Biz 212- Masina viitorului by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 212 • 2 - 16 mai 2011• 6,5 lei

MA{INA VIITORULUI Industria auto a declan[at revolu]ia electric`. {i \n România produc`torii se \ntrec \n lans`ri de modele verzi.

Nr. 212

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Provocarea schimb`rii

Nimic nu e sigur. Poate doar schimbarea. Nu vreau s` fac filosofie. Aceasta este \ns` concluzia la care am ajuns \n ultimele luni. Romånii \[i doresc siguran]`. Vor certitudini. {i, din p`cate, nimic nu mai este cert ast`zi. Internetul a schimbat complet situa]ia. Apoi criza.

Iar schimbarea a fost nelipsit` la apel. Ne-a determinat ca, vrând-nevrând, s` ne adapt`m la noile condi]ii ale pie]ei. A[a am ajuns la concluzia c` schimbarea este o certitudine. Schimbarea ne trage dup` ea [i ne determin` s` ne schimb`m [i noi. Mul]i se opun. Al]ii aleg s` se plâng`. Câ]iva \ns` se las` provoca]i de ea sau chiar ajung s` schimbe ei lucrurile \n jurul lor. Tot respectul pentru ace[ti oameni. Pentru cei care anticipeaz` schimbarea [i intuiesc ce ne aduce viitorul. Jos p`l`ria [i \n fa]a celor care determin` schimbarea prin faptele [i ac]iunile lor. F`r` a extrapola, antreprenorul român este un bun exemplu pentru cei care \mbr`]i[eaz` schimbarea. Antreprenorul care \n fa]a situa]iei economice deloc prielnice a avut [i are curaj s` \ncerce marea cu degetul. {i s` mi[te lucrurile. S` porneasc` modele de afaceri de succes de[i peste 80% dintre start-up-uri e[ueaz`. {i cred c` tocmai aceasta este toat` frumuse]ea schimb`rii! Scoate din unii dintre noi exact ce avem mai bun de oferit. Iar experien]a ajunge s` fie arta cu care ne adapt`m la ce avem \n jur! Arta cu care [tim s` reac]ion`m la schimbare.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

sumar

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 212 • 2 - 16 mai 2011• 6,5 lei

MA{INA VIITORULUI Industria auto a declan[at revolu]ia electric`. {i \n România produc`torii se \ntrec \n lans`ri de modele verzi.

Nr. 212

Farmecul discret al insolven]ei

Verde. Noua direc]ie strategic`

05 12

Cine are cre[tere economic` cât China?

Ma[inile electrice au priz` la public?

Biz. Lectur` obligatorie

Vântul face bani verzi

Cum s` cre[tem PIB-ul

Octavian Popescu a pornit revolu]ia \n recrutare

Apple [tie ce-ai f`cut ast`-var`

Marius Ghenea: Suntem cu to]ii antreprenori

Pasiunea, dincolo de afaceri

59 64

G창ndirea managerilor rom창ni

S` citim o carte \n 60 de minute

Ma[ini din Occident pentru cei din Orient

Leadership f`r` frontiere

agend` Farmecul discret al insolven]ei Dosarele de insolven]` au crescut cu 18% \n 2010, dar companiile care au [tiut s` profite de [ansa reorganiz`rii reu[esc chiar s` investeasc` pentru cre[terea afacerii. DE GABRIEL BÂRLIG~ La un an [i jum`tate de la cererea de intrare \n insolven]`, retailerul Flanco nu doar c` s-a stabilizat, ba chiar se extinde. |n martie, compania a investit 5 milioane de lei pentru deschiderea a patru magazine \n Bucure[ti, Suceava, Drobeta Turnu-Severin [i Buz`u. Cele patru magazine aduc un plus de 2.300 mp la suprafa]a de vânzare a Flanco, a c`rui re]ea de magazine num`r` \n prezent 75 de loca]ii. Strategia de business a retailerului este una agresiv`, Flanco propunându-[i s`-[i m`reasc` cota de pia]` \n 2011 la peste 10% [i s`-[i extind` re]eaua de magazine \n spa]ii cu trafic ridicat. Pentru a doua parte a anului 2011, Flanco are \n plan extinderea cu \nc` 5-8 unit`]i. “Revenirea pe un trend ascendent a consumului \n perioada s`rb`torilor pascale, precum [i investi]iile \n magazinele noi vor contribui semnificativ la cre[terea vânz`rilor Flanco. Cele patru magazine inaugurate \n ultima lun` vor aduce vânz`ri totale de 30 milioane lei \n primul an de func]ionare”, declar` Adrian Olteanu, CEO Flanco. Compania a devenit un exemplu pozitiv pentru Biz

AGEND~

{TIRI

organiza]iile care solicit` insolven]a, reu[ind cu un plan bine pus la punct s`-[i redreseze businessul [i s` evite falimentul dat ca sigur de unii \n 2009. Este o paradigm` nou` pentru companiile române[ti, pentru majoritatea insolven]a fiind sinonim` cu falimentul, nu cu restructurarea. Cazul Flanco este cu atât mai interesant cu cât, conform conform unui studiu realizat de Coface România, comer]ul este sectorul cu cel mai mare num`r de cazuri de insolven]`. Coface arat` c` num`rul falimentelor \nregistrate \n 2010 a crescut cu circa 18% fa]` de 2009. La sfâr[itul anului 2010, un num`r total de 21.692 companii se aflau \n diverse stadii ale procedurii de insolven]`. Dintre acestea, 10.377 de firme se aflau \n procedur` general` de insolven]`, 5.104 \n procedur` simplificat` de insolven]`, 5.482 \n faliment, 702 \n insolven]` [i 27 \n reorganizare judiciar`. “Vedem economia actual` \ntr-o etap` de stabilizare mai degrab` decât o relansare cert`, considerând evolu]ia u[or pozitiv` din ultimul trimestru al anului trecut de 0,1% care \mbrac` o semnifica]ie mai mult statistic` [i care trebuie confirmat` de evolu]iile viitoare pentru a putea sus]ine un trend relevant", a declarat Cristian Ionescu, Country Cluster Manager al Coface România, Bulgaria [i Slovacia. Biz

Pedalând spre câ[tiguri

De[i mi[carea \n aer liber nu este una dintre principalele preocup`ri ale cona]ionalilor no[tri, iar ma[inile ocup` un loc important \n via]a lor, românii cump`r` biciclete. Ciclissimo, singurul magazin din ]ar` specializat \n biciclete pliabile, deschide sezonul 2011 sub conceptul de magazin exclusiv Brompton. Ciclissimo a fost lansat la jum`tatea lui 2010 [i a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 150.000 de euro. De[i pistele alocate bicicli[tilor din marile ora[e din ]ar` nu rivalizeaz` cu cele ale Uniunii Europene, interesul românilor pentru bicicletele engleze[ti, dovedit anul trecut prin cre[terea vânz`rilor Ciclissimo, a f`cut conducerea companiei s` aleag` specializarea. (Ovidiu Neagoe)

Spune ce nume ai, ca s` [tii dac` po]i fi CEO Cât valoreaz` numele de botez? Potrivit unui studiu recent al LinkedIn, publicat pe Mashable.com, numele este reprezentativ pentru succesul [i ascensiunea profesional`. Numele cel mai des \ntâlnite \n cazul celor care de]in func]ia de CEO \n Statele Unite sunt, \n ordine, pentru b`rba]i Peter, Bob, Jack, Bruce [i Fred, iar pentru femei Deborah, Sally, Debra, Cynthia [i Carolyn. Autorii studiului LinkedIn au descoperit de asemenea c` numele b`rba]ilor care au func]ia de CEO au tendin]a s` fie prescurtate, ceea ce arat` c` ace[tia sunt mai deschi[i [i prieteno[i, \n timp ce 6

Biz

femeile obi[nuiesc s`-[i foloseasc` numele \ntreg, \n ideea de a da o not` accentuat` de profesionalism. Pe domenii de activitate, cele mai populare nume sunt: Billy, Darrell, Pete, Troy, Rodney (avocatur`), Emma, Katie, Claire, Jennifer, Natalie (resurse umane), Ryan, Matt, Jessica, Matthew, Jason (sport), Chip, Todd, Trey (vânz`ri), Rajesh, Jeremy, Andrew (inginerie) [i Thierry, Philippe, Laurent (restaurante). (Loredana S`ndulescu)

AGEND~

{TIRI

DE 3 ORI MAI MULT 3D |N 2011 Aproximativ 1.400 de televizoare 3D s-au vândut \n România anul trecut, potrivit panelului GfK Retail and Technology. Dintre acestea, numai 200 de unit`]i sunt plasme, restul sunt LCD-uri. Cum interesul pentru 3D se men]ine ridicat, este de a[teptat ca volumul vânz`rilor de anul acesta s` fie de trei ori mai mare pe pia]a româneasc`, unde aceast` tehnologie a fost promovat` numai prin televizoarele cu ecran plat, de[i la nivel global este prezent` prin mai multe categorii de produse (camere video, camere foto [i televizoare). Pia]a total` de televizoare cu ecran plat (LCD [i plasm`) \n 2010 este estimat` \n panelul GfK Retail and Technology la 480.000 de unit`]i. Astfel, de la lansarea sa [i pân` la momentul actual, vânz`rile de televizoare 3D au crescut gradual, atingând o valoare total` de 3,7

milioane de euro. Pre]ul mediu al acestor aparate r`mâne \n continuare foarte ridicat (1.690 euro \n ianuarie februarie 2011), dar este \n sc`dere de la aproximativ 2.000 euro anul trecut. Efervescen]a vânz`rilor la nivel european \n acest domeniu este destul de mare. Numai \n Germania, anul trecut divizia local` GfK Retail and Technology a \nregistrat vânz`ri de 200.000 televizoare 3D [i se a[teapt` ca volumul pentru anul 2011 s` dep`[easc` un milion de astfel de produse. Principalii produc`tori care ofer` aceast` tehnologie sunt Samsung, LG, Sony [i Panasonic. Biz 8

Biz

Vremea aplica]iilor Companiile române[ti au ie[it la lupt` cu noi aplica]ii pentru mobil sau social media pentru a câ[tiga clien]i interna]ionali prin intermediul noilor tehnologii. DE LOREDANA S~NDULESCU Citi Mobile Citi Bank a lansat Citi Mobile, prima aplica]ie din România adaptat` pentru smartphone-uri ce permite clien]ilor s` \[i acceseze contul Citibank Online. Aplica]ia poate fi desc`rcat` pentru smartphone-uri Apple, BlackBerry, Android [i Nokia [i este utilizabil` \n toate re]elele de telefonie, nefiind necesar` o cartel` SIM dedicat`. Pentru utilizatorii de iPhone, aplica]ia va fi disponibil` \n Apple iTunes Store, iar pentru utilizatorii de BlackBerry, Nokia [i Android, aplica]ia poate fi instalat` prin expedierea unui SMS. Autentificarea se realizeaz` utilizând ID-ul [i parola deja \nregistrate pentru contul de Citibank Online. Coduri promo]ionale pe Facebook Syscom Digital a lansat prima aplica]ie Facebook din România ce permite \nscrierea de coduri \n campanii promo]ionale. Aplica]ia \ntrege[te mixul de canale de \nscriere \n campanie al promo]iei “Milli are grij` s` câ[tigi 10.000 de euro” ce se desf`[oar` la nivel na]ional \n perioada 15 februarie – 22 mai. Agen]ia

a implementat mecanismul campaniei, oferind consumatorilor posibilitatea de a folosi pentru \nscrieri, \n afar` de SMS, site [i prin infoline, [i prin introducerea codului unic descoperit pe ambalajele promo]ionale [i prin intermediul Facebook. HotelPeeps Special Deals la The Next Web Zitec a lansat HotelPeeps Special Deals \n cadrul celei de-a [asea edi]ii a conferin]ei The Next Web, din Amsterdam. HotelPeeps prezint` recomand`ri de hoteluri din partea prietenilor de pe Facebook care au fost deja \n acel ora[ sau sta]iune. Se pot consulta rapid [i ofertele speciale ale hotelurilor din circa 30 de destina]ii, num`rul acestora fiind \n continu` cre[tere. Dac` un client dore[te s` se cazeze la un pre] cât mai avantajos \ntr-un anumit ora[ \n urm`toarele 4 luni, el poate g`si perioada optim` cu ajutorul Price Trends, func]ionalitate lansat` tot de Zitec, \n toamna lui 2010. Prin intermediul aplica]iei Special Deals, utilizatorii pot vizualiza un top al celor mai bune oferte la un anumit hotel dintr-o destina]ie. Biz

AGEND~

{TIRI

Ie[irea din vrie Dup` ani buni \n care a experimentat cre[teri exponen]iale adesea nesus]inute [i trei ani de criz` profund`, revenirea economic` a României va fi greoaie. DE OVIDIU NEAGOE |n Europa emergent` revenirea rapid` a economiei va continua \n Turcia, unde dezghe]ul creditelor [i cre[terea cererii din mediul privat contribuie la cre[terea activit`]ii economice, \n timp

ce \n România se mai las` a[teptat`, potrivit unui raport realizat de Fondul Monetar Interna]ional (FMI). Pe baza absorb]iei de fonduri europene [i a dezghe]`rii \mprumuturilor bancare,

\n Polonia se estimeaz` c` rata de cre[tere a economiei r`mâne constant` la peste 3 procente. PIB-ul României va cre[te cu 1,5% \n anul 2011 [i cu 4,4% \n anul 2012, \n timp ce \n Turcia aceast` cre[tere din urm`torii doi ani va fi cu 4,6% [i respectiv 4,5%, iar \n Polonia cu 3,6% [i 3,8 procente. Dac` Produsul Intern Brut al statelor emergente va urca \n medie cu 3,75% \n 2011 [i cu 4 procente \n anul 2012, PIB-ul statelor dezvoltate din Europa se estimeaz` c` va cre[te cu 1,75% \n anul 2011 [i cu 2% peste doi ani. Estim`rile economice ale exper]ilor FMI difer` de la o regiune la alta, \n func]ie de politicile macroeconomice [i de veniturile din mediul privat [i cel public. De pild`, \n Germania, cre[terea se va modera \n acest an la 2,5%, comparativ cu rata de cre[tere de anul trecut de 3,5%, \n mare parte din cauza sist`rii sprijinului fiscal [i a sc`derii exporturilor. Un alt exemplu de cre[tere modest` este Fran]a, despre care raportul FMI sus]ine c` va \nregistra o cre[tere a PIB-ului cu 1,5%. |n anul 2011, cele mai mari puteri economice din regiune, Fran]a, Germania, Spania [i Marea Britanie, vor implementa diverse m`suri pentru reducerea deficiturilor. |n paralel, Grecia, Irlanda [i Portugalia, pentru dep`[irea presiunilor, vor avea nevoie \n continuare de consolidare, potrivit exper]ilor Fondului Monetar Interna]ional. Biz

Finlandezii deschid ferestrele concedierilor Alian]a cu Microsoft oblig` Nokia la regândirea afacerii. Compania finlandez` va concedia aproximativ 120 de angaja]i din centrul de Cercetare [i Dezvoltare de la Cluj, iar activitatea unit`]ii va fi “diminuat` complet” pân` spre finalul acestui an. Partea de cercetare [i dezvoltare va fi derulat` \n alte centre din lume. To]i angaja]ii afecta]i de planurile de reducere vor fi pl`ti]i de

Biz

companie pân` la sfâr[itul anului 2011. Strategia interna]ional` a Nokia include eliminarea a 7.000 de locuri de munc` din lume, aproximativ 12% din for]a de munc` a companiei. |n plus, procesul de dezvoltare a software-ului Symbian va fi transferat c`tre compania Accenture Plc. Reorganizarea Nokia este cea mai mare pe care corpora]ia o realizeaz` \n ultimele dou` decade. Accenture va prelua 3.000 de an-

gaja]i Nokia din China, Finlanda, India, Marea Britanie [i Statele Unite pân` la sfâr[itul acestui an. Surpriza reorganiz`rii a fost protocolul \ncheiat cu Accenture. Nokia gr`be[te procesul de eliminare a Symbian, ca urmare a \n]elegerii cu Microsoft. Produc`torul finlandez a \nregistrat \n primul trimestru o sc`dere cu 1,4% a profitului net fa]` de perioada similar` a lui 2010, la 344 milioane euro. Vânz`rile nete au crescut cu 9% \n primul trimestru, comparativ cu perioada similar` a anului trecut, la 10,4 miliarde de euro. (Alexandru Ardelean)

AGEND~

INTERNA}IONAL

Cine are cre[tere economic` cât China? Primul trimestru a \nsemnat pentru economia chinez` o cre[tere cu 9,7% fa]` de aceea[i perioad` din 2009, dep`[ind a[tept`rile speciali[tilor. DE OVIDIU NEAGOE Anali[tii prevedeau cre[teri de 9,4%. |n ciuda cifrelor pozitive, infla]ia a atins un prag maxim \n luna martie, la 5,4%. Investi]iile str`ine au urmat tot un drum ascendent [i au \nregistrat o cre[tere cu 25%, \n timp ce economia din China a \nregistrat un deficit comercial, care s-a corectat \n martie. Potrivit unui raport al PricewaterhouseCoopers, China ar putea dep`[i SUA drept cea mai important` destina]ie comercial` global` pân` \n anul 2030. Comer]ul interna]ional [i-a revenit la nivelul din anul 2008, iar \n urm`torii ani ierarhiile \n comer]ul global se vor modifica \n mod radical, pe m`sur` ce economiile emergente vor domina principalele rute ma12

Biz

ritime [i aeriene la orizontul anului 2030. Companiile care \[i vor adapta strategia din perspectiva acestor modific`ri ale dinamicii schimburilor comerciale interna]ionale din urm`torii 20 de ani vor avea avantaje competitive semnificative pe aceast` pia]` puternic interconectat`. “România are poten]ial de a deveni, prin intermediul portului Constan]a, principala poart` de intrare a bunurilor provenind din Estul Asiei [i Orientul Mijlociu c`tre Europa Central` [i de Est [i astfel de a ajunge una dintre rutele comerciale majore din viitor”, spune Peter de Ruiter, liderul departamentului de consultan]` fiscal` [i juridic` al PwC România. (Ovidiu Neagoe)

PHILIPS OPRE{TE TELEVIZOARELE Prima ]int` a noului CEO de la Philips, Frans van Houten, \n cursa pentru cre[terea profitului este produc]ia de televizoare. Astfel, produc]ia de televizoare a Philips va face parte dintr-o companie mixt`, din care Philips va de]ine 30% din ac]ionariat, cu produc`torul de monitoare TPV din Hong Kong.

GOOGLE VS. RIM

SALARII DE CEO ?

Research In Motion ar putea licita contra Google, care a lansat o ofert` de 900 de milioane de dolari pentru achizi]ia patentelor \n tehnologia wireless ale Nortel Networks Corp. potrivit Bloomberg. Nortel, care are peste 6.000 de patente \n tehnologie wireless, voce, semiconductori, internet [i voce, a intrat \n insolven]` \n ianuarie 2009.

Blogul CNN Money a realizat un top al celor mai bine pl`ti]i 20 de pre[edin]i ai consiliilor de administra]ie. Primul loc \i apar]ine lui Larry Ellison, CEO la Oracle, care are un salariu anual de 84,5 milioane de dolari. Locul secund \i apar]ine lui Ray Elliott, CEO la Boston Scientific, remunerat cu 33,4 milioane de dolari.

AGEND~

INVESTI}II CA LA TATA ACAS~

REPLICI LA TURISMUL NIPON

Gigantul Tata Group pl`nuie[te s` investeasc` \n India 26 mld. $ \n urm`torii cinci ani, dup` ce a fost acuzat c` se \ndep`rteaz` de pia]a local`. Grupul va investi masiv \n India, \n prelucrarea de o]el [i \n industria auto, pentru dublarea veniturilor grupului \n urm`torii cinci ani, la aproximativ 150 de miliarde de dolari.

Dup` cutremurul din Japonia, o mare parte a sectoarelor economiei [i-au revenit deja. Nu \ns` [i turismul. Organiza]ia Na]ional` de Turism a Japoniei arat` c` num`rul turi[tilor care au vizitat arhipelagul a sc`zut la jum`tate comparativ cu anul trecut. Japan Airlines sus]ine c` volumul de pasageri a sc`zut cu 25%.

INTERNA}IONAL

CEI 40 SUB 40 Revista “Times Leader” public` un dosar special despre leadership. 40 de lideri cu vârste de pân` \n 40 de ani dezv`luie secretele din leadership [i re]eta succesului profesional. Selec]iona]i din domenii diferite, cei 40 sunt cei mai buni din industria lor.

LUXUL SE MUT~ ONLINE

INVESTI}II R~S~RITENE

RUSIA PIERDE TEREN

OAO Sberbank [i Credit Suisse Group vor pune bazele unui fond de investi]ii privat \n valoare de un miliard de dolari, prin care vor investi \n Rusia, potrivit Bloomberg BusinessWeek. Banca de stat, cea mai mare institu]ie bancar` din Rusia, [i Credit Suisse vor contribui fiecare cu aproximativ 100 de milioane de dolari la fondul ce va fi lansat la \nceputul anului viitor.

R`zboiul din Libia are efecte devastatoare asupra economiei Rusiei, puncteaz` edi]ia online a “Pravda”. Printre cele mai active companii ruse[ti din Libia se num`r` Tatneft [i Gazprom. Pierderea contractului Rosoboronexport cu Libia se va ridica la 4 miliarde de dolari, iar o victorie occidental` va bloca pia]a armelor [i muni]iilor pentru ru[i.

“Gulf Marketing Review” are o edi]ie dedicat` noii alian]e dintre industria luxului [i online. Dup` ce marii juc`tori nu au acordat aten]ie webului, brandurile de lux se adapteaz`. Chanel, Hugo Boss sau Louis Vuitton au lansat aplica]ii pentru iPhone [i campanii \n social media. Biz

www.revistabiz.ro

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`. BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

Era nebuniei idealiste din ecologie \ncepe s` apun`. Salvarea planetei a devenit politic` de stat, s-a transformat \ntr-o direc]ie realist` de dezvoltare durabil`, cu aplicare \n toate domeniile. Sustenabilitatea pe termen lung nu mai este o nevoie, ci o urgen]`. Depinde de noi to]i s` traducem macropoliticile de dezvoltare durabil` \n microac]iuni concrete. DE ALEXANDRU ARDELEAN

GREEN

Am scris despre ecologie [i dezvoltare sustenabil` \n ultimii trei ani ca despre unul dintre domeniile cu cel mai mare poten]ial de cre[tere [i \n România, ca surs` de dezvoltare [i consolidare economic`. Ecologia, domeniul “green”, a trecut prin schimb`ri dramatice la noi,

câ]iva ani la aceste strategii. Domeniul a trecut la nivelul urm`tor cel al sustenabilit`]ii, al dezvolt`rii durabile a societ`]ii, prin folosirea tuturor resurselor \n mod eficient pe termen lung, care s` nu duc` la afectarea lor, ci la un consum ra]ional. Sustenabilitatea are trei componente principale [i o direc]ie clar`. Componentele sunt oamenii, planeta [i, nu \n ultimul rând, profitul, iar direc]ia este impactul profund [i pozitiv asupra modului \n care tr`im, locuim, exist`m \n diferitele comunit`]i. Nu se mai poate vorbi de mediu sau de componente ecologice punctuale, ci de strategii de sustenabilitate pe termen lung. Evolu]ia aceasta a devenit [i mai pregnant` \n ultimul timp, prin integrarea politicilor de dezvoltare durabil` \n documente politice, cum ar fi tratatele de la Kyoto [i cel de la Copenhaga sau chiar Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene. Toate aceste \n]elegeri au fost asumate politic de statele semnatare pentru c`

\n elaborarea de politici publice, puneri \n acord cu legisla]ia interna]ional` sau identificarea resurselor financiare. Din p`cate, ultimul an nu a adus o schimbare major` \n aplicarea politicilor de sustenabilitate \n strategiile companiilor, \n special. Recesiunea a fost cea mai mare barier`, pentru c` atunci când a venit vorba de alte t`ieri de costuri sau de eficientiz`ri masive, mai ales \n 2010, ecologia, eforturile de CSR, marketingul [i PR-ul au fost domeniile cele mai vitregite. Primul la care s-a f`cut rabat \n majoritatea cazurilor a fost chiar domeniul verde, cel al sustenabilit`]ii, pentru c` multe dintre companii au considerat c` nu exist` un profit al investi]iilor (ROI) rapid, care s` le furnizeze rezultate vizibile. F`r` s` generaliz`m, \n mare m`sur` proiectele de anul trecut [i aplecarea c`tre verde a companiilor a fost l`sat` la o parte, principala preocupare fiind supravie]uirea sau

DIREC}II SUSTENABILE LOCALE VICTORIA 20.20

ARBORE EUROPEAN

Un fost ora[ muncitoresc, confruntat cu grave probleme sociale [i economice, Victoria, ar putea s` ajung` un model de dezvoltare urban` \n România pe baze sustenabile. |n acest sens, Siemens România a lansat competi]ia na]ional` Victoria 20.20 pentru crearea unui plan de dezvoltare a ora[ului Victoria pe baza tehnologiilor sustenabile.

2011 este Anul Interna]ional al P`durilor, ca un semnal de alarm` tras asupra defri[`rilor masive din ultimii ani, fiind nevoie de strategii care s` genereze re\mp`duriri. De[i la capitolul p`duri, România st` prost, ca urmare a defri[`rilor ilegale, un tei din Leliceni, Hargita a fost desemnat \n cadrul unui concurs european “Arborele european al anului”.

de la moft la mod de via]`. Spuneam anul trecut, de exemplu, c` verdele a devenit o direc]ie distinct` [i separat` de CSR, iar companiile, ONG-urile [i autorit`]ile au elaborat strategii specifice legate de dezvoltarea sustenabil` \n domeniul eco. |n acela[i timp, ultimii ani au adus [i o sedimentare [i o clarificare foarte precis` a ceea ce \nseamn` domeniul la noi, dup` ce \n lume statele dezvoltate trecuser` de

Biz

dezvoltarea durabil` implic` costuri care duc la o economie verde, costuri care trebuie suportate de popula]iile ]`rilor. Astfel, dezvoltarea durabil` a devenit politic` de stat \n multe ]`ri, elaborându-se strategii [i termen clare pentru atingerea obiectivelor impuse prin tratate. România este [i ea semnatar` a acelor \n]elegeri, astfel \ncât am asistat din acest punct de vedere la pa[i \nainte

men]inerea pe linia de plutire pentru a trece cu bine recesiunea. Proiectele de sustenabilitate au fost puse pe stand-by sau au fost continuate cele bugetate de aniii trecu]i [i incluse \n planurile multianuale de investi]ii. Exist` [i companii pentru care responsabilitatea nu a intrat \n contul de cheltuieli, ci \n cel de venituri [i de profit, fiind direc]ie strategic` \n esen]a organiza]iei.

GREEN

EVOLU}II INTERNA}IONALE Privit` \n ansamblu, sustenabilitatea pare a fi coda[` anul trecut [i la \nceputul acestui an. E drept c` efectele economice [i evenimentele neprev`zute [i total nefericite au fost cele care au ]inut capul de afi[ la toate nivelurile [i \n toate politicile dezvoltate la nivel macro sau micro, având \n vedere efectele. Cu toate acestea, ac]iunile de dezvoltare sustenabil` nu au lipsit, chiar dac` nu au avut un impact major sau un PR fabulos.

de consumul exagerat de resurse naturale, s` gândim o economie care respect` capacitatea de suport a ecosistemelor naturale”. Ministrul a subliniat c` politicienii trebuie s` \[i schimbe mentalitatea, s` se \ndrepte spre gândirea \n termenii unei economii verzi. |n acest sens, aparatul guvernamental trebuie s` creeze condi]iile pentru pia]a de produse verzi [i cu impact redus asupra mediului. Pentru sectorul privat, acest lucru

dezvoltarea luând \n considerare ultimele tendin]e \n politica de mediu [i dezvoltare durabil` din plan european [i interna]ional, iar România \[i poate adapta politicile \n vederea unei conect`ri viitoare la construc]ia institu]ional` care se preconizeaz`. “Dac` Programul Na]iunilor Unite pentru Mediu (UNEP) se va transforma \n Organiza]ia Mondial` a Mediului, va reie[i din concluziile dezbaterilor pentru Conferin]a «Rio+20», dar oricum

LEGI NOI PENTRU RECICLARE

EUROBANI PENTRU VERDE ROMÂNESC

România va avea o nou` lege privind regimul de[eurilor, care transpune Directiva 98/2008 a Parlamentului European [i a Consiliului privind de[eurile. Obiectivul major al directivei (prin urmare [i a legii române[ti) este realizarea unei societ`]i a recicl`rii, prin evitarea gener`rii de de[uri [i utilizarea de[eurilor ca resurs`.

|n 2011, vor fi finan]ate 450 de proiecte privind reabilitarea re]elelor de ap`, canalizare [i epurare, de la Fondul de Mediu [i Programul Na]ional de Dezvoltare a Infrastructurii, dintr-un total de 905 depuse la Ministerul Mediului [i P`durilor. Sumele alocate vor dep`[i 1,7 miliarde de lei. Proiectele contribuie la dezvoltarea sustenabil` a ora[elor române[ti.

