Biz 193- BIZ 10 ANI

Nr. 193 • 25 martie - 15 aprilie 2010 • 4,9 lei

Biz

NUM~R ANIVERSAR: UN DECENIU DE BUSINESS ROMÂNESC

10 ANI rat \n presa de ie n io p t u c f` m niu, a ea, valoarea, n iu |n ultimul dece iz v ` c t a tr s demon Suntem gata . ri e business [i am c fa a \n l u s ce succe curajul pot adu a Biz continu`. te s e v o P r. to ` rm pentru nivelul u

Nr. 193

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL GEORGIANA MECU – EDITOR SPORT

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

S` fii ziarist. De business

|

nceputurile au o frumuse]e [i o puritate aparte. Poten]ialul uria[ existent \n fiecare lucru nou este ceva extraordinar. |n urm` cu 10 ani porneam, al`turi de o mân` de oameni, \n cea mai mare aventur` a vie]ii noastre – Biz, prima revist` de business din România. Majoritatea eram ziari[ti, oameni care c`utau zi de zi informa]ii, luau interviuri, scanau presa [i internetul. Vân`toarea de subiecte interesante, inedite, relevante nu s-a oprit niciodat` la Biz. Am r`mas ziari[ti \n c`utarea a tot ce este nou, util [i interesant pentru cititorii no[tri.

Pia]a, \ns`, s-a schimbat. S` fii ziarist este deja ceva banal. S` fii integru [i s` ai principii au devenit calit`]i tot mai rar \ntâlnite.

Ca orice pia]`, [i presa româneasc` a ajuns \ntr-un moment de cernere, chiar de maturizare for]at`. Goana dup` exclusivitate, dup` informa]ie, s-a transformat \ntr-o goan` dup` vedetism. Sunt prea mul]i ziari[ti care [i-au uitat menirea [i motivul pentru care fac aceast` meserie.

Au uitat de frumuse]ea [i pasiunea care \i mâna \n primii ani de activitate.

De imboldul de a scrie ceva adev`rat [i de interes, ceva care s` influen]eze \n bine via]a noastr` [i a cititorilor.

Mult` lume \mi spune c` sunt idealist`. Dar eu cred c` numai de noi depinde s` avem o via]` [i o carier` a[a cum ne dorim. Acesta este principalul motiv pentru care \i admir`m pe oamenii care fac cu pl`cere [i cu mult` d`ruire meseria pe care [i-au ales-o. Iar publica]iile care \ncearc` mereu s` fie cât mai aproape de aceste idealuri se bucur` imediat de recunoa[terea cititorilor. De zece ani, la Biz facem pres` de business. Scriem despre afaceri [i despre oameni care au ceva de spus. |i c`ut`m pe cei care nu au avut “de acas`” primul milion de dolari. |i eviden]iem pe cei care au [tiut s`-[i urmeze ideile, cu \ncredere [i curaj. Pe cei care, prin activitatea lor, ne-au influen]at economia, industria, via]a de zi cu zi.

Ca revist`, am avut [i momente bune, [i mai pu]in bune. Au fost Biz-uri care au devenit numere de colec]ie pentru oamenii de afaceri din România, Biz-uri care au influen]at cariera [i dezvoltarea multora dintre cititorii no[tri.

Feedback-ul lor, dorin]a noastr` de a r`mâne echidistan]i [i de a ne p`stra linia editorial` ne-au ajutat s` cre[tem [i s` rezist`m \n special anul trecut, un an negru pentru printul românesc.

Suntem acum \n momentul \n care anivers`m 10 ani de prezen]` pe print.

Zece ani \n care toate marile afaceri au trecut pe la noi [i to]i oamenii importan]i din ultimul deceniu de business au fost intervieva]i [i analiza]i de Biz. Facem bilan]ul [i suntem pe plus. V` pute]i convinge citind paginile ce urmeaz`. Am f`cut pionierat \n presa româneasc` de business. Avem mul]i oameni pe care i-am descoperit, multe domenii [i teme pe care Biz le-a abordat pentru prima dat` \n presa româneasc`. {i, mai ales, avem \nc` foarte multe de spus.

De aceea, pe voi, to]i cei care ne-a]i fost al`turi \n primii zece ani de Biz, v` invit s` ne fi]i al`turi \n urm`torii zece. Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

BIZ 193

Oamenii Biz pagina 80

10 ani de Bizness \n opt domenii pagina 105

6 Top 10 afaceri din primii 10 ani de Biz 20 Premierele Biz 38 Biz an de an 2000 – |nceputul revolu]iei 2001 – Apetit pentru tranzac]ii 2002 – Cursa spre investi]ii 2003 – Telecomunica]iile la putere 2004 – Funda]ia pentru cre[teri sus]inute 2005 – Visul occidental 2006 – Boom economic 2007 – Spre Europa tot \nainte 2008 – De la plus la minus 2009 – |n zodia crizei

80 105 113 118

Top 10 afaceri din primii 10 ani de Biz pagina 105 2

Biz

Oamenii Biz Zece ani de Bizness \n opt domenii |n fascinanta lume a ideilor Viziune [i pasiune

De un deceniu scriem cu pasiune, profesionalism [i obiectivitate despre afaceri [i despre oamenii care modeleaz` businessul romånesc.

Am adunat \n acest num`r tot ce a fost mai bun \n primul deceniu de Biz. Iar povestea nu se opre[te aici.

MARTA U{URELU

GABRIEL BÂRLIG~

Redactor-[ef & coordonator evenimente Biz

Redactor-[ef adjunct Coordonator sec]iunile Auto & Inovatie

marta@revistabiz.ro

gabriel@revistabiz.ro

Biz

www.gandestebiz.ro

ECHIPA BIZ

CORINA COMAN Redactor Retail & Real Estate Coordonator sec]iunea Interviul Biz corina.coman@revistabiz.ro

LOREDANA S~NDULESCU Redactor Media & Marketing Redactor-[ef www.strategic.ro loredana.sandulescu@revistabiz.ro

OVIDIU NEAGOE Redactor Resurse umane & Management ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

La \nceput a fost Biz. |n cel mai scurt timp Gânde[te Biz a devenit un motto pentru oamenii de business din ]ar`, iar revista noilor tendin]e \n afaceri \[i f`cea loc pe birourile managerilor [i ale salaria]ilor, care visau pe ascuns la o via]` de antreprenor. Un \nceput, un vis, un drum [i multe succese.

Prima revist` de business din România \[i propune s` porneasc` \ntr-o nou` odisee, s` ating` alte culmi, dar s` r`mân` \n continuare un partener de \ncredere pentru oamenii de afaceri sau tinerii aspiran]i la statutul de antreprenor, to]i cu acela[i vis profesional: rescrierea unui nou capitol \n economie.

Din echipa Biz fac parte nu numai oamenii din redac]ie (editori, manageri, tehnoredactori, graficieni, fotografi), dar \n acela[i timp, indirect, de peste ocean, [i Jack Welch, colegii de la Harvard Business Review, cât [i oamenii de afaceri care ne \mp`rt`[esc strategiile lor, ca, de altfel, [i voi, cititorii no[tri. A trecut suficient de mult timp de când lucr`m \mpreun` [i consider`m c` nu suntem doar simpli colegi.

Noi suntem Biz.

ALEXANDRU ARDELEAN Redactor Finan]e & Companii Coordonator Sec]iunea Green alexandru.ardelean@revistabiz.ro

LUMINI}A R~ILEANU Design & Layout

dtp@revistabiz.ro

OVIDIU VITAN Redactor Interna]ional

ovidiu.vitan@revistabiz.ro

Biz

3

DE GABRIEL

BĂ‚RLIG~

Top 10 afaceri din primii 10 ani de Biz

6

Biz

|n 2000, economia româneasc` era \nc` majoritar una de stat, cu institu]ii sau p`r]i ale legisla]iei nefunc]ionale, cu acces greoi la sursele de finan]are [i costuri ridicate de capital. Dar infuzia masiv` de investi]ii str`ine [i sectorul energetic (companiile petroliere [i de electricitate) au devenit motoare ale economiei, \n timp ce sectorul telecomunica]iilor a ar`tat c` se pot cump`ra servicii decente [i \n România. De asemenea, retailul [i sectorul bunurilor de larg consum au cunoscut o dezvoltare deosebit` \n ultimii ani.

“Companiile mari române[ti s-au maturizat \n ace[ti ultimi 10 ani, mai ales dup` integrarea european`. Competi]ia s-a m`rit pe pia]` atât datorit` cre[terii num`rului de competitori, cât [i racord`rii clien]ilor autohtoni la circuitele europene, ceea ce a crescut exigen]ele lor”, afirm` Nikolaos Moropoulos, director executiv lider al Departamentului de Asisten]` \n Afaceri la compania de consultan]` Ernst & Young România.

V` prezent`m zece companii care au crescut al`turi de noi \n ultimul deceniu; Biz a fost mereu acolo pentru a analiza re]eta succesului lor. Sunt deschiz`toare de drumuri, dau tonul \n pia]`, au voca]ie regional` [i chiar interna]ional`, adun` \n fiecare an venituri de miliarde.

Au pove[ti diferite, dar le une[te reu[ita \n domenii dinamice [i dificile. De zece ani cresc, se dezvolt`, se transform`, se adapteaz` continuu pentru noi [i noi provoc`ri. Sunt afacerile cu cel mai mare impact din primii 10 ani de Biz.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

7

DE GABRIEL

BÂRLIG~

BCR

Sub zodia Erste Statul a ]inut de ea aproape cu din]ii vreme de 15 ani. Din 2005, “perla coroanei” sistemului financiar românesc [i-a consolidat continuu statutul de cel mai mare juc`tor privat pe pia]a bancar` local`, ca parte a grupului austriac Erste.

D

e departe tranzac]ia anului 2005 [i chiar a ultimului deceniu \n România, trecerea B`ncii Comerciale Române (BCR) \n portofoliul austriecilor de la Erste a marcat punctul culminant al privatiz`rii sistemului bancar autohton. Cele 3,75 miliarde de euro pl`tite de Erste pentru pachetul majoritar de ac]iuni la BCR au plasat chiar tranzac]ia pe locul [ase \n topul achizi]iilor europene \n domeniu \n 2005.

Momentul nici c` putea fi mai oportun.

Dup` perioada tulbure de la finele anilor ’90, marcat` de scandaluri [i falimente, sistemul bancar românesc [i-a revenit spectaculos \n anii 2000, ca urmare a privatiz`rilor, a intr`rilor juc`torilor str`ini [i, mai ales, datorit` regulilor stricte impuse de BNR. Schimb`rile f`cute de Erste la BCR au avut loc la momentul oportun, \n plin` explozie a credit`rii, consolidând pozi]ia de lider a b`ncii pe o pia]` cu o dezvoltare spectaculoas` \n perioada 2005-2008.

active totale: 15,23 mld. euro portofoliu de credite: 11 mld. euro q profit opera]ional: 757,7 mil. euro q q

8

Biz

Erste a construit, de asemenea, un grup financiar puternic \n jurul b`ncii, care mai cuprinde BCR Banca pentru Locuin]e, BCR Pensii, BCR Leasing, BCR Asset Management, BCR Securities.

Din fericire, criza economic` nu a surprins b`ncile din România expuse la active toxice, cum s-a \ntâmplat cu cele din Occident, ceea ce a \nsemnat c` b`ncile au resim]it sc`deri ale profitului net, dar nu s-a pus nici m`car un moment problema na]ionaliz`rii sau a falimentului, lucru care s-a produs \n SUA sau Marea

Britanie. De[i 2009 a fost un an de criz`, BCR a continuat extinderea re]elei, cu 20 de noi sucursale, ajungând la o re]ea de 661 de unit`]i. |n acela[i timp, banca a dezvoltat canale alternative de distribu]ie, \n baza strategiei de a \ncuraja clien]ii s` utilizeze tranzac]iile f`r` numerar, sub umbrela “24 Banking BCR”.

Mai mult, demonstrând adaptabilitate la lumea Web 2.0, BCR a lansat \n zona de social media proiectul “{coala de bani”, cu un impact deosebit \n 2009 pe internet. Biz

vânz`rile dacia \n 2009: 311.282 unit`]i exporturi: 258.893 unit`]i q cot` pia]` europa: 1,3% q q

DACIA

Revolu]ie pe patru ro]i Când o idee revolu]ionar` dar riscant` s-a \ntâlnit cu o conjunctur` nea[teptat de favorabil`, s-a n`scut fenomenul Logan, care a pus Dacia pe harta global` a industriei auto

A

cum zece ani, când francezii puneau un motor Renault \n caroseria unei Dacii Nova, mul]i strâmbau din nas [i prevesteau

gabriel.barliga@revistabiz.ro

“\ngroparea” m`rcii autohtone. {eful Renault la acea vreme, Louis Schweitzer, avea \ns` un alt plan, mult mai riscant.

Când a anun]at c` va \ncerca producerea la Pite[ti a unui automobil ieftin, pore-

clit imediat “Dacia de 5.000 de euro” (pre] dep`[it \n cele din urm`, dar tot cu mult sub orice a putut oferi concuren]a), industria auto aflat` \n plin boom aproape c` nu l-a b`gat \n seam`. |n 2004, revolu]ia promis` de francez a \nceput timid, cu succes mai \ntâi pe pia]a local`. |ns` Logan fusese gândit de la \nceput cu inten]ii interna]ionale, a[a c` a fost trimis rapid pe pie]e mai s`race - Brazilia, Tunisia, Maroc, India, Rusia. Treptat, a ap`rut o cerere nea[teptat` pe pie]e vest-europene Spania, Fran]a. Când a venit criza, oferta Dacia, \mbun`t`]it` prin modelele MCV [i Sandero, s-a dovedit de nerefuzat mai ales \n Occident, astfel c` marca româneasc` a ajuns anul trecut chiar \n top 10 \n Fran]a [i s-a vândut ca pâinea cald` prin programul “Rabla” \n Germania, unde vânz`rile au totalizat 83.496 de unit`]i. Dacia a \nregistrat \n 2009 o cre[tere a vânz`rilor de 91% pe pie]e europene, atingând o cot` de pia]` de 1,3%.

Cea mai nou` arm` de la Dacia este SUV-ul Duster, ideal pentru perioada de reviriment de dup` criz` - suficient de mare pentru a hr`ni orgoliul consumatorului, dar [i lini[titor de ieftin pentru a nu face clientul s` se simt` vinovat c` d` prea mul]i bani pe o ma[in`. Cu lec]ia \nv`]at` dup` revolu]ia Logan, anali[tii spun acum c` Duster va schimba regulile pe pia]a SUV-urilor.

Investi]ia f`cut` de Renault \n noul model, care a totalizat 290 de milioane de euro, din care 70 de milioane de euro \n uzina de la Pite[ti, este de-a dreptul modest` comparativ cu nivelul industriei, \ns` tocmai aceast` “zgârcenie” a francezilor a adus succesul noilor modele Dacia. {i nu exist` motive ca situa]ia s` se schimbe. Biz

Biz

9

DE GABRIEL

BÂRLIG~

SOFTWIN

Ap`r`torul bi]ilor Puternica [coal` de matematic` [i informatic` din anii ’80 s-a aflat la baza unor companii de software române[ti care au dep`[it rapid grani]ele. Softwin se num`r` azi printre liderii mondiali \n tehnologia de securitate a datelor.

n anii ’90 lua na[tere “mitul programatorului român” – se spunea c` avem cei mai talenta]i oameni \n domeniu, dori]i chiar de gigan]i ca Microsoft. Florin Talpe[ dorea, \ns`, s` creeze un alt mit, cel al antreprenorului român \n domeniul software, a[a c` \nc` din 1990 a \nfiin]at \mpreun` cu so]ia o companie ce se ocupa de dezvoltarea de software. |n 1997, dezvoltarea informatic` dusese la \nflorirea atacurilor cu viru[i, astfel c` Talpe[ a decis s` investeasc` \n dezvoltarea de solu]ii de securitate. A[a a ap`rut AVX (AntiVirus eXpert), produs care la vremea respectiv` concura pe pia]a local` cu RAV, produsul altei companii antreprenoriale române[ti, GeCAD. |n 2001 are loc rebrandingul AVX \n BitDefender, o mi[care de marketing de succes, care a pus bazele extinderii pe pie]ele interna]ionale. |n 2003, \n timp ce tehnologia RAV era cump`rat` de Microsoft, Talpe[ extindea BitDefender \n Spania [i Germania, veniturile din str`in`tate ajungând s` totalizeze 10 milioane de dolari. Succesul l-a determinat pe Talpe[ s` desprind` BitDefender \ntr-un companie separat`, pe care o preg`te[te de listare la o burs` din str`in`tate. Cifra de afaceri a explodat, dep`[ind bine pragul de 100 de milioane de euro, \n timp ce BitDefender a reu[it s` acumuleze o cot` de pia]` global` de 1-2%. Mai mult, compania [i-a deschis birou \n Silicon Valley, de unde sunt coordonate eforturile de marketing.

Dar Softwin nu \nseamn` doar antivirus, mai ales dup` separarea acestui business. O mare parte a veniturilor companiei (circa 40%) este dat` de solu]iile de software educa]ional, \n care compania a \nceput s` investeasc` \nc` din 1993. Divizia Intuitext ofer` dezvoltare de con]inut [i sisteme de administrare a proceselor de instruire, solu]ii integrate de eLearning [i solu]ii de con]inut electronic. |n 2006, divizia de consultan]` IT [i solu]ii software pentru companii a fost grupat` sub brandul Ascenta. Biz

|

utilizatori BitDefender: 41 milioane \n 180 de ]`ri angaja]i Softwin: >500 q birouri \n str`in`tate: 6 q q

10

Biz

cifr` de afaceri 2009: 800 milioane euro produc]ie 2010: 2,2 milioane tone o]el q exporturi: 70% din produc]ie q q

ARCELORMITTAL

Ren`scut din cenu[` Acum zece ani era “gaura neagr` a economiei”, care \nghi]ea un milion de dolari pe zi de la bugetul statului. Ast`zi, este una dintre bazele europene de atac ale celui mai mare produc`tor de o]el din lume

C

ând magnatul anglo-indian Lakshmi Mittal prelua combinatul siderurgic Sidex printr-o tranzac]ie ce totaliza 500 de milioane de dolari, \n 2001, gurile rele prevesteau sfâr[itul produc]iei de o]el la Gala]i. Sloganul “Nu ne vindem ]ara” era \nc` viu \n mintea multor români. Dar Mittal avea planuri mari \n domeniul produc]iei de o]el, mai ales c` achizi]ia din România \l aducea pe locul doi \n topul global al produc`torilor de o]el. Anticipând corect boom-ul dezvolt`rii economice globale de la jum`tatea anilor 2000, indianul a eficientizat rapid cel mai mare combinat siderurgic din Europa de Est, ajungând, la doi ani dup` privatizare, \n 2003, s` ob]in` o cifr` de afaceri de aproape

gabriel.barliga@revistabiz.ro

1,3 miliarde de dolari [i, mai ales, un profit de 450 de milioane de dolari.

Sub un nou nume, Mittal Steel Gala]i era, \n 2004, cea mai mare companie privat` din România, principalul motiv al succesului fiind concentrarea pe pie]ele externe, care \nghi]eau \nc` de atunci dou` treimi din produc]ie. Mittal a mers mai departe [i a construit o afacere integrat` \n România, preluând alte trei combinate siderurgice, la Ia[i, Hunedoara [i Roman, precum [i operatorul portuar Romportmet Gala]i. |n 2006, prin fuziunea cu un alt gigant, Arcelor, proprietarul combinatului din Gala]i devenea liderul mondial \n produc]ia de o]el. Anul trecut, ArcelorMittal a avut venituri totale de 65,1 miliarde de dolari [i o produc]ie de 73,2 milioane de

tone de o]el, reprezentând circa 8% din totalul produc]iei globale.

Sc`derea ciclic` a cererii de o]el, suprapus` peste criza economic` global`, a dus, \n toamna lui 2008, la \nchiderea a jum`tate din capacitatea ArcelorMittal Gala]i [i la lansarea unui program de disponibiliz`ri voluntare ce a afectat 4.000 de persoane. Criza nu a fost blând` cu ArcelorMittal Gala]i. Cifra de afaceri a sc`zut dramatic anul trecut, pân` la 800 de milioane de euro, de la aproape 2 miliarde de euro \n 2008. Dar compania sper` ca, \n acest an, produc]ia s` dep`[easc` la Gala]i 2,2 milioane tone de o]el. Pentru 2011, când capacitatea va reveni la maxim, estim`rile vizeaz` aproape o dublare a produc]iei, pân` la 4 milioane de tone. Biz

Biz

11

DE GABRIEL

BÂRLIG~

cifr` de afaceri 2009: 115 milioane euro exporturi: 18% din produc]ie q magazine: 34 (din care 11 hipermagazine) q q

MOBEXPERT

Mobil` [i afaceri Este o poveste clasic` de antreprenoriat, o companie pornit` cu un singur magazin \n urm` cu 17 ani, care a ajuns ast`zi liderul pie]ei locale de mobilier.

Iar pie]ele din regiune \i fac cu ochiul, a[teptând extinderea.

L

a \nceputul anilor ’90, g`sirea mobilierului de birou era o adev`rat` aventur`, prin urmare multe firme aveau piese “asem`n`toare” provenite din diverse surse. Sesizând oportunitatea, Dan {ucu a \nceput afacerea Mobexpert \n 1993, cu un magazin de mobilier de birou. |n anul urm`tor a decis s` treac` [i la produc]ie, \ncepând cu scaune de birou [i continuând cu fabricarea de canapele [i mobilier melaminic. |n 1995 Mobexpert avea deja o re]ea proprie de magazine [i \ncepuse importurile de la mari produc`tori europeni.

O nou` oportunitate a fost procesul de pri-

12

Biz

vatizare, \n urma c`ruia {ucu a cump`rat pachetele majoritare de ac]iuni de la trei fabrici de mobilier (Samus Dej, Ilefor Târgu-Mure[ [i Mobstrat Suceava), care devin baza de produc]ie a grupului. Ast`zi, Mobexpert are opt fabrici \n Bucure[ti, Dej, Târgu-Mure[ [i Suceava. |ns` ce a diferen]iat Mobexpert de al]i juc`tori a fost viziunea fondatorului Dan {ucu de a construi o puternic` re]ea de retail de mobilier [i decora]iuni interioare. Re]eaua este format` din 23 de magazine \n tot atâtea ora[e din ]ar` [i 11 hipermagazine \n Bucure[ti, Bra[ov, Suceava, Pite[ti, Sibiu [i Ia[i. |n 2007, Mobexpert a f`cut primul pas spre ex-

tinderea regional`, deschizând un hipermagazin la Sofia. Criza a stopat, \ns`, ambi]iile interna]ionale ale companiei [i a for]at Mobexpert s` treac` la o reducere drastic` a costurilor, \n a[teptarea revenirii pie]ei. Pentru acest an, Mobexpert [i-a propus men]inerea vânz`rilor la nivelul de 115 milioane de euro \nregistrat \n 2009. {ucu estimeaz` c` nivelul vânz`rilor pe metru p`trat din 2008, ultimul an cât de cât bun pentru industrie, vor mai fi atinse abia \n jurul anului 2013. Motiva]ia sa e simpl`: “Dac` ]i se stric` frigiderul trebuie s`-l \nlocuie[ti, dar dac` ]i se \nveche[te mobila, mai po]i a[tepta doi-trei ani”. Biz

ROMPETROL

Rafinarea succesului Dincolo de controverse (politice sau de alt` natur`), performan]a economic` vorbe[te de la sine – Rompetrol este una dintre cele mai mari companii de pe pia]a local`. Iar fostul s`u proprietar e cel mai bogat român.

A

nun]area prelu`rii grupului Rompetrol de c`tre compania kazah` de stat KazMunaiGaz a fost pentru anali[ti [i industrie o surpriz` poate la fel de mare ca anun]ul din 1998 când Dinu Patriciu [i un grup de investitori locali preluau pachetul majoritar al Rompetrol. Tranzac]ia de 2,7 miliarde de dolari din 2007 prin care kazahii preluau 75% din companie \ncheia un nou capitol din istoria Rompetrol.

Grupul \ncepuse s` prind` contur \n 1999, prin preluarea rafin`riei Vega Ploie[ti, a c`rei cifr` de afaceri s-a triplat

\n numai nou` luni, dar c`p`ta consisten]` \n 2001, \n urma privatiz`rii rafin`riei Petromidia. Compania atrage imediat aten]ia liderului regional OMV, care \n 2002 cump`r` 25,1% din ac]iunile Rompetrol, pe care le va vinde \ns` peste doi ani, anticipând preluarea liderului pie]ei locale de petrol, Petrom, principalul rival al companiei conduse de Dinu Patriciu.

Dup` un 2003 \n care s-a concentrat pe extinderea re]elei de benzin`rii, \n 2004 Rompetrol Rafinare s-a listat la burs`, iar \n anul urm`tor a efectuat o nou` mi[caresurpriz`, prin preluarea grupului Dyneff, cel mai mare distributor independent de

produse petroliere din Fran]a. |n tot acest timp, cifra de afaceri a companiei a crescut continuu, dep`[ind miliardul de dolari \n 2004. Extinderea regional` a adus activit`]ile Rompetrol \n 12 ]`ri, printre care Georgia, Moldova, Ucraina, Elve]ia, Libia, Rusia, Kazahstan, Bulgaria. Astfel, Rompetrol a ajuns printre primele 20 de companii petroliere din Europa.

Pentru 2010, Rompetrol a bugetat investi]ii de peste 240 de milioane de dolari, continuând programul de extindere cu 25% a capacit`]ii de procesare a rafin`riei Petromidia, pân` la 5 milioane de tone de materie prim`. Biz

cifr` de afaceri Rompetrol Rafinare: 3,2 miliarde dolari investi]ii programate pentru 2010: 240 milioane dolari q angaja]i: 9.600 q q

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

13

DE GABRIEL

BÂRLIG~

venituri: 1,055 miliarde euro clien]i: 10,99 milioane q Clien]i internet broadband: 2,7 milioane q q

ORANGE

Portocala digital` Cei care au intuit poten]ialul telefoniei mobile \n România [i au investit \n domeniu au cules din plin roadele \n ultimii zece ani. Grupul France Telecom se felicit` probabil [i acum pentru decizia luat` \n a doua jum`tate a anilor ’90.

L

i se spunea “c`r`mizi” – erau p`tr`]oase, voluminoase, bateria se consuma repede [i cu greu \nc`peau \ntr-un buzunar normal. Telefoanele mobile au p`truns cu adev`rat \n România \n 1997, prin lansarea a dou` servicii pe nume Connex [i Dialog. Cei doi operatori au creat practic de la zero pia]a telefoniei mobile \ntr-o ]ar` \n care tehnologia p`trundea greu. |n 2001, Biz scria c` Dialog ajunsese la o cifr` de 1,4 milioane de clien]i [i investise 7 milioane de euro \n tehnologia GPRS, care permitea oferirea de internet mobil la viteze de 30-35 kbps, un salt tehnologic extraordinar pentru acea

14

Biz

vreme. Nou` ani mai târziu, numele s-a schimbat \n Orange, clien]ii se apropie de 11 milioane, iar viteza dep`[e[te bini[or 7 Mbps. Ast`zi, num`rul celor care beneficiaz` de internet mobil \n band` larg` de la Orange a ajuns la peste 2,7 milioane de utilizatori, dublu fa]` de cel al tuturor utilizatorilor serviciilor companiei din urm` cu nou` ani. Criza a l`sat urme [i \n telefonia mobil`, veniturile fiind \n sc`dere de[i num`rul de clien]i a continuat s` creasc` u[or.

Orange a \nregistrat \n 2009 o sc`dere de 19,5% a veniturilor pân` pu]in peste un miliard de euro. |n cei 13 ani de când activeaz` pe pia]a româneasc`, Orange a schimbat nu doar

modul \n care comunic`m, ci [i felul \n care se fac afacerile, contribuind \n acela[i timp la dezvoltarea pie]ei locale de branding [i publicitate. Aflat` \ntr-o permanent` competi]ie pe toate planurile cu rivalul Vodafone (fost Connex), “portocala digital`” [i-a bazat extinderea pe tehnologie, inova]ie [i branding, implicându-se \n acela[i timp \n zona responsabilit`]ii sociale. Rebrandingul Dialog \n Orange din 2002 a fost pentru pia]a local` un prim exerci]iu de asemenea propor]ii la nivelul unei companii multina]ionale de pe pia]a local`, demonstrând puterea extraordinar` a unui brand care \n prezent este lider al pie]ei locale de telefonie mobil`. Biz

VODAFONE

Viitorul la putere |n 1997, devenea primul operator GSM ce oferea românilor telefonie mobil`, cu un brand (Connex) care a f`cut istorie pe pia]`. Ast`zi face parte din cea mai mare familie global` a telefoniei mobile.

U

nde exist` oameni, exist` Connex”, spunea o reclam` a companiei de acum mul]i ani. Iar oamenii erau peste tot, cu telefoanele mobile dup` ei. A[a cum exist` albastrul de Vorone], la finele anilor ’90 s-a impus o alt` nuan]`, “verdele Connex” devenind exponentul operatorului care a fost mul]i ani liderul pie]ei locale de telefonie mobil` din punctul de vedere al veniturilor [i clien]ilor [i care \n prezent este aproape um`r la um`r cu rivalul Orange. Dar numele, ca [i culoarea, s-au schimbat: verdele Connex a l`sat din 2006 locul ro[ului Vodafone. |n anul 2000, pre[edintele de atunci al Connex, Ted Lattimore, avertiza: “Avem tone de planuri pentru viitor”, tot el ad`ugând c` “viitorul e mobil”. Atunci, Connex a[tepta clientul cu num`rul 1.000.000. |n 2010, se apropie cu pa[i repezi de clientul cu num`rul 10.000.000 [i de atingerea din nou a miliardului de euro ca cifra de afaceri, dup` ce veniturile au avut de suferit \n urma crizei \n 2009, când Vodafone a coborât sub pragul de 1 mld. euro.

Preluarea de c`tre Vodafone \n 2005, \n cadrul unei tranzac]ii de 3,5 miliarde de dolari care a inclus [i operatorul ceh Oskar Mobil, era a[teptat` [i logic` având \n vedere c` grupul britanic de]inea deja 20% din Connex. Un an mai târziu, dup` o scurt` perioad` cu un brand “hibrid” Connex-Vodafone, brandul britanic a intrat \n for]` pe pia]a local`. Schimbarea s-a produs [i la vârf, conducerea companiei fiind preluat` de Liliana Solomon, care este ast`zi una dintre femeile cele mai puternice din mediul local de afaceri. Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

venituri 2009: 940 milioane euro* clien]i: 9.663.000 q venit mediu pe utilizator: 8,1 euro/lun` q q

* estimare Biz

Biz

15

DE GABRIEL

BÂRLIG~

CARREFOUR

Apetit pentru cump`r`turi Constatând c` pe români supermarketurile nu puteau s`-i mai \ncap`, francezii de la Carrefour au deschis \n 2001 primul hipermarket din România.

Decizia a schimbat fa]a retailului autohton [i obiceiurile noastre de consum.

D

up` pariul cu internetul din primul num`r Biz, revista noastr` mai f`cea unul chiar \n num`rul urm`tor: “Viitorul comer]ului apar]ine marilor magazine”. Scriam atunci c` magazinele de]inute de companii multina]ionale vor schimba total fa]a comer]ului din România [i ar`tam c` “firme de calibru, precum Carrefour, prospecteaz` pia]a româneasc` pentru a g`si momentul propice venirii aici”.

