Berarii gandesc la rece

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI Nr. 198 • 16 - 30 iunie 2010 • 4,9 lei

TELECOM Lupta dur` din spatele fiec`rui “Alo”

Andrei Hare], pre[edinte interimar, Ursus Breweries

TENDIN}E Publicitatea \ntre agonie [i extaz OAMENII BIZ Avoca]i de afaceri JACK WELCH Despre semnalele jobului perfect

BERARII GÂNDESC LA RECE Dup` ani buni de cre[tere, industria berii a fost puternic filtrat` de criz`, iar produc`torii au resim]it \n 2009 primul val de sc`deri. Cu businessurile optimizate, berarii \ncearc` acum s`-[i ia revan[a. Aten]ie, fiecare halb` poate aduce profit!

Nr. 198

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef

MARTA U[ URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG ~

Redactori

ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN} E, COMPANII C ORINA C OMAN – RETAIL , REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S ~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA } IONAL C RISTIAN C HINA -BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi

VALI MIREA MIHAI BALOIANU MARIAN MOCANU

Publicitate

DBV M EDIA HOUSE

Senior Sales Manager DANA ANECULOAEI

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant

GABRIELA ENESCU /S TRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI } A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {

ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2010 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz @revistabiz.ro; sales @revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

O var` monetizat`

D

ac` v` zboar` gândul la vacan]` \n momentul \n care citi]i acest material, afla]i c` exist` multe industrii pentru care vara \nseamn` profit, iar fiecare grad Celsius poate fi monetizat [i trecut ulterior \n bilan]ul contabil. Pentru produc`torii de bere, de exemplu, anotimpul cald poate genera mai mult de jum`tate din vânz`ri, iar vara dicteaz` dac` va fi un an bun sau r`u pentru business. {i cum vara aceasta se anun]` temperaturi record, am fi tenta]i s` credem c` mul]i dintre ei au reale motive de bucurie. Dou` mici am`nunte le-ar putea strica \ns` fericirea. Primul ]ine de eficien]a cu care au reu[it anul trecut s`-[i recalibreze afacerile [i s` g`seasc` noi surse de venit prin care s` contrabalanseze c`derea cu 13% a pie]ei de profil. Al doilea se refer` la impactul m`surilor de austeritate propuse de Guvern asupra consumului [i a bugetelor de achizi]ii, oricum mult diminuate. Berarii au ajuns la un punct \n care trebuie s`-[i gândeasc` “la rece” strategiile [i ac]iunile viitoare.

Biz a stat de vorb` rând pe rând cu to]i marii produc`tori de bere [i a adunat concluziile \ntr-un cover story menit, ca \ntotdeauna, s` defineasc` tendin]ele din industrie. Dac` anul trecut marea provocare a fost lipsa predictibilit`]ii, cel pu]in acum managerii par s` [tie \ncotro se \ndreapt`. Vorbim despre o pia]` unde \n fiecare zi se \ntâmpl` lucruri noi. Andrei Hare] de la Ursus Breweries pariaz` pe for]a echipei de vânz`ri, Shachar Shaine de la URBB mizeaz` pe export, la fel [i Jan Derck van Karnebeek de la Heineken, \n timp ce Mihai Ghyka de la Bergenbier are \ncredere \n loialitatea clien]ilor. Fiecare din cei patru manageri a pus pe hârtie un plan de atac pentru a cuceri cât mai mult dintr-o pia]` care se apropie de dou` miliarde de euro. Urmeaz` politici agresive de pre], campanii de marketing din ce \n ce mai costisitoare [i aspira]ionale, rebrandinguri [i schimb`ri de management – totul cu scopul declarat de a câ[tiga votul consumatorului. În final, alegerea \i apar]ine. Biz

CORINA COMAN, Redactor Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania

Biz

1

sumar

BIZ 198 AGEND~

MARKETING Interviu: Liviu David pagina

58

4 Cum s` umpli bugetul cu goluri 5 Un telefon... de plat` 6 Promovarea cross-media 6 Pre]ul corect pentru o cas` 7 Sus]ine printul!

7 Zu acoper` 15% din pia]` 8 Opinie: Finan]area prin instrumente hibride

OAMENII BIZ 10 Baroul de business

COVER STORY Berarii gândesc la rece pagina

28

• Ion Nestor – Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) • Doru C`t`lin Bo[tin` – Bo[tin` & Associates • Florentin }uca – }uca Zbârcea & Asocia]ii • Sorin David – D&B David {i Baias • Sebastian Gu]iu – Schoenherr Romania • Ernest Virgil Popovici – Popovici Ni]u & Asocia]ii

START-UP 18 Noul drum al Ivatherm

INTERVIUL BIZ 24 Jeff McCorstin – Managing Director Freight Forwarding, UPS Europe, Middle East & Africa

ANALIZ~

58 Interviu – Liviu David, Director de Crea]ie, Next Advertising

MANAGEMENT 64 {i formatorii se formeaz`, nu-i a[a?

66 Când talentul se \nva]`

LIFE 70 Velorbis pedaleaz` \n România 72 Interviu – Doroteea Petre 74 Provincia are cheia revigor`rii sportului cu balonul oval 75 Interviu: Steve McDowell, antrenorul echipei na]ionale de rugby GADGETS

76 Camere pentru vacan]` MOTOR

78 Un C4 mai mult decât exploziv

JACK WELCH 80 Despre semnalele jobului perfect

COVER STORY Gustul berii pare mai amar dup` un an [i jum`tate de criz`, dar produc`torii \[i pun toate speran]ele \n vânz`rile din anotimpul cald pentru a avea un 2010 profitabil. |ngrijora]i de noile m`suri guvernamentale ce amenin]` serios evolu]ia consumului, managerii stau cu ochii pe costuri [i testeaz` noi strategii de cre[tere a veniturilor.

FINAN}E 20 Cardul, frate cu românul?

MARKETING 42 Noua genera]ie de consumatori TELECOM 50 Ce faci când abonatul nu r`spunde?

OAMENII BIZ Baroul de business pagina

2

Biz

10

46 Interviu – Florentina Toth, IT Business Unit Vice-President al APC by Schneider Electric 48 Reciclarea prinde via]`

MARKETING 54 Eficien]` cu sau f`r` cercetare?

FOTO COPERT~: VALI MIREA

GREEN

agend` sport DE

GABRIEL BÂRLIG~

Cum s` umpli bugetul cu goluri

Pentru Africa de Sud, Cupa Mondial` reprezint` o miz` economic` uria[`, dovad` fiind investi]iile de peste 4 miliarde de euro. Statul african sper` \n atragerea de investi]ii str`ine de 15 miliarde de dolari \n urm`torii trei ani.

4

|n timp ce microbi[tii vor fi cu ochii pe driblingurile lui Messi, iar fanii \[i vor p`zi cu str`[nicie bunurile personale (rata infrac]ionalit`]ii \n Africa de Sud e \ngrijor`tor de mare), statul african, FIFA [i sponsorii Cupei Mondiale vor fi mult mai ocupa]i cu partea economic` a celui mai mare eveniment sportiv al planetei dup` Jocurile Olimpice.

BusinessWeek la peste 3,3 miliarde de dolari. Este [i normal, dac` ne gândim c` cei cinci parteneri ai turneului (CocaCola, adidas, Emirates, Sony [i Visa) au contribuit fiecare cu câte 90 de milioane de dolari, iar cei opt sponsori principali (Budweiser, Castrol, Continental, MTN, Seara, McDonald's, FNB, Telkom) au adus [i ei câte 28 de milioane de dolari.

Guvernul Africii de Sud prive[te Cupa Mondial` \n primul rând ca pe o oportunitate uria[` de promovare turistic`, sperând \n

FIFA a[teapt` câ[tiguri nete de un miliard de dolari \n urma Cupei Mondiale din acest an (din care 650 de milioane de dolari numai din drepturile de televizare), totalul veniturilor comerciale rezultate \n urma competi]iei supreme a fotbalului fiind estimate de

CUPA MONDIAL~ A CIFRELOR

Biz

CM 2010 VENITURI ESTIMATE Africa de Sud 13 mld. dolari FIFA 1 mld. dolari Retail 2,69 mld. dolari Turism & servicii 620 mil. dolari

cre[terea num`rului de vizitatori str`ini de la 11 la 15 milioane pe an pân` \n 2014. Estim`rile ar putea fi \ns` cam optimiste, având \n vedere c` num`rul str`inilor care vor veni s` urm`reasc` competi]ia este de circa 370.000 de persoane, cu mai mult de 100.000 sub nivelul a[teptat. Al doilea pariu este cre[terea economic` generat` de turneul final, anali[tii economici estimând un plus de 13 miliarde de dolari al economiei sud-africane.

Companiile locale vor beneficia [i ele de pe urma Cupei Mondiale. Industria hotelier` estimeaz` \ncas`ri de 496 de milioane de dolari, restaurantele vor aduna 62 de milioane de dolari, alte servicii a[teptând venituri de 59 de milioane de dolari \n urma competi]iei.

Un alt beneficiar important va fi industria de retail. Estim`rile privind vânz`rile produselor cu logo-ul FIFA sau al Cupei Mondiale din Africa de Sud sunt estimate la 2,69 de miliarde de dolari, fa]` de 2 miliarde de dolari \n urm` cu patru ani, când gazd` a fost Germania. Evenimentul ar putea fi o man` cereasc` pentru retaileri din toat` lumea, inclusiv din România, având \n vedere c` pe perioada Cupei Mondiale cre[te consumul unor produse ca berea, b`uturile r`coritoare sau snacks-urile.

Au ap`rut deja [i pronosticuri legate de câ[tig`toarea turneului, cvintupla campioan` mondial` Brazilia va \nvinge, conform UBS Wealth Management Research, companie care a pronosticat corect [i triumful Italiei din 2006, dar [i potrivit unui raport al PricewaterhouseCoopers. La casele britanice de pariuri, Spania este cotat` cu cele mai mari [anse la titlul suprem, urmat` de Brazilia, Anglia [i Argentina. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

[tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Un telefon... de plat` Un SMS pentru plata facturii [i altul pentru confirmarea pl`]ii. Nu mai este un scenariu SF, ci devine o alternativ` viabil` [i flexibil` la mijloacele de plat` tradi]ionale. Pentru o banc`, folosirea canalelor alternative este un avantaj, deoarece se acoper` majoritatea preferin]elor clien ]ilor. “Clientul nu mai trebuie s` se \nvoiasc` de la serviciu, s` piard` timp ca s` vin` la banc` sau s` completeze diferite formulare. |n plus, comis ioanele practicate sunt \n general mai mici decât pentru opera]iunile desf`[urate la ghi[eu”, spune Costin Stoica, Alternative Service Channels Manager la RBS România.

Un model de business viabil pentru b`ncile mici sau cu o re]ea restrâns` poate fi dezvoltarea acestor canale alternative. Din 2007, RBS s-a concentrat \n mod special pe canalele alternative (internet banking prin iBanking, servicii de

tranzac]ionare prin telefon – RBS Phone Banking – sau iStatement – serviciul de primire a extrasului de cont \n format electronic). |n ultimele [apte luni, la RBS exist` o cre[tere medie lunar` a tranzac]iilor prin telefon de 120%, respec-

tiv de 160% \n cazul volumelor tranzac]ionate. Costin Stoica spune c` banca analizeaz` oportunitatea oferirii [i unui serviciu de mobile banking. |n continuare, pia]a local` este axat` pe cash.

Mul]i dintre români prefer` s` retrag` de la bancomat to]i banii odat`, chiar dac` sunt disponibile majoritatea canalelor de servicii alternative. “Cred c` România se va alinia pie]elor dezvoltate pentru simplul motiv c` aceste servicii vor fi mult mai la \ndemân` [i mai ieftine decât cele clasice. Trebuie \ns` depuse eforturi astfel \ncât clien]ii s` aib` din ce \n ce mai mult` \ncredere \n sisteme”, a punctat Costin Stoica.

Biz

5

agend` [tiri

3

Q

Promovarea cross-media NEIL PERKIN de]ine blogul Only Dead Fish, nomi nalizat de Advertising Age ca autoritate \n materie de media [i marketing, [i este fondator al companiei de consultan]` cu acela[i nume. |n România, a fost prezent la SMARK Strategii Media 2010.

Este mixul social media - TV cheia succesului \n cre[terea notoriet`]ii unui brand?

Cred c` social media [i TV-ul merg bine mân` \n mân` pentru brand awareness [i furnizarea unui forum prin intermediul c`ruia oamenii s` poat` interac]iona direct cu brandul. Cele mai bune campanii vor fi cele care le vor da consumatorilor posibilitatea s` disemineze con]inutul [i s` intre \n contact cu comunit`]ile create \n jurul brandului. |n promovarea cross-media, cât de important este mesajul [i cât conteaz` canalul?

Cele mai bune campanii sunt cele care iau \n calcul punctele forte ale diferitelor medii \n atingerea diverselor obiective. Cred c` o bun` campanie de comunicare ]ine din ce \n ce mai pu]in de canal [i din ce \n ce mai mult de ideea central` a campaniei [i a felului \n care oamenii sunt implica]i s` ia parte la crearea [i diseminarea con]inutului.

Ajut` social media celelalte medii? Sau invers?

Unele medii (TV-ul de exemplu) sunt sociale prin defini]ie, fie pentru c` consumul se produce \mpreun` cu al]i oameni, fie pentru c` se vorbe[te despre ceea ce se vede la televizor. Interesant este cum canalele de social media influen]eaz` experien]a TV. Pe perioada alegerilor din Marea Britanie, \n timpul dezbaterii televizate la care au luat parte liderii celor trei partide politice, se dezb`tea intens pe Twitter [i Facebook ce se discuta la TV. (Loredana S`ndulescu) 6

Biz

Pre]ul corect pentru o cas` Nu exist` o re]et` dup` care se stabile[te pre]ul unei propriet`]i.

Exist` \n schimb o valoare medie, iar, \n func]ie de diversele criterii pe care le \ndepline[te sau nu o proprietate, pre]ul cre[te sau scade.

Un criteriu esen]ial pentru orice cump`r`tor r`mâne totu[i zona, cu facilit`]ile aferente, ca [i apropierea de o sta]ie de metrou, de un parc sau de un alt punct de interes; acestea pot face ca pre]ul s` creasc`. O demonstreaz` o analiz` realizat` de Anun]uriParticulari.ro \ntre dou` zone ale Bucu re[tiului (13 Septembrie [i Tineretului), zone ce se diferen]iaz` prin existen]a unei sta]ii de metrou. Concluzia studiului arat` c` \ntr-un ora[ \n care traficul reprezint` o problem` ce d` zilnic b`t`i de cap locuitorilor s`i, metroul a ajuns s` fie cotat \n medie cu 3.000 de euro, un cost reg`sit \n diferen]a de pre] a imobilelor situate \n zonele de mai sus. Aruncând o privire de ansamblu asupra sectorului imobiliar constat`m c` luna mai a lui 2010 nu a adus schimb`ri semnificative pe aceast` pia]`. Proprietarii au scos la vânzare mai multe oferte fa]` de luna trecut`, iar \n ceea ce prive[te pre]urile, acestea fie au

sc`zut foarte u[or, fie s-au men]inut la acelea[i cote. Cifrele arat` c` num`rul de oferte scoase la vânzare a crescut \n mai 2010 fa]` de luna aprilie cu 6,4%, iar din CÂT MAI COST~ O CAS~* totalul de 2.180 de apartamente, cele mai multe Imobil Aprilie 2010 Mai 2010 Varia]ie oferte au fost apartamenGarsoniere 42.665 41.101 -3,67% tele de 2 camere. Cea mai 2 camere 66.816 67.088 0,41% mare cre[tere de noi apari]ii a fost \nregistrat` 3 camere 91.619 91.984 0,40% \n cazul garsonierelor, de 4 camere 114.748 114.140 -0,53% 12,8% fa]` de aprilie * pre]urile medii practicate \n Bucure[ti 2010. (Corina Coman)

[tiri MEDIA

Zu acoper`

15% din pia]` Un studiu realizat recent de National Literacy Trust din Mare Britanie arat` c` nou` din zece elevi de]in un telefon mobil, \n timp ce mai pu]in de trei sferturi dintre ace[tia au o carte. Chiar dac` majoritatea p`rin]ilor din România nu au acela[i nivel de trai cu cei din vest [i num`rul micu]ilor posesori de mobil nu este la fel de ridicat, din p`cate, \n ceea ce prive[te biblioteca de acas` a elevilor, nici noi nu excel`m. Obiceiul lecturii

poate fi format [i prin intermediul revistelor.

Pentru \mbu n`t`]irea vocabularului, a culturii generale [i dez voltarea abilit`]ilor de citire, \n paralel cu activitatea [colar`, printr-o modalitate care s` \i atrag` pe copii cu fotografii inedite, ace[tia pot r`sfoi o revist`, f`r` s` fie distra[i de jocurile de pe calculator, cum s-ar \ntâmpla \n cazul unei lecturi online. A[adar, pentru viitorul celor mici, sus]ine printul. F`-]i abonament! Biz

Rezultatele ultimului val de m`sur`tori ale Studiului de Audien]` Radio realizat \n perioada 11 ianuarie – 2 mai 2010 de c`tre IMAS – Marketing [i Sondaje SA [i Mercury Research SRL arat` c` Radio ZU este postul de radio preferat de 249.600 de bucure[teni \n fiecare zi [i de]ine o cot` de pia]` de 15,2%. Pe locul doi se situeaz` Kiss FM, cu 189.000 de ascult`tori, urmat de Radio 21 cu 140.500. La nivel urban, ZU urc` pe locul doi \n clasamentul posturilor de radio private [i de]ine 10,5% cot` de pia]`. ZU este urmat de Europa FM [i Radio 21. În plan na]ional, 1.521.900 de români ascult` ZU.

Biz

7

agend` opinie

Finan]area prin instrumente hibride

ADRIAN RUS, Tax Senior Manager, Ernst & Young

8

Biz

Finan]area unei societ`]i reprezint` un aspect care atrage multe discu]ii, mai ales \n climatul economic actual, \n care necesit`]ile de finan]are au devenit \n general mai acute [i povara fiscal` la nivelul grupului este monitorizat` permanent. Metodele de finan]are a companiilor prin capital, \mprumuturi sau prin “instrumente hibride” de finan]are care combin` elemente de \mprumut [i investi]ii de capital afecteaz` direct regimul fiscal al societ`]ilor implicate. |nainte de toate, cred c` trebuie precizat` cea mai important` diferen]` din punct de vedere fiscal \ntre finan]area prin capital [i cea prin \mprumuturi –faptul c` investitorii \n capital (sau care achizi]ioneaz` ac]iuni) au \n general inten]ia ob]inerii unui venit din dividende (nedeductibil fiscal pentru pl`titor), \n timp ce pentru \mprumuturi, venitul creditorului reprezint` pentru pl`titor o cheltuial` (dobânda deductibil` fiscal sub rezerva unor limit`ri) care trebuie \nregistrat` \nainte de determinarea profiturilor.

O consecin]` fireasc` a diferen]elor \ntre aceste dou` forme de finan]are este c` tratamentul fiscal la nivelul societ`]ilor implicate difer` fundamental. Astfel, \n context fiscal interna]ional, distinc]ia dintre dividend [i dobânda este important` având \n vedere: Cota de impozitare prin re]inere la surs` pentru dividendele/ dobânzile realizate de un nerezident din România – [i implicit nivelul creditului fiscal ob]inut pentru impozitul suportat \n Romania (\n cazul \n care statul respectiv nu aplic` metoda scutirii pentru eliminarea dublei impuneri).

Scutirea de impozitare acordat` de unele state pentru dividendele ob]inute \n anumite condi]ii, scutire care \n general nu este acordat` veniturilor din dobânzi. |n timp ce creditul fiscal pentru impozitul suportat \n România privind veniturile din dobânzi este \n general limitat, \n str`in`tate, la nivelul impozitului pentru venitul din dobând`, creditul pentru impozitul din statul surs` pentru dividende se poate

extinde uneori [i asupra impozitului aplicat pe o propor]ie din profiturile din care au fost pl`tite dividendele. Mai mult, \n cazul ]`rilor ce nu aplic` creditul fiscal pentru veniturile ob]inute din str`in`tate, deseori se acord` o scutire veniturilor din dividende.

Aceste aspecte fiscale devin importante [i când se utilizeaz` instrumente de finan]are unde aparent nu exist` o distinc]ie foarte clar` \ntre modalitatea de finan]are, prin capital sau \mprumut. “Instrumentele hibride” de finan]are pot s` includ`, de exemplu, \mprumuturi cu participare la profit (unde dobânda depinde de profiturile debitorului). |n practic`, “instrumentele hibride” conduc la deducerea fiscal` a cheltuielii cu dobânzile la nivelul pl`titorului român de venit, \n timp ce pentru \mprumutator se ajunge ca venitul ob]inut din “instrumentul hibrid” s` fie privit ca dividend [i, \n anumite condi]ii, s` fie chiar scutit de la impozitare la nivelul s`u.

Totu[i, pentru a beneficia de avantajele fiscale ale unui astfel de “instrument hibrid” de finan]are pentru p`r]ile implicate \n context interna]ional, trebuie s` se aib` \n vedere forma [i substan]a economic` a tranzac]iei respective la nivelul ]`rilor implicate. |n plus, \nainte de implementarea unui astfel de “instrument hibrid” \ntre p`r]i afiliate, reglement`rile privind pre]urile de transfer trebuie de asemenea considerate. Nivelul dobânzii trebuie s` fie stabilit \n raport de nivelul dobânzii ce ar fi agreat \ntre persoane independente \n condi]ii comparabile. Mai mult, trebuie analizat dac` \mprumutul este acordat \n interesul activit`]ii beneficiarului [i dac` face parte dintr-o schem` de distribu]ie a profitului. Dac` se constat` existen]a unei scheme de distribu]ie a profiturilor sau dac` nivelul dobânzii practicat \ntre societ`]i afiliate este mai mare decât nivelul pie]ei, pl`]ile efectuate de societatea român`, sau excesul peste nivelul pie]ei, se pot califica fiscal ca dividend. Biz

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Baroul de business De[i sunt diferi]i, ca stil [i abordare, au o important` tr`s`tur` comun`: ambi]ia de a fi cei mai buni [i determinarea. Cei mai buni avoca]i de business ai momentului au acceptat provocarea Biz de a ap`rea \n propriul nostru “barou�. Cei pe care \i vede]i au reu[it aducerea caselor de avocatur` pe care le conduc \n topuri interna]ionale de prestigiu [i s` reprezinte clien]i din toat` lumea.

10

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN (NNDKP)

Ion Nestor

Partener Coordonator Ion Nestor a fost foarte tran[ant [i a spus c` nu \i plac autocaracteriz`rile, pentru c` i se par c` sun` a [edin]` de partid de pe vremuri. S-a definit totu[i ca un om inteligent, bine preg`tit profesional, cult, experimentat [i tolerant. “Toat` via]a am avut ambi]ia de a ajunge \n frunte: la [coal`, la facultate, \n profesie. Rând pe rând, mi-am atins toate ]intele. Pot spune f`r` lips` de modestie c`, ori de câte ori mi-am propus ceva, mi-am realizat visul. Trebuie [tiut \ns` c` \n spatele fiec`rei realiz`ri a stat \ntotdeauna foarte mult` munc` [i foarte mult` ambi]ie”, a spus Nestor.

Una din oportunit`]ile care i s-au ivit \n via]`, [i de care a profitat, a fost aceea de a p`r`si avocatura “la bar`” [i de a opta pentru avocatura de business, la \nceputul anului 1990, când aproape nimeni \n România nu se gândea \nc` la acest tip de activitate.

Astfel a pus bazele primei firme de avocatur` de business din România, \mpreun` cu so]ia lui, Manuela Nestor, [i câ]iva prieteni apropia]i. Firma de avocatur` a fost apoi cea care i-a dat ocazia [i i-a creat condi]iile afirm`rii depline. De la dou` persoane, firma a ajuns \n prezent la peste 200 de oameni.

Despre avocatura de business spune c` este o component` foarte valoroas` a profesiei de avocat, f`r` de c are func]ionarea economiei \n ansamblu ar putea fi, practic, de neconceput. Aparenta segregare a av ocaturii de business nu are rost, pentru c` [i avoca]ii pledan]i, [i cei care consiliaz` \ntr-un birou (avoca]ii de business) r`mân \n fapt membri ai aceluia[i grup profesional, supunându-se aceleia[i deon tologii [i acelora[i principii, precizeaz` Ion Nestor. Biz

Biz

11

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

BO{TIN~ & ASSOCIATES

Doru C`t`lin Bo[tin` Managing Partner |n 1992, dup` terminarea Facult`]ii de Drept din Bucure[ti, Doru Bo[tin` a avut de ales \ntre a deveni avocat \n cadrul unei mari companii (la vremea aceea de stat) [i deschiderea propriului cabinet de avocatur`. "Orgoliul de a \ncerca ceva nou la \nceputul «erei capitaliste» \n România, de a reu[i pe cont propriu a fost mult mai puternic decât tenta]ia unui salariu considerat «fabulos» la vremea respectiv`, 400 de dolari pe lun`", \[i aduce aminte Doru Bo[tin` de momentul \n care a \nceput s` practice avocatura. Dup` 18 ani, alegerea s-a dovedit a fi cea potrivit`, pentru c` firma de avocatur` pe care o conduce este una dintre cele mai mari din România. {i, \n continuare, vine primul la birou [i pleac` ultimul, cu bucuria [i entuziasmul \nceputurilor, dat fiind c` avocatura o face din pl`cere. Singurul hobby pe care \l are Managing Partner-ul casei Bo[tin` & Asocia]ii este... tot avocatura. Despre avocatura de business, Bo[tin` spune c` este fascinant`, deoarece for]eaz` avocatul s` vad` \n acela[i timp “legi [i cifre”, s` \n]eleag` oportunit`]i de business [i constrângeri legale [i s` \ncerce – [i s` [i reu[easc` – s` \ntrevad` riscurile [i costurile de peste ani ale unei decizii luate azi. Biz

12

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

}UCA ZBÂRCEA & ASOCIA}II

Florentin }uca Managing Partner

A fost nevoie de mult` trud`, un efort sistematic [i perseveren]` pentru a ajunge unde este acum, dar [i de mult` [ans`.

