Biz 194- Restart pe Internet

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

ARVARD EXCLUSIV H VIEW E BUSINESS R re ale Noile frontie omice con dezvolt`rii e

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 194 • 15 - 30 aprilie 2010 • 4,9 lei

RESTART PE Nr. 194

INTERNET

Pentru al doilea an consecutiv v` oferim Topul Social Brands \n România, un ghid despre noile reguli [i frontiere \n internet. |mpreun` cu speciali[ti din pia]` [i echipele din spatele celor mai active companii \n social media, analiz`m tendin]ele [i provoc`rile pe care acest nou univers le impune \n comunicarea brandurilor. |n imagine: George Lemnaru – eRepublik, Radu Ionescu – Kinecto, Cristian Manafu – Prodigy, Sergiu Biri[ – Trilulilu.ro, Marius Ghenea – FIT Distribution, Bobby Voicu – RevvNation.com

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL GEORGIANA MECU – EDITOR SPORT CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

O copert` irealizabil`

A

m mai spus-o, 2010 este anul celor curajo[i. Este anul celor care aleg s`-[i transpun` \n realitate cele mai \ndr`zne]e planuri [i idei. Sunt convins` chiar c` toate proiectele, cu cât sunt mai neobi[nuite, mai nea[teptate, cu atât sunt mai puternice [i au un impact pe m`sur`.

Acesta este motivul pentru care ne-am propus s` facem pentru aceast` mult a[teptat` a doua edi]ie de Top Social Brands o copert` “irealizabil`”.

Ideea, simpl` dar genial`, apar]ine companiei Pepsi. Superstarurile fotbalului mondial care apar \n campania Pepsi ce tocmai a debutat \n media apar doar \n pantaloni [i sunt pictate pe piept [i abdomen cu simboluri tribale africane. Pornind de la aceast` frumoas` idee, ne-am propus, \n urm` cu trei s`pt`mâni, s` realiz`m o copert` “irealizabil`”, a[a cum comenta toat` lumea când auzea ce ne propunem s` facem.

Era o idee revolu]ionar` pentru pia]a româneasc`. Logic, au ap`rut scepticii. “N-o s` accepte nimeni s` pozeze a[a” era cel mai des \ntâlnit feedback. Dar nu ne-am l`sat. {i acum pe copert` ave]i dovada c` nimic nu este imposibil. Nimic nu este irealizabil!

Dac` vrei s` faci ceva, dac` te lup]i pentru acel lucru, nu are cum s` nu ias`. Aceasta este povestea copertei din prezentul num`r al revistei.

Pornind de la campania Pepsi, ne-am propus s` “dezbr`c`m” cei mai importan]i oameni din online-ul românesc [i s`-i pict`m pentru a-i pune pe copert`. I-am sunat personal [i le-am f`cut aceast` “propunere indecent`”, iar r`spunsul lor a fost pe m`sur`. }in s` le mul]umesc \nc` o dat` celor 6 protagoni[ti pentru c` au avut curajul s` accepte provocarea. A fost o [edin]` foto de zile mari, \n care protagoni[tii au suportat cu stoicism ora de body painting, shootingul solicitant [i orele de demachiaj. Va fi, cu siguran]`, o copert` despre care se va vorbi mult timp de acum \nainte [i care sparge mult prea rigidele grani]e ale unei reviste de business.

A[a cum spuneam [i \n num`rul trecut al revistei, \n care aniversam primii 10 ani de Biz pe pia]a de print din România, pe lâng` toate marile premiere pe care echipa Biz le-a realizat \n ace[ti ani, important este ce facem de acum \nainte. Iar cu Agenda Antreprenorului, pe care am lansat-o la Gala Biz 10 ani, [i cu acest num`r special dedicat Top Social Brands, \ncepem urm`torii 10 ani de Biz. Avem planuri mari, proiecte cu adev`rat speciale [i ne-am propus s` v` surprindem cel pu]in de dou` ori pe lun` cu idei revolu]ionare. Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

BIZ 194 AGEND~ 4 Un deceniu de afaceri cu revista Biz

AFACERI 10 Business \n stil italian

5 Agenda Antreprenorului, un nou proiect de succes

GREEN

6 B`t`lia importurilor spirtoase 7 Tot mai mul]i bani online

COVER STORY Restart pe internet pagina

26

8 O lec]ie de eficien]` 9 Reziden]iale \n stagnare

OAMENII BIZ 14 Publicitari de prim` clas` Teddy Dumitrescu – Publicis România Diana Flutur – Odyssey Communication Radu Florescu – Saatchi & Saatchi România

HARVARD BUSINESS REVIEW Noile frontiere ale dezvolt`rii economice pagina

46

ANALIZ~

Andrei Bor]un – Millenium Communications Veronica Savanciuc – Lowe & Partners Manuela Necula – Ogilvy Group România

START-UP 22 Pasiune hard, realizare soft(ware)

INTERVIUL BIZ 24 Denisa Mateescu, General Manager MasterCard Europe pentru România [i Regiunea Balcanilor

42 Primul zbor “verde” transatlantic 43 Calculatoare pentru ONG-uri 44 Verde la p`duri

MARKETING 54 Interviu: Pascal Beucler, Senior Vice President & Chief Strategy Officer MS&L Group 56 Zece tendin]e \n telefonia mobil` 58 Profe]ii wireless

MANAGEMENT 60 Antreprenorii din training schimb` macazul 64 Cum am reu[it – Dezvoltare f`r` limite

LIFE 67 R`sf`] la \n`l]ime 68 Când cineva vrea s` fac` film, face film 70 Profil: Joshua Bell 72 Rugby: Pledoarie pentru respect GADGETS 74 Ceva nou pentru cas` MOTOR 76 Ie[i]i la aer!

JACK WELCH 80 Obiectiv profesional: dezvoltare

OAMENII BIZ Publicitari de prim` clas` pagina 2

Biz

14

Pentru al doilea an consecutiv v` oferim Topul Social Brands \n România, un ghid despre noile reguli [i frontiere \n internet. |mpreun` cu speciali[ti din pia]` [i echipele din spatele celor mai active companii \n social media, analiz`m tendin]ele [i provoc`rile pe care acest nou univers le impune \n comunicarea brandurilor.

FOTO COPERT~: VASILE C~MAR~ / VISTA

COVER STORY

agend` eveniment DE

CORINA COMAN

Un deceniu de afaceri cu revista Biz

O

sear` efervescent`, plin` de emo]ie [i networking de cea mai bun` calitate. De asta au avut parte cei peste 300 de invita]i prezen]i pe 7 aprilie la Gala Biz 10 ani, eveniment desf`[urat la Hotelul Athenee Palace Hilton, din Bucure[ti. Biz, prima revist` de business din România, a s`rb`torit al`turi de prieteni zece ani de prezen]` pe pia]a local` a publica]iilor de afaceri.

Antreprenori [i manageri de valoare, adic` oamenii pe care Biz i-a prezentat de-a lungul anilor, respectându-[i promisiunea de a sus]ine valorile autentice, au venit s` aniverseze revista \n paginile c`reia s-au reg`sit \n timp [i care i-a \nso]it de la \nceput \n carier`. Înc` de la intrarea \n sal`, mul]i dintre cei prezen]i la eveniment au fost \ncânta]i s`-[i descopere fotografiile \ntr-o expozi]ie cu cele mai dinamice vizualuri ap`rute \n Biz, dovad` a faptului c` publica]ia a fost \ntotdeauna atent` la detalii, layout [i design.

Momentul serii a fost, f`r` \ndoial`, acordarea Premiilor Biz. Revista a premiat oamenii \n care a crezut [i pe care i-a sus]inut pân` când au ajuns s` fac` istorie \n ultimul deceniu de business. C`t`lin {tef`nescu, gazda serii, le-a prezentat celor care umpluser` la refuz sala zece oameni

speciali: Daniel Pan`, Director de Marketing BCR, care a primit Premiul Biz pentru Performan]` \n Marketing, Constantin Stroe, Vicepre[edinte Automobile Dacia – Premiul Biz pentru Revitalizarea unui brand românesc, Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient – Cel mai bun profesionist \n branding, Bogdan Naumovici, Creative Director 23 Communication Ideas – Cel mai bun profesionist \n publicitate, George Lemnaru, eRepublik Labs – Premiul Biz pentru Cel mai promi]`tor proiect online dezvoltat de un român, Florin Talpe[, Pre[edinte Softwin – Premiul Biz pentru Inova]ie \n afaceri, Aliz Kosza, Director General Fabryo Corporation – Premiul Biz pentru Leadership [i Management, Octavian Radu, Proprietar RTC – Premiul Biz pentru Cel mai curajos antreprenor, Liliana Solomon, CEO Vodafone – Premiul Biz pentru Cel mai performant CEO [i Marius Ghenea, Pre[edinte PCFun.ro – Premiul Biz pentru Viziune \n antreprenoriat. Premiile au fost \nmânate de c`tre reprezentan]i ai celor mai puternice companii din România.

Printre ei s-a num`rat [i Andrei Hare], pre[edinte interimar Ursus Breweries, care a vorbit despre munca [i satisfac]ia din spatele construirii unui brand

Sala Le Diplomate de la Athenee Palace Hilton s-a dovedit ne\nc`p`toare pentru num`rul mare de invita]i de clas` de la Gala Biz 10 ani

4

Biz

românesc printr-o analogie cu strategia companiei pe care o reprezint`. “La baza strategiei noastre au stat dezvoltarea [i promovarea brandurilor române[ti. Timi[oreana, Ciuca[ [i Azuga sunt branduri pe care le-am preluat de mici, le-am crescut [i dezvoltat \n adev`rate branduri de

Andrei Hare], pre[edinte interimar al Ursus Breweries, [i gazda serii, C`t`lin {tef`nescu, \n timpul acord`rii premiilor speciale Biz 10 ani

eveniment PREMIER~ LA Biz 10 ANI

Agenda Antreprenorului, un nou proiect de succes

Participan]ii au putut admira o miniexpozi]ie foto care a adunat câteva dintre cele mai reu[ite fotografii cu personalit`]i ale mediului de afaceri din primii 10 ani de Biz

Daniel Pan`, director de marketing BCR (stânga), a primit Premiul Biz pentru Performan]` \n marketing de la unul din mentorii s`i, Marcel Duh`neanu, rector al {colii de Afaceri ASEBUSS

referin]` \n România”, a declarat Andrei Hare].

Seara s-a \ncheiat cu un concert special de jazz, semnat Irina Sârbu & Band.

Evenimentul a marcat \ncheierea primilor zece ani de Biz, dar [i \nceputul unui alt deceniu, confirmat \n primul rând de testimonialele emo]ionante ale premian]ilor. To]i au promis c` vor fi al`turi de Biz [i \n urm`torii zece ani. Mul]umim partenerilor Galei, BCR, Ursus Breweries, Johnnie Walker, Contrast Management Consulting, {coala de Afaceri ASEBUSS. Biz

Un concert special, pentru un eveniment special: Irina Sârbu & Band au \ncheiat seara cu stil corina.coman@revistabiz.ro

O alt` surpriz` preg`tit` invita]ilor a fost lansarea celui mai nou proiect al revistei Biz, Agenda Antreprenorului, dezvoltat \n colaborare cu BCR. Agenda Antreprenorului este un produs editorial unic ce include, pe lâng` sec]iunile clasice de agend`, con]inut util pentru antreprenori, informa]ii esen]iale legate atât de partea financiar` a unei afaceri, cât [i de partea de marketing sau modele ale celor mai importan]i antreprenori români.

“Realizat` \ntr-un tiraj de 50.000 de exemplare, ne-am propus ca Agenda Antreprenorului s` fie un instrument util folosit zilnic de antreprenori, singurii oameni care vor reu[i s` transforme România \n ]ara \n care ne dorim cu to]ii s` tr`im”, a declarat Marta U[urelu, Redactor-[ef Biz. Agenda antreprenorului va fi distribuit` celor mai importante IMM-uri din Romania, companii cu o cifr` de afaceri \ntre 50.000 euro [i 3 milioane de euro.

Aceasta con]ine informa]ii esen]iale pentru activitatea de zi cu zi a unui antreprenor. Pornind de la cum s`-]i faci un plan de afaceri, cum s` ob]ii finan]are sau cum s` rezolvi problemele de cash-flow, agenda ofer` [i solu]ii ingenioase de marketing pentru antreprenori [i \i \nva]` ce \nseamn` guerilla marketing, cum s` faci marketing online f`r` buget sau cum s`-]i faci un brand personal. Biz 5

agend` [tiri DE

CORINA COMAN

B`t`lia importurilor spirtoase Pentru pia]a b`uturilor spirtoase din România, anul 2009 a \nsemnat evaporarea a peste 100 milioane de euro, dar [i regândirea strategiilor de business.

Cel pu]in \n cazul Prodal.

Aflat la conducerea unuia dintre produc`torii cu [tate vechi \n industria local` de b`uturi alcoolice, Florin R`dulescu, director general al Prodal, nu s-a l`sat prins \n iure[ul crizei anul trecut [i, \n timp ce mul]i dintre competitorii s`i au predat [tafeta, a hot`rât s` ac]ioneze contra curentului prin dezvoltarea businessului. De[i \nfiin]area unei divizii noi destinate importurilor de branduri premium poate

p`rea o decizie riscant` pe o pia]` care anul trecut a \nregistrat sc`deri de circa 20% fa]` de nivelul de 600 milioane de euro din 2008, \n cazul Prodal pare s` dea rezultate. “Rezultatele arat` c` aceast` strategie a fost cea corect`. În actuala criz` noi vedem [i oportunit`]i pe care vrem s` le fructific`m, iar una dintre ele o reprezint` pia]a de b`uturi premium din import”, spune sigur pe el Florin R`dulescu.

Noua divizie a devenit opera]ional` \ncepând cu anul acesta, iar primul brand importat \n ]ar` de Prodal este Evan Williams Bourbon Whiskey, ce apar]ine companiei Heaven Hill Distilleries Inc., cel mai mare produc`tor [i distribuitor independent de b`uturi spirtoase din SUA. R`dulescu sus]ine c` discu]iile cu cei de la Heaven Hill Distilleries au \nceput \nc` de anul trecut, compania american` fiind unul dintre primii parteneri asupra c`rora Prodal [i-a \ndreptat aten]ia, datorit` multiplelor puncte comune.

“Ambele sunt companii cu ac]ionariat privat [i ambele au dezvoltat de la zero branduri care ocup` pozi]ii de top pe segmentele lor”, sus]ine R`dulescu f`când referire la cele dou` branduri dezvoltate de Prodal pe pia]a româneasc` – Vodca Stalinskaya, cu 37% cot` valoric` de pia]`, [i Wembley Dry Gin, cu 47% cot`

valoric` de pia]`, conform studiilor realizate de ACNielsen.

De precizat c` poten]ialul importurilor de b`uturi alcoolice a fost sesizat [i de al]i produc`tori de top din România printre care se num`r` [i Alexandrion, companie care momentan se afl` \n curs de finalizare a negocierilor cu produc`tori globali pentru aducerea [i comercializarea de noi branduri \n 2010. “Vom avea un portofoliu de importuri consolidat la nivel de categorie cel mai târziu \n septembrie”, au declarat reprezentan]ii Alexandrion.

Nici planurile Prodal nu se opresc aici, produc`torul inten]ionând s` lanseze pe pia]a local` [i alte produse din portofoliul Heaven Hill Distileries: Heaven Hill Old Style Bourbon va fi urm`torul lansat dup` Evan Williams, segmentul whiskey-urilor americane urmând a fi completat de Elijah Craig 12-year-old Small Batch Bourbon [i Evan Williams Single Barrel Vintage Bourbon (dou` dintre cele mai apreciate whiskey-uri din lume), precum [i de Heaven Hill Old Style Bourbon. În total, Prodal estimeaz` c` anul acesta divizia de importuri va atinge o cifr` de afaceri de patru milioane de euro (circa 10% din cifra de afaceri a Grupului).

B`t`lia pare s` se \ncing` pe toate segmentele [i cu siguran]` 2010 va fi anul \n care pia]a de b`uturi alcoolice se va mai “distila”. Biz

“În actuala criz` noi vedem [i oportunit`]i pe care vrem s` le fructific`m, iar una dintre ele o reprezint` pia]a de b`uturi premium din import” FLORIN R~DULESCU, director general al Prodal 6

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

[tiri DE

OVIDIU NEAGOE

Conexiune romåno-turc`

Tot mai mul]i bani online Primele trei luni ale anului 2010 au surâs pie]ei române[ti de comer] electronic. Astfel, \n primul trimestru al anului, volumul tranzac]iilor online cu card bancar s-a ridicat la 31,85 de milioane de euro, \n cre[tere cu 70% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, procent \ncurajat de cele 603.437 de tranzac]ii \nregistrate. Totu[i, valoarea medie a unei tranzac]ii realizate \n primele trei luni ale anului, de 52 de euro, este \n sc`dere fa]` de perioada similar` a anului 2009, când se \nregistra o valoare medie de 77 de euro. Cele mai

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

comercializate produse online provin din domenii precum telecom, plata utilit`]ilor [i divertisment, care au \nregistrat o evolu]ie bun` comparativ cu anul trecut, \nregistrând cre[teri cu 230%, 178%, respectiv 160%. “Plata utilit`]ilor este unul dintre domeniile cheie anul acesta”, spune Carmen Sebe, CEO la GECAD ePayment. “|n perioada urm`toare vom asista la o cre[tere substan]ial` a num`rului de tranzac]ii \n acest domeniu, iar pentru urm`toarele luni ne a[tept`m la evolu]ii bune [i \n turism”, conchide Carmen Sebe. Biz

Reprezentan]ii companiilor Netcad (lider IT \n Turcia) [i Siveco România au semnat la jum`tatea lunii un parteneriat prin care \[i unesc for]ele pentru furnizarea unei solu]ii integrate complete.

Parteneriatul are ca scop realizarea unui model de business ce va permite dezvoltarea unei solu]ii integrate complete care va \ncorpora expertiza Netcad \n domeniul CAD (proiectare digital`) [i GIS (geographical information system) [i pe cea a Siveco România \n ERP [i eLearning. |n prezent, companiile achizi]ioneaz` aceste solu]ii de la mai mul]i furnizori, iar avantajul parteneriatului româno-turc const` \n achizi]ionarea unei solu]ii dintr-o singur` surs`. Netcad are o cot` de peste 85% din pia]a de cadastru, topografie [i planificare urban` din Turcia, iar Siveco de]ine o cot` de 8,9% din pia]a de servicii IT din ]ar`. Biz

Biz

7

agend` interviu

O lec]ie de eficien]` |n cei 20 de ani petrecu]i \n consultan]a de management, Vargha Moayed a acumulat o experien]` inestimabil` \n domeniul eficien]ei \n cadrul companiilor.

El a dezv`luit pentru Biz câteva dintre secretele acestei arte.

De ce eficien]a organiza]ional` e atåt de important`?

Pe scurt, pentru c` eficien]a cu care o companie reu[e[te s`-[i implementeze deciziile strategice se datoreaz` \ntr-o mare m`sur` eficien]ei organiza]ionale.

Care sunt elementele care determin` eficien]a organiza]ional`?

|n opinia mea, bazat` pe o experien]` de 15 ani petrecut` \n sprijinul companiilor din \ntreaga lume, eficien]a organiza]ional` este compus` din 8 elemente care trebuie s` fie atât aliniate cu strategia unei companii, cât [i coerente \ntre ele.

Acestea sunt: Viziunea, Valorile, Stilul de Management, Talentul, Managementul Performan]ei, Procesele Opera]ionale, Sistemele Informa]ionale [i Structura.

Exist` o stare optim` pentru fiecare dintre aceste dimensiuni care, odat` implementat`, va asigura eficien]a organiza]ional` pentru companii?

Cu siguran]`, nu! Deseori clien]ii mei \mi spun: “Alt` companie din domeniul nostru de activitate are urm`toarea structur`, de ce nu am avea [i noi la fel?”. Le spun c`, \n primul rând, structura este doar unul dintre elementele unei organiza]ii [i c`, \n al doilea rând, fiecare companie trebuie s` \[i ajusteze fiecare dintre componentele eficien]ei organiza]ionale \n func]ie de m`rimea sa, de sursa avantajului ei competitiv [i, sincer, \n func]ie de talentul angaja]ilor. Nu exist` o re]et` standard! |ntr-o lucrare pe care a]i scris-o despre acest subiect, a]i subliniat c` eficien]a managerial` este componenta cheie a eficien]ei organiza]ionale.

Nu este un concept pu]in prea larg [i ambiguu?

{i da, [i nu. Da, pentru c` mul]i tind s` pun` pe seama leadershipului sau a eficien]ei conducerii un num`r foarte mare de calit`]i pe care un manager ar trebui s` le aib` sau s` le dobândeasc`. Eu prefer s` m` concentrez doar asupra a cinci abilit`]i cheie, care sunt destul de elementare, dar \n acela[i timp cruciale pentru eficien]`, [i anume: managementul timpului, oferirea de instruc]iuni [i urm`rirea implement`rii lor, gestionarea rela]iei cu superiorii, abilit`]ile de rezolvare a problemelor [i interac]iunile cu colegii de pe acela[i nivel ierarhic. Managerii care st`pânesc \n mod satisf`c`tor aceste cinci abilit`]i sunt eficien]i [i, prin urmare, vor putea contribui la eficien]a \ntregii organiza]ii.

Spune]i c` regula de aur a unei structuri organiza]ionale eficiente este “F`r` lacune [i f`r` suprapuneri de responsabilitate” (“No gap, no overlap”). La ce v` referi]i mai exact?

Am observat c` atunci când exist` un [ef clar definit, sarcinile se \ndeplinesc mai bine [i cu mai pu]ine frustr`ri. Acum, [tiu c` pare mai u[or de spus decât de f`cut, mai ales \n organiza]ii globale cu multiple linii de produse. Tendin]a \n cre[tere este de a avea organiza]ii matriciale, unde angaja]ii raporteaz` câteodat` c`tre doi sau chiar trei superiori diferi]i \n acela[i timp! Pur [i simplu cred c` acest lucru este gre[it! Exist` metode de a evita acest lucru.

Sunte]i un mare suporter al organiza]iilor descentralizate. De ce?

Pentru c` persoanele care se reg`sesc cel mai aproape de o anumit` situa]ie au, de cele mai multe ori dac` nu \ntotdeauna, cele mai bune cuno[tin]e pentru a rezolva o problem` [i pot reac]iona cel mai rapid. De cealalt` parte, dac` majoritatea deciziilor sunt luate de persoane care se afl` departe de locul ac]iunii, acestea vor solicita informa]ii prin nenum`rate rapoarte. Rezultatul va fi o cre[tere a poverii administrative.

Vor sc`dea viteza procesului decizional [i calitatea deciziilor \n sine, pentru c` nu toate informa]iile se vor reg`si \n rapoarte. Singurul caz justificabil pentru a centraliza luarea deciziilor este atunci când o companie nu are manageri loiali [i competen]i \n prima linie. Dar aceast` problem` trebuie adresat` rapid prin \mbun`t`]irea calit`]ii acestor manageri din prima linie, nu prin centralizare.

VARGHA MOAYED este partener la CII Group, companie interna]ional` de consultan]` \n management. El a acumulat peste 20 de ani de experien]` profesional` [i a oferit consultan]` atât pentru companii din America de Nord, cât [i din Europa, pe subiecte de strategie, managementul vânz`rilor [i eficien]` organiza]ional`.

[tiri NOUT~}I

Mercedes prinde vitez` cu Dacia la Pite[ti?

Reziden]iale \n stagnare Primul trimestru pare c` a adus lini[te \n pia]a imobiliar` [i primele semne de echilibru. De[i pre]urile imobilelor scoase la vânzare au sc`zut \n primele trei luni din 2010 cu 18-21% fa]` de acea[i perioad` a anului trecut, comparativ cu finele lui 2009 se observ` o u[oar` stabilizare a pre]urilor, potrivit unei analize realizate de MagazinulDeCase.ro.

Astfel, pre]ul de strigare al unei garsoniere a sc`zut \n aceast` perioad` cu doar 4,5% fa]` de sfâr[itul anului 2009. |n cazul apartamentelor cu 2 camere stabilizarea pre]urilor este chiar mai vizibil`, pre]ul mediu de strigare \nregistrat \n primul trimestru al anului 2010 fiind \n sc`dere cu numai 1%, la fel [i pentru apartamentele cu 3 camere. O tendin]` similar` se observ` [i \n cazul chiriilor, unde o garsonier` cost` acum cu 25,7% mai pu]in decât \n perioada similar` din 2009, un apartament cu 2 camere cost` cu 28,4% mai pu]in, iar pentru unul cu 3 camere putem pl`ti un pre] cu 29,3% mai mic. |n ceea ce prive[te evolu]ia viitoare a segmentului reziden]ial, un rol major \l

vor juca m`surile guvernamentale.

Statele mai mici [i cele mai proaspete membre ale Uniunii Europene tind s` implementeze mai pu]ine m`suri care s` stimuleze cre[terea cererii pe pia]a reziden]ial`, comparativ cu ]`rile mari [i cu vechime \n comunitatea european`, arat` studiul “Dezvoltarea reziden]ial` – Rolul guvernelor \n pia]a imobiliar` din Uniunea European`”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar Deloitte. |n timp ce marile puteri economice au implementat \ntre patru [i cinci m`suri, România a fost clasat` \n raportul Deloitte \n grupul ]`rilor cu “0-1 m`suri \n vigoare”, al`turi de Letonia, Irlanda [i Slovacia.

“Juc`torii de pe pia]a reziden]ial` din România au anticipat de mult impactul substan]ial al crizei asupra acestui segment”, spune Catherine Martin, director al departamentului de consultan]` financiar`, imobiliare [i construc]ii din cadrul Deloitte România. “Chiar dac` apreciaz` ini]iativa Prima Cas`, industria este de acord c` mai mult sprijin din partea guvernului este necesar”, completeaz` Catherine Martin. (Corina Coman)

CUM AU EVOLUAT PRE}URILE LA VÂNZARE GARSONIERE 2 CAMERE 3 CAMERE

ian.-martie ’09 53.000 84.500 125.000

Sursa MagazinulDeCase.ro.

oct.-dec. ’09 44.000 70.200 102.200

ian.-martie ’10 42.000 69.500 98.000

Renault-Nissan [i Daimler AG au anun]at c` vor colabora pentru dezvoltarea de ma[ini [i motoare. Grupurile au f`cut [i schimb de ac]iuni, astfel c` Renault-Nissan de]ine 3,1% din Daimler, iar grupul german a preluat 3,1% din Renault [i 3,1% din Nissan. Principala colaborare se refer` la dezvoltarea urm`toarei genera]ii de smart fortwo [i Renault Twingo, existând posibilitatea realiz`rii de cutii de viteze pentru aceste modele la uzina Dacia de la Pite[ti, având \n vedere c` Renault-Nissan va realiza motoarele pentru Twingo [i smart, care vor fi adaptate apoi [i pentru clasa compact a Mercedes-Benz.

Rezultate pozitive pentru Orkla Orkla Foods România anun]` rezultate opera]ionale bune, o cifr` de afaceri \n cre[tere a opera]iunilor din România [i vânz`ri consolidate cu 7,5% mai mari fa]` de anul 2008, pe fondul unei pie]e de consum dificile. La finalul anului 2008, Orkla Foods România a deschis o nou` direc]ie de business prin intrarea \n categoria ingredientelor pentru panifica]ie [i cofet`rie, lansând pe pia]a intern` 108 produse specifice. Orkla Foods România a r`mas lider atât \n volum, cât [i \n valoare \n categoriile ketch-up (Tomi, La Minut) [i margarin` pentru g`tit (Unirea), precum [i lider de volum \n categoria mu[tar (Bun`t`]i de la Bunica, La Minut).

Radisson, cel mai mare \n Europa Re]eaua hotelier` Radisson, care reune[te Radisson Blu [i Radisson Edwardian, a devenit cel mai mare brand hotelier de lux din Europa, de]inând 170 de hoteluri [i un total de 38.079 de camere pe \ntreg continentul. Radisson a surclasat Hilton International (146 de hoteluri [i 37.806 camere) precum [i Marriott (86 de hoteluri [i 20.806 camere), potrivit “Top 10 Branduri de Lux \n Europa” realizat de MKG Hospitality, Paris.

Biz

9

afaceri DE

CORINA COMAN

BUSINESS |N STIL ITALIAN De peste un deceniu, investitorii italieni vin s` fac` afaceri \n Rom창nia.

De[i adaptarea la o economie \n curs de dezvoltare nu este mereu u[oar`, mai ales \n criz`, ei nu se g창ndesc s` plece. S` fie spiritul latin de vin`?

LUIGI CAVERNI NICOLA MEULI

10

Biz

STEFANO ALBAROSA

MICHELE NUSCO

strategie

Timpul lui Michele Nusco se \mparte de circa doi ani [i jum`tate \ntre Napoli, ora[ul s`u natal, [i Bucure[ti, polul afacerilor pe care le dezvolt` \n România, iar lucrurile nu par c` se vor schimba prea curând. Are o agend` plin` cu investi]ii ce \l vor ]ine destul de ocupat \n urm`toarea perioad`, asta \n ciuda faptului c` grupul italian Nusco, pe care \l conduce, deruleaz` opera]iuni puternice [i \n sectorul imobiliar, al c`rui crah a devenit deja sintagm` de referin]` pentru criza actual`. “Acum este \ns` momentul bun pentru \nceputuri”, spune relaxat Michele Nusco din biroul s`u aflat \ntr-una din cl`dirile fabricii de u[i Pinum, pe care grupul o controleaz` (o alt` dimensiune a businessului din România). De fapt, [i el se afl` \n discu]ii cu parteneri de afaceri pentru dezvoltarea unor noi proiecte atât \n imobiliare, cât [i, surprinz`tor, \n domeniul energiei, unde crede c` exist` un poten]ial enorm, insuficient exploatat. “Va fi o investi]ie mare, de ordinul milioanelor de euro”, ofer` italianul indicii, dup` care se opre[te brusc, temându-se parc` s` nu dezv`luie vreun am`nunt important ce ar putea pune \n pericol negocierile aflate \n faz` foarte avansat`. Temerile sale sunt justificate mai ales c`, dup` cum el \nsu[i recunoa[te, “nu e deloc u[or s` mai faci un business \n zilele noastre” cum nu a fost nici \n ultimii doi ani, \ns` cu toate acestea criza a avut [i p`r]ile ei pozitive. Lumea de business româneasc` s-a schimbat “\n bine”, dup` cum remarc` Nusco. “Oamenii au \nceput s` vorbeasc`”, afirm` el, vizibil mul]umit de faptul c` \n aceast` perioad` a reu[it s`-[i fac` corina.coman@revistabiz.ro

extrem de multe cuno[tin]e printre oamenii de afaceri din România, asta \n ciuda faptului c`, paradoxal, cu mul]i dintre ei nu a \ncheiat niciun contract. Explica]ia? Criza a indus nevoia de networking pe pia]a de business, a remodelat stilul de management românesc \ntr-unul mult mai efervescent [i mai deschis la conversa]ie, ceea ce nu poate decât s` fie pe placul lui Nusco.

