Biz 204- Anatomia lui Wargha

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 204 • 1 - 15 noiembrie 2010 • 6,5 lei

ANTREPRENORIAT Start \n afaceri pe vreme de furtun` AUTO O pia]` scoas` din vitez` INTERVIU Burs` mic`, tranzac]ionez poten]ial

Wargha Enayati, CEO, CMU

ANATOMIA Nr. 204

LUI WARGHA

|ntr-un singur an, fondatorul CMU a atras un fond de investi]ii \n companie [i a f`cut tranzac]ia anului pe pia]a serviciilor private de s`n`tate, prin achizi]ia Euroclinic.

Totul, pe o pia]` care anun]` investi]ii de dezvoltare de 100 milioane euro.

Publicitate

Marketing

PR

Media

Digital

|ntreaga industrie de comunicare.

Un singur portal

www.strategic.ro

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

V` invit s` \ndr`zni]i!

S

criu acest editorial imediat dup` ce a avut loc a patra edi]ie a GreenBiz Forum. Dup` o zi lung`, dar plin` de satisfac]ii. Dup` multe discu]ii, moderarea unei conferin]e, dou` \ntâlniri de afaceri [i, a[a cum ne st` bine, [i \ntâlniri cu mul]i prieteni care ne-au trecut pragul la acest eveniment. Bifez a[adar \nc` un eveniment reu[it, \nc` un succes pentru echipa Biz. M` bucur pentru fiecare realizare pe care o avem. Le cer interlocutorilor, de fiecare dat`, atunci când vin [i ne felicit`, s` nu uite [i de critici. Ele sunt cele care ne ajut` s` fim mai buni [i nu ne las` s` ne culc`m pe-o ureche. Am reu[it cu fiecare eveniment s` demonstr`m c` echipa Biz a regândit, odat` cu revista, [i modul \n care preg`tim evenimentele. De la cel mai mic detaliu pân` la panelul de vorbitori [i la promovare, c`ut`m de fiecare dat` s` atingem cele mai arz`toare subiecte, s` identific`m solu]iile [i s` avem \n sal` participan]i direct interesa]i de temele discutate. Felicit`rile de care sunt cel mai mândr` sunt cele care atest` calitatea publicului prezent la evenimentele noastre. Nu este pu]in lucru [i cei care cunosc domeniul apreciaz` foarte mult nivelul interlocutorilor.

Pornind de la GreenBiz, \n special acum, când deja toat` ma[in`ria pentru ZileleBiz a fost pus` \n mi[care, pot s` v` spun c` vom avea la acest cel mai mare eveniment de afaceri din România, pe lâng` teme [i subiecte de excep]ie, gândite cu mare aten]ie, un public pe m`sur`.

Suntem suna]i [i \ntreba]i de ZileleBiz, suntem asalta]i de mesajele cu propuneri de colaborare [i mai ales motiva]i s` v` oferim un maraton de \nalt` ]inut` pentru fiecare dintre cele cinci domenii pe care ne vom axa. De la Antreprenoriat la Retail [i Real Estate, de la Inova]ie la CSR [i pân` la Media [i Marketing, \n fiecare dintre cele cinci zile adun`m “crème de la crème” a oamenilor de afaceri care au avut curajul s` fac` ceva \n acest an [i vin s` vorbeasc` despre strategia, rezultatele sau e[ecurile avute, despre viziunea [i curajul de care au dat dovad` \n ultimii doi ani.

Ne-am focusat, lucrând la aceast` edi]ie, pe companiile curajoase.

Pe cele care au \ndr`znit s` se mi[te \n criz` [i care n-au a[teptat s` se schimbe de la sine pia]a. “|ndr`zne[te! Numai de tine depinde!” – acesta este sloganul acestei a noua edi]ii a Zilelor Biz, gândit` [i construit` dup` chipul [i asem`narea revistei.

Ne vedem a[adar la ZileleBiz [i v` invit s` \ndr`zni]i!

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

BIZ 204 AGEND~

pagina

34

AUTO Pia]` scoas` din vitez` pagina

28

OAMENII BIZ 16 Managementul imobiliar \[i arat` fa]a • Radu Lucianu, CB Richard Ellis România • Edit Vesser, BNP Paribas Real Estate România • R`zvan Gheorghe, Cushman & Wakefield România • Mihnea {erb`nescu, DTZ Echinox • Ilinca P`un, Colliers International • Troy Javaher, Jones Lang LaSalle Romania

INTERVIUL BIZ 24 Valentin Ionescu, director al Bursei de Valori Bucure[ti

ANALIZ~ AUTO 28 Pia]` scoas` din vitez` RETAIL 60 Retailer, cump`r solu]ii IT

ANTREPRENORIAT 46 Afaceri \n jurul lumii 50 Start \n afaceri pe vreme de furtun`

INTERVIU BIZ Burs` mic`, tranzac]ionez poten]ial pagina

2

Biz

24

59 Consumatorul român de internet – de la Decre]el la iPOD 59 Din dragoste de ROM

MANAGEMENT

64 Angajat sau antreprenor: cum se potrive[te socoteala de acas` cu cea din târg 65 Semne bune anul are pe pia]a de recrutare 66 Din nou la [coal`

LIFE

69 Ai e-book, ai parte RUGBY 72 Lovitura de pedeaps` a marketingului GADGETS 74 |ntre business [i divertisment MOTOR 76 Imaculatele concepte 78 Flori de lotus

OPINIE

80 R`zvan Horobeanu Manager, Deloitte Consultan]`

COVER STORY Ultima achizi]ie legat` de numele lui Wargha Enayati a declan[at alarma \n rândul operatorilor de servicii medicale. Din 2011, companiile se vor \ntrece \n deschiderea de spitale private, ce vor absorbi investi]ii de peste o sut` de milioane de euro.

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 204 • 1 - 15 noiembrie 2010 • 6,5 lei

GREEN

ANTREPRENORIAT Start \n afaceri pe vreme de furtun` AUTO

54 Sustenabilitate pe model olandez 55 Ambasador, caut dona]ii

O pia]` scoas` din vitez` INTERVIU Burs` mic`, tranzac]ionez poten]ial

Wargha Enayati, CEO, CMU

MARKETING 56 Interviu: Iulian P`durariu, Managing Partner, MARKS

SOCIAL MEDIA 58 Drumul de la freelancer la corporatist

ANATOMIA

LUI WARGHA

|ntr-un singur an, fondatorul CMU a atras un fond de investi]ii \n companie [i a f`cut tranzac]ia anului pe pia]a serviciilor private de s`n`tate, prin achizi]ia Euroclinic.

Totul, pe o pia]` care anun]` investi]ii de dezvoltare de 100 milioane euro.

FOTO COPERT~: VALI MIREA

COVER STORY B`t`lia spitalelor private

4 O pia]` privat` de dezvoltare 6 {tiri \n 40 de caractere 6 Asigur`ri cu parfum de investi]ie 10 Ce gre[eli trebuie s` evite antreprenorii 12 Cartele 3G remodelate 12 Distribu]ie software de un miliard de dolari

agend` [tiri DE

CORINA COMAN

O pia]` privat` de dezvoltare Este clar c` pia]a româneasc` a asigur`rilor de s`n`tate private este departe de maturitate sau chiar de o rat` de dezvoltare accentuat`. Dar a cui este vina?

Am fi tenta]i s` credem c` \n prezen]a unui sistem sanitar deficitar precum cel al României exist` cel pu]in o pia]` care se bucur` de situa]ia creat` – companiile din domeniul asigur`rilor de s`n`tate.

Total gre[it! În prezent, contrar interac]iunilor nefericite pe care românii le

p`rere Tiberiu Maier, vicepre[edintele Signal Iduna, companie care activeaz` [i pe segmentul asigur`rilor de s`n`tate.

Maier sus]ine c` deductibilitatea este \n continuare foarte sc`zut` (250 de euro anual pe angajat) [i se aplic` doar \n cazul clien]ilor corporate, nu indivi-

vat. “Cu to]ii sper`m c` \n curând se va produce reforma \n s`n`tate [i odat` cu ea premisele pentru dezvoltarea acestui segment vor fi create”, adaug` reprezentantul Signal Iduna. El crede c` deficien]ele sistemului sanitar, precum lipsa medicamentelor [i a aparaturii medicale performante, condi]iile precare din spitale sau timpul foarte mare de a[teptare pentru tratamente, program`ri [i interven]ii la care sunt supu[i pacien]ii \i vor determina pe tot mai mul]i români \n

2% din totalul asigur`rilor \ncheiate \n ]ar` sunt asigur`ri de s`n`tate au cu sistemul sanitar de stat, asigur`rile de s`n`tate private reprezint` doar 2% din totalul asigur`rilor \ncheiate \n ]ar`, procent ce se afl` \n contradic]ie cu studiul realizat de Euro Health Consumer Index \n anul 2009, ce subliniaz` c` sistemul sanitar din România este cel mai slab \n compara]ie cu cele ale altor 33 de state din Europa.

Peste 20 de milioane de oameni apeleaz` la serviciile medicale asigurate de stat, \ns` doar 4,3 milioane de români contribuie pentru aceste servicii. “Acest sector de business se va dezvolta doar atunci când se va schimba [i statutul legal al asigur`rilor de s`n`tate”, este de 4

Biz

duali, ceea ce nu reprezint` un plan coerent de reformare a sistemului. În plus, majoritatea asigur`torilor ofer` \n general acela[i tip de produse, cu mici diferen]e, iar la nivel conceptual fiecare dintre companii [i-a adaptat treptat produsele \n func]ie de nivelul de dezvoltare a sistemului sanitar. Într-un sistem sanitar modern, asigur`rile de s`n`tate private func]ioneaz` \n paralel cu cele publice pentru a oferi tuturor accesul la servicii medicale de calitate. |n Germania, de exemplu, exist` [i asigur`ri private de s`n`tate substitutive pentru cei care doresc s` contribuie doar \n sistemul pri-

perioada imediat urm`toare s` \ncheie asigur`ri de s`n`tate private. În acest sens, Signal Iduna România are \ncheiate parteneriate cu peste 270 de furnizori de servicii medicale, clinici [i spitale private din România. Compania [i-a dezvoltat propria re]ea de furnizori de servicii medicale, printre care se num`r` Centrul Medical Sanador, Centrul de Diagnostic [i Tratament “Victor Babe[“, Clinica Pro in Life, Medcenter sau MedSana Medical Center. Criza economic` a dus la stagnarea pie]ei \n ceea ce prive[te veniturile din prime, acest lucru datorându-se \n primul rând sc`derii nivelului de venituri al popula]iei. Biz corina.coman@revistabiz.ro

agend` [tiri NOUT~}I

Rezultate \n sc`dere pentru Orange La 30 septembrie, Orange avea 10.398.884 clien]i, \n sc`dere cu 2,8% fa]` de trimestrul al treilea din 2009, \n timp ce veniturile erau de 246 milioane de euro, cu 8,7% mai pu]in ca \n perioada similar` a anului trecut. Venitul mediu anual pe utilizator a fost de 83,3 euro. “|n timp ce veniturile din serviciile pe baz` de abonament au continuat s` se stabilizeze, veniturile din serviciile pre-pay au reflectat o nou` degradare din cauza contextului economic”, a declarat Thierry Millet, CEO Orange România.

Cre[teri lunare de 15% la mobilPay Procesatorul autohton de tranzac]ii online prin card bancar [i pl`]i prin SMS mobilPay.ro, operat de Netopia Sistem \n parteneriat cu GarantiBank, \nregistreaz` \n acest moment o cre[tere lunar` cu aproximativ 15% a num`rului de pl`]i online prin card bancar.

“Num`rul partenerilor mobilPay.ro a ajuns \n doar un an de la lansare la 500, pe zona pl`]ii online prin card bancar”, a spus Antonio Eram, CEO Netopia Sistem. Valoarea pl`]ii medii prin mobilPay a crescut de aproximativ 6 ori \ntr-un an, pân` la peste 180 de lei.

Debran[a]ii investesc 120 mil.

Problemele CET-urilor, anun]urile contradictorii despre eliminarea subven]iilor pentru termoficare, dar [i dorin]a de independen]` privind confortul termic conduc la cheltuieli de aproximativ 120 de milioane euro din partea românilor care se debran[eaz` \n acest an de la sistemele centralizate, potrivit Ariston Thermo România. Pân` la finele anului, num`rul familiilor care se vor debran[a va ajunge la aproximativ 90.000. Biz 6

Biz

{TIRI |N

140

DE CARACTERE

Alexandru H&M va deschide magazine [i \n Palas Ia[i [i \n mall-urile Iulius Mall din Timi[oara [i Cluj

Gabriel Circa 35.000 de români vor achizi]iona electrocasnice \ncorporabile pân` la finele lui 2010 (+11% fa]` de anul trecut) – estimare Baumatic

Corina Henkel va construi o fabric` de adezivi \n Ungaria, cu o investi]ie de 14,7 mil. euro.

Activitatea va \ncepe \n 2012

Ovidiu O zi de proteste cost` statul francez pân` la 400 de milioane de euro, potrivit ministrului de finan]e din Hexagon citat de CNN

Gabriela Num`rul companiilor germane care interzic angaja]ilor accesul la re]ele sociale este \n cre[tere exponen]ial` potrivit Deutsche Welle

Loredana HP a lansat \n România HP ePrint, imprimanta care permite imprimarea documentelor direct de pe orice echipament conectat la internet

Gabriel Hackerii creeaz` \n fiecare s`pt`mân` 57.000 de noi adrese de web false pentru a \n[ela sau infecta utilizatorii – Panda Security

Marta Sony renun]` la produc]ia celebrelor Walkman cu caset` dup` 30 de ani. Primul Walkman Sony a fost lansat la 1 iulie 1979 \n Japonia

Alexandru Guvernul japonez are un program financiar de 63 mld. $ pentru lupta \mpotriva defla]iei [i aprecierea yenului fa]` de alte valute

Corina La 1 noiembrie se inaugureaz` un nou hotel boutique \n Bucure[ti, Epoque. Este situat lâng` gr`dina Ci[migiu [i a costat 8 milioane de euro

agend` [tiri DE

GABRIEL BÂRLIG~

NOUT~}I

Astra Asigur`ri pleac` \n str`in`tate Astra Asigur`ri a deschis la sfâr[itul lunii octombrie prima unitate teritorial` opera]ional` \n afara României, \n Ungaria, sub denumirea Astra Biztosito, o sucursal` la Budapesta. Pentru \nceput, sucursala va subscrie pe segmentele de business pe care Astra Asigur`ri de]ine pozi]ii importante pe pia]a din România, respectiv asigur`ri de bunuri [i cl`diri, Casco [i RCA. Decizia de extindere pe pia]a din Ungaria face parte din planul strategic de dezvoltare pe care Astra Asigur`ri [i l-a propus pentru acest an. Sucursala Astra Biztosito va fi coordonat` de Bela Torok.

B`ncile au pierdut 110 mil. euro Pierderile la nivelul sistemului bancar au urcat cu 240,5 milioane lei \n trimestrul al treilea [i au ajuns la 474,5 milioane lei (110 milioane euro) la sfâr[itul lunii septembrie. Valoarea creditelor restante a crescut \n luna septembrie cu 9%, la 15,66 miliarde de lei, nivelul acestora reprezentând 7,47% din totalul \mprumuturilor, potrivit datelor BNR. Dup` primele [ase luni ale anului, institu]iile de credit raportau pierderi nete de 234 milioane lei (55 milioane euro), comparativ cu un u[or câ[tig, de 90 milioane lei, \n primul semestru de anul trecut.

Românii, \n top la service Audi Finala interna]ionala Audi Twin Cup, care reune[te cele mai bune echipe de service [i tehnologie Audi din lume, a consemnat clasarea echipei din România, Autoworld/ Cluj-Napoca, pe locul 11 din 59 de participante prevenind din 34 de ]`ri.

Competi]ia a avut loc \n Spania, la Jerez de la Frontera, [i a fost câ[tigat` de echipa AMAG AG Zürich/Heerbrugg (Elve]ia). Audi Twin Cup examineaz` cuno[tin]ele combinate ale personalului din service-urile Audi. Biz 8

Biz

Asigur`ri cu parfum de investi]ie Actualul climat economic ne face s` ne gåndim mai des la solu]ii “albe” pentru “zile gri” dat fiind faptul c` viitorul devine din ce \n ce mai incert, iar schimb`rile actuale ne fac s` ne punem tot mai des \ntreb`ri legate de ceea ce se va \ntâmpla, mai ales c` fiecare \[i dore[te un viitor mai bun. Componenta financiar` este una dintre grijile majore, care pot \ntuneca sau lumina viitorul. Cel mai bun sfat pe care ni-l dau speciali[tii este s` \ncerc`m s` investim de acum pentru a beneficia peste ani de sume de bani care s` ne permit` s` ne \ndeplinim visele. Un asemenea program cu component` de economisire este asigurarea de tip unit-linked, care ofer` \n acela[i timp asigurare de via]` [i plan de investi]ii. O parte din prima de asigurare este folosit` pentru a proteja beneficiarul poli]ei, iar o alta pentru a cump`ra unit-uri la diverse fonduri de investi]ii. Beneficiarul asigur`rii de tip unit-linked decide care este raportul dintre componenta de protec]ie [i cea investi]ional`, \n func]ie de nevoile sale [i mai ales de apeten]a pentru risc.

Unul dintre aceste produse este Flexinvest de la compania de asigur`ri Eureko. |n 2010, acest produs a câ[tigat premiul “Produsul Anului Asigur`ri de Via]`” acordat de publica]ia de specialitate din domeniul asigur`rilor Xprimm. Ceea ce este diferit la acest tip de asigurare este c` partea de prim` investit` \n fondul RonGarant are o dobând` garantat` anual de 10% \n 2010 [i o perioad` de gra]ie de 60 de zile dup` termenul scadent, timp \n care \nc` se mai poate achita prima, contractul p`strându-[i caracteristicile.

|n plus, Flexinvest are 0% taxe \n fiecare an contractual pentru primul transfer de unit-uri dintr-un fond de investi]ii \ntraltul [i pentru prima redirec]ionare de prime de asigurare. Produsul este flexibil, putând fi transformat \ntr-unul liber de plata primelor \nc` din cel de-al treilea an contractual, \n cazul \n care nu mai pot fi pl`tite primele de asigurare e[alonate.

Flexinvest preia riscurile de deces din orice cauz`, precum [i de invaliditate permanent` din accident, ca elemente ale pachetelor standard. Asigurarea suplimentar` (facultativ`) acoper` indemniza]ia de spitalizare din accident precum [i indemniza]ia de convalescen]` pentru un num`r de zile egal cu cel al zilelor de spitalizare. |n ceea ce prive[te componenta investi]ional`, din cele patru fonduri de investi]ii (RonGarant, RonPlus, EuroSafe [i EuroExtra) oferite de Eureko Asigur`ri, dou` sunt administrate \n lei, oferind acces la pia]a de capital din România, iar celelalte dou` sunt administrate \n euro, cu acces la pia]a interna]ional` de capital.

Veniturile provenite din investi]iile fondurilor nu sunt impozitate. Programul de investi]ii oferit de Eureko Asigur`ri presupune plata e[alonat` a primelor, \n func]ie de frecven]a aleas`, putându-se opta \ntre modul de plat` trimestrial, semestrial [i anual. |n plus, investi]ia poate fi crescut` \n orice moment prin plata de prime extraordinare.

agend` [tiri DE

LOREDANA S~NDULESCU

CE GRE{ELI TREBUIE S~ EVITE ANTREPRENORII Care sunt tr`s`turile de care trebuie s` dea dovad` un antreprenor pentru a r`zbate \ntr-un mediu caracterizat de instabilitatea fiscal` [i legislativ`, dezordine \n aplicarea legilor [i o pia]` haotic`? Cum se poate adapta cineva la un mediu imprevizibil, lipsit de etic` [i f`r` ini]iative locale de \ncurajare [i educare a spiritului antreprenorial? F`r` a avea preten]ia c` are toate solu]iile, Bucharest School of Management din cadrul ASE \[i propune s` ajute antreprenorii prin lansarea proiectului “Antreprenor pentru Viitor – Program de Dezvoltare a Competen]elor Antreprenoriale”, destinat sprijinirii antreprenorilor români

10

Biz

afecta]i de recesiunea economic` [i de sc`derea afacerilor.

Prin intermediul proiectului va fi oferit acces la servicii integrate de sprijin \n afaceri, inclusiv formare managerial` pentru un num`r de 200 de \ntreprinz`tori afla]i \n dificultate economic`. |n plus, proiectul faciliteaz` accesul la finan]are semnificativ` pentru 20 de \ntreprinz`tori din cei 200 inclu[i \n program, prin implementarea de scheme pilot de finan]are, precum [i asisten]` \n derularea proiectelor.

Pentru a derula corespunz`tor acest proiect, BSM a \ncercat s` afle care sunt caracteristicile definitorii ale mediului antreprenorial românesc. |n acest sens, a fost derulat un studiu la nivel na]ional, \n dou` etape (cantitativ` [i calitativ`), pe un e[antion de 500 de antreprenori, cu firme având \ntre 2 [i 9 angaja]i [i o cifr` de afaceri de pân` un milion de euro, care activeaz` fie \n domeniul serviciilor profesionale, fie \n produc]ie, construc]ii sau comer].

Cum este mai bine s` \nve]i din gre[elile altuia decât pe propria piele, una dintre cele mai interesante p`r]i ale acestui studiu este cea cu referire la

[tiri percep]iile despre e[ec \n afaceri.

Astfel, la nivel contextual, printre cele mai frecvente cauze este men]ionat` \n primul rând conjunctura actual` a pie]ei, descris` \n termeni precum “A venit criza”, “A c`zut pia]a”. Toate acestea se transpun \n sc`derea cererii [i interesului pentru produs sau serviciu, dar [i prin neseriozitatea colaboratorilor sau a poten]ialilor parteneri de afaceri (“Primeam cereri, d`deam detalii, dar apoi nu se mai concretizau, nu m` mai contactau”, declar` antreprenorii intervieva]i). Un alt factor de e[ec este considerat a fi asocierea cu rude [i prieteni, fapt ce duce frecvent la ne\n]elegeri.

La nivel personal, cele mai frecvente men]ion`ri ale e[ecului fac referire la deficien]ele \n organizarea [i planificarea afacerii – lipsa unei strategii de business

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

bine definite [i gestionarea deficitar` a capitalului material [i uman. Un alt factor de e[ec este [i

5 CAUZE ALE E{ECULUI |N AFACERI 1. Conjunctura actual` a pie]ei 2. Neseriozitatea colaboratorilor sau a poten]ialilor

parteneri de afaceri 3. Deficien]e \n organizarea [i planificarea afacerii 4. Gestionarea deficitar` a capitalului uman 5. Lipsa de informare [i cunoa[terea insuficient`

a domeniului / pie]ei

neglijarea ac]iunilor de promovare a afacerii.

Rela]iile deficitare cu angaja]ii (“Unii au venit, au \nv`]at [i au plecat, cu al]ii m-am chinuit [i nu am reu[it”) sunt o alt` cauz` a e[ecului garantat \n business. Planificarea incorect` a bugetului (“Singurul regret pe care \l am e

c` am cheltuit peste m`sur`”; “{tiam cam ce cheltuieli o s` am cu societatea comercial`, \ns` au ap`rut [i unele de care nici nu b`nuiam”) [i neconsiderarea unei marje financiare de siguran]` sunt al]i doi factori care nu fac decât s` duc` o afacere la pierzanie.

Dac` la toate acestea se adaug` o lips` de informare sau o cunoa[tere insuficient` a domeniului, atunci clar [ansele de reu[it` sunt minime. Necunoa[terea suficient` a pie]ei sau domeniului [i lipsa de experien]` duc la fixarea unor obiective nerealiste [i la incapacitatea de a evalua obiectiv situa]iile.

Partenerii BSM-ASE Bucure[ti \n acest proiect sunt Daedalus Consulting, Cognitrom (Cluj-Napoca), Clubul Întreprinz`torului Român (Cluj-Napoca). Biz

Biz

11

agend` [tiri DE

GABRIEL BÂRLIG~

Cartele 3G remodelate B`t`lia dintre operatorii de telefonie pentru internetul pe mobil se acutizeaz` cu fiecare nou` op]iune lansat`, iar segmentul pre-pay câ[tig` teren [i \n acest domeniu. Cosmote a lansat de la mijlocul lunii octombrie noi extraop]iuni pentru Cartela Internet [i un portofoliu de date remodelat. Clien]ii pot activa extraop]iunea 1 Month 1,5 GB, cu 1,5 GB trafic inclus [i o vitez` de desc`rcare de pân` la 21,6 Mbps, pentru 7 euro credit, cu o perioad` de valabilitate de o lun`. În plus, extraop]iunea 1 Month 3 GB \nlocuie[te extraop]iunea 1 Month, oferindu-le clien]ilor un trafic mai mare la acela[i pre] (10 euro) [i o vitez` de desc`rcare de pân` la 21,6 Mbps. Serviciul prepl`tit Cartela Internet de la Cosmote România se adreseaz` utilizatorilor care folosesc internetul mobil ocazional [i care caut` solu]ii de control al costurilor, precum studen]ii sau persoanele care viziteaz` România [i doresc acces la internet mobil \n band` larg` la pre]uri avantajoase. Serviciul de internet \n band` larg` este disponibil \n dou` pachete start: Cartela

Internet (un pachet ce con]ine o cartel` SIM [i un ghid rapid de start-up, disponibil la 10 euro, f`r` TVA), [i pachetul dedicat de date Cartela Internet [i modem 3G, care con]ine un modem 3G ce ofer` acces la internet cu viteze de pân` la 7,2 Mbps [i o cartel` SIM cu 10 euro credit, totul pentru 179 lei (cu TVA). Traficul suplimentar dup` dep`[irea celui ini]ial este tarifat cu 0,01 euro/MB. Biz 12

Biz

Distribu]ie software de un miliard de dolari De la zero la un miliard de dolari \n doar zece ani – acesta este planul ambi]ios al companiei române[ti Avangate, care include [i listarea pe NASDAQ, bursa american` care grupeaz` cele mai multe companii din domeniul tehnologiei. Avangate este un business lansat \n România, care s-a desprins recent din GECAD ePayment [i are la activ 5 ani de activitate pe pia]a global` a solu]iilor de distribu]ie electronic` de software. “Avem ca obiectiv s` ne extindem puternic la nivel interna]ional [i, pentru a reu[i acest lucru, avem \n plan ca, \n urm`torii 2-3 ani, s` mai deschidem \nc` trei birouri \n afara României”, spune Carmen Sebe, CEO al Avangate. În acest moment, peste 90% din veniturile companiei provin din export, incluzând aici [i veniturile generate de companii de software române[ti care vând \n afara ]`rii prin Avangate.

Solu]ia Avangate a fost lansat` pe pia]a interna]ional` \n 2005 [i, de atunci, a urcat permanent \n ierarhia dezvoltatorilor mondiali de solu]ii de tip ESD (Electronic Software Distribution). Avangate ofer` companiilor de software solu]ii pentru vânzarea pro-

duselor la nivel global, prin orice canal de distribu]ie, indiferent c` este vorba de magazine online sau de vânz`ri prin re]ele de afilia]i sau distribuitori.

