or prin pre]urile mai ridicate ale unei cl`diri verzi certificate”, precizeaz` Steven Borncamp. Provocarea cu care ne confrunt`m \n acest moment este schimbarea de mentalitate, trebuie s` regândim de fapt tot procesul de planificare, desenare, construc]ie, folosin]` [i de construc]ie al cl`dirilor, pentru a \mbun`t`]i calitatea vie]ii, a ne proteja de costurile mari cu energia [i, mai ales, pentru a proteja resursele limitate [i fragile ale planetei. Dup` cum spune chiar pre[edintele RoGBC, conceptul cl`dirilor verzi “nu se refer` la a cheltui mai mult, ci la a gândi mai mult”. Alte obstacole la nivelul cl`dirilor verzi se refer` la lipsa stimulentelor pentru construc]ia de imobile sustenabile [i la lipsa unei mai mari preocup`ri \n implementarea legisla]iei existente. România are legisla]ie care \ncurajeaz` produc]ia de energie regenerabil` [i acord` chiar [i subven]ii pentru acest lucru. Formal, sistemul exist`, dar practic este implementat cu dificult`]i, mai ales când produc`torii de energie regenerabil` trebuie s` primeasc` subven]iile. biz

biz

leadership \n

lumea cea nou~

Când genera]iile

Y [i Baby Boom

\]i fac planuri de viitor Angaja]ii cei mai tineri [i cei mai b`trâni vor acelea[i lucruri la locul de munc` – [i sunt suficient de numero[i \ncât s` le ob]in`. de Sylvia ann Hewlett, laura SHerbin and Karen Sumberg

la ora actual~, managerii de resurse umane lucreaz~ conform programului de recesiune.

Ei duc lupte grele pentru a hot`r\ dac` [i cu cât s` reduc` num`rul angaja]ilor, luând \n calcul [i alternative cum ar fi concedii sau reduceri ale salariului [i, \n general, \ncercând s` se descurce cu mai pu]ini oameni. Prea pu]ini dintre ace[ti manageri mai sunt preocupa]i de ceea ce acum câ]iva ani era numit “r`zboiul pentru talente”. |ns` pe m`sur` ce economia se va \ns`n`to[i, companiile se vor \ntoarce la provocarea de a câ[tiga de partea lor suficien]i profesioni[ti de prim` mân` \ncât s` poat` rena[te [i cre[te. {i numai atunci \[i vor da seama c` regulile jocului s-au schimbat, c` tabloul managementului talentelor nu mai este acela[i. Combina]ia de membri ai Genera]iei Y afla]i \n plin` ascensiune \n ierarhia profesional` [i membri ai genera]iei Baby Boom care nu vor s` se pensioneze a schimbat dramatic compozi]ia 46

Biz

leadership \n lumea cea nou~

for]ei de munc` \n ultimii ani; fiecare dintre aceste genera]ii este de dou` ori mai numeroas` decât Genera]ia X, care se afl` cronologic \ntre ele. {i mai important, cei din genera]ia Baby Boom [i cei din Genera]ia Y redefinesc ceea ce \nseamn` un loc de munc` excelent. Dup` cum vom ar`ta \n continuare, ei tind s` aib` \n comun anumite atitudini [i comportamente care \i diferen]iaz` de celelalte genera]ii. Iar aceste caracteristici comune constituie un nou centru de gravita]ie pentru managementul resurselor umane. Anul trecut, Hidden Brain Drain Task Force, un grup alc`tuit din 50 de multina]ionale dedicate inova]iilor \n materie de for]` de munc` la nivel global, a \ncercat s` afle ce poate face ca o companie s` fie atractiv` pentru cei care caut` un loc de munc`. Patru dintre aceste firme – Booz Allen Hamilton, Ernst & Young, Time Warner [i UBS – au condus dou` sondaje masive, reprezentative la nivel na]ional: primul, \n iunie 2008, a vizat 3.782 de angaja]i absolven]i de facultate, iar al doilea, \n ianuarie 2009, a vizat 1.046 de persoane din e[antionul ini]ial. Datele ob]inute \n acest fel ne-au permis s` identific`m aspira]iile \n materie de locuri de munc` ale elitei talentelor \n toate grupele de vârst` [i sectoarele de activitate. Noi am ad`ugat acestor rezultate [i datele provenite din 30 de focus group-uri [i 40 de interviuri. Conform celor descoperite de noi, oamenii, \n special cei din genera]iile Y [i Baby Boom, caut` un set de recompense complet nou: program de lucru flexibil [i oportunitatea de a ajuta comunitatea primeaz` \n fa]a simplei sume a salariului. Aceste lucruri erau adev`rate \nainte de recesiune [i r`mân valabile [i acum, la apogeul crizei. Acest nou pachet de recompense reprezint` o provocare [i \n acela[i timp o u[urare pentru managerii de resurse umane. Provocare, pentru c` aceasta \nseamn` s` renun]i la bani ca factor principal de motivare [i s` trebuiasc` s` te ocupi de dificila sarcin` de a regândi stimulentele. U[urare, deoarece recompensele nonfinanciare fiind mai u[or de sus]inut, companiile pot veni cu mai multe op]iuni. Poate aceast` situa]ie explic` [i de ce am surprins managerii experimentând cu o gam` larg` de astfel de recompense – de exemplu, \ncercând s` g`seasc` o cale de a folosi timpul 48

Biz

pe post de moned` de schimb sau s` utilizeze un loc de munc` ecologic drept instrument de reten]ie a angaja]ilor. |ntr-o perioad` \n care multe companii nu au putut oferi prime sau cre[teri salariale, unii manageri [i-au dat seama c` era momentul potrivit pentru a r`spunde la schimb`rile de atitudine pe care le sim]eau deja \n aer. {i deoarece unele dintre ac]iunile lor r`spundeau perfect cerin]elor genera]iilor Y [i Baby Boom, credem c` acesta este drumul c`tre bunele practici din ziua de mâine.

}eluri pe teren lung Atunci când un tân`r, s`-l numim Aaron Johnson, a primit o ofert` de angajare din partea companiei UBS, la \nceputul anului 2008, a acceptat-o imediat, nu \ns` f`r` o oarecare urm` de regret. El f`cuse practic` acolo pe când era student la Stanford [i \i pl`cea munca de analist. Numai c` lucrul trebuia s` \nceap` imediat dup` absolvirea facul t`]ii, nel`sându-i nicio mic` vacan]`. Din fericire, cu pu]in \nainte de absolvire, UBS l-a informat pe Aaron cu privire la programul de amânare pentru absolven]i. Aceast` ini]iativ` oferea noilor angaja]i posibilitatea de a-[i amâna \nceperea lucrului cu un an [i de a-[i devota timpul astfel câ[tigat serviciului \n folosul comunit`]ii sau dezvolt`rii de noi abilit`]i. Celor care li se p`reau demni de investi]ie USB le pl`tea jum`tate din salariul de baz` aferent jobului respectiv plus o sum` necesar` asigur`rii de s`n`tate, \n acela[i timp p`strând slujba pân` la \ntoarcerea tân`rului angajat. Aaron a profitat de aceast` oportunitate [i \n anul sabatic a ajuns \n India cu o organiza]ie nonprofit care instruia paramedici, a ajutat o firm` nonprofit din California s` elaboreze instrumente de educa]ie \mpotriva SIDA pentru popula]ii subdezvoltate economic [i a scris un roman. Al]i colegi din program au \nv`]at spaniola \n Argentina, au lucrat pentru dezvoltarea economiei \n Vietnam, au studiat econometria la nivel avansat, au muncit pe platforme de foraj marin [i au reconstruit case distruse de uraganul Katrina. |n acest timp, CVS/pharmacy, divizia de retail a CVS Caremark, oferea o op]iune pe care mul]i angaja]i afla]i, dimpotriv`, pe partea final` a carierei au apreciat-o foarte mult. \n calitate de

unul dintre cele mai mari lan]uri de farmacii din SUA, CVS are magazine \n toate regiunile ]`rii [i implicit \n toate condi]iile de clim`. Astfel \ncât \n 2004 compania a ini]iat programul Snowbird, \n cadrul c`ruia angaja]ii mai \n vârst` se puteau muta de la o farmacie la alta, f`r` complica]ii birocratice, \n func]ie de preferin]ele legate de sezon. Mul]i dintre ei au obiceiul de a lucra iarna \n statele din sud [i vara \n cele aflate mai la nord. De la \nceputul programului, peste 1.000 de angaja]i, de la simpli vânz`tori la manageri, au participat la acesta, \n vreme ce compania a câ[tigat un premiu important din partea American Society on Aging. |ntr-o cu totul alt` industrie, Time Warner a pus la punct recent un program de mentorat care angreneaz` atât angaja]i noi [i tineri, cât [i angaja]i cu foarte mult` experien]` [i a c`ror vârst` \i apropie de pensie. Astfel, unii dintre managerii seniori au primit provocarea de a se afla \n primele rânduri ale avangardei new media. Pentru a-i familiariza cu tehnologia digital`, Time Warner i-a cooptat \n Digital Reverse Mentoring – un program \n cadrul c`ruia studen]i care st`pânesc bine tehnologia de ultim` or` intruiesc manageri seniori cu privire la cele mai recente tendin]e din domeniul digital, cum ar fi Facebook, Twitter [i alte aplica]ii de Web 2.0. {i, pe lâng` abilit`]ile pur tehnice, cei din genera]ia Baby Boom deprind de la tinerii din Genera]ia Y cuno[tin]e privind valorile, comportamentul de consum [i stilul de comunicare ale genera]iilor celor mai tinere. Care este firul ro[u care leag` toate aceste trei ini]iative de HR? Un manager de mod` vechi [i refractar la nou ar putea spune c` indulgen]a exa gerat`: s` pl`te[ti oamenii c` s` se descopere pe sine, s` fac` plaj` [i s` stea pe net. Totu[i [i cei mai severi contabili \[i pot da seama c` aceste programe \[i scot banii investi]i. UBS \[i u[ureaz` statele de plat` pe termen scurt \n timp ce \[i p`streaz` angaja]ii valoro[i \n care a investit [i de care va avea nevoie atunci când economia se va \ns`n`to[i. CVS [i-a mobilizat angaja]ii pentru a veni \ntâmpinarea migra]iei anuale a clien]ilor. Iar Time Warner se bucur` de beneficiile incalculabile ale unui leadership pe aceea[i lungime de und` cu pia]a. Astfel de programe \[i recupereaz`

investi]iile dovedind c` firmele care le adopt` fac parte din noua categorie de angajatori, care respect` dorin]ele tot mai pronun]ate ale angaja]ilor cu experien]` sau talenta]i \n materie de flexibilitate, cre[tere personal`, conectivitate [i [ans` de a \mp`rt`[i din cuno[tin]ele lor.

BaBy Boom {i y sunt la fel Ideea nu este c` angaja]ii care \n trecut voiau anumite lucruri acum doresc altceva. Schimbarea \n materie de preferin]e la care asist`m \n ziua de azi se refer` la grupuri diferite de oameni. Mai exact, Genera]ia Y (n`scut` \ntre 1979 [i 1994) are 70 de milioane de membri \n SUA – aproximativ dublu fa]` de Genera]ia X (cei n`scu]i \ntre 1965 [i 1978). Din orice punct de vedere ai privi problema, 70 de milioane de persoane reprezint` o for]` de munc` de temut. Iar influen]a lor este amplificat` de faptul c` uria[a genera]ie Baby Boom (1946 - 1964), spre deosebire de altele la aceea[i vârst`, r`mâne \nc` activ` \n câmpul muncii; iar aceste dou` genera]ii supradimensionate [i aflate la extremit`]ile opuse ale carierei au foarte multe lucruri \n comun. Bine\n]eles, cele dou` genera]ii nu pot fi confundate una cu cealalt`, dar datele rezultate din cercet`rile noastre au scos la suprafa]` mai multe tr`s`turi comune. aventura. Am descoperit c` atât membrii genera]iei Baby Boom, cât [i membrii Genera]iei Y sunt atra[i de oportunit`]i care le las` timp pentru pasiunile lor [i pentru alte activit`]i. De exemplu, 47% dintre membrii Genera]iei Y au declarat c` este important ca firma la care lucreaz` s` ofere concedii sabatice, deoarece aceste stimulente dau un impuls extraordinar dedica]iei [i performan]elor. Este o preferin]` cu care se declar` de acord [i membrii genera]iei Baby Boom, 29% dintre ei declarând c` [i-au luat concedii sabatice. Ambele genera]ii v`d aceste pauze ca pe ni[te oportunit`]i de dezvoltare personal`: 53% dintre membrii Genera]iei Y [i 49% din membrii genera]iei Baby Boom care au renun]at o perioad` la serviciu s-au dedicat pasiunilor lor [i au efectuat voluntariat \n acest timp. viziuni [i valori comune. Membrii celor dou` genera]ii au de asemenea [i sim]ul obliga]iei de a aduce o contribu]ie la bun`starea societ`]ii [i

Biz

leadership \n lumea cea nou~

Portretul genera]iei y Pentru a-]i satisface angaja]ii din Genera]ia Y, care reprezint` o mare parte a for]ei de munc` din companie, trebuie s`-i abordezi pe terenul lor. Iat` cinci fa]ete ale personalit`]ii lor pe care trebuie s` le abordezi.

ambi]ia Cei care reu[esc ceea ce \[i propun: \n propor]ii egale, cei care se autodeclar` foarte ambi]io[i spun [i c` sunt gata s` fac` eforturi suplimentare pentru succesul companiei.

84% se autodeclar` foarte ambi]io[i

loialitate vs. experiment Angaja]ii din Genera]ia Y sper` sincer s` poat` r`mâne loiali locului de munc`, dar majoritatea vor ca munca s` le aduc` noi experien]e [i provoc`ri. De aceea, e mult mai posibil s` schimbe jobul decât ar b`nui.