{i de aceast` dat` trebuie s` remarc politicile publice sau direc]iile de ac]iune care au avut loc la nivel guvernamental, mai mult decât cele de la nivel privat. |n 2008, scriam c` România func]ioneaz` cu dou` viteze \n domeniul green, una a companiilor [i cea a autorit`]ilor, care la momentul acela abia \ncepeau s` con[tientizeze sustenabilitatea. {i acest lucru ap`rea ca urmare a integr`rii \n UE. Marea supriz` este c`, \ntre timp, autorit`]ile [i mai ales Ministerul Mediului [i P`durilor, au devenit un factor important \n ceea ce prive[te elaborarea dar mai ales implementarea politicilor de dezvoltare durabil`. Ministrul László Borbély declara recent c` “este esen]ial s` regândim modul \n care proiect`m o cre[tere economic` decuplat` de degradarea mediului, de efectele negative asupra s`n`t`]ii umane,

implic` \n]elegerea oportunit`]ilor reprezentate de tranzi]ia c`tre o economie verde, \ntr-o serie de sectoare cheie, [i asigurarea unor niveluri mai ridicate de finan]are pentru investi]ii \n astfel de produse. De asemenea, to]i factorii interesa]i trebuie s` con[tientizeze c` economia verde are ca scop general trecerea c`tre o economie care este compatibil` cu dezvoltarea durabil`, iar aceast` nou` form` de dezvoltare economic` trebuie privit` ca o form` de adaptare a sistemului economic pe termen lung la diferitele crize cu care se poate confrunta. România are o [ans` de a se dezvolta ca un actor global \n economia verde, pentru c` \n prezent de]inem pre[edin]ia celei de a 19-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabil`, CSD19. Ministrul Borbély, care se va afla la New York \n perioada 2-13 mai pentru a prezida lucr`rile CSD19, arat` c` putem gândi

comunitatea interna]ional` din domeniu preg`te[te schimb`ri semnificative \n Guvernan]a Interna]ional` de Mediu”.

EFECTE LOCALE Concret, la nivelul României, au fost continuate dou` proiecte care au atât rol de educare, cât [i de reducere a polu`rii. Este vorba de programul Rabla [i de Casa Verde. |n ceea ce prive[te programul Rabla, previziunile privind num`rul ma[inilor casate s-au dovedit bune: fondurile alocate pentru acest program au ajuns la 722 milioane lei pentru scoaterea din uz a 190.000 de autovehicule, fiind casate efectiv 189.193 de ma[ini. |n acest an, programul continu` sub aceea[i form`, 3 vouchere a câte 3.800 de lei fiecare, \ns` suma total` pentru casare este mai mic`, fiind doar de 228 milioane. Casa Verde are acela[i rol de educare a românilor cu privire la avantajele unei case eficiente energetic,

Biz

GREEN

dar [i o component` economic`, prin \ncurajarea constructorilor [i a materialelor de construc]ii. Programul a fost extins [i la companii, dar [i la institu]ii publice [i culte. Pân` la sfâr[itul anului 2010 erau depuse la Administra]ia Fondului pentru Mediu 17.500 de dosare, a c`ror valoare era de peste 93 milioane lei.

obliga]ia autorit`]ilor administra]iei publice locale ca, de la 1 iulie 2010, din cantit`]ile totale de de[euri municipale [i asimilabile colectate, cel mult 85% s` fie supuse opera]iilor de eliminare final`, iar cel pu]in 15% din de[eurile colectate s` fie \ncredin]ate spre reciclare. A fost armonizat` legisla]ia na]ional` cu privire la de[eurile din echipamentele electrice [i electronice cu cea european`.

cele care trebuie s` creeze impactul pozitiv asupra oamenilor. Dac` la nivel macro, avem create strategii, politici, idei, norme [i legisla]ie, la nivel micro problemele sunt multe, acelea[i [i f`r` rezultat – proasta implicare a autorit`]ilor locale \n ceea ce prive[te dezvoltarea durabil`. Este nevoie \n acela[i timp [i de o con[tientizare mult mai mare a publicului larg a

TENDIN}E SUSTENABILE GLOBALE {COAL~ PENTRU SUSTENABILITATE

BATERIILE RE|NC~RCABILE PE PLUS

WWF [i Universitatea Exeter Business School lanseaz` un MBA unic \n lume, “O Singur` Planetă”, din septembrie 2011, care r`spunde la nevoia actual` a unei abord`ri sustenabile a managementului strategic. Absolven]ii programului vor avea competen]e complete \n domeniul afacerilor, dar vor fi capabili s` dezvolte strategii de afaceri durabile.

Produc`torul num`rul unu de baterii re\nc`rcabile, Samsung SDI Co Ltd., prognozeaz` o triplare a pie]ei bateriilor litiu-ion pân` \n 2015. Estimarea se bazeaz` pe o cre[tere puternic` din partea produc`torilor de ma[ini electrice, smartphone-uri, tablete [i alte produse electronice. Samsung SDI estimeaz` c` pân` \n 2015, vehiculele electrice vor ajunge la 7% din pia]a global` de ma[ini, pentru ca \n 2020 s` fie de 17%.

Din acestea, aproximativ 1.700 de dosare au fost pl`tite. Sumele pentru Casa Verde \n acest urmeaz` a fi anun]ate. |n ceea ce prive[te bugetul ministerului, sumele pentru investi]ii anul trecut au fost cam la fel ca \n 2009, iar de la fondul pentru mediu au fost alocate pentru proiecte suma de 1,2 miliarde de euro. Pentru a accelera absorb]ia fondurilor prin Programul Opera]ional Sectorial Mediu (POS Mediu), au fost luate mai multe m`suri. Au fost elaborate instruc]iuni [i recomand`ri pentru beneficiarii proiectelor de mediu, s-au f`cut modific`ri ale contractelor de finan]are prin care valoarea prefinan]`rii nu va mai fi de 30%, ci de 15% din valoarea eligibil`, \n prima tran[`, urmând ca urm`toarea tran[` de 15% s` fie alocat` doar dac` beneficiarul demonstreaz` c` a cheltuit 80% din prima tran[`. La capitolul managementul de[eurilor a fost \mbun`t`]it` legisla]ia, prin

Biz

La capitolul bile negre, una dintre marile probleme r`mâne absorb]ia fondurilor europene. Ministrul Mediului spune c`, de[i suntem primii \n Europa la contractarea sumelor pentru infrastructur` prin POS Mediu – 3,5 miliarde de euro, absorb]ia efectiv` este de aproximativ 65 milioane de euro, un procentaj extrem de sc[zut. O alt` problem` este cea a defri[`rilor [i a furturilor de lemn din p`duri, pentru care trebuie luate m`suri mult mai energice ca s` duc` la o rat` a furturilor mult diminuat`. Rândurile de mai sus nu sunt menite s` sl`veasc` Ministerul, ci s` arate c` lucrurile au \nceput s` se mi[te \n domeniul sustenabilit`]ii, nu mai sunt doar vorbe aruncate \n vânt. R`mâne evident problema implement`rii programelor elaborate [i o parte din vin` pentru o coordonare na]ional` a politicilor de sustenabilitate o poart` [i autorit`]ile locale, care pân` la urm` sunt

problematicii pentru a vedea o ac]iune sus]inut` [i o “for]are” a celor care trebuie s` aplice strategiile. Mobilizarea r`mâne, pân` la urm`, marea problem` a României [i \n acest domeniu.

SOLU}II GLOBALE Eforturile României pe partea public` nu sunt de neglijat, c`ci dau o direc]ie clar` a zonei spre care ne \ndrept`m. “Secolul 21 va fi un secol al mediului ori nu va exista, pentru c` dac` nu schimb`m mentalitatea \n 30–40 de ani, toate genera]iile viitoare vor avea de suferit. Nu e de ajuns s` impui aceste schimb`ri prin m`suri guvernamentale, ci trebuie [i s` \i convingi pe cet`]eni c` merit` s` gândeasc` mai verde. Insist s` introducem \n legisla]ie [i facilit`]i pentru tehnologii curate precum iluminarea, transportul ecologic care, dac` nu primesc facilit`]i, nu vor fi utilizate pentru c` sunt mai scumpe

GREEN

decât cele clasice. Dar pe termen lung sunt mult mai benefice pentru mediu”, a afirmat ministrul László Borbély. Pe de alt` parte, la solu]iile locale care duc spre o Românie sustenabil` \ntr-o lume global` contribuie deopotriv` autorit`]ile, dar [i companiile, organiza]iile non-guvernamentale sau institu]iile mondiale, oamenii simpli sau comunit`]ile regionale. Nu putem uita companiile care au dat tonul \n sustenabilitate [i \n 2010, cele care au tras un semnal de alarm` atunci când a fost vorba de salvarea planetei. Fie c` au obliga]ii legale, cum sunt companiile din energie sau produc]ie, care trebuie s` contribuie la refacerea mediului pe care uneori \l afecteaz`, fie c` sunt companii care [i-au f`cut din sustenabilitate o direc]ie strategic` de business, toate duc mai departe stindardul dezvolt`rii

|n acela[i timp, pe plan interna]ional, exigen]ele [i standardul de responsabilitate \n ceea ce prive[te dezvoltarea pe baze durabile sunt \n cre[tere. Pietrele de hotar relevante [i pentru România [i care sunt baza Strategiei de Dezvoltare Durabil` elaborate de Guvern (document strategic de referin]` pentru urm`torii ani, care dac` va fi aplicat, va \nsemna un progres \n dezvoltarea ]`rii) sunt Acordurile de la Kyoto, Copenhaga, planurile adoptate la nivel european \n implementarea dezvolt`rii durabile. |n mod specific putem men]iona crearea de infrastructuri energetice, noi c`i de consolidare a celor existente, implementarea de tehnologii noi de tip re]ea inteligent` (smart grid), \n vederea integr`rii unor volume semnificative de energie electric` produs` din surse regenerabile. Aici ajut` foarte mult [i planurile elaborate de marile companii din domeniul energiei

dezvoltarea unor sectoare, tehnologii [i industrii cum ar fi cele cu aplica]ii \n domeniul biomasei [i biocombustibililor. La nivelul ONU a fost elaborat un program legat de \ndreptarea na]iunilor c`tre o economie verde care nu favorizeaz` o perspectiv` politic` diferit`. Economia verde nu este un substitut al dezvolt`rii sustenabile, ci mai degrab` o modalitate de realizare a atingerii scopurilor legate durabilitate, la toate nivelurile, na]ionale, regionale sau globale. Strategia ONU a fost elaborat` de Programul de Mediu al Na]iunilor Unite, \n anticiparea summitului la nivel \nalt de la Rio din 2012 pentru a celebra 20 de ani de la primul summit legat de mediu [i dezvoltare durabil`, organizat tot la Rio \n 1992. Dou` dintre temele majore ale agendei de la Rio vor fi legate de economia verde \n contextul dezvolt`rii sustenabile [i eradic`rii s`r`ciei [i guvernan]a

ROLLS ELECTRIC

TELEFON RECICLAT

Celebra companie produc`toare de ma[ini Rolls Royce a dezvoltat un prototip de ma[in` electric` 102EX, bazat pe modelul Phantom. 102EX dispune de cel mai mare ansamblu de acumulatori montat pe un vehicul. O noutate este faptul c` ma[ina se alimenteaz` wireless, prin \nc`rcarea inductiv` care transmite energia direct \n baterii.

Compania american` de telefonie Sprint a lansat o gam` de telefoane verzi, odat` cu prezentarea noului Samsung Replenish, care completeaz` linia eco (Samsung Reclaim, LG Remark [i Samsung Restore). Noul model este fabricat din 82% materiale reciclate, 34% plastic reciclat, nu are PVC sau alte produse d`un`toare mediului.

durabile. Companiile interna]ionale sunt cele care aplic` [i la nivel local direc]iile globale stabillite la sediile centrale. Astfel, România beneficiaz` prin aceste ac]iuni de o implementare rapid` a unor tehnologii, solu]ii sau idei aplicate \n diversele state de respectivele compani, cum sunt centralele de cogenerare a energiei, m`surile de eficientizare a produc]iei prin tehnologii verzi sau de la crearea de sedii complet adaptate unei economii verzi.

pentru România, care au anticipat poten]ialul ]`rii noastre \n ceea ce prive[te energia verde [i au strategii extrem de ambi]ioase \n diverse zone din ]ar`.Ca urmare a includerii sectorului \nc`lzirii [i r`cirii \n noul cadru UE privind energia din surse regenerabile, statele membre (inclusiv România) planific` reforme la nivelul granturilor pe care le acord`, al regimurilor de tarife fixe sau al altor instrumente din sectorul \nc`lzirii. Astfel, se poate preconiza

interna]ional` de mediu. Summitul are ca scop principal convingerea statelor lumii \n aplicarea mult \mbun`t`]it` a dezvolt`rii durabile [i a realiz`rii unei economii verzi globale. |n final, aplicarea idelor de sustenabilitate depinde de noi to]i. Fiecare dintre noi este singur responsabil de ac]iunile sale, care pot avea un efect major asupra viitorului, care poate fi pe m`sura dorin]elor noastre dac` ne purt`m \n consecin]`.

Biz

GREEN

MA{INILE ELECTRICE AU PRIZ~ LA PUBLIC? Industria auto pare s` se recunoasc` \nvins` \n fa]a inevitabilului: motoarele cu combustie intern` au zilele num`rate. Viitorul apar]ine \n acest moment ma[inilor electrice, iar produc`torii se \ntrec \n lans`ri pe acest segment. Ce vor face \ns` consumatorii? DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Biz

GREEN

serios tendin]ele ecologice care se manifest` tot mai intens \n societatea actual`. La fel, consumatorii ar[i la buzunar de pre]ul \n cre[tere al benzinei [i motorinei, au descoperit virtu]ile ma[inilor cu consum redus de combustibil [i au \nceput s` aleag` ma[ini mai mici, modele hibrid [i, \n ultima vreme, automobile electrice.

ABORDAREA HIBRID~

Destinul ma[inii electrice poate fi perfect rezumat de dou` documentare realizate de acela[i regizor, Chris Paine, la câ]iva ani distan]`. Primul, din 2006, avea titlul “Cine a omorât ma[ina electric`?” [i ar`ta modul \n care proiectele de automobile electrice ale produc`torilor

Unii dintre noi poate am fi ales mai demult astfel de modele, numai c` acestea nu erau disponibile. Dar \n ultimii doi ani, pân` [i m`rci ca Porsche sau BMW, recunoscute pentru motoarele de mare putere, au lansat modele hibrid sau cu emisii tot mai reduse de noxe. |n 2005, un Porsche hibrid suna ca o blasfemie pentru mul]i, \n 2011 compania are o \ntreag` linie de motoriz`ri de acest tip, inclusiv pentru modelul cu 4 u[i Panamera, iar componenta eco a devenit una din direc]iile strategice de dezvoltare. Culmea este c`, recent, compania a

ActiveHybrid (full hybrid), ambele lansate la \nceputul anului 2010. Compania a vândut anul trecut 6 ma[ini hibride, iar \n primele dou` luni din 2011 au fost deja achizi]ionate dou` modele dotate cu tehnologia ActiveHybrid. {i vorbim de ma[ini scumpe. Era hibridelor moderne a fost lansat` de Toyota Prius, \n 1997, model ce a devenit rapid preferatul vedetelor de la Hollywood care lupt` pentru protec]ia mediului. Astfel, Prius a reu[it s` dep`[easc` pragul de un milion de unit`]i vândute \n 2008, la 10 ani de la lansare, ajungând \n 2009 la a treia genera]ie. Ast`zi, hibridele au devenit practic ofert` standard pentru marii produc`tori

STATUL ELECTRIZEAZ~ PIA}A Obsesia românilor pentru ma[ini puternice e cunoscut`, iar preocup`rile lor pentru motoare mai pu]in poluante, cu consum redus sau versiuni

REALISM ELECTRIC PE 4 RO}I MITSUBISHI IMIEV

NISSAN LEAF

Este primul automobil electric disponibil comercial pe pia]a româneasc`, fiind produs de Mitsubishi [i este identic cu Citroen CZero [i Peugeot iOn. Motorul electric dezvolt` 49 kW (66 CP), având un cuplu maxim de 180 Nm. Modelul este prezent \n oferta Mitsubishi [i Citroen de pe pia]a local`, importatorii anun]ând c` vor instala sisteme de \nc`rcare rapid` la sediile proprii.

O adev`rat` ma[in` de familie electric`, cu 5 locuri, LEAF a primit deja titlul de Ma[ina Anului \n Europa \n 2011, de[i abia a ajuns pe pie]ele de pe continent, dup` un debut cu succes \n SUA [i Japonia. Motorul dezvolt` 80 kW, bateria are o autonomie de 160 km la fiecare \nc`rcare, iar viteza maxim` ajunge la 145 km/h.

americani de la mijlocul anilor '90 au fost “\ngropate” de interese politice [i economice legate de industria petrolier`. Titlul celui de-al doilea documentar, lansat la finele lunii aprilie, spune totul: “R`zbunarea ma[inii electrice”. A fost nevoie de o explozie a pre]ului petrolului [i de o criz` economic` de propor]ii pentru ca gigan]ii industriei auto s` ia \n

prezentat ceea ce a denumit “primul model hibrid din istorie”, o ma[in` lansat` \n urm` cu 100 de ani, prezentat` sub numele “Semper Vivus” la Salonul Auto de la New York \n aprilie. Hibridele \[i fac loc [i pe pia]a local`. |n acest moment, de exemplu, BMW ofer` dou` modele hibride \n România: BMW Seria 7 ActiveHybrid (mild hybrid) [i BMW X6

hibride sunt la un nivel sc`zut, de[i pre]ul benzinei \ncepe s`-[i fac` sim]it` influen]a. “Pentru moment, clien]ii români acord` o mai mare importan]` \n luarea unei decizii de achizi]ie a unui vehicul unor criterii precum pre]ul, \n detrimentul criteriului ecologic”, arat` Laura Antonov, director de marketing la Citroen România. Asta nu a \mpiedicat

GREEN

importatorul s` lanseze pe pia]a local` modelul complet electric C-Zero, care poate fi comandat de clien]ii români din ianuarie 2011. Este, de altfel, singurul model electric disponibil comercial pe pia]a local`, \ns` el poate fi achizi]ionat [i de la Mitsubishi sub numele iMiEV. Automobilul a fost dezvoltat \n comun de Mitsubishi, Citroen [i Peugeot. Pre]ul de list` al unui iMiEV \n România este destul de piperat, dep`[ind 36.000 de euro pentru o ma[in` din segmentul

compacta Twizy, vehiculul comercial Kangoo, sedanul Fluence [i supermini-ul Zoe. Primele trei modele vor fi lansate \n acest an. De[i francezii nu au anun]at nici m`car planuri pentru motoriz`ri hibride \n cazul Dacia, nu este exclus ca produc`torul român s` ajung` s` asambleze m`car vehicule electrice, având \n vedere c` Fluence E.Z., de exemplu, este fabricat \n Turcia. De cealalt` parte, Ford produce deja la Craiova motoare EcoBoost, fiind

CUMP~R~TORI |N PRIZ~ Produc`torii auto au \n]eles \ncotro merge pia]a, cum r`mâne cu consumatorii? |n America, se pare c` entuziasmul acestora este peste a[tept`ri. Un studiu realizat anul trecut ar`ta c` o treime dintre responden]i inten]ionau s` ia \n considerare un automobil electric când vor face urm`toarea achizi]ie a unei ma[ini, asta \n condi]iile \n care oferta este \nc` destul de limitat`.

RENAULT FLUENCE Z.E.

FORD FOCUS EV

Constructorul francez are planuri mari, inten]ionând s` pun` pe pia]` 1,5 milioane de vehicule electrice pân` \n 2016. Vârful de gam` al segmentului electric de la Renault este Fluence Z.E., disponibil de anul acesta. Modelul are un motor care dezvolt` 70 kW (95 CP) [i o autonomie de 160 km. Pre]urile pornesc de la 21.300 de euro, fiind foarte apropiate de cele ale modelelor conven]ionale.

Americanii au prezentat primul lor model electric la Las Vegas, urmând s`-l lanseze \n 2012 \n SUA [i un an mai târziu \n Europa. Fa]` de Focus clasic, modelul electric are o gril` nou` care \mbun`t`]e[te coeficientul aerodinamic. Motorul electric produce 125 de cai putere [i are un cuplu de 245 Nm fiind alimentat de o baterie tip Litiu-Ion de 23 kWh. Viteza maxim` este de 136 km/h, iar autonomia bateriei e de 160 km.

mini. Dar \ncep s` apar` ve[tile bune. Urmând modelul altor state, guvernul român a adoptat recent un act normativ prin care va acorda o subven]ie de 20% din pre] la cump`rarea unui automobil electric, dar nu mai mult de 3.700 euro.

PLANURI MARI Pentru industria [i pia]a auto local`, planurile Renault pot avea o influen]` decisiv`, având \n vedere existen]a centrului tehnologic al companiei de la Titu [i fabrica Dacia de la Mioveni. Iar inten]iile constructorului francez \n domeniul electric sunt mai mult decât ambi]ioase. Alian]a Renault-Nissan are \n plan ca, pân` \n 2016, s` comercializeze 1,5 milioane de vehicule electrice \n toat` lumea. Pentru aceasta, compania a lansat gama Z.E. (zero emisii), care include

planificat` ajungerea la o capacitate de 300.000 de unit`]i pe an. Sunt motoare tradi]ionale pe benzin`, dar care au un consum cu 20% mai mic [i emit cu 15% mai pu]ine noxe, propulsoarele EcoBoost urmând s` fie folosite de Ford la toat` gama de modele proprii. Americanii vor lansa [i ei anul viitor un model 100% electric, Ford Focus EV. Exist` [i eforturi independente pe plan local. Dacia Hamster Electricway 4WD este un proiect universitar dezvoltat de Facultatea mecanic` [i tehnologie a Universit`]ii din Pite[ti. Este un hibrid diesel-electric realizat pe platforma Sandero, fiind rezultatul unui proiect care are ca scop realizarea unui automobil cu emisii de dioxid de carbon de 99 g/km, potrivit “Gândul”. Hibridul combin` un motoro diesel Renault 1,5 dCi de 90 CP cu un propulsor electric de 18 kW (24,5 CP).

Consumatorii ar prefera ca ma[ina electric` s` aib` o autonomie medie de 145 km, dar aproape jum`tate dintre ei ar fi mul]umi]i [i cu 120 km. |n ceea ce prive[te pre]ul, americanii sunt dispu[i s` pl`teasc` \n medie mai mult cu 2.000 de dolari pentru o ma[in` electric` fa]` de una cu motor conven]ional, dar 20% nu ar fi dispu[i s` dea mai mul]i bani. Demonstrând cât de important` este infrastructura pentru ma[inile electrice, 63% dintre participan]ii la sondaj ar alege un automobil electric dac` la locul de munc` ar exista sta]ii pentru \nc`rcarea bateriilor. Ca [i pân` acum, viitorul ma[inii electrice depinde de gradul lor de adoptare. Produc`torii le introduc treptat \n ofertele lor, \ns` dac` pia]a nu r`spunde pozitiv, putem asista la un nou e[ec. Numai c`, de data aceasta, e[ecul nu mai este o op]iune.

GREEN

VÂNTUL FACE BANI VERZI Gigan]ii cu elice care au \mpânzit Dobrogea nu mai sunt o curiozitate pentru localnici. Parcurile eoliene au transformat zona \n cel mai fierbinte loc al energiei verzi din Europa. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Companii de top din lume investesc sute de milioane de euro pentru c` au sesizat poten]ialul imens de care d` dovad` România la capitolul energie regenerabil`. Dobrogea nu este singura zon` din ]ar` care are acest poten]ial, investitorii \n energie verde au identificat [i alte areale specifice, precum Moldova sau nordul Transilvaniei, care pot fi folosite pentru crearea de parcuri eoliene. |n ultimii ani, efervescen]a din domeniul energiei sustenabile a devenit caracteristica principal` a investi]iilor companiilor de profil. Din perspectiva

Biz

legislativ`, impulsul a fost dat de op]iunea manifestat` pentru promovarea resurselor de energie regenerabil` \n sistemul certificatelor verzi \ncepând cu 2003, odat` cu apari]ia primelor reglement`ri \n acest domeniu - HG 443/2003 privind promovarea produc]iei de energie electric` din surse regenerabile, HG 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, HG 890/2003 privind aprobarea “Foii de parcurs din domeniul energetic din România”. O nou` reevaluare s-a dorit a fi operat` \n acest domeniu prin adoptarea Legii 220/2008, a c`rei apari]ie a fost oportun` [i a[teptat` cu interes [i a condus la o cre[tere accelerat` a prezen]ei investitorilor profesionali, specializa]i \n proiectele \n domeniul eolian din România. “Din p`cate, \ntârzierea \n aplicarea legii [i unele zone de vid de reglementare, pe fondul cre[terii exigen]elor \n analiza fezabilit`]ii financiare [i a riscurilor de proiect, \ncepe s` marcheze o stagnare sau o stare de expectativ` a investitorilor relevan]i \n acest domeniu”, spune Cristina Filip, partener al casei de avocatur` PeliFilip. Un eveniment benefic, clarificator [i extrem de a[teptat de investitorii actuali

[i poten]iali \l va constitui deblocarea sistemului de promovare prev`zut de Legea 220/2008, odat` cu aprobarea Comisiei Europene \n acest sens, a[teptat` pân` la sfâr[itul lunii iunie. Ini]iativele private au fost extrem de receptive [i flexibile la aceste semnale, astfel \ncât domeniul energiei din surse regenerabile a devenit unul dintre cele mai dinamice [i mai semnificative \n ceea ce prive[te investi]iile [i dezvoltarea de proiect. |n accep]iunea mai larg` a sustenabilit`]ii [i dezvolt`rii durabile se

GREEN

pentru perioada 2011-2035, document care urmeaz` a fi asumat [i aprobat de guvern. Norocul României [i \n acest caz este statutul de ]ar` membr` a UE, care prevede politici clare \n domeniul energiei verzi, c`ci altfel, bazându-ne doar pe autorit`]ile publice, nu am vedea ac]iuni concrete \n aceast` direc]ie. Obiectivul general al strategiei, care sper`m s` fie [i implementat`, \l constituie asigurarea condi]iilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu [i lung la un pre] accesibil. Necesitatea aplic`rii ei este dat` [i de faptul c`, dac` actualele legi [i politici energetice r`mân neschimbate de-a lungul perioadei pân` \n 2035, cererea mondial` de energie va cre[te cu aproape 50% comparativ cu anul 2007. Ponderea cea mai mare \n cre[terea consumului de energie pân` \n 2035 o vor avea ]`rile din

ENERGIE COMUNITAR~ Europa vede o politic` energetic` bazat` pe conceputul dezvolt`rii durabile, care s` aib` \n vizor urm`toarele aspecte extrem de importante: accesul consumatorilor la sursele de energie la pre]uri accesibile [i stabile, dezvoltarea durabil` a produc]iei, transportului [i consumului de energie, siguran]a \n aprovizionarea [i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser`.

\nscriu [i pachetele legislative care reglementeaz` m`surile de combatere a schimb`rilor climatice [i \nceperea aplic`rii proiectelor de implementare comun` [i a aloc`rii [i tranzac]ion`rii certificatelor de emisii poluante. |n acest context au \nceput s` fie con[tientizate costurile legate de func]ionarea unor capacit`]i industriale poluante [i au fost repuse \n discu]ie imperativele legate de restructurare [i de op]iunile pentru definirea unui mix energetic optim pentru România. Toate aceste evenimente au fost determinate de

agenda european` [i de impunerea acesteia la nivel na]ional \n special \n leg`tur` cu sau dup` aderarea României la Uniunea European`.

