Biz 214- Marea conectare

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 214 • 3 - 17 iunie 2011• 6,5 lei

Cunoa[terea \nseamn` putere, cuno[tin]ele \nseamn` succes. Modul \n care [tii s` faci networking determin` reu[ita ta \n afaceri. {i \n via]`.

Nr. 214

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

Nimic nu este imposibil

GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

D

ac` exist` o problem` de comunicare, \n cazul nostru \ntre clien]i, bloggeri [i agen]ii, \ncerci s-o rezolvi (sutu.ro).

Dac` reu[e[ti performan]a s` sco]i oamenii din sistemul de referin]` al unui eveniment clasic, ai toate [ansele s` atingi obiectivul propus (victorkapra.ro).

Pentru c` dup` ce râzi cu un om, te \n]elegi mai bine cu el (Chinezu.eu).

Iar discu]iile oneste, \n grup [i \ntâlniri “one on one” (visurat.ro), te ajut` s`-]i atingi obiectivul.

Dac` vii cu proiecte inovatoare care tind s` duc` un produs din print acolo unde trebuie s` fie, adic` mult dincolo de hârtie (dstanca.ro), atunci reu[e[ti s` perturbi [i s` schimbi pia]a (petreanu.ro).

Acestea toate fiind spuse de câ]iva dintre cei mai influen]i oameni din online-ul românesc la cel mai recent eveniment Biz, High Impact Friends, [i bazat pe evolu]ia revistei Biz \n ultimii doi ani, pot s` spun cu mâna pe inim` c` nimic nu este imposibil!

Timp de doi ani, am testat, zi de zi, aceast` sintagm`. C` acolo unde exist` o echip` de oameni perseveren]i, dornici s` reu[easc`, orice, repet, orice este posibil.

Cel mai recent eveniment al revistei, High Impact Friends, ne-a ar`tat c` nu exist` bariere decât acolo unde le vedem. Sau le gândim :) C` po]i face tot ce vreodat` \]i po]i \nchipui [i c` de fapt, dup` ce porne[ti la drum, toate merg strun`, mânuite parc` de un magician cu puteri supranaturale.

High Impact Frends, sau #bizamsterdam cum l-a]i citit pe Twitter, a fost prima edi]ie a ceea ce dorim s` se impun` drept un senza]ional eveniment de networking. Cu o loca]ie situat` la mile dep`rtare de ]ar`, cu ingrediente atent alese pentru a-i conferi mirajul dorit, evenimentul a reunit oameni unul [i unul, [i a spart toate barierele oficiale [i sistemele corporate care intervin atunci când aduci la aceea[i mas` clien]i din mari companii, bloggeri, jurnali[ti [i influenceri. |ntr-un cadru restrâns, cu o ghidare subtil` a subiectelor de discu]ie [i cu mult` pasiune, #bizamsterdam a cucerit participan]ii [i a reu[it performan]a de a construi rela]ii de durat` \ntre ace[tia, dar mai ales de a oferi momente de neuitat [i un networking de cea mai bun` calitate.

S` construie[ti rela]ii, s` aduci zâmbete pe fe]ele oamenilor, mi se par a fi dou` dintre cele mai frumoase activit`]i pe care le po]i avea!

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

05 12 19 20

Apel respins de un miliard de euro LinkedIn iese la cump`r`turi Oriunde po]i face networking Impact decisiv \n afaceri

24 26 28

Restan]` la logistic` pentru RomĂĽnia Noua er` a Google Ce spune iPad-ul despre tine

35

Netreprenorii [i noul tech bubble

O afacere pentru un Bucure[ti altfel

42 50

Refinan]area relanseaz` creditarea Ghici cine cre[te pe pia]a imobiliar`

55 70

Paul Garrison: Cum s` \n]elegi mai bine clien]ii 7 stele \n paradis

FOTO: VALI MIREA

36 38

Cum se face o schimbare de ambient

agend` Când un apel respins face 1 miliard de euro Grecii nu au venit cu daruri la Bucure[ti. OTE a transmis autorit`]ilor române c`, din cauza problemelor pe care le are Grecia \n acest moment, nu dore[te s` cumpere ac]iunile Romtelecom de]inute de statul român.

DE ALEXANDRU ARDELEAN R`spunsul nu este chiar nea[teptat având \n vedere c` Grecia traverseaz` una dintre cele mai grele perioade din istoria recent`, iar orice sum` de bani care ar putea duce la expunerea la datorii nu este de dorit \n acest moment. |n acela[i timp, nici Deutsche Telekom (DT) nu [i-a manifestat vreun interes \n a cump`ra ac]iunile Romtelecom, pentru c`, la sfâr[itul lunii mai, guvernul de la Atena a transmis oficial nem]ilor c` dore[te s` vând` \nc` o participa]ie de 10% din cele 20% de]inute la OTE. |n acest moment, DT ar prefera s` dea banii pentru a ob]ine controlul asupra OTE, ceea ce i-ar aduce indirect [i controlul asupra Romtelecom, [i nu s` investeasc` \n ac]iunile operatorului român. |n scrisoarea remis` Bucure[tiului, OTE spune c`, dac` circumstan]ele se schimb`, ar putea s` \[i reconsidere pozi]ia. De asemenea, reprezentan]ii OTE consider` c` viitorul companiilor telecom este dictat de dezvoltarea tehnologiei [i de evolu]ia nevoilor [i cererilor consumatorilor. |n acest context, ei propun demararea imediat` a opera]iunilor de Biz

5

AGEND~

{TIRI

fuzionare a celor dou` companii din România: Romtelecom [i Cosmote. Vestea poate zgudui \ncrederea oficialilor de la Bucure[ti.

Ministrul Comunica]iilor [i Societ`]ii Informa]ionale (MCSI), Valerian Vreme, spunea \n noiembrie 2010 c` nu dore[te s` vând` ac]iunile Romtelecom pentru mai pu]in de un miliard de euro. Astfel c` scrisoarea grecilor vine s` spulbere acest vis frumos. |nc` nu este clar ce va face guvernul, dac` va lista ac]iunile Romtelecom pe burs` sau va a[tepta s` treac` criza greceasc`, \ns` lucrurile ar trebui tran[ate cât mai curând.

Vreme a anun]at, \n noiembrie 2010, c` statul dore[te s` vând` pachetul de ac]iuni pe care \l de]ine la Romtelecom, reprezentând 45,99% din capitalul social, [i a cerut OTE s` vin` cu o ofert` de pre] pân` la finele anului. Ulterior, termenul a fost decalat cu trei luni, iar \n martie a fost amânat pân` la finele lunii mai. OTE de]ine 54,01% din capitalul social al Romtelecom. La rândul ei, OTE este controlat` de Deutsche Telekom, care de]ine o participa]ie de 30% [i asigur` managementul grupului elen. Veniturile Romtelecom au sc`zut \n primul trimestru cu 10,9%, la 166,3 milioane euro, iar profitul EBITDA s-a redus cu 62,6%, la 22,2 milioane euro. Compania a \ncheiat anul trecut cu pierderi de 292,1 milioane euro. Biz

Liga Campionilor, dincolo de fotbal FC Barcelona a câ[tigat nu numai inimile suporterilor, ci [i un premiu record de 126 milioane de euro, potrivit unui studiu al MasterCard. Nici locul al doilea, ocupat de Manchester United, nu este de neglijat, cu un premiu estimat la 73 milioane de euro. Raportul MasterCard arat` c` finala a ajuns la valoarea de 369 milioane de euro – cu 17,5 milioane de euro \n plus fa]` de 2010.. Pentru Londra, beneficiile comerciale din seara finalei sunt estimate la 52 de milioane de euro. Importante vor fi [i efectele pe termen lung, pe fondul cre[terii turismului, a sponsoriz`rilor [i a [anselor de a g`zdui megaevenimente pe viitor. Finala UEFA Champions League a stimulat [i activitatea economic` a Europei, cu un câ[tig estimat la 100 milioane de euro. (Loredana S`ndulescu)

Va ucide internetul c`r]ile?

Un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare

[i Strategie (IRES) arat` c` peste 50% dintre românii cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 35 de ani cred c` internetul va duce la dispari]ia c`r]ilor. |ns` juc`torii din comer]ul online mizeaz` pe vânz`rile de carte, chiar dac` achizi]ia online a c`r]ilor este la un nivel destul de sc`zut. Doar 6% dintre responden]i comand` c`r]i online de pe site-uri din România [i 1% de pe site-uri din str`in`tate. Totu[i, cifra este \n cre[tere fa]` de 2009, când procentul era de 2%. Sesizând oportunitatea, eMAG, cel mai mare magazin online din România, a devenit unul dintre cei mai mari vânz`tori de carte din România, cu peste 20.000 de titluri din toate domeniile, de la beletristic` sau 6

Biz

art` pân` la carte [colar` [i tehnic`, de la peste 500 de edituri. Noua categorie va fi disponibil` prin platforma Marketplace, ca urmare a parteneriatului pe care eMAG l-a semnat cu Libris. Peste 80% dintre români au acas` o bibliotec`, \ns` 22% recunosc c` nu citesc deloc c`r]i. |n ceea ce prive[te achizi]ia de c`r]i, un sfert dintre responden]i cump`r` c`r]i mai rar de o dat` pe an.

Alt sfert cump`r` \ntr-un an mai pu]in de cinci c`r]i, 22% cump`r` \ntr-un an peste 10 c`r]i, iar 13% cump`r` \ntre 5 [i 10 c`r]i pe an, \n timp ce 12% nu cump`r` deloc c`r]i. Unul din zece responden]i cheltuie \ntr-un an sub 50 de lei pentru a-[i cump`ra c`r]i, dar 5% aloc` anual peste 1.000 de lei pentru c`r]i. (Loredana S`ndulescu)

AGEND~

{TIRI

UN NOU VAL DE ENERGIE Num`rul tranzac]iilor \n sectorul energiei regenerabile a crescut, de[i valoarea total` a sc`zut la 33,4 mld. dolari fa]` de 48,8 mld. dolari \n 2009, conform raportului anual “PwC Renewables Deals”, care urm`re[te fuziunile [i achizi]iile din domeniu. |ncrederea a crescut, dup` ce \n 2008 [i 2009 problemele financiare globale au generat dificult`]i. Pe plan global, tranzac]iile legate de eficien]a energetic` s-au triplat \n volum la peste 3 mld. dolari, adic` 11% din totalul tranzac]iilor din sectorul energiilor regenerabile, dep`[ind chiar ca valoare segmentul de pia]` cel mai activ din 2009, hidroenergia. Cu toate acestea, proiectele de energie solar` [i cele de energie eolian` reprezint` \n continuare cea mai mare parte a tranzac]iilor din respectivul sector. |n SUA, achizi]ia de 900 mil. dolari a John Deere Renewables de c`tre produc`torul de energie nuclear` Exelon demonstreaz` maturizarea energiei eoliene [i integrarea acesteia \n sistemul conven]ional de produc]ie de electricitate. (L.S.)

Investi]ie de 4,59 mil. euro Pân` la sfâr[itul anului vor fi finalizate lucr`rile pentru noul acces de la Centrul Comercial TOM Constan]a. Cu o investi]ie din mediul privat ce se ridic` la o valoare de 4,59 milioane de euro, realizat` \n colaborare cu Prim`ria Constan]a, lucr`rile prev`d crearea unui pasaj subteran pe sub drumul na]ional 2A, ce leag` Constan]a de Ovidiu [i N`vodari. Pasajul subteran va fi conectat cu viitoarea centur` a ora[ului. Zona comercial` se va dezvolta \n 2012, ad`ugând \nc` 28.000 mp la cei 45.000 mp existen]i deja.

8

Biz

Sete de bere str`in` {tim c` aproape tot ce e \n jur se fabric` \n China, de aceea nu ne mir`m c` vom putea bea [i bere chinezeasc`. Tsingtao Premium Draft [i Tsingtao Stout sunt dou` beri din China care, pân` la \nceputul lunii iulie, vor deveni disponibile [i pe pia]a româneasc`. Vor intra \n portofoliul importatorului Bavarom al`turi de 10 m`rci de bere din Marea Britanie, 3 beri din SUA, 5 beri din Germania [i una din Italia. Bavarom a \ncheiat primul trimestru din 2011 cu o cre[tere de 27% a cifrei de afaceri fa]` de aceea[i perioad` a

anului trecut. Reprezentan]ii companiei sus]in c` aceast` cre[tere a fost sus]inut` de intensificarea prezen]ei berilor din portofoliul Bavarom \n HoReCa, dar [i de o mai bun` notorietate a berii de import \n rândul consumatorului român.

De la \nceputul anului, Bavarom a ad`ugat \n portofoliu 13 beri speciale de import [i [i-a extins oferta de bere la draft pentru HoReCa. Anul acesta sunt disponibile 7 tipuri de bere la draft fa]` de doar 2 tipuri de bere anul trecut.

(Loredana S`ndulescu)

Miami, mai tare ca New York-ul Croaziere, soare [i distrac]ie par s` fie principalele atrac]ii cu ajutorul c`rora Miami a detronat New York \n topul destina]iilor de zbor ale românilor pe cursele British Airways de la Bucure[ti.

Potrivit lui Emil Delibashev, director comercial pentru Balcani al companiei, aproape 60% dintre pasagerii British Airways din zona balcanic` c`tre Miami sunt români. |n ceea ce prive[te num`rul de pasageri, British Airways a \nregistrat pentru România o cre[tere de dou` cifre \n primul trimestru din 2011 pe segmentul long-haul. O alt` destina]ie care s-a dovedit popular` \n rândul c`l`torilor români este

Las Vegas, dar tot mai c`utate sunt [i zborurile c`tre coasta de vest a SUA. Dup` SUA, a doua ]ar` de destina]ie preferat` de românii care zboar` cu linia aerian` britanic` este Africa de Sud. Vânz`rile de bilete din zona premium reprezint` 15-20% din total pentru British Airways \n România, apropiindu-se de nivelul din 2008. British Airways a lansat anul trecut \n România serviciul pentru companii On Business, care ofer` acestora beneficii asem`n`toare celor acordate pasagerilor individuali. Deja serviciul este folosit de 200 de companii din România. (Gabriel Bârlig`)

AGEND~

{TIRI

Revista care prinde via]` Cum am \mbinat pasiunea pentru print cu tehnologia online pentru a v` oferi prima copert` de business cu augmented reality din România. DE OVIDIU NEAGOE Un computer cu webcam [i edi]ia din 17 mai 2011 a revistei Biz – doar de atât ave]i nevoie ca s` asista]i la cea mai \ndr`znea]` premier` din presa de business româneasc`. Cu o simpl` “privire” a webcamului, coperta revistei prinde via]`. Prin tehnologia augmented reality, care cite[te markerul special de pe coperta revistei Biz, personajul de pe copert`, Vlad Stan, fondator al Business Design Academy, vorbe[te cititorului de pe ecranul computerului despre noua er` a antreprenoriatului. Dup` dou`zeci de ani de c`ut`ri, Vlad a descoperit formula noului antreprenor [i o \mp`rt`[e[te cititorilor \ntr-un clip video interactiv care prezint` [i tipologiile antreprenorilor români.

Coperta Biz care prinde via]` a \nsemnat pentru Vlad Stan [i echipa Biz o zi grea de film`ri \n studioul Baloianu Visuals, cu machiaj special realizat de make-up artist-ul Roxana Ioni]` [i duble savuroase, dup` care Digital Star a preluat imaginile pentru a realiza prima aplica]ie de augmented reality din presa româneasc` de business.

Premiera a fost marcat` de un eveniment de lansare, unde personajul “augmentat”, Vlad Stan, al`turi de Marius Ghenea – pre[edintele FIT Distribution, Drago[ Petrescu – fondator al grupului Trotter Prim, care de]ine Caru’ cu Bere, City Grill sau Hanul Berarilor, Lauren]iu Dumitrescu – Managing Partner la Digital Star, au discutat despre noul val de antreprenori [i au testat tehnologia augmented reality.

Pentru lec]ia de antreprenoriat, dar [i pentru jocul actoricesc al investitorului Vlad Stan, accesa]i www.revistabiz.ro/ar [i folosi]i coperta Biz 213, iar pentru a privi secven]e din timpul film`rilor, accesa]i pagina www.youtube.com/watch?v=6WRNDjeEwD4.

10

Biz

Demo live al aplica]iei Biz Augmented Reality

Vlad Stan, Business Design Academy

Lauren]iu Dumitrescu, Digital Star

Drago[ Petrescu, Trotter Prim Marius Ghenea, FIT Distribution

AGEND~

INTERNA}IONAL

LinkedIn iese la cump`r`turi?

Oferta public` ini]ial` a adus LinkedIn 352,8 milioane de dolari, sum` cu care re]eaua social` destinat` profesioni[tilor ar putea face achizi]ii. DE OVIDIU NEAGOE LinkedIn [i-a f`cut debutul pe bursa din New York cu surle [i trâmbi]e.

Pre]ul unei ac]iuni a companiei din spatele succesului re]elei sociale LinkedIn a crescut de peste dou` ori \n prima zi de tranzac]ionare, urmând un drum ascendent de la 45 de dolari la 100 de dolari \n numai câteva ore.

Listarea la burs` a adus companiei 352,8 milioane de dolari, sum` din care speciali[tii cred c` va investi pentru achizi]ia altor companii. P`rerile sunt \ns` \mp`r]ite.

Compania ar putea face o serie de achizi]ii pe pia]a de peste ocean sau chiar \n China. De ce tocmai China?

LinkedIn nu se bucur` de o prezen]` prea semnificativ` aici, unde Facebook [i Twitter sunt interzise \n rândul utilizatorilor chinezi de internet de c`tre 12

Biz

guvernul de la Beijing, care, pentru o scurt` perioad` de timp, din luna februarie a acestui an, a aplicat acela[i tratament [i re]elei sociale destinate mediului de afaceri. Dac` compania nu va opta pentru achizi]ii \n China, atunci ar putea lua \n calcul o serie de alte re]ele de socializare, toate destinate mediului de afaceri.

Printre acestea, speciali[tii cita]i de “Bloomberg BusinessWeek” au indentificat Hashable, Socialware, Yammer, Indeed.com [i Branchout. De ce acestea? Ei bine, Hashable, de exemplu, este tot o re]ea social`, care are ca public ]int` oamenii de afaceri.

Fondat` \n anul 2010, mult mai tân`r` decât LinkedIn, care \mpline[te opt ani, a adunat deja finan]`ri 4 milioane de dolari.

FMI, CONDUS DE FEMEI? Ministrul francez de finan]e, Christine Lagarde, [i-a anun]at candidatura pentru [efia Fondului Monetar Interna]ional, dup` demisia lui Dominique Strauss–Khan.

Aceasta ar putea deveni prima femeie de la cârma FMI, mai ales c` Germania \i sus]ine cu t`rie candidatura.

REVAN{A CALCULATORULUI

EROARE PENTRU MICROSOFT

R`zboiul tabletelor cu PC-urile nu este nici pe departe \ncheiat.

A demonstrat-o Lenovo, cel de-al patrulea mare produc`tor de PC-uri, dup` ce a \nregistrat \n ultimul trimestru o triplare a profitului, pân` la 42,13 milioane de dolari.

Influentul manager de fonduri de hedging David Einhorn cere demisia CEO-ului Microsoft Corp., Steve Ballmer, fiindc` “tr`ie[te \n trecut”, potrivit Reuters. Microsoft avea la finele anilor '90 cea mai mare cot` de pia]` \n SUA, dar de atunci a fost dep`[it` de Apple Inc [i IBM [i, mai r`u, nu mai este privit` ca o for]` \n tehnologie.

AGEND~

GRECIA |N INSOLVEN}~

PIC~TURA CHINEZEASC~

Cel mai probabil Grecia nu va reu[i s` \[i pl`teasc` datoriile, fiind \n insolven]`, arat` Otmar Issing, fost economist–[ef la Banca Central` European`. De[i nu este imposibil ca Grecia s` \[i onoreze obliga]iile, plata este improbabil`.

Fondul suveran de investi]ii chinez Investment Corp CIC.UL, a c`rui valoare graviteaz` \n jurul sumei de 300 de miliarde de dolari, a primit acordul pentru o injec]ie de capital \n valoare de 3,1 miliarde de dolari \n Sinosure – companie de stat care crediteaz` exportatorii chinezi.

INTERNA}IONAL

CREATIVITATE |N AFACERI Revista “Fast Company” adun` sub aceea[i umbrel`, cea a originalit`]ii, cei mai creativi 100 de oameni de afaceri. Dac` majoritatea \nclin` s` \l men]ioneze pe Steve Jobs când vine vorba de originalitate, cofondatorul Apple nu ocup` prima pozi]ie, care apar]ine fondatorului televiziunii de [tiri Al Jazeera, Wadah Khanfar.

THIS IS IT

GADDAFI FLUTUR~ STEAGUL ALB

|MPRUMUTUL INDIAN

Guvernul liderului libian Muammar al Gaddafi a contactat statele aliate pentru \ncetarea imediat` a focului, dar exist` mult scepticism c` propunerea va pune cap`t conflictului de trei luni. Oamenii lui Gaddafi au mai propus \ncetarea focului, \ns` de fiecare dat` propunerile au fost respinse de rebeli.

India a deschis o linie de credit pe trei ani \n valoare de 5 miliarde de dolari pentru ]`rile din Africa, prin care va ajuta Continentul Negru s` \[i ating` ]intele financiare, printr-un parteneriat \ncheiat la finele lunii trecute. Noul \mprumut vine la trei ani dup` un alt credit de 5,4 miliarde de dolari.

Revista The Economist analizeaz` \n articolul de fond posibilitatea apari]iei unui nou balon de s`pun \n industria IT. Startul a fost dat recent de LinkedIn, care s-a listat la burs`. De[i Facebook [i Twitter nu sunt \nc` listate, evalu`rile de pe pie]ele secundare ajung la 76 de miliarde de dolari, mai mult decât Ford sau Boeing, [i, respectiv 3,3 miliarde de dolari pentru oferta public` ini]ial`.

Biz

13

14

FOTO: CRISTIAN {U}U / FOTOUNION.RO

NETWORKING LA

Biz

Intr` \n re]ea!

Avantajele networkingului

Networking \n stil texan Cum s`-]i faci rela]ii pe picior mare

Unde po]i face networking?

Din avion, pe plaj`, locuri inedite pentru rela]ionare

#bizamsterdam, impact \n afaceri Networking la nivel \nalt cu bloggeri [i companii de top

MAXIMUM Biz

15

NETWORKING

T

Tr`im \ntr-o er` \n care comunicarea este extrem de facil`, dar am ajuns s` folosim tehnologia pentru a ridica ziduri \n jurul nostru. |n fa]a monitorului computerului sau a ecranului telefonului ne sim]im st`pâni ai unei lumi \n care avem mereu acces rapid la informa]iile care ar trebui s` ne asigure succesul \n business. De multe ori ne gândim c` un e-mail sau un mesaj de Facebook pot duce rela]iile cu oamenii cu care suntem implica]i \n afaceri la nivelul urm`tor.

Dar a[a e oare? “Mi s-a \ntâmplat destul de des \n ultima vreme ca atunci când fac cuno[tin]` cu cineva pe la vreun eveniment s` tr`iesc momentul acela de stânjeneal` când mi se spune: «Dar ne [tim de pe Facebook!», iar eu s` \mi scotocesc prin minte date despre persoana cu care tocmai stau de vorb`. {i nu sunt singurul care p`]e[te asta”, spune Victor Kapra, blogger [i consultant online. Culmea este c` despre importan]a interac]iunii directe, \n offline, vorbesc foarte mult bloggerii [i influencerii din mediul online.

“Puterea mea din online vine din offline”, recuno[tea cu mâna pe inim` Cristian China-Birta (chinezu.eu) la evenimentul High Impact Friends, organizat de Biz la Amsterdam la finele lunii mai.

16

Biz

Nu conteaz` cine e[ti, conteaz` pe cine cuno[ti [i, mai ales, cum cuno[ti. |n plin` er` web 2.0, interac]iunea uman` direct` este \n continuare principalul motor al succesului \n afaceri.

Tu cu cine faci networking?

DE GABRIEL BÅRLIG~ VALOAREA RE}ELEI Iar \n afaceri, rela]iile cât mai bune cu oamenii care conteaz` pentru businessul t`u pot face diferen]a dintre e[ec [i succes. “Oamenii fac business cu al]i oameni, nu cu branduri sau companii”, spune Drago[ M`nac, CEO Appnor MSP. De fapt, totul se face \n re]ea, prin networking. Dac` nu reu[e[ti s` intri \n re]eaua potrivit`, afacerea ta poate r`mâne pe dinafar`. Iar ca s` fii sigur c` acest lucru nu se \ntâmpl`, trebuie s`-]i construie[ti o re]ea proprie cât mai puternic`. Se spune c` un om obi[nuit cunoa[te 100 de persoane. Asta \nseamn` c`, teoretic, ai putea avea acces oricând la 10.000 de contacte, dintre care o parte important` ar putea fi vitale pentru tine. “Oamenii pe care \i cuno[ti [i care te pot ajuta \n privin]a deschiderii oportunit`]ilor profesionale [i de business valoreaz` de 1.000 de ori mai mult decât ceea ce ai \nv`]at s` faci”, spune Mihai St`nescu, Executive Coach & Networker. Pentru orice om de business este vital s` cunoasc` cât mai mul]i oameni relevan]i pentru afacerea sa, s` fie cunoscut de cât mai mul]i [i s`-i foloseasc` cât mai eficient.

