Biz 206- INOVATIE.RO LA LONDRA by Revista Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Nr. 206 • 10 decembrie 2010 – 1 februarie 2011• 6,5 lei

INOVA}IE .RO

LA LONDRA Nr. 206

Creativi, perseveren]i, inventivi. A[a sunt românii care, \mpotriva oric`ror obstacole, reu[esc s` construiasc` [i s` extind` afaceri \n domeniul tehnologiei de la Bucure[ti pân` la Londra [i chiar mai departe

Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro ISSN 1454-8380

Atitudinea Biz

up` un an plin \n care am \ncercat s` surprindem num`r de num`r [i eveniment dup` eveniment, a venit vremea bilan]ului. {i, dac` de obicei aceste momente sunt grele, noi am avut o \ntâlnire \n care toat` echipa a fost pl`cut surprins`. Am reu[it s` facem \ntr-un an dificil mai mult decât aveam \n plan. Ideile n-au contenit s` apar`, iar entuziasmul [i curajul au fost alia]i permanen]i ai echipei Biz. A[a am ajuns s` adun`m la ceas de sfâr[it de an subiecte [i evenimente de care suntem mândri. Am ales \n 2010 s` tip`rim \n Croa]ia. Am aderat la BRAT. Am lansat seria de cover story-uri “Marketing 50”, care reune[te cei mai importan]i 50 de directori de marketing din România. Am realizat a doua edi]ie a Top Social Brands, care reune[te cele mai prezente companii \n social media, cu o copert` irealizabil`, fotografiind cei mai importan]i oameni din online dezbr`ca]i de secrete (la propriu [i la figurat) [i picta]i, pe care am lansat-o \n cadrul unui eveniment care a reunit to]i marii juc`tori din online. Tot din seria coper]ilor irealizabile intr` num`rul Biz pentru care am ales s` alc`tuim o echip` de fotbal din manageri de top [i care a f`cut \nconjurul birourilor marilor companii române[ti [i str`ine \n aceast` prim`var`. Am f`cut apoi [i \n acest an un Biz “verde” [i dou` edi]ii ale evenimentului GreenBiz Forum. |mi place s-o spun: suntem singura revist` de business care scrie despre green [i sustenabilitate num`r de num`r. Mai mult, am mai introdus \n revist` sec]iuni de inova]ie, social media [i rugby. Ne-am propus [i am reu[it s` facem evenimente [i articole noi pentru pia]a româneasc`. Am decis s` facem topuri independente, adev`rate, obiective, bazate pe cercet`ri de pia]` solide, care s` nu aib` acel “iz” c` au fost comandate sau c` sunt p`rtinitoare. A[a au ap`rut “Top 50 branduri române[ti” [i “Topul celor mai cunoscute branduri personale \n afaceri”, realizate \mpreun` cu Unlock Market Research. Din dragoste pentru print [i pentru meseria pe care o avem, am pornit campania “Sus]ine printul” [i campania de imagine “Biz 10 ani”, cu ocazia anivers`rii unui deceniu dedicat afacerilor române[ti, pe care le-am lansat \n cadrul evenimentului de gal` “Biz 10 ani”. Am continuat cu surprinz`torul Biz48h, eveniment unic \n România [i, cred, [i \n lume. De ce? Pentru c` am mutat redac]ia, cu calculatoare, birouri [i sal` de [edin]e, \ntr-un centru comercial [i am f`cut \n acest spa]iu public, \n doar 48 de ore, \ntreaga revist` – cu interviuri, redactare [i editare de texte. |n toamn`, am impus o nou` serie de evenimente \n ]ar`, Social Media Summit, pentru care am lansat, la edi]ia inaugural` de la Timi[oara, “Topul celor mai influen]i oameni din online”, iar pentru edi]ia din Cluj-Napoca, din 16 decembrie, lans`m \mpreun` cu GfK România studiul “Ce a[teapt` companiile de la social media”. Nu pot \ncheia enumerarea f`r` s` amintesc edi]ia ZileleBiz din noiembrie, care a demonstrat clar \nc` o dat` c` este cel mai mare eveniment de afaceri din România. Mul]umindu-le celor care ne-au fost al`turi \n acest an dificil pentru printul românesc [i celor care au crezut \n noi, vreau s` anun] doar dou` proiecte speciale pe care le preg`tim pentru 2011: Biz la Bruxelles, pe care \l realiz`m la sfâr[itul lunii ianuarie \n capitala Europei unite, [i Biz Innovation Awards, o competi]ie na]ional` \n care vom premia cele mai inovatoare companii din România. Va promitem un an mai bun [i mai special decât 2010. {i v` garantez c` noi, aici, la Biz, r`mânem la fel. Biz este o revist`, o echip`, o atitudine!

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

sumar COVER STORY Inova]ie .ro la Londra pagina

FINAN}E Primele dou` decenii bancare

BIZ 206 AGEND~

MANAGEMENT

4 Joburi de 500.000 de euro 6 3 Q: Sotirios Marinidis, Director General, P&G România 6 Twitter 8 Inven]iile anului 2010 10 Cheia afacerilor la cheie 12 S`n`tate \n regim privat 13 Fastbanking Bancpost 14 COSMOTE ajut` companiile s`-[i controleze costurile 16 ZileleBiz – o 9 edi]ie de succes

66 Antreprenorii din interiorul companiei 70 Angajament sub lumina reflectoarelor

OAMENII BIZ

AUTO

22 Pariuri pentru noul an • Ovidiu Ghiman, Romtelecom • Dorin {tefan, Arhitect • Florin {erban, Regizor • Dan Bulucea. Google România

INTERVIUL BIZ

pagina

28 R`zvan Dira]ian, director general, Avon România

COVER STORY 32 Inova]ie .ro la Londra

FINAN}E 46 Primele dou` decenii bancare

ANTREPRENORIAT 52 Eugen Voicu: “Ast`zi am ales s` nu fac profit”

GREEN

OAMENII BIZ Pariuri pentru noul an pagina

Biz

56 Nu arunca]i reciclarea la gunoi! 60 Sustenabilitate global` \n viziune local` 61 Ia decizii informate “desprealcool”

TELEVIZIUNE 62 Cre[terea vine pe cablu

MEDIA 64 Interviu: Nikki Mendonça, pre[edinte al OMD Europa

LIFE 72 S`rb`tori cu “buchet” italian. Timp pentru mi[care! Ceaiul de la ora [apte. Confort, regândit la rece. 73 Dar din dar se face... echip` 74 Un eseu latino-american

GADGET 76 Un Cr`ciun cât 4 78 Unsprezece pentru 2011

OPINIE 80 Andi Dumitrescu, Managing Director, GfK România

COVER STORY Creativi, perseveren]i, inventivi. A[a sunt românii care, \mpotriva oric`ror obstacole, reu[esc s` construiasc` [i s` extind` afaceri \n domeniul tehnologiei de la Bucure[ti pân` la Londra [i chiar mai departe

agend` internet DE

GABRIEL BÂRLIG~

Joburi de 500.000 de euro Un proiect online local cu o abordare interna]ional` \n domeniul recrut`rii atrage o finan]are f`r` precedent pentru un start-up românesc \n 2010. |n 2008, la Târgu-Mure[, un grup de speciali[ti \n recrutare interna]ional` a sim]it nevoia unui sistem online bine pus la punct pentru gestionarea celor interesa]i s` munceasc` \n strìn`tate [i, mai ales, a contractelor de angajare pe care companiile interna]ionale le aduc pe pia]a local`. A[a a ap`rut platforma de recrutare pentru locuri de munc` \n strìn`tate TJobs.ro, care se afl` \n faza de finalizare a contractului cu un grup de investitori pentru o finan]are estimat` la circa 500.000 de euro, probabil cea mai mare pentru un start-up românesc \n 2010. Printre investitori se afl` business angels din Europa de Vest [i Funda]ia Post Privatizare. Serviciul dezvoltat la TârguMure[ ofer`, \n fiecare lun`, acces la peste 21.500 de noi locuri de munc` \n strìn`tate pentru români \n diverse domenii [i reune[te 560 de agen]ii de recrutare din România, reprezentând 98% din companiile de profil existente. TJobs.ro a ob]inut aceast` finan]are dup` participarea la evenimentul VentureConnect, organizat de casa de avocatur` Biri[ Goran \n luna iunie a acestui an, la Bucure[ti. Dup` prezentarea proiectului \n cadrul evenimentului, au urmat discu]ii cu investitorii strìni invita]i [i apoi dou` luni de negocieri [i testare a viabilit`]ii platformei [i a seriozit`]ii echipei. “Am mers la VentureConnect mai mult pentru a valida valoarea proiectului. Nu cùtam neap`rat o finan]are, dar nici nu porneam 4

Biz

Investi]ia financiar` a ini]iatorilor \n platforma TJobs.ro este estimat` la 100.000 de euro

cu gândul s` respingem eventualele propuneri. Ne bucur`m c` am g`sit parteneri de afaceri care ne-au apreciat planul de dezvoltare, experien]a \n domeniu [i dedicarea echipei. Practic, cu aceast` finan]are reu[im s` termin`m anul viitor ce ne-am propus s` dezvolt`m pân` la finalul lui 2012!”, spune C`lin {tef`nescu, CEO al TJobs.ro. TJobs a fost lansat oficial \n iulie 2009, dup` 10 luni de cercetare a pie]ei [i planificare a proiectului. Investi]ia \n platform` este estimat` la 100.000 de euro [i este cel pu]in dublat` de valoarea resurselor personale alocate de ini]iatori. Pân` \n

august 2010, serviciile au fost oferite gratuit. |n acest moment, modelul de business se bazeaz` pe abonamentele oferite agen]iilor de recrutare, pe taxele percepute pentru promovarea CV-urilor [i pe comisionul ob]inut din derularea contractelor de la companiile interna]ionale care angajeaz`. Planurile viitoare includ cre[terea num`rului de locuri de munc` oferite [i de contracte ob]inute la nivel interna]ional. Pe 8 decembrie, a avut loc cea de-a doua edi]ie a VentureConnect la Bucure[ti, \n cadrul evenimentului NetCamp 2010. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

agend` [tiri

Cre[tere moderat` Sotirios Marinidis, Director General, P&G România

{TIRI |N

140

DE CARACTERE

Gabriel Statul român a anun]at OTE c` inten]ioneaz` s` vând` pachetul de 46% pe care \l mai de]ine la Romtelecom

Loredana O treime din români nu cheltuie nimic pentru cadourile de Cr`ciun, potrivit unui sondaj pentru WSJ Europe \n 12 ]`ri din Europa [i SUA

Ovidiu |n primele nou` luni ale anului au fost

terminate peste 32.100 de locuin]e, \n sc`dere cu 6.038 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut

La \nceputul lui 2010 era]i optimist estimând stabilizarea pie]ei [i o cre[tere de 3% a consumului. Cât s-a adeverit? Totul. O s` vede]i \n 2011, când o s` anun]`m rezultatele pe 2010. Am reu[it s` ne consolid`m businessul comparativ cu 2009. Oricum, 2010 nu a fost un an \n care cineva se putea a[tepta la cre[teri spectaculoase, \ns`, \n limita unor cre[teri moderate, noi am evoluat bine. Cum a evoluat România comparativ cu pie]ele din regiune? Impactul crizei a fost mai puternic \n România decât \n alte ]`ri din regiune. Dac` \nainte de criz` România avea o cre[tere anual` a PIB-ului de 8%, devenind a doua pia]` ca ritm de cre[tere \n regiune, dup` Rusia, odat` cu criza, PIB-ul a sc`zut brusc, de unde [i declinul abrupt. P&G este unul dintre cei mai mari advertiseri \n România. Cât de dificil a fost s` v` men]ine]i \n top? Dac` toat` pia]a scade, \nseamn` c` [i primele pozi]ii investesc mai pu]in. Oricum, nu se mai poate vorbi de un singur canal de promovare. Miz`m pe mixul dintre TV, pres` [i online. Am fost surprins s` aflu c` România are una dintre cele mai mari rate de penetrare a internetului la nivel urban din lume. Alegerea canalului depinde de categoria de produse. Uneori, online-ul poate surclasa TV-ul, cum este cazul produselor cosmetice, gra]ie gradului mare de implicare \n online a consumatorilor din aceast` categorie. (Loredana S`ndulescu) 6

Biz

Alexandru Rusia [i Qatar vor g`zdui Campionatul Mondial de fotbal \n 2018, respectiv 2022, pentru prima oar` \n istoria celor dou` state

Corina INS: \n primele 6 luni din 2010, pre]urile de tranzac]ionare a propriet`]ilor imobiliare au sc`zut cu 5,8% fa]` de acela[i interval din 2009

Gabriel Jan Gijsen va fi, de la 1 ianuarie, director al fabricii Ford Craiova [i pre[edinte al Ford România, \nlocuindu-l pe Dioni Campos san Onofre

Alexandru GfK: 10% din popula]ia urban` a României de]ine un card de credit. Cei cu venit de peste 1.300 lei/lun` utilizeaz` mai mult cardul de credit

Marta |n 2011, Carnavalul de la Vene]ia se va desf`[ura \n perioada 26 februarie - 8 martie

Loredana Medicover are un nou director general, \n persoana C`t`linei B`lan. Marina O]elea r`mâne \n companie \n calitate de administrator

Ovidiu Guvernul polonez vrea s` construiasc`

2.000 km de autostrad` pân` la CE de fotbal din 2012

agend` [tiri DE

OVIDIU NEAGOE

Inven]iile anului 2010 Costumul lui Iron Man, materiale explozive mai pu]in periculoase, dar [i dispozitive alimentate de corpul uman fac parte dintr-un clasament al celor mai semnificative 50 de inven]ii din anul 2010, realizat de prestigioasa revist` Time. Un robot salvamar, un altul care pred` limba englez`, sta]ii pentru alimentarea ma[inilor electrice sau ma[ina f`r` [ofer. Nu, nu fac parte din scenariul unui film science fiction, ci sunt doar câteva dintre cele mai notabile 50 de inven]ii ale anului 2010. De[i dezvoltarea organelor umane \n laborator pare mai degrab` de domeniul fic]iunii decât un rezultat [tiin]ific, balan]a se poate schimba \ntr-o clipit`. A[a au luat na[tere primii pl`mâni de laborator. Pe baza unor biosimulatori care imit` condi]iile corpului uman, cercet`torii au reu[it s` recreeze cu acurate]e delicata arhitectur` a unui pl`mân de cobai, care \ndepline[te cu o precizie de 95% func]iile de respira]ie ale unui organ normal. Domenii precum [tiin]a, tehnologia [i arta au fost cele mai bogate \n astfel de descoperiri, potrivit articolului de fond al revistei Time. Iat` cele mai importante 10 inven]ii ale anului 2010: 8

Biz

1. Incubatorul NeoNurture

4. X-51A WaveRider Armata american` se pare c` s-a pus pe construit dispozitive care s` rezolve conflicte punctuale. Avionul WaveRider \nseamn` precizie [i vitez`. Acesta este hipersonic, parcurge 965 km \n numai 10 minute [i folose[te undele sonice pe care le genereaz` pentru a \nainta mai repede.

5. Programul de recompensare a proprietarilor responsabili Americanii care au bani dar nu pl`tesc ratele creditelor ipotecare se ridic` la 30%. Prin programul de recompensare a proprietarilor, b`ncile urmeaz` s` pl`teasc` pân` la 10% din valoarea \mprumutului ini]ial c`tre cei care continu` s`-[i pl`teasc` ratele.

6. Camera foto Sony Alpha A55 Inova]ia din spatele incubatorului gândit de studen]i americani este c` a fost realizat din piese vechi de ma[in`. Astfel, farurile produc c`ldur`, iar fostul bord al ma[inii ajut` la circula]ia aerului. Chiar [i sistemul de alarm` este refolosit [i alerteaz` personalul specializat \n cazul \n care cre[te temperatura din incubator.

I se mai spune [i camera care nu “clipe[te”. Motivul? Oglinda care distribuie informa]ia c`tre ochi [i c`tre senzorul de imagine este translucid` [i nu se mai ridic` \n timp ce imaginea este imortalizat`, ceea ce \nseamn` c` pute]i imortaliza pân` la 10 cadre perfect focusate \ntr-o secund`, sau pute]i filma HD f`r` ca \nregistrarea s` se blureze.

2. Ma[ina de sp`lat care nu folose[te (aproape deloc) ap` Ma[ina de sp`lat a viitorului este o inven]ie care provine tot din SUA [i folose[te cu 90% mai pu]in` ap`. Ma[ina de sp`lat poate cur`]a f`r` o cantitate mare de ap`, cu ajutorul unor bile de plastic reutilizabile. O versiune comercial` va fi lansat` pe pia]` anul viitor.

3. Prima celul` artificial` Beneficiile vie]ii artificiale? Generarea noilor forme de biocombustibili artificiali [i scurtarea timpului de produc]ie alocat vaccinurilor. Dup` aproape 15 ani de cercetare, s-a reu[it reconstruc]ia genomului unei bacterii, care s-a divizat, similar oric`rei alte celule.

7. Robotul salvamar Emily este salvamar, dar nu are nimic \n comun cu cei din Baywatch. E din alt film. Poate chiar unul SF. Emily – Emergency Integrated Lifesaving Lanyard – este un robot care poate \nfrunta valurile [i curen]ii cu o vitez` de 39 km/h, de 15 ori mai rapid ca un salvamar uman. Dispozitivul este ac]ionat de la distan]`, iar edi]ia de anul viitor va include tehnologie de tip sonar, controlat` printr-o aplica]ie iPhone, prin care va putea detecta obiectele scufundate.

[tiri 8. Haina din blan` de... plastic Maison Martin Margiela Artisanal, o cas` de mod` avangardist` din Fran]a, d` via]` la peste 29.000 de fire de plastic care prind etichetele cu pre]uri. A ornat o hain` din blan` artificial` cu aceste buc`]i de plastic, reu[ind s` transforme un element vestimentar \ntr-o pies` de colec]ie avangardist` [i s` transmit` totodat` un mesaj important despre sustenabilitate.

10. Square Square este o platform` de ePayment creat` de Jack Dorsey, cofondator al Twitter. Cu ajutorul unui dispozitiv minuscul de citit carduri care se ata[eaz` unui smartphone, Square permite oricui s` proceseze c`r]i de credit. Dispozitivul trimite o copie a chitan]ei prin mail.

9. Robotul profesor de englez` Coreea de Sud are planuri mari pentru “profu’ de englez`”. Ca parte dintr-un program guvernamental, 18 [coli vor fi dotate de anul viitor cu astfel de profesori-robo]i. Prototipul a alarmat câteva cadre didactice, speriate de gândul c` [i-ar putea pierde locul de munc`.

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Biz

agend` [tiri DE

CORINA COMAN

Cheia afacerilor la cheie Pia]a amenaj`rilor “la cheie” pentru cl`dirile de birouri [i nu numai r`mâne \n continuare un business profitabil. Un studiu de caz excelent este Corporate Office Solutions.

CHRISTOPHE WELLER, fondator, Corporate Office Solutions

Biz

V-a]i \ntrebat vreodat` cine este responsabil pentru decorul interior al unei sucursale de banc`, pentru mocheta din biroul [efului sau pentru scaunul de la locul de munc` pe care sta]i a[eza]i zilnic? De[i fac parte din realitatea cotidian`, astfel de detalii nu ne atrag aproape niciodat` aten]ia, \n ciuda faptului c` peste tot \n lume furnizarea acestui tip de servicii s-a convertit \ntr-un business cu tradi]ie, dând na[tere unei industrii extrem de dinamice inclusiv pe pia]a din România. Poten]ialul unei astfel de afaceri l-a intuit [i Christophe Weller \n urm` cu 13 ani, când a venit prima dat` \n ]ara noastr` pentru a pune bazele companiei Corporate Office Solutions (COS), importator exclusiv de mobilier Steelcase. Treptat, odat` cu avântul economiei române[ti [i implicit al sectorului imobiliar [i al invaziei de cl`diri de birouri, compania [i-a extins portofoliul ajungând \n prezent un juc`tor important pe pia]a amenaj`rilor “la cheie” pentru spa]ii de birouri. “Practic, noi facem tot ceea ce \nseamn` interior”, spune Christophe Weller, iar procesul se aplic` oric`rui tip de cl`dire (nu doar celor de birouri), indiferent c` vorbim despre spitale [i clinici private, hoteluri sau [coli. De fapt, \n prezent strategia de business a companiei const` \n atragerea de contracte tocmai \n zona din afara segmentului de birouri, un segment extrem de generos pân` la debutul crizei, care aducea cam 85% din cifra de afaceri a companiei, dar pentru care perspectivele viitoare de cre[tere nu sunt prea roz. “Pe partea de birouri va fi mult mai r`u \n 2011, pentru c` sunt foarte pu]ine proiecte noi ce urmeaz` a fi dezvoltate, asta \n timp ce \n 20092010 au fost livrate proiecte din anii

[tiri anteriori, tocmai de aceea vrem s` ne \ndep`rt`m de zona aceasta [i s` ne concentr`m pe celelalte ni[e”, explic` Christophe Weller. În paralel, managerul inten]ioneaz` s` \nt`reasc` prezen]a COS [i \n afara Bucure[tiului, o pia]` de care compania este dependent` momentan, ea reprezentând circa 90% din cifra de afaceri total`. Principalele ora[e vizate sunt Sibiu, Cluj, Bra[ov, Timi[oara [i, \n curând, Ia[i, ora[e unde importatorul se afl` \n c`utarea unui partener local pentru dezvoltarea businessului, nu neap`rat un juc`tor \n domeniul mobilei, cât mai degrab` \n domeniile conexe. Pentru COS, cifra de afaceri a sc`zut cu 9% \n 2009, iar profitabilitatea cu 25%, asta pentru c`, din cauza b`t`liei pre]urilor manifestat` extrem de agresiv \n industria mobilei, compania s-a v`zut nevoit` s`

corina.coman@revistabiz.ro

reduc` marjele de profitabilitate. Flexibilitatea a fost cuvântul de ordine pentru fiecare proiect aflat \n derulare, iar clien]ii au beneficiat de diverse ajust`ri ale pre]urilor \n func]ie de m`rimea businessului. În 2010, COS a ob]inut 80 de clien]i noi, dintr-un total de 850, \n timp ce 110 clien]i din cei deja existen]i au plasat noi comenzi. Pentru compara]ie, \n cei mai buni ani, 2007-2008, compania obi[nuia s` ob]in` \n jur de 120 de clien]i noi anual. De punctat faptul c` circa 70% din cifra de afaceri a companiei provine din rândul clien]ilor vechi. “Noi câ[tig`m 7 din 10 contracte. Clien]ii te testeaz` la fiecare proiect”, sus]ine Weller. Cel mai mare client al COS este BRD, cu care compania lucreaz` de [ase ani [i pentru care a realizat interiorul sediului din Pia]a Victoriei, dar [i mai mult de jum`tate din su-

cursalele b`ncii. În topul contractelor \ncheiate se num`r` [i RBS, British American Tobaco, dar [i Sun Plaza (pentru care a realizat 10.000 mp de spa]ii de birouri, clasa A), Nusco Tower sau Centrofarm. Majoritatea sunt contracte \ncheiate la nivel local [i nu ob]inute ca urmare a dealurilor \ncheiate la nivel interna]ional. Un mare atu \n ob]inerea de noi clien]i \l reprezint` \mbog`]irea constant` a portofoliului de servicii, ca de exemplu contractul \ncheiat anul trecut cu cei de la InterfaceFLOR, lider mondial \n produc]ia de mochet` modular` sustenabil`. Pentru anul \n curs, compania [i-a propus s` ating` un nivel al afacerilor similar cu cel de anul trecut, dar cu o marj` a profitabilit`]ii \mbun`t`]it`. “Criza a sp`lat pia]a”, spune Weller, cu precizarea c` acum clien]ii se uit` mai \ntâi la puterea financiar` a companiei \nainte de semnarea unui nou contract. Biz

Biz

agend` asigur`ri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

S`n`tate \n regim privat Asigur`rile private de s`n`tate ofer` acces la servicii superioare [i de calitate. Parmena R`du], Medical Services Manager la compania de asigur`ri Eureko România, ne vorbe[te despre avantajele unei asigur`ri private de s`n`tate \n compara]ie cu una public`. Ce reprezint` o asigurare privat` de s`n`tate?

Asigur`rile medicale private sunt un supliment la cele publice [i ofer` accesul imediat la toate serviciile medicale private de care un pacient ar putea avea nevoie \n România. Diferen]a dintre cele dou` tipuri de asigurare este c`, pentru asigurarea op]ional`, se pl`te[te o sum` \n plus fa]` de cea public`, dar asiguratul beneficiaz` de servicii mult mai bune, din punct de vedere medical [i administrativ. Asigur`rile private de s`n`tate sunt [i ele \mp`r]ite. Majoritatea pie]ei române[ti este dominat` de partea de indemniza]ii, \n care asiguratul privat \[i face diverse investiga]ii sau consulta]ii [i are o \n]elegere cu asigur`torul c` acesta \i d` o anumit` sum` de bani pe procedur` sau consulta]ie f`cut`. Exist` [i asigurarea medical` privat` comparabil` cu cea public`, prin care toate serviciile sunt acoperite prin plata asigur`rii. |n ce categorie se \ncadreaz` asigur`rile private de s`n`tate oferite de Eureko Romånia?