MANAGEMENTUL ORIGINII |n esen]`, Michele Nusco este reprezentantul unei comunit`]i tot mai numeroase pe plan local nu doar la nivel social, ci [i macroeco-

Afaceri italiene \n cifre 27.100 companii cu capital italian erau \nregistrate \n România la \nceputul anului trecut 1.064,5 milioane euro este valoarea total` a capitalului social subscris de aceste companii 11,6 miliarde euro este totalul schimburilor bilaterale româno-italiene derulate \n 2008 700 de asocia]i are Unimpresa România, recunoscut ca Patronat de guvernul român din octombrie 2004 130.000 de locuri de munc` ofer` firmele române[ti cu capital par]ial sau \n totalitate italian reprezentate de Unimpresa România 9 este num`rul evenimentelor organizate de Unimpresa \n 2009 pentru consolidarea rela]iilor româno-italiene SURSA: Unimpresa România, Ambasada României \n Italia

nomic – ceea a oamenilor de afaceri italieni, a c`ror prezen]` este din ce \n ce mai vizibil` \n toate ramurile industriei române[ti. La \nceputul anului trecut, \n ]ara noastr` erau \nregistrate aproape 27.000 de firme cu capital italian, iar num`rul

lor este \n continu` cre[tere. Majoritatea sunt IMM-uri mici [i mijlocii, dar ele contribuie la realizarea a 5-8% din PIB-ul României, potrivit estim`rilor oficialilor Unimpresa România, patronatul avizat s` reprezinte interesele acestor companii.

Desigur, majoritatea oamenilor de afaceri italieni au venit \n ]ara noastr` \n c`utarea unor oportunit`]i pe care numai o pia]` emergent` le putea oferi [i ce op]iune putea fi mai bun` decât România?

Dar cât de complicat` poate fi adaptarea la o economie \n curs de dezvoltare [i la un stil de management românesc? “|n cazul rela]iei dintre managerii români [i cei italieni, lucrurile sunt destul de mult simplificate de faptul c` practic nu exist` bariera limbajului”, ofer` un prim r`spuns Stefano Albarosa, Managing Director la Cefin România, un italian cu r`d`cini puternice \n peisajul de business românesc. |n opinia sa, nu putem vorbi de un stil de management “românesc”, pentru c`, \n cele din urm`, modalitatea de a conduce [i gestiona o companie depinde mai mult de individualitatea fiec`rui manager decât de na]ionalitatea sa. |n plus, \ntotdeauna \n negocierile dezvoltate \ntre români [i italieni va interveni un set de valori cu o mentalitate asem`n`toare de tip “mediteranean”. Albarosa sus]ine c` \ntotdeauna a apreciat \n mediul de business local dorin]a oamenilor de a face “mai bine [i mai mult”, de a se afirma, iar \ntr-un mediu economic \n ascensiune cum a fost cel din România pân` \n 2008, au fost o mul]ime de oportunit`]i care au permis acest lucru.

Biz

11

afaceri DE

CORINA COMAN

PRE}UL OPORTUNIT~}II Din p`cate, astfel de oportunit`]i au avut [i un pre], “acela de fi nevoit s` \]i desf`[ori activitatea \ntr-un mediu mai pu]in stabilizat, mai fragil”, dup` cum explic` Albarosa, cost devenit extrem de evident \ntr-un moment de criz` când fluctua]ia cererii devine decisiv` asupra unei afaceri. Concret, pe pia]a autovehi-

Cum se vede managementul romånesc “Lumea de business româneasc` s-a schimbat \n bine. Criza a adus nevoia de networking, iar oamenii au \nceput s` vorbeasc`” MICHELE NUSCO, CEO, Nusco Grup “Viteza de reac]ie, adaptabilitea [i aptitudinile informative sunt importante atuuri ce caracterizeaz` stilul românesc de management.

Ca minus a[ sublinia lipsa pruden]ei” LUIGI CAVERNI, administratorul grupului Menatwork “|n mediul de business românesc, oamenii au dorin]a de a face mai bine [i mai mult, de a se afirma. |n Italia exist` dorin]a de interna]ionalizare a afacerilor [i o experien]` mai bun` \n a administra afaceri \ntr-o pia]` cu tendin]e descendente” STEFANO ALBAROSA, Managing Director, Cefin România “Ceea ce \i diferen]iaz` pe manageri sunt atributele personale [i experien]ele prin care au trecut, f`r` leg`tur` cu na]ionalitatea c`reia \i apar]in” NICOLA MEULI, vicepre[edinte, Unimpresa

culelor comerciale, pe care este prezent` [i Cefin România, sc`derea \nregistrat` de România a fost de pân` la 90% pe unele segmente, \n timp ce \n restul Europei volumele s-au mic[orat \n medie cu 30% \n 2009. Situa]ia s-a repetat [i \n alte domenii, cu acelea[i urm`ri. |n schimb, \n economiile mature cum este cea a Italiei criza a fost mai 12

Biz

u[or de gestionat, pentru c` impactul acesteia a fost mai pu]in dramatic, iar managerii au experien]a derul`rii ciclurilor economice. “Criza a afectat transversal economia ambelor ]`ri, de[i a avut urm`ri diferite \n func]ie de gradul de dezvoltare [i de vigoarea economic` a fiec`reia”, este de p`rere Nicola Meuli, vicepre[edintele Unimpresa. |n sectorul imobiliarelor, de exemplu, Michele Nusco sus]ine c` [ocul a fost mult mai brusc \n România, iar blocajul rezultat s-a prelungit pentru o bun` perioad` de timp. |n schimb, \n Italia, lucrurile au \nceput deja s` se mi[te. “Am ni[te blocuri de apartamente pe care le vând deja acolo \nc` de acum [ase luni”, poveste[te investitorul. El nu sper` la o redresare a situa]iei pe plan local nici \n 2010, dar cu toate astea este convins c` pân` la finele anului va reu[i s` \nchirieze circa 80% din cl`direa sa de birouri Nusco Tower, situat` \n capital`, cl`dire pe care o va finaliza \n viitorul apropiat.

La fel de convins este [i de succesul ansamblului reziden]ial Luca Stroici, situat \n centrul Bucure[tiului, o investi]ie de 8 milioane de euro, ale c`rui lucr`ri au \nceput \n urm` cu dou` luni [i au ca termen de finalizare anul 2012. |n plus, afacerea cu u[i [i ferestre Pinum pe care o mai de]ine \n România se men]ine pe linia de plutire, de[i a raportat sc`deri cu circa 16% anul trecut, pân` la 15 milioane de euro. Iar investi]iile sale \n România vor continua f`r` doar [i poate, mai ales c` momentan nici m`car nu se gânde[te s` plece de aici. Zborul pân` la Napoli dureaz` doar o or`, iar pân` acum biletul a fost mereu dus-\ntors.

PRIVIND SPRE VIITOR O astfel de op]iune poate p`rea bizar` din exterior, \n condi]iile \n care mii [i mii de români se \mbul-

zesc anual s` plece peste grani]`, \n special \n Italia. Adev`rul este c`, la fel ca [i ceilal]i investitori italieni stabili]i \n România, Michele Nusco s-a integrat perfect \n peisajul de business românesc, pe care \l consider` per ansamblu “pozitiv”, \n pofida multiplelor inconsecven]e din sistemul de taxe locale [i cadrul legislativ general. Oricum, \n ceea ce prive[te negocierile cu partenerii de afaceri, na]ionalitatea nu pare s` mai fac` prea mult diferen]a, ci mai degrab` stilul de management \n sensul etic al cuvântului. Nici tensiunile create \ntre România [i Italia din cauza evenimentelor sociale nefavorabile petrecute \n ultimii ani nu au afectat rela]iile managerilor [i antreprenorilor italieni cu partenerii lor români. “Afacerile din România ale oamenilor de business italieni nu sufer` din acest punct de vedere.

Tensiunea este provocat` de cei care o disemineaz`”, r`spunde prompt vizavi de acest aspect Luigi Caverni, administratorul grupului Menatwork, un alt italian sosit \n ]ara noastr` cu mult timp \n urm` pentru a pune bazele afacerii sale furnizoare de m`rfuri pentru construc]ii. Opinia sa este \mp`rt`[it` de to]i cei de mai sus, care spun c` astfel de “pove[ti” nu [i-au g`sit adep]i \n lumea de business sau \n rândul investitorilor str`ini, care a[teapt` \n continuare oportunit`]i. |n fond [i la urma urmei, profitul este profit, iar \n România se pare c` este loc de dezvoltare pe viitor. Mai mult, niciunul dintre antreprenorii de mai sus nu se gânde[te la exitul de pe pia]a româneasc`, iar cel mai conving`tor r`spuns este al lui Luigi Caverni, care sper` c`, \n viitor, fiii s`i vor continua [i vor dezvolta toate proiectele sale române[ti. Biz corina.coman@revistabiz.ro

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Pictorial Tabu realizat de Laura C\rnici

PUBLICITARI DE PRIM~ CLAS~ 14

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE ROALD ARON

{ase dintre veteranii publicit`]ii rom창ne[ti au rememorat pentru Biz aerul boem [i nostalgia \nceputurilor acestei industrii \n Rom창nia.

Curajul, idealismul, curiozitatea, intui]ia, determinarea [i, nu \n ultimul r창nd, un oarecare grad de candoare sunt calit`]i de care au dat dovad` aproape to]i cei care \n urm` cu 15-20 de ani se aventurau \n teritoriile pe atunci \nc` neexplorate ale advertisingului.

Biz

15

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Teddy Dumitrescu, Diana Flutur, Andrei Bor]un 16

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE ROALD ARON

Teddy Dumitrescu, President & CEO, Publicis România |n 1994, când Teddy Dumitrescu [i-a \nceput cariera \n publicitate, pia]a ar`ta cam a[a: o singur` sta]ie TV care difuza publicitate (TVR1), 400 de dolari difuzarea unui spot de 30 de secunde la jurnalul de [tiri, nicio cifr` de audien]`, media planuri f`cute \n tabel Excel cu bulinu]e. Era perioada celebrelor spoturi TV “Adidas Torsion”, “Titan Ice – Alt` via]`”, “Dozatoarele Fresco”, “Strunguri [i raboteze Ramira” (memorabilul spot cu domni[oarele \n costume de baie, plimbându-se lasciv \ntr-o hal` industrial`). Peste 90% din bugetele de publicitate se cheltuiau pe TV, cele câteva campanii de pres` erau \n general machete alb/negru 1/16, cu acela[i inevitabil “call-to-action” – “C`ut`m distribuitori \n toat` ]ara!”. O perioad` cu adev`rat idilic`, dup` cum \[i aminte[te pre[edintele [i CEO-ul Publicis România. |ntre timp, s-a schimbat totul. Clien]ii nu mai sunt acei comercian]i antreprenori care doreau s`-[i promoveze vânz`rile pe termen scurt ([i s` g`seasc` distribuitori \n toat` ]ara, evident). Ast`zi, clien]ii vorbesc de “brand building”, “equity”, “consumer engagement”. Agen]iile nu mai sunt brokeri comerciali de minute TV. Ast`zi vorbim de “Contagious Conversations”, “Return-on-Investment”, “Brand KPIs”. Nivelul de profesionalism al comunit`]ii de marketing [i comunicare s-a ridicat foarte mult. Iar ca s` rezi[ti \n domeniu, “trebuie s` fii cu adev`rat \ndr`gostit de aceast` meserie”, crede Teddy Dumitrescu. |n al doilea rând, trebuie s` rezi[ti la stres, s` po]i lucra 12 ore pe zi, de multe ori, inclusiv \n weekenduri. |n al treilea rând, trebuie s` fii preg`tit permanent [i s` accep]i c` tot ceea ce [tii deja nu va fi niciodat` suficient. Biz

Diana Flutur, Managing Partner, Odyssey Communication Imediat dup` terminarea facult`]ii, Diana Flutur a lucrat la o firm` de export, dup` care, timp de câteva luni, a cochetat cu televiziunea, domeniu care \ns` nu a atras-o. Din 1992, odat` ce s-a angajat la D'Arcy, [i-a dat seama care avea s`-i fie voca]ia: publicitatea. A r`mas al`turi de D'Arcy timp de 11 ani, pân` \n 2003, an \n care s-a decis s` porneasc` un proiect propriu. Cu o finan]are pentru start-up [i pentru primul an de la Dinu Patriciu [i Philip Stephenson, Diana a lansat Odyssey Communication, la care ini]ial ea era ac]ionar majoritar cu doar 20% din ac]iuni. Biz

Biz

17

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Teddy Dumitrescu, Radu Florescu, Andrei Bor]un

18

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE ROALD ARON

Radu Florescu, Chief Executive Officer, Saatchi & Saatchi România Primele [i cele mai frumoase amintiri ale lui Radu Florescu despre pia]a local` de publicitate dateaz` de la \nceputul anilor ’90, odat` cu primele campanii de merchandising pentru BAT, ce presupuneau plasarea de materiale promo]ionale \n buticurile ce r`s`reau imediat dup` revolu]ie la fiecare col] de strad`. O a doua amintire memorabil` are leg`tur` cu prima sponsorizare a serialului de televiziune “Dallas”, care la vremea respectiv` atingea cele mai mari audien]e din istoria televiziunii române (95%). Când TVR a amenin]at c` va retrage reclamele, nu exista alt` solu]ie decât anularea transmiterii serialului. La apari]ia [tirii \n pres`, s-a l`sat cu mi[c`ri de protest \n fa]a intr`rii de la televiziune. Raportându-se la cum arat` pia]a acum, Radu Florescu este de p`rere c` nu s-au schimbat prea multe, mai ales \n ceea ce prive[te mentalit`]ile. Pe de alt` parte, pe m`sur` ce avans`m din punct de vedere tehnologic, cu atât mai mult se pierde din p`r]ile ce erau cu adev`rat amuzante. “De[i am \nv`]at s` execut`m campanii la perfec]ie, mai avem multe de \nv`]at pân` s` ajungem s` muncim [i s` se sim]im [i bine totodat`”, concluzioneaz` Radu Florescu. Biz

Andrei Bor]un, General Manager, Millenium Communications |n urm` cu 12 ani, când Andrei Bor]un intra \n domeniul comunic`rii, deschizându-[i propria agen]ie f`r` s` fi lucrat vreodat` altundeva, “carisma” directorilor generali, a patronilor [i a directorilor de crea]ie era mult mai mare decât acum. Prin carism`, el \n]elege [i un sistem de rela]ii bine stabilite, fie \n lumea politicului, fie \n jurul piscinei de la Clubul Francez. |ntre timp, rela]iile s-au profesionalizat, ceea ce din punctul s`u de vedere \nseamn` c` sunt mai reci, ceva mai plictisitoare [i mai lipsite de pasiune. Dac`, \n urm` cu 10-12 ani, cei care lucrau \n domeniu erau oameni care f`ceau cu mare pl`cere o meserie pe care nu aveau preten]ia c` o st`pânesc, acum sunt mai mul]i profesioni[ti pentru care conteaz` pachetul salarial, 9 ore pe zi de stat la birou [i o fi[` a postului cât mai clar`. “S-au pierdut lucruri, dar s-a câ[tigat \n schimb transformarea meseriei \n industrie”, crede Bor]un. Biz

Biz

19

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Veronica Savanciuc, Pre[edinte [i CEO, Lowe & Partners Pentru Veronica Savanciuc, pre[edinte [i CEO al Lowe & Partners, \nceputurile carierei \n publicitate \nseamn` etajul 5, Strada Luteran` nr. 11, [ase oameni, dintre care o parte \i sunt \nc` al`turi, mobilier minimalist (dup` standardele de ast`zi), doi clien]i, mult` pasiune [i, mai ales, speran]`. Ca la orice \nceput de drum, intui]ia a fost esen]ial`. Al`turi de colegii \mpreun` cu care a pornit \n aceast` aventur`, [tia ce se \ntâmpla pe pie]ele dezvoltate [i \[i dorea lucruri comparabile. |n acea perioad`, clien]ii veneau de multe ori singuri c`tre agen]ie, cererea era mare [i agen]iile erau pu]ine. P`strând propor]iile pe care vremurile le impuneau, atunci s-au realizat spoturi care au f`cut istorie. Acum, Veronica Savanciuc se simte cu 20 de ani mai experimentat`, mai preg`tit`, mai bun`, pe alocuri \ns` [i cu 20 de ani mai “\n vârst`”. “Aerul u[or boem care definea pân` nu de mult publicitatea a l`sat locul unor strategii de business foarte bine puse la punct”, declar`, cu u[oar` nostalgie, Veronica Savanciuc. Industria local` de publicitate, de[i \nc` mic` comparativ cu pie]ele occidentale, a recuperat mult din decalajul existent \n urm` cu dou` decenii. Gra]ie poate [i acestui dinamism fantastic, CEO-ul de la Lowe & Partners este convins` c` nu ar putea p`r`si acest domeniu pe care-l consider` atât de seduc`tor [i de care nu s-a plictisit niciodat`. Biz

Manuela Necula, CEO, Ogilvy Group România Curaj, idealism, curiozitate, intui]ie, un spirit deschis, determinare [i, nu \n ultimul rând, candoare sunt ingredientele f`r` de care niciun profesionist nu poate rezista \ntr-un domeniu atât de dinamic [i competitiv cum este publicitatea, crede Manuela Necula, CEO al Ogilvy Group România. Dup` 17 ani petrecu]i \n industria de marketing [i comunicare, Manuela \[i aminte[te cu pl`cere de \nceputurile când pia]a era construit` pe un munte de entuziasm [i curaj, uneori aproape vecine cu incon[tien]a, dar care constituiau un motor fantastic. Cum st`teau lucrurile atunci? Cu totul altfel. Peisajul media era diferit, know-how-ul local era mult mai limitat [i “furau” cu to]ii meserie de la str`inii cu care interac]ionau, fie ei [efi sau clien]i. Cei care aveau ocazia s` ajung` la traininguri \n str`in`tate absorbeau ca un burete tot ceea ce puteau [i \ncercau s` adapteze cuno[tin]ele dobândite la condi]iile pie]ei locale. Entuziasmul \nceputurilor le d`dea putere [i s` petreac` nop]i lâng` câte o imprimant` care mergea mult prea \ncet [i se defecta la fiecare pagin`, exact când se \ntâmpla s` aib` prezentare la prima or`. “De multe ori, construiam [i \nv`]am al`turi de clien]ii no[tri, cot la cot”, poveste[te Manuela Necula. {i asta \i f`cea s` se simt` parteneri. Cu trecerea timpului, s-au maturizat cu to]ii, atât clien]ii cât [i agen]iile. {i, dincolo de maturizare, industria a devenit mai transparent`, au ap`rut mecanisme de autoreglementare, s-au dezvoltat specializ`ri despre care pionierii publicit`]ii locale nici m`car nu auziser` la vremea respectiv`. Pe scurt, au \nv`]at [i au evoluat cu to]ii. Biz

20

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE ROALD ARON

Veronica Savanciuc, Manuela Necula, Radu Florescu

Biz

21

start-up antreprenori DE

LOREDANA S~NDULESCU

Pasiune hard, realizare soft(ware) Când [i-a f`cut firm`, lui Alexandru L`pu[an i se p`rea c`, dac` ajunge s` aib` 15 angaja]i, este enorm. Acum lucreaz` cu 40 de angaja]i [i expansiunea nu se opre[te aici.

“Nu [tiu cum [i când te califici la a fi antreprenor”, spune Alexandru L`pu[an, un tân`r care de aproape [apte ani face antreprenoriat \n industria de IT. Cu o investi]ie ini]ial` de sub 3.000 de dolari, \n vara anului 2003, Alexandru [i doi fo[ti colegi la Automatic` [i Calculatoare, Simona L`pu[an [i Alexandru Novac, to]i având la acel moment \n jur de 24 de ani, \nfiin]au o firm`. Primele luni a fost destul de greu. Nu aveau nici contracte, nici bani. |ns`, cum fiecare dintre cei trei lucrase anterior [i avea experien]` atât \n dezvoltarea de solu]ii IT, cât [i \n atragerea de clien]i, nu a durat foarte mult pân` când au câ[tigat primul client.

Unul dintre primele contracte importante a fost cel semnat cu Bullguard. “A fost un pas important pentru noi, \n primul rând deoarece a avut o valoare mai mare, iar faptul c` au avut \ncredere \n noi ne-a motivat foarte puternic”, poveste[te Alexandru L`pu[an. Au urmat apoi [i alte contracte importante: J.W. Marriott, MercedesBenz, Amadeus, Proventys, Polar Rose sau La Farge. Un lucru cu care se mândresc cei de la Zitec este faptul c` to]i clien]ii câ[tiga]i de-a lungul celor aproape [apte ZITEC ani de existen]` au ANUL |NFIIN}~RII: 2003 fost ob]inu]i CIFRA DE AFACERI (2009): 900.000 de euro exclusiv prin PROFIT ANUAL NET: 60.000 de euro recomand`ri de la clien]ii sau partenerii pentru care compania a dezvoltat solu]ii IT. Cu peste 80% din venituri ob]inute din proiecte externe derulate pentru companii din SUA, Canada, Marea Britanie, Cipru, Germania, Italia sau Danemarca, firma a fost \nc` de la \nceput pe profit. Iar an de an, profitul a fost reinvestit. Cifra de afaceri Zitec pentru 2008 a fost de aproximativ un milion de dolari. |n ceea ce prive[te 2009, suma total` depinde de gradul de colectare a facturilor, fiind o perioad` mai tulbure din acest punct de vedere. Dup` 5 ani de outsourcing, Zitec a reu[it s` aib` experien]a [i 22

Biz

puterea financiar` de a dezvolta [i proiecte proprii. Printre produsele dezvoltate se num`r` Zidox.com, Izuvio.com [i Treepath.com. |ns` acestea au fost mai degrab` rezultatul unei oportunit`]i decât al unei strategii. |n plus, mult timp, cei de la Zitec s-au preocupat mai mult de partea tehnic` [i mai pu]in de ceea ce \nseamn` vânzarea [i marketingul unui produs software.

“Mult timp am fost genul care st`team la noi \n birou, vedeam ce fac al]ii [i ne d`deam seama c` noi suntem mai buni”, poveste[te L`pu[an. A[a c` au decis c` a venit momentul “s` scoat` capul \n lume” [i s` demonstreze c` sunt mai buni. {i pân` acum reac]iile pe care le-au avut din pia]` demonstreaz` c` sunt pe drumul cel bun. |n urm` cu aproximativ un an, unul dintre clien]ii pe outsourcing i-a invitat s` se implice \ntr-un nou proiect \n calitate de parteneri. Astfel, pân` la sfâr[itul lui 2009 Zitec a investit aproximativ 200.000 de euro \ntr-un proiect de videopublishing, contra unui pachet minoritar de ac]iuni \n firma american` Ledra Capital. {i pentru 2010 Zitec inten]ioneaz` s` continue investi]iile, de aceast` dat` \ns` \n proiecte proprii. Una dintre aplica]iile recent lansate de Zitec este HotelPeeps, o aplica]ie prin care utilizatorii de Facebook pot recomanda prietenilor locuri de cazare. Ideea de la care au pornit [i pe care mizeaz` cei de la Zitec este c` o recomandare venit` de la un prieten conteaz` mult mai mult decât o recenzie, oricât de bun`, realizat` de un necunoscut. Prin intermediul HotelPeeps se pot cere l`muriri suplimentare din partea prietenilor care au fost acolo [i astfel decizia alegerii unui hotel ar putea fi mult mai u[oar`.

Deoarece relativ recent trei dintre angaja]i au devenit parteneri \n firm`, urmeaz` ca structura firmei s` se schimbe din SRL \n SA. |n acest sens, a fost deja realizat` o m`rire de capital. Cei trei noi parteneri Zitec sunt Alex Axon, Ionu] Vod` [i {tefan Stoica. Procesul va continua [i pe viitor, aceasta fiind o modalitate prin care fondatorii firmei s-au gândit c`-i pot recompensa pe acei angaja]i care vin la birou zi de zi cu pasiune. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

antreprenori start-up FOTOGRAFIE DE VASILE C~MAR~ / VISTA

Alexandru L`pu[an, CEO & Founding Partner, Zitec

Biz

23

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

MasterCard Europe a anun]at o cre[tere, \n Europa, a num`rului de tranzac]ii la comercian]i cu 10% pentru trimestrul patru din 2009, iar num`rul de carduri a \nregistrat o cre[tere cu 2,2%, ajungând la 200 de milioane.

Nici \n România Mastercard nu a fost mai prejos. Denisa Mateescu, General Manager MasterCard Europe pentru România [i Regiunea Balcanilor, a detaliat pentru Biz strategia companiei pe pia]a local`.

Cre[tere pe linie la Mastercard Rezultatele financiare ob]inute de Mastercard \n Europa, [i inclusiv \n Romånia, \n 2009 sunt foarte bune. Explica]i cre[terile, avånd \n vedere c` am traversat [i travers`m o perioad` dificil` economic.

Criza financiar` \ntr-un fel s-a reflectat [i \n businessul nostru, pentru c` nu au mai fost cre[teri la fel de mari cum erau \nainte, \ns`, dup` cum a]i remarcat, cre[terile au fost foarte bune [i ele s-au datorat mai multor aspecte, bazate pe activitatea din fiecare ]ar`. De exemplu, \n Europa de Est, \n România [i alte ]`ri din fostul bloc comunist, unul din factorii de cre[tere a fost cel educa]ional. Dac` \n România toat` lumea ar folosi cardurile la fel cum sunt folosite \n Europa de Vest, am fi la un cu totul alt nivel. |n Europa de Vest, unde se folosea cardul \n mod frecvent, a sc`zut utilizarea pe categorii precum excursii exotice, dar pân` la urm` co[ul de zi cu zi a fost acela[i [i acela se pl`te[te cu cardul.

Astfel \ncât, pe segmentul nostru, motivele care au dus la sc`deri dramatice \n alte domenii nu au fost acelea[i. |n România, chiar dac` sc`derea economic` a fost de peste 7%, noi am \nregistrat cre[teri, \n special la pl`]ile POS, iar media noastr` de utilizare a cardurilor la comercian]i este mai mare decât media pie]ei [i prin eforturile pe care le-am f`cut [i prin faptul c` avem foarte multe produse, peste 70, multe carduri de credit, carduri co-branded, emise \mpreun` cu partenerii no[tri, Vodafone, Carrefour, Cora, Auchan. {i aceste lucruri au ajutat.

Odat` cu aceast` sc`dere, oamenii au \nceput s` fie mai aten]i la costuri [i, implicit, [i la facilit`]ile pe care le ofer` cardul. Pe m`sur` ce banii nu s-au mai câ[tigat a[a de u[or, oamenii au \nceput s` fie mai aten]i la administrarea fondurilor. {i astfel, contrar circumstan]elor economice, pe segmentul cardurilor a existat cre[tere, datorit` factorului educa]ional [i aten]iei sporite la gestiunea fondurilor. Anul trecut, dintr-odat`, de]in`torii de carduri [i chiar [i cei care nu aveau un card au \nceput s` se uite mai atent la aceste facilit`]i [i s` foloseasc` mai mult cardurile la comercian]i. |n plus, cre[terea utiliz`rii cardurilor la comercian]i a fost de dou` cifre. To]i ace[ti factori combina]i au condus la o cre[tere \n România pe segmentul pe care activeaz` Mastercard.

24

Biz

|n 2009 a]i mizat foarte mult pe programul Educard.

Da, anul trecut am lansat ini]iativa programului educa]ional Educard, care nu este branduit Mastercard tocmai pentru c` \l facem \n sprijinul pie]ei, ca oamenii s` [tie s` fac` o alegere \n cuno[tin]` de cauz`, coerent` [i avantajoas` pentru ei, mai ales c` acest fapt conduce la o cre[tere s`n`toas` pe termen lung. Dac` \i impui clientului un produs la un moment, dar care nu este ceea ce el are nevoie, pe termen lung nu ai rezolvat nimic. Ini]iativa programelor educa]ionale nu este nou`, noi facem acest lucru de mul]i ani, \ns` programul Educard a fost pentru noi prioritatea num`rul unu anul trecut.

Ce alte programe are Mastercard \n Romånia?

|n afara Educard, am introdus [i tehnologiile inovatoare ale Mastercard. La sfâr[itul lui 2008 am lansat paypass, pl`]ile contactless, \n cadrul unor programe pilot. |n curând, b`nci importante vor adopta produse specifice cu tehnologia paypass. Tehnologia permite introducerea unui cip nu numai \n carduri, ci [i \ntr-un ceas, un stick USB sau un breloc, iar utilizatorul poate pl`ti cu acest instrument doar printr-o simpl` apropiere de casa de marcat. O alt` direc]ie de dezvoltare a fost comer]ul electronic cu plata cu cardul, care a avut cre[teri foarte mari. Legat de aceast` direc]ie, am lansat programul chip authentication, accesul la internet banking prin card. Raiffeisen a implementat acest program anul trecut, iar clien]ii de]in`tori de carduri Maestro sau Mastercard \[i pot accesa internet bankingul cu cardul, pe baza unei combina]ii \ntre cifrele de pe card [i o parol` securizat`, f`r` a mai fi nevoie de un token. |n plus, lucr`m \mpreun` cu b`ncile pentru migrarea tuturor cardurilor c`tre tehnologia cu cip, deja majoritatea b`ncilor au migrat tehnologiile [i sistemele, urmeaz` migrarea portofoliilor de carduri, care vor fi schimbate la expirarea cardurilor fiec`rui de]in`tor. Eforturile noastre sunt continue \n a veni \n \ntâmpinarea cererii consumatorilor [i pentru a le asigura un confort sporit [i o siguran]` deplin` la utilizarea cardurilor, fie la comerciant, fie pe internet. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

ARHIVA VISTA

“Dac` \n Romånia toat` lumea ar folosi cardurile la fel cum sunt folosite \n Europa de Vest, am fi la un cu totul alt nivel.”

