Biz 201- 50 cele mai puternice branduri romanesti

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

MANAGEMENT Ghidul salariilor 2010

ECONOMIE Toamna se num`r` solu]iile financiare

INTERVIU {eful Flanco \[i a[teapt` noii [efi

Nr. 201 • 15 septembrie 2010 • 6,5 lei

cele mai puternice

branduri romåne[ti Nr. 201

Afl` care sunt cele mai puternice branduri române[ti potrivit studiului realizat de Biz [i Unlock Market Research, din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Senior Sales Manager DANA ANECULOAEI

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

Brandurile care ne umplu via]a

C

u aceea[i mândrie [i satisfac]ie o spun de fiecare dat`: am fost [i suntem pionieri \n presa româneasc`. Biz este prima revist` de business din România care a scris despre branduri, despre valoarea lor, despre for]a [i impactul pe care \l au asupra oamenilor.

Ne amintim [i acum cu mare drag momentele \n care f`ceam conceptul pentru coperta num`rului din noiembrie 2001 al revistei Biz [i \ncercam s` g`sim cea mai bun` traducere pentru cuvântul “brand”. Am hot`rât atunci, dup` dezbateri aprinse, c` este cel mai corect s` p`str`m termenul din englez`. Tot de atunci am decis ca linie editorial` c` este imperativ s` scriem despre necesitatea companiilor române[ti de a construi branduri, pentru a putea avea succes \n lupta cu companiile interna]ionale.

Dac`, la \nceputul anilor ’90, lipsa de experien]` era evident`, mai ales \n cazul companiilor locale care \ncercau s` construiasc` m`rci copiind de multe ori stângaci ceea ce vedeau la branduri str`ine, din 2000 a \nceput s` se vorbeasc` foarte mult despre necesitatea brandingului [i rebrandingului. |n prezent, datorit` altor pionieri, \n branding [i marketing de aceast` dat`, [i companiile române[ti num`r` o serie important` de branduri.

An dup` an, arhitec]ii de brand au construit [i au reu[it s` confere brandurilor române[ti aceea[i greutate cu a brandurilor interna]ionale.

Dar sunt \nc` multe companii locale care nu acord` importan]` acestui aspect [i “omoar`” de multe ori produse [i servicii române[ti cu un poten]ial extraordinar.

Avem nevoie de branduri române[ti. Acesta este manifestul nostru [i de aceea am realizat proiectul editorial “Cele mai puternice 50 de branduri române[ti”, o carte de excep]ie lansat` \n cadrul evenimentului BrandRo, care a reunit cei mai importan]i speciali[ti \n branding, manageri [i antreprenori, profesioni[ti din domeniul marketingului [i al publicit`]ii, lideri de opinie [i reprezentan]i media.

Evenimentul a avut un succes extraordinar, atât prin num`rul [i calitatea participan]ilor [i a speakerilor, cât [i prin ecourile pe care le-a produs \n industria de marketing [i publicitate din România. |n acest num`r al revistei g`si]i detalii din culisele topului, realizat \n premier` \n România de echipa Biz [i compania Unlock Market Research, proiectul urmând s` se transforme \ntr-un clasament anual, care s` motiveze noi companii [i branduri s` apar` \n Top 50 al celor mai importante branduri române[ti.

BrandRo marcheaz` [i debutul unui sezon plin de evenimente Biz , a[a c` fi]i preg`ti]i pentru o toamn` fierbinte. Agenda lunii septembrie va continua la Timi[oara, pe 29 septembrie, cu un nou eveniment \n premier` – Social Media Summit. {i nu ne vom opri aici! Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar BORSEC DACIA PRO TV DORNA POIANA TIMI{OREANA IZVORUL MINUNILOR COTNARI URSUS BCR MURFATLAR BERGENBIER KISS FM BRD ANTENA 1 PATE SIBIU BANCA TRANSILVANIA CRIS-TIM NAPOLACT ROMTELECOM LADORNA ROM BUCEGI FRUTTI FRESH PATE BUCEGI ARCTIC FARMEC TVR 1 RADIO ZU LIBERTATEA CIUCA{ CIUC GEROVITAL DERO BIBOR}ENI RADIO 21 ZUZU PRIMA CEC PETROM KANDIA POIANA NEGRI PERLA HARGHITEI COVALACT MOBEXPERT SAVANA PRIMOLA LAURA M~GURA ELMIPLANT

COVER STORY 50 cele mai puternice branduri române[ti pagina

28

BIZ 201 AGEND~ 4 Cartea celor mai puternice branduri 6 Europa Central`: minus 21% \n 2009 6 Miz` pe cre[tere organic` 6 Centru de inova]ie 3D Panasonic \n Europa 8 S`n`tate pe mâini private 8 Monopol la col]ul str`zii 10 Interviu: Steve Fludder, vicepre[edinte, GE Ecomagination 11 COSMOTE invit` clien]ii pre-paid la Café 076 12 {tiri \n 140 de caractere 12 Renault vine la schimb

54 (G)localizare \n cercetarea de marketing 56 Twitter nu este un megafon 58 Cu ]igla pe Facebook

MANAGEMENT 60 Ghidul salariilor 2010

LIFE 70 Confort f`r` grani]e 72 Lec]ia de rugby cu profesori copii GADGETS

74 Berlinala 3D MOTOR

78 Un Audi sportiv cât 7

OPINIE 80 M`d`lina Diaconescu, Senior Consultant, Brandient

OAMENII BIZ 18 |n culisele analizelor bancare • Rozalia Pal – UniCredit }iriac Bank • Ionu] Dumitru – Raiffeisen Bank

OAMENII BIZ |n culisele analizelor bancare pagina

18

• Lucian Anghel – BCR • Florian Libocor – BRD

INTERVIUL BIZ 24 Adrian Olteanu, director general, Flanco

ANALIZ~ ECONOMIE 14 Toamna se num`r` solu]iile financiare AFACERI 50 Un business despre turismul de business

START-UP 44 Corneliu Bodea, ac]ionar, Adrem Invest

MANAGEMENT Ghidul salariilor 2010 pagina

2

Biz

60

GREEN 48 Via]a unui ONG \n criz`

MARKETING 52 Interviu: Lauren]iu Dumitrescu, Managing Partner, Digital Star

COVER STORY Ce relevan]` au brandurile române[ti \n actualul context economic? Cum reu[esc m`rcile autohtone s`-[i g`seasc` un loc \n marea de branduri globale? Cât de puternice sunt de fapt m`rcile române[ti?

Sunt câteva dintre \ntreb`rile la care am c`utat s` g`sim r`spunsuri prin studiul pe care l-am realizat \mpreun` cu Unlock Market Research.

agend` [tiri

Cartea celor mai puternice branduri Lansarea c`r]ii “Cele mai puternice 50 de branduri române[ti”, realizat` de revista Biz pe baza unui studiu Unlock Market Research, a fost punctul culminant al evenimentului BrandRo Cei mai importan]i speciali[ti \n branding, manageri [i antreprenori, profesioni[ti din domeniul marketingului [i al publicit`]ii, lideri de opinie [i reprezentan]i media au participat \n num`r impresionant la cel mai important eveniment de branding al acestui an, BrandRo, care deschide sezonul de toamn` al evenimentelor Biz. Adina Vlad, Managing Partner la firma de cercetare Unlock Market Research, a dezv`luit invita]iilor rezultatele studiului “Cele mai puternice 50 de branduri române[ti”, pe baza c`ruia revista Biz a realizat cartea omonim`, lansat` la eveniment. Grant McKenzie, vicepre[edinte de marketing la Ursus Breweries, a explicat cum se poate construi un brand durabil pornind de la o mo[tenire româneasc`.

Sesiunea a doua a avut drept punct central prezentarea “Branding România: rela]iile dintre brandul de ]ar` [i brandurile comerciale”, sus]inut` de Aneta Bogdan, Managing Partner la Brandient.

Din panelul de speakeri au mai f`cut parte Iulian P`durariu, Managing Partner la Trout & Partners, Liviu David, Director de crea]ie la Next Advertising, Teddy Dumitrescu, CEO & President la Publicis România [i M`d`lina Diaconescu, Senior Consultant la Brandient.

4

Biz

{erban Alexandrescu

Aneta Bogdan

Adina Vlad

Iulian P`durariu

Teddy Dumitrescu

Liviu David Grant McKenzie

agend` [tiri NOUT~}I

Miz` pe

cre[tere organic` AstraZeneca, compania biofarmaceutic` cu cea mai dinamic` evolu]ie din pia]a farma româneasc` din ultimii ani, inten]ioneaz` s` lanseze \n jur de 10 – 12 produse noi \n urm`torii ani. Potrivit lui Radu R`[inar, pre[edintele diviziei locale a AstraZeneca, dezvoltarea organic` prin lansarea de noi medicamente este cea mai viabil` modalitate de cre[tere a businessului. |n cei cinci ani de activitate pe pia]a româneasc`, num`rul angaja]ilor companiei a crescut de la 65 la 300.

AstraZeneca dezvolt`, produce [i comercializeaz` medicamente \n [ase arii terapeutice incluzând unele dintre cele mai importante patologii: cardiovascular, gastrointestinal, neurologie / neuropsihiatrie, respirator, inflama]ie, oncologie [i boli intec]ioase.

(Loredana S`ndulescu)

Centru de inova]ie 3D

Panasonic \n Europa Dup` lansarea primului centru de inova]ii 3D din Japonia, care a avut loc în iulie 2010, Panasonic va deschide, \n aceast` toamn`, primul centru de inova]ii 3D din Europa. Acesta va avea sediul în Wiesbaden, Germania. Pentru urm`torii doi ani, planul de afaceri al companiei prevede o cre[tere a cifrei de afaceri de peste 500%. Pentru atingerea acestui obiectiv se mizeaz` pe dezvoltarea sistemelor pentru divertismentul casnic, a solu]iilor de con]inut 3D oferite [i a solu]iilor 3D profesionale. (Loredana S`ndulescu)

TRANZAC}IE

7,58% a fost rata anual` a infla]iei \n august 2010, potrivit Institutului Na]ional de Statistic`. Acesta este nivelul maxim \nregistrat \n ultimii doi ani.

6

Biz

DE

LOREDANA S~NDULESCU

EUROPA CENTRAL~: MINUS 21% |N 2009 România se men]ine pe locul cinci \n Eu- cu peste 21%, de la 665,72 miliarde de ropa Central`, cu 33 de reprezentante \n euro la 525,6 miliarde de euro. topul primelor 500 de companii din rePrimul trimestru al anului curent a giune, realizat anual de Deloitte. Compa- adus \ns` [i primele semne de redresare, niile poloneze au \n continuare cele mai 70% dintre companiile incluse \n top rabune performan]e financiare, cu o pon- portând pentru aceast` perioad` o dere de 36% \n top, chiar dac` fa]` de cre[tere a cifrei de afaceri. Aceast` tenanul trecut num`rul lor a sc`zut de la 188 din]` se remarc` aproape \n toate ]`rile la 180. Cel mai mare salt a fost \nregistrat [i sectoarele, cu mici excep]ii. de Serbia, care [i-a dublat num`rul de Cea mai mare industrie din Europa companii prezente \n top, la 12.

Central` dup` venituri r`mâne cea a Ierarhia celor mai mari companii din energiei [i resurselor (peste 200 de miRomânia este \n conliarde de euro), acest tinuare dominat` de TOP 10 COMPANII CEE segment având [i industria energiei [i COMPANIE cea mai mare pon}ARA VENITURI* resurselor, cu 13 redere de ac]ionariat 1. PKN Orlen Polonia 15,69 prezentante, fiind de stat din regiune.

2. MOL Ungaria 11,49 urmat` de industria Industria cu cel mai 3. CEZ Cehia 7,42 bunurilor de consum rapid ritm de cre[4. Škoda Cehia 7,1 [i transport (10), intere [i cu cel mai 5. Naftogaz Ucraina 6,89 dustria prelucr`toare mare num`r de 6. PGE Polonia 4,99 (4), telecomunica]ii companii este indus7. Fiat Polonia 4,51 (5) [i, \n premier` tria bunurilor de 8. PGNiG Polonia 4,45 9. Metinvest Ucraina 4,3 pentru economia roconsum [i a transUcraina 4,1 mâneasc`, o compa- 10. C`ile Ferate porturilor (147,43 nie cu activitate \n * mld. euro miliarde de euro). industria distribu]iei Pe locul al treilea se de produse farmaceutice, Mediplus situeaz` industria prelucr`toare Exim. Cea mai performant` companie (aproape 100 miliarde de euro), care româneasc` din acest clasament este \nregistreaz` [i unul dintre cele mai acPetrom, situat` pe locul 25. celerate ritmuri de sc`dere ca nivel de Dificult`]ile \n plan economic din reprezentativitate \n top (de la 114 anul 2009 s-au resim]it la nivelul \ntregii re- trecut la 101 companii). giuni. Potrivit lui George Mucibabici, Clasamentul realizat anual de Deloitte pre[edintele Deloitte România, dup` \n 18 ]`ri se afl` la a patra edi]ie [i ia \n trei ani de cre[tere sus]inut`, cifra de calcul cifra de afaceri raportat` de comafaceri cumulat` a primelor 500 de panii pentru anul calendaristic prececompanii din Europa Central` a coborât dent. Biz

Accesoriile business ale momentului Func]ionalitate, stil, performan]`. Sunt atributele care definesc orice produs electronic, indiferent c` este vorba de computere, telefoane mobile sau alte gadgeturi. Nici accesoriile nu fac excep]ie de la aceast` regul`, iar produc`torii au exploatat din plin aceste atribute.

Unul dintre cele mai a[teptate accesorii este memoria extern` USB 2.0 Kingston de 16 GB. Stick-ul este extrem de util pentru stocarea tuturor tipurilor de date.

Pre]: 44 euro (TVA inclus)

Card Reader-ul 43 in 1 este solu]ia optim` pentru citirea tuturor tipurilor de carduri de stocare.

Astfel, datele voastre se vor transfera \ntotdeauna \n siguran]`.

Pre]: 7 euro (TVA inclus)

Pentru posesorii de laptopuri, Orange are o ofert` special`: geanta Belkin pentru laptop 10.2’’.

Aceasta este prev`zut` cu un compartiment pentru laptop cu diagonala ecranului de pân` la 10.2 inch.

Geanta Belkin are compartiment`ri multiple [i vine echipat` cu o curea pentru um`r.

Pre]: 20 euro (TVA inclus)

Accesorii disponibile \n toate magazinele Orange din ]ar` [i pe www.orange.ro

Advertorial

Casca Bluetooth® Plantronics Voyager are \ncorporat` tehnologia Dual-mic Audio IQ care capteaz` vocea [i separ` zgomotul de fond, pentru a-l reduce oferind o calitate excelent` a convorbirii.

Casca este echipat` [i cu tehnologia WindSmart, care ofer` o protec]ie tripl` \mpotriva zgomotelor de fond [i a vântului. Se poate folosi cu dou` telefoane mobile, pentru centralizarea apelurilor. Autonomia este de 5 ore \n convorbire continu` [i de 5 zile \n stand-by.

Pre]: 62 euro (TVA inclus)

agend` [tiri Monopol la col]ul str`zii Spaniolii de la Inditex au surprins din nou pia]a local` prin inaugurarea unui nou magazin Bershka în cadrul Unirea Shopping Center. Pozi]ionarea magazinului este cu atât mai interesant` cu cât în imediata vecin`tate se afl` cel mai cunoscut brand al grupului spaniol, magazinul Zara, deschis în plin` criz` anul trecut. Având deja o clientel` fidel`, acesta va impulsiona cu siguran]` [i cre[terea num`rului de vizitatori în curtea Bershka. Pe de alt` parte, amplasamentul va oferi celor dou` m`rci din portofoliul Inditex o vizibilitate sporit` în rândul consumatorilor, un element esen]ial pentru un retailer recunoscut la nivel mondial pentru lipsa de publicitate ca parte a strategiei de business.

Magazinul Bershka are alocat un spa]iu

de 1.200 de metri p`tra]i [i este cea mai mare unitate a brandului la nivel na]ional. Magazinul este structurat pe dou` niveluri, dup` ce a preluat o suprafa]` de 300 mp la parter, prin retragerea parfumeriei Ina Center, [i 850 mp la etajul 1, în aripa C`l`ra[i.

Inditex a intrat în România în 2004, iar în prezent are peste 40 de magazine deschise. Pe lâng` cele opt magazine Bershka la nivel local, compania administreaz` 10 unit`]i Zara, opt Pull & Bear, [apte Stradivarius, patru magazine Oysho, trei unit`]i Zara Home [i dou` Massimo Dutti. Toate au generat anul trecut afaceri de aproape 75 de milioane de euro, în cre[tere cu circa 50% fa]` de 2008. (Corina Coman) 8

Biz

S`n`tate pe måini private |n 2009, media contribu]iei anuale pentru o asigurare privat` de s`n`tate a fost de 1.015 lei \n Bucure[ti [i 925 lei \n provincie, conform unui studiu Asibus realizat de MEDNET. Poli]ele private de asigurare de s`n`tate sunt \n cre[tere, pentru c` ofer` servicii de calitate [i confort. Tragedia de la maternitatea Giule[ti a readus \n prim-plan dezbaterile legate de finan]area sistemului public de s`natate [i de investi]iile necesare \n spitalele române[ti. O alt` problem` major` care afecteaz` sistemul sanitar este [i cea a lipsei personalului de specialitate. |n urma acestor dezbateri, apare tot mai pregnant` ideea asigur`rilor private de s`n`tate, având \n vedere c` un sistem alternativ ar oferi posibilitatea unui control mult mai bun [i o eficien]` \n utilizarea banilor colecta]i. Exist` mai multe tipuri de asigur`ri de s`n`tate oferite de societ`]ile de asigurare prezente \n România. Exist` pachete individualizate pentru persoane fizice, dar [i pentru companii. |n general, companiile prefer` s` ofere angaja]ilor asigur`ri private de s`n`tate ca bonus la pachetul salarial.

Unul dintre cei mai importan]i asiguratori de pe pia]`, Eureko, ofer` posibilitatea celor care cump`r` o poli]` de asigurare de s`n`tate s` beneficieze de un sistem de s`n`tate integrat. Re]eaua na]ional` Eureko pune la dispozi]ia beneficiarilor cei mai buni speciali[ti din

domeniu, primul spital general privat la standarde europene, Euroclinic, dar [i o distribu]ie uniform` la nivel na]ional a serviciilor medicale private.

Eureko are trei planuri de s`n`tate, \n func]ie de nevoile asigura]ilor: Basic Plan, Full Plan [i Family Plan.

Basic Plan are o limit` superioar` de acoperire financiar` de 25.000 de euro pentru fiecare an de asigurare [i include [apte consulta]ii pe an efectuate de medici speciali[ti, toate procedurile medicale de diagnostic [i tratament, toate examenele de diagnostic, toate cheltuielile de spitalizare [i interven]ii chirurgicale \n spitalul Euroclinic [i 70% din cheltuielile de spitalizare [i pentru interven]ii chirurgicale \n alte spitale din re]ea. Asigurarea are incluse [i servicii de ambulan]` de trei ori pe an [i acces 24 de ore din 24 la Centrul de Rela]ii cu Clien]ii.

Full Plan are o limit` superioar` de acoperire financiar` de 100.000 euro pentru fiecare an de asigurare [i cuprinde printre altele un num`r nelimitat de consulta]ii pe an efectuate de medici speciali[ti din re]ea, cinci vizite la domiciliu, pân` la 70% din costul unei interven]ii chirurgicale majore \n str`in`tate, inclusiv transportul.

Family Plan ofer` acela[i plan de s`n`tate pentru membrii familiei asiguratului, \n schimbul unei prime de asigurare mai mici. (Alexandru Ardelean)

agend` interviu DE

GABRIEL BÂRLIG`

Cum poate aduce ecologia profit GE a pus la b`taie 200 mil. $ pentru a atrage antreprenori din toat` lumea s` fac` profit cu idei eco.

Biz a fost singura publica]ie româneasc` prezent` la lansarea proiectului, iar Steve Fludder, vicepre[edinte al GE Ecomagination, ne-a oferit detalii \n exclusivitate din culisele acestei ini]iative.

Vorbi]i despre ecologie [i despre profit. Mul]i sus]in c` aceste dou` concepte nu sunt compatibile.

STEVE FLUDDER,

Voi porni de la exemplul nostru. General Electric (GE) a investit 5 miliarde de dolari \n cercetare [i dezvoltare \n domeniul eco \n perioada 2005-2009, iar aceste investi]ii s-au concretizat \n produse care au adus vânz`ri de 70 de miliarde de dolari. Credem c` am avut acest succes fiindc` cele 5 miliarde investite au avut drept scop, din start, s` facem solu]ii eco profitabile. De multe ori, oamenii cred c` protec]ia mediului cost` prea mult. Noi suntem de alt` p`rere [i am decis s` ne concentr`m pe modalit`]i de a proteja mediului [i a câ[tiga bani \n acela[i timp. {i nu doar noi, ci [i clien]ii no[tri. Astfel, se creeaz` un \ntreg lan] al valorii. Noi cump`r`m componente de la furnizori, care câ[tig` bani, le asambl`m [i le vindem, [i câ[tig`m bani, iar clien]ii no[tri, când folosesc aceste produse, economisesc bani, deci profit` [i ei. Ecomagination se refer` la rezolvarea problemelor dificile de mediu \ntr-un mod profitabil.

De aceea credem c` acest concept are succes.

vicepre[edinte, GE Ecomagination

Care a fost motiva]ia lans`rii acestei ini]iative globale prin care oferi]i 200 de milioane de dolari pentru idei, proiecte, produse \n domeniul eco?

Am decis s` facem asta fiindc` [tim c` exist` multe idei extraordinare \n cadrul GE, de aceea am avut atâta succes. Dar [tim [i c` exist` idei excelente \n afara companiei noastre. Exist` mul]i antreprenori cu idei [i tehnologii inovatoare. Am decis s` cre`m o modalitate ca ace[tia s`-[i exprime interesul de a colabora cu GE pentru ideea lor. Vrem s` aducem la aceea[i mas` compania noastr`, fondurile de investi]ii [i ace[ti antreprenori. Dac` aceste trei grupuri vor colabora, vom putea realiza progrese mult 10

Biz

mai rapide pentru a ob]ine un sector energetic mai verde. Fiecare categorie are abilit`]i unice. Antreprenorii au capacitatea de a transforma rapid o idee \n succes sau e[ec. {i e[ecurile sunt importante, fiindc` vrei ca un e[ec s` se produc` rapid, nu vrei s` investe[ti o gr`mad` de timp [i bani pentru a afla dup` câ]iva ani c` o idee nu merge, iar antreprenorii fac acest lucru. Fondurile de investi]ii sunt foarte bune la identificarea antreprenorilor cu idei bune, dar [i la identificarea momentului \n care un antreprenor are nevoie de o echip` de management mai performant`. GE e foarte bun la luarea unui produs [i distribuirea lui rapid` \n toat` lumea. Facem acest lucru disciplinat [i la standarde de calitate \nalte.

Dac` ne deschidem modelul propriu de inova]ie, vom avea acces mai facil la ideile cele mai bune [i vom g`si idei care completeaz` abilit`]ile noastre. De asemenea, noi putem ajuta antreprenorii [i fondurile de investi]ii s`-[i aduc` pe pia]` ideile mult mai repede.

Care sunt condi]iile de participare?

Nu exist` limit`ri geografice sau legate de cine poate participa. Poate fi o companie, un profesor universitar, un student. Singura limitare este legat` de vârsta de 18 ani. Un antreprenor inclusiv din România poate intra pe site (challenge.ecomagination.com) [i acolo poate vedea cum se poate \nregistra o idee, s` vad` ce alte idei au fost deja postate. Toate instruc]iunile sunt acolo. Proiectele sunt grupate pe trei direc]ii principale: energie regenerabil`, eficientizarea re]elei electrice, respectiv cl`dirile ecologice. Cele 200 de milioane de dolari vor fi investite \n aceste proiecte. Pot fi [i cazuri \n care o companie nu are nevoie de investi]ii, are deja un produs pe care vrea s`-l distribuie, iar GE poate deveni un canal de vânz`ri pentru acel produs. {i acesta poate fi un rezultat al acestei ini]iative. |n acela[i timp, vom continua s` dezvolt`m ideile proprii, prin investi]ii de 10 miliarde de dolari \n cercetare-dezvoltare \n urm`torii cinci ani, dar vrem s` fim disponibili pentru antreprenori, pentru a-i face p`rta[i la ecosistemul GE, la solu]iile pe care le livr`m clien]ilor. Biz

[tiri

COSMOTE invit` clien]ii pre-paid la Café 076 COSMOTE România a lansat recent o nou` platform` de comunicare pentru a promova produsele sale adresate segmentului pre-paid. Deoarece tinerilor le

place s` petreac` cea mai mare parte a timpului lor liber afar` din cas` [i sunt mai degrab` orienta]i spre a ie[i \n ora[, COSMOTE România a creat o platform`

de comunicare original`, construind un spa]iu unic, Café 076, un loc unde distrac]ia se \ntâlne[te cu provoc`rile zilnice. Platforma de comunicare a fost dezvoltat` \n parteneriat cu Ogilvy România. În Café 076, un spa]iu modern cu detalii hi-tech, trei personaje recurente – Miki, Dan [i Andrei – \ntâlnesc diferite provoc`ri [i \i ajut` pe clien]ii cafenelei s` descopere partea vesel` [i distractiv` a oric`rei situa]ii. Lansarea campaniei a fost marcat` de dou` execu]ii. Campania “Muzica”, ce promoveaz` extraop]iunea 4 \n 1 pentru Cartela COSMOTE, este o campanie integrat` de advertising (TV, radio, OOH, comunicare in store) având ca mesaj cheie: “Mai mul]i prieteni, mai mult` distrac]ie!”. Campania “Adev`r sau Provocare” ce promoveaz` extraop]iunea Start pentru Cartela COSMOTE este o campanie integrat` de advertising (TV, radio, OOH, comunicare in store) având ca mesaj cheie: “Provoac` pe cine vrei tu la discu]ii!”. Biz

Biz

11

agend` [tiri {TIRI |N

140

DE CARACTERE

Loredana Apple [i-a propus s` vând` 28 de milioane de iPad-uri \n 2011

Renault vine la schimb Succesul uzinei Dacia de la Mioveni i-a convins pe francezii de la Renault s` continue investi]iile \n zon`.