Nu e suficient s` \i cuno[ti pe oamenii relevan]i din domeniul sau ni[a \n care activezi, ci este nevoie ca ei s` [tie de tine, de interesele tale [i de rolul pe

care \l po]i avea \n a-i ajuta s` \[i ating` ]intele.

Astfel, termenul de “networking” cuprinde dou` ac]iuni pe care trebuie s` le \ntreprindem cât de des putem: identificarea [i cultivarea rela]iilor cu oameni care ne pot ajuta s` ne atingem obiectivele de business sau profesionale.

Practic, presupune transformarea acestor oameni \n contacte ale re]elei tale, care presupune ajutorul prin asociere. “Ajutorul reciproc \n a atinge un interes mai mult sau mai pu]in comun este cea mai puternic` for]` a omului. Rezultatul leg`turilor cu aceste «contacte» o reprezint` o «re]ea» social` [i profesional` care, cu aten]ie [i r`bdare, ne poate duce foarte u[or la rezultatele pe care ni le dorim”, subliniaz` St`nescu.

NETWORKING EFICIENT Ca orice lucru ce presupune interac]iune uman`, networkingul presupune o abordare personalizat` [i cât mai pu]in invaziv` [i, mai ales, nu trebuie s` devin` un scop \n sine.

“Networkingul nu este vân`toare [i nici cer[it, este o pia]` unde po]i schimba [i accesa conexiuni care te ajut` s`-]i accelerezi evolu]ia personal` [i profesional`”, spune Drago[ M`nac.

Când participa]i la un eveniment,

NETWORKING

NETWORKING |N STIL TEXAN |mbr`ca]i la patru ace, patru romåni au f`cut senza]ie la petrecerile organizate sear` de sear` la edi]ia de anul acesta a celebrei conferin]e SXSW. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce fac patru b`rba]i \n Austin? |n afar` de a se duce la South by Southwest (SXSW), o conferin]` de media, muzic` [i film? Cum au participat [i la edi]ia de anul trecut, le-a fost foarte clar c` anul acesta trebuia s` se diferen]ieze de ceilal]i 20.000 de participan]i \nseta]i de networking. Astfel, Drago[ M`nac, CEO al Appnor, [i cei trei colegi cu care a mers la Austin s-au \nscris la toate petrecerile din serile conferin]ei. Nu s-au dus la petreceri oricum, ci au abordat o atitudine [i haine “glamour”, la care au asortat ni[te trabucuri. Drago[ M`nac, un mare pasionat de trabucuri, este de altfel cel care organizeaz` periodic online \ntâlniri ale fum`torilor de trabucuri \n Bucure[ti (meetup.com/Cigar-Vampires). {i de[i particip` pu]ini oameni, leg`turile care se formeaz` sunt foarte puternice. Cum \n Austin concuren]a pentru “b`tut la ochi” era mare anul trecut, cei patru [tiau c` trebuie f`cut ceva deosebit,

scopul nu trebuie s` fie adunarea unui num`r cât mai mare de c`r]i de vizit` de la participan]i, ci concentrarea pe discu]ii de calitate cu acele persoane care sunt relevante pentru businessul vostru. “Nu \mi place deloc networkingul tradi]ional f`cut excesiv [i artificial din ciclul «S` ob]in cât mai multe c`r]i de vizit` de la aceast` conferin]`». Cred c` dac` este ceva f`cut doar «la norm`» (cât mai multe contacte realizate, indiferent de modul cum sunt ob]inute, de calitatea lor), c` este fie networking tradi]ional, fie chiar bazat pe internet, acesta nu va func]iona deloc bine”, spune Marius

care s` fie un motiv u[or de conversa]ie. Ca abordare, au avut mereu preg`tit un pitch simplu [i la obiect, scris inclusiv pe spatele c`r]ilor de vizit`. Nu au stat \n grup \nchis [i niciodat` mai mult de doi \mpreun`. De cele mai multe ori preferau s` fac` ei primul pas, \ns` foarte des aborda]i fiind u[or ie[i]i din peisaj. |n plus, orice domn experimentat apreciaz` un trabuc bun, iar cei patru aveau artileria la \ndemân`. La petrecerile unde erau superstaruri ale industriei, viciul pentru trabucuri i-a apropiat rapid, iar conversa]ia a curs lin. Prin atitudinea de networking abordat`, cei patru au reu[it s` trezeasc` f`r` greutate interesul celor din jur.

Li s-au f`cut poze, s-a vorbit despre ei, li s-au luat interviuri, lumea crezând c` sunt faimo[i, fiind \n ora[ \mpreun` cu actorii de la Hollywood veni]i pentru festivalul de film. Iar la final au r`mas cu o mul]ime de noi conexiuni [i amintiri frumoase.

Ghenea, pre[edintele FIT Distribution.

Poate cel mai important lucru pe care trebuie s`-l faci \n networking este s` fii tu \nsu]i, s` nu te prefaci, s` nu dai impresii false interlocutorilor, fiindc` oamenii r`spund foarte bine la sinceritate. “Fii deschis, autentic [i intr` \n rela]iile pe care ]i le dore[ti – de afaceri sau profesionale – cunoscând exact ce po]i oferi [i mai ales cui!

Aceasta este esen]a \ncrederii \n sine.

Iar \ncrederea \n sine atrage oamenii \nc` dinainte de a deschide gura”, arat` Mihai St`nescu. {i, \nainte s` deschizi gura, ascult`. Sigur, vrei s` oferi cât

mai multe informa]ii despre tine [i afacerea ta, dar, dac` [tii s`-]i ascul]i interlocutorul, \]i va fi mult mai u[or s` interac]ionezi cu el [i vei afla multe despre el [i ]elurile sale. Dup` ce ascul]i, pune \ntreb`ri potrivite, care s` solicite r`spunsuri relevante de la ceilal]i. Apoi, prezint`-te. Nu uita s` spui unde ai f`cut facultatea, de unde e[ti, dac` ai familie, pentru ce companii ai lucrat, ce realiz`ri ai avut \n carier`.

Toate acestea nu sunt doar simple informa]ii, ci puncte de conexiune prin care cu u[urin]` po]i g`si ceva \n comun cu aproape oricine.

Biz

17

NETWORKING pu]ini, func]ioneaz` bine sistemul \n r`spund cu totul altfel la telefon, la e-mail “Socializarea, networkingul fac parte care cineva [tie pe cineva [i pune o sau \n persoan`. Internetul ne ajut` s` din rutina de business – s` cuno[ti vorb` bun`. Eu nu cred \n intermediari, fim \n contact cu oricine din lume, dar oamenii mai bine, s` afli cum gândesc, \mi plac discu]iile directe”, spune problemele nu lipsesc. “O problem` cu ce le place [i cum comunic` este Drago[ M`nac. |ntrebat dac` se poate internetul e c` rela]ia intermediat` de important atât \n contextele sociale, cât face business f`r` networking, acesta a computer poate distorsiona, involuntar [i de business. Conversa]iile informale (sau, din p`cate, uneori chiar le permit oamenilor s` lase premeditat), imaginea garda jos [i s` discute despre lucruri pe care nu 10 PA{I PENTRU NETWORKING LA MAXIMUM persoanei cu care rela]ionezi (de la preg`tire [i etic` pân` le-ar \mp`rt`[i \n mod Uneori, lucrurile simple sunt cel mai greu de f`cut. la vârst` [i chiar sex), ceea ce normal \ntr-un context de Iat` cåteva idei care s` te ajute s` folose[ti la \n variantele tradi]ionale de business”, spune Radu maximum poten]ialul fiec`rei \ntålniri de networking. networking este mai greu de Florescu, CEO Saatchi & 1. FII TU |NSU}I realizat”, spune Marius Saatchi România.

Prezint`-te cu bune [i cu rele, nu \ncerca s` pari cine nu e[ti.

Ghenea. {i Victor Kapra Consecin]ele pot fi dezastruoase pentru tine [i pentru businessul t`u.

SE POATE F~R~? aduce \n discu]ie câteva 2. STABILE{TE-}I UN OBIECTIV dezavantaje majore ale Culmea, chiar lumea Ori de câte ori mergi la un eveniment, gânde[te-te ce vrei s` ob]ii comunic`rii online: stilul de actual` superconectat` [i acolo [i pe cine ar trebui s` abordezi. multe ori artificial care proliferarea re]elelor 3. ASCULT~, ASCULT~, ASCULT~! “omoar`” firescul sociale \mping oamenii de Fii un bun ascult`tor al celor cu care vrei s` te conectezi. Asta e prima convorbirii, superficialitatea business c`tre networking. [i ultima calitate de om de networking. cu care sunt prezentate |ntr-o lume tot mai mic`, 4. PUNE |NTREB~RI informa]iile [i, mai ales, izolarea nu mai este o Ceilal]i te g`sesc mai interesant când pui \ntreb`rile potrivite, care \i sensurile diferite pe care le op]iune pentru nimeni. \ndeamn` s` spun` lucruri relevante. Afli foarte multe [i provoci percep cel care furnizeaz` Conceptul de afaceri de apropierea. informa]ia [i cel care o succes f`r` a avea o re]ea 5. FII ATENT LA LIMBAJUL CORPULUI recepteaz`. “|ntâlnirile faceputernic` \n jurul t`u este La \ntâlnirile fa]` \n fa]` fii atent la modul \n care te prezin]i. to-face regleaz` [i mai degrab` o utopie.

Zâmbe[te, stai drept, \ncearc` s`-]i controlezi ticurile nervoase. completeaz` convorbirile “Ideea c` ai putea avea 6. CAUT~ GRUPURI RELEVANTE PENTRU TINE online \ntr-un mod care succes f`r` networking Intr` \n grupuri de oameni cu interese comune cu ale tale, dar nu te deocamdat` nu \[i g`se[te place, probabil, numai crampona s` r`mâi \n ele dac` nu livreaz` rezultatele scontate. rezolvarea \n digital. {i asta pustnicilor izola]i \n rug`...

7. OFER~ |NAINTE DE A CERE pentru c` interlocutorii se |n afara chiliilor ai nevoie Discu]i cu oameni din domeniul t`u, deci po]i oferi oricând informa]ii pot privi \n ochi”, crede s` cuno[ti [i s` rela]ionezi valoroase colegilor de re]ea. Ajut` [i vei fi ajutat.

Kapra. De aceea cu oameni, pentru c` 8. CAUT~ PUNCTE COMUNE interac]iunea direct` este suntem, cu to]ii, fiin]e La ce facultate ai fost? Câ]i ani au copiii? Cåt ai lucrat pentru crucial`, mai ales pentru sociale [i pentru c` suntem compania X? R`spunsurile nu sunt simple informa]ii, ci puncte de \nceputul unei rela]ii de programa]i genetic s` conectare cu oricine. networking [i de afaceri. construim idei bune 9. F~ CONEXIUNI Continuarea poate \mbr`ca pornind de la frânturi de E important s` stabile[ti leg`turi \ntre oamenii pe care \i cuno[ti deja ulterior formele moderne idei bune – pe care le [i cei pe care tocmai i-ai cunoscut. F` chiar tu prezent`rile. atât de comode, dar ini]ierea lu`m, mai cu dragul, mai 10. SPUNE CLAR CE CAU}I \n rela]ie e esen]ial`. “Ca s` cu for]a, de la cei din jurul Fii sigur c` po]i spune rapid [i coerent ce cau]i pentru afacerea ta. po]i s` \]i dezvol]i o re]ea de nostru”, spune Vlad Pentru asta, trebuie s` [tii foarte bine ce probleme sau provoc`ri are businessul t`u. persoane relevante pentru Petreanu, blogger [i tine [i scopurile tale de jurnalist. business, este esen]ial s` faci Pe plan local, conexiuni personale, fa]` \n fa]`. Iar spus r`spicat: “Da, la fel cum se pot networkingul nu a intrat \nc` \n contactul ini]ial devine foarte bun cre[te [i plante cu foarte pu]in` obi[nuin]a multor antreprenori [i atunci când exist` sinceritate, respect lumin` – posibil, dar inutil de greu”. manageri, românii preferând de multe reciproc [i experien]e comune. Când ai ori varianta construirii re]elelor proprii DIRECT LA }INT~ o real` dorin]` de a \nv`]a ceva nou, pe principii mai pu]in transparente, despre oamenii noi care au interese reminiscen]` a sistemului de pile din De altfel, principalul atu al comune cu tine”, conchide Mihai vremurile comuniste. “Cultural suntem networkingului const` \n interac]iunea St`nescu. Biz foarte \nchi[i. Paradoxal, de[i suntem direct`, veche de când lumea. Oamenii

18

Biz

NETWORKING

UNDE PO}I FACE NETWORKING? Uita]i de birouri [i s`li de conferin]e. Iat` cum se pot stabili unele dintre cele mai durabile [i totodat` profitabile rela]ii de business \n locuri inedite. DE LOREDANA S~NDULESCU |N AER Cristian Di]oiu, fondator al Transfer.ro, interac]ioneaz` cel mai u[or atunci când oamenii sunt relaxa]i [i bucuro[i. Astfel cele mai grozave rela]ii le-a \nceput pe aerodromul Strejnic. A s`rit cu para[uta \mpreun` cu poten]iali clien]i, oameni pe care voia s`-i recruteze, [i de fiecare dat` experien]a i-a apropiat. Minutele de zbor cu 200 km/h i-au f`cut pe cei \mpreun` cu care a s`rit cu para[uta s` se simt` mult mai relaxa]i [i mai \ncrez`tori \n ei.

|N GR~DIN~ |n urm` cu câteva luni, \mpreun` cu doi prieteni, Carmen T`n`sie, CEO al Omnicom Media Group România, a pus bazele unei afaceri \n domeniul publicit`]ii neconven]ionale \n gr`dinile palatului Schonbrunn din Viena. De jos de lâng` castel [i pân` la Gloriette, celebra cafenea din parc, timp de 20 de minute de urcat, aranjaser` deja tot.

LA TEMPLU Cine [i-ar putea imagina c` un spa]iu religios ar putea fi un loc de networking?

Amalia Sterescu, Vice President Global Renewals Centers la Oracle, a avut o \ntâlnire de business care s-a prelungit cu o vizit` la un faimos templu budist din Seul [i \n timpul plimb`rii prin gr`dinile superbe ale

templului a reu[it s` aib` discu]ii fructuoase cu mai mul]i membri cheie ai echipei de management pe zona Asia-Pacific.

LA RALIU Pentru Bogdan Florea, director general la Trenkwalder, automobilismul reprezint` un cadru excelent pentru a strânge rela]iile cu partenerii de afaceri. Compania pe care o conduce este sponsorul echipajului de raliuri Jean Tatu – Cristi Florea (AS Tuning), care concureaz` pe un Subaru Impreza WRX STI N11. Astfel, nu e de mirare c` a \ncheiat câteva parteneriate, \n zgomot de motoare turate la maximum.

LA PESCUIT |n toamna lui 2010, pe când se afla la pescuit \n Delta Dun`rii, Florin Porojan, director general al Franke România, l-a \ntâlnit pe Drago[ Bonea, proprietarul re]elei de magazine Delta Design. Dup` discu]iile de \nceput, cei doi au ajuns s` \mp`rt`[easc` p`reri despre situa]ia economic` actual`, despre viziunea de business a fiec`ruia, iar la câteva luni s-au decis s` dezvolte \mpreun` un nou concept de magazin.

LA GR~TAR Radu Florescu, CEO Saatchi & Saatchi, a aflat despre un proiect care se potrivea

agen]iei sale la un gr`tar. Dac` nu ar fi fost acolo, nu ar fi aflat de acea oportunitate [i ar fi ratat deadline-ul pentru trimiterea propunerii. Morala pe care Florescu a \nv`]at-o este c`, dac` vrei s` fii invitat la petrecere, trebuie s` \nve]i s` invi]i la rândul t`u.

PE PLAJ~ Emil Delibashev, Commercial Manager Balkans la British Airways, s-a \ntâlnit pe o plaj` \n Maldives, cu ni[te personalit`]i din Bulgaria, \ns` nu avea c`r]i de vizit` la el.

Cum nu aveau nici telefoanele ca s` fac` schimb de numere, au decis s`-[i scrie datele de contact pe un [erve]el, pe care \ns` au uitat s`-l ia la finalul numeroaselor cocteiluri pe care le-au b`ut.

LA AEROBIC O sal` de cursuri de aerobic a fost pentru Claudia Chirilescu, director general al Spoon Media, locul \n care i s-a ivit o oportunitate de business. O doamn` cu care mergea \mpreun` la cursuri de aerobic de peste un an, dar cu care nu discutase despre via]a profesional`, a abordat-o \ntrebând-o unde lucreaz`. Aflând c` are o agen]ie de media, a invitat-o la o prezentare de companie la ea la birou. A prezentat-o directoarei de marketing a companiei [i de atunci lucreaz` \mpreun`. Biz

Biz

19

NETWORKING

IMPACT DECISIV |N AFACERI

Roxana Sunica

H

igh Impact Friends a avut o misiune precis`: s` pun` laolalt` bloggeri, companii [i agen]ii ca s` \n]eleag` mai bine fenomenul social media [i s` \l foloseasc` \n cuno[tin]` de cauz`. De ce Amsterdam [i de ce \n afara ]`rii? Odat` ce sco]i un om din mediul pe care \l cunoa[te foarte bine [i \l duci \ntr-un loc cu care nu este familiar, are posibilitatea s` se desf`[oare altfel, s` fie mai deschis la idei noi, la o comunicare mai profund`. |n ciuda rezervelor (“Cum s` face]i eveniment la Amsterdam? Dar de ce nu pute]i s` sta]i aici? Dar despre ce va fi vorba?”), echipa Biz s-a mobilizat [i a reu[it s` pun` cap la cap un program consistent al unui eveniment desf`[urat \ntr-o alt` ]ar`, f`r` suport local [i f`r` s` ]in` cont de criticile ap`rute. {i a venit [i momentul \n care cei 10 influenceri (Radu B`z`van, Sebastian

20

Biz

Bârg`u, Cristian China-Birta, Andrei Criv`], Cristian Manafu, Alexandru Negrea, Vlad Petreanu, Drago[ Stanca, Cristian {u]u [i Victor Kapra), reprezentan]ii companiilor (Nicoleta Vi[an – Air France KLM România, Georgiana Gheorghe – Danone, Drago[ B`lan – Grafic` [i Tipar, Roxana Sunica – Recolamp, Sorina Mihai [i Alina Galeriu – The Group, Andreea Pâslaru – Ursus) [i o parte a echipei Biz (Marta U[urelu, Gabriel Bârlig`, Gabriela Enescu, Vali Mirea [i subsemnatul) au ajuns la Amsterdam. Direct din avionul KLM, care a aterizat la 8 ora local`, am intrat \n sala de conferin]`, unde ne a[teptau mere verzi [i croissante calde.

Plus un aparat de f`cut cafea. |ntâlnirea din prima zi a fost gândit` mai mult ca una de tatonare, de cunoa[tere a celor prezen]i. Rapid \ns` s-a ajuns de la taton`ri la subiectele grele, care \i preocup` atât pe bloggeri, cât [i pe cei care se ocup` de implementarea online a campaniilor din compa-

Drago[ Stanca [i Marta U[urelu

nii. S-a ajuns la un subiect fierbinte legat de cum trebuie oamenii de comunicare s` lucreze cu bloggeri [i care sunt principiile care \i guverneaz` pe unii sau pe al]ii. Discu]iile au continuat la fel [i \n cea de-a doua zi, când au vorbit mai mult reprezentan]ii companiilor despre ce fac [i ce ar putea s` fac`, iar bloggerii i-au ajutat s` \[i cristalizeze ideile. S-au disecat campanii, s-a vorbit despre bani [i, mai ales, s-au pus bazele unor colabor`ri viitoare despre care ve]i afla cu siguran]` \n viitorul apropiat.

High Impact Friends a fost “pe bune”, a fost una dintre \ntâlnirile la care nu s-a discutat pe lâng`, ci la obiect, sincer, pe fa]`. M`rturiile oamenilor prezen]i la eveniment sunt edificatoare. Nicoleta Vi[an spune c` \n cele

FOTOGRAFII: VALI MIREA / BIZ {I CRISTIAN {U}U / FOTOUNION.RO

Dup` ce râzi cu un om, te \n]elegi mai bine cu el. Este concluzia dup` High Impact Friends Amsterdam, un studiu de caz perfect pentru for]a networkingului offline \n lumea online. DE ALEXANDRU ARDELEAN

NETWORKING

Georgiana Gheorghe

Petreanu, {u]u, Bårg`u, Kapra, B`z`van

Vlad Petreanu, Victor Kapra

Nicoleta Vi[an

Alina Galeriu, Alex Negrea

Bårg`u, Criv`], Chinezu, Påslaru

dou` zile a avut ocazia s` cunoasc`, atât pe drum, cât [i la locul faptei, pe Marta (domni]a Biz, a[a cum i-a fost prezentat`) [i o parte din blogosfera româneasc`, de fapt cei mai influen]i oameni din social media. “To]i cei prezen]i au transformat High Impact Friends \ntr-o experien]` unic`, plin` de efervescen]` [i voie bun`. Dincolo de acest networking binevenit, r`mâne beneficiul adus de \n]elegerea a[tept`rilor p`r]ilor implicate – bloggeri, agen]ii, companii –, a modului \n care mecanismul social media poate func]iona cu rezultate bune. Au fost dou` zile minunate, pline de inspira]ie, \n prezen]a unor oameni inspira]i.” Nicoleta sper` ca acesta s` fie doar \nceputul [i toat` lumea implicat` \n promovarea online s` \[i dea seama

Drago[ B`lan, Sorina Mihai

Negrea, Stanca, Enescu, Manafu

c` numai \mpreun`, sus]inându-ne unii pe al]ii, comunicând [i colaborând “ca o re]ea [i nu ca fabrici separate de idei, entuziasm [i energie”, putem \ntr-adev`r s` ne transform`m ideile \n campanii sociale reale, cu rezultate m`surabile.

ON {I OFFLINE High Impact Friends a relevat \nc` o dat` c`, \n ciuda importan]ei tot mai crescute a online-ului [i a social media, lucrurile adev`rate se \ntâmpl` tot \n offline, rela]iile adev`rate se stabilesc tot \n offline, dup` cum a spus [i Chinezu pe blogul lui, rememorând experien]a HIF. Sau, altfel spus, tot marca Chinezu, berea are gustul mai bun tot \n offline!

Chiar dac` nimeni nu [tia la ce s` se

a[tepte \n momentul \n care a p`[it \n cursa spre Amsterdam, \n afara a dou` zile \ntr-un ora[ deschis, interesant, plin de lucruri interzise permise ([ti]i singuri despre ce e vorba), la \ntoarcere lucrurile era foarte clare. To]i cei prezen]i au fost de acord c` \ntâlnirile live sunt cele care duc ideile mai departe, c` doar e-mailurile sau schimburile de mesaje pe Facebook sau Twitter, de[i utile, nu duc cu adev`rat la proiecte interesante sau la afaceri reu[ite. Networkingul este de fapt comportament natural [i inten]ie de reu[it`. Cu alte cuvinte, \ntr-o exprimare metaforic`, Vlad Petreanu a spus a[a: “Isus a \n]eles cel mai bine valoarea unui networking de calitate. A \nceput modest, cu 12 apostoli [i o cin` – dar uita]i-v` la ce-a ajuns Biserica dup` asta”.

Este foarte clar c` f`r` networking nu se poate ajunge la esen]`. {i \ntâlnirea de la Amsterdam confirm` acest lucru.

Dincolo de \nv`]`turile pe care fiecare participant le-a asimilat ([i le pute]i citi pe blogurile fiec`ruia), dincolo de distrac]ia unui grup \ntr-un ora[ senza]ional, r`mâne fundamental`

Biz

21

NETWORKING fiecare dintre ei ca individ. “Am cunoscalitatea \ntâlnirilor, ca parte a unui cut profesioni[ti care pot ajuta [i conproces de dezv`luire a celuilalt, a omutribui semnificativ la \ndeplinirea lui cu care pui la cale proiecte sau cu misiunii Recolamp – cre[terea nivelucare \mp`rt`[e[ti idei. Nu po]i s` faci lui de con[tientizare cu privire la necenimic f`r` s` cuno[ti un om, fie c` este sitatea colect`rii [i recicl`rii de[eurilor mai scurt sau mai lung, c` este doar de surse de lumin`. De acum \nainte, e pentru o perioad` sau pentru totdoar o chestiune de bun` [i etic` gesdeauna. Drago[ Stanca marcheaz` aici \n tionare a rela]iei \ncepute la un evenifelul urm`tor: dragostea [i businessul ment. E networking. Superputere!” exist`, dar nu rezist` doar prin coresDe fapt, tot ce ]ine de business, ca [i ponden]`, fie [i e-mail. “Probabil c` lu\n via]`, este despre arta de a rela]iona. crul cel mai de pre] câ[tigat \n Unii o fac mai maiestuos, al]ii mai perioada \n care am lucrat \n grupuri ponderat. “Networkingul reprezint` \n media, respectiv Media Pro [i Realitafapt o parol` de acces \n deschiderea tea-Ca]avencu, dincolo de experien]`, unor u[i, \n identificarea unor oportueste lista de contacte din telefon, e-mail [i mai ales ni[te sute de oameni-cheie cu care m-am \ntâlnit de-a lungul timpului.” Stanca arat` c` [i online te sim]i mai confortabil când nu discu]i un business doar via e-mail, ci, la limit`, folose[ti op]iunea video de la Skype. Privitul \n ochi [i, mai ales, când e posibil, strânsul mâinii conteaz` \nc` \ntr-o propor]ie covâr[itoare. “Nu am f`cut niciun deal major \n cariera mea numai prin coSebastian Bårg`u, Vlad Petreanu, Victor Kapra, Andreea Påslaru responden]`.”