Asigur`rile Eureko se \ncadreaz` \n cea de-a doua categorie, asigur`ri medicale complete, comparabile cu cele publice, doar c` oferim accesul la servicii private mult mai bune. Asigurarea noastr` privat` de s`n`tate acoper` toate bolile, indiferent de natura [i complexitatea lor, [i implicit toate procedurile, investiga]iile, opera]iile. Avem 247 de furnizori de servicii medicale 12

Biz

\n ]ar`, 17 \n Bucure[ti [i 10 spitale private \n re]ea. Din punctul de vedere al pre]ului, este o marj` destul de larg`, \ntre 12 [i 150 de euro pe lun`, \n func]ie de produsul repectiv. Produsele sunt definite pe indivizi [i pe corporate. |n principiu, \n cadrul asigur`rii, sunt limitate numai num`rul vizitelor medicale anual, la anumite pachete, \n timp ce tr`s`tura comun` a tuturor produselor este c` investiga]iile, interven]iile medicale, procedurile, intern`rile sunt nelimitate. Putem s` trimitem pacien]ii \n afara ]`rii, dac` este nevoie. {i v` dau un exemplu, \ntr-un an am avut maximum 8 din 10.000 de asigura]i care au plecat s` \[i fac` interven]ii \n afara ]`rii, fie din cauza timpului prea scurt pentru interven]ie, fie se putea face opera]ia aici, dar exista risc pentru via]a pacientului. Avem \n preg`tire un produs nou, o asigurare strict dedicat` copiilor, care pot beneficia de asigurare \ntre 1 an [i 18 ani. Viitorii asigura]i trebuie s` [tie c` asigurarea privat` de s`n`tate nu asigur` bolile preexistente. Dac` asiguratul intr` \n asigurare cu o boal` care este vindecabil`, \n momentul \n care s-a vindecat (pe banii lui) se ridic` excluderea [i boala poate fi inclus` \n pachetul de asigurare. Dac` boala nu este curabil`, exist` dou` variante. Dac` riscul de a intra cu ea \n opera]ie este ridicat [i acest lucru se poate prevedea, atunci reprezint` excludere din pachetul de asigurare. Dac` este o boal` care necesit` doar investiga]ii [i con-

sulta]ii, asiguratul o poate include \n asigurare, dar se procedeaz` la o \nc`rcare, adic` se pl`te[te un pre] u[or mai mare decât pre]ul standard al asigur`rii. |n cazul companiilor care au mai mult de 100 de angaja]i [i \ncheie asigur`ri private de s`n`tate la noi, am exclus acest lucru, nu se mai iau \n considerare bolile preexistente, tocmai pentru a le oferi facilit`]i. |n cazul companiilor, am construit pachetele de asigur`ri private de s`n`tate la un pre] cât mai aproape de deductibilitatea fiscal`, care este de 250 de euro/ an/angajat. Care este diferen]a dintre asigur`rile private de s`n`tate Eureko [i celelalte de pe pia]`?

|n momentul de fa]`, suntem singurul asigur`tor care ofer` asigurare privat` de s`n`tate similar` cu asigurarea public`. Majoritatea au indemniza]ii sau au pachete structurate modular, iar pre]urile sunt mult mai mari. |n acest moment avem 10.000 de asigura]i, atât persoane fizice, cât [i companii, [i suntem lideri pe pia]` pe acest segment. Biz

|n urm`torul num`r al revistei Biz, din februarie 2011, vom afla de la reprezentan]ii Eureko România de ce ar trebui s` avem, pe lâng` o asigurare privat` de s`n`tate, [i o asigurare de via]` [i care sunt beneficiile acesteia. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

[tiri DE ALEXANDRU ARDELEAN

Fastbanking Bancpost Internetul a schimbat fundamental via]a noastr`. Unul dintre marile lui avantaje este accesul, din orice loc al globului, la contul de e-mail, la profilul personal, la filme, la poze [i, de ce nu, chiar [i la contul bancar, din care se pot face tranzac]ii. Ast`zi este posibil s` verific`m contul bancar oricând, oriunde [i putem face tranzac]ii f`r` a mai fi nevoi]i s` mergem fizic la banc`, atâta vreme cât exist` bani \n conturile respective. Internet banking este unul dintre instrumentele care aduc clien]ilor b`ncii avantaje multiple, dintre care cele mai importante sunt comisioanele semnificativ reduse [i mai ales eficien]a \n gestionarea timpului. Clien]ii mai caut` ceva atunci când vine vorba de internet banking: siguran]`. Din acest motiv, Bancpost a dezvoltat o palet` de noi metode de autentificare, toate la cele mai \nalte standarde de securitate, care r`spund mai bine exigen]elor sporite ale clien]ilor [i acoper` \ntr-o mai mare m`sur` situa]iile diverse \n care se pot afla ace[tia. Mai exact, pentru autentificarea la aplica]ia Fastbanking, utilizatorii acestui serviciu pot folosi, pe lâng` metoda clasic`, constând \n “nume utilizator” [i “parol`”, una dintre urm`toarele trei metode op]ionale de identificare: Token, SMS (recep]ionarea codului de autentificare prin SMS) sau VIP Mobile (o aplica]ie software care se instaleaz` pe telefonul mobil, transformându-l astfel \ntr-un token virtual). Bancpost a mai lansat \n cursul acestui an [i o serie de alte func]ionalit`]i care \mbun`t`]esc atât securitatea, cât [i experien]a clien]ilor \n

MARIAN IGNAT, director, Direc]ia Direct Debit, Bancpost

ceea ce prive[te accesarea aplica]iei Fastbanking. “Pentru a ne armoniza dezvoltarea serviciilor cu cre[terea \n ritm alert a a[tept`rilor clien]ilor nostri [i totodat` pentru a ne consolida pozi]ia de top \n dinamica pie]ei interne de servicii bancare electronice, al c`rei grad de sofisticare a atins un nivel f`r` precedent, ne-am propus s` ad`ug`m \n fiecare an cel pu]in dou` sau trei noi func]ionalit`]i la solu]ia de internet banking oferit` de Bancpost, care, nu \ntâmpl`tor, se nume[te Fastbanking”, spune Marian Ignat, director la Direc]ia Direct Debit a Bancpost. Reprezentantul b`ncii a enumerat func]ionalit`]ile care

asigur` \n egal` m`sur` o securitate tranzac]ional` sporit` precum [i noi op]iuni de accesare a aplica]iei Fastbanking: implementarea tastaturii virtuale, introducerea limitelor pe tranzac]ii sau accesul diferen]iat pe conturi. “Pentru anul 2011, preconiz`m o cre[tere accelerat` a num`rului de utilizatori, având \n vedere introducerea noilor metode de autentificare gratuite pentru client, comisioanele mai mici cu pân` la 40% pentru opera]iunile f`cute prin Fastbanking precum [i faptul c` nu exist` niciun cost lunar pentru utilizarea aplica]iei de internet banking de la Bancpost”, a mai afirmat Marian Ignat. Biz

Biz

agend` [tiri NOUT~}I

Un grec la Pepsi România Cele dou` divizii ale PepsiCo din România (Beverages [i Snacks) [i-au integrat opera]iunile [i vor fi coordonate de Pavlos Katsivelis, Business Unit General Manager al noii entit`]i. Katsivelis vine de la conducerea diviziei de b`uturi r`coritoare Pepsi din Grecia. PepsiCo România cuprinde Star Foods (divizia de snacks – Lay's, Star, Krax) [i divizia de b`uturi r`coritoare QAB.

Cum po]i salva vie]i Asocia]ia Salveaz` Vie]i lanseaz` campania de strângere de fonduri pentru Clinica de Oncopediatrie Louis }urcanu Timi[oara. În decembrie, companiile sunt \ncurajate s` redirec]ioneze 20% din impozitul pe profit c`tre Asocia]ia Salveaz` Vie]i. Începând cu luna ianuarie, orice persoan` fizic` va putea dona Asocia]iei 2 euro prin SMS. |n România tr`iesc 5.000 de copii bolnavi de leucemie sau alte cancere limfatice, iar 500 de cazuri noi se \nregistreaz` anual. Biz

INVESTI}IE

milioane de euro a investit Synevo Romania \ntr-un nou laborator, situat pe Platforma Comercial` Bucure[ti Militari Chiajna, în care lucreaz` peste 120 de angaja]i. Dotat cu echipamente unice în România, noul laborator va efectua cele mai complexe analize într-un timp mult mai scurt [i cu o marj` de eroare mult mai mic` decât pân` acum. 14

Biz

COSMOTE ajut` companiile s`-[i controleze costurile Optimizarea bugetului de comunica]ii a devenit o prioritate pentru companii \n aceast` perioad` \n care controlul costurilor este esen]ial pentru s`n`tatea afacerii. Tocmai de aceea, la \nceputul verii, COSMOTE România [i-a extins portofoliul de produse [i servicii cu aplica]ia web MVPN Budget Control, integrat` \n portalul WebCare, care ofer` companiilor posibilitatea de a-[i optimiza bugetele de comunica]ii [i de a beneficia de avantajele ofertelor pentru care au optat. La doar patru luni de la lansare, num`rul companiilor care utilizeaz` aplica]ia a crescut cu o medie lunar` de 23%. “Suntem \ncânta]i de succesul pe care acest serviciu l-a \nregistrat \n rândul clien]ilor no[tri business. Rezultatele vorbesc de la sine, a[a c` nu putem decât s` promitem c` vom continua s` oferim servicii de cea mai bun` calitate [i avantajoase, special create \n beneficiul clien]ilor no[tri”, a declarat Isabela Furtun`, Manager Postpaid Market Development and Retail International Offering, COSMOTE România. Cu ajutorul MPVN Budget Control, companiile care utilizeaz` flote de numere de telefon pot optimiza \n detaliu utilizarea

minutelor incluse [i pot controla costurile de comunica]ii la cel mai eficient nivel. Cele mai folosite facilit`]i ale aplica]iei oferite de COSMOTE sunt alocarea de credit [i alocarea de minute. 14% dintre clien]ii care folosesc MVPN Budget Control utilizeaz` facilitatea de alocare a creditului pentru luna curent`, \n timp ce 17% dintre ei folosesc aceast` facilitate pentru alocarea creditului pe luna urm`toare. Mai mult, 17% dintre clien]i folosesc facilitatea de alocare a minutelor pentru luna curent`, iar 19% din ei pentru luna urm`toare. Creat` pentru a facilita accesul clien]ilor la flota de telefoane [i la traficul efectuat de acestea, aplica]ia MVPN Budget Control ofer` numeroase op]iuni pe care clientul le poate utiliza: personalizarea num`rului scurt asociat fiec`rui telefon mobil, apelarea pe num`rul scurt \ntre membrii flotei mobile, modificarea profilului de call screening, crearea de grupuri de “share”, alocarea lunar` a minutelor sau creditului, transferul de minute \ntre numerele de telefon pentru luna \n curs, vizualizarea \n timp real a serviciului Infocost [i consultarea rapoartelor de consum. (Gabriel Bârlig`)

eveniment

ZileleBiz – o 9 edi]ie de succes Premier` dup` premier` la cea de-a noua edi]ie a celui mai important eveniment de business din ]ar`, ZileleBiz, care a reunit comunitatea de afaceri din cele mai dinamice domenii ale economiei \ntr-un maraton de cinci zile. Cei peste 1.500 de antreprenori de top, manageri [i personalit`]i care au participat \ntre 15 [i 19 noiembrie la cea de-a noua edi]ie a evenimentului ZileleBiz au avut ocazia s` profite de experien]a a 12 speakeri interna]ionali care, al`turi de exper]i locali, au oferit cele mai bune strategii de business pentru 2011, \n peste 20 de conferin]e. Participan]ii au aflat, chiar din prima zi, cine sunt antreprenorii al c`ror nume valoreaz` mai mult decât o garan]ie bancar`, dintr-un top al celor mai puternice branduri personale, bazat pe un 16

Biz

Camelia {ucu – Class Living, Jean Valvis – Valvis Holding, Marius Ghenea – Fit Distribution, Adina Vlad – Unlock Market Research, Cosmin Alexandru – B&P Brandivia

Silviu Prigoan`

zilele Biz Bogdan Macarie – Debro Retail Eugen Voicu – Certinvest Wargha Enayati – CMU Valeriu Nistor – SOAR Management

Drago[ Stanca – Q2M [i Publyo, Alexandru Ghi[e – Balaur.ro

Marius Ghenea – Fit Distribution

Alexandru L`pu[an – Zitec, C`lin Fusu – Neogen

Diana Toma, GfK România

Andrew Prelea – South Pacific Construc]ii, Brigitte Schmitt – DTZ Echinox, Ilias Papagiorgiadis – More Real Estate, Viorel L`c`tu[ – BNP Paribas Real Estate

Biz

eveniment studiu exclusiv realizat de firma de cercetare Unlock Market Research pentru revista Biz. Ocupan]ii primelor pozi]ii – Silviu Prigoan`, Jean Valvis, Camelia {ucu [i Marius Ghenea – au dezv`luit o serie de ingrediente din re]eta succesului. La jum`tatea evenimentului, ziua dedicat` inova]iei, participan]ii au p`[it \n viitor "transporta]i" \n anul 2020 de c`tre Nick Sohnemann, Innovation Adviser la TrendOne Hamburg, care a ar`tat cum tehnologii disponibile ast`zi vor schimba modul \n care vom tr`i [i vom face afaceri mâine. Ultima zi a evenimentului, dedicat` media [i marketingului, a f`cut posibil` re\ntâlnirea pe aceea[i scen` a "p`rin]ilor publicit`]ii 18

Biz

Greg Rowland – Rowland Semiotics, Ingo Nissen – Sonae Sierra, Harry Meintassis – Hay Group Romania, Doina Patrubani – Deloitte, Cristina Popescu – Romtelecom

Cosmin B`leanu, Emil Gr`dinescu, Bogdan Cosmescu, Vlad En`chescu – Dolce Sport

Nick Sohnemann – TrendOne Hamburg La \nceputul lui 2011, Nick va fi din nou prezent \n România, la invita]ia Biz, pentru sus]inerea unui proiect dedicat creativit`]ii [i inova]iei \n business

zilele Biz

Leslie Hawke – Ovidiu Rom

Amalia Enache – HHC România

Maciey Kisilowski – Initiative for Regulatory Innovation

Mihaela Geoan` – Funda]ia Rena[terea

Despina Andrei – UNICEF România

Katie Rizui – Asocia]ia Little People

Raul Pop – Asocia]ia Recolamp

Mihaela Ni]` – Avon Cosmetics

române[ti", dup` 20 de ani. Aici, Cristian Burci, fondatorul primei agen]ii publicitare locale, Graffiti BBDO, a vorbit pentru prima oar` \n 20 de ani \n cadrul unui eveniment de profil, al`turi de Lucian Georgescu – Managing Partner GAV, Veronica Savanciuc – CEO Lowe & Partners România, Teddy Dumitrescu – President & CEO, Publicis România, {tefan Iordache – COO, Leo Burnett Group, Manuela Necula – CEO Ogilvy Group România, Radu Florescu – Managing Director Saatchi & Saatchi, Drago[ Grigoriu – Tempo Creative Group, [i Bogdan Naumovici – Creative Director 23 Communication Ideas.

Biz

eveniment

Cristian Burci – IRS Lucian Georgescu – GAV

Sesiunea “Publicitatea dup` 20 de ani” moderat` de Bogdan Naumovici – 23 Communication Ideas (primul din stanga)

Sesiunea OMD Predicts: {erban Huidu – SBS Group, Cristian Mucichescu – OMD România, Claudiu {erban – Evz Group, Ioan Codru] Sere[ – Intact Media Group, Carmen T`n`sie – Omnicom Media Group, Vlad Muscalu – ING, Tomas Filla – OMD CEE

Carmen T`n`sie – Omnicom Media Group

{tefan Iordache – Leo Burnett

Radu Florescu – Saatchi & Saatchi

Teddy Dumitrescu – Publicis România

Manuela Necula – Ogilvy Group România

Drago[ Grigoriu – Tempo Creative Group

Veronica Savanciuc – Lowe & Partners România

Ioan Codru] Sere[ – Intact Media Group

Vlad Muscalu – ING

Claudiu {erban – Evz Group

Paul Markovits – Heineken România

Raluca Kisescu – Avon Cosmetics România 20

Biz

Jeff Hyams – MEC EMEA

Iulian P`durariu – MARKS

Fulvio Guerneri – Unilever South Central Europe Paul Markovits – Heineken România Marko Kind – Vodafone România {tefan Teodorescu – Fabryo Corporation

Oamenii Biz DE

GABRIEL BÂRLIG~

ROMTELECOM

Ovidiu Ghiman

Director Executiv Strategie [i Dezvoltarea Afacerii La 33 de ani, Ovidiu Ghiman ocup` un rol cheie \n cadrul Romtelecom, urmând s` preia de la 1 februarie [i func]ia de director comercial pe segmentul reziden]ial al companiei, pe lâng` cea actual`. Rar lucreaz` mai pu]in de 13 ore pe zi, fiind direct implicat \n dezvoltarea NextGen (compania de televiziune prin cablu a Romtelecom) [i \n procesele de fuziuni [i achizi]ii. Consider` c` lucreaz` cu o echip` foarte matur`, care, de la momentul fix`rii unui set de obiective [i a unor direc]ii principale, poate lucra pe cont propriu, având nevoie doar de follow-up din partea lui. “Prefer s` mizez pe o abordare bazat` pe \ncredere, pe acordare de sus]inere [i nu pe micromanagement, care este neproductiv, de[i cu to]ii avem tendin]a la un moment dat s` facem acest lucru”, spune Ghiman. De aceea a \ncercat mereu s` \ncurajeze persoanele din echipa sa s` aib` ini]iativ` [i s` realizeze prin for]e proprii obiectivele stabilite. Consider` c` principalele provoc`ri pentru 2011, atât pentru el, cât [i pentru Romtelecom, sunt continuarea investi]iilor \n dezvoltarea infrastructurii de fibr` optic` \n zonele urbane [i cre[terea cotelor de pia]` pe toate segmentele. Romtelecom va miza [i \n 2011 pe dezvoltarea serviciilor [i ofertelor de acces la internet [i a serviciilor TV. Biz

Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Oamenii Biz FOTO VALI MIREA

Pariuri pentru noul an Ajun[i la final de an, am decis s` privim ca \ntotdeauna spre viitor [i s` alegem oamenii care, credem noi, vor fi \n centrul aten]iei \n 2011. Pariem pe ace[ti profesioni[ti care vin nu doar din business, ci [i din art` [i credem c` se num`r` printre cei care vor modela Rom창nia nu doar pe plan intern, ci mai ales pe scena global`.

Biz

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Dorin {tefan Arhitect

Dorin {tefan este singurul arhitect român ale c`rui lucr`ri apar \n atlasul arhitecturii mondiale. Spune despre parcursul s`u profesional c` este un meci nul, \n sensul \n care 50% a fost oportunitate [i 50% planificare. Recent, a câ[tigat un concurs de proiecte \n Taiwan, \n Taichung, cel de-al treilea ora[ al ]`rii, pentru a construi Taiwan Tower, un turn \nalt de 300 de metri care s` devin` o nou` emblem` a ]`rii. Proiectul a fost desemnat câ[tig`tor din 237 de lucr`ri din 25 de ]`ri. “Câ[tigarea concursului a \nsemnat \n primul rând, atât pentru mine, cât [i pentru România, o evident` vizibilitate pe site-urile de [tiri.” |n afar` de preg`tirea pentru \nceperea construc]iei acestui turn \n 2012, provoc`rile anului 2011 pentru arhitect sunt legate de trecerea crizei, pe care nu o vede terminat` anul viitor. Crede \ns` c` aceast` a[teptare poate s` \nsemne [i lucruri bune \n proiectare, “dac` vom gândi cu to]ii s` ne facem iarna c`ru]`”. 2011 poate s` \nsemne anul \n care vom preg`ti proiectele pentru construc]iile ce vor urma, pentru c` nevoia \n România este imens` [i acoper` o plaj` mare, de la trotuare pân` la aeroporturi. Biz

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

LOREDANA S~NDULESCU

Oamenii Biz FOTO DAN SAMOIL~

Florin {erban Regizor

“Eu când vreau s` fluier, fluier” este propunerea României pentru categoria Cel mai bun film \ntr-o limb` str`in` la premiile Academiei Americane de Film. Dac` filmul va fi nominalizat, Florin {erban spune c` pe de o parte s-ar bucura, pe de alt` parte nu. Pentru el, ca regizor, filmul a fost un debut bun, \ns` trebuie s` \ncerce s` se desprind` de acest proiect. Filmul are de acum \nainte propriul destin [i o lupt` de dus cu fiecare spectator. “Dac` va fi nominalizat, m-ar trage cumva cu un an \napoi”, spune regizorul. Dac` nu va fi nominalizat, \n ziua \n care ar primi aceast` veste Florin {erban [i-a propus s` mearg` la film. Dup` aceea se va \ntoarce la proiectele sale, care nu sunt deloc de neglijat. Cel mai mai mare proiect al s`u pentru anul viitor a \nceput deja din toamna lui 2010, odat` cu deschiderea {colii de Actorie, care reune[te oameni foarte diferi]i ca statut social, istorie, fel de a exprima emo]ia. Un alt proiect c`ruia \i dedic` o mare parte din timp este un nou scenariu la care scrie. |n rest, se bucur` de premiile pe care le-a luat, dar este con[tient de faptul c` premiile nu dau valoarea unui film, ci doar \l fac mai vizibil. Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

Oamenii Biz DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Google România

Dan Bulucea Country Manager

Dan Bulucea s-a al`turat Google \n luna noiembrie, ocazie cu care gigantul mondial a [i deschis biroul din Bucure[ti. Scopul pentru 2011 va fi promovarea \ntregului poten]ial online al pie]ei locale. “M` voi concentra s` oferim utilizatorilor no[tri, agen]iilor de publicitate [i partenerilor mai multe instrumente pentru a beneficia de dezvoltarea internetului: o gam` mai larg` de produse, rezultate mai bune de c`utare [i solu]ii de publicitate mai eficiente la nivel local”, spune Dan. A fost mereu atras de un mediu care s` \l stimuleze [i crede c` pasiunea pentru munca lui de zi cu zi a fost cea care l-a condus \n carier`. |n aceea ce prive[te Google, Dan crede c` a fost o sincronizare norocoas`: el avea nevoie de o nou` provocare, iar Google avea nevoie de cineva cu experien]` pentru dezvoltarea pie]ei locale. Dan este optimist \n ceea ce prive[te poten]ialul de cre[tere al internetului \n România, prin urmare [i \n dezvoltarea Google pe plan local. “Vom continua s` oferim utilizatorilor români acces la mai multe produse localizate [i ne vom cre[te echipa \n linie cu cre[terea pie]ei”, a mai spus proasp`tul manager al Google. Dan Bulucea a lucrat \n ultimii 12 ani \n cadrul Microsoft, cea mai recent` func]ie fiind cea de director de business [i marketing pentru filiala din România. Biz 26

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Growth from Knowledge

www.askgfk.ro Studii de pia]` online Afl` rapid [i eficient ce vor consumatorii t`i

GfK Romania I George Constantinescu 3 I Tel. +40-21-2055500 I Fax +40-21-2055505 Contact: Violeta Bahaciu - violeta.bahaciu@gfk.com I www.gfk-ro.com

interviul Biz DE

CORINA COMAN

O transformare dincolo de cosmetic` “Din prima clip` când am pus ochii pe R`zvan Dira]ian m-am gândit c` ar putea fi succesorul meu”, declara Angela Cre]u, fostul director general al Avon România, \nainte de a pleca la sediul central al companiei din New York. Profe]ia ei s-a \mplinit, ce urmeaz`? Este dificil pentru un b`rbat s` conduc` o companie ale c`rei produse sunt destinate \n special femeilor?

A]i preluat func]ia de conducere a companiei \n plin` criz` (august 2009). A]i aplicat reduceri de costuri?

În primul rând nu am definit niciodat` aceast` func]ie ca fiind una de conducere, ci una de parteneriat cu \ntreaga echip` de management. Exist` expertiz` \n fiecare departament, iar rolul meu este de a coordona, de a prioritiza [i de a ajuta la dezvoltarea oamenilor. Atunci când apare un produs nou, las la latitudinea departamentului de marketing s` dezvolte strategia acelui produs, folosesc foarte mult conceptul de “institutional trust” [i cred c` expertiza trebuie s` apar]in` departamentelor respective. Avem tot felul de sondaje care ne spun ultimele semnale [i tendin]e din pia]`, dar pe lâng` asta este de re]inut faptul c` dezvoltarea unui produs nu se face niciodat` pe “personal feeling”, \ntrucât s-ar putea ca inputul s` nu fie cel adev`rat, nici m`car aici \n birou, indiferent c` e vorba de doamne, domni[oare sau domni.

Organiza]ia din România a anticipat cumva viitorul vânz`rilor directe, pentru c` \nc` de acum trei sau patru ani noi am \nceput o migrare a businessului spre zona de online. Aceast` strategie a \nceput \n România [i alte câteva ]`ri din lume, dar România a fost printre primele ]`ri mari care au trecut la un business sut` la sut` online. Înc` de acum doi ani avem toate comenzile plasate pe internet. Site-ul nostru a fost dezvoltat [i upgradat \n mai multe rânduri, oferind o platform` extrem de complex`. În acela[i timp am \ncercat s` identific`m noi canale de vânzare, canale alternative la momentul respectiv (e-mail, SMS), folosite acum \n mod uzual. La fel, am avut o serie de procese interne care au fost regândite, de[i ele au fost mai pu]in vizibile pentru consumatorul final. Spre exemplu am am eliminat substan]ial consumul de hârtie, de unde a rezultat o oportunitate consistent` de reducere a costurilor. Dac` \n prezent exist` peste 100.000 de reprezentan]i, acum câ]iva ani \ntreaga for]` de vânzare plasa practic câte o comand` pe un formular de hârtie, ceea ce \nsemna sute de mii de foi de hârtie pe campanie; \nmul]ite cu 17 campanii câte avem noi \n prezent ar fi rezultat un volum important de hârtie, pe lâng` costurile adi]ionale gen tip`rire, transport etc. Au existat [i alte costuri interne care au fost reduse, procesul a fost unul treptat, dar per total au existat câteva sute de mii de dolari pe care i-am economisit [i i-am putut reinvesti \n business.

Care este punctul de pornire \n lansarea unui produs nou?