Florentin }uca mai spune [i c` a avut norocul de a urma drumul potrivit [i de a \ntâlni, la momentul oportun, oameni care i-au marcat cariera [i i-au acordat \ncredere [i sprijin, \n special din partea coechipierilor s`i actuali. “Op]iunea pentru profesi a de avocat a fost \ntr-adev`r una inspirat`. |mi place s` cred c` ea corespunde unei voca]ii [i apetitului pentru demonstra]ie [ionc struc]ie argumentativ`. Contrar unor prejudec`]i, avocatura este o meserie complicat`, abordabil` \n mod performant doar de aceia d`rui]i matematicii [i rigorii logice, buni vorbitori ai limbii [i pricepu]i \n mânuirea condeiului”, puncteaz` Florentin}uca. |n plus, Managing Partener-ul casei }uca Zbârcea & Asocia]ii consider` c` avocatura de business este \n continu` schimbare [i a suferit modific`ri de-a lungul timpului. Biz

Biz

13

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

D&B DAVID {I BAIAS

Sorin David Managing Partner Pentru Sorin David, avoca]ii de afaceri foarte buni se diferen]iaz` prin aceea c` sunt v`zu]i de clien]i ca parteneri cu care se sf`tuiesc \n luarea deciziilor fundamentale, [i mai pu]in ca [i consultan]i tehnici. Sorin David era avocat de business cu cabinet propriu de peste 10 ani c창nd a realizat c` viitorul va fi al societ`]ilor de avocatur` care presteaz` servicii de calitate deosebit`, specializate [i care lucreaz` \n parteneriat cu practici de consultan]` multidisciplinare.

A[a a ap`rut \n 2002 D&B, casa de avocatur` corespondent` a PricewaterhouseCoopers, \nfiin]at` \mpreun` cu colegul [i prietenul s`u, profesorul Flavius Baias. "La acea dat`, am cooptat \n cadrul D&B to]i avoca]ii cu care PwC avea rela]ii de colaborare pe o baz` permanent`", spune Sorin David. El a avut satisfac]ia s` dezvolte o echip` de avoca]i foarte talenta]i, pasiona]i de ceea ce fac [i care \mp`rt`[esc acelea[i valori fundamentale [i planurile de dezvoltare ale casei. |n acest proces, [i Sorin David a progresat foarte mult pe plan profesional [i uman. Ambi]ia [i creativitatea sunt calit`]ile sale principale, completate [i de mult entuziasm, de curiozitate \n explorarea unor solu]ii inedite, care l-au ajutat.

Este exigent cu el \nsu[i, dar [i cu ceilal]i, [i este o fire analitic`. Biz

14

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Oamenii Biz

SCHOENHERR ROMANIA

Sebastian Gu]iu Managing Partner

Sebastian spune c` este eficient, pentru c`, \n opinia lui, tr`s`tura cea mai important` \n activitatea de management o reprezi nt` eficien]a. A ajuns \n actuala pozi]ie ca urmare a cre[terii organice a biroului Schoenherr din Bucure[ti. A fost necesar` implementarea unei structuri de management care s` dedice un volum de timp semnificativ acestei activit`]i [i s` fie \n stare s` ia deciziini timp real.

“Dup` implementarea noii structuri de management \n 2007, activitatea de management a dat rezultate foarte bune atât la nivel intern, cât [i \n rela]ia cu mediul de afaceri”, spune Sebastian Gu]iu. Având \n vedere importan]a pe care a dobândit-o \n ultimul an [i jum`tate avocatura \n domeniul litigiilor (inclusiv cele de munc`) [i insolven]ei (chiar [i transfrontalier`), activit`]i \n care sunt perfect aplicabile principiile de transparen]`, comunicare cu clientul, \n]elegere a businessului acestuia [i a nevoilor sale, Sebastia n consider` c` avocatura de business a dep`[it de mult limitele unei simple consultan]e. “Un avocat bun de business este mai curând un pert ner al clientului, decât un simplu consultant al acestuia”, mai spune Managing Partner-ul de la Schoenherr. Biz

Biz

15

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

POPOVICI NI}U & ASOCIA}II

Ernest Virgil Popovici Senior Partner Dac` ar fi s` se caracterizeze, Ernest Popovici ar spune c` este loial, serios, muncitor, entuziast, profesionist. În via]a profesional`, se ghideaz` dup` principiul potrivit c`ruia o persoan` care d` dovad` de loialitate [i seriozitate va fi apreciat` [i va avea d e câ[tigat, iar cei 30 de ani de avocatur` i-au demonstrat acest lucru. Avocatura a \nceput-o \n 1980, cu activitate de bar`, ca orice absolvent al acelor timpuri, cu preg`tit dosare, participat la consulta]iile cu clien]ii, \nv`]at dosarele de a doua zi. “Au fo st vremuri foarte frumoase, grele din multe puncte de vedere, dar am c`utat s` p`strez \ntotdeauna acela[i interes, aceea[i d`ruire [i, mai ales, conduita etic`, care \n mod cert m-a ajutat foarte mult \n via]`”, spune Ernest Popovici. În 1988 a emigrat [i, printr-un concurs de \mprejur`ri, a ajuns s` lucreze \n cadrul unor cabinete de renume \n Fran]a [i Anglia, unde a reu[it s` “fure” dinainele t meseriei. În 1995, a pus bazele Popovici [i Asocia]ii, al`turi de Flavia Teodosiu [i Ilinca Popovici. “Rolul avocatului de busi ness este acela de a sprijini marile corpora]ii sau investitorii \n achizi]ia de alte firme, de a analiza [i identifica problemele juridice ale companiilor, dar [i de a implementa solu]iile”, spune Ernest Popovici. Biz

16

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Sus]ine printul!

10+1 motive pentru care iubim printu l

Fotografiile \n print sunt unice [i dau putere imaginii

Ai \ncercat s` cite[ti un articol lung sau o analiz` detaliat` de 8-10 pagini pe computer? Ia o pauz` de la ecranul obositor

Abonarea este eco-friendly. Prin abonament se contribuie la reducerea de[eurilor prin tip`rirea unui num`r controlat de exemplare [i diminuarea retururilor

Senza]ia de relaxare [i rela]ia special` dintre degete, minte [i paginile glossy ce se formeaz` când r`sfoie[ti pe canapea o revist` \ntr-o duminic` ploioas`

Revii la colec]ia ta de câte ori dore[ti

Oricât de util` ar fi arhiva online , colec]ia de National Geographic sau The Economist arat` prea cool pe raftul bibliotecii

Pe când internetul \]i d` libertate de search, o revist` te surprinde cu informa]ii despre care nu credeai c` le dore[ti sau de care nu [tiai c` ai nevoie

Pentru c` nimic nu se compar` cu mirosul revistei când o sco]i proasp`t` din ambalaj

E util` \n moduri surprinz`toare

Pentru c` reclama din revist` nu are nicio [ans` s` se transforme \n viru[i sau malware care \]i caut` \n secret identitatea

E portabil`. E mai greu s` iei calculatorul \n baie, la sal`, la piscin`, pe plaj` sau \n gr`din`

Pentru c` po]i bea lini[tit o can` de ceai f`r` s`-]i fie team` c` dac` o ver[i pe revist` va necesita repara]ii costisitoare

F`-]i abonament!

O campanie Biz

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

Noul drum al Ivatherm Dup` ce a refuzat vânzarea afacerii \nainte de criz`, Rucsandra Hurezeanu este preg`tit` s` duc` brandul Ivatherm la urm`torul nivel. Rebrandingul produselor \nceput \n 2010 nu este \ntâmpl`tor, ci doar primul pas c`tre interna]ionalizare.

Când vine vorba despre Ivatherm, afacerea cu dermatocosmetice pe care a crescut-o de la zero \n ultimii cinci ani, Rucsandra Hurezeanu \[i alege cu grij` cuvintele. Aparent relaxat` [i jovial`, [tie foarte bine ce are de declarat, dar mai ales ce nu, [i are buzele pecetluite la \ntreb`rile incomode, de genul celor care vizeaz` profitabilitatea companiei, mul]umindu-se s` zâmbeasc` politicos \n loc de r`spuns.

DE LA IZVOR LA RAFT Rucsandra Hurezeanu a pus bazele companiei Ivatherm \n 2005, când, \n urma unor studii clinice aprofundate, a decis s` foloseasc` apa termal` Herculane \n produc]ia de dermatocosmetice. Înainte de Ivatherm, a lucrat \n industria farmaceutic` zece ani \n companii multina]ionale, \n domeniul marketingului [i vânz`rilor.

Brandul Ivatherm se afl` pe pozi]ia a 4-a pe segmentul dermatocosmeticelor ca [i cifr` de afaceri \n lan]urile de farmacii.

Cifra de afaceri a companiei \n 2009 a fost de circa 2 mil. euro, \n cre[tere cu 10% fa]` de anul anterior.

Produsele Ivatherm sunt distribuite \n peste 1.000 de farmacii la nivel na]ional, circa 30% din vânz`rile companiei fiind aduse doar de farmaciile Sensiblu.

Ivatherm produce anual \n Fran]a \n jur de 200.000 de unit`]i [i lanseaz` cel pu]in cinci produse noi.

Pentru elaborarea de noi produse, compania lucreaz` cu o echip` de cercet`tori francezi.

Pentru a nu l`sa \ns` loc de intrepret`ri, puncteaz` faptul c` businessul a ajuns \n punctul \n care se sus]ine singur, dup` o evolu]ie spectaculoas` chiar [i \n criz` - \n primul trimestru afacerile Ivatherm au crescut cu circa 15% comparativ cu perioada similar` din 2009, iar avansul 18

Biz

este preconizat a se men]ine pe parcursul \ntregului an. Explica]ia?

“Aceast` mic` pia]` de dermatocosmetice este un segment extrem de dinamic, care va cre[te foarte mult \n urm`torii ani”, r`spunde Rucsandra Hurezeanu, iar argumentele nu \ntârzie s` apar`. În primul rând, consumul de cosmetice pe cap de locuitor \n România este de 43 de euro anual, adic` de zece ori mai mic comparativ cu Polonia sau Cehia. Pe de alt` parte, studiile indic` o cre[tere substan]ial` a persoanelor care au piele sensibil` (circa 70% \n prezent, fa]` de doar 10% \n urm` cu un deceniu) [i odat` cu ele o nevoie crescut` vizavi de astfel de produse.

Asta nu \nseamn`, desigur, c` pia]a de profil nu a fost afectat` de criz`, ci doar domolit`, \n sensul c` dac` pân` \n 2008 acest segment evaluat la circa 20 de milioane de euro \nregistra cre[teri anuale de peste 40%, pentru 2010 Rucsandra Hurezeanu estimeaz` un avans de circa 10%.

Prin urmare, poten]ial exist` [i nu doar la noi, dup` cum pare s` fi sesizat tân`ra antreprenoare, ci [i pe pie]ele din regiune, unde brandul Ivatherm va fi prezent \n viitorul apropiat. “Ne preg`tim de export anul acesta”, sus]ine Hurezeanu, ad`ugând c` primele ]`ri vizate sunt Ucraina, Rusia [i Moldova.

Dorin]a de interna]ionalizare a brandului Ivatherm este de altfel [i scopul primordial al procesului de rebranding prin care compania trece momentan, proces menit s` aduc` o nou` fa]` produselor, un design mai tân`r [i mai atr`g`tor. De[i refuz` s` dezv`luie investi]ia necesar`, Rucsandra Hurezeanu puncteaz` faptul c` a negociat “pre]uri bune” cu to]i furnizorii

de ambalaje primare, astfel \ncât costurile suplimentare s` fie rezonabile.

Tot din ra]iuni de costuri, managerul refuz` [i relocarea produc]iei \n România. Produsele Ivatherm sunt fabricate \n Fran]a, o pia]` recunoscut` \n toat` lumea pentru expertiza \n domeniul cosmeticelor [i unde numero[i produc`tori lucreaz` \n contract de submanufactur` pentru mai multe ]`ri din Europa de Est, neavând m`rcile lor proprii. Cu toate c` a luat \n calcul dezvoltarea unei unit`]i de produc]ie autohtone, Rucsandra Hurezeanu are \nc` un motiv pentru care ezit` s` fac` acest pas - faptul c` pe ambalaj scrie “Made in Fran]a” conteaz` enorm \n ochii consumatorilor. La fel de mult conteaz` [i recomand`rile medicilor dermatologi [i ale farmaci[tilor pe care compania le-a ob]inut \n timp [i care sporesc substan]ial credibilitatea produselor, o strategie care s-a dovedit a fi extrem de viabil`. “Dac` are loc un congres interna]ional la care pleac` \n mas` dermatologii români, nou` ne scad imediat vânz`rile”, poveste[te Rucsandra Hurezeanu. În acela[i sens, managerul vrea s` investeasc` \n continuare \n marketing [i preg`te[te o strategie de intrare pe mediile online, \n spiritul noii genera]ii de consumatori. Privind spre viitor, planurile Rucsandrei Hurezeanu sunt strict legate de Ivatherm, pe care \l nume[te “al treilea copil al s`u”. Îi pare bine c` nu a vândut compania \n urm` cu doi ani, când a primit mai multe oferte de preluare de la juc`tori din industrie (despre care refuz` s` dea mai multe detalii), mai ales c` atunci ar fi fost “prea devreme”. Pentru orice p`rinte vine, \ns`, vremea când trebuie s` se despart` de copilul s`u. Biz corina.coman@revistabiz.ro

antreprenori start-up FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

“Dac` are loc un congres interna]ional la care pleac` \n mas` dermatologii romåni, nou` ne scad imediat vånz`rile”

Biz

19

finan]e DE

ALEXANDRU ARDELEAN

CARDUL, FRATE CU ROMÂNUL? Mai pu]in de jum`tate dintre români de]in carduri, ceea ce \nseamn` c` pia]a de profil are loc de cre[tere [i de dezvoltare. Acum, accentul se pune tot mai mult pe informare.

20

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

carduri

Peste 41% dintre românii de peste 15 ani sunt posesorii micilor dreptunghiuri de plastic pe care le pot “converti” \n bani lichizi sau cu ajutorul c`rora pot pl`ti produse [i servicii \n tot mai multe loca]ii.

Cardurile au cucerit treptat România, dar au \nc` destul spa]iu de dezvoltare. Cifra de mai sus apare \n studiul MasterIndex pentru pia]a local`, care relev` obiceiurile [i preferin]ele românilor \n materie de carduri. Acesta mai arat` faptul c`, la nivel de zone urbane, procentul posesorilor de card este mai mare (54%), \n timp ce 84% dintre persoanele cu studii superioare de]in un card.

Procentul celor care de]in carduri este \nc` mic comparativ cu vestul Europei, unde acesta este dublu. “|ntr-adev`r, poten]ialul pie]ei cardurilor este \nc` mare la noi, iar MasterIndex confirm` acest lucru.

Procentul este de 41% pentru c` studiul a luat \n calcul [i zonele rurale, unde [tim c` serviciile bancare \n general au un grad de r`spândire mai redus. Mai mult, studiul nostru a luat \n calcul persoanele cu vârste de peste 15 ani, [i nu cei de peste 18 ani. |n prezent, exist` [i la noi produse destinate elevilor [i stu den]ilor, dar acest segment este \nc` la \nceput, comparativ cu pie]ele mature”, comenteaz` rezultatul Cosmin Vladimirescu, Account Manager România, MasterCard Eur ope. Ca zone, cel mai mare poten]ial de dezvoltare exist` \n special \n mediul rural [i \n ora[ele mai mici. Nu este de neglijat nici poten]ialul ora[elor mari, dat de segmentarea produselor astfel \ncât s` rezoneze cu a[tept`rile cât mai multor categorii de clien]i. Exist` [i obstacole obiective \n extinderea folosirii cardurilor

\n România, dup` cum arat` recenta declan[are a procedurii de infringement de c`tre Comisia European` \mpotriva României pentru c` nu a implementat complet \n legis la]ia na]ional` directiva serviciilor de plat`, care preg`te[te introducerea Sistemului Unic de Pl`]i \n Europa (SEPA). Al`turi de România, \n aceast` situa]ie se mai afl` Cipru, Grecia, Spania [i Polonia. Scopul directivei este asigurarea c` pl`]ile electronice de pe pia]a intern` a UE (transferuri de credit, debit direct [i pl`]i cu cardul) vor deveni la fel de simple, eficiente [i sigure ca [i cele efectuate pe plan na]ional. SEPA va permite persoanelor fizice [i compa-

|NTRE CREDIT {I DEBIT

Revenind la MasterIndex, acesta arat` c`, dintre posesorii români de carduri, 71% de]in numai carduri de debit [i doar 11% de]in numai carduri de credit, \n timp ce 15% de]in [i carduri de credit, [i carduri de debit. Cre[terea pie]ei cardurilor de credit depinde de mai mul]i factori - unul este nivelul de educa]ie, al doilea ]ine de venitul disponibil al utilizatorului, al treilea de stilul s`u de via]` (alegerea unui anume tip de card care reflect` personalitatea posesorului) [i al patrulea, de \nclina]ia sau reticen]a c`tre credit.

Pentru c` aceste produse bancare sunt foarte versatile [i foarte u[or de per sonalizat, sunt instrumente excelente de diferen]iere pentru CARDUL DIN PORTOFELE b`nci. Dar, \n urma acestei diferen]ieri, rezult` o ofert` complex` [i POSESORII DE CARDURI SUNT MAI ALES PERSOANE: sofisticat`, din care alegi produsul Cu vârsta pân` la 50 de ani Cu educa]ie [i venituri peste medie potrivit pentru tine doar dac` e[ti Manageri sau angaja]i pe pozi]ii importante dispus s` acorzi aten]ie pie]ei [i s` Din mediul urban, mai ales din ora[ele cu peste faci o mic` cercetare.

50.000 de locuitori Cosmin Vladimirescu spune c` exist` pie]e mature \n care cardurile CEI CARE NU AU CARDURI SUNT MAI ALES PERSOANE: de credit sunt dominante, dup` Cu vârsta de peste 50 de ani cum exist` pie]e mature \n care Cu un nivel mai sc`zut de venituri [i educa]ie marea pondere o de]ine segmentul Din mediul rural (acolo 76% dintre locuitori de debit. Fiecare ]ar` are cultura ei, nu au carduri) \nclina]ia sau, dimpotriv`, rezerva fa]` de credit. “România, \n plin niilor s` efectueze pl`]i f`r` numerar proces de maturizare, ar`ta semne clare de \nclina]ie c`tre credit, fapt \n cadrul zonei euro dintr-un unic cont de plat`, deschis oriunde \n care ne determin` s` credem c`, zona euro, utilizând un singur set de odat` cu revenirea economic`, instrumente de plat`. La momentul pia]a cardurilor de credit va contiactual, Ordonan]a de Urgen]` a Gu - nua s` creasc`”, adaug` oficialul de vernului nr. 113 din 2009, care trans- la MasterCard. De altfel, cifrele de pune \n legisla]ia na]ional` directiva anul trecut [i din 2010 anun]ate de serviciilor de plat`, este suspendat` la BNR nu arat` sc`deri mari \n ceea Camera Deputa]ilor, pentru c` a nu a ce prive[te cardurile de credit – \ntrunit majoritatea calificat` pentru acestea r`mânând produse de crea fi votat`. Ea va fi discutat` \n sesiu- ditare accesibile [i accesate \n continuare. nea parlamentar` din toamn`.

Biz

21

finan]e DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Cifrele sunt suprinz`toare, având \n vedere c` dobânda la cardurile de credit este \nc` mare [i reprezint` unul din factorii care opresc oamenii s` \[i fac` astfel de carduri.

Reprezentantul MasterCard spune c`, \ntr-adev`r, cardurile de credit au \n general o dobând` ceva mai mare decât a creditelor de nevoi personale, dar sunt produse care ofer` facilit`]i diferite. La creditele de consum nu exist` perioad` de gra]ie, iar cine apeleaz` la ele are, de obicei, de f`cut o anumit` achi zi]ie. |n schimb, cardurile de credit ofer` o sum` de bani disponibil` oricând. Strict legat de dobând`, chiar dac` la cardurile de credit aceasta este ceva mai ridicat`, vorbim de o dobând` anual`. Astfel, dac` posesorul de card returneaz` suma \n dou`-trei luni dup` expirarea perioadei de gra]ie, pl`te[te numai dobânda aferent` acelei perioade din cea pe \ntregul an.

Utilizatorii de carduri trebuie s` [tie \n primul rând cum func]ioneaz` un card de credit, atunci când inten]ioneaz` s` achizi]ioneze un astfel de produs. Este indicat s` fac` un mic prospect al pie]ei, ca s` \l poat` alege pe acela care este cel mai potrivit pentru ei, atât ca dobând`, dar [i din perspectiva altor caracteristici, cum ar fi perioada de gra]ie [i beneficiile suplimentare – eventuale reduceri sau asigur`ri, \n func]ie de tipul cardului.

CUMP~R~TURI F~R~ PLASTIC? |n acela[i timp, 50% dintre cei care posed` carduri nu le folosesc deloc sau aproape deloc la cump`r`turi.

Exist` posesori de carduri care poate nu [tiu c` nu li se percepe co22

Biz

mision când fac plata la comercian]i, dar este [i o problem` de obi[nuin]`, care se dep`[e[te \n timp. “Unii români nu pl`tesc cu cardul pur [i simplu pentru c` sunt obi[nui]i s` fac` pl`]i \n numerar. Odat` cunoscute beneficiile cardurilor de c`tre ace[tia, tot mai mul]i \[i vor schimba comportamentul”, precizeaz` Cosmin

Pentru cei preocupa]i de siguran]a tranzac]iilor pe internet, lansarea standardului 3Dsecure rezolv` aceste probleme. Standardul 3DSecure permite securizarea tranzac]iilor prin generarea unei parole unice, asem`n`toare codului PIN, care nu trebuie divulgat` nim`nui. |n plus, posesorul de card trebuie s` se asigure c` site-ul comerciantului este securiCARDURILE VIITORULUI zat – \n acest caz, adresa de web va \ncepe cu “https://”, \n loc de “http://”. Unii comercian]i aplic` aceast` tehnologie numai pe pagina de plat`.

Cosmin Vladimirescu observ` [i câteva tendin]e \n folosirea cardurilor. Persoanele cu studii superioare au carduri \ntr-o mai mare Banca turc` TEB, filial` a Visa CodeSecure. m`sur` decât cei cu studii primare: BNP Paribas, va lansa \n Cu ajutorul cardului Visa 84% versus 20%, ceea ce confirm` iulie Display Card Maestro prevăzut cu afi[aj corela]ia dintre nivelul de inforpentru comer]ul online, alfanumeric, o tastatur` cu mare [i educa]ie [i de]inerea de primul card interactiv de pe 12 butoane [i o baterie produse financiare. pia]` ce con]ine display. integrat` în card, posesorul Posesorii de carduri de credit Visa Europe a fost cardului trebuie s` tind s` le foloseasc` mai mult penautorizat` pentru introduc` PIN-ul la fiecare tru plat` [i s` fie mai informa]i \n comercializarea tehnologiei. tranzac]ie online. privin]a cardurilor. La comercian]i, b`rba]ii pl`tesc \n general mai des Vladimirescu. O alt` cauz` a nefolo- cu cardul, comparativ cu femeile, sirii cardurilor la comercian]i poate dar pe Internet, femeile fac pl`]i cu fi [i re]eaua de terminale POS insu- o frecven]` mai mare decât ficient dezvoltat`, mai ales \n mediul b`rba]ii. De asemenea, mai putem rural [i \n ora[ele mici. |n rest, exist` vedea c` românii au \nceput s` oportunit`]i de fructificat mai ales \n pl`teasc` prin card [i pentru sume zona parc`rilor, a stadioanelor [i a mai mici, ceea ce \nseamn` c` acest magazinelor mici. mijloc de plat` \ncepe s` fac` parte |n mediul online, doar 16% dintre din obiceiurile de zi cu zi. utilizatori \[i pl`tesc cump`r`turile Studiul MasterIndex a fost reacu cardul. Persoanele cu studii su- lizat \n perioada 15-30 martie perioare [i cele care utilizeaz` Inter- 2010 de o companie de cercetare netul pl`tesc mai des online: 7%, independent`, pe un e[antion de comparativ cu media de 3%, spun 1.237 de responden]i, din mediul c` \[i pl`tesc cump`r`turile cu car- rural [i din cel urban, cu vârste dul pe internet “des” [i “foarte des”. de peste 15 ani. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Un real,- festin italian Produsele italiene se bucur` tot mai mult de aprecierea consumatorilor români, iar real,- Hypermarket [tie cum s` transforme o tendin]` \n câ[tig.

Valentin P`una, Director Resurse Umane real,- Hypermarket România, [i Mario Iaccarino, Directorul ICE criz`, de aceea sper`m ca rezultatele de anul acesta s` fie la fel de bune ca anul trecut, când vânz`rile de produse italiene[ti \n perioada “Festivalului Italian” au crescut de 4 ori, iar ulterior

Excelen]a Sa, Dl Mario Cospito, Ambasadorul Republicii Italiene \n România

cre[terea s-a men]inut la un nivel de 15%”, spune Mario Iaccarino, directorul ICE. Potrivit acestuia, buc`t`ria italian` ocup` locul doi \n restaurantele din România, dup` cea local` [i \naintea celei de fast-food.

De fapt, Italia este unul dintre cei mai importan]i parteneri de afaceri ai României, volumul schimburilor economice dintre cele dou` ]`ri situându-se la 9,04 miliarde de euro, anul trecut. În acela[i timp, România a importat din Italia produse agricole [ i alimentare \n valoare de 226,4 milioane de euro, Italia situându-se pe a [asea pozi]ie \n topul ]`rilor furnizoare de astfel de produse, dup` Ungaria, Germania, Olanda, Bulgaria [i Polonia. Nici hipermarketurile real,- nu fac excep]ie, Italia fiind unul dintre principalii furnizo ri de fructelegume \n perioada septembrie-mai.

Mai mult, potrivit reprezentan]ilor companiei, circa 70% din pe[tele de import vine din Italia, \n trei livr`ri pe s`p t`mân`. Toate cu scopul declarat de a[i mul]umi clien]ii, mai ales c` \n retail satisfac]ia consumatorului se m`soar` \n bonurile de la cas`.

ADVERTORIAL

Preparatele italiene se bucur` de o mare popularitate \n rândul consumatorilor români amatori de noi experien]e culinare, \ns` acum mai mult ca niciodat` ace[tia par atra[i de izul mediteranean. L`sând metaforele la o parte, este evident c` sc`derea puterii de cump`rare nu a \nsemnat doar orientarea c`tre cele mai mici pre]uri, ci [i o analiz` atent` a variet`]ii de produse agroalimentare prezente pe rafturile magazinelor, soldat` cu includerea unor noi articole \n co[ul de cum p`r`turi. Printre ele se num`r` [i bucatele italiene, care \nseamn` mai mult decât pizza [i paste, contrar mitului popular.