Biz

25

cover story

|n imagine: George Lemnaru – eRepublik, Radu Ionescu – Kinecto, Cristian Manafu – Prodigy, Sergiu Biri[ – Trilulilu.ro, Marius Ghenea – FIT Distribution, Bobby Voicu – RevvNation.com 26

Biz

social media

Pentru al doilea an consecutiv v` oferim Topul Social Brands \n Rom창nia, un ghid despre noile reguli [i frontiere \n internet. |mpreun` cu speciali[ti din pia]` [i echipele din spatele celor mai active companii \n social media, analiz`m tendin]ele [i provoc`rile pe care acest nou univers le impune \n comunicarea brandurilor. DE LOREDANA S~NDULESCU

Conceptul foto al coper]ii a fost inspirat de campania interna]ional` de fotbal 2010 derulat` de Pepsi. Make-up: Roxana Ioni]`. Fotograf: Vasile C`mar`

Biz

27

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

RESTART PE

INTERNET Brandurile române[ti \n social media adioul a avut nevoie de 38 de ani pân` s` ajung` la 50 de milioane de utilizatori, televiziunii i-au trebuit 13 ani, iar Internetului 4 ani.

Facebook a ajuns la 100 de milioane de utilizatori \n mai pu]in de 9 luni de la momentul lans`rii. {i, pân` \n prezent, cifrele continu` s` creasc`: peste 400 de milioane de utilizatori activi la nivel global, 60 de milioane de update-uri zilnic, 3 miliarde de fotografii \nc`rcate lunar pe site, 5 miliarde de link-uri, articole, posturi pe bloguri, comentarii, albume foto [i 3,5 milioane de evenimente lunar.

Pân` \n prezent, nimic nu a crescut atât de mult, \ntr-un interval de timp atât de scurt. Iar ritmul nu d` semne s` scad`, ci chiar se accelereaz`. De-a dreptul impresionant din punct de vedere statistic. |ns` nu cifrele sunt cele care conteaz` cel mai mult. Ci schimb`rile care se produc odat` cu acestea, la nivel comportamental, atât de partea consumatorilor, cât [i de partea companiilor, a generatorilor de mesaje la modul general.

Ce \nseamn` revolu]ia pe care o produce social media? |nainte de orice, este vorba despre o reinventare a modului de comunicare. Pilonul de baz` devine conversa]ia [i mai ales arta de a provoca o conversa]ie care s` implice \ntr-un mod cât mai subtil brandul. Mar-

R

28

Biz

ketingul nu mai are cum s` r`mân` un monolog, ci se vede nevoit s` se transforme \ntr-o conversa]ie multipl`. Mai mult decât atât, re]elele sociale oblig` la interactivitate.

2 milioane de afi[`ri s-ar putea s` nu mai \nsemne mare lucru atât timp cât nu se cunoa[te [i impresia provocat` celor care au v`zut respectivele afi[`ri. O aplica]ie Facebook poate \ns` s` arate dac` oamenilor le place sau nu respectivul brand. Aceast` schimbare de paradigm` necesit` o mai mare aten]ie a brandurilor fa]` de felul \n care (se) comunic`.

CE |NSEAMN~ SOCIAL MEDIA PENTRU PUBLICITATE? O min` de aur, ar spune unii. Speciali[tii vorbesc de un poten]ial imens care r`mâne s` fie descoperit. Posibilit`]ile de promovare \n social media sunt numeroase [i implic` preponderent: campanii pe

bloguri [i \n re]ele sociale, conturi [i pagini \n re]elele sociale, profiluri actualizate pe Wikipedia, site-uri de con]inut generat de utilizatori, comunicare direct` cu bloggerii, aplica]ii speciale, spoturi virale. |n majoritatea campaniilor de bannere pe social media, totul decurge similar oric`rei campanii online. De obicei, se lanseaz` un concurs, mai mult sau mai pu]in creativ, dotat cu premii sau discounturi. |n ceea ce prive[te posibilit`]ile de afi[are pe Facebook, acestea sunt destul de limitate, \ntr-un col] al paginii. Tot mai multe branduri sau companii deschid conturi \n re]elele sociale [i \ncearc` s` atrag` o audien]` cât mai mare, indiferent c` este vorba de “prieteni”, “fani” sau “urm`ritori”. |n afar` de “vân`toarea” propriu-zis` de fani,

CE FACE MEDIA (TRADI}IONAL~)? {i publica]iile, fie c` este vorba de con]inut offline, fie online, se adapteaz` la noul univers. Voxpublica [i Standard.ro, dou` bloguri colective lansate de Realitatea, sunt dou` exemple de cum se integreaz` con]inutul \n social media. Unele publica]ii se folosesc de Twitter [i Facebook pentru a-[i promova articolele, altele [i-au lansat [i blog. Dat fiind noul context, se impun [i noi reguli. Reuters a f`cut primii pa[i lansând \n urm` cu aproximativ o lun` un regulament de func]ionare \n social media, prin care se specific` foarte clar c` jurnali[tii nu au voie s` dea [tirile pe Twitter \nainte de a le publica \n re]ea. A[adar, este evident c` viteza ame]itoare cu care se propag` [tirile pe Twitter reprezint` o serioas` amenin]are la adresa agen]iilor de [tiri.

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

Marius Ghenea Pre[edinte FIT Distribution Dup` ce a plecat de la Flamingo, Marius Ghenea a reu[it s` se reinventeze an de an [i s`-[i construiasc` un nume pe pia]a local` de business.

Acum, este cunoscut drept unul dintre cei mai prolifici antreprenori [i investori \n proiecte de tip business angels. Mereu atent la evolu]iile din pia]`, Ghenea a reu[it s` fac` achizi]ii [i totodat` exituri de succes. |n online, este genul de antreprenor care atunci când formatul afacerii o permite prefer` consolidarea prin achizi]ii, ca \n cazul achizi]iei PC Garage de c`tre FIT Distribution. Iar când acest lucru nu este posibil, extinderea devine fezabil` din punctul s`u de vedere prin diversificarea cu discern`mânt a gamei de produse [i servicii. Cât prive[te noile teritorii de cucerit \n internetul românesc, Marius Ghenea vede poten]ial \ntr-o multitudine de noi domenii.

Cele mai oportune sunt cele \n care nu exist` limit`ri geografice. |n acest sens, magazinele online nu intr` \n categoria “teritoriilor de cucerit” sau a oportunit`]ilor globale. Un mare poten]ial \l au, \n schimb, jocurile online multiplayer (de genul eRepublik.com) sau aplica]iile [i jocurile pentru mobile internet dar [i pentru site-uri de social media (de genul FarmVille pentru Facebook sau diverse aplica]ii de internet mobil pentru iPhone sau BlackBerry). Dat` fiind diversitatea domeniilor \n care Ghenea s-a implicat [i abilitatea sa \n a detecta afacerile de viitor, r`mâne de v`zut când va trece la nivelul urm`tor, pentru a testa [i poten]ialul de business al universului social media. Biz

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

unele branduri recurg [i la stimulente. Actimel, de pild`, ofer` reducere 1 leu pentru fanii de pe Facebook.

Dintre aplica]ii, cele mai cunoscute sunt cea lansat` de Vodafone, Date Casting, pentru a promova o ofert` destinat` tinerilor sub 26 de ani, [i aplica]ia lansat` de Bestjobs care permite vizualizarea celor mai noi oferte de munc` direct din profilul de Facebook. Recent, produc`torul local de software Zitec a lansat aplica]ia denumit` Hotel Peeps, prin care utilizatorii pot reco-

CE E PUBLIC? CE (MAI) R~MÂNE PRIVAT? De[i pare c` grani]ele dintre public [i privat s-au diluat odat` cu socializarea online, respectarea spa]iului privat este foarte important`. E drept c` no]iunea de spa]iu privat cunoa[te noi limite [i o nou` dimensiune, \ns`, \n ceea ce prive[te strict publicitatea, cert este c` aceasta trebuie s` se reinventeze pentru a da roade pe aceast` platform`. Orice abordare invaziv` e sortit` e[ecului, utilizatorii având la \ndemân` instrumentele necesare pentru a bloca mesajele care deranjeaz`, indiferent de la cine sau sub ce

CE |NSEAMN~ SUCCES |N SOCIAL MEDIA? Deocamdat` nu exist` prea mul]i indicatori care s` m`soare succesul sau insuccesul \n social media. “A avea succes \n social media \nseamn` s` po]i schimba lucruri [i \n offline, iar lumea s` vorbeasc` despre produsele [i/sau serviciile brandului t`u”, crede Costin Cocioab`. Constantin Fer[eta vede lucrurile [i mai simplu din acest punct de vedere. Succes este când \]i sun` telefonul [i respectivul zice: “V-am g`sit pe internet [i mi-a pl`cut ce zice]i pe pagina dvs. de Facebook. Vreau s` cump`r”. Succes \n social media \nseamn` [i când un poten]ial client la care de câte ori \ncercai s` ajungi \]i \nchidea u[a \n nas devine fanul t`u [i \]i comenteaz` posturile. Succes \nseamn` când al]ii \[i pun widget-ul t`u pe site-ul lor, prin care \]i sus]in mi[carea pe care ai ini]iat-o.

Succes este [i când cineva, un poten]ial client, \]i d` follow pe Twitter. Succes \nseamn` s` fii invitat la o conferin]` de industrie ca vorbitor, pentru c` organizatorii v`d c` ai activitate \n re]elele sociale [i c` e[ti expert \n domeniul t`u. Succes \nseamn` când ai sute sau mii de oameni care \]i iau apararea online [i se solidarizeaz` cu tine când ai o criz` [i unii bloggeri trag \n tine cu toate armele.

manda locuri de cazare din \ntreaga lume. Pentru moment, se poate spune c` trecem prin perioada de entuziasm al \nceputurilor, când toat` lumea face câte un pic din toate, destul de haotic.

Pe viitor, este de a[teptat ca agen]iile [i cei responsabili cu comunicarea \n companii s`-[i dea seama [i care ar fi mixul strategic adecvat pentru re]elele sociale.

30

Biz

form` vin. Depinde de un singur buton pentru ca orice mesaj considerat spam s` poat` fi instant [ters.

UNIVERSUL SOCIAL MEDIA LA NIVEL MICRO: ROMÂNIA Un studiu realizat pentru Mediafax de firma de cercetare 360insights arat` c` 12% dintre utilizatorii de Internet din România acceseaz` re]elele sociale de mai multe ori pe zi. De

asemenea, 11% dintre ace[tia citesc sau scriu posturi pe bloguri zilnic, iar 15% viziteaz` presa online cel pu]in o dat` pe zi. Rezultatele studiului au fost publicate \n cea de-a zecea edi]ie a raportului Mediafax, Media & Advertising.

Num`rul utilizatorilor de Facebook din România s-a dublat \n ultimele trei luni, dep`[ind la sfâr[itul lunii martie pragul psihologic de un milion de utilizatori.

Iar, dac` se p`streaz` ritmul acesta de cre[tere, din estim`rile reFresh.ro, pân` la sfâr[itul anului Facebook ar putea ajunge la 3 milioane de utilizatori pe plan local.

Dup` p`rerea lui Costin Cocioab`, fondatorul proiectului reFresh.ro, cre[terea a fost accelerat` de c`tre companiile de telefonie mobil`, \n spe]` Vodafone [i Cosmote, care au \mpins social media pe TV, \n cadrul reclamelor. De altfel, rela]ia Facebook cu majoritatea companiilor de telefonie la nivel interna]ional a fost una dintre “dezv`luirile” lui Chamath Palihapitiya, VP, User Growth, Mobile & International Expansion Facebook, la Barcelona, \n cadrul evenimetului Mobile Word Congress 2010.

Pe de alt` parte, tot din datele publicate pe reFresh.ro, reiese c` num`rul blogurilor active este mai mare cu 10% acum decât \n aceea[i perioad` a anului trecut.

“Luând \n considerare sc`derea dramatic` a blogosferei \n var`, \ns` [i faptul c` topul 50 ZeList, de exemplu, este aproape neschimbat de la \nceput, cre[terea din prim`vara aceasta sugereaz` c` au ap`rut totu[i destul de multe bloguri noi, iar oamenii experimenteaz`”, spune Costin Cocioab`. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

George Lemnaru COO eRepublik Labs Peste cinci milioane de euro este suma la care a fost evaluat proiectul eRepublik, lansat \n urm` cu câ]iva ani de George Lemnaru. {i aceast` sum` nu reprezint` decât o mic` parte din poten]ialul pe care \l are proiectul. Totul a pornit de la o idee de a lui George pe vremea când dezvolta naturaplant.ro, platforma online a lan]ului de farmacii Centrofarm, aflat \n proprietatea familiei Bonte. A[a l-a cunoscut pe Alexis Bonte, c`ruia i-a pl`cut foarte mult ideea jocului de strategie eRepublik, motiv pentru care a investit de la bun \nceput \n dezvoltarea proiectului. Jocul a atras fonduri de peste 2,5 milioane de euro atât din partea lui Alexis Bonte, cât [i din partea unui fond de investi]ii francez. La \nceputul acestui an, eRepublik Labs s-a aflat printre câ[tig`torii OnMedia Top 100, clasament interna]ional realizat de AlwaysOn, la scurt timp dup` ce re]eaua anun]a dep`[irea cifrei de un milion de utilizatori \nscri[i, la numai 15 luni de la lansarea versiunii publice. Mai exact, cifra de un milion de utilizatori a fost atins` la sfâr[itul lui decembrie 2009, lun` \n care www.erepublik.com a avut peste 8,6 milioane de vizite [i 206 milioane de vizualiz`ri. Aplicat la industria de jocuri, Social Media se poate transforma \n Social Gaming, domeniu \n care George Lemnaru consider` c` \nc` exist` foarte multe posibilit`]i de dezvoltare. eRepublik este considerat \n momentul de fa]` unul dintre cele “mai sociale” dintre proiectele online [i \n continuare planul este ca utilizatorii s` capete o tot mai mare putere astfel \ncât s` \[i creeze singuri cât mai mult din universul jocului. Biz

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

Nu \n ultimul rând, un alt motor de cre[tere pe plan local este TPU.ro, o re]ea aflat` \n portofoliul Treeworks, care \n 15 luni de la lansare a devenit cea mai vizitat` re]ea social` româneasc` [i proiectul online cu cea mai rapid` cre[tere din .ro, de la 0 la peste un milion de clien]i unici.

Social media este pe val peste tot \n lume. {i nici România nu ar avea cum s` fac` excep]ie. Este ceva normal ceea ce se \ntâmpl`.

Constantin “Noro” Fer[eta, General Manager al Fer[eta e-Consulting Cabinet, pune cre[terea pe seama faptului c` românii sunt mari consumatori de re]ele sociale.

“Face parte din ADN-ul nostru ca specie [i din specificul nostru ca na]ie. |n plus, to]i oamenii care au for]` de cump`rare au [i o educa]ie peste medie [i o predispozi]ie mai ridicat` pentru noutate. Iar cei care vor s` vând` trebuie s` se duc` unde sunt clien]ii, s` \[i promoveze produsele”, crede Fer[eta. |n plus, modul de luare a deciziei de cump`rare se schimb`. Deja studiile arat` c` factorul cel mai important este recomandarea. Iar pe Internet este foarte u[or s` ceri o recomandare [i, la rândul t`u, s` recomanzi sau s` nu recomanzi.

Dup` cum bine atrage aten]ia Fer[eta, pe Internet se g`sesc “caziere” online pentru orice brand [i orice persoan`. {i, chiar dac` respectivele “caziere” nu sunt complete (\n sensul c` nu se g`sesc destule informa]ii despre un produs sau serviciu), atunci chiar acest fapt \n sine constituie un factor \n luarea deciziei.

VIITORUL SUN~ A SOCIAL MEDIA Dup` ce vara trecut` McCann România câ[tiga contul Toshiba \n urma unei invita]ii la pitch primite 32

Biz

via Facebook, au \nceput s` apar` primele pitch-uri exclusiv pentru social media, ceea ce reprezint` un bun semn de maturizare a pie]ei.

Dac` pân` nu de mult se vorbea despre cum profilurile actualizate \n re]elele sociale ajut` candida]ii afla]i \n c`utarea unui loc de munc` s` g`seasc` mai u[or jobul potrivit, acum vorbim deja despre joburi \n social media. Este vorba despre oameni angaja]i s` se ocupe exclusiv de dezvoltarea strategiilor de promovare a brandului companiei \n social media. UberVu angaja \n urm` cu ceva timp un “social media evangelist”, Bitdefender are deja o persoan`

CE FAC COMPANIILE? De[i mul]i dintre advertiseri sunt foarte entuziasma]i de acest nou mediu, unii dintre clien]i sunt reticen]i ori nu prea [tiu despre ce este vorba. Printre cei care au \mbr`]i[at social media se afl` [i companii mai \ndr`zne]e, care au angajat oameni dedica]i s` se ocupe de promovarea brandurilor lor \n mediul online. {i \n cazul acestora \ncep deja s` se observe primele rezultate. Dac` la prima edi]ie a Biz Top Social Brands am avut numai zece finaliste, anul acesta pe lista final` a celor mai vizibile branduri \n soocial media din România s-au clasat

DE CE AR ALOCA UN MARKETER BUGETE DE PROMOVARE |N SOCIAL MEDIA? Costin Cocioab` spune c` ar aloca bugete din ce \n ce mai mici pentru campanii punctuale [i din ce \n ce mai mari pentru câteva canale [i influen]atorii acestora pe termen lung. Asta deoarece consider` c` asocierea unui brand cu un num`r de câ]iva influen]atori pe ni[a necesar` este probabil cea mai bun` modalitate de a cre[te \ncrederea consumatorului \ntr-un brand. |n plus, s-a terminat cu perioada când furnizorii st`teau \ntr-un palat de cle[tar, intangibili. “Acum trebuie s` existe o comunicare bidirec]ional` cu clientul, nu doar s` faci broadcast”, puncteaz` Fer[eta. Mai mult decât atât, \ntr-o lume rela]ional`, \n care deciziile de cump`rare se iau \ntrebând prietenii pe internet sau dând c`utare pe Google, conteaz` enorm ca brandul s` fie acolo, s` vorbeasc` cu consumatorii, s` \i fac` s` se simt` comfortabil, s` le arate c` are o fa]` uman`. “Oamenii vor s` se simt` confortabil c` \]i dau banii, s` te recomande, s` se laude c` au \n re]eaua lor un «meseria[» care se pricepe \n domeniul X. Prezen]a pe re]ele sociale te face abordabil, te face uman”, crede Fer[eta.

dedicat` activit`]ilor de social media, iar Petrom lucreaz` cu un Online Communication Manager.

Nici agen]iile de comunicare nu stau departe de noul fenomen. Pe lâng` divizii specializate pe acest domeniu [i oameni angaja]i s` se ocupe exclusiv de social media, apar [i agen]ii specializate \n social media.

Primul pas a fost f`cut de Republika Interactive, care, \n luna martie, s-a repozi]ionat drept “agen]ie de social media marketing”.

20 de branduri, iar num`rul de activit`]i \n social media desf`[urate de anul trecut pân` la \nceputul lui 2010 a crescut [i s-a diversificat considerabil comparativ cu 2008.

Asta deoarece pe de o parte companiile au \nceput deja s` angajeze oameni dedica]i promov`rii \n social media, iar pe de alt` parte se profesionalizeaz` [i serviciile oferite de agen]iile de comunicare.

La Petrom, de pild`, pentru comunicarea online lucreaz` aproape loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

Sergiu Biris, Fondator Trilulilu.ro Primul contact pe care Sergiu Biri[ l-a avut cu internetul a fost \n urm` cu aproximativ 10 ani, când a \nceput s` lucreze ca designer freelancer. |n 2002 \nfiin]a propria agen]ie de web design & development, iar cinci ani mai târziu lansa Trilulilu, ce avea s` devin` \n scurt timp comunitatea online cu cea mai spectaculoas` ascensiune din internetul românesc. |n 2008, Alexis Bonte devenea ac]ionar majoritar al Trilulilu, preluând 41% din ac]iuni dup` ce anterior achizi]ionase 10%. Numai dup` intrarea \n SATI a Hi5, re]eaua de socializare cu cei mai mul]i utilizatori din România, Trilulilu.ro a fost detronat de pe prima pozi]ie \n clasamentul sistemului de m`surare a audien]ei online.

Recent portalul a anun]at “un upgrade major”, \n urma c`ruia compania a introdus o moned` virtual`, denumit` Crocozaur. |n prim` faz`, crocozaurii permit cump`rarea [i trimiterea de cadouri virtuale speciale, precum [i promovarea statusurilor trimise de c`tre triluli[ti. Ulterior, aceast` moned` virtual` va permite accesarea de func]ionalit`]i premium [i cump`rarea de diverse produse/servicii. Moneda virtual` va r`mâne o surs` de venit secundar`, urmând s` genereze \n urm`torii ani undeva \n jurul a 10% din veniturile companiei. Pe tot parcursul carierei sale antreprenoriale online, Sergiu Biri[ a preferat cre[terea organic` a produsului prin dezvolt`ri noi [i intrarea pe segmente cu poten]ial sau complementare modelului de business dezvoltat. Pân` acum, fondatorul Trilulilu nu a \ncercat varianta extinderii prin achizi]ii de alte proiecte [i nici nu crede c` aceasta ar fi o direc]ie pe care o va urma \n viitor. Biz

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

20 de oameni, reprezentând fiecare func]ie corporatist` [i divizie din cadrul companiei; \n mod special pe social media sunt trei speciali[ti care acoper` zonele de Corporate, CSR [i Marketing. Pentru Petrom, comunicarea online nu poate fi rezumat` la un buget de media exclusiv, care este de altfel semnificativ.

“Cel mai mult «cost`» ideile, timpul investit, dialogul propriu-zis \n aceste spa]ii de social media. Buge-

vreme au avut [i o component` online, astfel c` actualizarea informa]iei de pe conturile companiei are o frecven]` din ce \n ce mai mare. Printre campaniile dezvoltate \n online care s-au bucurat de aprecierea membrilor re]elelor sociale se num`r` recentele lans`ri ale paginilor de web www.mareaieseala.ro [i www.planulmeu.ro. De asemenea, un impact pozitiv au avut atât lansarea telefonului HTC Magic, cât [i clipul de prezen-

TREI MITURI DESPRE SOCIAL MEDIA 1. Este nevoie de bugete mari pentru social media Dac` un marketer s-ar documenta pu]in, ar putea s` fac` el primii pa[i \n marketingul rela]ional. Costurile tehnice sunt sub 50-100 de euro, iar costurile umane sunt neglijabile \n rela]ie cu ce po]i câ[tiga.

2. Tot ce se scrie trebuie s` fie “politically correct” Dac` vrei s` fii moartea pasiunii, fii “politically correct”. Semneaz` cu “Echipa Prodimpex SRL”. Vorbe[te din c`r]i. Nu aproba comentariile care nu sunt 120% osanale dedicate brandului. |n online social media trebuie s` fii onest [i s` faci audien]`.

Trebuie s` ai carism`. Dac` nu e[ti interesant, ceilal]i nu vor rezona cu tine. Trebuie s` le ridici pulsul, s` simt` c` au \n fa]a lor ceva aspira]ional. {i dac` vinzi cutii de carton, ma]e de oaie [i pere]i de gipscarton po]i s` faci o comunitate \n jurul lor.

Atâta timp cât este interes, exist` o oportunitate.

3. Social media este solu]ia suprem` Este o gre[eal` s` te bazezi pe aceast` idee, mai ales dac` ai un istoric offline. |n func]ie de concept, lucrurile pot lua o \ntors`tur` foarte bun` pentru vânz`ri. Dar trebuie s` fii ponderat.

SURSA: CONSTANTIN “NORO” FER[ETA, GENERAL MANAGER, FER[ETA E-CONSULTING CABINET

tul nu construie[te rela]ii pe termen lung, ajut` numai \n activ`ri punctuale”, declar` Ana Bulgar, Petrom Online Manager.

La Vodafone modul \n care se comunic` s-a schimbat radical, iar timpul alocat campaniilor online este din ce \n ce mai mare. Dup` cum declar` oficialii companiei, majoritatea lans`rilor din ultima 34

Biz

tare a pachetului de tonuri de a[teptare, ce \l are ca protagonist pe Puya. {i la Microsoft comunicarea online ocup` un loc important \n mixul de comunicare. De-a lungul timpului au existat, dup` cum declar` Bogdan T`taru, Marketing Communications Manager la Microsoft România, [i campanii exclusiv \n mediul online, unde alocarea bugetului a fost mai

mult de 70%. Mul]i dintre angaja]ii companiei au conturi active \n re]elele de socializare, \ns` nu exist` nicio persoan` \n interiorul Microsoft România care s` lucreze exclusiv \n social media. De ce \ncurajeaz` compania comunicarea \n acest mediu? Dintr-un motiv cât se poate de simplu. Deoarece a \n]eles c` a[a se poate afla \n mijlocul conversa]iei. “Întotdeauna am spus c` pentru noi Social Media nu este o campanie sau un set de campanii, ci un angajament, ce presupune nu atât o investi]ie financiar`, ci una de timp pentru a da con]inut relevant”, declar` Tudor Galo[, Windows Business Group Lead la Microsoft România. Din punctul acestuia de vedere, cine se laud` c` este expert \n folosirea re]elelor sociale nu [tie ce vorbe[te. Mediul social evolueaz`, comunitatea evolueaz`, rela]iile evolueaz`. |ntrebat la conferin]e cât timp petrece pe Twitter [i Facebook, acesta spune c` a \nv`]at \n cei doi ani de când compania este serios implicat` \n zona de social media ce fel de con]inut este valoros pentru audien]a lor, cum [i când s` interac]ioneze, cum s` prioritizeze rezolvarea unor probleme. {i la RomTelecom comunicarea online se poate spune c` are ceva istorie, cu mai mult de trei ani la activ. Dou` persoane din echipa de PR se ocup` preponderent de comunicare online, dar nu exclusiv de social media. |n zona de comunicare online sunt prezente [i alte departamente, din organiza]iile comerciale, cu instrumente specifice.

Partea de promovare/advertising \n mediul online este gestionat` de departamentele de marketing ale companiei sau de departamenloredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

Radu Ionescu Managing Director, Kinecto Implicat \n paralel \n mai multe proiecte online, Radu Ionescu, cofondator [i Managing Director al agen]iei de crea]ie [i consultan]` digital` Kinecto, este un vechi partizan al comunic`rii interactive pe pia]a local`. La [ase ani dup` fondarea agen]iei, \n 2008, Radu Ionescu \ncheia un parteneriat cu Drago[ Grigoriu, fondatorul agen]iei de publicitate Tempo, prin care fiecare dintre cei doi de]ine câte 50% din ac]iunile Kinecto. De anul trecut, Kinecto a \nceput s` se concentreze [i pe solu]ii de comunicare \n social media. Printre primele recunoa[teri ale activit`]ii desf`[urate \n acest domeniu se num`r` premiile câ[tigate de agen]ie la Webstock 2009, la categoriile social networking [i user generated content, pentru LG Electronics [i Avon România. Dup` un an 2009 dificil din toate punctele de vedere, \n care a reu[it s` men]in` businessul \n parametrii din 2008, Radu Ionescu vede 2010 ca pe un an de dezvoltare [i cre[tere u[oar`, mult mai u[oar` decât dubl`rile consecutive care se ob]ineau \n “anii s`lbatici” ai industriei. Biz

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

7 MOTIVE PENTRU CARE CANALELE DE SOCIAL MEDIA SUNT IMPORTANTE 1. Posibilitate de promovare [i de a ob]ine feedback pentru servicii [i produse, \n cel mai rapid mod posibil 2. Genereaz` vânz`ri 3. Genereaz` \ncredere 4. Genereaz` momentum 5. În social media se g`se[te genera]ia de consumatori tineri, din ce \n ce mai impermeabil` la metodele conven]ionale de promovare [i comunicare 6. Eficien]` (rezultate semnificative cu costuri reduse), dar numai dac` exist` o strategie 7. Avans fa]` de concuren]a mai conservatoare. Pe viitor, toate brandurile vor folosi social media, nu va fi posibil altfel

tul de propuneri online [i dezvolt`ri web.

Una dintre companiile care a pornit demersul de comunicare \n social media de acum doi ani este LG Electronics România, prin implic`ri punctuale care au \nsemnat diverse activ`ri, de la sus]inerea unor evenimente dedicate bloggerilor pân` la comunicarea unor categorii de produse \n social media (prin comunicare direct` cu bloggerii sau prin testare de produse). LG este, de asemenea, una dintre primele companii care a deschis un canal de microblogging. |n iulie 2009, LG a trecut la urm`toarea etap` a comunic`rii \n social media, prin lansarea primei campanii de anvergur` \n blogosfer`, pentru televizorul LCD LH5000, sub conceptul “concurslg”. |n a doua parte a anului a revenit cu edi]ia a doua a concurslg, de data aceasta tema fiind “Art` f`r` limite”, campania integrând [i o component` de CSR. {i BMW Group România este o companie activ` \n social media 36

Biz

de ceva vreme. Dovad` sunt forumurile dedicate m`rcii care au dat na[tere unor comunit`]i foarte active, spune Alexandru {eremet, Corporate Communications la BMW Group România. Un exemplu cu care cei de la BMW se mândresc este www. bmwclub.ro, care are deja [i o revist` pe print dedicat` m`rcii [i pasiona]ilor – BMW Club Magazin.

