Biz 202- Manageri in era retelelor sociale

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 202 • 1 - 15 octombrie 2010 • 6,5 lei

EXCLUSIV mai r o l e c l u p To ameni o i ] n e u l f n i edia m l a i c o s din

MANAGERI |N ERA

RE}ELELOR SOCIALE Nr. 202

Steven van Groningen, Pre[edinte [i CEO Raiffeisen Bank, este unul dintre liderii care au \n]eles puterea [i impactul social media \n afaceri [i \n promovarea brandului personal

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Senior Sales Manager DANA ANECULOAEI

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

Tu pe cine influen]ezi?

S

` fii important pentru cei din jur este un sentiment pl`cut, care te m`gule[te [i te face s` te sim]i bine.

S` fii “influencer” este \ns` o calitate pe care foarte pu]ini oameni o au.

Mai ales \n social media.

Influen]a \n acest domeniu este puternic` [i se simte indiferent de distan]`. Cu to]ii \i citim, urm`rim, prelu`m sau ne intersect`m, online cel pu]in, cu ace[ti cei mai influen]i oameni din re]elele sociale române[ti. Cine sunt ei mai exact? De ce sunt influen]i [i cum anume au reu[it s` se impun` ace[ti oameni sunt câteva \ntreb`ri pe care le avem ori de câte ori ne gândim la Zoso, Manafu, Bobby Voicu, Chinezu sau alte personalit`]i din online-ul românesc.

Acestea sunt motivele care ne-au determinat s` contact`m TreeWorks [i, \mpreun` cu Kaspersky Lab România, s` realiz`m \n premier` \n România topul celor mai influen]i oameni \n re]elele sociale din România.

Nu a fost deloc u[or. Dar, dac` ai curaj, dac` e[ti convins c` faci un proiect bun, care va fi la rândul s`u preluat de ceilal]i, atunci nimic nu-]i st` \n cale. Acesta este spiritul Biz. Acesta este modul nostru de a face lucrurile. {i credem c` trebuie s` \ncepem s` cernem \n jurul nostru valorile de nonvalori, s` punem fiecare om acolo unde \i este locul.

Nu tr`im \ntr-o mare calm`, \n care to]i suntem purta]i de val, [i nici nu suntem egali. Mereu avem de \nfruntat pe cineva sau ceva \n mintea noastr`. Nu mai vrem s` vorbim despre oamenii din social media "la gr`mad`". V` propunem un top \n care discut`m despre oamenii care conteaz` cel mai mult \n social media din România. {i, tocmai pentru c` aceste re]ele au prins un avânt formidabil, iar puterea pe care ]i-o ofer` acest mediu nu este deloc una de neglijat, v` oferim tot \n acest Biz un articol special dedicat managerilor de top care au descifrat tainele social media [i care au \nceput, pe plan personal sau profesional, s` foloseasc` [i aceste canale pentru imagine, comunicare [i promovare. Biz

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania

Biz

1

sumar

BIZ 202 4 Rezultate cu plus 6 De la ru[i vine softul 6 {tiri \n 140 de caractere 7 Radiografia unei fuziuni 8 E timpul s` v` muta]i la strad`

COVER STORY Re]eaua de influen]` pagina

22

OAMENII BIZ 12 Lideri \n consultan]` • George Mucibabici – Deloitte România • Camelia Horlaci – Ernst & Young România • {erban Toader – KPMG România • Vasile Iuga – PricewaterhouseCoopers România

INTERVIUL BIZ

OAMENII BIZ Lideri \n consultan]` pagina

12

24 Ioan Mezei, directorul general al Andreas Stihl

ANALIZ~ STRATEGIE 42 M`rirea micului retail INDUSTRIE 52 Pe aripile revenirii START-UP 46 Gheorghe Ilie, pre[edintele Spicul, [i Edward Ilie, director executiv

START-UP Noua recolt` de spice pagina

2

Biz

46

GREEN 50 Cosmetic` biodinamic` MARKETING 56 Creativitate dincolo de cifre 58 Interviu: Jeff Hyams, Chief Strategy Officer EMEA, MEC Londra 60 Harta diviziilor digitale

MANAGEMENT 62 Liderii postcriz` LIFE 67 Recesiunea se \mbrac` de la Prada 68 Vacan]` \n paradis RUGBY 72 Pove[ti cu r`zboinici GADGETS 74 R`zboiul androizilor MOTOR 76 O nou` clas` 78 Mini a crescut mare 79 Astrograma unei premiere

OPINIE 80 Leslie Hawke, cofondatoare a Asocia]iei Ovidiu Rom

COVER STORY M`surarea influen]ei este ca [i cum ai vrea s` analizezi efectul de domino f`r` s` vezi piesele propriu-zise. Dar, \n social media, fiecare pies` las` urme, iar noi am decis s` le g`sim [i s` le cuantific`m.

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 202 • 1 - 15 octombrie 2010 • 6,5 lei

EXCLUSIV mai Topul celormeni influen]i oamedia din social

MANAGERI |N ERA

RE}ELELOR SOCIALE Steven van Groningen, Pre[edinte [i CEO Raiffeisen Bank, este unul dintre liderii care au \n]eles puterea [i impactul social media \n afaceri [i \n promovarea brandului personal

FOTO COPERT~: VALI MIREA

AGEND~

agend` [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Rezultate cu plus |n ciuda pronosticurilor pesimiste privind evolu]ia economic`, exist` [i situa]ii fericite – companii care au b`tut previziunile [i au \nregistrat cre[teri

ZBOR F~R~ TURBULEN}E

“Anul 2011 va fi un an foarte dificil din punct de vedere fiscal, \n primul rând c` va fi o evolu]ie ciclic`. Nu cred c` PIB-ul va fi foarte mult modificat real fa]` de anul acesta. Ascensiunea c`tre 4,4% din PIB \n 2011 este bazat` pe o cre[tere economic`. Nu cred c` se va produce. Va fi o deraiere. S-ar putea s` fie o deraiere [i \n 2010, din cauza faptului c` sc`derea economic` s-ar putea s` fie mai mare decât se estimeaz` acum.”

Declara]ia, deloc \mbucur`toare, \i apar]ine lui Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Mugur Is`rescu, la un seminar organizat de Banca Na]ional`. Deraierea la care se refer` Croitoru pentru anul acesta ar fi de 0,4% - 0,5% din PIB a deficitului bugetar. Iar m`surile pe care trebuie s` le ia guvernul pentru a ie[i din recesiune sunt dure [i extrem de nepopulare.

Dovada o vedem \n strad`, unde sindicali[tii au ie[it s` protesteze fa]` de concedierile colective din administra]ie sau sc`derea drastic` a veniturilor din sistemul bugetar. M`surile de austeritate ar trebui s` ajute România s` ias` din recesiune, \ns` este dificil de f`cut previziuni \n leg`tur` cu perspectivele economice. Camelia Horlaci, Country Managing Partner la Ernst & Young România, crede c` vom continua s` tra4

Biz

vers`m o perioad` grea \n urm`toarele 12-18 luni.

Cu toate acestea, exist` companii prezente \n România care au \nregistrat cre[teri [i care parc` sfideaz` greut`]ile mediului economic, politic [i social de la nivel local. Microsoft România [i-a anun]at recent rezultatele ultimului an fiscal (1.07.2009 – 30.06.2010) [i direc]iile de investi]ie pentru 2011. Cre[terea pentru anul fiscal 2010 a fost de 3%, comparativ cu anul anterior. Pentru anul fiscal 2011, care a \nceput deja pentru Microsoft România, este planificat` o cre[tere de 6%, cu o accelerare (peste 15%) \n a doua parte a anului fiscal, sus]inut` de toate categoriile de produse. Lans`rile Windows 7, Windows Server 2008 R2 [i Hyper-V Server 2008 R2, Office 2010 (\n limba englez`), Exchange Server 2010 sau Microsoft Online Services sunt printre evenimentele anului care au sus]inut revenirea pe cre[tere a Microsoft. Filiala local` a gigantului american nu este singura din România care a \nregistrat cre[teri \n aceast` perioad` dificil` economic. Teletrans, operator de telecomunica]ii la nivel na]ional, a avut \n primul semestru din 2010 o cifr` de afaceri de 5,17 milioane de euro, \n cre[tere cu 24%

Asocia]ia Interna]ional` a Transportatorilor Aerieni (IATA) estimeaz` c` operatorii vor \nregistra profituri de pân` la 8,9 miliarde de dolari, \n cre[tere semnificativ` fa]` de previziunile din luna iunie, când se vehiculau câ[tiguri de 2,5 miliarde de dolari. Totu[i, IATA se mai a[teapt` la nori de furtun` \n 2011, când operatorii aerieni vor \nregistra o sc`dere a profiturilor pân` la 5,3 miliarde de dolari. Motivele sc`derii? Puterea de cump`rare \nc` redus` postrecesiune, rata mare de [omaj [i gradul de \ncredere sc`zut al consumatorilor din Europa [i America de Nord.

Num`rul de curse din Asia, Orientul Mijlociu [i America de Sud este \ncurajator, dar se pare c` nu poate sus]ine o cre[tere global`, mai estimeaz` speciali[tii IATA. Companiile care opereaz` zboruri vor \nregistra venituri de 560 de miliarde de dolari, \n cre[tere cu 15 miliarde de dolari fa]` de estimarea pentru luna iunie [i aproape de valoarea celor \nregistrate \nainte de debutul crizei financiare, \n 2008, când operatorii aveau venituri de 564 de miliarde de dolari.

[tiri fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. “Primele [ase luni ale lui 2010 s-au concretizat pentru Teletrans \ntr-o remodelare a strategiei de afaceri, astfel \ncât s` r`spundem optim la nevoile din pia]`, [i chiar s` le anticip`m”, a spus Horia H`h`ianu, director general al Teletrans. {i la nivel european, \ncrederea s-a \ntors \n mediul de afaceri, patru din cinci companii estimând cre[teri pe parcursul anului viitor, potrivit studiului “Business as usual”, realizat de European Business Awards. Al`turi de liderii europeni de top din afaceri, SIVECO România a luat parte la acest studiu care analizeaz` atitudinea fa]` de afaceri \n urm`toarele 12 luni. Sfidând scepticismul [i chiar fatalismul care au fost promovate \n ultima vreme, studiul arat` c` afacerile europene sunt extrem de dinamice, multe companii anticipând o cre[tere peste media na]ional`.

Planurile de business \ndr`zne]e [i reg`sirea optimismului au f`cut ca jum`tate din toate companiile chestionate s` estimeze o cre[tere de cel pu]in 10% pân` la sfâr[itul anului 2011. Studiul a fost realizat \n rândul a peste 600 de directori executivi [i manageri din Europa.

Adrian Tripp, director general al European Business Awards, crede c` exist` o viziune “puternic pozitiv`” cu privire la viitorul companiilor europene, care contracareaz` pesimismul ce a dominat ultima perioad`. “Ceea ce vedem este o nou` Europ`, mai puternic`, mai dinamic` [i competitiv` pe scar` larg`. Firmele care au aceast` perspectiv` sunt [i cele care vor defini modul \n care va ar`ta succesul comercial \n viitor”, a ar`tat Tripp. |n ciuda semnalelor pozitive la nivel european, \n România lucrurile nu sunt \nc` foarte clare [i a[ezate. George Mucibabici, pre[edinte al Deloitte România, nu vede alexandru.ardelean@revistabiz.ro

nicio perspectiv` serioas` de revenire viabil` mai devreme de a doua jum`tate a lui 2011.

“Dup` pronosticurile unora de anul trecut, acum eram \n mare cre[tere. Nu trebuie s` fii vreun savant ca s` \n]elegi ce se \ntâmpl`.”

Este de ajuns s` analiz`m cei doi factori catalizatori, mediul mondial [i mediul intern, ca s` \n]elegem cum stau lucrurile. “Ne vom da seama de primele semne de revenire dup` primele dou`-trei luni de cre[tere consecutiv`”,

crede Mucibabici. Ceea ce a[teapt` mediul de afaceri \n perioada urm`toare de la guvern este o eliminare a economiei subterane/negre/gri, plus stimulente pentru investi]ii. {erban Toader, Senior Partner al KPMG România, sper` s` avem mai mult` stabilitate legislativ`, pentru c` schimb`rile nea[teptate, cum au fost cele din iulie (n.r. – m`rirea TVA), “sunt problematice pentru afaceri [i afecteaz` negativ procesul de recuperare”. Biz

Biz

5

agend` [tiri

3

Q

DE LA RU{I VINE SOFTUL RUSLAN BELOUSOV, CEO Softline Group

{TIRI |N

140

DE CARACTERE

Loredana BNR contrazice, prin Lucian Croitoru, prognozele guvernului privind posibilit`]ile de redresare economic`

Alexandru Orange România a lansat iPhone 4, la pre]uri cuprinse \ntre 169 [i 559 euro. Operatorul a creat cu aceast` ocazie [i 2 abonamente dedicate

Gabi APIA – Pia]a auto \[i \ncetine[te c`derea: doar -26,5% \n primele 8 luni (76.131 unit`]i).

Top importatori: Renault, Ford, Volkswagen

Ce v-a determinat s` deschide]i un birou \n România? }inteam deja extinderea c`tre Europa de Est [i am v`zut c` România este unul dintre liderii regionali \n IT. |n plus, exist` [i avantajul c` sunte]i ]ar` membr` a UE. Inten]ion`m ca, \n urm`torii trei ani, s` realiz`m aici investi]ii de 2,53 milioane de dolari [i s` trecem pe profit \n circa doi ani. |n primul an, estim`m afaceri de 500.000 de dolari.

Care este modelul de business pe care miza]i?

Lucr`m de 17 ani \n domeniul licen]ierii software [i al serviciilor de educa]ie, consultan]`, suport tehnic, legal [i outsourcing. Când intr`m pe o pia]`, \ncepem cu vânzarea de licen]e (Microsoft, Autodesk, Citrix, Oracle, IBM, Adobe, Kaspersky, Bitdefender etc.) [i ne extindem apoi pe consultan]` [i servicii. |n acest sens, din 2011 vom angaja \n România ingineri pentru consultan]` IT. Ve]i continua extinderea interna]ional`?

Extinderea progresiv` pe pie]ele emergente face parte din strategia noastr` [i pl`nuim ca la sfâr[itul lui 2012 s` avem birouri \n peste 72 de ora[e din 35 de ]`ri. Anul trecut, am avut venituri de 290 de milioane de dolari, iar pentru acest an estim`m 340 de milioane de dolari. |n 2014 sper`m s` dep`[im pragul de un miliard de dolari. (Gabriel Bârlig`) 6

Biz

Corina Unul din cinci e-mailuri trimise de angaja]i prezint` un risc de securitate, conform unui studiu Osteram Research citat de DNA Solutions

Ovidiu 70 mld. $ a strâns grupul brazilian

Petrobras, \n cea mai mare emisiune de ac]iuni din istorie

Loredana 11.221 de companii române[ti au intrat \n faliment \n primele [ase luni ale anului, arat` un studiu Coface România

Gabriel Cesarom: Chio[curile de materiale de construc]ii vor pierde 25% dintre cump`r`torii de pl`ci ceramice \n urm`torii 3 ani

Corina Retailerul de cosmetice dm drogerie markt a deschis cel de-al cincilea magazin \n Bucure[ti [i al 28-lea al re]elei \n România

Alexandru Warren Buffett a declarat recent pe @CNBC c` economia american` r`mâne \n recesiune

Loredana Tarom deruleaz` prima campanie de imagine de la \nfiin]area companiei. Vezi clipul pe Facebook – http://sp2.ro/tarom2010

[tiri DE

OVIDIU NEAGOE

RADIOGRAFIA UNEI FUZIUNI Dup` aproape [ase luni de negocieri, operatorul de servicii medicale cu cea mai mare acoperire din ]ar`, Centrul Medical Unirea (CMU), preia Euroclinic Hospital & Medical Centers de la grupul financiar Eureko. Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` public` de companii p창n` la ora \nchiderii edi]iei, dar \n pia]` se vehiculeaz` sume cuprinse \ntre 15 [i 20 de mil. euro. Rezultatul acordului? Tranzac]ia \nseamn` formarea celei mai mari re]ele de spitale [i policlinici din ]ar`: 26 de institu]ii medicale private, trei spitale, peste 23 de policlinici \n toat` ]ara [i mai bine de o mie de medici permanen]i [i colaboratori.

Euroclinic Hospital & Medical Centers a trecut pe profit de anul trecut, o premier` de la intrarea \n func]iune, \n 2005, [i a atins o cifr` de afaceri de aproximativ 8 milioane de euro, \n cre[tere cu 36% fa]`

de 2008, c창nd grupul \nregistra pierderi de peste 1,5 mil. euro. Planurile de extindere ale CMU au \nceput din luna martie, c창nd fondul de investi]ii Advent International a preluat 80% din pachetul de ac]iuni al operatorului de servicii medicale private, restul de 20% din ac]iunile companiei fiind de]inute \n continuare de Warga Enayati. |nainte de preluarea estimat` la peste 40 mil. euro, fondatorul CMU de]inea pachetul majoritar de ac]iuni de 51%.

CMU estimeaz` c` va \ncheia anul cu o cifr` de afaceri de 30 mil. euro, \n timp ce pentru urm`torii ani se urm`re[te dublarea acesteia, mai ales prin prisma fuziunii cu Euroclinic. Noua companie a ajuns pe pozi]ia secund` \n clasamentul operatorilor de servicii medicale private din Rom창nia, dup` MedLife, care are \n plan pentru acest an o cifr` de afaceri de 38 mil. euro. Biz

Warga Enayati, director general CMU, [i Frans van der Ent, Country Manager Eureko

Biz

7

agend` [tiri DE

CORINA COMAN

E TIMPUL S~ V~ MUTA}I LA STRAD~ Pia]a spa]iilor comerciale situate pe str`zile principale din Bucure[ti a atins cel mai sc`zut nivel al dezvolt`rii sale din ultimii doi ani [i cel mai probabil bulg`rele de z`pad` pornit odat` cu intrarea \n recesiune va continua s` se rostogoleasc`, generând noi fluctua]ii de pre] pe acest segment. De[i pia]a de spa]ii comerciale a \nregistrat o activitate intens` \n primul semestru al anului, cererea s-a sim]it \n TOT PE MINUS SC~DEREA PRE}URILOR |N SEM. I 2010 FA}~ DE SEM. II 2008 Pia]a Doroban]i -40% Pia]a Unirii -55% Lipscani -35% Zona Universitate -50% Pia]a Roman` -60% Pia]a Victoriei -33% Sursa: MORE Real Estate Services

special pe arterele secundare din cartierele capitalei, dup` cum arat` o analiz` a pie]ei imobiliare pentru 2010 publicat` recent de Colliers. |n plus, concluziile ultimului studiu realizat de compania de consultan]` imobiliar` MORE Real Estate Services arat` un declin gradual, de aproximativ 40-50%, al pre]ului mediu la \nchirierea de spa]ii comerciale stradale, \n ultimele 18 luni. În zonele unde pre]urile de \nchiriere au atins \n trecut maxime istorice, ast`zi avem cele mai mari sc`deri.

Zonele ultracentrale \nregistreaz` o sc`dere a pre]urilor la \nchirierea de spa]ii comerciale de 50% sau chiar mai mult, cum este cazul zonei adiacente Pie]ei Romane, care a cunoscut cea mai mare sc`dere pe

segmentele de timp studiate. La polul opus, exist` [i zone unde sc`derea a fost mai pu]in accentuat`, cum sunt Pia]a Victoriei, perceput` \n ultima perioad` ca un “pol business-office” al ora[ului, sau Centrul Vechi al Bucure[tiului, care reflect` un trend prosper, datorit` lucr`rilor de renovare din ultima perioad`, dar [i sezonului cald. Biz

|n zilele de 18 [i 19 septembrie 2010, a avut loc \n Parcul Kiseleff evenimentul “Sindrofie la [osea”, etap` a proiectului “Bucure[tiul \ntr-o zi”, promovat \n cadrul programului “Harta Cultural` a Sectorului 1 – Capitala Capitalei”.

Prin acest eveniment, care a atras peste o mie de bucure[teni \n Parcul Kiseleff, au fost marcate \n teren dou` trasee pietonale, ce urm`resc vechile artere Calea Victoriei [i [oseaua Kiseleff, adic` un ghid stradal, menit s` \ndrume pa[ii amatorilor de plimbare spre locurile frumoase din Bucure[ti, spre priveli[ti [i case ce oglindesc prin pove[ti via]a celor care au tr`it aici [i au modelat chipul ora[ului.

“Acest proiect \nseamn` un mare pas \nainte \n redescoperirea farmecului Bucure[tiului. Orice turist sau chiar locuitor al ora[ului are acum la \ndemân` o modalitate simpl` de a descoperi locuri deosebite \ntr-o plimbare de o zi. Bucure[tiul avea mare nevoie de o astfel de ini]iativ` – un ghid turistic de o zi – intrând astfel \n circuitul capitalelor europene, care au de mult timp astfel de oferte”, a declarat Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank.

8

Biz

“Bucure[tiul de ast`zi reprezint`, pentru cei mai mul]i dintre locuitorii s`i, un ora[ s`rac \n obiective turistice [i culturale. Istoria unui ora[ nu e altceva decât suma istoriilor particulare a celor care au locuit aici, a pove[tilor care le-au marcat vremelnica existen]`. De aceea, credem c` a dezv`lui pove[tile necunoscute sau uitate ale Bucu-

re[tilor, a vorbi despre destinele unor personaje fascinante, a pune \n lumin` locuri ce \nc` m`rturisesc despre trecut, \nseamn` pa[i pe care este necesar s`-i parcurgem pentru a \n]elege [i \ndr`gi ora[ul. S` d`m ora[ului o [ans`! De aici \ncepe totul!” – Ana Maria Iordache, coordonator echip` voluntari “Bucure[tiul \ntr-o zi”.

ADVERTORIAL

Sindrofie la [osea

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Lideri \n consultan]` Top managerii ale[i de noi pentru acest num`r conduc filialele din România ale organiza]iilor cunoscute sub denumirea “Big Four”, cele mai mari companii de consultan]` de business din lume.

Sunt oameni cu o experien]` \ndelungat` \n companiile din care provin, cu ani de munc` sus]inut`. |n plus, to]i sunt români, contrar ideii c` \n fruntea unor mari corpora]ii de pe pia]a local` sunt prefera]i expa]ii.

12

Biz

Oamenii Biz FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

DELOITTE ROMÂNIA

George Mucibabici Pre[edinte

A lucrat la BNR, FMI [i a restructurat o banc`. Pu]ini sunt cei care \[i pot trece \n CV asemenea performan]e. {i nu este totul.

De patru ani, conduce una dintre cele mai mari companii de consultan]` din România. Toate acestea s-au \ntâmplat pe parcursul a 20 de ani, dintre care George Mucibabici \[i aminte[te cu mare pl`cere de perioada 1990-1994, când la BNR a fost implicat \n coordonarea unor reforme importante ale sistemului financiar-bancar. Fiecare etap` i-a servit drept provocare [i lec]ie pentru pa[ii urm`tori. Dintre toate experien]ele, dou` l-au marcat mai mult: perioada cât a lucrat la FMI [i apoi la cea de Banca }iriac.