Astfel se face c` experien]e de genul “Zilele produselor italiene” dezvoltate de real,- Hypermarket România \n colaborare cu Institutul Italian de Comer] Exterior Bucure[ti (ICE) sunt imediat \mbr`]i[ate de publicul larg. Evenimentul desf`[urat anul acesta \ntre 3 [i 16 iunie const` \ntr-o serie de promo]ii la produsele alimentare “Made in Italy”, \n toate cele 25 de magazine real,- din Bucure[ti [i din ]ar`, unde clien]ii pot alege dintr-o gam` extrem de variat` de paste, brânzeturi, mezeluri, cafea, dulciuri, vinuri [i multe altele. |n plus, \n luna iunie la ENOMATIC vor putea fi degustate vinurile albe italiene. “Aprecierea de care s-a bucurat anul trecut acest eveniment \n rândul clien]ilor no[tri ne-a convins c` este op ortun s` continu`m astfel de manifest`ri, cu atât mai mult cu cât buc`t`ria [i b`uturile italiene sunt cunoscute \n \ntreaga lume pentru calitate”, sus]ine Valentin P`una, Director Resurse Umane real,Hypermarket România.

Evenimentul, aflat deja la a doua edi]ie, se desf`[oar` \n cadrul lunii de “Festival Italian” (evenimente dedicate Zilei Na]ionale a Republicii Italiene), iar organizatorii vizeaz` rezultate cel pu]in la fel de bune ca anul trecut. “Sectorul agroalimentar rezist` cel mai bine la

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Cum pia]a local` de curierat a fost anul trecut de 160 de milioane de euro, deschiderea unui nou centru opera]ional UPS nu este o surpriz`. Jeff McCorstin, Managing Director Freight Forwarding, UPS Europe, Middle East & Africa, a acordat un interviu, \n exclusivitate pentru Biz, despre planurile companiei \n România.

UPS vede extinderea [i dincolo de Bucure[ti Tocmai a]i deschis un centru opera]ional \n România. De ce \n acest moment [i care sunt planurile pentru ]ara noastr`?

|n toamna acestui an, pre[edintele UPS International, Dan Brutto, se va afla \n Rusia. Este Rusia o ]int` de dezvoltare?

România a avut o mare oportunitate atunci când a intrat \n Uniunea European`. De aceea, [i noi ne-am uitat dup` oportunit`]i de investi]ii [i din acest motiv am achizi]ionat Trans Courier Service \n 2008. Noul centru opera]ional ofer` clien]ilor din România toat` gama de servicii oferite de UPS. Are o suprafa]` de 2.500 de metri p`tra]i [i \nlocuie[te trei foste facilit`]i UPS din Bucure[ti, sporind astfel capacitatea de procesare. Centrul ne cre[te capacitatea maxim` de sortare de patru ori [i astfel putem face fa]` cererilor clien]ilor no[tri mult mai repede. Sigur c` ne dorim s` avem o facilitate asem`n`toare \n Cluj sau \n Timi[oara [i evalu`m \n acest moment unde vom mai face investi]ii \n viitor. Vom continua s` investim \n România [i de aceea urm`rim constant toate posibilit`]ile de investi]ie.

Rusia este o pia]` important` pentru noi, a[a cum sunt Brazilia, India sau China. |n China, \n 2005, am cump`rat contractorul nostru autorizat de acolo. |n India, am f`cut un joint-venture cu contractorul nostru local. Rusia este o zon` unde ne uit`m constant la oportunit`]ile de cre[tere. Exist` investi]ii \n derulare \n acest moment \n Rusia, o facilitate la aeroportul din Moscova, pentru a oferi clien]ilor un serviciu rapid pentru a face \n aceea[i zi opera]iunile de vam` [i de a reduce timpii de a[teptare.

Observ un model de afaceri: a]i cump`r`t contractorii din diverse ]`ri \n ultimii ani – \n China, România, Turcia. Este mai bine s` fi]i prezen]i la nivel local \n mod direct?

Conteaz` foarte mult de pia]`. Dac` ne uit`m la modelul de afaceri de acum 30 de ani, eram o companie axat` pe America de Nord. |n anii ’80, când ne-am extins interna]ional, am evoluat [i am realizat Cum vede]i industria de curierat de pe pia]a local`? c` nu este numai o nevoie de a oferi acele servicii, ci [i de a cre[te Va fi o nevoie continu` pentru servicii de curierat interne, de economic \n acele ]`ri. Acesta este motivul pentru care continu`m s` a conecta ora[ele mari [i medii din România. |n acela[i timp, investim. Este mult mai bine pentru clien]i [i pentru noi s` control`m cred c` Bucure[tiul va avea cea mai mare importan]` \n volu- noi tot lan]ul de distribu]ie. De aceea, când UPS are [ansa s` contromul de curierat intern [i extern, \ns` acest lucru se va schimba leze oportunit`]ile de achizi]ie, este parte a modelului de afaceri. Este pe viitor. Centrul comer]ului nu va fi tot timpul Bucure[tiul mult mai bine pentru noi s` control`m \n mod direct serviciile oferite [i de aceea vrem s` avem capacitatea de a manageria aceste clien]ilor, cre[terile [i oportunit`]ile din pia]`. Este o chestiune de cre[teri prin centrele noastre din România. oportunitate s` te afli la momentul potrivit \n locul potrivit.

24

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz FOTOGRAFIE UPS

“Ne dorim s` avem o facilitate asem`n`toare \n Cluj sau \n Timi[oara [i evalu`m \n acest moment unde vom mai face investi]ii \n viitor.

Vom continua s` investim \n Romånia”

Biz

25

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Acesta este [i motivul pentru care am investit anul trecut peste 1,7 miliarde de dolari, \n oameni, tehnologii [i infrastructur`.

Acesta este [i motivul pentru care am deschis anul trecut livr`rile domestice \n peste 21 de ]`ri din lume.

De asemenea, rezultatele pe trimestrul 1 din 2010 sunt pozitive [i ne arat` c` ie[im din recesiune mai repede decât ne a[teptam la mijlocul lui 2009. |ncas`rile noastre au fost \n cre[tere cu 17% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Veniturile generate de diviziile interna]ionale au crescut cu 18%. {i am remarcat o cre[tere organic` de 12% atât pe pia]a intern`, cât [i pe pie]ele interna]ionale, semn c` recesiunea este pe punctul de a se tempera, iar cre[terea este aproape. Astfel, Cum a fost anul trecut pentru UPS, date fiind condi]iile eco- reu[im s` ne diferen]iem de competitorii no[tri pentru c` sunnomice? tem o re]ea integrat` complet [i avem o prezen]` global` pe Chiar dac` au fost condi]ii economice dificile, suntem o re]ea cele trei regiuni ale lumii, America de Nord, Europa [i Asiade curierat [i transport flexibil` [i am putut s` avem grij` de Pacific. Sun tem al [aselea expeditor de m`rfuri din lume, [i clien]i chiar [i \n criz`. {i rezultatele s-au v`zut \n cifre – veni- putem transporta orice, de la un telefon la un tanc. Faptul c` turile au fost de 45,3 miliarde de suntem o re]ea integrat` este bedolari, \n timp ce \n 2008 ele au nefic [i pentru client, care are fost tot sub 50 de miliarde. Criza toate serviciile \ntr-un loc.

UPS |N ROMÂNIA s-a sim]it \ntr-adev`r [i \n venituCe s-a schimbat \n aceast` indusrile noastre, dar nu atât de puterUPS este prezent \n România din 1990, printr-un trie [i care este viitorul? nic, având \n vedere c` profitul net parteneriat cu Romtrans [i din 2000 prin agentul unic Am v`zut anul trecut o schimbare a fost de 2,2 miliarde dolari. Nu autorizat, compania Trans Courier Service, ulterior \n dimensiunile coletelor, precum multe companii de curierat din achizi]ionat` de compania american` \n 2008. [i \n num`rul [i \n cantitatea colume se pot l`uda cu asemenea Exist` trei centre UPS \n România, 135 de angaja]i, letelor trimise de un client. Cred profit \n an de criz` [i recesiune. cu o flot` de livrare de aproximativ 60 de ma[ini c`, la momentul acela, clien]ii doAm reu[it astfel s` avem 4,1 mi\n ]ar` (vehicule UPS [i cele ale subcontractorilor). reau s` fac` reduceri. Din octomliarde de dolari liberi \n cash-flow, 24 de ma[ini deservesc Bucure[tiul.

UPS România mizeaz` \n acest an pe o majorare a brie 2009, \ns`, am observat o pe care i-am folosit pentru ac]iocifrei de afaceri de 25%, de la 15 milioane euro \n cre[tere a pachetelor trimise, a nari, s` d`m dividende, dar [i pen2009 la 18,7 milioane euro, pe fondul cre[terii num`rului, dar [i a cantit`]ii cotru investi]ii, atât \n recump`rarea num`rului de clien]i, potrivit directorului general al letelor. Am introdus [i servicii ac]iunilor noastre, cât [i pentru incompaniei de curierat, Iulia Nartea. |n 2008 compania noi, precum sunt cele de transfevesti]ii \n afacere. Credem \n afaa raportat un rulaj de 12 milioane de euro. “În acest ruri de fonduri. Clien]ii doreau s` cerile pe termen lung, avem o an pe baz`m pe o cre[tere de 25% a cifrei de afaceri, le transport`m noi inventarul [i istorie de 103 ani \n spate [i atunci prin atragerea de clien]i noi de la concuren]i”, atât s` ne pl`teasc` \n concordan]` cu planurile noastre sunt pe termen persoane fizice cât [i companii", a spus Iulia Nartea. ceea ce transportam. Viitorul inlung. Dup` cum spunea [i dustriei const` \n globalizare, pre[edintele [i CEO UPS, Scott care va continua. {i, din moment Davis, criza economic` va l`sa \n urm` trei tipuri de companii: companiile care nu vor mai ie[i ce globalizarea continu`, lumea se mic[oreaz`, iar UPS va fi deloc din criz` [i vor pieri, companiile care vor ie[i din criz` un juc`tor global care va contribui la aceast` mic[orare [i vom dar extrem de [ifonate [i le va fi greu s` \[i revin`, [i companiile oferi servicii clien]ilor no[tri de pe tot globul. Rolul nostru care reu[esc s` ias` din criz` u[or. Acest ultim tip de companie este s` oferim instrumentele necesare pentru a facilita este cel care \n viitorul apropiat vor beneficia de revenirea eco- comer]ul global [i suntem \ntr-o pozi]ie puternic` \ntr-o pia]` competitiv`. Biz nomic`. Ne pozi]ion`m pentru a fi acest tip de companie.

Pl`nui]i [i alte achizi]ii \n Europa sau \n regiune?

Pl`nuim achizi]ii constant. Avem o divizie dedicat` de fuziuni [i achizi]ii [i ne uit`m tot timpul la oportunit`]i. Avem posibilitatea s` cre[tem organic prin achizi]ii directe sau s` cre[tem prin propria noastr` putere. De pild`, anul trecut, am cump`rat o companie \n Turcia [i am creat un joint-venture cu acea companie pentru 21 de ]`ri din Orientul Mijlociu. Pentru noi, aceste ]`ri sunt oportunit`]i de afaceri, a[a cum sunt [i ]`rile din Europa de SudEst. Da, v`d investi]ii, dar nu v` pot spune undeva fi urm`toarea achizi]ie, \ns` exist` o echip` care evalueaz` \n orice moment orice posibilitate de achizi]ie.

26

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

cover story

BERARII GĂ‚NDESC LA RECE 28

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

bere

Gustul berii pare mai amar dup` un an [i jum`tate de criz`, dar produc`torii \[i pun toate speran]ele \n vﾃ｢nz`rile din anotimpul cald pentru a avea un 2010 profitabil. ﾃ始grijora]i de noile m`suri guvernamentale ce amenin]` serios evolu]ia consumului, managerii stau cu ochii pe costuri [i testeaz` noi strategii de cre[tere a veniturilor. Solu]iile difer` de caz la caz.

DE CORINA COMAN

Biz

29

cover story “Rolul meu a fost s` fac aceast` ma[in`rie s` se \nvârt` f`r` mine”, spune Andrei Hare], omul care \n [ase ani a contribuit al`turi de echip` la pozi]ionarea Ursus Breweries pe primul loc \n topul produc`torilor de bere din România. Acum se preg`te[te de plecare. |n mai pu]in de o lun`, va prelua cârma Dreher Breweries din Ungaria, dar greul abia \ncepe.

Management românesc peste grani]e Sunte]i cel mai tån`r director general promovat la conducerea unei companii europene de]inute de SABMiller. Care e principala calitate a unui lider?

De câte ori plecam \n concediu lucrurile mergeau mai bine (râde). Un lider trebuie s` creeze oameni care s` vin` din spate, iar eu asta am \ncercat s` fac \n cei patru ani de când am venit la Ursus Breweries. De fapt, asta ar trebui s` fie principala preocupare de zi cu zi a unui manager, s` creasc` oameni de top. Absen]a lui s` nu se simt`. Asta \nseamn` leadership, când un sistem [i o ma[in`rie pot func]iona [i f`r` el. Distinc]ia care trebuie f`cut` este aceea c` o multina]ional` este un mecanism complex pentru care e foarte greu s` depind` de o singur` persoan`.

echip`, dar mie nu mi se potrive[te. Eu cred foarte mult \n “empowerment”, \n sensul \n care se agreeaz` obiectivele \ntre management [i oamenii din echipa sa. De[i am doar 39 de ani, nu cred c` o s`-mi schimb stilul de management vreodat`. A[a voi face oriunde voi activa.

Cunoa[te]i board-ul de acolo?

Da, pe majoritatea \i cunosc prin prisma marii familii SABMiller. Ne-am mai \ntâlnit pe la diverse workshop-uri sau [edin]e. Sunt oameni excep]ionali.

Dar pia]a berii din Ungaria o cunoa[te]i?

Foarte pu]in. Din informa]iile mele, are \n jur de 6-7 milioane de hectolitri, dar este mult mai competitiv` decât pia]a berii Ce criterii crede]i c` au fost esen]iale pentru promovarea dumnea- din România. E o pia]` care necesit` abilit`]i strategice [i anavoastr` la conducerea Dreher Breweries? litice pentru cei care opereaz` acolo.

Criteriile de promovare \ntr-o multina]ional`, nu doar la SABMiller, sunt foarte complexe [i se bazeaz` pe performan]a do- Crede]i c` m`surile de austeritate propuse de guvern se vor reflecta [i asupra consumului \n general [i celui de bere \n particular? bândit` an de an. Noi avem un sistem de evaluare a performan]ei extrem de riguros [i serios. Fiecare persoan` are E o \ntrebare pe care [i-o pune cu siguran]` orice om de afaceri obiective clare pentru anul curent sau cel urm`tor [i, desigur, \n perioada de fa]`. Cu siguran]` va exista un efect. Dificil de periodic au loc evalu`ri. Personal, sunt un fundamentalist al estimat este magnitudinea acestui efect [imi-e destul de greu s` cred c` exist` cineva cu o idee foarte clar` \n acest moment acestei abord`ri. despre impactul \n economie. Evident, [i noi ne uit`m la ce se Cum \ncepe un manager s` \n]eleag` o companie nou`, cum este \ntampl`, facem estim`ri [i model`ri statistice, dar ele fac parte pentru dumneavoastr` Dreher Breweries? din categoria proiectelor \n continu` derulare.

Eu, [i când am venit ca director financiar la UrsusBreweries, primul lucru pe care l-am cerut au fost obiectivele pe care oa- Prevede]i totu[i o sc`dere accentuat` fa]` de anul trecut? menii din echip` le aveau pentru anul respectiv. Parcurgând În lunile aprilie-mai, \nainte de discutarea acestor m`suri, obiectivele lor \n]elegi foarte multe lucruri despre organiza]ie pia]a a sc`zut foarte mult, deci nu putem spune c` sc`derea [i businessul respectiv. Stilul meu de management este prin s-a terminat. Aceste m`suri vin \n condi]iile \n care sc`derea obiective. Exist` [i alte stiluri – cel al managerului care vrea continu`. Efectul lor va fi destul de perceptibil pentru consumatori. Biz s` fac` totul, nu las` niciun fel de porti]` oamenilor din 30

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

“Principala preocupare de zi cu zi a unui manager ar trebui s` fie aceea de a cre[te oameni de top astfel \ncât absen]a lui s` nu se simt`.

Asta \nseamn` leadership.”

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

ANDREI HARE}, pre[edinte interimar, Ursus Breweries

Biz

31

cover story

Secretul celor 4% marca Ursus Fiecare a treia bere consumat` momentan \n România se afl` \n portofoliul Ursus Breweries. Produc`torul [i-a majorat cota de pia]` cu 4% anul trecut, de[i criza a filtrat peste dou` milioane de hectolitri de pe pia]a de profil. Secretul?

Privind \n urm` cu patru ani, când a venit la conducerea departamentului de vânz`ri al Ursus Breweries, Andrei Hare], actualul pre[edinte interimar al companiei, \[i amin te[te c` printre primele lucruri pe care a \ncercat s` le \n]eleag` de spre noul sector \n care p`[ea a fost logica termenului de “extrasezon” \n ritmul de lucru al juc`torilor de profil. N-a reu[it, prin urmare l-a eliminat definitiv din vocabularul echipei sale. În industria berii termenul se refer` la lunile octombriemartie, adic` perioadele mai reci ale anului, când consumul scade considerabil, comparativ cu anotimpul cald, când produc`torii pot realiza pân` la 60% din vânz`rile unui an \ntreg. “Mi-am pus \ntrebarea de ce trebuie s` fii mai preg`tit \n sezon decât \n extrasezon, pentru c` [i iarna se bea bere”, poveste[te Hare]. El \[i aminte[te c`, atunci ca [i acum, lunile de toamn`-iarn` sunt esen]iale \n preg`tirea sezonului de var` spre care se \ndreapt` toate speran]ele produc`torilor de bere.

Ce se \ntâmpl` \ns` când socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg, iar cele câteva luni pe care ai mizat un an \ntreg nu cores32

Biz

pund a[tept`rilor? Vara lui 2009, de exem plu, a fost una “mi zerabil`”, dup` cum o nu me[te Hare], POVESTEA iar duritatea REGELUI cuvântului nu poate decât s` Ursus Breweries este cel ne ofere un inmai mare produc`tor de diciu despre bere din România [i a \nregistrat \n 2008 o cifr` cât de puternic de afaceri de peste 325 a fost impactul milioane de euro sc`derii consumului asupra Compania este parte a grupului SABMiller plc pie]ei de bere, lovit` \n plin, la M`rcile Ursus Breweries fel ca \ntreaga sunt: Ursus, economie româTimi[oreana, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner neasc`. În cifre, Urquell, Redd’s, Miller, lucrurile arat` la Stejar, Ciuca[ [i Azuga fel de sumbru.

Anul trecut vân Aproximativ 30.000 de locuri de munc` \n z`rile de bere au România au leg`tur` atins un nivel de cu produc]ia [i 17,6 milioane de comercializarea hectolitri, cu 13% berilor Ursus Breweries mai pu]in decât \n (potrivit unui studiu 2008, potrivit AsoErnst & Young cia]iei Berarii Ro \n 2009) mâniei.

Pentru Ursus Breweries \ns`, lucrurile au

stat ceva mai roz. Asta pentru c`, \n ciuda sc`derii vânz`rilor \n anul financiar 2010 (care a \nceput la 1 aprilie 2009), produ c`torul a reu[it s`-[i m` reasc` cota de pia]` cu patru puncte procentuale pân` la 32%, ceea ce \nseamn` c` fiecare a treia bere b`ut` momentan \n România se afl` \n portofoliul Ursus Breweries. Pentru compara]ie, \n 2003, când Andrei Hare] a venit \n companie, Ursus Breweries ocupa locul trei pe pia]`, la o distan]` semnificativ` de primii doi juc`tori. “Secretul celor 4% este c` ma[ina (compania – n.r.) s-a \nvârtit 12 luni pe an, 7 zile pe s`pt`mân` [i nu doar \n extrasezon”, explic` Hare], vizibil mândru de rezultatele ob]inute.

Managerul sus]ine c`, pentru compania pe care o conduce \n prezent, criza a fost un stimulent puternic pentru a privi mai atent la eficien]a businessului pe care a reu[it s`-l optimizeze. Dovada acestei afirma]ii ar putea fi \ns`[i profitabilitatea companiei, care anul trecut s-a situat la un nivel “acceptabil”, dup` cum \l nume[te Hare], refuzând s` ofere cifre exacte. corina.coman@revistabiz.ro

bere

|NC~ PU}IN MARKETING Vorbind despre optimizare, Andrei Hare] se gr`be[te s` puncteze faptul c` a \ncercat pe cât posibil conservarea bugetului de marketing, perceput ca fiind o investi]ie \n viitorul companiei [i nicidecum o cheltuial`. De fapt, la capitolul promovare, Ursus Breweries se num`r` printre cei mai activi juc`tori de profil. Potrivit agen]iei de monitorizare Alfa Cont, \n urm` cu doi ani produc`torul a avut un buget de promovare de peste 70 milioane de euro (valoare rate-card), fiind cel mai mare investitor \n publicitate din industria berii. “A reduce drastic acest tip de cheltuial` atrage lipsa de sustenabilitate a businessului pe viitor”, explic` Hare].

Chiar dac` bugetul de marketing alocat pentru anul financiar 2010 este comparabil cu cel de anul trecut, au existat schimb`ri \n alegerea canalelor de promo-

vare. Astfel, a fost adoptat` o atitudine mai critic` a eficien]ei canalelor versus brand [i s-a \ncercat g`sirea unor formule de marketing mult mai eficiente. Cea mai recent` campanie a Ursus Breweries

Ursus Breweries are peste 1.700 de angaja]i [i de]ine patru fabrici de bere \n Cluj-Napoca, Timi[oara, Buz`u [i Bra[ov

se nume[te “Care este drumul t`u” [i se deruleaz` \n perioada martie-iunie, fiind destinat` promov`rii brandului de bere Ursus.

Potrivit lui Mihai Bonca, Senior Brand Manager la Ursus, campania este una neconven]ional`, adresat` consumatorilor moderni [i ambi]io[i, care au \n spate proiecte de succes, iar conceptul campaniei este exploatat \n online, un alt canal eficient de promovare.

Privind spre viitor, Andrei Hare] nu este prea optimist \n privin]a revenirii pie]ei de bere \n viitorul apropiat, mai ales c` rezultatele din primele luni ale anului indic` o nou` sc`dere a vânz`rilor. Sper` totu[i ca vara aceasta s` fie mult mai bun` decât cea care a trecut [i mai spune râzând c` sper` ca pia]a s` revin` la valorile din 2008 \n timpul vie]ii lui biologice. Totu[i, de cele mai multe ori adev`rul se spune \n glum`. Biz

Biz

33

cover story

Profit la halb` Industria berii \ncearc` s` vad` partea plin` a paharului, dup` un 2009 dificil.

Totul depinde \ns` de modul \n care vor evolua lucrurile \n aceast` var`.

Se spune c` atunci când ai de înfruntat o criz`, indiferent de natura ei, este mult mai bine s` fii la fa]a locului decât la plimbare, pentru c` astfel vei fi cu un pas mai aproape de solu]ie. Dictonul s-a dovedit pe cât de real, pe atât de folositor pentru Shachar Shaine, pre[edintele produc`torului de bere United Romanian Breweries Bereprod (URBB), în 2009, când pia]a pe care activeaz` a avut parte de primul du[

CUM A EVOLUAT PIA}A BERII Pia]a berii (mil. hl.)

Vânz`rile membrilor Asocia]ia Berarilor* (mil. hl.)

20,2

19,4

17,6

17,7 15,2

14,5

15,15

16,46

16

12,6 9,75

2004

10,45

2005

2006

2007

2008

2009

* Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, United Romanian Breweries [i Ursus Breweries SURSA: Institutul Na]ional de Statistic` [i Asocia]ia Berarii României

34

Biz

rece dup` o perioad` îndelungat` de temperaturi ridicate. Chiar [i num`rul de [tampile din pa[a portul lui Shaine s-a diminuat considerabil în ultimul an [i jum`tate, întrucât managerul a r`rit pe cât posibil c`l`toriile de afaceri [i a început s` petreac` tot mai mult timp în ]ar` [i în fabrica de bere Tuborg, situat` în comuna Pantelimon din apropierea capitalei. La birou ajunge la opt diminea]a [i st` cel pu]in 12 ore, pentru c` de când a început criza este mult mai ocupat, dar [i mai preocupat.

Toate discu]iile derulate de membrii board-ului URBB se focuseaz` pe trei elemente extrem de u[or de intuit în noua realitate – majorarea veniturilor, sc`derea scheltuielilor f`r` disponibiliz`ri [i utilizarea cât mai eficient` a resurselor existente.

Sun` cunoscut? Dilema cu care se confrunt` Shachar Shaine aduce de fapt în discu]ie acela[i set de întreb`ri repetat obsesiv de fiecare [ef de companie din zilele noastre.

Cu precizarea c` pe o pia]` la fel de schimb`toare cum este cea a berii în prezent, pot ap`rea mereu noi oportunit`]i sau, la polul opus, noi probleme. Schimb`toare pentru c` vorbim de o industrie aflat` în direct` leg`tur` cu evolu]ia consumului [i implicit a veniturilor popula]iei la fel de fluctuante [i nesigure.

CÂ{TIG~TORI {I PERDAN}I Pentru pia]a berii, anul trecut a însemnat o întoarcere în timp pân` la nivelul din 2006, când un român consuma în medie 81 de litri, fa]` de 93 litri în 2008. Contractarea pie]ei [i cre[terea competitivit`]ii nu reprezint` îns` singurul necaz pe care îl acuz` produc`torii autohtoni; din contr`, situa]ia este rezultatul unui cumul de factori [i transform`ri.

“Problemele au fost multiple, iar una dintre ele a fost [i distorsionarea segmentelor de pre]”, sus]ine Andrei Hare], pre[edintele interimar al Ursus Breweries.

De precizat faptul c` în mod conven]ional pia]a de profil este împ`r]it` în segmente premium, mainstream (mediu) [i economic, în func]ie de pre]ul practicat.

Potrivit lui Hare], criza a dus la sub]ierea segmentului premium (lucru de în]eles având în vedere reorientarea consumatorilor c`tre discounturi [i pre]uri mici), dar, în mod paradoxal, [i a celui economic. Ca rezultat, a crescut consumul de branduri de bere situate pe segmentul mediu, ca de exemplu Timi[oreana.