Dincolo de solu]iile eCommerce [i de gestiune a partenerilor specifice industriei de software, compania ofer` servicii cu valoare adaugat`, cum ar fi cele de web marketing – SEO, PPC, uzabilitate, listare de produse software pe portaluri de download [i consultan]` \n vânzarea de software. |n plus, Avangate pune la dispozi]ia clien]ilor [i o re]ea proprie de peste 18.000 de afilia]i ce contribuie la promovarea brandurilor [i produselor software la nivel global.

Printre clien]ii companiei se num`r` Lavasoft, Kaspersky Lab, DVD Fab, dar [i companii de software române[ti de succes la nivel global: BitDefender, Caphyon, Syncro Soft.

Avangate face parte din grupul de companii GECAD, dezvoltat de Radu Georgescu, antreprenorul care a vândut tehnologia de securitate RAV c`tre Microsoft \n 2003.

Recent, grupul Allegro, parte a companiei media interna]ionale Naspers Ltd., a preluat 83% din GECAD ePayment. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

agend` opinie

De ce se tip`re[te prost \n Romånia?

MIRON BISC~REAN, Managing Partner, Repere

14

Biz

C` \n România se tip`re[te prost o [tie toat` lumea. Dar pu]ini sunt dispu[i s-o recunoasc`. Mai ales cei implica]i direct, adic` tipografiile.

Nu [tiu exact dac` motivele sunt legate de pre]urile mici pe care le solicit` clien]ii, lipsa de dot`ri, inexisten]a speciali[tilor sau o apatie din care nu mai reu[im s` ie[im. {tim c` România nu are tradi]ie \n tipar, \n special \n cel de ambalaje.

Nu avem [coli de tipar, nu avem cursuri de crea]ie pentru ambalaje [i nici profesori s` o fac`.

Parcursul unui produs pân` s` ajung` \n tipar trece prin mai multe etape: crea]ie – DTP – preg`tire pentru tipar – proofing – pl`ci tipografice - tipar propriu-zis.

S` le lu`m pe fiecare \n parte [i s` punct`m câteva dintre probleme.

Crea]ia – Pentru offset situa]ia este mai simpl`. Pentru ambalaje,

nu prea. Acum \n România exist` pu]ine agen]ii care s` fac` crea]ie de ambalaj. Pentru majoritatea creativilor \ncercarea de a li se explica limit`rile tipurilor de tipar pentru ambalaje nu constituie decât un motiv de stres, ei \ncercând s` se “lini[teasc`” prin ignorarea total` a recomand`rilor.

Majoritatea crea]iilor sunt impuse de creativ ca fiind supersolu]ia lor de a promova un produs, neluând \n considerare c` respectiva crea]ie nu poate fi tip`rit`. “Nu este treaba mea s` m` gândesc la acest lucru.

Eu fac crea]ie”, mi-a spus un creativ \ntr-o discu]ie.

DTP – |n România, aceast` meserie se face la un nivel mediu. Din experien]`, de-a lungul timpului am identificat marea problem`: chiar dac` oamenii cunosc software-ul, rezultatele tip`rite sunt medii. {i acest lucru se \ntâmpl` deoarece majoritatea DTP-i[tilor nu au v`zut \n via]a lor o tipografie.

Este un lucru neap`rat necesar pentru a \n]elege ce urmeaz` dup` ce ei [i-au terminat treaba. Nu or s` \[i dea seama de toate din prima.

Partea mai rea este c` nici nu are cine s`-i \ndrume.

Preg`tirea pentru tipar – Având \n vedere c` obiectul lor principal de activitate este s` tip`reasc`, majoritatea tipografiilor fac o preg`tire de tipar sumar`, strict pentru a face layout-ul tip`ribil.

Pân` \n acest moment nicio tipografie nu mi-a solicitat s`-i spun \n ce profil de culoare am lucrat fi[ierul [i foarte pu]ine sunt cele care mi-au f`cut vreo sugestie de modificare a layout-ului pentru a \mbun`t`]i calitatea tiparului.

Sunt de acord cu ei. Nu este treaba lor. Ei trebuie s` tip`reasc`. Am identificat \ns` [i aici o vin`: nu exist` profile de culoare pe fiecare

ma[in` \n parte. Eu, ca preg`titor de tipar, de unde ar trebui s` [tiu cum s` prelucrez fi[ierul? Cum s` fac ca la tipar maroul pe care l-am conceput s` nu ias` verde?

Proofing-ul – Majoritatea proofurilor se fac pe hârtie. Pentru ambalajele tip`rite pe transparent, cu fereastr` sau cu jocuri de alb, clientul trebuie s`-[i \nchipuie ce va ie[i.

Nu este corect. Din punctul meu de vedere, proof-ul pe transparent [i metalizat este o cerin]` necesar` pentru \mbun`t`]irea calit`]ii serviciilor de tipar din România.

Pl`cile tipografice / cli[eele flexo / cilindrii – Din p`cate, inexisten]a profilelor de culoare f`cute pe ma[inile de tipar fac ca produc`torii de cli[ee, pl`ci [i cilindri s` fie neputincio[i. Ma[inile de pl`ci sunt calibrate standard, ne]inându-se cont de particularit`]ile ma[inilor de tipar. Se fac pl`ci [i se graveaz` cli[ee / cilindri pe aceste set`ri standard, ceea ce este gre[it. Fiecare ma[in` de tipar are particularit`]ile ei, zone bune [i proaste. Calitatea printului poate fi foarte mult \mbun`t`]it` dac`, atunci când se fac pl`ci, se ]ine cont de aceste particularit`]i.

Tiparul – La rândul lor, cei care imprim` se str`duiesc s` imprime cât de bine pot ei ceea ce au primit.

Nu vor reu[i niciodat` s` imprime la fel ca \n str`in`tate. Nu au asigurate condi]iile necesare. Fiind prin[i \n b`t`lia pre]urilor, materialele folosite de foarte mul]i sunt de calitate inferioar`, strict propor]ional` cu pre]ul de achizi]ie.

Cernelurile nu sunt nici ele de cea mai bun` calitate, ma[ini[tii nu [tiu s` foloseasc` nici m`car 50% din ceea ce poate s` fac` ma[ina de tipar. A[a curg problemele, clientul este nemul]umit, lucr`rile se refuz` etc.

27 octombrie 2010, Hotel Howard Johnson BucureĹ&#x;ti

Un eveniment

forum Mul]umim partenerilor [i participan]ilor pentru contribu]ia adus` succesului acestui eveniment!

PARTENERI

SPONSORI

CU SPRIJINUL

PARTENERI MEDIA

Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

Managementul imobiliar \[i arat` fa]a Au trecut rapid de la extaz la agonie, iar \n ultimii doi ani au fost f`r` doar [i poate cei mai \ncerca]i manageri, odat` cu pr`bu[irea f`r` precedent a pie]ei imobiliare din Rom창nia [i nu numai.

Conduc`torii celor mai importante companii de consultan]` imobiliar` \ncep din nou s` z창mbeasc`, f`r` a uita lec]ia \nv`]at`.

16

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

CB RICHARD ELLIS ROMÂNIA

Radu Lucianu Managing Director Are permis de pilot pentru avion ultrau[or [i un iaht pe care \l conduce \n timpul liber prin Delt` sau pe mare. Înotul este sportul s`u favorit, pe care \l practic` din copil`rie, iar Formula 1 [i kartingul sunt pasiunile “zgomotoase” pentru care timpul alocat nu este niciodat` suficient. Vorbim despre Radu Lucianu, Managing Director la CB Richard Ellis România, un inginer care a \nceput s` lucreze \n imobiliare \n urm` cu zece ani. A luat decizia de a p`r`si locul de munc` din fabrica \n care lucra la vremea respectiv` pentru a p`[i \ntr-o industrie total nou`, care abia atunci se contura ca profesie, cea de brokeraj imobiliar. A[a a \nceput cariera \n compania – româneasc` la acel moment – Eurisko. Evolu]ia sa profesional` a fost una natural` \n interiorul firmei, ajungând treptat \n pozi]ia de Managing Director al biroului local CBRE din România, dup` preluarea Eurisko de c`tre compania american` CB Richard Ellis, \n 2008.

Despre ultimii doi ani spune c` au fost probabil cei mai dificili din cariera sa. “A trebuit uneori s` iau m`suri grele, s` aleg \ntre amici]ie [i profitabilitatea firmei”, afirm` Radu Lucianu, con[tient c` uneori deciziile adoptate nu au fost pe placul celor din jur. Au fost \ns` deciziile corecte pentru viitorul firmei, ale c`rei afaceri vor fi din nou pe plus \n 2010, dup` doi ani de sc`dere a businessului. Biz

Biz

17

Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

BNP PARIBAS REAL ESTATE ROMÂNIA

Edit Vesser General Manager “Având \n vedere condi]iile prezente pe pia]a imobiliar`, cuvântul «obi[nuit» nu se mai aplic` unei zile de munc`”, spune Edit Vesser, ad`ugând c`, pentru rezultate similare, volumul de munc` a crescut considerabil \n ultimii doi ani, iar rolul managementului ca liant [i motivator \[i resimte importan]a mult mai accentuat ca \n anii trecu]i. De asemenea, implicarea direct` \n procesul de consultan]` [i rela]ia cu clien]ii este esen]ial` atât pentru sus]inerea echipei, cât [i pentru ob]inerea rezultatelor dorite. Edit Vesser a preluat func]ia de General Manager al BNP Paribas Real Estate România la \nceputul acestui an, având un background profesional bogat pe pie]ele din Statele Unite [i Ungaria, dup` ce \n 1995 a coordonat lansarea biroului Colliers România.

Anul acesta, BNP Paribas [i-a axat strategia pe acele linii de business \n care dispune de cea mai bun` expertiz` [i, cum costurile de real estate reprezint` un procent semnificativ din bugetul de cheltuieli al oric`rei companii, Edit Vesser sus]ine c` a \ncercat s` sprijine clientul \n g`sirea unor solu]ii care au ca rezultat reducerea acestor cheltuieli de ocupare. Ea sper` ca urm`torii 2-3 ani s` \nsemne revenirea pie]ei imobiliare locale, dar nu \ntoarcerea la condi]iile pie]ei din 2006-2009, ci o cre[tere sustenabil`, cu un caracter nespeculativ, care va conduce la o rea[ezare a pie]ei pe baze mult mai solide. Biz

18

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

CUSHMAN & WAKEFIELD ROMÂNIA

R`zvan Gheorghe Managing Partner O discu]ie cu R`zvan Gheorghe, Managing Partner la Cushman & Wakefield România, \]i va oferi cu siguran]` o perspectiv` complet nou` asupra pie]ei locale de real estate [i \]i va demonstra cam cât de “multe” [tii despre aceast` industrie. Asta pentru c` este unul dintre cei mai experimenta]i manageri de profil, cu un background profesional greu de egalat. Povestea lui antreprenorial`, ca de altfel [i primul contact cu pia]a imobiliar`, \ncepe \n urm` cu 16 ani, când a fondat compania Activ Consulting, una dintre primele firme de profil de pe plan local. Evolu]ia pozitiv` a businessului i-a asigurat rapid un loc de top \n liga companiilor de consultan]` imobiliar` [i prima pozi]ie pe segmentul de retail, unde s-a concentrat de fapt [i cea mai mare parte a activit`]ii companiei. R`zvan Gheorghe \ntre]ine \n continuare o rela]ie puternic sedimentat` cu majoritatea lan]urilor de retail interna]ionale, dar [i na]ionale, datorit` serviciilor de \nchiriere pe care le-a furnizat de-a lungul timpul centrelor comerciale din \ntreaga ]ar`. Activ Consulting a fost achizi]ionat` \n 2007 de c`tre Cushman & Wakefield, cu care dezvoltase deja un parteneriat de 11 ani, trecând astfel la un nivel superior de dezvoltare. Ulterior, R`zvan Gheorghe a preluat func]ia de Managing Director \n cadrul noii companii [i a reu[it dublarea cifrei de afaceri \n primul an de func]ionare. Biz

Biz

19

Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

DTZ ECHINOX

Mihnea {erb`nescu Director General A studiat trei ani matematica la Universitatea Bucure[ti, a absolvit ulterior Facultatea de Studii Economice \n Limbi Str`ine, sec]iunea “Gestiunea afacerilor”– \n limba francez` – pentru ca \n cele din urm` s` porneasc` o afacere \n imobiliare. Explica]ia?

“Factorul motivant a fost c` acest sector permitea \nceperea unei afaceri f`r` o investi]ie financiar` semnificativ`, având entuziasmul ca principal` resurs`”, poveste[te Mihnea {erb`nescu, director general al DTZ Echinox, despre originile sale antreprenoriale. Cu timpul \ns`, dinamismul pie]ei [i oportunit`]ile care s-au ivit l-au f`cut loial acestui domeniu. Echinox Consulting avea deja nou` ani de experien]` pe pia]a local` [i acoperea cu succes segmentul reziden]ial de lux [i pe acela al \nchirierilor de birouri, care tocmai se profila, când {erb`nescu a decis c` e momentul pentru realizarea unui parteneriat strategic cu DTZ, aducând astfel afacerii sprijin [i acces la resurse interna]ionale. Dac` etapa de cre[tere a imobiliarelor i-a permis lui Mihnea {erb`nescu o u[oar` deta[are, ultimii doi ani l-au readus, la fel ca pe mul]i antreprenori români [i nu numai, aproape de activitatea de zi cu zi a companiei. În opinia lui, provocarea ultimilor doi ani a fost aceea de a gestiona temperat sc`derea.

Crede c` valoarea se na[te din comunicare, de aceea \ncearc` s` petreac` pu]in timp izolat \n propriul birou [i mai mult printre birourile colegilor, schimbând informa]ii, \mp`rt`[ind idei, mergând la \ntâlniri [i \ncercând s` \ntemeieze noi parteneriate. Biz

20

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

COLLIERS INTERNATIONAL

Ilinca P`un Managing Director Ilinca P`un ajunge devreme la birou, \n jur de 8 diminea]a, \ncepe ziua cu o cafea cu lapte [i cu [tirile din domeniu. Ulterior, ia prânzul cu un coleg sau cu clien]ii.

De multe ori \ncheie ziua de munc` dup` ora 19. Î[i \mparte timpul de lucru \n trei direc]ii principale: discut` cu colegii despre situa]iile cu care se confrunt`, rezolv` diverse sarcini punctuale, opera]ionale [i lucreaz` pe ini]iativele cu efect pe termen mediu [i lung. Pe scurt, pune \ntreb`ri, ia decizii [i caut` oportunit`]i. De profesie arhitect, Ilinca P`un s-a al`turat echipei Colliers \n urm` cu zece ani, timp \n care a coordonat diverse proiecte [i s-a ocupat de managementul resurselor umane. Din 2006 pân` \n 2009 a condus departamentul de vânz`ri reziden]iale, iar \n ultimul an a ocupat pozi]ia de Client Service Director, contribuind semnificativ la câ[tigarea unor clien]i importan]i precum Vodafone, RZB, Unicredit, RBS. De curând a fost numit` Managing Director al Colliers International, iar obiectivul primordial al mandatului s`u a devenit consolidarea pozi]iei de lider de pia]` pe care compania o de]ine. "În 2010, am crescut cifra de afaceri [i vom face profit", afirm` hot`rât Ilinca P`un, explicând c`, \n cea mai mare parte, cre[terea provine din intensificarea activit`]ii pe segmentul de retail [i revigorarea pie]ei de terenuri. Biz

Biz

21

Oamenii Biz DE

CORINA COMAN

JONES LANG LASALLE ROMANIA

Troy Javaher Managing Director & Head of Capital Markets Din fericire pentru Troy Javaher, nicio zi nu seam`n` cu precedenta. Priorit`]ile de zi cu zi sunt definite de nevoile imediate ale clien]ilor [i ale businessului, iar cele mai productive zile de munc` sunt cele care implic` negocieri sau organizarea afacerii la orice nivel. Experien]a lui profesional` \n investi]ii \ncepe \n New York, \n urm` cu mai bine de un deceniu, [i acoper` toate segmentele de pia]`, inclusiv proiecte de mare anvergur`, de la hoteluri pân` la dezvolt`ri reziden]iale pe pia]a american`, \n timp ce primul s`u contact cu pia]a din sud-estul Europei a avut loc \n 1998. Consider` c` ultimii doi ani au fost plini de provoc`ri din perspectiva veniturilor generate de compania pe care o conduce. Pe de alt` parte, i-au oferit oportunitatea de a repozi]iona strategic Jones Lang LaSalle Romania pe pia]a de profil [i de a o diferen]ia de competitori. “Este un moment crucial \n care managementul s` aduc` dovada unui leadership coerent, a motiva]iei [i viziunii profesionale. Dac` \n acest moment nu vin bani pentru c` pia]a este jos, leadershipul este singura cale de a-i inspira [i p`stra cei mai buni anagaja]i, iar ace[ti angaja]i sunt viitorul companieiâ€?, crede Troy Javaher. Biz

22

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz DE

CORINA COMAN

Burs` mic`, tranzac]ionez poten]ial Chiar dac` are \n acest moment o lichiditate sc`zut`, Bursa de Valori poate cre[te foarte mult dac` statul va lista companiile din portofoliul s`u, ceea ce ar putea aduce pe burs` peste 5 miliarde de euro. Despre aceste m`suri dar [i despre alte decizii ce pot \mbun`t`]i activitatea bursier` ne-a oferit am`nunte Valentin Ionescu, proasp`tul director al BVB. 24

Biz

A]i preluat func]ia de director al Bursei de mai pu]in de o lun`, fiind primul broker numit la conducerea executiv`. Ce decizii trebuie luate pe termen scurt, mediu [i lung?

Este adev`rat c` [tiam Bursa de 15 ani, \nc` de la \nfiin]are, dar din afara ei, colaboram cu mul]i angaja]i de aici, de când eram broker. Pentru mine, integrarea a fost natural` având \n vedere c` am colaborat 15 ani [i nu mi-a trebuit mult timp ca s` \mi dau seama ce ar trebui f`cut [i care decizii ar trebui s` fie luate pe termen scurt, mediu [i lung. Pot s` spun c` din acest punct de vedere am fost avantajat.

Pia]a de capital nu este \ntr-o situa]ie str`lucit` \n acest moment [i sunt mai mul]i factori. Este factorul politic, cel economic, \n primul rând a fost factorul global, criza care a accentuat toate aceste probleme. Din punctul nostru de vedere, am identificat ceea ce ar trebui s` facem astfel \ncât s` avem o comunicare mai bun` [i s` ne dezvolt`m un pic mai accelerat decât am f`cut-o pân` acum, \n sensul c` bursa trebuie s` \nceap` s` transmit` mesaje. Bursa trebuie s` fie proactiv` \n rela]ia cu poten]ialii emiten]i dar [i cu actualii emiten]i, unii dintre ei fiind ignora]i de[i sunt lista]i de mul]i ani. Noi trebuie s` \i trat`m ca pe partenerii no[tri, pentru c` asta sunt, [i trebuie s` venim \n \ntâmpinarea nevoilor lor, \n sensul folosirii Bursei de Valori ca finan]are, ca promovoare. Acestea sunt principa-

lele elemente realizabile \n foarte scurt timp. De altfel, noi am \nceput \nc` de când am preluat func]ia cu a[a numitele roadshow-uri la companiile listate pe pia]a Rasdaq [i care au poten]ial s` se mute pe pia]a reglementat`. Organiz`m road-show-uri [i la companii de talie mic` [i mijlocie, \n vederea unei poten]iale list`ri pe burs`, [i \n curând vom \ncepe [i road-show-uri \n afara ]`rii, având \n vedere c` bursa este un emitent listat [i vrem s` atragem [i aten]ia fondurilor mari de investi]ii. Din p`cate sau din fericire, competi]ia la nivel global [i la nivel regional se accentueaz`, nu mai putem sta [i a[tepta s` vin` companiile la noi sau al]i poten]iali emiten]i. Trebuie s` fim proactivi \n toate mesajele pe care le transmitem [i s` fim \n pas sau chiar \n avangard` cu tot ceeea ce se schimb` la nivel de reguli bursiere, la nivel de sistem de tranzac]ionare. Aici, din p`cate, \nc` suntem un pic \n urm`, \n sensul c` trebuie s` \mbun`t`]im arhitectura de tranzac]ionare pentru a putea fi la nivelul Europei Centrale [i al Europei de Vest, astfel \ncât orice client s` poat` avea acces la companiile listate imediat, de oriunde, printr-un intermediar, membru al Bursei la Valori.

Cum reu[i]i s` gestiona]i Bursa \n aceast` perioad` marcat` de instabilitate?

Atunci când se iau decizii majore, care implic` economia, bursa reac]ioneaz` atât la informa]iile pozitive, cât [i la informa]iile corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

VALI MIREA

VALENTIN IONESCU, director al Bursei de Valori Bucure[ti

Biz

25

interviul Biz DE

CORINA COMAN

negative. Este adev`rat c` \n ultima perioad`, din p`cate, au fost mai mult informa]ii negative [i bursa a suferit tocmai datorit` faptului c` investitorii au fost nemul]umi]i de anumite decizii luate, cum ar fi impozitarea profitului din tranzac]iile pe pia]a de capital la trei luni de zile. Sau anularea acelei concesii pentru investitorii care ]ineau o ac]iune sau un portofoliu de ac]iuni mai mult de un an de zile [i care pl`teau un impozit mai mic, iar investitorii care vindeau pân` \ntr-un an de zile pl`teau un impozit mai mare. Acum impozitul este mare pentru orice categorie, chiar dac` e[ti investitor pe termen lung sau scurt. Instabilitatea politic` nu atrage investitorii str`ini, pentru c` ei doresc s` vad` o traiectorie [i o stabilitate.

Pe de alt` parte, din partea politic` am observat o deschidere referitoare la poten]iale list`ri pe burs`. Sunt câteva companii care urmeaz` s` fie listate anul viitor. Pe lâng` Fondul Proprietatea, care a fost decis, ar mai fi Romgaz, care trebuie listat de c`tre statul român [i ar cre[te free float-ul la companiile de utilit`]i, ar mai fi oferta secundar` pentru Transgaz, Transelectrica [i Petrom. Toate aceste list`ri, inclusiv Fondul Proprietatea, ar aduce pe burs`, dup` estim`rile noastre, aproximativ cinci miliarde de euro, practic egal sau cu pu]in mai mult decât free float-ul actual al bursei. Anul viitor ar putea fi un an foarte bun pentru statul român, fiindc` ar ob]ine o finan]are corect` [i rapid` prin burs`, pentru investitori, fiindc` vor avea lichiditate, pentru fondurile de pensii, fiindc` vor avea \n ce investi, pentru burs` [i pentru membrii bursei fiindc` bursa va cre[te \n valoare [i \n lichiditate.

Cred [i sper c` se vor schimba lucrurile radical odat` cu listarea Fondului Proprietatea, \n sensul c` acum nu exist` activitate, nu exist` marf` pe burs` care poate fi tranzac]ionat` a[a de activ.

Cred c` Fondul Proprietatea va rezolva multe lucruri.

{i crede]i c` se vor \ntâmpla aceste list`ri, având \n vedere c` au mai fost promisiuni guvernamentale \n acest sens?

Din discu]iile avute de c`tre noi cu Ministerul Economiei [i cu cel al Finan]elor, ei sunt convin[i c` aceste companii se vor lista anul viitor pe burs`.

Mai mult ca niciodat`, avem semnale extrem de optimiste. {i dac` ne uit`m \n jur [i lu`m exemplul Poloniei, care este un argument puternic, am avea de \nv`]at. Polonia a rezistat crizei datorit` faptului 26

Biz

c` statul polonez a folosit foarte bine pia]a de capital [i pe to]i cei implica]i, investitorii de retail, fondurile mutuale, fondurile de pensii.

Va trebui s` pozi]iona]i bursa pe un loc important \n regiune. Cum crede]i c` ve]i face acest lucru, având \n vedere capitalizarea [i tranzac]iile slabe, ne\ncrederea investitorilor, climatul politic?

Din punctul meu de vedere, bursa de la Bucure[ti \[i are locul \ntre bursele de la Praga, Budapesta [i cea de la Var[ovia ca volum, \n sensul c`, prin aplicarea unei politici coerente, ar putea face \n urm`torii ani volume de peste 100 de milioane de euro pe zi, pentru c` exist` acest poten]ial. {i avem câteva proiecte \n acest sens, \ncepând de la aspectele tehnice de tranzac]ionare-decontare pân` la list`rile statului român, care sunt foarte importante.

Lucr`m [i la un proiect pentru a atrage alte companii private, prin folosirea Alternative Trading System (ATS), \n care putem lista companii mari (blue-chip) din zon` sau din vestul Europei pe acest segment. Exist` câ]iva provideri de lichiditate care \n curând sper s` aduc` companii de renume \n România, cum ar fi MOL, OTP, CEZ, care s` fie listate pe bursa de la Bucure[ti \n lei prin acest sistem. Ar fi un avantaj pentru investitorii locali care nu vor s` se expun` \n alt` moned`, mai ales fondurile de pensii. Toate aceste proiecte sunt argumente pentru ca \n urm`torii doi-trei ani de zile s` duc` bursa la o lichiditate mult mai mare decât acum.

Un alt plan pe care \l dorim este consolidarea pie]ei interne, \n sensul c` ne-am dori o colaborare cu bursa de la Sibiu, de ce nu o fuziune, dar asta va fi dorin]a ac]ionarilor, atât a celor de la Sibiu, cât [i a celor de la Bucure[ti. Atunci, din punctul meu de vedere, competi]ia ar fi la nivel regional sau global [i nu intern. |ns` pentru aceast` decizie trebuie s` existe acordul ac]ionarilor. Din punctul meu de vedere, ar fi o consolidare binevenit`. Pentru c` dac` ne uit`m \n jur vom \n]elege. Am exemplele a dou` ]`ri. Unul negativ, Ucraina, care are opt sau zece burse [i nici una nu performeaz`, iar companiile mari din Ucraina se tranzac]ioneaz` la Var[ovia sau la Londra. Un exemplu pozitiv ar fi Croa]ia, care a avut dou` burse, la Zagreb [i Varazdin, [i ele au fuzionat acum trei ani de zile. Este adev`rat, Croa]ia nu este o ]ar` foarte mare, dar polul de lichiditate se concentreaz` \ntr-un singur punct acum, la Zagreb. La noi, fuziunea ne-ar permite o dezvoltare [i ne-am focusa pe un alt nivel. Altfel, risc`m s` r`mânem dou` burse mai mult sau mai pu]in mici, f`r` poten]ial de a atrage investitori foarte mari.

Sunt investitori foarte mari care nu intr` pe o pia]` corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz decât dac` pot s` ias` dintr-o pozi]ie de 10 milioane de euro f`r` s` creeze valuri \n pia]`. Din p`cate, la noi este foarte greu s` ie[i dintr-o pozi]ie de 10 milioane de euro pe zi.

Un alt proiect este \nfiin]area, \mpreun` cu bursa de energie OPCOM, a unei platforme de tranzac]ionare a derivatelor pe energie, un proiect foarte mare a c`rui implementare va dura aproximativ un an de zile. Este un proiect pe care \l avem \n vedere, pe termen mediu.

Bursa are \n acest moment o lichiditate foarte sc`zut`. Ce se poate face ca pe termen scurt s` creasc` lichiditatea?

