Biz 208- 2011 aduce profitul by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 208 • 1 - 15 martie 2011• 6,5 lei

Nr. 208

2011 ADUCE PROFITUL

BRANDURI CARE AU F~CUT ISTORIE

PENTRU OAMENII DE PR, AFACERILE SE V~D DIN NOU CU PLUS. TOP MANAGERII CELOR MAI IMPORTANTE 15 AGEN}II DE COMUNICARE, DIN INDUSTRIA CARE ARE DE |NFRUNTAT {I O CRIZ~ DE IDENTITATE, NU DOAR UNA PUR ECONOMIC~, V~D SEMNELE REVENIRII LA OPTIMISM. {I LA BUGETE PE M~SUR~.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Cine nu inoveaz` nu câ[tig`

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro ISSN 1454-8380

rìm \n vitez`. St`m mereu cu gândul la ce se \ntâmpl`. Cu ochii la concuren]i. Tras`m \ntr-o permanent` fug` posibile strategii pentru ce vom face. Ne consum`m energia cùtând mereu noi idei de afaceri pentru supravie]uire sau pentru a cre[te profitul. Ajungem \ntr-un final de zi s` ne \ntreb`m pentru ce ne consum`m atât. Dac` rezultatele merit` tempoul alert \n care ajungem s` trìm.

Pu]ini, foarte pu]ini sunt cei care se bucur` de ceea ce fac. De activitatea de la locul de munc` pe care o execut` cu pl`cere. Doar ei sunt cei care pot spune c` tr`iesc cu adev`rat fiecare zi. {i atunci, un moment de reflec]ie este mai mult decât binevenit. {i un gând, o idee nou` pot schimba fuga nebun` a orelor. Un ]el, un plan de ac]iune inovativ poate schimba \ntreaga activitate. Ideile noi [i creativitatea sunt salvatoare. Inova]ia, implementat` chiar [i la scar` mic`, \n tot ceea ce faci zi de zi, ne transform` via]a [i ne \mpinge mai departe. Nu \nceta s` fii curios. S` fii atent la ce se \ntâmpl`. Caut` s` transformi tot ceea ce faci \n mici motive de bucurie. Vâneaz` ideile noi. Folose[te-le! |ncurajarea gândirii inovatoare \n companie va schimba modul de lucru general [i va aduce cu sine multe lucruri bune. Poate schimba perspectiva asupra businessului dar [i a vie]ii [i poate oferi acele momente de \mplinire atât de dulci pe care le tr`im când \nc` un proiect a ie[it bine. Când \nc` un succes a fost bifat pe list`. Acesta este \ndemnul [i ra]iunea speciali[tilor de la TrendOne, cel mai mare portal de inova]ie din Europa, care ne \ncurajeaz` s` miz`m pe inova]ie [i s` o impunem, chiar la nivel de microtrenduri, \n companiile pe care le manageriem. Numit` Radical Game, aceast` tehnic` special` te \nva]` cum s` adaptezi la situa]ii de business concrete cele mai inovatoare microtrenduri interna]ionale, te ajut` s`-]i dezvol]i creativitatea, gândirea lateral` [i s` generezi noi idei [i concepte de business. Dac` dori]i s` afla]i mai multe [i s` \nv`]a]i cum s` folosi]i inova]ia pentru compania voastr`, Nick Sohnemann, Innovation Advisor la TrendOne, [i colegii lui vor fi prezen]i la Bucure[ti, pe 17 martie, pentru un training intensiv \n Radical Game. |n cazul meu, tehnica TrendOne a func]ionat. Pe aceast` strategie am construit planul de business \n acest an. Inova]ia este la baza a tot ceea ce facem azi la Biz.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

sumar Biz

Biz

www.revistabiz.ro

BRANDURI CARE AU F~CUT ISTORIE

Nr. 208 • 1 - 15 martie 2011• 6,5 lei

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Nr. 208

2011 ADUCE PROFITUL

Sânge [i petrol

2011 aduce PRofit

Pentru oamenii de PR, afacerile se v`d din nou cu plus. Top managerii celor mai importante 15 agen]ii de comunicare, din industria care are de \nfruntat [i o criz` de identitate, nu doar una pur economic`, v`d semnele revenirii la optimism. {i la bugete pe m`sur`.

De la nume la renume

Top 100 bloggeri din România

Românii au talent... bancar

Lec]ii de longevitate

Anestezie la salarii

Social buying

Când le lu`m banii?

Jobs. Steve Jobs

Investesc deci supravie]uiesc

Revolu]ia tabletelor

Terminale de congres

Branduri care au f`cut istorie

Viitorul \ncepe acum

Steaua Biz

AGEND~

{TIRI

agend` Bomba cu ceas: s창nge [i petrol Revolta popular` din Libia a pus pe jar oamenii politici, guvernele, dar [i bursele. Poate fi petrolul declan[atorul urm`torului val de deteriorare a economiilor globale? DE ALEXANDRU ARDELEAN Aproape 120 de dolari/baril, cota]ie atins` de petrolul Brent la bursa de la Londra \n 24 februarie 2011. Pre]ul reprezint` un maxim al ultimilor doi ani [i jum`tate [i este consecin]a direct` a ceea ce se \nt창mpl` \n acest moment \n Libia, cu temeri c` situa]ia poate escalada \nspre ciocniri mult mai violente. Libia este al 12-lea exportator de petrol al lumii [i tocmai [i-a diminuat produc]ia de 1,6 milioane de barili pe zi cu un sfert. Potrivit anali[tilor de la X-Trade Broker, este pentru prima oar` de la izbucnirea manifesta]iilor din Africa [i Orientul Mijlociu c창nd oferta de aur negru este efectiv diminuat`. Arabia Saudit`, cel mai mare produc`tor de ]i]ei din lume, a anun]at c` va acoperi necesarul de petrol, purt창nd negocieri \n acest sens cu principalele companii petroliere europene. Exist` \ngrijor`ri legate [i de posibilul risc de extindere a revoltelor \n Arabia Saudit`. |n acest caz, maximele istorice 4

Biz

AGEND~

{TIRI

ale anului 2008, de 160 dolari/baril, ar putea fi puse sub semnul \ntreb`rii. Pre]ul petrolului amenin]` \n acest moment revenirea economiei globale, cu [anse poten]iale pentru o nou` recesiune sau pentru cea mai periculoas` condi]ie a economiei globale, stagfla]ia. Men]inerea actualelor condi]ii ar duce la presiuni asupra b`ncilor centrale s` \n`spreasc` politicile monetare, mi[care care ar [terge unele dintre lichidit`]ile care \ntre]ineau recuperarea economiilor. |n plus, pre]ul ridicat al petrolului va lovi diferit ]`rile, \n func]ie de puterea economic` a fiec`ruia [i de condi]ia de produc`tor sau de importator de aur negru. Cota]ia de 120 de dolari/baril i-a speriat pe anali[tii de la Deutsche Bank, care au spus c` “acest nivel este exact momentul \n care petrolul ca parte a PIB-ului global \ncepe s` creasc` peste 5,5% din PIB, care \n mod istoric a generat un mediu economic \n care cre[terea global` st`tea sub presiune”. Biz

FARMA

O PERFUZIE DE 4 MIL. EURO

Cu salariul prin UE

Compania farmaceutic` german` B. Braun a investit 4 mil. euro \n extinderea fabricii de solu]ii perfuzabile pe care o de]ine la Timi[oara. Investi]ia a vizat cre[terea capacit`]ii de produc]ie pân` la 19 mil. unit`]i de solu]ie perfuzabil`. Prin aceast` investi]ie, România devine centrul de distribu]ie al companiei B. Braun \n regiune, produsele fabricate la Timi[oara urmând s` fie livrate [i pe pie]ele din Bulgaria, Serbia,

Discrepan]ele dintre ultimele ]`ri intrate \n Uniunea European` [i cele cu vechime sunt uria[e din prisma salariului minim pe economie. Bulgaria “conduce” \n topul statelor din UE cu cel mai mic salariu minim pe economie, care \n prima lun` a acestui an a fost de 123 de euro, urmat` de România, cu 157 de euro, dup` cum arat` un raport al Biroului de Statistic` al Uniunii Europene, Eurostat. |n fruntea clasamentului, angaja]ii cu salariu minim pe economie din Luxemburg primesc 1.758 de euro pe lun`, \n timp ce francezii, 1.365 de euro. |n România, \n luna ianuarie a anului 2010 salariul minim pe economie a fost de 141 de euro. (O.N.)

Muntenegru, Macedonia [i Albania. |n 2011, B. Braun va investi alte 2 milioane de euro \n modernizarea unit`]ii de produc]ie [i \n integrarea companiei B. Braun Pharmaceuticals SA \n re]eaua global` B. Braun. (G.B.)

STUDIU

Apple tun` [i fulger`

Foto: APPLE

Linia MacBook Pro a fost relansat` de Apple, care a integrat \n noile modele procesoare de ultim` genera]ie, pl`ci grafice revolu]ionare [i un mod inovator de transfer de date.

Biz

Tehnologia Thunderbolt, creat` de Intel, poate transfera un film HD \n 30 de secunde. Folosind doar un singur cablu, inova]ia permite un transfer de date cu o vitez` foarte mare, 10 Gbps, dar [i afi[area de con]inut HD. Combinarea conexiunilor de transfer de date rapid [i video HD \ntr-un singur cablu a fost cheia care a stat la baza cre`rii acestei tehnologii. Thunderbolt [i-a f`cut apari]ia comercial` \n noile modele MacBook Pro, fiind primele computere care folosesc aceast` metod`, dup` ce Apple a colaborat \ndeaproape cu Intel. Se a[teapt` ca [i alte companii s` adopte acest standard pe viitor pentru transferul ultrarapid de date. Apple a inclus \n noua serie procesoarele dual-core Intel Core i5 [i Core i7, de pân` la 2,7 GHz, [i procesoare quad-core i7 de 2,3 GHz. Toate modelele au [i o nou` plac` grafic`, AMD Radeon HD, cu 1 GB de memorie video pentru o performan]` grafic` ridicat`. Linia lansat` de Apple este de dou` ori mai rapid` decât genera]iile anterioare, iar pre]urile \ncep de la 1.199 de dolari. (A.A.)

Românii au talent... bancar? B`ncile au un nou reper \n \ncercarea de a reintra \n gra]iile clien]ilor. Ultimele date despre cum percep românii experien]ele lor cu institu]iile bancare nu sunt tocmai roz.

35% 22% 16% 15% 33% dintre cei intervieva]i au un card de credit

dintre clien]ii b`ncilor au un cont de economii

au luat un credit pentru nevoi personale

dintre români nu folosesc niciodat` bancomatul

folosesc bancomatul o dat` pe lun`

Patru din zece români au pu]in` \ncredere \n institu]iile bancare, \n general

65% 10% 17% 33% 47% dintre cei care utilizeaz` servicii bancare au un cont curent

dintre români inten]ioneaz` s` ia un credit \n viitorul apropiat

dintre cei intervieva]i acceseaz` serviciile bancare online

folosesc bancomatul s`pt`mânal

nu folosesc niciodat` cardul pentru a face pl`]i la comercian]i

SURSA: INSTITUTUL ROMÂN PENTRU EVALUARE {I STRATEGIE. CIFRELE SUNT RAPORTATE LA CEI CARE FOLOSESC SERVICIILE BANCARE

AGEND~

LACTATE

Când ajunge China nr. 1?

GUSTUL PROFITULUI

Japonia

China

SUA

Japonia

China

SUA

5,5

5,9

14,7

8,4

73,5

38,2

2010

2030

}ara cu cea mai mare popula]ie din lume a devenit \n mod oficial a doua mare economie a lumii, dup` SUA. Revista Time, citând Xinhua, FMI [i Standard Chartered, anun]` schimbarea clasamentului celor mai mari trei economii ale lumii. {tirea vine dup` ce Japonia [i-a f`cut public PIB-ul pentru 2010. De[i economia Chinei a eclipsat-o pe cea a Japoniei, nivelul de trai al chinezilor este mult mai sc`zut decât al japonezilor. |n 2010, PIB-ul pe cap de locuitor \n China a fost de 7,51 dolari, fa]` de 33,82 dolari \n Japonia. (L.S.) * CIFRELE REPREZINT~ PIB-UL EXPRIMAT |N MII DE MILIARDE DE DOLARI

{TIRI

|n doi ani de la intrarea pe pia]a local`, produc`torul de lactate Müller a reu[it s` ajung` pe locul 2 pe segmentul iaurturilor cu fructe, \nregistrând \n 2010 o cre[tere de 2,5 ori a vânz`rilor [i o cot` de pia]` de 12%. Urm`toarea ]int` este locul 2 pe pia]a iaurturilor, care a totalizat anul trecut un volum de vânz`ri de 706 mil. lei, potrivit lui Tzafrir Granat, director general al Müller România. |n prezent, Müller ocup` locul 4, cu o cot` de pia]` de 2,9%. (G.B.)

Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Dictatorii jos, petrolul \n sus Pre]ul barilului de petrol a crescut exponen]ial odat` cu tensiunile din Orientul Mijlociu [i, la finele lunii trecute, s-a situat aproape de pragul de 100 $. Protestele din Orientul Mijlociu duc la cre[terea pre]ului petrolului [i, implicit, la consolidarea temerilor mediului corporatist de sc`dere a profiturilor, prin urcarea costurilor la energie, dar [i accelerarea infla]iei. Pre]ul barilului de ]i]ei a urcat cu 0,5%, la valoarea de 95,93 de dolari, [i timp de cinci zile a gravitat \n jurul aceleia[i valori, nemai\ntâlnite din septembrie 2008. Amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a dus, c`tre sfâr[itul lunii trecute, la \nt`rirea amenin]`rii sist`rii exporturilor de ]i]ei de c`tre Libia. Orientul Mijlociu [i zona de nord a Africii reprezint` 36% din produc]ia mondial` de ]i]ei, \n timp ce Libia 10

Biz

este cel de-al treilea mare exportator de petrol din Africa, iar liderul Muammar al-Gaddafi a amenin]at c` luptele \mpotriva protestatarilor vor continua. “Sunt motive serioase de \ngrijorare, mai ales c` poate afecta pre]ul petrolului, iar dac` pre]ul barilului mai urc` cu 20-30 de dolari am putea reintra \n recesiune global`”, avertiza Bill Belchere, economist-[ef la Mirae Asset Securities \ntr-un interviu acordat Bloomberg. Ca efect direct, ac]iunile companiei Eni, cel mai mare produc`tor de petrol [i gaze din Libia, au sc`zut cu 5,1%, \n timp ce gigantul European OMV AG a resim]it o sc`dere cu 4,2%. (Ovidiu Neagoe)

LANSARE SURPRIZ~ Surse citate de Reuters sus]in c` ultima versiune a tabletei iPad va fi lansat` a doua zi din luna martie, contrar specula]iilor care men]ionau luna iunie. Surse apropiate companiei au declarat c` Apple \[i dore[te s` lanseze dispozitivul \n aceea[i perioad` ca anul trecut [i din aprilie s` fie disponibil spre vânzare. Apple a refuzat s` comenteze informa]iile.

|N DIRECT PE YOUTUBE

OMG, CRE{TERE RECORD

YouTube este \n negocieri cu NBA [i NHL pentru difuzarea meciurilor de baschet [i hochei, precizeaz` CNN.com. Google, care de]ine YouTube, este \n discu]ii [i cu conducerile ligilor profesioniste de fotbal din Europa.

Recoltele de organisme modificate genetic au crescut \n anul 2010 cu 10%, la 148 mil. ha. Cre[terea este cea de-a doua de aceast` anvergur` dup` cea din 1996, când a \nceput comercializarea acestora. Cei mai importan]i produc`tori sunt: SUA (66,8 mil. ha), Brazilia (25,4 mil. ha) [i Argentina (22,9 mil. ha).

AGEND~

DEFEC}IUNE TEHNIC~

FRAN}A PUNE PICIORUL |N PRAG

Ford Motor a anun]at c` va chema la verific`ri 144.000 de ma[ini F-150 produse \ntre 2005 [i 2006, pentru c` exist` riscul ca airbagul s` se declan[eze automat din cauza unui scurtcircuit. Compania a primit un num`r mare de plângeri referitoare la declan[area airbagului, dintre care cele mai multe anun]au deschiderea acestuia imediat dup` pornirea ma[inii.

Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, a solicitat adoptarea unor sanc]iuni din partea UE \mpotriva represiunii din Libia, dar [i sistarea rela]iilor economice cu statul african. Mai mult, autorit`]ile franceze au autorizat de curând \nghe]area conturilor [i bunurilor fostului pre[edinte egiptean Hosni Mubarak.

INTERNA}IONAL

TIMPUL PENTRU SCHIMBARE Celebra revist` “Time” prezint` genera]ia care schimb` lumea. {apte tineri egipteni, care au fost printre cei mai activi protestatari \mpotriva fostului pre[edinte Hosni Mubarak, vorbesc despre revolu]ie [i drumul c`tre democra]ie.

CU POFTA-N CUI

FUZIUNI {I ACHIZI}II |N MINERIT

NOI PLÂNGERI |MPOTRIVA GOOGLE

Un raport realizat de Ernst & Young arat` c`, pentru anul \n curs, se a[teapt` cre[terea num`rului de fuziuni [i achizi]ii \n industria minier` global`. Valoarea activit`]ilor de M&A a crescut anul trecut cu 89%, la 113,7 miliarde de dolari. Semnele care indic` o dezghe]are a credit`rii bancare stau la baza estim`rilor pozitive din raport.

Google a fost acuzat` la Bruxelles de 1plusV, o companie francez`, c` a profitat de pozi]ia de lider pe pia]a motoarelor de c`utare pentru blocarea dezvolt`rii unei afaceri concurente. Compania din Fran]a acuz` c`, pentru ob]inerea profiturilor pe baza motorului de c`utare pe care l-a creat, trebuie s` utilizeze Adsense, care nu este compatibil decât cu produsul Google.

Publica]ia american` “Bloomberg BusinessWeek” analizeaz` \n articolul de copert` cre[terea exponen]ial` a pre]urilor la alimente, care ar putea duce la o criz` alimentar`. China deja a luat m`suri: guvernul de la Beijing a investit 1,96 miliarde de dolari \n cre[terea produc]iei agricole. Biz Biz

E-COMMERCE

80% 60% 70%

Ne mut`m online. Consum`m media, lucr`m, ne distr`m, cump`r`m [i, mai nou, socializ`m pe internet. Ne-am \nconjurat de re]ele virtuale de prieteni [i branduri. Acum, au ap`rut companii care pun la munc` toate aceste re]ele, pentru a ne vinde servicii [i produse. Este un nou tip de retail, bazat exclusiv pe reduceri, dar [i pe socializarea online [i pe for]a mul]imilor de pe internet. Unii \i spun “cump`rare \n grup”. Al]ii merg mai departe [i vorbesc despre “social buying”. Iar acum a ajuns \n România. DE GABRIEL BÂRLIG~ 12

Biz

60% 90% 70%

Imagina]i-v` c` reducerile la magazinul preferat ar ]ine doar o zi pe an. {i nu vorbim aici de pre]uri mai mici cu 10%, ci de reduceri substan]iale. Pare un scenariu de co[mar pentru mul]i clien]i [i chiar pentru magazin, dac` ne gândim doar la aglomera]ia ce s-ar putea crea cu aceast` ocazie. Este \ns` scenariul de vis pentru o nou` genera]ie de servicii online, care fac exact acest lucru: ofer` c`tre utilizatorii lor reduceri importante la un serviciu sau produs \ntr-o singur` zi. Utilizatorul pl`te[te online [i prime[te un voucher, pe care \l va folosi apoi pentru achizi]ia propriu-zis` a produsului/serviciului, \n timp ce retailerul [i site-ul \mpart banii rezulta]i din tranzac]ie. Conceptul s-a impus sub numele de “collective buying” (cump`r`turi colective) sau “group buying” (cump`r`turi \n grup), fiindc` aceste oferte speciale se activeaz` doar dac` un anumit num`r de utilizatori cump`r` produsul sau serviciul oferit \n ziua respectiv`. Exact componenta social` diferen]iaz` aceste servicii de comer]ul online “tradi]ional”, favorizând crearea de comunit`]i [i recomandarea unei oferte c`tre prieteni sau cuno[tin]e, pentru a crea masa critic` de activare a ofertei. |n plus, faptul c` oferta este diferit` \n fiecare zi men]ine utilizatorii “\n priz`”. O alt` component` social` esen]ial` este caracterul local al ofertelor. Acestea sunt valabile pentru un anumit ora[, existând inclusiv posibilitatea ca voucherele s` poat` fi folosite doar \ntr-un anumit magazin al unui brand din ora[ul respectiv. Astfel, retailerul poate controla foarte eficient publicul c`ruia \i adreseaz` oferta, ceea ce transform` sistemul \ntr-o excelent` unealt` de sampling [i promovare. Tocmai de aceea \ncepe s` se impun` tot mai mult denumirea de “social commerce” pentru acest tip de

E-COMMERCE

90%

80%

70%

90%

60% 60%

retail online. “Este o platform` de publicitate, de promovare, de lifestyle, dar [i un ghid al ora[ului, fiindc` promoveaz` afacerile locale. Internetul devine tot mai localizat, nu mai e global”, spune Cem Tunakan, Managing Director la Groupon România.

