Biz 210- O lectie de seductie financiara

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 210 • 4 - 18 aprilie 2011• 6,5 lei

>>

CUM AJUNGI CEO?

Nr. 210

CELE MAI VIZIONARE INOVA}II

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS APRIL 14, 2011, HOWARD JOHNSON WWW.BIZFORUM.RO/PRWEB ORGANIZER

PARTNERS

SPONSOR

EVENTS

SUPPORTED BY

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Publicitate GIUSEPPINA BURLUI LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

O revist` cu atitudine!

A

Avem cu to]ii de dus povara experien]ei.

Spun povar` pentru c`, de multe ori, de[i experien]a ne ajut` \n activitatea de zi cu zi, este din p`cate [i cea care ne determin` s` ne autocenzur`m. Ne \mpinge c`tre autoconservare pe principiul “Mai bine nu risc, decât s` fac o gre[eal` pentru care apoi trebuie s` pl`tesc”.

Nu militez pentru ac]iuni pripite. Nici pentru experien]e doar de dragul de a experimenta.

Consider c` motorul fiec`ruia dintre noi trebuie s` fie dorin]a de a avansa, de a face mereu ceva nou, iar la baz` se afl` atitudinea pozitiv`, curiozitatea [i dorin]a de a fi mai bun.

S` fii un om cu atitudine este, \n esen]`, un atu. Un atu care ne caracterizeaz` atât \n familie, cât [i \n fa]a colaboratorilor. {i care ne ajut` \n tot ceea ce facem. Atitudinea este [i \n cazul unui jurnalist un manifest. Iar modul \n care sunt abordate subiectele reprezint` atitudinea unei reviste.

Care este direc]ia revistei [i cum ne pozi]ion`m suntem \ntreba]i [i noi. Suntem singura revist` de business independent` de pe pia]` [i este normal s`-i punem \n \ncurc`tur` pe cei care catalogheaz` un produs \n func]ie de grupul din care apar]ine. |n acest context, r`spunsul este simplu: suntem o revist` cu atitudine. Prima revist` de afaceri din România, caracterizat` prin curaj \n abordarea subiectelor. F`r` implicare politic`, echidistant`, cu focus pe analize de pia]` [i subiecte de ultim moment. Nu ne lupt`m \n declara]ii despre cifre de afaceri sau cu subiecte despre cei mai boga]i români, ci ne focus`m pe strategia [i viziunea oamenilor despre care scriem. Pe inova]ia care st` \n spatele unei achizi]ii sau fuziuni ori pe noile tendin]e care apar \n online, marketing sau management. {i scriem cel mai mult despre antreprenorii [i managerii care au curaj s`-[i pun` ideile \n practic`, pe oamenii cu atitudine care schimb` prin inova]ia din activitatea de zi cu zi fa]a afacerilor.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

1

sumar 05

Cum s` faci o ma[in` pe minut?

13

Cum faci un CEO

18

O lec]ie de seduc]ie financiar`

31 34

Branduri care fac istorie 300 de miliarde pe scara Richter

41 44 50 52 57

Cele mai vizionare 10 investi]ii Via]a tr`it` numai pe internet

66

Brandul, de la demografie la psihografie

Viitorul \ncepe azi

70

Restart la cre[teri salariale \n IT

72 73

Tezele de la Social Media Summit Ia[i

De la inova]ie la tendin]e Cât mai vând vedetele

60

Liviu Sfrija: Vreau dublarea cifrei de afaceri

62

Afacerile lui T`taru

76 80

Destina]ii de vacan]` O lume hibrid`, hibrid`, hibrid` Steaua Biz Radu Beligan

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media.

Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \n luna mai, la

AMSTERDAM

agend` Cum se face o ma[in` pe minut |n timp ce gigan]ii industriei auto se clatin`, produc]ia Dacia abia face fa]` cererii de pe pie]ele interna]ionale DE GABRIEL BĂ‚RLIG~ Uzina Dacia de la Mioveni a avut nevoie de numai 3 ani [i 5 luni pentru a produce un milion de ma[ini, al patrulea din istoria companiei. Povestea milioanelor de automobile produse la Pite[ti arat` cum investi]iile de 1,2 miliarde de euro f`cute aici de c`tre Renault de la preluarea companiei, \n 1999, au schimbat radical ritmul produc]iei.

Primul milion de ma[ini produse a fost atins \n 1985, la 17 ani de la inaugurarea fabricii, al doilea a venit \n 1998, iar al treilea a fost realizat dup` 9 ani.

Chiar [i a[a, ritmul de lucru actual de 65 de vehicule pe or` (adic` o ma[in` \n mai pu]in de un minut) face cu greu fa]` cererii de Logan, Sandero [i, mai nou, Duster, pe pie]ele interna]ionale. De altfel, modelul 4x4 de la Dacia, lansat \n martie 2010, a \nregistrat deja peste 100.000 de comenzi la nivel interna]ional. Iar Dacia cu num`rul 4.000.000 a fost exact un model Duster 4x4, versiunea vârf de gam`, LaurÊate, echipat cu motorul 1.5 dCI 110 CP. Dac` pe pia]a local` brandul Dacia Biz

5

AGEND~

{TIRI

\[i men]ine de ani buni domina]ia, de câ]iva ani clien]ii occidentali nu se mai satur` de modelele produse la Pite[ti. |n 2010, Dacia a ajuns a 16-a marc` auto la nivelul Europei Occidentale, urcând 4 locuri fa]` de anul precedent. Marca româneasc` e pe locul 4 la vânz`ri \n Fran]a, ]ara companiei-mam` Renault, cu peste 110.000 de ma[ini vândute. Rând pe rând, pie]ele din Fran]a, Germania, Italia, Spania au c`zut sub “vraja” abord`rii simple dar oneste a brandului românesc. Iar la finele lui 2012, Dacia va lua cu asalt pia]a britanic`, o veste bun` pentru James May, prezentatorul de la “Top Gear” fermecat de Sandero [i Duster \n timpul testelor f`cute la celebra emisiune auto britanic`.

De altfel, unii anali[ti economici spun c` orice cre[tere \nregistrat` de economia româneasc` \n 2011 va veni \n principal datorit` exporturilor de Dacia. Anul trecut, acestea au dep`[it cifra de 311.000 de unit`]i, dintre care 228.865 de ma[ini au fost \nmatriculate \n Europa Occidental`. Biz

Se dezghea]` pia]a?

Peste 80% din cifra total` de 200 de milioane de euro \nregistrat` anul trecut de Arctic a fost realizat` din exporturi. Cre[terea de datoreaz` \n principal faptului c` \n 2010 fabrica [i-a extins capacitatea de produc]ie cu 17% fa]` de anul anterior, pân` la 1,4 milioane de unit`]i, [i a f`cut angaj`ri, echipa Arctic num`rând \n prezent 2438 angaja]i. |n 2010, compania a \nregistrat o cre[tere a volumului de unit`]i exportate cu peste 18% fa]` de 2009, de la 835.000 la peste 986.000 unit`]i. Aparatele frigorifice produse la G`e[ti sunt vândute \n Turcia, Spania, Fran]a, Germania, Anglia, Polonia.

2010 a reprezentat pentru Arctic [i un an de cre[tere a cotei pe pia]a româneasc` pân` la 35,5%, devenind astfel lider pe trei categorii de electrocasnice mari: aparate frigorifice – 47%, ma[ini de sp`lat – 29%, aragazuri – 33%. Arctic este singura companie din cadrul grupului Arçelik care de]ine o linie de produc]ie a congelatoarelor orizontale.

Campioana unei mari... infla]ii România pare instalat` confortabil \n fotoliul de lider la infla]ie al Uniunii Europene. |n februarie, rata anualizat` a infla]iei a fost de 7,6%, \n timp ce la nivel comunitar infla]ia medie este de 2,8%, potrivit Eurostat. |n zona euro, infla]ia anualizat` a fost de 2,4% \n februarie, \n urcare de la 2,3% \n ianuarie. Rata lunar` a infla]iei \n România a fost \n februarie de 0,77%, ca urmare a scumpirii alimentelor. |n ianuarie, infla]ia anualizat` a fost de 6,99%, potrivit Institutului Na]ional de Statistic`.

Evolu]iile nedorite ale pre]urilor alimentelor [i petrolului pe pie]ele externe, dar [i ale pre]urilor administrate la nivel local, pot face 6

Biz

ca rata infla]iei din România s` ias` din ]inta de 2-4 procente [i s` se \ndep`rteze astfel de previziunile anun]ate de Banca Na]ional` a României. Anali[tii de la Raiffeisen Research

se a[teapt` ca rata anual` a infla]iei s` scad` semnificativ, de[i va r`mâne la un nivel ridicat comparativ atât cu celelalte ]`ri din Uniunea European`, cât [i cu ]inta b`ncii centrale.

Banca Na]ional` a României a majorat \n februarie prognoza de infla]ie pentru acest an de la 3,4% la 3,6% [i estimeaz` pentru sfâr[itul anului 2012 o rat` anual` de 3,2%.

Pentru 2011 [i 2012, banca central` a fixat ]inta de infla]ie la 3% plus/minus un punct procentual. Asocia]ia Anali[tilor FinanciarBancari din România (AAFBR) plaseaz` infla]ia la sfâr[it de an peste limita superioar` a intervalului ]intit de BNR, \ntr 4% [i 5,2%.

(Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

WUNDERMAN INTR~ PE ONLINE

Atena Chiper,

General Manager al DIGitalk, noua divizie a Wunderman, lansat` \n aprilie 2011 De ce lansa]i DIGitalk acum?

Acum, când toat` lumea se dezmetice[te din criz` [i dup` ce pia]a s-a “scuturat” pu]in [i sper`m c` au supravie]uit cei mai puternici, clien]ii \[i direc]ioneaz` bugetele c`tre metode mai ieftine [i mai m`surabile de comunicare. Pe de alt` parte, pentru echipa Wunderman, existen]a unei divizii de dezvoltare online “in house” era urm`torul pas, venit \n mod firesc \n urma câ[tig`rii unor conturi digitale precum Ford, Microsoft sau Autovit.ro.

Cum va fi organizat` noua divizie?

Va fi autonom` financiar, iar din punctul de vedere al clien]ilor va func]iona ca un furnizor de servicii de dezvoltare web pentru clien]ii actuali [i viitori ai Wunderman, \ns` va avea [i proprii clien]i, c`rora le vom furniza doar servicii de web development: web design [i programare. Primul client propriu al DI GItalk este o mic` agen]ie de crea]ie londonez`, Zone Design, pentru care oferim servicii de dezvoltare web.

Ce aduce]i nou pe acest segment?

Vom \ncerca s` acoperim cât mai multe tehnologii [i s` oferim produse “la mod`” cum ar fi aplica]ii de Facebook, aplica]ii iPhone, iPad, Android, integrare Facebook, Twitter, LinkedIn, dezvoltare de platforme e-commerce, dar [i site-uri de prezentare, suporturi pentru campanii de comunicare.

Foarte important` este [i componenta de strategie online de care se ocup` colega noastr`, Carmen Sterian, Head of Strategy la Wunderman. (Loredana S`ndulescu) 8

Biz

Când consumul bate confortul Imaginea conteaz`, dar buzunarul domin`. Românii \ncep s` pun` pe primul plan eficien]a atunci când vor s` cumpere o ma[in`. DE LOREDANA S~NDULESCU Numai 5% dintre români [i-au manifestat, \n 2010, inten]ia de a cump`ra un automobil pentru urm`toarele 6 luni, arat` GfK MotoBus, radiografia pie]ei auto realizat` de GfK România, pe baza datelor culese \n 2010. Procentul este comparabil cu cel \nregistrat \n 2009 – de 6% – dar \n sc`dere fa]` de 2008, când 9% declarau acela[i lucru. Anul trecut, procente mai mari pentru inten]ia de achizi]ionare se \nregistrau \n Oltenia (12%) [i \n rândul celor cu vârsta cuprins` \ntre 18 [i 25 ani (13%).

Cele mai importante criterii de alegere a unui automobil sunt consumul redus de combustibil (63%), marca (44%), pre]ul (44%), caracteristicile [i performan]a motorului (40%) [i confortul (36%). Din a doua jum`tate a lui 2009 se remarc` o cre[tere a importan]ei consumului de combustibil, care devanseaz` pre]ul. |n plus, 60% dintre preferin]ele românilor se \ndreapt` \n 2010 mai degrab` spre ma[ini second hand.

Peste trei sferturi dintre cei care au declarat \n 2010 c` inten]ioneaz` s` cumpere

un autovehicul aveau \n plan s` fac` plata cash, din resurse proprii. Se remarc` astfel o diferen]` fa]` de perioada 2008-2009, când num`rul românilor care preferau s` pl`teasc` cash pentru automobilul cump`rat era mai mic. Cre[terea gradului de nesiguran]`, sc`derea veniturilor stabile [i a disponibilit`]ii de a contracta un credit, precum [i accesul mai dificil la credite \n 2010 sunt câ]iva dintre factorii care explic` situa]ia actual`.

Studiul Motobus a analizat pentru prima dat` \n luna februarie 2011 [i obiceiurile de consum ale românilor privind asigur`rile auto. Astfel, numai 38% dintre români de]in o ma[in` proprietate personal`, [i dintre ace[tia 19% au asigurare CASCO. Chiar dac` primele cinci criterii \n alegerea asigur`torului pentru CASCO [i RCA sunt similare, numai 45% dintre posesorii de CASCO au men]ionat pre]ul drept criteriu luat \n calcul la alegerea asigur`torului, \n timp ce pentru RCA acest criteriu a fost men]ionat de 74% dintre cei care au \ncheiat o astfel de poli]` de asigurare. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Economia Asiei dup` dezastru Impactul cutremurului urmat de tsunami asupra economiei Japoniei ar putea atinge 235 de miliarde de dolari, iar reconstruc]ia ar putea dura cinci ani.

Un raport realizat de Banca Mondial` [i dat publicit`]ii c`tre finele lunii trecute arat` c`, potrivit estim`rilor guvernamentale [i ale exper]ilor din domeniul privat, costurile pentru refacerea economiei Japoniei ar putea oscila \ntre 122 [i 235 de miliarde de dolari, sau \ntre 2,5% [i 4% din Produsul Intern Brut al ]`rii. Tot raportul mai arat` c`, \n 1995, dup` cutremurul devastator din Kobe, statul nipon a cheltuit 100 de miliarde de dolari. Dac` pe atunci companiile de asigur`ri au scos din buzunare 733 de milioane de dolari, se estimeaz` c` \n prezent sumele ce vor fi alocate celor afecta]i de catastrof` ar putea atinge 33 de miliarde de dolari. Impactul 10

Biz

asupra estului Asiei se pare c` va fi cel mai resim]it \n domenii precum finan]e [i comer].

Dup` dezastrul de la Kobe, comer]ul nipon a \ncetinit numai pentru câteva trimestre [i, \n mai pu]in de un an, importurile [i-au revenit complet, iar exporturile au atins cota de 85% din nivelul \nregistrat \nainte de cutremur. Japonia este o surs` important` pentru investi]iile str`ine directe, iar \n acest moment “nu este cert cum va afecta investi]iile str`ine ale Japoniei, dar ar putea \ncetini investi]iile exterioare, ca urmare a procesului de reconstruc]ie \n care a intrat statul”, mai arat` raportul B`ncii Mondiale.

(Ovidiu Neagoe)

APEL LA FUZIUNE AT&T a anun]at c` va achizi]iona T-Mobile SUA de la Deutsche Telekom pentru 39 de miliarde de dolari, ceea ce va duce la na[terea celui mai mare operator de telefonie din SUA. Dac` tranzac]ia va fi aprobat` de autorit`]ile din domeniul concuren]ei, pe pia]a american` vor r`mâne trei companii de telefonie: AT&T, Verizon [i Sprint Nextel.

CUPOLA AURIE PRIME{TE ARGINTUL

LUPTA TABLETELOR SE |NCINGE

Re]eaua de restaurante de tip fast-food McDonald's nu mai este cea mai mare din lume. Primul loc apar]ine acum restaurantelor Subway, potrivit cotidianului rus “Pravda”. La finele anului trecut, Subway avea \n toat` lumea 33.749 de restaurante, \n timp ce McDonald's avea 32.737 de unit`]i.

Research In Motion a anun]at c` va scoate la vânzare mult-a[teptatele tablete BlackBerry PlayBook pe 19 aprilie, pentru un pre] minim de 499 de dolari.

Tableta, care va concura direct cu iPad de la Apple, va permite utilizatorilor s` foloseasc` aplica]iile \n timp ce ruleaz` un film highdefinition pe televizor, printr-un cablu HDMI.

AGEND~

CHINA D~ TONUL

RUPTUR~ ESTIC~?

China Telecom Corp., cel mai mare operator de telefonie din statul asiatic, a \nregistrat o cre[tere a profiturilor cu 42%, \n ultimul trimestru al anului trecut, pe baza cre[terii num`rului de utilizatori de telefoane mobile de tip smartphone din China.

Profiturile companiei, f`r` taxele de conexiune, au urmat un drum ascendent pân` la 408 milioane de dolari.

Pre[edintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat aspru pe mentorul s`u, premierul Vladimir Putin, pentru comentariile legate de interven]ia \mpotriva Libiei. Putin a criticat Consiliul de Securitate al Na]iunilor Unite, NATO [i pe liderul Libian Muammar al-Gaddafi, \n timpul unei vizite la o fabric` de armament din Votknisk.

INTERNA}IONAL

REPLICI LA NIVEL GLOBAL Bloomberg BusinessWeek scrie despre implica]iile dezastrului din Japonia.

Marile companii din lume au probleme cu furnizorii niponi. Boeing [i Ford Motor sisteaz` temporar produc]ia \n a[teptarea componentelor de la furnizorii japonezi.

ASEDIU |N LIBIA

STEVE JOBS |N BOXA ACUZA}ILOR

REVENIREA INDUSTRIEI NIPONE

Judec`torii unui tribunal federal din SUA l-au chemat pe Steve Jobs, cofondator al Apple, \n sala de judecat` \n cadrul unui proces \n care compania este acuzat` c` a de]inut monopol \n ceea ce prive[te copierea de muzic` [i playerele media digitale, prin intermediul iTunes. Procesul a fost intentat de compania RealNetworks.

Nissan Motor a anun]at recent repornirea produc]iei, dup` ce cinci din cele [ase uzine din Japonia [i-au sistat activitatea ca urmare a cutremurelor care au zdruncinat arhipelagul. |n paralel, produc`torii de automobile Honda [i Toyota au anun]at [i ei repornirea activit`]ilor \n fabrici.

Dup` debutul opera]iunii Odissey Down din Libia, cotidianul francez “Le Parisien” puncta c` num`rul [i intensitatea atacurilor au sc`zut. Jurnali[tii au analizat vizita lui Nicolas Sarkozy la baza aerian` Solenzara [i realizau filmul evenimentelor primelor trei zile ale r`zboiului din Libia.

Biz

11

CUM

Xerox. De atunci, Gabriel Pantelimon a de]inut o serie de func]ii importante \n companie, \n 2008 a fost numit Global Accounts Manager pentru Europa de Est, Turcia [i Israel, iar \n 2009 compania i-a \ncredin]at pozi]ia de director de marketing [i vânz`ri. Dar \n ce const` procesul de transformare a unui manager \n CEO? Executivul companiei Xerox recunoa[te c` parcursul profesional propriu, pân` \n fruntea subsidiarelor din România [i Republica Moldova, se datoreaz` unei combina]ii \ntre experien]`, \nv`]are continu` [i rezultate. Xerox a dep`[it criza, comparativ cu anul trecut rezultatele financiare sunt \n cre[tere, iar mandatul CEO-ului este unul de cre[tere. “|n func]ie de obiectivele avute \n vedere de c`tre o companie, recrutorul caut` un CEO care, la momentul ideal, s` mai fi trecut anterior printr-o experien]` similar`”, spune Mona Neagoe, partener la firma de executive search Pedersen & Partners. “|n contextul crizei economice, experien]a managementului din perioada de cre[tere s-a dovedit \n multe cazuri irelevant`, iar ceea ce a f`cut diferen]a a fost capacitatea de adaptare, viteza de reac]ie [i de a gândi diferit decât pân` \n criz`”, continu` Mona Neagoe.

se face un

De câte ori v-a]i gândit c` pre[edintele consiliului de administra]ie al companiei pentru care lucra]i st` prea pu]in la birou, comparativ cu salariul pe care \l ridic` lunar? Urm`torul gând a fost c` v-a]i descurca mai bine decât actualul CEO \n ceea ce prive[te gestionarea tuturor departamentelor din companie? Ei bine, jobul de CEO nu \nseamn` doar delegarea sarcinilor dificile c`tre subalterni [i \ncasarea de bonusuri grase, iar preg`tirea pentru acest post se face de-a lungul \ntregii cariere.

Anul 1995 \l prindea pe Gabriel Pantelimon, actualmente Country Manager la Xerox România [i Republica Moldova, ca proasp`t absolvent al Institutului Politehnic din Bucure[ti. Pe atunci, pasionat fiind de scrim`, cu dou` particip`ri active la Jocurile Olimpice de la Atlanta [i Barcelona, tân`rul a acceptat o burs` de studiu \n Marea Britanie, sponsorizat` de compania Xerox [i Federa]ia Român` de Scrim`. “Pentru mine a fost o garan]ie c` atunci când m` \ntorc, peste doi ani, le bat la u[` [i voi avea un loc de munc`, ceea ce nu era chiar a[a”, spune pentru revista Biz Gabriel Pantelimon. “Când m-am \ntors le-am b`tut la u[` [i compania mi-a dat un loc de munc` \n cadrul departamentului de vânz`ri”, continu` acesta despre primii pa[i f`cu]i \n cadrul companiei

CEO DE OVIDIU NEAGOE

FUNC}IE: Country General Manager Xerox Rom창nia [i Republica Moldova ANUL INTR~RII |N COMPANIE: 1997 ANUL NUMIRII CA CEO: 2010 CUM SE FACE UN CEO: Pentru a ajunge \ntr-o pozi]ie de director general trebuie s` performezi continuu. |n plus, rezultatele trebuie coroborate cu dorin]a [i capacitatea de \nv`]are continu`.

FOTO: VALI MIREA

Gabriel Pantelimon

MANAGEMENT

Politica de succesiune

Andrew Prelea

FUNC}IE: CEO [i ac]ionar la South Pacific ANUL INTR~RII |N COMPANIE: 2003 ANUL NUMIRII CA CEO: 2003 CUM SE FACE UN CEO: Un CEO se creeaz` pe baza

perseveren]ei [i a devotamentului \n ceea ce crede. Sunt cei dispu[i s` \[i asume riscuri calculate [i s` implementeze schimb`ri, dar mai ales s` \[i asume responsabilitatea pentru ac]iunile proprii.

14

Biz

Companiile multina]ionale \[i preg`tesc din timp alternative [i angaja]i de “back-up” pentru pozi]iile cheie. Motivul? |n cazul apari]iei unei crize, situa]ia se poate rezolva f`r` un impact mare asupra companiei. Politica de succesiune a companiilor are la baz` identificarea posibililor succesori [i preg`tirea acestora de-a lungul mai multor ani pentru pozi]ia de CEO. “Preg`tirea nu const` doar \n trimiterea la cursuri sau programe de formare dac` este cazul, ci mai ales la expunerea aceluia[i tip de informa]ii, evenimente [i decizii la care este expus ocupantul de drept”, spune Sorin Faur, director de resurse umane la BDO International, care coordoneaz` departamentele de HR din [apte state unde firma de consultan]` [i audit financiar are birouri. Se urm`re[te dezvoltarea competen]elor necesare postului, dar [i angrenarea poten]ialilor \nlocuitori \n mod concret \n activit`]ile pozi]iei respective deoarece la un anumit nivel nu competen]ele fac diferen]a, ci experien]a, oamenii [i rela]iile acumulate \n timp.

Majoritatea organiza]iilor beneficiaz` de programe de tip “talent management”, care au menirea s` formeze o pepinier` din care s` se dezvolte viitori lideri, dar cheia succesului nu este simpla nominalizare a acestora, ci intensitatea trainingului [i nivelul de expunere oferit talentelor.

Treapta urm`toare, adic` angaja]ii de tip “challengers” pentru rolurile de CEO, au la baz` aceea[i formare: au avansat pas cu pas [i \n paralel au asimilat cuno[tin]e pentru dezvoltarea abilit`]ilor diverse. Xerox beneficiaz` de un astfel de program de dezvoltare \n carier` pentru fiecare angajat. “Eu sunt una dintre dovezile vii ale acestui program”, spune CEO-ul Xerox.

Prima variant` luat` \n calcul de cele mai multe companii este promovarea intern` mai ales prin prisma experien]ei \n acel business, a tranzi]iei facile, a rutinei de comunicare deja existent` \ntre CEO [i restul organiza]iei. “Totu[i, o situa]ie diferit` apare atunci când nu exist` nimeni \n companie care s` fie la nivelul dorit, caz \n care de cele mai multe ori este o deficien]` a managerului direct care a de]inut anterior rolul”, arat` Mona Neagoe, de la Pedersen & Partners.

Un alt caz este acela \n care organiza]ia dore[te o schimbare de paradigm`, fie \n \ntreaga firm`, fie \ntr-o anumit` zon` func]ional`. Recrutarea unui manager din afara companiei este cea mai eficient` metod` de a chestiona situa]ia existent` [i de a aduce solu]ii. De cele mai multe ori, aceast` decizie antreneaz` schimb`ri \n cascad` \n josul

www.dpd.ro

We’ve got the world covered.

Peste 230 de ţări în 5 continente indiferent de piaţa ce se vrea cucerită de produsele tale, cu DPD beneficiezi de una dintre cele mai performante reţele de expediere din lume. Parteneri locali eficienţi oferă servicii flexibile care asigură transport profesionist de colete, timpi de livrare rapizi şi suport de încredere. DPD te va ajuta să îţi optimizezi procesele operaţionale internaţionale, îmbunătăţind astfel relaţiile cu partenerii inclusiv pe cele de mâine.

DPD Romånia Str. Tama[i, nr.20, Parc Logistic Rombiz, cl`direa 4A, Buftea, 070000, Ilfov Tel. +40 21 250 9360 / +40 72 PEGASUS / +40 74 PEGASUS E-Mail: client!dpd.ro ; comenzi!dpd.ro

In time with business.

MANAGEMENT

piramidei, transferuri \ntre linii func]ionale sau chiar \nlocuirea unor \ntregi echipe.

La polul opus, \n cazul unei companii de tip start-up, experien]a \n cre[terea [i dezvoltarea firmei este un plus care, coroborat cu un set de abilit`]i [i cuno[tin]e, poate reprezenta asul din mânec`. Re]eta a fost aplicat` de Andrew Prelea, CEO la dezvoltatorul imobiliar South Pacific. “Am fost unul dintre partenerii care au contribuit la fondarea afacerii, iar numirea mea \n func]ia de CEO a stat la baza cuno[tin]elor despre industrie, mai aprofundate decât ale celorlal]i parteneri”, spune Andrew Prelea pentru Biz. “Cei mai buni pre[edin]i ai consiliilor de administra]ie sunt aceia care pot prelua o afacere bun`, pe care o pot transforma \ntr-una performant` prin schimbarea direc]iei f`r` ezitare, atunci când pia]a cere aceasta”, continu` CEO-ul South Pacific.

Provoc`ri la nivel \nalt

Cea mai mare provocare pentru un pre[edinte al consiliului de administra]ie este diferen]ierea priorit`]ilor pentru afacere, iar dac` macromanagementul este cheia succesului, nu poate fi neglijat nici micromanagementul, astfel c` selec]ionarea atent` a echipei de care se \nconjoar` un CEO este fundamental` pentru reu[ita acestuia. “Principalul obstacol \n România ca [i CEO este g`sirea oamenilor capabili din senior management, care s` fie dispu[i s` \[i asume responsabilitatea pentru propriile ac]iuni”, spune Andrew Prelea.

