Biz 211- Top Social Brands by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 211 • 18 aprilie – 1 mai 2011• 6,5 lei

Care sunt brandurile campioane \n social media \n 2011? Cine a câ[tigat cel mai mult teren [i care sunt noii intra]i \n jocul promov`rii online? Afla]i \n exclusivitate din raportul Biz pe care-l realiz`m pentru al treilea an consecutiv. Nr. 211

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media. Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \n luna mai, la

AMSTERDAM

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

Din nou, Start

GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

V` \ndemn s` ne re\ntoarcem la valori. S` ne \nclin`m doar \n fa]a celor care se remarc` prin calitate, unicitate sau valoare. Haide]i s` venim din nou la start. S` ne imagin`m c` putem s-o lu`m de la cap`t [i s-o facem. Nu ]ine decât de noi s` ne repornim sistemul de valori.

{i dac` \n fiecare zi la acest grup ader` \nc` o persoan` [i \nc` o persoan`, vom reu[i s` schimb`m pân` la urm` locul \n care tr`im. De noi, de fiecare dintre noi, depinde s` schimb`m lucrurile. Nu mai vreau s` aud mereu c` la noi nu se poate. C` ]elul tuturor este s` plece din ]ar`. {tiu c` suntem cople[i]i de ce vedem, de ce auzim sau de ce se \ntâmpl` \n jur, dar dac` noi nu facem nimic, n-o s` se schimbe niciodat` acest peisaj. {i se poate. {tiu c` se poate. Tot ce e bun [i frumos \n aceast` lume se ob]ine greu, prin mult` munc`, dar se ob]ine. Tot ceea ce ne place [i ne face s` vibr`m este de cele mai multe ori munca sau rezultatul unui om sau al unei echipe care n-a uitat s` aib` idealuri [i n-a renun]at. Sun` idealist, [tiu. {i poate mul]i vor spune c` nu avem [anse. Pe to]i ace[tia \i contrazic dintr-o suflare. {i-i sf`tuiesc s` nu renun]e dup` o singur` \ncercare. Omul sfin]e[te locul. {i \n jurul s`u sunt oameni [i locuri care ajung s`-i semene. Uita]i-v` \n jur. V` place ce vede]i? Dac` nu, face]i o schimbare. Dac` da, felicit`ri! Sunte]i cu un pas \nainte. Haide]i, a[adar, s` ne re\ntoarcem la valori! S` nu-i mai l`s`m pe cei ne\nsemna]i s` ajung` \n frunte. Pe cei f`r` de valoare s` fie vedete. Pentru c` se poate! Iar rezultatul va fi cea mai mare satisfac]ie pe care ne-o putem dori vreodat`.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

sumar

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 211 • 18 aprilie – 1 mai 2011• 6,5 lei

05 14

Managerii redescoper` optimismul Top Social Brands 2011

Nr. 211

Ghidul Facebook pentru companii

Criza din interiorul crizei

36 39

Industria auto prinde aripi Noua masculinitate publicitar`

50 52

}intele lui Warren Buffett \n RomĂ˘nia

Genera]ia urm`toare de conduc`tori

Hezy Ovadia: Cre[tere de 10% \n 2011 Ce este clasic va fi pre]uit \n continuare

60 62

A doua r`t`cire a publicit`]ii Absen]i nemotiva]i la motivare?

De la moda eco la profit verde

|nghe] salarial \n b`nci

Antreprenor: Paleta de culori KĂśber

Rafinament dulce \n hotelurile de lux

agend` Companiile române[ti se gândesc iar la cre[tere De la conducerea marilor companii din România, \n urm`torii trei ani se v`d cre[teri ale veniturilor. DE GABRIEL BÂRLIG~ Criza \ncepe [i se termin` \n acela[i loc: \n percep]ia noastr`. Ie[irea din criz` presupune ie[irea din mentalitatea de criz`, iar la nivel de CEO lucrurile par s` se \ndrepte \n direc]ia potrivit`. Rezultatele edi]iei de anul acesta a raportului Global CEO Survey pentru România, realizat de PricewaterhouseCoopers, arat` c` directorii de companii sunt optimi[ti cu privire la perspectivele pe termen scurt ale companiilor pe care le conduc. Astfel, 43% dintre ace[tia declar` c` sunt foarte \ncrez`tori \n capacitatea companiilor lor de a ob]ine venituri \n cre[tere \n urm`toarele 12 luni. Aceste rezultate sunt peste media de 40% a r`spunsurilor la nivelul \ntregii Uniunii Europene. “Directorii de companii au re\nceput s`-[i fac` planuri pentru o perioad` de cre[tere economic`, mai degrab` decât s` se concentreze pe supravie]uirea \n recesiune. Preocup`rile legate de reducerea datoriilor [i a costurilor au fost trecute \n plan secund”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania. Totu[i, directorii de companii din România sunt mai rezerva]i decât omologii Biz

AGEND~

{TIRI

lor la nivel global sau din Europa Central` [i de Est care au afirmat acest lucru \n propor]ie de 48% [i respectiv 53%. |n schimb, pe termen mediu [i lung, perspectivele de cre[tere economic` din România par foarte atr`g`toare pentru directorii de companii, 70% dintre ace[tia ar`tându-se foarte \ncrez`tori \n poten]ialul companiilor lor de majorare a veniturilor \n urm`torii trei ani, un procent semnificativ mai mare de \ncredere decât cel ar`tat de directorii de companii din pie]ele mai mature din Uniunea European` (47%). Pie]ele tradi]ionale de export pentru bunurile române[ti, a[a cum este Germania, sunt v`zute ca oferind cele mai bune perspective de cre[tere, 20% dintre directorii de companii considerând Germania cea mai important` ]ar` pentru cre[terea veniturilor companiilor lor \n urm`torii trei ani. La nivel global 39% dintre directorii de companii declar` China drept cea mai important` ]ar` pentru cre[terea veniturilor lor. Biz

O nunt` (cu pierderi) de miliarde Ar putea fi cea mai scump` nunt` din istorie. {i nu atât din cauza cheltuielilor propriu-zise, cât mai ales ca urmare a impactului economic negativ. Marea Britanie \n general [i Londra \n particular vor fi aproape paralizate pe 29 aprilie, la nunta dintre prin]ul William [i Kate Middleton. Evenimentul va aduce, potrivit unor estim`ri, un plus de 48 pân` la 80 de milioane de dolari economiei britanice. Dar pierderile fac s` p`leasc` aceste cifre. Revista “Fortune” estimeaz` c`, \ntrucât ziua evenimentului este zi liber`, pierderile de productivitate vor fi de 9,6 miliarde de dolari. Poli]ia metropolitan` va cheltui 8 milioane de dolari pentru asigurarea securit`]ii la eveniment, iar cur`]area str`zilor Londrei dup` eveniment va dura dou` zile [i va necesita 140 de oameni \n plus fa]` de o perioad` obi[nuit`. |n ziua nun]ii, pe lâng` cei 500.000 de vizitatori \ntr-o zi normal`, vor fi alte 600.000 de persoane care vor veni la Londra special pentru eveniment. (Gabriel Bârlig`)

Ce momeli mai folosesc hackerii Clipurile video, programele tip “installer”, crack-urile [i re]elele sociale au fost cele mai populare momeli folosite de hackeri pentru a infecta utilizatorii \n primul trimestru din 2010, potrivit unui studiu al Panda Security. Astfel, 25% din site-urile web infectate cu malware [i blocate de solu]iile antivirus ale companiei au folosit drept momeal` con]inut video sau audio, 21,63% se refer` la programe tip “installer” (destinate instal`rii de drivere, plugin-uri etc.) sau update-uri de software, 16,53% au pretins c` sunt programe “crack” [i generatoare 6

Biz

de chei [i 16% au fost URL-uri pentru re]elele sociale. “Utilizatorii continu` s` cad` victime ale linkurilor mali]ioase ce ofer` trimiteri c`tre \nregistr`ri video captivante sau emisiuni televizate favorite. Aceast` tehnic` a devenit o arm` preferat` a hackerilor deoarece presupune investi]ie minim` [i atrage un num`r mare de victime”, arat` Luis Corrons, director tehnic la Panda Security. Cele mai multe astfel de site-uri descarc` troieni \n calculatoarele utilizatorilor f`r` [tirea sau consim]`mântul lor. eBook-urile sunt pe locul 5 \n clasamentul “periculozit`]ii” (5,25% din total), urmat de desc`rc`rile P2P [i con]inutul pentru adul]i. Biz

AGEND~

{TIRI

DE LA RESTAURANT LA FERM~ Grupul Trotter Prim, care cuprinde printre altele restaurantele City Grill, City Café, Caru' cu Bere [i Buongiorno, investe[te \ntr-o ferm` proprie de 7 hectare, care va ajunge s` asigure 40% din totalul materiilor prime folosite de companie, a declarat proprietarul grupului, Drago[ Petrescu, la evenimentul Management 360, organizat de revista Biz. “Astfel putem controla mai bine calitatea produselor din restaurante [i aprovizionarea acestora”, a ad`ugat Petrescu. El a mai spus c`, \n perioada urm`toare, va investi \n introducerea de produse bio \n meniurile din restaurantele sale, \ntrucât exist` deja o cerere suficient de mare pentru acest segment. “Nu cred c` lansarea unui restaurant exclusiv bio ar avea succes, dar faptul c` orice client va putea alege produse bio când vine \n restaurantele noastre va reprezenta un avantaj competitiv pentru noi [i va oferi varietate consumatorilor”, a ar`tat proprietarul Trotter Prim. Printre investi]iile recente ale lui Petrescu se num`r` lan]ul de brut`rii germane BackWerk, lansat` \n urm` cu un an, \n regim de franciz`. Anul trecut, Trotter Prim, care cuprinde brandurile City Grill, City Café, Caru' cu Bere, Hanul Berarilor, Buongiorno, Bundetot, BackWerk [i Cantina Sport Bar, a avut o cifr` de afaceri de 16 milioane de euro, \n cre[tere fa]` de 13,6 milioane de euro \n 2009. Biz

Drago[ Petrescu, proprietar Trotter Prim

Biz

Noile provoc`ri ale managementului Top managerii au ca principale provoc`ri dezvoltarea [i loializarea talentelor [i a inova]iei din companie [i managementul schimb`rii. DE OVIDIU NEAGOE Schimbarea este pe agendele top managementului companiilor din lume \n anul 2011, dup` cum o arat` cea de-a noua edi]ie a studiului “Corporate Issues Survey”, realizat de The Ken Blanchard Companies. Dac` \n 2009 principala preocupare a liderilor organiza]iilor din toat` lumea era sinonim` cu provoc`rile economice [i presiunea concuren]ei, rezultatele studiului din acest an arat` o schimbare a focusului. 53% dintre top managerii chestiona]i acord` cea mai mare importan]` managementului schimb`rii \n acest an, fa]` de anul trecut, când numai 44% considerau schimbarea necesar` pentru eficien]a companiei. O alt` provocare de pe agenda a 46% dintre top manageri, care va bucura angaja]ii, este dezvoltarea [i loializarea salaria]ilor. Semnele finalului crizei devin din ce \n ce mai clare: scad \n importan]` reducerile de costuri. Pentru anul 2011, reducerea costurilor reprezint` o provocare pentru numai 40% dintre

executivi, spre deosebire de anul trecut, când procentul acestora se ridica la 43%. Viitorul organiza]iei este mai vizibil \n aceast` perioad` de la apusul recesiunii, când focusul pe dezvoltarea inova]iei a crescut la 33%, de la 29%, procent al executivilor care aveau aceast` preocupare \n anul 2009. Dorin]a de supravie]uire a companiilor nu l`sa \n 2010 pe lista de priorit`]i alinierea culturii cu strategia organiza]iei sau planuri pentru succesiunea executivilor. |n 2011 acestea s-au schimbat: alinierea culturii organiza]ionale la strategie a crescut \n importan]` de la 36% la 41% \n timp ce nevoia unui plan de succesiune urcat \n importan]` la 35%, cu dou` procente mai mult, decât \n anul 2010. Studiul scoate \n eviden]` o alt` schimbare ce merit` analizat`: selec]ia [i reten]ia talentelor este \n 2011 o preocupare important` \n propor]ie 37%, comparativ cu anul trecut când se ridica la 45%. Biz

AGEND~

{TIRI

Portretul-robot al cump`r`torului Românii viziteaz` mai rar supermarketurile [i hipermarketurile, \[i planific` riguros cheltuielile [i fac o selec]ie strict` a produselor cump`rate. Dar bugetul a r`mas la fel. DE GABRIEL BÂRLIG~ Bugetul mediu lunar alocat cump`r`turilor de alimente [i produse de \ngrijire personal` [i a casei a fost anul trecut de 170 de euro, \n sc`dere cu 3 euro fa]` de cel din 2009, potrivit studiului

“ShopperTrends 2011”, publicat de Nielsen. |n 2010, cump`r`torii [i-au r`rit vizitele la supermarket de la 5 la 4 pe lun` [i la hipermarket de la 4 la 3 pe lun`. Totu[i, comer]ul modern continu`

s` de]in` partea leului. Astfel, de[i dintr-un total de 88.042 de magazine, doar 856 sunt hipermarketuri, supermarketuri [i magazine tip discount, retailul modern din România [i-a sporit anul trecut cota valoric` de la 41% la 48% din totalul pie]ei române[ti de retail, \n special \n detrimentul magazinelor alimentare, care au sc`zut cu opt procente, pân` la 46%, pierzând pozi]ia de lider. Inevitabil, criza [i-a pus amprenta asupra cump`r`torului român. Acesta a tìat din cheltuielile la haine, electronice, electrocasnice [i divertisment, dar nu le-a redus la mâncare [i la produsele de \ngrijire a casei. Totu[i, co[ul de cump`r`turi a cunoscut o modificare de structur`, categoriile cump`rate mai pu]in din cauza cre[terii pre]urilor fiind alcoolul (inclusiv berea), snack-urile s`rate, sucurile carbonatate, ciocolata, alimentele organice, biscui]ii [i cafeaua. Solu]iile adoptate pentru a face fa]` cre[terii pre]urilor au fost diferite, \n func]ie de segment. |n cazul alimentelor proaspete (care reprezint` 63% din totalul bugetului alimentar), a fost mic[orat` cantitatea sau m`rit` frecven]a achizi]iei, pentru a reduce cantitatea de produse aruncate. Bùturile (mai ales apa) au fost cump`rate \n ambalaje cu cantit`]i mai mari, pentru a reduce pre]ul pe unitate, la snack-uri, dulciuri [i cafea s-a cump`rat mai pu]in, iar pentru produsele de \ngrijire personal` [i cur`]enie s-au cùtat promo]ii sau pre]uri mai bune \n alte magazine. Biz

De la monopol la mall Comer]ul electronic din România num`r` de la jum`tatea lunii aprilie un juc`tor nou, cu un poten]ial de cre[tere uria[. Romtelecom a devenit primul operator de comunica]ii de pe pia]a local` care de]ine \n portofoliul s`u un mall online, www.clickshop.ro, care ofer` o gam` larg` de produse, de la electronice [i produse IT la echipamente pentru cas` [i gr`din` sau articole sportive [i de lifestyle. Clickshop este o platform` online administrat` de Romtelecom [i dezvoltat` de Deutsche Telekom, pe modelul magazinului online similar apar]inând grupului german. Deutsche 10

Biz

Telekom are deja o experien]` de 6 ani \n zona de comer] online cu platforma similar`. Toate produsele vor avea manuale de utilizare [i \n format electronic, care pot fi desc`rcate direct de pe site. Clickshop dispune [i de un call center specializat. Pe site vor exista sec]iuni dedicate pentru consultan]` la achizi]ionarea unui produs, precum [i un glosar de termeni tehnici care s` \i ajute pe poten]ialii cump`r`tori s` aleag` mai u[or produsele pe care [i le doresc. “Nu mai este o surpriz` pentru nimeni faptul c` Romtelecom este o companie \n continu` expansiune [i

identificare de noi modele de business sau c` suntem tot mai prezen]i \n zona de con]inut online”, spune Ovidiu Ghiman, director executiv pentru strategie [i comercial reziden]ial. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Motor de cùtare [i socializare Gigantul motor de cùtare Google lanseaz` “+1”, \ntr-un nou efort de a crea o re]ea de socializare care s` concureze cu celebrul Facebook. DE OVIDIU NEAGOE Pe cât de natural pare s` \i spui unui prieten ceva care \]i place referitor la preferin]ele acestuia, pe atât de dificil era de f`cut acest lucru online \nainte de apari]ia celebrului buton “Like” de la Facebook. Se pare c`, de acum, internau]ii vor mai putea ap`sa un alt buton “Like”, de aceast` dat` pe Google. Gigantul motor de cùtare se extinde \n re]elele de socializare prin lansarea op]iunii “Google +1”. Conceptul “plus unu” va func]iona pe acela[i sistem precum op]iunea “Like” de pe Facebook sau “Retweet”, folosit pe Twitter. Utilizatorii vor “plusa” cu un click ceea ce le place. Totu[i, re]eaua de socializare a Google nu va opera similar 12

Biz

Facebook-ului. Compania va concepe un toolbar \ncorporat browser-ului, care va putea avea acelea[i performan]e [i func]ii precum celebra re]ea, doar c` \l va putea folosi \n timp ce navigheaz` pe alte pagini web. Proiectul este prioritar pentru fondatorii motorului de c`utare, mai ales c` Sergey Brin, cofondator al Google, este \n spatele dezvolt`rii viitoarei re]ele de socializare, anun]` agen]ia de pres` Reuters, care citeaz` surse familiare proiectului. Ace[tia mai puncteaz` c` exist` [anse mari ca “+1” s` nu fie numele final al re]elei Google [i chiar se ia \n calcul folosirea denumirii @Google – similar re]elei de socializare Twitter.

RUPTUR~ LA MICROSOFT Cofondatorul Microsoft, Paul Allen, \l acuz` pe partenerul de afaceri Bill Gates de \ncercarea de a diminua ac]iunile acestuia \n companie [i de a cump`ra pachetul la un pre] subevaluat. Allen, care conduce actualmente o firm` de investi]ii din Seattle, face aceste acuze \n cea de-a patra carte, pe care o va publica de curând.

CONSTITU}IE NOU~ |N EGIPT

|NGHE}AREA CREDITELOR |N TURCIA?

Regimul militar aflat \n fruntea Egiptului a anun]at la finele lunii martie c` a adoptat o nou` Constitu]ie, care va func]iona de-a lungul perioadei de tranzi]ie. Generalul Mamdouh Shahin, membru al Consiliului Suprem al For]elor Armate, a anun]at c` noua Constitu]ie va include opt amendamente.

PIB-ul Turciei a crescut \n trimestrul al patrulea pân` la 9,2%, ceea ce a dus la prelungirea unei explozii de credite, despre care speciali[tii sus]in c` ar putea reprezenta un risc major pentru stabilitatea economic`. De-a lungul anului trecut PIB-ul din Turcia a crescut cu 8,9 procente.

AGEND~

ASOCIERE DE MILIOANE

{OMER DE MILIARDE

Ac]iunile companiei taiwaneze AU Optronics Corp au crescut cu 6 procente, dup` un raport care preciza c` organiza]ia a câ[tigat o comand` prin care va furniza ecranele pentru tabletele iPad2 produse de Apple, conform Reuters, care citeaz` o publica]ie din Taiwan.

Un fost angajat al b`ncii de investi]ii Goldman Sachs va lansa un hedge fund de peste un miliard de dolari \n Hong Kong, potrivit unor surse citate de Reuters. Azentus Capital, de]inut` de Morgan Sze, a primit garan]ii de peste un miliard de dolari pentru fondul s`u.

INTERNA}IONAL

CRONICA E{ECURILOR Revista Harvard Business Review dedic` edi]ia din aprilie e[ecului. Un dosar special despre modul \n care pot \nv`]a din gre[elile mediului actual de business con]ine articole care vor preda cititorilor o lec]ie de business, abordat` din perspectiva gre[elilor care duc la succes.

SECRETELE GOOGLE

REVIZUIREA STANDARDELOR NUCLEARE

ECONOMIA DIN ASIA, |N CRE{TERE

Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, a cerut la sfâr[itul lunii trecute ini]ierea unei reforme a standardelor mondiale nucleare pân` la finele acestui an, \n cadrul primei vizite a unui oficial str`in \n Japonia dup` cutremurul care a declan[at dezastrul atomic. Premierul nipon, Naoto Kan, sus]ine ideea liderului din Hexagon.

Indicele Nikkei a crescut pentru prima oar` de la cutremurul din Japonia, iar companiile din China au raportat \ncas`ri mai mari decât estim`rile anali[tilor. Ac]iunile Yue Yuen Ltd., cel mai mare produc`tor de pantofi sport din lume, s-au apreciat cu 2,5%, \n timp ce Banca Industrial` [i Comercial` din China a \nregistrat o cre[tere cu 1,3% \n Hong Kong.

Cea mai recent` edi]ie a celebrei reviste “Fast Company” propune pentru articolul de copert` “dezbr`carea” lui Larry Page de secretele ce stau \n spatele viitoarelor strategii ale fondatorului celui mai mare motor de c`utare, Google, numit recent CEO, dup` plecarea pre[edintelui Eric Schmidt. Biz

BISERICA CATOLIC~ NU A APROBAT SPOVEDANIA PRIN IPHONE. NU |NC~. |NS~ ANUL ACESTA, DE ZIUA MONDIAL~ A COMUNIC~RII, PAPA BENEDICT AL XVI–LEA A BINECUVÂNTAT FACEBOOK, TWITTER {I ALTE RE}ELE DE SOCIALIZARE. DAC~ A AJUNS PÂN~ LA VATICAN, NU MAI EXIST~ SEMNE DE |NDOIAL~ FA}~ DE AMPLOAREA PE CARE A LUAT-O FENOMENUL.

“Eram \n tren, citeam [i ghici cine se a[az` \n fa]a mea? CRBL. M` gândesc cum s` m` bag \n seam` f`r` s` par un fan disperat. {i \mi vine \n cap numele lui adev`rat. Edi. |l caut pe Facebook, \i recunosc poza, \i umblu pe profil [i v`d c` este fan [ah. Ce fac? {optesc: «Ce ar merge un [ah acum». Dar fix cât s` m` aud`. {i scoate [ahul, frate! M` bate. Ne \mprietenim [i pe Facebook. Foarte tare!” Totul se \ncheie cu \ndemnul: “Intr` pe Facebook de oriunde te-ai afla”. Nu este scenariul unui film, ci al unei reclame TV. Vodafone este primul brand care de la sfâr[itul lui 2009 a devenit promotorul Facebook \n România, pe de o parte prin spoturile care au popularizat ideea [i pe de alt` parte prin oferirea de acces gratuit pe adresa 0.facebook.com. Totodat`, Vodafone este brandul care gestioneaz` simultan trei pagini de Facebook: Paul Maximus, CRBL [i Vodafone Buzz. |ns` Vodafone nu s-a concentrat doar pe Facebook. Are o prezen]` constant` pe YouTube, unde a lansat \n premier` multe din spoturile sale. De asemenea, YouTube a fost considerat un loc potrivit pentru ca vocea CEO-ului s` anun]e rezultatele financiare, o [tire important` din via]a companiei. |n chestionarul pe care l-am folosit pentru centralizarea activit`]ilor desf`[urate de branduri \n social media \n intervalul ianuarie 2010 – martie 2011, Vodafone este singurul brand care a bifat toate activit`]ile posibile (campanii pe bloguri, implicarea bloggerilor \n campanii, comunicare direct` cu bloggerii, cont pe Twitter, campanii de promovare pe Twitter, pagin` pe Facebook; campanii pe Facebook, profil actualizat pe Wikipedia, cont pe Flickr, cont pe YouTube, spoturi virale, site-uri de user generated content, ini]iator / sponsor la evenimente dedicate blogosferei sau suporter al bloggingului, customer care /customer relationships \n Social Media, proiecte speciale, endorsare a campaniilor din social media pe TV sau alte medii tradi]ionale). Un studiu al Ketchum / FedEx arat` c` exist` trei niveluri de implicare a companiilor \n social media: implicare activ`, participare, observare. 10% dintre companiile din SUA manifest` o

Biz

f`r` Facebook. Toate sunt prezente pe platforma de socializare a momentului. Dac` pân` acum un an-doi b`t`lia \n social media se ducea pe ideea de a câ[tiga teritoriu, de a fi prezent, anul acesta au contat [i buzz-ul generat \n online, precum [i amploarea proiectelor. Un rol aparte l-au avut proiectele speciale, acestea fiind probabil factorii care au influen]at configura]ia \n partea de sus a clasamentului. Campioane la proiecte speciale au fost BCR [i Petrom, ceea ce le-a propulsat de la locul 4 pe 2, respectiv de pe 7 pe 4. |ns`, dincolo de discu]iile generate de proiectele mari, calitatea suprem` a unui brand “social”

implicare foarte activ`, 75% particip` la social media, iar 15% se mul]umesc doar s` observe. La o analiz` a nivelului de implicare a companiilor române[ti, situa]ia st` exact invers. Implicarea activ` este probabil de sub 10%, \n condi]iile \n care multe companii sunt \nc` \n expectativ`, observ` [i experimenteaz` \n social media prin proiecte punctuale, f`r` a avea \ns` o strategie constant` [i coerent`. Dintre companiile din România care s-au apropiat de social media, unele deruleaz` campanii legate de diverse lans`ri sau momente aniversare din via]a brandului. Exist` [i companii care

2011 SOCIAL MEDIA MARKETING INDUSTRY

88%

dintre speciali[tii \n marketing consider` c` principalul beneficiu adus de social media este cre[terea expunerii businessului lor. Alte dou` avantaje majore sunt considerate a fi cre[terea traficului (72%) [i rezultate mai bune \n motoarele de c`utare (62%).

92%

Facebook, Twitter, LinkedIn [i blogurile sunt, \n aceast` ordine, primele patru instrumente de promovare \n social media. 92% dintre marketeri folosesc Facebook.

Raport Folosind aplica]ia Scanlife, instalat` pe telefonul mobil, pute]i desc`rca raportul complet \n variant` PDF

\ncearc` s` fac` blogger relations \n mod constant pe acelea[i principii ca \n media relations. Pu]ine sunt companiile care au reu[it pân` \n prezent s` aib` o activitate sus]inut` pe termen lung, s` fie prezente [i active pe mai multe platforme de social media. Din cercetarea \ntreprins` pentru edi]ia de anul acesta reiese c` dintre toate activit`]ile posibil a fi realizate \n social media, favorite \n rândul companiilor române[ti au fost cele legate de blogging [i Facebook. Dac` blogurile mai lipsesc din strategia unor branduri, practic niciun “brand social” nu tr`ie[te

58%

dintre marketeri folosesc social media cel pu]in 6 ore pe s`pt`mân` [i peste 34% aloc` 11 ore sau mai mult pe s`pt`mân` pentru activit`]i de social media.

r`mâne capacitatea de a se plia constant pe mai multe platforme, de a fi omniprezent [i de a-[i sus]ine o strategie, pe termen lung.