Dou` explica]ii pot fi g`site pentru situa]ia dat`, în opinia lui corina.coman@revistabiz.ro

bere FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

SHACHAR SHAINE Pre[edintele URBB “Sunt mult mai ocupat de când a \nceput criza. Cea mai mare provocare a anului trecut a fost s`-mi \mpart echilibrat efortul \ntre a cre[te veniturile pe de o parte [i a sc`dea cheltuielile f`r` a ajunge la disponibiliz`ri, pe de alta. Cred c` \n România marketingul [i publicitatea au un efect foarte bun pentru afaceri, investi]iile de acest gen se \ntorc imediat \n vânz`ri. Succesul anual al unei companii produc`toare de bere depinde foarte mult de lunile de var`, din experien]a mea de 11 ani. Vara dicteaz` dac` este un an bun sau nu.”

Biz

35

cover story

Hare]. Prima se bazeaz` pe faptul c` o anumit` categorie de consumatori au abandonat consumul de bere pentru c` nu [i-l mai pot permite, iar a doua ar fi aceea c`, din cauza competitivit`]ii crescute a pie]ei, numeroase branduri de pe segmentul mediu au pus în aplicare promo]ii agresive de pre] care le-au dus la un nivel apropiat de economic, rezultatul fiind migrarea natural` a consumatorului c`tre acest segment.

Transform`ri au avut loc [i în preferin]ele vizavi de modul de îmbuteliere a produselor. Marius Caluian, General Manager al companiei de cercetare MEMRB România & Moldova Republic, sus]ine c` a observat o trecere a consumatorilor români c`tre berea îmbuteliat` la doz` în detrimentul celei la sticl` în 2009 fa]` de anul anterior. “Berea îmbuteliat` la PET a avut o evolu]ie în linie cu pia]a, men]inându-[i în acest mod importan]a în vânz`rile totale”, spune Caluian, ad`ugând c` dou` ambalaje au ie[it în eviden]` prin evolu]ia lor mai bun` decât cea a pie]ei totale, respectiv dozele de 0,5 litri [i PET-ul de 2 litri, în timp ce ambalajul de sticl` de 0,5 litri a pierdut cel mai mult teren.

Pe de alt` parte, nu trebuie uitat` o component` foarte important` a industriei de bere [i anume fidelitatea consumatorilor fa]` de un brand sau altul. Mihai Ghyka, pre[edintele Bergenbier, este de p`rere c` în aceste vremuri consumatorul român se întoarce c`tre brandurile consacrate [i tinde s` se replieze pe ceea ce cunoa[te. Mai mult, din cauza veniturilor reduse, consumatorul

6

36

Biz

hectolitri [i în mod evident o contractare cu 13% a sectorului nu putea trece neobservat` în bilan]urile companiilor de profil.

Majoritatea produc`torilor au buzele pecetluite când vine vorba de cifre exacte, doar unii se mai îndur` s` ofere indicii pe ici, pe colo. În cazul Ursus Breweries, num`rul unu pe pia]`, profitul companiei a fost “acceptabil” în anul financiar 2009, în timp ce Shachar Shaine sus]ine c` profitul URBB a crescut – cu precizarea c` vorbim de cel opera]ional, nu de profitul net, care, conform declara]iilor sale, a fost afectat de BINELE DE CRIZ~ instabilitatea cursului valutar, Satisfacerea consumatorului [i a compania fiind finan]at` [i de noilor sale obiceiuri r`mâne f`r` b`nci. dar [i poate epicentrul strategiilor În aceste condi]ii, identificarea unor noi surse de venit devine mai mult decât vital`. Pentru URBB, noi surse de venit au înCE AMBALAJ VINDE MAI BINE semnat pe de o parte intrarea pe Draft PET Doz` Sticl` alte segmente, ca de exemplu sucurile (cu brandul Granini) sau apa mineral` (cu brandul Bilbor, lansat de curând), iar pe de alt` 14,8% parte, exportul. Dup` ce anul trecut URBB [i-a triplat livr`rile 35,3% c`tre pie]ele externe, planurile 46,7% pentru 2010 prev`d continuarea 3,2% acestui trend [i dublarea volumului exportat, pân` la aproximativ 4 milioane de euro. De[i procentul reprezentat de export în veniturile totale ale companiei este Vânz`rile pe tipuri de ambalaje Ponderea \n totalul vânz`rilor de bere destul de mic – circa 4% – Shaine SURSA: Institutul Na]ional de Statistic` [i Asocia]ia Berarii României este bucuros c` în acest mod a reu[it s` recupereze o parte din c`derea pie]ei. “Din criza asta a ]esute de produc`torii locali dor- reie[it c` avem avantaje competinici s`-[i majoreze pe cât posibil tive la costuri fa]` de alte ]`ri eurocotele de pia]` [i, desigur, profita- pene”, spune Shaine, care pe viitor bilitatea. S` nu uit`m c` primul an nu vede exportul ca fiind compode criz` a evaporat 2,6 milioane de nenta central` a businessului, c i nu mai experimenteaz` la fel de mult ca în vremurile de cre[tere economic`. “Este important s` sus]inem brandurile care sunt deja întip`rite în mintea consumatorului”, sus]ine Mihai Ghyka. F`când referire la strategia companiei pe care o conduce, acesta spune c` ea trebuie s` se bazeze pe constanta calit`]ii [i pe o ofert` care s` se diferen]ieze de restul pie]ei. Inevitabil în discu]ie intr` pre]ul ca element decisiv în alegerea unui produs, mai ales c` ofertele pro mo]ionale joac` un rol esen]ial în aceast` perioad`.

corina.coman@revistabiz.ro

bere FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

MIHAI GHYKA Pre[edinte Bergenbier “Consumatorul român se \ntoarce \n aceste vremuri c`tre brandurile consacrate, tinde s` se replieze pe ceea ce cunoa[te. |n vremuri de restri[te, brandurile puternice câ[tig` teren. Pentru c` [i veniturile sunt reduse, consumatorul nu mai experimenteaz` atât de mult ca \n vremurile de cre[tere economic`. Este important s` sus]inem brandurile care sunt deja \ntip`rite \n mintea consumatorului. Strategia actual` trebuie s` se bazeze pe constanta calit`]ii [i pe o ofert` care s` se diferen]ieze de restul pie]ei. Mai mult, un raport bun calitate-pre] [i ofertele promo]ionale joac` un rol esen]ial \n aceast` perioad`.”

Biz

37

cover story

doar oportunitatea de a folosi în mod eficient surplusul de capacitate de pe pia]a intern`. El subliniaz` c` din acest punct de vedere criza “a f`cut [i bine”, dându-le produc`torilor posibilitatea de a-[i optimiza afacerile [i de a-[i regândi strategiile.

Produc`torul brandului Tuborg nu este singurul care a sesizat noile oportunit`]i. În fe bruarie 2010, Heineken România a început exportul primelor sticle de Ciuc Premium în Italia, Spania [i Canada. Decizia de a fost luat` în urma unei cereri crescute din partea comunit`]ii de români din diaspora care apreciaz` aceast` marc` de bere. “Exportul contribuie, înainte de toate, la construirea imaginii m`rcii, urmând ca în timp s` genereze [i profit”, sus]ine Jan Derck van Karnebeek, General Manager la Heineken România. Pentru a cre[te eficien]a companiei, în toamna anului trecut Heineken a hot`rât s` renun]e la produc]ia de mal] din sec]iile de la Ha]eg, Craiova [i Miercurea Ciuc. Jan Derck van Karnebeek spune c` decizia a fost luat` în urma monitoriz`rii pe termen lung a avantajelor [i dezavantajelor de a avea surse interne sau externe de mal]. Tot din considerente ce ]in de eficien]`, Heineken România a transferat anul acesta produc]ia fabricii de la Ha]eg c`tre celelalte unit`]i ale companiei.

PROFIT CU FIECARE GRAD CELSIUS Preocuparea privind utilizarea optim` a resurselor, care se reg` se[te [i pe lista de priorit`]i a [efului URBB din începutul articolului, 38

Biz

continu` s` fie una din problemele presante ale produ c`torilor autohtoni de bere, iar în lumina noilor m`suri de austeritate anun]ate de guvern perspectivele privind evolu]ia vânz`rilor nu sunt deloc optimiste.

Pre[edintele Bergenbier, Mihai Ghyka, este convins c` solu]iile guvernamentale vor influen]a negativ consumul în general, deci [i consu-

EXPORT VS. IMPORT Importuri 0,5

Exporturi

0,18 0,059

0,056

0,024

0,028

2004

2005

0,17

0,076

0,032

2006

0,026

2007

0,06

2008

2009

Evolu]ia importurilor [i exporturilor de bere (milioane hectolitri) SURSA: Institutul Na]ional de Statistic` [i Asocia]ia Berarii României

mul de bere în particular. Reducerea veniturilor începând cu luna iunie va determina cum p`r`torii s` alerge dup` promo]ii [i cantit`]i mai mici.

Teorema a fost deja demonstrat` de rezultatele anului trecut, când berea s-a aflat în rândul categoriilor de produse la care consumatorii români au renun]at sau le-au cump`rat într-o cantitate mai mic` decât în anul precedent. Singurii factori care ar putea influen]a pozitiv aceast` balan]` în vara anului 2010 în ceea ce prive[te consumul de bere ar

putea fi vremea c`lduroas`, Campionatul Mondial de Fotbal, care de regul` genereaz` cre[teri de câteva procente, [i inova]iile din comer].

Miza r`mâne îns` anotimpul cald, care poate genera mai mult de jum`tate din vânz`rile totale. “În industria berii vara dicteaz` dac` este un an bun sau nu”, spune Shaine de la URBB, prin prisma experien]ei sale de 11 ani în domeniu.

El este convins c` succesul anual al unei companii produc`toare de bere depinde foarte mult de lunile de var`, care în cazul URBB aduc peste 40% din cifra de afaceri.

Shaine sper` ca temperaturile s` fie cât mai ridicate vara aceasta, în primul rând pentru c` are în plan lansarea unui nou produs de bere (despre care nu vrea s` dea mai multe detalii momentan), dar [i pentru c` de curând a intrat [i pe segmentul apei minerale, un sector la fel de dependent de valoarea gradelor Celsius.

Motivele sale de îngrijorare sunt cât se poate de reale dac` ]inem cont c` vara trecut` pia]a de profil a sc`zut cu peste 20%, provocând mari dureri de cap berarilor. “Consumul de bere depinde foarte mult de sezon, berea fiind o pia]` cu o sezonalitate pronun]at`, îns` [i de ocaziile de cump`rare”, puncteaz` [i Marius Caluian de la MEMRB. Sc`derea vânz`rilor de bere de vara trecut` s-a resim]it [i în lan]urile de retail, [i paradoxal, chiar [i în re]elele de discount – unii din câ[tig`torii crizei. Daniel Gross, Administrator-CFO la miniMAX Discount, spune c` vânz`rile înregistrate vara trecut` pentru produsele care ating vârful în anotimpul cald (bere, ap`, înghe]at`) au fost mai slabe cu corina.coman@revistabiz.ro

bere FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

JAN DERCK VAN KARNEBEEK General Manager, Heineken România “Suntem \n România pentru a r`mâne, pentru a investi \n companie, \n m`rcile noastre [i \n angaja]ii no[tri. Printre priorit`]ile noastre sunt [i vor r`mâne asigurarea locurilor de munc`, evitarea disponibiliz`rilor [i p`strarea celor mai buni angaja]i. |n ciuda unui an dificil, \n care ne-am confruntat cu criza financiar` care a condus la o schimbare a evolu]iei pie]ei de bere [i la schimbarea regulilor jocului, \n anul 2009 compania a avut o evolu]ie bun`.”

Biz

39

cover story

CINE, CE, CUM? URBB

HEINEKEN ROMÂNIA

A atins o cot` de pia]` de 9,5% \n 2009, \n cre[tere cu 15% \n volum, fa]` de anul anterior.

A operat reduceri de costuri \n valoare de 4-5 milioane de euro anul trecut.

Export` Granini, Tuborg, Carlsberg [i alte m`rci de bere c`tre Albania, Macedonia, Bulgaria, Israel, Moldova, iar \n prezent particip` [i la o licita]ie pentru a exporta \n Marea Britanie.

Compania [i-a bugetat o cre[tere cu 20% a cifrei de afaceri pentru 2009, din care un procent de 5-6% este estimat c` va fi adus de apa Bilbor.

Produc`torul estimeaz` \n acela[i timp o cre[tere cu 20% a profitabilit`]ii pentru 2010.

A avut o cifr` de afaceri de 225 milioane euro \n 2008. Î[i men]ine obiectivul pe termen lung, de a câ[tiga cot` de pia]` \n valoare.

Reprezentan]ii companiei sus]in c`, \n ciuda unui an dificil, compania a avut o evolu]ie bun`, f`r` a oferi cifre referitoare la cota de pia]`. Ultima cot` de pia]` anun]at` de produc`torul local al grupului olandez a fost de 29% pentru 2008, cifr` care includea rezultatele Bere Mure[, afacere pe care Heineken a pl`tit 150 milioane de euro.

Portofoliul companiei include m`rcile Heineken, Ciuc, Golden Bräu, Neumarkt, Bucegi, Gösser, Silva, Schlossgold, m`rci regionale [i de import.

6,87% comparativ cu perioada similar` a anului precedent, iar pentru tot anul 2009 vânz`rile de bere au fost în sc`dere. Ponderea vânz`rilor de bere distribuite prin

PREVIZIUNI PESIMISTE

93 89 81

81 70 66

2005

2006

2007

2008

2009

* Evolu]ia consumului de bere pe cap de locuitor (\n litri) SURSA: Asocia]ia Berarii României

40

Biz

Compania a înregistrat în 2009 o cot` de pia]` de 18%. În 2008, vânz`rile companiei au fost de 4 milioane hectolitri.

Strategia Bergenbier este distribu]ia brandurilor importante din portofoliu (Bergenbier, Stella Artois, Beck's, Noroc, Lowenbräu) atât în canalul HoReCa, cât [i în magazine, cu o cre[tere a vânz`rii în magazine.

Bergenbier are o pozi]ionare distinct` în segmentul berilor aflate în segmentul “core lager”. Stella Artois [i Beck's sunt dou` m`rci superpremium [i, respectiv, premium de tradi]ie, în timp ce Noroc este singura bere româneasc` oferit` în ambalajul de 3 litri, în segmentul economic.

canalul retail a ajuns la aproape 70% din pia]`, în detrimentul canalului HoReCa.

CÂT~ BERE BEAU ROMÂNII*

2004

BERGENBIER

Din p`cate, la fel ca [i anul trecut, estim`rile privind evolu]ia pie]ei r`mân înc` extrem de evazive, iar traversarea anului 2010 va fi un nou test de anduran]` pentru cei angrena]i în industria berii. Primele luni ale anului au adus cu ele noi sc`deri ale consumului de bere. Shachar Shaine spune c` ianuarie-februarie au mers “foarte prost” pentru URBB, mai prost fa]` de perioada similar` din 2009, în timp ce martie-aprilie au continuat într-un ritm ascendent.

Pe de alt` parte, Andrei Hare] de la Ursus Breweries avertizeaz` c` rezultatele pozitive din luna martie sunt în[el`toare [i nicidecum nu sunt un semn de revigorare a pie]ei.

Asta pentru c` pentru c` anul trecut Pa[tele a fost situat la jum`tatea lunii aprilie, când a avut loc de altfel [i ma-

rele consum din jurul acestui eveniment, în timp ce în 2010 toate aprovizion`rile pentru s`rb`toarea amintit` au avut loc la finalul lunii martie. Hare] aten]ioneaz` c` în continuare juc`torii se confrunt` cu o mare lips` de predictibilitate vizavi de direc]ia spre care se îndreapt` pia]a, iar de cele mai multe ori momentele în care a avut sen za]ia c` “fundul sacului a fost atins” s-au dovedit a fi eronate ulterior.

Un lucru e cert – o nou` sc`dere comparabil` cu cea din 2009 ar însemna recalibrarea industriei de bere la un nivel similar celui de acum câ]iva ani, punct de unde revenirea va fi imposibil` pentru o perioad` destul de lung` de timp.

“Ne a[tept`m la o sc`dere a pie]ei de aproximativ 10%”, spune [i Mihai Ghyka, pre[edintele Bergenbier. În final, estim`rile p ar s` difere de la un juc`tor la altul, dar indiferent de cifra exact`, elementul comun al verdictului final r`mâne totu[i semnul minus. Biz corina.coman@revistabiz.ro

bere FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Gustul berii din import Importurile de bere reprezint` sub 3% din pia]a româneasc` de profil, dar strategia corect` poate transforma o ni[` \ntr-un business profitabil. Cel pu]in \n cazul Bavarom Dup` ce a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de aproape 2,5 milioane de euro, Bavarom, cel mai mare importator independent de bere din România, nu [i-a bugetat sc`deri pentru 2010, ba din contr`, sper` la o u[oar` cre[tere a vânz`rilor. Costin Ghindea, directorul general al companiei, este foarte ocupat zilele acestea cu montarea instala]iilor pentru noile beri la draft Bavaria [i Paulaner, pe care a \nceput s` le importe de curând. Pân` acum, produsele au fost comercializate doar la sticl`, marca Bavaria de]inând \n jur de 70% din vânz`rile Bavarom.

Importatorul [i-a propus s` instaleze 45 de instala]ii \n prim` faz`, atât \n Bucure[ti, cât [i \n alte ora[e din ]ar`, dar numai dup` o analiz` riguroas` a pie]ei. “Contrar mentalit`]ii românilor, draftul nu \nseamn` ieftin. Suntem foarte aten]i \n alegerea loca]iilor, iar \n unele dintre ele am \nlocuit chiar [i produc`tori autohtoni”, sus]ine Costin Ghindea, a c`rui strategie s-a concentrat \n ultimele zece luni pe cre[terea prezen]ei brandurilor Bavarom \n canalul HoReCa, ce momentan ocup` o cot` de 35% din re]eaua de distribu]ie. “Majorarea acestui canal \]i cre[te [i profitabilitatea per unitate”, explic` Ghindea.

Nici retailul nu este \ns` de neglijat, de aceea Bavarom, prezent \n toate hipermarketurile importante din ]ar`, se preg`te[te acum pentru introducerea produselor sale \n centrele Metro Cash & Carry România. Portofoliul Bavarom cuprinde momentan 14 branduri, printre care se num`r` berea Paulaner din Germania, La Trappe din Olanda, Tsingtao din China [i b`utura energizant` B52. Anul acesta, Costin Ghindea vrea s` mai aduc` pe pia]a româneasc` dou` m`rci de bere din SUA [i Italia, despre care nu dore[te momentan s` dea mai multe detalii. Biz

COSTIN GHINDEA Director general, Bavarom “Berea premium cu alcool a avut o sc`dere de peste 25% anul trecut. Probabil c` cei care consumau premium nu erau de fapt consumatori reali ai acestui tip de produs.”

Biz

41

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

NOUA GENERA}IE DE CONSUMATORI Sunt produsul exclusiv al unui nou sistem de func]ionare a societ`]ii [i au un avantaj uria[ fa]` de marketeri [i alte genera]ii de consumatori – accesul facil [i nelimitat la informa]ie. Greu de atins prin marketingul tradi]ional, func]ioneaz` dup` reguli [i repere total noi, iar brandurile sunt nevoite s`-i urmeze.

42

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

consumatori

Ce \i motiveaz` acum pe tineri?

Care sunt valorile \n care ei mai cred? Pe ce sunt ei dispu[i s`-[i cheltuiasc` banii? Cum se raporteaz` la branduri? Cum percep ei publicitatea? Sunt doar câteva dintre \ntreb`rile la care marketerii ar trebui s` g`seasc` r`spunsuri cât mai ancorate \n realitate pentru a putea stabili reperele de comunicare cu tinerii consumatori.

“Nu ne reg`sim deloc \n oferta televiziunilor. Mai v`d ceva pentru c` e televizorul deschis de p`rin]i [i trec prin zon` \n acel moment. Nu exist` un program pe vreunul din canalele noastre care s` m` fac` s` \mi doresc s`-l urm`resc.” Este declara]ia unui adolescent al zilelor noastre participant la studiul realizat de GfK România despre noua genera]ie de consumatori, cei cu vârste cuprinse \ntre 15 [i 20 de ani. Stu-

DE CE ESTE TEHNOLOGIA ATÂT DE IMPORTANT~ PENTRU TINERI? “Un facilitator” al unui stil de via]` – \n func]ie de cât de “tehnologizat” e[ti ai acces la anumite activit`]i, informa]ii, po]i face anumite lucruri sau nu.

“Indicator de status” – \n func]ie de cât de modern`, autentic`, trendy este \l pozi]ioneaz` pe cel care o folose[te / de]ine \ntr-o anumit` categorie social`, \i d` sau nu acces la un anumit grup.

Mijloc de petrecere a timpului liber [i comunicare cu prietenii, divertisment (filme, muzic`, glume).

Modalitate de a scoate bani – ca domeniu direct al afacerii (derulând o afacere \n zona IT&C) sau apelând la tehnologie pentru a spori profitabilitatea unei activit`]i derulate.

diul arat` c` mediile clasice (TV, radio, presa scris`) nu mai fac parte din activit`]ile de timp liber preferate de tineri. Timpul \n fa]a televizorului sau ascultând radioul a fost \nlocuit de timpul petrecut \n fa]a calculatorului, conversând cu

SFÂR{ITUL CONSUMERISMULUI IRA}IONAL |n secolul XXI nu exist` un profil al unui consumator.

Exist` profile de consumatori cu accent pe “i”. Surprinz`tor, chiar [i \n acest nou secol exist` mai multe tipuri de consumatori, de la trendsetteri la adoptan]i târzii.

Tehnologia este cea care face diferen]a. Evolu]ia internetului [i democratizarea informa]iei au adus consumatorului un avantaj \n fa]a marketerului, [i anume posibilitatea de a-i spune: “Prietene, \mi vinzi gogo[i”. Interesant este ce se va \ntâmpla dup` criz`. Pentru c` nu vorbim doar

{tefan Chiri]escu, Head of Strategy, Graffiti BBDO

de o criz` economic`, ci [i de una a valorilor.

Sociologii or s` ne spun` dac` vorbim de o criz` economic` generat` de cultura consumerist` sau de o criz` economic` ce a cedat strict unor resorturi interne ale sistemului. Eu a[ \nclina spre prima variant`: criza economic` este finalul unui sistem cultural. Cel al consumerismului material [i ira]ional. Desigur, pentru consumatorul român frustrarea e maxim`, c`ci abia descoperise ce interesant e s` cheltuie[ti bani virtuali.

Oana Miril`, Director Cercetare Calitativ`, GfK

grupul de prieteni \n re]elele sociale, [i de ie[irile \n ora[ cu ace[tia. |ns` nu numai consumul de media [i moda lit`]ile de a-[i petrece timpul liber s-au schimat.

Au intervenit [i schimb`ri la nivel de comportament [i consum, \n general, precum [i de raportare la branduri.

Le place s` se simt` liberi [i s` se exprime, vor s` fie asculta]i. {i se tem de rutin`. Acestea sunt caracteristicile preponderente ale tinerilor din ziua de azi. Pornind de la aceste premise, ce le r`mâne marketerilor de f`cut? O recomandare ar fi s` \ncerce “s` ]in` aproape” de ei. “Un brand trebuie s` pro voace. Lucrurile trebuie s` se desf`[oare acolo unde se afl` tinerii care, de altfel, au o mare disponibilitate la a experimenta”, subliniaz` Oana Miril`, director cercetare calitativ` la GfK România, cea care s-a ocupat de coordonarea studiului “Genera]ia Con verse – un portret al genera]iei 15-20 de ani \n

Biz

43

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

România”. Pe de alt` parte, reprezentanta GfK atrage aten]ia c` tinerii nu prea [tiu ce s` cear`, \ns` [tiu foarte bine s` evalueze.

Primii pa[i ar trebui s` fie f`cu]i de marketeri sau oferta se poate

construi din mers, \mpreun` cu tinerii. “Construitul \mpreun` cu ei este singura cale de a-i avea aproape”, crede Oana Miril`.

Publicitatea este perceput` de c`tre tineri ca o simpl` modalitate

S~ NU UIT~M DE 55+ La polul opus se afl` genera]ia de consumatori de peste 55 de ani, care de asemenea a suferit transform`ri \n ultimul timp.

fiind timpul mai mare pe care \l aloc` pentru consumul de media, dar [i pentru c` prefer` s` se informeze direct de la surs`, mergând \n magazine, interac]ionând cu personalul [i cu al]i clien]i pentru a-[i forma o opinie personal`.

|n condi]iile \n care vârsta de pensionare este \mpins` tot mai sus, iar moda tratamentelor anti\mb`trânire cap`t` tot mai mul]i adep]i, Dac` de la Millenials ne segmentul de consumatori 55+ a[tept`m s` se documenteze \n ar trebui s` se bucure de mai special pe internet, pentru mult` aten]ie din partea publicul 55+ percep]ia se oamenilor de marketing. De ce? formeaz` \n primul rând pe Pentru c` vorbim de un public baza experien]ei directe, activ, aflat \n proces de reiar satisfac]ia sau nemul]umirea evaluare a standardului de lor ar trebui monitorizat` mai MANUELA MARTIN, Certified Customer via]`, fie ca urmare a unor atent, pentru c` nu o vor Experience Consultant, schimb`ri \n structura familiei \mp`rt`[i sporadic pe forumuri, IDEAplus communication (copiii se mut` la casa lor, de ci direct, constant [i persuasiv exemplu), fie pentru c` au atins \n cele mai diferite medii, atât un anume nivel de stabilitate [i simt nevoia private, cât [i publice. unei schimb`ri.

Nevoia de confirmare a statutului lor se Abordarea acestui public trebuie f`cut` diferit de cea a segmentului format din Millenials. Dincolo de interesul pentru convenien]`, proximitate, accesibilitate, a[tept`rile acestui public sunt mult mai mari \n ceea ce prive[te preg`tirea personalului, modul \n care sunt trata]i \n magazin, confirmarea statutului lor printr-o abordare respectuoas` [i personalizat` fiind f`r` doar [i poate un punct de diferen]iere care creeaz` loialitate [i \i determin` s` promoveze brandul respectiv.

Poten]ialul lor de promotori/detractori este adesea ignorat, de[i influen]a pe care o au asupra celor din familie este evident`, ei fiind mult mai receptivi la mesajele publicitare, dat 44

Biz

manifest` adesea printr-o abordare gen “cump`r`torul atot[tiutor”, expert, dispus s` petreac` mult timp \n magazin, s` colecteze prospecte [i pliante, s` verifice informa]iile din mai multe surse [i s` caute mereu valoarea ad`ugat`, \n special prin servicii [i experien]` de cump`rare.

