Biz 195- Noua ordine bancara by Revista Biz

Biz

JACK WELCH DESPRE ABORDAREA UNEI CRIZE ORGANIZA}IONALE

ale

cons

ulu

iun

risc

zit

e[ def

pasive

! d

i ef

n ] n` ri a l b i exter ndu fo rie

fina dd

izi

n]a

red

pro ran

fit

201 0

s t r a ]ii teg ie

r b era m t m c i o o nu

to da

icit

car

c n a

at icaliz

v cti

€

R`svan Radu

ox et

nt co

de as

â b o

` d n

Pre[edinte executiv, UniCredit }iriac Bank

ie ] a l f n ` lei i tar e n mo s` a ive t m c a ce

za mi

relansare ind edit s

g in

ba e-

ita

hid

rec

ent

lic

200 9 gem

du fon

Nr. 195 • 1 - 15 mai 2010 • 4,9 lei

DAE

ri m

utu

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

www.gandestebiz.ro

NOUA

ORDINE

sub

pri viz me iu ne

lig so

lva

Nr. 195

BANCAR~ Când [i \n ce form` va reveni creditarea [i cum se preg`tesc b`ncile pentru acel moment

cra iun

bil

ita

Biz REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL GEORGIANA MECU – EDITOR SPORT CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Vertical Media Network Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

editorial

Strategia schimb`rii

` spunem c` lumea s-a schimbat \n ultimul an [i jum`tate ar fi o descriere blând` a modului \n care economia global` a fost zdruncinat` din temelii \ncepând cu 2008. Iar sistemul bancar mondial s-a aflat la originea ([i \n centrul) acestor schimb`ri dramatice. Surprinz`tor pentru mul]i (probabil nu [i pentru guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu), b`ncile române[ti au rezistat atacurilor crizei mult mai bine decât suratele din SUA, Marea Britanie sau Germania. Motivele sunt mai multe [i au fost deja dezb`tute pe larg, pornind \n principal de la reglement`rile interne stricte [i lipsa de sofisticare a sistemului financiar local. |n ultimul an \ns`, b`ncile române[ti au trebuit s` fac` fa]` unei noi realit`]i, \n care problemele clien]ilor s-au r`sfrânt direct asupra institu]iilor financiare. Managementul din b`nci a \nceput s` creioneze strategii care s` le consolideze businessul \n fa]a condi]iilor dificile ce nu dau semne c` vor disp`rea prea curând [i care s` le readuc` pe linia cre[terii. |n acest num`r, ne-am propus s` afl`m ce se ascunde \n culisele acestor schimb`ri [i s` afl`m de la managerii de top din b`ncile de pe pia]` ce eforturi de adaptare au f`cut [i ce strategii dezvolt` pentru perioada urm`toare. |n spiritul Biz, am mers dincolo de cifre [i declara]ii, pentru a desprinde tendin]ele care vor face legea \n sistemul financiar-bancar românesc \n perioada urm`toare [i pentru a vedea cum echilibrul dintre creditare [i economisire este regândit de cei mai importan]i bancheri din România. Am aflat c`, \n ciuda crizei, b`ncile preg`tesc intens terenul pentru revirimentul economic, de[i sunt con[tiente c` vremea cre[terilor explozive de dinainte de 2008 nu se va \ntoarce prea curând. Bancherii ne-au mai spus [i c` focusul se mut` acum de la dezvoltarea re]elelor proprii pentru atragerea de noi clien]i c`tre fidelizarea celor existen]i [i oferirea de servicii tot mai individualizate [i complete acestora. Lumea s-a schimbat, iar b`ncile se schimb` [i ele odat` cu ea. Pentru a afla cum, v` invit`m s` citi]i cover story-ul din paginile ce urmeaz`. Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

Biz

sumar

BIZ 195 AGEND~

COVER STORY R`svan Radu, CEO UniCredit }iriac Bank

Noua ordine bancar` pagina

HARVARD BUSINESS REVIEW Fii un lider mai bun, dar f`-]i mai mult timp pentru familie pagina

4 Când epoca discounterilor apune 5 C`l`torie spre centrul lumii virtuale 6 |n criz` am regândit businessul 7 |n pa[i de networking 8 Business la \n`l]ime

OAMENII BIZ 10 Manageri printre medici C`t`lin Popa – Euroclinic Wargha Enayati – Centrul Medical Unirea Erghin Hagicalil – Romar Mihai Marcu – MedLife

60 Interviu: Carmen T`nasie, CEO Omnicom Media Group România

MANAGEMENT 64 Angajator \nchiriez angaja]i 68 Cum am reu[it – Asigurare pentru succes

LIFE 71 Berlinez de-o s`pt`mân` 72 Rugby: Veni]i la rugby! GADGETS 74 Telefoanele la apel! MOTOR 76 Cu ro]ile \n priz`

JACK WELCH 80 Despre abordarea unei crize organiza]ionale

Marina O]elea – Medicover Robert {erban – Gral Medical

START-UP 22 Echilibrul e mai s`n`tos

INTERVIUL BIZ 24 Ali Ergun Ergen, CEO al B`neasa Developments

ANALIZ~ AFACERI 18 Cât mai cost` un zâmbet de investitor 56 Curajul \n afaceri

COVER STORY |n spatele cifrelor, al bilan]urilor contabile, al profiturilor, exist` strategii bine puse la punct, nop]i pierdute, calcule nesfâr[ite [i simul`ri ale situa]iilor limit`. A[a arat` sistemul bancar local ast`zi, dup` un an dur. Care au fost strategiile câ[tig`toare, ce am \nv`]at din aceast` criz` [i mai ales ce vom pune \n aplicare \n viitor?

44 Navigheaz` pe bambus 45 CSR prinde teren 46 EcoRomânia a ajuns \n China

OAMENII BIZ Manageri printre medici pagina 2

Biz

MARKETING 58 Noul consumator. Marea Conversie 59 Cui \i este fric` de Facebook?

FOTO COPERT~: VASILE C~MAR~ / VISTA

GREEN

agend` retail DE

CORINA COMAN

Cånd epoca discounterilor apune Cu o cre[tere impresionant` a vânz`rilor \n primul trimestru, magazinele de discount sunt f`r` \ndoial` vedetele retailului pe timp de criz`. Dar va fi celebritatea lor de durat`?

Pentru cei care \nc` se mai \ndoiau de veridicitatea axiomei “|n criz` consumatorii devin mult mai chibzui]i”, primul trimestru al anului a adus confirmarea \n cifre. Re]elele de discount sunt din nou \n lumina reflectoarelor pe pia]a de retail, fie datorit` expansiunii extrem de agresive (re]eaua Plus, de exemplu, tocmai a deschis magazinul cu num`rul 100), fie prin cre[terea substan]ial` a vânz`rilor.

expansiunea”, declar` Rainer Exel, director general [i actionar al companiei miniMAX Discount. Avem de-a face prin urmare cu o cre[tere real`, sus]inut` de tot mai mul]i consumatori deveni]i dintr-o dat` chibzui]i, aten]i la cheltuieli [i la pre]ul “cel mai mic”. Iar dac` cerere exist`, ea trebuie satisf`cut`, de unde [i \mbulzeala re]elelor de discount de a deschide cât mai mult [i cât mai repede. O strategie ce

Dar s` lu`m un caz concret. miniMAX, unul dintre juc`torii activi de pe segmentul de discount, a raportat recent o cifr` de afaceri de peste 50 de milioane de lei pentru primele trei luni din 2010, \n cre[tere cu aproape 52% fa]` de perioada similar` a anului anterior, un procent impresionant chiar [i \n perioadele de boom economic. Ce-i drept, majorarea vânz`rilor s-a datorat [i magazinelor deschise \n ultimul an, \n prezent retailerul operând o re]ea de 31 de unit`]i. “Comparativ cu acelea[i suprafe]e existente [i \n 2009, numai \n luna martie magazinele au \nregistrat vânz`ri \n cre[tere cu 23,61%, excluzând

aminte[te mai degrab` de cele practicate pân` acum doi ani de toate re]elele de magazine, indiferent de natura [i obiectul comer]ului, \ntr-o perioad` \n care “orice produs \[i avea cump`r`tor”, dup` cum subliniaz` Ali Ergun Ergen, [eful B`neasa Developments. Acelea[i re]ele se lupt` acum cu reduceri de costuri, unit`]i neprofitabile sau, mai r`u, ie[irea din insolven]`. Prin analogie, actuala criz` pare mai degrab` “boom-ul economic” pentru discounteri, caz \n care toate investi]iile \n expansiune pot fi exagerate [i pot avea repercusiuni negative ulterior. În fapt, cât de durabil` este schimbarea consumatorului \n general [i mai ales a

Biz

celui român \n particular? “F`r` a \ncerca s` fac profe]ii, a[ risca s` spun c` \nclina]ia românilor c`tre magazinele de tip discount este mai degrab` conjunctural`”, r`spunde Daniel Enescu, Managing Partner la Daedalus Consulting. Cu alte cuvinte, este de a[teptat ca, pe m`sur` ce vor veni vremuri mai bune, o mare parte dintre cei care \n prezent au ales magazinele de tip discount s` se \ntoarc` spre hipermarketuri sau supermarketuri. În opinia sa, exist` o component` puternic` de “show off” \n atitudinea [i stilul de via]` al românilor, iar apetitul pentru branduri, investi]iile \n autoturisme scumpe sau telefoane de ultim` genera]ie sunt doar câteva dintre elementele ce definesc aceast` component` mult mai pregnant` \n România decât \n ]`rile din Europa de Vest. Aten]ie, vorbim despre un aspect ce nu se va schimba peste noapte, \n primul rând pentru c` \[i are r`d`cini adânci \n frustr`rile din perioada comunist`, alimentate de o societate dinamic` [i efervescent`, care \nc` nu [i-a g`sit un punct de echilibru. Pe de alt` parte, r`spunsul la recesiune a avut o \ntârziere semnificativ`, sugerând un comportament relativ neanticipativ [i pu]in precaut. “O astfel de atitudine este specific` comunit`]ilor cu «memorie scurt`» – [i nu exist` niciun motiv ca acest tip de comportament s` nu fie reluat imediat ce condi]iile de via]` se \mbun`t`]esc”, subliniaz` Daniel Enescu. Evident, o mare necunoscut` r`mâne [i durata recesiunii, pentru c` de ea va depinde [i num`rul persoanelor care vor suferi schimb`ri definitive \n comportament. Cu alte cuvinte, cu cât mai lung` recesiunea, cu atât mai multe persoane vor r`mâne la obiceiul de cump`rare din magazine de tip discount dup` ce aceasta va fi luat sfâr[it. Biz corina.coman@revistabiz.ro

[tiri

C~L~TORIE SPRE CENTRUL LUMII VIRTUALE Microsoft România a lansat la Top Social Brands 2010, eveniment organizat de revista Biz pe 27 aprilie, la Hotel Novotel, provocarea unei c`l`torii virtuale \n jurul internetului. Prin mesajul “Navigheaz` cu Internet Explorer 8 pentru a g`si primul comoara de la cap`tul Internetului”, a fost demarat` o campanie de marketing online ce promoveaz` beneficiile browser-ului Internet Explorer 8, lansat anul trecut atât la nivel global, cât [i \n România. Campania din aceast` perioad` cuprinde o serie de elemente de comunicare bazate pe website-ul www.explore8.ro, care include indicii s`pt`mânale menite s` aduc` utilizatorii cu un pas mai aproape de “comoara” de 10.000 euro [i lista site-urilor incluse \n concurs. Alte tactici de comunicare ca parte a acestei campanii sunt: o carte virtual` care va cuprinde scurte pove[ti

(fiecare scris` \n 8 tweet-uri) despre experien]a utiliz`rii internetului pentru prima dat` [i a browser-ului Internet Explorer, o band` desenat` care va prezenta beneficiile IE8 prin inter-

mediul personajului Tudoric`, cel care a debutat anul trecut, odat` cu lansarea Windows 7, [i o campanie pe bloguri. (Loredana S`ndulescu)

agend` interviu DE

ALEXANDRU ARDELEAN

|n criz` am regåndit businessul Sorin Freciu, directorul general al postului The Money Channel, explic` metodele de eficientizare prin care trece singura televiziune de business din România [i care sunt tacticile utilizate pentru a face fa]` crizei financiare. când economia va \ncepe s` func]ioneze, atunci când modelul nostru economic va dovedi c` este capabil s` sus]in` cre[terea economic`, sigur c` se va sim]i [i pe pia]a media. |n condi]iile \n care nu po]i contracara sc`derea veniturilor trebuie s` \ncerci s`-i dai clientului un argument pentru a nu-[i redirec]iona bugetul \n alt` parte, pentru a-l convinge s` cheltuie mai mult decât era dispus s` cheltuie pe ni[te proiecte care con]in doar o singur` component`, fie ea TV, print sau online. Dac` gândim tot felul de produse noi, integrate pe mai multe medii, cred c` sunt [anse s` trecem prin aceast` perioad` dificil`. Care este strategia de business pentru The Money Channel?

SORIN FRECIU, directorul general al postului The Money Channel

Biz

Cum va evolua pia]a de media, având \n vedere tot ceea ce s-a \ntâmplat \n ultimul an?

Pia]a de media s-a a[ezat \n ultima perioad`, au disp`rut o parte din produsele ei [i aici m` refer \n principal la print. Mul]i s-au reorientat spre media electronic` [i cred c` acesta este viitorul. |n ceea ce prive[te banii care intr` \n pia]a de media, \n urm`toarele luni se va ajunge la ultimul nivel al c`derii. Atunci

Strategia de business este gândit` \n a[a fel \ncât The Money Channel s` reu[easc` s` se autofinan]eze, s` reu[easc` s` produc` atâ]i bani de câ]i are nevoie [i s` se dezvolte cu banii pe care \i produce. Acest target \l am \n vedere indiferent de perioadele prin care trecem. Cred c` este loc suficient. Avem proiecte integrate care pot aduce mult mai mult decât publicitatea clasic`, atât partenerilor no[tri cât [i nou`. Trebuie s` ne uit`m spre noi direc]ii astfel \ncât toat` lumea s` aib` de câ[tigat. Cum a evoluat The Money Channel ca model de business?

Au fost luni \n care The Money Channel [i-a realizat break-even-ul.

{ocul pe care l-am sim]it a fost \ns` mai mare decât apreciam la \nceputul anului. Primele bugete t`iate au fost cele de marketing [i de publicitate [i acest lucru s-a sim]it \n toat` presa. De altfel, nu la noi s-a sim]it cel mai mult. Dar am f`cut fa]`, am trecut peste toate greut`]ile [i mergem \nainte. Dat fiind faptul c` [tiu c` sunte]i un expert \n pia]a de capital, cum vede]i evolu]ia ei \n viitor?

Pia]a de capital româneasc` este mic`, foarte mic` \n compara]ie cu nevoile economiei române[ti. Ar trebui s` m` uit cu o lup` care m`re[te extrem de mult ca s` o pot vedea. Cred \ns` foarte mult \n necesitatea unei pie]e de capital puternice. Modelul economic nu poate s` se bazeze doar pe exporturi [i pe investi]ii str`ine de gen lohn, auto [i imobiliare. Acestea au fost sectoarele pe care s-a bazat economia româneasc` \n anii de cre[tere [i sigur c` au fost domeniile cele mai afectate. Criza le-a ar`tat \ntreprinz`torilor [i guvernan]ilor c` o pia]` de capital puternic` ar fi putut sprijini multe proiecte \n aceast` perioad`. Multe companii ar fi putut s` treac` mult mai u[or peste criz` dac` ar fi beneficiat de sprijinul unei pie]e de capital adev`rate. Sunt \ns` optimist. La mi[c`rile pe care le-am v`zut \n ultimul timp, cred c` se pot face multe. Pia]a de capital \[i poate demonstra rolul extrem de important \ntr-o economie capitalist` normal` [i func]ional`. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

[tiri DE

OVIDIU NEAGOE

|n pa[i de networking Participarea la un eveniment nu \nseamn` a face act de prezen]`, ci exercitarea la maximum a abilit`]ilor de comunicare astfel \ncât s` poat` fi identificate [i chiar determinate posibile viitoare parteneriate. Aceasta este esen]a networkingului. Prin networking po]i cunoa[te oameni noi, \ns` extrem de important este ca ei s` \[i aduc` aminte de tine. Cum ajunge cineva s` \[i aminteasc` de tine dintre alte zece persoane cunoscute \n cadrul aceluia[i eveniment? O solu]ie ar fi s` \nv`]`m s` facem networking ca ni[te profesioni[ti, de la exper]i \n domeniu. Pe 20 mai anul acesta, \n condi]iile \n care \n România nu exist` o cultur` a networkingului de afaceri, Business Networking International (BNI) \[i propune s` fac` pionierat [i organizeaz` un eveniment \n domeniu. BNI România este o companie condus` de Ana-Maria

Mih`il`, economist de profesie, o persoan` care a intrat \n contact pentru prima dat` cu conceptul de networking \n 2003, pe când studia [i lucra la Londra \n domeniul designului de interior. }inând cont c` trei dintre cele mai importante elemente pentru succesul unui om de afaceri sunt managementul timpului, rela]iile [i informa]iile pe care acesta le de]ine, Ana-Maria Mih`il` a \nceput s` dezvolte Business Networking International \n Bucure[ti din septembrie 2006. (Loredana S`ndulescu)

5 motive pentru un networking profesionist 1. Pentru c` suntem tot timpul \n c`utare de oportunit`]i de dezvoltare 2. Pentru c` travers`m o period` extrem de bogat` \n oportunit`]i de dezvoltare a afacerii chiar [i cu rezultate imediate 3. Pentru c` po]i folosi acest instrument de marketing \n scopul \mbog`]irii portofoliului de clien]i 4. Pentru a fi la curent cu schimb`rile reale ale pie]ei 5. {i nu \n ultimul rând pentru a te informa [i dezvolta personal

Biz

agend` [tiri NOUT~}I

Prim`vara se vând mai multe ma[ini Vânz`rile de autoturisme noi au crescut \n martie de aproape dou` ori [i jum`tate fa]` de februarie, pân` la 9.374 de unit`]i, dar pe primele trei luni cifrele sunt \n sc`dere cu 44%, potrivit Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile din România. Exporturile Dacia au totalizat \n primul trimestru 49.194 de unit`]i (+58% fa]` de 2009). Importurile de autoturisme au sc`zut cu 50,3%, pân` la 21.904 unit`]i. |n topul importatorilor conduce Ford, cu 1.692 unit`]i, urmat de Volkswagen (1.390) [i Renault (1.316).

Arctic lupt` cu \nghe]ul vânz`rilor Produc`torul de electrocasnice a finalizat 2009 cu o cot` de pia]` de 35,3%, \n cre[tere cu 4% fa]` de 2008, men]inându-[i astfel pozi]ia de lider. Compania a raportat o cifr` de de afaceri de 186 milioane de euro [i un volum total al vânz`rilor de peste 1,4 milioane de unit`]i, \n sc`dere cu 8% fa]` de 2008. Rezultatele Arctic au fost influen]ate pozitiv \n special de cre[terea exporturilor, una din direc]iile strategice importante abordate de produc`tor \n 2009. Compania s-a concentrat cu prec`dere asupra pie]elor mature vest-europene, care au avut semne de revenire \nc` de la finalul anului 2008.

Campioni la deficit [i datorii România a atins \n anul 2009 un deficit bugetar de 8,3% din PIB, ceea ce o plaseaz` printre "campioanele" UE, al`turi de Irlanda (14,3%), Grecia (13,6%), Marea Britanie (11,5%), Lituania (8,9%) [i Fran]a (7,5%), potrivit datelor Eurostat. Niciun stat din comunitatea european` nu a \nregistrat excedent bugetar. Cele mai sc`zute deficite au fost \n Suedia (-0,5%), Luxemburg (-0,7%) [i Estonia (-1,7%). La finele anului trecut cele mai mici datorii de stat ca procent din PIB au fost \nregistrate \n Estonia (7,2%), Luxemburg (14,5%), Bulgaria (14,8%) [i România (23,7%). 8

Biz

Business la \n`l]ime BRD Tower, sediul din Pia]a Victoriei al BRD-GSG, este, \n acest moment, cea mai \nalt` cl`dire de birouri func]ional` din Bucure[ti, având 87 de metri [i 19 etaje, potrivit unui clasament realizat de Regatta - Real Estate Company. |n apropiere de Pia]a Victoriei se afl`, \ns`, viitorul lider, Tower Center International, cl`dire \nc` nedat` \n folosin]`, care are o \n`l]ime de aproximativ 120 de metri. Potrivit Regatta, zona Pia]a Victoriei – Calea Victoriei se prefigureaz` ca viitorul La Defence al Micului Paris, aici fiind situate peste 50% dintre cl`dirile cele mai \nalte din ora[. Restul cl`dirilor sunt situate \n zona de nord

[i zona central`, mai ales \n jurul Pie]ei Unirii. Acestea sunt, de altfel, zonele \n care calitatea [i compozi]ia solului permit construirea de turnuri de birouri sau de alte cl`diri de mari propor]ii. La nivel european, Parisul de]ine primul loc la num`rul de cl`diri \nalte, cu mai mult de 12 edificii de peste 150 de metri \n`l]ime. Locul doi este ocupat de Frankfurt, cu 9 cl`diri mai \nalte de 150 de metri, iar locul trei revine Londrei, unde au fost date \n folosin]` 8 astfel de cl`diri. Cea mai \nalt` cl`dire din Europa este Turnul Commerzbank din Frankfurt, care are 56 de etaje [i o \n`l]ime de 259 metri. (Gabriel Bârlig`)

CELE MAI |NALTE CL~DIRI DE BIROURI DIN BUCURE{TI DENUMIRE

ÎN~L}IME

ETAJE

ZON~

BRD Tower

87 m

Pia]a Victoriei

Nusco

85 m

{oseaua Pipera

Bucharest Financial Plazza

83 m

Calea Victoriei

Euro Tower

80 m

Barbu V`c`rescu

Charlles de Gaulle Plaza

80 m

Pia]a Charles de Gaulle

City Gate

75 m

Pia]a Presei

Millenium Business Center

72 m

Armeneasc`

Premium Plaza Office Building

64 m

Buze[ti-Pia]a Victoriei

Riverside Tower

61 m

Splaiul Independen]ei

Bucharest Corporate Center

60 m

Buze[ti-Pia]a Victoriei Sursa: Regatta

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Manageri printre medici Sistemul medical privat românesc a evoluat spectaculos \n ultimii ani, dar pe alocuri este \nc` la \nceput de drum. Pân` \n prezent, am asistat la diverse ini]iative, unele mai mici, altele mai mari. Urmeaz` consolidarea. Cinci dintre managerii celor mai mari institu]ii medicale private din România ne-au \mp`rt`[it din experien]a de manageri [i provoc`rile pe care le impune etapa actual` de dezvoltare a pie]ei. Ceea ce face cu adev`rat distinc]ia \ntre ideile de succes [i cele pierdute \n neant este punerea lor \n practic`. Iar \n spatele implement`rii stau ore \ntregi de munc`, de care numai oamenii din companiile de cercetare de pia]` \[i dau seama cât de lungi sunt. |ns`, dincolo de perseveren]` [i aten]ie la detalii, cei mai buni speciali[ti \n domeniu [tiu c` trebuie s` mearg` mai departe. Mai mult decât descrierea unui proces [i expunerea unor date, reu[ita ]ine de arta de a extrage cele mai relevante concluzii [i, de ce nu, de a construi o poveste.

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz

FOTOGRAFIE DE VASILE C~MAR~ / VISTA

EUROCLINIC

C`t`lin Popa Director General Cea mai mare realizare a lui C`t`lin Popa este participarea la deschiderea spitalului Euroclinic, pe care-l conduce \n calitate de director general din 2007. Cu toate c` lucreaz` de mai bine de 15 ani \n domeniul s`n`t`]ii, nu a avut niciodat` oportunitatea de a participa la un proiect de asemenea anvergur`. |n Statele Unite, ]ara unde a studiat [i [i-a \nceput cariera, apari]ia acestui gen de proiect de tip greenfield \n domeniul s`n`t`]ii este o raritate. Ca manager al unui spital privat, C`t`lin Popa nu crede \n existen]a vreunei formule magice pentru a avea succes. |i place s` lucreze cu oamenii, s`-i implice \n activit`]i pentru a crea un mediu de lucru \n care se simt aprecia]i. |n opinia sa, un manager trebuie s` discearn`, când situa]ia cere, o abordare direct`, dar trebuie s` \[i dea seama [i când trebuie s` implice coechipierii \n luarea de decizii. Din acest punct de vedere, terminologia pentru stilul de management preferat de C`t`lin Popa este cea de “management situa]ional”. Biz

Biz

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

FOTOGRAFII DE VASILE C~MAR~ / VISTA

CENTRUL MEDICAL UNIREA

Wargha Enayati Fondator Lui Wargha Enayati \i place s` fie [ef. {i nu se sfie[te s` spun` asta. |ncearc` s` fie un catalizator al comunit`]ii din care face parte [i s` asculte fiecare membru al echipei, de la cel mai mic pân` la cel mai mare. Ideea aceasta \[i are originele \n religia Baha’i, al c`rei adept este [eful Centrului Medical Unirea. De altfel, un element de baz` \n religia Baha’i este consultarea celor din jur, fie c` este vorba de familie, fie de comunitate. Este un principiu simplu pe care Wargha Enayati l-a adoptat [i \n Consiliul de Administra]ie al clinicii. {i a dat roade. Dac` la \nceputul carierei se dedica \n propor]ie de 80% cardiologiei, pe m`sur` ce a devenit manager al unuia dintre centrele medicale de top din România, timpul alocat practic`rii acestei specializ`ri s-a redus considerabil. Pauz` nu a luat niciodat` [i nici nu i-a trecut prin cap s` se lase de meserie, deoarece este pur [i simplu pasionat de medicin`. Acum \ns`, odat` ce afacerea s-a consolidat [i a finalizat vânzarea unei participa]ii de 80% c`tre fondul de investi]ii Advent International, fondatorul clinicii are de gând s` se dedice mai mult meseriei sale de baz`. Biz

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz

Romar

Erghin Hagicalil Director General Parcursul profesional al lui Erghin Hagicalil a \nceput cu Facultatea de Medicin`, absolvit` \n 1992, cu media 9,78. A continuat cu doi ani de stagiatur`, 5 ani de reziden]iat [i ob]inerea titlului de medic specialist \n obstetric`-ginecologie. |ntre timp, a absolvit cinci supraspecializ`ri, a \nceput studiile doctorale [i a absolvit un master \n politici sociale. |n paralel cu perioada de preg`tire, obligatorie pentru orice medic, interesante sunt activit`]ile sale antreprenoriale. Imediat dup` revolu]ie, a \nceput s` cumpere [i s` vând` diverse m`run]i[uri din ]`rile vecine. Conform tipicului de bussines de atunci, [i-a deschis o consigna]ie. Au urmat apoi afaceri cu magazine de mod`, alimentare, suc la dozator, magazine en-gros cu ]ig`ri, b`uturi [i electronice, câteva restaurante [i cafenele vara pe litoral. Pentru a nu-[i dezam`gi prietenii [i familia care l-au dojenit pentru excesele comerciale, nu a neglijat nici medicina. De altfel, din tot ce a f`cut, a ajuns la cea mai mare satisfac]ie profesional` când a \nceput s` asiste na[terile naturale la spitalul Polizu. Acum, \n calitate de manager la o clinic` privat`, \[i d` seama c` gândirea strategic`, spiritul de echip` [i \ndr`zneala de a fi diferit sunt calit`]ile care conteaz` cel mai mult. Iar succesul spune c` i-a fost asigurat de stilul de management paternalist cu “feedback corector” de la echip`. Biz

Biz

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

FOTOGRAFII DE VASILE C~MAR~ / VISTA

MEDLIFE

Mihai Marcu Pre[edintele Consiliului de Administra]ie Absolvent al Facult`]ii de Matematic`, Mihai Marcu a lucrat ini]ial \n sistemul bancar. |n 2004, a renun]at la pozi]ia de vicepre[edinte al RoBank pentru a prelua managementul afacerilor familiei \n domeniul medical, care la ora actual` au ajuns la 5 hiperclinici, 5 laboratoare proprii de analize, 28 de centre medicale generaliste \n Bucure[ti [i \n ]ar`, precum [i cel mai mare spital privat din ]ar`, Life Memorial Hospital, rezultatul unei investi]ii de aproximativ 17 milioane de euro. Marcu este \ncrez`tor \n posibilit`]ile de dezvoltare a serviciilor medicale din Rom창nia, care, \n detrimentul crizei financiare, \[i continu` ascensiunea, tendin]a fiind determinat` de evolu]ia natural` a acestui segment, dar [i de incapacitatea policlinicilor [i spitalelor de stat de a suporta o gam` larg` de servicii medicale pe fondul lipsei resurselor financiare. Pentru anul acesta, pre[edintele MedLife estimeaz` c` pia]a va atinge valoarea de 400 milioane de euro [i un ritm de cre[tere de 10-15%. |ns`, dac` va fi introdus sistemul de coplat`, cre[terea ar putea fi chiar de 30%. Biz

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz

MEDICOVER

Marina O]elea Director General Marina O]elea a absovit Facultatea de Medicin`, \ns` s-a specializat [i \n marketing printr-un MBA rom창no-canadian. A[a a ajuns s` aib` calit`]ile necesare pentru a conduce o clinic` privat`. Este director general al clinicii din 2007, iar \nainte de aceast` func]ie a fost pe r창nd [ef al Departamentului de Medicina Muncii \n cadrul Medicover, director de dezvoltare [i director opera]ional. Managementul unei astfel de institu]ii se face dup` regulile generale de management, dar are [i elemente din managementul de exper]i [i din managementul de tehnologie [i inova]ie. Lucr창nd \n domeniul serviciilor, managerul unei clinici private trebuie s` [tie s` coordoneze oameni [i echipe. |ntr-o zon` \n care exist` foarte mult` [i foarte variat` expertiz` profesional` simultan`, Marina O]elea este de p`rere c` managerul are datoria s` asculte [i s` \nve]e \mpreun` cu cei pe care trebuie s` \i coordoneze, ceea ce nu reprezint` un exerci]iu simplu. Fiind un domeniu \n permanent` evolu]ie, \n mod implicit este nevoie [i de abilit`]i de management al schimb`rii [i al proiectelor. Biz

Biz

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

GRAL MEDICAL

Robert {erban Director General Absolvent al mai multor institu]ii de \nv`]`mânt superior (Politehnic`, ASE, {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative, Managementul S`n`ta]ii Publice [i al Serviciilor de S`n`tate), Robert {erban a fost \ntotdeauna un autodidact cu in]iative manageriale \n mai multe domenii. S-a implicat \n reformarea sistemului sanitar [i a desf`[urat activit`]i de profesorat la Facultatea de Medicin` Dentar` “Carol Davila”. |n cariera sa, cel mai mult este mândru de faptul c` a reu[it s` fac` trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Din 2006, s-a dedicat exclusiv dezvolt`rii grupului de firme Gral, companie \n care spune c` a mizat pe delegarea deciziilor, aceasta fiind dup` p`rerea sa cea mai bun` metod` de \mbun`t`]ire a oric`rei structuri de organizare. Biz

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

strategie DE

CORINA COMAN

Cât mai cost` un zâmbet de investitor Investitorii str`ini nu mai sunt la fel de u[or de cucerit ca alt`dat`, iar volumul de capital pe care \l alocau extinderii pe pie]ele din regiune s-a redus dramatic. Mai este România “the land of choice” pentru ei?

