Biz 207- EURO..PA

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 207 • 15 - 28 februarie 2011• 6,5 lei

EURO PA Visul politic al Europei unite risc` s` fie spulberat de interese economice tot mai discordante.

Soarta Uniunii [i a României se joac` acum la Bruxelles

proiect special

Biz de Bruxelles Nr. 207

De la politic` la afaceri, de la diamante la ciocolat`, de la Comisia European` la antreprenori români, echipa Biz v` ofer` un num`r realizat integral \n capitala Europei

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Jurnalism f`r` frontiere A

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro ISSN 1454-8380

m vrut s` realiz`m un num`r special dedicat influen]ei politice [i economice pe care Europa o are asupra României [i s` eviden]iem ce le rezerv` viitorul oamenilor de afaceri din România. Am pornit \n minte cu identificarea [i intervievarea cât mai multor anali[ti [i consultan]i de lobby [i de business, care s` ne poat` oferi o viziune de ansamblu a pie]elor europene, [i am reu[it s` realiz`m o revist` cu adev`rat de colec]ie, pe care v-o recomand cu t`rie. Totul a fost posibil datorit` unei decizii radicale: am mutat pentru cinci zile redac]ia revistei Biz la Bruxelles. Un proiect \ndr`zne] care a uimit to]i interlocutorii, f`r` excep]ie, dar care a demonstrat tuturor [i mai ales nou`, echipei, ce putem face.

N-a[ fi putut s` v` invit acum s` descoperi]i \n paginile Biz ce au Belgia [i Bruxelles-ul mai bun [i frumos de oferit dac` n-a[ fi avut al`turi de mine, de mai bine de un an, o echip` de jurnali[ti pe care m` pot baza \n fiecare clip`. Ei sunt oamenii care au f`cut posibil Biz de Bruxelles. Echipa Biz este o emblem` a ceea ce se poate numi \n acest moment profesionalism, cu jurnali[ti neobosi]i afla]i mereu \n c`utarea informa]iilor esen]iale pentru cititori. e la idee la [edin]a editorial` \n care am \nceput s` propunem subiectele pentru acest num`r n-a fost nevoie decât de 24 de ore. Curajul ne-a fost r`spl`tit \nsutit [i am pus rapid pe picioare ceea ce azi se nume[te Biz de Bruxelles. Proiect ini]iat [i realizat \n mai pu]in de dou` luni de la prima idee spus` \n glum`: ce-ar fi s` facem un Biz peste grani]ele ]`rii, \ntr-o mare capital` european`?

Nimic nu-mi place mai mult decât s` v`d cum o idee nou` este pus` \n practic` sau s` lucrez cu oameni entuzia[ti care nu [i-au pierdut pofta de via]`. Dac` \n iulie anul trecut am reu[it s` realiz`m revista \ntr-un spa]iu public \n doar 48 de ore, ni s-a p`rut firesc acum s` atac`m noi frontiere. {i dac` am reu[it s` le cucerim, totul se datoreaz` seriozit`]ii interlocutorilor no[tri. Tot programul stabilit din Bucure[ti, pe e-mail [i telefon, a decurs minu]ios punct cu punct, interviu dup` interviu, [edin]` foto dup` [edin]` foto, cu \ntâlniri realizate pe ceas.

Manifestul Biz cu care am pornit la drum \n octombrie 2009, când am preluat revista, a fost simplu, dar \ndr`zne]: s` facem coper]i irealizabile, s` scriem story-uri exclusive [i s` ne reinvent`m permanent. Am ales atunci, \n momentul de criz` al printului, s` demonstr`m c` se pot face proiecte complexe [i \ndr`zne]e pe hârtie. Am vrut s` ar`tam c` \n criz` putem fi o revist` de business creativ` [i de succes.

Pentru 2011 ne propunem s` dep`[im mereu noi frontiere, s` surprindem la fiecare num`r [i s` reflect`m lumea afacerilor la nivelul colegilor europeni.

Pe lâng` planurile editoriale pe care le-am gândit pentru acest an v` vom surprinde [i prin complexitatea proiectelor [i inova]iile \n print pe care le-am pornit chiar cu acest num`r, al`turi de noul partener pe care \l am din luna ianuarie la revista Biz, compania Grafic` [i Tipar, condus` de Drago[ B`lan.

Povestea Biz continu`!

D

Tipografie: RH Printing MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 207 • 15 - 28 februarie 2011• 6,5 lei

EURO PA Visul politic al Europei unite risc` s` fie spulberat de interese economice tot mai discordante.

Soarta Uniunii [i a României se joac` acum la Bruxelles

proiect special

Biz de Bruxelles Nr. 207

De la politic` la afaceri, de la diamante la ciocolat`, de la Comisia European` la antreprenori români, echipa Biz v` ofer` un num`r realizat integral \n capitala Europei

12

Europa se destram` sau nu?

30

Europarlamentarii români, \n vizor

20

Profesori de lobby

40

Politica implic`rii active

26

Descindere \n plenul Parlamentului European

42

România trebuie s`-[i asume rolul european

44

Pleca]i cu afaceri la Bruxelles

50

Ecologia schimb` strategia \n minerit

52

|n Belgia mereu merge o bere

58 61 62

Savoare de Bruxelles \ntr-o gauffre

64 70

Diamantele sunt eterne, recesiunea, nu

76

Lec]ia grevei belgiene

Pove[ti din regatul ciocolatei C창nd secretul e lipsa secretelor Bruxelles, un ora[ mic pentru o echip` mare

agend` Consens la priz` Milioane de celulare, un singur tip de alimentator – s-a dat startul pentru Uniunea European` a \nc`rc`toarelor de telefoane mobile, la care particip` 14 produc`tori DE GABRIEL BÂRLIG~

|ntrebarea “Cine are un \nc`rc`tor de Nokia sub]ire?” s-ar putea s` dispar` \n curând din uz. {i pute]i \nlocui Nokia cu alte 13 m`rci de telefoane mobile, fiindc` \n câteva luni ve]i putea cump`ra noile \nc`rc`toare universale pentru celulare.

Desigur, ele nu se vor potrivi cu multe din vechile telefoane, dar important este faptul c` toate aparatele noi vor avea mult dorita muf` comun`. |n Uniunea European` exist` circa 500 de milioane de telefoane mobile, de diverse forme [i tipuri, care au \n total 30 de tipuri diferite de \nc`rc`tor. Aceste diferen]e duc la producerea a peste 4

Biz

51.000 de tone de de[euri electronice pe an \n Uniunea European`.

La ini]iativa Comisiei Europene [i DigitalEurope au aderat pân` acum Apple, Emblaze Mobile, Huawei Technologies, LG, Motorola, NEC, Nokia, Qualcomm, Research In Motion (RIM), Samsung, Sony Ericsson, TCT Mobile (ALCATEL), Texas Instruments [i Atmel. |mpreun`, aceste m`rci reprezint` peste 90% din totalul telefoanelor mobile vândute ast`zi \n Europa.

Solu]ia tehnic` are la baz` standardul Micro-USB – telefoanele mobile vor fi dotate cu muf` compatibil` cu acesta, la cap`tul cel`lalt al firului fiind un cap USB normal, care se introduce \n componenta ce se alimenteaz` de la priz`.

“Prin lansarea acestui \nc`rc`tor universal va sc`dea cererea pentru noi echipamente de acest tip, având \n vedere c` \nc`rc`toarele vor putea fi refolosite la produsele viitoare. Astfel se vor reduce cantitatea de de[euri electronice [i impactul asupra mediului”, a spus la lansare Bridget Cosgrave,

AGEND~

{TIRI

director general la DigitalEurope, asocia]ia european` a industriei IT&C. Practic, utilizatorii vor putea cump`ra telefonul mobil f`r` \nc`rc`tor, ceea ce ar putea aduce o sc`dere a pre]urilor, \ns` reprezentan]ii Comisiei Europene s-au gr`bit s` precizeze c` nu pot interveni \n politicile de pre] ale produc`torilor.

Principala dificultate a fost stabilirea standardului unic la care s` adere cei 14 produc`tori, dar acesta a fost publicat \n decembrie 2010, a[a c` de acum companiile pot \ncepe s` pun` \n vânzare noile \nc`rc`toare universale.

Standardul nu este exclusiv european, el putând fi adaptat de orice companie din lume.

MEDIU EVAZIUNE FISCAL~ {I LA TAXELE DE MEDIU

FOTBAL

Cu criza \n ofsaid Pentru prima oar` \n istoria fotbalului, cele mai bogate 20 de echipe de club au \nregistrat venituri de aproape 4,3 mld. euro, \n sezonul 2009 – 2010. Veniturile celor mai bogate 20 de cluburi de fotbal din lume au \nregistrat o valoare total` de peste 4 mld. euro, \n cre[tere cu 8% fa]` de sezonul trecut, conform Deloitte. Prima pozi]ie, pentru a [asea oar` consecutiv, este ocupat` de clubul spaniol Real Madrid, cu venituri de 438,6 mil. euro, urmat de FC Barcelona cu 398,1 mil. euro. Toate cele 20 de echipe calificate \n raportul realizat de Deloitte provin din ligi europene puternice, precum cele din Anglia (7 echipe \n top), Germania (4), Italia (4), Spania (3) [i Fran]a (2). (O.N.)

România este ]ara cu cele mai mici taxe de mediu din Uniunea European`.

Chiar dac` taxele sunt mici, colectarea lor este extrem de defectuoas`.

Evaziunea fiscal` este de minimum 75% \n domeniul taxelor aferente introducerii de anvelope pe pia]a din România [i de minimum 50% \n domeniul exploat`rilor forestiere, conform Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis. Studiul ofer` \n acela[i timp o serie de contraargumente la opinia generalizat` conform c`reia taxele de mediu din România au un nivel prea mare \n compara]ie cu alte ]`ri din Uniunea European`. Pre]ul carburan]ilor cre[te din cauza taxelor aplicate carburan]ilor (accize, TVA, taxa de drum, taxa de solidaritate), nu din cauza taxelor de mediu, este concluzia studiului Ecopolis. (L.S.)

Smartphone-ul bate computerul Mobilitatea dicteaz` direc]ia \n care se \ndreapt` industria IT&C. Telefoanele inteligente \ncep deja s` \ntreac` PC-urile \n preferin]ele utilizatorilor, pentru prima dat` \n istorie.

Produc]ia de smartphoneuri a dep`[it-o pe cea de PC-uri \n cel de-al patrulea trimestru al anului 2010. Potrivit IDC, \n ultimele trei luni ale anului trecut au fost produse 101 milioane de smartphone-uri, \n cre[tere cu 87% fa]` de perioada similar` din 2009. Produc]ia de 6

Biz

PC-uri a totalizat 92 de milioane de unit`]i.

B`t`lia se ascute [i la nivelul produc`torilor de telefoane mobile. Apple, produc`torul iPhone, [i Research in Motion (RIM), care produce BlackBerry, au ajuns anul trecut \n topul celor mai mari cinci produc`tori din lume, t`indu-le fa]a celor

de la Sony Ericsson [i Motorola. Evident, Apple este surpriza topului, fiind o companie proasp`t intrat` \n lupta telefoanelor mobile, abia din 2007. Vânz`rile de telefoane mondiale la nivel global au crescut anul trecut, \n ciuda recesiunii, cu 31,8%, pân` la 1,6 mld. unit`]i.

ROM±NIA

ENERGIE F~R~ GRANI}E GRUPUL CEZ ESTE LIDER PE PIA}A DE ENERGIE DIN EUROPA CENTRAL~ {I DE SUD EST.

www.cez.ro

AGEND~

{TIRI

Biz la Bruxelles Zeci de interlocutori, sute de minute de interviuri, ore petrecute \n metrouri, autobuze, taxiuri [i pe culoarele Parlamentului European – iat` ce spun cifrele despre acest num`r special.

2.300

de fotografii au fost realizate de cei doi fotografi ai echipei

8

laptopuri Panasonic Toughbook au dotat redac]ia Biz din Bruxelles

200

cafele consumate de echipa Biz \n cele cinci zile petrecute la Bruxelles

15 h 8

Biz

redactare efectiv` a totalizat \n medie fiecare reporter Biz \n urma deplas`rii la Bruxelles

60

de \ntâlniri cu oficiali europeni [i oameni de afaceri din Belgia

1.500

de minute de convorbiri \n roaming au adunat telefoanele redac]iei

35

de interviuri \n cele aproximativ 100 de ore de prezen]` efectiv` \n capitala belgian`

AGEND~

{TIRI

Via]a prin asigurare Am \nceput \n num`rul trecut o serie de articole despre importan]a asigur`rilor. Continu`m acum cu asigur`rile de via]` [i mai ales de ce ar trebui s` avem o asigurare de via]`.

Domnule Jozef Koma sunte]i [i dvs. posesorul unei poli]e de asigurare de via]`. Ce v-a determinat s` alege]i un astfel de produs financiar?

Primul lucru la care m-am uitat a fost componenta investi]ional` [i de aceea am ales o asigurare unit-linked.

Pe lâng` componenta de protec]ie, am vrut s` \mi creez propriul plan investi]ional [i am ales FlexInvest, care \mi permite s` cump`r unit-uri \n cele patru fonduri de investi]ii oferite de Eureko Asigur`ri. Produsul \mi permite s` aleg \ntre plasamentele \n fonduri de investi]ii cu grad ridicat de risc [i cele \n fon-

RonGarant, un fond de investi]ii administrat \n lei [i cu o dobând` garantat` anual. Când pie]ele \[i vor reveni, o s` investesc \n fonduri de investi]ii cu un grad de risc mai ridicat.

JOZEF KOMA, actuar, Eureko România duri cu randamente garantate, f`r` s` fiu obligat s` am dou` poli]e de asigurare. |n actualul context, \n care pie]ele financiare sunt volatile, prefer s` investesc \n

|n discu]iile noastre din Parlamentul European, am observat dezbaterile asupra regimului Solvency II pentru asigur`tori.

Cum se va reflecta acesta asupra clien]ilor finali?

Principalul scop al implement`rii Solvency II este s` sporeasc` protec]ia oferit` clien]ilor. Noul regim poate evalua mai bine riscurile pe care companiile de asigur`ri

[i le asum`. Acele companii care \[i asum` mai multe riscuri sunt obligate s` aib` la dispozi]ie mai mult capital pentru acoperirea pierderilor poten]iale [i s` \[i poat` \ndeplini obliga]iile asumate fa]` de client.

Dac` a]i recomanda o asigurare de via]` unui tânar, ce i-a]i spune?

Ei bine, i-a[ spune c` “siguran]a nu este un eveniment accidental!”. Este o regul` simpl` pe care nu ar trebui s` o uit`m.

Biz

9

AGEND~

{TIRI

AVIA}IE |NAPOI PE CER Prima m`sur` anticriz` impus` de cele mai multe companii mari a fost t`ierea cheltuielilor cu deplas`rile.

Primul semn al ie[irii din recesiunea marilor corpora]ii vine din partea Asocia]iei Interna]ionale a Transportatorilor Aerieni (IATA), care arat` c` num`rul pasagerilor care au c`l`torit anul trecut cu avionul a crescut cu 8,2% comparativ cu anul 2009.

Spre deosebire de \nceputul anului 2008, la debutul crizei financiare, \n luna decembrie a anului trecut s-a \nregistrat un volum de pasageri cu 4% mai mare, \n timp ce cursele cargo au crescut cu un procent fa]` de perioada prerecesiune.

“Lumea s-a repus \n mi[care”, spune Giovanni Bisignani, CEO la IATA. “Dup` cel mai mare declin al num`rului de pasageri din istoria avia]iei, oamenii au \nceput s` c`l`toreasc` [i s` fac` iar afaceri”, continu` executivul asocia]iei. (O.N.)

10

Biz

BRUXELLES

Liber la pie]e unice UE mizeaz` pe energie, inova]ie [i industria digital` pentru a-[i asigura viitorul Bruxellesul devine alt ora[ de fiecare dat` când are loc Consiliul European. Se \nchid artere, se deviaz` traficul, se sporesc for]ele de securitate, se \nmul]e[te num`rul de jurnali[ti acredita]i, iar atmosfera general` devine ap`s`toare, semn al unor schimb`ri [i rezolu]ii decisive pentru agenda european`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Optimism

Este firesc s` se \ntâmple a[a deoarece Consiliul European adun` la aceea[i mas` cei 27 de [efi de stat sau de guvern ai ]`rilor membre ale UE. Nici reuniunea din 4 februarie nu a fost diferit`, \ns` sentimentul pe care l-am avut, ca jurnalist, aflat la fa]a locului, al`turi de cei mai importan]i lideri europeni ai momentului, a fost unul special. Deschiderea lucr`rilor a fost f`cut` de pre[edintele Consiliului European, Herman van Rompuy, care a \ncercat s` destind` atmosfer` general`, una extrem de serioas`, pentru c` agenda cuprindea dosare importante: energie, inova]ie, dar [i problemele financiare ale zonei euro [i situa]ia politic` din Tunisia [i Egipt.

Evolu]ia pozitiv` a discu]iilor dintre [efii de stat legat` de dosarul energiei a fost determinat` de evolu]ia din ultimul timp a aspectelor principale ale dezvolt`rii unei politici energetice a UE. Optimismul a determinat angajarea ferm` a celor 27 de state pentru crearea pân` \n 2014 a unei pie]e interne a energiei, pe deplin func]ional`, interconectat` [i integrat`. O aten]ie deosebit` va fi acordat` consumatorilor, inclusiv celor mai vulnerabili dintre ei, pentru a nu fi afecta]i de viitoare cre[teri ale pre]urilor energiei. Un capitol aparte \n politica energetic` european` va fi legat de folosirea energiei din surse regenerabile [i a tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon sigure [i durabile.

Inova]ia se va reflecta \n abordarea strategic` [i integrat` \n vederea stimul`rii inov`rii [i a valorific`rii integrale a capitalului intelectual

al Europei. |n plus, pân` \n 2014 va fi finalizat spa]iul european de cercetare pentru o pia]` unic` autentic` pentru cuno[tin]e, cercetare [i inovare. |n traducere liber`, acest lucru va \nsemna o mai bun` mobilitate a cercet`torilor europeni [i str`ini, a studen]ilor postuniversitari, dar [i crearea unei pie]e digitale unice pân` \n 2015.

Hot`râre Analiza situa]iei economice a dus la concluzia c` perspectiva economic` global` se \mbun`t`]e[te, \ns` statele membre trebuie s` ia \n continuare m`suri suplimentare pentru a avea cre[tere economic`. La urm`torul Consiliu, \n martie, vor fi identificate priorit`]ile reformelor structurale [i ale consolid`rii fiscale din statele membre. Este a[teptat ca \n martie s` fie luat` o decizie final` legat` de modificarea tratatului pentru instituirea mecanismului european de stabilitate.

EURO

RO se destram` N`scut` din interese economice [i extins` apoi pe criterii mai degrab` politice, Uniunea European` risc` s` fie dezmembrat` de presiunile crizei economice. Va rezista ea presiunii uria[e la care este supus`?

DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

EUROPA

Este greu s` nu observi c`, la Bruxelles, orice indicator, inscrip]ie sau avertisment apare scris \n cele dou` limbi oficiale principale. Este un semn al unit`]ii

E

extraordinare a celor dou` comunit`]i, valon` [i MOTIVE DE RUPTUR~ flamand`, care formeaz` Belgia. |ns`, \n De altfel, anali[tii avertizeaz` c`, [i dac` actuala ultimii ani, aceast` unitate are fisuri tot mai mari. criz` a datoriilor publice va fi rezolvat`, Este, probabil, una dintre cauzele pentru dezechilibrele structurale majore din zona euro ar care ]ara este de aproape opt luni \n putea determina dezintegrarea politic` a blocului criz` politic`, formarea unui comunitar [i ie[irea unor ]`ri din mecanismul guvern p`rând o misiune imposibil`. Motivul monedei unice. Majoritatea investitorilor dezbin`rii este \n esen]` unul economic, partea interna]ionali majori estimeaz` c` cel pu]in un stat flamand` considerând c` este obligat` va p`r`si zona euro \n urm`torii cinci ani, iar s` pl`teasc` pentru scoaterea din criz` Grecia [i Irlanda vor intra \n incapacitate de plat`, a valonilor. A[a s-ar putea ajunge la ironia potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg. suprem`: capitala Europei unite ar putea deveni epicentrul rupturii unei ]`ri din cadrul UE. Ironia merge \ns` [i mai CUM A CRESCUT UNIUNEA departe, pentru c` situa]ia din Belgia se reg`se[te la scar` continental` la nivelul \ntregii 25 martie 1957 Fran]a, Germania, Italia, Uniuni Europene, care a fost Belgia, Olanda [i serios afectat` de criza economic` Luxemburg semneaz` [i lupt` din r`sputeri pentru a Tratatul de la Roma, care men]ine pe linia de plutire o pune bazele Comunit`]ii moned` (euro) aflat` \n mare Economice Europene (CEE). dificultate. Iar Germania, cea mai mare economie a continentului, este tot mai nemul]umit` de faptul c` este pus` s` pl`teasc` pentru gre[elile guvernelor altor 1 ianuarie 1973 7 februarie 1992 Are loc prima extindere a CEE, Se semneaz` Tratatul ]`ri din zona euro, cum ar fi prin aderarea a trei ]`ri: de la Maastricht, Grecia, Irlanda sau Spania. UE a Danemarca, Irlanda [i Marea cånd apare pentru cheltuit zeci de miliarde de euro Britanie. Ele vor fi urmate \n prima dat` termenul pentru pachetele de salvare 1981 de Grecia [i \n 1983 de "Uniunea European`". destinate Irlandei [i Greciei.

Spania [i Portugalia.

Statele membre au format recent [i Fondul European de Stabilitate Financiar`, cu resurse de 440 de miliarde Criza economic` nu a f`cut \ns` altceva decât s` de euro disponibile pe termen lung expun` cea mai grav` problem` a construc]iei pentru a st`vili declinul. europene: dincolo de declara]ii [i bune inten]ii, |ns` ]`ri ca Germania se \ntreab` de ce fiecare ]ar` din UE vrea \n primul rând s`-[i sunt nevoite s` salveze alte guverne care au protejeze independen]a, limba, cutumele, inclusiv f`cut gre[eli [i s-au afundat \n datorii publice sau mai ales pe cele financiare, legate de modul \n uria[e, profitând la maximum de faptul c` care guvernele na]ionale decid s`-[i cheltuiasc` sanc]iunile prev`zute pentru dep`[irea banii colecta]i din impozite. De aceea, mul]i cred c` parametrilor de participare la moneda european` burzuluiala Germaniei din ultima vreme are un nu au fost niciodat` cu adev`rat puse \n aplicare. scop egoist. “Sloganul «Euro \n pericol!» are un “Criza economic` a fost primul test major pentru scop: impunerea viziunii germane \n ceea ce zona euro [i moneda unic`. Zona euro prive[te gestiunea monedei unice. Asta se face f`r` nu a trecut acest test [i a ar`tat c` sistemul creat o dezbatere democratic` [i f`r` s` se fi ajuns la un de c`tre UE este unul fragil; este nevoie de consens \n privin]a acestui mod de gestiune”, este integrare politic` [i fiscal` cât mai rapid`”, de p`rere Corina Cre]u, europarlamentar român [i arat` Drago[ Cabat, Managing Partner la vicepre[edinte al Comisiei pentru Dezvoltare a compania de consultan]` Financial View.

Parlamentului European.