LA R~SCRUCE DE VÂNTURI Chiar dac` investitorii [i-au exprimat nemul]umirile legate de neaplicarea normelor Legii 220, guvernul abia a reu[it anul acesta s` \n]eleag` oportunitatea demar`rii lucrurilor \n direc]ia energiei sustenabile. La \nceputul lunii aprilie, Ministerul Economiei a f`cut public` Strategia Energetic` a ]`rii

afara Organiza]iei pentru Cooperare Economic` [i Dezvoltare (OECD), de 84%, comparativ cu doar 14% pentru ]`rile OECD. |n ceea ce prive[te produc]ia de energie electric`, de[i recesiunea economic` a \ncetinit rata de cre[tere a consumului mondial \n 2008 [i 2009, acesta este estimat s` creasc` cu 87%, de la 18.800 TWh \n 2007 la 35.200 TWH \n 2035. Vom asista la o cre[tere continu` pentru producerea de energie electric` din energie nuclear` [i din surse de energie regenerabil`, prin sus]inerea acesteia din urm` cu stimulente

GREEN

guvernamentale [i din cauza cre[terii pre]urilor pentru combustibilii solizi [i a introducerii costului emisiilor de CO2. Aici intervine rolul major al Uniunii Europene, care [i-a redefinit politica energetic` \n sensul asigur`rii de energie competitiv`, “curat`”, care s` ]in` cont de limitarea schimb`rilor climatice, de escaladarea cererii de energie de la nivel mondial, dar [i de epuizarea la un moment dat a resurselor energetice tradi]ionale. Politica european` \n domeniu acoper` toate sursele de energie, de la combustibilii fosili (]i]ei, gaz, c`rbune) pân` la energia nuclear` [i cea regenerabil` (solar`,

importante. Unul dintre ele se refer` la reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel pu]in 20% fa]` de nivelul anului 1990. Altul vizeaz` cre[terea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabil` (SRE) \n totalul consumului energetic al UE, precum [i o ]int` de 10% biocarburan]i \n consumul de energie pentru transporturi. Nu \n ultimul rând, un alt obiectiv strategic este reducerea cu 20% a consumului de energie primar`, care s` se realizeze prin \mbun`t`]irea eficien]ei energetice fa]` de nivelul la care ar fi ajuns consumul \n lipsa acestor m`suri. De asemenea, UE propune s` reduc` nivelul emisiilor cu pân` la 30% pân` \n 2020, doar dac` [i alte state dezvoltate vor adopta obiective

DINCOLO DE VERDE... ...se afl` marile necunoscute ale implement`rii corecte a legisla]iei \n România. La acest moment, domeniul energiei se confrunt` cu o serie de probleme atât la nivel de reglementare, cât [i la nivel de implementare. Speciali[tii \n domeniu spun c` cea mai mare provocare este lipsa unei legisla]ii coerente [i unitare, care s` r`spund` concret [i pragmatic unei societ`]i confruntate cu o criz` a surselor conven]ionale de energie [i ale c`rei nevoi sunt de a[teptat s` se afle \n continu` extindere, specializare [i diversificare. |n plus, orice promotor de investi]ii \n acest domeniu se confrunt` cu procesul birocratic, netransparent [i

FRAUDA VERDE ATAC~ ENERGETIC Schema Uniunii Europene de Tranzac]ionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser` (care acoper` aproximativ 11.000 de instala]ii din toate statele comunitare [i care însumeaz` aproape 120 de miliarde de Euro) a ajuns la o asemenea dimensiune încât atrage aten]ia infractorilor economici profesioni[ti. Comisia European` a adoptat anul trecut Directiva 23/2010, prin care statele membre pot opta pentru aplicarea mecanismului tax`rii inverse în cazul opera]iunilor locale cu astfel de certificate, pentru descurajarea fraudelor. M`sura a fost implementat` [i de România de la 1 ianuarie 2011. Fraudele cu certificate de emisii de gaze au devenit din ce în ce mai sofisticate, utilizând mijloace precum schemele de tip “phishing”. Gravitatea unor asemenea amenin]`ri a fost demonstrat` recent de închiderea registrelor na]ionale de certificate de emisii de gaze în UE dup` o un atac informatic care a produs o pagub` de 45 mil. euro pentru mai multe companii.

eolian`, geotermal`, hidroelectric`), \n \ncercarea de a declan[a o nou` revolu]ie industrial`, care s` conduc` la o economie verde, bazat` pe principiile sustenabilit`]ii. |n acest sens, \n decembrie 2008, a fost aprobat pachetul “Energie – Schimb`ri Climatice”, care exprim` pozi]ia UE \n domeniul energiei pân` \n anul 2020. Acesta se refer` la preocuparea Uniunii pentru schimb`rile climatice prin reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de ser` (GES) la un nivel care s` limiteze efectul de \nc`lzire global` la doar 2 grade Celsius \n plus fa]` de temperaturile din era pre-industrial`. |n afara acestui obiectiv, exist` [i altele, la fel de

Biz

similare, ca parte a unui viitor acord de mediu global post-2012. Negocieri pentru un astfel de acord la nivelul Na]iunilor Unite sunt \n derulare. Din 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor de CO2 din UE, va fi supus \n \ntregime unui sistem de licita]ii pentru achizi]ionare certificatelor de emisii. Cadrul comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), pentru ca UE s` ajung` la o pondere a energiei din SRE \n consumul final brut de energie de 20% \n 2020, prevede ]inte na]ionale obligatorii pentru fiecare stat membru, iar pentru România ]inta este de 24%.

de multe ori stagnant [i provocator de costuri ascunse, adoptând diferite practici [i conduite locale, inconsecvente, mai pu]in anticipabile sau mai pu]in \n concordan]` cu dispozi]iile normative. Este nevoie ca la toate aceste probleme s` existe solu]ii adecvate, mai ales c` interesul investitorilor pentru acest domeniu este foarte mare, iar România ar putea fi un adev`rat nod energetic \n regiune. Energia verde ar putea fi un promotor al unei economii de asemenea verde, bazat` pe principiile sustenabilit`]ii. |ntr-o prim` etap` se impune cu necesitate o analiz` [i restructurare a statutului [i atribu]iile Autorit`]ii Na]ionale \n Domeniul

Electromagnetica s-a aliniat la startul pentru energie verde management mai bun al consumurilor interne [i pentru cre[terea eficien]ei energetice. Un alt domeniu important c`tre care [i-a \ndreptat aten]ia este tot din “zona verde” ceea ce a determinat ca Electromagnetica s` devin` un produc`tor nou [i dinamic pe pia]a aparatelor de iluminat industriale [i comerciale. “SMART LIGHT” este numele generic folosit \n promovarea tehnologiei LED prin Centrul pentru

Iluminat cu Semiconductori (CIS) de la Electromagnetica. Tehnologia LED este un promotor al curentului ECO ce va \nlocui \n viitorul apropiat cunoscutul bec inventat \n 1879 de Thomas Edison. La baza acestei tehnologii LED (light-emitting diode) st` de fapt o diod` semiconductoare, emi]`toare de lumin`, ceea ce a determinat ca l`mpile cu leduri s` devin` cea mai modern`, economic` [i ecologic` surs` de iluminare. Conform Energy Saving Trust (EST), l`mpile cu leduri folosesc doar 10% din energia consumat` de becurile tradi]ionale. Tehnologia LED redefine[te ast`zi termenul de eficien]` energetic`, cu o valoare care dep`[e[te \n laborator nivelul de 200 lumeni/Watt. |n compara]ie cu doar 500 - 1.000 de ore pentru l`mpile cu filament [i maximum 1 5.000 de ore pentru cele fluorescente, durata de via]` a men]inerii fluxului luminos pentru o lamp` LED dep`[e[te 50.000 de ore. Pe bun` dreptate, solu]iile de iluminat cu LED oferite de Electromagnetica [i nu numai, se bucur` de un succes crescând \n rândul consumatorilor. Biz

ADVERTORIAL

up` 80 de ani de tradi]ie \n domeniul care i-a consacrat, cel al telecomunica]iilor, Electromagnetica are curajul s` aleag` un drum nou [i s` produc` pentru România energie verde. |nc` din 2001, odat` cu deschiderea pie]ei de energie electric`, aceast` societate a devenit un juc`tor cu poten]ial \n domeniul furniz`rii de energie electric`, fapt ce a determinat \n anii urm`tori o extindere a activit`]ii pe acest domeniu prin instalarea la consumatori a primelor sisteme de m`sur` [i telegestiune a energiei electrice, cu posibilitatea accesului online. Nu mai tarziu de 2005 Electromagnetica \ncepe tranzac]iile (cump`r`/vinde energie) pe PZU (Pia]a de Ziua Urm`toare) ca o a treia surs` de achizi]ie [i devine Parte Responsabil` cu Echilibrarea (PRE), asumându-[i echilibrarea abaterilor pentru to]i consumatorii noi de energie. |n anul 2006 \ncepe achizi]ionarea unor unit`]i de producere a energiei electrice din surse regenerabile, iar tranzac]iile cu energie c`tre consumatorii eligibili [i parteneri din schimbul bloc dep`[esc 1200 GWh. |n anii care au urmat, Electromagnetica \[i continu` ascensiunea \n pia]a de energie, ajungând \n 2010 s` asigure aproximativ 2000 GWh/an pentru cei 200 consumatori [i parteneri din schimbul bloc. Pe viitor aceast` societate \[i propune s` parieze pe energia verde, direc]ionându-[i investi]iile c`tre microhidrocentrale, pentru produc]ia de energie electric` din surse regenerabile de energie (SRE), cre[terea cantit`]ii de energie furnizat` [i a num`rului de consumatori eligibili. Societatea dispune de un centru de proiectare complex, integrând \n structura sa diverse domenii, precum: proiectarea de produse electrice [i electronice, circuite imprimate (PCB-uri), scule [i matri]e, structuri mecanice [i construc]ii metalice, re]ele, sta]ii [i posturi electrice de transformare. Deocamdat`, societatea produce sistemele de telegestiune, care transmit prin GSM datele despre consumul mai multor clien]i [i le adun` la un loc. Sistemul de gestiune ENERGISys este o marc` \nregistrat` a Electromagneticii, care se extinde [i la abona]ii industriali, pentru un

GREEN

VIZIUNE Dac` reu[esc s` treac` peste problemele autorit`]ilor, curajo[ii se pot bucura \n viitor de reu[it` [i succes. Mai ales c` organiza]iile care vor s` investeasc` \n acest domeniu vor avea un mare c창[tig din toate punctele de vedere pe termen lung pentru c` beneficiaz` acum de con[tientizarea beneficiilor energiei verzi, care a devenit mai mult ca niciodat` niciodat` un curent public, care influen]eaz` oameni [i procese.

Energiei, precum [i a procedurilor corelate acestor atribu]ii. Odat` rezolvat` aceast` problem`, se creeaz` un cadru legislativ clar [i unitar. Se impune \ndeplinirea pa[ilor procedurali de care depind confirmarea, definitivarea [i aplicarea efectiv` a prevederilor Legii 220/2008, precum [i a legisla]iei

Biz

secundare relevante. |n plus, merit` amintit la capitolul probleme de rezolvat procesul greoi, de foarte lung` durat` [i \n general birocratic, prin care trebuie s` treac` un dezvoltator de proiecte regenerabile \n Rom창nia pentru a ob]ine autorizarea unui proiect de energie verde. E vorba de zeci de permise [i autoriza]ii, de multe ori emise pe baza unei legisla]ii neclare, de zeci de autorit`]i implicate care nu neap`rat sunt familiare cu acest tip de proiecte [i care de multe ori au practici neunitare sau manifest contradictorii [i nearmonizate \n timp. Rom창nia are destul de multe eforturi de f`cut pentru a ar`ta investitorilor c` poate fi un spa]iu unde investi]iile pot fi f`cute cu certitudine [i \n condi]ii care permit dezvoltarea unei viziuni de afaceri pe termen lung. Un astfel de exemplu l-ar putea constitui declararea unor zone strategice de promovare a produc]iei din surse

regenerabile [i oferirea c`tre investitori a accesului pe baze transparente [i concuren]iale la aceste zone [i la infrastructura relevant`, oferirea de avantaje fiscale investitorilor \n domeniul energiei verzi prin facilit`]i fiscale [i prin oferirea de garan]ii pentru creditele asumate \n vederea implement`rii unui proiect de produc]ie, de cercetare, inovare [i dezvoltare de noi tehnologii. Fa]` de problemele men]ionate mai sus, mai exist` [i o serie de alte probleme, tehnice, legate de dezvoltarea proiectelor de energie verde, ce apar \n leg`tur` cu diverse faze ale acestora. |n faza de operare, problema echilibr`rii [i dispeceriz`rii noilor capacit`]i de produc]ie bazate pe surse regenerabile de energie (dintre care foarte multe sunt necontrolabile) este de asemenea foarte relevant`. O serie de proiecte ce ar putea atenua aceast` problem` au fost men]ionate de ceva vreme, dar au r`mas

GREEN

deocamdat` \n stadiul virtual [i nu s-au transformat \ntr-o ofert` concret`. Pentru etapa de comercializare, exist` problema corel`rii poten]ialului de dezvoltare accelerat` a produc]iei de energie din surse regenerabile sau pe principii de \nalt` eficien]` cu stadiul \ntârziat al restructur`rii capacit`]ilor de produc]ie deja existent`, intens poluatoare [i ineficiente, ca [i eliminarea disfunc]iilor \n participarea [i desf`[urarea pe baze competitive [i transparente a tranzac]iilor pe pie]ele de comercializare a energiei.

LUMIN~ VERDE LA COMPANII Odat` men]ionate toate problemele, nu po]i s` nu te \ntrebi de ce ar vrea cineva s` investeasc` \n România, având \n vedere c`, \n ciuda poten]ialului natural, toat` birocra]ia, neconcordan]a legislativ`, neprofesionismul nu fac altceva decât s` pun` pe fug` [i pe cei mai curajo[i investitori. |ns`, privind

pragmatic, interesul companiilor \n acest domeniu este justificat pe de o parte din considerentele economice, iar pe de alt` parte de cele de imagine, de implicare \n via]a comunit`]ii [i de responsabilitate social`. Alocarea acestor bugete private pentru politici eco este unul dintre motoarele principale de dezvoltare a politicilor existente [i de implementare a celor noi. |ntr-o lume a schimb`rilor climatice din ce \n ce mai dramatice energia verde ofer` o nou` perspectiv` de stabilizare a viitorului. Caracterul verde, caracterizat prin impactul minim sau uneori inexistent asupra mediului \nconjur`tor [i al s`n`t`]ii este un aspect esen]ial de natur` a contribui la succesul tehnologiilor verzi. Mai trebuie men]ionat` tendin]a de cre[tere a eficien]ei [i a sc`derii costurilor tehnologiilor verzi, ceea ce va conduce la energie “curat`” la un pre] mai sc`zut pe MWh, uneori direct competitiv fa]` de pre]ul energiei conven]ionale. La

nivel macroeconomic, implementarea [i dezvoltarea tehnologiilor verzi ar putea constitui o solu]ie salutar` pentru relaxarea pie]ei muncii, prin deschiderea unor noi posibilit`]i de formare profesional`, a unor noi locuri de munc`. Ceea ce va aduce benefic va mai fi “con[tientizarea care va veni pe fondul finaliz`rii liberaliz`rii reale a pie]elor de energie [i a interconect`rii comerciale a acestora, a unor dezvolt`ri [i inova]ii tehnice \n domeniul infrastructurii energetice”, a punctat Cristina Filip de la PeliFilip. R`spândirea la scara larg` a smart grids & smart meters precum [i crearea unui “web energetic” va permite o interac]iune f`r` precedent \ntre consumatori, furnizori [i al]i utilizatori ai re]elelor, va permite consumatorului s` de]in` controlul propriilor tipare de consum individual [i va conduce la o mai bun` integrare a energiei produse din surse regenerabile.

Biz

CUM S~ CRE{TEM

PIB-UL Revenirea Rom창niei la cre[terea economic` e pe buzele tuturor. Dar dac` nu va fi de ajuns? Studiile interna]ionale arat` c` vom fi coda[ii Uniunii Europene dac` nu vom schimba fundamental economia. Iat` ce poate face Rom창nia pentru a sc`pa de acest scenariu. DE ALEXANDRU ARDELEAN

P ECONOMIE

Prezentarea cifrelor economice de la Institutul de Statistic` pentru primul trimestru din 13 mai se anun]` a fi cea mai a[teptat` conferin]` a anului. Cifrele vor dovedi dac` am sc`pat sau nu de recesiune, cel pu]in din punct de vedere tehnic. |n acela[i timp, datele vor fi extrem de relevante pentru m`surile care trebuie luate \n scopul de a putea avea [i o cre[tere economic` \n acest an cu perspective de consolidare [i \mbun`t`]ire \n anii urm`tori.

Pe de alt` parte, \n alte col]uri ale lumii apar studii despre poten]ialul României [i despre cum va cre[te ]ara noastr` \n urm`torii ani. Ve[tile nu sunt bune, mai ales c` studiile reflect` realitatea performan]elor economice ale României pe urm`torii ani, dac` se men]in actualii parametri de dezvoltare. Cea mai mare banc` de investi]ii din Asia [i una dintre cele mai importante la nivel global, Nomura, \mpreun` cu Llewellyn Consulting, una dintre cele mai importante companii de cercetare [i consultan]` din Marea Britanie, au elaborat un studiu despre capacit`]ile economice ale Europei [i statelor membre ale UE, “Europe will work”, dar [i previziuni asupra urm`torilor ani, din perspectiva reformelor anun]ate [i mai ales a efectelor actualei recesiuni. Studiul, care trateaz` [i evolu]ia României, arat` c` \n 2025 ]ara noastr` va avea cel mai sc`zut Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor dintre cele 27 de state membre ale UE, mai sc`zut [i decât Bulgaria. Partea pozitiv` este totu[i c` PIB-ul României va cre[te \n 34

Biz

ace[ti ani [i va ajunge la 60% din media UE, fa]` de 40%, cât este \n prezent. Cu toate acestea, \n ciuda cre[terii, România va fi pe ultimul loc dac` nu va lua m`surile necesare s` dep`[easc` decalajele [i s` accelereze strategiile economice. Cum poate România s` creasc` PIB-ul la un nivel sustenabil anual, astfel \ncât s` se apropie tot mai mult de media UE? Raportul Nomura arat` c` România [i Bulgaria, ultimele intrate \n clubul select al Uniunii Europene, de[i au avut un proces relativ rapid de integrare UE, r`mân s`race \n compara]ie cu celelalte ]`ri din regiune. Adoptarea euro este privit` de studiu ca fiind posibil` la orizontul anilor 2016 pentru România, \ns`, date fiind condi]iile fiscale din ]ar`, este \n continuare o ]int` prea optimist`. Peter Attard Montalto, economistul de la Nomura care a alc`tuit partea din studiu legat` de Europa emergent` [i implicit de România, a r`spuns \ntreb`rilor Biz [i a spus c`, atunci când vine vorba de ]ara noastr`, aceasta “va avea una dintre cele mai lente ritmuri de reveniri a economiei \n termeni de cre[tere, date fiind actualele m`suri de austeritate; vedem o cre[tere de doar 1,5% \n acest an”. Economistul a mai spus c` este important de re]inut c` ]ara noastr` a avut una dintre cele mai lungi perioade de recesiune de consum, cu plat` cu procesul extrem de necesar al reducerii deficitului bugetar, care a continuat s` fie o povar` a economiei române[ti. |n termeni de PIB pe cap de locuitor, este nevoie \n continuare de investi]ii semnificative \n capitalul fizic [i cel uman, pentru a impulsiona poten]ialul de cre[tere de la nivelul actual de 3,5% spre 6% \n urm`torii cinci ani. Specialistul de la Nomura este de p`rere c` am putea ajunge chiar la 6,4% cu politicile corecte pe m`sur` ce cre[te convergen]a. |n 2010, Produsul Intern Brut al României pe cap de locuitor a fost de numai 5.700 de euro. Spre compara]ie, Ungaria a avut o cifr` dubl`. {i, de[i s-a accelerat \n 2007-2008, procesul de recuperare a acestui decalaj \ntre PIB-ul României [i cel european a \nceput de la un nivel foarte sc`zut. Rozalia Pal,

economistul-[ef al UniCredit }iriac Bank, spune c` se a[teapt` ca PIB-ul s` se apropie de 10.000 de euro pân` \n 2015. “Este adev`rat c` nivelul acesta este \nc` relativ redus, dar saltul este semnificativ, dac` ne gândim c`, \n 2000, cifra era de doar 1.800 euro.” Concluzia anali[tilor de la Nomura nu este cu nimic surprinz`toare pentru Aurelian Dochia, consultant financiar [i Managing Partner al companiei de consultan]` economic` [i de afaceri CONCEPT. |n opinia acestuia, România este pe unul din ultimele locuri din Europa ca nivel de dezvoltare economic` de câteva sute de ani, iar un asemenea decalaj istoric nu se recupereaz` \ntr-o genera]ie sau chiar \n dou`. Chiar dac` inevitabil r`mâne pe unul din ultimele locuri din Europa, important este faptul c` România poate reduce decalajul care o separ` de media Uniunii Europene. “M` a[tept ca de la un venit pe locuitor de 40% din medie \n prezent s` ne apropiem de 70%, \ns` asta nu se poate \ntâmpla decât dac` [tim s` valorific`m oportunit`]ile pe care ni le ofer` statutul de membri ai UE”, arat` Dochia. }`ri precum Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda au progresat foarte inegal dup` aderarea lor la UE, dar cele mai multe au reu[it s` reduc` decalajele de la 60-70% din medie la 90%, Irlanda dep`[ind chiar media \nainte de criz`.

CAPTIVII POLITICILOR PE HÂRTIE Un aspect negativ \n ie[irea din criz` vor fi \ns` discursurile populiste ale celor care conduc ]ara. Populiste pentru c` guvernul a promis pe hârtie multe lucruri, care arat` bine [i ar putea s` creasc` PIB-ul [i implicit dezvoltarea general` a ]`rii, dar, \n fapt, multe dintre ele sunt \n stand-by, t`r`g`nate sau prost implementate. Investi]iile \n infrastructur`, agricultur`, s`n`tate sau educa]ie la nivel na]ional, precum [i marile proiecte generatoare de profit r`mân \n atribu]iile guvernului. De aceea, toat` lumea [i \n special oamenii de afaceri sau investitorii care pot avea planuri pentru România \[i \ndreapt` privirile spre executiv, fiindc` depind \nc` foarte mult de proiectele

ECONOMIE

guvernan]ilor. Un aspect negativ major care afecteaz` constant \ncrederea \n economia româneasc` este instabilitatea legislativ` [i fiscal`. Desele modific`ri ale legisla]iei, numeroasele ordonan]e de urgen]` care schimb` câte un articol sau dou` din legi deja ultramodificate, asum`rile de r`spundere pe proiecte importante, care modific` \ntreg peisajul economic sau bâlbele legate de Codul fiscal sunt o alt` nemul]umire major`, având \n vedere c` nimeni nu poate s` aib` prognoze sau predictibilitate asupra planurilor de afaceri pe termen mediu [i scurt. Cerin]a de stabilitate este tot mai des invocat` de mediul de afaceri, local sau interna]ional. Sigur, recesiunea a dovedit c` planurile economice nu mai sunt b`tute \n cuie, ele devenind flexibile pe baza a ceea ce se \ntâmpl`. |ns` nu este nevoie s` fie ad`ugat` o flexibilitate negativ` – modificarea legisla]iei – care implic` timp, resurse umane [i financiare din partea organiza]iilor [i care afecteaz` predictibilitatea doar din cauza neputin]ei legislativului [i executivului. “|n ultimii doi ani, România a trecut printr-o criz` de propor]ii, manifestat` [i printr-o reducere drastic` a Produsului Intern Brut, care a revenit undeva la nivelul anului 2006. Criza mondial` a precipitat contrac]ia economiei române[ti, de[i severitatea crizei cu care s-a confruntat România a fost determinat` de cauze interne, de dezechilibre bugetare [i de cont curent care ar fi dus oricum la o corec]ie manifestat` prin \ncetinirea ritmului de cre[tere”, spune Aurelian Dochia.

POLITICUL BATE ECONOMICUL Problemele care afecteaz` cre[terea PIB-ului au fost identificate. Ceea ce trebuie f`cut \n continuare, ca s` nu r`mânem [i \n 2025 cea mai s`rac` ]ar` din UE, este s` implement`m serios [i la un nivel acelerat programele aflate acum doar pe hârtie, dar [i s` o facem cu o rigoare din p`cate nespecific` României. Peter Attard Montalto a explicat [i motivul pentru care s-a considerat c` România va avea [i peste aproximativ 15 ani cel mai mic PIB pe cap de locuitor din UE. “Punctul de plecare acum este

IMPULSURILE PIB-ULUI

EURO

BURSA

INFLA}IA

Dac` este corect f`cut`, adoptarea euro poate impulsiona mult dezvoltarea economic` a României, dar dac` nu este f`cut` corespunz`tor, trecerea poate crea dezechilibre. Cu sau f`r` euro, condi]ia succesului economic real st` de fapt \n cre[terea productivit`]ii muncii. Exist` ]`ri \n care dup` trecerea la euro veniturile au crescut mai repede decât PIB. |n aceste condi]ii, competitivitatea economiilor respective s-a deteriorat, iar corec]ia inevitabil` a luat forma unei crize. |n ultima vreme, Mugur Is`rescu [i oficiali guvernamentali au vorbit de o amânare a termenului de 2015, data propus` de România pentru adoptarea euro. Cele mai recente studii ale grupului UniCredit arat` c`, pentru adoptarea euro, cea mai plauzibil` dat` ar fi 2019, ]inând cont de necesarul de finan]are extern` [i de revenirea economiei pe cre[tere, de a[tept`rile de redresare economic` f`r` vulnerabilit`]i [i dezechilibre.

Andreea Gheorghe, director general al SAI Intercapital Investment Management, spune c` bursa de valori din România poate fi folosit` la adev`rata sa capacitate pentru a \ndeplini un rol important \n economie, de finan]are a companiilor. “Sistemul financiar are un rol important – acela de ajutare a investi]iilor. Bursa poate face concuren]` sistemului bancar ca alternativ` la finan]are, a[a cum se \ntâmpla \n acest moment \n economiile dezvoltate [i nu numai.” Listarea Fondului Proprietatea a schimbat percep]ia negativ` pe care bursa o c`patase \n ultimii ani. Statul român are un rol cheie prin urgentarea list`rii companiilor de stat [i a unor pachete suplimentare din companiile de stat deja listate. Un exemplu \n acest sens va fi pachetul minoritar de la Petrom, extrem de a[teptat de burs`, investitori [i de mediul de afaceri.

8,01 % a fost rata infla]iei anuale \n martie, fiind cea mai mare cre[tere a pre]urilor de consum din Uniunea European` (UE), unde infla]ia medie este de 3,1%, potrivit datelor Eurostat. |n România, rata lunar` a fost \n martie de 0,6%, ca urmare a scumpirii alimentelor. Posibilitatea ca rata infla]iei din România s` fie de peste 4,5% nu poate fi complet exclus`, spun anali[tii. Infla]ia va continua s` fie o provocare serioas` pentru banca central` [i un factor important \n deciziile de politic` monetar` din 2011. Infla]ia este o barier` \n calea cre[terii PIB, pentru c` odat` crescute pre]urile produselor se limiteaz` consumul, care este o component` important` \n calculul PIB. Este nevoie de stabilitatea pre]urilor [i de o sc`dere a infla]iei pân` la \ncadrarea \n ]intele BNR, ceea ce reprezint` o ]int` dificil`, date fiind condi]iile economice, astfel c` infla]ia va mai ]ine piept dezvolt`rii produsului intern brut. Biz

ECONOMIE

ECONOMIA NEAGR~ DISTRUGE PIB-UL Un factor negativ care duce la un PIB mai sc`zut decât al statelor dezvoltate este economia neagr`. Dup` cum se vede \n tabelul de mai jos, România avea \n 2006 o economie neagr` al c`rei procent din PIB era foarte mare. Cele 35 de procente pot influen]a decisiv cre[terea PIB \n urm`torii ani, dac` ar fi sco[i la lumin`. |n 2009, datele de la EUObserver cifrau economia neagr` \n România \ntre }ara Cehia Slovacia Ungaria Slovenia Polonia Lituania Croa]ia Macedonia Romånia Albania Bulgaria Estonia Letonia Moldova Rusia

1999 18,7* 18,7 24,9 27,0 27,4 30,0 33,2 34,8 34,7 36,7 36,6 39,6 44,6 46,4

2000 19,1 18,9 25,1 27,1 27,6 30,3 33,4 34,4 35,3 36,9 38,4 39,9 45,1 46,1

2001 18,7 19,1 25,1 26,8 27,7 30,9 33,9 34,1 35,0 35,3 37,2 38,3 40,1 46,1 46,0

2002 18,4 19,2 24,8 27,0 27,4 31,4 34,5 33,9 35,4 36,1 37,1 38,8 40,3 45,8 46,3

36 [i 39%, adic` \n cre[tere fa]` de datele prezentate mai jos. Trebuie g`site solu]ii pentru a reduce acest procent la unul apropiat de cele ale statelor dezvoltate, care este undeva la 10% din PIB. Metodele sunt de la aplicarea mai riguroas` a legii pân` la o reducere a taxelor pe salarii sau stimulente fiscale astfel \ncât s` fie scoase la lumin` fondurile care acum sunt la negru. 2003 18,2 19,4 24,7 27,2 27,4 31,9 34,2 34,9 34,5 36,4 37,7 38,9 41,6 45,7 46,6

2004 18,5 19,6 25,0 27,5 27,8 32,0 33,9 35,2 35,9 36,4 38,2 38,4 41,9 46,2 46,6

2005 19,1 20,3 25,3 28,2 27,9 32,6 35,0 35,7 36,2 36,8 39,1 39,0 42,6 46,8 47,3

2006 19,3 20,5 25,3 28,0 28,1 32,9 35,1 36,7 36,7 37,9 39,4 39,6 42,8 46,0 46,4

Media ]`rii 18,7 19,5 25,0 27,4 27,7 31,5 34,2 35,1 35,4 36,1 37,8 38,5 41,1 45,8 46,5

Surs`: Studiu universitar, realizat de economi[tii Friedrich Schneider, Andreas Buehn [i Claudio E. Montenegro

* Cifrele reprezint` procente din PIB

Biz

deja sc`zut. O recuperare \ncetinit` a economiei [i o lips` a politicilor agresive economice permit altor ]`ri s` fie \naintea României. Credem totu[i c`, din 2015, ar putea s` existe un poten]ial de cre[tere mai mare, dar nu \ndeajuns pentru a recupera terenul pierdut.” |n calculul lor, speciali[tii au avut ca baz` datele actuale [i cele poten]iale. A fost luat` \n considerare o cre[tere a productivit`]ii, dar destul de lent`, \ncetinit` [i de dinamica negativ` a for]ei de munc` din cauza cifrelor demografice. Astfel, vom asista la o cre[tere a ratei PIB-ului, dar rata sa va fi sub cea global`, din cauza lipsei politicilor economice pe termen mediu. Datele studiului Nomura ne pot ajuta s` identific`m solu]iile potrivite pentru o cre[tere economic` mult mai puternic` [i rapid`. Dac` politicile pe care executivul \nsu[i le-a prezentat \n programul de guvernare ar fi puse \n aplicare sau lucrurile \ncepute ar fi accelerate, am putea schimba baza de la care pornim. De[i nu au luat de multe ori forma cea mai potrivit`, m`surile guvernului actual au avut ]inte legitime. }inerea sub control a deficitului era absolut necesar`, mai ales prin prisma sc`derii cheltuielilor curente [i a ajust`rii celor cu salariile pân` la un nivel sustenabil pe termen lung. Aurelian Dochia spune c` partea cea mai dificil` a reformelor a fost cea legat` de restructurarea cheltuielilor bugetare, care a avut ca obiectiv pe de o parte reechilibrarea veniturilor [i cheltuielilor bugetului public [i pe de alt` parte disponibilizarea de resurse care s` fie direc]ionate c`tre programe de investi]ii publice. “S-au f`cut progrese (de[i mult mai lent decât speram) [i \n domenii precum reforma administra]iei publice, reforma sistemului de pensii sau reforma legisla]iei muncii.” Desigur, economia a[teapt` \nc` marile programe de investi]ii promise, care nu s-au concretizat.

}INTE PENTRU CRE{TERE Odat` identificat` principal` cauz` a frân`rii economice, se pot lua [i m`suri. Peter Attard Montalto spune c` procesul dureros de echilibrare a

ECONOMIE

cheltuielilor [i a politicilor sociale din cei peste 20 de ani, prin care trece acum România, este bine venit. |ns`, \n acela[i timp, atrage aten]ia asupra faptului c` nu exist` o concentrare adecvat` asupra politicilor economice, coordonate cu strategii de consolidare. Este nevoie de un focus mult mai mare pentru a atrage investi]ii strìne directe, care s` angajeze for]` de munc`, iar aceasta s` produc` bunuri ce pot fi exportate. Pe termen mediu, ]ara ar putea performa mai bine dac` s-ar reduce taxele sau s-ar introduce stimulente fiscale pentru investitori strìni direc]i care atrag for]` de munc`. Totodat`, trebuie continuate m`surile de tìere de costuri [i de austeritate. “România trebuie s` realizeze c` a ajuns \n pozi]ia \n care concureaz` \ntr-o pia]` global` pentru capitalul investit [i multe dintre ]`rile vecine pot atrage acest capital \n detrimentul sù, datorit` m`surilor mult mai agresive de cre[tere economic`”, a mai spus Montalto. Eforturile ar trebui \ndreptate \n continuare c`tre reformele ce \mbun`t`]esc mediul de afaceri. Economi[tii cu care am vorbit sus]in c` un rol important \l au \mbun`t`]irea func]ion`rii justi]iei [i administra]iei publice, eliminarea tuturor surselor de pierdere [i ineficien]a \n sectorul de stat prin restructurarea [i privatizarea companiilor cu pierderi, revizuirea [i recalibrarea instrumentelor prin care statul construie[te [i pune \n aplicare politicile sale economice. Sistemul de educa]ie [i preg`tire profesional` este tot mai frecvent men]ionat de oamenii de afaceri ca fiind inadecvat. Este nevoie ca, atunci când decid m`suri cu impact asupra economiei, autorit`]ile s` aib` \n vedere \n mult mai mare m`sur` nevoile companiilor [i antreprenorilor. De asemenea, este necesar` \mbun`ta]irea calit`]ii serviciilor [i a capacit`]ii de management al proiectelor. Industriile c`tre care putem s` ne \ndrept`m aten]ia pentru a culege roadele productivit`]ii muncii sunt, \n opinia Rozaliei Pal, cele exportatoare, domeniile cu valoare adùgat` mai

EUROPA VA FUNC}IONA Raportul de 132 de pagini realizat de Nomura vizeaz` o analiz` aprofundat` a ceea ce se \ntâmpl` cu statele europene dup` actuala criz` economic`, dar [i provoc`rile la care va fi supus` Uniunea European` \n anii ce vor urma. Economi[tii au studiat toate ac]iunile care au avut loc \n Europa de la planul Marshall [i pân` la recentele probleme din zona euro. Accentul a fost pus deopotriv` pe strategiile economice implementate deja, dar [i cele care ar trebui luate, \n concordan]` cu m`surile politice, având \n vedere c` Uniunea European` este [i o construc]ie politic`. Un \ntreg capitol a fost dedicat Europei emergente, \n care a fost inclus` [i România, care este v`zut` \n raport ca o ]ar` s`rac`, dar cu poten]ial, cu dorin]a de a se integra \n zona euro pe termen mediu. Men]iunea legat` de România [i Bulgaria este c` vor fi un adev`rat test pentru Uniune, având \n vedere problemele cu care se confrunt` aceste state.

Pute]i citi \ntregul raport (\n variant` PDF), folosind aplica]ia Scanlife, instalat` pe telefonul mobil.

ridicat`, high [i medium tech, creative, de cercetare [i inova]ie, care vor constitui viitorul pol al dezvolt`rii economiei mondiale, dar [i arii precum agricultura, prin folosirea poten]ialului \nc` neutilizat (de exemplu produse bio). De asemenea, sectorul serviciilor are loc de dezvoltare, iar pentru acesta este foarte important` cre[terea calit`]ii for]ei de munc`, cu atât mai mult cu cât efectivul salarial a sc`zut \n ultima vreme. Sectorul energetic pare s` fie atractiv pentru investitorii \n energii neconven]ionale – asist`m la o adev`rat` explozie a interesului pentru eolian. Industria s-a dovedit foarte robust` pe perioada crizei [i va constitui un pol de cre[tere important – Dacia, Arctic au fost motoare ale exporturilor României, Ford \ncepe s` creasc` \ncet, dar sigur. Dac` investi]iile \n acest sector vor fi sus]inute de progrese \n infrastructur`, educa]ie, perspectivele sunt bune.

Pe de alt` parte, Aurelian Dochia avertizeaz` c` nu exist` o re]et` de cre[tere a PIB-ului, nici \n România, nici \n alt` ]ar` din lume. “Cre[terea economic` este rezultatul unui num`r enorm de factori [i al deciziilor individuale ale milioanelor de cet`]eni ai României [i chiar ale miliardelor de oameni din lume. |n ultim` instan]`, fiecare dintre noi contribuie la cre[terea PIB atunci când face eforturi s` câ[tige mai mult.” Aurelian Dochia mai arat` c`, dac` vorbim despre autorit`]i, acestea trebuie s` urm`reasc` permanent s` \ncurajeze aceste eforturi individuale, s` \mbun`t`]easc` mediul de afaceri ]inând seama atât de evolu]ia unor factori interni [i interna]ionali, cât [i prin aplicarea m`surilor de care vorbeam mai sus. Trebuie adaptate mijloacele [i instrumentele de ac]iune economic` la noi condi]ii care evolueaz` permanent. Biz Biz

TEHNOLOGIE

APPLE {TIE CE AI F~CUT AST~-VAR~ Ave]i iPhone sau iPad 3G? Atunci Apple poate afla oricånd informa]ii despre toate locurile vizitate de utilizatori, date pe care le stocheaz` \ntr-un fi[ier nesecurizat. Pot fi aceste informa]ii furate [i cåt este de periculoas` existen]a lor? DE OVIDIU NEAGOE

` mai aminti]i celebra reclam` Apple “1984”? Ei bine, compania care se mândrea cu libertatea oferit` utilizatorilor s-a trezit chiar \n rolul Marelui Frate din celebrul roman al lui Orwell. Fanii gigantului Apple au temeri din ce \n ce mai mari cu privire la securitatea informa]iilor pe care le furnizeaz`, f`r` s` [tie sau s` \[i doreasc`, companiei din Silicon Valley, prin intermediul dispozitivelor iPhone [i iPad 3G. Doi cercet`tori, dintre care un fost angajat al Apple, au descoperit, c`tre finalul lunii trecute, un fi[ier “secret” (consolidated.db) care stocheaz` informa]ii cu privire la localizarea utilizatorilor \nc` din luna iunie a 38

Biz

TEHNOLOGIE

anului 2010, perioada \n care Apple [i-a re\nnoit sistemul de operare mobil la versiunea iOS 4.0. Dispozitivele iPhone se folosesc de relee pentru triangularea semnalului, ceea ce ofer` o localizare aproximativ`, de[i nu la fel de precis` cum e cea prin GPS. Aceste informa]ii sunt stocate pe dispozitivul mobil sau pe tablet`. Teoretic, de accesul la aceste date beneficiaz` doar utilizatorul, iar Apple nu are acces la acestea, dup` cum au ar`tat cercet`torii care au descoperit fi[ierul bucluca[. Nici operatorii de telefonie mobil` nu pot accesa sau folosi informa]iile f`r` permisiunea unei instan]e. Totu[i, fi[ierul necriptat poate fi accesat [i exist` posibilitatea ca cineva s` ob]in` o hart` cu loca]iile pe care le-a]i vizitat \ncepând cu luna iunie din 2010, dar aceasta presupune ca “hackerul” s` aib` acces la telefonul sau tableta pe care este stocat fi[ierul cu informa]iile respective. Cine inten]ioneaz` s` urm`reasc` un utilizator prin intermediul datelor strânse \n fi[ierul necriptat va avea nevoie de acces fizic la dispozitiv sau la contul iTunes, iar sarcina poate deveni [i mai dificil` pentru acesta, mai ales c` fi[ierul se poate cripta prin simpla ap`sare a unui buton. Chiar [i a[a, informa]iile furnizate sunt inutile, pentru c` datele stocate \n fi[ier nu sunt tocmai precise. Autorul unui articol publicat pe pagina iSource a analizat datele ob]inute de pe propriul dispozitiv iPhone 3G, iar lipsa de acurate]e a loca]iilor \l face s` cread` c` scopul fi[ierului nu este monitorizarea mi[c`rilor utilizatorilor. “Mi-a fost foarte dificil s` g`sesc un reper care s` \mi arate cu exactitate unde am fost – altcineva, care nu m` cunoa[te, nu poate determina unde am fost”, scria Joe

Tomasone. “Niciodat` nu mi-a indicat cu exactitate adresa de acas`, de la birou sau localurile pe care le vizitam frecvent. |n cel mai bun caz poate fi folosit pentru a indica un cartier \n care m` aflu”, mai comenta autorul articolului. Existen]a fi[ierului nu prezint` un risc mare, ba chiar o bun` parte a utilizatorilor de iPad [i iPhone 3G cu sistem de operare 4.0 sau mai nou \[i instaleaz` singuri aplica]ia iPhone Tracker, pentru a vedea locurile vizitate \n ultimele zece luni. De[i p`rerile sunt \mp`r]ite \n rândul utilizatorilor, exist` o \ntrebare pe buzele tuturor: ce va face Apple cu aceste informa]ii? Cele mai multe r`spunsuri ap`rute pe bloguri [i site-uri de specialitate prev`d o serie de viitoare aplica]ii care au la baz` locurile vizitate \n trecut. Utilizatorii gadgeturilor produse de Apple care sunt totu[i \ngrijora]i de existen]a fi[ierului \n care sunt stocate astfel de informa]ii pot [terge acest fi[ier din telefon sau din tablet`. Dar trebuie s` ]in` cont c` acesta se va re\nnoi de fiecare dat` când dispozitivul este conectat la un calculator. Utilizatorii mai avansa]i, care au telefoane decodate, pot copia o aplica]ie nou` numit` Untracked, care [terge automat fi[ierul consolidated.db, imediat dup` ce acesta este creat. Conform celor care au descoperit problema, Apple colecteaz` aceste date de dou` ori pe zi, \ns` interesant este faptul c` utilizatorii [i-au dat acordul pentru acest lucru. La conectarea unui iPhone sau iPad la iTunes, prin intermediul unei c`su]e de dialog, Apple cere permisiunea utilizatorilor de a \nregistra deplas`rile acestora [i de a trimite datele c`tre companie de dou` ori pe zi. Mai mult, Apple a dat un comunicat de pres` la finele lunii trecute prin care men]iona c` nu urm`re[te loca]ia dispozitivelor iPhone ale utilizatorilor. “Apple nu a f`cut niciodat` acest lucru [i nici nu \l va face”, este declara]ia oficial` a companiei. Case closed! Biz

APPLE SPIONEAZ~? Iat` ce trebuie s` [ti]i despre modul \n care datele legate de localizare de pe iPhone sau iPad sunt colectate [i sunt sau nu transmise c`tre compania din Cupertino. Ce gadgeturi colecteaz` informa]iile? Doar dispozitivele iPhone [i iPad cu conexiune 3G [i sistem de operare iOS 4.0 sau mai nou. Ca s` afla]i ce sistem de operare rula]i, accesa]i “Settings”, alege]i “General” [i apoi “About”. C`uta]i num`rul de lâng` “Version”. Cum se colecteaz`? Orice iPhone sau iPad care \ndepline[te condi]iile de mai sus stocheaz` date aproximative privind localizarea sa folosind triangularea datelor furnizate de antenele de telefonie mobil`, o metod` mult mai pu]in precis` decât un GPS. Cât de des se colecteaz`? Intervalele par a fi neregulate, dar destul de dese, potrivit lui Pete Warden [i Alasdair Allan, cei care au descoperit fi[ierul cu pricina. Unde sunt stocate datele? Stocarea se face atât pe telefon sau tablet`, cât [i pe computerul cu care dispozitivul este sincronizat, \n fi[ierul consolidated.db. Cine are acces la ele? Teoretic, doar utilizatorul. Apple pare s` nu aib` acces la date \n timp real. Fi[ierul este, \ns`, necriptat, a[a c` oricine are acces la telefonul sau computerul utilizatorului poate face orice cu fi[ierul. Pute]i opri colectarea acestor informa]ii? Nu e simplu. Pute]i [terge fi[ierul de pe computer, dar acesta este recreat la fiecare nou` sincronizare cu iPhone-ul. A ap`rut deja o aplica]ie pentru telefoanele decodate, Untracked, care [terge fi[ierul consolidated.db de fiecare dat` când este creat. Biz

11 mai 2011, Hotel Continental, Sibiu www.bizforum.ro/socialmediasummit

PRIMUL SUMMIT REGIONAL DIN ROMÂNIA DESPRE INFLUEN}A ONLINE {I STRATEGII DE MARKETING PRIN SOCIAL MEDIA Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Partener

Sponsor

PREMIER~: CAMPANIE SOCIAL MEDIA |N DIRECT To]i cei prezen]i la eveniment vor crea o campanie de social media pentru un brand al unei companii. De la mesajul campaniei pân` la transmiterea lor, participan]ii vor face brainstorming pe loc [i vor promova brandul ales prin Twitter, Facebook [i bloguri.

antreprenoriat Suntem cu to]ii antreprenori

Con[tient sau nu, cu to]ii facem sau am f`cut antreprenoriat, nu doar \n afaceri, ci [i \n domeniul social, \n cultur`, politic` sau educa]ie. Bine a]i venit \n clubul antreprenorilor!

oi \ncepe aceast`

colaborare editorial` cu mul]umiri revistei Biz, o publica]ie \mpreun` cu care “am crescut” ca antreprenor \n serie [i apoi ca investitor business angel \n ultimii zece ani. Multe dintre dezvolt`rile antreprenoriale [i de investi]ii pe care le-am realizat au fost prezentate \n revist`, ca [i \n evenimentele Biz. E o publica]ie pe care a[ denumi-o “revista antreprenorilor din România”, cu precizarea c`, a[a cum sus]in [i \n titlul acestui articol, eu cred c`, \ntr-un fel sau \n altul, cu to]ii suntem antreprenori. Când vorbim despre antreprenori, ne gândim \n general la oameni care dezvolt` proiecte de afaceri proprii, pe baza unei idei [i cu asumarea riscurilor implicite, beneficiind la final [i de eventualele rezultate ale afacerii. |ns`, \n realitate, sunt mai multe domeniile \n care, pe baza unei idei (sau a unui set de idei, a unei ideologii), oamenii pot dezvolta proiecte antreprenoriale valoroase, chiar dac` nu sunt afaceri, ci proiecte sociale, politice, de cercetare, culturale, artistice etc. Iar din aceast` perspectiv`, putem vorbi \ntr-adev`r [i de alte tipuri de antreprenori: sociali, politici, \n cercetare, culturali etc. S` nu \i uit`m \ns` nici pe cei ce lucreaz` \n companii [i care pot [i decid s` ac]ioneze ca ni[te antreprenori intracompanie, generând proiecte noi, stimulând inova]ia, aducând valoare suplimentar`

prin ini]iativele lor companiilor angajatoare. Astfel, avem de-a face cu un nou tip de antreprenor, intraprenorul. Analizând aceste specii antreprenoriale, vedem c`, \n realitate, ac]iunea antreprenorial` este mult mai r`spândit` decât cea din sensul strict al defini]iilor clasice. Mare parte, dac` nu to]i cititorii acestor rânduri, se vor fi reg`sit, \n prezent sau \n trecut, ca antreprenori \ntr-o situa]ie sau alta. Antreprenoriatul social clasic a fost definit de modele orientate pe s`n`tate sau educa]ie, poate cel mai remarcabil exemplu fiind Florence Nightingale, care a dezvoltat prima [coal` independent` de asistente medicale \n Marea Britanie victorian`. |n zilele noastre antreprenoriatul social este mult mai divers [i cap`t` din ce \n ce mai mult` consisten]`, dar \n esen]` orice activitate care porne[te de la identificarea unei probleme sociale [i o rezolv` prin metode antreprenoriale poate fi definit` ca antreprenoriat social, indiferent dac` el este “gestionat” de un ONG sau de o societate comercial`. Chiar dac` aceast` activitate nu este \ntotdeauna orientat` spre profit (deoarece unele organiza]ii de acest gen au bottom-line dublu, iar altele vor doar s` finan]eze sustenabil proiectele lor), ea trebuie s` fie totu[i foarte eficient`, astfel \ncât obiectivele sociale propuse s` fie cât mai bine atinse. Iar cei care conduc astfel de organiza]ii ar trebui s`

aib` [i abilit`]ile, dar [i cuno[tin]ele specifice unei activit`]i antreprenoriale, ceea ce nu se \ntâmpl` \ntotdeauna... Trecând la antreprenoriatul politic, avem exemple ca Gandhi, Martin Luther King sau Mandela. Aceast` categorie devine confuz`, deoarece are dou` posibile defini]ii, una legat` de schimbarea politic`, a[a cum au reu[it cei de mai sus, iar cealalt` care \i identific` drept antreprenori politici pe oamenii de afaceri dubio[i care profit` de pe urma politicienilor, sprijinindu-se pe corup]ie, abuzuri, trafic de influen]`. Din p`cate, \n România, am avut prea mult parte de acest tip de fals antreprenoriat politic pân` acum. A[a cum spuneam la \nceput, lista de activit`]i antreprenoriale poate continua: cercet`torii din universit`]i [i din laboratoare (cei care conduc proiecte de cercetare) sunt antreprenori de cunoa[tere sau cercetare, cei care conduc proiecte culturale sau artistice sunt la rândul lor antreprenori \n domeniile respective, chiar [i vecinul de bloc care vine [i le propune celorlal]i locatari un mic proiect de amenajare a spa]iului verde de la intrare [i apoi \l duce la bun sfâr[it, to]i ace[tia sunt(em) antreprenori!

MARIUS GHENEA Pre[edinte FIT Distribution

Biz

Românul care a pornit REVOLU}IA |N RECRUTARE C`utarea talentelor este extrem de dificil` pentru companii \n h`]i[ul erei online. Octavian Popescu vrea s` simplifice totul, schimbând ideea de CV tradi]ional cu “etichete” u[or de creat, combinat [i g`sit. DE GABRIEL BÂRLIG~

nele dintre cele mai bune idei se nasc \n urma confrunt`rii cu probleme aparent insurmontabile. Exact a[a s-a \ntâmplat [i cu Octavian Popescu, \n urm` cu doi ani, când lucra pentru Accenture la Praga. Era specialist \n securitatea informatic` [i trebuia s` recruteze doi colegi noi. Dup` patru luni de zile [i 700 de CV-uri v`zute, selectate folosind un software de talent management ultrasofisticat [i foarte scump, nu a reu[it s` angajeze pe nimeni. Problema principal` era surplusul uria[ de informa]ie din CV-uri, care face foarte dificil` sortarea ei. Pân` la urm`, s-a apelat la oameni din companie, care au trecut printr-un training pentru a ocupa pozi]iile disponibile. “N-a fost momentul «Evrika!», ci a fost con[tientizarea unei probleme foarte mari [i care nu e rezolvat` de[i Monster.com a fost ref`cut, de[i exist` LinkedIn”, poveste[te Octavian Popescu pentru Biz. Trecerea la practic` s-a produs un an mai târziu, când Octavian avea ceva mai

INOVA}IILE “LABELS” Search ranking Un algoritm dezvoltat de echipa Labels realizeaz` o ierarhie a poten]ialilor candida]i, analizând inclusiv activitatea \n social media, frecven]a log`rii pe site-ul de recrutare [i ordinea introducerii informa]iilor din profil. 42

Biz

mult timp liber, fiind implicat \ntr-un contract de consultan]` \n Afganistan. A \nceput singur, dar dup` revenirea \n România [i-a dat seama c` nu putea face totul de unul singur, a[a c` a apelat la un grup de prieteni cu o firm` de software development \n Ia[i, ocazie cu care a trecut de la programarea \n Java la php. Web designerul site-ului este polonez, iar munca de PR este asigurat` de un american din Chicago, cu experien]` \n social media. “Totul a fost un exerci]iu de outsourcing [i colaborare virtual`”, spune Octavian Popescu. |n acest moment echipa Labels (www.labels.io), este format` din 8 persoane, dintre care 5 sunt programatori, inclusiv Octavian. Acesta nu are background \n recrutare. Lucreaz` \n domeniul securit`]ii informatice din liceu, acumulând deja 10 ani de experien]` de \n domeniu. “Am lucrat \n Cehia 5 ani, \n Germania 2 ani, iar \n Afganistan am f`cut evaluarea unui sistem folosit de organiza]ii guvernamentale americane pentru a aduna informa]ii de la fa]a locului.”

UN NOU TIP DE C~UTARE Ini]ial, a pornit cu Labels \ncercând s` \mbun`t`]easc` recrutarea online cu un nou algoritm de c`utare semantic`, care s` extrag` datele esen]iale din orice CV, dar [i-a dat rapid seama c` era o cale foarte dificil` de urmat pentru cineva cu resurse limitate. “Am privit lucrurile altfel. Dac` tot sunt la mod` profilurile pentru orice, iar oamenii sunt dispu[i s` le creeze, am gândit profilul ca o celul` de plecare”, spune Octavian. Astfel, a \nceput s` se gândeasc` la ce e mai important atunci când cau]i un job, dar [i când cau]i pe cineva pentru un job. A ajuns la trei seturi de informa]ii: fo[ti angajatori, abilit`]i [i personalitate. Dac` primele dou` categorii sunt u[or de redat, pentru a scoate \n eviden]` personalitatea Labels se bazeaz` pe un paragraf de text denumit “personal pitch”, \n care candidatul se “vinde”. Ceea ce a urmat a fost oarecum similar cu modul \n care Google a realizat algoritmul de c`utare, fiindc` Labels trebuie s` ofere rezultate \n ordinea

WWW.LABELS.IO Job matching Imediat dup` ce un recrutor a postat un job, site-ul afi[eaz` cei mai relevan]i candida]i pentru acesta, folosind tag-urile definite de utilizatori, respectiv de recrutor.

Visual search Fiecare "etichet`" introdus` de utilizator se transform` \ntr-un buton ce poate fi plasat de recrutor \n motorul de c`utare al site-ului printr-un simplu clic, u[urând [i rafinând efortul de g`si candida]ii ideali.

ANTREPRENORIAT RECRUTARE acest fapt arat` c` persoana este cu adev`rat \n c`utarea unui loc de munc`, nu doar [i-a creat un profil a[teptând s`-i pice ceva la un moment dat. Un alt lucru luat \n considerare este ordinea \n care au fost postate abilit`]ile la crearea profilurilor, pornind de la ideea c` oamenii pun la sfâr[it abilit`]i mai pu]in importante [i mai pu]in st`pânite.

FOTO: VALI MIREA

REVOLU}IA VIZUAL~

Filtrare prin tag-uri Fiecare job este definit prin tag-uri intuitive, care pot fi imediat filtrate de motorul de c`utare, eliminând informa]iile neesen]iale care pot \ngreuna g`sirea candidatului perfect.

relevan]ei candida]ilor pentru fiecare job. Scheletul a fost f`cut pe baz` de tag-uri (cuvinte-cheie). Octavian [i echipa sa au realizat un algoritm de ranking pentru c`utare care face clasamentul \n func]ie de mai mul]i factori, inclusiv activitatea candida]ilor pe re]ele sociale, care poate ar`ta faptul c` un candidat este formator de opinie pe domeniul s`u. De asemenea, cu cât cineva se logheaz` mai des \n sistem, cu atât va fi afi[at mai sus, fiindc`

Dar ceea ce va fi cu adev`rat revolu]ionar, potrivit lui Octavian Popescu, este “cùtarea vizual`”, prin care o companie va putea adùga butonul pentru fiecare abilitate pe care o caut` direct \n motorul de cùtare al site-ului, printr-un simplu clic pe acesta. Astfel, cùtarea dup` “etichete” devine realitate. Un recrutor care d` o cùtare general` poate rafina rezultatele adùgând rapid etichete din profilurile pe care le g`se[te. O alt` caracteristic` care diferen]iaz` Labels este algoritmul de job matching, care, la postarea unui job, g`se[te profiluri relevante. Sistemul de etichete (labels) a \nceput s` func]ioneze pe site treptat, pe m`sur` ce tot mai mul]i oameni [i-au construit pagina de profil \n mod corect. Pentru a ajuta acest proces, site-ul ofer` sugestii pe m`sur` ce se introduc primele litere pentru fiecare skill, oferind cele mai populare 5 abilit`]i. De la lansarea site-ului \n beta, pe 7 februarie, sunt deja circa 300 de utilizatori din mai multe ]`ri. “Când vom reu[i s` ajungem la peste 100 de profiluri pentru fiecare ]ar` mare vorbitoare de limba englez` pot s` sper c` vor \ncepe s` apar` anun]uri de joburi”, spune Octavian. De[i caut` \n prezent finan]are, fondatorul Labels.io spune c`, dincolo de bani, are nevoie \n primul rând de un partener cu nume mare, care s` ajute la dezvoltarea serviciului prin vizibilitate. “Vreau s` merg cât mai departe \n sistem antreprenorial, vreau s` duc eu personal totul pân` la cap`t. Sunt reticent s` accept finan]`ri de la fonduri foarte mici, mai ales cele de investi]ii bancare, care vor s`-mi ofere bani [i atât [i la prima problem` or s`-mi dea un [ut \n fund”, spune Octavian Popescu. Dar, chiar dac` s-ar \ntâmpla acest lucru, [i-ar putea g`si foarte rapid de lucru folosind chiar site-ul sù. Biz Biz

Pasiunea, dincolo de afaceri Conduc afaceri dar nu func]ioneaz` neap`rat dup` principii de business. Au alte motoare care \i ajut` s` mearg` mai departe. Au decis s`-[i urmeze pasiunea, dar au combinat-o cu spiritul antreprenorial. DE LOREDANA S~NDULESCU

VIOREL COPOLOVICI

WWW.COPOLOVICI.RO

iorel Constantin Radu-Copolovici

este numele din buletin. |n online este cunoscut drept Copolovici sau buc`tarul “Prânzului din caserol`”. De un an este proprietarul Kopel’s, un restaurant unde diferen]a este f`cut` de ciorba de burt`. Nu \n sensul c` ar face cea mai senza]ional` ciorb` de burt`, ci prin simplul fapt c` nu o prea face. La un an de la deschidere, dac` a fost inclus` de dou` ori \n meniu, [i atunci numai la prânz. “Dac` un client intr` [i primul lucru pe care-l \ntreab` este dac` avem ciorb` de burt`, \nseamn` c` nu este genul nostru de client. Drumurile noastre se despart”, spune Viorel Copolovici, proprietarul restaurantului Kopel’s. Acesta este \ns` locul unde se g`tesc o multitudine de altfel de ciorbe. {i pu]ini sunt cei care ajung acolo din \ntâmplare. Situat \ntr-o zon` retras` de traficul aglomerat al Bucure[tiului, la Kopel's ajungi numai dac`-l cuno[ti pe Copolovici, vrei s`-l cuno[ti pentru c`-i cite[ti blogul, e[ti prieten cu el pe Facebook sau \l urm`re[ti pe Twitter.