ANUL PROIECTELOR SPECIALE |n 2009, \n plin` criz` financiar`, BCR \[i propunea s` lanseze un proiect care s` ajute consumatorii s` se adapteze noului context economic. Mai exact, era vorba de o campanie educa]ional` de responsabilitate financiar`, sub forma unei platforme online de \mp`rt`[ire a experien]elor, de educare [i câ[tig. Astfel a ap`rut “{coala de bani”, o

TOP SOCIAL BRANDS competi]ie de la egal la egal [i o comunitate online, www.scoaladebani.ro, unde cei care accesau site-ul puteau \nv`]a de la cele mai credibile surse: oameni la fel ca ei. “{coala de bani” a continuat [i \n 2010, când mecanismul de concurs s-a dezvoltat, iar num`rul bloggerilor implica]i \n campanie a crescut (Miruna Siminel, Cristian Manafu, Simona Tache, Vali Petcu (zoso.ro), Khris, Alex Mih`ileanu, Cristian China-Birta, Cristi Dorombach (piticu.ro), Adrian Ciubotaru, Cetin Ametcea (arhiblog.ro), Bobby Voicu). Fiecare blogger [i-a creat comunitatea sa de sus]in`tori, iar ideea

concursului, al`turi de fiecare dintre bloggeri invita utilizatorii s` intre pe www.stiibanking.ro. |n paralel, a existat o continu` comunicare direct` cu bloggerii. Pagina de concurs pe Facebook, “{tii Banking [i Câ[tigi”, a atras 12.000 de like-uri \n doar 3 zile, chiar \nainte de lansare. Campania care a adus cel mai mare buzz online pentru Petrom este “Redescoper` România”, ini]iat` anul trecut [i continuat` [i \n 2011. Pornind de la acoperirea na]ional` de care dispune, Petrom [i-a propus s` furnizeze o resurs` turistic` pe termen lung [i s` demonstreze c` turismul

90%

dintre speciali[t ii \n marketing consider` c` social media este important` pentru domeniul lor de activitate.

70%

dintre speciali[ti i \n marketing sunt interesa]i s` \nve]e mai mult despre Facebook [i 69% vor s` \nve]e mai multe despre blogging.

30%

dintre marketeri vor s` foloseasca din ce \n ce mai mult serviciile de geolocation de tipul Foursquare.

de competi]ie i-a motivat [i a generat word of mouth. |ntreaga competi]ie a avut loc pe platforma online www.scoaladebani.ro, unde utilizatorii au generat con]inut [i au sus]inut astfel competi]ia. Bloggerul câ[tig`tor \n 2010 a fost Miruna Siminel (www.siblondelegandesc.ro), care a primit un premiu onorific: amfiteatrul din Facultatea de Jurnalistic` a Universit`]ii Bucure[ti poart` numele s`u. O alt` component` a fost crearea a 20 de teasere video pe 20 de bloguri celebre, pentru campania “{tii Banking [i Câ[tigi”, \n care Mihai C`lin, gazda

36%

dintre companii inten]ioneaz` s`-[i sporeasc` activit`]ile pe forumuri, \n timp ce 35% nu au de gând s` le mai foloseasc`.

28%

Externalizarea \n social media este subevaluat`. Numai 28% dintre companii externalizeaz` o parte a activit`]ilor lor de social media.

românesc \nseamn` mai mult decât Marea Neagr` [i Valea Prahovei. |n 2010, timp de trei luni, patru echipe de oameni implica]i \n social media au vizitat toat` ]ara [i au pus pe harta Petrom cele mai importante locuri [i recomand`ri de vizitat. S-au parcurs 6.000 km, s-au vizitat peste 70 de ora[e [i 100 de puncte de interes, s-a realizat o hart` cu peste 800 de recomand`ri de locuri de vizitat \n România. Pentru promovare, s-au folosit contul de Twitter al Petrom, contul @LaDrumInRomania [i hashtag-ul #prinRomania pentru a

stimula discu]iile despre excursiile men]ionate [i despre www.facebook.com/PetromRo. Din punctul de vedere al crea]iei, au fost realizate un site dedicat campaniei, o hart` care a stimulat interactivitatea cu utilizatorii de internet, dar [i skinuri speciale pentru site-uri, bloguri [i re]ele sociale. De asemenea, a fost creat un banner special cu feed de Twitter cu hashtagul #prinRomania. Hashtagul #prinRomania a devenit \n trei luni cel mai folosit din Romania, cu peste 6.000 de men]ion`ri, iar acoperirea comunic`rii directe (prin social media) a dep`[it 200.000 de persoane. Site-ul dedicat campaniei a avut peste 50.000 de vizitatori unici, iar aplica]ia pentru iPhone, care con]ine harta cu obiective, are peste 9.500 de downloaduri. Ca urmare a acestor rezultate, campania din 2010, realizat` de iLeo, a fost premiat` la Internetics la categoriile “Best Use of Social Media” [i “Campanii Interactive - categoria Corporate”, a primit o nominalizare la European Excellence Awards, la categoria “Energy”, a fost premiat` la RoNewMedia pentru “Cea mai bun` campanie \n Social Media” [i “User Generated Content”. Pentru 2011, organizatorii campaniei vor s` implice [i mai multe persoane. Petrom a invitat \n campanie [i alte branduri române[ti, Dacia, BCR [i Romtelecom, al`turi de care organizeaz` 5 excursii pe tot parcursul anului (7-13 martie – Banat/Muntenia; 20-26 aprilie – Maramure[; 13-19 iunie – Transilvania; 15-22 august – Delta Dun`rii [i 24-30 octombrie – Cri[ana). Printre sus]in`torii proiectului se num`r` [i Paralela 45, Muzeul }`ranului Român [i Igloo. La fel ca \n 2010, [i \n 2011 campania [i excursiile sunt organizate cu ajutorul lui Bobby Voicu, \mpreun` cu care au fost alese traseele, locurile [i echipele care vor participa \n c`l`toriile prin România. Desf`[urarea campaniei poate fi urm`rit` pe conturile Petrom de Facebook sau Twitter, pe conturile lui Bobby Voicu (blog, Twitter, Facebook) [i pe re]elele sociale ale partenerilor. Biz Biz

TOP SOCIAL BRANDS |N ROMÂNIA

A III-a edi]ie a clasamentului brandurilor cu cea mai mare implicare \n social media VODAFONE www.vodafone.ro POZI}IE 2010: 1

BCR www.bcr.ro POZI}IE 2010: 4

MICROSOFT www.microsoft.ro POZI}IE 2010: 2

PETROM www.petrom.ro POZI}IE 2010: 7

AVON www.avoncosmetics.ro POZI}IE 2010: –

NOKIA www.nokia.ro POZI}IE 2010: 12

ORANGE www.orange.ro POZI}IE 2010: 5

Biz

Cu trei pagini pe Facebook actualizate constant, o activitate permanent` pe Twitter, canal dedicat pe YouTube pentru clipuri exclusive [i spoturi TV, cont pe Flickr, campanii pe bloguri (bannere, posturi, teste) [i pe Facebook (Gadgeteer Awards – 10.000 de fani, Concurs Guns N’Roses, Concurs BCR Open România, Acoperire 3G UMTS 900 MHz – Nunta) [i cu o strategie de integrare \ntre comunicarea \n social media [i cea prin canalale tradi]ionale, Vodafone se men]ine pentru al treilea an consecutiv pe pozi]ia de lider al clasamentului celor mai “sociale” branduri din România. “{coala de bani”, proiectul lansat \n 2009, a continuat [i \n 2010, când mecanismul de concurs s-a dezvoltat, iar num`rul bloggerilor implica]i \n campanie a crescut. Au fost create 20 de teasere video pe 20 de bloguri pentru campania “{tii Banking [i Câ[tigi”. |n paralel, a existat o continu` comunicare direct` cu bloggerii. BCR are cont pe Twitter [i pagin` de Facebook. A desf`[urat campanii pe Twitter [i Facebook (“StiiBanking”). Are profil actualizat pe Wikipedia, cont pe YouTube, un site de user generated content [i a participat \n calitate de sponsor la evenimente dedicate blogosferei. Printre activit`]ile desf`[urate de Microsoft \n social media se num`r` campanii pe bloguri, implicarea bloggerilor \n campanii, comunicare direct` cu bloggerii, campanii pe Facebook [i Twitter. A sus]inut primul proiect de “Twitterartur` româneasc`”, o carte online, intitulat` “Cum am intrat prima oar` pe Net”, scris` de 127 de utilizatori de Twitter. Cartea a fost lansat` \n cadrul campaniei “C`l`torie spre centrul internetului”. |n crearea pove[tilor s-au implicat [i opt dintre cei mai urm`ri]i români pe Twitter (Arhi, Bobby Voicu, Florin Grozea, Manafu, Piticu, Pyuric, Victor Kapra, Vis Urât). Campania care i-a adus cel mai mare buzz online a fost “Redescoper` România”. Pentru promovare s-au folosit contul de Twitter al Petrom, contul @LaDrumInRomania [i hashtag-ul #prinRomania. Au fost realizate un site dedicat campaniei [i skinuri speciale pentru site-uri, bloguri [i re]ele sociale. De asemenea, a fost creat un banner special cu feed de Twitter cu hashtag-ul #prinRomania. Desf`[urarea campaniei poate fi urm`rit` pe conturile Petrom de Facebook sau Twitter [i pe re]elele sociale ale partenerilor. Alte dou` proiecte cu su]inere \n social media sunt “}ara lui Andrei” [i “Harta Cr`ciunului”. Este unul dintre brandurile nou intrate \n top, direct pe o pozi]ie frunta[`. Ascensiunea se datoreaz` \n mare parte proiectului Avonconnects.com.ro, prima re]ea social` dezvoltat` de o companie \n România. Brandul este activ \n social media prin implicarea bloggerilor \n campanii, comunicare direct` cu bloggerii, cont [i campanii pe Twitter, pagin` [i campanii pe Facebook (“Avon Solutions”, “Anew”, “Avon r`spânde[te zâmbete”), cont pe Flickr, cont pe Youtube, site-uri (http://feellikearealstar.com, avoncolor.ro). A sus]inut evenimente precum Webstock, Social Networks, Social Media Summit, Facebook Connect. Brandul este activ \n social media atât de sine st`t`tor, cât [i prin “Goana dup` Ovi 2.0”, campania de promovare a unor servicii oferite de Nokia. Printre activit`]ile sus]inute se num`r` implicarea bloggerilor \n campanii precum “Puzzle cu Nokia N8”. “Nokia Qt Developers – 36.40.3.11”; sesiune de MobileBlogging cu Nokia N8 la NetCamp 2010. Pagina de Facebook a Nokia România avea 29.500 fani la 30 martie 2011. Campanii derulate pe Facebook: “Nokia N8 HD”, “Cr`ciun cu noi”, “|napoi la [coal`”, “Arat`-ne vara ta”. Cinci clipuri filmate cu Nokia N8 au fost montate \n cadrul Nokia Shoot ‘n’ Ride. Printre campaniile derulate de Orange pe bloguri se num`r` “5 s`pt`mâni \n balon”, cu implicarea bloggerilor locali din zece ora[e, concursul de aplica]ii pentru iPhone, cu implicarea blogurilor generaliste [i a blogurilor specializate pe iPhone, un concurs cu vouchere de Cr`ciun, campania scriepecer.ro [i cea pentru AR Drone. www.orange.ro/meetup este blogul de brand / companie. Responsabilii de comunicare ai Orange administreaz` dou` conturi de Twitter (twitter.com/click_and_shop [i twitter.com/onlinemeetup), o pagin` pe Facebook [i un site cu user generated content (www.orange.ro/reviews).

TOP SOCIAL BRANDS LG www.lg.com/ro POZI}IE 2010: 3

ROMTELECOM www.romtelecom.ro POZI}IE 2010: 8

TIMI{OREANA www.beretimisoreana.ro POZI}IE 2010: –

HTC www.htc.ro POZI}IE 2010: 13

DACIA www.dacia.ro POZI}IE 2010: 15

KASPERSKY www.kaskersky.ro POZI}IE 2010: 14

SAMSUNG www.samsung.ro POZI}IE 2010: 16

COSMOTE www.cosmote.ro POZI}IE 2010: 20

A dezvoltat campaniile pe bloguri “7 zile f`r` laptop”[i “LG Android – Mr. Blogger”. Promovarea pe Twitter face parte din mixul de comunicare al LG România, incluzând campania “LG Android” [i “Prima conferin]` live pe Twitter din România”, \n parteneriat cu Vodafone. Are pagin` pe Facebook [i a sus]inut evenimentul de lansare a primului concert 3D al Loredanei, “Iubiland”. Are cont pe Flickr, YouTube [i profil pe Wikipedia. |n campania LG Infinia, consumatorii au fost invita]i s` \[i personalizeze cu propria poz` un film cu vedeta favorit`, surpriza fiind c` urmau s` joace un rol cheie \n acel film. “Leap[a pentru bloggeri”, “Copil, caut timp. De petrecut cu p`rin]ii mei”, campania de promovare a transmiterii Campionatului Mondial de Fotbal pe Dolce Sport, “Romtelecom – Magazinul online cu cele mai multe sucursale” sunt campaniile derulate pe bloguri de Romtelecom. Bobby Voicu a jucat \n dou` din episoadele serialului online “Via]a \n 3”, iar \n prelansarea campaniei de Cr`ciun a fost lansat teaserul “Ce po]i face cu 50 de lei?”. Sunt administrate dou` conturi de Twitter (Romtelecom [i Clicknet). Pe Facebook au fost create dou` pagini (Romtelecom [i DolceSport). Platforma “Familia Telcu” are pagin` pe Facebook. Serb`rile Timi[oreana au beneficiat de o campanie de comunicare pe bloguri, pentru a promova evenimentele din cele 10 ora[e \n care Timi[oreana a avut evenimente, \n vara anului 2010. Au fost contacta]i bloggeri din fiecare ora[, câte o persoan` din Târgu Jiu, Timi[oara, Re[i]a, Oradea, Târgovi[te, Ploie[ti, Buzù, Bacù, Brìla, Constan]a, pentru a deveni bloggeri oficiali ai evenimentelor. Campania s-a concretizat \n posturi pe bloguri, cu review-uri din zilele de Serb`ri. Fiecare blogger a folosit contul sù de Twitter pentru a promova articolele [i concursul Serb`rile Timi[oreana.

Printre activit`]ile desf`[urate de HTC \n social media se num`r` o campanii pe bloguri simultan cu implicarea bloggerilor \n campanii [i comunicare direct` [i constant` cu ace[tia. HTC are un cont activ pe Twitter, o pagin` pe Facebook [i a derulat campanii pe Facebook. Are de asemenea cont pe YouTube [i un site de user generated content. |ntre]ine rela]ii de customer care \n social media [i s-a implicat de-a lungul timpului \n câteva proiecte speciale.

Dacia este una dintre primele companii care au derulat o campanie de anvergur` pe blogurile române[ti. Compania are pagin` pe Facebook [i a derulat campanii pe Facebook. La invita]ia Petrom, Dacia s-a implicat anul acesta \n proiectul special “Redescoper` România”. Cinci Dacii Duster sunt ma[inile oficiale care transport` participan]ii la cele cinci excursii organizate pe tot parcursul anului (7-13 martie – Banat/Muntenia; 20-26 aprilie – Maramure[; 13-19 iunie – Transilvania; 15-22 august – Delta Dun`rii [i 24-30 octombrie – Cri[ana). Articolele de pe blogul Kaspersky, lansat \n 2009, sunt semnate de managerii companiei. Comunicarea cu bloggerii este constant` fie pentru a-i invita la evenimente, fie pentru a le trimite materiale [i informa]ii. Cele mai importante campanii pe bloguri au fost: “Concursul de Pa[ti” (aprilie 2010) [i Concursul Kaspersky PURE (mai 2010). De pagina de Facebook, lansat` \n iulie 2010, se ocup` Kaspersky Lab [i Premium Communication. Kaspersky Lab este prima companie din ]ar` care a lansat un fShop. |n 2010, Kaspersky Lab a fost partener la ConnectIfb, NetCamp, Social Media Summit Timi[oara. Sus]ine pagini pe Facebook dedicate pentru GalaxyS, Noua Juc`rie, Noua dimensiune \n TV, Gentlemen’s Club [i deruleaz` campanii pe Facebook (concursuri, teasere). Printre proiectele speciale sus]inute de Samsung se num`r`: Galaxy S la The Mission, Noua juc`rie (lansare Galaxy Tab, cadou Victor Rebenciug - Chain letter [i un viral ini]iat cu Cristina Bazavan). “O nou` dimensiune \n TV” a fost prima conferin]` de pres` pe Facebook din România. La Gentlemen’s Club a avut loc lansarea primei game de laptopuri Samsung \n România, \n jurul valorilor inspirate de statutul de gentleman.

De]ine Web’n’Talk, un portal accesibil pe telefoanele mobile ce ofer` acces la e-mail, Facebook, Twitter [i alte site-uri de socializare. |n 2009, comunicarea Cosmote \n social media a mizat pe campanii pe bloguri. |n 2010 s-a axat preponderent pe \ntre]inerea paginii pe Facebook, derularea câtorva campanii pe Facebook (“Mesaje de iubire”, “Bursele Cosmote”). Compania are profil actualizat pe Wikipedia.

Biz

HEINEKEN www.heineken.ro POZI}IE 2010: –

GROLSCH www.grolsch.ro POZI}IE 2010: –

URSUS www.ursus.ro POZI}IE 2010: 9

BMW www.bmw.ro POZI}IE 2010: 10

TUBORG www.tuborg.ro POZI}IE 2010: –

ROM AUTENTIC www.romautentic.ro POZI}IE 2010: –

SONY ERICSSON www.sonyericsson.com POZI}IE 2010: –

ING www.ing.ro POZI}IE 2010: 6

Biz

A derulat o campanie pe bloguri [i a creat experien]` VIP pentru bloggeri \n Heineken Mansion, parte din campania “Fii printre stelele din UEFA Champions League”. De asemenea, a organizat Heineken Girls Night Out @Heineken Mansion, tot parte din campania “Fii printre stelele din UEFA Champions League”. Brandul are pagin` pe Facebook [i deruleaz` campanii pe aceast` platform` de socializare. Men]ine totodat` o comunicare direct` cu bloggerii.

Experimentalist.ro este blogul de brand. Principalele campanii pe bloguri au fost Bucharest by Hand [i GCAN. A fost creat un cont de Twitter (@Xprimentalist) [i sunt derulate campanii de promovare pe Twitter. Are pagin` pe Facebook (Experimentalist.ro) [i sunt derulate campanii pe Facebook. Are cont pe Flickr [i YouTube. Printre evenimentele sus]inute de Grolsch se num`r` ShortsUp; SolarDisco; SwingTop Photo Contest, LiveArt, Cânt` live cu The Amsterdams. A sus]inut de asemenea proiectul special Grolsch / Gcan - visualart.ro. Cabral este vedeta campaniei Ursus “Despre alcool”. El a fost prezent la “|ntâlnire 8 martie” [i “Aplica]ie Zero la mie”. @desprealcool este contul prin care se comunic` pe Twitter. Pe Facebook, fanii paginii au fost invita]i s` aleag` o felicitare despre alcool postat` atât \n tab, cât si pe site-ul desprealcool.ro [i s-o trimit` \n semn de mul]umire [oferului de serviciu. A fost de asemenea organizat Concursul 8 Martie – tab \n fan page linked cu blogul lui Cabral pe “Despre alcool”. Doamnele [i domni[oarele erau invitate [i trebuiau s` r`spund` la \ntrebarea lui Cabral pentru a câ[tiga o invita]ie \n ora[ al`turi de el.

Fanblogul www.bmwblog.ro, recompensat la RoBlogFest 2010 cu premiul “Cel mai blog de brand”. Blogul este independent, sus]inut \n totalitate de fanii brandului f`r` afiliere la BMW România sau BMW AG. BMW Group România are pagin` oficial` de Facebook [i cont activ pe Twitter. Printre proiectele promovate \n social media se num`r`: xDrive Live Tour 2011 [i BMW Seria 6 Cabrio.

Playerul de muzic` de pe TuborgSound.ro a fost plasat pe bloguri de muzic` \n timpul campaniei “Muzica ta pe TV”. Prin vot s-a ales urm`torul soundtrack al reclamei TV Tuborg. Pe parcursul campaniei “Top 20 Tuborg Sound”, bloggerii au fost invita]i s` creeze propriile topuri cu muzica de pe portal. Tuborg a sponsorizat Roblogfest 2011 [i a avut mai multe activ`ri dedicate bloggerilor. Portalul Tuborg Sound a fost lansat cu un eveniment dedicat bloggerilor, ce a avut \n program un concurs de Guitar Hero [i un jam session cu trupele invitate. Brandul are pagin` pe Facebook, cont pe Flickr [i YouTube. Are cont pe Twitter, YouTube [i pagin` de Facebook. |n octombrie 2010 a fost anun]at` lansarea unui nou ambalaj ce \nlocuia drapelul cu steagul american. Vestea, comunicat` atât prin canale tradi]ionale, cât [i online (website, Facebook), a stârnit vâlv`. La scurt timp de la lansare, www.noulrom.ro a \nregistrat 66.031 de vizite, 189.706 de vizualiz`ri, 3.668 de comentarii, iar pagina de Facebook a atras 1.216 prieteni [i 602 de comentarii. Dup` o s`pt`mân` de dezbateri, a urmat reveal-ul. Deoarece campania s-a \ncheiat repede, num`rul de fani pe Facebook nu a mai crescut mult. Cu ocazia upgrade-ului la softul de Android pentru Sony Ericsson Xperia X10 [i X10 Mini, brandul a decis s` comunice noutatea printr-o campanie direc]ionat` pe trei canale de comunicare: pagina de Facebook “Pe drum spre job”, lansat` [i sus]inut` de Alexandru Negrea, blogul Daily Cotcodac [i blogul Mirunei Siminel. Mesajul campaniei a fost integrarea smartphone-urilor \n via]a de zi cu zi. |n 2010, pentru promovarea brandului Sony Ericsson Vivaz, \n contextul ideii c` Sony Ericsson a fost sponsor oficial al Campionatului Mondial de Fotbal, a fost lansat` campania “Bloggeri \n Africa” .

Una dintre cele mai vizibile campanii derulate de ING \n social media a fost test drive-ul ING Webcard \n 2009. Tot \n 2009 a fost popularizat personajul virtual Sasha de la ING. Dup` aceast` campanie, ING s-a concentrat pe Facebook cu pagini pentru ING [i ING Webcafe. Compania are de asemenea cont pe Twitter (twitter.com/ing_ro) [i un profil actualizat pe Wikipedia.

TOP SOCIAL BRANDS TOSHIBA www.toshiba.com.ro POZI}IE 2010: 19

DANONE www.danone.ro POZI}IE 2010: –

AIR FRANCE www.airfrance.com POZI}IE 2010: –

HP www.hp.com POZI}IE 2010: –

BITDEFENDER www.bitdefender.ro. POZI}IE 2010: 11

GROUPAMA www.groupama.ro POZI}IE 2010: –

GARNIER www.garnier.ro POZI}IE 2010: –

|n februarie 2010, Toshiba a lansat Campania “Garan]ia orice ar fi”. Brandul are pagin` pe Facebook, cont pe Twitter, cont pe Flickr, cont pe YouTube. |n afar` de campanii pe bloguri, implicarea bloggerilor \n campanii [i comunicare direct` cu bloggerii, Toshiba a sus]inut evenimente dedicate blogosferei. De asemenea a creat [i un e-book regional prin care continu` s` celebreze aniversarea a 25 de ani de la lansarea primului notebook la nivel global. Premiul pentru cea mai reu[it` poveste scris` de c`tre un fan Toshiba despre primul s`u laptop sau computer este un Tablet Multimedia Folio 100.

Compania a dezvoltat campanii pe bloguri pentru brandurile sale ActiviaNutriday [i Cremosso, precum [i pagini pe Facebook pentru fiecare dintre acestea. Cea mai recenta campanie Cremosso a fost concursul pentru bloggeri “Te bagi la un iPad2?”, lansat la Social Media Summit \n Ia[i (februarie 2011). De asemenea, Danone a fost sponsor la evenimente dedicate blogosferei.

Printre campaniile pe bloguri dezvoltate de operatorul aerian Air France se num`r` campania “Jos P`l`ria!” (11-31 ianuarie 2011) ce a inclus concursul interactiv care simuleaz` procesul de check-in [i boarding, cu website-uri dedicate, “Please, take your seat” [i Campania de reduceri S`rb`tori de Iarn` 2010 (2-31 decembrie 2010). Comunicarea direct` cu bloggerii face parte din strategia de comunicare online a brandului. Pe pagina de prieteni [i pagina de fani a Air France România interac]iunea este stimulat` constant prin diverse campanii, concursuri [i informa]ii. Campania de lansare HP VT2 [i-a dorit s` pozi]ioneze acest “clutch digital” ca fiind cel mai la mod` accesoriu al prim`verii 2010. Promovarea a inclus campanii pe bloguri (concursuri pe eva.ro, alomoda.ro, ceimbracazi.ro, rfb.ro, roxanaradu.ro) [i comunicare direct` cu bloggerii. Laptopul HP VT2 a fost “invitat de onoare” \n cadrul unui eveniment al bloggerilor de fashion. Brandul HP are pagin` pe Facebook [i a derulat campanii pe Facebook (“Tip`re[te 1 an gratuit cu HP Designjet T770”, “Just Print - HP \]i tip`re[te gratuit plan[ele pentru lucrarea de diplom`”).

BitDefender are cont activ pe Twitter (BitDefenderRO), pagin` pe Facebook [i deruleaz` campanii pe Facebook. Asigur` de asemenea asisten]` [i suport tehnic prin \n social media. Are cont pe Flickr, pe YouTube [i profil actualizat pe Wikipedia. |n februarie 2010, BitDefender a lansat campania online Geeky Love Tweets. Cea mai recent` campanie pe Facebook este “Simte Adrenalina! Câ[tig` un BMW!”.