Biz

investi]iii

La târgul imobiliar interna]ional MIPIM, desf`[urat la Cannes la mijlocul lunii martie, Ilias Papageorgiadis, CEO al companiei de brokeraj [i consultan]` imobiliar` More Real Estate Services, a avut 19 \ntâlniri (fa]` de 140 la edi]ia din 2008), a purtat discu]ii avansate cu doar cinci investitori, din care cu doi a \ncheiat acorduri prelimiare. Din p`cate nu a fost nicio prezen]` nou` interesat` de România. “Zero investitori noi \n România. De ce?”, se \ntreab` Papageorgiadis. Întrebarea lui este perfect logic` \n contextul economic actual. Mai mult, acest exemplu ar putea deveni la scar` larg` reprezentativ pentru situa]ia actual` a mediului de afaceri românesc, ce pare c` \n ultimul an a \ncetat s` mai fie “t`râmul f`g`duin]ei investi]ionale”, cel pu]in pentru investitorii str`ini. De altfel, descrierea f`cut` evenimentului de la Cannes de Papageorgiadis pe blogul s`u spune totul despre atmosfera \n rândul investitorilor: 18.000 de participan]i, dintre care 3.500 de investitori, conform comunicatului de pres` oficial, \n cele trei zile de târg, \n vreme ce \n 2008 participan]ii erau 35.000. “Ce s-a \ntâmplat cu investitorii, dezvoltatorii [i consultan]ii lumii? Este simplu: pe parcursul crizei nu sunt motiva]i s` exploreze pie]ele interna]ionale, deoarece au suficiente oportunit`]i la ei acas`. {i suficiente probleme”, arat` reprezentantul More Real Estate Services.

TEORIE {I PRACTIC~ Teoria spune c` investi]iile str`ine directe (ISD) reprezint` motorul unei economii, cu rol semnificativ \n cre[terea PIB, mai ales pentru o ]ar` \n curs de dezvoltare, cum este corina.coman@revistabiz.ro

România, iar veridicitatea acestei afirma]ii este recunoscut` atât de reprezentan]i ai mediului public, cât [i de cei ai mediului privat. “Investitorii strìni constituie, \ntr-o ]ar` ca a noastr`, elementul care dinamizeaz` dezvoltarea mediului de afaceri local”, spune f`r` a l`sa loc de \ndoieli Constantin Stroe, vicepre[edintele Automobile Dacia. În opinia lui, investitorii strìni aduc \n primul rând necesitatea infrastructurilor de operare precum b`nci sau telecomunica]ii eficiente, dar [i “reguli, cutume, orizont [i instrumente de afaceri care le sunt familiare, o cultur` vestic` a afacerii”. Iar acestor necesit`]i noi li se r`spunde repede cu investi]ii [i dezvolt`ri suport, pentru c` \n final astfel de elemente aduc profit, nu-i a[a? Pe de alt` parte, continu` Stroe, investitorii mari, spre exemplu Dacia, atrag din afar`, \n siajul lor, alte afaceri noi, astfel c` investi]iile strìne, mai ales cele strategice, duc la cre[teri “\n avalan[`” ale mediului de afaceri, \n special \n zonele \n care se instaleaz`. S` ne amintim de “miracolul Nokia”, cum numea presa local` construc]ia fabricii de telefoane mobile de la Jucu (jude]ul Cluj), o investi]ie de circa 60 milioane de euro care a \nsemnat crearea a peste 1.600 de locuri de munc` [i a condus la transform`ri majore pentru localnici [i cei afla]i pe o raz` de 100 kilometri. De fapt, la scurt timp dup` demararea proiectului, pre]ul terenurilor din comun` a explodat [i au fost anun]ate zeci de proiecte imobiliare, de[i multe dintre ele nu au mai fost duse la bun sfâr[it din cauza crizei. De re]inut c` miza dezvolt`rii mediului de afaceri \ntr-o zon` ca urmare a atragerii de ISD nu este una

10 motive s` investe[ti \n Romånia CORNEL MARIAN, Managing Director la Oresa Ventures, crede c`, pe termen lung, strategia României de atragere a ISD trebuie bazat` pe simplificarea [i eficientizarea birocra]iei administrative, pe reducerea corup]iei \n achizi]ii publice [i pe investi]ii \n infrastructur`. În acela[i timp, el identific` zece motive pentru care investitorii strìni ar trebui s` vin` \n România: 1. Popula]ie numeroas` (peste 21 de milioane de consumatori), a doua ]ar` ca m`rime dup` Polonia. 2. Poten]ial mare de cre[tere a pie]elor \n toate domeniile – odat` cu cre[terea puterii de cump`rare va cre[te consumul pe diverse segmente dar [i cererea pentru produse mai bune cu valoare adùgat` mai mare [i implicit pre]uri mai mari. 3. Stabilitate politic` [i macroeconomic`. 4. Costul cu for]a de munc` \ntr-un mediu cu o popula]ie foarte educat` care vorbe[te mai multe limbi strìne europene ofer` oportunit`]i pentru localizarea unor baze de produc]ie sau servicii ce pot deservi pie]e globale. 5. Poten]ial mare de dezvoltare \n sectoare cum ar fi energia, infrastructura. 6. O ]ar` \n transformare dramatic`, care \n 10-20 ani va converge c`tre ]`rile dezvoltate europene [i care ofer` oportunit`]i \n infrastructur`, real estate, construc]ii, servicii, investi]ii publice, transport, s`n`tate etc. 7. Apari]ia unor antreprenori cu experien]` care pot fi parteneri de business \n România. 8. Dezvoltarea unei baze de management compus` din oameni care au fost instrui]i \n [coli dar [i \n multina]ionale \n ultimii 20 ani. 9. Popula]ie cu ambi]ie [i dorin]a de a munci pentru a cre[te nivelul de trai, a \mbun`t`]i confortul. 10. Finan]area european` poate func]iona ca un catalizator foarte puternic pentru dezvoltare.

Biz

strategie DE

CORINA COMAN

teoretic`, ci practic`: cre[te efectiv nivelul de trai [i de civiliza]ie al oamenilor din zona respectiv`. “Din punct de vedere al impactului social, investi]iile strìne nu contribuie numai la reducerea [omajului [i la cre[terea puterii de cump`rare prin crearea de locuri de munc`, ci [i la dezvoltarea regional`”, arat` Sorin Vasilescu, director al Direc]iei de Investi]ii Strìne din cadrul Centrului Român pentru Promovarea Comer]ului [i Investi]iilor Strìne (CRPCIS). Din p`cate, de anul trecut, economia româneasc` beneficiaz` tot mai pu]in de efectele “t`m`duitoare” ale infuziilor strìne de capital.

ADEV~RUL |N CIFRE Este adev`rat c` anul care tocmai s-a \ncheiat nu a fost unul u[or, iar prin urmare a fost puternic marcat de redefinirea parametrilor economici la nivel mondial, cu impact direct asupra ritmului de cre[tere a ISD. România nu a constituit o excep]ie de la regula general` privind reducerea volumului de capital atras \n economiile na]ionale, valoarea investi]iilor str`ine directe \nregistrate \n 2009 fiind de numai 4,89 miliarde de euro, adic` jum`tate din nivelul anului precedent. Paradoxal, declinul tragic precizat anterior devine o performan]` prin compara]ie cu celelalte state din regiune. “România a reu[it performan]a de a-[i men]ine pozi]ia de lider \n atragerea ISD \n Europa de Sud-Est”, puncteaz` Sorin Vasilescu, ad`ugând c` printre competitori exist` sc`deri mult mai dramatice (vezi tabel). Totu[i, vestea ar fi cu mult mai \mbucur`toare dac` aceste investi]ii nu ar fi de fapt rezultatul demersurilor realizate \n anii de cre[tere economic`, “roa20

Biz

stârnesc interesul investitorilor strìni: este o pia]` mare cu o popula]ie numeroas`, are o pozi]ie geografic` optim` [i \nainte de \nceperea crizei a \nregistrat cea mai mare cre[tere a PIB-ului, cre[tere ce va continua probabil INVESTI}II STR~INE |N 2009 \n viitorul apropiat. La fel crede [i Ilias Papageorgiadis: “Totu[i, Ro}ARA INVESTI}II STR~INE DIRECTE mânia este \nc` una dintre cele România 4,899 mld. euro mai bune ]`ri din Europa pentru Cehia 3,369 mld. euro a investi [i prezint` un poten]ial Bulgaria 2,845 mld. euro excelent pentru anii viitori”. Ungaria 800 mil. euro Cele mai atr`g`toare domenii Slovenia - 80 mil. euro pentru investi]ii sunt cel al energiei Sursa: CRPCIS neconven]ionale (biodiesel, energie eolian`, solar`), domeniul IT [i al de aproape trei ori mai mic` decât \n comunica]iilor, sectorul hotelier [i, perioada similar` a lui 2009. Ex- surprinz`tor sau nu, cel al indusplica]ia? Profiturile sc`zute la nivel triei auto. La \ntrebarea “Care dinglobal, reducerea accesului la sursele tre economiile emergente vor de finan]are [i perspectiva intensi- atrage cele mai multe investi]ii \n fic`rii efectelor crizei \n timp au de- domeniul auto, \n urm`torii cinci terminat companiile care \n anii ani?” pe care firma de audit [i contrecu]i optau pentru expansiune s` sultan]` KPMG a pus-o recent maaleag` de aceast` dat` expectativa nagerilor executivi din industria sau s` fie mult mai atente unde auto mondial`, responden]ii au plasat România pe locul trei \n Euanume \[i plaseaz` investi]iile. ropa, dup` Ucraina [i Polonia, AVANTAJE \naintea Cehiei [i Ungariei. Con“MADE IN” ROMÂNIA stantin Stroe de la Dacia În condi]iile date, este spune c` rezultatele evident c` lupta raportului KPMG pentru atragerea se justific` prin de capital strìn costurile salava deveni exriale \nc` retrem de crânduse din cen` \n anii ce acest sector vor urma, iar (de[i pân` esti]iilor v in a e r a România treeste valo ecte \n România anul acesta au ir buie s`-[i joace fost \n cre[tere strìne d e pentru 2010 bine c`r]ile, mai rapid`), prin sucestimat ales c`, potrivit oamecesul programului nilor de afaceri, avem câ]iva Renault \n România, urmat a[i \n mânec`. În opinia lui Sha- de decizia Ford de a produce autochar Shaine, pre[edintele United mobile la Craiova, precum [i prin Romanian Breweries Bereprod, exemplul pozitiv al celor peste o ]ara noastr` de]ine \n continuare o sut` de companii auto strìne care serie de avantaje competitive ce [i-au instalat loca]ii de produc]ie \n dele” lui 2009 urmând a fi culese de fapt \n 2010. Iar ve[tile de \nceput de an nu sunt deloc promi]`toare. Potrivit raportului BNR, valoarea investi]iilor strìne directe din primele dou` luni a fost

6 o arde eur

mili

corina.coman@revistabiz.ro

investi]iii

România, iar lista poate continua. În acela[i timp, Cornel Marian, directorul fondului de investi]ii Oresa Ventures, puncteaz` dou` dintre cele mai mari minusuri ale mediului de afaceri local: infrastructura subdezvoltat` [i birocra]ia de stat corupt` [i ineficient`. “Orice interfa]` cu statul este o experien]` nepl`cut`”, spune Cornel Marian. Chiar [i a[a, autorit`]ile se arat` \ncrez`toare \n evolu]ia climatului investi]ional românesc, iar Sorin Vasilescu sus]ine c` \n acest moment Direc]ia de Investi]ii Str`ine (DIS) din cadrul CRPCIS are o strategie coerent` de atragere a investi]iilor str`ine directe pe urm`torii trei ani. Mai mult, majoritatea investitorilor cu care DIS a purtat discu]ii de la \nceputul anului \n vederea implement`rii de proiecte \n Romania nu [i-au pier-

economice. În acest sens, DIS \[i propune identificarea solu]iilor pentru atragerea de capital de la marii exportatori interna]ionali, proveni]i din regiuni \n care efectele crizei sunt mai reduse, \n special din acea parte a continentului asiatic \n care [ocul crizei financiare globale a fost resim]it mai u[or. S` nu uit`m \ns` c` de multe ori socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg, iar un caz concret ar putea fi chiar experien]a tr`it` de Ilias Papageorgiadis la târgul de imobiliare de la Cannes. De[i are \ncredere \n viitorul ]`rii noastre, pentru el concluzia de la MIPIM a fost una singur`: “|n România lucrurile trebuie s` se schimbe repede, reformele care vizeaz` un sistem mai stabil trebuiesc accelerate, iar problemele care au blocat ]ara \n trecut trebuie rezolvate”. Biz

dut interesul fa]` de ]ara noastr`. Astfel, \ncepând cu ianuarie 2010, sunt monitorizate 20 proiecte de investi]ii \n faza de inten]ie \n valoare de aproximativ 1,038 miliarde euro, proiecte ce la nivel social se vor traduce prin crearea a peste 7.455 locuri de munc`.

EPILOG “România va ie[i din criz` asemenea celorlalte state europene”, conchide Vasilescu, preconizând c` ]ara noastr` \[i va men]ine pozi]ia de lider la nivel regional \n urm`torii ani \n ceea ce prive[te atragerea de capital str`in. El este convins c` România ofer` marje de profit rezonabile chiar [i \n aceast` perioad` de criz`, motiv pentru care investitorii nu ne vor ocoli. De asemenea, vor fi reluate proiectele care momentan se afl` \n “stand-by” ca urmare a turbulen]elor

Event organized by:

NEXT EVENT:

EMPLOYMENT Practical solutions for implementing employment legislation

May 12, InterContinental Hotel TOPICS INCLUDE: - Downsizing from a legal perspective - Legal aspects of individual and collective labor contracts - Staff reduction solutions - Outsourcing and off-shoring from an employment law perspective - Romanian labor market: opportunities and constraints from a European perspective - Labor code amendments. A perspective from companies and their lobbying voice WORKSHOP SALANS: SAYING A PROPER GOODBYE. THE RIGHT TERMINATION SCENARIO

CONFIRMED SPEAKERS: Mihaela BUZILA - KPMG Romania Silvia RADU - IBM Romania Anca GRIGORESCU - bpv GRIGORESCU Bogdan BELCIU - AT Kearney Alina DRAGAN - UniCredit Tiriac Bank Marilena BALABUTI- Ministry of Labor, Family and Social Protection Tiberiu CSAKI - Salans Romania Anamaria CORBESCU - Salans Romania Nicoleta MIHALACHE - Salans Romania For more details about the event go to: www.business-review.ro/events

Partners:

Media partners: avocatnet.ro

Biz

start-up antreprenori DE

LOREDANA S~NDULESCU

Echilibrul e mai s`n`tos HNC a intrat pe ni[a comunic`rii farmaceutice [i medicale când farmaciile \[i decorau vitrinele cu cutii de medicamente goale. La 11 ani de la debut, principala provocare e capacitatea de a g`si metode inovatoare de a atrage aten]ia asupra serviciilor oferite. {erban Porfireanu [i-a dorit s` ajung` neurochirurg. Din diverse motive, nu a reu[it s`-[i \ndeplineasc` visul. A reu[it \ns` ca, timp de 11 ani, s` vin` \n acela[i loc la serviciu [i, mai mult decât atât, se mândre[te c` zi de zi vine cu aceea[i pl`cere ca la \nceput. La fel de entuziast este [i asociatul s`u, Octav T`nase, cu care a \nceput s` colaboreze \n urm` cu aproximativ 9 ani. Cei doi controleaz` \n propor]ii egale agen]ia full service HNC healthcare communication, un business care \n 2008 rula o cifr` de afaceri de aproximativ 1,8 milioane de euro. Dup` absolvirea Facult`]ii de Medicin`, {erban a lucrat pentru diverse companii farmaceutice, din postura de reprezentant de vânz`ri. A[a a ajuns s` ia contact cu un mediu \n care practic nu exista nicio companie specializat` \n comunicarea farmaceutic`. Publicitatea pentru domeniul farma se f`cea strict ocazional, iar cei care cochetau cu domeniul nu erau dedica]i acestui segment. Astfel [i-a dat seama cât de util` ar fi o companie specializat` \n promovarea mediului medical [i farmaceutic, idee pe care a [i pus-o \n practic` \ncepând cu ianuarie 1999. La vremea

respectiv`, era mult spus c` ar fi putut fi vorba de o companie de publicitate. A deschis o firm` \ntr-un sediu cu dou` camere, dou` calculatoare [i 6 oameni. Dar, ca dovad` a faptului c` ideea era bun`, dup` nici un an de activitate HNC avea solicit`ri de servicii de la peste 40 de clien]i.

O alt` dovad` c` ni[a aleas` era una cu poten]ial a fost faptul c` tot \n primul an de activitate au ap`rut alte dou` - trei companii similare care acum clameaz` pionieratul \n domeniu. Din 2001 a intrat \n afacere [i Octav T`nase, care, dup` cinci ani petrecu]i la Pro TV, se

{erban Porfireanu, Managing Partner la HNC – healthcare communication

HNC – HEALTHCARE COMMUNICATION ANUL |NFIIN}~RII: 1999 CIFRA DE AFACERI (2009): 1,1 - 1,2 mil. euro CIFRA DE AFACERI (2008): 1,8 mil. euro NUM~R DE ANGAJA}I: 18 22

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

antreprenori start-up FOTOGRAFIE DE VASILE C~MAR~ / VISTA

lansase pe cont propriu cu o mic` agen]ie de publicitate. Dup` câteva proiecte desf`[urate \mpreun`, cei doi s-au asociat. Treptat, num`rul clien]ilor a crescut [i firma a ajuns s` dezvolte mii de proiecte. A \nceput cu machete [i pliante, iar acum face campanii la nivel na]ional, lans`ri de produse [i evenimente cu sute de oameni. Astfel, firma a ajuns o agen]ie full service \n domeniul

comunic`rii medicale [i farmaceutice. Din 2001 pân` \n urm` cu ceva timp au mai existat [i al]i parteneri implica]i \n ac]ionariatul firmei, \ns` rând pe rând ace[tia s-au retras. Au r`mas doar doi [i spun c` a[a le este cel mai bine. “Cred c` nu suntem nici prea diferi]i, nici prea apropia]i”, explic` {erban secretul parteneriatului lor ce rezist` de mai bine de nou` ani. {erban se ocup` de partea

Octav T`nase, Managing Partner la HNC – healthcare communication

financiar`, iar pe partea executiv` atribu]iile sunt \mp`r]ite \n func]ie de clien]i [i afinit`]ile fiec`ruia. G`sirea de noi clien]i func]ioneaz` pe sistemul “bulg`relui de z`pad`”, dup` cum \l caracterizeaz` cei doi manageri. Principiul pe care \ncearc` s`-l aplice este echilibrul. “Am trecut de etapa specific` tinere]ii, când \]i dore[ti s` fii mare, s` fii peste tot. Ceea ce c`ut`m [i am [i reu[it pân` acum este echilibru. Important este s` g`se[ti acel ceva care s` nu dezechilibreze businessul”, spune Octav T`nase. Ca stil de management, cei doi \ncearc` s` nu fie nici prea autoritari, nici prea prieteno[i. |nclin` spre a fi mai mult prieteno[i atât fa]` de clien]i, cât [i fa]` de angaja]i, cu condi]ia s` nu se dep`[easc` anumite limite. Dup` un an dificil, \n care cifra de afaceri le-a sc`zut pân` la aproximativ 1,1 milioane de euro, cel mai tare \i sup`r` lipsa de predictibilitate \n ceea ce prive[te evolu]iei pie]ei. “Te ]ine \n priz`, dar ca om care conduci o afacere nu este deloc confortabil s` nu [tii dac` te pr`bu[e[ti de tot sau \]i cumperi un Rolls-Royce. |n principiu, nu se \ntâmpl` nici una, nici alta. Te men]ii”, concluzioneaz` Octav, f`când referire la condi]iile actuale ale pie]ei. Pe termen mediu [i lung, planul celor doi este s` men]in` businessul pe care l-au construit \n ultimii ani [i s` mearg` \ncet, \ncet \n sus, f`r` s` ia \n considerare ideea de extindere spre alte domenii. Sunt atât de multe de f`cut pe ni[a aceasta, \ncât le este suficient businessul de acum. Biz

Biz

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Ali Ergun Ergen, CEO al B`neasa Developments, a \nceput deja preg`tirile pentru ie[irea din criz`. Are de cheltuit 22 milioane de euro pentru trei proiecte noi, inclusiv un cinematograf de mari dimensiuni, se afl` \n negocieri cu mai mul]i retaileri interna]ionali [i \[i \nva]` chiria[ii cum s` fie eficien]i.

B`neasa prive[te dincolo de criz` De ce a]i hot`råt s` demara]i aceast` investi]ie acum, \ntr-o perioad` nefavorabil` pie]ei de profil?

Crede]i c` migra]ia chiria[ilor va fi la fel de dinamic` \n 2010 cum a fost anul trecut ?

Ini]ial, ne-am dorit ca cinematograful s` fie gata \nainte de inaugurarea centrului comercial \n 2008, doar c` diferite circumstane]e ne-au adus aici. Mai exact, \nainte de criz` eram pe punctul de a \ncheia o afacere cu un operator, dar afacerea a picat [i am avut nevoie de timp s` ne reorganiz`m. În final am realizat avantajele oper`rii acestui nou proiect care ne va permite s` cre`m sinergii \ntre el [i centrul comercial.

Probabil, dar anul acesta diferen]a va consta \n faptul c` se va datora ie[irii de pe pia]` a foarte multor retaileri. Aceia ne vor p`r`si [i pe noi. Dac` anul trecut migra]ia chiria[ilor se datora faptului c` mul]i dintre ei [i-au restrâns re]elele, au \nchis unit`]ile neprofitabile, anul acesta lupta se va da pentru supravie]uire.

Ce cre[tere a veniturilor spera]i s` v` aduc` aceast` investi]ie dup` ce va fi terminat`?

Chiar dac` cinematografele nu sunt cea mai profitabil` investi]ie pentru un dezvoltator, un multiplex este o ancor` extrem de important` pentru un centru comercial. Nu este ca un hipermarket, nu-]i cre[te substan]ial traficul, totu[i ne a[tept`m ca num`rul de vizitatori s` creasc` cu 15-20% dup` finalizarea investi]iei. Important este c` cinematograful va cre[te num`rul de vizitatori care vin repetat, dar [i timpul petrecut de ace[tia \n centrul comercial, ceea ce \nseamn` vânz`ri mai mari. M` a[tept ca veniturile centrului comercial s` creasc` cu 20-25% poate nu \n primul an, dar \n al doilea an cu siguran]`. Cum arat` cifrele centrului B`neasa pentru 2009?

Anul trecut am avut un grad de ocupare de 97% [i zece milioane de vizitatori, mai bine decât \n anul anterior. Terminarea pasajului din B`neasa ne-a ajutat foarte mult, a dus la cre[terea traficului cu circa 25%. Mai mult, dac` \nainte eram un centru comercial de weekend, acum traficul de luni pân` vineri a crescut substan]ial, cu circa 30-35%.

Cum va evolua rata de ocupare \n 2010?

Rata de ocupare se va men]ine la nivelul de 96-97%, dar nu este singurul element important. Noi p`str`m inten]ionat unele spa]ii goale dintre cele pe care le avem ast`zi, pentru c` suntem \n discu]ii cu câ]iva retaileri interna]ionali care vor veni anul acesta. Criza se va sfâr[i \ntr-o zi [i important este cum te preg`te[ti pentru acea zi. Vestea bun` este c` nume interna]ionale au \nceput s` vin` s` ne \ntrebe de spa]iu, nu prea mul]i, ce-i drept, dar sunt nume importante. Suntem \n discu]ii foarte avansate cu ei. Sunte]i mai ocupat anul acesta decåt era]i \n 2008?

Da, sunt mai ocupat, pentru c` m` lupt cu aceast` criz` [i \ncerc s`-mi preg`tesc echipa pentru viitor, când cred c` vom avea o pozi]ie mai bun` pe pia]`. Înainte [i dup` criz` vor fi dou` pie]e diferite, oamenii vor fi diferi]i. Din punctul meu de vedere, are loc o mare transformare la toate nivelurile, cel al proprietarilor de terenuri, cel al retailerilor [i cel al consumatorilor. În 2008, orice produs avea un cump`r`tor, dar acest lucru s-a schimbat. Retailerii trebuie s` \n]eleag` c` nu este numai treaba dezvoltatorului s` atrag` consumatorii, ci este un efort comun. Eu la asta lucrez acum, \ncepând cu buc`t`ria noastr` intern`. Am organizat chiar [i ni[te traininguri pentru chiria[i despre cum s` fii mai eficient \n vânz`ri [i din fericire mul]i dintre ei par s` \n]eleag` [i s` aib` rezultate pozitive.

Dar \n ceea ce prive[te vånz`rile?

A]i redus costurile de operare anul trecut?

Toat` lumea a suferit, dar din punctul de vedere al vânz`rilor ne-am descurcat mai bine decât ceilal]i competitori datorit` faptului c` demografic exist` oameni cu venituri mai mari \n zon` [i rata de conversie a fost foarte mare.

Am sc`zut costurile anul trecut cu circa 20%, dar noi oricum oper`m cu mare stricte]e asupra costurilor [i a bugetelor, \nc` din 2008. De exemplu, \n 2009 nu am f`cut nicio concediere, pentru c` operam cu minimul posibil. Biz

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTOGRAFIE

VASILE C~MAR~ / VISTA

“Retailerii trebuie s` \n]eleag` c` nu este numai treaba dezvoltatorului s` atrag` consumatorii, ci este un efort comun. Eu la asta lucrez acum, \ncepånd cu buc`t`ria noastr` intern`.”

Biz

GABRIEL BÂRLIG~

Premierele Biz – cover story Acum zece ani, conceptul de cover story lipsea din presa româneasc`. Biz a fost prima revist` de business care a \ndr`znit s` impun` aceast` formul` \n presa din România.

ste ca o vitrin`. Te atrage \n`untru sau te poate face s` ocole[ti magazinul. |n presa de business, Biz a fost revista care a adus aceast` vitrin`. |n anul 2000, pentru prima oar`, coperta revistei anun]a prezen]a \n interior a unui articol consistent pe o tem` de interes. Un lucru simplu, de baz` pentru o publica]ie de business, care nu mai fusese, \ns`, \ncercat de nimeni \n România pân` atunci. Am \nceput \n for]`, scriind despre internet \ntr-o ]ar` \n care [i procentul posesorilor de computere era redus. Apoi, num`r de num`r, am \ncercat s` surprindem tendin]ele momentului, lucrurile de viitor, oamenii care fac diferen]a, afacerile care mi[c` economia. Mul]i ne \ntreab` cum alegem ideea pe care o transform`m \ntr-un cover story. De[i exist` re]ete [i elemente obiective, un articol de copert` trebuie s` aib` ceva \n plus fa]` de toate aceste elemente ra]ionale, o component` emo]ional` greu de pus \n cuvinte, dar sesizabil` imediat la standul de pres`. Biz

Biz

|N CULISELE AFACERILOR Ne place s` mergem dincolo de declara]ii oficiale [i cifre, pentru a dezv`lui mecanismele interne care fac o afacere s` fie de succes. Biz analizeaz` de la \nceput companiile care fac diferen]a pe pia]`.

OAMENII FAC DIFEREN}A Ne-am propus \nc` de la \nceput s` prezent`m oamenii din spatele afacerilor care modeleaz` mediul de afaceri din România. Am promovat \n premier` antreprenorii \ndr`zne]i, managerii cu viziune \n afaceri, oamenii care au schimbat regulile de business.

INDUSTRII SUB LUP~ Evolu]iile spectaculoase ale unui domeniu merit` o analiz` pe m`sur`. Biz realizeaz` de zece ani adev`rate radiografii de business ale industriilor dinamice din economia rom창neasc`.

MEREU |N TENDIN}E Scriem de zece ani despre oportunit`]i de afaceri, idei valoroase [i tendin]e de ultim` or`, \ncerc창nd s` ajut`m antreprenorii [i managerii s` g`seasc` drumul spre succes.