Dup` un an, francezii de la Carrefour confirmau interesul [i riscau o investi]ie \n România care avea s` le dep`[easc` toate a[tept`rile. |n scurt timp, Carrefour Orhideea ajungea al treilea magazin Carrefour

din lume ca trafic de clien]i, fiind dep`[it doar de dou` magazine din China. Exemplul avea s` fie urmat de nume cum ar fi Cora, Auchan, Real sau Kaufland. Nu trebuie uitat`, \ns`, contribu]ia Metro, care riscase [i mai mult prin deschiderea primul magazin \n România \n 1996, \ntr-o perioad` economic` [i politic` tulbure.

Carrefour, ca to]i retailerii de altfel, a profitat din plin de apetitul românilor pentru cump`r`turi ce p`rea de nest`vilit. Mersul la hipermarket a devenit o obi[nuin]` pentru locuitorii marilor ora[e din România. Afacerile grupului au crescut de la an la an, \ns` pân` \n 2007 Carrefour s-a limitat la deschiderea de hipermarketuri. Achizi]ia lan]ului

local de 21 de supermarketuri Artima a determinat introducerea brandului de supermarketuri Carrefour Express, permi]ând extinderea companiei \n ora[e mai mici, ca Lugoj, Petro[ani, Câmpina, Turda sau Zal`u.

Chiar dac` entuziasmul consumatorilor români a mai fost domolit de criz`, hipermarketurile sunt \n continuare populare.

Conform unui studiu al GfK România, \n 2009 hipermarketul a continuat s` fie principalul tip de magazin \n care românii din mediul urban [i-au f`cut cump`r`turile, 46% dintre ei preferând acest format. Ceea ce \nseamn` c` pentru Carrefour vremurile bune nu sunt nici pe departe o amintire. Biz

vânz`ri 2009: 1,13 miliarde euro hipermarketuri: 22 q supermarketuri: 25 q q

16

Biz

P

venituri: 195 mil. euro* exporturi: 70% din produc]ie q angaja]i: 2.046 q q

* Estimare Biz

ARCTIC

Profit la rece De 40 de ani domin` pia]a local` de frigidere, dar \n ultimii ani a extins brandul [i la alte produse electrocasnice. |n acela[i timp, o parte tot mai mare din produc]ia Arctic a pornit c`tre export. gabriel.barliga@revistabiz.ro

ovestea Arctic seam`n` foarte mult cu cea a Dacia – ambele m`rci erau lideri autoritari pe pia]a local` \nainte de 1990, ambele au trebuit s` fac` fa]` competi]iei acerbe a importurilor \n anii ’90 [i s-au reinventat dup` preluarea unor juc`tori interna]ionali puternici. Chiar [i distan]a fizic` dintre cele dou` fabrici este mic`: doar 50 km despart G`e[tiul celor de la Arctic de fieful Dacia, Pite[ti.

Dup` ce un consor]iu format de Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) [i Groupe Société Générale a restructurat compania la finele anilor ’90, reu[ind modernizarea [i eficientizarea produc]iei, momentul 2002 a marcat \nceputul expansiunii Arctic c`tre pie]ele europene. Grupul turc Arçelik, al treilea mare produc`tor de electrocasnice la nivel european, a decis c` fabrica de la G`e[ti avea s` devin` vârful de lance al produc]iei sale de aparate frigorifice pentru pia]a din Uniunea European`.

Momentul a fost perfect ales, Arctic având la dispozi]ie aproape cinci ani de preg`tire \nainte de aderarea României la Uniunea European`. |n câ]iva ani, capacitatea anual` de produc]ie a fabricii Arctic s-a triplat, dep`[ind 1,2 milioane de unit`]i anual. Iar \n 2004 compania introduce un nou sistem de management al produc]iei, de inspira]ie japonez` – Total Productive Maintanenace (TMP). Din 2005, Arctic nu mai ofer` doar frigidere, introducând o nou` gam` de electrocasnice mari (ma[ini de sp`lat, aragazuri, hote, aspiratoare) [i chiar televizoare. Produc]ia acestora se realizeaz`, \ns`, la alte fabrici ale grupului Arçelik, pentru c` fabrica din G`e[ti este concentrat` pe exportul de frigidere [i echipamente frigorifice. Astfel, exporturile totalizeaz` circa 70% din produc]ie \n peste 45 de ]`ri din toat` lumea.

De[i criza a adus anul trecut o sc`dere de circa 10% a veniturilor companiei, \n condi]iile \n care pia]a local` s-a diminuat cu nu mai pu]in de 35%, compania a[teapt` o revenire a pie]ei europene de electrocasnice, spre care sunt \ndreptate majoritatea exporturilor Arctic. Biz

Biz

17

Mai \ntâi [i-a f`cut loc \n pie]e [i bazaruri, apoi \n magazine de cartier [i prin vânz`ri directe din u[` \n u[`. Vorbim despre noul lider al industriei tutunului: contrabanda.

Contrabanda arde pia]a ]igaretelor legale

Z

ona localit`]ii Brodina, fâ[ia verde a frontierei de nord a României.

Dou` [iruri de sârm` ghimpat`. |ntre ele, doi stâlpi de grani]` [i iarb` pân` la brâu. Un panou cu “Trecerea interzis`” [i o groap` acoperit` cu lemn. |n jur, cât vezi cu ochii, mun]i acoperi]i de p`duri dese. Potecile sunt [tiute doar de ur[i, lupi [i contrabandi[ti.

Pe o distan]` de 35 km de frontier` patruleaz` doar [ase poli]isti.

La Brodina, acolo unde se aga]` harta \n cui, localnicii s`raci au ales ca variant` de supravie]uire “c`r`u[ia”. S-au antrenat s` care \n spate, din Ucraina \n România, pân` la 5 baxuri de ]igarete odat`, adic` 80-100 kg!

C`r`u[ii fac parte din re]ele organizate, care vehiculeaz`, potrivit Poli]iei de Frontier`, sume de pân` la 500.000 de euro. Prin punctele de control

18

Biz

vamal, Siret sau Halmeu, ]igaretele vin de peste grani]` ascunse \n cauciucuri, rezervoare de benzin`, canapele sau chiar sub coroane de flori \n false convoaie mortuare.

De aici, produsele din tutun fabricate [i vândute legal \n Ucraina sau Moldova ajung ilegal \n toat` România [i, chiar mai departe, \n pie]e din Spania sau Germania.

Asta \n condi]iile \n care, ini]ial, se vindeau doar \n ora[ele de lâng` grani]`. Un pachet de Kent cost` 9,9 lei \n Romania [i doar 2,9 \n Ucraina.

Cel mai ieftin pachet cost` \n Moldova 1 leu, fa]` de 8,3 lei pachetul de Carpa]i.

Contraband` se face [i la frontiera cu Serbia, sursa fiind \n principal magazinele Duty Free de la grani]e, unde se vând ]igarete din India, la superpre]ul de 2 euro cartu[ul. Recent, printr-un ordin al Ministerului Finan]elor

a fost interzis` vânzarea de produse din tutun [i alcool \n magazinele Duty Free.

Cum contrabanda prin Duty Free \nsemna pân` acum o treime din pia]a neagr`, autorit`]ile sper` c` aceasta va sc`dea propor]ional.

De la pu]in peste 20% la finele anului trecut, pia]a neagr` a ajuns acum, potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare Novel, la 36,2%. Ceea ce \nseamn` un miliard de euro pierderi la bugetul de stat. Atâta timp \ns` cât diferen]a de pre]uri va r`mâne ridicat`, tenta]ia profiturilor uria[e va face ca infractorii s` g`seasc` alte c`i de a-[i spori veniturile. Cum s-a ajuns aici?

FOAMEA DE TAXE “Pentru guvern, industria tutunului e o adev`rat` vac` de muls. Niciun alt produs nu e \nc`rcat de atâtea taxe: \ntre 80 [i 88%

din pre]ul unui pachet \nseamn` accize [i TVA”, afirm` Gilda Laz`r, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

Din cauza cre[terii accizelor [i a influen]ei cursului de schimb, companiile care produc [i comercializeaz` ]igarete au fost obligate s` m`reasc` pre]urile. “|n ultimii cinci ani nu au mai existat m`riri de pre]uri reale, ci doar cele determinate de acciz` sau cursul de schimb. Trei cre[teri de taxe [i ajustarea cursului de schimb euro / leu au dus la major`ri de pre]uri de peste 50% \ntr-un singur an, cu mult peste puterea de cump`rare, consecin]a fiind sc`derea accelerat` a volumelor de vânz`ri legale”, precizeaz` Gilda Laz`r. |n ianuarie 2010, volumul vânz`rilor legale de ]igarete la nivelul \ntregii pie]e a sc`zut dramatic, \n

medie cu circa 40%. |n acela[i timp, pe pia]` nu mai exist` produse legale ieftine, din cauza structurii accizei totale [i a accizei minime (pentru Carpa]i se pl`te[te 91% din acciza la Kent). “Paradoxal a[adar, \n vremuri de criz` se vând mai ales produsele scumpe, din categoria premium. Cu alte cuvinte, cine are bani fumeaz` Kent, cine nu, fumeaz` contraband`. Cât de patriot po]i s` fii ca s` dai 2 euro (8,3 lei – n.n.) pe un pachet de M`r`[e[ti?”, adaug` Gilda Laz`r.

CE SE POATE FACE? |n primul rând, dup` cum afirm` directorul de la JTI, este nevoie de simplificarea legisla]iei. Recent, printr-un ordin comun al Ministerului Finan]elor Publice [i al Ministerului Administra]iei [i Internelor a fost constituit un grup de

ADVERTORIAL

lucru pentru elaborarea Planului Strategic Na]ional de Combatere a Traficului Ilicit cu }igarete \n perioada 2010 – 2012.

Totodat`, a fost desemnat` o autoritate coordonatoare a luptei \mpotriva contrabandei, [i anume Agen]ia Na]ional` de Administrare Fiscal`.

Este necesar` continuarea modific`rii cadrului legislativ al contrabandei, prin definirea acesteia \n raport cu teritoriul na]ional [i nu doar perimetral \n raport cu frontiera vamal`. |n plus, trebuie s` existe o coordonare unitar`, a[a cum se \ntâmpl` \n Ungaria sau Marea Britanie, unde Vama are rol integrator. Totodat`, este necesar` o mai bun` coordonare a politicilor fiscale cu politicile monetare (cre[teri accize - ]int` de infla]ie). De asemenea, se recomand` alocarea de resurse suplimentare pentru a \ndeplini criteriile de aderare la spa]iul Schengen [i pentru securizarea frontierei externe a UE, inclusiv prin extinderea programului european Frontex.

GILDA LAZ~R, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romånia

Biz

19

DE

GABRIEL BÂRLIG~

Premierele Biz Acum 10 ani, o revist` oferea pentru prima dat` românilor o experien]` pe care ace[tia (pu]ini dintre ei) o cunoscuser` doar citind publica]iile str`ine.

Conceptul de revist` de business pentru o ]ar` care traversase o criz` economic` de propor]ii la finele anilor ’90 [i unde afacerile erau asociate de cele mai multe ori cu corup]ia p`rea aproape un nonsens.

Despre ce ar fi putut s` scrie jurnali[tii unei astfel de publica]ii? {i cum?

Dar, pentru oamenii care s-au aflat la originea proiectului Biz [i pentru cei care au f`cut parte \n ultimii 10 ani din marea familie a revistei noilor tendin]e \n afaceri, toate aceste obstacole au fost simple provoc`ri [i surse de inspira]ie pentru a schimba percep]ia românilor despre business.

La baza eforturilor Biz a stat \ntotdeauna inova]ia, pornind de la designul revistei [i terminând cu modul \n care erau abordate [i scrise subiectele. Lucruri care ast`zi par banale (conceptul de cover-story, de exemplu) erau de-a dreptul necunoscute \n România anului 2000. Nu avem preten]ia c` am reinventat roata, dar suntem cei care am adaptat-o pentru pia]a local` [i chiar am \mbun`t`]it-o pe alocuri. |n paginile ce urmeaz`, v` prezent`m 10 premiere Biz, 10 pove[ti despre curaj, inova]ie, viziune \n publishing.

20

Biz

Februarie 2000 Biz introduce conceptul de cover-story \n presa de business din România

Ce punem pe copert`?

Este o \ntrebare la care echipa Biz trebuie s` r`spund` la fiecare dou` s`pt`mâni. La fel o fac [i alte reviste. Acum zece ani \ns`, conceptul de cover-story lipsea din presa româneasc`.

E

ste ca o vitrin`. Te atrage \n`untru sau te poate face s` ocole[ti magazinul. |n presa de business, Biz a fost revista care a adus aceast` vitrin`. |n anul 2000, pentru prima oar`, coperta revistei anun]a prezen]a \n interior a unui articol consistent pe o tem` de interes. Un lucru simplu, de baz` pentru o publica]ie de business, care nu mai fusese, \ns`, \ncercat de nimeni \n România pân` atunci.

Am \nceput \n for]`, scriind despre internet \ntr-o ]ar` \n care [i procentul posesorilor de computere era redus. Apoi, num`r de num`r, am \ncercat s` surprindem tendin]ele momentului, lucrurile de viitor, oamenii care fac diferen]a, afacerile care mi[c` economia. Mul]i ne \ntreab` cum alegem ideea pe care o transform`m \ntr-un cover-story.

De[i exist` re]ete [i elemente obiective, un articol de copert` trebuie s` aib` ceva \n plus fa]` de toate aceste elemente ra]ionale, o component` emo]ional` greu de pus \n cuvinte, dar sesizabil` imediat la standul de pres`. Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

|N CULISELE AFACERILOR Ne place s` mergem dincolo de declara]ii oficiale [i cifre, pentru a dezv`lui ecanismele interne care fac o afacere s` fie de succes. Biz analizeaz` de la \nceput companiile care fac diferen]a pe pia]`.

OAMENII FAC DIFEREN}A Ne-am propus \nc` de la \nceput s` prezent`m oamenii din spatele afacerilor care modeleaz` mediul de afaceri din România. Am promovat \n premier` antreprenorii \ndr`zne]i, managerii cu viziune \n afaceri, oamenii care au schimbat regulile de business.

INDUSTRII SUB LUP~ Evolu]iile spectaculoase ale unui domeniu merit` o analiz` pe m`sur`.

Biz realizeaz` de zece ani adev`rate radiografii de business ale industriilor dinamice din economia româneasc`.

MEREU |N TENDIN}E Scriem de zece ani despre oportunit`]i de afaceri, idei valoroase [i tendin]e de ultim` or`, \ncercând s` ajut`m antreprenorii [i managerii s` g`seasc` drumul spre succes.

Biz

21

Februarie 2001 Biz introduce \n vocabular [i explic` termenul de “brand”

For]a din spatele brandului Sunt cunoscute, consumate, iubite. Au valori de miliarde de euro, de[i sunt aproape imposibil de cuantificat. Asta nu ne-a \mpiedicat s` scriem mereu despre for]a lor.

Sunt brandurile care ne umplu via]a.

D

e[i invadaser` pur [i simplu România \nc` din 1990, brandurile nu beneficiaser` pân` \n anii 2000 de o discu]ie profesionist` [i de o explicare clar` \n presa româneasc`. Lipsa de experien]` era evident` mai ales \n cazul companiilor locale, care \ncercau s` construiasc` m`rci de succes copiind de multe ori stângaci ceea ce vedeau la brandurile str`ine. |n 2000-2001 se vorbea foarte mult despre m`rci, \ns` Biz a considerat c` termenul, de[i corect, nu cuprinde complexitatea presupus` de un brand adev`rat. A[a a ap`rut articolul “Tare \n brand”, \n num`rul 22 al revistei, care vorbea \n primul rând despre necesitatea construirii unui brand de c`tre companiile române[ti pentru succesul pe pia]`. Tot atunci ap`rea \n Biz [i clasamentul celor mai valoroase m`rci din lume, realizat de Interbrand [i Citibank, care avea \n frunte brandul Coca-Cola. A fost o prim` abordare sistematic` a conceptului de brand, una dintre temele favorite ale revistei Biz de-a lungul anului. |n noiembrie 2001, Biz lansa pe pia]` cel mai complet ghid pe aceast` tem` de pân` atunci ([i pentru mult` vreme de atunci \ncolo), cu o copert` care a f`cut istorie – “Cum s` construie[ti un brand”. Premiera consta nu doar \n prezentarea elementelor care aduc succesul unui brand, ci [i \n studiile de caz pe branduri române[ti (Spor, La Fântâna). Un caz aparte, tratat ca atare, era “r`zboiul” brandurilor de telefonie mobil` Connex [i Dialog, care, de[i au disp`rut oficial, transformându-se \n Vodafone [i Orange, persist` \nc` \n mintea multor clien]i. Biz

22

Biz

Wally Olins, creatorul brandului Orange, povestea pentru Biz cum se pot construi branduri de succes pentru produse, servicii, dar [i pentru ]`ri.

BRANDURI DE IMPACT Din 2003, an dup` an, Biz realizeaz`, \mpreun` cu Synovate, Topul brandurilor cu cel mai mare impact pe pia]a româneasc`, prezentând modul \n care acestea influen]eaz` gusturile, obiceiurile [i via]a consumatorilor autohtoni.

Noiembrie 2000 Top 200 - Primul top al companiilor private din România

Afaceri la vårf Oamenii sunt fascina]i de clasamente, de topuri, pentru c` acestea aduc claritatea necesar` \ntr-o lume \n care tot mai mul]i clameaz` c` de]in pozi]ia de lider. Biz a impus topurile \n limbajul de business din România.

C

um s` cuprinzi 200 de companii \n numai 16 pagini? Pentru noi a fost simplu chiar de la prima edi]ie a “Top 200 cele mai mari companii private din România dup` cifra de afaceri”. |ncheiam astfel \n for]` primul an de Biz a[ezând \n canoane stricte businessurile private din România anului 2000 [i \ncepeam o tradi]ie care d`inuie [i dup` zece ani. Top 200 este unul dintre cele mai apreciate produse Biz, atr`gând an dup` an nu doar aten]ia cititorilor, ci [i a brandurilor care vor s` se asocieze cu ceea ce a devenit un adev`rat brand \n sine. Pe lâng` analizele pe care le facem an de an, clasamentul \n sine reprezint` o adev`rat` radiografie obiectiv` a economiei române[ti la un moment dat. Este un instrument extraordinar pentru oricine dore[te s` cunoasc` \n profunzime mediul de afaceri local, s` depisteze sectoarele care urc` sau coboar`, tendin]ele de pe pia]` [i juc`torii care conteaz`.

Nu ne-am oprit \ns` aici. |n 2001 am lansat primul ghid al salariilor din România, care de asemenea a devenit o apari]ie regulat` \n Biz. De la an la an am eviden]iat domeniile cu cele mai bune pachete salariale [i am oferit sfaturi pentru reu[ita \n carier`.

Un alt produs editorial original [i ino-

24

Biz

vator lansat de Biz este Topul investitorilor \n publicitate, care trece \n revist` cele mai mare bugete de profil de pe pia]a local`, dezv`luind oamenii care se afl` \n spatele brandurilor care populeaz` peisajul media românesc. Pentru c` [i cei care lucreaz` la construc]ia acestor branduri au un cuvânt important de spus, Biz a inovat din nou, lansând “Raportul Agen]iilor de publicitate, media [i rela]ii publice”. {i pentru a vedea rezultatele muncii advertiserilor [i industriei publicitare, avem an de an Topul brandurilor cu cel mai mare impact, care analizeaz` modul \n care brandurile reu[esc s` se impun` \n mintea ([i \n portofelul) consumatorilor. |n perioada 2000-2003, când internetul era un domeniu destul de exotic \n România [i Google nu era ce e ast`zi, am considerat necesar` publicarea unui ghid al celor mai utile 50, apoi 100 de site-uri pentru afaceri, o adev`rat` busol` prin h`]i[ul de pagini web al acelor vremuri. Biz

2000 Biz aduce \n lumina reflectoarelor antreprenorii care aveau s` schimbe businessul românesc

Curaj [i viziune Cum transformi un domeniu abstract, cum e cel al afacerilor, \ntr-un subiect care s` atrag` cititorii? Pentru Biz, solu]ia a fost de la \nceput clar`: am scris \n primul rând despre oamenii care creeaz` [i dezvolt` afaceri.

L

i se spunea “buticari”, “privatiza]i”, “patroni” sau, cel mai blând, “\ntreprinz`tori particulari”. De fiecare dat`, conota]ia termenului era una negativ`, românii acceptând cu greu faptul c` o idee dublat` de munc` [i perseveren]` poate aduce succes financiar.

Biz [i-a propus s` prezinte oamenii care, prin viziune [i \ndr`zneal`, ridicau businessuri de succes \ntr-o ]ar` \nc` marcat` de atitudini formate \n era comunist` de pân` \n 1989 [i \n cea populist` de dup` 1990. Am \mprumutat numele anglo-saxon [i i-am definit ca “antreprenori”. Oameni ca Marius Ghenea, Florentin Banu, Octavian Radu, Drago[ Petrescu sau Dan {ucu au creat companii, branduri, pove[ti de succes care meritau spuse.

Biz [i-a propus s` fac` acest lucru.

De ce? Simplu: am considerat c` puterea exemplului este foarte important` [i c` experien]a acestor antreprenori poate ajuta al]i oameni s` \ndr`zneasc` s`-[i urmeze visele.

Am descoperit inclusiv antreprenori \n serie, oameni care, dup` ce dezvoltau [i vindeau un business, o luau din nou de la zero, pentru a retr`i senza]ia unic` a \nceputului unei noi afaceri. Biz

26

Biz

Radu Enache a construit lan]ul de hoteluri Continental, rezistând cu succes \n fa]a asaltului brandurilor interna]ionale.

PUTEREA EXEMPLULUI Atunci când am scris despre antreprenoriat , am vorbit cu cei ca re cunosc cel mai bine acest domeniu : antreprenorii \n[i[i. |ntotdeauna pove[tile [i experien]ele pr in care au trecut ace[tia \i pot ajuta pe al]ii \n situ a]ii similare.

riu (Tempo) Drago[ Grigo la \nceput a optat \nc` de nden]` \n pentru indepe advertising

C창nd o industrie este pe val, Biz aduce \n prim-plan oamenii care conduc principalii juc`tori \n domeniu

George Haber, un rom창n care a creat [i v창ndut afaceri de milioane de dolari \n Silicon Valley

Biz

27

Februarie 2000 Internetul face \n premier` obiectul unei analize complexe de pres`

|n offline despre online |n primul num`r din Biz, anticipam “Revolu]ia internet”, \n condi]iile \n care sub 5% dintre români se puteau l`uda cu acces la web. Cine putea crede c` internetul va schimba ceva \n România? Noi am crezut de la \nceput.

S

alariul mediu real era de 100 de dolari, iar rata infla]iei de 40,7%. România venea dup` trei ani de recesiune [i mai multe falimente bancare de r`sunet. Sidex era, \nc`, gaura neagr` a economiei, \nghi]ind un milion de dolari pe zi, conform declara]iilor oficiale. |n aceast` atmosfer` sumbr`, revista Biz scria \n primul s`u num`r despre un subiect venit, parc`, dintr-o alt` lume: internetul. |ntr-o perioad` \n care birourile de clasa A erau un vis pentru majoritatea companiilor locale, noi scriam despre biroul virtual [i despre cum avea s` schimbe aceast` juc`rie numit` internet mediul de afaceri. “Mul]i dintre oamenii de afaceri români nu \n]eleg exact [i nu apreciaz` avantajele utiliz`rii internetului”, scriam \n acel num`r. Ast`zi, cei care nu \n]eleg internetul sunt sorti]i din start e[ecului. Marea b`t`lie se d`dea atunci pe dialup [i, pentru cei avansa]i, pe fibr` optic`. Ast`zi, tehnologiile mobile au ajuns la performan]e ce par de domeniul [tiin]ificofantastic [i vitezele cresc de la an la an.

Pentru a putea \n]elege cât de avangardist era subiectul pentru presa acelor ani, este suficient s` amintim c` a fost nevoie de publicarea \n cadrul articolului a unui mic dic]ionar de internet, care con]inea defini]ii pentru termeni ca Download, Streaming, Spam, URL, Browser sau Home Page.

Am revenit mereu \n cei 10 ani de Biz asupra subiectelor legate de internet, prezentând tehnologiile care evoluau continuu, dar [i oamenii din spatele lor. {i vom continua s` o facem, pentru c` internetul este tot mai adânc implantat \n via]a noastr` de zi cu zi. Biz

28

Biz

ereu \n Ne-am aflat m nd a avanposturi c창 de a venit vorb etului evolu]ia intern a]a \n lume [i pe pi m A `. sc rom창nea ]e, in nd te t anticipa nout`]i am prezentat [i am de ultim` or` din ii er lid vorbit cu ic m na di cel mai domeniu al 창ne[ti economiei rom

Biz

29

Noiembrie 2002 Prima edi]ie a Zilelor Biz, cel mai mare eveniment de business din România

Lider \n evenimente Conferin]e de afaceri care s` se \ntind` pe cinci zile - p`rea o re]et` sigur` pentru un e[ec de propor]ii. Dar Biz a \ndr`znit s` fac` acest lucru \n 2002, lansând Zilele Biz, care au devenit un brand imbatabil pe pia]a evenimentelor de business.

L

a prima edi]ie, Zilele Biz au dovedit tuturor c` pia]a avea nevoie de un eveniment de afaceri de o asemenea amploare [i complexitate. |n total, \n cele cinci zile, peste 1.500 de persoane au participat la conferin]ele [i workshop-urile desf`[urate la World Trade Center. A fost o desf`[urare de for]e impresionant`, care a adunat \n sal` profesioni[ti din cele mai dinamice domenii de business din România, iar \n fa]a microfoanelor a adus crema managerilor de top [i a antreprenorilor locali.

Gândit \nc` de la \nceput pe zile tematice (la prima edi]ie acestea au fost Comer] [i Distribu]ie, Finan]e-B`nci, Construc]ii-Imobiliare, IT&C, respectiv Media & Marketing), Zilele Biz au schimbat percep]ia pie]ei despre modul de organizare [i structurare a evenimentelor de profil, dar [i despre mediul de afaceri românesc. An dup` an, am rafinat re]eta [i am inclus domenii noi, care sunt pe val – este cazul zilelor dedicate responsabilit`]ii sociale (CSR) [i inova]iei din ultimii ani. Am p`strat, \ns`, mereu spiritul Zilelor Biz – cel al \mp`rt`[irii de idei, experien]e [i modele de urmat \n afaceri.

Iar succesul pe care l-a avut cea mai recent` edi]ie, din noiembrie anul trecut, a demonstrat c` formatul este rezistent la criz`. |ntotdeauna am privit spre nivelul urm`tor, a[a c`, pe lâng` Zilele Biz, am lansat numeroase alte serii de evenimente de business, cariere, marketing, internet sau responsabilitate social`. BizAcademy a adus \n România personalit`]i de talia lui Jeffrey Gitomer (cel mai bun sales guru american), Jim Pancero (care are cel mai avansat training de vânz`ri [i management al vânz`rilor din lume), Jay

30

Biz

Conrad Levinson (p`rintele guerrilla marketing), Wally Ollins (creatorul brandului Orange), Jack Trout sau Tom Peters. Conferin]ele Strategic au adunat profesioni[ti de top din marketing [i publicitate, RetailPro – pe cei din retail, \n timp ce seria de evenimente AntiCriz` din 2009 a oferit solu]ii antreprenorilor [i managerilor pentru traversarea cu succes a perioadei economice actuale dificile.

PowerCamp, eveniment de training intensiv organizat \n premier` \n toamna anului trecut, a oferit dou` zile cu 14 sesiuni de business workshops [i training sus]inute de 30 de speciali[ti. Având \n vedere explozia de ini]iative eco [i de CSR, am lansat un nou brand de evenimente, GreenBiz, care \n luna mai va organiza deja a treia edi]ie.

Vom continua s` inov`m pe segmentul de evenimente, p`strând \n acela[i timp tradi]ia pe care am impus-o \n ultimii ani cu Zilele Biz. Biz

Servicii financiare la cheie ficativ de clien]i, din toate domeniile de activitate, companii mici [i mijlocii pân` la companii multina]ionale.

Echipa FinExpert este alc`tuit` din 55 de profesioni[ti, exper]i contabili, consultan]i fiscali [i auditori financiari. |n anul 2008, FinExpert Consulting a devenit firma corespondent` FIDUNION International, unul dintre cele mai importante grupuri interna]ionale de contabilitate cu coresponden]i \n Europa, America, Africa [i Asia.

Accountants - Tax Advisors - Auditors Date de contact: Calea Plevnei nr. 145, Bucure[ti Tel.: +4(021) 311.44.65/529.77.30/31 Fax: +4(021) 529.77.32 E-mail: office@fin-expert.ro Web: www.fin-expert.ro.

Biz

ADVERTORIAL

Manuela Furdui, Managing Partner

FinExpert Consulting este o companie cu capital privat integral românesc fondat` \n anul 2003 pentru a oferi o alternativ` profesionist` [i accesibil` fa]` de firmele multina]ionale prezentate pe pia]` la acel moment.

FinExpert ofer` servicii profesionale de contabilitate, consultan]` contabil` [i fiscal`, salarizare, audit financiar precum [i servicii de start up, asisten]` la implementarea unei companii \n România. |n toat` perioada de la \nfiin]are [i pân` \n prezent, misiunea FinExpert s-a concretizat \n asigurarea serviciilor de calitate clien]ilor no[trii \n conformitate cu cele mai \nalte standarde profesionale.

FinExpert este membru al Corpului Exper]ilor Contabili Autoriza]i, al Camerei Auditorilor Financiari, [i al Camerei Consultan]ilor Fiscali.

FinExpert are un portofoliu semni-

31

Aprilie 2005 Responsabilitatea social` ca strategie de afaceri

Verde pentru business Ceea ce p`rea o mod` pasager` \n urm` cu câ]iva ani a devenit rapid o component` major` a activit`]ii companiilor importante. Iar Biz este prima revist` de business care are o sec]iune special` pentru CSR.

|

n urm` cu cinci ani, analizam \ntr-un cover-story o tendin]` care se manifesta tot mai puternic \n mediul românesc de afaceri – responsabilitatea social`. Cu acea ocazie \ntrebam companiile cât donaser` \n ultimii doi ani pentru aceste ini]iative. Sumele erau cuprinse \ntre 150.000 [i 2 milioane de euro, iar la acel studiu au participat peste 160 de companii. Tendin]a semnalat` de Biz s-a dezvoltat exponen]ial \n ultimii ani [i ne-a determinat s` includem o zi dedicat` CSR la Zilele Biz. |n 2008 am dedicat o copert` afacerilor eco din România, lansând conceptul GreenBiz, care s-a concretizat \n 2009 \n dou` evenimente sub acest brand.

Dar, ca tot mai mul]i oameni obi[nui]i [i companii din toat` lumea, am decis c` putem face mai mult. De anul trecut, suntem prima revist` de business din România care are \n fiecare num`r o sec]iune dedicat` responsabilit`]ii sociale [i ecologiei, recunoscând nu doar valoarea moral` a acestor ini]iative, ci [i latura sa de business. Vorbim despre CSR ca surs` de profit, pentru c` \n multe domenii a devenit chiar profitabil s` tratezi partea de responsabilitate social` ca o divizie de afaceri, pentru c` beneficiile ob]inute dep`[esc tot mai mult orice costuri implicate. {i, \n condi]iile \n care Biz estima \n decembrie 2008 pia]a local` de CSR la aproape 30 de milioane de euro, domeniul va influen]a tot mai mult economia.

Iar Biz se va afla mereu \n avanposturi, pentru a v` relata despre ultimele evolu]ii [i cele mai noi tendin]e pe acest segment. Biz 32

Biz

Septembrie 2002 Biz aduce \n premier` con]inut BusinessWeek \n România

Licen]` de business Nimeni nu \ndr`znise s` aduc` con]inut interna]ional de cea mai bun` calitate \ntr-o publica]ie româneasc`. |nc` o dat`, Biz a deschis un drum pe care au p`[it apoi to]i ceilal]i.