Groupon este \n acest moment vedeta domeniului pe plan interna]ional, compania fiind prezent` pe 300 de pie]e din 35 de ]`ri. Una dintre ele este, de la finele anului trecut, [i România, reprezentan]a local` fiind condus` de Cem Tunakan, care are experien]a lans`rii companiei pe pie]ele din Polonia [i Turcia. Tunakan a \ncercat s`-i conving` pe [efii Groupon s` intre \n România \nc` din iulie anul trecut, dar la acel moment compania [i-a concentrat resursele pe extinderea c`tre America Latin`, Rusia [i Japonia. Groupon România a \nceput \n decembrie 2010 cu Bucure[tiul, recent [i-a extins serviciile la Ia[i, iar \n martie se va extinde simultan la Cluj-Napoca [i Bra[ov, pie]e ce vor fi urmate de Timi[oara, Constan]a, Arad, Sibiu. “Lucr`m cu manageri aloca]i pentru fiecare ora[, care s` \n]eleag` foarte bine specificul local”, a declarat Tunakan pentru revista Biz. Strategia de extindere vizeaz` extinderea num`rului de ROUPON angaja]i de la 24 la circa 45 \n “Suntem num`rul doi \n lume urm`toarele luni. la investi]ii \n Google search Num`rul de utilizatori ai marketing” Groupon \n România (cei care s-au \nscris pe site [i primesc CEM TUNAKAN, MANAGING DIRECTOR

Foto: VALI MIREA

Un gigant atac`

Biz

E-COMMERCE

acest tip, conform estim`rilor Biz. Unul dintre acestea este TopDeals.ro, care a decis s` atace o ni[` a pie]ei, ac]ionând pe segmentul premium [i de lux. Luciana Zamfirescu, Managing Partner al companiei, era familiarizat` cu conceptul de group buying din Statele Unite [i ini]ial a \ncercat s` lanseze o franciz` a livingsocial.com. “Ulterior, ne-am dat seama c` cel mai bine pot aprecia dinamica dezvolt`rii acestui concept nativii din România, adic` noi, f`r` alte constrângeri de la operatorul de franciz`”, spune Zamfirescu. TopDeals a ajuns la o valoare medie a tranzac]iilor de 150 de lei, una din cele mai mari de pe pia]`, potrivit oficialilor companiei. Pia]a este totu[i limitat` de utilizarea sc`zut` a cardului pentru pl`]i online \n România, dar acest gen de sistem poate trage dup` el dezvoltarea retailului online. Din nou, conteaz` atingerea unei mase critice, dup` cum spune plastic Cem Tunakan: “Pân` la 100.000 de utilizatori sunt vân`tori de UMZI.RO oferte [i pasiona]ii de tehnologie, dup` 250.000 apar trend-setterii “Cu siguran]` vor ie[i din hor` juc`torii [i oameni din pozi]ii importante care nu au luat \n serios acest business \n companii, la un milion, mama [i oportunit`]ile internetului [i ale sota se duce la banc`, \[i ia un card cial media [i nu au o echip` strong cu [i cump`r`”. oameni buni de promovare, de sales [i Deocamdat`, femeile domin` de customer service.” pia]a de group buying. Pe C~LIN FUSU, AC}IONAR Groupon.ro, publicul ]int` este format mai ales din femei \ntre 25 [i 34 de ani, dintre care peste 50% au studii superioare. {i pe Kuponiada.ro, 60% dintre utilizatori sunt femei.

newsletter-ul zilnic) a ajuns deja la 230.000, iar planul este dep`[irea cifrei de un milion pân` la \nceputul anului viitor. Pentru asta \ns` este nevoie ca tot mai mul]i români s`-[i schimbe atitudinea fa]` de plata online cu cardul, iar Groupon crede c` esen]ial pentru a spori \ncrederea utilizatorilor este un centru de suport pentru clien]i cât mai eficient [i prietenos. Din nou, componenta social` \[i demonstreaz` importan]a. “Oamenii, socializarea conteaz`, fiindc` se poate discuta orice detaliu [i astfel se poate ajunge la solu]ii. Oamenii cump`r` oameni, nu produse”, crede Managing Director-ul de la Groupon România. El adaug` c` utilizatorii sunt obi[nui]i cu internetul, sunt activi pe social media [i le place s` ias` \n ora[, s` exploreze ora[ul \n care tr`iesc [i s` cheltuiasc` bani.

Juc`torii locali Groupon nu a g`sit \ns` o pia]` neocupat`, fiindc` mai multe companii locale introduseser` deja servicii de group buying. Neogen a lansat zumzi.ro \n februarie 2010, iar acum site-ul a ajuns la peste 40.000 de utilizatori [i o medie de 11.000 de tranzac]ii pe lun`, potrivit lui C`lin Fusu, CEO al companiei. Un alt juc`tor important este InternetCorp, care a lansat \n septembrie anul trecut Kuponiada.ro. Motivul ne este dezv`luit de Mihai Seceleanu, Managing Partner al companiei: “Este o linie de business perfect complementar` modelului de dezvoltare al InternetCorp de pân` la momentul de fa]` – activitatea de publishing online sus]inut` de venituri din publicitate online”. Kuponiada are 109.000 de fani pe Facebook, 88% fiind \ntre 18 [i 44 de ani, iar 60% sunt femei. Domeniul a atras, de altfel, mul]i juc`tori locali, astfel c` exist` peste 20 de site-uri care la momentul actual ofer` servicii de 14

Biz

R`zboiul clonelor |ntrucât multe site-uri au \ncercat s` copieze modelul Groupon, \n industrie ele au devenit cunoscute sub numele de “clone”. Cem Tunakan nu se declar` \ns` \ngrijorat de cele de pe pia]a local`, afirmând c` modelul de business \nseamn` mult mai mult decât simpla postare a unor oferte pe site, mai ales c` sistemul de vouchere nu este simplu de introdus \n contabilitate. “Cei care n-au \n]eles acest lucru vor avea probleme.” Diferen]a o vor face, din nou, oamenii, mai ales cei care se ocup` de asisten]a acordat` clien]ilor. “Oamenii dau telefon, vor s` afle detalii [i, dac` cineva le

E-COMMERCE

r`spunde, au \ncredere. Oferim [i banii \napoi dac` sunt probleme. Oferim bonusuri dac` sunt gre[eli. Vrem s` cre[tem pia]a, s` ar`t`m oamenilor cum toat` lumea poate profita de aceast` platform` social` de advertising lifestyle”, spune reprezentantul Groupon România. Importan]a oamenilor de customer service este subliniat` [i de C`lin Fusu. El crede c` “vor ie[i din hor` juc`torii care nu au luat \n serios acest business [i oportunit`]ile internetului [i ale social media [i nu au o echip` strong cu oameni buni de promovare, de sales [i de customer service”. De altfel, businessul \n sine al site-urilor este unul bazat pe strategii de vânz`ri, folosind la maximum beneficiile oferite de platformele sociale. “95% din business \nseamn` vânz`ri. Exist`m online, dar nu suntem o companie IT”, subliniaz` Tunakan. Pe lâng` standardele impuse \n serviciile pe care le ofer`, Groupon mai are un avantaj \n fa]a unei mari p`r]i a concuren]ei. “Suntem num`rul doi \n lume la investi]ii \n Google search marketing”, spune f`r` modestie Tunakan. Aceasta \nseamn` c` o c`utare dup` un produs la ofert` are toate [ansele s` duc` utilizatorul c`tre Groupon.

peste pachetul inclus \n respectiva ofert`. “De exemplu, noi oferim la o mas` de restaurant doar aperitivul [i felul principal. Depinde de chelner, de restaurant, s` conving` clientul s` cumpere [i o sticl` de vin sau desert”, arat` Cem Tunakan. Un alt avantaj, mai ales pentru domeniul turistic (hoteluri, pensiuni), este c` ofertele pot fi “plimbate” dintr-o ]ar` \n alta, oferind expunere interna]ional`. Site-ul de group buying, care mijloce[te comunicarea \ntre client [i comerciant, combin` internetul, marketingul [i publicitatea, adunând la un loc elemente de newsletter marketing, Google search marketing, social media marketing, affiliate marketing, totul fiind antrenat de socializare.

UPONIADA

Un viitor social

{i ajungem din nou la componenta social`, esen]ial` pentru group buying. Dezvoltarea social media (Facebook are aproape 3 milioane de utilizatori \n România), popularitatea MIHAI SECELEANU, AC}IONAR reducerilor [i cre[terea Marketing multilateral utiliz`rii internetului vor Dac` pentru utilizator beneficiile \mpinge tot mai mult \n sus sunt clare – oferte la pre]uri mici, pia]a cump`r`turilor online [i plata cu cardul pe internet. personalizate pentru ora[ul \n care se afl` – sistemul de group |n acela[i timp, modalit`]ile de plat` alternative, cum ar fi buying este o unealt` de marketing excelent` pentru orice plata pe mobil, folosite deja de unele site-uri group buying, retailer sau furnizor de servicii. {i, cel mai important fapt, vor spori utilizarea acestora din urm`. De altfel, [i Groupon m`rimea companiei nu conteaz` – sunt de altfel frecvente discut` \n prezent \n România cu un furnizor de pl`]i oferte de la saloane cosmetice, restaurante sau pensiuni. Este o mobile pentru introducerea acestui sistem, dar deocamdat` democratizare f`r` precedent a marketingului [i o posibilitate este mai preocupat` de localizarea tranzac]iilor cu card, ca orice companie s` se promoveze cu un buget sc`zut. Practic, care acum sunt procesate \n Germania. “Apoi putem trece oferta este o investi]ie de marketing. “Kuponiada este o la PayPal, MoneyBookers sau alte platforme, inclusiv platform` prin care comercian]ii \[i pot atrage noi clien]i, mobile”, spune Tunakan. oferindu-le un prim test al produselor sau serviciilor lor la o Pia]a de group buying este estimat` de Mihai Seceleanu, valoare foarte avantajoas`. Din aceast` valoare mic` a acestui de la InternetCorp, la o valoare \ntre 1 [i 3 milioane de euro prim test pe care \l face un nou client al comerciantului, pentru 2011, ritmul de cre[tere pentru perioada urm`toare pentru promovarea asigurat` [i pentru «invitarea» clien]ilor fiind de 50-70% anual. C`lin Fusu este [i el convins c` s` treac` pragul comerciantului, Kuponiada re]ine un share urmeaz` o perioad` efervescent`, cu multe proiecte de 50%”, spune Mihai Seceleanu. Practic, o ofert` pe un site inovatoare pe partea de social media. Iar \n social media, de group buying este nada cu care o companie poate atrage reducerile nu se termin` niciodat`. Biz clien]i noi [i depinde numai de ea [i de angaja]ii s`i s` vând`

Credem c` pia]a va \nregistra o valoare \ntre 1 [i 3 milioane de euro \n acest an, iar \n urm`torii ani urmeaz` s` asist`m cel mai probabil la cre[teri de minimum 50-70% anual”

Biz

2011 ADUCE PROFITUL 16

Biz

PUBLIC RELATIONS

FOTOGRAFII: VALI MIREA LOCA}IE: THE GANG RESTAURANT & LOUNGE

Biz

Oamenii de PR au motive s` se bucure. Pân` \n 2018, PR-ul va fi unul dintre sectoarele cu cel mai mare ritm de cre[tere pe pia]a interna]ional` a muncii, al`turi de energie, cercetare [i transporturi. De[i de la izbucnirea crizei financiare multe voci s-au gr`bit s` cânte prohodul industriei de PR, transform`rile prin care domeniul trece acum demonstreaz` exact contrariul. PR-ul nu moare, ci doar se transform`. La nivel de industrie, viitorul nu este nici pe departe atât de sumbru pe cât s-ar crede.

DE LOREDANA S~NDULESCU

ANALIZÂND STRICT DATELE FINANCIARE REIESE C~, DIN TOAT~

industria de comunicare, PR-ul a avut cel mai pu]in de suferit. |n 2010, potrivit Holmes Report, industria global` de PR a avut o cifr` de afaceri de peste 8 mld. de dolari, ceea ce \nseamn` o sc`dere de numai 8% fa]` de 2009. |n condi]iile \n care alte pie]e s-au pr`bu[it, o sc`dere de sub 10% nu mai pare atât de dramatic`, cel pu]in nu când privim \n urm` la cât de multe pie]e s-au pr`bu[it. Dac` sc`derea se producea \n perioada de boom a economiei, era o cu totul alt` poveste. Nici estim`rile privind pia]a local`, de[i greu de realizat din cauza fragment`rii [i lipsei unor instrumente clare de m`surare, nu sunt dramatice. Cifrele indic` tot o sc`dere de aproximativ 10% \n 2010 fa]` de 2009, ceea ce \nseamn` un volum total al pie]ei de PR de 25 – 28 de mil. euro. Cât prive[te 2011, speciali[tii se a[teapt` fie la o stagnare la nivelul din 2010, fie chiar la o cre[tere cu 10 – 15% a pie]ei. Dincolo de cifre [i bugete, PR-ul a suferit modific`ri care \[i au r`d`cinile \n cauze mai profunde decât criza financiar`. E drept c` t`ierea bugetelor a agravat procesul de transformare a industriei, \ns` marea presiune a venit chiar din interiorul acesteia. Ce s-a schimbat \n ultimii ani \n zona serviciilor de PR? Cât de dureroase au fost t`ierile bugetelor? Cum s-au regrupat raporturile de for]e? Ce lec]ii au \nv`]at oamenii de PR [i ce au de gând s` fac` de acum \nainte? La toate aceste \ntreb`ri am g`sit r`spunsuri discutând cu 15 dintre cei mai cunoscu]i oameni de PR din România.

PRESIUNEA DIN INTERIOR Industria se transform` pentru c` ajunsese la un punct \n care era nevoie s` se reseteze. Comunicarea 18

Biz

s-a schimbat, prin urmare nici regulile nu mai aveau cum s` fie acelea[i. A murit PR-ul a[a cum l-au \nv`]at cei care [i-au f`cut debutul \n aceast` meserie \n urm` cu 15-20 de ani. PR-ul de anii ’90, \n care principala din activitate era scrierea de comunicate [i organizarea de conferin]e de pres`, a disp`rut deja de ceva timp. Ce a determinat reinventarea meseriei? Criza financiar` [i presiunea online-ului sunt cei doi factori care au restaurat o alt` ordine a lucrurilor. Omul obi[nuit, prezent activ \n social media, el este cel care promoveaz` [i penalizeaz` campaniile. “Public relations \n anul 2011 \nseamn` public engagement”, spune Ioana M`noiu, Managing Partner la GMP PR. PR-istul nu mai trimite comunicate, ci trebuie s` ini]ieze conversa]ii, unele cât mai relevante pentru cei c`rora li se adreseaz`. Cel pu]in a[a arat` acum lucrurile la nivel aspira]ional. Nu to]i PR-[tii au \n]eles cu adev`rat c` aceasta este esen]a transform`rii care li se \ntâmpl`. Cei care au \n]eles vor fi probabil [i cei care vor continua s` practice aceast` meserie mul]i ani de acum \nainte. Internetul a schimbat fa]a comunic`rii. Faptul c` acum o companie ajunge mai aproape de publicul s`u [i poate comunica \n timp real este un real câ[tig, \ns` [i o mare provocare. Viteza cu care informa]iile circul` necesit` [i reac]ii pe m`sur`. Nici crizele nu mai sunt ce au fost. {i asta tot din cauza online-ului. “Comunicarea de criz` nu mai poate fi abordat` ca un fenomen de rela]ii media standard”, crede Loredana Vi[a, director general al V+O Communication. Crizele de comunicare nu mai sunt provocate exclusiv de presa clasic`. Un client, un angajat, un prospect care posteaz` un comentariu sub anonimat pe un forum sau pe un blog pot degenera \ntr-o criz` de comunicare.

PUBLIC RELATIONS Companiile trebuie s` \[i reevalueze politicile interne astfel \ncât s`-[i preg`teasc` to]i angaja]ii pentru noul context. “Megafonul comunicatorului este \nlocuit de o orchestr` \n care cânt` to]i actorii dornici de a-[i \mp`rt`[i opinia, cei mai mul]i fiind din afara companiei”, descrie situa]ia actual` Loredana Vi[a. Managementul de criz` s-a transformat \n “Google management”. Omul de PR trebuie s` fie preg`tit mereu s` reac]ioneze prompt, fiindc` cele 15 minute de ru[ine care disp`reau \ntr-o s`pt`mân` r`mân ve[nic pe Google.

PRESIUNEA DIN EXTERIOR |n anumite cazuri s-a sim]it o \ntoarcere a pie]ei cu 10 ani \n urm`. “A trebuit s` convingem din nou clien]ii de valoarea ad`ugat` a serviciilor de PR, când credeam c` dep`[isem mult momentul. Ca \n FMCG [i \n PR, pia]a cerea promo]ii. Am tr`it [i negocieri care au \nceput cu mesajul «Dincolo era mai ieftin»”, poveste[te Ioana M`noiu, care nu crede c` la mijloc e vorba despre lips` de flexibilitate din partea agen]iilor, ci despre faptul c` speciali[tii \n PR vând experien]` [i know-how [i nu pot s` o fac` la pre] de mân` de lucru.

BENEFICIILE CRIZEI

r`mâne de v`zut cine ce parte din pia]` va câ[tiga. |n ceea ce prive[te comunicarea de brand, pân` acum câ]iva ani agen]iile de ATL se jucau aproape singure pe acest teritoriu. |ns`, din ce \n ce mai mult, clien]ii iau \n considerare solu]ii de PR pentru comunicarea de marketing. Asta presupune [i din partea agen]iilor de PR o nevoie de reinventare. Pentru c`, dac` vorbim de consumer marketing, apar alte tipuri de obiective decât cele cu care agen]iile de PR erau obi[nuite s` lucreze. |n concluzie, dac` PR-ul vrea bani de la branduri, trebuie s` accepte evalu`ri legate de obiectivele de business pe termen scurt.

PR + MARKETING, DIN NOU |MPREUN~? Exist` speciali[ti care sus]in c` o solu]ie salvatoare pentru PR ar fi s` se uneasc` din nou cu marketingul. Dac` \n anii ’90, s-au separat, acum, cu toate schimb`rile aduse de mediul online, cele dou` func]ii pot fi cu greu separate.

La nivel financiar exist` semne de redresare a industriei de PR. Va mai trece \ns` ceva timp pân` va disp`rea frica de a ac]iona.

Toat` lumea \njur` criza. |ns` aceasta nu a avut numai efecte malefice, ci a f`cut [i un mare serviciu PR-ului. “A subliniat importan]a reputa]iei”, crede Bogdan Theodor Olteanu, Managing Director la Bor]un Olteanu. “Recesiunea economic` a fost o lec]ie dur`, pe care antreprenorii [i managerii nu o vor uita curând. Iar «reputa]ie» sau «\ncredere» s-au transformat din ni[te concepte abstracte \n obiective de business. {i asta este ceea ce PR-ul [tie cel mai bine s` construiasc`.”

MOTOARELE DE CRE{TERE A INDUSTRIEI Zonele spre care industria se poate extinde sunt dou` la ora actual`: serviciile digitale [i comunicarea de brand. Bogdan Theodor Olteanu are câteva idei despre modul \n care cele dou` zone ar putea fi exploatate \n beneficiul PR-ului. Zona de digital este \nc` un teritoriu incomplet cartografiat, de c`tre clien]i [i agen]ii deopotriv`. Toat` lumea aloc` resurse [i \ncepe s` fac` proiecte online: agen]ii de publicitate, agen]ii de PR, agen]ii de marketing. Dar nicio disciplin` nu \[i poate proclama \ntâietatea [i superioritatea \n acest mediu. Teoretic, agen]iile de PR au un avantaj, c`ci online-ul este o zon` care \ncurajeaz` dialogul (\n dauna discursului de tip advertising). Practic \ns` oricine poate s` gândeasc` a[a [i poate s` opereze eficient. “B`t`lia” \ntre discipline este deschis` [i

Comunicarea se schimb`, rolurile se amestec`, linia de demarca]ie dintre PR, digital [i advertising este neclar` acum. {i, \n toat` aceast` \ncreng`tur`, PR-ul poate câ[tiga o pozi]ie privilegiat`. Dintre cele trei domenii, acesta este singurul expert \n con]inut. “Dac` nu profit`m de acest avantaj [i r`mânem bloca]i \n PR-ul clasic, vom pierde acest tren [i ar fi p`cat. Putem avea leadership sau putem r`mâne cenu[`rese. Depinde de noi cât de repede ne mi[c`m”, concluzioneaz` Ioana M`noiu.

2011: PRIMELE SEMNE DE REDRESARE Pu]ini sunt cei care se hazardeaz` s` spun`: “Criza financiar` s-a \ncheiat”. Mul]i sunt \ns` de p`rere c` lucrurile au un alt ritm decât pân` acum. E o energie pozitiv`. Imola Zoltan, General Manager, McCann PR, a observat o cre[tere a num`rului de licita]ii (pitch-uri) de la \nceputul acestui an. |n plus, a remarcat [i o oarecare “democratizare” a PR-ului. Pe fondul sc`derii fee-urilor, au \nceput s` investeasc` \n PR [i companii mici române[ti, care pân` acum nu aveau resursele necesare. Biz Biz

Alina Stanciu Din 2009 asist`m la dispari]ia unui model nesustenabil de PR, \n care se punea prea mare pre] pe vizibilitate [i prea pu]in pe con]inut, \n care spectaculozitatea unui program de PR conta mai mult decât capacitatea sa de a sus]ine obiectivele de business ale organiza]iei. Acest model a fost gre[it [i \n 2006, [i \n 2008, [i \n 2010, doar c` \n contextul economic al ultimilor doi ani acest lucru a devenit evident. Noua conjunctur` for]eaz` \ntreaga pia]` s` adopte modelul corect de a dezvolta programe de rela]ii publice care r`spund obiectivelor de business [i construiesc o reputa]ie solid`, menit` s` creasc` valoarea companiei \n ochii investitorilor. Practic, valoarea unei companii poate s` creasc` pe m`sur` ce sunt implementate programe de eficientizare a resurselor [i poate s` scad` cu fiecare situa]ie de criz` gre[it gestionat`. Func]ia: Managing Director Compania: Ogilvy PR An \nfiin]are: 1999 Cifra de afaceri: 3,3 milioane euro (2009) Clien]i: LG Electronics, Heineken România, TAROM, PeliFilip, Adrem Invest, INTRALOT, Sonae Sierra, J&B, FrieslandCampina. 20

Biz

Corina Bârl`deanu Cred c` omul de PR, a[a cum era el \n]eles pân` acum, se transform` \n comunicator. Pe de o parte v`d o unificare a domeniului comunic`rii, dublat` de o specializare extrem` pe fiecare tip de canal de comunicare. Rolul comunicatorului va fi s` asigure fluxul corect de mesaje pe toate aceste canale, acum mai vaste [i mai diversificate ca oricând. Având \n vedere ve[tile bune pe care le-am primit la \nceputul anului, ne a[tept`m la o cre[tere de cel pu]in 20% \n 2011. Digitalul r`mâne prioritatea noastr` din ultimii trei ani, pentru c` deja expertiza [i rezultatele ob]inute ne recomand` din plin. Cât prive[te pia]a local` de PR, anul trecut s-a ridicat la 25 - 28 mil. de euro. Cifra exact` este greu de estimat din cauza fragment`rii pie]ei. |n 2011, speciali[tii se a[teapt` la o revenire a pie]ei, cu o cre[tere de 15% - 20%.

Func]ia: General Manager Compania: 2activePR An \nfiin]are: 2000 Cifra de afaceri: 833.165 euro (2009), 866.754 euro (2010) Clien]i: Adesgo, Albalact, British Airways, Coty, H&M, Holcim, Ingrid Vlasov, Labormed, Lenovo, Lockheed Martin Aeronautics, McGraw & Hill, Pernod Ricard, Philips, Polycom, Procter & Gamble, SAB Miller Ursus, Timi[oreana, Villeroy & Boch, Wienerwald.

PUBLIC RELATIONS

Bogdan Th. Olteanu Cea mai important` lec]ie \n ultimii doi ani nu am \nv`]at-o ca PR-ist, ci ca manager. Am \nceput s` acord timp [i aten]ie managementului financiar. |n perioada \n care industria cre[tea exploziv, de la an la an, nimeni nu era din cale afar` de preocupat de cifre, iar sintagma “cash flow” nu se auzea decât la contabilitate. Apoi am \nv`]at c` exist` o leg`tur` direct` \ntre venituri [i calitatea serviciilor. {i nu pentru c` am munci mai neglijent pentru clien]ii s`raci, ci pentru c` un client care pl`te[te prost o agen]ie nu crede de fapt \n ceea ce \i poate livra PR-ul. |ntreaga pia]` continu` s` sufere de stres posttraumatic, iar asta trece \ncet [i cu terapie. Strict la nivel financiar sunt semne de redresare, dar va mai trece timp pân` dispare frica. Iar frica \nseamn` decizii luate greu [i timpi lungi de implementare.