Ideea de a restructura o institu]ie cu capital românesc [i de a o \nscrie \n prima lig` era un vis mai vechi, pe care a reu[it s`-l duc` la bun sfâr[it. Dup` restructurare, banca a fuzionat cu HVB Bank [i apoi cu Unicredit. |n 2006, a refuzat oferta unei b`nci din Londra de a coordona opera]iunile din Europa de Sud-Est [i a acceptat pozi]ia de pre[edinte al Deloitte România. A fost un alt pas decisiv \n carier`. Din pozi]ia actual` poate s`-[i pun` \n valoare toat` experien]a anterioar`. |n plus, este \ncântat c`, zi de zi, se bucur` de varietate, mult mai mult` decât ar putea oferi sistemul bancar vreodat`. Biz

Biz

13

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

ERNST & YOUNG ROMÂNIA

Camelia Horlaci Country Managing Partner |n 1994, Camelia Horlaci p`r`sea institu]ia de stat \n care activa pentru a lucra \n consultan]` la Arthur Andersen România, pe vremea când grupul companiilor interna]ionale de top din domeniu se numea Big Six. “Anii de dup` ’90 au fost o adev`rat` perioad` de pionierat, \ns` una extrem de interesant`. Am devenit Partner \n anul 2001, \n 2002 ne-am al`turat companiei Ernst & Young, iar \n 2005 am preluat conducerea biroului din România”, spune Horlaci. Pasiunea, onestitatea [i transparen]a sunt calit`]ile care o caracterizeaz`. Crede \n oameni [i \n efortul \n echip` [i mai ales \n valoarea pe care o pot aduce companiilor cu care lucreaz`. Este destul de dificil pentru Camelia s` descrie o zi obi[nuit`, pentru c` fiecare zi este diferit` [i tocmai acest lucru face diferen]a \ntre activitatea de consultan]` [i alte activit`]i care au o anumit` rutin`. Provoc`rile unui CEO al unei companii din Big Four \n România sunt \n primul rând legate de adaptabilitatea pe o pia]` schimbat` radical [i \ntr-un context economic marcat de incertitudini. |n plus, \n opinia Country Managing Partner-ului de la Ernst & Young, alte provoc`ri sunt motivarea [i p`strarea resurselor umane de calibru, dar [i “cre[terea s`n`toas` a practicii cu respectarea eticii profesionale [i a comunit`]ii din care facem parte”. Biz 14

Biz

Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

KPMG ROMÂNIA

{erban Toader Senior Partner {erban Toader este Senior Partner al KPMG din octombrie 2007, dup` 11 ani de carier` \n cadrul organiza]iei. “A fost nevoie de mult` munc` [i nu am ezitat \n fa]a niciunei oportunit`]i. Posibilitatea de a lucra temporar la KMPG Luxemburg a fost hot`râtoare \n cariera mea”, spune {erban Toader. Avantajul de a lucra \n afara grani]elor [i contactele cu mediul interna]ional i-au oferit avantajul de a avea nu numai perspectiva României, ci [i de a \n]elege viziunea altora asupra propriei persoane. |n acela[i timp, sprijinul familiei [i al colegilor a fost esen]ial \n cariera sa. |n calitate de Senior Partner, {erban coordoneaz` toate serviciile de Audit, Asisten]` Fiscal` [i Consultan]` \n afaceri ale KPMG \n România [i Moldova, conducând o echip` de peste 600 de angaja]i. Este [i membru \n Consiliul de Administra]ie al KPMG pentru Europa Central` [i de Est, care coordoneaz` activitatea firmelor KPMG din \ntreaga regiune, dar [i vicepre[edinte al Consiliului Investitorilor Str`ini, unde conduce Comitetul pentru Taxe. Din aceast` perspectiv`, {erban nu poate defini o zi de lucru obi[nuit`, pentru c` munca lui este foarte variat` [i complex`. Spune despre el c` este un perfec]ionist, onest, organizat [i lucreaz` cu c`r]ile pe fa]`. “Iar dac` nu sunt toate acestea, m` str`duiesc foarte mult s` fiu. De exemplu, s` fii bine organizat este esen]ial pentru a atinge obiectivele [i pentru a p`stra un echilibru \ntre via]a personal` [i cea profesional`.” Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

15

Oamenii Biz DE

GABRIEL BÂRLIG~

PRICEWATERHOUSECOOPERS ROMÂNIA

Vasile Iuga Country Managing Partner De[i este licen]iat \n Aeronautic` la Institutul Politehnic din Bucure[ti (1979), Vasile Iuga a fost mult mai atras de lumea cifrelor decât de cea a avia]iei. Astfel a ajuns s` se al`ture \n 1991 companiei PricewaterhouseCoopers (la vremea aceea Coopers and Lybrand), chiar \n anul \n care compania de consultan]` \[i deschidea biroul din România. De-a lungul timpului, a avut o contribu]ie puternic` la dezvoltarea activit`]ii firmei, devenind Partner \n 1997 [i conducând timp de opt ani Departamentul de Audit. |n 2004, a fost numit Country Managing Partner pentru România, func]ie pe care o ocup` [i \n prezent. În 2008, Vasile Iuga a fost desemnat Managing Partner pentru PricewaterhouseCoopers \n regiunea Europa de Sud-Est, fiind de asemenea membru \n Consiliul Director al PwC \n Europa Central` [i de Est [i membru al grupului de lucru responsabil pentru servicii financiare din CEE. |n toat` aceast` perioad` a continuat s` se perfec]ioneze, urmând cursuri de preg`tire la Harvard Business School, London Business School, INSEAD [i IMD Business School. Este, printre altele, membru al Asocia]iei Exper]ilor Financiar-Contabili Autoriza]i (ACCA-UK), membru al Consiliului Director al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), reprezentant al Corpului Exper]ilor Contabili [i Contabililor Autoriza]i din România (CECCAR) \n Comitetul de lucru de audit al Federa]iei Exper]ilor Contabili Europeni (FEE). Biz 16

Biz

interviul Biz DE

CORINA COMAN

V창nzarea de motofer`straie pare ultimul business ce ar putea \nregistra cre[teri \n Rom창nia lui 2010. Dar c창nd re]eta aplicat` este nem]easc`, iar cel care se ocup` de bunul mers al lucrurilor face parte din garda veche a managerilor rom창ni, surprize pl`cute pot ap`rea. Detalii ofer` Ioan Mezei, directorul general al Andreas Stihl.

18

Biz

Stihl-ul nem]esc de business

corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTOGRAFIE DE

VALI MIREA

Biz

19

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Conduce]i Stihl România de 11 ani. Cum a]i reu[it s` rezista]i \n aceast` func]ie \n condi]iile \n care ultimii doi ani au adus schimb`ri de top management \n majoritatea multina]ionalelor?

Rezistat e un cuvânt puternic. Mie chiar \mi face pl`cere cariera \n aceast` companie. Trebuie s` recunosc c` sunt atâtea schimb`ri pe care fie ni le rezerv` mediul, fie le facem noi \n industriile \n care activ`m, \ncât realmente ai foarte multe satisfac]ii profesionale. Criza poate fi [i o [ans` din punct de vedere managerial \n sensul c` ai ocazia s`-]i demonstrezi abilit`]ile. Personal, am trecut prin mai multe crize. De exemplu, acum 12 ani am trecut peste criza din Rusia, unde am lucrat doi ani \ntr-o pozi]ie managerial` la o alt` companie multina]ional`. Momentul respectiv a presupus o restructurare destul de solicitant` – reducerea personalului la jum`tate, t`ierea bugetelor de mar“Cererea a sc`zut \n keting la zero, renun]area primul rånd pentru c` nu la structuri logistice etc., deci hai s` zicem c` penmai exist` suportul de tru mine criza de acum nu e nimic foarte nou.

creditare din partea b`ncilor. Dac` \nainte de criz` \n jur de 30% din vånz`rile Stihl Romånia erau pe baz` de credit, acum procentul a sc`zut sub 10%”

Cu ce probleme v-a]i confruntat \n ultimii doi ani?

Ne-am confruntat \n primul rând cu o reducere a cererii, pe care am \ncercat s` o contracar`m fiind mai activi \n politica de vânz`ri [i promovare. Un prim efect al crizei a fost un oarecare blocaj de natur` financiar` \n re]eaua noastr` de distribu]ie, care implicit s-a reflectat asupra pl`]ilor c`tre noi. Aici a trebuit s` d`m dovad` de flexibilitate, s` lucr`m \mpreun` cu partenerii no[tri, c`rora le-am ree[alonat datoria fa]` de noi. Unii au avut nevoie de un an de zile ca s`-[i pun` finan]ele la punct. Cauzele problemelor lor au fost multiple – puteau fi stocuri m`rite sau credit pe pia]` care s-a \ncasat mai greu de la debutul crizei sau investi]ii ale c`ror surse de finan]are n-au fost bine gândite. În primul caz, \n câteva luni problemele s-au rezolvat, stocurile m`rite la nivelul distribuitorilor fiind reduse prin comenzi mai mici c`tre noi. Au fost \ns` [i câteva cazuri de faliment unde [i noi am avut o pierdere \n urma \ncet`rii activit`]ii acelor companii. Cumulat`, aceast` pierdere s-ar putea ridica la câteva sute de mii de euro.

20

Biz

A]i renun]at la distribuitori pentru a preveni situa]ii similare \n viitor?

N-am renun]at la distribuitori, pentru c` \n principiu prin reducerea creditului acordat po]i s`-]i limitezi expunerea f`r` a \ntrerupe rela]iile comerciale. Num`rul distribuitorilor e \n cre[tere, avem \n jur de 200 de distribuitori momentan, fa]` de 180 \n 2008.

Ce schimb`ri s-au petrecut \n interiorul companiei de la debutul crizei?

Anul trecut am derulat o politic` de limitare a costurilor [i ra]ionalizare a investi]iilor, ne[tiind care este perspectiva evolu]iei crizei. De asemenea, prin negocieri cu furnizorii am beneficiat de reduceri importante de costuri la unele servicii sau produse.

Au fost cazuri \n care am cump`rat acelea[i produse [i cu 30% mai ieftin. În interiorul companiei putem vorbi de o reducere de costuri de pân` la 15%. De fapt, noi nu suntem o companie mare din punctul de vedere al structurii [i implicit al structurii costurilor. Suntem o echip` de doar 21 de oameni, motiv pentru care nu am fost nevoi]i s` recurgem la m`suri extreme de genul ra]ionaliz`rii achizi]iei de cafea (râde).

Cum func]ioneaz` mai exact aceast` structur` organiza]ional`?

Beneficiem de un model de afacere cu care compania-mam` lucreaz` de 80 de ani, structura din România nu este diferit` de cea din alte ]`ri, iar compania noastr` practic este destul de productiv` la nivel de angajat. Nu ne implic`m \n procese care se pot externaliza [i care nu constituie miezul afacerii noastre. De exemplu, am externalizat serviciile de paz`, cele juridice, cele de consultan]` fiscal`, transporturile etc. Noi acoperim importul produselor, depozitarea lor, livrarea c`tre re]eaua noastr` de distribu]ie, inclusiv procesarea comenzilor, marketingul brandurilor pe pia]a local`. Avem [ase reprezentan]i de vânz`ri, aproape de zonele pe care le au \n subordine, avem [i un departament tehnic.

Exist` ]`ri ale c`ror pie]e de profil sunt mult mai mari ca a noastr` [i unde firmele surori au 70-80 de angaja]i, dar din punctul de vedere al func]iilor acoperite sunt similare.

Cât de mare a fost impactul stop`rii credit`rii pentru industria \n care activa]i?

{i \n cazul produselor noastre (motounelte [i utilaje pentru \ngrijirea gr`dinii – n.r.), ca pentru orice alte produse de folosin]` \ndelungat`, cererea a sc`zut, \n primul rând pentru c` nu mai exist` suportul de corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz creditare din partea b`ncilor. O propor]ie din vânzarea noastr` era pe baz` de credit. Dac` \nainte de criz` procentul era \n jur de 30%, acum sub 10% din vânz`ri se fac prin credit. Apoi, nesiguran]a consumatorului a dus la amânarea deciziei de cump`rare a unui produs nou \n favoarea repar`rii celui vechi.

C`derea abrupt` a pie]ei construc]iilor ne-a influen]at, dar efectul nu a fost major, \ntrucât nu suntem atât de dependen]i de aceast` pia]`. E greu de estimat o valoare a pie]ei de profil, dar cred c` \n 2009 pia]a produselor noastre a sc`zut cu 25-30%.

Bucure[tiul e cea mai mare pia]` a companiei \n prezent?

Nu. Bucure[tiul este o pia]` cu poten]ial pentru noi, dar nu cea mai mare din punctul de vedere al vânz`rilor. Regiuni importante pentru noi sunt vestul ]`rii, de exemplu, dar [i regiuni din Moldova. Credem c` [i ast`zi am putea acoperi pia]a la nivelul cererii, având cu 50% mai mul]i distribuitori. Din p`cate, vorbim de un canal de distribu]ie care nu a existat \nainte de 1990 [i pe care trebuie s`-l cre`m [i noi, [i competitorii no[tri de la zero, motiv pentru care procesul acesta ia ceva timp.

Cum au evoluat vânz`rile Stihl România \n 2010?

În 2010, noi suntem pe cre[tere, putem vorbi de un avans de 20-25% la nivelul acestui an fa]` de anul trecut (când afacerile au sc`zut cu peste 15% – n.r.).

Comparativ cu alte pie]e \n care Stihl este prezent`, România s-a situat bine [i credem c` este rezultatul activit`]ilor noastre promo]ionale. Noi suntem printre pu]inele ]`ri care au cre[tere \n 2010.

Sc`derea pie]ei de profil a dus la accentuarea pie]ei negre?

De doi trei-ani se semnaleaz` prezen]a produselor piratate \n România, care sunt importate din China [i p`trund \n Europa pe câteva canale de distribu]ie. Cu cât poten]ialii cump`r`tori sunt mai aviza]i [i mai bine informa]i vizavi de aceste produse, cu atât rata de succes a produselor piratate este mai redus`. În acest sens, am ini]iat o companie de informare la punctele de vânzare \n care vorbim despre astfel de produse [i prevenim cump`r`torii c` au mai mult de pierdut decât de câ[tigat. Oricum, la un moment dat se va ajunge la o mas` critic` [i cu produsele acestea piratate, dup` care volumul de vânz`ri va \ncepe s` scad`. Eu cred c` pia]a neagr` se ridic` la 10-15% din pia]a alb`. Totu[i, pân` când consumatorul \[i d` seama c` produsul cump`rat este unul piratat, imaginea ta ca marc` poate s` sufere, cel pu]in cât` vreme cump`r`torul crede c` a cump`rat un produs original. Dup` ce vine cu acel produs la un distribuitor, lucrurile se clarific`. Unii consumatori sunt con[tien]i c` nu cump`r` un produs original, dar sper` c` nivelul calitativ nu este chiar dezastruos. Un produs de pe pia]a neagr` poate s` fie cu 30-50% mai ieftin decât unul original.

Care este motorul principal al vânz`rilor Stihl România?

Motofer`straiele [i produsele asociate, care aduc 40-50% din vânz`rile companiei. Ele sunt urmate de o grup` definit` de noi ca “alte utilaje”, din care cea mai dinamic` categorie este cea a motocoaselor.

De ce nu intra]i \n re]elele de bricolaj?

Filosofia noastr` spune c` produsele pe care le comercializ`m au nevoie atât de consultan]` la vânzare, de sfaturi experte, cât [i de mentenan]a produselor \n centre specializate. Pentru c` acel canal de distribu]ie nu asigur` aceste servicii, nu suntem acolo.

|N DRUM SPRE ROMÅNIA 1926 - Fondarea firmei de c`tre Andreas Stihl \n Cannstatt, lâng` Stuttgart (Germania). Crearea primului motofer`str`u ac]ionat de un motor electric pentru t`ierea bu[tenilor.

1929 - Este realizat primul motofer`str`u Stihl cu motor pe benzin`.

1931 - Stihl devine prima companie care export` motofer`straie c`tre America [i Rusia.

1971 - Stihl devine cel mai mare produc`tor de motofer`straie din lume, cu peste 340.000 de unit`]i produse pe an.

1997 - Grupul Stihl ia decizia \nfiin]`rii unei firme proprii \n România, cu sediul \n Bucure[ti.

2005 - Stihl România inaugureaz` un nou centru de logistic` [i vânz`ri.

Centrul se afl` \n Otopeni, jude]ul Ilfov, [i are 3.000 mp spa]iu util construit, constând \n spa]ii de depozitare [i birouri.

Aceast` filosofie nu se aplic` doar \n România, ci pe toate pie]ele externe unde Stihl este prezent`. Avem 200 de parteneri cu peste 300 de magazine de vânzare.

Ave]i \n plan investi]ii noi \n viitorul apropiat?

Nu avem \n plan o construc]ie nou`, deci o investi]ie anume. Avem \n schimb \n fiecare an investi]ii care acoper` necesit`]ile noastre imediate [i care pot ajung la sute de mii de euro anual. Pe de alt` parte, de luna aceasta vom avea prima campanie televizat` de când compania a intrat pe pia]a româneas`. Comunicarea pe TV fiind mai scump`, presupune anumite bugete. Afacerile au crescut, iar acum ne calific`m s` intr`m [i pe acest canal. Suntem convin[i c` a[a vom reu[i s` fim percepu]i mai corect pe pia]`. Biz

Biz

21

cover story

RE}EAUA DE INFLUEN}~ M`surarea influen]ei este ca [i cum ai vrea s` analizezi efectul de domino f`r` s` vezi piesele propriu-zise. Dar, \n social media, fiecare pies` las` urme, iar noi am decis s` le g`sim [i s` le cuantific`m DE LOREDANA S~NDULESCU

22

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

Biz

23

cover story

Cine atrage mai mult` aten]ie?

Steve Jobs când ne dezv`luie primul urm`torul model de iPhone sau un blogger de la Engadget.com de la care afl`m care sunt plusurile [i minusurile acelui nou iPhone? Nu exist` o singur` variant` de r`spuns.

Ambele variante sunt corecte.

Fiecare dintre cei doi poate influen]a \n felul s`u. |n primul caz este vorba despre accesul la anumite informa]ii [i posibilitatea de a le disemina \n premier`. |n al doilea caz, primeaz` puterea de persuasiune [i \ncrederea câ[tigat` \n timp.

Ce \nseamn`, a[adar, influen]a? |n accep]iunea general`, influen]a este definit` drept capacitatea de a avea un impact f`r` exercitarea for]ei sau a vreunei forme de impunere.

Teoria este valabil` indiferent de mediu, indiferent c` e vorba de offline sau de online. Numai c` dezvoltarea internetului [i amploarea luat` \n ultimul timp de social media au dat noi valen]e ideii de a fi influent.

Cine este mai influent? Un blogger renumit sau un jurnalist online cu multe comentarii la articolele pe care le scrie? Sau cineva care are un num`r uria[ de urm`ritori pe Twitter? Sau mai degrab` cel care are cele mai multe retweet-uri?

Sunt mai multe teorii legate de influen]a \n online. Unii sunt de p`rere c`, de[i este important s` existe o re]ea extins` prin

30

TOP

CEI MAI INFLUEN}I OAMENI DIN SOCIAL MEDIA

1. VALI PETCU

zoso.ro

2. CRISTIAN CHINA-BIRTA

chinezu.eu

3. CRISTI DOROMBACH

piticu.ro

4. CRISTIAN MANAFU

manafu.ro

5. CETIN AMETCEA

arhiblog.ro

6. BOBBY VOICU

bobbyvoicu.ro

7. SEBASTIAN DRAGO{ BÂRG~U 8. VLAD PETREANU

visurat.ro petreanu.ro

9. CRISTIAN {U}U

sutu.ro

10. ORLANDO NICOAR~

orlando.ro

11. ALEXANDRU NEGREA

alexandrunegrea.ro

12. DAN-LUCIAN {TEFANCU 13. RADU B~Z~VAN

deceblog.net groparu.ro

14. ALEXANDRU DONOVICI 15. ANDREI CRIV~}

dono.ro andreicrivat.ro

16. ADI H~DEAN

adihadean.ro

17. ADRIAN CIUBOTARU

adrianciubotaru.ro

18. IULIAN COM~NESCU

comanescu.ro

19. RADU ALEXANDRU 20. CONSTANTIN COCIOAB~ 21. DRAGO{ STANCA 22. IREN

piticigratis.com ecostin.com dStanca.ro

mintea-de-ceai.blogspot.com

23. ANDREI RO{CA 24. PAUL G~ITAN

andreirosca.ro fulgerica.com

25. SIMONA TACHE

simonatache.ro

26. VICTOR KAPRA

victorkapra.ro

27. ANDREI DOBRA

makavelis.com

28. CRISTINA BAZAVAN 29. DRAGO{ M~NAC

bazavan.tabu.ro manac.ro

30. DANIEL OCTAVIAN moshemordechai.wordpress.com SURSA: TreeWorks / ZeList

care s` se disemineze mesajul la cât mai mult` lume, este chiar mai important s` existe comunit`]i ni[ate care s` pun` realmente lucrurile \n mi[care acolo unde conteaz` cu adev`rat. Este practic vechea controvers` cantitate versus calitate.

Cine conteaz` cu adev`rat?

Cei care r`spândesc mesajul la cât mai mult` lume sau cei care chiar determin` luarea concret` a unei decizii? |n acest context, \n ultimul timp, dezbaterile despre influen]` au devenit din ce \n ce mai efervescente [i nu pu]ine au fost ini]iativele de a cuantifica influen]a.

Anul acesta, revista FastCompany a pornit un experiment al c`rui obiectiv explicit era de a descoperi cea mai influent` persoan` \n online din 2010. Nimic de spus.

Ambi]ios obiectiv. Cum s-a concretizat proiectul? “E[ti mai influent decât crezi” a fost mesajul cu care a pornit The Influence Project, anun]at cu mult entuziasm de cei de la FastCompany. Cei care se \nscriau \n proiect trebuia s` atrag` un num`r cât mai mare de oameni \n mecanismul “jocului”. Iar recompensa promis` pentru “cei mai influen]i dintre influen]i”, respectiv cei care atr`geau cele mai multe click-uri, era publicarea pozelor lor \n num`rul din noiembrie al revistei. M`rimea pozelor

Protected by 24

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

TOP

10 1

CELE MAI INFLUENTE PERSONALIT~}I SOCIAL MEDIA

6 DRAGO{ BUCURENCI http://bucurenci.ro

CABRAL IBACKA www.cabral.ro

2

7

MIRCEA BADEA www.mircea-badea.ro/blog

IOAN T. MORAR http://morar.catavencu.ro

3

8

TUDOR CHIRIL~ www.tudorchirila.blogspot.com

R~ZVAN EXARHU http://razvan.exarhu.ro

4

9

VICTOR CIUTACU www.ciutacu.ro

FLORIN GROZEA www.hiq.ro/blog/florin

5 C~T~LIN TOLONTAN www.tolo.ro

10 MIHAI BENDEAC www.mihaibendeac.ro

c창[tig`toare urma s` varieze \n func]ie de c창t de influente se dovedeau a fi respectivele persoane. |n total, \n proiect s-au \nscris 32.000 de persoane.

De unde la \nceput proiectul se anun]a a fi unul inovator [i un posibil succes, multe voci din online s-au r`sculat \mpotriva revistei, iar articolele [i posturile negative la adresa proiectului au \nceput s` curg` \n valuri.

CE A GRE{IT FASTCOMPANY? |n primul r창nd modalit`]ile prin care s-a \ncercat m`surarea influen]ei au l`sat de dorit.

Tipul de influen]` pe care FastCompany a c`utat s` o determine a fost simpla abilitate de a influen]a o persoan` s` acceseze un link [i s` intre \ntr-un mecanism care cre[tea automat popularitatea celui care se afla \n fruntea piramidei.

Nimic mai mult. |n plus, \ntreg proiectul s-a desf`[urat mai degrab` ca un concurs online [i nu ca o cercetare, cum poate s-ar fi putut deduce din titlul anun]at.

Unul dintre motivele pentu care ini]iativa FastCompany a fost aspru criticat` \l constituia faptul c` nu a pornit de la premisa de a m`sura efectele influen]ei, ci a m`surat numai num`rul de click-uri dintr-o campanie, bazat` exclusiv pe stimularea egourilor celor \nscri[i. {i astfel, la final, proiectul nu arat` dec창t cum pot fi mobilizate comunit`]ile online

Protected by Biz

25

cover story

s` ac]ioneze. De asemenea, un alt aspect pentru care proiectul a primit numeroase critici a fost confuzia pe care a f`cut-o \ntre influen]` [i popularitate.

Ce am \nv`]at din exemplul FastCompany? Influen]a este un subiect care se poate inflama foarte u[or. |n plus, nu exist` o modalitate simpl` de calcul pentru cuantificarea influen]ei unei persoane \n online. |n principiu, orice formul` poate fi contestat`. {i am mai \nv`]at ceva: nu se poate pune semnul egalit`]ii \ntre a fi influent [i a fi popular.

nicio finalitate. Influen]a este, \n accep]iunea sa, simpla capacitate de a avea un impact asupra unei persoane, a unei ac]iuni sau asupra comportamentului cuiva.

Influen]a nu ]ine numai de popularitate [i, mai mult decât atât, \n re]elele sociale ea nu este exclusiv determinat` de num`rul de urm`ritori pe Twitter, de num`rul de prieteni pe Facebook

10

TOP

CELE MAI INFLUENTE BLOGURI COLECTIVE

1. www.bookblog.ro 2. www.monden.info

INFLUEN}A NU |NSEAMN~ POPULARITATE

3. refresh.ro

“|n social media, influen]a nu \nseamn` popularitate, la fel cum popularitatea nu \nseamn` influen]`”, atrage aten]ia Brian Solis, un cunoscut analist din mediul digital. |n social media, \ndeosebi, influen]a a c`p`tat un rol central. Fiecare dintre noi \ncepe s`-[i dea seama de oportunit`]ile ce se ivesc odat` ce intr`m \ntr-o re]ea social`.

Astfel se explic` dorin]a de a g`si un echilibru \ntre influen]` [i popularitate.

Solis crede c` influen]a \n online nu are nevoie de o nou` defini]ie diferit` de cea din offline [i nici nu este deschis` interpret`rilor. Mult` lume confund` influen]a cu oferirea de favoruri, popularitatea [i determinarea unor ac]iuni f`r`

4. pitzipoanca.org 5. www.paginademedia.ro 6. www.feeder.ro 7. www.reportervirtual.ro 8. www.umbrelaverde.ro 9. voxpublica.realitatea.net 10. www.dailycotcodac.ro SURSA: TreeWorks / ZeList

sau de num`rul click-uri sau like-uri.

Nici nu este determinat` de frecven]a cu care cineva particip` la discu]iile din comunitatea din care face parte. To]i ace[tia sunt indicatori ai influen]ei, \ns` nu sunt factori constan]i \n cuantificarea acesteia.

Num`rul de vizite pe un site, num`rul de articole accesate, comentariile, retweet-urile,

num`rul de prieteni sau like-urile sunt relevante. |ns` mai greu de determinat sunt gradul [i seriozitatea cu care o persoan` este influen]at` de o alt` persoan`. O modalitate pe care Brian Solis o propune este s` se identifice persoanele cu care cineva este conectat, care este num`rul acestora [i ce se \ntâmpl` cu un mesaj odat` ce a fost lansat.

INFLUEN}~ {I PASIVITATE Un studiu care a reu[it s` separe influen]a de popularitate este cel realizat de HP Social Computing Lab. Ini]iatorii studiului [i-au propus s` identifice ce anume face un tweet (un mesaj pe Twitter) s` fie influent. |n acest sens, o echip` coordonat` de dr.