45% dintre ei sper` s` munceasc` pentru angajatorul actual toat` cariera

multiculturalism Cei din Genera]ia Y nu au probleme cu diversitatea, \n vreme ce numai 27% din genera]ia Baby Boom prezint` aceast` caracteristic`. Chiar [i când vine vorba de networking, Genera]ia Y exceleaz` \n materie de diversitate: peste 25% dintre ei vin \n leg`tur` mai ales cu membri ai unor alte etnii.

78% colaboreaz` f`r` probleme cu angaja]i de alte culturi sau etnii

Salvând planeta Angaja]ii din Genera]ia Y vor un angajator care le \mp`rt`[e[te \nclina]iile ecologice [i con[tiin]a social`, pân` [i \n materie de am`nunte privind activitatea la birou. Aproape un sfert dintre ei declar` c` e important s` lucreze \ntr-un mediu “verde”.

86% spun c` e important ca munca lor s` aib` un impact benefic asupra omenirii

interactivi \n mod natural Lucrul \n echip` este un factor motivant de vârf pentru cei din Genera]ia Y. Lor le place s` vin` \n contact cu alte persoane [i s` lucreze \n birouri mari, deschise, unde pot socializa. De asemenea, le place ca oamenii, chiar [i [efii, s` fie u[or accesibili. 50

Biz

48% spun c` este foarte important s` aib` la serviciu o re]ea de prieteni

la s`n`tatea planetei. 86% [i respectiv 85% dintre ei spun c` este important ca munca lor s` aduc` un beneficiu comunit`]ii. Ceea ce nu este valabil [i pentru Genera]ia X: oamenii care au \ntre 37 [i 43 de ani sunt cu 10% mai pu]in interesa]i de acest subiect decât cei de 20 [i ceva de ani. echilibru. Majoritatea covâr[itoare a membrilor genera]iilor Y [i Baby Boom (89%, respectiv 87%) spun c` op]iunile referitoare la flexibilitatea stilului de munc` sunt foarte importante pentru ei. Procentaje similare (87% [i respectiv 83%) sus]in c` echilibrul dintre via]a privat` [i munc` e important` pentru ei, de aceea nu este surprinz`tor c` dou` treimi din ambele grupuri \[i doresc ocazia de a lucra de acas`. Libertatea de a alege când [i unde s` lucreze este extrem de motivant`, mai ales pentru angaja]ii cei mai tineri: 83% din membrii Genera]iei Y declar` c` aceast` libertate \i inspir` s` dea tot ce au mai bun \n ei. Iar afirma]ia este valabil` [i pentru Genera]ia X, de[i \ntr-un grad mai sc`zut. Dorin]a de a lucra de acas` este \ns` temperat` de pl`cerea de a lucra \n echip` a genera]iilor Y [i Baby Boom. |n vreme ce 27% [i respectiv 16% ar renun]a la un birou \n care stau singuri numai pentru a putea lucra de acas`, majoritatea ar munci la domiciliu o singur` zi pe s`pt`mân`. mentorii [i saltul peste genera]ii. Genera]ia Y sunt, \n general, copiii genera]iei Baby Boom – [i \nc` ni[te copii foarte iubi]i de p`rin]ii lor. Poate acesta este [i motivul pentru care cele dou` genera]ii se caut` una pe cealalt` la locul de munc`. Celor din Baby Boom le place s`-i ia sub aripa lor ocrotitoare pe cei din Y: 65% dintre cei din Baby Boom spun c` membrii genera]iilor mai tinere apeleaz` la ei pentru sfaturi [i \ndrum`ri. |n acela[i timp, motto-ul Genera]iei Y pare s` fie: “Ai \ncredere \n oamenii de peste 50 de ani”. 58% dintre ei sus]in c` apeleaz` la cei din Baby Boom, [i nu din Genera]ia X, când au nevoie de \ndrum`ri profesionale, iar peste 75% dintre ei declar` c` le face pl`cere s` lucreze cu genera]ia Baby Boom. {i faptul c` 42% dintre cei din Genera]ia Y sunt implica]i \n programe de mentorat cu Genera]ia Y este de asemenea remarcabil, având \n vedere straturile intermediare care \i separ` de obicei \ntr-o ierarhie.

Kippers. Pe de alt` parte, leg`tura natural` dintre p`rin]i [i copii, care d` na[tere acestor conexiuni \ntre Y [i Baby Boom, solicit` timp [i resurse. 42% dintre femeile [i 30% dintre b`rba]ii Genera]iei Y vorbesc cu p`rin]ii lor \n fiecare zi. Faptul c` mul]i reprezentan]i ai genera]iei lor sunt \nc` dependen]i financiar de p`rin]i a dat na[tere unui acronim: kippers (care vine de la o sintagm` \n limba englez` traductibil` prin “Copii \ntre]inu]i de p`rin]i [i care toac` fondul de pensie al acestora”). Iar cercet`rile noastre au relevat c` p`rin]ii din Baby Boom care furnizeaz` sprijin financiar copiilor lor adul]i le dau acestora, \n medie, câte 471 de dolari pe lun`. noul set de recompense. Genera]iile Y [i Baby Boom mai au \n comun [i opinia c` nu banii reprezint` motivul pentru care ai alege un angajator sau ai r`mâne la el. Ambele genera]ii acord` altor patru forme de plat` o important` cel pu]in la fel de mare ca [i banilor: o echip` excelent`, sarcini interesante, experien]e noi, evaluarea [i recunoa[terea explicit` a performan]elor. (Mai ales femeile, din ambele genera]ii, pun mare pre] pe recunoa[terea de c`tre superiori a muncii bine f`cute.) Trebuie remarcat faptul c` nu [tim de ce aceste semne ale schimb`rii propunerilor valorice apar mai mult la genera]iile de la extremele spectrului decât la Genera]ia X. Dac` un b`rbat \n vârst` de 38 de ani e mai pu]in probabil s` opteze pentru un an sabatic sau alte avantaje decât cele financiare, motivul \l constituie oare faptul c` e mult mai probabil s` de]in` o ipotec` grea [i copii la [coal`? Cu alte cuvinte, e o problem` de \mprejur`ri de via]` sau de valori personale? Nu este clar \nc` modul \n care va evolua tendin]a, dar faptul c` aceste diferen]e \ntre genera]ii exist` e incontestabil. Este cu 9% mai pu]in probabil ca membrii Genera]iei X s` vrea o perioad` sabatic`, fa]` de cei din Y, [i cu 23% mai probabil decât cei din Baby Boom s` pun` pre]ul maxim pe un salariu mare. noile imperative ale locului de munc~ Pu]ine companii din economia bazat` pe cunoa[tere din ziua de azi nu ar admite c` se afl` \n competi]ie cu celelalte companii pentru calitatea angaja]ilor lor. Datorit` acestei \n]elegeri

Portretul genera]iei baby boom Pentru c` membrii acestei genera]ii s` fie mul]umi]i \n continuare la serviciu pe m`sur` ce cresc \n vârst`, trebuie s` abordezi cele cinci dimensiuni ale a[tept`rilor lor \n materie de job.

r`mân pe pozi]ie 14% dintre ei sus]in c` nu vor s` se pensioneze vreodat`. De[i \n unele cazuri motivul \l reprezint` salariile insuficiente [i cheltuielile cu facultatea ale copiilor, totu[i mul]i spun c` le place munca pe care o depun [i c` aceasta face parte din identitatea lor.

42% pl`nuiesc s` munceasc` [i dup` 65 de ani

Pist` mai lung` Nu exist` pericolul s` se produc` o dispari]ie a expertizei din cauza pension`rii celor din genera]ia Baby Boom. Recesiunea mondial` \ntârzie pensionarea. Conform sondajului nostru efectuat \n ianuarie 2009, membrii acestei genera]ii au declarat ca inten]ioneaz` s` r`mân` la joburile actuale cu patru ani mai mult decât credeau cu numai 6 luni \n urm`.

47% se percep pe sine c` fiind la jum`tatea carierei

de la “eu” la “noi” Idealismul din anii ’60 nu a disp`rut: 58% dintre femeile [i 52% dintre b`rba]ii genera]iei fac voluntariat pentru cauze ecologice, culturale, educa]ionale etc.

55% sunt membri ai unor re]ele de voluntari din afara companiei

dorin]a de flexibilitate Deoarece sunt ner`bd`tori s`-[i satisfac` pasiunile [i s` [i munceasc`, cei din aceast` genera]ie pun pre] pe flexibilitate [i autonomie la serviciu. {i nu e de mirare c` femeile mai mult decât b`rba]ii: 89% fa]` de 85%.

87% spun c` flexibilitatea la locul de munc` e important`

Obliga]ii familiale Membri ai familiei cu nevoi speciale trag de ei \n ambele sensuri: cei din Baby Boom trebuie s` aib` grij` de p`rin]ii lor vârstnici [i \n acela[i timp 41% dintre ei \[i sprijin` financiar copiii adul]i.

71% au grij` direct de p`rin]ii lor

Biz

leadership \n lumea cea nou~

Pachetul salarial ideal genera]ia y spune c` pentru ei exist` 6 feluri de recompens` la fel de important` ca [i cea financiar`. Acestea sunt:

1 2 3 4 5 6

Biz

Colegi de calitate Program de munc` flexibil {anse de promovare Recunoa[terea meritelor de c`tre companie sau [efi

mai profunde a celor dou` genera]ii care domin` for]` de munc` la momentul actual, provocarea devine [i mai clar`: companiile a c`ror ofert` de angajare se potrive[te cel mai bine cu valorile \mp`rt`[ite de genera]iile Baby Boom [i Y vor atrage mai mul]i angaja]i talenta]i. Dac` am vrea s` c`ut`m un loc de munc` \n ziua de azi sau am vrea s` ajungem un angajator cu renume, am insista asupra a cinci elemente fundamentale.

1. modularitatea.

Prin aceasta \n]elegem politica prin care cei din Baby Boom scad nuAvans`ri m`rul orelor de munc` regulate [i controlul asupra activit`]ii lor [i totu[i pot Accesul la \ndeplini toate sofistiexperien]e catele sarcini la care \i [i provoc`ri noi \ndrituiesc anii \ndelunga]i de experien]`. Am v`zut acest fenomen la compania American Express, unde abordarea pension`rii \n faze permite angaja]ilor trecu]i de 60 de ani s`-[i aduc` portul semnificativ la activitatea firmei pe baz` de proiecte individuale, sau la Novartis, unde un program intitulat PrimeForce invit` managerii ie[i]i la pensie s` se \ntoarc` \n companie pentru scurte proiecte. |n alte organiza]ii, de pild` la Universitatea Harvard, modularitatea se refer` la instruirea \n domeniul de care managerii se vor ocupa dup` pensionare. 2. Flexibilitatea. Aceasta poate avea – [i chiar trebuie s` aib` – mai multe forme. Companiile de servicii financiare, cu toate problemele grave pe care le-au avut \n ultima perioad`, au ajuns pepiniere ale inova]iei din acest punct de vedere. Programul Alternative Work Solutions, al

companiei Citigroup – ca s` numim doar una – [i-a men]inut productivitatea [i a [i l`sat oamenii s` munceasc` unde [i cum vor ei. La baza acestui program se afl` genul de \ncredere [i de formulare clar` a ]elurilor unei companii investite [i de retailerul de electronice Best Buy \n Results-Only Work Environment (Mediu de lucru exclusiv cu rezultate), o ini]iativ` lansat` \n 2006. Dup` cum sugereaz` [i numele programului, angaja]ii nu sunt responsabili de un anumit num`r de ore petrecute la birou, ci numai de rezultatele ob]inute. Sau dup` cum declar` revistei Newsweek unul dintre fondatorii programului, “e ca un fel de TiVo pentru job”.

3. Oportunitatea de a lucra pentru comunitate. Programul UBS de luare a unui an liber, men]ionat mai sus, este un exemplu gr`itor pentru acest element. Ca, de altfel, [i Corporate Responsibility Fellows Program, de la Ernst & Young, care permite angaja]ilor s`-[i pun` la lucru abilit`]ile de contabilitate [i management pentru ajutorarea antreprenorilor din zone defavorizate ale lumii. Prin ajutorul acordat acestor firme mici, Ernst & Young sper` s` declan[eze cre[terea economic` pe pie]ele \n curs de dezvoltare [i \n acela[i timp s` cultive abilit`]ile angaja]ilor cu poten]ial ridicat [i s` creasc` ata[amentul acestora fa]` de companie. Multe companii sprijin` cauzele favorite ale angaja]ilor lor, fie prin timp liber pentru voluntariat, fie cu bani sau alte contribu]ii. Dar este greu s` dep`[e[ti sentimentul de mul]umire pe care \l ai atunci când \]i folose[ti abilit`]ile pentru a ob]ine rezultate \ntr-o cauz` de care \]i pas`. 4. Politicile progresiste. Deoarece oamenii sunt tot mai preocupa]i de schimbarea climei la nivel mondial, multe companii [i-au dat seama c` un mediu de lucru progresist este foarte bine apreciat de angaja]i. Cl`direa ecologic` a companiei Genzyme st` m`rturie pentru grija privind s`n`tatea planetei, de care angaja]ii sunt foarte mândri. Birourile companiei Bloomberg sunt progresiste \n alt sens, fiind gândite s` \ncurajeze colaborarea [i inova]ia. Numeroasele spa]ii deschise de aici \nseamn` c` oamenii au mai multe [anse s` se \ntâlneasc` [i s` vin` cu o idee nou`. Adaug` asta la tendin]a tot mai puternic` de a expune art`

la serviciu [i iat` cum se poate ajunge la o schimbare \nvior`toare fa]` de ternele [i eternele biroua[e \nghesuite \n hale, care domin` peisajul corporatist de azi. 5. mentoratul intergenera]ii. Cele mai bune exemple \n acest sens le-am \ntâlnit la Time Warner (cel discutat anterior), Cisco [i Booz Allen Hamilton. La Cisco, ini]iativa este o extindere a traditionalului program al casei de facilitare a interac]iunii dintre angaja]i. De exemplu, o re]ea de manageri apar]inând genera]iei Baby Boom colaboreaz` cu Re]eaua Tinerilor Angaja]i, iar din aceast` colaborare au de beneficiat ambele grupuri. La Booz Allen Hamilton, un site Web inovativ, dedicat informa]iilor [i socializ`rii, numit Hello.bah.com, a atras 36% dintre angaja]i \n numai câteva luni. Cu ajutorul blogurilor [i al wiki-urilor, site-ul pune \n leg`tur` angaja]i care petrec mult timp \n afara biroului [i deci nu pot interac]iona \n mod normal – ei se afl` mai mult pe drum, la clien]i sau lucreaz` de acas`. Conform declara]iilor ini]iatorilor, Hello.bah.com nu numai ca \mbun`t`]e[te fluxurile de informa]ii, dar [i creeaz` rela]ii intergenera]ii. Cei din Genera]ia Y \i \ncurajeaz` pe cei din Baby Boom s` intre pe site [i le arat` cum s`-l utilizeze eficient. Iar genera]ia mai \n vârst` este mul]umit` de [ansa de a dobândi know how [i contacte de business cu colegi mult mai tineri. Practic, mentoratul informal func]ioneaz` \n ambele sensuri.