Crengu]a Ro[u

Func]ia: Managing Director Compania: Bor]un Olteanu An \nfiin]are: 2010 Cifra de afaceri: 570.000 euro (2010) Clien]i: Mercedes-Benz, Gillette, Head & Shoulders, Samsung, Stejar, Ciuca[, ECCO, EuroMiniStorage, Ambient, Delaco, ASBIS, Mihaela Gl`van, Ordinul Arhitec]ilor din România, Buybooks.ro, CampingGrill.ro, Ideo Ideis, SoNoRo.

Func]ia: Managing Partner Compania: DC Communication An \nfiin]are: 1995 Cifra de afaceri: 1,2 mil. euro (2010) Clien]i: Romtelecom, Bergenbier, Nokia, Raiffeisen Bank, Dell, Western Union, Michelin, Reprezentan]a Comisiei Europene \n România, Institutul Cultural Român, Funda]ia Româno-American`, Biblionet.

PR-ul are \nc` nevoie de o clarificare a rolului. |n criz` s-a v`zut cât din activitatea noastr` este perceput` ca inutil` [i cât ca fiind necesar`. Trebuie s` demonstr`m c` nu avem o profesie decorativ`, c` nu punem fundi]e, ci c` ajut`m la construirea bunului raport \ntre clien]ii no[tri [i diferitele categorii de interlocutori, fiind \n acela[i timp conecta]i la direc]iile de ac]iune, deciziile de business, mersul industriilor pe care le servim. Nu [tiu dac` termenul de reinventare descrie cel mai bine situa]ia actual`. |n structura activit`]ii de PR a existat mereu un poten]ial nevalorificat. Deja devine evident` mai strânsa colaborare \ntre departamentele de PR [i cele de rela]ii cu clien]ii. Vom vedea dac` func]ia PR-ului, de facilitator de dialog, se va sus]ine \n interiorul organiza]iilor sau va fi externalizat`.

Biz

Larisa Petrini Sintagma “back to the future” cred c` se potrive[te perioadei pe care o travers`m. Ne \ntoarcem la lucrurile simple, \ns` mecanismele prin care transmitem mesajele sunt mult mai complexe. Cred c` tendin]ele sunt acelea[i, regula general` fiind accentul pus pe calitate [i redescoperirea valorilor autentice. |n urm`torii ani vom vedea tot mai des proiecte \ndr`zne]e, care promoveaz` concepte menite s` ajute cu adev`rat consumatorul [i s`-i ofere instrumente prin care s` se apropie de brand. V`d manageri care \[i doresc s` fac` [i s` comunice lucruri consistente, pe termen lung, nu doar s` fac` promovare steril` pentru a maximiza profitul. Criza ne-a re\nv`]at cum s` cre[tem coeziunea echipei. Aceasta este cea mai important` lec]ie a crizei, pentru mine, ca om de PR. Func]ia: Managing Partner Compania: Saatchi & Saatchi Public Relations An \nfiin]are: 2008 Cifra de afaceri: 1,83 mil. lei (2009) Clien]i: AXA Life Insurance, Alpha Bank, AFI Palace Cotroceni Mega Fun, Accenture, American International School of Bucharest, ATON Transilvania, FAN Courier, Franke Romania, Gealan, Green City, GlaxoSmithKline Romania, Pinum Doors & Windows, Nusco Grup, The Exp, proiecte publice europene. 22

Biz

Alina Damaschin Odat` cu transformarea mediei [i fragmentarea ei \ntr-o mul]ime de canale, perspective [i cu transparen]a \n comunicare impus` de web 2.0, ar trebui s` dispar` anumite tactici tradi]ionale de PR: mesaje generate \ntr-o singur` direc]ie, comunicate ce ]in cont exclusiv de pres`, \ntr-o anumit` tonalitate rigid` [i tern`, cantitatea \n detrimentul calit`]ii. Moare PR-ul \n]eles ca Press Release [i redevine “Public” Relations. Iar Public Relations se adapteaz` ca s` r`spund` unui consumator mai sofisticat, cu acces nu doar la câteva publica]ii de pres`, sta]ii TV sau radio, dar [i la o mul]ime de voci din via]a real` sau din online \n care au \ncredere [i care \i influen]eaz` mai mult decât oricând gândirea [i decizia. Pe viitor, \n func]ie de comunit`]ile \n care va comunica, vom putea vorbi [i de o specializare a PR-ului. Pe timp de criz` a fost mai dificil s` vorbim despre rela]ii profesionale “la bine [i la greu”. De fapt “la greu” s-au conturat rela]iile de adev`rat parteneriat.

Func]ia: CEO Compania: Rogalski Grigoriu An \nfiin]are: 2007 Cifra de afaceri: 804.366 euro (2009), 775.414 euro (2010) Clien]i: N/A.

PUBLIC RELATIONS

Gabriela Lungu La Cannes PR Lions, peste 50% din \nscrieri au venit de la agen]ii non-PR. Sunt agen]iile de PR preg`tite s` fac` fa]` competi]iei \n planul ideilor cu agen]iile de advertising, digital sau media, \n condi]iile \n care to]i speciali[tii \n comunicare fac campanii pentru a avea un share of voice cât mai mare din “earned media”? Din p`cate, \n multe cazuri, agen]iile de PR, fiind companii formate din project manageri, oameni mai degrab` de “metod`” decât de “inova]ie”, stau prost la capitolul creativitate. Multe agen]ii \nc` nici nu consider` c` fac parte din businessul de idei. Ele nu vin cu “concepte”, ci cu “proceduri”. |nchipui]i-v` cum ar ar`ta agen]iile de advertising f`r` crea]ie, doar cu client service [i planning! Cam a[a sunt [i agen]iile de PR, f`r` oameni de PR creativi. Din fericire, \n România sunt agen]ii de PR care \n]eleg asta. Func]ia: Managing Partner Compania: The Practice An \nfiin]are: 2006 Cifra de afaceri: 1,2 mil. euro (2010) Clien]i: Avon, Carpatcement, Cord Blood Center, Eurocopter, GlaxoSmithKline, Gusto/Phoenix, Hochland, Liebrecht & wooD, Medsana, RMGC, Starbucks, Stefanini TeachTeam, Smartree, Varta, VES Sighi[oara.

Sorina Mihai |n prezent, vrem - nu vrem, consumatorul este un adev`rat “curator” de branduri [i corpora]ii, motiv pentru care PR-ul va impune profesionalizarea termenului de “people relationships”. Procesul va fi greoi, pentru c` are atât sarcina de a demola preconcep]iile legate de ce face [i ce nu face PR-ul, cât [i de a ac]iona acolo unde sunt “curatorii”. Dac` acum doi ani termeni precum web 2.0 sau managementul reputa]iei online nici nu existau pe agenda marilor juc`tori pe pia]a româneasc`, urm`torii cinci ani vor determina schimb`ri majore la nivel de abordare a comunic`rii. |n plus, s` nu uit`m c` muta]iile la nivel de media impun o regândire a con]inutului editorial. Din 2011, vorbim de termeni precum “location”, “online social status”, “brand yourself” [i “nowism”. Vorbim de o “planificare spontan`” a campaniilor de comunicare, de la tactici punctuale de PR pân` la emisiuni TV cu con]inut dedicat.

Func]ia: Managing Partner Compania: Nicola Porter Novelli An \nfiin]are: 2006 Cifra de afaceri: 9,94 mil. lei (2009) Clien]i: N/A. Biz

Hortensia N`stase |n ultimii doi ani am \nv`]at trei lec]ii. Prima este valorizarea \ncrederii. |ncrederea coechipierilor c` ne \ndrept`m \n direc]ia corect` [i la viteza optim`. |ncrederea clien]ilor c` au \n noi parteneri one[ti [i responsabili. |ncrederea c` ai doza de curaj [i creativitate care te ajut` s` ie[i din mul]ime. Apoi am \nv`]at c` “nu tot ce zboar` se m`nânc`”. La nivelul industriei, nespecializarea oamenilor este o problem` care ne poate expune la riscuri nedorite. Sunt \nc` destui diletan]i, de aceea specializarea continu` a oamenilor ar trebui s` fie pe agenda fiec`rui manager de agen]ie. Apoi, \n contextul \n care bugetele s-au rarefiat [i au ap`rut presiuni uneori nejustificate, tendin]a imediat` a fost de a face over-selling. |ns` aceasta este o practic` periculoas`, care nu face decât s` amâne boala [i contribuie la pierderea \ncrederii. Func]ia: Managing Partner Compania: GolinHarris Bucure[ti An \nfiin]are: 2006. Din martie 2010 Lowe PR devine GolinHarris Bucure[ti Cifra de afaceri: 940.000 euro (2009); 1 mil. euro (2010) Clien]i: Electrolux, RBS - Royal Bank of Scotland, Unilever, Franklin Templeton Investments, Orange, Johnson & Johnson, Schneider Electric Romania, Ferrero, La Redoute, Hasbro, Frey Wille, Century 21, Kludi. 24

Biz

Imola Zoltan |n ultimii doi ani, am \nv`]at c` nimic nu se pierde, totul se transform`. Am \nv`]at c` nu po]i s` la[i nimic la voia \ntâmpl`rii [i c` o previzionare corect`, \nso]it` de m`suri adecvate luate \n timp util, chiar dac` nepl`cute, poate salva un business. Am mai \nv`]at c` esen]a unui business de rela]ii publice, dincolo de cifre, sunt oamenii. 2011 a \nceput cu ceva mai mult optimism decât 2010. Avem deja doi ani de experien]` \n criz`, ceea ce ne face s` ne set`m mai realist a[tept`rile. Dac` \n urm` cu un an eram pesimist` [i \ncercam “\n orb” s` g`sesc solu]ii, acum lucrurile stau ceva mai bine, \n sensul c` da, e criz` [i anul acesta, dar exist` marj` de manevr`, ba chiar se pot g`si solu]ii de cre[tere. Nu m` a[tept s` creasc` bugetele, dar cel pu]in clien]ii de anul trecut doresc s` lucreze cu noi [i anul acesta.

Func]ia: General Manager Compania: McCann PR An \nfiin]are: 2004 Cifra de afaceri: 10,6 mil. lei (2009), 10,13 mil. lei (2010) Clien]i: Coca-Cola România, Unilever România, Microsoft, Enel Romania, Heineken România, Mobil 1 - Exxon, Federal Mogul, Zurich Turism, Tnuva, Kandia Dulce, Toshiba, HTC, Konica Minolta, Power Net Consulting, Aldata Solution, Ateliere f`r` Frontiere, SamuSocial din România.

PUBLIC RELATIONS

Ioana M`noiu O s` ne amintim de anii 2009-2010 ca fiind “the best of times, the worst of times”. Ne-au scos din relaxarea \n care cererea era mai mare decât oferta [i ne-au obligat s` ne concentr`m pe return on investment, un concept vag \n PR pân` atunci. Ne-au scos din cl`dirile de birou [i s`lile de la Marriott [i ne-au dus \n rândul oamenilor de pe strad`, cu care vorbeau doar publicitarii. Omul de PR, care \n timp se specializase, \n 2010 a redevenit generalist. Criza financiar` a redus structurile interne complicate [i a p`strat oamenii multidisciplinari. Managerii de companii caut` \n directorul de PR un “one-stop-shop”. Un expert \n con]inut [i comunicare de criz`, un strateg online, care vorbe[te SEO [i analytics, un tactician eficient [i un bun “povestitor”. Tr`im un moment istoric pentru PR [i depinde de noi s` nu-l rat`m. Func]ia: Managing Partner Compania: GMP PR An \nfiin]are: 2007 Cifra de afaceri: 1,3 mil. euro (2009) 1,2 mil. euro (2010) Clien]i: Petrom, Romtelecom, Apa Nova, Ursus Breweries, PepsiCo, GSK, Lufthansa, Sensiblu, Henkel, Muller Dairy România, Programul Biblionet, Ericsson România, HP, Starfoods, Roca, Sodexho.

Sorana Savu Am mai avut lec]ii dure c`rora le-am supravie]uit \n trecut, asta ne-a ajutat s` facem fa]` cu bine situa]iilor din ultimii ani. Cea mai important` lec]ie a crizei a fost c` nici \n cele mai \nvolburate vremuri nu trebuie s`-]i pierzi sângele rece sau s` reac]ionezi pripit, aruncându-]i principiile la gunoi ca s` treci peste o situa]ie grea. Am constatat ceea ce [tiam deja, c` dac` pe vreme de criz` reac]ionezi t`ind haotic costuri [i concediind oameni, doar ca s` te ag`]i de o rat` iluzorie de profitabilitate, po]i sfâr[i prin a face implozie. Am evitat s` ne \nc`rc`m oamenii excesiv doar pentru c` ne-o permitea contextul economic [i am mizat pe curajul nostru [i al clien]ilor. Criza \nc` nu a trecut, vom vedea cum stau lucrurile [i \n anii care vin, dar, vorbind strict din perspectiva businessului nostru, am fost \n tensiune an de an, de când am \nfiin]at agen]ia, a[a c` avem antrenament.

Func]ia: Senior Partner Compania: Premium Communication An \nfiin]are: 2001 Cifra de afaceri: 723.000 euro (2009); 775.000 euro (2010) Clien]i: Alro, ANEVAR, ArcelorMittal, CIG România, Continental Group, Fabryo, Farmec, Kaspersky Lab, MasterCard, Xerox, Vimetco. Biz

Mircea Tomescu

Dac` ne mul]umim s` r`mânem un instrument complementar \n mixul de comunicare – pe o pia]` destul de limitat`, cum e cea româneasc` (unde t`ierile de buget se fac \n func]ie de rezultatele \n vânz`ri directe) – putem s` ne mut`m la muzeu. Am \nv`]at s` ne re\ntoarcem la manual, unde scrie c` PR-ul este o func]ie a managementului. Asta \nseamn` c` trebuie s` gândim [i s` r`spundem la probleme de business. Or, pân` la urm` asta ne face puternici, pentru c` ne integreaz` \n procesul de business. Vorba domnului Malraux – ultimii doi ani ne-au ar`tat c` \n secolul XXI PR-ul va fi puternic sau nu va fi deloc. O s` câ[tig`m dac` o s` gândim [i o s` vindem PR-ul ca pe un instrument strategic ce d` solu]ii de business, dincolo de co[ul mixului de marketing (dar nu neap`rat \n afara lui), chiar [i dincolo de zona de comunicare (dar nu \n afara ei).

Recesiunea ne-a obligat s` oper`m \ntr-un context de instabilitate, care a schimbat regulile jocului. Dac` \nainte de criz` PR-ul func]iona prin strategii coerente, pe termen lung, acum presiunea la care sunt supu[i clien]ii ne oblig` s` reevalu`m [i s` ajust`m trimestrial sau chiar lunar strategia. Am diluat protocoale [i proceduri. Am sprijinit clien]ii de la comunicare intern` la comunicarea pentru for]a de vânz`ri [i chiar \n demersul de marketing. Suntem supu[i presiunii deciziilor de anulare, amânare, reconfigurare de campanii, apoi de repornire brusc`. |mi doresc o industrie de PR puternic`, unit`, care s` poat` explica deciziile din companii, chiar demitizând unele percep]ii, o industrie care s` de]in` \n mod real locul de func]iune strategic`, o industrie \n care comunicarea intern` s` fie \n sinergie cu departamentul de HR.

Func]ia: Managing Director Compania: Graffiti PR An \nfiin]are: 1996 Cifra de afaceri: aprox. 1,8 mil euro (2009), 1,89 mil. euro (2010) Clien]i: Petrom – CSR, BAT, Diva Hallmark, Contrast Management Consulting and Training, 7 Spice, Renault Technologie Roumanie, Bayer Schering Pharma.

Func]ia: Director general Compania: V+O Communication România An \nfiin]are: 2006 Cifra de afaceri: 690.000 euro (2009), 760.000 euro (2010) Clien]i: Cosmote, Germanos, GSK Consumer Healthcare, Kraft Foods (belVita), SAP, Trenkwalder, La Fântâna, ATE Bank România, 1&1 Internet.

Biz

Loredana Vi[a

PUBLIC RELATIONS

Silvia Bucur Muncim de 10 de ori mai mult ca timp la bugete de diet`. Treptat, trebuie s` se revin` la normal, orice tip de anduran]` are limitele sale \n timp. Companiile [tiu c` un consultant \n PR este obligat de standardele sale profesionale \nalte s` dea rezultate de mare calitate – m`surabile. Ca atare, munca sa trebuie recunoscut` [i r`spl`tit` decent, riscul fiind s` r`mân` pe pia]` cei care “pentru 2 bani” ofer` “de 2 bani” rezultate. Tactic, nu este benefic` abordarea “Keep my PR slim size” pentru organiza]ii sau branduri cu renume, care doresc o imagine public` sustenabil`. Peste tot \n lume s-a produs un reviriment al comunic`rii, va fi [i la noi \n ]ar`. Primele [ase luni ale acestui an ne vor ar`ta tendin]a. |nc` e mult` presiune \n cadrul companiilor cu care lucr`m, vânz`rile scad \n majoritatea domeniilor, iar predictibilitatea economic` [i fiscal` din ]ara noastr` este modest`. {i totu[i lucrurile se pun \n mi[care.

Func]ia: Managing Director Compania: PRAIS Corporate Communications An \nfiin]are: 1996 Cifra de afaceri: 1,93 mil. lei (2010) Clien]i: Amway, Danone, Dole, CMS Cameron McKenna LLP, Bank of Cyprus, GTS, Kraft Foods, Lafarge, Nestlé, L’Oréal, Romanian Coffee Association, Smithfield Foods, Urgo France.

Biz

INVESTESC DECI SUPRAVIE}UIESC Ultimii doi ani au creat un nou comportament investi]ional, bazat pe pruden]`, cump`tare [i chiar scepticism. Dar oportunit`]ile de investi]ii nu au murit odat` cu criza, dimpotriv`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

INVESTI}II

Un glob de cristal ar putea rezolva foarte u[or dilemele [i a[a am g`si r`spunsul la \ntrebarea “Unde investim?”. Din p`cate, nu de]inem globul de cristal; \n schimb, avem acces la surse de informa]ii [i anali[ti de top. Peisajul investi]ional poate fi previzionat doar dintr-o analiz` a ceea ce se \ntâmpl` la nivel global [i pe baza intui]iei pe care o are fiecare investitor. Pe de alt` parte, orice predic]ie sau analiz` poate r`mâne de multe ori f`r` un suport real, pentru c` actualul climat politic [i economic global este \ntr-o permanent` schimbare [i influen]eaz` dramatic bursele sau alte suporturi investi]ionale. Un exemplu recent \n aceast` direc]ie este situa]ia politic` din ]`rile arabe, care a afectat pre]ul ]i]eiului Brent, o referin]` pentru bursa de la Londra, care la data scrierii acestui articol era de 104,6 dolari pe baril, un maxim al ultimilor doi ani [i jum`tate. Cre[terea pre]ului a fost pus` pe seama escalad`rii tensiunilor politice [i a manifesta]iilor din Libia, care ar putea afecta livr`rile de ]i]ei.

CINE NU RISC~... Ultimii ani au redus [i apetitul pentru risc al investitorilor, pentru c` pr`bu[irea burselor a dus la pierderea de fonduri importante pentru cei care aveau apeten]` pentru instrumente investi]ionale exotice. Din acest motiv, suntem \ntr-un punct \n care orice investitor analizeaz` cu mare pruden]` unde \[i va investi banii \n acest an, dar [i \n anii ce urmeaz`. Situa]ia global` se reflect` [i asupra României, unde investitorii g`sesc mai rar surse de investit, date fiind aspectele negative care afecteaz` climatul economic – o burs` destul de mic`, f`r` prea multe companii vedet`, un climat politic destul de instabil, dar [i impredictibilitate legislativ`. Desigur, lucrurile nu sunt atât de negre, listarea Fondului Proprietatea a dus la o revitalizare a tranzac]iilor bursiere [i a mai redus din handicapul \nregistrat pe burs` \n ultimul an [i jum`tate. |n acela[i timp, situa]ia macroeconomic` a României se \mbun`t`]e[te, potrivit ultimelor date, astfel c` am putea anticipa o cre[tere a investi]iilor \n urm`toarea perioad`. R`zvan Pa[ol, director general al societ`]ii 30

Biz

de servicii [i investi]ii financiare Intercapital Invest, crede c` economia României \ncepe s` dea semne de ie[ire din criz` anul acesta, chiar dac` ele vor fi timide. “Perioada curent` \mi aduce aminte de cea care a \nceput cu anul 2000. {i atunci economia României a intrat pe o pant` de consolidare, cre[tere [i modernizare, chiar dac` \n primii ani ai perioadei respective efectele pentru persoane [i pentru companii erau aproape insesizabile. |ns` prin 2004-2005 efectele erau semnificative”, spune Pa[ol. Aceea[i situa]ie se reg`se[te [i pe pia]a de capital. Din anul 2000 a \nceput revenirea bursei dup` criza de la sfâr[itul anilor '90, \ntr-un moment \n care majoritatea investitorilor \[i pierduser` \ncrederea [i interesul pentru investi]iile \n ac]iuni. |n perioada de cre[tere care a urmat (2000-2007), indicele principal al Bursei de Valori Bucure[ti, BET, calculat ca o medie a pre]urilor celor mai importante ac]iuni listate, a crescut de 22 de ori. Pa[ol crede c` situa]ia actual` seam`n` cu cea de la \nceputul anilor 2000 pentru ac]iunile listate la burs`. {i acum bursa \[i revine dintr-o criz` major`, iar interesul pentru investi]iile \n ac]iuni este sc`zut, mai ales c` tranzac]iile au valori sc`zute. “|ns`, a[a cum cred c` economia \[i va reveni \n anii urm`tori (\ncepând cu 2011), tot a[a [i pre]urile ac]iunilor listate la burs` pot reveni pe cre[tere \ncepând de anul acesta”, mai spune R`zvan Pa[ol.

AC}IUNE PE AC}IUNI Semnele bune se v`d la sfâr[itul anului. Trimestrul al patrulea al lui 2010 a adus o cre[tere nea[teptat` a economiei României, respectiv de 0,1% fa]` de trimestrul al treilea; per ansamblu \ns`, \n 2010, economia a r`mas \n recesiune. Anul 2011 are premisele pentru a \nregistra o dinamic` pozitiv`, estimat` la 1,2% - 1,8%, iar \ncrederea mediului de afaceri [i a anali[tilor \ncepe s` se

3 STRATEGII INVESTI}IONALE C GLOBALIZARE Atunci când crea]i strategia pentru portofoliul de investi]ii, gândi]i ca un investitor global. Unii investitori sufer` de complexul “Investe[te local”, ceea ce duce la un portofoliu de investi]ii axat doar pe ac]iuni locale [i prea pu]ine ac]iuni str`ine. 55% din pia]a global` a ac]iunilor provin de la companii care sunt din afara Statelor Unite, astfel \ncât propor]ia de ac]iuni trebuie s` fie \n concordan]`. Speciali[tii recomand` ca 30% sau mai mult din ac]iuni s` provin` de pe pie]ele bursiere interna]ionale. |n plus, focusul ar trebui s` fie exact pe ac]iunile de pe pie]ele bursiere emergente. Chiar dac` volatilitatea lor este mai mare acum, \n cinci ani ac]iunile de pe pie]ele emergente vor fi mai puternice decât cele, de pild`, de pe pia]a american`.