TRANSFER REU{IT Dac` nu ar fi existat \ntâlnirea de la Amsterdam, reprezentan]ii companiilor nu ar fi reu[it s` spun` la sfâr[it c` bloggerii sunt [i ei oameni [i invers. Nu ar fi putut s` dezbat` diferen]ele de percep]ie legate de articolele pl`tite [i cum se poate rezolva acest lucru. Diferen]a dintre supereroi [i oameni este f`cut` de supraputerile pe care primii le de]in.

Un om de business de succes are [i el o supraputere – abilitatea personal` de a dezvolta [i \ntre]ine o re]ea de cuno[tin]e, cunoscu]i, parteneri, prieteni. To]i ace[tia de]in [i \mp`rt`[esc informa]ii ce pot deveni ulterior, dac` sunt administrate corect [i eficient, profitabile.

Roxana Sunica spune c`, odat` cu HIF, a cunoscut oameni valoro[i, \n primul rând pentru ceea ce reprezint`

22

Biz

nit`]i... [i, de ce nu, a unor parteneri. |n plus, rela]ionarea aduce f`r` dubiu cunoa[tere, dialog [i, deopotriv`, [ansa \n ob]inerea unor r`spunsuri pozitive”, cum bine a precizat Sorina Mihai. |n fapt, participarea la High Impact Friends a ajutat-o pe Andreea Pâslaru s` \n]eleag` mai mult despre percep]ia \n mediul online a Ursus Breweries [i a brandurilor lor, dar [i despre a[tept`rile bloggerilor [i criteriile dup` care accept` sau nu implicarea \ntr-o campanie. Aceste informa]ii \i vor ajuta \n dezvoltarea [i implementarea viitoarelor proiecte. De fapt, o bun` colaborare \n mediul offline poate aduce un plus de valoare proiectelor dezvoltate \n mediul online. Iar dincolo de aceste lucruri, este o experien]` unic` s` bei o bere Grolsch nefiltrat` \n Amsterdam, al`turi de unii dintre cei mai cunoscu]i [i citi]i bloggeri din România :).

DESPRE PUTERE |n final, networkingul \nseamn` putere, una pozitiv`, care mut` mun]ii [i face lucrurile s` se mi[te. Oamenii prefer` s` stea fa]` \n fa]` ca s` [tie cu cine au de-a face, s` le vad` expresia fe]ei [i sclipirea din ochi. Georgiana Gheorghe a spus foarte clar: networkingul este una dintre cele mai bune metode de a-]i cunoa[te interlocutorii la cel mai \nalt nivel [i de a reu[i s` beneficiezi de cele mai bune calit`]i ale lor. O discu]ie pe fa]` ([i asta s-a \ntâmplat la Amsterdam) [i fa]`-n fa]` face cât 100 de e-mailuri [i telefoane, chiar dac` timpul e scurt [i nu mai e r`bd`tor cu noi. “Ca om de comunicare, am [tiut de la primul anun] la \nceputul anului c` HIF va fi un bun prilej s` cunosc oamenii invita]i a[a cum sunt ei, dincolo de grafic`, layout, brand personal [i vorbe m`iastre. {i am avut dreptate:) Intuiam personalitatea fiec`ruia dintre ei (cu vreo 2-3 excep]ii din cauz` de proximitate), \ns` una e s` ai impresia c` [tii [i alta e s` fii sigur c` a[a e: oameni faini, inteligen]i, subtili, energici [i tot timpul cu replic` la ei.”

Georgiana Gheorghe crede c`, \n astfel de \ntâlniri, “indiferent c`-s acas` la noi \n vreun summit, la cafea sau \n deplasare, \n inima vestului multicultural”, reu[e[ti s` cuno[ti cel mai bine oamenii din spatele a ceea ce se vede: indiferent c` se cheam` blog, business sau revist`. Cunoscându-i pe oameni, acum [tie mult mai bine ce s` fac` [i ce s` nu fac` pe viitor \n campaniile de comunicare. “Concluziile mele: transparen]a [i sinceritatea vor fi \ntotdeauna atuul câ[tig`tor [i, dac` ele se \mbin` [i adapteaz` la noile medii, va \nsemna c` \n final lucrul va fi bine f`cut, iar cititorul, mul]umit, \ncântat, amuzat, informat.

El, \n cele din urm`, trebuie s` aib` cel mai mult de câ[tigat, pentru ca u[or-u[or lucrurile s` se \ntoarc` [i c`tre cei care i-au transmis starea de bine. {i f`r` \ndoial` c` a[a se va \ntâmpla. Acum, gata cu vorbele [i s` trecem repede [i la fapte!” Biz

A L ~ } N A T S RE

~ C I T S I G O L TRU ROMÂNIA PEN

România ar putea ad`uga pân` la 25 de miliarde de euro la produsul intern brut \n urm`torii 14 ani, dac` ar adopta o serie de \mbun`t`]iri legislative neglijabile pentru bugetul public. DE OVIDIU NEAGOE

O

veste bun` pentru românii care a[teapt` \mbun`t`]irea st`rii drumurilor din ]ar` este c`, din fondurile structurale primite de la Uniunea European` pân` \n 2013, sum` ce se ridic` la 19 miliarde de euro, statul este obligat s` investeasc` 8,5 miliarde \n infrastructur`. Vestea mai pu]in bun` \ns` este c`, nu de pu]ine ori, investi]iile \n infrastructur` nu sunt tocmai cele mai transparente \n România. Mai mult, adoptarea unor politici adecvate, printre care plata TVA la import prin decont pentru toate companiile, indiferent de valoarea importurilor, ar putea aduce un plus de 25 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României, pân` \n anul 2025. |n plus, s-ar putea crea [i 150.000 de locuri de munc`.

Extinderea portului Constan]a, dezvoltarea unei strategii de transport multimodal [i modernizarea c`ilor re]elelor fluviale fac parte din agenda autorit`]ilor pentru urm`torii ani. “Nu vrem Varna,

24

Biz

nu vrem Croa]ia, vrem Constan]a”, spunea Excelen]a Sa Tanya van Gool, ambasadoare a Olandei, cu referire la poten]ialul uria[ al portului de la Marea Neagr`, \n cadrul seminarului de logistic` “Urm`torul pas pe care trebuie s`-l fac` România pentru a deveni centrul logistic al Europei Centrale [i de Est”. La conferin]` s-a anun]at [i crearea Romania Black Sea Gateway Association, o organiza]ie care are ca principal scop promovarea [i dezvoltarea poten]ialului ]`rii \n domeniul activit`]ilor de reexport, transport [i logistic`. “România, cu pozi]ionarea sa geografic` strategic`, ar putea atrage o parte important` a traficului de m`rfuri venind din Asia c`tre Europa Central` [i de Est, dac` ar exista un regim fiscal [i legislativ adecvat”, aten]ioneaz` Peter de Ruiter, pre[edintele Camerei de Comer] Româno-Olandeze, partener [i lider al Departamentului de Consultan]` Fiscal` [i Juridic` al PwC România. “Am observat deja o cre[tere solid` a exporturilor României \n ultimul an [i suntem \ncrez`tori c`, dac` s-ar adopta politicile

TRANSPORTURI

Gaura din buzunar Neimplementarea programului European Gateways Platform provoac` României pierderi \n fiecare zi.

An

Containere TEU 2011 50.000 2012 100.000 2013 250.000

Pierderi/zi statul român* 92.000 184.000 460.000

Pierderi/zi companii 286.000 572.000 1.430.000

* Cifrele sunt exprimate \n euro SURS~: R. Martens, European Gateways Platform

|mblânzirea fiscalit`]ii Efectele implement`rii pl`]ii TVA la import prin decont pentru toate companiile, indiferent de valoarea importurilor, la fiecare 100.000 de containere TEU. Venituri totale stat 67 Taxe vamale 24 Economii la impozite salarii [i ajutor [omaj 33 Taxe [i TVA 9 Câ[tiguri ale companiilor 210 * Cifrele sunt exprimate \n milioane de euro SURS~: R. Martens, European Gateways Platform

necesare \n domeniul transportului [i logisticii, exporturile României ar putea s` creasc` \nc` [i mai mult, prin ad`ugarea bunurilor reexportate provenind din Asia, sau chiar produse semifabricate [i intermediare, care ar fi asamblate \n România [i livrate la export”, a ad`ugat Peter de Ruiter.

ILOGICA LOGISTICII ROMÂNE{TI Dac` principalele obstacole \n atragerea investi]iilor companiilor sunt un amestec \ntre factorul politic, legisla]ie [i infrastructur`, solu]ii se pare c` exist`. Printre acestea se num`r` v`muirea m`rfurilor \n interiorul ]`rii, dezvoltarea unei strategii de transport intermodal, oferirea de avantaje suplimentare pentru Agen]ii Economici Autoriza]i, reprezentarea fiscal` global` [i educa]ia \n domeniul logistic [i al lan]urilor de aprovizionare \n cadrul universit`]ilor din ]ar`. |n plus, poate cea mai important` m`sur`, la care România a renun]at la trei luni dup` in-

trarea \n Uniunea European`, este plata TVA la import prin decont, pentru toate companiile, indiferent de valoarea importurilor. Modificarea legisla]iei TVA \n aceast` privin]` ar putea aduce statului 67,5 milioane de euro la fiecare 100.000 de containere TEU, potrivit lui Robin Martens, Managing Director, European Gateways Platform.

Cele mai multe dintre \mbun`t`]irile legislative necesare pentru asigurarea statutului de centru logistic al Europei Centrale [i de Est al României pot fi puse \n practic` cu u[urin]`, iar costurile sunt neglijabile pentru bugetul public pe termen scurt, dar ar putea genera beneficii majore pentru finan]ele publice chiar pe termen mediu [i lung. “Noile state membre ale Uniunii Europene, plus Austria, genereaz` \n prezent mai mult de 12% din PIB-ul UE, \ns` regiunea atrage mai pu]in de 1% din traficul maritim de marf` destinat Europei”, a mai declarat Robin Martens. “Acesta este un dezechilibru major, estimat din calculele noastre la mai mult de 5 milioane de containere TEU per an [i 20 de miliarde de tone de m`rfuri vrac, bunuri provenind \n principal din Asia de Est [i Orientul Mijlociu, care ar trebui s` ajung` direct \n regiune, dar tranziteaz` \n schimb statele din Europa de Nord-Vest”, a ad`ugat Martens.

Unul dintre obstacolele din calea dezvolt`rii infrastructurii, enun]at de Tanya van Gool, este lipsa unei facult`]i dedicate domeniului, ceea ce ar putea duce \n viitorul apropiat la un blocaj pe pia]a muncii, prin prisma lipsei de experien]` a tinerilor care p`trund \n domeniu.

Totu[i, pentru acest demers s-au realizat primii pa[i. Tot \n cadrul conferin]ei s-a anun]at crearea primelor facult`]i de logistic` din România, deschise \n parteneriat cu Universit`]ile Politehnice din Bucure[ti [i Timi[oara. “Acest program, finan]at par]ial de c`tre statul olandez, este un pas important \nainte \n dezvoltarea capacit`]ii logistice [i de transport din România, prin crearea unei noi genera]ii de speciali[ti \n logistic`, având o \nalt` calificare, care vor folosi practicile [i capacit`]ile logistice de ultim` genera]ie, similare cu cele din Olanda”, spune Gerard Kuijs, proprietar [i director executiv al Archicom România. Biz Biz

25

Noua er` a

Google Odat` cu numirea lui Larry Page ca CEO al Google, compania intr` \ntr-o nou` er`: cea a social media [i a mobilit`]ii. Dar provoc`rile sunt mari: dup` achizi]ia Skype de c`tre Microsoft, a venit anun]ul c` sistemul de operare Android este vulnerabil la furtul de date. Cum o s` se descurce cofondatorul Google? DE OVIDIU NEAGOE

L

a \nceputul lunii aprilie, Larry Page, cofondatorul gigantului motor de c`utare Google, l-a \nlocuit pe Eric Schmidt \n func]ia de CEO al companiei. Fostul pre[edinte al consiliului de administra]ie r`mâne \n companie pe pozi]ia de pre[edinte executiv [i se va ocupa de contracte, parteneriate, rela]ii cu clien]ii, partenerii [i autorit`]ile [i de leadership tehnologic. Eric Schmidt a explicat schimbarea \ntr-un post pe blog, \n care sus]inea c` planurile au ca scop eficientizarea pe cât de mult posibil a Google. “|n opinia mea, Larry este preg`tit s` conduc` [i anticipez c` vom lucra \mpreun` mult timp de acum \nainte”, spunea fostul CEO al Google. Func]ia oficial` a lui Larry Page r`mâne tot cea de cofondator, a[adar “pare c` nu au avut loc mari schimb`ri”, mai arat` declara]ia oficial` a companiei.

Dar nu este chiar a[a. Anun]ul semnaleaz` importan]a pe care Google o acord` p`trunderii \n for]` pe alte pie]e: \n social media, televiziune sau \mbun`t`]irea sistemului de operare Android. Potrivit anun]ului oficial de numire a lui Page \n func]ia de CEO, acesta va avea ca principale responsabilit`]i proiectele strategice [i dezvoltarea

26

Biz

noilor produse. Arme de care va avea nevoie mai mult ca oricând \n lupta cu Facebook, deoarece r`zboiul cu o re]ea social` pentru captarea aten]iei utilizatorilor de internet presupune mai multe decât celebrul “google search”. Dup` ce, ca [i Facebook, a curtat Skype, cel mai mare operator de telefonie online, pentru un parteneriat, Google a primit o lovitur` din partea “b`trânei doamne” Microsoft. Compania condus` de Steve Ballmer a achizi]ionat operatorul VoIP pentru o sum` record de 8,5 miliarde de dolari. Achizi]ia semnaleaz` inten]ia Microsoft de consolidare pe pia]a smartphone, investi]ie care, coroborat` cu parteneriatul cu produc`torul de telefonie mobil` Nokia, pentru preinstalarea Windows Mobile 7 pe terminalele highend ale finlandezilor, preveste[te o lupt` acut` \n aceast` zon`. Singura variant` a Microsoft pentru apelurile video, Live Messenger, nu poate fi utilizat` pe terminalele mobile, a[adar Skype reprezenta un colac de salvare pentru compania fondat` de Bill Gates \n lupta cu Google Voice.

COMPANII PROVOC~RILE LUI LARRY

GOOGLE VS. APPLE

De[i fondatorii Google, Sergey Brin [i Larry Page, au lucrat mai bine de zece ani cu fostul CEO, existau totu[i divergen]e \ntre cele dou` tabere \n ceea ce prive[te securitatea datelor utilizatorilor. Recent, o serie de cercet`tori de la Universitatea Ulm din Germania au anun]at c` dispozitivele de tip smartphone care utilizeaz` sistemul de operare Android, produs de Google, sunt vulnerabile la fiecare conectare la re]ele publice wireless necriptate [i utilizatorii risc` s` le fie furate datele personale.

Mai mult, speciali[tii universit`]ii din Germania avertizau c` 99% dintre utilizatorii sistemului de operare sunt expu[i furtului de date. Infractorii cibernetici ar putea accesa cu u[urin]` conturile individuale ale utilizatorilor, de unde pot fura date sincronizate cu aplica]ii precum Gmail, Google Contacts sau Google Calendar. Gigantul motor de c`utare a rezolvat imediat problema, prin lansarea unui program de tip patch, care contribuie la \nl`turarea vulnerabilit`]ii, mutând conflictul \n terenul operatorilor de telefonie mobil`, care nu furnizeaz` update-uri la timp.

Compania din spatele celebrului motor de c`utare este amenin]at` \ntr-o m`sur` din ce \n ce mai mare de Facebook, re]eaua de socializare care a adunat de la fondarea din anul 2004 o jum`tate de miliard de utilizatori. {i Apple este o amenin]are uria[` \n ceea ce prive[te publicitatea [i software-ul pentru telefonia mobil`. Totu[i, sistemul de operare Android a dep`[it pentru prima dat`, \n SUA, iOS \n ceea ce prive[te num`rul de utilizatori [i de atunci de]ine o cot` de pia]` de 26%, comparativ cu Apple, care are 25%. De[i Android este un sistem de operare gratuit, ajut` compania la cre[terea vânz`rilor prin publicitatea pe mobil. Google a ob]inut o cot` de 59% din pia]a american` de mobile ad, avantaj competitiv furnizat de achizi]ia din 2010 a AdMob, care \n 2009 avea 8,4% din pia]`.

La \nceput a fost terminalul iPhone, al c`rui r`sun`tor succes a transformat radical lupta de pe pia]a de telefonie mobil` [i a ridicat mult nivelul a[tept`rilor utilizatorilor. Câteva luni mai târziu, Google a lansat sistemul de operare Android, pe care \l ofer` gratuit tuturor operatorilor care vor s` \l utilizeze. Aproape un an mai târziu, compania din spatele celebrului motor de c`utare a lansat The Android Market, o variant` similar` cu App Store a Apple.

Lupta dintre cei doi gigan]i avea s` se aprind` odat` cu decizia Apple de a res-

pinge vânzarea aplica]iei Google Voice prin App Store. Google nu a a[teptat prea mult timp s` se r`zbune pe compania cofondat` de Steve Jobs [i a achizi]ionat AdMob, o platform` popular` pe iPhone, la foarte pu]in timp dup` ce aceasta era “curtat`” de Apple pentru o posibil` achizi]ie. La \nceputul anului 2010, \n ziua când Google lansa terminalul Nexus, primul telefon care poart` brandul Google, Apple achizi]iona Quattaro wireless, o companie de advertising mobil, mutare cu care p`trunde \n businessul publicitar dominat de Google.

Compania cofondat` de Larry Page are \n portofoliu YouTube, portal prin care va \nchiria filme utilizatorilor, mutare cu care concureaz` \n mod direct cu iTunes

al Apple. R`zboiul cu Google se pare c` l-a \nfuriat [i pe Steve Jobs, care potrivit presei interna]ionale ar fi spus \ntr-o [edin]`: “Motto-ul Google «Nu fi malefic» este o porc`rie. Noi nu am intrat \n businessul motoarelor de c`utare, ei au p`truns pe teritoriul nostru. E clar c` vor s` omoare iPhone-ul. Noi nu \i vom l`sa”.

REORGANIZAREA ORGANIZA}IEI Ca s` nu mai r`mâie repeten]i [i anul acesta la social media [i aplica]ii mobile, [i eventual s` “omoare iPhone”, cum spune Jobs, prima mutare a noului [ef al Google a constat \n \mbun`t`]irea comunic`rii [i facilitarea progresului prin numirea a [ase manageri de divizii focusate pe produse, care acum r`spund direct \n fa]a lui. Surse din interiorul companiei, citate de presa interna]ional`, sus]in c` ace[tia sunt Vic Gundora (directorul departamentului de social media), Andy Rubin (directorul proiectului Android), Sundar Pichai (vicepre[edinte pentru Chrome), Salar Kamangar ([eful YouTube), Alan Eustace (VP la divizia de c`utare a Google) [i Susan Wojcicki (director de publicitate).

Aceast` reorganizare este o prioritate pentru p`strarea avantajului \n ceea ce prive[te accesul la internet prin dispozitive mobile [i la re]elele de socializare, dar este [i un indicator clar al principalelor priorit`]i ale companiei Google. Mut`rile lui Page, care aveau s` scoat` din calcul rigiditatea [i birocra]ia [i s` mute aten]ia pe inova]ie \n tehnologia mobil` [i cea din spatele motorului de c`utare, au fost anticipate de investitori.

Acestea, coroborate cu p`r`sirea companiei de c`tre Johnatan Rosenberg, vicepre[edinte senior al Departamentului de Management de Produs, a c`rui retragere era anun]at` pentru anul 2012, au dus la sc`derea pre]ului ac]iunilor Google cu 0,3% (la 578,16 dolari per ac]iune), la numai câteva zile de la evenimente. Biz Biz

27

CE SPUNE IPAD-UL DESPRE TINE Spune ce tip de iPad Reader folose[ti ca s` [tim cine e[ti.

A[a ar putea fi rezumat demersul editorilor revistei “FastCompany”, care au \ncercat, trecând \n revist` mai multe tipuri de aplica]ii de iPad Reader, s` identifice tr`s`turile de personalitate ale utilizatorilor acestui gen de gadget, \n mare vog` la ora actual`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

28

Biz

TEHNOLOGIE NEWSMIX Despre aplica]ie: NewsMix combin` feedurile RSS cu streamul de Twitter [i le aranjeaz` sub forma unui site de [tiri.

Aplica]ia pune mare accent pe con]inutul postat pe Twitter. Punctul s`u forte este reprezentat de felul \n care sunt agregate con]inutul video [i fotografiile de \nalt` rezolu]ie, când acestea sunt disponibile, \n rest este un cititor de con]inut simplu [i func]ional.

Despre tine: E[ti un estet care \[i ia informa]iile de pe un cont de Twitter bine administrat [i care nu mai are nevoie de altceva decât de o bun` selec]ie a oamenilor pe care s`-i urm`reasc`. Dac` \]i place NewsMix \nseamn` c` \]i place iPad-ul pentru capacitatea de a transforma internetul \n ceva simplu [i clar.

FLIPBOARD Despre aplica]ie: Dac` nu ai folosit-o niciodat`, ]i se va p`rea c` seam`n` cu NewsMix, dar \]i vei da seama c` pune mai mult pre] pe imagini. |n acest sens, compania care a creat aplica]ia a \ncheiat parteneriate cu reviste de prestigiu precum “Oprah”, “Rolling Stone”, “Wired”, “Elle” [i “Fast Company”. Google Reader este folosit la fel ca [i pe NewsMix. De asemenea, Flipboard

folose[te canale de [tiri, administrate inhouse de c`tre editorii de la Flipboard.

Despre tine: Dac` e[ti \nnebunit dup` aceast` aplica]ie, poate c` la originea pasiunii tale st` asem`narea foarte mare cu felul \n care arat` o revist` glossy. Dac` e[ti gata s` renun]i u[or la con]inutul pe hârtie, poate c` te sim]i cople[it de lecturi [i \]i place ideea de a reduce cantitatea de informa]ii prin ni[te canale bine filtrate [i ambalate ca \ntr-o revist` glossy.

Despre tine: Dac` folose[ti Taptu, probail

ZITE Despre aplica]ie: Marea noutate pe care o

afi[eaz` titlurile sub forma unui mozaic de informa]ii, filtrate [i a[ezate \n ordine.

Despre tine: E[ti genul de persoan` care frecventeaz` cluburile de noapte, \ns` e[ti totodat` foarte preocupat de ce ce \ntâmpl` \n jurul t`u, fiind avid dup` [tiri.

aduce Zite este “personalizarea”.

Seam`n` cu primele dou` aplica]ii, \ns` este ceva mai conservatoare. Imaginile au dimensiunile unui thumbnail standard, iar \n partea din dreapta sus a ecranului apare afi[at cuprinsul. Nu este o aplica]ie ie[it` din comun, \ns` \n spatele ei st` un mecanism prin care, pe baza preferin]elor tale, se face o selec]ie a [tirilor relevante pentru tine ca utilizator al aplica]iei.

Despre tine: Dac` \]i place Zite, \nseamn` c` vrei s` fugi de avalan[a feed-urilor RSS. Este posibil s`-]i plac` [i stilul democratic de vot al al Digg-and-Reddit deoarece are poten]ialul de a scoate la suprafa]` informa]ii pe care \n mod normal nu le-ai putea g`si.

TAPTU Despre aplica]ie: Folose[te un algoritm pentru filtrarea [tirilor relevante.

Noutatea este dat` de “selec]ia deschis`”. Prin Taptu, selectezi o arie de interes [i \]i vor ap`rea de pe internet articole pe acea tem`. Spre deosebire de Zite, nu exist` o perioad` de acomodare: ob]ii rezultate personalizate pe m`sur` ce introduci tema de interes.

consideri c` reader-ul RSS este un instrument destul de complex [i \]i place s` administrezi manual sursele de informare \n loc s` te bazezi \n totalitate pe o aplica]ie. Pentru jurnali[ti este un instrument potrivit deoarece ofer` acces la o cantitate mare de informa]ii, clasificate \n fluxuri tematice.

PULSE Despre aplica]ie: Pulse preia feed-uri [i le

NEWSY Despre aplica]ie: Newsy este una dintre cele mai populare aplica]ii gratuite pentru iPad. Are la baz` un format de [tiri video [i este produs` de compania Media Convergence Group din Missouri. Clipurile zilei au ancore ce ofer` analize ale [tirilor, ce pot fi vizualizate pe categorii.

Depre tine: Este o aplica]ie pentru cei c`rora nu le pas` de personalizarea Taptu sau de inteligen]a Zite, \ns` care \n schimb \[i doresc ceva cât mai apropiat de experien]a TV. Pentru a te putea bucura de calitatea video-urilor ai nevoie de o bun` conexiune wireless la internet.

TROVE Despre aplica]ie: Trove este un agregator de [tiri dezvoltat de Washington Post Company. Spre deosebire de majoritatea aplica]iilor, Trove este foarte colorat` [i pre\nc`rcat` cu 10.000 de surse de [tiri preselectate de editorii de la “Post”. {tirile sunt \mp`r]ite \n “canale” [i “teme”.