În primul rând, nu vorbim de lans`ri speciale pentru România. Businessul este dezvoltat \n momentul de fa]` pe entit`]i teritoriale, iar identificarea produselor noi se face de la nevoile existente \n pia]`. Toate aceste feedback-uri duc la apari]ia unui produs, existând \ns` \n fiecare ]ar` strategii de lansare local` care ]in de pozi]ionarea de pre], de promovarea \n pia]` sau de alte ac]iuni specifice dezvoltate \n plan local. De exemplu, profilul consumatorului este relativ acela[i pentru regiunea noastr`, Europa Central` [i de Est, dar nu avem produse cosmetice care se vând exclusiv \n România. Exist` produse de acest gen pentru un anumit grup de ]`ri, de exemplu \n zona asiatic`. Avem \n jur de 1.000 de produse care se reg`sesc \n fiecare campanie, marea majoritate pot fi vizualizate \n bro[ur`. În fiecare bro[ur` sunt produse noi, portofoliul de produse noi este \n jur de 400 de produse anual, parte din ele fiind produse complet noi sau cu formule schimbate. 28

Biz

Care au fost primele schimb`ri pe care le-a]i adus \n companie la momentul prelu`rii func]iei de conducere?

La momentul respectiv au existat mai multe schimb`ri, mai mul]i manageri din echipa respectiv` au fost promova]i la nivel interna]ional. Cea mai mediatizat` a fost Angela Cre]u (numit` \n func]ia de vicepre[edinte business model innovation la nivel de grup – n.r.), dar sunt [i alte pozi]ii unde români de-ai no[tri corina.coman@revistabiz.ro

interviul Biz FOTO

VALI MIREA

An de an am c`utat s` cre[tem cota de pia]` [i am reu[it s` avem chiar o diferen]` de c창teva puncte procentuale fa]` de urm`torul competitor. Consider realist un obiectiv de minimum 20% cot` de pia]` pe termen mediu

Biz

interviul Biz DE

CORINA COMAN

lucreaz` \n organiza]ia regional`. Noi avem practic peste 24 de expa]i (din total 100 de angaja]i \n centrul administrativ), care lucreaz` \n structurile regionale [i globale; suntem cel mai important exportator de “inteligen]`” Avon din regiune. La momentul respectiv provocarea a fost s` avem continuitatea necesar` \n pofida acestor schimb`ri, iar noii manageri s`-[i intre repede \n rol. Care sunt condi]iile pe care un manager din cadrul Avon trebuie s` le \ndeplinesc` pentru a-[i spori [ansele de promovare la nivel interna]ional?

zentan]i de vânz`ri acolo, dar num`rul lor este direct propor]ional cu popula]ia. În Moldova sunt o serie de proiecte replicate din România ]inând cont de anumite limite. Din punctul de vedere al dimensiunii pie]ei, Avon Moldova este undeva la 6-7% din m`rimea Avon România. Ca valoare, pia]a româneasc` a produselor cosmetice se situeaz` \ntre 700 [i 750 milioane de euro, iar noi avem \n prezent o cot` de pia]` pe care o estimez \ntre 17 [i 20%. Este o cot` de pia]` \n cre[tere aproape cu un punct procentual anual, venit` din cre[terea atât a num`rului de reprezentan]i, cât [i a valorii de comand` pe care ace[tia o fac.

Nu exist` niciun fel de limitare. Exist` un proces de dezvoltare [i coaching pe care fiecare persoan` din organiza]ie \l urmeaz` Cum estima]i c` vor evolua afacerile Avon România \n anul [i care ]ine de \ndeplinirea unor obiective de business, dar [i de urm`tor? \ndeplinirea unor obiective de dezvoltare personal`. Avem an Cifra de afaceri a companiei a fost de 473,7 milioane de lei de an o list` de “high potential”, ce include persoane pe care le anul trecut, iar profitul net de 71,8 milioane lei. Cre[terea \nreconsider`m de viitor [i \n care, evident, investim pe partea de gistrat` \n vânz`ri a fost de 13,4%. Mai avem dou` luni din promovare, iar \n momentul \n care exist` pozi]ii libere, toate acest an, dar sunt lunile cu cea mai important` contribu]ie, vârful de sezon \n industria cosmetic`, aceste persoane sunt luate \n calcul. Au fost iar contribu]ia unei astfel de luni poate cazuri \n care au existat promov`ri chiar [i ajunge [i la 15% din volumul total de dup` un an de zile. Avon România are \n vânz`ri. Nu [tim \ns` care va fi reac]ia prezent peste 24 de Cum s-a resim]it sc`derea consumului \n consumatorului \n aceste luni ale cadouexpa]i care lucreaz` \n industria cosmeticelor? rilor, ca urmare a m`surilor adoptate de Datele ne spun c` pia]a este \n sc`dere cel guvern. Am resim]it imediat \n consum structurile regionale [i pu]in anul acesta. Cifrele pe care le avem din aceste schimb`ri, a existat o panic` a globale, suntem cel mai retail ne arat` c`, la nivel de unit`]i vândute, consumatorilor, care [i-au redus imediat sc`derea se situeaz` undeva \n jur de 19%, cheltuielile. Mai ales c` m`rirea TVA simportant exportator de iar valoric sc`derea este undeva la 7%. Înc` a f`cut peste noapte, iar noi am luat de«inteligen]`» Avon din de la jum`tatea anului trecut am anticipat c` cizia de a p`stra pre]urile, ceea ce a va urma o sc`dere a consumului [i atunci am \nsemnat un impact semnificativ \n proregiune dezvoltat programe programe specifice, iar fitabilitate. Dar cred c` a fost o decizie bro[ura noastr` a fost construit` pe segmenfoarte bun`, care ne-a ajutat s` ne tul value – produse de strict` necesitate la care este foarte greu p`str`m baza de clien]i. Per total an vom avea o cre[tere a s` renun]i [i care au o elasticitate mic`. Aceast` varia]ie spre vânz`rilor fa]` de anul trecut. produsele de tip value se simte cu circa 5%, vizavi de ponderea Convingerea mea este c` pia]a de profil se afl` \n sc`dere anul categoriei respective \n cifra de afaceri a companiei. În paralel, acesta, iar trendul se va men]ine [i \n 2011. Bugetul nostru pentru am continuat promovarea bro[urii [i oportunitatea de a deveni anul viitor \n schimb este construit pe cre[tere. Noi suntem lideri reprezentant, pentru c` \n vânz`ri criza reprezint` o oportuni- de pia]` din 2002, iar an de an am c`utat s` cre[tem cota de pia]` tate [i \n prezent avem peste 8.000 de lideri (persoane care au [i am reu[it s` avem chiar o diferen]` de câteva puncte procenactivit`]i de management [i servicii cu reprezentan]ii de tuale fa]` de urm`torul competitor. Un obiectiv de minimum 20% vânz`ri) care ob]in un venit suplimentar de la Avon. Un lider cot` de pia]` pe termen mediu \l consider realist. poate ajunge la un venit de pân` la zece ori mai mare decât saCum este canalizat bugetul de marketing al companiei? lariul mediu pe economie. Bugetul de marketing al Avon Cosmetics are trei direc]ii maCât de diferit este businessul Avon din Republica Moldova jore de investi]ii, \n primul rând bro[ura, care se ridic` la comparativ cu cel din România? 10-12 milioane de unit`]i anual, cheltuielile de advertising [i România este una din ]`rile cu un model de business foarte nou de asemenea evenimentele [i lans`rile. Bugetul ajunge la câ[i aici m` refer la tot ce \nseamn` parte de servicii pe care noi le teva milioane de dolari anual. Din cheltuielile de advertising, oferim reprezentan]ilor no[tri, ca de exemplu implementarea TV-ul r`mâne principalul canal, dar am identificat oportulivr`rii la domiciliu \n maximum 24 de ore, plasarea comenzii on- nit`]i \n zona de online [i social media. Consider c` online-ul line, plata online, prin credit sau telefon mobil; toate sunt puncte este canalul viitorului pentru c` are cea mai mare eficien]`, importante pe care le-am adresat \n planul nostru de servicii. Mol- poate fi targetat foarte bine, efectul poate fi m`surat \n timp dova este o ]ar` mult mai mic`, avem \n jur de 8.000 de repre- foarte scurt [i \]i ofer` flexibilitate mare. Biz 30

Biz

corina.coman@revistabiz.ro

cover story

Tehnologia “Made in Romania” prinde via]` de la Bucure[ti [i Bra[ov pân` la Londra. |n ]ar` [i \n capitala britanic`, antreprenori [i profesioni[ti din domeniul IT&C creeaz` gadgeturi, aplica]ii software [i, mai ales, businessuri profitabile, care arat` c` românii creativi, perseveren]i [i inventivi nu au depus armele [i pot reu[i oriunde. Echipa Biz a stat de vorb` cu românii care conduc acest asalt tehnologic pe pie]ele lumii.

VALI MIREA

DE GABRIEL BÂRLIG~ {I ALEXANDRU ARDELEAN

Biz

tehnologie

Biz

cover story

Gadget de Romånia Dup` ce au cucerit lumea ca programatori, românii [i-au descoperit talentul de a produce [i echipamente high-tech care pot sta cu succes al`turi de cele apar]inând marilor branduri globale din IT&C.

mas` multi-touch, un cititor de c`r]i electronice cu e-ink, o tablet` PC cu sistem de operare Google Android 2.1, laptopuri de ultima genera]ie – la prima vedere pare o \n[iruire de gadgeturi produse de gigan]i IT&C ca Microsoft, Apple, LG sau Samsung. Dar toate acestea ([i nu numai) sunt dispozitive hightech lansate de produc`tori români. Pare o idee nebuneasc` s` abordezi produc]ia de gadgeturi pe o pia]` sufocat` de companii care pot fabrica oricând milioane de unit`]i la pre]uri greu de egalat. Dar românii au descoperit ni[e profitabile. “Avantajele noastre sunt cele ale lui David \n fa]a lui Goliat. Suntem mai elastici, mai flexibili [i putem reac]iona mai repede”, a declarat pentru Biz directorul opera]ional al Maguay, Eduard Pughin. El arat` c`, de exemplu, service-ul Maguay este mult mai rapid, fiindc` se realizeaz` \n România, echipamentul nu se trimite la un service din str`in`tate, cum se \ntâmpl` \n cazul multor branduri interna]ionale.

Biz

Maguay, companie \nfiin]at` \n 1997 de Pughin al`turi de fratele [i tat`l s`u, a \nceput ca [i constructor de sisteme PC, dar pia]a era inundat` de firme similare. Familia Pughin a decis atunci s` se concentreze pe calitate, nu pe pre]. “{tiam c` se pot face lucruri de calitate, [i altele decât brandurile interna]ionale”, arat` Eduard Pughin. Iar \n câ]iva ani compania pe care o conduce a cl`dit un business extrem de solid pe pia]a desktopurilor [i serverelor, ajungând de doi ani s` fie Intel Server Local Leader pe regiunea Europa Central` [i de Est. |n 2007, Maguay a decis s` fac` [i laptopuri, dar rezultatele nu au fost tocmai pozitive, fiindc` intrarea pe aceast` pia]` s-a suprapus cu debutul crizei economice. Dac` la componente

“Am construit un brand \n care am investit mult timp, resurse umane [i financiare” Eduard Pughin (Maguay)

tehnologie

diferen]ele fa]` de brandurile multina]ionale sunt, practic, inexistente, furnizorii fiind aceia[i, diferen]a apare la designul platformei de laptop (format` din carcas` [i monitor). {i aici furnizorii sunt similari, dar companiile interna]ionale pot comanda platforme mult mai personalizate. “La laptopuri, companiile gândesc un design de carcas` [i caut` un produc`tor care s` \nghesuie o plac` de baz` \n respectiva carcas`”, spune Pughin. El se arat` \ns` \ncrez`tor c`, pe m`sur` ce procesorul va \nghite tot mai multe func]ii, placa de baz` va deveni tot mai mic`, deci va \nc`pea teoretic \n orice tip de carcas`, ceea ce va \nsemna o

Bra[ovenii de la TomTouch au realizat prima mas` multi-touch din România, pentru care au produs [i câteva aplica]ii [i au deja comenzi de la companii din ]ar`.

standardizare sporit` [i egalitate \ntre produc`tori. Este motivul pentru care Pughin este optimist \n privin]a viitorului companiei \n domeniu. Pentru 2010, cifra de afaceri a Maguay se va men]ine la nivelul de anul trecut, adic` circa 12 milioane de euro, \n condi]iile \n care pia]a este \n sc`dere. Compania este foarte activ` pe segmentul de integrare de solu]ii complexe, unul din proiectele recente fiind portalul de e-learning de la Universitatea de Medicin` [i Farmacie Ia[i, \n valoare de 1,4 milioane de euro. “Lucr`m intens \n dezvoltarea de software, unde avem [i o aplica]ie de urm`rire [i administrare flote auto, pentru

care avem destul de multe contracte”, arat` Pughin. De altfel, aceast` aplica]ie va fi vârful de lance al companiei pentru intrarea pe alte pie]e din Uniunea European`, o extindere aflat` \ns` deocamdat` doar \n faza de analiz`.

O ATINGERE PROFITABIL~ Suprafe]ele multi-touch au intrat \n via]a noastr` foarte rapid, odat` cu popularitatea unor dispozitive mobile ca iPhone. |n 2007, Microsoft f`cea prima demonstra]ie cu Surface, o mas` cu suprafa]` tactil` care se preteaz` la aplica]ii din cele mai diverse, de la un bar inteligent la manipulare de imagini sau fi[iere. Anul

Biz

cover story

România pe iPhone Numeroase companii române[ti dezvolt` aplica]ii pentru iPhone sau iPad. Iat` câteva exemple: Companie: iQuest Aplica]ie: Trip Journal Detalii: Permite utilizatorilor s` \mpart` cu prietenii informa]ii cu privire la locurile pe care le viziteaz`, fiind folosit` \n prezent de peste 60.000 de utilizatori de iPhone, cei mai mul]i din SUA, Marea Britanie [i Germania. Companie: Adulmec.ro Aplica]ie: UrboPEDIA Detalii: Ofer` op]iunea de check-in, prin care \]i anun]i cunoscu]ii c` e[ti \ntr-un loc anume (baruri, cinematografe, magazine etc.) plus op]iunea de a vedea ce firme sunt \n zona \n care te afli. Companie: Arval România Aplica]ie: Arval Mobile Detalii: Permite conduc`torilor auto accesul la informa]ii utile, cum ar fi, de exemplu, unde se afl` cel mai apropiat service. Companie: Zitec Aplica]ie: NGB-News Detalii: Utilizatorii pot urm`ri \n direct pe iPhone sau iPad Adun`rile Generale ale ONU prin intermediul tehnologiei VideoPublishing.com. 36

Biz

acesta, o companie româneasc`, CS Vision, prin divizia TomTouch, a prezentat prima mas` multi-touch produs` \n România. Mai mult, românii au produs [i aplica]ii software pentru acest dispozitiv, care a putut fi testat la ZileleBiz, la jum`tatea lunii noiembrie. “Acum cinci ani, când TomTouch, ca divizie interactiv` a companiei CS Vision, a realizat prima implementare de sisteme interactive bazate pe tehnologie touch, pia]a era ca [i inexistent` \n România”, spune R`zvan Bâgiu, director general [i proprietar al CS Vision. De[i este vorba despre “o subni[` a unei ni[e”, dup` cum recunoa[te chiar Bâgiu, pentru 2010 compania estimeaz` venituri de 1,1 milioane de euro, 70% dintre acestea provenind de la divizia TomTouch. Procesul de cercetare [i producere a noii tehnologii pentru masa multi-touch a durat circa [ase luni [i a necesitat o investi]ie de 35.000 de euro. Dispozitivul a fost creat \n cadrul halei de produc]ie pe care compania o de]ine la Bra[ov. Pre]ul unei mese TomTouch la dimensiunile standard este de circa 9.800 de euro, sum` la care se adaug` [i costul aplica]iilor, create \n func]ie de cerin]ele clien]ilor. Dispozitivul a stârnit deja interesul unor poten]iali clien]i din publicitate [i a unor proprietari de showroom-uri. Bâgiu spune \ns` c` CS Vision este furnizor de solu]ii, mai mult decât de produse, partea de dezvoltare software fiind extrem de important` \n personalizarea produselor pentru nevoile specifice ale clien]ilor. “Produc]ia \n România \nseamn` proiecte spe-

ciale – proiectare proprie, hal` de produc]ie, experien]` acumulat` \n implement`ri, sus]inere din partea departamentului de dezvoltare software \n proiecte interactive, precum [i componenta de cost, sus]inere rapid` [i de calitate \n service a clientului”, spune directorul CS Vision despre avantajele produc]iei pe plan local.

|N PRIMA LINIE A INOVA}IEI Al`turi de suprafe]ele tactile, o alt` ni[` aflat` \n cre[tere pe plan global este cea a dispozitivelor de tip e-reader. {i aici, o companie româneasc` a decis s` se afle \n fruntea dezvolt`rii de dispozitive inovatoare. Televoice, cunoscut` mai ales pentru sistemele de naviga]ie de ultim` genera]ie produse sub brandul Evolio, a lansat recent Evobook, primul produs al companiei din categoria cititoarelor de c`r]i electronice [i, de asemenea, primul e-reader românesc cu tehnologie e-ink. Acesta nu folose[te iluminare de tip back light pentru ecranul dispozitivului, astfel \ncât fasciculele de lumin` nu mai solicit` retina [i cristalinul non-stop. “Sper`m s` fie \n viitor un motor al dezvolt`rii brandului”, a declarat pentru Biz directorul de vânz`ri al Evolio, George Vintilescu. Pentru 2010 compania estimeaz` o cre[tere de peste 30% fa]` de 2009 a cifrei de afaceri. Televoice a lansat \n 2004 prima gam` de produse sub brandul Evolio – telefoane fixe. |n perioada 2007-2008, compania a intrat cu succes pe pia]a sistemelor de naviga]ie. Au urmat apoi telefoanele mobile Dual Sim,

tehnologie

ramele foto digitale, accesorii pentru dispozitive GPS [i telefoane mobile. Compania are [i produse destinate companiilor, cum ar fi centralele telefonice IP Evolio Call Switch IP [i cele analogice din seria A-Call. La finele anului trecut, Evolio a produs netbook-ul SmartPad S21, care a avut vânz`ri “peste a[tept`ri”, potrivit lui Vintilescu. Dup` acest succes, compania dore[te s` lanseze tablet PC-uri, intrând astfel pe o pia]` dominat` de iPad la nivel global, dar \nc` \n formare la nivel na]ional. Tot pe pia]a tabletelor intr` [i Visual Fan, o companie bra[ovean` care comercializeaz` produse electronice sub brandul Allview. PC Allview AllDro folose[te sistemul de operare Google Android 2.1, are un ecran dual-touch de 7 inch, capacitate de redare de con]inut \n format Full HD, memorie flash intern` de 2 GB [i conectivitate Wi-Fi. Tableta permite navigarea pe internet, acces la e-mailuri, re]ele sociale, citirea de c`r]i \n format electronic [i apeluri prin re]eaua Wi-Fi. Bra[ovenii vor s` ata[eze \n viitor [i un modul 3G, pentru accesul la internet de mare vitez` \n re]elele operatorilor mobili.

DESPRE MITURILE PRODUC}IEI |n ceea ce prive[te furnizorii, Evolio are parteneriate cu fabrici de renume din China, Coreea de Sud, Malaiezia. “|ncerc`m s` ne diferen]iem de competitori prin prisma pre]urilor, a designului inovator [i nu \n ultimul rând a calit`]ii produselor. Aducem pe pia]` produse similare din punct

Tableta Allview Alldro (stânga) [i e-readerul Evobook sunt cele mai recente gadgeturi lansate pe pia]` de companii române[ti

de vedere calitativ cu brandurile A, \ns` la pre]uri mult mai avantajoase”, puncteaz` Vintilescu avantajele ca produc`tor local. El arat` c` adaptarea produselor [i aplica]iilor pentru consumatorii români este un alt atu important \n fa]a concuren]ei interna]ionale.

plant`m cipuri – astea se fac bine [i eficient \n alt` parte. Noi alegem componentele cu foarte mare aten]ie, avem furnizori constan]i, nu-i schimb`m”, arat` Eduard Pughin de la Maguay. Compania sa lucreaz` pe pl`ci de baz` Intel, iar asamblarea se

Accesul la aceia[i furnizori \nseamn` c`, practic, produc`torii români pot porni aproape de pe picior de egalitate cu brandurile interna]ionale [i \i scute[te de investi]ii costisitoare \n facilit`]i de produc]ie. Mai ales c` mediul economic actual arat` c` nu e cazul s` te aventurezi \n investi]ii enorme \ntr-un punct, când tehnologia evolueaz` atât de repede, \ncât investi]ia ar putea fi aproape imposibil de recuperat. “Nu are sens s` invent`m roata. Nu st`m cu pl`cu]ele de electronice pe flux, nu

realizeaz` la sediul central al companiei din Bucure[ti. Când are de asamblat serii mari, Maguay colaboreaz` cu fabrica Electrotel din Alexandria, unde se pot asambla sute sau chiar o mie de unit`]i pe zi. “Magia liniei de produc]ie este un mit. Ca s` produci zeci de mii de calculatoare nu-]i trebuie o linie de produc]ie, ci un pic de inteligen]`, organizare, utilajele necesare [i spa]iul corespunz`tor”, adaug` Pughin. Iar la inteligen]` românii au stat \ntotdeauna bine, cel pu]in \n domeniul IT&C. Biz

Biz

cover story

Afaceri la Londra Pentru mai mul]i tineri antreprenori rom창ni care doresc s` se dezvolte dincolo de pia]a local`, Londra s-a dovedit o excelent` baz` de lansare \n businessul interna]ional. Acela[i model poate fi aplicat [i de cei care doresc o carier` \ntr-o companie de prestigiu. 38

Biz

londra

entru Emi Gal, timpul curge altfel de când s-a mutat la Londra, atât \n plan personal, cât mai ales pentru afacerea sa. “12 ore pe zi \n Londra sunt mult mai eficiente decât 12 ore pe zi \n Bucure[ti”, spune Emil Gal, fondatorul Brainient, unul dintre tinerii români care au reu[it s` cucereasc` scena londonez`. Despre Emi am scris \n mai multe articole de-a lungul timpului, prezentându-i povestea [i cum a reu[it s` câ[tige cu proiectul Brainient (care dezvolt` aplica]ii interactive pentru publicitatea video) competi]ia Seedcamp, s` primeasc` 50.000 de euro [i s` porneasc` afacerea la Londra. |ns` niciodat` nu am prezentat povestea din spatele reu[itei sau cum arat` acum via]a lui \n inima vechiului imperiu britanic. Dup` câteva vizite la Londra, \n timpul c`rora a descoperit c` pentru un start-up eficien]a \nseamn` dinamism sporit [i, deci, oportunit`]i mult mai mari, [i-a pus câteva haine \ntr-o geant` [i a plecat s` \[i urmeze visele acolo. |n plus, alegerea Londrei a avut [i o motiva]ie puternic` de business, având \n vedere c` el conduce o afacere online. “Silicon Valley e zona ideal` dac` construie[ti un business to consumer, orientat foarte puternic pe tehnologie. Dac` e[ti \n B2B, advertising sau media, Londra sau New York ofer` mult mai multe oportunit`]i, pentru c` aici sunt clien]ii. Plus, e mult mai u[or s` ai echipa \mp`r]it` \ntre Bucure[ti [i Londra / NY decât Bucure[ti [i San Francisco”, explic` Emi Gal.

Lucrurile au mers bine pentru Emi [i echipa sa, mai ales c` diferen]a dintre Bucure[ti [i Londra este c` “acolo” e mult mai u[or s` conduci o afacere, fiindc` toate sistemele (administrativ, financiar, taxe, angaj`ri) func]ioneaz` impecabil. Nu a fost u[or s` construiasc` businessul, pentru c` a[tept`rile clien]ilor sunt foarte sus. Dar, din nou, a intervenit o diferen]a major` \ntre cele dou` medii de afaceri. “|n Londra se

Cheltuielile lunare, implicând chiria, facturile, mesele, ie[irile \n ora[ depind de fiecare \n parte, de a[tept`rile fiec`ruia [i de cât de central locuie[te. Emi spune c` se poate tr`i cu 1.200 de lire pe lun`, dar c` are cuno[tin]` de oameni care cheltuiesc [i 10.000 de lire sterline \n acela[i interval. {i dac` mai ave]i reticen]e legate de modul \n care v-ar privi londonezii dac` vre]i s` porni]i o afacere la Londra, Emi a r`spuns

OUT... LA LONDRA I-am \ntrebat pe to]i cei cu care am realizat acest material care sunt recomand`rile lor pentru petrecerea timpului liber. Emi Gal a ales Regents Park, Marylebone Village, Sunday Up Market [i Southbank. Vladimir Oane spune c` Londra este un ora[ a[a de mare [i divers, \ncât po]i face ce vrei, de la concerte la evenimente sau muzee. Nu ai cum s` te plictise[ti aici. Diana Proca recomand` pentru timpul liber plimb`rile [i muzeele. Matei Oprea afirm` c` \n Londra ai marele avantaj c` po]i s` \]i petreci timpul dup` cum dore[ti, tocmai pentru c` este un ora[ cosmopolit [i ofer` o mare diversitate din orice punct de vedere. Mihnea Miculescu spune c` Londra are câte ceva pentru oricine – de la baruri, cluburi, galerii de art` [i concerte la “vintage markets” [i cinemateci. “A[ risca s` spun c` ora[ul este chiar extenuant la acest capitol – lumea e obi[nuit` s` ias` \n fiecare sear`.”

munce[te. |n Bucure[ti se poveste[te”, spune Emi Gal. Iar oamenii din capitala Marii Britanii sunt mult mai receptivi [i sus]in orice fel de ini]iativ`, datorit` faptului c` exist` un mediu s`n`tos de antreprenori [i investitori. |n Bucure[ti, te love[ti mai mult de critici [i \njur`turi, decât de \ncuraj`ri [i felicit`ri. O \ntrebare care persist` atunci când apare ideea unei afaceri \n afara ]`rii este stabilirea bugetului ini]ial. Emi l-a apreciat la minimum 10.000 de lire, plus cheltuielile pentru primele trei luni.

simplu: “They don’t care” (n.r. – Nu le pas`). Emi Gal nu este un caz izolat de tân`r antreprenor român care a reu[it la Londra \n domeniul online. Vladimir Oane este un alt antreprenor care a ajuns aici. Ca [i pentru Emi, punctul comun pentru stabilirea afacerii \n Anglia a fost Seedcamp, Vladimir dezvoltând proiectul uberVu, cu care a [i câ[tigat competi]ia \n 2008. Vladimir Oane este, de altfel, [i unul dintre pionierii start-up-urilor online care au dat lovitura \n str`in`tate, fiind un deschiz`tor

Biz

cover story

de drumuri. Alegerea Londrei a fost fireasc`: “Investitorii mei sunt aici. |n Silicon Valley e mai greu [i din cauza vizelor”, spune Vladimir. {i la fel ca [i Emi, Vladimir crede c` diferen]ele dintre cele dou` ora[e, Londra [i Bucure[ti, sunt majore, mai ales \n cazul lor, care sunt antreprenori [i se confrunt` cu sistemul. Una dintre primele diferen]e, \n opinia lui Oane, este c` mediul e mult mai dinamic, iar lucrurile se mi[c` mult mai repede la Londra decât la noi. Un alt plus este c` exist` bani \n economia britanic`, ceea ce \nseamn` c` exist` o pia]` pentru aproape orice. “|n România, industria online este \ntr-o faz` incipient`, iar la Londra doar industria de social media este de cinci ori mai mare decât toat` pia]a de online din România”, explic` Oane. Poate una dintre cele mai importante diferen]e, care \i afecteaz` cel mai mult pe antreprenori, este rela]ia cu statul [i modul \n care acesta \n]elege s` sprijine ini]iativa privat`. Vladimir este plastic \n exprimare [i spune c`, dac` la noi rela]ia cu statul poate b`ga un antreprenor \n spital, la Londra lucrurile sunt a[ezate. Taxele se pl`tesc online, documentele sunt toate online, iar legile nu se schimb` de la o s`pt`mân` la alta. O alt` mare diferen]` este cea de mentalitate atunci când vine vorba de afaceri. Acolo se vorbe[te mai pu]in [i se fac mai multe afaceri, pe când \n România se vorbe[te mult despre f`cut afaceri, dar foarte pu]ini bani se tranzac]ioneaz`. 40

Biz

24 h cu...