sezon deschis Mult mai important decât orice program sau set de imperative este faptul c` fiecare nou` genera]ie de angaja]i aduce cu sine anumite valori care reflect` nu numai vârsta lor fraged`, dar [i tr`s`turile lor de caracter fundamentale. Uneori, când nu sunt suficient de mul]i [i nu ajung \n posturi \nalte \n ierarhie, ei ([i preferin]ele lor) nu au un impact deosebit. |n alte epoci de pild` – [i cea prezent` este exemplul cel mai bun – ei ob]in ceea ce \[i doresc. Acesta este motivul pentru care organiza]iile mari se vor g`si \ntr-o postur` curioas` \n anii care vin. Pe m`sur` ce angaja]ii din genera]ia Baby Boom p`r`sesc joburile full time, Genera]ia X va ocupa posturile executive de cel mai \nalt

Pachetul salarial ideal

nivel – [i nu numai c` va avea de condus o genera]ie diferit` de a lor, dar \n acela[i timp va trebui genera]ia baby boom s` aib` grij` [i de p`spune c` pentru ei exist` rin]ii lor, acum \n vârst`. [apte feluri de recompens` la De aceea, genera]ia care fel de important` ca [i cea se va afla la conducere financiar`. Acestea sunt: va trebui s` administreze o for]` de munc` Colegi cu care se afl` \ntr-o de calitate complet` defazare. A[a cum marketerilor li se Un loc de munc` aminte[te \n mod constimulator pe plan stant la cursuri “Nu voi intelectual sunte]i clien]ii”, ace[ti manageri va trebui s` se Autonomie privind \mpace cu faptul c` nu ei sarcinile de lucru reprezint` talentul \n companie. Program Managerii cu mintea de munc` flexibil deschis` [i planuri de cre[tere revizuite vor Accesul la experien]e g`si mijloace de a mul[i provoc`ri noi ]umi preten]iile for]ei de munc` pe care o doresc Ajutor dat comunit`]ii la ei \n companie. {i, de prin munca depus` asemenea, vor continua s` monitorizeze schimRecunoa[terea b`rile de atitudine fire[ti meritelor de c`tre ale angaja]ilor. Transcompanie sau [efi form`rile pe care le cunoa[te for]a de munc` \n prezent sunt dramatice, dar \n niciun caz ultimele. Organiza]iile care vor cre[te sunt cele con[tiente de valorile [i preferin]ele \n schimbare ale angaja]ilor – [i care g`sesc modalit`]i ca munca s` aib` sens pentru ace[tia.

1 2 3 4 5 6 7

Sylvia Ann Hewlett este economist [i pre[edinte fondator al Center for Work-Life Policy, din New York. Ea are o carte \n curs de apari]ie, intitulat` Top Talent: Keeping Performance Up When Business Is Down (Harvard Business Press, 2009). Laura Sherbin [i Karen Sumberg sunt vicepre[edin]i la Center for Work-Life Policy.

Biz

marketing de

Loredana S~nduLeScu

Realit`]ile unei greve virtuale Au devenit pitch-urile supradimensionate o problem` at창t de grav`? De vreme ce c창teva agen]ii de renume pe plan interna]ional au decis s` intre pentru o s`pt`m창n` \n grev`, semnalul de alarm` este unul c창t se poate de serios. 54

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

publicitate

Timp de o s`pt`mân`, site-urile marilor agen]ii de publicitate din Belgia au afi[at un mesaj comun prin care cereau respectarea regulilor privind organizarea pitch-urilor. Ini]iativa, pornit` de Asocia]ia Companiilor de Comunicare (ACC) din Belgia, s-a numit Virtual Strike [i a reunit \n jur de 20 de nume sonore din advertising precum JWT, Ogilvy, BBDO, Saatchi & Saatchi, McCann. Agen]iile greviste [i-au “\nchis” website-urile vreme de [apte zile, postând \n schimb o scrisoare deschis` adresat` clien]ilor. |n acest fel, agen]iile belgiene au ales s` protesteze fa]` de advertiserii care au \ncetat s` respecte prevederile stipulate \n Competition Charter, un document care ar trebui s` reglementeze regimul pitch-urilor \n Belgia. |n esen]`, protestul este unul contra “pitch-urilor gigant”, care consum` agen]iilor resurse imense de timp [i bani. |ntr-o declara]ie pentru AdAge, Luc De Leersnyder, pre[edinte al ACC, spunea c` le-a amintit membrilor asocia]iei \ntr-o scrisoare c`, dac` la un pitch sunt invitate 6-7 agen]ii, fapt ce pentru fiecare agen]ie ar presupune un efort financiar ce poate ajunge chiar pân` la 80.000 de euro, [ansele de câ[tig sunt mai mari dac` banii respectivi ar fi juca]i la rulet` \ntr-un cazinou. Nemul]umirea agen]iilor a ie[it la iveal` când Loteria Na]ional` din Belgia a invitat la pitch zece agen]ii, dup` care au r`mas pe lista scurt` patru agen]ii, invitate la o nou` sesiune de pitching. |n ultimele zece luni, alte dou` pitch-uri majore au fost organizate pe acela[i principiu, cu peste zece agen]ii selectate pe

lista scurt`. Sunt “pitch-urile supradimensionate” o problem` atât de serioas` \ncât s` fie nevoie de o grev`, fie ea [i virtual`? Se pare c` da. Am cerut p`rerea câtorva directori de agen]ii din România despre ini]iativa colegilor belgieni [i am aflat c` este un subiect extrem de sensibil. {i \n România exist` practica pitch-urilor supradimensionate, clientul neavând m`car habar dac` vrea s` lucreze cu o re]ea interna]ional` sau cu o agen]ie mic`. Reprezentan]ii agen]iilor spun c` este de datoria clientului s` [tie ce \[i dore[te de la o agen]ie de la bun \nceput. Este \ns` [i de datoria agen]iilor s` refuze s` se implice \n pitch-uri gigant.

Adrian Bo]an

Creative Partner [i Chief Regional Intrapreneur, McCann Erickson

Mi s-ar p`rea foarte bun` ideea belgienilor, atâta timp cât clien]ii / oamenii ar fi entit`]i care se comport` ra]ional. Argumentul lor este c` agen]iile [i clien]ii formeaz` un ecosistem, unde suma banilor [i a for]ei de munc`

e finit`, a[a c`, dac` iei dintr-o parte, pierzi \n alta. |n consecin]`, acei clien]i care fac pitch-uri cu 10 agen]ii beneficiaz` de idei pe banii celorlal]i clien]i, care sus]in cu taxele pl`tite de ei costurile agen]iilor participante la pitch-uri. Problema e c`, \n realitate, oamenii nu sunt chiar a[a de ra]ionali. Orice om se bucur` s` primeasc` chiar [i o b`utur` pe gratis, dar`mite o campanie. Din p`cate belgienii au identificat corect problema, nu [i solu]ia. Taxa de pitch, devenit` o marot` a industriei, apare ca o solu]ie la aceast` problem`, de[i nu func]ioneaz` \n nicio pia]`. La noi, UAPR face aceea[i gre[eal`, reintroducând-o ca recomandare. De fapt, problema nu se rezolv`, deoarece tot clien]ii buni, cei care sus]in costurile agen]iilor, sunt nevoi]i s` pl`teasc` \nc` o tax`. Solu]ia este responsabilizarea for]at` a industriei. {i tot ce avem nevoie este s` facem procesul de pitch transparent. Am putea pur [i simplu s` folosim for]a comunit`]ii [i, de exemplu, pe pagina de web a UAPR s` existe o platform`, un wiki, \n care agen]iile s` \nregistreze \n timp real pitchurile la care primesc invita]ii de participare, num`rul de agen]ii [i rezultatul pitch-ului. |n timp, se va face o baz` de date [i “serial pitcherii” vor fi identifica]i. Apoi, clien]ii pl`titori de fee-uri, de obicei multina]ionalele, ar putea s` \[i foloseasc` puterea [i influen]a pentru a impune ni[te reguli de bun sim]: limitarea num`rului de agen]ii participante, pitch \n dou` faze [i a[a ar putea \ncepe chiar cu ei s` fac` ordine.

Biz

marketing de

Loredana S~nduLeScu

Sorin Trânc`

Creative Director [i fondator, Friends

Admir`m [i salut`m ini]iativa agen]iilor de publicitate belgiene. Ini]iativ` care demonstreaz` c` acolo, la ei, se poate. |ntrebarea major` care se ridic`, la o scurt` analiz`, mult prea scurt`, pentru c` tocmai lucr`m la un pitch cu 10 agen]ii participante, este: “Din ce motiv se poate la ei [i la noi nu?”. La ei se poate din motivul c` ei pot colabora. Spre deosebire de români, belgienii sunt oameni care \n]eleg alteritatea, nevoia de a construi [i pentru ceilal]i, cu un spirit comunitar pregnant, chiar [i din simplul motiv c` ei \n]eleg faptul c` interesul comun trece de interesul momentan al unei agen]ii. La ei se poate din motivul c` organismele lor de industrie au obiective sindicale. De 7 ani, \nc` de la \nfiin]area agen]iei, am adresat celor care se adunau sub steaguri inscrip]ionate IAA, RAAA, UAPR \ntreb`ri de genul “Cu ce v` ocupa]i?”, “Cu ce ne ajut` s` devenim membri ai organiza]iei voastre?”. Neprimind niciun r`spuns 56

Biz

relevant, am considerat c` nu trebuie s` devenim membri ai niciunuia dintre aceste organisme. Dincolo de spectacolul ei ca idee creativ`, consider`m c` Virtual Strike ne poate ajuta pe noi, ca profesioni[ti \n marketing [i comunicare sau \ntreprinz`tori, de la caz la caz, s` realiz`m cât de mult pierdem r`mânând bizantini, balcanici, duplicitari. Virtual Strike nu e o idee bun`. Pentru c` afl`m, privind o asemenea ini]itativ`, cât de lipsi]i de obiective [i de orizont suntem. {i \nc` ceva: nu pica]i \n plasa unei calific`ri gre[ite a gestului respectiv. Nu-l considera]i “o ini]iativ` mi[to”. Nu e mi[to (frumoas`, inteligent`, de[teapt`, aparte). E, \nainte de toate, o ini]iativ` curajoas`.

Monica T`n`soiu

Client Service Director, Mercury360

Virtual Strike mi se pare un semnal de alarm` tras justificat, \ns` târziu, ]inând cont de a[ezarea pie]ei de publicitate din Vest, cu o foarte bun` component` de buzz [i cu un efect

viral deosebit. Protestul e formal, sem`nând a grev` japonez`, \ns` cred c` felul \n care a fost organizat [i-a atins m`car scopul de a reaminti pie]ei de advertising despre problema pitch-urilor supradimensionate. R`mâne de v`zut dac` \[i va atinge [i obiectivul final, acela de a schimba ceva la clien]ii agen]iilor. La noi, problema e cel pu]in la fel de grav` ca [i \n Belgia, atât doar c` pe noi ne frâneaz` componenta mioritic`: r`bd`m \n mod t`cut [i sfâr[im prin a nu vorbi despre asta \ntr-un mod cu adev`rat organizat. S` nu uit`m c` la noi clien]ii obi[nuiesc destul de des s` declare: “Nu v` putem spune câte agen]ii mai sunt \n pitch [i nici numele acestora”. Iar atunci agen]ia particip` con[tiincios \n orb, cu investi]iile de rigoare. Un pitch cost`, \n primul rând, ni[te ore de resurse pe care nu le cuantific` toat` lumea, plus costuri de ter]` parte care pot ajunge la sume considerabile. Ce se poate face? Ar fi dou` tipuri de solu]ii. |n primul rând, clientul s` \n]eleag` c` a chema zece agen]ii \ntr-un pitch \i tripleaz` timpul petrecut cu desemnarea proiectului. Clientul ar trebui s`-[i selecteze agen]iile participante dup` capacit`]ile lor de a implementa cu succes tipul de proiect licitat. Apoi, agen]iile ar trebui s` nu participe. S` \n]eleag` c` nu merit` s` mobilizezi o armat` pentru o b`t`lie cu [anse matematic diminuate din start. Pasul doi ar fi ca ini]iativa UAPR s` fie pe deplin func]ional` [i s` nu mai existe “dezertori din cartel”, care s` accepte participarea la pitch-uri neconforme cu regulile agreate. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

publicitate

Peter Jansen

pre[edinte, UAPR [i Cohn & Jansen

Sunt sut` la sut` de acord cu greva. Cred c` situa]ia e mai proast` ca \nainte, din cauza crizei economice. |n general, clien]ii respect` reguli din Ghidul de pitch, lansat anul trecut. Cred c` ini]iativa noastr` a educat pu]in pia]a [i clien]ii au \n]eles c` un pitch cu foarte multe agen]ii nu este neap`rat cea mai bun` solu]ie. Faptul c` 30 de agen]ii membre ale UAPR au semnat un protocol \n care agre`m c` maximum cinci agen]ii sunt invitate la pitch, \n caz contrar clientului percepându-i-se o tax` de 5.000 de lei pentru fiecare participant, spune mult. O problem` mai mare este faptul c` clien]ii fac acum câte un pitch pentru fiecare proiect, oricât de mic. Pitch-ul nu este nep`rat cea mai bun` solu]ie, nici pentru clien]i, nici pentru agen]ie.