Despre tine: Dac` nu crezi \n ideea de personalizare, atunci poate c` Trove ]i se va p`rea o aplica]ie de [tiri mai serioas` decât restul. Dezavantajul este c` necesit` mai mult timp. Cea mai inteligent` caracteristic` a acestei aplica]ii este c` folose[te Facebook API pentru a colecta anumite canale de [tiri pe feed-ul t`u de Facebook, ceea ce \nseamn` c` po]i citi [tiri din aplica]ia Trove de oriunde ai acces la Facebook. Biz Biz

29

Liviu Souca Managing Partner, Hansen Office Design

FOTO: STELIAN PAVALACHE

Are iPad din prima lun` dup` lansarea din SUA, de aproximativ un an [i jum`tate. Cea mai mare schimbare a comportamentului dup` ce [i-a achizi]ionat acest gadget a fost c` a renun]at la laptop [i a \nceput s` foloseasc` un desktop, Mac desigur. Pentru \ntâlniri [i c`l`torii prefer` iPad-ul, deoarece este suficient de mic astfel \ncât s` nu devin` o povar` c`ratul lui, are o baterie care “nu se termin` niciodat`”, este u[or de folosit pentru coresponden]a electronic`, se sincronizeaz` u[or, are o bun` rezolu]ie a ecranului [i permite navigarea pe net [i pe re]elele sociale. |n plus, se pot instala multe aplica]ii [i permite realizarea cu u[urin]` a pl`]ilor online. Un \mp`timit al noilor tehnologii, Liviu Souca [i-a instalat pe iPad foarte multe aplica]ii, printre care Fan Jailbreak, Installous, iFile, MyWi, ManualCorect, qTweeter, Infinifolders, OfflineMaps SBSetings.

30

Biz

TEHNOLOGIE

Lauren]iu Dumitrescu Managing Partner, Digital Star

FOTO: VALI MIREA

Are iPad-ul de aproape un an [i \[i aminte[te c` a fost o adev`rat` aventur` c창nd l-a cump`rat.

Nefiind un mare amator al lecturilor pe laptop st창nd pe pat sau canapea din cauza pozi]iei incomode pe care o prespupune aceast` activitate, odat` cu achizi]ionarea noului gadget poate s` spun` c` cite[te mai multe c`r]i [i reviste \n formate electronice. La \nceput avea foarte multe aplica]ii instalate pe iPad, pentru c` era curios s` experimenteze tot ce putea face fiecare. Acum a p`strat numai o parte dintre acestea, preferatele sale fiind: Evernote, Flipboard, NYTimes, Kindle [i Zinio. La iPad cel mai mult apreciaz` claritatea display-ului [i felul \n care aplica]iile r`spund comenzilor utilizatorului.

Biz

31

Michele Nusco La fel ca orice pasionat de ultim` tehnologie, [i-a achizi]ionat iPad-ul imediat dup` lansarea acestuia pe pia]a din România, \n aprilie 2010. Acum gadgetul \i este util \n vacan]`, \[i face rezerv`rile la avion cu ajutorul lui, se uit` la filme [i cite[te c`r]i pe el, \l folose[te ca ghid turistic, pentru a afla prognoza meteo, iar aplica]iile de jocuri [i distrac]ie sunt ideale mai ales \n timpul unui zbor lung. Pe de alt` parte, iPad-ul \l ajut` [i \n business, pentru c` reu[e[te s` citeasc` [i s` r`spund` la e-mail-uri când este \n ma[in`, \ntre dou` \ntâlniri, s` descarce edi]iile online ale unor reviste [i ziare din Italia [i România. S-a obi[nuit s` foloseasc` majoritatea aplica]iilor [i cel mai mult \i place c` totul este foarte simplu de utilizat, doar la un click distan]`. Popularul joc Angry Birds \i ocup` timpul atunci când vrea s` se relaxeze. Chiar dac` pare un joc banal, \ntr-un an de la lansare a ajuns cel mai bine vândut joc din istorie, iar produc`torii vor s` se listeze la bursa american` \n viitorul apropiat, motiv care \i d` lui Michele Nusco serios de gândit cu privire la puterea acestui fenomen.

32

Biz

FOTO: MIHAI BALOIANU

CEO, Nusco Grup

TEHNOLOGIE

R`zvan Iorgu Managing Director, CB Richard Ellis

FOTO: VALI MIREA

{i-a cump`rat iPad-ul în urm` cu o lun`, dup` o perioad` \n care s-a “autoconvins” c` are nevoie de aceast` “nou` juc`rie”. {i pân` acum sunt dou` aspecte care-i plac. Pe de o parte consider` c`-i face via]a mai u[oar`. Se deschide instant, durata de via]` a bateriei este incredibil`, navigarea pe internet este complet transformat` fa]` de un browsing normal pe PC. |n al doilea rând \[i d` seama c` \ncepe s` devin` dependent de acest gadget. Accesul atât de rapid la informa]ie [i puterea de a comunica instant sunt chestiuni vitale în munca sa de zi cu zi, iar iPad-ul este o resurs` nemaipomenit` \n acest sens. Pe iPad [i-a instalat mailul de companie [i VMWare View, cu care î[i acceseaz` desktop-ul virtualizat. Practic are tot timpul acces la documente, rapoarte [i informa]ii la care de obicei putea ajunge numai când se afla la birou. Pe lâng` Google Maps are instalate alte aplica]ii pentru utilizarea h`r]ilor online [i prin satelit. Din categoria personale are aplica]ii care ]in de sport, iar pentru iarn` pl`nuie[te s` foloseasc` toate aplica]iile pentru a vedea starea z`pezii, condi]ile meteo, sta]iuni.

Biz

33

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la dou` zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

Social Media Summer Camp

antreprenoriat Netreprenorii [i noul “tech bubble” Cât de mult crede]i c` seam`n` situa]ia diverselor businessuri create \n mediul online ast`zi cu situa]ia celor din 2000 [i cine umfl` la ora actual` balonul web 2.0?

A

micul meu Doug Richard profe]ea zilele trecute pe Bloomberg TV un nou “tech bubble”. C` va fi sau nu a[a, exist` oricum câteva semnale importante, pe care le-am v`zut de la \nceputul lui 2011.

Pe de o parte asist`m la ascensiunea f`r` precedent a Apple \n topul mondial al capitaliz`rii bursiere, unde de]ine deja un confortabil loc 2, devansat \n prezent doar de ExxonMobil, marea companie petrolier` (iar dac` ne-am lua dup` cota]iile futures de pe Nasdaq, care indic` 450 dolari pe ac]iunea AAPL la finalul anului, Apple ar putea deveni, \n curând, cea mai valoroas` companie din lume).

Pe de alt` parte, vedem din ce \n ce mai clar o anumit` polarizare \n jurul activit`]ilor social media pe internet, cu prec`dere dezvoltarea incredibil` a Facebook, dar [i alte exemple ale unor re]ele sociale mai specializate, cum ar fi LinkedIn, care a uimit toat` pia]a cu acest IPO mult peste astept`ri, dar mai ales cu evolu]ia ac]iunilor imediat dup` IPO. Doug spune c` to]i investitorii au cump`rat LinkedIn gândindu-se de fapt la Facebook, care este \nc` indisponibil ca ac]iune listat` public. Din p`cate, cele dou` re]ele nu par s` aib` un poten]ial similar; chiar dac` LinkedIn este o re]ea cu utilizatori mai influen]i, probabil Facebook poate “stoarce” mai mult din utilizatori.

Deja bazele de date bine structurate demografic sunt valoroase ([i,

a[ ad`uga, neetic folosite de de]in`torul lor), dac` mai ad`ug`m [i toate aplica]iile pe care Facebook le poate pune deasupra, cred c` valoarea per capita a lui Facebook este net superioar` celei a LinkedIn, iar \n aceste condi]ii capitalizarea posibil` a Facebook \ntr-un IPO \n urm`toarele luni ar putea trece de 100 miliarde dolari! Parc` doar acum câteva luni vorbeam de o capitalizare de 50 miliarde, cu ocazia tranzac]iei private \n care s-a implicat Goldman Sachs. |n aceste condi]ii, “balonul” este destul de u[or de \ntrev`zut, pentru c` la fel de u[or cum aceste cifre cresc, ele pot sc`dea dramatic \n anumite condi]ii de pia]`, a[a cum s-a mai \ntâmplat o dat` \n 2000, cu ac]iunile companiilor din businessul internet (a[a-numitul “dotcom bubble burst”). Se face o paralel`, peste un deceniu, \ntre aceste dou` situa]ii, a[a cum s-au f`cut compara]ii [i \ntre criza din 1929-1933 [i cea \nceput` \n 2008.

Cât sunt de asem`n`toare cele dou` “baloane” tech nu este foarte clar, dar cred c` exist` ni[te diferen]e semnificative. |n 2000, orice business cu .com la sfâr[it mergea pe burs` cu o evaluare absolut nerezonabil`, f`r` s` fie o companie profitabil`, f`r` s` aib` m`car un model clar de venituri sau o strategie. Azi, lucrurile sunt mult diferite, \n sensul \n care toate companiile care merg acum pe burs` sunt companii profitabile, au

un model clar de business [i o strategie, singura \ntrebare fiind legat` de multipli: sunt aceste evalu`ri rezonabile sau sunt prea mari [i nu pot fi sus]inute \n timp?

Cine alimenteaz` acest balon?

Antreprenorii \n[i[i (“netreprenorii”, cei care realizeaz` proiecte de business pe internet), care \n]eleg clar c` jocul lor nu mai este unul de termen lung, ci c` trebuie s` dezvolte repede [i s` fac` un exit cât mai curând (par]ial cu private-equity, par]ial pe burs`), \nainte s` apar` “the next big thing” pe internet, care i-ar putea face caduci (vezi MySpace, Hi5 etc.). Pe de alt` parte, venture-capitali[tii care [i ei simt mirosul sângelui [i vor s` cumpere cât mai jos [i s` vând` cât mai repede [i cât mai sus (de unde [i expresia “feeding frenzy”, folosit` pentru hr`nirea pe[tilor, de exemplu a rechinilor – cine a fost, ca mine, vreodat` la o aventur` cu hr`nire de rechini [tie despre ce vorbesc). Noi to]i contribuim la acest balon prin fiecare “like” inutil, prin fiecare minut petrecut pe Facebook, \n mod trivial.

Majoritatea timpului petrecut acolo este pierdere de timp, \ns` \nseamn` bani \n contul lui Mark et co., dar [i o gur` de aer suflat` \n plus \n balonul social media care se umfl` \n continuare!

MARIUS GHENEA Pre[edinte, FIT Distribution

Biz

35

Cum se face O SCHIMBARE DE AMBIENT Cu constructorii, cel mai greu este s` le câ[tigi \ncrederea. Dac` reu[e[ti, po]i face cu ei echip` pe termen lung. Este premisa de la care [i-a pornit afacerea Ioan Ciolan. {i de 18 ani dovede[te c` fundamentele acestei strategii nu sunt gre[ite. DE LOREDANA S~NDULESCU

R

espect SRL este numele primei firmei \n care Ioan Ciolan a fost asociat \mpreun` cu membri ai familiei sale. Se \ntâmpla prin 1990, \n timpul studen]iei, \n Cluj.

Alegerea acelui nume poate fi o simpl` \ntâmplare. Sau nu. Cunoscându-l [i v`zându-l cum vorbe[te despre no]iuni “abstracte” pentru unii antreprenori, precum respect [i \ncredere, poate nu a fost doar o \ntâmplare.

Anul acesta a \mplinit 18 ani de antreprenoriat cu afacerea pe care a pornit-o imediat dup` terminarea facult`]ii din simpla dorin]` de a-[i asigura un viitor atât pentru el, cât [i pentru familia pe care avea s` [i-o \ntemeieze, \ns` nu oriunde, ci \n ora[ul natal. Cum angajarea ca inginer nu i s-a p`rut o alternativ` viabil` pentru planurile sale de via]`, [i-a f`cut firm`.

A[a \ncepe povestea Ambient, o companie care dup` o perioad` dificil`, de dubl` restructurare, reintr` anul acesta pe cre[tere, cu o estimare de +15% pân` la sfâr[itul anului, urmând ca de anul viitor, \n func]ie de evolu]ia pie]ei [i a businessului, s` reia [i planurile de expansiune teritorial`.

36

experien]a acumulat` a fost dezvoltat` [i partea de retail. Din 1993, de la fondare, pân` prin 2005, firma a crescut constant prin câ]iva pa[i f`cu]i \nainte pie]ei. |n 1998 \ncepea expansiunea \n afara Sibiului, prin intrarea pe pia]a clujean`, iar \n 2002 era prima firm` care lansa pe pia]a româneasc` un magazin de bricolaj, la Sibiu.

Toate deschiderile de unit`]i \n afara Sibiului au fost f`cute prin parteneriate cu firme locale. Cre[terea a fost rapid` [i constant`, \ns` greu de controlat, astfel \ncât \n 2007 Ioan Ciolan [i-a dat seama c` a continua dezvoltarea de SRL-uri f`cute cu parteneri locali nu era o tem` de viitor care s`-i consolideze compania. Astfel, pe 1 ianuarie 2008, s-a produs fuziunea celor 15 firme sub umbrela Ambient SA. Tot \n 2007 a realizat [i necesitatea schimb`rii direc]iei comerciale. Firma lucreaz` cu dou`

AMBIENT |N CIFRE

DE LA CRE{TERE LA RESTRUCTURARE

Cifra de afaceri (2010): 105 mil. euro Cifra de afaceri (2009): 103 mil. euro Divizia de retail: 12 centre comerciale Divizia de distribu]ie: 11 puncte de lucru

Ambient, de la o firm` mic`, gândit` \n [i pentru Sibiu, a ajuns o companie cu deschidere na]ional` [i o cifr` de afaceri care acum, dup` sc`derile din ultimii ani, tot dep`[e[te 100 de milioane de euro.

Businessul a \nceput cu servicii adresate constructorilor, dup` care, treptat, prin

[i depozite de materiale de construc]ii Num`r de angaja]i: 1.300 Clien]i contractuali: 3.500 Suprafa]` total` de vânzare: 250.000 mp (22.000 mp showroom-uri) Produse: peste 40.000 Furnizori: peste 1.000

Biz

tipuri de clien]i: consumatorul final – familiile – [i constructorul-antreprenor, ceea ce a impus separarea comer]ului \n linia de Retail [i linia de Distribu]ie.

La vremea respectiv`, compania avea 2.000 de angaja]i [i era \n cre[tere de la un an la altul. Tot procesul de restructurare a mers conform a[tept`rilor. Un singur lucru nu a fost luat \n calcul: criza economic` ce avea s` loveasc` din toamna lui 2008. Ce a \nsemnat aceasta? |n afar` de diminuarea considerabil` a \ntregii pie]e [i sc`derea vânz`rilor companiei, a adus prelungire cu un an a etapelor de restructurarea intern`. Ce ar fi trebuit s` se \ncheie \n vara lui 2009 s-a prelungit pân` \n vara lui 2010. |n plus, dac` \nceputul restructur`rii a fost f`cut prin ini]iative [i resurse proprii, dup` lovitura dat` de criz` a fost nevoie de sprijin extern pentru audit [i implementarea restructur`rii din partea Roland Berger Strategy Consultants, respectiv ABS. |n paralel cu procesul de restructurare, Ambient s-a aflat \n negocieri cu un fond de investi]ii suedez care la momentul respectiv era v`zut ca o [ans` pentru ajungerea la ni[te obiective pe care compania le-ar fi atins mult mai târziu de una singur`.

Numai c`, pe fondul crizei economice, negocierile s-au \ncheiat brusc prin retragerea reprezentan]ilor fondului, a[a c` antreprenorul Ioan Ciolan s-a v`zut nevoit s`-[i regândeasc` strategia pe termen mediu [i lung.

“Tot efortul nostru de centralizare a

ANTREPRENORIAT RETAIL

FOTO: VALI MIREA

Ioan Ciolan, director general [i fondator al Ambient

managementului Ambient pornit \n 2007 a fost pentru relansarea care se impunea”, spune Ciolan. Ini]ial, firma a fost gândit` pentru un volum de dezvoltare, dar, \n timp, cre[terea s-a dovedit a fi mult mai mare, astfel \ncât a fost nevoie s` se regândeas` funda]ia, care la momentul respectiv nu era suficient de solid`. Dac` \n 2007 nu ar fi pornit restructurarea, criza economic` ar fi fost mult mai dureroas` pentru Ambient, crede fondatorul companiei.

2007 a fost [i anul \n care Ioan Ciolan a \n]eles puterea deleg`rii responsabilit`]ilor. “Eram atunci un om \n jurul c`ruia se \nvârteau toate deciziile companiei. Ajunsesem la peste 100 de milioane de euro [i mi-am dat seama c` nu era s`n`tos ca totul s` se \nvârt` \n jurul antreprenorului”, \[i aminte[te Ioan Ciolan. Acum a ajuns la un nivel de management s`n`tos, cu o linie de manageri care [tiu s`-[i fac` bine treaba.

Delegarea responsabilit`]ilor nu \nseamn` c` Ioan Ciolan petrece mai pu]in timp \n firm`. Nu e genul de manager pasiv. St` la fel de mult la birou. A crescut doar profesionalismul muncii. De altfel se mândre[te foarte tare cu echipa sa de manageri [i, pe principiul c` de unul singur un antreprenor nu are nicio valoare, nu pierde nicio ocazie de a aminti numele celor care-i sunt al`turi. Alin Voicu, Mirela Durdun, Vasile Bucurenciu, Liviu Voicu, Gabriel Boad`, C`lin {omcutean, Camelia Dragomirescu, Judith Kis, Alexandru Bucu]`, Ruxandra Dr`gan [i Maria Anghel sunt doar câ]iva dintre managerii companiei Ambient.

Ca plan pentru toamna acestui an, exist` varianta extinderii \n franciz` pe sectorul distribu]ie, ca urmare a solicit`rilor venite din partea unor firme de comer]. Cât despre posibila intrare pe pia]a bucure[tean`, politica pa[ilor m`run]i este cuvântul de ordine \n strategia Ambient.

“Bucure[tiul este o dorin]`, dar numai la momentul potrivit”, conchide Ciolan. Când va fi momentul potrivit?

Deocamdat`, la cum evolueaz` pia]a, este greu de estimat. Biz Biz

37

O afacere pentru UN BUCURE{TI ALTFEL Hunter S. Thompson, George Sand, J.D. Salinger sau Luigi Serafini. Nu, nu ne-am propus s` scriem o istorie a literaturii universale. Sunt doar câteva dintre deserturile de la Reader's Café, un loc complet rupt de contextul unui Bucure[ti trist. DE LOREDANA S~NDULESCU

R

c` se va \ntâmpla pe la 50 de ani, undeva eader’s e un loc pentru oameni urm` cu trei ani, \mpreun` cu al]i doi pe o coast`”, poveste[te Liliana Ghi]`u. frumo[i. A[a le place s`-[i preprieteni, libr`ria Anthony Frost, un alt loc Numai c` visul ei s-a \mplinit mult mai zinte afacerea celor trei fondaaparte din Bucure[ti. Acum, prin asocierepede [i nu \n str`in`tate, ci \n toare: Anca Mitu, Cristina rea la Reader's, [i-au putut pune \nc` o Bucure[tiul \n care a revenit dup` ce timp Nicolaescu [i Liliana Ghi]`u. {i, la cum dat` \n aplicare pasiunea. Cristina este, de 19 ani a tr`it \n Germania [i Olanda. arat`, a[a [i este, oricare ar fi defini]ia de altfel, singura dintre cei [ase care a Acum atât ea, cât [i so]ul ei, oamenilor frumo[i. renun]at la jobul anterior, cel de director Cristian, \[i \mpart via]a \ntre Bucure[ti, Reader’s nu este doar o cafenea. Este [i de vânz`ri \ntr-o tipografie, pentru a se unde au un birou de arhitectur`, [i Gerbistrou [i lounge. |n func]ie de momendedica exclusiv afacerii. Ceilal]i se ocup` mania, unde au de asemenea un birou de tele zilei, locul se transform`. Diminea]a \n paralel [i de celelalte businessuri pe arhitectur`. Mai au unul [i \n Olanda, este un loc de luat micul dejun [i de b`ut care le de]in. |n afar` de munc`, dedicare \ns` pentru moment au \nghe]at o cafea. La prânz, devine bistroul unde [i nop]i nedormite, deschiderea Reader's opera]iunile acolo. cei care lucreaz` \n Metropolis Center a implicat [i resurse financiare. Ini]ial sau din \mprejurimi pot lua prânestim`rile se \nvârteau \n jurul a zul, iar seara atmosfera este Avem de gând s` dezvolt`m acest business 200.000 de euro. Pân` \n prezent, \nc`lzit` de lumini [i concerte. Ca- [i s`-l multiplic`m la un num`r de maxi- incluzând [i banii aloca]i pentru feneaua-bistrou a fost deschis` pe mum cinci loca]ii. Dac` am deschide mai amenajarea terasei din curtea 4 februarie anul acesta, \ns` ideea multe astfel de locuri, probabil nu am mai cl`dirii Metropolis, investi]ia se a pornit cu ceva timp \n urm` de la ridic` la 500.000 de euro, bani inputea p`stra acelea[i standarde de calitate. vesti]i \n p`r]i egale de cele trei faAnca Mitu, c`reia, v`zând spa]iul, i-a surâs ideea s` fac` o cafenea. A Cristina Nicolaescu, Reader’s Cafe milii. Tot \n mod egal este \mp`r]it sunat-o pe prietena sa Cristina Ni[i ac]ionariatul firmei. Conform colaescu, care \mpreun` cu so]ul ei business plan-ului, investi]ia ar Fiecare dintre cele trei familii [i-a pus a acceptat pe loc propunerea. Numai c` putea fi recuperat` \n trei ani. Pe viitor, amprenta \n construirea businessului. de la ideea ini]ial` pân` la punerea \n cele trei familii vor s` mai deschid` o Familia Ghi]`u s-a ocupat de amenajare practic` a trecut ceva timp. loca]ie similar`, posibil chiar anul acesta. [i design. A fost ideea lor s` construiasc` |n septembrie 2009 spa]iul fusese |nc` de la \nceput spa]iul Reader’s a un etaj [i, ca urmare a acestui plan, \nchiriat de c`tre Soravia Group, manafost plasat \n zona cultural`. Pe pere]ii spa]iul ini]ial a fost reconfigurat. Anca, gementul cl`dirii Metropolis, c`tre Starcafenelei sunt expuse tablouri ale unor cea care \mpreun` cu so]ul s`u este probucks. Numai c`, pe fondul crizei arti[ti contemporani, ce pot fi prietara Privileg Catering, o firm` cu o economice, contractul a fost reziliat. Ulteachizi]ionate de clien]ii cafenelei. La vechime de 15 ani pe pia]`, devenit` \ntre rior, spa]iul a fost \nchiriat unei alte firme, evenimentul de lansare, pere]ii cafenetimp [i furnizor oficial al Casei Regale a \ns` nici acel contract nu a fost finalizat. lei au fost suport pentru o expozi]ie României, a devenit responsabil` cu ad|n demararea afacerii a intrat [i familia de foto a unei tinere artiste, intitulat` ministrarea opera]ional` a meniurilor. arhitec]i Liliana [i Cristian Ghi]`u, care “Day Dreamers” – ce ilustra oameni cu Familia Mitu de]ine de câ]iva ani [i oricum ar fi fost implica]i, pentru c` ei ochii \nchi[i care zâmbeau. Este exact spa]iul de evenimente Cortina Club din s-ar fi ocupat de toate lucr`rile de amenaceea ce proprietarii cafenelei [i-au proCorbeanca. Din dragoste pentru c`r]i, jare. “Mi-am dorit mereu ca \mpreun` cu pus s` creeze \n Bucure[ti, un loc unde Cristina [i Dan Nicolaescu au deschis \n so]ul meu s` am o cafenea. |mi imaginam oamenii zâmbesc. Biz

38

Biz

ANTREPRENORIAT SERVICII

FOTO: VALI MIREA

Anca Mitu, Liliana Ghi]`u, Cristina Nicolaescu

Biz

39

www.revistabiz.ro

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`.

BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

Refinan]area relanseaz` creditarea Creditele de refinan]are au luat cu asalt toate mediile, iar b`ncile se \ntrec \n campanii promo]ionale pentru acest tip de \mprumut. Refinan]area este o supap` pentru sectorul bancar [i un imbold c`tre relansarea credit`rii. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ECONOMIE

B B`ncile se bat \n oferte de refinan]are, care au ajuns s` fie cele mai importante tipuri de credite care se acord` \n prezent. Ca urmare a recesiunii, clien]ii doresc s` \[i refinan]eze creditele existente cu unele noi, care s` le aduc` dobânzi mai mici [i o singur` rat`, \n cazul celor care au mai multe credite. Accentul a fost pus pe refinan]are [i \ntrucât cererea pentru credite noi este \nc` la un nivel sc`zut.

Dup` ce ini]ial nevoia de refinan]are s-a manifestat oarecum timid pe pia]`, debutând pe fondul crizei economice, b`ncile au sesizat oportunitatea [i, \n prima jum`tate a anului trecut, au \nceput s` ofere produse foarte atractive \n acest sens. |n prezent, acest tip de \mprumut face obiectul majorit`]ii solicit`rilor clien]ilor. |n plus, prin eliminarea comisionului de rambursare anticipat` la creditele cu dobând` variabil` [i, respectiv, reducerea acestuia la creditele cu dobând` fix`, rambursarea \n avans a unui credit a devenit o op]iune pe care mul]i clien]i o iau \n calcul, pentru c` este mai avantajoas` acum decât \nainte de adoptarea OUG 50/2010. |ns` ceea ce face refinan]area este s` ofere simplitate \n rela]iile cu b`ncile [i cu ce \nseamn` creditarea \n acest moment, tocmai de aceea fiind atât de atractiv`. “Refinan]area permite gestionarea mai facil` a creditelor.