Cererea de top [i middle management a evoluat pozitiv fa]` de anul trecut \n industrii precum IT&C, farma [i FMCG. O mare parte din schimb`ri sunt cele provenite din desf`[urarea normal` a businessului: \nlocuiri necesare \n urma unor avans`ri \n pozi]ii locale sau regionale sau chiar plec`ri din companie. Mai evidente totu[i comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut sunt schimb`rile cauzate de regândirea afacerii, din nevoia de a dep`[i stadiul de supravie]uire [i de a genera cre[teri. Este de a[teptat ca semnalul \ncetinirii crizei [i dinamica crescut` pe pia]a for]ei de munc` s` antreneze un val de migr`ri al angaja]ilor valoro[i c`tre al]i angajatori. “Ca urmare a recesiunii s-au produs atât efecte pozitive cât [i negative”, spune Ema Grigore, director general la New Elite Consulting, firm` care ofer` servicii integrate de resurse umane [i programe de training. “Efectele negative vizeaz` \nc`rcarea excesiv` cu sarcini extrem de neomogene a CEO-ului, implicarea 16

Biz

mai accentuat` \n conducerea opera]ional` ca urmare a presiunii pe rezultate [i, din aceste motive, reducerea timpului [i a bugetelor de training [i coaching”, mai spune Ema Grigore.

Dintre aspectele pozitive, directorul general al New Elite Consulting aminte[te de schimbarea profilului de competen]e din mai multe companii pentru top management [i conducerea opera]ional`, iar accentul este pus preponderent pe rezultate, astfel \ncât managementul performan]ei a câ[tigat mai mult teren.

Schimbarea interioar`

Fie c` este promovat din interior [i continu` politicile [i strategiile predecesorului, fie c` este “furat” de la alt` companie [i e un reformator, noul CEO va trece printr-un proces de transformare interioar`. Noua func]ie reclam` \n cel mai \nalt grad viziune, deoarece un CEO dispune de autoritatea formal` de a implementa orice decizii sunt necesare pentru asigurarea profiturilor targetate ale companiei. Viziunea este sinonim` cu direc]ia cea mai bun` pentru compania pe care o conduce. Noua func]ie \nseamn` inspira]ie [i capacitatea de a contesta un statu quo chiar [i atunci când este func]ional, deoarece un CEO trebuie s` preg`teasc` organiza]ia pentru viitor, asigurând profitul pentru prezent. “O companie care nu se preg`te[te pentru viitor prin schimbare continu` nu poate supravie]ui chiar dac` r`spunde perfect nevoilor prezentului”, spune Sorin Faur. “Un CEO este \n primul rând un strateg”, continu` directorul de resurse umane al BDO International. |n plus, func]ia de CEO \nseamn` capacitatea de asumare a riscurilor ce pot compromite propriul viitor profesional, dar mai ales pe cel al organiza]iei. Prin deciziile luate, un pre[edinte de consiliu de administra]ie poate produce prejudicii de imagine sau de strategie greu sau foarte scump de corectat [i, nu \n ultimul rând, este primul schimbat \n cazul unor evenimente negative, chiar dac` nu are neap`rat o vin` direct` \n situa]ia dat`. “|n concluzie, procesul devenirii unui CEO este lung [i complex, \ncepe \n cariera timpurie a acelor oameni care \n general sunt mai competitivi [i \[i doresc s` fie mereu primii, continu` cu preg`tire profesional` [i acumulare de experien]` managerial`, pentru ca apoi s` se des`vâr[easc` \n transformarea interioar` adus` de managementul strategic [i leadership”, conchide Sorin Faur, director de HR la BDO International. Biz

O LEC}IE DE

SEDUC}IE FINANCIAR~

C창nd dragostea se consum`, r`m창n ne\ncrederea, repro[urile [i o stare general` de disconfort. A[a a ajuns s` fie [i pentru unul dintre cele mai \ncercate cupluri, format din banc` [i clientul ei.

Ne\ncrederea se manifest` din plin, iar motivul este simplu: tratamentul neadecvat [i lipsa de transparen]` \n rela]ie DE ALEXANDRU ARDELEAN

B B~NCI

B`ncile au fost cel mai afectate de ne\ncredere \n \ntreaga lume, \n actuala criz` [i mai ales \n ]`rile care au avut cel mai mult de suferit. Sistemele implementate de guverne pentru a salva institu]ii financiare, fiindc` altfel ar fi rezultat un haos generalizat \n economie, nu au f`cut decât s` contribuie [i mai mult la percep]ia negativ` exprimat` de clien]i. Mai mult, au ap`rut tot felul de [tiri, care pân` \n acel moment fuseser` trecute cu vederea, legate de bonusurile bancherilor [i de modul \n care ace[tia \n]elegeau s` \[i acorde retribu]iile pentru aportul adus.

Rela]ia client – banc` a intrat \ntr-o nou` er`, pentru c` este una de “iubire/ur`”: nu putem tr`i f`r` b`nci, dar [tim c` lucrurile \ntre noi “scâr]âie”, fiind de fapt o c`s`torie de convenien]`.

Dar nu mai putem exista unii f`r` al]ii. |n România, situa]ia nu a fost atât de neagr` ca \n alte p`r]i, din dou` motive: politicile extrem de restrictive ale B`ncii Na]ionale [i un anumit grad de nedezvoltare a instrumentelor financiare exotice. Astfel, nu a existat la noi o criz` financiar` \n adev`ratul sens al cuvântului, la fel ca \n alte ]`ri din lume.

Evident, sistemul a fost afectat, pentru c` erau afectate institu]iile mam`, dar \ntr-un mod total diferit. Da, au sc`zut profiturile [i cifrele de afaceri, da, au

20

Biz

fost restructurate re]elele de sucursale [i strategiile gândite \n plin` perioad` de boom, da, lucrurile au \nceput s` fie altfel, dar sistemul a rezistat [i d` semne u[oare de revenire. Din p`cate, ne\ncrederea a ap`rut [i la nivelul clientului român, care s-a trezit \ntr-o nou` paradigm` economic`. Au ap`rut problemele generate de aplicarea vestitei de-acum Ordonan]e de Urgen]` 50/2010, care au generat o serie \ntreag` de nemul]umiri ale clien]ilor legate de sistemul bancar.

Un studiu recent al Institutului Român pentru Evaluare [i Strategie (IRES) legat de percep]ia clien]ilor cu privire la experien]a lor cu pia]a bancar` arat` c` doar 3% dintre utilizatorii de servicii bancare din mediul urban au foarte mult` \ncredere \n b`nci \n general, \n timp ce 41% au mult` \ncredere, 40%

47% DINTRE ROMÂNI SPUN C~ |NCREDEREA PE CARE O INSPIR~ BANCA ESTE CEEA CE CONTEAZ~ CEL MAI MULT PENTRU EI, |N TIMP CE PENTRU 33% AMABILITATEA {I DISPONIBILITATEA PERSONALULUI SUNT PUNCTELE FORTE |N ALEGEREA INSTITU}IEI B~NCII. 31% DINTRE OAMENI ALEG O BANC~ |N FUNC}IE DE COMISIOANELE APLICATE. SURS~: IRES

pu]in`, iar 13% foarte pu]in` \ncredere.

Procentele sunt apropiate, \ns` per total balan]a \nclin` c`tre cei care nu au \ncredere \n b`nci. Pe de alt` parte, 65% dintre românii care utilizeaz` servicii bancare au un cont curent (inclusiv card de salariu), 35% au un card de credit, 22% au un cont de economii, \n timp ce 16% au luat un credit pentru nevoi personale. Ceea ce denot` lunga rela]ie \ntre cele dou` entit`]i \n ciuda dificult`]ilor dintre parteneri.

Un alt am`nunt esen]ial este, conform studiului, procesul de alegere a b`ncii de c`tre o persoan`, determinat mai degrab` de factori perceptuali de tipul \ncredere sau amabilitate [i \ntr-o propor]ie mai sc`zut` de oferta efectiv` a

b`ncii. {i pentru c` vorbeam de c`s`toria de convenien]`, \n mod paradoxal, potrivit studiului, cu toate c` se declar` mul]umi]i per total de serviciile bancare, dar [i de aspecte mai specifice ale colabor`rii cu b`ncile, oamenii tind s` men]in` o distan]` fa]` de aceste institu]ii [i recepteaz` serviciile lor ca fiind doar \n favoarea b`ncilor nu [i a clien]ilor. Dintre b`ncile prezente pe pia]a din România, BCR se bucur` de cea mai ridicat` notorietate (top of mind) – 34%. Aceasta este urmat` de BRD, men]ionat` de 18% dintre responden]i, Banca Transilvania – 13%, Raiffeisen Bank – 11%, Bancpost – 5% [i ING – 5%.

Restul b`ncilor au fost men]ionate de sub 5% dintre responden]i.

TABLOUL DE BORD

L

a nivel mondial, sistemele bancare s-au comportat diferit \n func]ie de regiunile unde institu]iile financiare sunt active.

“Dac` \n Statele Unite [i Europa s-a constatat o revenire economic` lent` al`turi de restructurarea sistemelor financiare, \n pie]ele emergente (\n special din Asia [i America Latin`) dinamica economic` s-a men]inut, iar sistemele bancare au urm`rit aceste evolu]ii, inclusiv printr-o expansiune sus]inut` a credit`rii”, spune Lucian Anghel, economistul-[ef al BCR. Acesta adaug` c`, pentru România [i pentru sistemul bancar local, sunt relevante evolu]iile \nregistrate la nivel regional, având \n vedere structura de ac]ionariat dominat de institu]ii financiare europene.

Sistemul bancar local [i-a men]inut capitalizarea [i lichiditatea la niveluri excelente, \nregistrând totu[i o sc`dere marcant` a profitabilit`]ii din cauza deterior`rii portofoliilor de credite [i, \n consecin]`, a cre[terii provizioanelor de risc. “Per ansamblul sistemului, volumul total al depozitelor (+5%) [i al creditelor (+4,5%) a fost \n u[oar` cre[tere \n 2010, evolu]ie care se va men]ine cel mai probabil [i \n 2011”, afirm` Lucian Anghel.

B~NCI

Ceea ce trebuie s` re]inem este c` sistemul bancar local urm`re[te revenirea lent` a economiei, iar câteva tendin]e distincte vor marca aceast` evolu]ie. |n primul rând, pe segmentul consumatorilor individuali, cererea de creditare se va men]ine la niveluri sc`zute, marcat` de preferin]a pentru \mprumuturi de consum de valoare mic`, descoperit de cont [i carduri de credit. |n al doilea rând, oficialul BCR spune c`, pe segmentul companiilor mici [i mijlocii, \n special \n domeniile rezistente la criz`, se va \nregistra o revigorare a credit`rii pe termen scurt pentru finan]area nevoilor de lucru curente. |n domeniul companiilor mari [i al autorit`]ilor publice, creditarea va fi sus]inut` de revenirea exporturilor, de nevoile de cofinan]are pentru proiecte cu finan]are european` [i investi]iile preconizate \n infrastructur`. Astfel c` b`ncile vor pune din ce \n ce mai mult accent pe fluxul de numerar ca baz` a unor structuri de creditare sustenabile \n detrimentul credit`rii pe baza garan]iilor (imobiliare). |n condi]iile date, competi]ia pentru clien]i buni va fi acerb` \ntre juc`torii din pia]`, \n special \n ceea ce prive[te consolidarea rela]iilor bancare [i atragerea de noi clien]i eligibili, precizeaz` Lucian Anghel.

Acesta este tabloul de bord al situa]iei din domeniul bancar \n momentul de fa]`. |n afar` de lupta pentru câ[tigarea clien]ilor buni [i a celor eligibili, vom mai asista la o transformare sau la o regândire a ceea ce se \ntâmpl` cu b`ncile \n acest moment. Toate institu]iile financiare refac strategiile pentru acest an, având \n vedere c` orice prognoz` [tiut` nu mai este valabil`, date fiind situa]iile excep]ionale cu care ne confrunt`m \n diferite col]uri de pe glob. Ceea ce este cert \n noua strategie e c` singura cunoscut`, [i aici intervine transformarea, este recâ[tigarea \ncrederii clien]ilor. Aici va sta arta atragerii de noi poten]iali parteneri, având \n vedere c` \ncrederea este \ntr-o curb` descendent`.

SOLU}IA ANETA BOGDAN Nu exist` o re]et` miraculoas` de refacere a imaginii b`ncilor pe pia]a româneasc` sau aiurea. Cine crede c` exist` nu prea [tie lucruri despre brandingul serviciilor bancare. Ceea ce [tim cu to]ii este simplu [i clar: consumatorii români a[teapt` altceva decât campanii de advertising de la bancherii lor! Consumatorii – fie companii, fie persoane individuale – sunt sup`ra]i pe bancherii lor nu fiindc` recesiunea mondial` a fost generat` de neaten]ia sau l`comia acestora (\n România nu au fost astfel de b`nci), ci din cauza lipsei de empatie pe care ace[tia continu` s` o manifeste fa]` de nevoile [i a[tept`rilor reale. Postcriza ne aduce un profil [i un comportament schimbat de consumator, banii (cinsti]i) se vor câ[tiga mai greu, cu un efort mai mare, [i orice form` de investi]ie, \mprumut sau de economisire printr-o banc` va avea nevoie de mai mult` aten]ie, anduran]` [i consiliere din partea b`ncii. Recomand oric`rui CEO de banc` \n acest moment s` se concentreze obsesiv pe CALITATEA rela]ion`rii cu consumatorii existen]i, [i mai pu]in pe promisiuni umflate prin advertising. Iar ca s` fac` acest lucru, trebuie s` investeasc` cu \ncredere \n sesiuni de brand engagement pentru schimbarea comportamentului [i atitudinii angajatului bancar [i \n simplificarea modelelor de business. Cei care vor reu[i s` implementeze o schimbare \n interiorul b`ncii, aceia vor câ[tiga mai \ntâi “share of heart” [i apoi “share of market”. Evident c` nu e u[or deloc, cere timp [i efort personal, dar eu v`d deja câ]iva juc`tori \n pia]a româneasc` de banking care au \nceput s` fac` acest lucru, adic` s` rela]ioneze cu clien]ii lor, s` comunice cu ace[tia, s` fie de ajutor, s` consilieze, s` ajute [i pariez pe ace[tia.

ANETA BOGDAN, Managing Partner, Brandient, Consultant pentru RBS România, Piraeus Bank România, CEC Bank, NexteBank [i BRD Société Générale

|NTRE DRAGOSTE {I INTERES

U

n prim efect al transform`rilor prin care trece sistemul, [i care are la baz` \ntr-un final rec`p`tarea reputa]iei [i recâ[tigarea \ncrederii, a fost adoptarea unor m`suri extraordinare de pruden]ialitate financiar`, la nivel

european [i nu numai. Dup` declan[area crizei \n 2007, prioritatea principal` a autorit`]ilor de reglementare \n domeniul bancar a devenit stabilizarea financiar`, pentru a se evita alte situa]ii asem`n`toare pe viitor. S-au pus bazele acordului Basel III, care va \ncerca s` limiteze efectul de pârghie la nivelul bilan]ului b`ncilor [i s` asigure acoperirea proactiv` a riscurilor asumate de b`nci. Foarte Biz

21

B~NCI

SOLU}IA BOGDAN NAUMOVICI Solu]iile pe care ar trebui s` le aplice b`ncile pentru a-[i reface imaginea cred c` vin mai degrab` din “produs”, decât exclusiv din comunicare. B`ncile au suferit lovituri, este adev`rat, dar pe cele mai multe pare c` [i le-au aplicat singure, t`ind creditele, nemic[orând dobânzile, comportându-se [i \n comunicarea din ultimii doi ani de parc` nu s-ar fi \ntâmplat nimic. Cred c` cea mai câ[tigat` banc` ar fi cea care ar admite criza financiar`, care [i-ar asuma partea de vin`, atâta câta e, dar care ar veni [i cu solu]ii la problemele reale ale clien]ilor, fie ei retail sau corporate. Iar imaginea, comunicarea, nu ar trebui decât s` fie corect` [i cinstit`. B`ncile ar trebui s` r`spund` nemul]umirilor venite din partea clien]ilor cu curaj, cu demnitate, cu respect. Chiar [i când o banc` d` credite, banii pe care \i d` cu \mprumut vin de la al]i clien]i care au ales s` investeasc` banca respectiv` cu \ncrederea lor. B`ncile ar trebui s` \[i \nsu[easc` ideea c` ele tr`iesc din banii clien]ilor [i nu invers. Cam ca [i func]ionarii publici sau politicienii. Nu cred c` s-a schimbat nimic fundamental \n rela]ia dintre client [i banc` \n urma crizei. O vreme, clien]ii \[i vor ur\ b`ncile, apoi vor uita, vor avea din nou nevoie de bani [i se vor \ntoarce s` cioc`neasc` la aceea[i u[`, f`r` s`-[i mai aminteasc` spaima anilor 2009 - 2011. Ideea lui Cantona, ca to]i oamenii s` \[i retrag` banii din b`nci deodat`, nu a r`mas decât atât, o idee. |n viitorul foarte apropiat, toate b`ncile vor \ncerca s` \[i atrag` din pia]` creditele cele mai bune. De la cei mai buni platnici, sau cu cele mai bune garan]ii. De aici [i explozia de oferte de refinan]are din ultima vreme. Apoi, dac` lucrurile se stabilizeaz`, vom vedea ghioceii creditelor sco]ând din nou capul la lumin`. Dup` care, probabil, ciclul de [apte ani \[i va relua ascensiunea c`tre urm`toarea depresie.

BOGDAN NAUMOVICI, Creative Director, 23 Communication Ideas Consultant pentru UniCredit }iriac Bank

important` este adoptarea unui set comparabil de m`suri pe toate pie]ele bancare importante, pentru a nu deregla func]ionarea sistemului financiar interna]ional [i a nu \ncuraja situa]iile de hazard moral.

P`rerile bancherilor legate de aceste m`suri sunt pozitive. Un nou model de gestionare a riscurilor bancare este 22

Biz

binevenit. “Credem c` accentul pus de acordurile Basel pe norme generale \n detrimentul regulilor cu arie de acoperire redus` este benefic”, afirm` Kyriakos Xydis, vicepre[edinte executiv distribu]ie retail \n cadrul Bancpost. |n ceea ce prive[te eforturile de transparentizare [i simplificare a serviciilor bancare, acestea sunt

binevenite atât pentru consumatorii care vor beneficia de condi]ii mai favorabile, cât [i pentru institu]iile bancare care vor trebui s` devin` mai eficiente [i mai inovatoare. |n ceea ce prive[te cealalt` tem` major` a industriei, suprataxarea institu]iilor financiare, aceasta are toate premisele unor efecte adverse, nu doar asupra sistemului bancar, ci [i asupra economiei per ansamblu, care are nevoie de finan]are pentru a recupera decalajele de dezvoltare. PIB/capita \n România este de 41% din media zonei euro, \n Cehia este la 74%.

De aceea, o astfel de tax` impus` institu]iilor bancare din România, unde b`ncile au sprijinit statul [i au men]inut expunerile pe \ntreg parcursul crizei economice, ar reduce capacitatea acestora de finan]are, printre altele chiar pentru acoperirea deficitului fiscal sau pentru investi]iile publice \n infrastructur`. Economistul-[ef al BCR puncteaz` de altfel faptul c` nu trebuie uitat aspectul legat de cre[terea impozit`rii, care nu este niciodat` un substitut pentru lipsa reformei sectorului public.

Peste toate aceste reforme care preg`tesc o a[ezare pe fundamente mult mai solide a sistemului bancar, actorii se \ntorc c`tre public [i \ncearc` s` \i reintre \n gra]ii, având \n vedere rela]ia lor tumultuoas`. Rec`p`tarea \ncrederii vine \ntr-un moment propice, chiar dac` auspiciile generale nu sunt tocmai favorabile, având \n vedere c` \n ultimii doi ani toat` lumea a fost martora unei rea[ez`ri emo]ionale, sociale [i economice. Nu doar economiile per ansamblu ori companiile, dar [i oamenii au trebuit s` se adapteze la un nivel diferit al cheltuielilor, iar valorile sociale s-au schimbat semnificativ.

Consumatorii au devenit mult mai preten]io[i [i solicitan]i, iar b`ncile au trebuit s` se adapteze \n termeni de capabilit`]i de vânz`ri, consiliere, evaluare a riscului [i mai ales empatie fa]` de clien]i, dup` cum afirm` Oana Petrescu, vicepre[edinte retail la BCR. Aceasta remarc` faptul c`, \n plus fa]` de un nou comportament al

B~NCI

consumatorilor, sc`derea marjelor de profit, un cadru regulator mai strict [i presiunea costurilor, intervine o schimbare radical` a serviciilor bancare.

Aici intervine de fapt re]eta fericirii viitoare a rela]iei banc`-client: transformarea este o oportunitate fantastic` pentru institu]iile bancare.

B`ncile care vor s` se pozi]ioneze \n prima linie a op]iunilor consumatorilor vor trebui s` dezvolte [i s` ofere acestora un model de servire care s` determine nu doar costuri sc`zute de atragere a clien]ilor, ci [i un grad ridicat de loialitate din partea lor. “B`ncile trebuie s` \[i cunoasc` clien]ii mai bine, s` \[i \mbun`t`]easc` vânz`rile [i serviciile. |n BCR, rezultatele acestui proces sunt vizibile de la an la an: produsele noastre au devenit mai competitive, ofertele pentru clien]i mai specifice, iar servirea acestora mai profesionist`”, mai spune Oana Petrescu.

“AVEM UN DEFICIT ECONOMIC MARE {I TREBUIE S~ CONTINU~M S~ EXPORT~M. SUNT NECESARE INVESTI}II PENTRU A CRE{TE PRODUCTIVITATEA, IAR PENTRU ASTA TREBUIE S~ ATRAGEM CAPITALURI STR~INE. TREBUIE F~CUTE DOU~ LUCRURI: S~ REDUCEM PERCEP}IA DE RISC {I S~ PROMOV~M IDEEA C~ |N ROMÂNIA SE POT CÂ{TIGA BANI.” STEVEN VAN GRONINGEN, PRE{EDINTE RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA

Bancherii nu mai privesc cu scepticism dolean]ele sau nemul]umirile clien]ilor, acestea reprezentând pentru ei o man` cereasc`, un r`spuns la cum v`d ei produsele, serviciile [i rela]ia cu banca.

Kyriakos Xydis de la Bancpost spune c` a ajuns s` considere reclama]iile ca pe un

fel de cadou. Acestea reprezint` pentru el [i echipa lui o oportunitate de a deveni mai buni [i de a se apropia [i mai mult de clien]ii lor. Ei sunt con[tien]i de faptul c`, atunci când oferi servicii, pot ap`rea [i gre[eli [i, dat` fiind natura uman`, ele sunt inevitabile.

De fapt, criza a fost un punct de cotitur`, care a determinat o rea[ezare la orice nivel. Acum clien]ii sunt mult mai dispu[i s` atrag` aten]ia asupra a ceea ce \i nemul]ume[te, s` \[i exprime p`rerea, indiferent c` este pozitiv` sau negativ`, sau s` faulteze atunci când este cazul. De aici, schimb`rile de atitudine la nivelul b`ncilor. Chiar dac` nu sunt \nc` percepute \n mas` sau la nivel generalizat, ele se \ntâmpl`.

Pe de alt` parte, nu \ntotdeauna oamenii ajung s` intre direct \n leg`tur` cu banca pentru a-[i exprima nemul]umirile, ci mai degrab`, \n stilul românesc, prefer` s` critice “pe la

Biz

23

B~NCI

SOLU}IA IULIAN P~DURARIU Evolu]ia b`ncilor \n perioada crizei 2008 - 2010 a confirmat atât puterea leadershipului, cât [i puterea specializ`rii. Aceste dou` categorii sunt singurele care au de suferit cel mai pu]in atunci când vine refluxul. |n perioadele de cre[tere, haiducia e (sau era) \n floare \n orice domeniu, nu doar \n cel bancar. Fluxul te face s` crezi c` “e[ti pe val”, iar nevoia de a avea o strategie clar` de business nici m`car nu exist` \n min]ile avide dup` “vânz`ri \n cre[tere” ale celor mai mul]i CEO. Specific vorbind de pia]a bancar`, aceasta a fost una a haiduciei \n perioada de boom economic. Echilibrarea cererii [i a ofertei unui popor ce s-a uitat cu jind la Occident timp de zeci de ani a venit printr-un exagerat apetit pentru credit, automat acest lucru generând cele peste 40 de licen]e bancare emise de Banca Na]ional`. |ntr-o analiz` a sectorului bancar pe ultimii trei ani, am avut ocazia s` remarc faptul c`, dintre cele peste 40 de licen]e de b`nci, primele 10 b`nci acoper` peste 80% din pia]` [i cele mai importante cinci b`nci acoper` peste jum`tate din pia]`. Singurul r`spuns cinstit la \ntrebarea “{i atunci de ce ne-au trebuit peste 40 de b`nci \n România?” cred c` st` \n elementul “l`comie” al naturii umane. |n analiza f`cut` sectorului bancar, primele dou` b`nci din sistem, BCR [i BRD, au \nregistrat o evolu]ie relativ constant`, cu cote de pia]` constante.

Evolu]iile POZITIVE au venit din zona celor care \nc` dinainte de criz` au abordat pia]a cu respect fa]` de strategia de business \n primul rând.

Alpha Bank, Banca Transilvania, UniCredit [i Garanti. Specializarea a f`cut ca aceste patru b`nci dintr-un total de 40 s` aib` cote de pia]` \n cre[tere! Marii perdan]i ai plutonului sunt CEC-ul, care, administrat de stat, urc` [i coboar` \n func]ie de campaniile electorale (de la 4,3% la 6,3% [i \napoi), Volksbank [i Bancpost care cu toat` experien]a austriac` sau greceasc`, nu au \n]eles c` pre]ul mic nu are picioare lungi. Repet, solu]ia competi]iei aprige este simplificarea modelului de business, anume specializarea. Problema este c` l`comia nu merge mân` \n mân` cu sacrificiul necesar specializ`rii. Alpha Bank sau Banca Transilvania s-au mul]umit cu sectorul profesiilor liberale sau al micilor \ntreprinz`tori.

Garanti s-a mul]umit cu cardurile bancare, iar Citi Bank cu p`tura upscale a societ`]ii române[ti. Aceste sacrificii ale strategiei ini]iale au dat acestor b`nci r`spunsuri la \ntreb`ri precum ce produse lans`m, la ce pre] [i cum anume ajung ele a fi cump`rate. Iar pe termen lung, rezultatele \nseamn` cre[teri constante ale cotelor de pia]`, chiar [i \n ultimii doi ani. Simplu.

IULIAN P~DURARIU, Managing Partner, Marks A lucrat pentru Banca Transilvania [i Moldova Agroindbank

24

Biz

col]uri”. Xyadis spune c` la Bancpost se prime[te un num`r relativ mic de reclama]ii raportat la dimensiunea institu]iei [i a activit`]ii b`ncii. Oficialul a precizat c` astfel ar putea s` se spun` c` românii nu sunt dispu[i s`-[i piard` timpul f`când reclama]ii, deci din acest motiv num`rul de reclama]ii ar fi atât de redus. Oricum ar fi, indiferent de num`rul sesiz`rilor, reprezentantul Bancpost spune c` trebuie s` recunoasc` cât de important este s` r`spunzi \n mod corect [i eficient la dezam`girea semnalat` de clien]ii b`ncii. Din aceast` perspectiv` a fost creat` direc]ia Servicii Clien]i, care s` identifice [i s` \mbun`t`]easc` zonele problematice [i s` propun` solu]ii pentru \mbun`t`]irea calit`]ii produselor [i serviciilor b`ncii, pentru ca \n final clientului s` i se asigure un serviciu corect, pe baze de \ncredere.