Eliza Rogalski

Managing Partner, Rogalski Grigoriu Public Relations

Faptul c` \n pitch-uri particip` 10 agen]ii nu este nici pe departe

vina sau gre[eala clien]ilor, ci a agentiilor care r`spund acestor invita]ii. {i atunci, dac` accep]i s` iei parte la un astfel de proces, perpetuându-l, ce sens are acest “virtual strike”? Eu cred c` face mai mult r`u decât bine. Gândi]i-v` pu]in: clien]ii no[tri, care vând diverse produse, pot face un “virtual strike” la raft ca s` nu mai fie produsele lor comparate cu alte zeci de produse? Nu. Cred c` e foarte mult` infatuare \n acest demers [i prea pu]in` concentrare pe ceea ce conteaz` acum: agen]iile care aduc valoare important` businessului clien]ilor nu genereaz` pitch-uri [i nici pe departe nu ajung \n situa]ia de a fi invitate \n num`r atât de mare la aceste selec]ii. De respectarea regulilor de organizare a pitch-urilor nu sunt responsabili clien]ii, ci agen]iile, alegând s` pun` cap`t sau s` continue un obicei [i asta nu prin “virtual strike” ci prin, pur [i simplu, “real strike”, refuzând s` participe la licita]ii netransparente, aglomerate [i neclare.

Mihaela Nicola CEO, The Group

Cred c` [i rezultatul unei “greve virtuale” tot... virtual va fi! Bunele practici \n ]`ri cu tradi]ie au, e drept, câte un cod. Dac` el a fost \nc`lcat \n mod repetat, \nseamn` c` este vorba despre o tendin]` [i nu despre excep]ii ori accidente. |n principiu, \n toate ]`rile [i \n România la fel, sunt mai multe agen]ii decât “revendic`” pia]a \n ansamblu. Nu este neap`rat ceva r`u, deoarece ]ine competitorii mereu antrena]i, dar pitch-urile sunt forma de antrenament pe care agen]iile n-o pot refuza, chiar [i dac` devine extrem de costisitoare. Ini]iativa din Belgia este frumoas` [i plin` de inspira]ie, dar poate avea efecte doar dac` marile agen]ii trec determinarea din plan virtual \n plan real, refuzând s` participe la astfel de pitch-uri. O vor face? M` \ndoiesc! |n România, noi am \ncercat cu ani \n urm` s` avem un cod de conduit` \n privin]a pitch-urilor, dar n-a fost suficient ca lucrul acesta s` fie dorit numai de agen]ii. Biz

Biz

marketing de

Loredana S~nduLeScu

Cenzura \n publicitate Niciun joc nu e posibil f`r` reguli. La fel este [i \n publicitate. Pân` unde este \ns` nevoie de reglementare [i când risc` aceasta s` se transforme \n cenzur`? Doi \ndr`gosti]i stau \mbr`]i[a]i, \n timp ce o domni[oar` trece pe lâng` ei mâncând dintr-o pung` de chipsuri. Peste imagini este suprapus` o voce din off care spune: “|]i cam place prietenul t`u, nu? O vezi pe fata aia? {i ea \l place. Uite c` [i-a cump`rat o pung` de chipsuri [i probabil o s` câ[tige 2.000 de euro la promo]ie. Apoi o s`-[i pun` silicoane [i \ntr-o zi o s` dea peste prietenul t`u, din \ntâmplare, evident. Iar tu vei r`mâne singur`”. |n imagini este redat` ac]iunea evocat` de vocea din off. Nu, nu este scenariul unei telenovele. Ci 58

Biz

intriga celui mai recent spot dezvoltat de Graffiti BBDO pentru brandul de chipsuri Lay’s. Din punctul de vedere al repre zentan]ilor agen]iei, aceasta nu este decât o ilustrare amuzant` a felului \n care ei au \n]eles ce este important pentru publicul c`ruia produsul i se adreseaz`. Nu de aceea[i p`rere a fost [i Consiliul Na]ional al Audiovizualului, care, la sesizarea deputatei Cristina Ancu]a Pocora, a ajuns la constatarea c` mesajul transmis afecteaz` demnitatea uman` [i poate provoca daune morale sau mentale mino-

rilor. Ca urmare a acestei acuza]ii, varianta de 30 de secunde a spotului a fost interzis` [i \nlocuit` cu o versiune mult mai scurt`. Imediat dup` decizia CNA, doamna deputat, care este [i pre[edinte al Comisiei pentru egalitatea de [anse pentru femei [i b`rba]i \n Parlamentul României, scria pe blogul personal c` decizia CNA \nseamn` un prim pas \n tratarea cu seriozitate a modului \n care imaginea femeii este reflectat` \n audio-vizual. Cât de mult este sau nu un prim pas \n direc]ia men]ionat` [i mai ales ce ar presupune

publicitate

o tratare “cu seriozitate” a imaginii femeii \n mass-media reprezint` o discu]ie mult mai ampl`. Decizia CNA, care de altfel nu este singular` ([i alte spoturi, printre care “Headless” – Gusto sau “Situl Arheologic” – Unirea, au intrat sub inciden]a Consiliului), readuce \n discu]ie o mai veche dezbatere despre ce \nseamn` reglementarea \n publicitate, pân` unde este nevoie de aceasta [i când \ncepe cenzura. |ntrebat ce \nseamn` pentru el, \n calitate de publicitar, cenzura, Mihai Gongu, Creative Director la Graffiti BBDO, spune c` este o normalitate, dat fiind c` \n orice context ar trebui s` existe ni[te reguli, mai ales pentru un popor care utilizeaz` atât de des expresii precum “A[a, [i?”, “Merge [i a[a”, “Nu conteaz`, d`-i \nainte”. Este de bun sim] ca unele lucruri s` nu apar` la televizor. “|ns` cel mai important este s` existe un discern`mânt \n a judeca un spot \n raport cu publicul lui ]int`”, crede Gongu. Aceasta deoarece un public educat \n]elege s` fac` distinc]ia \ntre umor [i realitate. {i nu trebuie s` se uite c` o punere \n scen` nu este nicidecum o instigare, ci doar o form` de divertisment. Cel mai mult conteaz` autocenzura, cerut` de bunul sim], [i deontologia profesional`, crede R`zvan C`p`nescu, Creative Direc tor la Publicis. Pentru el, cenzura venit` din exterior nu este altceva decât unul dintre du[manii de moarte... psihic`. Iar, la modul general, niciun fel de restric]ie nu are cum s` se \mpace cu creativitatea. “Suntem «\mp`ca]i» \n mod for]at loredana.sandulescu@revistabiz.ro

de câte vreo decizie pe care ambele p`r]i sunt nevoite s` o respecte”, spune C`p`nescu. Din punctul s`u de vedere, numai violen]a gratuit` este singura care ar trebui reprimat` cu orice pre] din comunicare. |n rest, dac` este bine targetat, un spot rareori are nevoie de cenzur`. Spre

Soarta uNui SPot iNterziS

Ce se \ntâmpl` cu un spot care intr` sub inciden]a unei autorit`]i [i ajunge s` fie restric]ionat sau interzis? Depinde. “Depinde de publicul ]int`”, crede Gongu. Pentru o anumit` categorie de public, interzicerea unui spot poate reprezenta o bun` ocazie de a genera simpatie fa]` de brand [i un plus de notorietate pe canale alternative, \n online de exemplu. “Oamenii percep cenzura ca pe o \ngr`dire [i instinctiv simpatizeaz` cu «cel asuprit»”, spune Gongu. Este un reflex “Numai violen]a gratuit` este “Este de bun sim] ca unele lucruri evident la un public singura care ar trebui reprimat` cu s` nu apar` la televizor. Cel mai tân`r, rebel sau, in orice pre] din comunicare. |n rest, important este s` existe un extenso, la un popor dac` este bine targetat, un spot discern`mânt \n a judeca un spot care a stat atât timp sub rareori are nevoie de cenzur`.” \n raport cu publicul lui ]int`.” comunism. Mergând R~zvan C~p~nesCu, Mihai GonGu, Creative mai departe pe aceea[i Creative Director la publicis Director la Graffiti BBDo linie, Mihai Gongu exemplu, o reclam` cu oameni spune c` \nc` a[teapt` un client complet dezbr`ca]i nu ar vexa pe \ntr-atât de \ndr`zne] \ncât s` \[i nimeni dac` respectivul spot ar avea propun` aceast` strategie de marsens pentru un anume brand [i ar fi keting, [i anume s` filmeze spoturi difuzat unde [i când trebuie. special pentru a fi interzise de CNA Privind dintr-o perspectiv` mai [i pentru a genera foarte mult` ampl`, Mihai Gongu \[i aminte[te vâlv` \n online. c` pot exista [i situa]ii \n care Exemple concrete arat` c` interrestric]iile au favorizat creati- zicerea unui spot are mai vitatea. Numai dac` ne gândim degrab` efecte benefice asupra câte bancuri reu[ite existau \na- brandului. Atât \n cazul Unirea, inte de 1989 [i câte au mai ap`rut cât [i \n cazul Gusto, simulterior. “Mult mai pu]ine lucruri patizan]ii brandurilor, respectiv de valoare apar când totul e cei c`rora le era adresat mesajul [i permis, indiferent c` este vorba de nu “victimele colaterale” care s-au literatur`, art` sau, p`strând plâns, au devenit partizani ai propor]iile, publicitate”, crede brandurilor. Cenzura a func]ionat Creative Director-ul de la Graffiti ca un catalizator al sentimentelor BBDO. lor fa]` de brand. Biz

Biz

management de

AlexAndru ArdeleAn

Cum s~…

Faci fa]` modific`rilor fiscale?

Modific`rile fiscale sunt \ntotdeauna un motiv de stres pentru managerii companiilor. Nici acest \nceput de an nu a f`cut excep]ie de la regul` [i peisajul fiscal s-a schimbat din nou. Am discutat cu un specialist care sunt principalele schimb`ri [i la ce trebuie avut aten]ie. De la 1 ianuarie, realitatea fiscal` s-a schimbat din nou, odat` cu noile planurile fiscale agreate de actualul guvern. René Schöb, partener \n cadrul companiei de consultan]` [i audit LeitnerLeitner, precizeaz` c` exist` modific`ri la nivelul tuturor taxelor [i impozitelor reglementate de Codul fiscal, cele mai importante vizând impozitul pe profit [i TVA (vezi caseta). “Apreciem c` aceste schimb`ri, \n special cele care vizeaz` TVA, constituie o apropiere de regulile europene \n acest domeniu [i merg spre o modernizare a cadrului fiscal românesc, ceea ce este un lucru pozitiv. Consider`m c` este, \ns`, esen]ial` o modernizare [i

simplificare a obliga]iilor declarative [i a codului de procedur` fiscal`”, a mai spus René Schöb. O alt` schimbare cu impact foarte mare este dispari]ia no]iunii [i a prevederilor referitoare la impozitarea micro\ntreprinderilor. Acestea devin automat pl`titoare de impozit pe profit, cu respectarea titlului II din Codul fiscal. Din punctul de vedere al nivelului taxelor, nu apar schimb`ri, ceea ce reprezint` un lucru pozitiv pentru companii [i contribuabili, \ns` se modific` partea declarativ`, care va genera costuri suplimentare. Din punctul de vedere al contribuabilului, nu au fost introduse “facilit`]i” fiscale. Odat` cu modificarea

sistemului legat de impozitul pe profit, speciali[tii de la LeitnerLeitner recomand` companiilor s` \[i calculeze cât mai inteligent, dar corect, impozitul pe profit la 2009. De asemenea, este recomandat` [i \ntocmirea dosarelor de pre] de transfer, pentru c` lipsa acestora ar putea atrage atât amenzi \ntre 12.000 [i 14.000 de lei, cât [i ajustarea bazei impozabile. Alte recomand`ri sunt legate de planificarea din timp a declara]iilor [i analizarea posibilelor optimiz`ri fiscale. O nou` modificare care ar putea interveni \n viitorul apropiat este legat` de m`rirea cotei de TVA, din cauza lipsei lichidit`]ilor statului. Biz

PrinCiPalele modifiC~ri fisCale de la 1 ianuarie 2010 ImpozITul pe profIT Dobânzile sau major`rile de \ntârziere stabilite conform contractelor comerciale cu furnizori nereziden]i sunt cheltuieli deductibile; pân` \n 2010, erau deductibile doar dobânzile sau major`rile de \ntârziere din contractele cu furnizori români.

TVA Cheltuielile cu TVA-ul pl`tit \ntr-un alt stat membru sunt deductibile; pân` acum nu exista o prevedere clar`.

Sistem de pl`]i anticipate pentru impozitul pe profit (\n func]ie de impozitul pe profit declarat pentru anul \ncheiat [i actualizat cu un indice oficial al infla]iei).

“Pachetul de TVA” – modific` substan]ial prevederile referitoare la determinarea locului prest`rii serviciilor. Astfel, locul prest`rii serviciilor \n rela]ia business-to-business este acolo unde este stabilit beneficiarul, \n timp ce locul prest`rii serviciilor \n rela]ia business-to-consumer este acolo unde este stabilit prestatorul. Excep]ii de la regulile de baz` – cele referitoare la servicii prestate \n leg`tur` cu un bun imobil, \n sensul c` locul prest`rii se consider` a fi locul unde este fizic situat bunul imobil.

Din punctul de vedere al declar`rii [i pl`]ilor s-au modificat datele limit`; s-a urm`rit uniformizare a acestora la data de 25 lunar/trimestrial/anual, \n func]ie de situa]ie.