La \nceputul lunii, compania a inaugurat \n localitatea Oarja, la 28 km de Mioveni, un nou centru de piese de schimb pentru care a investit aproape 40 de milioane de euro.

Este cel mai mare centru de distribu]ie a pieselor de schimb [i accesoriilor de care dispune Grupul Renault \n afara Fran]ei, ocupând o suprafa]` de 65.000 mp [i având stocate peste 70.000 de tipuri de piese pentru modelele Dacia, Renault [i Nissan comercializate \n România.

Centrul va furniza piese de schimb de origine c`tre re]eaua comercial` Dacia, Renault [i Nissan din România [i va aproviziona re]elele comerciale Dacia din alte 33 de ]`ri.

Activitatea de export reprezint` aproximativ 40% din cifra de afaceri total` a centrului. În cazul unei comenzi de urgen]`, centrul este capabil s` asigure \n mai pu]in de 36 de ore aprovizionarea cu piese din stoc pentru orice client din re]eaua Dacia, Renault [i Nissan din România.

Centrul are 160 de angaja]i.

(Gabriel Bârlig`) 12

Biz

Ovidiu Investi]iile str`ine directe au sc`zut cu 36% \n primele [apte luni ale anului, la 1,9 miliarde de euro

Corina Merge]i la banc` dup` actul de modificare a contractului de credit. Altfel se consider` acceptare tacit`

Loredana Diverta mai \nchide patru libr`rii pân` la sfâr[itul anului, printre care [i pe cea de pe bulevardul Magheru din Bucure[ti

Gabriel GECAD ePayment – Profilul cump`r`torului online cu cardul: b`rbat, 30-40 de ani, face comenzi lunea, \ntre 12.00 [i 14.00

Ovidiu 50,72% dintre români nu au plecat \n concediu [i s-au concentrat asupra jobului sau a c`ut`rii unui loc de munc`, potrivit @BestJobs

Corina Nokia \[i concediaz` [eful [i aduce \n locul lui un director de la Microsoft, pe nume Stephen Elop

Loredana @businessinsider – Va cump`ra Microsoft produc`torul de BlackBerry, Research In Motion, pentru a da o lovitur` Nokia?

Alexandru Bongrain are und` verde la Consiliul Concuren]ei pentru intrarea \n ac]ionariatul Delaco Distribution

Corina Elve]ia este cea mai competitiv` economie din lume potrivit topului realizat anual de World Economic Forum. România ocup` locul 67

economie DE

ALEXANDRU ARDELEAN

TOAMNA SE NUM~R~ SOLU}IILE FINANCIARE Ce cred anali[tii financiari c` ar trebui s` fac` guvernul pentru a alunga c창t mai rapid recesiunea din economia rom창neasc` [i a readuce soarele pe strada mediului local de afaceri.

14

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

finan]e

“Suntem ca o ma[in` care s-a lovit de un zid, din cauza vitezei mult prea mari pe care am avut-o, [i, \n momentul de fa]`, din cauza recesiunii, o tract`m, o d`m cu spatele, o tragem [i \ncerc`m s` pornim din nou la drum, f`r` s` repar`m frânele”, astfel a \nceput s` caracterizeze Lucian Anghel, economistul-[ef al BCR, situa]ia actual` a României la \ntrebarea legat` de cum vede prognoza economic` pentru urm`toarea perioad`. {i apoi a ad`ugat: “La un moment dat \ns` vom avea din nou o alt` curb` [i atunci accidentul ar putea s` fie [i mai [i, nu zic fatal, dar [i mai r`u. Practic, trebuie s` repar`m frânele”.

Repararea frânelor \nseamn` de fapt stabilirea unei strategii economice [i fiscale coerente.

Aceasta este imaginea României la \nceputul toamnei. Recesiunea continu`, taxele au crescut, iar instabilitatea [i ne\ncrederea sunt celelalte componente ale tabloului macroeconomic cu care se confrunt` ]ara.

Exist` [i o constant`, acordul cu Fondul Monetar Interna]ional, care pân` \n acest moment este \n grafic, iar la sfâr[itul lunii septembrie este a[teptat ca board-ul de la Washington s` decid` eliberarea celei de-a [asea tran[e de \mprumut, \n valoare de 900 de milioane de euro. La sfâr[itul misiunii de evaluare din august, reprezentan]ii Fondului, ai Comisiei Europene [i ai B`ncii Mondiale au ajuns la concluzia c` România a \ndeplinit toate condi]iile pentru eliberarea fondurilor. M`surile includ concedierea

a 74.000 de bugetari pân` la finalul anului [i renun]area la cel pu]in 15.000 de angaja]i din sectorul public \n 2011. Un alt angajament al Guvernului este men]inerea pensiilor \nghe]ate \n 2011, dar [i eliminarea celui de-al 13-lea salariu, a primelor de vacan]` [i a subven]iilor la \nc`lzire. Respectarea acestor m`suri ar duce la cre[terea \ncrederii \n poten]ialul economiei române[ti, având \n vedere c` la momentul acesta nivelul este foarte sc`zut.

Toate aceste prevederi vin \n sprijinul reducerii deficitului bugetar, estimat la 4,4% din PIB, adic`

M~SURI DE REVENIRE ECONOMIC~ A. |MBUN~T~}IREA INFRASTRUCTURII PRIN: absorb]ia rapid` a fondurilor europene parteneriatele public-privat consolidarea fiscal` prin bugetarea multianual` [i elaborarea unei strategii coerente a investi]iilor publice la nivel na]ional – va crea spa]iu fiscal pentru cre[terea cheltuielilor de capital

B. DEFINIREA PRIORIT~}ILOR |N CEEA CE PRIVE{TE VENITURILE PUBLICE PRIN reducerea evaziunii fiscale eliminarea excep]iilor [i cre[terea bazei de impozitare simplificarea sistemului de taxe alinierea impozitelor pe avere la standarde europene cre[terea veniturilor nefiscale prin mai buna administrare a activelor statului [i cre[terea redeven]elor pentru exploatarea resurselor naturale

C. ELABORAREA UNEI STRATEGII COERENTE DE MANAGEMENT AL DATORIEI PUBLICE Sursa: Consiliul Fiscal

aproximativ 5,2 miliarde de euro.

Mai mult, Guvernul \ncearc` acum, \n ciuda bâlbelor politice [i structurale, s` nu mai direc]ioneze banii veni]i de la institu]iile interna]ionale c`tre cheltuielile so-

ciale. |n ciuda acestor reduceri, “politica fiscal` r`mâne un segment vulnerabil [i important pentru stabilitatea economiei române[ti. M`surile de austeritate fiscal` luate de guvernul român se ridic` la aproximativ 2% din PIB, ceea ce \nseamn` c` f`r` aceste schimb`ri deficitul ar fi atins cota de 9% din PIB”, spune Rozalia Pal, economist-[ef al UniCredit }iriac Bank. Scenariul modificat al speciali[tilor de la UniCredit pleac` de la premisa c` m`surile implementate vor fi suficiente pentru temperarea deficitului bugetar la un nivel apropiat de nivelul ]int` pentru acest an, cu o reechilibrare continu` \n anii urm`tori. Cu toate acestea, \n prognozele economice realizate de economi[tii b`ncii se are \nc` \n vedere un anumit risc de dep`[ire a ]intei de deficit ca urmare a \ntârzierii implement`rii m`surilor planificate [i a gestion`rii slabe a schimb`rilor structurale suplimentare (m`suri de eficientizare, reforma sistemului de pensii, reducerea de personal etc.).

DIN SCRISOARE... |N REALITATE Pe hârtie totul pare clar. |ns` de la hârtie la punerea \n practic` a acestor m`suri mai este cale lung`. S` nu uit`m c` bugetarii din s`n`tate [i \nv`]`mânt preg`tesc mi[c`ri sindicale \n aceast` toamn`, ca urmare a m`surilor dure [i nepopulare. Iar pe umerii noului ministru de Finan]e, Gheorghe Ialomi]ianu, apas` o presiune enorm` pentru perioada urm`toare. Una dintre

Biz

15

economie DE

ALEXANDRU ARDELEAN

m`surile rapide pe care trebuie s` le ia este reducerea ne\ncrederii de care “se bucur`” \n acest moment ministerul [i politica pe care o duce. De aceea, toat` lumea, de la anali[ti [i oamenii de afaceri la institu]ii na]ionale [i interna]ionale, sunt cu ochii pe ministrul de Finan]e.

O analiz` realizat` de economi[tii de la Citi Bank arat` c` remanierea este privit` cu mare aten]ie \n mediul extern, tocmai pentru c` vine \ntr-un moment esen]ial. Cu toate acestea, anali[tii b`ncii americane cred c` schimbarea mini[trilor nu va avea ca rezultant` devia]ii majore de la programul stabilit cu institu]iile financiare interna]ionale. Analiza Citi precizeaz` \n schimb c` exist` riscuri politice care pot influen]a [i afecta percep]ia asupra României, cum ar fi un posibil vot negativ al opozi]iei \n Camera Deputa]ilor \mpotriva ordonan]ei prin care s-a aprobat m`rirea TVA. Din acest motiv, \n continuare, orice m`sur` anun]at` este privit` mai \ntâi cu ne\ncredere, din cauza unei proaste coordon`ri [i mai ales implement`ri. Ionu] Dumitru, economistul-[ef al Raiffeisen Bank [i pre[edintele proasp`t \nfiin]atului Consiliu Fiscal, cu rol de monitorizare a activit`]ii economico-fiscale a guvernului [i a firmelor de stat (CF), este de p`rere c` recesiunea economic` va fi una prelungit` \n România.

Dumitru crede c` reformele structurale au fost amânate \n anii anteriori [i pl`tim \nc` pentru acest lucru. “|n anii de cre[tere economic` puternic` an16

Biz

teriori crizei s-au f`cut gre[eli majore la nivelul politicilor guvernamentale [i \n acest moment suntem for]a]i s` le corect`m [i s` \ns`n`to[im finan]ele publice.

ESTE NECESAR UN NOU ACORD CU FMI? Se vorbe[te insistent \n ultima perioad` de un nou acord cu Fondul Monetar. Lucian Anghel, economistul-[ef al BCR, crede c` prin \ncheierea unui nou acord s-ar crea un ghidaj, de care avem nevoie \n continuare, din partea organismelor interna]ionale, pentru c` un astfel de ghidaj ne-ar ajuta s` trecem mai u[or printr-o perioad` electoral` sau preelectoral` care va urma. “Practic, m`surile acestea dure [i nepopulare pe care am fost for]a]i s` le lu`m (unii chiar ar putea s` spun` c` au fost amânate o perioad` de timp, ceea ce ar putea s` fie \ntr-o mare m`sur` adev`rat) reprezint` nota de plat` a unor m`suri din perioade preelectorale sau electorale care cumva s-au suprapus [i peste nivelul de cultur` economic` existent \n România”, arat` oficialul BCR. El crede c` nu avem neap`rat nevoie de finan]are, pentru c` deja avem ni[te programe, dar finan]area de la FMI e cea mai ieftin`.

“Ideal ar fi fost ca aceast` finan]are s` o folosim pentru proiecte de infrastructur` care s` dezvolte, care s` creeze valoare ad`ugat` \n timp, nu pentru alte cheltuieli bugetare. Din acest punct de vedere [i România ar fi ar`tat altfel [i nu ar fi trebuit s` lu`m acum aceste m`suri atât de dure dac` am fi avut un acord cu Fondul cu un an mai devreme, adic` \n 2008, când s-au luat o serie de m`suri”, conchide Lucian Anghel.

Acest proces are impact negativ pe termen scurt asupra economiei, dar poate avea un impact pozitiv pe termen mediu [i lung”, arat` reprezentantul Raiffeisen Bank.

Dac` guvernul va face ajust`rile necesare la nivelul bugetului, Ionu] Dumitru este de p`rere c` se poate anticipa o revenire u[oar` a economiei \n 2011, cu o cre[tere economic` de circa 2%, dup` doi ani (2009 [i 2010) de contrac]ie economic`. |ns`, dac` procesul de

consolidare fiscal` va e[ua, probabil c` [i anul 2011 va fi unul tot de contrac]ie economic`. Consiliul Fiscal a elaborat, de altfel, un raport cu câteva solu]ii pentru a \ns`n`to[i economia [i a merge \nspre refacerea ei pe termen mediu [i lung.

Consolidarea fiscal`, care presupune reducerea cheltuielilor bugetare, este una dintre principalele solu]ii pe care le v`d membrii CF. Solu]iile prioritare identificate de consiliu sunt reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului de salarii \n sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii (pe baza principiului contributivit`]ii, prin eliminarea pensiilor speciale, cre[terea vârstei de pensionare efective etc.) [i a celui de ajutoare sociale. Guvernul s-a angajat fa]` de Fond s` pun` \n practic` aceste lucruri, dar implementarea lor nu a fost pân` acum punctul forte al executivului.

Printre priorit`]ile anun]ate de noul ministru al Muncii se num`r` chiar revizuirea sistemului de asisten]` social`, prin crearea Codului social, flexibilizarea Codului muncii [i a altor legi privind pia]a muncii, cerut` insistent de sectorul privat, dar [i aprobarea legii pensiilor, blocat` la comisii \n acest moment \n Camera Deputa]ilor.

O alt` solu]ie pe care o vede Consiliul Fiscal este eliminarea risipei [i cre[terea eficien]ei \n alocarea fondurilor. Acest lucru ar putea fi posibil, dac` guvernul va lua o decizie asupra companiilor de stat cu pierderi istorice.

Deocamdat`, singura m`sur` care va fi [i implementat` este alexandru.ardelean@revistabiz.ro

finan]e

cre[terea tarifelor practicate de zece companii publice care \nregistreaz` cele mai mari pierderi, inclusiv de CFR C`l`tori [i CFR Marf`, Termoelectrica, Metrorex [i Compania Na]ional` de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale.

PROGNOZE, PROGNOZE Tabloul macroeconomic nu este deloc \ncurajator. Ne confrunt`m cu o cerere intern` sc`zut` – mai ales dup` majorarea TVA – care va fi reflectat` \ntr-o nou` sc`dere a PIB-ului real cu 2,5% \n 2010, potrivit analizelor UniCredit }iriac Bank, ceea ce \nseamn` c` România va fi \n continuare \n recesiune. Sc`derea reprezint` o revizuire negativ` important` fa]` de prognoza anterioar` de -0,9%. Acest an va fi marcat [i de saltul infla]iei, ca urmare imediat` a major`rii TVA: indicele pre]urilor de consum atinge un vârf \n august de peste 8%, rata anual` a infla]iei revenind spre 7,7% la sfâr[itul anului. Rozalia Pal nu crede c` rata infla]iei va mai reintra \n intervalul de varia]ie ]intit \n 2010, iar Banca Na]ional` va trebui s` opreasc` relaxarea politicii monetare \n decursul urm`toarelor luni. “Relaxarea politicii monetare a fost amânat` pentru o perioad` [i se va relua, \n opinia noastr`, numai \n a doua parte a lui 2011. Rata de politic` monetar` va fi probabil men]inut` la nivelul curent de 6,25% pân` la sfâr[itul anului, \n ciuda faptului c`, pe termen scurt, infla]ia poate dep`[i acest nivel (generând o rat` a dobânzii negativ`)”, mai spune economistul-[ef al UniCredit.

Mai mult, ratele dobânzilor interbancare pot fluctua din nou peste rata de referin]` \n acest an.

Totu[i, perspectiva pe termen mediu ar indica men]inerea dobânzii cheie la un nivel constant.

Solu]ia, exprimat` de to]i anali[ti economici, este c`, de[i redresarea economic` se anun]` lent` pe termen scurt, este foarte important` reorientarea resurselor c`tre investi]iile pe termen lung, \ntrucât exist` [anse reale de dezvol-

discutat \n mod obiectiv. “Chiar dac` exist` voin]`, cred c` acum trebuie s` se ]in` seama de putin]` [i folosin]`. Nu suntem \n situa]ia de a nu vrea, \ns` cred c` suntem \n situa]ia \n care nu putem [i probabil nici nu ne-ar ajuta dac`, \n situa]ia actual`, am adopta moneda unic`”, mai spune Florian Libocor. Acesta estimeaz` c` este posibil` o amânare de minimum doi ani. |n argumenta]ia sa, specialistul observ` c` exist` \n Europa balcanic` situa]ii practice care ar putea s` \i anuleze aceast` teorie. Libocor d` ca exemplu Republica Muntenegru, a c`rei economie func]ioneaz` total [i ofi]i cial \n euro. El crede c` \n r fi concedia o v ri ta e g u b e e d perioada 2015-2020 se va .000 d nului [i al]i 15 a l lu a proceda la o nou` extindere n fi la ` fi pân public vor l ru o ct se a UE cu noi state din Balin d angaja]i 1 1 0 2 \n ]i cani, \ntre care se vor a iz il disponib num`ra Croa]ia [i Muntenegru. |n aceast` situa]ie, se ridic` tare, convergen]` [i cre[tere a pro- \ntrebarea dac` va fi cazul s` se ductivit`]ii \n România. discute despre intrarea \n ERM2 Chiar dac` situa]ia real` nu este [i apoi adoptarea euro \n Muntedeloc fericit`, chiar dac` m`surile negru, cât` vreme moneda oficial` nu sunt implementate sau nu exist` \n economia a acestui stat acum o strategie coerent` [i unitar`, este euro. Prin exemplul s`u, ecoanali[tii economici cred \n conti- nomistul vrea s` arate c` aceea[i nuare \n ceea ce este [i poate fi [i va teorie poate fi pus` \n practic` \n fi România. “Trecem printr-o pe- cel pu]in dou` moduri, ambele rioad` grea, \ns` cred c`, dup` func]ionale. ie[irea din recesiune, România va |ncrez`tor \n poten]ialul econoperforma peste media regional`”, miei române[ti este [i Lucian Anarat` Florian Libocor, economistul- ghel, care spune c`, de[i am dat [ef al BRD - Groupe Société Géné- câ]iva pa[i \napoi \n 2009 [i \n rale. De[i optimist \n performan]ele 2010, nu \nseamn` c` nu exist` \n economiei locale, analistul nu crede continuare poten]ial. Exist`, iar c` vom adopta moneda unic` con- revenirea poate fi [i mai mare, form programului ini]ial, \n 2015. \ns` ceea ce conteaz` foarte mult Dat fiind actualul context, proiectul sunt m`surile interne de relanprivind adoptarea euro trebuie re- sare pe care le vom lua. Biz

74.000

Biz

17

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

|n culisele analizelor bancare Chiar dac` reprezint` partea nev`zut` a analizelor [i rapoartelor economice, deciziile economi[tilor-[efi ai b`ncilor sunt esen]iale pentru bunul mers al respectivelor institu]ii [i chiar al economiei \n general. Cei mai importan]i economi[ti-[efi ai principalelor b`nci din Rom창nia au acceptat s` ias` \n fa]` [i s` vorbeasc` nu numai despre economie, ci [i despre provoc`rile profesionale [i personale.

18

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

UNICREDIT }IRIAC BANK

Rozalia Pal Economist-{ef

Rozalia Pal consider` c` transparen]a [i sinceritatea sunt tr`s`turi foarte importante care o caracterizeaz`, atât \n plan profesional, cât [i personal. “Prin natura profesiei mele, am tendin]a de a merge mereu c`tre surs`, c`tre cauze, de a pune sub semnul \ntreb`rii [i de a analiza o situa]ie din toate punctele de vedere”, spune economistul-[ef al UniCredit }iriac Bank.

Parcursul spre actuala pozi]ie a fost unul natural – \n timpul doctoratului, la una dintre conferin]ele interna]ionale la care a participat, a cunoscut cercet`tori care lucrau pentru UniCredit. S-a al`turat echipei de economi[ti ai b`ncii [i spune c` alegerea acestui loc de munc` a fost una foarte inspirat`, pentru c` este combina]ia perfect` \ntre teorie [i practic`, cu efecte reale pentru business. Una dintre marile provoc`ri ale unui economist-[ef este de a ]ine \n balan]` solu]iile pragmatice, concrete, pe de o parte, [i de a merge destul de adânc cu analiza [i cercetarea, astfel \ncât solu]iile s` reias` din analiz`, pe de alta. Rozalia Pal crede c` este important pentru o astfel de profesie s` [tii am`nuntele, dar s` nu te pierzi \n detalii. |n acela[i timp, este important s` po]i cunoa[te perfect fenomenele, dar s` le po]i traduce \ntr-un limbaj accesibil tuturor. Biz

Biz

19

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

RAIFFEISEN BANK

Ionu] Dumitru Economist-{ef “Tot ceea ce am realizat \n cariera mea de pân` acum am f`cut cu foarte mult` munc` [i ambi]ie. Sunt un om foarte exigent, \n primul rând cu mine \nsumi, dar [i cu colaboratorii mei. Poate uneori sunt prea elitist, dar aceasta este cultura \n care m-am format profesional”, a[a se autocaracterizeaz` Ionu] Dumitru, economistul-[ef al Raiffeisen Bank.

Principiul dup` care se ghideaz` \ntotdeauna este c` nu e suficient s` fii bun, ci trebuie s` ]inte[ti s` fii cel mai bun. Principiul acesta [i-l impune lui, dar \ncearc` s` \l imprime [i oamenilor cu care lucreaz`. |n aprilie 2005, i s-a oferit [ansa s` lucreze la Raiffeisen Bank ca analist \n cadrul departamentului de cercetare de trezorerie [i crede c` a fost o decizie extrem de inspirat`, combina]ia dintre activitatea academic` (Ionu] este [i lector universitar doctor la ASE) [i cea practic` fiind optim`. Din decembrie 2005 este economist-[ef la Raiffeisen Bank, iar din iunie este pre[edintele Consiliului Fiscal. Ionu] Dumitru crede c` anali[tii economici au misiunea de a explica oamenilor care este situa]ia real` la nivel economic, \ntr-un limbaj u[or de \n]eles, lucru dificil având \n vedere nivelul sc`zut de educa]ie financiar` din România. Biz

20

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

BANCA COMERCIAL~ ROMÂN~

Lucian Anghel Economist-{ef Lucian Anghel lucreaz` \n BCR de peste 14 ani, timp \n care a trecut prin toate etapele activit`]ii bancare, de la ofi]er de credite la trezorerie, coordonare [i implementare de absorb]ie de fonduri structurale de la UE, dar [i analist [i consilier al pre[edintelui BCR. Lucian a fost [i adjunctul echipei de structurare a BCR, dup` ce BERD [i IFC au achizi]ionat 25% plus dou` ac]iuni din BCR. A fost trezorier adjunct al b`ncii, când a avut de gestionat circa 6 mld. de euro, iar \n urm` cu doi ani [i jum`tate a devenit economist-[ef, directorul direc]iei de cercetare din BCR. |n urm` cu un an, Lucian a fost desemnat s` coordoneze [i direc]ia de strategie. Flexibilitatea, pragmatismul dar [i comunicarea sunt calit`]i care \l caracterizeaz` [i care l-au ajutat \n munca sus]inut` pe care a depus-o pân` acum. Un alt lucru care \l caracterizeaz` este ambi]ia de a fi un manager cât mai bun, având \n vedere c` este portavocea unei echipe pe care trebuie s` o inspire [i s` o men]in` la o eficien]` cât mai ridicat`. Pentru Lucian Anghel, cea mai mare provocare este “s` gândim de fiecare dat` negânditul, imposibilul, din cauza faptului c`, \n ultimii ani, economia româneasc` a evoluat atipic [i din cauza deciziilor interne [i influen]elor mediului extern, globaliz`rii, [i a altor elemente. |ntr-un astfel de mediu, prognozele economice au un anumit grad de acurate]e [i acest grad este impactat de impredictibilitate. Practic trebuie s` previzionezi impredictibilul”.

Biz

21

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

BRD - GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

Florian Libocor Economist-{ef Florian Libocor, economistul-[ef al BRD - Groupe Société Générale, este destul de reticent atunci când se pune problema s` vorbeasc` despre el. La \ntrebarea mea despre cum s-ar autocaracteriza, a r`spuns cu modestie: “un simplu economist”. Ceea ce ne-a spus, \ns`, este c` a muncit foarte mult ca s` ajung` \n actuala pozi]ie [i s-a bucurat [i se bucur` de aprecieri pentru rezultatele sale. {i, pentru c` este economist, Florian Libocor a explicat cum sunt legate cele dou` caracteristici, munca [i aprecierea. “Este o ecua]ie simpl`, \n care variabila dependent` este aprecierea, iar cea independent` este munca. Cât prive[te alegerea pentru aceast` profesie, nu cred c` a fost vorba de inspira]ie, ci de ceea ce am sim]it c` trebuie s` fac”, spune economistul-[ef al BRD. Ziua de munc` a lui Libocor \ncepe diminea]a [i m`rturise[te c` nu [tie de fiecare dat` când se termin`.

Munca sa include atât analize ale evenimentelor [i fenomenelor economice, cât [i \ntâlniri cu clien]ii [i cu managementul b`ncii. |n opinia economistului-[ef al BRD - Groupe Société Générale, principalele provoc`ri \n cazul meseriei sale sunt anticipa]iile [i obiectivitatea necesar` \n construc]ia analizelor [i cercet`rilor economice. Biz 22

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Flanco merge mai departe Povestea celui mai mediatizat caz de insolven]` se apropie de final.