Biz

Sau ajungi acolo pentru c` ]i-a recomandat un prieten. Timp de vreo doi – trei ani, cât [i-a dorit s` aib` propriul restaurant, Viorel Copolovici \[i imagina cum \[i va \ntâmpina fiecare oaspete. Acum visul lui a devenit realitate. De un an, zi de zi, de la 9 diminea]a pân` la ultimul client este mereu \n restaurant, cu mici excep]ii când mai pleac` pentru aprovizionare. |n restul timpului, e fie \n restaurant, fie \n buc`t`rie, unde g`te[te cu o pasiune greu de \n]eles pentru cei care nu-l cunosc. Absolvent al {colii Superioare de Jurnalistic`, Viorel Copolovici s-a orientat c`tre zona de marketing-comunicare \nc` din facultate. A lucrat la Teatrul Masca, Radio Total, Antena 3, Media Pro Pictures. Dup` o experien]` pasager` dar ini]iatic` la vârsta de 24 de ani pe un vas de croazier`, pe care \ns` nu ar mai repeta-o, a fost consilier \n campanii electorale de patru ori, a produs spoturi radio [i o emisiune pentru Realitatea TV, a condus franciza din Bucure[ti a unei reviste de timp liber. Ultima slujb` important` \nainte s` se dedice exclusiv g`titului a fost \n Media Pro. A schimbat

multe locuri de munc` pentru c`, dup` cum spune el \nsu[i, “nu a avut stare”. La Kopel’s, locul pe care l-a denumit a[a dup` numele bunicului s`u pe care nu a avut [ansa s`-l cunoasc`, [i-a g`sit [i lini[tea, [i voca]ia. Nu are studii de art` culinar`. Tot ce a \nv`]at a fost experimentând. De g`tit, g`te[te de când era copil, \n buc`t`ria familiei sale. A g`tit \n timpul facult`]ii, de nevoie. Apoi a g`tit pentru c` era burlac. {i dup` aceea ca s`-[i impresioneze viitoarea so]ie. Din 2007 – 2008 g`te[te \n mod constant acas` [i a \nceput s` \mp`rt`[easc` pe blog pove[tile culinare. |n 2009, \mpreun` cu Dorin Boerescu, a lansat “Prânzul din caserol`”, un blog dedicat con]inutului editorial culinar. |n 2010, \mpreun` cu fratele s`u a preluat afacerea fostului restaurant Moft, pe care l-a recondi]ionat. Dintr-un restaurant clasic, \n care predominau mânc`rurile române[ti, l-au transformat \ntr-un restaurant unde nu se g`te[te cu prafuri sau alte concentrate, unde nu se congeleaz` mu[chiul de vit` [i nu se fac stocuri mari de marf`. Biz

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT PASIUNE

Biz

FOTO: VALI MIREA

MARIUS TUDOSIEI

WWW.BACANIAVECHE.RO

ste genul de om care g`se[te

solu]ii pentru orice problem`. Dac` nu g`se[te rezolvarea, ajunge la o vorb` care l-a f`cut celebru \n cercul s`u de prieteni: “S` d`m un telefon, s` vedem ce putem rezolva!”. {i, de regul`, se rezolv`. Pentru c` Marius Tudosiei nu accept` “Nu” [i “Nu se poate”. Pentru el sunt mai importante cuvinte precum: “s` fac”, “acum”, “s` cred” sau “s` simt”. Sunt o mul]ime de lucruri \n care crede. Preocupat fiind de alimenta]ia s`n`toas`, natural`, f`r` conservan]i, aditivi [i chimicale, [i având o cultur` aparte fa]` de mâncare din familie, dup` 10 ani de marketing s-a decis s` se retrag` din activit`]ile profesionale \n care era implicat [i s` se ocupe de un proiect de suflet, B`c`nia Veche. Via]a lui \nainte de B`c`nie era mai plin` de stres, dar un stres care macin`. {i acum munce[te mult, se treze[te devreme [i are, \n plus,

Biz

fa]` de via]a de dinainte, grija c` trebuie s` pl`teasc` salarii pentru cei [apte angaja]i [i colaboratori pe care-i are la B`c`nie. Dar \i este mult mai bine a[a. De la idee la practic` a trecut cam un an [i jum`tate. A renun]at la pozi]ia de director de marketing la “Jurnalul Na]ional” de la 1 ianuarie 2010 [i s-a dedicat exclusiv B`c`niei, c`reia i-a deschis por]ile \n septembrie 2010. Cât timp a avut un loc de munc`, nu [i-a permis s` tri[eze [i s` lucreze pentru el. Din septembrie pân` \n decembrie 2009 a reu[it s` scrie doar dou` pagini la prezentarea care se numea “B`c`nia Veche”, din care prima pagin` era coperta. A[a [i-a dat seama c` dac` \[i dorea B`c`nia nu avea cum s`-[i p`streze [i locul de munc`. |n martie 2010 a g`sit casa din Barbu V`c`rescu nr. 49, o construc]ie interbelic` de care s-a \ndr`gostit de la prima vizionare. Din aprilie a angajat

primul om care s`-l ajute. Acum are [i un manager care se ocup` de partea opera]ional` a businessului, o persoan` care se ocup` de aprovizionare, dar [i câteva doamne care fac pâine [i pr`jituri. Proiectul a fost construit pas cu pas \mpreun` cu cei c`rora li se adreseaz`. Iar existen]a online a B`c`niei o precede pe cea fizic`. Dac` de obicei unii antreprenori \ntâi lanseaz` un business [i apoi \i construiesc o prezen]` online, \n cazul lui Marius Tudosiei a fost invers. El a lansat pagina de Facebook a B`c`niei \nainte ca ea s` existe efectiv [i, \mpreun` cu prietenii s`i virtuali, a luat aproape toate deciziile de business. Ini]ial, g`sise de \nchiriat o cas` pe Cheiul Dâmbovi]ei. A deschis o dezbatere pe Facebook legat` de cât de potrivit era locul respectiv. Sub influen]a comentariilor primite, a decis s` renun]e la acel loc. A sunat proprietarul [i i-a spus c` “s-au decis” s` nu mai \nchirieze. Proprietarul, surprins, i-a spus:

“Ziceai c` e[ti singur \n business”. “Sunt, dar lâng` mine mai sunt ni[te oameni.” A fost prima decizie colectiv` \n ceea ce prive[te B`c`nia, dar nu a fost singura. E mereu \n B`c`nie, printre clien]i, [i cu ajutorul lor decide ce cantit`]i [i sortimente de produse este nevoie s` achizi]ioneze. Uneori, pe Facebook, stabile[te pre]ul pentru pl`cinta cu brânz`. {i se bucur` c` are aceast` [ans`. Primul proiect cu care a ie[it pe pia]` s-a intitulat “11 pâini [i 11 cozonaci”, o provocare [i o idee nebuneasc` lansat` \ntr-o dup`-amiaz` pe Facebook care s-a [i concretizat cu succes. Unul dintre proiectele care i-au adus cele mai mari mul]umiri este “miercurea corporatist`”. {i nu este vorba numai de satisfac]ii financiare, de[i acestea exist`. De multe ori, pe la 9-10 seara se face coad` la cas`. Dar e o satisfac]ie mai presus de banii \ncasa]i. |n fiecare zi de miercuri, B`c`nia este deschis` pân` la 11 noaptea pentru cei care, \n mijloc de s`pt`mân`, r`mân f`r` provizii [i, cu ochii \nro[i]i de stat ore \ntregi \n fa]a computerului, \n drum spre cas` trec s` cumpere ceva bun [i proasp`t de mâncat. “Este un proiect care m` ajut` pe mine s` m` simt foarte bine [i s` func]ionez ca om”, spune Marius Tudosiei, care \[i aduce aminte de zilele când st`tea târziu la munc` [i, neavând alternativ`, ajungea s` ia un pui rotisat sau biscui]i din vreo benzin`rie. Dac` nu ar fi existat Facebook-ul, care \n prezent i-a adus aproape 10.000 de fani pe pagina B`c`niei, nu prea [tie ce ar fi f`cut cu promovarea. Probabil c` ar fi lucrat mai mult pe blog, dar cu siguran]` nu ar fi fost acela[i lucru. Anul acesta va deschide [i B`c`nia Veche num`rul 2, dar numai dup` ce va g`si locul potrivit. Atmosfera va fi la fel, numai spa]iul va fi mai mare, astfel \ncât s` poat` g`zdui toate proiectele pe care le are \n cap. Banii nu au reprezentat niciodat` o piedic`. Nu i-a avut ca s` deschid` B`c`nia, dar s-a \mprumutat de la prieteni [i familie. Are darul s` cread` \n lucruri imposibile [i surpriza este c` ele chiar se \ntâmpl`. {i nu s-a ferit niciodat` s` spun` c` planul s`u este s` schimbe lumea. Este convins c` o s` ajung` [i acolo. Deocamdat`, a \nceput cu un proiect de schimbare a obiceiurilor culinare. Biz

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT PASIUNE

ANDREEA B~NI}~

WWW.ANDREEABANITA.RO

telierul floral al Andreei B`ni]`

s-a n`scut ca o prelungire fireasc` a evolu]iei sale personale, nefiind ceva planificat. |ntr-una dintre c`l`torii a \ntâlnit ni[te oameni deosebi]i care \[i cultivau pasiunile. |n momentul \n care a fost \ntrebat` ce pasiuni are, nu a [tiut ce s` r`spund` [i s-a repezit s` \n[ire diplomele ob]inute. A con[tientizat apoi c` \ntrebarea era despre spirit [i nu despre aptitudini. |ncurajat` de prietenii s`i, \n momentul \n care s-a \ntors \n ]ar` a \nceput s` fac` lucrul pe care \l iubea \nc` de când era mic`, [i anume s` aranjeze flori. Pasiunea [i talentul le-a mo[tenit din familie. Astfel, prin intermediul familiei, a avut contact cu lumea florilor [i a plantelor atât din punct de vedere [tiin]ific, având la dispozi]ie o bogat` bibliotec` despre plante [i flori, cât [i din punctul de vedere al contactului efectiv. Copil fiind, \n

completarea lecturilor suplimentare de la [coal` studia colec]ia “Mon jardin et Ma maison”. Cea mai important` preocupare de dup` terminarea lec]iilor era fuga \n gr`dina cu flori. Nu se juca cu al]i copii, ci se izola \n gr`din`, s`dind [i \ngrijind plantele. Absolvent` a Academiei de Studii Economice [i a unui master \n marketing [i comunicare \n afaceri, \n paralel cu activitatea profesional` \n marketing, din 2008, a \nceput antreprenoriatul \n design floral. Aranjeaz` plante \n diverse suporturi, care s` transmit` diferite mesaje. Pentru evenimente construie[te concepte [i se concentreaz` pe crearea de atmosfere memorabile. A studiat design floral \n 2008 la Londra timp de dou` s`pt`mâni cu Paula Pryke [i la atelierul lui Jane Packer, iar \n 2010 la Paris, cu Catherine Muller. Cursurile au durat câte o s`pt`mân`. Cu Paula Pryke a studiat tehnic`, la Jane Packer a acumulat no]iuni de stil [i cromatic`. Biz Biz

inova]ie

PAGINILE REVISTELOR AU PRINS VIA}~ Hârtia se poate conecta la internet, iar tot mai multe publica]ii profit` de evolu]iile tehnologice pentru a oferi cititorilor o experien]` cu totul special`. Aceasta este lumea “augmented reality”. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

R`sfoirea unei reviste poate deveni

o experien]` multimedia cu ajutorul noii tehnologii. Este nevoie doar de un computer cu webcam conectat la internet sau de un smartphone [i ve]i privi cu al]i ochi hârtia. Direct de pe coperta “Esquire”, Robert Downey Jr. sare pe ecranul computerului, vorbe[te [i prezint` scene dintr-un film \n care joac`. Coperta are doar un p`trat cu desene ciudate, care, citite de webcam \n cadrul unei aplica]ii speciale, declan[eaz` nebunia multimedia. A[a func]ioneaz` “augmented reality”, care poate aduce la via]` obiecte dintre cele mai obi[nuite. Aplica]iile sunt dintre cele mai diverse. O revist` pentru femei, de exemplu, poate avea o reclam` la un pulover care, ]inut` \n fa]a webcamului, duce utilizatoarea direct la magazinul online al produc`torului, unde cu un singur clic produsul este cump`rat. De asemenea, produse ce apar bidimensional pe hârtie pot prinde via]` [i se pot roti la 360 de grade \n fa]a cititorului. Utilizatorul poate chiar \ncerca ochelari diferi]i sau modele de ceasuri cu ajutorul augmented reality. Astfel, hârtia obi[nuit` devine un suport multimedia, f`r` a fi nevoie de transformarea ei \ntr-un ecran scump. De asemenea, folosindu-se tehnologia QR code, o reinterpretare digital` a clasicului cod de bare, telefoanele mobile devin instrumente de augmented reality. La implementarea celei mai recente campanii adidas \n România, “adidas is all in”, celebrele coloane de la Pia]a Roman` au fost \mbr`cate \n fotografii cu vedetele interna]ionale ce fac parte din campanie. Pe unele poze se g`se[te [i un QR code, care, citit cu ajutorul aplica]iei ScanLife, 50

Biz

CUM FUNC}IONEAZ~ Programele sofisticate, cum este Cinder de la The Barbarian Group, sunt scrise \n limbaj C++, la fel ca jocurile video, [i presupun desc`rcarea unui software special pentru a oferi func]ionalit`]i sporite. Aceste programe ofer` un grad sporit de personalizare, permi]ând aplica]ii mai spectaculoase. Versiunile mai simple de augmented reality fac trimitere c`tre un site sau un clip video prin simpla expunere a paginii de revist` \n fa]a unui webcam.

ofer` utilizatorului acces direct pe telefonul mobil la versiunea extins` a reclamei video a adidas de pe YouTube. Dac` ave]i un smartphone, da]i la pagina 78 a revistei pe care tocmai o citi]i [i alege]i unul dintre cele patru QR coduri, fiecare corespunzând unei aplica]ii, \n func]ie de sistemul de operare al telefonului (iOS de la Apple, Android, Windows sau BlackBerry), pe care o ve]i putea desc`rca direct pe telefonul mobil. A[a cum v-am obi[nuit, revista Biz inoveaz` [i \n acest domeniu, oferindu-v` nu doar informa]ii despre cele mai noi tendin]e [i tehnologii, ci chiar aplicându-le pentru a v` oferi o experien]` \mbog`]it`. Preg`tim [i alte nout`]i pe aceast` tem`, pe care le ve]i reg`si \n paginile revistei.

pot fi extrem de variate, de la apari]ia unor rezultate de la alte meciuri \n timp ce utilizatorul se uita la partida echipei favorite, la apari]ia \n timp real pe ecranul unui telefon a unor date despre restaurantul c`tre care a fost \ndreptat` camera foto a acestuia. Dac` se adaug` tehnologii avansate, cu ajutorul computerului, orice informa]ie din lumea \nconjur`toare poate deveni un obiect digital ce poate fi manipulat interactiv. Pe viitor, orice obiect ar putea fi acoperit cu un “strat informa]ional”, care s` poat` fi citit cu ajutorul telefonului mobil, al webcamului sau al unor lentile de contact speciale, oferind informa]ii din cele mai diverse – detalii despre obiect, locul de unde poate fi cump`rat, termenul de valabilitate al unui produs perisabil etc.

CÂTEVA EXPLICA}II

CUM SE FACE MAGIE

Conceptul de “augmented reality” presupune interac]iunea direct` sau indirect` a mediului real cu imagini virtuale generate de computere. Aceast` \mpletire real-virtual se realizeaz` instantaneu, fiind legat` de ceea ce vede utilizatorul. Aplica]iile

Num`rul special al “Esquire” din 2009 cu Robert Downey Jr. pe copert` a fost rezultatul unor \ntâlniri cu reprezentan]i ai mai multor companii din domeniul tehnologiei, dar [i cu produc`tori de hârtie sau cerneal`. Redactorul-[ef al

INOVA}IE PRINT

CON}INUT EXTRA Pe lâng` juc`u[ul Robert Downey Jr. de pe copert`, “Esquire” a folosit augmented reality \n mai multe zone pentru a \mbog`]i cât mai mult con]inutul din print. De exemplu, la o pagin` de mod`, \n care modelul prezenta pe rând componentele unei ]inute, pentru a vedea mai bine cum arat` fiecare pies` – un lucru care n-ar fi putut fi f`cut altfel. A[adar, tehnologia scoate din normal experien]a citirii unei reviste, aduce \n prim-plan edi]ia de print [i creeaz` oportunit`]i uria[e pe partea de publicitate, sporind interactivitatea [i implicarea cititorului, oferind totodat` posibilitatea de a monitoriza num`rul de acces`ri [i chiar de a crea un profil al cititorilor care folosesc tehnologia.

revistei, David Granger, spune c` acest gen de \ntâlniri pot produce idei de mare impact. Partenerul revistei a fost compania de design digital The Barbarian Group. Benjamin Palmer, CEO al companiei, spune c` [i-a dat seama imediat ce solu]ie s` le ofere celor de la “Esquire”: ceva \n plus fa]` de o simpl` realizare a unei conexiuni la o pagin` de internet, o experien]` digital` unic`. Astfel,

cu ajutorul micilor p`trate cu simboluri ciudate \n interior, pagina prinde via]`, iar Robert Downey Jr. merge pe coperta ]inut` \n fa]a webcamului, vorbe[te, st` culcat, interac]ioneaz` direct cu utilizatorul. A fost nevoie, desigur, de un program special creat, denumit Cinder, care combin` anima]ia, grafica [i imaginile video. |ntre timp, The Barbarian Group a scos pe pia]`

Cinder, astfel c` oricine \l poate folosi pentru proiecte similare. Dincolo de oferirea de con]inut \ntr-o form` cu totul inovatoare cititorilor, augmented reality se preteaz` excelent pentru publicitate extrem de original` \n print. Revista “InStyle” a publicat un num`r special de vacan]` care avea reclame interactive gra]ie acestei tehnologii. Astfel, paginile revistei livrau reclame video [i accesarea rapid` a produsului din reclam` \n magazinul online, pentru a cump`ra produse direct cu revista. Rezultatele s-au v`zut: \ncas`rile din reclame au crescut \ntr-o perioad` economic` dificil`, iar vânz`rile de la chio[curi au fost peste a[tept`ri. “InStyle” a fost prima revist` pentru femei care a folosit augmented reality, dovedind c` barierele tehnologice nu mai exist` \n lumea actual`. Palmer, de la Barbarian Group, avertizeaz` \ns` c` succesul acestei tehnologii depinde foarte mult de calitatea proiectelor \n domeniu – dac` aceasta va sc`dea consumatorii, o vor refuza [i va trece ca o mod` temporar`. Biz

INOVA}IE |N PRINT

Design de \nalt` clas` [i con]inut inovator De [ase ori ori pe an, revista olandez` Flow reu[e[te s`-[i surprind` \n mod pl`cut cititorii. Lansat` \n toamna anului 2008 cu inten]ia de a revolu]iona presa tradi]ional`, editorii revistei aduc num`r de num`r diverse inova]ii \n print, de la con]inutul editorial pân` la reclamele publicate. Ini]ial a fost conceput` ca publica]ie pe teme medicale, dar echipa editorial` a experimentat o strategie original` de cercetare cantitativ` [i calitativ` pentru a afla ce \[i doresc cititorii s` vad` \n revist`. Dup` mai multe sesiuni de cercetare online, a de-

venit evident c` cititorii foloseau internetul pentru a se informa \n leg`tur` cu chestiunile medicale, dar aveau nevoie, \n schimb, de experien]e unice pe care numai mediile tradi]ionale tip`rite le puteau oferi. Fiecare num`r

este alc`tuit din cinci sec]iuni, fiecare având propriul tip de hârtie. De exemplu, \n sec]iunea pentru gr`din`rit este folosit` hârtie reciclat`. Viziunea \n materie de design este extins` chiar [i \n cazul reclamelor, mai multe companii fiind dispuse s`-[i modifice sau reinventeze machetele astfel \ncât s` se integreze cu viziuFolosind aplica]ia Scanlife, instalat` pe telefonul mobil, pute]i afla informa]ii

Biz

CUM CITE{TI O CARTE |N 60 DE MINUTE Cum ar fi s` pute]i face \ntr-o or` ceva ce al]ii fac \n zece? Nu e culmea eficien]ei. Nu e nici de domeniul fantasticului. E doar rezultatul a dou` zile de exersare. Dou` zile de training \n photoreading. DE LOREDANA S~NDULESCU Se poate ajunge la 25.000 de cuvinte

citite pe minut dup` numai 16 ore de preg`tire. Ce \nseamn` asta mai exact? Posibilitatea de a citi o carte pe zi sau de a parcurge cu o vitez` de 5-10 ori mai mare orice material scris, r`mânând totodat` cu informa]iile relevante. “Mai \nseamn` crearea unei memorii pe termen lung [i impresia c` orice bibliotec` este mult prea mic`”, spune Connie Larkin, Life Coach [i unul dintre cei trei instructori de photoreading certifica]i \n România de c`tre Learning Strategies, compania al c`rei cofondator este Paul Scheele [i care de]ine licen]a pentru cursurile de photoreading. Cursul de photoreading este un program de citire [i \nv`]are accelerat, \n care vechea paradigm` a cititului este \nlocuit` cu o nou` abordare a materialului scris, prin care acesta se “descarc`” \n creier cu fenomenalul ritm de o pagin` pe secund`. Bazele cursului constituie rezultatele cercet`rilor din domeniul neuro[tiin]ei \n ultimii 30 de ani. Pe scurt, tehnica de photoreading poate fi descris` drept o \mbinare a celor dou` abilit`]i pe care le are creierul uman: capacitatea de depozitare a min]ii subcon[tiente [i un 52

Biz

mecanism capabil s` acumuleze informa]ii la nivel subcon[tient \ntr-un ritm extrem de rapid, numit \n psihologie “procesorul precon[tient”. Capacit`]ile creierului sunt majoritatea subcon[tiente [i practic nelimitate. Iar procesul de acumulare a informa]iilor \n mod subcon[tient este mult mai rapid [i mai sofisticat decât gândirea [i \nv`]area con[tient`, controlat`, care reprezint` procesul de \nv`]are primit \n [coal`. |n urma cercet`rilor realizate \n cadrul Laboratorului de Cercetare Cognitiv` a Universit`]ii Tulsa, dr. Pawel Lewicki a ar`tat c` informa]iile intr` \n memorie prin canale care sunt independente de con[tient [i implic` o organizare mai avansat` [i mai complex` structural decât ce poate mânui gândirea controlat` de con[tient. Procesorul precon[tient este responsabil cu administrarea acestor canale. El este implicat \n opera]ii cognitive de nivel \nalt precum codarea, interpretarea stimulilor, tragerea concluziilor [i declan[area reac]iilor emo]ionale - toate sunt esen]iale \n actul citirii. Prin photoreading, orice material scris va fi parcurs de 5 pân` la 10 ori mai repede, cu un nivel de \n]elegere crescut. De exemplu, persoana care face un curs

de photoreading va avea abilitatea de a citi o carte pe zi [i de a re]ine mai mult decât prin citirea obi[nuit`. |n plus, mailuri, rapoarte, dosare vor fi parcurse mult mai repede, cu mai mult` centrare [i \ntr-un mod mult mai relaxat.

UN PLUS DE EFICIEN}~ |n mod obi[nuit citim liniar, cuvânt cu cuvânt, propozi]ie cu propozi]ie. |ns` creierul nostru nu func]ioneaz` a[a, ci dinspre \ntreg spre p`r]i. Prin photoreading cuprindem \ntregul material deodat`, citind \n ritmul de o pagin` pe secund`, apoi aprofund`m p`r]ile. Devine astfel mai u[or [i mai natural pentru creier s` absoarb` informa]ia \n acest mod. |n citirea obi[nuit`, materialul se parcurge o singur` dat`. Prin photoreading se parcurge de cel pu]in cinci ori, astfel se creeaz` o familiaritate crescut` cu materialul citit. Datorit` acestei familiarit`]i, informa]iile citite sunt mai aproape de cititor [i astfel el re]ine mai mult din ele [i le va folosi mai u[or. |n [coal` \nv`]`m s` citim \ntr-un mod pasiv, având doar cartea \n fa]` [i rareori scriind ceva \ntr-un caiet. Prin photoreading, citirea este activ`, cu ajutorul h`r]ilor [i desenelor. Prin citire obi[nuit`, materialul este parcurs cu o vitez` de 100 sau 200 de cuvinte pe minut. Regula 80-20 spune c` 80% din informa]ia de valoare dintr-o carte se g`se[te \n 20% din paginile ei. Prin photoreading se poate afla cu exactitate unde se afl` informa]ia valoroas` din orice carte, astfel \ncât se acord` pu]in timp paginilor “de umplutur`”. Viteza de fotocitire este de 25.000 de cuvinte pe minut. Astfel, foarte repede se ob]ine o imagine de ansamblu a c`r]ii [i a p`r]ilor valoroase din ea. Conceptul exist` \nc` din secolul XIX, iar dovezi despre aceast` abordare diferit` a paradigmei de a citi exist` \n diverse domenii, de la traininguri militare la arte mar]iale sau tradi]ii religioase. |n 1986, Paul Scheele a redescoperit aceast` tehnic` [i prin lansarea Learning Strategies Corporations a structurat-o \ntr-o form` accesibil` pentru cei care \[i doresc sau au nevoie s` acumuleze o cantitate mare de informa]ii \ntr-un timp din ce \n ce mai scurt. Biz

INOVA}IE PHOTOREADING

CONNIE LARKIN, instructor photoreading

CINCI PA{I |N PHOTOREADING

FOTO: VALI MIREA

PREG~TIREA |n aceast` etap` cititorul determin` care este scopul s`u pentru a citi un material, indiferent c` este un ziar, un articol sau un roman. Este etapa \n care se intr` \ntr-o stare mental` de concentrare.

PREVIZUALIZAREA Dureaz` \ntre 30 [i 90 de secunde, \n func]ie de m`rimea materialului de citit. Acesta este pasul \n care se apreciaz` valoarea materialului pentru cititor [i dac` merge mai departe sau nu. Prin folosirea acestui pas, se poate c창[tiga mult timp.

FOTOCITIREA |n acest pas cititorul se preg`te[te, mai \nt창i, intr창nd \ntr-o stare de \nv`]are accelerat`. Apoi, folosind vederea periferic`, se fotografiaz` paginile c`r]ii \ntr-un ritm de o pagin` pe secund`. Durata acestui pas este \ntre 3 [i 10 minute.

POSTVIZUALIZAREA Aceast` etap` dureaz` \ntre 8 [i 10 minute [i creeaz` o stare de curiozitate. Se scot cuvinte declan[atoare [i se pun \ntreb`ri legate de material.

ACTIVAREA Se face \n straturi a c창te 20 de minute fiecare [i prin diferite tehnici: citire ritmic`, citire pe s`rite, supracitire [i aprofundare, citire rapid`. Se aduce informa]ia din baza de date a min]ii noncon[tiente \n mintea con[tient`.

Biz

Evenimentul afacerilor verzi [i al companiilor sustenabile 4 mai 2011, Hotel Howard Johnson - www.bizforum.ro/greenbiz5

AFLĂ care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly DESCOPERĂ de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în pofida crizei economice INSPIRĂ-TE din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment PRIMEŞTE sfaturi experte cu scopul de a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial IDENTIFICĂ şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator PARTICIPĂ la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

Un eveniment

Partener

Sponsor

strategie Leadership 2.0 trece de la singular la cooperant Conducerea singular` este neadaptat` la condi]iile unei lumi \n care orice rezultat notabil este creat de colabor`ri [i parteneriate, de structuri \ntr-o continu` interac]iune. i \n România, ca peste tot \n lume, leadershipul trece printr-o schimbare de fond: de la modelele competitive, bazate pe calit`]ile unui singur conduc`tor (sau ale unei colec]ii de conduc`tori individuali), la o form` de conducere cooperant`, bazat` pe colaborare. Devine tot mai evident faptul c` un singur om nu poate duce m`rimea [i complexitatea lucrurilor care i se a[az` \nainte. Din cauza vitezei cu care se \ntâmpl` lucrurile, din cauza diversit`]ii situa]iilor, din cauza acceler`rii consumului de resurse, cât [i a apari]iei oportunit`]ilor de dezvoltare, avem nevoie de un leadership distribuit [i bine orchestrat. Marele profesor [i teoretician al leadershipului Kets de Vries scria \n 2007 c` leadershipul “eroic” sau “singular” e deja \nlocuit de un model al complementarit`]ii responsabilit`]ilor. Aceast` \nlocuire este foarte dificil` \n peisajul românesc, chiar [i la nivelul afacerilor multina]ionale prezente pe pia]a local`. România \nc` este profund tributar` unui model de conducere autoritar, eroic [i singular prin defini]ie. Pe plan economic, afacerile sunt conduse de acei “oameni buni” care au dat rezultate \n trecut [i au demonstrat c`

pot mi[ca mun]ii. Pe plan sociopolitic, românul nu are probleme decât cu personalitatea X sau Y, pe care o vede complet responsabil` de multe disfunc]ionalit`]i de sistem. |n sport, c`ut`m \nc` staruri individuale, fiind complet orbi [i surzi la cum func]ioneaz` echipele. |n practica mea de “antrenor de business” de mai bine de 10 ani observ de fiecare dat` \n România cum grupuri de adev`ra]i profesioni[ti, care aduc valoare direct` [i u[or observabil` locului \n care muncesc, rateaz` complet \n a pune la munc` cea mai puternic` arm` a omului: inteligen]a colectiv`. Antropologic, fiziologic [i psihologic omul este un animal social. Cel mai bun mod de a func]iona este \n grup, \n echip`, al`turi de cei apropia]i, de cei cu care \mp`r]im acelea[i valori [i obiective. Iar pentru ca echipele de conducere s` func]ioneze bine, au nevoie de câteva direc]ii de aten]ie [i ghidaj: o directiv` foarte bine stabilit`, responsabilit`]i [i roluri clar definite [i… s` fie antrenate ca echipe! Un alt expert \n gestionarea grupurilor [i echipelor, prof. J.R. Hackman de la Harvard University, arat` c` cele mai bune echipe de conducere nu au un stil foarte bine definit de a face lucrurile s` se \ntâmple, ci mai degrab` se

comport` ca un grup de instrumenti[ti de jazz, improvizând constant [i adaptându-se pe parcurs. Odat` ce echipa are un teritoriu al responsabilit`]ilor [i o direc]ie clar definit`, creativitatea [i inventivitatea se pot manifesta natural. Iar creativitatea este una dintre resursele cele mai puternice pe care le are România. Ce este de f`cut, \n aceste condi]ii? Provocarea secolului XXI, \n care toate lucrurile se schimb` foarte rapid, este de fapt provocarea social` la care a r`spuns cel mai bine internetul: nu mai este nevoie de o conducere centralizat`, care ia decizii \n numele tuturor. Leadershipul devine cooperant, f`r` centru, circular [i, de ce nu, social. Antrenamentul echipelor de lideri devine mai important decât consilierea unicului “erou”, care duce destinele tuturor c`tre o victorie \ndoielnic` cu pre]ul sacrificiului de sine. Inteligen]a colectiv` devine singura resurs` capabil` s` ]in` pasul cu multitudinea deciziilor de care este nevoie \n lumea \n care tr`im. Bine a]i venit \n lumea Leadership 2.0!