14

Biz

EUROPA UITE EURO, NU E EURO Ideea monedei unice europene a venit \ntr-un moment de exuberan]` [i optimism, când o colaborare mai puternic` a statelor membre ale Uniunii p`rea nu doar posibil`, ci aproape inevitabil`. |ns` aceast` abordare a avut o hib` major`: ea era sus]inut` doar de o banc` central`, nu [i de o politic` fiscal` unic`. Pentru c` acest lucru nu era posibil la vremea respectiv` [i nu este posibil nici acum, s-a constituit Pactul de stabilitate [i cre[tere, prin care statele participante la zona euro s-au angajat s` duc` o politic` fiscal` prudent`, de manier` s` nu pun` sub risc stabilitatea monedei unice euro. |ns` fiecare stat membru al zonei euro [i-a gestionat finan]ele cum a crezut de cuviin]` [i nu de pu]ine ori state membre, inclusiv Fran]a [i Germania, au dep`[it parametrii fixa]i, mai ales cel referitor la limitarea deficitului bugetar la cel mult 3% din produsul

economie mai pu]in preg`tit`.

De[i se afl` \n centrul furtunii economice, moneda unic` nu s-a aflat la de fapt la baza crizei, care a fost provocat` mai degrab` de o politic` monetar` comun` insuficient coagulat`, plus o lips` de flexibilitate, de adaptare a acesteia la specificul fiec`rei pie]e \n parte. “Provocarea principal`, dac` m` \ntreba]i pe mine ca nespecialist, este aceea de a g`si o variant` de a reu[i s` realizeze o politic` monetar` comun` care s` r`spund` nevoilor statelor membre din zona euro, nu numai unui stat membru sau unor state membre, ci tuturor statelor membre, care sunt state foarte mari, cum e Germania, sau state foarte mici, cum e Estonia, care tocmai a intrat”, este de p`rere europarlamentarul Ramona M`nescu.

Dezbaterea privind viitorul euro este foarte actual` [i pentru România – vezi “Leu sau euro”? (pagina 18).

1 ianuarie 1993

1 ianuarie 1995

1 mai 2004

Se formeaz` pia]a comun`, care are la baz` libera circula]ie a bunurilor, serviciilor, banilor [i persoanelor.

Austria, Finlanda [i Suedia ader` la UE, aducånd num`rul total al membrilor la 15.

Opt ]`ri din Europa Central` [i de Est (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia [i Slovacia) ader` la UE, al`turi de Malta [i Cipru.

1 ianuarie 1999

1 ianuarie 2002

1 ianuarie 2007

Este introdus` moneda unic` european`, euro, \n 11 ]`ri, dar numai pentru tranzac]ii comerciale [i financiare.

Intr` \n circula]ie bancnotele [i monedele euro, distribuite \n cele 12 ]`ri participante.

Romånia [i Bulgaria duc num`rul statelor membre ale UE la 27.

La finele aceluia[i an, se semneaz` Tratatul de la Lisabona, care \ncearc` s` aduc` la zi institu]iile [i mecanismele Uniunii.

intern brut, folosind practic euro ca un fel de card de credit atunci când s-au aflat \n dificultate. Iar \n astfel de cazuri nu numai c` nu au fost impuse sanc]iunile prev`zute de Pact, dar chiar s-au modificat prevederile acestuia tocmai pentru a permite abaterile.

“Problema monedei unice europene este aceea c` ea se bazeaz` doar pe o politic` monetar` comun`, \n timp ce politica fiscal` a fost veriga slab`. Multe ]`ri membre au \nregistrat derapaje fiscale sistematice f`r` a exista mecanisme concrete de corec]ie, Pactul de stabilitate [i cre[tere dovedindu-se a fi insuficient”, subliniaz` Ionu] Dumitru, economist-[ef la Raiffeisen Bank.

O gre[eal` a fost [i \ncrederea oarb` \n cifrele macroeconomice din criteriile de convergen]`, care pot fi destul de u[or “mimate” [i de o

REDESCOPERIREA UNIT~}II Actuala situa]ie pare s` indice faptul c` singura [ans` de supravie]uire a Uniunii Europene st` \ntr-o integrare mult mai puternic` [i o coordonare mult mai strict` a politicilor economice din fiecare ]ar`. Adic` tocmai ceea ce nu s-a \ntâmplat pân` acum, \n principal din cauza orgoliilor na]ionale.

Fran]a [i Germania, cele dou` for]e motrice ale UE, \ncearc` s` dea un exemplu printr-o cooperare economic` [i politic` bilateral` mai puternic`, existând chiar discu]ii pentru a avea ministere, universit`]i, companii sau proiecte de ap`rare comune. Dac` se va reu[i o integrare mai strâns`, euro are [anse nu doar s` reziste, ci [i s` primeasc` noi membri \n acest deceniu. “Ar fi o mare eroare s` renun]`m la moneda unic` sau s` oblig`m membri ai eurozonei s` fac` pasul \n afara ei.

Biz

15

EUROPA

A

ASTA NU AR FACE DECÂT S~ AGRAVEZE LUCRURILE.

Cred c` ceea ce trebuie f`cut, la nivelul UE, dar [i al eurozonei, este s` se schimbe abordarea, \n sensul \n care nivelul de dezvoltare al economiilor ]`rilor membre [i aspirante s` se egalizeze cât mai mult, s` fie sus]inut un proces de reindustrializare a ]`rilor membre”, arat` Corina Cre]u.

La o abordare similar` invit` [i Adrian Severin, vicepre[edintele Grupului Socialist Democrat din Parlamentul European, care nu crede c`, pentru a face euro mai puternic, trebuie aib` loc retrageri de state din zona euro. “Solu]ia este ca toate \mpreun` s` ajung` la o guvernare economic` de natur` a \nt`ri economia Uniunii \n ansamblul s`u [i nu de a p`stra actualele disparit`]i”, arat` acesta.

Dincolo de convergen]a economic` mai strâns`, nu trebuie uitat` \ns` nevoia de reforme interne din multe ]`ri ale Uniunii, printre care se num`r` [i România. Criza economic` a expus goluri mari \n unele sistemele fiscale na]ionale. “Exist` o multitudine de reforme care trebuie f`cute la nivelul ]`rilor membre. Aceste provoc`ri ]in atât de sustenabilitatea fiscal` (sustenabilitatea sistemelor de asisten]` social` sau a pensiilor), cât [i de aspecte legate de competitivitate [i productivitate.

Doar rezolvând aceste probleme UE va putea avea o cre[tere economic` mai sus]inut`”, a declarat pentru revista Biz Mariana Gheorghe, CEO Petrom [i pre[edintele Consiliului Investitorilor Str`ini din România (CIS).

CIFRE CARE DAU FIORI Pericolele pândesc la tot pasul, \n special din zona economic`. Unii anali[ti prevestesc sosirea unei a[a-zise “a doua crize”, care ar urma s` loveasc` Europa \n cursul acestui an tocmai din cauza datoriilor publice uria[e [i a reac]iei \ncete a liderilor continentali. Doar b`ncile au de refinan]at datorii de 400 de miliarde de euro \n prima jum`tate din 2011, \n timp ce guvernele europene trebuie la rândul lor s` g`seasc` 500 de miliarde de euro pentru a-[i acoperi datoriile scadente. {i nu este vorba doar despre Grecia sau Irlanda – \n aceast` prim`var`, Spania 16

Biz

[i Italia trebuie s` refinan]eze obliga]iuni \n valoare total` de peste 400 de milioane de euro.

La acestea se adaug` sutele de miliarde de euro scadente de pe pia]a ipotecilor, totul putând sem`na haos pe pie]ele financiare europene.

Deciziile de pân` acum ale guvernelor au reu[it s` \ncetineasc` procesul, dar datoriile de mii de miliarde de euro cumulate vor trebui refinan]ate sau vândute. |ntrebarea este \ns`, cine le va cump`ra? Fondurile de investi]ii [i al]i investitori institu]ionali mari au \nceput s` evite expunerea la titluri de stat, deci s-ar putea s` nu existe suficien]i clien]i pentru refinan]are. “O a doua criz` ar fi fatal` pentru Europa, \n condi]iile \n care ea ar \nsemna contagiunea c`tre ]`rile mari ale Uniunii; practic, nu mai sunt resurse suficiente pentru sus]inerea din interior a unei noi crize”, arat` Drago[ Cabat, de la Financial View.

VIITORUL |N DOU~ CULORI Previziunile referitoare la evolu]ia Uniunii [i a monedei unice oscileaz` \n prezent \ntre cele dou` c`i: \nt`rirea comunit`]ii europene prin reforme [i o mai puternic` coeziune economic` sau ruperea blocului continental pe principiul “fiecare pentru sine”.

Recentul sondaj Bloomberg \n rândul a 1.000 de investitori, anali[ti [i traderi interna]ionali a ar`tat formarea a dou` tabere de dimensiuni sensibil egale. Astfel, 45% dintre responden]i cred c` zona euro se va destr`ma \ntr-un final, \n timp ce 55% consider` c` uniunea va rezista.

Pe termen mai scurt, 59% dintre responden]i estimeaz` c` cel pu]in un stat va p`r`si zona euro pân` \n 2016, \n timp ce 11% restrâng acest orizont la urm`toarele 12 luni.

Cinicii spun \ns` c` pân` [i destr`marea va fi un proces \ndelungat [i birocratic, tipic pentru institu]iile care coordoneaz` de la Bruxelles destinele celei mai mari p`r]i a Europei.

“UE lipse[te din marile dezbateri la nivel global pentru c` suntem ocupa]i cu gestionarea ambi]iilor na]ionale”, arat` europarlamentarul Corina Cre]u.

De altfel, reac]ia greoaie a Uniunii la orice eveniment care iese din canoanele normalit`]ii este principalul motiv pentru care existen]a sa este acum \n pericol. Plus lipsa unor lideri cu adev`rat puternici. “UE se afl` \ntr-un punct mort, din lips` de viziune, pentru c` cei doi conduc`tori ai Directoratului sunt lipsi]i de anvergur` politic`.

Suntem departe de cuplul Kohl-Mitterrand [i \nc` [i mai departe de p`rin]ii fondatori ai proiectului european. Acum avem ni[te lideri populi[ti, care nu v`d mai departe de azi [i care cred c` austeritatea ]ine loc de proiect politic pentru UE”, adaug` Corina Cre]u.

Dar, ca s` fim sinceri, Uniunea European` are mai degrab` o logic` geografic` [i mai pu]in una cultural`, care s` aduc` o unitate adev`rat`.

Diferen]ele de la o ]ar` la alta sunt foarte mari –

EUROPA

LEU SAU EURO? Discu]iile despre viitorul euro sunt foarte actuale pentru România, care [i-a modificat ]inta de aderare la moneda unic` pentru 2015. Unii anali[ti cred \ns` c` [i aceast` dat` este prea apropiat` pentru posibilit`]ile reale ale economiei române[ti. “|n actualul context, cumulat [i cu dificultatea \ndeplinirii criteriilor de convergen]` nominal` (dar [i real`) de c`tre România, ]inta 2015 pare a fi mult prea optimist` \n acest moment [i cel mai probabil data adopt`rii euro va fi amânat`”, arat` Ionu] Dumitru, economist-[ef la Raiffeisen Bank. S-ar putea, de fapt, c` amânarea s` fie benefic` pentru România, \ntrucât economia noastr` nu este suficient de competitiv` comparativ cu cea european`, care la rândul ei sufer` puternic la nivel mondial. “Pentru moment, volatilitatea leului este un element cheie \n echilibrarea competitivit`]ii noastre [i a indicatorilor macroeconomici”, crede Drago[ Cabat, Managing Partner la Financial View. Aceast` p`rere nu este \mp`rt`[it` \ns` \ntru totul de europarlamentarul Theodor Stolojan, care se declar` sus]in`tor “f`r` nicio rezerv`” a trecerii cât mai rapide a României la euro. Motivul? “Trecerea la euro ne-ar disciplina foarte mult, ne-ar scoate \n primul rând ma[ina de tip`rit bani din mâna noastr` [i ar face lucrurile mult mai clare pentru analizele [i deciziile economice care trebuie luate.” Dar tot Stolojan recunoa[te c`, la ora actual`, nu mai este \ncrez`tor \n men]inerea ]intei 2015, mai ales având \n vedere c`, spune el, Banca Na]ional` a României nu d` semnale clare \n aceast` direc]ie. Un alt europarlamentar, Iuliu Winkler, crede c` intrarea \n zona euro nu este un obiectiv \n sine, mult mai im18

Biz

portant` fiind preg`tirea pentru a putea face fa]` \n zona euro. Realist vorbind, 2015 pare deja un prag mult prea apropiat, mai ales având \n vedere c` orice stat care vrea s` adere la euro trebuie s` intre doi ani \n mecanismul european al ratelor de schimb, \n cadrul c`ruia moneda na]ional` s` fluctueze \ntr-un interval de plus-minus 15% fa]` de euro, potrivit Tratatului de la Maastricht. |n plus, este

greu de crezut c` \n mai pu]in de doi ani economia va reveni la parametrii necesari ader`rii la euro. “Dac` ne uit`m la bugetul pe 2011 [i cât de impredictibil este pentru mediul de afaceri sistemul fiscal, care se modific` de la an la an, [ansele sunt slabe”, arat` [i europarlamentarul Cristian Bu[oi.

Iar dinspre mediul de afaceri, situa]ia se vede cam la fel.

“Definirea unei ]inte pentru adoptarea euro este mai pu]in relevant` \n momentul de fa]`.

Ceea ce este important este ca România s` reu[easc` o stabilizare macroeconomic` \n paralel cu o cre[tere a competitivit`]ii bazat` pe fundamente solide”, ne-a declarat Mariana Gheorghe, CEO Petrom.

este suficient s` ne uit`m doar la cei doi poli ai disputei actuale: Germania [i Grecia. Dac` pentru nem]i punctualitatea [i munca \nseamn` totul, grecii iubitori de soare prefer` oricând o siest` s`n`toas` unei ore petrecute la birou. |n Fran]a, te po]i trezi c` r`mâi f`r` hârtie igienic` dac` s-a f`cut ora 6 seara [i nu ai apucat s` mergi la magazin, \n timp ce englezii cred c` magazinele trebuie s` r`mân` deschise cât mai târziu. |nc` de la \nceput, Uniunea European` a avut de suferit din pricina acestor mici diferen]e, care acum se adâncesc din cauza problemelor economice [i ar putea trage dup` ele blocul continental.

Printre vestitorii pr`bu[irii se num`r` miliardarul George Soros, care crede c` dezechilibrele structurale din zona euro ar putea duce la dezintegrarea politic` a UE. Lui [i celor ca el li se opun cu toat` for]a liderii Fran]ei [i Germaniei, cel pu]in la nivel declarativ.

Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a lansat chiar recent \ntr-o adev`rat` tirad` la adresa celor care cânt` prohodul euro: “Doamna cancelar Merkel [i eu \nsumi nu vom l`sa niciodat` euro s` cad`... Este o chestiune de identitate european`”. S` nu uit`m \ns` c` acela[i pre[edinte francez promoveaz` un discurs puternic na]ionalist pe plan intern, iar Fran]a \[i ap`r` cu din]ii fiecare element de identitate na]ional` \n cadrul Uniunii.

Dac` ne uit`m la posibilii beneficiari ai unei rupturi a Uniunii, Statele Unite par clar interesate de a[a ceva, \ns` [i noua putere global` China ar putea ob]ine avantaje nete din tratate comerciale bilaterale cu fiecare stat \n parte, \n loc s` \ncerce s` conving` un bloc de 27 de ]`ri s`-i acorde facilit`]i. “Dac` cineva \[i \nchipuie c` Statele Unite au interesul s` existe UE puternic independent` [i care s` aib` o voce chiar de 10% cât e demografia global`, se \n[al`”, arat` europarlamentarul Iuliu Winkler.

Mai optimist, Adrian Severin spune c` UE va progresa a[a cum a progresat [i pân` acum, dup` expresia lui Jean Monnet – “Prin for]a necesit`]ii”, indiferent de “populismul na]ional al doamnei Merkel sau de teribilismul domnului Sarkozy, indiferent de o anumit` miopie a irlandezilor sau de o anumit` arogan]` a lui Vaclav Klaus”.

De altfel, pragmatic vorbind, destr`marea zonei euro nu este deloc o solu]ie nici m`car pentru state precum Germania, fiindc` deja mecanismele pie]ei unice europene au format leg`turi invizibile, dar vitale, \ntre actorii economici din toate ]`rile Uniunii. “Deja exist` reguli care peste tot \n Europa. Deja este o pia]` unic`. Deja se construiesc re]ele energetice care sunt acum pe agenda comisiei. Deci deja se face o construc]ie care foarte greu poate fi f`râmat` [i s` se revin` la ce a fost \nainte”, crede europarlamentarul Marian Jean Marinescu.

EUROPA DE{I TENSIUNILE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

D

nu sunt de neglijat, pare pu]in probabil ca ele s` degenereze pân` \n punctul \n care o ]ar` s` p`r`seasc` zona euro, fiindc` orice fractur` cât de mic` ar atrage pr`bu[irea \ntregului ansamblu financiar \ntr-un moment deloc favorabil unor noi provoc`ri.

“Costurile economice [i sociale pentru orice ]ar` care ar decide s` ias` din zona euro, exceptând Germania, ar fi foarte mari cu efect pe termen mediu [i lung”, spune Mariana Gheorghe, de la Consiliul Investitori Str`ini.

Iar ac]iunile de pân` acum ale statelor europene, chiar [i \ntârziate, au demonstrat c` pragmatismul primeaz` de fiecare dat` \n fa]a orgoliilor sau nemul]umirilor de moment.

Europarlamentarul Renate Weber recunoa[te c` este posibil ca unele state s` fi avut strategii nu tocmai s`n`toase \n alc`tuirea bugetului [i nu au reu[it mereu s` se ]in` strict de un plan bine definit sau s` pun` cap`t unor cheltuieli excesive.

“Dar, dup` cum bine se vede, UE le-a \ntins o mân` de ajutor. Nu a f`cut-o neap`rat pentru c` sunt b`ie]i buni [i cumsecade, ci pentru c` zona euro trebuie salvat`... Eu personal sunt de p`rere c` dup` ce ai mers atât de departe cu integrarea de ai ajuns s` ai [i o moned` unic`, dac` moneda asta unic` \]i cade, eu cred c`

determin` un fel de pr`bu[ire a[a, ca la domino”, adaug` Weber. |ntr-adev`r, un bloc economic cu jum`tate de miliard de locuitori, cum este UE ast`zi, adunând 7% din consumatorii lumii [i derulând o cincime din comer]ul mondial, are o for]` mult mai mare decât orice stat component luat singur, fie el Fran]a, Germania sau Marea Britanie.

“Doamna cancelar Merkel [i eu \nsumi nu vom l`sa niciodat` euro s` cad`... Este o chestiune de identitate european`” Nicolas Sarkozy {i, pân` la urm`, toate aceste ]`ri ar trebui s` vad` c`, pân` [i \n plin` criz` economic`, avantajele strângerii rândurilor [i continu`rii \mpreun` sunt de departe mult mai puternice decât o curs` pe cont propriu.

La fel cum valonii [i flamanzi [i-ar putea aduce aminte de ce au fost de acord s` \mpart` totul, inclusiv pl`cu]ele indicatoare care \mpânzesc Bruxelles-ul, capitala unei Europe (\nc`) unite. Biz

Editura SIGMA a lansat o lucrare a[teptat` cu mult interes de oamenii [colii, “{tiin]ele Educa]iei. Dic]ionar Enciclopedic” – Vol. I (A-L), Vol. II (M-Z). Realizate în condi]ii grafice deosebite, cele dou` volume reprezintă finalizarea primei etape a unui proiect de mai lungă durat` – ENCICLOPEDIA {TIIN}ELOR EDUCA}IEI (pe domenii), ini]iat de un grup de cercet`tori de la Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i cadre didactice de la Universitatea din Bucure[ti.

O lucrare de acest gen era a[teptat` [i binevenit` în acest moment deoarece la orizontul educa]ional se întrez`resc solii unei noi paradigme – diferen]ierea instruirii,

instruirea individualizat`, procesul instructiv proiectat dup` modelul sistemelor cu comand` [i control, softul educa]ional inteligent, sistemele expert, problematica inteligen]elor multiple.

Din baza de date realizat` de Asocia]ia pentru {tiin]ele Educa]iei au fost selecta]i 600 de termeni/nume, avându-se în vedere ca al`turi de principalii termeni “tradi]ionali” s` fie introdu[i termenii care denumesc elemente noi sau redefinite.

Dic]ionarul nu ofer` doar codificarea semantic` a termenilor din aria [tiin]elor educa]iei, ci [i examinarea critic` a unor modele [i norme ac]ionale, semnalarea unor noi direc]ii [i metode de

cercetare, identificarea [i evaluarea curentelor, tendin]elor [i inova]iilor recente din teoria [i practica educa]iei. Conceptele sunt definite de o manier` comprehensiv` [i sistematic`, într-un cadru de referin]` ce permite integrarea [i corelarea la nivelul ansamblului.

DIC}IONARUL este înso]it de un Chestionar prin care speciali[tii din domeniul educa]iei (teoreticieni sau practicieni) sunt solicita]i s`-[i exprime [i s` transmit` editorilor observa]iile [i sugestiile lor, atât în ceea ce prive[te con]inutul, cât [i modalit`]ile de prezentare.

“Revista de Pedagogie” a dedicat Dic]ionarului un întreg număr (2007, nr. 1-6), publi-

când 26 de articole prin care îi prefigureaz` cititorului o imagine relevant` asupra con]inutului, formei de realizare a articolelor [i modului de interrela]ionare a acestora.

La sfâr[itul anului 2010, Academia Român` a acordat acestei opere de cea mai înalt` ]inut` [i valoare [tiin]ific` premiul Constantin R`dulescuMotru pe anul 2008.

Dr. Drago[ Noveanu

Biz

ADVERTORIAL

Evenimentul editorial al deceniului pentru {tiin]ele Educa]iei din România

19

România nu face

LOBBY [i pierde miliarde de euro

Foto: VALI MIREA

DE GABRIEL BÂRLIG~

20

Biz

“Dac` oamenii nu \n]eleg ce \nseamn` lobby-ul transparent [i asociaz` acest termen cu modul dubios \n care se f`ceau lucrurile, vor fi foarte suspicio[i fa]` de profesia de lobbyist.”

ROBERT MACK BURSON MARSTELLER

?

Biz

21

“Ca s` fii activ la nivel european \n Bruxelles este nevoie de un buget de cel pu]in câteva sute de mii de euro numai pentru simpla func]ionare de zi cu zi a unui birou.”

JEFF CHERTACK OGILVY PR BRUSSELS

Foto: MIHAI BALOIANU

dintre cele mai mari firme de lobby din Bruxelles. Mai mult, lobby-ul este o carier` mai mult decât onorabil` \n capitala belgian`, \n condi]iile \n care reprezentarea intereselor diverselor companii, asocia]ii sau chiar guverne face parte integrant` din mecanismul de luare a deciziilor.

|N SPATELE U{ILOR |NCHISE, PE CORIDOARELE

puterii de la Bruxelles, o armat` secret` format` din peste 15.000 de oameni stabile[te din umbr` destinele Uniunii Europene – cel pu]in aceasta este imaginea pe care mul]i o au despre grupurile de lobby din capitala european`.

Realitatea este \ns` una mai pa[nic`, orientat` spre business [i dialog, dar [i spre transparen]`. Asta pentru c`, \n centrul nervos al Uniunii Europene, unde se stabilesc destinele sociale [i politice ale \ntregului continent, deciziile se iau doar dup` un dialog intens cu toate p`r]ile implicate [i afectate de fiecare reglementare.