COPERTA IREALIZABIL~ Oameni de top din online-ul rom창nesc au acceptat provocarea Biz de a se dezbr`ca de prejudec`]i pe coperta unei reviste de afaceri, \n num`rul care a prezentat Top Social Brands.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

it sin

dica

defic

lera

consu

tar`

ale utu ri m

[te

re a

cce

mas` mone

NOUA

k n a

as ptimi r t o

ORDINE

lizat

g n i nt

b e- e co d are

fon

cre

lui

ive

cred

iscu

ita

zite

tul r

act

10 20

hid

depo

men

age

man

rel lic

€

infla]ie

cover story

d ân

ula

m for

BANCAR~ obliga]iuni

` xtern

de fic it

siu

banc`

red

numerar

dato

rie e

cras

strat

egie

sub

pri

er sf an

izi

2.0 dd

iun

car

viz

Biz

bila

. 28

boo

ice

garan]ii

fon

e tox

v sol

a ilit

fin

activ

lei

b`nci

B`ncile au trecut de la frenezia extinderii la pruden]` [i de la oferte unice la pachete individualizate

|n spatele cifrelor, al bilan]urilor contabile, al profiturilor, exist` strategii bine puse la punct, nop]i pierdute, calcule nesfâr[ite [i simul`ri ale situa]iilor limit`. A[a arat` sistemul bancar local ast`zi, dup` un an dur. Care au fost strategiile câ[tig`toare, ce am \nv`]at din aceast` criz` [i mai ales ce vom pune \n aplicare \n viitor? DE ALEXANDRU ARDELEAN

Diferen]ierea se va face prin atacarea cu preponderen]` a ni[elor profitabile, \n detrimentul modelului de banc` universal` Cererea [i oferta de credite se vor echilibra \n a doua parte a anului, când companiile [i persoanele fizice vor reveni la “sentimente mai bune” fa]` de creditare Bancherii a[teapt` pentru 2011 o intensificare a activit`]ii de creditare cu 10-15% De[i b`ncile vor \ncepe s` acorde tot mai multe credite, condi]iile de creditare nu vor fi relaxate

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e dato

me pri

pr fic

sub

siu

cra

10 20

Biz

xice

boo

ew York: Lehman Brothers se pr`bu[e[te; sistemul bancar românesc rezist`. Londra: RBS este na]ionalizat`; sistemul bancar românesc rezist`. Washington: peste 138 de b`nci au intrat \n 2009 \n procedur` de faliment \n SUA; sistemul bancar românesc rezist`. A[a ar putea suna o reclam` care s` laude rezisten]a extraordinar` a b`ncilor din România \n dificila perioad` economic` pe care o travers`m. Chiar dac` toat` lumea s-a s`turat de criz` (numai auzul acestui cuvânt provoac` fiori reci [i nervi), efectele se resimt din plin \n continuare [i se vor mai resim]i puternic pân` spre finalul acestui an, chiar [i anul viitor. Oricât am \ncerca s` evit`m acest cuvânt, r`mâne o stare de fapt prezent` \n via]a noastr` zilnic. Atunci când am decis s` analiz`m sistemul bancar dup` un an dificil, ne-am tot gândit cum s` evit`m folosirea acestui cuvânt, dar ne-a fost imposibil. Spectrul crizei planeaz` desupra tuturor [i st` la baza fiec`rei activit`]i din ultimul an [i jum`tate. Evitarea subiectului criz` nu a putut fi realizat`, pentru c` ea \ns`[i este cauza schimb`rii de optic` din urm`toarele decenii \n lumea economic`. S-au scris zeci [i sute de pagini despre efectele perverse ale actualei crize economice, s-au dezb`tut dintr-un col] \n cel`lalt al lumii modalit`]ile prin care putem s` ne revenim. Marii economi[ti ai lumii, finan]i[tii, organismele interna]ionale, guvernele, politicie-

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

scheletele din dulapurile institu]iilor financiare din \ntreaga lume. |ns` nu doar acestea amenin]` fragila ordine relativ` economic` mondial`, ci [i scheletele din dulapurile unor ]`ri care \n perioada de boom au stat ascunse, dar au \nceput s` ias` acum din ungherele lor \ntunecate. Actuala criz` din Grecia, care amenin]` stabilitatea monedei europene dar [i a sistemului financiar european, a f`cut ca \ntreaga lume s` \[i pun` problema dac` nu vom asista din nou la un crah ca urmare a problemelor de la Atena. Pachetele de sus]inere financiar` european` vor duce pe termen scurt la o ameliorare, \ns` nu rezolv`, pe termen lung, problema de fond trunchierea adev`rului [i lipsa unor strategii solide financiare pe

DOMINIC BRUYNSEELS, pre[edintele executiv al BCR Erste Bank nii au prezis sfâr[itul lumii financiare a[a cum o [tiam, au trasat legi noi, au pus \n practic` m`suri de avarie. Separat, lumea bancar` a \ncercat s` \[i explice modalit`]ile prin care s-a ajuns aici, s` caute vinova]i, s` g`seasc` solu]ii de ie[ire. Nu s-a ajuns la niciun rezultat concret [i probabil discu]iile vor continua \n acest mod mult timp de acum \nainte. |n goana descoperirii vinova]ilor, apar dovezi noi legate de diverse practici care pun o pat` neagr` pe sistemul bancar mondial [i \l pervertesc. Scandalul de fraud` de la Goldman Sachs, dar [i acordarea de bonusuri exagerate bancherilor sunt doar câteva dintre

BCR ERSTE BANK |n

2010, BCR ]inte[te maj orarea port credite, sus] ofoliului de inut` de ce rerea mai m companiilo are de finan r [i de proiec ]`ri a tele de infra autorit`]ilor structur` al publice. |n re e ta il, B pe produsel CR se conc entreaz` e de credita re cu garan] obiectiv stra ie de stat. U tegic este de n zvoltarea C Alternative analelor (\n special on lin e banking). P corporate se e segmentu dore[te ini]i l erea [i dezv proiecte eu oltarea unor ropene de su cces, acoper valutar [i a irea riscului riscului de ra t` de dobând cash manag ` [i solu]ii de ement [i trad e finance. ACTIVE PROFIT NET 2009 PORTOFO LIU CREDIT E UNIT~}I

64.526,9 m il. lei 871,7 milioa ne lei 46.529,8 m ilioane lei 661

timp \ndelungat. O veste bun` pentru noi este c` \n acest moment criza din Grecia nu are un impact semnificativ la nivelul sistemului alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

bancar românesc, chiar dac` exist` numeroase b`nci grece[ti cu expunere pe pia]`. Dincolo de ceea ce se \ntâmpl` pe plan interna]ional, este [i mai important pentru noi s` afl`m care e starea sistemului bancar local \n urma unui an greu. Analiza este cu atât mai interesant`, cu cât vorbim despre un sistem stabil, f`r` derapaje majore. Ceea ce ne-am propus este s` afl`m care au fost mecanismele [i strategiile prin care b`ncile locale au trecut de linia de avarie. Cifrele sunt importante, dar nu reflect` deciziile de moment luate pentru solu]ionarea situa]iilor critice. Politica monetar` a b`ncii centrale, dublat` de o politic` strict` de reglementare, a f`cut ca sistemul bancar românesc s` fie unul dintre cele mai solide din lumea bancar` interna]ional`, f`r` s` existe falimente sau probleme majore care s` afecteze economia local` [i a[a extrem de fragil`. |n plus, pia]a bancar` din România a rezistat destul de bine crizei, f`r` nevoia unei sus]ineri din partea statului, a[a cum s-a \ntâmplat \n alte ]`ri. “Aceste lucruri s-au datorat faptului c` b`ncile române[ti nu au fost expuse la active toxice, iar expunerile bilan]iere au acoperit pentru persoanele fizice \n mare parte nevoile primare, achizi]iile unor bunuri de folosin]` \ndelungat` sau prima locuin]` a debitorului, fapt ce protejeaz` \ntr-o oarecare m`sur` b`ncile la riscul de nerambursare”, apreciaz` Mihail Ion, CEO al Raiffeisen Asset Management. Cu toate acestea, rata creditelor neperformante \n România este mai ridicat` decât \n

alte ]`ri din regiune, \ns` pierderile datorate provizioanelor au fost absorbite fie pe seama unor rezultate opera]ionale bune sau a capitaliz`rii adecvate, fie pe seama unor major`ri de capital. Este drept, [i \n sistemul local exist` sc`deri mari ale profiturilor

GUY POUPET, pre[edinte-director general la BRD-Groupe Société Générale sau veniturilor comparativ cu anii preceden]i, dar este un lucru normal \ntr-o perioad` instabil` din punct de vedere economic. De remarcat c` m`suri anticriz` din partea statului pentru sus]inerea sistemului bancar \n particular, cum s-a \ntâmplat \n alte state, nu au existat. Din acest punct de vedere, doar politica strict` a b`ncii

centrale a reu[it s` ]in` \n frâu excesele sau investi]iile \n anumite instrumente exotice pe care poate unele dintre b`nci le-ar fi pus \n aplicare, \n anii de maxim boom economic. Sistemul a reu[it s` r`mân` pe linia de plutire ajutat, pe lâng` reglement`rile stricte, de factori ca: ac]ionari puternici ai b`ncilor prezente pe pia]`, o \ntârziere \n timp \ntre sistemul local [i cele interna]ionale, domina]ia produselor clasice, f`r` instrumente de investi]ii exotice, adic` riscante. A[a am ajuns s` dispunem de un sistem cu rezultate relativ bune, care au indicat stabilitate financiar` \n timpul crizei, spre deosebire de b`nci din pie]e emergente sau dezvoltate. “România [i b`ncile din România nu pot fi \n totalitate imune la problemele ]`rilor vecine, dar printr-o pozi]ie sigur` \n ceea ce prive[te lichidit`]ile [i un grad ridicat al ratelor de solvabilitate, toate b`ncile din sistem sunt solide”, afirm` Omer Tetik, prim-vicepre[edinte al Credit Europe Bank.

BRD – GROU PE

SOC

IÉTÉ GÉNÉR Obiectivul ALE principal p entru 2010 pie]e [i ni[e este g`sirea , iar provoca de noi rea princip doar \n atra al` const` gerea de no nu i cl ie n]i, ci \n p`s dezvoltarea trarea [i rela]iilor cu clientela ex BRD a fost istent`. |n 20 unul dintre 09, actorii princ Prima Cas`, ipali \n pro pozi]ie pe ca g ra m ul re dore[te [i \n 2010. s` o p`strez e VENIT NET BANCAR 20 09 PROFIT NET CONSOLID AT 2009 UNIT~}I

3,613 miliar de lei 812 milioane lei 930

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e

pri

dato

sub

pr fic

cra

10 20

siu

Biz

xice

Acum trei ani, principalele “griji” ale b`ncilor erau g`sirea de spa]ii cât mai bune pentru deschiderea de noi agen]ii, campaniile ingenioase de marketing [i personalul calificat. Exista o frenezie a creditului de consum, erau bani \n pia]`, oamenii consumau, investeau, cereau credite. Investitorii din zona imobiliar` c`utau finan]are pentru multitudinea de proiecte pe care le aveau \n plan. |n aceast` explozie frenetic`, singura perturbare era dat` de reglement`rile b`ncii centrale, prea stricte \n opinia multora. Guvernatorul BNR nu a aplecat urechea la aceste voci [i a men]inut \n continuare reglement`rile \n condi]iile stabilite. Ast`zi, pruden]a este starea natural` a institu]iilor bancare atât \n ceea ce prive[te managementul riscului, cât [i \n cazul optimiz`rii portofoliului de clien]i existent. Au fost restructurate portofoliile, dar [i fluxurile de business pentru reducerea costurilor. Pruden]a caracterizeaz` nu numai b`ncile, ci [i clien]ii, chiar [i pe cei care mai au anumite resurse. |n prima parte a anului 2010 s-au sim]it efectele situa]iei economice din 2009 legate de incertitudine, cauzate \n primul rând de cre[terea ratei [omajului. “Astfel, pruden]a se simte atât \n atitudinea clientului, care cânt`re[te mai bine decizia de a contracta un credit, cât [i \n atitudinea b`ncilor, care pun accent pe creditele cu risc mai sc`zut, adic` pe creditele garantate, atât pentru locuin]` – inclusiv Prima Cas` – cât [i de nevoi

boo

|N DETALIU...

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

parativ cu cel european [i regional. Cel pu]in aceasta este p`rerea economistului-[ef al BCR Erste Bank, Lucian Anghel, care men]ioneaz` [i un lucru pozitiv. Creditarea se va relua, \ns` cu pa[i timizi, \n timp ce tendin]a de economisire este \n continuare sus]inut`. O parte din bancherii cu care am vorbit pentru acest material apreciaz` c` \n a doua parte a anului cererea de credite va cre[te, ca urmare a \mbun`t`]irii situa]iei economice [i a sc`derii [omajului. Exist` [i bancheri ferici]i, care spun c`, \n acest an, pia]a de creditare este mult mai activ` decât anul trecut. Dobânzile la credite au sc`zut semnificativ de la \nceputul acestui an, datorit` reduce-

MI{U NEGRI}OIU, CEO ING Bank România

personale”, consider` Eliza Erhan, director dezvoltare produse la Millenium Bank. Pruden]`, pruden]`, dar s-o [tim [i noi, mai ales c` \n prezent capitalizarea sistemului dar [i lichiditatea s-au p`strat la niveluri ridicate, cu ajutorul angajamentelor grupurilor-mam` de men]inere a expunerilor fa]` de pia]a local` [i cu sprijinul B`ncii Na]ionale. |n condi]iile men]inerii unui volum apreciabil al creditelor neperformante, b`ncile vor continua s` fie atente la baza de costuri [i la optimizarea opera]iunilor. Cu toate acestea, \n pofida cre[terii volumului de credite neperformante, penetrarea serviciilor financiare \nc` se afl` la un nivel foarte sc`zut com-

ING BANK |n acest an , banca \[i propune cr [i a credit` e[terea veni rii, cu men turilor ]inerea unei pruden]iale politici de ri , consolidar sc ea re]elei [i cr de pia]`. O e[terea co rientarea c` tei tr e ne voile de baz clien]ilor, re ducerea co ` ale sturilor [i si proceselor mplificarea r`mân [i an ul acesta o ca parte a direc]ie de programului urmat, Back to Bas Inten]ioneaz ics. ` s` dep`[ ea sc ` pragul de clien]i perso 1 milion de ane fizice [i se va conc special pe entra \n mod produse ad resate pop ula]iei [i IM M.

ACTIVE PORTOFO LIU CREDIT E CLIEN}I UNIT~}I

11.063 mil. lei 7.254 mil. lei 950.000 210

rilor succesive ale dobânzii de politic` monetar` operate de BNR, tocmai \n scopul de a face creditarea mai accesibil`. Ca urmare, sistemul local este caracterizat \n acest moment de dou` alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

componente esen]iale. |n primul rând vorbim de o pia]` \n contrac]ie, afectat` puternic de \ncetinirea economiei, cu unul dintre cele dou` motoare – pia]a de retail – gripat. |n aceste dondi]ii, cererea de produse bancare la nivelul clientelei de persoane fizice continu` s` fie sc`zut`, chiar dac`, a[a cum men]ionam, exist` semnele unei u[oare amelior`ri. Aceast` sincop` este \ntr-o m`sur` destul de mic` – sau chiar deloc – rezultatul strategiei b`ncilor, ea având cauze legate \n principal de fragilitatea structural` a economiei române[ti. |n al doilea rând, de[i exist` contrac]ie, putem vorbi [i despre o revenire a economiei române[ti \n 2010, de[i cu un optimism moderat, este de p`rere Mi[u Negri]oiu, CEO al ING Bank România. Anul acesta am v`zut c` exist` lichiditate, dobânzile au sc`zut, ceea ce conduce la o pia]` mai pu]in volatil`. Percep]ia despre România s-a \mbun`t`]it [i ne putem finan]a pe pie]ele interna]ionale. S-au reluat vânz`rile [i produc]ia este \n cre[tere. “Cu toate acestea, cred c` exist` dou` riscuri poten]iale majore pentru 2010: un derapaj de la programul de politici economice al guvernului (manifestându-se printr-un deficit bugetar mai mare decât planificat [i care ar putea \nr`ut`]i m`surile de natur` fiscal`) [i percep]ia negativ` a situa]iei actuale”, a mai spus Mi[u Negri]oiu. El arat` c`, de[i \n 2010 sunt semne de revenire, aceasta se face sim]it` mai degrab` la nivel na]ional decât la nivel individual sau microeconomic, iar men]ine-

economic` dificil` a fost un semnal de alarm` auspra problemelor existente \n sistem. Criza economic` global` a demonstrat, la nivel interna]ional, c` majoritatea premiselor, principiilor [i proceselor din sectoarele financiare erau eronate. O cre[tere real` poate s` fie atins` doar printr-un management eficient al lichidit`]ilor [i al riscului, sus]inut` de profitabilitate stabil`. Pauzele [i diferen]ele dintre maturit`]ile activelor [i ale pasivelor, dintre nivelul de risc asumat [i intervalul de timp investit trebuie s` fie conforme cu realit`]ile pie]elor locale [i globale. “B`ncile din România au \ncercat s` fie active \n toate segmentele posibile ale pie]ei, f`r` s` ia \n calcul o evaluare a resurselor acestora, a capacit`]ii lor din punctul de vedere al resurselor umane, al infrastructurii [i al finan]`rii. Probabil c` vom \nceta s` tot \ncerc`m s` fim «everything for everyone» (totul pentru to]i) [i vom alege \n schimb segmente de ni[`, \n care s` se manifeste abilit`]ile competitive”, puncteaz` Omer Tetik. De fapt, criza nu a f`cut altceva decât s` reaminteasc` institu]iilor financiare [i nu numai importan]a

rea st`rii actuale de ne\ncredere poate prelungi criza, \ntrucât economia este direct influen]at` de reac]ii [i atitudini sociale.

...DESPRE LEC}II Avem a[adar pruden]`, avem \n acela[i timp [i lichiditate [i dobânzi sc`zute, adic` premisele unei relu`ri ale credit`rii, c`ci aceasta este problema acum, avem [i optimism \n

NICOLA CALABRO, CEO Intesa Sanpaolo Bank

cre[terea economic` pentru restul anului. Toate bune [i frumoase, \ns` cu ce lec]ii \nv`]ate r`mânem dup` criz`, pentru a nu repeta acelea[i gre[eli? Avem modele care ar putea fi aplicate \n strategiile ulterioare? Bancherii consider` c` perioada

INTESA SAN PAOLO BAN K Obie

ctivul b`nci i pentru 20 10 const` \n consolidar ea [i cre[te rea cotei d credite, câ e pia]`, atât t [i pe dep pe ozite, \n co trecut porto nd i]iile \n care foliul de cr anul edite a cres cut cu 27% .

VENITURIL E OPERA}I ONALE NET ACTIVE E CREDITE A UNIT~}I

CORDATE

(2009)

168 mil. le i peste 3 mld . lei peste 2,33 mld. lei 91

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e dato

me pri

pr fic

sub

siu

xice

boo

cra

10 20

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

PRIMA CAS~ LA A DOUA STRIGARE Guvernul a luat decizia la \nceputul acestui an s` continue programul Prima Cas`, dar \ntr-o variant` actualizat`. |n Prima Cas` 2, poten]ialii cump`r`tori pot achizi]iona nu numai apartamente vechi de pân` la 60.000 de euro, ci [i apartamente nou construite, care s` nu dep`[easc` 70.000 de euro. O noutate este [i acceptarea \n program a locuin]elor construite \n regie proprie sau \n asociere de mai mul]i proprietari. |n acest caz, garan]a creditului ajunge la 75.000 de euro. Ini]ativa a fost gândit` ca o supap` de ie[ire atât pentru deblocarea credit`rii, cât [i a sectorului imobiliar [i al celui de construc]ii. Cu toate acestea, la mai bine de dou` luni de la pornirea programului, Fondul Na]ional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a aprobat doar 850-860 de dosare de garantare a creditelor Prima Cas`, \n valoare de 37-38 milioane euro, cele mai multe cereri vizând apartamente construite \nainte de 2008. “Ritmul zilnic de avizare a dosarelor este de 100 de cereri. |n continuare 20% dintre dosarele pe care le primim de la b`nci sunt incomplete [i incorecte, de aceea trebuie s` le trimitem \napoi”, arat` Aurel {aramet, pre[edintele Fondului. Bugetul alocat \n acest an pentru sus]inerea achizi]iei primei locuin]e este de 700 de milioane de euro, fa]` de fondurile de un miliard de euro alocate \n 2009. Creditele prin Prima Cas` au o rat` a dobânzii EURIBOR la 3 luni plus maximum 4% pe an, la credite \n euro, respectiv ROBOR la 3 luni plus maximum 2,5 puncte procentuale. Marja include [i nivelul total al comisioanelor percepute de finan]ator. Bancherii v`d cu ochi buni noua variant` a programului Prima Cas`. Guy Poupet, pre[edinte-director general al BRD-Groupe Société Générale, crede c` acest program [i programul “Rabla” au un rol foarte important \n reinstaurarea \ncrederii \n revenirea credit`rii. “|n 2009 am fost unul dintre actorii principali \n programul Prima Cas`, pozi]ie pe care ne dorim s` o p`str`m [i \n 2010”, a mai spus Poupet. |n plus, noua variant` are [i avantajul c` a sc`zut costul finan]`rii, \n urma sc`derii riscului de ]ar`, [i produsul a devenit atractiv pentru majoritatea b`ncilor, inclusiv pentru UniCredit }iriac Bank (UCT), care nu a fost atât de implicat` \n prima etap`. “Ceea ce a adus bun Prima Cas` a fost faptul c` a generat anumite tranzac]ii \n pia]`, creând anumite referin]e de pre], \n special \n zona apartamentelor ieftine. Un dezavantaj este c` marea majoritate a tranzac]iilor se refer` la apartamente vechi [i nu au generat construc]ii noi, care la rândul lor ar fi antrenat mai mult industrii pe orizontal`”, crede R`svan Radu, pre[edinte executiv al UCT.

Biz

GARANTIBA NK

|n 2009, cr editele au cr escut mai m ajungând la ult de 50% 550 milioane , euro, \n tim aproape sp ce activel au dublat, e pân` la nive euro. Pentr lul de 830 m u 2010 [i-a ili oa ne p ropus cons universal`, olidarea ca dezvoltarea b an c` tu tu ror liniilor d (retail, IMM e business [i corporat e), vizând cr cu 50% [i cu e[terea activ 40% a cred elor itelor [i dep [i dublarea ozitelor, pre re]elei, pân cum ` la 100 de ag arm` pe se en]ii. Princ gmentul de ip ala re ta il o reprezi credit Bonus nt` cardurile Card, al c` de ror num`r trecut la 80 s-a dublat .000. Obiect anul ivul pentru 150.000 de 2010 este d carduri de e credit. PORTOFO LIU CREDIT E (31.03.201 CLIEN}I 0) UNIT~}I

634 mil. eu

ro 156.000 51

principiilor de baz`: pruden]`, selectivitate [i o aten]ie sporit` \n privin]a riscurilor. |n plus, criza a f`cut “minuni” [i la nivel individual, a pus \n vedere adev`rata valoare a banilor [i a limitat apetitul exagerat pentru consum, aducându-ne mai aproape de un stil de via]` pe care ni-l permitem. Lazslo Diosi, CEO la OTP Bank Romania, a vorbit despre alte dou` lec]ii extrem de importante pe care le-am \nv`]at \n criz`: p`strarea regulilor bancare tradi]ionale (evaluarea clien]ilor, verificarea capacit`]ii de rambursare, balan]a credite-depozite [i structura colateral`) trebuie men]inut` chiar [i \n momente de efervescen]` economic` [i un rol mai important al rela]iei dintre client [i banc`. Dac` aceste lec]ii vor deveni sau nu, din nou, liter` de lege, vom vedea. Istoria a dovedit c` \n perioadele de recesiune toate organiza]iile se re\ntorc la baz`, pentru ca atunci când exist` boom s` uite perioadele negre [i alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

|N C~UTAREA NI{EI PIERDUTE

s` lase deoparte propriile reguli dup` bunul plac. Am re]inut \ns` [i o opinie care atrage aten]ia asupra unui lucru esen]ial [i o pune \n contextul general. “|n România, criza nu a pornit de la b`nci. Cu toate acestea, sunt câteva \nv`]`turi pe care to]i actorii economici – inclusiv b`ncile – ar trebui s` le trag` din perioada de criz`. Concluziile cele mai importante sunt c` \n orice activitate economic` trebuie s` existe pruden]` [i planificare pe termen mediu [i lung. Cei care nu au \n]eles c` exuberan]a cre[terilor cu dou` cifre pe care anumite sectoare economice le-au avut \n 2006-2007 nu poate dura la nesfâr[it au fost primii care au sim]it efectele crizei”, puncteaz` Guy Poupet, pre[edinte-director general la BRDGroupe Société Générale.

{I SOLU}IILE SUNT... Recent, \n contextul politicii monetare a B`ncii Na]ionale, b`ncile [i-au revizuit [i relansat oferta de credite la costuri rezonabile, atât pentru clien]ii persoane fizice, cât [i pentru corpora]ii. Pe de alt` parte, reac]ia agen]ilor economici \nc` de la \nceputul crizei a fost aproape mereu \ntârziat` [i chiar [i a[a exist` \nc` o ezitare \n a solicita credite, a investi sau a consuma. “Sectoarele economice sunt similare petrolierelor, necesit` timp s` le opre[ti dintr-o direc]ie, s` le accelerezi \ntr-o alta sau s` le schimbi ruta, ca [i \n cazul sectorului financiar”, spune Omer Tetik de la Credit Europe Bank. El arat` c`, de[i nu se va ajunge prea curând la

Una dintre concluziile crizei pentru pia]a bancar` local` a fost c`, pentru multe b`nci, universalitatea nu este \ntotdeauna o solu]ie. Specializarea [i orientarea c`tre noi categorii de clien]i aduc beneficii [i nu \n ultimul rând profit. Din acest motiv, bancherii au c`utat aceste ni[e pentru a ajunge la o mas` critic` confortabil`. Una dintre ni[ele cu poten]ial tot mai mare s-a dovedit \n ultimii trei ani a fi cea a profesiilor liberale, care nu fusese luat` \n calcul. Profesiile liberale includ categorii precum medicii, avoca]ii, contabilii, arhitec]ii, farmaci[tii, stomatologii, medicii veterinari, notarii sau executorii judec`tore[ti. |n prezent, din punct de vedere legislativ, profesiile liberale sunt reglementate pe baza unor legi speciale. Persoanele care practic` acest gen de profesie se pot organiza [i sub form` de companii, de obicei ca persoane fizice autorizate sau societ`]i individuale. Prin urmare, era logic ca b`ncile s` le abordeze cu pachete dedicate. Ofertele pentru acest gen de public s-au \nmul]it, iar ast`zi aproape fiecare banc` are o ofert` personalizat` \n portofoliu. |n plus, chiar [i la ofertele la creditele imobiliare sunt acceptate veniturile din profesiile liberale. Nu \n ultimul rând, b`ncile au creat departamente dedicate profesiilor liberale care s` adreseze direct ofertele pentru ace[tia. {i acest lucru dintr-un calcul simplu: cabinetele de avoca]i, notari, executori judec`tore[ti, arhitec]i pot aduce profituri remarcabile institu]iilor financiare. Cu toate acestea, una dintre profesii este cea care a intrat cel mai bine la inima b`ncilor, [i anume cea medical`, pentru care s-au creat departamente speciale sau credite speciale. Un exemplu \n acest sens este Libra Bank, care s-a pozi]ionat ca banc` a profesiilor liberale [i a creat produse dedicate pentru medici, farmaci[ti, contabili, arhitec]i sau juri[ti.

acela[i ritm alert al credit`rii ca \n anii trecu]i, atât cererea, cât [i oferta de credite tind c`tre un echilibru \n a doua parte a anului, iar companiile [i persoanele fizice vor reveni la “sentimente mai bune” fa]` de creditare. De altfel, b`ncile par preg`tite s` ajute aceast` schimbare de atitu-

dine prin concesii la care nu ar fi fost deschise poate \n alte condi]ii. “B`ncile nu sunt interesate prioritar de executarea silit` a garan]iilor din perspectiva sc`derii drastice a valorii de pia]` a acestora, precum [i a schimb`rii, de asemenea, semnificative a raportului cerere-ofert`, dar, mai ales, pentru c` sunt con[tiente c` pot contribui la redresarea economiei prin salvarea clien]ilor lor”, spune Oltea Belciuganu, director de marketing [i comunicare la CEC Bank. De fapt, problema nu este oferirea de credite la un cost redus [i pe termen lung, ci [i capacitatea economiei de a absorbi [i de a rambursa aceste credite prin

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e dato

sub

pri

er sf an

mil. lei 1.351

\ncrederea nu va ap`rea pân` când oamenii sau companiile nu vor vedea efecte pozitive asupra propriilor buzunare. Abia atunci vom putea vorbi cu adev`rat de o \ncepere a cre[terii credit`rii, o relansare a economiei [i implicit procente pozitive macroeconomice. Dar perspectivele de moment nu sunt \mbucur`toare. M`surile guvernamentale nu ajut` companiile s` atrag` finan]`ri europene decât \ntr-un procent sc`zut; mai mult, se vehiculeaz` ideea unor m`riri de taxe, care ar pune o [i mai mare presiune pe companii [i pe angaja]ii acestora.

PROFITUL |NAINTE DE TAXE: 50,7 mil. euro UNIT~}I: 200

fic

VENITURI NETE (EXC LUSIV PRO PROFIT BR VIZIOANE) UT 946,1 mil. lei UNIT~}I 50

ALPHA BANK

Degeaba \ncearc` BNR s` reduc` dobânda minim`, degeaba au sc`zut b`ncile comerciale dobânzile la credite, dac` guvernul pe cealalt` parte \nc` bâjbâie \n luarea unor m`suri clare [i concrete \n sprijinul mediului economic. Programele Prima Cas` sau “Rabla” au avut un efect pozitiv, dar sunt insuficiente pentru a reporni cu adev`rat economia. Sunt doar m`suri-surogat, care mut` centrul aten]iei de la adev`ratele probleme. “Vom putea vorbi despre relansarea credit`rii pentru popula]ie \n momentul \n care se va \nregistra o cre[tere a salariilor \n termeni reali. Aceast` cre[tere ar putea avea loc anul viitor [i, drept urmare, a[tept`m pentru 2011 o intensificare a activit`]ii de creditare cu 10-15% la nivelul sistemului bancar”, a spus Mi[u Negri]oiu.

CEC Bank a \nregistrat \n 2009 o cr semnificativ e[tere ` a portofo liului de cred mult peste ite (+15%), media sistem cu ului bancar. pentru 2010 Obiectivele sunt consol id ar ea cre[terea so pozi]iei b`n ldului cred cii, itelor cu un comparabil procent cu cel realiz at \n 2009, procesului finalizarea de schimb are a imag inii b`ncii.