Bernardo Huberman, Daniel Romero, Wojciech Galuba [i Sitaram Asur a analizat 22 de milioane de tweet-uri. Ca s` v` face]i o idee despre e[antionul folosit pentru acest studiu, ar trebui men]ionat faptul c` zilnic \n \ntreaga lume sunt postate 65 de milioane de tweet-uri, iar lunar num`rul acestora ajunge la aproximativ 2 miliarde.

Pentru a cuantifica influen]a [i pentru a-i identifica pe cei mai influen]i utilizatori de Twitter, echipa HP a pus la punct un “algoritm IP” destul de elaborat. A existat un punctaj [i pentru gradul de “pasivitate”, adic` disponibilitatea unora de a vizualiza, de a distribui mai

Protected by 26

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

departe mesajul sau pur [i simplu de a ignora informa]iile postate de ceilal]i.

Ce a ar`tat studiul? |n primul rând c` majoritatea utilizatorilor de Twitter sunt consumatori pasivi de informa]ie [i c` rareori dau retweet. |n acest context, concluzia principal` este c`, pentru a deveni influent, un twitterist nu trebuie doar s` atrag` aten]ia urm`ritorilor s`i, ci trebuie [i s`-i determine s`-[i \nfrâng` pasivitatea. Aceea[i

CUM SE M~SOAR~ INFLUEN}A?

idee se poate extrapola [i \n cazul Facebook sau al YouTube. Studiul sus]ine, de asemenea, argumentul c` a fi popular nu implic` \n mod automat [i a fi influent.

De altfel, una dintre concluziile studiului este c` leg`tura dintre popularitate [i influen]` este mult mai slab` decât ne-am a[tepta.

Pentru ca o informa]ie s` se propage \ntr-o re]ea, trebuie ca ea s` fie diseminat` mai departe, nu doar s` fie citit` [i apoi ignorat` sau p`strat` pentru sine.

Exist` opinii care sus]in c` este imposibil. {i nu pentru c` nu este important`, ci pentru c` este practic imposibil s`-i cuno[ti personal pe to]i cei la care ajunge un mesaj transmis de tine ca s`-]i dai seama cât de influen]i sunt ace[tia la rândul lor. O alt` mare problem` este faptul c` influen]a se vede prin ochii celui la care ajunge mesajul. Astfel ajungem \ntr-un teritoriu dominat de mult subiectivism. Biz

SURSE DE |NCREDERE |N SOCIAL MEDIA* |ncredere total`

|ncredere moderat`

Atitudine neutr`

|ncredere redus`

Lips` de \ncredere

Informa]ii publicate pe blog de persoane cunoscute

26%

38%

20%

9%

7%

10%

7%

11%

9%

Informa]ii publicate de prieteni pe Facebook

23%

41%

19% Informa]ii publicate de prieteni pe Twitter

12%

33%

11%

25%

35%

Informa]ii publicate pe un blog \n numele unui brand sau al unei companii

42%

15%

6%

Informa]ii publicate de un brand, produs sau o companie pe Facebook

9%

32%

42%

11%

6%

14%

6%

Comentarii ale membrilor comunit`]ii

8%

29%

44%

Comentarii \n numele unui brand, produs sau al unei companii \n comunitatea online

8%

22%

51%

14%

6%

Informa]ii publicate pe Twitter \n numele unui brand, produs sau al unei companii

6%

20%

48%

16%

8%

20%

12%

Post`ri ale bloggerilor independen]i

6%

19%

44%

Informa]ii publicate pe Twitter de bloggeri independen]i

5%

16%

46%

20%

13%

* % de \ncredere \n rândul utilizatorilor de social media din SUA Sursa: eMarketer.com via Invoke Solutions, “Invoke Life: Social Networking”, 29 iulie 2010

Protected by Biz

27

cover story

Cum am procedat Ne-am propus s` afl`m cine sunt cei mai influen]i oameni din social media \n România.

Pentru a realiza un astfel de clasament am pornit de la premisa c` influen]a \nseamn` prezen]a activ` \n principalele social media care genereaz` interac]iune cu al]i oameni din acela[i mediu, colportând astfel mesajul ini]ial c`tre o audien]` mai mare.

Pentru \ntocmirea efectiv` a clasamentului influen]ei \n social media am ]inut cont de activitatea sus]inut` \n perioada 1 ianuarie 2009 - 1 septembrie 2010.

Ini]ial, am realizat o list` scurt`, realizat` pe baza notoriet`]ii [i prezen]ei \n topuri relevante pentru online-ul românesc [i a apari]iilor constante \n mass-media tradi]ional` [i \n presa online. Apoi, \mpreun` cu TreeWorks am \ntocmit trei clasamente, dup` cum urmeaz`: 1. Un clasament al activit`]ii \n anul 2009, realizat prin calcularea scorurilor ob]inute \n topul ZeList.

2. Un clasament aferent activit`]ii din anul 2010, realizat prin \nsumarea activit`]ii \n blogosfer`, pe Twitter [i pe Facebook.

3. Un clasament al vizibilit`]ii \n pres`, realizat de revista Biz. |n etapa urm`toare s-a recurs la standardizare. Indicele final a fost compus din cele trei componente, fiecare dintre acestea având ponderi egale \n scorul final. |n final, au rezultat trei topuri: • Topul celor mai influen]i bloggeri.

• Topul celor mai influente personalit`]i offline cu activitate \n social media.

• Topul celor mai influente bloguri colective.

Dat` fiind complexitatea unui astfel de demers, suntem con[tien]i c` nu este formula “ultim`” de calculare a influen]ei. Cu toate acestea, consider`m c` abordarea metodologic` pe care am ales s` o urm`m este una dintre cele mai avansate la ora actual`.

Ne-am propus s` realiz`m anual acest clasament, \n condi]iile \n care vocile din online au un cuvânt tot mai greu de spus \n lumea \n care tr`im. Biz

Clasamentul aferent activit`]ii din 2010, realizat prin \nsumarea activit`]ii \n blogosfer`, pe Twitter [i pe Facebook, s-a realizat dup` o metodologie care a ]inut cont de mai mul]i factori, dup` cum urmeaz`: A. Activitatea \n blogosfer` 1. Cititori ai feed-urilor raporta]i de Google Reader.

2. Track back-uri unice ]inându-se cont [i de importan]a blogurilor care au dat track back-urile.

B. Activitatea pe Twitter 1. Cit`ri ale link-urilor unui blogger \n tweets (punctaje diferen]iate \n func]ie de num`rul de followers ai contului care au dat tweet-ul).

2. Num`rul de conversa]ii [i RT-urile unei persoane din social media (diferen]iat, la fel ca mai sus).

C. Prezen]a pe Facebook, unde s-a luat \n calcul: 1. Num`rul de share-uri ale posturilor publicate \n perioada 1 ianuarie 2010 - 31 septembrie 2010.

2. Num`rul de comentarii generate de aceste posturi.

3. Num`rul de like-uri [i de click-uri generate de aceste posturi.

PRECIZ~RI METODOLOGICE Am definit influen]a \n social media \n func]ie de gradul de preluare a materialelor generate de o persoan` [i de num`rul de persoane cu care aceasta interac]ioneaz` \n mod activ. Din acest motiv, am preferat s` evit`m factori de tipul: num`r de followers pe Twitter, de prieteni pe Facebook [i de vizitatori ai blogului. Am \ncercat, \n schimb, s` cuantific`m interac]iuni mai puternice: num`rul de subiecte preluate de alte persoane (cit`ri ale posturilor pe alte bloguri, pe Twitter, pe Facebook – ]inându-se cont [i de importan]a celor care au preluat respectivele subiecte), num`rul de men]iuni ale unei anumite persoane pe Twitter, num`rul de persoane care urm`resc un blogger \n mod curent (prin feedurile RSS – raportându-ne la cifrele oferite de Google Reader), num`rul de comentarii generate de materialele unui blogger pe Facebook.

De asemenea, am decis s` ponder`m aceste rezultate din 2010 cu un clasament pe 2009 (având \n vedere c` influen]a se construie[te \n timp, spre deosebire de vizibilitatea de moment), precum [i cu o not` dat` de membrii redac]iei Biz, not` ce a ]inut cont de gradul de preluare a unui blogger \n presa tradi]ional`.

Protected by 28

Biz

29 septembrie 2010, Hotel Timi[oara, Timi[oara www.bizforum.ro/socialmediasummit

PRIMUL SUMMIT REGIONAL DIN BANAT {I ARDEAL DESPRE INFLUEN}A ONLINE {I STRATEGII DE MARKETING PRIN SOCIAL MEDIA

Partener

Sponsori

Parteneri media

Mul]umim partenerilor [i participan]ilor pentru sprijinul [i contribu]ia acordate evenimentului Social Media Summit

TOP ONLINE INFLUENCERS 2010 Care sunt cele mai influente personalit`]i din online [i ce anume le determin` acest statut? Primul studiu asupra influen]ei \n mediul online din Rom창nia, realizat de revista Biz, Zelist [i Kaspersky.

Un eveniment

cover story

Cei mai influen]i bloggeri români Exist` mai multe clasamente ale bloggerilor români. Unele iau \n calcul num`rul de cititori, altele gradul de apreciere sau popularitatea. Noi am clasificat blogurile române[ti dup` influen]`. |n paginile ce urmeaz` v` prezent`m cei mai influente zece persoane din blogosfera româneasc`.

1

www.zoso.ro VALI PETCU

Vali Petcu este blogger din 2005, \ns` pasiunea pentru internet [i-a descoperit-o mult mai devreme, prin 1998. Primul s`u loc de munc` a fost la Radio Delta RFI. |n 2000 s-a angajat redactor la agen]ia de pres` Mediafax, iar din 2001 a pus um`rul la fondarea fanclub.ro, transformat ulterior \ntr-unul dintre cele mai mari forumuri române[ti. Un an mai târziu a \nregistrat primul s`u domeniu, rockmania.net, cu 4 site-uri dedicate unor trupe de rock. |n 2004 s-a angajat la Hell Advertising ca DTP [i administrator de sistem. Inspirat de ceea ce citea pe blogul lui Drago[ M`nac [i pe cel al Andreei N`stase (Deea), \n 2005 [i-a lansat [i el propriul blog, zoso.ro. |n 2006, timp de nou` luni, a lucrat ca redactor la agen]ia de monitorizare a presei Media Image Group. |n acela[i an s-a mutat la MediaPro Interactiv, \n calitate de Project Manager. Tot \n 2006 a câ[tigat la la Roblogfest premiile pentru “Cel mai bine scris blog”, “Cel mai cu personalitate blog” [i “Cel mai mi[to blog”. |n anul urm`tor a câ[tigat din nou la Roblogfest premiile pentru “Cel mai informativ blog”, “Cel mai bun design de blog” [i “Cel mai bun blog de media”. |ntr-un studiu demografic realizat \n 2009 de Standout, 71% dintre responden]i au declarat c` obi[nuiesc s` citeasc` blogul lui Zoso deoarece \i distreaz`. 65% dintre responden]ii aceluia[i chestionar au declarat c` [i-au schimbat sau \nt`rit de mai multe ori p`rerea despre un produs, un serviciu sau o companie \n urma citirii unor p`reri exprimate de Zoso pe blog.

Zoso s-a f`cut remarcat prin comentarii acide [i directe. De asemenea, este unul dintre bloggerii care frecvent public` multe exclusivit`]i [i dezv`luiri din toate mediile. |n afar` de zoso.ro, mai scrie [i pe webara.ro, trafictube.ro, autocritic.ro, blog.de.bucurestean.ro [i capslock.ro. Este absolvent al Universit`]ii Hyperion din Bucure[ti, specializarea Jurnalism. Biz

Protected by 30

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

2

www.chinezu.eu CRISTIAN CHINA-BIRTA

Lumea \l [tie de Chinezu. Numele s`u adev`rat este Cristian China-Birta.

De forma]ie este jurnalist, dup` cum o dovede[te diploma sa de facultate.

A [i profesat \n domeniul pentru care s-a preg`tit, pe la jum`tatea anilor '90, pe vremea jurnalismului boem, cum \i place lui \nsu[i s` spun`. A trecut de cealalt` parte a baricadei [i s-a angajat la biroul de pres` de la Camera Deputa]ilor. Urm`torul pas a fost s` intre \n via]a politic` la TSD. |n 2004 a devenit consultant politic \n campania PSD [i a lui Adrian N`stase. Urm`torul pas, oarecum firesc, a fost s`-[i fac` propria firm` de consultan]`. La \nceputul lui 2009 s-a lansat \n antreprenoriatul online, cu proiectul www.sportlocal.ro. Scrie pe www.chinezu.eu din 2007 pe diverse teme de actualitate, de la politic` pân` la filme sau sport. Deseori este invitat la dezbateri politice la TV. Este de asemenea cunoscut drept un fervent fan al rugby-ului. Biz

3

www.piticu.ro CRISTI DOROMBACH

|l cheam` Cristian Francisc Dorombach, \ns` \n blogosfer` este cunoscut drept Piticu. {i-a lansat blogul \n 2005, mai \ntâi pe Yahoo!360, unde putea ]ine un jurnal online, apoi \n 2006 a trecut pe o platform` de blogging. A terminat Facultatea de Jurnalism [i este Project Manager la Realitatea.net. În CV-ul s`u mai apar [i alte specializ`ri: administrator IT (2000-2005) [i inginer multimedia (2005-2008), tot la Realitatea.net. A urmat Universitatea din Pite[ti [i de]ine atestare CCNA (Cisco Certified Network Associate). Pe blogul s`u personal scrie despre experien]e de via]`, evenimente cotidiene, politic`, reclame etc. Particip` la majoritatea \ntâlnirilor organizate de [i cu bloggeri, \n special la evenimentele legate de tehnologie [i evaluarea proiectelor online. A fost primul care a publicat pe blog desenul cu celebra frunz`, g`sit \ntr-o baz` de imagini, fapt ce a dus la declan[area scandalului de anul acesta legat de logo-ul brandului turistic al României. Biz

Protected by Biz

31

cover story

4

www.manafu.ro CRISTIAN MANAFU

Fost jurnalist de business, Cristian Manafu este unul dintre cei mai activi bloggeri din România [i un cunoscut organizator de evenimente business-to-business.

Absolvent al Universit`]ii Spiru Haret din Bucure[ti, specializarea Filosofie [i Jurnalism, Cristian Manafu are opt ani de carier` \n presa de afaceri, dintre care trei ca director editorial pentru Biz, Stuff [i Campaign. Din noiembrie 2006 este Managing Partner la Evensys, companie ce organizeaz` numeroase evenimente de marketing, comunicare, internet, PR, social media, imobiliare [i finan]e. |n 2007 a cofondat Eventive, firm` de management [i logistic` pentru evenimente de companie. Un an mai târziu a lansat agen]ia de comunicare online Prodigy°, iar din 2009 activeaz` ca social media strategist. Din aceast` postur`, a ini]iat o serie de workshop-uri pentru agen]iile de PR [i departamentele de comunicare din companii, \n care vorbe[te despre social media [i cum pot fi acestea folosite \n marketing [i rela]ii publice.

A \nceput s` scrie pe blog din 2005, iar de cinci ani scrie aproape zilnic despre internet, media, marketing, publicitate, social media, blogging, tehnologie, antreprenoriat etc.

De asemenea, a fost implicat direct sau chiar a organizat o parte din cele mai importante evenimente [i ini]iative dedicate social media \n România: Netoo, Webstock, Web 2.0 Awards, RoBloggers Survey, RoTwitter Survey, RoTwitter Conference, RoFacebook Survey, Social Networks Conference etc.

Blogul, proiectele sale de blogging [i evenimentele organizate i-au adus \n ace[ti ani o bun` recunoa[tere \n blogosfer` [i \n mediul online. Biz

5

www.arhiblog.ro CETIN AMETCEA

Arhi, Cetin Ametcea pe numele s`u, activeaz` \n online din 2005, iar www.arhiblog.ro func]ioneaz` din data de 11 mai 2007. Timp de patru luni, \ntre septembrie [i decembrie 2009, a lucrat pentru Happyfish.ro, iar \n intervalul mai - decembrie 2009 a fost Content Manager la maibun.ro. A fost de asemenea Web Editor la resursadefun.ro (iulie 2008 - decembrie 2009) [i Project Manager la Standout (martie septembrie 2009). A mai lucrat la Philips România [i Praktiker. A urmat cursurile Universit`]ii Dimitrie Cantemir din Constan]a (2007 - 2010) [i ale Academiei de Studii Economice din Bucure[ti (2000 - 2002). Arhi scrie spumos pe blog, f`r` perdea [i \[i sus]ine cu t`rie, uneori chiar printr-un vocabular colorat, ideile. Biz

Protected by 32

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

6

www.bobbyvoicu.ro BOBBY VOICU

Este absolvent de Finan]e-B`nci (ASE) [i \l cheam` Bogdan Andrei Voicu, \ns` lumea \l [tie drept Bobby Voicu. Sus]ine c` a ajuns cunoscut \n mediul online din dou` motive: \n august 2006 a ap`rut \n Business Magazin \ntr-un articol \n care se spunea c` face bani din bloguri [i are [ase ma[ini, apoi a avut o emisiune la RadioLynx, unde invita mult` lume din online. Motivele pentru care a devenit cunoscut sunt \ns` mult mai serioase de atât. A pornit un forum pentru bloggeri (Blogoree.ro) – continuat cu workshop-uri (Blogoree Workshops) [i un turneu prin ]ar` (Blogoree Romanian Tour). Din aprilie 2008 pân` \n februarie 2009 a fost Community Manager pentru Yahoo! România. Printre proiectele \n care s-a implicat se num`r`: FTW.ro, Forumul bloggerilor, Forumul afilia]ilor, AloModa – Blog de mod`, Automod – Blog auto, rpmGO – Blog auto \n englez`, Monden.info (proiect vândut). |mpreun` cu Zoso a lansat CapsLock, un blog despre industria online din .ro, pe care \ns` nu mai scrie de aproape un an. Scrie pe www.bobbyvoicu.ro, blog pe care sunt de fapt reunite trei bloguri pornite de-a lungul timpului: bobby.ap69.net, blogoree.ro/blog [i blogdeafaceri.ro.

Ocazional, pân` la sfâr[itul anului trecut a scris \n englez` pe bobbyvoicu.com.

De anul trecut [i-a extins orizontul [i spre antreprenoriatul online, lansând Revvnation.com, un joc web-based multiplayer, \n care, pe baza unei \nregistr`ri pe site, juc`torii pot s` cumpere ma[ini, s` participe la curse [i s` socializeze cu ceila]i participan]i la joc.

Este pasionat de ma[ini [i nu este un secret pentru nimeni faptul c` ma[ina visurilor sale este Aston Martin DB9. Biz

7

www.visurat.ro SEBASTIAN DRAGO{ BÂRG~U

A câ[tigat premii importante \n blogosfer` – cel mai popular blog, cel mai bun blog colectiv sau cel mai tare blog de divertisment. Când a \nceput s` scrie pe blog nu se gândea la amploarea acestui fenomen. Voia doar s` scrie pur [i simplu. A devenit cunoscut \n blogosfer` datorit` unei pove[ti reale \n care relata cum a zidit u[a unui vecin care \l adusese la exasperare prin comportamentul s`u. Timp de o s`pt`mân`, povestea i-a adus 35.000 de vizitatori pe zi. A absolvit Facultatea de Sociologie [i este blogger din 2006. La experien]a sa profesional` s-au mai ad`ugat: editorialist la cotidianul Ia[iPLUS, tehnoredactor la s`pt`mânalul 7zile hunedorene, tehnoredactor, reporter, fotoreporter la Minprod 2000 SRL, tehnoredactor [i editorialist la Delta Press Investment SRL (cotidianul Ziua de Ia[i) [i director tehnic la Black Sea Net. Biz

Protected by Biz

33

9 8

www.petreanu.ro VLAD PETREANU

Are 42 de ani [i este absolvent al Universit`]ii Politehnice din Bucure[ti. Jurnalist este din 1990. A debutat \n presa scris` ca reporter la ziarul Azi, iar primul contact cu televiziunea l-a avut la Tele 7abc, unde a lucrat timp de patru ani. Din 1998 s-a angajat la Intact. De-a lungul timpului a fost prezentator de [tiri la Antena 1, redactor-[ef la Jurnalul na]ional, redactor-[ef la Antena 1 [i director al departamentului de {tiri al Antenei 3. La Antena 3 prezint`, \mpreun` cu Alice Iacobescu, “S`pt`mâna de [tiri”.

Activitatea jurnalistic` i-a adus numeroase premii, printre care premiul APTR pentru prezentare de [tiri \n 2000, premiul APTR \n 2006 pentru cel mai bun canal de [tiri – Antena 3.

Pe blogul personal scrie aproape zilnic din 2008. Biz

10

www.sutu.ro CRISTIAN {U}U Cristian {u]u are studii universitare \n filosofie, cu specializare \n logic`.

Cariera de jurnalist a \nceput-o la Cotidianul, \n 1996, dup` terminarea facult`]ii. A lucrat la aceast` publica]ie aproape cinci ani. Din 2001 [i pân` \n 2004 a fost reporter la Evenimentul Zilei. A \ncercat o vreme s` lucreze \n televiziune, la Antena 1 [i Antena 3, dar experien]a nu a durat mai mult de [ase luni, perioad` \n urma c`reia a r`mas cu pasiunea pentru imagine (fotografie, \ndeosebi).

A revenit apoi la Cotidianul, unde a lucrat ca redactor [i [ef de departament pân` la \nchiderea publica]iei, la finele anului trecut.

O vreme a colaborat [i la Academia Ca]avencu. |n prezent conduce departamentul politic al unui cotidian nou, Puterea. Biz

www.orlando.ro ORLANDO NICOAR~

A \nceput s` se intereseze de internet prin 1996. Doi ani mai târziu, absolvea Academia de Studii Economice din Bucure[ti [i sus]inea lucrarea de diplom` cu tema “Publicitatea pe internet”. Trei luni (august, septembrie, octombrie) din 2008 a vândut ciorapi de dam`, iar din octombrie 1998 s-a angajat la compania SIT, unde a creat agen]ia de publicitate online Ad.ro. |n septembrie 2001 a \nceput colaborarea cu Netbridge \n calitate de director de dezvoltare. |n octombrie 2001, la Netbridge, a lansat regia de publicitate Boom.ro. Din februarie 2005 a condus tot ce \nseamn` Netbridge din pozi]ia de director general, func]ie din care [i-a dat demisia \n iunie 2006. Din iulie 2006 conduce Apropo Media (fosta Mediapro Interactiv), divizia de internet a grupului Mediapro. A fost ac]ionar \n agen]ia de web design Ninespices. |n noiembrie 2008 a cump`rat Monden.info, \n martie 2009 Felicitari.com, iar \n aprilie 2009 a achizi]ionat un procent minoritar din Bizoo.ro [i Pongo.ro. Este, de asemenea, ac]ionar majoritar la Hotcity.ro. Pe blogul personal, orlando.ro, scrie din 2006. Biz

Protected by 34

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

SOCIAL MEDIA, |N LUMEA MANAGERILOR Din ce \n ce mai mul]i lideri din mediul de business sparg barierele comunic`rii corporatiste [i \[i caut` un loc \n universul re]elelor sociale.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

cover story

Un bancher pe blog Venind dintr-o lume cu reguli stricte, Steven van Groningen a ales experien]a social media pentru a-[i putea exprima [i promova opiniile despre economie, finan]e [i nu numai Dincolo de zona de divertisment, social media \nseamn` pentru mul]i adep]i ai s`i un mediu virtual de socializare [i networking \n care se pot lega idei de afaceri, se pot exprima opinii sau p`reri, se pot ini]ia discu]ii despre subiecte la ordinea zilei. Din aceast` ultim` zon` face parte Steven van Groningen, pre[edinte [i CEO Raiffeisen Bank România. Contactul lui cu social media – blog personal, conturile de pe Facebook, Twitter – a venit \n momentul \n care a sim]it nevoia de exprimare a unor opinii legate de ceea ce se \ntâmpl` \n spa]iul public românesc. Pân` la crearea propriului blog a fost doar un pas.

“Unul dintre cele mai interesante aspecte ale func]iei de CEO a unei mari b`nci implic` \ntâlniri cu mul]i oameni – angaja]i, clien]i, competitori din alte b`nci, directori ai marilor companii, delega]iile institu]iilor interna]ionale, poten]iali investitori, oameni de afaceri, politicieni, pres`”, spune Steven van Groningen. De multe ori este rugat s` \[i exprime o opinie legat` de un anume subiect. De[i niciodat` nu a sim]it nevoia s`-[i prezinte public opiniile, devine din ce \n ce mai dezam`git de calitatea dezbaterilor legate de subiecte importante. “De aici [i \ntrebarea mea – poate ar trebui s` fiu proactiv [i s` m` implic mai mult decât a fi doar observator? Posibil, dar am \nv`]at c`, atunci când ai opinii pe care e[ti dispus s` le \mp`rt`[e[ti, nu este

\ntotdeauna u[or de controlat modul \n care acestea sunt diseminate.”

A[a c` cel mai simplu, dar \n acela[i timp puternic [i de impact, mod de a \mp`rt`[i opiniile a fost blogul. Steven spune c` nu [tie exact la ce va ajunge cu acesta, mai ales c` nu este inten]ia lui s` schimbe lumea, dar i s-a p`rut extrem de interesant s` posteze opiniile sale

STEVEN VAN GRONINGEN Func]ie: Pre[edinte [i CEO al Raiffeisen Bank România Twitter: @SvanGroningen Facebook: www.facebook.com/stevenvangroningen Blog: stevenvangroningen.eu Prieteni pe Facebook: 276 Followers pe Twitter: 90

despre România, sistemul bancar, economie, dar [i despre experien]e personale sau p`reri asupra balan]ei munc` – via]` personal`. Post`rile sunt scrise \n englez`, dar Steven este deschis la comentarii \n limba român`, pe care o vorbe[te fluent.