Cererile de rambursare de TVA pl`tit \ntr-un alt stat membru depuse dup` 31.12.2009 se vor face electronic \n ]ara de reziden]` a aplicantului.

Profitul reinvestit \n produc]ia [i/sau achizi]ia de anumite echipamente tehnologice este scutit de impozit \ntre 1.10.2009 [i 31.12.2010.

Declara]ia recapitulativ` se va depune lunar pân` la 15 ale lunii urm`toare celei \n care intervine exigibilitatea taxei. Aceasta se va depune atât pentru achizi]iile/livr`rile de bunuri, cât [i pentru achizi]iile/prest`rile de servicii. 60

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

management de

Ovidiu neAgOe

Lectur~ de busiNess Anul trecut a reprezentat o adev`rat` surs` de inspira]ie transpus` de speciali[ti din toate sectoarele mediului de afaceri global \n c`r]i de referin]`. revista Biz v` prezint` cele mai a[teptate c`r]i de business din anul 2010 ap`rute la editurile curtea Veche, Publica [i Meteor Press.

“We-think” ChArleS leAdbeAter

Volumul, care va ap`rea \n luna martie, exploreaz` felul \n care Internetul transform` lumea [i creeaz` o comunitate \n care din ce \n ce mai mul]i oameni pot participa, contribui cu idei [i informa]ii. “Ideile prind via]` când sunt \mp`rt`[ite. De aceea, Internetul este o poten]ial` platform` pentru creativitate [i inova]ie”, spune autorul \n paginile volumului. “WeThink” este termenul pe care \l folose[te autorul pentru \n]elegeovidiu.neagoe@revistabiz.ro

rea modului \n care gândirea, joaca, munca [i crea]ia se \ntrep`trund, \n mas`, pe Internet. Cartea abordeaz` [i aspectele negative ale Internetului, precum conflictul dintre num`rul din ce \n ce mai mare de utilizatori [i toate \ncerc`rile de control. Aceasta va fi una dintre cele mai semnificative lupte ale vremurilor actuale, de la China pân` la lupta Microsoft sau a industriei muzicale cu Internetul.

“AnimAl SpiritS: Cum psihologia uman` dicteaz` economia [i de ce conteaz` pentru capitalismul global” GeorGe A. Akerlof {i robert J. Shiller Laureat al premiului Nobel pentru economie, George Akerlof scrie \n ultima sa carte, al`turi de Robert Shiller, despre rela]ia dintre psihologie [i economie. Autorii contest` validitatea tipului de economie care a condus la o criz` de o asemenea anvergur` [i propun o nou` form` de economie. Pe lâng` critica teoriilor economice actuale, autorii aduc

management de

Ovidiu neAgOe

\n discu]ie aplica]iile economiei behavioriste la diferite crize economice, inclusiv cea actual` din SUA. |n paginile volumului, spiritele animale sunt descrise ca factori motivan]i noneconomici, care con]in caracteristici precum \ncredere, cinste, corup]ie, iluzia banului [i “pove[ti pe care ni le spunem pentru sine”. |n plus, cei doi autori explic` [i motivele pentru care toate aceste atribute duc la e[ecuri pe pie]ele capitaliste. Cititorii vor putea afla mai multe despre teoria de]in`torului premiului Nobel pentru economie din volumul \n limba român`, ce va ap`rea pe pia]` \n luna mai.

“buSineSS Stripped bAre: Adventures of a Global entrepreneur” riChArd brAnSon Volumul ce poart` semn`tura celebrului fondator al imperiului Virgin va vedea lumina tiparului \n luna noiembrie. Cartea combin` sfaturi utile cu pove[ti, pres`rate cu umor, despre cele mai importante \m pliniri, dar [i dificult`]i \ntâmpinate de compania Virgin. “Adev`rul gol golu] despre afaceri” este un volum dinamic, inspira]ional [i, totodat`, un ghid original spre succesul profesional [i perso62

Biz

nal. Sir Richard Branson mai scrie [i despre povestea din spatele lans`rii Virgin Atlantic [i dezvolt` idei despre afaceri pe care le-a \nv`]at de la oameni precum fondatorii Google, Nelson Mandela sau Jach Welch.

“mAke Your WorkplACe GreAt: 7 pa[i spre o organiza]ie inteligent` emo]ional” Steven J. Stein De ce nu pot dormi pre[edin]ii consiliilor de administra]ie este \ntrebarea care d` numele unui capitol al volumului ce va ap`rea \n ]ar` \n luna martie, la editura Curtea Veche, \n cadrul colec]iei “Profit”. Cercet`rile autorului pentru lucrarea de fa]` pot r`spunde la \ntreb`rile care fr`mânt` un CEO peste noapte [i chiar pot aduce o nou` abordare a practicilor [i strategiilor de management. Odat` implementa]i, cei 7 pa[i vor avea rezultate imediate asupra performan]ei pe termen lung a angaja]ilor. Lucrarea lui Stein ajut` la detectarea modului \n care organiza]ia se plaseaz` la nivelul uneia dintre cele [apte “chei”, precum [i la implementarea schimb`rilor necesare transform`rii locului de munc` \ntr-un loc vesel [i totodat` productiv.

“finAnCiAl intelliGenCe” kAren bermAn, Joe kniGht {i John CASe Se pare c` impresia general` c` managerii iau decizii, creeaz` bugete,

aloc` resursele pe baza datelor financiare este din ce \n ce mai adânc \ntip`rit` \n opinia colectiv`. Totu[i, adev`rul dezv`luit de lucrarea de fa]` este c` managerii nu au un grad ridicat de confort \n aplicarea celor mai simple unelte financiare \n munca de zi cu zi. Volumul, care va ap`rea la editura Curtea Veche \n martie, este o unealt` util` atât pentru manageri, cât [i pentru cititorii de rând care vor s` afle mai multe detalii despre deciziile la nivel \nalt \n organiza]iile mondiale. |n plus, cartea prezint` [i fundamentele demersurilor financiare \ntr-o manier` simpl`, pe \n]elesul tuturor [i, mai ales, u[or de pus \n practic`.

“mAe{trii AfACerilor online” John middleton Volumul este un ghid accesibil [i cuprinz`tor dedicat atât celor care activeaz` \n domeniul afacerilor digitale, cât [i celor interesa]i de \n]elegerea unei sfere de activitate ce cunoa[te o expansiune rapid`. John Middleton, director adjunct la Centrul pentru Gândire Strategic`, ce se ocup` cu promovarea practi-

lectur`

cilor de planificare din companiile din Marea Britanie, a inclus \n paginile c`r]ii [i patru studii de caz extrem de valoroase, un glosar cu

termeni specifici [i un capitol care scoate \n eviden]` tendin]ele din lumea afacerilor digitale. |n plus, primele trei capitole ale lucr`rii “Mae[trii afacerilor online” prezint` dimensiunea strategic`, cea global` [i cea organiza]ional` a afacerilor derulate pe Internet.

“mAri SuCCeS Ale unor brAnduri renumite: Adev`rul despre cele mai faimoase 100 de succese de branding din toate timpurile”, de mAtt hAiG Autorul a pornit redactarea volumului de la afirma]ia c` “succesul de brand \nseamn` succesul afacerii”, ecua]ie aparent u[or de demonstrat. Matt Haig, consultant independent de marketing [i probleme de brand, apeleaz`, pentru a-[i atinge obiectivul, la o serie de criterii din care fac parte succesul financiar, longevitatea afacerii, progresul tehnologic, dezvoltarea unor noi produse [i transformarea radical` a mediului de lucru. |n plus, paginile lucr`rii con]in [i ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

opiniile unor consacra]i manageri de brand, psihologi, cadre universitare [i a altor nume grele \n domeniu, ceea ce transform` cartea \ntr-o bogat` surs` pentru manageri de brand, exper]i \n marketing, dar [i pentru cei afla]i la \nceput de drum \n fascinanta lume a marketingului. |n schimb, publicul larg va g`si r`sfoind paginile lucr`rii informa]ii noi [i utile, dar [i o lectur` delectabil`.

“limbAJul SeCret de buSineSS” kevin hoGAn Un adev`r general din comunicare spune c` cea mai mare parte din mesajul transmis nu este de natur` verbal`, ci nonverbal`, iar, cum mediul de afaceri global modern \nseamn` riscuri calculate asumate pe baza informa]iilor dobândite, s` afli ce gândesc poten]ialii parteneri de afaceri este un adev`rat as din mânec`. |n lucrarea “Limbajul secret de business”, Hogan, unul dintre cei mai cunoscu]i exper]i \n descifrarea limbajului corporal, pune la dispozi]ie o plaj` larg` de infor ma]ii utile pentru agen]ii de vânz`ri, manageri [i orice an-

gajat care a c`rui activitate const` \n rela]ionarea cu oamenii. Autorul dezv`luie \n lucrarea de fa]` aspecte precum \n]elesul pe care \l au \mbr`c`mintea purtat` [i simbolurile de care suntem \nconjura]i [i, \n plus, detaliaz` importan]a diferitelor contexte \n care are loc comunicarea.

“Solu}iA inovAtorului” ClAYton m. ChriStenSen miChAel e. rAYnor Cei doi autori analizeaz` strategiile care stau la baza dezvolt`rii unor noi afaceri de succes, dar [i cele mai folosite tehnici pentru surclasarea competitorilor. |n ultimii cinci ani, Christensen, profesor la {coala de Business a Uni versit`]ii Harvard, [i Raynor, director la Deloitte Research, au ar`tat felul \n care companiile stabile devin vulnerabile la atac, iar cu lucrarea de fa]` cei doi \[i propun s` observe cum inovatorii \[i modeleaz` ideile \n succese palpabile. Tot \n paginile c`r]ii, autorii arat` c` inova]ia nu este tocmai imprevizibil` [i \ntâmpl`toare, cum se pare c` o v`d cei mai mul]i manageri, ci \n cadrul organiza]iilor inovatoare este chiar un proces intuitiv. |n plus volumul, ce va ap`rea la editura Curtea Veche la \nceputul lunii martie, explic` [i modalit`]ile prin care managerii pot spori cu succes [ansele unei cre[teri sus]inute. Biz

Biz

management cum am reu[it de

Ovidiu NeagOe

Verdict: dezvoltare Din pozi]ia de Managing Partner la Brandstalk Advertising, Roxana Memetea se focuseaz` pe l`rgirea portofoliului de clien]i [i pe cre[terea vizibilit`]ii agen]iei. “F`r` jum`t`]i de m`sur`”, spune Roxana Memetea, Managing Partner la agen]ia Brandstalk Advertising, c` este motto-ul personal \n via]`. Aceea[i deviz` a aplicat-o [i \n urm` cu cinci ani, când, al`turi de o bun` parte a echipei actuale, a pus bazele agen]iei [i a pornit de la zero acest brand, care beneficiaz` acum de un portofoliu valoros [i o carte de vizit` respectat`. “Consider c` nu po]i \ndeplini niciun proiect profesional sau personal dac` nu te implici \n totalitate, cu pasiune [i, \n niciun caz, nu trebuie s` faci compromisuri pe parcurs”, continu` Managing Partner-ul de la Brandstalk Advertising, pentru care publicitatea a fost “prima [i marea mea dragoste”. Roxana crede c`, pentru a putea vorbi despre o carier` de succes, trebuie s` ai oportunitatea s` profesezi \ntr-un domeniu de care e[ti \ndr`gostit, unde, indiferent

de cât` experien]` s-a acumulat, nu exist` rutin` [i sarcinile de serviciu sunt \ndeplinite cu aceea[i pasiune. Totu[i, pentru a ]ine frâiele unei agen]ii publicitare nu este suficient` numai pasiunea, este nevoie [i de experien]`. La acest capitol, Roxana Memetea se poate l`uda c` a beneficiat de [ansa de a lucra \n publicitate \nc` de la \nceput [i a trecut prin toate pozi]iile ierarhice dintr-o agen]ie. Actualul Managing Partner a f`cut primii pa[i spre o carier` de succes cu joburi part time de sampling, supervizare, iar primul loc de munc` full-time a fost la Mercury Promotions, \n cadrul departamentului de new business. Apoi, la o vârst` destul de fraged`, a fost numit` Managing Director la Ogilvy & Mather. De[i odat` cu noua func]ie au ap`rut provoc`ri precum gestionarea tuturor departamentelor din agen]ie, no]iuni care ]in de conducerea unui business sau rela]ionarea cu re]eaua interna]ional`, Roxana Memetea le-a f`cut fa]` cu brio [i \[i aminte[te cu drag de aceast` experien]`. “Aceast` experien]` m-a ajutat enorm \n dezvoltarea

profesional`. Un alt capitol care a contribuit din plin la dezvoltarea profesional` a Roxanei Memetea este experien]a din marketing, pe care a acumulat-o din pozi]ia de Brand Manager la produc`torul de bere Brau Union (actualmente Heineken România). Unul dintre cele mai memorabile episoade din cariera sa a fost “\ntâlnirea cu primul Excel de marketing, dup` o perioad` boem` petrecut` la agen]ie,”, tabelul con]inând “mult prea multe cifre”. Dup` toate aceste procese de dezvoltare profesional`, Roxana se simte mai preg`tit` ca niciodat` pentru o alt` misiune profesional`: l`rgirea protofoliului de clien]i ai Brandstalk Advertising [i cre[terea vizibilit`]ii agen]iei, \n ciuda obstacolelor cu care se confrunt` actualmente toat` pia]a. “M` declar mul]umit` pân` \n acest moment, dar nu vreau s` m` opresc aici”, adaug` Roxana Memetea. “|mi doresc s` m` dezvolt pe mai multe laturi ce ]in de domenii ca marketing, comunicare [i management”, conchide Managing Partner-ul de la Brandstalk Advertising. biz