Un alt exemplu este www. bmwblog.ro, un blog dedicat m`rcii realizat de fanii brandului, recom-

GRE{ELI |N SOCIAL MEDIA • Multe companii depun un prea mare efort de a fi prezente pe Twitter [i folosesc \n exces microblogging-ul • Prea pu]in` implicare \n re]elele sociale române[ti • Implicarea haotic` \n Facebook din partea companiilor • Teama fa]` de reac]iile consumatorilor • Teama c` experimentarea social media \nseamn` alocare de resurse importante • Speran]a c` problemele brandului nu vor transpare \n social media

pensat de curând la RoBlogFest 2010 cu premiul “Cel mai bun blog de brand”. O lec]ie important` pe care au \nv`]at-o cei de la BMW Group România este c` social media nu se mai \ntâmpl` doar online, ci reune[te grupuri [i creeaz` comunit`]i cu efecte vizibile [i \n “offline”. |ntre proiectele de comunicare ale grupului este contul de Twitter, cu peste 2.300 de followers. Acesta se situeaz` astfel printre primele 50 de conturi de Twitter \n limba român`, conform ZeList. “Resursa cea mai important` \n «dialogul» social media este timpul, nu bugetul”, precizeaz` {eremet, care urm`re[te constant de mai multe ori pe zi contul de Twitter, preg`te[te mesaje [i r`spunde la \ntreb`ri.

Echipa BMW care se ocup` activ de promovarea \n social media este compus` din dou` persoane, \ns` beneficiaz` de avantajul experien]ei pe care BMW Group o are la nivel interna]ional. BMW are 500.000 fani pe pagina proprie de Facebook. Canalul BMW Group pe YouTube a adus de curând un succes notabil al unui clip viral cu peste 2 milioane de afi[`ri \n mai pu]in de o lun`. O alt` coordonat` important` \n comunicarea pe social media este blogosfera. Aici BMW este activ o dat` printr-o interac]iune direct`: bloggerul, \n anumite condi]ii, \ncepe s` fie considerat jurnalist din punctul de vedere al accesului la informa]ie [i deschiderii de comunicare. În acela[i timp, compania dezvolt` campanii de banner display care includ, de mai bine de doi ani, bloguri, pentru c` acestea pot fi site-uri de ni[` utile \ntr-o targetare foarte precis`. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

Bobby Voicu Blogger [i fondator al RevvNation.com Experien]a \n cei [ase ani de când lucreaz` \n online \i permite lui Bobby Voicu s` declare c` \n România exist` loc de expansiune \n online \n aproape toate domeniile. Practic, nu exist` o zon` care s` fie complet acoperit`, unde s` nu se mai poat` intra. Dup` episodul Yahoo!, perioad` \n care a fost Community Manager pentru România, Bobby Voicu, unul dintre cei mai cunoscu]i bloggeri români, [i-a extins orizonturile spre antreprenoriatul online, lansând Revvnation.com, un joc web-based multiplayer, \n care, pe baza unei \nregistr`ri pe site, juc`torii pot s` cumpere ma[ini, s` participe la curse [i s` socializeze cu ceilal]i participan]i la joc. |n calitate de antreprenor online, postur` de care pare s` fie cel mai \ncântat pân` \n prezent, Bobby Voicu crede cel mai mult \n ideea de parteneriate. Acestea sunt, din punctul s`u de vedere, modalit`]ile prin care un antreprenor se poate dezvolta cel mai repede, \n zone cât mai diverse. Dup` o investi]ie ini]ial` de aproximativ 15.000 de euro, proiectul a atras o investi]ie din partea SeedMoney. |n momentul de fa]`, pân` s` aplice pentru a doua rund` de finan]are, accentul este pus pe atragerea unui num`r mai mare de utilizatori. }inta pentru primul an de func]ionare este de 100.000 de utilizatori, dup` care urm`torul pas este crearea de noi module. Ca prim obiectiv pentru 2010, fondatorul Revvnation [i-a propus s` m`reasc` echipa implicat` \n proiect [i s` ajung` la break-even. Biz

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

Campania care schimb` regulile \n marketing {ase dintre cei mai influen]i oameni din online-ul romånesc au acceptat s` participe \n exclusivitate pentru Biz la un pictorial inedit. De la ei am aflat pentru cititorii no[tri care sunt noile provoc`ri [i teritorii de cucerit \n online-ul romånesc, un domeniu aflat \n plin avânt. a \nceputul anului Pepsi a f`cut una dintre cele mai \ndr`zne]e mi[c`ri din industria de comunicare de pân` acum. A oferit consumatorilor bugetul de media de la Super Bowl, f`r` a mai achizi]iona spa]iul de difuzare a spoturilor. Vestea c` Pepsi a \nlocuit TV-ul cu social media a f`cut \nconjurul lumii, iar dup` marea final`, num`rul de fani pe Facebook s-a dublat. |ns` ofensiva nu se opre[te aici.

Noua abordare Pepsi, “Refresh Your World”, \[i propune s` stimuleze [i s` \ncurajeze tinerii s` aib` un impact pozitiv \n mediul lor. Transformarea a \nceput din 2009, când campania “EU POT” le oferea tinerilor, care doresc [i sunt deci[i s` influen]eze schimbarea pozitiv` a lumii din care fac parte, o voce a performan]ei posibile. Pepsi le propune acum [i o “scen`” pe care s` \[i demonstreze creativitatea.

A[a cum o demonstreaz` [i comunicarea adresat` publicului american, \ncepând cu manifestul pentru schimbare [i optimism \n 2008 - 2009 [i continuând cu megaproiectul de marketing social lansat la \nceputul lui 2010 – Pepsi Refresh Project – brandul \[i propune s` amplifice ac]iunile pozitive ale consumatorilor s`i, [i s` m`soare nu doar ROI, ci SROI (Social Return on Investment), adic` impactul creat de ac]iunile celor \nrola]i \n proiectele companiei \n comunit`]ile din care ace[tia fac parte.

Ce este mai exact Pepsi Refresh Project? Un site care strânge idei de la oameni obi[nui]i, pentru a le finan]a pe

L

38

Biz

parcursul anului 2010 cu peste 20 de milioane de dolari. Scopul proiectului este s` \i \ncurajeze pe americani s` discute despre problemele existente \n comunit`]i, dar mai ales s` sus]in` ideile care ar rezolva aceste probleme. |n planul comunic`rii, Pepsi Refresh Project reprezint` un bun exemplu despre ce \nseamn` propagarea informa]iei \n mas` prin folosirea unor

Fotbalistul Didier Drogba \n campania interna]ional` de fotbal 2010 derulat` de Pepsi

unelte precum PR, social media [i “endorseri” populari. “Este mai mult decât o campanie care sparge tiparele clasice de comunicare (mediile clasice, precum TV, sunt folosite pentru sus]inere), este o nou` abordare \n via]a brandului care \ncurajeaz` consumatorii s` \[i sus]in` [i promoveze ideile, cu sprijinul [i implicarea brandului”, explic` directorul de marketing al PepsiCo International România, C`lin Clej.

Proiectul a fost lansat pe baza rezultatelor

din 2009 ale sondajului “Pepsi Optimism Project” din care reiese c` 66% dintre americani cred c` ideile care vor schimba lumea vor veni de la oamenii obi[nui]i care \i \nconjoar`, nu de la persoane publice. |n fiecare lun`, pe site-ul campaniei, refresheverything.com, se accept` 1.000 de proiecte care s` aib` un impact pozitiv asupra comunit`]ii, \ntr-unul din cele [ase domenii incluse \n proiect: s`n`tate; art` [i cultur`; hran` [i ad`post; planet`; vecin`t`]i; educa]ie. Sunt disponibile patru tipuri de subven]ii, \ntre 5.000 [i 250.000 de dolari. La proiect pot participa indivizi, grupuri, organiza]ii, companii.

Limita inferioar` de vârst` este 13 ani.

A[adar, comunicarea Pepsi s-a adaptat la noile medii. Cât vor mai contribui ATL-ul [i vechile promo]ii la comunicarea Pepsi de acum \nainte?

Reprezentan]ii companiei spun c`, teoretic, comunicarea clasic` poate juca un rol important \n mixul de comunicare atât timp cât nu r`mâne un monolog sau o comunicare unidirec]ional` exclusiv dinspre brand c`tre consumatori. “|n acest sens redefinirea mixului clasic de comunicare c`tre un mix eficient de interac]iune one-to-one cu consumatorul va face diferen]a”, sus]ine C`lin Clej.

Fiind un brand global care comunic` \n mas`, Pepsi nu va renun]a la medii precum TV sau outdoor, pentru simplul motiv c` ofer` vizibilitate brandului \n fa]a unei audien]e numeroase, dar le va folosi complementar pentru a consolida mesajele transmise, al`turi de mijloace mai putin conven]ionale, precum “word of mouth”. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

Cristian Manafu Social Media Consultant, Prodigy Pentru Cristian Manafu, unul dintre cei mai influen]i bloggeri rom창ni, internetul \nseamn` mult mai mult dec창t proiecte online. |n afar` de proiectele dedicate exclusiv sferei online, precum Netoo, Web 2.0 Awards, RoBloggers Survey, Webstock, RoTwitter Conference, Digital Marketing Forum, a ini]iat \nc` de anul trecut o serie de workshop-uri pentru agen]iile de PR [i departamentele de comunicare din companii, \n care vorbe[te despre social media [i cum pot fi acestea folosite \n marketing [i rela]ii publice. Pornind de aici, \n continuare un pas firesc va fi s` lucreze cu aceste agen]ii [i departamente \n campaniile lor ca parte din echip` sau consultant. Pentru moment, Cristian Manafu este advisor pentru AdCaptcher, un start-up ce caut` finan]are [i \ncearc` s` se lanseze pe pia]a interna]ional`. De asemenea, este implicat \n dezvoltarea unui blog de business. Analiz창nd evolu]iile din pia]`, cel pu]in la stadiul \n care aceasta se afl` acum, pentru 2010 Manafu crede c` o s` pun` deoparte entuziasmul dat de noi idei [i se va concentra doar pe c창teva dintre lucrurile pe care are \n plan s` le dezvolte. Biz

cover story DE

LoREDANA S~NDULESCU

Top Social Brands \n România Pentru al doilea an consecutiv, analiz`m gradul de implicare [i vizibilitatea brandurilor prezente \n social media.

Fa]` de anul trecut, observ`m o mai mare efervescen]` [i deschidere fa]` de acest nou univers. Pozi]ia de lider este de]inut` [i \n 2010 de Vodafone, brand care a contribuit semnificativ la cre[terea social media pe plan local.

Vodafone www.vodafone.ro

Microsoft www.microsoft.ro

LG www.lge.ro

BCR www.bcr.ro

Orange www.orange.ro

ING www.ing.ro

Petrom www.petrom.ro

Romtelecom www.romtelecom.ro

Ursus www.ursus.ro

BMW www.bmw.ro 40

Biz

Prin num`rul de ini]iative generate \n social media, Vodafone este brandul care a testat cel mai mult comunicarea \n acest mediu. Majoritatea lans`rilor din ultima vreme au avut [i o component` online. |n plus, este [i unul dintre brandurile care au promovat activ Facebook \n reclamele sale. Printre campaniile care s-au bucurat de succes \n rândul membrilor re]elelor sociale se num`r` “Nume[te-]i num`rul” [i “Planulmeu”. Vodafone are prezen]` pe Facebook, Twitter, YouTube [i Flickr.

Echipa care se ocup` de promovarea acestui brand nu percepe social media ca pe o campanie, ci ca pe un angajament. Angaja]ii Microsoft sunt \ncuraja]i s` abordeze proactiv colaborarea cu comunit`]i, cu formatori de opinie, cu bloggeri [i cu oameni din online. Printre activit`]ile desf`[urate de Microsoft se num`r`: campanii pe bloguri [i Facebook, comunicare direct` cu bloggerii, sus]inerea unor evenimente dedicate mediului online, cont pe Facebook etc.

LG a pornit comunicarea \n social media \n 2008, prin implic`ri punctuale. LG este [i una dintre primele companii care au deschis un canal de microblogging. |n iulie 2009 LG a trecut la urm`toarea etap` a comunic`rii \n social media prin lansarea primei campanii de anvergur` \n blogosfer`, pentru televizorul LCD LH5000, sub conceptul ConcursLG. |n a doua parte a anului a avut loc edi]ia a doua a concursului LG, cu tema “Art` f`r` limite”.

Din comunicarea online a proiectului BCR – {coala de Bani – nu au lipsit un blog de produs, o campanie de bannere online, un concurs online, un cont activ pe Twitter [i o pagin` pe Facebook. De asemenea, a fost derulat` o campanie pe Yahoo, s-a men]inut comunicarea direct` cu blogerii [i a fost deschis un cont pe NetLog. |n campania {coala de Bani au fost implica]i cinci bloggeri: simonatache.ro, zoso.ro, manafu.ro, subiectiv.ro, khris.ro. BCR este prima banc` româneasc` cu cont \n Second Life.

Pentru comunicarea \n social media a dezvoltat un blog de companie / produs, precum [i campanii pe bloguri, au fost men]inute \n mod constant blogger relations [i compania este una dintre primele care au lansat un cont pe Twitter. Printre evenimentele sus]inute de companie se num`r` [i Orange Online MeetUp. Orange a lansat \n 2009 “noul magazin online”, un proiect \n care consumatorii sunt invita]i s`-[i spun` p`rerea.

Una dintre cele mai vizibile campanii a fost test drive-ul ING Webcard. La sfâr[itul lui 2009, Costin Cocioab`, Cristian Manafu, Victor Kapra [i Marius Pahomi au avut la dispozi]ie pachetul ING Webcard. |n perioada de teste, cei patru au vorbit despre taxe [i comisioane, au cump`rat online cadouri neobi[nuite, au pl`tit online facturi, prin homebank.ro. Tot anul trecut a fost popularizat [i personajul Sasha de la ING, pus s` experimenteze cu diferite instrumente ale comunic`rii online, de la Facebook la Twitter.

Pentru companiile industriale, re]elele sociale sunt mai greu de p`truns decât pentru FMCG, telecom sau auto. Cei aproape 20 de oameni care se ocup` de comunicarea online a companiei se ocup` [i de dezvoltarea de campanii pe bloguri, Facebook, YouTube [i Wikipedia, precum [i de actualizarea contului pe Twitter. |n decembrie 2009 a fost lansat` o campanie de Cr`ciun prin care a oferit publicului spa]iile de publicitate online cump`rate de Petrom, pentru a le face ur`ri celor dragi.

Romtelecom a avut primele ini]iative de comunicare online \n urm` cu mai bine de trei. Dou` persoane din echipa de PR se ocup` preponderent de comunicare online, dar nu exclusiv pe medii sociale. |n zona de comunicare online particip` [i alte departamente din cadrul companiei.

Printre activit`]ile desf`[urate de Romtelecom \n social media se num`r`: campanii pe bloguri [i actualizarea contului de Twitter, precum [i a paginii de Facebook.

Printre cele mai importante proiecte derulate anul trecut se num`r` Ursus Summer Adventure \n parteneriat cu trei bloggeri. Anul trecut a fost realizat [i primul social media release pentru Alcohol Free Track din Cluj [i au fost activate constant proiectele pe Facebook [i Twitter legate de prezen]a brandului la TIFF [i sponsorizarea Na]ionalei de Fotbal a României. Ursus a creat [i un site de user-generated content pentru platforma Ursus. |n plus, a fost sponsor al RoBlogFest, Beer Tweet Meets.

Fanblogul www.bmwblog.ro a fost recent recompensat la RoBlogFest 2010 cu premiul “Cel mai bun blog de brand”. |ntre proiectele de comunicare ale brandului se num`r` contul de Twitter, care se bucur` de un succes important, cu peste 2.300 de followers, unul dintre printre primele 50 de conturi pe Twitter \n limba român`, conform ZeList. O alt` coordonat` \n comunicarea brandului pe social media este blogosfera. BMW este un brand activ prin interac]iune direct`, dar [i prin campanii de banner display. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

BitDefender www.bitdefender.ro

Nokia www.nokia.ro

HTC www.htc.ro

Kaspersky www.kaspersky.ro

Dacia www.dacia.ro

Samsung www.samsung.ro

BRD www.brd.ro

Dove www.dove.ro

Toshiba www.toshiba.com.ro

Cosmote www.cosmote.ro

Printre activ`]ile desf`[urate de BitDefender \n social media pe parcursul anului 2009 [i \nceputul lui 2010 se num`r`: blog de companie / produs [i campanii pe bloguri. De asemenea, brandul este activ pe Facebook [i pe Twitter; men]ine rela]iile cu bloggerii, particip` ca sponsor la evenimente, are cont pe Flickr, pe YouTube [i profil pe Wikipedia. |n februarie 2010, Bit Defender a lansat campania online Geeky Love Tweets.

Nokia are pagin` pe Facebook [i deruleaz` campanii \n aceast` re]ea. |n afar` de un blog dedicat, brandul are conturi [i pe Twitter, Hi5, YouTube [i Trilulilu. Anul trecut, timp de 8 s`pt`mâni, pentru fanii Nokia a fost organizat` competi]ia “Goana dup` Ovi!”. La NetCamp 2009 a avut loc o sesiune de Mobile Blogging cu Nokia. Andra Zaharia (Apprentice.ro), Costin Cocioabă (Refresh.ro), Cristina Chipurici (Pyuric.ro) [i Mihai Tănase (Nokias.ro) au testat capabilit`]ile de mobile blogging ale Nokia N97.

HTC a oferit telefoane \n teste unor bloggeri cunoscu]i pentru a populariza cele mai performante modele, \n general cele bazate pe sistemul de operare Android. Comunicarea constant` realizat` de companie cu bloggerii men]ine un grad ridicat de awareness pentru brand. De asemenea, lans`rile HTC Magic Vodafone [i Nexus One au influen]at \n mod pozitiv notorietatea brandului. |n 2009 a fost lansat blogul de companie / brand [i s-au derulat campanii pe bloguri. Compania are cont activ pe Twitter [i comunic` \n mod constant cu bloggerii. Kaspersky a sponsorizat NetCamp [i Webstock, iar \ntre 20 decembrie 2009 [i 30 ianuarie 2010 a derulat o campanie promo]ional` pe www.moskraciunverde.ro. Felicit`rile realizate \n aceast` campanie au fost folosite pe re]ele de tip microblogging, ca avatar \n perioada promo]iei, cel pu]in o s`pt`mân`.

Dacia este prima campanie care a derulat o campanie de anvergur` pe blogurile române[ti. Brandul are cont activ pe Twitter, pagin` pe Facebook. Este [i primul brand care \n urm` cu doi ani organiza o \ntâlnire cu blogosfera [i reprezentan]ii presei online pentru a discutate despre identitatea modelului Sandero. Brandul are cont activ pe Twitter [i pagin` pe Facebook unde sunt postate nout`]ile legate de companie [i lans`ri. Recent Dacia a lansat o campanie de bannere pe bloguri pentru modelul Duster.

Cele 9 ambasadoare ale Samsung More than Talk au r`spândit mesajele campaniei pe blogurile personale, Twitter [i Facebook. Promovarea Samsung Corby s-a f`cut prin implicarea bloggerilor (teste) [i men]iuni pe Twitter, cont, pagin` [i campanie pe Facebook. Noua colec]ie Samsung Diva a fost anun]at` prin cont [i campanie pe Facebook, blogger relations (teste). Brandul a fost sponsor al Internetics 2009 [i ofer` \n mod constant produse \n teste pentru bloggeri.

Printre activit`]ile de promovare \n social media pentru BRD se num`r` campanii pe bloguri [i crearea unei pagini pe Facebook. |n noiembrie 2009, BRD lansa campania “De 2x mai multe reduceri cu cardul BRD ePayment”. |n campanie au fost implica]i [i patru bloggeri: Dono, Cristian Manafu, Victor Kapra, Drago[ Bucurenci. Ei au f`cut cump`r`turi cu cardul BRD ePayment [i au prezentat cititorilor lor avantajele cump`r`turilor online [i ale pl`]ii cu cardul [i motivele pentru care s` utilizeze acest card. |n cadrul unei campanii derulate anul trecut pe bloguri [i pe alte medii sociale, Dove a creat o conversa]ie online despre produsul Dove Hair Minimising, la care au participat bloggeri]e, cititoare de bloguri [i utilizatoare de Facebook. Dup` ce au testat produsul, acestea au participat la o conferin]` online pe Facebook. Conferin]a, organizat` de Dove, Standout [i Mindshare, a atras 250 persoane, din care 33 au participat activ, [i a generat peste 800 de reac]ii \n decursul orelor cât a durat. |n februarie 2010, Toshiba a lansat campania “Garan]ia orice ar fi” [i a fost dezvoltat un blog de companie. Brandul are [i o pagin` pe Facebook, cu peste 2.600 de fani, unde a lansat [i un concurs.

Participan]ii au fost invita]i s` intre pe pagina de Facebook a brandului [i s` povesteasc` situa]ia \n care ar fi avut nevoie de “Garan]ia Orice Ar Fi”. Brandul a lansat [i pagin` pe YouTube, unde se g`se[te un clip video cu simularea unor condi]ii extreme prin care poate trece oricând un laptop. |n sfera social media, anul trecut Cosmote a mizat pe campanii pe bloguri [i blogger relations.

Cosmote România au lansat Web’n'walk, un portal accesibil pe telefoanele mobile adaptat din portofoliul T-Mobile, acesta oferind acces la Facebook, Twitter, e-mail precum [i alte site-uri de socializare. Utilizatorii trebuie s` aib` un telefon compatibil [i s` \[i activeze serviciul. |n prezent, serviciul este compatibil cu peste 50 de modele de telefoane din portofoliul companiei.

Metodologie: Top Social Brands 2010 rezult` \n urma ponder`rii rezultatelor \nregistrate de branduri \n trei clasamente preliminare: (topul realizat de revista Biz – 45%; topul rezultat \n urma voturilor exprimate de un grup de speciali[ti online – 35%; topul men]iunilor pe ZeList \n 2009 – 20%). Selec]ia brandurilor s-a f`cut pe baza informa]iilor transmise de principalele agen]ii interactive [i de comunicare existente pe pia]a local`. Criteriile de selec]ie au ]inut cont de activit`]ile desf`[urate \n social media pe parcursul anului 2009 [i intervalul ianuarie – februarie 2010. Brandurile incluse pe lista scurt` au desf`[urat, \n mod constant, cel pu]in una din activit`]ile obi[nuite de social media. Tipuri de activit`]i luate \n calcul: blog de companie; blog de produs; campanie pe bloguri; viral(e); pagin` pe Facebook; aplica]ie Facebook; cont pe Twitter; campanie pe Twitter; blogger relations (comunicare direct` cu blogerii); sponsorizare evenimente; campanie \n Second Life; cont pe Flickr; cont pe YouTube; profil pe Wikipedia. Voturile exprimate au ]inut cont de gradul de popularitate [i impactul ac]iunilor desf`[urate (buzz pe bloguri, apari]ii \n media sau prezen]e la evenimente). Nu au fost luate \n calcul produse media, produse online sau activit`]i de autopromovare desf`[urate de agen]iile de comunicare.

Biz

41

green [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Primul zbor “verde” transatlantic Reducerea noxelor [i a polu`rii a devenit dezideratul marilor companii din lume, indiferent de domeniu. O frontier` care a fost dep`[it` este [i cea a industriei aeronautice, care devine mai prietenoas` cu mediul.

42

Biz

Compania francez` Air France a efectuat, pe 6 aprilie, primul zbor transatlantic optimizat pe \ntregul parcurs pentru reducerea polu`rii fonice [i a emisiilor de carbon, cu o aeronav` Boeing 747-400ER. Zborul reprezint` rezultatul cooper`rii dintre companiile implicate \n zboruri transatlantice precum Aeroports de Paris, Autoritatea Francez` Aeronautic` DGAC, NATS, NAV Portugal, Administra]ia Federal` a Avia]iei din SUA (FAA), organiza]ia

Charles de Gaulle pân` la destina]ia final`, Miami.

Reducerea emisiilor de carbon \n timpul acestui zbor a fost de pân` la 6-9 tone, fiind economisite circa 2-3 tone de combustibil.

Rezultatul final a avut la baz` câteva proceduri specifice. Prima a fost reducerea timpilor de rulare pe pist` \n timpul preg`tirii pentru decolare, ca urmare a coordon`rii \mbun`t`]ite dintre Aeroports de Paris la Charles de Gaulle [i Administra]ia Federal` a

european` SESAR [i Air France.

Pe parcursul celor 9 ore [i 30 de minute ale zborului, echipajul de bord a activat proceduri specifice pentru \mbun`t`]irea eficien]ei energetice a aparatului. Aceste proceduri optimizate, coordonate cu toate institu]iile implicate \n proiect, au dus la reducerea consumului de combustibil, implicit a emisiilor de carbon, pe tot parcursul traseului, de la decolarea de pe pista aeroportului

Avia]iei din SUA (FAA) la aeroportul din Miami. A urmat cel de-al doilea pas, o ascensiune liniar` la decolare, coordonat` de c`tre DSNA, autoritatea de control trafic aerian a DGAC. Pe parcursul fazei de croazier`, s-au optimizat atât altitudinea, cât [i viteza de zbor pentru reducerea consumului de combustibil, ac]iuni coordonate cu centrele de control al traficului aflate pe traseul aeronavei \n Fran]a (DSNA), Marea Britanie

(NATS), Portugalia (NAV Portugal) [i Statele Unite (FAA).

Nu \n ultimul rând, aterizarea a fost una liniar`, coordonat` de c`tre unit`]ile de control trafic aerian din SUA (FAA). În timpul decol`rii [i ateriz`rii, procedurile implicate au avut de asemenea un rol important \n reducerea polu`rii fonice cu pân` la 7 dB. În momentul \n care aceste optimiz`ri vor fi aplicate tuturor zborurilor transatlantice ale companiei Air France, se estimeaz` reduceri de emisii de carbon de pân` la 135.000 tone anual, economia de combustibil \nsumând \n total 43.000 tone.

Acest prim "zbor verde" transatlantic, optimizat pe \ntreg parcursul s`u, este parte a programului interna]ional AIRE (Ini]iativa de Interoperabilitate Atlantic` pentru Reducerea Emisiilor), un proiect comun al Comisiei Europene [i Administra]iei Federale a Avia]iei din SUA (FAA), coordonat` pe plan european de c`tre organiza]ia SESAR. În cadrul acestei ini]iative comune, companiile aeriene, furnizorii de servicii de gestiune a traficului, produc`torii de aeronave [i institu]iile aeroportuare sunt \ncurajate \n vederea utiliz`rii inova]iilor tehnologice din avia]ie pentru optimizarea opera]iunilor de zbor.

Astfel, zborurile vor beneficia de implementarea unor solu]ii tehnice avansate pentru reducerea nivelului de emisii de carbon \n atmosfer`. Biz

[tiri NOUT~}I

C`ldur` pentru copii

Calculatoare pentru ONG-uri 260 de calculatoare au fost donate asocia]iilor nonprofit din România, prin proiectul ASSOCLIC 2009.

Ateliere F`r` Frontiere România a prezentat recent cele 49 de asocia]ii laureate \n cadrul celei de-a doua edi]ii a apelului la proiecte ASSOCLIC 2009.

Ceremonia de \nmânare a diplomelor a f`cut parte din manifest`rile asociate proiectului european eSkills Week.

Asocia]iile câ[tig`toare vor fi dotate cu 261 de computere [i 37 imprimante revalorizate \n cadrul atelierului de inser]iune socio-profesional` Ateliere F`r` Frontiere.

Cele 49 de asocia]ii neguvernamentale din România au fost selectate dintre 111 asocia]ii candidate, care au participat la apelul ASSOCLIC prin prezentarea unor proiecte bine structurate de acces la educa]ia, formarea [i integrarea persoanelor defavorizate. Proiectele propuse au fost orientate spre oferirea de form`ri profesionale, form`ri \n utilizarea calculatorului, servicii pentru persoanele \n mare dificultate. Raluca Gheorlan, directorul executiv al asocia]iei Ateliere F`r` Frontiere România, a spus c` proiectul ASSOCLIC a fost demarat \n 2007. “Etapa abia \ncheiat` ne-a oferit \nc` o dat` argumente pentru a men]ine [i dezvolta alexandru.ardelean@revistabiz.ro

acest proiect deoarece exist` o nevoie imens` pentru dotare cu echipament informatic \n cadrul ONG-urilor române[ti. Proiectul ASSOCLIC motiveaz` sus]inerea activit`]ii de recondi]ionare \n cadrul Ateliere F`r` Frontiere [i favorizeaz` astfel inser]iunea socio-profesional` a persoanelor aflate \n mare dificultate”, a mai spus Gheorlan.

Proiectul ASSOCLIC 2009 s-a bucurat de sprijinul solid al partenerilor Fondation Environnement Veolia / Apa Nova Bucure[ti, Fondation Société Générale / BRD, EcoTIC, Microsoft, ARC, CENTRAS, Funda]ia Dezvoltarea Popoarelor [i McCann PR, care s-au implicat financiar [i/sau opera]ional.

Ateliere F`r` Frontiere a deschis \n 2009, \n parteneriat cu Samusocial din România [i cu sprijinul Fondului Social European, un atelier de inser]iune socio-profesional` [i pentru combaterea excluziunii, care ofer` persoanelor \n mare dificultate un loc de munc` drept ramp` de lansare pentru angajarea pe pia]a muncii. Activitatea de recondi]ionare a materialelor informatice destinate proiectelor sociale confer` sens muncii salaria]ilor \n inser]iune. Biz

BAXI România, OBI România, Termo Service 2000 au dotat Centrul de Recuperare [i Reabilitare pentru persoanele cu dizabilit`]i multiple din Bucure[ti cu un sistem termic complet de ultim` genera]ie, cu o eficien]` crescut` [i consum de energie sc`zut.

Costul total al lucr`rii ajunge la 4.500 de euro [i include, pe lâng` centrala termic`, execu]ia instala]iei de gaze [i execu]ia instala]iei de \nc`lzire, toate cu materiale noi. |n prezent, Centrul, care ad`poste[te 45 de persoane, are un sistem de \nc`lzire ineficient, dep`[it atât din punctul de vedere al uzurii fizice [i morale, cât [i al siguran]ei \n exploatare, bazat pe sobe de teracot` pe gaz. Este prima ini]iativ` de acest fel din România a celor trei companii care au \ncheiat un parteneriat.