EMI GAL Ziua de munc` a lui Emi \ncepe foarte de diminea]`, la 6:30, dup` care ia micul dejun, verific` mailurile, merge la \ntâlniri, cam trei-patru pe zi, uneori chiar mai multe, poveste[te pe Skype cu echipa [i r`spunde din nou la mailuri, iar spre sear` merge la evenimente/ petreceri sau se vede cu prietenii.

londra

VLADIMIR OANE “Nimic deosebit aici. Mers la birou, r`spuns la mailuri etc. Diferen]ele apar la nivel de companii cu care lucrezi [i la oamenii cu care ai \ntâlniri zilnice.”

Spre deosebire de Emi, Vladimir detaliaz` pu]in bugetul ini]ial pe care trebuie s` \l ai pentru a \ncepe o afacere la Londra [i spune c` s` porne[ti nu este a[a de greu. Firma poate fi \nfiin]at` [i de antreprenor, iar pentru a apela la un avocat specializat se pl`tesc \n jur de 1.000 de lire. Este recomandat` alegerea unui contabil bun, care mai cost` \nc` 500 de lire. De aici \ncolo depinde de buget, pentru c` trebuie s` ai birouri, angaja]i, cheltuieli de baz` etc. Vladimir mai spune c` nu se simte discriminat, dar face precizarea c`, \n general, românii nu sunt v`zu]i bine. Suntem printre pu]inii care avem nevoie de viz` de lucru; firmele de \nchirieri de ma[ini nu vor s` lucreze cu români, de exemplu. “Sunt inconveniente cauzate de reputa]ia de ho]i pe care o au românii \n toat` Europa, dar presupun c` lucrurile \n Londra sunt mai bune decât \n alte ]`ri din Europa”, conchide Oane.

ANTREPRENOR SELF-EMPLOYED Exist` [i o alt` categorie de români care au profitat de oportunit`]ile oferite de un ora[ ca Londra [i au acceptat s` lucreze chiar pe cont propriu. Diana Proca a ajuns la Londra printr-un complex fericit de circumstan]e. Londra era printre singurele locuri unde a g`sit programe de masterat \n Managementul Evenimentelor, a[a c` a hot`rât s` mearg` acolo. Un alt element care i-a u[urat decizia de a se muta la Londra a fost, de exemplu, faptul c` start-up-ul prietenului ei

Biz

cover story

(UberVu) tocmai primise finan]are de la un fond de investi]ii din Londra (Eden Ventures) [i de aceea [i el cocheta cu mutarea. “Am fost \ntotdeauna interesat` de organizarea de evenimente, \n orice domeniu, nu neap`rat tehnologie. Din \ntâmplare, domeniul IT este unul \n care au loc incredibil de multe evenimente [i a[a am ajuns s` fiu implicat` aici. Iar Londra este cel mai bun loc pentru IT din Europa, a[a c` a fost o alegere fericit`”, spune Diana Proca, Event Manager la Launch48. Diana nu a condus efectiv o afacere, fiind self-employed, [i nu are alt angajat \n afar` de ea. Conduce o echip` de doi oameni la Launch48 [i este implicat` pe toate planurile, la fel ca fondatorii afacerii, \ns` nu poate spune c` ea conduce afacerea; planurile de viitor or s` conduc` inevitabil \n acea direc]ie. |n ton cu opinia general`, unul dintre lucrurile care fac diferen]a \ntre ora[e este clar mentalitatea, care e total diferit`. Compania cu care lucreaz` \n acest moment Diana se nume[te Launch48, iar scopul evenimentelor pe care le organizeaz` este s` transforme ideile \n afaceri \n decurs de 48 de ore. Oamenii din Londra, spre deosebire de România, \[i \mp`rt`[esc ideile de afaceri f`r` a le fi team` c` vor fi furate. Ei realizeaz` c` succesul const` \n munc` [i efortul pe care \l depun, a[a c` majoritatea muncesc mai mult de 12 ore pe zi [i f`r` a se plânge c` nu au timp liber. Entuziasmul lor este contagios, iar atitudinea foarte pozitiv`. La ora la care scriu acest material, 42

Biz

24 h cu... Diana Proca “Destul de frumos. Trezirea la 6:30, pu]in` munc` sau lectur` \n metrou spre serviciu, minimum 10 ore de munc`, uneori 12 ore când avem evenimentele \n weekend, iar seara o ie[ire cu prietenii sau un film.”

Matei Oprea “|n cazul meu (destul de particular), o zi de munc` obi[nuit` \ncepe cu alarma care sun` la 5:15 pentru a ajunge la 6:20 - 6:30 la birou. Dup` «\ntâlnirea de diminea]`», \n care fiecare dintre colegi \[i expune p`rerea referitor la ziua care urmeaz`, \ncepe trading-ul (de aici programul variaz` destul de mult \n func]ie de tipul de trading). Ziua se termin` \n general \n jurul orelor 17:30 - 18:00. Socializarea de dup` birou e important` \n jobul meu. |ns` a ie[i la o bere dup` munc` nu e un lucru special \n Anglia, \n toate mediile de afaceri se practic` acela[i «ritual».”

londra

Mihnea Miculescu “Trezirea e la 7:00, citesc [tirile, verific mailurile [i arunc o privire rapid` peste paginile/profilurile campaniilor active. Ajung la birou la 9:30, de obicei avem o \ntâlnire de «morning briefing», \n care planific`m ziua, dup` care trecem la treab`. Termin programul pe la 18:30 – 19:00 [i de regul` ies cu prietenii la cin` sau la vreun eveniment.”

Launch48 se preg`te[te s` organizeze un eveniment \n România, pentru al doilea an consecutiv, \ntre 6 [i 8 decembrie, \nainte de Netcamp. De când lucreaz` \n domeniul start-up-urilor, Diana [i-a schimbat radical p`rerea despre ce \nseamn` un mediu de afaceri. “Nu pot s` spun cu exactitate dac` Londra este factorul care determin` \n cea mai mare m`sur` diferen]ele sau faptul c` lucrez cu start-up-uri. Cert este c` sunt diferen]e majore \n atitudinea fa]` de ceilal]i din industrie – \n mediul de afaceri din Londra, chiar dac` este mult mai competitiv decât cel din România, totu[i etica [i valorile umane primeaz`.” Diana mai spune c` oamenii sunt profesioni[ti, se poate baza pe ei [i le plac rezultatele. A g`sit asta [i \n România, dar mai degrab` ca excep]ie, nu ca regul`. Referindu-se la cheltuielile de via]` de la Londra, Diana spune c` de departe cea mai mare cheltuial` este chiria, urmat` de transport, dar restul este \n parametri normali. Mâncarea cump`rat` de la supermarket este mai ieftin` decât \n România, la fel [i hainele, chiar de la branduri cunoscute. |ns` chiria dep`[e[te \n majoritatea cazurilor câteva salarii medii pe economie \n România.

ANGAJAT LA LONDRA Exist` [i o alt` categorie de tineri care atac` pie]ele interna]ionale [i fac cariere impresionante nu doar ca antreprenori, ci ca angaja]i. Matei Oprea are un job \n investment banking la Londra, iar decizia de a munci aici a fost continuarea fireasc` a faptului c` a terminat

Biz

cover story

Universitatea din York, Matematic` [i Finan]e. |n plus, \n cazul lui Matei, Londra este unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii, al`turi de New York [i Hong Kong. Un avantaj pentru a face afaceri aici este fusul orar, spre deosebire de celelalte dou` centre financiare, ceea ce implic` o foarte mare expunere din punctul de vedere al afacerilor. Matei a lucrat pân` acum \n Germania [i Fran]a, iar \n prezent

este la Londra [i nu a putut s` fac` o compara]ie \ntre România [i alte ]`ri. |ns` a f`cut o precizare legat` de diferen]ele de mentalitate, men]ionând c`, de[i la Londra atmosfera este mai informal`, este \n acela[i timp mai profesionist`. Matei nu a v`zut nicio deosebire legat` de faptul c` este român. “Nu [tiu dac` aceasta se datoreaz` faptului c` majoritatea oamenilor cu care interac]ionez sunt mult prea civiliza]i ca s` \[i exprime adev`ratele opinii, dar \n orice caz nu exist` acela[i sentiment negativ pe care l-am sim]it 44

Biz

Londra este noul epicentru european, [i nu numai, al oportunit`]ilor de afaceri din orice domeniu, dar mai ales cele creative, atât pentru antreprenori, cât [i pentru manageri

\n Fran]a, de exemplu”, a continuat Matei. L-am l`sat la urm` pe Mihnea Miculescu, nu \ntâmpl`tor, ci pentru c` el a mers pe calea clasic` atunci când a decis s` urmeze o carier` la Londra. |n sensul c`, dup` ce a avut mai multe discu]ii \n ultimii ani cu agen]ii londoneze, \n martie anul acesta a primit o ofert` pe care a [i acceptat-o. Mihnea a lucrat \n România ca Senior Account Executive la agen]ia McCann PR \n ultimii trei ani [i jum`tate, dar a considerat c` aceast` mutare este un pas necesar. “Acum lucrez \ntr-o companie care ofer` digital support agen]iilor de PR din Londra – e un model de business nou (\n esen]` un fel de outsourcing) care e foarte bine primit de agen]ii [i care \mi ofer` posibilitatea de a lucra cu branduri din orice industrie imaginabil`”, spune Mihnea, care este acum Digital Communications Consultant la agen]ia The Tom Sawyer Effect. Alegerea Londrei a fost natural`, pentru c` Mihnea crede \n continuare c` acest ora[ este capitala mondial` a rela]iilor publice [i \n mod sigur capitala european` a digitalului. Aici sunt bugetele serioase [i \n general de aici pleac` strategiile pe \ntreaga regiune EMEA (Europa, Orientul Mijlociu [i Africa). Mihnea spune c` mediul de afaceri de la Londra este mai informal, mai agresiv, dar mai dis-

ciplinat decât cel de la Bucure[ti. Referindu-se \n mod particular la disciplin`, Mihnea spune c` este ceva aparte, care a reu[it s` \l surprind`. De exemplu, dac` un coleg \ntârzie mai mult de 5 minute \ntro diminea]`, trebuie s` trimit` un mail tuturor colegilor [i s` anun]e, eventual explicând [i de ce. Un alt exemplu la care a f`cut referire Mihnea ar fi \n leg`tur` cu fumatul – unui fost coleg i s-a atras odat` aten]ia \n felul urm`tor: fuma cam o ]igar` (5 minute) pe or`, ceea ce \nseamn` aproximativ 40 de minute pe zi – timp liber de care colegii s`i nefum`tori nu aveau parte. I s-a spus c` nu e corect [i a fost rugat s` fumeze doar \n timpul pauzei de mas` sau \n afara programului. Mihnea recunoa[te c`, ]inând cont de diferen]ele men]ionate, mediul de lucru nu este mai dificil decât \n România. Singura problem` apare atunci când vrei s` te angajezi \ntr-o companie, dat fiind c` accesul românilor [i al bulgarilor nu este liberalizat pe pia]a muncii din Marea Britanie. |nceputul este mai dificil: procesul de ob]inere a vizei de munc` – care trebuie ini]iat de companie – este un criteriu foarte dur când vine vorba de angajare (actele dureaz` mai mult de trei luni). Dar, trecând peste acest dezavantaj, una dintre frumuse]ile acestui ora[ este \n opinia lui Mihnea diversitatea cultural` imens`, [i de aceea nu conteaz` de unde vii, atâta timp cât e[ti civilizat [i \]i faci treaba. “|n niciun caz nu am \ntâlnit aici vreo sensibilitate fa]` de români – ceea se poate \ntâmpla \n Fran]a, de exemplu”, mai spune Mihnea. Biz

finan]e DE

ALEXANDRU ARDELEAN

PRIMELE DOU~ DECENII BANCARE Dac` acum 20 de ani ai fi \ntrebat oamenii de pe strad` la ce se gândesc când aud cuvântul “banc`”, r`spunsul s-ar fi referit aproape sigur la recreere \n parcuri, nu la finan]e. Totu[i, la 1 decembrie 1990, Banca Na]ional` autoriza trei b`nci: Banca de Investi]ii – viitoarea BRD, BCR – banc` nou \nfiin]at` [i care prelua activit`]ile comerciale ale B`ncii Na]ionale [i Banca pentru Agricultur` [i Industria Alimentar` (BAIA) – viitoarea Banc` Agricol`, care a devenit ulterior Raiffeisen Bank. |n afar` de cele trei b`nci, mai existau dou`, \ns` toate aveau acela[i capital, de stat – Banca Român` de Comer] Exterior [i CEC, care avea atunci un statut de cas` de economii [i nu putea acorda credite. Au trecut 20 de ani de atunci [i, \ntre timp, pe pia]a româneasc` sunt prezente nu mai pu]in de 42 de b`nci, o gam` \ntreag` de produse [i servicii inovatoare oferite de institu]iile bancare [i, mai ales, o competi]ie extrem de puternic`. Ce este specific României este faptul c` \n structura capitalului sectorului bancar predomin` ac]ionarii str`ini, \n special marile grupuri financiare europene. “La 20 de ani de banking modern, sistemul bancar este unul din cele mai competitive din Europa. Dac` 46

Biz

1 decembrie reprezint` nu numai ziua na]ional` a României. Este [i data la care, acum 20 de ani, se \nfiin]au primele b`nci comerciale.

pe pie]ele bancare europene sunt \n general patru-cinci b`nci care competi]ioneaz` pentru peste 90% din clien]i, \n România sunt 12 b`nci \n aceast` situa]ie, care toate aduc aici cele mai bune practici [i produse bancare din pie]ele lor de

origine”, spune Oana Petrescu, vicepre[edinte \ns`rcinat cu retailul \n BCR. Trebuie s` d`m Cezarului ce este al Cezarului [i s` respect`m adev`rul istoric. Prima banc` privat` din România postrevolu]ionar` a fost Banca pentru Mic` Industrie [i Liber` Ini]iativ` – Mindbank SA, \nfiin]at` prin Hot`rârea Guvernului României alexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

nr. 679 din 11 iunie 1990 [i autorizat` de BNR pe 5 iulie 1990. Ac]ionarii b`ncii au fost persoane fizice [i juridice române [i str`ine, capitalul social fiind v`rsat \n lei [i \n valut`. Din aprilie 2007, Mindbank [i-a schimbat denumirea \n ATE Bank România, \ntrucât la sfâr[itul anului 2006, Banca Agricol` a Greciei (ATE Bank Greece) de]inea, prin cump`rare, peste 87% din capitalul social al b`ncii. “Anul 1990 a reprezentat practic schimbarea paradigmei economice \n care România trebuia s` ac]ioneze, odat` cu trecerea la economia

de pia]`. |n mod natural, a fost necesar ca [i b`ncile s`-[i schimbe total abordarea. Ca unul care am fost de la \nceput \n echipa de conducere a BRD, pot spune c` to]i eram con[tien]i c` \n noua conjunctur` o problem` esen]ial` pentru banc` o constituia viitorul. Nu eram \n situa]ia celorlalte b`nci de stat care aveau \n continuare o clientel` bine definit` \n sectoarele economice de baz`: industrie, agricultur`, comer] exterior”, spune Petre Bunescu, director general adjunct al BRD – Groupe Société Générale [i unul dintre cei mai longevivi bancheri din domeniu. Bunescu mai spune c` BRD avea la momentul acela una dintre cele mai ingrate situa]ii \ntre b`ncile de stat, deoarece sectorul investi]iiconstruc]ii a fost cel mai afectat dup` 1989. |ns` echipa de conducere a decis s` p`streze ceea ce era mai bun din banc` [i \nceperea unor activit`]i noi: opera]iuni valutare, creditarea societ`]ilor comerciale [i, bine\n]eles a sectorului privat, lucrul cu popula]ia etc. “Eforturile echipei BRD au avut rezultate bune [i \n 1995, dintr-un due dilligence efectuat de compania de audit Coopers & Lybrand, rezulta concluzia urm`toare: dintre b`ncile române[ti de stat, BRD era singura care putea s` fie privatizat`. Este ceea ce s-a [i \ntâmplat trei ani mai târziu, când BRD a devenit prima banc` privatizat` din România”, adaug` Bunescu. |nceputurile sunt dificile, marcate de multe schimb`ri [i experimente, mai ales \ntr-un col] de lume care p`[ea de la regimul comunist la unul capitalist [i nu experimentase la propriu efectele economiei de pia]`. Cei 50 de ani de regim totalitarist [terseser` din memoria colectiv` amintirile economiei române[ti antebelice [i interbelice. Numai \ntre 1919 [i 1921 \n

România num`rul societ`]ilor bancare a crescut de la 487 la 556. Rolul cel mai important \l avea, evident, Banca Na]ional` a României, care \n 1924 controla 25 de b`nci mici [i 52 de \ntreprinderi industriale. Al`turi de BNR s-au impus pe pia]` [i alte institu]ii precum Banca Româneasc`, Banca Marmorosch-Blank, Banca Crissoveloni sau Banca de Credit Român. Pare ciudat ast`zi s` ne gândim c` la un moment dat România avea peste 500 de b`nci. |ntre timp, lucrurile s-au schimbat fundamental.

LUMINI}A DE LA CAP~TUL... B~NCILOR Transformarea sistemului bancar s-a f`cut \n primul rând prin restructurarea fostelor b`nci de stat. |n acela[i timp, au ap`rut b`nci private cu capital autohton sau str`in, dintre care unele au rezistat testului pie]ei, iar altele nu. Perioada 1997-1999 a fost una agitat`, caracterizat` de dificult`]ile inerente restructur`rii economiei, ecourile acesteia fiind destul de puternice [i \n pia]a bancar` – falimentul Bancorex a fost unul dintre acestea. |ns` “pirateria” bancar` a suferit lovituri semnificative [i \n cazul altor b`nci, cum ar fi Banca Dacia Felix, Banca Religiilor, Banca Columna, Banca de Scont, Banca Turco-Român`, Banca Albina, Credit Bank [i Nova Bank. Acestea au fost lichidate \ntre timp [i sistemul este ast`zi unul curat, care a putut face fa]` crizei severe din ultimii doi ani. |ns` nu numai lucruri rele au marcat primii ani de dezvoltare a sistemului bancar românesc, ci au fost [i evolu]ii pozitive, una dintre ele fiind privatizarea institu]iilor

Biz

finan]e DE

ALEXANDRU ARDELEAN

financiare de]inute de stat. Ac]iunea a adus \n România mari grupuri bancare din str`in`tate – Société Générale, Raiffeisen, UniCredit, Leumi, Erste. Principalele provoc`ri ale \nceputurilor au fost, pe de o parte, schimbarea mentalit`]ilor [i, pe de alt` parte, rezolvarea problematicii de resurse umane din sistemul bancar – preg`tirea profesional` a angaja]ilor, care la \nceput s-a realizat cu ajutorul institu]iilor financiare interna]ionale. O alt`

teritoriale extins`, iar activitatea bancar`, \n ciuda unei \ncetiniri datorate crizei, este una intens`”, precizeaz` Petre Bunescu. Tehnologia bancar` a cunoscut schimb`ri dramatice, activitatea fiind acum puternic informatizat`, iar logistica implicat` este la rândul ei foarte bine dezvoltat`, \ndeosebi la nivelul re]elelor bancare. Implicarea b`ncilor \n finan]area \ntregii economii, a statului [i a popula]iei reprezint` un salt uria[ \n aceast` perioad` de timp relativ scurt`.

EVOLU}IA ROMÂNIEI |N 20 DE ANI INDICATOR

1990

2000

2010e

Locuitori – milioane Urban vs rural (%) Afilieri interna]ionale PIB/capita (bazat pe puterea de cump`rare) – EUR tsd Sectorul privat / PIB - % Comer] [i Servicii (% din PIB) Comer] exterior – euro mld. Investi]ii str`ine directe – euro mld. Rezerve interna]ionale – euro mld. Capitalizarea bursier` - euro mld.**

23.2 53-47 COMECOM, WP*

22,4 54-46 –

21,5 55-45 EU, NATO

2,8 16 32 12 0,4 0,7 -

50 64 45 24 7 5 0,3

10.3 71 50 70 53 33 13

*COMECOM: Consiliul pentru Asisten]` Economic` Mutual`; WP: Pactul de la Var[ovia. ** Bursa de Valori Bucure[ti, f`r` Erste Surs`: BCR

provocare major` a fost adaptarea la condi]iile economiei de pia]` prin diversificarea activit`]ilor bancare. La sfâr[itul anului 2010, fa]a sistemului bancar din România este total diferit` fa]` de 1990. Gama de produse [i servicii bancare este una extrem de diversificat`, adaptat` gradului actual de dezvoltare a economiei române[ti. “Clientela este numeroas`, re]eaua de unit`]i 48

Biz

|ns` exist` [i opinii u[or diferite legate de ce se \ntâmpl` acum, dup` 20 de ani. Pre[edintele executiv al Bank Leumi România, Lauren]iu Mitrache, unul dintre oamenii care cunosc \nceputurile sistemului, crede c` industria bancar` este total diferit` de \nceputuri. Atunci, activitatea era dominat` de pl`]ile “open account” (cu excep]ia BRCE). “Acum este departe de discre]ia total` a primilor ani, atrage toate re-

flectoarele asupra sa (mass-media, conferin]e, analize, oficiali, politicieni, cet`]eni obi[nui]i), punând \n lumin` o concluzie cvasiunanim`: cauza principal` a st`rii economico-financiare actuale [i a imposibilit`]ii rezolv`rii ei: o imagine total necorespunz`toare realit`]ii”, arat` Lauren]iu Mitrache. Acesta face \ns` o precizare important`, ar`tând c` industria bancar` este una de mare fine]e, asem`n`toare unui ceas Vacheron-Constantin. “Func]ionarea sa necorespunz`toare are pentru economie implica]iile pe care le-ar avea asupra fiec`ruia din noi un ceas care nu numai c` nu ar ar`ta niciodat` timpul exact, dar ar avea devieri ample [i neprev`zute \n a face acest lucru. Concluzia ar fi c`, a[a cum nu po]i produce un instrument extraordinar de performant peste noapte [i bazându-te numai pe entuziasm, nici o industrie – mai ales bancar` – nu poate fi cl`dit` de pe o zi pe alta.” Bancherul explic` [i cum a fost posibil ca industria bancar` s` nu fie ast`zi \n situa]ia altor industrii similare din alte state. Interven]ia masiv` a capitalului str`in \n cea de-a doua decad`, pe care a numit-o “bani din cer”, a creat iluzia unei economii puternice pentru c` “produsul intern brut cre[tea rapid, dându-ne frisoane pl`cute [i iluzia c` am putea fi tigrul de la por]ile Balcanilor”, spune Lauren]iu Mitrache. Multe b`nci s-au transformat \n “credit shop-uri”, succesul de atunci reflectându-se acum propor]ional \n volumul provizioanelor [i oprobriul aruncat asupra \ntregii industrii. Bancherul mai spune c` nu toate b`ncile au dorit s` creasc` \ntr-un an cât altele \n zece [i, datorit` lor, industria banalexandru.ardelean@revistabiz.ro

b`nci

20 de ani de BCR BCR a \mplinit 20 de ani de activitate pe pia]a româneasc`, fiind una dintre primele b`nci comerciale ap`rute dup` 1989. Despre ce se \ntâmpla atunci [i care sunt provoc`rile celei mai mari b`nci din România ne vorbe[te Daniel Pan`, director de marketing al BCR. rural, având \n vedere c` este un poten]ial foarte mare \n aceast` zon`. Am trecut prin cei 20 de ani \n care sistemul bancar s-a dezvoltat extensiv, a crescut practic de la zero [i a parcurs [i etape mai dificile, precum perioada falimentelor din anii '90 sau fr`mânt`rile din ultimii doi ani. |ns`, \n ciuda acestor dificult`]i, sistemul bancar a r`mas solid [i rezist` oric`ror intemperii.