The Geeks a dezvoltat a dezvoltat o campanie pentru promovarea pe Facebook a RCA-ului de la Groupama. Pagina aplica]iei a atras 41.558 de vizitatori unici, 41.359 de accidente provocate pe Facebook, 23.572 de utilizatori ai aplica]iei, 10.000 de comentarii la schi]ele rutiere publicate pe wall-uri, peste 7500 de like-uri pe schi]ele rutiere publicate pe wall-uri. |n urma aplica]iei, Groupama a devenit compania de asigur`ri din România cu cel mai mare num`r de fani pe Facebook, ajungând la aproximativ 15.000. Campania fost promovat` virtual [i prin Facebook Social Ads. Brandul are pagin` de Facebook [i a derulat o serie de campanii pe Facebook (Garnier BodyTonic - program complet de combatare a celulitei, Testare de produse - prima campanie de testare produse desf`[urat` direct pe Facebook cu peste 300 de produse testate, Cât dureaz` hidratarea? pentru Garnier Body Intensive 7 Days). Men]inerea rela]iilor cu consumatorii \n social media face parte din strategia de comunicare a brandului. Siblondelegandesc.ro, tomatacuscufita.com, iyli.ro, simonatache.ro se num`r` printre blogurile incluse \n campaniile de promovare a brandului.

Metodologie: Top Social Brands 2011 rezult` \n urma ponder`rii rezultatelor \nregistrate de branduri \n trei clasamente preliminare: (topul realizat de revista Biz – 45%; topul rezultat \n urma voturilor exprimate de un grup de speciali[ti online – 35%; topul men]iunilor pe ZeList – 20%). Selec]ia brandurilor s-a f`cut pe baza numelor din edi]ia de anul trecut [i a nominaliz`rilor transmise de principalele agen]ii interactive [i de comunicare existente pe pia]a local`. Criteriile de selec]ie au ]inut cont de activit`]ile desf`[urate \n social media intervalul ianuarie 2010 – martie 2011. Brandurile incluse pe lista scurt` au desf`[urat, \n mod constant, cel pu]in trei din activit`]ile obi[nuite de social media. Tipuri de activit`]i luate \n calcul: blog de companie / brand; campanie pe bloguri (bannere, posturi, teste); implicarea bloggerilor \n campanii (folosirea imaginii bloggerilor \n campanii); comunicare direct` cu bloggerii (trimiterea de comunicate, inform`ri); cont pe Twitter; campanii de promovare pe Twitter; pagin` pe Facebook; campanii pe Facebook; profil actualizat pe Wikipedia; cont pe Flickr; cont pe YouTube; spoturi virale; site-uri de user generated content; ini]iere / sponsorizare evenimente dedicate blogosferei; customer care / customer relationships \n social media, proiecte speciale. Voturile exprimate au ]inut cont de gradul de popularitate [i impactul ac]iunilor desf`[urate (buzz pe bloguri, apari]ii \n media sau prezen]e la evenimente). Nu au fost luate \n calcul produse media, produse online sau activit`]i de autopromovare desf`[urate de agen]iile de comunicare.

Biz

Ne ajut` s` vindem mai mult` pizza.

Cu aplica]ia potrivit` nu po]i da gre[.

Nici nu mai trebuie s` intri pe alt site.

Ofer` interactivitate greu de egalat.

ictoria Beckham a ales numele feti]ei pe care o va na[te anul acesta. The Practice a intrat \n topul agen]iilor române[ti nominalizate la SABRE 2011.

|n urm` cu vreo trei ani, a[ fi aflat aceste [tiri fie din 3 MILIOANE DE PRIETENI ziare, fie dintr-un comunicat de pres`. Acum am aflat Facebook cre[te pe zi ce trece [i \n România. de pe Facebook. Este doar un banal exemplu despre ce Conform celor mai recente date furnizate \nseamn` re]eaua \n vie]ile noastre. Grani]ele de timp, de Thinkdigital, re]eaua num`r` peste 3,2 milioane spa]iu [i cunoa[tere nu mai exist`. La un simplu click de utilizatori. {i la noi, la fel ca la nivel mondial, distan]` po]i afla nesperat de multe informa]ii atât cel mai numeros grup, 34,2%, este reprezentat despre via]a privat` a prietenilor virtuali, cât [i cele de tineri cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 24 de ani. mai noi tendin]e din domeniile de interes profesional. Din totalul timpului alocat activit`]ilor online de Facebook a mai câ[tigat 80 de milioane de conturi c`tre utilizatorii români, re]elele sociale noi. {i acest lucru nu s-a \ntâmplat \ntr-un an sau doi, ocup` 21%. Socializarea online este a[adar ci \n numai trei luni, mai exact \n primul trimestru din a doua activitate preferat` de internau]ii români 2011. Potrivit SocialBakers.com, re]eaua de socializare a crescut de la 585 de FACEBOOK DE ROMÂNIA |N CIFRE milioane la 665 de milioane de utilizatori. {i, dac` se men]ine ritmul, nu ar fi de mirare ca, \n curând, s` dep`[easc` 700 de milioane. Aproape 30% dintre noile conturi au fost create dintre de zile pe lun` ore petrece prieteni este de persoane cu vârste cuprinse \ntre 18 utilizatorii acceseaz` un utilizator num`rul de [i 24 de ani, grupul cel mai bine români de Facebook un român prieteni pe care reprezentat pe Facebook (210 milioane re]ele sociale utilizator din \n medie per \l are de utilizatori). Al doilea grup ca m`rime au auzit de România sesiune utilizatorul este reprezentat de cei cu vârste Facebook pe Facebook român de cuprinse \ntre 25 [i 34 de ani (174 de Facebook milioane). Al treilea segment (35 – 44 de ani) a crescut cu aproape 11 milioane Sursa: Daedalus Millward Brown via Cristian Manafu, www.connector.ro de conturi noi, ajungând la un total de 90 de milioane. Marketerii care au v`zut valoarea Facebook dincolo dup` citirea de informa]ii (pres`, bloguri, de socializare, Farmville [i fotografii au alocat [i forumuri, browsing), potrivit unui studiu al resurse pe m`sur`. Anul trecut, potrivit Hubspot.com, Daedalus Millward Brown. cheltuielile globale pentru social media marketing au Iar \n rela]ionarea cu brandurile, principalul ajuns la 3,4 miliarde de dolari, dintre care 1,7 miliarde motiv pentru care un individ “se \mprietene[te” de dolari au fost cheltuite numai pe pia]a din SUA, cu un brand este pentru a afla nout`]i despre unde, \n distribu]ia pe canale, Facebook conduce cu promo]ii. Concluzia apar]ine tot companiei 53% din bugete, urmat, \n ordine, de Myspace (17%), Daedalus Millward Brown, \n studiul “Jurnalul jocuri [i aplica]ii (8%), Foursquare (3%), Twitter (3%), digital al utilizatorului român de internet”, alte canale (16%). prezentat la Digital Marketing Forum 2011.

97%

117

(G)LOCALIZARE PE FACEBOOK? Când vine vorba de a-[i crea o prezen]` pe Facebook, marile branduri se confrunt` cu urm`toarea dilem`: pagin` global` sau mai multe pagini locale? Ce ajut` mai mult brandul? Coeren]a unei singure strategii globale sau diversitatea strategiilor adaptate local? Un studiu recent al SocialBakers arat` c` prezen]ele locale pe Facebook sunt mai benefice pentru branduri decât prezen]ele globale. Coca-Cola, de pild`, are o singur` pagin` pe Facebook cu localizarea landing tab-ului prin detectarea ]`rii de provenien]` a vizitatorului [i afi[area informa]iilor \n limba acestuia. Nokia are atât pagin` interna]ional`, cât [i câteva zeci de pagini locale, accesibile prin landing tab. O alt` posibilitate este crearea unei pagini interna]ionale la care s` se dezvolte prezen]e pentru diferite produse din portofoliul companiei, cum este cazul Nike, cu pagini separate pentru diferite echipamente din portofoliul companiei (fotbal, baschet, golf).

\mp`rt`[it pe site-urile pe care le au \n administrare. De un real folos pentru oamenii de marketing poate fi [i serviciul Facebook Questions. Serviciul se adreseaz` tuturor utilizatorilor, \ns` ce este important pentru branduri este faptul c`, odat` cu acesta, companiile au un nou instrument de interac]iune cu clien]ii lor: sondarea opiniei publicului [i derularea de campanii pornind de la Questions. Pentru a beneficia de acest tool pe Fan Page, trebuie selectat` mai \ntâi “Use Facebook as Page” (din “Account”), apoi se acceseaz` Facebook Questions, de unde \ncepe “construirea” \ntreb`rii. Deocamdat` \n faz` de test, de mare folos pentru branduri poate fi afi[area de reclame pe baza unor cuvinte cheie identificate \n posturile de pe Wall. De exemplu, \n cazul unei conversa]ii despre ma[ini, pe coloana din dreapta pot fi afi[ate reclame la ma[ini, asigur`ri auto sau alte servicii conexe.

NOUL EL DORADO |N MARKETING |n ultimul timp, platforma Facebook trece prin transform`ri ce deschid noi orizonturi pentru companii [i branduri. Din martie anul acesta, toate paginile au trecut automat la o versiune nou` de design, mai prietenoas`. Una dintre cele mai importante schimb`ri este \ns` activarea Facebook Places \n România, prin care, dup` modelul

UN FAN = 1,07 DOLARI

Banii nu pot cump`ra prieteni. Pot cump`ra \ns` fani. Potrivit unui studiu al companiei Webtrends, care a analizat 11.000 de campanii derulate pe Facebook \n Statele Unite, costul pentru \ncurajarea unui utilizator al re]elei sociale s` devin` fanul unui bran pe Facebook este de 1,07 dolari. Devenind fan al unui brand, utilizatorul \i ofer` \n mod automat marketerului permisiunea de a-i trimite informa]ii sau reclame despre diverse produse. Este oricum un pas \nainte fa]` de deja demodatul “permission marketing”, care se baza pe colectarea a cât mai multor adrese utilizatori au \n branduri utilizatori au dintre utilizatori de e-mail [i bombardarea apoi cu contacte [i alte urm`resc \n vizitat cel pu]in sunt mul]umi]i mesaje pe care cei care le primeau le profiluri / medie o dat` o pagin` de con]inutul deschideau sau nu. pagini \n afara utilizatorii a unui brand oferit de Social media nu mai e doar un celor ale români de dintr-o re]ea branduri pe teren de joac` al genera]iei Z. persoanelor pe Facebook social` Facebook A devenit un teritoriu cu o serioas` care le care miz` de business. Lunar, la nivel cunosc mondial, sunt distribuite pe Facebook 30 de miliarde de forme de con]inut (link-uri, noti]e, fotografii). |n 2010, utilizatorii de Twitter au scris 25 de miliarde de Foursquare, utilizatorii pot face “check in” \n tweet-uri [i la fiecare minut sunt \nc`rcate 35 de diverse locuri, ac]iunile lor fiind automat postate pe ore de con]inut video pe YouTube. Bloguri, Wall. Pot fi de asemenea ad`ugate [i alte persoane Facebook, Twitter, YouTube – sunt doar câteva prin tagging. Este interesant de v`zut cât de repede dintre cele mai uzitate canale de promovare prin va fi adoptat [i folosit acest serviciu de c`tre care o companie se poate apropia de universul companii, ]inând cont c` permite contopirea social media. Per total, indiferent de mijlocul ales, datelor legate de fani (insights) cu cele legate de succesul este determinat de gradul efectiv de vizitatori (check-in) [i reclame pe Facebook implicare [i de constan]a cu care activit`]ile sunt (Facebook Ads). Prin Facebook Insights, marketerii sus]inute. Biz pot afla date interesante despre con]inutul care este

7/10

9/10 46%

PROMOVARE PE

facebook

Buget de 200 euro pentru reclame [i 3 ore zilnic pe Facebook. Sunt ingredientele re]etei care a adus pentru Trenta Pizza peste 15.000 de fani pe pagina de brand. {i dintre ace[tia 70% au comandat cel pu]in o dat` pizza. DE LOREDANA S~NDULESCU

zi, cât este soare [i frumos, v` recomand`m o plimbare prin parc sau o plimbare cu bicicleta”. 21 de like-uri [i patru comentarii. A[a \[i ]in fanii aproape cei de la Trenta Pizza. Comunicare constant` de mai bine de doi ani. Pân` s` se familiarizeze cu Facebook, Trenta Pizza se promova offline prin distribuirea de pliante cu produse [i promo]ii [i cu ajutorul clien]ilor prin promovarea “din gur` \n gur`”, dar [i online prin Google Adwords (campanii cu anun]uri pl`tite la clic) [i bannere pl`tite la clic [i targetate. Primul profil de Facebook a fost creat \n iunie 2009. |n aprilie 2010 a ap`rut al doilea profil, iar \n noiembrie 2009 a fost creat` pagina de brand pentru fani, ajuns` acum la peste 15.500 de fani. De ce Facebook [i nu alt` re]ea? “Am ales Facebook datorit` clien]ilor”, spune Andrei Bartesch, Marketing Manager la Trenta Pizza. Primeau zilnic cereri de prietenie, pe e-mail, de la clien]ii care \[i creau cont pe Facebook. Dup` o perioad` de câteva s`pt`mâni a fost

f`cut un cont [i pentru Trenta Pizza ca s` se testeze reac]ia. |ntr-un timp foarte scurt, Trenta s-a conectat cu mul]i clien]i. |n paralel, pentru promovare, Trenta folose[te [i Twitter [i YouTube. A \ncercat de asemenea s` socializeze cu clien]ii din alte re]ele precum Netlog [i Hi5, \ns` reac]ia a fost foarte slab`. “Clien]ii no[tri sunt pe Facebook. A[a c` ne-am zis s` fim [i noi acolo. Pizza este

un produs care se asociaz` cu timpul liber. Facebook, la fel”, spune Andrei Bartesch. Acum, pentru Trenta Pizza, Facebook \nsemn` un canal de comunicare cu clien]ii s`i [i consumatorii de pizza, un canal de promovare a produselor [i promo]iilor, precum [i o unealt` de marketing care ajut` la targetarea clientului de pizza. Facebook \i ajut` pe

Groupama Asigur`ri |ntre activit`]ile desf`[urate ca parte a campaniei pentru promovarea RCA-ului de la Groupama, s-a aflat aplica]ia “Ciocne[te-]i prietenii”. Cum pe Facebook, RCA-ul nu este un subiect favorit de conversa]ie, provocarea aplica]iei a fost aceea de a-i face pe oameni s` se gândeasc` la un accident rutier, creând astfel momentul propice pentru a deschide discu]ia despre RCA. The Geeks a conceput o serie de situa]ii, gândite ca oa-

menii s` doreasc` s` se “accidenteze” virtual pe Facebook, stârnind astfel conversații. Cu fiecare accident virtual se livra mesajul “Pentru situa]ii reale folose[te RCA de la Groupama. Singurul la care beneficiezi de asisten]` rutier` gratuit`”. |n urma aplica]iei, Groupama a devenit compania de asigur`ri din România cu cel mai mare num`r de fani pe Facebook (aprox. 15.000). Aplicația a fost promovat` viral [i prin Facebook Social Ads.

Trenta Pizza Afacerea 7 puncte de lucru, 160 de angaja]i 2.600.000 euro cifr` de afaceri 2010 2,7 milioane de pizza livrate \n 6 ani de activitate, 180.000 clien]i unici, 750 de pizza / or` (capacitatea maxim` de produc]ie)

Trenta Pizza Facebook 15.500 fani la pagina de brand 96% din Bucure[ti 70% au comandat cel pu]in o dat` la Trenta Pizza 45% au descoperit Trenta Pizza pe Facebook 50% dintre fani noi se datoreaz` promov`rii prin anun]urile pl`tite 200 euro – buget alocat pentru reclamele pl`tite pe Facebook 3 ore alocate zilnic pentru Facebook 100 de fani zilnic (media ultimilor 2 luni) atrage pagina de brand

ANDREI BARTESCH, Marketing Manager, Trenta Pizza

managerii pizzeriei s` afle p`rerile, sugestiile [i reclama]iile clien]ilor instant, \n aceea[i zi sau chiar imediat dup` ce clientul consum` pizza comandat`. Facebook creeaz` awareness prin obi[nuirea consumatorului de pizza cu brandul Trenta Pizza. |n plus, realizeaz` efectiv vânz`ri prin prezen]a pe Facebook pe termen lung. Vânzarea nu se realizeaz` instant nici m`car cu reclamele pl`tite. De la 1 ianuarie 2011, a \nceput promovarea brandului Trenta Pizza prin anun]uri pl`tite [i targetate. |n

trecut, au fost organizate concursuri cu premii \n pizza. Momentan nu mai sunt organizate astfel de concursuri pentru a nu \nc`lca termenii [i condi]iile de utilizare a re]elei de socializare. Trenta Pizza [i Groupama sunt doar dou` exemple despre cum se poate face promovare pe Facebook. Foarte multe branduri care activeaz` în România au început s` aib` activitate continu` pe Facebook. „Majoritatea au optat pentru crearea unei pagini de brand [i desf`[urarea de activit`]i de tipul concursurilor pentru a atrage «fani»“,

Foto: VALI MIREA

Trenta Pizza Rezultatele 400–450 clien]i noi / lun` care comand` peste 1.500 de pizza [i aduc \ncas`ri de minimum 35.500 lei \n prima lun` spune Costin Radu, Managing Partner, The Geeks, parte din grupul Leo Burnett. |n cazurile fericite, brandurile din România au început s` genereze con]inut pentru a fi top-of-mind pentru oamenii care au ales s` le fie aproape. Momentan, dintre companiile care au activitate, sunt înc` foarte pu]ine care au ales s` dezvolte aplica]ii pentru Facebook, îns` Costin Radu se a[teapt` ca num`rul acestora s` creasc` în 2011. Deja aproape c` nu exist` brief pe care s`-l primeasc` de la clien]i care s` nu includ` [i o cerere legat` de o aplica]ie. Biz

TR~IM |N ANUL

f-commerce? Pe 8 decembrie 2010, Kaspersky România lansa la NetCamp primul magazin pe Facebook din România. Este un magazin online unde utilizatorii individuali pot cump`ra solu]iile de securitate ale Kaspersky Lab f`r` s` p`r`seasc` platforma de Facebook. DE LOREDANA S~NDULESCU

acebook este re]eaua social` a momentului, de aceea am considerat oportun` lansarea unui magazin online pe aceast` platform` atât de popular` [i printre utilizatorii din România”, spunea Teodor Cimpoe[u, Managing Director la Kaspersky Lab România [i Bulgaria, \n ziua lans`rii. Mi[carea a fost taxat` ca fiind u[or prematur` pentru pia]a româneasc`, unde gradul de ne\ncredere este mare fa]` de e-commerce-ul tradi]ional, dar`mite fa]` de un f-shop. Fiind \ns` vorba de una dintre primele companii care au intrat \n aceast` zon`, [tirea s-a bucurat de mult` mediatizare pozitiv` \n online. “Lansarea f-shop-ului nu a avut drept scop cre[terea vânz`rilor, ci reprezint` un proiect de relationship marketing”, precizeaz` Teodor Cimpoe[u. Au f`cut acest pas deoarece în jur de 30% dintre utilizatorii de internet din România au cont pe Facebook [i 77% dintre utilizatorii acestei re]elei au între 16 [i 34 de ani. Aceste aspecte se suprapun cu segmentele ]int` ale Kaspersky din punctul de vedere al comunic`rii [i nu numai.

|n martie anul acesta [i Paralela 45 intra \n cercul restrâns al companiilor interesate de f-commerce. Astfel de exemple [i multe altele existente pe pie]ele din str`in`tate ridic` semne de \ntrebare asupra viitorului spre care se \ndreapt` comer]ul electronic. Sunt magazinele pe Facebook noul El Dorado al e-commerce-ului? Va ajunge Facebook s` \nlocuiasc` website-urile de e-commerce? Dac` analiz`m un studiu recent f`cut public de compania

de cercetare de pia]` Forrester, r`spunsul la \ntreb`rile de mai sus este un mare NU. “|n ciuda faptului c` sute de milioane de oameni din \ntreaga lume sunt prezen]i pe Facebook, capacitatea acestei platforme sociale de a atrage venituri pentru zona de e-commerce este destul de mic`”, anun]a Sucharita Mulpuru din partea Forrester, la lansarea rezultatelor studiului. Potrivit speciali[tilor de la Forrester, dac` nu

Paralela 45 Agen]ia de turism, deja activ` pe Facebook, Twitter, LinkedIn [i YouTube din 2009, a lansat pe 16 martie anul acesta o aplica]ie de magazin online pe Facebook, \n versiune beta. Principalul rol al aplica]iei este de a aduce informa]ia disponibil` pe site-ul agen]iei mai aproape de utilizatorii de Facebook [i fanii paginii. Aplica]ia este una interactiv` [i reprezint` practic locul \n care

sunt postate periodic cele mai interesante oferte din portofoliul agen]iei [i, totodat`, un alt mod de prezentare a excursiilor pe care Paralela 45 le propune ca destina]ii de vacan]` [i relaxare. De anul trecut, agen]ia are o persoan` dedicat` care se ocup` de gestionarea conturilor din social media. |n 2010, agen]ia a derulat campania “Primii 20 de ani”, o aplica]ie de Facebook pentru \nscrierea \n concurs.

e[ti un mic retailer online sau dac` f-commerce-ul nu este folosit \n contextul unui program de loializare (CRM), \n industria de publishing sau \n cea a jocurilor, atunci cel mai indicat ar fi s` se renun]e din start la acest` form` de comer] electronic, c`ci nu are [anse de succes. Dac` \n prezent f-commerce-ul ocup` numai 1% din totalul vânz`rilor realizate online (conform SeeWhy, US Department of Commerce, Booz & Company, CODA Research), \n cele mai

optimiste estim`ri se preconizeaz` o cre[tere a acestei ni[e pân` la 4% din totalul industriei de comer] online \n 2015 (calculat` la peste 300 mld. dolari). Potrivit altor speciali[ti \n domeniu, pariul pus pe f-commerce s-ar putea s` fie totu[i mult mai câ[tig`tor decât pare \n estim`rile companiei Forrester. “Este doar o chestiune de timp. Peste vreo 5 ani sau poate chiar mai devreme se vor face mai multe tranzac]ii pe Facebook decât pe Amazon”, este de p`rere Sumeet Jain, directorul CMEA Capital,

Foto: VALI MIREA

TEODOR CIMPOE{U, Managing Director, Kaspersky Lab România [i Bulgaria

o mare companie de investi]ii de capital. Pentru multe branduri, f-shop-ul ar putea fi un pas natural dup` ce goana dup` “Like-uri” se va fi \ncheiat. Dar cum vor reu[i retailerii online s` transforme “Like”-ul \n “Buy”? “|n acest moment, [ansele ca Facebook s` omoare site-urile de e-comerce clasice sunt mici”, crede Liviu Taloi, consultant de e-commerce [i auditor de site-uri. Totu[i, pe viitor [ansele ar putea s` creasc`. Deocamdat` Facebook este folosit pentru activit`]ile de relaxare, sociale [i \nc` nu s-a impus ca un al doilea internet. |ns` merge cu pa[i repezi c`tre aceast` direc]ie. Prin ac]iunile pe care le \ntreprinde echipa din spatele Facebook, platforma devine din ce \n ce mai mult un “punct de colectare” a timpului petrecut pe internet. “|n momentul \n care peste 90% din timpul nostru online va fi petrecut pe Facebook, atunci [i magazinele online vor trebui s` vând` pe Facebook”, estimeaz` Liviu Taloi f`r` a putea [i preciza când se va \ntâmpla cu exactitate acest lucru. Din lipsa unor ac]iuni agresive din partea Google de p`strare a tipicului tradi]ional de folosire a internetului, lucrurile se \ndreapt` a[adar cu pa[i repezi c`tre f-commerce. Nu [i \n România. Deocamdat`. Pentru ca Like-ul s` se transforme \n ac]iune de cump`rare ar trebui s` avem din ce \n ce mai mul]i internau]i care folosesc Facebook. Num`rul lor e \n cre[tere. A dep`[it deja 3 milioane. “|n maximum 2-3 ani, num`rul utilizatorilor de Facebook \l va egala pe cel al utilizatorilor de internet”, aproximeaz` Taloi. Gabriel Nedelea, Managing Director la Metromind, este de p`rere c` scenariul ca Facebook s` câ[tige teren \n defavoarea e-commerce-ului clasic este pu]in probabil, \ntrucât Facebook nu are [i, cel mai probabil, nu va avea o penetrare total` \n rândul utilizatorilor de internet. “E-commerce-ul clasic are locul lui, bine definit, \n mediul online \n timp ce Facebook reprezint` oportunitatea comer]ului online de a \mbr`ca o nou` hain`, cea social`”. Astfel, comer]ul online mai degrab` va cre[te prin utilizarea Facebook. Biz

I } E C E TR Ca [i c창nd actuala criz` economic` nu ar fi suficient`, unele companii au de luptat \n plus cu propriile crize, declan[ate de dezastre naturale (cutremurul din Japonia), de tulbur`ri politice (revoltele din nordul Africii) sau de probleme interne. C창nd provocarea este dubl`, r`spunsul companiilor trebuie s` fie pe m`sur`. DE OVIDIU NEAGOE