INVESTI}II

reconstruiasc`. Conform indicelui ZEW, realizat de Centrul European pentru Cercetare Economic`, percep]ia \n privin]a perspectivelor economiei României s-a \mbun`t`]it, indicatorul respectiv marcând o cre[tere de 3,6 puncte. România se plaseaz` astfel din punctul de vedere al \ncrederii anali[tilor pe locul patru \n regiune, \n urma Cehiei, Poloniei [i Croa]iei, dar \naintea Austriei, Ungariei [i Slovaciei.

M`sura situa]iei curente a cunoscut un salt de 12,2 puncte, dar r`mâne \ntr-o zon` negativ`, la -37,8 puncte. Date fiind premisele, investitorii au toate motivele s` \[i \ndrepte aten]ia spre România [i spre perspectivele de aici. R`zvan Pa[ol recomand` investitorilor ca la momentul actual s` mizeze pe ac]iunile listate: “|n func]ie de experien]a [i apetitul pentru risc al fiec`ruia, a[ plasa \ntre 30 [i 40% din economiile disponibile \n ac]iuni (diferen]a poate fi p`strat` la banc` sau \ntr-un fond monetar). |n timp, [i dac` evolu]iile pozitive se confirm`, ponderea ac]iunilor va cre[te”. Ca ac]iuni specifice, specialistul le recomand` pe cele mai importante pe burs`, adic` BRD-Groupe Société Générale, Petrom, Transgaz [i Transelectrica (societ`]i preferate de investitorii institu]ionali) [i cele cinci societ`]i de investi]ii financiare (SIF) \mpreun` cu recent listatul Fond Proprietatea, tranzac]ionate cu discounturi foarte mari fa]` de valoarea activelor nete. |n principiu, la momentul actual, pentru România, bursa r`mâne unul dintre principalele canale de investi]ie pentru 2011, opinie \mp`rt`[it` de mul]i speciali[ti. Chiar dac` pe termen scurt ac]iunile au sc`zut sub presiunile climatului actual, pe termen lung investi]ia \n ac]iuni aduce \ntotdeauna

E CÂ{TIG~TOARE |N 2011 PRECIZIE Ac]iunile marilor companii interna]ionale cu opera]iuni pe pie]ele emergente vor cre[te ca urmare a revenirii rapide a respectivelor economii. Acestea vor avea de asemenea cash pentru a realiza diverse opera]iuni precum dividende \n cre[tere, r`scump`rare de ac]iuni sau achizi]ii strategice.

INTUI}IE Considera]i important` alocarea unui num`r de 5% din portofoliul investi]ional \n alte instrumente decât cash, ac]iuni sau obliga]iuni. Acest lucru se traduce prin cump`rarea unui co[ de investi]ii care se axeaz` pe metale pre]ioase [i industriale, ac]iuni ale companiilor miniere [i energetice [i produse agricole.

randamente mai bune decât plasamentele bancare sau decât alte tipuri de investi]ii cu riscuri reduse. Cel mai important element \l reprezint` identificarea [i evitarea crizelor. |n acest moment, pie]ele de capital tocmai \[i revin dup` o criz` important`. |n aceste condi]ii, \ntrebarea corect` este: când ar trebui s` cump`r`m ac]iuni? Oficialul de la SSIF Intercapital Invest nu recomand` agresivitate, ci pruden]`. “Investitorii vor plasa numai o parte din economiile disponibile \n ac]iuni, a[teptând o confirmare a cre[terilor, [i vor m`sura perioada investi]iei \n trimestre [i ani, nu \n zile sau s`pt`mâni”, spune R`zvan Pa[ol. Adic` exact contrariul a ceea ce f`ceau \n perioada de boom economic. Pruden]a este \ntr-adev`r cuvântul cheie, pentru c` cei care [tiu s` a[tepte pot \nregistra randamente frumoase ale ac]iunilor tranzac]ionate pe bursa de la Bucure[ti. R`zvan Pa[ol se asteapt` la o cre[tere medie de 30-35% a pre]urilor ac]iunilor anul acesta. |n prezent, deja indicele principal al bursei \nregistreaz` +7% fa]` de 31 decembrie 2010, adic` un randament comparabil cu dobânzile bancare \n mai pu]in de dou` luni.

METALE CU STR~LUCIRE DE PROFIT Pie]ele de capital r`mân unele dintre cele mai atractive mijloace investi]ionale, indiferent c` vorbim de România sau de alte ]`ri. Cu toate acestea, exist` [i alte zone spre care cei interesa]i se pot \ndrepta, \n func]ie de obiectivele investi]ionale. Vedete \n acest sens sunt metalele pre]ioase, aurul [i argintul, care au \n prezent o perspectiv` cert` de cre[tere pe pie]ele interna]ionale pe termen scurt, mediu [i lung, pe baza a dou` elemente: tendin]ele infla]ioniste din marile economii ale lumii [i situa]ia tensionat` pe plan politic, social [i economic din Orientul Apropiat [i Orientul Mijlociu, cu perspective de agravare (Egipt, Libia, Tunisia, Iran, Liban, Yemen, Siria, Iordania, Algeria, Bahrein). “Pre]ul metalului galben a s`rit, \n s`pt`m\na 13-20 februarie 2011, pân` la 1.388 $/uncie. Argintul a Biz 31

INVESTI}II crescut la 32,8 $/uncie, pre] record din martie 1980. Cel mai recent sondaj realizat de Bloomberg \n rândul traderilor, anali[tilor [i investitorilor din SUA arat` c` pre]ul aurului va cre[te [i \n s`pt`mâna 21-28 februarie”, spune Drago[ T`nase, director general al companiei Ro[ia Montan` Gold Corporation (RMGC). În 2010, pre]ul aurului a crescut pentru al zecelea an consecutiv, fapt f`r` precedent pe pie]ele interna]ionale de m`rfuri sau ac]iuni. În acest context, pe termen scurt, este posibil` o stabilizare a pre]ului \n jurul cotei de 1.400 $/uncie. Pe termen mediu [i lung, aurul va p`stra un ritm de cre[tere sus]inut, anali[tii vorbind de 1.600 $/uncie. |n plus, contextul global face ca aceste direc]ii s` se confirme. S`pt`mâna trecut`, la reuniunea G20 de la Paris, a devenit clar c` puterile economice mondiale nu vor ajunge curând la un compromis [i c` “r`zboiul valutelor” va continua. Asta \nseamn` c` marile puteri vor continua s`-[i devalorizeze monedele pentru a câ[tiga \n planul competitivit`]ii, \n special la exporturi. Mai mult, statele emergente vor continua s` se dezvolte \ntr-un ritm sus]inut, iar cererea pentru aur ca materie prim` \n industrie [i manufacturi va cre[te. Dac` statele emergente vor folosi [i calea devaloriz`rii propriilor monede, va cre[te, \n paralel, [i cererea pentru aur ca refugiu investi]ional. De exemplu, India, unul dintre membrii grupului BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), a atins \n 2010 o cot` de 25% din cererea mondial` de aur [i de 20% din pia]a mondial` a bijuteriilor de aur. Consumul mondial de aur a avansat cu 11% \n trimestrul patru al lui 2010, la 955,5 tone. “La \nceputul anului 2009, pre]ul aurului era sub 900 $/uncie. În ultimii zece ani, pre]ul a crescut de peste patru ori. Pe bursele regionale sau interna]ionale, investitorii pot g`si instrumente financiare legate de aur sau ac]iuni ale companiilor miniere. De asemenea, este o op]iune cump`rarea de aur sub form` de lingouri sau monede”, mai spune Drago[ T`nase. 32

Biz

HRAN~ PENTRU INVESTI}II |n categoria m`rfurilor care pot fi folosite \n strategiile investi]ionale se num`r` [i porumbul, grâul, orezul sau alte cereale. Un semn c` pe termen mediu pre]ul porumbului ar putea s` creasc` este atingerea minimului ultimilor 37 de ani la nivel mondial la stocurile de porumb, având \n vedere c` oferta nu acoper` cererea. Revoltele din ultima vreme au avut la baz` [i cre[terea pre]urilor alimentelor. Pre]urile cerealelor au urcat luna aceasta pe bursa din Chicago la cel mai ridicat nivel de dup` 2008. Cota]ia porumbului a crescut cu 95% anul trecut, iar cea a grâului a avansat cu 71%. Cota]iile cerealelor nu sunt singurele care s-au majorat. Pre]ul zah`rului a urcat luna aceasta la maximul ultimilor 30 de ani pe bursa de la New York. Cota]ia bumbacului s-a dublat anul trecut, iar \n aceast` lun` a atins cel mai ridicat nivel din istorie. Din acest motiv, mixul de instrumente ales de un investitor \n strategia sa depinde de sumele de care

dispune, aversiunea la risc, informa]ii [i inspira]ie. Prin urmare, strategia de baz` pe care speciali[tii o v`d este o de]inere de 30-40% \n cele mai importante ac]iuni listate la burse, urmat` de o cre[tere progresiv` dac` performan]ele pozitive se confirm`. Restul poate fi de]inerea de aur sau argint [i alte m`rfuri, precum porumbul, grâul sau bumbacul. Alte surse de investi]ii mai pot fi fondurile mutuale, fondurile de investi]ii sau companiile de carduri de credit. Spre deosebire de anii trecu]i, dobânzile bancare nu mai sunt atât de atractive pentru investi]ii ca urmare a dificult`]ilor \nregistrate de mediul bancar global, dar [i de \n`sprirea legisla]iei [i a controlului \n domeniu. O alt` surs` de investi]ii pot fi certificatele de depozit sau titlurile de stat emise de ]`ri emergente, care pot constitui o surs` de profit pe termen mediu [i lung, având \n vedere c`, odat` cu revenirea economiei la nivel global, aceste economii vor avea un ritm accelerat. Biz

ANTREPRENOR

TEHNOLOGIE

California Dreaming

A construit un business care \ntr-un an a ajuns lider de pia]` \n România. Acum, Antonio Eram a pus ochii pe pie]ele globale, pe care le va ataca direct din Silicon Valley.

Netopia Sistem

Biz

Foto: VALI MIREA

oarele arz`tor al Californiei pare s` aib` un efect deosebit asupra afacerilor din domeniul tehnologiei, iar Antonio Eram este perfect con[tient de acest lucru. Cu atât mai mult cu cât \n Silicon Valley oportunit`]ile apar la tot pasul, chiar [i unde nu te a[tep]i. “Acolo, e u[or s` vorbe[ti cu oamenii, fiindc` ace[tia sunt preg`ti]i s` te asculte. Dar pân` nu ai f`cut ceva concret, e[ti un nimeni”, spune Eram. Când l-am intervievat, se preg`tea s` plece la biroul companiei sale, Netopia, din SUA. Motivul? “Silicon Valley este Mecca tehnologiei – trebuie s` te ui]i \ncolo oricând, indiferent unde e[ti – po]i s` fii \n Bucure[ti, Beijing, Cape Town – totul \ncepe de acolo [i, probabil, la un moment dat totul se va termina acolo”, spune antreprenorul. Dar Antonio Eram mai are ceva de f`cut \n California. Lucreaz` intens la lansarea unui proiect global \n domeniul pl`]ilor mobile. Este, totu[i, precaut când vorbe[te de acest lucru [i evit` s` ofere prea multe detalii. “Poate fi un «game changer», dar vorbim de pia]a global`, nu doar de cea din România, ceea ce \nseamn` c` sunt mai multe necunoscute.” Las` \ns` clar s` se \n]eleag` c` anul acesta este decisiv pentru proiect [i c` un anun] oficial este de a[teptat \n orice moment. |n noiembrie anul trecut, la ZileleBiz, Eram a vorbit DE GABRIEL BÂRLIG~ indirect despre proiect, ar`tând neajunsurile actualelor sisteme de pl`]i mobile, care presupun mai pia]` erau deja 15 competitori. Asales ata[area unor dispozitive carcensiunea a fost, \ns`, fulminant`. dului bancar sau telefonului mobil. “Eram nimeni. Dup` un an am de“Noi vrem s` facem cu totul [i cu venit num`rul 1. To]i ceilal]i au totul altceva”, spune el atunci. adoptat de la noi nu doar modelul Antonio Eram [i-a f`cut mâna nostru de business, ci [i felul \n \n pl`]ile pe mobil \n România, o care se realizeaz` tranzac]iile, felul pia]` infinit mai pu]in dezvoltat` \n care interac]ioneaz` partenerii”, decât cele spune Eram cu o mândrie deloc didin vest. simulat`. Acum, mobilPay se preServiciul g`te[te pentru pasul urm`tor, care mobilPay a presupune o unificare a tuturor Anul \nfiin]`rii: 2003 fost lansat modalit`]ilor de plat` pe o singur` Cifr` de afaceri 2010: 4,5 mil. euro de Netopia platform`. “mobilPay a plecat ca Servicii: mobilPay, Web2SMS \n 2007, solu]ie de pl`]i cu SMS, apoi am inAngaja]i: 10 când pe tegrat plat` cu card, pl`]i prin

Romtelecom, aducem [i alte servicii [i func]ionalit`]i \n portofoliu”, arat` Eram. Anul trecut, pia]a local` de pl`]i prin SMS a avut o valoare de 4,8 de milioane de euro, tradus` printr-un num`r total de peste 800.000 de pl`]i prin mesaje. Cota de pia]` a mobilPay s-a men]inut la 80%. Pentru acest an, Eram estimeaz` o cre[tere pân` la un milion de tranzac]ii prin SMS, pân` la o valoare de pân` la 6 milioane de euro. Dup` ce a devenit lider pe segmentul de pl`]i prin SMS, Netopia avanseaz` acum [i pe segmentul de pl`]i online cu cardul, ambi]iile fiind la fel de mari. “Exist` toate premisele s` ne apropiem de locul 1 sau chiar s` devenim number one”, spune fondatorul Netopia. Dup` un an de activitate pe acest segment, num`rul partenerilor mobilPay a ajuns la peste 700, iar platforma proceseaz` aproximativ 15.000 de tranzac]ii lunar [i mizeaz` pe majorarea num`rului acestora cu circa 15% de la o lun` la alta pentru perioada urm`toare. Cel`lalt business principal al Netopia este platforma Web2sms, care a \nceput ca o solu]ie de trimis SMS-uri [i a ajuns o platform` de mobile marketing [i nu numai. Ca antreprenor cunoscut [i angel investor \n câteva proiecte, fondatorul Netopia caut` mereu al]i antreprenori cu idei noi pe care s`-i ajute nu doar cu bani, ci [i cu sfaturi. Iar unul din sfaturile de c`p`tâi pe care le are pentru cei ce vor s` se lanseze \n afaceri este s` \nve]e cum se conduce un business. “Antreprenorii români au o idee, [tiu cum s-o fac`, cum s-o pun` \n practic`, dar momentul plus unu dup` lansare e o nebuloas` \n capul lor.” Banii de la investitori nu sunt totul, nu rezolv` hibele unui business care nu are un plan clar pe termen mediu. “Trebuie s` dai cu capul de bordur`, s` plângi, s` fii speriat. Când vine unul s`-]i dea ni[te bani nu ]i-i d` ca statul român, f`r` s`-l intereseze ce faci cu ei, ci are [i ni[te preten]ii de pe urma acestei ac]iuni”, spune Antonio Eram. Biz

Au evoluat, s-au diferen]iat, au mizat pe tradi]ie, dar niciodat` nu au r`mas blocate \n nostalgia trecutului. Au speculat oportunit`]ile momentului [i au privit spre viitor. Au fost mereu cu un pas \naintea celorlal]i. Au intrat \n lumina reflectoarelor [i au [tiut s` se men]in` acolo ani la r창nd. Este ceea ce brandurile legendare au [tiut cel mai bine s` fac`.

DOSAR

BRANDURI ROMÅNE{TI

DE LA NUME LA RENUME

atractiv”, spune Adina Vlad, Managing Partner la compania de cercetare de pia]` Unlock Market Research. Nevoia de branduri [i de identificarea cu ele ]ine [i de nevoia fiec`ruia de apartenen]` la un grup, la o comunitate. Brandurile au puterea s` uneasc`, s` inspire [i s` creeze conexiuni. Am v`zut \n ultima vreme o re\ntoarcere a brandurilor române[ti c`tre tradi]ie [i istoria lor \ndelungat`. Ast`zi sunt pu]ine branduri române[ti care se pot l`uda c` au o istorie de câteva zeci sau sute de ani: Borsec, Dacia, CEC Bank, Timi[oreana, Cotnari, Ursus, Murfatlar, Pate Sibiu, Rom, Arctic, Farmec, Tarom, TVR, Ciuca[, Gerovital, Dero, Bibor]eni, Kandia, Titan sau Gambrinus. Dintre DE ALEXANDRU ARDELEAN acestea, doar [apte au o tradi]ie de peste 100 de ani – Borsec, Timi[oreana, Ursus, CEC Bank, Ciuca[, Bibor]eni [i Kandia. De ce sunt importante brandurile pentru economie? UN BRAND SPUNE O ISTORIE DESPRE CUM A FOST CREAT, DESPRE CE |L FACE UNIC, Simplu: o na]iune se define[te [i prin puterea ei comercial`. despre valorile sale. |n ultimii ani, a ap`rut [i \n România o M`rcile locale de succes sunt un bun indicator de putere cultur` distinct` a ceea ce reprezint` un brand [i cum se comercial` [i de imagine a unei ]`ri. Atunci când ne gândim raporteaz` el la publicul s`u. S-au construit branduri, s-a la ]`ri puternic dezvoltate din aceast` lume, ne vin automat [ters praful de pe brandurile vechi, care [i-au rec`p`tat \n cap [i branduri pe care le asociem cu ele: Statele Unite – str`lucirea dup` o lung` perioad` de timp \n care au fost Coca-Cola, McDonald’s sau Apple; Germania – Mercedes; ]inute \n obscuritate. “O ]ar`, o cultur`, un popor are nevoie Fran]a – Chanel. Ei bine, e greu s` asociem România cu un de simboluri, m`rci na]ionale, modele [i pove[ti de succes cu brand comercial. Avem branduri de personalit`]i, Hagi, ajutorul c`rora s` se defineasc` \ntr-un mod coerent [i

U 36

Biz

Povestea continuă Într-un spațiu în care valorile, tradiția și identitatea

Este vorba de peste 6000 de persoane, printre care

națională sunt tot mai greu de găsit, CEC Bank este

manageri, angajați din front office, lideri de sindicat,

una dintre puținele instituții românești care se

traineri etc.

poate lăuda atât cu experiența acumulată, cât și cu milioanele de clienți câștigați de-a lungul celor peste

Împreună cu lansarea noilor produse și servicii,

145 de ani de existență. Povestea brandului, căci

CEC avea nevoie și de o nouă imagine. Plecând de la

putem afirma cu tărie că CEC este un brand, începe

ipoteza curajoasă că istoria celei mai vechi bănci din

demult, la 24 noiembrie 1864, când domnitorul

România nu trebuie reprimată sau negată, ci trebuie

Alexandru Ioan Cuza decide inființarea sa, sub

folosită în propriul interes, cu sinceritate, numele

numele de Casa de Depuneri și Consemnațiuni.

CEC a fost păstrat. Prin extensia „bank“, adăugată

Printre curiozitățile legate de trecutul CEC am

ulterior, s-a confirmat poziția CEC în spațiul

putea menționa faptul că primul sediu era situat

financiar-bancar și s-a demostrat astfel că avem de-a

tot pe Calea Victoriei (denumită, pe atunci, Calea

face cu o bancă universală.

Mogoșoaiei) și consta în doar trei camere mobilate, în care își desfășurau activitatea nouă angajați.

Noua identitate vizuală se potrivește perfect personalității brandului, transmițând tradiție (frunza de

Cum însă timpul și evolutia își spun cuvântul, iar

stejar), putere și încredere (scutul), dar în același

tradiția și vechimea nu sunt suficiente pentru a

timp prospețime și energie (culoarea verde). Toate

rămâne competitiv într-un sector atât de solicitant

elementele folosite dovedesc faptul că CEC Bank este

precum cel financiar-bancar, brandul a fost nevoit să

un simbol al rezistenței în timp, fiind totodată și un

își dovedească valoarea și în contextul actual.

etalon al tradiției în sistemul bancar românesc.

Pornind pe drumul reinventării și revitalizării, în 2008, CEC a început un amplu proces de rebranding, proces care a presupus nu doar schimbarea imaginii, ci și diversificarea portofoliului de produse și servicii,

În prezent, CEC Bank are în portofoliu toate produsele și serviciile unei bănci, concentrându-se pe susținerea IMM-urilor și având în plus calitatea asumată de sprijin al românilor în accesarea fondurilor europene

promovarea prin campanii de comunicare targetate, dar mai ales implicarea tuturor angajaților în amplul

Renașterea CEC este dovada vie a faptului că

proces de schimbare.

brandurile cu tradiție pot supraviețui timpului, că existența acestora este necesară identificării noastre,

Procesul de rebranding inițiat de CEC, acum

ca popor, cu simbolurile naționale.

CEC Bank, și care încă nu a fost finalizat, este probabil unul dintre cele mai ample din România,

CEC Bank reprezintă cea mai pură îmbinare între nou

atât ca număr dar și ca tipologie a celor care au luat

și vechi, între tradiție și inovație, fiind un veritabil

parte la desfășurarea lui.

simbol românesc.

DOSAR

Nadia sau N`stase, dar nu am reu[it s` impunem \n mintea consumatorilor un brand comercial. Din acest motiv, orice practician din industria de branding va spune c`, al`turi de un brand puternic de ]ar` (pe care România nu l-a definit \nc`), este nevoia de construc]ia [i de consolidarea unor branduri comerciale, care pot fi ambasadorii ]`rii \n lume. Pe de alt` parte, trebuie s` \i d`m Cezarului ce este al Cezarului. |n 1990, cuvântul brand nu reprezenta nimic pentru nimeni din România. Pu]inii oameni care doreau s` \ntreprind` la acea vreme afaceri trebuia s` se gândeasc` cum s` construiasc` produse [i servicii [i cum s` se adreseze consumatorilor \ntr-o nou` er` politic` [i economic`. 21 de ani mai târziu, exist` branduri construite \n aceast` perioad` sau re\nviate care au reu[it s` se impun` \n con[tiin]a public`. A fost nevoie de un efort sus]inut [i este nevoie \n continuare pentru a impune brandurile române[ti al`turi de cele interna]ionale care au p`truns pe pia]`. Exist` re]ete de succes care pot fi aplicate, este adev`rat, dar nu trebuie uitat nicio clip` specificul local. Revista Biz a publicat \n toamna anului trecut, al`turi de compania de cercetare Unlock Marketing Research, un studiu despre cele mai puternice 50 de branduri române[ti. La lansarea acestui studiu, Aneta Bogdan, Managing Partner al companiei de branding Brandient, adresa un sfat brandurilor locale pentru a reu[i s` fie competitive local: “S` \[i propun` un standard valabil pentru consumatorul global. Pu]ine branduri locale au \n]eles asta, la ad`postul confortabil al unui raft care nu a cerut prea mult` str`duin]`, \ntr-un boom economic local infla]ionat de consum”. Renumitul specialist \n branding mai spune c` \n urm`toarea perioad` tot mai multe branduri locale vor fi nevoite s` urmeze acest sfat pentru a reu[i s` treac` de postcriza economic`.