E

ste ceva firesc s` vrei s` \nve]i de la cei mai buni [i la fel de natural este s` vrei s`-i ai al`turi de tine pe cei mai buni. Pornind de la aceast` idee [i având \n vedere c` BusinessWeek a fost unul dintre exemplele urmate de Biz \nc` de la lansare, oferirea de con]inut sub licen]` din celebra revist` american` a fost un pas logic. “Prin acest contract, tinerii profesioni[ti care citesc Biz vor putea s` beneficieze de analizele [i comentariile BusinessWeek de pe plan mondial”, spunea \n toamna anului 2002 Paul Maraviglia, Managing Director la BusinessWeek pentru Europa. Pân` \n 2006, Biz a selectat cele mai interesante [i relevante articole din BusinessWeek [i le-a oferit publicului \n limba român`, contribuind astfel nu doar la o informare mai complet` a cititorilor, ci [i la perfec]ionarea stilului jurnalistic de business. Colaborarea sa \ncheiat doar pentru c` grupul care publica Biz la acea vreme a decis publicarea edi]iei locale a BusinessWeek.

De aceea, din prim`vara anului 2006, Biz a continuat furnizarea de con]inut interna]ional de calitate, preluând articole din prestigioasa revist` de management Harvard Business Review, dar [i editorialele legendarului CEO american Jack Welch, o alt` premier` pentru pia]a româneasc`. Astfel, profesioni[tii români au acces la analize detaliate despre provoc`rile actuale din management [i la opiniile cele mai avizate despre cum trebuie s` se comporte un lider. Iar pentru cei care [tiu de glum`, Biz a prezentat \n limba român` celebra band` desenat` Dilbert, care trateaz` problemele biroului modern prin ochii unui angajat de rând.

Am f`cut toate acestea dintr-un motiv simplu: con]inutul de calitate nu trebuie s` cunoasc` grani]e [i bariere lingvistice, iar cititorii no[tri merit` \ntotdeauna tot ce e mai bun nu doar din România, ci [i din lume. Biz

34

Biz

|n Biz, profesioni[tii rom창ni au mereu acces la analize detaliate despre provoc`rile actuale din afaceri, management [i leadership.

Biz

35

Proiectul de educa]ie financiar` ini]iat anul trecut de BCR nu a pornit numai de la contextul economic dificil. Toate no]iunile \nv`]ate [i aplicate la {coala de Bani sunt general valabile, \ns` cum \n aceast` perioad` discu]iile despre bani sunt tot mai numeroase, impactul proiectului a fost cu atât mai mult amplificat. |ntr-un interviu acordat revistei Biz, Daniel Pan` [i Eliza Rogalski vorbesc despre ce \nseamn` acest proiect [i planurile pe care le au \n vedere pentru 2010.

Ce a \nv`]at BCR la {coala de Bani Ce a \nsemnat pentru BCR \n 2009 proiectul {coala de Bani?

Daniel Pan`: BCR este una dintre companiile mari care pân` \n 2009 nu au avut o campanie de comunicare cu o component` puternic` online. Pe de alt` parte, judecând dup` ceea ce s-a f`cut anul trecut \n industria bancar`, cred c` {coala de Bani a fost cea mai curajoas` campanie. S` recuno[ti faptul c` oamenii au nevoie de informa]ii adaptate la momentul economic respectiv, \n condi]iile \n care toat` lumea “s-a \ncuiat \n debara pân` trece criza”, [i s` faci ceva la care oamenii s` devin` aten]i [i implica]i mie mi se pare foarte mult.

Cine crede]i c` ar trebui s` fie responsabil cu ini]ierea unor proiecte de educa]ie financiar-bancar`?

36

Biz

Daniel Pan`: Aici ar fi o

list` \ntreag` [i din ea lipsesc foarte multe entit`]i – \n România nu avem societate civic` \n acest domeniu, al banilor, a[a c` foarte previzibil a fost s` cad` \n sarcina b`ncilor aceast` responsabilitate.

Care este la ora actual` num`rul utilizatorilor \nscri[i \n {coala de Bani (atåt pentru componenta educa]ional`, cåt [i pentru cea competi]ional`)?

Eliza Rogalski: Sunt

peste 20.000 de utilizatori individuali

\nscri[i pân` la data de 31 decembrie 2009 [i probabil c` anul acesta vor ajunge undeva la cifra de 35.000 de oameni care vor s` \[i \mp`rt`[easc` [i s` afle unii de la al]ii lucruri foarte concrete despre bani.

Inten]iona]i s` continua]i componenta competi]ional` a proiectului \n 2010?

Daniel Pan`: Da, \n luna martie repornim proiectul cu o sesiune pentru restan]ieri [i lunar vom avea module organizate pe subiecte bancare sau nonbancare, \ns` \ntotdeauna \n jurul banilor.

Cåt din resurse a]i alocat pentru componenta educa]ional` [i cåt pentru componenta competi]ional`?

Daniel Pan`: Cele dou` au mers mân` \n mân`, am avut un concept unitar [i o idee care a fost dezvoltat` ulterior \n ceea ce a]i v`zut.

Care este, dup` p`rerea dvs., nivelul la DANIEL PAN~, director de marketing, Banca Comercial` Romån`

Eliza Rogalski:

Majoritatea sunt persoane active, tinere, dar am avut [i surpriza de a g`si utilizatori ([i chiar premian]i) cu vârsta de peste 60 de ani – asta dovede[te ceva despre cine utilizeaz` Internetul \n România. C` am f`cut campania online a fost ELIZA ROGALSKI, Managing Partner, Rogalski Grigoriu Public Relations

care se afl` romånii \n ceea ce prive[te educa]ia financiar-bancar`?

Eliza Rogalski: Cred c`

cea important` barier` a fost [i este una a limbajului, [i aici recunosc faptul c` vina nu este a b`ncilor, ci mai mult a presei.

Campania aceasta a \nceput pentru mine când mi-am dat seama c` nici m`car eu nu \n]eleg limbajul macroeconomic care s` m` ajute s` \mi ajustez comportamentul “microeconomic”.

Pe de alt` parte, cred c` suntem cu to]ii de acord cu faptul c` 2009 a fost primul an dup`

foarte mul]i \nainte \n care singurele mesaje ale b`ncilor au fost despre cum s`-]i iei un credit, [i nu despre cum s`-]i organizezi banii [i via]a.

doar o \ntâmplare – dac` televizorul ne-ar fi permis s` fim interactivi [i colocviali, am fi f`cut campania pe TV. Nu mediul este cel care a diferen]iat

campania, ci ideea de a g`si [i a premia cea mai de[teapt` familie sau cuplu din România \n ceea ce prive[te administrarea portofelului. Cred c` nimeni nu a insistat asupra chestiunilor de ordin sociologic – [ti]i câte divor]uri au loc anual din cauza banilor? Ini]ial, proiectul trebuia s` se adreseze familiilor. Am extins \ns` aria c`tre cupluri tocmai pentru c` o decizie financiar` important` se ia \n doi, indiferent de statutul pe care \l ai \n aceast` rela]ie. {coala de Bani a avut o puternic` component` online [i mai pu]ine activit`]i

{coala de Bani este un proiect dezvoltat pentru BCR de agen]ia Rogalski Grigoriu Public Relations. Proiectul \mbin` lec]iile de teorie propriu-zis` cuprinse \n dou` ghiduri de lucru – “Ghidul de conversa]ie \ntre buzunar [i ban”, respectiv “Ghidul de cre[tere a banilor” – cu elemente de divertisment [i instrumente pentru portofelului familiei. Programul a cuprins [i concursul “Buzunarul anului”, g`zduit de site-ul oficial al campaniei – www.scoaladebani.ro – \n care participan]ii trebuiau s` dovedeasc` abilitatea de a-[i administra finan]ele personale. Proiectul a demarat la \nceputul lunii octombrie 2009 prin lansarea pe Internet a unui manifest intitulat “Cum ajungi falit \n 10 pa[i” care surprinde cu umor atitudini reale, dar [i exagerate fa]` de bani [i gestionarea lor defectuoas`.

Manifestul a circulat pe Internet timp de mai multe zile. Concursul a \nceput pe 15 octombrie, când s-a dat startul \nscrierilor [i al probei de admitere la {coala de Bani, care consta \n 30 de \ntreb`ri despre bani \n situa]ii reale. Concursul s-a \ncheiat la sfâr[itul lunii noiembrie, prin acordarea a trei premii, \n ordinea clasamentului general al echipelor, precum [i dou` premii speciale – pentru cea mai popular` echip` [i pentru cel mai activ sus]in`tor.

offline. Care a fost principala motiva]ie pentru care a]i ales aceast` abordare?

Eliza Rogalski: A[a cum am spus mai sus, Internetul a fost o \ntâmplare – dac` altceva ar fi fost acum interactiv [i ne-ar fi dat posibilitatea s` ne dezvolt`m formatul proiectului, am fi f`cut acel altceva.

Ave]i \n plan s` lansa]i [i alte proiecte similare?

Eliza Rogalski: Da, ca

agen]ie avem \n preg`tire dou` proiecte surpriz` pentru anul acesta, despre care presimt c` o s` m` \ntreba]i \n toamn` / iarn`. |n acela[i timp, cu BCR vom continua s` dezvolt`m componenta de comunicare interactiv`, cu {coala de Bani ca punct convergent dar [i cu alte proiecte despre care ve]i afla mai multe \n curând. Cred c` am dobândit abilitatea rar` ca agen]ie de a dezvolta o idee de PR \ntr-o campanie de 360 de grade. E [i p`cat s` nu capitaliz`m acest câ[tig profesional important. Biz

Biz

ADVERTORIAL

Care este profilul demografic al celor \nscri[i \n {coala de Bani?

37

38

Biz

Biz

AN DE AN

Biz

39

DE

GABRIEL BÂRLIG~

|nceputul revolu]iei “Noua genera]ie are nevoie de o gândire nou`, de reguli noi, de o nou` revist`.” Aceasta era sintetizarea declara]iei de inten]ii la lansarea revistei Biz, \n anul 2000.

O revist` care a f`cut pionierat \n presa de business din România [i care continu`, la zece ani de la lansare, s` identifice, s` analizeze [i s` prezinte cele mai noi tendin]e \n afaceri.

Momentul ales s-a dovedit inspirat, \n condi]iile \n care 2000 era primul an de cre[tere economic` pentru România, dup` trei ani grei de recesiune. Revirimentul se vedea [i \n faptul c`, pentru prima oar` \n 10 ani, România reu[ea s` ob]in` a doua tran[` a unui \mprumut de la FMI. Efervescen]a afacerilor r`zbate clar din paginile revistelor Biz ale acelui an.

40

Biz

VIITORUL ERA ({I ATUNCI) ONLINE Primul num`r aduce [i primul pariu important pentru revista noastr`, care vorbea despre “Revolu]ia internet”, \n condi]iile \n care doar 4,4% dintre români aveau atunci acces la web. Biz descria \nc` de pe atunci noua economie, ar`tând cum se schimbase lumea businessului \n Occident [i prefigurând evolu]ia economiei locale \n era online. “|n noua economie nu mai este nevoie s` ai un birou. Internetul transform` total lumea.

Modul \n care se fac afaceri se schimb` \n fiecare secund`”,

estima Biz. Ceea ce p`rea atunci doar un vis este realitate azi, chiar [i \n România.

De altfel, anul 2000 a fost unul cu multe evenimente pentru internetul românesc.

Apar primele magazine online importante (emania.ro, okazii.ro) [i \ncepe s` se vorbeasc` serios despre e-commerce. Biz dedica un articol publicit`]ii pe internet, care, de[i aflat` la \nceputuri, determinase apari]ia unor agen]ii sau divizii specializate: Golden Click, McCann Interactive,

George Faur, Olimpia Dobre [i R`zvan Dobre lansau, \n septembrie 2000, emania.ro, primul magazin de electronice [i electrocasnice pe internet din Romånia. |n primele zece zile, vånz`rile acestuia dep`[iser` 100 de milioane de lei (mai mult de jum`tate din pre]ul mediu al unei garsoniere la acea vreme).

DIVERTISMENTUL {I MEDIA, LA PUTERE |n urm` cu 10 ani, pia]a de media (publica]ii, radio, televiziune) era \n plin` efervescen]`. Biz relata despre un nou post TV local de muzic`, Atomic, care intra \n concuren]` la acea vreme cu MCM România. |ntre timp, ambele branduri au disp`rut de pe pia]a local`, \ns` num`rul posturilor TV locale de muzic` num`r` patru concuren]i

Top 200 |nc` din primul an, revista Biz a inovat \n presa de business din România. Unul dintre cele mai bune exemple este Top 200 al celor mai mari companii private române[ti, a c`rui prim` edi]ie a fost publicat` \n decembrie 2000. An dup` an, Biz Top 200 a devenit un adev`rat brand, prezentând o radiografie obiectiv` a sectorului privat [i eviden]iind industriile cele mai dinamice ale economiei române[ti.

Plus investi]ional

autohtoni importan]i – MTV România, Kiss TV, U TV [i Music Channel. |n acela[i timp, trusturile media occidentale atacau decis pia]a local`, aducând edi]ii locale pentru Playboy sau Cosmopolitan. Era \nceputul unei dezvolt`ri masive \n zona de print. |n acela[i timp, Cristian Hadji-Culea \ncerca restructurarea “mamutului” care era TVR. Televiziunea, dar nu cea public`, ]inuse capul de afi[ [i \n 1999, când “afacerea anului” era considerat` de c`tre revista noastr` Bingo Europa – la vremea aceea unul din doi români cump`ra s`pt`mânal un bilet de bingo. Dup` zece ani de uitare, ideea a fost reluat` la finele anului trecut tot de Antena 1.

Pia]a de achizi]ii [i fuziuni era \n fierbere \n anul 2000. Fondurile de investi]ii aduceau tot mai mul]i bani \n România, iar companiile occidentale descopereau avantajele economice ale României. Astfel, AIG New Europe investea 30 de milioane de dolari la Astral TV pentru o treime din companie, iar produc`torul de anvelope Continental AG venea cu 100 de milioane de m`rci la fabrica din Timi[oara.

Minus financiar Anul 2000 a fost unul al cutremurelor financiare pe pia]a româneasc`, când Fondul Na]ional de Investi]ii (FNI) [i Banca Turco-Român` au p`r`sit economia pe u[a din dos. Au fost ultimele falimente r`sun`toare \n sistemul financiar românesc, dup` scandalurile uria[e din anii ’90 (Bancorex, Bankcoop, BIR etc.). De atunci, regulile stricte impuse de BNR [i amestecul tot mai redus al statului dup` privatiz`rile majorit`]ii b`ncilor au consolidat [i credibilizat sistemul bancar.

Cea mai \ntins` re]ea de policlinici din România Biz

41

DE

GABRIEL BÂRLIG~

100 $ era salariul mediu real

3% a fost sc`derea TVA de la 22% la 19%

40,7% era rata infla]iei

1,8% a fost cre[terea economic` a României 42

Biz

Argonauts.ro (Grey), OgilvyInteractive.

Webul f`cea timid [i primii pa[i \n domeniul comunica]iilor mobile, prin lansarea serviciilor WAP, \n timp ce domeniul televiziunii f`cea primii pa[i pe net: Antena 1 difuza online [apte programe, Pro TV Interna]ional transmitea emisiunile [i pe internet [i câteva emisiuni populare la vremea respectiv` aveau site-uri proprii (Marius Tuc` Show, Chestiunea Zilei, Zero, Ploaia de stele).

PROMISIUNI {I REALIZ~RI Prev`zând c` urma o perioad` foarte bun` a economiei române[ti, juc`torii interna]ionali d`deau insistent târcoale pie]ei locale. |n 2000, România \ncepea s` se afle pe lista de poten]iale investi]ii.

“Firme de calibru, precum Carrefour, prospecteaz` pia]a româneasc` pentru a g`si momentul propice venirii aici”, ar`ta revista Biz \ntr-un articol \n care prezicea c` viitorul comer]ului apar]ine marilor magazine. Un an mai târziu, francezii deschideau primul hipermarket din România, \n Militari,

lansând o revolu]ie care a schimbat fa]a retailului autohton. La vremea aceea, Bucure[tiul avea un singur mall, \n Vitan, \ns` deja se anun]au planurile pentru cel de-al doilea, Plaza România, care avea s` se deschid` \n 2004.

Pe pia]a hotelurilor, luna noiembrie a adus intrarea lan]ului Marriott \n România, care a marcat \nceputul unei revolu]ii hoteliere \n Bucure[ti, dar [i \n

restul marilor ora[e ale ]`rii. Biz dedica un cover-story cu fotografii de pe “[antierul Marriott”, ocazie cu care radiografia pia]a [i prefigura schimb`rile ce urmau s` fie aduse de celebrul lan] hotelier interna]ional. |n zona financiar`, gigantul britanic al asigur`rilor Commercial Union intra pe o pia]` de 250 de milioane de dolari, marcând o nou` etap` \n dezvoltarea

segmentului de asigur`ri. Ast`zi, compania opereaz` \n România sub brandul Aviva. De asemenea, austriecii de la Wiener Staedtische preluau Unita SA. |n prezent, prin Vienna Insurance Group, ace[tia de]in nu mai pu]in de cinci companii de asigur`ri din România: Omniasig, Asirom, BCR Asigur`ri, BCR Asigur`ri de Via]` [i Omniasig Life. |n 2000, un alt important juc`tor

Dacia cu motor Renault Francezii anun]aser` planuri mari pentru uzina din Pite[ti [i \n 2000 f`ceau un pas important, lansând Dacia SuperNova, cu motor de Renault. Anii urm`tori aveau s` aduc` mai \ntâi Solenza [i, \n 2004, megasuccesul interna]ional Logan, proiectat [i realizat de la zero, spre deosebire de modelele precedente. |n 2010, pariul Renault continu`, ba chiar este tot mai mare, Dacia intrând pe pia]a SUV-urilor cu modelul 4x4 Duster.

NA{TEREA UNUI GIGANT Dup` ce Fondul Propriet`]ii de Stat (FPS) afirmase c` avea oferte de la firme americane [i saudite pentru preluarea rafin`riei Petromidia, câ[tig`torul surprinz`tor a fost... românul Dinu Patriciu, care a pl`tit pu]in peste 50 de milioane de dolari pentru circa 70% din ac]iunile companiei. Ce a urmat? Pornind de la Petromidia, Dinu Patriciu a cl`dit grupul Rompetrol, vândut \n 2007 c`tre compania de stat KazMunaiGaz, din Kazahstan, pentru 2,7 miliarde de dolari, devenind unul dintre cei mai boga]i români [i, mai nou, investind masiv pe pia]a media.

2000 a fost [i anul \n care European Drinks \ntrecea Coca-Cola \n

b`t`lia pentru cot` de pia]` pe segmentul r`coritoarelor, compania fra]ilor Micula acaparând 55% din pia]` \n perioada ianuarie-aprilie. Tot \n domeniul b`uturilor, doar c` pe pia]a berii, Brau Union prelua afacerile Brewery Holding din România, devenind lider de pia]` cu o cot` de 36%. Din 2007, compania se nume[te Heineken România [i este \n continuare lider pe pia]a local` a berii.

Un concept nou pentru anul 2000 era cel de credit ipotecar, \ntr-o perioad` \n care românii \[i pierdeau mai degrab` economiile la FNI sau la Banca TurcoRomân`, neavând, practic, acces la credite.

Astfel, \n luna iunie, Fondul Român de Garantare a Creditelor anun]a lansarea unui fond de garantare a creditului ipotecar, \ntr-un proiect pilot pentru construc]ia a 60 de case \ntr-un parc reziden]ial din Bucure[ti. Biz

O revolu]ie anun]at` |nc` de la primul num`r, Biz dovedea curaj [i viziune, vorbind despre felul \n care internetul transforma deja [i urma s` schimbe radical lumea. “Modul \n care se fac afaceri se schimb` \n fiecare secund`”, scriam atunci [i \ndr`zneam s` pariem c` [i România se va al`tura acestui val al schimb`rii, de[i gradul de adoptare a acestei tehnologii era foarte redus. |n 2010, ne este greu s` ne imagin`m via]a f`r` internet.

Romar Medical

ADVERTORIAL

de pe pia]`, ASIT (Asigur`ri Ion }iriac), a devenit Allianz }iriac Insurance, prin preluarea companiei de c`tre grupul german Allianz.

O mic` policlinic` [i un mic laborator de analize medicale cu 20 de angaja]i – a[a a \nceput istoria Romar Medical, \n martie 2000.

Zece ani mai târziu, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 10 milioane de euro, Romar fiind prezent` direct sau prin parteneri \n aproape toat` ]ara, cu o familie de 1.100 de angaja]i. Evolu]ia nu se opre[te aici: urmeaz` cinci policlinici \n ]ar` [i, \n 2011, deschiderea unui spital privat. Romar s-a impus \n ultimii zece ani printre liderii pie]ei de servicii medicale private prin focusarea pe pacient [i pe nevoia acestuia de comunicare cu personalul medical.

De 10 ani partenerul pentru s`n`tatea companiei tale gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

43

DE

GABRIEL BÂRLIG~

du Georgescu La \nceputul anului, Ra ` de pia]` global` cot o z` ea viz c` spunea Doi ani mai V. RA sul de 5% cu antiviru ia c`tre Microsoft târziu, vindea tehnolog

George Mu[at se afla \n fruntea valului de avoca]i care se specializau \n consultan]a de busin ess

Radu Muntean conducea Overseas Group, una dintre cele mai mari firme de distribu]ie ale momentului

Apetit pentru tranzac]ii Ve[tile bune din economia româneasc`, intrat` \n al doilea an de cre[tere dup` criza de la finele anilor ’90, au fost contrabalansate de situa]ia interna]ional` dificil`.

Indubitabil, evenimentul anului a fost reprezentat, din p`cate, de atentatele de la 11 septembrie, ale 44

Biz

c`ror consecin]e politice [i economice le sim]im [i ast`zi. Apoi, criza dotcom declan[at` \n 2000 [i-a atins apogeul

\n 2001, tr`gând dup` ea toat` economia american`. Dup` o cre[tere de 2,1% \n anul precedent, 2001 aducea

Floriana B`la n [i de la MatrixW Claudiu Costin, or printre “arhitec ks, se num`rau ]ii internetului prezenta]i de ” Biz \n 2001

pentru România o accelerare puternic` pân` la 5,7%, \n timp ce infla]ia sc`dea cu peste zece procente, pân` la

34,5%. Investi]iile str`ine directe au totalizat 1,3 miliarde de euro, \n u[oar` cre[tere fa]` de anul 2000.

Bogdan Naumovici (Leo Burnett) [i echipa sa de crea]ie \n 2001

VALUL ACHIZI}IILOR

Drago[ Dinu [i Ludovic Robe fondatorii Med rt, iplus (viitorul A&D Pharma)

Cucerirea pie]ei auto Dup` ani buni de domina]ie autoritar` a celor de la Dacia, \n 2001 pia]a auto trecea prin transform`ri radicale. Importurile reu[eau \n sfâr[it s` se apropie de vânz`rile produc`torului autohton [i aveau s` ridice businessuri de sute de milioane de euro. |n topul importurilor se aflau Renault, Volkswagen, Skoda, Peugeot [i Fiat. Omul momentului era Brent Valmar, care conduce [i ast`zi cel mai mare importator auto de pe pia]a local`, Porsche România.

vremea când or C`lin Fusu, pe ea RoGenerat m nu se Neogen

Anima]ia deosebit` din economia româneasc` \ncepea, \n 2001, s` atrag` tot mai multe investi]ii [i companii interna]ionale, declan[ând un val de achizi]ii importante.

Ve[tile bune au \nceput s` curg` chiar din ianuarie, când compania sloven` Lek a achizi]ionat produc`torul local PharmaTech din Târgu-Mure[. A fost una dintre primele tranzac]ii din industria farmaceutic`, industrie care avea s` se dezvolte tot mai mult \n anii 2000.

Ulterior, Lek a fuzionat cu Novartis [i ast`zi compania opereaz` \n România sub numele Sandoz. |n februarie a venit rândul cafelei Nova Brasilia s`-[i schimbe proprietarul, Kraft preluând afacerile cu cafea ale Supreme Impex România, care avea s` lanseze ulterior brandul de ciocolat` Primola.

Prin achizi]ia B`ncii Agricole de la statul român, pentru suma de 52 de milioane de

Biz

45

DE

GABRIEL BÂRLIG~

1,3 mld. euro era valoarea investi]iilor str`ine \n România

8.000 $ valoarea medie a unei garsoniere \n zona Mihai Bravu

0,5 mil. $ valoarea pie]ei de publicitate online din România 46

Biz

dolari, grupul Raiffeisen \[i anun]a inten]iile serioase pentru pia]a româneasc`. Tranzac]ia avea s` marcheze \nceputul unei dezvolt`ri accelerate pentru austrieci, care au adus rapid Raiffeisen \n topul b`ncilor din România dup` active.

Tot \n prima jum`tate a anului, antreprenorul Gelu Tofan, care construise \n anii ’90 un puternic holding cu afaceri \n domeniul produc]iei de anvelope, a decis s` vând` c`tre concernul francez Michelin dou` fabrici de anvelope (Victoria Flore[ti [i Silvania Zal`u), re]eaua de distribu]ie Automaxima [i uzina de re[apat anvelope Recap Bucure[ti. Achizi]ia anului avea s` o fac` grupul LNM, al magnatului indian Lakshmi Mittal, care a preluat la jum`tatea lui 2001 “gaura neagr` a economiei române[ti”, Sidex Gala]i, pentru 500 de milioane de dolari. Ast`zi, cel mai mare produc`tor de o]el din lume, ArcelorMittal, de]ine \n România, pe lâng` fostul Sidex, alte trei combinate siderurgice, la Ia[i, Hunedoara [i Roman.

PE LOCURI, FI}I GATA, TELECOM! |n 2001, Biz d`dea startul \n “Cursa pentru viitorul telefoniei”, odat` cu anun]ul Telemobil privind introducerea tehnologiei CDMA pe pia]a local`. Zapp Mobile avea s` se lanseze \n luna decembrie, promi]ând [i oferind viteze de date mult peste ceea ce puteau oferi la vremea respectiv` operatorii GSM

Connex [i Dialog.

Zapp avea \ns` s` pl`teasc` pre]ul pentru c` era o “insul` tehnologic`” CDMA \ntr-o mare GSM, nereu[ind s` atrag` suficient de mul]i abona]i. Anul trecut, Zapp a fost cump`rat de Cosmote [i, probabil, va disp`rea \n curând ca brand. |n 2001, \n timp ce viteza maxim` a datelor mobile era cea dat` de CDMA (153 Kbps), iar

operatorii GSM se l`udau cu viteze GPRS de 30-35 Kbps, Biz privea c`tre viitor, dedicând un dosar special tehnologiei 3G, care urma s` transforme telefonul mobil \ntr-un computer la purt`tor. |n 2001, promisiunea 3G \nsemna viteze de...

384 Kbps, dar operatorii mobili ofer` acum 7,2 Mbps [i deja se vorbe[te de 4G, care ar urma s` creasc` de zece ori vitezele.

Timi[oara, magnet de investitori |ntr-un peisaj economic dominat de Bucure[ti, provincia \ncepea s`-[i fac` sim]it` tot mai pregnant prezen]a \n mediul de business.

De departe cel mai puternic dezvoltat ora[ din punct de vedere economic, \n afara Bucure[tiului, era \n 2001 Timi[oara. Motiv pentru care o echip` Biz s-a deplasat la fa]a locului, cu scopul de a vedea cum reu[ise metropola b`n`]ean` s` atrag` investi]ii str`ine de 300 milioane dolari.

Investitorii de top se numeau Continental Automotive, Coca-Cola, Procter & Gamble, Luxten, Comtim.

Drumul deschis de Timi[oara avea s` fie urmat, [ase ani mai târziu, de Cluj-Napoca, unde venirea Nokia a declan[at o adev`rat` furtun` investi]ional` pe plan local.

MEDICINA TRECE LA PRIVAT

REVIRIMENT PE PIA}A IMOBILIAR~

Biz surprindea \n mai 2001 ascensiunea accelerat` a serviciilor medicale private \n România, care construiau un business bazat pe nevoia unei alternative de calitate la sistemul public.

Printre pionierii sectorului s-a num`rat Medicover, lansat pe plan regional de fondul de investi]ii suedez Oresa Ventures [i care ajunsese \n România la o cifr` de afaceri de 3,7 milioane de euro \n anul 2000. Un alt juc`tor important a fost Centrul Medical Unirea, lansat \n 2005 de Wargha Enayati, care se concentra, ca [i Medicover, pe segmentul serviciilor medicale pentru companii, având arondate peste 40 de firme. |n 2010, businessul CMU a atras aten]ia fondului de investi]ii Advent International, care a achizi]ionat 80% din companie pentru circa 30 de milioane de euro.

CMU are \n prezent 11 policlinici \n Bucure[ti, 9 policlinici proprii \n ]ar` [i colaboreaz` cu peste 130 de clinici partenere \n ]ar`.

|ntr-o perioad` \n care cea mai ieftin` garsonier` din Bucure[ti putea fi cump`rat` pentru 3.000 de dolari \n cartierul Titan, iar pre]ul mediu nu dep`[ea 8.000 de dolari, 2001 avea s` aduc` o cre[tere important` pentru sectorul imobiliar, care se preg`tea de boom-ul ce avea s` \nceap` la jum`tatea anilor 2000 [i care nu a putut fi \ntrerupt decât de criza economic` pe care o travers`m \nc`.

Capitala abia \ncepuse expansiunea c`tre nord. Biz relata \n februarie 2001 despre proiectele din nord: un parc comercial de 500 de milioane de dolari, un cartier de vile \n Iancu Nicolae [i Otopeni Residential Village. Catalizatorii extinderii erau “vegeta]ia [i pre]ul redus al terenurilor”.

Cât de redus? Pre]ul maxim pentru terenuri cu ie[ire la DN1 era de 100 de dolari pe metrul p`trat, iar \n zona de centur` abia dac` ajungea la 25 $/mp.

Alte vremuri... Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Pâinea cea de toate zilele Antreprenorul Gelu Tofan, care vânduse dou` fabrici de anvelope gigantului Michelin, decidea \n 2001 s` intre \n afaceri \n domeniul panifica]iei, sub brandul Unipan. Era momentul oportun pentru ca Biz s` analizeze atent pia]a de mor`rit [i panifica]ie, aflat` la acea vreme \n etapa de consolidare [i dominat` de investitori autohtoni. Pâinea \nsemna \nc` clasicele franzele albe. |n prezent, românii au prins gustul unor sortimente tot mai sofisticate, vândute \n brut`rii cochete.

Ghidul salariilor Fidel promisiunii de inova]ie continu`, Biz realiza \n 2001 prima edi]ie a Ghidului Salariilor, care se va transforma \ntr-o tradi]ie anual`. Presa economic` beneficia de o prim` abordare structurat` [i exhaustiv` a salariilor din cele mai importante domenii de activitate, dar [i de tutoriale prin care angaja]ii puteau \nv`]a cum s` ob]in` salarii cât mai bune pe o pia]` a angajatorilor.

Biz de var` |n plin sezon estival, un grup de tineri manageri de succes ai anului 2001 erau invita]i de Biz la piscin`.

Rezultatul era o copert` nonconformist` [i o prezentare inedit` a noii genera]ii de business din România. Se inaugura, \n acela[i timp, seria numerelor speciale de var` ale revistei noastre, care vorbesc despre pasiunile, hobbyurile [i modalit`]ile de destindere ale managerilor [i antreprenorilor.

Biz

47

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Cursa spre investi]ii 2002 a fost un an fierbinte pentru telecomunica]ii, date fiind investi]iile din domeniu. Retailul, turismul, serviciile financiare dar [i sectorul bancar \ncepeau s` fac` pa[i importan]i spre dezvoltare.