Abordarea diferen]iat` [i includerea lor \n planurile de marketing sau \n cele de media trebuie s` ]in` cont, \n primul rând, de faptul c` avem de-a face cu un public activ \nc`, nu doar la nivel de poten]ial financiar, ci mai ales la nivel de poten]ial de influen]are a atitudinii [i comportamentului celor din segmentul Millenials.

de promovare [i manipulare, ceva agasant [i unul dintre motivele pentru care unii dintre ei nu se uit` la televizor. “Reclamele ar trebui s` \nsemne creativitate, originalitate, ceva care s` te surprind`”, este de p`rere unul dintre adolescen]ii intervieva]i de GfK. Unora le plac reclamele, \ns` de multe ori ajung s` fie dezam`gi]i deoarece simt c` le insult` inteligen]a. Ce \i face pe tineri s` perceap` publicitatea a[a? “Probabil c` genul acesta de atitudine vine [i pe fondul faptului c` sunt mult mai informa]i.

Este de departe genera]ia care a avut acces la informa]ie mult mai mult [i vehiculeaz` informa]ia cu pl`cere”, explic` Oana Miril`.

Mai mult decât atât, ei sunt genera]ia care consider` c` “e cool s` nu fii cool”. Se opun ideii de trend pentru c` le place s` fie cei care stabilesc tendin]ele. Dincolo de atitudinea aceasta rebel` care de altfel se reg`se[te \n ADN-ul majorit`]ii tinerilor pân` \n 20 de ani, Oana Miril` atrage aten]ia asupra faptului c` marketerii trebuie s` con[tientizeze c` au de-a face cu ni[te oameni foarte bine informa]i, iar brandul trebuie s` fie prezent preponderent \n mediile de unde tinerii \[i iau informa]iile. |n rândul tinerilor “trendsetteri”, speciali[tii GfK au identificat dou` categorii: “rebelii dinamici”, cei c`rora le place s` se expun`, \[i asum` rebeliunea, simt nevoia de ac]iune, gândesc pragmatic [i vor ca lucrurile s` se \ntâmple repede, aici [i acum, respectiv “intelectualii analitici”, mai predispu[i c`tre analiz` [i introspec]ie, care au loredana.sandulescu@revistabiz.ro

consumatori

nevoie de mai mult control [i repere mai clare [i care sunt mai ata[a]i de mijloacele clasice de comunicare.

LA GENERA}IE NOU~, REPERE NOI Spre deosebire de acum patrucinci ani, studiul GfK arat` c` tinerii de azi sunt mult mai re ticen]i \n a-[i alege modelele.

Exist` oameni pe care-i admir`, majoritatea sunt din lumea artistic`, \ns` nu din showbiz. Tinerii par mai degrab` atra[i de tot ceea ce \nseamn` cultur`, teatru neconven]ional, underground, noul

val \n cinematografie. Modelele nu mai sunt atât de clar conturate ca \n trecut [i mai mult decât atât nu mai sunt atât de bine puse pe piedestal. “Tinerii ad mir` mai mult valori punctuale decât o persoan` \n ansamblul ei [i sunt \ndr`gosti]i de tot ceea ce \nseamn` nonconformism”, precizeaz` Oana Miril`.

PUTEREA DE CUMP~RARE De[i financiar depind de p`rin]i, decizia de cump`rare le apar]ine.

Ei decid ce haine sau telefon vor s` li se cumpere. |n plus, din studiul GfK reiese c` tinerii sunt

predispu[i la tot felul de activit`]i [i colabor`ri part-time pentru a mai câ[tiga ni[te bani.

Fa]` de acum 10-15 ani, genera]ia tinerilor de azi tinde c`tre o maturizare mult mai rapid`. Pe de o parte, maturizarea este determinat` de faptul c` sunt obliga]i s` acumuleze mai mult` informa]ie, mult mai repede.

Pe de alt` parte, timpul de interac]iune cu familia care este din ce \n mai redus. Prin urmare, petrecând mai mult timp \ntre ei, cresc substan]ial valoarea [i relevan]a grupului la care aleg s` se raporteze. Biz

Biz

45

green interviu DE

ALEXANDRU ARDELEAN

IT-ul devine tot mai eco

Impactul consumului de energie electric` a dou` servere anual este cât al unei ma[ini. V` da]i seama ce \nseamn` acest lucru la factura de energie electric` de la Facebook, de pild`? Exist` [i solu]ii: Green IT. Despre acest concept [i alte m`suri de eficientizare a energiei am discutat, \n exclusivitate, cu Florentina Toth, IT Business Unit Vice-President al APC by Schneider Electric.

Care este politica green a companiei APC by Schneider Electric?

La nivel global, Schneider are o puternic` ini]iativ` \n direc]ia green [i APC (divizia de IT a Schneider) nu face excep]ie de la aceast` ini]iativ` pe care o are grupul o are [i la nivel transversal pe toate business unit-urile. |n ceea ce ne prive[te, unul dintre produsele noastre cele mai de succes reprezint` o solu]ie integrat` de infrastructur` pentru centre de date de orice dimensiune.

Aceast` solu]ie integrat` pentru centre de date a fost proiectat` astfel \ncât, \n primul rând, echipamentele \n sine s` consume mai pu]in` energie electric`, iar \n al doilea rând, s` permit` un design al centrelor de date care s` \mbun`t`]easc` consumul de energie electric` \n total. {i aceasta este direc]ia pe care s-a concentrat APC \n ceea ce prive[te conceptul de green IT, adic` \mbun`t`]irea eficien]ei energetice \n centrele de date.

Cu cât scade procentual consumul, dac` este adoptat` o asemenea solu]ie?

Sunt mul]i factori care contribuie la acest lucru. Pentru fiecare instalare, exist` un studiu separat. Exist` \ns` [i studii care m`soar` un parametru specific pentru centrele de date cu un design tradi]ional (care nu este optimizat). Acest parametru, Power Usage Efficiency, care devine un standard \n industrie, reprezint` raportul dintre energia total` consumat` pentru un centru de date [i energia care ajunge la echipamentele IT. Acest parametru ajunge la 2,5 - 3, din statistici, pentru centrele de date tradi]ionale.

Cu alte cuvinte, se consum` de aproximativ trei ori mai mult` energie decât ajunge la echipamentele IT. Practic, cu solu]ia noastr` [i alte m`suri, pentru c` este o abordare holistic`, companiile pot reduce consumul de energie electric`, parametrul ajungând la 1,7 - 1,8, chiar mai jos. Celelalte m`suri se refer` la implementarea tuturor echipamentelor efi ciente energetic care interac]ioneaz` cu solu]ia noastr` [i care nu sunt produse de noi.

Recomand`m clien]ilor ce echipamente s` aleag`, ca performan]a energetic` s` nu fie deloc sacrificat`.

Cum percep clien]ii din România aceste m`suri?

Recunosc c`, atunci când APC a lansat solu]ia \n 2003 - 2004, nu vedeam prea multe oportunit`]i prin care noi s` avem succes cu acest serviciu. |n Vest, colegii no[tri aveau multe proiecte la care lucrau [i foloseau solu]ia, \ns` eu nu m` a[tept`m s` implement`m aceste m`suri mai devreme de 2009 - 2010.

Spre surprinderea mea, lucrurile s-au \ntâmplat mult mai devreme, chiar dac` nu au fost structurate cu argumentele de 46

Biz

acum. IT managerii [i proprietarii companiilor din România au \mbr`]i[at conceptul nostru repede, \ncepând chiar din 2005. Din clien]ii cu care am discutat noi pe parcursul ultimilor ani, mai mult de jum`tate au mers c`tre solu]ia noastr` pentru \mbun`t`]irea eficien]ei energetice.

Care sunt tendin]ele \n acest domeniu?

Exist` date interesante referitoare la consumul de energie electric` consumat de servere. Impactul consumului de energie electric` a dou` servere pe parcursul unui an echivaleaz` cu consumul unei ma[ini, este impresionant. O alt` statistic` din punct de vedere financiar a dus la o evaluare a consumului de energie electric` legat` de func]ionarea unui server pe an la 1.500 de euro, dintre care mai mult de jum`tate sunt risipi]i pentru c` sunt pierderi. Exist` o preocupare a UE \n ceea ce prive[te eficien]a energetic` a centrelor de date. Centrele de date reprezint` cam 2% din consumul energetic al unei ]`ri [i este \n cre[tere [i atunci au ap`rut m`suri de reglementare \n alte ]`ri specifice pentru centrele de date care s` ajung` la un standard din punct de vedere energetic. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

green reciclare DE

ALEXANDRU ARDELEAN

RECICLAREA PRINDE VIA}~ |n jurul blocurilor, \n magazine, \n companii apar elementele necesare colect`rii selective [i recicl`rii la scar` larg` a de[eurilor. Poate fi \nceputul unei adev`rate revolu]ii “verzi” \n România.

Containerele colorate pentru colectare selectiv` au \nceput` s` \mpânzeasc` tot mai multe col]uri ale marilor ora[e. Ceea ce m` surprinde pl`cut de fiecare dat` când m` duc la col]ul str`zii mele s` duc de[eurile pe 48

Biz

care le-am colectat selectiv este faptul c` acele containere sunt pline, semn c` oamenii au \nceput s` \n]eleag` importan]a separ`rii de[eurilor. “Reciclarea – \n sensul modern al conceptului [i cu pa[ii s`i

intermediari: colectare selectiv` [i sortare – este \nc` la \nceputuri \n România. |n acela[i timp, \ns`, nu este mai pu]in adev`rat c`, \n ultima perioad`, trendul acestei activit`]i este cresc`tor, ceea ce este foarte important. Activitatea din domeniul recicl`rii nu este scutit` de probleme, cu atât mai mult \n aceast` perioad` dificil`. |n opinia noastr`, \ns`, cu toate impedimentele, pentru mul]i juc`tori, reciclarea va fi o poveste cu final fericit”, spune Roxana Sunica, director de marketing al asocia]iei Recolamp, organiza]ie specializat` \n gestionarea de[eurilor din surse de lumin`.

Integrarea \n Uniunea European` a impus României [i anumite standarde \n ceea ce prive[te reciclarea.

Exist` o strategie na]ional` \n ceea ce prive[te de[eurile, pentru c` la nivel de ]ar` exist` anumite cote de colectare care trebuie \ndeplinite \n fiecare an. De[eurile se clasific` dup` tip [i sunt colectate [i reciclate separat. |n ultimii trei ani, au ap`rut numeroase asocia]ii, autorizate de Ministerul Mediului [i P`durilor, pentru gestionarea de[eurilor \n func]ie de tipul lor (ambalaje, baterii alexandru.ardelean@revistabiz.ro

reciclare

portabile, de [euri periculoase, voluminoase, baterii auto, anvelope [i ulei, construc]ii [i demol`ri, electrice [i electronice).

Colectarea selectiv` este doar una dintre etapele recicl`rii, al`turi de separarea [i procesarea unora dintre componentele de[eurilor, \n vederea transform`rii lor \n produse utile. Aproape toate materialele care intr` \n compozi]ia de[eurilor (hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice) pot face obiectul unui proces de reciclare. |n ceea ce prive[te De[eurile Electrice Electronice [i Electrocasnice (DEEE) exist` norme specifice, chiar dac` oamenii nu sunt \ndeajuns de informa]i cu privire la situa]ia acestora. |n plus, România st` bine la acest capitol, pentru c` nu exist` foarte multe de[euri pe pia]`, \ntrucât exist` \n uz mult mai pu]ine echipamente decât \n alte ]`ri. Studiile arat` c` \n ]`ri precum Polonia, de exemplu, \ntr-o cas` sunt func]ionale peste 50 de surse de lumin`, \n timp ce la noi sunt undeva \n jur de 20. “Pia]a este \ns` acum mult mai activ` [i mai deschis` decât \n anii preceden]i.

Exist` peste 3.800 de companii care se ocup` de colectarea selectiv` a surselor de lumin`, iar num`rul lor cre[te”, mai spune Roxana Sunica.

BEC CU BEC SE FACE COLECTARE |n prezent, România are ca obiectiv asumat colectarea a 4 kg de DEEE pe cap de locuitor anual. Obiectivele de colectare la nivelul UE vor continua s` urce \n urm`torii ani, iar administra]iile centrale [i locale care nu iau \n serios ]intele de co-

PROBLEME |N RECICLARE: 4 implicarea precar` a autorit`]ilor locale \n colectarea selectiv` a de[eurilor; vandalizarea de[eurilor; activitatea iresponsabil` a unor operatori; comer]ul paralel de de[euri; utilizarea necorespunz`toare a recipientelor/containerelor; birocra]ia legat` de transportul de[eurilor; legisla]ia care guverneaz` managementul de[eurilor de echipamente electrice [i electronice trebuie urgent modificat`; 4 respectarea legisla]iei de mediu trebuie s` devin` criteriu obligatoriu \n caietele de sarcini ale licita]iilor publice – sunt \nc` produc`tori neafilia]i care nu au ]inte de colectare [i reciclare, nu organizeaz` niciun fel de infrastructur` de colectare [i, deci, nu \[i asum` niciun fel de costuri de gestionare a de[eurilor, care particip` [i chiar câ[tig` licita]ii tocmai pentru c` ofer` un pre] final mai mic – fix f`r` acest Timbru Verde, dovada respect`rii legisla]iei de mediu.

4 4 4 4 4 4

lectare risc` penalit`]i semnificative. |n Europa de Est, de pild`, nu s-au atins normele de colectare impuse de UE, media de colectare fiind de circa 1,2 kg pe cap de locuitor. |n schimb, \n Europa de Vest s-au dep`[it aceste ]inte. Problema este c` ]`rile difer` \ntre ele, puterea de cump`rare difer` [i logic ar fi s` se coreleze colectarea de[eurilor cu starea pie]ei.

Acest lucru a fost remarcat de UE dup` anumite sesiz`ri [i se discut` despre stabilirea unor ]inte procentuale din volumul de vânz`ri [i re nun]area la ]intele fixe. La aceast` dat`, Directiva European` 96/2002 care guverneaz` reciclarea \n domeniul DEEE este \n curs de modificare, astfel c` nu se [tie \nc` ce va fi decis de organismul european.

Pentru a ajunge la ]intele stabilite pân` \n prezent, este nevoie \n primul rând de un proces de educare a popula]iei, de schimbare a unor mentalit`]i [i de insuflare a unor

convingeri. De pild`, pân` acum doi ani, oamenii nu [tiau c` trebuie s` colecteze [i s` recicleze [i sursele de lumin`. Schimbarea unui comportament nu se face peste noapte, este nevoie de ceva timp pentru a vedea modific`ri \n ceea ce prive[te atitudinea. “Cele mai bune rezultate vor ap`rea atunci când oamenii vor \n]elege cu adev`rat de ce reciclarea DEEE-urilor este bun` pentru ei, f`r` a vedea \n aceast` ac]iune doar o simpl` \ndatorire ce trebuie bifat` pe o list` emis` de UE, ci pentru c` a[a e mai bine pentru noi”, puncteaz` Valentin Negoi]`, pre[edintele organiza]iei ECOTIC, responsabil` de colectarea, reutilizarea, reciclarea [i valorificarea DEEE-urilor \n numele celor peste 300 de membri, produc`tori, distribuitori [i comercian]i de aparate electrice, electrocasnice [i electronice. Biz

Biz

49

analiz` DE

GABRIEL BÂRLIG~

CE FACI CÂND ABONATUL NU R~SPUNDE? Pe o pia]` \n care fiecare “Alo” conteaz`, operatorii telecom caut` solu]ii pentru a-[i men]ine businessul cât mai profitabil. R`spunsurile vin atât din noile tehnologii, cât [i din reconfigurarea strategiilor.

50

Biz

telecom

Operatorii telecom se afl` \n fa]a unei furtuni perfecte: criza scade puterea de cump`rare, pia]a s-a maturizat [i “achizi]ia” de noi clien]i este tot mai dificil` [i costisitoare, iar noile tehnologii 4G vor necesita foarte curând noi investi]ii importante. Dar, pentru companii obi[nuite \nc` de la intrarea pe pia]a local` s` lupte contra curentului, chiar [i dificult`]i de acest tip fac parte dintr-un peisaj obi[nuit.

Ceva mai pu]in obi[nuit a fost, \ns`, modul \n care dificilul an 2009 a schimbat obiceiurile consumatorilor, atr`gând dup` sine eforturi imediate de adaptare din partea operatorilor. |n cifre absolute, potrivit datelor Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM), traficul total de voce ini]iat prin re]elele mobile de telefonie a crescut cu 39% \n 2009.

Prin urmare, traficul de voce mediu lunar pentru un utilizator activ a crescut cu 28 de minute, ajungând la 2 ore [i 22 de minute. Traficul de voce originat de c`tre utilizatorii finali de servicii de telefonie mobil` a dep`[it 20 de miliarde de apeluri, respectiv 42 de miliarde de minute, \n timp ce traficul total de mesaje SMS a dep`[it 7 miliarde, fiind \n cre[tere cu 73% fa]` de 2008. Dar, de[i românii au vorbit mai mult la telefon decât \n anul precedent, veniturile industriei au sc`zut. Explica]ia? “Consumatorii au be neficiat de mai mult` comunicare la aceea[i sum` de bani cheltuit`”, spune Stefanos Theocharopoulos, CEO COSMOTE România.

Cu alte cuvinte, anticipând sc` derea bugetului alocat de clien]i (atât persoane fizice, cât [i compacorina.coman@revistabiz.ro

nii) pentru cheltuielile de comu nica]ii, operatorii au venit cu oferte ce includeau mai multe servicii la acela[i pre] sau chiar la un pre] mai mic. “|n ultimul an, consumul \n re]ea a crescut datorit` ofertelor prin care clien]ii no[tri au primit mai multe beneficii la acelea[i tarife”, recunoa[te [i Thierry Millet, CEO Orange România. {i oficialii de la Vodafone România au constatat nevoia utilizatorilor de a-[i tine costurile sub control [i de a avea mai mult` valoare de utilizare, ceea ce a dus la adaptarea rapid` a ofertelor

Mai mult, Romtelecom a anun ]at recent c` \[i unific` tarifele fixfix [i fix-mobil c`tre re]eaua COSMOTE pentru to]i clien]ii de telefonie fix` (reziden]iali [i business). Astfel, Ioannidis estimeaz` pentru clien]ii companiei sc`deri ale facturii lunare cu pân` la 30%, ceea ce poate \nsemna foarte mult \n vremuri de criz`.

DE LA MINUTE LA MEGABI}I

Numere mobile COMPANIA Orange Vodafone COSMOTE

UTILIZATORI (31.03.2010) 10,8 mil.

9,73 mil.

7,2 mil.

VENITURI (2009) 1,055 mld. euro 921,5 mil. euro* 423 mil. euro

* pentru anul fiscal 1 aprilie 2009 – 31 martie 2010

companiei. Situa]ia a fost [i mai dificil` \n telefonia fix`, unde a crescut num`rul de linii de acces cu 2,3% pân` la 5,29 milioane, \ns` num`rul de abona]i a sc`zut cu 30.000, ajungând la 4,09 milioane la finele lui 2009. Prin urmare, principalul juc`tor pe aceast` pia]`, Romtelecom, a ales o abordare echilibrat`. “Pe termen scurt, po]i cre[te pre]urile pentru a-]i men]ine profitabilitatea.

Dar nu este o strategie sustenabil` pe termen lung, fiindc` clien]ii te p`r`sesc. Pe de alt` parte, dac` oferi ceva gratuit câ[tigi cot` de pia]`, dar te po]i trezi c` nu mai ai bani pentru a investi \n continuare. |ncerc`m s` p`str`m un echilibru \ntre aceste abord`ri”, a declarat recent Yorgos Ioannidis, director general al companiei, \n cadrul unei \ntâlniri cu presa.

|ns`, \n timp ce b`t`lia pentru a oferi cât mai multe minute clien ]ilor se transform` \ntr-un r`zboi de uzur`, la orizont a ap`rut deja o nou` ]int` pentru to]i operatorii: internetul mobil \n band` larg`.

Pia]a de profil a crescut constant cu ajutorul tehnologiei 3G, \ns` este departe de a-[i fi atins poten]ialul maxim. Conform ANCOM, nu m`rul de conexiuni de internet mobil \n band` larg` era \n România la finele lui 2009 de 2,53 milioane, dep`[ind jum`tate din num`rul total al conexiunilor mobile la internet [i fiind \n cre[tere cu 65% fa]` de 2008. La Orange, de exemplu, ponderea veniturilor din serviciile de date a fost de 13,8% din veniturile din servicii \n primul trimestru, \n cre[tere fa]` de 12,4% cât \nregistra anul trecut. “|n 2009, traficul de date \n re]eaua Orange s-a dublat, iar num`rul de clien]i broadband s-a majorat cu 62% comparativ cu anul anterior – aceste date indic` faptul c` serviciile de internet mobil au din ce \n ce mai mult succes [i perspective de cre[tere spectaculoase \n România”, arat` Thierry Millet. |n acest moment, utilizatorii de internet mobil din România beneficiaz` de viteze de pân` la 21,6 Mbps

Biz

51

analiz` DE

GABRIEL BÂRLIG~

pentru download, respectiv 5,7 Mbps pentru upload, prin intermediul tehnologiei 3G [i al upgrade-urilor acesteia. Principala provocare este \n acest moment extinderea acoperirii acestor servicii. “Planurile de extindere a serviciilor 3G de mare vitez` au \n vedere atât extinderea \n spectrul de frecven]` UMTS 900 MHz, cât [i \n 2.100 MHz, \n m`sura \n care obiectivul nostru de a asigura aceea[i experien]` clien ]ilor no[tri, uniform pe \ntreg teritoriul României, este atins”, au declarat pentru Biz reprezentan]ii Vodafone România.

Pia]a de profil este puternic stimulat` de cre[terea vânz`rilor de smartphone-uri \n România, dup` cum observ` Thierry Millet, de la Orange. “Gama terminalelor smartphone a \nregistrat o evolu]ie spectaculoas` \n ultima perioad`, ceea ce vine \n sprijinul previziunilor referitoare la evolu]ia acestei industrii. Astfel, Gartner estimeaz` c`, pân` \n 2012, vânz`rile de smart phone-uri vor dep`[i vânz`rile de laptopuri.” Terminalele de tipul iPhone, cu ecran mare care face mult mai pl`cut` navigarea pe web [i faciliteaz` accesarea re]elelor sociale, aduc cre[terea traficului de date pe mobil [i apari]ia de servicii noi.

COSMOTE este ultimul intrat pe pia]a serviciilor de broadband mobil, dup` achizi]ia Telemobil (Zapp) \n 2009, operator care de]inea atât o licen]` 3G, cât [i o re]ea na]ional` de internet mobil \n band` larg` bazat` pe tehnologia CDMA. Compania pare preg`tit` s` intre \n for]` [i pe acest segment, dup` ce a reu[it s` se apropie de Orange [i Vodafone \n te rmeni de utilizatori pe serviciile de voce. “Internetul mobil \n band` la rg` este unul dintre serviciile cu mare po 52

Biz

ten]ial pentru pia]a româneasc` de fel, s-a ajuns de la triple-play (teletelecom [i suntem preg`ti]i s` inves- fonie fix`, telefonie mobil` [i internet) la quad-play, care adaug` \n tim atât cât este necesar pentru a ecua]ia [i televiziunea. RCS-RDS oferi clien]ilor no[tri cele mai releofer` \n acest moment servicii de vante servicii de internet”, avertiacest tip, \n special \n ora[e mari, zeaz` Stefanos Theocharopoulos.

Pia]a mondial` se preg`te[te, \ns`, unde poate asigura acoperirea pentru telefonia mobil`. pentru valul urm`tor, 4G, care proPia]a este cea care \mpinge opemite viteze de zece ori mai mari pentru accesul mobil la internet. Iar ratorii \n aceast` direc]ie, prin conRomânia nu poate r`mâne \n solidarea serviciilor de comunica]ii urm`, mai ales c` operato- pentru a realiza economii de costuri. {i dac` pân` acum companiile rii globali au testat de multe ori pe pia]a lo - erau cele care f`ceau acest lucru, cal` servicii [i tehno- utilizatorii individuali au \nceput [i ei s` se orienteze spre servicii intelogii inovatoare. |n it rb minute au vo grate. “Pe o pia]` matur` [i compede cem brie anul trecut, ânii \n 2009 la mobil rom Nokia Siemens Net- titiv` cum este pia]a local`, clien]ii a[teapt` solu]ii inovatoare, cât mai works prezenta la Bubine adaptate preo cucure[ti solu]ia p`rilor [i intereselor integrat` Long lor actuale”, arat` Term Evolution (LTE) Thierry Millet, de [i anun]a c` se afl` \n discu]ii cu cei patru minute la Orange. Comeste traf pania a lansat reoperatori mobili de icul luna r mediu de voce cent serviciile de pe pia]` (Vodafone, p utilizato entru un tefonie fix` tocmai Orange, COSMOTE r român de telefonie pentru a-[i spori [i RCS&RDS) pentru mobil` prezen]a pe pia]a testarea LTE. solu]iilor integrate pentru Aceast` tehnologie clien]ii reziden]iali. ofer` viteze maxime de Pia]a telecom s-a schimbat radi173 Mbps la download cal \n ultimii ani, balan]a puterii [i 58 Mbps la upload. \nclinându-se \n favoarea utilizatoSMS-uri au trimis |NTEGRAREA rilor. Operatorii lupt` acum pentru românii CONTINU~ a putea anticipa cât mai repede ser\n 2009 Un juc`tor puternic pe viciile care vor aduce cei mai mul]i pia]a de internet (e drept, utilizatori. “Consider c` viitorul pe conexiuni fixe) a devenit \n apar]ine celor care vor \n]elege cel ultima perioad` Romtelecom, prin mai bine nevoile clien]ilor, care vor serviciul ClickNet, care, \mpreun` cu asculta [i vor reac]iona \n concordivizia de televiziune digital` dan]` cu aceste nevoi [i, ca rezultat, (Dolce), a reu[it s` aduc` profit ope- celor care vor crea produsele [i ratorului. Aceast` extindere pe noi serviciile care r`spund acestor segmente este un semn al modului cerin]e, dar care [i inoveaz`, fiind \n care companiile din telecom v`d \naintea tendin]elor pie]ei”, conviitorul – integrarea cât mai multor chide Stefanos Theocharopoulos, servicii sub o singur` umbrel`. Astde la COSMOTE. Biz

42 mld.

142

7 mld.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

telecom

O singur` voce, dou` re]ele Grani]ele dintre fix [i mobil dispar, \n urma unei ini]iative comune a Romtelecom [i COSMOTE România, care formeaz` cea mai mare comunitate telecom din România.