Dreptul de a citi OTP Bank România lanseaz` campania na]ional` de responsabilitate social` “Dreptul de a citi”, prin care banca sus]ine accesul la lectur` al tuturor copiilor.

Pornind de la realitatea trist` c` foarte multe [coli din mediul rural nu au biblioteci sau de]in o colec]ie restrâns` de c`r]i, campania a fost conceput` \n dou` direc]ii menite a \mbun`t`]i acest aspect. OTP doneaz` direct [colilor defavorizate colec]ii de c`r]i adresate elevilor din clasele I-VIII [i mobilierul necesar stoc`rii acestora. O alt` component` a campaniei presupune colectarea de c`r]i, \n toate unit`]ile b`ncii [i \n libr`riile Humanitas, partenere \n proiect.

Prima etap` a programului se deruleaz` pe \ntreg parcursul anului 2010 [i are ca principal obiectiv dotarea [colilor generale defavorizate din mediul rural cu peste 10.000 de c`r]i. Ini]iativa social` a OTP Bank România este sprijinit` de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii.

Biz

43

green DE

ALEXANDRU ARDELEAN

VERDE LA P~DURI Comisia European` a adoptat recent o Carte verde care stabile[te op]iunile pentru o abordare la nivelul Uniunii Europene a protec]iei p`durilor [i a inform`rii cu privire la resursele forestiere [i situa]ia acestora.

Opiniile primite de la public, de la statele membre, de la institu]ii ale UE [i de la alte p`r]i interesate cu privire la aceast` Carte verde vor ajuta Comisia s` stabileasc` dac` sunt necesare ac]iuni suplimentare la nivelul UE. Consultarea public` asupra C`r]ii verzi se deruleaz` \ntre 1 martie [i 31 iulie 2010 pe site-ul web “Vocea ta \n Europa” (http://ec.europa.eu/yourvoice). Ca parte a consult`rii, Comisia va organiza un atelier de lucru [i o reuniune a p`r]ilor interesate la data de 3 iunie, \n cadrul S`pt`mânii Verzi de la Bruxelles. Cartea verde va face obiectul discu]iilor \n cadrul unei conferin]e pe tema protec]iei p`durilor, organizat` de pre[edin]ia spaniol` a UE \n perioada 6-7 aprilie \n Valsain (Spania). Comisia va da publicit`]ii contribu]iile la dezbaterea de pe site-ul web “Europa” [i va comunica propriile opinii cu privire la principalele rezultate ale consult`rii.

Cartea verde stabile[te care sunt principalele provoc`ri cu care se confrunt` p`durile Europei, prezentând sistemele existente de informare \n domeniul forestier [i instrumentele disponibile pentru protec]ia p`durilor [i ridicând o serie de \ntreb`ri pertinente pentru elaborarea unor viitoare op]iuni de politic`. Acest document se \nscrie \n continuarea C`r]ii albe privind adaptarea la schimb`rile climatice, adoptat` de Comisie \n aprilie 2009. |ntrucât competen]a privind politica \n domeniul forestier revine \n primul rând statelor membre, dezbaterea ar trebui s` se axeze pe modul \n care schimb`rile climatice modific` gestionarea [i protejarea p`durilor \n Europa.

Referindu-se la adoptarea acestei Carte, comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, a spus c` “p`durile Europei sunt o resurs` 44

Biz

pre]ioas` care trebuie protejat` \mpotriva efectelor adverse ale schimb`rilor climatice [i \mpotriva declinului biodiversit`]ii. Gama larg` de func]ii sociale, economice [i de mediu pe care le \ndeplinesc face ca miza s` fie foarte mare. Trebuie s` vedem ce poate aduce \n plus ac]iunea la nivel european fa]` de eforturile na]ionale pentru salvarea p`durilor [i men]inerea unei baze de informa]ii fiabile, coerente [i la zi cu privire la acestea”.

protec]ia p`durilor

De asemenea, Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, arat` c`, \ntrucât absorb cantit`]i uria[e de carbon, p`durile vor juca un rol de baz` \n eforturile de men]inere a \nc`lzirii globale sub 2°C. “Pentru strategia UE \n domeniul schimb`rilor climatice este esen]ial s` se asigure c` p`durile Europei \[i pot \ndeplini \n continuare toate func]iile. Salut cu bucurie lansarea atât de oportun` a acestei dezbateri. Contribu]iile pe care le primim ne vor ajuta s` concepem politici eficace la nivelul UE privind schimb`rile climatice [i p`durile”, a ad`ugat Hedegaard.

P~DURILE {I SCHIMB~RILE CLIMATICE P`durile [i alte suprafe]e \mp`durite acoper` circa 176 de milioane de hectare pe teritoriul UE, \nsumând peste 42% din suprafa]a terestr` a UE. P`durile Uniunii Europene s-au extins constant \n ultimii 60 de ani, reprezentând \n prezent 5% din suprafa]a \mp`durit` la nivel mondial. Majoritatea p`durilor din UE [i-au m`rit volumul lemnos [i

stocurile de carbon, absorbind astfel o cantitate mai mare de CO2 din atmosfer`. Informa]ii recente arat` \ns` c`, la nivel mondial, desp`duririle (\n special \n ]`rile \n curs de dezvoltare) [i alte modific`ri ale destina]iei terenurilor sunt responsabile \n prezent pentru circa 12-15 % din emisiile globale de CO2.

Temperatura medie \n Europa a crescut cu aproape 1°C \n ultimul secol [i cel mai optimist scenariu prevede o cre[tere cu 2°C pân` \n 2100.

Acest ritm rapid al schimb`rilor climatice provocate de activitatea uman` dep`[e[te capacitatea natural` a ecosistemelor de a se adapta. Prin urmare, regiuni \ntregi nu vor mai fi propice dezvolt`rii anumitor tipuri de p`duri, ceea ce va provoca schimb`ri ale distribu]iei naturale a speciilor de arbori [i modific`ri ale cre[terii arboretului existent. Se preconizeaz` c` fenomenele extreme precum furtunile, incendiile forestiere, secetele [i valurile de c`ldur` vor deveni din ce \n ce mai dese [i/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra p`durilor. Biz

P`durile române[ti Situa]ia fondului forestier la nivel local este una nefericit`. {tim to]i de t`ierile ilegale de p`duri sau de defri[`rile care au loc tot timpul pentru a face loc complexurilor reziden]iale sau betoanelor unor cl`diri de birouri.

Datele de pe site-ul Ministerului Mediului [i P`durilor nu sunt la zi, ultimele raport`ri statistice sunt din 31 decembrie 2007, când fondul forestier na]ional al României ocupa suprafa]a total` de 6.484.572 ha, 27,2% din suprafa]a ]`rii. Media european` este de 32,4%.

Ceea ce afl`m din raportul privind starea p`durilor na]ionale este c` suprafa]a fondului forestier a crescut fa]` de anul precedent cu 56.894 ha.

Cu toata acestea a[ fi tare curios care sunt datele actualizate, la nivelul lui 2010. Nici pe site-ul Regiei Na]ionale a P`durilor Romsilva datele nu sunt la zi, ci sunt chiar mai vechi, la nivelul anului 2004.

Ministerul Mediului [i P`durilor ne mai spune \n raportul privind starea p`durilor din anul 2007 c` suprafa]a de p`dure pe locuitor este de 0,29 ha/loc, foarte apropiat` de cea european`, care este de 0,30 ha/loc.

M` \ndoiesc c` ne apropiem de media european`, date fiind t`ierile [i defri[`rile din ultimii ani. |ntr-un comunicat al asocia]iei Federa]ia pentru Ap`rarea P`durilor, aflu c` din 1990 [i pân` \n prezent p`durile de pe cel pu]in 350.000 ha au fost distruse total, iar pe mai mult de 500.000 ha au fost distruse par]ial.

Doar interven]ia \n mod real a statului poate duce la stoparea degrad`rii fondului forestier [i la re\mp`duriri masive.

Biz

45

COMPETITIVITATEA GLOBAL~ \n LUMEA CEA NOU~

Noile

frontiere Recesiunea mondial` remodeleaz` concuren]a pe pie]ele \n curs de dezvoltare.

DE ANAND P. RAMAN

|n 1893, istoricul American Frederick Jackson Turner declara c` frontiera nu este doar un loc, ci constituie [i procesul de adaptare [i schimbare pe care modificarea grani]elor \l impune oamenilor [i institu]iilor. T창n`rul profesor din Wisconsin se referea pe atunci la rolul jucat de frontier`, vreme de 300 de ani, \n crearea na]iunii americane, \ns` observa]iile sale sunt aplicabile foarte bine [i lumii businessului modern din zilele noastre. |n ultimele trei decenii, grani]ele lumii corporatiste s-au aflat \n continu` schimbare, pe m`sur` ce ]`rile \n curs de dezvoltare [i-au deschis economiile c`tre afacerile interna]ionale. Drept consecin]`, multina]ionalele au fost nevoite s` fac` fa]` unor cre[teri anormale, competi]iei acerbe [i unei complexit`]i mult mai ridicate.

Chiar [i a[a \ns`, au \nv`]at prea pu]ine lucruri care s` le preg`teasc` pentru impactul recesiunii [i globaliz`rii. Recesiunea nu numai c` love[te economiile dezvoltate mai puternic dec창t pe cele \n curs de dezvoltare, dar acestea din urm` sunt afectate diferit [i ca atare \[i schimb` rolul jucat \n economia global`. Iar p창n` va trece recesiunea, frontiera se va schimba din nou \n moduri \nc` neb`nuite.

Criza prin care trecem acum for]eaz` schimb`ri la trei niveluri. |n primul r창nd, ]`rile dezvoltate devin pie]e mai mari. De[i nu s-ar zice, ele se pare c` vor cre[te 46

Biz

Biz

47

COMPETITIVITATEA GLOBAL~ \n LUMEA CEA NOU~

Cu cât va dura mai mult recesiunea \n economiile dezvoltate, cu atât mai mult va cre[te comer]ul \ntre ]`rile \n curs de dezvoltare.

cu 1,6% \n 2009, Fondul Monetar Interna]ional (FMI) estimând \n aprilie 2009 c` economia Chinei va cre[te cu 6,5%, a Indiei cu 4,5% [i a Orientului Mijlociu cu 2,5%. Aceste cre[teri sunt mult mai modeste decât cea medie de 6,1% a tuturor economiilor dezvoltate \n 2008, totu[i sunt remarcabile dac` se ]ine cont de estim`rile FMI conform c`rora economiile dezvoltate se vor mic[ora cu 3,8% \n 2009. “La finalul crizei, economiile \n curs de dezvoltare vor fi responsabile de o parte mai mare a produsului global decât la \nceputul crizei”, a afirmat Antoine van Agtmael, care conduce firma de investi]ii Emerging Markets Management. “Iar asta le va face mult mai atractive.” |n al doilea rând, guvernele remodeleaz` conturul dezvolt`rii economice \n timp ce sus]in cre[terea prin intermediul m`surilor fiscale [i monetare. {i niciun guvern nu face acest lucru mai bine decât cel al Chinei, care se folose[te de pachetul de stimulente de 586 de miliarde de dolari, anun]at \n noiembrie 2008, pentru a influen]a cererea [i oferta \n 10 industrii care la un loc \nsumeaz` 50% din PIB-ul ]`rii. De pild`, \n ianuarie 2009, pachetul de stimulare a industriei auto includea m`suri \n vederea cre[terii cererii de ma[ini mici [i eficiente din punctul de vedere al consumului (de exemplu, o reducere la jum`tate a taxei la vânzare pentru automobilele cu motor mai mic de 1,6 litri). Companiile care nu produc astfel de ma[ini sau fac \n general ma[ini mari se v`d dezavantajate de aceste m`suri. “Guvernul spune c` lanseaz` un stimulent, \ns` \n realitate remodeleaz` industrii \ntregi”, sus]ine David Michael, [eful pe China al companiei de consultan]` BCG. “Acesta este motivul pentru care 9% din PIB-ul de mâine al Chinei nu va mai fi acela[i lucru cu 9% din PIB-ul de ieri al Chinei. Normalitatea va fi complet diferit` dup` criz` \n multe ]`ri \n curs de dezvoltare”, a ad`ugat Michael. Edward Tse, Managing Partner pentru China al firmei Booz & Company, este 48

Biz

de accord cu aceast` afirma]ie: “China urm`torilor 10 ani va fi diferit` de China din ultimii 10 [i va fi necesar` o alt` abordare din partea companiilor care vor s` fac` afaceri \n aceast` ]ar`”. |n al treilea rând, concuren]a a devenit mult mai dur` \n ]`rile \n curs de dezvoltare. Exporturile sc`zând \n aceste ]`ri, companiile de acolo au trebuit s` se concentreze mai mult asupra cre[terii vânz`rilor \n interiorul grani]elor. Rivalitatea este mai puternic` \n special pe pie]e cum ar fi o]elul, cimentul [i aluminiul, precum [i pentru consumatorii de la jum`tatea [i din partea superioar` a pie]ei. {i cum multina]ionalele \ncearc` s` stoarc` [i mai multe venituri din aceste ]`ri \n curs de dezvoltare, se pare c` numai cele mai inteligent manageriate companii de aici vor supravie]ui recesiunii.

Aceste companii au \nceput deja s` reac]ioneze la provoc`rile aduse de schimb`rile din ultima perioad`. Unele dintre ele \ns` au prev`zut chiar criza [i [i-au modificat strategia la timp. Companiile din ]`rile \n curs de dezvoltare au deja un avantaj, [i anume faptul c` sunt deja cei mai ieftini produc`tori [i astfel nu trebuie s` elaboreze strategii de afaceri low-cost. |ns` \nc` \nainte de criz`, costurile \n cre[tere ale resurselor [i cursul valutar rodeau deja din marjele lor de profit. Multe companii folosesc recesiunea ca pe un pretext pentru a reduce costurile. “|ntre 1995 [i 2008, companiile din India au crescut atât de rapid, \ncât multe racile vechi s-au perpetuat [i \n noile modele de business”, este de p`rere Nirmalya Kumar, profesor la London Business School.

“Companiile \ncearc` acum s` le elimine. Dup` mai mult de un deceniu de cre[tere, \[i trag sufletul [i profit` pentru a elabora noi strategii.”

Mul]i gigan]i care tocmai se ridic` \[i restructureaz` portofoliile, oprind planurile de diversificare exagerat` [i consolidandu-[i opera]iunile. Ele introduc sisteme de control al calit`]ii astfel \ncât s` poat`

produce la calitate superioar` [i cu costuri mai mici. |n China, India [i Turcia, companiile sunt foarte preocupate de concedieri (sau oprirea angaj`rilor), anularea bonusurilor [i p`strarea nivelului salariilor la valorile din 2008.

Unele companii folosesc banii cash elibera]i astfel pentru a pune la punct produse [i servicii cu un raport optim \ntre costuri [i calitate, \n special pentru consumatorii din mediul rural [i din clasa medie inferioar`. Mai mul]i produc`tori chinezi se folosesc de sc`derea cererii pentru a dezvolta ei \n[i[i anumite produse avansate tehnologic, astfel \ncât s` nu mai fie, ca pân` acum, mai ales subcontractori. “Unele costuri, cum ar fi costurile cu talentul, sunt mai mici \n ziua de azi, de aceea pentru companii este un moment potrivit s` investeasc` \n dezvoltarea capacit`]ii de inova]ie”, a precizat Peter Williamson, profesor la Judge Business School a Universit`]ii Cambridge. |n India, lansarea \n martie 2009 a celei mai ieftine ma[ini din lume, Nano-ul de 2.000 de euro al companiei Tata, a f`cut ca inova]ia \n materie de costuri reduse s` devin` o prioritate pentru companii [i antreprenori. Ba chiar exist` [i un nume pentru aceast` tendin]`: Efectul Nano. {i tot \n China, \n decembrie 2008, compania BYD Auto a lansat prima ma[in` electric` produs` \n serie, F3DM, care are pre]ul de 22.000 de dolari [i a creat Efectul BYD, asem`n`tor Efectului Nano.

Este limpede c` firmele din aceste economii vor fi mult mai competitive la finele recesiunii decât erau la \nceputul acesteia. Este concuzia la care am ajuns dup` ce am luat interviuri la aproximativ de 30 de academicieni [i consultan]i din Argentina, Brazilia, Bulgaria, China, Egipt, Ungaria, India, Mexic, Rusia [i Turcia \n primele patru luni ale anului 2009. De asemenea, am stat de vorb` cu manageri seniori care lucrau pentru companii locale sau multina]ionale din economii \n curs de dezvoltare [i, \n fine, am trecut \n revist` cercet`ri recente din mai multe surse.

Majoritatea companiilor din Occident sunt preocupate mai ales de criza din ]`rile lor, dar este momentul s` \nceap` s` se ocupe de urm`toarea faz` a cre[terii globale. Dac` vor s` nu fie date la o parte mâine, trebuie s` urm`reasc` patru schimb`ri radicale care au ca loc de origine ]`rile \n curs de dezvoltare.

Schimbarea nr. 1 O FALIE CARE SE ADÂNCE{TE Mul]i manageri sunt convin[i c` modul \n care recesiunea s-a \ntins \n 2008 \n lume subliniaz` leg`turile strânse dintre economiile dezvoltate [i cele \n curs de dezvoltare. |ncepând cu anii ’90, ]`rile au devenit tot mai strâns interconectate, \n primul rând datorit` comer]ului [i finan]elor. Contrac]ia economiilor dezvoltate va trimite unde de [oc pe pie]ele \n curs de dezvoltare [i va face ca bursele din toat` lumea s` se pr`bu[easc` – a[a cum se [i \ntâmpl` \n ultimul timp. De aceea este prea pu]in probabil ca pie]ele \n curs de dezvoltare s`-[i continue cre[terea când economiile dezvoltate sunt la p`mânt. {i totu[i, apar din ce \n ce mai multe dovezi c` recesiunea de ast`zi va face ca defazarea s` devin` o realitate. |ntrucât cererea [i investi]iile \n ]`rile membre ale Organiza]iei pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic` (OECD) au sc`zut pân` la un nivel record, guvernele mai multor ]`ri \n curs de dezvoltare (printre care Brazilia, China, India, Africa de Sud) \ncearc` s` reduc` dependen]a economiilor lor de comer]ul interna]ional. Ele \ns` \[i pot permite s` fac` aceast` manevr` deoarece, de-a lungul anilor, [i-au consolidat balan]a de pl`]i prin acumularea de rezerve de valut`. Cei care stabilesc politicile fiscale se concentreaz` asupra cre[terii cererii interne. Guvernele respective investesc \n infrastructura [i reducerea taxelor, \n special pentru produsele destinate consumatorilor cu venituri mici. Dac` au succes cu cre[terea cererii \n plan intern – [i este un “dac`” mare, având \n vedere criza global` care face ca \ncrederea consumatorilor s` fie foarte redus` –, vor putea men]ine cre[terea chiar [i \n condi]iile \n care cererea din partea ]`rilor membre ale OECD va sc`dea.

S` nu uit`m, \n plus fa]` de aceste considerente, ]`rile \n curs de dezvoltare s-au descoperit [i una pe cealalt`. Comer]ul \ntre acestea a \nsemnat 40% din exporturile [i importurile acestor economii \n 2007, dublu fa]` de nivelul de acum 20 de ani. Ba chiar exporturile Chinei au mers \n propor]ie de 50% c`tre alte ]`ri \n curs de dezvoltare. Cu cât va dura mai mult recesiunea \n economiile dezvoltate, secând cererea de resurse naturale [i produc]ia, cu atât mai mult va cre[te comer]ul dintre ]`rile \n curs de dezvoltare. De exemplu, companiza chinezeasc` Evoc

Biz

49

COMPETITIVITATEA GLOBAL~ \n LUMEA CEA NOU~

Intelligent Technology, care produce sisteme de control, vinde actualmente 80% din produc]ie ]`rilor dezvoltate, \ns` mai nou 80% din cerere vine dinspre India, Orientul Mijlociu, Rusia [i, bine\n]eles, China.

Evoc a aranjat cu companii din Orientul Mijlociu, Rusia [i India s`-i distribuie produsele \n zonele respective; deoarece acestea au fost mai pu]in afectate de criza mondial`, Evoc continu` s` creasc`. “Lumea nu-[i d` seama, dar recesiunea ofer` Chinei oportunitatea de a-[i \nt`ri rela]iile cu America Latin`”, a fost de p`rere Guillermo D'Andrea, profesor la IAE Business School din Buenos Aires. “Multe companii din China deja fac acest lucru.”

Cercet`ri recente ale economi[tilor M. Ayhan Kose, Christopher Otrok [i Eswar Prahad vin s` confirme aceste afirma]ii. Cercet`rile lor, publicate de c`tre FMI, arat` c` economiile dezvoltate ating minimul sau maximul toate \n aproximativ acela[i timp, iar economiile \n curs de dezvoltare urc` [i coboar` [i ele la unison. Cu toate acestea, ]`rile dezvoltate [i cele \n curs de dezvoltare au cursuri diferite.

Pie]ele financiare de pe \ntinsul globului sunt totu[i interconectate, astfel \ncât dac` bursele scad \n economiile bogate, ele vor afecta [i pie]ele financiare din ]`rile mai s`race, provocând declinul burselor din aceste state chiar dac` economiile lor sunt \n cre[tere.

E posibil ca, dup` \ncheierea recesiunii curente, Statele Unite [i pie]ele \n curs de dezvoltare s` o apuce pe c`i diferite [i din alt punct de vedere. Politicienii au fost \ntotdeauna de p`rere c` SUA se pot l`uda cu cel mai bun model de economie de pia]` din lume. |ns` capitalismul american se afl` acum sub asediu din cauza crizei, iar ajutorul acordat de guvernul de la Washington a schimbat atât de mult sistemul, \ncât acesta este de nerecunoscut. Ca rezultat, politicienii din ]`rile \n curs de dezvoltare o vor l`sa mai \ncet cu deregularizarea [i probabil vor \ncerca s` creeze state bogate dup` modelul european. “|n Mexic [i \n \ntreaga Americ` Latin` exist` senza]ia tot mai acut` c` modelul american nu e singurul demn de urmat. Calea pe care o va urma dezvoltarea acestor ]`ri este subiectul unor dispute \ncinse”, a remarcat fostul profesor Carlos Mota, actualmente analist economic, din Mexico City. Foarte mult timp, “capitalismul cu specific local” a fost cuvântul de ordine \n China; e posibil ca pe viitor s` fie la ordinea zilei [i \n celelalte ]`ri \n curs de dezvoltare.

50

Biz

Ce trebuie f`cut FOCUS PE PIE}ELE |N CURS DE DEZVOLTARE Companiile occidentale care investesc \n continuare \n economiile \n curs de dezvoltare \n pofida problemelor pe care le au pe plan intern \[i creeaz` afaceri care le vor ajuta s` supravie]uiasc` unei recesiuni viitoare \n acesta lume defazat`. {i poate vor fi pozi]ionate mai bine pentru supravie]uire chiar [i \n criza actual`, dac` aceasta va mai continua. Aceste companii vor avea avantajul vital al primului venit \n noile segmente de pia]` pe care de obicei se intr` greu, cum ar fi segmental rural. Companiile care \[i stabilesc baze de export \n ]`rile \n curs de dezvoltare vor avea de câ[tigat de pe urma comer]ului cu tarife sc`zute dintre na]iunile \n curs de dezvoltare, mai ales dac` spectrul protec]ionismului \[i va bag` coada.

Schimbarea nr. 2 |NTOARCEREA LIDERILOR CARE AU AFACERI DE FAMILIE Criza d` na[tere la oportunit`]i, iar adversitatea la noi paradigme de leadership. |n ]`rile \n curs de dezvoltare, noua paradigm` va lua na[tere \n afacerile de familie [i companiile de stat. Multe companii gigant din ]`rile \n curs de dezvoltare sunt afaceri de familie, mai ales \n Brazilia, India, Mexic [i Turcia; \n China, statul este un surogat pentru familie. Succesiunea devine adesea o problem` major` \n acest gen de companii, astfel \ncât aducerea unor manageri profesioni[ti a ajuns s` fie o prioritate pentru ac]ionari. |n mod tradi]ional, familiile care au afaceri trebuie \[i listeaz` compania la burs`, las` manageri corporati[ti s` preia frâiele afacerii, iar ei mai joac` doar un rol de supraveghere sau de onoare. Conflictele de familie au afectat grav multe astfel de companii, \n special \n India [i America Latin`, dup` cum s-a v`zut [i \n scandalul companiei de contabilitate Satyam Computer, din India, [i de aceea aducerea profesioni[tilor este mai nou solu]ia ideal`.

Numai c` recesiunea na[te noi controverse cu privire la stilurile de leadership [i pune \n lumina reflectoarelor o nou` specie de lider, jum`tate de familie, jum`tate profesionist. |n ]`rile \n curs de dezvoltare opinia general` este c` familiile care au mari afaceri [i func]ionarii din companiile de stat pot fi buni manageri. Conform unui studiu al Economist

Când penuria de lichiditate se va sfâr[i, gigan]ii din ]`rile emergente se vor apuca [i ei de achizi]ii de companii din Occident.

Intelligence Unit-Barclays Wealth, modelul de afacere de familie e posibil s` ias` \nt`rit din criz`, deoarece \n perioade de recesiune ac]ionarii tind s` aib` \ncredere mai curând \n liderii antreprenori.

Dup` cum afirm` [i Kelin Gersick, Senior Partner la Lansberg, Gresick & Associates, o firm` de familie din domeniul consultan]ei care lucreaz` pe pie]e \n curs de dezvoltare: “Din punctul de vedere al managerului, securitatea [i strategia pe termen lung ale afacerilor de familie nu au fost niciodat` atât de promi]`toare, iar statutul de manager la o afacere de familie se afl` \ntr-o ascensiune ame]itoare”. |n Asia [i America de Sud, cei care de]in afaceri de familie sunt foarte puternici, ceea ce le permite s` ia decizii [i s` modifice rapid strategiile, ca ni[te antreprenori. Influen]a lor le permite s` discute altfel cu factorii de decizie, s` ocoleasc` formalit`]ile [i s` utilizeze re]elele sociale \n folosul companiilor lor. Iar liderii companiilor de stat sunt la fel de puternici. De exemplu, companiile petroliere chineze[ti au câ[tigat multe deal-uri promi]ând c` vor deschide robinetul financiar guvernamental pentru a ajutora na]iunile africane. Companiilor conduse de familii sau de guverne le este, de asemenea, mai u[or s` adopte strategii pe termen lung. Mânate mai curând de mândria personal` sau interesul na]ional, aceste companii nu danseaz` dup` cum le cânt` bursa. Ele \[i urm`resc strategiile pe termen lung chiar [i atunci când cre[terea economic` dispare, fiind mai ferite de prelu`ri ostile. Unii CEO, cum ar fi Kumar Birla de la Aditya Birla Group, Pat Davies de la Sasol [i Naguib Sawiris de la Orascom, [i-au v`zut de ]elurile lor \n timpul recesiunii, asigurând ac]ionarii c` \[i vor vedea [i pe mai departe de strategia elaborat` cu mult timp \nainte. De asemenea, mai exist` un aspect extrem de benefic pentru acest tip de companii: \nainte de recesiune, familiile de antreprenori prev`z`toare au hot`rât s`-[i preg`teasc` copiii pentru rolul de lideri. Ace[tia au studiat \n facult`]i de business, de obicei \n Occident, [i au lucrat \n companii multina]ionale \nainte s` se \ntoarc` \n ]ara natal`.

Asemeni lui Anand Mahindra, de la Mahindra & Mahindra, ei au urcat scara ierarhic` pornind de la nivelul cel mai de jos ori [i-au \nfiin]at companii noi pentru a-[i face mâna pe ele. Procesul acesta le-a dat timp s`-[i dezvolte rela]ii de business cu managerii care nu f`ceau parte din familie [i care le-au fost mentori \n afaceri. Ulterior, unii dintre ei au l`sat locul, de bun`voie, unor CEO care nu erau din familie, \n vreme ce al]ii au muncit din greu pentru a-[i merita postul de CEO. Este exemplul lui Aditya Mittal, CFO la ArcelorMittal, [colit la Wharton. Mai mult c` sigur acesta va prelua postul de lider de la tat`l s`u, L. N. Mittal, f`r` controverse \n acest sens.

Dorin]a de profesionalism pare s` \mbrace forme complet noi \n pie]ele \n curs de dezvoltare.

Ce trebuie f`cut SCHIMBA}I CRITERIILE DE LEADERSHIP Corpora]iile multina]ionale ar putea vrea s` mai numeasc` [i altfel de lideri \n pie]ele \n curs de dezvoltare.

Multe dintre aceste corpora]ii activeaz` \n India [i China de aproape 20 de ani, iar afacerile lor devin tot mai mari, astfel \ncât tenta]ia este s` numeasc` \n post oameni care pot cl`di organiza]ii [i dezvolta sisteme \n stilul occidental. Având \ns` \n vedere c` viitorul va aduce pe aceste pie]e o lupt` aprig` pentru consumatori, CEO ar fi mai bine s` investeasc` \n manageriantreprenori locali care sunt gata s` ri[te. “Pentru performan]e extraordinare \n ]`rile \n curs de dezvoltare e nevoie de leadership extraordinar”, arat` recent un raport al companiei Accenture cu privire la modelele opera]ionale ale lumii de mâine.

Schimbarea nr. 4 ALTFEL DE FUZIUNI {I ACHIZI}II Multe dintre companiile din ]`rile \n curs de dezvoltare se gr`besc s` devin` lideri la nivel mondial, [i de aceea, atunci când penuria de lichiditate se va sfâr[i, vor \ncepe [i ei s` achizi]ioneze companii, a[a cum se face \n Occident. Cum valoarea companiilor a sc`zut enorm pe Wall Street, aceste companii vo-

Biz

51

COMPETITIVITATEA GLOBAL~ \n LUMEA CEA NOU~

race vor lupta pentru a prelua produc`tori de m`rfuri de larg consum, branduri cu vechime din industrii aflate \n declin [i tehnologii de ultim` or` din industrii aflate \n plin avânt.