“Lobby-ul care se face la Bruxelles este foarte transparent, deschis [i o parte important` a procesului democratic”, a declarat pentru revista Biz Robert Mack, CEO la Burson-Marsteller, una 22

Biz

Lobby pe române[te Este o lec]ie pe care mul]i au \nv`]at-o rapid, dar la care România r`mâne \n continuare corigent`. Poate [i pentru c`, pe plan intern, orice discu]ie despre lobby duce aproape imediat cu gândul la corup]ie. Laura Florea, pre[edintele Asocia]iei Registrul Român de Lobby, \nfiin]at` la mijlocul anului trecut, [i Managing Partner la Point Public Affairs, una dintre pu]inele companii care se ocup` \n mod deschis [i transparent de lobby \n România, are o experien]` bogat` \n interac]iunea cu politicienii de la Bucure[ti [i s-a confruntat cu reac]ii dintre cele mai diferite ale acestora. “Exist` politicieni care \ncurajeaz` consultarea public` [i care consider` c` este util s` aud` argumente articulate din partea

tuturor grupurilor de interese, [i exist` al]i politicieni care consider` c` este suficient` judecata lor proprie, bazat` pe experien]a sau cunoa[terea personal`, pentru a-[i forma o opinie”, spune Florea.

Asocia]ia Registrul Român de Lobby este format` din principalele companii de consultan]` \n public affairs [i comunicare, cu scopul cre`rii posibilit`]ii de formare a unei opinii comune a firmelor de consultan]` [i organiza]iilor din acest domeniu cu privire la transparen]a decizional`. Cu alte cuvinte, lobby-i[tii români [i-au f`cut propria organiza]ie de... lobby, pentru a putea promova pe plan local servicii perfect legale pe plan european, dar privite cu circumspec]ie \n România. Asta spune multe despre stadiul pie]ei locale de lobby [i despre nevoia profesionaliz`rii acesteia. |n acest sens, Asocia]ia a \nfiin]at Registrul Reprezentan]ilor Grupurilor de Interese din România, deschis tuturor celor care desf`[oar` activit`]i de lobby [i advocacy [i care este organizat dup` modelul Registrului deschis pe lâng` Comisia European`.

A fost adoptat [i un Cod de Etic` a Activit`]ilor de Lobby, destinat atât membrilor Asocia]iei, cât [i organiza]iilor care desf`[oar` activit`]i de lobby [i care doresc s` se \nregistreze \n Registru.

Absen]i de la masa puterii Lipsa de cunoa[tere a domeniului face ca România s` aib` mult de pierdut prin neimplicarea suficient` \n deciziile europene. {i nu este vorba doar despre România ca stat, ci [i despre companii, industrii [i, pân` la urm`, despre cet`]enii români. “Dac` vrei s` ai o relevan]` \n Uniunea European`, trebuie s` ac]ionezi pentru ca agenda european` s` \[i men]in` echilibrul [i consisten]a promovându-]i f`r` niciun fel de problem` propriile interese, dar f`r` ca aceste interese s` deranjeze, s` blocheze sau s` pun` \n discu]ie interesele altora. Concep]ia fundamental` este compromisul, consensul”, arat` Ovidiu Dranga, Ambasadorul României la Bruxelles. |ntrebat dac` a fost abordat de companii sau asocia]ii din România pe

LOBBY Bruxelles, care se declar` dezam`git de faptul c` \n mediul de afaceri din România astfel de lucruri nu sunt discutate, ceea ce face ca prezen]a româneasc` s` nu treac` prea mult dincolo de cea diplomatic`. “De

primul lucru pe care \l prospect`m – posibilitatea g`sirii de alia]i \n sector [i de aliniere a intereselor private ale acestora cu interesul public”, arat` Laura Florea. Ea subliniaz` c` activitatea de influen]are a politicilor

“Atât timp cât va exista legiferare [i democra]ie, va exista [i nevoia de a influen]a legiferarea, pentru c` legiuitorii nu tr`iesc \n stratosfer`, ci pe p`mânt, printre oameni, organiza]ii [i mediu economic.”

LAURA FLOREA ASOCIA}IA REGISTRUL ROMÂN DE LOBBY

Foto: VALI MIREA

partea de servicii de lobby, Robert Mack spune c`, deocamdat`, r`spunsul este negativ. |n vocea sa se simte o und` de regret, dar, dup` cum spune chiar el, România este cea care trebuie s` decid` gradul \n care se implic` \n deciziile Uniunii.

Burson-Marsteller num`r` printre clien]i companii ca Bayer sau Pfizer, dar [i institu]ii ce Centrul European pentru Prevenirea [i Controlul Epidemiilor (ECDC) sau asocia]ii ca BSEF, care grupeaz` companii din industria produc`toare de brom, substan]` cu aplica]ii industriale.

Reprezentarea intereselor pe lâng` Parlamentul European sau Comisia European` este o parte esen]ial` a strategiei de business a multor companii [i asocia]ii, unele având chiar birouri la Bruxelles pentru a fi mai aproape de locul unde se iau deciziile importante. Este cazul Asocia]iei “Berarii Europei”, de la al c`rei birou din capitala Belgiei se poate ajunge pe jos \n 10 minute \n zona Parlamentului European. Iar secretarul general al Asocia]iei, Pierre-Olivier Bergeron, recunoa[te c` este un drum pe care \l parcurge de multe ori. “Este foarte important s` fii aici, pentru a sim]i pulsul evenimentelor”, spune el.

De altfel, solu]ia particip`rii la deciziile europene prin asocia]ii este una recomandat` [i de Roxana Lesovici, românca ce conduce biroul pentru afaceri europene al produc`torului norvegian de aluminiu Hydro. “Un exemplu \n acest sens este Alro, care nu are birouri aici, dar este \nscris` \n Asocia]ia Produc`torilor de Metale Neferoase. Vin la reuniunile importante, iar \n rest sunt \n contact cu mine [i m` \ntreab` «Voi cum face]i asta?» [i trimit mailuri ca s` afle ce am mai f`cut”, spune Lesovici. La fel gânde[te [i ambasadorul român la

exemplu, nu v`d de ce o breasl`, o asocia]ie patronal` dintr-un domeniu, s` zicem cel feroviar, nu ar avea un birou de reprezentare aici, prin care s` fac` lobby [i prin care fie cel pu]in la curent cu evolu]iile din domeniu, anticipând mi[c`rile care se vor face la nivel european, fiind \n contact cu alte birouri ale altor companii din Europa [i ale altor asocia]ii patronale sau chiar sindicale. Cred c`, dac` ar pune mân` de la mân` câteva companii pentru o chirie \n Bruxelles [i nu numai, ar fi un lucru formidabil”, spune Ovidiu Dranga.

Deocamdat`, pe plan intern, asocia]iile sectoriale de afaceri [i organiza]iile neguvernamentale sunt cele mai active \n activit`]ile de influen]are a politicilor publice, ca peste tot \n lume. “Chiar dac` uneori cei care apeleaz` la servicii de lobby nu sunt organiza]i sectorial, acesta este

publice este complex` [i necesit` cuno[tin]e temeinice de drept constitu]ional, administrativ [i, mai nou, european, sociologice, economice, de politic` intern` [i interna]ional` [i de comunicare.

Transparen]a e \n detalii Diferen]a dintre Bucure[ti [i Bruxelles când vine vorba despre lobby este uria[`. Asta nu \nseamn`, \ns`, c` nu sunt probleme [i la nivel european.

Lansat \n urm` cu doi ani, Registrul de Lobby al Comisiei Europene [i-a propus s` consemneze activitatea de profil de la Bruxelles. |nregistrarea se face pe baz` de voluntariat [i, la ultima num`r`toare, doar 40% dintre companiile de lobby active \n capitala UE f`cuser` acest lucru.

Estimarea de mai sus privind \nscrierea \n registru apar]ine Alian]ei pentru Transparen]` [i Etic` \n Lobby Biz

23

LOBBY (Alter-EU), care a luat \n considerare doar companiile care declar` explicit c` fac lobby, excluzând asocia]iile industriale, companiile de avocatur` sau grupurile de dezbateri. Presiunile pentru transparen]` vin \n contextul \n care bugetele vehiculate ROBERT MACK par s` fie \n CEO cre[tere. Potrivit lui BURSON-MARSTELLER Jeff Chertack, Managing Director la Ogilvy Brussels, domeniul farmaceutic, de pild`, a avut anul trecut o activitate foarte intens` \n privin]a ini]iativelor legislative. “|n acest caz, bugetul Cum face]i lobby? poate ajunge la câteva milioane Tipul de lobby pe care \l facem la Bruxelles este de euro anual. |ntr-un an \n care foarte transparent, deschis [i o parte important` a nu se discut` nicio modificare procesului democratic. De fiecare dat` când un legislativ` major` bugetul poate guvern sau o institu]ie face legi care au impact fi de zece ori mai mic. Ca s` fii asupra oamenilor, trebuie s` vorbeasc` cu acei oameni, s` afle opiniile companiilor, consumatorilor, activ la nivel european \n Bruxelles este nevoie de un buget grupurilor ecologice, cu care s` poarte un dialog. de cel pu]in câteva sute de mii de Astfel, po]i afla ce impact au acele decizii asupra euro numai pentru simpla oamenilor, ceea ce e un lucru foarte bun. func]ionare de zi cu zi a unui birou”, arat` acesta.

De ce apar acuza]ii de corup]ie \n Cifre oficiale sunt greu de unele ]`ri? ob]inut. Conform unui studiu |n România [i nu numai se face un lobby mai pu]in transparent [i apar cazuri de corup]ie. Evident, asta publicat recent, \n 2008 doar trei dintre primele 50 de companii ca nu e bine. Dac` oamenii nu \n]eleg ce \nseamn` m`rime din Europa au cheltuit lobby transparent [i asociaz` acest termen cu modul dubios \n care se f`ceau lucrurile \n domeniu, peste un milion de euro pentru lobby \n Uniunea European` atunci vor fi foarte suspicio[i fa]` de profesia de Telefonica, BASF [i Deutsche lobbyist, de[i aici, la Bruxelles, aceasta este o Telekom. carier` onorabil`.

3Q

24

Cât de activ` ar trebuie s` fie România \n domeniu?

Lobby sau public affairs?

România trebuie s` decid` acest lucru. Noile state membre trebuie s`-[i arate sprijinul [i capacitatea de a participa la procesele europene. România are mul]i tineri inteligen]i, am v`zut mul]i astfel de oameni aici. Nu prea am fost aborda]i de companii din România pentru ac]iuni de lobby. Pe de alt` parte, România [i Bulgaria, ca state care au aderat mai tårziu [i nu sunt la fel de avansate cu integrarea \n UE, trebuie s` arate \n continuare c` sunt capabile s`-[i dezvolte capacitatea administrativ` [i c` lupt` \mpotriva corup]iei. Exist` \nc` preocup`ri legate de corup]ie. Nu [tiu dac` sunt justificate, dar ele exist`. Din punct de vedere economic, cred c` e important` capacitatea de absorb]ie a fondurilor europene.

|n ultimii ani, al`turi de lobby, a ap`rut o nou` no]iune \n domeniu, cea de “public affairs”.

Diferen]a dintre cele dou` concepte se face mai degrab` \n SUA, pe plan european ele fiind asimilate. “Ce am constatat eu \ns` este c` public affairs \nseamn` s` construie[ti influen]` [i rela]ii. Lobby-ul tinde s` se axeze mai mult spre rela]ii personale directe”, spune Jeff Chertack.

El adaug` c` public affairs pare s` fie mai degrab` o extensie a

Biz

PR-ului, care se folose[te de acelea[i instrumente de comunicare, numai c`, \n loc s` fie direc]ionate c`tre un consumator, sunt direc]ionate c`tre persoane cu putere de decizie la nivel institu]ional. Ca strategie de business, grupul Ogilvy face pe unele pie]e atât lobby cât [i public affairs, \n timp ce pe altele se concentreaz` numai pe lobby. “|n SUA, de exemplu, avem o \ntreag` divizie de lobby – Ogilvy Government Relations. Divizia din Bruxelles este axat` pe public affairs. }inem \ns` \n permanen]` leg`tura cu firme de avocatur` [i lobby [i când avem nevoie apel`m la ei. La fel proced`m \n România [i pe alte pie]e”, adaug` Chertack.

Segmentul de public affairs se adreseaz` \n primul rând companiilor din industriile foarte strict reglementate (servicii financiare, energie, petrol, transport, farmaceutic), care depind \n mod vital de deciziile guvernamentale. Aceste companii trebuie s` men]in` \n permanen]` leg`tura cu institu]iile guvernamentale, atât la nivel local, cât [i la nivel european. Un alt segment poate fi format de companii de dimensiuni medii care vând un produs sau serviciu ce trebuie s` se diferen]ieze (cum ar fi energia alternativ`). Aceste companii pot folosi activitatea de public affairs ca oportunitate, apelând m`car punctual la serviciile unei agen]ii specializate care s` monitorizeze procesul legislativ. O a treia categorie de companii care au nevoie de public affairs sunt companiile mici, \n raport cu autorit`]ile locale.

Laura Florea precizeaz` c`, la nivel european, terminologia de lobby \ncepe s` fie \nlocuit` de cea a reprezent`rii grupurilor de interese, care este mai larg` [i include toate activit`]ile de influen]are a politicilor publice, fie ca sunt \n interes privat, fie c` sunt \n interes public.

Ce nu se schimb` \ns` este nevoia de a apela la profesioni[ti \n acest domeniu. “Oricine poate s` se reprezinte \n instan]` singur, dar sigur c` un avocat va [ti mai bine cum s` fac` acest lucru eficient pentru clientul s`u. Regula aceasta se aplic` [i \n cazul firmelor de consultan]` specializate”, conchide Laura Florea. Biz

26

Biz

EUROPARLAMENTARI

Salarii mari, munc` pu]in` [i birocra]ie cât cuprinde – a[a se vede Parlamentul European pentru mul]i români. Pentru a afla care este, de fapt, adev`rul, Cristian ChinaBirta [i Alexandru Ardelean s-au aflat timp de trei zile \n mijlocul ac]iunii. Iat` ce au aflat.

DESCINDERE

|N PLEN Parlamentul European se vede de la Bucure[ti ca un monstru birocratic cu mai multe capete [i nenum`rate membre, care, ni se pare nou`, are ceva de-a face [i cu noi, românii, ca [i cet`]eni europeni. Ce fac europarlamentarii pe acolo, cu ce ne afecteaz` munca lor, nu prea [tim. {i, ce-i drept, nu ne prea intereseaz`. Am \ncercat, \n deplasarea de cinci zile la Bruxelles, s` \n]elegem mai multe despre ce se \ntâmpl` pe acolo. Am \nv`]at c`, de[i Europa e doar la dou` ore [i jum`tate de noi, România este la mul]i ani dep`rtare de Europa.

Prima impresie pe care o ai când ajungi la Parlamentul European este c` nu prea \]i dai seama ce se \ntâmpl`.

Totul e complicat acolo, de la accesul \n institu]ie (e o aventur` s` ajungi la intrarea potrivit`) la regulile pe care trebuie s` le respec]i (se schimb` de la o zi la alta, pe un algoritm greu de

\n]eles, \n special regulile de securitate), la complicatul sistem de lifturi [i corpuri de cl`dire (dureaz` [i jum`tate de or` s` ajungi dintr-un loc \n altul) [i, \n cele din urm`, la evenimentele care se \ntâmpl` \n nenum`ratele \nc`peri [i pe holurile unde forfotesc miile de “cet`]eni” ai ora[ului parlamentar, cum i se mai spune. Dar apoi te obi[nuie[ti. {i \ncepi s` vezi liniile de for]` care guverneaz` aceast` mas` brownian` de oameni, hârtii [i negocieri dure.

“Aici totul se negociaz`”, mi-au spus to]i cei cu care m-am \ntâlnit, indiferent c` erau europarlamentari sau asisten]i. De altfel, totul \n ceea ce \nseamn` func]ionarea Uniunii Europene ]ine de negocieri, de compromisuri f`cute de toate p`r]ile implicate pentru ca \ntreg mecanismul s` mearg` \nainte.

Dar, poate mai mult ca \n orice Biz

27

EUROPARLAMENTARI

28

Biz

revistei. Una dintre concluziile principale ale vizitei noastre \n Parlamentul European este c` acolo se lucreaz`. Dar numai dac` vrei s` lucrezi, dac` vrei s` te implici [i s` faci,

PARLAMENTUL EUROPEAN |N CIFRE 1,5 mld. euro

7 grupuri politice

33 de europarlamentari

200 mil. euro

Femeile la putere

la urma urmei, exact lucrul pentru care te-au trimis românii acolo. Exist` [i varianta de a fi doar \n scripte europarlamentar [i \n rest s` nu ai nici o leg`tur` cu ce se \ntâmpl` pe acolo.

Din p`cate [i noi avem astfel de reprezentan]i. Dar nu sunt singurii, [i alte state membre sunt la fel de “bine”

Foto: VALI MIREA

institu]ie european`, \n Parlament negocierile, discu]iile, activitatea de lobby sunt liter` de lege. Nescris`, cutum` de cele mai multe ori, dar care se respect` cu sfin]enie.

Am f`cut interviuri cu mai mul]i parlamentari români. Fiecare cu p`rerile sale, fiecare cu viziunea sa despre rolul României \n Uniunea European` [i despre rolul Uniunii Europene \n plan mondial. Singura tem` cu care erau de acord to]i este \ns` faptul c` e trist [i descurajant c` \n România nu se d` importan]` activit`]ii pe care [i ei, dar [i Parlamentul European o desf`[oar` [i care ne afecteaz` mult mai mult decât suntem noi obi[nui]i s` credem. Pentru c`, a[a cum ne-a spus fiecare dintre ei, mai mult de 70% din legisla]ia care se aplic` la noi \n ]ar` este negociat`, dezb`tut`, votat` [i trimis` spre implementare c`tre statele membre la Bruxelles [i la Strasbourg, cele dou` centre parlamentare europene.

Am fost interesa]i s` afl`m dac` europarlamentarii români ac]ioneaz` ca un bloc unitar atunci când se discut` ceva ce ne afecteaz` ca na]iune, renun]ând la culoare politic` [i la ordine de partid, a[a cum fac germanii sau polonezii când e vorba de ]`rile lor.

R`spunsurile au fost nuan]ate, \n func]ie de diploma]ia, priceperea, stilul fiec`rui interlocutor, dar, dincolo de aceste plaje de gri, o concluzie se desprinde cu u[urin]`: nu prea...

Le-am cerut s` ne dea câteva exemple de momente când delega]ia român` a votat la unison. A fost greu pentru to]i s` le men]ioneze. A fost mai u[or, \n schimb, s` ne spun` când au f`cut europarlamentarii celorlalte ]`ri un astfel de gest.

De[i unitatea europarlamentarilor români nu prea func]ioneaz`, sau, cel pu]in, nu atât de bine ca \n cazul reprezentan]ilor altor state membre, lua]i individual, activitatea lor este \n unele cazuri interesant de analizat.

Pentru c`, de[i la standardele cu care este obi[nuit publicul cititor român [i presa \n ansamblu acestea nu sunt subiecte atractive, ceea ce fac europarlamentarii no[tri acolo influen]eaz` ce se \ntâmpl` la noi. Ne referim aici doar la cei cu care am discutat [i de la care am aflat cu ce se ocup` la Bruxelles [i despre care scriem \n acest num`r special al

reprezentate. Pentru un jurnalist, Parlamentul European este o surs` extraordinar` de informa]ii [i de oportunit`]i profesionale.

Evenimentele care au loc acolo \n fiecare zi (acest lucru este, de altfel, o provocare, pentru c` de multe ori ]i-e greu s` alegi) se refer` la domenii diverse [i foarte interesante, cu participan]i de cel mai \nalt nivel din institu]iile europene, dar [i din partea companiilor private, a sindicatelor, a organiza]iilor neguvernamentele, a reprezentan]ilor la nivel \nalt ai statelor membre [i nonmembre.

Nivelul discu]iilor este unul foarte ridicat, iar cantitatea [i calitatea informa]iilor pe care le po]i ob]ine din materialele de prezentare, din studiile sau din interviurile pe care le faci la fa]a locului cu unii dintre participan]i sunt apreciabile.

Dac` ar fi s` alegem un cuvânt care s` defineasc` modul \n care cei din Parlamentul European comunic`, indiferent c` o fac \n plen, \n discu]ii private sau \n declara]ii \n fa]a jurnali[tilor, cuvântul ar fi decen]`. Iar op]iunea a doua ar fi elegan]`. De[i uneori se spun lucruri dure, de substan]`, care \nghea]` sângele \n unii din participan]i mai ales când cei care fac astfel de afirma]ii sunt somit`]i interna]ionale, totul se face pe un ton din care se \n]elege respectul fa]` de cei din audien]` sau fa]` de interlocutori. În toate \mprejur`rile la care am fost martori cât am fost la Bruxelles, de[i am v`zut discu]ii serioase \n contradictoriu, nu am asistat la niciun cuvânt jignitor adresat de c`tre cei afla]i \n disput`.

Argumentele clare, concise, documentate sunt singurele care conteaz` [i care sunt luate \n considera]ie. Orice alt mod de a discuta este exclus [i cel care, totu[i, ar apela la a[a ceva se exclude singur.

Din toate punctele de vedere, Parlamentul European difer` considerabil de Parlamentul nostru. Iar diferen]a este egal` cu diferen]a dintre ce \nseamn` Uniunea Uropean`, cum func]ioneaz` ea, [i România. Una dintre solu]iile pentru a mic[ora aceast` distan]` este s` \ncerc`m s` fim mai aten]i la ce se \ntâmpl` la Bruxelles [i la Strasbourg. Adic` exact ceea ce a f`cut Revista Biz cu acest num`r special. Biz cristi.china@revistabiz.ro

|n ultimii doi ani, interesul românilor pentru pl`]ile online cu cardul a \nregistrat progrese considerabile Odat` cu securizarea pl`]ilor pe internet, consumatorii au c`p`tat mai mult` \ncredere, astfel \ncât comer]ul electronic a avut o evolu]ie rapid`. |nrolarea \n 3D Secure a contribuit la schimbarea comportamentului posesorilor de carduri din România, care pân` acum ezitau s` \[i achizi]ioneze produse sau servicii pl`tind online.

“De la an la an, interesul românilor pentru pl`]ile online cu cardul \nregistreaz` cre[teri semnificative, \n principal datorit` reducerii riscurilor de fraud` [i intensific`rii metodelor de securitate. |n 2004, România a fost prima ]ar` din regiune \n care a fost introdus sistemul 3D Secure, un standard de siguran]` implementat de foarte multe b`nci de pe pia]a local` [i interna]ional`”, spune Gabriel Ghi]`, Business Development Manager CEE, MasterCard Europe.

“Tendin]ele de cre[tere reprezint` dovada clar` c` românii \ncep s` se familiarizeze [i s` capete \ncredere \n aceast` modalitate de plat` pe internet – indiferent dac` se realizeaz` pe siteurile din România sau pe cele din str`in`tate”, continu` reprezentantul MasterCard Europe.

Standardul 3D Secure ofer` beneficii atât pentru consumatori, cât [i pentru comercian]ii online. Comercian]ii pot autentifica posesorii de carduri, ori de câte ori ace[tia folosesc instrumentele de plat` pentru realizarea tranzac]iilor online. Procedeul este asem`n`tor cu introducerea codului PIN la ATM. |n acest mod, posesorul de card are siguran]a c` nicio alt` persoan` nu va realiza cump`r`turi pe internet \n numele s`u.