DRAGOSTEA CU DOVEZI SE }INE

T

erapia de cuplu a \nceput. Dup` acuza]iile reciproce [i de o parte [i de alta, au fost identificate cauzele, iar acum se iau m`surile necesare ca ordinea [i dragostea s` reapar` \n cuplu. {i, dac` nu va fi dragoste, m`car ceva apropiere s` existe. Fiecare banc` a \n]eles c` nu mai poate func]iona la fel ca \nainte f`r` s` r`spund` cu prec`dere la nevoile partenerului. {i de data aceasta nu mai este doar o m`sur` care d` bine \n exprimarea general`, ci este realitatea.

“Criza a f`cut ca b`ncile, \n general vorbind, s` fie mai atente la nevoile clien]ilor lor. S-a reconfirmat faptul c` \ncrederea este cel mai important capital pe care b`ncile \l pot avea, iar \ncrederea nu poate exista \n afara unei rela]ii corecte [i transparente cu clien]ii”, puncteaz` Guy Poupet, pre[edinte – director general al BRD-Groupe Société Générale. Acesta mai spune c`, la nivelul b`ncii pe care o conduce, s-a pus accentul pe dialog permanent cu clien]ii. |n plus, banca a

FACEBOOK PENTRU COMPANII UN GHID COMPLET MARCA BIZ NU RATA NUM~RUL DIN 18.04

B~NCI

OPTIMISM FINANCIAR PIB-ul Romaniei va cre[te \n 2011, marcând prima cre[tere economic` de la \nceputul crizei. “|n ECE, economia României a fost \n mod evident una dintre cele mai afectate de criza economic` global`. Cu toate acestea, declinul PIB-ului României pare s` fi atins punctul maxim \n 2010, când a sc`zut cu 1,3 procente”, spune Peter Brezinschek, analist \n cadrul Raiffeisen Research. Brezinschek apreciaz` c`, \n 2011, activitatea economic` a ]`rii va cunoa[te o revenire treptat`, \n principal datorit` cre[terii cererii externe care va conduce la exporturi mai mari [i la o cre[tere de 1,5% a PIB-ului. |n anii urm`tori ratele de cre[tere ale PIB-ului vor fi mai mici decât \n perioada 2000 - 2008, deoarece fluxurile de capital str`in vor fi la un nivel mai sc`zut.

\ncercat s` fie cât mai transparent` [i astfel explic` oficialul de ce nu s-au confruntat niciodat` cu manifest`ri colective de nemul]umire organizate.

Filosofia b`ncii se bazeaz`, \n afar` de dialog [i transparen]`, [i pe c`utarea unor solu]ii personalizate [i aceasta este linia pe care va merge [i de acum \nainte. O alt` schimbare care a intervenit \n comportamentul clien]ilor [i la care trebuie g`site m`surile de r`spuns adecvate este c`, \n acest moment, clien]ii persoane fizice au devenit mai ra]ionali [i din ce \n ce mai dornici s`-[i aloce timp pentru a \n]elege toate fa]etele [i implica]iile unui produs/serviciu bancar. La aceasta se poate ad`uga [i transparen]a extins`, impus` prin OUG 50 [i Legea 288 de aplicare a ordonan]ei, deci putem spune c` exist` toate elementele [i premisele necesare pentru asigurarea unei leg`turi mai strânse cu clien]ii, dup` cum afirm` [i reprezentantul Bancpost.

M`surile luate de banc` la nivelul \ntregii organiza]ii [i, mai concret, \n cadrul sectorului Distribu]ie Retail au \n vedere nou` modalit`]i de \mbun`t`]ire a satisfac]iei clien]ilor: aspectul exterior al sucursalei; aspectul interior al sucursalei; modul de \ntâmpinare a clien]ilor; procesul de identificare a nevoilor clien]ilor; consilierea de vânz`ri; procesul de aplicare/solicitare a produsului/ vânzare; ini]ierea rela]iei de baz`; \nregistrarea/\nrolarea clientului [i servicii postvânzare; gestionarea satisfac]iei clien]ilor [i a reclama]iilor.

La rândul s`u, fiecare dintre ace[ti 26

Biz

piloni \[i are propriul set de standarde de calitate, care sunt atent monitorizate.

Este doar unul dintre exemplele care arat` m`surile pe care se concentreaz` acum b`ncile pentru a restabili \ncrederea clien]ilor [i a avea o rela]ie bazat` pe respect.

DUP~ RELA}IE, CIFRE

M

`surile de restabilire a \ncrederii sunt baza strategiei de cre[tere din acest moment. Cu toate acestea, bancherii nu uit` c`, al`turi de recâ[tigarea \ncrederii clientelei, este nevoie [i de m`suri economice directe, care s` readuc` creditarea pe cre[tere. Este nevoie de un nou model de business pentru România, ca ]ar`. Avem nevoie s` fim mai pu]in o economie de consum [i mai mult una produc`toare. Criza financiar` [i recesiunea au pus România \ntr-o pozi]ie foarte bun` pentru a dezvolta o economie bazat` pe produc]ie. Ar trebui s` \ncerc`m s` d`m mai mult` valoare ad`ugat` m`rfurilor produse aici [i s` \nlocuim importurile acolo unde se poate, de exemplu, \n agricultur`, cum spune Oana Petrescu de la BCR. G`sirea unui model viabil de func]ionare [i de cre[tere a economiei ]`rii se reflect` direct \n activitatea bancar`, astfel \ncât este nevoie de m`suri economice sus]inute pentru a dep`[i recesiunea. De acest capitol trebuie s` se ocupe guvernul. Din

2009 \ncoace, România a contractat un \mprumut de circa 12 miliarde de euro de la FMI, dar a renun]at la ultima tran[` \n valoare de un miliard de euro. }ara a \mprumutat [i 3,65 miliarde de euro de la Comisia European`, ultima tran[`, \n valoare de 1,35 miliarde de euro, fiind virat` \n ultima s`pt`mân` din martie României. Fondurile au permis ]`rii s` \[i acopere problemele de finan]are [i deficitul bugetar mare, amortizând [ocul recesiunii. |n cadrul acordurilor cu FMI [i CE, guvernul României [i-a asumat r`spunderea de a reduce \n continuare deficitul bugetar de la 6,5% \n 2010 la 4,4% din PIB anul curent, [i la 3% \n 2012. “Majoritatea m`surilor necesare pentru a atinge aceast` consolidare bugetar` au fost deja luate. Acum totul depinde doar de m`sura \n care guvernul României \[i va men]ine pozi]ia [i se va ab]ine de la a m`ri din nou cheltuielile fiscale”, a explicat Ionu] Dumitru, director la direc]ia de Cercetare Economic` [i Sectorial` a Raiffeisen Bank România.

Un alt aspect pozitiv care contribuie la \mbun`t`]irea cifrelor [i implicit la restabilirea rela]iei dintre b`nci [i clien]i este reafirmarea \n unanimitate a angajamentului b`ncilor-mam` ale principalelor nou` institu]ii de credit cu capital str`in din România pentru men]inerea la un nivel adecvat sau chiar majorarea expunerilor fa]` de România. “|n cadrul unei reuniuni a ini]iativei europene \n domeniul coordon`rii bancare, organizat` \n data de 16 martie 2011 la Bruxelles, b`ncile-mam` ale principalelor nou` institu]ii de credit cu capital str`in care \[i desf`[oar` activitatea \n România [i-au afirmat angajamentul pe termen lung fa]` de aceast` ]ar`. B`ncile vor continua s` asigure un nivel al solvabilit`]ii cu mult peste 10%”, se arat` \ntr-un comunicat comun al FMI [i al Comisiei Europene.

La \ntâlnire au participat, al`turi de reprezenta]ii României, ai FMI [i ai Comisiei Europene, membri ai Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International [i Piraeus Bank.

B~NCI

Pe parcursul reuniunii, participan]ii au fost informa]i asupra progresului realizat \n ceea ce prive[te \ndeplinirea condi]ionalit`]ilor referitoare la politicile economice convenite prin programul actual de asisten]` financiar`, precum [i asupra principalelor condi]ionalit`]i prev`zute de noul program de tip preventiv \n valoare de 5 miliarde euro, cu o durat` de doi ani, care a fost aprobat recent de FMI. Grupurile-mam` ale principalelor nou` b`nci cu capital str`in au semnat, \n urm` cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru men]inerea expunerii pe pia]a româneasc` la nivelul din martie 2009 [i a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank [i UniCredit, care de]in 70% din pia]a din România.

|N LOC DE EPILOG

V

om asista \n perioada urm`toare la o revenire a cre[terii indicilor/ indicatorilor de vânz`ri \ncruci[ate.

B`ncile \[i vor materializa programele de servicii clien]i nu doar prin \mbun`t`]irea experien]ei, ci [i prin recunoa[terea special` a “statutului clientului” prin oferirea mai multor produse cu valoare ad`ugat`. “Românii vor \n]elege treptat c` locuin]ele lor reprezint` un capital care poate fi eliberat/folosit ca moned` de schimb pentru consolidarea unei datorii [i plata unor rate lunare mai mici sau pentru ob]inerea de numerar”, spune Kyriakos Xydis, de la Bancpost. Pe de

alt` parte, Iulian P`durariu, Managing Partner la Marks, are un sfat pentru to]i cei din conducerea b`ncilor obi[nui]i cu bonusuri anuale: s` \ncaseze banii pentru rezultatele de peste trei ani cel pu]in. “Necesitatea coeren]ei [i dispari]ia l`comiei pe termen scurt vor face ca aten]ia s` se duc` c`tre \ntreb`ri de genul: cine sunt eu? Cine e banca pe care o conduc? Cu ce este ea mai special` decât celelalte 40? Prin ce anume \i conving pe clien]i s` cumpere de la mine?” P`durariu mai spune c` aceast` criz` “nu a schimbat nimic fundamental \n rela]ia dintre client [i furnizor, banca \n cazul de fa]`.

Percep]ia r`mâne «realitatea» \n care se iau deciziile de c`tre consumator.

Dac` furnizorii nu \n]eleg s` adreseze aceste probleme de percep]ie \nainte de a-[i satisface lacomia, e problema lor. Cei care \n]eleg pot \nainta chiar [i pe reflux”. Biz

Biz

27

B~NCI

B~NCI VECHI, HAINE NOI O pia]` fragmentat`, cu peste 40 de juc`tori, dintre care primii 10 acoper` 80% din pia]`. Sistemul bancar românesc nu a suferit din cauza crizei financiare, dar nevoia consolid`rii va duce la apari]ia unor noi juc`tori, fie prin achizi]ii, fie prin fuziuni. Exist` \ns` câteva b`nci care ar putea oferi surprize \n viitor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

28

EMPORIKI BANK / CRÉDIT AGRICOLE

MKB ROMEXTERRA BANK / MKB NEXTEBANK

NATIONAL BANK OF GREECE / ALPHA BANK

Unul dintre cele mai a[teptate rebrandinguri este transformarea Emporiki Bank \n Crédit Agricole. La lansarea celei de-a 35 unit`]i, \n aprilie 2010, a fost introdus noul concept de branding ambiental ce are la baz` standardele interna]ionale de retail ale Crédit Agricole. Alain Strub, directorul general al Emporiki Bank of Greece, membru al Comitetului Executiv al Crédit Agricole, declara c` “introducerea noului concept de retail este dovada inten]iei Emporiki Bank [i a Grupului Crédit Agricole de a dezvolta [i sus]ine \n continuare prezen]a comercial` pe pia]a din România, prin dezvoltarea unor investi]ii puternice”. Crédit Agricole are de luptat destul pentru a câ[tiga cot` de pia]`, având \n vedere c` banca pe care o de]ine face parte din e[alonul secund de institu]ii bancare. Grupul francez este banca de retail num`rul 1 \n Fran]a, a doua din Europa [i una dintre b`ncile de top din lume. Din august 2006, Crédit Agricole Group este principalul ac]ionar al Emporiki Bank, de]inând 91% din capitalul acesteia. Emporiki Bank a intrat pe pia]a din România din 1996. |n prezent, banca de]ine o re]ea de 35 de unit`]i opera]ionale, dintre care \n Bucure[ti 14 sucursale.

Unul dintre rebrandingurile recente este cel al transform`rii b`ncii MKB Romexterra \n MKB Nextebank, \ncepând cu 1 noiembrie 2010.

Denumirea comercial` a b`ncii a devenit MKB Nextebank, pentru a ar`ta [i mai mult apartenen]a la grupul ungar MKB, care de]ine peste 14% cot` de pia]` pentru produsele de creditare din Ungaria, fiind \n Top Trei al b`ncilor din ]ara vecin`. MKB Bank Ungaria face parte din grupul german BayernLB, liderul b`ncilor comerciale din landul german Bavaria. BayernLB este membru al Sparkassen-Finanzgruppe. |n România, MKB Nextebank a trecut printr-o restructurare masiv`, a ajuns la 45 de agen]ii, \nchizând peste 30 de agen]ii din 2009 din cauza crizei [i renun]ând la circa 600 de angaja]i.

Banca a renun]at de asemenea la segmentul corporate, iar finan]`rile de peste un milion de euro nu mai fac parte din strategia institu]iei. Din procesul de restructurare a f`cut parte [i \nchiderea conturilor inactive [i reducerea num`rului de clien]i, \n special a celor duplica]i. Odat` cu noua pozi]ionare, banca [i-a redefinit [i strategia de ac]iune, intrând pe ni[a profesiilor liberale [i antreprenorilor.

O posibil` preluare \n Grecia a Alpha Bank de c`tre National Bank of Greece (NBG) ar putea duce la apari]ia unei singure entit`]i bancare [i \n România, odat` finalizate planurile de preluare.

Spre finalul lunii martie, NBG [i-a anun]at rezultatele financiare pe anul 2010, raportând un profit mai mic decât se a[tepta, iar oficialii b`ncii au spus cu aceast` ocazie c` \nc` sus]in [i cred \n oferta de preluare a Alpha Bank. |n luna februarie, Alpha a respins oferta ini]ial` de preluare, \ns` reprezentan]ii NBG r`mân convin[i c` o fuziune cu cea de-a treia banc` greceasc` i-ar ajuta s` creasc`, dar ar contribui [i la consolidarea sistemului bancar grecesc. “Continu`m s` credem \n meritele fuziunii AlphaNBG”, a spus anali[tilor economici, Apostolos Tamvakakis CEO la National Bank of Greece, citat de Reuters. Cu o zi \nainte de aceast` declara]ie, managementul Alpha a spus anali[tilor c` aceasta dore[te s` r`mân` o banc` independent`. Dac` fuziunea ar deveni realitate, s-ar crea pe pia]a local` cea de-a treia banc`, cu o cot` de pia]` de peste 8,5%.

Noua banc` ar opera sub numele NBG [i cu logo-ul Alpha. Biz

Biz

Considera]i c` absorb]ia fondurilor europene ar trebui s` fie o prioritate \n aceast` perioad`?

Cred c` \n aceast` perioad`, \n care sunt c`utate solu]iile cele mai potrivite pentru readucerea PIB la valori pozitive, accentul trebuie s` cad` pe accelerarea atragerii fondurilor europene, ca surs` de investi]ii, [i, mai departe, de cre[tere economic`. De aceea, implicarea cât mai activ` \n cre[terea absorb]iei fondurilor europene esta una dintre direc]iile strategice pe care va merge \n acest an EximBank. Cred c` \ncepând din acest an vom asista cu adev`rat la o accelerare a atragerii fondurilor europene pentru c` se vor face eforturi atât din partea autorit`]ilor – care lucreaz` la simplificarea mecanismelor [i la standardizarea procedurilor astfel \ncât s` faciliteze accesarea fondurilor europene – cât [i din partea \ntreprinz`torilor. |n plus, la fel ca [i EximBank, institu]iile bancare se concentreaz` tot mai mult pe sus]inerea acestui gen de proiecte.

ADVERTORIAL

Care este oferta EximBank pentru cei care doresc s` acceseze fonduri europene?

EximBank a creat un pachet financiar special pentru sus]inerea societ`]ilor care deruleaz` proiecte cu bani europeni, \n cadrul c`ruia oferim cofinan]are, prefinan]are, scrisori de inten]ie sau garan]ii.

Astfel, \n func]ie de tipul proiectului, EximBank poate acorda credite de investi]ii destinate cofinan]`rii componentei care reprezint` contribu]ia proprie a firmei. Prin acest produs, o societate care a \ncheiat un contract de finan]are cu autoritatea de management poate ob]ine 100% din valoarea cheltuielilor eligibile [i neeligibile aferente contribu]iei proprii.

De asemenea, oferim credite destinate prefinan]`rii nevoilor companiilor pentru acoperirea decalajului de timp care apare \ntre momentul pl`]ilor f`cute c`tre furnizori \n cadrul proiectului [i cel al \ncas`rilor de la autoritatea de management. Acestea pot asigura tot pân` la 100% valoarea finan]`rii europene ob]inute. |n plus, EximBank

Ionu] Costea, EximBank: Firmele cu proiecte europene sunt prioritatea noastr` |n aceast` perioad` \n care sunt c`utate solu]ii pentru cre[terea PIB, aten]ia trebuie s` se \ndrepte c`tre accelerarea absorb]iei fondurilor europene care pot contribui substan]ial la reluarea cre[terii economice, consider` Ionu] Costea, pre[edintele EximBank. poate garanta creditele contractate de companii de la b`ncile comerciale pentru implementarea proiectelor cu bani europeni. Operatorii economici pot ob]ine mai multe informa]ii prin intermediul site-ului www.eximbank.ro, unde este disponibil` o sec]iune special` pentru produsele destinate \ntreprinz`torilor care au proiecte finan]ate european.

Care este nivelul cofinan]`rilor acordate de EximBank pân` \n prezent?

EximBank a contribuit \n 2010 la procesul de absorb]ie a fondurilor

europene prin sus]inerea unor proiecte \n valoare de aproape 150 de milioane de lei. Beneficiarii principali au fost IMM-urile, iar principalele activit`]i economice sus]inute prin aceste proiecte au fost industria prelucr`toare [i construc]iile. }inând cont c` 2010 a fost primul an \n care strategia b`ncii a vizat implicarea pe acest segment [i s-a lucrat efectiv, credem c` rezultatele sunt satisf`c`toare.

B~NCI

PL~}I PRIN CEAS {I MOBIL Este fraza pe care a]i putea s` o auzi]i atunci când ve]i merge la cump`r`turi \n viitorul destul de apropiat. B`ncile se adapteaz` [i ele la era digital` [i caut` cele mai noi tehnologii, care ar putea s` \nlocuiasc` metodele actuale. DE ALEXANDRU ARDELEAN

C

um ar fi s` intra]i \ntr-o banc` f`r` angaja]i, \n care locul acestora este luat de ecrane tactile, conexiunile cu banca sunt prin tehnologie wireless, iar autentificarea se face pe baz` de amprent`? Nu este un film science fiction, ci este modul \n care va ar`ta o sucursal` obi[nuit` de banc` \n câ]iva ani. Banca web 2.0 va trece [i ea prin acest proces de adoptare a celor mai noi tendin]e din era digital`, pentru c` exist` [i vor exista noi genera]ii de clien]i ai b`ncilor, cei care au \n]eles beneficiile tehnologiei actuale sau cei care au crescut cu Facebook sau Twitter [i pentru care internetul \nseamn` un spa]iu comun [i la \ndemân`. “Banca viitorului este reprezentat` de acele b`nci care r`spund nevoilor de accesibilitate [i confort ale clien]ilor [i care valorific` \ntr-un mod eficient tehnologia [i func]iile digitale”, spune Kumar Ramachandran, Citibank Consumer Cluster Head pentru România [i Cehia.

Inova]ia [i adoptarea celor mai noi tehnologii lor fi strategia câ[tig`toare \n dezvoltarea viitorului \n acest domeniu.

Atunci când ING a lansat \n România Self Bank, a fost un mod nou de a scoate [i depune bani, de a pl`ti facturi sau de a face alte opera]iuni bancare f`r` a fi nevoie de un angajat. Anul trecut, Banca Transilvania marca o premier` mondial` \n \n ceea ce prive[te viitorul bancomatului: lansarea serviciului de transfer de bani prin bancomatele BT din \ntreaga ]ar`, \n re]eaua Western Union. |n plus, pentru a permite dezvoltarea

30

Biz

sistemelor, banca a mai marcat o premier` mondial`, BT devenind prima institu]ie bancar` din lume care beneficiaz` de sistemul integrat Exadata Database Machine Versiunea 2, de la Oracle, cel mai rapid server pe plan mondial pentru stocarea de date, procesarea de tranzac]ii online [i consolidarea bazelor de date. Un prim pas spre cum va fi banca viitorului a fost f`cut de Citibank la \nceputul acestui an,

de videoconferin]` nonstop, 24/7, pe baza unui display Apple ce permite discu]ia fa]` \n fa]` cu un consultant al CitiPhone. Tehnologia adus` de noul concept nu se limiteaz` \ns` doar la atât.

Terminalul Citibank Online din incinta agen]iei este, de fapt, o sta]ie de lucru cu display Apple unde clientul poate realiza tranzac]ii prin Citibank Online. Exist` [i un perete electronic de prezentare a produselor [i serviciilor b`ncii. Pe un alt

când a fost lansat` \n România o agen]ie smartbanking. Agen]ia digitalizat` din Bucure[ti este prima din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa, dup` ce banca a testat deja modelul \n Tokio, Singapore, Hong Kong [i New York.

Experien]a propus` de Citibank se bazeaz` pe interactivitate [i inova]ie.

Bancomatul beneficiaz` [i aici de func]ii extinse, permite [i retragerea de numerar \n euro. O premier` este videotelefonul, care asigur` un serviciu

perete media se prezint` o colec]ie actualizat` de [tiri, indici bursieri [i rate ale cursului valutar. Bro[urile cu produsele [i serviciile b`ncii au fost \nlocuite cu bro[uri electronice interactive pe iPad-uri.

Kumar Ramachandran afirm` c`, de[i sucursalele fizice vor continua s` existe pentru mult timp, acestea vor \nceta s` reprezinte canalul predominant pentru efectuarea opera]iunilor bancare zilnice. Biz

Au evoluat, s-au diferen]iat, au mizat pe tradi]ie, dar niciodat` nu au r`mas blocate \n nostalgia trecutului.

Au speculat oportunit`]ile momentului [i au privit spre viitor.

Au fost mereu cu un pas \naintea celorlal]i. Au intrat \n lumina reflectoarelor [i au [tiut s` se men]in` acolo ani la r창nd. Este ceea ce brandurile legendare au [tiut cel mai bine s` fac`.

300 DE

MILIARDE PE SCARA

RICHTER

Optimismul p`rea a fi restabilit, revenirea accelera pe autostrada economiei globale. C창teva zeci de secunde au fost suficiente ca s` arunce \n aer orice urm` de recuperare sau de cre[tere. At창t a durat cutremurul din Japonia, iar undele de [oc \nc` nu s-au oprit [i se propag` peste tot, cu efecte neb`nuite asupra ]intelor economice prognozate pentru acest an. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ECONOMIE

Natura nu ]ine deloc cu economia.

Dup` trei ani de criz` dur`, chiar la apari]ia primelor semne de stabilizare [i revenire, un eveniment asupra c`ruia omul nu are niciun control a r`sturnat toate estim`rile optimiste pentru 2011.

Cutremurul din 11 martie, a c`rui magnitudine a fost de 9 grade pe scara Richter, [i tsunamiul declan[at dup` au produs moartea a peste 20.000 de oameni, potrivit cifrelor vehiculate de presa local`. |n acela[i timp, pe lâng` numeroasele victime, au fost distruse zone \ntregi din Japonia, fabrici au fost \nchise, produc]ia a fost stopat`.

Peste toate aceste nenorociri, a ap`rut una [i mai mare, posibila explozie a centralei nucleare de la Fukushima, puternic afectat` de cutremur. Autorit`]ile de la Tokio fac tot posibilul pentru a evita un nou Cernob\l, de la r`cirea centralei [i pân` la \ngroparea acesteia pentru a evita un dezastru nuclear, dac` miezul reactorului ar exploda.

Toate aceste nenorociri au [i costuri economice efective, care se reflect` nu numai asupra Japoniei, ci [i asupra economiei globale.

Estim`rile guvernului japonez legate de costurile produse de cutremur [i de efectele tsunamiului au ajuns la 15-16 trilioane de yeni (\ntre 185 [i 300 de miliarde de dolari), devenind astfel cel mai scump dezastru natural din lume, potrivit agen]iei Reuters.

Suma calculat` de guvernul de la Tokio nu acoper` pierderile din activitatea economic` provenite de la \nchiderile de fabrici sau impactul mai mare cauzat de criza de la centrala de la Fukushima.

“Impactul pe care \l vor avea \nchiderile de fabrici programate ca urmare a economisirii electricit`]ii va fi semnificativ”, a spus Fumihira Nishizaki, director de analize macroeconomice \n cabinetul de la Tokio, citat tot de 36

Biz

Reuters. Estimat \n procente, dezastrul se va cifra la aproximativ 6% din PIB-ul Japoniei, care este estimat la 5.391 trilioane de dolari pentru 2010. {i guvernatorul B`ncii Japoniei, Masaaki Shirakawa, s-a declarat \ngrijorat, \n fa]a unei comisii parlamentare, de efectele cutremurului asupra economiei Japoniei, precizând c`

peste nivelul record precedent \nregistrat \n 2004, când banca central` a avut o politic` special` de inundare a sistemului financiar cu bani lichizi pentru a ajuta pia]a.

La jum`tatea lunii martie, b`ncile centrale din G7 [i Banca Central` a Japoniei au intervenit asupra cursului valutar pentru a deprecia yenul, de[i fac acest lucru

COD ECONOMIE: RO{U

PORTUGALIA

ARABIA SAUDIT~

Pie]ele globale sunt atente la ceea ce se \ntâmpl` \n Portugalia. Este a[teptat un vot al Parlamentului de la Lisabona asupra m`surilor de austeritate propuse de guvern pentru a evita colapsul financiar. Primul-ministru, Jose Socrates, a spus c` va demisiona dac` planul s`u este respins. M`surile din Portugalia au afectat euro, care a sc`zut \n 23 martie cu 0,6 procente fa]` de ziua precedent`, fiind cotat la 1,4110 dolari.

Arabia este cel mai mare produc`tor de petrol, astfel \ncât orice urm` de violen]` \n aceast` ]ar` duce automat la cre[terea pre]ului ]i]eiului [i implicit la o deterioare a economiei globale. Deocamdat` nu sunt semne c` ar putea izbucni o revolu]ie asem`n`toare cu cea din Tunisia sau Egipt. E drept \ns` [i c` orice fel de manifestare a fost \n`bu[it` de for]ele poli]iene[ti din Arabia Saudit`.

acestea vor fi severe. |n acela[i timp, banca central` a Japoniei ia toat` m`surile pentru a ajuta cea de-a treia mare economie a lumii.

Imediat dup` cutremur, ca r`spuns la primele efecte, Banca Japoniei a \nceput s` pompeze trilioane de yeni \n economie pentru a preveni pr`bu[irea acesteia [i a dublat fondurile destinate cump`r`rii de active, pentru a \mbun`t`]i condi]iile de finan]are corporatist`. Injec]iile au adus depozitele la un nivel record de peste 40 de trilioane de yeni,

extrem de rar. Scopul interven]iei a fost sprijinirea exporturilor [i men]inerea la un nivel cât mai sc`zut a deterior`rii economiei.