Brandurile care au reu[it s` se men]in` [i s` ating` vârste seculare au aplicat propria re]et` de succes, care cuprinde câteva elemente esen]iale: experien]` [i comunicare constant`, serioas`, stimulat` de ambi]ia de a reu[i, f`r` compromis [i rabat de la standarde. Borsec este una dintre aceste m`rci, care de-a lungul celor 205 ani de existen]` s-a men]inut \n mintea consumatorilor, prin calitate [i prin seriozitate. Marca de ape minerale a aplicat mereu aceea[i re]et`, comunicarea constant` a calit`]ii deosebite a apelor minerale din regiunea Borsecului. Pe de alt` parte, Timi[oreana este un brand ce a readus tradi]ia româneasc` \n bere. Este o marc` de care românii sunt mândri pentru c` este ca ei. |n momentul achizi]ion`rii de c`tre Ursus Breweries, \n 2002, Timi[oreana era un brand cunoscut doar la nivel regional. Marca a fost ulterior lansat` la nivel na]ional, cu un obiectiv de marketing \ndr`zne], care a [i reu[it: acela de a deveni un brand important \n segmentul mainstream. CEC Bank face parte din categoria brandurilor cu vechime care s-a reinventat [i s-a reimpus \n con[tiin]a popular`. CEC s-a folosit de ancorele din trecut, tradi]ia [i istoria, [i s-a revitalizat [i adaptat la prezent. |n 2008, CEC a \nceput un amplu proces de rebranding care a presupus schimbarea imaginii sediilor, diversificarea portofoliului de produse [i servicii [i campanii de comunicare targetate. Ceea ce trebuie s` re]in` orice companie româneasc` este c` un brand se construie[te \n timp, cu mult efort [i cu mult` grij`. Brandul trebuie s` fie \ntotdeauna sincer cu consumatorii s`i, c`ci doar a[a ajunge \n mintea lor, pentru c` brandul este cel care identific` [i particularizeaz` \ntr-o mare de produse [i servicii. Pe de alt` parte, este nevoie de aten]ie cu un brand, c`ci orice und` de [oc poate afecta iremediabil brandul [i readucerea sa \napoi \n mintea [i inimile consumatorilor va fi un proces extrem de anevoios. Biz

BRANDURI ROMÂNE{TI DE PESTE 100 DE ANI

Biz

1890 1787 1864 1806 1871 1892 1718

Biz

ADVERTORIAL

Biz

ADVERTORIAL

DOSAR

BRANDURI INTERNA}IONALE

LEC}II DE LONGEVITATE DE LOREDANA S~NDULESCU

GAP |{I LANSA UN NOU LOGO

\n octombrie 2010. |n numai câteva ore, vestea s-a propagat prin toate platformele de social media, stârnind un val uria[ de critici, astfel \ncât, la numai trei zile de la anun]ul oficial, reprezentan]ii companiei comunicau pe Facebook c` au revenit asupra deciziei. Pare un incident banal. |ns` nu este chiar a[a. Ne testeaz` valabilitatea unei reguli de baz` \n branding: nicio decizie, oricât de \ntemeiat` ar p`rea, nu justific` schimbarea radical` a reperului identitar al unui brand. Este o regul` simpl` pe care brandurile care acum

Biz

se mândresc cu o istorie de o sut` [i mai bine de ani au \nv`]at-o. Coca-Cola, Xerox, Heinz, Pepsi, Bosch, Peugeot, Avon, Evian, Levi's, Bayer, Mercedes – toate au câte un pilon identitar ce le face u[or de recunoscut, reperat [i apreciat \n marea de branduri a tuturor timpurilor. L-au identificat din timp [i l-au cultivat. Evident c` \nv`]area acestei reguli nu asigur` \n mod automat longevitatea unui brand. Conteaz` [i capacitatea fiec`rui brand de a se dezvolta global, de a deveni relevant dincolo de grani]ele geografice. Conteaz` capacitatea de a se

BRANDURI CARE AU F~CUT ISTORIE LA NIVEL MONDIAL

Coca-Cola este genul de brand care a reu[it s` se men]in` mereu proasp`t [i s` evolueze, men]inând totodat` o puternic` leg`tur` cu tradi]ia. Este unul dintre brandurile globale care s-au adaptat cel mai bine la specificul local al fiec`rei pie]e f`r` s` schimbe nimic fundamental din valorile brandului. La fel de bine s-a adaptat [i la universul social media, cu peste 22 milioane de fani pe Facebook [i peste 200.000 de followers pe Twitter, \n februarie 2011.

De la rebrandingul din 2008, Xerox, un brand care a devenit sinomim cu categoria din care face parte, continu` s` se concentreze pe arii precum inova]ie, protec]ia mediului [i responsabilitate social`. De-a lungul anilor, compania a evoluat de la produc]ia de copiatoare [i imprimante pân` la statutul de furnizor de solu]ii eficiente pentru un management mai bun al informa]iilor, indiferent dac` sunt imprimate pe hârtie sau \n format digital.

I f M m s s [ d a o v c S s t r t c

DOSAR

Indiferent de vremuri, fie criz` sau nu, Mercedes-Benz [i-a men]inut valorile prin care s-a f`cut recunoscut: siguran]`, lux, excelen]` [i inova]ie. Clien]ii doritori de calitate s-au \ntors la acest brand \n ciuda ofertelor mai ieftine venite din partea companiilor concurente. Se str`duie[te \n continuare s` atrag` publicul mai tân`r, marca fiind recunoscut` drept tradi]ional` [i conservatoare.

|n 2009, Audi a aniversat 100 de ani de la lansare. Tradi]ia este unul dintre cele mai mari valori ale brandului, al`turi de stil, design [i tehnologie de ultim` genera]ie. Audi reprezint` alegerea consumatorului care are atåt putere, cåt [i stil personal. Marca este preferat` de oameni maturi care au atins un anumit nivel de dezvoltare personal` [i care acum aleg valoarea autentic`.

Un simbol al dorin]ei de distrac]ie [i al prospe]imii, marca s-a adresat \ntotdeauna consumatorilor tineri [i deschi[i c`tre nout`]i. La \nceputul anului trecut, Pepsi a f`cut una dintre cele mai \ndr`zne]e mi[c`ri din industria de comunicare ale tuturor timpurilor. Bugetul de media pentru Super Bowl de 20 de milioane de dolari a fost transferat c`tre promovarea online [i programe de responsabilitate social`, prin The Refresh Project.

adapta nevoilor pe care le au consumatorii, indiferent c` se afl` \n Australia, China sau Noua Zeeland`. |n branding, istoria joac` un rol esen]ial. Consumatorii iau decizii \n baza a ceea ce li se poveste[te despre un produs sau altul. Trecerea timpului este cea care confer` credibilitate \n memoria colectiv`. Mo[tenirea, experien]ele comune [i trecutul sunt cele care creeaz` cea mai puternic` leg`tur` emo]ional` \ntre consumatori [i branduri. Tradi]ia ajut`. |ns` poate face [i mult r`u. Mo[tenirea trecutului face bine brandului atât timp când nu echivaleaz` cu c`derea \n capcana nostalgiei. Brandurile care se bazeaz` exclusiv pe “epoca de aur” a existen]ei lor risc` s` realizeze la un moment c`, pur [i simplu, “au expirat”. Alimentarea din gloria zilelor apuse este cât se poate de legitim` atât timp cât nu este pilonul strategic num`rul unu. Prin urmare, capacitatea unui brand de a se reinventa constant este un alt secret al longevit`]ii. Atingerea pragului de 100 de ani este un motiv serios de

ATUURI PENTRU UN BRAND PUTERNIC Coeren]a Diferen]ierea Adaptabilitatea Autenticitatea Angajamentul Protec]ia Relevan]a Accesibilitatea Unicitatea Omniprezen]a mândrie pentru orice brand care a ajuns la o asemenea performan]`, \ns` nu reprezint` \n niciun caz garan]ia succesului pentru \nc` un secol, cu atât mai pu]in acum, \n secolul vitezei [i al digitaliz`rii. Acum se resimte mai mult ca niciodat` nevoia de reinventare [i de a ]ine pas cu transform`rile, indiferent c` este vorba de noi tehnologii sau de schimbarea comportamentului de consum. Biz Biz

O DOZ~ DE ISTORIE

Dup` 125 de ani de tradi]ie, brandul cu cel mai mare impact la publicul din ]ar`, Coca-Cola, mizeaz` \n continuare pe acelea[i valori: dinamism, optimism [i pasiune. Plus un strop de fericire.

nde se \mplete[te cel mai armonios tradi]ionalismul cu istoria, pasiunea [i bunul gust? Ei bine, \ntr-un pahar rece cu Coca-Cola. La 125 de ani de la lansare, aceea[i doz` de optimism [i \nc`p`]ânare se reg`se[te \n strategia companiei. Rezultatul? Ultima edi]ie a topului “High Impact Brands”, realizat anul trecut de revista Biz, pozi]ioneaz` Coca-Cola pe primul loc \ntre cele mai apreciate, credibile [i totodat` vizibile branduri din ]ar`. |n cadrul clasamentului brandurilor cu notorietate ridicat`, Coca-Cola a fost primul brand men]ionat de 28,6% dintre responden]ii studiului. |n viziunea consumatorilor, un

brand de succes este unul dinamic, cu tradi]ie, care se bucur` de succes atât pe plan local, cât [i interna]ional. “Aceasta a fost atitudinea acestui brand de când a fost lansat, \n urm` cu peste 120 de ani”, spunea Nicoleta Eftimiu, Senior Marketing Activation Manager pentru b`uturi carbonatate, \ntr-un interviu acordat Biz cu ocazia lans`rii topului. “Brandul este o combina]ie \ntre optimism [i \nc`p`]ânare [i asta credem c` explic` succesul \n rândul tinerilor.” Pe ace[ti piloni importan]i \n istoria brandului este construit` [i noua campanie de marketing a Coca-Cola, “Deschide [i savureaz` fericirea”,

implementat` la nivel global. Mesajul din spatele campaniei \ndeamn` pe fiecare s` caute momente de fericire, pe care s` le savureze din plin, \mpreun` cu cei din jur. Campania mai demonstreaz` c`, de[i lumea s-a transformat \n 125 de ani [i acum tr`im o via]` modern`, mai stresant` [i plin` de provoc`ri, exist` multe momente de fericire care apar zilnic [i care se pot \mp`r]i cu cei din jur. Unul dintre acestea poate fi bucuria unei victorii. Compania Coca-Cola a \ncheiat un parteneriat cu FIFA \nc` din anul 1974 [i este sponsor oficial al Cupei Mondiale din anul 1978. Brandul Coca-Cola este prezent pe stadioanele din lumea \ntreag` prin mesaje publicitare, la fiecare edi]ie a Cupei Mondiale FIFA, \nc` din 1950 [i, \n plus, este sus]in`tor pe termen lung al fotbalului la toate nivelurile. Indiferent de vremuri [i consecin]e, \n toate cele 206 ]`ri \n care este prezent, brandul comunic` acelea[i valori: optimism, via]` frumoas` [i atitudine pozitiv`. Un alt secret din spatele succesului brandului este arta de a adopta valorile unui brand uria[ la nevoile locale, f`r` modificarea esen]ei [i a echilibrului. Combina]ia acestora este cheia succesului. Pe pia]a din România, Coca-Cola este prezent` din anul 1991, foarte aproape de momentul revolu]iei din 1989, când contextul social [i al pie]ei era mult diferit. De la intrarea pe pia]a local`, brandul a reu[it s` creasc` odat` cu societatea româneasc`, \n ciuda schimb`rilor radicale ap`rute \n toat` aceast` perioad`, [i s-a adaptat.

Cu toate acestea, \ntre timp, de[i lumea s-a schimbat, preferin]ele tinerilor s-au men]inut, Coca-Cola r`mânând \n continuare brandul preferat al acestora [i nu numai. |n studiul realizat de firma de cercetare Synovate pentru Biz, \ntre tinerii cu vârste de 18 [i 34 de ani, Coca-Cola a ob]inut not` maxim` (100), \n timp ce \n rândul responden]ilor cu vârste \ntre 35 [i 44 de ani a ob]inut 81,53 puncte. La categoria 45 [i 54 de ani a primit 90,17 puncte. Succesul brandului \n rândul consumatorilor din ]ar` se datoreaz` [i strategiei echipei locale. Un brand de magnitudinea Coca-Cola trebuie s` aib` direc]ii strategice trasate \n mod consecvent [i implementate pe pia]`. “Din punctul de vedere al comunic`rii este o combina]ie \ntre ceea ce avem disponibil la nivel global, ceea ce decidem cu headquarter-ul s` comunic`m [i ceea ce credem noi c` este relevant la nivel local”, spune Nicoleta Eftimiu. |n România, ca \n toate ]`rile \n care \[i desf`[oar` activitatea, Coca-Cola de]ine [i func]ioneaz` pe baza unui sistem propriu, ceea ce \nseamn` c` include toate verigile necesare producerii [i distribu]iei produselor c`tre consumatori. |n ]ar`, sistemul este format din Coca-Cola România [i partenerul Coca-Cola Hellenic, care \mbuteliaz` [i distribuie produsele \n România. Coca-Cola este cea mai mare companie de b`uturi r`coritoare din lume, care ofer` consumatorilor din lumea \ntreag` aproape 500 de branduri de b`uturi r`coritoare.

A V O N frumuse]e f`r` vârst` |n plin Belle Epoque, \n Statele Unite ale Americii, un comis-voiajor pe nume David McConnell vindea c`r]i din cas` \n cas`. Pentru a ajunge la inima clientelor, McConnell le oferea, la achizi]ionarea unui volum, [i o sticlu]` de parfum. Ideea lui a devenit atât de apreciat`, \ncât McConnell hot`r`[te s` se dedice vânz`rii de parfumuri, astfel punând bazele California Perfume Company.

David H. McConnell Sr. [i David H. McConnell Jr. Mrs. Albee, primul reprezentant Avon

Pe vremea când femeile nu aveau dreptul s` voteze, primul angajat al companiei este o femeie – Mrs. Persis Foster Eames Albee, care la 50 de ani c`l`torea cu trenul din ora[ \n ora[ pentru a vinde femeilor un set de cinci parfumuri numit Little Dot. |n preajma Revolu]iei Industriale, majoritatea femeilor munceau pe câmp sau \n fabrici, iar salariile lor erau considerabil mai mici decât ale b`rba]ilor. Ideea vizionar` a lui David McConnell avea s` schimbe radical acest scenariu. Compania lui avea s` ofere femeilor oportunitatea de a-[i crea [i conduce propriul business. Ceea ce a pornit sub titulatura de California Perfume Company avea s` se impun` sub numele de marc` Avon. |n 1928, purtat` de frenezia modernit`]ii, compania \[i mut` birourile \ntr-unul din zgârie-norii

nou construi]i din Manhattan, un sediu demn de o companie cu 25.000 de reprezentan]i \n toat` America de Nord. Portofoliul de produse se extinde de la parfumuri la creme [i produse de machiaj, iar \n 1954 debuteaz` legendara campanie Ding-dong! Avon Calling, care devine imaginea emblematic` a vânz`rilor door-to-door.

LIDER MONDIAL |N FRUMUSE}E Ast`zi Avon este lider mondial \n industria vânz`rilor directe [i un competitor de top \n industria cosmeticelor, a modei [i a accesoriilor pentru cas`. Peste 6 milioane de reprezentan]i din peste 100 de ]`ri se bucur` de frumuse]e [i independen]` financiar`. |n România, Avon este lider de pia]` \n industria cosmeticelor de 8 ani [i \nregistreaz` cea mai mare comunitate pentru femei, de peste 120.000 de reprezentan]i. La nivel global, Andrea Jung, Chairman and Chief Executive Officer, este responsabil` de stabilirea [i implementarea strategiilor de dezvoltare pe termen lung, lansarea noilor ini]iative, identificarea noilor oportunit`]i de câ[tig [i p`strarea pozi]iei de lider \n industria cosmeticelor bazat` pe vânz`ri directe. Conducerea vizionar` a CEO-ului a fost recunoscut` prin numeroase premii: \n 2010 Premiul Clinton Global Award Citizen pentru sectorul corporativ, locul 5 \n publica]ia de business Fortune \n “Top 50 cele mai puternice femei de afaceri”, locul 2 \n lista celor de la Financial Times “Femei de top \n lumea afacerilor”. Compania Avon s-a \nfiin]at \n România \n 1997 [i este recunoscut` la

nivel global ca un model de business inovativ. Directorul general al companiei, R`zvan Dira]ian, declar`: “România este una dintre ]`rile cu un model de business foarte nou [i aici m` refer la tot ce \nseamn` parte de servicii pe care le oferim Reprezentan]ilor no[tri, ca de exemplu implementarea livr`rii la domiciliu \n maximum 24 de ore, plasarea comenzii [i plata online, prin credit sau telefon mobil; toate sunt puncte importante pe care le-am adresat \n planul nostru de servicii”. Avon colaboreaz` cu cele mai importante vedete din lume [i creeaza produse care poarta semn`tura lor. Printre acestea se num`r` Reese Witherspoon, Salma Hayek, Patrick Dempsey, Courtney Cox, Fergie [i

RESPONSABILITATE SOCIAL~

Christy Turlington Burns. Avon a lucrat cu casele de mod` Christian Lacroix, Emanuel Ungaro [i Herve Leger pentru crearea de ape de parfum.

Chinei dup` calamit`]ile naturale, funda]ia a donat 5 milioane de dolari. La 2 iunie 1989 Avon a devenit prima mare companie produc`toare de cosmetice care a oprit definitiv testarea produselor pe animale. |n România, \n ultimii nou` ani, \n cadrul campaniei \mpotriva cancerului la sân au fost f`cute dona]ii c`tre spitalele din Bucure[ti, Cluj, Timi[oara [i Ia[i, totalizând peste 1,8 milioane de dolari. |n 2007, campania a fost premiat` la prestigiosul festival Cannes Lion pentru cea mai bun` campanie social`.

Avon este recunoscut` ca fiind printre companiile cu un \nalt nivel de implicare social`. Funda]ia Avon este cea mai mare organiza]ie corporativ` care sus]ine cauzele femeilor din mai mult de 50 de ]`ri din \ntreaga lume. Bazele funda]iei au fost puse \n 1955, iar din acel moment au fost strânse peste 800 de milioane de dolari pentru a sus]ine lupta \mpotriva cancerului la sân [i \mpotriva violen]ei domestice. Prin intermediul programelor dezvoltate de-a lungul anilor, Funda]ia Avon \i sprijin` pe cei afecta]i de dezastre naturale – dup` cutremurul devastator din Haiti funda]ia a donat 1 milion de dolari pentru reconstruc]ii, iar, pentru programele de refacere a

AVON |N CIFRE La nivel global... 2.400 de creme Anew se vând pe or`; 1 ruj se vinde la fiecare 3 secunde; Avon are o cifr` de afaceri de peste 10 miliarde de dolari. |n Romånia... 8 din 10 femei au cump`rat cel pu]in un produs de la Avon \n 2009; Avon a fost prima companie care a lansat un card de credit parfumat cu asigurare de s`n`tate \n cazul diagnostic`rii cu cancer la sân din sud-estul Europei; Avon România a investit 12 milioane de dolari \n construc]ia [i dezvoltarea centrului opera]ional din Chiajna; \n 2010, Avon România a lansat primul serviciu de telefonie mobil` pentru femei – MyAvon Mobile; Peste 34.000 de femei au cont \n comunitatea online www.avonconnects.com.ro.

FONDURI STRUCTURALE

Când le lu`m banii? Fondurile puse la dispozi]ia României de c`tre Uniunea European` pot fi un colac de salvare pentru urm`torii ani. Exist` \ns` [i o problem`: România nu reu[e[te s` utilizeze colacul pe m`sura posibilit`]ilor lui. DE ALEXANDRU ARDELEAN

DOAR 1,9 MILIARDE DE EURO DIN 28 DE MILIARDE.

Atât a reu[it România s` atrag` din fondurile europene disponibile din 2007, excluzând agricultura. Alocarea bugetar` de c`tre UE a celor 28 de miliarde de euro a ]inut cont de mai multe aspecte, printre care stadiul moderniz`rii ]`rii, resursele financiare [i prognozele macroeconomice. La momentul 1 ianuarie 2007, toat` lumea privea cu speran]` [i \ncredere \nspre miliardele europene, care puteau duce la consolidarea [i \mbun`t`]irea tuturor zonelor din ]ar` [i vor duce la dispari]ia diferen]elor regionale. Din p`cate, patru

Biz

ani mai târziu lucrurile nu au decurs deloc \n direc]ia prognozat`. “La jum`tatea perioadei, pl`]ile efectuate sunt la numai 10% din cele 20 miliarde euro, exclusiv agricultur`, care pot fi atrase, de fapt, pân` la 31 decembrie 2015, pentru c` exist` doi ani \n care expir` termenul limit` de depunere a facturilor”, spune Bogdan Dr`goi, secretar de stat \n Ministerul Finan]elor. Situa]ia proiectelor depuse nu este \ns` atât de dramatic`: s-au \nregistrat programe ale c`ror valoare total` estimat` ajunge la 40 de miliarde de euro. Din totalul acesta, au fost deja

FONDURI STRUCTURALE atrage 90% din fondurile structurale pân` \n anul 2015. Sumele absorbite pân` \n prezent sunt \n cre[tere [i mai avem mai pu]in de [ase ani la dispozi]ie pentru a utiliza alocarea financiar` 2007-2013. Potrivit informa]iilor prezentate de guvern, \n anul 2008 se f`cuser` pl`]i c`tre beneficiari de 156 de milioane de euro, iar \n anul 2009 de 437 de milioane de euro. Estimarea pentru anul 2010 se cifreaz` la 1 – 1,3 mld. euro, iar \n perioada urm`toare nivelul pl`]ilor va trebui s` ajung` la 2,5 – 3 mld. euro anual.