Pe lâng` lansarea serviciului Activation During Shopping, care permite activarea cardurilor \n 3D Secure chiar \n timpul tranzac]iei online, anul trecut a dep`[it estim`rile preconizate ini]ial.

Potrivit datelor RomCard, \n 2010 num`rul de tranzac]ii procesate a crescut cu 82% fa]` de 2009, atingând o valoare de 2,26 milioane. Cele mai multe tranzac]ii online efectuate de români au vizat achizi]ionarea de pachete turistice [i bilete de avion, plata facturilor sau cump`rarea de produse electronice [i electrocasnice.

“Pentru a face tranzac]ii pe internet \n siguran]`, un posesor de card trebuie \n primul rând s` \[i \nroleze cardul \n

Gabriel Ghi]`, MasterCard Europe standardul 3D Secure [i s` caute site-uri securizate (care afi[eaz` sigla MasterCard SecureCode). Pentru a-[i proteja contul bancar, precum [i viitoarea achizi]ie este indicat s` ]in` eviden]a tuturor aspectelor tranzac]iei: data livr`rii, garan]ia [i datele companiei furnizoare”, spune Gabriel Ghi]`, Business Development Manager CEE, MasterCard Europe MasterCard SecureCode, solu]ie 3D Secure de la MasterCard, ofer` o siguran]` ridicat` pentru tranzac]iile electronice, atât pentru posesorii de carduri, cât [i pentru comercian]i [i permite tranzac]iile online cu carduri Maestro, neembosate.

|n decembrie, MasterCard, al`turi de GECAD ePayment, a derulat o campanie de \ncurajare a tranzac]iilor electronice cu carduri MasterCard [i Maestro. To]i posesorii de carduri MasterCard [i Maestro care intrau pe siteurile magazinelor participante [i derulau o tranzac]ie cu cardul bancar beneficiau instantaneu de 10% reducere.

“Am realizat aceast` campanie al`turi de GECAD ePayment, adresându-ne pe de o parte posesorilor de carduri, care pot face cump`r`turi online rapid, având acces la reduceri exclusive, [i pe de alt` parte comercian]ilor, care, astfel, \[i pot consolida rela]iile cu clien]ii actuali [i poten]iali”, spune Gabriel Ghi]`.

“Scopul campaniei MasterCard [i GECAD ePayment a fost de a cre[te num`rul de tranzac]ii cu carduri MasterCard [i Maestro, dar [i de a le aduce la cuno[tin]` posesorilor de carduri cât de u[or [i sigur este s` faci pl`]i online, chiar de acas` sau de la birou. Campania a \nregistrat rezultate peste a[tept`ri, \n ceea ce prive[te valoarea tranzac]iilor, dar [i num`rul de carduri.”

“Cert este c`, \n 2010, comer]ul online a realizat progrese semnificative \n ceea ce prive[te siguran]a [i rapiditatea pl`]ilor cu cardul. Dar cel mai important aspect al anului trecut este c` reticen]a românilor fa]` de pl`]ile online cu cardul \ncepe s` se diminueze, un rol important jucând tehnologia MasterCard SecureCode”, concluzioneaz` reprezentantul MasterCard.

Biz

ADVERTORIAL

Potrivit ultimelor date ale RomCard, \n 2010 valoarea comer]ului online a avut o cre[tere de 38%, \n compara]ie cu 2009, atingând 127,8 milioane euro.

29

EUROPARLAMENTARI

Adrian Severin VICEPRE{EDINTE, GRUPUL ALIAN}EI PROGRESISTE A SOCIALI{TILOR {I DEMOCRA}ILOR DIN PARLAMENTUL EUROPEAN Fost ministru de Externe al României, doctor \n drept, vicepre[edinte al Grupului Alian]ei Progresiste a Sociali[tilor [i Democra]ilor din Parlamentul European. Crede c` românii trebuie \n primul rând s` \n]eleag` de ce este pentru ei important s` fie membri ai UE, cet`]eni europeni. “Mul]i cred c` atunci când ne adres`m lor ca unor cet`]eni europeni folosim de fapt o metafor`. Statutul de cet`]ean european ei nu-l resimt ca atare.

Cet`]eanul european din România, ca [i cel din Germania de altfel, trebuie s` [tie c` la ora actual` aproximativ 75% din legile, regulamentele [i toate celelalte norme care i se aplic` nu se fac la Bucure[ti. Nu se fac nici la Ia[i, Cluj, Craiova sau Sibiu. Ci se fac la Bruxelles. Mai mult decât atât, pentru ca el s` m`nânce, pentru ca el s` aib` salariu, pentru ca el s` aib` cu ce se \mbr`ca are, f`r` \ndoial`, nevoie de ni[te bani care nu-]i vin de la bun \nceput, care vin de la UE. {i care ar putea s` fie mai mul]i dac` guvernul de la Bucure[ti ar guverna bine. Deci, dac` are nevoie de bani, s` [tie c` noi aici ne lupt`m pentru ca României, nu României doar, pentru ca aici s` fie un sistem care \i permite României s` prind` din urm` celelalte ]`ri dezvoltate folosind banii acestora”, spune Severin. Acesta consider` extrem de importante [i eforturile pe care trebuie s` le fac` România pentru a prinde din urm` celelalte ]`ri membre [i sub aspectul vie]ii civilizate. “Dac` cet`]eanul român dore[te cumva s` fie tratat medical \n str`in`tate ca [i când ar fi \n România sau mai bine decât atât, sub aspectul banilor [i asigur`rii, atunci trebuie s` [tie c` numai noi putem s` \i oferim un asemenea drept. {i noi ne ocup`m de chestiunea aceasta.”

30

Biz

Fotografii: VALI MIREA

EUROPARLAMENTARI

Corina Cre]u EUROPARLAMENTAR, GRUPUL ALIAN}EI PROGRESISTE A SOCIALI{TILOR {I DEMOCRA}ILOR DIN PARLAMENTUL EUROPEAN R`spunsul Corinei Cre]u la \ntrebarea mea legat` de destinul construc]iei Uniunii Europene a fost tran[ant: “Nu este doar apanajul unor ini]ia]i, cum, din p`cate, se \ntâmpl` acum. Este, din punctul meu de vedere, o involu]ie. {i trebuie s` spun acest lucru: cet`]enii europeni au toate motivele s` fie nemul]umi]i de ceea ce se \ntâmpl` cu ei [i mai ales pentru c` sunt tot mai des exclu[i din procesul de structurare [i de luare a deciziilor”. |ns` opinia ei critic` nu \nseamn` c` nu este o euroentuziast`. “Cred sincer c` viitorul României depinde esen]ial de viitorul UE. Resentimentele sunt generate de arogan]a cu care au fost tratate statele cu probleme, \n special Grecia. Sigur c` Grecia a avut o gestiune aproximativ` a banilor publici (lucru valabil pentru mai to]i membrii UE!), sigur c` s-au f`cut excese. Dar Grecia a fost umilit` [i asta nu se face, \ntr-o lume \n care ]`ri precum China

\[i afirm` agresiv na]ionalismul, ca instrument al succesului economic.” Ceea ce a f`cut-o pe Corina Cre]u s` afirme c`, din lips` de viziune [i de ambi]ie, UE a ratat un moment \n care putea deveni un lider al schimb`rii la nivel global. “Nu cred c` ne putem imagina c` viitorul se construie[te pe modelul chinez.

Succesul economic nu este totul: conteaz` [i cum a fost ob]inut. Nu cred nici c` imitarea modelului american – fa]` de care unii au, la Bruxelles, o adev`rat` fascina]ie – r`spunde nevoilor [i a[tept`rilor europenilor.” Este nevoie de noi lideri, cu puternice convingeri europene, purt`tori ai valorilor europene, cu viziune, care s` inspire \ncredere cet`]enilor [i s`-i mobilizeze \n sprijinul unui nou proiect european, care s` nu se reduc` la “echilibre macroeconomice” sau la “m`suri de austeritate”.

Biz

31

EUROPARLAMENTARI

Cristian Bu[oi EUROPARLAMENTAR, GRUPUL ALIAN}EI LIBERALILOR {I DEMOCRA}ILOR PENTRU EUROPA Dincolo de imaginea unui om serios [i preocupat de agenda european`, am descoperit \n Cristian Bu[oi, \n timpul discu]iei pe care am avut-o la Bruxelles, un politician tân`r, extrem de atent la nevoile [i interesele României. Fiind membru \n Comisia pentru pia]a intern` [i protec]ia consumatorilor a Parlamentului European, Cristian a prezentat proiectele care sunt \n preg`tire pe agenda european`. O prim` ini]iativ` adoptat`, pentru care Bu[oi a fost raportor, se refer` la re]eaua SOLVIT, “o re]ea de centre care sprijin` cet`]enii [i mai ales mediul de afaceri atunci când \ntâlnesc obstacole \n ceea ce prive[te pia]a intern`”.

Re]eaua rezolv`, \n propor]ie de 60-65%, respectivele obstacole, \nainte de a se merge \n justi]ie, doar comunicând \ntre ele [i cu institu]iile statelor respective care ridic` \n mod nejustificat obstacole. Al doilea subiect foarte important este ini]iativa comisarului Barnier, responsabil pentru pia]a intern`, legat` de actul privind pia]a unic`, care vine cu propuneri foarte clare pentru \nt`rirea pie]ei interne. “|n primul rând, este vorba de o economie digital` [i de sus]inerea ini]iativelor \n ceea ce prive[te comer]ul electronic.

De asemenea, ne referim [i la ini]iativa propriet`]ii intelectuale care afecteaz` multe \ntreprinderi europene.”

32

Biz

Fotografii: VALI MIREA

EUROPARLAMENTARI

Theodor Stolojan MEMBRU AL BIROULUI GRUPULUI PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN (CRE{TIN DEMOCRAT) |ntâlnirea cu Theodor Stolojan a fost scurt` (se gr`bea s` ajung` la lucr`rile Comisiei pentru afaceri economice [i monetare, al c`rei vicepre[edinte este), dar eficient`.

Un om hot`rât, care sus]ine cu fermitate interesele României \n Parlamentul European, considerând c` acesta nu are o atitudine negativ` fa]` de noi. “Dimpotriv`, lucr`m foarte bine aici cu ceilal]i membri ai Parlamentului, cooper`m \n diferite proiecte. Din când \n când apar o serie de probleme, pe care c`ut`m s` le discut`m civilizat cu argumente pro sau contra.”

Preocuparea lui Stolojan \n acest moment se leag` de dou` subiecte aflate pe agenda european`, care au o importan]` covâr[itoare [i pentru România: politica agricol` comun` (PAC), aplicabil` dup` 2013, [i bugetul UE pentru 2014-2020.

“Sectorul agricol este important pentru România, \ns` mai are un lung drum de parcurs pentru restructurare pentru a deveni eficient [i de aceea ne dorim ca PAC s` men]in` sus]inerea financiar` a agriculturii”, spune Stolojan. Din punctul de vedere al bugetului UE, România dore[te s` beneficieze \n continuare de fonduri de coeziune [i de dezvoltare regional`, pentru a ne ridica de pe “penultimul loc care \l de]inem \n UE din punctul de vedere al PIB pe locuitor”, adaug` acesta.

Biz

33

EUROPARLAMENTARI

Fotografii: VALI MIREA

Marian Jean Marinescu VICEPRE{EDINTE, GRUPUL PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN (CRE{TIN DEMOCRAT) Fost prefect de Dolj, \n prezent vicepre[edinte al Grupului PPE-DE \n Parlamentul European. Are expertiz` \n domeniul avia]iei, al transporturilor \n general, cu contribu]ii importante la legisla]ia european` \n domeniu. Consider` c` România, odat` intrat` \n organismele Uniunii Europene, trebuie s` contribuie la legisla]ia european`.

“Aducem pozi]ia României [i o introducem \n legi.

Deci implicit ap`r`m cet`]eanul român. Sau nu, de fapt \i reprezent`m interesele prin legisla]ie. Eu am câteva exemple [i cele mai clasice sunt: roamingul, c` nu po]i s` spui c` România nu are leg`tur` cu roamingul. Apoi drepturile pasagerilor. Acum, \n decembrie 2010, \n sfâr[it, s-a stabilit un regulament la nivel european pentru drepturile pasagerilor pe transportul rutier”, arat` Marinescu.

El a realizat un raport la Cerul Unic European, unde s-a b`tut s` fie termene cât mai scurte, ceea ce \nseamn` zboruri mai drepte, consum redus de combustibil [i pre]uri mai mici. “Nu e pentru to]i, e pentru cei care c`l`toresc cu avionul. Dar un român a contribuit la chestia asta”, spune europarlamentarul. Marinescu mai vorbe[te [i despre contribu]ia europarlamentarilor români la construirea bugetului din 2014 \ncolo. “Aceasta \nseamn` fondurile europene, care fonduri europene nu po]i s` spui c` nu se v`d.

Nu se v`d ele acum foarte mult, dar eu cred c` anul acesta se vor vedea foarte mult. Pentru c` vor \ncepe s` se deruleze proiecte de ap`, canalizare, drumuri, toate lucrurile astea care, e adev`rat, nu se reflect` a[a la vedere.”

34

Biz

EUROPARLAMENTARI

Ramona M`nescu EUROPARLAMENTAR, GRUPUL ALIAN}EI LIBERALILOR {I DEMOCRA}ILOR PENTRU EUROPA Liberal convins de la 18 ani. De profesie avocat, a fost vicepre[edinte al Autorit`]ii Na]ionale pentru Tineret, iar apoi europarlamentar. Afirm` c`, prin activitatea sa european`, dore[te atragerea de fonduri comunitare pentru dezvoltarea regional` \n România, concomitent cu simplificarea criteriilor de acordare a banilor din Fondul Social European, creat pentru programe menite s` sus]in` pia]a muncii \n ceea ce prive[te formarea profesional` a salaria]ilor [i performan]a companiilor. Vorbind despre modul \n care se implic` pentru a ajuta cet`]enii români \n Parlamentul European, Ramona M`nescu a vorbit despre raportul s`u de ini]iativ` votat recent pe politica de coeziune. “Este un raport care se refer` la implicarea autorit`]ilor locale [i regionale.

Pornim de la acelea[i probleme, ve[nicele probleme pe care noi le avem cu absorb]ia, rata mic` de absorb]ie, ineficien]a, rata erorilor, incapacitatea administrativ`, birocra]ia, suprareglementarea, supracontrolul. Solu]ia am g`sit-o \mpreun` cu reprezentan]ii autorit`]ilor locale, reprezentan]ii municipiilor [i cu cei care beneficiaz` \n general de fondurile structurale prin proiecte. {i solu]iile de fapt se rezum` la implicarea autorit`]ilor locale, la a instrui din fonduri de asisten]` tehnic` – care ori nu sunt folosite, ori sunt folosite prost sau \n alte scopuri – oameni care, \ntr-adev`r, sunt implica]i \n gestionarea fondurilor.”

Biz

35

EUROPARLAMENTARI

Renate Weber EUROPARLAMENTAR, GRUPUL ALIAN}EI LIBERALILOR {I DEMOCRA}ILOR PENTRU EUROPA A fost o figur` marcant` a societ`]ii civile române[ti \nainte de intrarea \n PNL, \n 2007, odat` cu depunerea candidaturii pentru Parlamentul European. Este de profesie avocat, iar din 2000 este judec`toare ad-hoc la Curtea European` a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Lector \n peste 50 de sesiuni de instruire, sus]inute \n România [i \n str`in`tate, pe teme legate de respectarea drepturilor omului [i a valorilor democra]iei. Autoare a peste 50 de studii, articole [i rapoarte, publicate la prestigioase edituri academice din lume. Ca parlamentar european, Renate Weber a abordat teme precum terorismul [i criminalitatea transfrontalier`, protec]ia copiilor, eliminarea discrimin`rii \n vederea angaj`rii [i a serviciilor \n UE, precum [i \n chestiunea protej`rii datelor cu caracter personal. Î[i propune s` fie un bun ambasador al României \n Europa [i \n lume [i s` sus]in` o contribu]ie mai activ` a României la politica extern` a Uniunii Europene.

R`spunsul s`u la \ntrebarea “Care este beneficiul pentru cet`]eanul român c` este reprezentat de Renate Weber \n Parlamentul European?”: “Aici se face legisla]ie care \l afecteaz` direct, pe care trebuie s` o aplice direct acas`. {i dac` nu e[ti aici s`-]i aperi interesul de foarte multe ori, vreau s` v` spun c` e o problem`. Dac` nu e[ti aici, \mi pare r`u, dar decid al]ii pentru tine”.

36

Biz

Fotografii: VALI MIREA

EUROPARLAMENTARI

Iuliu Winkler EUROPARLAMENTAR, MEMBRU AL BIROULUI, GRUPUL PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN (CRE{TIN DEMOCRAT) La \ntrebarea “Care este beneficiul pentru cet`]eanul român c` este reprezentat de Iuliu Winkler \n Parlamentul European?”, a decis s` foloseasc` exemple. Ca membru al Comisiei pentru comer] interna]ional s-a ocupat acum un an de procedurile antidumping pentru importul de \nc`l]`minte din India [i Vietnam. “Ce \nseamn` asta? S`-i punem un pic de tax` vamal` `luia care trimite \nc`l]`minte din Vietnam [i India c`tre UE. De ce \i pas` românului de chestia asta? P`i România \nc` are industrie u[oar`... Avem [i vreo, dac` ]in bine minte, 70.000 de locuri de munc` \n industria de \nc`l]`minte. Acolo lucrurile sunt fabricate pe cen]i, pe eurocen]i. Vine acea \nc`l]`minte [i sufoc` pia]a european`. Evident c` cei 70.000 de oameni din România care lucreaz` \n domeniu \[i pierd locul de munc`.

În [ase luni, \ntr-un an, \n doi ani”. Rezultatul: s-a prelungit procedura antidumping pân` \n 2015. Alt exemplu: acordul de comer] liber cu Coreea de Sud. “De ce este important? Avem \n România Renault [i Ford. Care sunt produc`tori exact pe aceea[i categorie de automobile cum sunt coreenii. Deci \n clipa \n care deschizi pia]a complet automobilului coreean f`r` nicio tax` vamal`, f`r` nimic, s-ar putea s` te treze[ti c` Ford fabricat \n România este cu 1.000 euro mai scump decât Kia adus` din Coreea”, spune Winkler. La prima vedere, europarlamentarul ar putea fi suspectat c` reprezint` interesul companiei Ford.

“Reprezint interesul miilor de locuri de munc`, câte sunt \n Craiova la compania Ford, sau al miilor de locuri de munc`, dar cu cercetare, cu celelalte, câte sunt la Dacia Renault.”

Biz

37

Pragmatism de sindicalist |ntr-o Europ` divizat` de reglement`ri na]ionale diferite, Harald Wiedenhofer, secretar general al Federa]iei Europene a Sindicatelor din Industria Alimentar`, Agricultur` [i Turism (EFFAT), crede \ntr-o abordare pragmatic` [i realist` a dialogului social.

Sindicatele sunt asociate cu lideri g`l`gio[i. Care ar trebui s` fie imaginea sindicalistului european? În]elegem dorin]a de a avea salarii mai mari, dar trebuie f`cute pas cu pas, trebuie s` avem o abordare pragmatic`, realist`. E drept \ns` c` mul]i angajatori \nc` nu \n]eleg acest concept de dialog social, de a privi sindicatele ca pe un partener, [i vor s` scape, \ntr-un fel sau altul, de sindicali[tii care \i deranjeaz`.

De aceea [i lupta continu` de care v` spuneam [i blocarea discu]iilor. Mul]i angajatori europeni au abordat varianta american`, care spune c` orice companie trebuie s` lupte \mpotriva sindicatelor, c` sindicatele sunt du[manul.

Numai c` \n Uniunea European` modelul social european este parte fundamental` a \ntregului concept de UE, care spune c` progresul economic [i progresul social nu se exclud reciproc, sunt cele dou` fe]e ale monedei.

Mul]i români lucreaz` \n ]`ri europene. Ce ne pute]i spune despre for]a de munc` provenit` din imigra]ie?

Este una din preocup`rile noastre principale. Abordarea noastr` este ca to]i muncitorii, inclusiv cei imigran]i, s` aib` condi]ii corecte de munc`, s` nu existe discriminare. De aceea milit`m pentru stabilirea unor standarde minime care s` fie respectate de toate statele, astfel \ncât muncitorii care fac aceea[i munc` s` fie trata]i egal. În acest moment, avem foarte multe tipuri de contracte [i astfel se creeaz` un nou tip de discriminare. De exemplu, \n ceea 38

Biz

ce \i prive[te pe muncitorii emigran]i cu contracte prin agen]ii de recrutare, avem o directiv` european`, care trebuie implementat` pân` \n decembrie anul acesta. Dar mai avem mult de lucru, trebuie s` implement`m standarde minime pentru muncitorii sezonieri, astfel \ncât ace[tia s` aib` condi]ii decente de cazare. S` nu uit`m c` am \nceput s` avem o discu]ie despre muncitorii imigran]i din celelalte ]`ri, altele decât cele din Uniunea European` sau din Europa non-UE. Noi suntem \mpotriva aducerii de muncitori din aceste ]`ri, pentru c` avem foarte multe locuri de munc` neocupate, pe care vrem s` le ocup`m cu muncitori europeni.

Cât de multe [ti]i despre România?

Am fost de câteva ori \n România, pe litoral [i \n zona de munte, [i cred c`, din punct de vedere turistic, este o ]ar` foarte frumoas`, are o istorie [i o cultur` interesante. Dar noi ne focus`m aici pe chestiuni sociale [i din acest punct de vedere [tiu c` exist` un decalaj destul de mare \ntre România [i statele membre ale UE mai vechi. Acesta este unul din motivele pentru care mul]i au spus c` România nu ar trebui s` fie primit` \n UE. Din punct de vedere social ceea ce m` \ngrijoreaz` este c` dialogul social, unul dintre pilonii modelului social european, nu func]ioneaz` cum ar trebui \n România. De asemenea, densitatea sindicatelor \n ]ara dumneavoastr` nu este ceea ce ar trebui s` fie. Avem patru membri \n România, dar am vrea s` vedem o cooperare mai strâns` \ntre sindicatele [i patronatele de acolo. E

foarte important ca sindicatele s` \n]eleag` c` angajatorii sunt parteneri de dialog [i nu inamici. Avem patru afilia]i \n România [i ceea ce facem pentru ei este: s` pl`teasc` mai pu]ine taxe de afiliere, mai avem un fond de solidaritate pe care \l activ`m de câte ori este necesar, \ncerc`m s` organiz`m \ntâlniri \n ]`rile afectate, avem un birou la Zagreb pentru a fi mai aproape de membrii no[tri din Europa Central` [i de Est. Sindicatele ar trebui s` \[i uneasc` for]ele. Dac` ne uit`m la efectele crizei, este o diferen]` mare \ntre statele vechi [i statele noi ale Uniunii Europene. Cele vechi au f`cut fa]` mai u[or crizei din punct de vedere social pentru c` acolo func]ioneaz` contractele colective de munc` [i ofer` mare flexibilitate \n condi]iile grele de criz`, ceea ce nu se \ntâmpl` \n România [i \n statele noi. |n statele vechi exist` instrumente de angajare func]ionale gestionate de stat, ceea ce nu se \ntâmpl` \n noile state. Într-un fel se v`d lucrurile de la Bruxelles [i \n altul dac` merge]i \n ]`rile unde ave]i sindicate afiliate...