Dup` nou` luni de zbucium, Adrian Olteanu [tie \n sf창r[it numele celui care va salva Flanco de la faliment. Cu o repozi]ionare strategic` a brandului [i un marketing localizat, retailerul are toate [ansele s` redevin` un concurent de temut pentru Altex [i Domo.

24

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

MIHAI BALOIANU

Planul de reorganizare a fost aprobat. Care este pasul urm`tor?

S` ne vedem de treab` [i s` cre[tem businessul. În iulie [i august am mai luat \nc` un procent din cota de pia]`, \n august avem [i profit net, nu doar opera]ional. În iulie am avut o mic` pierdere din cauza unui recul al vânz`rilor intervenit \n urma major`rii TVA, dar per total \n cele trei luni de var` suntem pe plus.

Ce condi]ii trebuie s` \ndeplinesc` viitorul investitor al Flanco pentru a fi acceptat de creditori?

Noul investitor care va veni \n companie [i care va de]ine pachetul majoritar trebuie s` achite 10 milioane de euro pentru activele curente [i s` vin` cu o infuzie de capital de minimum 4 milioane de euro pentru dezvoltarea businessului. Avem nevoie de ni[te bani ca s` cre[tem \ntr-un ritm mai accelerat. Pân` la urm`, pia]a nu va cre[te spectaculos \n urm`toarele luni, prin urmare noi nu putem cre[te decât luând \n continuare cot` de pia]`. Avem poten]ial, iar azi, dac` am avea mai mult` marf`, am putea vinde mai mult, cu cel pu]in 20-30% \n plus fa]` de cât vindem acum.

Cât la sut` din datorii vor fi recuperate de creditori?

Din cele 62 mil. euro, datoriile totale ale grupului Flamingo, din care 34 mil. euro erau datoriile bancare, doar 10 milioane de euro vor fi recuperate.

ADRIAN OLTEANU, director general, Flanco

Care a fost rolul dumneavoastr` personal \n negocierea dintre b`nci [i poten]ialii investitori?

A fost un rol activ. Am facilitat alinierea intereselor dintre cele

Biz

25

interviul Biz DE

CORINA COMAN

dou` p`r]i, b`ncile [i poten]ialii investitori. Nu s-a pus problema neap`rat \n negocierea de termeni, ci de acceptarea unei realit`]i de c`tre fiecare parte.

B`ncile au acceptat realitatea c` din p`cate au pierdut sume foarte mari de bani [i varianta men]inerii companiei \n via]` le poate aduce o parte din banii pierdu]i, iar investitorilor le-am explicat poten]ialul de dezvoltare [i faptul c` suntem o companie atractiv`. În prezent suntem singura companie din pia]` reorganizat` [i restructurat` opera]ional [i financiar.

Sunt foarte multe companii restructurate care nu mai pierd bani “Pia]a este la un nivel azi, dar au o datorie imens` \n atåt de sc`zut \ncåt nu spate, care a finan]at \n trecut dezvoltarea opera]ional` a commai are unde s` se paniei, dar a ajuns s` finan]eze [i duc` \n jos. Azi se vånd pierderi din trecut. Cceea ce pierd produse doar fiindc` b`ncile acum – 24 milioane de euro – este practic o finan]are a cele vechi, stricate [i pierderilor pe care noi le-am acureparate, nu mai au mulat \n ultimii doi-trei ani.

nicio [ans` de a fi recondi]ionate. Chiar suntem pe fundul sacului [i de acum \nainte ne a[tept`m doar la cre[tere”

Ce cot` de pia]` de]ine Flanco \n prezent?

Flanco de]ine \n prezent o cot` de pia]` de circa 8%, iar pe final de an am putea ajunge la 9,5%. Pentru anul viitor ne-am stabilit ca ]int` s` stabiliz`m cota \n jurul valorii de 10%. Evolu]ia vânz`rilor de pân` acum sus]ine atingerea acestor obiective. Pentru compara]ie, \n 2008 Flamingo avea pe partea de retail o cot` de pia]` asem`n`toare.

C`rui factor se datoreaz` aceast` cre[tere?

Sunt o serie de factori care au contat, dar nu au fost determinan]i. Campionatul mondial de fotbal cred c` a dus la vânzarea a trei televizoare \n plus fa]` de media normal`. A crescut desigur vânzarea de aer condi]ionat \n iunie [i august, tot atunci s-au \ntors mul]i dintre românii pleca]i \n afar`. A fost o sum` de evenimente care se petrec pân` la urm` \n fiecare an, dar \n final noi am crescut pentru c` am implementat o serie de servicii unice \n pia]`, pe care clien]ii le apreciaz`. Pentru 2011 ne-am setat ca target de vânz`ri 110 milioane de euro.

26

Biz

A]i declarat c` dori]i o repozi]ionare strategic` a brandului Flanco. |n ce const` ea mai exact?

Noi nu vrem s` ne pozi]ion`m neap`rat ca retailerul cu cel mai mic pre], pentru c` este deja Altex acolo.

Este o ni[` câ[tigat` de ei de foarte mult` vreme, unde nu are rost s` intr`m. Asta nu \nseamn` c` noi avem pre]uri mai mari. Este vorba de percep]ia clientului asupra unui brand. Noi ne ducem c`tre ni[a serviciilor. Vrem s` ne pozi]ion`m ca un retailer furnizor de servicii complete. Noi oferim livrare [i montare acas`, garan]ie extins`, posibilitate de retur, sistem de creditare etc.

Func]ioneaz` aceast` strategie \n condi]iile \n care, de doi ani, pre]ul este factorul determinant \n decizia de cump`rare de pe orice pia]`?

Uite c` de trei-patru luni noi nu facem marketing de pre], ci campanie de marketing [i câ[tig`m cot` de pia]`. Pân` acum deci strategia pare s` func]ioneze, dac` va func]iona pe termen lung – instinctul meu \mi spune c` da, r`mâne de v`zut. Eu pariez pe pozi]ionarea asta strategic`.

Cât de mul]i bani investi]i \n marketing?

Foarte pu]in, 1% din vânz`ri. Asta \nseamn` de patru ori mai pu]in comparat cu bugetele anterioare, ca procent din vânzare. Cu precizarea c` am f`cut-o mai bine, am f`cut-o mai de[tept. Anul acesta am \ncercat s` avem un marketing bun cu buget redus [i am adoptat toate metodele nu neap`rat conven]ionale, dar cele care necesit` mult mai mult efort, mai mult` munc`, nu neap`rat mai mult` creativitate. Nu ne-am mai dus pe TV, de exemplu. Anul `sta n-am avut absolut nicio reclam` TV. Zero. Prezen]` pe radio am avut doar prin cinci campanii. Eu nu spun c` n-ar trebui, doar c` a[a am procedat noi.

De ce radio [i nu TV?

Pentru c` noi credem c` marketingul trebuie localizat, cât mai mult cu putin]`. Trebuie s` te duci dac` se poate la client acas` [i s`-i spui: “Drag` client, drag` Mihai, [tiu c` vrei s`-]i iei un frigider, [tiu c` pre]ul nu e cel mai important pentru tine, dar te intereseaz` alte servicii, \l g`se[ti la noi la magazinul Flanco de la col]ul blocului t`u”. Cu reclama TV nu po]i s` faci asta. Cu reclama online po]i s` o faci, la fel [i cu newsletterele corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz

sau cu reclam` radio local`. Miz`m foarte mult pe catalogul Flanco, motiv pentru care avem lista tuturor str`zilor din România, iar când facem distribu]ia ne alegem exact gospod`ria [i adresa la care trebuie s` distribuim. Noi avem catalog localizat. Pe ultima pagin` avem adresa celui mai apropiat magazin Flanco, pe client nu-l intereseaz` câte magazine avem noi \n toat` re]eaua, ci magazinul la care el poate s` ajung` mai repede.

A]i renun]at definitiv la brandul Flamingo?

Din cele 70 de magazine Flanco existente, câte func]ioneaz` pe profit \n prezent?

În august cred c` am avut [ase pe pierdere. Per total, un an de acum \nainte va exista profit. Noi nu vrem s` \nchidem magazinele, asta nu \nseamn` c` le vom men]ine dac` ele vor pierde bani. Au existat [i cazuri \n care le-am spus proprietarilor c` nu producem bani \n magazinul respectiv, dar le-am propus s` r`mânem acolo, s` pl`tim utilit`]ile [i spa]iul, care \n acest mod nu se depreciaz`, iar \n momentul \n care vor g`si pe cineva s` ne anun]e dinainte, s` putem pleca din timp. Chiria este cel mai mare cost \n administrarea unui magazin.

Flamingo ca brand \n retail s-a diminuat u[or \n ultimii ani. Conceptul era unul de retailer specializat de IT. La vremea lui era un concept foarte bun, atunci IT-ul era un segment de ni[`, nu de commodity ca \n zilele noastre, la momentul respec“Noi nu vrem s` ne pozi]ion`m neap`rat ca retailerul cu tiv aveai nevoie de un sfat specializat s` po]i cel mai mic pre], pentru c` este deja Altex acolo. Este o s`-]i cumperi un calculator, azi nu. De aceea el nu-[i mai g`sea locul \ntr-o pia]` cum e cea ni[` cå[tigat` de ei de foarte mult` vreme, unde nu are din zilele noastre. Prin 2007-2008 s-a \ncerrost s` intr`m. Asta nu \nseamn` c` noi avem pre]uri mai cat o repozi]ionare a brandului Flamingo, \ntr-o zon` de entertainment, nu pur IT. Am mari. Este vorba de percep]ia clientului asupra unui brand. stopat dezvoltarea asta prin a doua parte a lui Noi ne ducem c`tre ni[a serviciilor. Vrem s` ne 2008 pentru c` resursele financiare erau lipozi]ion`m ca un retailer furnizor de servicii complete” mitate deja [i ne-am uitat unde e mai bine s` investim fiecare sut` de euro. Am ajuns la concluzia s` investim \n Flanco, pentru c` este un brand cu o notorietate incredibil` [i suta respectiv` va Ve]i relua dezvoltarea? returna mult mai mul]i bani din aceast` direc]ie. Trep- Vom relua dezvoltarea, dar asta nu \nseamn` c` vom tat, am stopat resursele alocate brandului Flamingo. deschide neap`rat foarte multe magazine, ci le vom consolida pe cele existente deja. Nu m` a[tept ca \n Azi nu mai avem magazine Flamingo. urm`torii doi-trei ani s` dep`[im 75-80 de unit`]i, penA existat o reorganizare a gamei de produse? tru c` putem acoperi ]ara destul de bine cu num`rul Am diminuat pu]in gama de produse, dar f`r` a `sta. Spa]iile bune sunt limitate \n ora[e. Dac` ai trei renun]a la branduri, ci la repere ale aceluia[i brand. spa]ii bune [i exist` deja Altex [i Domo acolo, n-are rost Acum lucr`m cu mai mul]i furnizori decât lucram anul s` mergem noi dup` col]. trecut. A[ zice c` pân` \n aprilie au lucrat cu noi pu]in nedumeri]i vizavi de viitorul firmei, dar atâta timp cât Mai realiza]i vânz`ri pe baz` de credit? pentru ei nu mai exista risc, au continuat s` lucreze. Gradul de penetrare a ratelor este sub 15% acum, iar Din aprilie sentimentul meu a fost c` au \nceput s` ca- acum doi ani era undeva la 35% dintr-o vânzare de pete din ce \n ce mai mult` \ncredere. Acum pl`tim dou` ori mai mare. Sunt foarte convins c` reluarea crecash, e o concesie pe care am fost nevoi]i s` o facem. dit`rii este unul din motoarele vânz`rii. A[a s-a cl`dit Dezvoltarea foarte mare a achizi]iiilor o vom face anul orice economie s`n`toas` \n lumea asta. Beneficiezi viitor, reluând creditul furnizor. Acum am \nceput s` ast`zi de un produs pe care \l vei pl`ti din veniturile avem termene de plat`, ne apropiem de 2 milioane de viitoare. M` a[tept ca \n viitor consumatorii s` migreze euro cu creditul comercial, o sum` interesant`, zic eu. foarte mult spre cardurile de credit. Biz

Biz

27

cele mai puternice branduri romåne[ti Ce relevan]` au brandurile române[ti \n actualul context economic? Cum reu[esc m`rcile autohtone s`-[i g`seasc` un loc \n marea de branduri globale? Cât de puternice sunt de fapt m`rcile române[ti? Sunt câteva dintre \ntreb`rile la care am c`utat s` g`sim r`spunsuri prin studiul pe care l-am realizat \mpreun` cu Unlock Market Research.

BORSEC DACIA PRO TV DORNA POIANA TIMI{OREANA COTNARI

IZVORUL MINUNILOR

URSUS

BCR

MURFATLAR

BERGENBIER KISS FM BRD ANTENA 1 PATE SIBIU CRIS-TIM

BANCA TRANSILVANIA NAPOLACT

ROMTELECOM

LADORNA ROM BUCEGI FRUTTI FRESH PATE BUCEGI ARCTIC FARMEC TVR 1 RADIO ZU LIBERTATEA CIUCA{ CIUC GEROVITAL DERO BIBOR}ENI RADIO 21 ZUZU PRIMA CEC PETROM KANDIA POIANA NEGRI COVALACT

PERLA HARGHITEI

MOBEXPERT

SAVANA

PRIMOLA LAURA M~GURA ELMIPLANT

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

|ntr-o lume definit` de [i prin branduri, unele mai influente decât altele, ne-am propus s` afl`m care sunt m`rcile locale cu care consumatorul român rezoneaz`. Am pornit acest demers \ntrebându-ne mai \ntâi ce este un brand puternic.

Tradi]ie, comunicare inteligent` [i direct`, popularitate, autenticitate, recunoa[tere [i \ncredere sunt atribute care laolalt` dau putere unui brand. Finalizând acest studiu am constatat c` [i \n cazul brandurilor române[ti lucrurile stau la fel. |n clasamentul celor mai puternice 50 de m`rci române[ti, realizat \mpreun` cu Unlock Market Research, remarc`m prezen]a a numeroase m`rci cu tradi]ie pe pia]a româneasc`. Fiecare dintre acestea s-a eviden]iat la un moment dat printr-o experien]` inedit`, dar [i prin comunicare constant` [i coerent`. Am observat de asemenea c` românii tind s` acorde atributul de “puternic” [i brandurilor care, dincolo de o tradi]ie \ndelungat`, au [tiut s` se reinventeze periodic [i s` ]in` pasul cu vremurile. Branduri puternice sunt considerate a fi [i “tinerele speran]e” – cele relativ noi dar care prin inventivitate [i prospe]ime au reu[it s` câ[tige repede teren \n preferin]ele consumatorilor români.

Nu \n ultimul rând, nu trebuie s` uit`m c` o marc` \ntr-adev`r de succes este cea care reu[e[te s` fie relevant` [i pe alte pie]e, pentru consumatorul global. Pân` \n prezent, Dacia este brandul românesc care a reu[it s` exceleze din acest punct de vedere.

Dacia continu` s` flateze “ego-ul na]ional” prin succesul pe care-l 30

Biz

câ[tig` [i la capitolul marc` inovatoare [i modern`.

O imagine bun` pe pie]ele externe are [i Borsec, marc` recompensat` cu numeroase premii de specialitate. În ultimii 10 ani, ca urmare a particip`rii la diverse expozi]ii interne [i interna]ionale, apa Borsec a fost recompensat` cu zeci de medalii. În februarie 2004, \nregistreaz` atât pe plan local, cât este desemnat` drept “Cea Mai [i pe pie]ele externe. Numai \n pri- Bun` Ap` Mineral` din Lume” \n mele cinci luni ale acestui an \nma- cadrul Berkeley Springs Internatiotricul`rile de Dacia la nivel european nal Water Tasting Awards, West s-au majorat cu aproape 23%, la Virginia. În 2004, Borsec apa mipeste 110.000 de ma[ini. |n luna mai, neral` natural` plat` prime[te Mecota de pia]` a constructorului au- dalia de Aur la expozi]ia tohton a fost de interna]ional` de la Poznan, Polo2,1% \n Europa, nia. În 2005, valoare comparaBorsec pribil` cu cea a Hyun- DACIA este marc me[te Medaa de dai [i peste cea a referin]` pen tru România. lia de Aur la Kia (1,9%) sau Este fa concursul inmiliar`, popula r` , Chevrolet (1,3%). d terna]ional de ar totodat` ad aptabil` Dac` Dacia nu ar selec]ie a ca[i cu dorin]a d fi cunoscut aslit`]ii Monde e a reu[i. censiunea postprivatiSelection, Bruzare este greu de crezut c` \n prezent xelles. Cinci ani consecutiv, \ntre am fi putut s` vorbim m`car de pre- 2006 [i 2010, Borsec a ob]inut titlul zen]a sa \ntr-un astfel de clasament. de Trusted Brand la categoria ap` Totodat`, la capitolul imagine, Dacia mineral`. În 2009, Borsec prime[te \ncepe s` se \ndep`rteze de atributul \n cadrul Expozi]iei “Thermal & de marc` româneasc` tradi]ional` [i Wellness”, din Debrecen, titlul de s` devin` din ce \n ce mai mult o “Apa de cea mai bun` calitate” [i marc` interna]ional`. De asemenea, Diploma de Onoare.

rnic` e cea mai pute BORSEC est -a , o marc` ce [i ` sc a e n â m ro marc` purilor de-a lungul tim a te a lit a c t ra p`st impun` prin [i a reu[it s` se rd` nsumatorii aco seriozitate. Co l de r minerale” titlu “reginei apelo . ilor române[ti” “regin` a m`rc

t, nd profesionis ra b n u te s e le, \n PRO TV pas cu timpuri \n ”, h s re “f , rn mode ntare. Este o continu` reinve onstant` s-a men]inut c e c e n u zi vi le te , dar ve[te calitatea \n ceea ce pri t`ri. are \n manifes to z` n ri p u s u mere

ROMÂNII {I BRANDURILE De[i deseori nostalgici [i emo]ionali fa]` de brandurile care le-au marcat copil`ria, mul]i dintre dintre români sunt \nc` sceptici \n ceea ce prive[te capacitatea acestora de a se revitaliza [i evolua.

Pentru mul]i, un brand românesc, loredana.sandulescu@revistabiz.ro

top 50 branduri române[ti

indiferent de promisiunile pe care acesta le face, echivaleaz` cu ideea de calitate \ndoielnic` [i “lucru f`cut de mântuial`”. |ncrederea este capitolul la care brandurile române[ti sufer` cel mai mult.

Exist` totodat` o categorie de consumatori care, de[i nu sunt foarte ata[a]i emo]ional de brandurile române[ti, \[i propun s` le achizi]ioneze fie din patriotism, fie din ra]iuni de genul “S` \ncuraj`m economia local`”.

Luate rând pe rând, multe dintre m`rcile incluse \n studiul nostru au \n spate o tradi]ie, aceasta fiind de fapt un atribut extrem de important \n selec]ia pe care consumatorii o fac printre branduri. Cu alte cuvinte, românii, de[i adopt` lucruri foarte repede [i sunt deschi[i s` experimenteze, r`mân totu[i sensibili la filonul istoric. Nu \ntâmpl`tor, tradi]ia este un element important de care marketerii ]in cont la relansarea unor nume vechi.

Exemple \n acest sens sunt multe, de la ciocolata Rom Tricolor, promovat` din 2005 cu imaginea nostalgic` a vechiului regim, pân` la Borsec [i Bibor]eni, ape minerale cu vechime \ndelungat` care au mizat masiv pe tradi]ie \n campaniile de promovare. Strategia s-a dovedit eficient` mai ales \n condi]iile \n care studiile arat` c` primele elemente care influen]eaz` consumul de ap` mineral` sunt tradi]ia, izvorul de munte, conceptele de s`n`tate [i naturale]e. Istoria nu reprezint` \ns` \ntotdeauna totul. Murfatlar, de pild`, nu a mizat de la \nceput pe tradi]ie. La \nceputul anilor 2000, Murfatlar era un brand destul de pr`fuit care

Top 50 branduri romåne[ti Loc Brand 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

Borsec Dacia Pro TV Dorna Poiana Timi[oreana Izvorul Minunilor Cotnari Ursus BCR Murfatlar Bergenbier Kiss FM BRD Antena 1 Pate Sibiu Banca Transilvania Cris-Tim Napolact Romtelecom LaDorna Rom Bucegi Frutti Fresh Pate Bucegi

Loc 26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

Brand Arctic Farmec TVR 1 Radio ZU Libertatea Ciuca[ Ciuc Gerovital Dero Bibor]eni Radio 21 Zuzu Prima TV CEC Petrom Kandia Poiana Negri Perla Harghitei Covalact Mobexpert Savana Primola Laura M`gura Elmiplant Biz

31

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

s-a relansat cu Sec de Murfatlar adresându-se preponderent consumatorului tân`r, educat [i cu un nivel al veniturilor peste medie. Ulterior, dup` ce s-a clarificat structura brandului, Murfatlar a beneficiat [i de o reclam` cu accent pe tradi]ie.

us rc` ce s-a imp a m o te s e A POIAN timpului. a de-a lungul s ]a n ta s n o c prin eea ce \ncredere \n c e d i [ ` s a o ri Se i. Este o tea produsulu prive[te calita g` r`, cald` [i dra marc` familia r. consumatorilo

DORNA repre zint` dovada clar` c` \ndr`zneala e ste un ingredie nt necesar unei m`rci rom âne[ti. Este o marc` ce incit` printr-o abordare inova toare.

M~RCI DIN TRECUT, PREZENT {I VIITOR

pândit [i \ndr`git de femei \n acea perioad`. În timp, a ajuns s` fie perceput drept un produs bun la toate, ceea ce i-a alimentat popularitatea.

Dup` 1989, pia]a s-a diversificat mult, \ns` laptele Doina a reu[it s` men]in` o mare parte din bagajul emo]ional pe care \l câ[tigase, [i anume acela de produs familial, transmis din genera]ie \n genera]ie.

M`rci române[ti cu vechime, precum Plafar, Fares, Doina sau OR este un Nuf`rul, se bucur` de o foarte mare IZVORUL MINUNIL tindeni, la \nc`rc`tur` emo]ional`, dar nu au deschis, pretu r, la u p o p d n . ra b e consumatori neap`rat [i rezultate notabile \n d e p a ro p a , ` \ndemân plan financiar. Imaginea lor este \nc` puternic ancorat` \n trecutul Spre deosebire de celelalte \ndep`rtat. branduri din portofoliul Farmec, Cu aceea[i compozi]ie ca \n 1965, Gerovital sau Aslavital, Doina a anul \n care a fost promers numai ocazional la export. dus pentru prima Exist` [i m`rci cu vedat` [i un ambalaj chime, care au reu[it s` COTNARI e ste o marc` aproape identic, lapintre \n segmentul a[a-zis \ntr-adev`r a “s tele Doina este unul dominant.

E vorba de brantr`mo[ilor”, dintre brandurile o marc` popula duri precum Ursus, Bergenr` ce a care au trecut testul reu[it s` d bier, Murfatlar, Cotnari sau `inuie \n timp. timpului [i asta f`r` Borsec, care au mizat pe s` fi suferit vreun facelift major.

Produsul a fost creat de c`tre cercet`torii din laboratoarele Farmec care din dorin]a de a r`spunde unei este un brand A N A E R O bere. cerin]e a pie]ei care nu avea acope- TIMI{ româneasc` \n a i]i d a tr s u d rire la acel moment – un produs de a a re nii sunt de care româ ` rc demachiere [i \ndep`rtare a impua m o te s E ` este ca ei. rit`]ilor de pe fa]`. Numele “Doina” ândri pentru c m a fost ales pentru c` era foarte ras32

Biz

tradi]ie [i au ajuns s` fie confirmate de consumatori prin imagine [i valoare.

O categorie extrem de interesant` este cea a brandurilor cu vechime care la un moment au \nceput s` se reinventeze, cum este cazul CEC, Farmec sau Arctic. Acestea s-au folosit de ancorele din trecut pe care le-au adaptat la prezent, de[i mai au nevoie de timp pentru a se reconfirma ca m`rci puternice.

CEC a avut una dintre cele mai spectaculoase revitaliz`ri de brand de la noi, de pân` acum. Cu o vechime de peste 140 de ani, brandul CEC a fost nevoit s`-[i dovedeasc` valoarea [i \n contextul timpurilor actuale. Astfel, \n 2008, a \nceput un amplu proces de rebranding care a presupus schimbarea imaginii sediilor, diversificarea portofoliului [i campanii de comunicare targetate, dar [i implicarea angaja]ilor \n procesul de schimbare. Primul pas \n revitalizarea imaginii a fost ad`ugarea particulei “Bank” la numele CEC, din necesitatea strategic` de a demonstra c` este vorba despre o banc` universal` [i nu despre o categorie de sine st`t`toare, a[a cum ar`tau pân` atunci studiile de pia]`.

Brandient, agen]ia care s-a ocupat de \ntreg procesul de rebranding, a lucrat cu echipa b`ncii un an, timp \n care s-a f`cut auditare [i pozi]ionare, au fost ref`cute identitatea verbal` [i vizual` a brandului, designul de retail [i de produse bancare, literatura de informare, platforma de comunicare extern`, designul website-ului [i au fost derulate sesiuni de brand engagement. Demarat \n 2008, programul de brand engagement a fost cel mai loredana.sandulescu@revistabiz.ro

top 50 branduri române[ti

amplu din România. Cei peste 6.000 de angaja]i ai CEC Bank au participat la seminarii \n care li s-a explicat de ce este nevoie de schimbare [i \n ce const` aceasta.