Blogul are [i un disclaimer legat de opiniile exprimate, care sunt personale [i nu exprim` p`rerile angajatorului. Steven consider` c` imaginea companiei este influen]at` de tot ceea ce face el, \ntr-o m`sur` mai mare sau mai mic`. Are \ns` reguli clare \n ceea ce prive[te blogul: nu folose[te niciodat` cuvântul Raiffeisen [i separ` lucrurile \n a[a

fel \ncât pe blog s` fie doar opiniile personale. “Este blogul meu [i a[a m` simt \ntr-o pozi]ie mai confortabil` s` spun ce gândesc.”

Politici de privacy a aplicat [i \n set`rile conturilor din social media, fiind de p`rere c` pe Twitter [i pe Facebook are nevoie de timp ca s` poat` evalua cât de deschis po]i fi atunci când folose[ti aceste canale [i din acest motiv a ales s` fie, cel pu]in pentru o vreme, selectiv. {i când r`spunde la telefon este selectiv, a[a c` a aplicat acela[i principiu [i \n spa]iul virtual. Van Groningen mai spune c` nu este afiliat politic, nu a fost niciodat` [i nici nu va fi.

Blogul a fost f`cut \n mai 2010, iar pân` la acel moment bancherul nu avusese nici vreun profil pe site-urile de socializare. “De câ]iva ani tot primeam invita]ii s` socializez pe aceste portaluri, dar nu am sim]it c` e momentul s` o fac. De fapt, \mi place s` [tiu exact ce se \ntâmpl` când fac a[a ceva. Acum am conturi pe Facebook [i pe Twitter.” {i, de[i nu are prea mult timp liber, petrece cel mult o or` pe zi \n social media.

Ceva mai mult timp \i ia s` scrie materialele pentru blog. {i chiar dac` nu are atât de mul]i “prieteni” pe Facebook, Steven spune c` doar \ntr-o propor]ie foarte mic` ace[tia \i sunt prieteni \n via]a real`. {i are [i o explica]ie: cei din genera]ia lui nu au nevoie de Twitter sau de Facebook ca s`-[i \mp`rt`[easc` lucruri [i ]in leg`tura altfel. Biz

Protected by 36

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Steven van Groningen, pre[edinte [i CEO, Raiffeisen Bank Rom책nia

Protected by Biz

37

cover story

Diploma]ie web 2.0 Ambasadorul Marii Britanii la Bucure[ti folose[te re]elele sociale pentru a putea avea un dialog real cu un public divers [i dinamic, apreciind mai ales interactivitatea acestui mediu Imediat dup` sosirea la Bucure[ti, la \nceputul lunii septembrie, noul ambasador al Marii Britanii, Martin Harris, [i-a lansat un blog. De altfel, dup` cum domnia sa m`rturise[te, “aventura mea \n social media a \nceput recent; \n plus, contribui la conturile de Facebook [i Twitter ale ambasadei”. {i pentru c` folose[te aceste conturi \n cali-

lui britanic pentru Europa la Bucure[ti.

Martin Harris consider` c` social media este un mijloc bun de comunicare, \n special cu tinerii. Elementul de interactivitate este cel mai important: \l ajut` s` \[i transmit` mesajul, dar [i s` primeasc` feedback de la cei interesa]i de activit`]ile sale [i ale ambasadei, s` afle astfel \n timp real ce gândesc cititorii blogu-

MARTIN HARRIS Func]ie: Ambasador britanic \n România Twitter: @ukinromania (cont al ambasadei) Facebook: BritishEmbassyBucharest Blog: blogs.fco.gov.uk/roller/harris Prieteni pe Facebook: 94 Cititori pe blog: Peste 4.000 \n primele zile

tate de diplomat, Martin Harris scrie pe blog sau pe Facebook despre activit`]ile [i experien]ele sale ca ambasador sau despre ini]iative ale echipei de la ambasad`.

De exemplu, a relatat recent despre prima \ntâlnire cu pre[edintele Traian B`sescu sau despre vizita ministru-

lui s`u. “Îmi permite de asemenea s` aflu mai u[or nout`]i despre activit`]ile unor persoane [i institu]ii. Simt astfel c` sunt \ntr-un dialog real cu un public divers [i dinamic”, mai spune ambasadorul britanic.

Pe blogul ambasadorului britanic poate comenta oricine, dar se

aplic` regulile generale de moderare.

De[i agenda \nc`rcat` nu \i permite s` stea prea mult timp online, diplomatul reu[e[te s` \[i rup` \n fiecare zi \n medie o jum`tate de or`, mai ales pentru a r`spunde la comentarii, fiind mai activ \n weekenduri. Pe blog scrie de

câteva ori pe s`pt`mân`. Fiind la \nceput, cei mai mul]i dintre prietenii de pe Facebook, de pild`, sunt cuno[tin]e sau prieteni din Marea Britanie [i România.

Harris se a[teapt` ca num`rul “prietenilor virtuali” ai ambasadei s` creasc` pe viitor. Crede, de asemenea, c` im-

plicarea sa \n social media se completeaz` cu partea de comunicare a ambasadei, atât online cât [i \n alte media. “Am ales acest mediu tocmai pentru c` favorizeaz` dialogul [i dezbaterea, dou` elemente cheie \n domeniul diploma]iei”, a completat Martin Harris. Biz

Protected by 38

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

social media

Publicitarul online Tehnologia nu este important` pentru Eliza Rogalski când vine vorba de social media, ci bog`]ia tipologiilor umane pe care tehnologia le scoate la lumin` nuare, nu tehnologia m` fascineaz`, ci bog`]ia tipologiilor umane pe care tehnologia le scoate la lumin`. Mai intru [i caut o anumit` persoan` \nainte s` m` \ntâlnesc cu ea, m` documentez, observ cum scrie, despre ce scrie, ce-[i pune \n profil, cum se descrie pe sine”, precizeaz` Eliza Rogalski.

CEO-ul Tempo Creative Group mai spune c`, \n social media, posteaz`

direct, [i \n propor]ie de 80% sunt persoane pe care le cunoa[te din via]a real`, restul fiind oameni despre care a aflat sau a citit diverse lucruri. “Din când \n când mai fac cur`]enie printre ace[ti 20%, elimin oamenii care nu au interac]iune online de foarte mult timp. A[a se [i face c` de doi ani, de când am conturi pe Facebook [i LinkedIn, nu am adunat mai mult de

ELIZA ROGALSKI Func]ie: CEO Tempo Creative Group Facebook: eliza.rogalski LinkedIn: ro.linkedin.com/in/romanianpr Prieteni pe Facebook: 838 Followers pe Twitter: 90

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Eliza Rogalski are cont pe Facebook din 2008, pe LinkedIn tot de atunci, iar pe Twitter din 2009, dar nu \l folose[te. “|ns` primul meu contact cu social media dateaz` din 2003 – a[a am [i ajuns s` lucrez \n publicitate.

Pe vremea aia am ini]iat o campanie pe forumul BizCity ca s` strângem bani s` ajut`m un bebelu[ s` tr`iasc`.” Eliza spune c` s-au consumat vreo 90 de pagini de forum atunci [i au fost mii de oameni care au urm`rit ori s-au implicat \n acea cauz`.

Acum, petrece mai pu]in timp \n social media. Intr` pe Facebook mai degrab` ca s` observe despre ce scriu oamenii sau cum se raporteaz` la o anumit` agend`, ce-i fr`mânt`.

Doar uneori mai pune câte un link sau ceva foto/video.

Ceea ce a atras-o pe Eliza la social media, raportându-se la perioada din 2008 \ncoace, a fost mai degrab` curiozitatea decât vreo vreo pasiune l`untric` pentru acest mediu. “|n conti-

informa]ii care au leg`tur` cu profesia sau cu via]a ei, \n m`sura \n care cei care o citesc sunt colegi, prieteni, oameni cu care s-a \ntâlnit chiar [i virtual.

Din acest motiv, are grij` ca persoanele cu care se “\mprietene[te” \n social media s` fie oameni pe care \i cunoa[te, fie direct, fie in-

500 de «prieteni»”, continu` Eliza. Nu a fost niciodat` activ` \n social media pentru c` i-a cerut-o compania, ci pentru c` i-a pl`cut s` vorbeasc` despre ea [i pentru c` a vrut permanent s` [tie cum se raporteaz` oamenii la o anumit` agend` – public` sau individual`. Biz

Protected by Biz

39

cover story

Un tradi]ionalist pe web Pentru Marius Ghenea, social media \nseamn` doar blogul personal, preferând \n rest networking-ul [i rela]ionarea \n forma lor tradi]ional`, de[i aceasta nu exclude internetul “|n ceea ce prive[te conturile mele de Facebook, Twitter sau LinkedIn, ele nu exist`, deoarece pentru mine networking-ul [i rela]ionarea r`mân \n mare m`sur` ni[te chestiuni tradi]ionale [i care func]ioneaz` cel mai bine \ntr-un mod tradi]ional, chiar dac` vorbim de un tradi]ional modern, pentru c` este pe internet (e vorba de search)”, spune Ghenea. Pe blog, petrece câteva zeci de minute pe zi, fie pentru a posta noi informa]ii, fie pentru a prelua comentariile postate de

MARIUS GHENEA Func]ie: Pre[edinte FIT Distribution Blog: www.ghenea.ro Cititori pe blog: 5.000 vizitatori unici lunar

art` [i cultur` (c`r]i, c`l`torii etc.). |n prezent, Marius \ncearc` s` focalizeze blogul pe subiecte de antreprenoriat, deoarece crede c` \n aceast` zon` exist` \nc` probleme mari.

vizitatori [i a r`spunde la ele. |n plus, este \ncântat s` vad` c` marea majoritate a comentariilor sunt de bun` calitate. Nu a aplicat politici de privacy pe blog, dar, dac` ar avea un cont pe Fa-

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Primul contact cu social media al lui Marius Ghenea a fost odat` cu crearea site-ului personal, realizat \n prima sa form` acum cinci ani.

“Am constatat apoi c` formatul respectiv de site era destul de greu de \ntre]inut, de modificat [i de utilizat, a[a c` am trecut, dup` un timp, la un format de blog”, spune Marius Ghenea. Ideea lui a fost s` socializeze pe internet prin exprimarea unor opinii, comentarii, prin transmiterea unor informa]ii utile pentru cititori, atât pe subiecte de business, cât [i de

cebook sau Twitter, ar pune absolut cele mai \nalte set`ri de securitate. |n cazul lui Marius Ghenea, care investe[te \n prezent \n opt proiecte de business ca business angel, nu se pune problema

unui branding de companie printr-o prezen]` personal` \n social media pentru vreuna dintre aceste companii [i nici nu [i-a propus acest lucru.

Crede \ns` c` internetul d` fiec`ruia posibi-

litatea s` se prezinte mai corect [i mai deschis ca om f`r` riscul unei interpret`ri gre[ite, a[a cum se \ntâmpl` la o prezentare intermediat` de o ter]` parte (fie ea pres` sau altcineva). Biz

Protected by 40

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

social media

Antreprenor online Radu Georgescu a \nceput s` foloseasc` re]elele sociale \n primul rând pentru socializarea de business [i a ajuns ca pe blog s` \mp`rt`[easc` lec]iile celor 18 ani de antreprenoriat Primul contact al lui Radu Georgescu cu social media a fost prin 2006, când a aflat de LinkedIn. “Pentru c` sunt foarte orientat c`tre socializarea de business, a durat mult mai mult pân` mi-am f`cut cont pe Facebook (2008) sau pe Twitter (2009). Blogul l-am pornit \n 2009.”

Pentru Radu, social media este exact ceea ce \i spune numele – un mediu de comunicare,

metri dep`rtare. Pe LinkedIn po]i avea un prieten sau un cunoscut care e \n leg`tur` cu persoana c`utat` [i te poate introduce sau po]i recruta foarte eficient.

Pe Twitter, pre[edintele GECAD \[i popularizeaz` blogul sau evenimente la care particip`, iar pe blog \ncearc` s` \mp`rt`[easc` ce a \nv`]at \n ultimii 18 ani de antreprenoriat celor interesa]i s`-[i dez-

RADU GEORGESCU Func]ie: Pre[edinte GECAD Group Twitter: @GeorgescuRadu Facebook: radu.georgescu LinkedIn: ro.linkedin.com/in/radugeorgescu Blog: www.radugeorgescu.ro Prieteni pe Facebook: 850 Followers pe Twitter: 1.400 Connections pe LinkedIn: 1.200 Cititori pe blog: 1.000 unici pe zi de socializare. Din punctul de vedere al businessului, o re]ea ca LinkedIn este de ajutor \n multe situa]ii, cum ar fi atunci când vrei s` intri \n leg`tur` cu cineva pe care nu-l cuno[ti personal [i e la mii de kilo-

volte propriile afaceri. |n medie, petrece maximum una-dou` ore pe zi \n social media. Contactele de pe LinkedIn sunt persoane pe care le cunoa[te \n propor]ie foarte mare – probabil 80%, \n timp ce pe Fa-

cebook [i Twitter doar 5% sunt cunoscu]i. De aceea, \n unele conturi Radu a aplicat politici de privacy, iar \n altele nu, \n func]ie de obiectivul contului respectiv – Twiter [i Facebook le folose[te doar pentru bu-

siness. Crede c` prezen]a sa \n social media influen]eaz` atât imaginea companiilor la care este ac]ionar, cât [i brandul lui personal. “Mai mult, cred c` are o influen]` direct` asupra brandului personal. Pentru promo-

varea propriilor imagini [i branduri, fiecare companie din grupul GECAD este activ` \n social media, cu conturi separate pe Twitter, LinkedIn, sau \ntre]ine fiecare un blog specializat pe industria \n care activeaz`.” Biz

Protected by Biz

41

retail DE

CORINA COMAN

M~RIREA MICULUI RETAIL Când de numele lui Dinu Patriciu se leag` dou` investi]ii majore \n acela[i sector \ntr-un interval de câteva luni, este un semnal clar c` acolo se \ntâmpl` “ceva”.

Când \n aceea[i direc]ie cu el vor s` mearg` [i al]i antreprenori de calibru, acel “ceva” are mari [anse de a se converti \n tendin]`.

42

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

strategie

Pe scena retailului autohton [i-a f`cut apari]ia \n prim`vara acestui an un actor nou, cu suficien]i a[i \n mânec` pentru a lua fa]a competitorilor. Proiectul, pe numele s`u Mic.ro, aduce \n fa]a consumatorilor un concept \mbun`t`]it al chio[cului de la scara blocului. În fapt, o noutate [i totodat` unul din atuurile re]etei \l reprezint` inten]ia v`dit` a dezvoltatorului de a construi un brand \n jurul acestor mici magazine de cartier – o unitate are \n medie 50 de metri p`tra]i, f`cându-le pe de o parte u[or de reperat [i diferen]iat fa]` de con-

|n prezent tendinţa general` este aceea de a deschide magazine mai mici, tip expres, care s` ofere produsele esen]iale \ntr-o loca]ie la \ndemån`

curen]` [i facilitând pe de alt` parte ata[area emo]ional` a consumatorilor. “Dac` «rolul unui business este de a crea consumatori» (Peter Drucker), este tot mai clar c` a crea \nseamn` a g`si [i a atrage, dar [i a p`stra.

Nu exist` \n managementul modern un instrument mai sigur decât brandingul pentru a atinge acest scop”, spunea Aneta Bogdan, Managing Partner la Brandient \n cartea “Cele mai puternice 50 de branduri române[ti”, realizat` de revista Biz. Iar reprezentan]ii companiei Mercadia Holland BV, operatorul Mic.ro, par s` nu se abat` de la aceast` filosofie.

Lucru de \n]eles, dac` ]inem cont c` \n fruntea echipei de management a Mercadia nu se afl` un \ncep`tor \n ale businessului.

Compania este condus` de Dan Ionescu – fost director de opera]iuni la Rompetrol, unul dintre oamenii cu state vechi \n mediul de afaceri românesc [i mai ales \n businessurile ce poart` semn`tura lui Dinu Patriciu, cum este [i cel de fa]`. Dac` pe deasupra ad`ug`m puterea finaciar` considerabil` a re]elei, tradus` printr-o expansiune extrem de agresiv` \ntr-un timp relativ redus – compania a trecut deja de pragul de 100 de unit`]i func]ionale – dar [i vizibilitatea din ce \n ce mai crescut` a brandului ajutat` de o mediatizare excesiv`, strategia Mic.ro pare s` fie una bine conturat`, cu rat` mare de succes. Asta \n condi]iile \n care R-Kiosk, singurul competitor demn de luat \n calcul, a oprit pentru moment investi]iile \n dezvoltarea lan]ului de retail din cauza contextului economic dificil, potrivit Ziarului Financiar.

Finlandezii de la R-Kiosk sunt

B~T~LIA PROCENTELOR

1 2 3

4

Supermarketurile reprezint` unul dintre cele mai afectate formate de la instalarea crizei, cota lor de pia]` ajungând de la 13% la 12% din retailul autohton.

Ponderea hipermarketurilor \n consumul casnic pentru bunurile de larg consum a crescut u[or \n prima jum`tate de an fa]` de aceea[i perioad` a lui 2009, de la 20% la 21%.

Cota de pia]` de]inut` \n prezent de magazinele de cartier \n consumul casnic – alimentare [i buticuri – este de 41% la nivelul \ntregii ]`ri.

2010 nu arat` remarcabil de diferit \n compara]ie cu 2009 sau 2008, formatele retailului de proximitate men]inându-se la acela[i nivel. Diferen]a major` este fa]` de anul 2007, când cota de pia]` era de 45%. Pentru urm`toarea parte a anului nu sunt estimate modific`ri notabile, fiind prev`zut` o cre[tere de maximum 1%.

Ponderea magazinelor de cartier \n consumul casnic este foarte diferit` \ntre mediul urban [i rural. Dac` \n rural ponderea acestui format este destul de mare, de 58%, la extrema cealalt`, \n Bucure[ti, aceasta este de numai 17%.

Sursa: GfK

Biz

43

retail DE

CORINA COMAN

primii care au adus conceptul de chio[c de format modern \n România, \n 2008, dar ofensiva lor \n retailul de proximitate local r`mâne momentan la stadiul de proiect-pilot, cu 35 de chio[curi opera]ionale.

De precizat c` \n prezent comer]ul de proximitate este dominat de micii patroni de buticuri, minimarketuri sau alimentare de

la col]ul blocului. De la debutul crizei \ns` nume puternice din retail – lan]urile interna]ionale de super [i hipermarketuri precum Carrefour Market, Mega Image, Billa sau, recent, Cora – [i-au f`cut sim]it` prezen]a tot mai mult \n vecin`tatea magazinelor tradi]ionale de cartier, mizând pe cre[terea investi]iilor \n extindere 44

Biz

“Marii retaileri, prezen]i pe pia]` de cel pu]in 6-7 ani, au reu[it s` se extind` destul de bine \nainte de criz`, \n special \n ora[ele mari, \n majoritatea punctelor importante. În contextul actual de pia]`, pentru zo-

mân`, ceea ce reduce timpul dedicat cump`r`turilor. În contextul sc`derii veniturilor, tot mai mul]i consumatori s-au \ndep`rtat de hipermarketuri, unul dintre motive fiind \ncercarea de a evita tenta]iile aduse de gama larg` de produse comercializat`.

Dar au c`zut oare hipermarketurile \n propria lor capcan`?

R`spunsul este unul categoric ne-

nele r`mase insuficient acoperite, probabil c` nu consider` justificat` o investi]ie major` de dimensiunea unui hipermarket”, afirm` Raluca Raschip, Director Consumer Tracking Division la GfK România. Prin urmare, tendin]a general` este aceea de a deschide magazine mai mici, tip expres, care s` ofere produsele esen]iale \ntr-o loca]ie la \nde-

gativ dac` ne uit`m cu aten]ie la ultimele date ale GfK privind consumul casnic pentru bunurile de larg consum, care indic` o u[oar` cre[tere, de 1%, a ponderii hipermarketurilor \n prima jum`tate de an fa]` de aceea[i perioad` a lui 2009. “Chiar dac` nu mai vorbim despre cre[teri spectaculoase, a[a cum am fost obi[nui]i \n anii

\n ciuda sc`derii consumului. Factorii care au stat la baza acestor decizii sunt u[or de intuit.

NOUL VAL?

Magazinele de cartier vor continua s` joace un rol important pentru consumul familiilor din Romånia, datorit` avantajului incontestabil al proximit`]ii

corina.coman@revistabiz.ro

strategie

2000, nici nu putem considera acest format drept un \nvins \n lupta cu criza. Dimpotriv`, hipermarketurile reu[esc s` se men]in` pe plus”, spune Raluca Raschip, ad`ugând c` formatul care a pierdut \ntr-adev`r teren \n ultima perioad` sunt supermarketurile, a c`ror cot` de pia]` s-a diminuat u[or. “Hipermarketurile nu au c`zut \n capcan`, ele reprezentând o form` dinamic` de comer]”, este [i concluzia lui Marius Caluian, directorul general al companiei de cerecetare de pia]` MEMRB. În ciuda faptului c` se observ` o sc`dere a vânz`rilor pe metrul p`trat, generat` de reducerea bugetelor de cump`r`turi, [i o aten]ie crescut` a consumatorilor fa]` de cantit`]ile achizi]ionate sau fa]` de pre]ul pl`tit, Caluian crede c` nu putem vorbi de o situa]ie permanent`. Dimpotriv`, hipermarketurile vor r`mâne una dintre formele preferate de comer] odat` cu redresarea economic` [i revenirea apetitului de cump`rare. Proiecte de genul Mic.ro sau R-Kiosk reprezint` \n esen]` doar o alternativ` la comer]ul tradi]ional, alternativ` de altfel foarte atr`g`toare prin conceptul propus.

Dac` \n prim` faz` va exista o anumit` perioad` de \ncercare din partea consumatorilor [i testare a acestor noi formate, timpul este singurul factor care va ar`ta dac` pariul celor dou` lan]uri va fi unul câ[tig`tor. Raluca Raschip spune c` proiectele men]ionate sunt \nc` la \nceput de drum, cu o extindere limitat`, de aceea nu se a[teapt` ca \n urm`toarea jum`tate de an s` influen]eze notabil ponderea acestui tip de format pe pia]a româneasc`. Ea remarc` \ns` preferin]a investitorilor spre acest concept [i posibi-

litatea unei evolu]ii frumoase \n câ]iva ani. {i nu este singura. În \ncercarea de a rula lichidit`]i mai rapid, produc`torii de bunuri de larg consum gen Cris-Tim, Kosarom (produc`tor de mezeluri din

NOUL IMPERIU MARCA PATRICIU Dup` ce ultimii doi ani de criz` au scos de pe pia]` majoritatea retailerilor autohtoni, un nou imperiu comercial românesc este pe cale s` r`sar`. Prin atacarea celor mai populare segmente ale momentului – cel de discount [i cel de proximitate – Mercadia Holland are toate [ansele s` devin` un nume important \n retailul local.

Grupul Mercadia Holland BV de]ine pachetele majoritare ale companiilor MIC.RO Retail, miniMAX Discount, Bet Cafe Arena [i iLearn.

MIC.RO Retail – activeaz` pe pia]a de retail din România din prim`vara acestui an, prin re]eaua de magazine de proximitate Mic.ro. În prezent, re]eaua num`r` \n jur de 80 de unit`]i comerciale \n capital` [i are \n plan deschiderea a 300 de magazine pân` la finalul anului.

Bet Cafe Arena – lansat` \n 2010, activeaz` \n industria jocurilor de noroc, \n prezent fiind deschise 70 de astfel de cafenele pe \ntreg teritoriul ]`rii, iar iLearn este o companie \nfiin]at` anul acesta, care ofer` servicii de consultan]` \n domeniul resurselor umane.

Re]eaua miniMax – a fost achizi]ionat` de Mercadia Holland BV \n luna august ca parte a strategiei de dezvoltare a grupului pe pia]a de retail. Re]eaua miniMAX num`r` \n prezent 31 magazine tip discounter \n localit`]i cu peste 10.000 de locuitori pe \ntreg teritoriul ]`rii. Stadiul final al re]elei vizeaz` deschiderea a peste 100 de magazine.

Pa[cani) [i Agricola International [i-au intensificat activit`]ile comerciale prin dezvoltarea [i extinderea propriilor lan]uri de magazine. Radu Timi[, proprietarul Cris-Tim, a deschis de la \nceputul acestui an 33 de magazine

de proximitate sub brandul propriu [i inten]ioneaz` s` ating` 60 de unit`]i pân` la finalul anului.

|NCEPUTUL LOIALIZ~RII Magazinele de cartier vor continua s` joace un rol important pentru consumul familiilor din România, \n primul rând datorit` avantajului incontestabil al proximit`]ii, dar ponderea lor \n consumul casnic va sc`dea de la an la an, urmând trendul pie]elor mature.

De exemplu, \n ]`rile dezvoltate din regiune – Ungaria, Polonia, Cehia – ponderea magazinelor de proximitate este mai mic` decât \n România [i \n continu` sc`dere.

