Biz 203- TRILOGIALUI STANCIU

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 203 • 18 - 31 octombrie 2010 • 6,5 lei

INTERVIU Tarom decoleaz` spre profit TEHNOLOGIE M`rul care bate petrolul RETAIL Cum va fi \n magazine de S`rb`tori

TRILOGIA

LUI STANCIU Trei businessuri [i un singur om. De doi ani, Iulian Stanciu cl`de[te discret \n retailul de electronice un nou imperiu, al c`rui viitor graviteaz` \n jurul cifrei de un miliard de euro.

Nr. 203

Publicitate

Marketing

PR

Media

Digital

|ntreaga industrie de comunicare.

Un singur portal

www.strategic.ro

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

Preg`tim ZileleBiz 2010

N

e-am plictisit cu to]ii de atâtea discu]ii despre criz`. Au fost epuizate toate discu]iile pe aceast` tem`. Dar cel mai mult m-am s`turat de ne\ncrederea [i pesimismul oamenilor cu care m` \ntâlnesc. V`d antreprenori, CEO [i manageri de top prin[i \n vria lui “Nu se vor schimba lucrurile” [i m` gândesc cu team`, de multe ori, c` \ntr-o astfel de lume, \nconjurat de astfel de oameni, va ajunge s` creasc` [i copilul meu.

Nu vreau s` aib` parte de o astfel de lume.

Pentru el, pentru noi [i pentru ziua de mâine vreau s` cred c` putem schimba lucrurile. Vreau s` cred c` doar de noi depinde s` fim mai buni, mai curajo[i [i mai inteligen]i.

Nu vor c`dea pere niciodat` \n traista celor care stau [i a[teapt`.

Trebuie s` ac]ion`m [i ceea ce spun este real, verificat [i demonstrat. |n criz`, oamenii care au muncit, care au g`sit noi c`i de dezvoltare [i de promovare au supravie]uit [i chiar au crescut.

Chiar [i \n România, cu toata mocirla politic`, oamenii de afaceri au f`cut mi[c`ri inteligente [i [i-au consolidat afacerile preg`tindu-le pentru anii viitori. Un exemplu \n acest sens sunt cei pe care vi-i prezent`m num`r de num`r \n revista Biz. Ne-am propus s` scriem despre oameni de afaceri care se mi[c`, care nu stau \n iner]ie, oameni care nu vor s` fie lua]i prin surprindere [i care au reinventat iar [i iar roata, for]a]i de \mprejur`ri. Despre ei scriem \n Biz, pentru ei c`ut`m s` prezent`m mereu noi tendin]e [i ni[e de activitate. {i pentru ei preg`tim la foc continuu \n aceste luni cel mai mare eveniment de afaceri din România. Dup` nou` ani, ZileleBiz r`mâne f`r` discu]ie cel mai mare [i mai important eveniment de afaceri de pe pia]a local` [i care reune[te peste 1.500 de oameni \n s`pt`mâna dedicat` celor mai dinamice domenii de activitate din economia româneasc`.

Avem pentru acest an, \n fiecare dintre cele 5 zile, conferin]e-ancor`, prezent`m studii \n premier` pe pia]a româneasc` [i reunim, din nou, a[a cum numai Biz [tie s` o fac`, cei mai dinamici oameni de afaceri, cei care an de an trag dup` ei economia româneasc` [i al`turi de care ne place s` ne desf`[uram zi de zi activitatea. V` invit s` citi]i [i \n acest num`r despre unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai momentului [i v` dau \ntâlnire \n perioada 15-19 noiembrie la Novotel, la a noua edi]ie a Zilelor Biz.

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

BIZ 203

COVER STORY Retail \n trei acte pagina

30

4 Retailerii, \nainte de Cr`ciun 6 {tiri \n 140 de caractere 10 Un nou proiect Biz: Top 100 Francize 10 GPL salveaz` România 12 Ie[irea din criz` \n 12 pa[i 13 Topul ora[elor lumii \n era globaliz`rii 14 R`sare soarele pentru fuziuni [i achizi]ii

OAMENII BIZ 16 Manageri de cinci stele • Igael Porecki – JW Marriott Bucharest Grand Hotel • Sonia N`stase – Howard Johnson Grand Plaza Hotel • Pierre Boissel – Crowne Plaza • Linda Griffin – AthÊnÊe Palace Hilton • Yilmaz Yildirimlar – Radisson SAS

INTERVIUL BIZ

INTERVIU BIZ Tarom preg`te[te decolarea spre profit pagina

22

24 Ruxandra Brutaru, pre[edinte [i CEO, Tarom

ANALIZ~ TEHNOLOGIE 26 Un m`r mai tare ca petrolul MEDIA 52 Pe plus \ntr-o pia]` \n sc`dere

START-UP 42 Iustin Paraschiv, ac]ionar, Avicarvil

GREEN 46 Bani m`run]i, diferen]` mare 46 S`n`tate \n mintea copiilor 48 Credit pentru comunitate

MARKETING

LIFE Suflet peruvian, premiant Nobel pagina 2

Biz

68

54 Interviu: Nicoleta P`dure, Managing Director, Media Concept Store 56 Polul de influen]` online 58 Leo Burnett: Creativitate la puterea a [asea

MANAGEMENT 60 Radiografia statelor de plat` 61 Trainerii dau o lec]ie fiscalit`]ii 62 Viitorul educa]iei corporatiste

LIFE 67 Austria prin ochelarii de schi 68 Suflet peruvian, premiant Nobel TENIS 70 Manageri la fileu RUGBY 72 Din nou despre campionii na]ionali GADGETS 74 Scoase la tabl` MOTOR 76 Al [aselea element 78 Ultimul salon la Paris

OPINIE 80 C`t`lin Teni]`, Managing Partner, TreeWorks

COVER STORY |n doi ani de criz` a cump`rat tot atâtea businessuri mari, iar acum antreprenorul Iulian Stanciu se preg`te[te de interna]ionalizare. Dar [i de venirea Amazon \n România.

$" " ) %#$ #$" &

$' $ & # &$" '

' ( ! ) ! $ &"$

$ '% ! %%'$ '! % ! '$ " " ! ' ! & ! ' & % $ & ! $ & ' &$"! '! !"' # $ ' $' ( &"$ $ ( & ) ! '$' $ '! $ '$"

FOTO COPERT~: VALI MIREA

AGEND~

agend` [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Economia unui premiu Nobel Premiul Nobel pentru {tiin]e Economice a fost decernat economi[tilor Peter A. Diamond, Dale Mortensen [i Christopher Pissarides pentru dezvoltarea unei teorii care ajut` la \n]elegerea modului \n care [omajul este afectat de politicile guvernamentale. Cei trei au creat modele care ajut` la \n]elegerea modului \n care [omajul, num`rul locurilor de munc` vacante sau salariile sunt afectate de legisla]ie [i de politicile economice.

Peter A. Diamond este un economist american, n`scut \n 1940, la New York, licen]iat \n matematic` la Yale [i are un doctorat la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din 1963. A scris despre teme precum eficien]a de-a lungul genera]iilor [i depre cele mai optime metode de impunere a taxelor.

Dale T. Mortensen s-a n`scut \n 1939. Este licen]iat \n economie la Willamette University [i doctor \n economie la Carnegie Mellon University. |n prezent, Mortensen este profesor la Northwestern University.

Christopher A. Pissarides este un economist britanic de origine cipriot`, n`scut \n 1948, la Nicosia, actualmente profesor la London School of Economics.

De-a lungul timpului a studiat pe teme de macroeconomie, for]` de munc`, politici economice. (Loredana S`ndulescu) 4

Biz

Retailerii, \nainte de Cr`ciun Ultimul trimestru din an este cea mai a[teptat` perioad`, deopotriv` pentru consumatori, care se gândesc la cadouri [i petreceri de s`rb`tori, [i pentru retaileri, care vizeaz` profitul. Veniturile comercian]ilor din ultimul trimestru reprezint` un procent masiv din cifra de afaceri pentru tot anul.

Dar \n acest an nu vom mai vedea cozi interminabile la casele de marcat [i nici profituri \n conturile retailerilor. “Dac` judec`m dup` primele [ase luni ale anului, când am observat prima sc`dere a consumului casnic din ultima decad`, este foarte posibil ca, pe ansamblu, [i a doua jum`tate s` aduc` o descre[tere de 6 pân` la 8 procente. Chiar dac` luna decembrie va ridica u[or consumul, aceasta nu va influen]a pozitiv evolu]ia pie]ei de bunuri de larg consum”, declar` pentru Biz Raluca R`schip, Director Consumer Tracking Division la GfK România.

De aceea, cu siguran]`, \n perioada s`rb`torilor vor cre[te categoriile care sunt tradi]ional vedete – de la categorii de baz`, precum f`ina, uleiul, zah`rul, pe care gospodinele le vor folosi s` prepare bun`t`]ile pentru cina de Cr`ciun, pân` la produse [i specialit`]i din carne de porc sau b`uturi

alcoolice [i r`coritoare. |n luna decembrie 2009, categoriile care au \nregistrat cele mai importante cre[teri fa]` de decembrie 2008 au fost cafeaua (22%), apa mineral` [i berea (19%) sau uleiul (17%). Ca de obicei, formatele retailului modern vor fi avantajate \n perioada Cr`ciunului, deoarece consumatorii le vor prefera \ntotdeauna atunci când este vorba despre un co[ de cump`r`turi mai mare.

Categoriile care vor merge bine anul `sta de Cr`ciun sunt acelea[i care au avut succes [i \n anii trecu]i. Singura diferen]` va veni din faptul c` oamenii vor reduce cantit`]ile achizi]ionate, pentru c` sunt mai pu]in dispu[i ca oricând s` \[i creasc` cheltuielile \n afara strictului necesar. Atâta timp cât nivelul de pesimism al românilor r`mâne constant sc`zut, nici consumul nu are cum s` \[i revin` semnificativ. Ca supap` de supravie]uire, de adaptare la criz`, vom vedea din ce \n ce mai mul]i consumatori apelând la achizi]ionarea principalelor categorii de FMCG pe alte c`i – fie din pia]a neagr`, fie direct de la produc`tori, fie din importurile paralele.

Un volum mai mic achizi]ionat \ns` nu \nseamn` automat [i o economie real` alexandru.ardelean@revistabiz.ro

[tiri pentru buzunarele consumatorilor, mai ales dac` ne gândim la recent anun]atele cre[teri de pre]uri la produsele de baz`.

De aceea, este foarte posibil ca s`rb`torile \n 2010 s` aduc` o mas` mai s`rac`, dar cu aceea[i cheltuial` ca anul trecut.

Pentru retaileri, acest sfâr[it de an, ca [i 2011, se anun]` a fi \n continuare foarte dificil. Prin urmare, goana dup` clien]i va fi din ce \n ce mai intens`. Cei care nu vor lua m`suri serioase pentru a contracara efectele crizei [i schimb`rile din comportamentul consumatorilor risc` pierderea cotelor de pia]`. |ns`, ca \n orice criz`, exist` [i oportunit`]i, care pot ajuta comercian]ii. Printre oportunit`]ile demne de valorificat identificate de speciali[ti se num`r` [i sensibilitatea crescut` a consumatorilor la mesajele pe care le primesc, aten]ia pe care o acord` cump`r`turilor [i cre[terea importan]ei familiei. “De fapt, asist`m la o \ntoarcere a consumatorilor la valorile de baz`, \n care cei dragi joac`

un rol important, \n care siguran]a, nevoia de empatie [i sentimentul de apartenen]` la un grup, o comunitate, nevoia de a se r`sf`]a, dar \ntr-un sens diferit decât pân` acum, devin mai impor-

8%

rea ar putea fi sc`de ic \n a consumului casn anului doua jum`tate a tante”, mai spune Raluca R`schip. Toate aceste aspecte pot ajuta multe m`rci sau formate de retail s` construiasc` rela]ii solide cu consumatorii. |n plus, orientarea c`tre consumul \n interiorul casei, principala tendin]` a anului 2009, continu` [i anul acesta, iar retailerii ar

putea deveni marii câ[tig`tori ai luptei cu criza dac` adopt` strategiile potrivite. |n mod evident, promo]iile sunt laitmotivul comer]ului \n perioada actual`, iar Cr`ciunul va \nsemna o gur` de oxigen pentru retaileri, care vor \ncerca prin toate mijloacele pe care le au la dispozi]ie (promo]ii, pachete speciale cu discounturi) s` atrag` consumatorii.

Din nou, cei care vor câ[tiga sunt aceia care \[i vor gândi cu mare aten]ie campaniile promo]ionale, cu atât mai mult cu cât 2010 ne-a \nv`]at c` promo]iile nu mai genereaz` extraconsum, a[a cum ne obi[nuisem \n anii trecu]i, ci oamenii cump`r` la ofert` doar produsele de care au \n mod real nevoie.

Un aspect extrem de dificil pentru retaileri va fi [i stimularea consumului \n primele luni ale anului viitor f`r` s` analizeze cu foarte mare grij` [i precizie nevoile [i disponibilit`]ile consumatorilor [i s` se muleze perfect pe acestea. Biz

Biz

5

agend` [tiri NOUT~}I

Naspers cump`r` GECAD ePayment Sud-africanii de la Naspers Ltd. au achizi]ionat, prin grupul Allegro, 83% din ac]iunile companiei GECAD ePayment International, lider \n furnizarea de solu]ii eCommerce integrate pe pia]a româneasc`.

Orbitview continu` s` de]in` 17% din companie, iar Radu Georgescu r`mâne \n Consiliul Director al companiei. Daniel Nicolescu va ocupa noua func]ie de CEO la GECAD ePayment. Naspers se afl` la a doua achizi]ie pe pia]a româneasc`, dup` preluarea site-ului de vânz`ri de ma[ini second hand autovit.ro.

Mobila de la IKEA,

{TIRI |N

140

DE CARACTERE

Loredana Se relanseaz` angaj`rile. Potrivit studiului bianual Regus Business Tracker, dou` din cinci companii vor s` angajeze personal nou \n 2011

Gabriela Organiza]ia româneasc` @arcaspace a lan-

sat cu succes pe 1 octombrie prima rachet` spa]ial` româneasc`, Helen 2. Detalii pe www.arcaspace.com

Ovidiu Rata medie lunar` a infla]iei a fost

de 0,7% \n primele nou` luni ale anului. |n septembrie, a atins 7,77%, potrivit INS

Gabriel Pia]a româneasc` de ERP a sc`zut pentru al doilea an consecutiv, pân` sub 100 mil. euro, potrivit unui studiu @PAC_Consultants

mai pu]in` cu 13% Magazinul IKEA a \ncheiat anul de catalog 2010 (1 septembrie 2009 31 august 2010) cu vânz`ri de 327,4 milioane de lei. Valoarea vânz`rilor a sc`zut cu 13% fa]` de anul precedent de catalog. Aproximativ 60% din produsele vândute de magazinului IKEA \ntre 1 septembrie 2009 [i 31 august 2010 au fost produse de mobilier, restul \nsemnând produse de accesorii [i decora]iuni. Magazinul a fost vizitat de aproximativ 2,5 milioane de persoane \n perioada de referin]`.

Marta Cel mai mare penthouse din lume, aflat \nc` \n construc]ie \n Costa Rica, a fost scos la vânzare pentru 50 milioane de dolari

Loredana GMP PR profit` de criz` [i lanseaz` un departament specializat \n crisis management, func]ional 24/7, on call

Ovidiu 6,85% dintre români au renun]at la abonamentul de cablu pentru a economisi, spune BestJobs.

24% au renun]at la activit`]i din timpul liber

|ntâlniri de 2 mil. euro pe an Pia]a local` de dating se ridic` la aproximativ 2 mil. euro pe an, 50% din acest total fiind reprezentat` de site-urile de dating online cu acces liber [i gratuit, iar 32% provenind de la agen]iile matrimoniale care \[i desf`[oar` activitatea prin intermediul platformelor online, potrivit unui studiu al agen]iei de matchmaking Umbrella for Two. Un procent destul de mic, respectiv 15%, este reprezentat de agen]iile matrimoniale tradi]ionale.

6

Biz

Alexandru Pre]uri de locuin]e \n provincie de la 18.000 (garsonier` Cluj) la 367.000 euro (apartament 3 camere Bra[ov), arat` @MagazinulDeCASE

Corina Arabia Saudit`, China [i Egipt au cei mai activi utilizatori de internet. Turcia este singurul stat european \ntre primele zece – top TNS

Loredana Google, \n colaborare cu universit`]ile Stanford [i Carnegie Mellon, a testat mai multe autovehicule care pot circula f`r` [ofer

agend` [tiri DE

GABRIEL BÂRLIG~

ROMÂNIA PE IPHONE

Enciclopedia ora[ului, \n buzunar Adulmec.ro a lansat aplica]ia UrboPEDIA pentru iPhone, care poate fi desc`rcat` gratuit din magazinul virtual App Store.

UrboPEDIA este prima aplica]ie din România care ofer` op]iunea de check-in, prin care \]i anun]i cunoscu]ii c` e[ti \ntr-un loc anume. Po]i s` faci check-in la orice fel de loca]ie de la baruri sau cinematografe pân` la parcuri sau magazine de mod`, iar check-in-urile pot fi publicate [i pe Facebook. Pe lâng` aceasta, exist` [i op]iunea de a vedea ce firme sunt \n zona \n care te afli.

De pe telefon, direct la service Arval România, parte a BNP Paribas, a dezvoltat aplica]ia Arval Mobile pentru iPhone [i versiunea website mobil, pentru terminale smartphone. Aplica]ia, disponibil` gratuit, permite conduc`torilor auto ai unui vehicul de la Arval accesul la informa]ii utile, cum ar fi, de exemplu, unde se afl` cel mai apropiat service. De asemenea, se poate verifica \ntreaga gam` de servicii alocate vehiculului de]inut, iar \n cazul unei situa]ii de urgen]`, conduc`torul auto poate solicita asisten]` consilierilor tehnici de la Arval, \n momentul [i locul dorite.

Zitec prezint` lucr`rile ONU Adun`rile Generale ale ONU vor putea fi urm`rite \n direct pe iPhone sau iPad prin intermediul tehnologiei VideoPublishing.com, realizat` de compania româneasc` Zitec. Utilizatorii interesa]i de discu]iile din cadrul Adun`rii Generale a ONU pot s` descarce gratuit din App Store aplica]ia NGB-News. Platforma VideoPublishing.com, care permite companiilor s` ofere con]inut video online f`r` investi]ii \n infrastructur` IT, a fost lansat` \n 2009 de Zitec printr-un parteneriat cu Ledra Capital, companie cu sediul la New York, [i a implicat o investi]ie de peste 250.000 de dolari.

10

Biz

Un nou proiect Biz : Top 100 Francize Continuând seria proiectelor editoriale inovatoare de pe pia]a româneasc` de publishing, revista Biz va prezenta la edi]ia din acest an a evenimentului “Zilele Biz” topul celor mai importante 100 de francize de pe pia]a româneasc` dup` cifra de afaceri, realizat \n parteneriat cu compania de consultan]` \n domeniu ThinkBig International.

“Zilele Biz”, cel mai mare eveniment de afaceri din România, va avea loc la hotelul Novotel, \n perioada 15-19 noiembrie, fiecare dintre cele cinci zile fiind dedicat` unui domeniu de top: Antreprenoriat, Real Estate & Retail, Inova]ie, CSR, Media & Marketing.

Suplimentul “Top 100 Francize” reprezint` o radiografie a pie]ei afacerilor “la cheie” din ultimul an, grupate pe principalele domenii de interes: retail, food, cafenele, turism, \nchirieri auto, imobiliare, beauty, servicii financiare, asigur`ri, educa]ie. Proiectul \[i propune identificarea celor mai de succes francize de pe pia]a româneasc`, aflarea re]etei succesului din spatele acestora, precum [i oportunit`]ile viitoare reprezentate de francizele care \[i caut` \n prezent parteneri \n România.

Franciza reprezint` un model de business verificat, care confer` un grad de suc-

ces mult mai mare decât o afacere \nceput` de la zero. Gradul de succes al unei francize este estimat de Adrian Gheorghe, Managing Director la compania ThinkBig International, la 80-90% din cazuri, dac` se ]ine cont de cum este adaptat noul concept la condi]iile locale din pia]`. |n contextul actual, când este vital s` se evite orice risc, avantajele clasice legate de notorietatea brandului, conceptul de “afacere testat`” [i preluarea de c`tre francizat a experien]ei francizorului cânt`resc tot mai mult \n decizia de a dezvolta o afacere \n regim de franciz`.

O alt` oportunitate conjunctural` \n aceast` perioad` este [i posibilitatea achizi]ion`rii cu mai pu]ini bani a unor francize deja lansate pe pia]`, de la acei antreprenori care au probleme financiare [i vor s` renun]e la ele.

Segmentele \n care francizele au avut cel mai mare succes, potrivit ThinkBig International, sunt retailul, cu un procent de 55% francize, urmat de segmentul food (25%) [i de pia]a de servicii (17%). Industria hotelier` are un procent de 2,7%, iar pentru produc]ie mai r`mân 0,3%.

GPL SALVEAZ~ ROMÂNIA România poate deveni un hub energetic \n Europa Central` [i de Est, dac` \[i folose[te corect resursele. Cea mai recent` investi]ie \n acest sens este construc]ia celui mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din ]ar`, \n Portul Midia-N`vodari, de c`tre compania Octogan Gas & Logistics. Inaugurarea terminalului a avut loc la \nceputul lunii septembrie. Prin acest proiect se asigur` o nou` cale de atragere \n România a resurselor de materii prime energetice, ca alternativ` la cele existente – gaz natural [i petrol. Terminalul are o suprafa]` de aproape 24.000 mp, este complet automatizat [i respect` normele interna]ionale privind siguran]a [i protec]ia mediului.

Poten]ialul s`u este de a deveni unul dintre cei mai importan]i juc`tori din pia]a de gaz petrol lichefiat din Europa Central` [i de Est. Finan]area a fost de 94 de milioane de euro, bani acorda]i de Banca Transilvania. (Alexandru Ardelean) gabriel.barliga@revistabiz.ro

Starbucks

40 de ani de dragoste pentru cafea Anul 1971 are o importan]` deosebit` pentru omenire; filmul Love Story a fost lansat, vulcanul Etna a erupt, asocia]ia Greenpeace a luat na[tere, femeile din Elve]ia au primit dreptul la vot, era digital` a început odat` cu inventarea primului

microprocesor [i… într-un col] al Washingtonului a fost deschis` prima cafenea Starbucks!

Denumit` dup` c`pitanul secund din romanul Moby Dick al lui Herman Melville, Starbucks \[i începe pasiunea pentru cafea \n urm` cu 40 de ani, odat` cu deschiderea primei cafenele în Pike Place Market, Seattle, oferind consumatorilor s`i una dintre cele mai bune cafele Arabica, produse la cele mai \nalte standard de calitate, cât [i o experien]` unic` în universul fiec`rei cafenele.

De-a lungul anilor, Starbucks a contribuit la dezvoltarea conceptului de cafenea, aducând în acela[i timp reale beneficii sociale, economice [i de mediu comunit`]ilor \n care activeaz`, minimizând impactul asupra mediului înconjur`tor [i având colabor`ri pe termen lung cu fermierii din \ntreaga lume.

Ast`zi, Starbucks de]ine peste 17.000 de cafenele peste tot \n lume, devenind o companie de \ncredere pentru 172.000 de parteneri, fiecare angajat fiind inclus \n programul Starbucks Coffee Master [i având [ansa de a \nv`]a mai multe despre lumea cafelei [i de a \mp`rt`[i aceast` pasiune cu clien]ii.

Gustul autentic [i unic al cafelei Starbucks este reg`sit \n toate b`uturile sale, precum cafeaua cu fri[c` Frappuccino®, ceaiurile din

Frunze \ntregi, Starbucks® Iced Coffee, DoubleShot® espresso sau ciocolatele calde. În aprilie 2007, Starbucks a intrat pe pia]a din România deschizând prima cafenea din Europa Central` [i de Est, de]inând \n prezent 8 cafenele în Bucure[ti, Timi[oara, Cluj. În 2009 a vândut peste 2 milioane de cafele, prin excelen]a serviciilor reu[ind s` ofere experien]a Starbucks în fiecare cea[c` de cafea, fiec`rui client \n parte.

Pentru a s`rb`tori cei 40 de ani împreun` cu consumatorii s`i români, compania deruleaz` o campanie aniversar` ce debuteaz` cu introducerea Pike Place™ Roast, un nou sortiment de boabe de cafea, inspirat de numele primei cafenele deschise în pia]eta istoric` din Seattle – un mix aniversar, un omagiu adus mo[tenirii Starbucks [i experien]ei sale \n crearea delicioaselor combina]ii de arome [i gust. În acela[i timp, Starbucks \[i invit` clien]ii s` participe la seminariile de cafea, s` deguste unele dintre cele mai bune cafele. Seminariile sunt deschise publicului: 07.10.2010 – Plaza România; 08.10.2010 – Cluj; 14.10.2010 – Sun Plaza Mall; 20.10.2010 – Timi[oara; 21.10.2010 – America House; 28.10.2010 – B`neasa Mall.

“Când vii la Starbucks, prime[ti mai mult decât cea mai bun` cafea – e[ti \nconjurat de oameni extraordinari, ascul]i muzic` de prim` clas` [i g`se[ti un loc de întâlnire confortabil [i foarte familiar”, spune Howard Schultz, pre[edintele [i directorul executiv al Starbucks.

ADVERTORIAL

Experien]a Starbucks

agend` [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Ie[irea din criz` \n 12 pa[i Cum arat` planul pentru ie[irea din recesiune [i revenirea la cre[tere economic` elaborat de investitorii str`ini [i speciali[ti locali de prim rang Pentru a elabora “Programul pentru Cre[tere Economic`” – Ac]iuni Prioritare pentru Repornirea Economiei, Consiliul Investitorilor Str`ini (CIS) a apelat la propriii membri, dar [i la reputa]i economi[ti: Lucian Anghel – economistul-[ef al BCR, Laurian Lungu – Managing Partner al Macroanalitica, Valentin Lazea – economistul-[ef al BNR, prof. Ovidiu Nicolescu – pre[edinte al Consiliului Na]ional al |ntreprinderilor Mici [i Mijlocii din România. Solu]iile au fost structurate \n 10 domenii de ac]iune, detaliate mai jos.

Dac` s-ar implementa solu]iile prioritare propuse de CIS, pân` \n 2015 Produsul Intern Brut (PIB) al României ar cre[te cu 11,6%, pia]a muncii ar avea 250.000 de noi locuri de munc`, iar veniturile bugetare ar avansa cu 8,5%. Costurile bugetare suplimentare presupuse de implementarea celor mai urgente 12 ac]iuni sunt de doar 0,73% din PIB-ul estimat pentru 2010, adic` 864 de milioane de euro. Pe termen lung, este de a[teptat ca m`surile s` genereze o cre[tere economic` indirect` suplimentar` de aproximativ 15-20% din impactul direct.

Referindu-se la impactul pe care l-ar putea avea acest document strategic \n economia româneasc`, Lucian Anghel a spus, \n exclusivitate pentru Biz: “România are nevoie \n acest moment de o viziune pe termen lung care s`-i permit` s` fructifice avantajele de care dispune \n condi]iile consolid`rii fiscale, care este necesar` dar nu [i suficient` pentru relansarea rapid` a cre[terii economice durabile. Este o [ans` pe care România nu ar trebui s-o rateze”.

12

Biz

DECALOGUL REPORNIRII ECONOMIEI Primul domeniu se refer` la stabilizarea mediului economic. M`sura prioritar` pentru stabilizarea mediului este introducerea \n cadrul Ministerului Finan]elor a unui Registru transparent de Crean]e asupra bugetului de stat, cu o scaden]` atribuit` fiec`rei crean]e. O alt` m`sur` este \nceperea programului Prima Cas` 3. Pân` \n 2015, m`surile propuse pot genera credite de aproximativ 2 miliarde de euro (+1,5% la PIB). M`surile ar duce la crearea a 31.000 de noi locuri de munc`, ce se vor reflecta \ntr-o cre[tere de 1,2% a veniturilor bugetare. Costurile bugetare sunt estimate la 70 milioane de euro.