Ceea ce nu este \nc` foarte clar este cum va finan]a guvernul de la Tokio bugetul pentru reconstruc]ia ]`rii, fiind necesare noi \mprumuturi guvernamentale, ca s` acopere cele peste 100 de miliarde de dolari necesari. {i a[a datoria public` este de dou` ori mai mare decât capacitatea economiei, care este de cinci trilioane de dolari. |n aceste

ECONOMIE

condi]ii, ministrul de Finan]e, Yoshihiko Noda, spune c` Japonia nu ar trebui s` se gr`beasc` s` se \mprumute pentru a pl`ti reconstruc]ia, având \n vedere datoria, care este cea mai mare \nregistrat` \ntre ]`rile puternic industrializate. “Pentru c` finan]ele publice sunt \ntr-o situa]ie dificil` \n acest moment,

emiterea suplimentar` de bonduri guvernamentale s` duc` la cre[terea costurilor la care se \mprumut` \n acest moment Japonia.

RISCURILE ECONOMIEI SEISMICE De fapt, toate eforturile care se fac acum la nivel local, \n Japonia, dar

SIRIA

BAHREIN

Demonstra]iile din ultimele zile dintr-unul dintre cele mai autoritare state din lumea arab` au \ngrijorat capitalele lumii. Guvernul sirian a reu[it s` calmeze spiritele, \ns` frica unor revolte de amploare r`mâne. Siria este unul dintre produc`torii importan]i de petrol, astfel c` orice tensiune politic` sau social` duce automat [i la cre[teri ale cota]iilor petrolului la bursele din \ntreaga lume.

|n ultima lun`, protestele dintre demonstran]ii [ii]i, care doresc reforme constitu]ionale, [i for]ele de ordine ]in aten]ia tuturor asupra Manamei. Aici revoltele sunt mai mult de ordin religios, pentru c` sunt \ndreptate \mpotriva regimului minoritar sunnit, din care face parte [i familia regal` Khalifa, conduc`toarea statului.

Bahreinul este unul dintre exportatorii de petrol importan]i din zon`.

urm`rim \ndeaproape cum va afecta cutremurul \nc`s`rile din taxe”, a mai spus Noda \ntr-o [edin]` de guvern. “Cât despre resursele financiare pentru reconstruc]ie, trebuie s` asigur`m \ncrederea pie]ei [i nu s` ne baz`m prea repede pe alte \mprumuturi”, a mai spus ministrul de Finan]e japonez.

Economi[tii [i agen]iile de rating apreciaz` c` Tokio nu va avea probleme pentru a se asigura de fonduri suplimentare, \ns` unii anali[ti spun c` exist` riscul ca

[i la nivel global, \n celelalte state ale lumii sunt destinate unei “ateriz`ri” cât mai line a economiei globale, care ar putea fi puternic afectat` de efectele cutremurului.

Mai mult, r`zboiul pornit \n Libia [i revoltele din zona Orientului Mijlociu nu fac altceva decât s` men]in` \ngrijor`rile asupra revenirii \n acest an a situa]iei economice globale.

Scriam \n num`rul trecut despre efectele pe care le are un pre] ridicat al petrolului asupra

economiei [i cum un cost de 120 de dolari pe baril duce automat la o degradare a PIB-ului global, având \n vedere cererea crescut` [i oferta care nu face fa]`. Chiar dac` Arabia Saudit` a m`rit produc]ia, \nc` nu se cunosc cu exactitate toate efectele subsidiare ale proasp`tului r`zboi libian. |n plus, conteaz` foarte mult cât va dura acest r`zboi [i care va fi amploarea opera]iunilor desf`[urate \n zon`, având \n vedere c` statele lumii au avut opinii \mp`r]ite atunci când a venit vorba de interven]ia armat` asupra lui Gaddafi. Rezolu]ia ONU nu clarific` prea mult situa]ia, iar state ca Germania, China [i Rusia sunt rezervate asupra legitimit`]ii interven]iei interna]ionale din Libia.

Apare firesc ve[nica \ntrebare: de ce economia global` este legat` de politic`? Pentru c` orice decizie politic` are ca urmare imediat` efecte asupra economiei, de la cre[terea sau sc`derea cota]iilor diverselor companii pe burse pân` la cre[teri sau sc`deri de pre]uri la produse de consum, \n func]ie de amploarea diverselor evenimente politice.

Revenind la Japonia, pentru c` efectele cutremurului sunt cele mai vizibile \n acest moment, anali[tii economici se a[teapt` ca, dup` sc`derea din prima parte a acestui an, ca urmare imediat` a dezastrului natural, s` asist`m la o cre[tere a economiei nipone datorit` re\nceperii reconstruc]iei ]`rii. Aceasta va fi cea mai mare de la finalul celui de-al doilea r`zboi mondial.

Dar, \n acela[i timp, anali[tii avertizeaz` c` riscul cel mai mare pentru acest scenariu este legat de \ntreruperile de energie de la fabricile din zonele afectate de cutremur. Compania de electricitate Tokyo Electric Power Co., care deserve[te Tokio [i zonele adiacente capitalei [i contribuie cu 40% la economia japonez`, a pierdut peste 20% din puterea Biz

37

ECONOMIE

CEI MAI MARI EXPORTATORI C~TRE JAPONIA

CINE DEPINDE DE JAPONIA? Exporturi (mld. dolari)

SURSA: FMI

Dezastrul care a distrus porturi, c`i ferate, sta]ii de alimentare, rafin`rii dar [i \ncrederea consumatorilor a \ntrerupt deja importurile. Care sunt \n acest moment economiile expuse la ceea ce se \ntâmpl` \n Japonia?

Exporturile Bruneiului c`tre statul nipon ajung la peste 28% din PIB. Dar ca [i \n cazurile Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Kuweitului sau Arabiei Saudite, exporturile Bruneiului sunt \n majoritatea petrol [i gaze naturale, care vor beneficia \n final de pe urma problemelor din industria nuclear` japonez`. Pe de alt` parte, exportul de lemn din Malaiezia c`tre Japonia va cre[te ca urmare a reconstruc]iei. Mai expuse sunt Singapore [i Thailanda, pentru c` depinde de importurile de componente ca industriile produc`toare s` func]ioneze f`r` probleme.

Brunei Qatar Emiratele Arabe Unite Malaiezia Kuweit Papua-Noua Guinee Arabia Saudit` Vietnam Singapore Hong Kong Oman Thailanda Guineea Ecuatorial` Mauritania Filipine

3.0

% PIB (2009)

3.0

14,5

14,5

20,7

20,7

15,5

15,5

8,2

8,2

0,6

0,6

26,5

26,5

6,3

6,3

12,3

12,3

14,1

14,1

3,0

3,0

15,7

15,7

0,7

0,7

0,1

0,1

6,4

6,4

Mul]i anali[ti v`d [i un efect de domino asupra economiei mondiale din cauza \ntreruperilor produc]iei diferitelor bunuri, care vor afecta atât Japonia, cât [i multe alte state. Un alt efect va fi impactul fricii de radia]ii [i al contamin`rii produselor alimentare, care va afecta \ncrederea consumatorilor [i a businessurilor de oriunde din lume.

Un prim efect a fost sc`derea ac]iunilor pe bursa de la Tokio, \n 23 martie, cu aproape jum`tate din cre[terea de 4% \nregistrat` \n ziua precedent`. Sc`derea a fost cauzat` [i de pauza luat` de investitorii care evalueaz` efectele negative economice \nregistrate \n urma cutremurului, tsunamiului [i crizei nucleare. Investitorii s-au focusat din nou asupra costurilor dezastrului din 11 martie, ca urmare a estim`rilor f`cute de guvern. Ei monitorizeaz` [i impactul cutremurului asupra produc]iei industriale, pentru c` Sony, de exemplu, a redus produc]ia la \nc` cinci fabrici.

“Observ`m o volatilitate crescut` de când a avut loc cutremurul. Pia]a prive[te foarte atent la companii pentru a vedea care dintre ele vor beneficia \n urma dezastrului [i care nu”, spune Toru Hashizume, Chief Investment Officer la Stats Investment Management, citat de Reuters. “|n continuare, starea general` a pie]ei este sc`zut`, a[a c` vom vedea sc`deri al indicelui Nikkei pentru c` vom asista la vânz`ri ale ac]iunilor deoarece p`rerile sunt legate de faptul c` economia va sc`dea.”

Singurele semne de speran]` vin din partea sectorului electronic, care ar putea s` \[i revin` mai repede decât cel auto, al c`rui lan] de produc]ie este grav afectat.

TITLURILE FAC VALURI... opera]ional` nuclear` [i termic`, iar [ansele de revenire pentru a face fa]` consumului din perioada verii sunt aproape nule. Operatorul nu poate nici s` acopere necesarul de energie, care s` provin` de la companii din zone neafectate de cutremur, pentru c` fiecare opereaz` cu o frecven]` diferit`. Din aceast` cauz`, vor fi afectate multe dintre companiile locale, care produc \n Japonia, dar care sunt [i mari exportatori.

Toyota Motor Co., cel mai mare 38

Biz

produc`tor auto mondial, ar putea s` piard` \n jur de 74 de milioane de dolari profit pe zi cât` vreme cele 12 fabrici pe care le de]ine \n Japonia r`mân \nchise, potrivit estim`rilor f`cute de Goldman Sachs [i citate de Reuters. Acesta este doar unul dintre multele exemple ale produc`torilor japonezi, care sunt pu[i \n fa]a unor provoc`ri majore ca urmare a dezastrului. Pe de alt` parte, Toyota nu se gr`be[te s` reia produc]ia, iar acesta nu este un semn bun pentru investitori.

...de cre[tere, pentru c` obliga]iunile emise de Japonia sunt atractive. A[a cum spuneam mai sus, opinia general` este c` acestea nu [i-au pierdut puterea de seduc]ie asupra investitorilor, chiar dac` exist` voci singulare care avertizeaz` asupra riscului supra\nc`lzirii ca urmare a cre[terii datoriei publice.

Benchmark-ul titlurilor de stat emise de guvernul japonez pe 10 ani a crescut cu 0,33 puncte la 139,73. Anali[tii apreciaz` c` investitorii vor cump`ra titlurile de

ECONOMIE

stat, pentru c` exist` un surplus de lichiditate pe pia]`, ca urmare a injec]iilor de capital f`cute de Banca Central` a Japoniei pentru a sus]ine economia. Cei mai aprigi observatori economici v`d \n actualul dezastru [i oportunit`]i de cre[tere. Warren Buffett este de p`rere c` momentul actual constituie o [ans` extraordinar` pentru a cump`ra ac]iuni \n companiile japoneze. Buffett crede c` de[i reconstruc]ia \i va lua ceva timp, nu va schimba viitorul economic al Japoniei.

“Dac` a[ de]ine ac]iuni japoneze, cu siguran]` nu le-a[ vinde. |n mod frecvent un eveniment extraordinar, a[a cum a fost cutremurul, creeaz` \ntradev`r oportunit`]i de cump`rare. Am v`zut ce s-a \ntâmplat \n Statele Unite, \n lume. Nu cred c` Japonia este o excep]ie”, a spus miliardarul american referindu-se la m`surile extraordinare pe care guvernul nipon le va lua pentru a nu l`sa economia s` se deterioreze.

R~ZBOIUL {I ECONOMIA Dac` temerile globale legate de Japonia, de[i ridicate, sunt atenuate de solu]iile rapide care se iau la Tokio [i care nu duc la o agravare extraordinar` a situa]iei economice globale, investitorii, economi[tii [i anali[tii se uit` cu extrem` aten]ie la ceea ce se \ntâmpl` \n Orientul Mijlociu. Un indicator al situa]iei din zon` este pre]ul petrolului, care a crescut din nou [i a ajuns pe 23 martie la 116 dolari, \n cre[tere cu 0,6% fa]` de cota]ia din ziua precedent`. Pre]ul reflect` ceea ce se \ntâmpl` \n acest moment \n Yemen, odat` cu intensificarea revoltelor din aceast` ]ar`, ceea ce implic` riscuri mari, care amenin]` stocurile de petrol din peninsula arabic`, locul celor mai mari câmpuri petrolifere din lume.

Pre[edintele Yemenului, Ali Abdullah Saleh, a declarat c` \n ]ar` va izbucni un r`zboi civil dac` va fi for]at s` demisioneze. Washingtonul [i-a exprimat temerea asupra instabilit`]ii din zon`.

Anali[tii spun c` pia]a petrolului este \nc` foarte vulnerabil` la tot ceea ce se \ntâmpl`, pentru c` ar putea s` apar` \ntreruperi ale ofertei. Din acest motiv, toat` lumea este “nervoas`, ca urmare a r`spândirii revoltelor [i spre Arabia Saudit`, cel mai mare produc`tor de petrol”, a spus Tetsu Emori, manager de fond la compania de investi]ii Astmax Investments. Yemen, ]ar` care export` ]i]ei, este situat` la cap`tul sudic al M`rii Ro[ii, de-a lungul unei c`i importante pentru comer]ul petrolului \ntre Orientul Mijlociu [i Europa. }ara vecin`, Arabia Saudit`, este singurul membru al OPEC care are \n acest moment capacitatea s` suplimenteze cererea de petrol pentru a compensa produc]ia din Libia, de pild`, care a ajuns la un nivel aproape de zero, ca urmare a interven]iei militare interna]ionale. Toat` lumea urm`re[te cu aten]ie eforturile armate ale alia]ilor \n Libia, pentru c` situa]ia poate escalada \n interven]ii extrem de violente. Biz

Biz

39

inova]ie

LARRY PAGE {I SERGEY BRIN, COFONDATORII GOOGLE

CELE MAI VIZIONARE ZECE INVESTI}II De cele mai multe ori e mai ieftin s` cumperi ceva gata f`cut, dec창t s` \ncerci s` faci acela[i lucru de la zero.

Este o lec]ie aplicat` de mari nume din lumea afacerilor, pentru care achizi]iile strategice sunt la fel de importante ca dezvoltarea de produse sau servicii proprii. Mai jos pute]i afla care sunt companiile [i oamenii din spatele celor mai vizionare zece investi]ii. OVIDIU NEAGOE Biz

41

GOOGLE – WHERE 2 TECHNOLOGIES

“Where 2 Technologies”, un start-up din Sydney, fondat de fra]ii Lars [i Jens Rasmussen, a realizat un software cu h`r]i \n programul C++, cu care avea planuri m`re]e. Varianta programat` de australieni necesita copierea de pe internet a software-ului. Compania a propus managementului Google un proiect de cartografie strict pe internet. |n 2004 a avut loc a[adar prima investi]ie Google \n Australia [i a luat na[tere celebra aplica]ie Google Maps, anun]at` de companie la \nceputul anului 2005, care pe atunci func]iona numai pe Internet Explorer [i Mozilla Firefox. Câteva zile mai târziu au fost ad`ugate Opera [i Safari. De[i valoarea investi]iei \n micu]a companie australian` nu a fost f`cut` public` niciodat`, prin achizi]ie Google a \nregistrat un progres uria[, surclasând MapQuest sau Windows Live Maps.

ASESOFT - FLANCO

BERKSHIRE HATHAWAY - BYD

Produc`torul chinez de ma[ini [i baterii pentru telefoane mobile BYD a intrat pe radarele investitorilor occidentali dup` ce numele companiei a ap`rut \n scrisoarea anual` a celebrului Warren Buffett, pre[edinte [i CEO la Berkshire Hathaway, ca investi]ie \ntr-o companie cu o valoare de pia]` mai mare de 1 miliard de dolari. Din 2009, Berkshire de]ine 225 de milioane de ac]iuni \n compania chinez`. |n schimbul celor 10% din BYD, pre[edintele Berkshire a pl`tit 230 de milioane de dolari. Veniturile [i profitul net al BYD pentru prima jum`tate a anului 2009 s-au ridicat la aproximativ 2,45 miliarde de dolari [i respectiv 1,79 miliarde de dolari, potrivit ChinaStakes.

|n decembrie 2009, retailerul de aparate electrice [i electrocasnice Flanco intra \ntr-un proces de reorganizare juridic`. |n septembrie 2010 se anun]a cea mai important` tranzac]ie de pe pia]` de la debutul crizei financiare. Achizi]ia a 60% din pachetul de ac]iuni al Flanco s-a realizat printr-o firm` nou \nfiin]at`, Asesoft Web, de]inut` \n mod egal de Iulian Stanciu [i Sebastian Ghi]`, [i a \nsemnat o infuzie de capital de 14 milioane de euro. “Achizi]ia Flanco, nu a fost ceva oportunist”, spunea Stanciu \ntr-un interviu acordat Biz la scurt timp dup` tranzac]ie.

Prin investi]ia \n Flanco ac]ionarii Asesoft \[i completeaz` portofoliul de companii, cu care acoper` integral retail-ul IT, \n condi]iile \n care de]in [i retailerul online eMAG.

VIRGIN – SPACESHIP ONE

Fondatorul imperiului Virgin, Sir Richard Branson, a anun]at parafarea unui contract prin care Virgin Galactic, o companie de turism spa]ial, va licen]ia tehnologia din spatele Spaceship One, proiect finan]at de cofondatorul Microsoft, Paul Allen, [i gândit de inginerul american Burt Rutan. Virgin Galactic are de gând s` fac` accesibil` publicului larg experien]a spa]ial`, amatorii putând \n viitor, contra sumei de 200.000 de dolari, s` zboare \n spa]iu. Modelul a fost câ[tig`tor din prima secund`, pentru c` foarte pu]ine companii pot \nregistra venituri de zeci de milioane de dolari \nainte s` furnizeze experien]a turi[tilor. Vânz`rile din bilete s-au ridicat la numai doi ani de la lansarea proiectului la 35 de milioane de lire sterline.

42

Biz

ORACLE - SUN

|n 2007, Sun Microsystems anun]a venituri de 13,8 mld. dolari. 2008 \nsemna pentru compania din industria IT pierderi de 1,68 mld. dolari [i o sc`dere a veniturilor cu 7%.

Ac]iunile s-au depreciat cu 80 de procente \ntr-un an, iar valoarea companiei a sc`zut la 3 mld. dolari. C`tre finele anului 2008, compania negocia o posibil` fuziune cu IBM, \ns` \n aprilie 2009 Oracle, unul dintre marii competitori ai Sun, anun]a achizi]ia acesteia pentru 7,4 mld. dolari. “Oracle va deveni prima companie care poate s` construiasc` sisteme integrate, \n care toate piesele se adapteaz` [i func]ioneaz` perfect, f`r` s` fie nevoi]i clien]ii s` se preocupe de aceasta”, spunea Larry Ellison, CEO Oracle. |n prezent, prin investi]ie, Oracle de]ine Java, sistemul de operare Solaris, MySQL, servicii de cloud computing, dar [i posibilitatea de a produce hardware.

INOVA}IE INVESTI}II

MICROSOFT - CANESTA

|n drumul s`u c`tre o modalitate mai natural` de a interac]iona cu sistemul de calcul, Microsoft Corporation a achizi]ionat Canesta, o companie mic` din Silicon Valley, care produce procesoare [i programe ce permit dispozitivelor electrice s` r`spund` la mi[c`rile utilizatorilor. Achizi]ia a avu loc la doar câteva luni \nainte de lansarea Xbox 360 Kinect, care folose[te senzori ce transform` mi[c`rile utilizatorilor \n ac]iuni ale personajelor din jocuri. Canesta are momentan 44 de patente, dar a[teapt` decizia instan]elor pentru altele. De[i suma prelu`rii nu a fost f`cut` public`, potrivit contractului, Microsoft preia tehnologia, produsele, clien]ii [i proprietatea intelectual` a companiei, fiind cu un pas \naintea altor juc`tori \n lupta pentru interfa]a viitorului.

RENAULT - DACIA

|n 1999, Renault achizi]iona de la statul român uzinele Dacia, pe o pia]` pe care marca pierdea masiv teren \n fa]a importurilor.

Pân` \n prezent, investi]iile francezilor \n compania local` se ridic` la circa 1,2 miliarde de euro. Automobile Dacia a \nregistrat \n 2009 venituri de 2,1 miliarde de euro, iar de curând a anun]at c` a livrat autoturismul cu num`rul 4.000.000. Dac` primul milion de ma[ini a fost livrat \n 17 ani, ultimul milion a fost realizat \n mai pu]in de trei ani [i jum`tate. Francezii au planuri m`re]e \n continuare pentru produc`torul român: pân` \n 2012 va lansa doi noi modele de Dacia, o ma[in` de familie [i o autoutilitar`. Anul trecut, grupul francez a anun]at un profit net de 3,42 de miliarde de euro, dup` ce \n 2009 \nregistrase pierderi.

OMV - PETROM

Petrom a fost achizi]ionat \n 2004 de grupul austriac OMV, iar tranzac]ia a fost estimat` la 1,5 miliarde de euro, din care statul român a \ncasat 670 de milioane de euro. De curând, produc`torul de ]i]ei [i gaze naturale OMV Petrom a aprobat pentru 2010 investi]ii de 6,9 miliarde de lei, \n cre[tere cu 67% fa]` de investi]iile austriecilor din 2009. Pentru anii urm`tori conducerea grupului a aprobat investi]ii de 1,2 – 1,5 miliarde de euro. Rezultatul? Petrom a \nregistrat \n anul 2010 un profit net record, de 2,19 miliarde de lei, \n cre[tere cu 163% fa]` de anul 2009, când \nregistrase un profit de 833 de milioane de lei. Mai mult, pentru 2011 reprezentan]ii companiei estimeaz` c` pia]a româneasc` va ie[i din recesiune [i va \nregistra un progres treptat \n a doua jum`tate a anului.

APPLE - NEXT

Dup` ce a fost \nlocuit de la conducerea Apple Computer \n 1985 de Jean-Louis Gasseé, Steve Jobs a pus bazele NeXT. |n scurt timp, compania a anun]at detaliile tehnice ale sistemului de calcul pe care urma s` \l lanseze,destinat studen]ilor [i facult`]ilor: suficient de puternic pentru simularea unor teste de laborator, dar [i ieftin. Apple a chemat \n instan]` NeXT pe motiv c` Jobs a p`r`sit compania cu informa]ii pe care le folosea pentru subminarea cotei de pia]` a companiei. |n 1996, Apple a pl`tit principalilor investitori ai NeXT 429 de milioane de dolari, \n timp ce Jobs a primit ac]iuni \n valoare de 1,5 milioane de dolari. Din anul 2000 Steve Jobs a preluat din nou func]ia de CEO la Apple, unul dintre cele mai mari beneficii ale investi]iei.

VODAFONE – CONNEX

Operatorul de telefonie mobil` Vodafone a achizi]ionat \n anul 2005 compania româneasc` MobiFon-Connex, pe atunci fiind cea mai mare tranzac]ie din România din ultimii 15 ani.

Valoarea total` a tranzac]iei s-a ridicat la 2,6 miliarde de euro, dar a inclus [i preluarea de c`tre compania britanic` a operatorului ceh Oskar Mobil de la Telesystem International Wireless. Pân` atunci, Vodafone de]inuse 20,1% din MobiFon, iar \n 2005 a achizi]ionat 79% din ac]iunile operatorului român de telefonie mobil` de la compania canadian` care \l controla. Vodafone România a \nregistrat \n anul fiscal 2009 – 2010 venituri totale de 921,5 milioane de euro [i 142.000 de clien]i noi.

Biz

43

VIA}A TR~IT~ NUMAI PE INTERNET Mai e nevoie s` ie[i din cas`, dac` ai acces la internet? Po]i face totul cu un computer conectat la web azi \n România? Poate nu totul, dar mai mult decât v` imagina]i. DE GABRIEL BÂRLIG~

Ceasul de[tept`tor sun` strident,

\nainte de a fi oprit brusc. Este 9 f`r` 10, iar programul de lucru \ncepe la 9. |n Bucure[ti, poate doar zburând cu elicopterul ai [anse s` ajungi \n 10 minute la serviciu. Dar dac` serviciul vine la tine printr-un cablu – cel de internet? Atunci, \n cele 10 minute disponibile, ai timp s` faci cafeaua [i s` te dezmetice[ti un pic. Asta dac` nu cumva ai uitat s` cumperi cafea. Chiar dac` ai uitat, cu ajutorul aceleia[i conexiuni la internet, po]i cump`ra online cafeaua preferat`, care s`-]i fie livrat` la u[`. Iar cu prietenul cel mai bun po]i s` vorbe[ti pe Skype [i po]i s` vezi pe Facebook pozele din vacan]a lui \n Thailanda. Cu internetul care-]i poate \ndeplini orice dorin]`, cine mai are nevoie s` ias` din cas`?

Desigur, \ntr-o ]ar` \n care 43% din popula]ie nu are toalet` \n locuin]`, scenariul de mai sus pare SF, dar toate aceste elemente sunt deja prezente acum \n România, pentru orice om conectat la internet [i cu un nivel mediu de cuno[tin]e \n utilizarea unui computer. Potrivit Eurostat, rata de penetrare a internetului \n ]ara noastr` este de 42% din totalul locuin]elor, e drept, mult sub media Uniunii Europene de 70%. Procentul este \ns` dublu fa]` de 2007 [i România se num`r` printre campionii mondiali la 44

Biz

viteza medie a conexiunilor de internet. Aceste cifre vorbesc despre oportunit`]i uria[e de dezvoltare, dar [i de exploatare a resurselor existente.

activit`]ii, iar utilizatorii individuali descoper` c` pot face acela[i lucru \n via]a de zi cu zi. De la munc` la distrac]ie, cump`r`turi [i socializare, totul poate s` se desf`[oare online.

INTERNETUL SCHIMB~ TOTUL |n mai pu]in de 10 ani, chiar [i \ntr-o ]ar` \n dezvoltare ca România, internetul a zguduit din temelii realit`]ile economice, dar [i sociale. |n mediul urban, mai ales, [i \n cadrul companiilor, impactul este cople[itor [i acoper` tot mai multe aspecte ale vie]ii de zi cu zi. Pentru companii, informatizarea [i conectarea la web au devenit vitale nu doar pentru succes, ci [i pentru supravie]uire \n noua lume digital`. Aceea[i paradigm` \ncepe s` se aplice tot mai mult omului obi[nuit.

AVANTAJ LA PLAT~ Acum, c` v-a]i trezit, ce-ar fi s` pl`ti]i factura la energie electric`? Mul]i dintre noi o facem \n drum spre serviciu [i de multe ori renun]`m dac` e coad` la banc` sau la casierie. Dar dac` nu mai mergem la job? Pl`tim pe internet, unde facturile de utilit`]i, cele de telefon, taxele [i impozitele (nu toate \nc` [i nu peste tot) pot fi achitate f`r` cozi [i f`r` interac]iuni cu func]ionari nu tocmai amabili.

Electrica Muntenia sau E.ON Gaz, de

Tehnologia permite deja multora dintre noi s` lucr`m de acas` \n zilele când nu putem ajunge din diverse motive la birou. Urm`torul pas va fi renun]area \n anumite domenii la birourile fizice.

Internetul a fost mai \ntâi un loc de circula]ie a informa]iilor, apoi a devenit o pia]` virtual` [i acum se transform` \ntr-un mediu de lucru dar [i de socializare care tope[te grani]ele [i diferen]ele de orice fel. Companiile \l folosesc pentru eficientizarea

exemplu, ofer` deja posibilitatea achit`rii facturilor pe internet. Pe m`sur` ce sistemele de pl`]i ale b`ncilor vor fi tot mai integrate online, achitarea oric`rei facturi pe internet va deveni aproape obligatorie pentru furnizorii de utilit`]i, servicii, produse.

INOVA}IE ONLINE

Iar guvernul tocmai a lansat ghi[eul virtual pentru plata taxelor [i impozitelor. Utilizatorul va avea nevoie de semn`tur` digital` [i pot ap`rea probleme la confirmarea pl`]ilor, dar economiile de timp ce pot fi realizate prin plata online, ca [i cele financiare, prin restrângerea num`rului de puncte de plat` tradi]ional` vor atârna greu \n dezvoltarea sistemului.