Cum ar`ta peisajul bancar \n 1990, atunci cånd s-a \nfiin]at BCR?

|n 1990, peisajul bancar românesc era unul s`rac, dominat doar de b`ncile de stat, precum Banca de Investi]ii, Banca Agricol`, Casa de Economii [i Consemna]iuni, Banca Român` de Comer] Exterior [i de Banca Na]ional` a României. Nu existau b`nci comerciale \n adev`ratul sens al cuvântului. Nu exista no]iunea de client. BCR a fost prima banc` care a \nceput s` lucreze cu ace[ti termeni, care a f`cut istorie prin promovarea acestor lucruri. Chiar dac` la \nceput BCR nu lucra cu clien]i persoane fizice [i se adresa doar companiilor sau corpora]iilor, am intrat rapid [i pe zona de retail [i am \nceput s` dezvolt`m un sistem adecvat de lucru cu persoanele fizice, cu clien]ii. A fost momentul care a definit tot sistemul bancar care a urmat. Cum a influen]at BCR sistemul bancar din Romånia?

BCR \nseamn` foarte mult pentru sistemul bancar românesc, având \n vedere rolul s`u de pionier dar [i de cobai al sistemului. Noi suntem primii care am lansat produse de economisire pentru companii. Suntem prima banc` care a \nceput s` deruleze programe ale Uniunii Europene [i BERD \n România. BCR a lansat primul credit pentru consumatori \n 1993, iar \n 1994 eram primul acceptant de carduri din România. {i lista de pionierat poate continua pân` \n zilele noastre. Suntem prima banc` care a lansat \n 2010 serviciul electronic de facturare (e-Factur@). Prin tot ceea ce a f`cut, BCR r`mâne coloana verte-

Unde vede]i BCR \n 20 de ani? Dar sistemul bancar?

DANIEL PAN~, Director de Marketing, BCR

bral` a sistemului bancar. {i am ajuns aici, \n aceast` pozi]ie, pentru c` \n to]i cei 20 de ani am ac]ionat cu siguran]` [i pruden]` [i \n deplin` conformitate cu principiile noastre. Am ales s` inov`m \n permanen]` [i din acest punct de vedere am fost [i r`mânem unul dintre motoarele de cre[tere ale economiei române[ti, \n ansamblul s`u. Cum arat` sistemul bancar 20 de ani mai tårziu?

Ast`zi România num`r` nu mai pu]in de 42 de b`nci comerciale, sistemul bancar este fragmentat, \ns` competi]ia din pia]` este extrem de acerb`. |n acela[i timp, retailul acoper` 30-40% din pia]`. Produsele [i serviciile bancare sunt adaptate la situa]ia existent` a pie]ei [i la ceea ce vor clien]ii. Extinderea teritorial` a atins cote foarte bune \n mediul urban, astfel \ncât s-a trecut la acoperirea rural`. Acum b`ncile au \nceput s` se extind` [i \n mediul

Sunt dou` aspecte pe care ne concentr`m aten]ia \n acest moment [i \n anii ce vin. |n primul rând este educa]ia clien]ilor no[tri. Ne dorim s` ajungem la toat` popula]ia României, având \n vedere c` \n acest moment doar 55% din popula]ie este bancarizat`. Aici exist` un poten]ial major pe care vrem s` \l exploat`m \n anii care vin. Educa]ia este unul dintre rolurile noastre, s` educ`m oamenii, ca s` \i aducem \n zona financiar-bancar` [i s` [tie la ce se refer` un produs anume sau un serviciu. Un alt aspect spre care ne \ndrept`m aten]ia este calitatea serviciilor. Vrem s` le oferim clien]ilor no[tri cele mai bune servicii [i cele mai bune produse astfel \ncât s` fie pe m`sura a[tept`rilor lor. |ntre cele dou` aspecte, educa]ie [i calitate, exist` partea de inova]ie [i de implementare a celor mai noi tehnologii. F`r` inova]ie nu poate exista o calitate a serviciilor, pentru c` nu po]i s` ai clien]i mul]umi]i, dac` nu le oferi cele mai noi tehnologii din domeniu. Peste 20 de ani v`d BCR tot num`rul 1 din pia]`, ca o \ncununare a tuturor eforturilor pe care le depunem zi de zi.

Biz

finan]e DE

ALEXANDRU ARDELEAN

car` româneasc` poate fi ast`zi considerat` ca având mult mai pu]ine probleme decât cele ale altor ]`ri. “Industria bancar` nu poate avea succes decât \n condi]iile unei armoniz`ri [i intercondi]ion`ri mutuale a obiectivelor sale cu cele ale statului (politici economice [i financiare) ale b`ncii centrale (politica monetar`). Nu cred c` acest lucru simplu este ignorat de cineva, problema este c` punerea sa \n practic` este extrem de dificil`, necesitând dublarea politicului (inevitabil) de un grad \nalt de manifestare ne\ngr`dit` a profesionalismului cultivat prioritar”, mai spune oficialul b`ncii Leumi România.

URM~TORII 20 DE ANI La cea de-a 40-a aniversare a sistemului bancar, ar trebui ca \ntreaga Românie s` fie bancarizat`, ca toat` lumea s` de]in` cel pu]in un card de credit, ca toate opera]iunile s` se fac` online, iar b`ncile prezente \n ]ar` s` fie numai de top. Este o imagine care sun` bine [i arat` bine [i probabil este direc]ia \nspre care se \ndreapt` sistemul, odat` ce problemele cu care se confrunt` la momentul actual vor fi rezolvate. Sergiu Manea, prim-director general adjunct al ATE Bank România, precizeaz` c` sistemul bancar românesc este lichid, solvabil [i bine supravegheat. Cu toate presiunile actualei crize, nu va intra \n colaps. |n acela[i timp \ns`, traversarea perioadei de criz` [i preg`tirea pentru perioada postcriz` sunt principalele elemente care definesc mediul bancar la momentul aniversar. Ceea ce trebuie s` se \ntâmple acum, mai ales \n contextul crizei globale, este ac]iunea \ntr-o manier` mai controlat`, rezistent` la 50

Biz

diferi]ii factori de stres care pot ap`rea \n condi]iile unei economii globalizate [i asigurarea unei atractivit`]i cât mai bune pentru capitalul investit. |n opinia bancherului de la ATE Bank, schimb`rile pe care le putem vedea \n perioada urm`toare sunt

STOP CADRU BANCAR 2010 Potrivit celor mai recente date ale BNR, la nivelul lunii septembrie 2010 pe pia]a din România exist` 42 de institu]ii de credit, din care 9 sucursale ale b`ncilor strìne. Totalul activelor, inclusiv cele ale sucursalelor strìne, era de 326.000,1 mil. lei Indicatorul de solvabilitate* ( > 8% ) este de 14,59 Credite restante [i îndoielnice / Total portofoliu de credite (valoare net`): 2,67% ROA (Profit net anualizat / Total active la valoare medie): -0,19% ROE (Profit net anualizat / Capitaluri proprii la valoare medie): -2,13% Rata creditelor neperformante* (Expunere brut` aferentă creditelor nebancare [i dobânzilor, clasificate \n pierdere categoria a 2-a, \n cazul c`rora serviciul datoriei > 90 zile [i/sau \n cazul c`rora au fost ini]iate proceduri judiciare fa]` de opera]iune sau fa]` de debitor / Total credite [i dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare, exclusiv elementele \n afara bilan]ului): 11,67% * Indicatorii cuprind numai b`ncile comerciale [i Creditcoop; sucursalele b`ncilor strìne nu raporteaz` solvabilitatea, fondurile proprii [i clasificarea creditelor. Not`: Indicatorii se refer` la toate institu]iile de credit (b`nci comerciale, sucursalele b`ncilor străine, Creditcoop). |ncepând cu 1 ianuarie 2008, indicatorii se calculeaz` folosind raport`rile financiare FINREP [i COREP ale institu]iilor de credit. |ncepând cu 1 ianuarie 2008, total active [i capitaluri proprii pentru indicatorii 6,9 [i 10 sunt la valoare medie. Surs`: Banca Na]ional` a României

c` b`ncile mai slabe vor fi preluate sub diferite forme de b`nci mai puternice, iar \ntre b`nci vom asista la fuziuni spectaculoase. Referindu-se la imaginea institu]iilor bancare peste 20 de ani, Sergiu Manea spune c` “redimensionarea supra-

vegherii bancare, interconectarea de la distan]` dintre banc` [i client, gestionarea de c`tre b`nci \n mai mare m`sur` a disponibilit`]ilor b`ne[ti ale clientului (prin \mputernicire) [i sistemul de pl`]i transfrontalier unic reprezint` câteva din schimb`rile posibile \n sistemul bancar românesc”. Sistemul bancar va mai trece prin câteva schimb`ri majore \n urm`torii 20 de ani, este foarte clar pentru toat` lumea. “Informatizarea total` a opera]iunilor pentru o rapiditate sporit`, costuri opera]ionale mai mici [i, \n consecin]`, la produse [i servicii bancare mai ieftine pentru clien]i. Cred c` din aceast` criz` b`ncile vor \nv`]a s`-[i bazeze activitatea cu prec`dere pe valori economice reale [i mai pu]in pe produse «exotice», care au creat atâtea necazuri \n lume”, apreciaz` Petre Bunescu de la BRD – Groupe Société Générale. Sistemul bancar românesc este precum F`t Frumos, dup` cum spune plastic Oana Petrescu – a crescut [i s-a consolidat \n 20 de ani cât al]ii \n 40 (sau \n 200, dac` este vorba de marile b`nci europene), fiind preg`tit pentru orice situa]ie. |n acela[i timp, cash-ul \nc` joac` un rol foarte important \n România, \mprumuturile ipotecare/PIB se afl` la un nivel cu mult mai sc`zut comparativ cu alte ]`ri din regiune, iar sectorul fondurilor de investi]ii se afl` \nc` la \nceput. “Asta ca s` nu men]ionez un procent \nc` destul de ridicat de clien]i f`r` acces la produse [i servicii bancare de baz`. Toate acestea constituie nu doar oportunit`]i de afaceri, dar [i oportunit`]i de modernizare [i dezvoltare a României pe care sectorul bancar le poate sus]ine”, crede Oana Petrescu. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

antreprenoriat DE

CORINA COMAN

Eugen Voicu: “Ast`zi am ales s` nu fac profit” Dup` trei ani, Eugen Voicu, unul dintre pionerii pie]ei române[ti de capital, vorbe[te deschis despre re\ntoarcerea la statutul de antreprenor, rela]ia cu Aviva [i viitorul afacerilor sale. La \ntrebarea “Cine este Eugen Voicu?” antreprenorul cade adânc pe gânduri, scrutând cu privirea pere]ii de sticl` ai biroului, l`sându-se parc` purtat de amintiri \ntr-un trecut \ndep`rtat. “Întrebarea nu este foarte simpl`”, r`spunde grav \ntr-un final cel care \n ultimele dou` decenii a pus um`rul activ la construc]ia pie]ei române[ti de capital, iar acum se preg`te[te s` bifeze noi premiere. El \ncepe prin a spune c` Eugen Voicu este un personaj cu state vechi \n ale antreprenoriatului, \n primul rând pentru c`, a[a cum \nsu[i m`rturise[te, de-a lungul timpului a \nfiin]at multe companii care au ajuns s` ocupe primele pozi]ii \n zona lor de activitate. Prima [i cea mai cunoscut` este Certinvest, companie de asset management, fondat` \n 1994, din dorin]a lui Voicu de a intra \n zona serviciilor financiare. De fapt, la vremea respectiv` visa s` ajung` mare director de banc`, dar \ntâmplarea a f`cut ca \ntr-o zi s` vad` \n Financial Times o reclam` de o pagin` la un fond de investi]ii apar]inând lui Merrill Lynch, fond ce avusese un randament de 89% \n dolari \n ultimul an. De la mirare la \nfiin]area Capital Plus, primul fond de investi]ii al 52

Biz

Certinvest, nu a mai fost decât un pas, iar de atunci evolu]ia companiei se leag` constant de numele lui Voicu. Se spune doar c` prima dragoste nu se uit` niciodat`, dar fiecare rela]ie are sui[uri [i coborâ[uri. Astfel, \n urm` cu trei ani, Voicu a luat decizia de a vinde Certinvest c`tre gigantul financiar Aviva, sub tutela c`ruia compania a stat pân` nu de mult, când antreprenorul a decis c` o vrea \napoi. Printr-un proces surprinz`tor de management buy-out, realizat \n

CERTITUDINEA CIFRELOR Certinvest are \n administrare active distribuite \n 8 fonduri de investi]ii din care 5 deschise [i 3 \nchise Lider [i Everest sunt fondurile cu cele mai mari randamente, peste 20%. Ambele sunt fonduri \nchise, Lider este specializat \n instrumente cu venit fix, \n timp ce Everest este un fond de ac]iuni care intr` \n pia]` [i iese \n func]ie de estim`rile Certinvest cu privire la evolu]ia pie]ei de ac]iuni Certinvest administreaz` [i un fond de imobiliare unde exist` dou` proiecte care vor genera randamente de 15-20% \n urm`torii doi ani Cota de pia]` a companiei este de 38% pe segmentul portofoliilor administrate Cel mai mare client al companiei are un cont individual de 1,5 milioane de euro Certinvest \[i propune o cre[tere a activelor cu cel pu]in 50% anual \n urm`torii trei ani

luna noiembrie, Eugen Voicu a r`scump`rat compania Certinvest (denumit` \ntre timp Aviva Investors [i rebranduit` ulterior \n urma tranzac]iei), pl`tind pentru ea o sum` “mai mic` decât cea pentru care a vândut-o”, cum se \ntâmpl` de regul` \n astfel de cazuri. Valoarea tranzac]iei r`mâne confiden]ial`, evaluarea fiind realizat` de firma de consultan]` [i audit PricewaterhouseCoopers Londra, \n urma unui proces extrem de laborios – au fost folosite trei metode de evaluare, pe baza c`rora a fost stabilit un interval cu minimul [i maximul sumei oferite, dar per total negocierile cu top managementul din Londra s-au derulat \ntr-un mod “elegant”, dup` cum le caracterizeaz` Voicu. În fapt, rela]ia sa cu grupul Aviva a fost una bun` \n toat` aceast` perioad`, doar c` la nivel local lucrurile nu s-au materializat conform planului, iar “eu nu sunt vinovat pentru asta”, spune râzând Eugen Voicu, \ncercând s` ofere discret indicii despre motivele care l-au determinat s` revin` la statutul de antreprenor.

SCHELETELE TRECUTULUI Pentru o \n]elegere deplin` a contextului, este necesar` o corina.coman@revistabiz.ro

interviu FOTO VALI MIREA

Nu cred c` poate s` existe o pia]` de orice natur` f`r` juc`tori independen]i care s` aib` [i ei un cuvĂ˘nt de spus. Acum sunt bucuros c` mi-am rec`p`tat aceast` libertate (de antreprenor n. red.) pe care din niĹ&#x;te motive logice \ntr-o companie mare nu o ai

Biz

antreprenoriat DE

CORINA COMAN

\ntoarcere \n timp, la nivelul anului 2007, când Voicu a hot`rât s` vând` Certinvest. “A fost o perioad` foarte efervescent` atunci, puteam s` vând compania \n trei-patru locuri, de fapt ini]ial m` \ndreptasem spre un alt poten]ial parteneriat”, \[i aminte[te antreprenorul. A ales \n final s` vând` celor de la Aviva, care \n acea perioad` aveau nevoie de un suport pentru lansarea primului pilon de pensii facultative, o alegere despre care crede \n continuare c` a fost cea mai potrivit` pentru momentul respectiv. În urma tranzac]iei, Voicu a r`mas pre[edinte al Consiliului de Administra]ie, având prin urmare o libertate mare de decizie \n plan local, doar c`, la un an de la semnarea contractului, lucrurile au luat o \ntors`tur` neprev`zut` prin integrarea Certinvest \n Aviva Investors (divizia de asset management a grupului Aviva ce administreaz` peste 300 de miliarde de euro la nivel global). Din acel punct lucrurile s-au schimbat “pu]in”. Alinierea la politica Aviva Investors a \nsemnat pentru juc`torul român o desprindere din zona local` [i integrarea \ntr-un grup care avea o strategie foarte bine definit`, dar \n care nu-[i g`sea locul din cauza dimensiunii reduse a companiei. Cu alte cuvinte, Certinvest a fost nevoit s` se a[eze la aceea[i mas` cu juc`tori puternici ce administreaz` portofolii de câteva zeci de miliarde de euro – cea mai mic` companie implicat` se afl` \n Polonia, o companie de asset management ce are \n administrare active de peste 5 miliarde de euro. Pentru compara]ie, valoarea activelor 54

Biz

Certinvest se apropie de 90 de milioane de lei \n prezent. “Ce m-a durut pe mine cel mai mult \n toat` perioada asta e c` noi nu am avut \n ultimii doi ani nicio competen]` \n administrarea portofoliilor de pensii sau de via]`”, arat` \ntr-un final Voicu “scheletele” din spatele celor trei ani de parteneriat cu Aviva.

EVENIMENTUL LIPS~ Bucuros c` a reg`sit libertatea statutului de antreprenor, Voicu preg`te[te acum [lefuirea brandului Certinvest [i nu se

DE UNDE VIN INVESTITORII Num`r de fonduri Global Europa Europa Central` [i de Est Bulgaria Cehia Ungaria Slovenia Slovacia Polonia România

T2 - 2010 T4 - 2009 % 68.820 65.306 5,3 35.468 33.054 7,3 875 91 80 262 126 56 207 53

865 85 78 264 125 54 208 51

1,2 7,0 2,5 -0,7 0,8 3,7 -0,5 3,9

SURSA: Asocia]ia Administratorilor de Fonduri din România

teme de lupta cu gigan]ii financiari de talie interna]ional`. Mai mult, este convins c` o pia]` de orice natur` nu poate exista f`r` juc`tori independen]i care s` aib` un cuvânt de spus. Unul din cele mai importante avantaje ale unei companii independente este cu siguran]` flexibilitatea \n abordarea pie]ei, \n sensul \n care este permis` atacarea unor sectoare mai pu]in uzitate de marile grupuri financiare. Eugen Voicu spune c` acest lucru se va vedea [i \n cazul Certinvest, \ncepând cu 2011,

când compania va dezvolta un produs nou pentru pia]a româneasc`, care implic` [i un fond de investi]ii ce ar putea fi listat la burs` \n urm`torii doitrei ani. Tot la \nceputul anului urm`tor, Certinvest va lansa o companie de multi-family office (MFO) ce ofer` clien]ilor cu venituri solide servicii de trust, optimizarea fiscal` [i administrare a investi]iilor. Conceptul reprezint` o premier` pentru pia]a româneasc` [i presupune existen]a a dou` modele posibile – cooptarea mai multor familii bogate [i \nchiderea ulterioar` a MFO-ului sau cooptarea de familii mai pu]in bogate \ntr-un MFO deschis. Pragul de intrare \ntr-un asemenea birou familial va fi de 500.000 de euro la noi \n ]ar`, adic` jum`tate din valoarea practicat` \n SUA, de exemplu. În paralel, Certinvest a lansat o platform` online pentru tranzac]ionarea unit`]ilor de fond, un instrument despre care Voicu este convins c` va fi principalul canal de vânzare [i al intermedierilor de servicii financiare \n urm`torii zece ani. De[i mul]i dintre clien]i se arat` \nc` reticen]i vizavi de folosirea acestui tip de canal, fa]` de cel clasic reprezentat de re]elele de distribu]ie bancare, tendin]a pe termen lung va fi una de migrare \n zona online la fel cum se \ntâmpl` deja pe pie]ele mature. Eugen Voicu este convins c` pia]a de asset management seam`n` mult cu cele din jur, cu precizarea c` la capitolul “educa]ia investitorilor” am r`mas mult \n urm` [i ne lipse[te o re]ea de consultan]i independen]i de plasament, ceea ce face ca b`ncile s` fie avantajate de re]eaua proprie pe care o de]in. “Acum solu]ia actual` (pentru corina.coman@revistabiz.ro

interviu dezvoltarea industriei – n.r.) \n România este targetul pe care \l stabilesc b`ncile \n sucursale pentru acest tip de produse, dar asta va mai ]ine un an, doi, trei, dup` care e posibil s` vin` internetul din urm`”, crede Voicu. El sus]ine c` \n fiecare pia]` european` au existat unul sau mai multe evenimente majore care au influen]at dezvoltarea pie]ei de profil. În Turcia, de exemplu, declara]ia unui fost ministru de finan]e care [i-a exprimat \ncrederea deplin` \n fondurile de investi]ii a s`ltat pia]a aproape imediat, \n Polonia pia]a de capital a mers foarte bine \n mod constant, prin urmare fondurile de ac]iuni au avut succes pe termen lung, iar lumea nu s-a mai uitat la riscuri sau la comisioane de intrare care ajung pân` la 4-5% acolo, \n

timp ce \n România sunt zero sau maximum 1%, iar \n Slovenia pre[edintele ]`rii a \ncurajat asemenea companii de asset management. Ce-i drept, este posibil ca o replic` similar` s` nu aib` succesul scontat pe pia]a din România, având \n vedere criza politic` de la noi, \ns` perspectivele pie]ei de asset management r`mân \mbucur`toare. Companiile mari de profil sunt \n continuare foarte profitabile, \n timp ce restul juc`torilor independen]i se men]in peste pragul rentabilit`]ii. “Eu, de exemplu, a[ fi putut s` aleg s` fac Certinvest profitabil \ntr-o lun`dou`, respectiv renun]am la jum`tate din oameni, mutam sediul \ntr-un apartament cu alte costuri sau s`-l dezvolt, iar dac`

dezvol]i o companie, investe[ti [i nu e[ti profitabil. Ast`zi am ales s` nu fac profit [i s` dezvolt compania”, puncteaz` Eugen Voicu, convins c` afacerea va deveni profitabil` \n urm`torii trei ani. Dezvoltarea businessului va fi realizat` din surse proprii, dar s-ar putea s` existe [i o mic` majorare de capital \n viitorul apropiat. Mai mult, pe termen lung antreprenorul se gânde[te [i la cooptarea unor noi parteneri, precum un fond de investi]ii, dar aceast` variant` va fi aplicat` cel mai probabil din 2012. R`mân \ns` multe de f`cut pân` atunci, noi proiecte urmeaz` s` apar`, mai ales c`, la cei 53 de ani ai s`i, Eugen Voicu se simte \nc` la vârsta la care \[i permite s` viseze. Biz

Biz

green DE

ALEXANDRU ARDELEAN

NU ARUNCA}I

RECICLAREA LA GUNOI! Normele europene privind reciclarea sunt o oportunitate de afaceri, aduc beneficii pentru mediu, dar pot provoca [i pierderi financiare României. {i ar fi bine s` aduc` [i o schimbare de mentalitate. 56

Biz

Calitatea de ]ar` membr` a Uniunii Europene atrage dup` sine [i o serie de beneficii, care nu sunt \ntotdeauna vizibile imediat, dar produc efecte pozitive pentru toat` lumea. Unul dintre domeniile reglementate strict de legisla]ia UE este cel al colect`rii de[eurilor [i al recicl`rii. Recent, guvernul a aprobat Hot`rârea 1037, la ini]iativa Ministerului Mediului [i P`durilor, care aduce modific`ri importante privind legisla]ia legat` de de[eurile de echipamente electrice [i electronice (DEEE). Vechea reglementare avea destul de multe lacune [i favoriza produc`torii care nu \[i \ndeplineau \n mod real obliga]ia de a-[i gestiona de[eurile generate de produsele pe care ei le pun pe pia]`. “Noua legisla]ie prevede ]inte clare [i \ndatoriri egale pentru to]i produc`torii, indiferent de forma de organizare \n care \[i gestioneaz` de[eurile, restabilind \n acest fel egalitatea \n pia]`”, spune Raul Pop, director general al asocia]iei Recolamp, una dintre principalele organiza]ii de reciclare a de[eurilor de echipamente electrice [i electronice. Odat` cu apari]ia acestei reglement`ri, to]i produc`torii trebuie s` fac` dovada c` \[i \ndeplinesc obliga]iile legale [i suport` costul colect`rii [i recicl`rii, astfel \ncât ignorarea protec]iei mediului s` nu mai genereze avantaje comerciale necuvenite. În perioada imediat urm`toare, sunt a[teptate normele de aplicare [i se vor cunoa[te cu exactitate toate implica]iile pe care aceast` nou` legisla]ie le va produce. To]i actorii din domeniu sunt de acord c` reglement`rile trebuie s` acopere lacunele legislative [i mai ales s` fie \nt`rit` capacitatea de control

reciclare

a autorit`]ilor relevante. Este nevoie de o putere de coerci]ie mult mai mare, de amenzi cu valori relevante, care s` poat` fi date u[or. |n plus, legisla]ia trebuie s` \i ajute pe inspectorii [i comisarii din domeniu s` poat` face controale eficiente. Activitatea asocia]iilor din domeniu nu se modific` cu nimic dup` aceast` hot`râre, \ns` din acest moment to]i juc`torii vor fi evalua]i \n acela[i mod, \n func]ie de eficien]` [i rezultate. Colectarea separat` a tuturor tipurilor de de[euri, ca [i reciclarea lor corespunz`toare trebuie s` devin` o practic` uzual`. Din acest motiv, poten]ialul de dezvoltare este foarte mare, \n acest moment doar o parte foarte mic` din de[euri ajungând pe fluxuri ce le asigur` reciclarea. Nu exist` date oficiale, \ns`, potrivit Roxanei Sunica, director de marketing al Recolamp, se pare c` mai pu]in de 5% din de[eurile generate \n România sunt reciclate. Colectarea selectiv` ]ine de o serie de factori: infrastructura existent`, implicarea autorit`]ilor, a companiilor [i a oamenilor \n general, dac` se face efortul de a se colecta sau nu selectiv, dac` oamenii sunt informa]i [i \n]eleg importan]a acestui comportament. “Reciclarea –, \n general, este clar o afacere profitabil` la nivel mondial [i european, \ns` \n România aceast` lips` de performan]` depinde \n primul rând de lipsa materiei prime – de[euri ce ajung \n instala]ii de reciclat”, spune Roxana Sunica. În acest context, de pild`, Recolamp a investit \n crearea unei infrastructuri de loca]ii de colectare pentru ca fluxul de de[euri s` fie important [i predictibil, iar cantit`]ile de surse de lumin` uzate s` justifice investi]ia \n mijloace de realexandru.ardelean@revistabiz.ro

ciclare pentru acest tip de de[eu. De la an la an, rezultatele Recolamp cu privire la colectarea curent` a becurilor arse cresc cu peste 50%.