De o revitalizare a imaginii a beneficiat [i brandul Eugenia. Produs` ani la rând, de majoritatea companiilor de panifica]ie din ]ar`, marca a reu[it, \n ciuda faptului c` i-a lipsit o strategie clar` de brand management, s` devin` substantiv comun, produsul nemaifiind numit “biscui]i cu crem` de cacao”, ci pur [i simplu “eugenie”. De asemenea, produsul a câ[tigat un public pe care l-a men]inut fidel pân` \n zilele noastre \n principal prin asocierea emo]ional` cu perioada copil`riei. |n 1997, Eugenia devenea marc`

ele berii \n URSUS “reg u[it s` se România”, a re e. unc` [i ambi]i impun` prin m \nregistrat` la OSIM a grupului Dobrogea. |n 2005, Dobrogea a relansat produsul \ntr-o form` nou`, cu un ambalaj modern [i o re]et` destinate a face fa]` unei pie]e pline de produse similare. |n 2007 a urmat o campanie de rebranding, care sublinia autenticitatea “Eugeniei” ca brand autohton [i istoria pe care acesta \l are pe pia]a româneasc`.

Odat` cu campania de rebranding, Eugenia a trecut printr-o extensie de gam` [i a beneficiat de noi ambalaje. |n ultimii ani a \nceput [i exportul de Eugenia. |n 2008, marca Eugenia se

\nregistreaz` interna]ional \n Uniunea European`, Turcia, Croa]ia, Statele Unite ale Americii [i Canada. Anul acesta, marca s-a diversificat prin noi sortimente cu crem` de miere [i lapte, dar [i prin Eugenia Dark cu crem` de cacao.

O categorie, cu mare poten]ial, potrivit studiului Unlock, este cea a m`rcilor tinere: Zuzu (2006), Radio ZU (2008) sau Savana (2003) au intrat \n categoria m`rcilor puternice de[i au doar câ]iva ani vechime pe pia]`. De acum \ns` pentru ele urmeaz` BCR, banca româneasc` partea cea mai prin defini]ie, are o istorie grea [i anume veche pe pia]` , expresie a procesul de consolidit`]ii [i \nc solidare. Biz re

derii.

Evolu]ia m`rcilor române[ti Rezidual

Dominant

Plafar Fares Doina Nuf`rul

Ursus Bergenbier Murfatlar Cotnari BCR BRD Kiss FM Poiana Borsec Dacia Pro TV Dorna Izvorul Minunilor Timi[oreana

Emergent Fost rezidual

M`rci tinere

CEC Farmec Ciuca[ Dero M`gura Napolact Pate Sibiu Romtelecom Bucegi Arctic Petrom Rom

Zuzu Radio ZU Savana

PIA}~ ENT INSUFICI T~ A EXPLOAT

Biz

33

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

M`rcile, \ntre afectivitate [i performan]`

AFECTIVITATE (derivat` din asocierea cu atribute)

M~RCI IUBITE

Bucegi

Kiss FM Libertatea

Banca Transilvania Cris-Tim

Romtelecom M~RCI CU POTEN}IAL

Rom

Napolact

Ciuca[ Frutti Fresh Pate Bucegi Ciuc Arctic CEC Farmec TVR 1 Dero Radio ZU Poiana Negri Bibor]eni Gerovital Covalact Radio 21 Zuzu Prima TV Savana Perla Harghitei Kandia Laura Mobexpert M`gura Elmiplant Primola

Antena 1

Pate Sibiu

LaDorna

M~RCI LATENTE

PERFORMAN}~

34

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

top 50 branduri române[ti

M~RCI PUTERNICE

Dacia

Borsec

Cele mai puternice m`rci române[ti

Izvorul Minunilor Cotnari

BCR Ursus

Dorna Poiana

Pro TV

M~RCI IUBITE Sunt m`rci de care consumatorii sunt ata[a]i emo]ional, dar care nu \nregistreaz` performan]e func]ionale semnificative.

Timi[oreana

Murfatlar Bergenbier

M~RCI CU POTEN}IAL Sunt m`rci care \nc` \[i consolideaz` pozi]ia pe pia]`, cu poten]ial de a deveni iubite, performante sau puternice.

M~RCI LATENTE

BRD

Sunt m`rci puternice, dar care se remarc` mai pu]in din punctul de vedere al performan]ei [i afectivit`]ii.

M~RCI PERFORMANTE Sunt m`rci care ofer` produse [i servicii de calitate, dar implic` mai pu]in consumatorii la nivel emo]ional. Sunt m`rci pe care consumatorii mai degrab` le respect` decât le iubesc.

M~RCI PUTERNICE

M~RCI PERFORMANTE

Sunt m`rci “model”, performante [i iubite \n acela[i timp.

(derivat` din scorul de preferin]`) Biz

35

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

B~UTURI ALCOOLICE De remarcat este faptul c` toate cele cele cinci m`rci de b`uturi alcoolice se reg`sesc [i \n clasamentul general al celor mai puternice m`rci. Liderul pe categorie este o bere care ani la rând a avut cea mai mare cre[tere pe segmentul mainstream, de[i ini]ial a pornit cu un oarecare handicap \n fa]a celorlal]i juc`tori [i anume lipsa unui nume cu rezonan]` german`, \n condi]iile \n care, \n România postdecembrist`, orice era de provenien]` german` echivala cu garan]ia calit`]ii. Din 2005, Timi[oreana a \nceput s`-[i clarifice strategia de brand. De atunci, esen]a comunic`rii se bazeaz` pe tradi]ie [i pe valori precum onestitate, spirit civic, sinceritate, respect pentru cei din jur.

Un alt element \n strategia de comunicare a fost \ncercarea de a se apropia de consumator [i pasiunile acestuia. A[a s-au n`scut Serb`rile Timi[oreana [i Cupa României Timi[oreana. Anul trecut, Timi[oreana a derulat campania “Redescoper` Bucure[tiul, cum a fost odat`”, iar anul acesta, \n calitate de sponsor principal al Cupei României, comunicarea brandului s-a declinat \n jurul campaniei “Fotbal Adev`rat”.

MEDIA {I DIVERTISMENT Fiind un domeniu \n esen]` dinamic, \n continu` evolu]ie [i schimbare, \n care este nevoie de adaptare permanent`, vechimea m`rcii devine mai pu]in relevant`.

S-au remarcat m`rci precum Pro TV sau Kiss FM, care au reu[it 36

Biz

Top 5

Top 5

s` surprind` prin abord`ri inovatoare. Radio ZU, de[i o prezen]` nou` pe pia]a de radio din România, a reu[it s` se impun` rapid.

ZU este, de altfel, radioul num`rul 1 \n Bucure[ti [i al doilea, dup` num`rul de ascult`tori, la nivel na]ional.

Antena 1, o televiziune mare, serioas`, o prezen]` cu adev`rat de luat \n seam`, este este unul dintre “mamu]ii” divertismentului \n România.

TVR 1 se impune prin vechimea sa pe pia]`. |n ciuda rebrandingului realizat \n urm` cu câ]iva ani, nu a reu[it s` dep`[easc` percep]ia de brand \nvechit.

m`rci de media [i de divertisment

PRODUSE ALIMENTARE

b`uturi alcoolice 1.

2.

3.

4.

5.

1.

2.

3.

4.

5.

Timi[oreana Cotnari Ursus Murfatlar Bergenbier

Pro TV Kiss FM Antena 1 Radio ZU TVR 1

Top 5 produse alimentare 1.

2.

3.

4.

5.

Pate Sibiu Cris-Tim Napolact LaDorna Pate Bucegi

Marea majoritate a m`rcilor incluse \n topul de produse alimentare au o component` de tradi]ie, fie \n procesul de produc]ie, fie prin prisma zonei de origine.

Pate Sibiu este unul dintre brandurile care au fost foarte constante \n construirea afilierii lor la zona Sibiu [i p`strarea tradi]iilor locului. Calitatea produsului a contribuit de asemenea la \nt`rirea imaginii m`rcii \n rândul consumatorilor.

Napolact este perceput` ca o marc` autentic`, f`cut` “ca la ]ar`”, \n timp ce m`rci precum LaDorna sau Bucegi s-au axat mai mult pe asocierea cu zona natural` din care fac parte.

Cris-Tim se remarc` \n acest top ca fiind o marc` orientat` mai degrab` spre nou, spre inova]ie; o marc` ce [i-a construit cu seriozitate [i ambi]ie drumul \n mintea românilor. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Top 5 produse de \ngrijire personal` [i \ngrijire a gospod`riei PRODUSE DE |NGRIJIRE PERSONAL~ {I |NGRIJIRE A GOSPOD~RIEI |nc` o dat` remarc`m prezen]a m`rcilor cu istorie, care [i-au construit imaginea pe ideea de familiaritate [i apropiere fa]` de consumator. Farmec este o marc` perceput` a fi \nc` activ` pe pia]`, \n timp ce Gerovital na[te mai degrab` un sentiment de respect, \ncredere [i seriozitate.

Elmiplant [i Plafar se remarc` prin afilierea la ideea de natural pe care românii o \ndr`gesc foarte mult \ntrucât le confer` sentimentul de confort [i \ncredere. Singura marc` de \ngrijire a gospod`riei din top este Dero. Aceasta se remarc` prin comunicare relevant` [i dinamism \n interiorul categoriei sale.

SERVICII {I PRODUSE DE FOLOSIN}~ |NDELUNGAT~ Dacia este o marc` de referin]` pentru români. Dacia, de altfel, vorbe[te foarte mult despre spiritul românesc: simplitate, confort, apropiere dar \n acela[i timp [i un spirit de “supravie]uitor”, de român care \ncearc` mereu s` se adapteze vremurilor.

BCR [i BRD sunt m`rci ce inspir` respect prin soliditatea [i respectul pe care-l impun.

Banca Transilvania este o marc` relativ nou`, dar care a reu[it s` se impun` prin spiritul s`u deschis [i flexibilitate. Este totodat` o marc` ce a reu[it s` se muleze pe nevoile clien]ilor.

Romtelecom este o marc` de care românii sunt ata[a]i, fiind sin38

Biz

1.

2.

3.

4.

5.

Farmec Gerovital Dero Elmiplant Plafar

Top 5 m`rci de servicii [i produse de folosin]` \ndelungat` 1.

2.

3.

4.

5.

Dacia BCR BRD Banca Transilvania Romtelecom

Top 5 b`uturi nealcoolice 1.

2.

3.

4.

5.

Borsec Dorna Izvorul Minunilor Frutti Fresh Bibor]eni

Top 5 m`rci de dulciuri 1.

2.

3.

4.

5.

Poiana Rom Kandia Primola M`gura

gura marc` de telecomunica]ii local`. Tocmai de aceea a[teapt` din partea acesteia o mai mare deschidere [i flexibilitate, o adaptare la contextul actual al pie]ei.

B~UTURI NEALCOOLICE Dintotdeauna, românii au apreciat atât num`rul cât [i calitatea apelor minerale locale, care de altfel domin` acest top. Lider incontestabil este Borsec, o marc` puternic`, serioas`, cu o \ndelungat` tradi]ie pe pia]a româneasc`.

Dorna este o marc` ce a reu[it s` sparg` barierele categoriei [i s` impun` o imagine ultramodern` pentru ap`, fiind de altfel sus]inut` [i de un produs de calitate.

Izvorul Minunilor [i Frutti Fresh, ambele aflate \n portofoliul European Drinks, sunt m`rci populare [i accesibile, care au devenit deja o prezen]` familiar` \n via]a consumatorilor.

DULCIURI Cele mai multe dintre m`rcile incluse \n topul din categoria dulciuri au o istorie \ndelungat` pe pia]` [i comunic` extrem de mult` familiaritate [i apropiere.

Poiana este cu adev`rat cea mai cunoscut`, familiar` [i cald` marc` de ciocolat` din România. Rom este \n schimb o ciocolat` cu puternice ancore \n trecut, care a reu[it s` r`mân` activ` \n prezent f`r` s` se modifice fundamental.

De asemenea, Kandia [i M`gura sunt alte dou` m`rci revitalizate \ntr-un ton modern [i contemporan. Cât prive[te Primola, marca s-a impus prin accesibilitate, dinamism [i flexibilitate. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

www.dpd.ro

We’ve got the world covered.

Peste 230 de ţări în 5 continente indiferent de piaţa ce se vrea cucerită de produsele tale, cu DPD beneficiezi de una dintre cele mai performante reţele de expediere din lume. Parteneri locali eficienţi oferă servicii flexibile care asigură transport profesionist de colete, timpi de livrare rapizi şi suport de încredere. DPD te va ajuta să îţi optimizezi procesele operaţionale internaţionale, îmbunătăţind astfel relaţiile cu partenerii inclusiv pe cele de mâine.

DPD Romånia Str. Tama[i, nr.20, Parc Logistic Rombiz, cl`direa 4A, Buftea, 070000, Ilfov Tel. +40 21 250 9360 / +40 72 PEGASUS / +40 74 PEGASUS E-Mail: client!dpd.ro ; comenzi!dpd.ro

In time with business.

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Ce define[te un brand românesc puternic? câteodat` de puseuri de entuziasm, dar \n acela[i timp sunt expuse la critici exagerate.

Cu toate acestea, o na]iune se define[te [i prin puterea comercial`. M`rcile locale de succes sunt un bun indicator de putere comercial` [i imagine a unei ]`ri.

Scopul acestui studiu este acela de a identifica [i ierarhiza cele mai puternice 50 de m`rci române[ti.

Pove[tile lor de succes pot reprezenta o surs` de inspira]ie pentru crearea de modele autentic române[ti cu care s` ne mândrim [i despre care s` vorbim cu \ncredere [i bucurie.

ADINA VLAD, Managing Partner, Unlock Market Research

O ]ar`, o cultur`, un popor are nevoie de simboluri, m`rci na]ionale, modele [i pove[ti de succes cu ajutorul c`rora s` se defineasc` \ntr-un mod coerent [i atractiv.

România \nc` nu s-a definit ca brand de ]ar`, nici intern, nici interna]ional, prin urmare m`rcile locale \ntâmpin` la rândul lor dificult`]i \n a se defini la nivel valoric. Ele sufer` de acelea[i sl`biciuni precum cultura. Sunt vulnerabile, inconstante, beneficiind 40

Biz

PARADOXUL CULTURII ROMÂNE* Românii formeaz` o cultur` vulnerabil`, \n permanen]` expus` la manifest`ri ale insecurit`]ii [i criticilor izvorâte din frica de a ac]iona. Experien]ele negative numeroase au contribuit la adâncirea ne\ncrederii \n sine [i \n cei din jur, fapt care explic` de ce românii au \ntotdeauna idei bune, dar rar le concretizeaz`.

Cercet`rile ne arat` \n permanen]` efectul paradoxal al caracterului românesc – a[ vrea s` tr`iesc bine, ca \n America, dar s`-mi vin` totul u[or [i f`r` stres. Este o nevoie profund uman`, justificat` din

punct de vedere motiva]ional. Cu toate acestea, România se afl` \n pozi]ia \n care trebuie s` depun` efort sus]inut, de lung` durat` [i consistent f`r` a avea garan]ia succesului. Asta pentru c` oricând se poate \ntâmpla ceva [i trebuie s` o ia de la cap`t.

Românii nu duc lips` de ini]iative, dar duc lips` de putere [i determinare \n concretizarea [i \ntre]inerea lor. Din acest motiv, de multe ori aleg drumul scurt al performan]ei [i imaginii perfecte pe care o g`sesc \n m`rcile interna]ionale de renume. A investi \ncredere [i resurse \n m`rci locale pare a fi un demers riscant, \n ciuda faptului c` [i-ar dori s` aib` pove[ti cu care s` se poat` mândri.

De aceea, m`rcile române[ti puternice merit` de dou` ori aplauze: 1. Pentru c` nu s-au ab`tut de la viziune [i calea lor.

2. Pentru c` nu s-au plafonat [i s-au reinventat pentru a face fa]` unui context concuren]ial invadat de m`rci interna]ionale puternice. {i ar mai fi un motiv, mai subiectiv: pentru c` au reu[it s` le ofere românilor motive de a vorbi de bine despre România, [i \ntr-un fel despre ei.

* pe baza studiilor de marketing cultural realizate de Unlock Market Research loredana.sandulescu@revistabiz.ro

top 50 branduri române[ti

Metodologia studiului Studiul Unlock Market Research a avut ca scop m`surarea “puterii” m`rcilor române[ti, nu din perspectiv` financiar`, corporatist`, ci din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori.

Având \n vedere dificultatea subiectului (“Cum definim succesul românesc?”, “Exist` oare m`rci române[ti puternice?), am considerat necesar` o abordare complex` pentru acest studiu. |n prima faz` a avut loc un studiu calitativ, desf`[urat prin intermediul a 20 de interviuri \n profunzime cu persoane cu vârsta \ntre 18 [i 45 ani, femei [i b`rba]i, studii [i venituri cel pu]in de nivel mediu. Scopul acestei faze a fost acela de a descoperi cum anume definesc românii o marc` local` puternic`. Studiul a relevat o serie de caracteristici ge-

nerice ale unei m`rci române[ti puternice: mândrie, popularitate/deschidere, succes, ambi]ie/ determinare, \ncredere, afiliere. |n a doua faz` a fost efectuat un studiu cantitativ, desf`[urat prin intermediul unui num`r de 1.314 interviuri telefonice.

Studiul este reprezentativ urban la nivel de regiune, grad de urbanizare, \mp`r]irea pe sex [i vârst` a popula]iei de peste 18 ani. |n urma acestei faze s-a m`surat performan]a m`rcilor române[ti considerând o serie de indicatori \n urma scorurilor ob]inute de principalele m`rci pe urm`toarele dimensiuni: Performan]a m`rcii, determinat` de intensitatea preferin]ei consumatorilor pentru marca respectiv` (alegeri multiple \ntre m`rci din aceea[i categorie).

Implicarea emo]ional`, determinat` prin m`surarea gradului de asociere cu o serie de atribute derivate din faza calitativ`. |n baza acestor indicatori, s-au ob]inut 5 tipologii (m`rci puternice, m`rci iubite, m`rci performante, m`rci cu po]ential [i m`rci latente) ce vor fi descrise \n paginile urm`toare.

Scorurile au fost mediate \n func]ie de notorietatea m`rcii.

Scorurile de putere a m`rcii indic` o diferen]` semnificativ` \ntre locul 1 [i locul 50. Aceast` informa]ie ne certific` faptul c` pia]a m`rcilor române[ti este \nc` \n formare, c` multe dintre m`rci nu [i-au fundamentat pozi]ia [i c` surprize pot s` apar` oricând. Exist` m`rci foarte puternice [i m`rci care au intrat \n top, dar mai au cale lung` pân` s` poat` fi numite “m`rci model”. Biz

Biz

41

cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Aplauze [i un sfat

ANETA BOGDAN, MBA Chartered Marketer, Managing Partner, Brandient M` tot gândesc la anul 1984, \n România: marea majoritate a actualei genera]ii de antreprenori [i top manageri români \ncepeau sau terminau liceul sau facultatea, \n timp ce criza alimentar` impunea un nivel de creativitate gastronomic` despre care mi-e ru[ine s` vorbesc, nu aveam curent electric, c`ldur` [i ap`, nu aveam voie s` circul`m cu ma[inile \n week-end decât dup` o anume paradigm`, nu aveam acces la niciun fel de informa]ie, nu aveam voie s` ne distr`m, nu aveam voie s` vorbim despre ce nu aveam voie, 42

Biz

toat` lumea suspecta pe toat` lumea etc.

Mai simplu: nu eram liberi [i nu tr`iam bine deloc. E drept, ascultam Europa Liber` pe furi[ [i Rolling Stones [i Pink Floyd la picup, pl`team o avere pe o pereche de jean[i sau pe un parfum, citeam pe ascuns Noica [i seara ne strângeam \n casa unui prieten cu video pentru a vedea “Poc`in]a” lui Abuladze (care, btw, a fost f`cut tot \n 1984). Practic, România exista \ntr-un univers paralel cu restul lumii, chiar [i cu restul lag`rului comunist. Nu existau branduri decât izvorâte din ideologia comunist` [i cu acceptarea paranoicului dictator, sau dac` existau, erau oricum doar la nivelul de brand awareness, fiindc` nu reprezentau nici o form` de promisiune asumat`, nici o form` de libertate de alegere sau de seduc]ie pentru consumator.

Tot procesul motiva]ional se reducea la basic needs. Ei bine, \n acest mediu s-au format majoritatea marilor antreprenori [i top manageri români de azi.

Nu am ales la \ntâmplare anul 1984: anul când Apple ne promitea “you’ll see why 1984 won’t be like 1984”, lansând Macintosh. Faimosul spot TV Apple 1984 (pe care noi, românii, aveam s`-l vedem \n arhive, 15-20 de ani mai târziu) era parc` despre românii cu mintea [tears` de spusele unui dictator, care practic ne furase toate drepturile fundamentale umane,

acelea de a fi liber, de a fi tu \nsu]i, de a fi informat, de a fi curios, de a fi bogat, de a fi diferit. Steve Jobs avea pe atunci cam vârsta lui Horia Manda, a lui Drago[ Pav`l, a lui Ionel Popa, a lui Dan {ucu sau a lui Radu Timi[ – lista poate s` continue cu numele marilor antreprenori [i top manageri români. Doar c` \n timp ce ace[tia tr`iau cum am scris mai sus [i nu [tiau, practic, nimic despre business [i branding, Jobs se ocupa cu ceea ce avea s` devin` un milestone al lumii moderne – computerul Macintosh – consolidând f`r` \ntoarcere unul dintre cele mai puternice branduri globale dintotdeauna. |n]elege]i ce vreau s` spun? Ce distan]` cople[itoare \ntre ceea ce [tia, ce acumulase [i ce putea s` fac` un american \n SUA [i ce putea un român \n România anului 1984! {i astfel v` \ntreb, cât de buni trebuie s` fie românii care dup` 1990 au \nceput s` competi]ioneze cu europenii sau cu americanii care \n 1984 lansau produse breakthrough sub o viziune de globalizare care le marca viitorul?! Cât de valoro[i uman [i profesional sunt cei care, dup` o tinere]e tr`it` \ntr-un lag`r comunist, au avut curajul [i for]a intelectual` [i emo]ional` s` \nceap` imediat dup` c`derea comunismului afaceri despre care nu [tiau practic nimic? S` construiasc` branduri \n condi]iile \n care nu aveau idee nici cel pu]in despre regimul obligatoriu al protec]iei acestora, sau despre design sau loredana.sandulescu@revistabiz.ro

top 50 branduri române[ti

advertising! Cât de repede au trebuit s` alerge ace[ti pionieri români, antreprenori [i top manageri, arzând etapele de \nv`]are, \n]elegere [i dezvoltare, \ncât dup` doar 20 de ani de la 1984 s` fie accepta]i ca egali ai oamenilor de bussines din lumea \ntreag`? V` deranjeaz` c` spun “egali”? Pe mine, nu. |ncerc s` spun c` ace[ti români care au reu[it s` construiasc` branduri locale puternice \n primii 20 de ani de postcomunism românesc sunt cu adev`rat valoro[i [i c` efortul lor a fost unul excep]ional. {i mai am un argument \n sus]inerea acestei idei: brandurile române[ti nu au avut parte, precum competitoarele lor din ]`rile dezvoltate, de implicarea statului (român) \n promovarea acestora, \n sus]inerea lor. Dimpotriv`, statul

român, prin managementul prost al României \n ultimii 20 de ani, a f`cut mai mult r`u brandurilor române[ti decât s` le ajute (asociatorii deriva]i din brandul de ]ar` nu sunt favorabili acestora).

Dac` “rolul unui business este de a

primul rând un produs competitiv, prin inova]ie, calitate sau pre], creat de o organiza]ie performant`.

Cel mai bun sfat pe care \l dau brandurilor locale este ca, pentru a fi competitive local, s` \[i propun` un standard

Experien]a practic` a Anetei Bogdan se bazeaz` pe un suport academic solid. A absolvit ASE Bucure[ti [i are un MBA la Open University Business School (UK). A ob]inut nu numai titlul de membru al Chartered Institute of Marketing, dar [i pe cel de Chartered Marketer, fiind primul român cu aceast` calificare interna]ional`. crea consumatori” (Peter Drucker), este tot mai clar c` “a crea” \nseamn` a g`si [i a atrage, dar [i a p`stra. Nu exist` \n managementul modern un instrument mai sigur decât brandingul pentru a atinge acest scop. Iar brandingul nu \nseamn` un logo, un ambalaj sau o campanie de publicitate, ci \n

valabil pentru consumatorul global.

Pu]ine branduri locale au \n]eles asta, la ad`postul confortabil al unui raft care nu a cerut prea mult` str`duin]`, \ntr-un boom economic local infla]ionat de consum. |n perioada de postcriz` care va urma, tot mai multe branduri locale vor fi nevoite s` urmeze acest sfat.

Biz

43

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

Cum s` sco]i bani din vid Doi fra]i români folosesc tehnica vidului pentru proiecte de milioane de euro dezvoltate pe cinci continente. |n paralel, fac afaceri cu gigan]i de talia CEZ, investesc \n energia regenerabil` [i refuz` ofertele fondurilor de investi]ii de preluare a companiei lor, Adrem Invest.

Se spune c` Titanicul s-a scufundat pentru c` o]elul navei avea un con]inut de hidrogen prea ridicat [i de aceea \n momentul impactului s-a produs o fisurare rapid` [i agresiv`. Dac` la vremea respectiv` necunoscuta a provocat o catastrof` istoric`, \n zilele noastre rezolvarea problemei poate fi tradus` \ntr-un business de peste zece milioane de euro anul trecut, pe numele s`u Adrem Invest, construit \n jurul nenum`ratelor aplica]ii industriale a ceea ce oamenii de specialitate numesc tehnica vidului. De aproape dou` decenii, Corneliu [i Adrian Bodea, doi fra]i din Bucure[ti, scot bani frumo[i din exploatarea beneficiilor aduse de aceast` tehnic`, iar numele lor st` pe proiecte dezvoltate \n toate col]urile lumii, din China pân` \n Africa de Sud. Cei doi fac parte din categoria acelor antreprenori discre]i care au preferat s`-[i dezvolte afacerea departe de expunerea mediatic`, cl`dind pas cu pas un business care \n prezent se lupt` pe anumite segmente de pia]` cu gigan]i de talia Siemens.