Anul 2002 \ncepea sub auspicii bune, pe plan european, având \n vedere c` la 1 ianuarie era lansat` moneda unic` european`, euro, \n 12 ]`ri ale blocului comunitar (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Fran]a, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda), pentru 308 milioane de europeni. Euro a devenit unica moned` oficial` \n zona euro la 1 martie 2002.

Pe plan politic intern, partidul de guvern`mânt, PSD, semna un protocol de colaborare cu UDMR. |n februarie, 48

Biz

negocierile autorit`]ilor române cu o delega]ie a Fondul Monetar Interna]ional (FMI) intr` \n impas.

Negocierile erau purtate ca urmare acordului stand-by semnat \n 2001. |n septembrie, intra \n vigoare programul guvernamental extrem de criticat [i contestat “Cornul [i laptele”.

Pe 21 noiembrie, România primea invita]ia de a adera la NATO, iar dou` zile mai târziu, pre[edintele american George Bush vizita România, ca urmare a invita]iei NATO. O lun` mai târziu, la 14 decembrie,

la summitul UE de la Copenhaga, se stabile[te data de 1 ianuarie 2007 ca dat` fix` privind aderarea României la UE. Pân` la sfâr[itul lui 2002, negocierile privind toate capitolele aferente acquis-ului comunitar au fost deschise [i 17 dintre acestea au fost \nchise temporar. Obiectivul ]`rii era s` finalizeze negocierile de aderare \n 2004 [i s`-[i asume obliga]iile integr`rii \n UE pân` \n 2007.

ECONOMIE DE REFORME România economic` a anului 2002 se lupta

e \n 50 d ate aliz este 1 e r ile t de p rivit st sti]i s ot Inve m au fo euro, p t. Au fo i cu r s turi ane de de reso eluri no o i i o l u i l h t de m steru 2 de rca 700 ere, la i 6 n i e i m le m truit i re, c e ca s con 0 came .500 d erniz`r 3 d 0 1.5 iuni cu g` mo Anul a s u pen se ada i vechi. arii ât, r m e u l \nc r l a e e f e ca t t r eie , as r ho uno at \nch turism ciet`]i, c n mar tiz`ri \ ul de so at \n a r z priv num` privati r dup` e de i ` a i dup mul er 92%, a ropor] re au p s e i z n i t a tur or]ie d ial – \ riva i. p c p o n o i pr e le lul s le d pita cas`ri miliard a c s` fac` 40 . |n 88% izat 1.3 reforme l tota pentru a atinge \mbun`t`]it \n standardele perioada 2001-2002, economice necesare iar \nt`rirea politicii integr`rii europene. fiscale combinat` cu Evolu]iile [i politicile un program ambi]ios macroeconomice s-au de ajustare a

Tranzac]iile anului 2002 • Cea mai mare tranzac]ie \n 2002 a fost preluarea Romcif Fieni de c`tre Heidelberg Cement pentru 70 de milioane de dolari.

• |n luna iulie, APAPS (Autoritatea pentru Privatizare) vinde firmei Nova Trade, de]inut` de Dan Adamescu, pachetul de 75,67% din ac]iunile companiei de asigur`ri Astra, \n urma unei tranzac]ii de 45,5 milioane dolari.

• Coca-Cola a cump`rat produc`torul de ape minerale Dorna Apemin, pentru 20 de milioane de dolari. Este prima achizi]ie a gigantului american pe pia]a romåneasc`.

• Orkla Foods a preluat o parte din Topway Industries.

• Unita a devenit ac]ionar majoritar la Agras pre]urilor la energie au consolidat performan]a favorabil`. Deficitul de cont curent a fost redus sub 6% \n 2001 [i apoi la 4,5% \n 2002.

Guvernul a adoptat noi m`suri legate de \mbun`t`]irea perspectivelor economice. S-au pus \n aplicare noi regulamente privind accizele, legi privind TVA [i impozitul pe profit, obiectivul principal fiind reducerea scutirilor de taxe [i a facilit`]tilor fiscale. |n ceea ce prive[te comer]ul, acesta cre[tea, mai

ales cu statele UE, \n primele nou` luni ale lui 2002, peste 68% din exporturile totale ale României fiind destinate ]`rilor UE. O noutate pe pia]a for]ei de munc` a fost adoptarea proiectului noului Cod al muncii, prin r`spunderea guvernului \n fa]a Parlamentului, chiar dac` la acea vreme oamenii de afaceri dar [i membri ai opozi]iei au criticat proiectul.

Codul, care printre altele inten]iona s` armonizeze legisla]ia României cu cea european`, introducea restric]ii importante \n ceea ce prive[te

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

prin achizi]ionarea a 53,6% din capitalul Agras-Omniasig, valoarea total` tranzac]iei fiind de peste 2,7 milioane dolari.

• Arcelik a cump`rat Arctic G`e[ti.

• Compania danez` de securitate Group 4 Falck a preluat agen]ia particular` de securitate Valahia, pentru circa 2 milioane de dolari.

• RDS a achizi]ionat 70% din compania TotalNet, pl`tind un milion de dolari.

• Banca Popolare di Vicenza din Italia preia un pachet de ac]iuni al Volksbank România.

• Grupul Marco achizi]ioneaz` pachetul majoritar al Daewoo Bank.

• OMV a achizi]ionat 25,1% din ac]iunile Rompetrol.

Biz

49

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

2 mld. $ valoarea pie]ei de telecomunica]ii, potrivit Roland Berger

2 mil. $ a valorat comer]ul online \n 2002

4,5% cre[terea economic` pentru 2002 favorizat` de exporturi [i investi]ii 50

Biz

• Elena Petculescu, pre[edintele concedierile, impunea angajatorilor proceduri administrative costisitoare [i extindea contractele colective de la nivelul \ntregii industrii asupra altor angajatori, \n detrimentul \ntreprinderilor mici [i mijlocii.

TARI |N B~NCI Sectorul bancar s-a \nt`rit considerabil, la momentul 2002 existând numai trei b`nci de stat, iar ponderea lor \n total active nete avea s` se diminueze semnificativ odat` cu privatizarea BCR. De asemenea, ponderea institu]iilor bancare interna]ionale a crescut constant, astfel \ncât 32 de b`nci str`ine [i sucursale ale b`ncilor str`ine \n România reprezint` peste jum`tate din activele

Banc Post, aprecia c` anul 2002 este unul de \nt`rire a sistemului bancar românesc.

• Al`turi de sistemul bancar, telecomul devenea unul dintre motoarele cre[terii economice.

• Cel mai nou juc`tor intrat pe pia]`, Zapp Mobile, preg`tea o ofensiv` puternic` pentru cot` de pia]`. Nici investi]iile \n publicitate nu erau nesemnificative, P&G fiind lider \n topul advertiserilor din 2002.

totale nete ale sectorului bancar [i trei cincimi din credite. Procesul de restructurare a sectorului bancar s-a \ncheiat [i, ca rezultat, ponderea creditelor neperformante a sc`zut de la peste 71%

• Micros

\n 1998 la 2,8% la jum`tatea anului 2002. |nceputul de an aducea un nou operator de telefonie mobil`, lansat \n iarna anului 2001, Zapp Mobile. Publicitatea era la mare pre] \n anul 2002, dat fiind faptul c` mul]i dintre consumatori abia

oft sistemu România a la ld n XP Prof e operare W sat indows essiona l cu int limba e • |n aprilromân`, \n luna rfa]` \n martie ie, ICL .

Ro schimb at denu mânia [i-a m Service s Româ irea \n Fujitsu nia. |n Fujitsu luna Sie [i-a des mens Compu mai, chis bir t ou prop ers repreze riu de ntan]` \n Rom ânia.

\ncepeau s` se segmenteze [i s` devin` mai informa]i.

Biz publica topul 50 al celor mai mari bugete de publicitate, care au investit \n anul 2001 peste 350 de milioane de dolari, conform monitoriz`rilor realizate de Alfa Cont Media Watch. Marii produc`tori de bunuri de larg consum Procter & Gamble [i Unilever erau lideri \n topul advertiserilor.

TELECOM {I IT PE VAL 2002 va r`mâne \n istoria recent` ca anul preg`titor pentru

1,035 mld. $

BERNARD MOSCHENI, General Manager al MobilRom, a fost artizanul rebrandului companiei la brandul ac]ionarului, Orange România

t 20% a achizi]iona • |n iunie, BERD sigur`torului a din ac]iunile a de n pentru sum a ic er m Intera de dolari.

3,4 milioane nea \ncheie fuziu • |n luna iulie se – Raiffeisen cu le B`ncii Agrico nou mânia, banca o R en is Raiffe ele m erând sub nu \nfiin]at` op Bank. de Raiffeisen e grupul de firm • |n septembrie,n]` inten]ia de a u Tender \[i an la ARDAF. ar majoritar n io c] a i deven te in iunile de] u • BERD vinde ac]România. la Apha Bank “Anul telecomunica]iilor”, 2003, când s-a liberalizat pia]a de profil din România. |n martie 2002 se lansa sistemul e-licitatie.ro, unde se tranzac]ionau achizi]iile publice ale institu]iilor publice.

Un alt eveniment care

SOTIRIOS MARINIDIS [i CHRISTOPH VACRIK, directori de marketing la Procter & Gamble, au gestionat cel mai mare buget de publicitate, care a transformat P&G \n cel mai mare advertiser al anului

a ]inut capul de afi[ \n 2002 a fost trecerea Mobil Rom la noua identitate Orange, \n aprilie 2002. Mobil Rom avea la sfâr[itul anului 2001, cu pu]in timp \nainte de rebranding, 1,7 mil. abona]i. Pia]a de internet f`cea atunci pa[i mici c`tre

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

dezvoltare, \ns` rata de cre[tere era una foarte mare, de pân` la 25% pe an. |n 2002, circa 750.000 de persoane foloseau internetul.

Publicitatea online era \n 2002 abia la \nceput, dar \n ciuda acestui fapt, reu[ea s` totalizeze valoarea de 200.000 de euro.

EVOLU}II MULTINA}IONALE Anul 2002 a fost unul important [i pentru retail. Bricostore deschidea primul centru comercial de bricolaj din România, \n Bucure[ti, \n urma

unei investi]ii de 8 mil. euro, \n timp ce, \n toamn`, Praktiker deschidea [i el primul s`u magazin, \n Voluntari, cu o investi]ie de aproximativ 8 mil. euro.

Commercial Union Asigur`ri de Via]` [i-a f`cut, \n cea de-a doua parte a lui 2002, rebrandingul \n Aviva, brandul global sub care opera compania. {i o alt` veste bun` venea de la Uniunea Na]ional` a Societ`]ilor de Leasing din România, care aprecia c` pia]a de leasing atingea 1,5 mld. euro.

Compania de consultan]` Andersen se unea cu Ernst & Young, fuziunea propulsând noua entitate pe locul doi \n pia]a de consultan]` din România (estimat` la 42 milioane de dolari), dup` PricewaterhouseCoopers. Biz

au fost fuziunile [i achizi]iile lui 2002, potrivit KPMG

112.000 autovehicule noi s-au vândut \n 2002, cu 22,4% mai mult fa]` de 2001

18% rata infla]iei redus` semnificativ de la 30% \n 2001 Biz

51

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Telecomunica]iile la putere 2003 \ncepea cu mari speran]e pentru România, date fiind deciziile luate la Copenhaga \n 2002 legate de integrarea european`. Nici integrarea atlantic` nu f`cea excep]ie, România fiind invitat` \n 2002 s` adere la NATO. Dac`, din punct de vedere politic [i strategic, România f`cea pa[i necesari pentru dezvoltare, [i din punct de vedere economic cifrele erau \n cre[tere.

Primul eveniment major al anului, chiar la 1 ianuarie, a fost liberalizarea complet` a telecomunica]iilor.

Rapid, acest eveniment a schimbat fa]a comunica]iilor din România. Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n Comunica]ii primise 502 cereri de notificare pentru furnizarea de re]ele [i servicii de comunica]ii electronice pân` la \nceputul lui 52

Biz

2003. Astfel, fiecare client putea s` \[i aleag` compania de telefonie fix` pe care [i-o dorea, f`r` s` mai fie constrâns s` aleag` doar un singur furnizor. |n plus, Romtelecom, care pân` atunci de]inea

monopolul \n domeniu, a trecut \n administrare privat`, pentru c` \n februarie Ministerul Comunica]iilor [i Tehnologiei a semnat cu compania elen` OTE

i nulu a a i t ac] t a fos

z mportan a ti Traen ft m i n en icroso

re M Un ev de c`t , produs de tea a i ] i z i AV nita ach sului R D. “Oportu D \n u r i v i t CA an eCA nia Ge ogia G compa egra tehnol tivirus t an tru de a in le proiecte re pen a m s e a r viitoa ft este un p so o e IT r c i M dustri s Radu n i a g \ntrea asc`”, a spu ele GeCAD e nt român cu, pre[edi [i Silviu s u e Georg e. Georgesc eneral al r g a l Softw , directoru n , au a r a Hot` ft Români o s i o Bz Micr pentru ac]iei. t i u l ` nz dezv ele tra t n u n am`

Evenimentele anului

contractul prin care aceasta prelua majoritatea de 54,1% din ac]iuni pentru 243 milioane dolari. Astfel, Romtelecom urma s` se adapteze regulilor concuren]iale [i ale economiei de pia]`.

Romtelecom a fost doar unul dintre succesele de privatizare ale statului român. |n 2003, APAPS

(Autoritatea pentru Privatizare) a vândut ac]iuni la 309 societ`]i \n valoare de aproximativ 14.000 miliarde lei (300 milioane dolari). Din totalul societ`]ilor privatizate, 51 au fost societ`]i mari [i foarte mari, cu o situa]ie economico-financiar` precar`, iar 258, societ`]i mijlocii [i

mici. APAPS a optat pentru privatizarea prin metoda negocierii directe pe baz` de oferte finale, \mbun`t`]ite [i irevocabile pentru 125 de societ`]i. 155 de societ`]i au fost privatizate prin licita]ie cu strigare, iar 40 de companii au fost vândute pe pia]a de capital.

• Compania de consultan]` Accenture intr` pe pia]a româneasc`.

• Grupul american Bechtel a semnat cu statul român un contract \n valoare de 2,5 miliarde dolari pentru construirea autostr`zii Bra[ov - Târgu-Mure[ - ClujNapoca - Oradea - Bor[. Autostrada nu este finalizat` nici \n prezent.

• Valoarea pie]ei construc]iilor a fost de aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit Asocia]iei Române a Antreprenorilor \n Construc]ii.

• Publicitatea online a atins valoarea de 1 milion de dolari.

• BRD a trecut printr-un proces de rebranding, preluând logo-ul companiei mam`, Groupe Société Générale.

• Carrefour deschide hipermarketul Orhideea, \n urma unei investi]ii de 38 mil. dolari.

• Operatorul german de supermarketuri Tengelmann a deschis o reprezentan]` pe pia]a din România.

• Banca Central` a pus \n circula]ie bancnota de 1 mil. lei \n luna decembrie.

• A fost \nfin]at Biroul de Credit de c`tre Asocia]ia Român` a B`ncilor, cu participarea a 24 de b`nci din România.

• Wally Olins sus]ine o conferin]` \n România, la invita]ia revistei Biz.

Biz

53

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

euro, fa]` de 1,09 miliarde dolari \n 2002.

STAND-BY CU SUCCES

Dup` o pe sistemu rioad` nefast ` \n car l banca e r ro zguduit de falim mânesc a fos t sistemu ente, pu lu lsul diagno i este marcat stic sigu de un r: stabil exemplu itat d Raiffeis e succes \n ac e. Un en Ban est sen k, c se fuziune a cu Ba are la doi ani ste n dup` c strateg ie de im a Agricol` a u rmat o plicare pe toat segmen e tele de clien]i.

Steven van pre[edin Groningen, tele Ra iffeisen Bank, a fos promot t unul dintre orii b`ncii a succesului ustriece .

Dac` la nivelul privatiz`rilor st`team bine, la capitolul cifre România anului 2003 se prezenta [i mai bine. BNR anun]a c` \n 2003 investi]iile str`ine directe au fost de 1,946 miliarde de

Un alt eveniment major al anului 2003 a fost \ncheierea cu succes a unui acord stand-by cu FMI, pentru prima dat` de la c`derea regimului comunist. Dup` cele cinci e[ecuri anterioare, finalizarea acestui acord a reprezentant un pas important \n stabilirea unor politici macroeconomice solide [i consecvente aplicate \n timp. Acordul stand-by finalizat \n 2003 a fost \n valoare de aproximativ 431 milioane de dolari.

Cifrele economice de la terminarea acordului, la sfâr[itul anului 2003, erau pozitive. O cre[tere economic` de peste 4,5% un deficit de 4,88% din PIB [i o rat` a infla]iei de 14,1%. Rata medie a infla]iei a fost de 1,1% fa]` de 1,4% \n anul 2002.

Anul 2003 a fost cel mai bun an de pân` atunci \n mai multe sectoare economice, care au crescut foarte

mult, precum retailul, telecomunica]iile, turismul. Veniturile din turism ob]inute \n 2003 de România au fost de 780 de milioane de dolari.

RETAILUL ACCELEREAZ~ Retailul a ]inut prima pagin` mai ales \n a doua jum`tate a lui 2003, când marile re]ele interna]ionale de retail au decis s` se extind`. Metro a deschis patru magazine, iar Carrefour [i Cora au deschis [i ele câte un magazin. Bricolajul n-a r`mas \n urm`: Bricostore a deschis dou` magazine, \n timp ce Praktiker – trei magazine. Nici retailerul local de mobil` Mobexpert nu a stat degeaba, inaugurând dou` magazine, \n Militari [i Pantelimon.

Segmentul supermarketurilor a \nregistrat o evolu]ie pozitiv`, cu dou` noi magazine Mega Image la Ploie[ti [i Constan]a, \n timp ce re]eaua La Fourmi a cump`rat cinci supermarketuri \n Bucure[ti [i Constan]a.

Odat` cu cre[terea retailului, a crescut [i

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

pia]a de electronice [i electrocasnice, care a avansat cu 40% fa]` de 2002. Sistemele de rate au fost principalul stimulent \n cre[terea vânz`rilor, magazinele de profil \nregistrând vânz`ri de peste 60% prin acest mod.

ADIO DOLAR, SALUT EURO Un alt eveniment important a fost decizia BNR de schimbare a cursului de referin]` a leului \n func]ie de euro [i nu de dolar. O alt` schimbare f`cut` de banca central` \n contextul integr`rii europene a fost deschiderea investitorilor români c`tre pie]ele externe de capital, prin tranzac]ionarea de ac]iuni, obliga]iuni [i titluri ale fondurilor de investi]ii. Sistemul bancar \ncepea s` se consolideze, chiar dac` era \nc` la \nceput de drum. Dan Pascariu, pre[edintele HVB România, considera c`, de[i \nc` nu a atins un grad de maturitate complet`, sistemul bancar actual este mult mai stabil \n compara]ie cu anii preceden]i. Biz

Tranzac]iile anului • Mol România a cump`rat 23 de benzin`rii de la grupul Shell. Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` public`.

• Fondul de investi]ii New Century Holding (NCH) a cump`rat 97% din ac]iunile Libra Bank. Valoarea final` a tranzac]iei este de peste 10 milioane de dolari.

• S&T a achizi]ionat Fujitsu Services din România [i din alte 6 ]`ri (Cehia, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia [i Slovacia).

• Cl`direa de birouri Opera Center a fost vândut` pentru 29 de milioane de dolari.

• Efect Media a cump`rat de la fondul de investi]ii Oresa Ventures pachetul majoritar de ac]iuni de]inut de acesta \n capitalul Churchill Media.

• Grupul american Bunge a preluat de pe pia]a RASDAQ 92% din ac]iunile produc`torului de ulei Muntenia Bucure[ti, \n urma unei tranzac]ii de 3 milioane de dolari.

• Statul român a vândut 25% din ac]iunile B`ncii Comerciale Române (BCR) c`tre BERD [i IFC pentru 222 milioane de dolari.

• Grupul olandez VNU a cump`rat, pentru 24 milioane de dolari, un pachet adi]ional de ac]iuni de 56,2% din capitalul companiei Pagini Aurii.

• Compania malaezian` Pesaka Astana acump`rat 94,2% din ac]iunile Roman Bra[ov pentru suma simbolic` de 1 euro. |n schimb cump`r`torul s-a angajat s` creeze un parc industrial de 50 de milioane de euro pe platforma de la Roman. Tot din sfera marilor companii de stat, APAPS a vândut Tractorul Bra[ov c`tre compania italian` Landini [i ARO c`tre compania american` Crosslander.

• Banca Na]ional` a Greciei a preluat pachetul majoritar de ac]iuni de]inut de Fondul Româno-American de Investi]ii \n capitalul social al B`ncii Române[ti.

• GSK a cump`rat restul de 35% din Europharm, devenind ac]ionar majoritar \n urma unei tranzac]ii de 10-15 milioane de dolari. Fondul de investi]ii Advent International a cump`rat Terapia Cluj pentru circa 39 milioane dolari.

Biz

55

de

Ovidiu NeagOe

Funda]ia pentru cre[teri sus]inute

radu manolescu, Target International executive search

O retrospectiv` a anului 2004 arat` c` acesta a coincis cu venirea pe pia]` a unor juc`tori importan]i din mediul de afaceri global, prin investi]ii majore, dar [i cu lans`ri pe m`sur` ale businessurilor locale.

La etajul patru al unui bloc situat \n Pia]a Unirii din Bucure[ti, o mân` de oameni aduna]i la o mas` din sala de [edin]e povesteau despre cele mai de succes evenimente din mediul de afaceri al anului 2003, semn c` \ncepuse un nou an plin pentru revista Biz. Era o zi friguroas` de la \nceputul unei s`pt`mâni de ianuarie [i \ncepuse tradi]ionala [edin]` de sumar de luni diminea]` \n care s-a dezb`tut o 56

Biz

adev`rat` ploaie de propuneri de subiecte, care au fost cernute de toat` lumea pentru a rezulta sumarul primului num`r Biz din 2004. |n urma celor nou` participan]i, pe cele trei corpuri ale biroului au r`mas \mpr`[tiate publica]ii economice str`ine, ale c`ror coperte \[i \ndemnau cititorii la r`sfoit cu povestea de

succes a lui Jean-René Fourtou, director executiv la conglomeratul media Vivendi Universal, care reu[ise de la preluarea conducerii companiei s` treac` la un profit net de 131 de milioane

40.000 l era num`ru re a de români cal s` solicitau leg\n lucreze str`in`tate

alIna GrIGore, Global consulting

de euro, dup` ce, cu numai un an \n urm`, gigantul francez \nregistra pierderi de 1,2 miliarde de euro, semn c` anul 2004 va rezerva mediului de afaceri european cre[teri exponen]iale. |n acela[i timp, dar la câ]iva ani "distan]`" de umbrela protectoare a statelor Europei Centrale, juc`torii din mediul de afaceri din ]ar` \[i frecau palmele \n

a[teptarea veniturilor estimate, iar cele mai de succes pove[ti aveau s` \[i fac` loc \n paginile revistei Biz. Astfel, a \nceput o nou` lupt` cu timpul, iar forfota a pus st`pânire pe \ntreaga redac]ie, \n care se auzea zgomotul tastelor lovite cu rapiditate, acoperit adesea de vocea grav` a unuia dintre cei aproximativ 6,8 milioane de clien]i ai celor mai importan]i doi operatori de telefonie mobil` ai

Ioana Ple{a Graffiti BBdo

BIanca moraru demeTer professional

vremii: Connex (actualmente Vodafone) [i Orange, doi gigan]i pe o pia]` a telecomunica]iilor estimat` atunci pentru revista Biz de Dan Nica, fostul ministru al comunica]iilor, la 4,1 miliarde de euro. Dup` terminarea unei astfel de convorbiri se a[ternuse o clip` lini[tea [i toate privirile din camer` erau a]intite spre colega care tocmai d`duse o veste bun` \ntregii echipe: stabilise un interviu cu Anthony V. Kuhnen, ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

General Manager la Howard Johnson, cu ocazia inaugur`rii hotelului \n ]ara noastr`.

Pariu Pe mObilitate De-a lungul timpului, revista Biz a relatat pe larg despre tehnologii, strategii sau produse inovatoare, care la acea vreme p`reau, cel pu]in la prima vedere, imposibil de aplicat \n mediul de afaceri dâmbovi]ean. Un pariu câ[tigat a fost cel

referitor la internetul \n band` larg`, pe care revista Biz \l cataloga drept cea mai important` tehnologie de urm`rit \n anul 2004 [i scria despre rate de transfer de pân` la 75 Mbps. {i asta \ntr-un moment \n care, din totalul conexiunilor la internet existente \n România, leg`turile dial-up reprezentau nu mai pu]in de 48,1%, restul fiind conexiuni permanente – cablu CaTV (34%), fibr` optic` (28%), conexiuni prin fibr` de cupru (11%) [i ADSL (8%).

Dar funda]ia necesar` cre[terii mobilit`]ii businessurilor era deja construit` \n anul 2004.

Pe atunci, 16% din popula]ia ]`rii era reprezentat` de utilizatorii care accesau frecvent pagini

web, \n timp ce procentul internau]ilor \ntâmpl`tori era de 23,8%, potrivit statisticilor Ministerului Comunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iilor. |n plus, num`rul domeniilor din ".ro" crescuse cu

Moat Richard nc]ia de prelua fu ratorului de pe omânia, CEO al o obil` Orange R m scheni. nard Mo telefonie r e B e p dinte al du-l \nlocuin func]ia de pre[e de istra]ie, |nainte e admin d i c]ii \n lu iu il cons upat fun ciar, c o a t a n Mo ului fina Richard rtament a p e & d t l n u cadr lopme nt ess Deve de Busin , iar cel mai rece s n Operatio CEO al Orange e cadrul d ia ] c fun t lucra \n rnard a o M . a c e r Danema din anul 1992. B i a ie e r n e a c p u com ond prelua c o i , n e ia h lg c e s Mo tar B is b o M i ie ge. compan a grupului Oran ` r subsidia

27,7% cu un an \n urm`, ceea ce f`cea echipa Biz s` anun]e c` viitorul publicit`]ii se va muta online.

Momentul cre[terii nevoii de mobilitate a fost speculat de operatorii de telefonie, a c`ror lupt` pentru acapararea clien]ilor

era departe de a fi \ncheiat` [i se mai preg`tea o rund` de atacuri. Orange România lansa, dup` o investi]ie de 100.000 de euro, un serviciu wireless de acces la internet, iar, de cealalt` parte a baricadei, ambi]iile erau la fel de mari [i la operatorul de telefonie

Biz

57

de

Ovidiu NeagOe

PubliCitatea, Pe val Anul 2004 a \nceput cu un nou record pentru publicitate: cel mai scump spa]iu publicitar de 30 de secunde a fost \nregistrat \n pauza transmisiunii Super Bowl, pentru care s-au pl`tit 2,25 de milioane de dolari, o sum` cu 7% mai mare decât \n anul 2003. Revista Biz scria despre companiile care au alocat cele mai mari bugete \n anul 2004 publicit`]ii:

CHeltuieli De puBliCitate |n 2004 (euro) Companie procter & Gamble unilever Coca-Cola românia transilvania General import - export* Kraft Foods românia

publicitate tv 127.518.555 64.505.101 62.668.896 50.412.612

publicitate radio 81.270 340.681 453.485 186.841

publicitate pres` scris` 1.820.306 1.429.316 501.159 517.014

49.175.769

593.919

172.408

* Compania se ocup` de distribu]ia produselor european Drinks, scandic Distilleries [i european Food. surs`: Biz, pe baza informa]iilor furnizate de alfa Cont

investi}ii bune anul are Companie omv

ekkers la are Robert R ns ntul de la evenime fenele ca a primei nia, in Româ d e r a c n ba pe introdus concept Banca pia]` de ania, Transilv sti]ie de cu o inve euro. de 280.000

fix` Romtelecom, care anun]a c` va extinde serviciile de transmisiuni de date pentru segmentul de business.

Mobilitatea a fost cuvântul de ordine \n anul 2004, iar operatorii de telefonie mobil` câ[tigau cu repeziciune clien]i noi, \n România existând, pe atunci, peste 7,3 milioane de utilizatori de telefonie mobil`, 58

Biz

care achitau \n medie lunar o factur` de 22,44 de dolari. Dintre ace[tia, 3.457.000 foloseau serviciile companiei Connex, \n timp ce Orange România \nregistra \n jur de 3,3 milioane de clien]i, \n cre[tere cu 42% fa]` de 2003.

Num`rul clien]ilor Zapp se situa \n jurul valorii de 150.000, dup` estim`rile revistei Biz. Biz

saint-Gobain rigips românia tengelmann saB miller volksbank

investi}ie achizi]ionarea pachetului majoritar petrom Fabric` de geamuri la C`l`ra[i Fabric` de gips-carton la turda Centru logistic achizi]ia aurora Bra[ov 40 de unit`]i noi

valoare 760 mil. euro* 120 mil. euro 30 mil. euro 17 mil. euro 16,62 mil. dolari 7 mil. euro

* estimare realizat` de speciali[tii din pia]` contacta]i de Biz la vremea respectiv`

Cele mai imPOrtante 4 investi}ii ameriCane din 2004 Companie Colgate-palmolive mcDonald’s Citibank overseas investment Corporation trinity industries inc.*

investi}ie 133 mil. $ 51 mil. $ 44 mil. $

aCtivitate Fabricarea produselor pentru igien` restaurante servicii bancare

38 mil. $

Construc]ia [i repararea materialului la astra vagoane arad sa

* Compania româneasc` \n care a fost investit` suma este astra vagoane arad sa surs`: Biz

nOut~}i Pe Pia}~ Companie inditex Quadrant amroq Beverages (QaB) long Bridge (fost` ventilatorul) Grand plaza Hotel ana Hotels apple

lansare primul magazin Zara apa mineral` roua mun]ilor

investi}ie 5 mil. euro 7 mil. euro

sphera Building Center

2,5 mil. euro

primul hotel Howard Johnson 30 mil. dolari Centrului ana aslan Health spa 5 mil. dolari lansarea ipod n/a ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

DE

OVIDIU NEAGOE

Visul occidental De[i nu au lipsit cre[terile semnificative, list`rile la Burs` sau prelu`rile spectaculoase, 2005 a fost, dup` p`rerea speciali[tilor consulta]i la acea vreme de Biz, un an al estim`rilor [i calculelor mult prea optimiste. |nc` de la debutul anului 2005, toate semnele din economie justificau estim`rile pozitive [i preg`tirea tuturor juc`torilor din mediul de afaceri pentru cre[terile

60

exponen]iale. Un sondaj realizat de Institutul Na]ional de Statistic` la \nceputul anului 2005 ar`ta c` managerii din domenii precum comer]ul cu am`nuntul, industrie construc]ii [i servicii estimau \n ianuarie cel pu]in men]inerea tendin]ei pozitive pentru urm`toarele trei luni. |n primele luni ale anului, investi]iile str`ine cu impact semnificativ

omul `nil`, D i e a l ei ma Nico le cel e t ii a ] p c din s tranza e t n a i t pr n impor 2005, i u l u ale an e Bank a rst ul care E nat pachet i al ]io achizi r de ac]iun ita i major a une n urm \ 5 R 7 , C 3 B c]ii de tranza de euro. de miliar

asupra economiei locale au atins 445 de milioane de dolari, concentrate \ntr-un total de 39 de proiecte, comparativ cu 31, cât \nsumau anul anterior, dup` cum arat` datele Agen]iei Române pentru Investi]ii Str`ine (ARIS).