Pentru mine e foarte important s` merg \n ]`rile unde avem afilia]i, pentru a le explica mai mult ce \nseamn` Europa [i cum vedem noi demersurile din Uniune, mai ales c` \n multe ]`ri, care consider` c` Bruxelles e departe, exist` obiceiul de a se da mereu vina pe UE de fiecare dat` când politicienii de acolo iau o m`sur` nepopular`. Vreau s` le explic c` nu e chiar a[a, c` exist` progres [i c` suntem pe calea cea bun`.

Mult` lume spune c` exist` birocra]ie foarte mare la Parlamentul European, c` sunt prea mul]i angaja]i care nu \[i au rostul acolo. Dar vreau s` v` spun c`, spre exemplu, aeroportul din Frankfurt are mai mul]i angaja]i decât tot Parlamentul European. Adev`rata problem` a Parlamentului European nu e birocra]ia, pentru c` institu]ia are rezultate bune. Dar numai pe hârtie. Parlamentul nu are putere prea mare. C`ci la nivel de implementare, lucrurile scâr]âie.

Spre exemplu, Parlamentul European are rapoarte [i opinii foarte grele pe subiectul introducerii venitului minimum \n Uniunea European`, o chestiune extrem de important` [i de sensibil` pentru noi. Dar nu se pot implementa.

Exist` ]`ri care nu au venituri minime garantate prin lege, cum este cazul Germaniei. De aceea asist`m la cazuri nedorite, unde un muncitor român prime[te mult mai pu]in decât unul german. Biz

Foto: VALI MIREA

HARALD WIEDENHOFER Secretar general al Federa]iei Europene a Sindicatelor din Industria Alimentar`, Agricultur` [i Turism

Leo D'Aes

Foto: VALI MIREA

|nainte de plecarea echipei Biz la Bruxelles pentru acest num`r special, am vrut s` afl`m percep]ia asupra rela]iilor dintre cele dou` ]`ri [i cum se vede Rom창nia \n Belgia.

Firesc, cel mai \n m`sur` s` comenteze asupra acestor lucruri este ambasadorul Belgiei la Bucure[ti, Leo D'Aes, care, de altfel, \[i \ncheie \n urm`toarele luni mandatul \n ]ara noastr`.

Domnule ambasador, cum a]i caracteriza rela]iile dintre Belgia [i România?

Este un parteneriat \ntre ]`rile noastre, \n NATO, [i suntem parteneri \n Uniunea European`. |n NATO, România a intrat mai devreme, avem o cooperare excelent` [i avem opinii asem`n`toare referitoare la noua strategie a NATO, avem trupe \n teatrele de opera]iuni, avem o strâns` cooperare \ntre Uniunea European` [i NATO [i, din punctul nostru de vedere, avem un parteneriat excelent. Toate acestea ilustreaz` excelentele noastre rela]ii bilaterale. |n cadrul UE, avem o cooperare foarte bun` cu România, avem consult`ri \n mod regulat, referitoare la domeniile de interes pentru UE, avem acelea[i puncte de vedere pe multe subiecte. Desigur c` avem [i alte rela]ii bilaterale, \n afara acestui parteneriat. Avem o rela]ie foarte bun` \n domeniul cooper`rii descentralizate – mul]i belgieni [i asocia]ii belgiene vin \n România [i coopereaz` cu autorit`]ile locale [i cu comunit`]ile \nc` din 1989.

La nivel economic, rela]ia dintre ]`rile noastre poate p`rea modest`, dar este una real`. Num`rul investitorilor belgieni activi \n comunitatea de afaceri din România este \n jur de 400, nu foarte mare, dar este o cooperare real`, centrat` pe segmentul companiilor mici [i mijlocii. Suntem foarte activi \n zone economice precum imobiliare, construc]ii, retail etc. Exist` [i un club al oamenilor de afaceri, Belgian Connection, care promoveaz` rela]iile de afaceri cu parteneri români.

Belgia tocmai a \ncheiat mandatul semestrial al pre[edin]iei UE. Care au fost progresele pe care le-a]i atins \n aceast` perioad`?

A fost o perioad` dificil`, dar am \ncercat s` ob]inem cât mai multe progrese pe durata mandatului nostru.

Am lansat un program care se \ntinde pe durata a 18 luni, pentru c` am vrut continuitate, nu doar s` promov`m punctul de vedere al Belgiei. Una dintre

principalele priorit`]i a fost \ncercarea de a promova o abordare real` [i pragmatic` din partea Uniunii Europene a crizei economice, prin pachetul de guvernan]` economic`, pentru ca toate eforturile pe care le fac statele membre s` fie coordonate [i s` nu irosim resurse importante. |ntr-un fel, Uniunea European` a reu[it s` fie un gardian al politicilor economice. Nu \nseamn` c` am rezolvat criza economic` sau c` nu mai sunt probleme, ci este un lung drum, fiind o strategie care se \ntinde pân` \n anul 2020. Alte puncte din programul nostru pe care ne-am axat au fost sistemele de pensii [i cum s` facem s` nu devin` o problem` a statelor membre, problematica de mediu, care

|n opinia noastr`, accesul României \n zona Schengen este guvernat de criterii tehnice foarte clare. Cu alte cuvinte, dac` o ]ar` vrea s` fie parte a Schengen, exist` un num`r de criterii pe care trebuie s` le \ndeplineasc`, care sunt foarte clar statuate [i trebuie asumate. Dac` aceste criterii sunt \ndeplinite, atunci nu mai exist` nicio alt` obiec]ie. Aceasta este atitudinea pe care am adoptat-o pe parcursul pre[edin]iei noastre [i este o atitudine pe care Belgia o are. Dar este foarte clar c` cei care doresc s` intre \n zona Schengen, precum România, trebuie s` \ndeplineasc` criteriile tehnice, nici mai mult, nici mai pu]in decât ceilal]i membri ai zonei Schengen. Odat` ce evaluarea tehnic` este pozitiv`, atunci

“România ar trebui s` se concentreze pe câteva domenii care pot fi \nfloritoare, precum cel al agriculturii. (...) Un alt domeniu, care are nevoie de modernizare, este infrastructura, la nivel na]ional [i local” este o provocare global`, dar [i politica de imigra]ie [i a drepturilor omului.

Care sunt, \n opinia dumneavoastr`, principalele direc]ii c`tre care se \ndreapt` acum Europa?

Uniunea European` devine un fel un manager [i un protector al politicilor macroeconomice [i politicilor secolului al XXI-lea. O alt` direc]ie este rela]ia cu alte puteri, precum China, India, Brazilia, [i Europa se \ndreapt` mult mai activ c`tre ace[ti juc`tori globali, pentru a \ncheia parteneriate [i parteneriate strategice cu ace[ti juc`tori. Nu mai trebuie s` a[tept`m noi, ci s` ne implic`m activ pentru a r`mâne un actor economic important a[a cum am fost \ntotdeauna.

Cum vede Belgia procesul de integrare a României \n spa]iul Schengen?

nu ar trebui s` mai stea nimic \n cale.

Care sunt, \n opinia dumneavoastr`, domeniile pe care ar trebui s` se concentreze România pe viitor? |n opinia mea, cred c` România ar trebui s` se concentreze pe câteva domenii care pot fi \nfloritoare, precum cel al agriculturii.

Este un mare poten]ial din acest punct de vedere, \ns` este mai u[or de spus decât de f`cut, pentru c` investi]ia \n agricultur` este una de lung` durat` [i diferit` fa]` de alte domenii. Un alt domeniu care are nevoie de modernizare este infrastructura, la nivel na]ional [i local.

Nu \n ultimul rând, România ar trebui s` se focuseze pe politicile energetice, atât la nivel european, cât [i la nivel na]ional.

ALEXANDRU ARDELEAN alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

41

Ovidiu Dranga

Foto: VALI MIREA

Discu]ia pe care am avut-o la Bruxelles cu ambasadorul Rom창niei \n Belgia, Ovidiu Dranga, a eviden]iat nevoia ca ]ara noastr` s` renun]e la mentalitatea de stat candidat [i s` participe mai activ la stabilirea agendei europene.

Domnule ambasador, cum caracteriza]i rela]iile bilaterale dintre Belgia [i România?

Istoria rela]iilor bilaterale se \ntinde pe mai mult de un secol de acumul`ri importante, Belgia fiind printre primele ]`ri cu care am stabilit rela]ii la \nceputurile României moderne. Ast`zi, rela]ia cu Belgia are câteva caracteristici care o disting \n ansamblul rela]iilor noastre bilaterale. |n primul rând, sus]inem f`r` rezerve proiectul european, devenit astfel elementul central al dialogului [i colabor`rii politice. România [i Belgia sunt printre sus]in`torii constan]i ai rela]iei transatlantice, ai leg`turii dintre Europa [i Statele Unite, bazat` pe solidaritate [i echilibru. Ne reg`sim constant pe pozi]ii apropiate, dac` nu identice, fa]` de utilizarea metodei comunitare [i rolul statelor cu dimensiuni mai mici \n adoptarea deciziilor [i configurarea agendei europene. Apoi ne leag` o serie \ntreag` de abord`ri comune \n ceea ce prive[te securitatea [i ap`rarea. {i \n plan economic exist` rela]ii foarte bune, schimburile comerciale \ntre cele dou` ]`ri dep`[ind un miliard de euro anual. Companiile belgiene sunt prezente \n România \n câteva domenii de vârf, precum chimie, IT, electronic`, logistic`, transporturi feroviare, retail. Sub toate aspectele, rela]ia func]ioneaz` impecabil.

Situa]ia intern` a României prezint` diverse turbulen]e, fie ele politice, economice, sociale. Cum se v`d ele la Bruxelles?

Ne apropiem, [i din aceast` perspectiv`, de normalitate. România este privit` ca o ]ar` membr` a Uniunii Europene, \n care via]a politic` este dinamic`, \n care oamenii au probleme, u[or de observat [i \n Belgia, dar [i \n alte ]`ri membre, chiar dac` este vorba de ]`ri cu o vechime mai mare \n Uniune. Percep]ia public` [i cea vehiculat` \n mediile politice [i diplomatice de la Bruxelles acoper` o plaj` larg` de nuan]e, f`r` striden]e care s` ne defavorizeze ori s` ne particularizeze \n mod deliberat. Nu am detectat, cel pu]in pân` acum, vreo

relatare despre România decuplat` tenden]ios de realitatea din ]ar`, a[a cum este ea, cu bune [i cu rele.

De ce oamenii de afaceri români nu percep Belgia sau Bruxelles ca pe un loc \n care s` vin` s` fac` business?

Din p`cate, mediul de afaceri din România, cu câteva excep]ii, are o reprezentare doar par]ial` despre Bruxelles ca despre centrul marilor decizii, politice [i economice, care determin` sau influen]eaz` agendele na]ionale, mai ales cele pe termen mediu [i lung, de o manier` covâr[itoare. Cred c` este momentul s` ne punem problema de ce comunitatea de afaceri din România nu

permanente aici care s` ajute la mai buna reprezentare a intereselor [i accesul la circuitul mai larg al informa]iilor relevante, altele decât cele care sunt vehiculate \n pres` sau pe canalele oficiale.

De ce exist` aceast` problem`?

Pe de o parte, ne lipse[te cultura dialogului, a comunic`rii reale, cu sens [i consecin]e practice. Ea se dobânde[te prin participare [i implicare. Mai este ceva foarte important. Vorbim \n continuare \n termenii ace[tia: Uniunea European` spune, Uniunea European` vrea. Este o mare gre[eal`. Noi suntem parte a Uniunii. Aceste erori sau inadverten]e de limbaj, scuzabile doar prin viteza discursului, ascund, de cele mai

“Mediul de afaceri din România, cu câteva excep]ii, are o reprezentare doar par]ial` despre Bruxelles ca despre centrul marilor decizii, politice [i economice, care determin` sau influen]eaz` agendele na]ionale” are o prezen]` adecvat` la Bruxelles, \n zona pe care uneori ne ferim s` o abord`m, zona lobby-ului european.

Pierdem prin neprezentare oportunit`]i uria[e. Aici r`mânerea \n urm` a României este enorm`. Nu v`d de ce patronatele române[ti dintr-un anumit domeniu, s` zicem cel feroviar, aflat \n suferin]`, nu [i-ar putea \nfiin]a la Bruxelles un birou, prin contribu]ia tuturor [i \n beneficiul tuturor. S-a cultivat din ignoran]`, din rea-credin]` sau din reavoin]` ideea c` lobby-ul este ceva… vinovat. Lucrurile nu stau a[a. Prezen]a diplomatic` este necesar`, dar \n niciun caz suficient`. Ea trebuie completat` de o prezen]` substan]ial` la Bruxelles a oamenilor de afaceri. Trebuie urmat exemplul Uniunii Na]ionale a Jude]elor din România, al c`rei birou deschis \n capitala Europei este foarte activ. E mesajul pe care a[ dori s` \l transmit mediului de afaceri [i mediului public: veni]i la Bruxelles! Stabili]i-v` birouri

multe ori, fie un deficit de cunoa[tere, fie refuzul subliminal de a accepta o nou` realitate. Ne-a convenit statutul de candidat, care presupunea c` al]ii impuneau reformele, mereu al]ii erau r`spunz`tori pentru e[ecurile noastre.

Nu am ie[it din logica preader`rii, de[i politic [i economic oper`m de aproape un deceniu \ntr-o alt` paradigm`. S` nu uit`m c` România face parte din cluburi extrem de selecte, cu reguli dure. Prin apartenen]a la UE [i NATO, care nu sunt organiza]ii caritabile, ne afl`m pentru prima dat` \n istorie, \n concertul na]iunilor cu un cuvânt extrem de greu de spus \n evolu]ia omenirii. Avem poate nevoie de un nou proiect na]ional, menit s` dea sens [i finalitate aspira]iilor genera]iei pentru care România anului 2020 este România spiritului \ntreprinz`tor, a op]iunilor corecte [i a \ndr`znelii strategice. Biz ALEXANDRU ARDELEAN alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Biz

43

i r e c a f a u C s e l l e x u r B a l CARMEN PETER

DE LOREDANA S~NDULESCU 44

Biz

locuie[te \n Belgia de 20 de ani [i de aproximativ 15 ani este Executive Coach [i Trainer la Comisia European` [i alte institu]ii europene. A plecat din ]ar` la \nceputul anilor ’90, când avea 35 de ani. Fiind din Oradea, o prim` op]iune ar fi fost s` emigreze \n Ungaria. A tentat-o [i ideea de a pleca \n Fran]a, \ns` la sfatul unor prieteni francezi a ales Belgia. {i nu regret` alegerea f`cut`.

S-a integrat repede printre belgieni, despre care [i-a dat seama c` sunt pe gustul s`u: serio[i, muncitori [i de \ncredere. A plecat din ]ar`, singur`, cu un bilet de turist pentru dou` s`pt`mâni. A ajuns \n Bruxelles [i a r`mas definitiv acolo. De forma]ie profesoar` de matematic`, prima slujb` \n Belgia a fost la o [coal` european`. |n paralel, a continuat [i studiile. A studiat Rela]ii Interna]ionale la Universitatea din Bruxelles [i apoi a urmat foarte multe cursuri [i calific`ri pentru activitatea de coaching [i training: programare neurolingvistic`, analiz` tranzac]ional`, acredit`ri pentru utilizarea instrumentelor psihologice [i de evaluare a personalit`]ii [i rela]iilor interpersonale.

O vreme, a \ncercat s` r`mân` \n domeniul pedagogic, \ns` din cauza posibilit`]ilor limitate de titularizare pe post \ntr-o [coal` belgian` s-a orientat spre altceva. Astfel a ajuns ca timp de trei ani s` lucreze din postura de trainer cu o firm` danez` care organiza cursuri despre ce \nseamn` Europa [i institu]iile europene. |ncepând din 1996 a \nceput s` lucreze ca trainer freelancer direct pentru Comisia European`. Ar putea s`-[i fac` o firm`, dar nu o intereseaz` acest aspect, deoarece f`când gestiune ar trebui s` renun]e la meseria care-i place atât de mult. Mai degrab`, dac` ar fi s`-[i fac` o firm`, ar angaja un director executiv care s` se ocupe de toate chestiunile administrative.

Pân` \n prezent, a f`cut traininguri [i sesiuni de coaching cu aproximativ 200 de manageri de la Comisia European` [i alte institu]ii [i alte câteva sute de administratori [i asisten]i. A lucrat de asemenea cu persoane din alte medii, \ntreprinderi private, publice sau persoane private. Aproximativ o cincime dintre cei pe care i-a preg`tit sunt români. Biz

Foto: MIHAI BALOIANU

este de câ]iva ani cet`]ean al Belgiei, ]ar` unde a fost relocat` de c`tre compania la care lucra \n urm` cu 11 ani.

Absolvent` a Universit`]ii Politehnice din Bucure[ti [i a unui Executive MBA la University of Washington - ASEBUSS Bucure[ti, Adriana are o experien]` de peste 16 ani \n pozi]ii de top management \n resurse umane. |n 2000, pe când lucra pentru France Telecom la actuala Orange România, a fost solicitat` s` fac` o lansare de filial` \n Iordania. La terminarea misiunii din Iordania, a primit oferta de a se transfera la Mobistar Belgia tot pe un post de director de resurse umane.

Dup` cinci ani, timp \n care a \nv`]at limba flamand`, toate documentele de resurse umane fiind bilingve, a fost transferat` la Paris pe o pozi]ie de vicepre[edinte pentru mobilitate interna]ional` la France Telecom. Dup` trei ani \n capitala Fran]ei s-a \ntors nu la Bucure[ti, ci la Bruxelles, ora[ul pe care l-a adoptat drept “acas`”. {i tot Bruxelles este [i ora[ul \n care, \n 2008, a lansat prima sa ini]iativ` antreprenorial`, o firm` de consultan]` \n servicii de carier`, o ni[` relativ nou` \n Europa. De[i noua postur` de antreprenor \i d` destul de mult` b`taie de cap [i uneori \i lipsesc echipele cu care era obi[nuit` \n mediul corporatist, se bucur` din plin de flexibilitatea cu care poate s`-[i conduc` businessul. De multe ori chiar se gânde[te dac` este sau nu un antreprenor \n adev`ratul sens al cuvântului. Se consider` mai degrab` “execu-prenor” – un executiv care face munc` de antreprenor.

Iar \n domeniul s`u, \i prinde bine experien]a corporatist`. A p`strat multe din gândirea de executiv, fapt ce o ajut` s` fie pe aceea[i lungime de und` cu clien]ii s`i actuali din corpora]ii.

Adriana lucreaz` pentru clien]i de pe mai multe continente [i crede c` poate face business de oriunde. Biz

46

Biz

Foto: MIHAI BALOIANU

Foto: VALI MIREA

ADRIANA P~UN

COSMIN RATA

locuie[te \n Belgia de [apte ani. A venit dup` terminarea facult`]ii, cu o valiz`, un rucsac [i 40 de euro bani de buzunar. Acum, \mpreun` cu fratele s`u conduce o firm` specializat` \n hidroizola]ii, termoizola]ii [i panouri solare pentru acoperi[uri, cu 40 de angaja]i, 10-15 proiecte \n paralel [i o cifr` de afaceri de 2,5 milioane de euro \n 2010. Când a ajuns el \n Belgia, fratele s`u se afla deja acolo [i lucra \n construc]ii. Primele zece luni \n Belgia a muncit la negru prin restaurante ca s` se \ntre]in` [i s`-[i pl`teasc` studiile. S-a \nscris la Université Libre de Bruxelles pentru un master care-i permitea s`-[i echivaleze studiile din ]ar`. Dup` [ase luni de \nv`]at intensiv francez`, s-a apucat [i de flamand`, lucru care l-a ajutat enorm, multe din contracte fiind \n zona flamand`. Pe durata studiilor, o zi – dou` pe s`pt`mân` lucra [i \n construc]ii ca “om bun la toate”, la firma pe care o \nfiin]ase \mpreun` cu fratele s`u \n 2004. Dac` la \nceput \i era ru[ine c` ajunsese la munca de jos, acum se bucur` c` a avut parte de o astfel de experien]`. Momentul de turnur` s-a produs odat` cu câ[tigarea primului proiect pentru Comisia European`.

Ulterior au lucrat pentru NATO, Ministerul de Finan]e [i mari hale industriale. |n 2007, dup` finalizarea studiilor \n Belgia, s-a angajat \n departamentul de resurse umane al Dexia Bank.

A r`mas \n banc` numai un an, pentru ca ulterior s` se dedice \n totalitate afacerii de familie. Pe termen mediu, Cosmin nu s-ar \ntoarce \n România. “Poate la pensie”, glume[te el. Pân` atunci are planuri mari. Atât cu firma din Belgia, cât [i cu poten]iale investi]ii \n România. A lansat un proiect de producere [i prelucrare a mierii bio \n ora[ul s`u natal, Craiova, iar \mpreun` cu fratele s`u [i doi investitori belgieni vrea s` creeze o firm` sor` a Roteam \n România. Biz

a plecat din ]ar` \n urm` cu 25 de ani, la vârsta de opt ani.

Licen]iat \n drept la Universitatea Liber` din Bruxelles, [i-a completat parcursul academic cu o specializare \n legisla]ia european` la Institutul de Studii Europene de la Bruxelles. |nainte de a se al`tura Baroului de la Bruxelles, a completat un stagiu judiciar la Procuratura de la Bruxelles [i un stagiu la Comitetul Economic [i Social European. |n plus, a f`cut o specializare tot \n Drept \n România, \ns` nu a r`mas \n ]ara natal` deoarece [i-a dat seama c` mai bine cuno[tea dreptul [i legisla]ia belgian`. Acum lucreaz` la o firm` de avocatur` belgian` [i reprezint` atât companii române[ti, cât [i belgiene.

Când a \nceput aceast` colaborare nu credea c` o s` existe o cerere atât de mare. Exist` foarte multe persoane fizice [i juridice care atunci când vin la Bruxelles nu au niciun punct de reper \n afar` de Ambasad` [i tot felul de firme de consultan]`.

Viitorul s`u va fi cu siguran]` legat tot de avocatur`. Nu exclude posibilitatea de a se \ntoarce \n România, \ns` nu este ceva cert.

Ca proiect, \mpreun` cu asocia]ii de la firm`, are \n plan s` deschid` un sediu \n România pentru firmele belgiene care vor s` fac` afaceri \n ]`r` noastr`. A fondat de asemenea Clubul de Afaceri Româno-Belgian, \n colaborare cu ambasadele celor dou` ]`ri [i cu Camera de Comer]. Se gânde[te c` poate la un moment dat va ajunge s` aib` [i propria firm` de avocatur` \n Belgia. Dar deocamdat` acest gând nu reprezint` o prioritate.

Din postura de colaborator la firma actual` sunt mai multe avantaje. |n primul rând, se \mpart toate costurile firmei. Apoi, \n firm` exist` o re]ea bine definit` de 20 de avoca]i, fiecare specializat pe câte un domeniu. Nu \n ultimul rând, ca s`-[i deschid` propria firm` de avocatur` ar trebui s` cunoasc` foarte bine [i limba flamand`, \n care nu s-a aventurat deocamdat` s` pledeze. Biz

48

Biz

Foto: MIHAI BALOIANU

Foto: MIHAI BALOIANU

GELU BUZINCU

IOAN CARPUS

s-a tot mutat dintr-o ]ar` \n alta de [apte ani \ncoace, fie pentru studii, fie \n baza proiectelor pentru care a lucrat.