M`sura propus` la capitolul guvernan]` este crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economic`, format din profesori [i cercet`tori reputa]i [i reprezentan]i ai sectoarelor privat [i public, ai patronatelor [i ai sindicatelor,

pentru a ajuta la definirea strategiei pe termen lung a economiei.

Domeniul trei este legat de sus]inerea dezvolt`rii IMM, unde CIS propune crearea de facilit`]i de creditare subven]ionat` prin contribu]ia comun` a b`ncilor [i a sectorului public. Ar putea fi \nfiin]at` o banc` sau un fond de dezvoltare care ar putea prelua acest rol (pe modelul KfW din Germania), pentru a ajuta la cre[terea ratei de absorb]ie a fondurilor UE. Sunt prognozate \mprumuturi de 250 mil. euro, precum [i 9.000 de noi locuri de munc`. Acestea din urm` se vor reflecta mai departe \n cre[terea veniturilor bugetare cu 0,4%, \n timp ce costurile la buget ar urma s` fie de doar 0,04% din PIB. Un domeniu important este [i sprijinirea noilor investi]ii. Principala m`sur` este dezvoltarea pie]elor de capital prin listarea local` [i interna]ional` a Fondului Proprietatea [i prin stabilirea unui program accelerat, clar [i transparent de privatizare a companiilor de stat, inclusiv ac]iunile minoritare. Toate

[tiri gaja]i preconiza]i pe termen mediu vor contribui, la rândul lor, cu o cre[tere de 2,9% a veniturilor bugetare. Costurile primei ac]iuni sunt estimate s` ajung` 400 mil. euro. A doua propunere se preconizeaz` s` aduc` anual 144 mil. euro din absorb]ia fundurilor pentru agricultur`, rezultând \ntr-o cre[tere cumulat` de 1,3% a PIB. Cele 26.000 de noi locuri de munc` sunt estimate s` duc` la cre[terea veniturilor bugetare cu 1%, \n timp ce costurile sunt preconizate pe termen mediu la 140 milioane de euro.

Domeniul infrastructur` define[te dou` ac]iuni prioritare. Mai \ntâi, România ar putea depune \mpreun` cu Bulgaria sau Ungaria o candidatur` comun` pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Ac]iunea ar conduce la dezvoltarea infrastructurii ]`rii cu un cost total estimat la 10 mld. euro, care va fi distribuit pe parcursul a zece ani, \nsemnând o cre[tere anual` a PIB de un procent.

Num`rul turi[tilor care ar veni \n România ar cre[te cu un milion \n timpul Campionatului [i cu jum`tate de milion \n fiecare an dup` aceea. |n al doilea rând, CIS consider` c` modelele de cofinan]are sunt benefice pentru dezvoltarea infrastructurii [i, pentru a gr`bi procesul, sectorul privat este preg`tit s` contribuie suportând costul de ini]iere a unui mare proiect de infrastructur` propus de guvern.

fondurile ob]inute din vânzarea pachetelor de ac]iuni \nc` de]inute de stat (2 mld. euro) trebuie investite \n infrastructur`, conducând la cre[terea PIB cu 2% [i la avansul veniturilor bugetare cu 1,6%.

Al cincilea domeniu, al acces`rii finan]`rii din fondurile UE, propune ca m`sur` principal` externalizarea sau centralizarea managementului procesului de accesare a fondurilor sau, ca alternativ`, revizuirea schemelor de bonusare a angaja]ilor statului care lucreaz` cu fonduri de la UE. Prima solu]ie va rezulta \n atragerea anual` de fonduri structurale \n valoare de 400 mil. euro, \nsemnând o cre[tere a PIB cu 3,6% pân` \n 2015. |n plus, cei 75.000 de noi an-

Principala prioritate \n domeniul agricultur` este accelerarea investi]iilor \n infrastructur` prin atragerea de fonduri UE de 150 mil. euro anual. M`sura va reduce deficitul comercial [i infla]ia [i va costa aproximativ 40 mil. euro.

Prioritatea central` legat` de politica fiscal` este concentrarea controalelor c`tre pl`titorii de taxe care prezint` un risc ridicat de evaziune fiscal`. Sectorul privat este dispus s` sus]in` financiar lupta \mpotriva evaziunii fiscale, angajând companii de securitate care s` \mbun`t`]easc` controlul vamal. Prin sc`derea evaziunii, aproximativ 460 mil. euro vor fi disponibile anual pentru investi]ii, vor ap`rea 46.500 de noi locuri de munc`, care duc la o cre[tere de 1,8% a veniturilor bugetare.

Cea mai urgent` ac]iune pentru reformarea sistemului juridic const` \n ajustarea legisla]iei muncii. Rezultatul va fi o sc`dere cu un procent a [omajului [i crearea a 84.000 de noi locuri de munc` temporare [i permanente pe termen scurt.

Nu \n ultimul rând, este nevoie de modernizarea sectorului public.

M`sura propus` este reformarea administra]iei publice prin folosirea de indicatori de eficien]` clar defini]i. Eficientizarea structurilor prin evaluarea abilit`]ilor angaja]ilor [i a calit`]ii serviciului [i prin implementarea conceptului de e-Guvernare este de a[teptat s` aib` un impact social [i financiar pozitiv. Biz

IMPACTUL PROGRAMULUI, |N CIFRE M~SUR~

2011

2012

2013

2014

2015

2011-2015 (cumulat)

Cre[tere PIB suplimentar`

2,9%

2,2%

2,2%

1,9%

1,9%

11,6%

Noi locuri de munc`

84.000

75.000

32.000

29.000

20.000

250.000

Investi]ii*

1,4 mld. €

1,4 mld. €

1,4 mld. €

1,4 mld. €

1,4 mld. €

7,0 mld. €

Venituri la buget

830 mil. €

786 mil. €

803 mil. €

800 mil. €

856 mil. €

4.075 mil. €

Costuri bugetare

300 mil. €

141 mil. €

141 mil. €

141 mil. €

141 mil. €

864 mil. €

* Investi]iile publice \n economie sunt distribuite egal \ntre anii 2011 [i 2015. Fondurile necesare provin, \n principal, din veniturile suplimentare la buget generate de alte m`suri care creeaz` spa]iu fiscal (privatiz`ri, sc`derea evaziunii fiscale, fonduri de la UE etc.)

Not`: Tabelul con]ine doar impactul direct al m`surilor. Toate m`surile propuse se presupune c` vor fi implementate \ncepând cu 2011 alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

13

agend` [tiri DE

GABRIEL BÂRLIG~

Topul ora[elor lumii \n era globaliz`rii

New York, Londra, Tokio [i Paris sunt cele mai globalizate ora[e ale lumii, conform Indicelui Ora[elor Globalizate pe 2010 realizat de compania de consultan]` AT Kearney, Consiliul pentru Afaceri Globale al ora[ului Chicago [i revista “Foreign Policy”. Indicele a fost

lansat pentru prima dat` chiar la debu- ci include [i indicatorii importan]i pentul crizei economice, \n 2008, \ns` rece- tru lumea actual`, cum ar fi capitalul siunea nu a schimbat foarte mult uman, schimbul de informa]ii, expeierarhia. Clasamentul include rien]ele culturale sau impli65 de ora[e. Dintre primele LOC ORA{ carea politic`. Pe categorii, zece centre urbane globale, 1. New York campionii au fost: New York patru sunt din Asia – Tokio, 2. Londra pentru activitatea economic` Hong Kong, Singapore [i Seul. 3. Tokio [i schimbul de informa]ii, Australia, un important nod 4. Paris Londra pentru capitalul \ntre est [i vest, a urcat de pe 5. Hong Kong uman [i experien]ele cultu16 \n 2008 pân` pe locul 9 \n 6. Chicago rale, respectiv Washington clasamentul actual. Unul din- 7. Los Angeles pentru implicarea politic`. tre factorii care au avut un im- 8. Singapore Conform studiului, ora[ele pact puternic asupra indicelui 9. Sydney globalizate au capacitatea de de globalizare a ora[elor a fost 10. Seul a influen]a evolu]ia econoadoptarea pe scar` larg` a inmiei mondiale, sunt locurile ternetului \n band` larg`, \n timp ce unde fac schimb de informa]ii liderii incriza nu a avut un impact foarte dur fluen]i ai lumii, dar [i centre culturale asupra centrelor financiare ca New York de \nalt` clas`, unde se afl` cele mai [i Londra. Indicele nu m`soar` doar bune restaurante, dar [i cele mai prestiperforman]ele economice [i financiare, gioase universit`]i. Biz

R~SARE SOARELE PENTRU FUZIUNI {I ACHIZI}II Economia global` d` semne de revenire. Un exemplu clar este pia]a global` a achizi]iilor [i fuziunilor (M&A), care a totalizat \n primele nou` luni ale acestui an 1.422,9 miliarde de dolari, cu 25% mai mult fa]` de aceea[i perioad` din 2009. Num`rul tranzac]iilor a crescut de asemenea cu 18%, pân` la 8.102 de achizi]ii sau fuziuni anun]ate, potrivit unui raport mergermarket.com.

Cea mai mare tranzac]ie din primele nou` luni este tentativa de preluare ostil` a Potash Corporation of Saskatchewan Inc. (produc`tor canadian de \ngr`[`minte) de c`tre BHP Billiton Plc., \n 14

Biz

valoare de 41,9 miliarde de dolari. |n Europa, pia]a M&A a crescut accelerat, cu 51,3% fa]` de primele nou` luni ale anului trecut, ajungând la 410,9 miliarde de dolari. Europa de Sud-Est a atras, \ns`, doar 3,7% din acest total, iar Europa Central` [i de Est – 13,9%. Marea Britanie [i Irlanda au fost principalele ]inte de fuziuni [i achizi]ii de pe continent, cu 25,3% din total, urmate de Germania (17,4%), ]`rile din Benelux – Belgia, Olanda, Luxemburg – (11,4%) [i Fran]a (8,9%).

Principala tranzac]ie de pe pia]a european` a fost preluarea companiei britanice

de electricitate International Power Plc. de c`tre francezii de la GDF Suez, pentru 27,27 de miliarde de dolari.

De[i \n perioada ianuarie septembrie 2010 pie]ele emergente au \nregistrat o

cre[tere cu 52,1% fa]` de anul trecut, pân` la 357,8 miliarde de dolari, trimestrul al treilea a fost dezam`gitor, cu numai 98,6 miliarde de dolari, cea mai sc`zut` valoare din ultimele 12 luni. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Manageri de Managerul unui hotel de lux nu-[i poate face niciodat` meseria cu jum`tate de norm`. Este nevoie de implicare 100%, promptitudine \n luarea celor mai bune decizii [i interac]iune direct` at창t cu angaja]ii , c창t [i cu oaspe]ii hotelului. Managerii a cinci hoteluri de prim` lig` din Bucure[ti ne-au povestit ce \nseamn` munca lor de zi cu zi.

16

Biz

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

JW MARRIOTT BUCHAREST GRAND HOTEL

Igael Porecki General Manager A conduce un hotel de cinci stele seam`n` cu via]a unui actor. Sub lumina reflectoarelor e mult` grandoare. |n spatele scenei, \ns`, e nevoie de mult` munc`. Igael Porecki [i-a \nceput cariera \n urm` cu 38 de ani, la Ramada International, \n ]ara natal`, Israel, iar \n ultimii 15 ani a lucrat numai \n cadrul lan]ului Marriott. Timp de 7 ani a locuit la Tbilisi, unde a condus Marriott (2002 - 2009) [i Courtyard (2004 - 2009). La mijlocul anului trecut a fost transferat la conducerea hotelului Marriott din Bucure[ti. Nu a avut probleme de acomodare, de altfel \n România se simte ca acas`. Este obi[nuit cu specificul culinar, mama sa fiind de origine român`, dar [i cu stilul oamenilor. Prima dat` \n România a fost prin 1987, \ntr-o vacan]` la Poiana Bra[ov, \ns` nu-[i aduce aminte foarte multe din cenu[iul perioadei comuniste. Dou`zeci de ani mai târziu, când a revenit, a g`sit o cu totul alt` Românie, cu o pia]` hotelier` \n plin` ascensiune. |n primul an la conducerea Marriott tot ce [i-a propus a fost s` câ[tige \ncrederea echipei sale de management. Ca manager, crede \n munca de echip` [i \n politica u[ilor deschise. Este genul de [ef care nu obi[nuie[te s` stea mult \n birou. |[i \ncepe fiecare zi \n jur de ora 8.30 cu un tur al hotelului, fiind convins c` numai a[a poate s` ia pulsul vie]ii de zi cu zi. Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

17

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

HOWARD JOHNSON GRAND PLAZA HOTEL

Sonia N`stase General Manager Pentru Sonia N`stase, nicio zi nu seam`n` \n totalitate cu cealalt`. De fiecare dat` intervine o doz` de noutate care se suprapune peste planurile stabilite dinainte [i de aceea trebuie mereu s` fie preg`tit` s`-i fac` fa]` cu elegan]` [i precizie.

Experien]a acumulat` de-a lungul anilor [i [colile absolvite au preg`tit-o s` fac` fa]` provoc`rilor manageriale de zi cu zi. Absolvent` \n 1996 a Universit`]ii Politehnice, Facultatea de {tiin]e Inginere[ti, directorul general al Hotelului Howard Johnson Grand Plaza a urmat mai multe programe de training \n vânz`ri [i management \n cadrul lan]ului Hilton [i Wyndham International, precum [i cursurile unui MBA Româno-Canadian, absolvit \n 2006. Primul s`u loc de munc` a fost la World Trade Center \n calitate de organizator de evenimente [i târguri interna]ionale (1996 - 1997). Din 1997 pân` \n 2003 a fost director adjunct de vânz`ri [i marketing la Athenee Palace Hilton, iar \n intervalul 2003 - 2005 a fost director de vânz`ri [i marketing la Howard Johnson Grand Plaza, unde a revenit din octombrie anul trecut, \ns` \n postura de director general. |n perioada 2005 - 2009 a lucrat tot \n industria ospitalit`]ii, la Trend Hospitality, \n calitate de Senior Associate. Biz

18

Biz

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

CROWNE PLAZA

Pierre Boissel Director General {i-a dorit s` fie profesor de sport, \ns` a renun]at la acest vis odat` ce l-a prins “microbul” ospitalit`]ii. Absolvent al [colii hoteliere din Nisa, Pierre Boissel a ocupat mai multe pozi]ii de middle [i apoi top management \n hoteluri din Arabia Saudit`, Iordania, Rusia, fosta Iugoslavie, Croa]ia, Uzbekistan, Rusia [i Serbia, preponderent \n cadrul lan]ului InterContinental. |n România a venit prima dat` \n 1999, ca director general al Hotelului Crowne Plaza din Bucure[ti, aflat \n portofoliul Ana Hotels, [i director opera]ional al lan]ului InterContinental pentru Europa de Est. |n urm`torii doi ani, pân` \n septembrie 2001, Boissel a crescut cu 13% profitul hotelului. A p`r`sit apoi România, dar a revenit \n 2006, la solicitarea lui George Copos, proprietarul Ana Hotels. Atunci a avut de ales \ntre România [i Dubai, unde ar fi trebuit s` fie transferat. A preferat România pentru c` este mai aproape de Fran]a, ]ara sa de origine, atât din punct de vedere geografic, cât [i cultural. Anul acesta, rutina zilnic` a managerului de la Crowne Plaza a fost \mbog`]it` de renov`rile din hotel. |ntreaga zon` public` a fost renovat` [i redecorat`. Pe lâng` renovarea restaurantului Brasserie, au fost dezvoltate [i dou` concepte noi de restaurant, un restaurant fine dining (The Vineyard) [i un restaurant al c`rui meniu este bazat exclusiv pe pe[te [i fructe de mare proaspete (La Veranda), precum [i un bar & lounge (Crown Cafe). Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

19

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

RADISSON SAS

Yilmaz Yildirimlar Director General Lucreaz` \n cadrul lan]ului hotelier Radisson SAS din 1995, \ncepând \n departamentul de contabilitate. A fost director financiar la Radisson SAS Vienna Palais, apoi a preluat [i un rol regional \n finan]e. Urm`torul pas a fost cel de Operation Manager \n Viena, unde a luat contact direct cu via]a de zi cu zi a unui hotel foarte activ. Dup` 10 ani \n Viena a plecat la Amsterdam, unde a ocupat pozi]ia de director opera]ional. I s-a p`rut interesant s` lucreze \n alt` ]ar` [i s` observe diferen]ele culturale din cadrul aceleia[i tipologii de clien]i, un mix \ntre oamenii de afaceri [i cei veni]i \n vacan]`. Dup` doi ani la Amsterdam, a plecat la Manchester pentru al]i doi ani, \n calitate de General Manager al hotelului Radisson din aeroport. La conducerea Radisson din Bucure[ti a venit la \nceputul lui 2009, succedându-i lui Torbjorn Bodin, cel care a coordonat inaugurarea hotelului pe pia]a româneasc`. |ntrebat cum se \mpac` forma]ia de finan]ist cu rolul de manager al unui hotel de cinci stele, nu vede nicio incompatibilitate. Din contr`, \i este de mare ajutor. Pe lâng` implicarea \n opera]iunile de zi cu zi, \n luarea deciziilor trebuie s` nu se piard` din vedere [i implica]iile financiare, atât \n eforturile depuse, cât, mai ales, \n rezultatele a[teptate [i ob]inute. Biz 20

Biz

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

ATHÉNÉE PALACE HILTON

Linda Griffin Director General Linda Griffin crede c` a avut parte \n evolu]ia sa profesional` de pân` acum de dou` mari provoc`ri. Prima a fost func]ia de Project Manager \n echipa de Front Office Development, ce a presupus c`l`torii \n \ntreaga lume, la fiecare 6-8 s`pt`mâni. Pe parcursul a 4 ani, meseria a purtat-o \n Puerto Rico, Turcia, Japonia, Australia, Caraibe, Africa, Egipt [i Europa. |n 1999, a acceptat o a doua provocare, devenind primul Area Revenue Manager pentru Hilton \n Europa. |n 2001, a fost numit` Director de Opera]iuni [i apoi Director de Business Development al hotelului Hilton din Atena, unde s-a implicat \n renovarea [i redeschiderea hotelului. Dup` Jocurile Olimpice din 2004, s-a mutat \n Turcia, unde a devenit Manager General al Hilton Park SA din Istanbul, iar mai târziu al hotelurilor Adana & Mersin Hilton SA. Conducerea hotelului Hilton din Bucure[ti a preluat-o de la 1 septembrie 2010. Aceasta ar putea fi o nou` provocare \n cariera sa \n condi]iile \n care Bucure[tiul nu este nicidecum o destina]ie turistic`. Una dintre primele nevoi pe care Griffin le-a identificat pentru pia]a local` este stimularea turismului de weekend. |n acest sens, este nevoie de politici ample de turism, care \ns` nu depind doar de managerul unui hotel sau altul. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

21

interviul Biz DE

22

CORINA COMAN

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

VALI MIREA

De ce a]i realizat acum prima campanie de imagine a companiei Tarom?

Tarom preg`te[te decolarea spre profit Dup` trei ani consecutivi de pierderi pentru Tarom, Ruxandra Brutaru, cel mai tân`r pre[edinte din istoria companiei, vrea s` o aduc` din nou pe profit. Când proprietar este \ns` statul român, deciziile nu sunt \ntotdeauna pur comerciale.

“Exist` lucruri grele care stau \n spatele acestor decizii.”

Ne dorim aceast` campanie de imagine de foarte mult timp, \n primul rând pentru c` este foarte normal ca o companie s` deruleze astfel de activit`]i.

Companiile din industria aerian` aloc` \n general 2-3% din cifra de afaceri activit`]ilor de promovare.

De[i suntem o companie de stat, noi concur`m \ntr-un mediu foarte privat, reprezent`m unul din cele mai concurate branduri [i ne lupt`m destul de eficient cu marile puteri aviatice. În plus, nu este de ignorat nici intrarea puternic` \n pia]` a juc`torilor low-cost, cu care concur`m direct pe ceea ce noi numim point to point (origine-destina]ie) pe tronsonul respectiv.

Compania Tarom, activând pe o pia]` \nchis` timp de o jum`tate de veac, s-a bucurat de privilegiul de a fi cunoscut` românilor. Sunt oameni \n mediile rurale care atunci când discut` despre avioane discut` despre Tarom implicit. Este un brand \mp`mântenit. Dar acest lucru nu este suficient, pentru c` sunt asociate [i elemente negative cu compania noastr`. Fiind de stat, nu este v`zut` ca o companie dinamic`, studiile ne-au ar`tat c` mul]i clien]i neau identificat ca o companie \nvechit` [i a fost evident c` nu am reu[it s` ne \mpachet`m la fel de bine precum concuren]ii no[tri. De aici provine nevoia unei campanii de promovare. Pe de alt` parte, campania publicitar` este [i o cale de a cre[te veniturile.

Pân` la urm` noi vrem s` vindem [i am \ncercat anul acesta s` aducem un produs apropiat c`l`torilor. Noi am bugetat \n jur de 700.000 euro pentru aceast` campanie, dar valoarea efectiv` este mai mic` decât cea bugetat`.

A fost greu s` negocia]i cu statul pentru a ob]ine aprobarea necesar` demar`rii acestui proiect, având \n vedere criza economic`?

De fapt, noi am \nceput s` ne facem temele \nc` de vara trecut`, pentru c` bugetul nostru este aprobat \n toamn` \n mod normal. Anul acesta a durat ceva mai mult. La momentul respectiv am avansat o sum`, ceva mai generoas`, dar ulterior am r`mas la o valoare pe care noi am considerat-o oportun`, dar din p`cate n-am putut demara campania la \nceputul

Biz

23

interviul Biz DE

CORINA COMAN

anului, a[a cum ne doream, tot din motive legislative. De precizat c` noi nu lucr`m la brand acum, noi lucr`m pe imagine. Noi nu rebranduim Tarom, ci vorbim despre un facelift al brandului. A fost un proces care nu s-a derulat chiar \n timeline-ul pe care noi ni-l propusesem ini]ial, adic` la momentul intr`rii \n SkyTeam (a doua alian]` aerian` din lume, dup` Star Alliance – n.r.). Foarte multe proiecte sunt legate de fapt de SkyTeam.

thansa sau Air France, dar din p`cate pia]a nici m`car nu are atâtea carduri de credit emise. În str`in`tate, \n ]`rile dezvoltate, companiile europene mari ajung undeva la 40-50% vânz`ri online, dar dac` facem o compara]ie cu emiten]ii c`r]ilor de credit, noi avem ni[te propor]ii avansate totu[i. În cazul Tarom, ponderea vânz`rilor online a \nregistrat \ns` un avans considerabil fa]` de perioada similar` a anului trecut, când procentul era undeva la 8%.

Ve]i continua campania [i anul viitor?

Cum estima]i c` se vor reflecta efectele campaniei de marketing \n vânz`rile Tarom?

Consider`m c` acest proiect ar trebui s` aib` continuitate, dar tocmai pentru c` suntem o companie de stat trebuie s` cuantific`m foarte bine impactul media. Trebuie s` m`sur`m atent rezultatele acestei campanii [i, pentru c` este prima dat` \n istoria companiei când se \ntâmpl` un astfel de proiect, el va fi minu]ios urm`rit. Sper`m s` reprezinte justificarea necesit`]ii de a investi \n imagine, pentru c` atâta timp cât tindem s` concur`m \ntr-un mediu atât de competitiv, trebuie s` lupt`m cu aproape acelea[i arme. Am inclus deja un buget de promovare \n bugetul prev`zut pentru anul viitor [i o s` \ncerc`m s` buget`m acea[i sum` ca [i anul trecut – \n jur de 1,2 milioane de dolari. Nu este nevoie de o cheltuial` excesiv`, pentru c` banii sunt foarte importan]i. Dac` acum impactul va fi foarte mare pe zona de imagine, anul viitor ne propunem s` fim foarte prezen]i pe zona tactic` – pe produse. Eu sunt de p`rere c` foarte mult trebuie investit [i pe zona de online, cu atât mai mult cu cât \n curând vom schimba [i site-ul companiei [i vom face o pagin` mult mai dinamic`.

Problema grea a companiei Tarom r`måne baza de cost. Istoria ne-a adus \n prezent la [apte tipuri de aeronav` \n flot`, o barier` foarte mare de eficien]` ca urmare a acestei diversit`]i.

Structura optim` a flotei ar fi de dou` tipuri de avioane.

Ce pondere din totalul vânz`rilor Tarom este online?

În primele [ase luni suntem undeva la 16-17% din total vânz`ri, un procent foarte mic, dar care va mai cre[te probabil pân` la finele anului. Înc` suntem dependen]i de pia]a revânz`torilor, de agen]iile de voiaj care acoper` aproape 70% din vânz`rile noastre. Ar fi minunat dac` Taromul ar avea 50% ca Luf24

Biz

Campania se va derula \n principiu anul acesta [i e posibil s` mai prind` pu]in din anul viitor. Ne-am propus pentru anul acesta o cre[tere cu 20% a veniturilor [i a num`rului de pasageri implicit, fa]` de anul trecut. Estim`m 2,14 milioane de pasageri pentru 2010, adic` o cre[tere considerabil` pentru compania noastr`. Ca venituri noi am bugetat 1.615 milioane lei pentru 2010. Anul acesta a fost primul din ultimii zece ani \n care cota de pia]` a Tarom a crescut. Concret, sper`m s` câ[tig`m un 4% anul acesta [i s` ajungem la 23% cot` de pia]` per total.

Anul trecut am \nchis cu 19%, pe pozi]ii de egalitate cu WizzAir [i BlueAir. Aceast` cre[tere a avut la baz` [i schimbarea politicii noastre tarifare, compania [i-a flexibilizat foarte mult tarifele [i produsul per ansamblu, am g`sit pre]ul corect, pre]ul la care pasagerul este dispus s` aleag` compania Tarom.

Care este cea mai mare provocare \n procesul de eficientizare a companiei Tarom ?

Problema grea a companiei r`mâne baza de cost.

Baza de cost a Tarom este una mult mai complex` decât a unui low-cost sau chiar decât a unui concurent extern. Dac` analiz`m orice mare companie – inclusiv una cu 400 de avioane \n flot` – ve]i vedea c` nu au diversitatea pe care o are compania Tarom.

Istoria ne-a adus \n prezent la [apte tipuri de aeronav` \n flot`, o barier` foarte mare de eficien]` ca urmare a acestei diversit`]i. Baza de cost a companiei nu este rezultanta unor decizii de management luate \ntr-un an. Flota ei s-a dezvoltat \n mul]i ani, din p`cate f`r` a se avea o strategie clar`, iar acest lucru se pl`te[te scump, \n condi]iile unei concuren]e acerbe \n care pia]a nu mai are disponibilitatea de a pl`ti tarife mari care s` sus]in` o baz` de costuri ridicat`. Echipa mea a crescut anul acesta traficul cu 400.000 de pasageri, o cre[tere ce nu a fost atins` \n anii 2005-2009 cumulat.

Noi am sc`zut costul pe pasager cu 5% \n 2009 versus 2008, iar \n 2010 fa]` de 2009 la [ase luni era undeva la 8%. Cred c` pân` la finele acestui an vom corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz ajunge la 10% fa]` de 2009. Din p`cate, de[i intern ne-am str`duit, pre]ul petrolului a crescut, iar ca atare factura noastr` la petrol pe primul semestru a fost cu 20 milioane de dolari mai mare decât \n acea[i perioad` a anului trecut. În plus, schimbul valutar nu ne-a fost deloc favorabil, mai ales c` noi lucr`m \n trei monede – euro, dolari [i lei. Totu[i, chiar [i cu aceast` baz` de cost, o cre[tere a num`rului de pasageri pe avion poate aduce compania \ntr-o pozi]ie favorabil`, adic` pe profit. Pentru mine `sta e singurul lucru favorabil. |n ce direc]ie ar trebui s` umbla]i pentru a reduce baza de cost ?

decât anul trecut. Marea provocare a noului buget va fi g`sirea unor mecanisme care exist` \n pia]` pentru a-l proteja fa]` de riscurile majore [i de elementele cu volatilitate ridicat`. Bugetul va fi finalizat \n noiembrie, deci nu putem da \nc` o estimare.