CTIVE : 5,3 m ld. euro UNIT~ }I: 185

10 20

Biz

CEC BANK

VOLKS ROMÂNBANK IA A

cra

siu

il. CLIEN}I: 2 m

mld. lei

7 ACTIVE: 19,8 311 mil. lei PROFIT NET: 9 UNIT~}I: 55

xice

RAIFFEISEN BANK

boo

investi]ii corecte. Ceea ce sper`m s` se \ntâmple, adic` s` existe stabilitate politic` [i m`suri monetare [i abia \n acel moment vom asista la un apetit crescut pentru investi]ii al companiilor locale [i str`ine din România. Adev`rata problem` este de fapt la nivelul \ncrederii \n economie, având \n vedere c` lichiditatea din pia]` este mai mult decât suficient` \n acest moment pentru a sus]ine revenirea credit`rii. |ncrederea clien]ilor, \n special persoane fizice [i IMM, este bariera pentru reluarea puternic` a procesului de creditare. Pe de alt` parte, Dominic Bruynseels, pre[edintele executiv al BCR Erste Bank, crede c` finan]area marilor companii [i a proiectelor de infrastructur` ale autorit`]ilor publice pot sus]ine cre[terea credit`rii. |n acest sens, unul dintre canalele de cre[tere a creditului privat poate fi accesarea fondurilor europene prin proiecte care pot fi cofinan]ate de c`tre b`nci. Doar BCR a cofinan]at \n ultimii 17 ani cu peste un miliard de euro proiecte cu finan]are na]ional` [i interna]ional` pentru IMM-uri. Doar c`

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

NOUA (DEZ)ORDINE |n concluzie, pân` \n acest moment, am aflat c` sistemul bancar românesc a fost [i este stabil [i am v`zut [i motivele, am aflat ce am \nv`]at [i ce ar trebui s` punem \n aplicare de aici \nainte

BANCAILVANIA TRANS mil. lei 2

7 E: 19.4 L: ACTIV }IONA R E OP A PROFIT . lei

610 mil

BANCPOST ACTIVE: 5,6 mld. euro UNIT~}I: 28 6

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

[i mai ales cum am putea s` repornim motoarele. |ns` o ultim` \ntrebare r`mâne: cum arat` sistemul bancar \n noua ordine global` [i implicit local`. La momentul actual exist` \nc` dezordine, se \ncearc` reglement`ri globale care s` r`spund` criticilor legate de relaxarea pie]elor bancare interna]ionale, se gândesc taxe bancare, se \nchid programele de ajutoare guvernamental` care au sprijinit b`ncile interna]ionale. Sectoarele financiare sunt \nc` \n proces de schimbare [i de adaptare. Marile b`nci de investi]ii au \n plan investi]ii \n pia]a bancar` de retail, \n timp ce importan]i juc`tori din retail banking \nclin` c`tre corporate [i investment banking. Probabil c` vom asista la viitoare achizi]ii [i fuziuni care vor contribui la consolidarea sistemului bancar, \n timp ce b`ncile de talie mic` [i mijlocie vor alege s` se repozi]ioneze pe segmente de ni[`. Un lucru r`mâne cert: \ncepând cu acest an, b`ncile din România care au spa]iu de manevr` vor renun]a la atitudinea mai conservatoare din 2009, fireasc` de altfel dat fiind contextul de

K PIRAEUS BAN

9 mld. euro

ACTIVE: 2,61 6 UNIT~}I: 18

OTP BANK

, nt: cre[tere tru 2010 su en p e i, ic g i]i rate e invest Direc]iile st e, servicii d i. M, corporat IM , king, cardur re an ita b ed et cr ului, intern sc ri l tu en managem

pia]`, când a fost acordat` o aten]ie mai mare atragerii de resurse pe cont propriu, reducerii dependen]ei de finan]area din str`in`tate [i finan]`rii statului prin achizi]ii de titluri de stat. Nu v` gr`bi]i s` v` bucura]i c` se va renun]a la atitudinea conservatoare – nu se va mai reveni la ceea ce a fost, asta este clar. B`ncile vor \ncepe s` acorde credite, dar asta nu va presupune o relaxare a condi]iilor de creditare sau renun]area la verificarea solvabilit`]ii clien]ilor. Mihail Ion de la Raiffeisen Asset Management crede c` schimb`rile de perspectiv` \n sistemul bancar global se vor transpune \n anii urm`tori [i \n România, cel pu]in \n privin]a cerin]elor de capital mai mari [i limit`rii credit`rii \n valut`. De asemenea, are loc o rea[ezare a costului riscului la nivel global, care pentru România nu va mai cobor\ prea curând la

BANCA ROMÂN EASC~ PROFIT

NET: 2 0 mil. e uro }I: 151

UNIT~

valorile din 2007, a[adar vom avea [i un cost de finan]are \n valut` mai ridicat. Sunt [i alte consecin]e care vor impacta sistemele bancare. Se vor schimba strategiile [i viziunile b`ncilor, mai ales pe pia]a local`. De exemplu, dac` pân` acum ne confruntam cu un sistem de business relativ clasic (deschideri de sucursale cât mai aproape de client [i produse standardizate), \n prezent criza [i competi]ia vor \mpinge b`ncile s` inoveze [i s` ofere produse [i solu]ii financiare de nivel superior. “În centrul unui ora[ sau \ntr-o intersec]ie unde se afl` cel pu]in patru-cinci

CREDIT EUR OPE

NK |n 2009 a sc himbat stra tegia [i s-a cre[terea sa concentrat tisfac]iei cl pe ien]ilor [i fid acestora. A elizarea fost extins si st emul de PO 9.500) [i A S-uri (peste TM-uri (164 ). Investe[te \n dezvolta rea serviciil or de Intern Phone Ban et Banking king, vrea s` [i creasc` pro re]elei exis fitabilitatea tente de su cu rs ale prin cros CardAvant s selling. aj r`mâne “produsul câ pe segmen rlig” tul Retail B anking. CLIEN}I PE RSOANE FI ZICE CLIEN}I C OMPANII SUCURSA LE

RBS BANK ROMÂNIA ACTIVE: 2,3 mld. euro PROFIT NET: 16,8 mil.

euro

BANCATICA CARPA ld. lei m

6 E: 3,56 NAL: ACTIV RA}IO E P O PROFIT il. lei. 19,1 m

420.000 20.000 85

ATE BANK PROFIT NET: 2,86 mil. lei UNIT~}I: 44

UNIT~}I: 31

NOT~: DATELE FINANCIARE SUNT CELE DE LA 31.12.2009 {I SUNT PRELUATE DIN COMUNICATELE DE PRES~ {I DE PE SITE-URILE B~NCILOR.

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e dato

sub

pri

er sf an

pr fic

pia]a. “Dezbaterea privind schimbarea paradigmei bancare – separarea b`ncilor de investi]ii de b`ncile comerciale, spargerea marilor colo[i financiari, izolarea institu]iilor de depozit de activit`]ile financiare volatile [i cu grad de risc ridicat – vor avea efecte asupra sistemului bancar din România \n m`sura \n care aceste institu]ii globale au prezen]` \n România. Dar din perspectiv` local`, eu nu v`d c` avem de umblat la o nou` paradigm`. Desigur, o bun` supraveghere nu este o noutate”, a mai spus Mi[u Negri]oiu. |n acela[i timp, reprezentantul ING Bank ne-a spus c` sintagma “noua ordine economic` global`” i se pare destul de strident`, dat fiind faptul c` nu crede c` se va \ntâmpla ceva fundamental diferit. Lucrurile se vor schimba, dar mai mult \n execu]ie [i aplicare, decât \n ceea ce prive[te ordinea fundamental`. Mi[u Negri[oiu spune c` pentru el lec]ia de baz` este c` ]`rile, businessul [i popula]ia trebuie s` fie mult mai bine preg`tite s` \nfrunte crizele economice [i s` le dep`[easc`, a[a cum \nfrunt` cataclismele naturale (uragane, inunda]ii etc). Prin urmare,

timp ce , banca va depozite, \n Pentru 2010 otec` [i pe ip cu le . ite te ita pe cred âne o prior kingul r`m internet ban 2 mld. lei lei 107,7 mil. ACTIVELE 00 .0 L A 40 N RA}IO VENIT OPE 74 CLIEN}I UNIT~}I

siu

BANK centul MILLENIUM ntinuare ac pune \n co

cra

10 20

Biz

xice

boo

unit`]i bancare foarte apropiate, vor avea câ[tig doar cele ce se vor putea diferen]ia prin calitatea produsului [i serviciului oferit, iar restul este posibil s` se \nchid`, a[a cum s-a \ntâmplat \n ultimii doi ani cu o serie de unit`]i bancare din teritoriu”, spune Nicola Calabro, CEO la Intesa Sanpaolo Bank. Pentru moment noua ordine global` nu s-a definitivat. Un semnal \n acest sens va fi dat [i de noua conferin]` G20, planificat` pentru luna iunie \n Canada. Un alt efect inevitabil, care va fi stabilit ca norm` general` pentru viitor, este \nt`rirea reglement`rilor pie]elor financiare. Cu toate acestea, sistemul bancar \[i va p`stra acela[i loc \n contextul economic interna]ional, dat fiind faptul c` nu a fost afectat structural [i nici nu s-a “adaptat” la noile paradigme, a[a crede Drago[ Cabat, Managing Partner la compania de consultan]` financiar` Financial View. O opinie diferit` a venit de la Mi[u Negri]oiu, care crede c` sun` prea preten]ios s` compar`m \n vreun fel sistemul bancar local cu sistemul bancar global. El arat` c` s-au f`cut aceste exager`ri [i \n judecarea b`ncilor ca fiind la originea crizei financiare [i a recesiunii economice \n România, \ns` sistemul bancar local este la nivelul lui de baz` [i nu are nimic sofisticat specific activit`]ii din pie]ele dezvoltate. Când vorbim de sistemul bancar global, acesta este dominat de marile conglomerate financiare care au capacitatea de a influen]a

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

evolu]iile economiilor vor fi \n continuare ciclice, \nso]ite de crize, ca efect al comportamentelor socio-economice inconstante ale operatorilor (investitori [i consumatori). Riscurile nu pot fi controlate numai prin modelare [i aceasta va fi o schimbare major` \n tranzac]iile financiare. Pentru o bun` perioad` de timp, institu]iile financiare vor judeca dincolo de modelele matematice sofisticate, vor privi mult mai mult la realitatea palpabil` [i vor aplica noi limit`ri. “Pruden]a [i dreapta m`sur` \n tot ceea ce faci cred va fi noua abordare [i preg`tirea mai solid` \n a admi-

4,08%

era po ndere restante a soldului cre ditelor [i \ndo ielnice portofo \n total liu de c redite bancar \n siste român mul esc la finele lu i 2009 SURSA

: BNR

nistra toate categoriile de risc [i a face fa]` situa]iilor de criz`”, a punctat Mi[u Negri]oiu. El este de p`rere c` sistemul bancar va fi mult mai simplificat [i mai supravegheat \n detaliu, astfel \ncât s` nu afecteze interesele publicului [i s` nu influen]eze negativ bun`starea individual`. Activit`]i sofisticate (speculative, riscante) vor mai exista, dar “adresate grijuliu unui public limitat [i mai educat financiar, con[tient de riscurile pe care [i le asum`”. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviu

R`svan Radu, CEO UniCredit }iriac Bank, face deja planuri pentru cre[terea de dup` criz`. Dar, de[i sistemul bancar local “b`lte[te de lichiditate”, din pia]` lipse[te \nc` \ncrederea \n economie.

Bani avem, a[tept`m clien]i mai solvabili Ce am \nv`]at din criz`, ce s-a schimbat iremediabil, cum vor de-

Vom intra \n era unei supravegheri draconice a sectorului bancar?

curge sistemul bancar global [i implicit cel local de aici \nainte?

Nu spun c` este nevoie de o supraveghere strict`, ci de una rezonabil`. Cred c` una dintre ideile sau principiile pe care s-a mers pân` acum, [i anume c` pie]ele se autoreglementeaz`, s-a dovedit a fi un principiu nesustenabil. Pie]ele nu se autoreglementeaz` 100% [i de aceea este nevoie de reglementare astfel \ncât pie]ele s` poat` func]iona [i s` fie \ndreptate anumite excese. Nu zic c` o reglementare foarte strict` este mai bun` sau mai pu]in bun`. Spun c` este nevoie de mai mult` aten]ie [i de reglementare \n direc]ia exceselor. |n plus, pe lâng` faptul c` pie]ele nu se autoreglementeaz`, pe plan global s-a conturat \n acest moment o idee – aceea c` b`ncile, precum [i marile corpora]ii, sunt transna]ionale [i ac]ioneaz` pe foarte multe pie]e, \n timp ce reglement`rile sunt locale [i \n general se refer` numai la o anumit` zon` geografic` [i de aceea nu este foarte u[or s` faci arbitraj \ntre diferitele reglement`ri. Apare astfel necesitatea unor reglement`ri uniforme la nivel transna]ional, tocmai \n ideea de a se oferi un cadru de lucru [i pentru institu]iile transna]ionale, pentru c` altfel ajungem numai la autoreglementare.

Cred c` am \nv`]at multe lucruri din criz`. |n primul rând, ca banc`, una dintre lec]iile principale ale crizei a fost importan]a unui ac]ionar puternic \n spate, care s` \]i dea \ncredere [i s` te sus]in` \n perioade dificile. |n al doilea rând, o alt` lec]ie \nv`]at` este calitatea managementului [i capacitatea de a lua decizii rapid [i de a fi flexibil, care conteaz` foarte mult \n perioadele critice, atunci când ie[i din activitatea standard [i nu mai po]i s` urmezi norme [i proceduri clasice. |n al treilea rând, ne-a confirmat c` managementul riscului e foarte important [i orice compromis f`cut \n perioad` de exuberan]` cost` mai târziu. Criza ne-a mai ar`tat c` este foarte important s` ai strategii pe termen lung [i s` nu ac]ionezi dup` tactici stabilite pe intervale scurte. O condi]ie esen]ial` este urmarea strategiei propuse. Una dintre cele mai importante lec]ii ale crizei pe care am re\nv`]at-o este c` cei mai importan]i sunt clien]ii [i \ntreaga construc]ie [i strategie trebuie s` porneasc` de la clien]i. Ce s-a schimbat odat` cu criza este modul de a face business \n general. Criza ne-a re\nv`]at s` lucr`m cu cre[teri mai mici, s` ne uit`m mult mai mult la costuri [i s` accept`m faptul c` profitabilitatea va fi mult mai sc`zut` \n viitor fa]` de perioadele anterioare. Vor mai exista extinderi rapide, prelu`ri, achizi]ii?

Da, probabil c` vor exista [i ele vor fi dictate de nevoia de a atinge mas` critic` sau de a cre[te, dar probabil, mult mai mult ca \nainte, vor exista achizi]ii [i fuziuni, pentru a se reduce costurile [i a crea sinergii prin contopirea unor institu]ii. Vor mai fi fuziuni [i achizi]ii generate de strategii noi adoptate de b`nci, \n func]ie de strategia la nivel global, dar [i de pozi]ionarea pe diferite pie]e.

Care sunt particularit`]ile pie]ei bancare locale \n 2010?

Una dintre particularit`]i este c`, intrând mai târziu \n criz`, la \nceputul anului 2009, la noi criza va dura sau dureaz` ceva mai mult. Astfel, anul 2010 va fi \n continuare un an foarte dificil. O alt` particularitate este c`, spre deosebire de alte ]`ri, \n România nu au fost resurse astfel \ncât s` apar` proiecte mari care s` genereze cerere [i investi]ii \n economie [i acest lucru se vede [i se simte pentru c` nu a existat un motor de amorsare a cererii. R`mâne ca cererea s` creasc` din exporturi, din exterior, [i nu generat` de mecanisme interne.

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e dato

me pri

pr fic

sub

siu

xice

boo

cra

10 20

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

Biz

FOTO: VASILE C~MAR~ / VISTA

“UniCredit }iriac a beneficiat de o conjunctur` care ne plasa \ntr-o pozi]ie avantajoas` \n pia]`, \n sensul \n care avem o capitalizare bun`, avem o lichiditate bun`, am avut o profitabilitate rezonabil`.“

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviu

Din acest motiv, nici ritmul de creditare nu va mai reveni la ceea ce a fost. Cererea pentru creditare nu porne[te de la b`nci, ci porne[te de la economie. |n momentul \n care vom vedea o dezmor]ire [i o cre[tere \n economie, vom vedea [i o cre[tere a cererii de creditare. Dezmor]irea din economie poate fi generat` de o cre[tere a consumului de investi]ii sau de exporturi. Cre[terea consumului nu cred c` o vom vedea pe termen scurt, pentru investi]ii nu sunt foarte mul]i bani la buget, \n principiu a[tept`m o cre[tere bazat` pe exporturi. Ceea ce se \ncearc`, fiind ca un surogat la o politic` bugetar` expansionist`, este o politic` monetar` expansionist`. Ea teoretic nu poate ac]iona de una singur`, trebuie doar s` complementeze o politic` bugetar` expansiv`, dar am v`zut c` nu este spa]iu fiscal pentru ea. {i atunci se \ncearc` o anumit` dezmor]ire prin intermediul politicii monetare. Se injecteaz` o anumit` lichiditate \n pia]`, scad rezervele minime obligatorii, scade dobânda de referin]` [i aceast` lichiditate din pia]`, \n principiu, trebuie folosit` pentru creditare. Din acest punct de vedere, s-au creat premisele, bani exist`, b`ncile, ca s` spun a[a, “b`ltesc” de lichiditate. Pe de alt` parte, la clien]i, trebuie s` existe cerere solvabil`, astfel \ncât aceste surse s` poat` fi folosite. Pân` una-alta, cererea este la un nivel foarte redus, atât la nivel de companii, cât [i la nivel de persoane fizice. |ntotdeauna cre[te cererea la nivel de companii [i, \n momentul \n care companiile o duc mai bine, se genereaz` \ncredere, care se transmite la angaja]i [i angaja]ii la rândul lor genereaz` cerere [i se \mprumut` pentru a investi pe termen lung [i pentru a consuma. Nu suntem \n acel punct. Trebuie generat` sau creat` aceast` \ncredere \n economie. Deoarece la noi lucrurile se \ntâmpl` iner]ial, lucrurile vor mai dura. A schimbat criza strategia la UniCredit }iriac Bank?

|n mod clar, priorit`]ile [i ]intele s-au schimbat de câteva ori \n decursul anului trecut. V` dau numai un exemplu: de la o urm`rire agresiv` a credit`rii [i a vânz`rii produselor de credit s-a trecut \n prima jum`tate a anului trecut la o fug` dup` depozite. B`ncile, inclusiv UniCredit, au urm`rit cu prioritate atragerea de depozite pentru a \mbun`t`]i indicatorul credite pe depozite [i a-[i asigura resurse pentru a trece de acea perioad`. 2009 a \nsemnat un an de schimbare sau de rea[ezare a strategiei. Dintr-un punct de vedere a fost un an bun de pauz`, dup` ce am deschis 100 de sucursale \n 2008, am putut s` ne consolid`m \n 2009, pentru c` acea cre[tere rapid` a \nsemnat o cre[tere a riscului opera]ional \n unit`]ile noi deschise [i atunci a creat o presiune asupra resurselor umane [i ale sistemelor. |ns` \n 2009 am avut timp de rea[ezare [i cred c` suntem mai bine preg`ti]i pentru o nou` perioad` de cre[tere [i cred c` o putem gestiona mai bine decât \n trecut.

Cum a abordat UniCredit }iriac Bank anul 2009?

Ne-am orientat pe optimizarea [i eficientizarea costurilor, pe sprijinirea clien]ilor astfel \ncât s` treac` de perioada de criz` prin restructur`ri de credite sau suport \n general [i un foarte mare focus pe activitatea de risk management. |n cea de-a doua jum`tate a anului, am c`utat s` identific`m clien]i noi cu apetit de creditare pe care s` \i atragem la noi tocmai beneficiind de o pozi]ie solid` \n pia]`. Anul acesta a \nceput cum s-a terminat anul trecut, cu un focus pe atragerea de clien]i [i pe cre[terea businessului. Anticip`m c` ultima parte a anului va fi orientat` pe diferite modalit`]i de a ne cre[te businessul sau prezen]a la nivel local, printr-o eventual` reluare a cre[terii organice prin deschiderea de unit`]i, printr-un focus mai mare pe vânzare. Pentru a atrage clien]i noi, am folosit for]a proprie de vânz`ri, care a vizat clien]ii pe care \i consider`m cu poten]ial [i au existat clien]i noi destul de mul]i, \n principal companii, dar, a[a cum s-a v`zut, am \nceput [i campanii de marketing pentru a atrage persoanele fizice. |n cazul cre[terii organice, ave]i un plan specific extindere?

Nu, nu avem un plan anume de extindere, avem \n schimb o nou` strategie de apropiere fa]` de client [i, acolo unde vor ap`rea oportunit`]i, de deschidere de unit`]i, o vom face. Avem planuri, dar pân` le aprob`m, r`mân planuri interne. Spune]i c` ave]i o nou` strategie de apropiere de client. Cum va fi ea pus` \n practic`?

Ne dorim s` cre[tem percep]ia b`ncii \n ochii clientului [i gradul de satisfac]ie al acestuia prin scurtarea proceselor, timp de r`spuns mai rapid, o calitate mai bun` a serviciilor, produse poate mai pu]ine dar mai orientate pe necesit`]ile clientului. Dorim s` oferim canale alternative pentru a u[ura accesul la serviciile b`ncii – internet banking, servicii electronice la intrarea \n unit`]i, complementare internet bankingului, pentru a beneficia de ele 24 de ore (servicii de retragere [i depune de numerar, pl`]i de utilit`]i sau servicii), carduri. Vom regândi [i portofoliul de produse, nu din perspectiva \n care arat` la client, ci din perspectiva proceselor interne care sunt \n spate, astfel \ncât timpul de r`spuns la o solicitare de credit s` fie mult mai scurt, undeva la 3-4 zile, pân` \ntr-o s`pt`mân`, pentru persoane fizice. A]i avut probleme cu clien]ii?

Da, \ntrucât costul riscului este destul de mare [i costul cu provizioanele este mare [i clar exist` [i clien]i r`u platnici. Cred c` [i din acest punct de vedere criza a diferen]iat un pic clien]ii, i-a triat [i a ar`tat clien]ii care fac un management bun [i au avut o strategie corespunz`toare \n perioade de criz` [i clien]ii care au fost mai pu]in performan]i [i au beneficiat doar de perioadele de boom de dinainte de criz`. Biz

Biz

obliga]iuni numerar

` xtern rie e dato

me pri

pr fic

sub

siu

xice

boo

cra

10 20

fin

v sol ri du fon

e to activ garan]ii

€

lei

cover story

at ilit

Dansul cifrelor \n anul sc`derilor Cum au contribuit flexibilitatea, eficien]a, for]a ac]ionarilor [i rapiditatea reac]iilor la reu[ita UniCredit }iriac Bank \ntr-un an economic tulbure. Noul spot al campaniei de marketing a UniCredit }iriac Bank, care promoveaz` creditul pentru orice sub sloganul “Dansez pentru mine”, ar putea fi aplicat cu acela[i succes chiar \n cazul b`ncii. Datele financiare pe anul trecut o dovedesc din plin, ceea ce ne \ndrept`]e[te s` credem c` membrii board-ului au toate motivele s` “danseze” prin anul dificil f`r` s` fie acuza]i c` au dou` picioare stângi.

COTA DE PIA}~ A UNICREDIT }IRIAC BANK*

6,17%

L`sând gluma la o parte, rezultatele financiare \ntregesc imaginea de ansamblu a unui an bancar dificil dep`[it cu brio. Profitul opera]ional a crescut cu 11% fa]` de 2008, ajungând la 668 milioane lei, \n condi]iile \n care veniturile opera]ionale au crescut cu 7%, pân` la 1,24 miliarde lei. Mai mult, profitul net a sc`zut doar cu 8% fa]` de 2008, pân` la 329 de milioane de lei, ceea ce face ca profitabilitatea UniCredit }iriac Bank

CRE{TERE |N POFIDA CRIZEI

+17% +11% +7%

* DIN TOTAL ACTIVE BANCARE LA 31.12.2009 42

Biz

Total active 20,4 mld. lei

Profit opera]ional 668 mil. lei

Venituri opera]ionale 1,24 mld. lei

(UCT) s` fie peste media sistemului bancar, cu o rentabilitate anualizat` a capitalurilor proprii (ROE) de 16,5% [i o rentabilitate a activelor totale (ROA) de 1,74%. Acest nivel include reevaluarea activelor fixe ale b`ncii \n 2009, ceea ce a f`cut ca opinia auditorului cu privire la situa]iile financiare s` fie f`r` rezerve. Activele totale ale b`ncii au crescut cu 17%, pân` la 20,4 miliarde lei. Optimizarea structurii bilan]iere a fost o prioritate strategic` anul trecut, raportul Credite/Depozite ajungând la 114% la finalul anului 2009. “UCT \ncheie anul 2009 cu o situa]ie financiar` solid`, cu un nivel ridicat de capitalizare [i de lichiditate, cu o dependen]` mai redus` de pia]a extern`, o bun` acoperire a riscurilor, eficien]` puternic` [i profitabilitate satisf`c`toare”, a spus Stanislav Georgiev, CFO [i vicepre[edinte executiv al b`ncii. Dincolo de cifre, care pot p`rea seci \n ochii neaviza]ilor, dansul de nota 10 al UniCredit }iriac alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

33 ,5

0 0 4 81.

mld . eu ro

g nkin e ba c n i l on ria it }i i de ator niCred 009 z i l i ut i2 aU ave inele lu la f

Vo lu pri mul no t nl ranz Un ine b ac]ii lor iCr an k (lo edit } ing realiz d cu l 1 iriac e cli ate en pe Ba ]ii n pia ]`) k

Bank a avut \n spate o schimbare a strategiei de management, dup` cum a detaliat R`svan Radu \ntr-o discu]ie cu Biz despre sistemul bancar românesc \n general, dar [i despre modul \n care banca pe care o conduce a ac]ionat \n pia]`. “Calitatea managementului [i capacitatea de a lua decizii rapid [i de fi flexibil conteaz` foarte mult \n perioadele critice, atunci când ie[i din activitatea standard [i nu mai po]i s` urmezi norme [i proceduri clasice”, a spus Radu referindu-se la marile provoc`ri ale anului trecut. C` UniCredit a f`cut multe lucruri \n anul crizei \n România o stau m`rturie datele al`turate. De la canalele alternative la lansarea unor carduri de credit speciale sau de la campanii de marketing la produsele din portofoliu pân` la asocierea cu UEFA Champions League, toate aceste exemple sunt dovada unei flexibilit`]i \n structura managerial` [i a unei strategii atent gândite pentru a trece perioada dificil`. La momentul discu]iei cu R`svan Radu, Europa era amenin]at` de norul vulcanic. Din acest motiv, \ntâlnirea

mld. Volu lei mu

l tran realiz noastr` a fost zac]ii ate p lor \n rin o c li lei nline en]ii amânat`, penUniC bank redit ing d tru c` pre[edin}iriac e Bank tele b`ncii fusese prins de nor la Londra [i nu exista nicio posibilitate s` ajung` la Bucure[ti. Din fericire, am reu[it s` ne \ntâlnim \n ultimul moment, chiar \nainte de \nchiderea edi]iei. |n urma discu]iei, am \n]eles \nc` o dat` cât de important` este determinarea [i ambi]ia de a trece cu bine peste orice obstacol. R`svan Radu, a[ezat confortabil pe fotoliul din biroul s`u, a fost extrem de deschis la \ntreb`rile mele [i a \ncercat s` \mi explice cât mai bine care au fost resorturile prin care banca a reu[it s` treac` cu bine de

LIGA CAMPIONILOR Ca sponsor al UEFA Champions League, UniCredit a adus \n România trofeul competi]iei, prezentat \ntr-o s`pt`mân` \n [ase ora[e din ]ar`. “Este prima dat` dup` 23 de ani când am privilegiul s` ridic trofeul UEFA Champions League, dup` victoria din Sevilla”, a spus cu aceast` ocazie Helmut Duckadam.

norul crizei. De altfel [i atmosfera din banc` era una lejer`, f`r` a se sim]i vreo urm` de nelini[te sau de fr`mântare interioar` legat` de performan]ele institu]iei. Unicredit este unul dintre finali[tii etapei crizei, la fel ca alte b`nci care au urmat o strategie flexibil` [i au [tiut s` \[i foloseasc` resursele, financiare, umane, \n favoarea lor. Nu a fost u[or, desigur, dar rezultatele s-au v`zut din plin. Importan]a ac]ionariatului puternic s-a v`zut la majoritatea b`ncilor de pe pia]a local`. |n plus, localizarea [i individualizarea strategiei pentru pia]a din România au dus la rezultate bune pentru b`ncile din top 10. De fapt, fiecare dintre aceste b`nci consider` România o pia]` important` pentru ei [i astfel caut` s` ob]in` o expunere cât mai mare. Aici intervine diferen]a de viziune \ntre b`ncile care au trecut linia de sosire cu brio [i cele care \nc` oscileaz` \ntre a aplica o strategia local` individualizat` sau doar urma princiipiile generale ale unei strategii globale. UniCredit este rezultatul acestei gândiri: aplicarea unei strategii create \n România, pentru pia]a din România. Biz

Biz

green [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

NOUT~}I

O Românie mai curat`! Cea de-a treia edi]ie a concursului “Vreau o Românie mai curat`” se desf`[oar` \n perioada 21 aprilie - 18 iulie, pe site-ul www.hotnews.ro, [i are ca obiectiv promovarea colect`rii selective a de[eurilor electrice [i electronice (DEEE) [i \ncurajarea comportamentului civic în reciclarea DEEE. Proiectul, organizat sub egida Ministerului Mediului [i P`durilor de c`tre ECOTIC [i Hotnews.ro, implic` postarea de c`tre participan]i a unor imagini [i materiale video sugestive pentru tema campaniei, “Mon[trii din comunitatea ta - Vechiturile electrice de care te împiedici”, realizate în dou` formate: video [i fotoreportaj.

O c`su]` din hârtie Asocia]ia MaiMultVerde \n parteneriat cu Muzeul }`ranului Român [i Atelierul de Carte construiesc prima cas` din hârtie \n perioada 21 aprilie – 25 august. Proiectul, sprijinit de Ambasada Fran]ei \n România, Raiffeisen Bank [i Farmexim, propune un program de educare, de informare [i de aplicare practic` privind de[eurile de hârtie. Pornind de la reciclarea hârtiei, trecând prin tainele facerii [i re]etelor me[te[ug`re[ti, se face prima cas` de dimensiuni reduse din hârtie turnat` manual. Pentru c`su]` se va folosi o ton` de de[euri de hârtie. Cine vrea s` dea o mân` de ajutor este invitat s` recicleze hârtia la Muzeul }`ranului Român. Cine vrea s` dea dou` mâini de ajutor, se poate implica direct \n ridicarea casei pe toat` durata proiectului. Mai multe detalii pe www.maimultverde.ro.