Clien]ii au contractat diverse tipuri de credite la diferite b`nci [i doresc consolidarea lor \ntr-un singur credit.

Apoi este nevoia diminu`rii efortului 44

Biz

lunar (prin trecerea unor credite cu dobânzi mari [i termene scurte la dobânzi mai mici [i termene mai lungi) [i, nu \n ultimul rând, accesarea unei sume suplimentare de bani (chiar dac` efortul financiar lunar r`mâne acela[i)”, spune Mihai Simionescu, manager la Departamentul Credite Garantate, Raiffeisen Bank. {i, chiar dac` efortul financiar lunar pare c` r`mâne acela[i, pe de alt` parte consolidarea creditelor (\nchiderea mai multor credite mai mici printr-un credit mare – de obicei cu ipotec`) atrage dup` sine [i o reducere a ratei lunare.

Din acest motiv, clien]ii sunt dispu[i s` “reia” creditul de la cap`t, în cazul în care le-a r`mas un anumit num`r de ani pân` la scaden]a final` a creditului, optând pentru un credit cu costuri lunare mai mici, îns` pe aceea[i perioad` ca [i creditul ini]ial (de exemplu: dac` au avut credit pe 10 ani, din care au mai r`mas 6 ani, merg pe refinan]are tot pe un credit pe 10 ani). Gabi Nistor, director executiv de Retail Banking, Banca Transilvania, spune c` \n aceste cazuri refinan]area unui credit se face pe o perioad` de creditare mai mare decât cea ini]ial`, ceea ce duce automat la sc`derea sumelor lunare de plat`.

Destul de des, clien]ii apeleaz` la aceast` variant` de refinan]are.

ALB {I NEGRU |N REFINAN}ARE Dup` cum am spus, principalul motiv pentru care un client apeleaz` la refinan]are este nevoia de a-[i diminua obliga]iile financiare lunare, \n condi]iile \n care pu]ini reu[esc s` \[i achite anticipat integral creditele contractate.

Avantajele refinan]`rii sunt evidente. |ns` trebuie spus c`, \n unele cazuri, la sfâr[itul perioadei de creditare clientul pl`te[te mai mult, pentru c` se m`re[te perioada de rambursare. Pe de alt` parte, refinan]area nu presupune obligatoriu m`rirea perioadei de rambursare. Reprezentan]ii RBS Bank spun c` \n principal \nseamn` o dobând` mai bun` fa]` de cea pe care a contractat-o clientul cu câ]iva ani \n urm`. De exemplu, un client poate dori s` p`streze aceea[i perioad` de rambursare [i s`-[i mic[oreze rata. Se mai poate \ntâmpla ca, \n timp ce-[i con-

solideaz` datoriile (poate avea un card de credit, un credit de nevoi personal [i un credit ipotecar) [i opteaz` pentru un credit de nevoi personale cu ipotec`, s` ob]in` o rat` lunar` mai mic` datorit` tipului de \mprumut.

Or acesta este obiectivul principal al oric`rui client, fie el persoan` fizic` sau juridic`. Contractarea unui credit de refinan]are poate \ntr-adev`r s` reduc` suma total` pe care clientul o achit` b`ncii. |n acela[i timp, totul depinde de obiectivul clientului atunci când alege s` refinan]eze. De aceea, refinan]area necesit` aten]ie [i implicare din partea clien]ilor, pentru a alege oferta cea mai potrivit`, dup` cum recomand` [i reprezentan]ii Millennium Bank.

Un alt avantaj important al refinan]`rii este c` prin consolidare, care aduce cu sine reducerea costurilor, se face trecerea de la creditele de nevoi personale negarantate, cu costuri ridicate, la un credit garantat, cu costuri mult mai mici. Mai mult, ori de câte ori clientul ob]ine bani suplimentari poate rambursa anticipat – par]ial sau integral – creditele contractate, f`r` costuri suplimentare.

Refinan]area nu este un produs on-off, ci este un produs ce reflect` ni[te condi]ii de pia]` la un moment dat. To]i juc`torii din pia]`, clien]i [i b`nci, au interesul ca rela]iile lor comerciale s` continue indiferent de situa]ia economic`. De aceea produsele vor urma \ndeaproape evolu]iile ciclurilor economice. Un produs financiar este complex [i nu poate tr`i \n izolare, el se adapteaz` \n func]ie de client [i de contextul economic.

Riscurile care apar \n cazul creditelor de refinan]are sunt minimale, nu difer` de riscul altor credite. Aici opinia general` a bancherilor a fost unanim`. Riscurile pentru client nu exist`. Ceea ce trebuie s` fac` acesta \nainte s` apeleze la un credit de refinan]are este s` calculeze toate costurile de plat` (anticipat` sau prin refinan]are) [i s` compare cu situa]ia \n care se afl` \n momentul \n care dore[te s` fac` aceast` op]iune. De asemenea, în cazul creditelor garantate cu ipoteci, mai ales în cazul terenurilor, este important` luarea în calcul a valorii actuale a garan]iei, fa]` de valoarea creditului care se dore[te refinan]at, pentru a

ECONOMIE nu suporta costul unei evalu`ri f`r` ca refinan]area s` aib` [anse reale de aprobare din acest motiv. Reprezentan]ii Millennium Bank arat` c` alte dezavantaje care pot ap`rea pot fi legate de termenul mai lung de rambursare [i apari]ia riscului de reducere a venitului lunar. Tot ce trebuie s` fac` clientul atunci când apeleaz` la un credit de refinan]are este s` se asigure c` “\ncheie o afacere avantajoas`, mai exact c` \ntr-adev`r noua rat` \i aduce avantaje financiare reale [i c` noile condi]ii contractuale sunt mai flexibile”, a precizat Nela Grigore, Head of Retail Banking Operations la ING Bank.

Iar pentru cei care nu vor s` apeleze la credite \n euro sau dolari, Citibank ofer` credite de refinan]are numai \n moned` na]ional`, cu dobând` fix`. “Prin intermediul acestei noi oferte de refinan]are, venim \n \ntâmpinarea clien]ilor ce simt povara fluctua]iilor cursului valutar [i ale dobânzii, din dorin]a de a le oferi condi]ii flexibile [i transparente de creditare, precum [i predictibilitate \n planul de rambursare”, spune Mihaela Nacu, director Departament Credite la Citibank România. Principalul avantaj al \mprumutului este eliminarea riscului dat de fluctua]iile valutare, iar \n acest fel apare posibilitatea de a gestiona creditul eficient, prin alegerea ramburs`rii \n rate lunare egale fixe.

Clien]ii care contracteaz` un credit de refinan]are pe o perioad` mai lung` decât cea ini]ial` pot pl`ti la final o sum` total` mai mare, \ns` ace[ti clien]i \ntâmpin` acum probleme financiare [i \[i doresc \n primul rând o rat` de plat` cât mai mic` acum. |n plus, dac` ace[ti clien]i se redreseaz` pe parcursul derul`rii creditului, ei pot face oricând o plat` anticipat` necomisionat` [i pot diminua perioada de creditare, astfel \ncât suma total` de plat` s` scad`.

REFINAN}~RILE, LA BANI M~RUN}I

REFINAN}AREA PENTRU B~NCI

Credit cu ipotec`

Dac` pentru clien]i avantajele sunt evidente, nici b`ncile nu pot spune c` refinan]area le d` b`t`i de cap, având \n vedere c` \n acest moment ele asigur` cea mai mare frenezie pe segmentul de creditare. Evolu]ia natural` cu care ne \ntâlnim \n cazul cre[terii volumului de refinan]`ri trebuie s` ]in` cont [i de “vâr-

Banca Comercial` Romån` Divers BCR f`r` ipotec` Dobånd` Comisioane Observa]ii

fix` – lei: 13,5%; euro: 14,75%; variabil` – lei: 14,79% analiz` dosar: 0 lei valoare: 20.000 euro; perioad`: 10 ani

Maxicredit BCR cu garan]ii

lei: 9,54% (10,90% fix` \n primii 5 ani); euro: 7,075% (8,3% fix` \n primii 5 ani) analiz`: 0; administrare lunar: 35 - 105 RON valoare: 500.000 euro; perioad`: 25 de ani

Comisioane Observa]ii

BRD – Groupe Société Générale Expresso ReStart f`r` garan]ie

Dobând` Comisioane Observa]ii

fix` – lei: 7%; variabil` – euro: EURIBOR + 6 pp – 7,5 pp f`r` comision analiz` dosar maximum 60.000 lei / 15.000 euro; perioad`: 10 ani

Expresso NonStop ReStart, cu garan]ii

Dobând`

lei: ROBOR 3M +2 pp – 2,5 pp; euro: EURIBOR 3M +3,5 pp - 4pp f`r` comision de analiz` dosar [i costuri de evaluare maximum 430.000 lei / 100.000 EUR; perioad`: 25 de ani

ReStart, ipotecar

Dobând`

Biz

Comisioane Observa]ii

Comisioane Observa]ii

lei: ROBOR 3M + 1,5 pp – 2,25 pp; euro: EURIBOR 3M+ 3 pp-3,5 pp, LIBOR 3M+6 pp f`r` comision de analiz` dosar [i costuri de evaluare pân` la 30 de ani

Raiffeisen Bank Flexicredit Integral, garantat cu ipotec`

Dobând` Comisioane Observa]ii

lei: 11,74%, euro: 7,75% analiz`: 400 EUR/1.600 lei; tax` evaluare garan]ii: 90 euro valoare 5.000 - 150.000 euro (sau echivalentul \n lei); perioad`: \ntre 6 luni [i 25 de ani.

Dobând`

Observa]ii

fix` – lei: 6,90% (primul an), variabil` – ROBOR 3M + 3 pp variabil` – euro: 7,15% (EURIBOR 3M + 5,90 pp) analiz`: 0; administrare: 0 \n primul an, 0,05% aplicabil la sold; perioad`: 35 ani; f`r` nivel maxim al creditului

Dobând` Comisioane Observa]ii

variabil` – lei: 10,57% (ROBOR 3M + 4,9 pp) analiz`: 250 lei; administrare: 0,3% aplicabil la sold maximum 40.000 lei; perioad`: 5 ani

CEC Bank Credit cu ipotec`

Comisioane

Credit f`r` ipotec`

Banca Transilvania

Practic BT f`r` garan]ii SURS~: SITE-URILE B~NCILOR

46

Dobând`

Dobând`

Comisioane Observa]ii

lei: 11,77%; euro: 8,146%, variabil` lei: fix` \n primii doi ani – 7%, apoi, 11,02% euro: fix` pân` la 3.01.2012 – 6%, apoi 7,546% analiz`: 0, administrare credit: 150 lei/an maximum 250.000 euro; perioad`: 30 ani

Dobånd` Comisioane Observa]ii

ROBOR 6M + 6 pp analiz`: 0 lei maximum 20.000 euro; perioad`: 10 ani

Cur`]enie general`?

Un bun prilej de a-]i pune ordine \n credite.

Creditul de refinan]are de la Citibank, cu aprobare \n 24 de ore* [i dobånd` fix` \n lei, \]i pl`te[te rapid toate datoriile [i te scap` de grija fluctua]iei cursului valutar.

Experien]a bancar` adev`rat`.

0800 80 10 40 www.citibank.ro * din momentul cånd dosarul de credit este complet |n situa]ia \n care salariul net este virat direct \ntr-un cont deschis la Citibank Romånia, beneficiezi de o rat` anual` de dobånd` preferen]ial` de 15,99%. DAE=17,71%, calculat pentru un credit de 55.000 lei pe o perioad` de 6 ani cu o rat` anual` a dobånzii de 15,99%. Rata lunar` de rambursat este 1.205,76 lei. Valoarea total` pl`tibil` este 86.814,72 lei. DAE=20,07%, calculat pentru un credit de 55.000 lei pe o perioad` de 6 ani cu o rat` anual` a dobånzii de 17,99%. Rata lunar` de rambursat este 1.267,80 lei. Valoarea total` pl`tibil` este 91.281,60 lei.

DAE=22,47%, calculat pentru un credit de 55.000 lei pe o perioad` de 6 ani cu o rat` anual` a dobånzii de 19,99%. Rata lunar` de rambursat este 1.331,45 lei. Valoarea total` pl`tibil` este 95.864,40 lei. Cererea de credit [i depunerea documenta]iei aferente nu dau dreptul solicitantului de a ob]ine un credit pentru nevoi personale sau de a beneficia de o eventual` ofert` special` f`cut` public`, Citibank Europe plc, Dublin - Sucursala Romånia avånd dreptul de a lua orice decizie \n urma analizei de credit. Solicitan]ii de credit \n]eleg c` Banca \[i rezerv` dreptul de a refuza acordarea unui credit sau de a dimensiona limita creditului pentru nevoi personale \n cazul cererilor de credit care nu \ndeplinesc criteriile stabilite prin politicile interne de creditare ale B`ncii. Pentru a afla oferta complet`, incluzånd toate taxele, comisioanele [i dobånzile aferente creditului, v` rug`m s` ne contacta]i. Citibank Europe plc, Dublin – Sucursala România, cu sediul social Calea Victoriei nr. 145, sector 1, Bucure[ti, este înregistrat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/21058/17.12.2008, cod unic de înregistrare RO24882493, Registrul Institu]iilor de credit nr. RB-PJS-40-065/ 22.12.2008, Registrul CNVM nr. PJM01SICM/400004/22.12.2008, telefon +40 21 203 5550, fax +40 21 203 5565. Toate drepturile sunt rezervate. Citi [i Citi Arc Design sunt m`rci înregistrate ale Citigroup Inc. sau ale afilia]ilor acesteia, fiind înregistrate [i utilizate \n întreaga lume. © 2011 Citigroup Inc. Citibank, Citibank, Citi cu Arc Design [i Citi never sleeps sunt m`rci \nregistrate ale Citigroup Inc.

ECONOMIE sta” medie a portofoliilor de credite pentru persoane fizice, \n jur de 5-6 ani.

Mihai Simionescu crede c` refinan]area este un atu al b`ncilor \n aceast` perioad` [i, al`turi de celelalte produse [i servicii, ajut` la consolidarea rela]iei cu fiecare client. Din acest motiv, frenezia creditelor de refinan]are este dat` de câteva puncte principale. |n primul rând, b`ncile s-au diferen]iat prin dobânda oferit` la aceste tipuri de credite pentru a atrage cât mai mul]i clien]i. |n al doilea rând, avem strategii diferen]iate de cre[tere pe partea de active a juc`torilor pie]ei bancare (unele b`nci sunt \ntr-o perioad` de achizi]ie a activelor, iar altele \[i conserv` pozi]ia existent`). Nu \n ultimul rând, este un motiv de cre[tere a gradului de awareness [i de educa]ie financiar` \n rândul clien]ilor persoane fizice, pentru c` deja au experien]a derul`rii unor credite anterioare [i au \nceput astfel s` cunoasc` pia]a bancar` mai bine. Pe de alt` parte, eliminarea comisioanelor de rambursare anticipat` este argumentul de ordin cantitativ al cre[terii volumului de refinan]`ri \n pia]a bancar`. Nela Grigore spune c` refinan]area “este doar o alt` posibilitate a oric`rei b`nci de a-[i m`ri volumul de active [i nu este \n mod necesar legat` de natura perioadei economice pe care o travers`m; refinan]`ri s-au f`cut [i se vor face indiferent de ciclul economic \n care ne afl`m, atât timp cât exist` \ndeplinite condi]iile men]ionate anterior”.

Bancherii sesizeaz` un oarecare avantaj pentru aceste tipuri de credit [i anume existen]a unui istoric de plat` verificat, o dovad` obiectiv` c` acel client a avut cu certitudine capacitatea de a rambursa la timp obliga]iile de plat`. Acest istoric reprezint` o “promisiune” pentru viitor.

Totodat`, “refinan]area ajut` la cre[terea competitivit`]ii dintre b`nci, conducând astfel la cre[terea calit`]ii produselor [i serviciilor oferite clien]ilor, precum [i la diminuarea costurilor pentru ace[tia”, afirm` Adrian Chichi]`, director executiv, divizia Retail la OTP Bank.

Ca s` ne d`m seama de ceea ce \nseamn` refinan]area, \n cazul Raiffeisen Bank, de exemplu, trimestrul I din 2011 a reprezentat 50% din creditele de refinan]are acordate \n \ntreg anul 2010, \n timp ce pentru UniCredit }iriac Bank 48

Biz

REFINAN}~RILE, LA BANI M~RUN}I UniCredit }iriac Bank Credit cu ipotec`

Dobånd` Comisioane Observa]ii

lei: 12,11%/an; euro: 8,44%/an, USD: 9,96%/an, variabil` analiz`: 1.720 RON maximum 125.000 euro; perioad`: 30 ani

Credit f`r` ipotec`

Dobând`

Observa]ii

variabil` – lei: 16,62% - 22,12%; euro: 15,57% - 17,87%; fix` – lei: 19,9% - 22,7%; euro: 18 % - 20,8%; analiz`: 45 euro/190 lei, administrare: 0 lei, compensa]ia de rambursare anticipat` la dobânda fix`: 1% maximum 20.000 euro; perioad`: 10 ani

BRAVO f`r` ipotec`

Dobând` Comisioane Observa]ii

variabil` – lei: 9,1%; fix` – lei: 12,9%, euro: 7%. analiz` dosar: 0 lei; lunar: 0,41% valoare: 35.000 lei / 10.000 euro; perioad`: 5 ani

Casa de treab` cu ipotec`

Dobând` Comisioane Observa]ii

lei: ROBOR 3M+4,75%; euro: EURIBOR 3M+5,75% analiz`: 400 euro/1.500 RON minimum 10.000 euro; perioad`: 25 de ani

Dobând` Comisioane Observa]ii

lei: 10,49%; euro: 6,59%. analiz`: 215 lei; administrare: 0 maximum 900.000 lei / 250.000 euro; perioad`: 30 de ani

Creditul Ipotecar

Dobând` Comisioane

lei: ROBOR 3M+5,5%-6%; euro: EURIBOR 3M+5,5%-6%; analiz`: 0 ; administrare: 0

Creditul de Nevoi Personale cu Ipotec`

Dobând` Comisioane

lei: ROBOR 3M+6%-6,5%; euro: EURIBOR 3M+6%-6,5%; analiz`: 0; administrare: 0

Creditul de Nevoi Personale cu Ipotec`

Dobând` Comisioane

lei: ROBOR 3M+6,5%-7%; euro: EURIBOR 3M+6,5%-7% analiz`: 0; administrare: 0

Comisioane

Bancpost

ING Bank Credit cu ipotec` \n euro sau ron

Millennium Bank

RBS Bank Credit de refinan]are Dobând` Comisioane Observa]ii

12% \n primul an, apoi ROBOR 6M+7% analiz`: 0%, administrare: 0 maximum 100.000 lei, perioad`: 7 ani

Credit de refinan]are Dobând` cu ipotec` Comisioane Observa]ii

lei: 10,5% \n primul an, apoi ROBOR 6M+5% euro: 6% \n primul an, apoi EURIBOR 6M+5,5% analiz`: 0%; administrare: 0 maximum 250.000 euro; perioad`: 30 ani

Citibank Credit \n lei

Dobând` Comisioane Observa]ii

13,99% 0% maximum 60.000 lei; perioad`: 6 ani

OTP Bank Credit de refinan]are Dobând` cu ipotec` \n euro Comisioane Observa]ii SURS~: SITE-URILE B~NCILOR

4,99% fix` \n primul an; variabil`, EURIBOR 3M+3,90% analiz`: 0%, administrare: 0,11% lunar perioad`: 357 luni

ECONOMIE num`rul creditelor de refinan]are cu ipotec` a ajuns la o treime din creditele acordate clien]ilor persoane fizice. {i CEC Bank a \nregistrat \n 2011 o cre[tere cu peste 170% a creditelor de refinan]are comparativ cu 2010 (calculul a fost efectuat pe baza mediei lunare a num`rului de credite de refinan]are acordate). |n 2010, \n schimb, \n cazul CEC aceste tipuri de credite au sc`zut cu circa 28% fa]` de 2009. Pentru Banca Transilvania, din totalul creditelor noi, acordate \n 2010 [i \n primul trimestru din 2011, aproximativ 40% au avut ca destina]ie refinan]area unor credite \n sold.

Pân` la urm`, refinan]area este produsul momentului [i reprezint` o consecin]` fireasc` a contextului economic actual. “Chiar \n situa]ia unui mediu economic stabilizat, pozitiv, refinan]area reprezint` un atu: se face trecerea de la «costuri» la «simplificare» (administrarea corect` [i rapid` a mai multor credite din portofoliul clientului)”, potrivit lui Robert Z`nescu, directorul de comunicare, rela]ii comunitare [i responsabilitate social` al Bancpost. {i chiar dac` pentru b`nci profiturile sunt mai mici, \n cazul creditelor de refinan]are, clien]ii sunt mai mul]umi]i. Mai exist` un aspect care ajut` la consolidarea industriei bancare pe care \l subliniaz` Robert Z`nescu. La \ntrebarea legat` de num`rul de clien]i noi adu[i b`ncii de creditele de refinan]are, a r`spuns c` e normal c` banca \[i dore[te un num`r cåt mai mare de clien]i, \ns` nu oricum [i nu \n orice fel. Asta ar \nsemna o \ntoarcere \n timp la anii 2007-2008, când fiecare “lot” nou de 1.000 de clien]i era s`rb`torit cu mare pomp`. Z`nescu mai spune c` bankingul \nseamn` cifre, \ns` dac` ne referim numai la num`rul de clien]i noi, la valoarea creditelor acordate, ne \ntoarcem \n trecut, “dac` faci ce ai mai f`cut, o s` ob]ii ce ai mai ob]inut”. Se observ` a[adar c` recenta criz` a adus schimb`ri \n comportamentul b`ncilor, care sunt interesate de o maturizare [i de o \nv`]are a lec]iilor din criz`, de o trecere la calitate \n detrimentul cantit`]ii.

ie[irea din recesiune nu \nseamn` [i o repornire a economiei, cu atât mai mult reluarea credit`rii. Cre[terea credit`rii exclusiv prin atragerea de noi clien]i mai are de a[teptat. Adrian Chichi]` crede c`, cel mai probabil, refinan]`rile vor fi predominante [i \n cursul anului viitor, \ns` este de a[teptat ca ponderea acestora s` scad` odat` cu relansarea tranzac]iilor pe pia]a imobiliar`. |n viitor, dat fiind faptul c` datoria lunar` existent` deja va fi mai

mic` [i se va \nregistra o cre[tere economic`, clien]ii vor avea posibilit`]i adi]ionale de contractare de noi credite, ceea ce \i face pe reprezentan]ii UniCredit s` afirme c` acum se creeaz` premisele relans`rii credit`rii. Ideea relans`rii este \mp`rt`[it` [i de al]i reprezenta]i ai b`ncilor, tocmai datorit` reducerii gradului de \ndatorare [i de eliberare a unei p`r]i din veniturile disponibile, care poate fi direc]ionat` c`tre investi]ii sau consum. Biz

REFINAN}AREA 2.0 Ce se va \ntâmpla cu refinan]area este greu de spus, având \n vedere c` Biz

49

Ghici cine cre[te pe pia]a imobiliar`

IMOBILIARE

Dac` segmentul reziden]ial este \nc` blocat, pe zona de birouri [i \n retail anul 2011 se anun]` ca un preambul pozitiv pentru un 2012 care va marca revenirea la nivelul din vremurile bune. {i asta \n condi]iile \n care pia]a s-a maturizat aproape for]at \n ultimii doi ani. DE GABRIEL BÂRLIG~

P

Birouri [i Servicii Corporative Globale la u]ine sunt domeniile CBRE România, spune c` exist` o de business care se pot explica]ie logic`: “Este o urmare evident` l`uda cu semne pozitive a perioadei de taton`ri [i a[tept`ri din sustenabile \n acest an 2010, când dezvoltatorii au \ntâmpinat [i care privesc cu mult greut`]i”. Mult mai bine a ar`tat zona de optimism spre 2012. tranzac]ii, care a atins un nivel de circa Iar când vine vorba de imobiliare, 50.000 mp spa]ii de birouri, nivel sprâncenele \ncruntate par s` domine comparabil cu 2008. Optimismul vine [i peisajul. Dar, dac` pe segmentul din faptul c` dezvoltatori cu experien]` \n reziden]ial \nghe]ul pare s` nu vrea \nc` pia]`, care au cel pu]in o cl`dire de se lase dus, \n cazul birourilor [i al birouri, caut` s` securizeze terenuri spa]iilor de retail ve[tile sunt tot mai interesante pentru noi dezvolt`ri. bune. “Este un an care se anun]` foarte Speciali[tii de la CBRE se a[teapt` ca \n bun. |n ultimii doi ani, majoritatea 2011 s` se livreze 100.000 mp de spa]ii de proiectelor aflate \n dezvoltare s-au oprit, birouri \n Bucure[ti. iar \n a doua jum`tate din 2010 [i \n 2011 au re\nceput multe proiecte, s-au SEMNAL MARCA H&M refinan]at, a crescut \ncrederea b`ncilor \n proiecte de retail”, spune Luiza Dac` \n cazul birourilor accentul Moraru, Head of Retail Department la r`mâne \n continuare pe Bucure[ti, CB Richard Ellis (CBRE) România. De zona de retail cunoa[te efervescen]a altfel, compania de consultan]` maxim` \n afara capitalei, \n special \n imobiliar` are deja \nchiria]i 150.000 mp ora[ele cu peste 300.000 de locuitori, \n proiecte aflate \n unde puterea de CAPITALA LA BIROU construc]ie \n mai cump`rare este 2.008.000 mp mai mare [i mai multe ora[e cu peste Stoc total 31.800 mp stabil`.