CU UN DE{EU NU SE FACE KILOGRAMUL... |n ceea ce prive[te de[eurile de ambalaje, România este aliniat` la cadrul legislativ european, care oblig` toate companiile care pun pe pia]` produse ambalate s` recicleze un procent din ambalajele care \nso]esc [i protejeaz` produsele. Ini]ial, aceste obliga]ii cre[teau continuu pân` \n anul 2013. Lorita Constantinescu, PR & Communication Manager la organiza]ia Eco-Rom Ambalaje, precizeaz` c` recent |n România legisla]ia a impus o detrebuie s` se vansare a obliga]iilor, recicleze patru kilograme de de[euri astfel \ncât se produce o cre[tere brusc` a acesde echipamente tora direct la cele din electrice [i 2012 [i se adaug` electronice (din care obliga]ii noi care impun fac parte [i sursele obliga]ii de reciclare pentru cantit`]ile de de lumin`) pe cap ambalaje de tip PET [i de locuitor, pentru cele de aluminiu. \n fiecare an. “|n practic`, agen]ii economici, produc`tori [i importatori, vor trebui s` pl`teasc` mai mult pentru aceste obliga]ii deoarece inciden]a este asupra de[eurilor de ambalaje care se g`sesc \n cea mai mare parte la popula]ie, de unde pot fi preluate prin colectarea separat` pe cele trei fluxuri: plastic [i metal, sticl` [i hârtie-carton”, mai spune Lorita Constantinescu. Investi]iile privesc atât partea de infrastructur`, cât [i o eficientizare a serviciilor realizate de operatorii de salubritate, prim`ria fiind cea care are obliga]ia de organizare [i coordonare a acestor servicii publice. Concomitent cu cre[terea obliga]iilor pentru agen]ii

economici trebuie identificate instrumente similare care s` se adreseze altor actori care intr` \n contact cu de[eurile de ambalaje [i care s` conduc` spre \ndeplinirea acelora[i obliga]ii. Pentru c` altfel exist` presiune doar pe un anume segment, iar de[eurile reciclabile continu` s` “scape” din sistemul de colectare selectiv` [i sunt depuse la gropile de gunoi [i \n natur`. De altfel, la capitolul reciclare, România are o misiune ambi]ioas`: s` creeze un sistem de colectare selectiv` [i de reciclare care s` func]ioneze eficient. Dac` nu, amenzile \n cazul \n care UE deschide o procedur` de infringement pot ajunge pân` la 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de de[euri pe care obiectivele nu au fost \ndeplinite. De exemplu, \n România trebuie s` se recicleze patru kilograme de DEEE (din care fac parte [i sursele de lumin`) pe cap de locuitor, \n fiecare an. La nivelul anului 2009, au fost raportate aproximativ 1,4 kg/locuitor. |n ceea ce prive[te de[eurile de ambalaje sau cele menajere, datele sunt afi[ate \n tabel. Exist` [i alte tipuri de de[euri pentru care se fac \n acest moment strategii la nivelul Ministerului Mediului [i P`durilor pentru a fi \n concordan]` cu strategia UE legat` de reciclare. Vorbim aici de n`molurile provenite de la sta]iile de epurare, de de[eurile biodegradabile, de de[eurile provenite din construc]ii [i demol`ri sau de vehiculele scoase din uz.

...DAR SE COLECTEAZ~ |N PLUS Lucrurile se mi[c` acum [i \n acest domeniu [i, chiar dac` mai exist` probleme, situa]ia s-a \mbun`t`]it \ntr-un ritm foarte alert din 2007.

Biz

green DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Evident, mai sunt multe aspecte de rezolvat, dar Raul Pop cred c` suntem pe drumul corect. “Trebuie spus c`, de[i mai avem pân` la obiectivul de patru kilograme pe cap de locuitor, am reu[it, noi ca stat, s` ajungem de la 0 kilograme de DEEE \n 2006 la 28.000 de tone \n 2009”, precizeaz` oficialul Recolamp. Revenind la problematica de[eurilor de becuri [i tuburi fluorescente, principala provocare o

\n diverse loca]ii din ]ar`, dar \n mod evident num`rul lor nu este suficient, de[i se sper` \nfiin]area de puncte de colectare municipale \n fiecare ora[. |n privin]a de[eurilor de ambalaje, cea mai mare parte din cele care sunt reciclate provin din fluxul comercial – retail, Horeca, curtea \ntreprinderilor. Eco-Rom Ambalaje sprijin` anual reciclarea a peste 300.000 de tone de ambalaje, dintre care majoritatea sunt reciclate \n România. Cantitatea colectat` selectiv de la po-

reprezint` accesul la de[eu. |n acest moment, Recolamp a dotat peste 3.000 de companii cu containere specializate. Mai sunt \ns` multe companii cu care aceast` asocia]ie sau altele nu au \ncheiat protocoale, plus c` destul de multe din companiile care au un contract cu Recolamp nu au predat niciodat` de[euri. Apoi, tot din punctul de vedere al accesului la de[eu, pentru popula]ie, infrastructura de colectare este destul de pu]in dezvoltat`. Recolamp, prin mijloace proprii, a amplasat peste 250 de Col]uri Verzi

pula]ie \ncepe s` aib` o pondere important`, anul acesta dep`[ind pentru prima dat` 20.000 de tone colectate efectiv din schemele de colectare cu containere colorate plasate de Eco-Rom Ambalaje \n peste 90 de localit`]i, \n mare parte \n zone urbane. Probleme apar \n domeniul serviciilor de colectare separat` a de[eurilor de la popula]ie [i uneori chiar din mediul comercial sau institu]ional pentru capacit`]ile reduse de generatori. “Legisla]ia oblig` to]i generatorii de de[euri s` depun` sau s` predea selectiv de[eurile. Dac` acest

Biz

serviciu ar fi generalizat, ar \ncepe s` aib` sens [i economic, iar cei mai mul]i care lucreaz` cu Eco-Rom Ambalaje au \nceput s` simt` acest lucru”, spune oficialul de la EcoRom. Exist` multe situa]ii pe care organiza]iile din domeniu trebuie s` le gestioneze. Unele deriv` din necunoa[tere, altele din comoditate [i altele din nep`sare. “Printre problemele cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului se num`r`: vandalizarea DEEE-urilor, activitatea iresponsabil` a unor operatori, comer]ul paralel de de[euri electrice [i electronice, utilizarea necorespunz`toare a containerelor de colectare, birocra]ia legat` de transportul de[eurilor, dar [i necesitatea de a gestiona 98 de subcategorii de DEEE-uri la nivel de operatori, \n timp ce operatorii din alte state europene raporteaz` doar pentru 24 de subcategorii”, spune Valentin Negoi]`, pre[edinte al asocia]iei ECOTIC. Acesta a mai spus c` asocia]ia pe care o conduce vizeaz` pentru anul viitor s` extind` activitatea [i \n domeniul colect`rii selective [i al recicl`rii bateriilor [i acumulatorilor, proces ce demareaz` \n 2011 \n România.

SOLU}II, SOLU}II Este lung drumul pân` când vom putea vorbi de colectare selectiv` [i \n spe]` de reciclare ca despre un fapt comun. Pentru a ajunge aici, trebuie s` fie extins serviciul de colectare selectiv` acolo nu exist` [i, mai ales, trebuie intensificate campaniile de informare, dar [i controalele. Ca s` ajungem la schimbarea de mentalitate, lucrurile trebuie s` \nceap` \n primul rând cu popula]ia, pentru c`, \n cazul companiilor, exist` o legisla]ie care le oblig` alexandru.ardelean@revistabiz.ro

reciclare OBLIGA}IILE ROMÂNIEI |N CEEA CE CONST~ RECICLAREA AMBALAJELOR {I DE{EURILOR MENAJERE Anul

Obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material

Hårtie (%)

Plastic (%)

Sticl` (%)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 (actual)

15 15 60 60 60 60

15 22 32 38 44 54

2011 (ini]ial) 2012 (actual)

60 60

10 11 12 14 22,5 din care PET 42% 16 22,5

48 60

2012 (ini]ial) 2013

60 60

18 22.5

56 60

Metale (%) 15 15 50 50 50 50 din care 17% aluminiu 50 50 din care 21% aluminiu 50 50

Lemn (%)

Obiectivul global de valorificare prin reciclare (%)

Obiectivul global de valorificare prin recuperare de energie (%)

5 7 9 12 15

12 18 26 28 33 38 42 50

15 22 32 34 40 45 48 57

15 21

46 55

53 60

15 15

50 55

57 60

Sursa: Eco-Rom Ambalaje

s` \[i organizeze propriul sistem de predare selectiv` a de[eurilor. |n privin]a popula]iei, este dificil de plasat un punct de colectare \n dreptul fiec`rui bloc, din cauza lipsei de spa]iu. Pentru blocurile cu peste patru etaje cu ghen` este [i mai dificil, pentru c` sistemul nu permite popula]iei s` poat` depune selectiv de[eul pe fiecare etaj. “Singura solu]ie, similar` ]`rilor europene, va fi renun]area la ghen` [i depunerea de[eurilor selectiv \n camera destinat` containerelor aflat` la parterul blocului”, spune Lorita Constantinescu. |n cazul tipurilor de de[euri electrice, electronice sau becuri, este imposibil s` existe un punct de colectare la fiecare cas` sau bloc, din mai multe ra]iuni. Din punct de vedere economic, timbrul verde de 0,9 RON aplicat fiec`rei surse de lumin` pe care produc`torii membrii Recolamp \l vireaz` c`tre asocia]ie, pentru produsele pe care ei le pun pe pia]`, \n mod evident nu

poate asigura resurse suficiente pentru a crea o astfel de infrastructur`. |n 2009, Recolamp a avut venituri de aproximativ 1,5 milioane de euro, bani din care ar trebui produse containere, suportat costul amplas`rii lor, ridicat, preg`tit [i transportat de[euri la reciclare, plus realizat` reciclarea. |n plus, toate aceste activit`]i trebuie dublate de campanii de comunicare [i informare. {i toate acestea trebuie s` acopere \ntreaga Românie. Din punct de vedere func]ional, becurile nu sunt de[euri pe care s` le po]i colecta oriunde, \n scara de bloc, fiindc` pot fi periculoase, mai ales pentru copii. “Solu]ia, \n cazul nostru, nu o reprezint` containere la fiecare cas`, dar, cu siguran]`, ne trebuie locuri special amenajate, p`zite [i administrate \n cât mai multe loca]ii! De fapt, din aceste considerente s-a n`scut [i proiectul Col] Verde”, apreciaz` Roxana Sunica de la Recolamp. |n cazul lor, conform legisla]iei \n vigoare, fiecare magazin care vinde un

bec func]ional are obliga]ia de a prelua de la cump`r`tor un altul ars [i s` fac` dovada c` de[eurile astfel colectate sunt ulterior reciclate. Mai mult, magazinele au obliga]ia s` informeze clien]ii cu privire la aceast` facilitate, s` nu pun` pe pia]` produse ale produc`torilor care nu fac dovada c` \[i gestioneaz` de[eurile. |n fapt, cu excep]ia lan]urilor de retail [i a magazinelor c`rora Recolamp le-a oferit Col]uri Verzi [i la care asigur` \ntreaga infrastructur` de colectare, nu mai sunt prea multe alte loca]ii care s` ofere aceast` informare pentru clien]ii lor [i s` \[i \ndeplineasc` obliga]iile legale. |n plus, de[eurile depuse selectiv \n containerele colorate sunt ridicate separat [i transportate la sta]ia de sortare, unde se extrag de[eurile reziduale [i are loc o sortare pe tip de de[eu: PET, folie, metal, hârtie-carton, dup` care sunt balotate [i transportate la reciclator. Biz

Biz

green DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Sustenabilitate global` \n viziune local` SABMiller a adoptat o cart` de 10 priorit`]i legate de dezvoltarea sustenabil` care au devenit liter` de lege pentru strategiile de business. Despre integrarea acestora la nivel global [i local ne-a vorbit David Grant, Sustainable Development Project Manager, SABMiller plc. unde o ton` de reducere a emisiilor de carbon este aceea[i \n Texas sau \n Bangalore. Un metru cub de ap` \ntr-o ]ar` poate s` prezinte o valoare diferit` economic` [i de utilitate social` fa]` de o alt` ]ar`. |n plus, problemele legate de ap` pot fi rareori rezolvate doar de un singur juc`tor [i este nevoie de eforturile juc`torilor cheie din domeniu pentru a avea o schimbare pozitiv`.

SABMiller a adoptat 10 priorit`]i legate de dezvoltarea sustenabil`. De ce sunt acestea atåt de importante pentru companie?

Credem c` dezvoltarea sustenabil` trebuie s` fie pentru SABMiller parte din modul de operare pentru a atinge un avantaj competitiv [i \n cele din urm` pentru a ob]ine o mai bun` profitabilitate. Trebuie s` fie integrat` \n procesul de luare a deciziilor, \n elaborarea strategiilor de dezvoltare [i a modului \n care facem business. De fapt, aceste priorit`]i au c`p`tat o importan]` atât de mare, \ncât am revizuit una dintre cele patru priorit`]i strategice care ghideaz` managementul afacerii noastre. Prioritatea noastr` este acum “s` cre[tem constant profitabilitatea businessurilor locale, \n mod sustenabil”. Cum integra]i efectiv aceste priorit`]i \n strategia grupului?

Managementul de la orice nivel, indiferent c` vorbim de grup, de huburile regionale sau de afacerile locale, este responsabil de implementarea [i priorit`]ilor de dezvoltare sustenabil` a SABMiller [i trebuie s` le ia \n considerare atunci când fac strategii de afaceri sau de management. Pentru fiecare dintre cele zece priorit`]i, am definit o scar` care traseaz` un curs de-a lungul a patru niveluri de performan]` de la standarde minime la cele mai bune practici. Pentru fiecare nivel, exist` criterii de evaluare care includ indicatori, atât cantitativ, cât [i calitativi. Toate opera]iunile noastre sunt obligate s` ating` cerin]ele trasate pentru primul nivel. Monitoriz`m performan]ele opera]iunilor 60

Biz

Cum abordeaz` SABMiller aceast` provocare legat` de ap`?

David Grant, Sustainable Development Project Manager, SABMiller plc. noastre din \ntreaga lume prin prisma celor 10 priorit`]i de dezvoltare strategic` de dou` ori pe an printr-un sistem de management indivizualizat pentru SABMiller. Una dintre aceste priorit`]i este folosirea unei cantit`]i mai mici de ap`. Care sunt provoc`rile?

Apa este una dintre priorit`]ile noastre majore ca afacere atât din punctul de vedere al dezvolt`rii sustenabile, cât [i ca parte a businessului de baz`. {i acest lucru se datoreaz` faptului c`, pe termen mediu [i lung, apa ofer` un risc semnificativ de business. Apa este o resurs` foarte localizat` [i din acest motiv are impact local diferit, \n func]ie de zon`. Chiar [i \n interiorul aceleia[i ]`ri po]i g`si diferite probleme legate de ap`. De aceea, este diferit` fa]` de carbon,

Am dezvoltat o strategie specific`, modelul celor 5R, care se refer` la: pRotec]ie – influen]area fermierilor s` asigure folosirea apei \n mod responsabil [i s` \n]eleag` bazinele [i fabricile de \mbuteliere pe care le oper`m; Reducere – schimbarea atitudinilor [i a comportamentului pentru a reduce consumul de ap` \n cadrul fabricilor noastre; Refolosire – colectarea fluxurilor de ap` folosit` din cadrul facilit`]ilor [i refolosirea ei \n mod corespunz`tor; Reciclare – investigarea de noi tehnologii pentru reciclarea apei; Redistribuire – furnizarea de ap` curat` comunit`]ilor locale prin programe de investi]ii [i tratarea apei folosite pentru a putea fi folosit` la iriga]ii [i \n alte scopuri. Am setat o ]int` ambi]ioas` pentru a reduce folosirea apei \n fabricile de bere, per hectolitru de bere, cu 25% \ntre 2008 [i 2015. Aceast` ]int` echivaleaz` cu un consum mediu de ap` de 3,5 hectolitri per hectolitrul de bere. Deja am \nregistrat progrese pentru a atinge aceast` ]int`, \mbun`t`]indu-ne eficien]a apei cu 4% \n anul financiar trecut. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Ia decizii informate “desprealcool” Apari]ia unui site care informeaz` asupra consumului responsabil de alcool ar putea ridica semne de \ntrebare. V-a]i gândi – de ce avem nevoie de un asemenea website? R`spunsul este simplu. Suntem tenta]i s` credem c` ne pricepem foarte bine la politic`, fotbal [i alcool. Ni se pare c` [tim când bem, ce bem [i cum s` reac]ion`m dac` am dep`[it m`sura. Ei bine, nu este tocmai exact. {i acest lucru pentru c` informa]iile legate de consumul de alcool [i de efectele acestuia asupra organismului sunt de cele mai multe ori incomplete, inexacte sau, cum s-ar spune, dup` ureche. |n special cei tineri nu cunosc \ntotdeauna care sunt efectele consumului de alcool, dar mai ales ale abuzului de alcool, chiar dac` acesta poate fi de multe ori catalizatorul distrac]iei [i petrecerilor. Cei mai mul]i oameni nu [tiu s` r`spund` la \ntreb`ri elementare despre ce \nseamn` alcoolul [i ce efecte are acesta \n func]ie de fiecare. Aproximativ nou` din zece persoane nu [tiu “de ce suntem mahmuri dup` ce consum`m mult alcool”, iar opt din zece oameni nu [tiu “de ce femeile se îmbat` mai repede decât b`rba]ii”, conform unui studiu realizat de Ursus Breweries (studiu ad hoc, realizat în luna iunie 2010, aplicat pe un e[antion de 2000 de reponden]i, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 [i 45 de ani. Aproximativ 70% b`rba]i [i 30% femei). Studiul a fost condus de reputatul profesor [i sociolog Septimiu Chelcea. În contextul lipsei de educa]ie în ceea ce prive[te consumul de alcool, Ursus Breweries a lansat site-ul www.desprealcool.ro [i campania “Afl`-]i echilibrul!”, prin care încurajeaz` oamenii s` ia decizii informate despre alcool. Campania este sus]inut` de Cabral, care va intra în mod constant în dialog cu publicul prin intermediul site-ului. Pe site sunt publicate interviuri [i materiale, care au un con]inut important [i mai ales educa]ional, sus]inute de exper]i sau personalit`]i publice. Conform rezultatelor aceluia[i studiu, mai mult de jum`tate dintre cei care declar` c` au c`utat s` se informeze despre efectele consumului de alcool asupra organismului au folosit internetul. “Descurajarea consumului iresponsabil de alcool este una dintre cele mai importante priorit`]i de dezvoltare durabil` la nivel global ale SABMiller, dar [i la nivel local pentru Ursus Breweries în

România. Am conceput campania «Afl`-]i echilibrul!» ca o platform` de comunicare pe termen lung [i sper`m ca, al`turi de Cabral [i al]i exper]i, s` îi încuraj`m pe cei care socializeaz` la un pahar de bere s` o fac` în mod echilibrat”, a spus Diana Klusch, Director Corporate Affairs al Ursus Breweries. Studiul realizat de Ursus Breweries arat` c` românii înc` mai cred în miturile care spun c` pentru a sc`pa de mahmureal` trebuie s` faci un du[ rece (32%) sau s` bei o cafea tare (24%), când, în

La \ntålnirea prilejuit` de lansarea campaniei Ursus au fost prezen]i [i bloggeri renumi]i, avånd \n vedere c` “desprealcool” este sus]inut` de Cabral. |n imagine, Cristian China-Birta, Victor Kapra [i Cabral

realitate, metoda corect` [i eficient` este consumul de ap` pentru rehidratarea organismului. Numai 50% dintre cei chestiona]i au [tiut c` o persoan` care s-a intoxicat cu alcool nu trebuie l`sat` s` doarm` pentru a-[i reveni. Site-ul www.desprealcool.ro este astfel un instrument eficient pentru a pune la dispozi]ia consumatorilor informa]ii utile. Campania “Afl`-]i echilibrul!” va transmite mesaje educa]ionale dincolo de lumea virtual` a internetului, prin evenimente, seminarii [i întâlniri directe cu consumatorii. Biz

Biz

televiziune DE

LOREDANA S~NDULESCU

Cre[terea vine pe cablu Cu investi]ii de câteva zeci de milioane de euro, \n numai doi ani, NextGen a ajuns la o baz` de peste 200.000 de abonamente de internet, televiziune [i telefonie \n toat` ]ara. Iar planurile de extindere nu se opresc aici. La preluarea mandatului la conducerea Romtelecom, Yorgos Ioannidis a primit din partea companiei mam` un mesaj cât se poate de simplu: “Transform` Romtelecom \ntr-o companie bun`”. Sun` simplu, dar a fost, de fapt, o provocare uria[`. Ce a f`cut Romtelecom \n ultimii ani? A luat m`suri pentru a stopa rata de migrare a clien]ilor pe telefonie fix` [i a \nceput s` exploreze noi pie]e. Astfel, compania a demarat ofensiva \n zona de internet broadbrand, prin brandul Clicknet, [i a intrat \n for]` pe pia]a DTH (televiziune digital` prin satelit). Iar rezultatele sunt extraordinare. La 30 septembrie 2010, num`rul clien]ilor de internet se apropia de un milion, fiind \n cre[tere cu 24% fa]` de perioada similar` din 2009, \n timp ce abona]ii DTH au dep`[it pragul de un milion, cu 21% peste nivelul \nregistrat la 30 septembrie 2009. Urm`toarea etap` era, deci, logic`: Romtelecom a decis s` se extind` pe pia]a televiziunii prin cablu. |n condi]iile \n care la nivel na]ional existau \n jur de 700 de mici operatori de cablu, dispersa]i prin toat` ]ara, pasul firesc era intrarea \n competi]ie cu ace[tia printr-o politic` comercial` flexibil` dar coerent` la nivel na]ional. |n acest sens, \n 2008, Romtelecom a decis \nfiin]area unei companii de televiziune prin cablu, ce ofer` totodat` servicii de internet [i telefonie fix`, NextGen Communications, ce avea s` se dezvolte atât prin achizi]ia unor operatori mici de cablu, cât [i organic. Numai \n vara acestui an NextGen Communications a finalizat achizi]ia a patru operatori mai mici de comunica]ii prin cablu din Moldova [i din zona de sud a ]`rii, câ[tigând astfel \n jur de 60.000 de clien]i noi. Dup` investi]ii de câteva zeci de milioane de euro \n dezvoltarea companiei, portofoliul NextGen Communica62

Biz

tions num`r` \n prezent peste 200.000 mestrul al treilea din 2009, \n 2010 de abona]i de internet, televiziune [i teRomtelecom a anun]at c` a \nregistrat o lefonie, \n peste 22 de jude]e din ]ar`. cre[tere a num`rului de abonamente Unul dintre cele mai importante mo(unit`]i generatoare de venit), cu o rat` mente \n evolu]ia companiei a avut loc mai mic`, evident, decât \nainte de \n mai 2009, când s-a aprobat un nou criz`, atingând un total de aproximativ plan de afaceri. Practic, atunci NextGen 4,6 milioane abonamente. Atât num`rul a devenit, dup` cum puncteaz` Ovidiu clien]ilor de internet broadband, cât [i Ghiman, director executiv strategie [i cel al serviciilor de televiziune a crescut dezvoltarea afacerii, un element cheie \n cu mai mult de 20% \n trimestrul al dezvoltarea Romtelecom. Un alt motreilea al anului 2010 fa]` de trimestrul ment important a fost acela \n care ofial treilea din 2009, cel al clien]ilor de cialii companiei au realizat c` televiziune dep`[ind \n acest moment organiza]ia NextGen trebuie s` devin` un milion de abona]i. mult mai puternic`, fapt pentru care au Principalele provoc`ri pentru 2011 \nceput s` recruteze un merg pe mai num`r tot mai mare de multe direc]ii. profesioni[ti din pia]`, cu Pe de o parte, ajutorul c`rora s`-[i compania miating` obiectivele pe care zeaz` pe conde abona]i la re]eaua le-au stabilit pentru deztinuarea NextGen de internet, voltarea pe termen mediu investi]iilor \n [i lung a strategiei comdezvoltarea televiziune [i telefonie paniei. infrastructurii \n peste 22 de jude]e Care a fost strategia de fibr` optic` din ]ar` câ[tig`toare? Pân` acum \n zonele urs-a mizat prepondent pe bane (Romtesolu]ii personalizate. “Ne-am propus s` lecom având deja cea mai mare re]ea de abord`m clien]ii din diferite segmente fibr` optic`, la nivel na]ional) [i implicit de pia]` \n mod diferit, \n func]ie de ne- \nt`rirea pozi]iei pe pia]` [i cre[terea voile specifice ale acestora”, spune Ovicotelor de pia]`. Pe de alt` parte, comdiu Ghiman. Clien]ilor poten]iali pania va miza [i pe dezvoltarea serviciiprecum [i celor existen]i li s-au f`cut lor [i ofertelor de acces la internet [i de oferte de servicii personalizate \n servicii TV. Un alt obiectiv este func]ie de preferin]ele legate de calitate cre[terea competivit`]ii pe pia]`, atât [i disponibilitatea de a pl`ti un anumit prin ofertele proprii, cât [i prin cele copre]. Un alt element diferen]iator a fost mune cu Cosmote. |n zona rural`, posibilitatea ca clien]ii s` testeze \n Romtelecom are deja dezvoltat` infrasavans serviciile pe care le achizi]iotructura, atât pentru serviciile de interneaz`. |n plus, le sunt oferite viteze de net (ADSL), cât [i pentru cele de pân` la 100 Mbs, cea mai mare gril` televiziune (DTH). |n ceea ce prive[te TV, precum [i un nivel ridicat de stabitehnologia CDMA, \n momentul de fa]` litate a serviciilor, prin re]eaua de fibr` Romtelecom se folose[te de aceasta \n optic`. primul rând acolo unde infrastructura Rezultatele acestei strategii nu s-au tradi]ional` de comunica]ii fixe nu are l`sat a[teptate. |n compara]ie cu triacoperire. Biz

200.000

loredana.sandulescu@revistabiz.ro

media DE

LOREDANA S~NDULESCU

Navigånd prin furtuna perfect` Mai mult ca niciodat`, industria de media este nevoit` s` g`seasc` echilibrul dintre creativitate [i analiza matematic`. Descoperirea mixului ideal va purta companiile de media c`tre noi orizonturi, despre care Nikki Mendonça, pre[edinte al OMD Europa, Orientul Mijlociu [i Africa, vorbe[te \ntr-un interviu acordat \n exclusivitate revistei Biz. Peisajul media s-a shimbat \n ultimii doi ani mult mai mult decåt cineva [i-ar fi putut imagina. Care sunt, \n opi-

momentul \n care se caut` diferite forme de eficientizare [i noi instrumente de marketing performante.

nia dvs., principalele transform`ri ale

industriei de media?