Sunt anumite decizii care pot fi luate pe termen scurt \n sensul cre[terii lichidit`]ii [i noi am luat aceste decizii. Chiar \n prima mea zi, am avut consiliu [i am luat decizia de a mic[ora pa[ii de pre]. Ei r`m`seser` un pic mai mari, din perioada \n care pre]ul ac]iunilor era mai mare. Mic[orându-i, se mic[oreaz` spread-ul \ntre bid [i ask [i atunci brokerii pot vinde sau cump`ra mai des pentru c` diferen]a este mult mai mic`. Este un exemplu care \mbun`t`]e[te lichiditatea, dar nu radical.

Mai sunt decizii de arhitectura pie]ei care \ns` nu pot fi luate a[a de u[or, pentru c` dac` ]in de regulamente, aprobarea lor dureaz` de la câteva s`pt`mâni la câteva luni.

Unele dintre ele sunt \n proces de a fi aprobate de Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Platforma de tranzac]ionare va avea o anex`, Arena XT (extended), care este o platform` online [i vine \n ajutorul tuturor investitorilor care vor s` tranzac]ioneze online. Ceea ce va oferi \n plus aceast` platform` sunt derivatele, tocmai pentru c` alte platforme online nu ofer` decât ac]iuni. Va fi o platform` integrat` [i orice membru al bursei o va putea accesa [i distribui mai departe clien]ilor lor. Va fi un plus de valoare [i de lichiditate pentru clien]ii care vor s` tranzac]ioneze de la birou, de oriunde exist` acces la internet. Platforma va fi gata la sfâr[itul lunii noiembrie sau \nceputul lunii decembrie, atunci când bursa va s`rb`tori 15 ani de activitate.

lucru \nseamn` conturi globale [i institu]ia marketmaker-ului. Pentru c` atunci când exist` aceste dou` lucruri, lichiditatea cre[te radical din punctul meu de vedere. |n acest moment, noi avem conturi individuale. Pe un singur emitent interna]ional, Erste Bank, exist` conturi globale. Ele au fost aprobate de CNVM, dar \n momentul de fa]` sunt cu prevalidare.

Practic, cu prevalidare \nseamn` c` market-makerului \i este foarte greu s` \[i ]in` cota]iile \n situa]ii de criz` pentru c` este for]at, ca market maker, s` cumpere [i s` vând`. Lucru pe care \l studiem [i \ncerc`m s` \l \mbun`t`]im, discut`m cu membrii Bursei de Valori, cu brokerii [i cu CNVM. Este un proiect, mai ales c` Fondul Proprietatea urmeaz` s` se listeze [i dac` am avea aceste lucruri rezolvate, am avea o lichiditate foarte mare pe burs`. {i crede]i c` se va \ntâmpla lucrul acesta?

Noi \ncerc`m s` se \ntâmple, m`car pentru Fondul Proprietatea, ca s` avem acelea[i condi]ii ca pentru Erste Bank. Pentru c` toat` lumea va avea de

Sunt câteva companii care urmeaz` s` fie listate anul viitor. Pe lâng` Fondul Proprietatea, care a fost decis, ar mai fi Romgaz, care trebuie listat de c`tre statul român [i ar cre[te free float-ul la companiile de utilit`]i, ar mai fi oferta secundar` pentru Transgaz, Transelectrica [i Petrom.

Ce a]i vrea s` implementa]i la bursa de la Bucure[ti [i nu exist` \n acest moment?

Orice broker care a lucrat pe o pia]` mare sau a lucrat cu clien]i institu]ionali \[i dore[te s` aib` un acces cât mai u[or la o platform` de tranzac]ionare. Acest

câ[tigat, nu numai bursa, ci [i investitorii [i CNVM, urmând ca pe termen mediu s` ajungem la o arhitectur` compatibil` cu pie]ele mari din regiune.

Cum preg`ti]i bursa din punctul de vedere al list`rii Fondului Proprietatea (FP)? Crede]i c` se vor schimba lucrurile odat` cu listarea FP?

Listarea Fondului Proprietatea este una dintre cele mai mari din istoria bursei. Pentru noi este un punct de cotitur`. {i vom merge cu administratorul FP \n afara ]`rii s` promov`m aceast` listare pentru a transmite cât mai multe mesaje, mai ales c` eu cred [i sper c` se vor schimba lucrurile radical odat` cu listarea FP, \n sensul c` acum nu exist` activitate, nu exist` marf` pe burs` care poate fi tranzac]ionat` a[a de activ. Cred c` Fondul Proprietatea va rezolva multe lucruri. Pân` [i micile dispute care exist` pe pia]`, având \n vedere c` va da de lucru tuturor [i va crea volum pe burs`. Biz

Biz

27

auto DE

GABRIEL BĂ‚RLIG~

SCOAS~ DIN VITEZ~ Pia]a auto a fost unul dintre motoarele cre[terii economice pân` \n 2008, dar s-a gripat brusc [i pare sortit` s` fie tras` pe dreapta pentru \nc` un an. Iat` cum \[i adapteaz` strategiile juc`torii din industria de profil.

28

Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

strategie

Pe orice pia]`, o cre[tere de 39% a vânz`rilor de la o lun` la alta nu poate fi decât o veste \mbucur`toare. Dar pentru pia]a auto din România, aceast` cifr` \nregistrat` \n septembrie (desigur, explicat` [i prin faptul c` vine dup` sezonul estival, care \n general este slab pentru vânz`ri) nu aduce prea

mult` speran]`. Mai ales c`, pe primele nou` luni din 2010, pia]a a sc`zut cu 23,2% (pe segmentul de autoturisme) fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Care an trecut a fost “cel mai prost din industria auto \n România a ultimilor ani”, dup` cum spunea \n ianuarie Brent Valmar, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator autohton de profil. |nc` de pe PAN~ DE MOTOR Cifrele de pe pia]a autoturismelor sun` atunci compabine doar la export niile din sectorul auto priveau cu SEGMENT UNIT~}I* 2010/2009 scepticism evoProduc]ie 238.899 +18,5% lu]ia vânz`rilor Export 209.775 +23,3% \n 2010, iar siImport 52 383 -25,7% tua]ia din showLivr`ri 78.152 -23,3% room-uri le-a * primele 9 luni dat dreptate. Cu SURSA: APIA 78.152 de autoturisme vândute pân` la finele lunii septembrie, pia]a de profil pare s` se \ndrepte c`tre pu]in peste 100.000 de unit`]i vândute \ntr-un an, adic` o \ntoarcere \n timp la nivelul din 2003.

Dezam`gi]i de evolu]ia din acest an, importatorii auto sper` s` fi v`zut fundul pr`pastiei \n 2010, iar 2011 s` marcheze un reviriment cât de mic.

“Sper`m ca anul viitor s` aduc` \ncredere \n rândul clien]ilor, pentru c` nevoia de mobilitate [i, implicit, de achizi]ionare de automobile exist`”, au declarat pentru Biz reprezentan]ii Opel România. Marca german` se poate ar`ta optimist` poate [i pentru c` anul acesta [i-a sporit cota de pia]` pân` la 6,3% [i are pe primele nou` luni o sc`dere de numai 11,3% a vânz`rilor, cu 50% sub nivelul general al pie]ei. Atuul Opel a constat \n re\nnoirea gamei de modele pe pia]a româneasc`, prin lansarea Insignia, a noilor genera]ii de Astra [i Meriva. Prin urmare, reprezentan]a

companiei din România a procedat la cre[terea num`rului de angaja]i [i a deschis recent o nou` reprezentan]` \n Bucure[ti, \n urma unei investi]ii de 6 milioane de euro.

O alt` companie \n dezvoltare este Ford România, care se afl` \n plin proces de consolidare a opera]iunilor locale. Dup` preluarea Automobile Craiova \n 2008 [i \nceperea produc]iei, compania [i-a centralizat [i opera]iunile comerciale de pe pia]a autohton`, \nfiin]ând Compania Na]ional` de Vânz`ri Ford România, la conducerea c`reia a fost numit la finele lunii septembrie Henrik Nensen.

Subordonat lui Hans Schep, director regional pentru opera]iunile din Europa Central` [i de Est, Nensen este responsabil de opera]iunile derulate de Ford \n România. Schimb`rile au \nceput deja s` dea roade, Ford ajungând pe locul trei \n topul importatorilor de autoturisme \n primele nou` luni ale anului, cu 5.930 de unit`]i vândute, \nregistrând cea mai redus` sc`dere (3,1%) din top 5. Dac` ad`ug`m [i vehiculele comerciale (doar la Craiova se produce noul Ford Transit), constructorul american ajunge la 6.617 unit`]i.

ACCELERA}IE {I FRÂN~ Argumentele unei eventuale cre[teri a pie]ei ar fi programele de sus]inere precum REMAT, care a salvat cât de cât prima jum`tate din 2010, aducând un vârf de aproape 14.000 de autoturisme vândute \n iunie. Orice stimulent financiar este binevenit pe o pia]` care sufer` din cauza reticen]ei de a apela la solu]ii de finan]are, dar [i a accesului tot mai dificil la credite. Vânz`rile de ma[ini pot beneficia [i de pe urma unor m`suri cum ar fi reducerea

Biz

29

auto DE

GABRIEL BÂRLIG~

IMPORTURI DE TOP VÂNZ~RI (UNIT~}I)*

EVOLU}IE 2010/2009

30

Biz

3.673

RENAULT CLIO

-14,3%

2.966

SKODA OCTAVIA

17,6%

2.435

FORD FIESTA

95,3%

2.244

OPEL ASTRA

170,7%

2.182

VOLKSWAGEN GOLF

* 9 luni 2010

0%

cotei unice de impozitare, care ar putea reda \ncrederea [i ar cre[te veniturile cump`r`torilor, pentru o cre[tere sustenabil` a pie]ei.

Pentru importatorii auto, sc`derea abrupt` a vânz`rilor \n ultimii doi ani [i jum`tate a lovit puternic \n zona veniturilor, mai ales c` aproape toat` lumea a intrat \n jocul periculos al reducerilor de pre] pân` la niveluri cu marja de profit negativ`. “În ultimii doi ani, factorul principal \n decizia de cump`rare a clien]ilor de ma[ini l-au constituit discount-urile. Anul acesta se \ntrevede un interes din ce \n ce mai mare pentru calitate”, a declarat pentru Biz directorul general al Subaru Motors Trading, Stavros Kanonopoulos.

Confrunta]i cu dificult`]i, juc`torii din pia]` s-au concentrat mai mult decât \n al]i ani pe serviciile postvânzare [i pe vânz`rile secondhand, dar au trecut [i la o gestionare total diferit` a stocurilor, la reducerea costurilor opera]ionale prin redimensionarea re]elelor de dealeri [i la regândirea schemelor de finan]are oferite. “|n acest moment, flexibilitatea, creativitatea [i abilitatea de a \n]elege, satisface [i stimula cerin]ele mai complexe, mai preten]ioase, ale unei pie]e \n continu` contrac]ie sunt factorii decisivi \n cre[terea cotei de pia]`”, arat` Cristi Vlasin, Sales Manager la BMW Group România. Acestea ar putea fi [i motivele pentru care BMW a \nregistrat pe primele nou` luni o cre[tere a vânz`rilor de la 838 la 1.033 de unit`]i, dar Vlasin vorbe[te [i despre “parteneri puternici din punct de vedere financiar care au avut deschiderea [i posibilitatea s` se adapteze presiunilor din partea retailului”. gabriel.barliga@revistabiz.ro

strategie

Adaptarea la noile realit`]i a adus unor m`rci rezultate peste cele ale pie]ei, ba chiar \mpotriva evolu]iei acesteia. Un exemplu este Chevrolet, singura marc` de volum din pia]a local` care a \nregistrat cre[tere (12,34%) \n perioada ianuarie-septembrie 2010 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Consecin]a a fost cre[terea cotei de pia]` cu 1,94%, pân` la 5,2%. Chevrolet s-a bazat pe vânz`rile solide ale lui Aveo, care a urcat pe locul [ase \n topul modelelor de import, cu 1.900 de unit`]i vândute \n primele nou` luni, dar [i pe popularitatea noului Spark, [i pe succesul oarecum nea[teptat al modelului Cruze, care, potrivit oficialilor companiei, a intrat \n topul puternicului segment al ma[inilor compacte, fiind unul dintre cele mai c`utate sedanuri.

m`reasc` pân` la 7,8% cota de pia]`, fa]` de 7% anul trecut. Oricum, reprezentan]ii Dacia-Renault sunt pruden]i \n leg`tur` cu evolu]ia pie]ei interne, declarând c` este “un pic prea devreme” pentru pronosticuri, mai ales c` “exist` prea multe elemente \n privin]a c`rora nu exist` \nc` suficient` vizibilitate”.

O PIA}~ CU DOU~ VITEZE Cu optimism poate privi viitorul [i Dacia, doar c` produc`torul autohton este conectat puternic la pie]ele interna]ionale, unde realizeaz` exporturi masive (peste 230.000 de unit`]i \n primele nou` luni), fiind mai pu]in afectat de problemele din România. Vânz`rile constructorului local de]inut de Renault au crescut \n acest an cu 13,1%, pân` la peste 258.000 de unit`]i. Iar cererea foarte mare pentru Duster – model la care timpii de a[teptare sunt de 3-6 luni \n str`in`tate [i de pân` la 3 luni \n România – arat` c` produc`torul autohton are \n fa]` un 2011 mai mult decât profitabil. Cât prive[te vânz`rile Renault \n România, acestea \nregistreaz` acela[i trend descendent ca [i pia]a, \ns` \ntr-un ritm mult inferior (-15,7%), compania reu[ind s`-[i

14.000 de autoturisme a fost recordul lunar de vânz`ri \n acest an, \nregistrat \n iunie

Care ar fi elementele care \mpiedic` vizibilitatea? “Este de a[teptat ca modificarea taxei de prim` \nmatriculare \n special pentru nivelul de emisii EU5 s` genereze o alt` sc`dere important` a pie]ei auto \n 2011. Un efect similar ar produce [i reducerea subven]iei pentru stimularea \nnoirii parcului auto”, arat` Cristi Vlasin, de la BMW. |ntr-adev`r, din 2011 se introduce taxa de poluare [i pentru motoarele Euro 5, scutite pân` acum de plata acesteia, ceea ce ar putea descuraja [i mai mult achizi]iile, mai ales pentru modelele cu cilindree mai mare.

De asemenea, incertitudinile legate de evolu]ia economiei na]io-

nale \n 2011 nu anun]` vremuri prea bune pentru achizi]iile de bunuri de folosin]` \ndelungat`, cum sunt [i autoturismele. Iar accesul dificil la finan]`ri bancare sau leasing, ca [i lipsa unor venituri disponibile suficiente \n acest sens nu dau speran]e prea mari de revenire. |n aceste condi]ii, importatorii sper` ca pia]a m`car s` se stabilizeze \n 2011, a[teptându-se la cifre cu plus abia peste doi ani. Chiar fostul premier C`lin Popescu T`riceanu, a c`rui companie, ATS, vinde ma[ini Citroën [i, de anul acesta, Ford, a spus la Salonul Auto de la Paris c` abia din 2012 se va reveni la cre[teri de vânz`ri. Motivul?

Sc`derea economic` prognozat` [i pentru anul viitor.

De altfel, comportamentul cump`r`torului de ma[ini s-a schimbat radical \n anii de criz`, realizându-se o trecere destul de abrupt` de la modele scumpe cu numeroase op]iuni la automobile la pre]uri mai accesibile. “A[a cum este normal, clien]ii sunt mult mai aten]i la pre] [i la performan]ele pe care le primesc pentru acesta”, spun reprezentan]ii Opel, \n timp ce colegii de Chevrolet vorbesc despre orientarea predominant` c`tre modele practice, cu cel mai bun raport calitate / pre] / echip`ri. Reprezentan]ii Dacia atrag, \ns`, aten]ia c` este foarte probabil s` fie vorba despre o schimbare temporar`: “Constrângerile actuale de ordin financiar [i al accesului la credite sunt specifice unei perioade de criz` [i nu sunt neap`rat reprezentative pentru comportamentul de cump`rare pe termen mediu al clien]ilor dup` \ncheierea crizei”. Pe asta se bazeaz`, probabil, mai toat` industria auto. Biz

Biz

31

cover story

B~T~LIA SPITALELOR PRIVATE Ultima achizi]ie legat` de numele lui Wargha Enayati a declan[at alarma \n r창ndul operatorilor de servicii medicale. Din 2011, companiile se vor \ntrece \n deschiderea de spitale private, ce vor absorbi investi]ii de peste o sut` de milioane de euro.

DE CORINA COMAN

FOTO VALI MIREA

cover story

rele 3:00 diminea]a.

La sediul firmei de avocatur` Kinstellar, situat pe bulevardul Nicolae Iorga din capital`, luminile sunt \nc` aprinse. Au trecut deja 18 ore de când cei prezen]i \n \nc`pere – avoca]i, consultan]i, top manageri – s-au \ntâlnit pentru a printa [i semna hârtiile ce urmeaz` s` parafeze una din cele mai importante tranzac]ii de pe pia]a serviciilor medicale din România, dar discu]ia na[te \ntreb`ri de ultim moment. Se [tie doar c` diavolului \i place s` se ascund` printre detalii.

Noi controverse apar cu fiecare rund` de semn`turi, iar protocolul trebuie reluat. Vorbim despre lucruri foarte sensibile care trebuiesc l`murite [i care deriv` din complexitatea tranzac]iei, una f`r` precedent dac` ]inem cont c` la masa negocierilor se afl`, pe lâng` doi operatori medicali de calibru, Centrul Medical Unirea [i Euroclinic, reprezentan]i ai fondului de investi]ii Adevent Interna]ional, dar [i ai grupului financiar Eureko, fiecare dintre ei flancat de vigilen]a neobosit` a consilierilor juridici. De data aceasta au r`mas cu to]ii bloca]i “r`u de tot” – dup` cum \[i aminte[te Wargha Enayati, fondatorul CMU – asupra unui aspect legat de colaborarea de dup` tranzac]ie a p`r]ilor implicate. Sute de detalii au fost deja agreate \n ultimele [ase luni de când au fost demarate negocierile, dar elemente noi ies la suprafa]` \n ultima secund`. “A[a se \ntâmpl` la orice tranzac]ie”, subliniaz` Enayati, care nu se afl` la prima experien]` de acest gen [i care \n]elege foarte bine miza unui joc de zeci de milioane 36

Biz

de euro, \n care contractul final trebuie s` fie unul “beton”.

S-au mai scurs dou` ore, timp \n care alte 2.000 de documente au fost semnate la propriu, doar c` de data asta lucrurile par s` fie \n sfâr[it b`tute \n cuie. Avoca]ii \[i arunc` o ultim` privire asupra teancului de hârtii. Este ora 6:00 diminea]a.

Acum pot merge lini[ti]i la culcare, pentru c` tranzac]ia a fost \ncheiat`.

Euroclinic are un nou proprietar.

DE DETALIU “Sunt foarte ocupat zilele astea”, spune \ntr-o român` u[or stâlcit` Wargha Enayati, \n timp ce traverseaz` gr`bit culoarele spa]ioase ale Centrului de Diagnostic [i Tratament CMU din B`neasa, \ndreptându-se c`tre biroul s`u aflat la etajul doi. În decorul pres`rat cu pete de culoare roz [i mov, câ]iva pacien]i a[teapt` lini[ti]i s` fie prelua]i de c`tre o asistent` [i condu[i \n cabinetul de consulta]ii. Pe pere]ii albi stau in-

scrip]ionate din loc \n loc câteva citate din religia Baha'i – credin]` monoteist` fondat` \n secolul al XIX-lea \n Persia, al c`rei adept este Wargha Enayati, medicul german venit \n România \n plin regim comunist cu gândul de a “schimba ceva” \ntr-o ]ar` gri, lipsit` pe atunci de hârtie igienic` [i ciocolat`. De fapt, tocmai credin]a a fost cea care l-a adus \n ]ara noastr`, din dorin]a de a afla mai multe despre Regina Maria, primul cap \ncoronat care a fost Baha’i. Ceea ce trebuia s` fie o c`l`torie de cunoa[tere s-a convertit \ntr-un nou \nceput, dup` un an \n care a studiat limba român` la Suceava, urmat de mul]i al]ii \n care a f`cut medicina la Cluj.

Centrul Medical Unirea a \nceput mai mult ca un hobby, dup` câteva tentative de a câ[tiga bani din imobiliare – la care spune c` a renun]at \ntre timp, de când a mai crescut, dar businessul a devenit

CENTRUL MEDICAL UNIREA CMU va deschide \n dou` luni la Bra[ov un complex medical, ce va include un spital de patru ori mai mare decât Spitalul Regina Maria. Proiectul va fi dezvoltat \n parteneriat cu ni[te investitori locali – Spitalul Sf. Constantin – [i va include un spital de chirurgie care va avea tehnologie high-end de oncologie [i de neurochirurgie, un spital de obstetric`-ginecologie, Cristina Maria, pentru Bra[ov, un centru de imagistic`, o policlinic` [i un laborator. Investi]ia va dep`[i 10 milioane de euro. În Cluj va fi construit un spital multifunc]ional ce va fi inaugurat \n 2012, \n urma unei investi]ii de 7 milioane de euro, \n timp ce \n Bucure[ti va fi construit un spital de ortopedie, deschis pe final de 2012, \n urma unei investi]ii de 10 milioane de euro.

Aceste investi]ii dep`[esc bugetul ini]ial agreat cu Advent International pentru doi ani de dezvoltare, care va fi extins c`tre nivelul de circa 40 de milioane de euro.

Cifra de afaceri \n 2010: 32 milioane de euro (\mpreun` cu Euroclinic), din care CMU va genera 21 milioane de euro.

Cre[terea fa]` de 2009: aproape 100%.

Cota de pia]` \n prezent: sub 5% la nivelul \ntregii ]`ri dintr-o pia]` estimat` la peste 400 de milioane de euro.

Num`r de angaja]i: 1.000.

corina.coman@revistabiz.ro

servicii medicale

MANAGERII LUI WARGHA Echipa de management condus` de Wargha Enayati a r`mas neschimbat` \n urma venirii Advent Intrenational \n ac]ionariatul CMU. Printre cei care au un cuvânt de spus \n companie se num`r` Sergiu Negu] (Deputy CEO) [i Alexandru Popescu (director comercial), care continu` s` conduc` opera]iunile companiei, \mpreun` cu persoanele cheie care s-au al`turat ulterior echipei, [i anume Adrian Stroilescu (director dezvoltare), Radu Ignatescu (CFO), Fady Chreih (director alian]e strategice) [i Crina Ilie (Director HR).

Sergiu Negu] este absolvent al Universit`]ii Politehnice Bucure[ti, al Academiei de Studii Economice [i al programului MBA INSEAD (Fran]a). |ncepând cu anul 1994 a lucrat \n comer]ul cu o]el, fiind pe rând junior trader, trader, country manager la reprezentan]a unei firme singaporeze, Windmill. Din anul 2001 a fondat [i condus o firm` de consultan]`, optimizând costurile de aprovizionare pentru mari utilizatori de o]el din regiune.

Din anul 2006 s-a \ntors \n România [i s-a al`turat echipei Centrului Medical Unirea, unde ocup` \n prezent func]ia de director general adjunct.

Negu] crede c` fuziunea CMU – Euroclinic nu este o oportunitate doar pentru investitor sau pentru cre[terea celor dou` companii, ci \n general pentru dezvoltarea serviciilor medicale de calitate \n România, pentru medici [i pacien]i

Sergiu Negu], director general adjunct, CMU

deopotriv`. “Acolo unde medicii, pacien]ii [i companiile dobândesc oportunit`]i \mpreun`, \ndr`znesc s` v`d un bine mai mare, pentru societate”, spune Sergiu Negu].

Biz

37

CELE DOU~ C~CIULI Pe scurt, ecua]ia prelu`rii operatorului de servicii medicale de c`tre Advent a ar`tat \n felul urm`tor: pân` la momentul \ncheierii tranzac]iei, ac]ionariatul CMU s-a \mp`r]it \ntre fondul de investi]ii 3i, care de]inea 49% din titluri, [i 38

Biz

FOTO VALI MIREA

serios \n momentul \n care Enayati a ajuns medicul Ambasadei Germane. La \nceput, a deservit ambasadele din Bucure[ti, apoi str`inii din firmele multina]ionale, iar dup` o perioad` \n care num`rul de pacien]i crescuse substan]ial, a hot`rât s` deschid` prima policlinic`, pe Bulevardul Unirii. Între timp, lucrurile au evoluat c`tre un business de peste 16 milioane de euro anul trecut [i multe perspective de dezvoltare, \n lumina ultimelor evenimente.

“Decizia de a prelua Euroclinic exista de câ]iva ani, dar ea s-a materializat tocmai acum”, \ncepe Wargha Enayati s` explice ra]ionamentul din spatele recentei achizi]ii. De precizat c` CMU a fost \n strâns` leg`tur` cu Euroclinic de câ]iva ani, printr-o colaborare profesional` \n care cei doi fo[ti competitori s-au ajutat reciproc \n rezolvarea unor cazuri dificile, care au circulat dintr-o parte \n alta, f`r` resentimente sau orgolii. Tocmai aceast` rela]ie dezvoltat` \n timp a fost cea care a stârnit interesul pentru g`sirea unei solu]ii concrete de colaborare, dup` mai multe \ncerc`ri de a g`si varianta potrivit`. De ce tocmai acum? “Pentru c` acum am g`sit [i resursele financiare necesare”, explic` Enayati referindu-se desigur la venirea Adent International \n ac]ionariatul CMU, la \nceputul anului 2010.

Mihail Marcu, ac]ionar, MedLife

corina.coman@revistabiz.ro

servicii medicale

Wargha Enayati, care avea pachetul majoritar de 51%. Din februarie, fondul de investi]ii a preluat 80% din CMU, restul ac]iunilor r`mânând \n posesia antreprenorului.

“Eu sunt acum cu dou` c`ciuli – una de ac]ionar [i alta de angajat”, rezum` Enayati statutul s`u actual, ad`ugând c` a \n]eles foarte bine consecin]ele acestei decizii. {tie unde \i sunt limitele, \[i respect` ac]ionarul majoritar [i \ncearc` s` se adapteze la nevoile [i gândirea sa, chiar dac` uneori este diferit` de a lui. În astfel de situa]ii \[i expune punctul de vedere, iar dac` el nu este agreat [i decizia final` este alta, \n secunda doi nu ezit` s` devin` excutant, un soldat care spune “S` tr`i]i!”.

Acesta este [i secretul din spatele rela]iei armonioase pe care o are cu cei de la Advent, a c`ror experien]` pe pia]a serviciilor medicale nu este de neglijat. Advent International investe[te de peste 25 de ani \n domeniul medical, perioad` \n care a derulat mai bine de 30 de astfel de investi]ii \n diverse subramuri ale

industriei de s`n`tate, inclusiv farmaceutice, servicii medicale [i de \ngrijire sau echipamente medicale.

Numai \n Europa putem aminti Labormed, Terapia, Casa Reha, Median sau Craegmore.

Odat` intrat \n ac]ionariatul unei companii, un fond de investi]ii nu aduce cu el doar putere financiar`, ci [i o consolidare a businessului la toate nivelurile. “Contribu]ia Advent nu se reduce doar la resurse financiare, ci furniz`m expertiz` \n domeniu, aducem rigoare [i disciplin` \n managementul companiei, facilit`m accesul la pie]e [i juc`tori noi, precum [i la consultan]i”, a declarat pentru revista Biz Sebastian Tcaciuc, director al Advent International.