A]i sim]it c` a trebuit s` munci]i mai mult pentru a demonstra ce [ti]i doar pentru c` sunte]i femeie [i foarte tân`r`?

Faptul c` sunt femeie nu cred c` ar fi creat foarte multe probleme. Faptul c` sunt o femeie tân`r` creeaz` cu siguran]` dublu de probleme decât dac` a[ fi fost un b`rbat tân`r. Da, cu siguran]` a fost mai greu s`-mi impun punctul de vedere \n anumite zone.

Dar norocul meu a fost acela c` un director general este dirijorul unei orchestre, iar eu m` str`duiesc doar ca pianistul meu s` fie de excep]ie, violonistul la fel [i tot a[a. Singura mea realizare ca manager \n Tarom, a mea, Ruxandra Brutaru, este aceea de a fi reu[it s`

Trebuie simplificat` flota, nu putem sus]ine [apte tipuri de avioane. Asta \nsemn` [apte organiza]ii \n spate, cu proceduri diferite [i num`r mare de angaja]i.

Structura optim` a flotei ar fi de dou` tipuri de avioane.

Cu toat` bun`voin]a, un astfel de lucru nu cred c` s-ar putea rezolva \n mai pu]in de 2-3 ani, pentru c` \nseamn` reorganizarea \ntregii activit`]i. Dar pe termen lung este singura solu]ie pentru companie, Exist` dou` tipuri de decizii: cele pe care le po]i lua \n pentru c` implic` ni[te sc`deri mamod operativ intern – ele se reflect` \n prezent prin jore de cost, potrivit unor estim`ri interne ne-am duce undeva spre 40% sc`derea costului pe pasager – dar [i decizii grele care ]in cu reducere total` de cheltuieli.

Acesta ar \nsemna [i momentul trecerii companiei Tarom pe profit?

de viitorul strategic al companiei. Trebuie s` men]ion`m c` Tarom este compania na]ional` a Romåniei, prin urmare deciziile nu sunt \ntotdeauna pur comerciale.

Exist` lucruri grele care stau \n spatele acestor decizii.

Da, dar chiar [i pân` atunci compania ar putea trece pe profit, \n condi]iile \n care am reu[i s` capt`m un num`r mai mare de pasageri, astfel \ncât, \n condi]iile sc`derii venitului mediu, s` reu[im s` cre[tem gradul de \nc`rcare. Spre exemplu, \n perioada iulie-augustseptembrie gradul de \nc`rcare a crescut substan]ial [i s-a ajuns undeva la o medie de 70% (grad de \nc`rcare) pe curs`. Comparat cu 2009, \n aceste luni cre[terea a fost de 18%. Acest grad de \nc`rcare echilibreaz` deja balan]a venituri-costuri pe zona de exploatare, deci am fi aproape de break-eaven. }inta noastr` pentru anul viitor este un grad de \nc`rcare de 70%, ceea ce ar \nsemna c` am putea ajunge la break-eaven pe structura actual` de costurilor.

La cât sunt evaluate pierderile pentru acest an?

Estim`m o pierdere pu]in mai mic` decât anul trecut, când a fost undeva \n jur de 238 milioane de lei, [i sper`m s` nu dep`[im acest prag. Asta pentru c`, de[i am redus costurile, factorul petrol \[i spune cuvântul. Dac` pre]ul petrolului r`mâne acela[i, vom pl`ti o factur` cu 35-40 milioane dolari mai mare

pun la aceea[i mas` oamenii cei mai competen]i pe care i-am g`sit \n acel moment \n pia]`. Directorul de marketing ales a fost cel mai bun, a fost prima mea schimbare la dou` s`pt`mâni dup` ce am venit \n companie.

Exist` [anse s` relansa]i cursa Bucure[ti – New York?

Nu, cel pu]in pe mandatul meu nu (care se \ntinde pe patru ani – n.r.), deoarece Tarom nu de]ine echipamentul necesar pentru a face a[a ceva [i pentru c` nu exist` o pia]` real` pentru o astfel de dezvoltare – num`rul de pasageri transporta]i \n ultimul an \ntre România [i New York nu cred c` a dep`[it 26.000, un num`r foarte redus. Anul acesta am introdus doar trei curse, Riga, Budapesta [i Damasc, \n schimb am introdus multe curse la finele anului trecut. O curs` nou` \nseamn` [ase luni de pierdere garantat` [i pentru anul urm`tor \ncerc`m s` le consolid`m pe acestea. Biz

Biz

25

tehnologie DE

GABRIEL BÂRLIG~

UN M~R MAI TARE CA PETROLUL La jum`tatea anilor ’90, p`rea s` se \ndrepte spre faliment. 15 ani mai târziu, Apple este pe punctul de a deveni cea mai valoroas` companie din lume, demonstrând triumful tehnologiei \n businessul mondial.

26

Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

apple

Bine a]i venit \n iLume! Pute]i folosi iPhone-ul, iPad-ul sau iPod-ul pentru a v` putea bucura de cele peste un sfert de milion de aplica]ii disponibile \n cel mai mare magazin de acest fel din lume. Iar pentru muzic` [i filme folosi]i iTunes cu scopul de a fi conecta]i la o uria[` libr`rie multimedia la pre]uri modice. Iar acum acest iMperiu cl`dit de vizionarul Steve Jobs amenin]` suprema]ia gigantului petrolier Exxon drept cea mai valoroas` companie din lume dup` capitalizarea bursier`. De[i diferen]a dintre cele dou` companii este \nc` destul de mare, de ordinul câtorva zeci de miliarde de dolari, performan]ele excelente ale Apple din ultimii ani i-au determinat pe mul]i anali[ti s` prognozeze c` schimbarea liderului este inevitabil`.

Cu o capitalizare bursier` care penduleaz` acum \n jurul valorii de 273 de miliarde de dolari, Apple a dep`[it \nc` din luna martie a acestui an tradi]ionala rival` Microsoft, devenind cea mai valoroas` companie IT a lumii. Nu e deloc r`u pentru o companie care s-a aflat \n anii ’90 \n pragul dispari]iei de pe pia]`. Atunci, ca de fiecare dat`, salvatorul s-a numit Steve Jobs, de acea dat` chiar cu ajutorul “du[manului” din Redmond. |n 1997, proasp`t revenit ca CEO, Jobs anun]a un parteneriat surprinz`tor cu Microsoft care, practic, oferea Apple o gur` de oxigen absolut necesar` – o infuzie de capital de 150 de milioane de dolari. Dup` 13 ani, succesul uria[ adus de iPod, iPhone [i, cel mai recent, de iPad a inversat rolurile.

ALT R~ZBOI, AL}I INAMICI Acum \ns` b`t`lia este total diferit`, pentru c` Apple este o alt` companie. |n anii ’90 principala direc]ie de dezvoltare era dat` de produc]ia de computere Mac [i de software pentru acestea. La \nceputul acestui deceniu \ns`, compania [i-a mutat focusul pe partea de divertisment, intrând \n zodia iPod [i rescriind regulile \n industria muzical`. De fapt, Jobs nu a

noapte \n lider incontestabil. Iar anul acesta schema s-a repetat cu tableta iPad. Cifrele vorbesc de la sine: aproape 270 de milioane de iPod-uri vândute de la lansarea din 2002, mai bine de 59,3 milioane de iPhone-uri comercializate de la lansarea din 2007, iar iPad-ul a dep`[it deja 8 milioane de unit`]i vândute. |ns`, de[i [i-a construit succesul pe divertisment, Apple a continuat s` se bazeze pe atuurile dintotdeauna ale companiei: design original, software fiabil [i o comunitate unic` de “evangheli[ti” ai produselor sale. |n plus, compania a bene-

12

miliarde de dolari au totalizat vânz`rile de iPhone [i produse adiacente \n ultimele 12 luni f`cut altceva decât ceea ce [tie cel mai bine: a g`sit o pia]` liber` sau slab acoperit` [i s-a str`duit s` ofere un produs excep]ional [i “cool” pentru ea, f`r` a-[i face griji cu privire la pre]. Iar consumatorii s-au ar`tat dispu[i s` pl`teasc` mai mult pentru factorul “cool”, pentru design [i pentru o experien]` de utilizare excelent`. iPod nu a fost primul player digital de muzic`, dar a devenit rapid un fenomen cultural [i de vânz`ri. Istoria s-a repetat cu iPhone, care nu era primul smartphone cu ecran tactil, dar s-a transformat aproape peste

ficiat de explozia internetului mobil, care permite telefoanelor inteligente cum este [i iPhone-ul s` acceseze site-uri [i serviciile web tot mai complexe la pre]uri tot mai accesibile. Aici, Apple a intrat \ns` pe teritoriul altui gigant – Google. Iar lupta se d` pe fiecare pia]`. Google a dezvoltat platforma Android, folosit` de mul]i produc`tori de terminale mobile, cu scopul de a-[i extinde suprema]ia [i pe acest segment, [i a dezvoltat Android Market, pentru a putea concura cu App Store, magazinul virtual al

Biz

27

tehnologie DE

GABRIEL BÂRLIG~

R~ZBOIUL GIGAN}ILOR IT Companiile lupt` pentru consumatori pe toate fronturile: internet, terminale mobile, TV, computere. Iat` cum:

De]ine \nc` suprema]ia global` \n ceea ce prive[te sistemele de operare, iar Windows 7 se vinde mai bine decât Vista. A intrat agresiv \n zona mobil` prin lansarea platformei Windows Phone 7, adoptat` de mul]i dintre produc`torii de terminale. A r`spuns criticilor legate de browserul propriu de web prin lansarea Internet Explorer 8 [i Internet Explorer 9 \n variant` beta, ambele apreciate de speciali[ti [i utilizatori.

Militeaz` pentru mutarea tuturor aplica]iilor software pe web, un mediu unde este rege, atacând astfel pozi]ia Microsoft. Platforma Android pentru telefoane mobile are succes, asigurând portarea serviciilor Google \n acest mediu. Primul smartphone propriu, Nexus One, a avut un succes mai degrab` moderat pe pia]`. Browserul Chrome câ[tig` tot mai mul]i utilizatori, iar Google TV aduce \n sufragerie aplica]ii web ca Twitter sau Amazon Video On Demand.

A schimbat pia]a global` de internet mobil prin intermediul iPhone, ajuns deja la a patra genera]ie, [i al App Store, magazinul virtual cu peste 250.000 de aplica]ii pentru acest terminal. A lansat anul acesta tableta iPad, care a avut vânz`ri impresionante, [i Apple TV, oferind filme [i seriale de succes la pre]uri foarte mici. Magazinul digital de muzic` [i filme iTunes a vândut de la lansare 11,7 miliarde de melodii, 450 de milioane de episoade de seriale TV [i 100 de milioane de filme.

28

Biz

Apple care cuprinde deja peste 250.000 de aplica]ii pentru iPhone, iPad [i iPod Touch. Nici Microsoft nu st` deoparte, lansând Windows Phone 7, platform` software pentru terminale mobile, dublat` de magazinul virtual de aplica]ii Windows Marketplace.

Urm`torul r`zboi dintre Apple [i Google va avea loc chiar \n sufrageriile noastre. Ambele companii au lansat recent servicii TV pe platforme proprii, care \ncearc` s` \mbine televiziunea “clasic`” cu internetul.

Apple a ales o abordare mai conservatoare, optând pentru un sistem de \nchiriere a con]inutului (filme, seriale, emisiuni TV) la pre]uri foarte mici (3,99 dolari filmul \n format HD, 2,99 \n format standard, respectiv 99 de cen]i un episod de serial), neoferind aplica]ii web pentru serviciul s`u, mai ales din cauza \ngrijor`rii exprimate de marile case de produc]ie de film [i de studiourile TV \n leg`tur` cu posibila piratare a programelor. De cealalt` parte, Google TV ofer` \nc` de la \nceput aplica]ii ca Twitter, Pandora, Napster [i Amazon Video On Demand. Din nou, Apple a produs [i software-ul, [i hardware-ul, \n timp ce Google s-a ocupat doar de platforma software, colaborând cu produc`torii de profil pentru aparatul TV pe care aceasta va rula. Integrarea TV-web va fi, potrivit anali[tilor, urm`toarea frontier` \n domeniul divertismentului personal [i se va desf`[ura \n paralel cu dezvoltarea exploziv` a internetului pe mobil.

CE ESTE, DE FAPT, iPAD? {i dac` tot vorbim de dispozitive cu ecrane mai mari, este timpul s` introducem iPad \n ecua]ie. Apari]ia \n acest an a tabletei de la Apple a fost marcat` \nc` de la \nceput de

critici dure referitoare la limit`rile dispozitivului – nu ruleaz` aplica]ii Flash, nu face multitasking, nu are porturi USB, nu ofer` posibilitatea extinderii memoriei etc. |ns` vânz`rile uria[e (3 milioane de unit`]i \n primele 80 de zile de la lansare) i-au obligat, practic, pe ceilal]i produc`tori s` lanseze produse similare, desigur, cu performan]e mai bune.

Se pare \ns` c` to]i au pierdut din vedere atuurile iPad [i faptul c` tableta este important` mai ales prin prisma evolu]iei sale viitoare. |n primul rând, iPad se bazeaz` pe o interfa]` deja familiar` pentru sute de milioane de utilizatori de iPod [i iPhone. Pentru ace[ti clien]i, folosirea unui iPad nu este o experien]` total nou`.

Apoi, tableta ofer` acces la App Store, cu un num`r uria[ de aplica]ii. iPad nu este un telefon cu ecran uria[, ci un dispozitiv destinat \n primul rând divertismentului personal, iar oferta bogat` de aplica]ii este esen]ial` pentru succesul s`u. {i mai este ceva – un computer personal foarte... personal.

Se poate deduce c` iPad este, de fapt, baza pentru viitoarele computere Mac, fiindc` Apple nu a renun]at niciodat` la businessul s`u ini]ial, ci a profitat de succesul iPod [i iPhone pentru a-[i spori vânz`rile de Mac. Cifrele vorbesc de la sine: \n ultimii trei ani, Apple [i-a dublat vânz`rile de computere [i notebook-uri Mac, pân` la 3 milioane de unit`]i pe trimestru. |n 2002, abia vindea 3 milioane de Mac-uri pe an. Deci s` privim cu aten]ie spre urm`toarele modele de iPad, pentru a vedea cum tableta se transform` treptat \ntr-un computer personal gabriel.barliga@revistabiz.ro

apple

tot mai performant. |n plus, iPad are multe elemente \n comun (inclusiv componente) cu Apple TV, ceea ce asigur` o dezvoltare mai u[oar` [i mai ieftin` pe viitor a ambelor produse.

GOANA DUP~ SCUMP Succesul Apple este cu atât mai interesant, cu cât toate produsele companiei sunt \n segmentul superior de pre] al categoriei din care fac parte. Strategia nu a adus vânz`ri impresionante \n domeniul computerelor, unde sistemele PC bazate

Iar cifrele vor merge tot \n sus, având \n vedere c` succesul iPod [i iPhone a determinat mul]i utilizatori s` treac` la Mac pentru a avea aceea[i experien]` de utilizare [i pe computerul personal. Practic, Apple creeaz` o nou` categorie de utilizatori dispu[i s` pl`teasc` mai mult pentru computerele pe care le folosesc, creând un “cerc virtuos” [i nu unul vicios pentru companie. De exemplu, dac`, la zece iPhone-uri vândute, un singur utilizator trece la Mac, vânz`rile se vor alimenta reciproc.

criz`. Iar viziunea lui Jobs mai are un punct forte: creeaz` un ecosistem din care utilizatorul nu va putea evada prea u[or. App Store ofer` consumatorilor aplica]ii care ruleaz` pe un singur sistem, dezvoltat de Apple. Prin urmare, la urm`torul upgrade de hardware, utilizatorul va opta pentru acela[i sistem, ca s` nu piard` aplica]iile pe care le are deja. Conform unui sondaj recent, 89% dintre utilizatorii de iPhone vor ca urm`torul lor terminal mobil s` fie tot iPhone, o cifr` dubl` fa]` de cea a utilizatori-

LIPICI LA CONSUMATORI Produs Lansare Vånz`ri totale (unit`]i)

iPod 2002 270 milioane

pe Windows de]in suprema]ia absolut`, dar a creat un nucleu dur de fani \nr`i]i dispu[i s` pl`teasc` oricât [i s` fac` orice pentru produsele Apple, inclusiv promovare gratuit`.

Totu[i, compania controleaz` \n prezent aproape 90% din pia]a computerelor de peste 1.000 de dolari, iar cre[terile vânz`rilor de Mac le dep`[esc cu mult pe cele ale industriei de profil.

iPhone 2007 59,3 milioane

Steve Jobs a sus]inut \ntotdeauna c` lucrurile cu adev`rat bune nu pot fi ieftine, iar pozi]ia sa ferm` a adus, dincolo de criticile inevitabile, un prestigiu deosebit oric`rui produs ce poart` pe el simbolul m`rului. Impresionant este faptul c`, \n plin` recesiune, Apple [i-a continuat cre[terea, de[i businessul companiei se bazeaz` pe pofta de consum a oamenilor, care a fost lovit` din plin de

iPad 2010 8,25 milioane

lor de BlackBerry, de exemplu. Nimeni nu [tie exact ce se va \ntâmpla cu economia [i cu omenirea când petrolul se va termina ([i se va termina), dar pute]i fi siguri c` ve]i afla totul de pe un dispozitiv mobil sau de pe un televizor legat la internet. Iar [ansele ca respectivul terminal s` aib` pe el simbolul unui m`r sunt tot mai mari. Bine a]i venit \n iLume! Biz

Biz

29

“Sub 100 de milioane de euro n-a[ vinde eMAG, [i nici la suma asta nu [tiu dac` a[ vinde \n prezent, pentru c` este un business cu un poten]ial foarte mare. |l v`d crescând rapid spre o cifr` de afaceri de 1 miliard de euro \n urm`torii cinci ani” Iulian Stanciu, ac]ionar eMAG

FOTO VALI MIREA

RETAIL \N

ACTE

retail

Adrian Olteanu, CEO Flanco

Radu Apostolescu, Director Marketing, Ac]ionar eMAG

R`zvan Ziemba, Director General, Asesoft Distribution

ﾃ始 doi ani de criz` a cump`rat tot atﾃ｢tea businessuri mari, iar acum antreprenorul Iulian Stanciu se preg`te[te de interna]ionalizare.

Dar [i de venirea Amazon \n Romﾃ｢nia.

DE CORINA COMAN Biz

31

Lui Iulian Stanciu nu \i place s` fie luat prin surprindere, este mereu conectat la tot ce se \ntâmpl` \n pia]a pe care activeaz`, retailul electronic, a[a c` a f`cut din târgurile de specialitate un hobby.

“Cred c` adunat am fost la 100 de târguri pân` acum. La CeBIT (cel mai mare târg de tehnologie din Europa – n.r.) am fost de 11 ori la rând. Dac` \nmul]esc cu 5-6 zile \n fiecare an, \nseamn` c` am stat vreo dou` luni pe acolo”, calculeaz` Stanciu râzând. De când se [tie i-a pl`cut s` fie informat despre tot ce se petrece \n ograda sa, iar cei care lucreaz` cu el de câ]iva ani cunosc foarte bine regulile. S`pt`mânal, R`zvan Ziemba, directorul general al Asesoft Distribution – businessul de distribu]ie IT cu afaceri de peste 140 milioane de dolari pe care Stanciu l-a fondat \n urm` cu peste zece ani –, \i pred` un raport de activitate, pe baza c`ruia cei doi analizeaz` evolu]ia companiei.

Asesoft Distribution r`mâne prima lui dragoste \n materie de antreprenoriat [i \n continuare cea mai profitabil` companie din grupul Asesoft. Stanciu spune c` firma de distribu]ie nu a fost \n niciun an pe pierdere, nici chiar \n 2009, \n plin` criz`, când a raportat un profit net de circa 4% din cifra de afaceri, aproape de patru milioane de euro. Istoria Asesoft a \nceput s` se scrie \n urm` cu 12 ani, \ntr-un apartament de pe bulevardul Magheru, unde Iulian Stanciu a deschis un mic magazin de calculatoare. “Eu [i cu Sebi (Sebastian Ghi]` – n.r.) suntem parteneri de la \nceput, dar el nu a fost niciodat` implicat opera]ional. Ac]iunile erau 32

Biz

FOTO VALI MIREA

cover story

“Iulian este un lider care [tie s` genereze energie pozitiv` [i rezultate, contribuind \n acela[i timp cu ini]iative [i idei de business inovatoare”

corina.coman@revistabiz.ro

retail

Adrian Olteanu CEO Flanco Vårsta: 30 ani Studii: ASE – Finan]e-B`nci/2003; Romanian-Canadian MBA Program/2006 Traseu profesional: ian. 2010 – prezent: CEO, Flanco aug. 2009 – ian. 2010: Deputy CEO, Flanco oct. 2007 – ian. 2010: Chief Operating Officer, Flanco Hobby: C`l`toriile

Adrian Olteanu lucreaz` \mpreun` cu Iulian Stanciu de câ]iva ani, Asesoft preluând divizia de distribu]ie a Grupului Flamingo [i devenind distribuitor pentru Flanco. Olteanu este cel care a condus compania Flanco \n cea mai zbuciumat` perioad` din istoria ei, retailerul intrând \n insolven]` \n iarna anului trecut. Olteanu a reu[it s` dubleze cota de pia]` a companiei pân` la circa 8% \n nou` luni [i s` readuc` re]eaua de magazine pe profit.

El declara recent \ntr-un interviu pentru Biz c` Flanco \[i va relua dezvoltarea \n viitorul apropiat, dar nu va mai dep`[i num`rul de 80 de magazine \n doi-trei ani, ci se va axa pe consolidarea celor existente deja. Potrivit unui studiu recent realizat \n interiorul companiei, notorietatea brandului Flanco este foarte mare \n rândul consumatorilor români. La \ntrebarea “Spune]i trei magazine de electronice, electrocasnice [i IT&C”, 60% dintre responden]i au

spus [i Altex, 55% [i Domo, iar 52% au spus [i Flanco. Adrian Olteanu a adoptat anul acesta o strategie de marketing specializat, cu buget redus [i metode neconven]ionale de aplicare. În acest sens a fost introdus un catalog cu produse localizat, distribuit doar consumatorilor afla]i \n targetul companiei [i care include pe ultima pagin` adresa celui mai apropiat magazin Flanco.

FLANCO |N CIFRE Num`r de angaja]i: 500 Cot` de pia]`: peste 9% \n 2010* Cifr` de afaceri: 120 mil. euro \n 2011* Num`r magazine: 70 * estimare companie

\mp`r]ite jumate-jumate, dar controlul a fost la mine”, poveste[te antreprenorul \nceputul unei rela]ii de prietenie care dureaz` pân` \n zilele noastre. Era \n ultimul an la Facultatea de Cibernetic` atunci când a pornit pe drumul antreprenoriatului [i nu a mai privit \n urm`. Nici licen]a nu [i-a mai dat-o \n final, de[i recunoa[te c` de multe ori a sim]it lipsa unei experien]e \ntr-o multina]ional` sau a unor cursuri de specializare \n management.

“Am sim]it de multe ori c` a trebuit s` reinventez roata [i c` am petrecut mai mult timp descoperind ni[te lucruri pe care le-a[ fi putut \nv`]a la [coal`”, afirm` el.

A \nv`]at \n schimb foarte multe lucruri singur, iar spiritul s`u autodidactic l-a ajutat s` prind` din mers ceea ce nu acumulase la nivel de teorie. În paralel, a [tiut s` se \nconjoare de oameni cu MBA-uri, manageri foarte bine preg`ti]i, pe care se poate baza \n orice moment.

Caz concret, la Asesoft Distribution lucrurile merg \n continuare la fel de bine, chiar [i dup` ce anul acesta a decis s` se retrag` de la conducerea companiei [i s`-i predea [tafeta lui R`zvan Ziemba, g`sind mult mai atr`g`toare provocarea oferit` de achizi]ia eMAG, businessul de retail online intrat \n familia Asesoft \n prim`vara lui 2009. “La Asesoft Distribution sunt implicat doar ca ac]ionar, \n timp ce la eMAG sunt \n prezent director general [i m` ocup opera]ional de business”, clarific` Iulian Stanciu statutul s`u actual. O precizare pe care va trebui probabil s` o repete din ce \n ce mai des, având

Biz

33

cover story

\n vedere apetitul pentru “cump`r`turi” \n materie de businessuri de care a dat dovad` \n ultimii doi ani, un comportament generator de confuzii cu privire la implicarea sa \n afacerile pe care le de]ine. În total sunt trei la num`r, ultima [i cea mai surprinz`toare fiind achizi]ia retailerului de electronice [i electrocasnice Flanco, piesa lips` din puzzle-ul Asesoft. O mutare prin care Iulian Stanciu poate considera \ncheiat` funda]ia noului s`u imperiu, unul prin care anul viitor va rula afaceri de jum`tate de miliard de dolari.

VERIGA LIPS~ Un episod transformat rapid \n cel mai mediatizat studiu de caz din istoria insolven]elor române[ti, preluarea Flanco este \n esen]` o direc]ie absolut natural` pentru grupul Asesoft. “Achizi]ia Flanco nu a fost ceva oportunist”, puncteaz` antreprenorul, f`când aluzie la titlurile de pres` \n care substantive de genul “rechin” [i “specul`” stau al`turi de numele s`u.

De ocazii oportuniste nu a dus lips` nici \ntr-un caz, mai ales c` \n fiecare s`pt`mân` mai prime[te câte un telefon pentru a cump`ra o firm` nou`, de[i momentan nu \l intereseaz` investi]iile care nu pot conduce la dezvoltarea Asesoft. Au fost [i cazuri \n care a mai cedat – recent a investit \ntr-o firm` cu activit`]i \n agricultur`, la rug`mintea unui prieten care i-a cerut sprijinul, dar nu a f`cut din asta un obicei. În cazul Flanco, \ns`, lucrurile “se completau”, dup` cum el \nsu[i sus]ine, pentru c`, dac` Asesoft 34

Biz

Radu Apostolescu Director Marketing, Ac]ionar eMAG Vårsta: 34 ani Studii: Universitatea de Medicin` [i Farmacie “Carol Davila” din Bucure[ti

“Sunt suficient de \nc`p`]ânat \ncât s`-mi [i ias` ce-mi pun \n cap”, \[i \ncepe Radu Apostolescu m`rturia despre sine, pe blogul personal. De exemplu, a ]inut cu tot dinadinsul s` se fac` doctor [i ca atare a \nv`]at pe rupte [i a intrat din prima la medicin` pe vremea când \nc` “se f`cea [coal` ca lumea”. Ca [tiin]`, medicina i s-a p`rut fantastic`, doar c` pe m`sur` ce au trecut anii [i a trecut de la teorie la practic` a \nceput s` realizeze c` aceea nu era deloc via]a pe care [i-o dorea. Gustul online-ului l-a prins prin ’97 când a aflat, plin de uimire, cum e treaba cu e-mail-ul. Se \ntâmpla \ntr-un laborator de la Poli. În 1998, \n anul 3 de facultate, a \nceput s` experimenteze diverse site-uri g`zduite gratuit, iar ulterior a \nceput s` câ[tige bani prin programe de afiliere. Ceea ce era ini]ial un hobby distractiv s-a convertit treptat \n “ceva (aproape) serios”. S-a decis s` fac` ceva [i \n .ro [i a ales, din pur` \ntâmplare, f`r` a avea nicio experien]`, s` fac` un site despre carier` [i anun]uri de joburi. A[a a creat ceea ce avea s` devin` MyJob.ro, vândut la sfâr[itul lui 2004 c`tre Netbridge. 2001 a fost anul \n care a \nceput provocarea eMAG, momentul \n care, \mpreun` cu

partenerul s`u Bogdan Vlad, a \nceput dezvoltarea unui magazin online. Radu Apostolescu \[i aminte[te c` prima comand` a venit pe 17 decembrie, dând startul a ceea ce avea s` devin` cel mai puternic retailer online de electronice. În prim`vara anului trecut, Asesoft Distribution a preluat o participa]ie de 51% din ac]iunile retailerului online, nefiind \ns` \naintat` nicio valoare a tranzac]iei. Radu Apostolescu a r`mas \n continuare \n companie, ocupându-se de partea de marketing [i dezvoltare \mpreun` cu Iulian Stanciu. Dup` preluare, cea mai mare parte a investi]iilor au fost canalizate c`tre departamentul de IT, unde se investesc milioane de euro \n sisteme, licen]e [i programatori.

EMAG |N CIFRE Num`r angaja]i: 300 (dublu fa]` de 2009) Cot` de pia]`: 70% din retailul online Cifr` de afaceri: peste 100 mil. euro

(+60%)* Num`r vizitatori: 1 milion vizitatori

unici lunar Num`r de produse pe site: 30.000 * estimare companie

corina.coman@revistabiz.ro

retail

FOTO VALI MIREA

“Iulian este mai \ntâi antreprenor [i apoi manager, juc`tor pasionat, atent la detaliile importante, foarte energic”

Distribution activeaz` \n zona de distribu]ie [i se situeaz` practic la primul nivel \n rela]ia cu produc`torii [i cu brandurile mari, iar eMAG acoper` nivelul superior, cel de retail online, se sim]ea nevoia unei bune reprezent`ri \n retailul tradi]ional, care comunic` direct cu consumatorul.

“Businessul de la distribuitor c`tre clientul final trebuie s` treac` [i prin aceast` bucat` de retail”, spune Stanciu, subliniind c` retailul online este \nc` un segment de ni[` \n România, reprezentând doar 12-14% din totalul pie]ei de retail electronic, estimat` anul acesta la circa un miliard de euro. Prin urmare, intrarea Asesoft \n “cealalt` bucat`”, cea mai mare de altfel, era mai mult decât previzibil`.

Gândul c` realmente ar putea cump`ra Flanco i-a \ncol]it \n minte lui Iulian Stanciu \n urm` cu circa trei luni, de[i discu]ii \n acest sens existau de aproape un an, mai exact de când compania a intrat \n insolven]`. Dup` multe taton`ri [i propuneri avansate din partea tuturor p`r]ilor implicate – creditorii, Casa de Insolven]` Transilvania [i Adrian Olteanu, directorul general al Flanco – Stanciu a hot`rât s`-[i sune consultan]ii, pe cei de la KPMG, [i s` se a[eze la masa negocierilor. În plus, [tia c` de]ine un avantaj imbatabil \n fa]a competitorilor s`i [i anume \ncrederea b`ncilor creditoare, de care \l leag` un istoric foarte bun. “B`ncile au v`zut c` am reu[it s` \ntoarcem o companie de la pierdere la profit \n cazul eMAG, iar la Asesoft au v`zut \n timp c` ne gestion`m foarte bine resursele,

Biz

35

cover story

nu lu`m banii din companie [i \i «investim» \n terenuri, ma[ini scumpe, excursii sau alte lucruri care pot lovi businessul firmei”, ofer` antreprenorul detalii din culisele uneia din cele mai complexe tranzac]ii din România.

Achizi]ia a 60% din pachetul de ac]iuni al Flanco s-a realizat printr-o firm` nou \nfiin]at` denumit` Asesoft Web, de]inut` \n mod egal de Iulian Stanciu [i Sebastian Ghi]`, partenerul s`u de afaceri din copil`rie, [i a \nsemnat o infuzie de capital de 14 milioane de euro proveni]i din credite de investi]ii. Stanciu sus]ine c` atât el, cât [i cele trei b`nci implicate au oricând posibilitatea major`rii participa]iei de]inute \n companie, pân` la preluarea integral` a pachetului de ac]iuni. La polul opus, exist` oricând [i varianta unui exit, despre care Iulian Stanciu spune c` s-ar putea realiza cel mai devreme peste un an, când compania va sta bine pe propriile picioare, cu o cot` de pia]` de peste 10%, de la pu]in peste 8% \n prezent. Momentan se focuseaz` \ns` pe dezvoltarea businessului ce s-ar putea dubla \ntr-un interval de doi-trei ani. În aceste condi]ii, Flanco are toate [ansele s` redevin` un concurent de temut pentru ceilal]i doi mari juc`tori de pe pia]a de profil, Altex [i Domo, care confirm` deja o astfel de ipotez`.

“Categoric, \n timp putem avea din nou un competitor foarte serios. Combina]ia de comer] tradi]ional cu online poate s` fie re]eta de succes pentru viitor”, a declarat Lorand Szarvadi, fondatorul lan]ului de retail Domo, 36

Biz

R`zvan Ziemba Director General, Asesoft Distribution Vårsta: 42 ani Studii: ASE – Finan]e-B`nci/2003; Romanian-Canadian MBA Program/2006 Traseu profesional: 1990 – 1994: Antreprenor, diverse firme 1994 – 1998: Ac]ionar [i director general la Python Systems 1998 – 2002: Diverse pozi]ii \n top management la Flamingo Computers 2002 – 2005: Director General la Fit Distribution 2005 – 2010: Asesoft Distribution Hobby: Cei 3 copii, muzica [i filmele, fotografia, diving-ul

L-a cunoscut pe Iulian Stanciu \n 2004, \ntr-o \ntâlnire de afaceri, pe vremea când era director general la Fit Distribution, iar Asesoft Distribution era unul din furnizorii cei mai mari din România. Un an mai târziu, s-a al`turat echipei Asesoft Distribution ca director executiv, ocupându-se \n principal de strategia de dezvoltare \n zona de furnizori [i de produse, precum [i de zona opera]ional`. Anul acesta a preluat conducerea companiei, iar tranzi]ia c`tre func]ia de director general a fost una foarte u[oar`, pentru c` \n tot acest timp a \mp`r]it aceea[i \nc`pere cu Iulian, fiind deja familiarizat cu toate provoc`rile noii pozi]ii. Estim`rile companiei pentru 2010 includ o cre[tere cu cel pu]in 30% fa]` de anul trecut prin m`rirea portofoliului de clien]i [i produse, precum [i prin atacarea a noi segmente de business. Anul acesta compania a semnat mai multe contracte importante: cu Sony pentru gama de

echipamente audio-video, laptopuri Vaio, televizoare LCD, proiectoare; cu Samsung pentru monitoare TFT, rame foto, proiectoare; cu HTC pentru smartphone-uri; cu HP pentru notebook-uri. Vizavi de parteneriatul cu HP este estimat` o cifr` de afaceri de 5 milioane de dolari pân` la sfâr[itul anului.

ASESOFT DISTRIBUTION |N CIFRE Num`r angaja]i: 130 Cot` de pia]`: 14% \n 2009 (dublu fa]` de 2008) Cifr` de afaceri: peste 140 mil. euro* Profit net: cca 4 mil. euro \n 2009 (cea mai profitabil` companie din grupul Asesoft) Alte active: compania mai de]ine 50% din ac]iunile Combox Delivery, o firm` de distribu]ie cu circa 25 de angaja]i, achizi]ionat` \n 2008 * estimare companie

corina.coman@revistabiz.ro

retail

pentru revista Biz. În opinia lui, din 2012 Flanco poate ajunge un competitor de luat \n seam` \n cazul \n care va trece de primul an de func]ionare, ce poate fi o adev`rat` piatr` de \ncercare \n condi]iile actuale, iar tranzac]ia va fi validat` de Consiliul Concuren]ei. Ce-i drept, cel pu]in deocamdat`, cifrele nu sunt comparabile. Domo va ajunge anul acesta la un rulaj de circa 190 milioane euro, \n cre[tere cu 10% fa]` de 2009, [i potrivit lui Szarvadi va reveni categoric \n zona de profit, chiar dac` aceasta va fi doar 1-2% din cifra de afaceri.

RE}ETA EMAG X 2

“Iulian este un foarte bun leader [i factor motivator al echipei. O persoan` orientat` c`tre rezultate [i extrem de determinat` s` rezolve \n cel mai scurt timp orice subiecte ar ap`rea pe agenda lui”

Tot cu ochii pe profit st` [i Iulian Stanciu, care spune c`, de[i strategia Flanco prevede cre[terea accelerat` a cotei de pia]` pân` la 15% \n 4 ani de zile, acest lucru nu se va realiza sacrificând profitul firmei, a[a cum s-a \ntâmplat \n general \n retailul tradi]ional de-a lungul timpului prin extinderi cu sute de magazine, \n spa]ii foarte scumpe [i cheltuieli costisitoare cu publicitatea. De fapt, compania func]ioneaz` momentan pe plus. Adrian Olteanu, directorul general al Flanco, declara recent pentru Biz c`, din cele 70 de magazine câte opereaz` acum re]eaua, doar [ase au fost pe pierdere \n luna august, o performan]` “excep]ional`”, dup` cum o nume[te Stanciu, mai ales \n condi]iile \n care firma a fost lipsit` de cash pân` de curând.

Performan]ele dovedite ale lui Olteanu sunt [i motivul principal pentru care antreprenorul spune c` nu se va implica \n managementul Flanco pe mai departe, ci

Biz

37

cover story

se va rezuma la statutul de ac]ionar. Singura investi]ie pe care o va mai face \n viitorul apropiat vizavi de aceast` companie nu va fi una financiar`, ci legat` de timpul alocat studiului de caz, pentru c`, spune el, vrea s` \n]eleag` cum func]ioneaz` lucrurile, pentru a-i putea oferi lui Olteanu un sfat valoros atunci când va fi nevoie.

Interesant de precizat este c` strategia de dezvoltare a Flanco va fi axat` pe zona serviciilor, aplicat` [i \n cazul eMAG [i care s-a dovedit extrem de eficient`.

“Când am preluat firma se pierdeau foarte mul]i bani, cam un milion de lei pe lun`. Acum, eMAG este profitabil”, poveste[te Iulian Stanciu. Anul trecut a reu[it s` recupereze pierderile companiei prin profitul realizat \n a doua parte a anului, iar din 2010 eMAG a fost pe plus \n fiecare lun`, per total Stanciu estimând pentru anul \n curs un profit de circa 3% din cifra de afaceri, o marj` foarte bun` pentru pia]a de profil. Antreprenorul sus]ine c` \n cazul eMAG a eficientizat tot ce \nseamn` structura companiei, lucrând foare mult la cre[terea vânz`rilor venit` printr-o orientare c`tre client. Mai exact, toate investi]iile \n marketing au fost canalizate \n direc]ia dezvolt`rii serviciilor pentru a men]ine clien]ii mul]umi]i, determinându-i implicit s` duc` numele eMAG mai departe, prin a[a numita reclam` din gur`-n gur`. De exemplu, posibilitatea de retur a produselor \n termen de 30 de zile a adus o cre[tere substan]ial` a gradului 38

Biz

de \ncredere al clien]ilor \n companie, la ni[te costuri minime – retururile reprezint` circa 1,5% din vânz`ri, din care doar 0,5% sunt pierderi efective.

Atent la oportunit`]i, Stanciu nu pare s` piard` nicio ocazie de a transforma \n favoarea sa orice situa]ie de criz`. V` mai aminti]i de celebra noapte a pre]urilor mici de la eMAG petrecut` vara aceasta? Din cauza unei defec]i-

COTELE EMAG COTA DE PIA}~ 22% 18% 20% 8% 11%

3%

CATEGORIE Laptopuri (lider de pia]`) Foto (nivel similar cu Altex [i Domo) Imprimante [i multifunc]ionale Televizoare (de la 1% acum un an) Smartphone (operatorii Cosmote, Vodafone, Orange cu toate lan]urile specializate au cca 80% din pia]`, restul este acoperit doar de eMAG) Electrocasnice mici (comercializare \nceput` \n februarie)

uni a sistemului informatic, pre]ul de vânzare a peste 400 de produse a fost afectat, acestea fiind afi[ate la un pre] mult mai mic. Incidentul a provocat companiei o pagub` de 30.000 de euro, retailerul fiind nevoit s`-[i onoreze toate comenzile. Iulian Stanciu recunoa[te c` momentul a fost speculat ulterior, fiind transformat \ntr-o campanie de marketing, urmat` recent chiar de un followup, intitulat “Pre]urile gre[ite”, primit cu mult umor [i satisfac]ie de c`tre consumatori. “Pân` la urm`, faptul c` suntem num`rul

unu nu ne oblig` s` urm`m ni[te [abloane, pentru c` acestea nu exist`”, subliniaz` Iulian Stanciu pozi]ia de trend setter \n care se afl` eMAG \n momentul de fa]`.

EMAG LA EXPORT Cu un milion de vizitatori unici pe lun` – mai mul]i decât orice alt site sau re]ea specializat` de magazine tradi]ionale – retailerul a ajuns la un nivel la care poate vinde “absolut orice”, dup` cum sus]ine Stanciu. În plus, este estimat` dublarea traficului pân` la sfâr[itul anului, odat` cu finalizarea actualei campanii de marketing derulate \n parteneriat cu KissFM, \n urma c`reia clien]ii au posibilitatea de a câ[tiga un autoturism Porsche Cayman. “Avem clientul”, adaug` antreprenorul, [i atunci “de ce s` nu exploat`m acest atu [i s`-i lu`m o bucat` cât mai mare din portofel?”, se \ntreab` el, con[tient c`, din acest moment, pentru compania pe care o conduce op]iunile au devenit nelimitate.

Cre[terea viitoare a eMAG se va datora \n primul rând extinderii retailerului pe orizontal`, prin introducerea unor noi produse. De fapt, \n mai pu]in de o lun`, pe site vor fi introduse aproximativ 12.000 de produse noi din afara zonei de produse electronice \n care retailerul a fost prezent pân` acum. Compania lucreaz` de cinci luni la demararea noului concept, dar Stanciu prefer` s` nu ofere \nc` mai multe detalii. Ideea a fost deja testat` prin introducerea spre comercializare a electrocasnicelor mari, \nceput` \n urm` cu o lun`, produse care pân` \n prezent au corina.coman@revistabiz.ro

retail

Partenerul din umbr` Grupul Asesoft s-a n`scut [i s-a dezvoltat din colaborarea a doi oameni. Al`turi de Iulian Stanciu s-a aflat de fiecare dat` Sebastian Ghi]`.

“Sebi a preferat de la \nceput statutul de antreprenor, ca [i cum ar fi fost un investitor la burs`”, poveste[te Iulian Stanciu despre cel care i-a fost al`turi \n business \nc` de la \nceput. Sebastian Ghi]` (pe numele s`u complet) a avut un spirit antreprenorial dezvoltat \nc` de mic, ocupându-se cu diverse activit`]i de comer]. La 17 ani [i-a cump`rat ma[in` din banii proprii, de[i a putut s` o foloseasc` abia un an mai târziu, când a ajuns la vârsta majoratului [i a reu[it s` ob]in` permisul de conducere.

La 18 ani a \nceput s` urm`reasc` atent anun]urile de licita]ii din Monitorul Oficial [i s` se \nscrie la toate cele pe care le considera interesante. Prima licita]ie – pentru furnizarea unor calculatoare – a câ[tigat-o \n 1998, \mpotriva unei companii mari din Ploie[ti.

Dup` ce Iulian Stanciu a plecat \n Bucure[ti, la facultate, Sebastian Ghi]` a preferat s` r`mân` \n Ploie[ti [i s` porneasc` o afacere. {i tot el a fost cel care l-a convins pe Stanciu s` i se al`ture [i \mpreun` s` pun` bazele Asesoft Distribution, firma de distribu]ie IT la care ambii sunt \n prezent ac]ionari. În prezent, Sebastian Ghi]`, \n vârst` de 31 de ani, se num`r` printre cei mai boga]i tineri antreprenori din România, cu

o avere estimat` la circa 30 de milioane de euro. Una din cele mai mari pasiuni ale sale r`mâne baschetul, Ghi]` fiind [i patronul clubului CSU Ploie[ti, spre dezvoltarea c`ruia a canalizat \n ultimii ani investi]ii de mai multe milioane de euro. Ghi]` spune c` a ales baschetul ca vector de imagine pentru c` este un sport pe care \l cuno[tea, l-a practicat al`turi de mul]i directori din Asesoft, iar cuno[tin]ele acumulate le-au permis s` abordeze domeniul \n mod corect.

avut o evolu]ie ascendent` – vânz`rile au ajuns la peste 20 de buc`]i pe zi. Pentru compara]ie, re]elele tradi]ionale de profil vând \n jur de 500 de unit`]i zilnic. O alt` direc]ie de dezvoltare gândit` pentru eMAG va fi cea a cre[terii cotei de pia]`, \n cazul categoriilor de produse deja existente. Pe segmentul laptopurilor compania este deja lider de pia]`, cu o cot` de 22%, urm`torul juc`tor, Altex, situându-se la o distan]` considerabil`, cu 15%.

Cea mai important` etap` \n dezvoltarea businessului o reprezint` \ns` dorin]a de interna]ionalizare a brandului eMAG. Intrarea pe pie]ele externe reprezint` cel mai ambi]ios proiect al companiei, expansiunea propriuzis` urmând a fi realizat` la finele primului trimestru al anului urm`tor. “Putem ajunge oriunde din punct de vedere logistic. Cel mai simplu ar fi de ajuns la ]`rile din jur, dar dac` avem succes \n regiune putem merge [i mai departe”, ofer` antreprenorul detalii despre planurile viitoare de expansiune. Compania nu \[i va \ncepe activitatea \n mai multe ]`ri \n paralel, ci va aborda o extindere treptat`, ce poate fi sus]inut` de un suport logistic optimizat.

Cea mai grea sarcin` revine \ntre timp departamentului de IT, care trebuie s` creeze infrastructura necesar` conect`rii viitoarelor site-uri surori. Investi]ia ridicat` la câteva sute de mii de euro va fi canalizat` \n spe]` c`tre resursa uman` prin atragerea de speciali[ti [i \n eventuale licen]e software.

Biz

39

cover story

Exportul brandului eMAG vine \n contextul \n care la nivel mondial retailul online se bucur` de o popularitate mult mai mare decât pe plan local. În Cehia, de exemplu, ponderea acestui tip de comer] \n totalul pie]ei de retail se situeaz` \n jurul valorii de 25%, la fel [i \n Marea Britanie, pe când \n SUA a dep`[it chiar [i 30% pe anumite segmente. Mai mult, se estimeaz` c` pân` \n 2020 pe pia]a american` retailul online va ajunge la acela[i nivel cu cel tradi]ional, cu o pondere egal` de 50%.

România mai are \ns` cale lung` de parcurs pân` \n acel punct, \n primul rând din cauza lipsei de \ncredere a consumatorilor \n modalit`]ile de plat` la distan]`. “Cea mai mare provocare a noastr` este s` demont`m aceast` barier`”, spune Iulian Stanciu, ad`ugând c` datoria de educare a consumatorilor ar trebui s` revin` companiilor de profil de genul Visa sau Mastercard, \ntrucât ele sunt cele care de]in instrumentele necesare.

Plata cu cardul reprezint` \n jur de 5% din totalul pl`]ilor online \n momentul de fa]`, foarte multe comenzi fiind realizate cu ramburs, adic` prin plata la destina]ie.

moment a \nceput de fapt s`-[i preg`tesc` businessul. {tie c` odat` ajuns \n acel punct va avea dou` op]iuni, fie s` stea bine pe propriile picioare pentru a putea face fa]` unei competi]ii extrem

Pân` acum, cel mai apropiat de Europa pas al retailerului american a fost construc]ia unui depozit \n Germania. “Fereastra de timp \n care noi trebuie s` ne punem bine pe picioare este undeva \ntre

CE CRED COMPETITORII?

“Iulian Stanciu este unul dintre cei mai serio[i tineri manageri din IT-ul [i electroretailul românesc, care poate s`-[i gestioneze afacerea [i \n vremuri grele. Consider c` persoana lui, ca manager al grupului Asesoft, este poate atuul cel mai important al lui Flanco \n acest moment. Competen]a [i experien]a lui Asesoft \n IT va face probabil din Flanco o re]ea specializat` mai mult \n IT&C [i tehnologie.”

“Achizi]ia Flanco de c`tre Asesoft este \nc` o consolidare vertical` \n pia]`, care va avea cu siguran]` anumite efecte, dar este prematur s` estim`m impactul pe care aceast` achizi]ie \l poate avea \n pia]a de profil. Nu achizi]ia \n sine reprezint` o consolidare a pie]ei, ci modul \n care integrarea [i dezvoltarea postachizi]ie vor func]iona.”

Lorand Szarvadi, CEO, Domo Retail

Marius Ghenea, pre[edinte, PC Fun

SPRE PRAGUL DE UN MILIARD Stanciu crede \ns` cu t`rie c`, treptat, pia]a din România se va alinia la tendin]ele interna]ionale, iar pe termen lung \n retailul autohton \[i vor face la un moment dat apari]ia companii de talia Amazon-ului. Pentru acel 40

Biz

de dure, fie s` vând` compania pentru care munce[te acum \ntre 12 [i 16 ore pe zi. N-a avut nicio discu]ie cu cei de la Amazon pân` \n prezent, dar le studiaz` constant strategia de business [i st` cu ochii pe fiecare mi[care a lor.

5 [i 10 ani. Mai devreme de atunci n-o s` intre nimeni, nu avem momentan o concuren]` serioas` \n online”, spune gânditor Stanciu.

Nu [tie dac` ce s-a \ntâmplat \n ultimii ani \n România ar trebui s`-l bucure sau nu, dar consider` corina.coman@revistabiz.ro

retail

c` politicile ultimelor guverne au cam speriat investitorii [i au ]inut pia]a la un nivel foarte jos.

Situa]ia ar putea fi una de bun augur pe de o parte, pentru c` nu exist` competitori foarte puternici dispu[i s` vând` chiar [i \n pierdere, pe de alt` parte to]i trebuie s` \mpart` aceea[i “pl`cint`” destul de mic`. Una peste alta, este convins c` fereastra de timp de care amintea mai sus \i va ajuta pe to]i s` devin` mai de[tep]i \n business [i s` fac` [i ceva profituri pân` la vremea respectiv`.

Zâmbe[te când \[i d` seama c`, de[i de ceva vreme a declarat mereu c` este deschis \n fa]a unui eventual exit, pân` acum a fost doar \n postura de cump`r`tor.

Nu l-a tentat niciodat` ideea retragerii din management, pentru c` implicarea \n afacerile din portofoliu \l ]ine “\n priz`”. Pe de alt` parte, are mare \ncredere \n companiile pe care le conduce, dar mai ales \n brandul eMAG, pe care \l vede crescând rapid spre o cifr` de afaceri de un miliard de euro \n urm`torii cinci ani de zile.

Ba mai mult, este convins ca eMAG a ajuns s` valoreze substan]ial \n momentul de fa]` pân` la o cifr` cu multe zerouri.

“Sub 100 de milioane de euro n-a[ vinde eMAG [i nici la suma asta nu [tiu dac` a[ vinde \n prezent, pentru c` este un business cu un poten]ial foarte mare”, declar` el brusc, semn c` a luat de câteva ori \n calcul o astfel de posibilitate.

Are mare \ncredere \n cele trei companii din grup, despre care afirm` \nc` o dat` cu mândrie c`

EFICIEN}~ AMERICAN~

Iulian Stanciu a observat mereu strategiile de dezvoltare ale marilor juc`tori interna]ionali. Iat` o scurt` analiz` a modelelor americane de gestionare a cash flow-ului \n retailul online [i cel tradi]ional.

AMAZON Prime[te termen de plat` de la furnizori cam 40 de zile \n medie, vinde marfa [i \ncaseaz` banii undeva \n 20 de zile. R`mân astfel 20 de zile \n care compania are bani. La vânz`rile Amazon – \n jur de 20 de miliarde de dolari lunar – exist` mereu un excedent de cash de circa 1,5 miliarde de dolari, bani care pot merge c`tre diferite investi]ii. Compania nu are astfel nevoie de \mprumuturi sau de credite bancare, ci func]ioneaz` dup` modelul unui fond de investi]ii. La fel se va \ntâmpla [i la eMAG, compania va genera mereu cash.

BESTBUY La re]eaua american` specializat` \n retailul tradi]ional de electonice [i electrocasnice se \ntâmpl` fenomenul invers. Ei au la dispozi]ie 40-45 de zile de la furnizori, dar rota]ia m`rfii se face undeva la 70 zile, prin urmare exist` un deficit de cash de 30 de zile, pe care trebuie s` \l finan]eze fie din bani proprii, fie din \mprumuturi. Este o regul` general` pentru retailul tradi]ional, \n situa]ia aceasta fiind [i Altex [i Domo.

vor avea o cifr` de afaceri de jum`tate de miliard de dolari anul viitor. “De la Asesoft vine asta cu dolarii, pentru c` ei lucreaz` cu americanii [i chinezii”, puncteaz` el râzând. Va p`stra identitatea fiec`rui business [i nu va duce bani de la eMAG \nspre Flanco, chiar dac` retailerul online este generator de cash. În final, ce rost are s` mu]i banii dintr-un buzunar \n altul?! De sinergii \ntre cele dou` afaceri nici nu poate fi vorba, pentru c` ele sunt complementare, plecând de la produse – Flanco vinde peste 55% electrocasnice, pe când eMAG 70% produse IT&C – [i pân` la profilul clientului – vârsta medie a consumatorului eMAG este de 30 de ani, \n timp ce Flanco are \n target persoane trecute de 40 de ani, cu studii diferite. Singurul câ[tig ar putea rezulta din negocierea la comun a anumitor opera]iuni, ca de exemplu logistic`, service sau poate unele contracte cu furnizorii, acolo unde exist` variante comune. În rest, afacerile vor merge \nainte cu management [i strategii separate.

Nu se teme c` lucrurile ar putea sc`pa de sub control, \n primul rând pentru c` sistemul este foarte bine pus la punct [i \n al doilea rând pentru c` are lâng` el oameni foarte competen]i, adic` Radu Apostolescu (eMAG), R`zvan Ziemba (Asesoft) [i Adrian Olteanu (Flanco). Iar dac` lucrurile scap` de sub control? “Dup` cum a]i v`zut \n ultima vreme, eu m` simt foarte bine \n situa]ii din astea, de criz`.” Biz

Biz

41

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

FOTO VALI MIREA

Milionarul din provincie Când cre[ti odat` cu afacerea familiei, nu e musai s` faci prea mul]i pui ca antreprenor. Când vinzi pui ca s` cre[ti afacerea familiei, [ansele de câ[tig sporesc considerabil. Un studiu de caz cu Iustin Paraschiv.

L-am g`sit pe Iustin Paraschiv \n biroul s`u, aflat la parterul unui bloc pr`fuit din Mizil, un ora[ cu pu]in peste 15.000 de locuitori, unde cl`diri mohorâte se amestec` nearmonios cu str`zi peticite [i magazine decolorate. Pare ciudat c` un tân`r de 29 de ani care \[i permite luxul de a c`l`tori \n toate col]urile lumii (are o avere estimat` la peste 60 de milioane de euro) a ales monotonia Mizilului \n defavoarea glamour-ului urban. Exist` \ns` o explica]ie coerent` pentru tot ceea ce Iustin Paraschiv alege s` fac`. “Avem un plan de investi]ii major pentru tot grupul Ana [i Cornel pân` \n 2014. Numai la fermele de la Vâlcea vom dep`[i 10 milioane de euro pân` la finele anului viitor”, spune Paraschiv, \n timp ce reduce la t`cere telefonul care sun` pentru a treia oar` \n ultimele cinci minute. Nu pare s` duc` lips` de activitate, ba din contr`, afacerile familiei reunite sub umbrela grupului Ana [i Cornel \l ]in extrem de ocupat, \n special Avicarvil – companie specializat` \n cre[terea [i abatorizarea puilor, situat` \n jude]ul Vâlcea.

De fapt, nevoia \nfiin]`rii unei divizii de genul Avicarvil a venit \n urm` cu circa trei ani, când produc`torul de mezeluri a \nceput ofensiva \n retail prin dezvoltarea unei re]ele de magazine sub brandul propriu, Ana [i Cornel. A fost momentul \n care lipsa unui furnizor stabil de carne de pas`re a \nceput s` fie resim]it` din ce \n ce mai acut, \n primul rând din cauza cererii extrem de mare pentru produ42

Biz

sele din aceast` categorie. “Aveam un abator de porci, aveam fabrica de mezeluri, dar nu g`seam stabilitate pentru aprovizionarea cu carne de pui astfel \ncât s` reu[im s` dezvolt`m compania ca pe un proiect complet, proiect pe care noi \l gândisem de ceva vreme”, \[i aminte[te antreprenorul, care o perioad` a c`utat toate variantele posibile pentru g`sirea unui produc`tor stabil de carne de pas`re atât pentru produc]ie, cât [i pentru introducerea ei \n magazinele proprii.

180 milioane euro este valoarea la care ar putea ajunge afacerile Grupului Ana [i Cornel \n 2010

În aceste condi]ii, anun]ul vânz`rii diviziei Agro de la Oltchim a fost mai mult decât binevenit, iar Iustin Paraschiv nu a ezitat s` profite de oportunitatea ivit`. Mai ales c`, dup` socoteala de acas`, era aproape imposibil ca investi]ia s` nu fie una profitabil` privind chiar [i numai prin prisma valorii imobiliare a terenurilor ce urmau a fi cump`rate odat` cu halele respective. În practic`, lucrurile nu au fost \ns` la fel de roz cum p`reau la prima vedere. “M-am trezit singur la licita]ie, era deja a treia licita]ie [i m` gândeam cum de nu se mai bag` nimeni dac` mie pe hârtie mi-a dat a[a de bine”, \[i aminte[te

tân`rul antreprenor. Abia dup` ce a pl`tit \n jur de [ase milioane de euro pentru preluarea halelor – la licita]ie venise preg`tit s` mai scoat` din buzunar pân` la un milion de euro peste suma oferit` – a \n]eles c` diavolului \i place s` se ascund` printre detalii. Adev`ratele negocieri au \nceput imediat dup` validarea tranzac]iei, când cei 600 de angaja]i ai Oltchim, \n frunte cu liderii de sindicat [i televiziunile locale aduna]i la por]ile \ntreprinderii, cereau garantarea drepturilor prev`zute \n contractul colectiv de munc`. Fluctua]ia de personal imediat urm`toare a durat aproape un an, timp \n care pe la fermele Avicarvil au venit [i au plecat \n jur de 1.500 de oameni. Privind \n urm`, Paraschiv \[i aminte[te amuzat cum \ntr-o zi s-a trezit cu halele goale dup` ce [i-au dat demisia \n lan] 300 de oameni – “Ajunseser` directori generali de top, pe care \i recrutasem de la «alte avicole», s` dea de mâncare la pui”, poveste[te el. Chiar [i a[a, compania a \ncheiat primul an de func]ionare cu doar jum`tate de milion de euro pierderi, un rezultat nea[teptat având \n vedere c` Paraschiv nu mai intrase \n via]a lui \ntr-o ferm` de pui pân` atunci, dup` cum singur recunoa[te.

Calvarul a durat pân` \n al doilea an, când, pas cu pas, a \nceput trierea [i specializarea angaja]ilor. La fermele din Vâlcea lucreaz` acum mai mul]i oameni decât erau ini]ial, plus colaboratori din externalizarea unor servicii, \n total peste 700 de persoane. Iar anul trecut a corina.coman@revistabiz.ro

Iustin Paraschiv, ac]ionar, Avicarvil

start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

fost primul \n care compania a f`cut profit, unul modest, ce-i drept – \n jur de [ase milioane de lei – dar o garan]ie suficient` a faptului c` re]eta a \nceput s` func]ioneze.

ÎN FAMILIA ANA {I CORNEL

PROFIT PROVINCIAL Pân` acum Iustin Paraschiv a mai investit \n jur de [apte milioane de euro \n retehnologizarea [i modernizarea fermelor de pui, pe lâng` suma avansat` la cump`rare, iar planurile de dezvoltare nu se vor opri aici. Multe dintre noile proiecte vor fi dezvoltate prin accesarea de fonduri europene nerambursabile.

Compania a preluat deja un astfel de proiect \n valoare de 1,5 milioane de euro, din care 60% reprezint` bani nerambursabili, [i de curând a primit aprobarea pentru un al doilea proiect, de peste dou` milioane de euro, investi]ii ce vor fi canalizate c`tre m`rirea capacit`]ii de produc]ie [i cre[terea puilor.

Planul prevede ca, pân` \n 2013, compania s` ajung` la o produc]ie anual` de 12.000 de tone de pui de cas`, cifr` ce ar facilita asccensiunea Avicarvil \n topul produc`torilor din România. Lupta pe pia]a c`rnii de pas`re, estimat` la circa 900 milioane de euro, se d` momentan \ntre companiile Transavia, Agricola Bac`u [i Agroli Group. Potrivit juc`torilor din domeniu, carnea de pas`re se num`r` printre pu]inele segmente din industria alimentar` care nu au \nregistrat sc`deri \n volum anul trecut, pe fondul unei preferin]e tot mai accentuate a consumatorilor pentru aceste produse, ca alternativ` mai s`n`toas` [i mai ieftin` la carnea de porc sau de vit`.

Acesta este [i motivul pentru care Avicarvil a demarat proiectul “La Provincia, pui de cas`”, ce presupune cre[terea puilor de carne \n condi]ii de “ograd` ]`r`neasc`”, dar \n regim industrial. Cu alte cuvinte, un pui cu aspect [i gust simi44

Biz

Grupul de firme Ana [i Cornel a \ncheiat 2009 cu o cifr` de afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro [i estimeaz` pentru anul \n curs o cre[tere de 15-20%. Grupul num`ra peste 2.000 de angaja]i la jum`tatea lui 2010 [i se afl` \n proprietatea familei Paraschiv. |n componen]a grupului mai intr` companiile: Carmistin, Ladrisi Grup, Pajo Holding [i Avicarvil.

lar cu cel al puiului crescut \n curtea bunicilor. În acest sens, Paraschiv lucreaz` acum la dezvoltarea unei infrastructuri care s`-i permit` asigurarea \ntregii cantit`]i de furaje necesar` procesului de produc]ie de pe plan intern, dorind s` renun]e \n totalitate la cerealele aduse din import, majoritatea modificate genetic. Cum va fi posibil

ANA {I CORNEL a fost \nfiin]at` \n anul 1994 [i este cea mai important` companie a grupului, incluzând fabrica de mezeluri [i 65% din activitatea de retail. Este cea mai profitabil` companie din grup, cu 20 milioane de lei, profit \n 2009.

CARMISTIN se ocup` cu importul [i ditribu]ia de carne [i este pe primul loc din punct de vedere al volumului de vânz`ri. Compania a fost \nfiin]at` de Iustin Paraschiv \n tinere]e, la vârsta de 20 de ani, fiind primul business pus pe picioare de antreprenor.

LADRISI GRUP are \n administrare un abator de sacrificare de porci, vite [i cai, aflat la 15 km de Mizil.

PAJO HOLDING gestioneaz` o ferm` vegetal` [i o ferm` zootehnic`, de bovine [i taurine pentru export.

AVICARVIL a fost \nfiin]at` \n 2007 pentru preluarea activelor agro ale Oltchim. Este a doua companie din grup ca profitabilitate. Planul achizi]iei a prev`zut investi]ii de peste 10 milioane de euro, o parte provenind din fonduri europene.

acest lucru la scar` industrial`? În primul rând, prin construirea unei fabrici de nutre]uri, aflat` acum \n curs de finalizare tot \n jude]ul Vâlcea. Paraschiv spune c` nu poate oferi momentan mai multe detalii despre acest proiect, \ntrucât se afl` \n curs de aprobare pentru ob]inerea unor fonduri europene. În paralel, Paraschiv a pus bazele unei cooperative ce presupune reunirea mai multor produc`tori mici [i mijlocii de cereale care s`-i asigure materia prim` necesar` pentru cre[terea puilor. Aceasta va avea corina.coman@revistabiz.ro

start-up \ns` nevoie de cel pu]in patru ani pentru a ajunge la maturitate.

De subliniat c` renun]area la materia prim` din import \nseamn` pentru businessul Avicarvil costuri mai mari. În condi]iile \n care \n ultimii doi ani toate companiile române[ti, indiferent de industrie, au ac]ionat \n sensul reducerii costurilor, strategia adoptat` de Iustin Pa-

raschiv pare desprins` din context.

Sau nu? “De[i pentru noi este mai scump` aceast` metod`, eu \mi permit fa]` de al]ii (competitori) pentru c` eu nu simt o nevoie atât de mare de a vinde la orice pre]. Eu nu am cantitate acum s` vând pe magazinele proprii cât` cerere am, deci nu simt aceast` presiune”, explic` Paraschiv, ad`ugând c`, de[i produce la un cost mai mare, acest lucru nu se reflect` \n pre]ul final pl`tit de consumator. Asta pentru c`, fiind comercializate \n re]eaua proprie de magazine, pre]ul produselor nu

suport` [i adaosul taxelor de listare practicate de marii retaileri interna]ionali pe care Paraschiv spune c` i-a evitat pân` acum.

|NC~ PU}IN RETAIL Singurul operator de acest gen cu care a \nceput recent o colaborare este Metro Cash & Carry, pentru care a livrat carne \n centrele de dis-

tribu]ie din Pite[ti, Craiova [i Sibiu.

De[i retailerul german dore[te s` listeze produsele La Provincia [i \n magazinele din Bucure[ti, Iustin Paraschiv spune c` acest lucru este imposibil deocamdat`, pân` la majorarea capacit`]ii de produc]ie. Între timp, va continua s` le vând` prin re]eaua proprie de distribu]ie, care num`r` momentan \n jur de 87 de unit`]i func]ionale. Compania are deja contractate peste 100 de spa]ii, dar va mai dura o perioad` pân` când vor deveni toate opera]ionale. Dezvoltarea \n direc]ia re-

tailului a fost accelerat` \n clipa \n care a fost rezolvat aspectul aprovizion`rii cu carne de pas`re. “Nu po]i reu[i \n retail decât dac` ai carne de pas`re [i pre]uri foarte competitive”, puncteaz` Iustin Paraschiv, subliniind c` \ntr-un magazin Ana [i Cornel pre]ul unui produs este cu 10-20% mai ieftin decât dac` ar fi listat \ntr-un key account. Cel mai bine se vând mezelurile – cam jum`tate din vânzarea realizat` \ntr-un magazin.

Un alt aspect ce trebuie rezolvat \n viitorul apropiat ]ine de cre[terea vizibilit`]ii lan]ului de magazine Ana [i Cornel pe pia]a din capital`, unde produc`torul este prezent doar cu câteva unit`]i. Extinderea re]elei \n Bucure[ti a fost momentan stopat` pentru c` resursele necesare continu`rii proiectului blocau dezvoltarea pe alte zone. Paraschiv spune \ns` c` prezen]a pe pia]a capitalei este \n continuare de interes pentru el [i planul va fi reluat \n a doua parte a anului viitor.

Pân` atunci mai are \nc` multe lucruri de rezolvat pentru fiecare din companiile din portofoliul familiei. Restul investi]iilor se afl` momentan \n stand-by. Nu va mai construi complexul reziden]ial de la Ploie[ti pe care \l anun]a \n urm` cu doi ani [i nici hotelul din Sinaia.

Are \n continuare ambele terenuri, dar se rezum` la a sublinia c` amândou` “a[teapt` vremuri mai bune”. A vândut [i participa]ia minoritar` pe care o de]inea la Bere Azuga – n-a fost cea mai bun` investi]ie, dar având \n vedere sc`derea de 40% de pe Rasdaq, se declar` mul]umit. Cunoa[te bine bursa, pentru c` este \n continuare un juc`tor activ. Refuz` s` dea detalii despre dimensiunea investi]iilor plasate aici, iar discre]ia de care a \nceput s` se \nconjoare ar putea fi dovada c` “cel mai tân`r milionar român” de odinioar` s-a f`cut b`iat mare. Biz

Biz

45

csr DE

ALEXANDRU ARDELEAN

FRESH Green Biz Forum reloaded Revista Biz organizeaz` pe 27 octombrie cea de-a IV-a edi]ie a conferin]ei Green Biz Forum, la hotelul Howard Johnson. Aceast` edi]ie are teme specifice legate de implicarea corpora]iilor \n ac]iunile de reciclare [i ecologizare, ca focus principal al ac]iunilor civice din ultima vreme, [i inova]ia ca mijloc de cre[tere a sustenabilit`]ii. |n plus, participan]ii vor beneficia de un training specializat dedicat speciali[tilor \n PR, CSR, managerilor [i antreprenorilor.

Programul complet [i alte detalii sunt disponibile la adresa http://bizforum.ro/greenbiz.

Bani m`run]i, diferen]` mare Hotelul Athénéé Palace Hilton din Bucure[ti a lansat o nou` campanie de strângere de fonduri. Astfel, oaspe]ii hotelului au ocazia s` foloseasc` restul de bani, m`run]i[ul, pentru a face diferen]a \n via]a copiilor defavoriza]i din România, \n cadrul campaniei anuale de strângere de fonduri organizate de Funda]ia

Responsabilitate eco marca Samsung Cristian Chivu [i Samsung Electronics România au oferit organiza]iei SOS Satele Copiilor produse electrocasnice pentru utilarea caselor în care ace[tia locuiesc. SOS Satele Copiilor, cu sprijinul Samsung, a ]inut lec]ii copiilor despre ce \nseamn` reciclare, poluare [i protejarea mediului înconjur`tor. Demersul face parte din programul PlanetFirst™, care reprezint` angajamentul Samsung de a deveni una dintre cele mai ecologice companii pân` în 2013.

Sisteme solare cu bani germani Gr`dini]a nr. 6 din Sighi[oara a inaugurat la sfâr[itul lunii septembrie sistemul solar cu panouri fotovoltaice, realizat \n cadrul programului “Acoperi[uri solare” al Agen]iei Germane pentru Energie.

Sistemul asigur` o putere instalat` de 5,52 kW, reprezentând o surs` de alimentare continu` cu energie electric`. Sistemul este printre primele din România ce va fi premiat cu “Certificate Verzi”.

Reprezentan]ii germani au spus c` pia]a româneasc` are un poten]ial extraordinar de dezvoltare pentru energia solar`.

46

Biz

pentru Comunitate Hilton. Programul “Small Change, Big Difference” (Bani m`run]i, diferen]` mare) se va desf`[ura \n România \n perioada octombrie [i decembrie a acestui an.

Campania invit` oaspe]ii hotelurilor selectate din portofoliul de branduri Hilton Worldwide s` adauge 1 euro sau echivalentul \n lei la nota de plat` pentru cazare. Mul]umit` generozit`]ii acestor oaspe]i, campania a adunat de la prima edi]ie din 2004 peste un milion de euro \n scopuri caritabile de ajutorare a copiilor. Toate fondurile strânse \n campania din România vor fi folosite \n sprijinul Asocia]iei Ovidiu Rom. Linda Griffin, General Manager al Athénéé Palace Hilton Bucure[ti, spune c` “aceast` campanie merit` toat` \ncrederea [i sper c` oaspe]ii no[tri genero[i ne vor sprijini [i de aceast` dat`. |mpreun` putem face ca m`run]i[ul din buzunarul fiec`ruia s` aduc` o diferen]` real` \n via]a copiilor.” La campanie vor participa 128 de hoteluri din portofoliul de branduri Hilton din 17 ]`ri. Biz

S`n`tate \n mintea copiilor Sistemul de s`n`tate mintal` pentru copii este orientat prea mult spre medica]ie [i prea pu]in spre terapie – este principala concluzie a cercet`rii “Analiza serviciilor de s`n`tate mintal` pentru copiii din România”, realizat` de Organiza]ia “Salva]i Copiii”. Sistemul este afectat [i de num`rul redus de speciali[ti. “În primul rând, serviciile sunt concentrate la nivel de spital de psihiatrie, unde rareori p`rintele \[i duce copilul, unde ajung, cel mai adesea, patologiile foarte grave, nu neap`rat cele mai frecvente, [i unde interven]ia este bazat` pe educa]ie. Nu se face terapie, nu se lucreaz` \n echip` terapeutic` complementar` – psiholog, psihiatru, asistent social”, a spus Diana St`nculeanu, coordonatorul proiectului. |n ceea ce prive[te resursa uman`, la nivel na]ional exist` 200 de psihiatri specializa]i \n psihiatria copilului, ceea ce este total insuficient raportat la cei peste patru milioane de copii, din care, conform Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii, 20% (900.000 de copii) au

risc de a face o tulburare de s`n`tate mintal`.

Cele mai frecvente tulbur`ri psihice la copii sunt anxietatea, depresia [i ADHD, autismul [i problemele de comportament care ar putea merge pân` la tulbur`ri de conduit`.

Recomand`rile organiza]iei sunt legate de aprobarea strategiei de s`n`tate mintal` pentru copii [i adolescen]i, introducerea unui modul de psihiatrie infantil` \n formarea medicilor de familie [i deblocarea posturilor din domeniu. O alt` recomandare se refer` la decontarea serviciilor de psihoterapie de c`tre Casa de Asigur`ri de S`n`tate [i dezvoltarea de programe specifice adresate copiilor cu risc. “E nevoie de solu]ii care s` vin` de la nivelul institu]iilor centrale. Avem de doi ani \n lucru o strategie de s`n`tate mintal` pentru copii [i adolescen]i care nu a fost finalizat`.

Avem ministerele care subfinan]eaz` \n mod flagrant toate cele trei sisteme: educa]ie, s`n`tate [i protec]ie social`”, a mai spus Diana St`nculeanu. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Un eveniment

Afl` care sunt cele mai noi proiecte green, care sunt obiectivele [i ideile din spatele lor [i cum pot fi ele sus]inute.

forum

27 octombrie 2010, Edi]ia a 4-a, Hotel Howard Johnson Bucure[ti www.bizforum.ro/greenbiz

AFL~ care sunt strategiile de branding, PR [i new media pentru o pozi]ionare de brand eco-friendly DESCOPER~ de ce brandurile sustenabile se descurc` bine \n pofida crizei economice INSPIR~-TE din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment PRIME{TE sfaturi experte pentru a crea un mesaj green credibil [i puternic pentru compania ta [i avantaj concuren]ial IDENTIFIC~ [i implementeaz` strategii de green marketing pentru a convinge [i cel mai sceptic consumator PARTICIP~ la dezbateri privind atitudinea consumatorilor fa]` de marketingul pentru produse [i servicii ecologice.

program 12.00 – 13.30 – Sesiunea I GREEN (R)EVOLUTION: GENERA}IA “CONDAMNAT~” LA ECOLOGIE Conferin]a ce deschide GreenBiz Forum dezbate problematica recicl`rii [i a waste managementului, o preocupare \ntre obliga]ie [i drept pentru corpora]ii, oficialit`]i, ONG-uri [i societate.

Teme: - “Waste Management-ul, un deziderat al strategiilor de business. Implicarea corpora]iilor, \ntre obliga]ie [i ra]iune de business” - “Prin mobilizare cre[tem ]ara! Analiza campaniei «Let’s Do It Romania!» cu prezentarea rezultatelor finale. Care este impactul real al ini]iativei [i ac]iunii civice?”

- “Rolul ONG-urilor [i al companiilor reciclatoare \n sistemul de waste management” - “Ini]iative [i prevederi legislative \n domeniu. Impactul [i rolul oficialit`]ilor \n regularizarea procesului recicl`rii [i waste management-ului”

14.00 – 15.30 Sesiunea II INOVA}IA |N GREEN BUSINESS Inova]ia, sub form` de noi tehnologii, procese de management sau modalit`]i de comunicare, este un must-have \n managementul companiilor eco-friendly. Dar care sunt strategiile [i aplica]iile lor inovative \n management pe care companiile trebuie s` le foloseasc` pentru a fi sustenabile?

Conferin]a prezint` best practices, exemple concrete [i studii de caz \n aceast` direc]ie.

Teme: - “Conservarea [i inova]ia \n politicile corporatiste de mediu” - “M`surarea eficien]ei [i evaluarea riscului folosirii apei industriale \n procesul de produc]ie” - “Cl`diri mai verzi pentru dezvoltare sustenabil`“ - “Inova]ia: motorul verde pentru sustenabilitatea companiei”

16.00 – 17.30 Sesiune special` – TRAINING |N GREEN CONSULTING Multe companii investesc bani \n idei de green business care nu sunt nici eficiente, nici benefice pentru mediu [i care le atrag acuza]ii de greenwashing (acele ac]iuni realizate exclusiv \n scopul de a atrage aten]ia asupra unor practici care nu sunt \n realitate sustenabile). Trainingul este destinat managerilor CSR, consultan]ilor, reprezentan]ilor agen]iilor de PR, dar [i managerilor [i antreprenorilor care doresc s` \nve]e cum s` creeze leg`tura \ntre practici de business green [i celelalte obiective de business [i dezvoltare.

Particip` pentru a afla: – Cum s` distingi \ntre practici de greenwashing [i strategii autentice de green business – Cum s` oferi consultan]` afacerilor [i managerilor despre practici ecologice [i procese sustenabile de management – Cum s` aju]i organiza]iile f`r` expertiz` \n green \n crearea planurilor de dezvoltare [i cre[tere pe baze ecologice Pentru \nscrieri [i detalii privind evenimentul contacta]i-ne la tel. 0371.32.32.32, e-mail: gabriela.matei@revistabiz.ro. Persoan` de contact Gabriela Matei.

PARTENERI PARTENERI MEDIA

SPONSORI

csr DE

ALEXANDRU ARDELEAN

CREDIT PENTRU COMUNITATE Dincolo de activitatea financiar` specific`, cea mai mare banc` din Rom창nia \[i \ncurajeaz` angaja]ii s` se implice \n proiecte de responsabilitate social` [i s` fac` voluntariat.

48

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

Nu \ntâmpl`tor am ales pentru acest num`r s` abord`m la rubrica de CSR o banc`, mai ales \n actuala perioad`. Doar c`, de aceast` dat`, nu vom trata subiectul din perspectiv` financiar` sau economic`, ci din cea a responsabilit`]ii sociale, a ceea ce \ntreprinde o entitate bancar` pentru comunitatea din care face parte. BCR are clarificate la nivel de strategie de business direc]ii foarte clare \n ceea ce prive[te responsabilitatea social`. De altfel, comunitatea este practic un pilon al strategiei de dezvoltare a b`ncii.

Pentru a afla ce se \ntâmpl` \n acest moment la BCR din punctul de vedere al responsabilit`]ii sociale, am stat de vorb` cu Ana Ilinca Macri, [ef departament, Departamentul Comunicare Intern` [i Comunitate – Direc]ia de Comunicare, BCR. Ilinca a preluat de la sfâr[itul lunii martie partea legat` de comunitate, \nainte ocupându-se de comunicare intern`. Are o experien]` \ndelungat` pe partea de comunicare, lucrând \n organiza]ii precum Petrom, filiala B`ncii Mondiale din România sau Institutul European din România.

Legat de proiectele de CSR desf`[urate de BCR, Ilinca Macri arat` c`, de[i multe dintre proiecte sunt \ncepute \n anii trecu]i, anul acesta este unul al consolid`rii responsabilit`]ii sociale.

“Responsabilitatea social` trebuie s` fie o parte integrant` a modelului business. Noi la BCR vrem s` ac]ion`m ca modele de implicare \n comunit`]ile \n care tr`im [i muncim [i s` integr`m responsabilitatea social` la toate nivelurile businessului nostru”, spune aceasta. {i cum se \ntâmpl` efectiv lucrurile \n acest sens? Pe cele dou` paliere de ac]iune. Primul palier este cel intern, care porne[te de la angaja]i – angajatul este ambasadorul b`ncii \n comunit`]ile din care face parte. Al doilea palier este cel legat de alinierea businessului la nevoile comunit`]ii [i de implementare a direc]iilor strategice de implicare \n comunitate.

CSR DIN PERSPECTIVA BANCAR~ Activitatea de CSR, de[i privit` pân` acum de multe companii ca

un instrument de marketing [i de comunicare, ar trebui s` fie una dintre direc]iile esen]iale \n strategiile de business. De ce?

Pentru c` este componenta cea mai important` [i \n acela[i timp cea mai vizibil` \n rela]ia cu stakeholderii (clien]i, angaja]i, autorit`]i, parteneri de afaceri, media, ONG-uri). |n cazul unei b`nci, aceast` direc]ie poate fi dus` la un alt nivel, pentru c` angaja]ii, dar [i clien]ii pot aprecia activitatea institu]iei [i mai ales reputa]ia ei

PROIECTE BCR

FINAN}ELE MELE Este un program de educa]ie financiar` pentru elevi dezvoltat \mpreun` cu Junior Achievement România (JAR), ajuns \n cel de-al treilea an de desf`[urare. |n primii doi ani au participat 300 de voluntari ai BCR, iar de program au beneficiat pân` acum 8.000 de copii.

Programul se desf`[oar` pe parcursul unui an [colar, iar angajatul BCR \[i alege o [coal` [i merge acolo o or` s` sus]in` acest curs.

Anul acesta BCR pl`nuie[te s` dezvolte proiectul [i s`-i ata[eze [i o component` de competi]ie.

START BUSINESS Este un proiect de dezvoltare a antreprenoriatului \n rândul studen]ilor, implementat cu sprijinul angaja]ilor BCR. Ace[tia acord` consultan]` echipelor de studen]i care doresc s` \nve]e din practic` modul \n care se conduce o afacere.

Scopul programului este s` stimuleze antreprenoriatul \n rândul studen]ilor, s`-i \ncurajeze [i s`-i sprijine s` ini]ieze [i s` dezvolte propriile afaceri, cu sprijinul voluntarilor BCR. Proiectul se deruleaz` \n parteneriat cu Junior Achievement România [i cu 15 universit`]i din \ntreaga ]ar`. |n anul universitar 2009-2010 au beneficiat de program 200 de studen]i. |n final` au r`mas 15 echipe [i au fost desemna]i doi câ[tig`tori, care au \mp`r]it premiul de 3.000 de euro.

Programul, aflat \n cel de-al doilea an de existen]`, re\ncepe [i se deruleaz` pe parcursul anului universitar.

Biz

49

csr DE

ALEXANDRU ARDELEAN

[i prin ac]iunile pe care aceasta le \ntreprinde \n comunitatea din care face parte. Din acest punct de vedere, BCR \[i coordoneaz` strategia de implicare \n comunitate pe trei domenii esen]iale: educa]ie, antreprenoriat [i solidaritate social`. Bugetul alocat pentru aceste proiecte este \ntre 1 [i 2 milioane de euro anual, \n func]ie de nevoile respectivelor programe.

Pe partea de educa]ie, sunt urm`rite dou` componente: educa]ia financiar` [i oferirea accesului la educa]ie copiilor f`r` posibilit`]i materiale. Un program extrem de important derulat pe domeniul educa]iei este Finan]ele Mele, proiect de educa]ie financiar` \n [coli [i licee realizat \mpreun` cu Junior Achivement.

Pe partea de antreprenoriat, strategia institu]iei bancare urm`re[te educa]ia antreprenorial` dar [i sprijinirea unor ini]iative de antreprenoriat social, \n special al ONG-urilor care desf`[oar` activit`]i generatoare de profit pentru a-[i asigura sus]inerea programelor sociale. Principalul proiect realizat pe partea de antreprenoriat este Start Business, destinat studen]ilor, care \nva]` pe parcursul programului cum s` \[i \nfiin]eze o companie [i s` o conduc`, cu sprijinul voluntarilor BCR. Domeniul solidarit`]ii sociale subsumeaz` ini]iativele de Cr`ciun, de Pa[te, de 1 iunie, \n alte situa]ii excep]ionale, cum a fost \n cazul inunda]iilor. Este unul dintre domeniile dragi 50

Biz

PROIECTE BCR

BCR SPERAN}E Programul \[i propune s` sprijine educa]ia muzical` a unor copii [i tineri talenta]i dar cu mijloace financiare insuficiente.

Proiectul a fost ini]iat de c`tre BCR [i good.bee, \n parteneriat cu Salva]i Copiii [i Romani CRISS, al`turi de TVR [i Radio România.

A \nceput anul trecut [i este continuat [i anul acesta. A existat o caravan` \n ]ar` \n urm` c`reia au fost selecta]i anul acesta 10 copii. Vor exista [i o gal` de strângere de fonduri, pentru copii, precum [i realizarea unui CD. |n plus, fiecare copil selectat va fi sprijinit de BCR pentru a-[i realiza o carier` muzical`, existând evaluare [i monitorizare continu` a copiilor pentru a vedea parcursul lor. |n tot acest timp, BCR sus]ine financiar copiii.

LIVADA BCR Este un program complex, prin care angaja]ii BCR planteaz` livezi \n beneficiul unor categorii defavorizate. Pân` acum, au fost plantate dou` livezi, una \n Bucure[ti la sfâr[itul anului trecut [i alt` \n ora[ul Victoria, jude]ul Bra[ov, \n acest an.

Livezile sunt plantate pe terenurile unor asocia]ii [i astfel fructele din respectivele livezi devin surs` de fructe sau venit suplimentar pentru ONG.

BANCA DE ALIMENTE BCR este partener principal \n proiectul Banca de Alimente, ini]iat de Crucea Ro[ie România \n septembrie 2009. Banca de Alimente \[i propune s` colecteze [i s` distribuie alimente greu perisabile, provenite din dona]ii [i sponsoriz`ri, c`tre persoanele cu posibilit`]i materiale reduse (pensionari, persoane cu dizabilit`]i, familii monoparentale etc.).

BCR a dat 10.000 de euro la \nceput, dup` care a mai antrenat [i al]i parteneri, Metro [i real,-. BCR a organizat [i o caravan` \n toat` ]ara. Angaja]ii BCR doneaz` alimente sau cump`r` alimente pe care, \mpreun` cu voluntarii Crucii Ro[ii, le distribuie c`tre persoanele \n nevoie. Beneficiarii B`ncii de Alimente au fost peste 1.500 de familii. |n campanie s-au implicat \n jur de 3.000 de angaja]i, din cei 8.500 cât are BCR \n toat` ]ara.

angaja]ilor BCR, care au posibilitatea s` \[i aleag` un ONG din zona \n care tr`iesc, de oriunde din ]ar`, [i pot dona bani respectivei asocia]ii sau pot face voluntariat. |n cazul dona]iilor \n bani, banca dubleaz` sau completeaz` sumele pe care le ofer` angaja]ii. Ilinca a dat [i un exemplu recent, legat de campania de 1 iunie. “Am hot`rât ca \n acest an s` nu mai strângem doar bani sau cadouri, ci am vrut s` facem mai mult pentru copiii din centrele de plasament sau din re]eaua organiza]iilor neguvernamentale care au \n grij` copii – s` le oferim o zi de neuitat.” Fiecare angajat a ales o organiza]ie local`, au strâns bani pe unitate, BCR a stabilit o sum` fix` de 3.000 de lei pe ini]iativ` [i 1.000 de lei dac` se implic` [i copiii angaja]ilor. Angaja]ii au donat banii strân[i ONG-urilor alese [i au organizat fie petreceri pentru copii, fie excursii.

Una dintre componentele esen]iale \n tot ceea ce \nseamn` CSR \n Banca Comercial` Român` este implicarea angaja]ilor. Contrar opiniei generale potrivit c`reia angaja]ii particip` la aceste ac]iuni doar pentru c` este sarcin` de serviciu, \n banc` angaja]ii sunt cei care “trag” de reprezentan]ii departamentului comunitate [i \i \ntreab` de ac]iunile pe care ace[tia le promoveaz` sau propun ac]iuni noi.

Schimbarea pe care o face BCR ca parte a strategiei de responsabilitate comunitar` este implicarea intern`, prin suportul deplin al angaja]ilor, alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

indiferent c` lucreaz` pe partea de front office, back-office sau c` sunt middle sau top manageri. Atunci când vine vorba despre implicare [i este lansat un apel la ac]iuni de ajutorare, indiferent de natura lor, to]i angaja]ii, pornind de la pre[edintele b`ncii, Dominic Bruynseels, r`spund pozitiv.

Mai mult, Dominic Bruynseels este cel mai mare fan al implic`rii \n comunitate, fiind vectorul [i driverul formaliz`rii voluntariatului \n organiza]ie. {i \nainte de venirea lui ca CEO se \ntâmplau asemenea ini]iative, doar c` nu erau organizate \ntr-un mod sistematic.

“Bugetul a existat \ntotdeauna, ideea este c` s-a modificat un pic modalitatea de utilizare.

Acum avem o strategie integrat`. Tot managementul se implic`, [i `sta este un lucru pe care Dominique l-a f`cut, un angajament al board-ului, vizavi de latura de comunicare [i implicare \n comunitate”, arat` Ilinca Macri.

Tot ea a explicat cum este organizat` activitatea de voluntariat la nivelul institu]iei bancare. |n primul rând, este vorba de voluntariatul [i implicarea \n proiectele b`ncii, care implic` [i partea de solidaritate social`.

“Practic este o angrenare a angaja]ilor \ntr-un efort comun, care are trei componente: dona]ii efective, voluntariere la asocia]ii [i programele b`ncii [i component` financiar`, \n care banca dubleaz` suma strâns` pe anumite proiecte de angaja]i”, a spus Ilinca.

ILINCA MACRI, {ef Departament, Departamentul Comunicare Intern` [i Comunitate – Direc]ia de Comunicare a BCR

Al doilea aspect al voluntariatului este legat de voluntariatul individual, bazat pe ini]iative singulare ale angaja]ilor. Ace[tia, din proprie ini]iativ` [i separat de ac]iunile de responsabilitate ale b`ncii, vor s` mearg` la diferite asocia]ii din ora[ele lor s` ajute. {i, pentru c` banca a aflat de aceste ini]iative ale angaja]ilor, a hot`rât s` le formalizeze. A fost aprobat` o procedur` nou`, prin care angaja]ii beneficiaz` de o zi liber` pe an, pl`tit`, pe care s-o foloseasc` \n sprijinul asocia]iilor, mergând s` fac` voluntariat. Pentru a nu

Pe partea de mediu ne implic`m doar intern pentru a con[tientiza \n rândul angaja]ilor no[tri importan]a protej`rii resurselor. Liniile de business \ns` sprijin` afacerile verzi. Pe plan extern ne concentr`m pe direc]iile care ]in de domeniul de activitate al b`ncii [i de know-how-ul colegilor: educa]ie financiar` [i antreprenoriat.

Toate proiectele noaste sunt pe termen mediu [i lung.

Fiecare proiect sau sponsorizare pe care o acord`m este urm`rit`. M`sur`m, evalu`m [i monitoriz`m unde s-au dus banii din proiecte [i din sponsoriz`ri pentru a avea un impact [i o valoare ad`ugat`.

Pe termen mediu, planurile noastre sunt legate de consolidarea proiectelor pe care le avem \n desf`[urare. Direc]ia este s` le consolid`m [i s` le cre[tem. Pe termen lung, urm`rim s` facem o cercetare de impact a proiectelor noastre. A[tept`m s` mai treac` timp, ca respectiva cercetare s` aib` valoarea dorit` de noi [i s` putem m`sura cât mai exact impactul proiectelor noastre \n comunitate.

Sper ca, la un moment dat, CSR s` devin` un demers comun al tuturor companiilor. Senza]ia mea este c` \n acest moment lucrurile se fac mai degrab` dispersat.

Pe viitor, proiectele diverselor organiza]ii sper s` se coaguleze, pentru c` sunt fragmentate [i nu exist` un tot. Este un deziderat greu de atins, dar la care sper c` vom ajunge la un moment dat. Exist` competi]ie [i e de \n]eles, \ns` pe termen lung va fi nevoie de un efort de coagulare pentru a avea un impact puternic [i relevant asupra comunit`]ii.

perturba activitatea bancar`, angajatul trebuie s` stabileasc` cu [eful direct când \[i ia ziua de voluntariat. {i, pentru ca lucrurile s` fie coerente [i \n concordan]` cu politica general` de CSR a b`ncii, procedura aprobat` prevede ca angajatul s` prezinte [i un mic raport, dup` activitatea de voluntariat. Nu este o modalitate de control, ci de \ncurajare a colegilor spre aceste ini]iative. {i, bine\n]eles, de promovare pe plan intern, printre to]i angaja]ii. Biz

Biz

51

media DE

LOREDANA S~NDULESCU

Pe plus \ntr-o pia]` \n sc`dere Pentru cei interesa]i s` tip`reasc` reviste [i c`r]i \n condi]ii grafice mult peste medie, cele mai bune pre]uri nu se g`sesc nicidecum la tipografii din România. Croa]ia, Serbia, Germania sau Italia sunt cele mai bune op]iuni. Iar pentru produc]ia tipografic` de mas`, cel mai bun raport calitate/pre] este oferit de China [i Thailanda.

Sunt recomand`rile lui Dan Bacalum, un antreprenor care de un an de zile intermediaz` produc]ia de carte [i reviste, \n calitate de unic reprezentant al Radin, un grup tipografic cu venituri raportate de aproximativ 70 de milioane de euro \n 2009. Grupul de]ine dou` tipografii, una \n Croa]ia [i una \n Serbia, la grani]a cu România, ce controleaz` aproximativ 60% din pia]a de carte [i reviste din spa]iul exiugoslav [i export` c`tre Austria, Germania, Ungaria, Albania [i Slovenia.

Oferta de colaborare a venit din partea Radin, care ini]ial a \ncercat s`-[i deschid` o reprezentan]` \n România.

Ulterior, a mers pe ideea g`sirii unui reprezentant unic. {i varianta aleas` a fost 4 Colours Advertising, agen]ie de produc]ie publicitar` opera]ional` din 2008, condus` [i de]inut` \n p`r]i egale de Dan Bacalum [i Mihaela St`nescu.

Ini]ial, \ntre Radin [i 4 Colours Advertising a existat un contract pe trei luni pentru testarea pie]ei, \n special \n privin]a pre]urilor. |n plus, au existat unele re]ineri din partea 4 Colours Advertising, \n condi]iile \n care pân` la acel moment produc]ia de carte nu reprezenta obiectul activit`]ii de baz`, agen]ia fiind specializat` \n produc]ie publicitar`. “Pe o pia]` de carte [i reviste \n sc`dere cu cel pu]in 40%, f`r` 52

Biz

un pre] competitiv nu po]i nici m`car s` intri”, crede Dan Bacalum, care tocmai datorit` contractului cu Radin a reu[it s`-[i creasc` spectaculos businessul, de[i pia]a pe care a activeaz` a sc`zut din 2008 pân` \n prezent cu cel pu]in 50%.

V`zând c` exist` cerere [i sesizând poten]ialul oferit de Radin, cei doi proprietari ai

Leda, All, Curtea Veche, Litera International, Trei, Reader’s Digest, Publica.

Cel mai mare client pe produc]ia de carte, cu o valoare de aproximativ 50% din \ntreg businessul 4 Colours, este Egmont, pentru care agen]ia intermediaz` tip`rirea unei colec]ii de 12 titluri, cu un total de peste 2 milioane de c`r]i, ce

CARTE DE VIZIT~ Absolvent al Facult`]ii de Electrotehnic`, Dan Bacalum nu a profesat niciodat` ca inginer.

Cu un an \nainte de terminarea facult`]ii, \mpreun` cu trei prieteni a deschis o editur`, prin care timp de câ]iva ani a reeditat o serie de c`r]i [colare, printre care [i celebra culegere de matematic` Ni]` [i N`st`sescu. Ideea de a reedita acest` culegere i-a venit de la mama sa, profesoar` de matematic`, care avea dificult`]i \n a g`si acest gen de c`r]i. |n 1997, \n urma unui anun] citit \ntr-un ziar, s-a angajat manager de produc]ie la Saatchi & Saatchi. |n 2000, sub umbrela Saatchi & Saatchi, s-a \nfiin]at compania de produc]ie publicitar` Pantone Studios, \n cadrul c`reia a devenit Managing Partner. |n 2007, Bacalum a p`r`sit grupul Saatchi cu gândul de a deschide o editur` de carte pentru copii, fapt ce nu s-a concretizat.

La scurt timp dup` ce a anun]at c` a p`r`sit Saatchi, a primit numeroase solicit`ri de produc]ie publicitar` din partea unor cunoscu]i. A[a a \nfiin]at 4 Colours Advertising, agen]ie care \n primele luni de activitate avea cifr` de afaceri câteva zeci de mii de euro. Cre[terea a fost ulterior sus]inut`, ajungând \n 2009 la peste un milion de euro, iar anul acesta estim`rile se situeaz` \n jurul a 3 milioane de euro.

4 Colours Advertising au c`p`tat curaj [i au dezvoltat o nou` divizie exclusiv pentru produc]ia de carte, lansat` la sfâr[itul anului trecut la Gaudeamus. Primele contracte au ap`rut relativ imediat dup` lansare [i lucrurile au evoluat rapid \n bine. De la unul - dou` titluri tip`rite lunar, \n prezent prin 4 Colours Advertising se tip`resc câteva zeci de titluri pe lun` pentru edituri precum Egmont (unic reprezentant al Disney pentru România), Corint,

vor fi distribuite \mpreun` cu ziarul Adev`rul, \n fiecare mar]i, timp de trei luni.

Raportat la 2010, produc]ia de c`r]i [i reviste a 4 Colours ocup` 60-65% din totalul activit`]ii, spre deosebire de 2009, când baza businessului era sus]inut` preponderent de produc]ia de materiale publicitare. |n prezent, reprezentan]ii agen]iei negociaz` alte contracte pentru tip`rirea de c`r]i, cu \ncepere de la sfâr[itul acestui an. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

carte

“Pe noi nu ne-a afectat sc`derea pie]ei. Din contr`, pe o pia]` \n sc`dere, am crescut. Se datoreaz` faptului c` prin seriozitate am crescut baza de clien]i. Avem cinci - [ase clien]i mari care cheltuiesc mult pe partea de BTL, plus câteva zeci de clien]i care vin cu comenzi mici, dar \n mod regulat”, declar` Dan Bacalum.

Ca principiu de business, l-a ajutat [i faptul c` pentru 4 Colours nu exist` clien]i mari [i clien]i mici. {i \n timp rezultatele s-au v`zut. Fie unii dintre clien]ii mici au devenit mari [i odat` cu ei au crescut [i comenzile, fie unii dintre managerii de marketing de la companii mici au plecat la companii mari, care ulterior au devenit clien]i ai 4 Colours.

La cre[terea businessului a contribuit [i faptul c` pe partea de carte concuren]a este relativ s`rac` \n România, \n special \n ceea ce prive[te tipografiile cu capacitate mare de produc]ie, la calitate superioar`. “Tipografii de carte de calitate \ndoielnic` sunt multe”, spune Bacalum. Nu exist` \ns` utilaje performante, iar know how-ul este de acum 20 de ani. Ce se g`se[te \n prezent \n libr`riile române[ti pe partea de carte premium se tip`re[te \n str`in`tate \n propor]ie de 90%.

China este una dintre cele mai bune pie]e \n acest sens, cu condi]ia s` nu existe presiuni \n ceea ce prive[te timpul de produc]ie, dat fiind c` \n medie produc]ia unei c`r]i dureaz` 4-5 luni acolo. |n plus, tirajul trebuie s` fie foarte mare. “|n China, nu tip`re[te nimeni un tiraj de 5.000 de c`r]i”, spune Bacalum. Dincolo de aceste dou` inconveniente, atât calitatea, cât [i pre]ul sunt foarte bune. Nu e de mirare c` 90% din pia]a american` de carte este tip`rit` \n China. Biz

Biz

53

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Media nu se mai vinde en gros pentru cultura ideii [i credem \n fuziuni inspirate. Nu ne sunt str`ine artele, digitalul, arhitectura, designul [i integrarea lor \ntr-un demers creativ de media. Chiar dac` vindem [i cump`r`m spa]ii, autentica noastr` misiune este aceea de a fi creatori de gust, consultan]i de stil [i este]i ai strategiilor de media. Asta automat redeseneaz` [i profilul clien]ilor.

Clientul pe care ni-l proiect`m face parte din categoria celor care “au consumat” etapa de “retail previzibil” [i sunt \n c`utarea unor solu]ii proaspete, dar care nu dau gre[.

Ce v-a motivat s` lansa]i un “concept store” de media?

Percep]ia tradi]ional` despre media e c` st` sub semnul cump`r`turilor en gros [i vânz`rilor en detail. Doar c`, dac` te deta[ezi de rutin` pentru a explora perspectiva de ansamblu [i tendin]ele acestei discipline, lucrurile sunt pe o alt` treapt` a evolu]iei. Media contemporan` nu mai \nseamn` (doar) o negociere inspirat` [i un “adaos comercial”.

Cum mai este posibil` lansarea unui business de media pe o pia]` atåt de zdruncinat` \n ultimii doi ani?

Nu doar c` e posibil`, credem c` e momentul ideal. Cu to]ii [tim, \n vremea crizelor sunt de g`sit [i cele mai mari oportunit`]i. Nu e un act de curaj, ci de inspira]ie.

Prin ce v` diferen]ia]i de o agen]ie de media tradi]ional`?

NICOLETA P~DURE, Managing Director, Media Concept Store

VERA GAVRIL~ – Client Service Director ANDREEA POPESCU – Strategy Director MIHAELA P~DURARU – Business Development Director

Biz

Suntem diferi]i prin valorizarea strategiilor de media ajustate la silueta brandurilor, prin deschiderea spre abordarea creativ` a ambientului, mixuri curajoase [i deloc previzibile la capitolul canale de comunicare [i o art` a gestion`rii [i optimiz`rii proiectelor \n ansamblu, pe care numai expertiza [i flerul ]i le pot da.

Ne mi[c`m [i gândim \n linia mediei contemporane, exploatând constructiv to]i anii de experien]` cumulat` \n companii multina]ionale de anvergur`.

De ce un client v-ar alege pe voi \n detrimentul

|ntr-un astfel de teritoriu, Media Concept Store e o companie de nou` genera]ie, care construie[te diferen]e [i la nivel de stilistic` [i la nivel de mentalitate. Are tr`s`tura deschiz`torilor de drumuri care [tiu deja toate traseele [i simt nevoia cartografierii de noi teritorii pentru experimentali[tii din categoria “early adopters”. Avem o mare deschidere spre tehnologia folosit` strategic, reveren]`

SPECIALI{TII AFILIA}I LA MEDIA CONCEPT STORE

54

FOTO SEBASTIAN MOISE

Dup` cinci ani petrecu]i \n cadrul grupului BBDO România, din care ultimii doi ca Managing Director al agen]iei de media, din aprilie anul acesta Nicoleta P`dure are un alt traseu profesional. La câteva luni de la lansarea primului s`u proiect antreprenorial, poveste[te pentru Biz ce \nseamn` Media Concept Store [i de ce pe pia]a de media nu mai este suficient doar s` cumperi mult [i s` vinzi cu un adaos “gras”.

unei agen]ii cu vechime?

Media Concept Store e o agen]ie foarte crud`, format` din veterani. Are ascendentul experien]ei dublat de gustul pentru inova]ia bine strunit`.

Cui v` adresa]i cu serviciile pe care le-a]i lansat prin Media Concept Store?

Acelor clien]i care [tiu s` valideze o solu]ie media inspirat`, care [tiu s` interpreteze rostul conceptului de “value for money”, care [tiu c` strategiile bine gândite care las` loc [i pentru exuberan]a creativ` aduc inevitabil rezultate. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Sus]ine printul!

10+1 motive pentru care iubim printul

Fotografiile \n print sunt unice [i dau putere imaginii

Ai \ncercat s` cite[ti un articol lung sau o analiz` detaliat` de 8-10 pagini pe computer? Ia o pauz` de la ecranul obositor

Abonarea este eco-friendly. Prin abonament se contribuie la reducerea de[eurilor prin tip`rirea unui num`r controlat de exemplare [i diminuarea retururilor

Senza]ia de relaxare [i rela]ia special` dintre degete, minte [i paginile glossy ce se formeaz` când r`sfoie[ti pe canapea o revist` \ntr-o duminic` ploioas`

Revii la colec]ia ta de câte ori dore[ti

Oricât de util` ar fi arhiva online, colec]ia de National Geographic sau The Economist arat` prea cool pe raftul bibliotecii

Pe când internetul \]i d` libertate de search, o revist` te surprinde cu informa]ii despre care nu credeai c` le dore[ti sau de care nu [tiai c` ai nevoie

Pentru c` nimic nu se compar` cu mirosul revistei când o sco]i proasp`t` din ambalaj

E util` \n moduri surprinz`toare

Pentru c` reclama din revist` nu are nicio [ans` s` se transforme \n viru[i sau malware care \]i caut` \n secret identitatea

E portabil`. E mai greu s` iei calculatorul \n baie, la sal`, la piscin`, pe plaj` sau \n gr`din`

Pentru c` po]i bea lini[tit o can` de ceai f`r` s`-]i fie team` c` dac` o ver[i pe revist` va necesita repara]ii costisitoare

F`-]i abonament!

O campanie Biz

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Polul de influen]` online Lansarea “Topului celor mai influen]i oameni \n social media din România” a reprezentat punctul de pornire pentru dezbaterile despre social media \n cadrul evenimentului organizat de Biz la Timi[oara, pe 29 septembrie.

Pe parcursul celor trei sesiuni de prezent`ri [i dezbateri, s-a discutat despre perspectiva local` asupra strategiilor de social media, despre ce \nseamn` influen]` \n mediul online [i metodele prin care companiile se pot folosi de pârghiile de influen]` online \n comunicarea brandurilor pe care le au \n portofoliu. Cine sunt cei care pot cu adev`rat s` genereze influen]` \n online [i ce anume \i diferen]iaz` de restul utilizatorilor de internet au fost alte dou` teme care au stârnit interesul publicului prezent \n sal`. C`t`lin Teni]`, Managing Partner la TreeWorks, a prezentat rezultatele [i metodologia studiului realizat \n exclusivitate de revista Biz \mpreun` cu TreeWorks (ZeList) [i Kaspersky Lab. “Cea mai bun` campanie pe Twitter este cea f`cut` pe bloguri [i pe Facebook” este ideea cu care [i-a \nceput prezentarea despre campanii pe Twitter bloggerul Cristian China-Birta, pentru care prezen]a pe Twitter este o campanie continu`.

Daniel Pan`, directorul de marketing de la BCR, una dintre companiile române[ti cu cea mai dinamic` prezen]` \n online, a sus]inut ideea c`, pentru rezultate optime, singura [ans` este dat` de integrarea campaniilor online cu cele offline. Andreea Cåtu, Community Manager, [i Bogdana Voican, Community Editor la Avon Connects, au propus o abordare special` a fenomenului social media. Pornind de la premisa c` omul este conectat la mediul \n care tr`ie[te, au prezentat teoria “Animal SM Instinct” a[a cum se reflect` \n comunitatea Avon Connects.

Teodor Cimpoe[u, Managing Director pentru România & Bulgaria la Kaspersky Lab, a vorbit despre cum se poate gestiona responsabil persona de social media, iar Grant McKenzie, VP Marketing la Ursus Breweries, a 56

Biz

Grant McKenzie

Victor Kapra

Teodor Cimpoe[u

C`t`lin Teni]`

Daniel Pan` loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media prezentat strategia companiei sale \n privin]a comunic`rii prin social media.

Din panelul de speakeri au mai f`cut parte: Cristian Manafu - Social Media Consultant, ProdigyPR; Lauren]iu Dumitrescu - Managing Partner, Digital Star; Mugur P`tra[cu - Managing Partner, iLeo; Dan V\rtopeanu - General

Cristian Manafu [i Cristian China-Birta

Lauren]iu Dumitrescu

Manager, Voxline; Victor Kapra consultant online; Boros Botond - Senior Consultant, Carnation; Adrian Niculescu Social Media Strategist, ClubV3; Vali Petcu - Pro-Blogger; Alen Todorov Manager Proiect Status Pimp; Alexandru Bleau - Social Media Consultant; DanLucian {tefancu - Consultant Social Media.

Andreea C책tu

Bogdana Voican

Alexandru Bleau

Vali Petcu

Mugur P`tra[cu

Adrian Niculescu

Boros Botond

Alen Todorov

Dan Lucian {tefancu

Biz

57

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Creativitate sau eficien]`? Vechea dilem` a publicitarilor.

Unii caut` misterele creativit`]ii, al]ii mizeaz` pe eficien]`.

Leo Burnett a pariat pe amândou`. {i pân` acum i-a ie[it.

A câ[tigat atât premii de creativitate, cât [i de eficien]`.

Creativitate la puterea a [asea {i-a propus s` câ[tige agen]ia anului la Ad'Or de cinci ori consecutiv. {i a reu[it. Apoi a luat o pauz` ca s`-i lase [i pe al]ii s` câ[tige, dup` cum obi[nuiesc s` glumeasc` cei din agen]ie. |n 2008 nu s-a ]inut festivalul, a[a c` pauza a fost impus` de la sine.

2009 a fost anul \n care Leo Burnett nu a \nscris nicio lucrare. Anul acesta a revenit. E drept c` a luat mai pu]ine premii decât la edi]iile trecute, \ns` a urcat din nou pe podium pentru premiul cel mare.

Campania decisiv` pentru câ[tigarea titlului a fost “Ziua B`rbatului 2010”, care a ob]inut dou` premii: trofeul de la categoria “Integrated Campaigns” (cu o valoare de 15 puncte, campania fiind High Budget) [i “Best of Category” (45 puncte, tot datorit` bugetului campaniei).

58

Biz

“Trebuie s` juc`m \ntr-un campionat interna]ional, adic` «la ora[», nu \ntr-un campionat local al României, f`r` s` ofensez mândria nim`nui, «la sat»; UAPR, printre pu]inele reguli impuse acestui festival, a dorit s` avem juriu exclusiv str`in. {i are dreptate.

Profesionalism [i echidistan]`. Greu de g`sit \mpreun` la un jurat român, \nc` activ \n industrie. Poate peste 10-15 ani, când aceast` industrie va avea pensionari”, {tefan Iordache, COO, Leo Burnett Group

premii Peste 100 de fie, Ef r, O la Ad' m, ru D n de ol G s, on Cannes Li Best, ro Eu Clio, Epica, e fi Ef ro Eu

Campaniile cu buget mai mic au primit un num`r mai mic de puncte, astfel se explic` de ce cele [ase premii ob]inute de Grey nu au fost suficiente pentru câ[tigarea marelui titlu.

La punctajul total pentru Agen]ia Anului s-a ad`ugat câte un punct pentru fiecare nominalizare ob]inut`, cu men]iunea c`, potrivit regulamentului, num`rul maxim de nominaliz`ri luate \n calcul pentru titlul de Agen]ia Anului este 10.

“La un moment dat Ad'Or-ul devenise cam exclusivist [i de fi]e. Mi-a pl`cut atmosfera de anul acesta, ini]iativa de a avea Noaptea Agen]iilor prin intermediul c`reia publicul larg a fost readus c`tre industrie. Este un bun \nceput pentru a cre[te atractivitatea industriei \n rândul tinerilor [i sper s` fie continuat de alte ac]iuni \n direc]ia asta”, Lorand Balint, Global Communications Director, Leo Burnett loredana.sandulescu@revistabiz.ro

PREMII INTERNA}IONALE

Num`r de angaja]i: 55 34 de branduri pentru care lucreaz` \n prezent Cifra de afaceri 2008: 60,25 mil. lei Cifra de afaceri 2009: 70,22 mil. lei Reprezentan]ii Leo Burnett sus]in c` nu i-a bucurat atât faptul c` sunt agen]ia anului, ci mai ales ideea c` anul acesta a fost apreciat` o campanie cu buget mare. “S` fim creativi [i creativitatea noastr` s` aib` puterea de a atinge cât mai mul]i oameni e ceea ce ne dorim cu fiecare brand pe care lucr`m”, a declarat imediat dup` competi]ie Carmen Tiderle, director de crea]ie la Leo Burnett. Anul acesta Leo Burnett a \nscris la

Ad'Or 8 lucr`ri, dintre care 4 au fost nominalizate. |n final, num`rul de premii a fost de trei. |n cele nou` edi]ii ale festivalului local de publicitate care premiaz` creativitatea, Leo Burnett a ob]inut un total de 55 de premii [i 100 de nominaliz`ri. Agen]ia nu este doar campioan` la creativitate, fiind [i cea mai premiat` la Effie Awards România \n toate edi]iile competi]iei.

“Creativitatea \n publicitatea româneasc` st` mai prost acum decât a stat \n trecut. Sper c` e doar o faz` \n care am fost mai apleca]i asupra businessului clien]ilor no[tri [i am uitat un pic de festivaluri [i sper c` vom ie[i din faza asta mai de[tep]i: creativi \n rezolvarea problemelor reale ale brandurilor pentru care lucr`m”, Carmen Tiderle, Director de Crea]ie, Leo Burnett

100 i

nominaliz`r la Ad'Or

55

de premii la A \n cele nou` d'Or edi]ii

Golden Watch pentru Prigat “Extra Energy” (QAB) \n 2004 Golden Rose – Agen]ia Anului la Golden Drum \n 2005 Bronze Effie la Euro Effie pentru “Tide for Supermums” \n 2007 Bronze Effie – la Euro Effie pentru “Best from Traditions” – Wash & Go \n 2008 Golden Drum: – TV Spot – “Matrix” – Doncafe [i Golden Drum: TV Spot – “Nothing” – Ejobs \n 2008 Gold – Best Use of Media – Best Use of Special Events and Stunt / Live Advertising – “The Dinosaur Exhibition” pentru Muzeul Na]ional de Istorie Natural` Grigore Antipa \n 2008

Biz

59

management DE

OVIDIU NEAGOE

Radiografia statelor de plat` Mediul privat s-a bucurat \n anul 2010 de o cre[tere salarial` medie de 4,3%, iar pentru anul 2011 se estimeaz` c` angaja]ii vor mai beneficia de o alt` m`rire, de 6,8%.

Criza economic` p`r`se[te \ncet-\ncet mediul privat [i \nv`luie violent fiecare sector al aparatului bugetar. |n paralel, companiile la care statul nu de]ine ac]iuni reintr` pe drumul profitului, motiv de bucurie [i pentru angaja]i [i buzunarele acestora. Astfel, \n anul 2010, angaja]ii din mediul privat s-au bucurat de o cre[tere salarial` medie de 4,3%, potrivit studiului de salarizare [i beneficii “PayWell România 2010”, realizat recent de firma de consultan]` [i audit financiar PricewaterhouseCoopers (PwC).

Raportul arat` c` 6% dintre companiile respondente au aplicat major`ri salariale de-a lungul anului 2010, 48% dintre acestea au realizat par]ial cre[teri, \n timp ce organiza]iile care au planificat m`rirea salariilor angaja]ilor \n acest an sunt \n propor]ie de 15%.

“Companiile au dat dovad` de o uniformitate remarcabil` \n ceea ce prive[te politica salarial` [i de beneficii anul acesta, ]inând cont de faptul c` cre[terile salariale au variat 60

Biz

CU CÂT SE UMFL~ PORTOFELELE Domeniu

Cre[tere salarial` 2010 (medie ponderat`) Agricultur` 3,7% Produc]ie auto 4,9% B`nci 3% FMCG [i distribu]ie 4% Industrie 4,2% IT 5,9% Leasing 3,2% Farmaceutice 5,4% Retail 2,9% SURS~: PwC - PayWell România 2010

SALARII EUROPENE }ar` România Rusia Cehia Slovacia Polonia

Cre[tere salarial` 2010 (%) 4,3% 12% 2,5% 3,5% 4,1%

SURS~: PwC - PayWell România 2010

UNDE-S MUL}I CHENZINA SCADE Num`r de angaja]i Sub 500 |ntre 501 [i 1.000 |ntre 1.001 [i 3.000 Peste 3.000

Salariu mediu brut (lei) 4.109 2.377 2.682 2.929

SURS~: PwC - PayWell România 2010

\ntre 2,9% \n retail [i 5,9% \n IT”, spune Peter de Ruiter, Partener [i Lider al Departamentului de Consultan]` Fiscal` [i Juridic` al PwC. Companiile mici, cu o cifr` de afaceri mai mic` de 50 de milioane de euro, au fost [i cele mai generoase cu salaria]ii, ace[tia ridicând \n medie lunar 3.237 de lei, \n timp ce, la polul opus, organiza]iile cu o cifr` de afaceri de peste 300 de milioane au acordat un salariu mediu brut de 2.929 de lei.

Studiul “PayWell România 2010” mai indic` faptul c` structura venitului anual are tendin]a s` se modifice, \n sensul reducerii componentei variabile, de la aproape 30% \n 2008 la o medie de 10% \n 2010. |n acest an, 87% din pachetul salarial [i de beneficii a fost reprezentat de salariul fix garantat, \n timp ce 8% au reprezentat bonusurile variabile [i 5% beneficiile. Pentru companiile care au acordat comisioane de vânz`ri, procentul mediu anual din vânz`rile planificate a fost de 40% din salariul anual al managerilor departamentelor de vânz`ri [i de 32% pentru reprezentan]ii de vânz`ri. |n ambele cazuri, comisioanele efective pl`tite \n ultimul an au fost mai mici decât nivelul planificat: 25% pentru directorii de vânz`ri [i 20% pentru reprezentan]ii de vânz`ri.

Pentru anul 2011, aproape 40% dintre companiile participante la aceast` edi]ie a studiului au declarat c` au bugetat major`ri salariale, cre[terea medie fiind cu 6,8%. “Anticip`m presiuni de cre[tere salarial` \n viitorul apropiat, ]inând cont de recenta majorare a TVA de la 19% la 24%, \ndeosebi \n sectoarele care au o consistent` prezen]` sindical`”, mai spune Peter de Ruiter. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

TRAINERII DAU O LEC}IE FISCALIT~}II

Oricât de complex` sau controversat` ar fi legisla]ia fiscal`, toate companiile trebuie s` se conformeze [i s` o respecte. Compania de consultan]` [i audit financiar Deloitte vine \n ajutorul speciali[tilor \n fiscalitate [i resurse umane cu Deloitte Tax Academy, un program de cursuri practice \n domeniul fiscal dedicat companiilor.

Training-ul, sus]inut de speciali[tii companiei, se adreseaz` executivilor din dome-

niul fiscal [i const` \n sesiuni axate pe legisla]ia TVA, impozite directe, pre]uri de transfer [i servicii de asisten]` fiscal` cu privire la angaja]ii transfrontalieri. Cursurile vor avea loc \n Bucure[ti (26 - 27 octombrie; 16 - 17 noiembrie), Timi[oara (7 decembrie) [i Cluj (9 decembrie).

“Companiile locale nu au la dispozi]ie prea multe op]iuni atunci când caut` un program de preg`tire fiscal` de calitate, de aceea am decis s` \mp`rt`[im cuno[tin]ele noastre interna]ionale [i expertiza local` \n aceste sesiuni, \n care vom \nv`]a practic participan]ii cum s` pun` \n aplicare legisla]ia româneasc`”, spune Pieter Wessel, partener Deloitte Tax [i ini]iator al acestui proiect. Programul de training a luat na[tere \n urma raportului “Fiscalitatea

româneasc` – Radiografia unei reforme incomplete”, realizat \n luna octombrie 2009, care reprezenta prima analiz` din perspectiva a peste 130 de CFO asupra fiscalit`]ii din ]ar`. Pre[edin]ii departamentelor financiare semnalau atunci c` legisla]ia care vizeaz` diverse impozite este complicat` [i provoac` adesea contradic]ii. |n plus, printre nemul]umirile acestora s-au mai num`rat slaba preg`tire a inspectorilor fiscali [i impedimentele din rela]iile cu autorit`]ile. “Deloitte Tax Academy este un proiect al c`rui scop principal este s` sus]in` comunitatea de afaceri \n acest sens, cu atât mai mult acum, când se confrunt` cu un mediu atât de dificil”, spune Pieter Wessel despre programul de training. (Ovidiu Neagoe)

Cine mai angajeaz` [efi?

Irina Vasile, Country Manager la firma de executive search Antal Romånia, vorbe[te \ntr-un interviu acordat revistei Biz despre cele mai mari salarii din top managementul european [i despre obiceiurile de criz` ale executivilor romåni.

Cum a evoluat num`rul CV-urilor str`inilor care vor s` lucreze \n Romånia de la \nceputul crizei? Dar num`rul romånilor care \[i doresc o carier` \n top management \n str`in`tate?

Care a fost cel mai mare salariu pus la b`taie de o companie \n anul 2010 [i din ce domeniu provenea organiza]ia?

Sunt salarii de circa 130.000 de euro anual, pentru directori generali sau manageri ai unor proiecte complexe \n companii mari. Din energie regenerabil`.

Din ce domenii au provenit cele mai c`utate joburi de c`tre top management \n acest an?

Cele mai “c`utate” joburi anul acesta sunt [i au fost mereu cele de top management pentru companii de renume. Ca domenii: retail, inginerie [i IT.

Irina Vasile (stânga jos) al`turi de echipa Antal România

Pute]i face un clasament pe statele europene \n care activa]i, \n func]ie de num`rul de locuri de munc` disponibile \n råndul top managementului?

Nu este un clasament sut` la sut` exact, mai ales c` lucrurile sunt dinamice, dar pot spune c` sunt [apte birouri Antal \n Germania, acolo sunt multe locuri de munc`, pe de alt` parte ca volum de business (valoare) pe locul \ntâi stau Luxemburg [i Belgia – unde taxele [i salariile sunt foarte mari – iar ca volum combinat cu num`r de pozi]ii manageriale completate este Polonia, cu o cifr` de afaceri de circa 30 de milioane de euro pe an. România este foarte bine v`zut` din punctul de vedere al calit`]ii serviciilor, al satisfac]iei clien]ilor [i al ratei de succes.

Biz

ADVERTORIAL

Num`rul str`inilor care vor s` vin` \n România nu putem spune nici c` a sc`zut, nici c` a crescut. Idem cu cel al românilor – m` refer la candida]ii cu adev`rat buni. Nu merit` s` discut`m despre aplica]iile total nepotrivite. |ns` candida]ii cu adev`rat buni au devenit odat` cu criza mult mai stabili, mai pruden]i, mai greu de atras [i de motivat din cauza instabilit`]ii generale, deoarece cei mai buni \n adev`ratul sens al cuvântului sunt, au fost [i vor r`mâne mereu deschi[i la provoc`ri cu adev`rat mai bune.

61

management DE

OVIDIU NEAGOE

Viitorul educa]iei corporatiste Companiile care au reintrat pe traseul cre[terii economice au m`rit bugetul alocat training-ului angaja]ilor, dar au crescut [i a[tept`rile de la furnizorii de programe de dezvoltare profesional` 62

Biz

training

s`-[i asiste clien]ii, dup` finalizarea cursurilor, la punerea \n practic` a cuno[tin]elor [i abilit`]ilor desprinse \n sal`”, adaug` Panaite. Compania condus` de acesta a \ncheiat trimestrul al treilea cu o cifr` de afaceri de 620.000 de euro [i o rat` de profit de 12%, iar estim`rile pentru cifra de afaceri a companiei pe \ntreg anul nu sunt tocmai pesimiste: aproximativ 800.000 de euro. Cel mai mare aport la cifra de afaceri a furnizorului l-au avut programe de time management, leadership [i cursurile de comunicare [i influen]are managerial`, la care au apelat cu prec`dere companii care activeaz` \n domenii precum IT, retail, farmaceutic [i bancar, cele mai multe solu]ii fiind

Manageri la lec]ie Evolu]ia trimestrial` a metodelor de perfec]ionare a top managementului companiilor.

Metod` Training la locul de munc` E-learning Training clasic Coaching [i mentoring

T1 2010 13,5% 26,6% 35,1% 51,3%

T2 2010 10,6% 34,2% 33% 49,5%

* Rota]ia posturilor, training la locul de munc` SURS~: Studiul HR-Club “Bilan]ul pie]ei de resurse umane”

Dac` \nainte de recesiunea mondial`, când conducerea companiilor achizi]iona pachete de cursuri pentru dezvoltarea profesional` a angaja]ilor de cele mai multe ori f`r` s` mai urm`reasc` [i roadele investi]iei, acum tot acestea schimb` regulile jocului [i for]eaz` firmele de training s` modifice designul programelor. Cum ultimul an a stat, pentru mediul de afaceri, sub zodia schimb`rii, furnizorii de training au speculat momentul [i s-au adaptat rapid noilor nevoi ale companiilor: cre[terea eficacit`]ii ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

individuale, descoperirea [i dezvoltarea abilit`]ilor de leadership ale salaria]ilor, dar, mai ales, asisten]a firmelor \n implementarea cuno[tin]elor dobândite de cursan]i \n sala de clas`.

“Aceast` toamn` ne arat` câteva schimb`ri majore care se vor produce \n felul \n care clien]ii \[i vor selecta furnizorii \n viitor”, spune Viorel Panaite, Managing Partner la firma de training [i consultan]` \n resurse umane Human Invest. “Se vor deta[a furnizorii care vor avea capacitatea

adresate managementului, potrivit unui comunicat de pres` emis recent de Human Invest. În astfel de perioade dificile din punct de vedere economic, companiile se lupt` pentru optimizarea proceselor interne.

Acesta este [i motivul pentru care, printre cele mai solicitate programe din portofoliul firmei de training [i consultan]` \n resurse umane Ascendis s-au num`rat cele destinate managementului proceselor, al performan]ei [i suita de programe Customer Centric Organisation, care au ajutat

Biz

63

management DE

OVIDIU NEAGOE

furnizorul s` ating`, \n prima jum`tate a anului, o cifr` de afaceri de 1,5 milioane de euro.

“Ne a[tept`m ca \n 2010 s` \nchidem anul cu o cre[tere de 10% fa]` de 2009, adic` peste 3 milioane de euro”, spune pentru revista Biz Andrei Go[u, partener [i director general al Ascendis. În plus, acesta \ntrevede [i un an 2011 cu cre[teri. Motivul?

Companiile deja au demarat procedurile de accesare a banilor europeni cu scopul dezvolt`rii angaja]ilor, ceea ce \nseamn` un motor de cre[tere a cererii de training din urm`torul an. “Mare parte din programele pentru care se organizeaz` licita]ii \n acest` toamn` se vor implementa anul viitor [i pe parcursul anului 2012”, completeaz` Go[u. Tot potrivit partenerului Ascendis, exist` semnale clare c` [i sectorul public, cel mai mare angajator din România, se va al`tura tendin]elor din mediul privat de afaceri [i va face investi]ii \n training. “Ar fi o gre[eal` de neiertat ca cele 4,2 miliarde de euro alocate României prin POS DRU (Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) s` nu fie cheltuite \n totalitate.”

INVESTI}II |N ANTRENAMENT Perfec]ionarea [i dezvoltarea profesional` a angaja]ilor au r`mas principala preocupare a companiilor din ]ar`, care, \n ciuda dificult`]ilor economice, au alocat proceselor de \nv`]are [i bugete de peste 1.000 de euro de angajat. Studiul “Bilan]ul pie]ei de resurse umane” pentru prima jum`tate a anului 2010, realizat de asocia]ia profesioni[tilor de resurse umane din ]ar`, HR-Club, \n colaborare cu firma de cercetare DaedalusMillwardBrown, arat` c` 64

Biz

Cu agenda plin` Iat` cele mai importante cinci activit`]i ale departamentelor de resurse umane din prima jum`tate a anului 2010.

ACTIVITATE Training [i programe de dezvoltare profesional` Recrutare Administrativ Remunera]ii (inclusiv bonusuri) Comunicare intern`

T1 2010 87,3% 87,1% 87,2% 84,1% 81,1%

T2 2010 89% 87,6% 86,3% 82,9% 73,7%

SURS~: Studiul HR-Club “Bilan]ul pie]ei de resurse umane”

\n al doilea trimestru al anului 2,5% dintre companiile participante au alocat un buget mai mare de 1.000 de euro proceselor de \nv`]are, comparativ cu 10,7% \n primul trimestru. În schimb, num`rul organiza]iilor care au alocat \n aceea[i perioad` pân` \n 1.000 de euro a crescut la 19,1%, de la 8%, cât \nsuma \n T1. Studiul mai arat` c` cele mai multe organiza]ii (peste 39%) au alocat un buget sub 200 de euro pentru fiecare angajat \n prima jum`tate a anului. Totu[i, s-a \nregistrat o cre[tere cu un punct

Cu lec]ia \nv`]at` Care au fost cele mai populare metode de \nv`]are alese de companii \n prima jum`tate a anului 2010: Metod` Training intern Training extern Coaching [i mentoring Training experimental* E-learning

T1 2010 86,2% 66,6% 47,9% 48,9% 40,1%

T2 2010 84,7% 70,9% 48,6% 42,8% 38,2%

* Rota]ia posturilor, training la locul de munc` SURS~: Studiul HR-Club “Bilan]ul pie]ei de resurse umane”

procentual de la un trimestru la altul, pân` la 9%, \n rândul companiilor care nu au investit deloc \n programe de dezvoltare profesional` pentru angaja]i.

Companiile care au optat pentru dezvoltarea angaja]ilor au c`utat \mbun`t`]irea comunic`rii, a lucrului \n echip`, a abilit`]ilor de

leadership [i a celor tehnice.

Astfel, potrivit studiului realizat de HR-Club, 72,1% dintre companiile care au investit \n training \n cel de-al doilea trimestru al anului au a[teptat ca angaja]ii s` deprind` abilit`]i de tip soft-skills, fa]` de 70,6% care aveau acelea[i a[tept`ri \n primul trimestru.

Internalizarea proceselor de training a fost de la \nceputul crizei economice o practic` des \ntâlnit` \n mediul de afaceri, dar din acest punct de vedere al doilea trimestru al anului vine cu schimb`ri. Num`rul organiza]iilor care au preg`tit angaja]ii cu ajutorul trainerilor interni a sc`zut, de la 86,2% \n primele trei luni la 84,7% \n cel de-al doilea trimestru. |n paralel, a crescut cererea pentru programe de training furnizate de firme specializate – de la 66,6% la 70,9%.

Cum a rafinat criza economic` criteriile alegerii unui furnizor de training extern? Ei bine, dac` la \nceputul anului un procent de 55,6% considera relevant pre]ul programului, \n cel de-al doilea trimestru procentul companiilor care au ales acest criteriu a sc`zut la 52,3%. La polul opus, au crescut importan]a acordat` rela]iei pe termen lung cu furnizorul de training [i reputa]ia acestuia, cu aproximativ 15% [i respectiv cu 8,3%. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

Austria

prin ochelarii de schi pag. 67

LITERATUR~ Suflet peruvian, premiant Nobel pag. 68-69 TENIS Manageri la fileu pag. 70-71 RUGBY Din nou despre campionii na]ionali pag. 72-73 GADGET Scoase la tabl` pag. 74-75 AUTO Al [aselea element pag. 76-77 Ultimul salon la Paris pag. 78-79 Biz

65

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

Inova]ie f`r` pat` Produc`torul de aparate electrice [i electrocasnice LG Electronics a lansat la sfâr[itul lunii trecute noile ma[ini de sp`lat LG Direct Drive, un produs elegant [i unicat prin seria de tehnologii inovatoare oferite. |n paralel cu lansarea ma[inii de sp`lat Direct Drive, LG Electronics România [i-a f`cut public` [i noua campanie de comunicare, lansat` sub conceptul LG Haute Couture Collection. Factori precum inova]ia [i aten]ia crescut` pentru

MARKETING LA CUB De-a lungul anilor, marketingul a evoluat de la focusare strict` pe produse (marketing 1.0) la axarea [i interactivitatea cu consumatorii (marketing 2.0), iar \n prezent domeniul trece printr-o nou` schimbare: extinderea ariei de preocupare a companiilor de la produse la consumatori [i apoi la problemele \ntregii omeniri. Aceasta este ideea de la care porne[te Philip

delicate]ea pielii copiilor au f`cut posibil` colaborarea produc`torului de aparate electrice [i electrocasnice cu Andreea Marin, premiat` recent la Salonul de Inventic` din Geneva pentru un body destinat copiilor. Vedeta TV va fi ambasadoarea seriei de ma[ini de sp`lat Direct Drive. Colaborarea dintre companie [i persoane publice nu este o noutate, LG Electronics lucrând la nivel global [i cu Nelly Rodi, Tricia Guild sau pictorul coreean Sang Rim Ha.

Kotler \n volumul “Marketing 3.0”, ap`rut la editura Publica.

|nainte de Facebook Povestea de succes a lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, \ncepe \n anul 2003, pe vremea când era student la Harvard. Acesta dorea, al`turi de al]i colegi de facultate, s` aduc` \n acela[i loc, pe internet, to]i studen]ii din campus, care s` scrie ultimele detalii despre ei [i s` \ncarce propriile fotografii. Succesul proiectului a \ntrecut absolut toate a[tept`rile [i, \n cel mai scurt timp, au ap`rut [i problemele, pentru c` “nu po]i ajunge la peste 500 milioane de prieteni f`r` s` nu \]i faci [i câ]iva du[mani”. Pentru a afla cum iau sfâr[it problemele dintre participan]ii la “proiectul studen]esc” pute]i urm`ri pelicula “The Social Network”, care va avea premiera pe marile ecrane din ]ar` la finalul lunii octombrie. Filmul este regizat de David Fincher [i \i are ca actori principali pe Justin Timberlake [i Jesse Eisenberg, ultimul \n rolul fondatorului Facebook – platform` pe care [i revista Biz are dou` pagini: “Biz” [i “Echipa Biz”.

Revolu]ia rezolu]iei Prezentat` \n cadrul expozi]iei Print & Sign 2010, presa digital` color Xerox 700 folose[te un sistem de transfer al imaginii pe pagin`, indiferent de durata sesiunilor de imprimare. |n plus, dispune de func]ii de securitate a informa]iilor destinate s` protejeze datele companiei [i \n imprimant`, dar [i pe serverul de imprimare. Toate acestea coroborate cu cea mai mare rezolu]ie disponibil` – 2400 x 2400 dpi – fac din Xerox 700 o investi]ie sigur` pentru un business mai eficient.

66

Biz

Pasiune la rang de art` Funda]ia MORA d` \ntâlnire iubitorilor de frumos de la jum`tatea lunii octombrie pân` pe 14 decembrie, \n fiecare mar]i sau miercuri seara, cu ocazia cursului “Art` plastic` pentru adul]i”. Cursan]ii nu trebuie s` fie arti[ti sau s` beneficieze de experien]` ori studii \n domeniu, pentru c` seminarul se adreseaz` tuturor persoanelor care doresc s` \[i dezvolte latura creativ` prin \nsu[irea no]iunilor de baz` ale artelor plastice. Participan]ii vor avea ocazia s` \nve]e de la arti[ti consacra]i chiar \n incinta galeriei MORA. Pe parcursul a zece [edin]e, cursan]ii vor porni de la diverse structuri naturale, obiecte [i texturi, vor realiza studii [i compozi]ii, prin combinarea graficii, a picturii [i a desenului.

Austria prin ochelarii de schi |nceputul lunii octombrie este sinonim cu deschiderea sezonului de schi \n Austria.

Astfel, compania de consultan]` pentru destina]ii turistice Austria Incoming (ATI) a lansat, cu ocazia deschiderii sezonului de schi, o selec]ie de pachete pentru iubitorii sporturilor de iarn`. Pachetele au pre]uri cuprinse \ntre 136 de euro de persoan` pentru un sejur de trei zile, care include pe aceea[i perioad` [i “Ski Pass”, [i intrare gratuit` la b`i termale, respectiv 524 de euro pentru patru zile, ofert` pentru schiori avansa]i, care include 3 tururi cu ghid pe piste de mare dificultate. Reprezentant` exclusiv` \n România a destina]iilor turistice din Austria, ATI propune pachete gândite s` acopere sejururi scurte [i medii, pân` la opt zile, ofer` op]iuni de cazare la hoteluri [i pensiuni, sau apartamente de vacan]` [i ofer` posibilitatea de a opta pentru varianta cu mic dejun, all inclusive sau self serviced.

Fiecare dintre cele nou` regiuni turistice din Austria membre ale Destination Monitoring Austria, asocia]ie ce a \nfiin]at ATI, ofer` pachete atent concepute s` includ` atât servicii impecabile, cât [i facilit`]i adiacente pentru turi[ti. Biz

Cotidianul britanic “The Guardian” prezenta la sfår[itul sezonului trecut un top al celor mai renumite zece mici ora[e austriece cu ski resort. Iat` ocupantele primelor cinci pozi]ii:

1.

2.

3.

4.

5.

ORA{ WESTENDORF FILZMOOS OBERAU ST. ANTON ALPBACH

RECOMANDARE Pentru \ncep`tori Pentru familii de toate vârstele Pentru dificultate medie Pentru grupuri Pentru cupluri

Biz

67

life DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Suflet peruvian, premiant Nobel De[i are trei cet`]enii, Mario Vargas Llosa r`mâne peruvianul prin excelen]`. Romanele sale au tratat \ntotdeauna realitatea statului sud-american, de care nu s-a dezis niciodat`, indiferent c` a tr`it \n Fran]a sau \n Spania.

Anun]ul Academiei Suedeze a confirmat \n sfâr[it meritele unui autor profund [i complex – Premiul Nobel pentru literatur` pe 2010 i-a fost acordat lui Mario Vargas Llosa, dup` ce acesta a ajuns de trei ori pe lista scurt` a nominaliza]ilor. Motiva]ia premiului este definitorie pentru acest monstru sacru al literaturii universale – "pentru cartografierea structurilor puterii [i pentru imaginile sale tran[ante care vorbesc despre rezisten]a individului, revolta [i e[ecul s`u".

Considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri [i esei[ti ai Americii Latine, Vargas Llosa a devenit celebru \n \ntreaga lume pentru romanul "Ora[ul [i câinii". Cartea a fost tradus` instantaneu \n dou`zeci de limbi [i apoi ecranizat`. Romanul trateaz` adolescen]a [i violen]a unei lumi \n care numai cei duri reu[esc. "Câinii" – boboci \n primul an \n cadrul unui colegiu militar – sunt agresa]i [i umili]i \n permanen]` de elevii mai mari. Este o demonstra]ie de for]` a celor mai puternici \n fa]a celor mai slabi.

"Ora[ul [i câinii" spune povestea ostilit`]ii [i a dramelor adolescen]ei \n stilul narativ caracteristic al lui Llosa.

Stilul s`u inconfundabil, care se men]ine ca un fir ro[u [i \n celelalte romane care \l definesc, [i-a tras seva din realit`]ile sociale [i politice ale statului Peru. Asta nu \nseamn` c`, de-a lungul timpului, nu a tratat [i alte teme sau nu a avut [i alte abord`ri literare.

Cu toate acestea, influen]a vie]ii societ`]ii 68

Biz

peruviene este un tatuaj permanent asupra min]ii [i caracterului autorului [i r`mâne definitorie pentru \ntreaga oper`. {i, la fel ca mul]i al]i scriitori ai Americii Latine, Vargas Llosa s-a implicat activ [i \n via]a politic`. Un fapt pu]in ciudat legat de implicarea sa politic` este tranzi]ia pe care autorul a f`cut-o de la stânga la dreapta. Dac` la \nceput a fost suporterul regimului lui Fidel Castro, mai târziu a devenit din ce \n ce mai ne\ncrez`tor \n beneficiile acestui regim. Din acest motiv, a candidat la pre[edin]ia statului Peru \n 1990 din partea coali]iei de centru-dreapta Frente Democratico (FREDEMO), care pleda pentru reformele neoliberale. |n ciuda procentului mare pe care l-a câ[tigat \n primul tur de scrutin, 34% dintre voturile aleg`torilor, a fost \nfrânt de un inginer agricol necunoscut la acea vreme, Alberto Fujimori, \n turul al doilea.

UN DESTIN FERICIT Mario Vargas Llosa s-a n`scut la 28 martie 1936, \ntr-o familie din clasa mijlocie, \n ora[ul provincial Arequipa. |n copil`rie, Vargas Llosa credea c` tat`l lui este mort (a fost crescut doar de mama lui [i de familia acesteia, pentru c` tat`l lui, Ernesto Vargas Maldonado, [i-a p`r`sit familia \nainte de na[terea scriitorului). Când avea 10 ani, p`rin]ii lui [i-au restabilit rela]ia [i s-au \mp`cat. La 14 ani, Vargas Llosa este trimis de tat`l s`u la Academia Militar` Lencio Prado din Lima, de unde [i

literatur`

experien]ele retr`ite mai târziu \n romanul "Ora[ul [i câinii". |[i \ncepe cariera literar` \n 1957, prin publicarea nuvelelor "Los jefes" (Liderii) [i "El Abuelo" (Bunicul), \n dou` dintre ziarele peruviene. Primul roman, "Ora[ul [i câinii", \i apare \n 1963 [i \i aduce celebritatea [i primul premiu "Premio de la Critica Española". Evident, cartea stârne[te [i controverse, mai ales \n rândul comunit`]ii militare din Peru, care consider` romanul o oper` a "unei min]i degenerate" pl`tite de Ecuador pentru a submina prestigiul armatei peruane.

Urmeaz` alte romane care stârnesc controverse, dar care poart` cititorul \ntr-o lume aparte, \n care se simte amenin]at, slab [i puternic \n acela[i timp, fr`mântat de griji [i an-

xiet`]i. "Casa Verde" (1965) relateaz` povestea bordelului omonim [i cum prezen]a sa cvasimitic` afecteaz` existen]ele personajelor. Romanul este aclamat deopotriv` de critici [i de cititori [i \l confirm` definitiv pe Varga Llosa ca pe unul dintre cei mai importan]i scriitori ai Americii Latine. "Conversa]ie \n catedral`", romanul publicat \n 1969, sau "Pantaleon [i vizitatoarele" (1937) sunt alte monumente literare care trateaz` obsesiile autorului legate de realit`]ile socit`]ii peruviene. {i, pentru c` a scris mereu [i despre experien]ele tr`ite de el, "Pe[tele \n ap`" descrie amintirile sale legate de candidatura la pre[edin]ie.

Unul dintre cele mai recente romane este "Paradisul de dup` col]", a c`rui ac]iune e

plasat` \n Fran]a [i Tahiti [i care se bazeaz` pe biografia Florei Tristan. Povestea se ]ese \n jurul Florei [i al lui Paul Gauguin, care sunt incapabili s` g`seasc` paradisul, dar reu[esc s` inspire urma[ii lor s` creeze o utopie socialist`. Din nefericire, romanul nu a fost primit atât de bine de critici, pentru c` nu a reu[it s` insereze \ntr-un mod fericit personajele reale \n fic]iunea creat` de el.

Astfel c` aprecierea din partea Comitetului Nobel vine ca o \ncununare, \ndelung a[teptat`, poate un pic tardiv`, având \n vedere c` marile lui opere le-a scris \n tinere]e. Este \ns` o recunoa[tere valid` muncii de o via]` a unui c`ut`tor de tr`iri [i de st`ri, care duce cititorul \ntr-o lume de multe ori dur`, dar ireal de frumoas`. Biz

Biz

69

life

Manageri la fileu Exist` diferite metode prin care ne relax`m dup` o zi grea la birou. Unii dintre noi prefer` s` stea cu familia, al]ii s` ias` cu prietenii, al]ii s` mearg` la filme. Exist` \ns` [i o alt` metod`, care este extrem de eficient` [i foarte s`n`toas`: sportul.

Echipa BCR este finalista Campionatului Tenis Partener pentru Corpora]ii, edi]ia 2010

Pentru c` latinii au dus la rang de art` dictonul “Minte s`n`toas` \n trup s`n`tos”, sportul este una dintre metodele de relaxare cele mai \ntâlnite [i printre managerii marilor companii care doresc s` se relaxeze dup` birou. Nu mai este de mult o mod` sau doar o tendin]` ca ace[tia s` mearg` o or` sau dou` la sal`, s` practice sportul preferat, \nainte sau dup` orele lungi de birou.

Unul dintre cele mai populare sporturi \n rândul executivilor este tenisul, care \nglobeaz` o serie \ntreag` de tehnici, atât ma70

Biz

CLASAMENTUL CAMPIONATULUI TENIS PARTENER PENTRU COPORA}II 2010: 1. BCR 2. Romtelecom 3. BRD Groupe Société Générale 4. Cronus eBusiness 5. Vodafone România 6. IKEA România 7. }uca Zbârcea & Asocia]ii 8. Microsoft & Clients

nageriale, cât [i fizice. |n tenis, juc`torul trebuie s` [tie s` ia decizii rapide, s` aib` vitez` de reac]ie, dezvolt` viziune [i compe-

titivitate. Atunci când partida se joac` la dublu, este nevoie de un efort de echip` pentru a câ[tiga partida. De aceea, tenisul este unul dintre sporturile preferate ale managerilor români, pentru c` are multe dintre caracteristicile pe care ei le aplic` \n fiecare zi la birou. {i, pentru a stimula competi]ia \ntr-un cadru relaxat, la tenis, a fost creat un campionat special, Campionatul Tenis Partener pentru Copora]ii, care reune[te unele dintre cele mai importante companii din România. Proiectul, marta@revistabiz.ro

tenis ini]iat [i coordonat de jucat weekend de Media Production Group, weekend, toat` vara, \n compania \n portofoliul faza grupelor, urmat` c`reia se afl` brandul de faza eliminatorie, Tenis Partener, a \nchenumai 8 dintre ele iat deja cea de a cincea ajungând \n ultima edi]ie. etap`. Finalistele au Finala Campionatului jucat \n sistem elimiTenis Partener pentru natoriu, fiecare \ntâlCorpora]ii s-a desf`[urat nire dintre dou` Cristian Boncu – Vodafone Cristian Pintilie – BCR la \nceputul lunii octomcompanii constând \n brie, la Academia de Tenis dou` meciuri de simplu [i unul Her`str`u din Bucure[ti, [i a fost de dublu. Fiecare echip` particicâ[tigat` de BCR. Au participat repant` a fost premiat`, valoarea prezentan]ii BCR, BRD – Groupe total` a premiilor oferite ridiSociété Générale, Cronus eBusicându-se la 5.000 de euro. ness, IKEA România, Microsoft Singurul campionat de tenis România, Romtelecom, }uca din România la care particip` Zbârcea & Asocia]ii [i Vodafone echipe formate din reprezentan]i România. ai unor importante companii de Finalist` \n ultimele dou` edi]ii, pe pia]a de business autohton` va Daniel Dobrescu – Romtelecom BCR a devenit noua campioan` a continua [i anul viitor, \ntr-un competi]iei de tenis pe format prin care orgaechipe ce se adreseaz` nizatorii \ncearc` s` le companiilor din Româofere juc`torilor un nia. BCR a \nvins, pe tenis mai intens [i mai rând, IKEA România, echilibrat.

Cronus eBusiness [i Sistemul de joc de Romtelecom. |n anul de tenis pe echipe a fost debut \n campionat, propus mediului de Romtelecom a urcat (surafaceri \n urm` cu doi prinz`tor pentru unii) \n ani. Competi]iile, numarea final`, trecând de mite Cupa Tenis ParMihaela Stefan – Mihai Dudoiu – campioana en-titre, Vodatener, s-au desf`[urat }uca Zbârcea & Asocia]ii }uca Zbârcea & Asocia]ii fone România, [i de BRD de dou` ori pe an, pe - Groupe Société Généparcursul câte unui rale \n semifinale. Camweekend. La acest sispioana a primit Trofeul tem au aderat, pe rând, Campionatului Tenis companii din domenii Partener pentru Cordiverse de activitate: pora]ii, o tradi]ie pentru avocatur`, financiarpractican]ii de tenis la bancar, IT&C, auto. nivel amator din domePentru a da cât mai niul corporate. multor companii posiFabien Lecoq – BRD Tudor Iliescu – Romtelecom Faza final` a edi]iei bilitatea s` fie reprezen2010 a Campionatului tate \n acest proiect [i Tenis Partener pentru Corpora]ii pentru a m`ri num`rul de partide a pus cap`t unui sezon impresiodisputate, respectiv perioada de nant, cu 24 de echipe care au disjoc, \n 2010 Cupa Tenis Partener putat peste 50 de \ntâlniri, \n pentru Corpora]ii s-a transformat decursul a patru luni. Cele 24 de \n Campionatul Tenis Partener reprezentative aflate la start au pentru Corpora]ii. Biz

Biz

71

life rugby DE

CRISTIAN CHINA-BIRTA

DIN NOU DESPRE CAMPIONII NA}IONALI Rugbi[tii din Baia Mare au reu[it s` devin` campioni na]ionali pentru a doua oar` consecutiv, dup` ce au \nvins din nou Steaua \n final`.

72

Biz

rugby

CSM {tiin]a Baia Mare a devenit pentru a doua oar` consecutiv campioan` a României, dup` ce s-a impus \n final` \n fa]a echipei Steaua Bucure[ti cu scorul de 28-21 (6-9) la cap`tul unei partide duse la extrem de cele dou` forma]ii. A fost un meci de 100 de minute, \n care Steaua a mizat pe pragmatism [i loviturile de picior, \n timp ce b`im`renii au preferat jocul la mân`, lucru care s-a dovedit \n cele din urm` benefic pentru sportivii antrena]i de Eugen Apjok [i Vasile Lucaci.

Într-un moment de euforie, b`im`renii s-au tuns “zero” pentru a marca al doilea titlu succesiv de campioni na]ionali. “A fost incredibil, tr`im ni[te momente unice. A fost foarte greu, au fost 100 de minute \n care am trecut de la agonie la extaz, la un moment dat parc` ne-am pierdut pu]in \ncrederea, dar ne-am revenit. A fost o final` f`r` precedent. A[a cum spuneam [i \nainte de meci, atuurile noastre au fost omogenitatea [i coeziunea”, a declarat Ionu] Dimofte, c`pitanul echipei b`im`rene. Întrebat despre noul look al echipei, acesta a m`rturisit: “A fost un moment de euforie din partea tuturor, a[a c` am luat ma[ina de tuns [i ne vede]i acum”.

Pre[edintele echipei, C`lin Matei, a declarat c` marea sa dorin]` este s` reu[easc` s` p`streze juc`torii la echip`: “Ceea ce \mi doresc eu cel mai mult este s` reu[esc s` ]in juc`torii, pentru c` v` spun c` avem solicit`ri din ligile frunta[e ale Fran]ei, dar sunt convins c` vom reu[i \n mare parte s` \i ]inem, pentru c` de ce s` fim mode[ti [i când suntem campioni? Ne-am obi[nuit cu aerul de sus [i e foarte greu acum s` cobori. Ne dorim s` lu`m medalii \n fiecare an [i când spun medalii pentru noi \nseamn` realizare, bronz, argint sau aur.

Asta ne dorim”.

Finala n-a fost lipsit` de controverse. Arbitrul finalei, Radu Petrescu, a fost dur criticat de antrenorul stelist Marin Mo] dup` meci: “Cu orice arbitraj str`in, impar]ial, Steaua ar fi câ[tigat ast`zi”. Pre[edintele b`im`renilor, C`lin Matei, a reac]ionat imediat la aceste acuze: “În lumea rugby-ului nu se vorbe[te ca la fotbal. Ne-am ab]inut de la declara]ii \n to]i anii \n care eram ciuca b`t`ilor la Steaua, la Dinamo [i am [tiut s` suport`m cu demnitate \nfrângerile tocmai pentru c` erau echipe mai bune decât noi [i am recunoscut acest lucru”. Biz

NOUT~}I

Fetele noatre au luat bronzul la Friendship Cup Echipa na]ional` de rugby \n [apte feminin a ob]inut locul trei la turneul Friendship Cup, desf`[urat la Lvov, \n Ucraina, la \nceputul lunii. În primul meci, româncele au trecut de o selec]ionat` a regiunii Lvov cu scorul de 36-0. În a doua partid`, echipa antrenat` de Neculai Tarcan a fost \nvins` de prima echip` a Ucrainei cu scorul de 27 la 12, de[i au condus la pauz` cu 12 la 10. În ultimul meci din faza grupelor, România a dep`[it Lituania cu 7 la 5. Fetele conduse din teren de capitanul Emilia Vizitiu au reu[it s` \nving` \n finala pentru locurile 3-4 na]ionala Ungariei cu scorul 17 la 5.

Radu Petrescu va arbitra Germania – Hong Kong International Rugby Board l-a nominalizat pe Radu Petrescu, arbitrul finalei Campionatului Na]ional dintre Steaua Bucure[ti [i {tiin]a Baia Mare, s` conduc` la centru partida Germania - Hong Kong.

Meciul va avea loc pe 11 decembrie la Heidelberg.

De[i meciul pe care \l va arbitra oficialul român nu este un derby, delegarea este foarte important` pentru c` reprezint` un semnal pentru arbitrajul românesc dup` o perioad` mare de “secet`”. Radu Petrescu are o experien]` de 10 ani \n arbitraj.

Program CUPA ROMÂNIEI 23 octombrie 2010 CS Poli Agro Ia[i – CSM {tiin]a Baia Mare RC Bârlad – CSA Steaua Bucure[ti CS {tiin]a Petro[ani – RCJ Farul Constan]a CSM Bucovina Suceava – CS Dinamo Bucure[ti RC Grivi]a Bucure[ti - CSA Vlaicu Arad CS Sportul Studen]esc (RC Stejarul Buz`u) – RCM U de Vest Timi[oara 7. CS Arsenal B. Log. Târgovi[te – CSU Cluj 8. CSR Callatis Mangalia – CSM Bucure[ti 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Biz

73

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Scoase la tabl`

Dup` ce iPad de la Apple a demonstrat tuturor cu vârf [i \ndesat c` exist` o pia]` suficient de atractiv` pentru tablete (3,3 milioane de unit`]i vândute de la lansare pân` la finele lunii iunie 2010!), produc`torii se \ntrec \n lansarea de astfel

BLACKBERRY PLAYBOOK Dup` ce iPhone a mâncat o mare parte din pia]a BlackBerry, canadienii de la Research In Motion (RIM) contraatac` pe segmentul tabletelor cu ecran tactil prin BlackBerry PlayBook.

Dispozitivul ofer` acces la internet, multitasking (una din hibele iPad) [i o experien]` multimedia mai mult decât suficient`. PlayBook ]inte[te \n principal publicul de profesioni[ti, care n-ar da pre]iosul lor BlackBerry pe toate iPhone-urile din lume.

DATE TEHNICE ECRAN:

LCD multitouch, 7 inch, 1024 x 600, WSVGA BlackBerry Tablet OS PROCESOR: 1 GHz dual-core MEMORIE: 16/32 GB PLATFORM~:

CAMER~ DIGITAL~:

frontal` 3 MP, spate 5 MP Wi-Fi, Bluetooth 2.1, HDMI DIMENSIUNI: |N~L}IME/L~}IME/GROSIME: 193 x 130 x 10 mm GREUTATE: 400 grame CONECTIVITATE:

HANNSPREE TABLET De[i numele te poate duce cu gândul la Germania, Hannspree este o companie taiwanez` tân`r`, care activeaz` pe pie]ele de televizoare, monitoare [i laptopuri. La Berlin, asiaticii au prezentat [i tableta lor de 10,1 inch, care nu are \nc` un nume oficial. Dispozitivul prezentat \n Germania nu are nici camer` \ncorporat`, dar taiwanezii promit c` modelele ce vor fi puse \n vânzare anul viitor vor fi dotate cu acest accesoriu esen]ial. Este cea mai mare dintre tabletele prezentate.

DATE TEHNICE ECRAN:

CAMER~ DIGITAL~:

PLATFORM~:

CONECTIVITATE:

LED, 10,1 inch, 1024 x 600 Android 2.2 PROCESOR: Tegra 2 SOC 1,0 GHz MEMORIE: 16 GB 74

Biz

– Wi-Fi, Bluetooth, HDMI DIMENSIUNI: |N~L}IME/L~}IME/GROSIME: 260 x 171 x 13,9 mm GREUTATE: 790 grame gabriel.barliga@revistabiz.ro

gadgets de dispozitive. Sunt numai bune de navigat pe web, de citit c`r]i digitale sau pentru accesul la re]elele sociale. Iat` cei mai noi concuren]i pentru iPad [i, mai ales, pentru segmentul netbook, aflat \n c`dere liber` \n ultima perioad`.

HUAWEI S7 China este noua Mecca a terminalelor mobile.

Dup` ce HTC a explodat pur [i simplu pe plan global, un produc`tor de echipamente de re]ea, Huawei, a decis s` treac` [i la produc]ia de dispozitive mobile. Un bun exemplu este tableta S7, care, potrivit produc`torului, \ncape u[or \n buzunarul de la costum. A fost g창ndit` de la \nceput at창t pentru afaceri, c창t [i pentru relaxare, tastatura virtual` oferind o excelent` vitez` de reac]ie, indiferent c` e vorba de mailul companiei sau de re]elele sociale.

DATE TEHNICE ECRAN:

TFT, 7 inch, 800 x 480 Android 2.1 PROCESOR: Qualcomm SnapDragon ARM 768MHz MEMORIE: 4 GB (extensibil` la 32 GB)

PLATFORM~:

CAMER~ DIGITAL~:

CONECTIVITATE:

2 MP Wi-Fi, 3G, HDMI

DIMENSIUNI: |N~L}IME/L~}IME/GROSIME: GREUTATE:

205 x 100 x 18 mm

500 grame

SAMSUNG GALAXY TAB Num`rul doi pe pia]a telefoanelor mobile pe plan global, Samsung nu putea neglija segmentul tabletelor. A[a a ap`rut recent, la IFA Berlin, Galaxy Tab, care include [i telefonie 3G, o caracteristic` unic` \n pia]`. Astfel, videoconferin]ele (cu ajutorul camerei frontale) [i push e-mail-ul pe ecranul de 7 inch fac din comunicare o experien]` nu doar pl`cut`, ci [i eficient`.

Iar ecranul full HD, sus]inut de o varietate de codecuri, maximizeaz` experien]a divertismentului multimedia.

DATE TEHNICE ECRAN:

CAMER~ DIGITAL~:

PLATFORM~:

CONECTIVITATE:

TFT-LCD, 7 inch, 1024 x 600 Android 2.2 (Froyo) PROCESOR: Cortex A8 1,0 GHz MEMORIE: 16 / 32 GB

frontal` 1,3 MP, spate 3 MP Wi-Fi, 3G, Bluetooth, HDMI DIMENSIUNI: |N~L}IME/L~}IME/GROSIME: 190,09 x 120,45 x 11,98 mm GREUTATE: 380 grame

Biz

75

life motor

Al [aselea element

DE

GABRIEL BĂ‚RLIG~

Lamborghini schimb` din nou regulile pe pia]a supersportivelor cu un model unic, construit dintr-un nou material bazat pe fibr` de carbon

76

Biz

motor Italienii nu au folosit cuvântul “concept” la prezentarea lui Lamborghini Sesto Elemento, ci au vorbit despre o demonstra]ie de tehnologie.

Dup` luni bune de teasing, \n care a prezentat imagini incitante, dar neconcludente cu detalii ale modelului, Lamborghini a adus la Paris o

domeniul construc]iei de [asiuri [i caroserii ultrau[oare. De altfel, numele “Sesto Elemento” vine de la pozi]ia num`rul 6 a carbonului \n tabelul periodic al elementelor chimice.

Aceast` greutate minuscul` pentru o ma[in` este propulsat` de un motor de 5,2 litri care dezvolt` 570 CP, rezultând un

clasice a fibrei de carbon.

Partea din fa]` [i cea din spate a caroseriei sunt fiecare dintr-o singur` bucat`, numite de ingineri “cofango”, termen format prin combinarea cuvintelor italiene[ti “cofano” (capot`) [i “parafango” (arip`).

Interiorul este mai mult decât spartan. S-a renun]at la

nou` minune tehnologic`.

Avem \n fa]` o ma[in` care, cu tot cu motorul V10 [i sistemul all-wheel drive, cânt`re[te doar 999 kg. Cum a fost posibil?

Datorit` expertizei Lamborghini \n domeniul plasticului ranforsat cu fibr` de carbon (CFRP), dar [i experien]ei deosebite a celor de la Audi (de]in`torii m`rcii italiene) \n

raport uluitor de 1,75 kg/CP [i o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n numai 2,5 secunde.

Viteza maxim` dep`[e[te lejer 300 km/h.

Aspectul ma[inii este unic, \ntrucât structura din CFRP este vizibil` prin stratul extern transparent, care con]ine [i cristale ce adaug` nuan]e subtile de ro[u culorii negre

scaunele tradi]ionale, acestea fiind turnate \n compozit [i fixate direct pe monococa din fibr` de carbon. Consola central` are doar trei butoane: unul pentru pornirea motorului, unul pentru mar[arier [i altul pentru faruri. Finisajele sunt cvasiinexistente, materialul compozit CFRP dominând [i la interior. Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

77

Ultimul salon la Paris Capitala mondial` a iubirii se transform`, o dat` la doi ani, \n centrul global al iubirii... de ma[ini, cu ocazia clasicului "Mondial de l'Automobile". Edi]ia din acest an, desf`[urat` \n prima jum`tate a lunii octombrie, pare s` prevesteasc` vremuri mai bune pentru industria auto. Peste 300 de m`rci din 20 de ]`ri au venit la Paris cu mai bine de 50 de premiere mondiale sau europene. De la modele exclusiviste ca Ferrari Sa Aperta (versiunea cabrio a seriei limitate 599 GTO) pân` la modele destinate vânz`rii \n mas`, ca noul Chevrolet Aveo, num`rul mare de ma[ini aflate \n lumina reflectoarelor \n Hexagon indic` un reviriment mult a[teptat al pie]ei mondiale de profil.

Din nou, ca la majoritatea saloanelor din ultima vreme, tendin]a principal` a fost cea eco, prin concepte bune de b`gat \n priz` (de la minionul Renault Twizy la "sup`ratul" Audi e-tron Spyder) sau ma[ini de serie electrice (Chevrolet Volt) ori hibride (seria Z.E. de la Renault), dar [i prin modele cu consum redus de combustibil [i emisii foarte sc`zute de CO2 (desigur, f`r` a compromite performan]a).

S` not`m, printre altele, revirimentul Lotus, care a anun]at o serie fulminant` de modele noi din 2013 – Esprit, Elan, Elise, Elite [i Eterne.

Legendarul brand britanic este de]inut de malayezienii de la Proton [i se pare c` ace[tia au de gând s` re\nvie tradi]ia sportiv` care a f`cut celebru pe mapamond numele Lotus. |n aceste pagini am ales câteva reprezentante ale noului val auto prezentat la Paris.

DE

GABRIEL BÂRLIG~

BMW Seria 6 Coupé este un studiu de design ce marcheaz` revenirea la sobrietate pentru Seria 6

Ford Focus ST prefigureaz` viitorul model sportiv al produc`torului american, care va ap`rea peste doi ani

Volkswagen Passat a ajuns la a [aptea genera]ie, dar nu pare dispus s` renun]e la titlul de rege al sedanurilor

Chevrolet Volt, revolu]ionarul automobil electric american, va electriza [oselele europene din 2012

Renault DeZir este conceptul care ne arat` \n ce direc]ie vor evolua lucrurile la constructorul francez

Range Rover Evoque transpune \n practic` ideile \ndr`zne]e ale conceptului Land Rover LRX

CitroĂŤn Lacoste vrea s` ofere combina]ia perfect` \ntre universul cu motor, mod` [i sport

opinie

Personalizarea care depersonalizeaz`

C~T~LIN TENI}~, Managing Partner, TreeWorks

80

Biz

|n timpul liber citesc, printre altele, c`r]i SF. Iar autorul pe care \l devorez de fiecare dat` e Greg Egan. Australianul `sta scrie \ntr-o manier` atât de unic`, extrapolând ni[te teorii de mecanic` cuantic`, matematic`, genetic`, cosmologie, \ncât pur [i simplu \]i cresc neuroni noi.

Partea nepl`cut` e c` scrie din pasiune, \n primul rând. {i asta \nseamn` un output de vreo dou` nuvele pe an [i un roman la doi ani. Maximum 250 de pagini \n 365 de zile, a[ zice. Materie pe care o dai gata \n maximum dou` zile. {i apoi ce mai faci?

Solu]ia la \ndemân`: hai s` vedem ce autori mai scriu ca Greg Egan. Am cercetat felurite forumuri mai mult sau mai pu]in obscure, recomand`rile personalizate de pe Amazon, motoarele de c`utare bazate pe afinit`]i (excelent tastekid.com, plus c` e f`cut \n România), \ns` nu am g`sit ceva similar. Exemple similare se pot g`si \n orice domeniu. Poate s`

\mi spun` cineva c` exist` ceva similar cu Pink Floyd \n muzic`?

Nu exist` compara]ie. Sau cu Woody Allen \n cinematografie?

Sau cu Brahms? La vârf, vocile geniale sunt atât de distincte \ncât orice compara]ie este doar o aproximare \ndoielnic`.

Intr` \n scen` personalizarea online. Acesta e trendul viitorului, nu? Sunt convins c` butona[ele de “Like” de la Facebook deja colecteaz` informa]ie despre tot ce facem \n cele 6-7-10 ore \n care suntem pe net. Despre omniprezentul Google Toolbar ce s` mai vorbim? Sau de ini]iativa Google TV care se va baza tot pe recomand`ri targetate.

Undeva pe ni[te servere din America fiecare dintre noi se reg`se[te \n ni[te clustere comportamentale atât de rafinate \ncât ne-am putea descoperi gemenii psihologici – coresponden]i cu comportamente [i obiceiuri de consum atât de similare c` ne-am \nsp`imânta dac` ne-am \ntâlni cândva cu ei \n via]a real`. |ntrebarea e simpl`: personalizarea con]inutului e bun` pentru dezvoltarea uman`? Ne ajut` s` fim mai liberi sau mai pu]in liberi? Va ajuta la educa]ie? {i dac` da, \n ce fel? Vom avea o mas` de oameni cu preferin]e tot mai similare sau tot mai diferite?

Este mass-media personalizant`, un aplatizator, sau ne face s` ne descoperim [i s` aprofund`m diferen]iatorii? S`-i g`sim pe cei asemeni nou`? Sincer, nu [tiu. Poate c` dup` vârsta de 30 de ani nu mai po]i \mbr`]i[a noul atât de u[or.

Exist` o perioad` \n via]a adolescen]ilor \n care, pe parcurs de câ]iva ani, se pot observa salturi culturale extraordinare. De la c`r]ile de benzi desenate la marea

muzic` [i literatur`. Din p`cate, nu la suficien]i, \ntr-un sistem de \nv`]`mânt \n care min]ile sunt tratate ca ni[te g`ini \n cu[ti supraetajate.

Poate capacitatea de aten]ie \ntr-adev`r a sc`zut. Poate c` noi [i genera]iile mai noi avem nevoie din ce \n ce mai mult de con]inut \n forme prescurtate. Scrisorile au murit, tr`iasc` twitterul [i SMS-ul. {i totu[i \ntrebarea este: va fi capabil Marele Server s` ne \nal]e?

Va fi capabil s` educe? Sau vom primi aceea[i progresie de benzi desenate la mod`, romane copy/paste cu vampiri [i vampe, cânt`re]e vedete pentru 15 minute, un carusel ame]itor de produse bine \mpachetate dar cu “durat` de via]` la raft” de câteva luni, cel mult?

Mi-e fric` de Wikipedia, pentru c` poate da impresia c` acolo se afl` adev`rul indubitabil, c` orice subiect poate fi exprimat \n câteva pagini. Mi-e fric` de personaliz`rile Amazonului, pentru c` la o carte proast` vei avea recomand`ri alte c`r]i proaste de acela[i gen [i recenzii glorioase ale unor oameni care nu au citit nimic mai bun.

Mi-e fric` de Facebook [i Google, pentru c` sunt [anse s`-]i spun` “40% din prietenii t`i au f`cut asta, trebuie s` o faci [i tu”.

Mi-e fric` de momentul \n care televizorul inteligent – terminal al Marelui Server de unde \[i va trage datele – va genera un film pentru mine, cu intriga perfect` adaptat` dorin]elor mele, cu actori modela]i 3D dup` a[tept`rile mele, cu durata [i ritmul ac]iunii alese dup` gradul meu de aten]ie, cu muzica [i unghiurile pe care le vreau. Mi-e team` c` astfel nu i-a[ fi putut descoperi pe Ridley Scott, Hitchcock, Woody Allen sau Kubrick.