EcoWEB, educa]ie ecologic` Ambasada SUA [i Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Mediului (ANPM) au lansat proiectul educa]ional EcoWeb. Proiectul este fina]at de USAID prin Programul SPA (Small Project Assistance). Proiectul EcoWeb î[i propune s` înt`reasc` rela]ia dintre organiza]iile guvernamentale din România [i institu]iile societ`]ii civile prin realizarea [i promovarea unei baze de date privind educa]ia ecologic` la nivel na]ional. Aceast` baz` de date este g`zduit` pe website-ul ANPM la adresa www.ecoweb.anpm.ro. 44

Biz

Navigheaz` pe bambus Nu este o glum` [i nici nu v` prezint o solu]ie Feng Shui. Asus România a lansat la 21 aprilie noul laptop U Bamboo, care utilizeaz` lemnul de bambus \n construc]ia carcasei exterioare, a touch pad-ului [i a suportului pentru mâini. Noul portabil este un rezultat al ini]iativei Green ASUS, compania reu[ind s` reduc` necesarul de plastic cu 16% - 20%. Fibra [i pânza de bambus au fost utilizate [i pentru ambalarea modelelor din seria Bamboo, cutiile acestora fiind 100% reciclabile. Lansarea portabilului U Bamboo a fost \nso]it` de o ac]iune ecologist` desf`[urat` \n Parcul Tineretului din Bucure[ti. Reprezentan]ii companiei [i ai presei, precum [i mai multe persoane publice cunoscute – Virgil Ian]u, Adrian Despot, Mihai Cioceanu, Anca Artimon, Sanda Nicola, Adi Bucur – au plantat 50 de platani [i liquidambar de-a lungul unei alei din apropierea lacului. ASUS a lansat primul model de laptop \ncastrat \n bambus \n toamna lui 2008. Compania a perfec]ionat tehnologia de produc]ie \n serie, demonstrând c` un portabil trendy poate fi [i responsabil fa]` de mediul \nconjur`tor. Noul

U Bamboo este “verde” din perspectiva fiec`rei etape a vie]ii produsului - de la concep]ie la produc]ie, la reciclare [i pân` la eliminarea de pe pia]`. Laptopurile cu carcase din bambus sunt ecologice [i totodat` extrem de avansate. Spre exemplu, modelul U53F integreaz` un procesor puternic Intel Core i5, 3 GB de memorie RAM [i un hard disk de 500 GB, fiind echipat cu sistemul de operare Windows 7 Ultimate. Ecranul HD este iluminat prin tehnologie LED, economisind energie. De altfel, consumul \ntregului sistem este optimizat cu ajutorul lui Super Hybrid Engine, care permite reducerea anual` a emisiuniilor de CO2 cu 12,3 kg per notebook. Aceast` tehnologie const` \n monitorizarea inteligent` a cerin]elor energetice ale componentelor laptopului, urmat` de ajustarea automat` \n timp real a tensiunilor de alimentare. Facilitatea este disponibil` pe toate laptopurile ASUS. La un volum anual de aproximativ 6 milioane de laptopuri ASUS vândute, emisiile globale de CO2 pot fi reduse cu aproximativ 73,8 milioane de kilograme de CO2, fapt ce ar echivala cu plantarea a 36 de milioane de copaci anual. Biz

[tiri

CSR prinde teren Tot mai multe companii au \nceput s` se implice din ce \n ce mai activ \n comunit`]ile din care fac parte. Carrefour România [i Funda]ia Principesa Margareta a României (FPMR) s-au aliat înc` din 2008 pentru un parteneriat, vizând solidaritatea fa]` de diferite genera]ii prin proiecte special create [i adaptate nevoilor fiec`rui segment social. Cu sprijinul retailerului, funda]ia desf`[oar` proiectul Centrul Comunitar Genera]ii Bucure[ti, un centru de zi intergenera]ional care ofer` activit`]i de socializare pentru persoane de toate vârstele (ateliere de crea]ie, dansuri, activit`]i sportive, excursii), after-school pentru copii, cantin` social`, plata taxelor de gr`dini]` pentru copii defavoriza]i, burse de studiu / plata [colariz`rii pentru tineri din centre de plasament. În medie, circa 50 de persoane de toate vârstele particip` zil-

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

nic la activit`]ile artistice [i recreative organizate de echipa centrului. 25 de tineri din centre de plasament sau familii defavorizate particip` la activit`]ile Centrului [i beneficiaz` din partea FPMR de plata taxelor [colare, de sprijin în achizi]ionarea echipamentelor, rechizitelor, de consiliere [colar`, profesional` [i psiho-social`. “Parteneriatul social cu Funda]ia Principesa Margareta este unul de durat` [i ne ofer` ocazia s` fim al`turi de un num`r mare de persoane defavorizate. Este exact ceea ce [i-a propus Carrefour prin strategia sa care vizeaz` dezvoltarea durabil` [i îmbun`t`]irea condi]iilor de via]`, [i anume o interven]ie în profunzime la nivel social [i diversificarea ajutoarelor în func]ie de necesit`]ile fiec`rei persoane sau familii”, a spus Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Biz

Biz

green DE

ALEXANDRU ARDELEAN

ECOROMÂNIA A AJUNS |N CHINA Nici România nu s-a mutat \n China, [i nici China nu [i-a propus s` ajute ]ara noastr` \n domeniu. Conceptul eco de care vorbim este transpus \n pavilionul României la Expozi]ia Mondial` de la Shanghai. Timp de 184 de zile, oameni din toat` lumea vor \ncerca, la Shanghai, s` g`seasc` solu]ii pentru o via]` mai bun` \n ora[ele planetei. Dezbaterile globale privind calitatea vie]ii [i gradul de poluare au determinat, \n decembrie 2002, Adunarea General` a Biroului Interna]ional pentru Expozi]ii s` aleag` ora[ul Shanghai drept gazd` a Expozi]iei Mondiale din 2010. Unul dintre motive a fost, desigur, [i faptul c` ast`zi economia chinez` este probabil cel mai mare poluator al planetei. China a devenit, astfel, prima ]ar` \n curs de dezvoltare care g`zduie[te acest eveniment. Sloganul expozi]iei este “Better City, Better Life”, iar temele sale se concentreaz` pe prezentarea progreselor \nregistrate \n domeniul [tiin]ei, tehnologiei, ecologiei [i culturii, având ca motiv central umanitatea [i realiz`rile acesteia. Expozi]ia se desf`[oar` pe durata a 184 de zile, \ntre 1 mai [i 31 octombrie 2010, iar loca]ia evenimentului este amplasat` pe malurile râului Huangpu, \ntre podurile Lupu [i Nanpu, de-a lungul a 8,3 km, [i acoper` o suprafa]` de 5,28 km p`tra]i. Organizatorii se a[teapt` la peste 70 de milioane de vizitatori [i peste 50 de [efi de stat. {eful Biroului Interna]ional pentru Expozi]ii apreciaz` c` aceast` edi]ie va fi cea mai bun` din istoria Expozi]iei Mondiale. La Expo 2010 particip` pese 240 de ]`ri, dintre care 48 cu pavilion. Astfel ajungem la prezen]a \n cadrul evenimentului a României, singura ]ar` din estul Europei care are pavilion propriu. Botezat Greenopolis sau “Megapolisul Verde”, acesta este un concept arhitectural ce apar]ine companiei M&C Strategy Development. Pavilionul este structurat \n jurul conceptului Ora[ul Verde [i are forma unui m`r. Ceea ce este interesant, dup` cum vede]i [i \n fotografiile de la Shanghai, este faptul c` pavilionul este extrem de modern, dar \n acela[i timp are multe elemente ale principiilor ecologice [i ale sustenabilit`]ii. 46

Biz

Spa]iul atribuit României pentru a-[i construi pavilionul este de 2.000 de mp [i se afl` situat \n zona C – zona Europa, America, Africa. }`rile vecine sunt Croa]ia, Austria, Luxemburg [i Olanda. Faptul c` România are un pavilion propriu de o asemenea anvergur` este un prilej bun de promovare [i branding. Greenopolis suprinde esen]a temei centrale a expozi]iei. “Green” ca element principal al \ntregului concept al expozi]iei [i “polis” care duce cu gândul la o

eveniment

viziune eco asupra urbanului. Ceea ce surprinde \n mod pl`cut este tocmai aceast` al`turare dintre ecologie [i urban, [tiind ceea ce se \ntâmpl` la nivelul mediului \n ora[ele din România, de cele mai multe ori nu tocmai pozitiv. “Pavilionul reprezint` o declara]ie referitoare la importan]a dezvolt`rii sustenabile [i integr`rii naturii \n societatea urban` [i ofer` o viziune actual`, vibrant` [i atrag`toare despre România contemporan`”, arat` Ferdinand Nagy, subsecretar de stat [i comisar general pentru expozi]ii mondiale.

CONSTRUC}IE DURABIL~ CHINEZEASC~ Andreea Rotaru, care s-a ocupat de transpunerea pe hârtie a proiectului integrat al pavilionului gândit de M&C Strategy Development, a creat un spa]iu interior [i exterior care s` surprind` elementele naturii [i principiile eco. Spa]iul interior propune spa]ii generoase multifunc]ionale, dispuse pe cinci niveluri, existând un restaurant, un spa]iu multimedia dar [i un magazin. Spa]iul exterior \n care este dispus pavilionul de forma m`rului este integrat \ntr-un mediu natural, care recreeaz` elemente principale din natur` (paji[tea de pe deal, râuri, iarb`). |n spa]iul exterior

sunt integrate [i loca]ii de divertisment, cum ar fi terenuri de minigolf [i locuri de joac` pentru copii. |n contextul general al ansamblului expozi]iei World Expo 2010, “M`rul” României se remarc` datorit` aspectului unic. El este sec]ionat \n dou` volume: corpul principal din care se desprinde o “felie” care duce spre corpul secundar, care este dispus [i el pe dou` niveluri. Propunerea arhitectural` con]ine [i un lift interior pentru u[urin]a accesului vizitatorilor la fiecare nivel, ]inând cont [i de persoanele cu dizabilit`]i. Construc]ia pavilionului a fost realizat` de o firm` chinezeasc`, Zhongyuan Construction Group Co. Ltd., \n asociere cu Shanghai Bao Sha Architecture Design Co. Ltd. “O expozi]ie mondial` de talia celei de la Shanghai este un eveniment major pentru România, ocazie foarte bun` de a consolida brandul unei ]`ri. Am reu[it s` cre`m un concept memorabil [i atractiv atât prin design, cât [i prin multifunc]ionalitatea spa]iului”, a declarat pentru Biz directorul general al companiei M&C Strategy Development, Drago[ Nedelcu. Odat` deschis` expozi]ia, România are [i un calendar de ac]iuni menite s` promoveze intens ]ara noastr` pe parcursul celor [ase luni. Reprezentan]ii Ministerului Afacerilor Externe [i cei ai Ministerului

Cu România \n jurul lumii România a participat, dup` 1989, la toate expozi]iile mondiale [i interna]ionale organizate sub egida Biroului Interna]ional pentru Expozi]ii: Sevilla (Spania) – 1992, Taejon (Coreea de Sud) – 1993, Lisabona (Portugalia) – 1998, Hanovra (Germania) – 2000, Aichi (Japonia) – 2005 [i Zaragoza (Spania) – 2008. Cum fiecare ]ar` participant` are dreptul la o “zi na]ional`” \n cadrul Expozi]iei mondiale, România o va celebra pe a sa pe 29 iulie, când va avea loc un concert \n sala din “M`r”, sus]inut de Orchestra Na]ional` Radio, Corul de Copii Radio, Grigore Le[e [i Damian Dr`ghici.

Economiei [i Comer]ului au stabilit un program de promovare economic` pe perioada evenimentului, care are \n principal dou` componente. O component` de forum economic, \n care vor fi prezentate oportunit`]ile de investi]ii \n România, pe baza unor proiecte care sunt gata [i necesit` finan]`ri sau parteneriate, respectiv o component` care se va materializa prin organizarea de miniexpozi]ii pentru produsele române[ti din domeniul vinului, IT-ului, modei. Biz

Biz

Fii un lider mai bun, dar f`-]i mai mult timp

pentru familie |n mod tradi]ional, munca [i via]a personal` se bat cap \n cap. |ns` prin intermediul unor m`suri inteligente cu scopul de a integra munca, casa, comunitatea [i pe tine \nsu]i, po]i deveni un lider mai eficient [i o persoan` mai \mplinit`. DE STEWART D. FRIEDMAN

În decursul activit`]ii de cercetare [i instruire pe care am desf`[urat-o \n ultimii 20 de ani am \ntâlnit mul]i oameni care se sim]eau ne\mplini]i, cople[i]i sau c` bat pasul pe loc din cauza faptului c` nu mai \nregistrau performan]e \ntr-unul sau mai multe aspecte ale vie]ii lor. Practic, ei nu se foloseau de abilit`]ile lor de lideri \n toate aspectele vie]ii: munc`, cas`, comunitate, sine (minte, trup [i suflet). Desigur, va exista \ntotdeauna o anumit` tensiune \ntre diversele roluri pe care le juc`m \n via]`. Totu[i, contrar opiniei generale, nu exist` niciun motiv pentru care s` nu credem c` toate aspectele vie]ii se pot \mbina perfect \ntr-un \ntreg armonios. Mult mai logic` ar fi urm`rirea excelen]ei \n toate cele patru domenii – ceea ce eu numesc “victorie \mp`trit`” – nu renun]ând la una \n detrimentul celeilalte, ci descoperind valorile comune ale acestora. Aceasta este ideea de baz` a programului Leadership Total pe care \l predau la Wharton School, pre48

Biz

cum [i \n companii [i workshopuri din toat` lumea. “Total” pentru c` se refer` la persoan` ca un \ntreg [i “Leadership” deoarece are ca scop aducerea unei schimb`ri de pe urma c`reia s` beneficiezi atât tu, cât [i cei din jurul t`u. Ob]inerea unei victorii \mp`trite \ncepe cu stabilirea clar` a ce vrei de la fiecare aspect ale vie]ii tale [i cu ce po]i contribui la acestea, acum [i \n viitor, luând \n calcul cu mult` aten]ie [i oamenii cei mai importan]i pentru tine, precum [i ceea ce a[tep]i de la ei, dar [i ei de la tine. Pasul al doilea \l reprezint` conceperea [i implementarea sistematic` a unor experimente – de pild`, efectuarea unei ac]iuni noi pe o perioad` scurt` pentru a vedea cum sunt afectate cele patru aspecte. Dac` experimentul e[ueaz`, \l opre[ti sau \l modifici, \n acest fel \nregistrând doar o mic` \nfrângere. Dac` \ns` are succes, este o mic` victorie, iar cu timpul aceste mici victorii se acumuleaz` [i eforturile tale vor fi direc]ionate

tot mai mult c`tre aspectele cele mai importante. Indiferent c` experimentul d` gre[ sau are succes, tu ai mai \nv`]at ceva despre cum s`-]i administrezi cele patru aspecte ale vie]ii. Acest proces nu implic` riscuri nebune[ti. Dimpotriv`, procesul func]ioneaz` pentru c` implic` a[tept`ri realiste, schimb`ri pe termen scurt – pe care le po]i controla – [i ajutorul celor din jurul tù. De exemplu, s` ne gândim la Kenneth Chen, un manager pe care l-am \ntâlnit la un workshop \n 2005. (Toate numele din acest articol sunt pseudonime.) }inta sa pe plan profesional era s` ajung` CEO, dar mai avea [i alte ]eluri, care cel pu]in la prima vedere puteau p`rea c` se bat cap \n cap. El se mutase de curând \n Philadelphia [i voia s` se implice mai mult \n comunitate; de asemenea, \[i dorea s` \nt`reasc` leg`turile cu rudele sale. Pentru a \nlesni \mplinirea acestor ]eluri, a hot`rât s` \ntre \ntr-un consiliu al comunit`]ii din Philadelphia, care i-ar fi permis nu numai s`-[i perfec]ioneze abilit`]ile profesionale (ca sprijin al ]elului sù \n carier`), dar [i s` beneficieze pe plan familial. De pild`, ar fi avut mai multe \n comun cu sora sa, o profesoar` care prin activitatea depus` ajuta comunitatea \n fiecare zi, [i spera s` li se al`ture [i iubita lui, \n acest fel lucrând \mpreun` pentru binele comun. Aceast` activitate l-ar fi f`cut s` se simt` mai viu pe plan spiritual, iar la rândul sù aceasta i-ar fi sporit \ncrederea \n sine la serviciu. Trei ani mai târziu, el mi-a spus nu numai c` face parte, \mpreun` cu iubita lui, din consiliul comunitar, dar [i c` a fost propus pentru func]ia de CEO. El a devenit un lider mai bun \n toate aspectele vie]ii deoarece ac]ioneaz` respectându-[i mai mult valorile personale. Practic el \[i spore[te \n mod

Biz

creativ performan]ele \n toate domeniile [i \i inspir` [i pe ceilal]i s` fac` acela[i lucru. Kenneth nu este singurul care face asta. Participan]ii la workshopuri scriu un raport la \nceputul programului [i altul la finele acestuia, iar de obicei se \nregistreaz` \mbun`t`]iri ale eficien]ei, ca [i un sentiment de armonie \ntre aspecte ale vie]ii care alt`dat` erau rivale. În cadrul unui studiu desf`[urat pe o perioad` de patru luni \n care am discutat cu mai mult de 300 de manageri (a c`ror medie de vârst` era de 35 de ani), am constatat c` satisfac]ia lor a crescut \n medie cu 20% pe planul vie]ii profesionale, cu 28% al vie]ii de familie [i cu 31% al vie]ii comunitare. Îns` poate cel mai important, satisfac]ia \n domeniul sinelui (s`n`tatea lor fizic` [i emo]ional`, cre[terea lor intelectual` [i spiritual`) a crescut cu 39%. Numai c` ei [i-au \mbun`t`]it [i performan]ele: la serviciu (cu 9%), acas` (cu 15%), \n comunitate (cu 12%) [i personal (cu 25%). În mod paradoxal, aceste rezultate pozitive au fost \nregistrate \n ciuda faptului c` participan]ii petreceau mai pu]in timp la serviciu [i mai mult \n toate celelalte aspecte ale vie]ii lor. Practic, ei munceau mai inteligent [i erau mai focusa]i, pasiona]i [i dedica]i activit`]ilor depuse. Sute de manageri de la toate nivelurile trec prin acest program \n fiecare an, dar nu ai neap`rat nevoie de un workshop ca s` identifici experimentele care te-ar putea ajuta. Procesul este destul de limpede, de[i nu [i simplu. În sec]iunile care urmeaz` v` voi oferi o imagine \n linii mari a acestui proces [i fundamentele conceperii [i implement`rii experimentelor pentru a \nregistra victorii \mp`trite.

PROCESUL DE LEADERSHIP TOTAL Conceptul de Leadership Total se bazeaz` pe trei principii: • FII ADEV~RAT: ac]ioneaz` cu autenticitate clarificând ce e important. • FII |NTREG: ac]ioneaz` cu integritate respectând persoana ca \ntreg. • FII INOVATOR: ac]ioneaz` cu creativitate. experimentând cu modul de realizare a lucrurilor. Procesul trebuie \nceput cu conceperea, scrierea [i discutarea valorilor tale de baz`, a viziunii tale de leadership, a ordon`rii ac]iunilor [i valorilor tale; practic, clarificarea lucrurilor esen]iale. Coaching-ul din interiorul companiei este extrem de valoros, \n acest punct 50

Biz

dar [i dup` aceea, deoarece perspectiva altei persoane este ca un banc de lucru pentru ideile tale, \]i lanseaz` provoc`ri [i \]i ofer` o noua modalitate de a identifica oportunit`]ile de inova]ie; de asemenea, te ajut` s` fii r`spunz`tor pentru ceea ce faci. Pasul al doilea: identificarea celor mai importan]i oameni – “ac]ionariicheie” – \n toate cele patru aspecte ale vie]ii, precum [i a[tept`rile \n materie de performan]e pe care le ave]i unii de la al]ii. Dup` care trebuie s` stai de vorb` cu ei; dac` e[ti ca majoritatea participan]ilor, vei fi surprins s` afli c` lucrul pe care ac]ionarii-cheie \l vor de la tine – [i \nc` foarte mult – este diferit de ceea ce credeai tu \nainte – [i mult mai m`runt. Aceste analize te ajut` s` te concentrezi mai eficient, dând na[tere la mai multe ocazii de inova]ie. În acest punct al procesului, odat` ce \]i este foarte clar ce e important pentru tine [i cine sunt oamenii din jurul t`u, vei \ncepe s` g`se[ti c`i noi de a-]i \mbun`t`]i via]a, nu numai pentru tine, dar [i pentru ceilal]i. Urm`torul pas \nseamn` conceperea de experimente [i aplicarea lor pe parcursul unei perioade limitate. Cele mai bune experimente sunt schimb`ri pe care ac]ionarii [i le doresc la fel de mult, dac` nu cumva [i mai mult, decât ]i le dore[ti [i tu.

CONCEPEREA EXPERIMENTELOR S` urm`re[ti ob]inerea unei victorii \mp`trite \nseamn` s` produci o schimbare menit` s` duc` la \ndeplinirea mai multor ]eluri, de care beneficiaz` toate aspectele vie]ii tale. În ceea ce prive[te serviciul, ]eluri tipice pentru un experiment ar fi: cum s` profi]i de noi oportunit`]i de cre[tere a productivit`]ii, de reducerea costurilor ascunse [i de \mbun`t`]irea mediului de lucru. }elurile privind casa [i comunitatea tind s` aib` leg`tur` cu \mbun`t`]irea rela]iilor [i contribu]ia mai mare adus` societ`]ii. Cât despre planul personal, de obicei oamenii vor s` fie mai s`n`to[i [i s` g`seasc` un scop \n via]`. În timp ce te gânde[ti la ]elurile experimentului t`u, nu pierde din vedere interesele [i opiniile ac]ionarilor cheie [i ale oricui ar putea fi afectat de schimb`rile pe care le pl`nuie[ti. Cânt`rind posibilitatea de a se al`tura comunit`]ii, Kenneth Chen a cerut sfatul [efului s`u, care f`cuse parte din multe consilii, ca [i directorului cu activit`]i caritabile al companiei [i vicepre[edintelui pe domeniul talentelor. Angaja]ii au putut vedea cum participarea sa la un consiliu f`cea bine companiei deoarece Kenneth \[i perfec]iona

abilit`]ile de lider [i \[i dezvolta re]eaua social`. Unele experimente aduc beneficii \n special unuia dintre aspectele pomenite [i doar beneficii indirecte celorlalte. De exemplu, alocarea a trei dimine]i pe s`pt`mân` pentru exerci]ii sportive are un efect benefic direct asupra s`n`t`]ii, dar indirect \]i d` mai mult` energie pentru munc` [i \]i cre[te \ncrederea \n sine, care la rândul lor te vor face un tat` [i un prieten mai bun. Exist` \ns` [i alte activit`]i (de pild`, alergarea unui semimaraton \mpreun` cu copiii t`i pentru a strânge bani \n scopuri caritabile, ac]iune sponsorizat` de compania unde lucrezi) \n toate cele patru aspecte ale vie]ii. Indiferent dac` beneficiile sunt directe sau indirecte, ideea este s` ob]ii o victorie \mp`trit`. Acesta este lucrul care face ca schimbarea s` fie bun` [i eficient`: toat` lumea are de câ[tigat. Câ[tigurile scontate nu se vor vedea poate decât undeva \n viitor, de aceea re]ine]i c` unele beneficii e posibil s` nu fie evidente, de genul unor avans`ri \n func]ie la un moment mai \ndep`rtat sau al stabilirii unui contact care poate oferi \ntr-o bun` zi leg`turi foarte utile. Identificarea posibilit`]ilor. Deschide-]i mintea c`tre ce este posibil [i \ncearc` s` pui la punct cât de multe experimente po]i, descriind pentru fiecare dintre ele, \ntr-o fraz` sau dou`, ce anume vrei s` ob]ii cu ajutorul s`u. Acesta este momentul \n care \]i po]i las` imagina]ia s` zburde. De asemenea, nu te preocupa \n etapa aceasta de posibilele obstacole. La prima vedere, conceperea unor experimente care aduc beneficii tuturor aspectelor vie]ii pare o sarcin` cople[itoare. În definitiv, dac` ar fi fost u[oar`, oamenii nu ar mai fi sim]it atâta tensiune \ntre munc`

[i via]` de familie. Am descoperit \ns` c` majoritatea oamenilor \[i dau seama pân` la urm` c` nu e chiar atât de greu, odat` ce abordezi problema sistematic. {i, ca [i \n cazul unui puzzle, poate fi chiar distractiv, mai ales dac` nu ui]i c` experimentul trebuie s` se muleze pe condi]iile tale particulare. Experimentele pot lua nenum`rate forme. Îns`, dup` ce am studiat cu aten]ie sute de planuri pentru astfel de experimente, \mpreun` cu colegii mei am ajuns la concluzia c` \n general experimentele tind s` se \mpart` \n 9 mari categorii. Iar cunoa[terea acestora te poate ajuta s`-]i organizezi mai bine gândirea (vezi caseta “Cum pot concepe un experiment pentru \mbun`t`]irea tuturor aspectelor vie]ii mele?”). Una dintre aceste categorii se refer` la schimb`ri ale locului [i momentului \n care munce[ti. Unul dintre participan]ii la workshopuri, director de vânz`ri la o mare companie produc`toare de ciment, a \ncercat la un moment dat s` lucreze din biblioteca ora[ului s`u, o dat` pe s`pt`mân`, pentru a se eliber` de lung` [i obositoarea navet` pe care o f`cea zilnic pân` la serviciu [i \napoi. Gestul lui nu se prea potrivea cu cultura organiza]iei din compania sa, care \n general nu \ncuraja angaja]ii s` lucreze de acas`, totu[i de schimbarea aceast` a beneficiat toat` lumea; directorul respectiv a avut astfel mai mult timp pentru interesele sale personale [i \n acela[i timp a devenit mai dedicat [i mai eficient la serviciu. O alt` categorie are de-a face cu autoanaliz` periodic`. De exemplu, po]i ]ine eviden]a activit`]ilor, gândurilor [i emo]iilor tale pe parcursul unei luni pentru a vedea cum diversele activit`]i \]i influen]eaz`

Biz

Cum \mi dau seama dac` experimentul meu a reu[it? Cu ajutorul acestui instrument, un manager pe care o s`-l numesc Kenneth Chen [i-a stabilit sistematic [i \n detaliu toate ]elurile, criteriile pe care urma s` le foloseasc` pentru m`surarea progresului \nregistrat [i m`surile pe care urma s` le ia pentru a-[i atinge ]elurile propuse. Toate acestea \n cadrul unui experiment: \ncercarea de a intra \n consiliul unei organiza]ii nonprofit. Bine\n]eles, exemplul lui Kenneth este doar orientativ; experimentele, ]elurile [i criteriile de m`surare sunt unice pentru fiecare persoan`.

SCOPURILE EXPERIMENTULUI

LA BIROU

ACAS~

|N SOCIETATE

CU SINE

Biz

CUM VOI M~SURA SUCCESUL

Stabilirea unor re]ele de cuno[tin]e cu manageri din companie [i al]i profesioni[ti din afar` Deprinderea de abilit`]i de leadership de la al]i membri ai consiliului [i din organiza]ia din care voi face parte

S` iau c`r]i de vizit` de la to]i cei din consiliu [i \n timpul [edin]elor de consiliu; s` ]in eviden]a num`rului de profesioni[ti pe care \i cunosc Dup` fiecare [edin]`, s` notez abilit`]ile de leadership ale celor de la care a[ vrea s` \nv`]

S` \ntru \ntr-un consiliu din care poate face parte [i iubita mea, Celine S` discut cu sora mea (care este instructor pentru nevoi speciale)

S` v`d dac` Celine se va implic` \n activitatea consiliului S` notez câte discu]ii am cu sora mea \n urm`toarele 3 luni pe tema serviciului comunitar [i s` v`d dac` acestea ne-au apropiat

S` \mi ofer abilit`]ile de leadership unei ONG S` dau mai mult comunit`]ii

S` notez ce am \nv`]at despre fiecare ONG cu care vin \n contact S` notez de câte ori m` duc la [edin]ele consiliului

S` m` simt mai mul]umit când contribui la bun`starea altora S` v`d al]i oameni cum cresc datorit` eforturilor mele S` fiu mai tolerant

S` estimez zilnic ce p`rere am despre mine \nsumi S` estimez efectul pe care \l am asupra altora, \n termen de num`r al persoanelor influen]ate S` cer feedback de la ceilal]i pentru a afla dac` am devenit mai tolerant

ETAPELE IMPLEMENT~RII S` m` \ntâlnesc cu [eful meu, care a f`cut parte din multe consilii [i m` poate ajuta [i sf`tui S` m` \ntâlnesc cu directorul funda]iei companiei mele pentru a afla mai exact care-mi sunt interesele [i s` stabilim ce rela]ii are compania noastr` cu diverse organiza]ii comunitare S` discut cu Celine despre ce am s` gând s` fac [i s` v`d dac` ar interesa-o s` se implice \ntr-un consiliu S` m` \nscriu la [edin]a din 15 decembrie a programului Business on Board S` estimez diversele oportunit`]i din comunitate [i s` m` \ndrept c`tre acele organiza]ii care m` intereseaz` S` solicit \nscrierea \ntr-un consiliu al comunit`]ii

performan]ele [i calitatea vie]ii. În fine, o alt` categorie se refer` la planificarea [i organizarea timpului – cum ar fi \ncercarea unei noi tehnologii care coordoneaz` sarcinile de serviciu cu cele personale. Conversa]iile despre munc` [i via]a personal` tind s` pun` accentul pe segmentare: cum s` fac s` nu m` gândesc la birou atunci când sunt cu familia? Cum pot s` elimin factorii de distragere [i s` m` concentrez \n totalitate asupra muncii? În unele cazuri \ns` este bine ca grani]ele dintre domenii s` fie mai elastice, [i nu mai distincte. Acelea[i tehnologii din cauza c`rora ne e greu s` p`str`m grani]e clare \ntre domenii ne pot permite s` le model`m \n folosul nostru \n moduri (de neconceput cu numai zece ani \n urm`) care ne fac mai productivi [i mai \mplini]i. Aceste instrumente ne ofer` alternative. Provocarea cu care ne confrunt`m to]i este s` \nv`]am s` le utiliz`m \n mod eficient, iar experimentele bine gândite vin exact \n sprijinul acestei ac-

tivit`]i. Ideea de baz` este s` identific`m variantele care vor merge bine \ntr-o anumit` situa]ie. Toate experimentele eficiente cer s` contest`m convingerile \ncet`]enite despre felul \n care se desf`[oar` activitatea – a[a cum a f`cut directorul de vânz`ri men]ionat mai sus. Este mai u[or s` faci asta [i s` iei m`suri active atunci când [tii c` ]elul tù este \mbun`t`]irea performan]ei \n toate domeniile [i c` vei colecta date despre experimentul tù ca s` vezi dac` func]ioneaz` – pentru ac]ionarii tì [i pentru tine personal. Indiferent ce gen alegi, experimentele cele mai reu[ite ar trebui s` dea senza]ia c` nu sunt foarte facile, dar nici chinuitor de laborioase. {i chiar dac` pentru cineva din afar` experimentul poate p`rea banal, nu are importan]`. Ceea ce este important este ca tu s` sim]i c` provocarea este la un nivel moderat. Conversa]iile despre munc` [i via]a personal` tind s` pun` accentul pe segmentare: cum s` fac s` nu m`

Biz

gândesc la birou atunci când sunt cu familia? Cum pot s` elimin factorii de distragere [i s` m` concentrez \n totalitate asupra muncii? În unele cazuri \ns` este bine ca grani]ele dintre domenii s` fie mai elastice, [i nu mai distincte. Acelea[i tehnologii din cauza c`rora ne e greu s` p`str`m grani]e clare \ntre domenii ne pot permite s` le model`m \n folosul nostru \n moduri (de neconceput cu numai zece ani \n urm`) care ne fac mai productivi [i mai \mplini]i. Aceste instrumente ne ofer` alternative. Provocarea cu care ne confrunt`m to]i este s` \nv`]`m s` le utiliz`m \n mod eficient, iar experimentele bine gândite vin exact \n sprijinul acestei activit`]i. Ideea de baz` este s` identific`m variantele care vor merge bine \ntr-o anumit` situa]ie. Toate experimentele eficiente cer s` contest`m convingerile \ncet`]enite despre felul \n care se desf`[oar` activitatea – a[a cum a f`cut directorul de vânz`ri men]ionat mai sus. Este mai u[or s` faci asta [i s` iei m`suri active atunci când [tii c` ]elul tù este \mbun`t`]irea performan]ei \n toate domeniile [i c` vei colecta date despre experimentul tù ca s` vezi dac` func]ioneaz` – pentru ac]ionarii tì [i pentru tine personal. Indiferent ce gen alegi, experimentele cele mai reu[ite ar trebui s` dea senza]ia c` nu sunt foarte facile, dar nici chinuitor de laborioase. {i chiar dac` pentru cineva din afar` experimentul poate p`rea banal, nu are importan]`. Ceea ce este important este ca tu s` sim]i c` provocarea este la un nivel moderat. În cele din urm`, nu numai c` Joannie [i copilul au venit s`-l \ncurajeze la maraton, dar femeia chiar a participat la a doua jum`tate a cursei, ca s`-[i sprijine moral so]ul. Cifra de afaceri a companiei la care lucra Lim a \nregistrat cre[teri \n perioada cât Lim a lucrat acas` [i tot pe un trend ascendent s-a \nscris [i moralul colegilor – oamenii au \nceput s` vad` firma ca fiind mai flexibil`, iar ei au fost \ncuraja]i s` g`seasc` noi cì creative de a-[i face treaba. Managerii din toat` compania au \nceput s` vin` cu idei proprii despre cum s` se acorde mai mult` aten]ie [i celorlalte aspecte ale vie]ii angaja]ilor, \n acest fel cl`dindu-se un setiment de comunitate mai puternic. Investi]ia \ntr-un experiment bine gândit este recuperat` aproape \ntotdeauna, deoarece \]i dezv`luie noi modalit`]i de a trì mai bine [i mai armonios. În plus, când experimentul reu[e[te (ceea ce se \ntâmpl` de obicei, chiar dac` totu[i nu \ntotdeauna) toat` lumea 54

Biz

are de câ[tigat: tu, afacerea ta, familia ta, comunitatea din care faci parte.