MIHAI ST~NESCU

Executive Coach, RoCoach

Biz

Cele opt \ntreb`ri despre leadership Modul \n care r`spunzi la aceste \ntreb`ri stabile[te ce stil [i ce abordare ai \n acest domeniu. Alegerile pe care le facem, con[tient sau nu ([i e mai bine s` le facem con[tient), determin` ce gen de lider ajungem s` fim. DE DR. STEPHANIE JONES oameni obi[nui]i care \ncearc` s`-i conul]i lideri nici m`car nu ving` pe al]ii? |n fine, \ncerc`m s` fim lise gândesc la stilul lor [i deri aici [i acum, sau suntem con[tien]i la modul \n care aborde faptul c` e posibil s` l`s`m o mo[tedeaz` leadershipul, fiind nire \n domeniu? Iat` \n continuare cele prea concentra]i s` fie li8 \ntreb`ri despre leadership pe care trederi. Dar, dac` nu alegem \n mod buie s` vi le pune]i. con[tient ce gen de lider vrem s` fim, putem ajunge genul lider care nu vrem s` fim. Urm`rim un ]el sau doar profit`m 1. DE CE S~ FII LIDER? de conjuncturi? Avem un motiv clar penLa cele mai \nalte niveluri pot exista tru care vrem s` fim lideri sau suntem liunele mici diferen]e \ntre lideri. La un deri pentru c` d` bine? Fiecare variant` nivel ceva mai jos, putem vedea contraste are avantaje [i dezavantaje, dar probabil mai mari. De asemenea, unii manageri ideea este s` nu pretindem c` suntem una când, de fapt, noi suntem DR. STEPHANIE JONES pred` leacealalt`. Suntem lideri ca s` condudershipul [i alte aspecte ale comcem – pentru noi, leadershipul \n portamentului organiza]ional \n sine este o profesie – sau suntem cadrul Maastricht School of Maexper]i \ntr-un anumit domeniu, iar nagement [i ]ine cursuri la MSM leadershipul nostru ne poten]eaz` România. A pus la punct metoda cuno[tin]ele [i experien]a? Conducelor opt \ntreb`ri \mpreun` cu cem pe fa]` [i suntem foarte vizibili prof. Jonathan Gosling de la Cenca [efi sau dirij`m discret din culise? trul de Studii \n Leadership din Jobul de lider ne ocup` toat` exiscadrul Universit`]ii din Exeter, din Marea Britanie, ten]a sau reu[im s` p`str`m un care lucreaz` \n strâns` colaborare cu Henry Minechilibru \ntre serviciu [i via]a persotzberg, de la Universitatea Mcgill din Canada. Jones nal`? Ne vedem pe noi \n[ine ca pe este autoarea a peste 25 de c`r]i despre leadership ni[te conduc`tori ai echipei, impli[i management [i a sute de articole \n pres` [i este când colegii \n luarea deciziilor, sau interesat` \n mod special de provocarea reprezenle impunem regulile [i avem o abortat` de a fi cel mai bun pe pie]ele emergente. dare mai autoritar`? Suntem lideri (viziune, ]el, privire de ansamblu) sau pot fi \nclina]i mai mult c`tre \ndeplinimanageri (implementare zilnic`, tactic` rea sarcinilor, ei conducând o echip` mai curând decât strategie)? Sunt inc`tre rezolvarea unei probleme, \n vreme spira]ionali [i carismatici sau doar ni[te ce al]ii pot fi orienta]i c`tre rela]iile dintre 56

Biz

lucruri [i vederea de ansamblu, \n timp, a afacerii. Unii pot fi orienta]i c`tre obiective pe termen scurt, f`cându-[i planuri pentru urm`toarele 24 de ore, \n timp ce al]i manageri pun accent pe hot`rârea [i \nclina]ia natural` c`tre a fi lider.

2. E MAI BINE S~ FII EXPERT SAU LIDER |N DOMENIUL |N CARE LUCREZI? Majoritatea managerilor seniori tind s` considere expertiza lor tehnic` drept o etap` preg`titoare \n vederea atingerii unui post mai \nalt \n leadership, [i atunci expertiza \[i pierde din importan]`. Liderii de la cele mai \nalte niveluri schimb` cu u[urin]` diverse posturi de CEO \n companii din industrii diferite, recrutând de fiecare dat` echipe noi. Ei [i-au dat seama c` sunt pu[i \n situa]ia de a manageria oameni ale c`ror joburi ei nu le \n]eleg foarte bine; de aceea, \nclina]ia c`tre managementul rela]iilor interumane devine mai important`. Al]ii consider` \ncrederea drept cea mai important` \nsu[ire atunci când se pune problema de a fi lider peste un num`r foarte mare de oameni. Este foarte dificil s` monitorizezi cu aten]ie foarte multe persoane. Unii manageri se \nconjoar` de oameni cunoscu]i [i de \ncredere, care \i urmeaz` de la o industrie la alta. Ace[ti lideri au grij` s` p`streze controlul personal asupra unor func]ii esen]iale ale afacerii lor, cum ar fi negocierile [i strategia, având nevoie de expertiza tehnic` pentru a-[i p`stra controlul. Al]ii \ns` se v`d pe ei \n[i[i ca pe exper]i \n motivarea oamenilor [i pun omul potrivit \n jobul potrivit.

3. E MAI BINE S~ CONDUCI LA VEDERE SAU DIN CULISE? Mul]i lideri conduc organiza]ia pe fa]`, dar motivele pot fi diferite. Unora dintre ei poate c` nu le place s` se expun`, totu[i simt c` e nevoie s` fie vizibili, prezen]i, gândind c` leadershipul invizibil e imposibil. Al]ii simt o nevoie imperioas` de a conduce [i c` sunt lideri \nn`scu]i, sunt mereu \n prim-plan [i vor s` fie v`zu]i. Ei cl`desc rela]ii neoficiale tot timpul, ceea ce face parte din metoda lor de a-[i face prieteni [i a inspira angaja]ii. Le face pl`cere s` \ntreprind` aceste ac]iuni [i le v`d ca pe ni[te responsabilit`]i esen]iale

STRATEGIE OPINIE ale jobului. Al]i lideri sunt vizibili deoarece consider` c` \n acest fel pot fi mereu la curent cu tot ce se \ntâmpl`. Ei pot motiva pe oricine, pot cl`di \ncrederea [i reu[esc s` fac` oamenii s` simt` c` sunt parte a unei echipe. Ace[ti manageri vor s` fie percepu]i drept conduc`tori proactivi [i implica]i \n mod vizibil, având impresia c` liderii veritabili nu conduc din umbr`. Iar acest lucru poate sugera o oarecare lips` de \ncredere.

4. CUM |MPACI VIA}A PERSONAL~ {I CEA PROFESIONAL~? Acest aspect reprezint` \ntotdeauna o provocare pentru manageri. Unii sunt mai preg`ti]i s`-[i ia un concediu mai lung [i s` lipseasc` de la birou, \n vreme ce altora le place s` men]in` contactul \n permanen]`, indiferent ce alte activit`]i au, petrecând mai pu]in timp cu familia sau \n societate. Mul]i executivi sunt gata s` delege c`tre subordona]i [i obi[nuiesc s` lase pe al]ii s` le ]in` locul atunci când ei lipsesc, dar unii nu pot renun]a la contactul [i controlul personal. Unii lideri se dedic` trup [i suflet serviciului atunci când sunt la serviciu, dar seara, \n weekend [i \n concediu principala lor ocupa]ie este relaxarea \n cadrul familiei sau al prietenilor. O a treia categorie, pe de alt` parte, deleag` f`r` prea mult` convingere [i când totu[i o fac apeleaz` la cei câ]iva subordona]i \n care au \ncredere. Ace[ti lideri socotesc mai important` \ncrederea \n peroanele respective decât calificarea sau experien]a acestora.

5. DE CE S~ FII UN JUC~TOR DE ECHIP~? Cei mai mul]i manageri sunt ferm convin[i de utilitatea jocului \n echip`, dar se afl` \n diferite stadii de dezvoltare a echipei lor. Organiza]iile avansate [i stabile e mai probabil s` aib` echipe mature [i s`[i influen]eze mai mult liderii s` joace \n echip`. |n businessurile care cresc rapid, managerii \[i vor forma ei echip`, ceea ce poate fi dificil din cauza culturilor [i backgroundurilor diferite ale membrilor acesteia. Unii manageri pun accent pe munca \n echip` ca metod` de rezolvare eficient` a sarcinilor \ntr-o organiza]ie, \ns` al]ii sunt mai preocupa]i de autoritatea lor personal` [i de aceea e posibil s` cl`deasc` echipe mai pu]in sudate.

6. E BINE S~ FII {I LIDER, {I MANAGER? Majoritatea liderilor consider` importante ambele roluri [i se simt mai aproape de oamenii lor dac` le interpreteaz` pe amândou`, \ns` au concep]ii diferite cu privire la rela]iile dintre ele. |n vreme ce unii dintre ei cred c` leadershipul include managementul [i se a[teapt` s` primeasc` ajutor din partea organiza]iilor lor \n privin]a ultimului (dar nu [i a primului), al]ii v`d leadershipul ca pe un rezultat, iar managementul ca pe o metodologie sau ca pe un proces. |n general, ambele func]iuni inspir` respect, dar unii manageri seniori v`d leader-

c` atunci când subordona]ii sunt inferiori ca nivel social sau expatria]i din ]`ri mai s`race – cum ar fi angaja]i din India care lucreaz` \ntr-o ]ar` arab` bogat` – nevoia de a-i \ncuraja [i câ[tiga de partea managerului nu mai este atât de puternic`, dac` nu chiar devine irelevant`. Mul]i lideri cred c` oamenii \i vor urma dac` se are grij` de bun`starea [i necesit`]ile acestora, dac` liderii \[i exercit` autoritatea [i \[i câ[tig` respectul. Unii dintre ace[ti subordona]i, \n func]ie de provenien]` [i cultur`, sunt influen]a]i adesea de temeri legate de siguran]a jobului [i de nevoia lor de a fi r`spl`ti]i. Unii manageri cred c` acum e nevoie de mai multe eforturi pentru a convinge

“

Fiecare stil de leadership pe care \l alegem are avantaje [i dezavantaje, dar important este este s` nu pretindem c` suntem una când, de fapt, noi suntem cealalt`. Iar dac` nu alegem con[tient ce gen de lider vrem s` fim, putem ajunge genul de lider care nu vrem s` fim.”

shipul ca fiind \nsu[i jobul lor, \n vreme ce al]ii "fac" management. Unii manageri cred c` talentul \n management trebuie dezvoltat pentru a putea s` devii lider, ca s`-]i permit` s` vezi detaliile \nainte de a \n]elege tabloul \n ansamblu. Cei mai mul]i executivi \ns` v`d managementul ca pe o func]ie banal` pe care o pot \ndeplini [i angaja]ii de la niveluri mai joase ale ierarhiei, \n timp ce leadershipul este rezervat seniorilor de la cele mai \nalte. De aceea probabil exist` un punct de vedere conform c`ruia un bun lider trebuie s` fie [i un bun manager – dar nu [i invers.

7. DE CE TE-AR URMA AL}II? Mul]i manageri, din mediile cele mai diferite, tind s`-[i dea seama c` oamenii \i vor urma pentru c` au posturi sau titluri care inspir` respect, \ns` vor rezultate extraordinare [i dedica]ie din partea oamenilor de sub comanda lor mai curând decât simpl` \ndeplinire a sarcinilor trasate. Din acest motiv, ei \ncearc` s` \n]eleag` necesit`]ile [i scopurile subordona]ilor [i s` le ofere satisfac]ie \n acest sens. Cercet`ri recente \n acest domeniu au ar`tat c` direc]ia este corect`. Numai

oamenii s`-i urmeze, deoarece ace[tia nu mai respect` orbe[te autoritatea. Al]ii sunt de p`rere c` lumea le va respecta indica]iile pentru c` \n via]` exist`, pur [i simplu, unii care conduc [i al]ii care sunt condu[i.

8. CE LA{I |N URMA TA? Mul]i lideri au idei precise referitoare la ceea ce vor l`sa \n urm` pentru a fi continuat. Ei au gândit cu aten]ie aceste lucruri, inclusiv ]elurile la nivel de organiza]ie dar [i la nivel personal [i este foarte probabil s` fie interesa]i de ob]inerea unor transform`ri de cultur` organiza]ional` care s` dureze \n timp. Unii manageri au pus la punct ]eluri mai cuprinz`toare, cu implica]ii sociale, ajutând la \mbun`t`]irea vie]ii oamenilor, a mediului \nconjur`tor etc. Al]ii sunt mult mai preocupa]i de propria lor carier`. De asemenea, mul]i manageri ar dori s` lase o mo[tenire care include atât schimbarea culturii, cât [i dezvoltarea unor valori noi, \ns` mul]i dintre ei sunt prea ocupa]i de ob]inerea unor cifre pe termen scurt, \n materie de finan]e ale companiei. Acest gen de lideri sunt foarte reali[ti [i concentra]i asupra unor ]eluri foarte clar delimitate. Biz Biz

STRATEGIE ONLINE

Ogilvy PR, sub influen]a digitalului Social media transform` rela]ia dintre branduri [i consumatori. Alina Stanciu analizeaz` pa[ii transform`rilor impuse de mediul online. Ce \nseamn` 360° Digital Influence?

cheie la tipul conversa]iei [i procentul de WOM pozitiv versus negativ pân` la vânz`ri DI360º este o abordare strategic` a marke[i ac]iunile \ntreprinse de influen]atori [i contingului [i comunic`rii \n mediul digital, care sumatori pe bloguri sau pe platformele de netpleac` de la ideea c` recomand`rile prieteniworking social. lor, cunoscu]ilor sau ale persoanelor care [i-au câ[tigat autoritatea \n mediul online au devenit cele mai credibile surse de formare a Cine sunt influen]atorii online? opiniei publice sau de luare a unei decizii de Influen]atorii sunt bloggeri renumi]i, specump`rare. |n acela[i timp, DI360º este o ciali[tii din anumite domenii, oamenii care adun` \n jurul lor largi comunit`]i re]ea global` a agen]iei de fani. Interesant este c` oricine Ogilvy PR format` din poate fi sau deveni influen]ator \n exper]i \n implicarea inmediul online, cât` vreme publicul fluen]atorilor [i a consu\i ascult` [i \i respect` opinia. Astfel, matorilor din mediul profilul unui influen]ator este defidigital cu scopul de a nit de autoritatea \n mediul digital, crea word-of-mouth \n care implic` social proof [i credibijurul unui brand sau al litate, dar [i de consisten]a opiniei. unei cauze, re]ea din care face parte [i echipa din România. Abordarea Cum pot fi ei identifica]i? noastr` este una inte|n primul rând trebuie ascultat` grat` care presupune conversa]ia online. Ogilvy PR atât activarea propriilor de]ine un instrument de evaluare instrumente [i platforme a nivelului de influen]` [i de opiALINA STANCIU de comunicare online nie a acestor persoane cu autoriManaging Director, sau ale partenerilor, cât tate [i consisten]` \n mediul Ogilvy Public Relations [i abilitatea de a crea o digital, \ns` [i acest instrument se Worldwide/Bucharest conversa]ie cu influenbazeaz` pe monitorizarea con]atorii [i comunit`]ile, de a-i invita s` inteversa]iei [i a ac]iunilor influen]atorilor. De rac]ioneze cu un brand \ntr-un mod asemenea, articolele din pres` sunt un bun neconven]ional [i de a-i implica s` creeze o mediu de identificare a acestora, iar aici reexperien]` sau chiar un produs. vista Biz a avut de-a lungul timpului un rol important. |n ceea ce prive[te stabilirea comunic`rii cu ace[ti influen]atori [i implicaCare sunt pa[ii unei strategii eficiente de m`surea lor \n campanii de brand sau sociale, ele rare a influen]ei digitale? se fac diferit de la o categorie de influenEvaluarea se face \n func]ie de obiectivele ]atori la alta, de la un influen]ator la altul [i campaniei de comunicare [i influen]are \n de la o campanie la alta, \ns` tacticile cumediul digital, obiective care pot fi de awareprind, \n mare parte, programe de brand ness, educare, implicare, conversie sau loialiambassadorship, panel de consultan]i, evetate. |n func]ie de ceea ce [i-a propus nimente offline, acces exclusiv la un produs campania, sunt evaluate atât nivelul de implisau la un serviciu, dar [i colaborarea cu care, cât [i ac]iunea. Aceast` evaluare se ace[tia pentru crearea unei campanii sau a nume[te Conversation Impact [i m`soar` de unui produs. la volumul conversa]iei online [i mesajele58

Biz

NOUA STRATEGIE DIGITAL~ 360 Social media trebuie s` devin`, astfel, o component` strategic` \n serviciile de rela]ii cu clien]ii [i \n CLAUDIA dezvoltarea MIHALA{CU produselor [i Digital Influence serviciilor, nu Specialist, doar un canal Ogilvy PR 360° de comuniDigital Influence care. Chiar dac` aceast` nou` perspectiv` a businessului necesit` investi]ii [i timp, efectele se vor resim]i atât \n interiorul companiei, cât [i \n exteriorul acesteia, \n special \n rela]ia cu consumatorii. Companiile [i brandurile care evit` sau resping aceste transform`ri vor r`mâne cu mult \n urm` [i vor resim]i efectele negative asupra businessului mai devreme sau mai târziu. Valoarea word-of-mouthului generat \n re]elele de socializare cre[te semnificativ [i influen]eaz` din ce \n ce mai mult percep]ia brandului [i deciziile de cump`rare. Este valoarea pe care o aduce earned media \n cadrul mixului de owned [i paid media, mix care trebuie luat \n considerare \n orice strategie de digital influence. Consumatorii aleg brandurile nu doar prin modul \n care ele se prezint` pe canalele proprii de comunicare din online sau pe baza campaniilor \n new media, ci mai ales ca urmare a modului \n care este prezentat sau recomandat un brand de prietenul de pe Facebook, indiferent c` este sau nu un expert \n domeniu. Strategia de digital influence trebuie s` aib` ca obiectiv implicarea unor influen]atori relevan]i \n mediul online [i câ[tigarea aten]iei consumatorilor conecta]i cu ace[tia. |n momentul \n care acest obiectiv este realizat, când un brand câ[tig` aten]ia unei comunit`]i din online, câ[tig` – de fapt – ambasadori de brand.

STRATEGIE LEADERSHIP

Leadership f`r` frontiere

Globalizarea [i progresul tehnologic duc la dispari]ia grani]elor geografice [i a barierelor culturale [i las` loc unei noi genera]ii de conduc`tori: liderii mondiali. DE OVIDIU NEAGOE ste ora cinci diminea]a. Pentru Amalia Sterescu, vicepre[edinte la Oracle, \nseamn` c` \ncepe [edin]a pentru estimarea bugetelor subsidiarei din Singapore a gigantului din IT. Cinci ore mai târziu, urmeaz` [edin]a cu managerii din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa, \n timp ce ora

dou`sprezece o prinde la un prânz informal cu managementul local direct. Jum`tate de or` mai târziu, vicepre[edintele Oracle este la o \ntâlnire pentru stabilirea bugetului din ]`rile nordice [i Germania, \n timp ce la orele 17:15, dup` o [edin]` cu managementul din America Latin`, urmeaz` o discu]ie cu superiorul din SUA. Astfel arat`, \n

linii mari, o zi de munc` obi[nuit` pentru vicepre[edintele Oracle. Amalia Sterescu este unul dintre liderii forma]i \n România care \n prezent \[i exerseaz` competen]ele manageriale dincolo de grani]ele ]`rii [i conduce echipe \n România, India [i China, are o echip` de directori interna]ional` [i ofer` suport pentru mai bine de 100.000 de clien]i din 51 de state ale lumii. “Spa]iul de joc” al mediului de afaceri s-a extins, iar principalul rezultat a fost [i transformarea grani]elor din bariere geografice \n grani]e culturale sau legislative. “Globalizarea este ast`zi o stare de fapt”, spune pentru Biz Amalia Sterescu. “Este rezultatul goanei dup` eficientizare \n care liderii sunt nevoi]i s` umble tot mai des cu degetul pe harta lumii [i s`-[i transfere opera]iuni \n teritorii noi, menite s` le \nt`reasc` avantajul competitiv [i eficien]a opera]ional`”, continu` vicepre[edintele Oracle. De]in`torii frâielor companiilor multina]ionale din toate col]urile lumii \[i exerseaz` abilit`]ile manageriale \ntr-o nou` realitate, una transformat` de progresul tehnologic. Comunicarea a trecut de mult de etapa memo-urilor postate la avizierele companiei [i se desf`[oar` preponderent \n mediul virtual, unde managementul \n direct al echipelor devine management la distan]`. Executivii aleg s` ias` din contextul geografic al ]`rilor care g`zduiesc sediile centrale [i s` \[i extind`, transfere, relocheze businessurile pe t`râmuri mai prietenoase. Desigur, toate acestea nu sunt posibile f`r` capacitatea de deplasare rapid` dintr-un punct \n altul al globului [i f`r` existen]a instrumentelor specifice mediului virtual. Dar cum influen]eaz` globalizarea noile genera]ii de lideri? Ei bine, \n primul rând ar putea contribui prin \mbog`]irea portofoliului clasic de competen]e manageriale cu noi calit`]i, adaptate la realitatea global` \n care mediul de afaceri \[i desf`[oar` activitatea. Instrumentele manageriale se pot adapta cu rapiditate la prograsul tehnologic. Cu toate c` \n cadrul unui interviu pentru angajare chiar [i o strângere de mân` conteaz`, recrutarea Biz

NAGER A M E D A D N E G A VP, ORACLE , U C S E R E T S AMALIA fa]` cu succes provoc`rilor meseriei,fie

ce t, care o ajut` s` Pentru a putea fa bine pus` la punc poate \ncepe la d` en ag o e ar Amalia ogramul alia [i-a uctiv`. Uneori pr eficient` [i prod rmin` târziu \n noapte. |ns` Am nal cu te io es se of [i ramul pr 5 diminea]a [i echilibra prog an . di iv it` in ct ie pl ob \m t mai f`cut un a avea o via]` câ ru nt pe , al on rs cel pe

Singapore; recast meeting 05:00 am – Fo family; ls/Breakfast with ai Em – am 0 06:0 ; e bona, update 07:00 am – Vin i]`; copilul la gr`din /calls/[tiri; 07:30 am – Dus rou – Blackberry bi e tr c` um dr ngul tâlniri dificile; 07:45 am – Lu t`ri/Preg`tire \n en ez Pr e/ gi te locale. Stra 08:30 am – {tiri ent EMEA; din]` managem {e – am 0 :0 10 ii locali direc]i; al cu manager rm fo in z ân Pr ermania; 12:00 pm – rile nordice [i G ]` cu t ge bu de din]` 12:30 pm – {e nz`ri; Directorul de vâ cu 1 to 1 – pm 01:30 ails; 02:30 pm – Em anagement; `, [edin]` de m tin La a ic er m A `; 04:00 pm – nat, plecat acas re trafic \ngreu ita Ev . op St – 04:30 pm din SUA; 1 cu [eful meu 05:15 pm – 1 to milia; p petrecut cu fa con]inut; 06:00 pm – Tim Alimentare cu e/ lin on ng ki or , China, India; ails/Netw viitoare: Coreea a 09:00 pm – Em ân `m pt s` a `tire Turneu Asi 10:00 pm – Preg line; ach U – curs on 10:30 pm – Co . 11:30 pm – Stop

se poate realiza la fel de eficient [i prin intermediul teleconferin]elor, iar personalul poate fi instruit la distan]`. Mai mult, asigurarea statutului de lider \ntr-o lume globalizat` presupune o utilizare constant` a social media nu doar pentru dezvoltarea brandului personal [i al companiei, dar [i pentru extinderea de contacte pentru crearea oportunit`]ilor de business. Liderul global de ast`zi este conectat la realit`]ile regionale sau globale, la comunit`]ile pe care le \ntre]ine prin networking virtual, la canale virtuale prin care clien]ii \[i exprim` p`rerile sau criticile. ”A[tept`rile \n ceea ce prive[te performan]a liderului \ntr-un rol global 60

Biz

sunt din ce \n ce mai mari: ceea ce ieri putea fi excelent, azi s-ar putea s` nu mai corespund` a[tept`rilor, de aceea accentul pe performan]` constant`, sus]inut`, mai bun`, mai rapid` [i cu costuri mai mici este din ce \n ce mai mare”, spune Amalia Sterescu. “Targeturile liderului global fac saltul de la ]inte locale la unele regionale sau globale, vizând \n general performan]a sa pentru fiecare regiune coordonat`”, continu` VP-ul de la Oracle. Adrian Purc`rea, Country Manager la Freescale Semiconductor Romania, spunea \n cadrul evenimentului “Management 360”, organizat de revista Biz, c` leadershipul global presupune o

preg`tire cultural` a echipei, colaborare, diversitate [i strategie comun`, toate coroborate cu cele mai noi tehnologii.

BE}E-N ROATELE GLOBALIZ~RII Cine aspir` la un statut de lider global trebuie mai \ntâi s` [tie c` acest rol presupune disponibilitatea de conectare permanent` la business, de a c`l`tori foarte des \n diverse loca]ii de pe glob. “F`r` o disciplin` care s` men]in` echilibrat` balan]a via]` personal` / via]` profesional`, f`r` o afinitate crescut` pentru un rol \n care managementul se face la distan]` iar biroul este, de cele mai multe ori \n avion, \n ma[in`, \n confortul casei tale sau oriunde te-ai afla, nu vei reu[i”, spune vicepre[edintele Oracle. |n plus, poten]ialii lideri globali din ]ar` mai trebuie s` ]in` cont c` vor intra \n competi]ie cu al]i lideri din diverse col]uri ale lumii, care de cele mai multe ori au un trecut academic dobândit la [coli de prestigiu [i au fost “rula]i” deja prin programe de internship cu mai multe roluri de leadership la activ. Expunerea la noi situa]ii cu rol de \mbog`]ire a portofoliului de competen]e manageriale [i a experien]ei profesionale [i competitivitatea sunt principalele arme ale liderilor români \n r`zboiul cu globalizarea. “Când «I am based in Romania» pune etichete ce se reflect` asupra reputa]iei tale ca lider \n ciuda eviden]elor de performan]` [i a abilit`]ilor demonstrate de leadership, un aspirant la un rol managerial \n afara grani]elor ]`rii trebuie s` fie preg`tit s` se lupte cu percep]iile celorlal]i [i s` contracareze \ntotdeauna cu performan]` pe toate planurile”, sf`tuie[te Amalia Sterescu. Dac` \n afara grani]elor ]`rii leadership-ul se cultiv` \nc` de pe b`ncile [colii, prin programe de internship ale companiilor cu renume, \n România, teoria excesiv` adesea neancorat` \n realit`]ile lumii sau lipsa de mentoring a poten]ialilor lideri duc la adâncirea unei pr`pastii din care un român care studiaz` \n ]ar` trebuie s` ias` \n special din primii ani de experien]` de leadership. Pe lâng` acestea, [i companiile au propriile bile negre la capitolul

STRATEGIE LEADERSHIP leadership. O arat` studiul “Corporate Issues 2011”, realizat de The Ken Blanchard Companies. Una dintre cele mai ap`s`toare probleme, care s-a adâncit cu 5 procente \n ultimul an, pân` la 45%, este dezvoltarea liderilor care s` exceleze atât strategic cât [i tactic. “Dac` \]i dore[ti un astfel de rol dar contextul actual nu \]i ofer` nicio speran]` \ntrucât nu exist` o strategie de expansiune regional` sau global`, caut` s` influen]ezi ca lider acest context, influen]eaz` strategia dac` este spre beneficiul companiei sau schimb` contextul \n care operezi ca lider cu un altul care \]i ofer` mai multe oportunit`]i”, sf`tuie[te Amalia Sterescu. “Nu fi propria ta barier`, fii un lider al acestei lumi, c`ci \]i spun din experien]` proprie c` se poate, trebuie doar s` fii extrem de motivat s` reu[e[ti [i s` dai o nou` dimensiune leadershipului românesc \n afara grani]elor ]`rii”, continu` VP-ul de la Oracle. |n drumul c`tre transformarea din lider local \ntr-unul regional sau

global, managerul român va avea nevoie de un mentor care are deja un astfel de rol multina]ional, precum [i de coaching \n carier`. Dar, odat` ce un angajat local devine liderul unei echipe globale, trebuie s` fie con[tient c` via]a se transform` radical [i programul obi[nuit de lucru se va extinde la 24 de ore pe zi, iar biroul propriu-zis va ajunge orice loc cu conexiune la internet, dup` cum declara [i Adrian Purc`rea, de la Freescale Semiconductor Romania.

PA{APORT PENTRU LEADERSHIP Leadershipul \n afara grani]elor ]`rii este sinonim cu \nsu[irea unor competen]e noi, printre care managementul la distan]` [i \n situa]ii ambigue, comunicarea \n mediul virtual [i adaptarea la sistemul de lucru global. |n plus, ca s` se poat` lua \n discu]ie oportunitatea unei pozi]ii de management global sau m`car regional, organiza]ia trebuie s` faciliteze un context prin care desf`[oar` astfel de

activit`]i sau ia \n calcul strategii de expansiune \n noi teritorii. Astfel, studiul “Corporate Issues 2011”, realizat de The Ken Blanchard Companies, arat` c` 25% dintre strategiile organiza]iilor respondente de a dezvolta lideri sunt ineficiente, 7% sunt foarte ineficiente, \n timp ce 30% dintre responden]i afirm` c` aceste planuri nu sunt nici eficiente, dar nici ineficiente. La polul opus, 32% consider` programele companiilor pentru dezvoltarea liderilor eficiente [i numai 6% le consider` foarte eficiente. “|n realitatea globalizat` de ast`zi, na]ionalitatea liderului devine un am`nunt: competen]a [i performan]a sus]inut` sunt cele care primeaz`”, mai spune Amalia Sterescu. “De aceea \ncurajez orice manager român care vizeaz` un rol de leadership \n afara ]`rii s`-]i fac` din aceasta un obiectiv, pentru c` este perfect tangibil atâta timp cât exist` competen]` managerial` [i o motiva]ie puternic` de a reu[i”, mai spune vicepre[edintele companiei Oracle. Biz

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

Investe[te \n oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritar` 3 “Cre[terea adaptabilit`]ii lucr`torilor [i a \ntreprinderilor” • Domeniul major de interven]ie 3.2 “Formare [i sprijin pentru \ntreprinderi [i angaja]i pentru promovarea adaptabilit`]ii” Titlul proiectului: “Siguran]` [i adaptabilitate” Num`rul de identificare al contractului: POSDRU/81/3.2/S/53604 Beneficiar: Target Active Training SRL

Siguran]` [i adaptabilitate! ACTIVIT~}ILE PROIECTULUI:

Conferin]a de deschidere 28 aprilie 2011

Module de curs mai - octombrie 2011 ianuarie - iunie 2012 ianuarie - iunie 2013

Concurs de fotografie pentru participan]ii la curs

Seminarii de discu]ii regionale februarie martie aprilie 2011

Conferin]a de \nchidere septembrie 2013

Pentru informa]ii suplimentare: office@active-training.ro

Biz

Publicitatea [i-a pierdut zâmbetul Mercury360 este una dintre companiile care, dup` o sc`dere de 12,5%, au reintrat pe plus. Radu Miu, Managing Director al companiei, analizeaz` eforturile, schimb`rile [i câ[tigurile din ultimii doi ani de business. DE LOREDANA S~NDULESCU

cum trei ani se vehiculau dou` scenarii despre Mercury360: fie vânzarea companiei, fie achizi]ia unei companii mai mici. Ce a r`mas din aceste scenarii? Mercury este o agen]ie solid` cu o foarte bun` reputa]ie \n pia]a de advertising. |n acest moment, singurul scenariu veridic despre Mercury este interesul constant [i confirmat al ac]ionarilor de a dezvolta \n continuare businessul.