El sus]ine c` fondul pe care \l reprezint` a \nceput s` coopereze cu din ce \n ce mai mul]i profesioni[ti de elit` implica]i \n diverse subramuri ale industriei de s`n`tate, motiv pentru care va continua seria capitaliz`rilor pe baza acestor competen]e [i abordarea unor noi oportunit`]i, fie c` vorbim despre achizi]ii independente sau fuziuni ulterioare \n

MEDLIFE Planurile de extindere ale MedLife vizeaz` atât Bucure[tiul, cât [i restul ]`rii, aspect care va deveni mai vizibil \ncepând cu anul viitor. Din 2011, MedLife \[i va continua dezvoltarea \n ambele direc]ii: deschiderea a patru spitale, dou` \n Bucure[ti – dintre care unul cu unitate de primiri urgen]e –, unul \n Bra[ov [i altul \n Cluj. Compania va inaugura alte trei hiperclinici, \n zonele Titan [i Obor, precum [i una \n Cluj.

Extinderea MedLife va merge \n paralel cu cea a lan]ului de farmacii PharmaLife, care a ajuns deja la patru unit`]i [i care, \ncepând cu anul viitor, va deschide primele farmacii la nivel local, \n Bra[ov, Cluj [i Constan]a.

Cifra de afaceri \n 2010 (estimare): 38 milioane euro, f`r` achizi]iile aflate \n negociere [i PharmaLife.

Cre[terea fa]` de 2009: 46%.

Cota de pia]`: 7% la nivelul \ntregii ]`ri.

Num`r de angaja]i: 1.400.

cadrul unor companii din portofoliu. Un exemplu \n acest sens a fost chiar achizi]ia Euroclinic, aflat` \n aten]ia Advent de foarte mult timp, fiind primul spital privat din România. A contat aici \ns` [i recomandarea lui Enayati, care, dup` cum \nsu[i recunoa[te, a fost nevoit de multe ori \n cele [ase luni de negocieri s` g`seasc` o solu]ie de mijloc astfel \ncât nimeni s` nu se simt` p`c`lit.

R~ZBOIUL BRANDURILOR. CINE R~MÂNE? În momentul \n care Advent International a pornit la “vân`toare”, a selectat din start companii compatibile cu structura CMU din punctul de vedere al strategiei de dezvoltare, organiz`rii opera]ionale [i culturii corporatiste. “Euroclinic [i CMU sunt strategic complementare”, explic` Tcaciuc logica ultimei achizi]ii. Al`turate, evolu]iile celor doi operatori se completeaz` \n detaliu. De o parte a mesei se situeaz` CMU, care vine cu o baz` puternic` de abonamente [i cu o re]ea deja extins` la 20 de policlinici, la care s-au ad`ugat recent o maternitate, un spital de chirurgie, un centru modern de imagistic` [i o banc` de celule stem, iar de cealalt` parte, Euroclinic, care \n cei cinci ani de func]ionare a reu[it s`-[i consolideze o reputa]ie crescut` din punctul de vedere al calit`]ii serviciilor [i al re]elei de doctori, mai cu seam` pe servicii spitalice[ti, pozi]ionându-se explicit \n avangarda serviciilor medicale de complexitate ridicat`. În plus, Euroclinic [i-a ad`ugat de curând \n portofoliu un laborator [i trei policlinici.

Dou` branduri puternice a c`ror soart` va fi decis` \n urm`toarea

Biz

39

cover story

jum`tate de an. “Va fi o perioad` de dublu branding, iar apoi vom hot`r\ dac` vom \nghi]i numele Euroclinic sau \l vom ]ine sub o form` sau alta \n CMU”, explic` Enayati, ad`ugând c` o agen]ie de branding, al c`rei nume nu vrea s` \l dezv`luie, va \ncerca s` rezolve dilema. Cele dou` entit`]i vor \ncepe \ns` fuzionarea imediat ce vor primi avizul Consiliului Concuren]ei, a[teptat \n urm`toarele dou` luni. Wargha Enayati spune c` singurele schimb`ri care vor interveni \n urma fuziunii vor fi de ordin administrativ, to]i cei 260 de angaja]i ai Euroclinic urmând a fi prelua]i de c`tre CMU. “Noi nu am cump`rat cl`diri, am cump`rat un sistem medical bazat pe oameni, oameni care conduc institu]ia, profesori de calibru”, indic` antreprenorul cel mai mare activ \nsu[it prin preluarea Euroclinic. El sus]ine c` angaja]ii spitalului au primit cu mult entuziasm vestea achizi]iei, \n special dup` ce a mers personal [i le-a explicat cum vor decurge lucrurile. Fuziunea reprezint` [i un pas c`tre eficientizarea activit`]ii ambelor companii, prin posibilitatea viitoare de utilizare comun` a resurselor disponibile, ca de exemplu centrul de imagistic`.

Aducerea \n discu]ie a cuvântului eficien]` ascunde printre rânduri unul din obiectivele importante ale businessului nou format [i anume consolidarea profitului.

O CURB~ DE TIP “J” “Euroclinic este profitabil momentan”, r`spunde f`r` ezitare Enayati, la fel [i CMU, cu precizarea c` \ntr-adev`r profitul este “pu]in mai mic” decât anul trecut. Asta pentru 40

Biz

c` ambii operatori se afl` momentan \n ceea ce economi[tii numesc “J curve” – sintagma folosit` pentru a ilustra tendin]a istoric` a unei companii de a genera pierderi \n primii ani ai unei investi]ii [i profituri ulterioare odat` cu maturizarea portofoliului companiei.

Acest aspect [i-a pus puternic amprenta asupra pre]ului de vânzare a Euroclinic Hospital & Medical Centers. De[i nedezv`luit`, valoarea tranzac]iei a fost estimat` la circa 30 de milioane de euro de c`tre surse din Mediafax, cifr` ce nu a fost confirmat` de fondatorul CMU, ca urmare a clauzelor de confiden]ialitate incluse \n contract. Referindu-se la valoarea tranzac]iei, Wargha Enayati sus]ine c` este vorba de “o valoare foarte mare” la care s-a ajuns dup` ce \n calcul au fost lua]i parametri precum EBITDA, cifra de afaceri a Euroclinic [i activul achizi]ionat, acest din urm` element fiind cel care

a contat cel mai mult \n situa]ia de fa]`, ca urmare a perspectivelor promi]`toare vizavi de evolu]ia companiei. Altfel spus, de[i Euroclinicul resimte acum efortul investi]ional realizat \n 2008-2009 prin deschiderea celor trei centre medicale cu servicii de ambulator din capital`, perspectivele de câ[tig sunt mai mult decât favorabile.

“Pentru un fond de investi]ii, preluarea unui spital care a trecut de faza ini]ial` de dezvoltare [i c`ruia \i pot fi aduse mici \mbun`t`]iri [i un surplus de pacien]i \nseamn` o cre[tere rapid` a profitabilit`]ii, deci parcurgerea mai multor etape \ntr-un timp foarte scurt”, este de p`rere C`t`lin Popa, directorul general al Euroclinic. În opinia lui, prospectul fuziunii \ntre cele dou` institu]ii creeaz` oportunitatea migr`rii competen]elor dezvoltate individual c`tre o platform` comun`, ceea ce va aduce

MEDICOVER În anul 2012, Medicover a planificat deschiderea unui al doilea spital, cu o capacitate de 150 de paturi. Construit pe baza unui proiect interna]ional, acesta va acoperi o gam` larg` de servicii medicale. Spitalul este localizat \n zona de nord a Bucure[tiului, va avea o arie util` de 15.000 mp [i va include sec]ii de chirurgie, ortopedie, urologie, ginecologie, obstetric`, medical`, cardiologie, pediatrie. Investi]ia este estimat` la 40 de milioane de euro. În plus, Medicover a realizat anul acesta o serie de investi]ii \n echipamente [i tehnologie medical`, ca de exemplu achizi]ionarea unui mamograf \n valoare de peste 400.000 de euro, re\nnoirea echipamentelor de ecografie, atât \n Bucure[ti (prin achizi]ionarea celui mai nou model de ecograf destinat ginecologiei, \n Clinica Victoria), cât [i \n clinicile din regiuni (achizi]ia a dou` ecografe este \n curs de finalizare \n trimestrul al patrulea al acestui an).

Cifra de afaceri \n 2010: 29-30 milioane de euro.

Cre[terea fa]` de 2009: 11%.

Cota de pia]` \n prezent: 30% din pia]a de abonamente.

Num`r de angaja]i: 800.

corina.coman@revistabiz.ro

servicii medicale

Marina O]elea, Director General, Medicover

grupului rezultat un avantaj competitiv greu de egalat. În cifre, aceast` fuziune se va traduce prin 23 de policlinici [i 3 spitale, gestiunea a 250 de na[teri [i peste 300 de interven]ii chirurgicale lunar, cu ajutorul unei echipe de peste 1.000 de medici. Sau, pe scurt, o cifr` de afaceri total` estimat` la 32 de milioane de euro pentru anul acesta, ceea ce va aduce CMU pe locul doi \n clasamentul operatorilor de servicii medicale private de la noi, \naintea Medicover. Planurile de dezvoltare \ns` abia \ncep, iar lucruri “mari” urmeaz` s` se \ntâmple anul viitor, lucruri care dup` spusele lui Enayati ar putea aduce CMU \n pozi]ia de lider de pia]` la jum`tatea lui 2011.

Principalii s`i competitori sunt \ns` de alt` p`rere. “Este exclus ca aceast` fuziune s` aduc` CMU \n pozi]ia de lider \n viitorul apropiat”, a declarat pentru revista Biz Mihail Marcu, proprietarul MedLife, companie ce ocup` primul loc pe pia]a serviciilor medicale. Mai mult, el apreciaz` c` ecartul \ntre MedLife [i urm`torii clasa]i, Medicover [i CMU, se va m`ri \n acest an de la 10 la 12-14 milioane euro, iar diferen]ele vor deveni mult mai mari dac` CMU se va m`rgini \n a ajunge la o cifr` de afaceri de 50-55 milioane de euro \n urm`torii ani.

MedLife se afl` momentan \n plin` derulare a unui program de investi]ii de 20 de milioane euro aloca]i pentru urm`torii trei ani, o bun` parte din aceast` sum` fiind aportul International Finance Corporation (IFC), divizia de investi]ii a B`ncii Mondiale, care de]ine un pachet minoritar de ac]iuni. În plus, po-

Biz

41

cover story

TRATAMENTUL ADVENT “La momentul exitului, vom avea un operator na]ional de servicii spitalice[ti [i de ambulatoriu cu o pozi]ie puternic` \n pia]`”, spune Sebastian Tcaciuc despre planurile Advent cu privire la viitorul CMU. Cum descrie el re]eta aplicat`? “Advent a preluat 80% din CMU cu inten]ia clar` de a dezvolta compania atât organic, cât [i prin achizi]ii, pentru a deveni liderul pie]ei de servicii medicale din România. În acest context, dup` finalizarea achizi]iei Euroclinic, vom avea o baz` solid` de pornire pentru activitatea de abonamente corporate: o re]ea de 23 de policlinici, trei spitale \n Bucure[ti, 10 s`li de opera]ii [i de na[teri, centru de imagistic` avansat`, banc` de celule stem cu stocare local`, laborator de analize ultramodern. În paralel cu preluarea Euroclinic, am dezvoltat o nou` clinic` \n Doroban]i, care include prima unitate de pediatrie cu paturi [i un centru de excelen]` \n diabet [i am demarat investi]ia \ntr-o clinic` de largi dimensiuni dotat` cu un al doilea centru de imagistic` \n Sun Plaza. Nu inten]ion`m s` ne oprim aici, nici cu achizi]iile, nici cu investi]iile greenfield, estimate s` se deruleze pe o perioad` de 4-5 ani. Înc` este mult prea devreme s` specul`m \n leg`tur` cu strategia de exit.”

trivit spuselor lui Marcu, operatorul este \n continuare interesat de achizi]ii la nivel local, dup` ce primul pas a fost f`cut vara aceasta, când MedLife a preluat un juc`tor important din Bra[ov – Policlinica de Diagnostic Rapid – printr-o tranzac]ie de peste 3 milioane euro. “În mod cert vor urma [i altele”, puncteaz` Mihail Marcu strategia viitoare de dezvoltare a companiei pe care o conduce.

SPITALE, SPITALE, SPITALE R`mâne de v`zut dac` CMU va reu[i s` detroneze MedLife anul viitor, \ns` exist` cel pu]in un aspect asupra c`ruia Marcu nu poate fi contrazis: preluarea Euroclinic va obliga Medicover s` accelereze investi]iile \n viitorul apropiat. “În anul 2011, Medico42

Biz

ver va investi \ntr-un centru de imagistic` [i va deschide primul dintre cele dou` spitale pe care le are \n vedere \n planul de investi]ii pe termen scurt”, a declarat pentru revista Biz Lauren]iu Trocan, director comercial la Medicover România, refuzând s` r`spund` \ntreb`rilor legate de implica]iile fuziunii CMU - Euroclinic asupra pie]ei de profil. Noul spital Medicover România va avea o capacitate de aproximativ 100 de paturi [i se va axa \n principal pe chirurgie, ginecologie, maternitate [i pediatrie. Spitalul va ocupa o suprafa]` de aproximativ 5.000 de metri p`tra]i [i va fi localizat \n zona central` a ora[ului Bucure[ti. Iar seria investi]iilor Medicover pe plan local va continua [i \n 2012. În cursa pentru extindere, cel mai agresiv juc`tor se anun]`

pân` \n momentul de fa]` tot Centrul Medical Unirea, care, dup` venirea Advent International, a plecat la drum cu un buget de investi]ii de minimum 30 de milioane de euro aloca]i pentru urm`torii doi ani. Unde vor merge cea mai mare parte a banilor?

“Spitale, spitale, spitale”, r`spunde Wargha Enayati, dezv`luind \n premier` pentru revista Biz proiectele pe care compania le are \n plan pe termen mediu. Este vorba despre trei spitale noi ce urmeaz` a fi inaugurate \n Bra[ov (cel mai mare complex medical din ]ar`), Cluj (spital multifunc]ional) [i Bucure[ti (de ortopedie) pân` \n 2012, urmate de alte achizi]ii punctuale la nivel na]ional. Odat` cu preluarea spitalului Euroclinic, focusul CMU a \ncetat s` mai fie pia]a din capital`, motiv pentru care extinderea viitoare va merge corina.coman@revistabiz.ro

cover story

ZESTREA EUROCLINIC

Portofoliul Euroclinic include un spital, 3 policlinici [i un laborator de clinic`, toate localizate \n capital` Spitalul Euroclinic ofer` servicii unice de specialitate, precum chirurgie pelvic` reconstructiv`, chirurgie hepatic`, neurochirurgie, chirurgie vascular`, chirurgia tiroidei, chirurgia gleznei [i a piciorului, chirurgia bariatric` [i chirurgie estetic`, cât [i ajutor pentru probleme contemporane precum managementul stresului [i al depresiei sau programe specializate pentru copii De la deschidere [i pân` acum, la Euroclinic au fost realizate peste 4.500 de interven]ii chirurgicale [i 3.150 de na[teri.

Cea mai lung` opera]ie efectuat` a durat 21 de ore, pentru un neurinom acustic, iar cea mai mare tumor` operat` a fost de 9,6 kg Echipa de management a Euroclinic este condus` de C`t`lin Popa, director general, [i Bogdan Pan`, directorul opera]ional

44

Biz

c`tre celelalte ora[e din ]ar`. Wargha Enayati crede c` \n urm`torii ani \n Bucure[ti vom asista la o explozie de spitale private, pentru c` “e la mod` acum [i toat` lumea crede c` poate s` scoat` bani din spitale”, ceea ce ar putea conduce la o situa]ie similar` cu cea petrecut` \n pia]a de imobiliare. Ar fi \ns` un detaliu important ce trebuie luat \n calcul. “În cazul unui spital exist` riscul s` nu devin` profitabil niciodat`”, spune scurt Enayati, explicând c` exist` tipuri de spitale care pot falimenta un business \ntreg, chiar profitabil pe alocuri, ca de exemplu spitalele de urgen]`, care necesit` costuri enorme pentru a func]iona \n primul rând din cauza multiplelor specializ`ri necesare. Ca studiu de caz, el ofer` exemplul Spitalului de Chirurgie al CMU, situat \n zona Arcului de Triumf din capital`. Unitatea a fost inaugurat` \n 2004 [i a generat pierderi constante \n primii patru ani. Ce-i drept, la vremea respectiv` ini]iativa a fost una de pionierat, iar acum situa]ia nu mai este la fel de “catastrofal`”, \n primul rând pentru c` oamenii au \nceput u[or s` foloseasc` [i spitalele private ca alternativ` pentru serviciile medicale de care au nevoie. Cu toate acestea, lucrurile se mi[c` greu \n continuare.

Dar dac` drumul c`tre profitabilitate este atât de anevoios, care este logica expansiunii \n aceast` direc]ie? “A[a ne putem cre[te baza de abonamente”, ofer` Enayati explica]ia. În urma construc]iei de spitale, câ[tigurile vor veni prin urmare nu din onorariile

pentru consulta]iile independente (fee for service), ci din majorarea num`rului de abonamente, \n special a celor de pe segmentul corporate, care genereaz` momentan jum`tate din cifra de afaceri a companiei. De precizat c` \n ultimii ani a existat o adev`rat` b`t`lie printre clinicile private pentru contractele corporate ale companiilor, deoarece veniturile ob]inute sunt sigure, iar o parte dintre serviciile incluse \n abonamente nu sunt solicitate, de[i sunt pl`tite. Pentru anul \n curs, CMU a anun]at c` se a[teapt` la 100.000 de abonamente premium (f`r` medicina muncii). Operatorul are contracte cu Dacia Renault, }iriac Holdings, Interbrands, Pfizer, Vodafone, Raiffeisen Bank, Coca-Cola, P&G, Banca Transilvania, UniCredit }iriac Bank, Heineken, dar [i cu al]ii.

De[i ocole[te o estimare clar` a cre[terii num`rului de abonamente \n urma deschiderii noilor spitale, Enayati subliniaz` totu[i c` investi]ia va fi una profitabil`, mai ales c` nu vorbim despre spitale generale, precum cele de stat, cu zeci de chirurgi, ci de unit`]i specializate care vor ajuta businessul s` respire. În plus, CMU dispune de un sistem care poate eficientiza un spital [i o re]ea care \l poate “hr`ni”, permi]ând amortizarea investi]iei \ntr-un timp mai redus.

DESPRE SCHIMBARE Odat` cu dezvoltarea CMU, compania va avea nevoie inclusiv de personal, pentru c` \n final \n industria de s`n`tate doctorul este corina.coman@revistabiz.ro

servicii medicale

bunul cel mai de valoare. Wargha Enayati nu se plânge \ns` c` nu ar putea g`si speciali[tii c`uta]i, pentru c` 2010 este primul an din istoria companiei când are mult mai multe cereri de angajare decât necesar, inclusiv la nivel \nalt, adic` profesori conferen]iari. Tot mai mul]i medici români au \nceput s` se reorienteze c`tre mediul privat, unde nu doar condi]iile de munc` sunt considerabil mai bune, ci [i cele de salarizare. La CMU, de exemplu, salariul unui doctor \ncepe de la 1.000 de euro [i poate ajunge

pân` la 15.000 de euro, \n cazul doctorilor de calibru. Sume ireale pentru sistemul de s`n`tate de stat, \mboln`vit de o politic` de administrare total incoerent` [i o structur` organizatoric` descentralizat` \n care nimeni nu-[i asum` responsabilitatea, indiferent c` vorbim despre Casa de Asigur`ri, municipalitate, Ministerul S`n`t`]ii, Direc]ia de S`n`tate sau Sanepidul.

O nebuloas` care las` mereu porti]e pentru construc]ia câte unui nou spital provizoriu autorizat pentru câteva decenii. În Ro-

mânia erau anul trecut 435 de spitale de stat, potrivit Ministerului S`n`t`]ii, cam de zece ori mai multe decât cele din mediul privat. Situa]ia nu se va schimba cu siguran]` \n viitorul apropiat, dar cel pu]in balan]a va atârna ceva mai greu \n favoarea spitalelor private ca urmare a acceler`rii investi]iilor \n acest sens de c`tre marii juc`tori. De \ns`n`to[irea sistemului românesc de s`n`tate nici nu poate fi vorba, pentru c` asta ar \nsemna schimbarea omului, iar “oamenii corec]i \[i pierd scaunul”, conchide Enayati. Biz

Biz

45

antreprenoriat DE

CORINA COMAN

Afaceri în jurul lumii Dup` un exit profitabil \n telecomunica]ii, Corina P`curaru a vrut o afacere mic` \n turism, dar nu i-a ie[it. Businessul s`u, Perfect Tour, va avea nevoie \n curând de pa[aport.

Pentru Corina P`curaru, fondatoarea agen]iei de tursim Perfect Tour, al treilea juc`tor ca m`rime pe pia]a de profil, nu exist` hain` antreprenorial` prea mare sau prea strâmt`. Ce nu i se potrive[te poate ajusta, ce nu cunoa[te poate înv`]a, iar în final va g`si probabil o cale s` se descurce onorabil în orice context. A mai f`cut-o de câteva ori de-a lungul anilor, mai exact de când a hot`rât s` schimbe statutul de angajat pe cel de angajator. Pân` la momentul respectiv lucrase aproape opt ani la stat ca asistent` într-un spital jude]ean, iar în paralel urma la seral cursurile Facult`]ii de Chimie Alimentar` din Gala]i, unic` la vremea aceea. Visa s` ajung` un “mare” inginer la o fabric` de ciocolat` – de fapt a [i f`cut un stagiu de practic` la Kandia-Excelent, doar c` u[or lucrurile au evoluat într-o cu totul alt` direc]ie, iar din pasiunea de alt` dat` nu a mai r`mas decât pl`cerea de mânca ciocolat`.

A început cu un business în telecomunica]ii, un domeniu care nu avea nimic în comun cu ceea ce f`cuse înainte, poate doar cu partea de inginerie a facult`]ii care i-a asigurat o gândire analitic`, dar la insisten]ele fostului so] a hot`rât s` fac` pasul spre antreprenoriat. Împreun` au pus pe picioare în Gala]i prima re]ea de televiziune prin cablu, extins` ulterior în 35 de localit`]i, devenind astfel pioneri într-o industrie care începea u[or s` prind` aripi [i odat` cu ea noul business.

46

Biz

Colaborarea celor doi so]i nu a fost îns` una de durat`, nici în plan personal, prin urmare la începutul lui 1996 Corina P`curaru, prins` deja în mrejele antreprenoriatului, a decis s` mearg` mai departe [i s` înceap` propriul business, o variant` îmbun`t`]it` a primului proiect dus la urm`torul nivel de dezvoltare. Este vorba despre o re]ea modern` de fibr` optic` cu transmisiuni de date [i voce, “chiar prima înaintea RDS-ului” dup` cum sus]ine Corina, gâneste cre[terea dit` de aceast` cifrei de afaceri estimat` de dat` ca o invesPerfect Tour pentru 2010 ti]ie pe termen lung. “Dac` a fost nevoie, m-am c`]`rat pe blocuri ca s` montez antene”, poveste[te Corina P`curaru despre implicarea ei în dezvoltarea noului start-up. Efortul nu s-a dovedit a fi în van, pentru c`, la [apte ani de la demararea afacerii, noua re]ea operat` sub numele de Genius f`cea leg`tura între Gala]i [i Br`ila [i a atras aten]ia juc`torilor puternici din pia]a de profil care nu au ezitat s`-i pun` pe mas` Corinei P`curaru oferte tentate de vânzare.

Astfel, în 2003, antreprenoarea a vândut pachetul majoritar de ac]iuni al re]elei c`tre Astral Telecom, unul din cei mai puternici competitori în domeniu la momentul respectiv, pentru suma de dou` milioane de euro. Î[i aminte[te c`, în timpul negocierilor cu cei de la Astral, a sim]it pentru prima dat` aplicabilitatea cursurilor MBA pe care tocmai le fi-

30%

nalizase, cursuri la care a apelat nu pentru a-[i înfrumuse]a CV-ul, ci din dorin]a de a acoperi lacunele adunate în anii de antreprenoriat înv`]at din mers.

Un an mai târziu, P`curaru a decis s` vând` [i restul de ac]iuni c`tre UPC, furnizorul de servicii de televiziune prin cablu, acces la internet [i telefonie prin cablu care preluase Astral, tranzac]ie care îi interzicea s` mai conduc` sau s` mai porneasc` afaceri în telecomunica]ii vreodat`, o condi]ie pe care nu ar fi avut oricum de gând s` o încalce, s`tul` pân` peste cap de “sute de kilometri de cablu întins în subteran” [i luptele interminabile între cabli[ti.

AL DOILEA |NCEPUT Cu banii ob]inu]i de la Astral [i UPC, Corina P`curaru a vrut s` fac` de aceast` dat` o afacere “de pl`cere”, la scar` redus`, a[a c` în 2004 a început businessul Perfect Tour, ap`rut dintr-un simplu hobby – c`l`toriile. “Eu eram obi[nuit` s`-mi procur singur` bilete pentru c`l`torii la un pre] mai mic de jum`tate din ce se afla pe pia]` [i atunci m-am gândit c` pot vinde cu siguran]` [i altora [i s` vezi câ]i bani o s` fac”, î[i aminte[te amuzat` Corina P`curaru. Dar socoteala de acas` nu s-a potrivit cu cea din târg [i treptat noul business a început s` absoarb` majoritatea banilor ob]inu]i din vânzarea re]elei de cablu. De precizat c`, la momentul debutului Perfect Tour, pia]a serviciilor de turism din România trecuse de etapa pionieratului, iar corina.coman@revistabiz.ro

interviu FOTO VALI MIREA

Dac` a fost nevoie, m-am c`]`rat pe blocuri ca s` montez antene CORINA P~CURARU, ac]ionar, Perfect Tour

Biz

47

antreprenoriat DE

CORINA COMAN

mul]i dintre marii juc`tori de profil din zilele noastre erau bine ancora]i în industrie. Astfel, antreprenoarea a început s` con[tientizeze necesitatea investi]iilor în extinderea agen]iei. “Mi-am dat seama c`, dac` nu ai volum, nu ai putere de negociere, dac` nu ai putere de negociere, nu ai pre]uri bune [i atunci nu po]i s`-]i asiguri o clientel` constant`. Prin urmare a trebuit s` ne extindem”, rezum` ea strategia abordat`.

O alt` oportunitate în acest sens s-a ivit în 2006, în perioada de restructurare [i reorganizare a Po[tei Române, când compania de stat i-a oferit Corinei P`curaru posibilitatea asocierii pentru dezvoltarea unui proiect destinat serviciilor de turism low-cost. A[a s-a n`scut brandul Pelegrin, concretizat printr-o re]ea na]ional` de agen]ii de turism situate în incinta unit`]ilor po[tale [i destinate clien]ilor cu veniturii sub medie, spre deosebire de Perfect Tour, care activeaz` pe segmentul premium. Termenii acordului au fost clari – în timp ce Perfect Tour se ocupa de calificarea personalului [i certificarea oamenilor ca agen]i de turism, Po[ta Român` asigura infrastructura necesar` agen]iilor, promovarea [i logistica. Din p`cate, parteneriatul nu a durat mai mult de un an [i jum`tate, timp în care re]eaua Pelegrin ajunsese la 45 de agen]ii la nivel na]ional [i un “real succes”, dup` cum îl nume[te P`curaru, atât din punctul de vedere al notoriet`]ii brandului, perceput ca o amenin]are de c`tre competitori, cât [i al veniturilor, întrucât dup` prima lun` de func]ionare agen]iile î[i acopereau deja costurile opera]ionale. Dup` rezilierea contractului cu Po[ta, Corina P`curaru a început dezvoltarea accelerat` a lan]ului de agen]ii Perfect Tour, prin inaugurarea de filiale în marile ora[e ale ]`rii. În total sunt 11 la num`r momentan, inclusiv prima agen]ie 48

Biz

deschis` peste grani]e, la Chi[in`u, în vara acestui an. Mutarea s-a dovedit a fi mult mai dificil` decât se a[tepta ini]ial antreprenoarea, în primul rând din cauza barierelor culturale [i a obiceiurilor de consum extrem de diferite de cele ale românilor, motiv pentru care investi]iile în promovarea agen]iei ajung [i pân` la 50.000 euro lunar.

STATISTICA RECE A OSPITALIT~}II 700 de milioane de euro este valoarea pie]ei serviciilor de turism din România 35% este sc`derea pie]ei fa]` de nivelul înregistrat în 2008 3.000 de agen]ii de turism activeaz` momentan în România, pia]a fiind \ns` dominat` de primele 200 7,5 milioane de turi[ti str`ini au vizitat România în 2009, în sc`dere cu 15% fa]` de anul anterior 5,1% este ponderea turismului românesc în PIB în 2010, adic` 25,9 miliarde de lei (circa 9 miliarde de dolari)* 6,4% este ponderea estimat` a turismului în PIB pân` în 2020* 155 este locul ocupat de România din 181 de ]`ri în func]ie de ponderea contribu]iei la economia na]ional`* * Estimare World Travel and Tourism Council

ANUL MARILOR SPERAN}E De fapt, investi]iile în marketing reprezint` o cheltuial` de la care antreprenoarea nu a f`cut nicicând rabat, dar care încep s`-[i arate eficien]a – anul trecut Perfect Tour a urcat pe locul trei în topul agen]iilor de turism de la noi, cu o cifr` de afaceri de 20 de milioane de euro, iar perspectivele sunt mai mult decât promi]`toare. “2011 este anul în care vom deveni lider de pia]`”, afirm` r`spicat Corina P`curaru, iar siguran]a din vocea sa ascunde coordonatele unei strategii de dezvoltare împinse la un nivel mult mai înalt decât ar p`rea la prima vedere.

Un indiciu – proiectul de la Chi[in`u este în esen]` testul pilot, primul pas c`tre ceea ce numim interna]ionalizare. Concret, anul urm`tor Perfect Tour va deschide prima filial` pe o “pia]` matur`”, cum o nume[te Corina P`curaru, refuzând s` ofere acum mai multe detalii despre ]ara european` în care vrea s`-[i fac` cunoscut businessul. Spune doar c` este vorba despre o pia]` din vestul Europei, unde a început deja s` fac` demersurile necesare pentru deschiderea unei filiale în februarie anul viitor.

Iar lucrurile nu se vor opri aici, în pofida climatului economic dificil.

Acesta chiar a impulsionat-o pe Corina P`curaru s` dezvolte noi pachete [i servicii pentru segmentul corporate, care genereaz` momentan jum`tate din veniturile Perfect Tour, ce au crescut în 2010 cu circa 30% fa]` de anul anterior.

Cei mai mari clien]i corporate ai companiei sunt din industriile Pharma [i FMCG, în timp ce destina]iile preferate pentru grupurile organizate sunt Delta Dun`rii, Valea Prahovei [i Poiana Bra[ov, cramele din Republica Moldova, litoralul bulg`resc. Au existat îns` [i câteva tururi tematice în Italia [i Portugalia. Corina P`curaru spune c` motivul pentru care a preferat s` se axeze pe acest gen de turism [i nu pe incoming (atragerea de turi[ti în ]ar`) este c` “e foarte greu s` vinzi România”, cu alte cuvinte e foarte dificil s`-i convingi pe turi[tii str`ini s` ne viziteze. În plus, agen]iile nu au nicio sus]inere din partea statului pentru acest gen de servicii, a[a cum se întâmpl` în ]`rile dezvoltate, precum Spania, de exemplu, unde se aloc` câte 100 de euro pentru fiecare str`in adus. La noi îns` “r`mân înc` multe de f`cut”, crede Corina P`curaru, dar cu toate astea nu se va opri din drum pân` când nu va face din Perfect Tour un punct de referin]` pentru turismul românesc. Biz corina.coman@revistabiz.ro

Sus]ine printul!

10+1 motive pentru care iubim printul

Fotografiile \n print sunt unice [i dau putere imaginii

Ai \ncercat s` cite[ti un articol lung sau o analiz` detaliat` de 8-10 pagini pe computer? Ia o pauz` de la ecranul obositor

Abonarea este eco-friendly. Prin abonament se contribuie la reducerea de[eurilor prin tip`rirea unui num`r controlat de exemplare [i diminuarea retururilor

Senza]ia de relaxare [i rela]ia special` dintre degete, minte [i paginile glossy ce se formeaz` când r`sfoie[ti pe canapea o revist` \ntr-o duminic` ploioas`

Revii la colec]ia ta de câte ori dore[ti

Oricât de util` ar fi arhiva online, colec]ia de National Geographic sau The Economist arat` prea cool pe raftul bibliotecii

Pe când internetul \]i d` libertate de search, o revist` te surprinde cu informa]ii despre care nu credeai c` le dore[ti sau de care nu [tiai c` ai nevoie

Pentru c` nimic nu se compar` cu mirosul revistei când o sco]i proasp`t` din ambalaj

E util` \n moduri surprinz`toare

Pentru c` reclama din revist` nu are nicio [ans` s` se transforme \n viru[i sau malware care \]i caut` \n secret identitatea

E portabil`. E mai greu s` iei calculatorul \n baie, la sal`, la piscin`, pe plaj` sau \n gr`din`

Pentru c` po]i bea lini[tit o can` de ceai f`r` s`-]i fie team` c` dac` o ver[i pe revist` va necesita repara]ii costisitoare

F`-]i abonament!

O campanie Biz

antreprenoriat DE

OVIDIU NEAGOE

Miercubrio bilete z Londra

- eting Amream na e :00 la ora 16

Curs A MB sambata

20 n masa roi Tim

11:00 intalnire parteneri

In a

Joi 25 noiembriepetraining inovatie

Luni re livra proiectg n marketi

Proiect nfo accesare pe duri euro ne!

START |N AFACERI PE VREME DE FURTUN~ |ntr-o economie \n care falimentele sunt la ordinea zilei [i volatilitatea legislativ` distruge orice planificare, exist` totu[i oameni care au curajul s` \nceap` afaceri noi.

50

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

analiz` e aboReinnoirte Biz – n e m a n la SMS0 741

Maine 13:4nz5de pra aceri af

Taxi 2 021945

Miercubrior bilete z Londra

g Meetinitori t s e v in :20 la 10

.

20 notuvnda o r masa isoara Tim

re Rezeruvraant resta 0 18:3

ri Intervjaiure anga tor direc al region

5 rie g pe tie

roiect sare foneuropene!

ent Evenimrking o netw 1:00 ora 1

10:30 re prezentaBiz” “Zilele

– Curatatoriduepa e um cost ora 17:00

Deplasare Londra – 0 plecare 13:0

Carti odi!e !! vizita n

Deadline proiect -ie3!!0! noiembr

Pe vremea când criza financiar` \ncepea s` prind` contur peste ocean, motoarele economiei din ]ar` rulau la tura]ie maxim`. Pe atunci, \ncurajat de contextul economic favorabil [i de succesul RDT Expert Cont Consulting, propria firm` din domeniul financiar-contabil, tân`rul antreprenor Daniel Gl`van – Jurache punea bazele celei de-a doua societ`]i comerciale proprii, SC Ju-

rache Proiect SRL. De aceast` dat` \n alt domeniu, total diferit de contabilitate, cel al cur`]eniei. “Ca orice agent economic, am avut de a face cu rigori de sistem, cu birocra]ie, dar [i cu chestiuni legate de specificul activit`]ii [i de schimbarea percep]iei consumatorilor”, spune Daniel. Antreprenoriatul \n sine presupune riscuri chiar \n vremuri prospere, dar \n timpul furtunii economice lansarea unei companii este mai mult decât o provocare. “Luând \n calcul contextul economic actual, previziunile pentru anul viitor sunt pesimiste (...) astfel nu cred c` \n acest context condi]iile din România pot \ncuraja, \n prezent, dezvoltarea de noi afaceri”, mai spune Daniel Gl`van – Jurache. {i cifrele sprijin` spusele tân`rului antreprenor. |n primele [ase luni ale anului, 11.221 de companii române[ti se aflau \n diverse stadii de insolven]`, conform studiului “Evolu]ia falimentelor \n primul semestru al anului 2010”, emis de Coface. Raportul arat` c`, dintre acestea, 6.255 de firme se reg`seau \n procedur` general` de insolven]`, 2.717 \n faliment [i doar 14 \n proces de reorganizare juridic`.

Comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2009, când existau 10.435 de dosare de insolven]`, s-a \nregistrat o cre[tere cu 7,5%.

Prelungirea crizei economice a f`cut ca \n prima jum`tate a anului 2010 cele mai afectate domenii s` fie comer]ul cu ridicata [i distribu]ia (2.256 de insolven]e), comer]ul cu am`nuntul (2.010), construc]iile (1.641) [i transporturile (816), clasament r`mas neschimbat fa]` de primele [ase luni

din 2009. La polul opus, domeniile cu cea mai sc`zut` pondere din totalul insolven]elor \nregistrate \n prima jum`tate a anului 2010 sunt s`n`tatea [i asisten]a social`, industria extractiv`, produc]ia [i furnizarea de energie electric` [i termic`, ap` [i gaze. “|n ciuda cre[terii num`rului de companii aflate \n insolven]` cu 7,5% \n semestrul \ntâi din 2010, ne bucur`m s` remarc`m o reducere semnificativ` a num`rului de insolven]e \n trimestrul al doilea fa]` de anul trecut”, spune Cristian Ionescu, Country Cluster Manager pe România, Bulgaria [i Slovacia la Coface. “Este un semn favorabil care indic` faptul c` ce a fost mai r`u a trecut, iar companiile s-au adaptat la noul mediu de afaceri postcriz`”, continu` Ionescu.

OPTIMISM CALCULAT Estim`rile pentru anul 2011 nu sunt tocmai optimiste. {i anul viitor ar putea fi aproape la fel de problematic precum cei anteriori pentru ini]iativele de tip start-up, principalul motiv fiind c`, \ntr-o perioad` \n care economia se contract`, orice nou` ini]iativ` antreprenorial` se insereaz` greu pe pia]`. Totu[i, avantajul noilor antreprenori este dat de o flexibilitate mult mai mare decât a companiilor deja consacrate. Motivul? Posibilitatea de a \nv`]a din experien]a altora, din gre[elile f`cute anterior de al]i juc`tori, dar mai ales faptul c`, dac` reu[esc s` reziste \n fa]a vitregiilor economiei actuale \n prim` faz`, start-up-urile vor putea câ[tiga o mai bun` pozi]ionare pe

Biz

51

antreprenoriat DE

OVIDIU NEAGOE

pia]` pentru momentul \n care revin cre[terile sus]inute.

“Sfatul meu ar fi ca, \n lipsa unei finan]`ri adecvate, to]i antreprenorii care pornesc afaceri noi \n aceast` perioad` s` le priveasc` \n principal ca businessuri de servicii, adic` afaceri care genereaz` valoare ad`ugat` pentru clien]i prin servicii, nu prin investi]ii de CINE PLEAC~ capital semAN NUM~R DE INSOLVEN}E nificative”, 2008 14.483 spune Marius 2009 18.421 Ghenea, 2010 (S1) 11.221 pre[edinte al SURS~: Coface FIT Distribution.

“Dau acest sfat mai CINE VINE ales având \n AN NUM~R DE FIRME vedere c` fi|NREGISTRATE nan]area pen2007 144.728 tru afaceri 2008 144.173 start-up va r`2009 116.031 mâne \n con2010* 87.377 t i n u a r e Surs`: ONRC deficitar` \n *Pân` \n luna septembrie România [i \n 2011, din lipsa unor instrumente de garantare acceptabile de c`tre b`nci, ca [i din cauza faptului c` România \nc` nu dispune de capital de risc pentru astfel de zone”, continu` Marius Ghenea.

Totu[i, cu toat` lipsa de investitori de tip business angels sau venture capital, România anului 2010 este caracterizat` printr-un antreprenoriat de criz`, dar nu tr`ie[te o criz` de antreprenori.

Dac` \n anul 2009, când economia ]`rii apucase deja un drum descendent, potrivit datelor Oficiului Na]ional pentru Registrul 52

Biz

Comer]ului (ONRC), au fost \nfiin]ate 116.031 de firme \n ]ar`, \n primele nou` luni din 2010 antreprenoriatul s-a mai \mbog`]it cu peste 87.300 de noi companii.

Mai mult, potrivit aceluia[i raport, doar \n luna septembrie a acestui an au fost \nfiin]ate 9.119 firme cu capital privat [i dou` cu capital mixt (privat [i de stat). Pentru anul 2010, au fost dezvoltare businessuri antreprenoriale \n continuare \n mediul online, care permite lansarea unui start-up cu o investi]ie minim` [i mai ales care este, \n acest moment, o zon` cu o dinamic` mai bun` decât offline-ul.

“Schimb`rile pentru antreprenoriat sunt acelea[i ca [i pentru celelalte zone economice, \ns` cu un impact cu atât mai mare, cu cât afacerile antreprenoriale respective sunt mai mici, deci au o posibilitate mai mic` de a sus]ine modific`rile fiscale, mai ales pe termen scurt”, mai adaug` pre[edintele FIT Distribution.

VERDICT: SCHIMBAREA LEGISLA}IEI Provoc`rile majore pentru afacerile de tip start-up lansate dup` 2009 sunt lipsa de predictibilitate [i imposibilitatea a[ez`rii activit`]ii pe baza unor reguli stabile, cel pu]in pe durata unui exerci]iu financiar. |n plus, prin prisma modific`rilor fiscale, exist` un risc major ca antreprenorii s` nu \[i poat` adapta \n timp util [i corespunz`tor deciziile de afaceri la schimb`rile impuse de legislativ \ntr-un timp foarte scurt. “|n limbaj juridic, discut`m despre \nc`lcarea de c`tre legiuitor a principiului certitudinii impunerii,

ceea ce s-a \ntâmplat \n nenum`rate rânduri \n acest an, la adoptarea unor legi cu impact semnificativ asupra unor elemente cruciale ale activit`]ii”, spune Francisc Peli, partener la firma de avocatur` Peli Filip, societate antreprenorial` \nfiin]at` \n plin` criz` economic`.

O alt` provocare pentru tinerii antreprenori este dat` de dificultatea interpret`rii prevederilor legislative [i a[a neclare sau contradictorii, dar [i de maniera de redactare a textelor legii, care \mpiedic` de cele mai multe ori \n]elegerea acestora. “De specificat faptul c` modific`rile legale au un poten]ial de interven]ie masiv` asupra unor rela]ii \ncheiate consensual, \n deplin` libertate contractual`, \ntre contractori [i / sau angajatori, respectiv prestatori de servicii [i/sau angaja]i, care au \n vedere specificul concret al activit`]ilor contractate [i necesit`]ile reciproce de performan]` [i remunerare”, continu` Francisc Peli.

Actualmente, cre[terea costului cu resursele umane poate reprezenta un uria[ obstacol atât pentru relansarea economiei, cât [i pentru atragerea, remunerarea [i p`strarea \n circuitul de valori intern a unor speciali[ti \n domenii care se preteaz` la un regim de independen]` a presta]iei sau libertate contractual`. Astfel, aceast` interven]ie asupra rela]iilor deja definite are ramifica]ii multiple [i de cele mai multe ori nu este justificat` comparativ cu consecin]ele negative pe care le poate produce \n via]a economic` a salaria]ilor. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

analiz`

|n plus, se pare c` nici Codul muncii nu va sc`pa de schimb`ri, mai ales c` modificarea unei p`r]i semnificative a legisla]iei \n materie de drept al muncii este necesar` prin prisma corel`rii legii la evolu]ia realit`]ilor sociale din ultimii ani, clarificarea obliga]iilor angajatorilor precum [i modificarea radical` a unor obliga]ii sau proceduri existente \n actuala legisla]ie, prin regândirea acestora. De cele mai multe ori, tocmai pentru c` natura rela]iei de munc` presupune o mai mare marj` de putere din partea angajatorului, normele de dreptul muncii sunt menite s` protejeze salaria]ii de eventuale abuzuri ale angajatorilor. De la a proteja salaria]ii [i a stabili obliga]ii [i proceduri \n sarcina angajatorilor, s-a ajuns \ns` ca actualul cadru legislativ s` creeze o rela]ie dezechilibrat` \ntre salariat [i angajator, cel dintâi având posibilitatea de a specula lipsurile sau neclarit`]ile legisla]iei muncii \n virtutea principiului c` aceasta se interpreteaz` \n caz de neclaritate \n favoarea angajatului. “Posibilitatea aplic`rii criteriului performan]ei \n situa]ia \n care angajatorul se afl` \n pozi]ia de a decide care angajat este concediat sau nu, ca urmare a dificult`]ilor economice, prelungirea perioadei de prob`, clarificarea modului \n care organiza]iile sindicale \[i dobândesc reprezentativitatea prin transfer pe vertical` sunt câteva modific`ri de natur` s` readuc` echilibrul \n rela]ia de munc`”, men]ioneaz` partenerul casei de avocatur` Peli Filip \n legatur` cu poten]ialele modific`ri

ale Codului muncii luate actualmente \n calcul.

ANTREPRENOR DE CAMPANIE Vestea bun` pentru aspiran]ii la statutul de antreprenor cu vârste de pân` \n 35 de ani este c` ar putea beneficia de subven]ii de la stat pentru inaugurarea propriei afaceri. Vestea mai pu]in bun` \ns` este c`, la scurt timp \nainte de votarea modific`rii “Sfatul meu ar fi ca, \n lipsa unei finan]`ri adecvate, to]i antreprenorii care pornesc afaceri noi \n aceast` perioad` s` le priveasc` \n principal ca [i businessuri de servicii, adic` afaceri care genereaz` valoare ad`ugat` pentru clien]i prin servicii, nu prin investi]ii de capital semnificative” – MARIUS GHENEA, pre[edinte, FIT Distribution

proiectului, partidul care a propus ini]iativa guvernului \[i anun]ase intrarea \n campanie electoral`. “Am propus un proiect de inspira]ie european`, care se reg`se[te \n \ntreaga Europ`, prin care sprijinim, prin modalit`]i legale [i financiare, tinerii pân` \n 35 de ani pentru a dezvolta afaceri \n cadrul unui program mai amplu de sprijinire a mediului de afaceri”, spunea premierul Emil Boc la consultarea public` organizat` pentru discutarea unui proiect de ordonan]` de urgen]` privind stimularea \nfiin]`rii [i dezvolt`rii de micro\ntreprinderi de c`tre \ntreprinz`torii tineri. El a mai afirmat c` programul are alocate \n jur de 100 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro pentru 2010 [i 80 de milioane pentru 2011, “care s`

acopere partea de garan]ii guvernamentale pe care statul le d` pentru tineri \ntreprinz`tori”. Lipsesc, deocamdat`, detaliile concrete ale acestei scheme de ajutor cu oarece iz electoral.

VISUL AMERICAN Departe de \nceputul campaniei electorale din ]ar` [i, mai ales, de aspectul mai dificil al crizei, \ntreprinz`torii americani \nc` nu sunt optimi[ti \n ceea ce prive[te economia SUA. Potrivit studiului “Starea antreprenoriatului \n 2010” lansat de funda]ia pentru antreprenoriat Kauffman, numai 30% dintre de]in`torii unei afaceri consider` c` economia este pe drumul cel bun, \n timp ce 61% sunt de p`rere c` economia american` se \ndreapt` \n direc]ia gre[it`. Iar motivele ne\ncrederii antreprenorilor americani stau \n spatele rezultatelor financiare.

Tot studiul arat` c` dou` treimi (67%) au \nregistrat o sc`dere a profiturilor, numai 8% s-au bucurat de cre[teri, \n timp ce 22% dintre cazuri responden]ii nu au semnalat schimb`ri ale profiturilor. {i cum declinul companiilor nu a permis dezvoltarea, nici cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc` nu au avut ve[ti bune din partea antreprenorilor. 71% dintre de]in`torii de companii de peste ocean nu se a[teapt` s` creeze locuri de munc` \n acest an, 15% nu cred c` vor genera joburi, iar la polul opus doar 13% dintre responden]i se a[teapt` s` fac` angaj`ri \n 2010. Printre cele mai r`spândite motive se afl`: economia mi-a zdruncinat serios afacerea (34%), businessul meu nu cre[te (20%), nu am nevoie de angaja]i noi (17%). Biz

Biz

53

green DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Sustenabilitate pe model olandez Trecerea de la componenta de mediu la dezvoltare sustenabil` [i pe termen lung a fost natural` [i mai ales \mbr`]i[at` de numeroase companii, atât la nivel interna]ional, cât [i la nivel local.

Pe pia]a local`, mai multe companii \[i anun]` strategiile de dezvoltare sustenabil` ca [i component` a businessului. Dezvoltarea sustenabil` este mai mult decât CSR, este \mbun`t`]irea vie]ii fiec`ruia, din punct de vedere economic, social, de mediu, al drepturilor sau valorilor. {i pentru c`, de cele mai multe ori, programele de dezvoltare durabil` sunt gândite la nivel central [i global, este nevoie de transpunerea lor \n variant` local` pentru a r`spunde chiar principiilor enun]ate.

La \nceputul lunii octombrie, Heineken România a lansat componenta local` a programului “Brewing a Better Future”, care face parte din noua agend` global` de sustenabilitate a companiei mam`, Heineken NV. Noua abordare a sustenabilit`]ii de companie este caracterizat` printr-o viziune integrat`, care acoper` toate ariile de activitate ale companiei pentru o perioad` de 10 ani. Jan Derck van Karnebeek, Managing Director la Heineken România, spune c` noutatea agendei de sustenabilitate “Brewing a Better Future” const` \ntro abordare integrat`, care acoper` toate ariile de activitate ale companiei, având obiective clare, stabilite la nivel global [i local.

“Sustenabilitatea este un drum, o c`utare a ceea ce poate fi \mbun`t`]it cu scopul de a face lumea \n care tr`im s` fie una mai bun`, iar compania noastr` una mai responsabil`. «Brewing a Better Future» nu este doar o viziune, ci un plan de ac]iune cu obiective clare [i publice”, mai spune Jan Derck van Karnebeek.

54

Biz

Odat` cu lansarea programului, Heineken România a prezentat pentru prima dat` Raportul de sustenabilitate pe anul 2009.

Programul lansat de Heineken România are trei priorit`]i: diminuarea continu` a impactului asupra mediului \nconjur`tor, investi]ia \n oameni [i comunit`]i, respectiv promovarea consumului responsabil. |n ceea ce prive[te componenta de diminuare a impactului asupra mediului, compania va pune \n aplicare

cu tehnologie “verde”, a c`ror eficien]` tehnic` a fost testat` [i demonstrat`. Aceste frigidere vor asigura un consum redus de energie [i o amprent` de carbon mai mic`. Pentru a avea un sistem de distribu]ie cu un impact cât mai redus asupra mediului \nconjur`tor, Heineken România va continua s` \[i optimizeze rutele de distribu]ie. O alt` prioritate pentru companie este reciclarea [i managementul de[eurilor. La nivel de

ac]iuni care s` conduc` la sc`derea consumului de energie [i ap`, la reducerea emisiilor de CO2 [i la \mbun`t`]irea activit`]ilor de reciclare [i managementul de[eurilor. Ca parte a acestei strategii, produc`torul de bere a \nceput s` \nlocuiasc` \n pia]` vechile frigidere cu unele noi,

oameni [i \n comunit`]i, Heineken România urm`re[te ca prin politicile sale s` sus]in` furnizorii na]ionali, ori de câte ori este posibil. În 2009, Heineken România a alocat aproximativ 85% din costurile pentru achizi]ia de bunuri [i servicii furnizorilor na]ionali. Compania

companii s-a implicat [i \n via]a comunit`]ilor locale unde \[i desf`[oar` activitatea, tocmai pentru a dovedi c` este un cet`]ean comunitar model [i c` urm`re[te \ndeaproape principiile sustenabilit`]ii. Programele derulate la nivel local au vizat renovarea pavilioanelor izvoarelor de ap` din zona Harghita [i cur`]area zonelor naturale de picnic din peste 10 ora[e, derulate \n parteneriat cu Asocia]ia MaiMultVerde.

Angaja]ii sunt o prioritate pentru companie [i se iau toate m`surile pentru ca ace[tia s` fie pe deplin satisf`cu]i. Un alt punct al strategiei vizeaz` respectarea integrit`]ii \n toate activit`]ile desf`[urate de companie, punându-se pre] pe etic`, prin respectarea legisla]iei [i a tuturor prevederilor legale.

Cea de-a treia component` a strategiei de dezvoltare durabil` a companiei este abordarea consumului responsabil. Conceptul de responsabilitate este \ncorporat \n arhitectura m`rcii Heineken.

Toate sticlele [i dozele Heineken sunt inscrip]ionate cu mesajul “Enjoy Heineken Responsibly” [i cu link-ul c`tre website-ul dedicat, www.enjoyheinekenresponsibly.com. În august 2009, Heineken România a lansat platforma online de comunicare social` responsabil` www.consumaberilenoastreresponsabil.ro, cu scopul de a educa [i informa consumatorii cu privire la consumul responsabil. În noiembrie 2009, Heineken România a demarat parteneriatul cu ALIAT, organiza]ia nonprofit format` din speciali[ti \n s`n`tate mintal`.

Parteneriatul s-a concretizat \n lansarea Alcohelp, primul centru online din România pentru prevenirea [i tratamentul consumului abuziv de alcool. Heineken România va continua parteneriatul cu ALIAT, realizând programe destinate prevenirii consumului abuziv de alcool \n România. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

VOLUNTARIAT

Ambasador, caut dona]ii

“Nu mai [tiu cum este s` nu fii voluntar.”

Andreea Marin B`nic` nu schi]eaz` niciun zâmbet atunci când afirm` aceasta, iar hot`rârea i se cite[te pe chip. 40 de angaja]i ai UniCredit }iriac Bank o ascult` atent pe ambasadoarea UNICEF \n timp ce le poveste[te frânturi din via]a [i din experien]a ei. Angaja]ii b`ncii au emo]ii pentru c`, la rândul lor, [i ei sunt ambasadori ai proiectelor unor ONG-uri printre colegii din banc`, \n cadrul proiectului Gift Matching. |ntâlnirea organizat` de departamentul de comunicare al UniCredit }iriac Bank vine s` \i motiveze pe ambasadorii proiectelor s` “lupte” mai intens pentru cauza pe care o sus]in. Este cel de-al cincilea an \n care programul Gift Matching se desf`[oar` \n banc`. Este un program \n domeniul social dezvoltat la nivelul Grupului UniCredit [i a fost ini]iat de c`tre Funda]ia Unidea \n anul 2003. Scopul programului este s` ofere sprijin [i persoanelor defavorizate prin intermediul dona]iilor f`cute de c`tre angaja]ii grupului bancar. UniCredit }iriac Bank s-a al`turat programului \n 2005 [i, de la an la an, num`rul de cauze propuse pentru a fi sprijinite s-a m`rit, la fel [i num`rul angaja]ilor donatori. |n acest an au fost propuse 29 de proiecte, sus]inute de aproximativ 50 de ambasadori din \ntreaga re]ea a b`ncii din ]ar`.

Perioada \n care se desf`[oar` Gift Matching este 27 septembrie – 26 noiembrie.

Programul Gift Matching se desf`[oar` \n trei etape. Ambasadorii propun fiecare câte o cauz`, pe care o popularizeaz` \n mod creativ \n rândul colegilor. Angaja]ii decid ce cauz` s` sus]in` [i fac dona]ii. La sfâr[itul perioadei de campanie, funda]ia Unidea dubleaz` suma strâns`. |n 2007, au participat la program 242 de colegi, care au donat pentru [apte proiecte sociale 8.297 de euro, suma final` fiind de 16.594 de euro, iar UniCredit }iriac Bank România a devenit campion regional, la nivelul de Europei Centrale [i de Est. |n 2008, au fost sprijinite 10 ONG-uri, iar suma total` strâns` din dona]ii a fost de 25.000 de euro, ajungând la 50.000 de euro dup` ce Unidea a dublat-o.

Anul trecut, num`rul ONG-urilor a ajuns la 11, iar suma strâns` a fost de 20.000 euro, dublat` de Unidea la 40.000 euro. Board-ul b`ncii a decis s` ofere \n plus pentru fiecare cauz` \n parte câte 10.000 de euro, astfel \ncât suma total` donat` celor 11 ONG-uri a fost de 150.000 de euro. |ntâlnirea a avut efectul scontat. Andreea Marin B`nic` le-a insuflat ambasadorilor UniCredit motiva]ia de a merge mai departe [i a face tot posibilul pentru cauza pe care sus]in. “Ideile bune sunt cele care ne molipsesc [i m-a[ bucura foarte tare dac` ideea ar fi preluat` [i de alte companii. S-ar schimba lucrurile \n bine”, a mai spus Andreea Marin B`nic`. Biz

Biz

55

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Puterea simplit`]ii “Nu suntem dr`gu]i unii cu al]ii. Suntem eficien]i.” A[a \[i prezint` Iulian P`durariu echipa MARKS, o nou` agen]ie de marketing care pe o pia]` aparent sofisticat` are curajul s` propun` solu]ii strategice simple.

Ce \nseamn` MARKS?

Care sunt fundamentele MARKS?

Foarte pe scurt, MARKS \nseamn` marketing simplificat. De cinci-[ase ani de când fac consultan]` pe strategie de business prin Trout & Partners am remarcat c`, \n cazul unui e[ec, problema vine din implementare.

MARKS a ap`rut ca un r`spuns la astfel de situa]ii [i ca un r`spuns la criza care s-a ab`tut peste industria noastr` \n ultimii doi ani. Pe lâng` servicii de strategie de marketing, oferim [i servicii de advertising. Ne concentr`m foarte mult pe a g`si solu]ii simple la nivel de crea]ie. |ncerc`m s` ne \ntoarcem la conceptele de baz` ale comunic`rii din advertising. |nceputurile au fost frumoase [i industria la nivel interna]ional a crescut mult. România \ns` a s`rit foarte multe etape. {i am ajuns ca \n 2010 s` avem o pia]` de advertising aparent profesionist`, aparent sofisticat`, aparent educat`. |ns` la nivel de eficien]` aproape egal` cu zero. Creativii din advertising au tendin]a s` g`seasc` solu]ii cât mai alambicate, cât mai ie[ite din tipar, de amorul artei, nu de dragul eficien]ei.

Ne baz`m pe o component` numit` juniorat. Nu lucr`m cu oameni cu experien]` din advertising. Chiar ne \ncurc`. Vrem s` cre`m o [coal` diferit` de tot ceea ce este acum.

Lumea de advertising din 2010 este distrus` din punct de vedere financiar. Mul]i s-au obi[nuit s` fie pl`ti]i cu sume foarte mari de bani. A fost un “bubble” imobiliar [i unul de advertising. Erau oameni care nu f`ceau nimic [i câ[tigau 2.000 – 4.000 de euro pe lun`. Nu ne intereseaz` astfel de oameni. Avem un art director junior [i o echip` de client service pe care o cre[tem pe baza cuno[tin]elor noastre [i a experien]ei noastre cu lumea antreprenorial`. |ncerc`m s` elimin`m limbajul de lemn din agen]ii. Am asistat la prezent`ri la care se vorbea mult, dar la care de fapt nu se spunea nimic [i din care antreprenorul român nu \n]elegea nimic. Am c`utat s` colabor`m cu studen]i, “tinere speran]e”, cu dorin]` de a munci, care dac` vor \n]elege cum func]ioneaz` acum pia]a vor fi noul val de advertiseri din România.

Cånd v-a]i dat seama c` este timpul unei rea[ez`ri \n pia]a de marketing?

Când nu exist` control asupra muncii de crea]ie sunt [anse foarte mari de e[ec. Iar implementarea poate s` distrug` o idee bun`. De aceea \ntotdeauna este mai bine s` se porneasc` de la strategie c`tre crea]ie [i nu invers. Numai plecând de la strategie se poate identifica o idee creativ` de succes.

56

Biz

MARKS PUR {I SIMPLU Lansare: octombrie 2010 Asocia]i: Iulian P`durariu Demis Ghindeanu Silviu P`durariu Birouri: Bucure[ti Chi[in`u Viena

Numai plecånd de la strategie se poate identifica o idee creativ` de succes

Cum a]i ajuns la ideea de simplificare?

Sunt multe idei care ne-au adus la “puterea simplific`rii”. Pe pia]`, \n advertisingul actual, pentru probleme complexe se g`sesc solu]ii [i mai complexe. Noi avem curajul de a fi diferi]i [i de a fi simpli. O minte slab` se ascunde \n spatele unui ra]ionament complex. Cu cât e[ti mai nesigur pe tine, cu atât \ncepi s` ar`]i lucruri complexe. |ncerc`m a[adar s` ne

baz`m mai mult pe surpriza simplit`]ii [i nu pe complexitatea actului creativ \n sine. Ne \ntoarcem la conceptele de baz` la nivel de mesaj [i vehicule media.

Suntem mari fani ai televiziunii, ai radioului [i presei ca vehicule media clasice.

Dar online-ul?

Nu ne intereseaz` online-ul.

Avem clien]i care ne cer bannere pe internet [i le facem. Avem [i Avem o pia]` de advertising aparent profesionist`, aparent sofisticat`, aparent educat`. |ns` la nivel de eficien]` aproape egal` cu zero

un proiect interesant pe online care se va concretiza atunci când pia]a va fi suficient de matur`. {i când spun maturitate nu m` refer la cei care investesc \n online, ci la consumatori. Când consumatorul final va fi suficient de matur s` vad` internetul ceea ce de fapt este, [i anume o infrastructur`, atunci vom face proiecte pe online. Pe viitor, proiectele câ[tig`toare vor fi cele care vor [ti s` introduc` mesajul \n infrastructura oferit` de internet. Consumatorul viitorului \[i va alege canalele de televiziune \n urm`torii ani. Nu vor mai exista pauze de publicitate de canalele conven]ionale de media. Iar noi, ca oameni de marketing, trebuie s` spargem [abloanele. Cine va \ncerca s` fac` online \n sensul loredana.sandulescu@revistabiz.ro

interviu FOTO

static va fi tot mai expus s` nimereasc` pe lâng`. Vom face online când vom putea valorifica infrastructura internetului. Acum mul]i nu fac decât s` mute reclama de pres` \n online.

VALI MIREA

Ce altceva mai oferi]i \n afar` de servicii de strategie [i crea]ie?

Organiz`m training-uri pentru oamenii din prima linie, pentru cei care sunt pu[i \n rela]ie cu clientul \n fiecare zi. Prefer`m ca o parte din banii de comunicare s`-i direc]ion`m c`tre Cine sunt clien]ii vo[tri? instruirea personalului clien]ilor Avem birouri la Bucure[ti, Viena no[tri. Iar prin traininguri nu [i Chi[in`u. Am preluat serviciile \ncerc`m s` oferim modele, ci s`-i de crea]ie [i facem s` \nimplementare ]eleag` mecanisManagerii de multina]ional` nu a campaniei mele din mintea ne intereseaz`, deoarece nu au de comunicare consumatorilor. curajul unui antrepreor pentru Fan Cåt de mult v-a]i Courier. Din propus s` cre[te]i? var` lucr`m pentru o banc` privat` din Repu- Prefer`m s` r`mânem mici [i efiblica Moldova, Agroindbank. La cien]i decât s` ne transform`m Chi[in`u avem un birou din trei \ntr-un mamut pe care s` nu-l mai oameni care fac new business [i putem controla. Am vrea ca dezclient service, iar noi facem strate- voltarea noastr` pe viitor s` fie gia [i crea]ia. Celor de la Agroind- c`tre servicii mai bine evaluate bank le-a pl`cut ce am f`cut decât c`tre mai mul]i clien]i. Biz pentru Banca Transilvania. Noi \ns` le-am spus c` solu]ia noastr` pentru ei nu are nimic de-a face cu IULIAN P~DURARIU zânul de la Banca Transilvania. {i-a f`cut ucenicia la McDonald’s Dup` ce am analizat pia]a din (1995 -1998), cånd lucra la pr`jit cartofi. |n 1998 a ajuns responsabil de Moldova, le-am definit o strategie deschiderea [i operarea a [ase de leadership. Ei de]ineau pozi]ia restaurante McDonald’s \n ]ar`. |ntre de lider pe pia]a din Moldova, dar 1998 [i 2000, a f`cut parte din echipa nu au conceptualizat-o niciodat` de management care a transformat pân` atunci. Am asociat numelui Policolor dintr-o fabric` de stat \ntr-un lor cuvântul “putere” – putere juc`tor important pe pia]a din \ns` nu \n sensul arogant, ci putere Romånia. |n calitate de director de \n sens constructiv. De curând, am marketing la aceast` companie a lansat primul card personalizabil lansat vopseaua Spor – “Vopse[ti din Moldova sub sloganul “puterea u[or, vopse[ti cu Spor”. |ntre 2000 [i st` \n cei dragi”. Recent, am sem2005, a fost director de marketing nat un contract cu CrisTim [i propentru Murfatlar, unde, la fel, a babil la prim`var` vom lansa o schimbat imaginea unui “combinat de campanie de comunicare.

Lucra]i [i cu multina]ionale?

Managerii de multina]ional` nu ne intereseaz`, deoarece nu au curajul unui antreprenor. Sunt o specie aparte orientat` c`tre siguran]a proprie [i a postului pe care-l ocup`. Antreprenorii, \n schimb, \n]eleg c` solu]ia nu vine din creativitate dus` la extrem, ci din munc`.

stat” \n liderul pie]ei de vinuri din Romånia. A lansat Sec de Murfatlar, 3 Hectare [i deja celebrele Unirea [i Zaraza. |n 2005, a fondat biroul de consultan]` Trout & Partners condus de Jack Trout. La Trout & Partners, din 2005 pån` \n prezent, lucreaz` pentru Banca Transilvania [i Fan Courier.

De-a lungul timpului a derulat [i proiecte de consultan]` de marketing pentru European Drinks, }iriac Imobiliare, Groupama Romånia.

Biz

57

marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Milionarii nu au timp de Facebook Majoritatea milionarilor lumii au nu numai conturi \n b`nci, ci [i \n re]elele de socializare online. Numai c` nu prea au timp s` le [i acceseze pe acestea din urm`.

Aceasta este concluzia unui sondaj realizat de compania de consultan]` SEI Wealth Network. 70% dintre cei intervieva]i, posesori ai unor conturi de cel pu]in 5 milioane de euro fiecare, au declarat c` sunt utilizatori de Facebook [i alte site-uri similare.

Procentul este chiar mai mare decât al popula]iei cu venituri medii, care acceseaz` re]elele sociale \n propor]ie de 61%.

Numai c`, spre deosebire de restul oamenilor, doar 17% dintre multimilionarii lumii acceseaz` site-urile de socializare zilnic.

Dintre re]elele de socializare, multimilionarii prefer` Facebook, urmat` de YouTube [i LinkedIn.

58

DRUMUL DE LA FREELANCER LA CORPORATIST Am auzit c` BCR c`uta s` angajeze un om pe social media la un eveniment dedicat celor mai influen]i oameni din social media. Ulterior am aflat de pe Twitter c` bloggerul Alexandru Negrea a devenit Social Media Manager pentru BCR.

ALEXANDRU NEGREA Vårsta: 26 de ani Studii: ASE Bucure[ti Blog: http://alexandrunegrea.ro (activ din 2006) A lucrat ca freelancer, \n web design [i programare

Nu-l cuno[team personal pe Alexandru [i nici nu aveam datele lui de contact. I-am solicitat un interviu pe Facebook, pe care el l-a [i acceptat. Am vrut s` afl`m cu ce a[tept`ri porne[te la drum \n noul job [i ce s-a schimbat \n comportamentul s`u de internaut. Probabil nu prea multe. Doar c` a devenit mai responsabil [i probabil un pic mai precaut.

Dac` \n calitate de freelancer ar fi r`spuns \ntreb`rilor de mai jos aproape instant, acum, din noua postur`, a fost nevoie de câteva zile.

Social Media Summit la Cluj

|n acte, postul pe care-l ocupi este de analist

Dup` lansarea Topului celor mai influen]i oameni din social media, \n cadrul primului eveniment regional de social media la Timisoara, revista Biz organizeaz` pe 14 decembrie o conferin]` similar` la Cluj-Napoca.

Evenimentul va reuni bloggeri, speciali[ti \n social media, reprezentan]i ai celor mai active companii \n online [i ai agen]iilor digitale.

Summitul regional este o premier` prin conceptul care st` la baza sa, cât [i fa]` de modelul tradi]ional al evenimentelor Biz.

diul corporatist romånesc va fi preg`tit ca o

Biz

marketing, pe cartea ta de vizit` scrie Social Media Manager. Peste cåt timp crezi c` mefunc]ie de acest gen s` intre \n nomenclatorul

Jobul meu va fi de la 9 la 17, dar eu sunt online 24/24 de pe telefonul mobil, pentru c` am deja un brand foarte important de care m` ocup pe re]elele sociale, iar aici m` refer la brandul personal. Dac` situa]ia o va cere, o s` am grij` [i \n afara orelor de program de brandul BCR, nu e nicio problem` din acest punct de vedere.

Ce crezi c` te-a recomandat pentru acest job?

Cred c` experien]a pe care o am \n social media a contat foarte mult \n decizia BCR. Bine\n]eles, experien]a nu a fost singurul criteriu de angajare, dar a fost unul dintre cele mai importante.

Ce se schimb` \n comportamentul t`u online ca

meseriilor?

urmare a acestui job?

Mediul corporatist românesc este preg`tit pentru oficializarea posturilor ce au leg`tur` cu social media (specialist, expert, manager, junior), numai c` birocra]ia sau alte motive care nu prea au leg`tur` cu mediul corporatist \mpiedic` acest proces de oficializare. Eu am petrecut o s`pt`mân` \ntreag` prin diverse institu]ii ale statului ca s` pot ob]ine un cazier judiciar. Nici nu vreau s` m` gândesc ce ar \nsemna, ca timp de \n]elegere [i execu]ie, o propunere pentru introducerea unei noi func]ii \n nomenclator.

M` responsabilizeaz` foarte mult acest job, nu contest acest lucru. |n ultimul an am mers \n direc]ia responsabiliz`rii oricum, deci func]ia de Social Media Manager din cadrul BCR m` motiveaz` [i mai mult \n demersurile mele. Cu alte cuvinte, o s` r`mân acela[i personaj prietenos [i deschis spre orice experiment social, dar o s` transmit mai mult` informa]ie de specialitate, atât pe blog, cât [i pe re]elele sociale \n care activez.

Crezi c` jobul t`u va fi de la 9 la 17, \n condi]iile \n care social media este 24/24, 7/7?

Cât timp petreci zilnic online?

|ntre 4 [i 16 ore. Timpul petrecut pe internet depinde de ce sarcini am de \ndeplinit \n ziua respectiv`. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

social media DE

LOREDANA S~NDULESCU

CONSUMATORUL ROMÅN DE INTERNET – DE LA DECRE}EL LA IPOD Trei “portrete” conturate de Doru Panaitescu, consultant [i trainer \n marketing [i publicitate online, \n prezentarea sus]inut` la edi]ia a doua a Conferin]ei “Marketing \n Direct”, 8 septembrie 2010.

Utilizatorul de 45 de ani, n`scut \n 1965, face parte din genera]ia Dallas [i totodat` genera]ia Decre]el (genera]ia de sacrificiu). {i-a petrecut adolescen]a cu un televizor alb-negru, pick-up, magnetofon, telefon cu disc, iar primul contact cu internetul l-a avut la 30 - 35 de ani. Pentru el, internetul [i

media sociale pot fi un mister. Ast`zi folose[te Google doar când nu are de ales, are sub 200 de contacte \n telefon, este \nregistrat pe LinkedIn, utilizeaz` Facebook [i Twitter doar accidental, are re]ea wireless la birou.

Utilizatorul de 30 de ani, n`scut \n 1980, membru al genera]iei MTV, [i-a petrecut adolescen]a cu un televizor color, un casetofon, walkman [i un telefon cu taste, iar primul s`u contact cu internetul a fost la 15-20 de ani.

Internetul este pentru el un mediu de lucru uzual. Ast`zi folose[te Google ca pe Biblie, are \ntre 200 [i 600 de contacte \n telefon, are conturi active pe Facebook, Twitter, Linkedin, YouTube,

chiar [i Hi5 [i re]ea wireless oriunde: la birou, acas`, \n ora[.

Utilizatorul de 15 ani, n`scut \n 1995, membru al genera]iei iPod [i Google, s-a n`scut \ntr-o familie dotat` cu televizor cu 100 de canale, are PlayStation, PC, CD, DVD, e-mail-tofax, telefon mobil. Primul contact cu internetul a fost la vârsta de 5-10 ani, iar ast`zi internetul este pentru el “un fel de electricitate”. Nu prea face diferen]a \ntre Google [i browser, are 1.000 de contacte cumulate \n telefon [i \n re]elele sociale, dar nu le cunoa[te “\n persoan`”. Are conturi pe Yahoo, Facebook, Twitter, LinkedIn, Hi5, YouTube [i caut` wireless oriunde. Biz

Din dragoste de ROM Echipa de marketing a brandului ROM a acceptat ca tricolorul de pe ambalaj s` fie \nlocuit cu steagul american. A[a a \nceput ceea ce pân` acum pare s` fie cea mai de impact campanie a unui brand românesc \n social media. Speciali[tii le recomand` marketerilor s` stimuleze interactivitatea [i s` genereze conversa]ii \n jurul brandurilor pe care le au \n grij`. Pu]ini sunt \ns` cei care

au curajul s` ini]ieze [i s` sus]in` o dezbatere real` cu consumatorii.

McCann Erickson [i echipa de marketing a companiei Kandia Dulce au speculat patriotismul reactiv de care sufer` românii [i cu ajutorul câtorva stimuli l-au activat \n jurul unui brand care pierdea din relevan]` \n rândul consumatorilor tineri. Biz

CIFRE |NREGISTRATE DE SITE-UL www.noulrom.ro DUP~ PRIMELE 5 ZILE DE CAMPANIE:

10 LEC}II PE CARE ADRIAN BO}AN LE-A |NV~}AT DIN CAMPANIA ROM

66.031 de vizite pe site 55.571 de vizitatori unici 189.706 vizualiz`ri de pagini 3.668 de comentarii pe site 206 e-mail-uri trimise direct la companie

PAGINA DE FACEBOOK ROM AUTENTIC DUP~ PRIMELE 5 ZILE DE CAMPANIE 1.216 prieteni 602 comentarii 2.772 de fani la profiluri Anti Noul ROM 12.085 de adeziuni la cauzele create de români

ADRIAN BO}AN, Creative Partner, McCann Erickson

1. Creativitatea nu se limiteaz` la publicitate 2. Spune o poveste 3. Noile campanii sunt un puzzle transmedia 4. Fiecare mesaj trebuie conceput special pentru tipul de media 5. Campaniile trebuie s` creeze conversa]ii 6. Nu to]i consumatorii recepteaz` / interac]ioneaz` cu un mesaj \n acela[i fel 7. Campaniile pe internet [i social media se desf`[oar` \n timp real 8. Trebuie s` fii transparent [i autentic \n managementul social media 9. Nu fi “heavy-handed” 10. Ofer` recunoa[tere celor care interac]ioneaz` cu brandul

Biz

59

retail DE

ALEXANDRU ARDELEAN

RETAILER, CUMP~R SOLU}II IT Solu]iile [i echipamentele IT pentru retaileri reprezint` una dintre ni[ele inovatoare ce au cunoscut un boom \n anii trecu]i, dar \n prezent este afectat` de sc`dere. Exist` \ns` o companie care a reu[it chiar s` creasc` \n aceast` perioad`. Detalii despre strategia câ[tig`toare a acesteia, dar [i despre cel mai recent eveniment “RBC Customer Day”, ne ofer` Andrei Boji]`, General Manager al companiei Romanian Business Consult (RBC).

60

Cum a]i caracteriza pia]a de solu]ii IT

Cu cåt a crescut cererea de echipa-

pentru retail \n anul 2010?

mente din partea clien]ilor de retail

|n aceast` zon` a economiei am remarcat reorientarea obiectivelor juc`torilor din retail de la cantitate la calitate [i inova]ie, lucru \mbucur`tor \n condi]iile actuale, când presiunea asupra costurilor [i pre]urilor este una foarte mare.

Ceea ce a adus bun criza este faptul c` majoritatea juc`torilor din retail sunt mai aten]i acum la cei care le trec pragul [i mult mai interesa]i decât \n anii trecu]i \n a face tot posibilul pentru a atrage vizitatori ([i posibili clien]i) \n magazine.

Poate c` nu se “vede” foarte clar din perspectiva unui cump`r`tor unde este IT [i unde nu, dar solu]iile de IT nu se rezum` doar la ceea ce vedem la casa de marcat, atunci când pl`tim. Ele sunt peste tot, de la raft [i pân` la ie[irea din magazin, de la cele simple [i vizibile, cum sunt sistemele de marcat de tip POS (Point of Sale) sau etichetele electronice, pân` la cele mai complexe, cum sunt sistemele de cash management integrate \n solu]ii complete, solu]iile de in-store marketing sau de customer loyalty [i promo]ii.

Solu]iile IT se schimb` odat` cu pia]a ]int`, dar mai ales odat` cu evolu]ia nivelului de cunoa[tere al cump`r`torului. Acum conteaz` mult mai mult eficien]a unei solu]ii decât faptul c` “trebuie” s` o ai, este momentul trecerii de la “must have” la “need to have”.

|n mod normal, pia]a de retail urmeaz` trendul general de sc`dere pe fondul crizei economice, iar dac` vorbim de echipamentele standard, cre[terea este una negativ`. RBC a reu[it totu[i s` p`streze trendul ascendent atât prin diversificarea portofoliului de produse [i servicii, cât [i printr-o strategie adaptat` situa]iei actuale. Am reu[it s` ne mobiliz`m [i s` ne cre[tem chiar cota de pia]`, \n contextul \n care investi]iile majore au fost derulate \n mod aproape exclusiv \n ultimii doi ani de c`tre re]elele interna]ionale din retail prezente [i la noi.

Trecând peste perioada 20062008, care a \nsemnat un boom \n toat` economia româneasc`, odat` cu 2009 am avut de-a face cu o sc`dere destul de accentuat` \n prima parte a anului a cererii [i practic a investi]iilor, cauzat` \n principal de instabilitatea [i inconsisten]a politic` [i economic` din România. Din a doua parte a lui 2009 au fost reluate sau continuate investi]iile aflate on hold pân` atunci [i am putut recupera o parte din sc`derea anterioar`. 2009 a fost de altfel [i anul \n care portofoliul nostru a cunoscut o cre[tere important` [i men]ion`m doar dou` dintre numele noilor no[tri parteneri: Motorola (scannere, terminale mobile [i solu]ii wireless) [i VIF – Fran]a (solu]ii software dedicate pentru industria alimentar`).

Biz

\n ultimii ani?

INOVA}IE |N IT SPECIALIZAT La evenimentul “RBC Customer Day”, desf`[urat la Hotelul Crowne Plaza din Bucure[ti, au avut loc demonstra]ii live ale solu]iilor prezentate \n premier` \n România [i pe pia]a est-european`: Noile sisteme Wincor Nixdorf de tip POS Sisteme de scanare [i \ncasare automat` “Self Check out“ [i Sisteme de Cash Management pentru gestionarea banilor la magazine – solu]ii prezentate de Lothar Wolf, Business Unit Manager, Wincor Nixdorf Solu]ii de colectare [i reciclare PET-uri – solu]ie prezentat` de Reiner Seitz, Development Manager, Wincor Nixdorf Sisteme electronice de etichetare la raft Kiosk-uri pentru diverse aplica]ii Sisteme de emitere carduri de loialitate Noile sisteme de cânt`rire [i etichetare automat` – solu]ii prezentare de Tudor Andronic, Business Development Manager, Bizerba Personal Shopping Assistant – solu]ie prezentat` de Nadim Ghafoor, Product Manager, Motorola Solu]ii de securitate la POS – solu]ie prezentat` de Svitlana Tanasiychuk, Account Manager, Quadrox Noile solu]ii ale Motorola pentru retail – solu]ii prezentate de Peter Peinsold, Channel Account Manager, Motorola

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

tehnologie

ANDREI BOJI}~, General Manager la Romanian Business Consult

Biz

61

retail DE

ALEXANDRU ARDELEAN

|n 2010, situa]ia pare s` se \mbun`t`]easc`, dup` cum arat` cifrele realizate la nou` luni, dar acest lucru se datoreaz` \n principal adapt`rii investitorilor la mediul politico-economic. Practic, se revine destul de rapid la strategia de dezvoltare de dinainte de criz`, ponderat` \ns` cu noii indicatori de cre[tere economic`.

A]i organizat recent un eveniment unic pe pia]a romåneasc` de profil, “RBC Customer Day”, unde a]i prezentat solu]ii [i echipamente noi pentru retaileri. |n ce m`sur` crede]i c` va exista cerere pentru ele?

Solu]iile prezentate sunt aplicabile [i livrabile imediat, func]ionând deja \n Europa de Vest. Nu numai c` avem capabilitatea de a oferi [i implementa cele mai noi [i performante solu]ii, ci anticip`m tendin]ele pie]ei [i nevoile clien]ilor.

Credem c` toate companiile au nevoie de eficien]` sporit`, de fluxuri rapide. Am venit \n \ntâmpinarea nevoilor clien]ilor [i partenerilor, le-am prezentat nout`]i absolute nu numai pentru România, ci [i pentru pia]a est-european`. Cu alte cuvinte, am ini]iat conversa]ia, urmând s` avem discu]ii [i s` analiz`m \mpreun` cu clien]ii oportunitatea aplic`rii. RBC este un partener activ, un consultant \n materie de solu]ii IT integrate, prin urmare rolul nostru este de a le ar`ta clien]ilor care este pasul urm`tor, ce se poate face [i cum se poate schimba \n bine situa]ia actual`. Vom continua seria de evenimente “RBC Customer Day”, \n cadrul c`rora prezent`m \n premier` solu]ii dedicate retailului [i industriei alimentare, o alt` zon` unde RBC este lider, fiind principalul furnizor de solu]ii de trasabilitate [i produc]ie.

Printre echipamentele prezentate s-a num`rat [i solu]ia de Self Check-out. |n ce const` aceast` solu]ie [i care sunt benefiicile pe care le aduce unui retailer?

62

Biz

Cuvânt de deschidere la “RBC Customer Day” – Andrei Boji]` \mpreun` cu invitatul special de la compania Wincor Nixdorf, Johann Isaak, Regional Sales Director pentru Europa Central` [i de Est

Solu]ia ofer` clientului posibilitatea de a-[i scana singur produsele cump`rate [i de a efectua singur plata – numerar sau prin card bancar. Sistemul include, \n varianta complet`, un computer cu ecran tactil, un scanner de coduri de bare, un sistem de plat` prin card, unul de colectare [i procesare numerar [i imprimante de bonuri fiscale [i alte tipuri de bonuri. Avem de-a face cu un transfer de opera]iuni, [i implicit de \ncredere, de la operatorii din magazine c`tre clien]i. Sistemul este folosit cu succes \n multe magazine din occident. Beneficiile pentru retailer ale acestei solu]ii sunt sc`derea timpului de a[teptare la cas` [i reducerea costurilor.

Alt` solu]ie interesant` a fost Reverse Vending Machine. |n ce const` aceast` solu]ie?

Imagini demonstra]ii live eveniment “RBC Customer Day”

Este mai degrab` un concept, echipamentul \n sine este doar o mic` parte a sistemului. Introducerea unui sistem de colectare [i reciclare a PET-urilor este o ini]iativ` luat` de RBC \mpreun` cu mai mul]i parteneri. PET-urile din mase plastice, omniprezente \n magazine, sunt extrem de d`un`toare [i au efecte devastatoare asupra mediului. Obiectivul este reducerea impactului negativ, cu un efort minim din partea consumatorilor. Echipamentul RVM recuno[te [i colecteaz` ambalajele returnate, eliberând un bon valoric egal \n sum` cu valoarea pl`tit` pentru ambalajele respective. Bonul poate fi folosit pentru a pl`ti cump`r`turile \n magazinele partenere. De la produc`tor pân` la consumator, to]i sunt parte din sistem [i beneficiaz` de el.

Acest sistem poate fi varianta câ[tig`toare, care s` completeze celelalte eforturi de a respecta mediul \nconjur`tor, precum [i colectarea selectiv`. Ini]iativa are nevoie, desigur, de suportul [i implicarea autorit`]ilor, care ar u[ura semnificativ procesul de implementare. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

tehnologie gistr`m o cre[tere de câteva procente, p`strând acela[i nivel al resurselor. De asemenea, am lucrat la consolidarea pozi]iei de consultant [i furnizor de solu]ii IT integrate, investind \n preg`tirea profesional` a echipei.

Cum a]i caracteriza comportamentul retailerilor romåni privind dotarea cu echipamente [i solu]ii IT?

Pia]a este \n curs de maturizare \n ceea ce prive[te abordarea fa]` de IT – reprezentan]ii companiilor au \n]eles c` solu]iile IT contribuie semnificativ la cre[terea afacerilor.

Multe companii au continuat investi]iile \n IT, unele chiar le-au crescut. Atitudinea aceasta are ca surs` con[tientizarea faptului c` solu]iile IT au beneficii evidente.

Companiile trebuie s` se adapteze rapid la schimb`rile din pia]`, inclusiv la cele legislative. Recenta schimbare de cotei TVA este un bun exemplu. Tranzi]ia nu s-ar fi putut finaliza atât de rapid dac` nu ar fi existat sistemele informatice care s` o sus]in`. Absen]a \ntârzierilor majore dovede[te un nivel foarte bun [i eficient de utilizare a solu]iilor IT \n retail. Nefiind o pia]` matur`, este loc de dezvoltare [i schimbare, inclusiv la nivel de legisla]ie. Cu siguran]`, dac` aceasta ar ]ine pasul cu pia]a, to]i ar avea de câ[tigat: cump`r`torii – o experien]` mai bun`, retailerii – o activitate mai profitabil`. Jurnalul fiscal electronic, subiect care \nc` se afl` \n dezbateri legislative, este doar un exemplu de schimbare ce ar putea duce la o economie pentru retaileri prin eliminarea consumului de hârtie [i s-ar \ncadra \n tendin]a european`.

Ce previziona]i ca cifr` de afaceri pentru 2010?

Planul nostru, [i \n acest moment ne \ncadr`m \n buget`rile ini]iale, prevede atingerea a 14 milioane euro, practic fiind vorba de o cre[tere minim` de 8% fa]` de anul 2009.

Solu]ie card loialitate

Care sunt planurile companiei pentru anul viitor?

Printre cele mai apreciate solu]ii IT prezentate \n cadrul evenimentului “RBC Customer Day” s-au num`rat echipamentele Self Check-out [i Reverse Vending Machine

Care a fost cifra de afaceri \n 2009?

Primul an de criz`, 2009, a \nsemnat pentru noi o mare provocare. Pe fondul sc`derilor sau chiar dispari]iilor investi]iilor am reu[it s` realiz`m o cifr` de afaceri de 12,9 milioane euro. Cifra este mai mare cu 4% decât \n anul precedent [i acest lucru f`r` a lua \n calcul deprecierea masiv` a cursului de schimb.

Cum a fost anul 2010 pentru RBC pån` acum?

Suntem mul]umi]i de rezultatele din 2010. Am reu[it s` ne p`str`m cifra de afaceri [i chiar s` \nre-

Solu]ie de cânt`rire cu camer` video pentru recunoa[terea automat` a produsului

}intim o cifr` de afaceri cu cel pu]in 5% mai mare [i cre[terea profitabilit`]ii, care s` ne permit` s` finan]`m, din resurse proprii, noi proiecte cheie, cum ar fi un nou ansamblu de birouri pentru echipa RBC. Pentru a atinge aceste obiective, vom continua s` eficientiz`m procesele [i opera]iunile – avem unul dintre cele mai performante sisteme IT de management [i suntem certifica]i din punct de vedere al calit`]ii pentru mai multe standarde. Alte planuri includ extinderea bazei de parteneri, a portofoliului de solu]ii, finalizarea proiectelor ini]iate \n 2010, toate având scopul de a ne consolida pozi]ia de cel mai important furnizor de solu]ii IT pentru retail [i industria de procesare a c`rnii.

Ne a[tept`m ca pia]a s` se dezvolte, cererea de solu]ii IT s` creasc` – cantitativ [i valoric. În multe zone din România retailul modern nu este \nc` prezent, a[adar exist` spa]iu pentru cre[tere.

Anticip`m o manifestare mult mai vizibil` a tendin]ei de trecere la solu]ii moderne precum Self Check-out [i cash management.

Vor prima beneficiile pe termen scurt aduse de solu]iile IT, iar retailerii se vor concentra pe modalit`]i de eficientizare [i automatizare a vânz`rilor, pentru a-[i m`ri num`rul de cump`r`tori. Biz

Biz

63

management

ANGAJAT SAU ANTREPRENOR: cum se potrive[te socoteala de acas` cu cea din tårg Dilema multor angaja]i mai ales \naintea crizei actuale a fost: s` plec sau s` r`mân? Tenta]ia a fost una foarte mare, alimentat` de modul \n care pia]a a ajutat la cre[terea unor cifre de afaceri [i a adus rezultate uimitoare atribuite uneori \n mai mare m`sur` impactului personal decât contextu-

M~D~LINA UCEANU, Senior HR Advisor la Career Advisor

64

Biz

lui. O alt` surs` care a venit s` completeze tabloul a fost [i presiunea social`, care, din p`cate, s-a manifestat destul de pregnant \ntre criteriile cele mai importante care determinau decizia de schimbare a jobului. Cu alte cuvinte, cei din jur fac schimb`ri, au posturi mai bune, au salarii mai mari, au pornit pe cont propriu, reu[esc, eu de ce s` stau pe loc? Ca \n orice schimbare \n carier`, cred c` eva-

luarea corect` a factorilor care motiveaz` o asemenea decizie este un element critic. Dac` mul]i dintre factorii motivatori ]in de elemente din afara individului, [ansele ca aceasta s` reu[easc` sunt destul de mici. |n perioada 2000-2002 am v`zut multe migr`ri din mediul corporatist c`tre companii de consultan]` individuale, \n general create de un fost manager de top care a considerat c` experien]a sa este suficient` pentru a demara o asemenea activitate. Din p`cate, câ]iva ani mai târziu a ap`rut un fenomen invers – o mare parte dintre ace[tia doreau s` se \ntoarc` \n mediul corporatist. Da, pia]a mergea bine, proiecte erau, dar o parte din calculul de acas` nu s-a potrivit cu cel din pia]`. Câteva dintre motivele acestei nepotriviri au ]inut mai mult de nivelul de a[tept`ri eronat fa]` de realitatea pie]ei. Un alt aspect important a fost utilitatea re]elei de contacte – din pozi]ia de angajat \ntr-o mare corpora]ie multe u[i p`reau deschise, din pozi]ia de de]in`tor al companiei locale de consultan]` care abia [i-a \nceput activitatea situa]ia era alta. {i nu ultimul criteriu au fost abilit`]ile de vânzare ale celui care juca rolul de consultant, vânz`tor, contractor, secretar`, administrator [i tot ceea ce mai era necesar \n micul s`u business.

A[a st`teau lucrurile pân` la apari]ia crizei. Dup` 2008, schimb`rile au fost [i mai mari, \ns` de data aceasta factorii motivatori au fost diferi]i. Motivele care i-au determinat pe unii dintre antreprenorii de criz` s` \[i \nceap` afacerile acum au ]inut de alinierea valorilor individuale cu cele ale

organiza]iei sau ale liderilor acesteia sau de perceperea unei asemenea perioade ca fertile pentru idei [i abord`ri noi. Pân` aici evaluarea este corect`, cu siguran]` este perioada abord`rilor inovatoare. |n ceea ce prive[te alinierea valorilor, criza a scos la suprafa]` [i ceea ce este mai bun, dar [i ceea ce este mai r`u [i urât \n mul]i dintre noi. Printre cei pentru care antreprenoriatul nu reprezint` o op]iune viabil` am \ntâlnit destul de multe persoane aflate \n pozi]ii de management care a[teapt` trecerea crizei pentru a-[i schimba angajatorul sau, de fapt, [eful.

Majoritatea antreprenorilor care au demarat activitatea \n aceast` perioad` au estimat c` primii ani vor fi mai dificili pentru businessul nou construit, nu [i-au stabilit un nivel de a[tept`ri prea mare, fiind convin[i c` dac` au suficiente resurse pentru a face fa]` cu success perioadei, businessul se va dezvolta cu mai mare u[urin]` dup` revenirea situa]iei economice. Am remarcat \n destul de multe cazuri deschiderea mai mare pentru proiecte care sunt aliniate valorilor individuale, chiar \n detrimentul nivelului de venit. De altfel, nivelul de venit a fost \n multe cazuri sc`zut chiar \n perioada \n care erau \nc` \n pozi]ia de angaja]i, ceea ce \n multe situa]ii a fost \nc` o influen]` major` asupra deciziei de a porni pe calea mai pu]in comod` a antreprenoriatului. Dac` socoteala de acas` s-a potrivit cu cea din pia]` vom [ti probabil abia \n doitrei ani. Pân` atunci cu siguran]` drumul este pres`rat cu mult` inova]ie [i efort sus]inut. Probabil tocmai pentru a verifica nivelul motiva]iei reale. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

[tiri DE

OVIDIU NEAGOE

VALURI DE OPTIMISM Indicele optimismului \n afaceri pentru evolu]ia din urm`toarele [ase luni (100 fiind valoarea medie global` din octombrie 2009): Stat

Semne bune anul are pe pia]a de recrutare

Grad Optimism Oct. 2009 Oct. 2010 China 105 127 India 138 119 Africa de Sud 127 108 Australia 109 107 Regatul Unit 79 100 SURS~: Regus Business Tracker

CU BUZUNARELE PLINE

Printre priorit`]ile companiilor reintrate pe drumul profiturilor se num`r` atragerea angaja]ilor noi [i accelerarea cre[terilor pentru anul 2011 Preocuparea companiilor pentru recrutarea personalului suplimentar poate fi considerat` un indicator semnificativ care arat` c` strategia organiza]iilor s-a mutat c`tre investi]iile \n dezvoltare. Dovada? Peste o treime dintre organiza]ii pe plan global (36%) inten]ioneaz` s`-[i creasc` num`rul de angaja]i, dup` cum arat` ultima edi]ie a studiului Regus Business Tracker. Totu[i, companiile din România se situeaz` \nc` sub media global`, \n condi]iile \n care numai dou` companii din cinci (18%) inten]ioneaz` s` angajeze personal nou \n anul 2011.

“Inten]ia de a-[i m`ri num`rul de angaja]i este un indicator clar, ce dovede[te c` organiza]iile se preg`tesc s` profite de oportunit`]ile care ar putea ap`rea ca rezultat al relans`rii pie]elor”, spune Mark Dixon, director executiv al furnizorului de solu]ii pentru spa]ii de lucru Regus. “Cu toate c` nu sunt la fel de ambi]ioase ca media global`, proiec]iile referitoare la angajarea for]ei de munc` ar trebui s` evolueze \n a[a fel \ncât s` se asigure c` rata [omajului nu va cre[te \n mod semnificativ \n 2011”, continu` Dixon.

De[i previziunea net` de angajare pentru ultimul trimestru al anului 2010 se afl` la o valoare absolut` de 0%, cu o sc`dere de doar 2 puncte procentuale fa]` de trimestrul anterior, raportat` la aceea[i perioad` a anului trecut previziunea este mai pu]in pesimist`,

\nregistrându-se o \mbun`t`]ire cu 11%, dup` cum arat` studiul Manpower privind “Perspectivele angaj`rii for]ei de munc` pentru trimestrul 4, 2010”.

Ve[tile sunt \mbucur`toare pentru cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc`, mai ales c`, tot potrivit raportului, angajatorii au raportat inten]ii de angajare \n zece sectoare de activitate. Cele mai optimiste previziuni provin din industria prelucr`toare. “|nainte de a-[i asuma o cre[tere de personal, angajatorii prefer` s` primeasc` semnale clare de cre[tere a comenzilor [i abia apoi s` confirme noile angaj`ri”, precizeaz` Camelia St`nculescu, General Manager la Manpower România. Ea adaug` c`, \n ciuda dificult`]ilor de pe pia]a muncii, comparativ cu perioada similar` a anului trecut, mul]i angajatori estimeaz` o \mbun`t`]ire a evolu]iei angaj`rilor, deci o revigorare a propriilor afaceri. {i studiul Regus Business Tracker arat` c` optimismul cuprinde companiile de toate dimensiunile [i din majoritatea sectoarelor.

Astfel, 69% dintre acestea estimeaz` o cre[tere a veniturilor \n urm`toarele 12 luni [i numai 8% o sc`dere a acestora. Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este c` organiza]iile din industria bancar`, asigur`ri [i finan]e au dep`[it criza economic` [i 48% dintre acestea au \nregistrat cre[teri ale veniturilor \n ultimul an. Biz

Dac` media global` a companiilor care a[teapt` o cre[tere a veniturilor este de 69%, exist` state cu a[tept`ri mai mari Stat

Cre[tere preconizat` de companii India 87,5% Africa de Sud 81,5% Germania 74,1% Canada 72,8% Olanda 72,6% Australia 70,1% Surs`: Regus Business Tracker

PLANURI REGIONALE Angajatorii din patru regiuni ale României estimeaz` o cre[tere a activit`]ii de angajare \n T4 2010.

Cele mai favorabile angaj`rii sunt perspectivele raportate de companiile din vestul ]`rii, unde previziunea net` de angajare se ridic` la 12%.

Angajatorii din regiunile Centru [i Sud-Vest anticipeaz` un ritm mai lent al angaj`rilor (+3%). |n acela[i timp, \n alte regiuni se estimeaz` valori negative ale activit`]ii de angajare, cu previziuni negative raportate \n nordvest [i cu valori slabe \n sud-est [i nord-est, unde previziunile sunt de -7% [i respectiv -5%.

SURS~: Manpower – “Perspectivele angaj`rii for]ei de munc` pentru trimestrul IV, 2010”

Biz

65

management DE

OVIDIU NEAGOE

Din nou la [coal` Noua ordine economic` a schimbat [i configura]ia programelor MBA, duc책nd la dezvoltarea [i cre[terea cererii de programe mai pu]in costisitoare [i \ntinse pe o perioad` mai scurt` de timp 66

Biz

training

“S` ne imagin`m o trup` de jazz, care sus]ine un concert”, \[i \ncepe prezentarea Viorel Panaite, partener la firma de training [i resurse umane Human Invest. “Care crede]i c` sunt diferen]ele dintre «vedeta» trupei de jazz [i dirijorul unei orchestre?”, continu` acesta \n timp ce caut` r`spunsuri \n sal`. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Dup` câteva \ncerc`ri timide ale spectatorilor, tot trainerul puncteaz` printr-o compara]ie cu mediul de afaceri: \n timp ce dirijorul este managerul companiei, care “orchestreaz`” toate opera]iunile, liderul trupei de jazz este [i liderul organiza]iei.

Discursul interactiv al trainerului face parte din prezentarea cursului “Leadership Situa]ional II” din cadrul programului pre-MBA “Advanced Management Program”, lansat recent de Human Invest [i Maastricht School of Management. Prima grup` de cursan]i va \ncepe din luna septembrie a anului 2011, iar doritorii vor trebui s` scoat` din buzunare suma de 5.450 de euro.

“Asem`n`tor unui program MBA, Advanced Management Program furnizeaz` o perspectiv` general` a unei palete largi de competen]e de care un manager are nevoie pentru a conduce eficient o afacere sau un departament”, spune Oliver Olson, fondator al Maastricht School of Management România. “Totu[i, un program pre-MBA nu ofer` statutul [i recunoa[terea, nici profunzimea sau intensitatea unui program MBA clasic”, continu` acesta.

Dac` perioada programelor MBA ca unealt` de fidelizare a apus \n timpul crizei economice, a ie[it soarele pe strada angaja]ilor cu sete de cunoa[tere care nu \[i pot finan]a pe cont propriu costurile unui astfel de program: cursurile pre-MBA [i cele de certific`ri interna]ionale. Anii care au stat sub zodia crizei financiare nu au fost tocmai buni pentru pia]a educa]ional`, iar dificult`]ile economice au reu[it s` influen]eze modul \n care companiile se

raporteaz` la programele de dezvoltare profesional` [i personal`, atât \n ceea ce prive[te programele de lung` durat`, adic` MBA [i/sau EMBA, cât [i cele care se desf`[oar` pe o perioad` mai scurt` de timp.

Managerii care scot din propriile buzunare bani s` achite taxele de [colarizare nu mai sunt o noutate \n peisajul actual corporatist.

Presiunile \nc` existente pe o pia]` a muncii extrem de concuren]ial` fac angaja]ii s`

Joaca de-a MBA Niciodat` nu este prea devreme s` investe[ti \n educa]ie. Aceasta pare s` fie deviza firmei de training [i consultan]` \n business Clever Business Solutions, care propune oamenilor de afaceri un altfel de MBA: pentru propriii copii. “Clever” este destinat micu]ilor cu vârste cuprinse \ntre 6 [i 13 ani, cuprinzând cursuri precum: tehnici de comunicare pentru copii, marketing personal, organizare [i time management [i “minifinan]e”. Printre profesorii care vor ini]ia micu]ii \n tainele mediului de afaceri sunt Loredana Manolache – trainer [i realizator de emisiuni TV – sau Alexandru Agarici – actor [i profesor la Academia de Teatru [i Film din Bucure[ti.

opteze pentru astfel de cursuri \n vederea ob]inerii unui avantaj competitiv ob]inut \ntr-un timp scurt. “Din ce \n ce mai mul]i cursan]i se \ndreapt` c`tre programele pre-MBA, care sunt mai ieftine [i de mai scurt` durat`”, spune Rodica R`dulescu, director al Codecs Business School, companie care ofer` [i astfel de cursuri pre-MBA. Rezultatele “migra]iei” mediului de afaceri c`tre cursuri pre-MBA nu s-au l`sat prea mult a[teptate, iar Codecs estimeaz` c` va \ncheia anul \n curs cu o cifr` de

Biz

67

management DE

OVIDIU NEAGOE

afaceri de aproximativ 2 milioane de euro, din care, potrivit Rodic`i R`dulescu, 80% provin din cursuri pre-MBA. “Pe de alt` parte, suntem optimi[ti \n ceea ce prive[te finalul acestui an, pentru c` dac` privim \n urm`, putem spune c` anul 2010 a fost unul mai bun decât 2009, ceea ce ne face s` credem c` \n 2011 pia]a va \ncepe s` creasc` din nou”, mai adaug` directorul Codecs Business School, care estimeaz` o cifr` de afaceri pentru 2011 de 3 milioane de euro, ce are la baz` redeschiderea birourilor din cele mai importante ora[e din ]ar` [i extinderea activit`]ii \n zece state vecine cu România pân` la finele anului viitor.

larg`, dar f`r` un focus specific.

“O calificare profesional` poate lua \n medie doi ani, iar pre]ul variaz`, \ns` \n medie este de 25.000 de euro pentru toat` durata”, spune Matilda Crossman, Managing Director la The ExP Group, companie care are \n portofoliu certific`ri precum ACCA (calificare profesional` interna]ional` pe partea de contabilitate [i audit), CIM

Investi]ie \n viitor Programe pre-MBA oferite pe pia]` la ora actual` Furnizor Human Invest [i [i Maastricht School of Management The ExP Group Codecs

Domeniu Management

Pre] 5.450 euro

Durat` 7 luni

Marketing Management

1.000 euro 3.500 euro

min. 12 luni 18 luni

INVESTI}IE |N VIITOR Un angajat sau un candidat la un loc de munc` care a absolvit cursuri pre-MBA \[i demonstreaz` angajamentul fa]` de dezvoltarea profesional` [i arat` angajatorului c` este dispus s` investeasc` \n carier` [i, mai ales, s` aplice toate cuno[tin]ele dobândite \n cre[terea eficien]ei companiei.

De[i programele pre-MBA [i cele MBA se pot \mbina [i pot aduce o valoare complementar` \n cariera oric`rui manager, realit`]ile economice actuale \i \mping pe majoritatea profesioni[tilor dornici de acumularea cuno[tin]elor c`tre programe pre-MBA [i calific`ri profesionale. Spre deosebire de MBA-urile clasice, acestea pot oferi o profunzime a informa]iei tehnice pe o arie specific`, \ntr-un context de business mai general, \n timp ce un program MBA aduce o informa]ie mai 68

Biz

Experien]a MBA Programe pre-MBA oferite pe pia]` la ora actual` Furnizor Cost* Asebuss 19.000 euro Codecs 15.434 euro * Pre]ul poate sc`dea \n cazul \nscrierilor din timp

Durat` min. 3 ani 2 ani

(marketing) sau CIMA (cea mai renumit` certificare profesional` pe partea de management).

“Calific`rile profesionale interna]ionale reprezint` aproximativ 75% din portofoliul nostru de programe \n acest moment al`turi de programe personalizate [i foarte specializate activit`]ii clien]ilor no[tri”, mai spune Matilda Crossman.

A FI SAU A NU FI LA MBA? Zicala american` “Timpul \nseamn` bani” nu a fost niciodat` mai adev`rat` ca \n

timpul crizei economice. |n urma restructur`rilor, angaja]ii r`ma[i \n companii au preluat din sarcinile fo[tilor colegi de serviciu, ceea ce a \nclinat balan]a work life mult \n defavoarea componentei personale. Incertitudinile care \nc` plutesc chiar [i \n sectorul privat simplific` foarte mult decizia unui angajament financiar pe o perioad` de pân` la trei ani.

De cealalt` parte, din perspectiva companiilor, investi]ia \n dezvoltarea profesional` a resurselor umane este una pe termen mediu [i lung, o solu]ie sustenabil` care asigur` eficien]a \n interiorul organiza]iei [i competitivitatea pe pia]`.

Nu to]i juc`torii din pia]` recomand` cu aceea[i c`ldur` programele pre-MBA. “A[ folosi urm`toarea analogie: \]i dore[ti s` devii medic [i cineva \]i spune c` studiile de medicin` dureaz` prea mult [i sunt mai scumpe [i \]i recomand` un colegiu pentru asistente, mai scurt [i mai accesibil financiar”, spune Bianca Ioan, director de marketing pentru programul EMBA propus de Asebuss.

“Câte asistente s-au \nscris apoi la facultatea de medicin`?”, \ntreab` retoric reprezentantul Asebuss. Dac` de-a lungul carierei este indicat s` existe o specializare a angajatului, sus]inut` [i dezvoltat` [i de o calificare profesional` recunoscut` pe plan interna]ional sau un curs pre-MBA, ideal este un program MBA, care s` pun` experien]a acumulat` \ntr-un context cât mai strategic. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

Ai e-book, ai parte pag. 71

RUGBY Lovitura de pedeaps` a marketingului pag. 72-73 GADGET |ntre business [i divertisment pag. 74-75 AUTO Imaculatele concepte pag. 76-77 Flori de lotus pag. 78-79

Biz

69

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

Minute vulcanice Vulcanul finlandez responsabil de blocarea traficului aerian \n Europa revine cu o fa]` prietenoas`. Compania elve]ian` Romain Jerome a lansat ceasul unicat Eyjafjallajökull-ADN, realizat din roca [i cenu[a vulcanului finlandez. Produc`torul

ISTORIA IMPERIULUI DE CLE{TAR Pe covorul ro[u, pe hainele celebrit`]ilor sau chiar la zgarda animalelor de companie, cristalele Swarovski graviteaz` la grani]a dintre elegan]` [i lux, pot face mai mult decât s` decoreze un obiect vestimentar, acestea pot comunica informa]ii importante despre cei care le achizi]ioneaz`.

Funda]ia Calea Victoriei propune bucure[tenilor, \ntr-un curs ce va avea loc

elve]ian de orologii transform` lava care erupe \ntr-o metafor` a vulnerabilit`]ii omenirii \n fa]a for]elor naturii. Ceasul este un model unicat, cost` 50.000 de dolari [i este pus \n vânzare cu un certificat ce atest` autenticitatea materiei prime folosite la realizarea acestuia.

Produc`torul elve]ian de orologii a mai lansat Titanic–ADN, la fabricarea c`ruia s-a folosit o]el ruginit de pe Titanic, [i Moon–ADN, al c`rui cadran con]ine praf de pe Lun`.

de la \nceputul lunii noiembrie, s` descopere fa]etele imperiului Swarovski.