C E R T U N

DIN

N I } E C E R T U N I } E EC

INTERIORUL

CRIZEI

ECONOMIE catastrofa natural` nu este singurul de Company, Masataka Shimizu. Dac` despre replicile generate acest fel care a b`gat be]e \n roate “Ca rezultat, cu regret, am decis de cutremurul economic cu epicentrul companiilor din mediul de business continuarea sist`rilor de curent electric \n capitala economiei mondiale, Wall global [i local. controlate”, mai spunea acesta. Street, se [tia c` vor lovi România, Aceast` criz`, izbucnit` c`tre finele companiile se confrunt` [i cu crize CENU{~ {I ARIPI FRÂNTE recesiunii mondiale, are un efect dublu nea[teptate, chiar [i \n timpul asupra organiza]iilor, pentru c` vine \n recesiunii mondiale. Operatorii aerieni Anul trecut, erup]ia vulcanului “completarea” crizei economice au fost lovi]i, rând pe rând, de erup]ia islandez Eyjafjallajökull [i norul de \ncepute \n 2008. Companii din toate vulcanului islandez [i de conflictele cenu[` format au ]inut la sol o foarte col]urile lumii, care sufer` de pe urma care au ridicat pre]ul barilului de ]i]ei, mare parte dintre zboruri. Pentru recesiunii, sunt lovite indirect de produc`torul de ma[ini Toyota s-a operatorul de stat Tarom, perioada confruntat cu o criz` de 15 – 21 aprilie 2010 a imagine f`r` precedent, care \nsemnat anularea a 130 de a dus la sc`derea vânz`rilor curse regulate. Conform cu 8,7%, \n timp ce Samsung, reprezentan]ilor Tarom, printr-o confuzie preluat` de num`rul de pasageri afecta]i o serie de site-uri renumite \n de restric]iile de operare din IT, a fost la un pas de o criz` aceast` perioad` a fost de de imagine. {i toate acestea 19.440. Cum se traduce \n timpul recesiunii. aceasta \n termeni financiari? Pentru Japonia, cutremurul “Pierderile generate de devastator [i tsunamiul care a aceast` situa]ie de urgen]` survenit dup` aceea au se ridic` la o valoare de reprezentat doar \nceputul. 3.382.981 euro”, arat` Au urmat problemele reprezentan]ii operatorului reactorului nuclear de la aerian. Fukushima [i, desigur, Asocia]ia Interna]ional` a CELE MAI AFECTATE ZBORURI c`derea sectorului financiar. Transportatorilor Aerieni Erup]ia vulcanului Eyjafjallajökull [i norul de cenu[` generat au Indicele bursier Nikkei, al (IATA) a publicat un raport provocat o criz` puternic` \n industria aviatic`, care a adus Japoniei, de curând dep`[it` prin care arat` c` pierderile pierderi zilnice de 400 de milioane de dolari operatorilor aerieni. de China ca putere mondial`, zilnice suferite de operatorii Iat` care au fost cele mai afectate zece rute, num`rul de pasageri a picat \n numai dou` zile cu aerieni, dup` erup]ia afecta]i de blocarea aeronavelor la sol [i pierderile operatorilor: 16%, pe m`sur` ce investitorii vulcanului islandez care a str`ini s-au dovedit sceptici generat un nor de cenu[`, au Rut` Pasageri Pierderi * \n ceea ce prive[te timpul de fost de 400 de milioane de Marea Britanie – SUA 37.018 24,9 reconstruc]ie necesar dup` dolari. Acela[i raport mai Fran]a – Fran]a 47.200 8,7 cutremur [i tsunami. La trei estimeaz` c` pierderile Germania – SUA 20.681 7,7 zile de la cutremurul suferite de companiile aeriene Fran]a – SUA 13.474 7,4 \nregistrat \n 11 martie, \n urma “crizei vulcanice” Marea Britanie – Marea Britanie 63.054 6,3 Banca Na]ional` Japonez` a s-au ridicat la 1,7 miliarde de Germania – Germania 55.589 5,5 f`cut investi]ii record, de 184 dolari \n numai [ase zile de la Marea Britanie – Australia 4.802 4,6 de miliarde de dolari, \n erup]ie. Cele mai afectate au Fran]a – Japonia 3.084 4,3 sistemul bancar [i \nc` 95,18 fost rutele aeriene din Elve]ia – SUA 4.652 3,6 miliarde de dolari \n data de interiorul Fran]ei, unde Olanda – SUA 7.000 3,4 15 martie. Cu toate acestea, num`rul de pasageri afecta]i de[i industria din Japonia a de restric]iile de zbor s-a * milioane $ Surs`: IATA repornit produc]ia, aceasta ridicat la 47.200 [i a adus este \ncetinit` de al]i factori. companiilor aeriene care urm`rile devastatoare ale cutremurului “Din cauza unor probleme serioase opereaz` cursele interne din Hexagon din arhipelag. Peste 15% din veniturile generate la sta]iile nucleare, termice [i pierderi de 8,7 milioane de dolari a mai bine de 35 de mari companii din electrice [i \n ciuda eforturilor noastre, \ntr-o singur` zi. La capitolul pierderi SUA provin de pe pia]a japonez`, \n men]inerea constant` a furniz`rii \ns`, operatorii curselor Marea timp ce un caz aparte este asigur`torul electricit`]ii a devenit imposibil`”, Britanie – SUA au avut cel mai mult de Aflac, care a \nregistrat un procent de spunea \ntr-un comunicat de pres` suferit. Ace[tia au \nregistrat un drum 75% din vânz`rile totale \n Japonia. emis c`tre sfâr[itul lunii martie descendent al veniturilor de 24,9 Dezastrul din Japonia cauzat de pre[edintele Tokyo Electric Power milioane de dolari \n data de 19 aprilie. 32

Biz

ECONOMIE “Aceasta este o situa]ie f`r` precedent, care are un impact uria[ asupra clien]ilor [i a operatorilor aerieni”, spunea Willie Walsh, CEO British Airways, \ntr-un comunicat de pres` dat publicit`]ii dup` blocarea spa]iului aerian. Tot pre[edintele consiliului de administra]ie al British Airways estima c` pierderile generate se ridic` la 15-20 de milioane de lire sterline pe zi. Operatorii aerieni s-au mai confruntat [i cu cheltuieli pentru acomodarea pasagerilor la hoteluri [i asisten]`, costuri estimate de Asocia]ia European` a Operatorilor Aerieni (AEA) la 200 de milioane de euro. Totu[i, aceste cheltuieli au fost contrabalansate de liniile aeriene \n termeni de economie de kerosen. Industria aeronautic` comercial` folose[te \n medie 4,3 milioane de barili de kerosen pe zi, astfel c`, potrivit informa]iilor IATA, \n punctul culminant al crizei vulcanice, cererea

de petrol a sc`zut cu 1,2 milioane de barili pe zi, ceea ce la pre]ul barilului de ]i]ei de atunci s-a tradus prin economii de 110 milioane de dolari.

PETROLUL, AVIA}IA {I LIBIENII Conflictul din Libia a reu[it s` arunce \n aer pre]ul barilului de petrol la peste 100 de dolari [i, pe m`sur` ce declara]iile colonelului Muammar al-Gaddafi ajungeau \n presa interna]ional`, specula]iile c` barilul de ]i]ei va atinge 140 de dolari, pragul maxim \nregistrat \n anul 2008, sem`nau panic` \n mediul de business. Temerile cele mai frecvente erau c` Libia, al treilea mare produc`tor de petrol din Africa, va sista produc]ia de 1,6 milioane de barili pe zi. “|n urma cre[terii pre]ului petrolului cu peste 47% pe pia]a interna]ional`, \n luna februarie 2011, compania Tarom este nevoit` s` evalueze impactul acestei modific`ri asupra costurilor de

operare”, spun reprezentan]ii operatorului aerian. “Astfel, pentru sezonul de var` 2011, evalu`m posibilit`]ile de recuperare par]ial` a cre[terii costurilor legate de combustibil, politic` aplicat` [i de companiile aeriene str`ine, \n condi]iile \n care tendin]a actual` de majorare a pre]ului petrolului se va men]ine [i pentru lunile urm`toare”, continu` reprezentan]ii companiei. Precocup`rile constante ale Tarom \n privin]a eficientiz`rii consumului de combustibil al aeronavelor vor asigura un impact mai redus al acestei cre[teri asupra tarifelor pl`tite de pasageri. Compania a luat deja m`suri pentru reducerea consumului de combustibil. Printre acestea se num`r` “Continuous Descent Approach”, o procedur` de aterizare total nou`, care o \nlocuie[te pe cea \n trepte, procedura “Single Engine Taxi”, prin care, dup` aterizare, aeronavele pot opri un motor

Biz

ECONOMIE Cu [oldul la schimbat Renumitul s`pt`mânal american Bloomberg BusinessWeek a publicat un alt caz de criz` de imagine. Johnson & Johnson, prin divizia de ortopedie DePuy, a anun]at \n vara anului trecut c` protezele din plastic puse voluntarilor trebuie retrase. Publica]ia mai spune c` anun]ul companiei vine abia dup` ce au fost implantate 93.000 de proteze pacien]ilor din jurul lumii, dintre care 37.000 numai \n SUA. Jurnali[tii au discutat cu Cody Perkins, caporal \n Marina American`, c`ruia \n urma unui accident \n Irak i-a fost implantat un astfel de dispozitiv. Nu a trecut mult timp \ns` [i tân`rul a \nceput s` acuze dureri musculare [i ale [oldului. |n cel mai scurt timp nu mai putea dormi din cauza durerilor. “Nu exist` o zi \ntreag` f`r` dureri”, le-a spus fostul caporal jurnali[tilor americani.

pân` la ajungerea la poart`. Operatorul aerian a echipat cu sistemul Winglet o serie de aeronave din flot`, dispozitive prin care compania reduce consumul de combustibil al aeronavelor [i emisiile cu pân` la 3%.

FRÂN~ PENTRU IMAGINE Toyota Motor Corporation \nc` se lupt` pentru refacerea imaginii proprii, dup` ce a trecut prin cea mai dramatic` criz` de imagine din istoria sa. Aproximativ

Biz

600.000 de exemplare de 4Runner [i 761.000 de RAV4 ale companiei japoneze au fost rechemate pentru modific`ri \n ultimul an, dup` ce mai mul]i [oferi au raportat o interferen]` \ntre covora[ul din dreptul [oferului [i pedala de accelera]ie. Pentru anul 2011, 17.000 de ma[ini de lux Lexus LX 570 vor fi rechemate pentru modificarea formei pedalei de accelera]ie. Uneori, pedala de accelera]ie se bloca sub covora[ul de pe podea, sporind

nea[teptat viteza, ceea ce a \nsemnat [i implicarea mai multor ma[ini Toyota \n accidente. Criza de imagine cost` compania milioane de dolari, prin prisma repara]iilor. |n plus, reputa]ia brandului a avut de suferit, ceea ce a dus la pierderi de pe urma sc`derii vânz`rilor. Toyota estimeaz` c` pierderile vor atinge 2 miliarde de dolari \n costuri alocate repara]iilor [i din sc`derea vânz`rilor, potrivit BBC. Dac` la 31 martie 2009 Toyota a

ECONOMIE \nregistrat vânz`ri de 195,1 miliarde de dolari, un an mai târziu compania \ncheia anul financiar cu vânz`ri de 190,5 miliarde de dolari. Mai mult, veniturile totale ale produc`torului de autoturisme nipon au \nregistrat un drum descendent \n anul 2010, când atingeau valoarea de 203.687 de milioane de dolari, fa]` de anul 2009, când veniturile Toyota au ajuns la 208.995 de milioane de dolari. La finele anului financiar \ncheiat \n martie 2010, compania reu[ise s` vând` 7,2 milioane de autoturisme. “La Toyota suntem dedica]i siguran]ei, [tim care este problema [i cum s` o repar`m, astfel c` ne concentr`m pe o rezolvare a problemei cât mai rapid”, spunea \ntr-un comunicat de pres` Tadashi Arashima, pre[edinte [i CEO al Toyota Motor Europe. Cu toate c` produc`torul japonez de automobile a \nregistrat progrese remarcabile dup` criza de

imagine de anul trecut, se pare c` mai are de recuperat la capitolul profituri. Agen]ia Standard & Poor’s a redus ratingul Toyota de la AA la AA-, pe baza sc`derii profiturilor.

LA UN PAS DE CRIZ~ Produc`torul de aparate electrice [i electrocasnice Samsung a tr`it pe propria piele \nceputul unei crize de imagine. Fondatorul companiei de consultan]` \n securitatea IT NetSec Consulting, Mohamed Hassan, a scris pe Networkworld c` noile laptopuri Samsung R525 [i R540 au preinstalate programe de tip keylogger, care \nregistreaz` fiecare ap`sare de taste de pe un calculator, chiar [i pe cele introduse \n câmpul alocat parolelor. {tirea a fost preluat` de mai multe publica]ii online dedicate domeniului IT, ceea ce a atras aten]ia conducerii Samsung, care a decis s` verifice informa]ia. Declara]ia oficial` a

companiei a venit \n cel mai scurt timp: “Am descoperit c` persoana indicat` \n acel articol a folosit un program antivirus numit VIPRE, care a confundat un folder creat de programul Live Application, al Microsoft, cu un program de tip keylogger, \n timpul scan`rii”. Confuzia a ap`rut din cauz` c` programul antivirus a confundat pachetul Microsoft “multi-language” cu un folder “SL”, de la StarLogger, numele aplica]iei. |n func]ie de limba \n care este folosit programul, \n folderul sistemului de operare “SL” este pentru sloven`, cum “EN” \nseamn` limba englez`, au elucidat reprezentan]ii Samsung “misterul”. Ca urmare a confuziei, site-ul Networkworld a publicat la \nceputul acestei luni un articol numit “Scuze, Samsung: Am dat rasol”. Pentru Samsung \ns`, scuzele pot fi doar o palid` consolare fa]` de problemele de imagine create. Biz

Biz

INDUSTRIA AUTO PRINDE ARIPI Produc`torii de ma[ini Honda Motor Co. [i Mitsubishi Motors vor lansa anul viitor dou` aeronave cu care caut` s` fure din cota de pia]` a produc`torilor de avioane DE OVIDIU NEAGOE in anul 2012, Honda este preg`tit` s` cucereasc` [i cerul, nu doar [oselele. Compania japonez`, prin subsidiara Honda Aircraft Inc., a reu[it s` treac` testele Administra]iei Aviatice Americane (FAA), performan]` care reprezint` un pas important \n programul aviatic al produc`torului de automobile. Acesta const` \n produc]ia aeronavei de tip private jet HondaJet, cu o capacitate de opt locuri. Cel mai rapid mijloc de transport al companiei japoneze, cu o

vitez` de 777 km/h, va costa 4,5 milioane de dolari. |n produc]ia HondaJet nu au fost omise tehnologii inovatoare, precum a[ezarea motoarelor deasupra aripilor, design care contribuie din plin la cre[terea performan]elor aeronavei [i la sc`derea consumului de kerosen. Cu toate c` succesul HondaJet este \nc` departe, compania mizeaz` pe eficien]`, costuri sc`zute [i design, calit`]i cu care prima genera]ie de Honda Civic a zguduit gigan]ii auto din Detroit, cu trei decenii \n urm`.

Oficiali ai binecunoscutului produc`tor de avioane mici Cessna precizau \ntr-un articol ap`rut \n â&#x20AC;&#x153;Wall Street Journalâ&#x20AC;? c` sunt cu ochii pe HondaJet. |n acela[i timp, Honda ar putea concura cu lejeritate cu aeronave de tip minijet, precum Eclipse, primul avantaj fiind c` este mai mare ca acestea. La finele anului trecut, Mitsubishi Aircraft Corporation, subsidiar` a Mitsubishi Motors, a definitivat un contract cu compania Trans States Holdings pentru livrarea a 100 de

INDUSTRIA AUTO PE CER Mul]i produc`tori de ma[ini s-au orientat \n timpul r`zboaielor mondiale c`tre produc]ia de avioane sau componente pentru avioane militare, inclusiv Fiat, Renault, Subaru, Toyota sau Ford. Actualmente, o serie de juc`tori din industria auto sunt deja o prezen]` consacrat` \n lumea aviatic`, iar piesele produse de ace[tia reprezint` o garan]ie a calit`]ii pentru produc`torii mari. Companie Rolls-Royce BMW Saab DaimlerChrysler* Toyota Motor Corp

Produse Motoare Motoare, design interior, clasa business Boeing 787 Avioane civile [i militare [i componente Avioane militare [i civile, componente Mitsubishi Regional Jet

*Actualmente parte a EADS, de]in`torul Airbus

aparate Mitsubishi Regional Jet (MRJ), o aeronav` cu o capacitate de pân` la 90 de locuri, care va avea primul zbor \n anul 2012. Avionul este realizat \n parteneriat cu Toyota Motor Corporation. “Clien]ii din toate col]urile lumii au a[tept`ri foarte mari de la MRJ”, spunea \ntr-un comunicat de pres` Hideo Egawa, pe atunci pre[edinte la Mitsubishi Aircraft Company. “Ne a[tept`m ca MRJ s` fie o aeronav` care va contribui din plin la \mbun`t`]irea competitivit`]ii [i a profitabilit`]ii operatorilor aerieni

[i, de asemenea, va deschide o porti]` unui num`r mare de aeroporturi pe care MRJ poate fi operat”, continua Egawa. Compania japonez` are \ns` un aliat puternic, gigantul american Boeing. Cele dou` grupuri au semnat un contract prin care compania american` furnizeaz` consultan]` \n marketing, dezvoltare [i activit`]i postvânzare pentru aeronava regional`. “Acest parteneriat cu Boeing are r`d`cini adânci \n compania Mitsubishi

Heavy Industries, care se \ntind pe foarte mul]i ani [i care vor contribui semnificativ la succesul MRJ, pe m`sur` ce se va \nt`ri rela]ia dintre cele dou` organiza]ii”, spunea Nobuo Toda, pre[edinte la Mitsubishi Aircraft. Compania japonez` mai colaboreaz` [i cu Saab Aerotech, subsidiar` a Saab Group, produc`tor auto, dar [i un juc`tor important \n avia]ia militar` [i civil`. Prin parteneriat, suedezii de la Saab vor realiza manualele tehnice ale MJR. Biz

Evenimentul afacerilor verzi [i al companiilor sustenabile

4 mai 2011, Hotel Howard Johnson - www.bizforum.ro/greenbiz5

AFLĂ care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly DESCOPERĂ de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în poﬁda crizei economice INSPIRĂ-TE din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment PRIMEŞTE sfaturi experte cu scopul de a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial IDENTIFICĂ şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator PARTICIPĂ la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

Un eveniment

Partener

Sponsor

strategie

NOUA MASCULINITATE PUBLICITAR~ Dup` ce ani la r창nd s-a f`cut tranzi]ia de la celebrul b`rbat Marlboro la metrosexualul noului secol, mul]i s-au gr`bit s` prevesteasc` faptul c` ne apropiem de sf창r[itul masculinit`]ii.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

STRATEGIE PUBLICITATE

e ceva timp \ns`, temerile s-au calmat odat` cu aducerea \n prim-plan a b`rbatului noii masculinit`]i. |ntr-o analiz` a reclamelor difuzate \n timpul Super Bowl \n 2010 (“The Commercial of Super Bowl Sunday and the New Masculinity”), o echip` de trei sociologi americani exploreaz` reprezent`rile noii hipermasculinit`]i a[a cum apar \n reclame precum: Dodge Charger – “Man's Last Stand”, Exclusive Dockers – “I Wear No Pants” sau Old Spice –

personaje precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger sau Chuck Norris, ap`rut` ca o reac]ie la mi[carea feminist` din anii '60 '70, a fost \nlocuit` la \nceputul noului mileniu fie de imaginea “b`rbatului obi[nuit” care, \n reclamele la bere, deseori pierdea vremea al`turi de al]ii ca el, fie de metrosexualul preocupat de propria imagine. Tipologiile se men]in [i acum. |n plus, dup` cum ne arat` reclamele difuzate anul trecut \n timpul Super Bowl, este pe cale de apari]ie o nou` serie de

“The Man Your Man Could Smell Like”. Masculinitatea a[a cum este reprezentat` \n aceste reclame este mult mai complex` decât pare la prima vedere. De[i noile reclame promoveaz` o hipermasculinitate atavic`, nu este nicidecum vorba despre o revenire la b`rbatul anilor '80, ci de intrarea \ntr-o nou` etap`, \n care autoironia este for]a suprem` a masculinit`]ii. Masculinitatea exagerat` a anilor '80, reprezentat` de

personaje, ce \ntruchipeaz` revenirea la hipermasculinitatea de anii ’80 \ns` \ntr-o nou` form`, cea care implic` [i capacitatea de se autoironiza. Cât din aceasta se manifest` \n publicitatea româneasc` dominat` de reprezent`ri care \nc` oscileaz` \ntre b`utorul de bere, mare amator de fotbal, familistul cu succes \n carier` [i “hipsterul” noii genera]ii? Destul de pu]in, la cum arat` peisajul reclamelor produse la noi.

Biz

Radu Vâlcan, vedet` TV, \n spotul pentru batonul de ciocolat` Joe Aero

Reprezent`rile masculinit`]ii \n publicitate se schimb` de la o genera]ie la alta, de la o perioad` la alta, f`r` s` existe vreodat` manifest`ri pure ale acesteia. |n func]ie de specificul produselor promovate, \n forme mai mult sau mai pu]in diluate, se pot identifica o multitudine de categorii [i subcategorii. F`r` a avea preten]ia de a acoperi tot spectrul publicit`]ii române[ti, Victor Rotariu, Qualitative Research Manager la Mercury Research, a identificat [ase tipologii recurente de b`rba]i, a[a cum se v`d ele acum pe micile ecrane ale românilor. B`rbatul din ga[c`. Predominant tân`r, este un b`rbat care se define[te prin apartenen]a la un grup de prieteni (Cosmote – “Danny Boy”, Vodafone – “Maximia”). El se reg`se[te [i pe segmentul bere, \ns` de obicei \n acest caz este ceva mai \n vârst`. F`r` aspira]ii de lider, el caut` totu[i s` se remarce \n interiorul grupului, nu pentru a se diferen]ia de grup, ci mai degrab` pentru a fi pl`cut (Vodafone – “Paul”). B`rbatul responsabil. Este un b`rbat \n plin` vârst`, cu familie, so]ie, copii [i carier`. Pentru el este important s` \[i \ndeplineasc` toate rolurile asumate: de profesionist, de so], de tat` (Bancpost – “Bravo”). De obicei, aceste responsabilit`]i sunt o lupt` continu`, iar brandul promovat vine s` u[ureze munca [i s`-l ajute \ntr-un fel sau altul. B`rbatul expert. Este aproape un cli[eu ca b`rbatul s` aib` rolul de expert, relevând pozi]ia sa \nc` dominant` \n percep]ia general`, comparat cu femeia [i \nclina]ia spre tehnic` (Mr. Muscle). B`rbatul tradi]ional. O tendin]` care a crescut \n ultimul timp este b`rbatul

EVENTS

top social brands

CONFERIN}~ DEDICAT~ STRATEGIILOR DE SOCIAL MEDIA ALE MARILOR BRANDURI DE PE PIA}A LOCAL~ 19 APRILIE 2011 EXCLUSIV STUDIUL “TOP SOCIAL BRANDS” Pentru detalii despre eveniment [i oportunit`]i de colaborare, ne pute]i contacta la biz@revistabiz.ro

PARTENER

WWW.BIZFORUM.RO/TOPSOCIALBRANDS SPONSORI

STRATEGIE PUBLICITATE

conectat la tradi]ie, la obiceiuri, valori din trecut puse \n practic` \n ziua de azi. El este fie un om simplu dar care p`streaz` tradi]iile, fie un me[te[ugar priceput – b`rbatul expert \n context tradi]ional (Noroc – “Berea noastr` româneasc`”).

[iretenie, “[tie s` se descurce”. Este o \ntruchipare a “românului de rând” (Unirea – “Alba Neagra”). B`rbatul absurd. Definit prin ac]iuni care \n mod normal nu au sens, par nepotrivite, poate chiar stânjenitoare. Este curajos \ntr-un fel, dispus s` fie diferit

COCKTAIL DE TIPURI MASCULINE |N PUBLICITATEA ROMÂNEASC~ Toate aceste tipuri au leg`tur` cu realitatea, altfel nu ar exista. Publicitatea nu-[i poate permite niciodat` s` lucreze cu personaje neverosimile. 1. Muncitorul. Mai degrab` necalificat, care spune glume din popor [i bea coniac ieftin (Unirea) 2. Tån`rul cool / hipster. Vorbe[te mult cu ajutorul minutelor incluse \n abonament (Vodafone) 3. Antreprenorul de succes. Pre]uie[te mai mult informa]ia decât seduc]ia (Vodafone) 4. Fustangiul. }elul lui este “s` aga]e” cât mai multe domni[oare, pozi]ionat \n rândul tinerilor avand o imagine mai mult hazlie decât negativ` (Vodafone, Cosmote) 5. }`ranul autentic. |ncearc` din r`sputeri s` determine consumatorul s` cumpere produsul respectiv, garantând calitatea [i provenien]a acestuia – “Ce vine de la ]ar` e s`n`tos [i natural, \n linie cu tendin]ele globale de biologizare” (Napolact, Pate Ardealul, Covalact, Sadu) 6. Familistul. Apare de foarte multe ori \ntr-un context negativ, via]a de familie nu \i prie[te [i [i-ar dori un strop de libertate (Dedeman, Vodafone CRBL) 7. Petrec`re]ul. B`rbatul care pune pre] pe distrac]ie, care cumva ilustreaz` o via]` lipsit` de griji, plin` de prieteni [i voie bun` 8. Omul de afaceri. Apare de foarte multe ori pe o pozi]ie de superioritate fa]` de subordona]i, prezint` imaginea [efului autoritar 9. Sex symbol-ul. Targetat c`tre un mediu “telenovelistic”, care r`mâne cu impresia unei viitoare \ntâlniri cu personajul din spot doar \n urma cump`r`rii produsului respectiv (Joe Aero – Radu Vålcan) 10. B`utorul de bere. De foarte multe ori e asociat cu un b`rbat de vârst` mijlocie ratat, pozi]ionare nu foarte reu[it`, care coboar` foarte jos nivelul b`utorilor de bere 11. Me[terul. Asociat de cele mai multe ori cu spoturi dedicate brandurilor de materiale de construc]ii, cumva “cli[eizat” \n ochii telespectatorilor 12. B`rbatul b`rbierit. Cea mai uzitat` tipologie, poate fi de la dentist pân` la tat`l cu tricou polo [i doi copii; arat` bine, inspir` succes prin fiecare mi[care, fiind simbolul b`rbatului la care aspir` toat` lumea 13. B`rbatul neb`rbierit. Ap`rut de vreo 10 ani, poate fi de la muncitor pân` la tat`l cu burt` [i copii g`l`gio[i, inspir` stilul “Las` c`-i bine [i-a[a”. Exprim` libertatea [i fericirea de a sta la bloc 14. B`rbatul prea cool s` fie b`rbierit. Cel mai nou tip, inspir` noul adult, tân`r \n plin` devenire, care nu are grani]e \n gândire [i \n exprimare, simbolul unui hedonism temperat, bine definit [i pe alocuri func]ional 15. B`rbatul must`cios. Cel mai rar, simbol al unor vremuri apuse, putând fi de la instalator pân` la electrician. Nu [tie de glum`, ci doar s`-[i fac` bine treaba; e mo[tenirea unor ani ’70 serio[i, \n care vara mergeai la Eforie, iar \n restul anului erai “ein Mann, ein Wort”, la lucru. Sorin Trânc`, Creative Director [i Managing Partner, Friends Advertising B`rbatul simplu, necizelat. Un b`rbat din popor, cu o pozi]ie social` [i educa]ie medie sau sc`zut`, care are \ns` o anumit` 42

Biz

de ceilal]i pentru ceea ce crede, de[i din exterior rezultatul este mai degrab` comic (Garanti Bank – “Pruden]i”). B`rba]ii din

spoturile publicitare nu sunt pure fic]iuni. “Sunt reflexii trecute prin make-up-ul publicit`]ii ale unor tipuri de oameni care exist` printre noi”, spune R`zvan Soare, copywriter la Publicis România. Cât ajung s` reflecte din realitate? Asta difer` \n func]ie de mìestria publicitarilor [i cerin]ele clien]ilor. |n creionarea unor astfel de personaje, nu exager`rile tr`s`turilor de caracter sunt problema, ci teama clientului ca spotul s` fie neaspira]ional. Din acest motiv, “mul]i clien]i ajung s` comande spoturi cu preten]ie de real, dar cu amprent` de plastic, adic` extrem de departe de realitatea cotidian` \n care trìe[te targetul lor”, explic` Soare. Dintre toate tipologiile identificate (mitocanul din reclamele la bùturi alcoolice populare, haiosul pus pe [otii \n reclamele la bere, tati - familistul – folosit \n reclamele la iaurturi, pateuri [i biscui]i, sf`tosul din reclamele la b`nci [i bìatul sexy din reclamele la biscui]i, \nghe]ate [i napolitane), Ralucì Feher, Creative Director la agen]ia de publicitate CAP, i se pare c` tipologia cea mai uzitat` [i exagerat` totodat` este cea a nonconformistului. “Nonconformistul” este tân`rul fals din reclamele la r`coritoare [i telefonie mobil`. “Sunt ni[te personaje din plastic, falsuri sinistre [i hilare pe care hainele stau prost. E clar c` oamenii care scriu [i aprob` reclamele cu astfel de personaje trìesc \nc` \n anii ’80, din care nu au scos nasul afar`”, crede Raluca Feher. |n plus, dup` p`rerea sa, \n afar` de rela]ia client – agen]ie, mai este [i o problem` de casting. “St`m foarte prost la b`rba]i. De la 25 de ani au ceaf` [i burt` [i e cam greu s` alegi un personaj hipster dintrun morman de bìe]a[i cu lan] [i trening care \nvârt pe degete cheia de la ma[ina tunat`.” Biz

www.dpd.ro

We’ve got the world covered. Peste 230 de ţări în 5 continente indiferent de piaţa ce se vrea cucerită de produsele tale, cu DPD beneficiezi de una dintre cele mai performante reţele de expediere din lume. Parteneri locali eficienţi oferă servicii flexibile care asigură transport profesionist de colete, timpi de livrare rapizi şi suport de încredere. DPD te va ajuta să îţi optimizezi procesele operaţionale internaţionale, îmbunătăţind astfel relaţiile cu partenerii inclusiv pe cele de mâine.