Urm`toarea schimbare a tendin]elor \n materie de fuziuni [i achizi]ii va diferi de cea precedent` din trei puncte de vedere. |n primul rând, companiile indiene au dat tonul \n materie de deal-uri interna]ionale \n 2007, \ns` cele din China, Brazilia [i chiar Rusia vor prelua conducerea pe viitor. Aceste firme au mai mult cash decât cele indiene, care \n plus s-au \mprumutat masiv de la b`nci \nainte de recesiune pentru a \ncheia deal-uri majore – a[a cum Tata a cump`rat Jaguar [i Corus, iar Hindalco a achizi]ionat Novelis. |n al doilea rând, companiile chineze[ti [i latinoamericane se vor folosi de fuziuni [i achizi]ii mai curând pentru interna]ionalizare decât pentru globalizare. Ele vor \ncerca s` cumpere mai multe companii din aceea[i ]ar` sau din ]`ri \nvecinate, \n loc s` se chinuiasc` s` achizi]ioneze o companie care are opera]iuni \n toat` lumea. Num`rul deal-urilor externe f`cute de companiile braziliene \n America Latin`, de pild`, a crescut brusc \n ultimii ani, de la numai 2 \n 2005 la 11 \n 2006 [i 25 \n 2007. Iar \n 2008 au mai cump`rat \nc` 23 de companii din zon`, creând astfel lideri panamericani. |n mod asem`n`tor, din 2002 [i pân` \n 2007, compania mexican` Mexichem a achizi]ionat mai multe businessuri din America Central` [i de Sud [i a devenit cel mai mare produc`tor de ]evi din plastic din America Latin`.

Companiile indiene gândesc \ns` altfel; ele prefer` s` ias` din zona \n care se afl`, deoarece vecinii lor sunt mici, iar dup` \ncheierea crizei e mai probabil s` fie cu ochii pe companii europene decât pe corpora]ii din SUA. |n al treilea rând, companiile vor achizi]iona mai multe alte companii str`ine mici [i mijlocii decât gigan]i. Firmele indiene nu prea au de ales, fiind prea ocupate s` digere companiile mari pe care le-au preluat \nainte s` izbucneasc` criza financiar` mondial`.

Din acest motiv, ele se vor orienta c`tre achizi]ii mici [i strategice. Schimbarea a devenit evident` [i \n China, de când achizi]iile globale pe care le-au f`cut companiile TCL [i Lenovo le-au domolit apetitul pentru prelu`ri de mari dimensiuni. TCL a cump`rat \n 2004 divizia de televiziune a companiei franceze Thomson [i o parte din Alcatel, \ns` dup` câ]iva ani 52

Biz

de pierderi a fost nevoit` s` se retrag` din Europa.

Lenovo a \nregistrat un oarecare succes dup` ce a achizi]ionat divizia de PC-uri a IBM, \ns` contraatacurile declan[ate de Apple, Dell [i HP i-au erodat marjele de profit [i i-au astâmp`rat pofta de achizi]ii globale. “Companiile chineze[ti au aflat c` e greu s` faci s` mearg` firme str`ine, iar acum sunt \ngrijorate [i de calitatea activelor pe care le vor prelua”, spune Frank-Jurgen Richter de la compania Horasis.

“Ele vor evita afaceri grandioase [i se vor orienta c`tre companii mici [i mijlocii, care sunt mai u[or de asimilat.” Gigan]ii \n curs de dezvoltare vor experimenta, de asemenea, [i noi modalit`]i de a \ncheia parteneriate interna]ionale, \n special pentru a-[i asigura materiile prime din alte ]`ri \n curs de dezvoltare. De exemplu, b`ncile din China au cump`rat ac]iuni ale unor companii str`ine sau le-au extins \mprumuturile. China Development Bank a \mprumutat recent 10 miliarde de dolari companiei braziliene Petrobras \n schimbul aprovizion`rii pe termen lung cu petrol. De asemenea, banca a \mprumutat 15 miliarde de dolari firmei de stat ruse OAO Rosneft Oil [i 10 miliarde monopolului de stat Transneft, bani pentru care China va primi 15 milioane de tone anual \n urm`toarele dou` decenii.

Ce trebuie f`cut UNIREA FOR}ELOR CU GIGAN}II |N CURS DE DEZVOLTARE Companiile multina]ionale [tiu c` firmele \n curs de dezvoltare sunt ner`bd`toare s` cumpere businessuri \n str`in`tate [i pot fi avantajate de asocierea cu ele.

De exemplu, multe companii occidentale care vor s` beneficieze de for]a de produc]ie a Chinei sau de pia]a rural` a Indiei au nevoie de asisten]` din partea companiilor din aceste ]`ri. Firmele apusene pot intra pe pia]` din alte ]`ri \ncheind parteneriate cu gigan]ii \n curs de dezvoltare [i oferindu-le know how [i active – o strategie numit` triangula]ie. |n 2008, compania japonez` Kawasaki Motors a \ncheiat un deal cu firma Indian` Bajaj Auto. Produc`torul indian de motociclete pl`nuie[te s` vând` Kawasaki-uri scumpe \n India, \n vreme ce compania nipon` vinde motociclete mici \n Asia (exceptând Japonia). Ambele p`r]i vor avea de câ[tigat din aceast` afacere, \ns` deocamdat` niciuna dintre ele nu a \ncercat s-o preia pe cealalt`. |n mod similar,

compania spaniol` Telefonica, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunica]ii din lume, ajut` furnizorul telecom chinez Huawei Technologies s` intre pe pia]` latino-american`, unde Telefonica este printre cei mai importan]i juc`tori.

Schimbarea nr. 4 MIZE MAI MARI |N MATERIE DE SUSTENABILITATE Nici pe pie]ele \n curs de dezvoltare banii nu au miros, \ns` \n ultima vreme au \nceput s` aib` culoare: verde ecologic. Multe companii realizeaz` c` dac` nu \ncep s` pun` la punct produse, ambalaje [i procese de produc]ie ecologice pân` la finalul crizei, e posibil s` fie \ndep`rtate din segmentul premium de rivalele multina]ionale. Interesul pentru pie]ele neurbane din India [i China \nt`resc acest mesaj [i adaug` [i un bonus nea[teptat: solu]iile ingenioase sunt esen]iale pentru popula]iile care nu au ap` curent`, electricitate sau aer curat. Pentru ace[ti clien]i rurali, companiile trebuie s` dezvolte produse care pot func]iona cu cantit`]i mici de ap` sau cu energie pu]in` ori care utilizeaz` surse alternative, de genul energiei solare. Organiza]iile nonguvernamentale, sindicatele [i guvernele \mping de asemenea companiile s` dezvolte produse sustenabile; standardele lor de mediu au devenit norme de business pe pie]ele de export.

Dup` cum puncteaz` profesorul C. K. Prahalad, “criza economic` este similar`, dintr-un anumit punct de vedere, pr`bu[irii economiei dotcom \n urm` cu un deceniu. Exist` companii, cum ar fi Amazon, eBay [i Google, care au supravie]uit [i apoi chiar au prosperat. La fel [i acum, companiile care au \n]eles [ansa oferit` de sustenabilitate vor ie[i din criz` preg`tite pentru a capitaliza pe seama economiei viitorului bazat` pe emisiile de carbon sc`zute [i energia curat`”. Mul]i gigan]i \n curs de dezvoltare consider` c` pot dep`[i net rivalii din ]`rile de acela[i nivel, care de-abia \ncep s` ia \n serios produsele ecologice. De exemplu, compania BYD [i-a putut lansa ma[ina hibrid` cu doi ani \naintea celei de la General Motors, care va lansa Volta \n 2010, [i cu un an \nainte de Toyota, al c`rei automobil hibrid era programat pentru finele anului 2009.

Ca r`spuns la criticile occidentale, guvernele unora dintre ]`rile \n curs de dezvoltare au \nceput s` se

ocupe de problemele de mediu [i fac presiuni asupra companiilor locale s` insiste pe dimensiunea ecologic` a activit`]ii. S` lu`m ca exemplu China, ]ar` \n care automobilele sunt r`spunz`toare de 20% din emisiile de carbon. Guvernul de la Beijing a impus recent reglement`ri mai severe \n materie de emisii de carbon [i a creat un sistem de taxe \n func]ie de aceste emisii. Scopul acestor m`suri este ca pân` \n 2010 s` existe \n ora[ele chineze[ti 10.000 de automobile hibride sau electrice. Corpora]ia Re]elei de Stat din aceast` ]ar` deja instaleaz` sta]ii de \nc`rcare pentru ma[inile electrice [i hibrid, pentru \nceput \n Beijing, Shanghai [i Tianjin. Cum cererea de astfel de automobile este \n cre[tere \n China [i se estimeaz` c` va ajunge la 100.000 de unit`]i \n 2012, compania auto Chery, din aceast` ]ar`, a urmat exemplul companiei BYD [i a lansat o ma[in` hibrid \n februarie 2009, ceea ce pl`nuia [i Geely, rivala sa, \n acela[i an. Toate aceste automobile vor avea de \nfruntat, pe lâng` competitorii din America, Europa [i Japonia, [i pe cei din India: Tata Motors pune la punct o versiune electric` a modelului Nano, iar Bajaj Auto preg`te[te, de asemenea, o ma[in` electric` ieftin`. Aceste companii asiatice sunt dispuse s` ri[te deoarece automobilele mici, ieftine [i ecologice le vor ajuta s` p`trund` pe pie]ele dezvoltate.

Ce trebuie f`cut POLITICILE “VERZI” TREBUIE APLICATE LA NIVEL GLOBAL Corpora]iile multina]ionale obi[nuiesc s`-[i duc` pe pie]ele \n curs de dezvoltare modelele cel mai bine vândute, unde s` creeze ulterior noi branduri. |ns` aceast` strategie de extindere e posibil s` nu mai func]ioneze [i pe viitor, din cauza vitezei cu care guvernele [i consumatorii din ]`rile \n curs de dezvoltare \mbr`]i[eaz` cauza ecologiei. Dac` vor s` ]in` pasul cu rivalii de pe pie]ele locale, gigan]ii occidentali vor trebui s` ia m`suri rapide de dezvoltare a produc]iei eco pentru pie]ele \n curs de dezvoltare [i s` lanseze produse “verzi” pentru pie]ele din toat` lumea \n acela[i timp.

Anand P. Raman (araman@harvardbusiness.org) este Senior Editor la Harvard Business Review, din Boston, [i analist al tendin]elor [i companiilor din pie]ele \n curs de dezvoltare.

Biz

53

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Managementul rela]iilor publice \n Era Conversa]iei Ce s-a schimbat \n mod radical \n ultimii ani \n industria de marketing?

R`spunsul poate fi foarte variat. Pe scurt [i \ntr-un mod foarte direct, a[ spune c` schimbarea cea mai mare este de partea consumatorilor [i a puterii pe care ei au dobândit-o. |n trecut, consumatorii erau considera]i ni[te ]inte, aflate undeva la cap`tul lan]ului de comunicare. Acest lucru nu mai este posibil acum. Studii recente din Europa Occidental` arat` c` vârsta celor care urm`resc reclame TV dep`[e[te, \n general, 60 de ani.

Nici m`car 10% dintre telespectatorii cu vârste cuprinse \ntre 15 [i 30 de ani nu se mai uit` la reclame. Nu mai stau \n fa]a televizorului. Nu se mai uit` la reclame [i nu mai ascult` mesajele transmise prin mijloace clasice. A doua schimbare major` ]ine de sistemul de valori. La sfâr[itul anilor ’60 din secolul trecut, Roland Barthes [i Jean Baudrillard explicau leg`tura dintre branduri [i simbolistica lor social`. {i acest lucru a luat sfâr[it. Consumatorii nu se mai definesc \n raport cu brandul pe care-l folosesc. Se definesc \n func]ie de nivelul de conectare la comunitatea din care fac parte. {i comunitatea este cea care le influen]eaz` alegerile. De aceea este atât de important` promovarea prin “word of mouth”. Decizia de cump`rare este influen]at` de opinia prietenilor, a comunit`]ii din care fiecare individ face parte [i abia \n cele din urm` se pune problema brandului. O a treia dimensiune a 54

Biz

schimb`rii este pierderea \ncrederii \n tot ceea ce prespune un sistem institu]ional, asta \n special ca urmare a crizei. Oamenii nu mai au \ncredere decât \n al]i oameni care sunt la fel ca ei.

Ce pot face marketerii \n acest context?

Singura cale este s` accepte s` ia parte la conversa]ie cu modestie, cu bun` credin]`, cu deschidere [i inspira]ie. Dac` un brand este demn de \ncredere [i deschis dialogului, dac` la un moment dat va avea o problem`, daunele vor fi foarte mici.

Este ca [i cum ai avea un prieten foarte drag care a gre[it o dat`, \ns` tocmai deoarece este un bun prieten vei trece cu vederea [i-l vei p`stra ca prieten. Cred c`, peste 2-3 ani, marketingul va fi mult mai puternic, deoarece se va baza pe permisiune (permission marketing). Accentul se va pune pe reconsolidarea credibilit`]ii brandurilor, \ns` nu prin pove[ti m`re]e, ci prin onestitate. Mai cred c` Public Relations \nseamn` de fapt “People Relations”. {i mai cred c` pe viitor va fi mult mai interesant decât acum s` facem PR, deoarece nu vom mai produce singuri mesajele, ci le vom cogenera \mpreun` cu cei c`rora ne adres`m. Rolul nostru este s` fim consilieri strategici pentru branduri.

Vi se pare o situa]ie acceptabil` ca oamenii de PR s` pl`teasc` bloggerii s` scrie posturi pozitive?

Nu am nicio problem` \n acest sens, dac` este vorba de un contract transparent. Dac` bloggerul accept` s` scrie despre un brand o dat` pe s`pt`mân` sau o dat` pe lun`, atât timp cât se specific` \n mod clar acest lucru nu este nimic gre[it. Problema intervine atunci când bloggerul este pl`tit [i \i las` pe cititorii s`i s` cread` c` scrie posturile din proprie ini]iativ`, f`r` remunera]ie.

Cum a]i defini conceptul de social media cuiva care nu este prea familiarizat cu lumea internetului?

L-a[ defini pornind exact de la cele dou` componente ale conceptului: “media” [i “social”. Media este locul unde se face schimb de idei, [tiri [i con]inut \n general. Componenta social` \nseamn` c` totul porne[te de jos \n sus, de la oameni, nu provine dintr-un cadru institu]ional. Oamenii obi[nui]i \[i exprim` sentimentele, spun ce le place, ce nu le place, se stabilesc afinit`]i \n func]ie de preferin]ele exprimate. Cred c` amploarea luat` de social media reprezint` un excelent antidot la digitalizarea vie]ii. Digitalizarea luat` ca atare este rece. Social media este cel mai bun antidot la r`ceala tehnologic`. Social media este prietenoas`. Anul trecut, mi-am dat seama c` social media s-ar putea asem`na cu salonul literar de secol XVII din Fran]a, ce se baza exclusiv pe arta conversa]iei. Pân` la urm` [i \n social media totul se rezum` la conversa]ie. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

rela]ii publice

Web 2.0 [i social media revolu]ioneaz` lumea \n care tr`im [i schimb` regulile de comunicare. Pascal Beucler, Senior Vice President & Chief Strategy Officer MS&L Group, analizeaz` pentru Biz schimb`rile care au intervenit \n comportamentul [i atitudinile consumatorilor, precum [i a[tep`rile pe care ace[tia le au fa]` de companii.

|n 1987, Pascal Beucler s-a al`turat echipei de consultan]` strategic` Intelligences, parte a grupului Publicis, unde din 1992 a devenit Managing Director, iar doi ani mai târziu a fost promovat Partner al Publicis Consultants. |n 2001 a devenit director general al CarrÊ Noir, agen]ia de design [i branding a Publicis. |n 2005 a fost numit vicepre[edinte al Publicis Consultants Worldwide, iar din 2009 este SVP & CSO al MS&L Group.

Pascal a absolvit Universitatea Sorbona din Paria, cu o diplom` \n istorie [i lingvistic`.

De asemenea, are un master \n lingvistic` [i o diplom` de studii postuniversitare \n semiolingvistic`. Beucler este Associate Professor la CELSA (Paris IV Sorbona) [i Visiting Professor la HEC, o prestigioas` [coal` de business din Fran]a.

De-a lungul carierei, a realizat numeroase studii [i a publicat articole pe teme de branding, comunicare corporatist` [i strategie. |n luna martie acestui an, Pascal Beucler a sus]inut o prezentare la PR Forum pe tema PR-ului \n Era Conversa]iei.

Biz

55

marketing DE

DAN V\RTOPEANU

10 TENDIN}E |N TELEFONIA MOBIL~ Lumea din jurul nostru evolueaz` rapid, iar \n centrul acestor schimb`ri se afl` tot mai mult tehnologiile mobile. Iat` cum acestea ne vor schimba via]a \n anii care urmeaz`.

La mijlocul lui februarie am plecat la Barcelona c`tre Mobile World Congress cu mult optimism c` industria de telefonie mobil` se va revigora, dup` un an \n care criza economic` [i-a pus amprenta puternic [i \n aceast` zon`. Al`turi de mine au mai fost alte aproape 50.000 de persoane, efervescen]a [i aglomera]ia din Pia]a Spania, locul de desf`[urare a evenimentului, ar`tând un interes \n cre[tere fa]` de anii trecu]i. Nou creatul pavilion App Planet (planeta aplica]iilor pentru mobil) a adus un suflu proasp`t \ntr-o industrie dominat` categoric pân` acum de operatorii de telefonie mobil` [i produc`torii de echipamente [i telefoane. |n cele 3 zile pe care le-am petrecut la congres, m-am \ntâlnit deopotriv` cu veterani [i cu pionieri de servicii [i aplica]ii pentru telefonia mobil`, am luat pulsul industriei la nivel global [i am dezb`tut direc]iile spre care se \ndreapt` aceasta.

Anul acesta am sesizat o schimbare important`, o mi[care a centrului de greutate de la hardware [i serviciile de baz` c`tre software, aplica]ii [i noi servicii. La acestea s-a ad`ugat presiunea resim]it` de operatorii de telefonie mobil`, alt` dat` marile vedete ale congresului, din partea unor companii care s-au decis recent s` intre pe aceast` pia]`. Cel mai important mesaj al lui Google a fost “mobile first”, urmat de o reac]ie dur` din partea Vodafone, \ndelung comentat` la Barcelona. Sintetizând toate aceste idei [i nout`]i am ajuns 56

Biz

la 10 tendin]e care se vor face sim]ite \n urm`torii ani [i vor influen]a industria de telefonie mobil`.

MAGAZINELE DE APLICA}II, TOT MAI MULTE Diversificarea magazinelor de aplica]ii pentru mobil (App Stores) va continua, popularitatea aplica]iilor de mobil fiind \n continu` cre[tere.

La congres, Ericsson a anun]at lansarea magazinului propriu EStore, iar 24 dintre operatorii de telefonie mobil` au anun]at crearea unei alian]e pentru o comunitate a aplica]iilor pentru telefoanele mobile (Wholesale Applications Community), disponibile pentru mai mult de 3 miliarde de clien]i poten]iali (cei 3 mari juc`tori de pe pia]a româneasc` sunt prezen]i \n alian]`, deci [i românii vor avea acces la acest proiect).

MARKETINGUL MOBIL, |N CRE{TERE Marketingul pe mobil va cre[te la nivelul marketingului online, pe care \l va [i dep`[i. Audien]a superioar` a mediului mobil fa]` de orice alt mediu de comunicare tradi]ional a dus la o cre[tere spectaculoas` a re]elelor globale de publicitate pe mobil, precum [i a companiilor care ofer` servicii de marketing mobil. Dac`, din punctul de vedere al banilor, sumele sunt \nc` foarte mici, din punctul de vedere al interesului am putea estima c` acesta este maxim (doar \n primele 6 s`pt`mâni ale anului

fiind anun]ate 4 achizi]ii \n domeniu). Cre[terea impresiilor (afi[`rilor) livrate de re]elele mobile globale este spectaculoas`, \n 2 ani de zile ajungând la 20% din suma impresiilor \nregistrate de re]elele de publicitate globale online.

COMUNICARE |NTRE GADGETURI Poten]ialul din zona aplica]iilor de tip machine-2-machine de abia acum \ncepe s` prind` vitez`, odat` cu apari]ia serviciilor de date mobile de mare vitez`. Au fost pre-

online

zentate tot felul de gadgeturi care comunic` direct cu echipamente medicale (zon` de s`n`tate cu mare poten]ial) sau cu motoare auto.

GIGAN}II PARIAZ~ PE MOBIL Marii juc`tori implica]i \n tehnologia tradi]ional` se regrupeaz` \n spa]iul mobil: Microsoft, Google, Apple, Intel. Standul Microsoft,

NAVIGAREA PE MOBILE WEB IA PROPOR}II Cre[terea internetului mobil va dep`[i orice a[tept`ri [i va permite dezvoltarea de servicii de interes general asociate (educa]ie, colectarea taxelor, s`n`tate, securitate) \n special \n ]`rile unde penetrarea internetului este sub media global`. Telefonul mobil va fi principalul mijloc de acces la informa]ie pentru to]i cei care nu [i-au putut permite achizi]ia unui PC [i a unei conexiuni la internet. Deja, traficul de date mobile m`surat la finele anului trecut a dep`[it traficul de voce din re]elele mobile.

NOI FUNC}II PENTRU SMARTPHONES Telefoanele vor deveni adev`rate centre multimedia, ponderea telefoanelor performante urmând s` fie mai mare decât a celor care au doar func]ii de baz`. Pe de o parte, costurile de produc]ie se vor optimiza constant, permi]ând ad`ugarea de noi func]ii [i caracteristici f`r` s` se m`reasc` pre]ul de vânzare, iar pe de alt` parte avansul tehnologic va continua – Dolby a prezentat sistemul 5.1 disponibil pentru telefoanele mobile.

CODURILE DE BARE, CITITE CU MOBILUL

care a prezentat Windows 7 pentru mobil, a fost unul dintre cele mai c`utate. Despre Microsoft se zvone[te c` va lansa un telefon mobil propriu, dup` modelul Google, \n timp ce lansarea noului iPad de la Apple este legat` de spa]iul mobil prin oferirea unui echipament ideal pentru consumul de informa]ie digital` \n mi[care. Intel a anun]at un parteneriat strategic cu Nokia pentru dezvoltarea unei platforme software, MeeGo, destinat` s` interconecteze diferitele dispozitive mobile.

Majoritatea telefoanelor care au camer` foto vor avea \ncorporat` func]ia de scanner universal de cod de bare, ceea ce va permite accesul rapid la orice form` de con]inut pentru telefonul mobil. Acest lucru este deja valabil \n Japonia, iar rata de adop]ie este spectaculoas`. Posibilitatea de a scana orice, inclusiv codurile de bare ale produselor din magazine, cu oferirea de pre]uri comparative sau informa]ii adi]ionale direct pe mobil, va duce la cre[terea \n popularitate, \n paralel cu comoditatea de a scana un cod de bare pentru a accesa un site mobil, \n loc de a introduce de la tastatura telefonului adresa \n browser.

ALIAN}E STRATEGICE Marii operatori de telefonie mobil` vor evolua \n furnizori de servicii complexe digitale, folosind mediul mobil. Primele direc]ii \n care se vede aceast` tendin]` o reprezint` alian]ele cu companii specializate \n furnizarea de servicii de publicitate tradi]ional`/digital` [i cu companiile care ofer` servicii de comer]/pl`]i prin telefonul mobil. Pentru a p`stra controlul asupra calit`]ii serviciilor nou oferite clien]ilor, operatorii de telefonie se vor implica direct.

ACCENT PE SERVICII CU VALOARE AD~UGAT~ Marii produc`tori de telefoane mobile vor vinde la pachet solu]ia hard cu servicii asociate. O mi[care foarte interesant` a f`cut Nokia, care a pus la dispozi]ie gratuit serviciul de localizare Ovi Maps, prin care face redundant` utilizarea unui dispozitiv specializat de naviga]ie.

SERVICIILE BAZATE PE LOCALIZARE, PE VAL Accesul la informa]iile de localizare va sc`pa de sub controlul operatorilor de telefonie mobil`, cu efecte pozitive, dar [i cu riscul unor abuzuri. Pe de o parte, num`rul telefoanelor cu GPS \ncorporat este \n cre[tere (\ntre timp a fost prezentat [i un SIM cu GPS care permite unui telefon obi[nuit s` activeze func]ia de pozi]ionare prin satelit), pe de alt` parte, bazele de date deschise cu informa]iile despre localizarea celulelor de telefonie mobil` care permit localizarea telefonului mobil sunt \n plin` expansiune.

Aceasta va permite implementarea de servicii utile bazate pe localizare (de exemplu monitorizarea copiilor, b`trânilor cu probleme de s`n`tate) dar poate duce [i la \ncerc`ri de comunicare nesolicitate, bazate pe proximitate. Biz DAN V|RTOPEANU este director general la Voxline Communication

Biz

57

marketing DE

DAN V\RTOPEANU

Profe]ii wireless Manageri ai unor companii de comunica]ii [i software au oferit revistei Biz previziunile lor pentru urm`torii ani \n industria telecom.

LIONEL PELAMOURGUES – Vice president Products, GoldSpot Media (publicitate vide o pe mobil) “Vom vedea o dezvoltare fantastic` \n domeniul M2M (machine-tomachine). Viziunea General Magic (care a dezvoltat precursorul PDA la finele anilor ’80), c` orice dispo zitiv va comunica cu altul printr-o re]ea, poate fi pus` \n practic` cu ajutorul telefoniei mobile.”

DEVKUMAR R. GANDHI – Fondator & CEO, Nexage (re]ea global` de publicitate pe mobil) “Cre[terea traficului de date [i rata de adoptare internetului pe mobil e foarte mare, iar faptul c` Google [i Apple cump`r` companii de publicitate pe mobil arat` c` a \nceput era publicit`]ii pe mobil. Acum, marile re]ele de publicitate online au 50 de miliarde de impresii pe lun`, iar re]elele mobile deja au ajuns la 10 miliarde de impresii pe lun`. Google estimeaz` c`, \n 2013, businessul de mobil va fi egal cu cel de PC.”

JEFF GLUECK – CEO, Skyfire (browser pentru mobil) “Video pe mobil va fi noua vedet`, dar, din p`cate, re]elele mobile nu sunt preg`tite pentru cre[terea exploziv` a traficului de date, Cisco având un studiu conform c`ruia traficul video va cre[te cu peste 150% anual, \n urm`torii 5 ani. Marea provocare va fi g`sirea solu]iilor tehnice de redare video f`r` a sacrifica din calitate, ]inând cont de posibilit`]ile re]elelor mobile.”

(platform` de aplica]ii MARK ANDERSON – CEO, Hiplogic [i informa]ii \n timp real pe mobil) pentru serviciile de personalizare “Abia am zgând`rit un pic suprafa]a va trebui s` ne imagin`m cum pe mobil. Anul viitor va fi anul \n care con]inut cât mai relevant pentru s` aducem pe ecranul telefonului un utilizatori.”

IAIN MCCREADY – CEO, Neomedia Technologies (tehnologie de coduri de bare pentru mobil, liderul pie]ei nord-americane) “Toat` lumea vrea s` intre \n spa]iul mobil (Google, Microsoft), iar dezvoltarea aplica]iilor pentru mobil va continua [i urmeaz` s` vedem aplica]ii pentru toate platformele. Sper`m s` asist`m la o mai bun` standardizare. Vedetele vor fi \ns` mobile internet [i mobile advertising.”

58

Biz

FABIO PEZZOTTI – Fondator & CEO, Mobango (magazin de aplica]ii pentru mobil) “Mobilul va dep`[i web-ul de multe ori \n ceea ce prive[te traficul de date, navigarea pe site-uri, entertainment, [tiri: totul se va face pe mobil. iPhone a ar`tat direc]ia, dar acesta e doar \nceputul.”

CHRISTIAN-FRANÇOIS VIALA – Marketing & Communication Director, MobileTag (cititor universal de coduri de bare) “Revolu]ia declan[at` acum doi ani de iPhone face foarte grea o estimare a viitorului industriei mobile, ceea ce va fi sigur este c` importan]a con]inutului pus la dispozi]ie pe mobil va fi din ce \n ce mai mare.”

OFER LEV – VP Products & Mark eting, 3GVision (tehnologie de coduri de bare pentru mobil, num `rul 1 \n Japonia) “Industria mobil` va deveni tot mai inteligent`, vom vedea tot mai multe servicii pentru clien]i folosind telefonul mobil. |n curând nu va mai fi doar un telefon mobil, aces ta va deveni centrul vie]ii moderne – vei putea face de toate folos indu-l.”

NAVEEN TEWARI – Fondator & CEO, InMobi (una dintre cele mai mari re]ele globale de publicitate pe mobil) “O mare parte a popula]iei lumii va avea mobilul drept primul [i singurul mediu de consum al con]inutului digital: 2-3 miliarde de persoane \n Africa [i Asia. A[a cum internetul a rezolvat multe probleme, [i internetul mobil va rezolva probleme \n special \n ]`rile \n curs de dezvoltare legate de educa]ie, s`n`tate, siguran]`, va crea noi joburi, va aduce valoare, va duce internetul la un alt nivel, iar toat` lumea va fi la un nivel mai bun datorit` telefoniei mobile.”

JAMES LAMBERTI – VP Global Marketing, InMobi “Media [i publicitatea vor converge pentru a face afaceri folosind tehnologia mobil` – acum este o fragmentare foarte mare, \n viitor un advertiser va putea s` se adreseze c`tre milioane de poten]iali clien]i folosind mediul mobil cu instrumente de targetare [i localizare care nu au fost niciodat` aplicate. Aceste facilit`]i ar fi trebuit s` apar` la calculatoarele personale, a[a cum ar fi trebuit s` fie re]elele globale de televiziune, dar nu au mai fost efectiv disponibile. Va fi foarte u[or s` intri \n sistem, s` creezi un mesaj [i s` te adresezi global.”

management DE

OVIDIU NEAGOE

Reducerea sau sistarea bugetelor alocate dezvolt`rii profesionale a angaja]ilor dau b`t`i de cap firmelor de training.

Dup` pr`bu[irea unui colos din industrie [i \njum`t`]irea cifrelor de afaceri pe 2009 ale celor mai mul]i furnizori, antreprenorii din training se preg`tesc pentru finalul crizei.