Cei care folosesc deja internet banking pot spune c` via]a li s-a simplificat mult. Se pot face transferuri \ntre conturi, pl`]i c`tre grupuri de beneficiari [i chiar constitui depozite bancare de acas`, de pe computerul conectat la web. Majoritatea b`ncilor ofer` acest gen de servicii, care ar putea \nlocui \ntr-o zi cu totul sucursalele actuale. Iar problemele de securitate sunt atacate tot mai mult

prin dispozitive hardware gen token sau software (site-uri securizate, firewall etc.). Marele pericol vine din tentativele de phishing, care conving practic utilizatorii s`-[i dea de bun` voie datele de acces la contul bancar, \ns` ele se bazeaz` pe faptul c` utilizatorii nu cunosc foarte bine sistemul, lucru ce se va schimba pe m`sur` ce acest tip de tranzac]ii vor deveni norma, nu excep]ia.

permite lucrul f`r` a ie[i din cas`. Un agent de vânz`ri nu trebuie s` fie neap`rat prezent la birou, dar nici nu poate sta acas`, fiindc` trebuie s` se \ntâlneasc` cu mul]i clien]i existen]i sau poten]iali. |n ciuda accesului la tehnologii care ofer` aproape gratuit videoconferin]e (se pl`te[te practic doar conexiunea la internet), \ntâlnirile fa]` \n fa]` sunt \nc` esen]iale pentru mul]i.

Dar pentru un programator, de exemplu, lucrul de acas` este perfect viabil. Cum \n domeniu se lucreaz` \n principal pe proiecte, crearea unei echipe virtuale din toat` lumea este mai u[or [i mai ieftin de realizat decât adunarea tuturor celor implica]i \ntr-un loc. Iar \n era aplica]iilor mobile, \n care cheltuielile de dezvoltare sunt reduse la sânge, economisirea banilor destina]i \nchirierii unui spa]iu pentru birouri poate spori profitabilitatea proiectului.

Pentru bloggeri din toat` lumea, biroul este laptopul conectat la internet de oriunde plus smartphone-ul din dotare.

Iar oamenii care pot face/produce acas` diverse lucruri, de la haine unicat la dulcea]` bio, se pot folosi de internet pentru a-[i comanda materiile prime, dar [i pentru a-[i promova produsele.

Pe m`sur` ce lucrurile vor evolua, lucrul de acas` (sau de la orice terminal conectat la internet) va deveni mai degrab` norma, nu excep]ia.

Tehnologia permite deja multora dintre noi s` lucr`m de acas` \n zilele când nu putem ajunge din diverse motive la birou. Iar \n noua economie rezultatele sunt mult mai importante decât semnarea condicii \n fiecare zi.

LA SHOPPING PE WEB ACAS~ LA SERVICIU Am pl`tit [i facturi, am transferat chiria \n contul proprietarului, e timpul s` mergem la munc`. De fapt, s` st`m acas` [i s` muncim. |n multe domenii [i la multe tipuri de joburi, prezen]a fizic` la birou nu mai este de ceva vreme obligatorie. Mult mai importante sunt rezultatele. Desigur, nu orice tip de job

Dup` serviciu, de multe ori mergem la shopping. |n era internetului \ns`, shoppingul vine la noi. Comer]ul electronic cunoa[te o dezvoltare accelerat` [i pe pia]a local`. Totul a \nceput cu o pia]` specializat`, cea de IT. "Antreprenorii din acest domeniu au fost primii care au sesizat oportunitatea extinderii pe internet, \n Biz

45

GRANI}A DINTRE OFFLINE {I ONLINE DEVINE TOT MAI INCERT~

PL~}I

JOB

Internetul a devenit o alternativ` excelent` de a pl`ti facturi [i de a face orice tip de tranzac]ii bancare.

Prezen]a fizic` la locul de munc` este facultativ` pentru multe activit`]i. Iat` [i joburi pentru care nu trebuie nici m`car s` ie[i]i din cas`:

Utilit`]i - Enel Energie, E.ON Gaz, Distrigaz Sud sunt doar câ]iva dintre furnizorii care permit plata online.

Taxe [i impozite – Nu acoper` \ntreaga gam` de taxe [i impozite [i nici \ntregul teritoriu. Sistemul na]ional oferit prin ghi[eul virtual (www.ghiseul.ro) este \n curs de implementare \n mai multe institu]ii.

Telecom – To]i marii operatori au introdus aceast` modalitate de plat`, oferind [i posibilitatea de re\nc`rcare electronic` online Opera]iuni bancare – Se pot face transferuri \ntre conturi, pl`]i c`tre grupuri de beneficiari [i chiar constitui depozite.

Software - Programatorii pot lucra de oriunde, lucru dovedit de altfel de avântul luat de outsourcingul \n domeniu. Aplica]iile realizate pot fi testate oricând online.

Consultan]` - De la contabilitate la IT, orice tip de consultan]` poate fi asigurat` prin intermediul internetului cu text, voce [i chiar video.

Self-employed - Orice produs realizat acas`, de la goblenuri sau tablouri la gemuri, poate fi promovat [i comercializat pe internet.

Blogging - Social media devine un domeniu tot mai profitabil [i se poate transforma \ntr-un job profitabil.

Ce

Cum

Plus

Minus

Toate aceste opera]iuni presupun existen]a unui cont bancar [i acces la el prin internet banking.

Pl`]ile online economisesc timp, scutesc utilizatorul de cozi la ghi[ee [i pot oferi un control mai bun al pl`]ilor efectuate.

Confirmarea pl`]ii poate pune probleme. Pot ap`rea comisioane pentru diverse tranzac]ii. Nu se pot face pl`]i pentru toate facturile.

Ce

Cum

Plus

Minus

Costurile implicate de deplasarea la birou dispar, se poate lucra de oriunde exist` o conexiune de internet.

Se pot face mai multe tipuri de joburi \n acela[i timp.

Presupune o disciplin` individual` mult mai mare decât un serviciu tradi]ional. Nu poate \nlocui contactul uman, esen]ial pentru multe businessuri.

SHOPPING

DISTRAC}IE

Magazinele online nu mai sunt de mult o ciud`]enie, amenin]ând chiar \n unele domenii suprema]ia celor tradi]ionale.

Lumea se mut` online, iar re]elele sociale ne aduc acum [i prietenii al`turi de noi. Pe internet, posibilit`]ile de distrac]ie par f`r` sfâr[it.

Produse IT – Au fost cele care au dezvoltat pia]a [i formeaz` [i acum grosul vânz`rilor online din România.

Turism – Bilete de avion, vacan]e de vis, excursii exotice – totul se face acum pe internet [i cel mai bun pre] poate fi c`utat rapid pe site-uri specializate.

Ocazii – Site-urile de licita]ii sau anun]uri/publicitate au cunoscut \n ultimii doi ani un ritm anual de cre[tere de 200%.

Orice – E greu s` g`se[ti produse ce nu pot fi achizi]ionate online. Dar achizi]ii cum ar fi cump`rarea unei ma[ini nu sunt la fel de populare, fiindc` experien]a direct` cu produsul poate fi determinant`.

Jocuri – De la cele disponibile online la cele care presupun interac]iunea cu al]i juc`tori pe internet (World of Warcraft e cel mai popular exemplu).

Socializare – Facebook, Twitter [i alte re]ele sociale ne-au adus prietenii mai aproape [i ne ofer` posibilitatea de a fi al`turi de ace[tia [i virtual.

Media – Filme, seriale, emisiuni, transmisiuni sportive – toate sunt disponibile online. |n România, \n ciuda pirateriei, site-uri precum Muvix.ro \ncearc` s` promoveze accesul legal la filmele [i programele preferate.

Ce

Cum

Achizi]iile se pot face pe magazinele online, site-urile de licita]ii, cele de group-buying etc. Pl`]ile pot fi f`cute online (cu cardul sau prin servicii gen PayPal) sau ramburs.

Plus

Varietate uria[` de produse, posibilitatea de a compara oricând pre]urile din mai multe surse, acces la produse de oriunde din lume, economie de timp.

Ce

Cum

Plus

Pericolul de a fi victima unor fraude online, imposibili-

Minus tatea de a proba haine sau \nc`l]`minte \nainte de achizi]ie, costuri de transport [i livrare.

46

Conexiune de mare vitez` la internet, aplica]ii de telefonie online (Skype).

Biz

Minus

Conexiunea de mare vitez` la internet este esen]ial`, ca [i un computer cât mai performant.

Distrac]ia preferat` te “urm`re[te” peste tot [i po]i avea acces oricând la programe, filme, jocuri, [tiri de oriunde din lume.

Socializarea virtual` nu poate ]ine locul contactului uman direct, iar amatorii de sport au nevoie (\nc`) de activitate \n lumea fizic`.

INOVA}IE ONLINE c`utarea unui nou canal de promovare [i, mai ales, de cre[tere a vânz`rilor", spune Daniel Nicolescu, CEO GECAD ePayment, cea mai mare platform` de pl`]i online din România. Cel mai mare retailer online local, eMAG, a realizat anul trecut o cifr` de afaceri de 102 milioane de euro, \n cre[tere cu 60% fa]` de 2009, o cifr` peste a majorit`]ii omologilor tradi]ionali.

Treptat, [i alte domenii au atacat pia]a de e-commerce, de la turism [i transporturi (v` mai imagina]i rezervarea unui bilet de avion sau a unei vacan]e f`r` internet?) la c`r]i, flori [i juc`rii. Internetul aduce o gam` de produse f`r` precedent, se pot face instantaneu compara]ii de pre]uri de la un magazin la altul, pentru a alege pre]ul cel mai mic, [i se poate face o achizi]ie practic de oriunde din lume.

De ce s` mai merge]i la hipermarket, când exist` hypermarketulonline.ro?

Are o valoare minim` pentru comenzi

de 200 de lei, dar când a]i cheltuit mai pu]in ultima oar` la supermarket?

Dac` la \nceput b`rba]ii dominau cump`r`turile online, femeile vin tare din urm` (42% din pl`]ile cu cardul pe internet \n România \n 2010), iar apetitul lor pentru cump`r`turi va \mpinge pia]a \n sus. Piedicile legate de plata online cu cardul dispar treptat, plus c` mul]i retaileri ofer` [i metode alternative de plat`.

LA DISTRAC}IE, |NAINTE Acum, dup` ce curierul v-a livrat la u[` berea pentru \ntâlnirea din aceast` sear` cu prietenii, poate ar fi timpul s` v` destinde]i un pic. Ave]i câteva ore libere [i vre]i s` revede]i "Inception"?

Porni]i computerul, intra]i pe www.muvix.ro [i, pentru 3,13 euro, \l pute]i vedea lini[tit acas`. {i \l pute]i \ntrerupe oricând. Consumul oric`rui tip de media pe internet tinde s` devin` norma, publica]iile mizând tot mai

mult pe componenta online, televiziunile dezvoltând proiecte speciale pe web, iar posturile de radio sporindu-[i audien]a online.

Sau poate ave]i chef s` v` distra]i cu câ]iva prieteni. Cu jocuri online ca World of Warcraft e simplu, plus c` pute]i [i s` vorbi]i cu prietenii cu ajutorul c`[tilor [i microfonului. Iar berea o pute]i bea lini[ti]i \n timp ce vorbi]i pe Facebook sau pe Skype [i mai vede]i [i pozele de la excursia la munte a fratelui vostru.

Re]elele sociale au mutat pe internet cercul nostru de prieteni [i ne-au oferit posibilitatea de a ]ine leg`tura cu ace[tia oriunde s-ar afla ei sau oriunde ne-am afla noi. Socializarea cap`t` astfel noi forme [i, mai ales, noi dimensiuni. |ntre timp, s-a f`cut deja sear`. E timpul s` merge]i la culcare. Nu uita]i s` fixa]i ceasul de[tept`tor. Mâine va fi o nou` zi plin` acas`, o nou` zi de via]` pe internet. Biz

Biz

47

APLICA}II LA UN CLICK DISTAN}~ O companie româneasc` preg`te[te o platform` care va simplifica modul \n care sunt create aplica]iile pentru smartphone-uri, de la iPhone [i iPad la Android [i Windows Phone. DE ALEXANDRU ARDELEAN Oricine va avea posibilitatea s` \[i creeze propria aplica]ie pentru iPhone, exact a[a cum \[i dore[te. |n acest moment, sunt peste 85.000 de aplica]ii pentru orice ne trece prin cap, chiar [i pentru iertarea p`catelor. Fiecare aplica]ie este gândit` [i construit` astfel \ncât s` ating` anumite obiective pentru proprietarul s`u. Diferen]a este f`cut` de scopul principal al aplica]iei. Astfel, un joc captivant poate genera rezultate financiare de propor]ii, mai ales c` jocurile sunt cele mai vândute aplica]ii \n AppStore, cum la fel de bine o aplica]ie ce permite interac]iunea utilizatorului cu un anumit produs sau brand \ntr-un mod inedit se va bucura [i ea de mult` popularitate [i adop]ie printre utilizatori.

Aplica]iile mobile vor substitui \n timp interac]iunea din sfera digital`, interac]iune ce \n prezent se desf`[oar` \n principal pe aplica]iile web. Diferen]a major` este dat` de felul \n care terminalele mobile au fuzionat cu via]a noastr` de zi cu zi. Din acest motiv, dezvoltarea de aplica]ii a devenit \n ace[ti ultimi ani una extrem de important` pentru companiile din domeniu care \[i pot dovedi creativitatea [i inova]ia.

Având \n vedere multitudinea de aplica]ii din care utilizatorii pot s` aleag`, este esen]ial ca dezvoltatorii de aplica]ii s` le fac` cât mai atractive pentru ca \n 48

Biz

Sebastian V`duva, Vitality Media final acestea s` fie desc`rcate [i s` ajung` pe ecranele produselor Apple. “Pia]a de aplica]ii mobile este, \n momentul de fa]`, pia]a cu cea mai mare ascensiune la nivel mondial, cu o cre[tere de peste 90% de la an la an din punct de vedere al num`rului de aplica]ii create, downloadate de c`tre utilizatori, precum [i din punct de vedere al veniturilor generate \n urma vânz`rii de aplica]ii sau a celorlalte servicii conexe. Se estimeaz` c` \n anul 2012 valoarea pie]ei totale de aplica]ii mobile va atinge suma de 25 de miliarde de dolari”, spune Sebastian V`duva, Business Development Manager la Vitality Media, companie româneasc`

de dezvoltare de aplica]ii mobile.

Organiza]ia, de[i tân`r`, are foarte mult` experien]` \n ceea ce prive[te modul de dezvoltare de aplica]ii, inova]ia fiind de fapt motorul care duce compania mai departe zi de zi. Vitality Media a fost fondat` \n 2008 [i avea la momentul acela ca focus principal dezvoltarea de solu]ii software pentru internet, adic` sisteme de e-commerce, solu]ii CMS [i platforme de e-learning. {i, pentru c` \n acest domeniu miza esen]ial` este inova]ia dublat` de eficien]`, pentru a face diferen]a fa]` de alte companii asem`n`toare, \n 2010 a fost luat` decizia ca Vitality Media s` \[i schimbe cu totul modelul de business.

“Am investit toate resursele [i toat` energia noastr` \n dezvoltarea unui produs, denumit Appcend, pe care \l vom lansa \n curând. Scopul este ca, la nivel interna]ional, s` schimb`m paradigma din industria dezvolt`rii de aplica]ii mobile, conform c`reia o aplica]ie mobil` este scump`, iar procesul de dezvoltare este unul lung [i anevoios. Vrem s` d`m posibilitatea oric`rei persoane sau companii s` \[i construiasc` propria aplica]ie de iPhone repede [i \ntr-un mod intuitiv”, spune Sebastian V`duva. Dac` ar fi s` identifice caracteristicile comune ale aplica]iilor de succes, care pot ajunge pe telefonul oric`rui

INOVA}IE APLICA}II

utilizator, acestea ar fi: inovativitate, utilitate, aten]ia la detalii [i stabilirea unui raport emo]ional cu utilizatorul.

reguli impuse strict de Apple. Acesta este [i unul din principalele motive pentru care comunitatea interna]ional` de dezvoltatori este \nc` mic`, iar pre]urile APP-UL VITALIZEAZ~ VIITORUL de dezvoltare solicitate c`tre clien]i ATUURILE PLATFORMEI APPCEND r`mân \nc` foarte mari. O De-a lungul celor aproape trei ani aplica]ie relativ simpl` are un pre] de existen]`, Vitality Media a luUnicitate Integrare mediu de dezvoltare de aproximacrat \n multe proiecte interesante Construie[te-]i singur Appcend \]i permite tiv 6.500 de dolari, \n timp ce o pentru clien]i. |ns` dezvoltarea aplica]ia mobil` de construc]ia de aplica]ii aplica]ie complex`, inovatoare solu]iei Appcend este cel mai mare care ai nevoie! Vei fi interactive: imagini, sau un joc poate atinge u[or bamotiv de mândrie pentru repregata \n câteva ore [i vei video, audio preluate riera de 100.000 de dolari. zenta]ii companiei, fiindc` va evita s` pl`te[ti mii de din cele mai importante Sebastian mai spune c` princiajuta atât la diferen]ierea de celeeuro pentru servicii de servicii web sau propriul dezvoltare software. t`u con]inut. pala direc]ie pentru companie este lalte firme de dezvoltare de extinderea platformei Appcend aplica]ii, cât [i individualizarea c`tre cele mai populare device-uri organiza]iei. Sebastian spune c`, mobile [i tablete [i aici vorbim, \n ordine odat` lansat` solu]ia, aceasta va cronologic`, de cunoa[te o iPad, Android cre[tere rapid` Personalizare Direct [i Windows [i un grad mare Appcend este construit` Folose[te sistemul Phone 7. “Pracde adop]ie \n astfel \ncât s` po]i per“Push Notifications” sonaliza aplica]ia \n totic propunerea pie]ele care au pentru a transmite talitate. Fonturi, culori, c`tre clien]ii ajuns la maturinout`]ile sau cele mai imagini, absolut orice calde [tiri direct c`tre no[tri va detate, cum ar fi poate fi schimbat [i utilizatorii t`i. veni din ce \n cele din Europa adaptat pentru a ob]ine ce mai tende Vest sau Staechilibrul perfect. tant`. |]i contele Unite. Din struie[ti singur acest motiv, aplica]ia [i o anul trecut a Monetizare Scalabilitate vei avea dispofost un an de Au fost luate \n calcul Appcend este integrat toate posibilit`]ile astfel cu serviciile de cloud nibil` pe cele cotitur` pentru \ncât aplica]iile concomputing oferite de mai populare companie, struite s` \]i ofere un ROI Amazon, pentru a asismartphoneavând \n vedere maxim. Po]i rula progura func]ionarea exceuri indiferent c` focusul a fost priile reclame sau po]i lent` a aplica]iei tale de sistemul lor dezvoltarea integra iAd, AdMob \n indiferent de num`rul de operare”, Appcend [i doar câteva minute. de utilizatori. mai spune astfel Vitality V`duva.

Media a fost neApple anun]a, \n septembrie 2009, c` voit` s` refuze mai multe proiecte, deApp Store, magazinul de aplica]ii oarece toat` echipa era canalizat` creat pentru posesorii de iPhone [i c`tre proiectul principal. A fost un Interactivitate U[urin]` iPod touch (ulterior [i pentru risc mare, mai ales \n ceea ce Nu \]i limita creativitatea!

Pe m`sur` ce \]i coniPad), ajunsese la 2 miliarde de prive[te cash-flow-ul [i bugetele, Folose[te modulele de struie[ti aplica]ia, vei desc`rc`ri. |n ianuarie 2010, se dar “rezultatul este, f`r` \ndoial`, augmented reality, user avea ocazia s` o testezi generated content [i ajunsese la 3 miliarde. |ntre timp, unul excep]ional [i nu regret`m direct pe device-ul t`u multe altele pentru a mobil folosind aplica]ia lucrurile s-au precipitat, astfel c` niciuna din deciziile luate \n oferi utilizatorilor t`i o exnoastr` de test. la \nceputul acestui an Apple cele2010”, afirm` Sebastian. perien]` f`r` precedent. bra desc`rcarea a 10 miliarde de De altfel, realizarea aplica]iilor aplica]ii, cee ce ne duce cu gândul pentru iPhone nu este nici pe dec` pân` la sfâr[itul anului vom asista la parte trivial` [i se diferen]iaz` de realimarcarea a 20 de miliarde. Cre[terea zarea aplica]iilor web, atât prin folosirea vine [i de la proasp`tul lansat iPad 2, unui limbaj de programare specific, cât care prinde teren \n toate col]urile lumii [i prin aten]ia [i grija la detalii, pentru [i câ[tig` fani. Biz c` trebuie urmate un num`r mare de Biz

49

VIITORUL |NCEPE AZI Aflat pentru a doua oar` \n România la invita]ia Biz, Nick Sohnemann a purtat participan]ii la trainingul “Innovation Lab” o c`l`torie \n timp unde au experimentat tehnologiile [i mediul de afaceri al urm`torilor 20 de ani. OVIDIU NEAGOE

50

“|nchide]i ochii, ]ine]i-v` de mâini

CULTURA PENTRU INOVA}IE

[i \ncerca]i s` v` imagina]i cum va ar`ta lumea peste dou`zeci de ani”, a spus Nick Sohnemann \n deschiderea Innovation Lab, training dedicat inova]iei organizat de revista Biz pe 17 martie la hotel Howard Johnson din Bucure[ti. Acesta a fost ritualul care, coroborat cu energia [i experien]a trainerului, a teleportat audien]a cu dou` decenii \n viitor. Acolo, hârtia \nmagazineaz` informa]ii digitale [i se poate conecta la sistemele de calcul, prin intermediul telefonului mobil, o lentil` de contact detecteaz` starea de spirit a oamenilor de pe strad` [i chiar furnizeaz` informa]iile pe care ace[tia aleg s` le \mp`rt`[easc`.

Avantajele \n mediul de afaceri?

Schimbul de c`r]i de vizit` ar disp`rea, iar o simpl` privire c`tre interlocutor sau moderatorul unui eveniment de business ar sem`na, \n termeni actuali, cu vizualizarea profilului de LinkedIn sau Facebook. “|nchipuie[te-]i c` te treze[ti diminea]a [i \]i pui o pereche de lentile de contact active, care transform` totul \n jurul t`u”, spune Nick Sohnemann.

“Obiectele casnice prind via]`, cutia de cereale afi[eaz` informa]ii digitale despre nutri]ie, po]i schimba peisajul de la fereastr` cu o insul` tropical` \n timp ce \]i bei cafeaua [i faci video chatting cu cel mai bun prieten”, continu` Sohnemann. Tot \n cadrul trainingului, consilierul pe inova]ie al TrendOne a oferit participan]ilor cinci sfaturi pentru stimularea inova]iei \n companie.

Gândirea inovatoare trebuie s` \nceap` de la CEO, care la rândul s`u trebuie s` pun` bazele unei culturi propice inova]iei. Aceasta va deveni parte din cultura organiza]iei. Cum, de cele mai multe ori, ideile noi nu apar peste noapte, angaja]ii ar avea libertatea s` fie creativi, f`r` constrângerea sau presiunea timpului. |ntr-o companie trebuie s` existe curiozitate, iar to]i angaja]ii, de la top la middle management [i entry level, nu trebuie s` porneasc` de la ideea c` au v`zut absolut tot.

Biz

IDENTIFICAREA SEMNALELOR Cele mai noi tehnologii din lume sunt semnale ale viitorului, care estimeaz` cum va ar`ta lumea peste dou`zeci de ani, de exemplu. Tehnologia [i produsele de mâine sunt derivate sau transform`ri ale celor de ast`zi.

Acestea sunt semnalele care trebuie identificate pentru o idee clar` asupra viitorului [i a tehnologiei viitorului. Un exemplu de semnal oferit de trainerul de la TrendOne sunt lentilele de contact active, care indic` faptul c` tehnologiile de screening vor face parte din via]a noastr` de zi cu zi. Sfatul lui Nick Sohnemann: “Asigura]i-v` c` sunte]i la curent cu toate aceste semnale”.

IMPACTUL TENDIN}ELOR Dac` lumea modern` are tendin]a s` supraestimeze poten]ialele schimb`ri

ce pot avea loc \ntr-un an, când vine vorba s` estimeze cum va ar`ta tehnologia peste zece ani, tind s` subevalueze schimb`rile. Lumea nu se va schimba \n acela[i ritm \n care a f`cut-o \n ultimele luni, dezvoltarea tehnologic` este exponen]ial`.

Trainerul de la TrendOne v` sf`tuie[te s` evalua]i schimb`rile la adev`rata lor dimensiune.

HAOS CALCULAT O cultur` organiza]ional` care \ncurajeaz` angaja]ii s` gândeasc` liber nu poate decât s` fie strategia câ[tig`toare pentru organiza]ie. Ideile cele mai creative iau na[tere atunci când ace[tia sunt \ncuraja]i s` gândeasc` diferit, s` abordeze altfel lucrurile din jurul lor [i s` fac` schimb`ri. “Oferi]i angaja]ilor o anumit` libertate [i \ncuraja]i-i s` gândeasc` pentru ei \n[i[i.”

ABSORB}IA SPECIALI{TILOR De[i Apple Computer, una dintre cele mai inovatoare companii din lume, nu are ca politic` intern` angajarea consultan]ilor externi, totu[i beneficiaz` de un puternic departament de cercetare [i dezvoltare, unde iau na[tere inova]ii \n tehnic`. Orice companie trebuie s` beneficieze de angaja]i interni care s` se ocupe cu inova]ia. Se recomand` angajarea unui manager pe inova]ie, a c`rui principal` sarcin` se rezum` la colectarea [i structurarea ideilor din interiorul organiza]iei. Biz

INOVA}IE INVESTI}II

27

milioane de euro Aceasta a fost suma de bani, virtuali desigur, cu care a fost r`spl`tit` cea mai inovatoare idee prezentat` la Innovation Lab, training organizat de Biz [i TrendONE. Proiectul, numit Car Karma, consta \ntr-un soft care detecteaz` ma[inile \n trafic \n timp real [i adun` informa]ii despre comportamentul [oferilor [i neregulile comise \n trafic de c`tre ace[tia, convertindu-le \ntr-o “aur`” a ma[inii – pozitiv` sau negativ`. Implementarea acestuia nu ar putea fi dificil` [i ar contribui din plin la sc`derea num`rului de accidente rutiere.

Biz

51

DE LA INOVA}IE LA TENDIN}E 83% dintre top manageri vor investi \n inova]ie ca urmare a recesiunii globale, arat` ultimul studiu Bloomberg BusinessWeek, iar 72% dintre companii v`d inova]ia ca una dintre primele trei priorit`]i.

TrendONE, cel mai mare portal de trend-scouting din Europa, eviden]iaz` 12 dintre inova]iile cu cel mai mare poten]ial de a deveni microtrenduri. GABRIELA ENESCU

01

HONDA COMBIN~ RECLAME TV CU APLICA}II IPHONE Honda a realizat de curând o campanie interactiv` pentru Honda Jazz care combin` publicitatea TV cu iPhone-ul. |n timp ce reclamele campaniei – denumit` “O via]` imprevizibil`” – apar pe ecran, telefonul proprietarului poate efectiv s` descarce personajele din reclam`. Acest lucru este posibil prin sincronizarea dintre iPhone [i sunetele din reclam`. Dup` ce personajele apar \n player, jocul poate continua chiar dup` ce ad-ul se termin`. De exemplu, po]i face personajele s` danseze dac` \ncepi s` cân]i \n telefon.

INI}IATOR: Wieden + Kennedy London, Honda Motor Europe Ltd., Marea Britanie 52

Biz

02

SHOPPINGUL DE GRUP PE FACEBOOK ADUCE DISCOUNT Utilizatorii de Facebook pot primi discounturi atunci când cump`r` acelea[i bunuri virtuale pe care prietenii lor le-au cump`rat deja. “Cump`r` \mpreun` cu prietenii” este o aplica]ie prin care utilizatorii de Facebook folosesc “creditele” virtuale pentru a cump`ra ceva. Dac` vreunul dintre prieteni este interesat de acela[i obiect, \l poate cump`ra cu discount direct din newsfeed. Acest model de cump`r`turi de grup se aplic` deocamdat` pentru bunurile virtuale, dar ar putea deveni \n curând un model pentru branduri [i magazinele lor de pe Facebook.

INI}IATOR: Facebook

Inc., SUA

INOVA}IE INVESTI}II

03

INGREDIENTE DE CEAI PE O FA}AD~ INTERACTIV~ Starbucks Canada a creat o campanie ingenioas` pentru a-[i promova ceaiul Tazo – a organizat o proiec]ie interactiv` pe fa]ada magazinelor din Toronto [i Vancouver prin care trec`torii puteau ghida o vrabie, un dragon sau un fluture \ntr-o aventur` pentru a g`si ingredientele ceaiului. Când juc`torii g`sesc ingredientele, primesc mai multe informa]ii despre propriet`]ile [i originea ceaiului. Când termin` jocul, ei vor primi un dolar pentru data viitoare când vor s` se bucure de un ceai.

04

TELEFONUL MOBIL, INTERPRET SIMULTAN Compania japonez` NTT DoCoMo a introdus recent un prototip de telefon care traduce o conversa]ie aproape \n timp real. Deocamdat`, sunt disponibile traducerile \ntre englez` [i japonez`.

Când un interlocutor spune ceva \n englez`, cel`lalt aude o traducere \n japonez` cu o \ntârziere de o secund`. Mai mult, traducerea apare sub form` de text pe ecranul telefonului.

INI}IATOR: Starbucks Corp., Canada

INI}IATOR: NTT DoCoMo Inc., Japonia

05

06

CUMP~R~TURI DIN CON{TIIN}~ Agen]ia Ogilvy din Noua Zeeland` a apelat de curând la con[tiin]a consumatorilor dintr-un supermarket pentru a promova vânzarea bananelor ob]inute prin fair-trade. |ntr-un supermarket din Auckland, au plasat un punct \n fa]a standului de banane ce emite un sunet care poate fi auzit de o singur` persoan`. O voce pl`cut` de femeie vorbe[te cump`r`torilor despre beneficiile de a cump`ra “bananele bune”, ceea ce a determinat o cre[tere de 130% \n volumul vânz`rilor.

INI}IATOR: Ogilvy New Zealand Ltd., Noua Zeeland`

IPHONE INSTAGRAM, CANAL DE NEW MEDIA

Agen]ia american` de media NPR folose[te aplica]ia de iPhone Instagram pentru a-[i distribui mai eficient fluxul de [tiri. Instagram face posibil` trimiterea de fotografii via re]elele sociale, iar NPR folose[te acest mediu de distribu]ie pentru a-[i atinge targetul \ntr-o manier` inovatoare. Dup` ce au uploadat 18 poze, NPR au câ[tigat 1.000 de followeri imediat. Cei care nu au iPhone pot accesa serviciul via tumblr.

INI}IATOR: NPR, SUA

Biz

53

07

APLICA}IA CARE RECUNOA{TE SHOW-URILE TV DUP~ SUNET Compania IntoNow a lansat o aplica]ie cu acela[i nume care transform` privitul la televizor \ntr-o experien]` social`. |n timp ce utilizatorul prive[te la televizor, aplica]ia analizeaz` sunetul [i \l identific` \n baza sa de date. Dup` ce identific` emisiunea, aplica]ia \nregistreaz` automat telespectatorul [i \i permite s` comunice cu al]i privitori ai show-ului. |n plus, apar informa]ii detaliate [i linkuri despre emisiune.

Utilizatorii sunt imediat informa]i de fiecare dat` când prietenii privesc emisiunea.

08

O SALUTARE CALD~ DE LA ORANGE PRIN TWITTER Orange a lansat de curând o campanie pe Twitter \n Marea Britanie prin care participan]ii \[i pot trimite prietenilor “o salutare cald`” cu hashtagul “#Winterwarmer”. Followerii contului @OrangeTheFeed pe Twitter erau informa]i de urm`toarele loca]ii ale promo]iei. Dup` selectarea tweeturilor, Orange i-a contactat pe participan]i [i le-a cerut s` trimit` datele prietenilor lor. Dup` aceea, echipa Orange le-a trimis câte o can` de ciocolat` cald` [i un fular prietenilor participan]iilor la promo]ie.

INI}IATOR: Orange Personal Communications Services Ltd., Marea Britanie

INI}IATOR: IntoNow Inc., SUA

10

COPERTE DE REVIST~ EXTREM DE PERSONALIZATE

09

CINE BEA BERE PRIME{TE LA SCHIMB AC}IUNI |n timp ce alte companii ofer` angaja]ilor ac]iuni, brandul australian de bere Broo are o abordare mult mai inovatoare.

Fiecare client care cump`r` baxuri de bere \n valoare de 55 de dolari australieni prime[te 10 ac]iuni \n cadrul companiei. Aceast` ofert` one-time va distribui zeci de milioane de ac]iuni ale companiei, conform companiei.

INI}IATOR: Broo Pty Ltd., Australia

54

Biz

Revista britanic` “Wired” a dedicat unul dintre numerele sale ideii dispari]iei conceptului de “privat” [i a trimis câteva exemplare cu coperte extrem de personalizate. Câ]iva dintre abona]i [i reprezentan]i influen]i ai agen]iilor de media au primit câte o copie a revistei cu coperte ce con]in informa]ii despre via]a lor particular`.

Aceste informa]ii au fost preluate dintr-o mul]ime de surse, cum ar fi bazele de date cu aleg`torii \nregistra]i sau re]elele sociale. Revistele includeau chiar detalii despre ce au cump`rat pe eBay [i clipurile desc`rcate de copiii lor de pe YouTube.

INI}IATOR: Condé Nast Publications, Marea Britanie

INOVA}IE INVESTI}II

11

CUM S~ |NCERCI OCHELARII CU IPHONE-UL Compania Total Immersion, \mpreun` cu C4M, a dezvoltat o aplica]ie de "augmented reality" pentru lan]ul de laboratoare optice Atol din Fran]a, care permite clien]ilor s` probeze ochelarii Atol folosindu-[i smartphone-urile. Aceast` aplica]ie este construit` pentru iPhone4 [i folose[te tehnica de recunoa[tere facial` cu ajutorul camerei telefonului.

Aplica]ia memoreaz` fa]a utilizatorului [i \i recomand` diferite tipuri de ochelari pe care ace[tia le probeaz` din diferite unghiuri. Dac` le place ceea ce v`d, pot comanda ochelarii folosindu-se de aplica]ia mobil`. Pentru cump`r`turi offline, apare o hart` ce are marcate cele mai apropiate magazine Atol.

INI}IATOR:

Total Immersion, Fran]a

12

PASTA DE DIN}I CARE PREZICE VREMEA David Carr [i Henry Holtzman de la MIT Media Laboratory au creat o nou` func]ionalitate pentru pasta de din]i. Prin proiectul lor “Tastes Like Rain”, au conectat un computer la un difuzor de past` de din]i. Computerul monitorizeaz` starea vremii. Daca este mai cald decât \n ziua precedent`, pasta are gust de scor]i[oar`, iar dac` e mai rece, de ment`.

Pasta de din]i colorat` \n dungi \nseamn` ploaie. |n acest fel, obiceiul de sp`lare a din]ilor din fiecare diminea]` are [i rol de a prezice vremea pentru restul zilei.

INI}IATOR: MIT Media Laboratory, SUA

INOVA}IE |N PUBLICITATE

Provocarea celor 48 de ore Anul trecut, Xerox s-a implicat \n una dintre cele mai creative campanii locale de publishing “Sus]ine printul!”. Timp de dou` zile, \n perioada 5-6 iulie 2010, redac]ia Biz s-a mutat \n B`neasa Shopping City. Scopul reloc`rii \ntregii redac]ii a fost realizarea unui \ntreg num`r, de la concept pân` la imprimare, \n numai 48 de ore, timp \n care jurnali[tii revistei, speciali[ti din industria de comunicare [i oameni de afaceri au redactat, intervievat, fotografiat, editat, tehnoredactat, preg`tit [i trimis la tip`rit prima tran[` a tirajului aniversar al publica]iei.

Provocarea pentru Xerox, a fost s` tip`reasc` [i s` bro[eze revista \n numai 4 ore. Coperta generic`, tip`rit` de Xerox \n 150 de exemplare, a fost o provocare prin ea \ns`[i: printarea \ntregii coper]i s-a f`cut \n culoare solid` – negru. Xerox a instalat echipamente de birou WorkCenter 7435 \n B`neasa Shopping City, asigurând suport tehnic. Publica]ia a fost tip`rit` cu ajutorul echipamentului Xerox 700, care utilizeaz` toner uscat ce p`strez` constan]a culorilor pe tot parcursul imprim`rii.

Pentru 50 de personalit`]i implicate direct \n

proiect, Xerox a produs coper]i personalizate cu ajutorul software-ului XMPie. Evenimentul a fost transmis \n timp real pe conturile de Facebook al Xerox România [i pe cele de Twitter [i Facebook ale revistei.

Biz

55

Un eveniment

Află care sunt cele mai noi proiecte sustenabile, care sunt o­biec­tivele şi ideile din spatele lor şi cum pot fi ele susţinute.

4 mai 2011, Bucureşti - www.bizforum.ro

află care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly descoperă de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în pofida crizei economice inspiră-te din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment primeşte sfaturi experte pentru a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial identifică şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator participă la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

strategie Simpla asociere a unui brand cu o vedet` este o re]et` la care advertiserii viseaz` crezând c` a[a au succes garantat. Un studiu Ace Metrix indic` \ns` contrariul. Vedeta nu face reclama mai bun`. Dac` nu este folosit` \n contextul adecvat [i pentru brandul potrivit, poate face mai mult r`u decât bine.

DE LOREDANA S~NDULESCU n procent de 15% dintre reclamele americane folosesc vedete. Practica este veche de când s-a inventat publicitatea. Se consider` c`, dac` un brand beneficiaz` de sus]inere din partea unei vedete, atunci succesul este aproape garantat, atât ca notorietate, cât [i ca volum de vânz`ri. Numai c` un studiu realizat recent de Ace Metrix pe un e[antion de 2.600 de reclame, publicat pe AdAdge.com, arat` exact contrariul. Reclamele cu vedete nu sunt nicidecum mai eficiente, iar \n unele cazuri au \nregistat chiar rezultate mai slabe decât cele f`r` vedete.

Date fiind costurile pe care le implic` folosirea vedetelor \n reclame, care dup` unele estim`ri se ridic` la 50 de miliarde de dolari \n SUA, eficien]a se dovede[te a fi mai mare \n cazul celorlalte reclame. Creativitatea, elementele inedite aduse \n discu]ie [i relevan]a sunt factorii care conteaz` cel mai mult \n impactul pe care o reclam` \l poate avea asupra consumatorilor.

Deseori, vedetele dau na[tere unor polariz`ri, chiar [i \n cadrul aceluia[i grup demografic. Un bun exemplu este \n domeniul cosmeticelor. Unele femei consider` c` Sarah Jessica Parker este frumoas`, altele, \n schimb, nu sunt de aceea[i p`rere.

Extrapolând, pe plaiuri mioritice, Andreea Marin B`nic` [i Mihaela R`dulescu sunt dou` exemple care dovedesc din plin puterea polariz`rii. Beneficiile pe care vedetele le

Cât mai vând acum vedetele?

Biz

57

aduc brandurilor pe care le sus]in intr` deseori \n plan secund dac` se pun \n balan]` costurile. De cele mai multe ori, bugetele suportate de branduri sunt foarte mari [i, uneori, total nejustificate \n privin]a profitabilit`]ii. Totodat`, companiile risc` enorm pariind milioane de euro pe un singur individ.

Tiger Woods, una dintre cele mai bine pl`tite vedete \n reclame, cu \ncas`ri

estimate la un miliard de dolari, a devenit acum un adev`rat paria \n rândul advertiserilor ca urmare a scandalurilor personale \n care a fost implicat. Gillette, Accenture, AT&T [i Gatorade au renun]at la Tiger Woods [i nu dau semne c` inten]ioneaz` re\nnoirea contractelor cu el. Cazul lui Woods nu este singular; \n lumea vedetelor exemplele de acest gen

abund`. Când Kobe Bryant a fost implicat \ntr-un scandal sexual, McDonald’s a pus punct contractului cu el, la fel Wrangler [i Snapper au \ncheiat colaborarea cu Brett Favre din cauza unor acuza]ii de h`r]uire sexual`.

Vedetele, dac` sunt folosite \n contextul adecvat [i pentru brandul potrivit, reprezint` o solu]ie ce poate \mbun`t`]i imaginea m`rcii sau poate impulsiona vânz`rile, prin asocieri cognitive [i de identificare. Problema pe care o pune \n discu]ie Ace Metrix este dac` reclamele cu vedete sunt mai eficiente decât restul reclamelor, mai ales \n contextul actual, când [i comportamentul consumatorilor se schimb`. |n era social media vorbim de al]i influen]atori decât acum câ]iva ani.

Un consumator nu mai cump`r` acum un produs pentru c` \l \ndeamn` o vedet`. Mult mai importan]i decât personalit`]ile au devenit prietenii din re]elele sociale [i bloggerii, cei care domin` peisajul social media.

Dincolo de problema principal` pus` \n discu]ie, cea legat` de relevan]a reclamelor cu vedete, Ace Metrix a \ncercat s` afle [i care sunt celebrit`]ile care rezoneaz` cel mai bine cu consumatorii. |n baza algoritmului de evaluare a reclamelor, cea mai

TOP CELE MAI PERFORMANTE VEDETE |N RECLAME (2010)

TOP CELE MAI NEPERFORMANTE VEDETE |N RECLAME (2010)

TOP 20 VEDETE (2004-2010) DUP~ NUM~RUL DE APARI}II

Nr. 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Nr. 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Loc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Cristian Chivu, fotbalist

Vedet` Oprah Winfrey Ed Burns Oprah Winfrey Oprah Winfrey Carl Weathers George Strait Troy Polamalu Tim McGraw Snoop Dogg Ray Lewis SURSA: ACE METRIX 58

Biz

Brand Liberty Mutual A.I. ishares Progressive Progressive Bud Light Wrangler Head & Shoulders Betty Crocker Meals Pepsi Old Spice Deodorant

Vedet` Tiger Woods Lance Armstrong Kenny Mayne Dale Earnhardt Jr. Donald Trump Jamie Lee Curtis Martha Stewart Andie MacDowell Diddy Megan Mullally SURSA: ACE METRIX

Brand Nike General Footwear Radio Shack Gillette Shaving Nationwide Macy's Dannon Macy's L'Oreal Cosmetics Ciroc I Can’t Believe It’s Not Butter

Vedet` CRBL Cristian Chivu Gheorghe Hagi Mircea Badea Smiley Ilie N`stase Puya (Drago[ Gr`descu) Andreea Marin B`nic` Mihaela R`dulescu Nadia Com`neci SURSA: VISIONWISE

Domeniu Muzic` Sport Sport Media Muzic` Sport Muzic` Media Media Sport

STRATEGIE PUBLICITATE

performant` vedet` \n publicitate este Oprah Winfrey. |n 2010, ea a ap`rut \ntr-un spot pentru compania de asigur`ri Liberty Mutual Auto Insurance [i \n dou` reclame pentru Progressive. La polul opus se afl` Tiger Woods, Dale Earnhardt Jr., Diddy, Lance Armstrong, Kenny Mayne, Jamie Lee Curtis, Andie MacDowell, Joe Montana [i Rachel Zoe, considerate a fi cele mai ineficiente vedete ale anului 2010. Ce a determinat proastele rezultate? Tot Ace Metrix a g`sit explica]ii. |n afara scorurilor m`surate, responden]ii studiului au fost invita]i s` spun` [i de ce nu le-au pl`cut reclamele. Cele mai frecvente r`spunsuri au f`cut referire la: 1) confuzia legat` de produsul pe care vedeta \l sus]inea; 2) reclama a fost plictisitoare; 3) nu le-a pl`cut vedeta. |n esen]`, o reclam` este bun` prin ideea creativ` pe care o transmite, nu \n virtutea vedetei care o sus]ine. Este concluzia pe care transmite [i Peter Dabol, CEO al Ace Metrix, compania care a realizat studiul, \ntr-un articol publicat \n AdAge. Exemple precum “Happy Baby” de la Hewlett-Packard

trecut de compania de cercetare Visionwise, parte a Daedalus Group.

Cercetarea a fost dezvoltat` [i analizat` pe o baz` de date de reclame române[ti din perioada 2004 – 2010, folosind site-ul iqads.ro. Scopul principal al analizei a fost de a afla care sunt tendin]ele de folosire a vedetelor \n reclamele din România. |n acest sens, vedetele identificate au fost

\mp`r]ite \n cinci categorii, dup` domeniul de activitate: sport, muzic`, actorie, media [i altele. Din analiz` au fost excluse reclamele \n care actori cunoscu]i joac` personaje de reclame (de exemplu, Tanti Maria [i Bunica).

Topul rezultat ca urmare a acestei analize este dominat de personalit`]i masculine. Doar patru femei au intrat \n top 20, iar \n partea superioar` a clasamentului s-au \nregistrat varia]ii destul de mari, de la un an la altul.

De remarcat este c`, \n ultimii ani, vedetele din muzic` \mpart din ce \n ce mai des pozi]iile \n top 5 cu personalit`]ile din sport, \n timp ce personalit`]ile din domeniul media nu par s` mai p`trund` cu aceea[i u[urin]` \n top 5. De asemenea, lipsa de performan]e \n fotbalul na]ional afecteaz` apetitul advertiserilor pentru aceast` categorie de vedete, care au fost treptat \nlocuite cu vedete din domeniul muzicii.

Procentual, \n ultimii ani, reclamele române[ti cu celebrit`]i sunt pe un trend ascendent. |ntre 2004 [i 2009, cre[terea medie anual` este de 28,7%, iar din totalul spoturilor analizate de Visionwise, 12% sunt cu vedete. Biz

TOP BRANDURI CARE FOLOSESC VEDETE (2004-2010)

TOP DOMENII CARE FOLOSESC VEDETE (2004-2010)

Loc Brand 1. Vodafone 2. BRD 3. Cosmote 4. Europa Liber` 5. Festivalul de Film Transilvania 6. Dacia 7. Garnier 8. Antena 1 9. Bergenbier 10. Comitetul Olimpic Român SURSA: VISIONWISE

Loc Domeniu 1. Telecomunica]ii 2. Campanii sociale 3. Presa scris` 4. Produse cosmetice 5. B`nci 6. Produse alimentare 7. Bere 8. Cultur` 9. B`uturi r`coritoare / Ap` 10. Automobile SURSA: VISIONWISE

[i "Epic Gaming For All" de la Sony demonstreaz` c` se pot face reclame care s` exceleze la capitolul creativitate f`r` s` fie nevoie de sus]inerea din exterior a unei vedete.

VEDETE |N RECLAMELE ROMÂNE{TI CRBL, Chivu [i Hagi sunt vedetele preferate de advertiserii români. A[a reiese dintr-un studiu finalizat anul

Un consumator nu mai cump`r` acum un produs pentru c` \l \ndeamn` o vedet`. Mult mai importan]i decât personalit`]ile au devenit prietenii din re]elele sociale [i bloggerii, cei care domin` peisajul social media.

TOP 20 VEDETE (2004-2010) DUP~ NUM~RUL DE APARI}II Loc 11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

Vedet` Adrian Mutu Leonard Doroftei Crina Abrudan Dan Diaconescu Ovidiu Ioani]oaia R`zvan Simion Alex Velea Bogdan Lobon] Ciprian Marica Dani O]il SURSA: VISIONWISE

Domeniu Sport Sport Media Media Media Media Muzic` Sport Sport Media

Biz

59

STRATEGIE

INTERVIU

are sunt actualele evolu]ii pe care le observa]i la nivel interna]ional \n FMCG? Recesiunea a fost dep`[it` de ]`rile Europei Occidentale, \ns` anul acesta ne vom confrunta cu cre[teri-record ale pre]urilor materiilor prime; \n unele cazuri, este vorba despre cre[teri de ordinul a dou` cifre! Acest fapt va avea un impact semnificativ asupra industriei noastre [i asupra pre]urilor de raft ale produselor. {i \n România am fost nevoi]i s` cre[tem pre]urile. Mediul nostru a ajuns s` fie atât de \nc`rcat de evenimente [i de schimb`ri senza]ionale [i foarte rapide, \ncât e greu de previzionat cum se vor petrece lucrurile. Sunt pu]ine lucruri pe care le [tiu cu siguran]`. De exemplu, costul produc]iei nu poate decât s` creasc` [i nu numai pentru noi, cam pentru toate, fie ele materiale militare, fie de larg consum. Odat` cu declan[area crizei financiare, una dintre consecin]e a fost c`, la nivel mondial, capacit`]ile de produc]ie s-au redus ca s` fac` fa]` crizei [i astfel au sc`zut pre]urile de vânzare. S-au redus suficient de mult capacit`]ile de produc]ie, atunci oferta a devenit mai mic` sau a echilibrat cererea, [i au \nceput s` creasc` pre]urile. China este c`lare pe toat` lumea – dac` vrea, poate s` consume tot ce produci tu la nivel mondial.

Lucrurile p`reau rezonabil de predictibile. S-au declan[at evenimentele din Egipt, Tunisia [i alte ]`ri de prin Africa sau Orient, a venit nenorocirea din Japonia [i astfel lucrurile devin mult mai pu]in predictibile. Ce [tim este c` risc`m tot felul de crize. Asta este clar. Cât de mult riscul `sta perceput urmeaz` s` se [i manifeste \n cifre, pe cuvântul meu dac` pot s` v` spun. Exist`, din p`cate, [ansa ca toate crizele astea mai mult sau mai pu]in manifeste s` determine lumea s` devin` din nou tem`toare pentru ziua de mâine. Acum, când am \nceput s` vedem ni[te semne de ie[ire din criz`, ne apuc` din nou groaza economic`, se poate \ntâmpla inclusiv s` ajungem mai r`u decât unde am plecat.

A[ spune c` au fost amesteca]i, cu foarte multe mul]umiri [i cu unele ne\mpliniri. Pentru Henkel \n lume a fost \ntr-un fel, pentru Henkel Româ60

Biz

FOTO: Vali Mirea

Cum au fost ultimii doi ani pentru Henkel România?

STRATEGIE

Pentru anul acesta vreau cre[tere. Simplu Liviu Sfrija, pre[edintele Henkel România, are toate motivele s` spun` aceste cuvinte atâta vreme cât compania pe care o conduce a raportat rezultate bune \n 2010, \n ciuda sc`derii pie]elor [i a competi]iei acerbe. Dar Sfrija vrea mai mult.

DE ALEXANDRU ARDELEAN nia a fost \ntr-alt fel [i cumva defazat.

Acum doi ani, \n România, criza sigur c` ne-a lovit foarte tare, ca pe to]i, dar am reu[it s` trecem peste ea mai bine decât au reu[it s` o fac` cei mai mul]i dintre concuren]ii no[tri [i a[ \ndr`zni s` spun c` \n anumite aspecte mai bine decât a reu[it s` o fac` grupul Henkel.

Anul trecut, ne-am p`strat viteza local` [i am reu[it \n continuare s` ne atingem parametrii planifica]i, s` fim \n bun` m`sur` peste concuren]`, din punctul de vedere al progresului, dar am r`mas \n urma dezvolt`rii grupului.

Grupul a avut \n 2010 cel mai bun an dintotdeauna, absolut senza]ional, chiar dac` global [tim câte probleme au fost, [i \n materie de vânz`ri, [i de profitabilitate. M` bucur c` grupul a avut aceste rezultate, evident c` atunci când compania o duce bine, o ducem [i noi bine, dar am o oarecare nemul]umire, pentru c` facem parte din categoria ]`rilor \n curs de dezvoltare [i sim]i [i tu c` ai datoria s` vii cu contribu]ia ta de cre[tere la grup. Or acest lucru noi nu am reu[it s`-l facem anul trecut. Am reu[it s` venim cu cre[tere \n cot` de

pia]`, ceea ce este foarte apreciat, dar din p`cate mediul nu ne-a permis s` venim [i cu cre[tere \n cifre.

Ne apropiem de finalul primului trimestru din 2011. Cum \l vede]i [i cum va fi acest an pentru Henkel România?

Acest prim trimestru din 2011 cred c` pentru FMCG este un dezastru relativ.

Primul trimestru de anul trecut a fost, cel pu]in pentru industriile pe care le [tiu, excesiv de bun comparat cu restul anului.

Apoi, pe parcursul anului, s-au produs tot felul de reduceri de pre], de promo]ii din ce \n ce mai agresive, care au sc`zut valoarea total` a vânz`rilor. Primul trimestru din anul acesta vine dup` un lung [ir de decep]ii ale consumatorului [i ale pre]urilor, drept pentru care cifrele raportate pe primul trimestru 2011 cu cele din aceea[i perioad` a anului trecut arat` \ngrozitor de prost. Dac` \ns` te ui]i la celelalte trei trimestre, lucrurile nu mai sunt de un negru absolut, ci devin gri, chiar gri deschis. A[ spune c` sunt deja ni[te semne de cre[tere. Dac` este s` pariez pe ceva, eu a[ paria pe revenirea comportamentului pie]elor tradi]ionale.

INTERVIU

Dac` este s` m` refer la lucruri pe care le [tiu, pia]a detergen]ilor, de exemplu, cred c` a sc`zut chiar mai mult decât era cazul s` scad`, ]inând cont de criza prin care am trecut. Cred c` la detergen]i urmeaz` s` vedem imediat cel pu]in stabilizarea pie]elor [i pe urm` cre[terea. Dac` este s` extindem pe tot anul, a[ spune c` m` a[tept la o cre[tere moderat`, exprimat` \n 2-3 procente, [i sunt optimist pentru 2011 [i m` refer aici la industriile pe care le [tiu. Dac` m` \ntreba]i pentru alte industrii sau la cum decurge economia, optimismul meu este cel pu]in moderat.

Ce planuri ave]i pentru acest an?

Noi vrem s` ne revenim din punctul de vedere al pozi]iei relative. Mi se pare obligatoriu ca Henkel România s` genereze, s` contribuie la cre[terea grupului, noi vrem s` livr`m cre[tere \n toate domeniile, [i \n vânz`ri nete [i \n profit, cre[tere obligatorie [i \n cot` de pia]`. Avem poten]ial, spre deosebire de alte surori subsidiare ale lui Henkel din diverse ]`ri, care au ajuns la maturitate ca [i cot` de pia]`, noi aici avem poten]ial uria[. Este absolut rezonabil s` \mi imaginez dublarea cifrelor de afaceri sau dublarea cotelor de pia]` ale lui Henkel România. Sigur c` nu ai cum s` ajungi la aceste cre[teri \ntr-un an de zile, dar v` spun aceste lucruri ca s` \n]elege]i unde batem noi, unde vedem poten]ialul nostru. Cel mai bine este s` te \ndrep]i spre ]elul pe care \l dore[ti \ncepând cu azi, drept pentru care anul acesta vrem cre[tere, este foarte simplu.

Care sunt prognozele pe termen mediu?

Atunci când vorbim de prognoze pe termen mediu, nu am cum s` nu m` lovesc cu fruntea de pragul politic. Atât de r`u ne \ncurc` politica româneasc`, \ncât este cât se poate de frustrant. E frustrant s` gânde[ti \n termeni macro sau \n termeni de mai mult de [ase luni sau un an, pentru c` este extrem de greu s` evaluezi impactul pe care unul sau altul dintre partide urmeaz` s` \l aib` asupra desf`[ur`rii fire[ti a lucrurilor. Pe termen lung, lucrurile se vor desf`[ura foarte bine, pe termen mediu este lupta dintre nimicnicia politicului românesc [i firescul dezvolt`rii civiliza]iei. {i atunci eu ce s` v` zic? Cred c` va fi mai bine; cu ce vitez` va fi mai bine, depinde de noi to]i. Biz Biz

61

62

Biz

FOTO: VALI MIREA

STRATEGIE ANTREPRENOR

I U L E L I R E C A AF U R A T ~ T X I L E F LOREDANA S~NDULESCU firma]iile de mai sus sunt corecte. Numai c` Felix T`taru este mai mult decât atât. Da, este omul care a f`cut un pre[edinte, dar a trecut la nivelul urm`tor [i a creat [i alte branduri din afara spectrului politic. Da, a fost un simplu operator la Pro TV, dar a \nv`]at din leadershipul lui Adrian Sârbu.