DPD Romånia Str. Tama[i, nr.20, Parc Logistic Rombiz, cl`direa 4A, Buftea, 070000, Ilfov Tel. +40 21 250 9360 / +40 72 PEGASUS / +40 74 PEGASUS E-Mail: client!dpd.ro ; comenzi!dpd.ro

In time with business.

}intele lui Buffett \n România Când oracolul din Omaha se hot`r`[te s` cumpere o companie, succesul acesteia este garantat. Strategia lui Warren Buffett este simpl`: analizeaz` foarte bine pia]a [i investe[te doar \n companii care pot aduce profit. Despre ce poate face \n România, \n rândurile care urmeaz`. DE ALEXANDRU ARDELEAN [teptarea ac]ionarilor companiei Berkshire Hathaway Inc. ([i a lumii de afaceri) a luat sfâr[it pe 26 februarie, când, al`turi de cafeaua de diminea]` [i de “Wall Street Journal”, ace[tia au citit online, pe pagina companiei, mult râvnita scrisoare anual` de la Warren Buffett. Scrisoarea este un compendiu de lec]ii de business [i de previziuni pe care celebrul miliardar le face la fiecare \nceput de an. Una din formul`rile celebre ale lui Buffett din scrisoare este: “Pu[ca de vân`toare de elefan]i care este \nc`rcat` [i degetul cu care ap`s pe tr`gaci m` m`nânc`”. Aceast` formulare face trimitere la politica agresiv` de investi]ii [i la apetitul \n cre[tere pentru acest an. Bugetul care

Biz

poate fi consumat pe achizi]ii este de 38 de miliarde de dolari, cash. |ntre timp, lucrurile la Berkshire s-au accelerat pentru c` se a[teapt` ca Buffett s` \[i desemneze succesorul, iar favoritul David Sokol [i-a dat demisia \n ultima s`pt`mân` a lunii martie. Evenimentul, care a fost ca un cutremur de mic` magtitudine pe Wall Street, a fost privit cu suspiciune, pentru c` demisia lui Sokol intervine dup` o recomandare personal` a acestuia ca Berkshire s` investeasc` \ntr-o companie chimic` \n care Sokol investise deja. Acest tip de investi]ii nu este pe placul lui Warren Buffett, c`ruia nu \i plac manipul`rile financiare [i care a \ncercat toat` via]a s` fie transparent, integru [i sincer cu privire la investi]iile sale.

STRATEGIE INVESTI}II

Biz

SFATURI DE INVESTI}IE DE LA WARREN BUFFETT Uita]i-v` la ac]iuni ca la parte din afaceri. |ntreba]i-v` cum v-a]i sim]i dac` bursa s-ar \nchide mâine pentru trei ani. Dac` sunt fericit c` de]in respectivele ac]iuni, \n orice circumstan]`, atunci sunt fericit cu afacerea. Pia]a este pentru a v` servi, nu pentru a v` instrui. Nu v` spune dac` ave]i dreptate sau nu. Rezultatele afacerilor vor determina acest lucru. Nu ave]i de unde s` [ti]i cât valoreaz` o ac]iune, a[a c` l`sa]i-v` o marj` de siguran]`. Banii \mprumuta]i sunt cea mai comun` form` prin care oamenii de[tep]i dau faliment. Oamenii nu ar trebui s` devin` emo]ionali \n leg`tur` cu ac]iunile lor, pentru c` acestea nu [tiu c` le de]ine]i sau c` a]i dat bani pe ele.

Pentru moment, chestiunea r`mâne doar o problem` de imagine \n exterior [i pentru investitori, \ns` din perspectiva miliardarului [i a Berkshire \nseamn` foarte mult.

ZONE DE INTERES Trecând peste incident, care va fi probabil atenuat, date fiind calit`]ile morale ale lui Buffett, s` ne \ntoarcem la scrisoarea anual`, c`ci ea d` direc]ia de investit pentru acest an [i anii ce vin [i este un indicator referitor la direc]ia economiei globale. |n primul rând, accentul este pus pe nevoia Berkshire de a extinde afacerile din afara domeniului asigur`rilor, colec]ie de businessuri care include, printre altele, compania de c`i ferate Burlignton Northern [i cea de electricitate MidAmerican. Oracolul din Omaha a mai spus \n scrisoarea c`tre ac]ionari c` Berkshire are nevoie de achizi]ii majore ([i a subliniat majore) pentru a-[i atinge ]intele.

LISTA DE CUMP~R~TURI Buffett urm`re[te companiile care sunt solide [i au evalu`ri foarte bune, cu prognoze peste media pie]ei [i care pot s` aduc` valoare financiar` ac]iunilor Berkshire. |n plus, rata profitabilit`]ii trebuie s` fie peste cea a companiei conduse de Warren Buffett. Pe baza profilului de investi]ie exprimat de Buffett, am putea avea [i la noi câteva ]inte, care ar putea fi 46

Biz

profitabile pentru colec]ia de businessuri ale miliardarului din Omaha. CFR Marf` ar putea fi una dintre companii, având \n vedere c` organiza]iile din sectorul feroviar sunt la mare pre] pentru Berkshire. Punctele tari ale companiei sunt: parcul de 987 de locomotive [i cele 55.000 de vagoane, precum [i cele dou` feriboturi. Un punct slab ar fi cei 11.000 de angaja]i [i arieratele istorice, care diminueaz` valoarea companiei. CFR Marf` a \ncheiat anul trecut cu pierderi de 354,2 milioane de lei, \n cre[tere cu 3,5% fa]` de 2009, \n condi]iile \n care a transportat un volum de marf` mai mare cu 4,1%, potrivit datelor preliminare ale operatorului. Pentru acest an, CFR Marf` estimeaz` c` va transporta acela[i volum de marf`, respectiv 30,7 de milioane de tone. Electrica ar putea fi alt “elefant” de vânat pentru Berkshire. Punctele tari sunt re]eaua extins` din zone precum Transilvania Nord sau Sud [i Muntenia Nord [i contractele \ncheiate \n ultimii ani cu consumatori importan]i de electricitate. |n plus, este a[teptat ca [i consumul de electricitate s` creasc`, având \n vedere c` produc]ia [i consumul de energie electric` au avansat anul trecut cu peste 4%, la 59,14 TWh, respectiv 52,03 TWh, potrivit Autorit`]ii Na]ionale de Reglementare \n domeniul Energiei. Punctele slabe ar fi reglement`rile excesive din domeniu, ponderea investi]iilor care trebuie f`cute

[i arieratele istorice. Pentru acest an, compania are prognozate venituri totale de 927,73 milioane lei [i un profit brut \n c`dere cu 43% fa]` de 2011, de 10,56 milioane de lei. Diamantul coroanei din lista de cum`r`turi posibile pentru România ar fi Transelectrica. Punctele tari sunt operarea re]elelor electrice [i faptul c` este tranzac]ionat` pe burs`. Un alt plus este \nc` un pachet suplimentar de 15% care ar urma s` fie scos pe burs` \n acest an de c`tre Ministerul Economiei, printr-o ofert` public` ini]ial`. Una din cele mai mari companii din lume, Stet Grid Corporation of China, [i-a anun]at deja interesul pentru a intra \n ac]ionariatul companiei. Transelectrica estimeaz` pentru acest an un profit mai mare cu 67% fa]` de 2010, \n valoare de 16,56 milioane de lei. Veniturile totale pentru acest an vor fi [i ele \n cre[tere fa]` de 2010, de 2,76 miliarde lei. Ceea ce \l face pe Buffett indestructibil este deschiderea lui pentru a cump`ra companii din orice domeniu, indiferent c` provin din industria chimie, agricultur` sau industrie. Un alt atu este analiza SWOT extrem de profund` pe care o face \naintea deciziei de cump`rare a oric`rei companii. |n plus, esen]ial` este transparen]a de care d` dovad` \n orice situa]ie. Un alt punct forte al miliardarului este delegarea competen]elor c`tre manageri extrem de experimenta]i. Biz

Noua genera]ie de conduc`tori Evenimentul “Management 360”, aflat la a doua edi]ie, a scos la iveal` noile caracteristici ale c`pitanilor companiilor [i a dezv`luit cum vor trebui s` se adapteze managerii perioadei postrecesiune.

de pu]ine ori chiar pot da mai mult randament decât de la birou.

MOTIVA}IE {I MUNC~ Dac` raporturile de munc` actuale nu au suferit transform`ri comparativ cu cele din era industrial`, \n aceast` perioad` inova]ia [i o alt` privire nou` asupra companiei pot face diferen]a. |n ceea ce prive[te motiva]ia, M`d`lina Uceanu a dezvoltat trei planuri: motiva]ie 1.0, 2.0 [i 3.0, care \nseamn` supravie]uire, r`splat` [i pedeaps` [i, respectiv autonomie, excelen]` [i sens.

RETEN}IA ANGAJA}ILOR DE OVIDIU NEAGOE n nou eveniment marca Biz, “Management 360”, a reu[it s` pun` fa]` \n fa]` 130 de executivi de top din companii [i manageri din pozi]ii cheie. Din panelul de vorbitori nu au lipsit nume importante din mediul de business actual, precum Mihaela Nicola – CEO The Group, Drago[ Petrescu – proprietar al City Grill, C`lin Tatomir – antreprenor, M`d`lina Uceanu – Senior Career Advisor la Career Advisor, sau Amalia Sterescu – vicepre[edinte al Oracle. S-a discutat despre viitorul managementului, cu schimb`rile aduse de trecerea crizei, [i despre apari]ia altor provoc`ri [i concepte din leadership, care nu se mai rezum` la influen]a asupra unui grup de angaja]i din acela[i birou, ci devine global. Cea de-a treia sesiune a fost dedicat` echilibr`rii talerelor balan]ei work-life [i a constat \ntr-un training despre echilibrarea unei cariere de succes cu o via]` personal` \mplinit`, sus]inut de Mihai St`nescu, Business & Life Coach [i fondator al RoCoach. Globalizarea influen]eaz` noile genera]ii de lideri: networkingul, o component` a leadershipului, se transform` odat` cu apari]ia comunit`]ilor online [i a social media, care pot contribui din plin la crearea 48

Biz

unui brand personal. Amalia Sterescu, vicepre[edinte la Oracle, a precizat \n cadrul evenimentului c` [i instrumentele manageriale se schimb`, iar [edin]ele companiei se pot transfera online, de exemplu. Recrutarea la distan]`, instruirea [i dezvoltarea personalului online sau monitorizarea [i feedback-ul se adapteaz` la viteza de dezvoltare a tehnicii. “|n]elegerea diferen]elor culturale, a legisla]iei loca]iilor noi, a practicilor regionale este crucial` \n aprofundarea comportamentului clien]ilor [i eficientizarea proceselor”, a ar`tat Amalia Sterescu. |n ceea ce prive[te managementul, M`d`lina Uceanu, Senior Career Advisor la Carrer Advisor, a vorbit despre cinci concepte despre criz`, din perspectiva schimb`rii mentalit`]ilor.

Trecerea crizei economice [i deblocarea proceselor de recrutare din companii poate duce la cre[terea fluctua]iei de personal din companii. Procesele de recrutare [i de dezvoltare a angaja]ilor sunt costisitoare, astfel c` managerii companiilor ar trebui s` dezvolte strategii sustenabile de re]inere a talentelor din cadrul organiza]iei.

INOVA}IA |N RECRUTARE Avansul tehnologiei [i popularizarea social media pot reprezenta alia]i de n`dejde \n procesul de recrutare sau selec]ie a candida]ilor prezen]i la un interviu. Cum [edin]ele se pot muta online, \n cazul organiza]iilor multina]ionale, prin intermediul teleprezen]ei sau al echipamentelor de videoconferin]e, la fel se poate \ntâmpla [i cu recrutarea pentru o pozi]ie cheie dintr-o pia]` emergent`, precum India, de exemplu.

FLEXIBILITATEA |N MUNC~

DOWNSHIFTING

Un mod diferit de raportare la munc` pentru angajatori, flexibilitatea \n munc` poate reprezenta un factor de motivare pentru angaja]i. “Dac` o anumit` parte dintre angaja]i, care au targeturi individuale, nu necesit` lucrul \n echip`, atunci se potrivesc cu jobul flexibil”, spunea [i Amalia Sterescu, vicepre[edinte la Oracle. Angaja]ii pot lucra de acas`, sau de unde au o conexiune la internet, [i nu

“Modul \n care ne uit`m la criz` determin` modul \n care se uit` [i ea la noi”, spunea M`d`lina Uceanu \n timpul prezent`rii din cadrul “Management 360”. Conceptul de downshifting se refer` la \ntoarcerea la valorile de baz`, precum familia sau activit`]ile individuale. Dac` beneficiile echilibrului talerelor balan]ei work-life sunt cunoscute, prin downshifting se mut` accentul pe confortul individual. Biz

STRATEGIE INTERVIU

Management la puterea 360

Fotografii:

VALI MIREA

Strategiile de management [i noile direc]ii din leadership dezb`tute \n primele dou` sesiuni au culminat cu un training despre echilibrarea carierei de succes cu o via]` personal` \mplinit`. Coachingul a fost sus]inut de Mihai St`nescu, fondator al RoCoach. Participan]ii au plecat cu strategii [i tehnici de \mbun`t`]ire a performan]ei [i a productivit`]ii.

Biz

Cre[tere de 10% \n 2011 Hezy Ovadia, noul pre[edinte al URBB România de la \nceputul acestui an, [i-a propus continuarea procesului de cre[tere sus]inut` a companiei, men]inut pân` acum de Shachar Shaine. Pe primul plan sunt investi]iile. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Care sunt actualele evolu]ii pe care le observa]i la nivel interna]ional [i \n România \n FMCG, date fiind evenimentele excep]ionale din diferite col]uri ale lumii? Contextul interna]ional actual este unul deosebit, iar fiecare industrie \ncearc` s` se adapteze la schimb`rile majore cât poate de repede. Climatul economic nefavorabil a afectat toate industriile, iar eforturile de revenire au fost, \n mod clar, vizibile. Pia]a de FMCG a fost mai pu]in afectat` comparativ cu alte sectoare, precum cel imobiliar sau bancar, \ns` [i acest domeniu a suferit modific`ri [i a fost impactat negativ. |n România, la nivel de pia]`, consumul de bere [i b`uturi r`coritoare a fost destul de afectat, iar volumul de vânz`ri s-a \ntors \n timp, atingând cantit`]ile pe cap de locuitor \nregistrate \n anii 2006-2007. Ultimii doi ani au marcat schimb`ri semnificative atât la nivelul obiceiurilor de consum, cât [i \n nivelul de trai al popula]iei. Consumatorii sunt mult mai aten]i la ceea ce consum` [i la ce con]ine co[ul de cump`r`turi s`pt`mânal, companiile au fost nevoite s` \[i reevalueze strategia [i s` \[i 50

Biz

redefineasc` priorit`]ile, iar guvernul a revizuit m`surile economice menite s` stabilizeze situa]ia economic`. Personal, consider c` România este o ]ar` cu poten]ial mare din punctul de vedere al investi]iilor str`ine [i c` putem trece peste aceast` situa]ie economic` dificil`.

unei pie]e \n sc`dere. Eforturile de eficientizare au dat roade, iar m`surile luate au fost centrate pe managementul cheltuielilor [i cre[terea eficien]ei procesului de produc]ie. |n plus, \n 2010, am marcat intrarea pe o nou` pia]`, cea a apelor minerale, prin lansarea m`rcii Bilbor \n urma unei investi]ii de peste 12 milioane de euro \n cel de-al doilea proiect greenfield al companiei \n România, iar cota exporturilor a cunoscut o cre[tere semnificativ`, de 57% \n volum, comparativ cu anul precedent. |n ultimii doi ani, strategia de business a URBB a fost aceea de echilibrare a portofoliului de produse, pentru a minimiza riscurile. Lansarea unui nou brand de ap` mineral` pe o pia]` atât de competitiv`, \n condi]ii economice nefavorabile, a fost o decizie dificil`. Compania [i ac]ionarii ei [i-au asumat riscul de a investi, [i chiar [i \ntr-o situa]ie economic` mai pu]in stabil` continuarea planurilor de investi]ii poate fi solu]ia pentru asigurarea stabilit`]ii din prezent [i pozi]ionarea unei companii pentru cre[terea pe termen lung.

Ne apropiem de finalul primului trimestru din 2011. Cum \l vede]i [i, \n acest context, cum crede]i c` va fi acest an pentru URBB?

Este o certitudine c` poten]ialul de investi]ie din România poate atinge cote consistente, de aceea consider c` exista un cumul de factori care s` aduc` redresarea financiar` [i economic` a acestei ]`ri.

Este dificil s`-]i creezi o opinie de ansamblu \nc` din primul trimestru al anului. Primele trei luni au o pondere mic` \n vânz`rile anuale, iar realizarea unei previziuni bazate pe rezultatele primului trimestru nu este realist`. URBB [i-a propus pentru 2011 o cre[tere cu 10% a volumului total de b`uturi vândute (bere, b`uturi r`coritoare [i ap`) fa]` de anul precedent, iar rezultatele primelor trei luni au adus deja o cre[tere de 2% fa]` de volumul planificat.

Cum au fost ultimii doi ani pentru URBB?

Vorbea]i la preluarea mandatului de patru direc]ii de business. Care sunt acestea?

|n ultimii doi-trei ani am \nregistrat cre[teri constante, de[i criza economic` a afectat \n mod cert FMCG-ul [i, implicit, pie]ele pe care activ`m. Compania noastr` a reu[it s` \nregistreze \n 2010 o cre[tere a volumului de b`uturi la nivelul \ntregii companii de 7%, respectiv 3% valoric, \n condi]iile

|ntr-adev`r, la \nceputul anului anun]am pentru URBB patru direc]ii de business pentru a men]ine stabilitatea [i ascensiunea financiar` a companiei. Una din aceste patru direc]ii este maximizarea cotei de pia]` de la an la an. URBB a avut cre[teri constante ale cotelor de pia]` \n ultimii ani, iar pe

STRATEGIE INTERVIU termen mediu voi urm`ri perfec]ionarea acestei direc]ii. Cea de-a doua direc]ie este consolidarea pozi]iei companiei pe cele dou` segmente de pia]` unde organiza]ia a intrat recent, al b`uturilor r`coritoare [i al apelor minerale. O alt` direc]ie, major` din punctul meu de vedere, o reprezint` investi]iile constante \n marketing. Ultima direc]ie este cre[terea gradului de prezen]` a produselor noastre pe pia]`, iar aici vom avea investi]ii direc]ionate c`tre dezvoltarea sistemelor de distribu]ie [i opera]ional. |n ultimii ani, URBB a investit constant [i consider c` aceast` decizie a avut doar efecte pozitive. De aceea, \n urm`torii ani vom continua s` investim \ntocmai pentru a sus]ine direc]iile de business pe care le-am men]ionat. De pild`, \n acest an, vom investi 4 milioane de euro, care vor fi direc]ionate spre fabrica Bilbor, pentru exploatarea de noi surse, dar [i spre dezvoltarea sistemelor de distribu]ie, investi]ii opera]ionale de \mbun`t`]ire a liniilor de \mbuteliere de bere [i suc precum [i a sistemului informatic. De asemenea, planurile de responsabilitate social` din 2011 vor urm`ri men]inerea ac]iunilor de amploare na]ional` ale programului Umbrela Verde – “Capitala Verde a României” – de aceea vom continua s` investim \n aceast` direc]ie un buget \n cre[tere fa]` de 2010.

Ce ave]i de gând s` schimba]i \n companie? Consider c`, dac` un lucru merge bine, nu trebuie s` cau]i probleme pentru a face o schimbare. Compania URBB este puternic`, are o echip` excelent`, branduri de renume, o strategie [i o viziune clar`. To]i ace[ti factori exist` deja, iar rolul meu este acela de a folosi cât mai bine toate aceste resurse pentru a atinge obiectivele stabilite.

Care sunt prognozele pe termen mediu? Dac` lu`m \n calcul schimb`rile [i evolu]iile atât de la nivel global, cât [i la nivel local, este dificil s` faci o prognoz` clar` pe urm`torii 3-4 ani. Orice companie trebuie s` fie flexibil`, astfel \ncât s` \[i poat` ajusta planul \n func]ie de context. Biz Biz

STRATEGIE INTERVIU Cum a \nceput 2011 [i cum \l vede]i \n continuare?

clien]ii agen]iei [i nu o vom face niciodat`. Ni se pare lipsit de curtoazie profesional` s` legitim`m propriul brand prin a invoca brandurile pentru care lucr`m. Portofoliul agen]iei cuprinde 60% clien]i multina]ionali [i 40% companii autohtone. {i niciun client nu dep`[e[te mai mult de 10% din cifra de afaceri. A[a, pierderea niciunui client nu afecteaz` s`n`tatea agen]iei.

A \nceput ceva mai lin decât anul precedent, cu o stare ceva mai \nsufle]it`, cu optimism care nu e bazat pe cifre de cre[tere economic`, ci pe credin]a c` lucrurile trebuie s` urmeze o curb` fireasc` de progres. Am \ncheiat 2010 cu o cre[tere notabil` fa]` de 2009 [i ne-am sporit cota de pia]` \ntr-o industrie care s-a contractat. Am realizat acest lucru prin ad`ugarea unor clien]i \nsemna]i, prin dezvoltarea a dou` noi companii, cea de trade marketing [i cea de marketing communication.

Cum prive[te thegroup evolu]ia mediului digital?

Pozi]ia de lider al industriei de comunicare este mereu contestat`. De ce? Comunicarea alc`tuie[te o industrie fluid`. Este un domeniu eterogen, de competen]e vaste [i accentuat de multe vanit`]i. Noi, la thegroup, pre]uim performan]a m`surabil`, iar cifrele oficiale [i cele de \ncas`ri [i cele de profit publicate de Ministerul Finan]elor ne-au a[ezat pe noi, \n ultimii patru ani, pe pozi]ia de lider. Chiar dac` este greu digerabil pentru agen]iile multina]ionale faptul c` o agen]ie independent` domin` pia]a de câ]iva ani, cifrele oficiale nu las` loc de dubii.

Competitorii spun c` v-a]i extins cu mult prea multe agen]ii [i c` \n acest fel v` spori]i artificial cifra de afaceri. Zoltan [i cu mine n-am comentat niciodat` public afirma]iile, contesta]iile ori performan]ele celorlalte agen]ii. Ni se pare lipsit de elegan]` profesional`. Am avut totdeauna o re]et` de management aparte [i nu ]in s` o \mp`rt`[im celorlal]i. Dac` pentru competitorii no[tri cifra de afaceri este un obiectiv \n sine [i

Mihaela Nicola

De la conducerea celui mai mare grup de comunicare din România, Mihaela Nicola \ndeamn` la modera]ie [i modestie \ntr-o industrie a orgoliilor.

Portofoliul agen]iei cuprinde 60% clien]i multina]ionali [i 40% companii autohtone. {i niciun client nu dep`[e[te mai mult de 10% din cifra de afaceri. 52

Biz

DE GABRIEL BÂRLIG~ dac` ei cred c` este eficient s` cumperi, lansezi ori gestionezi noi agen]ii de dragul acestui deziderat, sunt liberi s` procedeze la fel. Doar c` noi am avut dintotdeauna [i cel mai consistent profit. Deci reu[im s` fim mereu mai performan]i.

Care sunt cei mai importan]i clien]i ai thegroup? |n zile diferite [i la momente diferite fiecare client este “cel mai important”. N-a[ putea face niciodat` o astfel de ierarhie. Prin politica de companie noi nu am listat niciodat`

Ne\ndoielnic, online-ul cre[te. Dar, \n valoare absolut`, aceste bugete nu sunt spectaculoase. Masa de consumatori continu` s`-[i ia informa]ia preponderent de la televizor, continu` s` petreac` mai mult timp al`turi de media clasic`. A[a \ncât structura bugetelor de comunicare continu` s` reflecte aceste obiceiuri. {i apoi media digital`, oricât de exploziv` [i extins`, are \nc` deficien]e calitative. La thegroup avem agen]ii performante \n acest domeniu [i dou` dintre ele sunt specializate \n generarea de con]inut, ceea ce lipse[te cu adev`rat peisajului online, iar noi am p`[it de mult pe acest teritoriu. Am creat [i gestion`m platformele petocuri.ro [i comerciantul.ro.