ANTREPRENORII DIN TRAINING

SCHIMB~ MACAZUL 60

Biz

training

Pentru Viorel Panaite, anul 1999 are o semnifica]ie important`, cu toate c` a fost \mp`r]it \ntre zile [i nop]i la serviciu, planuri sau strategii de afaceri [i preg`tirea programelor de training [i teambuilding. Atunci, al`turi de Richard Reese, a pus bazele companiei de training Human Invest [i au pornit “cu naivitatea debutan]ilor, hr`ni]i cu optimism [i speran]`” pe drumul antreprenoriatului. Entuziasmul [i dorin]a de dezvoltare continu` a trainerului [i, pe atunci, a proasp`tului om de afaceri, combinate cu \ncrederea primilor clien]i importan]i \n calitatea programelor livrate, au contribuit la o cifr` de afaceri, \n primii 4-5 ani de activitate, de 100.000 de euro. “Am realizat c` noi nu suntem doar traineri, ci avem o companie de condus [i nu am mai f`cut niciodat` acest lucru”, poveste[te fondatorul [i partenerul firmei Human Invest despre obstacolele \ntâlnite ca antreprenor. A urmat dezvoltarea, care a \nsemnat semnarea unor parteneriate interna]ionale [i cre[terea num`rului de angaja]i, dar odat` cu \mbog`]irea portofoliului [i a echipei, au crescut [i cheltuielile.

Istoria recent` a firmei se confund` cu perioada de maturizare a Human Invest, care \n 2008 a avut o cifr` de afaceri de 1,4 milioane de euro. Rezultatele financiare bune din ultimii ani anteriori crizei au ajutat la diminuarea efectelor dure ale crizei economice. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

plementarea unor procese de \nv`]are verificate, care dep`[esc grani]ele experien]ei avute \n sal`, \n câteva zile de training. |n condi]iile \n care pia]a de training a suferit o contrac]ie de 3035%, dup` estim`rile lui Viorel Panaite, valoarea actual` a acesteia \n materie de programe ce vor fi facturate \n anul 2010 este de peste 15 milioane de euro.

ADAPTARE LA SCHIMBARE Recesiunea economic` privit` de pe “frontul” antreprenoriatului \n training a f`cut din anii de criz` o perioad` atipic`, caracterizat` prin sc`derea vânz`rilor cu aproximativ 50%, \nfiin]area departa“Iunie 2009 a fost luna critic` \n VIOREL mentelor interne de training de care nemaiavând nimic de pierdut PANAITE, c`tre companii, dispari]ia proiecam ap`sat cu curaj pe butonul care fondator telor punctuale [i lansarea de «a aruncat \n aer» modelul de bu- [i partener, c`tre companii a licita]iilor mari siness deja \nvechit sub care ope- Human Invest pentru proiecte educa]ionale. ram pân` atunci [i pe care tot eu \l Excep]ie nu a f`cut nici furnizoconstruisem”, spune Viorel Parul român de training Trend naite. Motivul nevoii de schimConsult, care, dup` ce \n anul bare? Anul 2010 reprezint` 2008 \nregistrase o cifr` de afaceri de peste un milion de Afacerea training euro, la finele lui 2009 se COMPANIE CIFR~ DE AFACERI 2008 CIFR~ DE AFACERI 2009 confrunta cu o Ascendis 3 mil. euro 900.000 euro sc`dere de pesHuman Invest 1,4 mil. euro 700.000 euro te 10%, pân` la Trend Consult 1,06 mil. euro 960.000 euro 960.000 de euro. Tot penpunctul de maturizare a pie]ei de tru schimbare a optat [i conducetraining din ]ar`. Managerii de rerea companiei Trend Consult, surse umane sunt mai responsabili fondat` de Adrian Florea [i Sabin decât \n perioadele \n care compaG\lceav`. La \nceputul anului, niile prosperau [i caut` acum imgrupul deschidea \nc` un birou \n

Biz

61

management DE

OVIDIU NEAGOE

COSTEA DUMITRESCU, fondator, Ascendis

ADRIAN FLOREA, Managing Partner, Trend Consult

afara ]`rii, prin \nfiin]area Trend Consult Polonia la Var[ovia, dup` ce \n anul 2008 inaugurase reprezentan]a Eagle's Flight Central Europe la Viena. “Decizia de a deschide \nc` o reprezentan]` \n afara ]`rii, la Var[ovia, face parte din strategia grupului de a deveni partener regional pentru companiile cu prezen]` \n CEE, care doresc s` realizeze campanii de preg`tire a personalului unitare [i coerente \n ]`rile \n care activeaz`”, spune pentru Biz Adrian Florea, Managing Partner la Trend Consult.

Num`rul furnizorilor de training a crescut [i s-a diversificat \n ultimii ani, iar România a devenit un punct important pe h`r]ile marilor companii multina]ionale de training, care au contribuit la dezvoltarea rapid` a pie]ei. Prima consecin]` a fost c` managerii de resurse umane s-au v`zut nevoi]i s` \[i adapteze 62

Biz

munca foarte repede [i s` \n]eleag` contextul de business \n care \[i desf`[oar` activitatea, ceea ce a dus la cre[terea adaptabilit`]ii [i a flexibilit`]ii. “|n ultimii ani, departamentele de resurse umane au trecut prin multe schimb`ri [i au reu[it s` se \mbun`t`]easc` foarte mult, dar acum lucrurile stau altfel”, spune Adrian Florea. “Am observat o cre[tere a preocup`rii pentru m`surarea rezultatelor eficien]ei, atât \n ceea ce prive[te programele de training, cât [i a angaja]ilor \n general”, continu` fondatorul Trend Consult.

Ca orice alt domeniu, [i pia]a de training din România trece printr-un proces de maturizare [i selec]ie ale c`rui rezultate \ncep s` se observe atât la nivel de furnizori, cât [i \n ceea ce prive[te companiile.

Din ce \n ce mai important a devenit designul proiectului propus clien]ilor, \n faza de preg`tire, dar [i \n etapa de asisten]` \n implementare,

\n timp ce perioada petrecut` \n s`lile de curs nu reprezint` mai mult de 30%. “Ca toate sectoarele, [i cel al dezvolt`rii organiza]ionale [i trainingului a evoluat calitativ [i cantitativ atât pe baza cre[terii nevoilor [i a[tept`rilor clien]ilor, cât [i datorit` experien]ei acumulate de furnizori”, men]ioneaz` Costea Dumitrescu, fondator al Ascendis.

“Cu toate acestea, pia]a este \nc` tân`r`, perioada crizei cerne valorile [i m` a[tept ca \n anii urm`tori juc`torii valoro[i s` devin` din ce \n ce mai puternici”, continu` Costea Dumitrescu, care dup` 15 ani petrecu]i la compania Xerox, pe pozi]ii de trainer [i de management la nivel european, a ales calea antreprenoriatului [i a fondat compania Gemini Consult – actualul Ascendis. Dup` o sc`dere de 30% a cifrei de afaceri de 3 milioane de euro \nregistrate \n anul 2008, compania \[i propune pentru anul 2010 cre[teri de 10%. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

management cum am reu[it DE

OVIDIU NEAGOE

Dezvoltare f`r` limite Din postura de Corporate Services Manager, Camelia Cotun` se ocup` de negocierea [i semnarea contractelor pentru subsidiara din ]ar` a grupului petrolier MOL Romånia.

“Mai devreme sau mai târziu ob]in ceea ce mi-am propus”, spune Camelia Cotun`, Corporate Services Manager \n cadrul companiei MOL România, despre una dintre cele mai marcante atribute ale propriei personalit`]i: tenacitatea. O calitate care, coroborat` cu experien]a acumulat` la serviciu [i \n cadrul programelor MBA [i EMBA (la IEDC [i Asebuss), i-au adus postul actual \n cadrul subsidiarei din ]ar` a grupului petrolier ungar.

O zi de munc` v`zut` prin prisma managerului departamentului de servicii pentru companii decurge “cu rapiditate” [i se \mparte \ntre \ntâlniri cu echipa, revizuirea agendelor fiec`rui membru, analiza priorit`]ilor [i a situa]iilor \n care este nevoie de sprijin. Pe agend` urmeaz` negocieri, revizuiri [i semn`ri de contracte, \ntâlniri cu furnizorii [i stabilirea strategiilor pentru urm`toarele achizi]ii. “|ncerc s`-mi \nchei ziua \n jurul orei [ase, pentru a-mi petrece timp [i cu familia”, poveste[te Camelia Cotun`. “Sunt adepta eficien]ei [i ur`sc \ntâlnirile lungi cu discu]ii interminabile.”

Atras` de complexitatea [i dinamismul domeniului, managerul diviziei de

servicii destinate clien]ilor corporate nu ar dori s` schimbe nimic din parcursul profesional de pân` acum.

A acumulat peste opt ani de experien]` \n domenii precum purchasing, network development [i project management [i a avut ocazia s` colaboreze cu oameni din diverse culturi [i organiza]ii foarte dinamice. Tot \n cadrul grupului petrolier a avut parte de cel mai memorabil eveniment profesional: participarea la integrarea companiei Shell România \n MOL România, ca urmare a prelu`rii, proces pe care Camelia Cotun` \l descrie ca fiind foarte complex, care testeaz` calit`]ile profesionale [i personale la maximum. {i adaug`: “Am experimentat atât ce \nseamn` s` fii preluat de o alt` companie, cât [i s` preiei o alt` companie”. Experien]e care au ajutat-o s` se dezvolte profesional, s`-[i dezvolte calit`]ile de adaptare [i flexibilitate, s` \nve]e cum se construie[te [i se men]ine o echip` performant`, dar [i ce \nseamn` s` pierzi [i cât de important este s` nu renun]i. “Acest domeniu \]i dezvolt` unele dintre cele mai importante abilit`]i absolut necesare \n mediul de afaceri: gândire strategic`, management

financiar, etic` [i leadership”, adaug` Camelia Cotun`. “Am \nceput prin a negocia achizi]ii de terenuri la o alt` companie, prin urmare func]ia actual` mi s-a p`rut un pas firesc”, continu` aceasta. Primii pa[i \n mediul de afaceri au fost f`cu]i \n func]ia de asistent contabil la firma de proiectare nordamerican` Raytheon Engineers & Constructors, unde a lucrat \n toat` perioada facult`]ii. “Am \nv`]at regulile unei corpora]ii [i am luat contact cu diferite culturi, deoarece \n patru ani am avut trei manageri de na]ionalit`]i diferite”, spune Corporate Services Managerul de la MOL România. “Este uimitor cât de mult \]i dezvolt` o astfel de experien]` flexibilitatea, adaptabilitatea [i perspectiva asupra lucrurilor”, mai poveste[te Camelia Cotun`. Biz

CAMELIA COTUN~ data na[terii: 18 septembrie 1977 preg`tire profesional`: Universitatea Economic` din Ploie[ti, EMBA Asebuss Business School, MBA la IEDC School of Management din Slovenia num`r de angaja]i ai companiei: 190 cea mai mare provocare \n carier`: S` formez un departament [i o echip` \ntr-o companie nou`, \ntr-un domeniu \n care nu aveam foarte mult` experien]` cea mai mare realizare din carier`: Succesul celei de mai sus calit`]ile care o caracterizeaz`: Ambi]ie, perseveren]`, umor care este strategia \n afaceri: Organiza]iile, planurile [i teoriile de management nu te ajut` foarte mult. Afacerile reu[esc sau e[ueaz` datorit` oamenilor implica]i cum se formeaz` echipa ideal`: Procesul de selec]ie este esen]ial. Caut persoane inteligente [i care au capacitatea de a anticipa lucrurile. De asemenea, trebuie s` aib` integritate, loialitate, energie [i un ego echilibrat cum \[i petrece timpul liber: C`l`torii, jogging [i lectur` 64

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

C~L~TORII R`sf`] la \n`l]ime pag. 67 FILM C창nd cineva vrea sa fac` film, face film pag. 68-69 INTERVIU Joshua Bell pag. 70-71 RUGBY Pledoarie pentru respect pag. 72-73 GADGET Ceva nou pentru cas` pag. 74-75

Fluier창nd la Berlin

AUTO Ie[i]i la aer! pag. 76-79

George Pi[tereanu [i Ada Condeescu pe covorul ro[u la Festivalul de la Berlin Biz

65

agend` life DE

OVIDIU NEAGOE

ARTA A {APTEA |N ZECE ZILE

Maraton muzical

Festivalul Interna]ional de Film Transilvania (TIFF) are loc \ntre 28 mai [i 6 iunie, anun]ând o edi]ie mai spectaculoas` decât cele opt precedente. TIFF 2010 \[i propune s` aduc` \n aten]ia cinefililor [i vedetele cinematografiei interna]ionale care au marcat istoria edi]iilor precedente. Câ[tig`torul din 2003, regizorul Dagur Kari (“Noi Albinoi”), revine cu produc]ia “The Good Heart”. Pablo Stoll, coregizorul filmului “Whiskey” (Trofeul Transilvania 2005), va fi prezent la Cluj cu “Hiroshima”, premiat cu Men]iune Special` la Festivalul Mar del Plata 2009. |n acest an, Chile [i Israel vor fi prezente \n sec]iunea “Focus” cu cele mai bune produc]ii din cinematografia lor recent`: “Lebanon” (regizat de Samuel Maoz) [i “Navidad”, \n regia lui Sebastian Lelio.

|ntre 7 [i 13 mai, Bucure[tiul devine capitala muzicii bune. EUROPAfest 2010 va aduce \n ]ar` peste 200 de muzicieni din \ntreaga lume, ce vor interpreta piese jazz, blues, pop, sau de

muzic` clasic`.

Desf`[urat sub sloganul “Festivalul ofer`! Tu alegi!”, maratonul muzical aduce melomanilor [i Bucharest International Jazz Competition, care va oferi proiecte interna]ionale muzicale de excep]ie propuse de noua genera]ie a jazz-ului.

LUX A LA CARD Intesa Sanpaolo Bank inoveaz` pia]a local` a cardurilor de credit, prin lansarea MasterCard Platinum, un produs premium cu un design avangardist, care imit` vizual [i tactil fibra de carbon, un material rezistent [i totodat` u[or.

MasterCard Platinum ofer` acces la o limit` superioar` de fonduri de pân` la 30.000 de euro, oriunde \n lume [i este emis pe o perioad` de patru ani cu prelungiri automate succesive. Noul card garanteaz`, pe lâng` toate avantajele oferite de produsele Gold, servicii de asisten]` personal`. Mai mult, prin intermediul programului Priority Pass, posesorii produsului Platinum au acces \n peste 500 de saloane VIP sau business lounge-uri din aeroporturi aflate \n 256 de ora[e, din circa o sut` de ]`ri.

Prin lansarea MasterCard Platinum, Intesa Sanpaolo Bank se al`tur` cercului restrâns de institu]ii bancare ce ofer` carduri premium.

66

Biz

Gravur` f`r` capricii Iubitorii de frumos din România vor putea admira pân` la finele lunii mai expozi]ia “Fa]ete ale con[tiin]ei. Capriciile lui Goya”, organizat` de Muzeul Na]ional de Art` al României, Ambasada Regatului Spaniei [i Institutul Cervantes. Expozi]ia prezint` 80 de gravuri din celebra serie a “Capriciilor”, realizat` de Francisco de Goya, care a devenit popular` nu doar datorit` greut`]ii numelui artistului iberic, ci [i prin calitatea tehnicii, a mesajului etic transmis [i a titlurilor incitante, cel mai celebru fiind “Somnul ra]iunii na[te mon[tri”. Capriciul este, \n accep]ia lui Goya, un motiv de satir` social` acid` [i sanc]ioneaz` cu ironie vicii [i sl`biciuni umane precum corup]ia, vanitatea, [arlatania, infatuarea. Con]inutul operelor a provocat nemul]umirea Inchizi]iei, fapt ce a \mpiedicat r`spândirea lor, dar cele nevândute au fost retrase [i d`ruite de Goya regelui.

Europa la degetul mic B`trânul Continent nu mai are secrete odat` cu lansarea noului GPS E500 de la Evolio, echipat cu harta complet` a Europei: EvoMap 2010. Gadgetul ofer` utilizatorilor posibilitatea navig`rii pe internet, printr-o conexiune Bluetooth cu telefonul mobil, fiind dotat cu sistem de operare Windows CE 6.0 [i procesor de 500 de MHz. |n plus, dispozitivul este prev`zut cu func]ia CarKit Bluetooth, care permite efectuarea apelurilor telefonice de pe ecranul navigatorului. Printre capabilit`]ile extinse multimedia ale gadgetului se num`r` un player video, o consol` de jocuri inclus` [i o aplica]ie destinat` managementului fotografiilor, cu func]ii de rotire, m`rire, mic[orare [i afi[are automat`. De asemenea dispozitivul E500 beneficiaz` de func]ia e-Reader, care permite utilizatorilor citirea c`r]ilor \n format electronic.

c`l`torii DE

OVIDIU NEAGOE

R`sf`] la \n`l]ime Se spune c`, \nainte ca turbulen]ele economice s` \[i intre \n drepturi \n SUA, pre[edin]ii consiliilor de administra]ie ale celor mai importante companii produc`toare de autoturisme au pornit spre Washington cu gândul s` ob]in` subven]ii de la guvern. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

La o \ntrebare aparent inofensiv` a comisiei, executivii au pierdut \ns` orice speran]` de \n]elegere din partea politicienilor. |ntreba]i cu ce au venit \n capitala american`, au trebuit s` recunoasc` faptul c` zburaser` cu private jet-uri - o cheltuial` ce trebuia sistat` urgent.

Dar, pe m`sur` ce economia \[i reia cursul [i zicala “Timpul \nseamn` bani” \[i recap`t` valabilitatea, zborurile private vor lua iar altitudine \n România.

Pariu pe care operatorul de zboruri private Jet Unlimited sper` s` \l câ[tige, mai ales c` punctul culminant al crizei economice coincide cu intrarea pe pia]` a companiei. “Chiar dac` \ntr-adev`r este un an dificil, ne-am hot`rât s` \ncepem, preg`tindu-ne asiduu, pentru momentul \n care lucrurile vor reveni

treptat la normal”, spune Cosmin Lupu, director de vânz`ri la Jet Unlimited.

“Exist` oportunit`]i [i clien]i chiar [i \n aceast` perioad`, mai ales c` activitatea noastr` const` \n intermedieri”, mai adaug` acesta.

Pe scurt, compania nu de]ine o flot` de aeronave de tip privatejet, dar colaboreaz` cu o suit` de operatori din mai multe ]`ri [i propune clien]ilor servicii adi]ionale, care variaz` de la \nchirierea camerelor de hotel, a s`lilor de conferin]e, transferul cu limuzin` la asigurarea pazei “naveti[tilor” de lux.

Num`rul mare de colaboratori ai operatorului permite acestuia o plaj` larg` de oferte personalizate [i transportul \n orice col] al lumii, \n cele mai luxoase condi]ii, cu o gam` variat` de avioane [i servicii adi]ionale. Biz

Biz

67

life DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Când cineva vrea s` fac` film, face film

Florin {erban, regizor “Filmul acesta \nseamn` foarte mult. Profesional e o carte de vizit` [i o recomandare ce deschide drumuri.

E prima poveste pe care o spun [i m` bucur nespus c` publicul o vede [i vibreaz`. Filmarea a fost scurt` dar foarte intens`. E momentul meu favorit din \ntreg procesul, e un moment de tr`ire plenar`, când nu exist` oboseal` sau [ubrezenie. E o senza]ie care nu se compar` cu nimic [i odat` ce o \ncerci nu mai a[tep]i altceva decât s` se repete.”

68

Biz

Silviu mai are doar 5 zile pân` la eliberarea din penitenciarul de minori. Dar 5 zile devin o eternitate atunci când mama lui se \ntoarce din Italia s`-i ia cu ea fratele mai mic, pe care el l-a crescut. Totodat`, Silviu se \ndr`goste[te de o student` la Sociologie, venit` \n practic` la penitenciar. Cople[it de emo]ii [i presat de timp, Silviu \nchide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul s`rut. Din acest moment i se poate \ntâmpla orice.

Aceasta este povestea care a ob]inut Marele Premiu al Juriului, Ursul de Argint [i Premiul Alfred Bauer \n cadrul celei de-a 60-a edi]ii a Festivalului Interna]ional de la Berlin 2010.

Succesul este cu atât mai special cu cât este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competi]ia oficial` a Festivalului de la Berlin.

Ce \nseamn` aceasta pentru cinematografia româneasc` se va vedea \n timp. Ne-am propus deocamdat` s` afl`m câteva dintre pove[tile din spatele acestui succes [i ce \nseamn` acest film pentru cei implica]i \n dezvoltarea sa.

Ideea filmului “Eu când vreau s` fluier, fluier” a pornit de la C`t`lin Mitulescu. Mai exact de la o vizit` pe care acesta a f`cut-o \mpreun` cu scenarista Andreea V`lean \ntr-o cas` de corec]ie \n urm` cu zece ani.

Andreea a scris piesa, iar C`t`lin a finalizat primul draft \n urm` cu aproximativ 9 ani. |n urm` cu mai bine de doi ani, C`t`lin Mitulescu i-a trimis lui Florin {erban scenariul, de care dup` ce l-a citit nu s-a mai dezlipit.

Cei doi au lucrat la scenariu un an [i jum`tate, timp \n care acesta a suferit multe transform`ri [i nenum`rate variante. Momentul decisiv a fost \ns` cel \n care au \nceput s` lucreze cu b`ie]ii din penitenciar.

Castingul pentru protagoni[ti a durat [apte luni, timp \n care regizorul a v`zut mii de fotografii [i a intervievat sute de b`ie]i.

Personajul principal a fost greu de g`sit deoarece trebuia s` întruneasc` multe condi]ii: carism`, statur`, inteligen]`, o prezen]` puternic` [i o personalitate pe m`sur`. George,

film FOTOGRAFII DE B-CAFE.RO

aflat la prima lui \ncercare \n actorie, a fost singurul care le-a \ntrunit pe toate. Nici castingul pentru rolul fetei nu a fost simplu. Ada a fost ini]ial chemat pentru alt rol (rol care a disp rut din scenariu ulterior) [i a stat în probe mai bine de 6 luni.

Din punctul de vedere al produc]iei, a fost un proiect dificil de realizat dat fiind c` [i regizorul, [i actorii au fost debutan]i. A fost nevoie de doi ani pân` s` g`seasc` finan]are, dar \n cele din urm` contribu]ia româneasc` a ajuns s` fie de peste 80%. De altfel, proiectul a câ[tigat deja din faza de scenariu premii importante de dezvoltare, printre care Sarajevo Cinelink.

“E un film care are toate ingredientele pentru a avea succes de box office [i acest lucru deja se observ` \n \ncas`rile din s`lile din România. E un thriller [i e o mare satisfac]ie pentru un produc`tor s` intre [i pe pia]a filmelor de gen, care ofer` o alt` deschidere c`tre public, fa]` de filmele arthouse, de autor”, declar` produc`torul filmului, Daniel Mitulescu.

Pentru Irina St`nciulescu, Film Producer la Chainsaw Europe, studioul care s-a ocupat de editarea video, audio [i de postsincronul pentru lungmetrajul “Eu când vreau s` fluier, fluier”, numai [i simpla selectare \n competi]ia Festivalului Interna]ional de Film de la Berlin a reprezentat mul]umire sufleteasc` dup` o munc` de o jum`tate de an la acest proiect. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

George Pi[tereanu, actor

Ada Condeescu, actri]`

“Eram clasa a XII-a la Lipatti.

Aveam 18 ani. Au venit doi tipi de la casting [i ne-au f`cut câteva poze.

Ne-au luat datele, dup` care am mers la casting. Dup` 7 luni de probe am ob]inut rolul. Pân` atunci nu avusesem contact cu lumea profesionist` a teatrului sau a filmului. F`cusem doar câteva piese \n liceu [i parc` mi se p`rea c` stau pe loc. Dar odat` ajuns la film`ri, la Topalu, am v`zut cum toat` lumea se mi[c`, pune lumini, transform` spa]iul [i mi-a pl`cut c` func]ionam ca un ceas cu to]ii. De aceea am realizat ce am realizat. Pentru mine, filmul acesta \nseamn` posibilitatea de a ar`ta lumii ce zace \n mine.”

“Am dat un casting care a durat aproape 7 luni, \n care am dat mai multe probe pentru un alt rol, iar \n final am sus]inut dou` probe pentru rolul Anei, ambele cu George. {i am luat proba. A fost dificil, pentru c` mi-a trebuit mult` r`bdare, dar ce bine c` am avut-o! Pentru mine, acest film \nseamn` Evolu]ie. |mi amintesc cu pl`cere o scen` filmat`, dar care nu s-a b`gat pân` la urm` \n film. Dup` secven]a cu evadarea lui Ursu (Papan Chilibar, pe-atunci de]inut) urma una \n care el sare \n Dun`re [i \noat` pân` pe cel`lalt mal. Era o bucurie [i o libertate incredibil` pe care o r`spândea b`iatul acela \n jurul lui, era un moment extrem de intens, \ntre triste]e [i fericirea care dura pentru el numai câteva minute.”

Biz

69

agend` life FOTOGRAFIE DE

MARC HOLM

concert DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Agen]ia de Vise [i Funda]ia artEST continu` Cruciada Culturii.

Dup` o prim` victorie \nregistrat` sub arcu[ul renumitei violoniste Sarah Chang, un nou cavaler al frumosului se al`tur` demersului Cruciadei – Joshua Bell.

Cavalerul viorii clasice Era o diminea]` rece de ianuarie, \ntr-o vineri. Metroul din Washington este plin de oameni care se gr`besc s` ajung` la birouri. La sta]ia L’Enfant Plaza, nucleul federal al capitalei americane, lâng` un co[ de gunoi, un tân`r st` sprijinit de un perete. Nu iese \n eviden]` cu nimic, are o pereche de jean[i, un tricou cu mân` lung` [i o [apc` de baseball. Dintr-o cutie, a scos o vioar`, iar cutia a pus-o la picioarele sale, \n care a aruncat câ]iva dolari, pentru a atrage [i al]i bani de la trec`torii gr`bi]i. |n cele 45 de minute care a urmat, tân`rul a cântat [ase piese muzicale clasice, Bach, \n timp ce 1.097 de oameni au trecut pe lâng` el f`r` a-i da prea mare aten]ie. Doar [ase oameni s-au oprit din goana lor zilnic` c`tre munc` [i au stat pre] de câteva secunde s` asculte muzica interpretat` la vioar` de tân`r. Un copil de trei ani i-a dat cea mai mare aten]ie tân`rului cânt`re], \ns` mama lui l-a tras de mân` c`ci se gr`bea. La finalul celor 45 de minute, \n cutia viorii se adunaser` 32 de dolari. |ns` absolut nimeni nu a realizat c` tân`rul rezemat de un perete \n sta]ia de metrou era faimosul violonist Joshua Bell, unul dintre cei mari muzicieni ai lumii, iar vioara cu care cânta era un Stradivarius \n valoare de 3,5 milioane de dolari.

Ceea ce este [i mai interesant \n experimentul pus la cale de alexandru.ardelean@revistabiz.ro

“Washington Post” este c`, dou` zile mai devreme, Bell umpluse un teatru din Boston, unde biletele porneau de la 100 de dolari. Scopul experimentului a fost verificarea percep]iei, a gusturilor [i a priorit`]ilor oamenilor. Este trist c` oamenii au pierdut \n acest experiment, neacordându-[i 5 minute pentru a asculta o interpretare de excep]ie. |n acest fel, nu putem s` nu ne \ntreb`m: câte lucruri interesante nu pierdem \n via]` pentru c` nu le d`m prea mare aten]ie sau suntem prea gr`bi]i pentru a le lua \n calcul?

Este momentul s` lua]i o pauz` [i s` aprecia]i puterea frumuse]ii interpret`rii lui Joshua Bell, c`ci acesta se va afla la Bucure[ti \n 11 mai, la Ateneul Român, de la ora 20.00.

Al`turi de Bell pe scen` se va afla [i pianistul Sam Haywood. Programul recitalului cuprinde piese celebre: Sonata KV 454 \n Si bemol major pentru vioar` [i pian, compus` de Wolfgang Amadeus Mozart, Sonata op. 30 nr. 2 in Do minor a lui Beethoven, Sonata \n Sol major a lui Maurice Ravel, Medita]ie din Amintiri dintr-un loc drag op. 42 pentru vioar` [i pian de Ceaikovski [i piese ale lui Pablo de Sarasate - Introducere [i Tarantel` op. 43.

Timp de peste dou` decenii, Joshua Bell a fermecat publicul meloman din \ntreaga lume. Violonistul a câ[tigat

un renume na]ional \n Statele Unite la vârsta de 14 ani \ntr-un apreciat concert, al`turi de Riccardo Muti [i Orchestra Philadelphia. Au urmat interpret`ri sub bagheta unor dirijori de renume al`turi de cele mai mari orchestre ale lumii. Prestigiosul Avery Fisher Career Grant, dar [i un Premiu Grammy au confirmat prezen]a sa unic` \n lumea muzical`.

Interesele sale diversificate i-au f`urit violonistului o carier` dincolo de sobrietatea s`lilor de concert, conferindu-i titlul de superstar al muzicii clasice. Joshua Bell a fost implicat \n crearea partiturii pentru filmul “The Red Violin” pentru care John Corigliano a câ[tigat Premiul Oscar. Coloana sonor` a filmului “Îngeri [i Demoni” \i poart` de asemenea semn`tura. Nu \n ultimul rând, Joshua Bell a fost unul dintre primii arti[ti de muzic` clasic` care a lansat un videoclip pe VH1. Artistul cânt` la faimoasa vioar` Stradivarius “Gibson ex Huberman”, instrument cu o vechime de 300 de ani, care are o bogat` istorie \n urma sa.

Cruciada Culturii este o ini]iativ` lansat` de Agen]ia de Vise, agen]ie care concepe [i implementeaz` strategii de promovare a produselor prin cultur` [i divertisment, atât pe media clasice, cât [i prin campanii creative de internet marketing. Biz

Biz

71

life NOUT~}I

Despre CM 2011 din Noua Zeeland` • Site-ul oficial al competi]iei: www.rugbyworldcup.ro.

• Peste 750.000 de bilete vor fi puse \n vânzare \ncepând cu 27 aprilie 2010.

Cel mai ieftin bilet cost` 15 dolari • Peste 60.000 de turi[ti sunt a[tepta]i \n Noua Zeeland` pentru acest eveniment • Peste 55 de milioane de dolari au fost raporta]i de peste 230 de hoteluri din Noua Zeeland` ca reprezentând rezerv`rile pentru perioada Cupei Mondiale • Peste 1,7 milioane de spectatori sunt a[tepta]i la cele 48 de meciuri din cadrul turneului final • Peste 500 de milioane de dolari se a[teapt` organizatorii s` ob]in` \n urma competi]iei • Peste 5.000 de voluntari vor participa la organizarea competi]iei

Detalii autohtone

Pentru prima oar` de la debutul Cupei Mondiale, România are emo]ii dac` se va califica sau nu la turneul final. Dup` un \nceput de grup` mai pu]in fericit, Stejarii au reu[it s` recupereze puternic [i au intrat \n recalific`ri. Mai avem de jucat \n sistem eliminatoriu cu Ucraina, Tunisia [i Uruguay.

Pân` la aceast` edi]ie, România face parte din clubul exclusivist al ]`rilor care au participat la toate turneele finale de Cup` Mondial`, al`turi de Australia, Argentina, Canada, Fran]a, Irlanda, Italia, Japonia, Noua Zeeland`, Sco]ia, }ara Galilor.

Românul Romeo Gontineac este unul din pu]inii juc`tori din lume care au participat la patru turnee finale de Cup` Mondial`: 1995, 1999, 2003 [i 2007. Romeo nu mai joac`, dar este aproape de na]ionala noastr` \n calitate de antrenor secund, ocupându-se cu prec`dere de preg`tirea liniei de trei sferturi.

România ocup` pozi]ia 18 \n clasamentul mondial IRB World Rankings, cu 67,05 puncte.

La meciul România – Spania (48-3) au fost prezen]i peste 100 de bloggeri pe Stadionul Tineretului de lâng` Arcul de Triumf. Ace[tia au mai realizat o premier`, când i-au a[teptat pe Stejari la aeroport dup` victoria acestora \n Portugalia, fiind prima primire de acest fel de dup` 1989 a na]ionalei dup` un meci câ[tigat \n deplasare.

72

Biz

Rugby

rugby

Pledoarie pentru respect Cristian China-Birta www.chinezu.eu

Peste stadionul de 80.000 de oameni se las` t`cerea. Sunt ultimele momente ale jocului.

Echipa gazd` conduce la o diferen]` de dou` puncte.

Oaspe]ii beneficiaz` de o penalitate. Dac` marcheaz`, câ[tig`. {ut [i balonul oval trece printre buturi. 80.000 de oameni se ridic` \n picioare [i aplaud`, de[i echipa lor a pierdut.

Acesta este rugbyul, doamnelor [i domnilor!

Am v`zut scena de mai sus acum mul]i ani, moment \n care m-am cutremurat din cap pân` \n picioare [i am [tiut c` acesta este sportul care va fi “number one” pentru mine de acum \nainte. Pentru c` nu po]i r`mâne indiferent când vezi c` fairplay-ul, despre care \n alte sporturi doar se vorbe[te, la rugby este o adev`rat` religie, pentru c` nu po]i s` treci nep`s`tor pe lâng` faptul c` respectul pentru adversar, care \n alte sporturi este bun doar pentru scris pe tricouri, la rugby este, poate, cea mai important` parte a jocului. Pentru c` la rugby, ca \n niciun alt sport, frumuse]ea const` \n spectacolul oferit de cei 30 de juc`tori, de zecile de mii de spectatori [i chiar [i de arbitri, [i nu \n atât de veneratul \n alte sporturi rezultat, considerat obiectiv, mijloc [i strategie.

Am avut [ansa imens` de a sta de vorb` \n câteva rânduri cu Richard Dixon, fost

interna]ional sco]ian [i mare om de rugby, [i cu Steve McDowell, campion mondial cu extraordinara echip` All Blacks din Noua Zeeland`. {i am \n]eles de la ace[ti doi mon[tri sacri, de o simplitate dezarmant` \n tot ceea ce spuneau, c` rugbyul nu este un sport. Este un mod de a tr`i, o cale \n via]`. “În rugby, fiecare vrem s` devenim din ce \n ce mai buni, dar numai pentru a ne d`rui \n \ntregime echipei; singuri suntem nimeni, dar al`turi de echip` devenim cu adev`rat ceea ce suntem”, mi-a spus foarte simplu Nixon, f`cându-m` s` \n]eleg \n câteva cuvinte de ce simt un asemenea respect fa]` de acest sport minunat.

Steve mi-a spus [i el, cu accentul s`u savuros de sudist: “Mate, rugbyul nu \nseamn` mu[chi [i brutalitate. Mentalitatea \nseamn` totul. Dac` tu \n]elegi

jocul, jocul te va \n]elege pe tine. Dac` tu respec]i jocul, jocul te va respecta pe tine”. Respect, respect [i iar respect. Fa]` de joc, fa]` de coechipieri, fa]` de adversari, fa]` de spectatori [i, \n ultim` instan]`, fa]` de via]`. C`ci dac` ar fi s` rezum \ntr-un singur cuvânt jocul de rugby, aceasta ar fi op]iunea mea: RESPECT! Am primit vestea c` revista Biz va g`zdui pagini despre rugby cu o bucurie fantastic`. Pentru c` acest sport minunat are nevoie de promovare [i merit` ca lumea s` afle cât mai mult despre spiritul \n care se joac`, este nevoie ca oamenii s` \n]eleag` c` este vorba de mult mai mult decât ciocnirile acelea brutale la care mul]i dintre noi rezum` acest sport. De aceea, \n numele tuturor celor care iubesc rugbyul, vreau s` transmit tuturor celor de la revista Biz doar atât: RESPECT! Biz

Biz

73

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Ceva nou pentru cas` Unde te po]i relaxa mai bine dup` o zi grea la serviciu decât la tine acas`? {i de ce nu te-ar ajuta tehnologia s` faci acest lucru? R`spunsul este, evident, unul pozitiv. Prin urmare, e timpul s` analiz`m ce “minuni” ale tehnicii ar fi numai bune de adus ([i folosit) acas`.

74

OSIM UDESIRE

LOGITECH HARMONY

Dac` tot ave]i un televizor performant, nu e p`cat s` nu v` relaxa]i total \n timp ce v` uita]i la emisiunea preferat`? Osim uDesire v` poate ajuta, pentru c` maseaz` fiecare centimetru al corpului, \ncepând cu umerii [i spatele, pân` la [olduri, palme [i t`lpi. Dispozitivul, care poate fi transformat \ntr-un fotoliu compact ce economise[te spa]iu, combin` un scaun de masaj corporal cu bra]e superioare retractabile [i dispozitive de masaj pentru [olduri [i picioare. Vine cu cinci programe: masajul total (de revigorare, \nl`tur` oboseala [i durerile musculare de peste zi), masajul stretch (pentru o \nl`turare a st`rii de amor]eal` din tot corpul), masajul umerilor (\nl`tur` stresul [i tensiunea cauzate de lucrul la birou), masajul spatelui inferior (pentru calmarea durerilor de spate), masajul de sear` (v` relaxeaz` [i v` preg`te[te pentru un somn lini[tit). S` tot stai jos!

Mai e o gr`mad` pân` \ncepe meciul, parc` a[ vedea un episod din serialul meu preferat pân` atunci, c` doar \l am pe DVD. Dar unde naiba am pus telecomanda de la DVD? Recunoa[te]i problema. {i cei de la Logitech o [tiu prea bine, motiv pentru care au lansat telecomanda Harmony 650, capabil` s` \nlocuiasc` pân` la cinci telecomenzi diferite.

Instalarea se realizeaz` cu ajutorul unui computer, prin desc`rcarea unui software disponibil online.

Apoi, selectarea activit`]ii dorite este facilitat` de ecranul color, care afi[eaz` nu doar comenzile de care ai nevoie pentru dispozitivele pe care le folose[ti, ci chiar [i siglele canalelor favorite.

Dac` v` este team` c` televizorul, DVD-ul sau combina audio nu sunt controlabile cu Harmony, lini[ti]i-v`. Logitech suport` peste 250.000 de dispozitive homeentertainment, de la mai mult de 5.000 de produc`tori. Acum v` las, c` \ncepe meciul...

Biz

gadgets

Televizor 3D LG LX9500 Era doar o chestiune de timp \nainte ca tehnologia 3D s` invadeze sufrageriile noastre.

LG se num`r` printre pionierii \n domeniu [i a lansat recent primul televizor 3D Full LED, modelul LX9500. Luminat din spatele ecranului de 1.200 de leduri, modelul cu diagonala de 55 de inch ofer` o luminozitate de invidiat, contribuind la realismul imaginii. |n plus, prin rata de contrast dinamic` de 10.000.000:1 [i tehnologia TruMotion 400 Hz (480 Hz), imaginile 3D oferite de LX9500 transport` telespectatorii direct \n mijlocul ac]iunii pe care o vizualizeaz`. |n plus, aparatul \nglobeaz` formatul Multi Picture, care permite redarea imaginilor \nregistrate cu o camer` 3D f`r` a mai fi necesar` convertirea fi[ierului \ntâi pe un computer. Ochelarii 3D \ncorporeaz` tehnologia shutter, cu lentile care se blocheaz` alternativ, \n func]ie de rata de refresh a ecranului. P`cat c` nu se transmite 3D Cupa Mondial` la fotbal!

SAMSUNG NAVIBOT Cui \i place s` dea cu aspiratorul prin toat` casa? Dac` a]i r`spuns pozitiv, \nseamn` c` vi s-a \nro[it nasul, mincino[ilor!

Aspiratoarele-robot nu mai sunt chiar o noutate, dar noile modele vin cu \mbun`t`]iri care merit` investi]ia. Samsung NaviBot se poate mi[ca \n deplin` autonomie pe mai multe tipuri de suprafa]`, reu[ind o cur`]are eficient` chiar [i a covoarelor sau p`turilor. Noutatea const` \n sistemul Visionary Mapping – dou` procesoare controleaz` activitatea printr-un program inteligent de naviga]ie, care \i permite aparatului s` vizualizeze casa [i s` re]in` unde se afl`, g`sindu-[i ca repere diferite obiecte [i sistemul de andocare. O microcamer` foto integrat` realizeaz` 30 de fotografii pe secund`, creând o hart` virtual` a casei [i identificând exact obstacolele (mobila sau decora]iunile). Apoi, NaviBot calculeaz` traseul cel mai sigur [i cel mai rapid. Mai mult, dac` i se termin` bateria, robo]elulmenajer` se duce singur la sistemul de andocare, se \ncarc` [i apoi reia activitatea din locul unde a \ntrerupt-o.

NaviBot, vezi c` am v`rsat ceva \n buc`t`rie! gabriel.barliga@revistabiz.ro

PHILIPS WAKE-UP LIGHT Iar sun` ceasul, iar ap`s pe "snooze" [i m` \ntorc pe partea celalalt`. Dup` cinci minute, sun` iar. Trezirea de diminea]` este un moment nepl`cut pentru mul]i, a[a c` Philips s-a gândit s` ne ajute, apelând la natur`. A[a a ap`rut Philips Wake-Up Light, dispozitivul care simuleaz` r`s`ritul de soare pentru a v` ajuta s` v` trezi]i natural, cu ajutorul luminii. Cu jum`tate de ceas \nainte de ora de trezire, Philips Wake-up Light emite o lumin` a c`rei intensitate cre[te progresiv, preg`tind organismul pentru trezire \ntr-o manier` delicat` [i reducând starea de confuzie când v` trezi]i. |n plus, dispozitivul emite sunete naturale, delicate (ciripit de p`s`ri, clopo]ei de vânt). Dac` aceste op]iuni vi se par prea blânde, Philips Wake-Up Light are radio [i port iPod. De[i este recomandat mai ales \n perioada iernii, când lumina natural` este absent` la prima or`, [tim prea bine c` vara face]i \ntuneric cu jaluzelele, a[a c` nu v-ar strica un r`s`rit de pe noptier`.

Biz

75

Ie[i]i la aer!

Odat` cu zilele mai lungi [i vremea mai bun`, o nou` specie auto iese din garaje. Dezbr`cate de orice inhibi]ii [i dornice de vitez`, decapotabilele \[i intr` din nou \n drepturi \n aceast` perioad`. {i, de fiecare dat` când credem c` nu ne mai poate surprinde nimic, constructorii vin cu modele noi dup` care \]i las` gura ap` ([i buzunarul bani). Anul 2010 nu avea de ce s` fie diferit, ba chiar are toate motivele s` fie special. Pe o pia]` mondial` care se resimte \nc` acut din cauza crizei, clien]ii ([i companiile) vor s` viseze frumos la vremurile bune care trebuie neap`rat s` vin` dup` postul for]at din ultimii doi ani. Pân` acum, recolta anun]at` este promi]`toare. Desigur, vedetele sunt modele aspira]ionale ce poart` embleme ca Porsche sau Bentley, dar nici constructori cu mai pu]in` tradi]ie, ca Renault, nu se las` mai prejos. Pentru c` nimic nu se poate compara cu sunetul puternic al motorului [i [uieratul pl`cut al vântului (de[i produc`torii ne asigur` c` acesta este aproape insesizabil) \n timp ce rulezi cu acoperi[ul deschis, preferabil pe un drum de coast`. Desigur, popularitatea tot mai mare a motoriz`rilor prietenoase cu mediul se manifest` [i la decapotabile, astfel c` apar hibride, propulsoare cu etanol sau motoare cu consum redus de combustibil. Nimic nu poate [tirbi, \ns`, senza]ia de libertate oferit` de modelele din aceste pagini, care de-abia a[teapt` s` le conduce]i.

DE 76

Biz

GABRIEL BÂRLIG~

motor

Bentley Continental Supersports Convertible Când e[ti cea mai rapid` decapotabil` cu patru locuri din lume [i mai ai [i sigla Bentley pe capot`, nu po]i fi decât perfect`. Cu un nume inspirat de ma[ina de curse Bentley Supersports, care \n 1925 avea un motor de trei litri care livra 85 CP (fa]` de media de 15 CP a vremii) [i era prima ma[in` de serie care atingea 160 km/h, Bentley Continental Supersports Convertible nu face rabat de la luxul specific m`rcii britanice.

Interiorul este bogat \n fibr` de carbon cu finisaje ca de satin, Alcantara [i piele, care creeaz` o atmosfer` sportiv` [i modern`. La nivelul performan]elor, noua decapotabil` a gamei Bentley Continental nu dezam`ge[te deloc - accelereaz` de la 0 la 100 km/h \n doar 4,2 secunde [i are o vitez` maxim` de 325 km/h. Toate

acestea se datoreaz` unui motor W12 de 621 CP, cel mai puternic pus de Bentley pe o decapotabil`. Puternic, dar ecologic, pentru c` poate fi alimentat atât cu benzin`, cât [i cu bioetanol E85 sau orice combina]ie a celor dou` tipuri de combustibil. De altfel, Bentley [i-a propus ca, pân` \n 2012, toate modelele sale s` poat` fi alimentate cu biocombustibili.

Britanicii au realizat un sistem de alimentare care detecteaz` componen]a amestecului de combustibil [i se asigur` c` puterea [i cuplul r`mân constante, indiferent de cantitatea de etanol din rezervor. |n plus, emisiile de CO2 au fost reduse cu 70%. Biz

Porsche 918 Spyder Pare greu de \mp`cat un nume precum Porsche cu ideea de propulsie hibrid`, dar constructorul german nu se teme de viitor, ci a decis s`-l \mbr`]i[eze necondi]ionat. De fapt, nu chiar necondi]ionat, ci luptând pentru men]inerea renumelui sportiv pe care compania l-a c`p`tat de-a lungul deceniilor.

Conceptul Porsche 918 Spyder face parte dintr-o serie de trei modele hibrid prezentate de Porsche la salonul de la Geneva, al`turi de un Cayenne S [i un 911 GT3 R. Modelul nu tr`deaz` deloc o inim` ecologic` la prima vedere.

Nici nu e de mirare, la ce aere de supercar are. {i chiar este o superma[in`.

Decapotabila cu dou` locuri are sub capot` un V8 de 500 CP, care merge pân` la 9.200 rpm [i e o variant` \mbun`t`]it` a motorului de 3,4 litri de pe modelul de curse RS Spyder. Acesta este dublat de un gabriel.barliga@revistabiz.ro

propulsor electric ce dezvolt` 218 CP, iar consumul hibrid s-ar putea s` v` taie respira]ia: doar 3 litri la 100 km.

Performan]a este ajutat` [i de [asiul monococ` din plastic ranforsat cu fibr` de carbon, magneziu [i aluminiu, care face ca greutatea total` a ma[inii s` fie de numai 1.490 kg. Un buton de pe volan permite [oferului s` aleag` \ntre patru modalit`]i de propulsie: exclusiv electric` (autonomie de pân` la 25 km), hibrid` (care merge de la consum redus pân` la putere mare), hibrid` sport (focus pe performan]`, puterea fiind distribuit` \n special c`tre puntea spate), respectiv hibrid` de curse (\mpinge ambele motoare la limit` [i, dac` bateriile sunt \nc`rcate, ap`sarea butonului E-Boost ofer` extraputere pentru dep`[iri la viteze mari). Biz

Biz

77

motor

Audi R8 Spyder 5.2 FSI quattro Modelul decapotabil Spyder al lui R8 a debutat anul trecut, la Frankfurt. |ns` recent Audi a anun]at o versiune “\mbun`t`]it`”, 5.2 FSI quattro, un vis pentru amatorii de vitez` cu vântul prin plete. Sub capot` s-a ascuns un motor V10 de 5,2 litri [i 525 CP, care arunc` pur [i simplu ma[ina de la 0 la 100 km/h \n doar 4,1 secunde, \n timp ce viteza maxim` atins` este de 313 km/h.

Puterea motorului este controlat` printro cutie de viteze manual` cu [ase trepte, existând [i op]iunea unei cutii secven]iale cu clapete plasate pe volan. Trac]iunea este quattro, dar cu un plus clar de distribu]ie a puterii c`tre puntea spate. Pentru “decapotarea” acoperi[ului textil ce cânt`re[te 42 kg sunt necesare doar 19 secunde, chiar [i \n

mers, la viteze de pân` la 50 km/h. {asiul din aluminiu cu tehnologia patentat` Audi Space Frame (ASF) cânt`re[te doar 216 kg. Suspensiile sunt de tipul celor folosite \n sporturile cu motor, iar pentru o frânarea cât mai bun` exist` [i op]iunea folosirii de discuri din ceramic` [i fibr` de carbon. |n ceea ce prive[te echip`rile, dac` vre]i s` merge]i dincolo de standard (sistem de navigare, faruri LED), ave]i la dispozi]ie un sistem audio Bang & Olufsen, scaune de piele sau un sistem special de aer condi]ionat. Per ansamblu, R8 Spyder 5.2 FSI quattro este o adev`rat` superma[in`, dovedind c` Audi a reu[it \n scurt timp s` intre \n lumea bun` a constructorilor de astfel de bijuterii. Biz

Renault Wind Mezinul selec]iei noastre a debutat tot la Geneva, dar nu se las` intimidat de adversarii s`i mult mai puternici. Renault Wind este un coupé-roadster care vine cu o inova]ie important` \n domeniul decapotabilelor.

Acoperi[ul electric pivotant al ma[inii reu[e[te s` se deschid` \n doar 12 secunde.

Practic, plafonul basculeaz` rapid din pozi]ia \nchis \n jurul bazei sale, fiind ad`postit f`r` a fi pliat \n vreun fel deasupra portbagajului. Micul roadster a fost construit de c`tre francezi cu acela[i sim] practic ce caracterizeaz` brandul Renault de o vreme bun` \ncoace. Modelul este gândit din start pentru or`[enii care au nevoie de o ma[in` practic`, u[or de parcat (lungimea este de numai 3,83 metri), dar 78

Biz

c`rora le plac sportivitatea unui coupé [i libertatea unei decapotabile. Combina]ia reu[it` de c`tre Wind ar putea aduce un succes nesperat pentru acest model, mai ales \n perioada actual`, mai pu]in favorabil` cheltuielilor extravagante. De[i are dimensiuni reduse [i mai are nevoie [i de spa]iu pentru ad`postirea acoperi[ului, modelul are un portbagaj nesperat de \nc`p`tor (270 litri) indiferent de pozi]ia acoperi[ului, \n ciuda a dou` bare metalice de rigidizare aflate \n interior. Renault Wind are toate datele pentru a deveni o vedet` a vânz`rilor, dat` fiind versatilitatea sa. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

motor DE

GABRIEL BÂRLIG~

Leul francez contraatac`

AUTO{TIRI Focus RS \[i umfl` mu[chii Gama Focus RS este extrem de popular` printre amatorii de raliuri din Europa, a[a c` apari]ia unei edi]ii limitate era de a[teptat.

Modelul RS500 va fi produs, dup` cum \i spune [i numele, \n numai 500 de exemplare.

Motorul de 2,5 litri dezvolt` 345 CP, cu 15% mai mult decât varianta standard de Focus RS. Accelereaz` de la 0 la 100 km/h \n doar 5,6 secunde, iar viteza maxim` va fi de peste 260 km/h.

Ultimul Twingo la Paris

De ani buni de zile 2+2 este egal cu... TT. Audi TT, mai precis.

Peugeot s-a gândit c` ar fi timpul s` atace pozi]ia solid` a teutonilor [i arma lor se nume[te RCZ. Acest coupé 2+2 sportiv [i compact este primul model de la Peugeot care arboreaz` noua identitate Peugeot Lion a companiei franceze, ce pune emo]ia \n centrul experien]ei auto. {i RCZ are emo]ie din bel[ug.

Modelul preia ideea prezentat` \ntr-un concept \n 2007 la Frankfurt [i o aduce \n actualitate.

Francezii au \ncercat ([i au reu[it) s` r`mân` cât mai fideli conceptului, de[i au luptat cu timpul, RCZ fiind dezvoltat \ntr-un timp record.

La exterior, RCZ este atletic, elegant [i aerodinamic, debordând de energie [i arborând faimoasa gril` agresiv` a modelelor Peugeot din ultimii ani. Individualitatea [i sportivitatea sunt accentuate de forma deosebit` a plafonului, care spre partea din spate cap`t` aspectul a dou` bule gabriel.barliga@revistabiz.ro

unite gra]ios la mijloc. Plafonul poate fi construit op]ional [i din fibr` de carbon. |n interior, acel “+2” din spate pare s` se adreseze mai degrab` copiilor decât adul]ilor, bancheta din spate fiind un fel de strapontin` care, prin rabatare, poate dubla volumul portbagajului de la 384 la 760 de litri. Finisajele sunt de prim` clas`, cu o not` high-tech accentuat`, menit` s` induc` [oferului o ambian]` ultrasportiv`.

La capitolul motorizare, Peugeot RCZ ofer` pentru \nceput patru versiuni, trei pe benzin` de 1,6 litri [i puteri de 156, 163, respectiv 200 CP, precum [i un HDi pe motorin` de 2 litri [i 163 CP. Toate respect` normele Euro 5, dar compania a prezentat la Geneva [i o versiune hibrid de 200 CP cu emisii foarte sc`zute de CO2. |n septembrie anul trecut, la Salonul Auto de la Frankfurt, Peugeot a epuizat \n doar 48 de ore o edi]ie limitat` de 200 de unit`]i a lui RCZ. Biz

Micu]ul model al francezilor revine \n for]` cu ceva schimb`ri la exterior, [ase variante de echipare [i dou` versiuni sport (Twingo RS [i Twingo Gordini RS).

Accentul cade, evident, pe aspectul eco, Twingo venind cu trei propulsoare noi pe benzin` ce ofer` emisii reduse de CO2 fa]` de versiunile anterioare. Renault Twingo este pe locul trei \n Europa la vânz`ri pe segmentul ma[inilor mici de ora[.

Ghei[a viitorului este o sportiv` de top Cu o istorie \n sport ce cuprinde nume precum Celica, MR2, Supra sau Corolla Levin AE86, Toyota continu` tradi]ia prin conceptul FT-86, prezentat la Geneva. Arat` extraordinar, mai ales c` aspectul exterior a ]inut cont aproape exclusiv de performan]ele aerodinamice [i func]ionalitate.

Japonezii au numit stilul "frumuse]e func]ional`", scopul fiind s` ofere [oferului pl`cere maxim` la volan.

O legend` la 60 de ani |n martie 1950, ie[eau pe por]ile fabricii din Wolfsburg primele Volkswagen Transporter. Dup` 6 ani, produc]ia se muta la Hanovra, iar \n 1967 erau produse mai mult de 1,83 milioane Transporter Tip 2, supranumit Bulli, care a devenit un simbol al libert`]ii anilor ’60.

Bulli s-a n`scut \n mintea unui importator de Volkswagen din Olanda, Ben Pon, care a pornit de la celebra "broscu]`". Transporter a ajuns la peste 10 milioane de unit`]i vândute.

Biz

79

jack & suzy welch

Obiectiv profesional: dezvoltare |n China, Portugalia, Fran]a, Danemarca sau Slovacia mi-a fost adresat` aceea[i \ntrebare: “Ce a[ putea face s` promovez?”. Cred c` r`spunsul la aceast` \ntrebare este acela[i, oriunde \n lume. Ca s` promovezi exist` un lucru important ce trebuie f`cut [i, la fel de important, un lucru ce nu trebuie f`cut.

DA, livra]i performan]e senza]ionale, mult peste a[tept`ri [i, cu fiecare ocazie, dep`[i]i atribu]iile de serviciu.

Când cei mai mul]i angaja]i se gândesc la livrarea de performan]e de excep]ie, cred c` este vorba de dep`[irea criteriilor de performan]`. Dar o cale [i mai eficient` pentru ob]inerea promov`rii mult visate este extinderea orizonturilor jobului [i demararea unor activit`]i curajoase [i nea[teptate. Propune]i un nou concept sau un proces care nu \mbun`t`]e[te doar propriile rezultate, ci pe ale diviziei [i chiar pe ale \ntregii companii.

NU v` constrånge]i superiorul s` fac` lobby pentru o promovare.

Dac` ob]inerea rezultatelor este cea mai sigur` modalitate de promovare, cel mai sigur mijloc prin care se poate sabota singur un angajat este s` \[i for]eze [eful s` se foloseasc` de influen]` pentru sus]inerea sa. |n primul rând, pute]i ob]ine cele mai bune rezultate din lume, dar este imposibil s` ignora]i valorile [i cultura companiei. O alt` modalitate de autosabotaj se reflect` \n caracter – acel tip de comportament care ar putea face lumea s` \ntrebe, “Chiar pot s` am \ncredere \n aceast` persoan`?”.

De pild` lipsa sincerit`]ii. Nu m` refer la minciun`, ci la tendin]a de a nu oferi toat` informa]ia. Acest comportament este mult mai frecvent [i deranjeaz` \n egal` m`sur` atât coechipierii, cât [i superiorii. Ambi]ia de avansare profesional` afi[at` ostentativ va for]a superiorul s` ia m`suri, deoarece o astfel de atitudine \nstr`ineaz` restul angaja]ilor. |n cazul majorit`]ii angaja]ilor, ambi]ia este o calitate – ajut` la dezvoltarea proprie, dar [i a companiei, astfel \ncât fiecare are de câ[tigat. Dar dorin]a ostentativ` pentru o carier` de succes este diferit`. Se manifest` prin distrugerea angaja]ilor din jur [i \ncercarea de a arunca vina pe altcineva pentru propriile gre[eli. Este foarte dificil s` sus]ii pe cineva când exist` obiec]ii clare ale coechipierilor.

Ace[tia sunt doi dintre cei mai importan]i factori ai promov`rii, dar iat` alte patru sfaturi care ajut` la o promovare sigur`.

80

Biz

Trasa]i grani]e.

Rela]ia dintre [ef [i subordonat poate cu u[urin]` s` evolueze \n dou` capcane profesionale. Prima, [i cea mai des \ntâlnit`, se \ntâmpl` atunci când aloca]i prea mult timp analizelor cu conducerea superioar`. Ca rezultat, deveni]i atât de deta[at de subordona]i, \ncât le pierde]i sprijinul [i afec]iunea. |n al doilea caz, se ajunge la imposibilitatea definirii unor grani]e [i, ca finalitate, risca]i s` v` purta]i ca un amic, nu ca [ef. |ncerca]i s` trasa]i o linie \ntre cele dou` extreme. Când va sosi timpul pentru o promovare, cel mai bun lucru pe care \l vor spune angaja]ii este c` a]i fost cinstit, atent, dar [i impar]ial cu ei.

Fi]i prezen]i pe radarul conducerii.

V` pute]i cre[te vizibilitatea prin acceptarea unor proiecte sau ini]iative importante, mai ales a celor care nu sunt tocmai populare. |nv`]a]i de la mai mul]i mentori.

Experien]a mi-a demonstrat c` nu exist` mentorul perfect. Am avut zeci de mentori informali de-a lungul \ntregii cariere [i fiecare dintre ace[tia m-a \nv`]at ceva important. Mentorii mei variau de la clasici vârstnici [i executivi \n]elep]i la coechipieri care adesea erau mai tineri ca mine. Un alt mentor potrivit pentru oricine: presa de business. Deoarece citeam fiecare ziar [i revist` economic` pe care puneam mâna, am \nv`]at foarte multe despre business, \n special despre ce tranzac]ii au succes sau e[ueaz` [i, mai ales, de ce. {i am folosit ce am citit. De[i nu trebuie s` crede]i orbe[te absolut tot ce se scrie, presa de business poate s` fie un profesor bun. |n ultimul rând, mentorii sunt pretutindeni, iar cei mai buni v` pot ajuta \n moduri total nea[teptate. |nv`]a]i absolut tot de la ace[tia.

Adopta]i o atitudine pozitiv` – [i r`spåndi]i-o.

|n mod cert, o personalitate optimist` nu va aduce de una singur` o promovare. Totu[i, pentru un negativist ereditar promovarea este foarte dificil` – nimeni nu \[i dore[te s` lucreze cu cineva care tr`ie[te mereu sub un nor de furtun`, indiferent de cât de inteligent este.

JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wining@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate