Biz 205- Puterea numelui in afaceri

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

PUTEREA NUMELUI

Nr. 205 • 15 – 30 noiembrie 2010 • 6,5 lei

IN AFACERI

Echipa Biz \mpreun` cu Unlock Market Research [i-a propus s` afle care sunt cele mai cunoscute branduri de persoane \n mediul de afaceri romånesc [i ce anume le define[te. Afla]i cine sunt oamenii al c`ror nume valoreaz` mai mult decåt o garan]ie bancar`.

TOP 200 COMPANII PRIVATE ROMÂNE{TI CU CEA MAI MARE CIFR~ DE AFACERI

Nr. 205

Publicitate

Marketing

PR

Media

Digital

|ntreaga industrie de comunicare.

Un singur portal

www.strategic.ro

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

Topuri dincolo de relativitate

|

n num`rul special pe care \l lans`m an de an la ZileleBiz oferim de fiecare dat` subiecte consistente [i eviden]iem oameni de afaceri deosebi]i. Este un num`r special pentru un eveniment special. {i de aceast` dat` avem multe articole puternice, din domenii de activitate dinamice, [i sunt convins` c` ve]i g`si subiecte interesante.

M` opresc \n editorialul meu la cele dou` topuri pe care le-am realizat special pentru acest Biz, pentru c` reac]iile pe care le vor na[te vor fi pe m`sur`.

Public`m, ca \n fiecare an, clasamentul companiilor private cu cea mai mare cifr` de afaceri din România. Devenit o tradi]ie, Top 200 este a[teptat [i dezb`tut atât de cei prezen]i \n el, cât [i de anali[ti [i de comunitatea de afaceri din România. A[a cum v-am obi[nuit, nu este un top realizat pe surse sau estim`ri. Este construit pe marginea cifrelor de afaceri declarate de companiile private române[ti la Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului.

Valoarea analizelor realizate de redactorii de la Biz precum [i tendin]ele pe care le eviden]iem ofer` o imagine clar` a mediului de afaceri românesc.

Cel`lalt top, al celor mai puternice branduri personale \n afaceri, este o premier`. Sunt convins` c` cititorii revistei Biz se a[teptau la un astfel de top. Suntem prima revist` de business din România care a scris despre brandul personal [i care a oferit num`r de num`r brandingului o pozi]ie privilegiat`. De-a lungul timpului, am cunoscut [i intervievat mul]i oameni de afaceri care au ajuns mai departe decât compania pe care o conduc.

Dac` v` \ntreb cu ce companie \l asocia]i pe Marius Ghenea, pot primi cel pu]in cinci r`spunsuri diferite. Numele s`u a devenit mai puternic decât compania pe care o de]ine sau o conduce. A[a ne-a venit ideea topului.

Multe idei r`mân \n acest stadiu [i din diverse motive nu sunt puse \n practic`, dar noi nu ne-am l`sat pân` nu am g`sit o companie de cercetare care s` aib` curaj s` fac` acest studiu. Adina Vlad de la Unlock Marketing Research este un profesionist \n fa]a c`ruia m` \nclin. Pornind de la ideea noastr`, Adina [i echipa sa au realizat un studiu de pia]` având curajul s` fac` o cercetare despre brandul personal \n afaceri \n România. Nu v` oferim a[adar un top al banilor. Nici al celor mai boga]i români. V` oferim mult mai mult decât atât! V` ar`t`m cât de boga]i sunt oamenii datorit` a ceea ce sunt ei. Un top al valorii oamenilor de afaceri \n ochii mediului de afaceri. {tiu c` vom avea multe comentarii [i \ntreb`ri. A[a este de fiecare dat` când ai curajul s` faci pionierat. {i mai [tiu c`, \ncepând cu aceast` edi]ie a ZilelorBiz, \n care prezent`m topul, din ce \n ce mai mul]i oameni de afaceri vor \ncepe s` fie mai aten]i la imaginea lor. {i cred c` demersul nostru este deja câ[tig`tor.

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

BIZ 205

COVER STORY

30 BRANDURI PERSONALE

|N AFACERI

pagina

36

AGEND~

INTERVIUL BIZ

4 Infla]ia noastr` cea de toate prognozele 6 {tiri in 140 de caractere 6 Un spaniol la Vodafone România 6 Xerox schimb` foaia \n România [i Moldova 6 C`utare \ncheiat` pentru Google 8 Convorbirile, la apel!

10 Cinci tendin]e \n mobilitate 12 Pe drumul de la CEO la investitor 13 Cine a g`sit re]eta cre[terii

52 Cimentarea unei dinastii de management

OAMENII BIZ

OAMENII BIZ Dup` 20 de ani pagina

14

14 Dup` 20 de ani • Bogdan Enoiu, McCann Erickson • Lucian Georgescu, GAV • Radu Florescu, Centrade Saatchi & Saatchi România • Veronica Savanciuc, Lowe & Partners • Teddy Dumitrescu, Publicis România • Ioana [i {tefan Iordache, Leo Burnett Group România • Manuela Necula, Ogilvy Group România

INDUSTRY LEADERS

top companii private din RomĂĽnia cu cea mai mare cifr` de afaceri pagina 2

Biz

64

29 Omnicom Media Group primii 10 ani \n România

COVER STORY 36 Top 30 branduri personale \n afaceri

ANALIZ~ 58 Mobilitate nelimitat`

ECONOMIE 64 Top 200 companii private din România, cu cea mai mare cifr` de afaceri

COVER STORY Studiile arat` c` 50% din reputa]ia unei companii este dat` de numele celui care o administreaz`.

CĂĽ]i dintre oamenii de afaceri romĂĽni [tiu asta? {i dac` o [tiu, ce fac pentru a-[i cultiva brandul? |mpreun` cu Unlock Market Research ne-am propus s` afl`m care sunt cele mai cunoscute branduri de persoane \n mediul de afaceri romĂĽnesc [i ce anume le define[te. Afla]i cine sunt oamenii al c`ror nume valoreaz` mai mult decĂĽt o garan]ie bancar`.

PUTEREA NUMELUI

IN AFACERI

TOP 200 COMPANII PRIVATE

agend` [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Infla]ia noastr` cea de toate prognozele Rata infla]iei \n acest an este estimat` la 8,2%. O diferen]` major` fa]` de ]inta prognozat` de 3,5%. Majorarea TVA [i neaplicarea m`surilor economice care s` stopeze cre[terea puseului infla]ionist pot conduce [i la alte dezechilibre \n economia local`. |n urm` cu doi ani, Banca Na]ional` a României (BNR) p`rea s` fi câ[tigat b`t`lia cu infla]ia. La finele lui 2007, rata infla]iei era de 4,84%, cea mai mic` valoare de dup` 1989. Recesiunea care a debutat la finele lui 2008 a readus \ns` \n actualitate acest subiect. Iar anul acesta situa]ia a devenit chiar \ngrijor`toare, având \n vedere c` rata infla]iei va ajunge din nou la o cot` foarte mare, de 8,2%. Banca Na]ional` a crescut prognozele de infla]ie pentru acest an, de la ultimul raport, din august, când prognozase o cifr` de 7,8%. De asemenea, rata infla]iei pentru anul viitor a fost majorat` \n prognozele BNR de la 3,1% la 3,4%.

“S-a calculat c` impactul transmiterii major`rii TVA este de 2,4 puncte pe acest trimestru. Avem o transmitere etapizat`. |nc`lzirea termic` se va manifesta \n octombrie sau aceast` lun` (n.r. – noiembrie), nu ne d`m seama.

Impactul major`rii TVA este posibil s` fie mai mare la sfâr[itul anului de 2,4 puncte procentuale, când se vor epuiza aceste etape”, a spus Mugur Is`rescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra infla]iei. Guvernatorul a mai explicat c`, spre sfâr[itul trimestrului patru, se epuizeaz` \n mare m`sur` etapele de transmitere direct` a cre[terii TVA [i r`mân cele statistice, adic` efectele de baz`, pân` \n prim`vara anului viitor.

Rata anual` a infla]iei a urcat la ni4

Biz

velul de 7,77 la sut` \n septembrie, fa]` de 7,58 la sut` \n luna precedent`, pe fondul transmiterii etapizate a efectului de runda \ntâi al major`rii cotei standard a taxei pe valoarea ad`ugat` la 1 iulie 2010, dar [i al propag`rii asupra pre]urilor produselor agroalimentare a influen]elor adverse resim]ite pe pie]ele specifice interne [i interna-

]ionale. Din acest motiv, \n luna noiembrie, Consiliul de Administra]ie al BNR a decis men]inerea ratei dobânzii de politic` monetar` la nivelul de 6,25 la sut` pe an [i continuarea gestion`rii adecvate a lichidit`]ii din sistemul bancar. Totodat`, CA al BNR a hot`rât p`strarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii alexandru.ardelean@revistabiz.ro

[tiri aplicabile pasivelor \n lei [i \n valut` ale institu]iilor de credit.

Ceea ce a urm`rit banca prin deciziile adoptate este ancorarea ferm` a anticipa]iilor infla]ioniste \n vederea consolid`rii perspectivelor de reluare a procesului de dezinfla]ie, \n condi]iile men]inerii unor incertitudini semnificative privind evolu]iile de pe plan intern, precum [i \n ceea ce prive[te procesul de redresare a economiei mondiale. În acest context, Consiliul de Administra]ie al BNR reitereaz` faptul c` reintrarea infla]iei pe o traiectorie descendent` [i reluarea pe baze sustenabile a cre[terii economice depind \n mod decisiv de implementarea ferm` [i consecvent` \n cadrul mix-ului de politici macroeconomice a m`surilor de consolidare fiscal`, a reformelor structurale [i de cre[terea gradului de absorb]ie a fondurilor europene, conform angajamentelor asumate \n cadrul aranjamentului multilateral de finan]are extern` cu Uniunea European`, Fondul Monetar Interna]ional [i alte institu]ii financiare interna]ionale. Aceasta constituie o precondi]ie esen]ial` pentru recâ[tigarea \ncrederii pie]elor financiare interna]ionale.

Din p`cate, BNR trebuie s` se erijeze \ntr-un gardian, nu numai al politicii monetare, dar [i al evolu]iei economiei, având \n vedere c` tensiunile politice [i slaba implementare a m`surilor de revenire a economiei elaborate de guvern nu duc la rezultate \nc`.

Ne\ndeplinirea obiectivelor stabilite prin acordul de finan]are \ncheiat cu UE, FMI [i alte institu]ii financiare interna]ionale ar putea conduce la deteriorarea \n continuare a \ncrederii investitorilor interna]ionali [i a mediului de afaceri intern \n capacitatea autorit`]ilor na]ionale de gestionare \ntr-o manier` sustenabil` a evolu]iilor macroeconomice. Drept consecin]`,

agravarea constrângerilor de finan]are atât ale sectorului public, cât [i ale celui privat ar afecta negativ nu numai perspectivele pe termen scurt de relansare a economiei, ci [i poten]ialul acesteia de cre[tere pe termen mai lung. Implica]iile materializ`rii acestor riscuri asupra sensului abaterii ratei infla]iei de la traiectoria proiectat` \n scenariul de baz` sunt incerte pe termen scurt. Dincolo de acest termen \ns`, \ntârzierea elimin`rii rigidit`]ilor structurale din economie ar putea \ndep`rta \n timp orizontul realiz`rii atât a obiectivului stabilit`]ii pre]urilor, cât [i a celui privind adoptarea monedei euro. |ndeplinirea \n totalitate a condi]iilor din acordul cu FMI [i Comisia European` poate duce la

salariilor la acela[i nivel ca anul acesta. |n plus, cre[terea poate ap`rea doar dac` viitoarele tran[e din acord sunt \ndreptate spre investi]ii, care s` urce indicele de productivitate [i consumul intern de materii prime. |n continuare, timpul este un du[man, pentru c` toate m`surile trebuie luate [i mai ales implementate extrem de rapid, având \n vedere c` economia româneasc` este \n declin, iar ne\ncrederea popula]iei \n guvern [i \ntr-o cre[tere a nivelului de trai scade pe zi ce trece. Urmeaz` din nou o prob` de foc, adoptarea bugetului pe anul viitor, \ntr-un legislativ m`cinat de lupte politice interne, atât de partea coali]iei, cât [i de partea opozi]iei. Cu toate acestea, speciali[tii au \ncredere \n

o ajustare a principalilor indicatori economici, care s` readuc` pe cre[tere economia româneasc` anul viitor. |ns` pentru aceasta este nevoie de un efort de voin]` politic` extrem de mare, având \n vedere c` respectivele condi]ionalit`]i implic` multe m`suri sociale nepopulare, precum concedieri, ajust`ri bugetare sau men]inerea

economie [i rev`d cre[teri pentru anul viitor. Grupul de macroeconomie din cadrul PwC Marea Britanie estimeaz` c` România va ie[i din recesiune \n 2011, \nregistrând o cre[tere economic` de 1,6%. Totu[i, ultima prognoz` PwC estimeaz` o rat` a infla]iei de 5,4% \n 2011 \n România, o cifr` pesimist` fa]` de ]inta prognozat` de BNR. Biz

Biz

5

agend` [tiri SCHIMB~RI LA VÂRF Un spaniol la Vodafone România

{TIRI |N

140

DE CARACTERE

Vodafone România a anun]at numirea lui Inaki Berroeta \n func]ia de CEO al companiei.

Acesta o \nlocuie[te din data de 1 decembrie pe Liliana Solomon, care va ocupa func]ia de director de opera]iuni pentru regiunea Europa, pozi]ie cu sediul la Londra. Inaki Berroeta a fost pre[edinte al consiliului de administra]ie al Vodafone Malta, din iunie 2007. A de]inut mai multe func]ii de decizie \n cadrul Vodafone [i beneficiaz` de o experien]` de peste 15 ani.

Loredana Ie[im din recesiune \n 2011, când PIB-ul României va \nregistra o cre[tere de 1,6%, estimeaz` PricewaterhouseCoopers

Xerox schimb` foaia \n România [i Moldova

Marta Tabloul de sec. XVI “Palatul pierdut” al lui Henric al VIII-lea, evaluat la 1,9 mil. $, va fi scos la licita]ie de Christie's \n decembrie

Gabriel Pantelimon a fost numit Country General Manager al Xerox România [i Republica Moldova, \nlocuindu-l astfel pe Petr Sichrovsky. Pantelimon a ocupat anterior func]ia de director de vânz`ri [i marketing al Xerox pentru Europa Central`, Israel [i Turcia. Noul Country General Manager s-a al`turat Xerox \n 1997, \n cadrul departamentului de vânz`ri, fiind numit un an mai târziu Global Accounts Manager Xerox pe regiunea Europa Central`, Israel [i Turcia.

Alexandru 4 din 10 angaja]i români au un nivel ridicat de ata[ament fa]` de compania pentru care lucreaz`, potrivit GfK

Ovidiu Mugur Is`rescu: Infla]ia pentru

anul 2010 va fi de 8,2%, cu 3,4% peste valoarea din 2009

Corina Asocia]ia Brokerilor Imobiliari a \nfiin]at prima [coal` de brokeri imobiliari din România.

Primele cursuri au \nceput luna aceasta

Gabriel IDC: Vânz`rile de smartphone-uri \n primele 9 luni din 2010 au fost de 200,6 mil. unit`]i, cu 67,6% mai mari ca \n 2009

Ovidiu Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la \nceputul lunii c` recesiunea mondial` a f`cut 30 de milioane de [omeri

C`utare \ncheiat` pentru Google Google deschide un birou \n Bucure[ti, coordonat de o echip` local`, \n fruntea c`reia se afl` Dan Bulucea. Biroul local va fi responsabil cu dezvoltarea afacerilor [i implementarea strategiei Google \n ]ar`. Dan Bulucea a lucrat \n ultimii 12 ani la Microsoft, unde a de]inut diverse pozi]ii cheie, cea mai recent` fiind de Director de Business [i Marketing pentru filiala din România, iar anterior a fost Senior Platform Strategy Manager la sediul din München al Microsoft. Biz 6

Biz

Loredana Agen]ia The Secret Service a construit prima gr`din` vertical` din România

Gabriela Celebrele studiouri de la Hollywood Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) au intrat \n faliment

Alexandru BitDefender l-a numit pe Charles Arizmendi \n func]ia de Chief Operations Officer.

El va raporta direct lui Florin Talpe[ – CEO

www.dpd.ro

We’ve got the world covered.

Peste 230 de ţări în 5 continente indiferent de piaţa ce se vrea cucerită de produsele tale, cu DPD beneficiezi de una dintre cele mai performante reţele de expediere din lume. Parteneri locali eficienţi oferă servicii flexibile care asigură transport profesionist de colete, timpi de livrare rapizi şi suport de încredere. DPD te va ajuta să îţi optimizezi procesele operaţionale internaţionale, îmbunătăţind astfel relaţiile cu partenerii inclusiv pe cele de mâine.

DPD Romånia Str. Tama[i, nr.20, Parc Logistic Rombiz, cl`direa 4A, Buftea, 070000, Ilfov Tel. +40 21 250 9360 / +40 72 PEGASUS / +40 74 PEGASUS E-Mail: client!dpd.ro ; comenzi!dpd.ro

In time with business.

agend` [tiri DE

GABRIEL BÂRLIG~

NOUT~}I BCR, rezisten]`

sporit` la criz`

Profitul opera]ional al Grupului BCR a crescut cu 3,6%, la 2.304,4 milioane lei (548,4 mil. euro), fa]` de primele 9 luni din 2009, ca rezultat al cre[terii venitului opera]ional combinat cu un control mai bun [i eficient al costurilor. Venitul opera]ional a crescut u[or, de la 3.492,5 milioane lei (829,3 mil. euro) la 3.549,9 milioane lei (844,9 mil. euro). Profitul net consolidat \n primele trei trimestre este de 494,5 milioane lei (117,7 mil. euro), mai mic cu 29,3% fa]` de sfâr[itul lunii septembrie 2009.

Proprietarii de case

]in la pre]

Pre]urile solicitate de proprietarii de imobile au sc`zut cu maximum 15% \n ultimele 12 luni, potrivit unui raport de monitorizare imobiliar` realizat de AnunturiParticulari.ro. Num`rul ofertelor ap`rute pe pia]` \n octombrie sunt \n sc`dere fa]` de luna precedent` cu 17,6%. |n octombrie, pentru o garsonier` pre]ul mediu a fost de 39.263 de euro (-15% fa]` de octombrie 2009), pentru un apartament cu 2 camere – 60.000 de euro (-12%), pentru 3 camere – 86.500 de euro (-8%), iar pentru 4 camere – 110.000 de euro (-10%).

Cele mai mari daune

pentru asigur`ri

|n ultimii zece ani, cele mai mari daune din Europa Central` [i de Est pe segmentul de asigur`ri non-life au fost provocate de incendii (45% dintre cazuri), inunda]ii (16%) [i accidente auto - RCA (16%). Cifrele au fost calculate de Generali PPF Holding (GPH) pe baza datelor furnizate de companiile sale din Europa Central` [i de Est. Astfel, inunda]iile au generat daune semnificative, \n valoare total` de 81,5 milioane euro, \n timp ce incendiile au provocat daune de 50 de milioane euro. Biz 8

Biz

Convorbirile, la apel! |ntr-o lume tot mai dependent` de comunica]ii dar aflat` sub auspiciul austerit`]ii, operatorii [i clien]ii lor caut` noi modalit`]i de a reduce costurile.

Potrivit lui Ajay Kapoor, Managing Director, Strategic Communication Consulting la Avaya Professional Services, companiile vor investi tot mai mult \n solu]ii de monitorizare a apelurilor, mesajelor [i e-mailurilor angaja]ilor, desigur, cu respectarea intimit`]ii.

Austeritatea pune probleme mai ales operatorilor telecom, care lupt` pe de o parte cu sc`derea veniturilor [i pe de alt` parte cu presiunea din partea clien]ilor de a reduce tarifele. “Vom continua s` ne concentr`m \n lunile urm`toare ale acestui an pe lansarea de oferte menite s` \i ajute pe clien]ii no[tri s` fac` fa]` mai bine limit`rilor din aceast` perioad` economic` de criz`, mai ales c` ofertele de criz` introduse \n aceast` var` (sc`derea tarifelor pentru internet [i voce, oferta comun` cu Cosmote prin care oferim tarife la nivelul celor din re]ea pentru apelurile dintre cele dou` re]ele) au fost deja bine primite de clien]ii no[tri”, declarat recent directorul general al Romtelecom, Yorgos Ioannidis, cu ocazia anun]`rii rezultatelor pe primele nou` luni.

Romtelecom a \nregistrat o sc`dere cu

6,5% a veniturilor din trimestrul trei \n compara]ie cu aceea[i perioad` din 2009. Pe lâng` cre[terea TVA, unul dintre motivele sc`derii men]ionat de companie este sc`derea consumului, ca urmare a reducerii salariilor angaja]ilor bugetari. |n telefonia mobil`, volatilitatea cea mai mare vine din zona de pre-pay. “|n timp ce veniturile din serviciile pe baz` de abonament au continuat s` se stabilizeze, a[a cum am declarat anterior, veniturile din serviciile pre-pay au reflectat o nou` degradare din cauza contextului economic”, a declarat Thierry Millet, CEO Orange România. Astfel, la 30 septembrie, compania avea aproape 10,4 milioane de clien]i, \n sc`dere cu 2,8% fa]` de trimestrul trei din 2009. Veniturile din trimestrul trei au totalizat 246 milioane de euro, cu 8,7% mai pu]in ca \n perioada similar` a anului trecut.

Unul dintre beneficiarii noilor realit`]i economice este Cosmote România, care a ajuns la 6,7 milioane clien]i, dintre care 20,1% sunt abona]i. În ultimul trimestru, veniturile din servicii au crescut cu 3,4%, iar veniturile totale au fost de 117,5 milioane de euro, cu 8,5% peste nivelul din 2009. |n acela[i timp, EBITDA a crescut cu 24,6% pân` la 23,3 milioane de euro. Biz

agend` [tiri DE

DAN V\RTOPEANU

Cinci tendin]e \n mobilitate La jum`tatea lunii octombrie am participat \n calitate de invitat la unul din cele mai importante evenimente anuale care dezbat evolu]ia tehnologiilor aferente telefoniei mobile: Forum Oxford 2. Economia digital` este economia momentului actual,

iar internetul pe mobil este cheia viitorului european, conform lui James Elle, membru al parlamentului european \nc` din 1984.

Acesta a prezentat pe scurt politica european` conform Global Governance 2025, prin care se dore[te transformarea ]`rilor membre ale UE \ntr-o societate colaborativ` cu capabilitate digital`. Conform estim`rilor UE, anul viitor num`rul conexiunilor broadband se va dubla, ajungând la 43 de milioane. Cât despre impactul internetului mobil, este suficient de remarcat cre[terea cu 2.000% a site-urilor adaptate pentru mobil \n 2010 fa]` de 2008, cre[tere mult mai spectaculoas` decât a web site-urilor \ntro perioad` de dezvoltare similar`.

Reuniunea atrage exper]i de pe tot mapamondul (anul acesta au fost reprezentate America, Asia, Europa [i Asia) care discut` cu audien]a tendin]e de ultim` or` timp de o zi, fiind sus]inut` de Universitatea din Oxford. Printre cele mai interesante subiecte am remarcat cinci tendin]e: 1. Banii fizici vor fi \nlocui]i de banii digitali, telefonul mobil jucând un

rol primordial \n aceast` evolu]ie.

Tomi Ahonen, consultant de renume [i autor al mai multor c`r]i despre telefonia mobil` [i aplicabilitatea acesteia, a oferit exemplele Estoniei, unde serviciul de parcare se poate face exclusiv prin SMS pentru a \nl`tura tentativele de corup]ie (micul ciubuc pe care \l \ncasa cel care colecta banii), [i 10

Biz

al Suediei, unde \n vara aceasta parlamentul a \nceput s` discute eliminarea banilor din circula]ie. În Suedia, \n urma cre[terii atacurilor asupra [oferilor de autobuze care \ncasau contravaloarea transportului, s-a introdus plata prin telefonul mobil, iar atacurile au \ncetat cu totul. Cele mai spectaculoase exemple au fost prezentate de Simon Cavill, fondatorul Mi-Pay (care are un birou [i \n România), cel mai mare operator de tranzac]ii financiare folosind telefonul mobil din Africa. În Kenya sunt 12 milioane de persoane (o treime din popula]ie) care fac tranzac]ii financiare, fa]` de 7,6 milioane care au un cont bancar. Sumele tranzac]ionate prin mobil sunt de 150 milioane de euro/zi, reprezentând 20% din produsul intern brut al ]`rii!

3. Viitorul social media va fi mobil,

o idee sus]inut` atât de David Marutiak, User Community Ambassador Vodafone Internet Services, [i de Jeanette Carlsson, Business Strategy and New Media Leader, Communications at IBM Global Business Services.

Ace[tia au ar`tat cre[terea spectaculoas` a acces`rii de pe mobil a re]elelor sociale [i mai ales a timpului petrecut \n re]elele sociale de noile genera]ii de nativi digitali. Aceast` tem` extrem de actual` am abordat-o [i la noi cu ocazia Social Media Summit, organizat de revista Biz la Timi[oara la sfâr[itul lunii septembrie, fiind o tendin]` global` de luat \n calcul \n orice strategie de marketing.

[tiri 4. Marketingul mobil va domina pia]a de publicitate \n câ]iva ani. De[i con-

troversat`, \ntrucât predic]iile \n aceast` direc]ie sunt enun]ate de câ]iva ani, evolu]ia spectaculoas` a magazinelor de aplica]ii pentru mobil din ultimii doi ani (AppStore a ajuns deja la 300.000 de aplica]ii) [i recentul miliard de dolari din publicitate pe mobil anun]at de Google pe anul acesta – Japonia a fost prima ]ar` care a dep`[it un miliard de dolari anul trecut – vin s` o sus]in`. Chetan Sharma, unul dintre cei mai reputa]i consultan]i \n industrie, a prezentat o serie de date \n aceast` direc]ie [i a remarcat c` urm`toarea tehnologie important` pe mobil dup` c`utare [i accesul la re]elele sociale va fi idle screen.

Aceasta a fost deja implementat` cu succes \n Asia de Sud-Est de câ]iva ani, iar acum Microsoft \ncearc` s` o r`spândeasc` la nivel global prin

noul sistem de operare Windows Phone 7. Ea permite afi[area de informa]ii utile pe ecranul telefonului \n timp ce acesta este \n modul de a[teptare, iar evident c` printre informa]ii se vor strecura [i reclame.

5. Telefoanele mobile vor juca un rol crucial \n educa]ie, sau

cum s-a exprimat Kris Rockwell, pre[edintele Hybrid Learning Systems, “telefoanele mobile sunt poarta c`tre cunoa[tere a omenirii”. Gradul mare de penetrare al telefoniei mobile [i al serviciului SMS la nivel global permite folosirea mesajelor scurte \n procesul educa]ional atât \n ]`rile \n curs de dezvoltare unde penetrarea internetului [i num`rul calculatoarelor sunt la un nivel foarte sc`zut, cât [i \n ]`rile dezvoltate, Kris prezentând un studiu de caz

cu trimiterea de SMS cu informa]ii utile pentru gravide pe m`sur` ce sarcina avanseaz`, care are succes \n SUA. Pe lâng` aceste tendin]e pe care le-am remarcat la Forum Oxford [i care au fost printre cele mai discutate, am r`mas cu o afirma]ie extrem de important` [i care face viitorul tot mai greu de prezis: schimb`rile tehnologice din urm`torii zece ani vor fi mult mai multe decât schimb`rile din ultimul secol. Parc` venind \n sprijinul acesteia, la finalul conferin]ei am participat la prezentarea demonstrativ` a noilor ecrane de telefoane mobile care au tehnologie 3D \ncorporat`, nu necesit` niciun fel de ochelari speciali [i vor fi pe pia]` \n primul semestru al anului viitor – o demonstra]ie impresionant`, imposibil de reprodus \n cuvinte. Biz

Biz

11

agend` [tiri DE

LOREDANA S~NDULESCU

Pe drumul de la CEO la investitor La sfâr[itul acestui an expir` mandatul lui Lucian Palaz la conducerea Affichage România. |n func]ie de rezultatul negocierilor cu elve]ienii din compania mam`, \[i va schi]a noi planuri de viitor \ncepând cu 2011. Cel mai mult l-ar tenta o postur` de investitor [i nu de CEO. \n 2009, dup` alte trei achizi]ii grele, am devenit num`rul unu din punct de vedere al cifrei de afaceri [i al profitabilit`]ii.

Cum a]i debutat \n industria de afi[aj stradal?

|mi aduc aminte de anul 2002 – situa]ia economic` era destul de asem`n`toare cu cea actual`. |n acea prim`var` am \nceput negocierile cu un fond de investi]ii pentru compania Churchill Media, care ocupa pozi]ia 3 \n clasamentul outdoor din România. Era o firm` relativ tân`r`, care p`rea s` aib` poten]ial, fiind prima care introdusese formatul 6x3. Dup` o analiz` financiar`, am decis s` o cump`r [i \n trei luni acest lucru s-a \ntâmplat. Dup` analiza afacerii \n calitate de proprietar, am dezvoltat o strategie care s` \mi permit` s` devin num`rul unu pe pia]a de panotaj stradal. A urmat o perioad` foarte grea, dar cu reu[ite. Dezvoltarea companiei s-a realizat prin cre[tere organic` [i prin achizi]ii strategice. Cea mai important` a fost achizi]ia companiei Multireclama, care a propulsat Churchill Media pe locul trei. Ulterior, economia a crescut [i România a devenit interesant` din punct de vedere investi]ional.

Cum a]i ajuns partener cu grupul elve]ian Affichage Holding?

Grupurile interna]ionale EPA [i News Outdoor au cump`rat competitorii direc]i ai lui Churchill Media, adic` firmele aflate la vremea aceea pe locurile 1 [i 2, [i era destul de complicat \n acel moment s` r`mânem noi singura companie independent`. |ntâmpl`tor sau nu, am fost contactat de reprezentan]ii Afichage Holding din Elve]ia, \n 2004. Au urmat aproape doi ani de 12

Biz

Se aude \n pia]` c` mandatul dvs. expir` anul acesta. Cum comenta]i?

Lucian Palaz, CEO [i vicepre[edinte, Affichage Romånia

Da, este adev`rat, anul acesta parteneriatul va expira, am \nceput deja negocierile. |n func]ie de rezultat, la \nceputul anului viitor \mi voi schi]a alte planuri. A[ vrea s` men]ionez c` perioada petrecut` al`turi de elve]ieni a fost foarte interesant` [i totodat` valoroas` pentru mine, deoarece am acumulat o experien]` deosebit` de la un juc`tor de talie mondial`, care are istorie \n outdoor.

Ce planuri de viitor ave]i?

AFFICHAGE ROMÂNIA Cifr` de afaceri \n 2009: aprox. 14 milioane euro Num`r de angaja]i: 64

negocieri. Erau ne\ncrez`tori \n resursele [i stabilitatea politic` a ]`rii, dar [i destul de inflexibili \n negocieri. |n final, \n decembrie 2005 am g`sit numitorul comun [i am semnat. Am vândut pachetul majoritor [i s-a creat un parteneriat. Eu am r`mas cu pachetul minoritar [i am continuat al`turi de elve]ieni, din postura de CEO [i vicepre[edinte la Affichage România. Motivul care m-a determinat s` accept parteneriatul a fost faptul c` ac]ionarul majoritar era JC Decaux, liderul mondial \n mobilierul stradal, [i faptul c` puteam beneficia de know how de la acesta. Printr-o implicare 100% precum [i prin achizi]ii rapide am devenit num`rul doi \n 2007, iar

|n prezent, controlez direct sau indirect afaceri \n domeniul imobiliar [i \n fashion retail – Gerard Darel.

Cred c` România \[i va reveni \n curând [i voi investi \n dezvoltarea acestor afaceri. |n plus, sunt \n negocieri pentru alte francize. Sunt de asemenea \n discu]ii cu câteva fonduri de investi]ii pentru a dezvolta diverse afaceri cum ar fi producerea de energie verde. Dac` nu voi mai continua parteneriatul cu Jean Françoise Decaux, el preluând de anul acesta conducerea holdingului elve]ian, dac` situa]ia economic` [i a outdoor-ului se va reglementa [i dac` vor ap`rea oportunit`]i, probabil ca voi reinvesti \n domeniul care mi-a asigurat cele mai mari satisfac]ii profesionale. Cred \ns` c` voi avea doar o pozi]ie de investitor, nu [i de CEO, deoarece vreau s` am mai mult timp pentru familie, cât [i pentru mine. Biz

[tiri

Cine a g`sit re]eta cre[terii Pia]a de medicamente din România a \nregistrat o cre[tere sus]inut` \n primele nou` luni, ajungând la o valoare de 7,3 miliarde de lei, cu 24,2% mai mare decât \n perioada similar` din 2009, potrivit Cegedim România.

Valoarea total` a medicamentelor eliberate c`tre pacien]i \n trimestrul trei s-a ridicat la 2,41 miliarde lei, \n cre[tere cu 20,4% fa]` de acela[i interval al anului trecut. Cre[terea a venit \n principal de la segmentul de medicamente pe baz` de re]et` din farmacii, care a atins o valoare de 1,83 miliarde lei (+23,8%). {i celelalte segmente au crescut, dar \ntr-o propor]ie mai mic`: medicamentele f`r` prescrip]ie (OTC) au atins o valoare de 0,32 miliarde lei (+15%), iar segmentul de spital a atins 0,26 miliarde lei (+10,7%). |n ceea ce prive[te topul companiilor, ierarhia de pe podium s-a men]inut, prima pozi]ie fiind ocupat` de Sanofi-Aventis (inclusiv Zentiva [i Sanofi-Pasteur), cu alexandru.ardelean@revistabiz.ro

vânz`ri la 12 luni de 891,4 milioane de lei. Pe locurile urm`toare se afl` Roche – 873,8 milioane de lei – [i Pfizer (inclusiv Wyeth) – 636,0 milioane de lei.

Topul primilor 10 juc`tori este completat de Novartis, GlaxoSmith Kline, Servier, Merck & Co, AstraZeneca, Daiichi-Sankyo [i Abbott.

“Cegedim \[i p`streaz` prognoza pentru evolu]ia pie]ei la sfâr[itul anului 2010, de cre[tere cu 9,2% \n

TOP 5 COMPANII Loc

Companie

Vånz`ri (mil. lei)*

1.

2.

3.

4.

5.

Sanofi-Aventis Roche Pfizer Novartis GlaxoSmithKline

891,4 873,8 636,0 583,9 581,3

* |n ultimele 12 luni sursa: Cegedim România

lei fa]` de 2009. |n privin]a perspectivelor pentru 2011, r`mânem de asemenea rezerva]i, cre[terea prognozat` pentru 2011 fiind de 5,6% \n lei”, arat` Petru Cr`ciun, directorul general al Cegedim Ro-

mânia. Acesta mai arat` c` una din marile probleme pentru viitorul pie]ei o reprezint` termenele de plat` c`tre farmacii, care reprezint` aproape 90% din pia]` [i sunt lungi (peste 6 luni, fa]` de o medie european` de 45 zile). Astfel, pia]a creditelor comerciale sau financiare \n domeniu este peste un miliard de euro.

La nivelul ultimelor 12 luni (octombrie 2009 – septembrie 2010) valoarea total` a pie]ei a fost de 9,52 miliarde lei, \n cre[tere cu 21,6% fa]` de perioada precedentele 12 luni. Pe segmente, ratele de cre[tere au fost de 27,4% pentru medicamentele cu re]et` \n farmacii, 10,7% pentru OTC [i 2,6% pentru spitale.

Referitor la ritmurile de cre[tere din ultimele cinci trimestre, Cegedim remarc` o tendin]` de recuperare, atât \n unit`]i, cât [i \n valoare, a terenului pierdut \n 2009 ca urmare a m`surilor administrative de limitare a pre]urilor [i prelungire a termenelor de plat`. Biz

Biz

13

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Dup` 20 de ani La anul se \mplinesc dou` decenii de la \nfiin]area primei agen]ii de publicitate din Rom창nia postcomunist`. Pentru industriile cu tradi]ie, 20 de ani nu \nseamn` mare lucru. Pentru noi \ns` au fost 20 de ani fundamentali. Cu bune [i rele, am crescut.

Am ars etape [i am galopat \n \ncercarea nebun` de a recupera trecutul [i de a ]ine pasul cu prezentul. De la veteranii publicit`]ii rom창ne[ti am aflat pove[ti fascinante. Ne-au vorbit despre nebunia \nceputurilor [i lucrurile simple care i-au motivat s` se lupte cu morile de v창nt. Ne-au \mp`rt`[it lucrurile de care sunt m창ndri [i regretele pe care le-au acumulat \n to]i ace[ti ani. Niciunul \ns` nu regret` o clip` drumul ales.

14

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz

MCCANN ERICKSON ROMÂNIA

Bogdan Enoiu General Manager Bogdan Enoiu este unul dintre veteranii industriei de advertising din România, fiind printre primii care au v`zut poten]ialul de business al acestui domeniu, \nc` de pe vremea când “a face reclam`” echivala cu publicarea de anun]uri la rubricile de mic` publicitate ale ziarelor. |n 1991, fonda propria agen]ie de publicitate, Clip Advertising, pe care patru ani mai târziu o afilia la McCann Erickson, unul dintre cele mai puternice grupuri de comunicare din lume, cu birouri \n 132 de ]`ri. De-a lungul carierei, Bogdan Enoiu a fost premiat pentru performan]` \n afaceri [i abilit`]ile sale de leadership. A câ[tigat de trei ori reputata distinc]ie Harrison K. McCann, dar [i numeroase alte distinc]ii ale institu]iilor din industrie, printre care premiul IAA pentru personalitatea masculin` a deceniului, premiul Asocia]iei George C. Marshall sau premiul oferit de c`tre Camera de Comer] [i Industrie pentru performan]e deosebite \n afaceri. Biz

Biz

15

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Pove[tile publicit`]ii române[ti postcomuniste \ncep cu “Titan Ice” sau “V-am prins, vr`jitoarelor!”. Dar \nceputurile modeste [i stângace au fost doar preludiul dezvolt`rii unei industrii care, \n 20 de ani, a l`sat \n urm` diletantismul [i a ajuns la un nivel de profesionalizare invidiat de alte domenii. Iat` istoria primilor 20 de ani, povestit` chiar de actorii ei principali.

O singur` sta]ie TV care difuza publicitate (TVR 1), câteva sute de dolari costuri de difuzare a unui spot de 30 de secunde, zero cifre de audien]` [i zero media planuri, campanii de pres`, \n general machete alb/negru de 1/16, cu inevitabilul anun] “C`ut`m distribuitori \n toat` ]ara!”. A[a ar`ta publicitatea româneasc` la \nceputul anilor ’90. Cei care au avut curajul s` se aventureze \ntr-un asemenea peisaj au avut parte de experien]e profesionale senza]ionale, care le-au marcat fundamental parcursul.

PU}IN~ ISTORIE |n 1991, Cristian Burci [i Bogdan Enoiu \nfiin]au primele agen]ii de publicitate, Graffiti, respectiv Clip Advertising. Distan]a dintre cele dou` \nregistr`ri la registrul comer]ului este de câteva luni. Sigur c` simbolic conteaz` cine a fost primul, \ns` la scara larg` a timpului amândoi au f`cut istorie. {i ei, [i to]i ceilal]i care fie au fondat propria agen]ie pe care ulterior au afiliat-o unei re]ele interna]ionale, fie au fost 16

Biz

suficient de boemi \ncât s` accepte un job \ntr-un domeniu despre care \n România acelor ani se [tia numai din c`r]i [i din filme.

La numai doi ani de la fondarea agen]iei, Burci este primul care reu[e[te afilierea la o

Am r`mas \n acest domeniu \n primul rând pentru c` publicitatea este ca nicotina. Dac` fumezi 3-4 pachete pe zi e greu s` te la[i. Efectele r`mân. Cine a fumat r`mâne fum`tor. Cine a f`cut publicitate va r`mâne \n publicitate chiar dac` nu a mai f`cut un copy \n via]a lui. |n al doilea rând, am r`mas [i datorit` frumuse]ii jocului numit publicitate. Timp de 20 de ani nu m-am plictisit. |n al treilea rând, am r`mas pentru motivul pentru care am intrat: banii. {i nu \n ultimul rând, r`mân pentru oamenii care m` \nconjoar` din agen]ie.

Lucian Georgescu

re]ea interna]ional`, BBDO Worldwide, \n 1993. Tot el este [i primul care a cump`rat spa]iu pentru publicitate de la TVR, pe care ulterior \l revindea poten]ialilor advertiseri de la acea vreme. La Graffiti BBDO

s-au format mul]i dintre managerii agen]iilor de comunicare din prezent: Zoltan Szigeti, Drago[ Grigoriu sau Lucian Georgescu – dac` e s` amintim numai câ]iva dintre ace[tia.

Anul 1992 marcheaz` de asemenea numeroase premiere. Este anul \n care Joe [i Alana Perez \nfiin]eaz` D’Arcy (OFC), afliliat` la re]eaua american` DMB&B. Zece ani mai târziu agen]ia d`dea faliment [i \[i \nchidea por]ile. A r`mas \ns` recunoscut` pentru celebrele spoturi Connex, “.ro” [i “Xnet”, precum [i pentru faptul c` a format mul]i dintre greii publicit`]ii de azi: Manuela Necula, Adrian Bo]an, Liviu David, Mihai Coliban.

1992 este [i anul \n care se lansa \n România prima agen]ie cu ac]ionariat 100% interna]ional, sub conducerea lui Mihail Vârtosu. Doi ani mai târziu, \n 1994, \[i deschidea birou \n România [i Ogilvy & Mather (parte a WPP), sub coordonarea lui Zoltan Szigeti [i a Mihaelei Nicola, care \n 2005 p`r`seau compania pentru a fonda The Group. |n 1994, fra]ii Ioana [i {tefan Iordache deschideau por]ile Target [i reu[eau performan]a ca \n mai pu]in de [ase luni s` stabileasc` o \ntâlnire cu un vicepre[edinte al Leo Burnett Europa [i Africa, \n urma c`reia au ob]inut afilierea la grupul interna]ional. Tot \n 1994 intra loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

GAV

Lucian Georgescu Fondator [i Managing Partner Primul director de crea]ie român numit la conducerea executiv` a unei multina]ionale – Graffiti/BBDO \n 1999 – [i primul jurat român la Golden Drum, \n 2003, Lucian Georgescu este fondator [i Managing Partner al agen]iei GAV, parte a re]elei independente Interpartners.

Anul acesta se \mplinesc 15 ani de când a participat \n competi]ia regional` a Noii Europe cu primul spot românesc, filmat pe super 16, scris de el [i regizat de Bose (Ovidiu Bose Pa[tin`). Amintirile legate de festival \i provoac` o oarecare doz` de regret. “Era mai cald, mai pu]in` lume [i mai mul]i oameni. Se \mplinesc patru ani de când nu mai e Bose. Concertul Laibach i-ar fi pl`cut cu siguran]`, restul nu”, povestea Georgescu la \ntoarcerea de la edi]ia de anul acesta a Golden Drum, festival la care a jurizat \n sec]iunea “Campanii de advertising”. |l nemul]ume[te forma pe care o \mbrac` acum festivalul [i se gânde[te chiar dac` s` mai participe sau nu la anul. Cât despre publicitatea româneasc`, pe care o cunoa[te din interior de 20 de ani, se arat` tot dezam`git. Iar asta nu este nicidecum o critic` la adresa celorlal]i, ci la adresa propriei persoane [i genera]ii. De[i \l \ncearc` sentimente de dezam`gire, nu a avut niciodat` puterea s` renun]e. A r`mas sedus de frumuse]ea jocului numit publicitate. {i, \n plus, timp de 20 de ani nu s-a plictisit niciodat`. Biz

Biz

17

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

\n publicitate [i Teddy Dumitrescu (Publicis), prin \nfiin]area Focus Advertising.

Practic, din 1991 pân` prin 1995 s-au pus bazele primelor agen]ii de publicitate [i s-au \ncheiat primele parteneriate cu grupurile interna]ionale ce s-au men]inut pân` \n ziua de azi. Din 1995, odat` cu lansarea Pro TV, \ncepea s` se produc` o schimbare major` \n peisajul media autohton, cu impact evident [i asupra industriei de publicitate.

Un alt moment de cotitur` \n evolu]ia pie]ei este 1996, anul \n care Ministerul Comunica]iilor din acea perioad` a anun]at organizarea unei licita]ii publice \n vederea acord`rii licen]elor de operare pentru primele dou` re]ele de telecomunica]ii mobile GSM care urmau s` func]ioneze \n România. Odat` cu intrarea primilor operatori interna]ionali de telefonie mobil`, [i b`t`lia dintre ei \n promovarea serviciilor [i câ[tigarea de clien]i, pia]a de publicitate explodeaz`. |n 1996, Drago[ Grigoriu fonda Tempo, prima agen]ie local` care, la relativ pu]in timp de la fondare, câ[tiga responsabilitatea administr`rii campaniei Orange România dup` ce operatorul francez cump`rase Dialog. |n 2008, Drago[ Grigoriu a creat o structur` de parteneriat al`turi de câ]iva dintre oamenii din agen]ie, dar [i al`turi de câ]iva antreprenori, punând astfel 18

Biz

Munce[ti [i cå[tigi Este \ntotdeauna dificil s` precizezi cu exactitate care a fost momentul când evolu]ia pie]ei de publicitate a luat o \ntors`tur` dramatic`, care a schimbat lucrurile \n bine (sau \n r`u). Luând \n considerare toate lucrurile bune ([i pe cele rele), am \ncercat s` restrâng c`utarea la ceva care s` aib` mai mult` \nsemn`tate pentru noi ca agen]ie, pentru pia]` [i, da, pentru mine personal.

Ca agen]ie, am ar`tat c` [tim s` lans`m noi branduri sau produse pe pia]`: Elite, Primola, Bergenbier sunt numai câteva exemple. Totu[i, a existat un brand care s-a remarcat \n ceea ce prive[te amploarea lans`rii, complexitatea ei [i bine\n]eles politicile care merg mân` \n mân` cu toate acestea. Dialog (Orange) a fost un astfel de brand.

Frenezia lans`rii serviciilor de telecomunica]ii mobile acaparase toate agen]iile de pe pia]a local`. |n 1996, atât Connex (Vodafone), cât [i Dialog se \nghesuiau s`-[i fac` lansarea oficial` primii [i s` capteze audien]ele care a[teptau cu ner`bdare serviciile de telefonie mobil` [i s` renun]e la telefoanele de 20 kg pe care le foloseau pân` atunci.

Când am intrat \n pitch-ul organizat de Dialog [tiam c` \nfrunt`m curen]i potrivnici, din moment ce una dintre agen]iile concurente era de]inut` de unul dintre membrii consor]iului de telefonie mobil` (Adrian Sârbu). De[i \n pia]` se spunea c` “nu are rost, câ[tig`torul este deja stabilit”, am muncit mult [i am continuat s` lupt`m. A fost deosebit de solicitant s` dezvol]i un nume, o pozi]ionare [i o strategie \n cadrul unei pie]e cu totul noi. Un proces de trei luni care a solicitat resurse inepuizabile, d`ruire [i nop]i albe, \n cele din urm` \ncheiat. Pe la ora 1:00 \ntr-o diminea]` am primit un telefon (am fost trezit, de fapt) de Adrian Sârbu, care m` ruga s` m` duc la el la birou chiar atunci.

M-am \mbr`cat [i m-am dus la sediul Pro TV. Sârbu discuta cu Andreea Esca (f`r` legatur` cu lansarea), iar eu am luat loc. Foarte calm [i diplomat, Adrian s-a apropiat [i m-a felicitat spunându-mi c` am câ[tigat pitch-ul. La fel de \ncântat, i-am mul]umit [i l-am felicitat pentru capacitatea de a nu fi f`cut alegerea \n mod subiectiv, nealegând propria agen]ie \n favoarea celei mai bune propuneri. Este una dintre pu]inele pove[ti cu happy-end din România, pentru c` de cele mai multe ori conexiunile din interior au câ[tig de cauz` f`r` a se ]ine cont de calitatea propunerilor. |l apreciez pe Adrian Sârbu pentru c` nu a insistat prea mult \n acea direc]ie.

Lansarea \n sine a fost uria[`. |n decursul a doar câteva s`pt`mâni am creat un logo, o campanie mediatic` de lansare \ntr-un ritm ame]itor. Aceast` experien]` ne-a pus la \ncercare hot`rârea [i determinarea de a face s` se \ntâmple lucruri mari la o scar` mare, preg`tindu-ne pentru ce a urmat. F`r` \ndoial`, acest moment a marcat pentru Saatchi trecerea c`tre o nou` etap`, o deschidere c`tre pia]a bunurilor de larg consum.

Campaniile de sus]inere au fost la fel de solicitante [i au impus un standard pe care \l men]inem [i \n prezent.

Lec]ia \nv`]at`: po]i câ[tiga un client important f`r` a te compromite pe tine sau compania. Po]i câ[tiga un pitch chiar dac` la nivelul unuia dintre deciden]i exist` un conflict. Po]i câ[tiga un pitch chiar dac` to]i ceilal]i \]i spun altceva. Mi-am \nsu[it aceste lec]ii [i cred \n continuare \n \nv`]`turile lor pragmatice.

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

CENTRADE SAATCHI & SAATCHI ROMÂNIA

Radu Florescu CEO Indiferent ce ar face, Radu Florescu, fondatorul Saatchi & Saatchi România, r`mâne cunoscut drept omul care a readus serialul Dallas \n România. El a fost cel care a oferit faimosul serial Televiziunii Române \n schimbul difuz`rii reclamelor Kent. |n 1992, Florescu lansa o agen]ie de publicitate odat` cu primele campanii de merchandising pentru produc`torul de ]ig`ri British American Tobacco, campanii care la vremea respectiv` \nsemnau plasarea de materiale promo]ionale la buticurile de la col]ul str`zii. Treptat, businessul a crescut pân` la consolidarea unui \ntreg grup de comunicare compus din mai multe agen]ii complementare. |n to]i cei 20 de ani petrecu]i \n România, Radu Florescu s-a implicat \n numeroase asocia]ii de profil din industrie. Este membru fondator al International Advertising Association [i sus]in`tor de programe educa]ionale prin sprijinirea unor asocia]ii precum AIESEC, Asebuss, Junior Achievement [i multe altele. Este de asemenea membru al board-ului Fulbright [i al organiza]iei United Way. Biz

Biz

19

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

bazele unui grup de comunicare – Tempo Creative Group – din care ast`zi fac parte Tempo Advertising, Rogalski Grigoriu Public Relations, Orchestra [i Kinecto. |n paralel, se \nfiin]eaz` primele asocia]ii de profil, printre care IAA România, primele companii de m`surare a audien]ei TV, TNS-CSOP [i AGB TAM, care ulterior au fuzionat sub numele de TNS AGB. De la \nceputul anilor 2000 cre[te concuren]a, \n cadrul grupurilor de comunicare se \nfiin]eaz` divizii specializate de media, PR, online. Apar agen]ii independente, precum GMP Advertising, Next Advertising sau Headvertising.

A urmat perioada de boom cu cre[teri anuale ale pie]ei de 18-25%, cu mult` efervescen]` [i cu o \ncredere debordant` c` viitorul nu putea fi decât pe plus. De la sfâr[itul lui 2008 \ns` apar primele semne de \ngrijorare, urmate de sc`deri drastice ale volumelor de business. Ce s-a \ntâmplat \n ultimii doi ani toat` lumea [tie. Pu]ini sunt cei care reu[esc s`-[i explice cum s-a ajuns aici. Mul]i \nc` se lamenteaz` [i sper` c` vom reveni la “normal”. Numai c` normalitatea a[a cum era perceput` \nainte de 2009 poate c` nu era tocmai normalitatea fireasc` a lucrurilor. Publicitatea a crescut \n România. A crescut fabulos [i a devenit o industrie. Ceea ce este de-a 20

Biz

dreptul admirabil pentru cei care au pus um`rul la construirea sa.

Singura mare problem` este c` poate a crescut prea repede [i s-au ars prea multe etape \n perioada de profesionalizare a domeniului. {i poate a fost nevoie de un val de [oc pentru ca de acum \nainte industria s` se rea[eze pe valori mai solide.

Am \nceput prin a construi industria de publicitate, ne-am implicat \n dezvoltarea ei [i am luat parte la toate transform`rile. Este un lucru extraordinar care s-a \ntâmplat genera]iei noastre de manageri.

O [ans` unic`.

Veronica Savanciuc De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea c` [i industria de publicitate, ca [i celelalte domenii, a evoluat \n contextul societ`]ii. Transform`rile prin care aceasta a trecut nu pot fi izolate de restul realit`]ilor române[ti. La fel cum \n \ntreaga societate româneasc` a existat un ritm de cre[tere [i recuperare galopant` a trecutului, mai mult sau mai pu]in sus]inut, bazat preponderent pe forme [i mai pu]in pe fond, nici \n publicitate nu avea cum s` se \ntâmple altfel.

AMINTIRI DIN COPIL~RIA PUBLICIT~}II Declara]ii de genul “Primii bani i-am primit \ntr-o pung` de plastic” par incredibile acum, mai ales venind din partea unor oameni care conduc mari grupuri de comunicare. Dar a[a s-a \ntâmplat. Fra]ii Ioana [i {tefan Iordache \[i amintesc c` primul client, un importator de orez chinezesc, i-a pl`tit cash pentru serviciile de publicitate pe care i le-au oferit. Au deschis agen]ia \ntr-un apartament \nchiriat \n zona Unirii, ei doi [i o secretar`, [i primul lucru pe care l-au f`cut a fost s` trimit` câteva sute de faxuri prin care anun]au c` s-a \nfiin]at Target Advertising. Nu le-au r`spuns decât Ovidiu Ioani]oaia [i Marian Popa de la Xerox România la acea vreme, urându-le succes. Primii clien]i i-au vânat din anun]urile de la mica publicitate \n ziar. |i sunau personal [i \i \ntrebau dac` nu-i intereseaz` s` le ofere servicii de publicitate. Unii \i refuzau, al]ii au acceptat.

Marea lovitur` [i totodat` marea provocare au avut-o la doar câteva luni dup` \nfiin]area agen]iei, când au reu[it s` conving` un vicepre[edinte al Leo Burnett s`-i viziteze. Ca s`-l impresioneze pe acesta au mai chemat ni[te prieteni \n agen]ie \n acea zi [i au mai montat ni[te monitoare de computer. |n scurt timp, au semnat cu Leo Burnett.

La câ]iva ani dup` \ncheierea acordului, respectivul oficial al re]elei interna]ionale le-a m`rturisit c` [i-a dat seama c` nu [tiau nimic despre loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

LOWE & PARTNERS

Veronica Savanciuc Pre[edinte [i CEO |n 1993, Veronica Savanciuc era director de marketing [i vânz`ri \ntr-o companie interna]ional`, unde putea s` r`mân` mult [i bine f`r` s`-[i asume riscurile pe care le implica plecarea dintr-o pozi]ie stabil` [i bine pl`tit`. A plecat \ns` c`tre ceva absolut necunoscut la vremea aceea. A \nfiin]at \n acel an Plus Advertising, agen]ie pe care \n 1994 a afiliat-o la re]eaua interna]ional` Lintas, iar \n 1999, ca urmare a fuziunii la nivel global dintre Lintas [i Lowe & Partners, agen]ia din Bucure[ti a devenit Lowe. |ncepând din anul 1995, Interpublic Group of Co's, a cincea re]ea de marketing [i comunicare la nivel global, cu \ncas`ri de 11 miliarde de dolari, de]ine ac]iuni \n companiile grupului. |n cei 17 ani de existen]`, grupul condus de Veronica Savanciuc [i-a extins aria de expertiz`, dezvoltând sau al`turându-[i companii specializate de crea]ie, comunicare medical`, media, rela]ii publice [i digital advertising: Lowe & Partners (1993), Initiative (1994), Medic One (1999), Brand Connection (2004), Lowe PR (2006), HyperActive (2009). Veronica Savanciuc a absolvit Academia de Studii Economice din Bucure[ti [i un MBA Asebuss / University of Washington. |n 1998, la Londra, a fost distins` cu titlul “Leading Woman Entrepreneurs of the World”, iar \n 2003 IAA a desemnat-o “Personalitatea Feminin` a Deceniului \n Publicitatea Româneasc`”. Biz

Biz

21

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

publicitate, dar i-a pl`cut de ei ca oameni. Odat` cu câ[tigarea primului client din re]ea, P&G, lucrurile au \nceput s` se mi[te cu o rapiditate ame]itoare. “|n fiecare zi \nv`]am câte ceva.

Eram ca un burete”, \[i aminte[te Ioana Iordache. Cât despre volumul de munc`, nici nu \ncape \ndoial` cât era de mare. Munceau 7 zile pe s`pt`mân`, iar dup` primii ani la rând far` vacan]`, când au plecat pentru trei zile la munte, s-au \ntors dup` o zi [i jum`tate.

Nu aveau stare s` se relaxeze.

Plus c` \n primii ani f`ceau de toate, de la curat pân` la \ntâlniri cu directori de marketing c`rora \ncercau s` le vând` minute la TV sau reclame prin ziare. {i pentru Veronica Savanciuc, fondatoarea Lowe \n România, \nceputurile sunt la fel de entuziaste. Un birou pe Strada Luteran`, [ase oameni entuzia[ti [i un pitch a c`rui miz` era mobila pentru birouri.

A[a \ncepe povestea Lowe \n România. Pitch-ul a fost câ[tigat, birourile au fost mobilate [i astfel lucrurile s-au pus \n mi[care. Chiar din primul an de activitate, [tiind ce se \ntâmpl` pe pie]e avansate [i dorindu-[i lucruri comparabile, fondatoarea Plus Advertising [i-a dat seama c`, dac` vrea s` construiasc` ceva cu adev`rat solid, va trebui s` se afilieze unei re]ele interna]ionale. La vremea respectiv`, num`rul de agen]ii locale era destul de restrâns \n compara]ie cu num`rul de re]ele interesate s` intre \n România. Dup` afiliere, 22

Biz

agen]ia s-a dezvoltat \n ritmul cre[terii pie]ei.

“La \nceput a fost o perioad` cu mult` pasiune [i entuziasm \n care \ncercam s` fim profesioni[ti dar nu [tiu dac` [i reu[eam”, \[i aminte[te Veronica Savanciuc.

Era perioada de \nv`]are, \n care toat` lumea experimenta [i nimeni nu [tia prea bine cum va ar`ta viitorul. S-au \ntâmplat foarte multe \ntr-un timp foarte

Singurul lucru care te poate motiva s` vii la birou este s` iube[ti ceea ce faci.

Este o chestie care cel pu]in teoretic nu ar trebui s` se piard` peste ani.

Teddy Dumitrescu

scurt. Planurile de media erau f`cute mai mult intuitiv, neexistând m`sur`tori ale audien]ei. Începând cu 1994 exist` studii de cercetare a audien]ei TV, urmate apoi de studiile referitoare la audien]a \n radio [i presa scris`. {i tot atunci s-au f`cut primii pa[i c`tre autoreglementarea industriei de comunicare. “Apoi a urmat o perioad` frumoas` de dezvoltare [i cre[tere constant` a industriei de comunicare, curmat` destul de brutal de recesiune”, poveste[te Veronica Savanciuc.

Cu toate acestea, cre[terea a adus [i un evident fenomen infla]ionist \n industria de

publicitate \n 2007-2008. “În acest context, recesiunea nu a avut numai efecte nocive, aducându-ne cu picioarele pe p`mânt. Este o rea[ezare \n care valorile sunt puse la locul lor. De acum \nainte, cre[terile vor fi mici, dar s`n`toase. Calitatea primeaz` acum asupra cantit`]ii”, subliniaz` Veronica Savanciuc.

PRIMII CLIEN}I, PRIMELE SPOTURI Primul spot pe care Ioana [i {tefan Iordache l-au filmat pentru Asirom era unul de Cr`ciun. A costat 2000 de dolari. {tefan Iordache era \mbr`cat \n Mo[ Cr`ciun [i ]inea pe genunchi feti]a regizorului care era totodat` [i operator. La primul client trimis de re]ea, P&G, au primit un fax din care nu \n]elegeau nimic. L-au trimis la Frankfurt pentru traducere. Ulterior au avut \n agen]ie un account manager expat de la care au \nv`]at tot ce era nevoie. Deja de la al doilea client lucrurile au \nceput s` mearg` mult mai u[or. Agen]ia a crescut [i a ie[it “din pluton”, cum le place celor doi fra]i s` spun`. Odat` cu venirea lui Bogdan Naumovici \n agen]ie lucrurile au luat o turnur` [i mai “creativ`”. Cu numeroase particip`ri la festivalurile na]ionale [i interna]ionale de strategie [i creativitate, Leo Burnett România este acum cunoscut` drept cea mai premiat` agen]ie de publicitate din România. De [ase ori agen]ia anului la A’DOR, Leo Burnett este singurul grup de loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

PUBLICIS ROMÂNIA

Teddy Dumitrescu CEO [i Pre[edinte Absolvent al Institutului de Arhitectur` “Ion Mincu”, Teddy Dumitescu [i-a \nceput cariera \n calitate de realizator la Radio Nova 22 (1990-1991), apoi de Promotion Supervisor la Philip Morris [i redactor/prezentator la TVR (1991-1993). |n 1994, a fondat, \mpreun` cu Bogdan Sântea, agen]ia de publicitate Focus Advertising, ulterior afiliat` re]elei interna]ionale Publicis. {tie c`, dac` nu ar fi amânat momentul lans`rii [i ar fi intrat \n acest domeniu cu doi ani mai devreme, oportunit`]ile ar fi fost poate [i mai mari. Nu este \ns` vorba de un regret, ci de o simpl` constatare a ritmului ame]itor \n care evoluau agen]iile de la un an la altul \n perioada de \nceput. |n toat` aceast` evolu]ie, cu toate schimb`rile [i transform`rile prin care a trecut agen]ia pe care a fondat-o \ntre 1994 [i 2010, \n via]a lui Teddy Dumitrescu a r`mas o constant`: pasiunea pentru publicitate. Biz

Biz

23

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

agen]ii din România care are \n palmares 3 premii câ[tigate la Cannes Lions.

Anii ’90 \n publicitatea româneasc` echivaleaz` cu perioada celebrelor spoturi [i sloganuri: "Adidas Torsion – Dac` vrei po]i!", "Titan Ice – Alt` via]`", "Dozatoarele Fresco", "Strunguri [i raboteze Ramira", “Aquafresh în trei culori, protejează de trei ori” sau “Un pic mai bine pentru dumneavoastră! – Gepa Electrocenter”. Peste 90% din bugetele de publicitate de la vremea aceea se cheltuiau pe TV, iar cele câteva “campanii de pres`” erau \n general machete alb/negru. O perioad` cu adev`rat idilic`, dup` cum \[i amintesc to]i cei care lucrau \n acest domeniu atunci. |ntre timp lucrurile s-au schimbat total. Clien]ii nu mai sunt acei comercian]i care c`utau distribuitori \n toat` ]ara pentru a-[i promova vânz`rile pe termen scurt [i nici agen]iile nu mai sunt brokeri comerciali de minute TV. Ca la orice \nceput de drum, intui]ia era esen]ial`. Cei care au avut fler au ajuns cu un pas \naintea plutonului. De asemenea, cei care au avut deschidere [i accces la informa]ii despre ce se \ntâmpla pe pie]ele dezvoltate nu au avut decât o singur` cale, [i anume cea de cre[tere.

Ce a urmat e deja istorie.

DE LA EPOCA DE PIATR~ LA EPOCA DECADEN}EI Pe scara istoriei, 20 de ani nu reprezint` o perioad` de timp 24

Biz

La \nceputuri, momente pl`cute erau nenum`rate.

F`ceam de toate, de la curat pân` la \ntâlniri cu directori de marketing c`rora \ncercam s` le vindem minute la TV sau reclame prin ziare.

Ioana Iordache, CEO, Leo Burnett Group

u[or identificabile de c`tre oricine a avut de-a face cât de cât cu aceast` industrie: perioada de \nceput, cu apari]ia primelor mici agen]ii locale afiliate rapid re]elelor interna]ionale de renume, dispuse la vremea respectiv` s`-[i extind` businessul spre ]`rile excomuniste, perioada de cre[tere [i profesionalizare, boom-ul generalizat [i apoi declinul, cel pu]in din punct de vedere financiar.

Lucian Georgescu a reu[it s` contureze cea mai plastic` sintez` a celor 20 de ani de publicitate româneasc`: Epoca de piatr` (1991 – 1994): perioada \n care se

Noi nu am \nceput businessul acesta ca s` factur`m.

Dac` scopul era s` facem bani, am fi fost o agen]ie de pluton [i am fi f`cut mai mul]i bani, mai u[or, f`r` cheltuieli [i investi]ii. {tefan Iordache, COO, Leo Burnett Group

foarte mare. S-au produs atât de multe transform`ri \n societatea româneasc` \n general, [i \n industria de publicitate \n particular, \ncât avem suficient material s` putem realiza [i o clasificare pe etape a acestei perioade. |n general, etapele sunt

cristalizeaz` primele forme sociale \n advertisingul românesc. |n 1993, s-au produs primele asocieri multina]ionale BBDO [i Saatchi & Saatchi.

Evul Mediu (1994 – 1997):

perioada \n care primele “a[ez`ri tribale” – agen]iile – la propriu [i la figurat, \ncep s`-[i perfec]ioneze uneltele. |ncep s` apar` cercetarea de pia]`, specializ`rile [i plannerii, lucruri care nu existau pân` atunci.

Revolu]ia industrial` (1997 – 1999): Apare o nou` perspectiv`

asupra stilisticii audio-vizuale.

Televiziunea era cea mai consistent` form` de comunicare. De[i bugetele erau mici, \ncepe s` creasc` calitatea.

Este perioada \n care un festival precum Golden Drum \ncepe s`-[i pun` pecetea asupra publicit`]ii române[ti. Dac` pân` \n 1995 la Golden Drum triumfau ru[ii, care aveau o loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

LEO BURNETT GROUP ROMÂNIA

Ioana [i {tefan Iordache Dup` primul an de EMBA Asebusss, una dintre temele pe care Ioana Iordache a primit-o la [coal` spre rezolvare a fost identificarea noilor oportunit`]i de business \n România. A rezolvat exerci]iul spunând “servicii”. Dup` care a mers mai departe. Turismul a fost prima op]iune, iar advertisingul a doua. Cum un start-up \n turism presupunea un capital prea mare de investit, a r`mas la advertising. {i de aici \ncepe povestea Target Advertising, pe care a fondat-o \mpreun` cu fratele s`u, {tefan Iordache.

Imediat dup` \nfiin]are, cei doi au trimis câteva sute de faxuri prin care anun]au c` odat` ce Target Advertising s-a \nfiin]at, pia]a de publicitate se va schimba din momentul acela. Pornind de la o agen]ie local`, \nfiin]at` \n 1994, cu trei angaja]i, ast`zi fra]ii Ioana [i {tefan Iordache conduc un grup din care fac parte agen]ia de publicitate Leo Burnett & Target, agen]ia de media Starcom MediaVest, shopul creativ 23 Communication, agen]iile digitale iLeo, Digital Star [i The Geeks, agen]ia de PR – The Practice [i agen]ia de m`surare a audien]elor indoor [i in-store TruMedia Research. Biz

Biz

25

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

industrie de cinema puternic` [i filmau pe pelicul`, ceea ce noi nici nu visam la vreme aceea, lucrurile \ncep s` se schimbe.

Dorin]a de a \nscrie [i de a fi câ[tigat la Golden Drum [i apoi la AD’OR duce la cre[terea valoric` a publicit`]ii.

Epoca de aur (1999 – 2003)

este perioada marcat` de telefonia mobil`. Practic, gra]ie GSM-ului, este perioada \n care explodeaz` pia]a. B`t`lia dintre operatorii de telefonie mobil` duce la cre[teri de agen]ii. Era prima dat` când un client avea 3-4-5 agen]ii deodat`.

Perioada clasic` (2003 – 2007): este perioada directorilor

români de crea]ie cu expunere \n str`in`tate, premia]i interna]ional. Este perioada [ampaniei, a caviarului, a costumelor de bal care de fapt \nseamn` \nceputul sfâr[itului.

Este perioada decaden]ei, marcat` de autosuficien]`, lipsa de dorin]` de a face altceva, de a ie[i din tiparele pe care directorii no[tri de crea]ie le-au studiat foarte bine. Multe din succesele noastre din acei ani se datoreaz` unei studieri foarte atente a unei tipologii a premiilor [i a felului \n care cum se câ[tig` puncte \n festivaluri. Oamenii au demonstrat o inteligen]` deosebit` \n a \nv`]a. De unde eram ni[te paria \n festivalurile regionale, \n zece ani reu[eam s` devenim ni[te vedete. Nu \n ultimul rând, \n afar` de suficien]` [i lipsa fl`c`rii, a intervenit [i frica. Nu \n ultimul rând, a ap`rut [i neputin]a. Iar ceea ce vedem \n ultimii doi ani 26

Biz

Publicitatea: genera]ia urm`toare Sunt unul dintre oamenii care au intrat \n publicitate la invita]ia celor care au fondat o agen]ie care e azi o legend`: D'Arcy (OFC/DMB&B la vremea respectiv`).

Nu m` num`r printre cei care \n urm` cu aproape 20 de ani au avut viziunea [i curajul de a \nfiin]a o agen]ie pe care ulterior au afiliat-o sau au vândut-o unei firme multina]ionale, ci fac parte din genera]ia exact urm`toare: a oamenilor pe care cei din prima categorie i-au angajat \n echipele lor. Asta se \ntâmpla acum exact 15 ani. Faptul c` ast`zi conduc unul dintre cele mai puternice grupuri de comunicare din România [i “stau la aceea[i mas`” cu pionierii acestei industrii e rezultatul unei combina]ii de factori: enorm de mult` munc`, pasiune, idealism, curiozitate, determinare, curaj [i, bine\n]eles, noroc.

Când echipa Biz mi-a propus s` m` uit \n urm` [i s` aleg un an al publicit`]ii române[ti despre care s` vorbesc, trebuie s` recunosc c` m-a \ncercat nostalgia [i cred c` mi-ar fi mai u[or s` povestesc despre o perioad`, o etap`, mai curând decât un an anume. Mi-am \nceput cariera \n agen]ia care a realizat primul spot filmat \n România (e vorba de o campanie pentru Colgate) [i m`sor timpul mai curând \n campanii [i evenimente reprezentative ale industriei, decât \n ani. Perioada la care am ales s` m` refer e cea \n jurul anilor 1998 - 2000. A fost o perioad` de o efervescen]` incredibil`, pe care cred c` to]i cei ce am tr`it-o ne-o aducem aminte cu drag. A fost perioada \n care cu to]ii munceam pe rupte [i \n care ne bucuram cu adev`rat pentru orice campanie bun` care ie[ea din mâinile noastre. A fost perioada \n care marea majoritate a agen]iilor multina]ionale se stabiliser` deja \n pia]`, cele mai multe prin afilieri cu firme locale [i \n care se stabileau ierarhiile. Existau chiar [i atunci câ]iva “juc`tori” independen]i, foarte buni. Fiecare lupta, fiecare \[i dorea s` ajung` \n top, iar competi]ia dintre noi era mult mai constructiv` decât cea pe care o tr`im ast`zi. Cei mai mul]i dintre cei care conduc ast`zi companiile reprezentative din industrie precum [i mul]i dintre cei ce [i-au fondat propriile businessuri \n comunicare s-au format \n agen]iile multina]ionale ale acelor ani.

Evident, exist` [i excep]ii.

Efervescen]a din acea perioad` nu ne caracteriza doar pe noi, cei din publicitate, ci se manifesta \n mod egal [i la nivelul clien]ilor. Branduri importante din categoria FMCG se stabileau \n pia]` [i multe dintre cele interna]ionale dezvoltau deja campanii originale la nivel local, acordând un vot de \ncredere partenerilor lor.

Totodat`, atunci a explodat [i pia]a de telecom, care ne-a f`cut pe to]i s` mai urc`m o treapt` spre profesionalism.

Dac` am reu[i cu to]ii s` ne apropiem din nou de spiritul ce ne anima \n acele zile, cu “mintea de acum”, am reu[i s` travers`m perioada actual` mult mai bine. |ntr-una din lecturile recente am \ntâlnit urm`toarea idee, care puncteaz` destul de bine un aspect al actualei etape: “Nu de inteligen]` ducem lips` \n aceast` industrie, ci coloana vertebral` este cea care pare s` lipseasc`”.

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

OGILVY GROUP ROMÂNIA

Manuela Necula CEO Manuela Necula [i-a \nceput cariera \n 1992, \n calitate de consultant economic, pentru ca apoi s` se ocupe de opera]iunile manageriale ale Pizza Hut International România. |n anul 2000 a devenit Client Service Director [i membru al board-ului D’Arcy România, iar dup` 9 ani a preluat conducerea agen]iei Red Cell/141, din cadrul grupului WPP. Din 2005, conduce unul dintre cele mai importante grupuri de comunicare din România, din care fac parte agen]iile Ogilvy & Mather, Ogilvy Public Relations, OgilvyOne, OgilvyAction, OgilvyInteractive [i Mather, ce lucreaz` \n strâns parteneriat cu companiile de media MindShare [i Mediaedge:cia. Prin implicarea sa activ` \n aducerea [i implementarea festivalului Effie \n România, Manuela Necula a reu[it s` demonstreze c` mariajul creativit`]ii cu eficien]a este vital \n dezvoltarea unei industrii de comunicare profesioniste. Contribu]ia sa la ridicarea standardelor din industria de marketing [i publicitate a fost recunoscut` [i premiat` cu diverse distinc]ii, precum CEO of the Year – Business Woman sau IAA Excellence Award. Biz

Biz

27

Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

este neputin]a de a ne reinventa [i de a ne aminti c` noi am \nceput s` fim creativi atunci când ne era mai r`u.

PRIMII 20 DE ANI S-AU DUS. SPRE CE NE |NDREPT~M? Din punctul de vedere al volumului total de business al pie]ei, Teddy Dumitrescu estimeaz` c` 2010 se va \ncheia la o sum` afl` un pic peste nivelul anului 2006, respectiv \n jur de 300 mil. euro. Sc`derea este dramatic`, având \n vedere c` \n 2008 suma se ridica undeva la 550 mil. euro.

Din punctul de vedere al direc]iei strategice a industriei de comunicare, Teddy Dumitrescu sus]ine c` nu avem alt` [ans` decât s` ne \ndrept`m c`tre eficien]`. Cum se poate \ntâmpla acest lucru?

Prin schimbarea registrului de discurs. “Ce spunem noi despre un brand la TV nu are leg`tur` cu discu]iile pe care oamenii le au despre acel brand. Va trebui s` accept`m c` avem 22 milioane de copywriteri \n România, c`rora va trebui s` le arunc`m o idee extrem de simpl`, pe care ei s` o dezvolte singuri [i s` se creeze valul de conversa]ie din jurul brandului”, explic` Dumitrescu.

Dac` \n anii ’90 a face publicitate \nsemna spoturi TV, acum conteaz` mai mult conceptul din spatele campaniei decât execu]ia propriu-zis`. Biz 28

Biz

Produc]ia de reclame, o industrie \n care s-a schimbat TOTUL Cum industria de publicitate nu ar fi putut s` evolueze f`r` transform`rile prin care a trecut produc]ia propriu-zis` de reclame, o scurt` trecere \n revist` a acestui domeniu ne ofer` una piesele ce completeaz` puzzle-ul. Bogdan Ol`rescu, Managing Director la Animotion Production, unul dintre veteranii produc]iei de publicitate, ne creioneaz` evolu]ia acestei p`r]i a industriei de advertising [i transform`rile prin care a trecut.

Produc]ia publicitar` la \nceputul anilor ’90 ar`ta ca o femeie f`r` chip [i forme, ca o vietate ce-[i c`uta un rost pentru care s` existe.

La \nceput era o industrie f`r` resurse tehnice [i cu resurse umane extrem de limitate. Se baza mai mult pe adaptare de spoturi venite din str`in`tate [i mai pu]in pe produc]ii autohtone “cap-coad`” cu realiz`ri uneori comice [i solu]ii empirice.

Ce s-a schimbat? Totul, dac` vorbim la modul general. Timpul de produc]ie [i postproduc]ie a devenit din ce \n ce mai scurt.

Dac` nu lu`m \n calcul declinul cauzat de criz`, evident c` [i bugetele alocate pentru produc]ie [i postproduc]ie s-au schimbat radical, crescând de la an la an.

Bogdan Ol`rescu, Primele spoturi pe care eu le-am produs \n România au fost spoturile Managing Director radio pentru Târgul Interna]ional Bucure[ti \n septembrie – octombrie 1990, \mpreun` cu colegii Adrian Andrei, Teddy Dumitrescu la Animotion [i Adina Gori]` – pe vremea când lucram la Radio Nova 22. Primeam Production scripturile prin telefon, efectele speciale se \nregistrau ad-hoc cu microfonul de pe un casetofon portabil pe strad` sau din diverse loca]ii [i apoi totul era “t`iat” [i editat direct pe banda magnetofonului. Au urmat spoturile radio produse la Pro FM al`turi de Andi Moisescu [i Marius Vintil` \n vara anului 1994 pentru clientul Bucure[ti – Berlin (un fel de Domo al zilelor noastre). Prin Animotion Production, ca entitate, am produs spotul TV Coca-Cola Pager Eco Philips \n parteneriat cu studioul Video Vision (editor: Dorel Stanciu) pe 25 august 1998. Ca o concluzie, produc]iile realizate pân` prin 1995 se realizau mai mult pentru clien]i locali, cei interna]ionali preferând s`-[i trimit` doar sporturile pentru adaptare.

Costul unui spot filmat pe pelicul` 35 mm/16 mm, \n care intra [i postproduc]ia, pornea de la 12.000 de dolari, pân` la aproximativ 15.000 – 20.000 de dolari. Pân` \n octombrie 2008 costurile unui spot decent pe pelicul` de 35 mm, cu echip` str`in` (regizor + director de imagine), porneau de la zona 40.000 – 45.000 de euro + TVA, dar erau la ordinea zilei [i bugete de 50.000 – 70.000 de euro + TVA. |n prezent, se vorbe[te din ce \n ce mai des de produc]ii a c`ror valoare \ncepe de la 25.000 euro. |n ceea ce prive[te calitatea tehnic`, actualmente, cel pu]in jum`tate dintre spoturile filmate \n trecut ar face fa]` atât conceptual, cât [i din punctul de vedere al produc]iei. Pasul f`cut de la pelicul` la digital este unul firesc, dar care schimb` doar forma, nu [i fondul actului creativ [i de produc]ie al unui spot. Spoturi precum ceaiurile SAGA (cu Dem R`dulescu), Deodorantele Playboy (cu {tefan B`nic` Jr.) ar face fa]` cu succes [i \n zilele noastre.

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Omnicom Media Group

FOTO

VALI MIREA

primii 10 ani \n Rom책nia

|n numai doi ani [i jum`tate, echipa Omnicom Media Group România a reu[it s`-[i dubleze volumul de afaceri.

O astfel de performan]` nu ar fi fost posibil` f`r` curajul de a \ndr`zni s` fie mereu cu un pas \nainte.

OMNICOM MEDIA GROUP |N ROMÂNIA

OMNICOM WORLDWIDE |n 1986 s-a produs o fuziune care a captat aten]ia \ntregii pie]e interna]ionale de marketing. Trei dintre cele mai importante agen]ii de publicitate din SUA, DDB, BBDO [i Needham Harper Worldwide, au fuzionat. Evenimentul a atras aten]ia nu neap`rat prin m`rime, cât mai ales datorit` faptului c` a reunit trei nume sonore din publicitate, fiecare cu un portofoliu impresionant de clien]i. |n timp, Omnicom a devenit un holding de companii care ofer` \ntreaga plaj` a serviciilor de marketing [i comunicare la nivel global: companii specializate \n marketing research; produc]ie de comunicare prin con]inut (“branded content” – FUSE), out-ofhome-media (Outdoor Media Group), media insert [i discount; re]ele de companii de publicitate (BBDO Worldwide, DDB Worldwide [i TBWA Worldwide), media (OMD Worldwide, PHD Network, Prometheus), marketing direct [i promo]ional, servicii de PR (Fleishman-Hillard, Ketchum [i Porter Novelli) [i alte servicii speciale de comunicare. |n total, grupul deserve[te 5.000 de clien]i din peste 100 de ]`ri, din toate continentele.

Printre clien]ii grupului la nivel global se num`r`: iPod, VISA, Pepsi, Gatorade, FEDEX, Mercedes-Benz, Jeep, HP, McDonald’s, Unilever, Vodafone, AT&T. Omnicom MediaGroup (OMG) – divizia de media a Omnicom Group – are \n portofoliu dou` dintre cele mai importante re]ele de agen]ii de media “full-service” din lume: OMD Worldwide [i PHD Network.

30

Biz

OMG România are \n componen]` dou` agen]ii de media full-service: OMD România [i PHD România

|n România, grupul este prezent prin agen]iile de media full-service OMD România [i PHD România; platforma integrat` de buying Opera, platforma integrat` de Digital [i divizia FUSE (de comunicare prin con]inut).

OMD ROMÂNIA Primul brand al Omnicom Inc. pe pia]a local` a fost lansat în 2000, pe bazele agen]iei Mediaplan, care, la acel moment, s-a desprins din divizia de media a TBWA România. |n 2004, Mediaplan [i-a shimbat denumirea \n Optimum Media Direction.

Bilan] 2008-2010 Dublarea volumului de afaceri \n doi ani [i jum`tate [i urcarea de pe locul 13 - 14 \n RECMA 2007 pe locul 7 - 8 \n topul re]elelor interna]ionale al agen]iilor de media (RECMA 2009).

Lansarea diviziilor integrate: Digital (2008), FUSE (2008) [i Opera (2010).

Repozi]ionarea OMD România \n zona creativit`]ii [i inova]iei, ca elemente de diferen]iere pe pia]a de media.

|n 2006 a fost lansat` agen]ia de media PHD, \n urma procesului de rebranding al MediaWise, iar \n 2008 a avut loc intrarea oficial` pe pia]a local` a platformei de business Omnicom Media Group.

Echipa agen]iei s-a m`rit constant.

De la 19 angaja]i \n 2000, \n prezent s-a ajuns la 48.

CONTURILE ANULUI CONSOLIDEAZ~ SUCCESUL Primii clien]i ai agen]iei, la începutul anilor 2000, au fost Beiersdorf [i Henkel, prelua]i prin agen]ia de publicitate partener` TBWA. {apte ani mai târziu, Walmark, iar apoi Citroën au intrat \n portofoliul de

clien]i ai OMD. Agen]ia a crescut tot mai mult, asftel \ncât \n 2008 a câ[tigat pitch-ul anului: Grupul Dacia – Renault – Nissan & Infiniti.

Toate acestea au propulsat OMD \n primele 8 agen]ii de media din România, \n topul pe anul 2009. |n 2010 OMD a câ[tigat un al doilea pitch al anului – contul de media al operatorului de telefonie

industry leaders

mobil` Vodafone – \n urma c`ruia agen]ia a urcat [i mai mult \n topurile de specialitate. Din portofoliul de clien]i ai OMD mai fac parte branduri interna]ionale precum McDonald’s, Walmark, Intel, Sony, Bosch, Citroën, HP, Mol, Rauch, Siemens etc.

PERFORMAN}E DINCOLO DE CREATIVITATE De-a lungul celor zece ani de activitate, OMD România a demostrat c` inova]ia [i creativitatea \i sunt dou` atribute specifice, iar proiectele dezvoltate vin s` sus]in` aceast` idee.

Emisiunea TV “Magnatul”, realizat` de divizia FUSE, a fost primul reality show de business din România, \n care cinci concuren]i [i-au promovat proiectul de afacere, iar câ[tig`torul a beneficiat de finan]are bancar` garantat` de stat.

Proiectul a câ[tigat argint, la sec]iunea Campanii Integrate, la AD’OR \n 2009.

Bucharest City Challenge – cel mai important eveniment automobilistic din România, la care au fost prezen]i peste 5.000 de oameni.

Renault Road Show – peste 100.000 de persoane au participat la eveniment, transmisie live timp de trei ore [i jum`tate, pe cel mai vizionat canal de sport, [i peste 40 de [tiri pe cele mai importante sta]ii TV. Acneon digital – joc online derulat pe Facebook, care a generat peste 5 milioane de impresii [i peste 5.000 de utilizatori.

Bravo KissFM! – un proiect dezvoltat pentru Rauch (sucurile Bravo) [i radioul Kiss FM. Fabrica de Ma[ini – prima platform` online din România \n care utizatorii pot construi [i testa propria ma[in` virtual`.

PHD WORLDWIDE: PIONIERAT |N LUMEA IDEILOR |nfiin]at` \n 1990, PHD este o re]ea de agen]ii de media [i comunicare,

OMD, mai mult decåt premii “Cea mai competitiv` re]ea de media din industrie la nivel global” – RECMA “Cea mai creativ` agen]ie de media din lume” – The Gunn Report, 2010, pentru al cincilea an “Agen]ia de Media Global` a Anului \n 2008 [i 2009” – Adweek; “Agen]ia de media a anului \n 2009” – AdAge Premiul pentru inova]ie \n media – Festivalul de Media de la Valencia, 2009 “Agen]ia Global` de Media a Anului” – Festivalul Interna]ional de Publicitate de la Cannes 2008 Agen]ia de media a anului 2008 – Campaign Peste 60 de clien]i globali, printre care: VISA, Pepsi, Gatorade, FEDEX, Mercedes-Benz, HP, McDonald’s, Vodafone, GE, Reebok, 3M, Allianz AG, Apple Computer, Barilla, Bayer, Beiersdorf Group, Berlin Chemie, Bricostore, Carlsberg 140 de sedii \n peste 80 de ]`ri Peste 8.000 de angaja]i

cu peste 50 de birouri \n toat` lumea, unde lucreaz` peste 2.000 de profesioni[ti.

Speciali[tii de la PHD cred c` lumea se schimb` [i va continua s` se schimbe cu o rapiditate tot mai mare. |n viziunea lor, brandurile de succes vor reu[i s` r`mân` \n top dac` sunt mereu cu un pas \nainte. Iar pentru agen]ii singura [ans` s` creasc` \n continuare este numai dac` lucreaz` cu oameni dornici mereu s` descopere. |n acest sens, PHD a creat o abordare complet nou` a \ntregului set de servicii media: strategie, planificare [i buying prin sistemul interactiv ETNA (Exploration, Thought leader, Neuro-planning, Action plan).

La nivel local, PHD este cea mai tân`r` agen]ie de media din portofoliul Omnicom Media Group Romania. Este prezent` pe pia]a local` din 2006, când a trecut prin procesul de rebranding al fostei agen]ii Media-

Wise. PHD a devenit func]ional` din 2009 [i [i-a format deja un portofoliu de clien]i, printre care Roche, Canon, Valvis Holding, Eli Lilly.

FUSE {I DIGITAL, CONCEPTE CARE FAC DIFEREN}A |n 2008 au fost lansate divizia specializat` FUSE [i platforma integrat` de Digital. Scopul principal al FUSE este mutarea accentului dinspre comunicarea unidirec]ional` c`tre implicarea consumatorului \n procesul de comunicare. FUSE le propune clien]ilor s`i o altfel de publicitate, diferit` de cea clasic`, [i anume promovarea brandului [i a produselor \ntre [i nu \n timpul calupurilor publicitare, adic` exact acolo unde publicul e activ [i atent, nu pasiv [i deta[at.

Prin platforma de digital, OMD [i PHD ofer` clien]ilor s`i solu]ii alternative digitale la promovarea clasic` [i acoper` întregul spectru al acestui domeniului: strategie,

Portofoliul OMG Romånia integreaz` trei platforme de business:

Buying Digital Branded content planning, execu]ia tuturor formatelor de ad digital, indiferent c` este SEM (Search Engine Marketing), internet (banner) sau OOH (OutOf-Home) digital.

Biz

31

Oamenii din echip` reprezint` motivul principal pentru care Carmen T`n`sie vine zi de zi cu pl`cere la birou.

Nu \n ultimul rând, o motiveaz` proiectele “imposibile”.

Echipa, motorul businessului

32

Ca manager, care este proiectul cu care te

Define[te trei calit`]i care nu trebuie s`-i lip-

måndre[ti cel mai mult?

seasc` unui manager \n mediul corporatist.

La nivel de business propriu-zis au fost fondarea Omnicom Media Group [i repozi]ionarea OMD \n pia]a de media româneasc`. La un nivel mai personal – construirea echipei. Pentru mine cel mai important proces a fost construirea echipei de executivi, care s` preia fiecare \n aria personal` de responsabilit`]i dezvoltarea [i implementarea strategiei de dezvoltare a Omnicom Media Group \n România: Cristian Mucichescu, Managing Director OMD România; Laura Badea, Managing Director PHD; Nicu Lait`, Head of Opera; Mihai Rusescu, CFO Omnicom Media Group România. Aceast` echip` este completat` de profesioni[ti atât la nivelul grupului, cât [i \n cadrul celor dou` agen]ii de media. |n paralel s-au implementat principiile de lucru [i standardele de calitate specifice Grupului Omnicom, s-a urm`rit [i controlat continuu aplicarea lor, astfel \ncât grupul [i agen]iile pe care le are \n portofoliu s` constituie \n permanen]` la nivel local oglinda profesionalismului recunoscut la nivel mondial. |n ace[ti trei ani toate obiectivele propuse au fost atinse, investi]iile planificate \n echip` [i infrastructura [i eforturile noastre comune au avut rezultate [i, \mpreun`, am reu[it s` cl`dim Grupul [i s` \l plas`m pe direc]ia dorit`. Pe parcurs au existat [i momente mai pu]in satisf`c`toare, dar cred c` nimic nu se construie[te f`r` s` faci un efort sus]inut pentru a ob]ine rezultate [i f`r` sacrificii. Sunt mândr` de to]i membrii echipei Grupului [i le sunt recunosc`toare pentru \ncrederea ar`tat` [i eforturile lor personale.

Aten]ie sporit` (la nevoile clientului t`u [i la costurile opera]ionale), onestitate (transparen]`) [i perseveren]`.

Biz

Cånd [i cum un manager devine lider?

Cred c` un om devine lider atunci când \[i asum` trei lucruri: responsabilitatea alegerii drumului, a p`[irii pe acel drum [i a consecin]elor mersului pe acel drum.

Care este regula num`rul unu dup` care te ghidezi \n afaceri?

Dac` vrei, po]i! Acolo unde exist` voin]` nimic nu poate \mpiedica realizarea a ceea ce \]i propui [i atingerea obiectivelor. {i se mai \ntâmpl` ceva când aplici aceast` regul` consecvent: toate problemele aparent “f`r` solu]ie” cap`t` rezolv`ri creative.

care cred, ac]ioneaz` [i demonstreaz` aceste principii etice s` \[i manifeste public opiniile ([i realiz`rile).

Ce te motiveaz` s` vii la birou, zi de zi?

Oamenii din echip`. {i proiectele care par a fi “imposibil” de realizat.

Care este cel mai mare mit al industriei \n care lucrezi?

Este o industrie catalogat` ca fiind “glamour”. Este o industrie \n care Creativitatea ar trebui s` ne plaseze \n “rolul” extraordinar al Creatorului (de Nou, de Idei, de Concepte), s` fie “Point of Difference”. Din p`cate, ast`zi, de foarte multe ori, numai Pre]ul mai “face Diferen]a”.

Care au fost cele mai importante decizii strategice luate \n ultimul an la conducerea Omnicom Media Group Romånia?

Ce principiu de business nu ai \nc`lca ?

Respectul reciproc – cu tot ceea ce implic`, atât din punct de vedere al businessului, cât mai ales uman. Nu a[ pune oamenii, indiferent c` sunt colegi sau parteneri de afaceri (clien]i [i furnizori), mai prejos de omenie.

Respectul fa]` de om, implicit fa]` de mine, este criteriul num`rul unu \n via]a mea.

Mai este loc de etic` \n business \n condi]iile \n care primeaz` concuren]a [i lupta pentru

Una dintre cele mai importante decizii, [i cea mai dificil` din punct de vedere economic, a fost hot`rârea s` r`mânem loiali principiilor care definesc Grupul: Calitate \n Creativitate, Calitate \n Comunicare, Excelen]` \n Execu]ie.

Cum vede]i businessul Omnicom peste 5 ani?

Noi \l vedem consolidat \n ierarhia grupurilor de media din România, pe pozi]ia pe care o are [i \n topurile interna]ionale.

supravie]uire?

Da. {i eu cred c` acum este un moment foarte bun pentru a (re)marca aceste principii. Sunt martora (suntem cu to]ii) unei schimb`ri de genera]ie \n mediul românesc de business. {i un suflu nou de idei [i principii. |i \ncurajez pe cât mai mul]i dintre colegii mei (indiferent de industrie)

Care sunt aspectele pozitive ale perioadei economice dificile pe care o travers`m?

Multitudinea de oportunit`]i pe care criza le aduce [i creativitatea pe care o na[te, for]a]i fiind s` aducem la masa solu]iilor idei [i concepte noi care s` rezolve situa]iile imposibile de care vorbeam anterior.

Carmen T`n`sie, CEO, Omnicom Media Group

CARTE DE VIZIT~ CARMEN T~N~SIE

FOTO

VALI MIREA

Un profesionist cu 18 ani de experien]` \n marketing [i comunicare, dintre care 13 \n pozi]ii de management. Carmen a activat \n marketing atât la nivel local, ca director de marketing al companiilor Wella România, Coty, Beiersdorf, Prodal Group, cåt [i la nivel interna]ional, fiind responsabil` de businessul “skin care” \n Viena pentru Beiersdorf Holding CEE, iar apoi preluând responsabilitatea la nivel global pentru brandul Nivea-Sun la Beiersdorf Hamburg AG. Carmen are un MBA (University of Washington & ASEBUSS) [i este alumni al “Executive Development Program” – Kellogg School of Management, Northwestern University, Chicago.

FOTOGRAFII

VALI MIREA

Management de top Succesul Omnicom Media Group se bazeaz` pe puterea echipei.

Sunt o echip` de oameni entuzia[ti care lucreaz` cu pasiune.

Atunci când sunt solicita]i pentru un proiect nu implementeaz` doar un brief, ci lucreaz` ca [i acum ar fi propriul lor brand.

34

Mihai Rusescu

Nicu Lait`

CFO, Omnicom Media Group România

Media Director, Omnicom Media Group România

Pe Mihai Rusescu, s`pt`mâna de munc` obi[nuit` \l g`se[te \mp`r]indu-[i timpul \ntre coordonarea departamentelor financiare ale companiilor grupului [i \ntålnirile de lucru cu furnizorii [i clien]ii OMG Romånia. Mihai este un coechipier excelent [i un negociator redutabil, calit`]i care \l fac nelipsit de la masa oric`ror tratative purtate cu partenerii de afaceri.

De[i agenda lui este extrem de \nc`rcat`, \ntotdeauna g`se[te timp pentru colegii s`i indiferent din ce departament. “Anul 2010 a fost [i este \n continuare o provocare pentru orice profesionist din domeniul financiar”, spune CFO-ul de la Omnicom. Armele lui Rusescu \mpotriva actualei crize economice? Abilitatea de a \nv`]a cu rapiditate lucruri noi [i de a lucra \n echip`, puterea de a lucra \n condi]ii de stres [i presiunea timpului [i, mai ales, experien]a. Mihai a f`cut parte din echipa care a fondat grupul \n ianuarie 2008 [i face parte din consiliul de administra]ie [i de asemenea este membru al Opera Buying Council al OMG România. |nainte de venirea acestuia \n echipa Omnicom, a ocupat pozi]ia de director financiar [i administrativ [i a fost totodat` \n board-ul executiv al companiei Scania România, care are ca domeniu importul [i distribu]ia de camioane. Experien]a sa \n domeniul financiar mai include companii mari precum Beiersdorf, Lukoil Downstream sau Comunica]ii Na]ionale Mobile SA.

Anul 2008 a fost cel \n care echipa Omnicom din România a câ[tigat \nc` un membru valoros, prin venirea lui Nicu Lait`.

A acceptat aceast` provocare dup` ce a realizat poten]ialul pe care \l are grupul \n România [i nu regret` alegerea f`cut`, \n care a v`zut o provocare profesional` foarte mare.

Anterior numirii \n func]ie, Nicu Lait` a de]inut func]ia de Media Manager \n cadrul agen]iei Lowe/GGK din Bucure[ti, unde s-a ocupat de gestionarea rela]iei cu clien]ii agen]iei.

Ulterior a de]inut func]ia de Media Director la agen]ia Young & Rubicam / Team Advertising, unde a supervizat realizarea strategiilor de media, procesele de planning [i buying, negocierile anuale [i condi]iile contractuale. Prin experien]a de peste 16 ani \n buying, Nicu Lait` reu[e[te s` ofere suport celor dou` agen]ii din grup – OMD [i PHD – prin utilizarea pârghiilor de negociere de la nivelul grupului. |ncepând cu anul 2010, Nicu Lait` este [i Head of Opera – platforma integrat` de buying din cadrul Omnicom Media Group România. “Are foarte mult respect pentru echip` [i este mândru s` lucreze cu top manageri dintre cei mai competitivi din pia]`”, \l descriu coechipierii pe Nicu. Valorile comune ale angaja]ilor agen]iei [i capacit`]ile echipei sunt doar câteva motive pentru care Lait` crede c` “\ntr-un viitor nu prea \ndep`rtat vom ajunge \n top 5 agen]ii de media”.

Biz

Laura Badea

Cristian Mucichescu

Managing Director, PHD România

Managing Director, OMD România

“Este unul dintre cele mai puternice grupuri, cu o evolu]ie spectaculoas` \n România”, \[i motiva \n decembrie 2008 venirea \n grupul Omnicom, \n calitate de Strategy Director, Laura Badea.

Pe atunci se ocupa de zona de strategie pentru clien]i majori ai Omnicom Media Group, cu focus pe grupul Renault.

La sfâr[itul anului 2009 PHD, cea de-a doua companie de media din cadrul Omnicom Media Group, a devenit opera]ional` [i \n România, iar Laura Badea a preluat func]ia de Managing Director.

“Primul lucru care m-a atras la PHD este filosofia agen]iei, faptul c` inova]ia [i pionieratul sunt «at the heart of our work». Pentru mine PHD reprezint` o dubl` provocare, aceea de a cre[te o nou` agen]ie \ntr-un peisaj media aglomerat [i oarecum nediferen]iat \ntr-un moment de schimbare major` \n comunicare, ca urmare a faptului c` tr`im cu to]ii \ntr-o nou` lume, lumea digital`.”

Armele cu care se arunc` \n lupt`?

1. Experien]a. Managing Directorul PHD România are o experien]` de 14 ani \n media româneasc` [i \nainte s` se al`ture Omnicom Media Group a lucrat pentru Media Direction pe vremea când aceasta ocupa unul dintre primele trei locuri \n topul agen]iilor de media, pe pozi]ia de Client Service Director. Dup` mai bine de cinci ani, Laura a considerat c` se impune o schimbare \n cariera sa [i a acceptat pozi]ia de Media Director la Propaganda, unde a avut ca obiectiv construirea unui departament media competitiv capabil s` contribuie la extinderea serviciilor agen]iei.

2. Echipa. Este cel mai important “asset” al PHD România, o echip` tân`r`, curioas`, “brilliantly clever”, cum spune oficialul de la PHD. 3. Know-how-ul re]elei. Cercet`rile f`cute \n zona de new media sau concretizat pân` acum \n numeroase studii, dintre care enumer`m doar pe cele mai recente “2014 - PHD on the Future of the Media Agency” [i “Harnessing the Rising Speed of Influence”. Efortul constant \n \n]elegerea contextului actual [i generarea de noi moduri de abordare a mediului digital au adus agen]iei PHD nenum`rate premii interna]ionale, iar Laura crede c` nu peste mult` vreme agen]ia din România va fi un punct de referin]` \n re]eaua PHD.

Energie, ini]iativ`, creativitate, spirit de echip`, loialitate. Asta cere de la oamenii s`i Cristian Mucichescu, directorul general al OMD România. Pornit la drum cu OMD \n urm` cu trei ani, Cristian recunoa[te c` nu ar fi ajuns pân` aici (n.r. – locul 8 conform RECMA 2009 [i [anse mari de a termina anul 2010 pe o pozi]ie superioar`) dac` nu existau aceste calit`]i \n ADN-ul fiec`rui angajat, fie el tân`r junior sau cu ani mul]i de experien]`, mai vechi sau mai nou \n companie. Nu este vorba de o re]et` a succesului, pentru c` el nu crede \n re]ete (mai ales \n vremuri tulburi, de criz`), pur [i simplu nu cere nimic \n plus decât ceea ce el \nsu[i le ofer` prin exemplul personal. Acestea sunt valorile pe care este cl`dit` organiza]ia de la Bucure[ti. Care este filosofia de business a directorului OMD? Colegii \[i amintesc c` le-a \mp`rt`[it-o o singur` dat`, \n urm` cu trei ani, când “a dat adunarea la OMD”.

Le-a spus atunci “s` nu considere OMD doar un simplu loc de munc`, la care vii doar ca s` ai de unde s` \]i iei banii. Nu, OMD trebuie s` fie ceva personal. Un proiect personal al fiec`ruia dintre ei. Doar a[a \[i vor atinge obiectivele propuse”. De unde aceast` filosofie? P`i, simplu, spune Mucichescu: “Mult` lume m` \ntreab` dac` nu a[ vrea s` \mi deschid ceva, un business al meu. Aud \n jurul meu tot mai mult` lume care este obsedat` de aceast` idee, s` fie propriul [ef. Cic` altfel s-ar trezi de diminea]`, altfel ar trage dac` ar fi pentru el. Total gre[it. |n primul rând ar fi imposibil s` fim to]i patroni. Iar \n al doilea rând, de ce nu po]i s` tragi la fel de tare dac` e[ti angajat? Crezi c` nu o s` fii observat [i apreciat? Eu unul nu cred. }ine doar de tine”. {i probabil c` are dreptate. Dup` cum ar`ta [i “cartea sa de vizit`” de dinainte de a se al`tura OMD: New Business Director la Mindshare Media, Executive Director la Media Direction, Premiul I – Golden Umbrella – la MediaMixx 2007 (festival de Media Creativ` din Bulgaria), 3 shortlist-uri \n 2007 la Eurobest Londra, Premiul I – Wolf Awards – \n cadrul re]elei OMD \n 2007, \n Ungaria, pentru cea mai bun` implementare a strategiei interna]ionale pentru Pepsi [i \n 2008 Premiul de Excelen]` IAA pentru “dep`[irea cu consecven]` a barierelor conven]ionale \n media/outdoor.”

Biz

35

cover story

30 BRANDURI PERSONALE

|N AFACERI 36

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

brand personal

Studiile arat` c` 50% din reputa]ia unei companii este dat` de numele celui care o administreaz`. C책]i dintre oamenii de afaceri rom책ni [tiu asta? {i dac` o [tiu, ce fac pentru a-[i cultiva brandul? |mpreun` cu Unlock Market Research ne-am propus s` afl`m care sunt cele mai cunoscute branduri de persoane \n mediul de afaceri rom책nesc [i ce anume le define[te. Afla]i cine sunt oamenii al c`ror nume valoreaz` mai mult dec책t o garan]ie bancar`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

37

cover story

ediul de afaceri românesc este \nc` \n formare [i destul de instabil, asemeni m`rcilor sau businessurilor române[ti \n general. Nu putem vorbi \nc` de standarde [i criterii clare pe baza c`rora un om de afaceri de succes poate s` apar` \ntr-un top (cu excep]ia criteriilor strict financiare [i m`surabile). Mai mult decât atât, oamenii de afaceri sunt \n general eminen]e cenu[ii, oamenii din umbr` care cl`desc companii sau branduri.

Atunci când \]i propui s` evaluezi cât de puternice sunt brandurile personale \n business, riscul de a genera controverse este mare – asta pentru c`, atunci când vorbim de valoarea m`rcii personale pentru public, brandul este expus unei judec`]i extrem de subiective. Oamenii nu se raporteaz` strict la business sau la cifra de afaceri (comunicat` sau imaginat`), ci se gândesc [i la cât de mult apreciaz` valoarea uman` a respectivului brand sau cât de mult \i recunosc apartenen]a la categorie (este sau nu un om de afaceri activ). |n acest context, Unlock [i Biz [i-au propus s` inaugureze un nou top – acela al oamenilor de business \n ascensiune – menit s` ajute la \n]elegerea modului \n care se pot construi branduri personale \n segmentul afacerilor.

Clasamentul ierarhizeaz` oameni de business vechi [i noi, eviden]iind pe alocuri schimbul de genera]ii [i prezen]a sângelui

M

38

Biz

de tân`r antreprenor pe pia]a din România. Dac` cei vechi au trecut prin multe [i, deseori, atrag controverse, cei tineri au doar probleme de notorietate. |n rest, prezen]a lor \n top reflect` faptul c` pia]a are nevoie de ei [i le acord` \ncredere.

M~RCI PERSONALE APRECIATE |N AFACERI Primele zece locuri \n clasamentul de fa]` sunt \n

general ocupate de un mix format pe de o parte din oameni de afaceri vechi care au reu[it, \n ultima perioad`, s` se promoveze suficient de mult \ncât s` fie prezen]i \n mintea oamenilor, pe de alt` parte din oameni de afaceri noi, tineri [i activi, care se remarc` prin dinamism [i vizibilitate.

Silviu Prigoan` se afl` pe primul loc, fiind recunoscut ca un antreprenor constant, dinamic [i eficient. Principalul motiv pentru care \ns` se situeaz` pe primul loc este cel al recunoa[terii [i notoriet`]ii sale, sus]inut` mult de autopromovare. Este de remarcat faptul c` autopromovarea nu i-a erodat titulatura de om de afaceri, ci, dimpotriv`, i-a poten]at-o.

Dan Voiculescu se afl` pe locul 2, propulsat tot de autopromovare, dar [i de performan]a [i vizibilitatea businessului creat (\n principal media).

Irina Schrotter este un brand extrem de vizibil prin natura businessului [i, totodat`, foarte respectat pentru bun-sim] [i disciplin`.

Viorel Cataram` este perceput ca un mamut al afacerilor \n România, cu un gen de charism` [i notorietate care \l propulseaz` \n top 10.

Dan {ucu se afl` \n spatele ADINA VLAD, Managing Partner, Unlock Market Research

unui brand românesc de succes, un brand care a reu[it s`-[i men]in` calitatea constant` \n loredana.sandulescu@revistabiz.ro

brand personal

timp [i s` r`mân` activ chiar \n vremuri de criz`.

Marius Ghenea este unul dintre cei mai promova]i si recunoscu]i exponen]i ai genera]iei de tineri antreprenori. A \nregistrat un scor de recunoa[tere mare.

Ion }iriac ocup` un suprinz`tor loc 7 pentru singurul motiv c` nu mai este recunoscut ca foarte activ, dinamic \n ultima vreme. Scorul lui de recunoa[tere este mai sc`zut decât al celor situa]i \naintea sa, de[i scorul de performan]` \n business \l pozi]ioneaz` \n fruntea clasamentului.

TOP M~RCI PERSONALE APRECIATE |N AFACERI Top

Total

Performan]` Atractivitate Recunoa[tere

1.

Silviu Prigoan`

39,46

5,67

2,79

31

2.

Dan Voiculescu

34,73

5,53

2,2

27

3.

Irina Schrotter

33,38

4,81

0,57

28

4.

Viorel Cataram`

31,27

3,14

2,13

26

5.

Dan {ucu

30,67

1,36

1,31

28

6.

Marius Ghenea

29,07

1,11

0,96

27

7.

Ion }iriac

25,16

6,65

2,51

16

8.

Adrian Porumboiu

24,41

3,35

2,06

19

9.

Ionu] [i Robert Negoi]` 24,04

3

2,04

19

10.

Elan Schwartzenberg

23,2

3,38

1,82

18

11.

George Copos

22,6

3,02

1,58

18

12.

13.

Adrian Sârbu Viorel [i George C-tin P`unescu

22,32

4,23

2,09

16

20,81

2,78

1,03

17

14.

Bogdan Enoiu

20,67

3,01

2,66

15

15.

Ioan Niculae

18,37

2,2

3,17

13

16.

Camelia {ucu

17,97

2,51

1,46

14

17.

Arpad Paszkany

16,89

1,29

2,6

13

Ionu] [i Robert Negoi]` sunt puternici \n

18.

Drago[ Anastasiu

16,04

1,32

2,72

12

19.

Culi]` T`râ]`

14,91

0,72

1,19

13

sfera imobiliarelor [i au fost puternic promova]i puternic \n ultima perioad`.

20.

Ioan [i Viorel Micula

14,9

1,73

0,17

13

21.

Anca Vlad

14,11

1,93

1,18

11

22.

Maria Grappini

14,03

1,8

2,23

10

23.

Florin Talpe[

13,67

0,6

2,07

11

24.

Jean Valvis

13,05

1,09

2,96

9

25.

Radu Georgescu

12,93

0,76

2,17

10

26.

Aurel Kober

12,79

0,97

6,82

5

27.

Cristina Bâtlan

12,3

1,98

1,32

9

28.

Radu Enache

11,95

0,79

5,16

6

29.

Dan Adamescu

11,79

1,6

1,19

9

30.

Octavian Radu

11,78

1,11

6,67

4

Adrian Porumboiu este destul de promovat \n ultima perioad`, recunoscut pentru spirit de antreprenor [i curaj \ntr-un sector de activitate foarte dificil, dar cu foarte mare poten]ial – agricultura.

Elan Schwartzenberg a ob]inut un scor de notorietate / recunoa[tere ridicat. Este perceput drept un om de afaceri dinamic, curajos [i \ntreprinz`tor, f`r` s`-i fie concret cunoscute afacerile.

PERFORMAN}A M~RCII PERSONALE |N AFACERI Topul de performan]` reprezint` evaluarea ra]ional` [i

Biz

39

cover story

Pe parcursul cercet`rii, speciali[tii de la Unlock au identificat [i trei tipuri de branduri ale persoanelor de business, dup` cum urmeaz`: “tigrii”, “mamu]ii” [i “speciali[tii”.

MAMU}II

TIGRII Brandul personal este mai puternic decât al businessului lor Au notorietate mare / doresc s` fie cunoscu]i Se simt bine \n businessuri mici spre medii pe care apoi le vând Silviu Prigoan` Marius Ghenea Drago[ Anastasiu

obiectiv` a omului de business, f`r` a considera componenta subiectiv`/emo]ional` sau recunoa[terea sa ca activ/dinamic \n prezent. |n acest top, pe primul loc se situeaz` Ion }iriac, urmat de Silviu Prigoan`.

Pozi]ia pe locul 2 a lui Silviu Prigoan` \n topul de performan]` confirm` faptul c` acesta se situeaz` pe prima pozi]ie \n clasamentul general nu doar datorit` promov`rii, ci [i gra]ie randamentului s`u \n business.

Dinu Patriciu apare pe locul 4 ca performan]`, de[i el nu mai este momentan perceput ca om de afaceri activ (de când nu mai e asociat cu Rompetrol). Mai mult decât atât, scorul s`u de carism` este unul sc`zut comparativ cu al altor persoane evaluate, motiv pentru care nu a intrat \n top 30 general.

40

Biz

Au consolidat businessuri foarte puternice Putere financiar` mare

SPECIALI{TII Brandul businessului este mai puternic decât al lor / se confund` cu brandul personal Nu vor s` devin` cunoscu]i, dar se remarc` indirect, prin performan]a businessului lor

Dan Voiculescu Viorel Cataram`

Irina Schrotter

Dan {ucu

Radu Georgescu

Ion }iriac

Aurel Kober

George Copos

Anca Vlad

METODOLOGIA STUDIULUI Clasamentele au fost realizate \n baza a dou` studii, cantitativ [i calitativ. Studiul cantitativ a constat \n 200 de interviuri telefonice, cu persoane având vârste \ntre 25 [i 35 de ani, femei [i b`rba]i, “gulere albe”, cu venituri ridicate, educa]ie superioar`, din Bucure[ti.

PERFORMAN}~ M`rci personale \n afaceri Obiectivele studiului \n aceast` etap` 1. Ion }iriac au fost: 2. Silviu Prigoan` stabilirea notoriet`]ii 3. Dan Voiculescu asistate a 4. Dinu Patriciu omului de business 5. Irina Schrotter evaluarea 6. Adrian Sârbu performan]ei 7. Elan Schwartzenberg \n business a persoanei 8. Adrian Porumboiu evaluate 9. Viorel Cataram` (componenta “hard”) 10. George Copos

evaluarea atractivit`]ii / carismei persoanei evaluate (componenta “soft”).

Pe baza acestor m`sur`tori s-a calculat un indice agregat care a determinat topul final. |n faza de preg`tire a studiului calitativ s-au realizat 10 interviuri \n profunzime cu persoane cu vârsta \ntre 25-40 ani, femei [i b`rba]i, studii superioare.

Scopul a fost acela de a defini dimensiunile de evaluare a unui om de afaceri de succes, \n vederea m`sur`rii performan]ei [i atractivit`]ii persoanei evaluate Înainte de a finaliza topul, am considerat necesar` ini]ierea unor discu]ii libere cu câ]iva responden]i activi pe pia]a muncii – persoane cu nivel de educa]ie superioar`, cu venituri ridicate, având pozi]ii de middle management sau executive din companii extrem de dinamice pe pia]a. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

brand personal

Ce spun speciali[tii?

În primul rând, nu sunt branduri personale imaginile care nu produc bani, ci scandal.

Dup` aceea, exist` un palier al celebrit`]ii, unde problema se pune oarecum diferit fa]` de cazuistica pe care o dau oameni ca William Arruda, Dan Schawbel sau Tom Peters, care \n general fac literatur` motiva]ional` [i practic` legat` de reputa]ia \ntr-un mediu strict, profesional. Altfel spus, nici Bahoi, omul de pe YouTube, [i nici Andreea Marin nu sunt neap`rat sau \n primul rând branduri. Bahoi va ajunge la a[a ceva \n momentul \n care va putea s`-[i converteasc` \n beneficii personale (bani, carier`) imaginea de net, iar Andreea Marin e un brand mai curând \n m`sura \n care monetizeaz` direct din spoturi la diferite companii [i alte ac]iuni asem`n`toare, [i nu din presta]ia TV intrinsec`. Sigur c` [i \n TV conteaz` numele [i imaginea, dar [i modul \n care \]i faci treaba, cu care brandingul personal nu se ocup`.

Dac` “\]i dai seama” c` ai un brand personal nu \nseamn` c` l-ai construit, ci c` s-a creat, spontan. Î]i dai seama mai curând c` ai o imagine, nepremeditat`, decât un brand, pe care ar fi trebuit s`-l fi premeditat.

Trecând peste asta, exist` un criteriu simplu: \n profesii din sfera comunic`rii, tehnologiilor noi [i a[a mai departe, \ncepi s` exi[ti \n sens public \n momentul \n care ai mai mult de câteva mii de rezultate Google la “ego search”, c`utarea dup` numele propriu \ntre ghilimele. Dac` aceste rezultate vin de pe blogul t`u, conturi de re]ele sociale, \nseamn` c` e vorba de un brand pe care l-ai construit. Dac` sunt mai mult lucruri pe care al]ii le spun despre tine,

e mai degrab` o imagine. Mai departe, exist` tot felul de subtilit`]i legate de num`rul de rezultate negative din primele pagini, cele irelevante [i-a[a mai departe. Dar cineva care lucreaz` \ntr-un ora[ mare, \ntr-o meserie “cablat`” la online, “nu exist`” ca brand IULIAN COM~NESCU, dac` are câteva sute de Managing Partner, Comanescu rezultate sau mai pu]in.

Exist` lucruri care pot merge prost sau se acelui brand: dac`, de exemplu, un medic pot \ntâmpla independent de voin]a respectat \[i face un blog idiot, agramat sau “constructorului” de brand. Mai exist` [i o despre pansele \n loc de medicin`. Ceea ce categorie de imagini care ajung la un spun al]ii despre tine conteaz` mai pu]in: mi moment dat, mai mult sau mai pu]in s-a \ntâmplat s` fiu chemat de companii s` \ntâmpl`tor, s` \nsemne bani sau altele. Dar, ]in traininguri de “online reputation \n principiu, brandingul nu poate fi decât un management” [i le-am spus c` prefer s` proces premeditat. Ale c`rui obiective nu se vorbesc de “brand (personal)”, fiindc` leag` atât cât s-ar crede de notorietate managementul reputa]iei online are deja \n absolut` [i altele. Mai important decât “câ]i” sine conota]ii speriate [i defensive. Firmele te cunosc e “cum” e[ti cunoscut. [i mediul de afaceri au de obicei ezit`ri \n a Una din cele mai frecvente gre[eli care pot se lansa cu aplomb \n online, fiindc` orice distruge un brand personal este vanitatea. imberb care a fost \n stare s`-[i fac` un Exist` oameni care comunic` pentru c` “\i cont de blogspot poate s` te t`v`leasc` chinuie talentul” cumva. Nu sunt aten]i la ce, cum vrea el. Dar, dac` oricine poate spune cum [i despre ce comunic`. Cred c` orice despre oricine, nu mai are atâta vanitatea se leag` [i de un mesaj de tip importan]`. E un lucru de care oamenii conflictual, care e \n general evitat \n lumea inteligen]i de marketing \[i vor da seama tot afacerilor. O alt` gre[eal` frecvent` apar]ine mai mult: nu trebuie s` intri \n criz` la unamai curând consultantului, care propune o dou` reac]ii negative. R`u e doar când ele imagine/un rol nenatural, departe de ceea ajung s` te defineasc` \n sens virtual. Iar ce este persoana la a c`rei construc]ie de alternativa e doar s` r`mâi departe de net [i brand lucreaz`. E ca \n 2004, când Adrian s`-i la[i pe al]ii s` te descrie cum vor, ceea N`stase a fost \mbr`cat \n vestu]` [i ce e mai r`u. Or, intrând \n lupt`, ajungi de c`ma[` cu mânec` scurt`. la un punct \ncolo ca [i du[manii s` te De fapt, singurul care poate distruge un defineasc`, s` te pozi]ioneze. E ceva ce brand personal \n mod eficient e posesorul politicienii [tiu bine.

Biz

FOTO: PAUL DIACONU

Brandingul nu poate fi decåt un proces premeditat

41

cover story

Ce spun speciali[tii?

Am c`utat s` discut`m cu persoane care teoretic sunt expuse la mediul de business.

Scopul a fost acela de a \n]elege cum definesc ei o persoan` de business de succes (care sunt atributele [i dimensiunile relevante) [i de a defini o list` de nume reprezentative pentru titlul de “oameni de afaceri” \n România.

Cu ajutorul acestor interviuri am \n]eles c` brandul personal \n afaceri impune \n principiu condi]ia de “a fi construit un business de la 0, folosind strict capacit`]i proprii”. Adic` “spirit de antreprenor”. La acestea se adaug` percep]ia asupra performan]elor businessului [i o oarecare carism`, care \l [i ajut` pe omul de afaceri s` ias` \n fa]` [i s` devin` brand.

Un alt rezultat interesant a fost acela c`, de[i am stat de vorb` cu oameni activi [i apropia]i de mediul de business, am \ntâmpinat reale dificult`]i \n construirea unei liste de nume reprezentative pentru subiectului studiului.

Numele businessului le era mai cunoscut decât cel al persoanei care l-a cl`dit.

Aceast` informa]ie ne arat` c` performan]a businessului nu e suficient` \n construirea unui brand personal. Promovarea omului de business respectiv [i recunoa[terea public` a performan]elor acestora sunt aspecte mult mai importante. Biz 42

Biz

Arogan]a, prima gre[eal` \n brandingul personal Brandul personal nu este bunul renume \ntre prieteni, nu e o imagine [i nu e o laud` de sine. E un con]inut relevant, comunicat corect, clar [i consecvent c`tre un public larg dar bine definit. |]i po]i da seama c` ai reu[it s`-]i construie[ti brandul personal când oameni pe care nu-i cuno[ti [tiu lucruri despre tine. |nseamn` c` mesajul t`u a dep`[it cercul proxim de prieteni [i cunoscu]i, iar brandul t`u a c`p`tat o via]` \n afara acestui cerc. De aici \ncolo, e o rela]ie continu` de comunicare [i feedback.

Cât prive[te procesul propriu-zis de construire a unui brand personal, acesta depinde de la caz la caz.

Poate fi totul de la sine, cum e cazul multor exemple notorii la nivel na]ional ori interna]ional, sau poate fi construit 100% pe baza unei strategii. E o chestiune de optimizare a raportului \ntre daturile naturale [i disponibilitatea de a investi resurse COSMIN ALEXANDRU, Managing Partner, B&P Brandivia de energie, timp, bani. |n România, nimic nu poate distruge iremediabil un brand personal. Tr`im \ntr-o ]ar` \n care se poate c`dea usor. Când te sim]i pe \n care nu te po]i compromite, pentru c` nu val, tinzi s` ai impresia nu doar c` le [tii pe exist` suficient public care s` aib` suficiente toate, dar c` e[ti [i singurul care le [tie pe criterii de discern`mânt. Dac` ar fi existat, toate, cel mai bine. Dac` ai un public educat, oameni care [i-au construit cariera [i afacerile asta te poate costa. A doua ar fi \mpr`[tierea. prin [pag`, \n[el`torie sau [antaj [i-ar fi v`zut Termenul din englez`, “overspread”, e mai carierele terminate rapid. Ei au \ns` \n precis. |nsemn` c` te sim]i atât de \ncrez`tor continuare succes, influen]` [i admiratori. {i \n succesul pe care l-ai avut [i de care s-a paradigma e valabil` nu doar \n mediul de aflat, \ncât crezi c` \l po]i replica relativ u[or \n afaceri, ci [i \n politic`, media, sport etc. Nicio orice alt domeniu. A treia gre[eal` ar fi s` gaf` sau gre[eal`, oricât de mare, n-a d`unat promi]i mai mult decât po]i livra. |ncrederea se semnificativ nim`nui pe meleagurile mioritice. câ[tig` greu [i se pierde u[or. Pentru a Dac` e s` m` refer la gre[eli care pot afecta minimiza riscul, \n brandingul personal e un brand personal deja notoriu, atunci a[ important s` construie[ti \ncrederea cât mai putea enumera trei, nu neap`rat \n ordinea focalizat, cât mai aproape de atributele tale cel importan]ei. Prima ar fi arogan]a. E o capcan` mai bine reprezentate. loredana.sandulescu@revistabiz.ro

brand personal

10

ANTREPRENORI Numele sub]ire \n afaceri cu activitate de succes se ]ine. Un brand personal nu trebuie doar construit, ci [i men]inut. Pornind de la clasamentul realizat de Unlock, Biz v` prezint` un Top 10 al antreprenorilor care au reu[it \n ultimii doi ani s` se impun` prin dinamism \ntr-un mediu de afaceri tot mai dificil.

Biz

43

cover story

1. Marius Ghenea Este f`r` \ndoial` cel mai aspira]ional model de business pentru orice antreprenor din România. Este un vizionar [i unul dintre pu]inii “angel investors” care vede oportunit`]i de afaceri atât \n perioadele de boom, cât [i \n criz`. Pentru Marius Ghenea, oamenii conteaz` mai mult decât cifrele, pentru c`, \n fond [i la urma urmei, tot ei le genereaz`. “Un set de antreprenori valoro[i [i focaliza]i pe domeniul lor de activitate este de fapt re]eta succesului pentru un business angel”, declara Marius Ghenea \ntr-una din multele conversa]ii cu revista Biz. Cât despre afacerile \n care investe[te, antreprenorul sus]ine c` nu exist` o predilec]ie din punct de vedere al industriei sau al segmentului de business, iar de obicei nu aloc` mai mult de un milion de euro unui proiect. Spune despre mediul economic autohton c` este asemenea unui semafor, iar el “nu traverseaz` niciodat` pe ro[u, ci mereu \ncearc` s` fie primul care trece pe verde”. Pân` acum a reu[it din plin. Pu]ini sunt oamenii de afaceri din România care se pot l`uda numai cu exit-uri de succes, din sectoare de activitate diferite. Con[tient sau nu, [tiin]` sau noroc pur, un lucru e cert – ast`zi brandul “Marius Ghenea” \nseamn` \ncredere, putere [i succes, iar numele s`u valoreaz` la fel de mult \n fa]a antreprenorilor, a b`ncilor [i a investitorilor. Biz

2. Camelia {ucu Ar putea s` scrie o carte \ntreg` despre proiectele antreprenoriale pe care le-a pus pe picioare [i despre dificult`]ile de la \nceput de drum. În România, numele de Camelia {ucu este sinonim cu luxul, iar \n timp s-a convertit \ntr-un brand mult mai valoros decât orice alt business aflat sub semn`tura sa. Primul pas a fost f`cut \n urm` cu aproape 20 de ani, odat` cu \nfiin]area companiei Mobexpert, dezvoltat` \mpreun` cu fostul so], un brand care de la comer]ul de mobilier de birou a ajuns s` de]in` propriile linii de produc]ie.

Câ]iva ani mai târziu, Camelia {ucu a creionat Class Living, afacere dedicat` retailului de mobilier premium [i de lux, dar [i unor proiecte reziden]iale de prim` clas`. Fire dinamic`, antreprenoarea nu a r`mas pe loc nici \n perioada economic` dificil`, din contr`, a preferat s` \noate \mpotriva curentului demarând noi investi]ii, chiar \n domenii total necunoscute, precum administrarea unei pie]e agroalimentare. Cel mai nou proiect al s`u, Pia]a de Gros, va fi dezvoltat \n zona de sud a Bucure[tiului pe o suprafa]` de 9,5 hectare, unde Camelia {ucu se gânde[te s` pun` la punct un sistem logistic de colectare a fructelor, legumelor [i produselor animaliere, iar astfel super [i hipermarketurile s` cumpere produse române[ti de calitate. Biz 44

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

brand personal

3. Drago[ Anastasiu Povestea lui Drago[ Anastasiu [i, implicit, a businessului Eurolines, de care se leag` numele s`u, este una clasic` de antreprenoriat. Nu [ocheaz` cu am`nunte picante, demonstreaz` doar c` prin mult` munc`, ambi]ie [i pasiune niciun vârf de munte nu este prea greu de cucerit. Ea \ncepe \n urm` cu 15 ani, pe vremea când Drago[ Anastasiu era medic internist \ntr-un spital din Frankfurt, meserie pe care a practicat-o timp de cinci ani, pân` când a hot`rât s` dea statutul de angajat pe cel de angajator. Contaminat de spiritul antreprenorial al vremurilor, a intrat \n afaceri cu un autocar [i cu avansul ob]inut din plata biletelor. În 1995 decide s` revin` \n ]ar` [i s` \nfiin]eze prima companie din grupul Eurolines, grup care avea s` devin` peste ani unul din cei mai mari transportatori rutieri de pe pia]a local`, cu afaceri anuale de zeci de milioane de euro. Se [tie c` valoarea unui lider este vizibil` \n perioadele dificile, iar Drago[ Anastasiu a demonstrat acest lucru \n 2009, când \n plin an de criz` a reu[it s`-[i men]in` afacerile pe un trend ascendent, crescând cu 20% rentabilitatea companiei pe care o conduce prin orientarea c`tre vânz`rile online. Biz

4. Jean Valvis În via]a privat` cant` la chitar`, \noat` [i particip` “ca suporter” la dezbaterile adun`rilor generale ale FC Rapid SA, unde [i-a adjudecat inclusiv statutul de ac]ionar minoritar. În lumea afacerilor este cunoscut drept un antreprenor de calibru, p`rintele mai multor businessuri de succes. Vorbim despre Jean Valvis, omul de afaceri cu cet`]enie greac` [i elve]ian`, venit \n România la scurt timp dup` revolu]ie \n \ncercarea de a pune pe picioare un proiect antreprenorial solid. {i a reu[it, nu doar o dat`! De numele lui Valvis se leag` dou` dintre cele mai importante tranzac]ii cu multina]ionale: vânzarea Dorna Apemin SA c`tre Coca-Cola Hellenic Bottling Company [i The Coca-Cola Company [i, \n anul 2008, vânzarea companiei Dorna Lactate [i a brandului LaDorna c`tre Grupul Lactalis. Nu s-a oprit aici [i a luat-o de la cap`t \n plin` recesiune, mai exact \n 2009, când a \nceput s` opereze din nou pe pia]a apelor minerale prin crearea brandului Aqua Carpatica, al c`rui target este reprezentat \n principal de pie]ele externe. Investe[te [i \n industria vinului, la Sâmbure[ti, iar \n paralel a f`cut primul pas \n domeniul energiei regenerabile, cea mai nou` tendin]` de business \n lumea \ntreag`. Biz

Biz

45

cover story

5. Radu Georgescu |n dormitorul casei sale, al`turi de un prieten, a \nceput s` dezvolte software [i a pus bazele unui nume prestigios \n industria global` de solu]ii antivirus – RAV. Un nume cu o istorie interesant` – la \nceput \nsemna “Romanian Anti Virus”, dar apoi s-a schimbat \n “Reliable Anti Virus”. Era atât de fiabil, \ncât un mare nume (la vremea aceea cel mai mare) din industria IT, Microsoft, a achizi]ionat tehnologia \n 2003. De[i i s-a propus, Radu Georgescu a ales s` nu plece la Microsoft, ci s` continue munca de antreprenoriat, prin Grupul GECAD, care a dezvoltat trei noi softuri: platforma integrat` de e-mail, calendar [i colaborare Axigen, platforma de pl`]i online ePayment [i solu]ia de securitate Sentinet. Businessul ePayment, care a ajuns s` proceseze \n 2009 un procent de 94% din totalul tranzac]iilor online cu card bancar din România, a fost cump`rat recent de Allegro, parte a companiei media interna]ionale Naspers Ltd. Pentru c` nu ajungi un nume respectat \n afaceri dac` gânde[ti la scar` mic`, Radu Georgescu [i-a stabilit deja urm`toarea ]int`: atingerea primului miliard de dolari din vânz`ri pân` \n 2015 [i cotarea pe NASDAQ a Avangate, companie recent separat` din GECAD ePayment [i cu 5 ani de activitate pe pia]a global` a solu]iilor de distribu]ie electronic` de software. Biz

6. Cristina Båtlan Cristina Bâtlan a intrat \n afaceri \n urm` cu 17 ani, \mpreun` cu so]ul s`u, Roberto Bâtlan, al`turi de care a \nceput o activitate de comer] cu ]es`turi, f`r` a avea la momentul respectiv viziunea unei dezvolt`ri ulterioare \n mod`. Dac` nu ar fi avut succes cu ]es`turile, cu siguran]` ar fi putut s` o ia de la cap`t cu altceva, \n primul rând datorit` faptului c` vârsta le-o permitea. Cei doi so]i au \nceput, ca multe firme la acea vreme, cu un capital foarte mic, de 700 de dolari, pe care l-au investit \n comer]ul cu ]es`turi. |n 1996, au devenit agen]ii grupului Mirolio [i au \nceput s` lucreze cu H&M. Tot \n 1996, au deschis fabrica de marochin`rie [i apoi fabrica de \nc`l]`mite. Privind \n urm`, etapele care au jucat rolul de capitole \n via]a companiei sale au fost din 1992 pân` \n 1996 “faza primitiv`”, de acumulare de capital, dup` care, din 1996, a \nceput faza de creare de valoare ad`ugat`, odat` cu deschiderea fabricii de gen]i. |n septembrie anul acesta Musette a deschis \n franciz` primul magazin peste ocean, \n inima New York-ului, cartierul Soho din Manhattan, lâng` nume precum D&G, Swatch, French Connection sau Bracciallini. Biz

46

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

brand personal

7. Radu Apostolescu “Sunt suficient de \nc`p`]ânat \ncât s`-mi [i ias` ce-mi pun \n cap”, \[i \ncepe Radu Apostolescu m`rturia despre sine pe blogul personal. De exemplu, a ]inut cu tot dinadinsul s` se fac` doctor [i ca atare a \nv`]at pe rupte [i a intrat din prima la medicin`. Ca [tiin]`, medicina i s-a p`rut fantastic`, doar c` pe m`sur` ce au trecut anii [i a trecut de la teorie la practic` a \nceput s` realizeze c` aceea nu era deloc via]a pe care [i-o dorea. |n 1997 a aflat cum e treaba cu e-mail-ul, \ntr-un laborator de la Poli. În 1998, \n anul 3 de facultate, a \nceput s` experimenteze diverse site-uri g`zduite gratuit, iar ulterior a \nceput s` câ[tige bani prin programe de afiliere. S-a decis s` fac` ceva [i \n .ro [i a ales, din pur` \ntâmplare, f`r` a avea nicio experien]`, s` fac` un site despre carier` [i anun]uri de joburi. A[a a creat ceea ce avea s` devin` MyJob.ro, vândut la sfâr[itul lui 2004 c`tre Netbridge.

2001 a fost anul \n care a \nceput provocarea eMAG, magazin online dezvoltat \mpreun` cu partenerul s`u Bogdan Vlad, ce avea s` devin` cel mai puternic retailer online de electronice. În prim`vara anului trecut, Asesoft Distribution a preluat o participa]ie de 51% din ac]iunile retailerului online. Radu Apostolescu a r`mas \n continuare \n companie, ocupându-se de partea de marketing [i dezvoltare \mpreun` cu Iulian Stanciu. Biz

8. Sebastian Ghi]` În vârst` de 32 de ani, Sebastian Ghi]` este unul dintre cei mai tineri oameni de afaceri de pe plan local, fiind o prezen]` obi[nuit` \n topurile celor mai boga]i români, cu o avere estimat` la peste 30 de milioane de euro. Înzestrat cu un sprit antreprenorial dezvoltat, lui Sebastian Ghi]` i-au pl`cut afacerile \nc` de mic [i nu a ezitat s` profite de orice oportunitate ivit` \n cale. La 18 ani a \nceput s` urm`reasc` atent anun]urile de licita]ii din Monitorul Oficial [i s` se \nscrie la toate cele pe care le considera interesante. Prima licita]ie, pentru furnizarea unor calculatoare, a câ[tigat-o \n 1998 \mpotriva unei companii mari din Ploie[ti. Dup` ce prietenul s`u din copil`rie Iulian Stanciu a plecat \n Bucure[ti, la facultate, Sebastian Ghi]` a preferat s` r`mân` \n Ploie[ti [i s` porneasc` o afacere. Tot el a fost cel care l-a convins pe Stanciu s` i se al`ture [i \mpreun` s` pun` bazele Asesoft Distribution, firma de distribu]ie IT la care ambii sunt \n prezent ac]ionari. Dintotdeauna Ghi]` a preferat s` stea departe de partea opera]ional` a businessurilor pe care le-a pus pe picioare, reu[ind treptat s`-[i creeze un brand personal \nv`luit de o oarecare aur` de mister. Cea mai surprinz`toare mi[care a sa a fost achizi]ia recent` a trustului Realitatea Ca]avencu, tranzac]ie ce ar putea avea implica]ii majore asupra pie]ei române[ti de media. Biz

Biz

47

cover story

9. Tudor [i Drago[ Comaniciu Tudor Comaniciu a \nceput \n 1996 o afacere de familie \n domeniul proces`rii laptelui la Codlea. Ideea i-a venit de la lucrarea sa de diplom`, “Lansarea produselor Delaco pe pia]a Bra[ovului“. Un an mai târziu a \nceput s` fac` primele investi]ii importante \n capacitatea de produc]ie, \n urma contract`rii un credit bancar \n valoare de 60.000 de dolari. |n 2000 a \nchis fabrica de la Codlea [i a externalizat produc]ia la alte fabrici din România. Totodat`, 2000 este anul \n care compania a intrat pe pia]a brânzeturilor. Patru ani mai târziu a f`cut primii pa[i spre vest externalizându-[i aproape \ntreaga produc]ie c`tre fabrici din afara României – \n ]`ri precum Germania, Fran]a, Olanda sau Bulgaria. 2007 a fost anul \n care Delaco [i-a dublat cifra de afaceri pân` la 40 de milioane de euro. |n 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv \n România al produselor Zott, unul dintre cei mai mari produc`tori din Germania, [i al brânzeturilor Bergader. |n 2010, Bongrain Europe, lider mondial în specialit`]i din brânz`, societate listat` la bursa Euronext Paris, a finalizat achizi]ia unui pachet de 52% din ac]iunile societ`]ii Delaco.

Vânz`torii continu` s` se implice activ în dezvoltarea pe viitor a activit`]ii companiei [i de]in de asemenea managementul companiei, prin Tudor Comaniciu în calitate de director executiv – CEO. Biz

10. Dinu Patriciu Este cel mai proeminent om de afaceri român. Numele s`u se leag` de crearea [i dezvoltarea Rompetrol, dar [i de vânzarea a 75% din ac]iunile companiei \n 2007, c`tre compania KazMunaiGaz, pentru 1,6 mld. dolari.

Este [i cel mai bogat român, averea estimat` de topurile de profil ajungând la 2,3 mld. euro. |n ultimii ani, Dinu Patriciu a cl`dit un imperiu bazat pe imobiliare, retail dar [i media. Afacerile din domeniul presei au \nceput \n 2006, când omul de afaceri a cump`rat trustul Adev`rul, care de]ine ast`zi o \ntreaga palet` de publica]ii. |n 2008, trustul se extinde [i \n afara ]`rii [i cump`r` tabloidul Blik din Ucraina. Un an mai târziu, \n plin` criz` imobiliar`, prin intermediul fondului de investi]ii pe care \l de]ine, Black Sea Global Properties, Dinu Patriciu a cump`rat Fabian România, care de]ine \n România 11 cl`diri, dintre care 10 comerciale, [i o suprafa]` de teren considerabil`. Tot \n 2009, omul de afaceri a vândut restul de ac]iuni de la Rompetrol c`tre compania din Kazahstan. {i pentru c` a v`zut oportunit`]i valoaroase \n actuala criz` economic`, beneficiind [i de lichidit`]i importante, Patriciu s-a lansat \n acest an [i \n retail, prin magazinele mic.ro. Planul lui este de a dezvolta un lan] de 1.000 de magazine [i de 2.000 de magazine pe ro]i \n urm`torii doi ani. |n acest moment, re]eaua are 120 de magazine. Pentru a-[i consolida afacerea \n retail, compania de retail a lui Patriciu, Mercadia Holland BV, a cump`rat re]eaua miniMAX Discount. Mercadia mai de]ine [i un lan] de cafenele pentru jocuri de noroc, Bet Cafe Arena, lansat` \n acest an, [i o firm` de consultan]` \n domeniul resurselor umane, iLearn. Biz 48

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

b`nci

Dona]ii f`r` eforturi financiare [i cump`r`turi f`r` sentimente de vinov`]ie Sun` cumva cam ca \n basmele cu tinere]e f`r` b`trânete [i via]` f`r` de moarte. {i totu[i, \ncepând din aceast` toamn`, un proiect care \mbin` un produs comercial cu o cauz` umanitar` proeminent` permite clien]ilor UniCredit }iriac Bank s` fac` exact asta – s` doneze c`tre UNICEF, f`r` eforturi financiare suplimentare, 1% din valoarea fiec`rei pl`]i pe care o fac cu cardul.

“Ne-am dorit foarte mult acest card \n portofoliu”, spune Anca Nu]`, Director Identity and Communication la UniCredit }iriac Bank, “pentru c` suntem o banc` pentru care proiectele sociale conteaz` foarte mult, sunt o parte din strategia noastr` de business [i un atribut foarte puternic, definitoriu pentru cultura noastr` organiza]ional`.”

Produsul, emis pe platform` MasterCard, se adreseaz` tuturor clien]ilor care, prin utilizarea cardului de afinitate UNICEF la comercian]i, doresc s` sus]in` ini]iativa UNICEF privind crearea de saloane mam`–copil \n maternit`]ile din România.

Programul \[i propune ca un num`r cât mai mare de maternit`]i s` aib` statut de Spital–Prieten al Copilului [i s` devin` centre de promovare a al`pt`rii, iar primele maternit`]i care vor primi sus]inere financiar` din partea UniCredit }iriac Bank \n cadrul acestui proiect sunt cele din Timi[oara [i Cluj.

“Lucr`m la acest produs de aproape un an de zile, al`turi de UNICEF, pentru c` eram cu to]ii con[tien]i c` proiectul lor este extrem de necesar [i trebuie 50

Biz

ANCA NU}~, Director Identity and Communication la UniCredit }iriac Bank

sprijinit financiar printr-un mecanism continuu, care s` le ofere celor de la UNICEF predictibilitate [i mai mult` siguran]` \n bugetare”, explic` Anca Nu]`. “|n ultimul an, nevoia de a schimba \n bine primele impresii de via]` ale copiilor a devenit acut` [i am resim]it asta – faptul c` lans`m pe pia]` un produs potrivit la momentul potrivit – din reac]iile extrem de favorabile ale colegilor no[tri atunci când am prezentat intern cardul.”

Mecanismul cardului este foarte simplu: UniCredit }iriac Bank doneaz` din veniturile b`ncii suma ce reprezint` 1% din valoarea fiec`rei tranzac]ii efectuate cu cardul de afinitate UNICEF la comercian]i, f`r` niciun cost

suplimentar pentru posesori.

Lunar, posesorii cardurilor vor [ti exact ce sum` a fost oferit` prin dona]ii \n numele lor c`tre UNICEF, pentru c` vor primi informa]ii actualizate din partea b`ncii. 50% din taxa pachetului UNICEF este de asemenea transferat` c`tre UNICEF. “Una dintre problemele de care am ]inut cont când am definit produsul [i am conturat comunicarea din jurul lui a fost faptul c`, de multe ori, oamenii doneaz` prin tot felul de mecanisme, f`r` s` li se mai spun` periodic, sau m`car la final, ce sum` s-a strâns, dac` s-a \ndeplinit sau nu obiectivul de buget cu care s-a pornit la drum \n campania de fundraising”, spune Anca Nu]`.

“Am vrut s` avem o formul` transparent` [i periodic` de comunicare, prin care s` ne ]inem clien]ii informa]i permanent [i cu privire la sumele care se strâng per total [i la valoarea dona]iilor determinate de tranzac]iile lor [i, evident, la modul \n care banii sunt cheltui]i.”

Ini]iativa Spital–Prieten al Copilului, demarat` de UNICEF \n 1991, are ca scop transformarea tuturor maternit`]ilor autonome sau din cadrul unui spital \n centre de promovare a al`pt`rii.

Desemnarea unei maternit`]i ca Spital–Prieten al Copilului presupune \ndeplinirea unui set de 10 condi]ii – care reprezint` standarde interna]ionale de \ngrijire pentru mam` [i noun`scut. |n prezent, \n România, din 204 maternit`]i, 35 sunt active \n ini]iativ`, iar dintre acestea 23 au fost certificate ca

Spital–Prieten al Copilului, 3 au primit Certificat de Angajament, fapt care \nseamn` c` \ndeplinesc cel pu]in 7 din cele 10 criterii, dou` se afl` \n proces de evaluare [i 7 au primit Certificat de |nscriere. |n toate aceste maternit`]i se nasc peste o treime din copiii din România.

Sumele strânse pe cardurile de afinitate UNICEF vor sus]ine programe de educa]ie pentru

mame \n maternit`]ile din Cluj [i Timi[oara, reamenajarea celor dou` maternit`]i, dar [i un program na]ional de monitorizare [i o campanie \n vederea adopt`rii

Codului Interna]ional de Marketing al Substituen]ilor de Lapte Matern.

“Cardul de afinitate UNICEF este sus]inut de Andreea Marin B`nic`, \n calitatea sa de

Ambasador al Bun`voin]ei pentru UNICEF \n România”, spune Anca Nu]`. “Sprijinul Andreei este extrem de important pentru succesul acestui program [i experien]a ei \n domeniul campaniilor sociale ne-a fost de mare ajutor [i pân` acum. Am colaborat cu ea [i pentru promovarea intern` a unor proiecte de responsabilitate social` pe care le derul`m cu colegii no[tri [i, cunoscând rela]ia sa special` cu UNICEF, am rugat-o s` ni se al`ture [i \n acest proiect.

Ne-am bucurat mult c` a acceptat.”

Campania de sus]inere a acestui card aparte \mbin` publicitatea tradi]ional` cu promovarea online [i social media. Lansarea \n sine a cardului se situeaz` la grani]a marketingului tradi]ional [i a celui legat de cauze sociale (cause related marketing), avantajele financiare fiind \n acest caz transferate de banca \n beneficiul organiza]iei nonprofit.

“Paradoxal, am putea spune c` succesul lans`rii acestui produs nu va fi dat de return-on-investment, nu se va m`sura \n valoarea total` a veniturilor pe care le \ncas`m noi ca banc`, ci a celor pe care le don`m catre UNICEF”, spune Anca Nu]`.

“Banca doneaz` din veniturile proprii [i 1% din valoarea fiecarei tranzac]ii realizate pe card [i 50% din valoarea pachetului Card UNICEF, tocmai pentru c` ne dorim ca valoarea dona]iilor s` fie semnificativ` cât mai repede.”

Biz

ADVERTORIAL

carduri

51

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Cimentarea unei dinastii de management |ntr-o industrie afectat` de recesiunea economic`, o schimbare poate fi un semn pozitiv. Mihai Rohan, directorul general al Carpatcement, HeidelbergCement Group, c`ruia i se mai spune [i “Tat`l cimentului� datorit` carierei sale de peste 40 de ani \n industrie, a ajuns \n punctul \n care pred` [tafeta. Cel care o preia este actualul director adjunct, Florian Aldea. Declara]ii la ora bilan]ului, dar [i a unui nou start.

52

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

VALI MIREA

FLORIAN ALDEA [i MIHAI ROHAN, la predarea [tafetei

Biz

53

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Cum a evoluat compania HeidelbergCement \n cei 10 ani de când sunte]i la conducere? Face]i un bilan] acum, la \ncheiere.

Odat` cu terminarea mandatului de director general, Mihai Rohan va r`mâne pre[edinte al Consiliului de Administra]ie al Carpatcement Holding pentru \nc` doi ani. |ntre 1989 2000, a fost pre[edinte [i director general al companiei ROMCIM S.A. [i apoi Pre[edinte al Consiliului de Administra]ie Casial Deva. |n perioada 1968 1989 a lucrat la Institutul Român de Cercetare pentru Industria Cimentului.

54

Biz

|nc` de la intrarea pe pia]`, \n urm` cu 12 ani, prin achizi]ionarea fabricii de ciment Moldocim S.A. Bicaz \n 1998 (ulterior au urmat fabricile Casial Deva [i Romcif Fieni), Grupul HeidelbergCement a investit [i s-a implicat tot mai mult \n dezvoltarea industriei [i protec]ia mediului.

Legat de investi]ii, din 1998 [i pân` acum, HeidelbergCement a devenit unul dintre cei mai importan]i investitori germani din România, cu investi]ii totale de peste 450 milioane de euro. Investi]iile de mediu pe care le-am f`cut \n modernizarea celor trei fabrici au \nsemnat un pas important pentru dezvoltarea durabil` a industriei cimentului din România. Valoarea acestor investi]ii dep`[e[te 30 milioane de euro, iar cele pentru combustibili alternativi se ridic` la peste 7 milioane euro.

Cel mai important demers pe care l-am f`cut, \n efortul de a cre[te calitatea produselor noastre, a fost s` implement`m [i s` certific`m, \nc` din 2005, un Sistem Integrat de Management Calitate – Mediu – S`n`tate [i Securitate Ocupa]ional`.

Acest sistem integrat de management ofer` o garan]ie esen]ial` cu privire la modul \n care oper`m.

Pân` acum, printre performan]ele noastre \n privin]a reducerii impactului de mediu se num`r`: – reducerea cu 99% a emisiilor de praf de la cele trei fabrici, comparativ cu momentul achizi]iei (acest lucru a fost posibil prin modernizarea utilajelor de despr`fuire folosite \n procesele de produc]ie, transport [i depozitare).

– introducerea \n procesul de produc]ie a combustibililor alternativi, adic` a anvelopelor uzate, uleiuri, de[euri petroliere [i lemnoase, amestecuri de plastic, textile, hârtie, lemn din de[euri industriale sau menajere sortate etc.

Pe lâng` toate acestea, \n 2008, grupul a \nceput un amplu program de dublare a capacit`]ilor de produc]ie. Programul a continuat [i \n 2009 cu investi]ii care s-au ridicat, \n ciuda contextului financiar dificil, la aproximativ 100 de milioane de euro.

Totodat`, au fost derulate investi]ii [i programe de modernizare \n unit`]ile tuturor celor trei divizii (ciment, betoane [i agregate). Toate aceste ac]iuni au avut ca rezultate: dotarea cu instala]ii de ultim` genera]ie pentru automatizarea complet` a procesului tehnologic, deschiderea unor noi linii de produc]ie, modernizarea sau construirea unor noi facilit`]i care s` ajute la procesul de produc]ie [i la cre[terea standardelor produselor realizate de noi

(noua moar` de ciment la Fieni [i un nou siloz de clincher cu capacitate de 90.000 de tone, modernizarea morilor de ciment de la Deva).

Pe partea de mediu, Carpatcement Holding a fost primul produc`tor de ciment din România care a folosit combustibili alternativi \n procesele de produc]ie (\n 2004, la fabrica de la Deva). {i din punctul de vedere al rezultatelor \nregistrate, Carpatcement Holding s-a bucurat de cre[tere continu` pe pia]`. |n 2007, de exemplu (ca s` vorbim de ultimii ani), a fost unul din liderii pie]ei de profil (cu o cifr` de afaceri cu 30% mai mare fa]` de anul anterior), trendul cresc`tor men]inându-se [i \n perioada urm`toare.

A]i trecut printr-o perioad` de boom a construc]iilor [i a pie]ei de construc]ii, dar [i printr-o perioad` de criz` [i recesiune. Cum a]i gestionat criza?

Cu mult` pruden]`, anticipând semnele [i adaptându-ne rapid la noul context de pia]` (cel generat de criza financiar`). Ca mod de ac]iune, Carpatcement Holding monitorizeaz` mereu atent toate costurile, supravegheaz` \ncas`rile [i fluxul de lichidit`]i pentru a putea eficientiza permanent costurile interne. Tot \n acest scop deruleaz` programe de reducere a cheltuielilor pentru a elimina costurile care nu sunt direct productive [i pentru a p`stra \n marje acceptabile indicatorii de eficien]`. Aceste m`suri nu au \ntârziat s` dea rezultate evidente, \n ciuda contextului economic nefavorabil: compania a reu[it s` ob]in` o reducere de 5-10% a cheltuielilor [i s` continue s` gestioneze businessul \n mod eficient. Men]inerea unei pozi]ii solide, \n ciuda contextului de pia]` dificil, a fost posibil` [i datorit` rela]iilor de \ncredere pe care le-a construit \n timp cu clien]ii [i furnizorii [i faptului c` este membr` a unuia dintre cei mai mari juc`tori, la nivel mondial, de pe pia]a materialelor de construc]ii (HeidelbergCement).

Lucra]i \n industria cimentului de peste 40 de ani.

Cum s-a schimbat aceasta \n ace[ti ani? Dar economia româneasc` cum a evoluat?

Pia]a materialelor de construc]ii [i nu numai (pentru c` lucrurile sunt valabile pentru toate sectoarele economice) a \nregistrat, per ansamblu, o perioad` de consolidare [i de cre[tere. Acest lucru a fost, bine\n]eles, posibil [i datorit` schimb`rii regimului politic, [i trecerii la “capitalism”, care a stimulat apari]ia mai multor juc`tori priva]i pe pia]` [i competi]ia \ntre ace[tia, al`turi de cre[terea consumului [i de aplicarea regulilor de pia]` liber`. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

VALI MIREA

Schimbarea regimului politic a f`cut posibil` intrarea pe pia]a româneasc` a unor juc`tori interna]ionali, care au adus cu ei expertiz` [i standarde interna]ionale [i care au stimulat mediul local pentru c` au pus un mai mare accent pe “profesionalizarea” continu` a pie]ei (cre[terea permanent` a standardelor de calitate, perfec]ionarea proceselor de produc]ie, a cadrului legislativ etc). Revenind la imaginea de ansamblu, trebuie s` spun c` toate certific`rile ob]inute de fabricile de ciment din România atest` faptul c` acum industria româneasc` a cimentului lucreaz` la acelea[i standarde de calitate [i de protec]ie a mediului \nconjur`tor cu cele europene.

Cum vede]i economia româneasc` \n acest moment [i când crede]i c` \[i va reveni?

|n contextul actual de pia]`, care e deosebit de volatil [i care face dificil` realizarea de estim`ri legate chiar [i de propriul business, este foarte greu s` po]i exprima opinii despre evolu]ia economiei locale, f`r` a te hazarda \n declara]ii. Lucrurile sunt destul de diferite de la un sector la altul (\n ceea ce prive[te situa]ia \n care se afl`, modul \n care se mi[c`, semnele care se arat`), dar numitorul comun este, \n esen]`, nevoia de stabilitate macroeconomic`, de stabilitate politic` [i de un cadru legislativ care s` \ncurajeze mediul privat (realizarea de investi]ii, intrarea de noi investitori etc.). |n linii generale \ns`, juc`torii de pe pia]a local` \ncep s` dea semne c` lucrurile se mai “dezghea]`”. Ca [i traseu, \n 2011, economia ar putea intra pe un trend pozitiv u[or, pentru ca abia \n 2012 s` putem vedea mai multe lucruri \ntâmplându-se.

Ce a]i fi vrut s` face]i \n cadrul companiei [i nu a]i reu[it?

Poate din lips` de timp nu am reu[it s` dezvolt pe cât mi-a[ fi dorit activit`]ile de betoane [i agregate. R`mâne pentru succesorul meu s` continue s` dezvolte aceste activit`]i.

Care v` sunt planurile de viitor, odat` ce preda]i [tafeta?

Voi r`mâne al`turi de “familia” Carpatcement (c`reia mi-am dedicat ultimii 10 ani din cariera profesional`) \n calitate de pre[edinte al Consiliului de Administra]ie pentru urm`torii doi ani. Dup` o via]` de munc` \ns`, \mi doresc s` dedic mai mult timp familiei, care a fost \n tot acest timp al`turi de mine, iar din viitoarea pozi]ie voi reu[i s` fac acest lucru.

Poate m` apuc de consultan]`, dar de pl`cere [i pentru a-mi men]ine “creierul \n mi[care”. Nu vreau s` fac din asta un business important sau s` m` lansez \ntr-o afacere mare. |i las pe cei mai tineri s` o fac`. Iau \n calcul [i posibilitatea de a preda ni[te cursuri de management.

Asta mi-ar pl`cea! Biz

Biz

55

interviul Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Prelua]i [tafeta conducerii HeidelbergCement de la unul dintre cei mai importan]i executivi care sunt la ora actual` \n România. Cum crede]i c` ve]i reu[i s` duce]i mai departe mo[tenirea domnului Rohan?

Florian Aldea a fost, de la 1 septembrie 2010, director general adjunct al Carpatcement Holding SA. |n 1986 a \nceput activitatea \n compania Romcif Fieni ca inginer automatizare. |ntre 1996 2006 a condus activitatea Sec]iei Mentenan]` din fabrica Fieni. |n martie 2006, s-a ocupat de coordonarea proiectelor strategice de dezvoltare ale Carpatcement Holding, iar \n 2007 a fost numit Director General al companiei Carpat Beton.

56

Biz

Preiau [tafeta de la un profesionist foarte apropiat mie, pe care \l cunosc, al`turi de care am lucrat mult timp [i \mpreun` cu care am “slujit” aceluia[i obiectiv: consolidarea pozi]iei HeidelbergCement \n România. Voi ]ine “frâiele” unei companii pe care o cunosc (pentru c` aici mi-am construit cariera), \mpreun` cu to]i colegii cu care am colaborat de-a lungul timpului. De altfel “cimentul” nu este doar un “liant” pentru construc]ii, ci este un “liant” care leag` [i sudeaz` deopotriv` \ntreaga echip`. Altfel spus, \mpreun` cu aceast` echip` minunat`, vom continua s` facem lucrurile bune de pân` acum: s` cre[tem renumele Carpatcement \n România, s` consolid`m pozi]ia companiei pe pia]a local`, venind \n \ntâmpinarea a[tept`rilor clien]ilor no[tri. |n acela[i timp vom fi al`turi de partenerii no[tri sociali [i pe ansamblu cu to]i partenerii no[tri externi [i interni.

A]i coordonat proiectele de dezvoltare ale Carpatcement Holding. Ce planuri de dezvoltare ave]i pentru companie?

De-a lungul timpului am coordonat mai multe proiecte atât \n cadrul fabricilor de ciment, cât [i pentru celelalte divizii, respectiv betoane si agregate. Pe viitor \mi doresc s` men]in [i s` dezvolt pozi]ia puternic` a companiei \n România prin toate business line-urile sale. Consider c` este important pentru Carpatcement Holding s`-[i consolideze pozi]ia de companie bazat` pe profesionalism german cu produse “made in România” de cea mai \nalt` calitate.

Totodat`, pe termen mediu, una din priorit`]ile mele se va \ndrepta c`tre dezvoltarea businesului de agregate [i betoane pentru a putea r`spunde cât mai bine nevoilor partenerilor no[tri.

Sunte]i director adjunct \n acest moment.

Care v` sunt planurile pe termen scurt [i mediu, odat` cu preluarea func]iei de director general?

|n general sunt adeptul stilului de management efectuat cu pa[i mici [i siguri, astfel transferul de atribu]iuni nu trebuie s` fie decât unul “na-

tural” [i firesc. Este normal s` se treac` printro astfel de faz` intermediar`, \ntrucât chiar dac` am experien]` de peste 21 de ani \n ciment, prin prisma faptului c` \n ultimii patru ani am ocupat pozi]ia de director general la Carpat Beton, cu anumite informa]ii nu am mai fost la curent, iar aceast` perioad` actualizeaz` practic “baza de date” proprie. Mesajul pe care doresc s`-l transmit este acela de stabilitate [i coeren]`, de consolidare a lucrurilor bine f`cute pân` \n prezent [i de identificare a noi oportunit`]i pentru viitor \ntr-o echip` unit` [i legat`, fiind convins c` “omul face diferen]a” \n construc]ii sustenabile pe termen mediu [i lung.

Cum vede]i economia româneasc` \n acest moment [i când crede]i c` \[i va reveni? Care sunt provoc`rile industriei \n care activa]i \n perioada urm`toare?

Mediul economic românesc este \nc` \ntr-o faz` de \nceput din perspectiva economiei capitaliste, pe de alt` parte criza economic` a afectat puternic ]ara noastr`, care \nc` nu a apucat ca \n ultimii ani s`-[i rezolve problemele structurale din trecut. De ce are nevoie mediul de afaceri? Mai \nainte de toate de predictibilitate, pentru c` altfel nu se poate construi un plan de business. Stabilitatea economico-social` [i legislativ` f`r` a mai schimba “regulile jocului \n timpul jocului” este extrem de important` pentru orice domeniu de activitate. Totodat`, construirea unei strategii la nivel na]ional pe termen mediu [i lung, care s` aib` \n sus]inere proiecte de anvergur` na]ional` [i european`, va crea un mediu atractiv pentru capitalul str`in, care cu siguran]` va dori s` investeasc` \n România. Consider c` doar prin diversificarea [i cre[terea economiei române[ti se poate asigura o cre[tere organic` [i sustenabil` pe termen \ndelungat [i astfel s` se poat` asigura o cre[tere a nivelului de trai prin sporirea locurilor de munc`. Rec`p`tarea \ncrederii investitorilor este calea ce poate aduce \n România noi industrii [i noi activit`]i care prin performan]a [i profitul ob]inut pot genera cre[terea economic` [i venituri la buget prin plata taxelor [i impozitelor c`tre stat.

Mediul de business face eforturi pentru a determina lucrurile s` se \ntâmple, pentru a “dezghe]a” starea actual`. Pentru a transforma \ns` acest lucru \n realitate este, \n mod cert, nevoie [i de implicarea vizibil` a statului. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

VALI MIREA

|n viziunea dumneavoastr`, ce crede]i c` ar trebui s` fac` statul pentru ca economia româneasc`, dar [i industria construc]iilor [i implicit a cimentului s` \[i revin`?

“Secretul”, dac` \l putem numi a[a, pentru redresarea economic` st` \n colaborarea dintre sectorul de stat [i mediul privat, folosirea expertizei europene de c`tre organismele statului, chiar [i folosirea anumitor modele care au dat rezultate \n alte ]`ri, astfel \ncât s` putem recupera cât mai repede din decalaje, s` mergem pe un drum “b`t`torit” [i s` putem atrage [i utiliza cu succes fondurile europene. Numai prin eforturi comune aceste obiective, importante pentru noi to]i, pot fi atinse.

Referindu-ne acum strict la “corectarea” traseului industriei \n care activeaz` Carpatcement Holding (unul dintre domeniile afectate ale economiei), consider c` demararea marilor proiecte de infrastructur` anun]ate de stat [i a lucr`rilor agro-industriale este mutarea cheie care ar trebui f`cut`. Pentru a putea ajuta la redresarea industriei construc]iilor [i a materialelor de construc]ii, aceste dou` direc]ii (cel pu]in) ar trebui transformate \n “motoare” principale de cre[tere economic`.