Ce va fi spectaculos \n 2011? Spectaculos? Se va \ntâmpla firesc ca unele agen]ii s` creasc`, altele s` sucombe. Se va pune accent suplimentar pe rigoare [i pe m`surarea efectelor pe care le au pentru clien]i solu]iile de comunicare. Se va dezvolta adresarea online [i va cre[te rolul social media \n ansamblul adres`rii comerciale. Vor mai disp`rea edi]ii tip`rite ale unor publica]ii, se vor consolida câteva posturi de televiziune, se va diversifica panotajul. Va spori apetitul pentru solu]ii neconven]ionale, dar ceea ce este clasic va fi pre]uit \n continuare. {i va ajunge s` valoreze mai mult, a[a cum piesele de anticariat au valoare emo]ional` mai mare decât lucr`rile oricât de cuceritoare ale modernismului. Biz

ANTREPRENORI COMPANII FINAN}E MANAGEMENT MARKETING INOVA}IE GREEN GOOD LIFE EVENIMENTE

Citesc \n aceast` revist` informa]ii [i opinii din domeniile care m` intereseaz`, dar urm`resc cu interes [i evenimentele Biz, organizate \n marile ora[e din ]ar`. Fie c` vorbim de print sau de online, echipa Biz vine cu proiecte inovative, ceea ce e un “must” al zilelor noastre [i al zonei pe care publica]ia ac]ioneaz`. Distinc]ia este dat` de acel ceva al felului \n care se fac proiectele speciale Biz. ANCA RAR~U MARKETING MANAGER, BANCA TRANSILVANIA

www.revistabiz.ro

PRINT DE DOU~ ORI PE LUN~

ONLINE |N FIECARE ZI

De la moda eco la profitul verde Pân` nu de mult apanajul ecologi[tilor \nr`i]i, sustenabilitatea devine tot mai mult o unealt` prin care directorii executivi sporesc profiturile companiilor. DE GABRIEL BÂRLIG~ effrey Swartz, CEO al companiei Timberland, crede cu t`rie c` datoria sa [i a oric`rui director executiv de companie din lumea de azi este s` reimagineze afacerea luând \n considerare sustenabilitatea. “Consumatorismul responsabil cere ca orice CEO s` reimagineze bunurile [i serviciile pe care le oferim [i mijloacele prin care dezvolt`m, producem [i livr`m aceste bunuri [i servicii”, spunea Swartz 54

Biz

\ntr-un editorial publicat recent. Este doar unul dintre directorii executivi ai companiilor de azi care cred c` sustenabilitatea nu este doar moral`, ci poate fi [i un instrument excelent pentru a spori profitabilitatea. PepsiCo, de exemplu, are un director de sustenabilitate pe plan european care lucreaz` pentru spori eficien]a producerii de chipsuri din cartofi. Cartofii cruzi con]in 80% ap`, iar compania a observat

c` majoritatea acesteia se pierde sub form` de abur la prelucrare. Inginerii s-au gândit c` acest abur ar putea fi condensat printr-un sistem de tuburi, apa rezultat` urmând s` fie folosit` pentru a cur`]i echipamentele, a sp`la cartofii [i chiar pentru a iriga spa]iile verzi din jurul facilit`]ii de produc]ie. Economia realizat` astfel ar putea ajunge la un milion de dolari pe an. Este genul de schimbare de perspectiv` care cuprinde tot mai mult lumea corporatist`. Pân` nu de mult, responsabilitatea social` [i sustenabilitatea presupuneau pentru companii doar ajutarea victimelor unor dezastre naturale sau sus]inerea grup`rilor ecologiste. Directorii executivi \ncep s`-[i dea seama \ns` c` pot ob]ine reduceri de costuri prin modalit`]i inovatoare de a proteja mediul. Schimbarea nu este neap`rat una voluntar`, având \n vedere c` recentele cre[teri ale pre]ului petrolului au ar`tat nevoia clar` de a g`si noi modalit`]i de men]inere a unor pre]uri competitive. Sustenabilitatea devine chiar un factor diferen]iator pe pia]`, ceea ce atrage tot mai mul]i executivi spre promovarea ei \n propriile companii. Astfel, protec]ia mediului devine nu doar un motiv de laud`, ci [i unul de a cre[te profiturile. Wal-Mart, de exemplu, realizeaz` economii importante \ncercând s` conving comercian]ii cu care lucreaz` s` reduc` cantitatea [i tipul de ambalaje folosite. Astfel, se fac economii la transport [i depozitare. Lan]ul Seiyu, de]inut de Wal-Mart \n Japonia, a trecut la ambalaje din mase plastice pe baz` de porumb \n locul celor pe baz` de petrol pentru marca proprie. Rezultatul a dus la reducerea greut`]ii cu 25% [i a costurilor cu 13%. Revenind la PepsiCo, Indra K. Nooyi, CEO al companiei, promoveaz` strategia “Performan]` cu un scop”, care contorizeaz` modul \n care ini]iativele ecologice se reg`sesc \n bilan]ul contabil. Inginerii au g`sit [i o solu]ie de a separa uleiul evaporat din aburi, pentru a putea fi refolosit sau chiar vândut. PepsiCo sper` ca tehnologiile testate \ntr-o facilitate de produc]ie s` poat` fi extinse la restul fabricilor, pentru a multiplica astfel economiile de costuri realizate.

STRATEGIE IMOBILIARE Planul este ca fabrica de chipsuri din cartofi din Leicester s` fie deconectat` de la re]eaua public` de ap` \n 2013, alte patru facilit`]i similare urmând s` urmeze acela[i proces pân` \n 2018. Impactul va fi semnificativ, având \n vedere c` fabrica vizat` folose[te anual peste 700.000 de metri cubi de ap`. Divizia Frito-Lay a PepsiCo, care opereaz` a [aptea flot` privat` de vehicule ca m`rime din lume, cu 4.000 de camioane grele, a decis s` foloseasc` 176 de camioane electrice pentru transport \n unele zone din SUA. Reducerea va fi de aproape 1,9 milioane de litri de combustibili pe an, \n timp ce emisiile vor fi reduse cu 75%. Astfel, compania reu[e[te [i s` se protejeze \mpotriva volatilit`]ii pre]ului petrolului. Reducerile nu se opresc aici, al]i 700.000 de dolari pe an urmând s` fie economisi]i din costurile de mentenan]` [i repara]ii. PepsiCo va introduce 150 de camioane electrice pe an, \n cadrul eforturilor de a

reduce la jum`tate costurile cu combustibilul pân` \n 2020. Camioanele electrice sunt subven]ionate de guvernul SUA, dar progresele tehnologice vor duce \n circa doi ani la egalizarea pre]urilor cu cele ale camioanele tradi]ionale. Pentru alte companii, protec]ia mediului nu este deloc un lucru nou. Compania produc`toare de hârtie [i ambalaje International Paper (IP) [tie de mult` vreme c` depinde de existen]a copacilor pentru a-[i putea continua activitatea. Potrivit propriilor declara]ii, \ncepând din anii ’50, compania a plantat peste 4 miliarde de copaci, iar acum patru ani a vândut toate terenurile \mp`durite. Eforturile recente ale companiei \n domeniul sustenabilit`]ii s-au \ndreptat c`tre economiile de ap` [i energie \n procesul de produc]ie. Compania a reu[it s`-[i reduc` consumul de combustibili fosili cu 21% \ntre 2005 [i 2010, \n parte prin arderea resturilor lemnoase rezultate din procesarea

lemnului. Economiile anuale au fost semnificative: 221 de milioane de dolari. Pentru sustenabilitate, criza a fost o adev`rat` man` cereasc`. |n goana dup` reduceri de costuri, companiile au privit tot mai mult c`tre cheltuielile cu combustibilul [i c`tre modalit`]i de a reduce pierderile din procesul de produc]ie [i a refolosi cât mai multe din de[eurile rezultate. Astfel, s-a dovedit c` ecologia nu numai c` nu este scump`, dar poate chiar duce la cre[terea profiturilor. “Prin producerea de bunuri mai pu]ine, dar mai durabile, ne putem cre[te profiturile [i putem opera sustenabil. Prin alegerea diferit` de materiale, construc]ii, tipuri de transport, un CEO poate crea un lan] sustenabil de creare de valoare. Spun sustenabil, dar subliniez c` asta nu \nseamn` perfect”, conchide Jeffrey Swartz, de la Timberland. Dar acest “mai pu]in decât perfect” este un pas uria[ \nainte pentru liderii de azi ai companiilor \n direc]ia sustenabilit`]ii. Biz

Biz

e vremea când a porni un business echivala cu a fi patron de butic la col]ul blocului, Aurel Köber [i-a dorit o afacere mult mai palpabil`, de produc]ie. De profesie inginer la {antierul Naval din Drobeta Turnu Severin, \n 1991 renun]a la locul de munc`, pe care-l avea de câ]iva ani, [i pornea propria afacere \n domeniul produc]iei de lacuri [i vopsele. Trei ani mai târziu, \n 1994, punea la punct un laborator de cercetare pentru a scoate pe pia]` produse dup` re]ete proprii, ceea ce a [i reu[it s` fac` \n scurt timp. La momentul lans`rii afacerii, România avea deja produc`tori "grei" \n domeniul culorilor, numai c` Aurel [i Mariana Köber, ac]ionarii companiei, au venit cu ceva nou, [i anume por]ionarea cantit`]ilor de vopsea \n recipiente cu diverse volume, pentru multiple utiliz`ri, dup` nevoile fiec`rui tip de clien]i, de la domeniul reziden]ial pân` la cel industrial. {i a[a, cu o idee ce a stabilit de la bun \nceput pozi]ionarea distinct` fa]` de concuren]`, businessul a crescut de la o investi]ie ini]ial` de 100.000 de lei la o cifr` de afaceri de 36 de milioane de euro \n 2010, o sum` similar` cu cea \nregistrat` \n anul precent. La ora actual`, veniturile companiei sunt generate \n propor]ie de 65% de vopseluri decorative, 30% din produc]ia de vopsele industriale [i marine, vopsele auto [i vopsele pulberi pentru industria electrocasnic`. |n afar` de vopsele, din 2002 Köber s-a

Paleta de culori Köber Lider de pia]` la zece ani dup` ce fonda prima companie de vopsele cu capital integral privat [i primul din industrie care a investit \ntr-o campanie integrat` de promovare, Aurel Köber este unul dintre cei mai discre]i antreprenori. DE LOREDANA S~NDULESCU

AXA TIMPULUI LA KÖBER

1991

|nfiin]area SC Köber, prima firm` cu capital integral privat din industria lacurilor [i vopselelor.

Biz

1993

Punerea \n func]iune a primei fabrici private de r`[ini din România cu o capacitate de 4.500 tone pe an.

1995

Majorarea capacit`]ii de produc]ie a r`[inilor la 9.000 de tone pe an ca urmare a unei investi]ii ce a presupus construirea unei noi sec]ii.

1997

Realizarea primelor clipuri publicitare TV din industria lacurilor [i vopselelor din România.

1999

|ncepe produc]ia de vopsele pulberi cu o capacitate de 1.000 tone pe an. Köber este singurul produc`tor de vopsele pulberi din România.

2000

Atinge cea mai mare cifr` de afaceri din industrie [i devine prima firm` din domeniu cu un sistem certificat de Management de Mediu.

STRATEGIE ANTREPRENOR extins [i pe pia]a centralelor termice, cu brandul Motan, care aduce companiei venituri de 5% din totalul \ncas`rilor. Compania de]ine trei unit`]i de produc]ie. Unitatea de la Turture[tiGirov cu o capacitate anual` de 50.000 de tone este cea mai veche. Cea mai nou` este unitatea de pe platforma de la S`vine[ti, cu o capacitate anual` de cca 120.000 de tone, opera]ional` din 2008, \n urma unei investi]ii 12 milioane de euro. Aceasta reprezint` la ora actual` [i sediul social al firmei. |n plus, compania de]ine o unitate la Vaduri, specializat` \n centrale termice [i echipamente, precum [i o divizie de proiectare specializat` \n automatiz`ri [i soft industrial. Produc]ia din cele trei unit`]i este destinat` \n propor]ie de 95% pie]ei interne, exporturile c`tre Ungaria, Slovacia, Republica Moldova [i Ucraina fiind de numai 5%. PIA}A, DILUAT~ DE CRIZ~ De la o valoare estimat` de 215-230 milioane euro \n 2008, pia]a de lacuri [i vopsele a \nregistrat \n ultimii doi ani sc`deri destul de mari, ajungând la 170-180 milioane de euro \n 2009. Iar \n 2010, declinul nu a stagnat. Pia]a a mai sc`zut cu \nc` 15-20% fa]` de 2009. Cât prive[te anul curent, Aurel Köber este de p`rere c` valoarea pie]ei se va men]ine la nivelul anului 2010, urmând s` revin` pe cre[tere, modest \ns`, abia din 2012. Sc`derile au variat \n func]ie de segmentul utilizatorilor. Primul semnal de sc`dere l-a dat la

2002

Dezvoltarea unei noi afaceri pentru proiectarea [i fabricarea de centrale termice sub marca MOTAN.

2004

Lansarea primei campanii integrate de promovare din industria lacurilor si vopselelor (PR, publicitate TV, radio, OOH [i BTL).

sfâr[itul anului 2008 [i prima jum`tate a anului 2009 industria acoperi[urilor industriale. Acesta este [i domeniul care a \nregistrat [i primul semnal de revenire \n 2010, odat` cu reluarea comenzilor din industrie de la produc`torii de confec]ii metalice [i utilaje care lucreaz` pentru export. Produsele destinate utilizatorului casnic sau cele destinate micilor proiecte de renovare [i construc]ie au avut o evolu]ie bun` \n 2009, chiar cu cre[tere fa]` de 2008. Cea mai slab` evolu]ie \n 2009 [i 2010 fa]` de 2008 au avut-o produsele utilizate de firmele

KÖBER Cifra de afaceri (2010): 36 milioane de euro Num`r de angaja]i: 500 Dou` fabrici de lacuri [i vopsele: Turture[ti [i S`vine[ti (jude]ul Neam]) Fabrica de centrale termice Motan \n localitatea Vaduri de construc]ii, acesta fiind segmentul cel mai afectat din cadrul pie]ei de lacuri [i vopsele, cu o sc`dere estimat` de reprezentan]ii Köber la 30-33%. LEC}IILE CRIZEI |N INTERPRETAREA LUI KÖBER Managementul de criz` la Köber a fost instaurat din timp, chiar din ultimul trimestru al lui 2008, probabil pe fondul faptului c` nu era prima

2006

Lansarea gamei Köber Profesional. Num`rul de angaja]i dep`[e[te 550. Achizi]ionarea prin licita]ie a fabricii de pe platforma S`vine[ti.

2007

Investi]ii de 12 mil. euro \n capacitatea de productie de la S`vine[ti, cu instala]ii cu un grad de automatizare de peste 80%.

perioad` dificil` pe care o traversa compania. Care a fost efectul? Compania a realizat \n 2009 o cifr` de afaceri de 35,6 milioane de euro, \n sc`dere cu doar 5% fa]` de anul precedent, de[i la \nceputul anului 2009 managementul companiei estima o sc`dere de 20%. Iar strategia a constat \ntr-un bun echilibru \ntre \ncas`rile la termen [i cheltuieli bine chibzuite. Principala m`sur` de restructurare a businessului a constat \ntr-o analiz` foarte atent` a structurii de costuri, pân` la nivel de detaliu, [i \n anularea sau reducerea tuturor costurilor colaterale, f`r` leg`tur` cu afacerea firmei. Cea mai mare problem` a crizei a fost pentru Aurel Köber dificultatea cu care s-a confruntat \n a face previziuni. Nu \n ultimul rând, la fel ca to]i juc`torii din pia]`, a avut de suferit [i prin urmare a fost nevoie s` se adapteze la cre[terile de pre]uri la materii prime, combustibil [i energie care au pus presiune pe ceea ce \nseamn` pre]ul de vânzare. Toate acestea au un mare impact \ntr-o industrie cum este cea a vopselelor, cu o marj` relativ mic` a profitului, de sub 10%. Dup` 20 de ani de antreprenoriat, principala recomandare pe care proprietarul imperiului Köber o face tinerilor care cocheteaz` cu ideea de a-[i lansa propria afacere este s` aib` curaj, dar s` fie \n primul rând extrem de precau]i cu cheltuielile pe care le fac. Biz

2008

Devine func]ional` fabrica de vopsele de pe platforma S`vine[ti. Lansarea vopselei superlavabile premium Zertifikat.

2010

Finalizarea investi]iei \n fabrica de la S`vine[ti, care devine noul sediu social al companiei.

Biz

LEC}IA SCUMP~ A METRULUI P~TRAT Balonul de s`pun imobiliar a fost alimentat pe partea reziden]ial` de construc]ii la pre]uri nerealiste pentru pia]a local`. Au \nv`]at dezvoltatorii lec]ia? DE GABRIEL BÂRLIG~

efrenul “Macarale râd \n soare argintii” al perioadei comuniste se potrivea aproape perfect perioadei boomului imobiliar din a doua jum`tate a deceniului trecut. Acum \ns`, macaralele ruginesc nefolosite pe [antiere neterminate. |n doar trei ani, marjele de profit au ajuns de la cel pu]in plus 30% la minus 20% pentru mul]i dezvoltatori imobiliari. Cu alte cuvinte, dac` pân` \n 2008 adaosul practicat peste pre]ul de construc]ie era de cel pu]in 30%, acum unii dezvoltatori sunt dispu[i s` vând` chiar [i cu 20% sub acest pre], fiindc` nevoia de lichidit`]i pe o pia]` imobiliar` \nghe]at` o dep`[e[te pe cea a men]inerii marjelor de profit. Dincolo de criza economic`, o mare parte din locuin]ele nou construite au suferit \nc` de la \nceput din cauza unei gre[eli de strategie: pre]ul nerealist pentru pia]a româneasc`. Boomul imobiliar din perioada 2003-2007 a transformat domeniul \ntr-un adev`rat El Dorado pentru investitori de tot felul. Astfel, \n loc s` construiasc` locuin]e pentru clien]ii finali, dezvoltatorii se adresau \n primul rând altor investitori, iar ace[tia doreau dot`ri de top, care s` sporeasc` valoarea la revânzare. “Majoritatea proiectelor reziden]iale se adresau investitorilor str`ini, nu clien]ilor 58

Biz

finali români. Erau construite pentru a fi vândute, de aceea dezvoltatorii nu reu[esc decât cu mare dificultate s` se adapteze la realitatea postcriz`”, crede Ilias Papageorgiadis, CEO al MORE Real Estate Services. S-a mizat, de asemenea, pe cre[terea consumului de lux, \n condi]iile \n care salariile au crescut \n perioada 20032007 de circa 10 ori. “Introducerea sistemului ipotecar a ar`tat c`, pe termen mediu, clasa mijlocie avea s` cumpere case, iar speculatorii au \ncercat s` anticipeze tendin]a [i s` termine casele \nainte de apari]ia cererii”, spune Andrew Prelea, CEO al dezvoltatorului imobiliar South Pacific. Criza a spulberat \ns` bruma de clas` mijlocie care lua credite ipotecare de la b`nci, sub]iind masiv num`rul doritorilor de locuin]e noi. |n acela[i timp, investitorii au \nceput s` fug` de zona imobiliar` mai ceva ca dracul de t`mâie. Iar pre]urile mari “mo[tenite” din era optimist` nu pot debloca pia]a. O alt` problem` care a crescut pre]urile locuin]elor noi a fost legat` de procesul efectiv de construc]ie. “Costul materialelor e la fel ca peste tot, teoretic for]a de munc` e mai ieftin`, dar productivitatea e sc`zut`, ceea ce \nseamn` c` de multe ori trebuiau f`cute repara]ii \nainte de vânzare.

STRATEGIE IMOBILIARE Toate acestea, plus furturile de pe [antiere, \mping pre]urile \n sus”, adaug` Andrew Prelea. “Vina” construirii la pre]uri peste poten]ialul de absorb]ie al pie]ei nu apar]ine doar dezvoltatorilor, ci este dat` [i de sfaturile eronate ale multor consultan]i imobiliari. “Investitorii erau bombarda]i de rapoarte care, chipurile, dovedeau c` o familie medie de români [i-ar putea permite s` cheltuiasc` \ntre 150.000 [i 300.000 pentru o locuin]`, iar \n tot acest timp pre]ul terenurilor [i al materialelor de construc]ii cre[tea exponen]ial”, spune Papageorgiadis. Prin[i \n acest t`v`lug care cre[tea continuu pre]urile, dezvoltatorii s-au trezit \n 2008 cu locuin]e pe care nu le cump`ra nimeni. {i, colac peste pup`z`, a venit criza, care a distrus orice speran]` de dezghe]are a pie]ei imobiliare.

NOUA FRUGALITATE IMOBILIAR~

REALISMUL BATE OPTIMISMUL Potrivit lui Ilias Papageorgiadis, proiectele reziden]iale noi au acum un pre] mediu de 900 – 1.100 de euro/mp, exceptând zonele ultracentrale, “un pre] corect, dac` avem \n vedere c`, f`r` costul terenului, costul de construc]ie este de 600-700 euro/mp”. South Pacific vinde proiectul Sydney la pre]uri [i mai mici, de 800 euro/mp, \n condi]iile \n care este vorba de apartamente din segmentul de lux. “Este cu 30% sub pre]ul de construc]ie, dar trebuie s` pl`tim creditele bancare [i s` ne concentr`m pe viitor”, spune Andrew Prelea. Acesta conduce [i compania Ozone Homes, \nfiin]at` al`turi de un grup de investitori britanici, care tocmai a lansat proiectul Avalon, din comuna Tunari, la pre]ul mediu de 750 euro/mp pentru apartamente ecologice. Prelea consider` c` un pre] realist pentru un apartament cu 2 camere nou \n România la acest moment este de 45.000 de euro, iar pentru 3 camere, de 65.000 – 75.000 de euro. Compania a fost nevoit` s`

Pe m`sur` ce, practic, tranzac]iile au disp`rut, pre]urile au luat-o \n jos. Conform unei analize a portalului imobiliare.ro, pre]ul mediu pentru un apartament era \n luna februarie de 1.034 euro/mp util, \n u[oar` cre[tere CAS~ NOU~, PRE}URI NOI fa]` de ianuarie, dar Pre] mediu (euro)* Evolu]ie 2011/2008 cu 13,8% sub nivelul Tip locuin]` Garsonier` 54.747 -43% din februarie 2010. |n ceea ce prive[te Apartament 2 camere 79.901 -41% apartamentele noi Apartament 3 camere 120.600 -43% din Bucure[ti, pre]ul * pentru Bucure[ti Sursa: Rezidential.net mediu cerut era \n scad` pre]urile renun]ând la februarie 1.326 euro/mp util, cu pu]in sub includerea \n pre]ul final a costului nivelul din ianuarie [i cu 8,9% mai mic terenului, cump`rat la pre]uri mult fa]` de februarie 2010. Site-ul mai mari decât cele actuale. Rezidential.net arat` c` nivelul din “Credem c`, pentru ca dou` februarie este un minim istoric al persoane cu salariul mediu din ultimilor trei ani pentru locuin]ele noi, România s`-[i poat` cump`ra o cas`, perioad` \n care garsonierele s-au ieftinit ar trebui s` poat` pl`ti 10 euro pe zi, cu peste 40%, pân` la 54.747 de euro. |n echivalentul unui pachet de ]ig`ri, al cazul apartamentelor cu 2 camere unei shaorme [i al unei beri”, arat` sc`derea a fost de 41% fa]` de februarie Prelea. Iat` o declara]ie care 2008, iar la apartamentele cu 3 camere, demonstreaz` realismul care de 43% fa]` de februarie 2008. Pre]ul caracterizeaz` dezvoltatorii imobiliari mediu al unui apartament cu 2 camere \n timp ce economia face primii pa[i \ntr-un ansamblu reziden]ial din timizi spre ie[irea din recesiune. Un Bucure[ti a fost de 79.901 de euro, \n timp realism ce indic` faptul c` lec]ia ce pentru apartamentele de 3 camere, pre]ului scump a fost \nv`]at`. Biz pre]ul mediu a ajuns la 120.600 euro. Biz

A doua r`t`cire a publicit`]ii Dup` ce televiziunea a schimbat fa]a publicit`]ii, internetul \mpinge agen]iile de publicitate tot mai departe de scopul lor real: convingerea clien]ilor s` cumpere. DE PAUL GARRISON curate [i culori [i mai str`lucitoare. Ba tunci când au ap`rut, chiar \ntre timp au inventat [i o alt` la \nceputul secolului al sintagm`, USP (Unique Selling XX-lea, majoritatea marilor Proposition, Oferta Unic` de Vânzare), agen]ii de publicitate erau pentru ca agen]iile de publicitate s` nu extrem de focusate pe ceea uite s` se focuseze pe ceea ce f`cea ce f`ceau [i pe motivul pentru care o s`punurile de la Procter & Gamble f`ceau. Mediul principal era printul, iar diferite [i mai bune decât celelalte. baza era captarea aten]iei cititorului Numai c` multe alte companii care-[i pentru a-l face s` se gândeasc` dac` nu f`ceau publicitate nu au [tiut s` se cumva vrea s` cumpere ceea ce \i oferea exprime la fel de clar, de[i se aventurau comerciantul care-[i f`cea reclam`. tot mai adânc \n lumea televiziunii. Iar Simplu [i la obiect. Apoi a ap`rut acolo este atât de u[or s` te r`t`ce[ti! televiziunea. La \nceput n-a fost chiar a[a Filmarea reclamelor te face un fel de de r`u. Cei de la Procter & Gamble Spielberg, or cine nu ar vrea s` se simt` p`reau c` au \nnebunit la \nceputul anilor ’50, atunci când au creat o companie de produc]ie TV care PAUL GARRISON este profesor de s` fac` programe mai bune, marketing [i fost decan al Central menite s` determine gospodinele European University Business s` se uite \n fiecare zi la televizor School, iar acum pred` la Maas\n timp ce fac treab` prin cas`, tricht School of Management Roastfel \ncât s` vad` reclamele la mânia [i Skolkovo School of detergen]i. A[a s-a n`scut Management din Moscova. A lucrat sintagma “soap opera”. Procter & \n marketing mai bine de 30 de ani. Gamble nu s-a ab`tut de la calea De-a lungul carierei a lucrat la Procsa [i a r`mas credincios scopului ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de ini]ial – s` vând` [i mai mult publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de s`pun. E adev`rat c` unele consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. seriale au devenit [i mari succese, un mare regizor? Directorii de crea]ie din dar preocuparea principal` a companiei agen]ii au \nceput s`-[i numeasc` Procter & Gamble a r`mas num`rul de reclamele “filme”; efectele speciale de pe telespectatori care le urm`reau [i au avut marile ecrane au ajuns surprinz`tor de grij` ca agen]iile de publicitate ce lucrau repede [i \n reclamele de televiziune. pentru ei s` produc` \n primul rând Galele de acordare a premiilor pentru reclame care spuneau mamelor cum pot publicitate au \nceput s` semene suspect fi mame [i mai bune, cu rufe [i mai 60