Cum a evoluat businessul Mercury360 pe parcursul ultimilor doi ani? Au fost foarte dificili [i e posibil ca [i urm`torii doi s` “evolueze” \n acela[i ton. |n privin]a businessului, Mercury a avut o evolu]ie peste a[tept`ri. |n 2009, pia]a de advertising a sc`zut cu aproximativ 30%. Mercury a sc`zut cu 12,5%. |n 2010, Mercury a reu[it s` creasc` cifra de afaceri \n raport cu anul precedent, \n ciuda faptului c` pia]a de advertising a continuat sc`derea. |n concluzie, am câ[tigat cot` de pia]`, dar cu eforturi foarte, foarte mari.

Ce a]i pierdut [i ce a]i câ[tigat pe timp de criz`? Am câ[tigat experien]`, ne-am consolidat echipele, am \mbun`t`]it eficien]a organiza]iei, am crescut portofoliul de clien]i. La capitolul pierderi lista ar fi mai lung` [i efectele vor continua s` fie 62

Biz

resim]ite pe termen mediu. Un exemplu ar fi acela c` ideea de parteneriat nu prea mai exist`, industria de advertising [i-a pierdut zâmbetul, tot ceea ce conteaz` acum este pre]ul cel mai mic [i asta cred c` e o mare pierdere.

Ce v-a]i propus pentru 2011? |n actualul context economic obiectivul num`rul unu al oric`rui business este s` nu-[i piard` clien]ii. Pentru 2011 nu avem obiectiv de cre[tere, ne-am propus s` reedit`m rezultatele foarte bune ob]inute \n 2010.

Cât ocup` la ora actual` BTL-ul \n gama de servicii oferite de Mercury360? Dar ATL-ul? Definind BTL-ul ca tot ceea ce presupune comunicare one-to-one, \mp`r]irea procentual` \ntre cele dou` ar fi BTL 85% [i ATL 15%. |n agen]ie, \ns`, ne place s` privim lucrurile 360, s` gândim [i s` oferim solu]ii integrate, pentru c` acest tip de abordare genereaz` cele mai bune sinergii [i aduce cu sine un succes sporit. Viziunea Mercury360 s-a extins pe m`sur` ce am ad`ugat servicii noi \n portofoliul nostru: ini]ial am pornit de la ideea de a ne construi un renume bun \n consultan]a de marketing, ulterior am reu[it s` devenim num`rul unu pe BTL, apoi ne-am repozi]ionat ca un furnizor de servicii integrate de comunicare [i probabil pasul urm`tor va fi s` devenim un grup integrat de servicii specializate.

Ce servicii oferi]i pe zona de online? Departamentul nostru de Direct Marketing, care \ncorporeaz` online-ul, se poate plia pe majoritatea solicit`rilor de online. Oferim web design, campanii online, newslettere, aplica]ii. O zon` \n care am putea cre[te este cea de social media, pentru care nu am dezvoltat \nc` o structur` separat`.

Ave]i o experien]` antreprenorial` de peste 17 ani. Ce v-a marcat cel mai mult din perioada de \nceput? Mercury a luat fiin]` \n 1993 la ini]iativa lui Barry Mulligan, cet`]ean irlandez. Ajuns \n România cu un an \nainte, Barry a sesizat oportunit`]ile de business pe care le poate oferi o pia]` aflat` la \nceput [i a \nfiin]at o firm` de consultan]` de marketing [i studii de pia]`, Mercury SA. La \nceput am fost doar trei persoane; biroul se afla \ntr-un apartament de patru camere \n Pia]a Victoriei. Proiectele [i celelalte materiale informative erau sortate [i aranjate frumos direct pe mochet`. Pentru primele patru–cinci s`pt`mâni, mocheta a fost singurul element de confort din apartament. Telefonul a ap`rut mult mai târziu, la sfâr[itul primelor [ase luni [i numai dup` multe interven]ii. Anii de \nceput ai businessului au fost extraordinari. Un melanj de entuziasm, energie, dinamic`, provoc`ri, optimism, foarte mult` munc`, satisfac]ii, diversitate, idei noi. Multe tipuri de proiecte erau implementate pentru prima dat` \n România [i putem spune f`r` a exagera c` am f`cut pionerat. Pe m`sur` ce num`rul [i amploarea proiectelor au crescut, s-a impus dezvoltarea unei structuri de Regional Manageri la nivel na]ional. |n 1997, eram prima agen]ie care dispunea de o astfel de structur` permanent` de organizare [i coordonare a proiectelor la nivel na]ional. Ca urmare a evolu]iei foarte bune a businessului, \n 1998 ac]ionariatul Mercury SA a decis s` separe departamentul de Promotions din companie [i s`-l pozi]ioneze \n pia]` ca o entitate de business specializat` [i independent` de firma mam`. Se n`[tea astfel Mercury Promotions SRL. {i tot aici se \ncheia capitolul de \nceput al pove[tii de antreprenoriat. A fost o perioad` unic`, de care m` leag` foarte multe amintiri de la momentele când, neavând

STRATEGIE INTERVIU telefon \n sediu, sunam clien]ii de la sta]ia de metrou Pia]a Victoriei [i discutam despre proiecte \ntre dou` opriri ale garniturilor de tren, trecând prin perioadele lungi de timp când deveneam omulorchestr`, aflându-m` pentru prima dat` \ntr-un ora[ necunoscut, unde trebuia s` organizez [i s` coordonez un proiect cu o echip` de 50 de oameni, pe care atunci \i cuno[team [i pe care trebuia s`-i “asam-

om e la fel de important ca [i capacitatea sa profesional`. Succesul \n business nu se ob]ine niciodat` u[or. Nu exist` re]ete standard de succes, \n permanen]` trebuie s` te adaptezi situa]iilor cu care te confrun]i, s` depui un efort sus]inut, s` crezi \n ideile tale [i s` ai r`bdare. E musai s` ai r`bdare. Dac` ai echip`, ai business. S` construie[ti o echip` solid` [i performant`,

nosc c` ini]ial nu am [tiut \n ce m` voi implica, nimeni nu putea s` prevad` amploarea pe care aveau s-o ia lucrurile \n Mercury. |n primii ani ai businessului, activitatea de pionierat era la ordinea zilei, foarte multe proiecte se derulau pentru prima dat` \n România, tr`iam o perioad` de efervescen]` extraordinar` \n agen]ie. Sunt momente când

Mercury360 Cifr` de afaceri (2010): 17,5 mil. euro Num`r de angaja]i: 140 Portofoliu de clien]i: URSUS Breweries, Coca-Cola, Nestlé, Nestlé Professional Western Union, Ferrero România, Dr. Oetker, Albalact, Muller, Unilever, Samsung

FOTO: VALI MIREA

Radu Miu, Managing Director, Mercury360

blez” s` func]ioneze ca o echip`, [i toate acestea sub o mare presiune de timp.

Care este cea mai important` lec]ie \n cei peste 17 de ani de antreprenoriat? |mi este foarte greu s` aleg una singur`, dar printre cele mai importante lec]ii, [i \ntr-o ordine aleatorie, a[ men]iona urm`toarele. Caracterul unui

care s` func]ioneze ca un tot unitar, [i pe care s` te bazezi \n perioadele dificile de business, este una dintre cele mai mari provoc`ri pentru un manager.

Ce v-a men]inut treaz` aten]ia \n to]i ace[ti ani de business? Marketingul este un domeniu foarte generos [i complex. Trebuie s` recu-

\mi lipsesc acele vremuri. Ulterior, dup` anul 2000, s-au consolidat primele grupuri mari de comunicare, au ap`rut spoturile “made in Romania”, primele premii la festivalurile de specialitate [i, astfel, domeniul advertisingului a devenit aspira]ional pentru foarte mul]i. Biz Biz

CUM GÂNDESC MANAGERII ROMÂNI? Deciziile lor pot costa compania milioane de dolari, dar la fel de bine pot duce la dublarea veniturilor. P`trunde]i \n mintea conduc`torilor organiza]iilor [i afla]i ce \i motiveaz`, ce \[i doresc de la angaja]i [i care le sunt priorit`]ile postcriz`. DE OVIDIU NEAGOE

voce puternic` spune: “E[ti concediat!” pe un ton autoritar \n timp ce ar`t`torul indic` silueta unui angajat \ngândurat, t`cut [i cu privirea \n podea. La ce se gânde[te angajatul \n acel moment? S` fie familia, ratele pe care le mai are de achitat la banc`? Dar managerul? Din fericire, era executivului autoritar [i impulsiv a cam apus de ceva ani [i, \n acest caz, executivul nu se gânde[te decât la audien]` [i marketing, pentru c` protagoni[tii scenariului de mai sus fac parte dintr-o emisiune televizat`, care \l are \n centrul aten]iei pe magnatul imobiliar Donald Trump. Chiar dac` replicile cutremurului financiar cu epicentrul \n capitala financiar` mondial`, Wall Street, au f`cut managementul companiilor s` par` lipsit de 64

Biz

ap`rare [i f`r` o direc]ie [i o strategie clare, când vine vorba de performan]a companiei [i angaja]i, acestea chiar exist`. Leadership, comunicare, lucru \n echip`, orientare pe rezultate, viziune sau strategie – care sunt a[tept`rile managerilor de la subalterni? R`spunsul la aceast` \ntrebare este dat de studiul “Profilul Managerului Român”, realizat de firma de training Result Development. Potrivit acestuia, pentru 42,7% dintre managerii români munca \n echip` este cea mai mare a[teptare, urmat` de comunicare (29,1%), respectiv integritate [i corectitudine (27,3%). Orientarea c`tre rezultate ocup` \ns` ultimul loc \n topul a[tept`rilor managerilor

STRATEGIE MANAGEMENT români de la subalterni cu 7,3% [i este urmat` de creativitate, inovare [i spontaneitate (9,1%). “Acest fapt ne duce cu gândul la orientarea puternic` a managerilor pe satisfac]ie [i, uneori, \n defavoarea rezultatelor”, spune Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training Result Development. “O alt` explica]ie este o gândire managerial` tân`r`, \nc` lipsit` de coeren]` [i consisten]`”, continu` Dorin Bodea. |n plus, pe lista de a[tept`ri a executivilor din ]ar` se mai num`r` ambi]ia, perseveren]a [i determinarea (24,5%), implicarea [i angajamentul (24,5%), ini]iativa [i proactivitatea (23,6%), sau responsabilitatea (20%). Preg`tire profesional` irepro[abil`, orientare c`tre rezultat [i capacitatea de a dezvolta echipa din subordine, sunt câteva dintre calit`]ile pe care le cere George P\rvu, director general la Schachermayer România, de la echipa de middle management a subsidiarei din ]ar` a companiei austriece. “|n plus, s` con[tientizeze faptul c` echipa lor principal` este cea managerial`, pentru c` de ace[ti angaja]i depinde punerea \n practic` cu acurate]e a politicilor [i a strategiilor organiza]iei”, mai spune George P\rvu.

C~PITANI PE FURTUN~ Recesiunea a fost un cu]it cu dou` t`i[uri [i, pe lâng` efectele negative, a ajutat companiile la stabilizarea mi[c`rii resurselor umane. Companiile s-au reorientat spre descoperirea [i cre[terea intern` a talentelor, dar [i pe consolidarea echipelor, ceea ce a determinat executivii

s` creasc` nivelul a[tept`rilor pe care le au de la subalterni. Liderii companiilor locale [i-au \ncurajat salaria]ii s` demonstreze mai mult` ini]iativ` [i implicare \n business [i s` \[i dezvolte o vedere mai larg` asupra activit`]ii companiei. “Managerii nu s-au mai axat doar pe realiz`rile individuale, ci au \nceput s` dea o mai mare importan]` coeziunii echipei [i rela]iilor interdepartamentale”, spune Cristina C`r`mizaru, Senior Consultant la firma de executive search Pedersen & Partners. “|n perioada boom-ului economic, accentul era pe viziunea managementului superior [i pe abilit`]ile de «execu]ie» ale subordona]ilor \n task-urile primite, deoarece volumul de business era acolo”, continu` reprezentanta Pedersen & Partners. Cum \n plin` recesiune managerii au stimulat ini]iativa membrilor echipelor pentru propunerea [i implementarea ideilor cu impact strategic, acum s-a ajuns la o libertate mai mare \n luarea deciziilor [i la cre[terea responsabilit`]ii angaja]ilor. “Dup` trecerea crizei nu cred c` vor fi schimb`ri majore privind aceste a[tept`ri, având \n vedere faptul c` acum con[tientiz`m c` o perioad` de cre[tere va fi urmat` de o alt` recesiune”, spune George P\rvu. Recunoscu]i, de cele mai multe ori, pentru lipsa de transparen]`, managerii se pare c` au tras [i mai mult perdeaua \n timpul recesiunii economice. O arat` tot studiul realizat de Result Development. Transparen]a, optimismul [i rezultatele sunt ocupantele ultimelor trei pozi]ii din clasamentul valorilor managerilor români, primele dou` cu 4,5% [i respectiv 5,5%, \n timp la polul opus se afl` integritatea [i corectitudinea (42,7%), al`turi de sinceritate [i onestitate (27,3%). “Un aspect Biz

Lipsa de delegare reprezint` un alt punct slab al managerului local, sesizat \n studiu de 41,8% dintre responden]i, precum [i accentul pe autoritate (38,2%). “Managerii români caut` s` compenseze lipsa unei vaste experien]e manageriale prin intui]ie [i munc`”, mai spune Dorin Bodea despre a[ii din mâneca conducerii organiza]iilor din ]ar`. Din schi]a portretului robot al managerului român nu lipsesc orientarea spre rezultate aleas` de un procent de 65,5% dintre responden]i, inspira]ia [i intui]ia \n propor]ie de 39,1% [i stabilirea de planuri, calitate agreat` de 38,2%. Pe ultimele pozi]ii \n topul calit`]ilor managerilor se afl` autocunoa[terea (8,2%), gestionarea diversit`]ii (10%), perspectiva l`rgit` (10,9%) sau calmul \n condi]ii de stres (12,7%).

CÂT LUCREAZ~ UN MANAGER ROMÂN? Morala unei glume \n care un iepure, dup` ce imit` o pas`re care st`tea \n pom [i nu f`cea nimic, este mâncat de o vulpe este: ca s` stai degeaba trebuie s` fii foarte, foarte sus. Contrar bancurilor \ns`, managerii români muncesc \n medie 46,91 de ore pe s`pt`mân`: Timp (ore) >60 50 - 60 45 - 50 40 - 45 <40

Procentaj 10,9% 9,1% 51,1% 25% 4,3%

Surs`: Result Development

SCURT PORTRET ROBOT

des \ntâlnit este lipsa de transparen]` \n ceea ce prive[te obiectivele [i strategia de business a companiei pe care o reprezint`”, spune Senior Consultant-ul de la Pedersen & Partners. “Aceasta apare fie pentru c` managerii nu vor s` comunice, considerând informa]iile ca fiind confiden]iale sau lipsite de interes pentru subordona]i, fie pentru c` nu [tiu s` comunice”, mai spune Cristina C`r`mizaru.

MANAGERI CU BUNE {I CU RELE Câ]i angaja]i nu au \nceput m`car o propozi]ie cu sintagma 66

Biz

“Dac` eram eu CEO al companiei”? Probabil c` nu exist` salariat din entry sau middle managment care s` nu fie \n dezacord cu una sau mai multe decizii ale [efilor direc]i. Studiul realizat de Result Development arat` c`, printre punctele slabe ale managerilor români, se num`r` lipsa de motivare a subalternilor (57,3%), controlul excesiv (45,5%) [i leadershipul sc`zut (42,7%). “Managerul român se define[te pe sine ca un manager intuitiv, emo]ional, dar managementul intuitiv poate fi atât o resurs`, cât [i o mare capcan`”, spune Dorin Bodea.

De[i exist` o multitudine de resurse care ne \nva]` cum s` ob]inem locul de munc` visat [i cum s` ne comport`m \n timpul interviurilor de angajare, dup` discu]iile cu angajatorul \ntotdeauna \ncol]e[te \n mintea candidatului \ntrebarea: “Oare cum m-am descurcat?”. Dac` atitudinea afi[at` \n timpul \ntâlnirii a fost una pozitiv` [i a]i demonstrat c` ave]i \ncredere \n for]ele proprii, atunci cel mai probabil v-a]i descurcat de minune. De ce? Pentru c` 30,9% dintre managerii români consider` atitudinea cel mai important aspect din procesul de recrutare [i selec]ie, abilitate urmat` de competen]e, cconsiderate importante de 22,7%, [i motiva]ie [i voin]`, r`spuns acordat de 18,2% dintre responden]ii studiului “Profilul Managerului Român”. Doar 9,1% consider` experien]a un factor decisiv \n recrutare, 7,3%

STRATEGIE MANAGEMENT mizeaz` pe inteligen]a candidatului [i niciun respondent nu ]ine cont de cuno[tin]ele poten]ialilor angaja]i. Când vine vorba de mustrarea angaja]ilor, niciun manager nu apeleaz` la sanc]ionarea acestora prin t`ierea din bonusuri. Metoda preferat` de ace[tia este comunicarea gre[elii [i a a[tept`rilor viitoare (60,6% dintre responden]i) [i faptul c` rezultatele anterioare arat` c` angajatul poate mai mult (32,1%). {i motive pentru “mu[truluirea” angaja]ilor din companiile române[ti exist`, dup` cum arat` tot studiul “Profilul Managerului Român”. |n ceea ce prive[te particularit`]ile culturale ale salaria]ilor români, printre nemul]umirile managerilor se

num`r` lipsa de implicare, acuzat` \n 66,4% dintre cazuri, neasumarea responsabilit`]ilor de 64,5%, “bârfele [i

10 LUCRURI PE CARE LE VOR ANGAJA}II DE LA CEO: Comunicare [i cooperare Integritate, sinceritate, corectitudine Suport, sprijin, implicare Viziune [i strategie |ncredere Motivare Deschidere Obiectivitate Feedback Obiective [i sarcini clare

42,7% 40% 30,9% 20% 19,1% 18,2% 17,3% 17,3% 15,5% 14,5%

Surs`: Result Development

scenaritele” sesizate de 48,2% dintre managerii români [i boala de a fi [ef, \n propor]ie de

33,6%. Sesizabile de c`tre managementul autohton, dar \ntr-o propor]ie mai sc`zut`, sunt toleran]a redus`, semnalat` de 8,2% dintre managerii responden]i la studiu, perfec]ionismul, “boal`” ce face parte din cultura angaja]ilor români \n propor]ie de 9,1%, [i tendin]a spre alb sau negru, f`r` nuan]e, semnalat` de 22,7% dintre executivi. Când angajatul gre[e[te este normal s` fie mustrat de c`tre conducere, la fel cum atunci când este performant trebuie s` fie motivat. Pentru motivarea subordona]ilor managerii fac apel la punctele forte ale salariatului (38,2%), \l ajut` s` \[i identifice punctele slabe [i s` le dep`[easc` (31,8%) sau fac apel la ce \[i dore[te angajatul s` ob]in` (24,5%). Biz

Biz

STRATEGIE SALARII

SALARII |N FMCG Func]ie

Salariu*

Departamentul de vânz`ri [i/sau distribu]ie Director na]ional de vânz`ri 3.000 – 5.000 Key Account Manager 1.500 – 2.200 Director regional de vânz`ri 1.200 – 1.700 Supervizor de zon` 800 – 1.100 Reprezentant vânz`ri 450 – 600 Asistent 300 – 450

Salariile bat pasul pe loc \n FMCG Lipsa de certitudine fa]` de cre[terea economic` a f`cut angajatorii din FMCG s` \nghe]e salariile [i \n paralel s` reduc` semnificativ valoarea net` a bonusurilor. DE OVIDIU NEAGOE re[terile salariale se pare c` se las` a[teptate [i \n 2011, dup` ce anul trecut remunera]iile angaja]ilor din industrie au fost aproape \nghe]ate. De[i politica de bonifica]ii nu s-a modificat esen]ial \n cursul anului 2010, valoarea net` a acesteia s-a diminuat. Unul dintre factorii care au contribuit la aceasta a fost sc`derea performan]elor generale ale companiilor. “Cre[terea bonifica]iilor va depinde \n mod direct de reluarea cre[terii economice la nivel na]ional. Nu cred c` \n 2011 vom asista la cre[teri semnificative”, spune pentru revista Biz Alexandru Talmazan, Managing Partner la firma de executive search Wrightson România. Comparativ cu 2010, când major`rile salariale nu au avut loc pe agendele angajatorilor din FMCG, anul acesta, odat` cu ie[irea tehnic` din recesiune, ar putea aduce cre[terea valorii bonifica]iilor. “Multe companii, inclusiv mari companii multina]ionale, au restructurat masiv schemele de personal \n anul 2010. Acest lucru s-a v`zut prin \nghe]area [i chiar di-

Biz

minuarea nivelelor salariale cerute [i acceptate de c`tre candida]ii la posturi”, arat` Alexandru Talmazan. Dac` \n 2010, de exemplu, un director na]ional de vânz`ri care activa \n domeniul FMCG putea s` câ[tige [i 7.000 de euro pe lun`, anul acesta, pragul maxim salarial a sc`zut cu 2.000 de euro. O veste bun` pentru angaja]ii care \[i caut` un loc de munc` [i sunt dispu[i s` accepte un contract pe perioad` determinat` este c` ascensiunea constant` a produc]iei [i semnalele pozitive economice au generat o cre[tere a cererii pentru astfel de servicii. “Dac` anul trecut domeniul industrial a fost cel \n care s-a f`cut intens remarcat` cererea \n cre[tere de servicii de recrutare, odat` cu intrarea \n 2011 chiar [i sectoarele ce au fost afectate puternic de criz` prezint` semne de revenire”, spune R`zvan Eliad, Recruitment Manager la firma de recrutare Trenkwalder. “|n general, oferta de angajare prezentat` candida]ilor anul acesta presupune \n medie un plus de pân` la 30% fa]` de venitul actual al acestora”, continu` R`zvan Eliad. Biz

Departamentul de marketing Marketing Manager 3.000 – 4.000 Senior Brand Manager 2.000 – 2.500 Market Research Manager 1.700 – 2.000 Brand Manager 1.500 – 2.000 Junior / Assistant Brand Manager 800 – 1.100 Marketing Executive 450 – 600 Asistent 350 – 450 Departamentul financiar-contabil Director financiar/CFO 2.500 – 5.000 Financial Controller 1.700 – 2.500 IT Manager 1.700 – 2.500 Internal Auditor 1.500– 2.500 Contabil-[ef 1.500 – 2.200 Senior analist financiar 1.000 – 1.500 Administrator re]ea 800 – 1.500 Analist financiar 700 – 1.000 IT Specialist 700 – 1.000 Contabil junior 400 – 600 Asistent 300 – 400 Departamentul de logistic` & achizi]ii Supply Chain Director 3.500 – 5.000 Director de achizi]ii 2.000 – 3.000 Director logistic` 1.500 – 2.000 1.000 – 1.500 Coordonator logistic Logistics Executive 400 – 600 Departamentul de resurse umane Director de resurse umane 2.000 – 5.000 Manager dezvoltarea carierei 1.000 – 1.700 Training Manager 1.000 – 1.700 Specialist \n salarizare 750 – 1.500 Specialist protec]ia muncii 600 – 1.000 HR Executive 350 – 750 * Cifrele sunt exprimate \n euro Surs`: Wrightson România

Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2 - BucureÒti Telefon: 031.711.15.15 - Fax: 031.711.15.16 Recep†ie: 0733.072.910; 0733.072.920 E-mail: programari@CentrulMedicalFocus.ro

Servicii medicale performante [i complete la îndemâna tuturor Servicii de chirurgie ambulatorie si spitalizare de zi Servicii de chirurgie ambulatorie: l

l l

sectorectomii mamare, punctii mamare inclusiv examen morfopatologic cu imunohistochimie formatiuni tumorale cutanate hernii inghinale

Chirurgie plastica, chirurgie estetica: l

chirurugia sanului, a abdomenului, a fetei, a gambei

Urologie : l

l l

punctie biopsie prostatica in 12 cadrane sub ghidaj echografic cu ex. morfopatologic si imunohistochimic cu explorarea completa a ochiului inclusiv campimetrie si tomografie oculara interventii cataracta optica medicala

Ortopedie:

neurofiziologie clinica (electromiografie)

Echografie generala: l

cu elastografie 3D, 4D pentru investigarea sarcinii, abdomenului, tiroidei, sanului si vaselor periferice (ex. Doppler)

Oncologie medicala: l

cu spitalizare de zi pentru explorari si administrare de terapii specifice

Diabet zaharat si boli de nutritie: l

Oftalmologie: l

Neurologie:

cu spitalizare de zi pentru explorari si administrare de tratament de specialitate

Spitalizare de zi: l

pentru administrare de vasodilatatoare in arteriopatii periferice

Cardiologie Ginecologie Consultatii medicina generala inclusiv pediatrie Masaj si reflexoterapie.

accent pe patologia coloanei vertebrale ( hernie de disc, degenerescente, tasari de corpi vertebrali) si a articulatiilor mari (umar, sold, genunchi)

Laborator acreditat ISO 9001:2001 Òi ISO 15189:2007 Rezultatele sunt garantate pentru acuratetea si precizia lor Activitatea laboratorului este permanent monitorizata prin controalele interne si controalele inter-laboratoare (control extern) cu laboratoare de prestigiu (Anglia, Germania, Italia) Unul dintre punctele forte este biologia moleculara (încarcarea cantitativa cu virusul hepatic B si C, precum si HIV)

l l

Str. CireÒului nr. 1, sector 2 - BucureÒti Telefon: 021.326.27.41 Fax: 021.326.27.36 E-mail: laborator@focuslab.ro

|n vizorul social media

Singurul clasament care ia anual pulsul activit`]ii brandurilor \n social media, Top Social Brands, [i-a prezentat rezultatele \n cadrul unui eveniment care a pus punctul pe i \n internetul românesc. DE LOREDANA S~NDULESCU um se vede social media româneasc` \n 2011? Reprezentan]i ai companiilor active \n social media, profesioni[ti din agen]iile digitale, de publicitate [i PR, bloggeri [i oameni de marketing au aflat tendin]e, rezultate, planuri de viitor ale brandurilor \n acest domeniu \n cadrul evenimentului Top Social Brands. Pe parcursul primei sesiuni, reprezentan]ii companiilor invitate \n panel au \mp`rt`[it audien]ei experien]a pe care au avut-o \n online [i strategiile de comunicare prin mediile sociale. |n a doua sesiune, profesioni[tii mediului digital au trasat direc]iile de dezvoltare [i modul \n care social media poate schimba destinul unui brand \n lumea de azi.

NUNTA {I {COALA DE BANI Lumini]a Bo[tinaru, Senior Brand Manager la Vodafone, a prezentat studiul de caz pentru campania “Nunta” realizat` de McCann Erickson pentru Vodafone, brand aflat pentru al treilea an consecutiv \n clasamentul brandurilor sociale, realizat de Biz. Daniel Pan`, director marketing la BCR, [i Eliza Rogalski, CEO la Tempo, au povestit despre proiectul BCR – “{coala de bani”, creat pentru a furniza informa]ii publicului f`r` a crea impresia c` fac “educa]ie financiar`”. 70

Biz

PETROM, DIN NOU PRIN ROMÂNIA Dup` cum a povestit Ana Bulgar, Online Manager la Petrom, “Redescoper` România” a avut un impact atât de mare \ncât au decis s` fac` o continuare \n 2011. Pentru campania din 2010 realizat` de iLeo, a fost creat` o Hart` Petrom actualizat` constant cu poze [i descrieri ale “locurilor de vizitat” din România.

AVON CONECTEAZ~ Raluca Ki[escu, director de marketing la Avon, a pus accent pe existen]a brandului Avon, care nu a vrut s` treac` neobservat \nc` de când a p`truns \n mediul online. |ntreaga activitate a companiei \n mediul online a strâns o comunitate care s` \i reafirme pozi]ia \n mod constant. Prin proiecte ca Avon Connects, Avon Voices, Avon Spaceblog [i, \n prezent, prin campania de a g`si 123 de Ambasadoare Avon [i 125 de femei pentru schimbare, Avon \[i men]ine cu brio vizibilitatea \n online.

SOCIAL MEDIA EXHAUSTION Bogdana Butnar, Digital Marketing Consultant, a vorbit despre “epuizarea \n social media”, atr`gând aten]ia asupra consumului mental pe care \l provoac` social media atât la nivelul audien]elor care \nghit pe ner`suflate [i nu mai diger` nimic, cât [i la nivelul proceselor pe care le “for]eaz`” \n companii [i \n

mintea oamenilor \ns`rcina]i cu social media management. Potrivit unui studiu f`cut \n 2010 de Sysomos, durata de interes a unui tweet este de maximum o or`. Este ora \n care oamenii dau, \n propor]ie de 90%, din tweeturi, retweets sau replies. Iar sub 10% din tweets primesc un retweet. Acela[i studiu prezint` [i durata de via]` a unui status update pe Facebook, care \n medie este de un minut sau mai pu]in.

DESPRE REPUTA}IE |N ONLINE C`t`lin Teni]`, Managing Partner la TreeWorks, care se ocup` printre altele [i de Zelist Monitor, a vorbit de monitorizarea online. Brandurile vor \ntotdeauna s` [tie cine le-a comentat la un status, cine le-a preluat un tweet, ce s-a scris pe bloguri despre ei [i mai ales dac` au fost reac]ii negative.

10 GRE{ELI PE FACEBOOK Alexandra S`nduleasa, Social Media Specialist la Avanced Ideas, a vorbit despre preocuparea brandurilor fa]` de re]elele sociale, mai exact despre cele mai frecvente zece gre[eli pe care le fac brandurile atunci când \[i administreaz` conturile de Facebook. Mul]i uit` c` Facebook a fost creat pentru oameni [i nu pentru branduri, c` profilul de Facebook a fost f`cut pentru conversa]ie, nu pentru informare. De asemenea, uit` s` comunice cu fanii. Uit` c` existen]a unei pagini de Facebook nu atrage \n mod automat fani. Multe branduri folosesc Facebook ca mijloc unic de comunicare [i interac]ioneaz` cu fanii f`r` s`-[i fi f`cut un plan.