Au plecat la drum cu aproape 2.500 de m`rci \n buzunar, bani \mprumuta]i de la prieteni din Germania, pe care i-au cheltuit imediat pe minimul de resurse necesare demar`rii afacerii. Cel care a f`cut primul pasul spre antreprenoriat a fost Adrian Bodea, care lucra deja de ani de zile cu tehnica vidului [i era 44

Biz

familiarizat cu mediul industrial, fiind cercet`tor la Institutul de Fizic` de la M`gurele. Mai \ntâi a devenit reprezentantul local al unei companii britanice produc`toare de sisteme de vid, instala]ii, pompe [i alte componente de profil, companie cu care colabora deja de ceva vreme. Un an mai târziu, l-a convins [i pe fratele s`u, Corneliu, s` i se al`ture, \n ciuda faptului c` acesta era inginer constructor de profesie. “De atâ]ia ani (de când este \n companie – n.r.) cred c` am f`cut [i eu cel pu]in jum`tate de facultate \n tehnica vidului”, spune acum râzând Corneliu Bodea. Privind \n urm`, el \[i aminte[te c` odat` sosit la Adrem a preferat s` dezvolte o activitate secundar` a firmei [i s`-[i \ncerce norocul \n comer],

ADREM INVEST Ac]ionari: Corneliu Bodea (45%), Adrian Bodea (45%), Andreia Bodea (10%) Divizii de business: Ingineria proceselor, Automatiz`ri, Servicii Integrate Competitori: Electromagnetica, Eximprod, EnergoBit pe Ingineria proceselor [i Siemens, Alstom [i Efacec pe Automatiz`ri

ca distribuitor de b`uturi alcoolice.

O perioad` au mers \n paralel cu ambele activit`]i, \n \ncercarea de a realiza care variant` este cea mai viabil` pentru viitor. “De[i pe partea de tehnica vidului afacerea mergea rezonabil, ea nu exploda, pe de alt` parte cash-ul venea din

comer], dar la final nu prea f`ceai profit”, descrie Corneliu Bodea situa]ia de atunci a firmei.

La trei ani de la demararea afacerii s-a sim]it \ns` nevoia unei decizii [i conturarea unei direc]ii coerente de ac]iune. Cei doi fra]i au luat astfel hot`rârea s` renun]e la partea de comer] a companiei, convin[i c` urmeaz` un moment de revitalizare a industriei române[ti. Cel mai \ncrez`tor \n decizia luat` a fost din nou Adrian, despre care Corneliu Bodea spune c` este “faza lung`” a companiei, cel care gânde[te mereu evolu]ia lucrurilor pe termen lung.

MIRACOLUL ENERGETIC Businessul Adrem a trecut la un nivel superior de dezvoltare \n momentul \n care cei doi antreprenori au decis schimbarea strategiei de abordare a pie]ei. Au trecut astfel de la statutul de simpli vânz`tori de componente importate la cel de furnizori de instala]ii la cheie, sisteme pe care le dezvoltau [i executau singuri sau \n parteneriat. “Din acel moment ne-am dus la client cu o cu totul alt` abordare. |n loc s`-i ar`t`m cataloage din care s`-[i comande el pompe, am \nceput s`-i analiz`m procesele ce ]ineau de tehnica vidului, s` le studiem, s`-i ar`t`m ce probleme are [i s`-i propunem solu]ii”, poveste[te Corneliu Bodea, ad`ugând c` volumul principal de afaceri a \nceput s` vin` ulterior din instala]ii. corina.coman@revistabiz.ro

Corneliu Bodea, ac]ionar, Adrem Invest

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

?

start-up antreprenori CORINA COMAN

LA MASA NEGOCIERILOR

DE

46

Biz

“Echipa CEZ a fost foarte dur` \n negocierea contractelor. A fost cea mai dificil` negociere din via]a mea [i \n final au reu[it s` ne scad` foarte mult tarifele”, recunoa[te Corneliu Bodea. Momente din culisele semn`rii unui acord de 32 milioane de euro. Prima licita]ie organizat` de CEZ a avut loc \n 2008 cu scopul externaliz`rii serviciilor de citire a contractelor. La licita]ie au participat companii importante de pe pia]a de profil cât [i companiile sindicale, iar câ[tig`toare a fost compania Adrem Invest. “Cred c` cel mai mult pentru ei a contat faptul c` noi am venit cu un tarif \ndr`zne], chiar dac` firmele sindicale aveau mai mult` experien]`”, poveste[te Corneliu Bodea. Contractul de citire a contoarelor \n valoare de 30 milioane de lei a fost semnat pe o perioad` de trei ani [i a presupus preluarea unui personal de 180 de oameni. A doua licita]ie organizat` de CEZ a avut loc \n 2009 cu scopul externaliz`rii activit`]ii de montare a contoarelor [i a presupus semnarea cu firma româneasc` a unui contract \n valoare de peste 120 milioane de lei, pe o perioad` de patru ani. Contractul a \nsemnat pentru Adrem o nou` preluare de personal de 280 de oameni. “A fost un efort mare \ntr-o companie care avea pân` \n 60 de oameni”, admite Bodea.

El recunoa[te c` ambele contracte sunt foarte avantajoase pentru Adrem Invest, care [i-a atins astfel obiectivele strategice de optimizare a cash-flowului. În prezent aceste contracte aduc 50% din veniturile companiei. “Contractele se realizeaz` cu profit, unul rezonabil, corect, cu o marj` de profitabilitate de circa 7%”, conchide antreprenorul. La polul opus, semnarea acestor contracte a presupus [i realizarea unor investi]ii directe de peste un milion de euro, investi]ii canalizate spre preluarea utilajelor de la CEZ [i a celorlalte sisteme, inclusiv licen]e software. Compania va realiza alte investi]ii \n viitorul apropiat pentru informatizarea activit`]ii, obiectiv ce trebuie \ndeplinit pân` \n februarie anul viitor.

Totu[i, prima extindere de costurilor pe care le implic` propor]ii s-a produs \n clipa \n utilizarea tehnicii vidului. Odat` care fra]ii Bodea au descoperit c` brevetat`, inven]ia a \nceput s` tehnica vidului are aplica]ii [i \n fie repede comercializat` pe sectorul energetic, un domeniu pie]ele externe, mai ales \n Rusia, bogat care, spre deosebire de unde cei doi antreprenori au restul segmentelor \n care aveau semnat contracte importante a contracte \n derulare precum c`ror valoare ajungea [i la 3 metalurgia, sectorul chimic sau milioane de euro. “Am \nceput de prelucrare a lemnului, s-a cu exportul pentru c` \n men]inut pe linia de plutire, România nu veniser` \nc` marii având perspective uria[e de investitori, iar industria cre[tere \n urm`torii ani. metalurgic` era deprimat`”, Contactul cu industria energetic` justific` Bodea strategia de le-a deschis celor de la Adrem export a companiei. În apetitul pentru o aplica]ie prezent, complet nou` fa]` de ceea ce f`cuser` pân` atunci, [i anume partea de automatiz`ri a re]elelor de distribu]ie, o divizie \nfiin]at` \n ceri i de afa t \n e r if c a urm` cu circa zece ani. e nves [ter este cre at` de Adrem I 09 A[a au \nceput 0 \nregistr an de criz`, 2 comercializarea solu]iilor n li p SCADA pe pia]a româneasc`, care dup` spusele celor doi s-au exportul bucurat de un mare succes, genereaz` pân` la 15% din cifra fiind primele echipamente de de afaceri Adrem, adic` \n jur de acest gen importate la nivel local. un milion de euro anual, Pân` acum, Adrem a vândut \n compania având \ncheiate total peste 1.000 de asemenea contracte pe cinci continente. echipamente, având semnate NEVOIA DE CASH contracte ce vizeaz` majoritatea În ciuda contractelor generoase re]elelor de utilit`]i din ]ar`, cu clien]i de talia RADET, Transgaz, \ncheiate atât pe plan local cât [i interna]ional, ac]ionarul Adrem Electrica sau CFR. Treptat, divizia de automatiz`ri a \nceput atrage aten]ia asupra unui aspect deloc de neglijat \n derularea s` câ[tige o pondere tot mai activit`]ii companiei – cash mare \n structura veniturilor companiei, ajungând s` genereze flow-ul neregulat rezultat din perioadele \ndelungate de timp \n ultimii ani chiar [i 60% din alocate pentru finalizarea unui cifra de afaceri total`. proiect. “Niciun client nu te Pe de alt` parte, la \nceputul pl`te[te \nainte pentru astfel de anilor 2000, Corneliu Bodea, contracte. Întâi lucrezi, execu]i [i care nu a renun]at niciun apoi \]i iei banii, \n cel mai bun moment la pasiunea pentru cercetare, a realizat o descoperire caz ob]ii un avans pe ni[te faze de execu]ie, dar de obicei [i ce presupunea reducerea masiv` pentru acesta ]i se cere o (de aproape dou`zeci de ori) a

% 0 4

corina.coman@revistabiz.ro

start-up garan]ie”, explic` Corneliu Bodea. Un aspect asupra c`ruia au avut de cele mai multe ori de obiectat b`ncile, un acord de finan]are fiind mereu limitat de riscul la care firma este expus` \n cazul unui proiect e[uat. O situa]ie oarecum similar` cu cea a dezvoltatorilor imobiliari din punctul de vedere al cantit`]ii masive de numerar blocat, cu precizarea important` c` ace[tia din urm` dispun la final de un proiect u[or vandabil de la un client la altul, lucru imposibil \n cazul unui sistem la cheie conceput dup` ni[te parametri exac]i. Obiectivul companiei a devenit prin urmare identificarea unei activit`]i care s` genereze un cash flow constant [i stabil, activitate ob]inut` cel mai probabil din zona serviciilor.

Oportunitatea a ap`rut \n momentul \n care cehii de la CEZ au luat decizia de externalizare a serviciului de citire [i montare de contoare, aceasta fiind la rândul ei o decizie de reducere a costurilor. Prezen]i la ambele licita]ii, ac]ionarii Adrem au câ[tigat \n 2008, respectiv \n 2009, cele dou` contracte puse la b`taie de CEZ, contracte \n valoare total` de 32 milioane de euro, ce presupun acoperirea unei zone de [apte jude]e \n România. Colaborarea s-a tradus printr-un avânt al afacerilor Adrem cu circa 40% fa]` de anul anterior, \ntr-o period` \n care majoritatea businessurilor au sc`zut pe fondul condi]iilor nefavorabile induse de criz`.

Strategia adoptat` de CEZ este una adoptat` la nivel mondial, majoritatea companiilor mari din zona de distribu]ie de energie alegând varianta externaliz`rii activit`]ilor cu scopul reducerii costurilor. De aceea, Corneliu Bodea este convins c` multe alte

companii vor apela \n viitorul apropiat la astfel de m`suri.

Conform surselor sale, E.ON Gaz dore[te o externalizare a serviciilor, la fel [i Enel pe partea de energie, ac]iuni care, dac` se vor concretiza, vor fi mai mult decât bine venite pentru ac]ionarii Adrem, interesa]i de semnarea unor noi contracte de acest gen. În plus, asemenea oportunit`]i ar duce la o majorare consistent` a cifrei de afaceri, care potrivit estim`rilor lui Corneliu Bodea va \nregistra un avansa cu cel pu]in 40% anul acesta. “Este dificil de estimat o cre[tere exact` a cifrei de afaceri,

DRUMUL SPRE CRE{TERE 1992 - Adrian Bodea \nfiin]eaz` compania Adrem Invest sesizând nevoie de retehnologizare la nivelul industriei române[ti 1993 - Corneliu Bodea, fratele s`u, se al`tur` companiei [i \ncepe o activitate secundar` a firmei \n domeniul comer]ului 1995 - Corneliu Bodea ajunge importator [i distribuitor de bere; \n paralel fratele s`u dezvolt` afacerea cu sisteme aplicate \n tehnica vidului 1997 - Adrem traverseaz` cea mai sever` criz` din istoria sa ca urmare a schimb`rilor nefericite intervenite \n peisajul economic [i a devaloriz`rii puternice a leului. Este singurul an \n care firma nu \nregistreaz` profit 1999 - Este \nfiin]at` divizia de automatiz`ri a companiei specializat` \n aplica]ii SCADA 2000 - Adrian Bodea breveteaz` o inven]ie \n domeniul tehnicii vidului, pe care compania \ncepe s` o exporte 2004 - Cea mai mare parte a veniturilor Adrem \ncepe s` vin` din zona automatiz`rilor – circa 60% 2008 - Este \ncheiat primul contract cu CEZ 2009 - Compania câ[tig` al doilea contract CEZ 2010 - Este dezvoltat un departament dedicat energiei regenerabile

pentru c` avem ni[te perspective interesante \n derulare [i posibilitatea \ncheierii unor noi contracte. Cre[terea ar putea fi [i de 60%”, mai spune Bodea.

AFACERE DE FAMILIE În paralel, antreprenorul, absolvent al unui program MBA, este ocupat cu câteva proiecte ce vizeaz` \mbun`t`]irea proceselor interne ale companiei. Spune c` a luat \n calcul [i separarea activit`]ilor companiei, dar având \n vedere c` legisla]ia holdingului din România nu sprijin` foarte mult acest proces, a amânat luarea unei decizii finale. Pân` atunci noi proiecte [i idei vor ie[i la suprafa]`, iar \nfiin]area unui departament de energie verde este doar una dintre ele. Activitatea departamentului care va necesita o investi]ie de circa 100.000 euro va fi canalizat` mai ales pe partea de energie solar`, cogenerare [i biomas` [i nu spre cea eolian`, un segment deja acoperit la noi \n ]ar`.

Bodea spune c` departamentul va \ncepe s` genereze venituri \nc` de anul viitor, compania având deja semnate câteva proiecte mici.

Inten]ia celor doi fra]i este de a dezvolta \n continuare afacerea cu scopul clar definit de a o transmite mai departe genera]iei viitoare. Au avut oferte de preluare din partea unor fonduri de investi]ii, dar le-au refuzat pe toate.

Sunt con[tien]i c` urmeaz` s` apar` altele, având \n vedere poten]ialul afacerii [i faptul c` businessul [i-a dovedit profitabilitatea constant` pe termen lung.

Pentru moment r`spunsul r`mâne unul negativ. Biz

Biz

47

green [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

VIA}A UNUI ONG |N CRIZ~ Izgoni]i, huidui]i, brusca]i sau, de cele mai multe ori, ignora]i, oamenii f`r` ad`post sunt cei pentru care Samusocial lupt` cu scopul de a le reda demnitatea uman` [i a-i reintegra \n societate Motivele pentru care oamenii ajung \n strad` sunt \ntotdeauna dramatice: conflicte de familie, divor]uri, escrocherii imobiliare, plecarea din centrele de copii, odat` cu \mplinirea majoratului, evacu`ri for]ate, femei care cad victim` abuzurilor domestice.

Conform statisticilor organiza]iei Samusocial din România, numai \n Bucure[ti tr`iesc aproximativ 5.000 de adul]i ai str`zii. Cei mai mul]i \[i aduc aminte uneori de via]a lor de dinainte de strad`.

Pove[tile lor r`mân vii pentru c` sunt tr`ite de dou` ori: prin ei, dar [i prin asisten]ii sociali care le-au ascultat povestea [i care empatizeaz` cu ceea ce li se \ntâmpl`.

Samusocial este una dintre organiza]iile care se ocup` de ace[ti oameni, oferindu-le \n primul rând sprijin moral, dar [i servicii medicale, sociale si psihologice. |n cadrul organiza]iei func]ioneaz` [i trei echipe mobile: o echip` mobil` de noapte, una psihiatric` [i o echip` mobil` de zi. Membrii echipelor mobile – asistentul social, medicul generalist [i psihiatrul, [oferul polivalent – le ofer` servicii medicale [i sociale \n strad`, acolo unde ei locuiesc. |n plus, Samusocial \i ajut` pe oamenii care tr`iesc pe str`zi s` \[i recapete identitatea, deoarece peste 60% dintre ei, odat` ajun[i \n strad`, \[i pierd actele de 48

Biz

identitate. Acest lucru \i exclude de la serviciile sociale oferite de stat.

A[a c` membrii asocia]iei \i \nso]esc la sec]iile de poli]ie, le pl`tesc taxele [i valoarea fotografiilor pentru a-i sprijini \n ob]inerea c`r]ilor de identitate. “Odat` cu ob]inerea c`r]ilor de identitate, \i ajut`m s`-[i constituie dosarele sociale [i demar`m procedurile pentru a le ob]ine venitul minim garantat de c`tre stat, pensii sau pensii de handicap, le c`ut`m locuri de ad`postire pentru a-i scoate din strad`, \i plas`m \n c`mine de b`trâni sau pe cei bolnavi psihic \i referim c`tre institu]ii de profil, iar pe al]ii, conform dorin]elor lor, reu[im s` \i reintegr`m \n familii.

Pe cei ap]i de munc` \i ajut`m s` se reintegreze \n munc` [i le c`utam, activ, locuri de munc` vacante”, spune Sabina Nicolae, director executiv al Samusocial din România.

Problema cea mai mare este c` ace[ti oameni nu-[i cunosc drepturile. Nu [tiu c` statul român le asigur` un venit minim garantat, nu [tiu c` au dreptul la pensii [i nici nu mai sunt \n stare s` se lupte cu sistemul, fiind complet rup]i de realitate. Odat` ajunse \n strad`, aceste persoane sunt dezorientate [i nu [tiu cui s` se adreseze pentru a primi ajutorul necesar [i pentru li se \nlesni ie[irea din aceast` situa]ie. Cu toate c` apeleaz` la ajutorul

[tiri institu]iilor specializate, adul]ii str`zii se lovesc de reticen]a [i de lipsa interesului fa]` de solu]ionarea problemelor [i chiar de stigmatizare. “Sunt ni[te exclu[i ai societ`]ii. Noi suntem cei care trebuie s` le reaminteasc` faptul c` au drepturi, c` dup` 15 sau 25 de ani de munc` au dreptul la o pensie”, puncteaz` Sabina Nicolae.

Una dintre marile provoc`ri ale organiza]iei este ob]inerea fondurilor. Unele dintre companiile mari prefer` s` ajute copii sau b`trâni pentru c` rezultatele acestui ajutor sunt vizibile mult mai repede. Samusocial elaboreaz` proiecte [i \ncearc` s` ob]in` finan]`ri pentru acestea. Se \ncearc` accesarea fondurilor structurale, \ns` pentru grupul ]int` al organiza]iei rareori apar linii de finan]are. Sabina Nicolae spune c` a conceput acum un proiect de sat social care ar trebui s` continue proiectul Samusocial – Ad`post de urgen]`, stopat dup` ce asocia]ia a investit suma de 150.000 de euro, din cauza indiferen]ei Prim`riei Generale a Capitalei. “Vrem s` dep`[im faza \n care s` \ncerc`m ob]inerea banilor necesari activit`]ii noastre mergând pe varianta impresion`rii. {tim c` acest grup ]int` are acelea[i drepturi cet`]ene[ti ca noi to]i. |ncerc`m s` le red`m lor, [i nou`, celor care \i ajut`m, demnitatea.” Companiile care le sunt partenere [i care au cultura responsabilit`]ii sociale strâng haine, \nc`l]`minte [i bani. “Exist` finan]atori f`r` de care nimic din ceea ce fac nu ar fi posibil, printre care amintesc BRD, Apa Nova, Carrefour România sau Funda]ia alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Organiza]ia implementeaz` \n acest moment un proiect finan]at din fonduri ale UE, “Atelier de Reinser]ie socioprofesional`”, prin care un

Carrefour Interna]ional, Funda]ia Veolia, Alcatel, Velpitar. Sunt [i oameni, persoane fizice, care fac dona]ii”, arat` Sabina Nicolae.

Din p`cate, \n acest an [i companiile partenere tradi]ionale [i-au mic[orat bugetele pentru proiectele de responsabilitate social`, astfel \ncât sumele destinate proiectelor Samusocial au suferit modific`ri. “Noi, românii, nu ne-am format \nc` spiritul cet`]enesc, nu suntem caritabili, nu [tim s` lucr`m \n echip` sau \n folosul celorlal]i, dar cred c` este

FRESH

Reduceri de costuri la energie cu solu]iile de la Nokia Siemens Networks (NSN) a lansat noul portofoliu Energy Solutions pentru România, prin care furnizorii de servicii de comunica]ii dar [i cei de utilit`]i pot realiza reduceri de pân` la 70% ale consumului de energie. Pe pie]ele mature, energia reprezint` pân` la 10% din costurile opera]ionale, \n timp ce pe pie]ele \n curs de dezvoltare procentul variaz` \ntre 15 [i 30%. Noul portofoliu NSN reduce consumul de energie printr-o mai bun` gestionare a cererii de energie a unor loca]ii specifice.

MaiMultVerde [i Raiffeisen Bank amenajeaz` spa]ii verzi [i de joac`...

num`r mare de beneficiari sunt sprijini]i s` \[i creeze un proiect de via]` sau s` ob]in` un loc de munc` stabil pe pia]a real` a muncii.

Cei selecta]i de Samusocial poposesc o perioad` de timp \n atelierul de inser]ie, unde re\nva]` regulile de via]` [i de munc`.

timpul s` \n]elegem c` binele general \nseamn` binele fiec`ruia dintre noi, c` solidaritatea este r`spunsul problemelor noastre.

Tot ce sper`m este ca responsabilitatea social` a oamenilor [i companiilor private s` se dezvolte nu doar ca [i concept, ci [i ca ac]iuni.

Sper`m ca oamenii politici s` dep`[easc` faza declarativ` din perioadele de campanie electoral` [i s` \nceap` s` le pese de oameni, de to]i oamenii acestei ]`ri, \n egal` m`sur`. Sper`m ca statul s` ne subven]ioneze activitatea cu mult mai mult decât \n acest moment, [i mai sper`m s` g`sim \n]elegere [i finan]are pentru activit`]ile noastre”, a mai spus Sabina Nicolae. Biz

...\n cinci ora[e din România: Ploie[ti, Alexandria, C`l`ra[i, Gala]i [i Foc[ani. Aceste ora[e au cea mai mic` suprafa]` de spa]iu verde pe cap de locuitor din România, sub 5 metri, media european` recomandat` fiind de 26 metri p`tra]i/cap de locuitor. Prin aceast` ini]iativ`, terenuri cu o suprafa]` de aproximativ 500 mp, situate \n cartiere reziden]iale, vor fi amenajate. Primul spa]iu astfel conceput a fost inaugurat la 14 septembrie \n zona de nord a ora[ului Ploie[ti.

15% mai pu]ine emisii \n cazul noii aeronave eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil Boeing 777-300ER. British Airways este primul operator din Marea Britanie care opereaz` cu acest tip de aeronav` [i va pune \n func]iune [ase astfel de avioane pân` în 2012.

“Aeronava genereaz` cu 15% mai pu]ine emisii de CO2 pe loc pasager \n compara]ie cu Boeing 777-200”, spune Willie Walsh, CEO British Airways. Biz

Biz

49

afaceri DE

CORINA COMAN

UN BUSINESS DESPRE TURISMUL DE BUSINESS Turismul de business va aduce anul acesta 40% din veniturile totale ale agen]iei Paralela 45, iar lucrurile nu par s` se opreasc` aici. Cum a devenit un serviciu de ni[` o adev`rat` surs` de profit?

ELENA ANGHEL, director coordonator, Paralela 45 50

Biz

Au trecut vremurile \n care turismul de business era considerat o ni[` atacat` doar de cele mai \ndr`zne]e companii din domeniu. Turismul de afaceri este, \n acest moment, componenta cea mai consistent` a turismului românesc, o real` surs` de venit ce poate genera chiar [i jum`tate din veniturile companiilor de profil. “Exist` o pondere solid` a acestui segment, ce reprezint` o modalitate atât de a ob]ine profit, cât [i de a emite o imagine pozitiv` asupra României”, spune Elena Anghel, director coordonator la Paralela 45. Ea este con[tient` c` un om de afaceri este diferit de cel care face turism de pl`cere, are alte exigen]e, alt orizont de a[teptare [i o alt` atitudine. În accep]iunea ei, persoanele care practic` turismul de business trebuie s` fie convinse c` agen]ia s-a gândit la toate, “\ncepând cu hotelul [i terminând cu ma[ina pentru transfer”. În esen]`, turismul de afaceri se define[te ca o form` de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educa]ionale, având partea de agrement (leisure) ca motiva]ie secundar`. Turismul de afaceri presupune, \n general, deplasarea \ntr-o alt` localitate, la o distan]` mai mare de 50 km de localitatea de origine a

turistului, deplasare determinat` strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educa]ional. Potrivit estim`rilor din pia]`, turismul de business \nregistreaz` o evolu]ie constant`, an de an având o cre[tere medie de 20%. Cel pu]in \n Bucure[ti num`rul de hoteluri a crescut anual, \ns` capacitatea de cazare pentru business (minimum 3 stele) este \nc` insuficient`, nedep`[ind 4.000 de locuri.

Anghel este de p`rere c` ]ara noastr` nu a reu[it din p`cate s` revin` la succesul anilor \n care turismul de pl`cere reprezenta o parte important` \n oferta turistic` na]ional`, motiv pentru care România se zbate \n continuare s` recâ[tige portofoliul de imagine pe care \l avea \n trecut ca destina]ie de vacan]`. S` nu uit`m de e[ecul lamentabil al ultimei tentative a autorit`]ilor de revigorare a brandului de ]ar`, soldat cu un scandal de propor]ii la nivel interna]ional.

Pe lâng` sus]inerea insuficient` din partea autorit`]ilor pentru stimularea [i promovarea turismului de afaceri, România adun` [i alte minusuri pe acest segment. Vorbim despre distribu]ia inegal` la nivel na]ional a facilit`]ilor de conferin]e [i expozi]ii sau a lipsei de investi]ii

turism \n infrastructura dedicat`. Totu[i, \n opinia Elenei Anghel, România a parcurs un drum impresionant \n ultimii 15 ani sub aspectul palmaresului de reuniuni, \ndreptându-se \ncet, dar sigur spre locul pe care \l merit` pe harta mondial` a turismului de reuniuni, de afaceri [i motiva]ional. Mai mult, ]ara noastr` a devenit treptat o destina]ie acceptat` [i apreciat`, din ce \n ce mai competitiv` \n lupta cu alte destina]ii clasice pentru evenimente.