Biz

cu decernarea Oscarurilor. S` apari pe marile ecrane, s` fii la televizor s` te duci la shooting-uri – toate acestea au sucit min]ile publicitarilor, iar \n acest fel agen]iile s-au r`t`cit. Dar majoritatea clien]ilor au continuat s` mearg` \n direc]ia corect`, deoarece se ghidau \nc` dup` unit`]i de m`sur` serioase, cum ar fi vânz`ri, cot` de pia]`, achizi]ii repetate, m`rimea tranzac]iilor. Numai c` au \nceput s` se infiltreze noi unit`]i de m`sur`, care nu aveau leg`tur` cu rezultatele \n materie de afaceri, ci mai mult cu gradul de creativitate al reclamelor. Unit`]i de m`sur` cum ar fi “advertising recall” (un mod de a m`sura ce parte a unei reclame \[i aminte[te consumatorul) pot explica felul \n care o anumit` reclam` iese din mul]ime [i sare \n ochi (ceea ce este un lucru bun), dar nu explic` aportul ei la crearea inten]iei de cump`rare. La urma urmelor, motivul pentru care se face reclam` \nc` \nainte de intrarea consumatorului \n magazin ar trebui s` fie crearea inten]iei de cump`rare, convertibil` apoi \n comportament de cump`rare efectiv \n magazin. Cu mai bine de 50 de ani \n urm`, pe când scria cartea sa de c`p`tâi, “Ogilvy on Advertising”, David Ogilvy avertiza companiile [i agen]iile cu privire la pericolul de a crea publicitate centrat` pe atragerea aten]iei. El spunea c`, dac` vrei s` atragi aten]ia, po]i s` faci o reclam` TV cu o goril` care poart` suspensor. Cui nu i-ar s`ri \n ochi a[a o imagine? Da, vei ]ine minte reclama dement` cu gorila, dar ai face leg`tura cu vreun motiv pentru care s` cumperi un produs? Am fost uimit \n urm` cu câ]iva ani când Saatchi & Saatchi a câ[tigat Leul de Aur la festivalul de la Cannes cu o reclam` \n care eroul principal era o goril`. Aceasta nu purta suspensor, dar izbucnea la un moment dat \ntr-un solo de tobe. C` purta suspensor sau cânta la tobe, care-i diferen]a? Ideea era s`-]i atrag` aten]ia [i s-o ]ii minte. De[i este, f`r` \ndoial`, fascinant` la privit [i nu e niciun dubiu c` sare \n ochi fa]` de alte reclame (o pute]i vedea pe YouTube), ar`ta]i-o la zece prieteni [i vede]i câ]i dintre ace[tia \[i vor mai aminti, chiar imediat dup` aceea, care era produsul c`ruia i se f`cea reclam`. Asta ca s` nu mai \ntreb`m dac` faptul c` o goril`

STRATEGIE PUBLICITATE cânt` la tobe i-ar face s` cumpere produsul. Dar spotul a fost salutat ca cea mai bun` reclam` a anului. Incredibil. Popularitatea acestei reclame \n comunitatea publicitarilor s-a \nregistrat, de asemenea, \ntr-un moment destul de nepotrivit. Difuzat` pe YouTube, reclama s-a r`spândit viral cu o vitez` nebun` – exact când advertiserii \[i f`ceau griji c` audien]a TV era \n sc`dere [i se gândeau s` mute online o mai mare parte a comunic`rii de brand. Reclama cu gorila a f`cut ca mul]i advertiseri, \n loc s` se r`t`ceasc` \n p`durea tradi]ional` a publicit`]ii, s` se piard` \n codrul complet necunoscut al advertisingului online [i al marketingului viral. {i, asemenea celor r`t`ci]i din cauza unor unit`]i de m`sur` false cum ar fi “advertising recall” [i “cel mai urm`rit spot publicitar de la Superbowl”, suntem târâ]i tot mai departe \n p`durea internetului din cauza unor noi criterii de m`surare la mod`, gen num`rul de clicuri [i cele mai vizionate clipuri.

Eu \n]eleg de ce agen]iile se uit` la clipurile de pe internet cu aceea[i pasiune cu care se uitau alt`dat` la spoturile TV, mai ales c` pe internet po]i fi [i mai z`p`cit, [i mai \ndr`zne] [i po]i face filme [i mai tari. Aceea[i agen]ie care a f`cut reclama cu gorila pentru Cadbury \[i promoveaz` cu insisten]` campania viral` pentru TMobile. Un grup de dansatori \ncepe brusc un spectacol \ntr-o gar` arhiplin`, spre surprinderea c`l`torilor. Clipul e agreabil. Dar nu este publicitate [i nici nu explic`, nici nu sugereaz` nimic despre T-Mobile care s` te fac` s` le cumperi produsele. |ns` nu asta era grija agen]iei [i a clientului – ace[tia erau foarte concentra]i asupra num`rului de vizion`ri. {i erau foarte ferici]i c` foarte mult` lume de pe tot globul v`zuse reclamele gratis! Publicitatea la televizor este \n mod cert \n declin, totu[i mediul respectiv este \nc` viabil. Publicitatea pe internet [i pe alte platforme are, f`r` \ndoial`,

importan]a ei \n ziua de azi, iar aceast` importan]` este \n cre[tere. Dar unitatea de m`sur` ar trebui s` fie aceea[i care era important` [i \nainte de apari]ia televiziunii [i a internetului. Publicitatea ar trebui s` transporte inten]ia de cump`rare \n afara loca]iei comerciale, iar cump`rarea sau consumul efective, \n interiorul acestei loca]ii. N-ave]i decât s` v` ocupa]i [i pe mai departe de unit`]ile de m`sur` care v` asigur` cât de creativ` este agen]ia voastr`, \ns` nu uita]i c` esen]ial` este comunicarea cu privire la comportamentul sau inten]ia de cump`rare. Acesta este motivul pentru care exist` agen]iile de publicitate. Inclusiv a ta, indiferent c` oamenii \[i dau seama sau nu de acest lucru. O parte a jobului t`u \ns` este s` te asiguri c` ei \[i dau seama. Utilizeaz` unit`]i de m`sur` relevante, care au leg`tur` cu ceea ce \ncerci s` faci: s` convingi [i mai mul]i oameni s` cumpere mai multe produse de la tine mai des. Biz

Un week-end în doi la hotel de 5*, ºampanie, flori, cinã la lumina lumânãrilor, ciocolatã, pachete Spa pentru cupluri ºi mult rãsfãþ, pentru clipe de neuitat!

Pachetul Romantic include cazare în apartament de 5*, mic dejun în camerã, flori, ºampanie, fructe, acces Spa ...iar pentru mai mult rãsfãþ, puteþi alege ºi alte servicii : ? cinã romanticã în camerã ? aranjamente florale speciale ? masaj de relaxare pentru cupluri ? limuzinã Tarife începând de la 89 Euro

Dacã doreºti sã cucereºti... ...romantismul e din nou la modã! Cluj Napoca, 9-11 Sindicatelor Street, phone: 0264-450101, fax: 0264-450152 e-mail:contact@cityhotels.ro, www.cityhotels.ro Biz

mai mult din cele m`runte”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant \n resurse umane la HR-România. “|n schimb, \ncearc` s` le ofere angaja]ilor r`ma[i \n companie o \ncredere moral` conform c`reia totul va reveni la normal.” Mai mult, motivarea nonfinanciar` nu o poate \nlocui pe cea pecuniar`, de[i ideal` este combinarea celor dou`. |n perioada de criz`, chiar dac` s-au \nregistrat cre[teri trimestriale consecutive, managerii nu trebuie s` renun]e la ideea motiv`rii angaja]ilor.

Absen]i nemotiva]i la motivare? Dac` \n timpul crizei financiare un factor motivator pentru angaja]i era simplul fapt c` aveau un loc de munc`, dup` trecerea recesiunii angajatorii vor fi nevoi]i s` gândeasc` noi politici de motivare. DE OVIDIU NEAGOE ecesiunea trece, dar criza se pare c` r`mâne. Cei mai mul]i manageri de companii din ]ar` \nc` evit` s` \[i reaminteasc` faptul c` motivarea angaja]ilor [i reten]ia acestora, necesar` mai ales odat` cu deblocarea proceselor de recrutare, sunt cele mai importante obiective ale companiei, unul dintre motive fiind costul mare al recrut`rilor [i

Biz

al dezvolt`rii profesionale a angaja]ilor. Demersurile pentru identificarea factorilor care trezesc satisfac]ie sau nemul]umire \n companie nu de pu]ine ori lipsesc cu des`vâr[ire de pe agendele executivilor. Chiar [i la apus de criz`, politica de motivare a angaja]ilor este \n aceea[i stare de \nghe] [i este privit` cu reticen]`. “Din «iner]ie», mul]i manageri continu` s` taie din bonusuri, ce-i drept,

NU SUNT BANI, MOTIVARE S~ FIE Salaria]ii au \n]eles [i chiar au acceptat faptul c` situa]ia economic` general` este una dificil` [i recompensele nu se mai ridic` la nivelul celor din anul 2008. Dar orice executiv trebuie s` \nve]e s` \[i fidelizeze subalternii prin implicarea acestora \n proiectele companiei, care le permit salaria]ilor s` evolueze profesional sau s` se implice la nivel emo]ional \n dezvoltarea organiza]iei, al`turi de manageri. “Nu exist` o solu]ie general valabil`, ci fiecare manager care \[i cunoa[te angaja]ii [tie ce a[teapt` ace[tia sau care sunt motoarele ce \i pun \n func]iune. Iar dac` nu [tie, poate apela la un sondaj intern”, adaug` C`t`lina Cochinescu. De cele mai multe ori, contrar a[tept`rilor managerilor, rezultatele unui astfel de studiu pot scoate \n fa]` solu]ii simple pentru cre[terea loialit`]ii [i a gradului de motivare, precum un banal “mul]umesc” sau recunoa[terea public` a valorii [i a implic`rii salariatului \n bunul mers al companiei. De asemenea, o modalitate u[or de pus \n practic` de c`tre managerii companiilor se poate referi la competi]ii \ntre salaria]i sau departamente, cu premii simbolice, de tipul tricourilor cu logo-ul companiei sau al c`nilor personalizate. Companiile care deja beneficiaz` de un trainer intern pot face chiar mai multe pentru motivarea angaja]ilor: programe interne de dezvoltare profesional` [i personal`, care nu presupun costuri suplimentare. |mbun`t`]irea comunic`rii \ntre angaja]i [i \n]elegerea fiec`rei roti]e care contribuie la bunul mers al organiza]iei sunt necesare, astfel c` rotirea posturilor,

STRATEGIE RESURSE UMANE chiar [i pentru o zi, pe lâng` beneficiile aduse dezvolt`rii profesionale, au menirea s` motiveze [i s` loializeze salaria]ii. |n plus, tot ca modalitate de motivare nonfinanciar`, executivii pot oferi angaja]ilor performan]i un program de lucru flexibil. “Managerul va trebui s` \n]eleag` clar care este rolul acestor strategii, cum [i mai ales când s` le aplice [i s` nu uite nicio secund` zicala conform c`reia cu o floare nu se face prim`var`”, spune C`t`lina Cochinescu. Un angajat motivat, \n perioad` de boom economic sau \n plin` recesiune, este loial, iar managerii care \nva]` cum s` motiveze subalternii au numai de câ[tigat, mai ales c`, dup` revenirea economiei, angaja]ii pot opta de multe ori pentru schimbarea locului de munc`. Construirea unei politici solide de motivare financiar` [i oferirea bonifica]iilor \n func]ie de meritele angaja]ilor astfel \ncât s` fie din ce \n ce

MOTIVARE PRIN PERFORMAN}~ Un program de performance management aliniat la nevoile companiei poate ajuta, pe lâng` cre[terea vânz`rilor sau reducerea costurilor organiza]iei, [i la motivarea angaja]ilor: Optimizarea unui plan pentru acordarea bonusurilor acordate Aduce transparen]` \n \ndeplinirea scopurilor |mbun`t`]irea angajamentului salaria]ilor Programele de dezvoltare profesional` sunt aliniate mai bine la targeturile companiei mai mari, pân` la atingerea unui plafon stabilit, sunt dou` dintre cele mai importante ingrediente din re]eta motiv`rii. Un r`u necesar, cum este privit de c`tre majoritatea executivilor managementul performan]ei implementat [i aliniat \n conformitate cu direc]ia organiza]iei, este, de cele mai multe ori, o sabie cu dou` t`i[uri la capitolul motiva]ie. “Sistemul de management al performan]ei poate

motiva angaja]ii, dar la fel de bine \i poate demotiva”, spunea Simona Podgoreanu, HR Manager la Agricover, \n cadrul workshop-ului “De la evaluare la performan]`” organizat de EXEC-EDU, la finele lunii martie. “Sistemul de management al performan]ei are un impact mare la dou` nivele: la motivare [i la crearea comportamentelor pe baza modalit`]ii de bonusare – individual sau de echip`.” Biz

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

Investe[te \n oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritar` 3 “Cre[terea adaptabilit`]ii lucr`torilor [i a \ntreprinderilor” • Domeniul major de interven]ie 3.2 “Formare [i sprijin pentru \ntreprinderi [i angaja]i pentru promovarea adaptabilit`]ii” Titlul proiectului: “Siguran]` [i adaptabilitate” Num`rul de identificare al contractului: POSDRU/81/3.2/S/53604 Beneficiar: Target Active Training SRL

Siguran]` [i adaptabilitate! ACTIVIT~}ILE PROIECTULUI:

Conferin]a de deschidere 28 aprilie 2011

Module de curs mai - octombrie 2011 ianuarie - iunie 2012 ianuarie - iunie 2013

Concurs de fotografie pentru participan]ii la curs

Seminarii de discu]ii regionale februarie martie aprilie 2011

Conferin]a de \nchidere septembrie 2013

Pentru informa]ii suplimentare: office@active-training.ro

Biz

STRATEGIE SALARII

SALARII |N DOMENIUL BANCAR

|nghe] salarial \n b`nci Similar anului 2010, nici primele trei luni ale acestui an nu au adus modific`ri semnificative \n salariile angaja]ilor din industria bancar`. Cu toate acestea, politica de bonusare a fost corelat` cu performan]a. DE OVIDIU NEAGOE |n primele trei luni ale anului 2011 nu s-au petrecut modific`ri notabile pe statele de plat` ale juc`torilor din sectorul bancar, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. Mai mult, \n 2010 nu au existat modific`ri notabile nici \n structura bonusurilor oferite salaria]ilor din b`nci, ci doar a avut loc o corelare a politicii de bonusare cu performan]ele raportate. Comparativ cu anii trecu]i, principalele diferen]e \nregistrate s-au reflectat asupra cuantumului bonusurilor, pe fondul unei solicit`ri mai reduse sau mai crescute a anumitor servicii bancare, precum anumite tipuri de credite, servicii de economisire sau depozite. “Unul dintre segmentele dinamice a fost cel al cardurilor pentru salarii, datorit` faptului c` mai multe companii au \ncercat s` \[i schimbe furnizorul pentru carduri de salarii \n ultimul an, c`utând astfel s` reduc` cheltuielile [i s` ob]in` anumite servicii bancare suplimentare pentru angaja]i, motiv pentru care angaja]ii din b`nci ai acestor departamente [i-au men]inut

Biz

nivelul bonusurilor”, spune C`t`lin Ilie, consultant \n resurse umane la Agen]ia de Resurse Umane Professional. Mai mult, se pare c`, \n m`sura \n care b`ncile vor opta pentru cre[teri salariale ale angaja]ilor, acestea vor fi mai mici decât cele din 2008 [i vor sta la baza rezultatelor de evaluare periodic` a performan]elor. “Este dificil de estimat m`sura \n care \n urm`toarea perioad` a anului vor exista modific`ri salariale ascendente sau descendente \n domeniul bancar, acestea fiind dependente de evolu]ia economic` a celorlalte industrii”, adaug` C`t`lin Ilie. Totu[i, \n ceea ce prive[te procesele de recrutare din b`nci, \n cea de-a doua jum`tate a anului trecut un num`r mare de pozi]ii au fost deschise, dar ca urmare a fluctua]iei personalului, nu gra]ie extinderii echipelor. Pozi]iile pe care s-au f`cut angaj`ri au fost mai ales \n departamentele de vânz`ri, analiz` financiar` [i recuperare crean]e, potrivit informa]iilor consultantului agen]iei de resurse umane Professional. Biz

Func]ie Departament trezorerie Broker

Salariu* 1.200 – 1.500

Departamentul Corporate Banking Senior Relationship Manager 2.000 – 2.500 Relationship Manager 1.500 – 2.000 Corporate Sales Representative 900 – 1.500 Departamentul de Retail Banking Analist risc 900 – 1.200 Analist credite 900 – 1.100 Administrator cont 750 – 1.000 Credit Officer 700 – 900 Departamentul administrativ Director investi]ii / Property 1.000 – 1.800 Recep]ionist` 450 – 500 Secretar` 500 – 600 Departamentul de PR/Marketing PR Manager 1.500 – 2.200 Departamentul HR HR Manager 2.500 – 3.500 Recruitment manager 1.500 – 2.000 HR Development Specialist 1.200 – 1.500 HR officer/ HR Generalist 900 – 1.300 Compensation & Benefits Analyst900 – 1.300 Departamentul financiar-contabil Manager financiar 2.500 – 4.000 Contabil-[ef 1.500 – 2.000 Analist financiar 1.000 – 1.200 Contabil 800 – 1.000 Departamentul IT IT Manager 1.500 – 2.500 Programator 1.000 – 1.600 Administrator re]ea 1.200 -1.500 Specialist 1.000 – 1.200 Supraveghetor re]ea bancomate 600 – 800 * Cifrele sunt exprimate \n euro

STRATEGIE OPINIE

Cum schimb` mobilitatea software-ul de business Companiile sunt obligate s` adopte schimb`rile mai rapid, \n pas cu economia global`, iar furnizorii de solu]ii software pentru afaceri trebuie s` ofere servicii cu un grad extins de flexibilitate [i mobilitate. plica]iile software

VALENTIN TOM{A

director general SAP România

Biz

dedicate managementului se adapteaz` tendin]ei globale de mobilizare a afacerii. Noua abordare satisface astfel nevoia de acces la tehnologie, oferind suport pentru dispozitive mobile [i solu]ii integrate de rela]ionare social`, totul pentru un proces decizional mai rapid. La nivel interna]ional, dar [i local, companiile investesc tot mai mult \n tehnologii noi de comunica]ii, care ofer` angajatorilor siguran]a cre[terii productivit`]ii, iar angaja]ilor, noi posibilit`]i de a r`mâne \n contact permanent cu clien]ii [i colegii. |n ziua de ast`zi, telefoanele inteligente [i tabletele nu mai sunt folosite doar pentru a rula aplica]ii din categoria divertismentului. Poten]ialul acestor dispozitive \n zona afacerii este imens, devenind instrumente de gestionare a afacerii la fel de eficiente ca [i computerele de la birou. Potrivit studiilor interna]ionale, pân` \n 2013 mai mult de un miliard de angaja]i din lumea \ntreag` vor utiliza dispozitive mobile inteligente. |n acest context, [i dezvoltatorii de solu]ii software \[i propun s` creeze o gam` larg` de aplica]ii mobile, oferind acces securizat la sistemele

informatice de afaceri, oricând, oriunde [i pe orice dispozitiv. Astfel, solu]iile proiectate pentru oamenii de afaceri care-[i doresc acces permanent la bazele de date [i sistemele informatice de la birou sunt ast`zi bazate pe func]ii care permit flexibilitatea \n afaceri, indiferent de industrie [i indiferent c` vorbim de sectorul public, retail, distribu]ie, produc]ie, utilit`]i etc. De exemplu, pentru a lucra eficient, oamenii de vânz`ri au nevoie s` acceseze datele clien]ilor [i pe teren, nu numai la birou, [i o pot face utilizând aplica]ia mobil` Sybase Mobile Sales pentru SAP CRM (Customer Relationship Management). Aceast` aplica]ie m`re[te timpul petrecut de agen]ii de vânzare fa]` \n fa]` cu clientul cu pân` la 29% [i astfel cre[te rata de conversie a \ntâlnirilor \n contracte semnate. |n ziua de azi, afacerile nu mai ]in cont de distan]e sau grani]e, iar colaborarea \ntre echipe mixte a devenit un lucru normal. Cantitatea de informa]ie cu care lucr`m se dubleaz` \n fiecare an [i este din ce \n ce mai dificil s` lu`m decizii de afaceri rapid [i \ntr-un mod structurat. |n acest context al globaliz`rii afacerilor [i având \n vedere popularitatea din ce \n ce mai mare a re]elelor sociale, furnizorii de solu]ii software trebuie s` ia \n calcul inclusiv facilitarea conect`rii prin intermediul comunit`]ilor virtuale.

Luarea deciziilor \ntr-un mediu colaborativ este o nevoie real` a clien]ilor no[tri, adesea exprimat`. |n]elegem c` azi este important s` po]i estompa barierele geografice la nivel de companie [i \n acest sens ne-am bazat [i pe tehnologia “cloud computing” \n dezvoltarea noilor solu]ii oferite clien]ilor no[tri. Am creat astfel instrumente puternice de afaceri care nu implic` necesitatea unui training sau cuno[tin]e tehnice specifice \n vederea utiliz`rii acesteia [i care \]i ofer` instrumente online pentru comunicare, brainstorming, planificarea activit`]ilor, realizarea strategiilor [i, cel mai important, pentru luarea deciziilor \n timp real. Ast`zi mai mult decât oricând utilizatorii apreciaz` produsele dezvoltate pornind de la nevoile lor [i cu implicarea lor, care le permit s` aib` acces oricând la informa]ia necesar` pentru a putea lua decizii rapide [i eficiente. Mobilitatea este condi]ia zilei de azi de a ]ine ritmul cu pia]a [i competi]ia. Mobilitatea a devenit un stil de via]` [i de afaceri. Companiile sunt obligate s` adopte schimb`rile mai rapid, \n pas cu economia global`, iar furnizorii de solu]ii software pentru afaceri \n]eleg, poate mai bine ca oricând, c` trebuie s` ofere servicii cu un grad extins de flexibilitate [i mobilitate, absolut necesar evolu]iei companiilor. Biz

life Shakira aterizeaz` la Bucure[ti Solista vine pentru a doua oar` \n România, la \nceputul lunii mai, \n cadrul turneului mondial “The Sun Comes Out”, care promoveaz` ultimele dou` albume ale fenomenului Shakira OVIDIU NEAGOE Oglind`, oglinjoar`, cine este cea mai frumoas` femeie din ]ar`? Ei bine, \n data de 7 mai va fi cânt`rea]a de origine columbian`, care va sus]ine un concert \n Pia]a Constitu]iei din Bucure[ti. Aflat` pentru a doua oar` \n ]ar`, dup` evenimentul organizat \n 2006 la Timi[oara, Shakira va sus]ine un concert care face parte din noul turneu “The Sun Comes Out”, prin care promoveaz` albumele cu num`rul [ase [i [apte din carier`: “She Wolf” [i “Sale el Sol”. Concertul din acest an propune fanilor cânt`re]ei de origine columbian` ritmuri fierbin]i [i dansuri senzuale care, coroborate cu piese celebre precum “La Tortura”, “Hips Don’t Lie”, sau “Waka

NOROC LA NEW YORK

Waka”, vor reu[i s` transforme o sear` de mai \ntr-un eveniment memorabil. De[i cânt`rea]a sud-american` [i-a \nceput cariera muzical` \n anul 1990, succesul ei pe plan mondial a ap`rut mult mai târziu, odat` cu lansarea celui de-al treilea album, primul \ns` \n limba englez`, “Laundry Service”, \n 2001. Albumul a intrat \n topul Billboard american direct pe locul trei, iar \n prima s`pt`mân` s-a vândut \n peste 200.000 de copii. Ulterior, “Laundry Service” a primit trei discuri de platin`, care au ajutat-o pe interpreta columbian` s` \[i consolideze prezen]a \n SUA. {apte piese de pe acest album au devenit hituri mondiale, printre acestea “Whenever, Wherever”, “Underneath Your Clothes”.

Portalul Five Star Alliance ofer` un sejur de trei nop]i la hotelul St. James din New York, renumit pentru piscina de pe acoperi[, care ofer` 360 de grade de priveli[te ne\ngr`dit` asupra Manhattanului. Cei care doresc s` participe la concurs trebuie s` se \nscrie la newsletterul lunar al portalului pân` pe 31 mai [i au [anse s` stea \ntr-o camer` Deluxe la renumitul hotel newyorkez. Biz

LIFE

{TIRI

Dorin]a voastr` e comanda lor

“|ndeplinim dorin]e”: Acesta pare s` fie motto-ul Radosa, companie de servicii de concierge de lux din Paris, care se lanseaz` \n aceast` prim`var` \n România. Indiferent c` v` dori]i s` vede]i un meci de baschet din liga profesionist` nord-american` din primele rânduri sau ultimele colec]ii lansate \n cadrul evenimentelor Fashion Week, compania v` poate

pune la dispozi]ie toate acestea. Radosa, singurul grup de servicii globale de lifestyle adresat \ntregii regiuni a Europei Centrale [i de Est, a intrat pe pia]a româneasc` pe 15 aprilie. Membrii Radosa au acces la beneficii [i privilegii la cele mai bune hoteluri, restaurante, spa-uri sau produse de lux din toat` lumea. Mai mult, clien]ii beneficiaz` de recomand`ri directe de la consultantul personal [i au la dispozi]ie o linie telefonic` dedicat` nonstop. Membrii vor mai avea acces la un portal online, unde fiecare vizitator \[i va putea alege dintr-un portofoliu de 150.000 de hoteluri c`tre 15.000 de destina]ii, precum [i o gam` larg` de posibilit`]i interna]ionale de c`l`torii aeriene.