IA-}I UN CONSULTANT

contractate 7.000 de proiecte, estimate la 15 miliarde de euro, [i s-au semnat 5.000 de proiecte, de aproximativ 10 miliarde de euro. De ce st`m \ns` atât de prost la absorb]ie? “La evaluare, trebuie spus c` peste jum`tate din proiecte sunt foarte slabe, \n niciun caz bancabile. Sunt foarte mul]i consultan]i care lucreaz` cu beneficiari f`r` expertiz` [i fac proiecte neaplicabile. Consultan]ii s`-[i consilieze beneficiarii \ntr-un mod mai corect!”, a afirmat Dr`goi. O alt` problem` care influen]eaz` decisiv absorb]ia fondurilor europene este c`

beneficiarii de fonduri europene nu trimit facturi, f`r` de care nu se pot rambursa banii de la Comisia European`. “Vom introduce, [i deja am finalizat documenta]ia, m`suri de penalizare a beneficiarilor. Dac` nu le trimit \n [ase luni, vom \ntrerupe contractul”, a mai spus Dr`goi. Oficialul Ministerului Finan]elor recunoa[te c` au fost f`cute mai multe planuri de relansare care nu au adus efectul dorit, dar sper` c` ultimele m`suri care vor fi adoptate \mpreun` cu Comisia European` vor asigura \ndeplinirea obiectivului stabilit de România, de a

Chiar dac` suntem la jum`tatea perioadei de alocare bugetare [i lucrurile nu sunt tocmai roz, exist` [anse ca fondurile s` fie absorbite [i proiectele implementate. Odat` cu simplificarea cadrului legal [i a celui birocratic, aplican]ii pentru fonduri mai trebuie s` aib` grij` doar la câteva aspecte, esen]iale, care le pot asigura reu[ita \n cazul banilor europeni. {i aici intervine rolul consultan]ilor, care \ndrum` aplican]ii [i le creeaz` proiectele, dar [i al b`ncilor. Sfaturile acestora \n ceea ce prive[te solicitan]ii sunt legate de gre[elile comise \nc` din faza de \ntocmire [i redactare a proiectelor: “nerespectarea condi]iilor administrative [i de eligibilitate cerute prin Ghidul Solicitantului, activit`]i necorelate cu obiectivele proiectului, solu]ii tehnice inadecvate, dificult`]i \n demararea implement`rii proiectelor, gre[eli \n derularea procedurilor de achizi]ii derulate \n cadrul proiectelor”, spune Aura B`nic`, [ef divizie POS-DRU la Bo[tin` & Associates Financial Consulting. Specialistul a identificat [i problemele care apar \n cazul autorit`]ilor. Solicitan]ii acuz` lipsa de transparen]` a organismelor care deruleaz` programele de finan]are, personalul insuficient [i slab preg`tit pentru evaluarea proiectelor depuse, ceea ce duce la \ntârzieri foarte mari \n procesul de evaluare. Alte probleme identificate se refer` la \ntârzierea prefinan]`rilor [i a ramburs`rilor, greutatea ob]inerii finan]`rii din partea b`ncilor, precum [i Biz

FONDURI STRUCTURALE b`ncilor este ca poten]ialii beneficiari garan]iile foarte mari solicitate de specializate pe fonduri europene, care de fonduri europene s` \[i aloce acestea, birocra]ia excesiv`, s` acorde asisten]` [i consultan]` suficient timp pentru discu]iile cu modificarea frecvent` a procedurilor aplican]ilor. Printre b`ncile care ofer` banca, astfel \ncât s` poat` primi aplicabile. Solu]iile propuse sunt legate asemenea servicii se num`r` BCR, r`spunsul legat de cofinan]are \nainte de simplificarea mecanismelor [i a BRD-Groupe Société Générale, de termenul limit` de depunere a procedurilor birocratice pe toate Raiffeisen, UniCredit }iriac Bank, CEC cererilor de finan]are. De aceea, sfatul programele de finan]are, m`suri \n curs Bank, Banca Transilvania, OTP Bank b`ncilor este ca solicitan]ii s` se de aplicare de c`tre oficialit`]i. De sau Bancpost. asemenea, “este necesar` deblocarea situa]iei din pia]a MULT VORBIT, PU}IN F~CUT bancar` \n sensul c` se CÂ}I BANI AU FOST ATRA{I DE LA UE |NTRE 2007 {I 2011* impun m`suri urgente de solu]ionare a problemelor Program Proiecte Proiecte Contracte / Pl`]i legate de asigurarea coopera]ional depuse aprobate decizii de finan]are (mil. lei) finan]`rii [i a garan]iilor Transport 70 41 36 320,89 solicitate beneficiarilor”, Mediu 290 170 155 1.348,29 arat` Aura B`nic`. Regional 7.592 1.327 1.098 2.814,90 De cealalt` parte, [i b`ncile Dezvoltare \ncearc` s` ajute solicitan]ii resurse umane 9.377 2.679 2.008 2.299,55 de fonduri structurale, chiar Cre[terea dac` sunt acuzate de ace[tia competitivit`]ii economice 7.705 2.334 1.560 1.223,88 de greut`]i \n aplica]iile lor. Dezvoltartea capacit`]ii “Din p`cate, un num`r administrative 1.248 308 281 52,70 semnificativ de proiecte care Asisten]` tehnic` 76 58 57 43,56 solicit` cofinan]are nu TOTAL 26.358 6.917 5.195 8.103,76 \ndeplinesc condi]iile minime Surs`: Guvernul României impuse de banc` pentru * februarie 2011 ob]inerea unui \mprumut bancar. Motivul principal este prezinte la sucursalele b`ncilor \nainte lipsa de sustenabilitate, proiectele fiind CU PROIECTUL LA BANC~ ca studiul de fezabilitate [i cererea de de obicei supradimensionate comparativ Anul 2011 a adus [i o modificare finan]are s` fie finalizate. “Astfel, cu posibilit`]ile financiare ale esen]ial` \n mecanismul acces`rii parteneriatul activ creat de la \nceput beneficiarului [i cu fluxul de lichidit`]i fondurilor europene: introducerea \ntre beneficiar, firma de consultan]` [i aferent perioadei de implementare a scrisorii de confort (certificatul bancar banc` va genera atât proiecte depuse \n proiectului”, arat` Ramona Angela Ivan, care atest` existen]a fondurilor necesare timp util, eligibile, cât [i bancabile – director executiv al direc]iei institu]ii implement`rii proiectului) \nc` din faza cheia succesului pentru un grad mai financiare din cadrul BCR. de depunere a proiectelor, m`sur` care ridicat de absorb]ie a fondurilor Alte motive de respingere a cererilor va avea un impact semnificativ asupra europene \n România”, mai spune de creditare pentru proiectele cu volumului proiectelor cu [anse reale de Marius Radu. finan]`ri europene sunt legate de lipsa implementare [i finalizare [i implicit a Pentru anul \n curs [i \n perspectiva implic`rii cu surse proprii a gradului de absorb]ie a fondurilor anilor urm`tori, speciali[tii consulta]i beneficiarului \n proiect, lipsa europene. “|n acest moment, aspectul de Biz estimeaz` o dublare a ratei de garan]iilor, a unei pie]e de desfacere a cel mai important este legat de absorb]ie existente la 31.12.2010 pentru produselor, a experien]ei \n domeniul \n \ncadrarea \n timp pentru emiterea fondurile structurale. care urmeaz` s` fie implementat scrisorii de confort. Banca va emite Potrivit oficialilor B`ncii Transilvania, proiectul. De asemenea, pentru firmele scrisoarea de confort \n urma analizei pe viitor cele mai importante vor fi care dezvolt` astfel de proiecte specifice [i a aprob`rii facilit`]ilor finan]`rile \n agricultur`, dar [i celelalte \mpreun` cu firme de consultan]` dedicate proiectelor cu finan]are activit`]i din mediul rural, precum [i (neavând o echip` specializat` \n cadrul european` (credit punte, scrisoare de finan]`rile solicitate de firmele care au o firmei) se constat` c` nu se solicit` garan]ie bancar`, credit de investi]ii, activitate productiv`, indiferent dac` suportul firmelor de consultan]` [i \n etc.)”, spune Marius Radu, coordonator aceasta se realizeaz` \n mediul urban implementarea proiectului, \n cele mai fonduri europene la UniCredit }iriac sau rural. |n ceea ce prive[te sectorul multe cazuri activitatea consultantului Bank. Scrisoarea de confort este productiv, liniile redeschise \n 2011 \ncheindu-se la semnarea contractului obligatorie pentru toate proiectele a reprezint` ultima posibilitate de de finan]are nerambursabil`. c`ror cofinan]are privat` a cheltuielilor accesare a banilor europeni pân` \n De aceea, institu]iile bancare au eligibile reprezint` cel pu]in 100.000 de 2013, pentru acest domeniu. Biz creat departamente sau divizii euro. Recomandarea speciali[tilor 54

Biz

iPad, tableta care a pornit noua revolu]ie \n media, s-a v창ndut \n peste 7 milioane de exemplare \n 2010

Biz

REVOLU}IA TABLETELOR

INOVA}IE

DE OVIDIU NEAGOE

La \nceput a fost internetul, care a modificat radical peisajul media, schimb창nd obiceiuri [i ierarhii. Apoi a venit valul doi, al telefoanelor mobile inteligente, care p`rea s` mute totul pe ecranul c창t palma al acestora. Dar iPad a dat semnalul pentru adev`rata revolu]ie \n media, cea a tabletelor, care combin` \ntr-un mod inovator obiceiurile vechi [i noi ale consumului media. Biz

NOILE LEGI MEDIA SE VOR SCRIE PE ACESTE TABLETE

HTC FLYER

SAMSUNG GALAXY TAB 10.1

MOTOROLA XOOM

BLACKBERRY PLAYBOOK

ECRAN: LCD, 7 inch PLATFORM~: Android cu HTC Sense MEMORIE: 32 GB GREUTATE: 420g

ECRAN: LCD, 10,1 inch PLATFORM~: Android 3.0 MEMORIE: 16 GB / 32 GB GREUTATE: 599 grame

ECRAN: LCD, 10,1 inch PLATFORM~: Android 3.0 MEMORIE: 32 GB GREUTATE: 730 grame

ECRAN: LCD, 7 inch PLATFORM~: BlackBerry Tablet OS MEMORIE: 16 GB / 32 GB GREUTATE: 400 grame

|[i poate imagina cineva cum va ar`ta industria media \n viitor? Sau m`car când se va \ntâmpla viitorul? Totu[i, nu simte nimeni c` deja are loc? Ei bine, viitorul media se petrece chiar acum, \n prezent. Totul a \nceput cu singurul m`r din univers care sfideaz` gravita]ia economic`, Apple Computer. Dup` rezultatele din cel de-al treilea trimestru al anului trecut, compania a fost declarat` cel mai mare produc`tor de calculatoare portabile din SUA, statut dobândit datorit` tabletei iPad. Primul trimestru al anului fiscal 2011 (care s-a \ncheiat la 25 decembrie) a adus companiei cofondate de Steve Jobs venituri record de 26,74 miliarde de dolari [i un profit net de 6 miliarde de dolari. Compania a vândut 7,33 de milioane de tablete iPad. Conform unui raport compilat de Digitimes pentru tot anul 2011, vânz`rile de tablete non-Apple (Dell, HewlettPackard, Asustek Computer, Research In Motion, Lenovo [i Acer) vor ajunge la 20–30 de milioane de unit`]i.

CU PUBLICA}IILE |N PRIZ~ Un pariu pe ascensiunea fulminant` a tabletelor \n industria media a fost f`cut recent de fondatorul imperiului media News Corporation, Rupert Murdoch, care a lansat “The Daily”, un 58

Biz

ziar exclusiv digital pentru iPad. Nici fondatorul grupului Virgin, Richard Branson, nu a stat prea mult pe gânduri [i a lansat “The Project”, o revist` lunar`, interactiv`, personalizat` pentru iPad. “Dac` este o b`t`lie, este una pe calitate”, spunea Branson, citat de publica]ia britanic` “The Guardian”, despre posibila concuren]` din partea magnatului media Rupert Murdoch pe segmentul de publica]ii exclusiv pe iPad. Departe de m`rul discordiei dintre cei doi magna]i, dar tot \n exclusivitate pe produsul Apple, Condé Nast, publisherul revistei de mod` “Vogue”, a lansat de curând prima aplica]ie din SUA a brandului pentru iPad. Aplica]ia nu con]ine \ntreaga edi]ie a revistei, dar utilizatorii gadgetului pot “r`sfoi” articolul de copert`, pot privi imagini adi]ionale [i clipuri video, cu condi]ia s` scoat` din buzunar 99 de cen]i. Totu[i, studiile arat` c` posesorii de iPad nu sunt tocmai dispu[i s` pl`teasc` prea mult pentru aplica]ii, fiind mai degrab` dornici s` accepte s` priveasc` publicitate \n schimbul con]inutului mai ieftin sau gratuit. Un studiu realizat de compania de cercetare online Knowledge Networks arat` c` 86% dintre utilizatorii tabletelor produse de Apple sunt

dispu[i s` priveasc` reclame pentru accesul gratuit la emisiuni TV, reviste sau articole din ziare. Aceea[i cercetare spune c` utilizatorii de iPad copiaz` \n medie 24 de aplica]ii, dintre care doar pentru 6 pl`tesc. Numai 13% dintre responden]i au afirmat c` sunt dispu[i s` pl`teasc` \n plus pentru accesul la programe TV sau la paginile revistelor, cu toate acestea nu mai mult de 2,6 dolari. Aplica]iile media sunt destul de folosite. Astfel, 70% dintre utilizatorii de iPad obi[nuiesc s` citeasc` e-book-uri, 66% folosesc tableta pentru muzic` [i numai 61% se folosesc de iPad pentru citirea revistelor sau a ziarelor, \n timp ce ultimul loc \n preferin]ele acestora este ocupat de vizionarea programelor TV sau a filmelor, cu 50%. |n ceea ce prive[te publicitatea, \n ciuda faptului c` un procent mare de utilizatori sunt dispu[i s` o accepte, 78% dintre responden]i sus]in c` reclamele “iau pl`cerea de a utiliza iPad-ul”. “Momentan este devreme, dar deschiderea de a accepta reclame este un semn bun”, spunea \n studiul citat Simon Kooyman, CEO la Knowledge Networks. Cum la capitolul inova]ie [i decriptarea semnelor bune din pia]`

INOVA}IE

PRESTIGIO MULTIPAD

EVOLIO EVOTAB

HUAWEI S7

HP TOUCHPAD

ECRAN: TFT, 8,4 inch PLATFORM~: Windows 7 MEMORIE: 16 GB GREUTATE: 490 grame

ECRAN: RTS, 7 inch PLATFORM~: Android 2.1 MEMORIE: 4 GB (32 GB) GREUTATE: 360 grame

ECRAN: TFT, 7 inch PLATFORM~: Android 2.1 MEMORIE: 4 GB (2 GB) GREUTATE: 500 grame

ECRAN: LCD, 9,7 inch PLATFORM~: webOS 3.0 MEMORIE: 32 GB GREUTATE: 740 grame

compania fondat` de Steve Jobs este cu un pas \naintea altor juc`tori, la finele anului trecut Apple a lansat primul iAd, un spot publicitar pentru blockbuster-ul Disney “Tron Legacy”. Prima reclam` pe platforma iAd poate fi accesat` pe iPad prin aplica]ii de tipul ghid TV. Aceasta are 10 minute, con]ine imagini din film, un localizator de cinematografe, cu data [i ora difuz`rii proiec]iei, precum [i fragmente din coloana sonor` a peliculei, care poate fi achizi]ionat` prin iTunes.

INDUSTRIA MEDIA CEDEAZ~ Publica]iile tradi]ionale, care \ncearc` s` g`seasc` solu]ii pentru sc`derea tirajelor [i a vânz`rilor \n print, n-au privit cu ochi prea buni ascensiunea tabletelor, a[a cum multe dintre ele au procedat [i cu internetul \n urm` cu un deceniu. |ns` segmentul devine prea mare pentru a putea fi ignorat, plus c` tabletele ofer` o experien]` foarte similar` citirii revistelor tip`rite. Potrivit “Wall Street Journal”, cinci companii media, printre care News Corp., Condé Nast, Hearst Corp. [i Meredith Corp., au format Next Issue

Media, grup ce va lansa un serviciu pentru distribu]ia publica]iilor \n format digital pe tablete. Ini]ial, serviciul va fi

INDUSTRIA VIDEO SE CONECTEAZ~ LA IPAD Fanii regizorului Christopher Nolan care de]in un iPad au motive de bucurie. Versiuni speciale ale filmelor “Inception” [i “The Dark Knight” sunt disponibile de luna trecut` pe sistemul de operare al Apple. Aplica]iile gratuite includ acces integral la filme, dar [i alte caracteristici speciale, precum fotografii de pe platourile de filmare, un joc de tip trivia [i suport tehnic \n mai multe limbi. Aplica]iile permit utilizatorului s` achizi]ioneze integral filmele “The Dark Knight” (pentru 9,99 dolari) [i “Inception” (11,99 dolari), mai ieftin decât din magazinele iTunes.

disponibil doar pe tabletele pe platform` Android, dar \n timp se va extinde [i c`tre celelalte platforme, inclusiv pe iPad. Principala barier`

pentru utilizator ar putea fi pre]ul, care la 3-4 dolari pe num`r de publica]ie este considerat piperat de mul]i. |n acela[i timp, produc`torii de electronice lanseaz` platforme integrate bazate pe accesul la internet, cum este cazul Smart TV, lansat anul trecut de LG. Practic, aceste platforme aduc pe un singur ecran toate aplica]iile, inclusiv filme sau seriale. Serviciul LG este disponibil pe televizoare, dar poate fi u[or portat pe tablete. Mul]i anali[ti au strâmbat din nas la lansarea iPad, criticând dimensiunile prea mari [i prev`zând c` noile telefoane inteligente vor face ca astfel de dispozitive s` fie rapid dep`[ite. |ns`, ca de obicei, Steve Jobs a v`zut o ni[` neacoperit` cu poten]ial de a deveni pia]` de mas`, gândind, pe bun` dreptate, c` nimeni nu vrea s` vad` filme sau s` citeasc` reviste pe un ecran cât palma. {i astfel, la fel cum iPod-ul a schimbat industria muzical`, iPad [i ascensiunea tabletelor au declan[at o revolu]ie care va zgudui din temelii industria media pe toat` planeta. Biz Biz

INOVA}IE

Bun venit \n viitor

\n interior ca s` \ntre]in` o gândire inovatoare. CEO-ul companiei trebuie s` cread` cu adev`rat in puterea inova]iei [i s` o sus]in`. Asta \i va convinge [i pe angaja]i. |n al doilea rând, trebuie s` angajeze un manager al inova]iei, al c`rui job este acela de a colecta [i structura idei din interiorul organiza]iei. |n al treilea rând, permite]i existen]a haosului. Ideile [i gândurile inovatoare se \ntâmpl` atunci când angaja]ii sunt \ncuraja]i s` gândeasc` liber [i s` fac` schimb`ri \n jurul lor.

Nick Sohnemann, Innovation Advisor la cel mai mare portal \n inova]ie din Europa, va sus]ine pe 17 martie trainingul InnovationLab de creativitate [i gândire inovatoare pentru companii. Cât de aproape suntem de lumea de peste 10 ani pe care ai prezentat-o la ZileleBiz? Ca cercet`tori [i advisori de inova]ie la TrendOne, privim prototipurile noilor tehnologii din lume, care sunt un fel de "semnale" ale viitorului care indic` ce fel de tehnologii vor ap`rea [i cum se pot dezvolta lucrurile. Oamenii tind s` supraestimeze posibilele schimb`ri ce pot avea loc \ntr-un an [i s` subestimeze cât de mult se va schimba lumea \n 10 ani. Exist` o explica]ie pentru asta, [i este numit` "Imagination Gap".

Gândirea uman` este linear`. Asta \nseamn` c` tindem s` credem c` lumea se va schimba \n acela[i ritm \n care a f`cut-o \n ultimele luni. Dezvoltarea tehnologic` este \ns` exponen]ial`. Un smart phone este un mic computer pe care \l ]inem \n buzunar. Acum 50 de ani, computere care aveau de un milion de ori mai pu]in` putere de calcul erau de dimensiunea unei case. |n 50 de ani am v`zut o cre[tere a puterii de calcul de un miliard de ori! |n timp ce au devenit mai puternice, computerele au devenit din

ce \n ce mai mici. Aceste schimb`ri vor continua, pentru c` tr`im vremuri exponen]iale. Dac` faci 30 de pa[i \nainte \ntr-o lume linear`, ajungi de la 1 la 30. Dac` faci 30 de pa[i \ntr-o lume exponen]ial`, ajungi de la 1 la 1 miliard.

Pot companiile s` foloseasc` informa]iile despre tendin]e ca un avantaj competitiv? Pentru \nceput, trebuie s` existe curiozitate. |n fiecare zi apar idei noi. Folosi]i aceste idei. Companiile trebuie s` impun` o cultur` a inova]iei

La ce se pot a[tepta participan]ii la trainingul t`u? Vor fi \ncuraja]i s` gândeasc` \n liniile micro-trendurilor pe care le voi prezenta. Ei pot decide pentru ei \n[i[i cât de radicale s` fie schimb`rile pe care le creeaz`. Tehnica pe care le-o voi ar`ta este foarte concret`. Scopul este de a crea inova]ie prin combina]ie. Tehnica este folosit` pe scar` larg` pe plan interna]ional – de la Silicon Valley la New York, Londra sau Bucure[ti. Mai multe informa]ii la www.bizforum.ro/innovationlab

INOVA}IE |N PUBLICITATE

Outdoor neconven]ional Când vine vorba de ma[ini, italienii apreciaz` designul. Nem]ii fiabilitatea. Românii sunt intresa]i de m`rimea portbagajului. {i nici poten]ialul cump`r`tor de Škoda Superb Combi nu face excep]ie. M`rimea portbagajului este cea care conteaz` cel mai mult. Agen]ia de publicitate Frank a exploatat ideea [i a g`sit un mod inedit de a o scoate \n eviden]`. Astfel, pentru a sublinia m`rimea spa]iului din portbagaj de pân` la 1.865 de litri, agen]ia a branduit intrarea \n parcarea subteran` a B`neasa Shopping City, astfel

\ncât s` arate precum un portbagaj imens de Škoda Superb Combi. Intrarea de la parcarea subteran` a respectivei zone s-a potrivit m`nu[` ideii, rezultând o execu]ie inovatoare pentru ceea ce se \ntâmpl` \n mod normal \n publicitatea outdoor. De asemenea, tot pentru Škoda Superb Combi, Frank a demarat comunicarea neconven]ional` pe principalele site-uri de business [i sport din România, prin lansarea primului banner cu sistem automat site-snap din România [i Estul Europei. Prin acest sistem, portbagajul

modelului "absorbea" pagina curent` \n momentul \n care se trecea cu mouse-ul peste banner. Biz

STRATEGIE

ARHITEC}I PE

INTERNET “Nu exist` website pe care s` nu-l putem face”, spun cei trei parteneri ai firmei Advanced Ideas. Imposibilul intervine doar atunci când exist` probleme de timp sau de buget, nu [i din punctul de vedere al execu]iei sau al implement`rii unor cerin]e. DE LOREDANA S~NDULESCU

ând ni se cer website-uri de prezentare \n dou` zile, aplica]ii de Facebook \n câteva ore sau jocuri complexe \n trei s`pt`mâni, declar`m din start necesitatea unei perioade corespunz`toare de timp", spune Adrian Ichim, Managing Partner la Advanced Ideas. |ntâlnirea pe care am avut-o cu fondatorii Advanced Ideas a fost una motiva]ional`, dup` care mi-a fost foarte clar c` nu exist` imposibil, ci doar solu]ii inovative, cu mai mult` munc` de g`sit.