Printre cele mai importante investi]ii s-au num`rat \n prima jum`tate a anului 2005 Hiproma (Carrefour), care a investit \n dou` hipermarketuri 83,5 milioane de dolari, Mobifon (Connex), cu o investi]ie de 40 de milioane de dolari \n proiecte de telecomunica]ii, [i Petrotel Lukoil, care a investit 54 de milioane de dolari \n sta]ii de procesare a

]i]eiului. |n luna decembrie a avut loc preluarea pachetului majoritar de ac]iuni al BCR de c`tre banca austriac` Erste Bank, semnându-se astfel cea mai important` privatizare a anului, \n valoare de 3,75 de miliarde de euro.

Toate aceste dezvolt`ri semnificative se reflectau [i \n buzunarele angaja]ilor: aflat la a treia edi]ie, “Ghidul Salariilor”, o premier` \n presa româneasc`, aducea ve[ti bune angaja]ilor, care beneficiau de m`riri salariale substan]iale pe baza introducerii noii cote de impozitare, dar [i a deprecierii euro \n raport cu leul.

Presiunile sindicatelor

România, ral la Porsche Director gene as` pedala de ap Brent Valmar teri -un an cu cre[ tr \n e ]i accelera to dustria au explozive \n in

[i apari]ia “c`p[unarilor” ca for]` de munc` au ajutat la sc`derea ratei medii a [omajului la 5,8%, fa]` de 6,8 procente cât era cu numai un an \n urm`.

Turbulen]ele produse de introducerea noului cod fiscal, dar [i cre[terea pre]ului petrolului pe pie]ele interna]ionale \ngreunau atingerea ]intelor ini]iale (infla]ie de 7,6%), mult prea optimiste.

Totu[i, \n 2005, cu tot cu cre[terea pre]ului barilului de petrol, \ntreaga industrie auto rula cu vitez` maxim`, ceea ce f`cea revista Biz s` \l ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Marian Alecu a fost la origin ea campanii loca le de CSR, care unor au inclus dona]ii de euro, dup` de pân` la 10.000 de schiderea fiec` rui nou restaurant McD onald’s

nte

05 ]inea \n anul 20 Dan Ostahie de ]ea de retail din re cea mai mare ea de expansiune `t ]ar` [i se preg

e numeasc` enim ile v e 5 “Anul Auto”. orab Motivul? Dup` mem 05 0 o cre[tere de din 2 spital primul ` z a e r 33,7% u ug ti]ie de linic ina dup` o inves c o r u E \nregistrat` \n • in ]ar`, tul cu privat d ne de euro. anul 2004, teneria te r a a p io e il p e 10 m motoarele pie]ei reprezin tels \nc ock Ho care urma s` Republica c a e P • auto din ]ar` \nc` Tulip, ânia [i Golden telier \n Rom erau la tura]ie o h pia]a grupul maxim`. “Evolu]ia tr` pe . in a v a o u ld iq t de Un Mo pie]ei auto \n viitor ustriac ea unui pache a l u p u ar • Gr ur`ri. va fi influen]at` de rin prelu ra Asig r local` p compania Ast ita r posibilitatea cre[terii l majo 27% din ac]ionariatu `ncii }iriac. pre]ului petrolului”, eia lB HVB pr s o ac]iune) a Omniasig • lu ia spunea Brent Valmar, (50% p aedtische pre t S rvices. director general la • Wiener BIH Financial Se Porsche România. de la T Printre principalii factori macroeconomici care str`ine continue, prin mijloace de transport. au condus la cre[terea care firmele [i-au Mai mult, gradul exponen]ial` a pie]ei dezvoltat activit`]ile sc`zut de motorizare auto din ]ar` s-au pe pia]a local` [i au [i dimensiunile reduse num`rat [i investi]iile avut nevoie de ale parcului auto din

]ar` [i-au pus amprenta pe dinamica pie]ei. Cre[terea exponen]ial` a pie]ei auto a dus la \nregistrarea unui nou record de vitez` pe pia]a leasingului local: speciali[tii contacta]i atunci de revista Biz estimau c` pia]a de leasing va cunoa[te [i \n 2005 aceea[i rat` de cre[tere \nregistrat` cu un an \n urm`, adic` de 30%. Valoarea total` a contractelor de leasing \ncheiate se ridica \n primele [ase luni ale anului la 1,09 miliarde de euro, dintre care o cot` de 90,5% era de]inut` de

Biz

61

DE

OVIDIU NEAGOE

ia

opera]iunile de leasing pentru autovehicule.

DEZVOLTARE TRIFAZAT~ Anul 2005 a fost un propulsor pentru companiile cu domeniul de activitate \n retailul de electronice, iar deschiz`torul drumului ascendent a fost Flamingo Computers International, care, la \nceputul lunii iulie, s-a listat la Burs`.

Compania a vândut prin ofert` public` 17 milioane de ac]iuni noi emise prin majorare de capital, ini]iativ` care a adus pentru Flamingo statutul de prima firm` IT româneasc`

listat` la Burs`. Mai mult, Flamingo s-a aflat printre primele companii locale care au adoptat strategia extinderii \n state vecine, iar \n luna septembrie conducerea companiei anun]a lansarea celui de-al cincilea magazin din Serbia, dup` o investi]ie de 100.000 de euro. |n antitez`, \n aceea[i perioad` de timp, Octavian Radu, fondatorul RTC, anun]a listarea la Burs` a grupului pentru anul 2007, lucru care \ns` nu s-a realizat nici pân` ast`zi. Pentru planul de dezvoltare Octavian Radu nu a a[teptat anul 2007 [i, \n 2005,

istor

Diverta a le din ]iilor o t i p achizi]ionat 5 ca munica o re]eaua de telec 5 magazine Best 200 afone. n \ lui Vod ie u Computers, p u r g fon ]` a i de tele a pe pia te. mutare ce avea s` • Intrare area operatorulu brandul Cosmo contribuie la • Relans Cosmorom sub ea primul CEO schimbarea fone. mobil` lomon deven x-Voda o e S n n a o n topului retailerilor ercial C ia • Lil pului or com t. u t r c g e l ir a d IT [i telecom. “Noi român pe postul de y Mille i Thierr a e lu ir a m suntem v`zu]i ca un u ia ân ral •N ge Rom oprietarul Ast ator de n a r O magazin de carte [i la pr per . devenit rtant o papet`rie. {i asta cu • UPC a m, cel mai impo e la acea vreme d Teleco e prin cablu toate c` avem acelea[i n televiziu produse media [i IT ca [i retailerii specializa]i”, declara Octavian Radu \n De[i 2004 a fost din compania Altex nu a octombrie 2005 pentru punctul de vedere al f`cut pasul \napoi.

Biz. Tot fondatorul produselor Cifra de faceri a Altex RTC continua c` ar electronice, a fost \n 2004 de 145 dori s` schimbe electrocasnice IT [i de milioane de euro, mentalitatea pe care o multimedia un an iar pentru 2005 Dan au clien]ii [i c` Diverta capricios cu un debut Ostahie a anun]at este un magazin la fel marcat de deschiderea a cinci de bun pe segmentul reglement`rile noi ale noi magazine Media IT ca [i pe cel de carte. B`ncii Na]ionale, Galaxy. Biz

Filantropia cuprinde România Companie A&D Pharma Group Ana Group BCR Coca-Cola Holcim Pfizer România Philip Morris România Romtelecom Siveco România

Proiecte derulate S`n`tate, art`, cultur`, drepturile omului, probleme sociale S`n`tate, cercetare, art`, sport, probleme sociale S`n`tate, cultur`, art`, probleme sociale, sport, comportament civic Protec]ia mediului, art` [i cultur`, educa]ie S`n`tate, protec]ia mediului, comportament civic, probleme sociale, educa]ie S`n`tate, probleme sociale Educa]ie, art`, cultur`, protec]ia mediului, probleme sociale S`n`tate, cercetare, protec]ia mediului, sport S`n`tate, educa]ie, probleme sociale, art` [i cultur`

Valoarea dona]iilor 2004 (euro) 200.000

Tipul sponsoriz`rii bani

385.000 cca 2 milioane

bani, produse bani, produse

220.000 380.000

bani, produse, know-how bani, produse

900.000 290.000

bani, produse bani

1.000.000 200.000

bani bani, aparatur`, excursii, tabere

Surs`: Biz 62

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

DE

LOREDANA S~NDULESCU

Boom economic 2006 a fost anul multor oportunit`]i de afaceri.

Cuvântul de ordine era cre[terea. Pe toate nivelurile. Dup` cum semnalam \n Biz la acea vreme, a fost anul \n care “curgeau banii”.

Cu o cre[tere economic` peste a[tept`ri, de 7,9% potrivit INS, [i investi]ii str`ine de peste 9 miliarde de euro, oficialii guvernamentali de la acea vreme declarau chiar c` a fost cel mai bun an al economiei române[ti din ’90 [i pân` atunci. 2006 a fost [i anul cu primul buget din istorie pe care guvernan]ii nu au reu[it s`-l cheltuiasc` integral. Dup` primele zece luni bugetul administrat de ministrul Finan]elor, Sebastian Vl`descu, \nregistra un plus de 2 miliarde de euro, cel 56

Biz

mai mare din istorie.

Retailul, construc]iile [i pia]a imobiliar` au fost domeniile cele mai \n vog`, cu ritmuri de cre[tere de 20 - 30%.

Numai \n toamna anului 2006 pia]a de retail se \mbog`]ea cu \nc` patru juc`tori: bauMax [i Mr. Bricolage pe segmentul materialelor de bricolaj, hipermarketul Auchan [i supermarketul Spar.

Iar planurile de extindere nu se refereau numai la Bucure[ti, ci cuprindeau [i principalele ora[e ale ]`rii.

ANUL RECORD AL ACHIZI}IILOR {I FUZIUNILOR Mul]i investitori au cump`rat cl`diri de birouri, mall-uri, dar [i locuin]e, miza fiind mult preconizata scumpire a acestora de dup` aderarea României la Uniunea European`. |n 2006, tranzac]iile cu mall-uri au luat amploare.

Fondul austriac de investi]ii Immoeast a realizat una dintre cele mai mari tranzac]ii ale momentului prin achizi]ionarea de la TriGranit a proiectului Polus Center din Cluj, \ntr-o afacere cu o valoare total` de 210

milioane de euro, \ncheiat` \n noiembrie 2006. Tot \n noiembrie 2006, fondul de investi]ii australian APN Funds Management a preluat centrul comercial City Mall, al treilea mall ca m`rime din Bucure[ti la vremea respectiv`, printr-o tranzac]ie de 103,5 milioane de euro. 2006 a fost de altfel anul \n care pia]a mall-urilor a explodat dep`[ind tradi]ionalele

vedete ale pie]ei imobiliare, cl`dirile de birouri.

Una dintre cele mai mari tranzac]ii ale anului a fost [i Ranbaxy - Terapia, prin care compania farmaceutic` indian` a preluat 96,7% din titlurile produc`torul local Terapia de la fondul de investi]ii Advent International.

Aceasta a fost cea mai mare tranzac]ie pe pia]a local` \n 2006.

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

rde a i l i m 6 , 10 euro a dat` \n pentru prim |n 2006 era liste când âniei capita istoria Rom itor net fa]` jungea deb a a ]i la u p o p ` primele bancar. Dup ldul de sistemul lui 2006, so zece luni ale ]i la e de la ate de popu `[ea creditelor lu e credit dep institu]iile d peste un e de euro, cu 10,6 miliard epozitele din uro peste d zice. miliard de e rsoanelor fi b`nci ale pe

ilioane m e d 0 35 export a l o r u de e de IT&C a ] a i p pe

it a fi s-a doved C & IT e d i ia]a at cea ma |n 2006, p a \nregistr re a e c il l ]i iu ti n s dome e, inve as` evolu]i spectaculo area pie]ei erau alo uccesului. atrase [i v icatori ai s erviciile IT d in i li a ip princ re [i s 0 de softwa lorii de 35 Exporturile l \n juru va lara te c a e m d ti s m e u fiind dup` c , ro u e e d e TI la acea de milioan inistrul MC m , y g a N din 2006 a Zsolt nt la edi]ia e z re p , e vrem .

Zilelor Biz

Cu o valoare estimat` la 270 de milioane de euro, tranzac]ia a fost considerat` al doilea exit ca m`rime realizat de un fond de investi]ii din Europa Central` [i de Est \n 2006, potrivit unui studiu al companiei de consultan]` Deloitte.

Dup` finalizarea tranzac]iei, reprezentan]ii grupului indian au anun]at c` inten]ioneaz` s` transforme România \ntr-o platform` logistic` pentru UE, iar primul pas \n acest sens l-a reprezentat finalizarea investi]iei \ntr-un centru logistic la Bucure[ti. Tot pe pia]a farmaceutic`, doctorul Dan Stoicescu vindea

afacerea Sindan, pe care o fondase \n urm` cu 15 ani, contra sumei de 147,5 milioane de euro c`tre Actavis, continuând astfel seria tranzac]iilor de pe pia]a româneasc` \nceput` \n 2005 de grupul ceh Zentiva, care cump`rase produc`torul Sicomed Bucure[ti.

Pe segmentul IT&C, Cosmote anun]a \n mai 2006 c` negocia preluarea retailerului Germanos, tranzac]ie care a fost de altfel finalizat` \n câteva luni mai târziu, respectiv \n octombrie 2006.

Tot \n 2006, compania american` Pepsi Americas a alocat peste 100 de milioane de euro pentru a prelua integral compania QABCL, la care de]inea \n 2005 un pachet de 49% din ac]iuni.

Preluarea lan]ului de retail de electrocasnice Flanco de c`tre retailerul IT&C Flamingo International, printr-o tranzac]ie de 37 de milioane de euro, a fost de asemenea una dintre cele mai complexe tranzac]ii ale anului. Principala motiva]ie a Flamingo pentru preluarea

Biz

57

DE

LOREDANA S~NDULESCU

Felix T`taru ,d lansa, \n to irector general al GM amna anulu P, i 20 sprijinul IAA Internation 06, cu al publicitate, marketing [i , o [coal` de comunicare

Flanco a fost consolidarea pozi]iei de lider pe pia]a de IT, unde se confrunta cu o concuren]` tot mai puternic`, dar [i extinderea pe pia]a de electrocasnice [i electronice.

Tranzac]ia a fost anun]at` din decembrie 2005, dar a fost finalizat` \n mai 2006.

2006 a fost [i anul \n care Norvea ie[ea din ac]ionariatul ColgatePalmolive, gigantul american m`rindu-[i participa]ia \n filiala român` la 100%.

Privatizarea BCR a ]inut mult timp capul 58

Biz

Dan {ucu, pre[edintele Mobexpert, schimba \n 2006 strategia pe pia]a local` [i deschidea primul hipermagazin de mobil` \n afara României

de afi[ al articolelor din pres` \n 2006. Faptul c` Erste Bank pl`tise 3,7 miliarde de dolari pentru 61,8% din ac]iunile BCR nu mai

era o noutate pentru nimeni la acea vreme.

Important era ce urma s` se \ntâmple cu prima

Turabo cu, fondatorul Tudor Nicules ajuns la o re]ea de a Café, dup` ce ]a pla\n 2006, anun [apte cafenele e \n franciz` er nuri de extind

banc` din sistem [i mai ales ce planuri avea Erste Bank pentru BCR. Industria telecomunica]iilor l l mobile a fost a ' s ver i n \nc` de la U c... e [ \nceputurile e Un rketuri faceri a m sale pe r e ea sup ]ul de omul d l \nclin`rii n e d la pia]a t u r ent trola anu

P t on 6 a fos s'all, c Univer etrovici, 200 ailerilor P l mare et l primu sc, \n R`zvan ului \n fa]a r e f t s a rd arcând omâne stinda nali, m r cu capital r ie]ei de io ] a n r inte i se a p uc`to etrovic aculoa l unui j e[ec a e[terii spect ni, R`zvan P a \n lu cr ine pofida numai dou` e care le de] p |n ibiu [i ctivele retail. t din a [, Suceava, S Germania), u d n â av ure . rofi ( ran]a) ilerii P ârgu-M Ia[i, T ni c`tre reta termarche (F ra c` e In ecla Târnav t (Turcia) [i ovici d r t e P e e r in k G'mar unitate la ca magazinul d a a Singur ` renun]e er g Center [i s in totu[i nu voia nirea Shopp a renun]at r U spatele ti), dar ulterio arrefour. [ e a r e C (Bucu favoar \n , a t s la ace

româneasc` unul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei locale.

Cre[terile au fost spectaculoase de la un an la altul, iar 2006 s-a conturat \nc` de la \nceput a fi un an al telecomului. Dac` ini]ial cei doi rivali tradi]ionali, Connex [i Orange, se aflau la distan]e relativ mici \n ceea ce prive[te num`rul de clien]i, operatorul francez s-a deta[at net ajungând la \nceputul anului la 7 milioane de clien]i, \n condi]iile \n care Connex-Vodafone \nregistra la sfâr[itul

Cu jum`tat al era ed ]ia de person integrarea \n e an \nainte de |n 2006, migra cauzele acestui a iz al an z impactul [i UE, Biz a analizat mare. Bi e din efec zv`luia o part de [i or en a m ril 19 domenii tele ader`rii asupra to no fe `rile angaja din econom pt te a[ [i ile ia local` percep]i

lui 2005 cifra de 6,1 milioane de clien]i.

Din octombrie 2005 \ncepuse rebrandingul Connex-Vodafone, iar pân` \n vara lui 2006 urma s` fie finalizat.

CRIZA DE SPECIALI{TI 2006 a r`mas \n istoria de business [i drept anul \n care criza de speciali[ti s-a manifestat foarte puternic. Atunci a fost anul cu una dintre cele mai mari migra]ii de personal [i chiar cu transferuri de echipe \ntregi \ntre companii.

Imobiliarele, construc]iile, sectorul

bancar [i IT&C au fost domeniile \n care s-a resim]it cel mai puternic “foamea” de speciali[ti. |n 2006 exista pe pia]`, potrivit estim`rilor, un deficit de aproximativ 2 milioane de angaja]i califica]i. Decalajul dintre cerere [i ofert` a alimentat cre[teri spectaculoase, \ns` artificiale, ale spiralei salariilor, unele dintre companiile nou intrate pe pia]` oferind pachete salariale cu 30-50% mai mari decât cele existente la momentul respectiv. Revista Biz a semnalat fenomenul

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

migra]iei de personal, i-a analizat cauzele [i a propus la momentul acela un sistem “antifurt” al angaja]ilor.

MARF~ ROMÂNEASC~ LA EXPORT 2006 a \nsemnat [i un proces mai dinamic de ie[ire pe pie]ele externe. Petrom a cump`rat [ase licen]e de explorare \n Rusia, Domo [i-a extins opera]iunile \n Bulgaria, iar Jolidon a \nceput \n august 2006 negocierile pentru intrarea pe pia]a italian`, unde, la

Biz fost invitat de norilor Tom Peters a epre tr an i `[ rt p` pentru a le \m celen]` \n afaceri, ex români despre a]ie ov in [i ng di an br

\nceputul lui 2007, a cump`rat o fabric` [i re]eaua de magazine de profil Infiore.

Mobexpert a lansat \n 2006 primul s`u hipermagazin de mobil` \n afara României, la Sofia. {i, pe lâng` magazinele proprii, Mobexpert activa pe pie]ele externe [i prin exportul de produse.

Unul dintre cele mai a[teptate momente de c`tre opinia public` \n 2006 a fost desecretizarea contractului de privatizare pentru cea mai mare companie

româneasc`, \ncheiat \n 2004 de stat cu grupul austriac OMV.

POPULA}IA, NET DATOARE LA BANC~ |n 2006 era pentru prima dat` \n istoria României capitaliste când popula]ia ajungea debitor net fa]` de sistemul bancar. Dup` primele zece luni ale lui 2006, soldul creditelor luate de popula]ie de la institu]iile de credit dep`[ea 10,6 miliarde de euro, cu mai mult de un miliard de euro peste depozitele din b`nci ale persoanelor fizice. Biz

Biz

59

DE

LOREDANA S~NDULESCU

Spre Europa tot \nainte De[i nu au lipsit cre[terile semnificative, list`rile la Burs` sau prelu`rile spectaculoase, 2007 a fost, dup` p`rerea speciali[tilor consulta]i la acea vreme de Biz, un an al estim`rilor [i calculelor mult prea optimiste.

|n 2006, subiectul la ordinea zilei era “Ce va fi dup` aderarea la UE? Va fi bine?

Va fi r`u?”. Odat` cu aderarea efectiv`, dup` 1 ianuarie 2007, subiectul a fost cu atât mai mult comentat [i dezb`tut din toate punctele de vedere.

60

Biz

Pentru mediul de business, primul an de integrare a adus numeroase investi]ii str`ine, finalizarea unor mari tranzac]ii, cre[teri de salarii, explozia pie]ei imobiliare, dar [i un an prost pentru infla]ie [i majorarea cu 70% a deficitului extern ca urmare a

cre[terii importurilor – \n special pentru produse alimentare, la care taxele vamale au crescut.

Printre cele mai notabile evenimente de business ale anului 2007 se num`r` anun]ul legat de intrarea Nokia pe pia]a local`.

Compania finlandez`, cel mai mare produc`tor de telefoane mobile din lume, anun]a c` va investi aproximativ de 60 milioane de euro pentru a deschide o fabric` de telefoane mobile, \n localitatea Jucu, de lâng` Cluj-Napoca.

Dup` [apte ani de cre[tere sus]inut`, 2007 a fost [i anul transform`rii pie]ei auto locale. Ford, unul dintre cei mai mari constructori auto la nivel mondial, a semnat \n acest an contractul cu statul român pentru achizi]ionarea a 72,4% din ac]iunile fostei uzine Daewoo de la Craiova contra sumei de 57 de milioane de euro. Produc`torul american se angaja la investi]ii de 675 de milioane de euro, pân` \n 2012 cheltuielile companiei \n România urmând s` se ridice la un miliard de euro. |n 2007, pia]a auto local` a dep`[it pentru prima dat` pragul de 350.000 de unit`]i, \n cre[tere cu 24%.

Dep`[irea pragului de 300.000 de unit`]i, dar [i aderarea la UE au determinat [i implicarea direct` pe pia]` a unor produc`tori auto precum BMW Group, Honda, MercedesBenz [i Citroen.

2007 a fost [i primul an integral de restructurare la BCR. Au \nceput restructur`rile de personal [i a portofoliului de produse [i servicii. |n toamna lui 2007 a fost schimbat` sigla b`ncii, iar de la 1 decembrie BCR avea un nou CEO \n persoana lui Manfred Wimmer, care \l \nlocuia pe Nicolae Danil`. integr`rii opera]iunilor UniCredit cu cele ale HVB }iriac.

Dezvoltarea sistemului bancar a continuat [i \n 2007 cu aceea[i efervescen]` ca [i \n anii preceden]i. La sfâr[itul lui noiembrie 2007, pia]a de retail

SISTEMUL BANCAR, TOT MAI EFERVESCENT Pentru Unicredit}iriac Bank, jum`tatea anului 2007 a \nsemnat finalizarea loredana.sandulescu@revistabiz.ro

bancar \nregistra o cre[tere anual` de 80%. 2007 a fost un an de consolidare, marcat de dou` aspecte importante: dezvoltarea re]elelor bancare [i apari]ia unor noi actori pe pia]`.

VERTIGINOS C~TRE CREDITAREA F~R~ LIMITE Anul intreg`rii \n UE a fost cel \n care primele b`nci au ob]inut aprobarea BNR de a acorda credite f`r` avans minim obligatoriu la creditele ipotecare [i f`r` plafon standard la creditele

de consum. B`ncile primeau astfel libertatea de a-[i autoevalua clien]ii [i de a stabili de la caz la caz condi]iile de creditare, ceea ce a dus, evident, la un ritm accelerat al credit`rii.

NOI ASIGUR~RI Vienna Insurance prelua, pentru aproape 120 de milioane de euro, 50% din Asirom de la omul de afaceri Ioan Niculae [i alte 16% de la ac]ionarii minoritari ai companiei, printr-o oferta public`. Banca Transilvania a vândut 90% din ac]iunile BT Asigur`ri pentru 90 milioane de euro c`tre francezii de la Groupama, iar Sabile Limited a preluat

Tranzac

]ia anulu i

F`r` \ndoia l` tr reprezentat` anzac]ia anului a fost de vânzare a a 75% din ac]iunile Ro mpetrol c`tr e grupul KazMunaiG az din Kaza hstan. Dinco amploarea lo de tranzac]iei, estimat` la valoare de 2,7 miliarde de dolari, vânzarea la propulsat pe Dinu Patr cu o avere e iciu, stimat` la 3 ,4 miliarde dolari, direct de pe primul lo c \n clasamentu l celor mai b oga]i româ “Succesul \n ni. seamn` s` pot spune cu \ndrept`]ire c` am avut idei care alt nu le-au tre ora cut prin cap ”, declara la vreme, pen acea tru Biz, Dinu Patriciu.

Biz

61

DE

LOREDANA S~NDULESCU

pachetul majoritar de ac]iuni al ARDAF Cluj .

capitalei, dezvoltatorii de mall-uri s-au orientat [i c`tre ora[e de provincie.

Num`rul centrelor comerciale din afara Bucure[tiului s-a dublat \n acest an, de la 9 la 18 unit`]i.

PRIMUL AN DE PENSII PRIVATE 2007 a \nsemnat [i lansarea sistemului de pensii private, cu ambele componente (cea facultativ` \n iunie [i cea obligatorie \n septembrie). Subiectul pensiilor private a fost \n dezbatere public` pe parcursul \ntregului an.

Concuren]a dintre companiile de administrare a pensiilor private obligatorii a demarat la jum`tatea lui septembrie 2007, momentul debutului campaniei de subscriere a celor viza]i.

De[i fondurile de pensii erau optimiste \n privin]a cotelor de pia]`, anul a fost \ncheiat cu un bilan] sub a[tept`ri (\n jur de 60.000 de contributori), \n schimb, campania pensiilor obligatorii s-a dovedit de succes cu peste 3 milioane de clien]i atra[i din septembrie pân` \n decembrie.

MEDICINA PRIVAT~, O PIA}~ DE 200 DE MILIOANE DE EURO Tranzac]iile din sectorul medical privat 62

Biz

RETAIL DE 14 MILIARDE DE EURO au atras \n acest an investi]ii de peste 30 de milioane de euro din partea fondurilor de private equity, iar majoritatea juc`torilor din domeniu au trecut prin schimb`ri de ac]ionariat \n 2007.

Lansarea Life Memorial Hospital [i a Sanador \n acest an erau dovezi ale faptului c` investi]iile \n domeniu \ncepeau s` devin` din ce \n ce mai profitabile. An de an pia]a serviciilor medicale private cre[tea cu aproximativ 20%, iar pentru 2007 estim`rile pie]ei de profil se cifrau la aproximativ 200 de milioane de euro.

MALL-URILE LUAU CU ASALT PROVINCIA Cu investi]ii de 900 de milioane de euro \n primele trimestre ale anului 2007, România

era una dintre cele mai atractive destina]ii din Europa de Est pentru cei interesa]i s` dezvolte [i s` administreze spa]ii dedicate comer]ului modern.

Perioada de \nflorire pe pia]a mall-urilor \ncepuse din 1999, odat` cu inaugurarea Bucure[ti Mall.

Ulterior, pe m`sur` ce a crescut num`rul de proiecte dedicate

Speciali[tii de la Roland Berger [i revista Biz estimau pentru 2007 valoarea pie]ei de retail din România la 14 miliarde de euro. O cifr` cu adev`rat impresionant`, dac` ne raport`m la un alt articol din Biz dedicat retailului \n 2003, când aceast` pia]` era estimat` la 7-8 miliarde de dolari anual.

Cre[terea se datora \n mare parte politicii din

ce \n ce mai agresive a marilor lan]uri interna]ionale. Pe segmentul retailului de electrocasnice, 2007 a fost anul \n care au luat o mare amploare vânz`rile de televizoare de tip flat panel, televizoare cu cristale lichide, LCD [i cu plasm`, principalii factori care au contribuit la cre[terea pie]ei fiind reducerea pre]urilor de c`tre principalii produc`tori interna]ionali, cât [i reducerea taxelor vamale de import.

O alt` premier` \n retailul românesc, de data aceasta pe segmentul de mobil`, a fost deschiderea IKEA din martie 2007.

Grupul suedez deschidea prima unitate \n România \n urma unei investi]ii de 25 de milioane de euro.

O tranzac]ie important` pe segmentul de retail, evaluat` la 55 de milioane de euro, a fost achizi]ionarea de c`tre Carrefour a lan]ului de supermarketuri Artima, creat de omul de afaceri Florentin Banu [i de]inut de fondul de private equity Polish Enterprise Fund V (PEF V). |n FMCG,

|n 2007, antrep renorul Floren Banu \nregist ra un nou succ tin es vânzarea lan] ului de superm prin arketuri Artima c`tre Carrefour

unul dintre cei mai mari produc`tori de ciocolat` la nivel mondial, Cadbury, a pl`tit \n jur de 100 de milioane de euro pentru 93,2% din ac]iunile companiei Kandia - Excelent.

ANUL DE GLORIE AL PIE}EI IMOBILIARE {I CONSTRUC}IILOR Relaxarea condi]iilor de creditare a condus la o cre[tere de 4050% a num`rului de locuin]e. Pe fondul investi]iilor masive de pe pia]a imobiliar`, 2007 a fost anul \n care s-a \nregistrat un record al consumului de materiale de construc]ii, pân` la aproximativ 6,5 miliarde de euro.

ISTERIA MINUTELOR

Premier` p cinematog entru r româneas afia c` 2007 a fost [i anul \n care R omânia s-a remarcat la Fe stivalul de Film de la Cannes, prin pe licula "4 luni, 3 s`pt`mâni [i 2 zile", \n re gia [i scenariu l lui Cristian Mungiu. Prod uc]ia a câ[tig at premiul Palme d'or, fi ind cel mai bu n fi lm desemnat de Federa]ia Inte rna]ional` a Criticilor de Fi lm. De asemen ea, filmul a câ[tigat [i Mar ele Premiu al A cademiei Europene de Fi lm, Marele Pr em iu al Festivalului de la Stockholm, precum [i premiul Regiz orul Anului 20 07.

Domeniul telecomunica]iilor mobile [i-a continuat evolu]ia dinamic` \n 2007.

Provocarea pentru juc`torii din domeniu consta \n men]inerea bazei de utilizatori [i atragerea unui num`r tot mai mare de clien]i.

Cosmote reu[ea, la doi ani de la intrarea pe pia]`, s` ajung` la un portofoliu de 3 milioane de clien]i. Pe tot parcursul anului, operatorii de telefonie mobil` au desf`[urat

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

numeroase campanii prin care se \ntreceau \n minute gratuite.

Nici pe segmentul de telefonie fix` operatorii nu s-au l`sat mai prejos, utilizatorii ajungând s` ob]in` convorbiri gratuite [i nelimitate \n orice re]ea fix` \n pre]ul abonamentului.

Adrian Bo]an, CEE Creative D la McCann Er ickson, reu[ea irector s` ob]in`, \n 2007, pent ru a consecutiv, titlu doua oar` l de “Agen]ia anului” la Gol den Drum

LEC}IA DE COMUNICARE

CEL MAI BOGAT OM DIN LUME, LA BUCURE{TI

Bill Gates a ajuns \n 2007 pentru prima dat` \n România pentru lansarea Windows Vista [i a MicrosoftOffice, precum [i pentru inaugurarea oficial` a Centrului Global de Suport Tehnic din Bucure[ti al companiei Microsoft.

2007 a fost [i anul \n care am asistat la o criz` corporatist` care, dac` nu a devenit deja, ar avea toate premisele s` fie folosit` drept studiu de caz \n facult`]ile de comunicare.