EVALUAREA PROGRESULUI Experimentele e[ueaz` numai atunci când e[uezi s` \nve]i ceva din ele, iar acest lucru face ca m`surarea progresului s` fie un element esen]ial. F`r` \ndoial` este mai bine s` ob]ii rezultatele pe care le urm`re[ti decât s` dai gre[, dar atingerea scopurilor propuse nu te \mpinge neap`rat \nainte, ca lider. Experimentele e[uate \]i ofer`, ]ie dar [i celor din jurul t`u, informa]ii despre cum s` dai na[tere unor experimente reu[ite data viitoare. Caseta “Cum \mi dau seama dac` experimentul meu a reu[it?” arat` felul \n care Kenneth Chen [i-a evaluat evolu]ia. El a utilizat un tabel simplu pentru a vizualiza beneficiile experimentului s`u \n toate cele patru aspecte ale vie]ii. Pentru a-]i alc`tui propriul tabel, utilizeaz` o foaie separat` pentru fiecare experiment [i scrie \n partea de sus a acesteia o scurt` prezentare a experimentului. Dup` aceea, trece \n prima coloan` ]elurile pentru fiecare aspect al vie]ii. Pe coloana din mijloc descrie felul \n care vei m`sur` \mplinirea ]elurilor pentru fiecare aspect. Pe coloana a treia trece planul m`surilor pe care le vei lua pentru implementarea experimentului. În timp ce vei implementa aceste m`suri, e posibil s` decoperi c` indicatorii ini]iali erau prea largi sau prea vagi; de aceea, ajusteaz` tabelul din mers, pentru a te adapta \n permanen]` condi]iilor. Ideea de baz` este s` de]ii metode practice de m`surare a rezultatelor [i a progresului f`cut. Participan]ii la workshopuri utilizeaz` tot felul de sisteme de m`sur`: cu cât au sc`zut costurile c` urmare a reducerii num`rului de c`l`torii; num`rul de ne\n]elegeri pe e-mail evitate; gradul de satisfac]ie cu privire la timpul petrecut cu familia; orele petrecute ca voluntar la un centru de ajutorare a tinerilor etc. Criteriile de m`sur` pot fi obiective sau subiective, calitative sau cantitative, consultate frecvent sau intermitent [i a[a mai departe. În ceea ce prive[te, de pild`, frecven]a cu care ar trebui s` fie consultate, se poate dovedi util s` apreciezi cât timp po]i ]ine minte tot ce ai f`cut. De exemplu, dac` vrei s` ]ii regim ca s` fii mai s`n`tos [i s` ai mai mult` energie, cantitatea de mâncare consumat` poate constitui un indicator important. Dar oare \]i vei aduce aminte mereu ce ai mâncat \n urm` cu trei zile?

CÂ{TIGURI MICI PENTRU O SCHIMBARE MARE Experimentele nu trebuie s` aib` loc pe scar` larg` [i s` implice schimb`ri radicale ale modului de via]`. Ideile prea ambi]ioase dau adesea gre[ pentru c` e nevoie de mult mai mult` munc` decât se poate depune. Cele mai bune experimente te las` s` \ncerci ceva nou, \ns` \n acela[i timp minimizeaz` riscurile asociate cu schimbarea. Când miza e mai mic`, este mai u[or s`-]i \nvingi teama de e[ec care inhib` de obicei inova]ia. Rezultatele devin vizibile, pentru tine dar [i pentru cei din jurul t`u, \n acest fel ajungând s` lucra]i \mpreun` pentru atingerea ]elurilor. Un alt beneficiu al câ[tigurilor mici \l constituie faptul c` acestea deschid u[i care altfel sunt \nchise. Le po]i spune oamenilor implica]i \ntr-o decizie: “Hai s` \ncerc`m chestia asta. Dac` nu merge, ne \ntoarcem la ce f`ceam \nainte sau \ncerc`m \n alt mod”. Dac` prezin]i experimentul ca pe o \ncercare, po]i mic[ora rezisten]a fireasc` a oamenilor la nou [i la risc; ei vor [ti c` nu e ceva permanent [i, de asemenea, vor experimenta mai u[or dac` [tiu c` pot decide [i ei, conform a[tept`rilor personale \n materie de performan]e, dac` experimentul merge sau nu. Numai c` “victorie mic`” este un termen relativ – ceea ce pentru un om poate p`rea mic, pentru altul poate p`rea uria[. De aceea, nu te ag`]a prea mult de acest calificativ. {i mai mult decât atât, aici nu este vorba despre scopul sau importan]a schimb`rilor pe care le vei face. Schimbarea pe scar` larg` are la temelie p`[i mici c`tre o idee mare. A[a c` pa[ii dintr-un experiment pot fi mici, \ns` ]elurile sunt mari. Ismail, antreprenor de succes [i CEO la o companie de servicii de inginerie, [i-a descris \n felul urm`tor ]elul primului sau experiment: “Restructurarea companiei mele [i a rolului meu \n aceasta”. Nu e nimic mic \n asta. El sim]ea c`-i lipse[te motiva]ia [i a \ncercat s` o g`seasc`. Ismail [i-a conceput pa[i practici care s`-i permit` s` se apropie, cu timpul, de ]elul s`u cel mare. Primele sale experimente au fost mici [i u[or de \ndeplinit. El a introdus o nou` metod` prin care atât colegii, cât [i so]ia sa pu]eau s` comunice cu el. Apoi a socotit inviolabil timpul petrecut cu familia sau pentru religia sa. Încercând s` g`seasc` tot mai mult timp liber, el a pus la punct experimente de delegare care au avut ca efect aplatizarea benefic` a ierarhiei din companie. Aceste

mici victorii aveau efecte benefice inclusiv de la un aspect la altul [i pân` la urm` Ismail [i-a restructurat compania [i a regândit rolul s`u \n aceasta. Am vorbit cu el la un an [i jum`tate dup` ce \ncepuse acest experiment [i a recunoscut c` i-a fost greu s` treac` peste pierderea controlului asupra deciziilor tactice de business, \ns` [i-a descris experimentele ca pe “o m`rturie asupra ideii de câ[tigare a b`t`liilor mici care permit pân` la urm` victoria final` \n r`zboi”. **** Oamenii \ncearc` programul Leadership Total din cele mai diverse motive. Unii se simt ne\mplini]i, pentru c` nu fac ceea ce le place. Al]ii nu se simt autentici, pentru c` nu \[i aplic` valorile proprii. Al]ii se simt deconecta]i, izola]i de oamenii care \nseamn` ceva pentru ei. În fine, o alt` categorie sunt plictisi]i de rutin` [i vor s` recurg` iar la energiile lor creative, dar nu [tiu cum (sau nu au curajul) s` fac` asta. Eu b`nuiesc \ns` c` exist` mai multe câ[tiguri \mp`trite decât crede]i [i ele doar a[teapt` s` fie descoperite. Trebuie \ns` s` [ti]i cum s` le c`uta]i, iar odat` g`site, s` ave]i energia [i ajutorul de a le \mplini. Acest program \]i arat` cum s` fii autentic, \ntreg [i inovativ c` lider \n toate aspectele vie]ii tale, \n acest fel ajutându-te s` ob]ii rezultate mai bune dup` standardele persoanelor care sunt importante pentru tine, s` te sim]i bine \n toate aspectele vie]ii tale [i s` \ntre]ii o armonie benefic` \ntre aceste aspecte. Indiferent ce func]ie ocupi acum sau \n ce etap` a carierei te afli, po]i s` fii un lider mai bun [i s` ai [i o via]` personal` mai bogat` – dac` e[ti preg`tit s` ridici m`nu[a. Stewart D. Friedman (friedman@wharton.upenn.edu) este profesor de management la University of Pennsylvania’s Wharton School, din Philadelphia, SUA. El este director fondator al Programului de Leadership de la Wharton [i al Proiectului de Integrare Munc`/Via]`, precum [i fost [ef al centrului de perfec]ionare a leadershipului al companiei Ford Motor. Friedman este autorul a numeroase c`r]i [i articole despre perfec]ionarea leadershipului, integrarea muncii [i a vie]ii [i dinamica schimb`rii, printre care [i volumul Total Leadership: Be a Better Leader, Have a Richer Life, \n preg`tire la Harvard Business Press.

Biz

afaceri DE

GABRIEL BÂRLIG~

Curajul \n afaceri Dincolo de strategie, viziune sau planificare, orice om de business care ]inte[te succesul mai are nevoie de o arm` \n arsenalul s`u. Curajul, \ns`, poate fi o arm` cu dou` t`i[uri. Acum 16 ani, Andrei Sulyok decidea s` renun]e la afacerea proprie pentru a deveni primul angajat \n România al grupului suedez Lindab. Decizia venea “la pachet” [i cu o mutare de la Baia Mare la Cluj. Ceea ce pentru mul]i p`rea o nebunie, a fost pentru el un moment crucial \n carier`. Decizia a avut la baz` un ingredient simplu, dar esen]ial. “Curajul a fost definitoriu. Dac` nu aveam curaj, de cele mai multe ori pierdeam trenul”, spune Sulyok, care de]ine func]ia de director general la Lindab România. Compania face de ani de zile produc]ie \n România, având curajul de a intra pe pie]ele est-europene \ntr-o perioad` \n care managerii occidentali erau foarte precau]i când venea vorba de investi]ii \n regiune. Dac` lumea afacerilor este deseori asem`nat` cu o jungl`, curajul trebuie s` fie una dintre tr`s`turile definitorii ale celor care \ndr`znesc s` o exploreze. Cum altfel decât curajo[i pot fi numi]i antreprenorii care \ncep un business de[i [tiu c` 90% dintre start-up-uri sunt sortite e[ecului, sau managerii care iau decizii ce contrazic logica momentului, dar se dovedesc vizionare pe termen mediu [i lung?

MOMENTUL OPORTUN La finele anului 2008, când criza \[i ar`ta col]ii [i pe pia]a româneasc`, iar companii ca Dacia sau ArcelorMittal anun]au \ntreruperi 56

Biz

temporare ale produc]iei, managementul companiei Xella Group, produc`tor european de materiale de construc]ii, lua o decizie ce p`rea ilogic`: continuarea investi]iei \n prima unitate de produc]ie Ytong din România, o investi]ie greenfield de 32 de milioane de euro \n cea mai modern` fabric` de BCA din Europa de Sud-Est. Investi]ia a fost finalizat` cu succes, fabrica de la

P`ule[ti, jude]ul Prahova, fiind inaugurat` recent. “Ast`zi, un exemplu simplu de curaj \n afaceri este s` prive[ti cu \ncredere spre viitorul organiza]iei \n timp ce analizezi rezultatele economice ale unui an de criz`. 2009 a fost ca o sperietoare pentru multe companii, iar perioada urm`toare va \nsemna trezirea la realitate sau trecerea pe banca de rezerve”, a declarat pentru Biz Marius Dragne, Marketing Manager la Xella pentru Bulgaria, Ungaria [i România. Deciziile curajoase se iau mai ales \n vremuri economice tulburi, cum este cea pe care o travers`m, \n timp ce m`surile \ndr`zne]e din perioadele de prosperitate

\ntâmpin` o rezisten]` mult mai mare, de aceea curajul de a le impune trebuie s` fie mai mare. Daniel Bichi[, Managing Partner la Competent Consulting, ne-a oferit un astfel de exemplu referitor la unul dintre clien]ii s`i, SuperCard, companie care ofer` solu]ii pentru implementarea de programe de fidelizare. Antreprenorul Cristian Lupa[cu, care era [i CEO al companiei, a avut... curajul de a schimba \n 2007-2008 sistemul de management de la cel autoritar la unul consultativ. La acea dat`, compania era \n plin` expansiune, cu o cot` de pia]` de peste 30%, cu cifr` de afaceri [i profit \n cre[tere constant` de mai bine de 5 ani. Aparent, nimic nu ar fi justificat schimbarea major` de cultur` organiza]ional` decis` de Lupa[cu. “El a avut nevoie de curajul de a se confrunta cu

viziune

ne\ncrederea, respingerea, criticile, luptele pentru putere dintre [efii de departamente, dar [i cu sc`derea profitului [i perturb`rile din func]ionarea companiei”, spune Bichi[. Efectul s-a sim]it, \ns`, odat` cu sc`derea masiv` a bugetelor de marketing [i fidelizare, produs` la majoritatea clien]ilor tradi]ionali \n anul 2009. Compania, care trecuse deja printr-o transformare de management, a dovedit o agilitate extrem` \n a se adapta cerin]elor unor noi clien]i [i a identifica noi produse [i servicii generate chiar de criz`.

O GRANI}~ APROAPE INSESIZABIL~ Aten]ie, \ns`, nu orice decizie riscant` denot` curaj [i \ntotdeauna analiza trebuie f`cut` la rece. “Deciziile luate \n prip` nu denot` curaj \n afaceri, ci iresponsabilitate. De cealalt` parte, ezit`rile frecvente, repetate \n luarea unor decizii reprezint` o lips` clar` a curajului \n afaceri, \n niciun caz responsabilitate”, spune Marius Ghenea, pre[edintele FIT Distribution. El avertizeaz` c`, de[i curajul este unul dintre elementele constitutive ale succesului antreprenorial, “ca s` spunem tot adev`rul”, acela[i element este [i o cauz` important` a e[ecului \n domeniu. De altfel, când vine vorba de curaj \n afaceri, speciali[tii remarc` diferen]e \ntre modurile de ac]iune ale antreprenorilor, managerilor [i, respectiv, ale angaja]ilor, lucru normal având \n vedere pozi]ia diferit` a fiec`ruia dintre ace[tia \n mecanismele de luare a deciziilor. Potrivit lui Daniel Bichi[, diferen]a major` dintre antreprenori, manageri [i executan]i const` \n nivelul de certitudine de care au nevoie pentru a gabriel.barliga@revistabiz.ro

Curajul \n defini]ii ANDREI SULYOK, director general la Lindab România “Eu sunt adeptul ac]iunii, am dorin]a [i determinarea s` fac lucrurile s` se \ntâmple [i asta nu se poate face f`r` curaj”

MARIUS GHENEA, pre[edintele FIT Distribution “Curajul \n afaceri este capacitatea de a lua decizii rapid, dar \n acela[i timp pe baza celor mai corecte informa]ii disponibile \n acel moment [i \n urma unei analize temeinice”

MARIUS DRAGNE, Marketing Manager la Xella (Bulgaria, Ungaria, România) “Este important s` prive[ti viitorul cu optimism, s` ai curajul s` ac]ionezi, s` ascul]i alte p`reri, s` \]i asumi gre[elile proprii, s` po]i s` te ridici [i s` mergi mai departe dup` ce ai c`zut”

VIOREL PANAITE, partener la Human Invest “Curaj \nseamn` s` te antrenezi pentru a putea renun]a la ceva ce \]i este fric` s` pierzi”

lua decizii [i a le implementa. Astfel, dac` executan]ii ac]ioneaz` doar atunci când sunt cel pu]in 90% siguri de rezultatele ce vor fi ob]inute, managerii buni iau decizii \n zona de 70-80% siguran]`. Antreprenorii obi[nui]i trec la ac]iune când sunt siguri \n propor]ie de 60-70%, iar marii deschiz`tori de drumuri au nevoie de numai 51-55% certitudine. “Putem deriva de aici un index al curajului, \nmul]ind cu 2 diferen]a dintre 100 [i nivelul de certitudine specific fiec`rei categorii”, spune Daniel Bichi[. La rândul s`u, Viorel Panaite, partener la Human Invest, vorbe[te despre faptul c` un antreprenor este prin defini]ie “un aventurier cu spirit de juc`tor mai puternic decât o persoan` care este salariat` - fie c` este manager sau nu”. Aici apare [i o diferen]` \ntre România [i sistemele occidentale, unde curajul [i ini]iativa sunt cultivate \n companii, iar angaja]ii dau des dovad` de spirit antreprenorial. “Pe mine m-ar bucura s` v`d printre angaja]i un spirit antreprenorial de zece ori mai mare decât cel care exist` \n prezent \n multe din organiza]iile din România, mai ales c` sunt nenum`rate ocazii de a contribui, de a inova, de a te oferi voluntar, de a avea ini]iative”, arat` Panaite. Pân` la urm`, curajul \n afaceri poate fi definit ca o combina]ie reu[it` \ntre intui]ie [i analiz`, presupune nu doar nebunie, ci [i viziune, \nseamn` impuls ira]ional [i asumare ra]ional`. Pentru Andrei Sulyok, decizia riscant` luat` la jum`tate anilor ’90 s-a dovedit de succes. “Eu sunt adeptul ac]iunii, am dorin]a [i determinarea s` fac lucrurile s` se \ntâmple [i asta nu se poate face f`r` curaj”, conchide el. Biz

Biz

marketing

Noul consumator. Marea Conversie Pentru marketerii curio[i cu privire la viitorul publicit`]ii, consumatorul cel mai important este cel care de-abia \ncepe s` consume, pentru c` s-a n`scut dup` ’90. |l consider`m dup` chipul [i asemanarea noastr`, a genera]iei de middle [i top manageri sau speciali[ti seniori.

FOTO: TIBI CLENCI

Cu gândul la ei am ajuns la concluzia c` cea mai important` mi[care strategic` pe care o putem face \n publicitatea de azi este s` \ncepem s`-i consider`m pe cei mici nici mai mult, nici mai pu]in decât ni[te dependen]i de informa]ie. Permanent conecta]i, ve[nic disponibili, cum am putea s` le ignor`m obiceiurile de consum informa]ional? Marea conversa]ie [i, \n consecin]`, Marea Conversie a \nceput deja. Asist`m zilnic cum marile branduri, cl`dite pe spinarea brandingului unidirec]ional prin televizor, presa scris` [i radio, \i converte[te pe tineri [i foarte tineri \n fani, followeri, diggeri, stumble-uponeri, comentatori, generatori de con]inut, brand ambassadori, fan-bloggeri sau, mai corect, revieweri. |mi cer scuze pentru lista de barbarisme de mai sus, dar nu uita]i: cu ace[ti mici barbari vom avea de-a face \n doar câ]iva ani. Ei vor fi publicul nostru ]int` din „main target”. Solu]ia? O strategie bun` de viitor, care s` ]in` cont de aceste schimb`ri comportamentale majore. Informa]ie exist`, dar incomplet`. Ce facem atunci când nu mai [tim vârsta sau sexul targetului [i tot ce [tim este c` are o poft` insa]iabil` de informa]ie? Un punct de pornire bun este vechiul adagiu SF al speciali[tilor din industria direct marketing-ului (considerat SF \n epoca pre-Gates): DM trebuie s` tind` spre adaptarea mesajului astfel \ncât fiecare persoan` din publicul ]int` s` primeasc` o informa]ie unic` [i irepetabil`, perfect adaptat` necesit`]ilor sale de moment. Pe scurt: trebuie s` fim relevan]i. Mult mai relevan]i decât pân` acum, pentru c` nimeni nu mai este obligat s` ne asculte. Mesajul nostru s-a pierdut \n momentul \n care micul consumator nu mai

ZORAN VUXANOVICI este Head of Interactive \n cadrul agen]iei de publicitate Wunderman/ Partnership România

Biz

vrea s` dea click [i \nchide browserul/aplica]ia. Internetul ne permite s` atingem obiectivul de mai sus, imposibil de imaginat tehnologic de c`tre direct marketerii de ieri. DM, de la direct marketing, devine \ncet, dar sigur, DM de la Digital Marketing. Iar \n organigramele tot mai multor agen]ii din România apar diver[i DM (Digital Manageri), IM (nu e Instant Messenger, ci Interactive Manager), interactivi de tot felul, recruta]i chiar [i din departamentul de Crea]ie. Ca s` nu mai vorbim de planneri digitali care nu vor face nimic altceva decât s` aplice \n noul DM (digital marketing) tot ceea ce \ncerca s` fac` vechiul DM (direct marketing), dar nu putea din cauza limit`rilor tehnice. Ace[ti strategi de sorginte nou` au [anse teoretice foarte mari s` transforme orice brand puternic \ntr-o prezen]` online vie [i atotputernic`, capabil` s` ghiceasc` inten]iile de comunicare ale celor cu care interac]ioneaz`. Pare greu? Nu [i dac` [tii publicitate clasic` [i respec]i câteva reguli vechi (de direct marketing), dar extrem de utile \n digital marketing. Agen]iile de publicitate care creeaz` pentru clien]ii lor campanii cu adev`rat holistice sunt rare. |ns` cele care o fac \ncep s` ignore grani]ele \ntre mediile de comunicare. Vechiul [i creativul BTL, care avea mai pu]in` vizibilitate decât ATL-ul, este acum din nou rege prin for]a sa de viralizare. Un buget imens de eveniment spontan este azi posibil, nu pentru c` avem clien]i cu mai mare \ncredere \n BTL, ci pentru c` a ap`rut Internetul care s` viralizeze evenimentul! Poate c` cea mai important` dificultate strategic` cu care ne confrunt`m atunci când avem de-a face cu un proiect de digital marketing este s` transform`m un concept creativ \ntr-o campanie bazat` pe comunicare bidirec]ional`. Cu alte cuvinte, o conversa]ie. Iar \n aceast` conversa]ie, publicul-]int` \ncepe s` ne pun` \ntreb`ri tot mai provocatoare. Acelea[i \ntreb`ri pe care noua publicitate „digital`” le pune industriei mondiale de publicitate [i mass-media tradi]ionale. R`spunsurile corecte reu[esc s` schimbe radical strategiile de deun`zi \n termen de obiective, public ]int` [i limitele intruziunii \n via]a consumatorilor dependen]i de informa]ie. Cei care doresc s` afle cum va ar`ta viitorul publicit`]ii vor trebui s` r`spund` corect la toate aceste \ntreb`ri. Succes!

social media DE

LOREDANA S~NDULESCU

Cui \i este fric` de Facebook? Reclamele pe Facebook \ncep s` dea roade. Cel pu]in a[a arat` unul dintre cele mai recente studii f`cute publice de compania de cercetare Nielsen. Studiul, efectuat pe mai bine de 800.000 de utilizatori de Facebook [i reclame apar]inând de 14 branduri de diferite categorii, arat` un grad crescut de awareness [i inten]ie de cump`rare \n privin]a reclamelor postate \n re]elele sociale. Impactul este cu atât mai pronun]at atunci când homepage-ul unei reclame coincide cu ceea ce reprezentan]ii Nielsen [i Facebook numesc “organic social advocacy”, respectiv con]inutul generat de atunci când consumatorii men]ioneaz` sau pledeaz` \n favoarea unui brand sau a altuia. Reclamele postate pe paginile de Facebook genereaz` \n medie o rat` de re]inere de 10%, o cre[tere de 4% a brand awareness-ului [i o cre[tere cu 2% a inten]iilor de cump`rare aplicat la un grup de oameni care a v`zut reclama, spre deosebire de un grup cu acela[i profil demografic [i cu acelea[i caracteristici care \ns` nu a v`zut reclamele respective. Potrivit studiului, rata de re]inere a reclamelor a crescut pân` la 16% când reclamele au generat men]ion`ri din partea prietenilor de pe Facebook [i pân` la 30% când reclamele au coincis cu men]ion`ri similare pe wall-urile prietenilor. {i inten]ia de cump`rare este mai mare \n rândul loredana.sandulescu@revistabiz.ro

celor care au vizionat reclame pe Facebook spre deosebire de cei care nu au f`cut acest lucru. Totu[i, reticen]a fa]` de acest mediu de promovare este \n continuare destul de mare. De ce se tem marketerii de social media? Teama de

necunoscut este probabil cea mai la \ndemân` explica]ie. De asemenea, \n condi]iile \n care pu]ini sunt cei care \[i stabilesc ni[te indicatori foarte clar de urm`rit, este firesc s` apar` [i sentimentul de nesiguran]`.

Un risc necesar la raft, este greu adesea s` \n-

consumator), [i nu monolog.

]elegem care e percep]ia con-

|n social media se g`se[te ge-

sumatorului fa]` de acest

nera]ia de consumatori tineri,

produs. Când \ns` \ncepem s`

din ce \n ce mai inabordabil`

comunic`m \n social media,

prin metodele conven]ionale

reac]iile sunt imediate (pozi-

de promovare [i comunicare.

tive sau negative), iar sarcinile

Dac` treaba este f`cut` cu

marketerilor de administra

profesionalism, se pot ob]ine

aceste reac]ii, deloc simple.

rezultate semnificative cu cos-

De aceea, una dintre erorile

turi reduse. |n plus, prin social

majore este de a porni "de

media se poate câ[tiga un

capul t`u" \n experimentul so-

avans \n fa]a concuren]ei mai

cial media sau de a alege o

conservatoare. Într-un viitor

agen]ie f`r` chef [i experien]`

foarte apropiat, toate brandu-

Experimentarea social media

\n domeniu. O alt` gre[eal`

rile vor folosi social media, nu

presupune mai multe riscuri.

frecvent` este ne\n]elegerea

va fi posibil altfel. Practic ex-

|nseamn` a aduce brandul de

faptului c` \n social media

pansiunea social media "con-

care r`spunzi \ntr-un mediu

apar [i voci critice, oameni

damn`" orice brand la o

total diferit fa]` de cele clasice,

care nu iubesc produsul pe

existen]` online. Nu se poate

mediu \n care consumatorul are

care \l promovezi [i c`rora nu

s` activezi pe pia]` [i s` nu

puterea s` reac]ioneze imediat

ai cum s` le \nchizi gura, dar

g`se[ti referințe despre produ-

[i s` devin` comunicator. S`

c`rora po]i s` le comunici be-

sele tale pe internet, chiar

lu`m exemplul unui produs

neficii de care nu [tiau sau s`

dac` nu \]i dore[ti deloc acest

banal, s` zicem iaurtul: f`r`

le corectezi erorile de percep-

lucru. {i atunci \ntrebarea fun-

studii coroborate cu date ob]i-

]ie. Marketingul \nseamn` mai

damental` este: de ce s` nu

nute din experien]a vânz`rilor

nou conversație (produc`tor-

fim proactivi?

VICTOR KAPRA, consultant independent, www.victorkapra.ro

Biz

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Scenariu optimist: sc`dere cu 5-15% a pie]ei de media \n 2010 Dup` o experien]` de aproape 14 ani \n marketing, cum a fost trecerea c`tre media?

Forma]ia de marketer este pentru mine o baz` de principii pentru tot ce fac din punct de vedere profesional. Acest lucru \nseamn` c` pun \ntotdeauna \nainte de orice nevoia pe care noi, \n calitate de agen]ie, trebuie s` o \mplinim pentru client. Tocmai pentru c` am fost client [tiu cât de important este acesta. Faptul c` azi reprezint o agen]ie nu a schimbat nimic \n modul \n care m` raportez din punct de vedere profesional. Ce s-a schimbat \n mod esen]ial de cånd a]i intrat \n acest domeniu?

|n ultimii doi ani [i jum`tate, din cauza lipsei bugetelor, foarte mul]i clien]i s-au orientat strict c`tre pre]. Ceea ce \nseamn` c` nevoia lor s-a axat strict pe acoperirea unei lipse de bani. Foarte mul]i dintre clien]i au intrat \ntr-un soi de stare de veghe \n care toat` lumea \[i conserv` energia – nu consum` nimic, ci doar \[i prezerv` energiile pentru timpul care va veni. Ca urmare a acestui comportament, majoritatea lucrurilor care s-au \ntâmplat \n aceast` pia]` au dus spre diminuarea investi]iilor. Ce \nseamn` acest lucru? Foarte mul]i clien]i au f`cut pitch-uri pentru c` \[i doreau pre]uri tot mai mici. Toate pitch-urile au fost fixate strict pe baz` de pre] [i rezultatul lor la fel. Foarte pu]ini au mai pus accent pe calitate. {i ace[tia au fost clien]ii foarte mari, care nu-[i puteau permite s` fac` rabat de la calitate. Nebunia aceasta general` o s` se opreasc`, pentru c` exist` o limit` inferioar` de care nu se poate trece. Asist`m acum la punctul zero. Cred c` ne vom opri la nivelul ce se va stabili \ntre martie [i septembrie. Apoi, pia]a va \ncepe s` se relanseze. De asemenea, \n ultimii doi ani [i jum`tate am tr`it cu senza]ia c` valoarea pe care noi o aducem 60

Biz

tinde c`tre zero. Tot ceea ce noi cream nu conteaz` cât era de mare sau scump era: valoarea acelui lucru \n ochii clien]ilor tindea c`tre zero. Pentru mine, ca om de marketing, acest fenomen este \ngrijor`tor, pentru c` produsul pe care noi \l livr`m a devenit unul cu valoare insignifiant`. |n perioada urm`toare trebuie s` se pun` accent pe calitate, pe lucrurile care ]in de zona prin care clien]ii se vor putea diferen]ia unii de ceila]i. Toat` lumea ofer` pre]uri tot mai mici, dar la un moment dat cum vom mai face diferen]a \ntre noi? Diferen]a va \ncepe s` fie f`cut` de strategie, de calitate, de modul \n care noi ne raport`m la clien]i. Care a fost cea mai mare dificultate a anului trecut?