Ca [i companie, Advanced Ideas este una tân`r`, ce a luat fiin]` abia \n 2010. Pân` aici nimic neobi[nuit. Ceea ce este inedit este c` cei trei parteneri au \n spate mii de ore de munc` \n dezvoltare web, sute de proiecte inovative [i crearea de solu]ii noi, adaptate fiec`rui client. Pân` \n 2010, Advanced Ideas a func]ionat ca dou` entit`]i separate, Netaround [i Mainframe Development. Timp de trei ani cele dou` firme au lucrat \mpreun` pe diverse proiecte pe care le dezvoltau \mpreun` pentru

Indexa.ro, un site pe care se pot posta anun]uri online, prin SMS [i voce Indexa.ro este un site ce permite publicarea anun]urilor atât \n regim Standard Gratuit, cât [i \n regim Premium (Gold sau Silver). Toate obiectele [i serviciile postate ca anun]uri pe website au op]iunea de a fi activate ca licita]ii, \n mod gratuit. Prin aplica]ia Indexa Desktop Widget, utilizatorii primesc alerte legate de anun]uri. Anun]urile pot fi publicate prin mai multe canale: direct de pe site, fie ca utilizator anonim, fie ca utilizator \nregistrat, prin 62

Biz

SMS sau prin voce cu ajutorul unui robot care transform` vocea \n text. Anun]urile publicate pe Indexa pot fi c`utate \n mod interactiv pe Google Maps prin setarea unui punct de plecare [i a unei distan]e. Anun]urile publicate sunt distribuite \n medii multiple: Indexa website, Indexa mobile website, Indexa desktop widget, Indexa Facebook Page & Twitter Account, Indexa Layer on Layer Augmented Reality Browser (o aplica]ie pentru pentru iPhone [i Android) [i diverse canale de televiziune.

agen]ii de publicitate. Dându-[i seama c` func]ioneaz` bine \mpreun`, \n 2010 cele dou` firme, conduse de Adrian Apostol [i Adrian Ichim, [i-au unit for]ele sub umbrela Advanced Ideas (AI). Iar din februarie anul acesta li s-a al`turat \n calitate de partener [i Cristian Mezei, unul dintre cei mai buni speciali[ti \n SEO din România, ceea ce a \nt`rit ariile de expertiz` ale noii companii. La ora actual`, compania ofer` o gam` larg` de servicii de web design [i web development, strategie, social media, SEO [i SEM. Ce \i diferen]iaz` pe ei de alte companii asem`n`toare? Calitatea serviciilor [i eficien]a cu care livreaz` proiectele, oricât de complexe ar fi acestea. {i pentru c` profesionalismul este atributul care \i define[te pe cei trei parteneri, atunci când primesc un proiect de la un client, acesta [tie foarte clar orizontul de timp \n care va primi supersite-ul care va face diferen]a. Astfel, \n func]ie de complexitatea fiec`rui proiect, Adrian Apostol spune c` timpul pentru dezvoltarea unui website variaz` destul de mult. Dac` pentru website-uri de prezentare a companiei este nevoie, \n general, de 2-4 s`pt`mâni, pentru proiecte care ofer` servicii complexe timpul alocat poate ajunge [i la 3-4 luni.

STRATEGIE

Dintre cele peste 100 de proiecte dezvoltate \n ultimii doi ani de echipa Advanced Ideas, dou` s-au remarcat prin complexitatea solu]iilor implementate: Discover more Buenos Aires [i Indexa.

ECHIP~: CLIEN}II

Foto: VALI MIREA

Advanced Ideas a luat fiin]` \n 2010, prin parteneriat \ntre Netaround [i Mainframe Development. Noua companie, coordonat` de Adrian Ichim, Adrian Apostol [i Cristian Mezei, a preluat experien]a, echipa, proiectele [i clien]ii celor dou` entit`]i.

Echipa [i-a propus s` devin` principalul furnizor de servicii de advergaming Termenul difer` de asemenea când este vorba de dezvoltarea unor jocuri online, durata de implementare fiind de 1-2 pân` la 5-6 luni.

ADVERGAMINGUL, MARCA AI Un alt element, esen]ial, de diferen]iere al Advanced Ideas (ce recomand` firma ca pe una avangardist`, mereu \naintea tendin]elor) [i care are un poten]ial de cre[tere uria[ pe termen mediu [i lung este advergaming-ul. Adrian Ichim [i Adrian Apostol au dezvoltat \n urm` cu

trei ani o divizie special` \n acest sens, care urm`re[te \n orice moment ce se \ntâmpl` \n aceast` zon` a online-ului [i caut` solu]ii inovative pentru clien]i. Obiectivul principal pentru 2011: Advanced Ideas [i-a propus s` devin` unul dintre cei mai importan]i furnizori de servicii de advergaming pe pia]a local`. Un alt obiectiv pe care [i l-au propus pentru urm`torii cinci ani este s` dezvolte proiecte pentru pie]ele externe. Primele dou` pie]e externe pe care le vizeaz` sunt Marea Britanie [i SUA.

Sun` ciudat, dar cei trei parteneri au g`sit o metod` original` de a mul]umi clien]ii cu care lucreaz`. Ei \i consider` pe ace[tia parte a echipei de dezvoltare a site-urilor [i astfel \i implic` pe tot parcursul procesului. Atunci când \ntâlnesc clien]i cu experien]` \n online, fondatorii Advanced Ideas urmeaz` anumite etape pe care le respect` de fiecare dat`. |n primul rând se organizeaz` o \ntâlnire \n cadrul c`reia sunt definite conceptul, structura [i obiectivele proiectului \n sine. Urmeaz` stabilirea de comun acord a pa[ilor, pentru a putea respecta deadline-ul de predare a proiectului. Abia apoi echipa tehnic` a companiei Advanced Ideas \ncepe lucrul efectiv la site, cu men]iunea c` de fiecare dat` dezvoltatorii folosesc tehnologii inovative, create sau adaptate de AI, \n \ncercarea de a face din site-ul pe care \l creeaz` unul unic [i definitoriu. Lucrurile se schimb` pu]in atunci când au de-a face cu o alt` categorie de clien]i: cei care au derulat proiecte pe online dar \ntr-un num`r destul de redus. Ace[tia a[teapt` de obicei de la furnizor motivele pentru care s` fac` un website. AI are [i aici o strategie proprie cu care s` ajung` la respectivele motive. Compania face o analiz` de pia]` exhaustiv`, pentru identificarea motivelor care ar putea diferen]ia produsul clientului de concuren]` [i pentru g`sirea de noi facilit`]i pentru vizitatorii website-ului. |ntotdeauna inova]ia este baza muncii echipei de la Advanced Ideas. Pentru clien]ii care au activat exclusiv pe canalele offline [i care simt nevoia s` se implice [i pe internet, prima \ntâlnire este alocat` exclusiv prezent`rii mediului online, a beneficiilor prezen]ei companiei pe acest canal, a modurilor prin care obiectivele anumitor campanii din offline se pot atinge [i prin dezvoltarea unui proiect pe online. Numai dup` aceea sunt urma]i pa[ii necesari pentru lansarea proiectului. Biz Biz

MARKETING

INTERVIU

Ce define[te pia]a local` de OOH? Pân` \n 2008 pia]a de outdoor a fost marcat` de o cre[tere semnificativ` \n fiecare an, \ncepând cu 2004. Similar cu pie]ele externe, \ncepând cu 2009, bugetele de marketing ale companiilor s-au redus [i, ca urmare, [i volumul investi]iilor \n OOH s-a diminuat. Per total, putem estima c` pia]a a sc`zut cu peste 50% fa]` de 2008.

La ce valoare a ajuns acest segment de pia]` \n 2010? |n ciuda faptului c` datele pentru 2010 nu au fost \nc` publicate, dup` aprecierea noastr`, pia]a a coborât la un nivel de aproximativ 27 de milioane de euro, ceea ce \nseamn` aproximativ 20% mai pu]in decât \n 2009.

Publicitatea \n sta]iile de metrou reprezint` unul din cele mai bine cotate medii folosite ast`zi \n lume. Noi am promovat acest gen de loca]ii din vara anului trecut [i putem afirma azi c` interesul clien]ilor dup` perioada de lansare este \n continu` cre[tere. Digitalul este la mare c`utare \n \ntreaga lume. A fost importat [i \n România, dar cu un puternic specific local, ceea ce a condus practic la o anumit` demonetizare. Ne bucur`m c` n-am f`cut pasul spre digital. Când lucrurile se vor \mbun`t`]i, probabil peste câ]iva ani, mai mult ca sigur c` vom \ncerca aceast` ni[`.

Spectacular

Foto: VALI MIREA

Ce \nseamn` “revolu]ionar” \n suporturile media stradale la nivel interna]ional?

Corneliu Cherbis Cel mai mare grup de outdoor cu ac]ionariat local nu a f`cut \nc` pasul spre digital [i nu regret` acest lucru deoarece numai peste câ]iva ani este posibil ca ni[a aceasta s` ating` pragul optim de monetizare. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum a evoluat businessul \n ultimii doi ani?

Contrar tendin]ei generale a Cifra de afaceri 2010: 4 milioane de euro pie]ei, am reu[it \n ultimii Cifra de afaceri 2011 (estimare): 4,5 milioane de euro ani s` cre[tem. Cu toate c` Echipa de management: Corneliu Cherbis – CEO, am resim]it sc`derea bugeteMarilena Stoica – CFO, Sergiu Vaceff – Sales Director lor alocate pentru partea de Cot` de pia]`: 16% OOH, am reu[it s` ne consoNum`r de angaja]i: 25 lid`m cifrele pe ni[ele pe care le aveam deja \n portofoliu [i s` \nregistr`m cre[teri datorit` proiectelor Ce a[tept`ri ave]i \n privin]a noi pe care le-am promovat. Aici disevolu]iei pie]ei anul acesta? cut`m \n principal de publicitatea pe coSper`m c` anul acesta va marca stopaloanele din sta]iile de metrou [i loca]iile rea declinului pie]ei de publicitate \n din parc`rile centrelor comerciale imgeneral [i va aduce o u[oar` cre[tere a portante din Bucure[ti [i din ]ar`. pie]ei comparativ cu 2010. 64

Biz

Cât de mult v-a afectat criza? Noi am avut \nc` de la \nceput o alt` abordare. Inclusiv \n perioada de boom a pie]ei, \n care majoritatea competitorilor se dovedeau a fi destul de inflexibili la cerin]ele pie]ei, noi am \ncercat s` oferim solu]ii pentru orice client, de la cel mai mic pân` la cel mai mare. Am continuat [i \n perioada crizei \n aceea[i not`, \ncercând s` ne adapt`m cerin]elor venite din partea clien]ilor no[tri. Din punct de vedere opera]ional, \n 2010 am \nceput implementarea unui sistem ERP care ne va ajuta s` ne consolid`m pozi]ia \n ierarhia pie]ei de outdoor. Biz

Biz \mi ofer` acum o experien]` cu totul nou`! Un design proasp`t, care se diferen]iaz` clar de restul publica]iilor de business, un con]inut \mbun`t`]it [i mai ales un website dedicat, pe care sper s` reg`sesc toate analizele despre marketing [i social media din ultimii ani! CRISTIAN MANAFU CONSULTANT SOCIAL MEDIA

ANTREPRENORI COMPANII FINAN}E MANAGEMENT MARKETING INOVA}IE GREEN GOOD LIFE EVENIMENTE

PRINT DE DOU~ ORI PE LUN~ ONLINE |N FIECARE ZI www.revistabiz.ro

Blogg de Rom창

geri m창nia

Peste 3 milioane de rom창ni citesc bloguri. Chiar dac` s-a crezut c` mul]i vor abandona blogurile pentru Facebook, a[a cum s-a \nt창mplat \n 2009 \n favoarea a ceea ce devenea fenomenul Twitter, evolu]ia de anul trecut a blogosferei demonstreaz` contrariul. Blogosfera este \n continuare pe val. DE LOREDANA S~NDULESCU

Acest lucru nu poate fi explicat decât prin num`rul mare de bloguri [i prin importan]a pe care au c`p`tat-o, ceea ce i-a stimulat s` creeze materiale noi. 15,77% din

ADRIAN H~DEAN ADIHADEAN.RO

ADRIAN MONORANU MONORANU.RO

{tim câte bloguri exist` \n România. Iar anul trecut, cu ocazia lans`rii studiului realizat \mpreun` cu Treeworks, am aflat [i cine sunt cei mai influen]i bloggeri \n social media. Care este \ns` situa]ia pe regiuni geografice? Care dintre regiuni conduce deta[at \n social media? Ce regiune are cea mai consistent` reprezentare pe harta bloggingului din România? {i, cum bloggingul [i Twitter-ul merg mân` \n mân`, care regiune are cea mai intens` activitate pe Twitter? Zelist Monitor (zelist.ro) a realizat \n exclusivitate pentru Biz un studiu care reflect` starea blogosferei [i a twittosferei române[ti, a[a cum se vede pe regiuni geografice. Studiul, desf`[urat \n intervalul noiembrie 2010 – ianuarie 2011, a fost realizat pe un e[antion reprezentativ de 4.178 bloguri române[ti, care \nsumeaz` peste o treime din totalul posturilor publicate \n 2010, precum [i pe toate conturile române[ti de Twitter existente la 15 februarie 2011. Pe \ntreg parcursul anului 2010, au fost publicate 2.587.715 articole, iar blogurile selectate pentru analiza Zelist au publicat 831.540 articole, adic` 32,13% din totalul post`rilor. Bloggerii din Bucure[ti [i lfov au generat 404.748 articole anul trecut (ceea ce \nseamn` 48,67% din totalul post`rilor \n blogosfer`), dep`[ind f`r` drept de apel orice alt jude] din ]ar`.

Top regiuni România* post`ri au fost generate din Regiune Procent toare. Transilvania, iar Bucure[ti + Ilfov 46,87 De[i \n 11,52% din Moldova. Transilvania 14,79 12,33 Cluj se Restul regiunilor au Moldova 7,01 g`sesc mai mul]i bloggeri decât \n \nregistrat procente Muntenia Banat 5,17 Ia[i, cantitatea de informa]ie mult mai mici, de Cri[ana 4,04 creat` de clujeni este mai redus` sub 10%. Oltenia 3,81 decât a celor din Ia[i. Acela[i Bucure[ti, Cluj, 3,28 lucru se \ntâmpl` [i \n alte jude]e. Ia[i, Timi[ [i Bra[ov Dobrogea Bucovina 1,48 Mure[, de exemplu, dep`[e[te reunesc 66,39% din Maramure[ 1,22 Constan]a la capitolul informa]ie num`rul total de * Dup` num`rul de bloguri creat` de[i \n Constan]a se g`sesc bloguri din acest de 3 ori mai multe bloguri decât \n studiu, generând un total de 543.720 de Mure[. posturi (65,39%). |n cazul \n care s-ar face o ordonare a listei jude]elor \n func]ie de cantitatea de Vedete regionale informa]ie generat` pe bloguri s-ar Cei mai activi [i totodat` vizibili putea observa câteva mut`ri surprinz`bloggeri sunt concentra]i \n Bucure[ti

Top bloguri pe regiuni Top 10 bloguri Bucure[ti

Top 10 bloguri Moldova

Top 10 bloguri Transilvania

Top 10 bloguri Muntenia

Top 5 bloguri Dobrogea

1. chinezu.eu 2. piticu.ro 3. manafu.ro 4. alexmazilu.ro 5. arhiblog.ro 6. bobbyvoicu.ro 7. simonatache.ro 8. roncea.ro 9. ciutacu.ro 10. mircea-badea.ro/blog

1. surorilemarx.wordpress.com 2. roxy-guzzy.info 3. antiiluzii.blogspot.com 4. hobbitul.ro 5. val33ntyn.info 6. ancahotineanu.wordpress.com 7. mariussescu.ro * 8. monoranu.ro * 9. artistul.ro * 10. razvangirmacea.com *

1. zoso.ro 2. adihadean.ro 3. makavelis.com 4. mariuscruceru.ro 5. andreicrivat.ro 6. deceblog.net 7. fulgerica.com 8. g1b2i3.wordpress.com 9. silavaracald.cotcodacii.ro 10. groparu.ro

1. blogatu.ro 2. oanastoicamujea1.wordpress.com 3. www.questioare.com 4. carmen76negoita.wordpress.com 5. www.neacostache.com 6. ianculescul.com 7. www.kaizergogu.blogspot.com 8. fymaaa.blogspot.com 9. iaundex.blogspot.com 10. iulianfira.wordpress.com

1. moshemordechai.wordpress.com 2. valeriucostin.blogspot.com 3. dulciurifeldefel.blogspot.com * 4. cugetaristocate.blogspot.com * 5. facutdemana.com *

* Pentru a ob]ine un top 10 pentru Moldova, respectiv un top 5 pentru Dobrogea au fost ad`ugate o serie de bloguri din aceste regiuni care, chiar dac` nu apar \n Top300 Zelist, sunt foarte apropiate ca pozi]ie. SURSA: Zelist Monitor

BLOGOSFER~

VALI PETCU ZOSO.RO

BOBBY VOICU BOBBYVOICU.RO

CRISTIAN MANAFU MANAFU.RO

blogului \n blogosfer` (m`surat prin men]ion`rile \n diferite categorii de bloguri \n func]ie de locul ocupat \n Top Zelist: 200, 201-2.000, peste 2.000), impactul blogului pe Twitter (m`surat prin

Top 10 cele mai active jude]e pe bloguri Jude] Bucure[ti

Cluj (53%) [i Transilvania Ia[i (22,33%), \n timp ce Timi[ procentele cele mai mici Bra[ov apar]in Moldovei (2%) [i Constan]a Dobrogei (0,67%). Bihor La realizarea topurilor Sibiu pe regiuni geografice au Prahova fost incluse blogurile din Dolj Top 300 Zelist, cu excep]ia Gala]i celor susceptibile de a face link farming. Pe lâng` acestea au fost introduse spre analiz` [i alte bloguri cu o larg` notorietate, care pe parcursul timpului s-au retras din Zelist. Au fost luate \n calcul mai multe dimensiuni, [i anume: impactul

Num`r bloguri 1.946 268 237 206 117 110 107 101 95 79 71

% din total 46,58 6,41 5,67 4,93 2,8 2,63 2,56 2,42 2,27 1,89 1,7

Posturi 399.324 38.304 44.808 30.960 30.324 18.420 15.924 20.196 16.848 17.760 13.584

% din total posturi selectate 48,02 4,61 5,39 3,72 3,65 1,92 1,92 2,43 2,03 2,14 1,63

men]ion`rile pe categorii de conturi Twitter \n func]ie de num`rul de followers: \ntre 1 [i 200 de followers, \ntre 201 [i 2.000 de followers [i peste 2.000 de followers) [i impactul blogului pe Facebook (men]ion`ri,

like-uri, share-uri, comentarii). To]i ace[ti factori au fost confirma]i cu ajutorul analizei factoriale. Datele au fost standardizate [i ponderate \n func]ie de aportul fiec`rui element la dimensiunea din care face parte. Blogurile colective au fost incluse \ntro categorie separat`, ]inând cont c` multe dintre ele au colaboratori din mai multe regiuni ale ]`rii.

Geografia Twittosferei La data de 15 februarie 2011, num`rul total de conturi monitorizate de ZeList Monitor este de 50.152, iar num`rul total de posturi al conturilor monitorizate este de 24.862.849. Un num`r de 3.987 conturi de Twitter sunt marcate ca Private, iar con]inutul lor nu este public. Estimativ, aceste conturi ar putea ad`uga \nc` 2.148.000 de posturi. Per total, utilizatorii de Twitter care [i-au f`cut public` loca]ia au generat 59,26% din totalul posturilor monitorizate, a[a cum se poate vedea \n tabelul de mai jos.