Ce va defini media \n 2011?

Digitalizarea [i globalizarea sunt cele dou` for]e majore care au transformat radical industria de media \n ultimii doi ani. Iar cånd pe lång` acestea intervine [i experien]a celei mai dramatice recesiuni globale din istorie, ajungem \n situa]iei unei “furtuni perfecte” – respectiv o \n[iruire de evenimente care schimb` fundamental ecosistemul industriei de marketing, publicitate [i media. Toate aceste transform`ri au \mpins industria dinspre zona de “cerere programat`” c`tre “cerere 24/7” [i au determinat o reconfigurare radical` a canalelor media, a publicurilor, a terminologiilor [i a geografiilor. Televiziunea nu mai este doar televiziune, printul nu mai este ce a fost, iar mediul “mobil” \nseamn` [i “un smart phone”, dar [i un “PC tablet”. Tr`im \ntr-o lume a marketingului f`r` limite, o lume a downloadului, upload-ului, streaming-ului, poking-ului, chat-ului, tweetingului [i tagging-ului, \n care informa]ia circul` cu viteza luminii. Tr`im \ntr-o lume \n care “autoritatea” trebuie s` fie cå[tigat`, deoarece nu mai vine la pachet cu func]ia scris` pe cartea de vizit`. Globalizarea [i u[urin]a de a c`l`tori au sporit omogenitatea [i interesele comune ale oamenilor din diferite ]`ri, \ns` totodat` recesiunea este cea care a pus un mai mare accent pe responsabilitate [i “return-on-investment”. Acum este

|n 2011, mai mult ca niciodat`, industria de media va trebui s` g`seasc` echilibrul dintre creativitate [i analiz`. G`sirea acestui echilibru va purta companiile de media c`tre noi orizonturi. Agen]iile de media vor \ncepe s` se transforme \n companii de servicii de marketing, agen]iile de crea]ie se vor transforma \n entit`]i creatoare de con]inut, iar proprietarii de media (\n special cei care posed` [i canale digitale) se vor transforma \n ni[te platforme globale de distribu]ie [i de marketing.

Biz

Tr`im \ntr-o lume \n care «autoritatea» trebuie s` fie cå[tigat`, deoarece nu mai vine la pachet cu func]ia scris` pe cartea de vizit`

Ce mai \nseam` la ora actual` “a avea succes” \n industria de media?

Oricine lucreaz` acum \n industria de media trebuie s` [tie s` ob]in` maximum de beneficii de pe urma canalelor media pentru care pl`te[te, de pe urma celor pe care le posed` [i de pe urma celor pe care le cå[tig`. Cei mai buni oameni de media [tiu cu exactitate cum s` jongleze \ntre creativitate [i analiz` astfel \ncåt s` livreze atåt partea “soft”, cåt [i cea “hard” pentru clien]ii lor. Pe m`sur` ce ecosistemul de marketing devine mai complex, cei care lucreaz` \n media vor trebui s` se asigure c` au o colaborare eficient` cu toate p`r]ile

implicate \n crearea [i coordonarea unui brand astfel \ncåt fiecare s`-[i aduc` contribu]ia pentru punerea \n aplicare a unei strategii integrate. Oamenii de media vor trebuie s` se transforme \n ni[te “ninja” ai viitorului, din ce \n ce mai greu de g`sit [i p`strat. Cum poate fi exploatat` cel mai eficient multitudinea de platforme, canale [i mijloace de comunicare disponibile la ora actual`?

|n primul rånd, deoarece un volum imens de con]inut e accesibil pentru toat` lumea gratis, este imperios necesar ca orice business \n acest domeniu s` \nceap` s` construiasc` un model “freemium” viabil care s` satisfac` apetitul consumatorilor pentru cunoa[tere [i dorin]a de a ob]ine con]inut gratuit. Cum mult` informa]ie este distribuit` fragmentat prin multiple platforme, este important s` se creeze “un spa]iu de agregare”. Exemple precum Huffington Post arat` c` \nc` mai este loc pe pia]` \n acest domeniu. Cum foarte multe informa]ii sunt disponibile 24/7, din ce \n ce mai mul]i consumatori vor vrea s` pl`teasc` fie pentru ceva mai detaliat, fie pentru un con]inut livrat direct pe telefonul mobil. Vom asista astfel la ceea ce s-ar putea numi “my media” – “livrat` direct c`tre mine, a[a cum mi-o doresc!” Ce mai \nseamn` relevan]` \n actualul context media suprasaturat?

|n ziua de azi, po]i r`måne relevant numai dac` ascul]i, prive[ti, cite[ti [i experimentezi. Relevan]a este loredana.sandulescu@revistabiz.ro

interviu FOTO

ob]inut` numai atunci cånd \i livrezi cuiva ceea ce \[i dore[te. Acesta este principalul motiv pentru care brandurile sunt atåt de interesate s` “asculte” ce le place [i ce nu le place consumatorilor, de aceea vor s` vad` ce scriu ei pe Twitter despre ultima lansare a unui produs al companiei [i de aceea \ncearc` s` afle informa]ii relevante pentru viitoarele produse pe care ar vrea s` le lanseze. |n ciuda faptului c` tr`im \ntr-o lume digital`, cheia succesului \n a r`måne relevant nu s-a schimbat. Un brand poate r`måne relevant numai dac` le ofer` consumatorilor acces la ceva care este fie amuzant, fie util. E simplu.

Totul depinde de obiectivele stabilite. |n unele cazuri, \ncepem s` construim campanii pornind de la mijloacele media pe care le posed`m, apoi informa]iile sunt mai departe diseminate prin canale media cå[tigate, pentru ca apoi s` folosim canale media pl`tite pentru a amplifica ideea sau experien]a creat` online. Pentru multe branduri, a[a este mult mai eficient din punctul de vedere al costurilor. |n plus, mixul acesta reprezint` [i un mod mai credibil de a comunica cu publicurile ]int`.

Cum pot marketerii s` m`soare efi-

A murit printul?

cien]a con]inutului social?

Depinde de ceea ce \n]elegem prin print. Multe publica]ii de succes precum Financial Times sau The Sunday Times chiar trec acum printr-un moment de revigorare gra]ie tabletelor PC. De asemenea, unele reviste glossy [i publica]ii specializate experimenteaz` cre[teri pe baza cererii de informa]ii personalizate. Cred c` atåt printul, cåt [i formatele digitale pot coexista bine mersi \n ecosistemul media al viitorului, dac` sunt capabile s` livreze con]inut puternic [i relevant. Acesta va fi factorul cheie.

Aceasta este o \ntrebare cheie \n multe consilii de conducere [i multe companii experimenteaz` tot felul de metode. Nielsen a abordat acest` problem` din punctul de vedere al m`sur`rii valorii brandului. Compania Syncapse \ncearc` s` echivaleze \n bani valoarea unui fan, iar Forrester se concentreaz` pe unit`]ile standard de evaluare media – \ncercånd s` alinieze [i s` integreze activit`]ie de social media cu restul planului de marketing. |n opinia mea, m`surarea eficien]iei depinde \n totalitate de obiectivul care a fost fixat, fie c` este vorba de cå[tigarea unei baze de fani, fie de atragerea unui num`r mare de tweet-uri de la persoane influente din industrie sau de cå[tigarea num`r mare de vizualiz`ri pentru un videoclip user-generated. Trebuie \ns` s` se re]in` un aspect esen]ial [i anume c` odat` ce a fost ini]iat` o conversa]ie cu consumatorii, aceasta nu trebuie tratat` cu lejeritate. Odat` ce consumatorii [i-au manifestat interesul fa]` de un produs sau serviciu, rela]ia trebuie tratat` cu grij` maxim`. |n ziua de azi, cånd se cere transparen]` [i autenticitate [i cånd puterea maselor este atåt de mare, nicio

VALI MIREA

companie nu-[i poate permite s` gre[easc` \n rela]ia cu consumatorii. Care este mixul ideal \ntre media pl`tit`, cå[tigat` [i cea de]inut`?

Obiceiurile de consum media se schimb` la fel de repede ca [i mijloacele tehnologice care le sus]in. Ce sf`tui]i marketerii \n acest context?

Deoarece globalizarea, digitalizarea [i recesiunea au creat “furtuna perfect`” \n industria noastr`, trebuie s` recunoa[tem c` func]ion`m \ntr-un sistem \n care toate rolurile, responsabilit`]ile, defini]iile [i procesele sunt discutabile. Unora le este foarte dificil s` lucreze \ntr-o lume atåt de ambigu`, al]ii \ns` reu[esc s` se descurce. Curiozitatea, cooperarea [i creativitatea vor fi factorii cheie ai succesului. Setea de cunoa[tere, deschiderea fa]` de ceea ce este nou [i experimente, capacitatea de a inova sunt calit`]i de care noi to]i avem nevoie. Biz

Biz

management DE

OVIDIU NEAGOE

Antreprenorii din interiorul companiei Companiile receptive la inova]ie pot apela [i la modele de business noi, ca intraprenoriatul, care, printre altele, duce [i la cre[terea gradului de loializare a angaja]ilor, dar [i a motiva]iei acestora. 66

Biz

training

Un lider cu spirit antreprenorial “blocat” \ntr-o companie printr-un job oarecum monoton, care nu \i pune \n valoare toate calit`]ile, ar putea p`r`si organiza]ia pentru lansarea propriei afaceri, de cele mai multe ori, \n domeniul \n care opereaz` compania [i unde are experien]`. Astfel, pentru cre[terea gradului de angajament al unui astfel de angajat, dar [i pentru p`strarea acestuia \n organiza]ie [i valorificarea calit`]ilor de antreprenor, compania ar putea apela la inova]ie \n management [i ar putea implementa un altfel de model de business: intraprenoriatul. Pe scurt, este vorba despre activitatea unor angaja]i care, prin tehnici antreprenoriale precum ini]iativ`, creativitate sau asumarea riscurilor, dezvolt`, coordoneaz` [i implementeaz` diverse proiecte \n cadrul organiza]iei pe ale c`rei state se afl`. Conceptul, deosebit de inovator [i provocator, pune \n armonie statutul de angajat cu cel de antreprenor, asumate simultan de aceea[i persoan`. “De[i poate p`rea paradoxal, acest tip de activit`]i [i persoane a ap`rut natural \n companiile mari [i mijlocii, ca urmare tocmai a dimensiunii lor [i a faptului c` adesea \n acest tip de organiza]ii apar structuri [i diviziuni mai mult sau mai pu]in autonome, [i care, având \n vedere rigiditatea, lipsa de flexibilitate [i lentoarea cu care verticala ierarhic` ia uneori decizii, necesitau o conducere pragmatic`, vizionar`, creativ`, capabil` s` \[i asume riscuri f`r` s` aib` «acoperirea» oferit` de management”, spune pentru revista Biz Sorin Faur, director de resurse umane la firma de audit [i consultan]` financiar` BDO ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

International pentru [apte ]`ri \n care activeaz` compania. Dac` \n anii '80 se \ntâlneau \n Occident câteva cazuri izolate, tendin]a a luat amploare pân` la nivelul la care a devenit o abordare asumat` de c`tre conducere, \ncurajat` [i r`spl`tit`. Companiile performante, supuse unui demers permanent de reinventare, au \n]eles c` cea mai important` resurs` proprie este bazat` pe angaja]i [i, \n plus, mediul economic competitiv [i necesitatea de a ac]iona rapid la schimb`rile din pia]` \ncurajeaz` ini]iativele intraprenoriale. “Asumate con[tient “Incorect gestionat`, situa]ia poate duce de fapt la criz`, la insubordonare [i folosire abuziv` de resurse, intraprenorul deturnånd practic activitatea unit`]ii sale c`tre scopuri proprii prin decuplarea acesteia de la obiectivele [i cultura organiza]iei angajatoare.” SORIN FAUR, director de resurse umane, BDO Romånia

de c`tre top management, aceste ini]iative trebuie ancorate \n valorile firmei asigurând astfel perpetuarea [i valorificarea lor, deoarece, \n caz contrar, vorbind de persoane cu ini]iativ`, acestea fie vor p`r`si organiza]ia pentru altele mai flexibile, fie se vor gândi tot mai serios la \ntemeierea propriei companii”, adaug` Sorin Faur. Prin \nsu[i comportamentul similar antreprenorilor, intraprenorul are nevoie de libertate de mi[care [i exprimare, are capacitatea de a contesta structurile organiza]ionale existente, este preocupat \n permanen]` de eficien]a propriilor activit`]i pe care le \ntreprinde responsabil [i cu cel mai \nalt nivel de motivare. |n paralel, compania angajatoare controleaz` activitatea

intraprenorului prin rezultatele ob]inute [i prin resursele puse la dispozi]ie. De cele mai multe ori, ini]iativele intraprenoriale pornesc de la o singur` persoan`, dar se pot extinde cu repeziciune la un num`r mare de persoane. |n ceea ce prive[te meritul acestor ini]iative, cele mai multe laude sunt aduse intraprenorului, dar [i organiza]iei, pentru c` managerii firmei angajatoare accept` [i finan]eaz` o insul` de autonomie \n interiorul propriilor structuri. “Incorect gestionat`, situa]ia poate duce de fapt la criz`, la insubordonare [i folosire abuziv` de resurse, intraprenorul deturnând practic activitatea unit`]ii sale c`tre scopuri proprii prin decuplarea acesteia de la obiectivele [i cultura organiza]iei angajatoare”, mai spune directorul de resurse umane al BDO România. |n schimb, gestionate corect, ini]iativele intraprenoriale cresc exponen]ial productivitatea muncii [i asigur` validarea unor abord`ri altfel riscante: prin flexibilitate [i ini]iative, intraprenorul provoac` \n permanen]` conducerea firmei angajatoare [i o oblig` s` \[i dep`[easc` condi]ia luând \n calcul [i noi oportunit`]i. Aceste structuri au un grad mai ridicat sau mai sc`zut de autonomie, dar ca factor comun au la baz` un nou tip de management atât pentru angajator, cât [i pentru conducerea \ntreprizelor. Spre deosebire de rolurile tradi]ionale ale managementului \ntr-o companie, conducerea organiza]iei angajatoare \[i p`streaz` un rol important, dar diferit \n entitatea nou constituit`. Lipsa de implicare opera]ional` \n activitatea companiei formate este

Biz

management DE

OVIDIU NEAGOE

a[teptat` de la angajator, \n timp ce intraprenorul se ocup` de strategie [i implementarea acesteia [i \[i asum` r`spunderea complet` pentru rezultate. Similar unei b`nci finan]atoare, riscul finan]`rii companiei formate revine managerului companieimam`, care, spre deosebire de o banc`, are drept sarcin` principal` alinierea acestei noi entit`]i la obiectivele companiei, f`r` s` afecteze totu[i independen]a acesteia. |ntre manager [i intraprenor se stabile[te o rela]ie de colaborare, ca \ntre parteneri de afaceri, iar pentru a nu se crea confuzii \n privin]a autorit`]ii [i a lan]ului ierarhic, entit`]ile intraprenoriale trebuie semnalate corespunz`tor restului angaja]ilor. O astfel de ini]iativ` intraprenorial` num`r` \n jur de 10–12 angaja]i care pun accent pe inova]ie [i atingerea creativ` a scopurilor asumate. “Prin \ncurajarea \ntreprizelor, compania mam` \[i asigur` loialitatea angaja]ilor [i câ[tig` vitez` de reac]ie”, mai spune Sorin Faur.

ACCELERARE INOVATOARE “Dac` po]i s` \]i personalizezi cafeaua, ma[ina sau pantofii sport, de ce nu ai putea face acela[i lucru [i cu cariera?”, \[i \ncepea prezentarea la ZieleBiz 2010 Doina Patrubani, director al departamentului de Management Consulting din cadrul companiei Deloitte. Acest lucru este posibil prin Mass Career Customization (MCC), procedur` inovatoare care a fost implementat` [i \n cadrul subsidiarei din SUA a Deloitte. 68

Biz

Cu toate c` for]a de munc` a suferit schimb`ri \n ultima perioad` de timp, locurile de munc` nu s-au supus tendin]ei de schimbare, iar la baza procesului st` exact alinierea for]ei de munc` cu realit`]ile locului de munc`. Dup` 2007, for]a de munc` a trecut prin mai multe schimb`ri

Matematica loializ`rii Un studiu realizat de firma de cercetare GfK România arat` c` 4 din 10 angaja]i au un nivel ridicat de ata[ament fa]` de locul de munc`. |n tabelul de mai jos pute]i observa ce contribuie la cre[terea angajamentului salaria]ilor fa]` de compania angajatoare: Nivelul de angajament Activitatea profesional` Rela]ia cu managerul direct Conducerea companiei Sistemul de evaluare a performan]elor Echipa Dezvoltarea carierei Dezvoltarea personal`

3,68* 3,77 3,49 3,37 3,91 4,08 3,20 3,57

* Pe o scal` de la 1 la 5, unde 1 \nseamn` dezacord total, iar 5 acord total SURS~: GfK România

precum cre[terea impactului tehnologiei, a a[tept`rilor genera]iilor X [i Y, modificarea structurii familiale, dar [i cre[terea num`rului de femei din câmpul muncii. Printre beneficiile MCC se num`r` cre[terea loialit`]ii angaja]ilor, cre[terea productivit`]ii, sc`derea costurilor alocate reten]iei de personal sau cre[terea profitabilit`]ii. Dac` la prima vedere poate p`rea un avantaj doar pentru angaja]i, [i companiile care ar implementa MCC ar avea de câ[tigat. Un prim atuu ar fi dezvoltarea unui avantaj

strategic, diferen]ierea brandului de angajator pe pia]`, sprijinul managerilor prin transparen]` [i consisten]`, dar [i un planning mai bun pentru departamentele de resurse umane. Pe scurt, procesul porne[te de la premisa c` de-a lungul carierei oric`rui angajat se \nregistreaz` fluctua]ii ale gradului de angajament fa]` de carier`. |n primii trei ani de carier`, de exemplu, se \nregistreaz` o accelerare a carierei, \n timp ce \ntre 8 [i 14 ani ai carierei, când se presupune c` familia se \mbog`]e[te cu al]i membri, nivelul de engagement fa]` de locul de munc` urmeaz` un drum descendent. Cum astfel de fluctua]ii sunt normale pentru orice angajat, dac` se urm`re[te cre[terea pe termen lung, sistemul MCC permite oric`rui salariat s` lucreze de acas` o perioad` de timp, urm`rindu-se \n urm`torul ciclu o accelerare a carierei. “Cei mai mul]i angaja]i au spus «Vreau o accelerare \n carier`»”, arat` Doina Patrubani. |n plus, accelerarea \n carier` pare s` fie un factor important \n loializarea angaja]ilor. Un studiu realizat recent de portalul de recrutare BestJobs a ar`tat c` oportunit`]ile de avansare contribuie la loializarea angaja]ilor \n propor]ie de 10,45%, \n timp ce pachetul salarial conduce \n topul celor mai puternice motive de engagement al salaria]ilor cu 28,98%. Urmeaz` recunoa[terea meritelor (28,29%), echipa [i [eful direct (22,91%) [i provoc`rile aduse de munc` (9,37%). Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

management DE

OVIDIU NEAGOE

Angajament sub lumina reflectoarelor Companiile \n care parte din cultura organiza]ional` este dezvoltarea profesional` [i personal` constant` au [anse mai mari s` creasc` gradul de angajament al salaria]ilor

Cortina se ridic`. Sufleorii lipsesc cu des`vâr[ire. Improviza]ia o s` fie cuvântul de ordine. Actorii intr` pe scen` rând pe rând [i se desf`[oar`. De[i pare filmul unei piese de teatru, nu este a[a. Este un curs de training pentru dezvoltarea personal` [i profesional` prin teatru. “Am \nv`]at tehnici de autocontrol, ne-am «jucat» interpretând roluri, ne-am exersat dic]ia [i abilit`]ile oratorice [i am descoperit lucruri noi despre noi \n[ine [i despre echip`”, spune Larisa Petrini, Managing Partner la Saatchi & Saatchi PR. “Mi-am dat seama cât este de interesant s` experiment`m [i alte moduri de a comunica”, adaug` Petrini. Timp de trei luni, echipa local` a agen]iei de comunicare a participat la 70

Biz

workshop-urile organizate de Studio Amena [i a \nv`]at din secretele actoriei de la Daniela Nane. Nu au lipsit nici \nv`]area decript`rii rapide a semnalelor, exerci]ii de dezvoltare a aten]iei, a sim]ului de observa]ie, de memorare [i stimulare a imagina]iei, improviza]ie, mi[care scenic` sau analiz` gestual`. Pe lâng` cuno[tin]ele acumulate, angaja]ii au avut ocazia s` \[i descopere alte calit`]i, s` \[i cunoasc` mai bine colegii de birou, dar, cel mai important, s` \[i creasc` gradul de motivare [i de angajament fa]` de companie. “Cred c`, pe lâng` bagajul de cuno[tin]e noi acumulat, modul pl`cut \n care neam petrecut timpul [i am interac]ionat unii cu al]ii, \n final ne-a r`mas \ntip`rit` \n minte ideea c` nimic nu este imposibil [i putem prin for]e proprii s` schimb`m lucrurile”, arat` Larisa Petrini. {i planurile pentru echipa local` a Saatchi & Saatchi PR nu se opresc aici. De anul viitor, echipa agen]iei de comunicare va participa la un program de coaching [i, parte dintr-o serie de programe de teambuilding neconven]ional, vor lua parte la cursuri de scrim`, despre care se spune c` ajut` la \mbun`t`]irea timpului de reac]ie [i dezvoltarea abilit`]ii de a lua decizii sub presiunea timpului [i a mizei. “Tot pentru la anul ne gândim s` achizi]ion`m zmeie profesionale pe care s` le \n`l]`m din când \n când pe unul din aerodromurile din apropierea Bucure[tiului”, adaug` Larisa Petrini. Biz

CU CEO-UL LA TEATRU Furnizorul de training Trainart pune top managementul sub lumina reflectoarelor printr-un workshop din care vor putea deprinde tehnici de actorie, pe care le vor putea aplica pentru conducerea companiei. Capacitatea de leadership, \mbun`t`]irea lucrului \n echip`, gestionarea presiunii [i a rela]iilor tensionate, cl`direa \ncrederii \n sine sau adaptabilitatea la un mediu extern instabil sunt doar câ]iva dintre a[ii din mânec` pe care \i vor avea participan]ii dup` absolvirea cursului. Principalele provoc`ri \n trainingul prin teatru pentru CEO le reprezint` stimularea capacit`]ii mentale de dep`[ire a barierelor [i de a face alegeri independente, precum [i stimularea sentimentului de empowerment.

ANTRENAMENT CU OVA}II Un alt curs pentru dezvoltarea personal` [i profesional` prin teatru este propus de Funda]ia Calea Victoriei, care a[teapt` \nscrierile actorilor de ocazie pân` la jum`tatea primei luni din 2011. La finele workshopului, “actorii amatori” vor dobândi, printre altele, capacitatea de a folosi mai bine toate modalit`]ile de comunicare direct`, verbal` [i nonverbal` [i capacitatea de a controla emo]iile [i r`bdarea \n toate situa]iile \n care sunt pu[i. |n cele 10 [edin]e ale atelierului studen]ii vor practica, prin jocuri [i exerci]ii interactive, improviza]ie pe teme date, exerci]ii de relaxare, dic]ie sau tehnici de contra-replic`. ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

LIFE

CR~CIUNUL |N ECHIP~ pag. 73

RUGBY Un eseu latino-american pag. 74-75 GADGET Un Cr`ciun c창t 4 pag. 76-77 AUTO 11 pentru 2011 pag. 78-79 Biz

life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

S`rb`tori cu “buchet” italian Distribuitorul de b`uturi alcoolice Granddis a lansat \n România vinul spumant premium Rose Mary produs de compania Santero \n Italia, atacând o pia]` a vinurilor efervescente estimat` la 45 de milioane de euro \n 2009. Compania are o tradi]ie de peste 50 de ani, iar \n prezent de]ine o capacitate de produc]ie de 20 de milioane de sticle pe an, majoritatea destinate exportului. Vinul spumant provine din Piemonte, o zon` viticol` extrem de apreciat`. Rose Mary este un vin spumant demisec, ob]inut din struguri atent selec]iona]i [i destinat publicului modern [i preten]ios \n ceea ce prive[te consumul [i stilul de via]`. Vinul are o culoare galben – pai, beneficiaz` de un gust intens [i echilibrat, cu arome delicate [i note fructate.