DIGITAL STORYHELPING |n \ncheiere, Ciprian Gavriliu, Managing Director la PlayTheBalls, a introdus conceptul de “digital storyhelping” , un hibrid al ideii de “digital storytelling”, care se refer` la ideea de a da publicului mai mult decât o poveste; mai utile sunt ni[te r`spunsuri la \ntreb`ri frecvente. Ciprian Gavriliu [i-a \ncheiat prezentarea cu un studiu de caz prin care a prezentat o comunitate de pescari \n c`utare de lac care [i-au g`sit r`spunsul \n site-ul [i pagina de Facebook realizate pentru Magic Lakes. Biz

STRATEGIE EVENIMENT

Daniel Pan`, BC Lumini]a Bo[tin

aru, Vodafone

M`sur창nd nu doar popularitatea, ci [i impactul activit`]ii brandurilor \n social media, edi]ia a doua a Top Social Brands a atras profesioni[tii din online, publicitate, PR [i marketing. Dezbaterile privind rolul social media \n existen]a actual` a brandurilor au \ncins atmosfera \n sal`, \n timp ce exemplele [i rezultatele unor campanii desf`[urate de companii importante din Rom창nia au creionat un domeniu dinamic, cu perspective uria[e de dezvoltare.

Eliza Rogalsk

FOTOGRAFII:

VALI MIREA

Bogdana Butnar

Top Social Brands 2011

Raluca Ki[es

cu, Avon

C`t`lin Teni]`, TreeWorks

Ciprian Gavriliu, PlayTheBalls

i, Tempo

Alexandra S`nduleasa, Advanced Ideas

Biz

STRATEGIE OPINIE

Cât conteaz` social media pentru companii? De[i mul]i dintre oamenii de marketing [i comunicare folosesc mediile sociale, acestea se afl` \nc` \n faza de explorare [i experimentare. Campaniile sunt f`cute la \ntâmplare, f`r` obiective sau strategii clare. nul trecut \n decembrie, GfK România a realizat pentru Biz un studiu online calitativ [i cantitativ printre 376 de oameni de marketing [i comunicare din companii care desf`[oar` activit`]i de promovare \n mediul online. Studiul business-to-business a investigat a[tept`rile oameniilor de marketing din companii \n leg`tur` cu mediile de socializare [i cum se raporteaz` ei la acestea.

VIOLETA BAHACIU

Knowledge Exchange Manager, GfK România

Biz

BUGETE MICI PENTRU SOCIAL MEDIA Peste o treime dintre cei chestiona]i investesc maximum 15% din bugetul de marketing, \n vreme ce o alt` treime afirm` fie c` nu [tie, fie c` nu poate s` aprecieze care este ponderea social media \n bugetul de marketing. Doar 6% spun c` dedic` peste 50% din bugetele lor promov`rii \n aceste medii. Prin compara]ie cu 2009, 30% dintre marketerii care au fost implica]i \n acest studiu vorbesc despre o cre[tere cu 50% sau chiar mai mult a bugetului investit \n mediile de socializare. Dac` privim aceste cifre \n contexul avântului luat de social media \n România, \n special \n cazul Facebook, pare surprinz`tor c` doar 35% dintre cei care fac social media pentru compania \n care lucreaz` cred c` bugetele vor

cunoa[te o cre[tere semnificativ` \n 2011, cu cel pu]in 50% fa]` de sumele acordate anterior. Explica]ia pentru acest comportament re]inut are mai multe aspecte care ]in atât de dezvoltarea domeniului comunic`rii online \n social media, cât [i de nivelul de profesionalizare. Cei chestiona]i asociaz` comunicarea \n mediile sociale cu tendin]e de experimentare, improviza]ie [i insuficient` testare. |n plus, marketerii se confrunt` [i cu o serie de dileme care amân` luarea unei decizii cu privire la rolul jucat de social media \n strategia companiei. Acestea ]in de decizii privind resursele, dar [i de m`sura \n care compania este preg`tit` pentru mai mult` expunere [i transparen]`. INTERNALIZARE VS EXTERNALIZARE Know how-ul \n acest domeniu relativ nou pentru este considerat insuficient pentru proiectele de comunicare online [i reprezint` \nc` o barier` \nsemnat`. De aceea, provocarea perioadei urm`toare va fi g`sirea persoanelor potrivite pentru a gestiona comunicarea. O solu]ie, deja adoptat` \n alte ]`ri de c`tre companiile active \n mediile sociale, este identificarea unor comunicatori dintre oamenii loiali brandului care pot crea con]inut de calitate \n numele m`rcii pe mediile online potrivite pentru aceasta.

SUNT MEDIILE SOCIALE VIITORUL COMUNIC~RII? Cea mai spinoas` problem` r`mâne cea a m`sur`rii rezultatelor ob]inute prin social media, dar [i suspiciunea c` nu au o influen]` real` \n loializarea clien]ilor. De altfel, credin]a celor mai mul]i este c` se poate ob]ine un impact puternic doar prin social media [i c` ofer` rezultate diferite de cele ale campaniilor tradi]ionale. De altfel, ei sunt rezerva]i fa]` de ideea c` social media reprezint` viitorul promov`rii. Campaniile derulate prin intermediul acestor medii sunt considerate mai degrab` complementare, dar mai pu]in eficiente decât activit`]ile realizate prin canalele clasice de ATL [i BTL. Cu toate limit`rile [i necunoscutele pe care social media le aduc, sunt un mediu de comunicare util [i necesar pentru PR, \n special buzz [i word-of-mouth, dar nu contribuie semnificativ la aprofundarea rela]iei cu clien]ii care aduce fidelizare, dup` p`rerea unei p`r]i \nsemnate a oamenilor de marketing. Loializarea r`mâne astfel o provocare [i un obiectiv pentru companiile active \n social media. Pentru majoritatea participan]ilor la studiu, PR-ul prin mediile sociale implic` un risc greu de acceptat sau de sus]inut \n fata managementului. De[i to]i afirm` c` au nevoie de feedback, faptul c` r`spunsurile sunt greu de controlat [i c` e[ti foarte expus criticilor reprezint` o piedic` major`. Biz

life Cinci stele pe plaj` Care sunt cele mai spectaculoase hoteluri din lume amplasate pe plaj`? V` dori]i o vacan]` de vis \n aceast` var`? Iat` recomand`rile DE OVIDIU NEAGOE Apropierea concediului de var` ne face pe to]i s` ne gândim la plaja cu nisip fin [i fierbinte [i la apele turcoaz [i agitate ale m`rilor [i oceanelor din lume. Cum niciodat` nu este prea devreme pentru organizarea vacan]ei ideale, edi]ia online a publica]iei Toronto Sun propune cititorilor cele mai spectaculoase zece hoteluri de pe plajele din lume. Ferestrele camerelor de la aceste hoteluri sunt ca imaginile de fundal ale calculatorului de serviciu, la care fiecare dintre noi viseaz` din ce \n ce mai mult, pe m`sur` ce vremea din ora[ se \mblânze[te: valurile spumoase ale m`rii albastre, care parc` \nghit stâncile de care se izbesc, sunt ca un spectacol interminabil admirat dintr-un hamac 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

HOTEL

LOCA}IE

Ritz Carlton Copacabana Palace Anastasis Apartments Baboona Beachfront Living Half Moon Grand Hotel Excelsior Vittoria Ritz Carlton Wickaninnish Inn Gansevoort Miami Beach Halekulani

California Rio de Janeiro Santorini Pattaya Golful Montego Sorrento Cancun Tofino, British Columbia Florida Honolulu

ce plute[te lene[ deasupra nisipului alb [i fierbinte. Cea mai remarcabil` destina]ie din topul realizat de Totonto Sun este hotelul Ritz Carlton, din Laguna Niguel, California, unde turi[tii se pot r`sf`]a \n opulentele spa-uri, pot face surf, sau pot savura \n timpul unei cine romantice cele mai proaspete fructe de mare. Dac` un zbor peste ocean nu este pe placul celor mai mul]i turi[ti, atunci ace[tia pot opta pentru o alt` destina]ie vedet`, la mai pu]in de dou` ore de ]ar`: Santorini, din Grecia. Dac` nu a]i apucat s` face]i toate achizi]iile pentru concediul de var` atunci merit` s` studia]i cele zece destina]ii propuse de publica]ia canadian`:

SUA Brazilia Grecia Thailanda Jamaica Italia Mexic Canada SUA Hawaii

Surs`: Totonto Sun

MODELUL AFRICAN

O tân`r` care provine dintr-o familie s`rac` din Somalia devine unul dintre cele mai apreciate modele din lume. Via]a tinerei s-a transformat radical dup` ce a fugit de acas` la 13 ani, \n capitala Mogadishu, când era pe punctul de a deveni for]at so]ie. Cum va \ncerca aceasta s` fac` auzite problemele din statul african pute]i afla \n cinematografe din filmul “Floarea de[ertului”. Biz

LIFE

{TIRI

Festivalul c`r]ilor

Iubitorii de beletristic` din capital` sunt a[tepta]i \ntre 25 [i 29 mai la cea de-a [asea edi]ie a salonului interna]ional de carte Bookfest, ce va avea loc \n cadrul complexului expozi]ional Romexpo. Organizat de Asocia]ia Editorilor din România, festivalul pune la dispozi]ia iubitorilor de carte un maraton de cinci zile, \n care

pot cump`ra cele mai noi apari]ii. Proiectul, ini]iat \n 2006, reu[e[te s` reuneasc` sub acela[i acoperi[ edituri, scriitori, personalit`]i ale culturii române[ti [i publicul iubitor de carte. Anul trecut Spania a fost ]ara invitat` la Bookfest [i vizitatorii au putut s` \[i achizi]ioneze c`r]i \n spaniol`, manuale sau cursuri audio pentru \nv`]area limbii spaniole. Edi]ia din 2001 apar]ine Ungariei, de care România este legat` prin vechi tradi]ii de dialog cultural. Dorin]a organizatorilor este s` eviden]ieze bogata mo[tenire cultural` a Ungariei [i s` \ncurajeze interesul cititorilor români pentru a o cunoa[te \n mai mare profunzime. Nu vor lipsi nici spectacolele de lansare a c`r]ilor, sau alte evenimente surpriz`.

Rafinament brazilian De la jum`tatea lunii trecute, românii se vor putea delecta cu celebra Sagatiba, prima Cachaça premium, b`utur` originar` din Brazilia cu distribu]ie la nivel mondial. De la lansarea acesteia, \n 2004, marca a revolu]ionat pia]a de Cachaça din lume, iar acum este distribuit` \n peste 30 de ]`ri. Produsele Sagatiba subliniaz` ceea ce este cel mai autentic spirit brazilian: pasiunea pentru via]`, sufletul culturii braziliene. Sagatiba reu[e[te s` combine inova]ia tehnologic` [i modern` cu tradi]ia produc]iei de aproape cinci secole, prin procesul de multidistilare. Acesta permite componentelor b`uturii s` fie separate [i controlate individual. De la crearea sa, a devenit Cachaça premium din Brazilia [i este disponibil` prin intermediul a 40.000 de distribuitori. Sagatiba este deja prezent` \n peste 5.000 de magazine din peste 30 de state.

Biz

CALENDAR

17 MAI Funda]ia Calea Victoriei propune atelierul “Gramatica gesturilor: limbajul nonverbal \n rela]iile interpresonale”, format din patru cursuri. De aici, participan]ii vor putea \nv`]a c` gesturile sunt prima noastr` carte de vizit`, precum [i secretele decript`rii mesajelor ascunse \n spatele limbajului trupului.

20 MAI Este ziua \n care iubitorii amuzantului personaj Jack Sparrow \l pot revedea pe Johnny Depp \n cea mai nou` pelicul`, “Pira]ii din Caraibe: pe m`ri [i ape tulburi”. C`pitanul Sparrow urc` la bordul unei nave, unde este pus \n fa]a unor aventuri nea[teptate.

20 MAI Un negustor turc, unul român [i unul evreu se \ntâlnesc. Nu, nu este un banc, ci scenariul piesei de teatru “Take, Ianke [i Cadâr”, pe care iubitorii de teatru o pot vedea la Palatul Na]ional al Copiilor din Bucure[ti. Din rolurile principale, Ioan Gyuri Pascu,

Nicolae Urs [i Doru Ana vor asigura bucure[tenilor o sear` memorabil`.

27- 29 MAI Pasiona]ii de sporturi extreme, dar [i cei care cocheteaz` cu ideea, \[i pot demonstra curajul la “Romanian Adventure Fest”. Participan]ii vor putea practica rafting, canyoning, alpinism, scufund`ri sau offroad, cu echipamente puse la dispozi]ie de organizatori.

21 IUNIE Dulce ca zah`rul e muzica lui. Zucchero, cel mai bine vândut artist din Italia, vine pentru a doua oar` la Bucure[ti, pentru un concert pe care \l va sus]ine la Arenele Romane din Bucure[ti. Nu vor lipsi piesele care l-au f`cut celebru: “Baila Morena”, “Senza una donna” sau “Every Time You Go Away”.

LIFE

TEATRU

Tragedie pe note Teatrul Na]ional Bucure[ti, \n data de 15 mai este locul de \ntâlnire al iubitorilor de oper`. Motivul este spectacoluleveniment “Tragedia lui Carmen”, o versiune inedit` a operei lui Georges Bizet, \n regia lui Ion Caramitru, cu Orchestra Operei Na]ionale Române sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Spectacolul aduce o viziune nou` printr-un amestec inedit [i inspirat al teatrului cu opera. “M-am apropiat f`r` sfial` de aceast` lucrare”, spunea \ntr-un interviu Ion Caramitru. “De la prima lectur` am sim]it c` sunt compatibil cu substan]a ei. Ritmul, vioiciunea, senza]ia de autenticitate, de teatru adev`rat m-au cucerit instantaneu”.

Teme de vacan]` Înv`]area este ca o comoar` care \[i urmeaz` posesorul peste tot, spune un vechi proverb chinezesc. Dar de câte ori vi s-a \ntâmplat s` v` dori]i s` \nv`]a]i lucruri noi, iar timpul alocat locului de munc` adesea nu v-a permis? Poate v-a]i dorit s` \nv`]a]i s` g`ti]i, s` face]i surfing, despre ecologie

[i sustenabilitate sau despre vinuri. Dac` r`spunsul este c` a]i renun]at la micile pl`ceri \n favoarea sarcinilor de serviciu [i a orelor dup` program, atunci cel mai bun loc pentru aceasta este lan]ul hotelier Fairmont Resorts & Spa, care a lansat recent un program educa]ional. Oaspe]ii

{TIRI

hotelurilor Fairmont din lume au ocazia s` \nve]e lucruri noi sau s` aprofundeze [i s` descopere noi secrete despre hobby-urile proprii. Hotelul din Montreal propune iubitorilor sporturilor de ap` un pachet de surfing, prin care vizitatorii ora[ului canadian pot \nv`]a de la sportivi profesioni[ti cum s` fie “pe val”. Cei care se afl` \n vizit` \n Dallas pot opta pentru un pachet cultural care con]ine o lec]ie privat` de o or` cu Bryan Embry, proprietarul galeriei de art` Ross Akard, iar ca bonus vor primi din partea Centrului de Sculptur` Nasher o carte cu ilustra]ii. Dac` sunte]i pasiona]i de art` [i nu crede]i c` ajunge]i prea curând \n Dallas, atunci Monte Carlo este locul perfect, unde v` pute]i \nc`rca bateriile [i \nv`]a \n acela[i timp. Oaspe]ii vor fi primi]i \n studioul artistului croat Matéo Mornar, ale c`rui opere l-au cucerit pe Prin]ul Albert al-II-lea. Cum din ce \n ce mai multe \ntâlniri de afaceri nu mai au loc \n s`li de [edin]e sau birouri, ci pe terenurile de golf sau \n restaurante, pute]i s` v` perfec]iona]i jocul [i loviturile sau s` \nv`]a]i secretele somelierilor tot prin programul Fairmont. (Ovidiu Neagoe)

Bolid cu procesor [i tastatur` sus Automobili Lamborghini VX7 este cel mai nou laptop lansat de produc`torul taiwanez. Noul gadget, cu ecran full HD de 15,6 inch, reu[e[te s` transmit` entuziasmul ma[inilor sport Lamborghini, dar [i s` ofere utilizatorilor o experien]` nou` privind operarea portabilelor. Calculatorul portabil are un design care transmite sportivitatea [i aspectul agresiv al modelelor produc`torului de automobile italian. Laptopul este disponibil \n nuan]e de portocaliu, negru [i din fibr` de carbon. VX7 se bucur` de linii subtile de design, care ajut` la cre[terea performan]elor, prin

caracterul practic al acestora, dar folosesc [i pe post de tribut adus stilului [i ingineriei Automobili Lamborghini. Fantele de ventila]ie din spatele carcasei permit disiparea rapid` a c`ldurii, imitând sistemul de evacuare [i stopurile unice de la Lamborghini. Filosofia de design se aplic` \n aceea[i m`sur` butonului de pornire, similar celui de pornire a motorului, suportului de mâini acoperit cu piele [i construc]iei u[oare, dar durabile, din aluminiu. Biz

LIFE

AUTO

Ma[ini din Occident pentru cei din Orient China este noul p`mânt al f`g`duin]ei pentru produc`torii auto din toat` lumea. O pia]` cu poten]ial uria[ atrage ca un magnet numele mari ale domeniului, dup` cum s-a v`zut din lans`rile de la Salonul de la Shanghai DE GABRIEL BÂRLIG~

VOLKSWAGEN BEETLE Are nume diferite \n diverse limbi ale lumii. La noi i s-a spus “broscu]`”, dar al]ii o [tiu drept Beetle, Käfer, Vocho, Coccinelle, Fusca sau Maggiolino. Volkswagen a decis c` este timpul pentru un facelift al legendarei ma[ini [i a lansat noul Bettle la Shanghai. Nem]ii nu au schimbat prea mult designul exterior, schimb`rile fiind ceva mai evidente la spate, a c`rui linie este identic` cu originalul, cu ajutorul spoilerului integrat. Ma[ina este mai lat`, mai scund` [i mai lung` decât versiunea precedent`. Motoriz`rile, trei pe bezin` [i dou` pe motorin`, pornesc de la 105 CP [i merg pân` la 200 CP. Versiunea cea mai puternic` aduce o vitez` maxim` de 225 km/h.

PEUGEOT SXC Copilul designerilor de la centrul Peugeot din Shanghai, conceptul SXC, continu` ideile dezv`luite succesiv prin conceptele SR1 (roadster), BB1 (ma[in` de ora[ pentru 4 persoane), EX1 (roadster electric cu 2 locuri) [i HR1 (ma[in` de ora[ conectat`). Zvonuri neconfirmate spun c` ar putea prefigura viitorul SUV 4008. Motorizarea hibrid` combin` un propulsor pe benzin` de 218 CP [i unul electric de 70 kW (95 CP), conform cu tehnologia HYbrid4.

Biz

LIFE

AUTO

BMW CONCEPT M5 Marca german` reu[e[te din nou s` combine designul sportiv specific celebrei serii M cu particularit`]ile estetice [i func]ionale ale unui sedan din segmentul superior. BMW M \nseamn` putere, iar noul motor V8 de \nalt` tura]ie dispune de tehnologia M TwinPower Turbo. Puterea suplimentar` este “\ndulcit`” de o reducere a consumului de combustibil [i a nivelului emisiilor cu peste 25%. Noul motor e cuplat la transmisia M cu dublu ambreiaj [i [apte trepte [i tehnologia Drivelogic.

CITROËN DS5 Conceptul de design DS al francezilor de la Citroën prime[te un nou membru, exclusivistul DS5, bazat pe conceptul C-SportLounge. Acesta urmeaz` s` fie lansat spre sfâr[itul acestui an. Constructorul din Hexagon vorbe[te despre “alegeri curajoase \n ceea ce prive[te stilul, arhitectura, senza]iile [i rafinamentul”. DS5 va fi primul vehicul Citroën dotat cu tehnologia Hybrid4 diesel, dezvoltat` \n colaborare cu Peugeot, care va oferi 200 CP [i trac]iune integral`, plus putere electric` \n ora[.

Biz

LIFE

GADGET

Cântec de leb`d` sau vestitorul revenirii?

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

The Impossible Test Jocul are mai multe desc`rc`ri de pe iTunes decât Angry Birds, ajungând deja la 9 milioane. Nivelurile interactive bazate pe logic` v` vor ]ine lipi]i de ecranul iPhone-ului, f`r` a v` da dureri de degete. Poate doar de cap, de la atâta gândit!

Air Control Lite

Liderul pie]ei de telefoane mobile sufer` pe segmentul smartphone, dup` ce a pierdut startul erei tactile. Dar Nokia nu se d` niciodat` b`tut` atât de u[or. DE GABRIEL BÂRLIG~ Alian]a cu Microsoft a ar`tat c` gigantul finlandez [i-a recunoscut eroarea tactic` \n domeniu. Dar nu ar fi prima dat` când Nokia pierde trenul [i apoi revine \n for]`. Mai ]ine]i minte minicriza telefoanelor cu clapet`. Apoi, s` nu uit`m c` brandul nordic a avut \ntotdeauna utilizatori fideli pe segmentul business. “B`trânul” 6310 a fost favoritul multor oameni de afaceri (circul` \nc` legende despre durata de via]` a bateriei), iar seria Communicator a consolidat pozi]ia Nokia pe acest segment. Pentru nostalgicii modelului Communicator care \ns` vor s` p`[easc` \n epoca actual`, finlandezii au lansat la finele anului trecut E7, poate unul dintre ultimele telefoane cu Symbian (edi]ia a 3-a), având \n vedere c` Nokia va trece la Windows Phone 7. Modelul este disponibil de la jum`tatea lunii trecute la Germanos. Ecranul tactil AMOLED glisant cu diagonal` de 4 inch, cu 16 milioane de culori [i rezolu]ie de 640 x 360 pixeli, este \nso]it de o tastatur` QWERTY complet`, ampla78

Biz

sat` dedesubt. E7 vine cu Push E-mail \n timp real prin Mail for Exchange, acces rapid la conturile de e-mail personale [i profesionale, configurare u[oar` a calendarului [i sincronizare cu Microsoft Outlook, posibilitatea de a crea, edita [i \mp`rt`[i documente Word, Excel, PowerPoint cu ajutorul aplica]iei Quickoffice, respectiv de a vizualiza fi[iere PDF cu Adobe Reader. Terminalul dispune de o camer` foto digital` de 8 MP, cu flash dual-led, iar partea de multimedia este completat` de sistemul audio Dolby Digital \ncorporat, difuzor extern [i muf` audio standard de 3,5 mm. Dac` ad`ug`m portul USB, cel HDMI [i conectivitatea HSDPA, Wi-Fi [i Bluetooth, plus posibilitatea de a-l folosi ca modem pentru laptop, observ`m c` Nokia nu [i-a pierdut talentul de a face telefoane solide, chiar dac` nu spectaculoase. Memoria intern` are 16 GB, care poate fi umplut` cu aplica]ii din Ovi Store, magazinul de aplica]ii dezvoltat chiar de Nokia. Biz

Nimic nu e mai distractiv decât s` dirijezi traficul aerian, mai ales c` o gre[eal` nu cost` decât reluarea jocului. Air Control Lite are dou` piste pentru avioane [i un heliport spre care trebuie s` dirija]i traficul aerian. Poate ar fi bine s` nu-l juca]i \n avion...

Pro Evolution Soccer 2011 For]a Microsoft se simte \n zona jocurilor pentru Windows Phone 7. PES, rivalul seriei FIFA, tocmai a lansat versiunea pentru smartphone. Dribla]i ca Messi, [uta]i ca Gerrard sau ap`ra]i ca Buffon pe ecranul mobilului, \n Liga Campionilor [i Europa League.

3D PBA Bowling 2 Lua]i o pauz` de la mail [i distra]i-v` cu jocul de bowling al ligii profesioniste americane. PBA Bowling 2 este unul dintre jocurile cu cea mai bun` grafic` de pe Blackberry. Nu v` face]i griji dac` sunte]i \ncep`tori, exist` 3 nivele de dificultate.

LIFE

GADGET

PORTABILITATEA CU LAPTOP SUB}IRE SE }INE Spune]i adio durerilor de spate [i gen]ilor mari! Pute]i avea portabilitate [i putere de calcul f`r` a fi nevoi]i s` face]i mu[chi, cu cele mai sub]iri laptopuri de pe pia]`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Dell Adamo XPS Dell ofer` unele dintre cele mai sub]iri laptopuri din lume odat` cu seria Adamo XPS, care vine \n combina]ii multiple \n varianta de 13,4 inch [i este de a[teptat ca Dell s` lanseze noi modele din gam` \n viitor. |n acest moment, cele mai populare modele ale seriei sunt notebook-ul Adamo A13-6349PWH [i Adamo Ultra Thin AX-3600GSL. Adamo XPS A13 m`soar` doar 1,65 centimetri, comparabil cu MacBook Air, care este cu câ]iva milimetri mai sub]ire. Ultrasub]irelul Dell Adamo XPS AX este o alt` poveste, deoarece acest model stabile[te noi standarde \n produc]ie, desing [i performan]`. Cânt`re[te doar 1,36 kilograme [i are doar 0,99 cm grosime, ceea ce \l face printre cele mai sub]iri din lume. Designerii de la Dell au dorit s` inoveze cu acest model, \ns` f`r` a sacrifica performan]ele tehnice.

Acer Aspire Timeline Ultra-thin Notebook Acer s-a \ntrecut pe sine [i a creat un laptop extrem de sub]ire, care nu se las` mai prejos nici la performan]`. Are un procesor Intel Core 2 Duo SU9400, memorie RAM 4GB DDR3 [i un hard generos de 500GB HDD [i un ecran de 13,3 inch. Ceea ce \l face special este faptul c` ofer` o grosime sub 2,5 cm [i o greutatea de doar 1,8 kg la numai 600 $. |n plus, bateria rezist` 8 ore.

MacBook Air Apple surprinde din nou cu acest laptop, primul din noua genera]ie de notebook-uri care va \nlocui hard discurile clasice [i driveurile optice cu servicii de Internet [i memorii cu stocare solid`. Noul MacBook Air este cel mai u[or notebook al lui Apple, fiind disponibil \n variantele de 11 inch sau 13 inch. Este incredibil de sub]ire, m`surând 1,7 centimetri [i are 1,06 Kg \n varianta de 11 inch [i 1,32 \n cea de 13. Pre]urile pentru acest model \ncep de la 999 $.

Samsung Series 9 (NP900X3A) Samsung vine puternic din spate, dorind s` concureze cu greii din industrie [i vrea s` amenin]e suprema]ia MacBook Air, creând acest notebook din seria 9, care este extrem de sub]ire. Poate fi u[or confundat, de exemplu, cu o revista mai groas` dac` stau al`turi. Samsung 9 este un pic mai “gros” decât Apple, m`surând 1,57 – 1,62 cm. Pre]urile pornesc de la 1.650 $.

Biz

BIZ STAR

Un sportiv de aur Campionul mondial la box profesionist vine \n România pentru a-[i sus]ine \n continuare titlul. Dup` ce a triumfat pe arenele din \ntreaga lume, Lucian Bute va triumfa [i la Bucure[ti ucian Bute a anu]at la \nceputul lunii aprilie c` va boxa \n acest an \n România \n luna iulie. |n acest moment nu se cunosc toate detaliile privind spa]iul \n care se va disputa meciul, \ns` este sigur c` tot ce \nseamn` nume \n boxul mondial la ora actual` va fi prezent la Bucure[ti. Nu se [tie nici cine va fi adversarul lui Bute, dar acesta va boxa diferit fa]` de celelalte meciuri, pentru c` va fi vorba de ap`rarea titlului mondial \n ]ara natal`. Bute a disputat \n 19 martie cel de-al [aptelea meci pentru ap`rarea titlului de campion mondial IBF la categoria supermijlocie. El a câ[tigat prin KO tehnic \n repriza a 10-a \n fa]a lui Brian Magee, la Montreal. Campionul de Aur al boxului profesionist s-a n`scut la 28 februarie 1980 [i a luat contact cu boxul \n 1994, când a fost legitimat la Dun`rea Gala]i. Anul 1997 a fost unul de cump`n` pentru el, fiind la un pas de a renun]a la cariera competi]ional` din cauza unui dismorfism vertebral cu care a fost diagnosticat. |ns` acest lucru nu l-a oprit, iar un an mai târziu a câ[tigat medalia de bronz la Campio-

natele Mondiale de juniori de la Buenos Aires. Dup` Mondialele din Thailanda, din 2003, “Pelicanul”, cum i s-a spus la vremea aceea din cauza faptului c` era \nalt [i slab, a trecut la profesionism la clubul canadian Interbox, la care triumfase [i Leonard Doroftei. Parcursul s`u la profesioni[ti a fost f`r` gre[eal`, ob]inând 21 de victorii din tot atâtea meciuri, dintre care 17 prin KO. Pe 20 octombrie 2007, \n fa]a a 14.000 de spectatori la Montreal, Bute a câ[tigat titlul mondial la categoria supermijlocie, versiunea IBF, dup` ce l-a \nvins, la cap`tul unui meci electrizant, prin KO tehnic \n repriza a 11-a pe columbianul Alejandro Berrio. De atunci, Bute [i-a ap`rat de [apte ori centura IBF la supermijlocie. Bute este al treilea român campion mondial la box profesionist dup` Mihai Leu (1997, categoria supermijlocie, versiunea WBA) [i Leonard Doroftei (2002, 2003, categoria superu[oar`, versiunea WBA). Pentru succesele sportive excep]ionale, pentru perseveren]` [i pentru promovarea României \n lume, Lucian Bute prime[te “Steaua Biz”.

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media. Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` pe 27 [i 28 mai, la

AMSTERDAM