Luna iunie a adus o premier` pe pia]a româneasc` de telecom.

Pentru prima dat`, o companie din România (Romtelecom) \[i unific` tarifele fix-fix [i fix-mobil (pe o singur` destina]ie), pentru to]i clien]ii de telefonie fix` (reziden]iali [i business), \n dou` re]ele separate (Romtelecom [i COSMOTE).

“Principiul «mai multe beneficii la acela[i pre]» se \ncadreaz` \n strategia urmat` \n ultimii trei ani – Clientul pe locul 1. De asemenea, anticipând nevoile [i dificult`]ile cu care se confrunt` clien]ii no[tri \n aceast` perioad` dificil` de criz` economic`, am luat decizia de a-i sus]ine prin diferite ini]iative”, a declarat Yorgos Ioannidis, director general al Romtelecom. El a ad`ugat c`, \n func]ie de obiceiurile de consum ale clien]ilor companiei, ace[tia pot economisi chiar [i 30% din valoarea lunar` a facturilor.

Economia este cu atât mai important` pentru companii, care pot realiza acum rapid [i eficient o integrare fix-mobil ce va facilita atât comunicarea cu propriii angaja]i mobili, cât [i comunicarea cu partenerii de afaceri. Romtelecom Business Solutions dore[te ca prin aceast` facilitate s` sprijine mediul românesc de afaceri.

Ini]iativa va fi implementat` \n dou` faze: din 7 iunie clien]ii Romtelecom, reziden]iali sau companii, pot vorbi \n re]eaua COSMOTE la tarifele din re]ea, iar \n aproximativ o lun` toate apelurile din re]eaua mobil` COSMOTE c`tre Romtelecom vor fi tratate c` apeluri \n re]ea, cu toate beneficiile incluse. Astfel, clien]ii vor suna \n cea mai mare comunitate telecom din România, care

are peste 13 milioane de utilizatori business [i reziden]ial.

Cele dou` companii precizeaz`, \ns`, c` aceast` ini]iativ` nu \nseamn` unirea re ]elelor Romtelecom [i COSMOTE sau o unificare a obiectivelor celor dou` companii. Acestea vor continua s` opereze separat, cu baze de date de clien]i separate, cu servicii facturate separat de fiecare companie.

“Oamenii au nevoie s` comunice f`r` limite sau constrângeri [i noi \n]elegem asta mai bine decât oricine. Suntem bucuro[i s` anun]`m ini]iativa comun` a COSMOTE [i Romtelecom, una dintre cele mai avantajoase solu]ii de comunicare mobil-fix de pe pia]`, prin care clien]ii celor dou` companii vor putea vorbi chiar mai mult \ntre ei. Noua ofert` a fost creat` special pentru confortul financiar al clien]ilor no[tri”, a declarat Stefanos Theocharopoulos, CEO COSMOTE România. În func]ie de abonamentul folosit, clien]ii Romtelecom au incluse \n abonamente pân` la mii de minute lunar pentru apelurile c`tre re]ele fixe na]ionale [i COSMOTE, sute de minute incluse pentru convorbiri c`tre alte re]ele mobile na]ionale, ta-

rife locale pentru apelurile inter na]ionale. COSMOTE va oferi \n aproximativ o lun` beneficii similare tuturor clien]ilor COSMOTE care vor apela re]ea ua fix` Romtelecom. Noile beneficii nu presupun costuri suplimentare pentru clien]i, prelungirea sau semnarea unui nou contract, iar ini]iativa se aplic` tuturor clien]ilor Romtelecom, existen]i [i noi.

Biz

53

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

EFICIEN}~ CU SAU F~R~ CERCETARE? Din punct de vedere statistic, exist` probabilitatea ca o campanie s` fie eficient` f`r` cercetare. Exemplele din practica de zi cu zi arat` contrariul numai [i pentru simplul fapt c` prin cercetare se minimizeaz` riscul e[ecului.

54

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

cercetare

Dac` n-ai habar ce cau]i [i nici cui te adresezi, nu ai cum s` fii eficient. Iar când vine vorba de eficien]` \n comunicare, atingem coarda sensibil` a multor companii. |n fiecare an, \nainte [i dup` Effie, constat`m o efervescen]` a dezbaterilor, unele mai aprinse decât altele, pe marginea eficien]ei sau ineficien]ei lucr`rilor \nscrise. Dincolo \ns` de cazurile punctuale de eficien]`, [apte dintre membrii juriului Effie de anul acesta au relatat pentru Biz rolul pe care-l joac` companiile de cercetare de pia]` \n desenarea unei strategii eficiente de comunicare [i provoc`rile care intervin \ntre creativi [i oamenii de cercetare.

“Rela]ia \ntre cercet`tor [i agen]ia de crea]ie reflect` tipul de rela]ie care domin` societatea româneasc` \n acest moment”, define[te Elena Nica, Research Manager – Qualitative la Research International România, raportul de for]e pe acest domeniu. Rela]ia se poate \mbun`t`]i \n m`sura \n care ambele p`r]i investesc \ncredere \n ea [i au ajuns \n aceast` rela]ie pentru c` \[i doresc proiecte comune eficiente. “De aceea, un ochi deschis

spre experien]a partenerului de rela]ie e tot ce trebuie ca aceasta s` func]ioneze fericit”, sublinaz` Elena Nica.

7 GRE{ELI |N RELA}IA DINTRE CERCETARE {I CREA}IE 1. Insuficient` \ncredere \n companiile de cercetare.

2. A[tept`ri exagerate privind rezultate spectaculoase din orice cercetare.

3. Inexisten]a unor departamente de strategie/planning care s` interac]ioneze direct cu agen]ia de cercetare.

4. Tentativa de “ap`rare” a reclamei de judecata rezultat` din cercetare, \n loc de a se valorifica informa]iile primite, inclusiv ve[tile proaste.

5. Atitudinea defensiv`, pân` la ostilitate, fa]` de tot ce \nseamn` cercetare \n comunicare.

6. Ideea potrivit c`reia cercetarea distruge creativitatea.

7. De[i ambele domenii presupun creativitate, fiecare tinde s` lucreze \n "laboratorul" s`u, f`r` a acorda aten]ie muncii de echip`.

SE POATE EFICIEN}~ F~R~ CERCETARE? Cu ceva noroc, poate c` da. Practic, \ns`, compania de cercetare este cea care trage linia de demarca]ie \ntre noroc [i me[te[ug, crede Daniel Enescu, Partner la Daedalus

Millward Brown. Exist` [i cazuri \n care un spot remarcabil face istorie f`r` s` aib` neap`rat o strategie bine definit` \n spate sau f`r` s` se bazeze pe date, ci doar pe intui]ie. Aceste cazuri reprezint` numai 1 - 2% din situa]ii.

Pentru celelalte 98% din situa]ii, o comunicare nesus]inut` de o informare prealabil` solid` are [anse mari de e[ec.

Rolul unui om de cercetare este s`-i arate publicitarului cealalt` fa]` a imaginii despre un produs, cea pe care o vede consumatorul, puncteaz` Mircea Kivu, Operations Director la Mercury Research. “Cercet`torul poate spune ce anume din creativitatea agen]iei a adus cre[terea vân z`rilor m`surat` de clientul spotului, ce din mesajul transmis a avut impact \n mintea consumatorului”, explic` [i Silviu Matei, director de cercetare la CSOP. O campanie poate fi eficient`, \ns` f`r` cercetare nu se va [ ti niciodat` c`rui fapt i s-a datorat eficacitatea. Dac` se renun]` la cercetare, se elimin` un cost.

Ceea ce \n perioade de reducere a bugetelor este o mutare mai mult decât binevenit`. |ns` nu se

Biz

55

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

poate \nv`]a ce [i cum merge decât analizând comportamentele reale [i specifice, nu general valabile.

Teoretic, pot exista [i cazuri \n care o campanie s` fie eficient` f`r` s` se fi apelat la cercetare.

Cazul extrem, \n opinia Elenei Nica, este cel al campaniilor care comunic` lucruri ce nu se pot aproxima \nc` \n repertoriul consumatorilor [i pentru care cercetarea \nc` nu a inventat m` sur`tori adecvate.

|N C~UTAREA }APULUI ISP~{ITOR Responsabilitatea \n caz de e[ec, la fel ca [i \n caz de succes, este de ambele p`r]i. Companiile de cercetare ofer` cadrul de des f`[urare, sunt cele care deschid drumul [i tot ele sunt cele care \l \ncheie, prin evaluarea de final.

“Conform proverbului «garbage in, garbage out», noi, cei din cercetare, suntem la fel de r`s punz`tori de e[ecul unui caz ca [i celelalte p`r]i implicate”, crede Marian Marcu, Managing Partner la Novel Research.

Din punctul de vedere al lui Daniel Enescu, cea mai mare provocare \n rela]iile dintre companiile de cercetare [i agen]iile de publicitate este ca ambele p`r]i s` fie de acord c` sunt de aceea[i parte a baricadei.

Deseori oamenii de cercetare sunt privi]i drept ni[te distru g`tori ai creativit`]ii, f`r` a se lua \n calcul c` de fapt clientul final nu dore[te creativitate doar de dragul creativit`]ii. “Faptul c` firmele de research m`soar` munca agen]iei de publicitate induce un 56

Biz

«fals conflict de interese»”, atrage aten]ia Enescu.

Dan Petre, Managing Partner la D&D Research, avertizeaz` mai degrab` asupra presiunii timpului scurt, \n condi]iile \n care de regul` agen]iile solicit` proiecte de cercetare complexe necon ven]ionale, totul bine\n]eles cu bugete “prietenoase”. De asemenea, un alt factor

parteneriat [i percep cercetarea ca pe o ma[in`rie menit` s` ucid` ideile creative. La rândul lor, companiile de cercetare refuz` uneori s` accepte limitele cercet`rii. Se \ntâmpl` uneori ca ideile creative s` fie ucise din fa[` deoarece consumatorii nu le pot \n]elege, ceea ce poate duce la o interpretare gre[it` a reac]iilor consumatorilor \n loc s` se foloCUM SE POT EVITA A{TEPT~RILE seasc` direc]iile identificate penNEREALISTE? tru a completa ce lipse[te. |n plus, [i agen]iile de crea]ie Cercetarea nu are r`spuns la orice. se \ntâmpl` s` aib` a[tept`ri neRezultatele unei cercet`ri pot aduce r`sturn`ri realiste, care provin de cele mai spectaculoase de situatie spectaculoase. multe ori din credin]a c` cercetaCercetarea nu se poate face \ntr-un interval de rea are r`spuns la aproape orice, timp foarte scurt. \n timp foarte scurt [i cu Când se pune prea mult accent pe metoda de r`sturn`ri de situa]ie spectacucercetare se poate pierde din vedere obiectivul. loase. Primele exemple care-i vin Culegerea datelor prin instrumente cåt mai \n minte Elenei Nica \n acest sens eficiente [i transpunerea analizelor aprofundate \n sunt a[tept`rile \n domeniul rapoarte simple. aplic`rii metodei de cercetare.

Sunt mul]i oameni de agen]ie de tensiune este reprezentat de re- care se concentreaz` pe metoda ticen]a cu care sunt primite uneori de cercetare \n defavoarea de agen]ie, \n special de departa- urm`ririi obiectivului cercet`rii. mentul de crea]ie, datele ce infirm` Oamenii sunt con[tien]i c` au nedirec]ii sau idei deja dezvoltate. Nu voie de cercetare, dar aceasta se \n ultimul rând, obi[nuin]a agen - transform` la un moment dat ]iilor de a a[tepta informa]ii spec\ntr-o [coal` chinuit`, \n care fietaculoase din orice cercetare care \ncearc` s` impun` celuilalt reprezint` un motiv de tensiune. un mod de a face, [i, \n acest proDe partea agen]iilor de crea]ie, ces, cei doi uit` ca au venit \n Silviu Matei a observat c` exist` o acest exerci]iu ca s` afle ceva. oarecare mândrie de breasl`, potri- Cele dou` experien]e diferite se vit c`reia cel care creeaz` “[tie cel ciocnesc pe teritorii care nu le mai bine”. De celalalt` parte, sunt cele mai familiare. Mai uneori, cercet`torul confund` da- exact, comunicatorul ajunge s` tele cu realitatea. cread` c` e specialist \n research, Panicos Christopoulos, Manacercet`torul crede c` [tie comuging Director la 360 Insights, nicare. Solu]ia de mijloc ar fi s` atrage aten]ia [i asupra faptului c` se reuneasc` cele dou` experiente de multe ori agen]iile de crea]ie nu \ntr-o construc]ie care sprijin` accept` ideea c` se afl` \ntr-un proiectul comun. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

A zburat pân` la cap`tul lumii, a stat acolo aproape doi ani [i apoi s-a \ntors. {i-a dat seama c` poate ajunge mai departe pe un val zbuciumat decât pe o mare lini[tit`. Iar valul zbuciumat nu este pentru Liviu David altundeva decât \n România.

Publicitatea \ntre agonie [i extaz A fost vreun moment \n ultimul an când v-a]i fi dorit s` v` \ntoarce]i iveau atâtea oportunit`]i, [i n-am mai avut r`bdare. Ajungi mai

repede departe pe un val zbuciumat, decât pe o mare lini[tit`.

Cineva a reu[it s` construiasc` un \ntreg mecanism de descuraMi-a fost [i foarte dor. Oricât de mult ai vrea s` pleci [i s` la[i jare a celor exigen]i, pasiona]i [i cu bune inten]ii. Acest mecanism totul \n urm`, e ceva \n p`mântul acesta care te trage \napoi. La se nume[te România. Oricât de perseverent [i de optimist ai fi, mine elasticul e legat prin zona Domenii, pe la D’Arcy, unde am pân` la urm` tot vei sim]i c` ]ise \nfund`. Eu pentru autoap`rare lucrat opt ani. Am zburat pân` la cap`tul lumii, am reu[it s` m` aplic cinismul. Nu m` a[tept la minuni, [i atunci reu[esc s` nu prind de ceva acolo, dar dup` un timp elasticul m-a tras \napoi. m` demotivez chiar de fiecare dat`. Ma \ntristez când v`d atâta Next e la 600 metri de fostul D’Arcy. Lucrurile astea nu sunt mitoc`nie [i dezinteres, dar de ce s` plec din ]ar`? Nu vede]i c` \ntâmpl`toare. aici nu te plictise[ti niciodat`? \n Australia?

Ce este publicitatea pentru dumneavoastr`?

Agonie [i extaz. Râs [i plâns. Prostie [i geniu. Matematic` [i art`. terminat s` reveni]i \n ]ar`?

Libertatea [i New York Festivals. Figuran]i [i vedete. Casnice [i Am \nv`]at c` nu-i bine s` judeci oamenii dup` aparen]e. C` nu-i designeri. Trout [i Gu]`. {i mai am multe de \nv`]at, de[i altceva un cap`t de ]ar` s` o iei de la cap`t. C` nu exist` joburi mici [i nu [tiu s` fac mai bine. dezonorante. C` modestia [i bunul-sim] sunt calit`]i, nu semne de sl`biciune. Am \nv`]at o groaz` de lucruri pe care acum, \n Ro- Ce s-a schimbat radical \n publicitatea româneasc` din 1995 pån` acum? mânia, \ncerc s` le uit dac` vreau s`-mi ias` cât de cât ceva. Aici S-au pierdut entuziasmul [i sinceritatea primilor ani. Nu mai exist` pasiune [i nici dorin]a de a inova. Acum totul e calculat, valorile normale nu se aplic`. Bine c` m`car partea tehnic` \mi m`surat, evaluat la rece. Totul e strategie financiar`. Dac` \n 1999 mai e oarecum de folos.

D’Arcy ajungea Agen]ia Anului cu campanii pe care le [tia [i le Australia e dovada c` se poate. Sistemul promoveaz` corectitudinea, oamenii urmeaz` ni[te reguli, statul te respect`, totul iubea toat` lumea, câ]iva ani mai târziu se premiau campanii pe merge bine. Uite c` se poate [i f`r` corup]ie generalizat`, [i f`r` care fie nu le [tia nimeni, fie nu le iubea nimeni. {i asta din motive nesim]ire. “Advance Australia Fair” spune imnul lor na]ional. extrem de pragmatice, care au aruncat creativitatea \ntr-un tabel.

Odat` cu primele campanii premiate interna]ional, ceva s-a Dup` ce m-am \ntors am tot \ncercat s` dau exemple, s` schimb lucruri, dar nu mul]i sunt dispu[i s` \nve]e din experien]a altora. stricat. Agen]iile au ajuns obsedate de premii (care s` le aduc` Românul nostru nu are nevoie de lec]ii, e atoate[tiutor. Se pricepe imagine, deci noi clien]i, deci bani) [i clien]ii de rezultate, iar \n lupta aceasta s-a sacrificat tocmai publicul. A[a am ajuns s` la orice. Uita]i-v` numai la cât de bine s-a priceput s` aleag`, \n vedem la TV doar dou` feluri de campanii: “cum-vroiau-clien]ii”, ultimii 20 de ani, [i acum nu e el de vin`.

De ce m-am \ntors? Pentru c` \n 2006 România era \n mijlocul pline de informa]ii [i lipsite de atractivitate, [i “cum-vroiauunei efervescen]e uria[e. Totul cre[tea ca ciupercile. Aici chiar era agen]iile”, gândite s` ia premii interna]ionale, dar f`r` impact la români. Pu]ine reu[eau s` plac` [i clientului, [i agen]iei, [i publinevoie de mine. Acolo, superspecializarea \]i \ngusteaz` foarte cului, [i s` mai [i vând` produsul. Altfel spus, pu]ine agen]ii au mult orizontul, pe c ând \n haosul românesc v`duvit de competen]e po]i ajunge s` faci o groaz` de lucruri. |n lipsa specializ`rii, reu[it s` nu uite pentru ce lucreaz`. Acum, de când cu criza, s-a dus [i ultima brum` de curaj. |n loc s` stimuleze concuren]a nivelul e mediocru, dar \]i apar multe proiecte interesante [i ai [ansa ca m`car o parte dintre ele s`-]i ias`. |n Australia nu mi se creativ`, criza a f`cut exact opusul. “Managementul” pe care Ce a]i \nv`]at din experien]a australian`? {i, pân` la urm`, ce v-a de-

58

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

interviu FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

LIVIU DAVID, Director de Crea]ie, Next Advertising

Biz

59

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

managerii [tiau s`-l fac` pe vremea banilor pica]i din cer nu mai func]ioneaz`. Acum domne[te teama. Deciziile multor oameni de marketing \nsp`imânta]i de cl`tinarea scaunului sunt pas cu pas dictate de gospodine \n focus-group-uri. Asta reduce de cele mai multe ori nivelul originalit`]ii din publicitate la cote jignitoare.

Evident, nu m` refer la campaniile supercreative pe care agen]iile [i le pl`tesc singure [i pe care nu le vedem decât dup` premiere. {i evident nu m` refer la clien]ii Next, care chiar prin faptul c` au ales Next au dovedit c` “sunt mai inteligen]i decât ai lor”.

entuziasm [i implicare. Sunt din ce \n ce mai pu]ini tineri pasiona]i, sau mi se pare mie? S` reintroducem oare armata obligatorie, s` vad` ce \nseamn` greul [i disciplina? Mai bine s` nu-i deranj`m de pe mess.

Dintre proiectele pentru care a]i lucrat, de care sunte]i cel mai mândru?

Connex Ceau[escu, Connex Go!, Qfort, Salva]i Delta.

Ca publicitar, ce a[tept`ri ave]i de la publica]iile tip`rite?

Printul e un mediu minunat. Internetul \]i ofer` informa]ia [i Ce crede]i c`-i lipse[te cel mai mult publicit`]ii române[ti la ora adaptarea, televiziunea \]i d` sunetul [i spectacolul vizual, dar actual`: eficien]a sau creativitatea? amândou` sunt efemere [i superficiale. Printul a r`mas singurul Eficien]a [i creativitatea la un loc. |ntr-o lume ideal` toate cammediu cu care po]i interac]iona natural (v`z, miros, pip`it) [i pe paniile creative sunt eficiente, [i invers. Noi, dac` nu ne iese ceva care \l po]i pune deoparte spre p`strare pe termen nelimitat. Inoriginal [i memorabil, o \ntoarcem cu “P`i campania a vândut forma]ia o po]i vedea [i revedea, f`r` tehnologie complicat`. foarte bine” sau “Brand managerul de la Paris ne-a felicitat”. Dac` Nimic nu se compar` cu mirosul [i senza]ia hârtiei tip`rite. Mai iese ceva original care n-a func]ionat, spunem: “A luat premii, e conteaz` \ns` [i ce scrii pe hârtia aceea. M`rturisesc c` nu prea o campanie bun`, d ar n-a avut vizibilitate, c` n-au fo st bani de mai citesc reviste. Le colec]ionez \ns` pe acelea care-mi plac ca media”. Mereu ne g`sim câte o scuz`. A[ vrea s` prind vremurile design sau care au articole demne de re]inut. Cred c` o revist` când clien]ii, consumatorii [i agen]iile vor fi atât de evolua]i \ncât ar trebui s` arate bine [i s` scrie bine. Dac` nu le are pe amâns` nu mai func]ioneze decât campaniile dou`, nu e complet`. Informa]ii g`sim creative. A[ vrea s` v`d cum brandurile [i pe net, \ntr-o revist` e important s` care-[i bat joc de noi cu spoturi stupide le punem \n valoare.

LIVIU DAVID sau lipsite de originalitate vor da faliCe crede]i c` se va \ntâmpla cu publiciment. Sta]i lini[ti]i, nu se va \ntâmpla Copywriter (1995-1999) tatea pe print? \n via]a asta. Celor mai mul]i oameni de [i apoi director de crea]ie Nu cred c` publica]iile vor disp`rea marketing din România le lipse[te rala D’Arcy (1999-2003). \n viitorul apropiat [i evident nici reportarea la nivelul campaniilor bune de Interactive Designer [i apoi clamele din ele. |n cel mai r`u caz, afar`. O educare a standardului. Noi Art Director la Ogilvy vor ajunge s` se distribuie gratuit [i continu`m s` ne raport`m doar la nivor tr`i din publicitate, dar nu au velul de aici, [i atunci calitatea \ndoielInteractive Sydney cum s` dispar`. Fie [i pentru simplul nic` a materialului media savurat de (2005-2006). Din 2006, motiv c` e \nc` incomod s` r`sfoie[ti spectatorul român (pe care televiziunile director de crea]ie la un laptop \n autobuz. i-au injectat-o) va trage mereu \n jos caNext Advertising. litatea publicit`]ii. Haide]i totu[i s` ne Cum a]i lucrat la campania pentru Biz? Ce uit`m [i la ce fac al]ii, mult mai de[tep]i v-a determinat s` accepta]i acest proiect? ca noi, [i s` avem curaj s` ridic`m [tacheta. E riscant, [tiu, dar [i poten]ialul de a ie[i \n fa]` e mai mare. Eu asociez Biz cu perioada mea de cre[tere profesional`. |n 2000 Din p`cate, campaniile memorabile nu ies \n tabele cu cifre [i nu era singura revist` care scria despre antreprenori, despre afaceri se valideaz` democratic. Fra]ii Wright n-au f`cut un research s` pe internet, despre branding. Biz era Revista. Mai erau [i Zilele Biz, primul eveniment serios de marketing, [i forumul BizCity.ro, vad` dac` motorul o s`-i ridice de la p`mânt. Deciziile care primul ring de p`ruial` online a publicitarilor români. Biz a fost schimb` lumea sunt luate de oameni cu viziune, nu prin vot. un model [i to]i s-au luat dup` el –au ap`rut alte reviste similare, Ce p`rere ave]i de noua genera]ie de publicitari romåni? alte evenimente de marketing, alte forumuri de publicitate. E u[or Cei foarte tineri sunt mult mai pragmatici decât am fost noi. Cu s` nu fii primul, c` ai de unde copia [i de unde lua oamenii. focus pe cât câ[tig`, nu pe ce fac ca s` câ[tige. Dependen]i Marta U[urelu m-a rugat s` o las s`-mi prezinte echipa. {tia c` boln`vicios de tehnologie [i \n special de internet. |i cam plictisesc dac` apuc s`-i cunosc n-o s-o mai pot refuza. Cine [tie când mai lucrurile statice [i cele la care trebuie s` depun` vreun fel de efort. g`sesc oameni la fel de pasiona]i prin ]ara aceasta. E aproape o Par o genera]ie deja obosit`, nu [tiu de ce. Când c`r]ile vor avea datorie s` ne ajut`m \ntre noi. Ca un f`cut \ns`, odat` cu prima mai pu]ine cuvinte [i eventual imagini \n mi[care, poate vor \ntâlnire au \nceput s` curg` proiectele \n agen]ie mai potop ca \ncepe s` [i citeasc` (parc` v`d viitoarele populare colec]ii Twit- \n 2008. Printre deadline-urile care ne secerau pe capete, am terBooks, YouBooks, FaceBooks [i best-sellerul SMSMagazine). reu[it s` \ncropim totu[i câteva idei dr`gu]e. De notat c` poate Publicitarii tineri au cam acelea[i caracteristici de mai sus, mai mult decât mine au contribuit Semida, Adrian [i C`lin. Proplus o not` de neglijen]` [i autosuficien]`. Am \ntâlnit \ns` punerile s-au aprobat din prima, nu [tiu de ce. Poate pentru c` [i exponen]i ai speciei tinere care manifest` urme vizibile de spuneau lucruri adev`rate. Biz 60

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

DE

GABRIEL BÂRLIG~

Premierele Biz – Curaj [i viziune Cum transformi un domeniu abstract, cum e cel al afacerilor, \ntr-un subiect care s` atrag` cititorii? Pentru Biz, solu]ia a fost de la \nceput clar`: am scris \n primul rând despre oamenii care creeaz` [i dezvolt` afaceri.

L

i se spunea “buticari”, “pri vatiza]i”, “patroni” sau, cel mai blând, “\ntre prinz`tori particulari”. De fiecare dat`, co nota]ia termenului era una negativ`, românii acceptând cu greu faptul c` o idee dublat` de munc` [i perseveren]` poate aduce succes financiar.

Biz [i-a propus s` prezinte oamenii care, prin viziune [i \ndr`zneal`, ridicau businessuri de succes \ntr-o ]ar` \nc` marcat` de atitudini formate \n era comunist` de pân` \n 1989 [i \n cea popu list` de dup` 1990. Am \m prumutat numele an glo-saxon [i i-am definit ca “antreprenori”.

Oameni ca Marius Ghenea, Florentin Banu, Octavian Radu, Drago[ Petrescu sau Dan {ucu au creat companii, branduri, pove[ti de succes care meritau spuse.