Pentru 2009, cotele sunt de 32%, 28%, respectiv 18%. Potrivit GfK, \n Polonia fenomenul cel mai pregnant este de cre[tere a discounterilor, ceea ce explic` \n bun` parte descre[terea magazinelor de proximitate. {i \n România formatele de discount [i-au sporit considerabil popularitatea [i au trezit interesul investitorilor, trei din cele patru re]ele de profil existente pe pia]a româneasc` fiind vândute \n ultimii doi ani. Cea mai recent` tranzac]ie a fost achizi]ionarea magazinelor de discount MiniMax Discount de c`tre cei de la Mercadia, a doua investi]ie major` a companiei \n retailul local.

Caluian, de la MEMRB, este convins c` formatul de discounter va cre[te \n importan]` \n urm`toarea perioad`, el având deja o cot` de pia]` semnificativ` pe sectorul de retail din Europa de Vest.

Toate transform`rile petrecute de la debutul crizei \n acest sector demonstreaz` un \nceput evident de segmentare a consumatorilor pe pia]a româneasc`, dar mai ales loializarea fa]` de un anumit format de comer] sau altul. Biz

Biz

45

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

FOTOGRAFII DE VALI MIREA

Noua recolt` de spice O poveste despre un start-up cu o istorie de 160 de ani sau cum Gheorghe Ilie [i fiul s`u vor s` readuc` brandul Spicul \n topul produc`torilor de panifica]ie De când a demarat produc]ia la noua fabric` de pâine din Chitila, Gheorghe Ilie nu se poate plânge c` duce lips` de activitate. Ba din contr`, fiecare zi pare s`-i aduc` noi sarcini urgente de rezolvat – la momentul interviului cu revista Biz, activitatea fabricii era oprit` din cauza unei probleme cu gazele.

“Nu am \n toate departamentele o echip` care s` preia problemele a[a cum trebuie, iar eu sunt nevoit s` m` ocup [i de partea de execu]ie, nu m` pot rezuma doar la strategii”, spune Ilie \n timp ce semneaz` gr`bit un teanc de hârtii aruncate pe birou. Dorin]a de a gestiona personal situa]iile critice cu care se confrunt` compania Spicul, pe care o conduce de aproape dou`zeci de ani, poate fi un indiciu c`, \n esen]`, Gheorghe Ilie este genul de lider-orchestr` c`ruia \i place s` controleze tot ce mi[c` sau, pe de alt` parte, demonstreaz` ambi]ia unui antreprenor hot`rât s` fac` lucrurile s` mearg`, de data asta.

Relocarea fostei fabrici din Orhideea, al c`rei teren l-a vândut \n 2006 c`tre dezvoltatorul imobiliar Hercesa, l-a costat mult mai mult timp [i bani decât prev`zuse ini]ial, for]ându-l s` opreasc` produc]ia pe o perioad` de opt luni [i s` lucreze cu diver[i subcontractori. “A fost o lupt` pe via]` [i pe moarte. Acolo m` apucasem s` demolez, aici (la fabrica din Chitila – n.r.) \ncepusem s` construiesc”, poveste[te cu am`r`ciune vizibil` \n glas Gheorghe Ilie. Dezastrul a fost provocat de un constructor olandez care a finalizat proiectul la sfâr[itul lui 2008, cu o \ntârziere de un an fa]` 46

Biz

CIFRE |NSPICATE

12

vånz`rile anuale estimate ale fabricii de gluten [i amidon, care va deveni func]ional` din octombrie

92

este capacitatea maxim` de produc]ie a fabricii din Chitila, din care 50 tone pentru linia de påine, 25 tone pentru linia de paste f`inoase, 10-12 tone pentru linia de biscui]i [i 5-6 tone pentru cea de cl`titu]e (pr`jituri). Nu toate liniile func]ioneaz` la capacitate maxim` momentan

mil. euro

tone/zi

6 7 5

cifra de afaceri estimat` pentru anul acesta, care se va dubla cel pu]in \n 2011

mil. euro

%

mil. euro

cota de pia]` pe care vrea s` o dep`[easc` Spicul \n urm`torii 2-3 ani

investi]ia Spicul \n dou` mori noi [i modernizarea alteia existente \n complexul din Chitila, 40% din bani fiind ob]inu]i din finan]are european`

de termenul prev`zut. Pentru companie asta a \nsemnat trecerea de la 140.000 de pâini pe zi la 20.000 [i de la o cot` de pia]` de 12% \n Bucure[ti la una “nesemnificativ`” \n prezent, dup` cum o nume[te antreprenorul. Cu alte cuvinte, rezultatul a fost [tergerea brandului Spicul din topul primilor zece produc`tori de panifica]ie din ]ar`.

DE LA ZERO Partea plin` a paharului a fost, dup` cum el \nsu[i recunoa[te, faptul c` a \ncheiat tranzac]ia cu cei de la Hercesa \ntr-un moment extrem de favorabil pentru pia]a imobilar`, aflat` \n perioada de plin avânt.

Suma \ncasat` – despre care spune doar c` a fost una “frumu[ic`” – i-a permis s` demareze dezvoltarea noii fabrici, un proiect pe care \l avea \n gând \nc` din 1995. Complexul de la Chitila, o investi]ie de circa 35 de milioane de euro, este, conform spuselor sale, unul din cele mai moderne de acest gen din Europa, dotat cu utilaje de ultim` genera]ie aduse din toate col]urile lumii, “un fel de Mercedes [i BMW \n mor`rit [i panifica]ie”, dup` cum le nume[te Gheorghe. Toate cu scopul declarat de a recupera gloria de odinioar` a brandului Spicul, dar [i banii ac]ionarilor – 15 milioane de euro, din care el a investit cea mai mare parte, având \n vedere c` de]ine peste 60% din pachetul de ac]iuni. Gheorghe spune c` el a fost cel care i-a convins c` investi]ia va fi una profitabil`, de[i recunoa[te c` mai este ceva cale de parcurs pân` s` ajung` la momentul respectiv. Mai ales c` absen]a corina.coman@revistabiz.ro

Gheorghe Ilie, pre[edintele Spicul, [i Edward Ilie, director executiv

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

\ndelungat` de pe pia]` l-a for]at s` o ia aproape de la zero, ce-i drept cu un portofoliu de produse mult mai mare – \n jur de 200 de sortimente fa]` de 80 \n Orhideea [i o for]` de produc]ie sporit`.

Acum trebuie s` lucreze \ns` pe cât posibil la capacitate maxim`, motiv pentru care accept` orice oportunitate de colaborare ivit` \n pia]` – produce m`rci private pentru francezii de la Cora, dar [i pentru un competitor c`ruia refuz` s`-i dezv`luie numele, [i se zbate s`-[i listeze produsele pe rafturile marilor lan]uri interna]ionale de retail. Momentan este prezent \n

drepturi [i noi numai obliga]ii”, rezum` antreprenorul termenii \n care se desf`[oar` un astfel de parteneriat.

NOUL SPIC O mic` parte a produc]iei (\n jur de 8%) merge [i \n re]eaua proprie de magazine a companiei Spicul, care num`r` momentan peste 30 de unit`]i. În fapt, rebrandingul re]elei este urm`toarea etap` \n dezvoltarea companiei, Gheorghe fiind con[tient de beneficiile \n materie de vizibilitate [i vânz`ri pe care i le

“ “

Lucrez \n pâine din 1991, pân` atunci lucrasem 20 de ani \n industria laptelui la fabrica Miori]a. So]ia mea m-a convertit, ea a lucrat \n industria de panifica]ie [i m-a tras dup` ea.

Eu am preg`tire tehnic`, am f`cut facultatea de instala]ii frigorifice, iar ulterior mi-am completat studiile [i pe partea economic`

“

Cora, Auchan, Penny Market, Pludi (operatorul Plus Discount – re]ea achizi]ionat` recent de lan]ul german Lidl) [i, de luna aceasta, \n Mega Image. Solu]ia nu pare tocmai cea mai favorabil` pentru un produc`tor aflat \nc` la limita subzisten]ei, având \n vedere taxele de listare extrem de mari percepute de operatorii interna]ionali. “Ei (lan]urile de retail – n.r.) au numai 48

Biz

Cea mai mare nenorocire \n prezent \n industria de mor`rit [i panifica]ie este evaziunea fiscal`. Bugetul centralizat al statului pierde anual minimum 750 de milioane de euro prin necolectarea de taxe [i impozite indirecte cum este TVA-ul sau legate de for]a de munc`

“

poate aduce o astfel de reprezentare \n retail. “Re]eaua de magazine e prioritatea priorit`]ilor pentru noi.

Urm`torii bani pe care i-am face, profitul viitor, acolo l-a[ investi”, spune Ilie Gheorghe.

Când urmeaz` s` apar` acest profit? “Cam \ntr-un an [i jum`tate”, r`spunde Edward Ilie, fiul de 36 de ani al antreprenorului [i directorul executiv al companiei, intrând \n biroul tat`lui s`u. Edward a sosit la

Spicul \n urm` cu aproape doi ani [i de atunci se ocup` de partea de strategie [i finan]are a firmei. În paralel, [i-a dezvoltat propria afacere, o companie de consultan]` denumit` Smart Bucharest Partners, pe care a a[ezat-o \n plan secund \n momentul \n care a sim]it c`-i poate fi de folos tat`lui s`u \n revitalizarea afacerii de panifica]ie.

Ceea ce p`rea a fi o decizie de moment s-a transformat treptat \ntr-o slujb` cu norm` \ntreag` [i chiar \ntr-o ambi]ie personal`. Acum, tân`rul pare c` vrea cu tot dinadinsul s`-[i pun` amprenta asupra dezvolt`rii viitoare a companiei, iar \n

“

Pâinea nu e o activitate u[oar`, cine crede asta se \n[al`. Mult` vreme ni s-a spus minerii albi, pentru c` lucram \n condi]ii foarte grele, la temperaturi ridicate, de peste 46 de grade, f`r` climatizare

“

acest sens are deja preg`tit un plan de ac]iune. Mai \ntâi va dezvolta un nou brand, al c`rui nume a fost deja \nregistrat la OSIM [i despre care este convins c` va lua fa]a competitorilor de anul viitor, când va \ncepe s` fie promovat pe pia]`. De[i este rezervat \n detalii, Edward Ilie ofer` câteva indicii despre modul \n care a fost gândit` construc]ia noului brand. “Juc`torii din aceast` industrie sunt vulnerabili din punct de corina.coman@revistabiz.ro

start-up vedere al brandului. Viitorul sunt produsele [i mai ales povestea din spatele lor”, spune el.

MO{TENITORUL Traduse \n cifre, aceste planuri \nseamn` afaceri totale de 50 de milioane de euro pentru Spicul \n urm`torii 5-6 ani, cu men]iunea c` targetul va putea fi atins numai dup` demararea produc]iei la fabrica de gluten [i amidon, o alt` parte important` a investi]iei din Chitila. Fabrica va fi singura de acest gen din România [i este destinat` pie]ei interne, unde va câ[tiga rapid teren \n favoarea produselor de profil importate, datorit` pre]ului mult mai mic practicat. În acest sens, este prev`zut ca \n scurt timp vânz`rile de gluten [i amidon s` genereze mai mult de jum`tate din veniturile totale ale compa-

PUNCT {I DE LA CAP~T Care au fost motivele care au stat la baza deciziei de relocare a produc]iei de la fabrica din Orhideea? O m`rturie la persoana \ntåi.

“Au fost mai multe motive pentru care am decis s` relochez produc]ia de la fabrica din Orhideea. În primul rând, aveam inunda]ii la fiecare ploaie pentru c` aveam brut`ria la subsol. De dou` ori am oprit fabrica, iar odat` am stat chiar trei s`pt`mâni f`r` s` producem. Norocul nostru a fost c` s-a \ntâmplat \n perioada \n care \nc` nu ie[eai a[a u[or de pe pia]`. Acum, o s`pt`mân` dac` stai, nu mai intri pe pia]`. În plus, spa]iul din Orhideea era extrem de restrâns [i cl`direa foarte veche. Acolo am f`cut un prim proces investi]ional \n perioada 1995-2002, \n valoare de 7 milioane de euro. Adic` tot ce am câ[tigat noi vreme de 5-6 ani am dat BCR-ului pe credite [i dobânzi. Aveam gama sortimental` foarte redus`, iar produsele erau comercializate \n principal \n Bucure[ti [i apoi \n zonele limitrofe pe o raz` de pân` la 100 de kilometri \mprejur.”

niei, devenind o surs` considerabil` de cash pentru produc`tor. Între timp, Gheorghe Ilie mai are multe pe cap, iar un exemplu ar fi lupta cu concuren]a neloial` [i cu pia]a neagr`, care a explodat dup` majorarea TVA-ului. O rezolvare a tuturor problemelor ar putea fi exitul din afacerea pe care a cl`dit-o \n ultimele dou` decenii de via]`, dar, de[i pre] de câteva secunde pare c` pentru “pre]ul corect” l-ar tenta gândul unei posibile tranzac]ii, mult mai mult \l \ncânt` varianta \n care afacerea va r`mâne \n familie. Asta de[i spune c` [tie doi amici din domeniul s`u de activitate care au “\ncercat” cu copiii [i au avut rezultate mai pu]in bune, motiv pentru care \n final au fost nevoi]i s` \nchirieze management. El simte \ns` c` lui Edward “a cam \nceput s`-i plac` pâinea”. Biz

Biz

49

green [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

COSMETIC~ BIODINAMIC~ Nu s-a inventat un concept nou de \ngrijire [i nici alte tehnici de chirurgie estetic`. Este vorba de aplicarea principiilor legate de ecologie \n crearea de produse cosmetice naturale. |ntr-una din serile trecute, la un restaurant cu preten]ii din Bucure[ti, am fost surprins s` citesc \n meniu oferta de preparate biodinamice. Surprins fiind de folosirea termenului, am vrut s` descop`r la ce se refer` exact.

Iat` ce am aflat: produsele biodinamice au \n compozi]ia lor ingrediente naturale din plante provenite din culturi agricole biodinamice. Agricultura biodinamic` a fost dezvoltat` de Rudolf Steiner, pe baza filosofiei antroposofice. Este mai mult decât agricultura bio, fiind un tip de agricultur` ecologic` ce implic` cre[terea plantelor \n armonie cu anotimpurile, cu plantele, insectele, p`s`rile [i chiar cu planetele \nconjur`toare, intervenindu-se \n acela[i timp asupra plantelor prin poten]area solului [i implicit a r`d`cinii acestora, astfel \ncât s` se evite fenomenul, foarte des \ntâlnit \n culturile biologice, de “plant` firav`”. Prin aplicarea de tratamente biodinamice cu biopreparate vegetale sunt poten]ate atât calit`]ile solului, cât [i ale plantelor. Astfel, se folosesc diferite substan]e naturale pentru a stimula activitatea r`d`cinilor [i a \ncuraja cre[terea microorganismelor din sol sau pentru a stabiliza azotul din compost [i a stimula cre[terea plantelor.

50

Biz

Produsele Weleda respect` \n totalitate principiile biodinamicii

Ingredientele ob]inute din plante crescute biodinamic sunt pure, organice [i mult mai eficiente. În plus, stimuleaz` \n mai mare m`sur` mecanismul de autoregenerare [i autoreglare al organismului uman. La nivel interna]ional, exist` un organism de certificare a produselor [i agriculturilor biodinamice, Demeter International.

România nu este membru al acestui organism, pentru c` [i conceptul este prea pu]in cunoscut [i promovat la noi.

Exist` \ns` companii interna]ionale care au introdus pe pia]a ro-

mâneasc` produse specifice care au la baz` principiile biodinamice.

Weleda este un astfel de produc`tor, care s-a lansat pe pia]a local` \n iunie 2010, fiind reprezentat \n România de societatea Natura Ecopharm. Weleda a fost \nfiin]at` \n 1921, \n Elve]ia, ca o companie produc`toare de medicamente, având propriile culturi de plante medicinale. Ulterior, compania a decis s` produc` [i cosmetice pentru a oferi o abordare complet`, prin asigurarea s`n`ta]ii [i frumuse]ii. Rudolf Steiner este cel care a pus [i bazele companiei Weleda.

[tiri DE LA FILOSOFIE LA RAFT Weleda este \n acest moment singurul brand de cosmetice organice biodinamice din România. Produc`torul elve]ian evit` utilizarea coloran]ilor [i a parfumurilor sintetice [i nu \ntrebuin]eaz` niciun fel de conservan]i identic naturali.

Emulgatorii [i tensidele utilizate de Weleda sunt \n exclusivitate de origine vegetal`, iar parfumul produselor este dat \n exclusivitate de uleiurile eterice naturale.

Pentru primul an de func]ionare, compania a previzionat o cifr` de afaceri de peste 250.000 euro [i o cre[tere cu aproximativ 50% pentru anul al doilea, potrivit oficialilor companiei. “Decizia de a lansa produsele Weleda pe pia]a din România a avut la baz` atât poten]ialul pe care l-a atins segmentul produselor bio, cât [i numeroasele solicit`ri primite de la clien]ii Weleda care se aprovizionau pân` acum din magazinele [i farmaciile din Germania, Austria, Spania, Anglia sau Elve]ia”, spune Ana-Maria Murariu, reprezentant al Natura Ecopharm [i Marketing manager la Weleda România.

Produsele se g`sesc \n câteva lan]uri de farmacii (Dona, Remedio), alte farmacii independente [i \n magazinele naturiste (MioBio, Napati.ro, Organik.ro, BioGood, Greenfeet, Satya.ro etc.). Trebuie spus c` produsele Weleda sunt certificate de cele mai severe institu]ii europene [i interna]ionale pentru produse organice: Demeter, BDIH, NaTrue, \n condi]iile \n care majoritatea cosmeticelor naturale din farmacii nu sunt certificate organic [i, \n special, biodinamic pentru calitatea ingredientelor. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

FRESH V for Vintage

Ambalajele produselor sunt realizate din materiale reciclabile.

Compania respect` [i principiul “fair trade” (respect pentru om, prin abordarea tuturor [i nu doar a unor categorii anume de clien]i).

Ingredientele pentru produsele Weleda provin din propriile culturi de plante medicinale. Pe 20 ha sunt cultivate mai mult de 200 de specii diferite de plante, atent \ngrijite dup` metodele [i principiile agriculturii biodinamice. Biz

Aceasta este titlul primului târg de mod` [i cultur` vintage, cu spirit verde, potrivit organizatorilor. |n cadrul târgului vor exista mai multe sec]iuni, vintage autentic – haine [i accesorii \nscrise \n perioada anilor ’20-’80, molecule-F – colec]ii green, bio, eco, dar [i retrospective ale designerilor români sau accesorii – bijuterii din materiale reciclabile sau reciclate. |n afara acestor sec]iuni, vor exista [i mâncare organic`, cosmetice bio, c`r]i, dar [i o tombol`. Târgul va avea loc la Sala Dalles, \ntre orele 12 [i 20. Intrarea va costa 10 lei [i \n pre]ul biletului intr` [i un cocktail Campari.

Certificate pentru energie eolian` Tomis Team, o companie din grupul CEZ România, a primit \n 17 septembrie de la Autoritatea Na]ional` de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) primele certificate verzi pentru luna august pentru energia produs` \n turbinele eoliene din Dobrogea [i livrat` \n re]eaua electric` na]ional`. Grupul CEZ de]ine un parc de 100 de turbine eoliene, \n localitatea Fântânele, a c`ror capacitate instalat` ajunge la 250 MW. Certificatele verzi sunt acordate produc`torilor de electricitate din surse regenerabile, iar ANRE stabile[te cote anuale de certificate pentru furnizori, care sunt obliga]i s` achizi]ioneze de la produc`tori un num`r de certificate egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii [i cantitatea de electricitate furnizat` consumatorilor finali. Cota obligatorie anual` de certificate verzi pentru perioada 2010 – 2012 este de 8,3% din totalul energiei comercializate.

Dup` finalizarea etapei a doua a proiectului – parcul de turbine din Cogealac – CEZ va avea o putere instalat` de 600 MW. Investi]ia total` \n acest proiect este de 1,1 miliarde de euro. Biz

Biz

51

industrie DE

OVIDIU NEAGOE

PE ARIPILE REVENIRII Dup` mai bine de un an \n care au fost blocate la sol de turbulen]ele economice, companiile române[ti care produc piese pentru Airbus decoleaz` iar spre profit O ma[in` vi[inie [erpuie[te \n grab` pe drumurile late, aproape pustii, dintre uria[ele hangare ale fabricii de avioane Romaero [i opre[te lâng` o hal` cu u[i metalice [i grele. Zgomotul puternic al u[ii se r`spânde[te \n hangar, dar nu atrage privirile muncitorilor aten]i la produc]ia pieselor pentru produc`torul francez de 52

Biz

avioane Airbus. De pe unul dintre culoarele hangarului, flancat de ma[in`rii uria[e [i diverse componente cu sarcini [i func]ionalit`]i greu de identificat de o privire neavizat`, se \ntrev`d câteva forme familiare, ce vor fi integrate pe avioanele Airbus.

De aici pleac` c`tre mamutul industriei aeronautice, prin inter-

mediul a dou` companii subcontractate de Airbus – Sabca [i Reims Aviation –, \nveli[uri pentru modelele A380, A320, A330 [i A340, lise pentru A380 [i ansambluri con pentru A330 [i 340.

“Airbus 330 [i 340 zboar` \ntotdeauna cu ceva din Romaero”, spune Constantin Dinischiotu, director general la Romaero. Cele ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

aeronautic`

pu]in”, continu` directorul general al Romaero. |n paralel, la fabrica b`c`uan` de avioane Aerostar, care se ocup`, pe lâng` repara]ii [i \ntre]inere, [i de produc]ia componentelor pentru Airbus se \nregistra la finele lunii martie o cifr` de afaceri de peste 31,18 milioane de lei, \n u[oar` cre[tere fa]` de aceea[i perioad` a anului 2009. Totu[i, profiturile companiei b`c`uane au

peste 2 milioane de lei. Produc]ia de componente pentru gigantul francez prinde aripi \n ]ar` [i schimb` regulile jocului, dominat local de cei doi produc`tori autohtoni.

LUPT~ LA |N~L}IME La \nceputul anului, compania Premium Aerotec, subsidiara german` a grupului European Aeronautic Defence and Space (EADS) –

Foto: Premium Aerotec

dou` modele sunt avioane vechi cu o perspectiv` de produc]ie de \nc` opt - zece ani. |n fiecare an se fabric` 70 de astfel de modele [i r`mân de construit peste 600 de avioane din aceast` familie, \[i face o socoteal` rapid` directorul general al Romaero.

De[i \n ultimii doi ani divizia de produc]ie a contribuit cu 45% la cifra de afaceri a companiei, \n timp ce restul de 55% au fost asigurate de departamentul de \ntre]inere [i repara]ii, Constantin Dinischiotu spune c` pentru 2010 [i 2011 urm`re[te egalarea raportului dintre cele dou`, odat` cu cre[terea cifrei de afaceri. Anul trecut, Romaero a \nregistrat o sc`dere a cifrei de afaceri cu peste 40%, pân` la 33,42 de milioane de lei. “Am supravie]uit decent datorit` faptului c` am mar[at pe repara]ii [i nu pe construc]ii”, mai spune acesta.

Secretul ie[irii din vrie? Din acest an Romaero va demara [i produc]ia de piese pentru modelul Airbus 350, iar ca plan pe termen mediu, pe agenda directorului general al Romaero se afl` avionul militar Airbus 400M. O alt` surs` de revenire pentru compania româneasc` este Airbus 320, model care are o produc]ie \n uzinele mamutului francez de 20 de unit`]i pe an, \n ciuda actualei crize economie, dar [i o cre[tere a produc]iei cu 25% (la 2 pe an) a celei mai mari aeronave de pasageri din lume, A380, estimare f`cut` de Dinischiotu pentru anul viitor. “Ca num`r pare pu]in, dar la un avion de 250 de milioane de dolari nu mai pare chiar a[a de

REDRESARE DIN ZBOR EVOLU}IA PRINCIPALELOR COMPANII AERONAUTICE LOCALE: Companie Romaero Aerostar

Cifr` de afaceri 2009* 33,426 31,019

Profit 2009* 2,564 2,008

* \n milioane lei

urmat un drum descendent comparativ cu anul 2009 [i au ajuns la 1,27 milioane de lei, de la pu]in

de]in`torul Airbus – primea toate autoriza]iile pentru dezvoltarea unui parc tehnologic aerospa]ial pe platforma IAR Ghimbav, destinat produc]iei de componente pentru Airbus. Investi]ia ini]ial` s-a ridicat la 45 de milioane de euro [i a constat \n principal \n echipamente [i training. |n prim` faz`, la uzina Premium Aerotec din Ghimbav se vor crea 300 de locuri de munc` destinate

Biz

53

industrie OVIDIU NEAGOE

produc]iei de componente. Amplasamentul a fost ales pe baza expertizei disponibile \n zon`, iar comenzile de la noua fabric` vor fi generate \n principal de subcontractori pentru programele aeronautice deja existente.

“Construc]ia \n sine pe care Premium Aerotec o va \nchiria de la investitor este \n jur de 15 milioane de euro”, au declarat pentru Biz reprezentan]ii Premium Aerotec. “Investi]iile viitoare vor proveni de la parteneri, precum compania german` BWB, care va fi responsabil` de tratamentele de suprafa]` (galvanice) [i va fi integrat` \n facilit`]ile Premium Aerotec, responsabil` de investi]ii de peste 10 milioane de euro”, adaug` ace[tia. Subsidiara gigantului EADS va produce aici pentru Airbus, \n prim` faz`, profile, lise [i agrafe utilizate la stabilizarea fuselajului. Acestea vor fi folosite la toate programele Airbus: cu un culoar – din familia A320 –, cu raz` lung` de ac]iune A330/340 [i chiar pentru Airbus A380. |n plus, din 2012, compania va mai produce la fabrica din Bra[ov chile pentru avioane cu un singur culoar. Premium Aerotec nu face publice estim`rile financiare pentru România.