Inspira]ie francez` Muzeul Na]ional al României [i agen]ia Arts Talents invit` românii pân` la finele lunii mai la expozi]ia “Marianne, muza creatorilor”, eveniment ce face parte dintr-o serie de manifest`ri organizate cu ocazia Zilei Interna]ionale a Francofoniei [i este inclus` \n manifest`rile din cadrul Festivalului de Mod` Pasarela. Expozi]ia ilustreaz` câteva dintre modurile \n care personajul Marianne – simbolul Republicii Franceze [i \ntruchipare a idealurilor revolu]ionare de libertate, egalitate, fraternitate – a inspirat [i continu` s` inspire numero[i creatori din lumea modei, a cinematografiei [i a artelor spectacolului. La expozi]ie sunt expuse 26 de schi]e, realizate de creatorii de costume Alfred Choubrac [i Minon la \nceputul anilor 1900 pentru studiourile Pathé [i Gaumont, care ilustreaz` personajul \n diferite reprezent`ri tradi]ionale.

Biz

CALENDAR

27 APRILIE Fostul ministru al culturii Theodor Paleologu va sus]ine din 27 aprilie cursul “Diploma]ie: Texte teoretice fundamentale [i studii de caz”, format din [ase ateliere, prin Funda]ia Calea Victoriei. Cursul \[i propune s` prezinte o serie de texte fundamentale consacrate realit`]ii politice interna]ionale, rela]iilor dintre politic` extern`, pe de-o parte, politic` intern`, regim politic [i ideologie, pe de alt` parte, f`r` a omite teoriile clasice privind rolul specific al diplomatului.

17 MAI Este ziua \n care a[tept`rile fanilor celebrei interprete Inna vor lua sfâr[it. Motivul este primul concert din ]ar` oferit de vedeta autohton`, care va avea loc la Arenele Romane din Bucure[ti. Inna va concerta al`turi de trupa Sensor, \ntr-un spectacol memorabil, din care mai fac parte [i Akcent, Alex Velea [i Play & Win.

20 MAI Elite Art Club UNESCO invit` iubitorii de design s` \[i exerseze talentele [i s` transmit`, printr-un obiect-suvenir, cum v`d propriul Bucure[ti. Ace[tia vor da frâu liber creativit`]ii [i vor concepe cel mai potrivit suvenir pentru capital`. Crea]iile celor mai noroco[i designeri ar putea fi pre-

zente, \n scurt timp, \n colec]iile turi[tilor din lumea \ntreag`.

5 – 29 MAI Luna mai se anun]` a fi plin` pentru iubitorii filmelor bune. Motivul? Desf`[urarea celei de-a XV a edi]ie a Festivalului Filmului European, organizat de Institutul Cultural Român \n Bucure[ti, Bra[ov, Ia[i, Târgu-Mure[ [i Timi[oara. Programul festivalului cuprinde 50 de filme, din 30 de ]`ri. Programul edi]iei din acest an cuprinde [i premiera filmului românesc “Metrobranding”, un documentar semnat de Ana Vlad [i Adrian Voicu.

7 APRILIE – 6 MAI 20 de aforisme din opera scriitorului Emil Cioran au fost reinterpretate grafic de artistul vizual Dan Perjovschi [i vor putea fi admirate timp de o lun` \n sta]iile de metrou [i de autobuz, precum [i \n alte puncte cheie din capital`. Ambasada Fran]ei \n parteneriat cu ICR marcheaz` centenarul Cioran prin acest eveniment inedit.

LIFE

{TIRI

FILM

Psihologia [antajului Pelicula “{antajul”, lansat` recent pe DVD [i Blu-ray, poate reprezenta solu]ia perfect` pentru un sfâr[it de s`pt`mân` \n familie \ntr-o zi ploioas` de prim`var`. Filmul este realizat dup` piesa de teatru omonim` a lui Angus MacLachlan [i spune povestea unui piroman, Stone, condamnat la \nchisoare, care face tot posibilul s` manipuleze un ofi]er de poli]ie ce se ocup` de supravegherea sa. Ofi]erul este atras \ntr-un joc periculos pe dou` planuri, pe de-o parte de inteligentul Stone, iar pe de alt` parte de so]ia acestuia, Lucetta. Pelicula regizat` de John Curran are \n rolurile principale nume mari din industria cinematografic`: Robert De Niro, Edward Norton [i Milla Jovovich.

La var` se zguduie capitala Iubitorii muzicii rock din ]ar` trebuie s` \[i noteze \n agende primele zile ale lunii iulie. Cum, probabil, majoritatea nu au agende, merit` s` ]in` minte perioada 1 – 3 iulie, pentru c` li se preg`te[te o surpriz` de propor]ii: Festivalul Rock the City, organizat de D&D East Entertainment, va aduce pe aceea[i scen` unele dintre cele mai bune trupe rock ale momentului [i legende mondiale. Printre acestea se num`r` Judas Priest, Whitesnake, Papa Roach, Prodigy, Mike and The Mechanics, Therapy sau Heartbreed. Maratonul rock se va desf`[ura la Romexpo, unde cele trei zile de muzic` bun` vor fi asezonate [i cu alte petreceri [i surprize. Aflat la cea de-a treia edi]ie, festivalul Rock the City vine [i cu o premier`. “Papa Roach va fi pentru prima dat` \n România [i va reprezenta o onoare pentru noi s` putem fi amfitrionii acestei edi]ii incendiare”,

spune Denise S`ndulescu, director general al D&D East Entertainment. Primul album al trupei americane, “Infest”, lansat \n anul 2000, a primit trei discuri de platin`. Succesul forma]iei nu s-a oprit aici [i a continuat cu un disc de aur \n anul 2002, odat` cu lansarea albumului “Lovehatetragedy”, iar doi ani mai târziu au primit discul de platin` cu albumul “Getting Away with Murder”. Vedeta festivalului este trupa britanic` Judas Priest, o legend` \nfiin]at` \n anul 1968, care de atunci a stat la baza form`rii stilurilor multor trupe rock. Britanicii au reu[it s` vând` peste 30 de milioane de albume pe plan mondial [i ocup` locul 78 \n topul celor mai mari arti[ti ai tuturor timpurilor alc`tuit \n acela[i top postul de televiziune VH1 [i cea de-a doua trup` de heavy metal dup` Black Sabbath. (Ovidiu Neagoe)

Tablet` cu tastatur` facilit`]i multimedia. Dispozitivul, care beneficiaz` de

sus a anun]at recent

prima livrare a tabletei Eee Pad Transformer, o alegere ideal` pentru utilizatorii care caut` productivitate, dar [i

o tastatur` deta[abil` [i o baterie cu autonomie de pân` la 16 ore, ruleaz` pe noul sistem de operare Android 3.0 Honeycomb. Sistemul de operare este conceput [i optimizat \n mod special

pentru tablete, oferind utilizatorilor o experien]` web complet` pentru comunica]ii, calcul [i navigare pe internet. Combinat` cu interfa]a Asus Waveshare [i cel mai puternic hardware disponibil, tableta Transformer devine un dispozitiv portabil care ofer` suport pentru aplica]iile de birou, dar [i pentru cele de comunicare personal`. Gadgetul este dotat cu un

procesor dual-core Nvidia, care ajut` la afi[area paginilor web cu o vitez` remarcabil` [i ofer` un r`spuns rapid [i o bun` performan]` \n multitasking. O camer` de 5 MP, amplasat` \n partea din spate, [i una frontal` de 1,2 MP pot capta [i \nregistra clipuri video care pot fi redate apoi pe televizoare, prin intermediul unui cablu HDMI. Biz

LIFE

COFETARI

Rafinament suprem gh Nu po]i fi cofetar f`r` pasiune [i spirit creativ. Este o meserie pe care trebuie pur [i simplu s` o iube[ti. Trebuie s`-]i plac` s` te joci cu texturile, aromele [i culorile, s` le combini mereu altfel, \ntr-un mod surprinz`tor. Nu este o meserie nici simpl`, nici monoton`. Fiecare zi aduce o nou` provocare [i mereu exist` ceva de \nv`]at. Sunt g창ndurile [i sentimentele pe care le \mp`rt`[esc patru dintre cofetarii celor mai prestigioase hoteluri de lux din Bucure[ti. DE LOREDANA S~NDULESCU

ef 70

Biz

LIFE

Mihaela Androne Dima PASTRY CHEF ATHÉNÉE PALACE HILTON Este o meserie care ofer` zâmbete. A[a \[i define[te Mihaela Androne Dima meseria pe care o practic` de 17 ani. La baz` laborant chimist, a \nceput s` lucreze ca brutar patiser din 1994, iar din noiembrie 1997 lucreaz` la Hilton. Cel mai dificil desert pe care l-a f`cut a fost un tort Croque-en-buche, \n form` de con, \n totalitate din profiterol, pentru care a lucrat [ase zile, \n mai multe

COFETARI

etape. Tot la capitolul reu[ite intr` [i Athénée Cake, realizat anul trecut la inaugurarea noului bistrou al hotelului, Café Athénée, format din dou` creme mascarpone [i ciocolat` cu lapte, jeleu de vi[ine, sirop de scor]i[oar`, glazur` de ciocolat` cu lapte. Una dintre cele mai mari satisfac]ii a avut-o \n aprilie anul trecut, când \n meniul mediteranean al terasei Roberto's on La Strada a fost introdus [i produsul cu numele s`u, Mimi’s Carpaccio, un desert compus din cinci ingrediente pe care le-a combinat \n mod personalizat. O alt` realizare profesional` a fost atunci când a primit laude [i aplauz` la scen` deschis` pentru cel mai savuros sorbet de ]uic`.

Biz

LIFE

COFETARI

Rolf Graber EXECUTIVE SOUS CHEF JW MARRIOTT BUCHAREST GRAND HOTEL O cin` preg`tit` pentru Nelson Mandela, [ansa de a picta o fotografie de-a lui Ronaldinho [i de a i-o oferi cadou, oportunitatea de a g`ti pentru cei mai buni zece juc`tori de tenis din turneul ATP de la Shanghai sau ocazia de a g`ti pentru 60 de pre[edin]i de stat, printre care Bush, Sarkozy, Zapatero, \n timpul Summit-ului NATO de la Bucure[ti, sunt doar c창teva dintre momentele care i-au

Biz

adus mari satisfac]ii lui Rolf Graber \n cei peste 30 de ani de carier`. |n tot acest r`stimp, a lucrat \n hoteluri din \ntreaga lume, \n Egipt, Botswana, Ecuador, China, Malaiezia, Spania, Algeria sau Taiwan. Absolvent al Ecole Professionelle Artisanale din Delemont, Elve]ia, Rolf Graber a \nceput colaborarea cu JW Marriott Bucure[ti \n ianuarie 2007, \n calitate de Pastry Chef. |n 2009, a fost promovat Executive Sous Chef, a doua func]ie \n ierarhia responsabilit`]ii peste cele [ase buc`t`rii din restaurantele hotelului. |n meseria lui, nicio zi nu seam`n` cu alta. Are mereu ocazia s` experimenteze lucruri noi, ceea ce-i face o nespus` pl`cere.

LIFE

Elena Gogan COFETAR-{EF HOWARD JOHNSON GRAND PLAZA HOTEL Elena Gogan nu [i-a dorit dintotdeauna s` fie cofetar. Imediat dup` absolvirea liceului, pe când visa s` devin` buc`tar-[ef, a plâns când a primit reparti]ie de cofetar. Acum, la 24 de ani de când practic` meseria, \[i d` seama c` a fost o \ntâmplare binevenit`, de care se bucur` c` a avut parte. A lucrat timp de 10 ani la Casa Ana, iar de 7 ani lucreaz` la hotelul Howard Johnson Grand Plaza. Cel

COFETARI

mai mare tort la care a lucrat vreodat` a fost pentru un serviciu de catering de 600 de persoane. Indiferent c` sunt torturi foarte mari [i sofisticate pentru nun]i sau torturi de aniversare pentru copii, \i place s` creeze forme deosebite, personalizate. A f`cut torturi \n forme din cele mai diverse, de la chitar` pân` la ma[ini de curse, de la po[ete pân` la personaje de poveste. Se bucur` de fiecare dat` când are ocazia s` inoveze. Este o lec]ie pe care a \nv`]at-o de la buc`tarul-[ef al hotelului, \nc` de pe vremea când era nou` \n echip`. El e omul c`ruia \i este cel mai mult recunosc`toare c` a \nv`]at-o s` \[i doreasc` mereu s` fie mai bun`, s` se autodep`[easc`.

Biz

LIFE

COFETARI

Mariana Dr`ghici PATISER-{EF CROWNE PLAZA Un cofetar simte satisfac]ia unui desert des`vâr[it atunci când dep`[e[te a[tept`rile. Iar când o pr`jitur` ajunge s` poarte numele celui care a creat-o, satisfac]ia este cu atât mai mare. Mariana Dr`ghici \[i aminte[te cu cea mai mare pl`cere de un tort de nunt`, crea]ie de-a sa sut` la sut`, atât de complex [i reu[it, \ncât a ajuns s`-i poarte numele – Tortul Maria – [i s` fie unul dintre cele mai

Biz

solicitate torturi ale hotelului Crowne Plaza. Dup` absolvirea Liceului de Chimie Alimentar`, Mariana Dr`ghici a urmat cursuri de perfec]ionare \n domeniul cofet`riei [i patiserii. A preluat re]ete de pr`jituri speciale de la Yves Raynaud, un binecunoscut cofetar-patiser din lan]ul hotelier InterContinental Hotels Group. |mpreun` cu echipa pe care o conduce, a participat timp de 5 ani la concursurile Best Chef, unde a câ[tigat numeroase premii. Rezultatele i-au fost \ncununate [i de alegerea drept Angajatul Anului 2003 [i delegarea ca specialist cofetar–patiser pentru schimb de experien]` la celelalte propriet`]i ale Ana Hotels.

11 mai 2011, Hotel Continental, Sibiu www.bizforum.ro/socialmediasummit

PRIMUL SUMMIT REGIONAL DIN ROMÂNIA DESPRE INFLUEN}A ONLINE {I STRATEGII DE MARKETING PRIN SOCIAL MEDIA Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Partener

Sponsor

PREMIER~: CAMPANIE SOCIAL MEDIA |N DIRECT To]i cei prezen]i la eveniment vor crea o campanie de social media pentru un brand al unei companii. De la mesajul campaniei pân` la transmiterea lor, participan]ii vor face brainstorming pe loc [i vor promova brandul ales prin Twitter, Facebook [i bloguri.

LIFE

AUTO

A [asea decapotabil` Luxoasa Serie 6 de la BMW se dezbrac` de orice inhibi]ii, \ntrupându-se \ntr-un cabriolet de toat` frumuse]ea cu valen]e sportive peste medie DE GABRIEL BÂRLIG~

ara nu-i ca iarna, ceea ce nu e r`u deloc când vine vorba de ma[ini. Decapotabilele fac deliciul pasiona]ilor [i ofer` o experien]` special` pentru orice amator de senza]ii aparte pe [osea. Iar cei care apreciaz` [i luxul, dar [i sportivitatea vor g`si ceea ce caut` la Noul BMW Seria 6 Cabriolet. “De[i este vorba de un cabriolet, noul BMW Seria 6 este un adev`rat driver’s car, construit pentru pl`cerea de a conduce”, a de-

Biz

clarat Marco Schulz, director general al BMW Group România, la recenta lansare a modelului pe pia]a local`. Noul model vine cu o serie de premiere tehnologice pentru segment, printre care dou` motoriz`ri TwinPower Turbo de ultim` genera]ie, cutie de viteze automat` cu 8 trepte (disponibil` standard pe ambele versiuni), direc]ie integral` (Integral Active Steering), ultima genera]ie de Head-Up Display full-color sau display cu tehnologie

flat screen la interior. Oferit standard este sistemul Dynamic Driving Control, ce permite alegerea \ntre mai multe moduri de comportament al automobilului, de la Confort la Sport +. Acesta seteaz` r`spunsul mai multor sisteme – de la amortizoare [i direc]ie la accelera]ie sau cutie de viteze. Tehnologiile BMW EfficientDynamics sunt oferite standard pe noul model. Acestea includ sisteme micro hybrid precum recuperarea energiei la frânare sau controlul inteligent al

LIFE

AUTO

EXTERIOR Capota lung` trimite habitaclul mult \n spate, iar ampatamentul este destul de mare, oferind impresia de lungime. Liniile de pe portiere descriu conturul unor valuri imaginare “sparte” de botul unei b`rci cu motor de vitez`. Acoperi[ul textil confer` o elegan]` clasic` modelului.

INTERIOR Fiind un cabriolet 2+2, interiorul ofer` scaune individuale nu doar pentru [ofer [i pasagerul din fa]`, ci [i pentru cei doi din spate. Bordul este gândit \n jurul [oferului, consola central` fiind u[or \nclinat` c`tre acesta pentru o mai bun` vizibilitate asupra ecranului sistemului de control iDrive.

FARURI FA}~ Montate lâng` grila “bot de rechin”, farurile alungite pe p`r]i sporesc impresia de agresivitate. L`mpile cu xenon au \n partea de sus \n versiunea standard o fâ[ie metalic` care le accentueaz` forma. Ea poate fi \nlocuit` cu o band` de becuri LED \n cazul op]iunii Adaptive Headlights.

STOPURI Sunt \n form` de L, fiind formate din dou` p`r]i, una pe capota portbagajului [i cealalt` prelungit` pe aripa spate. Cele dou` benzi paralele cu leduri de la stopuri confer` pe timp de noapte o imagine specific` BMW.

MONITORIZARE sistemelor auxiliare electrice. |n premier` pentru segment este oferit sistemul Auto Start Stop, disponibil standard pentru motorizarea 640i. Noul BMW Seria 6 Cabriolet are \n România dou` variante de motorizare: 640i cu 6 cilindri la 320 CP, la pre]ul de 72.050 euro f`r` TVA, [i 650i cu 8 cilindri la 407 CP, la pre]ul de 83.600 euro f`r` TVA. |n România, \n pre]ul de baz` este inclus [i pachetul BMW Basic Service Inclusive. Acesta acoper` opera]iile de baz` pentru revizii pentru primii

5 ani sau 100.000 km [i este transmisibil \n cazul \n care automobilul \[i schimb` proprietarul. Pachetul poate fi extins cu BMW Service Inclusive sau BMW Service+Repair Inclusive [i/sau pentru 6 ani sau 120.000 km. Tot standard este oferit [i sistemul Dynamic Driving Control, care permite alegerea \ntre mai multe moduri de comportament al automobilului, de la Confort la Sport +. Noul model va fi fabricat la Dingolfing, \n Germania, al`turi de BMW Seria 5 [i BMW Seria 7.

Sub capot` se pot afla dou` propulsoare. Motorul 640i de [ase cilindri [i 3 litri dezvolt` 320 CP [i un cuplu maxim de 450 Nm, accelerând de la 0 la 100 km/h \n 5,7 secunde. Consumul mediu este de 7,9 litri la 100 km. Motorul 650i de 4,4 litri arunc` \n lupt` 407 CP [i un cuplu de 600 Nm, ajungând de la 0 la 100 km/h \n 5 secunde. Consumul mediu este de 10,7 litri la 100 km.

Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Text'nDrive

{ti]i c` nu e bine s` citi]i sau s` trimite]i mesaje ori e-mailuri când conduce]i, dar de multe ori timpul e prea pre]ios. Cu aplica]ia Text'nDrive nu mai este nevoie nici m`car s` atinge]i iPhone-ul. |n versiunea gratuit`, aplica]ia cite[te e-mailurile [i mesajele primite, iar dac` dori]i s` [i trimite]i mesaje doar prin comand` vocal`, versiunea Pro cost` 9,99 dolari.

Un mobil complet, dotat de la A la Z Uneori este prea dificil s` alegi, a[a c` e cel mai bine s` ai la dispozi]ie ambele op]iuni. A[a face [i HTC Desire Z, care, de[i are ecran tactil, nu a renun]at la tastatur`. DE GABRIEL BÂRLIG~ Era ecranelor tactile aduce cu ea multe lucruri bune, dar s` recunoa[tem c` uneori trimiterea unui SMS sau a unui e-mail este o experien]` dificil` [i frustrant` pe alocuri. Poate tocmai de aceea produc`torii r`spund prin introducerea unor modele “hibride”, dotate [i cu tastatur` fizic`. HTC Desire Z combin` ecranul tactil de 3,7 inch, perfect pentru navigarea pe internet [i jocuri, cu o tastatur` QWERTY ideal` pentru a scrie rapid mesaje text [i e-mail-uri. Este doar unul dintre avantajele lui Desire Z care \l fac ideal pentru un utilizator de business. Un alt plus important este modul \n care telefonul produc`torului taiwanez unific` mai multe conturi de e-mail \ntr-un singur inbox, care eticheteaz` automat fiecare e-mail cu o anumit` culoare, \n func]ie de cont. Aplica]ia are filtre care sorteaz` mesajele pe grupuri, importan]` [i con]inut. Pentru partea de orientare, aplica]ia Locations vine cu o abordare diferit`. Astfel, pute]i desc`rca 78

Biz

\n prealabil h`r]i pe telefon pentru a nu avea nevoie de conexiune la internet cât timp v` afla]i pe drum sau cu privire la tarifele costisitoare ale serviciilor de date \n roaming când v` afla]i \n str`in`tate. Este suficient s` desc`rca]i harta \nainte de a \ncepe c`l`toria. Iar cu HTC Desire Z, toate punctele de interes (restaurante, benzin`rii, hoteluri etc.) sunt afi[ate chiar pe ecranul de start. Accesarea informa]iilor [i [tirilor dorite este [i ea facilitat` de noua aplica]ie News oferit` de HTC Desire Z, care se sincronizeaz` cu Google Reader. |n plus, partajarea pozelor, clipurilor [i muzicii de pe telefon pe ecranul sistemului home theater de acas` se face rapid [i simplu prin DLNA. Telefonul nu neglijeaz` nici partea de socializare. Widget-ul People arat` poza fiec`rui prieten, status-ul de pe re]elele sociale [i dac` ai vreun apel pierdut sau vreun SMS de la acesta. HTC Desire Z permite de asemenea \mp`r]irea contactelor \n grupuri. Biz

Coresuite Mobile

Cei care folosesc softuri de management al afacerii lor de la SAP \[i doresc foarte mult s` aib` acces [i pe smartphone la rapoarte, contacte [i adrese din aceste aplica]ii. Coresuite Mobile ofer` grafice [i tabele sincronizate permanent cu ERP-ul companiei [i poate recep]iona alertele setate \n sistem. Logarea se face cu acela[i nume de utilizator [i parol` ca la computer.

BuzzDeck

Aplica]ia grupeaz` con]inutul de pe mai mult de 90.000 de site-uri [i \l \mparte pe categorii (Sport, Business, Muzic`, Mod`, Film etc.), combinând totul cu con]inut de pe re]elele sociale [i servicii web ca Google Reader. Utilizatorii pot selecta canalele favorite [i \[i construiesc o interfa]` personalizat` care le furnizeaz` doar [tirile care \i intereseaz`.

Skype

Pentru companiile care doresc s`-[i reduc` semnificativ costurile de comunica]ii, mai ales pentru apeluri interna]ionale, Skype a devenit o solu]ie excelent`. Versiunea pentru BlackBerry ofer` majoritatea func]ionalit`]ilor versiunii disponibile pe computer: apeluri Skype-toSkype, chat prin intermediul re]elei wireless, acces la lista de contacte etc.

BIZ STAR

Aur pentru gimnastica româneasc` România a fost una dintre revela]iile Campionatului European de gimnastic` de la Berlin, de unde s-a \ntors cu 3 medalii de aur, 2 de argint [i una de bronz. Doar Rusia a reu[it s` ne bat`, cu 2 medalii de bronz \n plus.

portul românesc adev`rat (nu fotbalul) reu[e[te s` ]in` capul de afi[ la marile competi]ii interna]ionale de profil. Este vorba despre \nc` o reu[it` a gimnasticii române[ti, fetele [i bìe]ii no[tri reu[ind performan]e greu de egalat. Sandra Izba[a a câ[tigat medalia de aur [i Diana Chelaru pe cea de argint \n finala de la sol la Campionatele Europene de la Berlin. Sandra Izba[a a intrat a cincea \n final`, fiind notat` cu 14.500, \n timp ce Diana Chelaru a fost penultima, exerci]iul sù fiind apreciat cu nota 14.475. Podiumul a fost completat de gimnasta rus` Yulia Belokobylskaya, care a ob]inut medalia de bronz. Sandra Izba[a mai ob]inuse o medalie de aur la s`rituri, \n timp ce Amelia Racea a câ[tigat bronz la individual compus. Nici bìe]ii nu au fost mai prejos. Flavius Koczi a câ[tigat medalia de aur la sol, pe cea de argint la individual compus [i locul patru \n final` la s`rituri. Obiectivul României la Berlin a fost câ[tigarea a una-dou` medalii, iar cele [ase ob]inute dovedesc \nc` o dat` valoarea excep]ional` a sportului românesc. Stelele de la Berlin au state vechi \n ceea ce prive[te performan]ele deosebite. Sandra

Izba[a este liderul echipei feminine de gimnastic` a României. Este dubl` campioan` european` la sol (Volos, 2006, [i Clermont-Ferrand, 2008), multipl` medaliat` mondial`, dar [i campioan` olimpic` (medalie de aur la sol la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008). Este n`scut` \n 18 iunie 1990 la Bucure[ti, fiind afiliat` clubului CSA-CSS Steaua Bucure[ti. A ob]inut recunoa[terea la Campionatele Europene din 2006, când a câ[tiat medalia de aur la sol [i bronzul la bârn`. Flavius Koczi a devenit o pies` de rezisten]` a lotului masculin de gimnastic` al României dup` titlul continental ob]inut la cal cu mânere \n 2006. A ie[it din nou la ramp` \n 2009, devenind vicecampion european [i mondial la s`rituri. Flavius s-a n`scut la 26 august 1987, la Re[i]a, [i este afiliat Clubului Sportiv Dinamo. {i el [i-a ob]inut recunoa[terea tot la Europenele de la Volos din 2006, când a ob]inut aurul la cal cu mânere [i argint cu echipa. Pentru tenacitate, sportivitate [i perseveren]`, Sandra Izba[a [i Flavius Koczi primesc, al`turi de \ntregul lot de gimnastic` al României, Steaua Biz.