De [ase luni locuie[te la Bruxelles [i crede c` e de data aceasta mutarea va fi pe termen lung. Avocat de profesie, a lucrat pe proiecte de new media [i e-learning \n Marea Britanie [i pentru un proiect de consultan]` \n Blue Ocean Strategy pentru guvernul Malaieziei. Aceast` ultim` pozi]ie a urmat unui MBA la INSEAD, \n Fran]a [i Singapore, unde Ioan l-a avut ca profesor de strategie pe W. Chan Kim, autorul Blue Ocean Strategy [i Country Advisor pentru Malaiezia. Mutarea \n Belgia a fost o decizie bazat` \n primul rând pe motive personale, \ns` incontestabil a fost atras [i de prezen]a numeroaselor companii globale [i a institu]iilor europene. |n plan profesional, relocarea la Bruxelles a \nsemnat [i momentul desprinderii de lumea corporatist` [i startul pe drumul antreprenorial, un vis pe care l-a avut \nc` dinainte de [coala de business.

A fondat astfel Six Paths Consulting, o societate privat` cu r`spundere limitat`, axat` pe inova]ie, ce lucreaz` pentru companii de top din Europa, din diverse industrii, precum [i pentru organiza]ii din sectorul public. De[i acum locuie[te \n str`in`tate, Ioan nu a rupt total leg`turile cu ]ara natal`. |n România este Partner [i Head of Blue Ocean Strategy la Renaissance Advisors, o firm` local` de consultan]` ce ofer` solu]ii de strategie end-to-end organiza]iilor din sectorul privat [i public din Europa de Est. Ceilal]i parteneri ai Renaissance, fo[ti consultan]i interna]ionali la firme de top, sunt la rândul lor alumni ai unor programe MBA recunoscute, cum ar fi INSEAD sau Duke, aceasta fiind [i filiera prin care Ioan i-a \ntâlnit. Biz

Combustibil proasp`t pentru motoarele recrut`rii agenda de lucru a managerilor imediat subordona]i ca un obiectiv personal. Aceasta dovede[te c` for]a de munc` este mai mult ca IT, actuariat, private oricând \n mintea banking, luxury / liderilor de top. fashion. |n prezent cele Ambele mai multe proiecte aici func]iuni, front [i continu` s` fie \n retail back office/line, [i \n IT. Ca peste tot \n au \nv`]at cum s` vestul Europei, au picat \[i m`soare tot mai ales sectoarele mai sofisticat perimobiliar, cel de conforman]ele \n vestruc]ii, industria auto derea lu`rii celor [i cea financiar-banmai bune decizii, car`. La fel [i \n Româcât mai bine docunia. La noi a suferit mentate. mult [i industria IT, Irina Vasile, Country Manager pe România la firma Pe de alt` parte, care acum pare s` de executive search Antal International, desemnat` recent func]iunea HR \n revin` \n for]`. compania global` a anului \n domeniul recrut`rii, discut` cu mod tipic nu are revista Biz despre reac]ia top managementului belgian acela[i nivel de foCe ora[e belgiene \nrela valurile crizei economice, despre repornirea motoarelor calizare pe gistreaz` cea mai mare m`sur`tori – un fapt cerere de locuri de recrut`rii \n managementul local, dar [i despre din cauza c`ruia munc` la nivel de top o posibil` criz` de talente adesea alte deparmanagement? tamente pun sub Bruxelles are cea mai semnul \ntreb`rii importan]a mare cerere, datorit` concentr`rii de uitându-m` \n urm`, dar estimez c` strategic` a HR-ului \n crearea de valohead-office-uri ale firmelor europene [i fa]` de anul trecut totul se mi[c` are. Adesea HR-ul este condus ad-hoc, multina]ionale, dar [i \n Antwerp deja de 3-4 ori mai rapid. cu numeroase sisteme disparate pentru exist` o cerere sporit`, \n domeniul IT [i industrial.

Considera]i c` se \ntrevede o criz` de \nregistrarea datelor de personal, pentru recrutare, beneficii [i compens`ri, talente \n viitor? performan]e [i dezvoltare. Prin urmare, Exist` semne de revenire din perspecDa, aceast` criz` de talente nu a \nceHR este frecvent interpretat` ca o tat nici \n timpul crizei, ci dimpotriv`. tiva ofertei de locuri de munc` pentru func]iune ce nu poate fi m`surat`, mai Exist` o cauz` obiectiv` [i imediat`, top [i middle management? degrab` ca un atribut al intui]iei sau ca printre altele. |n cel de-al 11-lea stuDa, conform Antal Global Survey, o art`, decât ca o [tiin]`, bazat` pe indiu global al firmei Pricewaterhousepeste 40% din companiile participante strumente concrete de analiz`.

Coopers “Annual Global CEO Survey”, la studiu vor angaja middle [i top maDe[i gândirea, ini]iativa HR de a in1.150 de manageri de top au r`spuns nageri \nc` din primul trimestru al vesti \n planuri adecvate exist`, \n reac` AU NEVOIE s` schimbe modul \n anului 2011. Dup` cum a \nceput litate procesul nu se desf`[oar` a[a care recruteaz`, motiveaz` [i \[i dezanul, noi estim`m ca acest procent s` cum ar trebui, iar managementul de volt` angaja]ii lor. Numai 43% dintre creasc` chiar, dup` primul trimestru.

HR \[i men]ine timpul s`u lent de aceia[i lideri au r`spuns c` echipele r`spuns la schimbare [i focus pe aclor de resurse umane sunt adecvat Comparativ cu primele dou` luni din tivit`]i ce nu aduc valoare \n mod diechipate [i preg`tite s` gireze 2010, cum au evoluat cererea [i oferta rect, performând mai degrab` \n mod aceast` schimbare. Acela[i studiu a la \nceputul acestui an? reactiv decât proactiv. depistat c` 89% dintre CEO consider` Nici nu vreau s` fac vreo compara]ie,

Biz

ADVERTORIAL

Care este sectorul cel mai bine reprezentat \n ceea ce prive[te cererea de locuri de munc` pentru middle [i top management \n Belgia?

Dar \n Romånia?

49

STRATEGIE

INTERVIU

Ecologia schimb` strategia \n minerit DE GABRIEL BÅRLIG~ A]i lucrat 12 ani pentru Uniunea Interna]ional` Pentru Conservarea Naturii (IUCN), cea mai veche [i mai mare organiza]ie de mediu din lume. Care este cea mai important` realizare \n aceast` pozi]ie?

IUCN este o organiza]ie de mediu global`, ce reune[te peste 1.000 de organiza]ii din mediul guvernamental [i ONG-uri [i aproape 11.000 de exper]i voluntari din peste 160 de ]`ri. În 1997, membrii IUCN au solicitat dezvoltarea unei Strategii pentru Sectorul Privat, pentru a se stabili reguli clare de angajament al sectorului privat \n dezvoltarea durabil` a mediului. Am fost implicat \ndeaproape \n dezvoltarea acestei strategii [i mi-am dat seama tot mai mult c` dialogul este esen]ial dac` dorim s` lupt`m pentru p`strarea biodiversit`]ii [i s` solu]ion`m provoc`rile globale de mediu. În ultimii cinci ani, am pus bazele unei mi[c`ri care a implicat peste 1.000 de organiza]ii din mediul de afaceri, societatea civil` [i autorit`]i \n vederea unei colabor`ri pentru a salva biodiversitatea.

Cum se \mpac` mediul [i industria?

Ceea ce m` frapeaz` mereu, dup` mai mult de zece ani de când lucrez cu comunitatea de afaceri [i cu organiza]iile 50

Biz

interesate de protejarea mediului, este faptul c` oamenii a[teapt` \n general s` ajung` la solu]ion`ri de tip “win-win”, \n care toate p`r]ile au de câ[tigat. Identificarea acestor solu]ii este ideal`, \ns`, de fapt, de cele mai multe ori vorbim de g`sirea unui compromis, \n cel mai bun sens posibil. De aceea, este esen]ial s` se ajung` la un dialog cu reguli clare de angajament, iar comunit`]ile din ambele p`r]i s` abordeze [i s` discute aceste compromisuri. De aici rezult` provocarea major` a comunit`]ilor noastre: cum armoniz`m numeroasele voci, agende [i abord`ri individuale pentru a le concentra \ntr-un mod care s` fie benefic [i pentru natur` [i pentru genera]iile viitoare, care nu au niciun cuvânt de spus la aceast` mas`.

Ecologia [i mineritul pot ajunge la un numitor comun?

Mineritul sustenabil este un oximoron, el nu exist`. Exist` doar minerit care s` ]in` cont de criteriile de sustenabilitate. La Bruxelles se discut`, printre altele, de eficien]a folosirii resurselor.

Cred c` se poate face minerit \ntr-un mod eficient [i \n acela[i timp cu grij` fa]` de mediul \nconjur`tor. La Ro[ia Montan` putem cur`]a mediul de po-

luarea generat` de exploat`rile anterioare dezvoltând \n acela[i timp un proiect minier modern [i aplicând tehnologii cu un impact redus asupra mediului. Întrebarea este când.

Mai a[tept`m pân` când aproape to]i oamenii vor p`r`si regiunea fiindc` nu au alternative de a-[i câ[tiga existen]a? Dac` ne uit`m la pre]ul aurului, pe pie]ele interna]ionale exist` cerere foarte mare. Factorii externi \mping acest proiect spre o concretizare \n viitorul apropiat.

Cum a]i reac]ionat când Ro[ia Montan` Gold Corporation (RMGC) v-a abordat pentru a v` propune s` deveni]i consultant?

Eram foarte ne\ncrez`tor, ini]ial credeam c` nu aveam ce discuta despre acest proiect. Dar am analizat documenta]ia privind normele de mediu [i evaluarea impactului proiectului. Am f`cut un proces propriu de due-diligence \nainte de a accepta. Am fost la fa]a locului

STRATEGIE

[i am v`zut c` oamenii vor s` aib` un loc de munc`, tradi]ia mineritului este \nc` vie, dar acum ei tr`iesc la limita subzisten]ei.

Foto: MIHAI BALOIANU

Ce elemente v-au determinat s` v` al`tura]i proiectului?

Pe când lucram pentru IUCN, am analizat situa]ia de la Ro[ia Montan` [i am v`zut provoc`rile uria[e. Aceste provoc`ri pot fi transformate \n oportunit`]i. De 2.000 de ani acolo se exploateaz` aurul f`r` prea mult respect pentru natur`, este o adev`rat` bomb` ecologic` \n zon`, care continu` s` polueze bazinul hidrografic. |n momentul de fa]`, guvernul nu are suficien]i bani pentru a cur`]a aceast` poluare.

Dac` avem abordarea corect`, compania poate face acest lucru, ajutând [i economia local`. Conducerea companiei e decis` s` stabileasc` noi standarde \n domeniul minier, mai stricte decât cele impuse de Uniunea European`. De exemplu, \n ceea ce prive[te concentra]ia de cianur` utilizat` \n exploatare, reglement`rile europene o stabilesc la 10 mg/litru, \n timp ce mina de la Ro[ia Montan` va avea o concentra]ie de doar 5-7 mg/litru. De aceea am decis s` ascult [i s` analizez \n continuare proiectul, s` \n]eleg adev`rul din spatele imaginii din pres`. Motiva]ia mea e s` m` asigur c` vom face o min`-model din acest proiect [i astfel vom stabili noi standarde \n domeniu \n privin]a protec]iei mediului. Sper s` am sprijinul asocia]iilor [i ONG-urilor na]ionale [i interna]ioSEBASTIAN WINKLER nale pentru a dezvolta un nou Este expert \n economia mediului. În 2010 a condus mai model de transpamulte negocieri interna]ionale \n domeniul protec]iei ren]` \n industria mediului pentru pre[edin]ia spaniol` a Uniunii Europene. minier`. Pentru Din 1997 pân` la \nceputul anului 2010 a lucrat \n cadrul mine, 80% din proUniunii Interna]ionale pentru Conservarea Naturii (IUCN). iect se refer` la staÎn 2010, Sebastian Winkler [i IUCN au primit Premiul bilirea [i asigurarea Special IMA (Industrial Minerals Association) pentru unor noi standarde Ini]iativa Countdown 2010. În calitate de lider de proiect, de dezvoltare duraWinkler a inspirat multe companii s` regândeasc` modul \n bil` [i 20% la excare pot contribui la conservarea biodiversit`]ii. Platforma ploatarea minier`.

Countdown 2010 a permis [i un dialog constructiv \ntre industrie [i ONG-uri.

Recent, a acceptat s` devin` consultant al companiei Ro[ia Montan` Gold Corporation, pe probleme de strategie [i sustenabilitate.

De ce crede]i c` proiectul RMGC a fost atacat de ONG-uri?

INTERVIU

Când o companie multina]ional` ca Nokia vine \ntr-o ]ar` [i creeaz` locuri de munc`, nimeni nu se \mpotrive[te.

Dar când o companie din sectorul minier face acela[i lucru, apar imediat reac]ii, fiindc` mineritul e \nc` perceput ca fiind o afacere “murdar`” [i e u[or de atacat, mai ales c` \n trecut multe companii din domeniu au avut probleme.

Cu toate acestea, prin angajamentele pe care [i le-a asumat aceast` industrie [i prin presiunile venite din partea ONG-urilor, companiile miniere s-au schimbat mult – [i cu siguran]` \ntotdeauna este loc de mai bine.

Pe de alt` parte, exist` [i multe mituri care ar trebui explicate opiniei publice, pentru a nu fi dezinformat`.

Spre exemplu, opozan]ii proiectului vorbesc ca [i când \n prezent la Ro[ia Montan` ar fi un peisaj montan idilic, care va fi distrus.

Dar acolo se face minerit de 2.000 de ani, deci situa]ia real` este departe de aceast` imagine ideal`. Exist` exploat`ri la suprafa]` r`mase neecologizate, \n timp ce apele din zon` sunt ro[ii [i f`r` via]` din cauza polu`rii din exploat`rile subterane anterioare. |n trecut, dialogul cu p`r]ile interesate a fost limitat, \ns` conducerea actual` a companiei este decis` s` deschid` acest spa]iu al dialogului. |n mod ideal, pe parcursul \ntregului proiect ar trebui s` existe un mecanism independent de verificare [i monitorizare care s` implice toate p`r]ile interesate [i care s` se asigure c` toate angajamentele sunt respectate. Doar prin dialog se poate ajunge la progres.

Când se va termina misiunea dumneavoastr` \n cadrul proiectului?

Treaba mea se termin` când vom fi siguri c` nu mai exist` problemele ecologice mo[tenite de la exploat`rile anterioare, c` tehnologia folosit` \n cadrul proiectului este cea mai modern`, c` am ridicat standardele pentru alte proiecte miniere la nivel interna]ional [i c` alte companii ne urmeaz` exemplul. Sper`m ca standardele de la Ro[ia Montan` s` nu fie aplicate doar aici, ci \n \ntreg sectorul minier. Cu Ro[ia Montan`, exist` [ansa de a demonstra c` se poate face diferen]a \n România [i poate chiar la nivel global. Biz Biz

51

UNA ALB~ Pentru spuma industriei berii mondiale, Belgia, se anun]` o perioad` plin` de provoc`ri, \n timp ce produc`torii din Europa de Est ar putea ridica paharul \n cinstea primelor semne pozitive DE OVIDIU NEAGOE

Foto: VALI MIREA

~ LA HALB~

TRADI}IE

|ntre 500 [i 2.000 de iubitori de bere trec zilnic pragul celei mai populare ber`rii din lume, Delirium Café

Fotografii: VALI MIREA

Un ritual format din nou` pa[i

54

Biz

desparte clientul unei ber`rii belgiene de b`utura preferat`. Ritualul, respectat cu sfin]enie la fiecare pahar umplut cu bere, ia sfâr[it odat` cu \ndep`rtarea excesului de spum` de deasupra paharului.

Tradi]ia [i respectul pentru combina]ia perfect` dintre ap`, mal] [i hamei au f`cut din Belgia unul dintre cei mai importan]i juc`tori din industria global` a berii. Belgia este cel de-al doilea mare exportator de bere din Europa, cu aproape 57% din produc]ia total`, \ntr-o industrie care angajeaz` \n mod direct 5.660 de persoane, iar indirect peste 54.000. Industria contribuie la bugetul de stat, prin taxe [i accize, cu aproape 1,94 de miliarde de euro, potrivit raportului “Contribu]ia adus` de bere economiei europene \n 2009”, realizat de Ernst & Young. Veniturile guvernului din capitala Comunit`]ii Europene de pe urma accizelor se ridic` la 191 de milioane de euro, TVA-ul colectat pe bere este estimat la 656 de milioane de euro, \n timp ce veniturile din taxe directe [i veniturile de pe urma asigur`rilor sociale ale angaja]ilor din industrie urc` la 1,095 de miliarde de euro.

BERE

Industria gânde[te la rece Replicile generate de criza economic` mondial` demarat` \n 2008 s-au resim]it [i la nivelul industriei berii. “Pe pie]e unde exista deja un declin al consumului, acesta nu s-a oprit, iar pe pie]ele ca România, unde existau cre[teri semnificative, pia]a a stagnat”, spune pentru revista Biz Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asocia]iei “Berarii Europei”. “Pe viitor, cred c` efectele crizei vor continua cel pu]in pân` la finele lui 2012 [i nu cred c` vor ap`rea cre[teri semnificative \n anii urm`tori”, continu` Bergeron. El adaug` c`, din informa]iile furnizate de la produc`torii de bere, starea de spirit nu este nici catastrofic`, dar nici extrem de optimist`.

De la debutul crizei economice, produc`torii de bere din Europa s-au confruntat cu o serie de piedici, printre care cre[terea pre]ului de produc]ie, incertitudinea ce planeaz` deasupra schimb`rilor fiscale, cre[terea taxelor sau schimbarea comportamentului consumatorului \n func]ie de pre]. |n primul trimestru al anului 2009, doi dintre cei mai mari produc`tori de bere din lume – SABMiller [i Heineken – au raportat o sc`dere a cererii pe baza dificult`]ilor economice, \n timp ce \n al treilea trimestru al anului 2008, când criza \[i intrase \n drepturi deja, Marea Britanie, de exemplu, a \nregistrat o sc`dere a consumului cu 8,3% fa]` de aceea[i perioad` din anul 2007.

“Dincolo de 2015 cred c` vor ap`rea iar semnale pozitive, dar procesul va fi lent [i produc`torii de bere vor continua s`

sufere”, spune Pierre-Olivier Bergeron.

El crede c`, \n 2011 [i 2012, industria berii va avea probleme \n toat` Europa, dar s-ar putea ca \n Europa Central` [i de Est s` apar` primele semne pozitive, mai ales comparativ cu pie]ele mature.

Produc]ia de bere \n Europa se ridic` la 430 de milioane de hectolitri (hl) pe an, dintre care 397 milioane hl de bere sunt consuma]i pe plan local, restul fiind exporta]i. Astfel, produc`torii au \ncercat s` contrabalanseze sc`derile \nregistrate pe pie]ele locale prin exporturi. Secretarul general al Asocia]iei “Berarii Europei” estimeaz` c`, \n urma crizei, produc]ia va sc`dea sub 400 milioane hl pe an. La fel [i consumul pe cap de locuitor, mai ales \n statele unde acesta dep`[e[te 100 de litri. “Consumul \n ]`ri ca România a crescut semnificativ dup` 2000, acum stagneaz`, dar probabil va reveni la cre[tere”, spune Pierre-Olivier Bergeron despre consumul de bere pe cap de locuitor din ]ar`, care \n anul 2009 se ridica la 81 de litri.

Taxe pe cinste Nivelul taxelor impuse produc`torilor de bere din B`trânul Continent difer` foarte mult de la un stat la altul, cea mai favorizat` fiind industria berii din România, unde accizele ajung la 8,98 de euro pe hectolitru, \n timp ce la polul opus se afl` Norvegia, cu 240,6 euro/hl. |n perioade de criz`, guvernele caut` bani [i solu]ii, de cele mai multe ori pe termen scurt, [i exist` tenta]ia s` fie vizate accizele la bere. “Câteva luni vor cre[te veniturile, dar apoi \ncep

10 Cei mai importan]i produc`tori de bere \n 2010:

TOP 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

COMPANIE AB Inbev SABMiller Heineken Carlsberg Tsingtao MolsonCoors Modelo Beijing Yainjing Kirin Asahi

Surs`: CanadeanLtd., PlatoLogic

}AR~ Belgia Marea Britanie Olanda Danemarca China SUA/Canada Mexic China Japonia Japonia

TRADI}IE

Tendin]a este s` apar` tot mai multe beri de ni[`.

Noua genera]ie pune accent pe gusturi, arome, pe istoria produc`torului de bere.

Secretar general Asocia]ia “Berarii Europei”

56

Biz

Foto: MIHAI BALOIANU

PIERRE-OLIVIER BERGERON

BERE

Diversitate record

problemele”, avertizeaz` reprezentantul berarilor europeni. “Consumul scade, ceea ce duce la mic[orarea num`rului locurilor de munc` [i chiar la \nchiderea unor fabrici de bere, deci efectele sociale [i economice pe termen mediu [i lung pot fi grave”, mai spune Bergeron.

Un calcul realizat de firma de consultan]` [i audit financiar PricewaterhouseCoopers arat` efectele negative ale major`rii accizelor cu 20%, printre care se num`r` sc`derea consumului cu 3,32%, \n condi]iile \n care sc`derea cu 1% a consumului duce la dispari]ia a 0,75% din num`rul angaja]ilor \n mod direct \n industrie.

Aceast` m`sur`, mai arat` calculul PwC, ar duce la pierderea a peste 70.000 de locuri de munc` la nivel european [i un impact negativ asupra profiturilor, care ar sc`dea cu 11,75%.

“Produc`torii sunt obliga]i s` \[i revizuiasc` planurile de investi]ii, a[a c` se creeaz` un efect \n valuri, care poate dura la nesfâr[it [i afecteaz` produc`torii [i consumatorii [i \n cele din urm` bugetul statului”, spune pentru revista Biz Pierre-Olivier Bergeron. “Apar efecte economice, dar [i sociale”, conchide secretarul general al Asocia]iei “Berarii Europei”.

Cel de-al doilea obiectiv turistic ca importan]` din Bruxelles, Delirium Café, este vizitat zilnic de aproape 2.000 de clien]i, care trec pragul

Pe m`sur` ce pa[ii te poart` \n jos pe sc`rile renumitei ber`rii [i forfota devine tot mai intens`, tranzi]ia c`tre lumea cultului pentru licoarea pe baz` de ap`, hamei [i mal] este complet`.

Aici, vizitatorii sunt \ntâmpina]i de peste 2.000 de sortimente de bere din toate col]urile lumii, de toate culorile [i pentru toate gusturile. Scaunele, a[ezate \n jurul unor butoaie uria[e folosite pe vremuri la depozitarea berii, fac fa]` unui flux zilnic de aproape 2.000 de vizitatori, care \ncearc` sortimente de bere din cele mai \ndep`rtate meleaguri. Fumul degajat de

descoperit c` sunt o mul]ime de personalit`]i interesante [i, pe atunci, era sfâr[itul unei lumi vechi, se \ntâmplau multe lucruri noi”, \[i aminte[te Joël Pécheur de primele zile din via]a de antreprenor. La acea vreme, \n anul 1981, ber`ria avea numai doi angaja]i. Acum, meniurile amplasate pe mesele localului sunt mai groase decât o carte de telefon, dar industria româneasc` nu are niciun reprezentant \n rândul celor peste 2.000 de sortimente disponibile. Succesul unuia dintre cele mai \ndr`gite obiective turistice din capitala Uniunii Europene a

]ig`ri se ridic` alene c`tre tavanul pub-ului, ticsit cu tipsii care au adus pahare [i halbe de bere \n localuri din toat` lumea, dar abia dup` ce trece de partea superioar` a alambicurilor uria[e ce atârn` deasupra meselor.