Biz [i-a propus s` fac` acest lucru. De ce? Simplu: am considerat c` puterea exemplului este foarte important` [i c` experien]a acestor antreprenori poate ajuta al]i oameni s` \ndr`zneasc` s`-[i urmeze visele.

Am descoperit inclusiv antreprenori \n serie, oameni care, dup` ce dezvoltau [i vindeau un business, o luau din nou de la zero, pentru a retr`i senza]ia unic` a \nceputului unei noi afaceri. Biz

62

Biz

Radu Enache a construit lan]ul de hoteluri Continental, rezistând cu succes \n fa]a asaltului brandurilor interna]ionale.

Atunci când am scris despre antreprenoriat, am vorbit cu cei care cunosc cel mai bine acest domeniu: antreprenorii \n[i[i. |ntotdeauna pove[tile [i experien]ele prin care au trecut ace[tia \i pot ajuta pe al]ii \n situa]ii similare.

Drago[ Grigoriu (Tempo) a optat \nc` de la \nceput pentru independen]` \n advertising

C창nd o industrie este pe val, Biz aduce \n prim-plan oamenii care conduc principalii juc`tori \n domeniu

George Haber, un rom창n care a creat [i v창ndut afaceri de milioane de dolari \n Silicon Valley

Vedetele ultimei perioade sunt antreprenorii din online. Biz a realizat recent o copert` unic`, reu[ind s`-i conving` pe cei mai importan]i oameni din internetul rom창nesc s` se dezbrace de secrete la propriu [i la figurat.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

63

management DE

OVIDIU NEAGOE

{I FORMATORII SE FORMEAZ~, NU-I A{A? Decizia unui num`r mare de companii de a internaliza programele de training [i noul cadru legislativ au ajutat la cre[terea cererii pentru programe de tip “train the trainers”.

64

Biz

Bogdan Ni]escu, trainer intern pentru compania de asigur`ri Eureko, crede c` “nu-i timp de reinventat apa cald`” \n ceea ce prive[te trainingurile care se adreseaz` chiar celor care fac, la rândul lor, training pentru al]ii. “Las`-i pe cei care au mai mult` experien]` dobândit` [i dovedit` pe o anumit` tem` s` te \nve]e”, spune Ni]escu, care a participat de curând la programul “Leadership Situa]ional II”, sus]inut de furnizorul de training Human Invest, [i a ob]inut atestarea de a livra programul \n interiorul companiei de asigur`ri.

Chiar dac` subsidiara asigur`torului beneficia de un centru intern de training [i \nainte de debutul crizei economice [i a continuat s` investeasc` \n dezvoltarea profesional` [i personal` a angaja]ilor, totu[i o mare parte dintre companiile care au continuat investi]ia \n training au preferat internalizarea procesului. Decizie care, coroborat` cu o lege implementat` la \nceputul anului, prin care niciun formator nu poate s` sus]in` programe de training f`r` certificare, duce la dezvoltarea cererii pentru programele de formare de formatori.

Dac` peste hotare, \n companiile dezvoltate, trainerii interni au o contribu]ie crucial` \n implementarea unei strategii de business, la noi \nc` se lucreaz` la bazele procesului, care odat` cu maturizarea organiza]iilor [i dep`[irea contextului economic dificil va putea fi aplicat cu succes. Printre primele semne acestui drum sunt programele oferite de furnizori externi, care sunt continuate din ce \n ce mai des de oameni din interior,

training

VIOREL PANAITE, Partner la firma de training Human Invest

CERTIFICAREA FORMATORULUI DE TRAINERI

precum [i eliminarea programelor artizanale, lipsite de coeren]` [i superficiale.

ANTRENAMENT PENTRU CRE{TERI SUS}INUTE Trainerii interni preg`tesc angaja]ii companiilor pentru care lucreaz` pe subiecte delicate, legate de procese, mecanisme [i practici interne. “Sunt \ns` [i companii, un num`r restrâns, care au atras pe aceste roluri formatori sau consultan]i interni, ce sunt implica]i \n dezvoltarea unor procese organiza]ionale [i \n programe cu middle [i senior management”, spune Viorel Panaite, Partner la firma de training [i consultan]` \n resurse umane Human Invest. “De exemplu, majoritatea programelor pentru middle [i top management, acolo unde au existat bugete, au continuat s` fie implementate cu parteneri externi”, mai spune Viorel Panaite. |n 2008 [i 2009 aportul programelor de tip train the trainers la cifra de afaceri a furnizorului de training nu a fost unul foarte mare, dup` cum spune Panaite, [i s-a situat de la lansarea cursului, adic` la \nceputul anului 2008, la aproximativ 100.000 de euro.

Exist` totu[i multe cazuri \n care formatori interni ai unor corpora]ii care activeaz` \n România au fost certifica]i \n str`in`tate [i din ]ar` achizi]ioneaz` doar materialele [i instrumentele cu care \[i sus]in programele.

Dac` ne uit`m la cea mai mare cerere de cursuri acreditate de Consiliul Na]ional de Formare ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

|n general un proces de certificare are mai multe etape. Prima const` \n participarea la cel pu]in o sesiune de training pe solu]ia pe care dore[ti s` te certifici.

Urmeaz` apoi un curs de certificare, ce dureaz` 4-5 zile. |n cadrul cursului, participan]ii \nva]` despre teoria din spatele solu]iei, cum s` utilizeze instrumentele incluse, cum ar trebui s` arate o sesiune de training cu solu]ia respectiv`, ariile pe care poate fi aplicat`, lucrul pe un num`r foarte mare de studii de caz etc. La sfâr[itul sesiunii participan]ii primesc un kit ce con]ine toate materialele de care au nevoie pentru a pune la punct [i a livra training-uri pe baza solu]iei respective.

Urmeaz` apoi o perioad` de practic` [i evaluare pentru a vedea dac` informa]iile au fost asimilate corect. Sunt anumite programe de certificare unde participan]ii trebuie s` livreze un anumit num`r de ore pe solu]ia respectiv` pentru a primi diploma [i altele unde ace[tia, dup` o anumit` perioad` de timp, trebuie s` se recertifice.

CU CEO-UL LA TEATRU Firma de training Trainart propune un program prin care managementul companiilor din ]ar` se poate “antrena”, \n perioad` de criz`, prin tehnici avansate de teatru.

Capacitatea de leadership, cooperarea [i lucrul \n echip`, gestionarea presiunii [i a rela]iilor tensionate, adaptabilitatea la mediul extern instabil, cl`direa \ncrederii \n sine, creativitatea [i gândirea lateral` sunt numai câteva dintre beneficiile aduse de teatru. Calit`]i [i avantaje pe baza c`rora firma de training Trainart a cl`dit un curs destinat top managementului, care poate fi “predat” atât \n limba român`, cât [i \n englez`.

Noul modul de training a fost creat de trainerul [i regizorul Dan Vasile [i conceput special pentru a veni \n \ntâmpinarea nevoilor de instruire continu` a executivilor [i folose[te mai multe tipuri de strategii, printre care identificarea [i utilizarea punctului optim de concentrare, ie[irea din rol sau \nv`]area unui rol. “A[a cum reiese din studii recente referitoare la liderii de criz`, empatia fa]` de oameni, de situa]ii este esen]ial` pentru un management eficient”, spune Adriana Bo[c`nici, director general la Trainart.

Profesional` a Adul]ilor (CNFPA) pe care o are Ascendis, aceasta este \n zona de formare de formatori.

“A evoluat [i anul trecut a fost unul dintre subiectele pe care noi le-am dezvoltat destul de mult, pentru c` organiza]iile s-au dus \n zona de a internaliza trainingul”, continu` partenerul de la Ascendis.

Cererea pentru programe de tip formare de formatori \nregistrat` de grupul Ascendis a fost \ntre 1-3% din cifra de afaceri a furnizorului de training, care s-a situat, anul trecut, la aproximativ 3 milioane de euro, urmând un drum descendent comparativ cu 2008, când se situa la 4,3 milioane de euro. |n condi]iile \n care participarea individual` la un astfel de program cost` \ntre 1.600 [i 3.500 de euro (marje furnizate de Human Invest) \n func]ie de programul pe care urmeaz` s` fie f`cut` certificarea, \n cazul companiilor aceste pre]uri pot varia \n func]ie de num`rul de participan]i sau volumul de sesiuni livrate. |n plus, \n ultimul an, num`rul mare al trainerilor acredita]i de CNFPA a urcat “formatorul” pe locul cinci \n topul profesiilor acreditate de institu]ie.

“Este o abordare destul de agresiv`, dar ne bucur` c` exist` o pia]`”, spune Sorin P`un, partener la Ascendis. “Dar deja exist` for]e interne acreditate, exist` o normalitate [i atunci ai nevoie de o constan]`, astfel \ncât nu v`d o cre[tere masiv` \n anul urm`tor pentru c`, de[i lucrurile interne se pot livra, este nevoie [i de training extern”, conchide P`un. Biz

Biz

65

management DE

OVIDIU NEAGOE

Cånd talentul se \nva]` Deficitul de talente pentru pozi]ii cheie persist`, \n ciuda cre[terii num`rului de candida]i care aplic` pentru un job, dar ar putea fi compensat prin implementarea unor programe interne bine puse la punct.

Pentru Georg Stolzlechner, tâmplar la produc`torul de materiale lemnoase tirolez Egger, luna noiembrie a anului 2006 a fost un punct de reper pe propriul radar profesional. Pe atunci, tocmai fusese promovat ca manager de produc]ie al fabricii Egger din Bünde, Germania, [i a fost absorbit \n programul intern al companiei Startklar.

“Pe parcursul urm`torilor doi ani [i jum`tate am fost instruit pentru a fi manager al fabricii, prin numeroase cursuri [i \n special prin programul Startklar, realizat de Egger”, spune Georg Stolzlechner, actualmente directorul tehnic al fabricii. Visul unei cariere de succes s-a \ndeplinit pentru tâmplarul german, iar acum poate fi rândul altor tineri cu abilit`]i de management din organiza]ie. Compania german` a demarat cea de-a treia edi]ie a programului intern destinat poten]ialilor manageri, prin care, timp de un an [i jum`tate, 19 tineri talenta]i din toate subsidiarele companiei aflate pe teritoriul a cinci state, inclusiv România, vor beneficia de training intensiv sau schimb de experien]` cu omologi din alte ]`ri.

Dac` beneficiile unor astfel de programe sunt evidente pentru angaja]i, companiile câ[tig` din acoperirea deficitului de talente [i consolidarea managementului cu knowhow tehnic. Sunt necesare, \ns`, astfel de programe interne? Studiul “Deficitul de Talente 2010”, realizat de firma de selec]ie, recrutare de personal [i consultan]` \n HR Manpower România, arat` c`, \n ciuda cre[terii num`rului de candida]i afla]i \n c`utarea unui loc de munc`, deficitul de talente persist` pentru pozi]ii cheie. Mai mult, 36% dintre angajatorii din ]ar` \ntâmpin` dificult`]i \n acoperirea pozi]iilor 66

Biz

deschise, \n timp ce la nivel global se CELE MAI C~UTATE CINCI POZI}II \nregistreaz` o medie de ALE ANULUI 2010 31%. “De[i num`rul de LOC ROMÂNIA EMEA* companii care \ntâmpin` 1. Inginer Muncitor calificat dificult`]i \n acoperirea 2. Muncitor calificat Reprezentant vânz`ri pozi]iilor cheie s-a redus 3. Reprezentant vânz`ri Tehnician (produc]ie, sim]itor \n 2010 fa]` de inginerie, mentenan]`) 2009 datorit` 4. {ofer {ofer schimb`rilor ap`rute \n 5. Manager Personal contabil, financiar * Europa, Orientul Mijlociu [i Asia raportul cerere/ofert`, Surs`: “Deficitul de Talente 2010” Manpower deficitul de talente r`mâne \nc` o problem` important`”, spune Camelia Tot studiul Manpower arat` o sc`dere St`nculescu, director general la a deficitului de talente \n 2010 cu 26% Manpower România. “Cre[terea fa]` de anul trecut, deficit cu num`rului de persoane aflate \n c`utarea 5 procente peste media global` [i 13% unui loc de munc` nu elimin` nevoia, peste cea regional` (Europa, Orientul confirmat` \n ultimii ani, de investi]ii \n Mijlociu [i Asia – EMEA). Una dintre oameni atât \n anii de studiu, cât [i \n solu]iile de moment ale angajatorilor este cadrul companiilor angajatoare”, extinderea c`ut`rilor c`tre candida]i care continu` St`nculescu. pot migra de la un sector de activitate la altul sau c`tre cei care \[i doresc o schimbare de roluri \n cadrul actualei companii [i, de ce nu, c`tre candida]ii nou intra]i pe pia]a muncii.

Dar cheia de acces c`tre aceast` surs` de candida]i sunt programele interne de instruire [i dezvoltare.

“Consider c` talentele pot fi p`strate \n organiza]ie prin construirea unor planuri reale de carier`, care pot fi sus]inute prin diverse metode, de la training on the job pân` la coaching sau programe de MBA, \n anumite cazuri”, spune Adriana Bo[c`nici, Managing Partner la Trainart [i totodat` membru al HR-Club. “|ns`, din punct de vedere strategic, cel mai important aspect pentru a p`stra adev`ratele talente \n organiza]ie este construirea acestor planuri de carier` [i \n realitate, nu doar pe hârtie”, conchide Adriana Bo[c`nici. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

LANSARE Velorbis pedaleaz` \n Rom창nia pag. 70 INTERVIU Doroteea Petre pag. 72-73 RUGBY Rom책nii sunt construi]i pentru rugby pag. 74-75 GADGET Camere pentru vacan]` pag. 76-77

Doroteea Petre

AUTO Un C4 mai mult dec책t exploziv pag. 78

Biz

67

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

MODERNISM CU TONURI CLASICE

Dulciuri fran]uze[ti [i \n Micul Paris Deserturi de lux cu mult` personalitate pot r`sf`]a acum [i pofticio[ii din ]ar`.

Motivul? Lansarea celebrului brand Madame Lucie \n România. Renumitele “Les Macarons”,

Divertismentul cap`t` o nou` dimensiune pentru iubitorii muzicii clasice, care au acces la concertele Filarmonicii din Berlin chiar din interiorul propriei sufragerii. Utilizatorii televizoarelor LCD Sony Bravia [i ai produselor Blu-ray, prin serviciul Bravia Internet Video, o func]ie de vizualizare a con]inutului din re]ea, pot p`trunde \n s`lile de spectacol din jurul lumii unde concerteaz` Filarmonica. Momentan serviciul este disponibil doar \n Germania [i Marea Britanie, dar urmeaz` s` fie extins [i \n SUA, Japonia, Canada [i \n restul Europei. Pe baza unui parteneriat cu Filarmonica din Berlin, Sony va oferi utilizatorilor de Sony Bravia [i Blu-ray “bilet de intrare” la concerte interna]ionale, dar [i \nregistr`ri din Digital Concert Hall – serviciul online al orchestrei – toate la rezolu]ie Full HD [i sunet de \nalt` calitate.

preparate dup` o re]et` tradi]ional`, se vor putea armoniza perfect cu o cafea aromat` sau un pahar de [ampanie pe mesele românilor.

Produsele sunt disponibile \n nou` sortimente, printre care se num`r` cele de portocale, l`mâie, sau vanilie.

Dup` o investi]ie de 450.000 de euro \ntr-un nou magazin-bistrou, Delicateria Traiteur a reu[it s` recreeze iar o parte din farmecul Micului Paris de alt`dat`. Aici, expertiza de top \n gastronomie este asigurat` de un brutar francez, un patiser [i un alt brutar, care propun pofticio[ilor peste 400 de preparate, produse \n Bucure[ti, \n fabrica proprie a societ`]ii. {i din noul magazin, situat pe bulevardul Dacia din capital`, clien]ii pot achizi]iona produse precum brânzeturi artizanale, pâine, produse din carne, dulciuri, produse din pe[te sau [erbet. Pe lâng` produsele proprii, Delicateria Traiteur a ales pe sprâncean` o gam` de produse importate, vinuri [i alte b`uturi alcoolice fine, cafea, ceaiuri, dulcea]` [i alte delicatese fran]uze[ti.

Biz

Produc`torul elve]ian de ceasuri Bell & Rose d` ora exact` \n materie de accesorii “must have”, prin lansarea edi]iei limitate “BR 03-92” Instrument Phantom Infiniti, realizat` \n colaborare cu marca japonez` de automobile de lux Infiniti. Ceasul va fi produs de elve]ieni \ntr-un num`r de o sut` de unit`]i, ce vor fi disponibile exclusiv \n centrele Infiniti din Europa. Lansarea acestui accesoriu elegant pentru colec]ionarii de ceasuri marcheaz` o nou` etap` a colabor`rii dintre cele dou` m`rci, care sunt sinonime la nivel mondial cu performan]e excep]ionale, stil, precizie [i lux. Edi]ia limitat` a fost creat` \n cinstea recent lansatului model Infiniti FX Limited Edition, un crossover performant care, la fel ca [i ceasurile, a fost produs \ntr-un num`r de o sut` de unit`]i, la nivel mondial.

vi[ine, scor]i[oar`

TRADI}IE {I BUN-GUST

68

ELEGAN}~ |N PATRU TIMPI

Biografie politic` Secretele \ntunecate ale oamenilor politici din statele dezvoltate, unde neregulile la nivel \nalt nu scap` nepedepsite, sunt bine p`zite. Afacerile \nv`luite \n mister sunt departe de ochiul presei [i al aleg`torilor [i pot fi demascate numai de oamenii din interior. Aceasta [i-a propus \n pelicula “The Ghost Writer” [i Adam Lang, un fost premier britanic, interpretat de Pierce Brosnan, care angajeaz` un scriitor talentat (Ewan McGregor) s` \i scrie biografia. Dar interesele meschine ale politicienilor corup]i sunt amenin]ate de posibilele dezv`luiri ale fostului premier care, ca m`sur` de precau]ie, se duce cu scriitorul, familia, câ]iva membri ai staff-ului [i paznici pe o insul` pustie. Dup` o documentare am`nun]it` [i mai multe interviuri cu omul politic, “scriitorul din umbr`” afl` c` omul politic este \nv`luit \ntr-un mister total [i c` el, scriitorul, nu este primul contractat s` pun` pe hârtie dezv`luirile acestuia, predecesorul s`u fiind g`sit mort \n condi]ii suspecte. Dac` volumul va vedea lumina tiparului, [i mai ales sub ce form`, ve]i putea afla de la finele lunii mai de pe marile ecrane, din pelicula “The Ghost Writer”, regizat` de Roman Polanski.

life lansare DE

OVIDIU NEAGOE

VELORBIS pedaleaz` \n România Produc`torul danez de biciclete Velorbis a anun]at intrarea pe pia]a local` prin lansarea a dou` showroomuri \n Bucure[ti [i Constan]a.

Confort olandez, viziune scandinav` [i produc]ie german` – aceasta este, pe scurt, defini]ia perfec]iunii pe dou` ro]i [i ingredientul principal cu care produc`torul de biciclete Velorbis [i-a propus s` cucereasc` pia]a din România. Filosofia Velorbis este cl`dit` pe mai bine de un secol de cultur` a ciclismului, pe aten]ia la fiecare detaliu [i pe un design danez exlusivist.

P`trunderea pe pia]a autohton` a companiei daneze are la

70

Biz

baz` cre[terea \n popularitate a fenomenului green [i \mbr`]i[area unui stil de via]` s`n`tos de c`tre tot mai mul]i români. Pentru amatorii de plimb`ri cu bicicleta, sau chiar angaja]ii pentru care statul \n trafic nu este o op]iune, Velorbis pune la dispozi]ie o gam` larg` de modele, ce pot fi admirate \n cele dou` showroomuri, din Bucure[ti [i Constan]a, precum [i o pagin` web \n limba român`, de unde clien]ii se pot documenta cu privire la bicicleta potrivit`. Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

life interviu DE

CORINA COMAN

“|n ]ara noastr` sunt foarte mul]i oameni talenta]i care [tiu s` spun` o poveste. A[a cum spunea un reporter anul acesta \ntr-o cronic` din celebra revist` Variety, «Românii nu pot face filme proaste, este ilegal \n ]ara lor»”

72

Biz

interviu Este discret`, ambi]ioas` [i viseaz`, ca orice tân`r actor, la momentul Oscarului. |ntre timp, a câ[tigat un premiu de interpretare la Cannes (\n cadrul sec]iunii Un certain regard) [i crede cu t`rie \n viitorul cinematografiei române[ti. Doamnelor [i domnilor, Doroteea Petre.

Visând la Oscar principal [i \n care am avut ocazia s` joc al`turi de Maia Morgenstern. Ar mai fi Muzica \n sânge – un scurtmetraj \n regia lui Alex Actri]` am visat s` fiu de când eram mic`. Copil fiind, eram Mavrodineanu, La soluzione miglore – \n regia lui Luca Maz\ndr`gostit` de poezie [i recitam des acas` poeziile din manualele zierri – [i L’enfance d’Icare – \n regia lui Alex Iord`chescu, unde am jucat al`turi de Guillaume Depardieu, un actor extrem de ta[colare. Am \nceput cu “Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie”. lentat [i de regretat.

Doroteea, e[ti una dintre marile speran]e ale noului cinema românesc.

Cum te-ai hot`råt s` devii actri]`?

Ai debutat \n filmul Ryna, \n anul 2005, care te-a f`cut cunoscut` lumii \ntregi. Spune-ne mai multe despre acest film.

Ce alte proiecte ai \n preg`tire?

Ryna a fost rolul meu de debut pe marile ecrane [i prima oar` când am avut la propriu ocazia s` joc. La \nceputul anului doi de facultate, am fost chemat` la un casting –primul din cariera mea. Regizoarea Ruxandra Zenide mi-a \ncredin]at rolul principal [i atunci a fost \nceputul u nei leg`turi strânse \ntre noi care dureaz` [i acum. Pentru amândou` a fost filmul cu care am debutat, un film frumos [i sensibil, despre o adolescent` care tr`ie[te \ntr-o mic` comunitate din Delta Dun`rii [i se lupt` s`-[i apere feminitatea. A fost un film de succes, care a primit peste 30 de premii interna]ionale.

Acum m` preg`tesc de film`ri pentru La cosmetique du bonheur, regizat de Ruxandra Zenide. De asemenea, doresc s` ini]iez un workshop de actorie de film pentru oricine este interesat de actorie [i actorie de film \n mod special.

Care este rolul t`u preferat?

Cum vezi tu cinemaul românesc \n acest moment?

Promi]`tor, am reu[it s` atragem aten]ia asupra noastr`. A[a cum spunea un reporter anul acesta \ntr-o cronic` din celebra revist` Variety, “Românii nu pot face filme proaste, este ilegal \n ]ara lor”. Sper s-o ]inem tot a[a, pentru c` \n ]ara noastr` sunt foarte mul]i oameni talenta]i care [tiu s` spun` o poveste.

Mi-e greu s` spun unul anume, pentru c` fiecare mi-a oferit o experien]` unic` [i are \nsemn`tatea lui \n formarea mea ca actri]`. Cu ce actor/regizor ]i-ai dori s` colaborezi?

Cu orice regizor care are ceva de spus, important este s` \mi plac` |n 2006, ai fost premiat` la Cannes. Te-a marcat \n vreun anume fel proiectul [i s` mi se potriveasc`. acest premiu?

Bine\n]eles. Acordarea lui a fost un moment foarte important \n via]a [i \n cariera mea, este un premiu la care viseaz` orice actor, iar pentru mine a fost total nea[teptat, eu venisem la festival pentru dou` zile, s` asist la premiera filmului. Acolo, organizatorii mi-au cerut s` mai r`mân, dar nu mi-au spus [i de ce, am aflat \n momentul \n care am fost chemat` pe scen`. “Un certain regard”, fiind un premiu care nu s e acord` \n fiecare an, nu era prezent \n sec]iunile festivalului, a[a c` a fost o surpriz` total`, pentru mine a fost o sear` magic`. |n acest an apari \n patru filme. Spune-ne mai multe despre ele.

Într-adev`r, anul acesta vor avea premieraMar nero, o coproduc]ie italo-român` \n regia lui Federico Bondi \n care de]in rolul corina.coman@revistabiz.ro

Pån` acum ai jucat \n filme. Ai acceptat [i roluri \n teatru sau cochetezi cu ideea?

Iubesc teatrul [i, cu toate c` pân` acum timpul nu mi-a permis s` m` dedic proiectelor teatrale, mi-ar pl`cea ca de acum \ncolo s` fac [i asta.

Dac` ai ajunge la Oscar, pe covorul ro[u, ce designer ai vrea s`-]i creeze rochia?

Iubesc moda [i printre prefera]ii mei se afl` Emilio Pucci, Emanuel Ungaro [i Dior. Visez s` ajung la Oscar [i sper ca visul s` mi se \ndeplineasc` \ntr-o zi. Probabil c`, dac` voi ajunge acolo, \ntr-adev`r va fi o mare problem` alegerea vestimenta]iei, dar mai am de a[teptat acest moment (râde). Biz

Biz

73

life rugby DE

CRISTIAN CHINA-BIRTA

Provincia are cheia revigor`rii sportului cu balonul oval Afirma]ia din titlu apar]ine pre[edintelui Federa]iei Române de Rugby, Alin Petrache.

Subiect care revine constant \n discu]iile pe care le am cu el. {i pe bun` dreptate.

Alin are o explica]ie omeneasc` pentru aceast` schimbare de direc]ie [i, de aceea, absolut fireasc`: “Majoritatea juc`torilor din Bucure[ti au plecat c`tre echipe din provincie pentru c` li s-au oferit alte condi]ii. Nu po]i s` condamni juc`torul, atâta vreme cât nu este tratat 74

Biz

ca lumea [i nu este pl`tit pentru ce face, el pleac` unde este tratat mai bine. Nu este mercenar, a[a cum i-am auzit pe unii spunând, asta e meseria lui, juc`torul este un profesionist care merge unde poate juca. S` nu uitam c` orice juc`tor are familie, are nevast`, are

p`rin]i, care acas` nu a[teapt` laude [i nici \mb`rb`t`ri, a[teapt` bani. {i este un lucru normal”, spune el \ntr-un interviu acordat pentru sportlocal.ro.

Aspectul f inanciar este unul f`r` de care nu se poate face performan]`. {i din punctul de vedere al bugetului necesar

rugby DE

func]ion`rii “administrative” a clubului, dar [i din punctul de vedere al banilor pe care \i \ncaseaz` juc`torii.