Roxana MeMetea data na[terii: 9 august 1978 preg`tire profesional`: Academia de Studii Economice, master \n comunicare [i traininguri de preg`tire pe marketing, publicitate, management, leadership atât \n ]ar`, cât [i \n str`in`tate num`r de angaja]i ai companiei: 25 cea mai mare provocare \n carier`: Pozi]ia de Managing Director la Ogilvy & Mather cea mai mare realizare din carier`: Startul [i cre[terea agen]iei Brandstalk calit`]ile care o caracterizeaz`: Atitudine pozitiv`, ambi]ie [i corectitudine care este strategia \n afaceri: Pre]uie[te-]i clien]ii [i respect`-]i competitorii cum se formeaz` echipa ideal`: Cu mult` r`bdare, diploma]ie, suport [i coaching cum \[i petrece timpul liber: C`l`torii cu familia, dependent` de filme bune, muzic` [i feti]a Ioana

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

lIfe IntervIu Brahms cu Sarah Chang pag. 68-69 C~l~torII Programul Prima Clas` pag. 70-71 gadget Tabletele care fac legea pag. 72-73 auto Aglomera]ie la Geneva pag. 76-79

Sarah Chang Biz

agend` life de

Ovidiu NeagOe

Co{marul angaja}ilor Pe lâng` un [ef autoritar, [edin]e lungi dar f`r` rezultate vizibile, pe lista neagr` a angaja]ilor se mai afl` [i prima zi a s`pt`mânii. Pentru c`, dup` un sfâr[it de s`pt`mân` plin cu activit`]i favorite sau relaxare, re\ncepe \n for]` “lupta” de pe frontul corporatist [i, totodat`, o lupt` interioar`, \ntre doi combatan]i mai vechi: munca [i odihna. Pentru a v` asigura de victoria profesional` [i pentru a evita astfel de “lupte”, editura Amsta v` propune volumul “Adio, zi de luni”, scris de celebrul trainer Dan Miller. Cartea con]ine o serie de sfaturi inspira]ionale despre cum po]i transforma jobul obi[nuit \ntr-o profesie care s` \]i aduc` \mplinire. Sfaturile se adreseaz` [i oamenilor care au nevoie de \ndrumare \n relansarea carierei sau a propriei afaceri, dar [i angaja]ilor care nu vor reconversie profesional`, ci doar revitalizarea programului monoton. Indiferent de cititorii volumului, mesajul autorului este clar: “Dac` sunte]i unul dintre acei oameni care ur`sc s` se duc` luni la munc`, atunci face]i ceva \n privin]a asta”.

Baschet spectacol Renumita forma]ie american` de baschet demonstrativ Harlem Globetrotters atac`, pe 25 [i 26 martie, terenul României pe dou` extreme: Bucure[ti [i Cluj. Americanii revin \n ]ar` dup` spectacole cu casa \nchis` \n 2007 [i 2008, cu ocazia celui de-al 84-lea sezon consecutiv de turneu mondial. Iubitorii baschetului vor avea ocazia s` urm`reasc`, la sala Polivalent` din Bucure[ti, respectiv la Sala Sporturilor din Cluj-Napoca, frumuse]ea unui sport la \n`l]ime. 66

Biz

apel la atingere Samsung a lansat terminalul Monte S5620, care dispune de func]ionalitate full touch sporit` [i integrare la re]ele sociale. Interfa]a TouchWiz 2.0 Plus ajut` utilizatorii s` acceseze rapid Facebook, MySpace, Twitter. Terminalul are [i capacitate multi-IM, oferind posibilitatea unei conversa]ii \n timp real pe mai multe platforme de messaging. Modelul ofer` acces avansat la Internet, datorit` unui senzor de accelerare ce permite imaginilor s` se adapteze automat odat` cu rotirea telefonului.

Culoare [i perspectiv` |n vara acestui an, Muzeul Na]ional de Art` al României g`zduie[te expozi]ia temporar` “Volum [i perspectiv` \n crea]ia grafic` a lui Theodor Pallady”. Expozi]ia reune[te 32 de lucr`ri de grafic`, remarcabile prin diversitate tehnic`, de la creion [i acuarel` la tu[, pasteluri [i acvaforte, pe o tematic` foarte variat`, publicul putând admira portrete, nuduri, peisaje [i natur` moart`. Theodor Pallady a experimentat [i subiecte legate de lumea artistic`, tem` materializat` \n compozi]ii inedite precum “Modelul”, care \nf`]i[eaz` un nud \n timp ce este pictat de doi arti[ti. Intrarea pictorului \n lumea artelor a coincis pe plan european cu o perioad` de mare efervescen]` creatoare, de taton`ri, dar [i de muta]ii stilistice [i ideologice semnificative. Personalitatea lui Theodor Pallady a dominat mai mult de jum`tate de veac scena artistic` româneasc`.

Scurt pe 2(4) fps Amatorii de film trebuie s`-[i fac` liber \n calendar pentru oerioada 13-15 aprilie. Festivalul Interna]ional de Film de Scurt [i Mediu Metraj Next, aflat la a patra edi]ie, va \ncânta cinefilii la cinema Scala [i Eforie, c`rora li se va mai ad`uga o destina]ie ce va fi comunicat` publicului \n luna martie, cu 30 de titluri alese pe sprâncean` de criticul de film Andrei Gorzo, care vor concura pentru Trofeul Next acordat la patru sec]iuni diferite: Premiul Cristian Nemescu pentru cea mai bun` regie, premiul Andrei Toncu pentru cea mai bun` coloan` sonor`, premiul pentru cel mai bun film românesc [i premiul publicului. |n 2010, Academia European` de Film este partener oficial al festivalului [i prezint`, \n premier` pentru România, programul “Short Matters”, compus din 13 scurtmetraje care au câ[tigat premiul UIP \n 2009, ceea ce le-a adus [i o nominalizare la Oscarurile Europene. Printre acestea se num`r` [i coproduc]ia româno-german` “Renovare”, \n regia lui Paul Negoescu, iar piesa de rezisten]` a programului va fi chiar câ[tig`torul premiului Academiei Europene de Film pentru cel mai bun scurtmetraj, “Poste Restante”, regizat de polonezul Marcel Lozinski.

auto de

Ovidiu NeagOe

Luxul care face to]i banii Produc`torul britanic de automobile de lux Rolls-Royce a dep`[it \n vitez` recesiunea [i a rulat pe un drum sigur, spre cre[terea profiturilor.

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Elegan]a [i rafinamentul sunt calit`]i la care nu se renun]` nici \n plin` criz`. Obrazul sub]ire cu cheltuial` se ]ine, iar luxul pare, surprinz`tor, unul dintre pu]inele domenii care au sfidat recesiunea global`. Astfel se explic` [i cre[terea vânz`rilor de autovehicule \nregistrat` anul trecut de produc`torul britanic Rolls-Royce, care la finele lunii decembrie vânduse 1.002 ma[ini. Tot anul trecut, compania a livrat primele 150 de modele Ghost. {i \n 2009, Statele Unite au r`mas principala pia]` pentru produc`torul de lux, \nsumând 33% din totalul vânz`rilor. |n Europa, vânz`rile s-au men]inut la nivelul din 2008, \n timp ce \n Asia [i Orientul Mijlociu situa]ia s-a \mbun`t`]it \n ultimele luni din 2009. Anul trecut a marcat lansarea noului Ghost, care marcheaz` o evolu]ie lin` a brandului c`tre viitor, p`strând \ns` liniile tradi]ionale pe care le a[teapt` toat` lumea de la Rolls-Royce. Biz

Biz

life de

alexaNdru ardeleaN

Este una dintre cele mai renumite [i talentate violoniste ale lumii. Sarah Chang a concertat \n Rom창nia, la 14 februarie, pe scena Atheneului, fermec창nd publicul cu magia interpret`rii sale. Concertul solistei a fost ini]iat de organiza]ia Agen]ia de Vise \n cadrul proiectului Cruciada Culturii, o lupt` pentru re\nvierea frumosului [i r`sp창ndirea artei. Sarah Chang a fost deschiz`torul Cruciadei, prin B`t`lia Viorii. Prima confruntare din cadrul Cruciadei Culturii a fost sus]inut` de LG [i Uniunea Compozitorilor din Rom창nia. |nainte de concert, Sarah ne-a acordat un interviu telefonic. Era zece diminea]a la Londra, ora[ul \n care se g`sea la momentul respectiv, dar violonista era plin` de via]`, natural` [i extrem de cald`. Sarah, ai fost unul dintre copiii minune ai muzicii clasice, la 8 ani interpretai concertul pentru vioar` de Brahms la Juilliard. Cum te-a marcat acest lucru? 68

Biz

interviu

Brahms cu Sarah Chang Nu m-am gândit niciodat` la acest lucru \n modul acesta. Toat` lumea de la Juilliard era extrem de talentat`. Mediul de acolo este unul foarte bun, foarte cald. De altfel, am fost binecuvântat` [i cu o foarte bun` profesoar` de vioar`, Dorothy DeLay.

Bucure[ti. |mi plac, de asemenea, Ceaikovski sau Enescu, care este foarte mare. Sunt multe buc`]i muzicale care \mi plac [i mul]i compozitori.

Cånd aveai nou` ani, maestrul Yehudi

M-am sim]it foarte bine aici, este o ]ar` foarte frumoas`, iar oamenii sunt foarte de calzi [i prieteno[i. {i mi-a mai pl`cut ceva foarte tare – mâncarea româneasc`.

Ai fost invitat` la Festivalul Enescu \n 2001 [i 2003. E[ti acum din nou \n Romånia.

Mendelssohn sau Sibelius. O s` mai interpetez [i buc`]i de Ceaikovski [i concertul de {ostakovici. |n România, voi interpreta cele dou` sonate amintite [i o pies` nou` contemporan`, scris` special pentru mine de c`tre compozitorul Christopher Theofanidis.

Cum ]i se pare? Mehudin te-a numit “cea mai fermec`toare [i perfect` violonist` pe care am auzit-o vreodat`”. Ce a \nsemnat pentru tine o asemenea apreciere?

A fost o mare onoare, venit` din partea unui maestru pe care l-am admirat foarte mult. A fost extrem de generos \n aprecierile sale. Am avut onoarea s` interpetez al`turi de el. E[ti una dintre cele mai importante violoniste ale lumii. Ai cåntat cu nume mari din toata lumea, \nc` de mic`.

Aceasta este lumea cu care am crescut. To]i sunt prietenii mei, to]i muzicienii cu care am avut [ansa s` cânt, filarmonicile, mae[trii al`turi de care am crescut. Ei sunt familia mea muzical`. Sunt desigur impresionat` de faptul c` am cântat cu toate numele mari din muzica clasic`, dar, \n acela[i timp, m` consider norocoas` [i fericit` c` aceasta este de fapt lumea \n care eu am devenit muzician.

Sus]ii \n acest an un turneu de amploare. Spune-ne mai multe despre el.

Care este vioara ta preferat`?

Este primul meu turneu de recitaluri din ultimii trei ani. Cea mai mare parte a concertelor pe care le sus]in sunt \mpreun` cu o orchestr`, sunt concerte mari. De altminteri, programul meu este f`cut pân` \n 2012, am pl`nuit \n avans. Turneul va mai dura \nc` trei s`pt`mâni \n Europa, dup` care vor mai fi \nc` dou` s`pt`mâni \n Statele Unite. Apoi m` voi re\ntoarce la concertele mari. O s` cânt al`turi de London Symphony Orchestra [i de asemenea cu London Philharmonic Orchestra. Sunt doar dou` dintre orchestrele cu care cânt de obicei [i care \mi fac mare pl`cere.

Cea cu care cânt acum, o vioar` Guarneri. Este o bijuterie care are vreo 300 de ani, a fost creat` \n 1717.

Care sunt piesele pe care le interpretezi \n acest turneu?

Care sunt piesele tale clasice preferate?

Brahms este unul dintre compozitorii mei prefera]i. Tocmai am \nregistrat un album cu sonata lui de vioar`, pe care o voi interpreta [i \n concertul de la alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Care sunt personalit`]ile care te-au marcat?

Din punct de vedere violonistic, \mi plac David Oistrakh [i de asemenea Pinchas Zukerman, despre care consider c` este minunat.

Nu interpretez peste tot acelea[i buc`]i muzicale. |ns` recitalul va cuprinde Sonata de Brahms, Sonata de Franck. |n general, m` focusez pe concertele care \mi plac, precum Brahms, Bruck,

Cu atåtea planuri, mai ai timp pentru tine?

Foarte, foarte pu]in. |ns` caut s` \mi fac timp pentru mine, s` ies cu prietenii, s` merg s` dansez, s` m` bucur de timpul liber pe care \l am. Ce te a[teapt` \n urm`toarea perioad`?

Voi termina turneul [i apoi o s` \ncep concertele. |n acest timp, voi [i \nregistra, la casa mea de discuri preferat`, EMI. Sper s` reu[esc s` ajung la un echilibru \ntre via]a mea privat` [i cea profesional`. Sunt extrem de \ncântat` de ceea ce mi se \ntâmpl` acum pe plan profesional [i sunt foarte fericit`. |ns`, \n via]a mea privat`, nu prea reu[esc s` fac fa]` [i trebuie s` ajung s` \nv`] s` am echilibru \n amândou`, ca s` m` pot dezvolta pe mai departe. Biz

Biz

life de

alexaNdru ardeleaN

Programul Prima Clas` Zborul, cel mai frumos vis al omului, a devenit tangibil odat` cu lansarea curselor comerciale pe avioanele de linie. |ntre timp, el a fost redefinit prin experien]a de lux la First Class.