Industria lactatelor a fost tulburat` de suspiciunea de contaminare cu dioxin` a dou` loturi de iaurturi cu fructe comercializate de produc`torul francez Danone. De[i \n final s-a dovedit a fi o alarm` fals`, volumul vânz`rilor a fost afectat, la fel [i imaginea companiei. Biz

Biz

63

DE

CORINA COMAN

De la plus la minus Indiscutabil, 2008 a fost anul extremelor, \n care s-a trecut de la exces de lichiditate la deficit, de la acordarea masiv` de credite la promo]ii agresive de atragere de depozite, de la expansiune la contrac]ie. Biz a urm`rit schimbarea pas cu pas.

În timp ce-[i num`rau euforici profiturile fabuloase din anul precedent, manageri [i oameni de afaceri deopotriv` ne-au povestit la \nceput despre cum va fi \nc` un an “grozav” pentru afacerile române[ti.

2008 a debutat \n for]` pentru toate sectoarele de activitate, inclusiv pentru pia]a fuziunilor [i achizi]iilor, unde jum`tatea lunii februarie a adus una din cele mai importante tranzac]ii din domeniul imobiliar. Este vorba despre achizi]ionarea companiei Eurisko 56

Biz

Consulting, num`rul doi pe pia]a imobiliar` din România, de c`tre gigantul – CB Richard Ellis – pentru suma de aproximativ 35 milioane de dolari. Tot atunci pia]a local` a cafenelelor se \mbog`]ea cu un nou juc`tor – Hard Rock Café, printr-o investi]ie de 4 milioane de euro, iar comer]ul modern se preg`tea pentru o expansiune agresiv`, fiind a[teptat` o cre[tere a cotei de pia]` de la 38% pân` la un maxim de 45%. În paralel, pia]a de retail online viza dublarea valorii din

2007, pân` la nivelul de 250 milioane de euro, iar pia]a financiar`, de[i aglomerat` cu 38 de institu]ii de credit [i al]i câ]iva juc`tori finaciari nebancari, \i primea cu bra]ele deschise pe portughezii de la Finicredito, parte a grupului financiar Finibanco.

Undeva, la zeci de mii de kilometri dep`rtare \ns`, paradisul american se cl`tina, trimi]ând \n \ntreaga lume semnale de avertizare tot mai vizibile. Tot atunci, revista Biz

dezv`luia \n primul num`r al anului o imagine de ansamblu a evolu]iei economiei române[ti proiectat` prin ochii celor mai importan]i anali[ti [i juc`tori din plan local. De[i timizi, ace[tia propov`duiau \n materialul “Start 2008” primele schimb`ri de decor \n

anul care urma – cre[terea dobânzilor [i a preten]iilor cump`r`torilor, fluctua]iile cursului valutar [i adâncirea deficitului bugetar.

Din p`cate, schimb`rile n-au trezit nicio emo]ie mediului de business autohton sau autorit`]ilor, convinse corina.coman@revistabiz.ro

Unde au fugit multina]ionalele Pe final de an, o serie de multina]ionale venite de mai bine de zece ani pe pia]a local` au decis s` p`r`seasc` România \n favoarea unor ]`ri vecine. Coca-Cola a \nchis fabrica de la Oradea, Kraft pe cea de la Bra[ov [i a anun]at c` se relocheaz` \n Bulgaria, iar Nestlé a ales ca nou` destina]ie de produc]ie a \nghe]atei tot Bulgaria. Colgate-Palmolive a dat România pe Polonia, iar produc`torul de ulei Bunge a hot`rât, dup` \nchiderea fabricii din Oradea \n 2007, s` o \nchid` [i pe cea de la Ia[i.

Explozie pe pia]a de retail De[i controversat, anul 2008 a fost unul foarte bun pentru dezvoltarea lan]urilor de retail modern, cel pu]in \n prima jum`tate. Metro a decis s` reia expansiunea, la trei ani de la deschiderea ultimului s`u magazin, \n timp ce francezii de la Carrefour au atins cel mai mare ritm de expansiune prin zece unit`]i noi deschise \n 2008, \n paralel cu remodelarea fostelor magazine Artima, acum supermarketuri Carrefour Express.

Bursa \n c`dere liber` c` mult mediatizata criz` subprime (credite ipotecare cu risc ridicat) ce afectase economia american` nu va avea repercusiuni asupra pie]elor financiare din regiune. S-au \n[elat!

PRIMUL {OC Dup` 15 septembrie, lucrurile au devenit

serioase, iar cuvântul “criz`” a \nceput s` devin` sinonim cu realitatea iminent` de pretutindeni, fie c` vorbim de economiile dezvoltate, fie de pie]ele emergente cum e cea a României. “Lunea neagr`” din 15 septembrie a adus pr`bu[irea Lehman

Bursa de la Bucure[ti a \nregistrat cea mai mare sc`dere anual` din istoria sa \n 2008, de peste 70%, scenariu pe care nici cei mai pesimi[ti anali[ti nu \l anticipau la \nceputul anului. Retragerea de pe pia]` a fondurilor str`ine de investi]ii, principalele responsabile de cre[terile din ultimii cinci ani, a f`cut ca din capitalizarea bursier` s` dispar` \ntr-un an 22 de miliarde de euro. Bursa s-a \ntors la nivelul anului 2003.

Biz

57

DE

CORINA COMAN

Revista Biz ap importante rezentat cele mai te pia]a munci ndin]e manifestate pe i la nivel inte care au dat rna]ional, na tipuri de pro [tere ulterior noilor fe companiilo sii [i pozi]ii \n cadrul r

La \nceput de 2008, revista Biz v` prezenta cele mai importante zece ora[e ca dezvoltare din România, dar [i ca poten]ial de cre[tere. Ele reprezint` posibile vârfuri de lance pentru pie]ele regionale

Louis Vuitton marcheaz` România Gigantul din industria luxului Louis Vuitton a inaugurat \n iunie primul s`u magazin din România la \nceputul lunii iunie, \n urma unei investi]ii care a dep`[it un milion de euro. Magazinul are circa 130 de metri p`tra]i [i este situat la parterul hotelului Marriott din capital`.

58

Biz

Brothers, de departe cel mai mare faliment din istoria Statelor Unite. Pr`bu[irea gigantului financiar cu active de 639 de miliarde de dolari [i datorii de 613 miliarde a declan[at un [ir de evenimente dramatice.

Temându-se c` sute de mii de clien]i vor veni s`-[i retrag` banii, b`ncile au \nceput s` ac]ioneze haotic din acel moment [i au ridicat dobânzile la cote nesustenabile. |n hor` s-au prins [i b`ncile române[ti, care au majorat dobânzile la lei [i euro la

entat \n vista Biz a prez În premier`, re câ[tiga milioane de t 2008 cum se po g [i cum in el od m euro din sexului e de succes ale reprezentantel businessuri profitabile t` frumos dezvol

depozite [i la credite.

Efectul de domino a fost fulger`tor. {ocul Lehman Brothers s-a resim]it imediat [i pe Bursa de la Bucure[ti, care a suferit cea mai mare pr`bu[ire din istorie, indicele BET pierzând peste 50% \n mai pu]in de dou` luni. Cele mai lovite au fost b`ncile [i SIFurile. Cre[terea dobânzilor a dus la pr`bu[irea vânz`rilor de ma[ini, urmat` de cele de case, iar apoi de electrocasnice [i bunuri de larg consum.

|NCEPUTUL SFÂR{ITULUI Dac` \nceputul de an adusese lans`ri de proiecte noi pe segmentul reziden]ial

cu un poten]ial de peste 12.000 de locuin]e, potrivit Colliers International, dar [i major`ri ale pre]urilor de vânzare la locuin]ele noi de circa 10%, dup` luna septembrie lucrurile s-au \nr`ut`]it dramatic \n acest sector. În`sprirea condi]iilor de creditare de c`tre BNR i-a determinat pe cump`r`tori s` amâne decizia de achizi]ionare a unei noi locuin]e, ultimele luni ale anului aducând chiar [i zero vânz`ri pentru unii dezvoltatori. În consecin]`, lucr`rile la mai multe proiecte au fost stopate, cele mai importante fiind Sunset Residences [i Quadra.

Pe segmentul spa]iilor comerciale,

lucrurile au stat ceva mai roz, \n ciuda faptului c` inaugurarea a [apte centre comerciale a fost amânat` pentru prim`vara lui 2009. Cu peste 15 centre comerciale noi terminate, 2008 a fost de departe cel mai bogat an \n inaugur`ri pentru sectorul de profil, proiecte dezvoltate sub iluzia unei pie]e cu poten]ial nelimitat de cre[tere.

Numai \n capital` au fost deschise mall-urile B`neasa Shopping City (cel mai mare la momentul respectiv), Liberty Center [i centrul outlet Fashion House din proiectul West Gate, \n urma unor investi]ii totale de aproape 300 milioane de euro. Semestrul doi a adus sc`deri [i \n alte sectoare, printre care [i pe pia]a auto, unde vânz`rile de ma[ini \n primele [apte luni au fost mai slabe cu 1,8% fa]` de perioada similar` din 2007, dup` cum titra Biz \n articolul “Pia]a auto intr` \n mar[arier”.

Ca urmare a sc`derii

tul, Interne a tinere]e la a dou o

cererii pentru exporturi, produc`torii auto [i de componente au fost nevoi]i s`-[i sisteze activitatea, iar la finele lunii noiembrie Dacia a oprit produc]ia patru zile la uzina de la Mioveni. În contrast cu rezultatele negative, pe pia]` [i-au f`cut apari]ia noi produc`tori auto de lux. Mai exact compania Porsche România a devenit dealer exclusiv al Bentley Motors, dup` ce \n luna mai Ferrari \[i deschisese propriul showroom la Bucure[ti. Tot atunci autorit`]ile au eliminat celebra tax` de poluare adoptat` \n urm` cu doar câteva luni, tax`

realizat vista Biz a re 8 0 0 prezentat 2 l În anu eb 2.0 [i a w a e m lu \n -uri ale incursiune e 20 de site ai prolifici it d e in i a cele m [i cei m lui, precum iu. Printre ei s-au momentu en ori din dom anu, la vremea antrepren ne ihai B`trâ i num`rat M [edintele Asocia]ie re p viderilor ` ro v P ti c s respe Service t e rn te In a l dintre Na]ionale rozea, unu G n ri lo F , ia , cea mai din Român Iulia Toma [i , o .r K O e entului. fondatorii ri]` a mom e g g lo b r` tân`

Mai pu]ini datornici În vara lui 2008, BNR a solicitat b`ncilor s` se limiteze, \n acordarea de credite c`tre popula]ie, la venituri care nu le pot dep`[i cu mai mult de 20% pe cele declarate fiscal \n anul anterior, \n cazul \n care clientul nu prezint` documente care s` ateste continuitatea noilor venituri.

ce urma s` intre din nou \n vigoare ulterior dup` mai multe reformul`ri [i bâlbâieli legislative. La nivel regional, 2008 a \nsemnat pentru sectorul auto o

\ntoarcere \n timp cu circa 15 ani, pia]a european` \nregistrând o sc`dere cu 7,8%, cele mai slabe rezultate fiind raportate \n lunile noiembrie-decembrie.

Peste toate aceste transform`ri [i-au spus cuvântul [i primele alegeri uninominale, care au dus la crearea unui guvern de conjunctur`, f`r` o identitate ideologic`.

Anul s-a \ncheiat tumultuos, \ntr-o not` de confuzie general` vizavi de ce avea s` urmeze. Biz

Biz

59

DE

CORINA COMAN

În zodia crizei Cu urm`ri negative profunde asupra economiei române[ti [i nu numai, 2009 a fost primul an care a pus la \ndoial` eligibilitatea sistemului capitalist.

Revista Biz a demonstrat \ns` contrariul.

Fie c` ne place sau nu, chiar dac` ne-am s`turat sau ne-am obi[nuit, 2009 a fost un an de criz`, \n care lucrurile au mers din r`u \n mai r`u. Orice alt` introducere ar fi de prisos \n cazul de fa]`. De fapt, ve[tile proaste au curs \nc` din ianuarie, când managerii au t`iat \n carne vie, dispera]i dup` reducerea costurilor, iar listele cu disponibiliz`ri au ajuns prioritare pe agenda zilnic`. În februarie, peste 600 de firme anun]aser` deja c` vor face reduceri de personal, una dintre cele mai incisive companii \n acest sens fiind Petrom, cu un plan de reorganizare ce 60

Biz

prevedea renun]area la circa 3.000 de angaja]i. O stare general` de confuzie a plutit \n aer mai ales \n prima parte a anului, când oamenii de afaceri d`deau neputincio[i din umeri la \ntreb`ri legate de evolu]ia industriilor lor, \ntr-o lips` acut` de viziune. Cu siguran]` v` aminti]i stereotipurile de genul “Nimeni nu poate face estim`ri” sau “S` vedem cum merge treaba \n primul trimestru”, care au ]inut paginile ziarelor pân` la epuizare, \n tandem cu titluri \ngro[ate despre noi [i noi sc`deri ale vânz`rilor. Cu un curs valutar pr`bu[it, ce dep`[ise pragul critic

de 4,3 lei pentru un euro, mul]i consumatori s-au trezit peste noapte \nvin[i de rate bancare explozive [i pre]uri tot mai mari.

ANUL CHIBZUIN}EI FOR}ATE Lipsa de lichidit`]i [i sc`derea puterii de cump`rare [i-au pus imediat amprenta asupa comportamentului de consum al românilor, care au \nceput s` devin` mai chibzui]i. În articolul “Ce mai cump`r` românii \n criz`”, Biz sublinia tendin]a românilor de a migra spre segmentele de produse situate la primul nivel de pre] [i de a renun]a la

anumite articole din dorin]a de a economisi bani.

Tendin]a s-a convertit ulterior \ntr-un adev`r incontestabil peste 70% dintre români [i-au modificat

comportamentul de consum la finele anului, potrivit statisticilor. Criza a recreionat priorit`]ile investi]ionale [i de consum, ceea ce a dus la diminuarea cererii pentru diverse

categorii de produse.

Primii p`r`si]i de clien]i au fost retailerii de electronice, electrocasnice [i cei de bunuri de larg consum, unde pia]a de profil \n 2009 s-a corina.coman@revistabiz.ro

redus cu aproape 50%. Toate companiile de profil, f`r` excep]ie, au adoptat m`suri drastice, de la \nchideri [i reloc`ri de magazine pân` la promo]ii agresive de pre], \n defavoarea marjelor de profitabilitate.

Imediat, pia]a auto s-a pr`bu[it, dezvoltatorii imobiliari au r`mas \ncremeni]i \n proiecte neterminate, iar retailerii de \nc`l]`minte, \mbr`c`minte, accesorii [i cosmetice au fost nevoi]i s` restrâng` suprafe]ele comerciale operate pentru a-[i sus]ine businessul.

Prin transform`ri a trecut [i segmentul bunurilor de larg consum, unde, \n ciuda faptului c` diminuarea vânz`rilor a fost mai pu]in ustur`toare, valoarea co[ului de consum s-a mic[orat, iar produsele marc` proprie au luat amploare. În contextul creat, liderii retailului alimentar [i de bricolaj, Praktiker, Metro Cash & Carry [i Carrefour, au raportat primele sc`deri de vânz`ri, pe fondul

Anul con trac

]iei

Economia ro mâneasc` a intrat oficia \n luna mai, l \n recesiun dup` ce a \n e re consecutiv` gistrat o sc` a PIB-ului \n dere p 2009 [i \n u rimul trime stru din ltimul trime stru al anulu Cifrele sfâr[ i trecut. itului de an au ar`tat c` 133.000 de peste firme [i-au \ncetat activ 2009, am a itatea \n vut peste 7 00.000 de [o sc`dere eco meri [i o nomic` de ci rca 7%.

crizei [i al deprecierii abrupte a leului.

Sesizând noua direc]ie de consum, majoritatea lan]urilor importante din comer]ul modern au lansat game largi de m`rci proprii, dezvoltate \n colaborare cu produc`torii locali, o mi[care din care ambele p`r]i au avut de câ[tigat.

FORFETAR {I MULTE INSOLVEN}E Odat` cu sosirea prim`verii, guvernan]ii ne-au f`cut cadou de m`r]i[or un acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar Interna]ional, adic` un \mprumut \n valoare de 12,95 miliarde de euro ce va trebui rambursat pân` \n 2015. Pachetul total de finan]are extern` a

fost \ns` mult mai mare [i a inclus alte [apte miliarde de euro provenite de la Uniunea European`, Banca Mondial` [i Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare. Un acord cu plusuri [i minusuri, dup` cum titra Biz la momentul respectiv \n articolul “Acordul FMI cu bune [i rele”.

Biz

61

DE

CORINA COMAN

emier` prezentat \n pr i care Revista Biz a en m oa de ]i 50 cei mai influen etului oltarea intern au dus la dezv românesc

Internetul dire ct mobil, mobisit de pe telefonul e-urile, mobis oadele, pl`]ile facturilo r telefonul mob [i reclamele pe il fac deja part e din via]a de zi cu zi a iar 2009 a fost multora dintre noi, doar \nceputu l

ri... goale u ll a m ` ou Un mall, d ui tic` a traficul

62

as la reducerea dr umului a dus ns it la sc`derea co ic pl ea im er [i `d Sc ul trecut an ri ceri de l-u al m \n apelat la redu au i de vizitatori e[ D . [i ia ir ale nu au ilerilor ch centre comerci te ul vânz`rilor reta m , 0% 10 pân` la u plecarea chirie de la 5% magazinelor sa u[` a fost centrul ea er id ch \n e reu[it s` evit pus lac`tul pe ul mall care a im Pr r. lo [i ia ir ch r din Br`ila.

Armonia Cente

ul care a roningen, om ul loc Steven van G n Bank pe prim adus Raiffeise ncilor de pe pia]a b` \n topul Biz al 2008, a fost \n ` sc ea ân m ro herul anului declarat banc

Dar acordul nu a f`cut minuni imediate, cum credeau foarte mul]i români, iar semestrul doi al anului a dus la adâncirea crizei \n ]ara noastr`.

Mai \ntâi au venit noi poveri fiscale traduse elegant printr-un nou sistem de impozitare \n frunte cu impozitul forfetar aplicat la tot ceea ce \nseamn` servicii (IT, contabilitate, consultan]`), imobiliare, leasing, comer], restaurante.

Altfel spus, impozitul pe profit a fost \nlocuit cu un impozit pe venit de 0,5% exact pe timp de criz`, când firmele au pierderi.

A urmat apoi o criz` politic` \nceput` \n septembrie prin destr`marea coali]iei de guvernare, concretizat` prin multe scandaluri electorale [i finalizat` prin alegerea aceluia[i pre[edinte pentru urm`torii cinci ani. Iar \n final a \nceput un [ir interminabil de insolven]e. Vl`guite financiar dup` un an de sc`deri ale veniturilor [i lipsite de lichidit`]i, companiile române[ti au \nceput s` pun` rând pe rând lac`tul pe u[`. Aten]ie, vorbim de nume mari ale comer]ului românesc! Lan]ul de electronice Ultra Pro,

retailerul de \nc`l]`minte Leonardo, grupul de electroretail Flamingo International sunt doar câteva dintre numele celor intra]i anul trecut pe “lista neagr`”. În total, la sfâr[itul lunii decembrie, num`rul insolven]elor ajunsese la aproape 20.000 de firme, potrivit statisticilor oficiale.

Partea plin` a paharului \n situa]ia de mai sus a fost impulsionarea unui nou business - cel al consultan]ei \n materie de insolven]`, poate singurul care a \nregistrat cre[teri \n criz`. Partea mai pu]in frumoas` este c` majoritatea insolven]elor declarate se vor converti \n falimente.

CONTROVERSE Pe de alt` parte, \n ciuda efectelor negative provocate, anali[ti [i oameni de afaceri deopotriv` sunt de acord c` actuala criz` a dus la maturizarea pie]elor [i cernerea mediului de business autohton. Pe lâng` reinventarea afacerilor, criza financiar` a impus [i o regândire a modelelor [i teoriilor economice. De la lipsa total` a statului din corina.coman@revistabiz.ro

afacerile dezvoltate \n economie, s-a ajuns \n ultimii doi ani la na]ionalizarea unor mari institu]ii financiare, cazuri \ntâlnite \n Spania, Islanda, Marea Britanie [i lista poate continua.

Toate aceste schimb`ri au pus la \ndoial` viabilitatea sistemului capitalist, dup` cum dezv`luia revista Biz anul trecut, \n articolul “Capitalismul \n criz`”.

Concluzia o pute]i g`si \n acela[i articol: “Actuala criz` nu \nseamn` sfâr[itul capitalismului, ci doar readaptarea conceptului, din mers, ce-i drept, la condi]iile economice de ast`zi”.

La final de 2009 peisajul plaiurilor mioritice ar`ta dezolant – statul nu mai are bani s` fac` investi]ii, exportul nu are [anse mari s` redevin` zâna bun` a României, iar popula]ia consum` tot mai pu]in. Relansarea credit`rii se las` a[teptat`, \n timp ce firmele \[i \ndrepat` disperate rug`ciunile spre autorit`]i. De subliniat c` timpul prezent nu a fost folosit \ntâmpl`tor, ci doar ca un indiciu al situa]iei curente. Biz

irat Firul de[

itura de a primit lov le ti x te e d duc]ia mâneasc` Industria ro [ase luni, pro e angaja]i le e m ri p În .

09 m`rul d gra]ie \n 20 25%, iar nu cu t este cel zu ` sc a ondex Sibiu M . e n industrial` a o rs lven]` .000 de pe intrat \n inso . i p ra o cu circa 100 ci e d e roduc`tor de magazin mai mare p e circa 100 d a ]e re o cu anul trecut,

Tran

zac]i

aa

nului Achizi] ionarea re]elei discoun de t tranzac Profi a fost ]ia anu lu retail. F ondul d i 2009 \n e inves Enterp ti]ii rise Inv est 66 mil. euro pe ors a pl`tit ntru la 65 de m n]u a dintre c gazine opera l de ]ionale are 10 \n capit al`.

Biz

63

DE

CORINA COMAN

Oamenii Biz

E nevoie de timp s` construie[ti un brand de succes, dar \n primul rând este nevoie de oameni. Noi le-am spus “Oamenii Biz”, pentru c` sunt cei \n care am crezut \nc` de la \nceput, pe care i-am v`zut evoluând \n ultimii zece ani, oamenii al`turi de care am crescut [i ne-am maturizat. A sosit momentul s` le mul]umim [i s` le promitem c` vom continua s` credem \n oameni de valoare!

80

Biz

Ion }iriac Fondatorul }iriac Holdings Ltd Sus]ine despre el c` nu este nici bogat, nici celebru, de[i zarva creat` \n orice \mprejurare legat` de numele s`u demonstreaz` contrariul.

Are brevet de pilot profesionist, dar spune c` nu-i plac zborurile mai lungi de dou` ore, \n schimb are o pasiune de nest`vilit pentru vân`toare. Ion }iriac este deopotriv` un personaj extrem de controversat [i valoros, greu de citit printre rânduri.

Fost juc`tor de tenis (\n 1970 a câ[tigat \mpreun` cu Ilie N`stase turneul de la Roland Garros la dublu), actual om de afaceri, Ion }iriac este primul român care a intrat, \n martie 2007, pe lista Forbes a miliardarilor lumii, cu o avere personal` estimat` la momentul respectiv la circa 1,1 miliarde de dolari.

De fapt, puntea de leg`tur` dezvoltat` de }iriac \ntre cele dou` lumi a stat la baza imperiului }iriac Holdings Ltd construit de fostul sportiv.

El este cel care l-a descoperit [i promovat pe Boris Becker, tenismanul german de clas` mondial`, ale c`rui talent [i notorietate au fost vândute pe bani grei prin contracte de publicitate extrem de avantajoase. Ulterior a dezvoltat afaceri foarte profitabile \n domeniile bancar, auto sau al imobiliarelor. “În momentul \n care ]i-e fric` s` câ[tigi, atunci ]i-ai pierdut toat` concentrarea.

Când ]i-e fric` s` pierzi, e [i mai r`u” este una din regulile aplicate \ntotdeauna de Ion }iriac pe teren, dar mai ales \n afara lui. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

81

DE

CORINA COMAN

Marius Ghenea pre[edinte, PCFun Este, f`r` \ndoial`, cel mai aspira]ional model de business pentru orice antreprenor din România.

Este un vizionar [i unul dintre pu]inii “angel investors” care vede oportunit`]i de afaceri atât \n perioadele de boom, cât [i \n criz`.

Pentru Marius Ghenea, oamenii conteaz` mai mult decât cifrele pentru c`, \n fond [i la urma urmei, tot ei le genereaz`. “Un set de antreprenori valoro[i [i focaliza]i pe domeniul lor de activitate este de fapt re]eta succesului pentru un business angel”, declara Marius Ghenea \ntr-una din multele sale conversa]ii cu revista Biz. Cât despre afacerile \n care investe[te, antreprenorul sus]ine c` nu exist` o predilec]ie din punctul de vedere al industriei sau segmentului de business, iar de obicei nu aloc` mai mult de un milion de euro unui proiect. Spune despre mediul economic autohton c` este asemenea unui semafor, iar el “nu traverseaz` niciodat` pe ro[u, ci mereu \ncearc` s` fie primul care trece pe verde”. Iar pân` acum a reu[it din plin. Pu]ini sunt oamenii de afaceri din România care se pot l`uda numai cu exit-uri de succes, din sectoare de activitate diferite.

Con[tient sau nu, [tiin]` sau noroc pur, un lucru e cert – ast`zi brandul Marius Ghenea \nseamn` \ncredere, putere [i succes, iar numele s`u valoreaz` la fel de mult \n fa]a antreprenorilor, a b`ncilor [i a investitorilor. Biz

82

Biz

Radu Georgescu pre[edinte, GeCAD Povestea de antreprenoriat a lui Radu Georgescu aduce mult cu un film clasic american: \ncepe \n urm` cu 18 ani, \n dormitorul casei sale, unde f`cea software cu un prieten pe un calculator 286, [i continu` \n zilele noastre \n foarte multe col]uri ale lumii, inclusiv \n biroul din Silicon Valley, cea mai mare aglomerare de companii din domeniul IT. În caz c` nu [tia]i, acolo are sediul [i Google. Secretul reu[itei? Mult` munc` [i multe proiecte, dintre care unul extrem de reu[it. Antivirusul RAV dezvoltat de Radu Georgescu prin intermediul firmei sale GeCAD a avut un succes nea[teptat la nivel mondial [i a ajuns \n 2003 s` fie distribuit \n peste 60 de ]`ri. Cu un asemenea poten]ial, tehnologia a atras imediat aten]ia [i gigantului american Microsoft, care a achizi]ionat-o, oferindu-i totodat` lui Georgescu posibilitatea de a se al`tura echipei. Dup` ce a \ncheiat tranzac]ia de vânzare a tehnologiei antivirus, antreprenorul român a refuzat categoric s` lucreze pentru Microsoft, iar explica]ia o g`sim pe blogul s`u personal. “Îmi place s` fiu antreprenor”, spune scurt despre el Radu Georgescu. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

83

DE

CORINA COMAN

Mariana Gheorghe CEO, Petrom CEO Petrom Face parte din liga exclusivist` a femeilor ce ocup` pozi]ii de top management, anul acesta \mpline[te treizeci de ani de carier` [i se afl` la cârma celei mai mari companii române[ti. Pentru cei c`rora indiciile de mai sus le-au fost insuficiente, vorbim despre Mariana Gheorghe, CEO la Petrom. Acum \n vârst` de 54 de ani, Mariana Gheorghe a b`tut cale lung` pentru a ajunge la statutul actual. Mai \ntâi a lucrat \n industrie, \n produc]ia chimic`, a continuat cu sectorul comer]ului intern [i interna]ional, s-a familiarizat cu macroeconomia (fiind angajat` \n Ministerul de Finan]e la \nceputul anilor ’90) [i, \n cele din urm`, cu banking-ul, ocupând diferite func]ii \n cadrul B`ncii Europene pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD). Propunerea de a prelua func]ia de conducere a Petrom a venit \n 2006, la o vârst` la care foarte mul]i reprezentan]i ai acestei bresle se gândesc la retragere. Nu a fost, \ns`, [i cazul ei. În prezent, Gheorghe este una dintre pu]inele femei din estul Europei care ocup` o pozi]ie de top \ntr-o companie cu afaceri de ordinul miliardelor de euro, fiind responsabil` cu accesul la una dintre cele mai importante resurse pentru economia european`. Biz

84

Biz

Cornel Marian Managing Director, Oresa Ventures Cornel Marian a trecut dup` anii ’90 de la fizica nuclear` la investi]ii de milioane de dolari \n companii private [i nu a mai privit \napoi de atunci. Ini]ial, a lucrat \n fizica aplicat` \n arheologie [i \n istoria artei, a condus un mic laborator din Cluj care f`cea datare de pictur` [i de obiecte de art` pentru muzee, iar apoi a plecat \n Anglia s` fac` acela[i lucru la Universitatea Durham. În ’95 a schimbat domeniul.

“Nu am mai putut finan]a studiile \n fizic` pe de o parte, iar pia]a for]ei de munc` nu prea cerea fizicieni”, explica decizia de mai sus Cornel Marian, \ntr-unul dintre primele numere ale revistei Biz. Dup` ce a fost recrutat de fondul de investi]ii Oresa Ventures, unde ocup` \n prezent func]ia de Managing Director, Cornel Marian a trecut prin toate treptele ierarhice pân` s` ajung` \n vârf. De-a lungul anilor i-au trecut prin mân` zeci de milioane de euro, dar Cornel Marian crede c` pentru \ncheierea unei tranzac]ii important este antreprenorul al`turi de care investe[te fondul, nu doar suma de la masa negocierilor. În final, totul se reduce la simpla rela]ie interuman` [i la \ncrederea \n partenerul de afaceri, pentru c` sisteme de control perfecte nu exist`. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

85

DE

CORINA COMAN

Florin Talpe[ CEO, Softwin Group Început ca o afacere de familie \n urm` cu aproape dou`zeci de ani, Softwin este \n prezent doar unul dintre multele branduri ale lui Florin Talpe[ care s-au impus pe pia]a interna]ional` de software. Matematician de profesie, Talpe[ se num`r` printre pu]inii antreprenori autohtoni care [i-au \mpins cu succes businessul dincolo de grani]ele române[ti, programul antivirus BitDefender fiind cunoscut la nivel global pentru performan]ele sale. Îns` drumul antreprenoriatului are \ntotdeauna sui[uri [i coborâ[uri. Referindu-se la momentele dificile din via]a sa, Florin Talpe[ declara \ntr-un interviu acordat revistei Biz c` anul 1995 a fost un moment de discontinuitate \n activitatea afacerii pe care o de]ine. “În acel an, partenerul francez a pus condi]ia s` \i d`m gratis 50% din ac]iunile Softwin pentru a lucra mai departe \mpreun`”, \[i amintea Florin Talpe[. De[i nu era complet preg`tit s` preia activitatea comercial` interna]ional`, Talpe[ a refuzat propunerea francezilor [i, \n ciuda faptului c` a pierdut o parte din echipa tehnic` [i câ]iva dintre clien]ii francezi, a mers hot`rât \nainte. Rezultatele nu au \ntârziat s` apar`, compania revenind pe profit un an mai târziu. Nici \n fa]a crizei Florin Talpe[ nu s-a dat b`tut, planurile sale de expansiune fiind extrem de ambi]ioase. Antreprenorul pl`nuie[te s` atace noi pie]e externe \n 2010, Brazilia, India [i China fiind cele mai plauzibile destina]ii pentru viitoarele reprezentan]e BitDefender. Biz

86

Biz

DE

CORINA COMAN

Silviu Hot`ran fost Country Manager, Microsoft România “Dac` ritmul de cre[tere \n tehnologia informa]iei nu ne va permite apropierea de ]`rile dezvoltate, mi-e team` c` nu rezolv`m mare lucru”, declara \n urm` cu zece ani Silviu Hot`ran, la acea vreme Country Manager la Microsoft România, \n primul num`r al revistei Biz. Timpul a demonstrat veridicitatea spuselor sale. La momentul respectiv, \n România, internetul abia trecea de etapa pionieratului, iar comer]ul electronic lua na[tere \ntr-o form` hibrid`.