Evolu]ia conturilor de Twitter Pân` la data de 15 februarie anul acesta, num`rul de conturi de Twitter \nregistrate de utilizatorii români era de 50.152. Cre[terea este foarte mare având \n vedere c` \n 2006 \n România existau numai 23 de conturi de Twitter. Cea mai mare cre[tere s-a produs \n 2009, când au fost create 26.882 de conturi de Twitter fa]` de 4.471 \n 2008. Biz

Top Twitter pe regiuni Top 10 Twitter Bucure[ti

Top 10 Twitter Moldova

Top 10 Twitter Transilvania

Top 10 Twitter Muntenia

Top 5 Twitter Dobrogea

Nr. Cont 1. andimoisescu 2. bobbyvoicuro 3. manafu 4. pyuric 5. bucurenci 6. cabral_ro 7. orlandonicoara 8. chinezu 9. piticu21 10. alexnegrea

Nr. Cont 1. anca_n 2. mariussescu 3. matilda_ 4. laviniabiberi 5. danieldamian 6. kristofer93 7. edvigia 8. oanaPasat 9. ralucaTopala 10. mariusaga

Nr. Cont 1. zoso 2. sergiubiris 3. olixbolix 4. paulmates 5. adihadean 6. paul_tita 7. makavelis 8. raduceuca 9. ciprianstavar 10. fulgerica

Nr. Cont 1. bogdancojo 2. haotik 3. crissreiki 4. niceblogger 5. cosma_silviu 6. florinanghel 7. dumis 8. strumfitaa 9. paulolteanu 10. j_radu

Nr. Cont 1. boioglu 2. adipopescu 3. mihaitraistariu 4. tasentetashy 5. m_mordechai

Followers 11.838 9.203 8.364 6.841 6.062 5.347 5.333 5.256 5.197 4.969

Followers 2.966 1.984 1.707 1.548 1.535 1.293 1.196 1.090 1.028 983

Followers 5.927 3.605 3.571 3.298 3.106 3.002 2.339 2.189 1.963 1.928

Followers 1.784 1.131 1.034 935 797 780 742 742 726 713

Followers 1.305 1.073 995 968 951

RESURSE UMANE

SALARII

Anestezie la salarii Angajatorii din farma sunt precau]i \n politica salarial`. |n 2011, optimismul vine din deblocarea proceselor de recrutare \n companiile mari. DE OVIDIU NEAGOE Anul trecut a \nsemnat pentru industria farma o gur` de aer. Atunci s-au redresat targeturile [i veniturile câ[tigate de speciali[tii din pia]`, unde accentul cade pe for]a de vânz`ri dezvoltat` [i puternic`. Remunera]ia angaja]ilor din farma const` \n câ[tiguri propor]ionale cu rezultatele [i, de multe ori, motiva]ia de ordin nonfinanciar nu este suficient`. Companiile din domeniu au mizat pe pachete de beneficii [i bonusuri cât mai variate [i \n corela]ie cu realiz`rile [i performan]ele echipelor, desigur \n unitate cu salariile de criz` oferite. “Anul 2011 p`streaz` aceea[i formul` de remunerare, companiile r`mânând precaute \n ceea ce prive[te cre[terea salarial`”, spune pentru revista Biz Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Desigur, presiunile vor cre[te având \n vedere [i oportunit`]ile noi ap`rute \n domeniu.” Companiile din domeniul

Biz

farma recruteaz` reprezentan]i medicali recurent, alegând tineri absolven]i de facult`]i din domenii conexe, \n timp ce juc`torii mari din pia]` \[i \ntregesc [i echipele de resurse umane, ceea ce indic` o previziune a cre[terii proceselor de recrutare, mai anticipeaz` Corina Diaconu. Reduceri de personal [i bugete, disponibiliz`ri masive [i, uneori \nchideri de businessuri – sunt numai câteva dintre elementele ce compuneau peisajul de criz` din anul 2009. Pe atunci, la nivel de politic` a departamentelor de resurse umane, ac]iunile de motivare nonfinanciare au c`p`tat o \nsemn`tate crescut` fa]` de anii f`r` recesiune. Repornirea motoarelor ma[in`riei de recrutare din industrie, \n ciuda stagn`rii salariilor \n marea majoritate a companiilor din domeniu, conduce la o singur` concluzie: industria farma este printre primele care prime[te o injec]ie cu adrenalin` pentru ie[irea din criz`. Biz

SALARII |N DOMENIUL FARMACEUTIC Func]ie Salariu (euro) Asistent marketing 270 – 400 Asistent Resurse Umane 350 – 400 Referent Resurse Umane 470 – 500 Contabil junior 450 – 560 Consilier juridic junior 450 – 600 Helpdesk 250 – 500 Asistent vânz`ri 400 – 600 Sales Representative 650 – 800 Specialist marketing 570 – 700 Brand Manager 1.100 – 2.000 Coordonator HR 830 – 1.000 Contabil 800 – 1.200 Contabil-[ef 1.200 – 1.700 Financial Controller 1.500 – 2.500 Consilier juridic 1.200 – 1.800 Specialist IT 1.200 – 1.500 Sales Manager 1.000 – 1.300 Marketing Director 1.500 – 2.700 HR Director 2.000 – 2.200 Director financiar 2.000 – 3.500 {ef departament juridic 1.500 – 1.900 Manager IT 1.500 – 2.200 Medical Manager 1.200 – 2.000 Director de vânz`ri* 1.500 – 2.500 * la nivel na]ional. Ghidul a fost realizat de firma de executive search ABC Human Capital

MANAGEMENT

strategii de la

STEVE JOBS

pentru compania ta V-ar pl`cea ca Steve Jobs s` preia conducerea companiei voastre? Pare un vis irealizabil, mai ales av창nd \n vedere c` [eful Apple nu conduce efectiv \n acest moment nici m`car propria companie, afl창ndu-se \n concediu medical. Dar prezen]a fizic` a lui Jobs, de[i important`, nu reprezint` singura modalitate de a beneficia de stilul s`u de management. Este suficient s` analiz`m 10 dintre strategiile la care a recurs cu at창ta succes la Apple [i s` \ncerc`m s` le aplic`m. DE OVIDIU NEAGOE Biz

MANAGEMENT

Atragerea talentelor Steve Jobs, CEO la Apple, func]ie pe care o asocia \ntr-un interviu acordat BusinessWeek cu cea de \ngrijitor-[ef, asociaz` recrutarea cu c`utarea acului \n carul cu fân. Procesul devine [i mai dificil pentru acesta atunci când func]ia vizat` este una la nivel de top management. Prima \ntrebare care \ncol]e[te \n mintea lui Jobs, ca angajator, este dac` poten]ialul angajat se va \ndr`gosti de brandul Apple, pentru c` dac` aceast` condi]ie este \ndeplinit`, totul se va rezolva de la sine, consider` cofondatorul companiei, despre care este [tiut c` a participat la peste 5.000 de interviuri de angajare.

Punct [i de la cap`t Inova]ia implic` [i posibilitatea unui e[ec, dar o companie puternic` trebuie s` reg`seasc` energia necesar`, s` se redreseze \n timp util [i s` continue investi]iile \n dezvoltare [i cercetare. Apple este una dintre pu]inele companii care, \n timpul recesiunii, au crescut investi]iile \n inova]ie [i nu au apelat la restructur`ri. “Vom continua s` investim tot drumul pân` la ie[irea din criz` [i nu vom concedia oamenii pe care ne-am str`duit atâta amar de vreme s` \i aducem \n Apple”, spunea Steve Jobs \ntr-un interviu acordat presei interna]ionale.

“Vinde, vinde, vinde” Capitalizarea bursier` a Apple graviteaz` \n jurul pragului a 270 de miliarde de dolari, \n condi]iile \n care de]ine un portofoliu de numai 30 de produse majore. Unul dintre secretele din spatele strategiei lui Jobs? “Vinde vise, nu produse.” |n tot acest timp Apple a ]intit \mplinirea a[tept`rilor [i a speran]elor consumatorilor, pe care i-a luat prin surprindere cu produse revolu]ionare [i inovative.

Leadership Compania condus` de Jobs a fost cl`dit` pe principiul inova]iei. Unul dintre sfaturile executivului de la Apple, acordat unui portal de resurse umane, puncta faptul c` un lider trebuie \ntotdeauna s` vin` cu idei noi, cu ini]iative proaspete, pentru \mbun`t`]irea misiunii organiza]ionale. “Indiferent de industria \n care activa]i, inova]ia constant` \n consens cu misiunea v` va p`stra cu un pas \naintea altor juc`tori.”

Branding personal Steve Jobs nu vinde calculatoare, el vinde “echipamente care dezl`n]uie creativitatea”. Cofondatorul Apple, poate unul dintre cei mai buni vorbitori \n public din lumea corporate, obi[nuie[te s` spun` c` nimeni nu este interesat de un produs anume de la o companie, fiecare consumator are propriile vise sau probleme. “Spune-le cum po]i s` \i aju]i s` \[i duc` la \mplinire visul [i vei fi câ[tigat un client [i fan pe via]`”, \[i dezv`luia Jobs secretul din spatele carismei unui site din SUA.

Explorarea oportunit`]ilor Cel mai cunoscut exemplu \n acest sens este decizia radical` a lui Steve Jobs de a sista munca unui \ntreg departament, dup` ani de zile \n care compania a depus eforturi uria[e pentru lansarea unui PDA. Brusc, CEO-ul de la Apple a realizat c` 90% dintre utilizatorii unor astfel de gadgeturi copiaz` informa]ii numai pentru deplas`ri, \n loc s` introduc` informa]ii noi pe dispozitive. “|n curând telefoanele mobile vor fi dotate cu aceea[i func]ie, astfel c` pia]a PDA-urilor se va reduce la o frac]iune din valoarea actual` [i nu va fi tocmai sustenabil`”, anticipa Jobs. “Dac` p`trundeam pe aceast` pia]`, nu aveam resursele necesare s` mai cre`m iPod”, continu` cofondatorul Apple.

Focusul [i strategia companiei Apple a evitat interven]ia consultan]ilor [i achizi]ia studiilor de pia]`. Unul dintre motive este c` de la compilarea rezultatelor la produsul final ar dura mai mult timp, moment \n care consumatorii ar dori cu totul altceva. “Ne dorim doar s` facem produse grozave.” Re]eta succesului? “Spune nu la 1.000 de lucruri, apoi elimin` caracteristicile inutile \n urm`rirea celor cu adev`rat esen]iale”, recunoa[te Steve Jobs.

Punctul pe inova]ie |ntr-o perioad` \n care companiile din domeniul tehnic au redus investi]iile \n cercetare [i dezvoltare doar pentru adaptarea la o pia]` cu cre[teri nu tocmai semnificative, Apple Computer mizeaz` pe inova]ie. Printr-o combina]ie perfect` \ntre cuno[tin]e \n domeniul tehnicii [i crearea unui nou concept de vânzare a muzicii pe internet, playerul iPod a devenit unul dintre cele mai influente noi produse din ultimii ani. Totodat` Apple a reu[it s` \[i p`streze renumele de inovator prin conceperea elegantelor calculatoare, iar iPhone a schimbat industria de telefonie mobil`. Acum, iPad are poten]ialul de a schimba din r`d`cini industria media.

Biz

{edin]e s`pt`mânale Ziua de luni este una special` pentru compania condus` de Steve Jobs. Atunci are loc revizuirea \ntregului business, \n cadrul unor [edin]e maraton. “Analiz`m tot ce am vândut cu o s`pt`mân` \n urm`”, spunea Jobs \ntr-un interviu acordat revistei Fortune. Acolo se analizeaz` minu]ios fiecare produs problematic aflat \n dezvoltare, sau produse care au o cerere mai mare decât poate produce compania. “80% este acela[i lucru de s`pt`mâna trecut`, cu toate acestea are loc de fiecare dat`.”

Delegarea angaja]ilor Când \nsu[i Steve Jobs se ocup` \n mare parte de recrutare, calitatea oamenilor este evident`. Din cei aproape 46.600 de angaja]i, \n jur de 5.000 au dat interviu cu cofondatorul Apple. Strategia lui Jobs? Delegarea. Angaja]ii primesc o mic` parte din business pe care o conduc [i iau propriile decizii. Cel pu]in de cele mai multe ori. “Aceasta nu \nseamn` c` nu ofer sfaturi «nedorite» de o mul]ime de ori”, spune pre[edintele consiliului de administra]ie al Apple. Biz

life Visul american pe patru ro]i Produc`torii auto din SUA au g창ndit dintotdeauna la scar` mare. Dar invazia japonez`, ascensiunea sentimentelor eco [i criza i-au lovit crunt. Totu[i, nostalgia vremurilor de alt`dat` exist` \nc`, iar pentru Chrysler speran]ele relans`rii vin din viitoarea seria de modele, inaugurat` la Salonul Auto de la Detroit cu noul sedan 300C, care promite design american, rafinament european, inova]ie [i performan]`. DE GABRIEL BARLIG~

BORD

INTERIOR

MOTORIZARE

DESIGN EXTERIOR

Este dominat de str`lucirea albastru-safir a luminii folosite la ceasurile instrumentelor, dar [i la consola central`, care are \n partea de sus un ceas clasic superb. Iluminarea interioar` este realizat` cu LED-uri.

Materialele folosite sunt fine la atingere, iar scaunele au suspensii speciale [i sistem de suport lombar. Pentru preten]io[i exist` varianta cu scaune de piele \nc`lzite [i ventilate [i inser]ii din lemn.

Sub capot` se ascunde noul propulsor Pentastar V-6, care produce 292 CP [i un cuplu de 352 Nm. O alt` op]iune este HEMI V-8 de 5.7 litri, care ofer` 363 CP [i o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n mai pu]in de 6 secunde.

Parbrizul a fost \nclinat \n plus cu peste 7 cm pentru \mbun`t`]irea aerodinamicit`]ii [i a vizibilit`]ii. Dac` grila din fa]` aminte[te de vechiul model, farurile sunt noi, iar spatele a fost redesenat \n totalitate.

Biz

LIFE

{TIRI

Pove[ti \n culori Pentru pictori]a Barbara Hangan, o zi obi[nuit` \ncepe diminea]a devreme [i, pân` la amiaz`, artista schi]eaz`, deseneaz`, caut` nuan]e nedescoperite \nc`, picteaz`, restaureaz` rame sau obiecte din anticariate [i brodeaz` pove[ti despre personajele pictate. Cum \n

spatele fiec`rui tablou pictat de Barbara Hangan se ascunde o poveste, artistei \i este dificil s` o numeasc` pe cea mai impresionant`. Totu[i aminte[te de cea a unei doamne distinse, \n etate, al c`rei portret l-a descoperit pe un site de fotografie. “Am pictat trei lucr`ri dup` acele imagini [i nu aveam idee cine este”, spune pictori]a. Misterul a fost deslu[it de un iubitor al operelor artistei din Italia, care a identificat personajul drept Rita Levi Montalcini, laureat` a premiului Nobel [i senator pe via]`. De[i de-a lungul carierei s-a ata[at de multe lucr`ri, printre tablourile preferate se num`r` “Radha”, “Speran]` pentru speran]`”, “Pilgrim”, “|ntoarce-te la mine”, “Aniversarea a 99 de ani”, “Rochia albastr`” sau “Nunt` \n cer”. 76

Biz

Hyatt Hotels made in China

LIFE

{TIRI

VITEZ~ |N MOBILITATE Experiment Perceptio Dac` nu ajunge]i anul acesta la Târgul de Parfumerie Artizanal` din Milano, pute]i experimenta o parte din r`sf`]ul olfactiv \n ]ar`. Parfumeria Createur 5 D’Emotions [i Iqonique Class Studio au provocat 15 arti[ti români la un experiment unic, “Perceptio”: catalizatorul crea]iei a fost un parfum despre care ace[tia nu au primit nicio alt` informa]ie \n afar` de cea olfactiv`. Lucr`rile au fost expuse la concept store-ul Class Living \ntr-o scenografie ce a inclus design de obiect, crea]iile arti[tilor [i experien]a senzorial` oferit` de parfumul Bosque, al casei Humiecki & Graef. Bosque este un parfum atipic, creat de Christophe Laudamiel.

Luna februarie apar]ine produc`torului celebrelor dispozitive mobile BlackBerry, Research In Motion, prin punerea \n vânzare de c`tre Orange [i Vodafone a modelului Bold 9780. Gadgetul este prev`zut cu sistemul de operare OS 6, care faciliteaz` utilizatorilor, cu viteze de pân` la 7,2 Mbps, accesul la re]elele sociale. Acestea sunt dispuse \ntr-un singur flux de comunicare. Gadgetul este prev`zut cu o camer` de 5 megapixeli, zoom digital 2X [i o memorie de 512 MB. De la jum`tatea lunii trecute, to]i posesorii de dispozitive BlackBerry au acces la App World, de unde pot copia sute de aplica]ii gratuite.

Focus pe art` Conota]ia “Fabricat \n China” devine \ncet-\ncet o garan]ie a calit`]ii \n toate industriile [i \n cea al ospitalit`]ii. Turi[tii români care vor vizita din var` unul dintre motoarele economice ale lumii, Shanghai, vor avea ocazia s` se cazeze la hotelul Andaz, primul brand al Hyatt Hotels Corporation din Asia. Vizitatorii vor avea ce s` scrie acas` despre confortul [i luxul din cele 307 camere, dintre care 45 sunt apartamente spa]ioase.

unda]ia Calea Victoriei propune iubitorilor de fotografie [i tuturor celor care cocheteaz` cu aceast` art` un curs specializat de fotografie artistic` de la \nceputul lunii aprilie.

O istorie complex`, pu]in teoretizat`, care trece de la portrete la obiecte inanimate din care cursan]ii \nva]` cum s` imortalizeze imagini de documentare [i mai ales cum se pune \n scen` o \ntreag` cultur` vizual`. Cursul nu con]ine informa]ii tehnice, menirea acestuia este promovarea judec`]ii estetice, curiozitatea [i spiritul de observa]ie al participan]ilor, confruntându-i cu imagini mereu surprinz`toare. Printre temele care vor fi dezb`tute \n cele [ase ateliere se num`r` pictura, farmecul discret al cotidianului, inventatorii de imagine sau investigarea naturii. Biz

LIFE

{TIRI

DATE TEHNICE: Sistem de operare: Android 2.2 (Froyo) Procesor: 1 GHz Dual-Core Dual-Channel Ecran: WVGA 3D de 4,3 inch Memorie: 8GB plus 4 GB LP DDR2 Baterie: 1.500 mAh Camer`: 5 MP cu dou` obiective Rezolu]ie 2D: 1080p, \nregistrare [i playback MPEG-4/H.264 Rezolu]ie 3D: 720p, \nregistrare [i playback H.264 SEI Conectivitate: HSPA+, DLNA/HDMI 1.4

Inteligen]` mobil` 3D La fiecare \nceput de an, Barcelona devine capitala mondial` a lumii comunica]iilor mobile, care de anul acesta \[i adaug` a treia dimensiune. DE GABRIEL BÂRLIG~ Nici n-au ap`rut bine televizoarele 3D, c` LG a [i lansat primul ecran 3D care \ncape \n palma utilizatorului – [i nici m`car nu ai nevoie de ochelari speciali. LG Optimus 3D adun`, cum era de a[teptat, numeroase premiere: prima configura]ie Tri-Dual (arhitectur` de tip dual-core, dual-channel [i dual-memory),

plus prima platform` 3D ce permite \nregistrarea, vizualizarea [i transferul con]inutului 3D. Avantajele sistemului tri-dual sunt evidente \n cazul transferului de date ultrarapid \ntre dual-core [i dualmemory. Utilizatorii pot naviga pe internet, pot trece dintr-un program \n altul, pot juca jocuri la o vitez` mai mare

[i pot viziona filme f`r` \ntreruperi [i pentru o durat` de timp mai mare decât pân` acum. Cele cinci interfe]e dedicate 3D – Galerie, Camer`, Jocuri [i Aplica]ii, YouTube 3D [i Ghid 3D – sunt accesabile rapid prin tasta special` LG 3D Hot Key. Camera de 5 megapixeli cu dou` obiective a LG Optimus 3D permite utilizatorilor s` surprind` \n imagini sau \nregistr`ri video 3D oricând [i oriunde. Ecranul WVGA cu diagonala de 4,3 inch red` fidel experien]a 3D f`r` a fi necesar` utilizarea ochelarilor speciali – de[i este nevoie de g`sirea unui unghi ideal de vizualizare. Ecranul afi[eaz` imagini luminoase [i clare atât 2D (rezolu]ie de pân` la 1080p), cât [i 3D (rezolu]ie de pân` la 720p). Con]inutul 3D \nregistrat se poate transfera prin conexiune HDMI 1.4 pe televizoarele [i monitoarele 3D, fiind totodat` compatibil cu produsele DLNA Certified. LG Optimus 3D va fi introdus pe pia]a global`, \ncepând cu Europa, \n al doilea trimestru al acestui an. Biz

Terminale de congres

HTC Flyer

Sony Ericsson Xperia pro

Samsung Galaxy S II

Chinezii de la HTC au decis c` e momentul pentru o tablet`. A[a a ap`rut HTC Flyer, care vine cu experien]a excelentei interfe]e Sense, precum [i cu HTC Watch, un serviciu video dedicat, printr-un parteneriat cu OnLive Inc. Flyer are un ecran SuperLCD de 7 inch, procesor de 1,5 GHz [i conectivitate wireless HSPA+, oferind suport Flash 10 [i HTML 5.

Terminalul introduce pentru prima oar` func]ia Type & Send, care elimin` necesitatea deschiderii unei aplica]ii dedicate pentru fiecare tip de mesaj. De asemenea, Xperia pro inaugureaz` func]ia de Smart Keyboard, care activeaz` preventiv [i preg`te[te aplica]iile de mesagerie, \n momentul \n care se deschide tastatura slide.

Cu o grosime de numai 8,3 mm [i un design mai mult decât atractiv, telefonul \nglobeaz` primul display SuperAMOLED Plus, de 4,3 inch, o camer` de 8 megapixeli ce permite inregistrare video Full HD (1080p) si un procesor Dual Core de 1 GHz. Platforma software este Android Gingerbread.

Biz

C`pitanul asaltului auto Coordonatorul asaltului Dacia pe pie]ele interna]ionale, Rafael Treguer, pune succesul m`rcii pe pie]ele externe pe seama calit`]ii ma[inii. Dar oamenii din spatele succesului sunt la fel de importan]i

e câ]iva ani de zile, pie]ele auto din Europa Occidental` au \nceput s` se obi[nuiasc` cu o nou` marc` ce urc` tot mai mult \n preferin]ele utilizatorilor. Cum a ajuns Dacia, un brand românesc, s` cucereasc` Vestul? Prin combinarea viziunii cu un sistem de produc]ie foarte eficient. Dup` lansarea din 2004, Logan a marcat \nceputul cuceririi pie]elor interna]ionale de c`tre Dacia, care \n 2010 a ajuns a 16-a marc` auto la nivelul Europei Occidentale, câ[tigând patru locuri \n ultimul an. Marca româneasc` e pe locul 4 la vânz`ri \n Fran]a, ]ara companiei-mam` Renault, cu peste 110.000 de ma[ini vândute. Acum, Dacia a intrat \ntr-o nou` etap` de dezvoltare, iar Rafael Treguer este omul care se ocup` de dezvoltarea sa la nivel global, preg`tind intrarea pe pie]e cum este cea din Marea Britanie, unde marca va intra \n 2012, [i \nt`rirea pozi]iei pe pie]ele unde deja a avut succes. Treguer cunoa[te foarte bine Dacia, având \n vedere c` a fost director de marketing al m`rcii chiar \n perioada \n care aceasta a crescut exponen]ial pe pie]ele

interna]ionale. Din pozi]ia de director de dezvoltare al m`rcii Dacia la nivel global, Rafael Treguer se ocup` \n acest moment [i de promovarea noului model Duster, care schimb` regulile pe pia]a SUV-urilor, a[a cum Logan a f`cut-o pe segmentul berlinelor. Duster a reu[it, \n anul lans`rii, vânz`ri de 67.000 de unit`]i, majoritatea pe pie]ele externe. De altfel, \n condi]iile \n care exporturile m`rcii au dep`[it \n 2010 cifra de 311.000 de unit`]i, dintre care 228.865 de ma[ini au fost \nmatriculate \n Europa Occidental`, este clar c` Dacia va deveni o voce tot mai important` pe pie]ele externe. Rafael Treguer nu se teme de canibalizarea dintre m`rcile Dacia [i Renault, afirmând c` cele dou` branduri sunt complementare [i au un public-]int` diferit, afirma]ie confirmat` de faptul c` ambele au crescut \n 2010. Rafael Treguer, omul care conduce asaltul Dacia pe pie]ele globale, coordonând cel mai important exportator al României [i promovând cu succes un brand românesc pe scena global`, prime[te Steaua Biz.

Un eveniment

Training de creativitate [i g창ndire inovativ` metoda radical game

17 martie 2011, Hotel Howard Johnson, Bucure[ti www.bizforum.ro/innovationlab

Rezerv~-}i locul acum!

Echipa de traineri este condus` de Nick Sohnemann, Innovation Advisor la TrendOne, No 1 Innovation Portal \n Europa. Expertiza lui include in-game advertising, community marketing, word of mouth marketing, trendscouting, web 2.0, mobile marketing, digital TV.

Un produs exclusiv TrendOne, Radical Game este o metod` original` de dezvoltare a creativit`]ii [i o simulare aplicat` prin care cele mai inovative microtrenduri sunt adaptate la situa]ii concrete de business. Online: www.bizforum.ro/innovationlab E-mail: gabriela.matei@revistabiz.ro Telefon: 0371 32 32 32