S` ]in echipa motivat`. {i anul acesta este la fel. Sunt din ce \n ce mai multe presiuni. Clien]ii vor din ce \n ce mai multe pentru mai pu]ini bani. Furnizorii ofer` [i ei din ce \n ce mai pu]in. Este o perioad` \n care lucrurile au degenerat mult din punct de vedere pecuniar. Este foarte important ca oamenii s` fie extrem de motiva]i s` continue, chiar dac` banii sunt mai pu]ini [i clien]ii pun mai mult` presiune. Chiar dac` mediul de afaceri nu este atât de propice, chiar dac` soarele nu r`sare \n fiecare zi din acela[i loc, este foarte important ca oamenii s`-[i fac` bine treaba. Perioada aceasta va trece. România nu are foarte multe justific`ri s` stea \ntr-o criz` foarte mult. Nu are de ce. Sunt atâtea lucruri de f`cut, c` nu ne putem permite s` st`m pe loc. Cum reu[i]i s` v` men]ine]i colegii motiva]i \n aceste condi]ii?

Cu foarte mult efort personal. Nu banii motiveaz` sut` la sut`. |ncerc pe cât posibil, la nivel de rela]ie personal`, s` men]in un

anumit gen de atmosfer`. Trebuie s` le dovede[ti oamenilor c` le e[ti aproape când au nevoie. Cine lucreaz` \n aceast` agen]ie [tie ce \nseamn` s` le fim aproape, \n toate dimensiunile, mai ales \n plan personal. Ei [tiu c` aici g`sesc \n]elegere dac` au o nevoie. Vin la birou pentru c` \mi plac oamenii cu care lucrez. Colegii mei [tiu asta. |mi place ce fac [i cu cine fac. Anterior am avut câteva experien]e profesionale foarte dure, care m-au marcat [i m-au \nv`]at care sunt lucrurile cu adev`rat de valoare. Mi-am dat seama c` nu jobul creeaz` persoana, ci persoana creeaz` jobul. Cum a \nceput 2010 pentru Omnicom?

|n for]`. Nu am avut timp nici s` respir`m. {i cred c` se va termina tot \n for]`. Anul acesta a \nceput prost dar nu se [tie cum o s` se termine. Sunt trei scenarii din punct de vedere al businessului. Unul este extrem de pesimist [i anume este posibil s` fie mai prost decât anul trecut. Depinde de cum se vor a[eza investi]iile din vara aceasta. {tim c` toamna va fi foarte puternic`. Depinde de investi]iile din aprilie septembrie. Avem [i un scenariu mai optimist – cu o cre[tere de 5 - 10% \n toamn`, ceea ce \nseamn` c` 2010 nu va ar`ta atât de dramatic ca anul trecut. |n 2009 am avut o sc`dere de 30 - 35% per totalul pie]ei. Pentru anul acesta credem c` sc`derea va fi \ntre 5 [i 15%, \n func]ie de ce se \ntâmpl` \n urm`toarele 5-6 luni. |ntre cele dou` scenarii, exist` [i o variant` de mijloc. Avem \n portofoliu clien]i din industria auto, care sunt foarte aten]i la pia]` [i reac]ioneaz` rapid. Pot s` se restrâng` sau s` investeasc` tot mai mult. Personal, nu cred c` \n domeniul bancar se vor mai face foarte multe investi]ii. Nu neap`rat din cauza crizei. Cred c` b`ncile caut` c`i de a ie[i din zona \n care s-au pozi]ionat \n ultimul timp. Cât despre

interviu FOTO

VASILE C~MAR~ / VISTA

Dup` o perioad` bulversant` de mai bine de un an de zile, \n care companiile au pus accent mai mult pe pre]uri [i \n special pe posibilit`]ile de reducere drastic` a acestora, Carmen T`nasie, CEO Omnicom Media Group România, este de p`rere c` am ajuns \n momentul zero. De acum \nainte, nu se mai poate continua decât mizând pe calitate [i strategii inovatoare de diferen]iere. |n plus, se a[teapt` ca din toamn` pia]a de media s` se relanseze. domeniul imobiliar, nici nu se mai poate vorbi. S-ar putea s` existe un reviriment \n zona retailului de electrocasnice. Ce v-a]i propus s` realiza]i \n plan profesional [i pån` acum nu a]i reu[it?

A[ vrea s` fi reu[it din punct de vedere profesional s` pun egal \ntre procentul de timp pe care mi-l petrec la birou [i procentul de timp pe care mi-l petrec acas`. Aloc mult mai pu]in timp pentru familie [i prieteni. Exist` un dezechilibru chiar dac` acas` \mi \ncarc bateriile. {i la birou exist` momente \n care m` \ncarc cu energie. Ca manager, cred c` ar trebui s` [tiu unde s` pun linia de sosire. Noroc c` \mi place ceea ce fac. Primele nop]i pe care le-am petrecut la birou au fost ca un afrodisiac. De profesie sunte]i inginer. Cum v-a ajutat acest lucru \n industria de comunicare?

Am lucrat 6 luni ca inginer, apoi m-am angajat \ntr-o companie care mi-a dat posibilitatea s` fac un MBA. M-am specializat \n marketing. Ulterior, toate celelalte cursuri au fost de marketing. A contat foarte mult forma]ia de inginer. |n facultate am \nv`]at c` un inginer trebuie s` priveasc` problema global [i apoi s` [tie unde s` se s` se duc` pentru a rezolva problema. Nu trebuie s` [tie detaliile, ci principiile dup` care func]ioneaz` un sistem, ceea ce este perfect aplicabil [i \n business. Trebuie s` [tii s` prive[ti sistemul [i s` vezi de ce are nevoie ca s` func]ioneze. {i, dac` ai nevoie de detalii, angajezi speciali[ti. Ca om de marketing, aveam destul de multe cuno[tin]e de media. |ntr-una din companiile pentru care am lucrat am fost responsabil` cu un proiect regional de media. {tiu multe lucruri despre media, \ns` nu sunt un specialist \n planificare [i nici nu trebuie s` fiu. M-a ajutat \ntotdeauna acel mod de gândi businessul [i rela]iile din cadrul acestuia. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

start-up antreprenori DE

ALEXANDRU ARDELEAN

CUM S~…

Folose[ti cercetarea \n sprijinul t`u

Indiferent de industrie, orice produs sau serviciu are la baz` o cercetare prealabil` pentru a determina viitorul succes. Prin acest articol, lans`m o serie de materiale speciale care vor ajuta antreprenorii s` foloseasc` cât mai bine resursele puse la dispozi]ie de agen]iile de cercetare de pia]`.

Alexandru Ionescu conduce o agen]ie de turism, care a avut o cifr` de afaceri de aproximativ 6 milioane de euro \n 2008, iar profitul net a fost de 200.000 de euro. Ca urmare a condi]iilor economice actuale, \[i dore[te o repozi]ionare, actualul mesaj al

brandului fiind orientat c`tre "cel mai bun pre]". Managerul agen]iei a contactat o companie de cercetare de pia]` pentru a comanda un studiu, \n urma c`ruia s` aib` posibilitatea de a prioritiza beneficiile importante pentru clien]i atunci când vine vorba de alegerea unei agen]ii de turism – de la cel mai eficient la cel mai pu]in eficient. Clientul este interesat s` poat` compara \ntre ele diferitele 62

Biz

criterii de alegere a unei agen]ii de turism de c`tre cump`r`tor, iar criteriul cel mai important s` [i-l asume. Strategia lui este simpl`: dac` a fi tour operator este cel mai important criteriu \n mintea consumatorului final, atunci toat` comunicarea (postere, website, oferte) vor con]ine acest beneficiu – de exemplu “singurul tour operator pentru loca]iile din litoralul românesc”. Dac`, \n schimb, familiaritatea este cel mai important criteriu, atunci sloganul agen]iei va fi, de exemplu, “Agen]ia pe care o cuno[ti”. Aici intervine rolul cercet`rii de pia]`, care are ca obiectiv principal m`surarea preferin]elor sau importan]ei unor itemi multipli, precum branduri, caracteristici ale unui produs, beneficii ale angaja]ilor sau beneficii comunicate prin publicitate. |n mod tradi]ional, aceast` ierarhizare este f`cut` fie prin folosirea unei scale de importan]` cu cinci itemi (foarte important, important etc.), fie prin alocarea de puncte (“Din 100 de puncte, câte aloca]i itemului x, y, z?”), fie pur [i simplu prin a cere respondentului s` fac` o ierarhie (care este pe primul loc, care este pe al doilea). Niciuna din aceste metode nu m`soar` ceea ce \[i propune, deoarece nu exist` o congruen]` \ntre situa]ia \n care se face ierarhizarea descris` \n

chestionar [i situa]ia \n care se face op]iunea pentru diverse caracteristici \n via]a real`. Pentru majoritatea companiilor, scopul unei cercet`ri de pia]` este de a selecta, din multitudinea op]iunilor de care vorbeam (tipuri de produse, caracteristici ale produselor, tipuri ambalaje etc.), alternativa cu [ansele cele mai mari de a determina clientul s` fac` o alegere \n favoarea lor. Oricât de evident ar fi acest lucru, atunci când apel`m la o agen]ie de cercetare, \nc` putem vedea foarte multe instrumente de cercetare (chestionare) care nu iau \n considerare sau lucreaz` \n mod defectuos cu metodele de studiere a op]iunii. "Aceast` situa]ie este, poate, principala explica]ie pentru care multe m`rci «superstudiate» nu \[i ating adev`ratul poten]ial, iar din sutele de slide-uri Powerpoint neclare dar pline de date ce rezult` din folosirea acestor metode beneficiarii cercet`rii pot trage ce concluzii vor ei, evident men]ionând c` tot ce au propus este sus]inut de cercetare. Este, de asemenea, [i principalul obstacol pentru care start-up-urile nu folosesc serviciile de cercetare”, spune Emil P\slaru, Research Director \n cadrul companiei de cercetare Operations Research. |n urm`torul num`r al revistei vom detalia mijloacele specifice prin care cercetarea poate fi un succes pentru antreprenori sau manageri. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

management DE

OVIDIU NEAGOE

M`sur` popular` \n timpul crizei economice, leasingul de personal reprezint` primul pas c`tre deblocarea proceselor clasice de recrutare. Dar va r`m책ne printre preferin]ele angajatorilor [i dup` trecerea recesiunii?

ANGAJATOR |NCHIRIEZ ANGAJA}I 64

Biz

resurse umane

Un pas mic pentru economia româneasc`, dar un salt uria[ pentru for]a de munc` din câteva sectoare de activitate – a[a ar putea fi caracterizate primele luni ale anului 2010 din punctul de vedere al proceselor de angajare. |n primul trimestru al acestui an compania de recrutare, selec]ie [i plasare de personal Trenkwalder ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Sobis a plasat peste 400 de angaja]i \n locuri de munc`, fie prin recrutare clasic`, fie prin leasing de personal, un num`r de dou` ori mai mare decât cel \nregistrat \n aceea[i perioad` de timp \n anul 2009. Domenii lovite puternic de efectele recesiunii globale precum auto sau sistemul bancar au contribuit cu cele mai multe solicit`ri de angaj`ri, al`turi de alte sectoare precum produc]ia electronic` sau tehnologia informa]iei. Vestea bun` pentru persoanele aflate \n c`utarea unui loc de munc` este c`, \ncepând cu luna trecut`, num`rul de noi locuri de munc` este \n cre[tere datorit` obiceiurilor de consum care impun sezonalitatea activit`]ii multor companii. “Locurile de munc` sezoniere nu sunt \ns` numai cele cu care suntem obi[nui]i cu to]ii, precum cele din construc]ii sau agricultur`, ci [i \n retail [i produc]ie”, spune Bogdan Florea, director general la Trenkwalder Sobis. “Avem deja mai multe solicit`ri, printre care cea mai mare este de 50 de persoane pe o perioad` de trei luni, [i estimez c` vor urma [i altele \n produc]ie [i retail”, adaug` Bogdan Florea. Dar, \n condi]iile \n care rata [omajului \nregistrat` \n martie s-a situat la 8,36%, \n cre[tere mare fa]` de 5,60% \n aceea[i lun` din 2009, “explozia” leasingului de personal poate fi comparat` cu o singur` floare care nu poate aduce prim`vara \n economia româneasc`. Totu[i, pentru Trenkwalder Sobis reprezint` principalul motor de cre[tere \n 2009. Datorit` tripl`rii contractelor de leasing de personal, compania de recrutare, selec]ie [i plasare de personal a \nregistrat o cre[tere a venituri-

lor cu 30%, terminând anul 2009 cu o cifr` de afaceri de 8,9 milioane de euro, fa]` de 6,5 milioane de euro \n 2008. “Leasingul de personal este, \n acest moment, singurul factor real care contribuie deja la deblocarea angaj`rilor, la crearea de noi locuri de munc` \n mediul privat”, arat` Bogdan Florea. El mai spune c` pia]a de profil din România are un poten]ial uria[, pentru c` nici 0,1% din for]a de munc` nu este angajat` \n leasing [i leasingul de personal va continua s` creasc` \n România, nu pentru c` ar fi o m`sur` anticriz`, ci pentru c` este un sistem prin care companiile \[i pot bugeta costurile cu personalul mai eficient [i pot astfel s` evite costurile cu for]a de munc` atunci când nu au comenzi de la clien]i.

CRIZA CA FUNDA}IE DE DEZVOLTARE Factorii care au contribuit la reducerea recrut`rilor ac]ioneaz` la un nivel de baz` [i afecteaz` cererea de personal, indiferent de formele \n care aceasta poate fi acoperit`, iar \n timpul recesiunii economice \n principiu nu se poate \nregistra o cre[tere sustenabil` a locurilor de munc`. |n plus, nici pia]a din România nu este suficient de matur` pentru serviciile de leasing de personal. |n m`sura \n care anumite firme vor percepe metoda ca o alternativ` la recrutare, \n sensul unei m`suri anticriz`, lesingul de personal va fi favorizat de actuala situa]ie economic` local` [i global`. “Companiile care au educa]ia necesar` [i \n]eleg leasingul de personal \n mod corect cu siguran]` \n]eleg alternativa”, spune pentru

Biz

management DE

OVIDIU NEAGOE

De SORIN FAUR, director de resurse umane la BDO România

Cadrul legal pentru leasingul de personal Leasingul de personal este un tip aparte de rela]ie contractual` de munc`, legiferat` \n România sub denumirea de “munc` prin agent de munc` temporar`”. Specificitatea acestui tip de rela]ie contractual` este dat` de faptul c` salariatul nu este angajatul de drept al angajatorului, ci al unei agen]ii specializate - numit` “agent de munc` temporar`” - societate autorizat` de Ministerul Muncii - [i practic este “\nchiriat” pe durata determinat` contra unui comision angajatorului care are nevoie de el. Pe lâng` comisionul pl`tit agentului de munc` temporar`, angajatorul \i pl`te[te salariatului \n cauz` un salariu bine stabilit [i \i ofer` acelea[i facilit`]i ca [i celorlal]i salaria]i ai s`i. Legea stabile[te c` durata maxim` a unui contract de leasing nu poate fi mai mare de 12 luni, dar poate fi prelungit pân` la 18 luni, o singur` dat`. De asemenea, se stabile[te prin lege c` singurele cazuri \n care se poate apela la acest serviciu sunt doar pentru \nlocuirea unui salariat al c`rui contract a fost suspendat, pe durata suspend`rii, [i pentru activit`]ile cu caracter sezonier.

Biz

revista Biz Sorin Faur, director de resurse umane la firma de consultan]` [i audit financiar BDO România. “Cred \ns` c`, pe m`sur` ce situa]ia se va \mbun`t`]i \n anticiparea unei rezolv`ri economice tot mai clare, tot mai multe firme vor apela la leasingul de personal ca m`sur` precursorie recrut`rii propriu-zise”, adaug` acesta. Printre avantajele care fac serviciul de leasing de personal atractiv pentru o companie se num`r` [i faptul c` angajatorul are acces rapid la o for]` de munc` corespunz`tor calificat` cu nevoile proprii, ceea ce se poate traduce prin reducerea masiv` a cheltuielilor cu recrutarea. |n plus, se poate folosi de resursele umane pentru nevoi specifice [i bine determinate \n timp, f`r` presiunea responsabilit`]ii date de un contract de munc` pe durat` nedeterminat`. Leasingul de personal este o solu]ie temporar` la problemele care pot ap`rea \n timp \ntr-o organiza]ie [i, de[i for]a de munc` absorbit` nu poate \nlocui angaja]ii pe perioade nelimitate, criza economic` actual` poate reprezenta un impuls pentru acest serviciu. “Pentru anul 2010 se preconizeaz` o cre[tere a acestui fenomen, tocmai pe fondul adopt`rii unor solu]ii de moment [i cu costuri cât mai reduse, cadru \n care leasingul de personal se \ncadreaz` foarte bine”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i selec]ie de personal ABC Human Capital. De[i cererea de locuri de munc` [i-a continuat tendin]a ascendent` (cre[tere de 30-35% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut la ABC Human Capital), ofertele companiilor angajatoare, chiar dac` nu

sunt la fel de generoase [i nu pot acoperi nevoile pie]ei, se estimeaz` c` totu[i vor cre[te. |n plus, \n România predomin` mentalitatea potrivit c`reia un contract de munc` temporar` nu aduce acelea[i beneficii comparativ cu unul parafat pe o perioad` nedeterminat`, totu[i reprezint` o [ans` [i chiar un \nceput pentru persoanele care nu g`sesc un loc de munc`. “|n general companiile absorb un procent mare dintre cei care lucreaz` prin agent de munc` temporar`, crescând astfel [ansele ca ei s` fie prelua]i direct de angajatori”, adaug` Managing Director-ul de la ABC Human Capital. Pentru mul]i angaja]i temporari, experien]a diversificat` rezultat` din plasarea prin leasing de personal la mai mul]i angajatori poate fi extrem de valoroas`, \n condi]iile \n care altfel ar fi putut fi judecat` ca instabilitate profesional`. A[a, sub umbrela contractului de munc` temporar`, este considerat` doar experien]` profesional`. Date fiind avantajele pentru angajat, dar [i pentru angajator [i mai ales \n condi]iile crizei actuale, leasingul de personal este un prim pas c`tre deblocarea proceselor de angajare pe perioad` nedeterminat`. “|n condi]ii de incertitudine [i dorind s` minimizeze riscul unei rec`deri economice [i pentru a nu se \ncadra din nou cu personal pe care s` nu \l poat` apoi utiliza \n mod corespunz`tor, o companie poate apela la acest serviciu, pân` \n momentul \n care se consider` suficient de «\ntremat`» pentru a trece la angaj`ri directe”, conchide Sorin Faur, director de resurse umane la BDO România. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

management cum am reu[it DE

OVIDIU NEAGOE

Asigurare pentru succes Pentru Zefir Castris, func]ia de director general la CIG Romånia a venit ca o provocare profesional`, dup` experien]a \n vånz`ri [i marketing. O zi obi[nuit` de munc` \ncepe pentru Zefir Castris, noul general manager al CIG România, filiala local` a companiei de asigur`ri de via]` Pannonia Insurances, la fel ca pentru orice angajat din mediul de afaceri: cu o cafea bun`. Continuarea? “{edin]e, decizii, \ntâlniri, apoi iar [edin]e, decizii, \ntâlniri”, poveste[te Zefir Castris. |nainte de luna februarie, când a preluat func]ia de director general, Zefir Castris a ocupat func]ii de conducere \n departamentele de vânz`ri [i marketing ale unor companii precum KD Life Asigur`ri (fiind concomitent membru al board-ului director), AIG Life [i Aviva. Similar cu restul pozi]iilor cheie pe care le-a ocupat \n domeniul

asigur`rilor, [i actuala promovare \n func]ia de general manager este privit` de Zefir Castris ca o alt` provocare. “Personal, este pu]in altceva”, recunoa[te noul director general al CIG România, \n timp ce puncteaz` c` pân` acum era vorba, \n esen]`, de livrarea unui plan de venituri organiza]iei. “Directorul general trebuie s` se asigure c` acest lucru se \ntâmpl`, dar \n contextul general al func]ion`rii [i nu \n ultimul rând orientat c`tre satisfac]ia ac]ionariatului, concomitent cu men]inerea satisfac]iei portofoliului de clien]i”, mai spune Zefir Castris. Pe lâng` experien]a acumulat` \n domeniul asigur`rilor, noul general manager poveste[te c` a profitat din plin de-a lungul timpului de fiecare interac]iune cu manageri, c`rora le-a studiat comportament [i a \nv`]at câte o lec]ie important` de la fiecare dintre ace[ti executivi. |n plus, personalitatea lui Zefir Castris graviteaz` \n jurul fermit`]ii, calitate obligatorie pentru oricine de]ine frâiele unei companii, pentru c`, de[i \ntotdeauna creativitatea face diferen]a, totu[i implic` decizie, care trebuie s` fie ferm`. “|n asigur`ri totul ]ine de planificare, organizare [i aceste lucruri se pot respecta doar cu fermitate. Pân` la un anumit punct, rutina, rog a se citi «procedura»,

este binevenit`”, glume[te noul general manager al CIG România. Prima lec]ie despre mediul de business a fost \nv`]at` de Zefir Castris \nc` din timpul ultimului an de liceu, la primul job: “o combina]ie hilar`” \ntre ajutor de osp`tar [i monitor de yachting. |n prima jum`tate a zilei de lucru ducea sucuri [i cafea pe o plaj`, iar dup`-amiaz` “preda” din secretele velelor. Din prima parte a realizat c` plata este direct propor]ional` cu comportamentul fa]` de client [i din cea de-a doua actualul director general al CIG România a \nv`]at s` motiveze [i s` inspire credibilitate. Dup` mai mul]i ani petrecu]i \n cadrul unor companii precum Henkel, McDonald’s România sau Texcom, Zefir Castris a ales provoc`rile din domeniul asigur`rilor de via]`, prin pozi]ia de Branch Manager \n cadrul Aviva Life Insurance România. “Provocarea a venit \ntr-un moment când aveam nevoie de altceva \n via]a profesional`, dar trebuie s` recunosc c` am avut [i câteva exemple bune de urmat”, spune General Manager-ul. {i nu regret` aceast` alegere. |ntrebat dac` ar dori s` schimbe ceva din parcursul profesional, r`spunde c` [i-ar schimba vârsta, cu condi]ia s` \[i p`streze experien]a acumulat` pân` \n prezent, apoi completeaz`: “Greu de spus, \n general am avut alegeri bune”. Biz

ZEFIR CASTRIS data na[terii: 6 iulie 1967 preg`tire profesional`: Universitatea Politehnic` Bucure[ti num`r de angaja]i ai companiei: 325 cea mai mare provocare \n carier`: Cariera \n sine este o provocare continu` cea mai mare realizare din carier`: Urmeaz`, deoarece fiecare reu[it` a fost la rândul ei cea mai mare calit`]ile care \l caracterizeaz`: Fermitatea \n a face lucrurile s` se \ntâmple care este strategia \n afaceri: Adaug` valoare \n tot ceea ce faci cum se formeaz` echipa ideal`: Luând ce este mai bun din fiecare coechipier cum \[i petrece timpul liber: Familia dicteaz`

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE CARTE Berlinez de-o s`pt`m창n` pag. 71 RUGBY Veni]i la rugby! pag. 72-73 GADGET Telefoanele la apel! pag. 74-75 AUTO Cu ro]ile \n priz` pag. 76-79

Berlinul, pas cu pas Biz

agend` life DE

OVIDIU NEAGOE

BUCHET CU RAFINAMENT

Cum ar fi privit clientul unui restaurant mioritic care ar mirosi dopul unei sticle de vin [i ar agita licoarea bahic` \n paharul cu picior? S` zicem c` nu tocmai cu \ng`duin]` de restul clien]ilor sau de osp`tari. Dar cum crede]i c` arat` 300 de astfel de oameni aduna]i sub acela[i acoperi[? Ei bine, arat` exact ca juriul renumitului concurs interna]ional “Chardonnay du Monde”, care a avut loc de curând \n Fran]a, unde Prahova Valley Reserve Chardonnay 2009, de la Cramele Halewood, a câ[tigat medalia de bronz. |n competi]ie au fost prezente peste 900 de sortimente din 40 de ]`ri. Vinul este recunoscut pentru elegan]a, rafinamentul [i personalitatea care i-au adus distinc]ia din acest an, iar culoarea galben-verzuie str`lucitoare [i aromele fine de vanilie [i cafea \mbibate armonios cu cele de fructe tropicale (mango, fructul pasiunii) sunt elemente deosebite ce au fost apreciate de membrii juriului. Gustul unic, onctuos [i bine structurat al Prahova Valley Reserve Chardonnay 2009 completeaz` perfect o mas` cu carne alb`, cu sosuri complexe sau preparate din buc`t`ria asiatic`.

Proiec]ie de buzunar

Saphire Technology a lansat recent Saphire Mini Projector 101, un proiector de buzunar cu o calitate impecabil` a imaginii. Gadgetul accept` intrare grafic` de la orice calculator personal sau laptop, video de la orice camer` digital` sau surs` media [i poate fi conectat cu un adaptor la iPod sau iPhone. Miniproiectorul poate afi[a o imagine de 7 inch pân` la 65 de inci \n diagonal` pe o suprafa]` corespunz`toare. |n plus, modelul are doar 103 grame, iar lampa din miniproiector are la baz` cea mai nou` tehnologie LED [i este garantat` pentru 20.000 de ore.

Emo]ie pe note Ve[ti bune pentru melomanii din ]ar`: unul dintre cei mai renumi]i compozitori balcanici, Goran Bregovic, va concerta din nou \n România, pe 20 mai, la Zone Arena din capital`. Al`turi de artist va urca pe scen` [i celebra sa Wedding and Funeral Orchestra, compus` din sufl`tori romi, voci tradi]ionale bulg`re[ti, percu]ioni[ti [i cor bisericesc. |n deschiderea concertului vor performa Viorica [i Ioni]` de la Clejani. 70

Biz

Exclusivism elve]ian O nou` marc` elve]ian` de ceasuri [i-a f`cut loc \n peisajul bucure[tean – Helvetansa a lansat \n exclusivitate marca independent` Carl F. Bucherer. Cu o istorie de 90 de ani, 15.000 de ceasuri [i realizate anual, manufactura Carl F. Bucherer are o bogat` tradi]ie pe segmentul premium \n realizarea pieselor mecanice [i a ceasurilor bijuterie. Colec]ia prezent` la Bucure[ti cuprinde modele reprezentative ale celor trei linii: Patravi, Manero [i Alacria. La nivel mondial, Carl F. Bucherer este prezent \n 350 de puncte de vânzare din 25 de pie]e, \n Asia – Pacific, Orientul Mijlociu, Europa, America de Nord [i Caraibe. Pre]urile colec]iei Carl F. Bucherer sunt cuprinse \ntre 5.000 CHF [i 30.000 CHF, cu câteva modele de excep]ie, serii limitate, ce valoreaz` 150.000 CHF.

CAPITALA CA SCEN~ Pân` pe 9 mai, iubitorii de teatru vor putea viziona cele mai \ndr`gite piese ale lui “Marelui Will” cu ocazia celei de-a [aptea edi]ii a Festivalului Interna]ional Shakespeare, care va avea loc \n Bucure[ti [i Craiova. Tema acestei edi]ii, organizat` de Institutul Cultural Român [i ArCub, este “Constela]ia Hamlet”, iar pe scene vor fi prezentate dou` crea]ii de anvergur` ale teatrului european contemporan: spectacole cu piesa “Hamlet” \n variantele regizorilor Thomas Ostermeier din Germania [i Elizabeth LeCompte din SUA, cu trupa The Wooster Group din New York. Pe 9 mai, la finalul festivalului [i ca un preambul al edi]iei din 2012 – “Lumea-i un teatru, noi suntem actorii” – se va juca la teatrul Odeon spectacolul “Pyramus & Thisbe 4You”, \n regia lui Alexandru Dabija.

c`l`torii DE

OVIDIU NEAGOE

Berlinez de-o s`pt`mân` Razele blânde ale soarelui unei dimine]i de august se reflect` din ochiul mecanic al aparatului de fotografiat, care cu numai câteva ore \nainte imortaliza lini[tea nop]ii de sub poarta Brandenburg, \n toarta ce[tii de cafea, semn c` a \nceput \nc` o diminea]` tumultuoas` la Berlin. Forfota de pe str`zile aproape ne\nc`p`toare pare organizat`, iar glasurile localnicilor afla]i \n drum spre locul de munc` se estompeaz` pe m`sur` ce lichidul negru din cea[ca de cafea se r`ce[te. Acum, capitala german` este numai a turi[tilor care colind` str`zile \nguste \n c`utarea celor mai atractive obiective, de unde sunt atra[i [i purta]i de mirosul irezistibil al preparatelor tradi]ionale [i de renumita bere german`. Dar, pentru a profita din plin de cele mai bune restaurante sau de cele mai [ic hoteluri [i pentru a privi metropola german` prin ochii unui veritabil “berlinez”, ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

volumul “Taschen’s Berlin”, ce va fi disponibil \n re]eaua Diverta, sare \n ajutorul turi[tilor. Volumul, \n peste 400 de pagini cu ilustra]ii, prezint` cele mai elegante restaurante cu specific tradi]ional, ciocolaterii, hoteluri, magazine cu diverse teme cu o istorie impresionant`, precum [i secretele cel mai bine ascunse de ochii turi[tilor obi[nui]i dar divulgate \n paginile acestei adev`rate enciclopedii despre Berlin. O plimbare pe str`zile metropolei germane, care s` \mpleteasc` mai pl`cut ca o carte de arhitectur` \ntr-un singur capitol rafinamentul vilelor burgheze cu sumbrul blocurilor socialiste [i elegan]a caselor noi, cap`t` un nou \n]eles dup` r`sfoirea paginilor volumului “Taschen’s Berlin”. Biz

Biz

life INTERVIU REALIZAT DE

CRISTIAN CHINA-BIRTA

Veni]i la rugby! Lucian Lorin este directorul de comunicare [i de marketing al Federa]iei Române de Rugby. Când l-am anun]at c` Biz va avea de acum \nainte o sec]iune dedicat` rugby-ului, a s`rit \n sus de bucurie. |n interviul de mai jos ne-a spus mai multe despre planurile Federa]iei. |n ce stadiu este rugby-ul \n Romånia? |ntreb asta pentru c` e foarte mult` lume care tr`ie[te doar din amintirile celebrelor meciuri din vremea cånd eram una din cele mai respectate echipe din Europa. Iar acum, pentru prima oar` \n istoria na]ionalei, \nc` nu suntem siguri c` vom participa la Campionatul Mondial din Noua Zeeland`.