MUTILARE ARTISTIC~, ESTETICA REZIST~ Muzeul Na]ional de Art` al României \mpreun` cu Institutul Na]ional pentru Studierea Holocaustului din România a[teapt` publicul bucure[tean pân` pe 13 februarie la expozi]ia “Destine la r`scruce: Arti[ti evrei \n perioada holocaustului”. Expozi]ia \[i propune s` demonstreze c` evenimentele din ]ar` din perioada Holocaustului au distrus iremediabil un mediu artistic efervescent, aflat \n concordan]` cu european`.

Dup` s`rb`torile de iarn`, care, printre altele, \nseamn` de cele mai multe ori [i cre[terea \n greutate, este timpul pentru arderea caloriilor. Vestea bun` pentru to]i iubitorii de mi[care vine de la compania Garmin International, care a lansat recent dou` modele de ceas de fitness, Forerunner 410 [i 210. Cu un design aerodinamic, ceasurile dispun de inelul touch bezel, un dispozitiv pentru m`surarea ritmului cardiac, precum [i de func]ii noi de software \mbun`t`]ite comparativ cu modelele anterioare. {i inelul touch a fost \mbun`t`]it, astfel \ncât s` permit` alerg`torilor s` navigheze [i s` selecteze func]ii din mers, \n orice condi]ii de vreme. Cu modelul Forerunner 410 utilizatorii pot personaliza pân` la trei pagini, ce con]in peste 30 de tipuri de date, iar \n plus se poate determina câte câmpuri de date se vor afi[a. Atunci când utilizatorii seteaz` sesiuni avansate pe modelul 410, ceasul de fitness devine eficient ca un antrenor personal.

Biz

Probabil f`r` vreo leg`tur` direct` cu diferen]a de fus orar de pe axa Bucure[ti – Londra [i fatidica or` cinci, când britanicii savureaz` un ceai fierbinte cu lapte, Funda]ia Calea Victoriei propune din 19 ianuarie, de la aceea[i or` 17:00 GMT (19:00 ora local`), un seminar inedit despre istoria ceaiului. Aici, cursan]ii vor \nv`]a la o cea[c` de ceai diferen]ele dintre tipurile de ceai, precum [i modurile specifice de preparare din ]`rile asiatice, Marea Britanie [i SUA. Participan]ii vor afla cum se servea ceaiul la curtea imperial` chinez` [i, mai ales, despre variet`]ile ceaiului din China, de la cel alb pân` la Lapsangsouchong, ceaiul cu gust de fum. Cursul \[i propune s` treac` participan]ii prin istoria ceaiului [i evolu]ia ritualului \n diverse state: de la ceremonia ceaiului din Japonia la diferen]ele din India dintre Assam [i Nilgiri [i la asocierea acestora cu condimente [i lapte \n preparare. De[i B`trânul Continent a importat ceaiurile, aici s-au n`scut ceaiurile ruse[ti [i engleze[ti, iar peste ocean o \nc`rc`tur` de ceai aruncat` \n ap` a reu[it s` schimbe istoria SUA.

manifest`rile din arta

Timp pentru mi[care!

Ceaiul de la ora [apte

Confort, regåndit la rece Ca \n fiecare sezon rece, una dintre principalele atrac]ii din zona Bâlea Lac, Ice Hotel, revine dup` cinci ani consecutivi cu un nou concept: hotelul din ghea]` va fi dedicat anul acesta pietrelor pre]ioase. “Ice Hotel – Lights and Stones” va fi inaugurat pe 24 decembrie, iar turi[tii care vor s` se cazeze \n una dintre cele 14 camere o vor mai putea face pân` la sfâr[itul lunii aprilie a anului viitor. Complexul va include Ice Bar, Ice Restaurant [i o expozi]ie de statui din ghea]`, iar camerele vor c`p`ta nuan]ele unor pietre pre]ioase [i semipre]ioase precum: topaz, diamant, smarald sau ametist. Pentru respectarea tradi]iei edi]iilor trecute, Ice Hotel 2011 va cuprinde [i \n acest sezon o serie de ac]iuni gândite special pentru s`rb`torile de iarn`, printre care [i activit`]i de tipul team-building. Suprafa]a total` de construc]ie a hotelului va fi de aproximativ 650 de metri p`tra]i [i fiecare camer` va fi dotat` cu un pat dublu.

cadouri

TOPUL CELOR MAI INSPIRATE 10 CADOURI DE CR~CIUN: 1. Vin 2. Voucher pentru cadouri 3. Abonament la o revist` 4. |nc`lzitor pentru cea[ca de cafea 5. Mini stereo deck pentru iPod 6. Pr`jituri de cas` 7. Scaun pentru masaj 8. Portcard 9. Hus` pentru telefon sau iPod 10. Ceas cu alarm` pentru c`l`torii

DAR DIN DAR SE FACE... ECHIP~ Ave]i probleme când v` gândi]i ce s` le lua]i de Cr`ciun colegilor de serviciu? V` ajut`m cu un clasament al celor mai inspirate daruri de acest fel, realizat de asianjobportal.com. Cu toate c` timpul petrecut la a doua cas`, biroul, este adesea mai mare decât cel petrecut \n mijlocul familiei, nu de pu]ine ori membrii aceleia[i echipe de lucru cunosc pu]ine am`nunte despre pasiunile, preferin]ele sau obiectele care le aduc zâmbetul pe buze colegilor. Apropierea s`rb`torilor de iarn` ne face pe fiecare dintre noi s` petrecem din ce \n ce mai mult timp \n fa]a rafturilor magazinelor, cu o singur` \ntrebare \n gând: “Oare o s`-i plac`?”. Odat` cu lansarea unui top 10 al celor mai potrivite cadouri pentru colegii de la birou, site-ul de recrutare asianjobportal.com r`spunde afirmativ la \ntrebarea de mai sus [i contribuie la sc`derea timpului petrecut \n goana dup` cadoul de Cr`ciun. Biz

Biz

life rugby DE

CRISTIAN CHINA-BIRTA

UN ESEU LATINO-AMERICAN

Am c`l`torit mii de kilometri spre sud [i am descoperit pasiunea pentru rugby a unei na]iuni \nnebunite dup` fotbal. Dar [i dou` ora[e pline de contraste. 74

Biz

Când pleci din România spre America de Sud, por]i \n bagaj [i cli[eul c` “ei sunt mai \n urm` decât noi”. {i te sim]i, oarecum, superior. Apoi, dup` ce zbori peste 12.000 km [i ajungi la destina]ie, \]i dai seama c` lucrurile nu stau chiar a[a. Dar c` nici noi, acas`, nu st`m atât de r`u pe cât ne place s` ne v`it`m. Am \nso]it echipa na]ional` de rugby a României \n America de Sud. Destina]ia era Montevideo, unde urma s` juc`m cu Uruguayul \n primul meci din barajul pentru calificarea la Campionatul Mondial de anul viitor din Noua Zeeland`. Dar aclimatizarea am f`cut-o la Buenos Aires, ceea ce ne-a prilejuit câteva plimb`ri prin aceast` megametropol`. Un ora[ de 13 milioane de oameni, care, spre deosebire de ce suntem noi obi[nui]i acas`, te surprinde prin spa]iile largi ([i pentru bulevarde, dar [i pentru superbele gr`dini) [i

prin \n`l]area pe vertical`. E ca [i cum argentinienii au vrut s` foloseasc` fiecare spa]iu pentru a se sim]i bine [i au ales varianta cl`dirilor foarte \nalte pentru a-[i atinge acest obiectiv. {i au reu[it, c`ci Buenos Aires e un ora[ fascinant, o combina]ie de Europa [i SUA, de bog`]ie [i de s`r`cie, de frumos [i de urât. Pentru un român, parcul lor auto este surprinz`tor. Cel mai probabil c` mai mult de jum`tate din ma[inile care circul` acolo pe strad` nu ar trece de ITP la noi. Sunt atât de vechi, \ncât te a[tep]i ca din multe s` vezi cum \ncep s` cad` piese. Am v`zut foarte multe Dacii break, construite undeva prin anii '80. Am \ntrebat un taximetrist de ce nu \[i cump`r` ma[ini mai noi. Replica lui a fost pe atât de simpl`, pe cât de plin` de \n]eles: “Dar de ce?”, m-a \ntrebat el mirat, “asta nu merge,

rugby nu e bun`?”. Moment \n care mi-am adus aminte de românii cu credite \n banc` pentru a-[i cump`ra o ma[in` de care, de fapt, nu au cu adev`rat nevoie... Este oarecum descurajant s` vezi c` ai c`l`torit jum`tate de glob ca s` consta]i c` exist` diferen]e foarte mici \ntre ce g`se[ti la noi \n magazine [i ce g`se[ti aici. Brandurile sunt diferite, desigur, dar \n rest cam acelea[i produse. Diferen]a este f`cut`, ca [i \n cazul nostru, de produsele de artizanat. Dar, raportat la restul, \n procent foarte mic. În Montevideo, contrastul dintre cei boga]i [i cei s`raci e [i mai vizibil. Acolo exist` un fel de Riviera francez` a Americii de Sud, dar [i cartiere prin care m-am plimbat cu fiori pe [ira spin`rii. De altfel, e[ti avertizat \nc` de la aeroport s` nu te aba]i de la rutele turistice, c`ci nu se [tie ce se poate \ntâmpla. Ma[inile aici parc` sunt [i mai vechi decât \n Buenos Aires. Dar nim`nui nu-i pas`. Nici m`car poli]iei, care parc` nici nu exist`, a[a de rar vezi câte un poli]ist. Pe bulevardul principal e plin de tarabe cu “fur`ciuni”, de la CD-uri [i DVD-uri cu filme [i muzic` la gen]i Gucci sau Armani, vândute la vedere, f`r` nicio problem`. Ba mai mult, astfel de pirat`ri g`se[ti [i \n magazine. Pentru mine, ca român-european, a fost surprinz`tor s` v`d a[a ceva. S` revenim la rugby. Cu regret o spun: Uruguay este o na]iune mult mai rugbistic` decât noi. Acolo g`se[ti cam peste

tot tricouri, steaguri, fulare, insigne cu Los Torres, echipa lor na]ional` de rugby. La noi, singurul loc de unde po]i cump`ra a[a ceva este magazinul Federa]iei Române de Rugby. Într-o plimbare de câteva sute de metri pe bulevardul principal din Montevideo, am fost salutat de vreo 20 de oameni (purtam tricou cu Rugby România) [i “amenin]at” c` ne vedem mâine la stadion. La meciul desf`[urat pe stadionul Charrua, pe un teren mizerabil, pe care juc`torii no[tri l-au numit p`[une, au fost prezen]i cam 7.000 de oameni. Cu petarde, fumigene, tobe, steaguri, un spectacol. De altfel, publicul a pus o mare presiune pe mai tinerii no[tri juc`tori, care nu s-au reg`sit \n joc [i care nu au f`cut deloc o partid` bun`. {i România a avut o galerie format` din 17 oameni, cu o presta]ie extraordinar`, reducând de multe ori la t`cere miile de uruguayeni. Meciul \n sine a fost unul slab. S-a \ncheiat cu un scor de egalitate, 21-21, care rar se vede \n rugby. Am \nceput bine, dominând categoric prima repriz` [i aducând lini[te \n tribune. Dar dup` pauz` am abordat meciul cu o fric` inexplicabil`, oferindu-le uruguayenilor posibilitatea s` se apropie \ncet-\ncet de noi [i pe finalul meciului s` egaleze. De apreciat echipa gazd` pentru devotamentul extraordinar de care a dat dovad` \n teren. Juc`torii no[tri spuneau dup` meci c` uruguayenii “au jucat

numai cu sufletul”. Pentru c`, din punctul de vedere al abilit`]ilor de joc, românii sunt superiori la toate capitolele. Cu toate acestea \ns`, rezultatul a fost unul de egalitate. Sigur c`, dup` un astfel de rezultat, noi avem prima [ans` la calificarea \n meciul retur. B`ie]ii no[tri au vrut s` câ[tige [i \n Montevideo, dar s-au adunat [i drumul foarte lung, [i pu]inele antrenamente efectuate \mpreun`, c`ldura foarte mare (\n Uruguay e prim`var` spre var`), iar rezultatul a fost unul considerat mul]umitor [i atât de \ntreaga delega]ie româneasc`. Am apreciat pe tot parcursul deplas`rii atitudinea pre[edintelui federa]iei noastre, Alin Petrache, [i a secretarului general Florin Matei, care [i-au dep`[it cu mult atribu]iile de serviciu. Dar au f`cut-o \n sensul bun, prezen]a lor fiind extrem de important` [i pentru moralul b`ie]ilor, dar [i pentru rezolvarea inerentelor probleme de organizare ivite pe parcurs. Mi-a pl`cut la stafful Federa]iei faptul c` [i-au notat ori de câte ori ceva nu mergea cum trebuie [i, spre deosebire de atâ]ia al]ii din func]ii de conducere de pe la noi, recuno[teau problema, discutau cum s` o rezolve [i cum s` nu se mai loveasc` de ea pe viitor. Biz

La \nchiderea edi]iei: Echipa României s-a calificat la Cupa Mondial` 2011, \nvingând la Bucure[ti cu 39-12 selec]ionata Uruguayului.

Biz

life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

Un Cr`ciun cât

Mo[ Steve Jobs cu plete dalbe ne aduce iPhone 4, un dar excelent pentru cei care apreciaz` designul, tehnologia [i via]a tr`it` din plin.

Biz

Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu când m` gândesc la iPhone 4, pe care l-am avut \n teste vreme de o s`pt`mân`, parc`-mi salt` [i acum inima de bucurie! Dar [i de triste]e, fiindc` ne-am desp`r]it. Experien]a este unic`, \nc` de la deschiderea cutiei,

simpl`, dar de o ergonomie cuceritoare. Din start v` spun c` iPhone 4 este un telefon cu greutate. Dac` 137 de grame nu v` spun mare lucru, afla]i c` buzunarul hainei va sim]i din plin prezen]a noului iPhone, care va fi aproape imposibil de pierdut.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

gadgets De[i m` \ndoiesc c` ar putea petrece prea mult timp \n buzunar, fiindc` este aproape imposibil s` nu sim]i permanent nevoia s` butonezi ceva. De[i butonat este impropriu spus, fiindc` sunt cinci butoane de toate. Cel de “Home” v` va aduce \n ecranul principal din orice aplica]ie sau meniu, cel de On/Off din partea de sus are [i func]ie de blocare (\nchidere) [i deblocare a ecranului, iar \n lateral stânga se afl` butoanele de volum, respectiv cel care activeaz` / dezactiveaz` modul “Silent”. |n rest, va trebui s` v` descurca]i ap`sând pe ecran. {i am ajuns la ecran. Dac` s-ar da Oscaruri pentru ecrane de telefoane mobile, iPhone 4 ar câ[tiga f`r` probleme la toate categoriile: claritate, luminozitate, sensibilitate la atingere, calitatea imaginii. Cred c` pe ecranul unui iPhone 4 se poate face lejer o expozi]ie de pictur` pe boabe de orez la care toat` lumea s` \n]eleag` exponatele. De aceea vizualizarea paginilor de internet sau a mailurilor se face excelent. Am m`rit [i mic[orat la exasperare paginile de web, \ncercând s`-l prind cu jum`t`]i de m`sur`, dar claritatea era mereu la \n`l]ime. Cred c` a[

putea urm`ri chiar [i un film HD pe acest telefon f`r` s` m` plâng de dimensiunile liliputane ale personajelor. Cât prive[te navigarea pe web, am profitat din plin de re]eaua 3G [i EDGE de la Orange [i experien]a online a fost excelent`. Mai pu]in la mine acas`, unde re]eaua 3G se \nc`p`]âna s` nu func]ioneze decât \n baie. |n schimb, la metrou internetul merge brici, motiv pentru care cele mai multe tweet-uri “mobile” le-am dat de sub p`mânt. Conectat la iTunes, am burdu[it rapid iPhone-ul cu aplica]ii [i jocuri (da, am jucat Angry Birds aproape pân` la epuizare, dar [i Avatar, Need for Speed Shift sau Assassin's Creed), am testat Facebook [i Yahoo Messenger. {i, evident, am f`cut poze, inclusiv la ZileleBiz – \ntr-adev`r, iPhone-ul poate \nlocui aparatul foto digital pentru cei care nu au preten]ii exagerate de la fotografiile pe care le fac. La finalul s`pt`mânii de teste, mi-a fost foarte greu s` m` despart de noul meu “best friend”, iPhone 4. Am f`cut-o cu un oftat lung [i cu promisiunea c` nu va fi ultima dat` când ne \ntâlnim. Ce p`rere ai, Mo[ Cr`ciun?

DATE TEHNICE \N~L}IME: 115,2 mm 58,6 mm GROSIME: 9,3 mm GREUTATE: 137 grame MEMORIE: 16 / 32 GB CONECTIVITATE: UMTS/HSDPA/HSUPA, GSM/EDGE, Wi-Fi, Bluetooth 2.1 ECRAN: multi-touch, 960x640, diagonal` 3,5 inch BATERIE: standby pân` la 300 de ore, timp de convorbire 2G – pân` la 14 ore, 3G – pân` la 7 ore, Internet 3G – pân` la 6 ore, Wi-Fi – pân` la 10 ore L~}IME:

Biz

life motor

GABRIEL BÂRLIG~

pentru 2011

La final de an, ai dou` op]iuni: s` prive[ti spre ce a fost sau spre ce va fi. |n domeniul auto, aproape \ntotdeauna este mai bine s` prive[ti spre viitor. De aceea, am ales 11 modele de ma[ini pe care merit` s` le urm`ri]i ([i, de ce nu, s` le cump`ra]i) \n 2011.

De]ine deja titlul de cea mai rapid` ma[in`, cu o vitez` maxim` de 431 km/h, iar motorul dezvolt`... 1.200 CP. Oficial, viteza de top este 415 km/h, “pentru a proteja cauciucurile”, dup` cum spune produc`torul. La mul]i ani!

McLaren MP4 12-C

Bugatti Veyron 16.4 Super Sport

Este inspirat` din ma[ina de Formula 1 McLaren MP4/1, din 1981. Dar asta este singura leg`tur` cu trecutul. Motorul V8 de 3,8 litri dezvolt` 600 CP la o greutate a ma[inii de numai 1.300 kg.

Minima[inile de ora[ au acum [i o reprezentant` de lux, noua Cygnet de la Aston Martin. Motorul de 1,3 litri produce 98 CP, având emisii de CO2 de 110 g/km, [i consum` 4 litri / 100 km.

Toyota Scion tC

Aston Martin Cygnet De[i nu va ap`rea \n showroom-urile din Europa, fiind destinat` \n principal tinerilor americani, Scion tC arat` prea bine ca s` nu apar` \n selec]ia pentru 2011. Ma[ina are un motor de 2,5 litri, care ofer` 180 CP.

Cadillac CTS Coupe Exponent al noii linii de design de la Cadillac, coupe-ul CTS este o ma[in` sportiv` cu dot`ri de lux care ar trebui s` revigoreze brandul american. Vârful de gam` are o motorizare V8 de 6,2 litri, care arunc` \n lupt` 556 CP.

Biz

motor Ford Edge Sport

Mai sportiv [i mai \ndr`zne] decât predecesorul din 2009, noul Ford Edge Sport impresioneaz` prin putere sporit` dar [i eficien]` mai mare. Motorul de 3,7 litri Ti-VCT produce 305 CP, dar consum` doar 7,6 litri / 100 km \n ora[.

SAAB 9-4X

Este un crossover care respect` \n mare parte conceptul prezentat la Detroit \n urm` cu aproape trei ani. Designul are puncte comune cu Saab 9-5, iar la motoriz`ri varianta de top este un turbo de 2,8 litri [i 300 CP.

Tesla Roadster 2.5

O ma[in` electric` nu mai \nseamn` de mult o ma[in` urât` sau cu performan]e slabe. Iar noua Tesla Roadster 2,5 are un motor cu induc]ie care dezvolt` 288 CP, lansând bijuteria de la 0 la 100 km/h \n doar 3,7 secunde.

Noua genera]ie tocmai ce a ajuns [i \n showroom-urile din România [i face cinste categoriei Sport Activity Vehicle. Modelul combin` elegan]a urban` cu agilitatea robust`. Motorul pe benzin` cu [ase cilindri \n linie dezvolt` 306 CP.

Japonezii de la Subaru fac ma[ini sport excep]ionale, iar noua Impreza WRX nu face excep]ie. Vine \n dou` variante de caroserie, sedan [i hatch, cu motor de 265 CP [i unde mai pui c` \n el poate \nc`pea toat` familia!

BMW X3

Subaru Impreza WRX

Mazda2 (Facelift) Micu]a compact` arat` acum mult mai sportiv, \n timp ce la interior a fost f`cut un upgrade de design [i materiale. Toate motoriz`rile sunt Euro 5, dezvoltând pân` la 102 CP.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

opinie

Criza [i r`sturnarea valorilor la romåni

ANDI DUMITRESCU, Managing Director, GfK România

Biz

Probabil c` niciodat` \n istoria noastr` nu au avut loc transform`ri semnificative \ntr-o perioad` atât de scurt` de timp, de numai doi ani. Barometrul de \ncredere a consumatorilor realizat de GfK pentru Comisia European` a atins \n 2010 cel mai sc`zut nivel, putând fi numit mai degrab` “Barometrul de ne\ncredere a consumatorilor”. De asemenea, rezultatele studiului Roper Report al GfK arat` c` valorile românilor s-au modificat radical din 2008 pân` \n 2010, de la “Putere” c`tre “Tradi]ie”. Anul 2010, cel pu]in \n prima sa jum`tate, a fost marcat de atingerea multor minime negative, atât la nivelul \ncrederii popula]iei \n situa]ia economic` prezent` [i cea viitoare, cât [i la nivelul consumului. Oamenii au resim]it puternic efectele crizei asupra propriului buzunar. Pentru trei sferturi dintre români, criza s-a dovedit a fi mai sever` decât se a[teptau, v`zându-se nevoi]i s` reduc` la sânge cheltuielile [i s` se mul]umeasc` cu strictul necesar. Astfel, consumul casnic \n FMCG a cunoscut prima reducere (de 4%) din ultimul deceniu, \n vreme ce vânz`rile de bunuri de folosin]` \ndelungat` au sc`zut mult mai dramatic, cu 15% \n trimestrul al doilea 2010 fa]` de aceea[i perioad` din 2009. Climaxul a fost atins \n iulie, cea mai fierbinte lun` la propriu [i la figurat, odat` cu punerea \n aplicare a planului de recesiune al guvernului – t`ierea salariilor bugetarilor [i cre[terea TVA. Nivelul pesimismului a atins la acel moment, cum era [i firesc, minime istorice, confirmate de Barometrul de \ncredere. |n ciuda acestor m`suri de austeritate, coroborate cu rata tot mai mare a [omajului, românul [i-a dovedit o dat` \n plus abilit`]ile de supravie]uitor. {i-a dat seama c` este esen]ial s` \nve]e s` se adapteze foarte

repede la noile condi]ii ale pie]ei, s` fie mai inteligent [i mai planificat \n cheltuieli [i s`-[i ajusteze stilul de via]`, priorit`]ile [i valorile pornind de la aceast` stare de fapt. Conform Roper Report, valorile care au prins contur \n 2009 au fost confirmate [i \nt`rite \n 2010, ceea ce a consolidat “con]inutul” tradi]ional precum familia, nevoia de securitate, de stabilitate, respectul pentru \nainta[i [i, mai ales, credin]a. Dac` \n 2008 era pregnant` nevoia de afi[are a statutului [i de recunoa[tere, \n 2010 românul s-a \ntors mai mult spre valorile de baz`. La nivelul comportamentului de consum, oamenii au \nceput s` devin` mai aten]i cu banii, s` caute cì de a cheltui mai pu]in, s` mearg` mai rar la cump`r`turi \n care \[i umplu co[ul, s` aleag` variantele care s` le permit` s` p`streze cât mai multe categorii \n consum, dar s` le [i ofere cel mai avantajos raport pre]/cantitate. Ultimele luni ale anului au venit cu o \ncercare de “revenire la matc`”. Dup` [ocul confrunt`rii cu ce a fost mai rù, o u[oar` revenire a optimismului s-a resim]it \n aceast` toamn`. Astfel, datele din Barometrul de \ncredere a consumatorului din noiembrie arat` o diminuare a pesimismului comparativ cu primele luni din an. Chiar dac` este \nc` nota dominant` pentru români, majoritatea a[teptându-se ca lucrurile s` evolueze rù \n continuare, fa]` de prima parte a anului se \nregistreaz` o sc`dere a nivelului pesimismului. {i, chiar dac` r`mâne cel mai accentuat comparativ cu alte ]`ri din regiune, este bine s` vedem [i partea bun` a lucrurilor [i anume c` nu a continuat accentuarea pesimismului [i c` premisele pentru aceast` perioad` din an sunt unele de stagnare. Pe acest fond, rezultatele studiului GfK TEMAX, cel care monitorizeaz` pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat`, au adus [i ele ve[ti ceva mai bune pentru trimestrul al treilea, ar`tând o u[oar` cre[tere pentru majoritatea sectoarelor de pia]` fa]` de trimestrul doi. |n continuare \n 2011, consumatorii nu vor fi dispu[i s` \[i asume niciun risc [i vor cùta informa]ii pentru a lua cea mai bun` decizie cu privire la achizi]iile lor. |n acela[i timp, ei \nva]` din experien]a celorlal]i, astfel \ncât “word-of-mouth”-ul are o greutate din ce \n ce mai mare. Desigur, 2011 nu are cum s` aduc` evolu]ii pozitive. M` a[tept ca \n prima parte a anului chiar s` ne fie mai greu. Totu[i, am speran]e pentru cea de-a doua jum`tate, când m` a[tept la o \mbun`t`]ire.