Având \n vedere c` vorbim de o predare de [tafet`, cum vede]i viitorul Carpatcement?

Cum privesc viitorul Carpatcement? Cu mult` \ncredere. Ca unul dintre oamenii care lucreaz` \n interiorul s`u, [tiu c` este un business solid, pe care am reu[it \mpreun` cu colegii mei s` \l facem un brand puternic pe pia]a local` (cu expertiza dovedit` prin faptele [i prin produsele sale) [i o ramur` puternic` a grupului interna]ional din care facem parte.

Din postura de director adjunct, ce a]i fi vrut s` face]i \n cadrul companiei [i nu a]i reu[it?

Aceast` pozi]ie a fost de tranzi]ie. Obiectivele mele au fost \n principal de a-mi reactualiza informa]iile [i s` cunosc \ndeaproape activitatea diverselor direc]ii pentru a avea o preluare foarte lin`. Acum acest lucru s-a [i \ndeplinit, deoarece sunt implicat \n toate activit`]ile curente.

Ce sfaturi a]i primit de la domnul Rohan odat` cu preluarea func]iei de director general?

Ce sfaturi am primit de la dl Rohan? Cele care se dau \ntre colegi vechi de echip`, \ntre colegi de munc` care “trag \n aceea[i direc]ie”, respectiv s` facem \n continuare acelea[i lucruri cu acela[i nivel de profesionalism, lucruri care ne-au ajutat s` ob]inem acele rezultate pe care ni le-am propus! Biz

Biz

57

tehnologie

Mobilitate nelimitat` Nou, fresh [i dinamic sunt doar c책teva dintre atributele prin care HP se preg`te[te s` cucereasc` noi limite odat` cu deschiderea primului s`u magazin de brand din Europa, la Bucure[ti. Noul spa]iu nonconformist, HP Store, \mbin` \ntr-un mod aparte func]ionalitatea cu stilul exclusivit. Cinci dintre cei mai dinamici manageri din mediul de business rom창nesc au fost invita]i de Biz \n avanpremiera deschiderii magazinului la o sesiune foto special` dedicat` celor mai noi tendin]e \n tehnologie.

Powered by

58

Biz

inova]ie FOTO

VALI MIREA

Grant McKenzie VicePresident Marketing Ursus Breweries Jobul s`u presupune, \n mare parte, s` afle ce-[i doresc consumatorii. Pentru a putea face acest lucru, trebuie s` fie mereu acolo unde sunt ace[tia. {i cum internetul [i re]elele sociale ocup` un loc tot mai important \n preferin]ele oamenilor, Grant McKenzie trebuie s` fie permanent conectat la tehnologie [i o folose[te din plin pentru a men]ine Ursus cu un pas \naintea concuren]ei.

Biz

59

tehnologie

Gabriela Lungu Managing Partner, The Practice Ca urmare a palmaresului pe care agen]ia sa de PR l-a ob]inut \n cei trei ani [i jum`tate de la \nfiin]are [i a abilit`]ilor sale manageriale, Gabriela Lungu a jurizat la edi]ia de anul acesta a Cannes Lions al`turi de personalit`]i ale industriei de PR mondiale. Este unul dintre tinerii manageri care, \n momentul \n care a sim]it c` a crescut suficient din punct de vedere profesional, [i-a g`sit energia [i curajul de a porni pe calea antreprenoriatului.

60

Biz

inova]ie FOTO

VALI MIREA

Drago[ Stanca Antreprenor la Q2M, agen]ie interactiv` [i regie de v창nz`ri [i la PUBLYO, agen]ie de consultan]` [i tehnologie pentru online publishing Fostul Managing Director de la F5 este unul dintre actorii principali ai industriei online din Rom책nia, Drago[ Stanca folose[te gadgeturi de ultim` or` pentru a fi permanent conectat la tot ce se \nt책mpl` \n lumea web 2.0. De la post`ri pe blogul personal la e-mail-uri de serviciu sau actualiz`ri pe Facebook, Drago[ jongleaz` zi de zi cu tehnologia.

Biz

61

tehnologie

Loredana Popasav Publicis Rom창nia Munca \ntr-o agen]ie e conectat` permanent cu tehnologia.

E necesar [i firesc s` fii \n pas cu consumatorii pentru a le \n]elege nevoile, pentru a putea comunica eficient. Inova]ia este o parte din via]a sa profesional` de zi cu zi.

62

Biz

inova]ie FOTO

VALI MIREA

Iulian P`durariu Managing Partner, MARKS Coordonånd activitatea a trei birouri, \n trei ora[e diferite: Bucure[ti, Viena [i Chi[in`u, mobilitatea [i accesul rapid la solu]ii inovative reprezint` o a doua natur` pentru Iulian P`durariu, unul dintre cei mai reprezentativi manageri de genera]ie nou`. |ntre 1998 [i 2000, Iulian a f`cut parte din echipa de management care a transformat Policolorul dintr-o fabric` de stat \ntr-un juc`tor important pe pia]a din Romånia. Ulterior, \ntre 2000 [i 2005 a fost director de marketing pentru Murfatlar, unde, la fel, a schimbat imaginea unui “combinat de stat” \n liderul pie]ei de vinuri din Romånia. Din 2005, la Trout & Partners a lucrat pentru numeroase conturi, printre care Banca Transilvania [i Fan Courier.

Din octombrie 2010 conduce o companie care ofer` solu]ii de marketing simplificat.

Biz

63

top companii

TOP COMPANII PRIVATE DIN ROMÂNIA CU CEA MAI MARE CIFR~ DE AFACERI Sunt \n prima linie a luptei cu problemele economice actuale, iar evolu]ia lor reflect` modul \n care pie]ele pe care activeaz` reac]ioneaz` la criz`. Marile companii private din România se afl` la momentul adev`rului \n ceea ce prive[te viitorul lor \n pia]`.

Biz v` arat` cum au performat \n edi]ia a unsprezecea a Top 200 companii private, ordonate dup` cifra de afaceri.

DE GABRIEL BÂRLIG~

64

Biz

economie

Privi]i cu aten]ie aceast` cifr`: 7,1%. |ntr-o manier` ironic`, ea se refer` la evolu]ia economiei române[ti [i \n 2008, [i \n 2009.

Difer` un singur lucru, esen]ial \ns`: semnul din fa]a ei. Iar diferen]a dintre plus [i minus 7,1% rezum` un an \n care mediul local de afaceri a cunoscut din plin efectele unei recesiuni dure. Ca de fiecare dat`, companiile private au adoptat rapid m`suri de contracarare a crizei, eliminând excesele din bugete, controlând tot mai strict costurile [i analizând la sânge orice investi]ie. Astfel, 2009 a fost un an de sacrificiu, \n care juc`torii din businessul local [i-au regândit din temelii strategiile, previziunile [i planurile de viitor.

Pentru a unsprezecea oar` consecutiv, revista Biz v` prezint` Top 200 companii private din România cu cea mai mare cifr` de afaceri, realizat de Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului (ONRC). Cifrele seci ale clasamentului ascund pove[ti despre pie]e \n suferin]`, despre segmente aflate \n ascensiune, despre mi[c`ri câ[tig`toare sau atitudini pasive periculoase pentru business. Per total, clasamentul arat` o sc`dere important` a cifrei de afaceri a celor 200 de companii din top, accentuat` [i de evolu]ia nefavorabil` a cursului leu-euro.

Astfel, cifra total` de afaceri a companiilor din top a fost de 229,34 miliarde de lei, fa]` de 239 de miliarde de lei \n clasamentul precedent. Sc`derea nominal` ar fi de numai 5%, dar

cursul mediu din 2009 a fost de 4,2373 lei/euro, fa]` de 3,6827 lei/euro \n anul precedent.

Aceasta se traduce \ntr-o sc`dere real` de 17% a cifrelor de afaceri cumulate, ceea ce arat` c` sectorul privat este cel care a absorbit grosul [ocului ini]ial al crizei, \n condi]iile \n care companiile de stat au fost protejate \n 2009, mai ales din considerente electorale, de efectele recesiunii.

Impactul este cu atât mai evident \n cazul profiturilor realizate de companiile private \n 2009. Dac` \n topul precedent 61 de companii \nregistrau pierderi brute (o cre[tere oricum mare de la 39 de companii \n anul anterior), clasamentul actual ne arat` nu mai pu]in de 83 de companii care au avut rezultate negative. Dintre acestea, 20 au trecut de la profit la pierderi \n 2009. |n plus, nu mai pu]in de 51 de companii au avut \n 2009 un profit brut mai mic decât \n 2008.

Una dintre strategiile câ[tig`toare pentru companii a fost mutarea focusului activit`]ii pe segmente cu poten]ial de cre[tere \n ciuda crizei, care s` poat` compensa eventuale pierderi \n zona tradi]ional` de business. A[a a procedat Romtelecom, aflat` pe locul 14 \n clasament, care a beneficiat de pe urma strategiei de extindere \n zona de internet [i televiziune digital`, lansat` \nc` dinainte de debutul recesiunii, pentru a contrabalansa sc`derea veniturilor provenite din serviciul tradi]ional de telefonie fix`.

Strategia a fost dublat` [i de regândirea ofertei comerciale.

“Vom continua s` ne concentr`m \n lunile urm`toare ale acestui an pe lansarea de oferte menite s` \i ajute pe clien]ii no[tri s` fac` fa]` mai bine limit`rilor din aceast` perioad` economic` de criz`, mai ales c` ofertele de criz` introduse \n aceast` var` au fost deja bine primite de clien]ii no[tri”, declara Yorgos Ioannidis, CEO al companiei, cu ocazia anun]`rii rezultatelor pe primele nou` luni din 2010.

Pia]a de telecomunica]ii a fost, totu[i, mult mai flexibil` [i a reu[it s` reduc` semnificativ impactul dificult`]ilor economice, spre deosebire de sectoare precum cel auto sau cel al construc]iilor. De altfel, dup` cum ar`ta Brent Valmar, directorul general al Porsche România, cel mai mare importator auto, 2009 a fost “cel mai prost din industria auto \n România a ultimilor ani”, iar 2010 a continuat cu sc`deri ale vânz`rilor. Porsche România a coborât \n Top 200 de pe locul 12 pe 31, cu o cifr` de afaceri \njum`t`]it`. Compania a reu[it \ns` s` nu scad` foarte mult rata profitabilit`]ii \n ciuda acestei evolu]ii. Din domeniul auto vine \ns` unul dintre performerii topului, Automobile Dacia. Este drept c` Dacia a avut un mare avantaj: cre[terea de 1,36 miliarde de lei a cifrei sale de afaceri s-a bazat pe exporturi, nu pe pia]a intern`. Modelele Logan [i Sandero s-au potrivit la fix cu echivalentul programului Rabla din Germania [i Fran]a, ceea ce a dus la o explozie a vânz`rilor. Iar viitorul, reprezentat de noul SUV Duster, pare mai mult decât

Biz

65

asigurat. Importatorii \ns`, al c`ror num`r \n Top 200 a sc`zut de la 13 la 7, vor mai avea de suferit, juc`torii din pia]` estim창nd o revenire pe plus a pie]ei abia din 2012.

UN SECTOR ENERGIC |n mod tradi]ional, companiile cu cele mai mari cifre de afaceri provin cel mai adesea din domeniul energiei, \n special din sectorul resurselor primare, cum sunt petrolul [i gazele. Liderul Top 200 r`m창ne Petrom, \n ciuda sc`derii cifrei de afaceri. |n termeni nominali, compania a reu[it chiar s`-[i sporeasc` \n 2009 profitul brut, semn al unei strategii eficiente de reg창ndire a opera]iunilor sub conducerea directorului executiv Mariana Gheorghe, care declara recent c` Petrom nu va opri investi]iile, dar se va concentra pe managementul strict al costurilor, pentru a contracara efectul mediului nefavorabil. De altfel, Petrom reu[e[te [i performan]a de a avea cel mai mare profit brut al clasamentului, de aproape 1,68 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro). Afacerile cu

petrol [i gaze au propulsat nu mai pu]in de 21 de companii \n top, multe dintre ele \n partea de sus a clasamentului. Nu toat` lumea a avut un an bun, un exemplu fiind Petrotel Lukoil, care pierde nou` locuri, ajung창nd pe 15. Distribu]ia [i comercializarea energiei

electrice este [i ea reprezentat` de 16 companii, dar num`rul mare al acestora este dat de faptul c`, de exemplu, grupul Enel are cinci reprezentante, iar CEZ alte dou`.

Cea mai mare companie de profil este Enel Energie Muntenia, aflat` pe locul 22.

TOP 200 COMPANII PRIVATE |N CIFRE *

66

54,1

400

17%

1,37

miliarde de euro este cifra de afaceri cumulat` a companiilor din Top 200

milioane de euro este cel mai mare profit din top

este sc`derea cifrei medii de afaceri a companiilor din top fa]` de 2008 (\n euro)

miliarde de euro este valoarea cumulat` a pierderilor brute \nregistrate de companiile din Top 200

Biz

(OMV Petrom, locul 1)

gabriel.barliga@revistabiz.ro

economie

MI{C~RI LA VÂRF Cu Petrom instalat` ferm pe prima pozi]ie, ierarhia primelor zece companii private din România a cunoscut schimb`ri interesante fa]` de edi]ia precedent`. Investi]iile Renault la Dacia dau rezultate peste

a[tept`ri, astfel \ncât compania urc` un loc pân` pe doi, apropiindu-se de lider.

Produc`torul auto a f`cut rocada cu Rompetrol Rafinare, care a avut un an mai pu]in fast sub conducerea noului ac]ionar majoritar, compania kazah` de stat KazMunaiGaz. Imediat \n apropierea podiumului se afl` cea mai mare companie din retailul autohton, Metro Cash & Carry România, \n ciuda unei u[oare sc`deri a cifrei de afaceri. |n edi]ia trecut`, Metro nu fusese inclus \n clasament de c`tre ONRC din cauza lans`rii unei proceduri de insolven]` \n 2008. Rompetrol Downstream \[i men]ine pozi]ia a cincea \n Top 10, \n timp ce dou` pozi]ii mai jos g`sim British American Tobacco, care a \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri \n special ca urmare a urcu[ului abrupt \nregistrat de pre]ul ]ig`rilor \n urma major`rii accizelor. Acest fapt devine evident [i din faptul c` profitul brut al companiei a sc`zut. Pe locul nou` se afl` un alt gigant al retailului autohton, Carrefour România, care urc` o pozi]ie fa]` de edi]ia precedent`, ca urmare cre[terii

cifrei de afaceri. |n ciuda asaltului magazinelor de tip discount ca urmare a crizei, hipermarketurile continu` s` atrag` cump`r`torii, iar Carrefour a mizat \n ultima perioad` pe extindere prin intermediul formatelor mai mici, sub brandul Carrefour Express.

Domeniul telecom are nu mai pu]in de trei reprezentante \n Top 10, pe locurile 6 (Orange), 8 (Nokia) [i 10 (Vodafone), dovedind \nc` o dat` for]a acestei industrii pe pia]a local`.

De altfel, Nokia România este una din campioanele topului din acest an, reu[ind un salt uria[, de pe locul 29 direct pe 8, ca urmare a ajungerii la o capacitate mai mare de produc]ie la fabrica de la Jucu. Orange [i Vodafone au \nregistrat u[oare sc`deri ale cifrei de afaceri [i profitului, dar afacerile [i-au men]inut soliditatea. Din urm` vine Cosmote, care a realizat un nou salt, de pe pozi]ia 54 pe locul 28.

|N SPATELE CIFRELOR Clasamentul din acest an nu a fost lipsit de surprize. Cea mai mare a fost prezen]a pe primul

TOP 200 COMPANII PRIVATE |N CIFRE *

6.391

3,18

270,5

14,3

euro este cel mai mic profit brut din top (Ga.Pi SRL, locul 144)

miliarde de euro este valoarea profitului brut cumulat al companiilor din top

milioane de euro ar fi cifra de afaceri medie a companiilor din clasament

miliarde de euro este cifra de afaceri cumulat` a primelor zece companii din top

* Cifrele au fost calculate la cursul mediu BNR pe 2009, de 4,2373 lei/euro

Biz

67

top companii

loc \n clasamentul furnizat de ONRC a companiei American European Marketing & Enterprises, al c`rei obiect de activitate declarat este “cump`rarea [i vânzarea de bunuri imobiliare proprii”.

Compania avea un profit identic cu cifra de afaceri, lucru cel pu]in ciudat, mai ales c` nu are niciun angajat. O scurt` investiga]ie dezv`luie faptul c` aceste sume sunt rezultate, de fapt, din evaluarea propriilor ac]iuni la aceast` valoare, firma nederulând, practic, afaceri \n România. Nici m`car Institutul Na]ional de Statistic` nu a luat \n considerare rezultatele acestei firme \n calcularea produsului intern brut al României, prin urmare firma nu a fost inclus` nici \n topul nostru.

Cea mai \nalt` intrare \n top, direct pe locul 38, apar]ine unei alte firme misterioase, Piruze Com SRL, cu sediul \n Voluntari, companie care ac]ioneaz` ca intermediar pe pia]a importurilor de legume [i fructe. Un alt nume nou \n top este Celestica România, parte a grupului multina]ional omonim specializat \n proiectarea [i produc]ia de circuite integrate, cu facilit`]i \n America, Europa [i Asia. Compania asambleaz` circuite integrate la Oradea, pentru pia]a european`.

Reciclarea devine [i \n România un business profitabil, dovada fiind prezen]a pe locul 134 a companiei REMAT Scholz, parte a grupului grupului german de profil Scholz.

68

Biz

|n timp ce pia]a auto local` sufer`, produc]ia de componente prosper`, [i ca urmare a succesului Dacia pe pie]ele interna]ionale. Evolu]ia pozitiv` a sectorului este vizibil` mai ales dac` privim evolu]ia afacerilor grupului german Continental \n România, care a investit peste 180 de milioane de euro pe pia]a local`, iar rezultatele se v`d. Astfel,

TOP 10 NOI INTR~RI |N CLASAMENT LOC 38 96 105 108 114 119 133 134 136 144

COMPANIE Piruze Com SRL Celestica (România) Continental Automotive România B&B Business Solution Investment Leoni Wiring Systems Sanofi-Aventis România Confort SA REMAT Scholz Mike Trading & Investment Ga.Pi SRL

Continental Automotive Products, care produce anvelope, a urcat 25 de locuri, pân` pe pozi]ia 35 a topului, cu o cifr` de afaceri de peste 1,14 miliarde de lei, fabrica de componente electrice [i electronice din Timi[oara a urcat direct pe 105, iar cea din Sibiu – pe 149. Dup` zece ani de prezen]` pe pia]a local`, Continental a f`cut din România o baz` de produc]ie important` pentru industria auto european`.

Produc]ia este, totu[i, unul dintre domeniile care au avut de suferit \n urma crizei.

Produc`torul de o]el ArcelorMittal Gala]i a resim]it din plin efectele

sc`derii cererii pe pie]ele mondiale, suferind o \njum`t`]ire a cifrei de afaceri, ceea ce a dus la coborârea de pe locul 4 pân` pe 13. Alro a pierdut [i ea 12 pozi]ii, aterizând pe 36, iar Michelin coboar` de pe pozi]ia 37 pe 54.

Succesul discounterilor \n 2009 este fidel reflectat de evolu]iile pozitive \nregistrate de retailerii de profil. Un caz special este Kaufland, care se define[te drept hipermarket cu regim de discount [i care a avut un 2009 excelent, câ[tigând cinci locuri \n top, pân` la pozi]ia a 11-a. Rewe, grupul german care opereaz` lan]ul de magazine Penny Market, a avansat de pe 46 pe 32, \n timp ce Pludi Market, care opereaz` re]eaua Plus, a avut o urcare spectaculoas` de 25 de pozi]ii, pân` la locul 41.

Evolu]ii divergente g`sim pe pia]a de bricolaj, de[i acestea ]in mai degrab` de etapa de dezvoltare a afacerii. Astfel, bauMax apare \n premier` \n top pe locul 161. La \nceputul acestui an, grupul austriac [i-a anun]at inten]ia de a ajunge \n cinci ani lider pe pia]a româneasc` de bricolaj, mizând pe o extindere agresiv` \n perioada urm`toare [i pe o strategie bazat` de pre]uri mici. Planul de investi]ii pe 2010 este de 80 de milioane de euro \n patru noi magazine. bauMax estimeaz` pentru acest an o cre[tere a cifrei de afaceri cu 300 de milioane de lei fa]` de 2009, pân` la 780 de milioane de lei.

Arabesque a avut o evolu]ie mai pu]in fast` \n top, coborând de pe 26 pe 43. Biz

Pozi]ie

economie Compania Adresa

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Biz

69

Pozi]ie

top companii

70

Compania Adresa

Biz

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Pozi]ie

economie Compania Adresa

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Biz

71

Pozi]ie

top companii

72

Compania Adresa

Biz

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Pozi]ie

economie Compania Adresa

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Biz

73

Pozi]ie

top companii

74

Compania Adresa

Biz

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Pozi]ie

economie Compania Adresa

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Biz

75

Pozi]ie

top companii

76

Compania Adresa

Biz

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Pozi]ie

economie Compania Adresa

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Biz

77

Pozi]ie

top companii

78

Compania Adresa

Biz

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Pozi]ie

economie Compania Adresa

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Biz

79

Pozi]ie

top companii

80

Compania Adresa

Biz

Cifra de afaceri \n 2009 Cifra de afaceri \n 2008 (RON)

Profit / Pierdere brut(`) \n 2009 Profit / Pierdere brut(`) \n 2008 (RON)

Activitate

Nr. de angaja]i Anul \nfiin]`rii

Top manager local Telefon / Fax

Sus]ine printul!

10+1 motive pentru care iubim printul

Fotografiile \n print sunt unice [i dau putere imaginii

Ai \ncercat s` cite[ti un articol lung sau o analiz` detaliat` de 8-10 pagini pe computer? Ia o pauz` de la ecranul obositor

Abonarea este eco-friendly. Prin abonament se contribuie la reducerea de[eurilor prin tip`rirea unui num`r controlat de exemplare [i diminuarea retururilor

Senza]ia de relaxare [i rela]ia special` dintre degete, minte [i paginile glossy ce se formeaz` când r`sfoie[ti pe canapea o revist` \ntr-o duminic` ploioas`

Revii la colec]ia ta de câte ori dore[ti

Oricât de util` ar fi arhiva online, colec]ia de National Geographic sau The Economist arat` prea cool pe raftul bibliotecii

Pe când internetul \]i d` libertate de search, o revist` te surprinde cu informa]ii despre care nu credeai c` le dore[ti sau de care nu [tiai c` ai nevoie

Pentru c` nimic nu se compar` cu mirosul revistei când o sco]i proasp`t` din ambalaj

E util` \n moduri surprinz`toare

Pentru c` reclama din revist` nu are nicio [ans` s` se transforme \n viru[i sau malware care \]i caut` \n secret identitatea

E portabil`. E mai greu s` iei calculatorul \n baie, la sal`, la piscin`, pe plaj` sau \n gr`din`

Pentru c` po]i bea lini[tit o can` de ceai f`r` s`-]i fie team` c` dac` o ver[i pe revist` va necesita repara]ii costisitoare

F`-]i abonament!

O campanie Biz