Pia]a local` a atras [i al]i juc`tori interna]ionali. Prezent` de peste 10 ani \n România, compania Selex Communication, parte a grupului italian Finmeccanica, a demarat produc]ia de componente [i subsisteme pentru avioane [i elicoptere, reu[ind s` creasc`, \ntr-un proces treptat, atât volumele de produc]ie cât [i manufactura. Compania se ocup` de avionic` [i produce lumini pentru 54

Biz

carling`, lumini pentru naviga]ie [i anticoliziune, sisteme de iluminat de urgen]` [i alte echipamente pentru carling`, pe care le vinde produc`torilor de avioane. “|n prezent, \n jur de 70% din actuala produc]ie

ministrator unic al Selex Communications România. El adaug` c` restul de 30% din produc]ie se adreseaz` sectorului ap`r`rii [i const` \n echipamente militare pentru telecomunica]ii [i accesorii.

Foto: Premium Aerotec

DE

COMPANIE DIN SUA, PRODUC PIESE PENTRU FRAN}A, |N ROMÂNIA Dup` o investi]ie de aproape 30 de milioane de dolari, \n 2009, compania american` Universal Alloy Corporation (UAC) a demarat \n prima jum`tate a anului produc]ia de componente pentru gigan]ii aeronautici Boeing [i Airbus, \n apropierea comunei Dumbr`vi]a (Maramure[), pe o suprafa]` de 13.500 de metri p`tra]i. Americanii, care mai au fabrici \n SUA (la Anaheim [i Canton), respectiv la Menziken (Elve]ia), produc \n România subansambluri [i profiluri extrudate din aluminiu.

a Selex Communications din România este destinat` sectorului aeronautic civil”, a declarat pentru revista Biz Massimo Basile, ad-

|n prezent, pe statele de plat` ale Selex Communications din România se afl` 80 de angaja]i, dintre care 65% sunt dedica]i produc]iei pentru sectorul aeronautic, dup` ce \n ultimii cinci ani num`rul angaja]ilor a crescut de peste dou` ori, principalul motiv fiind [i extinderea activit`]ilor din sectorul aviatic civil. Massimo Basile spune c` România este o pia]` prioritar` pentru Selex Communications. Dovada cea mai clar` este “funda]ia puternic` pe care s-a cl`dit Elettra Communications” – companie mixt` \n care Selex Communications de]ine 51% din ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

aeronautic`

ac]ionariat [i Romarm SA 49% – care are expertiz` atât \n produc]ia de componente pentru ap`rare, cât [i pentru domeniul aviatic civil. Nu sunt deloc de neglijat nici rezultatele \nregistrate \n ultimii ani, “care au ar`tat o cre[tere constant` a capacit`]ii de produc]ie [i a for]ei de munc`”, potrivit reprezentantului companiei \n România.

\n afara ]`rilor de origine – Fran]a, Germania, Marea Britanie [i Spania. Planurile grupului pentru România nu se termin` aici. Tot reprezentan]ii companiei sus]in c` grupul este deschis extinderii pre-

siliului Suprem de Ap`rare a }`rii (CSAT), europenii au primit o veste proast` din partea ministrului Ap`r`rii, Gabriel Oprea. |n informarea acestuia cu privire la Programul Avion Multirol al

zen]ei industriale [i examineaz` orice posibilitate viitoare.

Premium Aerotec este responsabil` [i pentru construc]ia fuselajului central al avioanelor de lupt` Eurofighter, care \n linii mari este o construc]ie integral` realizat` din aluminiu ranforsat cu titan. “Componente ale fuselajului central pot fi apoi construite la fabrica din Bra[ov a Premium Aerotec”, spun reprezentan]ii subsidiarei concernului. Achizi]ionarea de c`tre armata român` a acestui tip de avion de vân`toare ar fi fost o veste excelent` pentru companie. Dar pe 23 martie 2010, \n cadrul [edin]ei Con-

For]elor Aeriene se ar`ta c`, \ntrucât România nu dispune de resursele financiare necesare pentru achizi]ionarea unor avioane multirol noi, CSAT a aprobat propunerea MApN de achizi]ionare a 24 avioane F16 \n uz, propunere care va fi trimis` Parlamentului pentru luare \n dezbatere [i decizie.

“Este prea devreme s` judec`m ac]iunea \n acest stadiu, dar cu siguran]` exist` o leg`tur` foarte strâns` \ntre tehnologiile [i procesul industrial de dezvoltare pentru Eurofighter [i sectorul avia]iei civile”, spun reprezentan]ii EADS. Biz

Prezen]a \n România a EADS, concernul care de]ine Airbus, \ncepea \n 1970, prin prisma partaneriatului româno-francez, pentru produc]ia de elicoptere Puma [i Alouette pentru compania Aerospatiale, predecesorul EADS. Subsidiara Eurocopter România a fost fondat` \n 2001 [i furnizeaz` servicii de mentenan]`. Ulterior, \n 2009, grupul a semnat un contract de offset cu Guvernul României, care stipula c` Premium Aerotec [i al]i parteneri [i furnizori vor investi \n ]ar`. “EADS consider` România atât un important partener industrial, cât [i o pia]` promi]`toare din Europa Central` [i de Est”, spun reprezentan]ii concernului european. “|n mod cert fabrica din România va juca un rol important, al`turi de facilit`]ile existente ale Premium Aerotec din Germania, pentru furnizarea componentelor pentru aeronave pie]ei mondiale, inclusiv c`tre clien]i precum Airbus”, mai puncteaz` reprezentan]ii EADS. Printre planurile pe termen lung ale managerilor conglomeratului face parte extinderea activit`]ilor

Foto: Premium Aerotec

CE |NSEAMN~ ROMÂNIA PENTRU AIRBUS?

Dieter Meiners, COO la Premium Aerotec, al`turi de Neculai Banea, director general la IAR SA, la semnarea contractului pentru investi]ia german`, \n prezen]a premierului Emil Boc [i a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu

Biz

55

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Creativitate dincolo de cifre Ie[irea din context [i folosirea unui suport media inedit sunt dou` dintre modalit`]ile care sporesc considerabil [ansele de a atrage aten]ia asupra unui mesaj. {i, de multe ori, nici nu este nevoie ca bugetul de comunicare s` fie uria[ pentru ca vizibilitatea s` creasc`.

56

Biz

|n acest context, Alex B`dil` atrage aten]ia asupra faptului c` \mp`r]irea \n categorii gen ATL / BTL este perimat`. “Nu exist` reguli când vine vorba de media sau de tehnologie [i nici restric]ii privind modalit`]ile

mai important` \n evaluare, explic` B`dil`. Uneori, tocmai valorificarea unui context nefolosit \n mod normal pentru advertising, \ntr-un mod total nea[teptat, \n afara utiliz`rii evidente sau chiar exagerând,

Ideea sau bugetul?

Cel mai c`utat profil de “creative media” pe pia]a româneasc` confirm`, \ntr-un fel, statutul de Cenu[`reas` a bugetelor: “F`-te observat, f`r` bani!”.

Dac` vorbim de un buget uria[ (greu de \ntâlnit \n aceste vremuri), el poate compensa de multe ori ascu]imea ideii prin omniprezen]`. Dar o idee bun` poate compensa de fiecare dat` lipsa unui buget mare sau chiar poate m`ri considerabil poten]ialul bugetului limitat disponibil. Cred \n puterea unei idei. O idee bun`, creativ`, nu este doar memorabil`. O idee creativ` schimb` percep]ii, influen]eaz` [i poate stimula conversa]ii. |n schimb, o idee creativ` f`r` o baz`, f`r` un argument strategic, este u[or demontabil`. Când \ns` creativitatea \n media se combin` cu cifrele [i datele statistice, cu planificarea riguroas` [i strategia coerent`, apar idei “nemuritoare”. Media nu trebuie redus` doar la eficien]a cifrelor [i indicilor. Trebuie s` existe o aplecare creativ` asupra distribuirii de con]inut \n locurile [i prin modalit`]ile \n care targetul s` \n]eleag` [i s` interac]ioneze datorit` unor idei care schimb` percep]ii [i comportamente.

inovative de interac]iune cu audien]a”, spune acesta. |n media creativ` cel mai mult conteaz` ideea de brand, felul \n care brandurile sunt evaluate [i modalitatea prin care ele interac]ioneaz` cu targetul lor.

De[i este important` congruen]a dintre suportul media [i produsul promovat, relevan]a ideii pentru brand este

FOTO: GABI HIRIT

Pia]a de media scade [i anul acesta. E o certitudine. Variaz` numai procentele estimate. |n condi]iile \n care bugetele de publicitate sunt dr`muite cu mult` precau]ie, ce r`mâne de f`cut? S` ne men]inem \n zona “de siguran]`” cu bugete minime cheltuite pe comunicare conven]ional`? Sau cu banii disponibili, indiferent cât de mul]i sau pu]ini sunt, s` \ncerc`m altceva, \n sfera neconven]ionalului, cu ni[te suporturi media pe m`sur`?

Practic orice (suport) poate deveni media, purt`toare de informa]ie sau mesaj, este de p`rere Alex Badil`, Managing Director la Publicis România.

De la literalmente “câinele cu covrigi \n coad`” defilând pe strad` sau o teras` str`juit` de tufi[uri t`iate \n forma unei sticle de bere pân` la stripe-uri \n pagini consecutive din reviste, ale c`ror mesaje valorific` con]inutul editorial \n care sunt inserate din perspectiva brandului promovat, sau un m`nunchi autentic de cabluri atârnate \ntre stâlpi, “deznodat” de un pieptene uria[ pe care apare inscrip]ionat` o marc` de [ampon. Toate acestea sunt exemple de cum media poate fi folosit` \n mod creativ.

“Media creativ`” presupune \n egal` m`sur` crearea de noi medii cât [i reinventarea folosirii mediilor clasice.

Este un mix \ntre mesaj, suportul de media folosit, contextul, locul sau chiar momentul \n care se comunic`.

ALEX B~DIL~, Managing Partner, Publicis Romånia

genereaz` un impact deosebit.

Alteori, asocierea unor elemente din lumi diferite, f`r` o leg`tur` aparent`, dar \ntr-un mod \n care ele se completeaz`, poate fi elementul-cheie.

MEDIA CREATIV~: ATRAGE SAU NU BANI? Alex B`dil` vede \n media creativ` o solu]ie pentru impact, loredana.sandulescu@revistabiz.ro

media 3 CAMPANII DE CREATIVE MEDIA MARCA PUBLICIS NELIMITEAZ~-TE! Durat`: 23 iunie - 7 iulie 2010 Client: Orange Suport media: Outdoor Public-]int`: Tineri 14 - 24 ani – “Genera]ia iPod” Despre proiect: Clientul a dorit s` transforme numele generic dat unor oferte, mai degrab` punctuale – “Young” –, \ntr-o platform` program pentru tineri. Ideea de la care s-a pornit a fost c` publicul ]int` tân`r este foarte con[tient de limitele impuse de societate. Drept urmare, conceptul proiectului a fost “Nelimiteaz`-te!”. Pentru un target definit de rezisten]` la conven]ional, s-a recurs la media neconven]ional`. Pentru a face o demonstra]ie memorabil` a mesajului, s-a recurs la câteva execu]ii ie[ite din obi[nuit \n mediul urban: a fost continuat` pista pentru bicicli[ti de pe trotuar pe cl`dire; sta]iile de autobuz au fost transformare \n minidiscoteci, prin instalarea unei orgi de lumini [i a unui sistem de sunet pentru o noapte de muzic` nesfâr[it`.

Impactul campaniei: Poze cu execu]iile neconven]ionale, cât [i comentarii favorabile au ap`rut pe toate site-urile de specialitate, precum [i pe o serie de bloguri importante.

THE FIRST GRAB-A-TOY MACHINE THAT ACTUALLY GIVES YOU A TOY! Durat`: 31 august – 9 septembrie 2010 Client: Gusto Suport media: Indoor (instala]ie special`) Public ]int`: Copii (4-10 ani), p`rin]i sau bunici cu copii Despre proiect: |n fiecare pung` de Gusto Mega Surprize se reg`se[te [i o juc`rie. Cum \n parcurile pentru copii exist` tot felul de aparate ce promit juc`rii contra unei monede [i nu le ofer` niciodat`, echipa de proiect a Gusto a creat prima ma[in`rie de tip “prinde [i câ[tig` o juc`rie” care s` le ofere copiilor, de fiecare dat`, juc`ria dorit`. Gusto a achizi]ionat ni[te vendomate, a reglat mecanismul pentru a fi de fiecare dat` câ[tig`tor [i i-a conceput un design cu o iluzie optic` \n 3D ca [i cum s-ar vedea \n interiorul ma[in`riei. Vendomatele au fost amplasate \n principalele hipermaketuri din Bucure[ti, inclusiv \n locuri unde Gusto \nc` nu ajunsese [i la raft. La finalul fiec`rei zile, vendomatul a fost golit, fiecare pung` de Mega Surprize fiind câ[tigat`.

Impactul campaniei: Aproximativ o mie de copii au câ[tigat câte o pung` cu o Mega Surpriz` \n fiecare zi a campaniei. |n plus, Gusto a reu[it s` fie prezent \n loca]ii unde \nc` nu a ajuns la raft.

NOROCUL EXIST~!

Durat`: 1 - 3 septembrie 2007 Client: Nestlé Suport media: Ambient Public ]int`: Tineri [i “mereu tineri” din mediul urban, cu venituri [i educa]ie medii Despre proiect: Pentru napolitanele JOE, sloganul din acea vreme, “O zi bun`”, era tradus \n direc]ia execu]ional` “O zi norocoas`”. Pe aceste baze a fost construit` “cea mai norocoas` promo]ie vreodat`” – \n acel moment avea cea mai mare probabilitate de a câ[tiga un premiu. Pe lâng` promovarea de tip 360, aceast` campanie avea nevoie de un “boost” pentru partea de online, mai sfios exploatat` \n România de atunci. Ideea echipei a fost de a face o demonstra]ie memorabil` cum c` “norocul exist`” [i merit` \ncercat \n promo]ie. A fost produs un num`r important de portofele, \n care au fost introdu[i bani adev`ra]i [i un cartona[ cu detalii despre site [i promo]ie. Apoi portofelele au fost f`cute “pierdute” \n mul]ime.

Portofelele chiar au fost repede “adoptate” de c`tre un st`pan [i niciunul nu a fost predat la “obiecte pierdute”. |n acest fel, oamenii au putut experimenta \n mod direct norocul.

Impactul campaniei: Acces`rile c`tre site-ul promo]iei au crescut cu 50% \n perioada imediat` ac]iunii.

memorabilitate [i pentru generarea de noi conversa]ii \n favoarea brandurilor, nu pentru cre[terea bugetelor de media.

Problema acestei metode este, de cele mai multe ori, generat` chiar de natura ei. |n media creativ` este vorba de o inova]ie, de o modalitate de a “uni punctele” altfel.

Prin urmare, nu este \ntotdeauna u[or s` se m`soare impactul unei astfel de idei la nivel de vânz`ri. Acest lucru face ca multe idei de creative media s` cad` prad` t`ierilor de buget.

Uneori, mai mult decât atât, aceste idei sunt calificate ca fiind doar “mofturi”, igorându-se poten]ialul impactului la nivel de percep]ie sau comportament.

CINE FACE MEDIA CREATIV~?

Implic` media creativ` neap`rat prezen]a unei agen]ii de crea]ie?

Poate o agen]ie de media s` fie creativ`? Sau creativitatea acesteia se rezum` numai la implementarea ideilor agen]iei de crea]ie? Alex B`dil` crede c` exist` o cale de mijloc pentru rezolvarea acestei dileme. Este posibil ca o agen]ie de media s` reinventeze media clasic`, \n timp ce o agen]ie de crea]ie s` inventeze un nou suport media. |n plus, agen]iile media beneficiaz` de sprijinul de]in`torilor de diverse suporturi media [i, astfel, \n procesul realiz`rii unor pachete personalizate pot ap`rea multe proiecte de creative media f`r` ajutor “specializat”.

Situa]ia ideal` este atunci când, \n agen]ii, media plannerii colaboreaz` \ndeaproape cu echipele de crea]ie astfel \ncât, prin \mbinarea celor dou` competen]e [i arii de expertiz`, se creeaz` contextul favorabil pentru generarea unor idei de media creativ`. Biz

Biz

57

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

FOTOGRAFIE DE

VALI MIREA

Publicitatea online nu plute[te \n aer

Prezent la Forumul CEO 2010, g`zduit pentru prima dat` la Bucure[ti de MEC Rom창nia, Jeff Hyams, Chief Strategy Officer EMEA, MEC Londra, le recomand` marketerilor s` nu se team` de tehnologie.

Nu conteaz` c창t de complexe sunt mijloacele tehnologice, ceea ce conteaz` este ca mesajul s` ajung` acolo unde trebuie.

58

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

interviu Care sunt atribu]iile dumneavoastr` \n calitate de coordonator al opera]iunilor digitale ale MEC \n Europa, Orientul Mijlociu [i Africa?

Tehnologia se dezvolt` din ce \n ce mai rapid, prin urmare este de datoria mea s` m` asigur c` MEC ]ine pasul cu schimb`rile astfel \ncât s` putem oferi cele mai viabile solu]ii. Totodat`, [tim cât este de important s` putem exporta cuno[tin]ele \n toat` re]eaua \n acela[i ritm \n care pie]ele mai mature din vestul [i nordul Europei se dezvolt`. Acesta este unul dintre motivele pentru care am pus bazele unei academii la Londra unde facem traininguri de 4-6 luni cu tineri speciali[ti din

Jeff Hyams lucreaz` \n mediul digital din 1996, când a fost numit pre[edinte al DNA Communications. |n 1999 a lansat agen]ia Zed Media \n cadrul ZenithOptimedia, specializat` \n oferirea de solu]ii integrate atât online, cât [i offline. De la \nceputul lui 2005 s-a al`turat echipei WPP, ini]ial \n calitate de Managing Director la Interaction.

Din 2007, este Chief Strategy Officer pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu [i Africa.

Europa de Est. Unul dintre cei care au venit acolo \n prima serie este Marius Pahomi (MEC Interaction) al`turi de al]i colegi din Ungaria [i Polonia. |n ce stadiu de dezvoltare se afl` advertisingul digital \n regiunea pe care o coordona]i?

Marea Britanie are cea mai avansat` pia]` atât \n ceea ce prive[te tehnologia, cât [i \n privin]a cotei alocate digitalului

din totalul cheltuielilor de publicitate. |n zona de social media se observ` o tot mai mare efervescen]` \n ultimul an, \ns` nu au fost neglijate nici celelalte platforme digitale. De asemenea, au ap`rut tot mai multe oportunit`]i \n zona de gaming [i mobile. Search advertising-ul continu` s` creasc`. Se observ` de asemenea tot mai multe oportunit`]i \n zona de mobile, televiziune online [i video online.

Care este situa]ia \n Romånia?

Chiar dac` digitalul ocup` o cot` \nc` destul de mic` din pia]`, suntem convin[i c` va continua s` creasc`. Mul]i dintre consumatorii c`rora noi ne adres`m sunt deja activi \n mediul digital. Ritmul de cre[tere [i maturizare a zonei digitale \n Europa variaz` de la o pia]` la alta. Unele pie]e sunt mai avansate atât \n ceea ce prive[te bugetele cât [i \n privin]a solu]iilor strategice [i tehnice folosite. Pie]e precum Marea Britanie, Olanda [i ]`rile nordice sunt mai avansate. |ns` viteza cu care sunt adoptate schimb`rile este mai mare pe pie]ele emergente.

Ce s-a schimbat \n ultimii trei ani?

|n primul rând, calitatea \ntreb`rilor care ne sunt adresate la \ntâlniri. Nu cunosc cu exactitate cifrele de afaceri pentru fiecare ]ar` din regiune, dar ceea ce remarc`m la modul general este gradul de sofisticare a \ntreb`rilor. Dac` \n urm` cu cu 2-3 ani eram \ntreba]i de conversii, acum discut`m despre buzz monitoring, de pild`.

Gradul de penetrare a internetului \n Europa de Vest este de 80% sau chiar mai mult, \n timp ce \n ]`rile emergente se \nvârte \n jurul a 10-20%. O excep]ie notabil` \n regiune este Polonia. Este ]ara cu cea mai mare cre[tere din regiune \n ultimul an. E adev`rat c` este o ]ar` mare [i prin urmare [i bugetele de marketing sunt mai mari. |ns` mai mult decât atât,

echipa MEC din Polonia este foarte bun`. |nva]` repede [i aplic` apoi repede pentru a atrage diferite categorii de clien]i.

Care crede]i c` este cel mai important aspect pe care marketerii \l ignor` \n publicitatea online?

Ce trebuie s` [tie orice marketer este c` publicitatea digital` nu plute[te undeva \n neant, este o parte a mixului de marketing.

O campanie multimedia integrat` este cea mai bun` cale de a intra \n contact cu consumatorii.

Canalele digitale fie pot juca rolul central, fie pot asigura numai suportul necesar pentru a ajunge la consumatori. Iar \n ceea ce prive[te social media, acestea exist` indiferent c` le place sau nu brandurilor.

Companiile nu au ce face decât s` asculte ce se vorbe[te despre brandurile lor. Monitorizarea buzz-ului din online poate s` ofere informa]ii pre]ioase despre targetare [i transmiterea mesajelor.

Ce le recomanda]i marketerilor?

|n primul rând, nu v` face]i griji \n privin]a tehnologiei, \n privin]a felului \n care aceasta func]ioneaz`. Nu conteaz` mecanismul tehnologic propriu-zis. Ceea ce conteaz` este ca mesajul s` ajung` la cine trebuie. |n al doilea rând, relaxa]iv` [i asculta]i sfaturile speciali[tilor. Nu \n ultimul rând, gândi]i-v` la consumatori [i ceea ce vor ei. {i nu uita]i c` solu]ia cea mai bun` este mixul canalelor de marketing. Reclamele TV pot determina consumatorii s` caute pe internet informa]ii. Search advertising-ul determin` folosirea tehnologiilor mobile. Publicitatea online intensific` procesul de c`utare a informa]iilor [i influen]eaz` decizia de cump`rare.

Exist` o interdependen]` \ntre toate acestea. Biz

Biz

59

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

HARTA DIVIZIILOR DIGITALE

60

Biz

ANUL LANS~RII:

2008 strategie de comunicare digital`, crea]ie, dezvoltare [i management de platforme [i campanii web, marketing online (optimizare & advertising pe motoarele de c`utare – SEO & Google AdWords, online advertising & PR, e-mail marketing, viral marketing), servicii de activare [i activism \n mediile sociale, mobile marketing, hosting [i proiecte interactive speciale MANAGEMENT: Alex Vi[a – Managing Partner; Bogdan Gheorghiu – Creative Director; Ionu] Andrei – Client Service Director NUM~R DE ANGAJA}I: 20 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: BMW, Bayer, Cetelem, Crucea Ro[ie Român`, Farmaciile Dona, Ferrero România, IAB România, Johnson & Johnson, Millenium Bank, Unilever, UPC. PROIECTE SPECIALE: Relansarea Kinder Surprise, platforma www.surprizatoamnei.ro; sec]iunea de brand de pe site-ul kinder.ro (www.kinder.ro/kinder-surprise); prezen]` pe Facebook – pagin` + aplica]ie de “surprize virtuale”; Johnson & Johnson – Mamica24h (platforma de concurs www.mamica24h.ro) SERVICII:

LOWE & PARTNERS

GRAFFITI BBDO ROMÂNIA

ANUL LANS~RII:

2002 campanii online [i \n social media, programe CRM, dezvoltare de site-uri [i microsite-uri, platforme intranet, e-mail marketing [i search engine marketing MANAGEMENT: Radu Ionescu - Managing Director; Ionela Buta - Client Service Director; Lauren]iu Ilie - Chief Programmer.