Pân` acum, speciali[tii \n marketing inovau \n ceea ce prive[te eficien]a metodelor de anticipare a calculelor efectuate \n economie; se pare c` noile teorii sus]in c` metoda “matematic`” este doar o b`taie de cap.

Aceasta este ideea de la care porne[te autorul Dan Hill \n volumul “Emotionomics. Cum s` câ[tigi inimile [i min]ile oamenilor”, ap`rut` recent la editura Publica.

Cartea este un ghid complet [i o incursiune original` \n lumea emo]ional` a afacerilor. Sentimentele, emo]iile [i instinctele sunt elemente cheie de care poate depinde o afacere pentru c`, \n final, \ntreg arsenalul ra]ional al omului este irosit pe justificarea ra]ional` a alegerilor emo]ionale. Volumul nu este doar o expunere a unor idei noi, ci un ghid practic menit s` fac` cititorul s` recunoasc` [i s` poat` manipula reac]iile interioare ale oamenilor.

Biz

La 50 de ani de la \ncheierea celui de-al doilea r`zboi mondial, micul univers al unui pensionar bucure[tean este zguduit de primirea unei medalii de onoare. Dar actele de eroism men]ionate \n scrisoarea \nso]it` de medalie nu coincid cu filmul evenimentelor de pe front de care \[i aminte[te veteranul, drept care acesta \nainteaz` institu]iei de la care a primit decora]ia o declara]ie de revocare a acesteia. Totu[i, \n timp ce se evalueaz` decizia, via]a b`trânului \ncepe s` se schimbe \n bine: recâ[tig` respectul vecinilor [i al prietenilor [i se \mbun`t`]e[te leg`tura cu propriul fiu, plecat \n Canada \nainte de 1989. Povestea ruleaz` pe marile ecrane de la jum`tatea lunii noiembrie \n pelicula “Medalia de Onoare”, regizat` de C`lin Netzer. |n rolurile principale \i ve]i putea vedea pe Victor Rebengiuc [i Camelia Zorlescu. Pelicula a ob]inut cinci premii la Festivalul Interna]ional de Film din Salonic.

ascunse ale istoriei

Emo]ii, ca la carte

70

Onoare f`r` eroare?

Culoare belgian` Muzeul Na]ional de Art` al României g`zduie[te pân` la jum`tatea lunii ianuarie expozi]ia “Nervia 1928 - 1938: Pictori din anii ’30 \n Belgia”. Expozi]ia prezint`, \n premier` \n România, retrospectiva Nervia – grup \ntemeiat la 1928 \n Mons, care va fi capital` cultural` \n anul 2015 – prin intermediul a 130 de lucr`ri semnate de nou` membri ai grupului, printre care Frans Depooter, Pierre Paulus, Anto Carte [i Taf Wallet.

Vizitatorii vor avea prilejul s` descopere arti[ti care s-au constituit \ntr-un grup pe baza idealurilor unei arte intimiste, o art` puternic angajat` \n afirmarea identit`]ii valonilor.

Grupul a jucat un rol important \n mi[carea artistic` din prima jum`tate a secolului XX din Belgia [i, \n special, din Valonia.

carte

AI E-BOOK, AI PARTE Editura Nemira a lansat la jum`tatea lunii trecute primul magazin de c`r]i electronice local [i, pentru moment, propune o bibliografie de peste 50 de volume \n limba român`.

Grupul editorial Nemira este prima editur` care de]ine [i un magazin de c`r]i electronice (e-book), care pot fi “r`sfoite” atât pe telefonul mobil, cât [i pe dispozitive speciale pentru citirea volumelor virtuale. Printr-un parteneriat cu platforma editiadigitala.ro, editura propune iubitorilor de literatur` c`r]i \n formatele [i standardele de calitate [i securitate folosite \n lume. |n magazinul electronic Nemira, vizitatorii pot opta pentru mai bine de 50 de titluri, care pot fi desc`rcate [i citite pe toate platformele mobile sau fixe, tablete grafice, smart phone [i orice tip de sistem de calcul. “Oferta de carte digital` va cre[te rapid \n urm`toarea perioad`, pe m`sur` ce dispozitivele de citire dedicate vor deveni o unealt` zilnic`”, anun]` reprezentan]ii editurii. Pre]urile e-book-urilor sunt mai mici decât cele ale unei c`r]i clasice, fiind cuprinse \ntre 4,99 [i 19,99 de lei. Printre autorii propu[i de editur` se num`r` Gustave Flaubert, Dostoievski, Charles Baudelaire, Mateiu Caragiale. Biz

Biz

71

life rugby DE

CRISTIAN CHINA-BIRTA

LOVITURA DE PEDEAPS~ A MARKETINGULUI Din ce \n ce mai popular, dup` cum o arat` audien]ele televiziunilor care transmit meciurile, dar [i afluxul de spectatori pe stadioane, rugby-ul rom창nesc sufer` \nc` din plin la capitolul marketing.

72

Biz

rugby NOUT~}I

Pentru al doilea an consecutiv, Campionatul Na]ional de Rugby este câ[tigat de {tiin]a Baia Mare. Club mic, cu resurse financiare modeste, dar care a [tiut s` \[i gestioneze foarte bine banii \n aceast` perioad` de criz`.

Mult` lume spune c` acesta a fost secretul succesului lor, abilitatea de a face mult cu bani pu]ini. Mai ales pe fondul c`derii financiare a cluburilor bucure[tene, obi[nuite dintotdeauna cu bugete mari [i constante. În ciuda succesului pe plan sportiv, când vine vorba de marketing, pre[edintele clubului b`im`rean, C`lin Matei, consider` c` mai e mult pân` departe. “În Romania, rugby-ul nu are \nc` parte de promovarea pe care ar merita-o. În ceea ce prive[te marketingul, cluburile nu au \nc` bani de a[a ceva. {tiu c` un marketing bine f`cut atrage alte resurse financiare, dar pentru a porni este nevoie de sume destul de consistente, pe care nu le avem deocamdat`”, a declarat pentru Biz C`lin Matei.

Oficialul b`im`rean afirm` c` exist` un plan de b`taie \n acest sens, dar unul \n care pa[ii mici reprezint` solu]ia optim`: \n scurt timp, clubul va produce obiecte personalizate [i va deschide un magazin virtual pe site-ul oficial al clubului nostru. “Promovarea imaginii unui club cost`, iar \n rugby-ul de la noi nu se prea investe[te. Noi vom face aceste obiecte personalizate cu ajutorul unor firme care \[i vor promova \n acest fel imaginea, iar noi vom beneficia \n urma vânz`rii acestor materiale promo]ionale. F`r` sprijinul acestor firme nu am putea realiza asemenea lucruri, pentru c` noi ca [i club nu avem bani pentru asta”, arat` C`lin Matei. De asemenea, clubul va derula ac]iuni de promovare a imaginii rugby-ului, va face campanii \n [coli [i licee, dup` ce a avut deja o asemenea ac]iune cu copiii de gr`dini]`.

La rândul s`u, Lucian Lorin, directorul de comunicare al Federa]iei Române de Rugby, crede c` promovarea rugbyului românesc se afl` pe drumul cel bun. “Suntem \nc` la \nceput, dar rezultatele sunt mai mult decât \mbucur`toare. Trebuie s` ne gândim [i la faptul c` ani de zile nu s-a f`cut nimic \n acest sens, a[a c` noua conducere a FRR a \nceput totul de la zero”, ne-a declarat Lucian Lorin. Federa]ia are [i un magazin de unde suporterii pot s` cumpere tricouri, treninguri, [epci [i alte obiecte promo]ionale.

“Am fost surprin[i s` vedem cât` lume cump`r` lucruri cu \nsemnele na]ionalei de rugby. E o dovad` c` lumea are nevoie de a[a ceva, c` vor s` aib` obiecte personalizate cu echipa na]ional` de rugby”, mai spune Lorin.

Diferen]a dintre ce se \ntâmpl` la noi [i ce se \ntâmpl` “dincolo” \n materie de marketing sportiv este imens`. Dincolo de cifre oficiale [i de statistici seci, prefer`m s` v` oferim scrisoarea de mai jos, a lui George Mo]oc, un b`im`rean care acum st` \n Canada. Credem c` e ilustrativ` pentru subiectul \n cauz`. Am p`strat “graiul” original al autorului.

“La ora finalei din 2009 m` g`seam \n Baia Mare. Noa, ce fain – mi-am zis – cump`r calendarul echipei [i vreo 5 tricouri s` le duc \n Canada. C` [i-a[a mi se tot l`uda vecinu’ de cartier cu care v`d campionatu’ englez la cârciuma din col] cu tricoul lui din ceva fund`tur`, de-acolo, de la canguri. Ia s`-i dau io peste bot cu campionii României.

N-am avut ce cump`ra. N-am avut nici \n 2010. Am r`mas cu dolaru’ \n mân`. Clubul de rugby din Baia Mare e \n situa]ia paradoxal` de a bate tot pe teren [i de a fi coda[ la marketing. Po]i s` fii cel mai \nfocat suporter al echipei, c` dac` vrei s` \i por]i numele pe un tricou, trebuie s`-l scrii cu pixul.

Situa]ia e exact pe dos cu echipa de fotbal din ora[ul unde locuiesc, FC Toronto. ~[tia \s ni[te bomb`l`i pe terenul de fotbal, ni[te ciurucuri, c` deja se vorbea s` desfiin]eze clubul. Da, dar au f`cut stadion plin la toate meciurile, au vândut tone de tricouri/calendare/ [epci al dracu’ de scumpe, au academie de fotbal unde p`rin]ii dau bani cu ghiotura”. Biz

Stejarii Bucure[ti \nving la limit` Parma Crociati Meci tr`it la intensitate maxim` de cei peste 1.500 de spectatori prezen]i pe stadionul Arcul de Triumf. Stejarii Bucure[ti au reu[it s` \nscrie un eseu \n ultimul minut de joc, ob]inând astfel prima lor victorie din acest sezon de Challenge Cup. Urm`torul meci al b`ie]ilor no[tri va fi pe 11 decembrie, cu galonata Stade Français.

Radu B`s`l`u a renun]at la rugby Juc`torul român a fost nevoit s` renun]e la rugby din cauza unor probleme grave la coloan`. În vârst` de 25 de ani [i considerat unul dintre cei mai puternici pilieri din campionatul intern, Radu B`s`l`u a practicat rugby-ul timp de 18 ani, fiind ini]iat \n acest sport la vârsta de 7 ani la juniorii clubului Triumf. Spune c` i-a fost greu s` renun]e la rugby, dar c` a trebuit s` o fac` \ntrucât este vorba de s`n`tatea sa. Radu B`s`l`u a jucat pentru România \n ultimul meci sus]inut de na]ionala noastr` contra Tunisiei, la Buz`u. A evoluat pentru Triumf [i Metrorex (juniori), Steaua [i Arad (seniori).

Biz

73

life gadgets GABRIEL BÂRLIG~

|ntre business [i divertisment

DE

74

Biz

Luna octombrie a adus pe pia]a româneasc` dou` laptopuri high-end de excep]ie, fiecare concentrându-se, \ns`, pe un segment diferit de pia]`. ASUS a venit cu NX90, care \[i propune s` ofere o experien]` unic` de divertisment multimedia,

ASUS NX90 DATE TEHNICE Intel Core i7 SISTEM DE OPERARE: Windows 7 MEMORIE: pân` la 12 GB DDR3 SDRAM (1.333/1.066 MHz) HDD: 640 GB ECRAN: 18,4 inch, Full HD, LED PLAC~ GRAFIC~: ASUS Geforce GT 335M 1GB DRIVE OPTIC: Blu-ray DVD Combo DIMENSIUNI (L~}IME/ADÂNCIME/GROSIME): 530 x 280 x 30 mm GREUTATE: 4,4 kg (cu baterie) CONECTIVITATE: WLAN, Bluetooth V2.1+EDR, HDMI, USB, card reader PRE}: cca 10.000 lei PROCESOR:

Compromisul a fost un termen exclus din start \n dezvoltarea acestui laptop. Designerul britanic David Lewis a gândit totul \n a[a fel \ncât experien]a de sunet s` fie des`vâr[it`, astfel c` boxele sunt \n premier` integrate \n monitor, eliminându-se vibra]iile [i interferen]ele. Iar tehnologia SonicMaster, dezvoltat` \n parteneriat cu Bang & Olufsen ICEpower, ofer` cea mai \nalt` fidelitate audio. NX90 este primul laptop din lume cu dou` touchpad-uri, iar carcasa [i suportul pentru mâini sunt acoperite cu aluminiu polizat. gabriel.barliga@revistabiz.ro

gadgets \n timp ce Sony a lansat Vaio Z, prezentat de companie drept cel mai puternic notebook din gama business.

Dar specifica]iile tehnice [i designul extraordinar ale celor dou` laptopuri spun mai multe decât orice declara]ie.

SONY VAIO Z Japonezii spun c` au realizat instrumentul ideal pentru oamenii de afaceri ai zilelor noastre, \mbinând mobilitatea sporit` cu ultraperforman]e. Pentru durabilitate [i reducerea greut`]ii s-au folosit din plin fibra de carbon [i aluminiul, iar hard-disk-ul este Quad SSD, care ofer` o vitez` de [ase ori mai mare \n transferul de date comparativ cu sistemele clasice [i spore[te [i rezisten]a la [ocuri. Iar solu]ia grafic` hibrid` proprietar` (Hibrid Grafic Dinamic) optimizeaz` inteligent performan]ele grafice \n func]ie de gradul de dificultate al activit`]ii, comutând automat sau manual \ntre unitatea Intel integrat` [i unitatea de procesare vizual` NVIDIA GeForce 330M.

DATE TEHNICE Intel Core i7-640M SISTEM DE OPERARE: Windows 7 Professional (64-bit) MEMORIE: 6GB DDR3 SDRAM (1066 MHz) SDD: 256 GB Quad SSD ECRAN: 13,1 inch, Full HD, LED PLAC~ GRAFIC~: NVIDIA GeForce GT 330M GPU + Intel HD Graphics cu 1GBB GDDR3 VRAM DRIVE OPTIC: Blu-ray DIMENSIUNI (L~}IME/ADÂNCIME/GROSIME): 314 x 210 x 23,8-32,7 mm GREUTATE: 1,43 kg (cu baterie); CONECTIVITATE: WLAN; VAIO Everywair WWAN; Bluetooth 2.1+EDR; HDMI PRE}: de la 8.200 la 15.000 lei PROCESOR:

Biz

75

life motor GABRIEL BÂRLIG~

Audi e-tron Spyder

Electric, hibrid, ecologic –

Când vezi acest concept, numai s`-l bagi \n priz` nu-]i vine. Audi a \nglobat \n e-tron Spyder toate elementele noii sale filosofii de design, a[a c` modelul arat` gata de \nghi]it [oseaua.

Caracterul sportiv este demonstrat [i de parbrizul dintr-o singur` bucat` care \nv`luie conceptul [i pe p`r]ile laterale, amintind de ma[inile de curse clasice, la fel ca [i priza uria[` de aer din fa]`. Farurile sub]iri completeaz` aspectul de cap de rechin al ma[inii. Propulsia este asigurat` de un sistem hibrid, format dintr-un TDI de 3 litri foarte eficient (consum de numai 2,2 litri / 100 km), care produce 300 CP [i dou` motoare electrice cuplate la puntea fa]`, care aduce un plus de 88 CP. Rezultatul este o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n numai 4,4 secunde [i o vitez` maxim` de 250 km/h. Bateriile asigur` o autonomie \n regim exclusiv electric de 50 km, la o vitez` maxim` de 60 km/h. Biz

\ntr-o vreme aceste cuvinte \nsemnau pentru industria auto ma[ini urâte, \ncete [i nedorite de prea mult` lume. Dar vremurile s-au schimbat radical, iar noile concepte prezentate de produc`tori

DATE TEHNICE DIMENSIUNI

(L~}IME/ADÂNCIME/GROSIME): 4.060/1.810/1.110 mm AMPATAMENT: 2.430 mm MOTOR: 3.0 TDI (300 CP) + 2 propulsoare electrice (88 CP) CUPLU MAXIM: 1.002 Nm ACCELERA}IE

0-100 KM/H:

4,4 secunde VITEZA MAXIM~: GREUTATE:

250 km/h 1.450 kg

demonstreaz` c` vremea compromisurilor \n domeniu a trecut.

76

Biz

I m a c u l a t e l e

DE

motor

c o n c e p t e

Astfel se nasc ma[ini “verzi” care ating viteze ame]itoare, au timpi de accelera]ie care atrag invidia surorilor cu combustie intern`, iar la capitolul design atrag privirile tuturor.

Dintre conceptele prezentate recent la Salonul Auto de la Paris, am ales dou` bijuterii care se \ntrec \n performan]e, \nf`]i[are [i... protec]ia mediului.

Jaguar C-X75 De trei sferturi de secol, Jaguar \ncânt` privirile iubitorilor de automobile cu ma[ini unice, multe dintre ele intrate \n istorie. La aniversarea de 75 de ani, felina britanic` vine cu un concept de-a dreptul senza]ional, C-X75, ale c`rui curbe fur` imediat ochiul privitorului.

Constructorul a optat pentru patru motoare electrice de 50 kg fiecare, câte unul pentru fiecare roat`, care produc \mpreun` nu mai pu]in de 780 CP. Dar adev`rata inova]ie const` \n folosirea unor miniturbine cu gaz, care \ncarc` bateriile cu litiu-ion ce propulseaz` la rândul lor motoarele electrice, conferind conceptului o autonomie de pân` la 900 km. Cu bateriile \nc`rcate [i f`r` turbine (deci cu zero emisii de CO2), ma[ina poate rula 110 km.

Pentru reducerea greut`]ii s-a apelat la un aluminiu special atât pentru [asiu, cât [i pentru caroserie. Biz

DATE TEHNICE DIMENSIUNI

(L~}IME/ADÂNCIME/GROSIME): 4.647/2.020/1.204 mm AMPATAMENT: 2.725 mm MOTOR: 4 propulsoare electrice a câte 195 CP fiecare CUPLU MAXIM: 1.600 Nm ACCELERA}IE

0-100 KM/H:

3,4 secunde VITEZA MAXIM~: GREUTATE:

gabriel.barliga@revistabiz.ro

330 km/h 1.350 kg

Biz

77

life motor DE

GABRIEL BÂRLIG~

Flori de Lotus |n 1960, la Monaco, legendarul pilot Stirling Moss câ[tiga Marele Premiu de Formula 1 la volanul unei ma[ini cu un nume ciudat – Lotus. Pân` \n 1978, britanicii de la Lotus aveau deja la activ [apte titluri mondiale la constructori [i introduseser` [asiul monococ` \n Formula 1. Compania s-a impus mai \ntâi pe circuitele de curse [i apoi a câ[tigat popularitate prin modelele de [osea. A[a au ap`rut nume de legend` ca Esprit sau Elan. Dar perioada de glorie \n lumea curselor (anii '60 [i '70) [i succesul comercial de la finele anilor '80 [i \nceputul anilor '90 s-au oprit brusc. Compania a intrat \ntr-un con de umbr` \n ultimii ani, mai ales dup` ce General Motors a vândut-o c`tre proprietarul Bugatti \n 1993, Lotus fiind cump`rat` trei ani mai târziu de Proton, companie auto din Malaiezia. Când nimeni nu se mai a[tepta, anul acesta, la Paris, Lotus a prezentat noua gam`, cu modele ce vor \ncepe s` apar` pe pia]` din 2011. Iar dup` cum arat` ma[inile [i specifica]iile tehnice, concuren]a (Porsche, Aston Martin, Ferrari sau McLaren) are de ce se teme. Biz

Esprit Revenirea legendei Era, poate, cel mai a[teptat model al britanicilor, iar ace[tia nu au dezam`git.

Lotus vine cu un supercar care ia tot ce e mai bun \n domeniu [i trece la nivelul urm`tor. “Este supercarul prin excelen]`”, a spus la lansare Dany Bahar, CEO al Group Lotus.

DATE TEHNICE V8 de 5 litri PUTERE: 620 CP CUPLU MAXIM: 720 Nm ACCELERA}IE 0-100 km/h: 3,4 secunde VITEZ~ MAXIM~: 330 km/h GREUTATE: 1.450 kg LANSARE: 2013 MOTOR:

Elan F`r` compromisuri Cu acest model, Lotus vrea s` ofere nu doar o ma[in` ultrasportiv`, ci [i un automobil potrivit pentru utilizarea de zi cu zi. Tocmai de aceea exist` [i o versiune cu dou` locuri \n spate. Caroseria cu aspect musculos \i confer` o personalitate deosebit`.

DATE TEHNICE V6 de 4 litri PUTERE: 460 CP CUPLU MAXIM: 465 Nm ACCELERA}IE 0-100 km/h: 3,5 secunde VITEZ~ MAXIM~: 310 km/h GREUTATE: 1.295 kg LANSARE: 2013 MOTOR:

78

Biz

motor

Eterne Superba doamn` Acolo unde puterea [i agresivitatea se \nt창lnesc cu gra]ia, stilul [i sofisticarea se afl` Lotus Eterne. Este un GT cu patru locuri care combin` \ntr-un mod unic sportivitatea cu un nou tip de elegan]`, dar [i aspectul exterior compact cu spa]iul generos la interior.

DATE TEHNICE V8 de 5 litri PUTERE: 620 CP CUPLU MAXIM: 720 Nm ACCELERA}IE 0-100 km/h: 4 secunde VITEZ~ MAXIM~: 220 km/h GREUTATE: 1.800 kg LANSARE: 2015 MOTOR:

Elise Juc`u[` [i matur` Cu o estetic` o scoate clar \n eviden]`, noua Elise este ma[ina entry-level de la Lotus, a[a c` nu-[i ascunde latura ghidu[` [i n`r`va[`. Este perfect` pentru cei care vor sportivitate [i design de top, dar dispun de un buget ceva mai limitat.

DATE TEHNICE L4 de 2 litri PUTERE: 320 CP CUPLU MAXIM: 330 Nm ACCELERA}IE 0-100 km/h: 4,3 secunde VITEZ~ MAXIM~: 270 km/h GREUTATE: 1.095 kg LANSARE: 2015 MOTOR:

Elite Exclusivitate britanic` Cuv창ntul de ordine pentru acest model este elegan]a. Liniile fluide ale caroseriei, interiorul exclusivist [i inova]iile tehnologice folosite toate se reg`sesc \n acest GT de ultim` genera]ie. Este o decapotabil` de dimensiuni ceva mai mari fa]` de celelalte modele, venind standard cu dou` locuri \n spate.

DATE TEHNICE V8 de 5 litri PUTERE: 620 CP CUPLU MAXIM: 720 Nm ACCELERA}IE 0-100 km/h: 3,7 secunde VITEZ~ MAXIM~: 315 km/h GREUTATE: 1.650 kg LANSARE: 2014 MOTOR:

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

79

opinie

Cele patru roluri ale unui CFO

R~ZVAN HOROBEANU Manager, Deloitte Consultan]`

80

Biz

Ultimii ani au adus schimb`ri f`r` precedent pe pia]a financiar` global`, dar [i local`. Acestea au marcat \n mod definitiv modul \n care directorii financiari au acces la finan]`ri pe termen scurt [i lung. |n prezent, directorii financiari caut` s` \[i diversifice sursele de finan]are prin dezvoltarea unor rela]ii cu b`nci noi, fonduri de investi]ii private sau suverane.

De]in`torii acestor surse de finan]are sunt mult mai precau]i [i solicit` transparen]` ridicat` asupra activit`]ii companiilor, precum [i respectarea strict` a unor indicatori financiari [i opera]ionali. Aceste cerin]e se reflect` direct \n activitatea directorului financiar (CFO), prin cerin]e de raportare sporite [i monitoriza-

rea atent` a indicatorilor contractualii.

Reducerea costurilor de operare reprezint` un alt aspect de care directorii financiari trebuie s` ]in` cont. Ei au sarcina de a redefini modelul de operare al departamentului financiar prin centralizarea sau externalizarea unor opera]iuni.

Astfel, unele companii centralizeaz` activit`]ile financiar-contabile de la nivelul sucursalelor, iar \n cazul grupurilor de companii sunt \nfiin]ate centre de servicii financiar-contabile.

Aceste dou` exemple men]ionate mai sus arat` o dezvoltare rapid` a rolului de CFO, care a devenit unul dintre pilonii centrali ai companiei.

Astfel, echipa de management [i ac]ionarii se a[teapt` ca acesta s` interpreteze patru roluri complexe: administrator, operator, strateg [i catalizator. |n practic`, \n companiile din România, rolul de administrator este frecvent \ntâlnit. Agenda zilnic` a unui CFO cuprinde asigurarea \nregistr`rilor contabile, raportarea lunar`, respectarea cerin]elor legale de natur` contabil` [i fiscal` \n continu` schimbare, efectuarea pl`]ilor, controlul intern, precum [i men]inerea valorii activelor. Aceste activit`]i las` pu]in timp disponibil pentru \mbun`t`]irea eficien]ei departamentului financiar, precum [i identificarea, dezvoltarea [i reten]ia angaja]ilor, componente importante ale rolului de operator. |n paralel, situa]ia economic` actual` genereaz` oportunit`]i de business. Valoarea sc`zut` a activelor [i companiilor poate fi considerat` propice pentru activitatea de fuziuni [i achizi]ii. Rolul directorului financiar este de a selecta acele op]iuni care sus]in dezvoltarea companiei. Aceast` situa]ie reflect`

rolul de strateg pentru un CFO care se implic` \n mod direct \n definirea strategiei companiei, pentru a \mbun`t`]i performan]a [i valoarea ad`ugat` adus` ac]ionarilor [i ofer` o perspectiv` financiar` asupra diferitelor ini]iative.

Nu \n ultimul rând, un CFO este un catalizator, un agent al schimb`rii care urm`re[te alinierea [i executarea strategiilor prin responsabilizarea celorlal]i membri ai echipei de management. De asemenea, acest rol presupune men]inerea unor rela]ii de \ncredere [i sus]inere reciproc` cu ceilal]i membri ai echipei de conducere.

Cele patru roluri ale unui CFO prezentate anterior, precum [i provoc`rile economice actuale atrag schimb`ri semnificative \n cadrul departamentului financiar.

De regul`, aceste schimb`ri trebuie s` fie implementate foarte rapid, f`r` s` \ngreuneze activitatea opera]ional` curent`.

Din p`cate, mediul actual dificil [i complexitatea celor patru roluri conduc, \n unele cazuri, la schimbarea frecvent` a CFO-ului, din motive de performan]` sc`zut`. Instabilitatea acestei func]ii poate afecta \ns` performan]a \n ansamblu a companiei, motiv suficient pentru ac]ionari s` acorde aten]ie sporit` consolid`rii [i dezvolt`rii pozi]iei de CFO. Din experien]a noastr`, atât la nivel global, cât [i local, am observat c` asisten]a extern` poate aduce o nou` perspectiv` integrat` asupra departamentului financiar pentru a ajuta directorul financiar s` identifice oportunit`]ile de schimbare. Aceast` abordare poate avea un impact semnificativ asupra valorii ad`ugate create de c`tre CFO [i departamentul acestuia atât \n cadrul companiei, cât [i \n exteriorul acesteia.