300.000 de locuitori Stoc nou T1 2011 106.000 mp Optimismul – Bra[ov, Constan]a Finaliz`ri estimate 2011 Cerere T1 2011 43.900 mp speciali[tilor este [i Craiova.

Rat` de neocupare 16,8% alimentat [i de Pe segmentul de Chiria prime 19,5 €/mp/lun` birouri, \n Bucure[ti, faptul c` Sursa: CBRE România primul trimestru majoritatea p`rea s` nu aduc` proiectelor \n ve[ti bune, fiind vorba de un minim dezvoltare au anun]at graduri mari de istoric al livr`rii de spa]ii noi de birouri ocupare. “Retailerii interna]ionali sunt clasa A [i B – doar 31.800 mp. Dar \ntr-o continu` dezvoltare, to]i vor C`t`lina Jigman, directorul Diviziei de s`-[i securizeze loca]ii, \ncepând cu Biz

51

IMOBILIARE

supermarketurile [i hipermarketurile, care au o dezvoltare aparte bazat` [i pe vehiculele lor imobiliare, [i continuând cu retailerii mari de fashion”, arat` Luiza Moraru. Aceasta adaug` c`, de altfel, ancorele mari de fashion sunt cele care dau tonul pie]ei [i fiecare intrare important` a avut impact pe pia]a de retail, cum s-a \ntâmplat cu Inditex (Zara, Pull & Bear, Bershka) [i cu C&A \n anii de dinaintea crizei.

Pia]a avea nevoie de o astfel de intrare \n perioada dificil` din 2010 [i, din fericire, a existat un retailer interna]ional important care a f`cut acest pas, [i anume H&M. “A fost poate cel mai pozitiv semnal \n pia]`.

Au intrat \ntr-un moment foarte dificil, când nu se [tia exact \n ce direc]ie avea s-o ia pia]a de retail, [i toat` lumea a interpretat aceast` intrare drept un semnal foarte bun”, spune Luiza Moraru, de la CBRE. Retailerul suedez a inaugurat \n martie dou` magazine \n Bucure[ti (\n AFI Cotroceni [i Unirea Shopping Center) [i a anun]at alte [ase pentru acest an: alte trei \n capital` [i câte unul la Bra[ov, Timi[oara [i Cluj-Napoca. “Este un an care se anun]` foarte bun. |n ultimii doi ani majoritatea proiectelor aflate \n dezvoltare s-au oprit, iar \n a doua jum`tate din 2010 [i \n 2011 au re\nceput multe proiecte, s-au refinan]at, a crescut \ncrederea b`ncilor \n proiecte de retail”, spune Luiza Moraru.

Un alt semnal pozitiv este [i faptul c` majoritatea proiectelor \n dezvoltare au anun]at graduri foarte semnificative de ocupare, ceea ce \nseamn` c` retailerii [i-au reluat extinderea.

Aceasta se face, \ns`, acum mult mai calculat. “A existat un moment când interesul pentru dezvoltare era atât de mare, \ncât nu s-a ]inut cont de m`rimea ora[elor”, mai spune Luiza Moraru. Acum \ns`, principala ]int` sunt ora[ele cu peste 300.000 de locuitori, mai ales c` mai exist` câteva unde lipsesc proiectele mari, cum este cazul la Craiova sau Gala]i. Din aceast` cauz`, ora[ele \ntre 100.000 [i 300.000 de locuitori nu sunt azi pe lista de priorit`]i pentru retail. Singura 52

Biz

necunoscut` r`mâne data la care proiectele vor fi finalizate [i deschise.

“Logica spune c` suntem pe un trend ascendent. S` le vedem deschise – [antierele sunt \n derulare, finan]`rile exist`, dar deschiderile sunt importante”, spune cu precau]ie reprezentanta CBRE România.

|n total, Willbrook estimeaz` c` aceast` cl`dire va fi cu 25-30% mai eficient` energetic decât cele conven]ionale.

De[i chiriile vor fi mai mari, costurile se vor amortiza prin reducerea consumului de energie, o consecin]` fiind faptul c` majoritatea chiria[ilor nu vor mai p`r`si aceste VERDELE VINDE BINE cl`diri la ciclul normal de 5 ani [i vor ap`rea contracte mai lungi, de 10-15 Un semn al maturiz`rii pie]ei de ani. |n plus, multe companii doresc s` birouri din Bucure[ti este apari]ia arate c` respect` mediul nu doar la proiectelor “verzi”. Nu mai este vorba nivel declarativ, astfel c` vor prefera ca pân` acum de cl`diri clasice cl`dirile “verzi” [i ca beneficiu de convertite apoi pentru a reduce imagine, dar [i ca ajutor pentru a-[i consumul de energie [i impactul putea atinge ]intele de sustenabilitate asupra mediului, ci despre proiecte pe care [i le-au impus. gândite de la zero \n regim eco.

Pe o pia]` tot mai volatil`, calitatea “Investi]iile vor fi mai mari \n aceste poate face diferen]a. De aceea, chiar [i produse, iar chiriile vor reflecta cl`dirile mai vechi care au [tiut s` ]in` calitatea din aceste cl`diri”, spune mereu pasul cu dezvoltarea pie]ei, prin C`t`lina Jigman. moderniz`ri [i CEREREA TOTAL~ DE BIROURI |N T1 2011, PE SUBZONE reamenaj`ri, au reu[it s` atrag` chiria[i de top.

3% Dup` cum arat` 16% C`t`lina Jigman, exist` 45% tendin]a de Nord migrare din Nord-Pipera cl`diri vechi CBD c`tre cele noi, Centru dar chiria[ii Vest analizeaz` Sud foarte bine costurile unei Est 23% reloc`ri, nu doar chiria. Un 13% exemplu este chiar Europe House, cl`dire aflat` pe Un astfel proiect important este pia]` de 10 ani [i care anul trecut avea centrul de afaceri Willbrook Platinum, o rat` de neocupare de peste 30%, cu 38.000 mp spa]ii de birouri clasa A. când a pierdut un chiria[ important.

Proiectul dispune de un rezervor de La ora actual` \ns`, a adus gradul de ap` de ploaie de 923 de metri cubi, neocupare sub 10%. care va fi folosit` pentru irigarea |n ceea ce prive[te dezvoltarea pe spa]iilor verzi ale cl`dirii [i va recicla zone \n Bucure[ti, conteaz` foarte mult apa menajer` folosit` cu ajutorul unei infrastructura existent`, dar [i mediul instala]ii speciale de filtrare. Cl`direa de business din zona respectiv`. De folose[te de asemenea foarte mult aceea zona de nord continu` s` atrag` lumina natural` [i va avea panouri dezvoltatori, ca [i cea central`. solare pentru a \nc`lzi apa folosit`.

Dezvoltarea zonei de sud [i a Senzorii de lumin` [i corpurile de aeroportului va putea atrage proiecte iluminat moderne vor reduce mari de birouri când se vor crea centre consumul de energie electric` cu 28%.

IMOBILIARE de business care s` dea startul dezvolt`rii acestui pol. Exist`, totu[i, o ascensiune demn` de semnalat \n partea de vest a Bucure[tiului, care are o rat` de neocupare foarte mic` [i datorit` infrastructurii, a[teptându-se realizarea proiectelor lansate de primarul Sorin Oprescu la inelul median [i autostrada suspendat`.

PROFESIONALIZARE FOR}AT~ Entuziasmul imobiliar din perioada 2005-2008 a dus nu doar la o infla]ie de pre]uri, ci [i la la o infla]ie de juc`tori neprofesioni[ti pe pia]`. Criza a schimbat dramatic [i rapid situa]ia. “Corpora]iile sunt mult mai atente la partea de consultan]` [i a crescut num`rul tranzac]iilor intermediate prin agen]ii de real estate cu 40% pe sectorul de birouri”, arat` C`t`lina Jigman, de la CBRE România. Criza a cernut nu doar consultan]ii de calitate, ci [i dezvoltatorii

de calitate. De la un sector pur speculativ, se trece la business imobiliar serios.

Rezultatul a fost cre[terea dramatic` a gradului de profesionalism pe toate segmentele. “Nu mai investe[te oricine \n orice. E foarte important s` ai experien]` [i s` [tii ce s` faci, dar [i s` te \nconjori de consultan]ii corec]i – arhitec]i, avoca]i, auditori, ingineri [i brokeri”, subliniaz` [i Luiza Moraru.

Dezvoltatorii au trecut de la proiectele speculative la cele “fit-to-suit”, caut` mai \ntâi chiria[ii cu care s` \ncheie precontracte [i cu care s` \nceap` dezvolt`rile. |n plus, proiectele sunt construite \n faze, evitându-se dezvolt`rile foarte mari \ntr-un singur pas. Doar dezvolt`rile mici se fac f`r` chiria[i. Cele mari r`mân pe hârtie pân` când g`sesc chiria[i, mai ales c` [i b`ncile au un cuvânt de spus. Un alt semn al nevoii de profesionalism este lansarea ini]iativei “Imobiliarele sunt bune”, de c`tre Ilias Papageorgiadis,

CEO More Real Estate Services, care dore[te promovarea acestui sector pe baza unor principii profesionale comune.

De altfel, profesionalizarea [i maturizarea pie]ei au fost motoarele cre[terii CBRE \n România \n ultimii ani, dup` ce liderul mondial a preluat compania local` Eurisko \n 2008. Astfel, \n primul trimestru din 2011, \n cazul a 80% dintre tranzac]ii pe pia]a de birouri a fost vorba de clien]ii globali ai CBRE, cum ar fi Cargill, Pfizer sau HP. |n primul trimestru, CBRE a avut o cot` de pia]` de 39% pe segmentul de chiria[i [i de 31% pe cel de proprietari.

Cât prive[te viitorul, anul care vine se anun]` a fi spectaculos pe segmentul de birouri, dar [i pe cel de retail. “2012 o s` vin` cu multe surprize pl`cute – noi proiecte, companii care vor face rebranding, consolid`ri”, arat` C`t`lina Jigman, de la CBRE România.

Sunt ve[ti bune, de care pia]a imobiliar` avea mare nevoie. Biz

Biz

53

STRATEGIE PUBLICITATE

Cum s` \n]elegi mai bine clien]ii Degeaba [tim multe despre modul \n care consumatorii se folosesc de bunurile din categoria noastr` [i cum le cump`r`, dac` nu \n]elegem rolul acestora \n via]a lor.

DE PAUL GARRISON gia de marketing \n func]ie de ce afl` din amenii cump`r` din motive mass-media. Deci, ce ne lipse[te? Pur [i emo]ionale [i apoi caut` exsimplu nu \n]elegem cu adev`rat tabloul plica]ii ra]ionale care s` le general al vie]ii clien]ilor no[tri, de care justifice decizia emo]ional`. avem neap`rat nevoie dac` dorim s` Din ce \n ce mai mul]i marpunem la punct tactici de promovare de keteri, fie ei din industria de bunuri de brand mai realiste [i deci mai eficiente. larg consum sau din B2B, \ncep s`-[i dea Nu cunoa[tem suficiente date despre ce seama c` factorii emo]ionali sunt princifac consumatorii zi de zi [i de ce o fac, de palul motor al cump`r`rii. Mai bine mai aceea nu [tim momentul oportun \n care târziu decât niciodat`, ei se \ntrec \n cons`-i angren`m \n mesajul nostru publiciceperea de noi tehnici de cercetare a tar [i nu s`-i \ntrerupem cu o reclam` – pie]ei care s`-i ajute s` descopere atitudiadic` a[a cum tindem s` facem to]i \n genile [i valorile care determin` aceste decineral. {tim multe despre modul \n care zii emo]ionale – cu alte cuvinte cercetare clien]ii se folosesc de bunurile din catepsihografic`, spre deosebire de cercetarea pe categorii de utilizare, determinat` func]ional [i bazat` puternic PAUL GARRISON este profesor de pe date demografice. marketing [i fost decan al Central S-a scris mult despre cercetaEuropean University Business rea bazat` pe segmentarea psihoSchool, iar acum pred` la Maasgrafic` \n ideea c` datele despre tricht School of Management Rostilul de via]` al consumatorilor mânia [i Skolkovo School of sunt mai valoroase pentru deterManagement din Moscova. A lucrat minarea comportamentului de \n marketing mai bine de 30 de ani. cump`rare decât segmentarea De-a lungul carierei a lucrat la Procdemografic` tradi]ional`, bazat` ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de pe factori cum ar fi vârsta, sexul publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de [i localitatea sau cartierul \n care consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. locuiesc poten]ialii clien]i. Cu goria noastr` [i cum le cump`r`, dar nu toate acestea, majoritatea pozi]ion`rilor \n]elegem \nc` rolul acestei categorii de de brand pe care le observ \n prezent se produse \n via]a lor. Din acest motiv, nu refer` la target tot \n termeni de demoavem informa]iile care s` ne permit` ingrafie. {i mass-media face la fel, ceea ce troducerea beneficiilor emo]ionale [i constituie probabil o parte a problemei – func]ionale \n pozi]ionarea brandului un fel de coad` care d` din câine, adic` nostru. |n general, beneficiile func]ionale managerii de brand \[i adapteaz` strate-

sunt legate mai mult de felul \n care consumatorul folose[te produsul, iar beneficiile emo]ionale, de impactul pe care produsul \l are \n via]a sa. |ncearc` s`-]i dai seama de ce brandul t`u nu reu[e[te s` câ[tige loialitatea clien]ilor [i nici s` dea na[tere la brand advocacy [i vei descoperi c` leg`turile emo]ionale ale brandului t`u sunt deficitare sau prea generale ca s` fie \ndr`gite autentic de cineva. Pe de alt` parte, comunicarea pe care o efectu`m are mare noroc dac` ajunge la consumator când acesta chiar are chef s-o asculte – totul ]ine de noroc.

De aceea, ne-am apucat s` identific`m principalele segmente de lifestyle din România pentru a putea r`spunde mai bine la aceste \ntreb`ri cruciale. Am recurs la obi[nuitele filtre demografice [i am analizat sute de valori, dar [i declara]ii cu privire la stilul de via]` incluse \ntr-o baz` de date ce con]inea peste 22.000 de responden]i. Esen]ial` a fost identificarea comportamentului de cump`rare [i consum la nivelul \ntregii baze de date pentru mai mult 3.000 de branduri din 400 de categorii de produse [i servicii. Rezultatul a fost c` am reu[it s` \n]elegem mai bine nu numai ce spun oamenii c` \i intereseaz`, dar [i ce dovedesc – achizi]ionând – c` \i intereseaz`. Am \mp`r]it astfel consumatorii \n 23 de segmente \n cadrul a trei grupe de vârst`. F`r` \ndoial`, aceasta nu \nseamn` c` to]i dintr-un segment conduc aceea[i marc` de ma[in`, frecventeaz` acela[i site de socializare sau au acela[i salariu. |ns` ei au atât de multe puncte comune, \ncât pot fi targeta]i ca segment.

Brandul este compus din multe caracteristici care corespund unei plaje de beneficii func]ionale [i emo]ionale. Motivul pentru care \ntreprindem aceast` segmentare a clien]ilor este tocmai \ncercarea de a potrivi anumite beneficii cu anumi]i clien]i. “Consumatorilor nu le place publicitatea”, se spune adesea. Nu e adev`rat. Consumatorii chiar au nevoie de informa]ii cu privire la branduri care s`-i ajute s` ia decizii mai bune la achizi]ionare. Doar c` pur [i simplu prefer` s` aleag` ei momentul \n care s` afle informa]ii despre brand; de aceea, vor r`spunde favorabil dac` tu clarifici contextul [i rolul produsului t`u \n via]a lor. Biz Biz

55

Sibiul, la raportul social media Fosta capital` cultural` european` a fost pentru o zi capitala web 2.0, la al patrulea popas al caravanei Social Media Summit. Sibiul a f`cut cuno[tin]` cu cei mai influen]i bloggeri [i speciali[ti \n domeniu.

DE LOREDANA S~NDULESCU up` Timi[oara, Ia[i [i Cluj, Social Media Summit a ajuns [i la Sibiu. Cea de-a patra edi]ie a seriei de evenimente Biz dedicate social media a reunit câ]iva dintre cei mai influen]i bloggeri [i consultan]i \n social media cu bloggeri [i comunitatea de business din centrul ]`rii.

SOCIAL MEDIA NA}IONAL VERSUS REGIONAL Sesiunea de deschidere a summit-ului regional \n care au prezentat Ciprian St`var – Trainer & Consultant, MarketMinds, Mihaela Nicola – CEO The Group, Vali Petcu – blogger [i Bobby Voicu – General Manager Intact Interactive a pornit de la ideea de a oferi participan]ilor o analiz` a tendin]elor \n social media din România.

De la Ciprian St`var am re]inut ideea c` social media e o unealt` foarte important` de promovare, dar trebuie s` fie [i o unealt` foarte important` de feedback. Zoso a vorbit despre influen]atori, respectiv acei oameni din social media care pot fi cei mai relevan]i pentru o companie care vrea s` demareze o campanie dar nu [tie cu cine s` o porneasc`.

El a dat de asemenea câteva exemple de campanii care din punctul s`u de vedere s-au desf`[urat \n social media mai mult sau mai pu]in bine.

56

Biz

Bobby Voicu a r`spuns prin mai multe argumente la \ntrebarea: “De ce este necesar` o strategie de social media?”. 10 milioane de fani dau like paginilor de brand \n fiecare zi [i 76% din public are \ncredere \n recomand`rile din partea prietenilor [i cunoscu]ilor. La nivel financiar, studiile arat` c` firmele cu activitate vizibil` \n social media au avut venituri cu 18% mai mari \n ultimul an.

Tot la capitolul bani, conform Top Rank, se estimeaz` c`, \n 2014, investi]iile \n social media vor fi de 3,1 miliarde de dolari la nivel global.

Tot \n favoarea construirii unei strategii de promovare \n social media pledeaz` [i faptul c` publicul are un filtru tot mai critic fa]` de informa]iile care \i parvin \n mediul online [i vorbe[te despre branduri \n social media, cu sau f`r` interven]ia acestora. Pornind de la aceste premise, Bobby Voicu a prezentat pas cu pas toate etapele [i ingredientele necesare pentru elaborarea unei bune strategii de social media.

Mihaela Nicola, din postura de manager al unei agen]ii de comunicare, a vorbit despre portretul \n oglind` blogger versus oameni de PR, sintetizând a[tept`rile pe care PR-i[tii le au de la bloggeri [i viceversa.

SOCIAL MEDIA PENTRU COMPANII La costuri incomparabil mai mici, social media se transform` \ntr-un amplificator al interac]iunii consumatorilor cu brandurile, precum [i un mediu preferat de transmitere [i comunicare a experien]ei de brand.

Cum pot fi folosite, ]inând cont de acest context, platformele cheie din social media pentru promovare?

Alexandru Negrea, Social Media Manager la BCR, a vorbit despre cum ar trebui s` \n]eleag` companiile implicarea \n social media, despre con]inutul care poate fi generat de to]i angaja]ii, nu doar de cei special aloca]i pentru asta, [i despre transparen]a [i responsabilitatea \n comunicare de care trebuie s` dea dovad` companiile.

Cristian China-Birta a lansat \n cadrul evenimentului de la Sibiu Blogal Initiative, un program dedicat bloggerilor care doresc s` se implice \n campanii. Cu aceast` ocazie, a vorbit despre asumarea statutului de blogger ca un job [i despre munca constant` pe care o presupune succesul \n blogging.

Blogal Initiative este o ini]iativ` 2.0 creat` cu scopul de a ajuta la dezvoltarea blogosferei locale.

Mai exact, \n jurul acestei ini]iative urmeaz` s` se strâng` bloggeri care vor s` se profesionalizeze [i care vor s` se implice \n dezvoltarea pie]ei locale \n care ei activeaz`. Mai departe, scopul ini]iativei este de a demonstra clien]ilor, prin intermediul campaniilor pe bloguri, cum le poate aduce social media beneficii. Pe de alt` parte, bloggerii pot intra \n contact cu perspectiva unei campanii din partea agen]iei [i a clientului. Blogal Initiative nu este o agen]ie [i nu \[i propune s` devin` a[a ceva. Va ini]ia \ns` parteneriate cu anumite agen]ii cu care s` colaboreze pentru anumite campanii. |n cea de-a treia sesiune, Georgiana Gheorghe, Corporate Communication Manger la Danone, a prezentat un studiu de caz pe o campanie \n social media, cu rezultatele concrete ob]inute [i tot mecanismul din derularea propriu-zis` a campaniei. Biz

STRATEGIE EVENIMENT

a

Ciprian St`var

Premiera summit-ului de la Sibiu a fost lansarea Blogal Initiative, un proiect prin care se vor derula campanii pe bloguri [i se va promova social media \n rândul companiilor, \n special cele din afara Bucure[tiului. |n cadrul proiectului vor fi promova]i bloggerii care sunt parte a acestei ini]iative \n rândul agen]iilor de PR, de media sau de advertising, precum [i \n rândul departamentelor de comunicare [i marketing ale companiilor. Nu \n ultimul rând vor fi organizate \ntâlniri prin ]ar` unde vor fi adu[i \n acela[i loc, pentru discu]ii, bloggeri, reprezentan]i ai agen]iilor [i reprezentan]i ai companiilor.

Cristian China

-Birta

FOTOGRAFII:

VALI MIREA

Alex Negrea

Blogal Initiative a \nceput la Sibiu

Mihaela Nicol

bach

Georgiana Ghe orghe

Cristian Dorom Bobby Voicu [i Vali Petcu

Biz

57

Mick Cassell: Vom face un hub de branding Chiar dac` pia]a româneasc` de branding nu este deocamdat` preg`tit` s` fac` fa]` tuturor provoc`rilor pe care le impune construc]ia unor branduri la standarde interna]ionale, Cocoon Group pariaz` pe poten]ialul acestei zone \n dezvoltarea businessului.

DE LOREDANA S~NDULESCU V-a]i propus s` transforma]i biroul de la Bucure[ti al Cocoon Group \ntr-un hub regional. Crede]i c` este posibil acest lucru?

Datoria mea este s` \ncerc s` cre[tem nivelul interna]ional al grupului astfel \ncât s` devenim unul dintre cele mai reputate grupuri de branding [i design \n regiune. Bucure[tiul ni se pare un loc un bun \n care s` ne dezvolt`m businessul. Deja avem un birou aici.

De ce s` nu-l transform`m \ntr-un hub regional? Sunt câteva agen]ii pe pia]` cu care putem s` concur`m, ceea ce \nseamn` c` nu ducem lips` de talente. Putem g`si oameni potrivi]i cu care s` lucr`m.

Este pia]a de aici preg`tit` s`-[i asume un asemenea rol?

Nu [tiu dac` pia]a chiar este preg`tit`. Noi ne preg`tim pentru viitor [i deocamdat` nu [tim când se vor \ntâmpla aceste lucruri. Dar ne a[tept`m s` se \ntâmple. Ne folosim deja de avantajul de a avea un birou la Bucure[ti. Pentru grup 58

Biz

este bine ca clien]ii no[tri s` [tie c` avem o echip` la Bucure[ti. |n plus, avantajul pentru biroul local este c` putem s` atragem o parte dintre clien]ii interna]ionali pentru care lucr`m. Lucrurile se pun deja \n mi[care, poate nu \n cel mai rapid ritm, a[a cum ne-am dori, dar suntem pe drumul cel bun.

Lucra]i \n industria de comunicare de 20 de ani. Ce sim]i]i c` s-a schimbat radical \n to]i ace[ti ani?

Cele mai mari schimb`ri au fost determinate de explozia tehnologic`. S-au inventat noi moduri de a ajunge la consumator.

Accesul la informa]ii s-a diversificat. M` bucur c` nu lucrez \ntr-o agen]ie de media. |mi imaginez c` via]a lor este un co[mar acum. Iar \n ceea ce prive[te brandingul, \n vest consumatorii nu se mai concentreaz` de mult timp doar pe con]inutul [i func]ionalitatea produsului.

Brandingul a devenit liantul emo]ional \ntre consumator [i

brand. Se pune mai mult accent pe beneficiile emo]ionale decât pe cele func]ionale. Acesta este punctul \n care brandurile din estul Europei, inclusiv cele din România, au nevoie de mai mult` expertiz`.

Ce a[tept`ri ave]i \n privin]a evolu]iei businessului?

Cred c` diferen]ele dintre Europa de Est [i Europa de Vest se vor estompa tot mai mult. Ne a[tept`m ca \n partea de est a Europei s` se intensifice activitatea economic`, \n unele ]`ri mai mult decât \n altele.

A[a cresc [i [ansele ca designul [i brandingul s` ia amploare. Dac` nu exist` o activitate economic` intens` [i profitabil`, consumatorii au tendin]a s` ignore domenii precum designul [i brandingul.

Cum vi s-a schimbat munca \n to]i ace[ti ani?