Acum vedem c` fac performan]` echipe precum {tiin]a REMIN Baia Mare, campionii en-titre la rugby, care, probabil, \n condi]ii de criz` [tiu s` \[i dr`muiasc` banii pentru a ob]ine maximum de beneficii. {i aici ajungem la o alt` component` foarte important` a performan]ei \n sport [i nu numai, adic` managementul gândit pe termen mediu [i lung.

Poate c` echipele din ]ar` au \nv`]at mai demult lec]ia “rezultate bune cu bani pu]ini”, pentru c` a[a au func]ionat dintotdeauna. {i poate c` actuala criz`, care a lovit teribil sportul românesc, arat` cu adev`rat cine este preg`tit \n zilele de ast`zi s` fac` performan]`. {i nu e numai la rugby a[a. Uita]i-v` la fotbal, unde CFR Cluj, Unirea Urziceni sau FC Vaslui sunt adev`rate campioane din punctul acesta de vedere.

Sau la handbal, unde Oltchim la fete [i HCM Constan]a la b`ie]i sunt echipele momentului. La volei la fel, [i la fete, [i la b`ie]i. Deci nu este o \ntâmplare c` “provincia”, a[a cum f`r` r`utate, ba chiar cu din ce \n ce mai mult respect, o numesc bucure[ tenii, face adev`rat` performan]`, câ[tigând pe toate fronturile \n fa]a capitalei.

Ini]iativa Federa]iei Române de Rugby de a aduce echipa na]ional` s` joace meciuri importante \n afara Bucure[tiului merit` salutat` din acest punct de vedere. Pentru c` iubitorii acestui sport minunat merit` s` vad` Stejarii jucând “acas`”, c`ci aceast` “cas`” a b`ie]ilor no[tri este \ntreaga ]ar`.

Primirea extraordinar` pe care b`ie]ii no[tri au avut-o la Boto[ani, unde România a \nvins Ucraina cu 61-7, a reprezentat [i pentru Fede ra]ie o surpriz` pl`cut`, dar [i o certificare a faptului c`, a[a cum spunea pre[edintele Alin Petrache, provincia reprezint` categoric una dintre variantele pentru revigorarea rugby-ului românesc. Biz

CRISTIAN CHINA-BIRTA [I CRISTINA SZEKELY

Romånii sunt construi]i pentru rugby Steve McDowell, un All Blacks autentic, cu un palmares demn de invidiat: câ[tig`tor al Cupei Mondiale cu na]ionala Noii Zeelande \n 1987, preparator fizic \n cadrul programului de dezvoltare al juc`torilor de elit` din Noua Zeeland`, preparatorul fizic personal al legendarului Jonah Lomu, pe care l-a preg`tit timp de [ase ani. Acum Steve este, al`turi de Romeo Gontineac, unul din antrenorii na]ionalei României, pe care vrea s` o duc` anul viitor “acas`” la el, la Cupa Mondial` din Noua Zeeland`.

Am discutat de mai multe ori cu el despre cum vede rugby-ul românesc \n compara]ie cu ce se \ntâmpl` \n alte ]`ri. În edi]iile urm`toare ale revistei ve]i putea citi un amplu interviu cu acest omlegend` \n rugby-ul mondial. Ave]i mai jos o excelent` privire de ansamblu a lui Steve asupra rugby-ului românesc.

“Dup` p`rerea mea, românii sunt construi]i s` joace rugby. De[i mul]i se \ndreapt` spre fotbal, rugby-ul li se potrive[te mai bine. Dac` \n România ar cre[te num`rul de juc`tori, na]ionala ar urca mult la nivel interna]ional.

România are cel mult 2.000 de juc`tori legitima]i, pe când, Fiji, de exemplu, are 80.000 de rugbi[ti legitima]i. Acolo unde exist` un num`r mare de practican]i, mai

Steve McDowell, antrenorul echipei na]ionale de rugby (stånga)

ales la nivel profesionist, cresc standardele [i odat` cu acestea [i nivelul la care se joac`. Sunt pu]ine echipe cu adev`rat puternice \n România, iar acestea, corelate cu num`rul mic de juc`tori legitima]i, duc la concluzia c`, totu[i, nivelul la care se practic` sportul cu balonul oval aici este unul bun.

Dac` ar exista mai multe forma]ii precum cea din Baia Mare (actuala campioan` na]ional`, n.r.), care este o echip` dornic` de progres, cu antrenori deschi[i, dispu[i s` \nve]e din experien]a altora, receptivi la tot ceea ce este nou, cu siguran]` ar cre[te nivelul rugby-ului [i ar ap`rea [i rezultatele a[teptate.” Biz

• {TIRI • Peste 600.000 de cereri de bilete de la Cupa Mondial`

Muzeul Floric` Murariu – din respect pentru marele juc`tor

Organizatorii Cupei Mondiale la Rugby, care are loc \n Noua Zeeland` anul viitor, au anun]at c` s-au \nregistrat peste 600.000 de solicit`ri de bilete pentru toate fazele competi]iei. Cererile fanilor sunt \n curs de procesare, dar responsabilii au anun]at deja c` multe dintre ele, din p`cate, nu vor putea fi onorate. În septembrie 2010 va urma faza a doua a vânz`rii de bilete pentru Cupa Mondial`, când doritorii \[i vor \ncerca din nou norocul.

Componen]ii echipei na]ionale de rugby au participat la inaugurarea muzeului Floric` Murariu din Mitoc, jude]ul Boto[ani, comuna natal` a fostului c`pitan al echipei na]ionale.

Actualul c`pitan al na]ionalei, Sorin Socol, a dezvelit o plachet` comemorativ` la casa \n care a copil`rit fostul mare juc`tor.

La sfâr[itul ac]iunii juc`torii echipei na]ionalei au schimbat pase cu copiii de la [coala din localitate, numit` dup` fostul mare juc`tor român.

Biz

75

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Camere pentru vacan]` Dac` v` gândi]i la cazare, a]i gre[it pagina. Aici vom vorbi despre camerele foto care \n aceast` var` v` pot ajuta s` realiza]i instantanee [i fotografii artistice ale concediului mult a[teptat.

Aparatele pe care vi le prezent`m se afl` la grani]a dintre camerele compacte [i cele (semi)profesionale, capturând imagini care vor face ca vacan]a s` arate peste a[tept`ri.

76

SONY NEX-5

CANON POWERSHOT SX210 IS

Dac` v-a]i hot`rât s` face]i primii pa[i c`tre camere DSLR, nu ve]i da gre[ cu NEX-5, cea mai mic` [i mai u[oar` camer` digital` din lume cu obiective interschimbabile. Avantajul? |n compara]ie cu modelele obi[nuite de camere foto DSLR, construc]ia ce elimin` sistemul mecanic cu oglind` reduce grosimea camerei pân` la 24,2 mm \n punctul cel mai sub]ire. |n plus, NEX-5 beneficiaz` de o carcas` din magneziu foarte u[oar` [i extrem de rezistent`. Noul senzor CMOS Exmor APS HD, cu o rezolu]ie de 14,2 megapixeli, cu mult mai mare decât senzorul camerelor compacte obi[nuite, captureaz` imagini cu zgomot extrem de redus [i ofer` efecte de defocalizare creative tipice pentru DSLR. Procesorul BIONZ asigur` fotografierea la viteze mari, cu focalizare rapid`, precis` [i timp minim de r`spuns de la ap`sarea butonului pân` la declan[area obturatorului.

Compatibilitatea cu o gam` variat` de obiective interschimbabile extinde posibilit`]ile artistice ale aparatului de fotografiat.

Pentru cei \nc` dependen]i de camerele compacte, dar care vor ceva mai mult de la aparatul lor, Canon a venit cu noul PowerShot SX210 IS. Gra]ie unui obiectiv Canon superangular cu zoom optic 14x, rezolu]iei de 14,1 Mp [i procesorului DIGIC 4, noua camer` ofer` flexibilitate sporit` \n utilizare.

Ideal pentru fotografierea \n detaliu, acest model beneficiaz` [i de modul de filmare 720p HD cu zoom [i sunet stereo. Disponibil` pe negru, violet [i auriu, PowerShot SX210 IS exceleaz` \n captarea de peisaje la rezolu]ii ridicate. Stabilizatorul de imagine compenseaz` cu precizie mi[carea camerei, oferind imagini clare, f`r` efect de blur, la toate distan]ele focale [i \n condi]ii de iluminare redus`. Ecranul PureColor II G de 3 inch ofer` o rezolu]ie de 230.000 pixeli, afi[ând imagini foarte clare, astfel c` utilizatorul poate verifica rapid calitatea imaginilor realizate, f`r` a avea neap`rat nevoie s` le descarce pe un computer.

Biz

gadgets

Panasonic Lumix DMC-TZ10 Noua serie Lumix de la Panasonic ofer` de toate pentru to]i. Ne-am oprit la modelul TZ10, care pare s` fie partenerul de drum ideal \n orice vacan]`, dar [i \n c`l`toriile de afaceri. Un adev`rat hibrid foto-video, aparatul are o rezolu]ie de 12,1 megapixeli [i include tehnologii de ultim` genera]ie, precum Intelligent Resolution, GPS (care include automat \n datele EXIF ale fiec`rei fotografii sau film`ri coordonatele unde a fost f`cut` fotografia sau filmarea), zoom optic de 12x (plus Intelligent Zoom pân` la 16x, p`strând calitatea fotografiei la un nivel ridicat), obiectivul superangular LEICA DC de 25 mm. Modelul DMC-TZ10 poate \nregistra clipuri highdefinition \n format AVCHD Lite, care ocup` cu 50% mai pu]in spa]iu pe cardurile de memorie fa]` de Motion JPEG. TZ10 este echipat cu Dolby Digital Creator, pentru \nregistrarea unui sunet de calitate.

SAMSUNG TL500

{ti]i prea bine cum e atunci când, \ncercând s` face]i fotografii "artistice" cu aparatul digital compact, rezultatul este sub a[tept`ri. N-ar fi minunat dac` ar exista ceva intermediar, \ntre compact [i semiprofesional, pentru portabilitate sporit` [i calitate deosebit` a fotografiilor? A[a s-au gândit [i cei de la Samsung când au creat TL500, o camer` plin` de calit`]i: un senzor cu sensibilitate sporit` (ISO maxim de 3.200), procesorul de imagine rapid DRIMeIII [i lentila superangular` Schneider Kreuznach f/1.8. Astfel, pute]i men]ine focusul pe subiectul fotografiei, \n timp ce fundalul va fi u[or estompat, creând acel efect profesionist imposibil de ob]inut cu o camer` compact`.

Utilizatorul poate ajusta diafragma, expunerea [i multe alte aspecte ale procesului de fotografiere, iar imaginilor vor putea fi salvate inclusiv \n formatul RAW, pentru o calitate deosebit`.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

OLYMPUS E-PL1

O alt` camer` aflat` la grani]a dinspre aparatele semiprofesionale, E-PL1 de la Olympus promite u[urin]` [i simplitate \n utilizare, dar [i fotografii de supercalitate.

Permite \nregistrarea de filme \n format HD [i \ncorporeaz` [ase filtre artistice (cum ar fi Pop Art sau Gentle Sepia) pentru a ob]ine imagini speciale de fiecare dat`. Olympus vorbe[te despre aceast` camer` ca despre una care va democratiza fotografiile de calitate, iar pre]ul de 599 de euro pare s` dea dreptate companiei. Pentru a men]ine structura compact`, s-a optat pentru o construc]ie optic` f`r` oglinzi, \ns` senzorul Live MOS de 12,3 megapixeli garanteaz` fotografii perfect clare. O noutate sunt [i lentilele Zuiko Digital ED 9-18 mm [i ED 14-150 mm, cu 50-70% mai mici decât cele de 18-180 mm, dar oferind imagini cu mai pu]in zgomot.

Biz

77

life motor DE GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI Coreenii au descoperit formula Optima Mai precis, Kia Optima, lansat` recent la Salonul Auto de la New York. Cunoscut` anterior sub numele de Magentis, ma[ina va ajunge \n Europa \n prim`vara anului viitor. Construit` pe o platform` nou`, Optima e mai lung` cu 45 mm [i are un ampatament mai mare cu 75 mm fa]` de genera]ia anterioar`. La capitolul motoare, avem un propulsor de 2 litri pe benzin` [i unul pe motorin` de 1,7 litri.

Un C4 mai mult decåt exploziv

Un facelift cu inim` verde Toyota Auris beneficiaz` de un facelift discret la exterior, \ns` principala noutate o reprezint` implementarea sistemului hibrid Hybrid Synergy Drive, care va fi introdus de constructorul japonez la toate modelele pân` \n 2020.

Puterea atins` \n mod hibrid este mai mult decât bun`, cei 136 de cai-putere rivalizând cu un diesel conven]ional de 2 litri, \n condi]iile unui consum mediu de 3,8 litri la 100 km.

Cum se joac` Polo \n Saloon Volkswagen vrea s` concureze cumva Loganul \n Rusia, a[a c` au lansat la Moscova noul Polo Saloon. Ma[ina este adaptat` drumurilor [i climei aspre din Rusia, dar [i unor combustibili de calitate mai sc`zut`, dar la pre]ul de peste 10.000 de euro urc` un pic prea sus pentru p`tura de jos a cump`r`torilor. |n schimb, ru[ii ar putea scoate mai mul]i bani din buzunar pentru sigla VW. Polo Saloon este echipat cu un motor de 1,6 litri [i dezvolt` 100 CP.

Simplitate suedez` [i design de top Noul Saab 9-5 este un pas \ndr`zne] de design, p`strând totu[i linia tradi]ional`. La baza modelului a stat conceptul Aero X din 2006. De[i 9-5 va fi lansat la Frankfurt, suedezii au oferit deja detalii tehnice, deci [tim c` vor fi disponibile patru motoriz`ri – un diesel de 2 litri [i 160 CP, respectiv trei pe benzin` (de la 1,6 litri [i 180 CP la 2,8 [i 300 CP). Ma[ina va avea trei versiuni – sedan, hatchback [i wagon.

78

Biz

Citroën se num`r` printre cei mai activi produc`tori auto \n ultima perioad`, lansând modele noi pe band` rulant`. Dup` ce anul trecut francezii au lansat noua identitate de brand [i de design, ne-am delectat deja cu noul C3, dar [i cu juc`u[ul DS. A venit rândul lui C4 s` \mbrace haine noi [i acestea \i vin de minune.

Lansat sub sloganul "Energie pozitiv`", modelul atrage aten]ia imediat prin impresia de for]` [i stabilitate pe care o degaj`. Noile suprafe]e frumos sculptate, caroseria mai joas`, grila fa]` mult mai agresiv`, spoilerul negru din spate [i farurile din fa]` alungite pe lateral contureaz` o ma[in` preg`tit` pentru cucerirea de noi teritorii. De[i arat` diferit, C4 respir` prin fiecare spor stilul cu care Citroën ne-a obi[nuit de-a lungul anilor.

Francezii nu au f`cut economie la tehnologii inovatoare. Printre dot`rile noi se num`r` sistemul de monitorizare a unghiului

mort, sistemul cruise control programabil, proiectoarele de cea]` fa]` cu luminare static` a intersec]iei, precum [i set`rile individuale la condus (culoarea display-ului, alertele sonore, intensitatea climatiz`rii). Nu lipsesc dot`rile standard ale clasei sale: asisten]a la demararea \n pant`, frâna electric` de sta]ionare, AFIL (alerta de \nc`lcare involuntar` a liniei continue), proiectoarele direc]ionale cu xenon sau m`surarea locului de parcare.

La motoriz`ri, Citroën C4 vine cu trei propulsoare pe benzin`: 1,4 VTi de 95 CP, 1,6 VTi de 120 CP [i i 1,6 THP de 155 CP. La capitolul diesel, exist` trei versiuni 1,6 HDI, de 90, 110 sau 150 CP. Este de remarcat introducerea sistemului microhibrid e-Hdi, cu emisii de 109 g/km de CO2.

Ulterior, va fi introdus` o versiune ce va cobor\ emisiile la doar 99 g/km.

Citroën C4 utilizeaz` \n propor]ie de 15% materiale ecologice. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Un eveniment

Afl` care sunt cele mai noi proiecte green, care sunt obiectivele [i ideile din spatele lor [i cum pot fi ele sus]inute.

bizforum

23 iunie 2010, Bucureşti - www.bizforum.ro

AFL~ care sunt strategiile de branding, PR [i new media pentru o pozi]ionare de brand eco-friendly DESCOPER~ de ce brandurile sustenabile se descurc` bine \n pofida crizei economice INSPIR~-TE din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment PRIME{TE sfaturi experte pentru a crea un mesaj green credibil [i puternic pentru compania ta [i avantaj concuren]ial IDENTIFIC~ [i implementeaz` strategii de green CELE MAI BUNE PROIECTE VOR FI PUBLICATE marketing pentru a convinge [i cel mai sceptic consumator ÎN REVISTA BIZ, ÎN CADRUL UNUI NUMĂR SPECIAL PARTICIP~ la dezbateri privind atitudinea consumatorilor fa]` DEDICAT GREEN MARKETING de marketingul pentru produse [i servicii ecologice.

program

12.00 – 13.30 – Sesiunea II 12.00 – 12.20 – A FI GREEN DIN CONVINGERE Ce ar trebui s` fac` companiile ca s` devin` din ce \n ce mai transparente [i s` prezinte realitatea legat` de politica green? Cum se prezint` \n fa]a tuturor stakeholderilor? Ce tool-uri le ofer` consultan]ii de imagine?

9.00 – 9.30 Înregistrarea participanţilor 10.00 – 11.30 – Sesiunea I 10.00 – 10.20 – CE ESTE GRE{IT CU MI{CAREA ECO

DE AST~ZI? Mi[carea green a devenit o mi[care atât de puternic` \ncât s` fie inglobat` \n strategiile na]ionale ale ]`rilor, este doar un boost al companiilor care vor s` dea ceva \napoi comunit`]ilor din care fac parte sau este doar un trend care va trece?

10.20 – 10.40 – AR PUTEA ROMÂNIA S~ FIE O ECONOMIE EMER-

12.20 – 12.40 – GREEN MARKETING Marketingul a intrat [i el \n era verde [i astfel oamenii de marketing trebuie s` \n]eleag` foarte bine produsele [i serviciile green pentru a le g`si abordarea corect`.

12.40 – 13.00 – INOVA}IA |N GREEN Un produs verde, o abordare nou` verde, un serviciu care s` cuprind` tehnici noi. Cum se poate face inova]ia \n green, astfel \ncât s` se dezvolte tot mai mult acest domeniu?

GENT~ GREEN? {I |N ACEST CONTEXT AR PUTEA AVEA ROMÂNIA PROPRIUL STANDARD NA}IONAL GREEN/ECO?

13.00 – 13.20 – DE LA IDEE LA PRODUS –

{ansa României \n revolu]ia industrial` a fost ratat`. Trenul acela a fost pierdut. |n prezent, se contureaz` o alt` revolu]ie, care ar putea avea un impact general \n viitor la fel de mare ca revolu]ia industrial`: revolu]ia eco/green.

Cum putem transforma \ntreg ciclul de via]` [i concepere al unui produs sau serviciu \ntr-unul verde? Este o problem` de costuri sau doar de implementare?

10.40 – 11.00 – ECO SMALL BUSINESS |n contextul general al mi[c`rii green, se \ntrez`re[te o nou` tendin]`, care va produce o mare schimbare dac` va deveni politic` general` – \ntreprinderile mici [i mijlocii s` devin` green.

14.30 – 16.00 – Sesiunea III Studii de caz – câteva dintre marile companii ne prezint` proiectele verzi, care fac istorie \n mi[carea eco pe termen lung Afaceri green – unele dintre cele mai reprezentantive afaceri green \ntâlnite de noi \n ultima vreme ONG-urile isi prezinta proiectele – Nu ar putea s` existe nimic dac` nu ar fi aceste organiza]ii care fac ca lucrurile s` se mi[te.

Cele mai interesante proiecte \[i dezv`luie secretele la a 3-a edi]ie a GreenBiz Forum.

11.00 – 11.20 – MANAGEMENTUL EMISIILOR DE CARBON România este prima ]ar` din Europa care clasific` certificatele de emisii de carbon drept valori mobiliare, putând fi, prin urmare, tranzac]ionate liber pe pia]a de capital.

CUM S~ FIE GREEN

Persoana de contact pentru \nscrieri [i detalii privind evenimentul Gabriela Matei. Tel. 0371.32.32.32 , e-mail: gabriela.matei@revistabiz.ro

PARTENER

SPONSORI

CU SPRIJINUL

PARTENERI MEDIA

jack & suzy welch

Despre semnalele jobului perfect CUM G~SE{TI LOCUL DE MUNC~ IDEAL? Se spune c` via]a merge \nainte, dar se \n]elege privind \n urm`. La fel se \ntâmpl` [i \n cazul carierei. De[i este practic imposibil s` [tii cu exactitate \n ce direc]ie te vor purta pa[ii carierei, cele mai multe joburi transmit anumite semnale despre cât de potrivite sunt pentru tine – sau nu. Indiferent de natura locului de munc`, ar trebui s` cau]i aceste semnale: indiferent c` abia ai terminat studiile, sau e[ti un middle manager care \ncearc` s` urce \n organigrama companiei sau un director executiv \n c`utarea unui job de top – trebuie s` prive[ti atent la compatibilitatea cu locul de munc`.

Oamenii

Chiar dac` orice alt aspect de la locul de munc` este perfect, dac` nu \]i face pl`cere s` lucrezi zilnic al`turi de colegi, slujba poate s` devin` tortur`. Caut` un loc de munc` la o companie cu care ai \n comun sistemul de valori. M` refer la o gam` larg` de valori, tipologii de personalitate [i comportament, de la atitudinea fa]` de performan]` la cât de mult se râde \n timpul \ntâlnirilor. Dac` te angajezi \ntr-o companie \n care propriile percep]ii nu se potrivesc cu cele ale colegilor, vei ajunge s` joci un rol, doar pentru a v` \n]elege bine. S` fii nevoit s` por]i o masc` \n fiecare zi \]i va ucide cariera. Cu cât reu[e[ti s` g`se[ti mai repede \n carier` “oamenii t`i”, cu atât mai bine. Chiar dac` jobul pare ideal din toate celelalte unghiuri, f`r` valori comune nu este ideal pentru tine.

Oportunit`]ile

Poate p`rea interesant s` accep]i un loc de munc` unde crezi c` vei excela. Sigur c` succesul are beneficii, dar, indiferent de jobul acceptat, ar trebui s` sim]i c` este o provocare. Ar trebui s` po]i spune “Sunt capabil s` fac o mare parte dintre sarcini, dar exist` anumite abilit`]i [i know-how pentru acest post pe care \nc` nu le posed. Voi \nv`]a ceva de aici". Existen]a unor posibilit`]i de dezvoltare profesional` te va energiza [i va face din munc` ceva [i mai atr`g`tor. {i, de[i posibilitatea de a e[ua este ridicat` \n cazul unor astfel de joburi, trebuie s` te asiguri c` te angajezi \ntr-o companie \n care \nv`]`tura este pre]uit`, gre[elile nu sunt \ntotdeauna fatale [i exist` colegi mai experimenta]i ce pot juca rolul de mentori sau coach.

Op]iunile

Dac` apare o oportunitate \n g`sirea unui job, care \]i permite dezvoltarea profesional`, semnalul op]iunii \nseamn` g`sirea unui loc de munc`, ce te va ajuta \n cazul \n care o vei p`r`si. |n final, jobul trebuie s` ofere o recomandare pe care o po]i lua cu tine, fie c` este experien]a dintr-o companie prestigioas` sau o pozi]ie \n managementul unui start-up. Exist` o component` secund` a semnalului op]iunii. Anumite companii \]i deschid – 80

Biz

sau \nchid – u[ile ca urmare a reputa]iei lor. Altele fac asta doar pentru c` industria \n care activeaz` are un viitor problematic.

De exemplu, o companie din sectorul aeronautic a \ntâmpinat probleme economice [i, implicit, salarii mici. Totu[i, anumi]i oameni iubesc experien]a c`l`toriilor cu avionul. Dac` te numeri printre ace[tia, sigur ar trebui s` p`[e[ti pe acest drum; dar s` o faci cu ochii deschi[i.

St`pânirea propriului destin

De-a lungul carierei, to]i accept`m joburi care vin \n \ntâmpinarea nevoilor sau a viselor altora. Nu este neap`rat gre[it, doar dac` nu \]i dai seama de aceasta. Lucrul pentru \ndeplinirea viselor altcuiva aproape \ntotdeauna te cople[e[te.

Sunt nenum`rate pove[ti ale oamenilor care accept` pozi]ii pentru c` partenerul de via]` vrea s` c`l`toreasc` mai pu]in.

Apoi, partenerul compromis pierde o poten]ial` promovare din cauza lipsei de mobilitate. Uneori, vina \[i face sim]it` prezen]a.

Alteori nu iese la suprafa]`, dar continu` s` macine. Realitatea dur` este c` nu exist` nicio cale efectiv` de a ie[i din aceast` dilem`. Pe m`sur` ce \mb`trâne[ti, via]a [i rela]iile devin mai complicate. Sunt rate de pl`tit [i parteneri de via]` cu cariere.

Singura ap`rare este sinceritatea fa]` de propria persoan` cu privire la motivul pentru care accep]i un job.

Con]inutul muncii

La fiecare loc de munc` exist` zile rele [i perioade dificile, [i desigur, vor fi [i joburi pe care le faci doar pentru a tr`i de pe o zi pe alta. Dar, \n cel mai bun scenariu, trebuie s` iube[ti m`car un singur aspect referitor la job. Clien]ii, c`l`toriile, socializarea de la [edin]a pe vânz`ri de mar]i diminea]a, sau altceva – ceva despre job care te face s` revii zilnic la birou. Uneori, provocarea absolut` a jobului este cea care te sup`r`. Fiecare loc de munc` are sui[uri [i coborâ[uri, dar dac` un job nu te atrage, nu ai motive s` r`mâi. {i nu-]i face griji c` nu vei recunoa[te un job semnificant când \l vei g`si. O vei sim]i.

Pe m`sur` ce vânezi serviciul potrivit, ]ine minte c` este un proces de durat`, \n care este nevoie de r`bdare [i experimente.

Alege ceva ce \ndr`ge[ti s` faci, asigur`-te c` ai al`turi oamenii potrivi]i [i d` tot ce ai mai bun. Dac` vei proceda astfel, cu siguran]` vei g`si un loc de munc` bun – [i cu adev`rat nu vei munci nicio alt` zi din via]`.

JACK [i SUZY WELCH sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. Le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wininng@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New York Times Syndicate