NUM~R DE ANGAJA}I: 21 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: AVON, LG Electronics România, Milupa România, URBB (Tuborg, Carlsberg), Magazinele Internity, Unilever România (AXE), Bancpost, Piraeus Bank, Aerotravel, Impact SA, Asocia]ia Berarii României PROIECTE SPECIALE: www.lginfinia.ro (website user-generated content cu video integrat); www.tuborgsound.ro (portal de muzic` româneasc` non-mainstream); www.25plus.ro (aplica]ie de creat microevenimente pe Facebook, dedicat` fetelor); www.milupa.ro/club-milupa/ (comunitatea de parenting lansat` de Danone Baby Nutrition pentru brandul Milupa \n România, dedicat` tuturor mamelor care caut` sau vor s` \mp`rt`[easc` sfaturi despre cre[terea copilului); www.facebook.com/efectulaxe; www.ioanid.com SERVICII:

ANUL LANS~RII:

2009 strategie, crea]ie [i implementare MANAGEMENT: Cristian Pantazi – Managing Director NUM~R DE ANGAJA}I: 9 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: Philips, Pepsi, Redds, Dacia, Romtelecom PROIECTE SPECIALE: www.institutulderelaxare.ro/2009; www.infatatribunelor.ro; www.institutulderelaxare.ro/masina-de-paine/ SERVICII:

NEXT ADVERTISING

ANUL LANS~RII:

2008 strategie media, media buying, media planning, web development MANAGEMENT: {erban Manea NUM~R DE ANGAJA}I: 4 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: AEGON, UPC, Ferrero, Murfatlar, Fan Courier, Injoy, Qfort, Softline, }iriac Auto, Western Union, Harmony Design SERVICII:

TEMPO CREATIVE GROUP

BBDO România [i-a lansat la sfâr[itul acestei veri prima agen]ie specializat` pe digital, prin absorb]ia shopului de crea]ie Kaleidoscope. Decizia a fost una strategic`, dup` cum declara chiar Nora Marcovici, CEO al grupului BBDO România. {i chiar este o decizie important` pentru grup. Mutarea BBDO vine \n contextul \n care, \n ultimii ani, grupurile de comunicare din România [i-au consolidat businessul \n domeniul digital. |n cadrul grupului McCann Erickson exist` de câ]iva ani buni divizia de comunicare digital` MRM Partners, care, \n 2009, \n urma achizi]iei de c`tre Interpublic Group Worldwide, a devenit parte integrant` a re]elei MRM Worldwide [i [i-a schimbat denumirea \n MRM Worldwide România. |n 2008, Tempo Creative Group prelua 50% din ac]iunile Kinecto, o agen]ie de comunicare digital` fondat` \n 2002. Iar \n 2009, Grupul Ogilvy lansa OgilvyInteractive. |n decembrie anul trecut, Lowe & Partners

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media

achizi]iona 80% din agen]ia digital` HyperActive, condus` de Alex Vi[a, iar \n iulie anul acesta HyperActive avea deja o echip` dubl` fa]` de anul trecut [i \[i deschidea un departament de crea]ie digital`.

Grupul Leo Burnett, care de]inea deja de ceva vreme iLeo, a lansat anul acesta alte dou` noi agen]ii digitale: Digital Star [i The Geeks. Mai exact, \n ianuarie 2010, agen]ia de publicitate interactiv` Emblem, fondat` de Lauren]iu Dumitrescu, devenea Digital Star, ca urmare a asocierii cu Leo Burnett Group. Iar la jum`tatea lui 2010, dup` trei ani \n care a condus portalul IQads, Costin Radu s-a \ntors la prima sa pasiune, publicitatea, [i la vechiul s`u angajator, Leo Burnett, unde a pus bazele The Geeks, cea de-a treia agen]ie de servicii digitale din cadrul grupului Leo Burnett.

Grupurile de comunicare construiesc a[adar intens \n zona comunic`rii digitale de ceva vreme. |n contextul acestor transform`ri din pia]`, v` prezent`m harta diviziilor digitale din cadrul principalelor grupuri de comunicare din România a[a cum arat` \n toamna anului 2010. Biz

LEO BURNETT

ANUL LANS~RII:

ANUL LANS~RII:

SERVICII:

2006 servicii complete de comunicare interactiv` de brand – realizare de strategie, concept, solu]ii creative, alegerea canalelor [i a modalit`]ilor de comunicare, implementarea conceptelor, produc]ia website-urilor, a bannerelor de internet, a e-mailurilor promo]ionale [i ini]ierea campaniilor virale etc.

MANAGEMENT: Mugur P`tra[cu – Managing Partner NUM~R DE ANGAJA}I: 19 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: P&G, Petrom, Autoitalia, GE Money, Tnuva, Bergenbier, KLM, Elefant.ro, Colour, World Vision, Strauss PROIECTE SPECIALE: Redescoper` România (Petrom), House of Fun (Herbal Essences), 28 Zile (Always), Ziua B`rbatului (Bergenbier), Atelierele Tide (Tide), 5 Minute de Pl`cere (Yoplait), Mixes (Doncafé Mixes), Lansare Fiat 500 (Fiat), Vreau \n clasa a 9-a (World Vision), Cooltronic (Head & Shoulders)

SERVICII:

2010 strategie, crea]ie, media buying, programare, SEM, SEO, analytics, e-mail marketing, creare jocuri, e-CRM MANAGEMENT: Lauren]iu Dumitrescu – Managing Partner NUM~R DE ANGAJA}I: 10 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: UniCredit }iriac Bank, Milka, J&B, Piraeus Bank, Real Hypermarket, Intesa Sanpaolo Bank, Avon PROIECTE SPECIALE: I love Milka; Milka Thank You; UniCredit UEFA Champions League

ANUL LANS~RII:

2010 strategii de comunicare pentru medii digitale, campanii de comunicare online (strategie, crea]ie, implementare), social media marketing, web design, web development, eCustomer Relationship Marketing, SMS marketing.

MANAGEMENT: Costin Radu – Managing Partner NUM~R DE ANGAJA}I: 9 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: Duracell (Procter & Gamble), Hervis Sports SERVICII:

MCCANN ERICKSON ROMÂNIA

OGILVY GROUP ROMÂNIA ANUL LANS~RII:

2003 comunicare digital`, servicii web (strategie, web design, programare, comunicare online, hosting), comunicare interactiv` (SMS, MMS, jocuri web, con]inut 3G) [i direct marketing MANAGEMENT: C`lin Buzea - Managing Director NUM~R DE ANGAJA}I: 15 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: Cadbury, Caroli Foods, Coca-Cola, Dedeman, L'Oréal, MasterCard, UPC, Nescafé [i Vodafone PROIECTE SPECIALE: www.fanta.ro; www.dornababy.ro; coca-cola.ro/openhappiness; www.trophytour.ro; www.coca-cola-zero.ro; www.happyminutes.ro; www.coca-cola.ro/grassroots; www.worldcup-coca-cola.ro; www.explore8.ro; www.romautentic.ro; www.kandiaseif.ro (2010); www.braduldigital.ro; www.sugusponei.ro; www.schimbafontul.ro (\n anii trecu]i) SERVICII:

ANUL LANS~RII:

2009 o gam` comprehensiv` de servicii digitale, inclusiv strategie, platforme [i experien]e de brand, design [i dezvoltare de site, publicitate online, media social`, research [i direct marketing MANAGEMENT: Manuela Necula – CEO, Andy Li]` - Business Unit Director NUM~R DE ANGAJA}I: 11 PORTOFOLIU DE CLIEN}I: Kraft, Millenium Bank, Cosmote, BAT, Petrom, IBM, Unilever, Nestlé, Adrem, Animest, LG PROIECTE SPECIALE: Blogul cultural Koreafilm dezvoltat pentru LG Electronics România SERVICII:

Biz

61

management DE

OVIDIU NEAGOE

LIDERII POSTCRIZ~ Dificult`]ile economice \nt책mpinate de mediul de afaceri pot fi proba de foc pentru liderii companiilor, care \[i dau examenul de maturitate \n leadership 62

Biz

leadership

|nceputul unei zile obi[nuite de munc` o surprinde pe Aliz Kosza la o cafea, al`turi de colegii de echip`. “Cel mai pl`cut moment al zilei de lucru este atunci când m` plimb cu cafeaua dup` mine printre colegi [i povestim, glumim, schimb`m idei”, spune Kosza. De[i pare un scenariu desprins din filmul evenimentelor banale din orice companie, nu este tocmai a[a.

Aliz Kosza, director general executiv al produc`torului de lacuri [i vopsele Fabryo Corporation, este chiar artizanul relans`rii companiei \n plin` criz`. Anterior, tot ea a stat la baza revigor`rii Orkla Foods [i s-a aflat la conducerea opera]iunilor grupului petrolier maghiar Mol. Recent, a primit “Premiul de Excelen]` \n Leadership” pentru activitatea din ultimul deceniu, acordat de revista Biz, \n cadrul “Galei Biz 10 ani”.

Viziunea pe termen lung, comunicarea deschis`, \ncurajarea inova]iei \n rândul echipei, dar [i dezvoltarea personal` [i profesional` continu` au ajutat actualul director general executiv al Fabryo s` poat` conduce spre reu[it` companii din domenii atât de diferite. Atitudinea optimist` a fost un factor important \n luarea deciziilor [i a rapidit`]ii ac]iunilor, dar a contribuit [i la mobilizarea [i dezvoltarea abilit`]ilor de leadership ale colegilor de echip`. “S` construie[ti organiza]ii [i structuri, s` dezvol]i [i s` la[i \n urma ta oameni care s` duc` mai departe [i f`r` tine afacerea pe ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

noi trepte ale reu[itei”, aceasta este re]eta unei cariere de succes \n viziunea directorului general executiv al Fabryo Corporation.

GENERA}IA Y |N LEADERSHIP Dac` managerii sunt numi]i, liderii trebuie crea]i. Liderii trebuie s` \mputerniceasc` al]i lideri, s` aib` \ncredere \n sine [i o viziune atât de clar` pe termen mediu [i lung, \ncât s` o inspire [i celorlal]i membri ai echipei.

dership Retoric` \n lea

thony Silard, revistei Biz, An t da or ac iu rv ip din SUA [i |ntr-un inte iv de Leadersh ut ec Ex l tu itu CEO la Inst rship Total”, ller-ului “Leade ul Camionului. autor al bestse ctor” – Principi Fa ck ru “T re companiilor s` vorbea desp pe managerii te e[ ui `t s` sf \i panie trebuie Pe scurt, el n propria com di i er lid ]i câ s` se \ntrebe ca organiza]ia camion pentru ci un at , ul un fie lovi]i de un ai l este num su un . sp r` ` ac Anthony Silard e[ueze. “D enabil`”, arat` st su te es nu compania

Vestea bun` este c` despre leadership \ntotdeauna se poate \nv`]a, iar dezvoltarea acestor abilit`]i poate face parte dintr-un proces continuu \n care fiecare angajat \[i poate valorifica principalele calit`]i. Din perspectiva unei companii \ns`, identificarea sau cre[terea unui lider autentic nu sunt probleme u[oare [i nici ieftine. “Ast`zi sunt trei solu]ii moderne la aceast` problem`: programe de talent management, programe de succession planning [i head-hunting”, spune Sorin Faur, director de resurse umane pe

zona Balcani la compania de audit [i consultan]` financiar` BDO. “Este u[or s` strângi o armat` de o mie de solda]i, dar ce greu g`se[ti un general”, adaug` Sorin Faur, citând un proverb chinezesc.

Prin programele de managementul talentelor se asigur` o baz` larg` de cre[tere a viitorilor lideri, iar prin aceasta se transmit ideile [i principiile de baz` ale leadershipului, sunt identifica]i liderii [i \ncuraja]i to]i la care se descoper` poten]ial. Gradul ridicat de creativitate [i autenticitate al acestor programe ajut` organiza]ia s` devin` mai capabil` \n descoperirea liderilor valoro[i din rândul angaja]ilor.

Programele de succession planning ofer` solu]ii mult mai concentrate de \nlocuire a principalilor conduc`tori ai unei companii [i asigur` cre[terea [i preg`tirea constant` a oamenilor care sunt \n acela[i timp ucenici, dar [i \nlocuitori viitori ai actualilor lideri. |n ultim` instan]`, companiile care dup` implementarea celor dou` procese nu reu[esc s` identifice [i s` creeze lideri pot apela la ultima variant`, adic` la c`utarea liderilor din exterior.

“Genera]ii viitoare de lideri se nasc mereu, dar, prin oportunit`]ile pe care le creeaz` actuala criz`, sigur din acest punct de vedere efectul va fi unul pozitiv, c`ci se formeaz`, de fapt se antreneaz` genera]ii viitoare de lideri, atât cei de ieri, cât [i cei de mâine”, mai spune directorul departamentului de resurse umane al BDO România.

Biz

63

management DE

OVIDIU NEAGOE

Perioadele dificile devin probe de foc pentru to]i cei care se consider` lideri [i care trebuie s` \[i dovedeasc` abilit`]ile când este nevoie de ele [i totodat` adev`rate pepiniere pentru liderii de mâine.

Liderii care se formeaz` \n prezent vor fi arhitec]ii unor noi modele de business durabile [i deja experimentate [i, când recesiunea va fi de domeniul trecutului, vor crea companii de elit`.

permanen]` cu necunoscutul [i cu teama de e[ec, reu[ind de obicei s` le st`pâneasc` [i s` le insufle [i celor din jur curajul [i puterea de a merge mai departe.

LEADERSHIP VERSUS MANAGEMENT “Nu a[ putea s` fiu un manager bun, sunt mai mult un vizionar”, spune pentru revista Biz Anthony Silard, CEO la Institutul Executiv de Leadership din SUA [i totodat` autor al bestseller-ului “Leadership Total”. “|n prezent de]in dou` companii, dar am manageri care m` ajut` s` le conduc; am nevoie de asta”, adaug` Silard. Dac` personalitatea liderului nu sufer` modific`ri extreme de pe o zi pe alta, viziunea, un alt aspect important \n leadership, poate suferi u[oare modific`ri \n timpul crizei economice. Unul dintre motive este c` liderii prin defini]ie se confrunt` cu situa]ii de criz` pe care \ncearc` s` le gestioneze. Diferen]a actual` o dau profunzimea [i generalitatea recesiunii.

Un lider este \n permanen]` \n c`utare de resurse suplimentare care de cele mai multe ori sunt prea pu]ine \n rela]ie cu dimensiunea viziunilor pe care le proiecteaz`.

Un lider se confrunt` \n 64

Biz

vrei, dar po]i ob]ine ceea ce ai nevoie”.

Criza este o ocazie potrivit` [i pentru manageri. Actuala situa]ie economic` mondial` \i poate ajuta s` devin` lideri mai buni, deoarece este un prilej potrivit pentru un manager cu abilit`]i latente de leadership s` \[i demonstreze aceste capacit`]i.

Prin natur` [i amploare, actuala recesiune impune aceast` transformare, pentru c`, dac` \ntr-o stare de normalitate liderii se confrunt` cu crize, \n perioade dificile fiecare manager se vede pus \n situa]ia de a lua decizii, de

“Nu a[ putea s` fiu un manager bun, sunt mai mult un vizionar. |n prezent de]in dou` companii, dar am manageri care m` ajut` s` le conduc; am nevoie de asta” ANTHONY SILARD, CEO la Institutul Executiv de Leadership din SUA

Un lider este \n permanen]` confruntat cu situa]ii [i decizii dificile care se refer` la oameni [i destinul lor. “Liderii cei mai de succes se pot adapta rapid la schimbare, chiar [i \n perioade grele ale economiei”, mai spune Anthony Silard. “Când experiment`m dificult`]i \n via]a profesional` avem ocazia s` zicem: nu po]i ob]ine mereu ce

a se confrunta cu situa]ii [i probleme care de fapt \l for]eaz` s` \mprumute din caracteristicile liderilor. “Pentru a fi lider [i nu doar [ef trebuie s` ai \ncredere \n oameni, s` le descoperi calit`]ile [i s` le \n]elegi provoc`rile, pentru c` oamenii sunt mult mai dedica]i dac` observ` c` le valorifici atuurile”, spune Anthony Silard. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE TURISM

VACAN}~ |N PARADIS pag. 68-71

MOD~ Recesiunea se \mbrac` de la Prada pag. 67 RUGBY Pove[ti cu r`zboinici pag. 72-73 GADGET R`zboiul androizilor pag. 74-75 AUTO O nou` clas` pag. 76-77

Biz

65

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

|ntre istorie [i legend` Muzeul Na]ional de Art` al României (MNAR) g`zduie[te pân` pe 10 octombrie expozi]ia “Dracula – voievod [i vampir”, \n parteneriat cu Muzeul Kunsthistorisches din Viena, unde a mai fost prezentat` \n 2008, la \mplinirea a 111 ani de la publicarea romanului “Dracula”, scris de Bram Stoker. Expozi]ia dore[te s` redeschid` discu]ia despre personajul istoric Vlad }epe[ [i a vampirismului \ntr-un context istoric [i documentar realist.

“Vedeta” incontestabil` a expozi]iei este portretul voievodului, conservat mai bine de 400 de ani la castelul Ambras, prezentat` \n premier` publicului din ]ar`. Expozi]ia are patru sec]iuni. |n prima, vizitatorii se pot familiariza cu personalitatea [i imaginea lui Vlad III Dracul printr-o serie de portrete [i documente. Cea de-a doua sec]iune ilustreaz` conflictele dintre turci [i cre[tinii europeni, \n timp ce a treia sec]iune abordeaz` mitul vampirismului, conturat din m`rturiile despre “fenomenele de vampirism” \nregistrate \n secolul al XVIII-lea. Expozi]ia este \ntregit` de ultima sec]iune, care con]ine abord`rile literare ale subiectului: noti]ele [i ciornele romanului “Dracula” de Bram Stoker.

LUPTA CU SPIONUL INDUSTRIAL Produc`torul rus de solu]ii de securitate face echip` cu Microsoft pentru remedierea unei vulnerabilit`]i a sistemului de operare Windows care a fost exploatat` de virusul de tip worm “Stuxnet”. Virusul este un instrument de spionaj industrial care a fost proiectat s` ob]in` acces la sistemul de operare Siemens WinCC, responsabil cu monitorizarea produc]iei [i

Exprimarea vizual` a fotografilor amatori va putea fi \mbun`t`]it` de la jum`tatea lunii octombrie, datorit` Funda]iei “Calea Victoriei”, care le propune o incursiune \n universul fotografiei. Secretele fotografiei vor fi explicate amatorilor, care vor putea, prin structura cursului, s` pun` imediat \n practic` tehnicile \nv`]ate. Cursul propune amatorilor de fotografie o incursiune \n domeniul limbajului vizual, experien]` ce se poate dovedi util` la concretizarea unor proiecte sau idei \n domeniu. Lectorul Marius Iacob va \nv`]a cursan]ii no]iuni generale, tehnici de iluminare, bazele [i conceptul unui proiect sau fotografie de portret. Cursul r`spunde \ntreb`rilor de ordin atât tehnic, cât [i estetic, iar structura acestuia [i interactivitatea stimuleaz` creativitatea.

Biz

“Cineva mi-a amintit c` sus]ineam c` l`comia este bun`. Acum, se pare c` este [i legal`, pentru c` toat` lumea mu[c` din acela[i ciolan”, sunt cuvintele cu care Gordon Gekko, o fost` “vedet`” de pe Wall Street, reintr` \n lumea corporate din SUA, dup` ce a petrecut o bun` perioad` de timp \n \nchisoare pentru tranzac]ii bursiere ilegale. Proasp`t ie[it de dup` gratii, experimentatul broker reintr` \n joc al`turi de logodnicul fiicei sale, \n ciuda insisten]elor acesteia. Dar dac` \nchisoarea l-a schimbat pe acesta sau Winnie chiar intuie[te inten]iile tat`lui ei ve]i putea afla de pe marile ecrane de la jum`tatea lunii septembrie, din filmul “Wall Street: Money Never Sleeps”, regizat de Oliver Stone. Michael Douglas revine \n rolul care i-a adus Oscarul \n urm` cu peste 20 de ani, fiind acum acompaniat de “lupii tineri” Shia LaBeouf [i Carey Mulligan.

colectarea datelor.

FOCUS PE PASIUNE

66

Tranzac]ii cu n`b`d`i

TEHNOLOGIEI |I {ADE BINE CU DRUMUL Produc`torul de aparate electronice Sony [i-a propus ca pân` la finele lunii octombrie s` prezinte \n principalele ora[e din ]ar` nout`]ile \n materie de tehnologie prin intermediul Caravanei Sony3D, un showroom mobil. Locuitorii din Bra[ov, Sibiu, Cluj, Ia[i, Bac`u, Timi[oara, Oradea, Ploie[ti [i Bucure[ti vor putea testa ultimele inova]ii \n materie de televiziune 3D, notebook-uri, foto sau video. Vizitatorii vor mai avea ocazia s` urm`reasc` programe sportive, videoclipuri, filme sau jocuri tridimensionale pe PlayStation 3, prin intermediul ochelarilor cu tehnologie Active Shutter.

mod`

Recesiunea se \mbrac` de la Prada Criza economic` global` nu atinge cele mai puternice case de mod` din lume, care \nregistreaz` cre[teri ale vânz`rilor \n prima jum`tate a anului 2010.

Toamna se num`r` prezent`rile de mod`. Motiv de bucurie nu numai pentru pasiona]ii de shopping, ci [i pentru managerii marilor case de mod` din lume, care \n ciuda crizei financiare globale au \nregistrat cre[teri ale veniturilor [i ale vânz`rilor \n prima jum`tate a anului 2010. {i nici estim`rile pentru al doilea semestru nu sunt tocmai pesimiste.

“Previziunile noastre pe termen scurt [i mediu sunt bune”, spunea \ntr-un comunicat de pres` François-Henri Pinault, pre[edinte [i CEO la compania Pinault – Printemps – Redoute (PPR), care de]ine [i Gucci Group. Veniturile Gucci Group (care de]ine branduri de lux precum YSL, Boucheron sau Bottega Veneta) s-au ridicat \n prima jum`tate a acestui an la aproape 8,14 miliarde de euro, \n cre[tere cu 3,6% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, când se ridicau la 7,85 de miliarde de euro.

“Primele câteva luni ale anului 2010 au indicat o cre[tere accelerat`”, spune \n raportul financiar din a doua jum`tate a anului 2010 Giorgio Armani, pre[edinte [i CEO al companiei Giorgio Armani SpA. Totu[i, compania condus` de acesta a \nregistrat o sc`dere a veniturilor consolidate cu 6%, pân` la 1,52 miliarde de euro. Biz

Biz

67

life DE

MARTA U[URELU

Vacan]` \n paradis “Bine a]i venit \n Paradis. Tu e[ti Adam [i tu e[ti Eva. Eu voi fi \ngerul vostru!” – cu aceste cuvinte am fost \ntâmpina]i la intrarea \n Hotelul Adam & Eve din Belek, Turcia, de o fat` \mbr`cat` \n alb [i \naripat`.

Nu am poposit nicio clip` la recep]ie. Am fost invita]i \ntr-o camer` de un alb imaculat \n care ni s-a spus c` Adam & Eve este un hotel de design, cu un concept diferit de celelalte hoteluri din Antalia, \n care oaspe]ii nu stau la recep]ie. |ngerul ne-a mai spus c`, dac` avem nevoie de ceva, orice, suntem ruga]i s`-l contact`m, fiind la dispozi]ia noastr` 24 de ore din 24.

Ne-a pl`cut primirea. Ne-a pl`cut [i ideea \ngerului [i am zâmbit. Am urmat \ngerul, care ne-a condus \n camer`. |n lift, bezn`. Sau, mai exact, aproape bezn`. Deslu[eam umbrele celor de lâng` noi. La deschiderea u[ilor, [i mai bezn`. Holul, de un negru impecabil, nu era luminat.

Ni[te leduri ascunse \]i d`deau o impresie a culoarului, iar u[ile camerelor, care sunt din sticl` mat`, ajutau, \n cazul \n care camera era ocupat`, cu pu]ina lumin` care r`zb`tea prin u[`.

Culoarele negre au fost special create pentru a-i for]a pe oaspe]i s` se gândeasc` strict la momentul \n care se afl` pe acel culoar. |n loc s` le zboare gândul la ce-au l`sat acas` sau ce businessuri s` mai fac`, to]i se 68

Biz

turism

gândesc la un singur lucru: “Unde ne duce \ngerul `sta? De ce este atât de \ntuneric?”. R`spunsul vine imediat ce se deschide u[a camerei. Totul \n camer` este alb. Iar efectul este cu atât mai mare, cu cât intri dintr-o zon` \ntunecat` \ntr-o camer` impecabil de alb`.

Din u[`, vezi un univers SF. Pere]ii sunt \mbr`ca]i \n oglinzi, din tavan pân` \n podea, [i \n primele momente nu realizezi cum e camera, cât de mare este sau ce este \n ea.

Pe mas` a[teapt` fructe [i vin, cu complimente din partea hotelului. |n camer` exist` dou` paturi albe imense, [i surpriz`: un jacuzzi de interior. |n balcon, unde din nou pere]ii sunt tapeta]i cu oglinzi, te a[teapt` al treilea pat, dublu, la fel de alb.

Ne-a fascinat pe loc acest hotel. {i camera. Auzisem c` este un hotel de design, dar surpriza unui astfel de hotel \n Turcia [i, mai ales, frumuse]ea conceptului ne-au \ncântat. |ngerul ne-a prezentat camera, cu cele 2 baruri – unul free, hotelul fiind all inclusive, [i unul contra cost pentru produse aduse de peste hotarele turce[ti.

Ne-au pl`cut mult dressingul [i baia, mari [i la fel de albe.

La \nceput, \ns`, este [ocant.

Este genul de hotel pe care-l placi sau nu. F`r` cale de mijloc. “Mul]i oameni se sperie s` se vad` \n atâtea oglinzi [i nu se pot bucura de hotel. Dar foarte mul]i sunt \ncânta]i [i aleg s` revin` la noi”, spune Alper Uçar, directorul general al hotelului.

Biz

69

life Tot pe ideea camerei albe sunt concepute [i holurile care duc din liftul \ntunecat spre restaurante, baruri, spa sau la plaj`. Oglinzile [i albul imaculat sunt prezente peste tot. Fiecare pies` de mobilier a fost atent aleas` ca s` completeze perfect ideea hotelului [i s` ofere un sentiment de bine, de relaxare.

Merii cu fructe p`trate sunt elementul care m-a fascinat cel mai mult. Dac` ar fi s` fac un top. Dar, f`r` top, sunt multe alte elemente care mi-au atras aten]ia.

M-a impresionat camera, pe care o [i po]i lumina \n orice culoare vrei, m-a impresionat piscina senza]ional`, cea mai mare din Europa, [i [ezlongurile care de fapt sunt paturi duble din piele alb`. Am fost impresionat` [i de designul barurilor de la piscine, de gazonul artificial \n care este \mbr`cat pe afar` tot hotelul, de barul Atrium, care este o adev`rat` bijuterie, [i pe tavanul c`ruia sunt nu mai pu]in de 4.900.000 de oglinzi. Elegan]a [i rafinamentul designerului se v`d din prima clip` [i se p`streaz` \n orice col] al complexului. Dar, revenind la meri, simplitatea [i impactul extraordinar al acestei p`duri de meri care te \nso]e[te \n tot hotelul mi s-au p`rut fascinante. De c창te ori am trecut pe l창ng` ei i-am admirat. |n poze, din p`cate, aceste elemente de decor [i frumuse]ea hotelului nu pot fi surprinse a[a cum sunt \n realitate. |nainte s` plec la Adam & Eve, vorbeam \n redac]ie cu colegii, care priveau site-ul hotelului, [i ne \ntrebam dac` \n realitate acest hotel este a[a sau nu. Dup` trei zile petrecute acolo, pot s` spun c` acest hotel este mai frumos dec창t \n poze.

Este un hotel de concept de care te bucuri. Pe care \l sim]i [i \n care savurezi vacan]a \n fiecare clip`.

70

Biz

Barul Atrium este o adev`rat` bijuterie.

Pe tavan sunt nu mai pu]in de 4.900.000 de oglinzi, care atunci c책nd sunt luminate reflect` asemeni unui diamant marta@revistabiz.ro

turism

Poate cel mai premiat hotel al Turciei, Adam & Eve nu are la fel de mult` mâncare cum g`se[ti \n Turcia, dar are un restaurant secret, pe care \l po]i rezerva doar pentru tine [i \nso]itorul t`u. Are chiar [i \n management un director romantic care te ajut` s` oferi momente de neuitat partenerului t`u. Este un hotel care pune mare accent pe intimitatea oaspe]ilor s`i [i ofer` multe servicii de petrecere a timpului liber, f`r` a avea \n program anima]ie. Tot diferit de alte hoteluri turce[ti, turi[tii sunt de multe na]ionalit`]i. Foarte mul]i turci, europeni [i arabi, [i pu]ini ru[i.

“Nu ne definim ca un hotel de 5 stele sau de 7 stele. |i l`s`m pe turi[ti s` aprecieze num`rul nostru de stele.

Pentru a fi cât mai aproape de ei, am impus conceptul de \nger dar [i ideea de a organiza concerte cu mari arti[ti ai lumii. Tiesto este unul dintre arti[tii care «cânt`» la Adam & Eve. |n plus, oferim servicii de business, organiz`m conferin]e pentru marile companii dornice s`-[i fac` \ntâlnirile \n loca]ii elegante [i, bine\n]eles, organiz`m nun]i, evenimente care ajung u[or la 2,5 milioane euro”, a mai spus Alper Uçar. Biz Material realizat cu sprijinul agen]iei de turism Alibaba Tour

Biz

71

life rugby DE

MIHAI PINTILIE

POVE{TI CU R~ZBOINICI Edi]ia din acest an a Tri Nations a fost una special`. Nu doar spectacolul din teren, dar [i cel din tribune [i cel mediatic au ridicat competi]ia la rang de art` 72

Biz

Noua Zeeland`, Australia [i Africa de Sud joac` pur [i simplu altceva, alt rugby dec창t cel cu care suntem obi[nui]i din Turneul celor 6 Na]iuni sau din Cupa European` a Na]iunilor.

For]a echipelor este impresionant`, iar viteza juc`torilor, sprinturile lor sunt fenomenale. Fapte dovedite [tiin]ific: echipa tehnic` a Springboks, de exemplu, se afl` \n pozi]ia fericit` \n care are la dispozi]ie resurse tehnice pentru a urm`ri juc`torii prin GPS at창t \n cursul meciurilor, c창t [i la antrenamente pentru a le monitoriza

rugby performan]ele individuale. Concluzia: juc`torii sud-africani care evolueaz` la echipe de club din Europa nu reu[esc s` ]in` pasul cu colegii lor care joac` \n competi]ia intern`, ba chiar evolueaz` la jum`tate din intensitatea jocurilor din Super 14 (competi]ie a cluburilor din cele trei ]`ri). “Nu e nimic \n neregul` cu condi]ia lor fizic`, jocul este cel care difer` \ntre cele dou` emisfere. Avem nevoie de 45 s`pt`mâni s`-i aducem pe ace[ti juc`tori la nivelul de intensitate al jocului pe care ni-l dorim”, declara preparatorul fizic al Springboks.

Australia [i Noua Zeeland` nu au aceea[i problem`. Juc`torii lor sunt obliga]i s` evolueze numai la echipe de club din aceste ]`ri dac` vor s` joace la na]ional`. Cu juc`torii selec]ionabili grupa]i la doar câteva cluburi, rela]iile de joc se perfec]ioneaz` continuu, rezultând omogenitatea echipei [i a stilului de joc. De aceea, partidele din Tri Nations sunt adev`rate spectacole sportive asupra c`rora \[i a]inte[te privirea \ntreaga lume.

Valoarea celor trei echipe fiind foarte apropiat`, diferen]a e determinat` de nivelul de angajament, de tactica adoptat` [i de sclipirile individuale ale juc`torilor, iar acestea din urm` sunt numeroase, pe m`sura talentului lor.

Am v`zut for]e ale naturii precum Mils Muliaina, Adam Ashley-Cooper sau Gurthro Steenkamp, ca s` nominalizez de la fiecare din cele trei echipe; am v`zut genii pe teren precum Kurtley Beale, Richie McCaw sau Schalk Burger; l-am v`zut [i pe Bryan Habana, care [i-a \ngropat echipa \n dou` meciuri. Dar am mai v`zut o serie superb` de

“monster-kicks”, lovituri de pedeaps` bine executate de la distan]e de peste 50 de metri de c`tre Morne Steyn sau Kurtley Beale.

De altfel, jocul debordant al Noii Zeelande, caracterizat prin numeroase schimb`ri de ritm [i de direc]ie, a f`cut ca cele 22 de

eseuri reu[ite \n aceast` edi]ie a Tri Nations s` fie marcate de 12 juc`tori, aproape o echip` \ntreag`! Acest record completeaz` un altul cu care All Blacks au intrat \n istorie, echipa de anul acesta fiind prima \n cei 15 ani de turneu care câ[tig` competi]ia f`r` s` piard` vreun punct, reu[ind chiar un num`r record de puncte.

Dezam`girea \ntrecerii a fost Africa de Sud, care, \n ciuda titlului câ[tigat “en-fanfare” anul trecut [i a celui mai experimentat lot din istoria sa, nu a f`cut fa]` celorlalte dou` echipe, fiind chiar umilit` \n unele partide. Juc`torii sud-africani au avut \ns` momente \n care au ar`tat lumii \ntregi c` limitele pot fi dep`[ite atunci când b`ie]ii joac` cu inima, reu[ind reveniri [i r`sturn`ri spectaculoase de scor.

La un nivel mediu, dac` putem vorbi de mediu \ntr-o competi]ie ca Tri Nations, s-a situat Australia. Vizibil mai bun` decât Africa de Sud, pus` \n dificultate \ns` de Noua Zeeland`, a fost singura echip` capabil` s` fac` fa]` la All Blacks [i, dincolo de rezultate, r`mâne cu o imagine coerent` privind pozi]ia sa [i forma sportiv` a echipierilor s`i \n vederea preg`tirii Cupei Mondiale de anul viitor. Wallabies sunt \n plin` schimbare a genera]iilor de juc`tori, iar viitorul sun` bine.

Pentru cele trei echipe urmeaz` turneele de preg`tire de la sfâr[itul anului \n care se vor \nfrunta din nou cu selec]ionate ale ]`rilor din emisfera nordic`. Pute]i merge \ns` lini[ti]i pe tripleta Noua Zeeland` – Australia – Africa de Sud. Europa nu le poate face fa]`, \nc`. Biz

Biz

73

life gadgets GABRIEL BÂRLIG~

R`zboiul androizilor

DE

74

Biz

De câ]iva ani buni, Asia a devenit un puternic pol de putere \n domeniul terminalelor mobile. Produc`torii din aceast` zon` a lumii se \ntrec \n a lansa noi terminale, abordând mai ales zona high-end a pie]ei, inclusiv segmentul smartphone. |n prima

LG OPTIMUS ONE Dup` cum \i spune [i numele, acest terminal este optimizat pentru serviciile Google Mobile, fiind, al`turi de “fratele” s`u LG Optimus Chic, unul dintre primele smartphone-uri cu Android 2.2 (Froyo), cea mai nou` versiune a platformei Android, care permite navigarea pe internet cu o vitez` de pân` la 3 ori mai mare, \nc`rcarea paginilor, aplica]iilor de tip pop-up [i multitasking. Terminalul permite sincronizarea cu calendarul Outlook [i poate deveni hotspot Wi-Fi mobil, permi]ând accesul 3G pentru mai mul]i utilizatori. Printre aplica]iile Google Mobile disponibile se num`r` Google Voice Search, Google Voice Actions, Google Goggles, Google Shopper [i Google Maps cu op]iune de naviga]ie.

Optimus One include LG App Advisor, care recomand` cele mai bine cotate 10 aplica]ii la fiecare dou` s`pt`mâni.

DATE TEHNICE \n`l]ime/l`]ime/grosime: 113,5 x 59 x 13,3 mm GREUTATE (CU BATERIE STANDARD): 129 grame BATERIE STANDARD: 1.500 mAh TIMP DE STANDBY: 700 ore (2G) / 550 ore (3G) TIMP DE CONVORBIRE: 480 min. (2G) / 450 min. (3G) DISPLAY: LCD tactil, 3,2 inch HVGA (320 x 480) SISTEM DE OPERARE: Android 2.2 (Froyo) INTERNET: 3G, e-mail, mesagerie instant MESAJE: SMS / EMS / MMS CONECTIVITATE: USB, Wi-Fi, Bluetooth CAMER~ DIGITAL~: 3 megapixeli MEMORIE INTERN~: 170 MB MEMORIE EXTERN~: card MicroSD de 2 GB, extindere pân` la 32 GB DIMENSIUNI:

gabriel.barliga@revistabiz.ro

gadgets jum`tate a lunii septembrie, sud-coreenii de la LG [i chinezii de la HTC au venit cu nout`]i \n zona smartphone-urilor cu ecran tactil dezvoltate pe platforma Android, promovat` de Google. Ne-am gândit s` le a[ez`m al`turi, pentru a le putea compara mai bine.

HTC DESIRE Z Pân` \n urm` cu câ]iva ani, pu]ini auziser` de HTC, dar \n era ecranelor tactile compania chinez` a devenit un adev`rat star. Noul HTC Desire Z se adreseaz` persoanelor care c`l`toresc des [i care vor s` r`mân` conectate rapid [i u[or cu prietenii pe Facebook sau Twitter sau cu colegii [i clien]ii.

Terminalul include un sistem unic de deschidere denumit “pop hinge”, care scoate la iveal` tastatura QWERTY. Aceasta include mai multe scurt`turi \n meniul telefonului [i dou` taste personalizate pentru accesul instantaneu la func]iile folosite des, f`r` a fi necesar` parcurgerea meniului. Este primul telefon care utilizeaz` noul procesor Qualcomm 7230 de 800 MHz pentru performan]e \mbun`t`]ite [i durat` mare a bateriei.

HTC Desire Z include, de asemenea, HTC Fast Boot, care permite pornirea telefonului \n maximum 10 secunde.

DATE TEHNICE \n`l]ime/l`]ime/grosime: 119 x 60,4 x 14,16 mm GREUTATE (CU BATERIE STANDARD): 180 grame BATERIE STANDARD: 1300 mAh TIMP DE STANDBY: pân` la 430 ore TIMP DE CONVORBIRE: 590 min. (2G) / 400 min. (3G) DISPLAY: LCD tactil, 3,7 inch WVGA (480 x 800) SISTEM DE OPERARE: Android 2.2 (Froyo) cu HTC Sense INTERNET: 3G, e-mail, mesagerie instant MESAJE: SMS / EMS / MMS CONECTIVITATE: USB, Wi-Fi, Bluetooth CAMER~ DIGITAL~: 5 megapixeli MEMORIE INTERN~: 1,5 GB MEMORIE EXTERN~: port MicroSD DIMENSIUNI:

Biz

75

O NOU~ CLAS~ Prima genera]ie CLS a dus brandul Mercedes \ntr-o zon` nou`, cu un design diferit de ceea ce \ncercase pân` atunci constructorul german. A doua genera]ie a acestui coupé \n patru u[i, care va poposi \n showroom-uri din ianuarie 2011, apas` [i mai mult pe accelera]ia fanteziei [i sportivit`]ii. Noul Mercedes CLS are un [asiu mai u[or, motoare mai puternice [i mai eficiente, elemente de siguran]` de ultim` or` [i un design ce transmite for]` [i elegan]`. S`-l descoperim \n toat` splendoarea sa.

DE

GABRIEL BÂRLIG~

DESIGN EXTERIOR Propor]iile sunt la fel de spectaculoase: capota lung`, ferestrele laterale foarte \nguste [i plafonul \nclinat \n spate. Totu[i, profilul e mai cuminte [i se apropie mai mult de berlin` decât de coupé \n compara]ie cu genera]ia precedent`. Grila fa]` e complet nou` [i aminte[te de Mercedes-Benz SLS AMG.

INTERIOR Cinci culori, cinci tipuri de finisaje [i trei tipuri de piele – acestea sunt op]iunile principale la interior pentru viitorul proprietar de CLS. Unitatea interiorului este dat` de linia ce porne[te din stânga [oferului, continu` pe bord [i se \ncheie pe u[a pasagerului. Clien]ii pot alege \ntre trei esen]e de lemn: nuc maro \nchis, frasin negru sau plop maro deschis. Consola central` a fost redesenat` [i integrat` armonios \n bord.

SCAUNE SPATE Dou` scaune individuale \n spate, clar delimitate, pentru confortul sporit al pasagerilor.

STOPURI Rama ro[ie cu leduri “\mbrac`” luminile de pozi]ie [i e perfect integrat` \n caroserie.

FARURI FA}~ Farurile LED cu luminozitate dinamic` sunt \mp`r]ite \n trei zone: sus e semnalizatorul, apoi avem o ram` de leduri pentru cea]`, care \nconjoar` farul principal.

MOTORIZARE |n ianuarie, vor fi disponibile dou` motoare BlueEFFICIENCY \n [ase cilindri de 265, respectiv 306 CP. Din martie 2011, CLS va oferi un diesel cu o putere mai mic` (204 CP), cu un consum de doar 5,2 litri la 100 km. |n aprilie vor fi livrate primele ma[ini dotate cu cel mai puternic propulsor al gamei, un V8 de 408 CP.

life motor DE GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI Un coreean la Paris

Mini a crescut mare

Hyundai vine la salonul francez cu patru modele noi, dintre care se distinge noul ix20, un MPV de clas` B care adopt` noua linie de design “fluidic sculpture” a companiei.

Modelul se adreseaz` familiilor tinere [i ofer` economie de combustibil [i emisii de CO2 reduse, precum [i cele mai noi tehnologii \n materie de siguran]` pasiv` [i activ`.

For]a verde Francezii de la Peugeot spun c` este primul crossover diesel hibrid, \ns` modelul 3008 HYbrid4 nu face rabat la performan]`, combina]ia \ntre diesel [i motorul electric asigurând nu mai pu]in de 200 CP. HYbrid4 combin` propulsorul diesel HDi FAP de 2 litri de 163 de cai putere cu un motor electric care ofer` un maxim de putere de 37 CP. Rezultatul este un consum de 3,8 litri la 100 km, cu emisii de CO2 de 99 g/km.

Un Carrera face carier` Cu o putere de 408 CP, o dinamic` excelent` [i echipare sportiv` de top, noul Porsche 911 Carrera GTS reprezint` vârful de gam` pentru seria Carrera. Noul GTS este disponibil \n variantele Coupé [i Cabriolet cu un motor de 3,8 litri [i tehnologia Porsche Intelligent Performance, care reduce sim]itor consumul de combustibil. Cu toate acestea, accelera]ia de la 0 la 100 km/h se face \n numai 4,2 secunde.

Camionet` pentru canguri Mazda a ales salonul auto de la Sydney pentru premiera global` a noii camionete pick-up compacte BT-50. Desigur, nu este o simpl` camionet`, ci un “vehicul de lifestyle activ”, cu elemente spectaculoase de design. Modelul a fost dezvoltat de la zero, combinând un [asiu “musculos” cu o caroserie dinamic` [i sportiv`. Mai multe detalii vor veni pe 15 octombrie, la salonul australian.

78

Biz

Dup` ce a preluat grupul britanic Rover, mul]i s-au temut c` unul din brandurile iconice ale companiei, Mini, va disp`rea. |n 2001 \ns`, nem]ii au creat practic un nou segment cu “noul Mini”, iar variantele ulterioare au confirmat c` modelul are viitor.

Acum, a venit vremea m`ririi familiei Mini, prin apari]ia celui de-al patrulea membru, Countryman, model ce acoper` diferen]ele dintre conceptul Mini clasic [i segmentul contemporan al modelelor Sports Activity Vehicle. Noul Mini Countryman se define[te prin num`rul 4 [i aduce multe premiere importante pentru marc`: este primul model care dispune de trac]iune integral` (ALL4), de patru u[i, o deschidere larg` a hayonului [i are o lungime de peste patru metri.

Printre inova]iile tehnologice ale ma[inii se

remarc` solu]ia de conectare la internet Mini Connected, care permite folosirea unei serii de aplica]ii \n ma[in`, precum Web Radio, comunicare cu Twitter sau accesarea de [tiri printr-un reader RSS. Mini Countryman va fi disponibil \n cinci variante de motoriz`ri, trei pe benzin` [i dou` diesel. Cele mai puternice propulsoare (Cooper D, patru cilindri \n linie – 112 CP [i Cooper S, patru cilindri \n linie – 184 CP) pot fi echipate cu sistemul de trac]iune integral` ALL4. Un diferen]ial central multidisc variaz` distribu]ia puterii \ntre puntea fa]` [i cea spate. În condi]ii de condus normal, pân` la 50% din puterea de transmisie este direc]ionat` c`tre puntea spate, iar \n situa]ii extreme aceasta poate ajunge pân` la 100%.

Pre]urile pornesc de la 21.142 de euro cu TVA. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

motor

ASTROGRAMA UNEI PREMIERE

Cum Opel vine la Salonul Auto de la Paris, de la \nceputul lunii octombrie, cu noul model Opel Astra GTC, am decis s` arunc`m o privire \n urm`, pentru a descoperi evolu]ia acestui model \n ultimii aproape 20 de ani. |n 1991, Opel decidea s` renun]e la denumirea Kadett [i astfel ap`rea Astra F (pentru c` venea dup` Kadett E). Era prima din cele patru genera]ii de pân` acum, care s-au bucurat de succes pe pie]ele mondiale.

Astra pornea la drum. Biz

1991 Opel Astra F/A GSi Era vârful de gam`, cu un motor de 2 litri care dezvolta 147 CP, [i era disponibil doar \n varianta \n trei u[i. |n 1995, modelul a fost redenumit Astra Sport, dar doi ani mai târziu GSi a revenit cu un motor de putere mai mic`, \ns` mai prietenos cu mediul.

1998

Opel Astra G/B hatchback

De[i primele schi]e ap`ruser` \nc` din 1992, abia dup` [ase ani nem]ii au lansat a doua genera]ie Astra, disponibil` \n variant` hatchback cu 3 sau 5 u[i, respectiv sedan cu 4 u[i. Au existat [i dou` versiuni speciale, Coupé [i Cabrio, ambele desenate [i construite de italienii de la Bertone. Cum Opel ataca [i pie]ele din estul Europei, au fost introduse [i primele modele pe GPL.

2004

Opel Astra H/C GTC

Platforma Delta de la General Motors a fost folosit` \n 2004 pentru a treia genera]ie Astra. Pân` la finele anului 2008 se vânduser` peste 2,1 milioane de unit`]i \n toat` lumea, modelul fiind disponibil cu 11 versiuni de motorizare, care dezvoltau \ntre 90 [i 200 CP. Versiunea GTC din fotografie era vârful gamei \n ceea ce prive[te puterea disponibil`, cu 240 CP.

2010 Opel Astra GTC Paris Cel mai recent membru al celei de-a patra genera]ii Astra, noul GTC Paris este compact [i sportiv, dar promite [i suficient spa]iu pentru cinci pasageri. Aspectul futurist dat de designul exterior este accentuat de farurile LED. Ro]ile de 21 de ]oli [i suspensia adaptiv` mecatronic` FlexRide ofer` sportivitate sporit` ma[inii, la fel ca [i motorul turbo de 2 litri cu injec]ie direct`.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

79

opinie

O scrisoare deschis` c`tre romåni, cet`]eni europeni

Imagina]i-v` ce s-ar \ntâmpla dac` un virus s-ar r`spândi asupra Europei [i ar avea implica]ii severe asupra dezvolt`rii intelectuale [i fizice a copiilor. Boala i-ar epuiza atât de tare pe copii, \ncât cei afecta]i nu ar putea s` aib` niciodat` slujbe responsabile sau Lucreaz` de 10 ani \n s` fie membri productivi ai România societ`]ii. Cum ar proceda cu copii [i Uniunea European` [i statele familii s`race. membre \n cazul unei astfel de Misiunea crize? Aceasta este situa]ia curent` Asocia]iei a copiilor de etnie rom` \n toat` Ovidiu Rom Europa. Boala este Lipsa de este promovarea Educa]ie. Antidotul este educa]ia oportunit`pre[colar` de calitate. ]ilor egale Nenum`rate studii au ar`tat c` pentru educa]ia timpurie reduce persoanele “probabilitatea ca ace[ti copii s` aflate \n r`mân` repeten]i, s` aib` nevoie situa]ii de de educa]ie special`, s` risc din abandoneze [coala, s` fie [omeri România sau s` aib` cazier” (potrivit Lindei Darling-Hammond, The Flat

LESLIE HAWKE este cofondatoare, \n 2004, a Asocia]iei Ovidiu Rom.

80

Biz

World and Education, p. 34, NY, Teachers College Press, 2010). În timp ce Fran]a [i România joac` ping-pong \ntre ele, sute de mii de copii primesc mai pu]in` educa]ie decât au primit p`rin]ii lor acum o genera]ie. O \ntreag` genera]ie de romi vor fi [omeri dac` nu \ncep [coala la aceea[i vârst` cu ceilal]i copii din Europa.

Legea francez` prevede c` to]i copiii trebuie s` mearg` la gr`dini]` \ncepând cu vârsta de 3 ani. Ceea ce nu este, de fapt, adev`rat. Cei mai mul]i copii de etnie rom` din Fran]a nu sunt \nscri[i \n programe de educa]ie pre[colar` – iar pentru copiii mai \n vârst` din familiile “repatriate” \n România, procesul de transferare de la sistemul francez la cel românesc este complicat atunci când p`rin]ii sunt analfabe]i. Autorit`]ile nu sunt \n mod deosebit cooperante: frecvent copiilor le lipsesc documentele de transfer sau unele hârtii oficiale din str`in`tate nu sunt recunoscute de directorii [colilor române[ti. România, ca [i Fran]a, are legisla]ie perfect adecvat` pentru drepturile copiilor, dar legile f`cute s`-i protejeze pe cei marginaliza]i nu sunt implementate sau puse \n vigoare.

Constitu]ia român` declar` c` educa]ia public` este gratuit` – dar un raport al “Salva]i copiii” a concluzionat c`, anual, media cheltuielilor unui p`rinte pentru educa]ia “gratuit`” este de aproximativ 500 de euro. Nu e nicio mirare atunci de ce p`rin]ii romi amân` \nscrierea copiilor \n sistemul de \nv`]`mânt (pân` la 8-9 ani). Interesant este faptul c`

legea care stipuleaz` c` [coala e obligatorie de la 6-7 ani nu e implementat`, dar legea care \mpiedic` \nscrierea unui copil peste nou` ani este implementat` cu stricte]e. În loc s` se joace de-a cine este vinovatul, mai bine statele UE ar \nrola activ \n educa]ia pre[colar` to]i copiii de etnie rom` reziden]i \n ]ara lor. O strategie care merit` luat` \n considerare este cea care se implementeaz` acum cu finan]are din SUA \n 20 de comunit`]i române[ti. Este simplu: autorit`]ile locale \nscriu fiecare copil \ntre 4 [i 6 ani (anul viitor va fi \ntre 3 [i 6 ani) \n gr`dini]` [i le asigur` un set de haine [i \nc`l]`minte. P`rin]ii sub limita de s`r`cie primesc 12 euro pe lun` \n tichete sociale atunci când copiii lor nu au absen]e la gr`dini]`. Înscrierile [i prezen]a zilnic` au crescut dramatic \n comunit`]ile unde aceast` strategie a fost aplicat`.

Analizele economice au demonstrat c` banii investi]i \n educa]ie pre[colar` de calitate au o rat` de eficien]` de 3 pân` la 10 ori fa]` de investi]ia ini]ial`.

Banca Mondial` a estimat \n aprilie c` se pierd un miliard de euro pe an doar \n România \n productivitate [i venituri din taxe ca rezultat al [omajului [i angaj`rii romilor \n slujbe ce genereaz` venituri foarte mici. Pe continent, estim`rile ajung la peste 5 miliarde de euro. Acest lucru nu poate fi schimbat decât dac` statele membre ale UE reac]ioneaz` la decalajul de educa]ie cu aceea[i determinare cu care ar rezolva o epidemie medical`.