Transformarea pozitiv` este c` to]i cei care lucr`m azi \n branding trebuie s` fim mai profunzi [i mai inteligen]i. |n anii '80, când am \nceput eu s` observ fenomenul, advertisingul era mult mai simplu.

Acum toat` lumea se str`duie[te s` afle ce este \n mintea consumatorilor [i s` g`seasc` acel element diferen]iator. Au crescut preten]iile consumatorilor fa]` de branduri. Astfel a crescut [i presiunea asupra agen]iilor de comunicare. |n domeniul nostru, nu ne permitem s` fim lene[i dac` vrem s` avem succes.

Ce \nseamn` acum o lucrare de calitate \n branding?

Este o diferen]` \ntre designul care arat` bine din punct de vedere estetic, care este pl`cut, [i designul care comunic` ceva direct consumatorului.

Un bun design nu este \ntotdeauna un design frumos. Cu ceva timp \n urm`, Tropicana, un brand foarte mare \n Statele Unite, cunoscut pentru câteva repere identitare care l-au consacrat \n timp, a comis o gre[eal` major` de branding. Oficialii companiei au decis schimbarea

STRATEGIE INTERVIU ambalajului \n ideea de a-l moderniza. Numai c` la raft consumatorii nu au mai recunoscut brandul. Compania a pierdut cateva milioane de dolari, motiv pentru care \n scurt timp s-a decis revenirea la varianta original` a ambalajului.

Care este domeniul brandig-ului c`ruia \i vede]i poten]ial de dezvoltare \n România?

Ne intereseaz` brandingul corporate.

Am vrea ca grupul nostru s` ofere mai multe servicii \n aceast` direc]ie, pentru c` se resimte nevoia \n acest domeniu. Pentru ca o companie româneasc` s` fie luat` \n serios peste hotare, una dintre modalit`]i este s` reflecte o imagine de brand interna]ional. Elementul cheie al unui brand este imaginea vizual`.

Am lucrat mult pentru Farmec [i am f`cut o treab` excelent` pentru brandul Gerovital, \ns` la imaginea corporate a companiei mai este \nc` de lucru.

FOTO: VALI MIREA

La ce nivel crede]i c` se afl` brandingul corporate \n România? |n termeni vizuali, execu]iile nu sunt de proast` calitate. |n spatele fiec`rei identit`]i trebuie s` existe o viziune, o strategie, un obiectiv. Nu vreau s` am o atitudine critic`, dar majoritatea lucrurilor pe care le-am v`zut par u[or naive. Se mai pot face multe lucruri pentru a \mbun`t`]i situa]ia. |n cele mai mari agen]ii, am lucrat pentru Landor de pild`, exist` o clar` diviziune \ntre serviciile de packaging [i identitatea de brand.

Sunt specializ`ri diferite. Nu cred c` sunt prea multe agen]ii \n România care fac aceast` diferen]`. Biz

Mick Cassell, Brand Development Director, Cocoon Group Lucreaz` \n branding [i comunicare de brand de la \nceputul anilor ’90.

A ocupat pozi]ii de senior management \n agen]ii interna]ionale \n Moscova (McCann Erickson, Lowe Lintas, JWT), \nainte ca \n 2001 s` preia func]ia de Strategic Planning Director la JWT, responsabil cu coordonarea activit`]ilor \n Europa Central` [i de Est. |n 2005 a f`cut trecerea de la advertising c`tre branding [i design odat` cu \nceperea colabor`rii cu Landor Associates, \n Hamburg. |n 2010 s-a relocat la Praga, de unde coordoneaz` strategia de dezvoltare regional` a Cocoon Group.

Biz

59

STRATEGIE OUT-TASKING Out-tasking-ul \nseamn` o form` de externalizare mult mai flexibil` a unor servicii complexe, clientul p`strând un control mult mai strict asupra procesului de marketing.”

CARMEN DINC~, fondator, MainMast Marketing

Ajutor din exterior Când o firm` nu-[i permite s` angajeze exper]i pe o perioad` nedeterminat`, vrea s` se extind` \n afara ]`rii sau pe un alt segment de pia]`, out-tasking-ul este o solu]ie din punctul de vedere al flexibilit`]ii [i al costurilor.

DE LOREDANA S~NDULESCU u vorbim despre un concept nou.

Out-tasking-ul este o metod` deja folosit` de ceva timp \n IT [i resurse umane. Noutatea este extinderea folosirii acestei tehnici \n marketing. {i mai nou` este implementarea acestui concept \n România. Primii pa[i \n domeniu au fost f`cu]i de MainMast Marketing, o agen]ie \nfiin]at` la finele anului trecut de Carmen Dinc`, un specialist cu experien]` care a f`cut parte din prima echip` de mar60

Biz

keting a Colgate Palmolive România, de la \nceputul anilor ’90, [i care dea lungul carierei a lansat mai multe m`rci pe pia]a local`, printre care Axion, Ajax, Wella Koleston Perfect, Winterfresh, Airwaves, Orbit Professional, Solano sau Juicy Fruit.

OUT-SOURCING SAU OUT-TASKING? Deseori se creeaz` confuzie \ntre cele dou` concepte, care se folosesc de multe ori gre[it ca fiind sinonime.

Out-sourcing-ul \nseamn` un trans-

fer al managementului sau execu]iei unei \ntregi opera]iuni c`tre un furnizor extern contra unei taxe lunare, \n timp ce out-tasking-ul permite unei companii s` transfere o opera]iune specific` c`tre o alt` organiza]ie, nu \ntreaga func]iune. Practic, out-tasking-ul este o form` de externalizare mult mai flexibil` a unor servicii complexe, clientul p`strând un control mult mai strict asupra procesului [i rezultatelor. Partenerii de out-tasking se comport` ca o echip` subordonat` departamentului intern ce vine cu o expertiz` specific`.

Prin out-tasking de marketing se achizi]ioneaz` un anumit serviciu de la un partener extern cu experien]` \n domeniu, mai degrab` decât s` fie gestionat intern – fie din lipsa expertizei interne, fie ca urmare a unei insuficien]e de resurse umane.

Externalizarea serviciului de marketing presupune transferarea \n totalitate a func]iunii de marketing, incluzând bine\n]eles chiar [i controlul asupra acesteia.

Conceptul acestui tip de business se bazeaz` pe flexibilitate [i modularitate, \n func]ie de proiect [i client. Un avantaj \l constituie faptul c` prin outtasking o companie are acces la un set de competen]e care i-ar fi altfel inaccesibil, la un cost mult mai redus decât dac` ar angaja full-time o serie de exper]i cu mare experien]`. La toate acestea se adaug` factorul timp.

Prin out-tasking se angajeaz` practic o echip` format`, sudat`, de oameni care pot trece la fapte imediat, câ[tigând timp pre]ios. Biz

STRATEGIE INOVA}IE INOVA}IE |N PRINT

Când dulcele devine mai creativ Dup` ce, \n octombrie – noiembrie 2010, brandul M`rg`ritar a fost promovat \n premier` \n România prin dou` spoturi de televiziune \n format 3D, \n aceast` prim`var` produc`torul de zah`r Agrana a ie[it pe pia]a de publicitate cu un OOH neconven]ional pentru lansarea celor dou` noi sortimente din portofoliu, M`rg`ritar Demerara [i Golden Granulated.

Campania de promovare outdoor, semnat` de agen]ia de publicitate Brandstalk, se afl` \n desf`[urare \n perioada 21 aprilie - 21 iulie 2011. Ideea creativ` a pornit de la principalul element de diferen]iere al produsului [i anume procesul de ob]inere a zah`rului practicat de sute de ani \n celebrele

insule Mauritius. Pentru a transmite mesajul campaniei, agen]ia s-a gândit s` reconstruiasc`, \n relief, pe panourile publicitare, un snop de trestie de zah`r pentru a sugera procesul de extragere a sevei dulci din tulpinele de trestie.

Pentru a cre[te gradul de recunoa[tere a acestui brand la rafturi, pe spatele panoului de publicitate a fost montat`

o replic` la scar` mare dup` cutia de zah`r M`rgaritar Brun de Mauritius Demerara. |n campania precedent`, cu focus pe 3D, spotul M`rg`ritar Zah`r Cristal a fost realizat de casa de produc]ie Domino sub coordonarea agen]iei de crea]ie The Ad Store, dup` o idee a agen]iei BLAU Creativ. Spotul M`rg`ritar Brun de Mauritius a fost conceput de agen]ia Brandstalk [i produs de Studio Set.

Folosind aplica]ia Scanlife, instalat` pe telefonul mobil, pute]i afla informa]ii despre solu]iile Xerox.

Biz

61

Violeta Ciurel, pre[edinte [i CEO, AXA Asigur`ri România

Care sunt actualele evolu]ii pe care le observa]i la nivel global [i local, legate de asigur`ri?

La nivel global, se constat` o revenire modest` a pie]ei de asigur`ri, cu o sc`dere u[oar` pentru asigur`rile generale [i o cre[tere sensibil` pentru cele de via]`. Asigur`rile sunt, \n mod firesc, conectate cu tendin]ele economiei globale.

Pentru anumite tipuri de asigur`ri s-au \nregistrat cre[teri ale primelor de asigurare, cum ar fi asigur`rile pentru riscuri 62

Biz

de catastrof`, asigur`rile de r`spundere, asigur`rile de credite [i garan]ii, asigur`rile pentru r`spunderea directorilor. La nivel european, pia]a asigur`rilor trebuie s` fac` fa]` schimb`rilor legate de adoptarea Solvency II, care va intra \n vigoare la 1 ianuarie 2013 [i va modifica modul de func]ionare a pie]ei [i a companiilor de asigur`ri. Organiza]iile care vor intra sub inciden]a acestei reglement`ri (Solvency II se va aplica doar companiilor care au un capital social de peste 5

milioane de euro) vor trebui s` se adapteze, s` foloseasc` formulele agreate pentru calculul nivelului de capital, \n raport cu dimensiunea si diversitatea riscurilor asumate – atât cele de asigurare, cât [i cele opera]ionale, de pia]`, investi]ionale, reputa]ionale. Dac` nu vor putea face fa]` acestor noi condi]ii, nu vor putea func]iona, neexistând cale de mijloc. Se folosesc multe metode [i formule de calcul pentru determinarea nivelului capitalului, care se urm`re[te permanent, se

STRATEGIE INTERVIU

Model de business diferit Pentru Violeta Ciurel, provoc`rile se ]in lan]: lansarea AXA \n România [i consolidarea companiei \n pia]`, o nou` carier`, cea de CEO al organiza]iei, dar [i un loc frunta[ \n top trei asigur`tori \n urm`torii cinci ani \n ceea ce prive[te achizi]ia de noi clien]i.

DE ALEXANDRU ARDELEAN vor face raport`ri periodice la Comisia de supraveghere. |n urma complet`rii ultimului studiu de impact de c`tre 18 companii de asigurare, a reie[it c` pia]a este bine preg`tit` [i au fost identificate ariile de aten]ie pentru implementarea cu succes la termenul impus.

Cum s-a derulat lansarea AXA \n România?

Grupul AXA a cump`rat anul trecut Omniasig Asigur`ri de Via]`, iar lansarea oficial` a companiei AXA Life Insurance avut loc la 12 mai 2011. Pe pia]a româneasc`, AXA este un brand nou cu un model de business diferit de ceilal]i asiguratori. Am lansat un nou model de distribu]ie, prin \nfiin]area unor agen]ii de dimensiune redus` comparativ cu modelul clasic al agen]iilor mari, unde exist` circa dou`zeci de agen]i exclusivi [i astfel aten]ia directorilor de agen]ii poate fi mai bine concentrat` asupra echipei. |n Bucure[ti avem deja patru agen]ii \n acest nou model [i, pân` la finalul acestui an, vom dep`[i 30 \n toat` ]ara, iar planul de extindere va continua [i \n urm`torii ani.

Am lansat [i un nou produs de asigurare cu economisire pentru educa]ia copiilor.

Noutatea sa const` \n faptul c` poate acoperi ambii p`rin]i \n baza aceleia[i poli]e, iar prima suplimentar` pl`tit` este foarte mic`. Punem un foarte mare accent pe preg`tirea angaja]ilor [i a consultan]ilor de asigur`ri, având \n vedere c` f`r` oa-

meni foarte bine preg`ti]i nu po]i s` faci fa]` \n aceast` industrie. |n acest moment avem peste 550 de consultan]i de asigur`ri [i vom cre[te num`rul lor având \n vedere faza de expansiune \n care ne afl`m.

Cum de AXA nu a decis mai devreme s` intre \n România, având \n vedere perioada de boom din anii 2007 – 2008?

Intrarea pe pia]a din România este parte a unei strategii de extindere \n pie]ele emergente din \ntreaga lume [i \n mod deosebit \n Europa Central` [i de Est, o pia]` cu un poten]ial deosebit datorit` dimensiunii lor [i a caracterului subasigurat al pie]elor lor. |n 2006, AXA a cump`rat compania elve]ian` de asigur`ri Winterthur [i, astfel, a preluat businessurile din Cehia, Slovacia, Ungaria [i Polonia. Evident, nu se poate implementa o strategie la nivelul \ntregii regiuni f`r` intrarea \n restul pie]elor mari, România, Ucraina sau Rusia. AXA a preferat s` achizi]ioneze o companie din pia]a româneasc` pentru c` are o vast` experien]` \n integrarea \n cadrul grupului a companiilor preluate.

Cum a fost trecerea \napoi \n România, dat fiind faptul c` \n ultimii ani a]i fost la sediul central al ING din Amsterdam?

A fost foarte bine. M-am dedicat companiei ING aproape 14 ani [i m` uit [i acum cu pl`cere la ceea ce am realizat

aici. |ns` a venit un moment \n care am sim]it nevoia s` merg mai departe, s` \ncerc altceva. Am constatat o mare surprindere din partea multora pentru c` am revenit \n ]ar`, \ns` nu am avut inten]ia de a r`mâne definitiv \n str`in`tate. Am fost \ntotdeauna convins` c`, \n orice activitate pe care o desf`[ori, este bine s` contribui cât de mult po]i pentru ridicarea standardelor de calitate, pentru dezvoltarea profesional` a oamenilor [i pentru cre[terea domeniului \n care lucrezi.

Cum se compar` pia]a asigur`rilor olandeze [i cea din România?

Sunt diferen]e fundamentale \ntre cele dou` pie]e, având \n vedere c` aici valoarea total` a pie]ei de asigur`ri este de aproximativ dou` miliarde de euro, pe când acolo, aceasta este cifra de afaceri a unuia dintre asigur`tori, [i nu dintre cei mai mari. Nu este singura diferen]` foarte mare. Pe baza datelor din 2009, ponderea asigur`rilor \n PIB \n Olanda era de 12,9%, \n timp ce \n România este sub 2% (medie global` 7,1%); densitatea asigur`rilor era de 6.850 USD/locuitor (locul 2 global) fa]` de 165 USD/locuitor \n România aceluia[i an (medie global` 634 USD/locuitor).

Privind structura primelor de asigurare, \n ]`rile vest-europene, peste 50% provin din asigur`rile de via]`, \n timp ce \n ]ara noastr` aceast` categorie nu atinge 20% (media global` este 52%). |n privin]a educa]iei financiare nu exist` discrepan]e la fel de mare, doar c` \n ]`rile cu pie]e mature oamenii con[tientizeaz` altfel aceast` nevoie. |n urm`torii ani, procesul de maturizare a pie]ei va continua [i va duce la o nou` dimensiune a acesteia, iar num`rul clien]ilor va cre[te.

Care sunt provoc`rile pie]ei de asigur`ri din România, ce trebuie schimbat, \mbun`t`]it, ajustat?

Provocarea momentului este criza. Ea d` planurile tuturor companiilor peste cap, pentru c` oamenii au probleme financiare [i atunci este greu s` faci prognoze \n aceast` perioad`. Cred c` abia anul viitor putem vorbi de o revenire, [i de o cre[tere moderat` a economiei [i implicit a pie]ei asigur`rilor. Biz Biz

63

CUM SE M~SOAR~ PERFORMAN}A LA BIROU?

64

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Una dintre prevederile din Codul muncii adoptat la \nceputul lunii trecute este introducerea criteriilor de performan]` \n companii. Balanced Scorecard este unul dintre sistemele de management al performan]ei pe care \l pute]i implementa \n companiile pe care le conduce]i.

DE OVIDIU NEAGOE ara anului 2009 o prindea pe Helga Dumitrescu, Manager HR la Opportunity Microcredit România, o institu]ie financiar` care acord` microcredite antreprenorilor [i IMM-urilor, \n plin proces de implementare a sistemului de management al performan]ei Balanced Scorecard (BSC). Unul dintre motivele acestei alegeri este \ns`[i structura companiei, format` din dou` categorii de angaja]i: salaria]ii care lucreaz` cu publicul [i personalul administrativ.

“Performan]a angaja]ilor din frontoffice este u[or de calculat, \n schimb cu restul angaja]ilor este mai dificil”, spune Helga Dumitrescu. “Noi ne g`seam \n situa]ia \n care ac]ionam ca dou` companii diferite, pentru c` ne aflam la confluen]a dintre organiza]iile moderne, occidentale, [i cele mai pu]in liberale din aceast` privin]`.”

Rezultatul? Pân` la finele acestui an, compania va evalua to]i angaja]ii \n baza noului sistem [i, \n cazul performan]elor, se vor acorda bonusuri, pe baza unor criterii obiective.

Primul studiu din ]ar` care analizeaz` acest proces de management al performan]ei, “Balanced Scorecard \n România \n 2010”, realizat de compania de cercetare [i consultan]` Acumen Integrat [i dat publicit`]ii la jum`tatea lunii trecute, arat` c` cel mai frecvent motiv (69,4% dintre responden]i) pentru alegerea sistemului BSC \l constituie m`surarea, monitorizarea [i \mbun`t`]irea performan]ei, urmat de dezvoltarea strategiei (33,3%). |n plus,

participan]ii la studiu au mai men]ionat clarificarea, comunicarea [i implementarea strategiei (25)%, facilitarea \nv`]`rii la nivel organiza]ional (11,1%), alocarea resurselor [i selectarea proiectelor \n aliniere cu strategia (5,6%). Ultima op]iune a responden]ilor \n ceea ce prive[te motivele implement`rii BSC \n propriile organiza]ii a fost facilitarea acord`rii de bonusuri pe baza rezultatelor sau a performan]ei \nregistrate (2,8%).

DE LA IMPLEMENTARE LA APLICARE

sondaj. “Acest rezultat este aliniat cu bunele practici la nivel interna]ional, fiind cunoscut faptul c` o implementare de succes a sistemului BSC necesit` suport [i sus]inere de la cel mai \nalt nivel organiza]ional”, mai arat` studiul. Cum executivii companiilor au de cele mai multe ori agende prea \nc`rcate pentru monitorizarea rezultatelor, 30% dintre responden]i consider` c` sarcina revine managerului de strategie. Al]i promotori ai BSC \n organiza]ii sunt directorul de resurse umane (11,8%), consultantul intern (8,8%), directorul financiar (2,9%) sau directorul de produc]ie (2,9%). Cu toate c` gradul de utilizare BSC este unul relativ sc`zut, responden]ii studiului folosesc \n propor]ie de 6,3% sistemul de management al performan]ei la nivel interna]ional, 6,1% la nivel na]ional [i 4,9% atât na]ional cât [i global. Ceea ce \nseamn` c` utilizarea [i maturitatea sistemelor de management al performan]ei bazat pe BSC se afl` \nc` la \nceput.

MATEMATICA PERFORMAN}EI

Una dintre cele mai importante tendin]e scoase \n eviden]` de studiul realizat de Cu toate c` profitul este cel mai clar firma de cercetare Acumen Integrat este indicator de performan]`, Codul folosirea unor concepte \n raport cu BSC. muncii intrat \n vigoare la \nceputul Majoritatea responden]ilor asociaz` lunii trecute prevede introducerea unor folosirea sistemului BSC cu lista de criterii de performan]`. Gradul de indicatori de performan]e grupa]i \n utilizare a Balanced Scorecard \n perspective, form` \n care conceptul a organiza]iile din care fac parte fost cunoscut publicului larg la \nceputul responden]ii primului studiu este unul anului 1992. Ulterior, \n ultimii 20 de ani, relativ sc`zut. Cu toate acestea, “exist` conceptul a cunoscut o evolu]ie un grad ridicat de con[tientizare \n fulminant` [i este actualmente asociat cu raport cu conceptul [i interes pentru misiunea [i viziunea organiza]iei, adoptarea acestuia”, spunea Alexandra Moldovan, manager solu]ii performan]` individual` \n cadrul Acumen Integrat, \n cadrul evenimentului de CE ESTE BALANCED SCORECARD? lansare a studiului.

BSC a fost lansat la \nceputul anilor ’90 ca un nou conCea mai indicat` cept de management, iar de atunci sistemul se bucur` de persoan` din companie o continu` evolu]ie, de la un simplu instrument de m`supentru implementarea [i rare a performan]ei la un sistem strategic de management promovarea sistemului de al performan]ei organiza]ionale. Specific` pentru concepmanagement al tul BSC este gruparea indicatorilor principali de perforperforman]ei este man]` (KPI), financiari [i nonfinanciari, \n perspective, directorul general, dup` cele mai frecvent utilizate fiind: Financiar, Clien]i, Procese cum consider` 47,1% interne, Inova]ie [i |nv`]are. dintre participan]ii la SURS~: Acumen Integrat, Studiul “Balanced Scorecard \n România \n 2010”

Biz

65

LUPTA PENTRU M~SURAREA PERFORMAN}EI Companiile pot m`sura performan]a angaja]ilor [i prin alte metode similare cu Balanced Scorecard.

Iat` care sunt cele mai populare \n rândul organiza]iilor din ]ar`, pe o scar` de la 0 la 40: KPI (Indicatori de Performan]`)

36

MBO (Management by Objectives)

30

Lean/Six Sigma/Lean Six Sigma

25

Managementul performan]ei

19

Dashboard

17

TQM (Total Quality Management)

13

Benchmarking

10 0

5

10

15

20

25

30

35

40

IMPLEMENTARE CU N~B~D~I

CÂND REZULTATELE VORBESC

Companiile care iau \n calcul implementarea sistemului de management al performan]ei Balanced Scorecard pot \ntâmpina [i o serie de obstacole: 57,6% Lipsa cuno[tin]elor membrilor Articularea, \n]elegerea [i realizarea beneficiilor

42,4%

Necesarul de timp alocat folosirii este prea mare

33,3%

Volumul mare de resurse necesare

21,2%

Integrarea cu alte sisteme folosite

18,2%

Suportul tehnologic

15,2%

Sprijinul echipei manageriale

12,1% 0

5

10

15

20

Surs`: Acumen Integrat, Studiul “Balanced Scorecard \n România \n 2010”

destina]ia companiei, harta strategiei [i lista de ini]iative.

O alt` surpriz` creionat` de studiul “Balanced Scorecard \n România \n 2010” este c` 21,9% dintre participan]i asociaz` conceptul cu lista de ini]iative strategice. |n plus, 50% dintre angaja]ii din companiile care au implementat deja sistemul asociaz` BSC cu misiunea [i viziunea organiza]iei, 43,8% cu destina]ia companiei [i un procent de 62,5% cu ideea de \ntâlniri periodice de evaluare a implement`rii strategiei.

De[i percep]ia responden]ilor cu privire la sistemul de management al performan]ei aplicat \n companiile pentru care lucreaz` este diferit`, evaluarea are loc \n toate organiza]iile.

Majoritatea participan]ilor la sondaj 66

Biz

mai importante concluzii ale sondajului este c` 815 dintre organiza]ii utilizeaz` deja KPI, iar tendin]a este una \n cre[tere. Cu toate acestea, numai 31% dintre responden]i sus]in c` utilizeaz` KPI \n toate departamentele, ceea ce indic` folosirea acestora neuniform` \n cadrul diverselor departamente [i face dificil` corelarea performan]elor intradepartamentale pentru identificarea motoarelor de cre[tere ale afacerii [i diagnosticarea ariilor func]ionale problematice.

Astfel, departamentele care utilizeaz` KPI cu prec`dere sunt vânz`rile (58%), produc]ia (39%) [i resursele umane (32%).

sus]in c` aceasta se aplic` cu o frecven]` lunar` (40,6%), trimestrial` (15,6%), s`pt`mânal` (12,5%), anual` (9,4%) [i bianual` (9,4%).

Performan]a strategic`, opera]ional`, fie la nivel de echip`, fie individual, este un obiectiv major \n fiecare companiei.