OPORTUNIT~}I FRUCTIFICATE În cazul agen]iei Paralela 45, serviciile de pe segmentul corporate au adus anul acesta pân` la 40% din cifra de afaceri a companiei din primul semestru. Un procent important, care a crescut de la an la an odat` cu maturizarea pie]ei [i \n acela[i timp a companiei. Paralela 45 se num`r` printre pionierii turismului de afaceri de la noi, dezvoltând un astfel de serviciu \nc` de la \nceputul anilor ’90, \ntr-un moment \n care foarte pu]ine companii erau active \n aceast` direc]ie. “A fost dificil s` \ncepem o astfel de activitate, dar tocmai datorit` acestui \nceput ne putem considera la ora actual` unul din principalii juc`tori pe aceast` pia]`”, subliniaz` reprezentanta agen]iei Paralela 45.

Ea spune c` agen]ia \[i va concentra \n continuare strategia pe turismul de afaceri, unde \n continuare vor fi dezvoltate servicii noi, specifice crizei economice: planuri de economisire, monitorizarea strict` a politicilor de travel ale companiilor cliente, destina]ii cu buget redus [i multe altele. Compania a pus la punct de anul acesta noi sisteme [i proceduri, un nou site [i un control \mbun`t`]it al calit`]ii. Printre obiectivele strategice majore ale companiei \n 2010 se num`r` investi]ia \n tehnologie [i \n oameni. În acest sens, a fost corina.coman@revistabiz.ro

“

alocat un buget de aproape 100.000 de euro, pân` la finele anului, o investi]ie ale c`rei rezultate se vor vedea cu siguran]` anul viitor, când compania estimeaz` o cre[tere cu 5% a ponderei serviciilor de turism corporate \n structura cifrei de afaceri. “Suntem preg`ti]i s` livr`m exact ce \[i doresc clien]ii no[tri, pentru a ne m`ri cota de pia]`. Schimbarea \nseamn` evolu]ie, iar noi \n]elegem corect acest concept”, define[te Anghel misiunea companiei pe care o reprezint`.

Definind impactul crizei financiare asupra acestui segment, Elena Anghel spune c` era normal ca [i sectorul c`l`toriilor de afaceri s` treac` prin anumite transform`ri, la fel ca toate ramurile in-

Un om de afaceri este diferit de cel care face turism de pl`cere, el are alte exigen]e, alt orizont de a[teptare [i o alt` atitudine. Pe el nu trebuie s` \l streseze nimic, \ncepând cu hotelul [i terminând cu ma[ina pentru transfer, trebuie s` fie convins c` agen]ia s-a gândit la toate

”

ELENA ANGHEL

dustriale. Potrivit acesteia, chiar dac` \n majoritatea companiilor bugetele pentru traininguri [i team buildinguri au fost reduse, num`rul c`l`toriilor de afaceri [i al caz`rilor \n hoteluri nu a suferit o sc`dere atât de drastic`. Pentru a reduce costurile, companiile nu s-au rezumat doar la a t`ia de pe list` activit`]ile de care se pot lipsi, deoarece nu ar fi de ajuns. Cele mai multe au c`utat eficientizarea cheltuielilor din toate punctele de vedere, prin monitorizarea [i administrarea mai atent` a acestora.

Nici Paralela 45 nu a f`cut excep]ie de la astfel de m`suri. Ca

r`spuns la perioada grea pe care o travers`m, compania a f`cut trecerea de la un furnizor de servicii la un partener pentru clien]ii corporate, c`rora nu doar le livreaz` servicii turistice, ci \i [i consiliaz` \n stabilirea bugetelor alocate pentru acestea. În acest fel, \i ajut` s`-[i controleze mai bine costurile [i s`-[i identifice cât mai exact nevoile, oferindu-le servicii personalizate. Printre clien]ii companiei se num`r`, pe lâng` turi[ti individuali, [i un num`r important de corpora]ii. Sunt vizate \n principal companiile din domeniul farmaceutic, auto, financiar-bancar, dar [i FMCG. Compania Paralela 45 Turism este de]inut` de antreprenorul Alin Burcea [i a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri de 42,4 milioane lei, \n sc`dere cu 39% fa]` de 2008. În ciuda faptului c` profitul firmei s-a diminuat anul trecut cu circa 10%, pân` la 1,8 milioane de lei, compania r`mâne printre pu]inii juc`tori din sector care se pot l`uda cu un rezultat pozitiv. Alin Burcea declara recent c` agen]ia pe care o conduce a dublat num`rul turi[tilor români \n Antalia, de la 3.500 la circa 7.000, [i a \nregistrat o cre[tere de 50% pentru sta]iunile din Bulgaria, pe fondul reducerii tarifelor. Totodat`, activitatea agen]iilor pe segmentul turismului intern nu a sc`zut \n acest an datorit` unor oferte de genul “|nscrieri timpurii” sau “Pl`te[ti cinci nop]i [i stai [apte”. În fapt, majoritatea agen]iilor de turism au supravie]uit \n anul care a trecut datorit` ofertelor speciale f`cute de hotelurile din ]ar` [i str`in`tate. Per ansamblu, turismul a fost afectat \n acest an de reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, de cre[terea TVA de la 19% la 24% [i de lipsa total` a promov`rii interne. Biz

Biz

51

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Online-ul romånesc \nseamn` promisiuni mari cu bugete mici Cu peste opt ani de experien]` \n domeniul internetului, din care ultimii cinci i-a dedicat cre`rii [i implement`rii de strategii online, Lauren]iu Dumitrescu a f`cut un pas decisiv la \nceputul acestui an. Compania fondat` de el, Emblem, a devenit parte a Leo Burnett Group, sub numele de Digital Star.

Ce a contat cel mai mult \n luarea deciziei de a te al`tura grupului Leo Burnett?

Cred c` factorii decisivi \n luarea deciziei de a m` al`tura grupului Leo Burnett au fost oamenii care conduc grupul [i valorile \n care cred ei. Primele discu]ii despre un parteneriat le-am avut cu {tefan Iordache [i de la \nceput mi-am dat seama c` avem acela[i sistem de valori, aceea[i viziune [i c` privim similar viitorul mediului digital \n România.

cu bugete mici. De multe ori promisiunile f`cute sunt nerealiste. La Digital Star nu facem promisiuni f`r` acoperire. Folosim datele ob]inute cu ajutorul sistemelor de analiz` pentru a crea [i implementa strategii care s` livreze promisiunea de brand a clien]ilor no[tri. {tim c` a promite un rezultat nu este acela[i lucru cu a-l ob]ine. Succesul nu este o \ntâmplare. El trebuie planificat.

Care este punctul vostru forte? {i la ce mai ave]i \nc` de

Ce s-a schimbat [i ce nu s-a schimbat \n felul vostru de a

lucru?

lucra?

Am reu[it s` livr`m promisiunile f`cute clien]ilor no[tri. De[i poate p`rea pu]in la prima vedere, nu multe agen]ii din România livreaz` ceea ce promit.

Mai avem de lucru la dezvoltarea unor noi departamente \n cadrul agen]iei care, din punctul meu de vedere, sunt esen]iale pentru direc]ia \n care se va \ndrepta digitalul \n urm`torii ani.

Trecerea de la Emblem la Digital Star a fost rapid` [i f`r` probleme, pentru c` am intrat \ntr-un grup cu o cultur` organiza]ional` s`n`toas`. Cred c` singura

TREI RECOMAND~RI PENTRU MARKETERI 1. M`sura]i [i eficientiza]i "din mers" fiecare activare online, astfel \ncât la sfâr[itul campaniei s` ob]ine]i cel mai bun rezultat posibil 2. Crea]i baze de date la fiecare campanie online [i folosi]i datele pentru activ`rile viitoare 3. Acorda]i o mai mare aten]ie posibilit`]ilor de r`spândire a unui mesaj cu ajutorul re]elei sociale Facebook

provocare a fost faptul c` eram nevoi]i s` asimil`m rapid câ]iva clien]i noi pentru care am \nceput s` dezvolt`m proiecte chiar din prima s`pt`mân` dup` lansarea Digital Star.

A]i men]inut toat` echipa Emblem?

Da. Am p`strat toata echipa din vechea firm`. Ar fi fost p`cat s` nu facem asta din moment ce eram deja o echip` sudat`. |ns`, pentru c` nevoia de oameni a crescut, ne-am [i extins echipa \n perioada imediat urm`toare.

Care a fost cel mai complex proiect pentru care a]i lucrat pån` acum?

|mi este greu s` nominalizez un singur proiect. Sunt mai multe proiecte pe care a[ vrea s` le men]ionez, pentru c` fiecare a avut provoc`rile sale: Milka Thank You, I love Milka, UniCredit UEFA Champions League.

Cum vi s-a p`rut marketingul online romånesc \n 2009?

Dar \n prima parte a lui 2010?

Dac` \n 2009 clien]ii vorbeau \n primul rând de eficientizarea [i optimizarea costurilor, \n acest \nceput de an cuvintele cheie au fost “re]elele sociale”. Tot mai mul]i clien]i \[i doresc s` foloseasc` acest mediu, iar eforturile lor se v`d inclusiv \n faptul c` angajeaz` persoane dedicate comunic`rii pe Facebook. De asemenea, am v`zut din ce \n mai multe platforme de comunicare online care iau locul microsite-urilor din anii trecu]i.

A fost online-ul o solu]ie alternativ` \n contextul crizei, au

Ce oferi]i diferit fa]` de celelalte dou` agen]ii digitale ale

profitat companiile suficient?

Leo Burnett? Dar fa]` de restul pie]ei? De ce v-ar alege

Dac` [tii cum s`-l folose[ti, online-ul poate fi o solu]ie bun` pentru eficientizarea folosirii bugetelor de comunicare. Sunt industrii care \n contextul crizei

un client pe voi \n detrimentul altei agen]ii?

Online-ul din România este pia]a promisiunilor mari 52

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

online FOTOGRAFIE DE

VALI MIREA

CARTE DE VIZIT~ DIGITAL STAR

LAUREN}IU DUMITRESCU, Managing Partner, Digital Star

economice ar putea s` foloseasc` mai mult online-ul pentru atingerea obiectivelor de business. |n imobiliare, de exemplu, sunt proiecte ale constructorilor care, \n contextul crizei, au reu[it s` vând` folosind exclusiv mediul online.

clien]ilor \n termeni tehnici, pe care ace[tia nu-i \n]eleg. Cei mai mul]i clien]i nu sunt interesa]i de detalii tehnice, ci de rezultatele pe care le pot ob]ine folosid acest mediu.

De cine depinde cel mai mult cre[terea pie]ei de publicitate

Pentru 2010, care crede]i c` este for-

online? De capacitatea agen]iilor de a explica noul mediu

mula cå[tig`toare \n internetul au-

de comunicare sau de capacitatea clien]ilor de a \n]elege?

tohton?

Cred c` agen]iile sunt cele care trebuie s` explice pe \n]elesul clien]ilor beneficiile comunic`rii \n mediul online. De multe ori oamenii din online le vorbesc

Cred c` \n 2010 mai mult ca niciodat` trebuie s` livr`m rezultate pentru businessul clien]ilor no[tri. Biz

Servicii: strategie, crea]ie, media buying, programare, SEM, SEO, analytics, e-mail marketing, crearea de jocuri, e-CRM Proiecte dezvoltate: • I love Milka: Website prin care se postau anun]uri pentru Valentine's Day. Cel mai votat anun] era publicat pe un panou outdoor.

• Milka Thank You: Pentru c` Milka crede \n puterea lui "mul]umesc" \ntors c`tre cei care ofer`, Digital Star [i Starcom au creat milkathankyou.ro, un website prin care s` \ncurajeze oamenii s` \ntoarc` mai mult decât un "mul]umesc" • UniCredit UEFA Champions League Clien]i: UniCredit }iriac Bank, Milka, J&B, Piraeus Bank, Real Hypermarket, Intesa Sanpaolo Bank, Avon |n 2009, cifra de afaceri a vechii companii Emblem a fost de 250.000 de euro Cifra de afaceri a Digital Star \n 2010 (estimare): peste 500.000 de euro

Biz

53

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

(G)localizare \n cercetarea de marketing ISRA Center a devenit membr` a celei mai mari re]ele de cercetare de marketing din lume – un pas important c`tre resurse [i instrumente de lucru despre care oamenii de cercetare din România afl` numai din c`r]i.

Dup` aproape zece ani de activitate pe pia]a româneasc`, ISRA Center a devenit membr` a celei mai mari re]ele de companii independente de cercetare de marketing din lume, IriS – International Research Institutes. Re]eaua de companii independente IriS este

dat` extrem de exclusivist`. Politica IriS permite s` fie incluse numai companii independente de cercetare de marketing cu pozi]ii de lider pe pia]a \n care activeaz` [i care fac dovada unei bune c`r]i de vizit` prin proiectele interna]ionale pe care le-au coordonat. Procesul de selec]ie a durat aproximativ o jum`tate de an [i a \nceput efectiv \n urma unei recomand`ri f`cute de un membru al board-ului IriS, r`mas pân` \n ziua de azi confi-

rând o recunoa[tere a activit`]ii desf`[urate pe pia]a local`, pia]` care a crescut mult fa]` de acum zece ani, dar care \nc` nu se afl` la maturitate deplin`”, poveste[te Alice Mihai. Mai \nseamn` [i acces la o multitudine de resurse, extindere interna]ional` a ofertei de servicii, noi instrumente de cercetare [i posibilitatea de a interac]iona cu oameni care fac cercetare de marketing de zeci de ani de zile, ceea ce pentru o companie activ` pe o pia]` cum este cea româneasc` nu este de neglijat.

Dup` un 2008 de glorie, \n care România, o pia]` emergent` \n cercetarea de marketing, avea cea mai

RE}EAUA IriS • anul lans`rii: 1986 • 30 de companii membre • acoper` 84% din puterea economic`

a lumii [i 63% din popula]ia globului

renumit` pentru exigen]a criteriilor de selectare a partenerilor, fiecare ]ar` având doar un singur reprezentant \n cadrul acesteia.

Procesul de selec]ie al ISRA Center a \nceput \n toamna anului trecut [i a fost unul extrem de elaborat.

Alice Mihai, Business Development Director, [i Irina Cr`ciunescu, Business Development Associate Director la ISRA Center, au povestit pentru Biz care au fost pa[ii procesului de selec]ie [i beneficiile pe care le implic` apartenen]a la o astfel de re]ea.

IriS are o politic` de expansiune foarte dinamic`, dar toto54

Biz

ALICE MIHAI, Business Development Director

IRINA CR~CIUNESCU, Business Development Associate Director la ISRA Center (de la dreapta la stânga)

den]ial. Cei de ISRA Center nu [tiu cine anume i-a recomandat [i probabil nici nu vor afla, aceasta fiind de fapt procedura standard de recrutare. Dup` ce au fost aborda]i de reprezentan]ii IriS, a urmat un interviu telefonic, au fost completate documente cu evolu]ia companiei. La final, a avut loc o vizit` de trei zile la Genova, ocazie cu care compania a fost prezentat` \n fa]a board-ului. Acceptarea \n re]eaua IriS a fost anun]at` dup` finalizarea votului secret, care a durat o lun`.

Ce \nseamn` aceast` afiliere pentru ISRA Center? “|n primul

mare cre[tere din Europa, cu un avans de 22%, au urmat timpuri mai grele, care se resimt [i \n prezent. Nu se poate spune c` s-a renun]at total la investi]iile \n cercetare de marketing. “Acestea au fost mai degrab` amânate”, consider` Alice Mihai. Fa]` de \nceputul anilor 2000, când pia]a era \n formare, atributul care caracterizeaz` cel mai bine pia]a la ora actual` este adaptabilitatea. “Avem de-a face cu o pia]` «adaptat`», capabil` s` profite de oportunitatea globaliz`rii [i s` g`seasc` solu]iile potrivite pentru fiecare client \n parte”, crede Alice Mihai. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

100 de milioane de utilizatori, 65 de milioane de tweet-uri zilnic [i 190 de milioane de vizitatori lunar sunt cifrele care definesc acum Twitter, un serviciu lansat \n urm` cu câ]iva ani pornind de la o idee relativ simpl`: construirea unei re]ele sociale \n jurul unor conversa]ii care s` nu dep`[easc` lungimea unui SMS. 56

Biz

TWITTER NU ESTE

UN MEGAFON Relativ rapid dup` lansare, a \nceput s` se propage \ntr-un ritm ame]itor, \n medii cât se poate de diverse. A stârnit mai \ntâi aten]ia tinerilor dispu[i s` experimenteze.

A p`truns apoi [i \n alte zone. Oamenii de marketing [i comunicare au fost printre primii care au \nceput s`-l testeze. Mul]i i-au sesizat poten]ialul, dar nu prea [tiu cum s` procedeze pentru a-l valorifica. Unii sunt \n continuare sceptici. Cert e c` “ceva” e cu Twitter-ul acesta. {i nu doar cre[terea spectaculoas` de la un an la altul este cea care a determinat valul de entuziam din jurul platformei de microblogging. De ce este Twitter atât de atractiv? De ce este folosit? {i mai ales pentru ce? {i nu \n ultimul rând ce pot \nv`]a marketerii din compor-

tamentul twitter-i[tilor astfel \ncât brandurile pe care le au \n administrare s` beneficieze de pe urma acestui serviciu? Agen]ia de marketing digital 360i a \ncercat s` g`seasc` r`spunsuri la aceste \ntreb`ri analizând peste 1.800 de tweet-uri publicate \n intervalul 1 octombrie 2009 - 31 martie 2010. La final, datele au fost reunite \ntr-un studiu din care reies câteva dintre caracteristicile definitorii ale comportamentului consumatorilor pe Twitter.

Una dintre primele recomand`ri ale speciali[tilor agen]iei 360i este ca marketerii s` ]in` cont de faptul c` Twitter este o platform` de comunicare \n care consumatorii efectiv de]in puterea. Potrivit datelor colectate, 90% dintre tweet-uri provin de la consumatori [i loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media numai 12% dintre acestea men]ioneaz` numele unui brand. |n plus, din acela[i studiu reiese c` numai 8% dintre tweet-uri sunt generate de profesioni[ti din domeniul marketingului, iar printre cele mai men]ionate branduri \n “twittosfer`” se num`r` Twitter, Apple [i Google.

TWITTER TRANSFORM~ SPA}IUL PRIVAT |N UNUL PUBLIC Este vital s` se ]in` cont de faptul c` Twitter este un mediu total lipsit de mediere.

Dac` vor s` asculte, marketerii pot intra \n contact direct cu ce au de spus consumatorii, f`r` ca o ter]` parte s` le filtreze mesajele. Consumatorii folosesc platforma pentru a \mp`rt`[i \ntre ei informa]ii [i pentru a intra \n contact cu cei cu care au interese comune. Peste 90% dintre utilizatori \[i men]in tweet-urile publice. Spre deosebire de Facebook, unde politicile de confiden]ialitate \ngreuneaz` procesul de monitorizare a conversa]iilor dintre consu• 94% dintre tweet-uri sunt personale • 92% dintre utilizatori \[i men]in tweet-urile publice • 85% dintre tweet-uri reflect` con]inut original (nu sunt RTs)

matori, numai 8% dintre utilizatori \[i protejeaz` tweet-urile.

Companiile au tendin]a s` le vorbeasc` consumatorilor de undeva de sus, de pe un piedestal, ignorând faptul c` Twitter reprezint` o conversa]ie. Este important de re]inut c` Twitter este orice altceva numai megafon nu. Prin urmare, la cum stau lucrurile acum, una dintre concluziile studiului \ntreprins de 360i este c` oportunitatea marketerilor de a deveni parte a conversa]iei este \nc` incomplet exploa-

tat`. Multe branduri, de exemplu, nu reu[esc s` capitalizeze posibilitatea de a intra \ntr-un adev`rat dialog cu consumatorii.

NOUT~}I

Socializare f`r` limit` de vârst`

CE SE SCRIE PE TWITTER DESPRE BRANDURI? Majoritatea men]ion`rilor sunt neutre.

Deseori sunt postate informa]ii legate de branduri, lans`ri de noi produse, \n general [tiri f`r` vreo implicare emo]ional` (82%). Dintre toate men]ion`rile analizate, numai 11% reflect` manifestarea unor sentimente pozitive fa]` de un brand sau altul.

Post`rile cu conota]ii negative ajung la 7%.

CE POT FACE OAMENII DE MARKETING? Evident, mai mult decât ceea ce fac acum. |n prezent, numai 1% dintre situa]iile \n care brandurile sunt men]ionate pe Twitter reprezint` adev`rate dialoguri \ntre branduri [i consumatori. Restul sunt men]ion`ri ale brandurilor generate \ndeosebi de marketeri care vor doar s` disemineze o informa]ie \n loc s` \ncerce s` genereze un dialog autentic.

Cum se poate realiza acest lucru? Adresând \ntreb`ri [i lansând invita]ii la r`spunsuri \n loc s` furnizeze informa]ii seci. |ncurajarea [i participarea la dialog nu fac decât s` genereze re-tweet-uri [i s` ajute totodat` la promovarea brandurilor.

CE DEZV~LUIE TWITTER DESPRE UTILIZATORII S~I? Utilizatorii de Twitter obi[nuiesc s` posteze informa]ii personale. 70% dintre ei \[i public` fotografia [i 66% furnizeaz` informa]ii de ordin geografic. Majoritatea nu-[i declar` vârsta [i nici locul de munc`. Biz

• 43% dintre tweet-urile consumatorilor apar ca urmare a unei conversa]ii (sunt r`spunsuri la ceea ce spun al]i utilizatori) • Numai 12% dintre tweet-urile marketerilor reprezint` un dialog activ cu consumatorii • Numai 1% dintre tweet-urile consumatorilor \n care apare men]ionat un brand fac parte dintr-o conversa]ie cu acel brand

TOP 10 BRANDURI MEN}IONATE PE TWITTER Twitter Apple Google YouTube Microsoft BlackBerry Amazon Facebook Snuggie eBay Starbucks sursa: 360i

Vârstnicii iau cu asalt re]elele sociale, arat` un studiu f`cut public anul acesta de Pew Research Center. |n Statele Unite, rata de utilizare a re]elelor sociale de c`tre persoanele cu vârste de peste 50 de ani aproape s-a dublat fa]` de anul trecut, de la 22% la 42%. Mai exact, 47% dintre utilizatorii de internet cu vârste cuprinse \ntre 50 [i 64% [i 26% dintre cei cu vârste de peste 65 de ani declar` c` obi[nuiesc s` acceseze site-uri de socializare online, \n special Facebook [i LinkedIn. Printre explica]iile pe care cercet`torii institutului Pew le-au g`sit pentru aceast` situa]ie se afl` faptul c` vârstnicii \ncearc` prin intermediul re]elor sociale s` reia leg`tura cu persoane pe care le-au cunoscut de-a lungul timpului. Nu \n ultimul rând, p`rin]ii [i-au dat seama c`, intrând \n re]elele sociale, \[i pot supraveghea mai \ndeaproape copiii.

Facebook e pe val, MySpace o ia la vale Potrivit unei estim`ri eMarketer, \ncas`rile din publicitatea pe Facebook vor dep`[i anul acesta 1,2 miliarde de dolari \n \ntreaga lume, dublu fa]` de estim`rile de anul trecut, care mizau pe 665 milioane de dolari. Cea mai mare cre[tere se datoreaz` platformei de publicitate lansate de Facebook \n august 2007. Restul cre[terii provine din publicitatea de tip display. Nu la fel de bine st` \n privin]a \ncas`rilor din publicitate re]eaua de socializare online MySpace, care ar putea ajunge anul acesta la 347 de milioane de dolari, cu 26% mai pu]in decât estim`rile de 470 de milioane de dolari din 2009. EMarketer apreciaz` c` \n 2011 MySpace va continua ritmul descendent, urmând s` coboare sub 300 milioane de dolari. Biz

Biz

57

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

EVENIMENT

Cine sunt cei mai influen]i oameni din online-ul românesc?

R`spunsul la aceast` \ntrebare va fi dezv`luit la Social Media Summit, primul eveniment regional despre influen]a \n online [i strategii de marketing prin social media, organizat de revista Biz pe 29 septembrie, la Timi[oara. |n premier`, cu aceast` ocazie, va fi lansat topul "Cei mai influen]i oameni din online-ul românesc" realizat de revista Biz, Zelist [i Kaspersky, determinat prin agregarea prezen]ei \n online [i m`surarea indicatorilor din social media. Timi[oara a fost aleas` drept locul de desf`[urare a acestui eveniment datorit` comunit`]ii online din aceast` zon`, care este extrem de activ`. Summit-ul, asemeni topului, este o premier` pentru România prin amploarea [i conceptul care au stat la baza sa, cât [i fa]` de modelul tradi]ional al evenimentelor Biz. Evenimentul urmeaz` s` fie organizat \n urm`toarele luni \n principalele ora[e din ]ar`. Printre cei care vor sus]ine prezent`ri se num`r`: Cristian Manafu – Social Media Consultant, Prodigy; Grant McKenzie – vicepre[edinte de marketing, Ursus; Lauren]iu Dumitrescu – Managing Partner, Digital Star; C`t`lin Teni]` – Managing Partner, TreeWorks; Teodor Cimpoe[u – Managing Director, Kaspersky; Dan V\rtopeanu – General Manager, Voxline; Victor Kapra – www.victorkapra.ro; Cristian China-Birta – www.chinezu.eu.