Da, [i-a f`cut o agen]ie, cu doi oameni, \ntr-un apartament de bloc, dar \n zece ani a crescut-o pân` la 100 de angaja]i [i trei linii distincte de business: GMP Advertising, GMP PR [i Webstyler. |n 2005, când nimeni nu-i d`dea [anse de reu[it`, lansa \mpreun` cu so]ia sa, Nadia T`taru, primul radio pentru copii din România. Dup` ce au depus proiectul la CNA au aflat c` era singurul radio de gen din Europa. {i T`taru nu se opre[te aici. Povestea merge mai departe. Nu exclude varianta unei afilieri la o re]ea interna]ional` sau a unei vânz`ri par]iale. A avut [i oferte \n acest sens, dar nu se simte \nc` preg`tit pentru un asemenea pas. {i oricum nu s-ar pune niciodat` problema unui exit total.

Un business \n comunicare exist` \n mare m`sur` prin liderul care l-a creat, este de p`rere Felix T`taru, General Manager al

GMP Advertising. Iar dup` scurtul episod cu afilierea la Ashley, poate a devenit [i mai precaut \n privin]a asocierilor. “Cu Ashley a fost o nepotrivire de caracter”, explic` el.

Ulterior, s-a convins c` a fost o decizie bun` renun]area la Ashley. {i-a urmat instinctul, ca de multe ori \n businessurile pe care le-a f`cut, [i i-a fost mai bine a[a. Colaborarea cu Ashley a \nsemnat [i o parte bun` pentru GMP prin felul \n care a lucrat pentru lansarea de la zero a brandului Cosmote pe pia]a româneasc`. |ns` s-au acumulat [i frustr`ri atunci. “Este greu s` te antrenezi \n timpul meciului”, puncteaz` Felix T`taru, la mai bine de cinci ani de la acel episod. Oricum, o afiliere la acel moment ar fi fost mult prea devreme pentru GMP [i nici el, ca antreprenor, nu avea experien]a necesar`. Cinci ani mai târziu, experien]a acumulat` impune o cu totul alt` paradigm`. A intrat cu agen]ia \n divizia A, cum \i place s` spun`, [i a \nv`]at ceva esen]ial pentru un antreprenor. A \nv`]at s` delege.

ANTREPRENORIAT, CU BUNE {I RELE |ntrebat care este cea mai grea parte a antreprenoriatului, Felix T`taru s-a blocat pre] de câteva secunde, de[i nu pare genul

care s` nu aib` r`spuns instant la orice \ntrebare. Nu [tie care sunt lucrurile grele pentru c` greut`]ile fac parte din joc. Un singur lucru \l nemul]ume[te. |nc` nu a g`sit un echilibru \ntre via]a profesional` [i cea personal`. A reu[it ca weekend-urile s` le dedice familiei, \ns` nu e suficient.

A avut [i perioade mai aglomerate decât acum, \n campaniile electorale, de pild`.

Apoi au ap`rut [i alte proiecte pentru care a lucrat la tura]ie maxim`, dar [i-a dat seama c` nu o poate ]ine la nesfâr[it a[a. |n mare m`sur`, [i-a dat singur seama. |ns` pasul decisiv a fost, oricât de “din c`r]i” ar suna, cu ajutorul unui coach. De[i ini]ial a fost sceptic la ideea de a lucra cu un consultant \n management, la aproape o jum`tate de an de când a \ntâlnit-o prima dat` a apelat la Cristina Gheorghe, consultantul care avea s`-i schimbe stilul de management [i cu care lucreaz` [i \n prezent. Prima \ntrebare pe care ea i-a adresat-o când i-a zis c` vrea s` intre \n liga \ntâi [i s` fac` din GMP cea mai creativ` agen]ie de publicitate din România a fost: “Ce e[ti dispus s` faci \n acest sens?”.

R`spunsul a venit cât se poate de prompt: “S` m` schimb pe mine [i totul \n jurul meu, dac` e cazul”. Primul pas a fost s` Biz

63

delege. A angajat un client service director, \n persoana Mirelei Angelescu, func]ie pe care, neoficial, o ocupa tot el. “Eram [i Client Service, [i GM. M` duceam \n crea]ie [i aveam dublu rol. Se amestecau mult rolurile [i nu era bine”, \[i aminte[te el. A[a a reu[it, pas cu pas, s` fac` din GMP o organiza]ie mai pu]in dependent` de el decât la \nceputuri. {i nu se teme c` pierde controlul. A câ[tigat la capitolul profesionalism. {i, nu \n ultimul rând, are \ncredere c` partenerii s`i, Bogdan Ni]u [i Ioana M`noiu, \[i fac bine treaba. Un alt moment decisiv \n rafinarea stilului managerial a fost Berlin School of Creative Leadership, o experien]` de-a dreptul marcant`.

{COALA PRO TV Perioada cât a lucrat la Pro TV [i mai ales personalitatea lui Adrian Sârbu au fost al]i doi factori care i-au influen]at decisiv parcursul profesional. |nsu[i numele pe care l-a ales pentru agen]ia sa – General Media Promotion – avea rezonan]` de Media Pro. |n plus, inspirat de ideea lui Sârbu de a promova teatrul, a demarat pe cont propriu o campanie de promovare de la zero a unei piese de teatru, care, \n ciuda lipsei sale de experien]`, prin munc` [i pasiune, s-a dovedit un real succes, atât ca promovare, cât [i financiar, cu un profit de 1.000 de dolari.

Dac` nu ar fi fost \ncurajat pe calea antreprenoriatului de o persoan` anume poate c` ar fi r`mas mult timp cu GMP la nivel de hobby. Prin 1998, pe când lucra \n Pro TV, a ajuns la Elmiplant, s` filmeze un material. A[a a cunoscut-o pe Elena Cremenescu, care l-a rugat s` o ajute cu ni[te spoturi radio. Au urmat câteva machete, ni[te pliante [i site-ul elmiplant.ro, pe care l-a cump`rat \n 1998, ulterior aflând c` de fapt a fost unul dintre primele site-uri din România. |n afar` de \ncrederea care i-a acordat-o, Elena Cremenescu i-a \nchiriat [i un apartament, primul sediu al GMP.

GATA CU GOANA DUP~ PREMII Ultimii doi ani au fost destul de grei pentru GMP, ca de altfel pentru \ntreaga pia]`.

Biz

Texaco, ulterior desemnat cel mai bun site Texaco din lume, succesele agen]iei s-au ]inut lan]. Meritul fondatorului GMP \n povestea Webstyler este c` a sim]it direc]ia spre care se \ndrepta pia]a [i a ac]ionat \n consecin]`. “Businessul acesta va cre[te [i \ntr-o zi \l vom vinde”, \i spunea Felix T`taru tân`rului Bogdan Ni]u cu zece ani \n urm`. {i, la cum au evolueaz` lucrurile, se pare c` a avut dreptate de[i nu au ajuns \nc` \n stadiul de a vinde.

“CEA MAI TARE AGEN}IE DE PR”

|n 2005, Ioana M`noiu era director de PR la Graffiti [i lucra pe multe conturi mari.

De[i nu avea de gând s` fac` o schimbare radical` \n cariera sa, Felix T`taru a convins-o \n numai o CU CINE |{I |MPARTE FELIX T~TARU AFACERILE or` c` vor face \mpreun` “cea mai tare” firm` de PR. A[a a 100% GMP Advertising \nceput colaborarea dintre cei 90% Felix T`taru doi. Când, la un an de la (100%) \nfiin]area departamentului de 80% PR, GMP a câ[tigat titlul de GMP PR 70% agen]ia de PR a anului, Ioanei Ioana M`noiu nu-i venea s` cread` ce se \ntâm(20%) 60% pla. Atunci a realizat c` \nv`]ase s` viseze [i s` aib` curaj.

50%

MÂNA DESTINULUI

64

Dar au adus [i multe beneficii. “S-au \ntâmplat lucruri care ne-au f`cut mai profunzi. |n 2007 – 2008 eram ca ni[te semizei [i parc` cu to]ii o luasem razna. Ni se p`rea c` orice am face eram extraordinari”, poveste[te T`taru. Criza are meritul de a fi adus industria cu picioarele pe p`mânt.

Cât prive[te punctual GMP, criza i-a ajutat pe oamenii de acolo s`-[i defineasc` viziunea. {i s-a mai \ntâmplat ceva. S-au oprit din goana dup` premii. Prin 2006 – 2008, premiile erau un scop \n sine. “Ne f`cuser`m un obiectiv din a fi num`rul 1”, \[i aminte[te T`taru. Dar era o strategie gre[it`. Schimbarea de viziune a pornit de la \ntrebarea: “Brandurile sunt f`cute pen-

Webstyler Bogdan Ni]u (35%) Itsy Bitsy Nadia T`taru (90%)

tru oameni sau oamenii pentru branduri?”. A[a au renun]at la “We are nuts”, sloganul care i-a consacrat, [i au lansat: “Ajut`m brandurile s` ajute oameni”.

AFACEREA DE VIITOR La 24 de ani, Bogdan Ni]u conducea agen]ia online a anului \n România. “E o performan]` peste ce am reu[it eu s` fac cu GMP”, spune Felix T`taru. E drept c` Ni]u a prins un alt context al pie]ei, \ns` performan]ele sunt incontestabile. Avantajul principal a fost c` au prins startul.

Cei doi parteneri lansau o agen]ie de online când pu]in` lume [tia ce este internetul. Dup` un pitch câ[tigat cu brio \n fa]a McCann, concretizat \ntr-un site pentru

40%

AFACEREA DE SUFLET

Implicarea emo]ional` nu reflect` procentul de ac]iuni de]i20% nut de Felix T`taru \n Itsy Bitsy.

Primele gânduri pentru un astfel 10% de proiect le-au avut prin 2003, dintr-o discu]ie despre efectele nocive ale televiziunii asupra dezvolt`rii copiilor. Proiectul s-a concretizat doi ani mai târziu. Au primit ini]ial licen]a pe Bucure[ti, iar acum radioul acoper` jum`tate din publicul urban.

Din p`cate, anul trecut, din cauza contextului economic al pie]ei, a fost un an destul de dificil, fiind nevoi]i s` renun]e la o parte dintre colaboratori. De[i nu a fost gândit ca o afacere, radioul a crescut [i s-a transformat \ntr-o adev`rat` organiza]ie structurat` pe principii de business. Din 2007 au \nceput s` organizeze [i evenimente sub umbrela Itsy Bitsy. |n plus, radioul are venituri din publicitate care sus]in o parte din cheltuieli, \ns` nu acoper` totul, deoarece proprietarii s`i au o politic` restrictiv` \n privin]a brandurilor acceptate cu reclame. Biz 30%

ANTREPRENORI COMPANII FINAN}E MANAGEMENT MARKETING INOVA}IE GREEN GOOD LIFE EVENIMENTE

Citesc \n aceast` revist` informa]ii [i opinii din domeniile care m` intereseaz`, dar urm`resc cu interes [i evenimentele Biz, organizate \n marile ora[e din ]ar`. Fie c` vorbim de print sau de online, echipa Biz vine cu proiecte inovative, ceea ce e un “must” al zilelor noastre [i al zonei pe care publica]ia ac]ioneaz`. Distinc]ia este dat` de acel ceva al felului \n care se fac proiectele speciale Biz. ANCA RAR~U MARKETING MANAGER, BANCA TRANSILVANIA

www.revistabiz.ro

PRINT DE DOU~ ORI PE LUN~

ONLINE |N FIECARE ZI

STRATEGIE

OPINIE

Brandul, de la demografie la psihografie De la func]ionalitate la emo]ie, brandurile parcurg un drum complicat \n mintea [i \n inima consumatorilor.

Iat` cum \l pute]i afla cu precizie [i cum v` pute]i folosi de el pentru a v` promova brandul.

DE PAUL GARRISON brand pe care le observ \n prezent se amenii cump`r` din motive refer` la target tot \n termeni de emo]ionale [i apoi caut` demografie. {i mass-media face la fel, motive func]ionale care s` ceea ce constituie probabil o parte a le justifice ra]ional decizia problemei – un fel de coad` care d` din emo]ional`. Din ce \n ce câine, adic` managerii de brand \[i mai mul]i marketeri, fie ei companii adapteaz` strategia de marketing \n care vând consumatorilor sau chiar B2B, func]ie de ce afl` din mass-media. devin con[tien]i de aceste conexiuni Nu vreau s` vorbesc aici despre emo]ionale profunde care stau la baz` folosirea sau nefolosirea cercet`rii deciziilor de cump`rare. Mai bine mai psihografice (b`nuiesc c` majoritatea târziu decât niciodat`, ei se \ntrec \n conceperea de noi tehnici de cercetare a pie]ei care s`-i ajute s` PAUL GARRISON este profesor de descopere atitudinile [i valorile ce marketing [i fost decan al Central determin` aceste decizii emo]ionale – European University Business cu alte cuvinte cercetare School, iar acum pred` la Maaspsihografic`, spre deosebire de tricht School of Management Rocercetarea pe categorii de utilizare, mânia [i Skolkovo School of determinat` func]ional [i bazat` Management din Moscova. A lucrat puternic pe date demografice, care \n marketing mai bine de 30 de ani. se f`cea pân` acum.

De-a lungul cariere a lucrat la ProcS-a scris mult despre cercetarea ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de bazat` pe segmentarea psihografic` publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de \n ideea c` datele despre stilul de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. via]` al consumatorilor sunt mai cititorilor acestei publica]ii cunosc valoroase pentru determinarea diferen]a, chiar dac` poate nu au comportamentului de cump`rare decât aplicat-o efectiv). Vreau \ns` s` trecem segmentarea demografic` tradi]ional`, mai departe, la urm`toarea etap`, adic` bazat` pe factori cum ar fi vârsta, sexul [i la ce faci cu toate datele despre stil de localitatea sau cartierul \n care locuiesc via]` [i comportament, dac` tot ai poten]ialii clien]i. Cu toate acestea, se cheltuit bani [i timp s` le aduni. pare c` majoritatea pozi]ion`rilor de 66

Biz

Ceea ce propun eu este un instrument simplu dar eficient, care s` ajute la identificarea [i apoi ierarhizarea tuturor detaliilor [i beneficiilor pe care le poate oferi un brand. De asemenea, instrumentul ajut` la diferen]ierea unui brand fa]` de categoria din care face parte, cu scopul de a deveni mai relevant pentru diferitele segmente psihografice de clien]i. Acest instrument poate organiza datele privind clien]ii (demografice, psihografice [i pe categorii de utilizare) pentru a pozi]iona brandul astfel \ncât s` vinzi mai mult c`tre mai mul]i oameni pentru bani mai mul]i.

Brandul este compus din mai multe caracteristici care pot conferi o gam` larg` de beneficii func]ionale [i emo]ionale. Cercetarea segmentelor este exact motivul pentru care se \ncearc` legarea anumitor beneficii de anumi]i clien]i. Iar cunoa[terea faptului c` cercetarea psihografic` ne spune cum anume consumatorii se leag` emo]ional de branduri este motivul pentru care se consider` c` datele privind modul de via]` sunt mai bune, indiferent c` s-a reu[it sau nu aplicarea lor practic`. De asemenea, se [tie c` ]elul principal este concentrarea asupra unei anumite diferen]e \n modul \n care \]i faci pozi]ionarea de brand, ceea ce se mai nume[te [i Unique Selling Proposition (USP) – ofert` unic` de vânzare. Numai c`, pentru a potrivi la locul lor toate detaliile [i beneficiile func]ionale [i emo]ionale pe care le-ai descoperit \n cadrul cercet`rii efectuate, e[ti nevoit s` recurgi la lungi preciz`ri cu privire la pozi]ionarea ta tradi]ional` sau s` adaugi zone noi \n brieful de crea]ie destinat agen]iei, cu scopul de a lua \n calcul tot mai multe beneficii.

Astfel apar \n brief titluri ca “Beneficii de baz`”, “Motive pentru care consumatorul s` cread` \n brand” [i, bine\n]eles, mereu ambiguul “ton al brandului”, care sun` bine, de[i nimeni nu [tie exact la ce te referi. {i multe altele.

Account managerii din agen]ii contraatac` acum cu noi modele de pozi]ionare care \ncearc` s` capteze toate aceste emo]ii [i func]ii \ntr-un singur document. |ns` directorii de crea]ie care trebuie s` \n]eleag` toate aceste date de marketing pentru a putea crea

STRATEGIE

O IERARHIE MOTIVA}IONAL~ Experien]` emo]ional` crucial` ce st` la baz` cre[terii Caracteristici [i beneficii diferite de ale concuren]ei Cerin]e ale categoriei

Experien]` emo]ional` crucial` Beneficii care diferen]iaz`

Cost de intrare pe pia]`

Culoarul beneficiilor de baz`

DE LA CARACTERISTICI LA EXPERIEN}~ Brand

Caracteristici

Designul [i culorile; programe [i grafic` de ultim` genera]ie

Hardware fiabil [i durabil; statiii de lucru mobile puternice; asisten]` pentru clien]i

Hardware [i accesorii la pre]uri avantajoase; potrivit pentru categorii largi ale consumatorilor

Instrumente Exist` un model profesionale pentru design ThinkPad pentru grafic mai bun; ergonomie fiecare companie

Potrivit pentru nevoile [i bugetul oricui

Beneficii emo]ionale

M` face s` simt c` apar]in M` face s` simt unui misterios grup c` am g`sit solu]ia special de oameni profesionist` creativi [i unici

M` face s` m` simt \ncrez`tor [i sigur c` am g`sit solu]ia perfect`

Experien]a

Creativitate

Pentru mine

Beneficii func]ionale

\ntr-adev`r publicitate de \nalt` calitate.

Fie renun]` cu totul la bagajul de date, fie aleg intuitiv una sau dou` beneficii [i caracteristici [i se focuseaz` numai pe acestea. Desigur, e posibil ca ei s` aleag` exact elementale potrivite [i, cu ajutorul lor, s` creeze o experien]` de brand deosebit` – dar e posibil [i s` nu se \ntâmple acest lucru.

Lucrul nebunesc legat de tot acest proces este c` tu [tii c` trebuie s` te focusezi pentru a crea o experien]` de brand, accoun]ii de la agen]ie [tiu c` trebuie s` se focuseze, dar la urma urmelor cei care vor face partea grea, de selec]ie a datelor [i de luare a deciziilor dificile, sunt cei de la crea]ie. |n cel mai fericit caz, ai delegat prioritatea brandului unei persoane dispuse s` ia decizii dificile [i care va alege corect. |n cel mai r`u caz, creativii vor face [i ei ce au f`cut [i ceilal]i [i vor \nghesui toate caracteristicile [i beneficiile \ntr-o singur` reclam` care nu vinde nimic nim`nui. Dup` care echipa ce

|ncredere

reprezint` brandul bifeaz` fiecare caracteristic` [i beneficiu acoperit [i spune: “A]i f`cut treab` bun`!”, pentru ca ulterior s` se mire c`, ce s` vezi, consumatorii nu au prins ideea.

Phillip Kotler – cel care a scris cartea de marketing pe care a]i citit-o cu to]ii \n facultate – spunea: “Esen]a pozi]ion`rii este sacrificiul. Lucrurile la care renun]i sunt adesea mai importante decât cele pe care le p`strezi”.

A[adar, cum se pot stabili toate beneficiile [i cum se pot introduce \ntr-un instrument care s` arate celor din vânz`ri, celor din agen]ie [i tuturor celor care \ncearc` s` \n]eleag` ce vrei s` spui despre brandul t`u? De data asta, doar de dragul schimb`rii, hai s` facem asta cu ajutorul unui model atât de simplu [i de clar, \ncât toat` lumea s`-l \n]eleag` [i s`l poat` folosi. M` refer la ierarhia motiva]ional` (vezi graficul de sus). |i pute]i spune arhitectur` de brand [i va suna poate mai interesant, dar de fapt este acela[i lucru: \ncercarea de a

OPINIE

ierarhiza datele referitoare la clien]i [i beneficiile brandului pentru a motiva un anumit gen de client s`-]i cumpere brandul. Aceast` ierarhie motiva]ional` are la baz` ierarhizarea diverselor caracteristici [i beneficii ale brandului [i categoriei de produse. Beneficiile specifice categoriei sunt importante, dar ar trebui privite numai ca [i cost de intrare pe pia]` pentru clientul care \]i evalueaz` brandul. |n acela[i timp, diferen]ele la nivel func]ional [i emo]ional trebuie subliniate motiva]ional \ntru oferirea unei experien]e de brand deosebite. |ncerca]i s` face]i asta.

Totul are leg`tur`. Caracteristicile produsului trebuie s` aib` leg`tur` cu beneficiile func]ionale. Aceste beneficii func]ionale, la rândul lor, trebuie s` aib` leg`tur` [i s` duc` spre beneficiile emo]ionale. |n fine, acestea din urm` trebuie s` dea na[tere unei experien]e de brand cruciale, pe care numai brandul t`u o poate oferi. Toate elementele trebuie s` aib` leg`tur` unele cu altele.

Un exemplu potrivit \n acest sens este pia]a computerelor (vezi tabelul al`turat).

Exist` sute [i sute de produse din categoria “{i eu fac asta”, vândute la pre]uri “{i eu fac asta” [i for]ate, pân` la urm`, s` depind` numai [i numai de pre]. Cu toate acestea, trei branduri din aceast` industrie au ocupat pozi]ii net diferite bazate pe ierarhia motiva]ional` emo]ional` [i func]ional`.

Conexiunile din acest exemplu par evidente [i v` pot p`c`li c` totul e foarte u[or. |ncerca]i s` aplica]i metoda la brandul vostru [i al concuren]ilor. Nu e mare lucru s` pune]i pe hârtie câteva caracteristici [i apoi s` ad`uga]i ni[te beneficii, emo]ionale sau func]ionale.

Doar c` atunci când ve]i \ncepe s` le lega]i \ntre ele \n cadrul unei ierarhii pentru a ajunge la experien]a consumatorului, ve]i \ncepe s` sim]i]i cu adev`rat dificultatea de a comunica [i furniza o experien]` de brand. |ntreba]iv` dac` brandul vostru \[i respect` promisiunile cu privire la diverse beneficii sau combina]ii de beneficii [i cum va percepe consumatorul acest lucru. |ntreba]i-v` asta tot timpul [i merge]i tot mai departe, tot mai \n profunzime, pân` când ve]i ajunge la factorul decisiv emo]ional – experien]a de brand. Biz Biz

67

STRATEGIE

MANAGEMENT

{edin]ele, ghid practic de utilizare OVIDIU NEAGOE

68

Biz

n fapt [tiut despre succesul \n management al lui Steve Jobs sunt [edin]ele lungi pe care le sus]ine cu regularitate \n fiecare zi de luni, cu toate c` recunoa[te c` sunt cronofage. Sigur, cine n-ar vrea s` fie prezent la o [edin]` cu Steve Jobs? Cum \ns` nu to]i executivii se bucur` de statutul de guru al cofondatorului Apple, cele mai multe [edin]e sunt ineficiente.

“Furtun` \ntr-un pahar cu ap`” este expresia care poate caracteriza cel mai bine o mare parte dintre lungile [edin]ele moderate de managementul autohton, [i nu numai, adesea cronofage [i lipsite de eficien]`. Furtunoas` pentru c` se dezbat \n general strategii, se scot \n fa]` termeni precum “win-win” sau “deadline”, dar de cele mai multe ori ineficiente pentru c` se omite delegarea sarcinii unui participant la [edin]`, care s` monitorizeze progresele ob]inute dup` \ntâlnire. Astfel c` urm`torul meeting va dezbate, cel mai probabil, o foarte mare parte dintre chestiunile care au fost pe agenda ultimei \ntruniri. “Când fac agenda pentru urm`toarea [edin]` de luni, 80% sunt acelea[i subiecte din urm` cu o s`pt`mân`”, recuno[tea Steve Jobs \ntr-un interviu acordat presei interna]ionale.

Ce este de f`cut? Cea mai important` parte dintr-un meeting este preg`tirea: se vor creiona agenda, rolul fiec`rui participant la discu]ie, scopul \ntâlnirii [i, \n cele din urm`, obiectivele acesteia.

Un planning minu]ios arat` celorlal]i participan]i importan]a [edin]ei [i faptul c` organizatorul a[teapt` rezultate de la fiecare dintre angaja]ii chema]i \n sala de conferin]e. Prea pu]in timp alocat \ntrevederii va duce nu numai la diminuarea importan]ei meetingului, ci chiar la ignorarea calit`]ilor de lider ale organizatorului. Un alt aspect, care de cele mai multe ori poate sc`pa managementului, este verificarea agendelor viitorilor participan]i la \ntâlnire [i, eventual, programarea [edin]ei nu cu câteva ore \nainte de a avea loc, ci cu câteva zile \nainte. Un e-mail pentru a le reaminti angaja]ilor despre locul [i ora desf`[ur`rii [edin]ei este un alt semnal care atrage aten]ia asupra importan]ei \ntrevederii [i a abilit`]ilor de leadership ale organizatorului. Dup` ce aceste condi]ii

STRATEGIE

BINGO CORPORATIST

Cum ziua bun` se cunoa[te de diminea]`, la fel se \ntâmpl` [i \n cazul [edin]elor, al conferin]elor sau al seminariilor: cele utile sau interesante se recunosc din primele cinci minute. Dac`, dup` trecerea timpului, vorbitorul are [anse mari s` adoarm` \ntreaga audien]`, desena]i un p`trat (10 x 10 cm). Acesta se va \mp`r]i \n cinci coloane verticale [i cinci orizontale. Scrie]i \n fiecare p`tra]el (2 x 2 cm) urm`toarele

cuvinte sau expresii: sinergie, strategie, competen]e, 24/7, benchmark, valoare ad`ugat`, proactiv, win-win, outside the box, rezultate, focus pe client, paradigm`, plan, resurse, deadline, motivare, profit, eficien]`, dezvoltare, business, cre[teri sus]inute, buget, top management, stimulente. Pentru \mbun`t`]irea [anselor de câ[tig, lista de cuvinte [i fraze se adapteaz` mediului de afaceri local.

La fiecare cuvânt rostit de moderatorul [edin]ei, trebuie s` bifa]i o c`su]`, iar la bifarea a cinci p`tr`]ele consecutive, pe vertical`, orizontal` sau diagonal`, striga]i “Baliverne”.

sunt \mplinite, organizatorul mai are de aranjat un singur aspect \nainte de meetingul propriu-zis: sala de [edin]e.

Problemele dezb`tute \n [edin]` sunt vitale pentru companie, deci cu siguran]` c` \ntrevederea va dura ceva timp.

Asigura]i-v` c` participan]ii beneficiaz` nu doar de scaune confortabile [i ap`, ci

[i eventual de gust`ri. Noti]ele luate \n timpul [edin]ei vor folosi la schi]area [i dezvoltarea viitoarelor puncte fierbin]i de pe agenda urm`toarelor \ntâlniri [i, neap`rat, va fi urmat` de scrisori electronice c`tre fiecare participant \n care se explic` sarcinile fiec`ruia.

Monitorizarea progreselor ulterioare

Un articol postat pe blogul revistei Fast Company propune cititorilor o modalitate inedit` de a rezista \n timpul [edin]elor lungi [i plictisitoare. Iat` ce trebuie s` face]i:

MANAGEMENT

[edin]ei este cheia \n \ndeplinirea obiectivelor. De cele mai multe ori, comunicarea dintre top management [i restul angaja]ilor este deficitar`, executivii din companiile multina]ionale dar [i din cele române[ti tind s` comunice despre companie mai mult \n cadru organizat. Indiferent c` este vorba despre nout`]i din industrie sau concuren]`, succese individuale sau de echip` ori despre petrecerea de Cr`ciun a companiei, cele mai multe dintre acestea pot fi comunicate angaja]ilor mai eficient, f`r` s` fac` parte din deschiderea unei [edin]e \n care se dezbat strategiile pe termen lung ale companiei, de exemplu.

“Comunicarea cu angaja]ii este la fel de important` ca [i comunicarea cu clien]ii”, spune Mihai Svasta, pre[edinte AMCOR. “Principala mea recomandare este de a aloca timp [i resurse pentru aceast` activitate; felul \n care este organizat` activitatea depinde de mul]i factori: dimensiunea organiza]iei, pluri/multiculturalitatea acesteia sau domeniul de activitate”, continu` Svasta. Biz

Biz

69

STRATEGIE

SALARII

Restart la cre[teri salariale \n IT Dac` \n 2009 pia]a a stagnat din punct de vedere salarial [i companiile au apelat la restructur`ri, un an mai târziu 80% dintre organiza]iile din industria IT au bugetat cre[teri de 5,4% [i au p`strat constante bonusurile. Pe de alt` parte, aproape 40% dintre companiile din pia]` au redus sau au \nghe]at beneficiile pe termen lung alocate managementului, au promovat angaja]i dar f`r` ca ace[tia s` resimt` financiar progresul [i au redus costurile alocate programelor de training sau c`l`toriilor de afaceri. “|n anul 2011 observ`m \n continuare o presiune asupra salariilor, cele mai multe dintre companii nu mai sunt dispuse s` ofere cre[teri foarte mari, mai ales pentru persoanele noi atrase, iar dac` sunt oferite aceste cre[teri, care pot merge [i pân` la 30% fa]` de salariul curent al candidatului, atunci nivelul competen]elor trebuie s` fie destul de ridicat”, spune Ana Giurc`, director de dezvoltare la BrainSpotting. “Dar, \n ansamblu, 2011 este un an care a \nceput bine din punctul de vedere al recrut`rii \n IT, foarte multe companii au prognozat cre[teri \ntre 30 [i 100 de angaja]i”, adaug` Ana Giurc`.

Un exemplu al tendin]ei de angajare din domeniul IT \l reprezint` târgul de cariere “Angajatori de Top”, unde, la ultima edi]ie, 35% dintre companiile participante au provenit din industria IT [i au scos la b`taie 750 de locuri de munc`. Biz 70

Biz

Salaria]ii din industria IT au motive de bucurie, \ntrucât pentru 2011 companiile din domeniu au bugetat o cre[tere salarial` medie de 6,3% [i acord` o aten]ie mai mare pachetelor de beneficii. DE OVIDIU NEAGOE SALARII |N DOMENIUL IT Func]ie IT Top Management Director IT / CIO IT Manager / CTO

Salariu

3.000 – 5.000 2.300 – 3.500

Dezvoltare software Software Development Manager 2.000 – 3.000 Senior Project Manager 2.000 – 2.800 Software Architect 2.000 – 2.700 Senior Programmer 1.500 – 2.500 Project Manager 1.300 – 1.800 Senior Database Developer 1.200 – 2.000 Programator web senior 1.200 – 2.000 Programator 500 – 1.300 Database Developer 400 – 1.200 Programator web 400 – 1.100 Analiz` software Senior Analyst Quality Assurance Manager Analyst Quality Assurance Manager Tester Software Tester Gaming

1.500 – 2.000 1.000 – 2.000 900 – 1.500 600 – 1.200 500 – 1.000 250 – 600

Consultant implementare software Project Manager 1.600 – 2.500 Senior Consultant 1.500 – 2.500 Consultant 800 – 1.300 * Cifrele sunt exprimate \n euro. Sursa: Brainspotting

Func]ie

Salariu

Departamentul de web design Graphical Design Team Leader Senior Web Designer Junior Web Designer

2.000 – 2.500 1.000 – 2.000 400 – 800

Administrator de re]ea / sistem System Architect Senior Sys. Admin. (Unix) IT Security Specialist Administrator (> 200 PC) Senior Sys. Admin. (Windows) Administrator (50 – 200 PC) System Administrator (Unix) System Administrator (Windows) Administrator ( 2 – 50 PC)

1.700 – 2.500 1.400 – 2.100 1.100 – 2.000 1.000 – 2.000 1.200 – 1.800 800 – 1.400 700 – 1.500 500 – 1.200 500 – 800

Administrator de baze de date Senior Administrator Database Administrator

1.500 – 2.000 700 – 1.500

Technical Support Technical Support Specialist Help Desk Service Technician Hardware Hardware Engineer Hardware Design Hardware Design Team Leader

500 – 1.200 400 – 800 350 – 700

400 – 1.200 1.000 – 1.500 1.500 – 2.000

EVENTS

top social brands

CONFERIN}~ DEDICAT~ STRATEGIILOR DE SOCIAL MEDIA ALE MARILOR BRANDURI DE PE PIA}A LOCAL~ 19 APRILIE 2011 EXCLUSIV STUDIUL “TOP SOCIAL BRANDS”

Pentru detalii despre eveniment [i oportunit`]i de colaborare, ne pute]i contacta la biz@revistabiz.ro

WWW.BIZFORUM.RO/TOPSOCIALBRANDS

STRATEGIE

SOCIAL MEDIA

FII AUTENTIC Bobby Voicu a pledat pentru folosirea de c`tre branduri \n campanii a unor “actori” din social media credibili pentru mesajul care trebuie transmis. Autenticitatea este extrem de important` pentru ambele p`r]i: brandul se asigur` c` cei care transmit mesajul sunt compatibili cu acesta [i \i dau greutate, iar bloggerii \[i \nt`resc comunitatea oferindu-le mesaje relevante.

ADAPTEAZ~-}I MESAJUL

Tezele de la Social Media Summit Ia[i Capitala Moldovei a primit cu bra]ele deschise ([i sala plin`) caravana “invadatorilor” web 2.0, afla]i la al treilea popas prin peisajul regional al social media din România.

DE GABRIEL BÂRLIG~ up` succesul primelor dou` edi]ii, de la Timi[oara [i Cluj-Napoca, Social Media Summit [i-a continuat drumul prin centrele web 2.0 din ]ar` la Ia[i. De aceast` dat`, caracterul regional a fost accentuat de speakeri, mai ales c` a fost prezentat \n premier` Top 100 Bloggeri din România clasifica]i pe regiuni. Clasamentul, realizat de Zelist Monitor, a stârnit imediat discu]ii \n sal` [i pe re]elele sociale, demonstrând \nc` o dat` c`, \ntr-o lume web 2.0 a subiectivit`]ii, topurile bazate pe date cât mai obiective declan[eaz` \n lumea virtual` pasiuni extrem de reale. Influenceri de top [i speciali[ti \n social media au vorbit 72

Biz

despre modul \n care trebuie create pun]ile de comunicare \n interiorul blogosferei locale, dar [i \ntre actorii activi \n social media: bloggeri, companii, utilizatori.

Iat`, pe scurt, cele mai importante idei prezentate la Social Media Summit Ia[i:

ADOPT~ STANDARDE COMUNE Principalele piedici \n calea dezvolt`rii unei blogosfere locale puternice sunt fragmentarea excesiv` [i lipsa unor standarde. Ciprian Gavriliu, Managing Director la PlayTheBalls, a vorbit despre nevoie de autoorganizare a blogosferei ie[ene ([i, prin extensie, a oric`rei comunit`]i locale), prin stabilirea unui set minim de reguli [i proceduri comune.

Majoritatea speakerilor au subliniat faptul c` social media nu este un loc unde po]i avea succes cu acelea[i strategii publicitare care func]ioneaz` pe canalele media tradi]ionale. Adaptarea mesajului la acest mediu este esen]ial`, ca [i \n]elegerea mecanismelor din spatele social media. Cristian Manafu a vorbit, de asemenea, despre creativitatea absolut necesar` \n social media, care s` exploateze la maximum elementele de baz` ale mediului de comunicare. “Adapteaz` campaniile la bloguri, nu blogurile la campanie”, a spus [i Marius Sescu, marketer [i blogger.

CREEAZ~ COMUNIT~}I |n re]elele sociale, mai mult ca \n orice alt mediu de comunicare, o voce singur` nu se poate face auzit` la fel de puternic dac` nu realizeaz` \n jurul s`u o comunitate puternic`, care s` amplifice mesajele.

Cristian China-Birta (Chinezu) a lansat la Ia[i Blogal Initiative, care \[i propune profesionalizarea “bloggerilor care vor s` fie bloggeri”, printr-o platform` comun`, crearea unei comunit`]i, traininguri, cursuri, evenimente [i campanii.

NU TE OPRI DIN CONVERSA}IE Una dintre problemele brandurilor este t`cerea care se instaleaz` dup` derularea unei campanii. Obi[nuite cu ritmul de lucru \n salturi, companiile neglijeaz` comunicarea cu fanii. Alexandra S`nduleasa, de la Advanced Ideas, a subliniat c`, pe Facebook, un brand trebuie s`-[i cunoasc` fanii, s` le ofere informa]ii, s` le câ[tige \ncrederea [i s` le ofere solu]ii pentru nevoile lor. |n luna mai, Social Media Summit ajunge la Sibiu.

life Destina]ii de vacan]` Pl`nui]i o vacan]` de neuitat \n aceast` var`? Bine\n]eles! Dac` nu a]i ales \nc` destina]ia, v` recomand`m cele mai spectaculoase zece locuri la mare c`utare \n vara acestui an DE OVIDIU NEAGOE Blogul de turism arrangeyourvacation.com propune iubitorilor anotimpului cald zece destina]ii \n care \[i vor putea re\nc`rca bateriile. Casa de departe de acas` ar putea fi \n acest an pe o plaj` \nsorit` din Doha, capitala statului Qatar, ocupantul primului loc \n topul destina]iilor de var` din 2011, sau, de ce nu, \n inima ora[ului muzicii samba, Rio de Janeiro, clasat pe a doua pozi]ie. Vizitatorii care nu vor s` zboare o perioad` prea lung` de timp p창n` \n astfel de locuri exotice, pot opta [i pentru destina]ii din B`tr창nul Continent. Locul al treilea din top este de]inut de capitala Suediei, Stockholm, \n timp ce topul este \ncheiat de insula Ponza din Italia. Iat` cum arat` clasamentul integral: LOC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

ORA{E }AR~ Doha Quatar Rio de Janeiro Brazilia Stockholm Suedia Atlanta Georgia Coasta Kent Anglia Valencia Spania Cesme Turcia Parcul Nahanni Canada Puerto Viejo Costa Rica Insula Ponza Italia

SURS~: www.arrangeyourvacation.com

Biz

73

LIFE

{TIRI

1.100 de ani de istorie

11 secole de istorie, 1.100 ani

de inova]ie: cu combina]ia dintre tradi]ie [i modernism, Normandia a[teapt` \n acest an turi[ti din toate col]urile lumii la s`rb`torirea a 1.100 de ani de la semnarea Tratatului de la SaintClaire-sur-Epte, care a marcat primul pas c`tre formarea ducatului Normandia. Normandia a fost \ntotdeauna o destina]ie popular` datorit` amestecului dintre mo[tenirea cultural` bogat`, ce const` \n cl`diri din Evul Mediu, \n ciuda celor peste 1.000 de ani care ne separ` de violenta perioad`, [i modernism.

Turi[tilor care vor vizita regiunea din nordul Fran]ei li se propune o agend` de peste 200 de evenimente culturale. Nici iubitorii de muzic` nu sunt omi[i, primitoarea regiune propunându-le o palet` larg` de concerte, ce variaz` de la muzica clasic` la cea contemporan`.

Normanzii \mp`rt`[esc din entuziasm [i vizitatorilor, mai ales c` deja au anun]at c` restaurantele [i magazinele vor oferi reduceri, \n timp ce intrarea la muzee va fi gratuit`.

74

Biz

Metropola cultural` m To]i cei \ndr`gosti]i de ceea ce \nsemn` New York, de la arhitectur` la art` [i la stilul de via]` din celebrul ora[ american, [i nu pot vizita foarte curând metropola ar trebui s` \[i treac` \n agend` workshop-ul “New York metropola cultural` la jum`tatea secolului XX”, organizat pe 19 aprilie de Funda]ia Calea Victoriei.

Cursul propune participan]ilor o in-

cursiune \n via]a de zi cu zi a newyork-ezilor din acea perioad` [i cuprinde informa]ii din arhitectur`, design interior, arte plastice, muzic` [i dans. Mediul urban din ora[ul american a fost locul \n care a luat na[tere o cultur` alternativ` [i a influen]at literatura, arhitectura, teatrul [i muzica. Toate acestea vor fi analizate pentru participan]i de lec-

LIFE

{TIRI

ELEGAN}~ LA RECE Samsung Electronics a lansat recent

Tableta muzical` Produc`torul de telefoane mobile Reasearch In Motion a anun]at la jum`tatea lunii trecute un parteneriat cu magazinul online de muzic` 7digital, pentru dotarea viitoarelor tablete BlackBerry PlayBook, cu un catalog ce con]ine 13 milioane de fi[iere MP3.

Tabletele vor oferi posibilitatea utilizatorilor s` asculte arti[tii prefera]i [i, \n cazul \n care sunt \n c`utare de muzic` nou`, pot chiar audia “mostre” \nainte de achizi]ionare. Mai mult, utilizatorii vor putea primi recomand`ri pentru copierea melodiilor \n func]ie de arti[tii [i muzica preferat`.

frigiderul premium Samsung RL55, care are la baz` un concept special, venit \n \ntâmpinarea unui num`r din ce \n ce mai mare de utilizatori pentru care elegan]a [i performan]a sunt esen]iale.

Noul model \mbin` un design inovator cu tehnologie de ultima or`. |n ceea ce prive[te partea estetic`, aparatul are un exterior lucios, din sticl` neagr`, eviden]iat printr-un ecran tactil LCD [i un mâner albastru luminat. Frigiderul dispune de o serie de func]ii, printre care CoolSelect Zone, care ofer` un control precis al temperaturii [i previne \nghe]area. Pentru adaptarea la designul interior, modelul RL55 este disponibil [i \n versiunea de o]el inoxidabil. Modelul este disponibil \n magazine la pre]ul de 4.499 de lei.

Vânz`ri online cu stil Maria Lucia Hohan a \nregistrat

` mondial` torul Mihai Costmachi. Pictori precum Jackson Pollock, Mark Rothko sau Robert Rauschenberg se impun \n arta mondial` [i ajung \n scurt timp s` doboare toate recordurile \n cadrul licita]iilor. |n ceea ce prive[te muzica, influen]a americanilor este [i mai vizibil`: Ella Fitzgerald [i Frank Sinatra completeaz` peisajul cultural din acele decenii.

o premier` \n designul românesc: brandul propriu, MLH, a intrat \n portofoliul www.luisaviaroma.com, cel de-al doilea mare retailer online de fashion luxury din lume, devenind astfel primul brand românesc din portofoliul magazinului virtual.

Anul trecut, designerul român a \nregistrat vânz`ri de 500.000 de euro, iar pentru anul \n curs estimeaz` o cre[tere cu 30% a acestora, procent care se datoreaz` [i parteneriatului cu retailerul online. Media de vânzare pe magazinul online propriu al designerului se ridic` la peste 10.000 de euro pe lun`.

Biz

75

LIFE

AUTO

O lume hibrid`, Exist` via]` dup` petrol? Produc`torii auto \ncep s` accepte realitatea dur`. Deocamdat`, introduc modele cu propulsie hibrid`, \nainte de a trece definitiv la ma[inile electrice 100%. DE GABRIEL BÂRLIG~ Porsche Panamera S Hybrid La Porsche, când vine vorba de hibride, se vorbe[te de un singur lucru: f`r` compromisuri. Panamera Hybrid ofer` 380 cai-putere. Consumul, \ns`, poate sc`dea pân` la 6,8 litri la 100 km cu cauciucurile speciale Michelin, ceea ce \nseamn` c` Panamera e cel mai economic Porsche din istorie. Cu pneuri normale, consumul mediu e de 7,1 litri la 100 km. Emisiile de dioxid de carbon sunt de 159-167 g/km. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 6 secunde, iar viteza maxim` este de 270 km/h. Propulsia are un V6 de 3 litri pe benzin` care ofer` 333 CP [i un motor electric de 47 CP (34 kW).

76

Biz

LIFE

AUTO

hibrid`, hibrid` Volvo V60 Plug-in Hybrid Suedezii au construit trei ma[ini \ntr-una singur` cu noul V60 Plug-in Hybrid – una pur electric`, una hibrid` [i una “nervoas`”. Ma[ina electric` are o autonomie de pân` la 50 km. |n modul hybrid, consumul e de numai 1,9 litri la 100 km, cu emisii de numai 49 g/km. Pentru cei care vor putere maxim`, modul “Power” ofer` o putere combinat` e de 215 plus 70 CP, care aduc ma[ina de la 0 la 100 km/h \n 6,9 secunde. Ro]ile din fa]` sunt propulsate de un motor de 2,4 litri cu cinci cilindri, care ajunge la un cuplu maxim de 440 Nm. Axul spate este pus \n mi[care de un propulsor electric de 70 CP, alimentat de baterii litiu-ion de 12 kWh.

Peugeot 3008 HYbrid4 Este primul hibrid diesel complet. Motorul diesel HDi de 2 litri, care dezvolt` 163 CP, e cuplat cu un propulsor electric de 27 kW (37 CP).

Astfel, puterea maxim` a ajuns la 200 CP, iar consumul e de 3,8 litri la 100 km.

Reducerea de consum fa]` de dieselul normal este de 35%. Modelul crossover are 4 moduri de operare: ZEV (total electric, zero emisii), 4WD (motorul electric [i cel pe motorin` func]ioneaz` \mpreun` cât mai mult posibil), Sport (profit` la maximum de puterea combinat` de 200 CP a sistemului) [i Auto (computerul gestioneaz` automat trecerea de la diesel la electric, pentru economie maxim` de combustibil).

Audi A 6 Hybrid |mbin` designul premium de la Audi cu conceptul de hibrid paralel. Motorul pe benzin` 2.0 TFSI, care dezvolt` 211 CP [i 350 Nm, are direct \n spatele s`u, nu pe axul spate ca \n cazul hibridelor obi[nuite, propulsorul electric de 33 kW (45 CP). Modelul A6 hibrid poate atinge pân` la 100 km/h doar cu motorul electric [i are o autonomie exclusiv electric` de 3 km la 60 km/h. La frânare, stocheaz` energia [i activeaz` ambele motoare \n cazul acceler`rilor rapide. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 7,3 secunde, iar viteza maxim` e de 238 km/h. Consumul mediu e de numai 6,2 litri la 100 km, cu emisii de dioxid de carbon de 142 g/km.

Biz

77

LIFE

GADGET

Biz Apps

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Quickoffice Pe iPhone, o aplica]ie care s` permit` [i editarea, nu doar citirea unui document Word e foarte util`. Quickoffice rezolv` problema, oferind posibilitatea de a deschide, edita [i trimite fi[iere \n Word [i Excel direct de pe iPhone. Dac` \ntreaga suit` vi se pare scump` (9,99 $), pute]i apela la aplica]iile separate Quickword [i Quicksheet (4,99 $ fiecare).

A doua galaxie mobil` Sub]ire, u[or, puternic, gata de ac]iune – a[a se prezint` Samsung Galaxy S II, lansat recent de produc`torul asiatic pe pie]ele din toat` lumea. DE GABRIEL BÂRLIG~ Sud-coreenii au avut o ascensiune fulminant` \n ultimii ani pe pia]a de telefoane mobile, ajungând pe locul 2, dup` Nokia. Cu design atractiv, interfa]` intuitiv` [i performan]e de top, Samsung a devenit un nume de temut pe pia]a smartphone. Samsung Galaxy S II e cel mai puternic smartphone lansate pân` acum de companie, fiind [i cel mai sub]ire terminal din clasa sa din lume (8,4 mm).

Galaxy S II folose[te platforma Android 2.3 Gingerbread [i are aplica]iile grupate \n patru hub-uri de con]inut [i divertisment, integrate pentru a oferi acces rapid la muzic`, jocuri, documente electronice [i re]ele sociale.

La nivel tehnic, rapiditatea e asigurat` de procesorul Samsung dual-core [i conectivitatea HSPA+ 21. Procesorul asigur` un mediu multi-tasking asem`n`tor celui de pe un PC, trecerea de la o aplica]ie la alta f`cându-se instantaneu.

Camera de 8 megapixeli ofer` posibilitatea de a \nregistra clipuri video full HD la 1080p, care pot fi redate \n acela[i format chiar [i pe ecranul Super AMOLED Plus al 78

Biz

telefonului. Tehnologia permite crearea de imagini mai clare [i mai detaliate ca pân` acum, oferind o experien]` vizual` de top.

Samsung promite c` noul ecran va consuma mai pu]in din baterie.

Printre aplica]iile de business incluse \n noul terminal se num`r` servicii de videconferin]` de la Cisco, implementarea extins` a platformei Microsoft Exchange ActiveSync [i o aplica]ie de gestionare de la distan]` de la Sybase.

Noul concept Samsung Hubs grupeaz` aplica]iile [i meniurile \n 4 categorii. Social Hub Premium ofer` acces la instant messaging, update-uri din re]elele sociale, permi]ând accesarea mesajelor de orice tip (e-mail, SMS, text etc.) [i r`spunsul la ele f`r` a intra \n aplica]ii. Readers Hub ofer` acces la c`r]i (2,2 milioane de buc`]i), reviste (2.300 de titluri) [i ziare (2.000 de titluri) \n format digital. Game Hub este locul unde sunt adunate toate jocurile, iar Music Hub ofer` acces la 12 milioane de melodii prin 7digital. Biz

Upvise Aplica]ia de cloud computing mobil ofer` acces la proiecte, contacte, sarcini, vânz`ri. Este [i o aplica]ie de tip CRM, care permite s` r`mâne]i la zi cu cifre de vânz`ri, cota]ii, cataloage de produse etc. Upvise este compatibil` cu dispozitive [i sisteme de operare diferite, deci nu toat` lumea trebuie s` aib` un Windows Phone.

Astrid Nu ve]i mai uita niciodat` s` trece]i pe la banc` pentru a pl`ti factura sau s` cump`ra]i un cadou pentru ziua de na[tere a partenerului de afaceri. Astrid este aplica]ia perfect` pentru remindere, liste cu sarcini, stabilirea de priorit`]i \n programul zilnic. De asemenea, pute]i salva datele din Astrid pe aplica]ia RemembertheMilk.com.

Evernote De câte ori nu a]i avut o idee de marketing sau de produs dar nu a]i avut pe ce s` o nota]i? Evernote v` poate ajuta s` face]i ordine \n lumea voastr`, oferindu-v` posibilitatea de a face liste, de a nota idei, de a eticheta fotografii [i de a organiza toate informa]iile cu ajutorul Blackberry-ului vostru. {i mai este [i gratuit`.

Investe[te \n oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritar` 3 “Cre[terea adaptabilit`]ii lucr`torilor [i a \ntreprinderilor” Domeniul major de interven]ie 3.2 “Formare [i sprijin pentru \ntreprinderi [i angaja]i pentru promovarea adaptabilit`]ii” Titlul proiectului: “Siguran]` [i adaptabilitate” Num`rul de identificare al contractului: POSDRU/81/3.2/S/53604 Beneficiar: Target Active Training SRL

Siguran]` [i adaptabilitate!

Proiectul se desf`[oar` \n perioada dec. 2010 – dec. 2013 [i are ca grup ]int` companiile mici [i mijlocii din mai multe domenii de activitate (hotelier, comer], medical [i construc]ii). Scopul proiectului \l reprezint` con[tientizarea \n rândul angajatorilor [i al angaja]ilor a importan]ei s`n`t`]ii [i securit`]ii \n munc`, precum [i a nevoii de dezvoltare a adaptabilit`]ii personale [i organiza]ionale ca r`spuns la schimb`rile rapide ce survin \n mediul de afaceri românesc.

ACTIVIT~}ILE PROIECTULUI:

Conferin]a de deschidere 28 aprilie 2011

Seminarii de discu]ii regionale februarie martie aprilie 2011

Module de curs mai - octombrie 2011 ianuarie - iunie 2012 ianuarie - iunie 2013

Concurs de fotografie pentru participan]ii la curs

Pentru informa]ii suplimentare: office@active-training.ro

Conferin]a de \nchidere septembrie 2013

BIZ STAR

O carier` excep]ional` La 91 de ani, cel mai longeviv actor român a pornit \ntr-un turneu prin ]ar`.

Ce altceva poate reprezenta o dovad` mai vie a faptului c` devotamentul pentru art` nu ]ine cont de vârst`?

A

cum, la 92 de ani, de Ziua Mondial` a Teatrului, actorul Radu Beligan a primit o stea pe Walk of Fame, spa]iul bucure[tean dedicat marilor valori ale filmului [i scenei române[ti.

Distinc]ia vine ca o \ncununare a \ntregii cariere a celebrului actor. Cu o bogat` activitate \n teatru, film, televiziune [i radio, Radu Beligan a ocupat atât func]ii de conducere \n teatru, cât [i academice. A fost director al Teatrului de Comedie din Bucure[ti, director al Teatrului Na]ional Bucure[ti, profesor la Institutul de Teatru [i Film. Este pre[edinte de onoare pe via]` al Institutului Interna]ional de Teatru, iar \n 2004 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost decorat, printre altele, cu Ordinul “Serviciul Credincios” \n grad de Mare Ofi]er, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur [i colan [i Ordinul Na]ional al Legiunii de Onoare \n grad de Ofi]er, din partea Fran]ei. Este Doctor Honoris Causa al

Universit`]ii Na]ionale de Art` Teatral` [i Cinematografic` “I.L. Caragiale” din Bucure[ti. Radu Beligan, n`scut pe 14 decembrie 1918, \n satul Galbeni, din comuna Filipe[ti, Bac`u, a interpretat \n cariera sa de [apte decenii roluri \n piese ale unor celebri dramaturgi. |n teatru, a fost Agami]` Dandanache (“O scrisoare pierdut`” de I.L. Caragiale, regia Sic` Alexandrescu, 1948), Filipetto (“B`d`ranii” de Carlo Goldoni, regia Sic` Alexandrescu, 1957), Richard al III-lea (“Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976) sau Ianke (“Take, Ianke [i Cadâr” de Victor Ion Popa, regia Grigore Gon]a, 2001). Pe scena Teatrului Na]ional, Radu Beligan joac` \n piesa “Egoistul”, \n regie proprie.

Pentru o carier` excep]ional` \n teatru [i film [i pentru promovarea continu` a culturii \ntr-o lume modern` tot mai pu]in \nclinat` spre art` [i frumos, Radu Beligan prime[te Steaua Biz.

Partener

management 360 CONFERENCE

A II-A EDI}IE, 7 APRILIE 2011 WWW.BIZFORUM.RO / MANAGEMENT360

Leadership Performan]` Inova]ie Eficien]` Talent Dezvolt`-]i propria valoare profesional`, pe cea a companiei [i a angaja]ilor pe care \i reprezin]i!

Evenimentul este un forum de o zi ce analizeaz` strategii de management despre eficien]` [i eficacitate corporatist`. Organizat \n trei sesiuni, va prezenta cele mai noi metode de delegare, managementul performan]ei, precum [i influen]a diferen]elor culturale asupra eficien]ei organiza]ionale.

CONFERIN}E

WORKSHOP

Rezerv`-]i un loc acum! Pre] bilet: 125 euro +TVA E-mail: gabriela.matei@revistabiz.ro Telefon: 0371 32 32 32

EVENTS