Nic`ieri pasiunea pentru bere nu este mai bine sim]it` ca \n Delirium Café. Cu toate acestea, Joël Pécheur, unul dintre cei doi fondatori ai ber`riei, spune pentru revista Biz c` a optat pentru industria berii din motive personale [i c` nu este tocmai un iubitor al berii. “Am

dep`[it grani]ele ]`rii [i o plimbare prin Japonia, Fran]a sau Italia poate \ncruci[a drumul turi[tilor cu brandul Delirium, prezent prin franciz` \n aceste state.

“Filosofia este aceea[i, indiferent c` este vorba de bere sau de b`uturi spirtoase”, continu` Joël Pécheur, care de]ine [i brandul Floris, unde se servesc cocktailuri [i b`uturi spirtoase. “|mi doresc s` ofer cea mai larg` varietate de b`uturi, accesibile tuturor, [i s` dau ocazia oamenilor s` se simt` bine, dar s` evite excesele.” Biz

Tendin]ele negative se propag` cu rapiditate [i la noi, unde pia]a berii \nregistra la \nceputul anului trecut o sc`dere cu 13% fa]` de anul 2009. Consumul de bere pe cap de locuitor, care \n 2009 atingea 93 l/an, s-a apropiat anul trecut de media \nregistrat` \n anul 2006, de 81 de litri. Se pare c` marea majoritate a românilor prefer` berea produs` local, ceea ce explic` ponderea relativ sc`zut` a importurilor, care se situeaz` sub 1% din totalul vânz`rilor. Importurile au sc`zut \n 2009 la 0,17 milioane hl, de la 0,5 milioane hl, cât erau importate \n anul 2008. Totodat`, exporturile au \nregistrat un drum ascendent, de la 0,06 milioane hl la 0,17 milioane hl. Veniturile din accize, TVA [i alte contribu]ii ale industriei au adus bugetului de stat 680 de milioane de euro. Dintre acestea, TVA-ul pe vânz`ri se ridic` la 334 milioane de euro, \n timp ce veniturile din accize ajungeau, \n anul 2008, la 163 de milioane de euro. Biz

Foto: VALI MIREA

România: semeni hamei, culegi furtun`

ber`riei pentru a degusta din cele peste 2.004 sortimente de bere din \ntreaga lume, performan]` intrat` \n Cartea Recordurilor

Biz

57

PUBLICITATE

LEC}IA GREVEI BELGIENE

INTERVIU DE LOREDANA S~NDULESCU

58

Biz

Cum a]i ajuns s` face]i grev`?

Nu a fost o grev` \n adev`ratul sens. Nu e ca [i cum ne-am oprit din lucru [i nu am mai f`cut nimic. Ne-am dorit s` tragem un semnal de alarm` [i chiar am reu[it. Industria de publicitate se confrunt` cu acelea[i probleme oriunde \n lume. De aceea, vestea despre greva noastr` s-a r`spândit atât de repede. |n special \n perioade de criz`, advertiserii o iau razna. Vor s` cumpere totul pe nimic [i au tot mai multe preten]ii, \n condi]iile \n care [tiu c` presiunea asupra costurilor este enorm`. |n 2009, ne-am confruntat cu o situa]ie \n care un advertiser foarte mare, o institu]ie public`, a organizat un pitch la care a invitat toate agen]iile existente pe pia]`. Din

punct de vedere legal, pitch-ul era \n regul`. |ns` din punct de vedere moral, a reprezentat momentul când ne-am dat seama c` trebuie s` ne adun`m [i s` tragem un semnal.

Participarea la un pitch implic` resurse financiare [i umane foarte mari.

Cine ajunge s` le suporte \n cele din urm`? A fost prima dat` când am dat dovad` c` putem fi uni]i [i ne-am gândit cum s` ie[im \n fa]` cu ceva care s` [ocheze. A[a ne-a venit ideea cu greva virtual`.

ajuns la masa discu]iilor [i ni s-a al`turat [i Asocia]ia Advertiserilor. |n pres`, impactul a fost de asemenea uria[. Am ajuns pe prima pagin` a publica]iilor de profil din industrie, precum Advertising Age. Num`rul acces`rilor pe site a ajuns la 1,2 milioane de vizite \n numai câteva zile. Am primit o gr`mad` de mailuri de sus]inere de la asocia]ii similare cu a noastr`. Chiar nu ne a[teptam s` beneficiem de o asemenea mediatizare. Propagarea [tirii cred c` este oarecum tipic` mediului viral. Plus c`, atunci când pui degetul pe ran`, e firesc s` se \ntâmple a[a.

Ce a schimbat acest protest?

Am pus la punct un sistem foarte simplu. Când se anun]` un pitch, fiecare agen]ie invitat` informeaz` ACC. {i la rândul ei ACC \[i notific` to]i membrii.

Acela[i lucru \l face [i Asocia]ia Advertiserilor. Dac` la un pitch sunt invitate 20 de agen]ii, toat` lumea afl`. Ca urmare a acestui consens la care am ajuns, ne mândrim cu faptul c` anul trecut a existat un singur “pitch gigant”

Ce s-a \ntâmplat dup` \nceperea grevei?

Impactul a fost uria[. Cei de la Asocia]ia Advertiserilor s-au \nfuriat cumplit. |n prim` faz`, nu \[i d`deau seama pe cine s` dea vina. Ne \ntrebau dac` sunt membrii lor de vin`. Ne cereau PIA}A DE COMUNICARE BELGIAN~ |N CIFRE s` le d`m nume.

297,7 milioane euro total pia]` Ne \ntrebau 450 de agen]ii de comunicare cine a gre[it, cine face astfel 332 de agen]ii angajeaz` 3.912 persoane de pitch-uri.

118 agen]ii nu au angaja]i permanen]i Le-am spus c` 20% dintre agen]ii au o vechime de 5-10 ani nu vrem o 5% dintre agen]ii au sub 3 ani vechime vân`toare de 20% dintre agen]ii sunt exclusiv online vr`jitoare. |n a 8 agen]ii au dat faliment \n 2008, 3 \n 2009 doua faz`, am

PUBLICITATE [i pe acela am reu[it s`-l oprim.

Toat` agen]iile invitate s-au retras din pitch, de[i era vorba de al treilea advertiser din ]ar` ca m`rime, o mare companie din industria telecom. {i cum a reac]ionat respectivul advertiser?

A reluat pitch-ul, a f`cut un nou brief, mai bun, [i o selec]ie clar` a agen]iilor, \n care nu a mai chemat agen]ii mici, fiindc` devenise clar c` era un cont mult prea mare pentru capacitatea lor de business. Marele succes de anul trecut a fost c` a existat doar un singur “pitch murdar” [i noi am reu[it s`-l oprim. Un alt exemplu a fost un retailer care a invitat 10 agen]ii la un pitch [i c`rora le-a solicitat servicii complete. Ne-am sunat \ntre noi [i ne-am decis s` nu particip`m. L-am sunat pe pre[edintele respectivei companii.

Am discutat cu el [i mi-a dat dreptate. A oprit pitch-ul [i l-a repornit cu numai patru agen]ii.

Apoi, totul a mers ca la carte.

Foto: MIHAI BALOIANU

STÉPHANE BUISSERET CEO Air [i pre[edinte al Association of Communication Companies (ACC)

Ce se \ntâmpl` cu industria de comunicare anul acesta?

2009 a fost un an dur. Este greu de estimat care a fost cu adev`rat impactul. Discutând cu ni[te headhunters, am aflat c` industria a pierdut cam 30% din for]a de munc` \n 2009. Mul]i s-au retras din business pentru c` a devenit un domeniu prea stresant. Agen]iile cu care am discutat spun c` declinul cauzat de criz` a fost de 20-30%. |n 2010 lucrurile s-au mai stabilizat, iar acum, \n 2011, sim]im mult` energie, de[i presiunea este \n continuare mare. Din cauza reducerii costurilor, advertiserii au f`cut multe concedieri [i se a[teapt` ca agen]iile s` compenseze volumul de munc`. Ne confrunt`m cu fragmentarea media, care necesit` din ce \n ce mai multe competen]e. |n plus, ne d`m seama c` trebuie s` muncim mai mult având la dispozi]ie bugete tot mai mici. O alt` provocare este integrarea serviciilor. |n cele din urm`, atât viteza cât [i flexibilitatea sunt fantastic de mari acum. Biz Biz

59

life Savoare de Bruxelles

De deasupra str`zilor \nguste ale capitalei Comunit`]ii Europene, mirosul fermec`tor al celebrelor gauffre belgiene atrage turi[tii ca un magnet. La fel de populare ca [i cele din Liége sunt gauffrele de Bruxelles, pe care belgienii le prefer` cu fri[c` [i diverse fructe.

|n Belgia exist` trei tipuri de gauffre: de Bruxelles, de Liège [i stropwafel, cunoscute \n SUA drept “gauffre belgiene”

62

Diamantele sunt eterne, recesiunea nu

64

Pove[ti din regatul ciocolatei

70

Chez Léon: Când secretul e lipsa secretelor

72

Stelele capitalei Europei

76

Bruxelles, un ora[ mic pentru o echip` mare

Biz

61

DIAMANTELE SUNT ETERNE RECESIUNEA, NU

Criza global` nu a fost suficient de “[lefuit`” pentru Anvers, capitala mondial` a diamantelor, care a adus, anul trecut, juc`torilor locali din industria diamantelor venituri de 42 mld. $.

Se spune c` diamantele iubesc ora[ul Anvers, capitala mondial` a diamantelor, una dintre perlele coroanei economice belgiene, care are peste 40 de miliarde de motive s` \mpart` acela[i sentiment pentru diamante.

Motivul? Anul trecut, valoarea pie]ei diamantelor din Anvers a fost de 41,9 miliarde de dolari, ceea ce reprezint` o cre[tere semnificativ` fa]` de 2009, când \nsuma 30,3 miliarde de dolari, potrivit datelor Antwerp World Diamond Center (AWDC). Cifrele indic` o revenire semnificativ` a industriei. Rezultatele de anul trecut s-au apropiat de cele record din 2008, când exporturile de diamante s-au ridicat la 24,4 miliarde de dolari.

“Anvers este mai mult decât un simplu loc \n care diamantele sunt cump`rate, vândute sau produse, este o jonc]iune important` pe harta lumii, care faciliteaz` opera]iunile \ntregii industrii a diamantelor”, spune Ari Epstein, CEO la AWDC. Cum ora exact` \n materie de diamante se d` din Anvers, vestea bun` s-a propagat cu

rapiditate \n rândul retailerilor [i al produc`torilor de diamante.

“Pe baza rezultatelor financiare mai bune decât estim`rile suntem \n cursa pentru \nregistrarea vânz`rilor record \n anul fiscal ce se va termina \n data de 31 ianuarie. Estim`m vânz`ri nete de aproape 3,1 miliarde de dolari”, spune la råndul s`u Michael J. Kowalski, pre[edinte [i CEO la celebrul retailer de diamante Tiffany & Co. Vânz`rile nete globale ale companiei au ajuns \n primele nou` luni ale anului trecut la 1,98 de miliarde de dolari, cu 15% mai mult decât au \nregistrat \n aceea[i perioad` a anului 2009. {i cel mai important produc`tor de diamante, compania rus` Alrosa Group, a anun]at c` pietrele extrase \n anul 2011 vor \nsuma 34,438 de milioane de carate, \n timp ce profitul net, conform estim`rilor companiei ruse, vor ajunge la aproximativ 454,4 milioane de dolari.

OVIDIU NEAGOE ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Pove[ti din regatul ciocolatei

Ciocolat` se produce pe band` rulant` oriunde \n lume.

Belgia \ns` nu este un loc ca oricare altul.

Aici, ciocolata \nseamn` tradi]ie ridicat` la rang de art`, pe care ajungi s` o \n]elegi numai c창nd treci pragul unuia dintre faimoasele lor ateliere artizanale.

DE LOREDANA S~NDULESCU

De[i primele atest`ri privind existen]a unui ciocolatier pe teritoriul actual al Belgiei dateaz` de prin secolul al XVII-lea, perioada de glorie \ncepe abia de la \nceputul secolului trecut, odat` cu inventarea celebrei praline, devenit` ulterior un simbol al ciocolatei belgiene.

Dincolo de aceast` inven]ie, ciocolata belgian` a ajuns s` fie renumit` \n \ntreaga lume [i pentru faptul c` are \n re]et` doar unt de cacao de puritate 100%, iar legisla]ia belgian` prevede c` orice produs comercializat sub numele de ciocolat` trebuie s` aib` un con]inut de minimum 35% cacao pur`.

Marile nume din industria european` a ciocolatei au ap`rut la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i \nceputul secolului al XX-lea. Este perioada care coincide cu fondarea unor nume precum Neuhaus [i Godiva \n Belgia, La Maison du Chocolat [i Fauchon \n Fran]a, Lindt, Suchard [i Sprüngli \n Elve]ia.

Printre toate aceste nume, ciocolatierii belgieni s-au aflat \n avangarda industriei, de unde [i renumele pe care ciocolata belgian` l-a câ[tigat de-a lungul timpului. |n 1912, Jean Neuhaus, fondatorul actualei companii Neuhaus, inventa \nveli[ul de ciocolat` ce putea fi umplut cu diverse sortimente de crem`, respectiv celebra pralin`. Câ]iva ani mai târziu, \n 1920, tot el a fost cel care a inventat [i cunoscutul ambalaj \n form` rectangular` ce protejeaz` pralinele pân` \n ziua de azi. |nceputul secolului al XX-lea a \nsemnat [i debutul perioadei de industrializare \n produc]ia de ciocolat` \n Europa [i \n SUA. Numai \n Belgia, de pild`, \n 1910, \n domeniul ciocolatei lucrau 2.200 de persoane. |n 1937 num`rul acestora ajungea la 6.180, cre[tere spectaculoas` pentru acea vreme. |nceputul secolului XX este [i perioada când se lansa un alt renumit brand de ciocolat`, Leonidas. |n 1910, un tân`r grec pe nume Leonidas Kestekides, din SUA, venea la Bruxelles ca membru al unei delega]ii participante la

LIFE

Expozi]ia Mondial` g`zduit` de ora[.

Produsele sale s-au bucurat de mare succes \n cadrul expozi]iei, motiv pentru care tân`rul a revenit, trei ani mai târziu, [i la Expozi]ia de la Gent, unde a [i câ[tigat o medalie de aur. Numai c` de data aceasta a [i r`mas pentru totdeauna \n Belgia, punând bazele a ceea ce azi este Leonidas. |n 1935, nepotul s`u, Basile Kestekides, a preluat frâiele afacerii [i a \nceput vânzarea stradal` de ciocolat`, de la fereastra unui apartament \nchiriat pe bulevardul Anspach, activitate ce a fost foarte bine primit` de consumatorii acelor timpuri.

O alt` inven]ie belgian` din anii ’20 este batonul de ciocolat`. Tabletele de ciocolat` de 150 de grame erau la mare c`utare \n Europa la acea vreme. Belgia a fost prima ]ar` \n care s-a redus

170.000 de tone este produc]ia anual` de ciocolat` \n Belgia

cantitatea unei tablete de ciocolat` la 30 – 45 de grame.

O alt` inven]ie belgian` \n materie de ciocolat` a fost f`cut` de Frans Callebaut, unul dintre fondatorii brandului Callebaut. El este cel care s-a gândit s` depoziteze [i s` transporte ciocolata folosit` pentru glazuri \n form` lichid`.

Descoperirea a eliminat nevoia de a so-

lidifica ciocolata \nainte de a fi transportat` [i a redus costurile de produc]ie.

De altfel, dup` primul r`zboi mondial, odat` cu automatizarea produc]iei [i eficientizarea costurilor, urmeaz` o perioad` \n care ciocolata devine un bun accesibil maselor. |n prezent, pe \ntreg teritoriul Belgiei exist` peste 2.000 de ciocolaterii [i se produc anual peste 170.000 de tone de ciocolat`.

Muzeul Ciocolatei din Bruxelles Fondat \n 1998 de c`tre Jane Draps, descendent` a familiei care \n anii '20 punea bazele Godiva, este singurul muzeu al ciocolatei din Bruxelles [i unul dintre pu]inele pe teritoriul Belgiei. Situat \n centrul ora[ului, \n apropiere de Grand Place, muzeul este g`zduit \ntr-o cas` de secol XVII, restaurat` \n 1943. Ini]ial, muzeul a fost deschis \ntr-o cl`dire \nchiriat`, situat` chiar \n Grand Place, dar \n 2004 proprietarii muzeului au reu[it s` cumpere actualul sediu, organizat pe trei etaje, fiecare dedicat unei etape din istoria ciocolatei. |n 2005, când Jane Draps a murit, conducerea muzeului a fost preluat` de fiica sa, Peggy Van Lierde, care se ocup` [i \n prezent de toate treburile administrative. |nc` de la intrare, vizitatorii sunt \ntâmpina]i cu câte un fursec cu ciocolat` proasp`t f`cut` chiar \n interiorul muzeului, dup` care sunt invita]i s` viziteze cele trei \nc`peri \n care sunt expuse mulaje pentru ciocolat`, postere, fotografii vechi, aparate de produs ciocolat` [i câteva piese vestimentare f`cute exclusiv din ciocolat` pentru diferite expozi]ii. La final, vizitatorii sunt invita]i s` asiste la o demonstra]ie sus]inut` de unul dintre cei trei mae[tri ciocolatieri, angaja]i permanen]i ai muzeului.

Anual, Muzeul Ciocolatei prime[te \n jur de 50.000 de vizitatori, dintre care aproximativ 50% sunt europeni, restul fiind americani [i asiatici.

CIOCOLAT~

TOP CIOCOLATIERI BELGIENI 1. Neuhaus www.neuhaus.be (1857) 2. Cote d'Or www.cotedor.be (1883) 3. Nihoul www.nihoul.be (1897) 4. G. Bastin Chocolatier www.g-bastin.com (1908) 5. Wittamer www.wittamer.com (1910) 6. Callebaut www.barry-callebaut.com (1911) Barry Callebaut (1996) 7. Leonidas www.leonidas.ben (1913) 8. Mary's Chocolatier www.marychoc.com (1919) 9. Godiva www.godiva.com (1926) 10. Corne Port Royal www.corne-port-royal.be (1930) 11. Galler www.galler.com (1930) 12. Guylian: www.guylian.be (1960) 13. Debailleul www.debailleul.com (1983) 14. Van Dender www.vandender.eu (1993) 15. Pierre Marcolini www.marcolini.be (1994) Biz

67

LIFE

BENZI DESENATE

Cu peste 700 de autori de benzi desenate, Belgia are cel mai mare num`r de arti[ti de acest gen pe kilometrul p`trat decât orice alt` ]ar` din lume

MINUNILE CELEI DE-A NOUA ARTE Dac` spui Hergé, Tintin, Milou sau Lucky Luke, orice belgian va rezona. Nu sunt nume de fotbali[ti [i nici vedete din showbiz.

Sunt personaje de benzi desenate, care \n Belgia au dep`[it de mult statutul unei simple forme de divertisment.

D

e ani buni, benzile desenate belgiene s-au transformat \ntr-o veritabil` institu]ie.

Toate personajele celebre de benzi desenate [i multe altele aflate sub semn`tura câtorva sute de arti[ti belgieni [i din \ntreaga lume sunt reunite \n Muzeul Benzilor Desenate din Bruxelles, o institu]ie cultural` inaugurat` la ini]iativa unei organiza]ii nonprofit, \n octombrie 1989. Ca dovad` a importan]ei pe care belgienii o acord` benzilor desenate, momentul inaugural al muzeului a fost onorat de prezen]a Regelui [i Reginei Belgiei.

Muzeul, cu o suprafa]` de peste 4.000 de metri p`tra]i dispu[i pe dou` etaje,

68

Biz

este amplasat \ntr-o cl`dire \n stil Art Nouveau din centrul Bruxelles-ului, construit` de celebrul arhitect Victor Horta \n 1906. |n afar` de expozi]iile permanente, muzeul g`zduie[te \n fiecare an câte [apte expozi]ii temporare. Anul acesta, \n parteneriat cu Institutul Cultural Român [i Ambasada României, muzeul va g`zdui [i o expozi]ie dedicat` istoriei benzii desenate române[ti. Un punct de referin]` pentru iubitorii de benzi

desenate din \ntreaga lume, Muzeul Benzilor Desenate ad`poste[te [i un important centru de cercetare, dotat cu peste 40.000 de titluri (albume [i lucr`ri teoretice), \n peste 20 de limbi.

Este interesant faptul c` muzeul este o organiza]ie nonprofit care reu[e[te s` se finan]eze aproape \n totalitate prin intermediul proiectelor culturale derulate. Vânzarea de bilete [i organizarea de evenimente private [i pentru companii permit muzeului s` func]ioneze cu o sus]inere financiar` din partea statului de numai 10% din bugetul total. Anual, muzeul \nregistreaz` o medie de 200.000 de vizitatori. Dintre ace[tia, jum`tate sunt belgieni, iar jum`tate provin din diverse col]uri ale lumii.

Personalul muzeului este alc`tuit din 28 de angaja]i, dintre ace[tia nef`când parte angaja]ii magazinului [i ai restaurantului din incint`, care sunt administrate separat. Biz LOREDANA S~NDULESCU loredana.sandulescu@revistabiz.ro

LIFE

TURISM

Când secretul e lipsa secretelor

Fotografii: VALI MIREA

Al`turi de Manneken-Pis sau de Grand Place, restaurantul Chez Léon este un adev`rat simbol al capitalei belgiene.

Un loc de pelerinaj \n mijlocul Bruxelles-ului, care ofer` o experien]` unic`, prin \mbinarea buc`t`riei tradi]ionale cu o atmosfer` de poveste. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Odat` ce ai intrat \n restaurant, ai impresia c` ai p`[it \ntr-un loc \ncremenit \n timp. Pardoseala de la intrare este tocit` de pa[ii tuturor celor care au trecut pragul celui mai cunoscut restaurant belgian \n cei peste 100 de ani de când afacerea [i-a deschis por]ile. Ceea ce este [i mai interesant este c` Chez Léon func]ioneaz` \n acela[i amplasament \nc` de la deschiderea din 1893. Atunci erau doar cinci mese, acum sunt peste 420 de locuri. |ns` esen]a a r`mas aceea[i: buc`t`ria este deschis`, orice invitat (cum le spune clien]ilor familia Léon Vanlancker, cei care de]in afacerea dintotdeauna) este binevenit s` vad` \n orice moment ce preg`tesc buc`tarii restaurantului pentru a men]ine vie filosofia ce guverneaz` spiritul Chez Léon: totul trebuie s` se desf`[oare sub ochii clien]ilor, f`r` secrete.

Thierry Scheers, Sales Manager al restaurantului, practic purt`torul de cuvânt al afacerii, mi-a spus foarte simplu c` nu exist` o re]et` secret` a succesului de

LIFE

\nsu[i capul familiei Vanlancker, Rudy Vanlancker. O prezen]` discret`, foarte familiar cu clien]ii sau cu angaja]ii, cu picioarele pe p`mânt, atent la tot ce se \ntâmpla la ora amiezii \n restaurant.