Silviu Hot`ran se num`r`, practic, printre formatorii industriei române[ti de soft, el fiind cel care a pus bazele Microsoft România \n 1996, un business cu o rat` medie anual` de cre[tere de peste 50%. Dup` 12 ani de activitate \n cadrul Microsoft, Silviu Hot`ran a decis s` se retrag` \n 2008, pentru a p`[i \n sfera antreprenoriatului. În prezent, Hot`ran pred` “lec]ii” de management prin intermediul companiei sale Gustav Kaser Training International, franciza pentru pia]a local` a companiei elve]iene de consultan]` \n management cu acela[i nume. Silviu Hot`ran \[i p`streaz` astfel eticheta de “formator”, dar al unei noi genera]ii de lideri de aceast` dat`. Biz

88

Biz

Gheorghe Mu[at Senior Partner, Mu[at & Asocia]ii Gheorghe Mu[at are \n spate 25 de ani de experien]` \n avocatur` [i mult mai multe cazuri câ[tigate, inclusiv \n fa]a Cur]ii Supreme de Justi]ie, dup` cum \l recomand` profilul s`u publicat pe pagina de intenet a casei de avocatur` pe care o conduce – Mu[at & Asocia]ii. De fapt, Gheorghe Mu[at este unul dintre formatorii pie]ei de consultan]` comercial` din România, un domeniu considerat “exotic” \n primii ani dup` revolu]ie, dar extrem de popular \n zilele noastre. Asta pentru c`, \n prezent, oamenii de afaceri datoreaz` multe avoca]ilor, ei fiind pilonii esen]iali din spatele tuturor marilor tranzac]ii din mediul de business, iar Mu[at a fost dintotdeauna con[tient de acest atu. În anul 2001, Gheorghe Mu[at ap`rea pe coperta revistei Biz pentru a vorbi despre consultan]a \n business [i despre valoarea ad`ugat` a serviciilor pe care un avocat le aduce clientului s`u, de[i la momentul respectiv sectorul era \nc` unul de ni[` pe plan local. Acum, Gheorghe Mu[at se num`r` printre cei mai aprecia]i avoca]i de afaceri, iar casa sa de avocatur` este [i ea o afacere de succes. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

89

DE

CORINA COMAN

Dinu Patriciu Proprietar, DP Holding Dintotdeauna Dinu Patriciu [i-a dorit s` devin` arhitect, doar c` “mirosul” de petrol a fost mult mai puternic, iar afacerile \n domeniu erau deja o tradi]ie de familie. “Tat`l meu era un mare petrolist [i, evident, \n cas` nu am auzit altceva decât cum [i-a construit el existen]a \n afaceri cu petrol”, declara Dinu Patriciu \ntr-un interviu acordat revistei Biz. Cel mai probabil, dac` ar fi ales orice alt` cale, ast`zi nu s-ar mai fi num`rat printre cei mai boga]i români. Pân` la urm` \ns` tot se poate l`uda cu designul unei arhitecturi impecabile – cel al succesului \n afaceri. De numele lui se leag` una dintre cele mai mari tranzac]ii din România – vânzarea pachetului de 75% din ac]iunile grupului Rompetrol c`tre compania de stat KazMunaiGaz, tranzac]ie care i-a rotunjit conturile cu 2,7 miliarde de dolari, \n vara lui 2007. Dincolo de m`iestria incontestabil` de a face afaceri profitabile, Dinu Patriciu se consider` un personaj boem, un idealist care crede cu t`rie \n puterea educa]iei, despre care sus]ine c` reprezint` “resursa strategic`” a unei ]`ri. Peste zece ani, antreprenorul se vede f`când exact acelea[i lucruri pe care le face [i \n prezent, dar “la o alt` scar`”. Biz

90

Biz

DE

CORINA COMAN

Drago[ Petrescu Proprietar, Trotter Prim Pentru Drago[ Petrescu, munca [i viziunea \n afaceri au mers mân`-n mân` de-a lungul celor aproape dou`zeci de ani de antreprenoriat. Munc` pentru c` nimic din ceea ce a ob]inut de-a lungul anilor nu a venit de la sine [i viziune pentru c` a fost \ntotdeauna cu o secund` mai rapid decât competitorii s`i. I-ar fi pl`cut s` practice avocatura sau s` \nceap` o afacere \n domeniul activit`]ilor nautice, dup` cum povestea pentru revista Biz \n urm` cu doi ani, \n schimb a pus bazele celei mai mari re]ele de restaurante din capital`. Cu siguran]` a]i auzit de City Grill, Buongiorno sau Caru’ cu Bere, toate branduri aflate \n portofoliul companiei Trotter Prim, de]inut` de Petrescu. “Întotdeauna am fost curios s` v`d cum au reu[it al]i oameni s` aib` rezultate foarte bune [i s` \ncerc [i eu”, spune despre el Drago[ Petrescu, un personaj f`r` prejudec`]i, gata oricând s` “fure” tot ce poate de la cei mai buni. Petrescu a recunoscut \n repetate rânduri c` are doi mentori pe care nu s-a sfiit s`-i urmeze. Este vorba despre Alexander Hergan, cel care conduce grupul Avrig 35 [i care l-a \nv`]at cele mai simple no]iuni de business, [i Marian Alecu, fostul director general al McDonald's România, un exemplu de creator de organiza]ie de succes. De re]inut c` rezultatele \nv`]`mintelor se num`r` ast`zi \n milioane de euro. Biz

92

Biz

Bogdan Naumovici Director de crea]ie, 23 Ideas Communications Bogdan Naumovici este probabil cel mai cunoscut [i cel mai vizibil director de crea]ie din industria local`.

Prin ceea ce a f`cut a reu[it cel pu]in un lucru [i anume s` nu treac` neobservat. Unii \l plac, al]ii nu. Se vorbe[te despre el, atrage aten]ia atât a publicului larg, cât [i a celor din industrie. Pe scurt, este un brand.

Bogdan Naumovici a debutat \ntr-ale publicit`]ii la Lettera Advertising, pe o pozi]ie de Client Service, dup` care a \nceput s` fac` copywriting. Ulterior s-a angajat ca Junior Copywriter la Leo Burnett, unde a urcat treapt` cu treapt` pe scara dezvolt`rii profesionale, pentru ca \n 2001 s` devin` partener \n cadrul companiei.

De trei ani este director al shop-ului de crea]ie 23 Ideas Communications (parte a grupului Leo Burnett), denumit a[a dup` num`rul purtat pe tricou de marele baschetbalist Michael Jordan, personajul pe care Naumovici \l admir` cel mai mult. “Lucrurile pe care Michael Jordan le f`cea pe teren pot fi transpuse \n business. Sunt lucruri care ne \nva]` ce \nseamn` determinarea, competitivitatea [i dorin]a de a fi num`rul unu”, declara Bogdan Naumovici la finele lui 2008 pentru revista Biz. La momentul respectiv, creativul a[tepta ner`bd`tor venirea crizei \n speran]a c` numai dac` va suferi o lovitur` dur` industria româneasc` a publicit`]ii va \n]elege ce se \ntâmpl` când nu ai investit suficient \n oameni, \n educarea publicului [i a clien]ilor. Se pare c` a avut dreptate. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

93

DE

CORINA COMAN

Marian Alecu fost director general, McDonald's România Marian Alecu, fostul director general al McDonald's România, este primul român numit \n fruntea unei multina]ionale, \n anii ’90.

Este un om integru, dintr-o bucat`, lipsit de arogan]e inutile, de[i ar avea suficiente motive. În fond [i la urma urmei, are un background de 18 ani \n multina]ionale, dintre care 16 la conducerea lan]ului de restaurante McDonald's. Sub \ndrumarea lui, compania s-a dezvoltat an de an ajungând la circa 60 de unit`]i pe plan local, dar, [i mai important, s-a transformat \ntr-un sistem care acum merge foarte bine [i singur. Alecu [i-a men]inut consecvent` strategia de business chiar [i \n criz`, când le-a cerut colegilor de munc` s` gândeasc` pozitiv pentru c` \n final vor fi “pe val, nu sub el”, dup` cum declara pentru revista Biz \n 2009. La finele anului trecut, Marian Alecu a decis s` se retrag` de la conducerea McDonald's România, motivându-[i decizia prin nevoia unei pauze, a unei perioade sabatice. A l`sat, \ns`, \n urma sa o companie integr`, bine pus` la punct [i care \n timp a devenit formatoarea tendin]elor din pia]a de profil. Biz

94

Biz

DE

CORINA COMAN

Mugur Is`rescu Guvernatorul BNR În iulie 2009 a intrat \n Cartea Recordurilor stabilind cea mai lung` perioad` \ndeplinit` \n func]ia de guvernator al unei b`nci centrale, iar la momentul respectiv World Records Academy nota despre el c` este considerat de mul]i premierul “din umbr`” al României. Vorbim desigur despre Mugur Is`rescu, personajul-cheie al sectorului bancar autohton, omul despre care se spune c` a salvat economia ]`rii de la un colaps asem`n`tor cu cel din Bulgaria dup` ce a crescut rezervele na]ionale de aur, a temperat infla]ia [i a introdus leul nou. În vârst` de 61 de ani, Mugur Is`rescu a fost \nvestit \n func]ia de guvernator al BNR \n 1990, aflându-se \n prezent \n cel de-al 20-lea an de activitate. Lista reu[itelor profesionale marcate de Is`rescu este pe cât de lung`, pe atât de greu de egalat, guvernatorul BNR fiind printre altele câ[tig`torul unor premii prestigioase \n domeniu precum Central Banker of the Year (The Banker, 2002) sau Economic Performance Award (Top Business, 2002). De remarcat faptul c`, de[i a fost prim-ministru un singur an (\n perioada decembrie 1999 – noiembrie 2000), Mugur Is`rescu este cel care a deschis negocierile cu Uniunea European`, un proces \ncheiat la finalul lui 2004. Biz

96

Biz

Octavian Radu Fondatorul RTC Întrebat câte firme are \n prezent, lui Octavian Radu \i ia ceva timp pân` s` le numere pe toate \n gând [i s` spun` o cifr` exact`.

Asta pentru c` grupul pe care \l de]ine, RTC Holding, este structurat \n mai multe divizii, reprezentând tot atâtea linii de business.

“Cred c` businessul meu este s` fac start-up-uri, s` le cresc [i apoi s` le vând”, declara mai \n glum`, mai \n serios Octavian Radu \ntr-un interviu acordat revistei Biz \n 2008, explicând astfel [i afinitatea sa pentru proiecte noi.

Octavian Radu a pornit pe drumul afacerilor \n anii ’90 [i de atunci a lansat peste 50 de companii. În tinere]e a lucrat ca ghid, a fost tentat s` se apuce de turism, dar dup` o analiz` atent` [i-a dat seama c` nu are nicio [ans` s` fac` o afacere profitabil` din asta, prin urmare s-a apucat de comer].

Dup` cum m`rturise[te chiar el, cel mai frumos [i mai de succes start-up al s`u – ca notoritate [i dimensiune – r`mâne lan]ul de libr`rii Diverta, ap`rut \n anul 2001, parte a grupului pe care \l conduce. Octavian Radu va continua [i pe mai departe s` lanseze noi afaceri, deoarece nu-i place s` fac` mereu acela[i lucru. Ia câte o pauz` când mai apar probleme sau se simte nevoia unei consolid`ri, \ns` imediat ce apele se lini[tesc, antreprenorul se pune din nou pe construit. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

97

DE

CORINA COMAN

Mihai Ghyka Pre[edinte, Bergenbier SA “Un lider se vede din caracter, de mic. Este cel care face echipa de fotbal, chiar dac` nu joac` cel mai bine. Este cel care inventeaz` noi reguli, este cel care are idei”, crede Mihai Ghyka, actualul pre[edinte al Bergenbier. La fel s-a \ntâmplat [i \n cazul s`u, de mic i s-a potrivit profilul de lider. Tot de mic a \nv`]at c`, \n calitate de lider, trebuie s` [tii s`-]i asumi atât succesele, cât [i gre[elile. Intrat \n mediul de business, a aflat c` a fi lider ]ine de voin]a fiec`ruia, de dorin]a de a face mai mult, de asumarea de noi responsabilit`]i [i de a c`uta mereu un business mai mare cu toate riscurile adiacente. “Trebuie s` fii preg`tit. Se va spune c` e[ti prea dur, c` iei deciziile de unul singur sau dimpotriv` c` nu iei decizii, le amâni. Fiecare este criticat \n felul s`u”, declara Mihai Ghyka \ntr-o discu]ie cu revista Biz \n 2009. La momentul respectiv, Mihai Ghyka \mplinea aproape un an de la plecarea sa din compania InBev, \n care lucrase 12 ani, din care ultimii doi ocupase pozi]ia de CEO. Dup` un an sabatic, managerul a revenit la conducerea companiei \n care a crescut [i s-a maturizat, companie redenumit` de curând Bergenbier SA. Biz

98

Biz

DE

CORINA COMAN

Liliana Solomon CEO, Vodafone România Pentru a atinge pozi]ia ierarhic` cea mai \nalt`, este nevoie de st`pânirea perfect` a industriei \n care \]i desf`[ori activitatea [i mai ales este necesar s` [tii cum s` transformi \ntr-un atu experien]a profesional`, studiile, dedicarea [i, desigur, pasiunea. Liliana Solomon a [tiut s` combine aceste ingrediente, iar de cinci ani ocup` fotoliul de CEO al Vodafone România. “Întotdeauna am fost atras` de industria de telecomunica]ii [i a fost o decizie fireasc` s` lucrez \n acest domeniu. Este o industrie pe care fie o iube[ti, fie o ur`[ti”, spune Liliana Solomon. În viziunea ei, pozi]ia privilegiat` pe care o de]ine este rezultatul muncii sus]inute, dar [i al unor atribute cheie, cum ar fi talentul de a conduce [i de a interac]iona cu oamenii. Printre cele mai importante realiz`ri \n func]ia pe care o de]ine se num`r` integrarea Connex \n familia Vodafone, dar [i construirea unei echipe puternice [i entuziaste, de care se declar` \ntotdeauna mândr`. Biz

100

Biz

Steven van Groningen Pre[edinte, Raiffeisen Bank Despre Steven van Groningen – pre[edintele Raiffeisen Bank România – putem spune c` este un foarte bun cunosc`tor al pie]ei bancare din Europa Central` [i de Est, \n ultimii zece ani ocupând pozi]ii de vârf \n conducerea subsidiarelor unor b`nci vest-europene din România, Ungaria [i Rusia. Despre Steven van Groningen – omul ar fi de amintit c` este un personaj modest, \ndr`gostit de sport, de art` [i de România. De fapt, primul contact cu ]ara noastr` l-a avut \n urm` cu peste dou`zeci de ani, când a venit aici s` legalizeze rela]ia cu so]ia sa, Valeria R`cil`, fost` campioan` mondial` la canotaj.

De atunci, toate drumurile olandezului, acum \n vârst` de 51 de ani, au dus treptat spre plaiurile române[ti, unde s-a [i stabilit definitiv ulterior. Din februarie 2002 ocup` func]ia de pre[edinte al Raiffeisen Bank România, iar \n 2009 a fost desemnat bancherul anului de c`tre revista Biz, pentru performan]ele sale profesionale excep]ionale. De[i este a cincea genera]ie de bancheri din familia sa, Van Groningen a intrat \ntâmpl`tor \n acest sector, considerându-l un punct bun de plecare dup` terminarea studiilor de drept din Olanda. Mi[carea a fost una cât se poate de inspirat`, bancherul devenind \ntre timp unul dintre cei mai respecta]i manageri de profil. Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Biz

101

DE

CORINA COMAN

Florentin Banu Ac]ionar, Grupul Banuinvest Dou` afaceri de mare clas` s-au aflat \n trecut sub semn`tura lui Florentin Banu, iar de amprenta uneia dintre ele nu a sc`pat nici \n zilele noastre. I se mai spune “Domnul Joe”, pentru c` brandul de napolitane lansat sub acest nume a ajuns lider de pia]`, iar businessul a fost preluat \n anul 2000 de gigantul interna]ional Nestlé pentru mai mult de opt milioane de dolari. Cinci ani mai târziu, Banu [i-a demonstrat din nou m`iestria \n arta exit-urilor, prin vânzarea lan]ului de 14 supermarketuri Artima c`tre fondul de investi]ii Polish Enterprise Fund V. De[i tranzac]iile au r`mas memorabile de-a lungul timpului \n mediul de afaceri autohton, Banu avertizeaz` c` nu este recomandabil s` \ncerci start-up-uri \n domenii pe care nu le st`pâne[ti: “Când faci un start-up [i nu vii din domeniul respectiv, ai [anse doar s` crezi c` [tii despre ce este vorba, dar de fapt s` fii \n afara subiectului”, declara Banu \ntr-o discu]ie cu revista Biz. I s-a \ntâmplat [i lui \n primii ani de antreprenoriat, când a avut parte de câteva e[ecuri. Desigur, acele experien]e nu l-au descurajat, ba chiar l-au impulsionat s` caute noi oportunit`]i de afaceri. A[a a ajuns s` pun` bazele grupului Banuinvest, cu activit`]i \n mai multe domenii, inclusiv \n construc]ii. Cu un apetit crescut pentru provoc`ri, Banu poate preg`ti oricând noi surprize. Biz

102

Biz

DE

CORINA COMAN

Brent Valmar

Director general, Porsche România ”Brent Valmar a f`cut din Porsche România cel mai mare importator de automobile”, titra mare pe copert` revista Biz \n anul 2001. La momentul respectiv, cererea de ma[ini str`ine pe pia]a româneasc` explodase, importatorii f`ceau cu greu fa]` avalan[ei de comenzi, iar Brent Valmar era pe creasta acestui val. Paradoxal sau nu, \n aproape zece ani, dou` elemente esen]iale au r`mas la fel – Brent Valmar este \n continuare director general al Porsche România, iar compania pe care o conduce de]ine primul loc \n pia]`. Cel mai probabil atunci, ca [i acum, acest lucru se datoreaz` atât calit`]ilor manageriale marca Valmar, cât [i \ncrederii \n for]a echipei sale. “T`ria noastr` este c` avem un colectiv de oameni tineri, devota]i [i creativi”, declara \n 2001, plin de entuziasm, Brent Valmar. A dat dovad` de acela[i entuziasm [i \n anii care au trecut, iar eforturile sale nu au trecut neobservate de juc`torii din domeniu, \n prezent Valmar ocupând [i func]ia de vicepre[edinte al APIA (Asocia]ia Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile din România).

Acum, el se confrunt` cu provocarea de a face fa]` cu brio unei pie]e auto puternic lovite de criz`, \n care importurile second hand atenteaz` serios la profiturile companiilor ca Porsche România. Biz

104

Biz

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

10 ani de Biz ness \n opt domenii Un deceniu de afaceri, un deceniu de Biz. Pentru c` este un num`r aniversar \n care rememor`m cele mai importante momente din istoria recent` a revistei dar [i a economiei rom창ne[ti, nu puteam s` uit`m de segmentele care au reu[it cele mai mari performan]e. Fiecare sector economic, o vedet` \n sine, este tratat unitar, prin prisma dezvolt`rii sale \n ultimii 10 ani. De la internet la b`nci [i de la automobile la retail, domeniile vedet` vi se dezv`luie \n paginile care urmeaz`.

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

105

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Pe aripile internetului PRIMUL NUM~R din revista Biz,

din februarie 2000, avea ca articol principal “Revolu]ia internet” [i modul \n care acest mediu transform` total lumea. Dac` la vremea aceea s` scrii despre internet era ceva vizionar [i poate pentru unii de neconceput, ast`zi nu mai putem concepe via]a profesional`, [i uneori [i cea privat`, f`r` internet. |n 2000, \n România doar 0,5% din totalul popula]iei era utilizatoare de internet.

Cele mai recente date despre penetrarea internetului \n România, de la jum`tatea anului 2009, arat` existen]a a 2,65 milioane de conexiuni broadband fixe [i a 2,4 milioane de conexiuni broadband

106

Biz

mobile, rata de penetrare ajungând la 32,1% la nivel de gospod`rii, potrivit Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM).

Internetul \n România a crescut foarte mult, dup` cum se poate observa [i din aceste date. Dac` \n 2000 internetul era un mediu misterios [i enigmatic pentru majoritatea publicului larg, ast`zi, dac` nu e[ti pe internet, nu exi[ti. La acel moment, cu greu se putea discuta despre afaceri n`scute pe web, \n timp ce ast`zi multe afaceri n`scute pe web au un succes foarte mare. Este cazul retailerilor online, precum eMag sau PC Fun, care \nregistreaz` cifre de afaceri im-

presionante din vânz`rile de produse electronice online. Exist` [i alte afaceri (eRepublik, Neogen) pornite exclusiv pe internet, care acum 10 ani ar fi fost imposibil de previzionat [i care au un succes foarte mare.

Popularitatea Facebook, Twitter sau LinkedIn a impulsionat [i mai mult industria online autohton` [i astfel au ap`rut numeroase replici ale celebrei re]ele sociale [i pe plan local, care \ns` nu se bucur` de aceea[i recunoa[tere. Din p`cate, multe dintre aceste proiecte s-au \nchis sau au regândit strategiile adresându-se unor ni[e specifice. Este [i firesc s` fie a[a, dat fiind c`, din cei peste 400 de milioane de utilizatori ai Facebook, 646.000 sunt din România (3% din total popula]ie), iar procentul de cre[tere este foarte mare.

Publicitatea online a cunoscut [i ea un trend ascendent \n ultimii 10 ani. Dac` \n 2002 aceasta se cifra la nivelul de 500.000 de dolari, ast`zi ea ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro. Este o evolu]ie continu`, care sugereaz` o dezvoltare tot mai acerb` a numeroase proiecte \n aceast` direc]ie. Tinerii care au crescut cu internetul \n ace[ti ani sunt obi[nui]i s` fac` cump`r`turile pe net, s` pl`teasc` facturile sau s` \[i achite ratele prin mijloacele online. Google este un alt pionier care a redefinit fa]a internetului \n ultimii 10 ani [i care a reu[it s` creeze modele pertinente de dezvoltare, precum c`utarea online, documentele online sau e-mailul, care genereaz` deopotriv` profit [i notorietate. {i viitorul sun` alexandru.ardelean@revistabiz.ro

ILUSTRA}II DE

BOGDAN C~RUNTU

bine. Internetul câ[tig` tot mai mult teren, atât \n planurile companiilor, care au creat divizii dedicate de marketing online pentru proiectele de promovare, acordând

[i bugete mai mari acestui mediu, cât [i \n planurile dezvoltatorilor, care caut` solu]ii inovative de implementare de servicii [i produse pe internet. Biz

Tehnologia salveaz` România

|N 2000, pia]a româneasc` de IT s-a ridicat la 358 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de European IT Observatory.

Anul urm`tor cre[terea a fost sensibil`, 17%, ajungând la 423 de milioane de euro. Aproximativ 10 ani mai târziu, \n 2008, pia]a româneasc` de profil valora aproximativ 1,97 miliarde de euro.

Datele finale pe 2009 nu sunt \nc` disponibile, \ns` se a[teapt` o sc`dere cu aproximativ 22%, din cauza crizei care a afectat acest domeniu.

De-a lungul ultimului deceniu, produc]ia de software a fost una

dintre activit`]ile cu cele mai \nalte ritmuri de dezvoltare din \ntreaga economie româneasc`. O mare parte din “produc]ia” intern` de software este exportat` \n ]`ri cu tradi]ie, precum Statele Unite, Canada sau Fran]a.

Companii de renume din România, precum Softwin, BitDefender, Siveco, GeCAD, TotalSoft, sunt nume recunoscute ast`zi pe plan interna]ional. Tranzac]ia anului \n 2003 a fost achizi]ionarea tehnologiei RAV Antivirus dezvoltate de GeCAD de Microsoft.

“Oportunitatea de a integra tehnologia GeCAD \n viitoarele proiecte antivirus Microsoft este un pas mare nu numai pentru noi, ci pentru \ntreaga industrie IT româneasc`”, spunea Radu Georgescu, pre[edintele GeCAD Software.

Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` public`, \ns` pia]a a estimat-o la 10-20 de milioane de dolari. Important` \n aceast` tranzac]ie a fost recunoa[terea industriei software române[ti de c`tre un gigant din domeniul IT&C. Din p`cate, frâna crizei a dus industria IT pe o direc]ie descresc`toare, unele companii din domeniu fiind nevoite s` treac` la reduceri drastice de costuri sau chiar la concedieri de angaja]i. Perspectivele pentru anul 2010 nu sunt \nc` pozitive, dar oamenii din industrie sunt optimi[ti. C`lin Tatomir, directorul general al Microsoft România, a declarat c`, dac` PIB va urca cu 1% \n 2010, atunci

s r u o T n i g Vir prezint`

p o t e d e ] Vacan s la pre] redu

5-25%

tours.ro

www.virgin

Biz

107

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

cre[terea sectorului IT va fi de 10%, ceea ce ar readuce acest domeniu pe tendin]` ascendent`. |n 2009, majoritatea segmentelor din domeniul IT&C au avut o evolu]ie negativ`, \ns` se prognozeaz` cre[teri din acest an, care se vor accentua pân` \n 2013, potrivit unui studiu IDC comandat de Microsoft. Respectivul studiu arat` c`, pân` \n anul 2013, num`rul de angaja]i din domeniu va cre[te cu 50%, iar ponderea software-ului va fi mai mare. Studiul a

relevat [i num`rul de angaja]i din domeniul IT, care era \n 2008 de 45.619, iar \n 2009 a sc`zut la 44.358. Pentru 2013, IDC apreciaz` un num`r de peste 65.000 de angaja]i \n domeniu. {i num`rul companiilor din IT a sc`zut \n 2009, la 1.654, dar va ajunge la 1.900 \n 2013. |n România, hardware-ul are o pondere foarte mare \n totalul cheltuielilor de IT, fa]` de alte ]`ri din regiune unde software-ul [i serviciile sunt la putere. Biz

Comunicare cu profit

ANUL 2000 a fost considerat anul

de revigorare a industriei publicit`]ii române[ti, dup` regresul \nregistrat \n 1999. De atunci, an de an, domeniul publicit`]ii a cunoscut cre[teri anuale mari, ce au pornit de la 15% [i au ajuns chiar la 120%. Pia]a de publicitate nu a sim]it impactul de ader`rii la Uni108

Biz

unea European` la fel ca alte industrii, \ns` lucrurile au evoluat \n fiecare an. Advertisingul autohton a evoluat an de an, standardele domeniului s-au profesionalizat, iar consumatorii au devenit din ce \n ce mai exigen]i.

S-a accentuat \n ultima jum`tate a decadei dorin]a clien]ilor de

a lucra cu o agen]ie de publicitate full-service, care poate oferi toat` gama de servicii de publicitate cerute. De la o mas` disparat` de agen]ii \n 2000 s-a ajuns \n 2009 la o consolidare a segmentului, prin prezen]a marilor grupuri de publicitate din lume pe pia]a româneasc` sau afilierea agen]iilor independente la re]ele globale.

Exist`, de asemenea, [i agen]ii locale, \nfiin]ate de unii dintre cei mai reprezentantivi oameni de publicitate, care au reu[it s` se impun` pe o pia]` din ce \n ce mai concuren]ial`, cum este cazul lui Felix T`taru (GMP).

Au crescut mediile [i formele prin care clien]ii \[i pot promova produsele [i serviciile. Exist` o integrare online/interactive, direct marketing sau promotion.

Un alt obiectiv atins de agen]iile de publicitate \n ultimii 10 ani a fost ob]inerea de premii [i recunoa[teri la festivalurile interna]ionale de profil – \n special la Portoroz.

Dac` dup` 2000 bugetele de publicitate au crescut \n fiecare an, \n 2009 acestea au \nregistrat o stagnare, ca urmare a condi]iilor economice. Cele mai afectate domenii \n care s-au \nregistrat sc`deri ale bugetelor de publicitate au fost auto, imobiliar [i financiar-bancar. O tendin]` care s-a putut observa \n fiecare an a fost cre[terea bugetelor de publicitate online, datorit` impactului din ce \n mare al domeniului, dar [i costului mic comparativ cu publicitatea offline. Publicitatea online a ajuns la o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro [i este de a[teptat s` alexandru.ardelean@revistabiz.ro

\nregistreze cea mai mare cre[tere [i \n urm`torii ani.

TV-ul de]ine \n continuare suprema]ia \n ceea ce prive[te bugetele de profil, urmat de print.

Mediile cel mai pu]in preferate de publicitari sunt radioul, outdoor-ul [i internetul, care are \n schimb cel mai mare poten]ial de cre[tere. Rela]iile publice au cunoscut [i ele o dezvoltare accelerat` \n ultimul deceniu. Dac` la \nceput lumea abia f`cea distinc]ia \ntre rela]ii publice [i rela]ii cu publicul, acum serviciile s-au specializat [i profesionalizat, iar clien]ii realizeaz` c` au tot mai mare nevoie de PR. Au ap`rut [i servicii noi, care acoper` programele de CSR, mai ales \n rândul companiilor mari. Nevoia de comunicare a crescut \n cei zece ani foarte mult, la nivelul tuturor seg-

mentelor economiei. Ca [i \n publicitate, \n ultimii 10 ani am asistat la intr`ri de agen]ii interna]ionale, la fuziuni [i achizi]ii.

Ultimul an \ns` a frânt cre[terile de dou` cifre [i \n PR. Cu toate acestea, promovarea prin rela]ii publice a r`mas cea mai la \ndemân` pentru companii, \ntrucât astfel pot fi atinse rezultate mai satisf`c`toare cu bugete modice comparativ cu alte specializ`ri ale comunic`rii. Speciali[tii au apreciat corect: anul 2009 a fost mai “s`rac” \n evenimente sau lans`ri, date fiind limit`rile bugetare.

Dac` \n 2008 bugetele de PR au cunoscut un avans de pân` la 30% fa]` de 2007, \n 2009 cre[terea a fost de maximum 10%. Biz

Accelera]ie [i frân` DOMENIUL AUTO r`mâne, al`turi

de imobiliar, unul dintre cele mai afectate domenii de criza economic`. Vânz`rile au sc`zut puternic \n ultimii doi ani, de[i pre]urile automobilelor au sc`zut foarte mult, iar importatorii [i produc`torii \ncearc` tot felul de oferte de marketing pentru a atrage cump`r`torii. Singurul dar importantul exemplu de succes \n aceast` perioad` este Dacia, care, cu suportul ac]ionarului majoritar Renault, reu[e[te s` se transforme \ntr-un juc`tor global. Dup` ce Logan a pus marca româneasc` pe harta auto a lumii, noile modele ca Sandero [i Duster au

reu[it s` trezeasc` pasiuni nu numai \n România, ci [i pe plan interna]ional. Exporturile pe care fabrica de la Mioveni le face \n prezent dep`[esc cu mult pia]a intern`. Dup` Renault, americanii de la Ford sunt cei care vor \ncerca s` atace noi pie]e folosind o fabric` din România. La Craiova se produce deja modelul Transit Connect, preg`tindu-se [i trecerea la noul Ford B-Max. De cealalt` parte, importatorii, care pân` \n 2007-2008 \nregistrau cre[teri foarte mari ale vânz`rilor an dup` an, \ncearc` s` reziste valului de ma[ini second hand [i sc`derii masive a cererii. Biz

Virgin Tours prezint`

p o t e d e ] n a Vac la pre] redus

5-25%

urs.ro

www.virginto

Un deceniu financiar SECTORUL BANCAR românesc r`mâne unul dintre pu]inele sectoare bancare din lume care nu au fost atât de afectate de criz` precum \n alte ]`ri. Sigur, au existat sc`deri ale cifrelor de afaceri sau ale profitului b`ncilor ori \nghe]`ri ale credit`rii, ca urmare a sc`derii veniturilor, \ns` nu am asistat la na]ionaliz`ri sau falimente r`sun`toare.