E sear` [i frigul p`trunde \n oase, \ns` m` bucur c` pân` \n momentul \n care o s` ajung \n avion nu mai este mult. M` prezint la check-in-ul special, am bilet first class \napoi la Bucure[ti, ceea ce m` scute[te de cozile interminabile. Vocea pl`cut` a reprezentantei British Airways care \mi ureaz` drum bun m` \nc`lze[te. Cu noroc, trec repede de controlul de securitate [i \mi g`sesc un loc \n lounge-ul BA First Class de pe aeroportul din Chicago. Lumina difuz`, pl`cut` m` reconforteaz` [i iau un pahar de Chateau Lafitte de la bar. Mai am o jum`tate de or` [i voi decola c`tre Londra, escala \n drumul spre Bucure[ti. Este pentru prima dat` când zbor la bordul relansatei First Class [i abia a[tept s` experimentez modific`rile de 70

Biz

care am auzit. Avionul Boeing 777 este deja andocat la poarta de \mbarcare [i m` \ndrept agale spre cabin`. Sunt pl`cut impresionat de modific`rile f`cute. Am garderob` personal`, jaluzele electronice (astfel pot s` m` deta[ez de colegii “binevoitori” care au chef de vorb`), un ecran de 15 inch pentru divertisment [i lumini ambientale complet integrate. Trusa Anya Hindmarch m` a[teapt` pe m`su]a de scris \mbr`cat` \n piele. M` relaxez [i m` gândesc c` au meritat cele 100 de milioane de lire investite de BA \n principalul s`u brand. Citesc \n revista de bord c` designul noii cabine este inspirat de branduri de top precum Jaguar. Ceea ce m` inspir` cel mai tare, pe lâng` designul Quink albastru [i crem,

c`l`torii

First Class este expresia des`vå[it` a luxului [i a rafinamentului \n materie de c`l`torie cu avionul. Aten]ia la detalii [i perfec]iunea sunt incluse \n pachetul de zbor First. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

este patul-fotoliu, care este mai lat, iar salteaua este \mbr`cat` \n lenjerie din bumbac egiptean. |n timp ce a[tept pe Heathrow avionul care m` va duce la Bucure[ti, \ncerc s` fac \n minte un top personal al First Classurilor cu care am c`l`torit. |mi aduc aminte cu mare pl`cere de La Première de la Air France, cu care am zburat la Toronto. Rafinamentul francez m-a cucerit de prima dat`. Patul a fost confortabil [i am \nc`put f`r` probleme, c`ci avea vreo doi metri lungime. Evident, mesele au fost divine, create de maestrul Joël Robuchon. |mi aduc aminte cu nostalgie [i de rigoarea elegant`, simpl`, dar luxoas` a First Class de la Lufthansa. Accentul este pus pe serviciul de divertisment. Serviciul culinar a avut delicioase mânc`ruri interna]ionale,

acompaniate cu un vin din Lumea Nou`, care mi-au f`cut c`l`toria c`tre Mexic una remarcabil`. O c`l`torie stilat` am avut-o [i la bordul unui avion Swiss Air, unde First Class are atingerea unei ciocolate elve]iene – simpl`, delicat`, dar extrem de rafinat`. Un avion care aterizeaz` pe aeroportul britanic \mi atrage aten]ia. Apar]ine companiei Emirates Airlines. Retr`iesc momentele frumoase de la bordul unei aeronave Emirates pe când m` \ntorceam din Dubai [i m` love[te deodat`: First Class-urile europene reu[esc s` rivalizeze cu greu experien]ele din aeronavele asiatice sau orientale, al c`rui scop a fost des`vâr[irea luxului \n avion. Astfel a fost [i c`l`toria cu Emirates, un exemplu de First Class impresionant. Un alt exemplu este First Class de la Qatar Aiways, o demonstra]ie de lux \n materie de zbor, care m-a f`cut s` m` simt ca James Bond. |n timp ce m` urcam \n cursa Londra-Bucure[ti, am trecut pe lâng` un birou Singapore Airlines. Cum a[ putea s` nu vorbesc despre unele dintre cele mai frumoase stewardeze din lume? Sau despre cabina mea personal`, imens`, de la bordul A380-ului care m` aducea \napoi de la Singapore? A fost una dintre cele mai frumoase c`l`torii pe care le-am tr`it. Faptul c` Singapore Airlines a reu[it s` creeze apartamente private la bordul A380 a redefinit, acum doi ani [i jum`tate, c`l`toria cu avionul [i a f`cut-o extrem de personal`, intim`, exclusivist`. Biz

Biz

life gadgets de

Gabriel bârliG~

Tabletele care fac legea |n deja binecunoscutul stil Apple, lansarea iPad a reu[it s` monopolizeze recent aten]ia presei [i a Internetului. Imediat, lumea s-a \mp`r]it \n dou` – cei extazia]i de noua tablet` [i cei care au calificat-o drept \nc` o juc`rie Apple “incomplet`” cu pre]ul umflat. Dincolo de p`rerea unora sau altora, s` vedem cu cine se bate iPad pe pia]a tabletelor conectate la Internet ([i nu numai).

Kindle dX

HP Slate

nu este, de fapt, un tablet PC, pentru c` este destinat \n principal citirii c`r]ilor, ziarelor [i revistelor \n format digital, nu navig`rii pe web. lansat de gigantul comer]ului electronic Amazon.com, nici m`car nu are ecran tactil [i mai este [i alb-negru. Asta nu l-a \mpiedicat, \ns`, s` \nregistreze vânz`ri record \nc` de la prima genera]ie, mai ales c` ofer` acces la nu mai pu]in de 400.000 de c`r]i, reviste, ziare [i bloguri. Cea mai recent` variant`, dX, lansat` \n mai 2009, are un ecran (Amazon \i spune “electronic paper”) mai mare, cu diagonala de 9,7 inch, este ultrasub]ire (sub 8 mm) [i poate “memora” pân` la 3.500 de c`r]i. Conexiunea 3G permite desc`rcarea unei c`r]i \n mai pu]in de un minut. {i cum Amazon a cump`rat la \nceputul lui februarie produc`torul de ecrane flexibile [i tactile Touchco, [ansele ca urm`toarea genera]ie Kindle s` aib` ecran tactil sunt de-a dreptul uria[e.

tableta produs` de Hewlett-Packard este considerat` reac]ia Microsoft la iPad, de[i a fost lansat` cu dou` s`pt`mâni \nainte, la CeS. Prezentat` chiar de bossul de la Microsoft, Steve Ballmer, HP Slate a fost \nv`luit` \n secret, dar \ntre timp au ap`rut deja pe Internet primele detalii tehnice. Dispozitivul are ecran multitouch cu diagonala de 10 inch (deci mai mare ca iPad), camer` digital` \ncorporat`, conectivitate Wi-Fi [i Bluetooth, slot USB. Folose[te sistemul de operare Windows 7, \ns` nu se [tie \nc` mare lucru despre memoria intern` (sunt avansate variante de 32 [i 64 GB) sau despre procesor (posibil Intel atom de 1,86 GHz). Despre lansarea comercial` nu se [tie, deocamdat`, decât c` va avea loc cândva \n cursul acestui an.

gadgets

iPad A[teptat` mai ceva ca “Avatarul” lui James Cameron, tableta celor de la Apple pare un iPhone mai mare. este sub]ire (13 mm), u[oar` (700 grame) [i are un ecran tactil cu o diagonal` de 9,7 inch. dimensiunile (cam mari pentru gustul unora) permit o bun` experien]` de navigare pe web sau de citit c`r]i, ziare, reviste \n format digital. de[i are conexiune Bluetooth, Wi-Fi [i chiar o variant` 3G, iPad a fost criticat` pentru lipsa de port HdMi, USB sau slot pentru card, \n condi]iile \n care vine cu memorie de 16, 32 sau 64 GB. nu are camer` foto, nu suport` Flash [i, lucrul considerat cel mai grav de speciali[ti, nu suport` multitasking. deci, dac` vre]i s` asculta]i muzic` \n timp ce naviga]i pe net, trebuie s` v` lua]i un iPod. la capitolul plusuri, avem o autonomie de pân` la 10 ore [i accesul la AppStore, uria[a bibliotec` virtual` cu peste 140.000 de aplica]ii a Apple. Pre]urile \ncep de la 499 de dolari [i merg pân` la 829 de dolari pentru iPad 3G de 64 GB.

ArCHoS 7 Android

o companie francez` cu birouri \n SUA [i China, Archos, vine pe pia]` cu Archos 7 Android, o tablet` PC cu ecran tactil destinat` \n principal navig`rii pe internet. Bazat` pe sistemul de operare Android, de la Google, dispozitivul are un ecran de 7 inch, suport pentru Flash [i memorie intern` de 8 GB. de men]ionat c` Archos 7 cu linux avea hard disk intern de 160 sau 320 GB. la versiunea Android exist`, \ns`, slot pentru carduri de memorie MicroSd, pentru plus de capacitate de stocare. dispozitivul vine cu Wi-Fi [i Bluetooth \ncorporat [i port USB 2.0, care poate fi folosit pentru conectarea de periferice de tot felul. Archos 7 Android are camer` digital` \ncorporat` [i probabil va avea browser Chrome, tot de la Google.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

JooJoo Cunoscut pân` de curând sub numele de CrunchPad, este destinat exclusiv navig`rii pe net, neavând veleit`]i de cititor digital de c`r]i \n format digital. Noul nume vine de la “joujou”, care \nseamn` “lucru magic” \ntr-un dialect african. Se aseam`n` cu iPad \n sensul c` nici el nu suport` multitasking, \ns` are memorie intern` de numai 4 GB. ecranul are o diagonal` mai mare (12,1 inch), ceea ce \nseamn` \ns` [i o greutate sporit` (1,1 kg), o grosime ceva mai mare (18,9 mm) [i o autonomie a bateriei mai mic`, de pân` la 5 ore. Vine cu un sistem de operare propriu, similar unui browser, care suport` Flash [i Java [i are camer` digital` \ncorporat` pentru videoconferin]e. la capitolul conectivitate, are Wi-Fi [i Bluetooth. |n plus, poate veni [i cu un dock care \l face s` poat` fi pus pe birou ca un monitor.

Biz

life motor de

GAbriel bârliG~

AUto{tiri Fa]` 9 pentru Mazda 6

Vara nu-i ca iarna

Japonezii vin la Geneva, \n martie, cu versiunea facelift a modelului Mazda 6. Aceasta integreaz` noua gril` frontal` a gamei, al`turi de faruri frontale [i posterioare redesenate, pentru a accentua sportivitatea [i identitatea premium. Pentru noul model vor fi disponibile 6 motoriz`ri, incluzând noul propulsor de 2.0 litri DISI pe benzin`, mai economic [i mai eco decât cel de 2,0 litri pe care \l \nlocuie[te.

Sportivitate conectat` la priz` Când vine vorba despre ma[inile electrice, se vorbe[te de compromisuri legate de performan]ele tehnice. Nu [i pentru conceptul sportiv Audi e-tron. Ma[ina cânt`re[te doar 1.350 kg, iar cele dou` motoare electrice ale sale dezvolt` 204 CP [i un cuplu de 2.650 Nm, ce permit accelerarea de la 0 la 100 km/h \n doar 5,9 secunde. Bateriile cu litiu-ion asigur` o autonomie de 250 km.

Un lup iubit de scorpioni Segmentul pick-up este unul eminamente utilitar, dar Volkswagen Amarok ("lup" \n limba inui]ilor) are un aer cool remarcat inclusiv de legendarii rockeri de la Scorpions, chitaristul Rudolf Schenker num`rându-se printre primii care au testat "monstrul". Pe pia]a local`, modelul vine cu dou` motoare turbo diesel fiabile, ecologice [i eficiente din punct de vedere al consumului de carburant.

Sânge proasp`t injectat \n Seria 5 BMW accelereaz` \n acest an, cu lans`ri una [i una. Printre cele mai a[teptate se num`r` noua Serie 5 Sedan, o combina]ie \ntre sportivitate [i elegan]` specific` produc`torului german. Modelul a fost dezvoltat pe aceea[i arhitectur` cu luxoasa Serie 7. Sunt disponibile 4 motoare pe benzin` [i trei pe motorin`. Vârful de gam` BMW 550i are motor cu 8 cilindri cu tehnologia TwinPower Turbo, care dezvolt` 407 cai putere. 74

biz

Noua gam` Mégane iese \n sfâr[it la aer, prin lansarea versiunii Coupé-Cabriolet. Fotografiile ne dezv`luie o ma[in` mai degrab` elegant`, dar constructorul francez ne asigur` c` sportivitatea [i distrac]ia nu vor lipsi. Dac` v` prinde ploaia, Renault a decis s` opteze pentru sticla fumurie ca modalitate de acoperire a ma[inii, conferind originalitate ma[inii. Astfel, cabina este generos luminat` natural chiar [i când se trag “obloanele”, existând \n acela[i timp o senza]ie deosebit` de spa]iu [i libertate. Mecanismul automat electro-hidraulic permite acoperirea ma[inii \n doar 21 de secunde, la ap`sarea unui singur buton. Sticla fumurie a acoperi[ului face un contrast elegant cu cadrul cromat satinat al parbrizului. Stopurile ro[u-\nchis sunt “str`punse” de dou` linii luminiscente din LED-uri, care se aprind \n momentul frân`rii, conferind o linie unic` ma[inii.

La interior, bordul este identic cu cel de la noul Mégane Hatchback, dar scaunele au suport lateral suplimentar unic pentru modelul Coupé-Cabriolet. Renault promite c` [oferul [i pasagerii nu vor fi deranja]i de vânt nici \n modul cabriolet, gra]ie \nclina]iei foarte mari a parbrizului [i a unui deflector din sticl` fixat \n spatele tetierelor de la scaunele din spate. Francezii nu s-au zgârcit la motoare, Mégane CoupéCabriolet venind cu nu mai pu]in de [apte propulsoare. Motoarele pe benzin` \ncep de la 1,6 litri [i 110 CP [i merg pân` la 2 litri [i 140 CP, \n timp ce pe motorin` se porne[te de la economicul 1,5 dCi de 105 CP [i se merge pân` la 160 CP. Ma[ina va fi prima de la Renault care va beneficia de noua transmisie eficient` cu dublu ambreiaj (EDC - Efficient Dual Clutch), care reduce emisiile de CO2 cu pân` la 17%. biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

motor

Aglomera]ie la Geneva de

Gabriel bârliG~

Industria auto sper` ca acest an s` fie unul al debutului redres`rii. Primul salon de profil major al anului, cel din ianuarie de la Detroit, a ar`tat c` produc`torii sunt preg`ti]i s` fac` fa]` provoc`rii eco, printr-o avalan[` de modele cu propulsie hibrid` sau chiar total electric`. La a doua \ntâlnire important` a constructorilor auto, ce are loc la Geneva \ntre 4 [i 14 martie, sunt a[teptate mai multe premiere. Am selectat \n paginile urm`toare câteva dintre premierele cele mai importante anun]ate pentru salonul elve]ian.

Organizatorii a[teapt` anul acesta un interes mai mare decåt la edi]ia din 2009, cånd criza a limitat serios num`rul de premiere 76

Biz

motor

VOlkswagen tOuareg Dup` ce a marcat decisiv era SUV-urilor pe pia]a european`, Touareg a ajuns la o nou` genera]ie, mai ecologic`. Volkswagen vorbe[te despre noul Touareg ca despre “un pas c`tre viitor pentru conceptul de SUV”. Noua genera]ie cânt`re[te cu 208 kilograme mai pu]in [i este cu 20% mai economic` (consumul mediu este de 8,2 litri la 100 km). Mai mult, va avea [i o versiune hibrid, care permite deplasarea exclusiv pe baza propulsorului electric pân` la viteze de 50 km/h. Pentru amatorii de diesel, Volkswagen vine cu un V6 TDI care are un consum mediu de 7,4 litri. Designerii au ob]inut un coeficient aerodinamic mult \mbun`t`]it, fapt u[urat [i de faptul c` Noul Touareg are o \n`l]ime mai mic` decât predecesorul s`u. Cât prive[te trac]iunea integral`, versiunea de baz` (4Motion) disponibil` standard are diferen]ial Torsen autoblocant. Op]ional, prin intermediul pachetului Terrain-Tech, \n locul diferen]ialului central Torsen, V6 TDI poate fi echipat cu o cutie de distribu]ie concentrat` mai intens asupra utiliz`rii \n regim offroad.

kia spOrtage Cândva pionier al clasei de SUV-uri compacte, modelul Sportage avea mare nevoie de o revigorare. Iar Kia a decis c` a venit vremea pentru ea [i a trecut chiar la o schimbare radical` de design. “Proasp`t`, \ndr`znea]`, atletic` [i sportiv`” – acestea sunt atributele pentru noua Kia Sportage la nivel aspectului exterior. Noua Sportage va fi mai lung`, mai lat` [i mai scund` decât genera]ia precedent`, ceea ce \nseamn` mai mult spa]iu pentru pasageri. De asemenea, ampatamentul a fost m`rit. Ma[ina combin` calit`]ile unui SUV (pozi]ia \nalt` a [oferului, securitatea sporit` [i garda la sol ridicat`) cu un aspect mult mai adaptat mediului urban. Noua Kia Sportage a fost desenat` de Peter Schreyer, fost designer la Audi, care a adaptat linia lui Sorrento la dimensiuni ceva mai mici. Despre motoriz`ri nu se [tie \nc` nimic oficial, site-urile de specialitate vorbind despre dou` propulsoare diesel (1,7 [i 2 litri) [i dou` pe benzin` (1,6 [i 2 litri). gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

motor

peugeOt sr1 S` recunoa[tem, modelele de serie Peugeot din ultimii ani nu au impresionat prin schimb`ri radicale de design. Dar dac` ne lu`m dup` conceptul SR1 ce va fi prezentat la Geneva, ne a[teapt` lucruri interesante de la constructorul francez \n perioada urm`toare. |ns` aspectul s`u revolu]ionar \nseamn`, aproape sigur, c` nu va ajunge model de serie \n aceast` form`, având doar rolul de a semnala tendin]ele de design de la Peugeot. Linia caroseriei aminte[te clar de Aston Martin, iar farurile nu seam`n` cu nimic din ce [tim de la Peugeot. Conceptul este “haina” aleas` pentru a prezenta tehnologia HYbrid4 a companiei franceze, ce combin` un turbodiesel de 1,6 litri \n patru cilindri care furnizeaz` putere pun]ii fa]` cu un motor electric ce pune \n mi[carea puntea spate. |mpreun`, cele dou` propulsoare arunc` \n lupt` 313 cai putere (218 CP pe ro]ile din fa]` [i 95 CP pe cele din spate). Potrivit francezilor, tehnologia HYbrid4 va fi folosit` \n viitor pe toate modelele Peugeot.

VOlVO s60 Suedezii de la Volvo descoper` cu pl`cere maxim` curbele voluptuoase inspirate de coupé-uri cu ocazia lans`rii noului S60. De altfel, constructorul nu ascunde inten]iile sportive ale modelului, menite s` duc` la un nivel ridicat al distrac]iei la volan, la care se adaug` sistemele de siguran]` care au f`cut celebr` marca Volvo. Desenat ca un coupé cu patru u[i, S60 are un aspect mult mai atletic fa]` de cel robust specific m`rcii. Modelul vine [i cu dou` culori noi, Vibrant Copper [i Electrum Gold, ale c`ror nume spun totul despre schimbarea de atitudine a suedezilor. La nivelul motoriz`rii, sunt oferite dou` propulsoare diesel [i unul pe benzin` de 3 litri [i 304 cai putere. |n 2011 va fi introdus` [i o versiune DRIVe a motorului diesel de 1,6 litri, cu emisii de CO2 de numai 115g/km [i consum redus de sub 4 litri la 100 km. La noua atitudine sportiv` contribuie [i [asiul dinamic dezvoltat de echipa de la Volvo special pentru acest model. Una dintre inova]iile \n domeniul siguran]ei este func]ia Pedestrian Detection, care frâneaz` automat la viteze sub 25 km/h la detectarea pietonilor. 78

Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

motor

audi a1 Când spui Audi te gânde[ti la spa]ii generoase, motoare puternice [i sportivitate. Constructorul german, parte a grupului Volkswagen, vrea s` ne conving` c` [i clasa compact` poate beneficia de aceste atribute. Arma sa este Audi A1, care concentreaz` virtu]ile brandului \ntr-un vehicul mai scurt de patru metri. }inta este clar` – tinerii care tr`iesc \n mediul urban, unde m`rimea (mai bine zis micimea) conteaz`, atât \n traficul aglomerat, cât mai ales \n parc`ri. Dac` exteriorul respir` agresivitate [i sport prin to]i porii, interiorul nu r`mâne dator, f`r` a face \ns` rabat de la confort [i spa]iu. Clien]ii pot alege pentru diverse culori pentru tapi]eria scaunelor sau pentru gurile de aer de forma unor turbine de avion. Evident, motoriz`rile sunt eficiente [i cât mai eco. Vorbim despre dou` propulsoare pe benzin` [i dou` diesel, cu puteri cuprinse \ntre 86 [i 122 CP. Consumul mediu este cuprins \ntre 3,8 [i 5,4 litri la 100 km. Cutia de viteze \n [apte trepte S-tronic poate fi automat` sau manual` [i asigur` un schimb rapid [i lin al vitezelor.

BMw X5 facelift Pentru X5, BMW a preferat o evolu]ie lin` unei revolu]ii, realizând doar un facelift pentru acest model. Cum X6 a avut succes, fratele s`u mai mic \mprumut` farurile [i spoilerul fa]` pentru a veni mai aproape de stilul actual al constructorului german. Schimb`rile majore vin la capitolul motoriz`ri, gama de propulsoare fiind drastic revizuit`. Astfel, X5 vine cu patru motoare, dou` pe benzin` [i dou` pe motorin`. Pe benzin`, avem vârful de gam` xDrive50i \n opt cilindri de 4,4 litri, care dezvolt` 407 CP [i o vitez` maxim` de 250 km/h, respectiv un xDrive35i cu [ase cilindri de 306 CP, care merge pân` la 235 km/h. La diesel, este disponibil un xDrive40d cu [ase cilindri TwinPower Turbo, care dezvolt` 306 CP [i atinge 236 km/h, respectiv un xDrive30d, care dezvolt` 245 CP [i aduce o vitez` maxim` de 222 km/h. Cutia de viteze automat` \n opt trepte este standard.

Biz

jack & suzy welch

Despre calit`]ile angajatului perfect Angajarea oamenilor buni este un proces dificil. {i totu[i nimic nu conteaz` mai mult \n ob]inerea unei victorii decât trimiterea juc`torilor potrivi]i pe teren. Toate strategiile inteligente [i tehnologiile avansate din lume nici m`car nu se apropie de eficien]` f`r` oameni valoro[i care s` le pun` \n func]iune. Uneori, ai nevoie s` angajezi un lider cu experien]` – cineva care s` conduc` o divizie important` sau chiar \ntreaga companie. Când intervievezi candida]i pentru un job, sunt patru caracteristici predominante care conteaz` cu adev`rat: 1. Prima caracteristic` este autenticitatea De ce? Este simplu. O persoan` nu poate s` ia decizii dificile, s` de]in` pozi]ii nepopulare sau s` pun` piciorul \n prag pentru ceea ce crede f`r` s` [tie clar cine este. Vorbim despre \ncredere \n sine [i convingere. Aceste calit`]i fac un lider curajos [i decisiv [i sunt vitale \ntr-o perioad` \n care trebuie s` ac]ionezi prompt. De asemenea, autenticitatea transform` liderii \n persoane... pl`cute. “Veridicitatea” acestora transpir` \n comunic`rile lor [i ajunge la oameni la un nivel emo]ional. Cuvintele acestora le dau putere: mesajul lor atinge o coard` sensibil`. Pe vremea când lucram la GE, ocazional \ntâlneam un executiv de succes care nu putea fi promovat la un alt nivel. Ace[ti executivi demonstrau valorile potrivite [i atingeau ]intele financiare, dar de obicei subalternii lor nu erau pe aceea[i lungime de und`. Ce era gre[it? |n cele din urm`, am realizat c` ace[ti executivi aveau \ntotdeauna o artificialitate. Se pref`ceau c` sunt ceva ce nu erau de fapt – c` de]ineau mai mult control, c` erau mai optimi[ti [i mai \n]elep]i decât erau \n realitate. Nu se str`duiau. Nu regretau. Repetau [i jucau un rol inventat de ei. Liderii nu trebuie s` aib` niciun gram de falsitate. Trebuie s` se cunoasc` – pentru a putea fi sinceri cu lumea, s` energizeze coechipierii [i s` conduc` cu autoritatea izvorât` din autenticitate. 2. A doua caracteristic` este capacitatea de a anticipa Orice lider trebuie s` aib` viziune [i capacitatea de a prezice viitorul, dar liderii de succes trebuie s` posede capacitatea de anticipare a evenimentelor radicale [i neprev`zute. |n business, cei mai buni lideri au, \n medii marcate de o competi]ie acut`, un al [aselea sim] pentru schimb`rile din pia]`, pentru mut`rile companiilor concurente, dar [i ale noilor juc`tori. Paolo Fresco, fost vicepre[edinte la GE, actualmente pre[edinte la Fiat, este un juc`tor talentat de [ah. Datorit` intui]iei [i experien]ei se poate pune \n locul juc`torului de la cel`lalt cap`t al tablei, ceea ce \i permite s` anticipeze fiecare pas al negocierilor. Spre uimirea noastr`, Paolo a \ntrev`zut mereu ce urma s` se \ntâmple. Nimeni nu putea s`-l surprind`, 80

Biz

pentru c` [tia ce gândea “adversarul” \nainte chiar ca adversarul s` [tie. Capacitatea de anticipare presupune s`-]i po]i imagina inimaginabilul. 3. Cea de-a treia caracteristic` este puternica \nclina]ie spre a se \nconjura de oameni mai buni [i mai inteligen]i De fiecare dat` când ne-am lovit de o criz` la GE, adunam un grup format din cei mai inteligen]i [i mai curajo[i angaja]i, pe care \i g`seam \n toate diviziile companiei [i uneori din exterior, [i apelam la ace[tia pentru sfaturi. M` asiguram c` to]i cei prezen]i abordau problema din diferite unghiuri, iar apoi, pe m`sur` ce \ncercam s` rezolv`m criza, analizam informa]iile adunate. Aceste discu]ii erau \ntotdeauna aprinse, iar opiniile pe care le auzeam erau pertinente [i variate. {i cele mai bune decizii ale mele \[i aveau originea \n \nv`]`mintele desprinse din aceste dezbateri. Dezaprobarea d` na[tere unor \ntreb`ri pline de \n]eles [i ne for]eaz` s` dep`[im presupunerile. To]i participan]ii ie[eau din \ntâlnire mai informa]i [i mai preg`ti]i pentru confruntarea cu crize ulterioare. Un lider bun are curajul s` asambleze o astfel de echip`, care uneori \l face s` par` cel mai slab preg`tit angajat din \nc`pere. {tiu c` pare ciudat. V` dori]i ca liderul s` fie cel mai inteligent din \nc`pere, dar dac` se comport` ca [i când ar fi, nu va primi nici pe jum`tate din ajutorul necesar lu`rii celor mai bune decizii. 4. Cea de-a patra caracteristic` este rezisten]a Orice lider face gre[eli, orice lider se clatin` [i cade. |ntrebarea la un lider cu putere de decizie este dac` \nva]` din propriile gre[eli, se regrupeaz` [i apoi reporne[te la drum cu for]e noi, convingere [i \ncredere. Numele acestei calit`]i este “regrupare” [i este foarte important ca un lider s` o posede \nainte s` se apuce de o sarcin`, pentru c` este prea târziu s` \nve]e \n perioad` de criz`. De aceea, când am pus oamenii \n pozi]ii de lideri, am c`utat \ntotdeauna candida]i care au avut una sau dou` experien]e dure. |mi plac \n special oamenii care, de[i au \ntâlnit multe piedici, au dovedit c` pot alerga mai repede \n cursele ulterioare. Mediul de afaceri global de ast`zi are puterea s` doboare de mai multe ori pe cal orice lider. Acesta trebuie s` poat` s` se urce iar \n [a. Jack [i Suzy Welch sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wining@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New york Times Syndicate