Pragmatismul [i dorin]a de a p`stra afacerea \n familie a f`cut ca Chez Léon s` ajung` ast`zi un reper \n cultura recent` a Belgiei. Un loc \n care vin cu pl`cere s` dejuneze atât familia regal` a Belgiei, cât [i personalit`]i precum Hilarry Clinton, Catherine Deneuve sau politicieni.

Istoria de aproape 120 de ani este pres`rat` cu multe pove[ti amuzante, care au sporit renumele restaurantului.

Proprietarul Canon a dorit s` serveasc` celebrele scoici Chez Léon la hotelul de lux \n care cazat. Mai mult decât atât, scoicile preparate de restaurant au fost servite [i la prânzul oferit de respectivul

care se bucur` Chez Léon. “Secretul nostru este c` nu avem secrete. Totul este deschis, totul este la vedere, to]i invita]ii no[tri sunt bineveni]i, fie c` sunt VIP-uri din toate col]urile lumii, fie c` sunt oameni normali.” |n acela[i timp, mai exist` o politic` special` care se simte \n atmosfer` intim` [i pl`cut` a restaurantului: tradi]ia [i dorin]a de a face lucrurile cât mai bine.

De aceea, mâncare servit` are acela[i gust acum ca [i acum 20 sau 50 de ani [i \[i va p`stra gustul [i de acum \nainte, pentru c` familia Vanlancker a \n]eles c` invitatul va reveni de fiecare dat` cu drag, doar dac` fiecare fel servit \[i va p`stra gustul autentic, serviciul va r`mâne la acela[i nivel, iar atmosfera de “acas`” nu se pierde. {i atmosfera nu s-a pierdut: \ntr-un col] al restaurantului \[i lua masa [i se interesa ca de fiecare dat` de treburile afacerii

om de afaceri japonez \ntâlnirii anuale a board-ului companiei, care avea loc la Bruxelles. De fapt, nu istoriile, tradi]ia sau felurile de mâncare proaspete preg`tite de buc`tarii restaurantului iau creat aceast` faim` f`r` precedent \n Belgia [i nu numai, ci grija [i aten]ia pe care fiecare dintre cei care servesc masa \n aceast` loca]ie o primesc de fiecare dat`. Cifrele, de[i sunt reci [i impersonale, sunt cele care dau m`sura unei afaceri. Thierry Scheers a spus c` singurul an \n care au resim]it efectele crizei economice a fost 2009. “|ns`, am reu[it s` ne revenim anul trecut [i s` ajungem la acelea[i cifre \nregistrate \n 2008. De altfel, \n ultimii cinci, mai pu]in 2009, am avut o cre[tere anual` constant` de 15%, pe care o prognoz`m [i \n acest an.” Singura cifr` pe care Thierry a vrut s` o dezv`luie atunci când l-am \ntrebat de venituri, profituri sau

Restaurantul Chez Léon prepar` 360 de tone de scoici anual

TURISM

cifre de afaceri (“nu vedem aceste cifre ca adev`rata m`sur` a poten]ialului restaurantului nostru”) a fost num`rul de clien]i, singurii care pot duce mai departe faima unui restaurant ca acesta.

Media zilnic` de clien]i este \n jur de 600. Thierry a ]inut s` precizeze atunci când am remarcat c` pre]urile nu sunt la nivelul la care s-ar a[tepta cârcota[ii când vine vorba de un restaurant cu faima pe care o are Chez Léon c` “este o chestiune de sim] [i de propor]ie. {tim câ]i invita]i vin \n fiecare zi la noi [i atunci doz`m materiile prime cump`rate, astfel \ncât s` nu cheltuim mai mult decât este nevoie. {i pentru c` reu[im s` atragem \n fiecare an noi clien]i, din toate col]urile lumii, care vin s` deguste scoicile Chez Léon sau berea noastr` special`”. Berea Léon este unul

THIERRY SCHEERS Sales Manager Chez Léon din produsele noi, gândite \n ultimii ani.

Special creat` f`r` a fi prea amar` sau prea dulce, este o bere adev`rat`, produs` \n Belgia [i care este servit` doar \n restaurant. |ns` proprietarii nu s-au bazat doar pe “word-of-mouth” pentru recunoa[terea berii, ci au mers mai departe, gândind o promovare special`. De fapt, nu au mers, ci au zburat, c`ci berea Léon a fost servit` timp de un an \n meniul liniilor aeriene na]ionale ale Belgiei, Brussel Airlines. Biz Biz

71

LIFE

TURISM

Stelele capitalei

EUROPEI Bruxelles, singurul loc unde gustul dulce al ciocolatei se \mplete[te armonios cu cel amar al celebrei beri belgiene, iar elegan]a arhitecturii gotice, cu utilitatea cl`dirilor moderniste, poate s` ofere clipe de neuitat vizitatorilor.

Atomium

Departe de centrul ora[ului, Atomium este una dintre cele mai vizitate atrac]ii din ora[.

A fost realizat de André Waterkeyn \n anul 1958, cu ocazia Expozi]iei Mondiale. Are forma unei celule de baz` a unui cristal de fier m`rite de 165 de miliarde de ori, cu nou` sfere cu diametrul de 18 metri, [i ajunge la 102 metri \n`l]ime. Imediat dup` ce seara se las` peste ora[, “atomul” ofer` un spectacol de neuitat vizitatorilor, fiind acoperit cu 2.970 de lumini.

72

Biz

Manneken Pis

Despre unul dintre cele mai vizitate monumente din Bruxelles, Manneken Pis, o statuie din bronz de 61 de centimetri, s-au ]esut mai multe legende, din perioade de timp diferite, dar care au aceea[i concluzie: un b`ie]el de doi ani, printr-o fapt` inocent`, salveaz` mai multe vie]i fie dintr-un asediu, fie dintr-o lupt` sângeroas`. Monumentul a fost realizat \n anul 1388 din piatr`, dar varianta actual` din bronz a fost creat` de François Duquesnoy \n anul 1619.

Grand Place

Despre Pia]a Mare din centrul capitalei Comunit`]ii Europene, Victor Hugo spunea c` este cea mai frumoas` din lume. Oare a vizitat-o \n luna august?

O dat` la doi ani, \n ultima lun` de var`, celebra pia]` devine [i mai atr`g`toare pentru turi[tii din toat` lumea. Un covor din begonii coloreaz` pentru câteva zile celebra agor` belgian` [i d` via]` structurilor gotice [i reci de pe o suprafa]` de aproximativ 1.800 de metri p`tra]i.

Palatul Justi]iei

Uria[a cl`dire se \ntinde pe aproape 20.000 de metri p`tra]i [i \mbin` mai multe stiluri arhitecturale. A fost realizat` de arhitectul Joseph Poelaert \n peste 20 de ani – acesta a murit cu patru ani \nainte ca structura s` fie complet`, \n 1883 – [i a costat, \n termeni actuali, peste 300 de milioane de dolari. Se spune c` pentru realizarea cl`dirii au fost demolate 3.000 de case din zon`.

Parlamentul European Capitala Belgiei este cunoscut` [i pentru politic`, domeniu din care provin legi care \i iau câteodat` prin surprindere chiar [i pe politicienii locali. Parlamentul European este una dintre atrac]iile principale din Bruxelles, iar o vizit` \n uria[a cl`dire din sticl` este gratuit`. Por]ile Parlamentului European sunt deschise turi[tilor dornici s` surprind` activitatea oamenilor politici din toate statele comunit`]ii.

TURISM

Foto: MIHAI BALOIANU

LIFE

Destina]ie turistic` perfect` pentru orice gen de vizitator, care reu[e[te s` \mbine armonios cultul pentru ciocolat` sau bere cu istoria, religia [i arta

Bruges, gustul dulce al istoriei Ecoul sunetelor pantofilor ce lovesc alert piatra cubic` de pe o strad` aparent pustie sparge cea]a dimine]ii, pe care o face parc` mai pu]in ap`s`toare. Siluete [i frânturi arhitecturale medievale devin treptat perceptibile, pe m`sur` ce tocurile pantofilor men]in constant ritmul sonor \n contact cu pavajul \nnegrit de la umezeal`. Apoi, sunetul se stinge de tot, pierdut \n forfota dimine]ii reci a ora[ului Bruges, al c`rui nume \nseamn` "pod" \n flamand`. Peste negura cenu[ie se ridic`, impun`tor [i complementar, ca \ntr-o pictur` flamand`, Turnul Belfort din centrul istoric al ora[ului. Monumentul, unul dintre simbolurile capitalei flamanzilor belgieni [i una dintre vedetele centrale ale filmului “In

Bruges”, regizat de Martin McDonagh, atrage bli]urile turi[tilor, care se preg`teau s` urce cele 366 de trepte pân` \n vârful clopotni]ei, de unde, \n zilele senine, priveli[tea ora[ului este cople[itoare. Turnul, de[i dateaz` din secolul al XIII-lea, când func]iona pe post de clopotni]`, este intact, iar \n prezent pe statele de plat` ale municipalit`]ii se afl` un clopotar cu program \ntreg care ofer` “concerte” vizitatorilor, din cele 48 de clopote.

Num`rul persoanelor \mbr`cate la patru ace care vorbeau la telefon [i treceau nep`s`toare pe lâng` obiectivele turistice marcate cu ro[u \n toate h`r]ile vizitatorilor sc`dea vizibil odat` cu \ncheierea dimine]ii, semn c` centrul istoric al ora[ului, aflat \n

patrimoniul UNESCO din anul 2000, r`mâne al turi[tilor, \n timp ce pentru popula]ia activ` \ncepea o zi obi[nuit` de munc`.

Peste str`zile \nguste flancate de-o parte [i alta de cl`diri medievale plute[te brusc un miros dulce, \mbietor [i cald, \n contrast cu aerul rece al unui \nceput de amiaz` din februarie. Turi[tii se las` purta]i prin labirintul medieval de promisiunea olfactiv`, pân` când descoper` fiecare mireasm` ce a contribuit la “\ndulcirea” aerului de iarn` [i \[i r`spl`tesc eforturile cu celebrele gauffre belgiene – de Liège, Bruxelles sau stroopwafel. Acum drumul c`tre urm`toarele obiective pare mult mai u[or.

OVIDIU NEAGOE ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Biz

73

LIFE

GADGET

Cu un simplu click po]i printa f`r` grani]e. De la Bucure[ti la Bruxelles, sau oriunde \n lume, cu imprimanta HP Officejet Pro 8500A Plus e-All-in-One po]i printa orice document, de la sute de kilometri distan]`, doar printr-un e-mail.

Imprimare de la mare dep`rtare Printr-un simplu e-mail, documentele imortalizate de obiectivul camerei telefonului mobil, la sute de kilometri distan]`, pot ajunge direct pe birou. Noul multifunc]ional HP Officejet Pro 8500A Plus e-All-in-One permite utilizatorilor imprimarea documentelor, sau a fotografiilor, f`r` grani]e.

“Colorata, mâine-i gata!”, se auzea cândva pe toate plajele de pe litoralul românesc. Vremurile acelea au apus. Tehnica a evoluat mult de atunci, iar cu noua imprimant` HP Officejet Pro 8500A Plus e-All-in-One se revolu]ioneaz` integral conceptul de imprimare a documentelor. O fotografie din concediu, trimis` prin e-mail [i imprimat` pe hârtie special`, poate “fura” un zâmbet utilizatorului re\ntors din vacan]` sau poate ar`ta familiei [i prietenilor cum se distreaz` acesta.

Cum inova]ia atrage inova]ie, revista Biz [i experimentul de realizare a publica]iei din capitala Uniunii Europene, Bruxelles, nu putea sta departe de acest multifunc]ional inovator. Textele scrise [i editate \n Belgia erau tri-

C 74

Biz

mise la corectur` direct pe imprimanta HP Officejet Pro, \n timp ce fotografiile din Bruxelles [i Bruges cu echipa Biz au fost trimise de pe telefoanele mobile, iar la \ntoarcerea \n redac]ie ne a[tepta un album foto pe fiecare \n parte. Redac]ia Biz profit` din plin de utilitatea multifunc]ionalului. Imprimarea documentelor se face la o calitate deosebit`, la costuri chiar [i cu 50% mai mici, iar \n plus, pentru economia de hârtie [i timp, documentele se pot imprima fa]` – verso, datorit` dispozitivului duplex \ncorporat.

Chiar [i \n timpul mult a[teptatului concediu de var`, imprimanta redac]iei va lucra la tura]ie maxim`, \nc`rcat`

probabil cu fotografii cu fiecare membru al echipei \n parte. Unul dintre secretele din spatele inovativului multifunc]ional este tehnologia ePrint, prin care utilizatorii pot imprima f`r` drivere – program care permite calculatorului interac]iunea dintre software [i dispozitivele hardware – de pe orice echipament conectat la internet, prin simpla trimitere a unei scrisori electronice, chiar [i cu ata[ament, pe adresa multifunc]ionalului. Echipamentul poate imprima, scana, copia sau trimite/primi faxuri chiar [i f`r` accesul la un calculator. |n plus, pentru HP Officejet Pro 8500A Plus sunt disponibile o serie de aplica]ii web, prin care se pot imprima direct [tiri, h`r]i, formulare, calendare sau chiar jocuri de tip Sudoku, iar utilizarea echipamentului poate deveni o pl`cere, prin accesul facil la toate func]iile imprimantei, printr-un ecran tactil.

Imprimanta are o garan]ie de trei ani [i ofer` utilizatorilor posibilitatea s` opteze pentru cartu[e de cerneal` de capacitate mai mare, care s` ofere o autonomie de pân` la 2.200 de pagini [i un cost redus – de numai 5 bani – pentru fiecare pagin` imprimat`.

Echipamentul Officejet Pro de la HP poate reprezenta solu]ia ideal` pentru utilizatorii care caut` un multifunc]ional complet inkjet, care s` ofere performan]e ridicate la costuri reduse. Ideal` pentru birourile cu mai pu]ini angaja]i, imprimanta poate scana documente [i salva \n diferite formate, chiar [i \n .pdf, direct de pe un card de memorie sau de pe un stick USB. Biz OVIDIU NEAGOE ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

|N CURÂND |N REVISTA BIZ

NUM~R SPECIAL DEDICAT CELOR MAI PUTERNICE BRANDURI DIN LUME, CE AU MARCAT INDUSTRII, PIE}E {I CARE AU REVOLU}IONAT MARKETINGUL Pentru detalii, v` rug`m s` ne contacta]i la telefon 0371 32 32 32 sau e-mail: biz@revistabiz.ro

UN ORA{ MIC PENTRU

O ECHIP~ MARE Bruxelles, o capital` european` rece [i reticent` la prima vedere, unde se decid destinele politice [i economice ale \ntregului continent, [i-a dezv`luit secretele echipei Biz.

Lupta cu timpul a \nceput de \ndat` ce echipa Biz a aterizat \n “inima” capitalei Comunit`]ii Europene: peste 35 de interviuri prin toate col]urile ora[ului Bruxelles [i tot atâtea [edin]e foto. {i toate acestea \n numai cinci zile. Antreprenori, europarlamentari, manageri ai marilor companii din Belgia au dezv`luit rând pe rând cititorilor revistei Biz deciziile politice [i economice din capitala Uniunii Europene.

O zi obi[nuit` de munc` debuta la primele ore ale dimine]ii, când automatul de cafea din holul hotelului era solicitat de fiecare membru al echipei, care \n a[teptarea cafelei consulta harta ora[ului, \n c`utarea adreselor unde aveau loc interviurile, \n timp ce micul dejun

|nfrunt창nd frigul p`trunz`tor al iernii de Bruxelles, echipa Biz [i-a permis un scurt r`gaz pentru o fotografie de grup \n fa]a Parlamentului European, \naintea unei zile pline de interviuri

LIFE

BIZ LA BRUXELLES

Pia]a Sainte Catherine, de unde diminea]a luam metroul pentru activitatea intens` de peste zi, era seara punctul de plecare spre momentele de relaxare [i preg`tire a zilei urm`toare

era achitat cu BCR MasterCard. |ncet-\ncet forfota din “biroul” Biz se stingea odat` cu plecarea pe teren [i se muta \n locurile unde se derulau interviurile [i [edin]ele foto. “S` scoatem fotoliul din cadru [i s` mut`m aici canapeaua din birou”, se auzeau cuvintele fotografului nostru, \n timp ce \[i instala luminile, \n biroul unui cunoscut europarlamentar român. Pre] de dou` zile, de diminea]` pân` seara, o parte din echip` [i-a mutat “biroul” \n incinta Parlamentului European, unde cei mai importan]i europarlamentari români au vorbit despre direc]iile economice [i politice care vor afecta [i România \n cel mai scurt timp. Antreprenori influen]i [i manageri ai celor mai cunoscute ber`rii [i restaurante din lume au vorbit cu redactorii Biz despre re]eta succesului \n afaceri.

Pentru reu[ita [edin]ei foto din renumita ber`rie Delirium Cafè a fost amânat` deschiderea etajului superior cu aproape jum`tate de ceas. |n fiecare sear` avea loc [edin]a zilnic` \n care se discuta despre cele mai importante momente ale zilei [i se puneau \n aplicare planurile pentru urm`toarea zi de munc`.

Re\nc`rcarea bateriilor pentru o nou` zi de munc` se f`cea tot \n echip`. Seara \ncepea de cele mai multe ori cu celebrele scoici (moules) [i cu cartofi pr`ji]i (frites) [i se termina cu la fel de renumitele beri belgiene, care au fost achitate cu cardul BCR MasterCard.

Gabriel Bârlig` \n fa]a celebrului Atomium (stânga); Celebrul blogger Cristian China-Birta (chinezu.eu), la Parlamentul European Alexandru Ardelean, \n fa]a uneia dintre ciocolateriile care ne-au \ndulcit via]a \n capitala belgian`

Ioana Vescan, asistenta europarlamentarului Cristian Bu[oi, ne-a fost ghid pe coridoarele Parlamentului European

LIFE

BIZ LA BRUXELLES

{edin]a de sear` a redac]iei ad-hoc Biz de Bruxelles avea loc sear` de sear` \n lobby-ul hotelului. Reporterii, fotografii, echipa de layout [i produc]ie, al`turi de colegii bloggeri Cristian Manafu [i Cristian China-Birta, stabileau priorit`]ile zilei urm`toare

Cristian Manafu [i Mihai Baloianu testeaz` re]elele de date ale operatorilor belgieni

Marta U[urelu [i Drago[ B`lan, ac]ionarii revistei Biz, analizeaz` pozele f`cute peste zi

MANAGEMENT

INTERVIU

Cum a]i devenit pre[edinte al JCI The Heart of Europe?

Un bun prieten [i partener de afaceri \mpreun` cu care am lucrat pentru lansarea a dou` start-up-uri (Falling Action [i ZackBrandit), Laurent Rozenfeld, mi-a facilitat accesul \n re]eaua Junior Chamber International. M-am al`turat JCI The Heart of Europe \n ianuarie 2010, \ntr-un moment \n care organiza]ia avea nevoie de for]e proaspete pentru relansarea activit`]ii.

Pe parcursul unui an organiz`m mai multe traininguri dedicate dezvolt`rii profesionale a membrilor no[tri. Urmeaz` s` organiz`m “Non Verbal Communication”, un training sus]inut de dr. Mihaela Liliana Stroe, pre[edintele JCI România, [i dou` traininguri despre cum cineva poate sus]ine [i deveni trainer. De asemenea, fiecare organiza]ie local` dezvolt` proiecte de impact pentru comunitatea din care face parte. Unul dintre principalele noastre proiecte este s` cre`m un website – JCI-Chronicles – unde vom publica o list` detaliat` a proiectelor din \ntreaga lume. Nu \n ultimul rând, organiz`m evenimente de networking, printre care [i urm`torul JCI World Congress, ce va avea loc la Bruxelles \n perioada 1-5 noiembrie, la care vor participa 5.000 de oameni din \ntreaga lume.

Cu ce obstacole se confrunt` acum mediul de business?

Cred c` din ce \n ce mai mult ducem lips` de tineri care s` fie preg`ti]i s`-[i asume responsabilitatea de a fi antreprenori. |n Europa Occidental`, din ce \n ce mai mul]i tineri prefer` s` se distreze [i le este team` s`-[i asume riscuri. Simt c` se stinge treptat dorin]a de a lansa o companie pornind de la o idee nebuneasc`. E adev`rat c` nici autorit`]ile [i nici familiile sau cercul de prieteni nu mai par dispu[i s` sus]in` ideea de antreprenoriat.

Spre deosebire de Asia [i America, noi, cei din Europa Central`, suntem \n letargie.

80

Biz

Foto: MIHAI BALOIANU

Ce proiecte ave]i pentru urm`toarele luni?

Emmanuel de Ghellinck |ntr-o lume plin` de obstacole [i provoc`ri, “economia albastr`” reprezint` o solu]ie viabil` pentru antreprenori, \n opinia pre[edintelui JCI The Heart of Europe.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Ce provoc`ri [i oportunit`]i are antreprenoriatul azi?

Principala provocare a unui antreprenor este s`-i conving` pe cei din jurul s`u c` ideea lui este via-

bil`. El trebuie s`-[i conving` clien]ii, produc`torii, furnizorii, b`ncile [i desigur investitorii. Dac` nu poate s` fac` asta, nu are nicio [ans` de reu[it` chiar dac` are o idee genial`. Dac` ideea este bun`, vin [i banii. |n continuare exist` multe oportunit`]i \n special \n “economia albastr`”. |n ziua de azi producem o multitudine de produse [i servicii.

Totodat` producem [i multe de[euri. “Economia albastr`” reprezint` o modalitate de a regândi modelul de business \n a[a fel \ncât s` po]i produce acelea[i servicii [i produse aducând totodat` beneficii comunit`]ii [i mediului \nconjur`tor. De exemplu, când se fabric` un anumit produs, procesul de produc]ie poate fi regândit \n a[a fel \ncât de[eurile create s` poat` fi reutilizate pentru producerea altui produs. Astfel se vor putea crea mai multe locuri de munc` [i bine\n]eles se poate ob]ine mai mult profit, f`r` ca mediul \nconjur`tor s` aib` de suferit.

Care sunt ingredientele pentru ca un start-up s` aib` [anse de succes?

Ca \n orice afacere, este important` echipa. Când v` face]i planul de afaceri gândi]i-v` de ce anume ave]i nevoie [i care este re]eaua la care s` v` afilia]i. Creându-v` o re]ea de conexiuni, pute]i beneficia de sprijin [i talent complementar. {i dac` nu iese totul a[a cum v-a]i propus ini]ial, nu v` face]i griji. Regândi]i problema. Uneori un punct slab se poate transforma \ntr-un atu \n alt proiect. Antreprenoriatul este cea mai bun` [coal`. E greu s` \nve]i din experien]`, \ns` recompensele sunt extraordinare. Biz

Junior Chamber International este o organiza]ie neguvernamental` interna]ional` care num`r` \n prezent peste 200.000 de membri – lideri, antreprenori [i profesioni[ti cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 40 de ani – [i este prezent` \n mai mult de 5.000 de comunit`]i locale din peste

120 de ]`ri, pe cinci continente. |nfiin]at` \n 2002, filiala din România num`r` peste 150 de membri activi, iar din federa]ie fac parte, pân` \n prezent, 15 ora[e.

Pre[edinte Na]ional JCI România \n 2011 este Mihaela Liliana Stroe.