Etapa incipient` a falimentelor bancare [i a scandalurilor de la mijlocul anilor ’90 a fost dep`[it` rapid, astfel \ncât \n anul 2000 sistemul bancar românesc a cunoscut schimb`ri semnificative.

Am asistat, la \nceputul mileniului, la o serie semnificativ` de prelu`ri [i fuziuni, la o consolidare a acestui sistem precum [i la orientarea \ntr-o m`sur` mai

Biz

109

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Boom-ul imobiliar s-a calmat

mare a b`ncilor c`tre servicii pentru clien]i persoane fizice. Din 2000 [i pân` \n prezent, sistemul bancar românesc a crescut exponen]ial \n fiecare an, consolidându-se. Ast`zi, pe pia]a din România sunt prezente 42 de b`nci, dintre care doar CEC Bank [i Eximbank mai au capital majoritar de stat. Al`turi de b`nci, fondurile de investi]ii, companiile de asigur`ri, alte institu]ii financiare sunt prezente pe pia]a local` [i au o prezen]` activ`, determinând o dezvoltare continu` a acestui sector. Ultimii ani au adus o extindere agresiv` \n toate ora[ele din ]ar`, iar costurile cu salariile [i cele de \nchiriere a spa]iilor au crescut. Au fost ad`ugate servicii noi, cum ar fi cele de bankassurance sau private banking, [i o ofert` bogat` de produse specializate pe segmente diferite de la clien]i persoane fizice la studen]i, pensionari, IMM-uri sau corpora]ii.

110

Biz

Ultimul an [i jum`tate a adus, \ns`, o stopare a extinderii, ba chiar am asistat la \nchideri de sucursale, ceea ce nu se mai \ntâmplase \n România. Salariile au sc`zut [i pe acest segment, iar costurile au fost eficientizate, pentru a face fa]` provoc`rilor crizei. Marele noroc al b`ncilor locale, majoritatea filiale [i sucursale ale unor importante grupuri europene, a fost c` nu au avut expuneri pe pie]ele financiare cel mai afectate de criz` din SUA, Londra sau pia]a asiatic`. Creditarea a fost stopat` nu de c`tre b`nci, ci pentru c` majoritatea clien]ilor, fie ei persoane fizice sau institu]ii, au renun]at la a se angrena \n noi cheltuieli care s` le destabilizeze precarul echilibru financiar. Cu toate acestea, sistemul financiarbancar nu a fost destabilizat, iar premisele unei dezvolt`ri rapide dup` terminarea efectelor negative ale recesiunii [i ale crizei economice sunt pozitive. Biz

CU TOATE C~ a fost unul dintre domeniile cu cea mai mare dezvoltare economic`, sectorul imobiliar este \n prezent, al`turi de auto, extrem de afectat. Criza a dus la \nghe]area aproape complet` a construc]iilor. Pu]ini dezvoltatori au reu[it s` aib` bani \n cont pentru a finaliza proiectele \ncepute. Nici m`car programul “Prima Cas`” nu a reu[it s` scoat` domeniul din impas, de[i “Prima Cas` 2”, lansat recent, a inclus [i locuin]e construite sau care pot fi construite \n asociere.

Sumele agreate de guvern pentru garantare, 70.000 [i 75.000 de euro, nu reu[esc s` scoat` din impas dezvoltatorii, dat fiind faptul c` multe dintre apartamentele noi care intr` \n aceast` sum` sunt \n dezvolt`ri de la marginea ora[elor sau a cartierelor mari.

Cu toate acestea, cererea de locuin]e este \n continuare mare: estim`rile vorbesc de un necesar de aproximativ un milion de locuin]e, iar \n prezent se construiesc \n medie 35.000 de unit`]i locative anual la nivelul \ntregii ]`ri. Ceea ce a reu[it pe de alt` parte criza este o rea[ezare la nivel de pre], dat fiind faptul c` metrul p`trat de unitate locativ` construit` \nainte de 1990 a ajuns la aproximativ 900-1.000 de euro, iar cel nou la 1.2001.500 de euro. Terenurile au sc`zut [i ele \n aceast` perioad`, alexandru.ardelean@revistabiz.ro

ceea ce permite investitorilor cu bani s` fac` investi]ii mai mici \n vederea unor construc]ii viitoare, atunci când criza va fi trecut`. Birourile au atins un prag de maturitate, stocul de birouri fiind \n prezent comparativ cu cel al capitalelor est-europene.

Ceea ce se observ` este o nevoie acut` de lucr`ri publice sau de infrastructur`, care ar trebui executate de guvern \n parteneriat public-privat [i care ar revitaliza

dezvoltarea economic` a României. Pân` la venirea crizei, construc]iile au \nregistrat un boom uria[ – se anun]au mereu proiecte foarte mari de locuin]e sau de birouri, cu pre]uri care dep`[eau puterea de cump`rare. Cu toate acestea, multe dintre respectivele spa]ii au fost achizi]ionate de investitori institu]ionali mai degrab` decât de persoane fizice, ceea ce a dus la un balon al pre]urilor, care acum ajunge la cotele normale. Biz

Nu aduce anul ce aduce antreprenorul REVISTA BIZ a fost prima publica]ie care a analizat serios antreprenorii. La nivelul anului 2000, cei care f`ceau afaceri pe cont propriu nu erau deloc privi]i cu ochi buni. Percep]ia legat` de

ace[tia era negativ`, pe motivul c` reprezentau o clas` de “buticari” sau de patroni care vor s` “subjuge” angajatul.

Cultura antreprenorial` era acum zece ani o cvasinecunoscut`

sau un domeniu abstract, care nu f`cea parte din mentalitatea general`. Un deceniu mai târziu, antreprenoriatul a devenit o alternativ` viabil` pentru mul]i oameni, mai ales pentru tinerii care vor s` aib` propria afacere. Sunt numeroase cazuri de antreprenori români care, dup` ce au reu[it s` dezvolte o afacere de succes, au vândut-o c`tre un fond de investi]ii sau c`tre un investitor strategic. Exemple precum Florentin Banu, Dinu Patriciu, familia Marcu, Marius Ghenea, Radu Octavian, Drago[ Petrescu, Sorin Stoica, Florin Talpe[, Radu Apostolescu au ]inut prima pagin` a revistei Biz, dar [i a altor publica]ii care au recunoscut valoarea antreprenorilor români.

Bine\n]eles, niciunuia nu i-a fost deloc u[or, mai ales \ntr-un mediu economic [i legislativ instabil ca [i cel românesc, dar au reu[it s` treac` cu bine de obstacole [i s` creeze afaceri durabile, cu impact \n economia local`.

Ultimii ani au dus la o consolidare a afacerilor antreprenoriale, \n special \n 2008, an marcat de dispari]ia oportunit`]ilor de afaceri cu profit instant. Dac` \n 2000 succesul era garantat de o doz` minim` de spirit de comerciant, \n 2008 [i \n anii ce au urmat comer]ul pornit de c`tre antreprenori nu a mai str`lucit \n aceea[i m`sur`. Tot mai multe ini]iative pe segmentul de retail pornite de oameni de afaceri la nivel local au reu[it “performan]a” de a capitula \n fa]a marilor retaileri interna]ionali. Greut`]ile economice au avut un cuvânt greu de spus, existând fuziuni,

Biz

111

DE

ALEXANDRU ARDELEAN

achizi]ii sau intr`ri \n insolven]`.

Cele mai recente cazuri de intrare \n insolven]` cuprind nume importante din antreprenoriatul local – Flamingo, Trident, Leonardo.

Cu toate acestea, ultimii ani au oferit ocazia antreprenorilor s` se reorienteze c`tre alte domenii care s` aduc` profit pe termen mediu [i lung. Afacerile pornite \n domeniul serviciilor se vor dovedi o carte câ[tig`toare pentru urm`torul deceniu, având \n vedere insuficienta dezvoltare a acestui sector \n România. Un alt sector care va deveni profitabil, mai ales

prin prisma fondurilor europene oferite pentru dezvoltare, este cel al produc]iei.

Dar poate poten]ialul cel mai importat pentru antreprenorii de ast`zi este internetul. Afaceri pornite cu bani pu]ini cunosc o dezvoltare f`r` precedent, având \n vedere investi]iile [i costurile mici.

Comer]ul online a crescut \n pofida tuturor dificult`]ilor economice. |n 2009, cre[terea comer]ului electronic a fost de 50%, iar valoarea pie]ei de comer] electronic a ajuns \n 10 ani la aproximativ 700 de milioane de euro. Biz

diversificate pe m`sura tuturor nevoilor. Oferta triple-play (telefonie fix`, televiziune, internet) sau chiar quad-play (care adaug` telefonia mobil`) a devenit ast`zi o obi[nuin]` \ntre ofertele comerciale. Juc`torii care \nc` nu ofer` unul dintre servicii iau \n calcul investi]ia \n acel segment, pentru a suplini toate nevoile existente.

Am asistat la pove[ti de succes \n telecom, de la rebrandingul Orange [i Vodafone la intrarea pe pia]` a Cosmote sau la transformarea Romtelecom dintr-un monopol de stat inflexibil [i greoi \ntr-un un juc`tor extrem de articulat, cu oferte pe m`sur`.

Fiind o industrie direct conectat` la cele mai noi evolu]ii tehnologice, este un sector care atrage \n continuare investi]ii majore, pentru cre[terea vitezelor de acces la

Alo? Aici profitul TELECOMUL este unul dintre do-

meniile de succes din România. |n ultimii 10 ani, acest segment a cunoscut maturizarea [i criza nu a reu[it s` \l destabilizeze, dat` fiind soliditatea sa. Evident, au fost \nregistrate sc`deri, dar nu atât de 112

Biz

mari ca \n alte industrii. Telecomul s-a consolidat [i ast`zi este unul dintre cele mai evoluate domenii ale economiei române[ti.

Juc`torii prezen]i au reu[it s` fac` atât investi]ii majore \n ultimii ani, cât [i s` aduc` produse [i servicii

internetul pe mobil, pentru dispozitive mobile de ultim` genera]ie, pentru servicii tot mai complexe [i mai bine integrate.

Ultima achizi]ie din domeniu, cump`rarea Zapp de c`tre Cosmote, a confirmat consolidarea domeniului [i maturizarea sa. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

DE

LOREDANA S~NDULESCU

|n fascinanta lume a ideilor Peste 80% din start-up-urile lansate anual pe pie]e mature din lume e[ueaz` \n primul an de activitate.

Procentul pare destul de mare, \ns` fenomenul nu este greu de \n]eles. Start-up-urile pornesc, \n general, cu resurse financiare [i umane destul de limitate. |n plus, au de luptat cu gigan]ii din domeniu.

Care sunt ingredientele necesare pentru ca un startup s` aib` succes? De obicei, dac` ideea este bun` [i aduce ceva nou pe pia]`, premisele sunt deja satisf`c`toare. |ns` o idee bun` este necesar`, nu [i suficient`. Ceea ce conteaz` [i mai mult sunt performan]a, viziunea [i curajul. Sunt doar c창teva dintre temele despre care am scris \n repetate r창nduri pe parcursul celor zece ani de Biz.

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

113

DE

LOREDANA S~NDULESCU

CUM SE VINDE UN VIS

PA{I SPRE SUCCES Viitorul este imprevizibil, iar succesul unei afaceri depinde de mai mul]i factori, de concuren]`, de condi]iile pie]ei, de reac]ia consumatorilor [i strategia companiei.

Dincolo de toate, elementul decisiv r`mâne viziunea din spatele unei afaceri. |n Biz 133 am tratat pe larg ce \nseamn` s` ai viziune, s` fii vizionar, cu bune [i rele, cu toate provoc`rile pe care un manager vizionar le poate avea.

“|ntotdeauna po]i vinde mai mult”, este de p`rere Jim Pancero, unul dintre cei mai cunoscu]i guru din domeniul vânz`rilor. Cum departamentul de vânz`ri este una din piesele centrale ale oric`rei companii, \n Biz 131 am reunit viziunile mai multor campioni din lumea vânz`rilor. Sfaturile selectate din interviurile luate \n 2006 celor doi guru ai vânz`rilor prezen]i \n România, la invita]ia BizAcademy, Jim Pancero [i Jay Conrad Levinson, [i din articolele publicate \n presa interna]ional` de Jeffrey Gitomer, de asemenea prezent la Bucure[ti, \n noiembrie 2006, la invita]ia Biz, au reprezentat un valoros ghid pentru oamenii de vânz`ri.

|N UNIVERSUL LIDERILOR Liderii [i leadership-ul au fost \ntotdeauna dou` dintre subiectele preferate de noi. Indiferent c` este vorba despre talent nativ sau despre rezultatul unei \ndelungi dezvolt`ri profesionale, leadership-ul a fost \ntotdeauna acel “ceva” care determin` o echip` s`-[i \ndeplineasc` obiectivul stabilit, conducând f`r` s` impun`.

Lider \nseamn` curaj, perseveren]` [i credibilitate la cote \nalte. “Un lider se vede din caracter, de mic.

Este cel care face echipa de fotbal, chiar dac` nu joac` cel mai bine. Este cel care inventeaz` noi reguli, este cel care are idei”, declara Mihai Ghyka, actualmente pre[edinte al companiei Bergenbier SA, \ntr-un interviu acordat revistei Biz \n urm` cu aproximativ un an. Ghyka este omul care a \nv`]at c` \n calitate de lider trebuie s` [tii s` \]i asumi atât succesele, cât [i gre[elile. Intrat \n mediul de business, a aflat c` a fi lider ]ine de voin]a fiec`ruia, de dorin]a de a face mai mult, de asumarea de noi responsabilit`]i [i de a c`uta mereu un business mai mare cu toate riscurile adiacente. Iar odat` ajuns lider trebuie s` te obi[nuie[ti cu atacurile [i contest`rile.

Citându-l pe Jack Welch, Mihai Ghyka consider` c` dac` ar trebui s` reducem leadership-ul la un singur cuvânt acesta ar fi “rezultate”. Asta deoarece, \n cele din urm`, oricât de bun comunicator, vizionar sau abil \n a transpune planurile \n ac]iune ar fi, dac` rezultatele sunt slabe, orice lider se consider` c` ar fi e[uat.

SALES GURU, invita]i ai revistei Biz la BizAcademy

LEVINSON, P~RINTELE

GITOMER, CEL MAI BUN

GUERRILLA SELLING

SALES GURU AMERICAN

PANCERO, AUTORUL MANAGEMENTULUI |N VÂNZ~RI

C`r]ile lui s-au vândut \n peste 14 milioane de exemplare \n \ntreaga lume. Termenul de “guerrilla selling” este la fel de cunoscut ast`zi, \n mediul de afaceri, precum numele s`u: Jay Conrad Levinson.

Jeffrey Gitomer este cel mai bun trainer \n vânz`ri din SUA. Pe 24 octombrie 2006 a sus]inut la invita]ia BizAcademy o conferin]` la Bucure[ti, pentru a prezenta principiile sale de vânz`ri despre care s-au scris zeci de c`r]i.

Jim Pancero are cel mai avansat training de vânz`ri [i management al vânz`rilor din lume. “|ntotdeauna po]i vinde mai mult”, a spus Pancero la trainingul BizAcademy pe care l-a sus]inut la Bucure[ti \n 2006.

Biz

115

DE

LOREDANA S~NDULESCU

“Pân` la urm`, liderul este cel care convinge oamenii, \i inspir`, \i magnetizeaz` uneori. |i convinge s` fac` anumite lucruri pe care ei nu le-ar face, de cele mai multe ori din comoditate”, surprindea Mihai Ghyka esen]a leadership-ului.

Pe parcursul celor 10 ani, am scris despre cât de greu este s` devii lider, ce \nseamn` un lider adev`rat, dar [i despre genera]iile de lideri din România.

Am \ncercat s` scriem nu numai din perspectiva consultan]ilor, ci [i din perspectiva unora dintre cei mai autentici lideri ai momentului din mediul de business românesc.

CARIERE |N ASCENSIUNE A [ti ce gândesc tinerii \nseamn` a cunoa[te cum va ar`ta viitorul, atât pentru companiile prezente pe pia]a local`, cât [i pentru pia]a for]ei de munc` din România. Am apelat \n nenum`rate rânduri la 116

Biz

diversificat` [i internetul tinde s` acapareze orice domeniu de activitate, dezvoltarea unui brand puternic reprezint` provocarea final` pentru un om de marketing.

Un brand puternic scoate produsul din anonimat. Un brand puternic vinde \n mod repetat.

Brandingul cunoa[te mai multe dimensiuni. Revista Biz a surprins de-a lungul timpului evolu]iile mai multor branduri pe pia]a local`, \n diferite ipostaze ale existen]ei lor: lansare, relansare, extindere sau \ntre]inere. speciali[ti \n resurse umane [i sociologie, pentru a identifica a[tept`rile managerilor fa]` de viitorii anagaja]i, dar [i ale tinerei genera]ii fa]` de poten]ialele locuri de munc`. Pentru a avea succes \n afaceri, pe lâng` oameni foarte bine preg`ti]i, o companie trebuie s` [tie [i s` se fac` cunoscut`. Din acest motiv am scris despre cum, la nivel de management, networkingul capat` o importan]` tot mai mare.

LEC}II DE BRAND Via]a ni s-a schimbat. Bursele s-au pr`bu[it. Pre]urile locuin]elor au sc`zut. Multe dintre reperele care ne confereau stabilitate, coeren]` [i siguran]` au colapsat odat` cu criza financiar` mondial`. Valoarea brandurilor puternice pare s` nu fie afectat`. |ntr-o lume din ce \n ce mai sofisticat` [i automatizat`, cu consumatori din ce \n ce mai preten]io[i [i bombarda]i cu mii de mesaje zilnic, \n care media devine din ce \n ce mai

NOUA ORDINE ONLINE Am scris despre internet de la primul num`r de Biz [i de atunci am tot urm`rit [i analizat acest fascinant fenomen. |n 2008 scriam despre Revolu]ia Internet 2.0 [i cum s-a schimbat mediul de afaceri online. |ntre timp, lucrurile au ajuns \n momentul \n care putem vorbi despre o nou` etap` \n evolu]ia

internetului românesc. Social networking-ul a devenit fenomenul global al momentului. Comunit`]ile online au dep`[it e-mail-ul, devenind al patrulea domeniu ca popularitate, dup` motoarele de c`utare, portaluri [i aplica]iile software de PC. Nu \n ultimul rând, multe din marile companii prezente pe pia]a local` au ales \n ultima vreme s` interac]ioneze tot mai mult cu consumatorii prin comunicarea \n social media. Pentru a analiza toate aceste transform`ri am discutat cu cei mai importan]i oameni din online-ul românesc [i cele mai interesante proiecte online lansate pe pia]a local`.

Odat` cu mediul online s-au schimbat multe, [i marketingul odat` cu acestea. “Uita]i de Kotler [i pune]i-v` la curent cu site-urile de specialitate!”, se spune acum. Cât din Kotler mai este valabil la ora actual`, ce legi r`mân imuabile [i ce s-a schimbat? Ce \nseamn` internetul pentru marketing [i care sunt, \n noua paradigm`, regulile de comunicare? Sunt doar câteva din \ntreb`rile cu care am pornit demersul de a afla \nseamn` marketingul online \n România.

unui manager sau antreprenor care vrea s` ating` succesul. |n num`rul special din Biz dedicat verii anului 2009, am scris despre cum fiecare manager sau antreprenor se poate preg`ti profesional, cum s`-[i dezvolte abilit`]ile [i s`-[i dechid` mintea dar [i cum s` p`streze un echilibru \ntre via]a personal` [i profesional`.

trebuie s` fac` parte dintr-o serie de branduri u[ore de recunoscut, prin intermediul c`ruia cump`r`torul \[i putea declara statutul social, \n ultimii ani conceptul de “lux” a evoluat. Cump`r`torul român de lux a devenit mai avizat [i mai informat. Luxul nu mai este perceput ca fiind ceva foarte scump [i eventual str`lucitor, ci are o nou` conota]ie. Detaliile fac diferen]a. Serviciile [i experien]a pe care le prime[ti odat` cu achizi]ionarea unui articol reflect` luxul.

Românii au \nceput s` con[tientizeze c` un produs de lux este destinat \n primul rând confortului lor. Au \nv`]at c` luxul se exprim` de fapt prin exclusivism, design, excelen]` [i experien]` personal`.

Afacerile trebuie f`cute cu zâmbetul pe buze, altfel totul este \n van. Dup` 8 - 12 ore de munc` pe zi este nevoie de destindere, de aceea \n fiecare num`r scriem despre pasiunile, hobby-urile [i stilul de via]` al managerilor. Biz

UN LUX NECESAR An de an, am analizat evolu]iile pie]ei de lux. Dac` la \nceputul anilor 2000 luxul era perceput de români ca fiind un produs care

AER PROASP~T Odat` ce tumultul anilor de cre[tere s-a temperat, ne-am gândit care ar fi cea mai bun` investi]ie: investi]ia \n sine. A[a am dedicat un num`r de Biz strategiilor de reinventare. Am descoperit c` reinventarea este cea mai bun` afacere pe care o poate face cineva pe timp de criz`. Atitudinea, mentalitatea [i curajul sunt principalele arme ale loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

117

Viziune [i pasiune 118

Biz

Un deceniu de istorie scris` cu pasiune pentru originalitate [i inova]ie de \ntreaga echip` Biz, care a contribuit la crearea brandului revistei noilor tendin]e \n afaceri.

Ace[tia sunt jurnali[tii Biz din ultimii zece ani.

Ceea ce p`rea un vis cu zece ani \n urm` a devenit, \ntre timp, mai mult decât o pagin` din istoria presei scrise sau din economia local` [i s-a transformat \ntr-o stare de spirit sinonim` cu inova]ia [i puterea de reinventare: Gânde[te Biz. Viziunea \nseamn` inova]ie, iar pasiunea atrage de la sine ini]iativ` [i dorin]` de perfec]ionare continu`, umbrel` de calit`]i sub care se reg`sesc ziari[tii care au contribuit \n to]i cei zece ani la cl`direa brandului Biz. Timpul, nevoia pentru schimbare, dar mai ales pasiunea [i know-how-ul economiei locale acumulate [i la revista Biz i-au purtat de-a lungul unui deceniu pe o parte dintre cei care au contribuit la \mplinirea unui vis comun fie pe drumul antreprenoriatului, fie \n urcare pe treptele ierarhice ale marilor companii din ]ar` sau la alte publica]ii. |n cei zece ani de la lansare, Biz a informat, a inspirat [i chiar a format o genera]ie de antreprenori, middle [i top manageri, care au “crescut” odat` cu brandul Biz. O sarcin` dificil` dus` la cap`t cu succes de echipa Biz de-a lungul celor zece ani, misiune pe care echipa Biz \n forma actual` o va continua, pentru a forma alte genera]ii de antreprenori [i manageri \n urm`torii zece ani.

Iat` echipa care a scris istorie \n primul deceniu de existen]` al Biz:

CRISTINA ALEXANDRU Absolvent` a Facult`]ii de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Cristina are o experien]` de peste zece ani \n presa economic`, adunat` la Mediafax, Ziarul Financiar, Evenimentul Zilei, Biz [i BusinessWeek România. |n rubrica destinat` sectorului imobiliar din revista Biz, s-a sim]it pasiunea pentru analiza minu]ioas`, iar abordarea subiectelor despre marile companii, dar [i despre antreprenorii locali a fost una inovatoare [i original`. |n prezent, Cristina lucreaz` pentru portalul de business dedicat antreprenorilor startups.ro, unde de]ine pozi]ia de Project Manager.

ANDA DR~GAN |n cei opt ani petrecu]i la revista Biz, Anda a scris pe domenii precum finan]e-b`nci, burs`, imobiliare, iar pasiunea [i originalitatea cu care a abordat fiecare subiect au contribuit din plin la propria dezvoltare profesional`. Povestea de succes a Andei a \nceput din anul IV de facultate, când s-a angajat la revista Biz \n calitate de junior redactor [i a ajuns \n cele din urm` redactor-[ef adjunct la Biz [i editor la portalul financiar BizCity.ro. Dup` experien]a Biz, Anda a continuat drumul spre dezvoltarea profesional` [i a optat pentru o nou` provocare: publica]ia de business \n limba englez` Business Review, unde de]ine titulatura de Senior Redactor. Dintre articolele care poart` semn`tura Andei se num`r` [i multe cover-story-uri foarte apreciate de cititorii Biz, ea coordonând mai multe edi]ii ale “Top 200 cele mai mari companii private” [i ale “Ghidului Salariilor”.

HORIA G~L~}EANU

NORA IONI}~

RADU IONESCU

MIHAELA LUPU

Primul articol din Biz care poart` semn`tura lui Horia trata pe larg poten]ialul de cre[tere al pie]ei de capital din România [i ap`rea chiar \n num`rul de debut al revistei. Pasiunea pentru cifre [i-a spus cuvântul [i dup` experien]a Biz. A lucrat pe pozi]ia de consultant la firma Roland Berger, apoi \n cadrul fondului de investi]ii Gemisa, ajungând director general la retailerul de articole de pescuit [i vân`toare Gipo, dup` preluarea companiei de c`tre Gemisa. {i, cum prima dragoste nu se uit` niciodat`, Horia nu a putut s` stea departe de peisajul media local [i, \n prezent, ocup` func]ia de director general la postul de televiziune U TV.

S-a aflat \n echipa de coordonare a Biz \nc` de la \nceput, dup` ce condusese suplimentul de lifestyle “Profil” al Ziarului Financiar. “Nora Ioni]`, director editorial al revistei, unul dintre pu]inii ziari[ti capabili s` fie manager de pres`. Are abilitatea de a descifra personalitatea celor din jur [i de a folosi acest talent” - a[a era caracterizat` Nora \n primul editorial al revistei Biz, din anul 2000. Dup` experien]a Biz, Nora a acceptat provocarea propus` de mai multe companii, iar din luna aprilie a anului 2008 conduce propria firm` de rela]ii publice, Evolution Media, care se bucur` de o serie de clien]i importan]i precum GSK, Centrofarm, Eli Lilly sau grupul croat de tipografii Radin, prin reprezentantul 4Colours.

Creativitatea [i puterea de a \nv`]a continuu sunt calit`]i care au purtat-o pe Nora, \nainte de descoperirea beneficiilor antreprenoriatului, spre pozi]ii de succes \n cadrul marilor companii.

“Am centrat, am dat cu capul, am dat afar` redactori-[efi, am stat nop]ile cu Manafu [i G`l`]eanu [i Ancu]escu”, caracterizeaz` Radu perioada de un an [i nou` luni petrecut` la revista Biz ca Senior Redactor, pe propriul profil de LinkedIn. “|n general, chestii pe care lumea nu le-a uitat”, adaug` Radu.

Cariera de jurnalist a \nceput-o la Ziarul Financiar, pe vremea când \nc` era student la ASE. Experien]a acumulat` la Biz i-a permis s` se focuseze pe antreprenoriat, iar din luna octombrie a anului 2002 este Managing Partner la compania de marketing interactiv Kinecto, unul dintre primii cinci juc`tori din pia]a pe care activeaz`.

A privit mereu \nainte [i a dorit \ntotdeauna s` fie cu un pas \n fa]a tuturor. A fost jurnalistul economic prin excelen]`, cunoscut` pentru corectitudinea [i seriozitatea cu care trata subiectele. S-a aflat printre cei care au participat la lansarea cotidianului Ziarul Financiar, \n 1999, [i a fost de dou` ori la conducerea Biz (ca editor \n 2000 [i ca director editorial \n 2002), \ntre timp absolvind [i un MBA \n Elve]ia. |n 2003 a devenit Head of Corporate Affairs la Zapp. Zborul s`u s-a frânt brusc, \n 2006.

Dar spiritul ei va r`mâne mereu al`turi de noi la Biz.

Biz

119

120

CRISTIAN MANAFU

DAN {ERB~NESCU

DANA TUDOR

Dup` opt ani de pres` economic` [i contribu]ii cheie la lansarea unor noi proiecte media pe pia]a local`, Cristian a p`r`sit postul de redactor-[ef la Biz pentru a merge pe calea antreprenoriatului.

Din luna noiembrie a anului 2006 este Managing Partner la Evensys, companie care organizeaz` evenimente business-to-business. |n plus, este unul dintre cei mai activi [i influen]i bloggeri din România, iar din 2007 este [i cofondatorul firmei de management [i logistic` pentru evenimente Eventive. Un an mai târziu a lansat agen]ia de comunicare online Prodigy. Tot Cristi este “responsabil” cu organizarea celor mai importante evenimente [i ini]iative dedicate blogosferei din ]ar`: Netoo, Web 2.0 Awards, RoBloggers Survey, Webstock sau RoTwitter Conference.

“Vreau s` scriu despre calculatoare”, au fost primele cuvinte ale lui Dan la interviul de angajare pentru revista Biz. Vis care avea s` i se \mplineasc`. Absolvent al Facult`]ii de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Dan a f`cut parte din prima echip` a revistei Biz, dup` aproximativ patru ani petrecu]i la trustul Media Pro, unde a lucrat \ntâi pentru agen]ia de pres` Mediafax, iar ulterior a f`cut parte din prima echip` a Ziarului Financiar. |n cadrul experien]ei Biz, Dan a abordat subiecte cu prec`dere din sfera IT&C, un sector \n plin` dezvoltare [i \n acea perioad` de timp.

Experien]a acumulat` [i mai ales pasiunea pentru telecom [i tehnologie i-au adus un post de redactor[ef la revista Stuff, iar din vara anului 2009 Dan a optat pentru antreprenoriat, prin lansarea portalului de gaming [i tehnologie playtech.ro.

Dana a \nceput colaborarea cu Biz la doi ani de la lansarea revistei pe pia]`, iar abordarea inovativ` a unor teme [i concepte din resurse umane [i management, foarte pu]in cunoscute la acea vreme chiar [i de juc`torii din mediul de afaceri local, i-a adus \n scurt timp pozi]ia de Senior Redactor la Biz. Via]a Danei s-a schimbat radical din anul 2007, odat` cu apari]ia pe lume a micu]ei Ioana, “un omule] cu ochii alba[tri”, despre care spune c` i-a transformat via]a [i nu mai este “workaholica” din trecut. {i, pentru ca via]a profesional` s` se \mbine [i mai bine cu cea personal` [i s` \nve]e cât mai multe despre o alt` “profesie”, cea de m`mic`, Dana a optat, din ianuarie 2008, pentru pozi]ia de Project Manager la portalul Feminis.ro.

Biz

ZIARI{TI BIZ: • Alin Alexandru • Cristina Alexandru • Ionu] Ancu]escu • Dan Antohi • Alina Botezatu • Maria Constantin • Anda Dr`gan • Horia G`l`]eanu • Ella Gligor • Laura Grigore • Radu Ionescu • Nora Ioni]` • Mihaela Lupu • Cristian Manafu • Roxana Marin • Vlad Nichita • Romani]a Oprea • Silvia Pan]uru • Bogdan Pencea • Gabriel Preda • Tamara Rotaru • Diana Sava • Eugen Secmereanu • Alina Stanca • Dan {erb`nescu • Radu T`taru Marinescu • Raluca TopliceanuCom`nescu • Dana Tudor • Ioana }ip`u • Valeria Toma • Ana Maria Vasile