Definirea unui sistem integrat de indicatori de performan]`, care s` demonstreze \n orice moment c` afacerea este pe drumul cel bun, trebuie s` existe pe agendele tuturor managerilor organiza]iilor, indiferent de m`rime. Un studiu realizat de firma de consultan]` Ensight Management Consulting reu[e[te s` scoat` \n eviden]` modalit`]ile de utilizare a indicatorilor de m`surare a performan]ei (KPI) \n companiile din România. Una dintre cele

Pentru Helga Dumitrescu, Manager HR la Opportunity Microcredit România, institu]ie care acord` microcredite antreprenorilor [i IMM-urilor, implementarea Balanced Scorecard este un succes. Procesul a \nceput \n iunie 2009 [i la finele acestui an va fi complet [i va culmina cu examinarea rezultatelor tuturor angaja]ilor din companie [i, implicit, cu acordarea bonusurilor pe o baz` real`. |ns` nu toate companiile au aceea[i p`rere. Potrivit studiului “Balanced Scorecard \n România \n 2010”, un procent de 9,1% dintre responden]i consider` c` a[tept`rile dup` implementarea sistemului integrat sunt nesatisf`c`toare. |n schimb 27,3% dintre responden]i se consider` par]ial satisf`cu]i. Mai mult, 51,5% dintre a[tept`rile companiilor care au optat pentru acest sistem de management al performan]ei consider` c` a[tept`rile au fost satisf`cute. |n ceea ce prive[te raportul dintre investi]ii [i beneficii, majoritatea participan]ilor la studiu consider` c` aduce beneficii mari (58,1%), iar investi]ia pentru folosirea BSC este medie (48,4% dintre responden]i). Ceea ce semnific` faptul c`, \n rândul companiilor care au implementat sistemul, rezultatele sunt pozitive [i ar putea fi urmate de un semnal ce poate fi privit ca factor motivator de c`tre organiza]iile care iau \n calcul implementarea BSC. Biz

life Pe-un picior de... opulen]` Labelux, compania german` de]in`toare a brandului de pantofi Bally, a achizi]ionat la finele lunii trecute compania Jimmy Choo, pentru o sum` estimat` la 812 milioane de dolari. DE OVIDIU NEAGOE

C

ompania fondat` de familia de miliardari germani Reimann, care mai de]ine \n portofoliul de branduri [i produc`torul elve]ian de pantofi Bally, brandul Derek Lam, Solange Azagury – Partridge [i brandul italian de accesorii Zagliani, a achizi]ionat Jimmy Choo de la grupul britanic TowerBrook Capital Partners, care cump`rase la rândul s`u compania \n 2007, contra unei sume de 185 de milioane de lire sterline.

Valoarea total` a pie]ei de lux era estimat` la 168 de miliarde de euro \n anul 2010 [i se estimeaz` c` va cre[te exponen]ial cu 6,2%, iar \n 2013 va atinge o valoare record de 201 miliarde de euro.

Segmentul de pia]` format din pantofi [i bunuri din piele pentru femei, \n care opereaz` compania Jimmy Choo, se estimeaz` c` va avea o rat` de cre[tere mai mare decât cea a pie]ei. “Cu viziunea pe termen lung [i sprijinul Labelux vom construi pe funda]ia acestui succes [i vom realiza adev`ratul poten]ial al Jimmy Choo prin toate canalele, categoriile [i loca]iile geografice”, spune Joshua Schulman, CEO la Jimmy Choo. Compania [i-a consolidat o reputa]ie puternic` \n produc]ia de gen]i, produse din piele, e[arfe, curele, parfumuri [i pantofi b`rb`te[ti.

FOCUS PE BAROC

Pân` \n data de 14 iunie iubitorii de fotografie sunt a[tepta]i la hotelul Carol Parc din capital` pentru a asista la o expozi]ie foto inedit` \n cadrul evenimentului "Nouveau Baroque". Aici, nou` personalit`]i din România contemporan` din diverse domenii vor fi portretizate \n tablouri fotografice printr-o paralel` cu personaje mitologice feminine.

Biz

67

LIFE

{TIRI

CALENDAR

Rege pentru o zi Recenta vizit` a reginei Elisabeta \n Irlanda, prima astfel de vizit` a unui monarh britanic din ultimul secol, precum [i cea anun]at` de pre[edintele american Barack Obama pun Irlanda pe harta destina]iilor turistice fierbin]i pentru aceast` var`.

Dar [i “Insula de Smarald” [tie cum s` \[i ademeneasc` turi[tii. |n onoarea vizitelor celor doi oficiali, castelul Ashford, o impresionant` cl`dire care a apar]inut celebrei familii Guinness, a creat dou` pachete turistice – cel regal [i cel preziden]ial – unice pentru turi[ti. Acestea includ excursii cu elicopterul sau limuzina, cazare \n

apartamentul preziden]ial [i lec]ii de falconry. |n plus, anul acesta, castelul \mpline[te venerabila vârst` de 800 de ani, timp \n care aici au locuit lideri mondiali [i personalit`]i marcante ale istoriei. Pentru a se bucura de tot ce are mai bun fosta re[edin]` a familiei Guinness, turi[tii vor trebui s` scoat` din buzunare 1.025 de euro.

Pachetul preziden]ial include transfer cu elicopterul, reconstituirea al`turi de un istoric a drumului pe care l-a f`cut Roland Reagan \n vizita sa la castel [i chiar acela[i meniu al fostului pre[edinte al SUA. (Ovidiu Neagoe)

11 IUNIE Funda]ia Calea Victoriei propune bucure[tenilor o vizit` la palatul Cesianu – Racovi]`, o cl`dire din inima Bucure[tiului cu o istorie fascinant`. Palatul a fost proiectat la sfâr[itul secolului al-XIX-lea de c`tre arhitectul francez Jules Berthet la cererea lui Nicolae Cesianu, iar \n 1892 a fost construit dup` un model renascentist, care acorda cea mai mare aten]ie primului nivel, parterul fiind alocat pr`v`liilor.

4 IUNIE Pân` \n cea de-a patra zi a primei luni de var`, bucure[tenii pot vedea cele mai fascinante peisaje din Norvegia chiar \n Bucure[ti.

Timpul pentru lux Produc`torul de ceasuri Omega a dat ora exact` \n materie de lux chiar din insula Capri, din Italia, cu ocazia lans`rii noii game de ceasuri Seamaster Planet Ocean. Acestea sunt o versiune \mbun`t`]it` a celor produse \n 2005 pe baza tehnologiei coaxiale, purtate [i de celebrul James Bond \n pelicula “Quantum of Solace”. Noua gam` de ceasuri subacvatice rezist` la o presiune de 60 de bari [i la o adâncime de pân` la 600 de metri. Cel mai luxos din noua gam` este ceasul Planet Ocean cu cadran de 42 de milimetri, fiind \ncrustat cu 42 de diamante, cu un total de 2,14 carate. Noile ceasuri din familia “Seamaster Planet Ocean” vin cu un certificat de garan]ie de patru ani.

68

Biz

aceasta este Amy Winehouse, care va concerta \n Capital`, pe stadionul “Iolanda Bala[ Soter”.

Evenimentul face parte din turneul de promovare a albumului “Back To Black”, lansat la finele anului 2007.

Pre]ul biletului variaz` \ntre 130 [i 600 de lei.

10 IUNIE La cea de-a cincea edi]ie a evenimentului “Noaptea Alb` a Galeriilor” participan]ii vor avea ocazia s` se bucure de reuniunea dintre centrele de art` contemporan`, galeriile de art` [i chiar spa]ii neconven]ionale din Bucure[ti. Edi]ia de anul trecut a \nsemnat peste 100 de arti[ti [i 40 de loca]ii.

16 SEPTEMBRIE Expozi]ia de fotografie “EEA & Norway Grands – Instantanee: Retrospective [i Oportunit`]i” se desf`[oar` \n cadrul MNAC. Expozi]ia de art` contemporan` este un demers artistic [i sociologic, format din mai multe tipuri de exponate, printre care fotografii, colaje sau instala]ii, toate \ntr-un spa]iu modern [i neconven]ional.

15 AUGUST O voce de excep]ie dublat` de o personalitate mai puternic` –

Este data \n care cinefilii români care nu au avut ocazia s` participe la festivalul de la Cannes din acest an vor putea urm`ri premiera filmului “Midnight in Paris”, scris [i regizat de Woody Allen. Al`turi de Owen Wilson [i Kathy Bates, \n film joac` [i Carla Bruni.

LIFE

{TIRI

Cafea cu personalitate Fiecare dintre noi are anumite tr`s`turi care îl definesc [i \l fac unic, indiferent c` este vorba despre stil, caracter sau educa]ie. Fiecare dintre noi are felul s`u de a gândi, de a sim]i! Totul ]ine de personalitate!

T

impul pare din ce în ce mai scurt, iar vie]ile noastre sunt, zi de zi, într-o continu` schimbare pentru c` încerc`m, f`r` s` ne d`m seama, s` fim diferi]i unul de cel`lalt. În]elegerea puterii personaliz`rii, asumarea curajului de a ne ar`ta propriul stil, diferen]ierea de mul]ime [i alegerile f`cute în func]ie de dorin]ele noastre cele mai ascunse sunt câteva caracteristici importante care ne definesc via]a în ziua de ast`zi.

A[adar, vara asta, Starbucks, lider mondial în vânzarea cu am`nuntul [i pr`jirea cafelei, te provoac` s` descoperi puterea personaliz`rii. Începând cu luna mai, Starbucks reinventeaz` b`utura sa iconic`, Frappuccino, oferind clien]ilor s`i ocazia de a intra în rolul de barista [i de a da form` propriei b`uturi, un r`sf`] rece ca ghea]a, cu mii de variante de personalizare.

Prin reinventarea acestei b`uturi clasice, Starbucks se adreseaz` tuturor clien]ilor s`i care vor s` creeze un Frappuccino exact pe gustul lor – fie c` prefer` o b`utur` delicioas` cu pu]ine calorii [i con]inut sc`zut în gr`sime, fie c` vor s` se r`sfe]e cu “ceva bun”.

F`cut` din ingrediente de Biz Frappuccino®: înalt` calitate, printre care caTipul de lapte: par]ial degresat feaua Starbucks [i lapte proasIntensitatea cafelei: extra cafea p`t sau soia, clien]ii pot Tipul de sirop: Mocha comanda b`utura lor prefeCu fri[c`: light rat`, unic`, ad`ugând o varieTopping: Mocha drizzle tate de siropuri, topping-uri Savureaz` b`utura Biz! sau intensit`]i.

Frappuccino este o marc` înregistrat` a b`uturilor Starbucks blended coffee. Este f`cut dintr-un amestec de cafea, ghea]` [i diferite alte ingrediente, la care se adaug`, de obicei, un topping de fri[c`. Frappuccino este preparat din ingrediente de înalt` calitate, cum ar fi lapte proasp`t [i cafea pr`jit` premium Starbucks® Frappuccino.

Frappuccino® 2011: Cere tipul de lapte: • integral, par]ial degresat sau soia Alege intensitatea cafelei: • extra cafea, decofeinizat, adaug un espresso shot

Sau alege “crème” pentru o b`utur` f`r` cafea: • Strawberries & Crème • Vanilla Crème • Chocolate Crème • Vanilla • Chai Crème

Selecteaz` tipul de sirop sau amestecul de siropuri: • Mocha • White Chocolate • Vanilla • Caramel • Hazelnut

Alege cu fri[c`, light sau f`r` fri[c`.

Adaug` un topping: • Mocha drizzle • Caramel drizzle • Java chips • Coconut flakes

Savureaz` b`utura ta delicioas`, preparat` exact pe gustul t`u!

Biz

69

7 stele \n paradis

S` te scalzi \n apele turcoaz ale piscinei de pe acoperi[ul hotelului, de la \n`l]imea c`ruia se vede numai oceanul lini[tit, s` savurezi feluri alese pe spr창ncean` \ntr-un restaurant subacvatic sau s` prive[ti ora[ul dintr-o limuzin` de lux sunt doar c창teva dintre beneficiile pe care turi[tii le pot experimenta la cele cinci hoteluri de [apte stele din lume.

DE OVIDIU NEAGOE

Pangu China De \ndat` ce au trecut pragul hotelului Pangu din Beijing, oaspe]ii vor sim]i c` p`trund \ntr-o expozi]ie de art`, unde frumosul \i \nv`luie la fiecare pas. Fiecare apartament al hotelului este decorat cu reproduceri de cea mai mare calitate [i acurate]e ale comorilor din Ora[ul Interzis, realizate de arti[ti renumi]i. |n plus, sala de festivit`]i, inaugurat` la finele anului trecut, beneficiaz` de cea mai nou` tehnologie [i a fost cea mai scump` investi]ie de acest fel din China, totalizând 54,8 milioane de euro. Ferestrele apartamentelor hotelului ofer` o vedere panoramic` asupra “Cubului de ap`” – Centrul Na]ional Acvatic – [i a stadionului “Cuibul de pas`re”, ambele simboluri ale ultimei olimpiade.

LIFE

C~L~TORII

Emirates Palace Emiratele Arabe Unite Opulen]a este cuv창ntul de ordine pentru hotelul de [apte stele din Abu Dhabi. Fiecare camer` este prev`zut` cu un laptop, televizor cu diagonal` de 51 sau 61 de inch, ac]ionat de o telecomand` touch screen, [i cu majordom propriu. Hotelul este prev`zut cu 15 restaurante [i baruri, care satisfac chiar [i gusturile celor mai preten]io[i gurmanzi. Acestea propun preparate spaniole, caviar, buc`t`rie tradi]ional` sau preparate libaneze, printre altele. Cel mai apreciat restaurant dintre acestea este Etoiles Abu Dhabi, unde chef este Dean Bouvet, care a fost premiat de Michelin.

72

Biz

LIFE

C~L~TORII

Marina Bay Sands Singapore Iubitorii sporturilor de ap` au ocazia s` \noate “printre nori”, \n cea mai mare piscin` din lume aflat` la peste 200 de metri altitudine. Hotelul este o experien]` unic` pentru turi[tii de toate vârstele: cei mici se pot juca \n voie la console PlayStation 3 sau Xbox, \n timp ce p`rin]ii se pot relaxa \n spa-urile hotelului sau pot juca golf. O surpriz` pentru pasiona]ii de cump`r`turi vine tot din partea hotelului de [apte stele din Singapore: peste 800.000 de metri p`tra]i g`zduiesc mai bine de 250 de retaileri [i case de mod` celebre.

Biz

73

LIFE

C~L~TORII

Burj Al Arab Dubai Turi[tii care vor trece pragul hotelului din Dubai vor vedea c` aici totul este la superlativ. Serviciile impecabile ale angaja]ilor, luxul [i opulen]a sunt vizibile chiar de la intrarea \n uria[ul hotel. Turi[tii pot opta pentru [apte restaurante, fiecare unic \n propriul fel nu doar prin specificul culinar, ci [i prin design [i amplasare \n hotel. “Nota de plat` minim` cerut` pentru o rezervare poate p`rea destul de piperat` pentru un român de rând, \ns` deseori este cea mai ieftin` modalitate de a intra \n hotel; accesul nu este permis decât pe baz` de rezervare sau dac` persoana respectiv` este cazat` \n hotel”, spune Tudor Totoescu, Front Desk Executive la Burj Al Arab. “Invit curio[ii s` rezerve, s` semneze cererea de concediu [i s` aib` parte de o [edere la Burj Al Arab: sunt unele lucruri care nu se pot povesti, ci se experimenteaz`”, mai spune Tudor Totoescu. Potrivit românului care lucreaz` pentru hotelul de [apte stele din Dubai, pre]ul pentru cel mai mic tip de apartament variaz` \ntre 8.000 [i 10.000 de lei.

74

Biz

LIFE

C~L~TORII

Town House Galleria Milano Hotelul de [apte stele este la confluen]a dintre modernismul [i rafinamentul ora[ului modei italiene cu istoria [i luxul, fiind locul ideal pentru turi[tii care vor s` experimenteze toate acestea \n apropiere de cas`. Majordomi proprii cu m`nu[i de un alb imaculat [i servicii impecabile vor face dintr-o simpl` vacan]` \n Milano o experien]` de neuitat pentru toat` familia. Cele mai multe dintre luxoasele [i spa]ioasele camere au o vedere splendid` c`tre Galeria Vittorio Emanuele II.

Biz

75

LIFE

AUTO

Distrac]ie asigurat` pentru toat` familia

VOLVO V70 R-DESIGN Suedezii, celebri pentru siguran]a oferit` de modelele lor, lucreaz` tot mai mult \n ultimii ani la designul exterior al ma[inilor lor, iar V70 R-Design nu face excep]ie. Aspectul robust clasic este dublat de un caracter mai sportiv, farurile fa]` fiind redesenate, iar semnalizatoarele sunt integrate [i pe oglinzile laterale. La interior, ecranul color de pe consola central` devine punctul principal de informare despre comportamentul ma[inii.

Copiii se vor bucura de pernele speciale de pe bancheta din spate ce pot fi ajustate \n dou` trepte, iar p`rin]ii pot alege dou` culori noi pentru tapi]erie, Sangiovese Red [i Blond. Pentru c` spa]iul de bagaje conteaz` la o ma[in` de familie, V70 R-Design are inclusiv un spa]iu de stocare sub podea, care se blocheaz` automat c창nd hayonul este \nchis. La capitolul motoriz`ri, pe l창ng` cele c창te 4 propulsoare pe benzin` [i motorin`, exist` [i o versiune flexifuel, care combin` benzina cu etanolul. Biz 76

Biz

DATE TEHNICE Dimensiuni (L/l/h): 4.823/2.106/1.547 mm Ampatament: 2.816 mm Motorizare: 4 pe benzin` + 4 diesel + 1 flexifuel Putere: de la 163 la 304 CP Viteza maxim`: 235 km/h Portbagaj: 555-1.600 litri + 28-46 litri sub podea

LIFE

AUTO

Când vine vorba de ma[ini de familie, mul]i se gândesc la automobile plicticoase [i monotone. De câ]iva ani buni \ns`, constructorii sunt de cu totul alt` p`rere [i lanseaz` modele care sporesc la maximum pl`cerea de a conduce \n perfect` siguran]`. DE GABRIEL BÂRLIG~

OPEL ZAFIRA TOURER Modelul Zafira urmeaz` linia impus` de Insignia, aducând pe segmentul monovolumelor calit`]ile [i tehnologiile inovatoare ale acestuia. Ma[ina, care va fi prezentat` \n premier` \n septembrie, la Salonul Auto de la Frankfurt, are un sistem de scaune Flex7 cu design nou, oferind maximum 7 locuri pentru familiile numeroase. Tot rândul al treilea de scaune poate fi rabatat la acela[i nivel cu podeaua portbagajului, iar rândul al doilea nu mai formeaz` o banchet`, ci are trei scaune separate, individuale, care pot fi rabatate la acela[i nivel cu podeaua [i deplasate independent unul fa]` de celelalte. La capitolul design exterior, partea frontal` se distinge prin motivul “bumerangului” dublu care se \ntinde de la partea superioar` a farurilor la marginea de jos a proiectoarelor de cea]`, cuta central` caracteristic` a m`rcii Opel [i grila radiatorului trapezoidal`. Designul confer` ma[inii o siluet` care aminte[te de trenurile de mare vitez`. Opel Zafira Tourer va fi disponibil cu trei versiuni turbo diesel 2.0 CDTI, plus dou` propulsoare pe benzin` cu dimensiuni reduse [i eficiente. Biz

DATE TEHNICE Dimensiuni (L/l/h): 4.660/1.820/1.690 mm Ampatament: 2.760 mm Motorizare: 2 pe benzin` + 3 diesel Putere: de la 110 la 165 CP Viteza maxim`: N/A Portbagaj: 710-1.860 litri

Biz

77

LIFE

GADGET

Trei arme noi \n r`zboiul tabletelor Nu trece o lun` f`r` 2-3 lans`ri pe segmentul tabletelor, produc`torii \ntrecându-se \n dispozitive mai mari, mai puternice sau mai u[or de utilizat. Segmentul a devenit atât de competitiv, \ncât distan]a dintre noile genera]ii de produse se scurteaz` dramatic. DE GABRIEL BÂRLIG~

HTC Flyer Flyer

78

Biz

Era normal ca taiwanezii s` atace [i pia]a tabletelor, dup` succesul extraordinar de pe segmentul smartphone. A[a a ap`rut Flyer, care combin` interac]iunea prin atingere [i stylus cu suportul pentru conectivitatea 3G [i Wi-Fi sau exclusiv Wi-Fi. Tableta are ecran tactil de 7 inch, procesor de 1,5 Ghz [i este dezvoltat` pe platforma Android, combinat` cu HTC Sense, interfa]a proprie produc`torului taiwanez.

Navigarea online nu face compromisuri, datorit` suportului Flash 10 [i HL 5. Cânt`re[te aproximativ 415 grame cu baterie. Biz

LIFE

Prestigio MultiPad PMP 7100C Segmentul tabletelor atrage juc`tori de tot felul. Prestigio, care produce electronice [i periferice IT, a lansat o \ntreag` gam` de tablete, \n frunte cu MultiPad PMP 7100C. Ecranul de 10 inch TFT LCD cu rezolu]ie de 1.024 x 600 ofer` o experien]` video [i de gaming, inclusiv 3D. Conexiunea Wi-Fi [i sistemul de operare Android 2.2 Froyo asigur` accesul la cele peste 30.000 de aplica]ii pentru tablete din Appslib. Tableta Prestigio are un procesor de 1 GHz [i o capacitate intern` de stocare de 8 GB, ce poate fi extins` cu carduri SD/SDHC. Biz

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Onavo Dac` ave]i un abonament de date cu cot` fix`, este aplica]ia perfect`, fiindc` realizeaz` comprimarea emailurilor, aplica]iilor [i a site-urilor cu pân` la 90%, reducând consumul de megabi]i. Din p`cate, nu func]ioneaz` pentru fi[ierele video. Orice download trece prin serverele Onavo, deci viteza ar putea avea de suferit.

PC Monitor

Samsung Galaxy Tab 10.1v La prima genera]ie a tabletei Galaxy de la Samsung, au existat utilizatori care au cerut un ecran mai mare. A[a a ap`rut Galaxy Tab 10.1v, cu ecran de 10,1 inch, fa]` de 8,9 inch. Rezolu]ia de 1.280 x 800 WXGA combinat` cu procesorul dual-core nVidia Tegra 2 de 1 GHz ofer` o experien]` multimedia excelent`, completat` de o camer` principal` de 8 megapixeli si bli] cu LED, o camer` frontal` de 2 megapixeli [i difuzoare cu sunet dual surround.

Tableta filmeaz` [i red` videoclipuri \n format full HD (1080p) [i folose[te platforma Android 3.0 Honeycomb. Biz

Cu ajutorul acestei aplica]ii, v` pute]i monitoriza [i accesa computerul de oriunde, direct de pe smartphone. Pute]i porni sau opri orice program de pe PC, pute]i restarta computerul sau pute]i primi notific`ri pentru diverse situa]ii (de exemplu, dac` cineva porne[te computerul dumneavoastr`).

Free Android TV Ofer` acces gratuit pe smartphone la peste 100 de canale TV. Singura condi]ie este s` desc`rca]i [i Adobe Flash Player pentru a putea vedea programele TV dorite. Canalele sunt grupate pe categorii: muzic`, filme, desene animate, divertisment, sport, [tiri, educa]ie.

DataBackup Realizeaz` backup pentru datele personale de pe BlackBerry pe cardul de memorie instalat – taskuri, calendar, e-mailuri etc.

Pute]i alege ce tip de date dori]i s` salva]i pe cardul de memorie pentru a putea fi siguri c` nu le ve]i pierde din gre[eal`.

Biz

79

BIZ STAR

Magie pe strune Unul dintre cei mai mari violoni[ti români a sus]inut \n luna mai un turneu \n 14 ora[e din ]ar` cu un program inedit, Capriciile lui Paganini DE ALEXANDRU ARDELEAN

C

oncertul sus]inut de Alexandru Tomescu la Sala Radio a pavat calea spre sublim. De[i "Capriciile" nu sunt cele mai armonioase sau melodioase, violonistul a dus la des`vâr[ire muzica creat` de Paganini.

Tomescu simte \ntr-un mod aparte sufletul viorii Stradivarius [i astfel se define[te perfec]iunea.

Turneul “Paganini – \nger sau demon?” a avut loc \ntre 5 [i 29 mai \n 14 ora[e din ]ar` [i va fi reluat de c`tre Alexandru Tomescu \n 5 iunie, de la ora 19.00, tot la Sala Radio.

Tomescu a ales integrala "Capriciilor" lui Paganini, cea mai dificil` colec]ie de lucr`ri muzicale scrise vreodat` pentru vioar`, [i le-a \nso]it cu proiec]ii video care completeaz` atmosfera.

Cu o carier` impresionant`, ce se \ntinde pe 4 continente [i peste 30 de ]`ri, Alexandru Tomescu se deta[eaz` net drept liderul tinerei genera]ii de violoni[ti români. Palmaresul lui num`r` peste 100 de premii I na]ionale [i nu mai pu]in de 26 de distinc]ii interna]ionale, la concursuri de prestigiu precum: Niccolo Paganini (Italia), Pablo

Sarasate (Spania), Marguerite Long – Jacques Thibaud (Fran]a) sau George Enescu (România). |n ultimii ani, tân`rul violonist a fost invitat s` se al`ture pedagogilor celebri ai viorii \n juriile unor concursuri interna]ionale din Italia, Fran]a sau România.

Este solist concertist permanent a dou` ansambluri de elit` din România – Orchestra Na]ional` Radio – Bucure[ti [i Filarmonica de Stat Pite[ti. |n mâinile tân`rului artist se g`se[te celebra vioar` Stradivarius Elder – Voicu, creat` \n 1702, instrument de o inestimabil` valoare, ce face parte din Patrimoniul Na]ional al României.

Alexandru Tomescu face parte [i din “Romanian Piano Trio”, al`turi de Horia Mihail [i R`zvan Suma, un ansamblu cameral ce s-a impus rapid pe scena româneasc` [i interna]ional` prin numeroase turnee, concerte [i recitaluri.

Pentru dedicarea cu care Alexandru Tomescu face cunoscut` muzica clasic` \n România, prin turneul Stradivarius 2011, dar [i pentru talentul excep]ional, Alexandru Tomescu prime[te “Steaua Biz”.