Social Media Summit este un eveniment organizat \n parteneriat cu Kaspersky Lab România [i este sus]inut de Ursus, BCR [i Carpatair. Biz

58

Biz

Cu ]igla pe Facebook Crede]i sau nu, exist` oameni care intr` pe Facebook nu pentru a-[i g`si prieteni sau pentru a juca Farmville, ci pentru a vinde ]igl`. {i nu este vorba de ]igl` virtual`. Final Distribution, importatorul exclusiv al brandului premium de ]igl` metalic` Gerard, produs` \n Noua Zeeland`, care cu o cifr` de afaceri de 4,2 mil. euro \n 2009 de]ine 85% din pia]a ]iglei metalice cu acoperire de piatr` din România, se promoveaz` [i vinde pe Facebook.

De[i comercializeaz` un produs u[or atipic pentru acest mediu, compania a intrat pe online prin re]ele sociale Facebook, Twitter, bloguri [i forumuri de discu]ii, iar \n martie 2010 a lansat [i blogul www.DespreAcoperisuri.ro.

Facebook s-a dovedit a fi cea mai eficient` re]ea, datorit` aplica]iilor pe care le \nglobeaz`: se pot crea pagini, grupuri, evenimente, concursuri sau campanii de publicitate. |n plus, exist` [i avantajul unui num`r mare de utilizatori. Concret, \n privin]a strategiei de comunicare, Dan Mircescu, directorul general al Final Distribution, spune c` mizeaz` pe con]inut scurt, informativ, care s` stimuleze interactivitatea.

“Am \nv`]at c` pe re]ele sociale nu exist` monolog, ele pot exista doar dac` faciliteaz` dialogul”, explic` Mircescu.

Prin contul de Facebook al Gerard se \ncearc` s` se ofere informa]ii nu doar privind activitatea companiei, ci mai degrab`

informa]ii de interes general. Fiecare postare genereaz` pân` la 14-15 comentarii [i 7-8 aprecieri. Se stârnesc discu]ii cu privire la stilul arhitectural, materiale de construc]ii, calcule pentru stabilirea volumului de ]igl` necesar. Dialogul este \ntre]inut constant de administatorii conturilor pe wall-ul de Facebook, dar se ofer` [i informa]ii personalizate pentru fiecare client.

Chiar dac` ini]ial inten]ia nu a fost aceea de a face vânz`ri directe prin intermediul re]elelor sociale, interesele consumatorilor s-au concretizat \n oferte de pre], furnizarea de informa]ii cu privire la distribuitorii din zonele de interes [i calcule cu privire la volumul de ]igl` necesar pentru un anumit acoperi[. |n iunie, vânz`rile Gerard au crescut cu 52% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. |n plus, per total, \n trimestrul al doilea din 2010 s-a \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri cu 25% fa]` de trimestrul al doilea de anul trecut. De[i nu pot atribui \ntregul procent de cre[tere paginii de Facebook, reprezentan]ii companiei cred c` succesul se datoreaz` efortului de a se adresa direct consumatorilor prin intermediul re]elelor sociale. |n ceea ce prive[te bugetele pentru o astfel de promovare, Dan Mircescu recunoa[te c` acestea sunt limitate comparativ cu banii cheltui]i pe alte medii. Diferen]a este dat` \ns` de timpul dedicat, \n online fiind nevoie de o prezen]` activ` 24 de ore din 24. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

management DE

OVIDIU NEAGOE

CU SALARIUL PE |NCURCATELE C~I

ALE FISCALIT~}II Afl` c책t mai c책[tig` [eful t`u sau care este plafonul salarial maxim ori minim din cele mai importante domenii ale economiei, din cel mai nou ghid al salariilor realizat de revista Biz. 60

Biz

salarii

Noile prevederi fiscale au avut ca prim efect o revizuire a bugetelor, inclusiv a celor salariale. Companiile au regândit estim`rile, iar volumele de vânz`ri, care au fost afectate de noua cot` TVA, sunt, \n mod evident, reflectate [i \n costurile companiilor. Ca orice major`ri \n bugetul de cheltuieli al companiilor, cele mai recente schimb`ri fiscale se traduc prin reduceri de costuri pentru acoperirea noilor cre[teri \nregistrate.

Astfel, odat` cu m`rirea TVA de

modul \n care se raporteaz` la legisla]ia fiscal` [i la obliga]iile legale ale angajatorului”, spune Decebal Marin, Managing Partner la firma de training [i consultan]` \n resurse umane Corporate Dynamics. “Noua fiscalitate realizeaz` o con[tientizare a popula]iei, nepl`cut` de altfel, asupra faptului c` diferen]a dintre salariul brut [i net este problema angajatului [i a alegerilor sale politice, nu este responsabilitatea angajatorului”, adaug` Decebal Marin.

Na]ional` de Prognoz` nu aduce ve[ti bune salaria]ilor [i chiar estimeaz` pentru anul \n curs o \nghe]are total` a câ[tigului salarial real [i anun]` abia pentru 2011 o cre[tere cu 1,3%.

“Salariile au fost \nghe]ate \n prima jum`tate a anului 2010, iar pentru a doua parte a anului se anun]` sc`deri salariale \n foarte multe domenii de activitate”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i executive search ABC

GHIDUL SALARIILOR 2010 – ENTRY LEVEL FARMA

RETAIL

FMCG

IT

IMOBILIAR

HOTELIER

BANCAR

360-520

400-600

400-600

DEPARTAMENTUL MARKETING & PR Asistent marketing/web designer (IT)

250-400

500-700

300-450

400-620

DEPARTAMENTUL RESURSE UMANE Asistent resurse umane

300-400

400-600

350-500

350-650

350-550

400-600

500-650

Referent resurse umane

400-500

500-650

500-800

500-800

450-600

500-650

700-900

350-520

300-450

370-450

450-500

–

400-450

400-450

450-550

500-800

500-800

350-450

450-600

DEPARTAMENTUL FINANCIAR-CONTABIL Contabil junior

450-560

400-450

400-650

DEPARTAMENTUL JURIDIC Consilier juridic junior

400-600

400-550

400-550

DEPARTAMENTUL IT Helpdesk

250-500

500-700

250-500

Asistent vånz`ri

400-600

400-650

350-450

–

400-450

–

–

Sales Representative

600-800

–

500-650

400-650

500-600

–

–

DEPARTAMENTUL VÂNZ~RI

Ghidul a fost realizat pentru revista Biz de firma de recrutare [i executive search ABC Human Capital

la 19% la 25%, fie va cre[te pre]ul produselor [i serviciilor oferite, fie va sc`dea marja de profit. |n ambele situa]ii, companiile vor \nregistra pierderi financiare [i, ca atare, vor c`uta solu]ii: prima dintre acestea ar putea fi sc`derea cheltuielilor [i cel mai bun punct de \nceput este pachetul salarial al angaja]ilor.

“Angaja]ii români au primit un du[ rece \n ceea ce prive[te ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Sc`derea treptat` a remunera]iei este anun]at` [i de Institutul Na]ional de Statistic` (INS). Potrivit datelor acestora, salariul mediu net \nregistrat \n luna iunie a fost de 1.422 de lei, \n sc`dere fa]` de luna precedent` cu 0,4%. Tot informa]iile INS arat` c` nici luna mai nu a fost tocmai favorabil` angaja]ilor, salariile urmând un drum descendent cu 0,6 procente fa]` de luna aprilie. Nici Comisia

Human Capital. Foarte multe companii au prognozat o revenire a activit`]ii [i [i-au f`cut calculele pe promisiuni din partea clien]ilor care, de cele mai multe ori, nu s-au concretizat.

La \nceputul anului, pia]a salariilor d`dea semne timide de revenire. Acesta a fost [i efectul m`surilor restrictive de la finele anului 2009, prin care majoritatea companiilor s-au v`zut puse

Biz

61

management DE

OVIDIU NEAGOE

GHIDUL SALARIILOR 2010 – MIDDLE MANAGEMENT FARMA

RETAIL

FMCG

IT

IMOBILIAR

HOTELIER

BANCAR

DEPARTAMENTUL MARKETING & PR Specialist marketing Brand Manager

500-700

800-1100

500-750

700-1300

400-700

500-700

650-800

1.000-2.000

1.100-1.600

1.000-1.500

–

–

–

–

800-1.000

800-1.200

600-750

950-1.300

DEPARTAMENTUL RESURSE UMANE Coordonator resurse umane

800-1.000

900-1.400

800-1.100

DEPARTAMENTUL FINANCIAR-CONTABIL Contabil

800-1200

500-850

700-1.200

–

450-700

400-600

600-800

Contabil-[ef

1.000-1.700

900-1.200

1.100-1.700

–

650-1.200

600-800

850-1.200

Financial Controller

1.500-2.500

1.100-1.700

1.700-2.300

–

1.000-1.400

1.000-1.400

–

–

600-850

600-750

850-1.200

700-1.500

500-900

500-800

700-1.500

–

900-1.200

–

–

DEPARTAMENTUL JURIDIC Consilier juridic

1.200-1.800

1.000-1.600

1.000-1.500

DEPARTAMENTUL IT Specialist IT

1.000-1.500

1.000-1.400

800-1.300

DEPARTAMENTUL VÂNZ~RI Sales Manager

1.000-1.300

–

1.000-1.300

Ghidul a fost realizat pentru revista Biz de firma de recrutare [i executive search ABC Human Capital

\n fa]a disponibiliz`rii unor angaja]i. Angajatorii au preferat aceast` solu]ie \n schimbul celei prin care p`strau to]i salaria]ii, dar le t`iau din remunera]ie.

“Pentru a-[i p`stra oamenii buni din companie, angajatorii le-au m`rit salariile cu 10-15%, \n medie, dar, desigur, aceast` cre[tere salarial` este doar simbolic`, deoarece, dac` st`m s` ne gândim, salariatul respectiv a fost nevoit s` lucreze mult mai mult decât \nainte, preluând o parte din fi[ele de post ale celor disponibiliza]i”, spune C`t`lina Cochinescu, HR consultant la firma de consultan]` \n resurse umane HR-România. “Acum, ultimele modific`ri ale Codului fiscal nu au f`cut decât s` \i determine pe angajatori s` reduc` drastic salariile celor din firm`, s-a ajuns [i la procente mari de 30-35%, sau [i mai r`u, s` se renun]e la o parte dintre angaja]i”, continu` C`t`lina Cochinescu.

62

Biz

MAJOR~RILE SALARIALE SE LAS~ A{TEPTATE Majoritatea cre[terilor salariale pentru anul 2010 au fost acordate

“Firmele din comer]ul cu am`nuntul, turism, industria alimentar`, telecomunica]ii, imobiliare, cabinetele medicale, firmele de asigur`ri [i b`ncile sunt cele mai afectate de cre[terea TVA” CORINA DIACONU, Managing Director, ABC Human Capital

\n prima jum`tate a anului, astfel c` nu au fost afectate de modific`rile fiscale. Totu[i, previziunile pentru cre[terile salariale ce urmeaz` s` fie acordate \n anul 2011 sunt \n sc`dere, ca urmare a rezultatelor [i a mediului economic preponderent instabil. “Dac` la \nceputul acestui an companiile estimau pentru 2011 cre[teri salariale de aproximativ opt procente, acum se discut` de procente medii de 5%, evident cu varia]ii \n func]ie de industrie”, spune Oana Datki, Country Manager la firma Consulteam România [i totodat` membru al HR-Club. “Vestea bun` este c` [i industriile care au \nghe]at salariile \n acest an au estim`ri pozitive pentru anul viitor”, adaug` Oana Datki.

Angaja]ii care au avut succes \n acest an \n g`sirea unor locuri de munc` au fost cei specializa]i \n management, cu prec`dere \n industria IT [i cea a bunurilor de larg consum, dar [i cea a serviciilor ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

management DE

OVIDIU NEAGOE

GHIDUL SALARIILOR 2010 – TOP MANAGEMENT FARMA

RETAIL

FMCG

IT

IMOBILIAR

HOTELIER

BANCAR

1.500-2.000

900-1.200

1.800-3.000

1.000-1.500

700-1.100

2.000-3.000

–

1.200-1.900

1.200-2.000

2.500-3.500

–

900-1.400

700-1.000

1.500-2.000

1.700-3.000

900-1.500

–

1.500-2.500

–

–

–

–

2.700-5.000

–

–

–

DEPARTAMENTUL MARKETING & PR Marketing Director

1.500-2.500

1.800-3.000

2.500-4.000

–

DEPARTAMENTUL RESURSE UMANE HR Director

2.000-2.500

2.000-3.500

Director financiar

2.000-3.000

2.500-5.000

2.000-3.500

–

DEPARTAMENTUL FINANCIAR-CONTABIL 2.500-5.000

DEPARTAMENTUL JURIDIC {ef departament juridic

1.500-1.800

1.500-2.500

1.500-2.500 DEPARTAMENTUL IT

IT Manager

1.500-2.000

1.700-3.000

1.500-2.500

DEPARTAMENTUL MEDICAL Medical Manager

1.000-1.800

–

– DEPARTAMENTUL VÂNZ~RI

Director na]ional de vånz`ri

–

–

Ghidul a fost realizat pentru revista Biz de firma de recrutare [i executive-search ABC Human Capital

financiare [i de distribu]ie, potrivit informa]iilor furnizate de c`tre firma Consulteam. Mai mult, profiurile c`utate au fost cele de speciali[ti, foarte mul]i de ni[`, [i de team leaderi [i manageri. |n acela[i timp, dintre a[tept`rile candida]ilor sau ale angaja]ilor, de[i aliniate la noile realit`]i, se acutizeaz` nevoia de comunicare [i de construire a unei rela]ii bazate pe \ncredere cu top managementul. Angaja]ii devin mult mai aten]i la astfel de aspecte, mai ales c` realizeaz` c` major`rile salariale semnificative se mai las` a[teptate. Esen]iale pentru salaria]i devin transparen]a [i comunicarea permanent` a direc]iei [i inten]iilor organiza]iei, pentru c` zvonurile [i informa]iile alarmiste genereaz` o stare de stres [i nesiguran]`, \n care este dificil s` livrezi performan]` maxim` [i s` r`mâi loial.

Odat` \n]elese dificult`]ile de ordin economic de c`tre angaja]ii din toate domeniile, ace[tia se axeaz`, mai nou, pe perspective [i 64

Biz

stabilitate, decât pe zona a[tept`rilor financiare. Pe de alt` parte, \n aparatul bugetar, dup` t`ierea salariilor cu 25% “rezultatele au \nceput deja s` se observe \n lungimea cozilor de a[teptare de la Direc]ia de Pa[apoarte sau CEC”, mai spune Managing Partner-ul de la Corporate Dynamics. “Se \ntâmpl` un fenomen f`r` precedent \n istoria modern` a României: plecarea din ]ar` a speciali[tilor din domenii esen]iale pentru bunul mers al societ`]ii – s`n`tate, \nv`]`mânt, siguran]` sau cercetare”, mai adaug` Decebal Marin.

CÂT MAI COST~ UN SALARIU? Angaja]ii cu contract individual de munc` au fost cei neafecta]i de noile m`suri fiscale, pentru c` taxele salariale \n acest caz nu au crescut. Modific`rile, \n schimb, au avut loc la nivelul salaria]ilor \n regim de persoan` fizic` autorizat` (PFA), care sunt, acum, obliga]i s` \ncheie contract individual de munc` dac` activitatea lor \nde-

pline[te condi]iile stipulate \n ultimele modific`ri ale Codului fiscal, nemaifiind considerat` activitate independent`. “|n acest caz, angajatorul nu mai pl`te[te 16% impozit, ci aproape 70% taxe salariale”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i executive search ABC Human Capital.

“Majoritatea clien]ilor no[tri au politici de compensare [i beneficii extrem de bine puse la punct, iar noile prevederi fiscale nu au modificat costurile cu salariile sau cu pachetele de beneficii \n mod substan]ial”, spune Oana Datki, Country Manager la firma Consulteam România [i totodat` membru al HR-Club. “De exemplu, efectul asupra bonurilor de mas` a fost acceptat de companii, cât [i de angaja]i – prin asumarea taxelor suplimentare”, mai spune Datki. |n cel de-al doilea trimestru al anului 2010, costul orar al for]ei de munc` dup` num`rul zilelor lucr`toare a \nregistrat o rat` de sc`dere de 0,31%, fa]` de trimestrul ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

29 septembrie 2010, Hotel Timi[oara, Timi[oara www.bizforum.ro/socialmediasummit

PRIMUL SUMMIT REGIONAL DIN BANAT {I ARDEAL DESPRE INFLUEN}A ONLINE {I STRATEGII DE MARKETING PRIN SOCIAL MEDIA Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Sponsori

Partener Dintre speakeri:

Cristian Manafu Social Media Consultant, Prodigy

Daniel Pan` Marketing Director, BCR

Grant McKenzie VP Marketing, Ursus Breweries

Lauren]iu Dumitrescu Managing Partner, Digital Star

C`t`lin Teni]` Managing Partner, TreeWorks

Teodor Cimpoe[u Managing Director, Kaspersky Lab

Mugur P`tra[cu Managing Partner, iLeo

Dan V\rtopeanu General Manager, Voxline

Victor Kapra victorkapra.ro

Cristian China-Birta chinezu.eu

Boros Botond Senior Consultant, Carnation

Vali Petcu zoso.ro

EXCLUSIV: TOP ONLINE INFLUENCERS 2010 Care sunt cele mai influente personalit`]i din online [i ce anume le determin` acest statut? Primul studiu asupra influen]ei \n mediul online din Rom창nia, realizat de revista Biz, Zelist [i Kaspersky.

Un eveniment

management DE

OVIDIU NEAGOE

precedent [i o rat` de cre[tere de 2,78% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. |n schimb, \n forma brut`, fa]` de acelea[i perioade de compara]ie, costul orar al for]ei de munc` a diferit nesemnificativ fa]` de forma ajustat` – num`rul de zile lucr`toare (-0,56%, respectiv +2,77%). Comparativ cu primul trimestru al acestui an, costul orar al for]ei de munc` a \nregistrat o sc`dere mai accentuat` \n activit`]i de spectacole, culturale [i recreative (-10,86%), \nv`]`mânt (-8,99%), [i administra]ie public` (-7,21%). La polul opus, cre[teri semnificative au avut loc \n produc]ia [i furnizarea de energie electric` [i termic`, gaze, ap` cald` [i aer condi]ionat (12,75%), industria extractiv` (8,94%), transport [i depozitare (5,45%).

GHIDUL SALARIILOR 2010 |N PUBLICITATE CLIENT SERVICE Account Executive Account Manager Account Director

350-500 600-1.100 1.100-1.700

Client Service Director 2.000-3.500 CREA}IE Copywriter

1.000-1.200

Art Director

1.000-1.400

Creative Director

3.000-4.500

MEDIA Media Planner

450-800

Media Buyer

350-700

Research Manager Media Director

700-900 1.500-2.500

BTL & PR Direct Marketing Manager 900-1.200

PUBLICITARII FA}~ CU RECESIUNEA Drumul descendent al pie]ei de publicitate din ]ar` a \nceput \n luna octombrie 2008, iar anul trecut s-au sim]it cu adev`rat

PR Manager

900-1.500

PR Director

1.100-2.000

BTL Director

1.200-1.800

Surs`: ABC Human Capital * cifrele sunt exprimate \n euro

CEI MAI “PROST” PL~TI}I 10 MANAGERI DE TOP |n 2009 agen]ia de pres` Associated Press publica via Facebook un top al pre[edin]ilor consiliilor de administra]ie cu cele mai mici salarii: LOC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

NUME Steve Jobs Kenneth Lewis Vikram Pandit Thomas Hoaglin Eric Schmidt Charles Holliday Jr. Liam McGee Donald Graham Willard Oberton Warren Buffett

COMPANIE Apple Inc. Bank of America Citigroup Inc. Huntington Bancshares Google Inc. E.I. Dupont Co. Hartford Financial Services Group The Washington Post Co. Fastenal Co. Berkshire Hathaway Inc.

Surs`: Associated Press; * cifrele sunt exprimate \n dolari

66

Biz

SALARIU* 1 32.171 128.751 174.364 245.322 266.396 341.654 412.740 485.000 519.490

efectele crizei economice. Potrivit “Media Fact Book 2010”, realizat` de Initiative, valoarea total` a pie]ei locale de media a sc`zut cu 37% \n anul 2009 [i a atins un nivel sub cel \nregistrat \n anul 2006. Impactul dur al picajului a fost sim]it de \ntreaga media, dar printul a fost cel mai afectat (-55%), urmat de outdoor (-40%), \n timp ce reclamele pe televiziune au avut apari]ii cu 34% mai rare [i radioul cu 28%, singura c`dere mai “blând`” fiind cea a internetului (-19%).

De la un total de 540 de milioane de euro, cât se estima \n 2008 c` valoreaz` pia]a media, sc`derea a fost \n 2009 la 339 de milioane [i de pân` la 308 de milioane de euro \n acest an. Ceea ce \nseamn` c` nici salariile celor din industrie nu au r`mas la fel.

De pild`, dac` la entry level, la finele anului 2009, un Account Executive dintr-o agen]ie câ[tiga lunar \ntre 400 [i 550 de euro – potrivit unui studiu realizat pentru revista Biz \n ianuarie 2010 de firma DBD Bucharest – actualmente marjele variaz` de la 300 la 500 de euro pe lun` – potrivit unui nou studiu realizat de ABC Human Capital. La fel s-a \ntâmplat [i \n cazul middle managementului, unde un PR Manager \ncasa \ntre 1.000 [i 1.700 de euro pe lun`, iar acum s-a ajuns la niveluri cuprinse \ntre 900 [i 1.500 de euro. Nici top managementul agen]iilor de publicitate nu a fost omis de noua ordine mondial` din pia]a salariilor. Astfel, dac` pentru un Creative Director anul 2009 \nsemna o marj` maxim` de 5.000 de euro, acum de]in`torul unei astfel de func]ii \ntr-o agen]ie r`mâne cu 4.500 de euro. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

Relaxare \n stil mare C~L~TORII Confort f`r` grani]e pag. 70

RUGBY Lec]ia de rugby cu profesori copii pag. 72-73

GADGET Berlinala 3D pag. 74-77

AUTO Un Audi sportiv c창t 7 pag. 78

Biz

67

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

CU CARTEA |N OBIECTIV

Toamna se num`r` anima]iile Cinematograful Patria din capital` va fi pe 8 octombrie locul de \ntâlnire al iubitorilor de anima]ie. Prilejul este cea de-a cincea edi]ie a Anim’est. Festivalul va fi deschis de “Iluzionistul”, \n regia lui Sylvian

Muzeul Na]ional de Art` Contemporan` a[teapt` vizitatorii s` p`trund` \ntr-un univers fermecat al c`r]ii, \n cadrul expozi]iei “Biblioteca Scufundat`” a artistei Ileana Florescu. Cele 180 de fotografii ridic` \ntreb`ri referitoare la destinul c`r]ii fizice \n epoca digital`. Dup` succesul \nregistrat \n Roma cu expozi]ia “Sinteza Uman`”, Ileana Florescu [i-a \mbog`]it seria cu fotografii inedite, unele concepute special pentru publicul român. Textele l`sate pe mâna curen]ilor marini cuprind un spectru larg.

Printre acestea se num`r` volume ale unor autori a c`ror alegere nu a fost \ntâmpl`toare – Mihai Eminescu, Mircea Eliade sau Gheorghe Leahu sunt martori ai culturii române, dar [i ai distrugerii unei p`r]i a ora[ului Bucure[ti \n perioada comunist`.

Chomet, dup` scenariul lui Jacques Tati. Este

al doilea lungmetraj realizat de Sylvian Chomet – câ[tig`tor al premiului César [i dublu nominalizat la Oscar.

SCRIITUR~ PENTRU NON-SCRIITORI Funda]ia Calea Victoriei propune pentru octombrie un “Atelier de scris dramatic” tuturor celor care [i-au dorit dintotdeauna s` scrie o poveste, o pies` de teatru sau un scenariu de film. Participan]ii vor \nv`]a diferen]ele dintre scrisul dramatic [i cel epic sau liric [i vor putea explora lucrurile care func]ioneaz` similar \n orice tip de scriere dramatic`: poveste, personaj, tem`, mesaj, conflict sau \ntrebare dramatic` major`. La finalul workshop-ului, fiecare participant va putea concepe o poveste cu personaje interesante [i tridimensionale, care s-ar putea dezvolta \ntr-un scenariu de film, televiziune sau teatru.

68

Biz

REGAL MUZICAL Fanii forma]iei americane GunsN’ Roses (GNR) vor avea \n sfâr[it ocazia s` \[i vad` idolii \n direct, chiar pe o scen` din Bucure[ti, pe 21 septembrie, \ntr-un concert ce va avea loc la complexul Romexpo. Show-ul face parte din turneul mondial The Chinese Democracy World Tour. Pre]ul biletelor variaz` \n func]ie de locuri, cel mai ieftin fiind 127,8 lei. GNR a vândut la nivel mondial mai bine de 100 de milioane de discuri, numai albumul de debut “Appetite for Destruction” având vânz`ri de peste 28 de milioane de copii. Printre cele mai cunoscute piese ale trupei americane se num`r` “November Rain”, “Don’t Cry” sau “Welcome to the Jungle”.

Navigare f`r` peripe]ii La \nceputul acestei luni, produc`torul rus de solu]ii de securitate Kaspersky Lab a lansat noile versiuni ale principalelor sale produse pentru utilizatori individuali: Kaspersky Internet Security 2011 [i Kaspersky Anti-Virus 2011.

Cele dou` programe ofer` protec]ie proactiv` \n timp real prin monitorizarea constant` a sistemului, pentru a detecta orice poten]iale amenin]`ri [i a preveni toate activit`]ile distructive. Noile softuri Kaspersky Lab protejeaz` utilizatorii calculatoarelor \n timpul navig`rii online, izoleaz` orice resurse poten]ial periculoase [i ofer` un mediu de lucru digital curat, totul f`r` limitarea gamei de activit`]i. Noua tehnologie System Watcher, de exemplu, monitorizeaz` toate evenimentele de sistem, iar solu]ia nu numai c` detecteaz` problemele, dar modific`rile efectuate de un program periculos pot fi restaurate cu doar câteva click-uri. O caracteristic` nou` o reprezint` posibilitatea de a utiliza rescue disk, incluzând o gam` larg` de utilit`]i pentru scanarea [i tratarea unui computer infectat f`r` a fi necesar un disk bootabil cu sistemul de operare.

life c`latorii DE

OVIDIU NEAGOE

Confort f`r` grani]e Cele mai apreciate 50 de hoteluri din lume combin` confortul [i serviciile excelente cu pre]urile accesibile, iar rezultatele nu au \ntârziat s` apar`.

Topul celor mai bune 50 de hoteluri din lume, realizat de edi]ia online a revistei americane “Travel + Leisure”, pe baza voturilor cititorilor, arat` c` ace[tia apreciaz` serviciile excelente, din cadrul unor hoteluri care creeaz` o experien]` unic`, dar accesibil` financiar. Una dintre concluziile cele mai interesante ale topului a fost c`, la 50 dintre cele 500 de hoteluri analizate, o noapte de cazare cost` mai pu]in de 250 de dolari. De[i nu face parte din aceast` categorie, ocupantul primei pozi]ii din top, Bushmans Kloof / 70

Biz

Wilderness Reserve & Wellness Retreat, propune o re]et` greu de refuzat: wellness [i descoperirea istoriei [i artei din Africa de Sud, chiar \n mun]ii Cederberg, la 300 km de Cape Town. Medalia de argint este de]inut` de Oberoi Vanyavilas din India, care propune un tur al sta]iunii pe elefan]i, \n timp ce ocupantul locului trei, cel mai nou hotel din insula St. Lucia, Jade Mountain, pune la dispozi]ia turi[tilor unul dintre cele 28 de apartamente, toate dotate cu piscin` [i jacuzzi proprii. Biz

AI BUNE TOP 5 CELE M LUME HOTELURI DIN Hotel Kloof 1. Bushmans avilas ny Va i ro be 2. O ain 3. Jade Mount e dg Lo rth 4. Ea itou 5. Inn at Man

}ar` Africa de Sud India St. Lucia Africa de Sud Canada

500 Hotels + Leisure / Top Surs`: Travel

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

life rugby FOTO-REPORTAJ DE CRISTIAN CHINA-BIRTA

Bogd`nel a fost, la doar 6 ani, senza]ia turneului, realizånd curajos placaje care \i ]ineau pe spectatori cu sufletul la gur`

Lec]ia de rugby cu profesori copii De[i nu este o joac` de copii, sportul cu balonul oval \i atrage pe cei mici [i \i ajut` \n drumul lor spre o maturizare pozitiv` 72

Biz

Când zici rugby, te gânde[ti la ni[te b`rba]i masivi, \ncrunta]i, care se ciocnesc \ntr-o confruntare a mu[chilor, a determin`rii, a dorin]ei de a câ[tiga. {i te gânde[ti automat c` nu este “o joac` de copii”. Asta pân` \i vezi pe copii cum joac`, pân` vezi determinarea, dorin]a lor de a câ[tiga.

Pân` vezi lacrimi nu de durere, ci de ciud` c` echipa lor a pierdut. {i atunci \]i dai seama, \nc` o dat`, c` noi, cei mari, avem multe de \nv`]at de la cei mici.

M`rturisesc faptul c` m-am dus la Turneul Metropolitan de Mini-Rugby f`r` s` am mari a[tept`ri. Ce a[ fi putut s` v`d acolo? Ni[te copii, simpatici de altfel, care alearg` [i paseaz` balonul oval doar a[a, de dragul de a alerga. Ce po]i s` ceri unor copii, cei mai \n vârst` dintre ei având doar 14 ani? Îns` m-am \n[elat teribil, lucru care mi-a f`cut o mare, mare pl`cere.

La turneu au participat peste 30 de echipe din toat` ]ara, la categoriile de vârst` U10, U12 [i U14. Sute de copii care, prin jocul lor, prin seriozitatea cu care abordau meciurile, mi-au ar`tat c` avem motive s` fim \ncrez`tori c` \n câ]iva ani buni rugby-ul nostru va avea juc`tori de prim` clas`.

Sau, cel pu]in, exist` speran]e c` acest lucru se va \ntâmpla.

Senza]ia turneului a fost Bogd`nel, pe care, la cei 6 ani ai s`i, l-am v`zut f`când ni[te placaje de ni se oprea respira]ia pe margine de team` s` nu i se \ntâmple ceva. Dar el se ridica, \[i a[eza pe umeri tricoul muuuult prea larg [i pleca din nou \n urm`rirea adversarului cu mingea.

rugby

Am urm`rit cu mare pl`cere jocul fetelor de la CFR Pa[cani. Nu pentru c` erau fete. Nu pentru c` jucau \mpotriva b`ie]ilor. Ci pentru c` jucau foarte frumos. Am v`zut la ele o serie perfect` de pase, la care a participat toat` echipa, serie \ncheiat` cu un eseu. Moment \n care absolut toat` lumea care se uita la meci, inclusiv stafful tehnic al adversarilor, a izbucnit \n aplauze [i \n ova]ii.

Am v`zut [i lacrimi. Pu]ine, \ns` de durere. Copiii plângeau pentru c` echipa lor pierdea. Iar ei voiau s` câ[tige. Îi vedeam [tergându-[i lacrimile, strângând din din]i [i aruncându-se din nou \n joc. La sfâr[itul jocului, cei care au pierdut se uitau cu triste]e la bucuria câ[tig`torilor, \n timp ce primeau \ncuraj`rile antrenorilor [i ale p`rin]ilor de pe margine. Sup`rarea le trecea repede, c`ci, indiferent de tricoul lor de rugbist, tot copii r`mân. Uneori, câte un copil cerea antrenorului s` fie scos afar`. Iar apoi, pe margine, la \ntrebarea dac` se simte \n stare s` mai intre \n teren, el r`spundea \ncruntat, dar cu capul plecat: “Nu mai intru, c` `ia sunt prea buni...”.

Momentele cele mai tensionate au fost cele \n care vedeam c` unul dintre copii d`dea semne c` este accidentat. Meciul se oprea imediat, iar arbitrul, antrenorii ambelor echipe, medicul alergau imediat c`tre copilul c`zut. Treceau câteva secunde tensionate, iar apoi toat` lumea r`sufla u[urat` când \l vedea pe pu[tan ridicându-se [i, [chiop`tând sau ]inându-se de locul lovit, mergând s` \[i ia locul \n echip`.

Mi-au pl`cut [i \ncuraj`rile \ntre echipe. Copil`re[ti, dar cu un far-

mec aparte. “Fie ploaie, fie vânt, echipa-i la p`mânt” sau “Fie vânt, fie ploaie, echipa ia b`taie”, unde “echipa” era forma]ia care juca \mpotriva favori]ilor lor. Am mai

v`zut, dup` câ[tigarea unui meci, cum se strângea toat` echipa [i, \mbr`]i[a]i \ntr-o gr`mad` circular`, copiii cântau ni[te imnuri proprii, la fel de copil`re[ti, dar poate tocmai de aceea foarte simpatice.

S` v` mai spun ceva despre p`rin]ii de copii-rugbi[ti. Sunt cei care, atunci când \[i v`d odrasla aruncându-se cu putere \n calea unui adversar de dou` ori cât el, nu \[i duc mâna la gur` speria]i, ci \[i umfl` pieptul, se uit` mândri \n jur [i spun zâmbind: “~sta e fiul meu”.

Sunt cei care atunci când copilul

\ncepe s` plâng` de durere sau de ciud`, \l \mb`rb`teaz` imediat, dar nu ca pe un copil, giugiulindu-l, ci luându-i sup`rarea sau durerea \n serios [i motivându-l s` se

La Turneul Metropolitan de Mini-Rugby au participat peste 30 de echipe din toat` ]ara

\ntoarc` din nou \n “lupt`”. Sunt cei care merit` respect pentru c` \[i sprijin` copiii s` fac` acest sport adev`rat.

Am plecat de la stadionul de rugby cu o senza]ie de bine, de lucru \mplinit. Faptul c` am fost al`turi de ace[ti copii minuna]i \n \ncercarea lor de a deveni mai buni m-a umplut de speran]`. Nu [tiu câ]i dintre ei o s` ajung` mari rugbi[ti. Dar lec]ia de via]` pe care [i-au dat-o \n acea zi unii altora [i pe care ne-au dat-o [i nou`, celor mari, a fost \nv`]at`. Biz

Biz

73

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Berlinala 3D Un vizitator neavenit la edi]ia din acest an a celebrului târg de IT, electronice [i electrocasnice IFA ar fi putut crede c` toat` lumea are probleme de vedere. Dar ochelarii de pe nasul tuturor aveau o alt` explica]ie.

74

Biz

Noua frontier` a imaginii este lumea 3D. Oriunde te-ai fi \ntors la IFA, aproape orice stand ai fi vizitat, \]i s`rea \n ochi a treia dimensiune. Pere]i de diverse forme [i m`rimi \n]esa]i cu ecrane plate erau \nconjura]i de oameni cu ochelari speciali, care priveau fascina]i imagini ce pentru privitorul normal p`reau \n cel mai bun caz neclare. Produc`torii de electronice au vrut s` conving` pe toat` lumea ([i cred c` au reu[it) c` ceea ce se vedea pe ecrane reprezint` viitorul tuturor. Se vorbe[te despre modul \n care 3D va schimba divertismentul a[a cum \n urm` cu decenii bune a f`cut-o televizorul color. Singura problem` a expozan]ilor de la IFA a fost modul \n care s` pun` la dispozi]ia vizitatorilor ochelarii (\nc`) indispensabili vizion`rii 3D. Unii i-au ]inut lega]i de suporturi speciale, al]ii i-au oferit gratuit oricui vizita standul, \n timp ce o alt` solu]ie a fost fixarea lor pe un stativ la \n`l]imea

medie a ochilor, astfel \ncât oricine s`-i poat` folosi f`r` probleme. La standul Philips, \ns`, a fost prezentat` [i o solu]ie experimental` f`r` ochelari, dezvoltat` \mpreun` cu un partener, care ar scuti familia obi[nuit` de purtarea ochelarilor speciali.

Dincolo de 3D, printre cele 1.423 de standuri de pe cei 134.400 mp ai expozi]iei berlineze, cei 235.000 de vizitatori (cu 5% mai mul]i decât \n 2009) am mai remarcat dispozitivele cu ecran tactil, electrocasnicele inteligente [i dispozitivele eco. Lumea modern` a tehnologiei se \nvârte \n jurul utilizatorului, \ncercând s`-i ofere acestuia tot ce are el nevoie, de la prepararea hranei la \ngrijire personal` [i divertisment. La IFA am v`zut cum tehnologia pare s`-[i descopere tot mai mult latura uman`, care i-a lipsit mult` vreme. Iat` câteva gadgeturi care ne-au atras aten]ia. gabriel.barliga@revistabiz.ro

gadgets

Este primul televizor 3D cu propor]iile ecranului de cinematograf (21:9 cu diagonala de 58 de inch).

Construit pe tehnologia LED la 400 Hz, are la baz` motorul de procesare a imaginilor Perfect Pixel HD.

Immersive Sound HD Noul sistem 360Sound are o construc]ie unic`, cu boxe suprapuse orientate pe direc]ii perpendiculare, pentru a recrea fidelitatea sunetului tridimensional din cinema, anul창nd interferen]ele ce apar \ntr-un spa]iu de dimensiuni reduse cum este o camer` dintr-o cas` obi[nuit`.

Blu-ray 3D player BDP9600 Dotat cu tehnologia proprietar` Qdeo, cel mai nou player Blu-ray de la Philips livreaz` o calitate a imaginii la standarde peste cele cu care ne-au obi[nuit DVD-urile.

Sufrageria tridimensional`

Televizorul Cinema 21:9 Platinum

Biz

75

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

ACER LIQUID E FERRARI Un smartphone exclusivist, care ofer` nu doar performan]e de top, ci [i design [i lux pe m`sur`. Numele Ferrari este onorat de carcasa lucioas` de culoare ro[ie, simbolul Scuderia Ferrari de pe spate, precum [i de posibilitatea de a folosi ca sonerie inconfundabilul sunet al unui motor Ferrari sau de a avea imagini [i fi[iere video exclusive din timpul curselor. Cu un touchscreen de 3,5 inch [i rezolu]ie WVGA ce poate reda imagini HD, dispozitivul cânt`re[te doar 135 de grame [i folose[te sistemul de operare Android Éclair. |n pachet este inclus [i un headset elegant, mic [i compact, creat pentru a elimina zgomotul exterior [i pentru a asigura o claritate incomparabil` conversa]iilor. Vine dotat standard cu un card de memorie de 8 GB, dar poate suporta pân` la 16 GB.

PANASONIC HDC-SDT750 Produc`torul japonez a adus la Berlin prima camer` video 3D dedicat` consumatorilor obi[nui]i. HDC-SDT750 permite [i amatorilor s` \nregistreze imagini 3D prin simpla ata[are a obiectivului 3D dedicat. Chiar [i f`r` obiectivul 3D, camera ofer` posibilitatea de a ob]ine \nregistr`ri video de calitate Full HD. |n combina]ie cu un televizor cu plasm` VIERA 3D3 [i un player/recorder Bluray DiscTM 4, camera SDT750 face posibil` p`strarea [i vizionarea oricând a unor amintiri pre]ioase. Cu alte cuvinte, v` pute]i crea propria versiune de “Avatar”, avându-i \n distribu]ie pe cei dragi. {i, \n condi]iile \n care succesul tehnologiei 3D va depinde de disponibilitatea con]inutului, amintirile de familie tridimensionale ar putea deveni un plus important \n adoptarea acesteia.

76

Biz

TOSHIBA SATELLITE A665 Nici laptopurile nu vor “sc`pa” de a treia dimensiune. De exemplu, noul Toshiba Satellite A665 ofer` suport pentru discurile Blu-ray 3D [i pentru stream-ul filmelor 3D prin HDMI pe un televizor 3D. Laptopul dispune [i de aplica]ia Toshiba Video Player 3D, aplica]ie care utilizeaz` algoritmi complec[i pentru convertirea DVD-urilor din 2D \n 3D. Acest con]inut 3D poate fi vizualizat pe ecranul HD de 120 Hz compatibil 3D al laptopului. Astfel se permite redarea con]inutului direct pe un televizor 3D, atât cu discuri Blu-ray 3D, cât [i prin convertirea din 2D \n 3D. Satellite A665 3D suport` redarea jocurilor 3D prin HDMI pe ecranul TruBrite 3D HD de 15,6 inch [i cu iluminare LED (120 Hz) sau pe un ecran de mai mari dimensiuni al unui televizor 3D.

gadgets

Sony Bloggie Touch Noua genera]ie de camere video Bloggie Touch de la Sony ofer` posibilitatea de a filma Full HD [i de a \mp`rt`[i rapid filmule]ele [i fotografiile realizate cu ajutorul re]elelor sociale.

Camera dispune de un ecran LCD tactil de dimensiuni mari (3 inch) [i de un senzor Exmor CMOS, care, \mpreun` cu obiectivul F2.8, ofer` posibilitatea de a surprinde imagini clare, cu zgomot redus, chiar [i \n zilele \nnorate sau \n momentele \n care fotografiile sunt realizate \n \nc`pere. Bloggie Touch dispune de un obiectiv cu autofocus cu unghi mare de captur`, iar noua func]ie macro permite focalizarea obiectelor aflate la distan]e extrem de mici – 10 cm. Camera ofer` posibilitatea de a realiza clipuri video [i fotografii panoramice de 360 de grade cu ajutorul unui obiectiv special.

SAMSUNG GALAXY TAB Tabletele cu ecran tactil atac` o ni[` \ntre smartphone-uri [i netbook-uri, a[a c` nu e de mirare c` Samsung a decis s` abordeze segmentul cu impresionanta GALAXY Tab. Sus]inut de sistemul de operare Android 2.2, este primul dispozitiv tablet al companiei sud-coreene. Navigarea pe internet este asem`n`toare celei pe un PC clasic, la fel [i accesarea con]inutului multimedia pe ecranul de 7 inch. Nu lipsesc facilit`]ile tipice unui dispozitiv mobil actual: e-mail, apeluri vocale [i video, mesaje text sau mesaje video sau prin re]elele sociale.

Cânt`re[te doar 380 de grame [i, spre deosebire de iPad, integreaz` cea mai nou` versiune de Adobe Flash Player 10.1.

Amatorii de c`r]i digitale beneficiaz` de aplica]ia Readers Hub, de la Samsung, care ofer` acces imediat la o bibliotec` digital` vast`. gabriel.barliga@revistabiz.ro

LG LEX8 Vârful de lance al noii game 3D de la LG este noul LEX8, televizorul Full LED cel mai sub]ire (0,88 cm) [i cu cea mai \ngust` ram` (1,25 cm).

Televizorul completeaz` tehnologia LG Full LED backlighting cu tehnologia NANO lighting pentru imagini mai luminoase [i clare. LEX8 dispune de o func]ie localizat` de control al luminozit`]ii denumit` Micro Pixel Control, cea mai avansat` din gam`, pentru a oferi o gam` variat` de culori [i a crea imagini 3D foarte clare. Luminozitatea este completat` de tehnologia TruMotion de 400 Hz, care ofer` o rat` de contrast foarte rapid` a ecranului, pentru imagini 3D bine definite. Designul INFINIA al ramei ofer` senza]ia c` imaginile 3D se desprind din ecran.

Biz

77

life motor DE GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI Un francez la mod`

Un Audi sportiv cåt 7

Citroën a prezentat noul DS4, doilea model al gamei Citroën DS. Ma[ina combin` sofisticarea [i rafinamentul cu caroseria dinamic` cu linii de coupé. DS4 vine cu trei scaune individuale \n spate, accesibile cu ajutorul portierelor cu mânere ascunse perfect \n liniile ma[inii. Modelul ofer` cinci motoriz`ri – dou` motoare HDi diesel [i trei propulsoare pe benzin`. DS4 va fi prezentat la Salonul Auto de la Paris.

Tehnologie la Infinit(i) Noul Infiniti M37 va fi disponibil \n 5 versiuni de echipare, cu pre]uri \ncepând de la 53.900 euro. M 37 este primul dintre cele trei sedanuri de lux preg`tite de Infiniti.

Motorul V6 de 3,7 litri pe benzin` genereaz` 320 CP. Printre dot`rile standard se num`r` farurile bixenon, camera pentru mersul cu spatele [i noul selector Infiniti pentru alegerea stilului de condus, cu patru set`ri - Sport, Normal, Z`pad` [i Eco.

Lux Continental Britanicii de la Bentley vor s`-[i consolideze reputa]ia pe pia]a de lux cu ajutorul celui mai recent Continental GT coupé cu 4 locuri.

Produc`torul promite noi standarde de design, tehnologie, lux, performan]` [i rafinament. {i ceva mai mult loc pentru picioare \n spate. Noul sistem de navigare are la baz` Google Maps, \n timp ce sub capot` motorul Bentley de 6 litri cu 12 cilindri are un plus de putere, ajungând la 567 CP.

Samuraiul vitezoman Mazda a lansat un nou concept de design, "KODO - Soul of Motion", materializat \n noul concept Shinari, un coupé sport cu 4 u[i [i 4 locuri. |n japonez`, Shinari descrie aspectul obiectelor din materiale rezistente dar flexibile, ca o]elul sau bambusul, când sunt tensionate, dar [i flexarea corpului \nainte de lansarea \n vitez`. Conceptul pare, de altfel, gata oricând s` fac` un salt spre privitor atunci când st` pe loc. Acelea[i linii agresive \i ofer` o fluiditate extraordinar` \n mi[care.

78

Biz

Ce ob]ii când combini emo]ia unui coupé, confortul unui sedan [i utilitatea unui break? Cei de la Audi spun c` o nou` clas`, unde modelul lor A7 Sportback se dore[te a fi rege.

Argumentele nu \i lipsesc.

Alura de coupé [i aerul sportiv sunt accentuate de plafonul jos (\n`l]imea este de numai 1,42 metri) [i capota foarte lung`. {asiul este extrem de rigid, fiind realizat \n mare parte din aluminiu [i o]eluri speciale care \i confer` o rezisten]` sporit` la o greutate sc`zut`. Capacitatea de 535 de litri a portbagajului poate fi extins` pân` la 1.390 de litri prin plierea scaunelor din spate. Zgomotul la interior este extrem de redus chiar [i la viteze mari, prin folosirea unor tehnologii avansate, cum ar fi panourile active acustic, care amortizeaz` sunetele.

Naviga]ia [i partea informatic` au la baz` sistemul de operare MMI

bazat pe input tactil.

Serviciile online sunt oferite \n colaborare cu Google, conexiunea fiind realizat` prin intermediului telefonului compatibil Bluetooth de la bord.

Un hotspot WLAN ofer` conectivitate pentru orice alt dispozitiv digital adus bord, iar pentru partea audio se poate opta pentru un sistem Bose sau unul Bang & Olufsen, care ofer` 1.500 de wa]i prin intermediul a 15 boxe.

La capitolul motoriz`ri, avem de ales \ntre patru V6, dou` pe benzin` [i dou` pe motorin`, care pornesc de la 204 CP [i ajung pân` la 300 CP. Acestea sunt cuplate \n standard cu o cutie automat`, dar exist` [i posibilitatea de a opta pentru o transmisie multitronic, care trimite puterea spre ro]ile din fa]`, [i una S tronic cu [apte trepte \n sistem quattro.

Pre]ul de pornire anun]at pentru Germania este de 51.650 de euro. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

opinie

Brandingul de na]iune – cåteva principii fundamentale

M~D~LINA DIACONESCU, Senior Consultant, Brandient Brandingul de na]iune este, f`r` \ndoial`, o practic` la mod` \n rândul ]`rilor lumii. Dac` pân` acum 10 ani pu]ine ]`ri recurseser` la tehnicile de branding pentru a-[i clarifica [i promova identitatea na]ional`, \n prezent, avem de-a face cu o adev`rat` “curs` a \narm`rii identitare”. {i \n cazul ]`rilor, la fel ca [i pentru produse sau servicii, putem vorbi de rela]ii de concuren]` [i de nevoia de diferen]iere. |n acela[i timp, globalizarea [i puternica fragmentare a noilor media digitale impun drept necesar managementul identit`]ii unei ]`ri \n mod centralizat [i con[tient.

Din p`cate, conceptul [i practica brandului de na]iune a c`zut \n capcana propriei popularit`]i. Iat` câteva gre[eli clasice care se fac atunci când vorbim despre “nation branding”: 80

Biz

1. Confuzia dintre brandul de na]iune [i brandul turistic al unei ]`ri: de multe ori, se crede c` a avea un brand de ]ar` \nseamn` a avea un logo frumos colorat [i o campanie de publicitate difuzat` pe un mare post interna]ional de [tiri.

Turismul nu este decât una din axele generatoare de venit pentru un stat, la fel cum brandul turistic este doar o component` a brandului de ]ar` – \ntr-adev`r, una important`, prin marea vizibilitate de care se bucur`.

2. Impresia c` brandul este doar un artificiu de imagine cu o existen]` in abstracto, desprins` de realitate, c` brandul este doar un ambalaj – nimic mai fals. Orice construc]ie de brand porne[te de la realitatea intrinsec` a produsului; iar atunci când “produsul” este o na]iune, aceast` realitate este un agregat complex de geografie, istorie, cultur`, obiceiuri, credin]e, valori.

Brandul de na]iune este suma unor componente precum: branduri de destina]ie, branduri de eveniment, branduri comerciale, branduri de persoan` [i cele ale unor institu]ii publice.

BRANDINGUL DE NA}IUNE |N ROMÂNIA {tim cu to]ii c` România are probleme de imagine. Pentru un “reality check” spontan, doar c`uta]i “Roumains” sau “Romanians” pe Facebook; ve]i avea o surpriz`; ba nu, un [oc. Dar problema de imagine este precedat` de alta mai mare, endemic`, structural`: cea a identit`]ii na]ionale. A lipsei de mândrie pentru faptul de a fi român. A studia [i a locui \n

România nu reprezint` o aspira]ie pentru tinerii din ziua de azi. |ntro cercetare efectuat` pe un e[antion de 114 tineri \ntre 20 [i 30 de ani, am \ncercat s` fac un scurt autoportret al na]iunii române, din perspectiva viitorilor leaderi de opinie. Am constatat \ngrozit` c` spiritul românesc \nseamn` lene, individualism, del`sare, defetism, fatalism etc., dar c` “are poten]ial”... |n plus, peste 80% din cei chestiona]i s-au gândit serios la posibilitatea de a pleca peste hotare. Sunt semnalele unei na]iuni nemul]umite, demoralizate, f`r` \ncredere \n sine, care nu a mai avut de mult succese adev`rate. Suntem o na]iune care \[i a[teapt` destinul, \n loc s` [i-l provoace. |n mod ideal, procesul de construc]ie a brandului “România” ar trebui s` \nceap` cu o etap` de revelare [i \n]elegere a identit`]ii na]ionale: s` \n]elegem mai \ntâi cine suntem [i ce vrem, ca na]iune, dup` care s` comunic`m acest mesaj \ntregii lumi. Clarificarea identitar` trebuie s` precead` construc]ia imaginii.

Dac` ar fi s` compar`m na]iunea cu o corpora]ie, România ar avea nevoie, \n acest stadiu, de un program na]ional de “brand engagement” – adic` de un program de branding intern – care s` ruleze \n paralel cu programe de sprijin pe diverse sectoare de activit`]i.

Strategia de brand de na]iune [i-a dovedit concret eficien]a \n cazuri dificile, precum cel al Spaniei postfranchiste, al unor ]`ri excomuniste sau al Chinei actuale.

Ce ne face s` credem c` nu ar func]iona [i \n cazul României?