Se lupt` s` se califice la Cupa Mondial`. Din p`cate, \n lumea rugby-ului sunt foarte multe persoane care nu pot dep`[i acele momente [i judec` rezultatele actuale prin prisma celor de atunci. Din fericire, actualii conduc`tori ai rugby-ului românesc privesc mult mai pragmatic destinele acestui sport [i nu se hr`nesc cu rezultatele de acum 20-30 de ani. Din punctul meu de vedere, aceasta este [ansa rugby-ului românesc s` revin` sus. În ultimii ani rugby-ul a progresat foarte mult. Se investesc foarte mul]i bani [i nivelul a crescut foarte mult. Și faptul c` rugby-ul \n 7 va deveni disciplin` olimpic` este un semn c` rugby-ul la nivel mondial este \n ascensiune. Baza de selec]ie este una din marile probleme, nu doar ale rugby-ului, ci ale sportului romånesc \n general. Ce face Federa]ia \n acest sens, pentru copii [i juniori?

Federa]ia Român` de Rugby are \n desf`[urare mai multe programe pentru atragerea copiilor c`tre rugby. Pentru fiecare nivel de vârst` exist` o abordare. Una dintre strategiile care dau roade este rugby-ul tag. Adic` rugby f`r` con72

Biz

tact. Aceasta form` de joc este folosit` pentru a atrage copii. La ultimele cupe s-au strâns [i câteva sute de copii. Majoritatea dintre ei spuneau c` ar dori s` practice \n continuare rugby. Dup` etapa rugby tag, copiii intr` \ntr-un alt program care \n cele din urm` se finalizeaz` cu trecerea lor la rugby \n 7 sau la rugby \n 15.

De obicei lumea e mirat` când aude c` rugby-ul se joac` [i de c`tre femei. În România sunt destul de pu]ine echipe de rugby feminin. Nu exist` un campionat regulat. Cu toate acestea, avem o echip` na]ional` care se descurc` destul de bine la competi]iile interna]ionale.

|n ultima perioad` FRR a abordat o strategie

|n lunile urm`toare, \n Romånia se \ntåmpl`

agresiv` de promovare, \n sensul bun,

mai multe evenimente rugbistice interna]io-

Pu]in` lume [tie despre rugby-ul feminin din Romånia…

folosind \n special zona internetului. Sunte]i

nale interesante. Despre ce este vorba?

multumi]i de rezultate [i ce planuri ave]i ca s`

La sfâr[itul lunii mai, pe 22-23, vom avea \n Bucure[ti (Stadionul Na]ional Arcul de Triumf) dou` etape de campionat european la rugby \n 7. La b`ie]i sunt zece echipe participante. La feminin sunt 12 echipe participante. La ambele turnee particip` [i România. Mai multe am`nunte vor exista pe www.bucharest7s.com. În iunie (11, 15, 20) vom avea tot la Bucure[ti IRB Nations Cup (Stadionul Na]ional Arcul de Triumf). Vorbim de un turneu de rugby \n 15 unde vor participa [ase echipe na]ionale: România, Sco]ia A, Italia A, Argentina Jaguars, Namibia [i Georgia. Pe de alt` parte avem meciurile de calificare pentru Cupa Mondial`. Programele actualizate ale acestor competi]ii se vor g`si pe www.frr.ro.

aduce]i din nou suporterii pe stadioane?

Cred c` internetul poate ajuta foarte mult rugby-ul românesc. Rezultatele au fost chiar mai bune decât m` a[teptam eu. Am \ncercat s` ar`t ce \nseamn` rugby de fapt. Foarte mult fair play. În spatele acelor juc`tori fioro[i se ascund de fapt ni[te gentlemeni des`vâr[i]i. Spre exemplu, la sfâr[itul meciurilor juc`torii ambelor echipe iau masa \mpreun`. Ba mai mult, juc`torii schimb` cravate [i plachete \ntre ei. Este impresionant, din punctul meu de vedere, s` vezi juc`tori care poart` pe trupuri semnele b`t`liei abia \ncheiate care dau mâna [i glumesc dup` meci. Acesta este rugby-ul. Fair play total. Personal, chiar vreau s` le mul]umesc celor care au aderat la campaniile noastre de pe internet. Pentru viitor avem preg`tite mai multe proiecte pe partea de online care s` \mbun`t`]easc` imaginea rugby-ului românesc.

Ave]i un mesaj pentru cititorii revistei Biz?

Veni]i la rugby! Iar celor de la Revista Biz le adresez un sincer mul]umesc \n numele Federa]iei Române de Rugby pentru ceea ce fac pentru acest sport. Biz

rugby FOTOGRAFIE DE

MIHAI BALOIANU

ISTORIE Apari]ia rugby-ului \n România

“Pentru viitor avem preg`tite mai multe proiecte pe partea de online care s` \mbun`t`]easc` imaginea rugby-ului romånesc.”

În anii primului deceniu al veacului trecut, câ]iva studen]i \ntor[i din Fran]a, unde \[i f`cuser` studiile, aduceau cu ei \n ]ar` printre bagaje [i o “ciudat` alc`tuire de piele, umflat` pe din`untru cu o b`[ic` de porc, gogonat` [i s`lt`rea]`”. Ace[ti p`rin]i ai rugby-ului românesc [i-au g`sit primul lor teren de joc pe un loc viran, situat se pare \n spatele statuii lui Mihai Viteazul, peste drum de Universitate. A[adar, rugby-ul românesc s-a n`scut \n Bucure[ti. Primii rugbi[ti \ntor[i din Fran]a, \n preajma primului r`zboi mondial, veneau aureola]i de ispr`vile lor sportive de acolo. Astfel, Grigore Caracostea f`cuse parte din echipa Racing din Paris; Mircea Iconomu fusese unul dintre cei mai buni juc`tori ai forma]iei studen]e[ti din Montpellier [i legitimat apoi la U.S. Perpignan, unde \[i terminase studiile \n [tiin]ele agricole; Nae M`r`scu, dup` ce debutase la Stade Française, se mutase [i el, având studii \n chimia industrial`, la echipa Olimpique Lillois; Henri Manu fusese titular, chiar c`pitan al echipei Parisului. Începuturile acestui joc \n ]ara noastr` se afl` cam prin 1909. Luaser` fiin]` câteva echipe [i asocia]ii sportive de tenis, atletism, scrim`, ciclism, fotbal. Fra]ii Iconomu, fra]ii Husar [i Dumitru T`n`sescu, rugbi[ti invedera]i \n primul rând, polisportivi \ns`, fuseser` printre promotori. Una dintre echipe s-a numit Tenis – Club Român (TCR), care n-a avut la \nceput o echip` de rugby. La 1 decembrie 1912 se \ntemeia Federa]iunea Societ`]ilor de Sport din România (FSSR), pentru a cuprinde activitatea tuturor acestor echipe, [i \ntr-un raport al acestei prime societ`]i sportive e consemnat` apari]ia rugbyului \n ]ara noastr`, \nregistrat` oficial \n anul 1913. Sursa: “Rugby – Mic` enciclopedie”, de Dumitru Manoileanu

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Telefoanele la apel! La cum evolueaz` tehnologia, \n curând a[a-numitele telefoane mobile vor deveni gadgeturi atotputernice, f`r` de care ne va fi aproape imposibil s` ne descurc`m \n via]a real`, dar [i \n cea virtual`. Ecranele tactile, func]iile de integrare a aplica]iilor de social media, camerele digitale tot mai performante, sistemele de operare create special pentru lumea mobil` [i posibilitatea unor conexiuni la internet la viteze ame]itoare converg pentru a crea terminale aproape mai inteligente decât utilizatorii. S` le trecem \n revist` pe câteva dintre acestea...

HTC DESIRE

SONY ERICSSON XPERIA X10

Chinezii de la HTC merg din succes \n succes. Terminalele lor cu ecran tactil primesc review-uri entuziaste pe toate meridianele [i nu este vorba doar despre design, cât mai ales despre fiabilitatea [i u[urin]a \n utilizare. Noul Desire integreaz` sistemul de operare Android 2.1 [i o variant` \mbun`t`]it` a interfe]ei HTC Sense, care ofer` o experien]` intuitiv` [i unitar`, \n a[a fel \ncât telefonul s` func]ioneze cât mai simplu [i mai natural. Ecranul tactil AMOLED asigur` o experien]` unic` de vizualizare, iar func]ia Pinch Zoom permite m`rirea sau mic[orarea unei pagini web pe ecranul de 3,7 inch, textul fiind automat ajustat pentru vizualizare optim`. HTC Desire are procesor Qualcomm Snapdragon de 1 GHz, perfect pentru navigare pe internet, vizualizare de con]inut multimedia [i r`spuns rapid la comenzi. Camera foto integrat` are 5 megapixeli, terminalul fiind dotat cu slot card microSD de pân` la 32 GB, \n timp ce un card microSD de 4 GB este inclus \n pachet. Desire a intrat recent \n oferta Vodafone România, la 199 de euro (TVA inclus).

Gama de terminale Xperia ar putea fi salvarea brandului Sony Ericsson. Compania japonezo-suedez` pare s` fi g`sit re]eta succesului mobil \n era social media, iar Xperia X10 nu face excep]ie. Aplica]ia Sony Ericsson Timescape adun` \ntr-un singur loc Facebook, Twitter, e-mailuri, fotografii, mesaje text. Practic, utilizatorul navigheaz` vizual printre SMS-uri, apeluri, e-mail-uri mesaje de pe Facebook sau Twitter, fotografii sau clipuri [i le poate accesa printr-o simpl` atingere a ecranului. Pentru muzic`, clipuri [i fotografii exist` Sony Ericsson Mediascape, care organizeaz` h`]i[ul multimedia. Dar func]ia cea mai interesant` este Infinity, care afi[eaz` toate tipurile de con]inut asociate cu o persoan`. Astfel, accesând un nume din agend` [i ap`sând Infity, telefonul afi[eaz` mesajele, fotografiile, clipurile, e-mail-urile legate de acesta, ceea ce scute[te mult din navigarea prin meniuri dup` o anumit` informa]ie. Sony Ericsson Xperia X10 vine cu sistemul de operare Android, de la Google.

Biz

gadgets

Nokia N8 Finlandezii p`reau la un moment dat s` fi r`mas \n urm` \n b`t`lia pe pia]a smartphoneurilor, dar ultimele lor lans`ri au schimbat radical situa]ia. Este [i cazul lui N8, gândit din start cu func]ionalit`]i de social media. Are un ecran suficient de mare (3,5 inch) pentru a permite accesul la Web TV (printre canalele disponibile se num`r` CNN, E! Entertainment, Paramount sau National Geographic) [i chiar vizionarea filme la calitate HD, plus posibilitatea de a ob]ine sunet surround Dolby Digital Plus, prin conectarea la sistemul de home theatre. Accesul la magazinul de aplica]ii Ovi Store, creat de Nokia, \nseamn` c` func]ionalit`]ile lui N8 cresc exponen]ial. Numai accesul gratuit la aplica]ia de naviga]ie Ovi Maps face to]i banii. |n plus, o camer` de 12 megapixeli cu lentile Carl Zeiss [i bli] Xenon va putea realiza poze de o calitate excelent`. N8 folose[te noul sistem de operare Symbian3, de]inut de gigantul finlandez.

SAMSUNG GALAXY SPICA Cine nu integreaz` rapid func]ii de social media \n telefoanele mobile va avea probleme pe pia]`. Samsung s-a aflat printre promotorii acestor func]ii, iar Samsung Galaxy Spica este o confirmare. Samsung spune c` terminalul se adreseaz` deopotriv` utilizatorilor care \[i doresc s` r`mân` conecta]i \n permanen]` la internet de pe telefonul mobil, cât [i celor care apreciaz` aspectul modern, finisajele de calitate [i func]iile de divertisment performante. Bazat pe platforma Android, Samsung Galaxy Spica este compatibil HSDPA (ceea ce \nseamn` vitez` mare pe internet), iar ecranul tactil de 3,2 inch ofer` o experien]` excelent` a navig`rii pe web. Accesul la e-mail [i re]elele sociale este rapid [i intuitiv, \n timp ce suita de aplica]ii Google (c`utare, Gmail, YouTube), ca [i accesul la o gam` variat` de jocuri [i aplica]ii prin intermediul Android Market sporesc func]ionalitatea terminalului. {i cum pre]urile \ncep \n oferta Vodafone România de la 69 de euro (TVA inclus), tenta]ia poate fi irezistibil`. gabriel.barliga@revistabiz.ro

LG COOKIE PLUS Coreenii de la LG au o afinitate pentru numele "dulci" de telefoane mobile. Dup` seria Chocolate, iat` c` apare a doua genera]ie Cookie, care la prima \ncarnare a avut vânz`ri de peste 13 milioane de unit`]i \n \ntreaga lume. LG Cookie Plus (sau LG GS500) este un terminal 3G axat pe conectivitate \n mediul social, prin interfa]a dedicat` SNS [i func]ia LiveSquare, care ofer` posibilitatea de a atribui avataruri prietenilor [i de a urm`ri conversa]iile pe telefon \n timp real [i \ntr-un mod creativ din punct de vedere vizual. Terminalul vine cu aplica]ia meteo AccWeather preinstalat`, dar utilizatorul poate [i desc`rca widgeturi ca Amazon Search, Fox News, eBay Search [i The New York Times. Adresându-se unui public mai tân`r, LG Cookie Plus are o interfa]` cu design ce prezint` personaje animate [i 18 teme colorate. Nu lipsesc op]iunile de navigare pe internet sau e-mail \n timp real.

Biz

life motor DE

GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Cu ro]ile \n priz` Ne place sau nu, era motoarelor pe benzin` se cam apropie de final. Motoarele electrice \[i fac loc, deocamdat` timid, \n ofertele majorit`]ii constructorilor auto ai lumii. Tranzi]ia se face prin intermediul propulsiei hibride, care combin` un motor electric cu unul clasic cu ardere intern`. AtĂ˘t pentru radicali, cĂ˘t [i pentru cei care cred \n conciliere, am ales patru modele pentru care electricitatea \nseamn` putere: dou` vehicule electrice [i dou` hibride.

Biz

motor

Renault Fluence Z.E. Constructorul francez are planuri mari \n domeniul propulsiei electrice [i a lansat gama Z.E. (zero emisii), din care face parte [i modelul Fluence. Renault a prezentat conceptul acestei ma[ini anul trecut, la Geneva, iar acum a venit deja cu vehiculul de serie, care va fi pus \n vânzare \n Europa [i Israel din 2011. Fluence Z.E. va fi fabricat \n Turcia, la Bursa, pe aceea[i linie cu modelul echipat cu motoare cu combustie intern`. Dac` la exterior ma[inile sunt identice, sub capot` lucrurile se schimb` radical. Motorul electric cu bobin` rotativ`, care cânt`re[te 160 kg, ofer` o putere maxim` de 70 kW la 11.000 rpm, ceea ce duce la un

cuplu de 226 Nm. Avantajul fa]` de motorul clasic este atingerea cuplului maxim mult mai rapid, accelera]ia realizându-se aproape instant. Bateriile litiu-ion cânt`resc 250 kg, fiind amplasate \n spatele banchetei pasagerilor, pentru a permite portbagajului s` aib` o capacitate de 300 de litri. Puterea bateriilor este de 22 kW/h, iar acestea se \ncarc` la frânare. Renault inten]ioneaz` s` devin` constructorul auto european cu cea mai ecologic` gam` de ma[ini, atât prin introducerea de ma[ini electrice, cât [i prin eficientizarea motoarelor ce folosesc combustibili fosili. Compania estimeaz` c` vehiculele electrice vor reprezenta 10% din totalul pie]ei auto mondiale \n 2020, a[a c` investe[te 4 miliarde de euro \n programul Z.E. Biz

Audi A1 e-tron Or`[eni, Audi are ve[ti bune pentru voi - o ma[in` mic`, dar cu suflet mare [i electric. Nem]ii o numesc Mega City Vehicle (MCV), dar oficial \i spun A1 e-tron. Este o ma[in` f`cut` pentru cei care vor s` arate [i bine \n ora[, \n timp ce lupt` pentru protec]ia mediului. Cum Audi A1 vrea s` atace pia]a mini, varianta electric` arat` de-a dreptul cool. Constructorul german a mers \n mai mul]i pa[i cu gama e-tron, care a \nceput anul trecut la Frankfurt cu un concept dotat cu câte un motor electric pentru fiecare roat`, iar la Detroit a fost prezentat` o ma[in` cu dou` motoare electrice pe puntea spate. A1 e-tron vine cu o alt` abordare, fiind un model compact premium total electric. Are [i un mic motor pe gabriel.barliga@revistabiz.ro

benzin`, al c`rui scop este, \ns`, doar alimentarea bateriilor \n caz de urgen]`. Propulsorul electric este montat transversal \n fa]`, având o putere medie de 45 kW (61 CP), dar putând ajunge pân` la 75 kW (102 CP) \n reprize scurte de accelera]ie. Cuplul mediu este de 150 Nm, dar la nevoie urc` rapid la 240 Nm. Bateriile sunt plasate \n podea [i cânt`resc 150 kg, realizând astfel o distribu]ie echilibrat` a greut`]ii [i oferind 12 kW/h, adic` 50 km de autonomie. Pentru c`l`toriile mai lungi, intr` \n scen` motorul pe benzin`, plasat sub portbagaj, care \ncarc` bateriile. A1 e-tron cânt`re[te doar 1.190 kg [i poate atinge o vitez` maxim` de 130 km/h. Biz

Biz

life motor

Porsche Cayenne S Hybrid Moda eco nu putea ocoli nici clasa SUV, iar Porsche a prins din zbor ideea pentru a lansa Cayenne S Hybrid. Este eminamente o ma[in` cu motor “clasic”, dar are [i un propulsor electric. Rezultatul \l constituie reducerea masiv` a consumului de combustibil, pân` la 8,2 litri la 100 km, [i emisiile de CO2 de numai 193 g/km, ceea ce \l face “cel mai curat model din toat` gama Porsche”, dup` declara]iile companiei. Propulsorul V6 de 33 CP cu compresor, care confer` un cuplu mare chiar [i la viteze mici, face echip` bun` cu motorul electric de 34 kW. |mpreun`, acestea ofer` 380 CP [i un cuplu maxim de 580 Nm la numai 1.000 rpm, adic` exact aceea[i

performan]` ca Porsche Cayenne S dotat cu motorul V8. Cele dou` motoare sunt legate \ntre ele printr-un ambreiaj inteligent, care ajusteaz` performan]ele \n func]ie de tipul de propulsie aleas` – clasic`, electric` sau hibrid`. Doar cu motorul electric, ma[ina poate atinge 60 km/h pe distan]e scurte. Propulsorul cu combustie poate fi decuplat total la viteze de pân` la 156 km/h, când nu mai este nevoie de putere suplimentar`, ceea ce reduce consumul. Toate aceste avantaje au, \ns`, pre]ul lor, fiindc` modelul este dep`[it la pre] \n gama Cayenne doar de Turbo. Pre]ul pentru Porsche Cayenne S Hybrid \ncepe de la 65.900 de euro (f`r` TVA). Dar cu greu ve]i g`si o uniune mai bun` \ntre performan]` [i ecologie. Biz

Subaru Hybrid Tourer Concept Japonezii sunt celebri pentru ideile lor futuriste. Pionieratul Toyota \n domeniul propulsiei hibride este deja legendar. Subaru nu vrea s` se lase mai prejos [i a prezentat recent la Beijing conceptul Hybrid Tourer, viziunea lor pentru un hibrid stilat. Conceptul, prezentat deja \n Europa \n a doua jum`tate a anului trecut, combin` mai multe tehnologii de ultim` or` ale constructorului nipon. |n acela[i timp, modelul utilizeaz` dou` tehnologii de baz` ale Subaru: Symmetrical All-Wheel Drive [i motorul orizontal. Hybrid Tourer reflect` viziunea produc`torului japonez a 78

Biz

viitoarei ma[ini grand touring, cu un design exterior deosebit de spectaculos. Astfel, avem u[i “gullwing”, care se ridic` \n sus, scaune din piele cu ventila]ie [i o podea perfect plat`. De asemenea, Subaru a instalat sistemul EyeSight, care folose[te camere video pentru a evita coliziunile. La capitolul motorizare, ma[ina prezint` noua genera]ie de motoare orizontale de la Subaru, printr-un propulsor turbo pe benzin` de 2 litri, care este cuplat cu dou` motoare electrice – unul de 10 kW \n fa]`, care alimenteaz` sistemele electrice [i ajut` pe drumurile \n pant`, [i altul de 20 kW \n spate, care realizeaz` propulsia când nu mai este nevoie de motorul pe benzin`. Frânarea realizeaz` \nc`rcarea bateriilor litiu-ion care alimenteaz` motoarele electrice. Biz

[tiri

Pe aripi de legend`

AUTO{TIRI Citroën DS3 ori 3 Marca francez` a adus [i \n România noua gam` DS3, care \ncorporeaz` noua filosofie de design Citroën, cu o configura]ie modular` care-l face extrem de versatil. DS3 este disponibil in 3 niveluri de echipare (Chic, So Chic [i Sport Chic). Pre]urile \ncep de la 14.790 euro cu TVA inclus, valabil pentru DS3 Chic 1,4 VTi 95 CP. La exterior, sunt propuse 38 de combina]ii de culori de caroserie [i plafon [i pân` la 12 modele de jante.

Un vis aproape de realitate

|n 1954, o specie nou` alerga pe [osele. Se n`scuse \n Germania, dar fusese destinat` habitatului periculos din America de Nord, unde suratele ei europene nu aveau nicio [ans` \n fa]a bestiilor americane. Numele ei era Mercedes-Benz 300 SL, dar avea s` devin` celebr` prin porecla sa, “Gullwing” – aripi de pesc`ru[. Aripile erau, de fapt, u[ile care se deschideau \n sus, fiind prinse pe plafon. A fost unul din modelele sport care au f`cut istorie [i i-au f`cut pe mul]i s` viseze la ma[ini futuriste. |ns` ceilal]i constructori nu au preluat [tafeta. Doar Lamborghini a f`cut ma[ini cu u[i care se deschid \n sus, doar c` acestea nu sunt prinse de plafon. |ns` acum, 56 de ani mai târziu, legenda se \ntoarce. Mercedes SLS AMG este un omagiu adus originalului, dar [i o ma[in` modern`, pentru gusturile [i rigorile tehnice actuale. Sigla Mercedes confer` stil, elegan]` [i dinamic` superioar`, \n timp ce AMG este garan]ia c` avem \n fa]` una dintre cele mai competitive ma[ini sport. U[ile gullwing nu sunt singure \n reaprinderea

amintirilor despre automobilul din anii '50. Grila lat`, distinct` a radiatorului cu emblema Mercedes precum [i lamelele stilizate \n form` de arip` amintesc de \nceputurile legendei autoturismului sport. Partea modern` este vizibil` la exterior prin farurile centrale bixenon pentru faz` scurt`, cu sec]iunea de arip` metalic`, \ncadrate \n partea de sus de dou` l`mpi indicatoare LED [i \n partea de jos de faruri cu tehnologie LED pentru conducerea pe timpul zilei. Caroseria din aluminiu a dus la o greutate a automobilului de numai 1.620 kg, \n timp ce motorul AMG 6,3 litri V8, amplasat central c`tre puntea fa]`, dezvolt` o putere de vârf de 571 CP. Toate acestea \i permit lui SLS AMG s` accelereze de la 0 la 100 km/h \n 3,8 secunde, viteza maxim` (limitat` electronic) fiind de 317 km/h. Având \n vedere performan]ele, consumul de 13,2 litri la 100 km poate fi considerat “blând”. Modelul este disponibil \n România la un pre] de baz` \ncepând cu 149.000 euro (f`r` TVA). Biz

Nem]ii de la BMW nu puteau sta cu mâinile-n sân \n fa]a cona]ionalilor de la Mercedes [i Audi pe segmentul sportiv de lux, a[a c` au surprins pe toat` lumea la Beijing cu Concept Gran Coupé. Bijuteria este o versiune \mblânzit` a conceptului CS din 2007, fiind un coupé \n patru u[i cu un caracter ultrasportiv. Bavarezii vorbesc despre o combina]ie \ntre Gran Tourismo [i o ma[in` sport cu performan]e de top. A[tept`m noi detalii.

Subaru, genera]ia urm`toare Subaru Outback, aflat la a patra genera]ie, vine pe pia]a local` [i cu o reducere de 10% din avansul de plat`, al`turi de Subaru Legacy. Ambele modele sunt dotate cu sistemul Symmetrical All-WheelDrive, motoare Boxer [i un nou tip de transmisie continu` variabil` (CVT) Lineartronic, montat` longitudinal. Acest sistem \mbun`t`]e[te atât performan]ele referitoare la protec]ia mediului, cât [i puterea livrat`.

Pofti]i \n Phaeton-ul de gal`! Volkswagen vede dincolo de criz`, a[a c` a ales s` prezinte noua genera]ie Phaeton la Salonul Auto de la Beijing. Masca fa]` a fost redesenat` pentru a fi \n ton cu noul stil de design VW dictat de designerul-[ef, italianul Walter de Silva. Vor fi disponibile dou` ampatamente diferite, dou` versiuni de aranjare a banchetei din spate (cu trei locuri sau cu dou` scaune individuale) [i patru motoriz`ri, ce pornesc de la 240 [i ajung la 450 CP.

Biz

jack & suzy welch

Despre abordarea unei crize organiza]ionale ANATOMIA UNEI CRIZE De cele mai multe ori crizele iau prin surprindere liderii: afla]i c` exist` o problem` doar când cineva v` opre[te \n cantin` [i v` adreseaz` o \ntrebare din categoria “Ai auzit?”, sau când primi]i un e-mail despre o posibil` “neregul`”, sau un telefon nea[teptat la o or` dubioas`. O criz` poate erupe dintr-un singur eveniment – de pild` când Johnson & Johnson a descoperit brusc c` cineva otr`vea sticlele de Tylenol. Dar cel mai adesea o criz` va \ncepe lent [i va lua propor]ii asemenea unui bulg`re de z`pad` care se rostogole[te de pe un munte. Nu pute]i fi niciodat` siguri care este destina]ia final` a crizei. Totu[i, pute]i fi siguri c` va avea un final. C`l`toria va fi probabil nepl`cut`, dar \n final va lua sfâr[it [i via]a normal` \[i va relua cursul. Aceasta pân` când alt` criz` va ap`rea.

PLANUL DE AC}IUNE |n perioade de criz`, exist` cinci prezum]ii pe care orice lider trebuie s` le ia \n calcul.

1. Problema este mai mare decât pare Majoritatea crizelor sunt mai mari decât v` pute]i imagina. Vor fi implicate mai multe persoane decât crede]i, mai mul]i avoca]i decât v` imagina]i \[i vor b`ga nasul [i vor fi spuse [i publicate lucruri care \ntrec de departe cele mai negre co[maruri. A[adar, antrena]i-v` din timp dispozi]ia mental`. Intra]i \n orice criz` cu presupunerea c` undeva \n organiza]ie s-a \ntâmplat ceva absolut groaznic, dar controla]i problema. Preg`ti]i-v` pentru cel mai sumbru scenariu [i \ncepe]i s` afla]i faptele.

2. Nu exist` secrete \n lume [i, \ntr-un final, to]i vor afla absolut totul Pute]i fi sigur c`, dac` \ncerca]i s` suprima]i informa]ia \n timp de criz`, ea tot va fi diseminat` [i se va extinde, ceea ce cu siguran]` o va metamorfoza, r`st`lm`ci [i \nflori. Singura modalitate de prevenire este s` expune]i chiar voi problema. Altfel, o va face altcineva. Avoca]ii v` vor sf`tui s` comunica]i cât mai pu]in posibil \n timpul unei crize; for]a]i-i s` v` permit` s` spune]i cât mai mult. Dar asigura]i-v` c` tot ce spune]i este absolut adev`rat, nu doar frânturi de adev`r. Johnson & Johnson a stabilit un standard \n materie de dezv`luire total` \n timpul crizei Tylenol din anii '80. A organizat conferin]e de pres` zilnic, a permis controale am`nun]ite \n fabricile de ambalare [i a ]inut publicul la curent cu investiga]iile [i eforturile sus]inute. Transparen]a companiei i-a salvat credibilitatea. Acest lucru este valabil \n orice criz`. Cu cât comunica]i mai deschis despre problem`, cu atât câ[tiga]i mai mult` credibilitate – \n organiza]ie, dar [i \n exterior. 80

Biz

3. Modul \n care aborda]i criza va fi prezentat \n cea mai proast` lumin` Indiferent de cât de pozitive au fost abord`rile presei \nainte, \n timpul crizei nu mai conteaz`. Liderul [i organiza]ia sa vor fi atât de negativ prezenta]i, \ncât nu se vor putea recunoa[te. Nu ceda]i - trebuie s` r`mâne]i pe picioare [i s` v` defini]i pozi]ia \nainte ca altcineva s` o fac`. |n caz contrar, lini[tea va fi asociat` cu recunoa[terea vinei. Nu toate crizele organiza]ionale stârnesc curiozitatea oamenilor, dar chiar dac` mass-media nu este interesat`, angaja]ii vor fi. Acelea[i principii se aplic` [i aici: discuta]i deschis situa]ia, defini]i-v` pozi]ia [i explica]i motivele pentru care a ap`rut problema [i cum o rezolva]i. {i nu uita]i niciodat` c` ave]i de condus un business.

4. Vor avea loc schimb`ri de proceduri [i personal. Nu exist` criz` f`r` “v`rsare de sânge” Cele mai multe crize iau sfâr[it oficial printr-o \n]elegere – financiar`, legal` sau de alte tipuri. Apoi urmeaz` cur`]enia, care se traduce prin schimb`ri. Ini]ial procesul este analizat. Uneori este suficient. De obicei, nu. Aceasta deoarece oamenii afecta]i de criz` sau uneori doar spectatorii vor cere ca cineva s` fie g`sit responsabil. Nu va fi u[or [i nici pl`cut. Dar, din nefericire, este adesea necesar pentru ca organiza]ia s` \[i poat` continua drumul.

5. Organiza]ia va supravie]ui [i va fi mai puternic` La finalul crizei exist` tendin]a de a dori s` uit`m ce s-a \ntâmplat. Nu proceda]i astfel. Folosi]i-v` de toate \nv`]`mintele desprinse din criz`: \nv`]a]i câte o lec]ie cu fiecare ocazie ap`rut`. Astfel ve]i r`spândi imunitatea. Când se declan[eaz` o criz`, v` sim]i]i ca [i cum a]i fi blocat \ntr-o cas` \n fl`c`ri. Dar \ncerca]i s` v` aminti]i c` fl`c`rile se vor stinge pentru c` v` p`stra]i calmul [i v` aminti]i cum s` aborda]i problema. Ve]i \nfrunta problema [i ve]i avea solu]ia \n timp ce conduce]i afacerea ca [i cum exist` speran]e pentru mâine. Apoi, \ntr-o zi, ve]i constata c` “mâine” a sosit [i ve]i r`mâne surprins de ceea ce ve]i descoperi: \ntreaga organiza]ie arat` mai bine ca niciodat`. JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wininng@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate