Biz 215- 50 Branduri Fascinante by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 215 • 20 iunie - 4 iulie 2011• 6,5 lei

BRANDURI FASCINANTE

Nr. 215

Fascina]ia nu \nseamn` putere. Fascina]ia este despre str`lucire. Un studiu Unlock Market Research, \n exclusivitate pentru Biz, dezv`luie brandurile care-i fascineaz` pe români.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Pledoarie pentru creativitate

imic nu conteaz` mai mult decât rela]iile pe care le ai, conexiunile la care po]i apela [i care te ajut` s`-]i pui \n practic` cele mai nebune[ti idei. Cel mai mul]umitor este sentimentul de bine pe care-l ai când vrei s` pui \n practic` un nou proiect [i nici nu termini ideea de spus, c` interlocutorul t`u \n]elege subiectul [i-]i continu` fraza, aducând [i un plus de valoare.

A[a lucr`m la Biz. Ne plac ideile noi, inovatoare. Iar oamenii ne percep ca atare. De câte ori sun`m [i spunem: “{tii, vrem s` facem ceva diferit [i ne-am gândit c` ar fi interesant s` colabor`m”, \mi place la nebunie r`spunsul pe care-l primim: “{tiu, [tiu cum sunte]i voi [i sunt onorat s` lucr`m \mpreun`. Hai s` ne vedem pentru c` am [i eu ni[te idei”. :) Suntem, cred, \n cel mai bun moment \n care se pot pune \n aplicare cele mai \ndr`zne]e idei. Tr`im \ntr-o pia]` \n care, slav` Domnului, avem loc to]i. Putem s` ne eviden]iem [i putem s` ar`t`m cât suntem de creativi prin ceea ce facem. Este momentul \n care cu to]ii ar trebui s` demonstr`m cine suntem [i ce putem face. Mai mult ca oricând, acum se caut` creativitatea [i inova]ia. Prin aceste atribute esen]iale po]i diferen]ia cel mai u[or businessul t`u de celelalte. Nu spun c` este u[or. Nu spun c` este la \ndemâna oricui. Spun simplu [i clar: oricine vrea s` ias` \n fa]` o poate face. Prin munc` sus]inut`, curaj [i dorin]a de a se afirma. Prin ceea ce este. Din nou, atitudinea conteaz`. Entuziasmul este motorul, iar ideile creative, al`turi de conexiunile pe care le po]i pune \n mi[care \n favoarea ideii tale, sunt principalele arme din dotare.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

sumar

05 12 14 20

Antreprenori cu capul \n nori [i picioarele pe p`mĂ˘nt Europa [i datoriile â&#x20AC;&#x153;Ă la grecâ&#x20AC;? Top 50 branduri fascinante \n RomĂ˘nia For]a unui business de succes

30 33 34 38 44 52 54

Unde a gre[it Nokia [i care e planul de redresare Industry Leaders: The Group Zoltan Szigeti: Concur`m relaxa]i, f`r` \ncrĂ˘ncenare Pia]a de media a ajuns \n punctul zero Gazul reaprinde pia]a energiei Cea mai fericit` industrie din lume Viitorul roz al Continentului Negru

57 58 60

Marius Ghenea: Povestea cu felia de tort S`n`tate la puterea a treia Re]eta unei arome noi la Chocolat

63 66 71

C창t de mobil` e pia]a de marketing mobil? Manageri dup` criz` Visul unei luni de nop]i de var`

agend` Antreprenori cu capul \n nori [i picioarele pe p`mânt Schimb` reguli, inoveaz`, au idei originale [i sunt adev`rate vedete ale lumii afacerilor. Cei mai de succes antreprenori, de[i diferi]i, au multe \n comun. DE GABRIEL BÂRLIG~ De[i antreprenoriatul sfideaz` din start re]etele, fiind sinonim cu spargerea tiparelor, exist` formule de succes care pot fi m`car \ncercate de cei care se avânt` \n vârtejul lans`rii propriei afaceri. Cum nu exist` o gen` a antreprenoriatului [i totul se poate \nv`]a, un studiu recent al Ernst & Young arat` c` antreprenorii de top au \n comun anumite tr`s`turi, credin]e [i abord`ri care \i ajut` s` inoveze [i s` pun` \n mi[care economia global`. |n primul rând, antreprenorii cresc, nu se nasc. Studiul Ernst & Young arat` c` 80% dintre antreprenorii intervieva]i nu au \nceput ca antreprenori, iar o treime dintre ei spun c` experien]a de angajat i-a ajutat s`-[i lanseze cu succes o companie proprie. Chiar dac` nu sunte]i \nc` antreprenori, pute]i deveni oricând [i tot ce \nv`]a]i acum v` poate ajuta \n acest demers. Un antreprenor de succes va [ti \ntotdeauna s` realizeze un echilibru \ntre o viziune optimist` [i realism financiar. Cei mai buni antreprenori v`d oportunit`]i [i cred cu adev`rat c` pot g`si modalit`]i pentru a

Biz

AGEND~

{TIRI

face profit de pe urma lor. Antreprenorii de top cunosc valoarea \mp`rt`[irii informa]iilor cu ceilal]i, cred \n colaborare pentru ob]inerea de rezultate cât mai bune. Mai mult, ei se \nconjoar` de oameni cu abilit`]i tehnice sau de management care s` poat` \mpinge \nainte compania. Aten]ie, \ns`: este important ca ace[tia s` \mp`rt`[easc` valorile [i viziunea liderului. Una din piedicile majore \n antreprenoriat este accesul la finan]are. Cei care reu[esc o fac prin construirea unei puternice re]ele de rela]ii personale [i prin c`utarea de alternative la metodele clasice de finan]are. Antreprenorii de succes ajung invariabil \ntr-un punct \n care au de ales \ntre bog`]ie [i controlul afacerii. Important este ca deciziile [i ac]iunile lor s` fie \ndreptate spre scopul pe care [i l-au stabilit. Unul dintre cei mai buni prieteni ai antreprenorului de succes este... e[ecul. Mai ales \n fazele timpurii ale "carierei" de antreprenor, e[ecurile ofer` experien]e vitale pentru reu[ita ulterioar`. De altfel, modul \n care antreprenorul prive[te lumea este crucial pentru succesul lui. Acolo unde majoritatea vede criza, el descoper` oportunit`]i. Viziunea este esen]ial`, dar ea trebuie dublat` de pa[ii concre]i pentru punerea ei \n practic`. Biz

Românii mai mult viseaz` la vacan]e Dup` mai bine de doi ani de criz` financiar`, românii [i-au redus aspira]iile \n privin]a vacan]elor. Aproape dou` treimi dintre responden]ii studiului IRES “Vacan]e 2011 – Comportamente [i obiceiuri” declar` c` nu vor pleca \n vacan]` \n acest an. Cifra este cu 4% mai mic` decât cea \nregistrat` \n 2010. Aproape jum`tate dintre cei intervieva]i indic` România drept destina]ie preferat`, \n timp ce pentru str`in`tate opteaz` 42%. Preferin]a pentru România a crescut cu 2% fa]` de 2010, \n timp ce pentru str`in`tate a sc`zut cu 6%. Criza este principalul factor care explic` aceast` situa]ie. Grecia este ]ara \n care cei mai mul]i responden]i (20%) ar dori s`-[i petreac` vacan]a de var`. Aceasta este urmat` de Spania (15%), Italia (14%), Bulgaria (9%), Fran]a (7%), Turcia (7%). Fa]` de anul precedent se constat` sc`derea preferin]elor pentru ]`ri precum Fran]a, Italia, Spania sau Germania. (Loredana S`ndulescu)

Cine-[i las` banii pe seama internetului?

Românii nu au \ncredere \n internet când vine vorba de servicii bancare. Dintr-o medie de 4,5 activit`]i derulate pe internet, 4,2 sunt pentru informare, comunicare [i amuzament. Astfel, foarte pu]ini sunt cei care au \ncredere s` acceseze internetul 6

Biz

pentru tranzac]ii bancare. Dintr-un total de 9,6 milioane de români care folosesc servicii bancare, doar 4% \[i verific` contul prin internet banking [i 3% fac tranzac]ii folosind acest serviciu online. Un procent asem`n`tor fac pl`]i online cu cardul (3%, fa]` de 9% \n Austria) sau pl`]i de pe telefonul mobil (1,6%, fa]` de 29% \n Austria) [i doar 3% au achizi]ionat un serviciu financiar prin intermediul internetului. De[i penetrarea internetului \n România este una dintre cele mai mici din regiune, exist` \nc` suficient de mult loc pentru dezvoltarea serviciilor financiare digitale. Cu atât mai mult cu cât utilizarea telefonului mobil se afl` \n plin avânt – nu numai ca r`spândire, ci [i ca

intensitate – dar este folosit \n principal pentru comunicare [i distrac]ie. Peste jum`tate dintre români folosesc internetul s`pt`mânal, 80% folosesc telefonul mobil, iar 13% au smartphone. România are una dintre cele mai mici rate de penetrare a serviciilor bancare prin internet din ]`rile CEE – 4% fa]` de 42% \n Cehia, 34% \n Austria sau 13% \n Croa]ia. Numai Bulgaria se afl` \n urma noastr` la acest capitol, cu 2% penetrare. Datele care stau la baza acestor concluzii provin din studiul GfK Financial Market Data System (FMDS) [i au fost f`cute publice \n cadrul Conferin]ei GfK Financial Market Research. (Loredana S`ndulescu)

AGEND~

{TIRI

TELECOM, OM CU OM A fost o perioad` agitat`, cu schimb`ri importante \n managementul primilor doi operatori de telefonie mobil` de pe pia]a local`. Astfel, de la 1 iulie, Orange România va avea un nou CEO, \n persoana lui Jean-Francois Fallacher, care \l \nlocuie[te pe Thierry Millet. Fallacher a fost director general al Sofrecom, companie de consultan]` interna]ional` a grupului France Telecom. Fallacher va prelua comanda companiei din România la scurt timp dup` ce aceasta a anun]at planuri de investi]ii de peste 500 de milioane de euro \n anii urm`tori pentru modernizarea re]elei [i \mbun`t`]irea calit`]ii serviciilor. “Obiectivul meu \n România este s` aduc Orange pe o curb` de cre[tere [i compania s` r`mân` liderul pie]ei”, a declarat Fallacher. Orange România avea, la 31 martie 2001, un num`r de 10,3 milioane de clien]i [i a \nregistrat \n primul trimestru venituri de 222 de milioane de euro. Anul trecut, veniturile Orange România au fost de 973 de milioane de euro, \n sc`dere cu 7,8% fa]` de 2009. Millet, care a condus Orange România din 2009, dup` ce fusese director comercial \ntre 2005 [i 2009, a fost promovat \n func]ia de vicepre[edinte al Diviziei Payment & Contactless din cadrul grupului France Telecom. |n acela[i timp, Vodafone România a recrutat un manager din industria berii. Mihai Ghyka, pre[edinte [i general manager al Bergenbier România, este, din 20 iunie, Chief Commercial Officer Consumer Business Unit la Vodafone România. El \l va \nlocui pe Karsten Wildberger, care \[i va continua cariera \n cadrul Vodafone Group. Vodafone România avea peste 9,19 milioane clien]i la 31 martie 2011. |n anul fiscal \ncheiat la aceea[i dat`, compania a \nregistrat venituri totale de 835,6 milioane de euro, \n sc`dere cu 9,3% fa]` de anul fiscal precedent. (Gabriel Bârlig`) 8

Biz

R`zboiul global al patentelor mobile Procesele pentru suprema]ia asupra licen]elor nu reprezint` o noutate \n tehnologie, cu atât mai pu]in \n domeniul telefoniei mobile [i \n rândul produc`torilor de smartphone-uri. Pe m`sur` ce iau amploare inova]iile \n acest domeniu, produc`tori precum Apple, HTC, Nokia [i Google \ncearc` s`-[i protejeze sistemele de operare ale telefoanelor lor mobile de cei care dezvolt` sisteme similare.

Procesele au luat amploare odat` cu lansarea \n 2007 de c`tre Apple a iPhoneului, un smartphone care a schimbat felul \n care utilizatorii interac]ioneaz` cu telefonul mobil prin touchscreen, o interfa]` unic` [i focus pe aplica]ii. “The New York Times” a realizat o sintez` a conflictelor \n s`lile de judecat` \ntre cei mai mari produc`tori de telefoane mobile, de-a lungul ultimilor ani. (Loredana S`ndulescu)

CINE PE CINE A DAT |N JUDECAT~

HTC APPLE SHARP SONY ERICSON CISCO SISTEM

KODAK

(COPYRIGHT)

SAMSUNG

ELAN

MICROELECTRONIC

NOKIA

RESEARCH IN MOTION LG GROUP

QUALCOMM MOTOROLA

SURSA: THE NEW YORK TIMES

HITACHI

TOSHIBA

AGEND~

{TIRI

Cu m`rul \n cloud Ecosistemul Apple se mut` \n cloud. Mai exact, \n iCloud, noua platform` de cloud computing care va fi introdus` de Apple din aceast` toamn`. iCloud va conecta automat iPhone-ul, iPad-ul, iPod-ul Touch, Mac sau PC, va stoca wireless \n cloud con]inutul de pe dispozitivele respective [i \l va actualiza automat pe toate gagdeturile atunci când ceva se schimb` pe unul dintre dispozitive. “Azi e tot mai greu [i frustrant s` p`str`m toate informa]iile [i con]inutul la zi pe toate dispozitivele noastre”, a spus Steve Jobs, CEO Apple. Serviciul gratuit iCloud

Biz

include [i fostul Mobile Me – contacte, calendar [i mail. Utilizatorii vor primi pân` la 5 GB de spa]iu gratuit pentru e-mail, documente [i back-up. |n cazul \n care vor dori mai mult, vor putea cump`ra spa]iu suplimentar. Muzica cump`rat` de pe iTunes, aplica]iile, c`r]ile [i Serviciul Photo Stream nu intr` \n limita de spa]iu anun]at`. Odat` cu anun]ul lans`rii iCloud, Apple a lansat [i o nou` versiune a sistemului de operare pentru iPhone [i iPad, iOS 5, care va fi lansat \n aceast` toamn`. (Alexandru Ardelean)

MAI PU}INE RESTAN}E LA PL~}I Anul trecut a adus o cre[tere a pie]ei colect`rii crean]elor cu 65% fa]` de anul precedent. 2011 anun]` \ns` o sc`dere cu 25-30%, pe fondul stop`rii credit`rii din ultimii doi ani. Industria colect`rii crean]elor a avut o evolu]ie pozitiv` \n ultimii doi ani, fiind \nregistrate cre[teri de pia]` semnificative pentru 2009 [i 2010, ajungându-se pân` la 76%, respectiv 54% \n ultimul an. Tot mai multe companii au sim]it nevoia sau chiar au fost obligate s` apeleze la

serviciile unui furnizor extern pentru colectarea crean]elor \ntârziate, prin externalizarea sau vânzarea lor. Astfel, s-a ajuns ca, \n 2009, pia]a s` ajung` la un volum de 3,7 milioane de debite, cu o valoare de 1,08 miliarde de euro, \n timp ce \n 2010 nivelul pie]ei a ajuns la 1,66 miliarde de euro, cu un volum de crean]e de 6,2 milioane. |n 2011, crean]a medie recuperat` a avut valoarea de 122 euro, fa]` 118 euro \n 2010. (Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

Social media aduce clien]i companiilor Re]elele sociale se transform` \n unelte eficiente de business, oferind companiilor nu doar posibilitatea de a intra \n leg`tur` cu consumatorii, ci [i de a câ[tiga clien]i noi. DE GABRIEL BÂRLIG~ Num`rul companiilor care au reu[it s` atrag` noi clien]i prin re]ele de socializare precum Facebook a crescut la nivel global cu 7% \n ultimul an, conform unui sondaj global realizat de Regus. Majoritatea companiilor din România (70%) [i a companiilor la nivel interna]ional (74%) au confirmat faptul c`, f`r` activitatea din mediile sociale, strategiile de marketing nu pot avea un succes garantat. Cu toate acestea, companiile române[ti (57%) [i cele la nivel global (61%) subliniaz` c` trebuie s` existe un echilibru \ntre mijloacele de marketing [i consider` c`, f`r` \mbinarea tehnicilor tradi]ionale cu cele digitale, campaniile de marketing nu vor da rezultate. Dou` cincimi (39%) dintre

companii la nivel global [i peste o treime dintre companiile din România (35%) aloc` pân` la 20% din bugetul de marketing pentru activit`]i pe re]elele sociale de afaceri. |n ultimul an s-a observat o cre[tere a profitului \n rândul companiilor care s-au

folosit de re]ele sociale, bloguri, microbloguri [i forumuri pentru a câ[tiga contracte noi, dar cu o u[oar` sc`dere \n România. |n 2010, studiul a ar`tat c` 49% din companiile române[ti au câ[tigat clien]i noi prin intermediul activit`]ilor de pe re]elele sociale de afaceri. Un an mai târziu, aceast` propor]ie a sc`zut cu un procent, la 48%. Un procent de 52% dintre companii la nivel global [i 43% dintre companiile din România folosesc servicii de microblogging ca Twitter pentru a intra \n leg`tur` cu clien]ii existen]i [i pentru a-i implica sau a-i informa \n acest fel. De asemenea, \n România, 35% dintre companii, fa]` de 53% dintre companii la nivel global, \[i \ncurajeaz` angaja]ii s` se \nscrie \n re]elele sociale precum LinkedIn. Rezultatele sondajului global realizat de Regus se bazeaz` pe r`spunsurile a peste 17.000 de manageri [i patroni din 80 de ]`ri. Biz

Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Europa nu mai vrea datorii “à la grec” Instabilitatea sistemului bancar din Europa nu permite o a doua injec]ie de capital \n Grecia, pentru dep`[irea crizei datoriilor \n care se afl` statul elen. DE OVIDIU NEAGOE Eforturile de salvare a Greciei de criza datoriilor se complic`, pe m`sur` ce legislatorii europeni e[ueaz` \n \ncercarea de a face b`ncile s` strâng` suficient capital \n acest scop. |n plus, fragilitatea sistemului bancar european nu permite ]`rilor din Uniunea European` s` arunce un “colac de salvare” statului elen. Prin amânarea deciziilor pe care o serie de investitori cita]i de publica]ia american` “Bloomberg BusinessWeek” le consider` inevitabile, legislatorii risc` s` urce costurile contribuabililor europeni [i s` duc` la prelungirea planului de revenire economic` a Greciei. De[i estim`rile \n ceea ce prive[te lipsa de 12

Biz

capital variaz`, vulnerabilitatea b`ncilor europene \n fa]a unui [oc suveran este f`r` \ndoial` un adev`r. Independent Credit View, compania de rating din Elve]ia care a anticipat c` sectorul bancar din Irlanda va mai avea nevoie de o injec]ie de capital anul trecut, a dat publicit`]ii un studiu prin care 33 dintre cele mai importante b`nci din B`trânul Continent vor avea nevoie de un plus de 347 de miliarde de dolari pân` la sfâr[itul anului 2012. Aceste institu]ii bancare aveau, la finele anului 2010, expuse riscului 188 de miliarde de dolari din cauza datoriilor unor state precum Grecia, Irlanda, Spania [i Portugalia.

MODELUL GERMAN Produsul Intern Brut al Germaniei va urca cu 3,1% \n acest an [i cu 1,8% \n 2012, potrivit estim`rilor Bundesbank. Cea mai mare economie din Europa a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu 3,6%, cea mai mare din ultimele dou` decenii, pe baza cre[terii exporturilor. Moneda european` a câ[tigat \n raport cu dolarul american dup` lansarea raportului b`ncii germane.

MICROSOFT IA AMEND~

CINE CUMP~R~ MYSPACE?

Microsoft are de pl`tit o amend` de 290 de milioane de dolari dup` ce i-a fost respins procesul de apel \ntr-un caz referitor la \nc`lcarea unui patent al i4i, o companiei din Canada. |n anul 2007 compania a dat \n judecat` Microsoft, sus]inând c` avea drepturi asupra tehnologiei din spatele procesatorului de text Microsoft Word.

Un grup de investitori, printre care [i Bobby Kotick, CEO la Activision Blizzard, se afl` \n runda final` de negocieri pentru achizi]ia re]elei de socializare Myspace, de]inut` de grupul media News Corp., potrivit Reuters. Implicarea lui Bobby Kotick este una personal` [i nu are leg`tur` cu activitatea produc`torului de jocuri Activision Blizzard.

AGEND~

BOMB~ CU CEAS |N SIRIA

GAZUL VA DICTA VIITORUL

Guvernul sirian a anun]at c` grupuri \narmate au ucis peste 120 de responsabili cu securitatea, \ntr-un ora[ de la grani]a cu Turcia. Armata sirian` a demarat opera]iuni militare lâng` grani]a turc` din cauza protestelor violente \mpotriva pre[edintelui Bashar al-Assad. Cum violen]ele au luat amploare, femeile [i copiii au fost trimi[i \n tabere de refugia]i din Turcia.

Consumul de gaze naturale va cre[te considerabil \n urm`toarele dou` decenii, iar din anul 2035 consumul va ajunge la 5,1 mld. metri cubi, de dou` ori mai mult decât valoarea actual`. China va fi cel mai mare consumator de gaze naturale din lume, care va avea un consum egal cu cel actual al \ntregii Uniuni Europene, potrivit datelor Agen]iei Interna]ionale pentru Energie.

INTERNA}IONAL

MITURILE REVENIRII Revista “Time” propune un articol de fond despre cele cinci mituri ale revenirii economiei americane. De[i PIB-ul SUA a crescut cu 1,8%, este mult sub estim`rile economi[tilor, care plasau cre[terea la 3,5%. |n luna mai au fost generate 54.000 de locuri de munc`, cu aproape jum`tate mai pu]in decât este necesar pentru reducerea [omajului la sub 9,1%.

JOBURI DE VIITOR

DE LA RU{I VINE MA{INA

REPLICI LA PROFITURI

Ford, Fiat, Volkswagen [i General Motors vor investi 5 mld. dolari \n economia Rusiei \n urm`torii patru ani, potrivit “Pravda”. Companiile au semnat un acord cu Ministerul Industriilor [i Comer]ului din Rusia [i vor produce pân` la dou` milioane de ma[ini pe an. Jurnali[tii de la publica]ia rus` trag un semnal de alarm` cu privire la produc]ia local` de autoturisme.

Toyota Motor Corp. estimeaz` o sc`dere cu 35% a profiturilor anuale [i avertizeaz` c` apreciarea yenului face dificil` men]inerea produc]iei \n Japonia. Cel mai mare produc`tor de automobile al lumii a depus eforturi mari s` reia produc]ia dup` cutremurul din luna martie, care a zguduit arhipelagul nipon.

Revista “Wired” face un rezumat al celor mai “inteligente” locuri de munc` din SUA, profesii care peste numai câ]iva ani se vor afla la foarte mare c`utare. Domeniul care a luat cel mai mare elan \n perioada 2006 – 2010 este al tehnologiilor regenerabile [i mediului, urmat de internet [i online publishing. O surpriz` printre acestea este avântul nanotehnologiei [i al biotehnologiei. Biz

Pro TV ocup` locul 3 \n Topul celor mai fascinante branduri pentru rom창ni

TOP 50

BRANDURI FASCINANTE |N ROMÅNIA Fascina]ia nu \nseamn` putere. Fascina]ia este despre str`lucire. Un studiu Unlock Market Research realizat \n exclusivitate pentru revista Biz, dezv`luie brandurile care-i fascineaz` pe români.

Sunt consumate, recunoscute, apreciate sau chiar iubite. Dintre toate, se remarc` unele cu adev`rat speciale, brandurile care prin ceea ce transmit [i reprezint`, reu[esc pur [i simplu s` fascineze. DE LOREDANA S~NDULESCU Adina Vlad citându-l pe campionul mondial la box Bernard Hopkins.

DE CE UN TOP AL FASCINA}IEI?

De[i pe cer exist` un num`r infinit de stele, numai unele str`lucesc puternic. “A[a sunt [i brandurile care reu[esc s` fascineze consumatorii”, spune Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Market, compania care a realizat \n exclusivitate pentru Biz topul celor mai fascinante branduri române[ti. Când devine un brand fascinant? Când str`luce[te din propria energie, indiferent de cât de mare sau mic, tân`r sau vechi este. Când reu[e[te s` atrag` oamenii spre el prin energia, viziunea, perspectiva unic` asupra lumii, când \[i exprim` onest viziunea proprie, indiferent de trendin]e. Nu \n ultimul rând, când devine un reper [i un exemplu de urmat, când \[i urm`re[te credin]ele proprii [i când nu se abate de la ceea ce \i este specific. Un brand fascinant este acela care atrage oamenii c`tre el, pur [i simplu, prin caracterul s`u special.

DIFEREN}A DINTRE FASCINA}IE {I PUTERE Studiul Unlock ne arat` c` fascina]ia nu este numai despre putere, ci despre str`lucire. Brandurile care sunt doar puternice [i nu neap`rat fascinante manifest` un gen de rigurozitate, consecven]`, capacitate organizatoric` care ajut` la men]inerea unei pozi]ii de putere, dar nu mai surprind cu nimic \n mod special. Ele se centreaz` 16

Biz

pe confirmarea [i securizarea puterii lor. Fascina]ia exprim` capacitatea unui brand de a se construi prin \ncredere, creativitate, pasiune, capacitatea de a inova [i abilitatea de a provoca. Brandurile fascinante se

Un top al m`rcilor fascinante poate inspira \n mai mare m`sur` la ac]iune comparativ cu un top al m`rcilor puternice. Brandurile mari, puternice, de succes devin deseori \n]epenite \n propriile reguli [i nu mai aduc nimic senza]ional, care s` stimuleze creativitatea, de[i consumatorii continu` s` le consume [i s` le respecte. Un brand fascinant [i provocator poate s` combat` iner]ia [i pasivitatea mediului economic local sau mondial. Se [tie c` \n perioade de criz` oamenii au nevoie de idei. Brandurile \ndr`zne]e [i provocatoare pot fi astfel izvor de inspira]ie atunci când iner]ia e mare.

CE DEFINE{TE FASCINA}IA?

Adina Vlad, Managing Partner, Unlock reinventeaz`, sunt nelini[tite, ard \n permanen]`, sunt mereu \n c`utare de provoc`ri. Brandurile puternice [i fascinante \n acela[i timp sunt cele c`rora “continu` s` le fie foame chiar dac` au frigiderul plin”, subliniaz`

Din studiul Unlock Market Research reiese c` un brand fascinant este mai degrab` creativ, plin de via]`, original, surprinz`tor, inovator, provocator. |n schimb, un brand fascinant este mai pu]in organizat, lider, precis, implicat, practic, consecvent, vizibil [i riguros. Brandurile fascinante sunt cele care au scris o istorie personal` sau o scriu \n acest moment. Marea majoritate a m`rcilor interna]ionale aflate \n top au influen]at sau schimbat cumva istoria categoriei lor – Discovery, Facebook, Ferrari, Porsche, Swatch, Pampers sunt branduri incluse \n categoria “star”, \n studiul Unlock. Altele nu s-au oprit din a evolua chiar dac` au ajuns puternice. Heineken, L’Oréal, Stella Artois sunt

BRANDURI FASCINANTE

f a carismatic provocator original surprinz`tor creativ n t branduri “reper”. |n topul de fascina]ie apar [i multe branduri române[ti, ceea ce \nseamn` c` talentul, carisma [i [armul pot s` apar` de oriunde. Dintre brandurile române[ti, remarc`m acelea[i dou` tipologii, cu defini]ii u[or diferite,

dat fiind contextul pie]ei din care provin. Printre m`rcile române[ti care transmit mesaje originale [i reu[esc s` ias` din anonimat se num`r` Pro TV, Joe [i Rom. Acestea sunt branduri star. Printre m`rcile române[ti din topul fascina]iei

se reg`sesc [i m`rci de renume, cu istorie care reu[esc s` ]in` pasul cu timpurile moderne [i s` surprind` prin reinventare (Gerovital, Murfatlar). Acestea din urm` sunt branduri “reper”.

FASCINA}IA FACE ISTORIE Brandurile care reu[esc s` fascineze au mult mai multe [anse s` intre \n istorie, pentru c` ele spun pove[ti relevante. Ele pot schimba fa]a lumii, a consumului, pot modifica modul \n care tr`iesc oamenii, pot produce transform`ri la nivel de mentalitate. Un brand trebuie doar s` aib` curajul de a-[i asuma un fel de a fi propriu, diferit, sincer, chiar dac` nu exist` nicio garan]ie c` profitul va veni de a doua zi. Un brand care respir` [i evolueaz` liber, un brand plin de via]`, un brand care ac]ioneaz` cu \ncredere are mari [anse s` ajung` un brand fascinant. Tot ce \i trebuie este s` simt` când vine valul [i s` se urce pe el, f`r` team`. Pentru c` teama ucide fascina]ia [i favorizeaz` iner]ia.

FASCINA}IE VERSUS RECUNOA{TERE |n cadrul studiului Unlock au fost indentificate patru categorii de m`rci, dup` cum urmeaz`: M`rci cu grad \nalt de recunoa[tere, dar care exercit` un grad sc`zut de fascina]ie asupra consumatorilor. M`rci cu grad sc`zut de recunoa[tere [i grad sc`zut de fascina]ie. M`rci cu grad \nalt de fascina]ie [i grad \nalt de recunoa[tere. M`rci cu grad sc`zut de recunoa[tere, dar care exercit` un grad \nalt de fascina]ie asupra consumatorilor. Pentru clasament s-a calculat un index de fascina]ie pentru fiecare brand \n parte. Recunoa[terea fiec`rui brand a fost m`surat` prin \ntrebarea: “V` rog s` \mi spune]i, pentru fiecare dintre urm`toarele m`rci, care dintre afirma]ii descrie cel mai bine situa]ia dumneavoastr`”. Cu variantele de r`spuns: “Nu am auzit de aceast` marc`”, “Am auzit foarte pu]ine lucruri despre aceast` marc`”, “Am auzit destul de multe lucruri despre aceast` marc`, dar nu am folosit-o niciodat`”, “Am Biz

Recunoa[tere

Fascina]ie versus Recunoa[tere

Orange Borsec Dorna Google Rom National Geographic Nokia Vodafone Coccolino Radio ZU Nike Adidas Ziarul Adev`rul Dove Napolact Hochland BMW Microsoft Yahoo! Audi Durex Volvo

Levi’s

Coca-Cola

Pro TV Discovery Joe Puma Samsung Milka Murfatlar Kinder Philips Panasonic MTV Stella Artois Duracell Pampers Sony YouTube Facebook L’Oréal Heineken Gerovital Jack Daniel’s Porsche

Vichy Yamaha

Harley-Davidson Apple

Ferrari

Zara

Swatch

Fascina]ie folosit aceast` marc`, dar nu o mai folosesc \n prezent”, “Folosesc aceast` marc` \n mod regulat”.

METODOLOGIA CERCET~RII Obiectivul principal al studiului a fost acela de a defini no]iunea de brand fascinant [i de a evalua gradul de fascina]ie a unor branduri spontan listate de consumatori ca fiind “fascinante”. Studiul s-a desf`[urat \n dou` etape. Prima etap` a constat \n rafinarea listei de atribute care definesc “fascina]ia” [i definitivarea listei de branduri candidate la titulatura de brand fascinant. Interviurile telefonice, pe un e[antion total de 600 de responden]i cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 55 ani, s-au realizat \n martie 2011. |n etapa a doua a fost \ntocmit un scor de fascina]ie pentru fiecare brand evaluat [i a fost realizat un top al fascina]iei. Interviurile din aceast` 18

Biz

etap` s-au realizat telefonic \n aprilie 2011. E[antionul total a cuprins 558 de responden]i cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 55 ani. Studiul este reprezentativ la nivel urban pentru popula]ia de peste 18 ani. |n realizarea studiului a fost realizat` o analiz` de tip Maximum Difference. Aceasta este o tehnic` de m`surare, derivat` din modelul alegerii discrete, dezvoltat` la \nceputul anilor '90. Scopul analizei este de a ob]ine scoruri de preferin]` sau importan]` pentru fiecare item, un scor mai mare \nsemnând o asociere mai puternic` a respectivului item cu conceptul m`surat. Folosind scalarea Maximum Difference, respondentul trebuie s` fac` o alegere discriminant`. Noua tehnic` de m`surare permite scalarea unidimensional`, astfel \ncât to]i itemii au aceea[i unitate de m`sur`, distan]ele \ntre ace[tia fiind determinate cu mai mare acurate]e. To]i responden]ii au vizionat seturi de câte patru atribute definitorii ale

fascina]iei, dintr-un num`r total de 24 de atribute. Pentru fiecare grup de itemi, responden]ii au fost ruga]i s` aleag` un atribut ca fiind cel mai potrivit \n raport cu conceptul de fascina]ie, dar [i un atribut pe care \l consider` ca fiind cel mai pu]in potrivit \n raport cu fascina]ia. Responden]ii evalueaz` toate combina]iile posibile de afirma]ii (un num`r de 12 seturi). Responden]ii chestionarului au fost ruga]i s` aleag` câte un atribut care se potrive[te cel mai mult, respectiv cel mai pu]in cu conceptul de fascina]ie. Atributele listate erau: provocator, original, de succes, puternic. La final, fiecare item a fost vizualizat de un num`r egal de ori. Fiecare item a fost testat \n raport cu ceilal]i itemi \ntr-un num`r egal de seturi. Fiecare item a ap`rut \n fiecare pozi]ie posibil`, eliminând efectul de list`. Fiecare respondent a completat un num`r de 12 seturi, a câte patru afirma]ii. Biz

BRANDURI FASCINANTE

Un brand fascinant este asemenea “jum`t`]ii perfecte”

O atitudine noncorporatist`

Sorin Psatta, Integrated Communication Director, Graffiti BBDO DEX-ul define[te fascina]ia drept atrac]ia irezistibil` pe care o provoac` cineva ori ceva prin \nsu[iri ie[ite din comun, iar \ntre sinonimele oferite se num`ra [i farmecul, magia sau vraja. Recunosc c` nu am \ntâlnit vreodat`, \n literatura de specialitate, vreo descriere ori evaluare a fascina]iei brandurilor [i cu atât mai pu]in am folosit acest cuvânt \ntr-un asemenea context. Fascina]ia descrie o stare care nu poate fi sus]inut` [i explicat` strict ra]ional, de unde [i referirile imediate la magie ori farmece. Mai mult, atrac]ia “irezistibil`” fa]` de cineva ori ceva are loc, adeseori, \n pofida semnalelor de avertizare transmise prompt de ra]iunea pragmatic`. Dac` povestea aceasta este \ntâlnit` frecvent \n cadrul rela]iilor noastre interpersonale (fascina]ia se confund` u[or cu dragostea, dar nu este chiar acela[i lucru), oare cum stau lucrurile pe t`râmul brandurilor? Eu cred c` un brand fascinant este asemenea “jum`t`]ii” perfecte, chiar dac` vocea ra]iunii mai risipe[te, câteodat`, farmecul cu care mi-a cucerit definitiv inima. Un brand fascinant este acela c`ruia, asemenea partenerului ideal, \i pot ierta f`r` probleme micile [i rarele imperfec]iuni, este un brand care \mi d` mult mai mult decât \mi cere. Un brand

fascinant este ceva f`r` de care via]a mea ar fi mai s`rac`, mai goal`, mai stearp`. Un brand pe care \ntotdeauna \l “cump`r” cu inima [i, paradoxal, uneori \n pofida ra]iunii. Sun` aproape magic, nu-i a[a? Exist` oare [i \n lumea brandurilor a[a ceva? Eu [tiu un singur exemplu: Apple. Când milioane de consumatori stau ore \n [ir la coad` pentru a cump`ra a patra genera]ie de iPhone (mul]i dintre ei având deja modele anterioare, fiind con[tien]i de modific`rile minore [i incriminând pre]ul exagerat de mare al produsului), când un coleg din agen]ie, dup` un SWOT detaliat despre laptopuri, \n urma c`ruia PC-ul a ie[it net câ[tig`tor, a hot`rât s`-[i ia un... MacBook, iar la [tiri este comunicat cazul tân`rului chinez care tocmai [i-a vândut un rinichi pentru a-[i cump`ra un iPad, ei bine, toate aceste \ntâmpl`ri au o singur` explica]ie: consumatorii sunt fascina]i de un brand. A[adar, sunte]i dispu[i s` pl`ti]i un pre] nejustificat de mare pentru un produs de mas`? {i dac` da, sunte]i dispu[i s` mai sta]i [i câteva ore bune la coad` pentru a-l ob]ine? Dac` face]i acest lucru, fiind perfect con[tien]i c` anul viitor ve]i repeta procesul, felicit`ri. Apple v` fascineaz`!

Liviu David, Integrated Communication Director, Grafitti BBDO Nu am cum s` nu fiu influen]at de contactul meu prelungit cu lumea marcomului [i cu oamenii din spatele brandurilor. Faptul c` am v`zut cum se construie[te un brand \n România, de cele mai multe ori cu oameni care nu \l \n]eleg [i de fapt nu le pas` de el, a erodat fascina]ia pentru orice brand românesc. La asta se adaug` contactul cu oamenii care reprezint` brandul respectiv \n public [i care nu respect` aproape niciodat` valorile acestuia. Pe mine m` fascineaz` brandurile venite de la corpora]ii care nu se comport` ca ni[te corpora]ii, brandurile cu care fiecare contact nu face decât s` \nt`reasc` valorile exprimate \n comunicare. Comunicarea [i designul acestor branduri sugereaz` c`, de[i au produse pentru mase, ele nu se decid \n focus group-uri [i cu toate astea dau oamenilor exact ce \[i doresc. |n spatele acestor branduri lucreaz` oameni care chiar cred \n ele. Google [i Apple ar fi dou` exemple. Poate singurele. Biz

oate niciodat` \n decursul timpului o alt` marc` nu i-a f`cut pe oameni s` viseze atât de mult ca Ferrari. |n acela[i timp obiect de lux [i de relaxare, pies` de colec]ie, bolid de competi]ie sau mijloc de transport, Ferrari r`mâne cel mai important vector de promovare a luxului, a sportivit`]ii [i a perfec]iunii \n zilele noastre. La trei ani de la \nfiin]are, reprezentan]a celei mai prestigioase m`rci de automobile din lume [i-a atins toate obiectivele. |n primul rând, grupul este liderul pe pia]a automobilelor sport [i de lux din România [i din regiune. {i aceasta chiar pe timp de criz`. Cum s-a ajuns aici? “Am \n]eles de la \nceput c` resursa cea mai important` \ntr-o companie o constituie \n primul rând oamenii care o compun [i de aceea structura ei include ast`zi persoane foarte competente, ambi]ioase [i pasionate, dedicate \n totalitate meseriei lor. Alegerea personalului Forza Rossa s-a f`cut strict pe baz` de competen]e [i de talent. Dup` principiul «persoana potrivit` la locul potrivit». Talentul \nseamn` s` ne plac` ceea ce facem cu adev`rat, \nseamn` creativitate”, declar` Ion Bazac, pre[edintele Forza Rossa.

Biz

Cum Ferrari este indisociabil legat` de Formula 1 [i de competi]ii, unde de]ine toate recordurile de victorii [i de titluri mondiale posibile, marca dore[te ast`zi s` transmit` clien]ilor s`i din lumea \ntreag` valorile pe baza c`rora se cl`desc succesul [i performan]a de cel mai \nalt nivel: cultul detaliului, inova]ia [i pasiunea. “Reprezentantul

oficial Ferrari \n România nu dore[te s` aduc` \n România doar ma[inile Ferrari, ci [i spiritul de \nving`tor al m`rcii ca [i modelul de business de succes. Ne dorim ca succesul Ferrari pe toate planurile (comercial, sportiv sau de societate) s` reprezinte o surs` de inspira]ie, un model de reu[it` pentru clien]ii s`i dar [i pentru români \n general”,

BRANDURI FASCINANTE

Cum a reu[it Forza Rossa s` aduc` \n România nu doar ma[inile Ferrari, ci [i performan]a, spiritul de \nving`tor al m`rcii [i modelul de business de succes ale legendarului brand italian.

adaug` Ion Bazac, fost ministru al s`n`ta]ii. Ferrari \nseamn` luxul, tehnologia, sportivitatea, combinate cu [armul [i fantezia specifice italienilor. Aceast` asociere de valori o reg`sim \n toate produsele, de la cele vestimentare pân` la ma[ini. La acest nivel, ca \n Formula 1, nu este loc de niciun compromis.

|n România activitatea importatorului Ferrari nu se reduce doar la vânzarea de ma[ini. Forza Rossa ofer` [i alte produse inovatoare, exclusive, ce au ca rol s`-i fac` pe clien]i s` descopere universul magic al constructorului de la Maranello. Un exemplu este Ferrari Store, un magazin dedicat produselor [i

accesoriilor Ferrari, situat pe Calea Victoriei, cu o suprafa]` de 450 mp. Lansat oficial \n decembrie 2009, Ferrari Store este unul din cele mai mari din Europa. Restaurantul Forza Rossa Caffe, dedicat celor mai fine delicii culinare [i din cafea, a fost inaugurat \n luna mai. Compania dore[te s` acompanieze clien]ii \n a tr`i pe deplin pasiunea lor pentru automobile [i a se putea bucura de ultimele crea]ii ale tehnicii auto \n condi]ii de siguran]`, de cunoa[tere [i \ntr-un cadru socializant. La 64 de ani de la na[tere, Ferrari, brandul reprezentat de “c`lu]ul cabrat”, emblema avioanelor generalului Francesco Baracca \n timpul primului r`zboi mondial [i adoptat` de Enzo Ferrari pentru ma[inile sale, r`mâne MARCA de ma[ini de lux [i de sport. Ferrari aduce \n România o viziune nou`, modern`, ce las` tradi]iile la locul lor [i \i face pe oameni s` \n]eleag` c` luxul, performan]a [i calitatea au pre]ul lor. Este cunoscut faptul c` orice mare poveste de succes a pornit de la un vis. La fel a fost [i \n cazul lui Enzo Ferrari. Rolul Ferrari este s`-i fac` pe români s` viseze, s`-[i \mplineasc` visele, s` cread` cu adevarat \n ei \n[i[i [i \n reu[ita lor.

Biz

BRANDURI Ferrari

ferrari.com

A ajuns pe primul loc pentru c` este cea mai str`lucitoare marc` de ma[in` [i un simbol al vitezei. Exist` inclusiv culoarea “ro[u Ferrari”. Compania a fost fondat` de Enzo Ferrari, \n 1929, la Maranello, \n Italia. Prima ma[in` de strad` a fost produs` \n 1947, modelul 125 S, cu motor V12 de 1,5 litri. Fascina]ia vine din modul \n care oricare model te “transport`” \ntr-o lume aparte a [ofatului, prin motoarele puternice, interioarele sportive [i designul exterior unic.

Discovery

dsc.discovery.com

Celebrul post de televiziune treze[te spiritul de aventur` \n privitor, \l poart` \n t`râmuri neatinse [i exploreaz` diverse teme extrem de interesante. Pentru români, reprezint` un reper pentru sursa de cunoa[tere de mare \ncredere. Discovery Channel are un mix provocator de emisiuni, printre care Meserii Murdare, Vân`torii de mituri, Mega constructori sau Cum se fabric`. Discovery Channel a fost lansat \n România \n 1997, iar la origini, a fost inaugurat \n America \n 17 iunie 1985.

2 Pro TV

protv.ro

Este fascinant pentru români pentru c` reu[e[te s` str`luceasc` prin fiecare produs nou pe care \l lanseaz`. Istoria PRO TV a \nceput pe 1 decembrie 1995 cu salutul Andreei Esca – “Bun` seara, România! Bun` seara, Bucure[ti!”. Povestea \ncepuse \n 1993, prin Canal 31, devenit Pro TV, proiect gândit de Adrian Sârbu, care a construit un imperiu media – Media Pro. Printre emisiunile de succes se num`r` {tirile Pro TV, “Românii au talent”, “Dansez pentru tine” sau “Happy Hour”.

Biz

Primele 10 m`rci ale topului sunt o combina]ie ecletic` de lux [i aventur`, de inspira]ie [i inova]ie. Chiar dac` sunt doar dou` m`rci

Facebook

facebook.com

A reu[it ca, odat` cu apari]ia \n 2004, s` schimbe fa]a internetului, schimbând regulile de interac]iune uman`. Are ast`zi 700 de milioane de useri (potrivit Socialbakers), dintre care mai mult de 500 de milioane activi. Utilizatorul mediu are \n jur de 130 de prieteni. Trebuie s` mai [ti]i c` oamenii petrec circa 700 de miliarde de minute pe lun` pe Facebook. |n România, Facebook are 5 milioane de vizitatori unici [i 3.322.500 de conturi de utilizatori, \n luna mai 2011, potrivit manafu.ro.

Porsche

porsche.com

Fascina]ia pentru care Porsche a ajuns \n top este dat` de faptul c` a dat defini]ia a ceea ce \nseamn` “ma[ina sport de lux”. Prima ma[ina Porsche a fost dezvoltat` \n 1939, Porsche 64, iar de atunci modelele de lux ale companiei germane sunt \n mintea oric`rui \mp`timit de autmobile: Boxster, Cayman, 911 [i, mai nou, Panamera sau Cayenne. Motoare puternice [i interioare de lux, exclusiviste sunt doar câteva dintre elementele care fac Porsche un obiect al dorin]ei.

M~RCI FASCINANTE

FASCINANTE române[ti, acestea inspir` tradi]ia reinventat` [i puterea str`lucirii prin toate produsele lansate. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Heineken

heineken.ro

A ajuns \n topul m`rcilor fascinante pentru c`, de[i este brand de mas` \n Olanda, ]ara de origine, reu[e[te s` inoveze [i s` redefineasc` modul \n care ne raport`m la bere. Compania are [i o istorie \ndelungat`, de la 1873. Berea Heineken este produsul vedet` al companiei [i este produs` din ap` purificat`, mal] de orz, hamei [i drojdie. Din 1975, cea mai mare parte a berii este totu[i produs` de fabrica de bere Heineken din Zoeterwoude din Olanda.

Stella Artois

stellaartois.com

Brandul de bere a reu[it s` ajung` \n topul fascina]iei pentru c` reu[e[te s` spun` pove[ti din trecut care emo]ioneaz` \n prezent. Stella Artois este originar` din Leuven, Belgia [i a fost introdus` \n 1926. Men]iunea “Anno 1366” din logo-ul Stella Artois se refer` la originea producerii de bere \n ora[ul Leuven, \n timp ce rama care \nconjoar` numele Stella Artois de pe etichetele face referire stilul tradi]ional al ramelor de fereste din arhitectura flamand`.

Swatch

swatch.com

Murfatlar

murfatlar.ro

Fascina]ia provine din faptul c` este un reper de calitate \n categoria sa. Swatch a reu[it s` creeze ceasuri de calitate, cool, care s` \mbine spiritul elve]ian al ceasurilor cu inova]ia. Swatch a fost introdus pe pia]a din Elve]ia \n martie 1985. Pentru c` a avut campanii agresive de marketing, cu produse inedite [i cu pre]uri rezonabile, Swatch a câ[tigat imediat inima consumatorilor. Printre modelele care au f`cut istorie se num`r` seria Irony, Scuba, Skin, Beat sau Bijoux.

Murfatlar a demonstrat c` po]i inova [i po]i fi flexibil chiar dac` ai mul]i ani de tradi]ie [i m`iestrie \n spate. Strategia de cre[tere a fost revigorarea companiei prin investi]iile \n tehnologie [i modernizare, l`rgirea gamei de produse [i pozi]ionarea clar` a brandului pe pia]a de vinuri. Murfatlar mai are un atu: peste 3.000 de hectare de vie \ntr-o singur` podgorie, care apar]ine unui singur produc`tor. O schimbare a fost \n 2000, când podgoria a trecut din patrimoniul de stat \n cel privat.

Harley Davidson

harley-davidson.com

Este un super simbol al vitezei [i mai ales al masculinit`]ii, inspirând libertate [i dorin]a de c`l`torie. De-a lungul anilor, motocicletele Harley au devenit un model pentru designul distinct [i pentru tradi]ia de personalizare care au ridicat stilul chopper al motocicletelor. Exceptând seria modern` VRSC, celelalte modele reflect` \ndeaproape silul clasic de design al companiei, fondate \n 1903, \n Milwaukee, Wisconsin. Motocicletele inspir` [i o modalitate luxoas` de c`l`torie prin modul \n care sunt produse.

Biz

BRANDURI FASCINANTE

LANSARE

ORIGINE

SITE

LOC

LANSARE

ORIGINE

SITE

1918

Japonia

panasonic.ro

1931

Fran]a

vichyconsult.ro

2005

SUA

youtube.com

1924

Germania

puma.com

1901

Elve]ia

milka.ro

1981

SUA

mtv.ro

1875

SUA

jackdaniels.com

1994

Rom창nia

nestle.ro

1961

SUA

pampers.ro

1964

SUA

duracell.com

1887

Japonia

yamaha-motor.eu

1967

Rom창nia

farmec.ro/ gerovital-h3

1946

Japonia

sony.ro

1886

SUA

coca-cola.ro

1938

Coreea de Sud

samsung.com

1891

Olanda

philips.ro

1909

Fran]a

lorealparis.ro

1964

Rom창nia

romautentic.ro

1956

Germania

kinder.ro

1853

SUA

eu.levi.com

LOC

Biz

LOGO

|n 1931, sediul companiei este mutat \n localitatea Heimenkirch, Allgäu, un s`tuc de lâng` Lindenberg. O zon` cu un peisaj mirific, regiunea Allgäu din landul Bavaria se afl` la \mbinarea dintre Germania, Austria [i Elve]ia, fiind renumit` pentru produsele lactate [i brânzeturile produse aici. Este un loc unde oamenii pun mult` pasiune \n ceea ce fac. O pasiune care ]ine, iat`, din 1927 pân` ast`zi. Povestea este simpl` [i \n acela[i timp fascinant`. Hochland este o companie de familie, \n spatele c`reia sunt trei familii, aflate acum la a patra genera]ie. Oameni cu picioarele pe p`mânt, simpli [i mode[ti [i dovada c` iubesc ceea ce fac este tocmai faptul c` rezist` de atâ]ia ani \n industrie. Au trecut printr-un r`zboi mondial, prin turbulen]e, prin crize interna]ionale sau regionale [i au ajuns s` fie ast`zi unul din grupurile de lactate cele mai puternice din Europa. Cu o expertiz` fantastic` \n produc]ia de brânzeturi, au ajuns s` dezvolte pân` [i tehnologii de o \nalt` fine]e, o parte a utilajelor de produc]ie fiind concepute [i construite la Heimenkirch, prin compania Hochland Natec, specializat` \n tehnologii [i ma[ini de produc]ie, procesare [i ambalare. Spre deosebire de majorita-

Hochland România, cel mai mare produc`tor de brânzeturi de pe pia]a local`, are o filial` proprie \n România din anul 1998, când a achizi]ionat fabrica de la Sighi[oara, care a fost retehnologizat` [i specializat` \n produc]ia de brânz` topit`. Cea de-a doua fabric` Hochland a fost cump`rat` \n 1999, se afl` la Sovata [i este specializat` pe produc]ia de ca[caval [i cedar. Grupul realizeaz` o cifr` de afaceri de peste 1 miliard de euro [i, la nivel interna]ional, are aproximativ 4.000 de angaja]i.

Hochland, o poveste despre familie, bucurie [i bun gust

tea companiilor din industria lactatelor, care [i-au dezvoltat portofolii de produse acoperind toate categoriile de produse lactate, Hochland s-a axat de la \nceput exclusiv pe produc]ia [i comercializarea de brânzeturi, aliniindu-se astfel tradi]iei landului Bavaria [i Germaniei – un mare produc`tor [i consumator de brânzeturi. Pe plan interna]ional, grupul de]ine dou`sprezece facilit`]i de produc]ie \n Germania, Polonia, România, Rusia, Franta, Iran [i Spania. Indiferent c` este vorba despre produse comercializate \n magazine, precum crem` de brânz`,

ADVERTORIAL

|n urm` cu mai bine de 80 de ani, Georg Summer [i Robert Reich \nfiin]au fabrica de brânzeturi Hochland din Goßholz, sudul Germaniei, dând na[tere primului produs Hochland: un calup de 2 kg de brânz` topit` Emmentaler.

telemea, brânz` topit`, ca[caval sau brânz` natural`, sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering, Hochland este reprezentat` \n toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor [i vinde \n peste 30 de ]`ri, de pe toate cele cinci continente, cu prec`dere \n Europa. Dintotdeauna, principalul obiectiv al companiei a fost s` ofere produse cu adev`rat bune (certificate IFS, cu standard \nalt de calitate [i siguran]` alimentar`), care s` r`spund` nevoilor [i dorin]elor din ce \n ce mai diversificate ale consumatorilor. Pentru a atinge acest obiectiv, au fost necesare investi]ii permanente \n l`rgirea gamei de produse, distribu]ie, inova]ie, publicitate.

Biz

BRANDURI FASCINANTE

LANSARE

ORIGINE

SITE

LOC

LANSARE

ORIGINE

SITE

1924

Germania

adidas.com

1927

Germania

hochland.ro

1997

SUA

natgeo.ro

1976

SUA

apple.com

1865

Finlanda

nokia.ro

1984

Marea Britanie

vodafone.ro

1995

SUA

ro.yahoo.com

1998

SUA

google.ro

1888

Rom창nia

adevarul.ro

1990

Rom창nia

napolact.ro

1975

SUA

microsoft.com

N/A

Rom창nia

dorna.ro

1927

Suedia

volvocars.com

1964

SUA

nike.com

1975

Spania

zara.com

1994

Fran]a

orange.ro

1957

SUA

dove.ro

1806

Rom창nia

romaqua-group.ro

1972

Fran]a

unilever.ro

1915

Marea Britanie

durex.com

LOC

Biz

LOGO

125 de ani de istorie [i inova]ie

onvins c` a g`sit un leac \mpotriva durerilor de cap, un sirop preparat din ingrediente naturale, farmacistul John Pemberton a decis pe 8 mai 1886 s` \l testeze \n farmacia Jacobs’ din Atlanta. Dar, pentru c` siropul era destul de concentrat, s-a gândit c` nu ar fi rù s` \l amestece cu pu]in` ap` carbogazoas`. Cei care au testat noua bùtur` au hot`rât imediat c` este delicioas` [i r`coritoare. Contabilul domnului Pemberton s-a gândit c` al`turarea a dou` litere “C” ar fi interesant` [i a propus ca noua bùtur` s` se numeasc` Coca-Cola, iar pentru c` avea un scris foarte special a conceput [i logo-ul Coca-Cola, care se reg`se[te [i ast`zi pe fiecare sticl` produs` oriunde \n lume. Acesta a fost \nceputul unei legende, acum 125 de ani. {i pentru c` noua bùtur` era atât de apreciat`, Pemberton a hot`rât s` o promoveze – sau cum spunem noi ast`zi s` investeasc` \n marketing [i comunicare. Oamenii sunt o parte important` a istoriei companiei, oameni deosebi]i care au v`zut enormul poten]ial al acestui brand emblematic. Ei sunt cei care au f`cut ca, ast`zi, Coca-Cola s` fie un brand global ce ofer` miliarde de momente de fericire [i relaxare \n fiecare zi, o promisiune pe care o respect` de 125 de ani. Dac` \n anul 1886 se vindeau zilnic 9 bùturi Coca-Cola, pân` \n 1892 vânz`rile companiei au crescut de zece ori. |n prezent, Coca-Cola vinde zilnic 1,7 miliarde de por]ii. Coca-Cola a dezvoltat comunit`]i [i afaceri adiacente, a oferit locuri de munc` [i o misiune unui grup uria[ de oameni. S-a implicat \n via]a comunit`]ii din care este parte integrant`, a format speciali[ti, a ini]iat [i sprijinit cercet`ri \n diverse domenii, a inspirat inova]ia [i leadershipul. Leg`tura cu sportul a fost fireasc`. |n 1928, Coca-Cola a devenit primul sponsor comercial al Jocurilor Olimpice de la Amsterdam [i de atunci r`mâne un suporter constant al Jocurilor Olimpice. 28

Biz

Dar, pe lâng` a fi o afacere de succes, Coca-Cola este \n primul rând un catalizator pentru momente [i emo]ii unice. Coca-Cola a inspirat cele mai \ncânt`toare pove[ti de iubire [i momente artistice, a stimulat curajul, pasiunea [i imagina]ia tuturor – angaja]i, colaboratori, parteneri, consumatori [i fani deopotriv`. Acestea sunt ingredientele cheie pe care Pemberton le-a folosit \n 1886 [i pe care continu`m s` le folosim 125 de ani mai târziu. Coca-Cola este unul dintre pu]inele branduri care au reu[it s` creeze o leg`tur` emo]ional` puternic` cu to]i cei cu care a intrat \n contact de-a lungul timpului. |n acest an, Coca-Cola s`rb`tore[te bucuria de a tr`i, clipele de fericire, milioanele de zâmbete pe care le-a cå[tigat [i pasiunea pentru performan]`. Aniversând 125 de ani de istorie, Coca-Cola celebreaz` \n acela[i timp consumatorii, angaja]ii, colaboratorii [i partenerii din \ntreaga lume pentru contribu]ia esen]ial` la succesul acestui brand, mul]umindu-le pentru dragostea, pasiunea, imagina]ia [i curajul care au fost parte integrant` din succesul acestui brand.

ADVERTORIAL

Acest parteneriat extraordinar acoper` aproape un secol de istorie. De asemenea, \n 1976, Compania Coca-Cola [i FIFA au semnat primul acord de sponsorizare din istorie dintre o companie [i o organiza]ie interna]ional` de reglementare \n domeniul sporturilor. Coca-Cola este prezent` \n peste 200 de ]`ri [i teritorii, sistemul Coca-Cola are peste 800.000 de angaja]i, mai mult de 300 de parteneri \mbuteliatori [i opereaz` aproape 1.000 de fabrici de \mbuteliere. Coca-Cola este de 125 de ani printre cele mai cunoscute, cele mai admirate [i cele mai valoroase m`rci \nregistrate din lume. De fapt, s-a demonstrat c`, dup` “OK”, termenul “Coca-Cola” se claseaz` pe locul 2 \ntre cele mai u[or de \n]eles cuvinte de pe planet`. Impactul brandului s-a sim]it puternic [i \n marketing. Coca-Cola a schimbat radical pia]a b`uturilor r`coritoare [i a marketingului, inovând permanent atât \n ceea ce prive[te ambalajul (sticla Coca-Cola este cel mai u[or de recunoscut simbol din lume), dar mai ales \n ceea ce prive[te promovarea – \n 1886 a ap`rut prima reclam` Coca-Cola \ntr-un ziar, \n 1887 compania a implementat metodele inovatoare de sampling (\n schimbul unui cupon distribuit gratuit, consumatorii puteau \ncerca un pahar de Coca-Cola). Brandul a devenit el \nsu[i vedet`. |n mai 1950, Coca-Cola era primul produs care ap`rea pe coperta revistei TIME [i a fost prima b`utur` r`coritoare savurat` \ntr-o nav` spa]ial` [i, de asemenea, \ntr-un submarin. De-a lungul celor 125 de ani, Coca-Cola a atras sute de mii de oameni pasiona]i care au avut \ncredere \n aceast brand, a implicat mii de exper]i din publicitate, personalit`]i ale vie]ii publice, vedete, dar [i tineri arti[ti care au devenit celebri [i care au creat imagini unice pentru a descrie acest produs. S` nu uit`m c`, \n 1931, Compania Coca-Cola a angajat un ilustrator, Haddon Sundblom, care s` conceap` o imagine a lui Mo[ Cr`ciun pentru a transmite c`tre consumatori un mesaj simplu: “Coca-Cola este delicioas` atât vara, cât [i iarna”. Aceast` imagine a unui personaj vesel, cald, bonom [i \mbr`cat \n costum ro[u cu alb a devenit \n timp imaginea universal recunoscut` a lui Mo[ Cr`ciun.

Biz

TELECOM

UNDE A GRE{IT

NOKIA {I CARE E PLANUL DE REDRESARE Un [ir de erori strategice [i o cultur` organiza]ional` defectuoas` au adus Nokia din fruntea pie]ei de telefoane mobile \n pragul dezastrului. Poate reveni compania la gloria de alt`dat`? DE GABRIEL BÂRLIG~ Acum 4 ani era liderul incontestabil al pie]ei de telefoane mobile. Ast`zi e \n c`dere liber` din cauza gre[elilor repetate de pe segmentul de smartphone [i a unei politici interne \n care domina indecizia. Cota de pia]` a companiei \n domeniul smartphone s-a \njum`t`]it de la 49% \n 2007 la 25% \n primul trimestru din 2011, conform datelor Gartner. Confirmarea pr`bu[irii a venit pe 31 mai, când Stephen Elop, CEO al Nokia, a anun]at c` veniturile [i profitul pentru trimestrul doi al anului vor fi “substan]ial” sub estim`rile ini]iale, din cauza r`zboiului pre]urilor din Asia, a avântului luat de sistemul de operare Android [i a unor probleme din China. Cum \n ultimii patru ani Nokia a pierdut 75% din capitalizarea bursier`, 30

Biz

pe pia]` abund` zvonurile de preluare a companiei. Primul nume vehiculat a fost cel al Microsoft, având \n vedere alian]a celor dou` companii pentru producerea de telefoane cu noul sistem de operare Windows Phone 7, iar cel mai recent s-a vorbit de preluarea Nokia de c`tre Samsung, care ocup` pozi]ia a doua \n topul produc`torilor mondiali de telefoane mobile. |n cazul Microsoft, s-a vorbit de un posibil pre] de 19 miliarde de dolari. “Toate aceste zvonuri sunt nefondate”, a spus Elop la Londra, la Open Mobile Summit. Dar ce s-a \ntâmplat \n ace[ti ultimi 4 ani? Principala cauz` a problemelor Nokia vine din faptul c` a stat pe margine dup` ce Apple a declan[at revolu]ia smartphone-urile prin lansarea iPhone. |n timp ce al]i produc`tori ca

TELECOM

l-a pus la dispozi]ia tuturor produc`torilor, mari sau mici, luând decizia de a nu se implica decisiv [i \n partea de hardware, de[i a lansat un terminal sub brand propriu (Nexus). Smartphone-urile Android au lovit Nokia exact pe pia]a unde domina – Asia. Acolo, finlandezii vindeau pân` nu de mult cu mare succes atât telefoane mobile ieftine, cât [i smartphone-uri cu Symbian.

GOANA DUP~ SOLU}II

Samsung sau LG au reac]ionat rapid, ajuta]i de sistemul de operare Android al celor de la Google, Nokia s-a \nchis \n propria carapace, refuzând practic s` cread` c` utilizatorii vor adopta ecranele tactile. Inginerii de la Nokia chiar criticau iPhone-ul fiindc` nu putea trimite mesaje multimedia (MMS), avea probleme cu calitatea sunetului [i nu putea fi operat cu o singur` mân`. Problema este c`, nici dup` ce vânz`rile de iPhone au luat avânt, gigantul finlandez nu a reac]ionat decisiv. De[i a lansat propriul magazin de aplica]ii, Ovi, \n special pentru terminalele ce foloseau platforma proprie Symbian, acesta nu a fost promovat suficient. Ascensiunea iPhone a avut la baz` tocmai bog`]ia de aplica]ii disponibile, cu ajutorul c`rora utilizatorii \[i putea personaliza foarte mult telefonul mobil. E[ecul Ovi a

devenit evident pe 16 mai anul acesta, când Nokia a renun]at la brand. Magazinul avea 50.000 de aplica]ii. Cel de la Apple, App Store, num`r` peste 500.000. Ceea ce Nokia p`rea s` nu \n]eleag` era faptul c` Apple [i Google au schimbat industria telefoniei mobile de la una concentrat` pe terminale la una \n care rolul decisiv revine p`r]ii de software. |n condi]iile \n care designul [i produc]ia pot fi replicate extrem de u[or de oricine, diferen]a vine din sistemul de operare [i aplica]iile disponibile pentru utilizator. {i mai grav pentru Nokia a fost startul pierdut pe segmentul de mijloc [i cel de entry-level de pe pia]a de smartphone-uri. |n timp ce Apple a ocupat cu iPhone palierul superior, restul pie]ei a fost invadat de terminalele cu sistem de operare Android. Google

De altfel, sistemul de operare Symbian, care asigur` domina]ia Nokia pe segmentul smartphone-urilor \nc` de la apari]ia sa, \n 1996, pare s` se afle la r`d`cina problemelor gigantului finlandez. Platforma nu a fost niciodat` foarte apreciat` de utilizatori sau de dezvoltatorii de aplica]ii, iar apari]ia unor alternative viabile \n ultimii ani a provocat o migra]ie masiv` a ambelor categorii. Mai mult, \n loc s` se concentreze pe construirea unui sistem de operare unitar care s` poat` rula f`r` probleme pe terminale diferite, la Nokia partea software era considerat` o alt` component` a unui telefon nou. Rezultatul era un co[mar pentru dezvoltatori, care de multe ori erau nevoi]i s`-[i adapteze aplica]iile la fiecare nou terminal Nokia. De cealalt` parte, Apple [i Google se concentrau s` ofere dezvoltatorilor posibilitatea cât mai facil` de a dezvolta aplica]ii, iar rezultatele s-au v`zut imediat. Conform anali[tilor de la Nomura, Nokia urmeaz` s` piard` la finele acestui trimestru pozi]ia de lider pe pia]a de smartphone \n fa]a celor de la Samsung, urmând ca \n trimestrul urm`tor s` fie dep`[it` [i de Apple. Con[tien]i de problemele grave de software pe care le aveau, cei de la Nokia au c`utat un nou CEO [i l-au ales pe Stephen Elop, care conducea divizia Office de la Microsoft, tocmai pentru experien]a sa \n software. Ini]ial, planul acestuia a fost de a \ncerca s` vad` dac` Symbian poate fi capabil de lupt` de la egal la egal cu Android [i iOS de la Apple. Când a devenit evident c` sarcina era aproape imposibil`, Nokia a decis s` Biz

TELECOM

conduce divizia de cercetare a Nokia. nivelul din 2010. Pe pie]e cum e cea din se concentreze pe dezvoltarea \n Presa finlandez` relateaz` c` Green ar fi China brandul nu conteaz` aproape colaborare cu Intel a platformei software nemul]umit de renun]area la MeeGo \n deloc, singurul criteriu fiind pre]ul, iar MeeGo. Dar curând Elop [i-a dat seama favoarea platformei Windows. produc`torii locali sunt greu de \nvins la c` nici MeeGo nu putea ajuta Nokia s` acest capitol. Iar unii anali[ti cred c` recupereze terenul pierdut. Prin urmare, Nokia ar fi trebuit s` fi declan[at compania avea doar dou` solu]ii: LUPTA PENTRU revenirea pe aceste pie]e \nc` acum doi Android sau Windows Phone 7. REVENIRE ani. Acum ar putea fi prea târziu. Au fost demarate negocieri cu ambele Elop nu vrea \ns` doar s` salveze O alt` component` important` a tabere, dar Google a refuzat s` ofere corabia de la naufragiu, ci dore[te s` o planului lui Stephen Elop are la baz` o Nokia avantaje suplimentare fa]` de cele aduc` din nou \n fruntea plutonului. echip` de dezvoltatori software [i acordate tuturor celorlal]i parteneri pe Acordul cu Microsoft este doar prima ingineri care lucreaz` pe platforme open partea de hardware. Prin urmare, parte a planului s`u. Renun]area la source pentru a produce armata de ingineri de la Nokia telefoane [i solu]ii complet noi, nu putea aduce inova]ii pe cel mai probabil bazate pe partea de software pentru Linux. Cu alte cuvinte, se caut` propriile terminale. Solu]ia solu]ii care s` scoat` pur [i Microsoft s-a deta[at ca fiind simplu din joc iPhone, singura posibil`. Acordul dintre terminalele Android [i chiar [i cei doi gigan]i a venit \ntr-un pe cele cu Windows. moment crucial pentru ambele Deocamdat`, alegerea p`r]i: Microsoft avea nevoie de alian]ei cu Microsoft poate instalarea sistemului s`u mobil stabiliza Nokia. Compania va de operare pe cât mai multe lansa primul terminal cu terminale, iar Nokia avea Windows \n cursul ultimului nevoie de un sistem de operare trimestru din 2011. Gartner pe baza c`ruia s` \ncerce B~T~LIA SISTEMELOR estimeaz` c` telefoanele cu recuperarea terenului pierdut Evolu]ia cotelor de pia]` a sistemelor de operare pentru sistem de operare Windows vor pe segmentul de smartphone. terminale mobile ajunge la 19,5% cot` de pia]` \n Dar ve[tile proaste se ]in lan] Sistem de operare 2010 2011 2012 2015 2015, dep`[ind Apple [i pentru compania din Finlanda. Symbian 37,6% 19,2% 5,2% 0,1% ocupând locul doi dup` Fitch a retrogradat ratingul Android. Deci Nokia a f`cut o Nokia cu dou` trepte, pân` la Android 22,7% 38,5% 49,2% 48,8% alegere \n]eleapt`. Toate aceste nivelul BBB-, cu perspective BlackBerry 16% 13,4% 12,6% 11,1% estim`ri pot fi \ns` oricând date negative, tocmai din cauza Apple iOS 15,7% 19,4% 18,9% 17,2% peste cap de apari]ia unui nou sc`derii cotei de pia]` pe Microsoft 4,2% 5,6% 10,8% 19,5% dispozitiv care s` schimbe pia]a segmentul de smartphone-uri. Al]ii 3,8% 3,9% 3,4% 3,3% a[a cum a f`cut-o iPhone. Asta dup` ce Standard & Poor's Sursa: Gartner Group Important pentru Nokia este a sc`zut ratingul companiei faptul c`, \n sfâr[it, cu Elop la finlandeze la A-, iar Moody's la conducere, a \nceput s` ac]ioneze, nu A3, ambele reprezentând a patra treapt` Symbian a adus dintr-un foc economii doar s` reac]ioneze cu \ntârziere. Nu ar de la baz` \ntr-un sistem cu 10 niveluri. importante pentru companie, ceea ce fi prima oar` când gigantul finlandez Iar pe 31 mai, dup` anun]ul lui Elop permite investi]ii mai mari pentru [i-ar reveni dup` o criz` major`. Nu privind reducerea estim`rilor, valoarea \nt`rirea pozi]iei Nokia pe segmentul de mai departe de 2004, Nokia a avut ac]iunilor Nokia a ajuns la cel mai telefoane ieftine pe pie]ele din Asia [i aceea[i atitudine de stru] cu capul \n sc`zut nivel din ultimii 13 ani. {i, chiar Africa, care au adus 33% din vânz`rile nisip \n privin]a telefoanelor cu dac` Nokia r`mâne lider \n termeni de companiei anul trecut. clapet`, pe care le-a considerat o volum pe pia]a de telefonie mobil`, Aici \ns`, concuren]a cu produc`torii simpl` mod` trec`toare [i a pierdut Apple a preluat deja primul loc \n ceea locali se ascute. Nume ca ZTE [i Huawei masiv cot` de pia]`. |ns`, dup` ce [i-a ce prive[te veniturile. \n China sau Micromax \n India se pus \n mi[care ma[in`ria de design [i La \nceputul lunii iunie, directorul impun deja pe pie]e ce p`reau a fi inginerie, revenirea a fost puternic`. {i tehnic Rich Green a intrat \n concediu apanajul gigantului finlandez. Iar ve[tile nu este exclus ca, peste 4 ani, s` f`r` plat`, existând posibilitatea s` nu sunt bune pentru Nokia, care a vorbim despre modul \n care Nokia a p`r`seasc` definitiv compania. vândut \n primul trimestru din acest an schimbat pia]a dominat` cândva de Atribu]iile sale au fost preluate 84,3 milioane de telefoane mobile din Apple [i Android. Biz deocamdat` de Henry Tirri, care categoria non-smartphone, cu 2% sub 32

Biz

Campanii, Publicitate, PR, Marketing, Strate gie, Eficien]`, Creativi tate, Online, Media, Digital, Reclame, Plan ning, Buget, Social media, Echip`, Marke ting direct, BTL, ATL, Promovare, Comuni care, Brand, Viziune, Branding, New media, Rate card, Outdoor, Management, Client INSERT PRMO}IONAL

INDUSTRY LEADERS

Zoltan Szigeti, Pre[edinte, The Group

NU SUNTEM |NCRÅNCENA}I, CONCUR~M RELAXA}I De[i are apari]ii rare \n pres`, Zoltan Szigeti, cofondatorul The Group, vorbe[te cu Biz despre afacerea pe care o conduce \mpreun` cu Mihaela Nicola [i strategiile care-i ajut` s` se men]in` \n fruntea clasamentului companiilor de comunicare din România. Cum au fost ultimii doi ani pentru The Group? Publicitatea a fost dintotdeauna un domeniu \n care concuren]a a fost mai accentuat`. |n nicio alt` industrie nu concureaz` cei mai mari 15-20 de mari juc`tori ai planetei, al`turi de multe alte companii locale puternice. |n publicitate sunt prezente de mai bine de zece ani toate cele mai mari agen]ii interna]ionale din lume. |n fiecare alt` industrie sunt doar trei, patru, cinci gigan]i multina]ionali [i câteva mari companii locale, pentru agen]ii \ns` a fost \ntotdeauna mai greu. A[a \ncât ultimii ani n-au reu[it decât s` ne rafineze suplimentar tuturor, \n comunicare, abilit`]ile competitive [i s` ne oblige la chiar mai mult` creativitate profesional`.

Biz

Care este strategia care v` ajut` s` v` men]ine]i \n fruntea clasamentului industriei de comunicare locale?

nal pe care \l oferim clien]ilor no[tri tinde mereu c`tre perfec]iune.

Angaj`m oameni mai de[tep]i, mai pricepu]i decât noi, le oferim mult` libertate, urm`rim riguros eficien]a fiec`rui demers profesional.

Care sunt principiile dup` care v` conduce]i businessul?

Ce mesaj a]i vrea s` transmite]i concuren]ei? Nu-mi place s` vorbesc competitorilor no[tri prin intermediul presei.

Ac]ion`m \ntotdeauna \n mod etic [i responsabil. Suntem eficien]i [i ne \ngrijim s` dep`[im a[tept`rile. De dragul brandurilor pe care le consolid`m [i al propriei companii.

Ce crede]i c` reu[i]i s` face]i diferit de restul companiilor de profil?

Sunt mai dificili clien]ii la ora actual`? Au crescut mult preten]iile [i a[tept`rile fa]` de perioada de \nceput a industriei române[ti de comunicare?

Noi nu lupt`m cu \ncrâncenare, ci concur`m relaxat. Ne p`str`m prospe]imea de a inova [i ne p`str`m zâmbetul. Atitudinea este aceea care ne diferen]iaz`. Iar produsul profesio-

Clien]ii sunt mai exigen]i, desigur. Toate companiile care \[i respect` brandul [i propria reputa]ie acord` aten]ie sporit` fiec`rui detaliu din comunicare. Acum, spre deosebire de anii \nceputului

Biz

FOTO: VALI MIREA

INDUSTRY LEADERS tehnicile de comunicare sunt mai sofisticate, instrumentele de planificare [i evaluare sunt mai avansate [i clien]ii tind s` solicite mereu progresul serviciilor agen]iei. Media este infinit mai fragmentat`, acum companiile nu mai monologheaz` c`tre consumator, ci se afl` \ntr-un dialog eterogen cu publicul. Este o misiune complex` a agen]iilor s` g`seasc` felul unitar de a structura [i men]ine eficient acest dialog. Cu fiecare zi care trece e mai anevoios s` g`se[ti inova]ia \n comunicare. {i totu[i doar aceasta reu[e[te s` diferen]ieze campaniile de publicitate.

Ce principiu nu a]i \nc`lca niciodat` \n afaceri? Niciodat` nu a[ face r`u cuiva \n mod voluntar.

Ce i-a]i r`spunde unui client care v` cere servicii de cea mai \nalt` calitate dar la “buget de criz`”? Cumva aceasta a fost dintotdeauna a[teptarea fiec`rui client, capabilitatea agen]iei de a oferi o solu]ie excelent` de comunicare, aplicabil` rapid [i care s` se \nscrie \ntr-un buget cât mai chibzuit. Fiecare dintre noi, atunci când este client, caut` raportul optim \ntre aceste repere. Sigur c` \n principiu este aproape o contradic]ie \n termeni \ntre “calitate” [i “buget redus”, dar, cum nimeni nu se abate ra]ional de la parametrii de calitate, misiunea agen]iilor a fost

CU ANI |N URM~ PUBLICITATEA ERA UN DOMENIU EFERVESCENT CARE CRE{TEA PRIN PROPRIILE DESCOPERIRI {I EFORT AUTODIDACT. ACUM ESTE O INDUSTRIE. A C~P~TAT FORMALISM {I RIGOARE.” 36

Biz

dintotdeauna aceea de a g`si modalit`]i echilibrate din punct de vedere financiar pentru a atinge \n mod eficient obiectivele calitative.

Exist` vreun brand sau categorie pentru care nu a]i vrea s` lucra]i niciodat`? |mi face p`cere s` contribui la solu]iile de comunicare pentru orice brand sau companie care respect` parametrii morali [i normele legale.

Ce brand considera]i c` v` lipse[te din portofoliu la ora actual`? Nu ne-am gândit la acest lucru, cu alte cuvinte n-avem o list` personal` de aspira]ii, dar urm`rim atent toate evolu]iile pie]ei [i suntem activi din perspectiva oportunit`]ilor de new business \n toate industriile care aduc noi juc`tori.

Ce servicii v` lipsesc din portofoliu? The Group cuprinde 17 agen]ii specializate \n diferitele discipline ale comunic`rii. Suntem mai activi decât oricare dintre grupurile de comunicare, chiar [i \n domenii de ni[` precum online content development, marketing communication, retail marketing, produc]ie de materiale publicitare [i trade events management. |n acela[i timp, ne uit`m mereu \n jurul nostru [i vom ad`uga companii noi pe m`sur` ce identific`m oameni competen]i sau agen]ii mai mici pe care solu]iile noastre de management le-ar putea ajuta s` creasc` prin preluare.

Ce zone de cre[tere a businessului vede]i \n continuare? Cred c` \n urm`torii ani se va dezvolta mult capacitatea de a genera con]inut pentru online. Sigur c` exprimarea general` pe buzele tuturor este c` “va cre[te comunicarea online”, dar noi nu vedem acest lucru neap`rat numai din perspectiva bugetelor alocate publica]iilor de orice fel (site-uri, forumuri, bloguri, re]ele sociale etc.), ci credem c` adev`rata evolu]ie \n

privin]a comunic`rii online va proveni din capabilitatea de a genera con]inut relevant. Acestui domeniu \i acord`m o aten]ie aparte.

Potrivit Forbes, sunte]i cel mai bogat publicitar român, cu o avere estimat` la 30 milioane euro, ceea ce corespunde cifrelor de profit pe care le-a \nregistrat compania \n ultimii cinci ani. Cum a]i reu[it acumularea acestui profit? Am fost intriga]i de faptul c` ne-am reg`sit \n clasamentul \ntocmit de revista Forbes [i le-am trimis chiar o scrisoare \n care men]ionam c` nu ni s-a p`rut profesionist demersul lor, cu atât mai mult cu cât nu ne-au contactat \nainte, nu ne-au \ntrebat nimic [i \mi scap` felul \n care ei au evaluat starea noastr` material`. A fi bogat sau a fi perceput drept fiind bogat este cel mai meschin dintre obiectivele pe care [i le-ar dori un profesionist.

Ce considera]i c` lipse[te, la ora actual`, cel mai mult industriei locale de comunicare? Relaxarea de a se privi pe sine ca o industrie \n care este cu adev`rat “fun to work”.

Cum vede]i acum industria de publicitate? Ce s-a schimbat fa]` de perioada \n care f`cea]i dvs. primii pa[i \n domeniu? Cu ani \n urm` publicitatea era un domeniu efervescent care cre[tea prin propriile descoperiri, prin efortul autodidact al oamenilor. Acum este o industrie, deci a c`p`tat formalism, rigoare, instrumente, tehnici, parametri strict m`surabili. Se nume[te c` am progresat, ne-am profesionalizat.

Ce lec]ie de business a]i \nv`]at \n ultimii doi ani de criz` generalizat`? Am \nv`]at c` ceea ce ne diferen]iaz` este capabilitatea de a inova permanent,

THE GROUP ANGAJ~M OAMENI MAI DE{TEP}I, MAI PRICEPU}I DECÅT NOI, LE OFERIM MULT~ LIBERTATE, URM~RIM RIGUROS EFICIEN}A FIEC~RUI DEMERS PROFESIONAL.” c` rigoarea fiec`rui detaliu este aceea care determin` eficien]a [i c` evolu]ia se \ntâmpl` dac` nu stai nicio clip` pe loc, dac` prive[ti [i p`[e[ti mereu \nainte.

Se tot vorbe[te despre faptul c` industria de comunicare se afl` \ntr-un impas. Sunte]i de acord cu aceast` afirma]ie? Toate industriile sunt \ntr-un oarecare impas pe care l-a generat criza economic`. {i \ntr-un fel fiecare domeniu trebuie cumva s` se reinventeze, s`-[i ajusteze mecanismele de intimitate astfel \ncât s` se adapteze la un fel nou de a progresa. Eu nu privesc la inconveniente, ci m` uit mereu la oportunit`]i.

FOTO: VALI MIREA

De ce sunte]i atât de zgârcit cu apari]iile publice? Este o politic` personal` aceea de a nu acorda interviuri, de a nu ap`rea \n media? Este, da, o filosofie personal` aceea de a-mi limita adresarea la cei cu care interac]ionez \n mod direct. Partenerii mei reu[esc uneori s` m` conving` c` este cazul s` r`spund unor solicit`ri [i o fac \n unul sau dou` materiale de pres` pe an. Altfel, eu cred c` interviurile sunt o form` de monolog c`tre clien]i sau parteneri. Nu-mi place monologul. {i apoi comunicarea agen]iilor este, cred eu, despre dialog. Biz

INDUSTRY LEADERS

PIA}A DE MEDIA A AJUNS |N PUNCTUL ZERO. CE URMEAZ~? Criza a schimbat fa]a mass-mediei. Unele titluri au disp`rut, regiile de publicitate [i-au mic[orat portofoliul, ierarhiile s-au redesenat. Unii juc`tori au profitat de schimb`ri, al]ii au pierdut contactul cu noua realitate. Pia]a de media se afl` la un moment zero, dup` o perioad` de resetare. Din acest punct de vedere, speciali[tii estimeaz` c` se vor \nregistra sc`deri sau cre[teri procentuale de o singur` cifr`, ceea ce va conferi industriei o imagine de credibilitate [i siguran]`. {ocurile resim]ite \n industria de publicitate au adus pia]a \n situa]ia actual`. Noua realitate pe care trebuie s` [i-o asume atât clien]ii [i furnizorii, cât [i agen]iile este alc`tuit` dintr-un peisaj \n care nu au mai r`mas multe ziare, num`rul de agen]ii de media [i de regii de publicitate s-a diminuat prin fuziuni sau prin simpla dispari]ie a unor juc`tori, iar bugetele investite de client s-au redus. Cu toate aceste transform`ri s-a ajuns \n punctul din care trebuie s` \nceap` reconstruc]ia. Expectativa nu este nicidecum o solu]ie, mai ales \ntr-o 38

Biz

perioad` de criz`. |n acest context, vor avea de câ[tigat numai cei care vor juca hot`rât toate oportunit`]ile acum, cât costurile sunt \nc` deflatate.

DE LA CAUZ~ LA EFECT To]i juc`torii pie]ei au fost afecta]i de criz`. Sc`derea cifrei de afaceri a clien]ilor a determinat o sc`dere a bugetelor investite. Ca urmare, pre]urile \n media au sc`zut, num`rul de clien]i de publicitate s-a redus, iar din pia]a de media au disp`rut furnizori [i agen]ii. Aceast` imagine, care \n cifre se traduce prin \njum`t`]irea bugetului de media \n numai doi ani, ne d` dimensiunea unei pie]e \n care toat` lumea are de suferit. Exist` [i pierderi colaterale, cum ar fi pia]a de research de media sau de produc]ie. Dincolo de cifre [i bugete t`iate, \n pia]a de comu-

nicare se simte presiunea imens` a ratei de profitabilitate a fiec`rei investi]ii. Exist` a[tept`ri c` investi]iile \n media [i publicitate f`cute ast`zi s` dea rezultate chiar de mâine. Unii au ales solu]ia disperat` de a converti bugetul de comunicare printr-o reducere de pre] la raft, \n speran]a ob]inerii unor rezultate imediate \n vânz`ri. Al]ii au t`iat bugetul de comunicare pentru a fi atinse obiective de “profitabilitate” f`r` s` ]in` cont de consecin]e pe termen lung.

DIN NOU PE PLUS, DIN 2012 |n func]ie de evolu]ia economiei \n ansamblu, abia \n toamn` se vor putea face cele mai bune previziuni. Estim`rile speciali[tilor pentru prima jum`tate a lui 2011 indic` o sc`dere a pie]ei de maximum 10% fa]` de perioada similar` a

THE GROUP INVESTI}IA NET~ |N MEDIA DIN 2011 VA FI APROXIMATIV EGAL~ CU JUM~TATE DIN INVESTI}IA DIN 2008. O CRE{TERE A PIE}EI SE VA |NREGISTRA ABIA |NCEPÅND CU 2012.

anului trecut. Extrapolând pentru tot anul, investi]ia net` \n media din 2011 este aproximativ egal` cu jum`tate din investi]ia \n media a anului 2008. Pornind la optimismul generat de recenta ie[ire din recesiune, este de a[teptat pentru 2012 un punct de inflexiune \n graficul evolu]iei pie]ei de media. Investi]iile \n publicitate vor cre[te probabil \ncepând de anul urm`tor, dar cre[terea va fi lent`. Este greu de estimat când ne vom \ntoarce la valoarea din 2008 [i oricum acest lucru nu s-ar putea \ndeplini pe termen scurt.

Online-ul este \n mod evident singurul mediu cu [anse reale de cre[tere \n 2011. La polul opus, cea mai mare sc`dere o va avea \n continuare presa scris` (cu un declin de 20 - 25%), \n timp ce celelalte medii vor sc`dea cu pân` la 10%. Online-ul va cre[te \n continuare \n România, atât \n valoare absolut`, cât [i din punctul de vedere al cotei. Astfel, investi]iile \n online pot s` ajung` la 50 de milioane de euro (incluzând Google, Facebook [i Yahoo). Acest mediu poate dep`[i \n urm`torii ani alte medii precum radioul, ziarele sau OOH, dar pariul cu televiziunea este cel mai greu de câ[tigat. |n România, TV-ul are o penetrare de aproape 100%, iar reach-ul

EVOLU}IA CIFREI DE AFACERI thegroup

Important este c` 2012 va fi un an electoral, cu alegeri atât locale, cât [i parlamentare, fapt ce va cataliza pârghiile economice. 2012 poate fi a[adar anul mult a[teptatei ie[iri din criz`.

poate ajunge de multe ori la 90%. Online-ul [i TV-ul sunt \n competi]ie direct` \n ceea ce prive[te procentul pe care \l fur` din timpul consumatorilor. Dar nu se exclud. Online-ul este mai

degrab` principala surs` de informare, privit ca o imens` memorie colectiv`, dar un mediu \n fa]a c`ruia consumatorul este activ. TV-ul reprezint` \nc` acel mod ieftin [i facil de relaxare care necesit` doar efortul de a ap`sa pe butonul telecomenzii, ceea ce este pe gustul marii majorit`]i a consumatorilor. Deci poten]ialul de a atinge repede mari mase de oameni apar]ine \n continuare TV-ului. Televiziunea va r`mâne mediul cel mai important, de[i vom ajunge s` urm`rim programele TV cu ajutorul tehnologiei moderne. Internetul “sufer`” tocmai din cauz` c` ofer` prea mult` libertate de alegere, prea mult` informa]ie, prea mult` interactivitate. Toate acestea nu se potrivesc cu rutina omului simplu care vine seara acas` [i dore[te un divertisment oarecum programat. Pentru urm`torii zece ani, putem paria pe o pia]` cu pu]in` informa]ie tiparit` pe hârtie, cu print exclusiv de \nalt` calitate, internetul a[a cum \l [tim azi urmând s` se schimbe, iar pe platforma sa tehnologic` urmând s` intre televiziunea [i radioul. OOH va fi probabil singurul mediu pozi]ionat aproape de ceea ce este ast`zi, dar mai pixelat [i cu mai pu]ine panouri clasice. Biz

INDUSTRY LEADERS

OAMENII THE GROUP

VICKI NICOLA,

LIANA MIHAI,

Managing Partner, My Media Branded Content & Navidoo

Managing Partner, House of Media

DAN BALOTESCU, Este u[or s` dai un verdict vizavi de existen]a sau lipsa profesionalismului, \n schimb este mai greu s` identifici o list` de criterii care determin` o astfel de concluzie. Dincolo de expertiza domeniului \n sine, profesionalismul se define[te prin atitudine. Pasiunea este cea care face diferen]a. Pasiunea de a descoperi lucruri noi, de a le \mp`rt`[i, de a le articula creativ \ntr-un proiect nou. Indiferent de preg`tirea pe care o are fiecare dintre noi \n online [i branded publishing, avem nevoie de energia care s` fac` lucrurile s` se \ntâmple. Iar noi func]ion`m pe baz` de pasiune.

Biz

Managing Partner, Media Investment

|n media [i, \n general, \n comunicare, profesionalismul este definit de oamenii cu care lucr`m. Media este cea mai dinamic` dintre categoriile industriei noastre. Evolu]ia tehnologiei [i tendin]ele actuale \n comunicare creeaz` provoc`ri nemai\ntâlnite \n ultimii 20 de ani. Lec]ia de business pentru fiecare dintre noi o reprezint` \njum`t`]irea volumului de media \n numai doi ani. Aceast` situa]ie are consecin]e majore \n pozi]ionarea juc`torilor din pia]`. Ne mândrim c` Media Investment a reu[it o cre[tere a cotei de pia]` \n aceast` perioad`.

MIRELA NICULA, Cea mai mare provocare, dar [i cea mai important` lec]ie a ultimilor doi ani este dat` chiar de parcurgerea acestei perioade de recesiune. |ntr-o industrie \n care mult timp s-a vorbit despre cre[tere \n termeni de “cât”, nu \n termeni de “dac`”, a venit vremea s` ne regrup`m, s` revizuim strategiile de business, s` ne reevalu`m. Orice stategie sau orice plan de media \n aceast` perioad` a \nsemnat provoc`ri [i curajoase asum`ri de riscuri. Sub presiunea din aceast` perioad` ne-am maturizat, ne-am redefinit viziuni [i ne-am reconstruit repere.

Group Director, Media Investment

Profesionalismul \n orice domeniu \nseamn` s` [tii cum s` faci, ce s` faci [i când s` faci, ceea ce din punctul meu de vedere echivaleaz` cu a fi informat, experimentat, ferm, cu o atitudine deschis`. |n ultimii doi ani, cea mai mare provocare a fost impactul crizei financiare, mai exact g`sirea de solu]ii pentru eficientizarea comunic`rii \n contextul constrângerilor bugetare. Ca urmare, am \nv`]at c` este important s` ne respect`m partenerii, clien]ii [i furnizorii deopotriv` [i s` nu facem promisiuni pe care nu le putem \ndeplini.

THE GROUP

SORINA MIHAI,

ROXANA MEMETEA,

Managing Partner, Nicola Porter Novelli

Managing Partner, Brandstalk Advertising

MARIAN DUMITRESCU,

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Zi de zi lucreaz` \n echip`. I-am invitat s` intre \ntr-o competi]ie a ideilor. Le-am dat trei teme de reflec]ie: profesionalism, lec]ii de business [i obstacole \ntâmpinate. Iat` ce gândesc managerii de la The Group.

ADRIAN POSTOLE, Managing Partner, Your Promo

Managing Partner, FieldStar |n comunicare [i nu numai, profesionalismul se traduce prin rigoare, nuan]e care fac diferen]a, creativitate [i, nu \n ultimul rând, prin perseveren]a [i entuziasmul ce \nso]esc fiecare proiect. |n vremuri delicate, precum cele care au marcat ultimii doi ani, motivarea [i men]inerea entuziasmului echipei au devenit reale provoc`ri. Doar \n aceste momente putem observa viteza de reac]ie la schimb`rile de context, flexibilitatea [i rigoarea businessului de zi cu zi, for]a [i creativitatea echipei.

Punerea strategiei \ntotdeauna pe primul loc, g`sirea de solu]ii realiste [i adaptate la pia]`, aten]ia la detalii [i un pic de curaj atunci când vine vorba de diferen]iere fa]` de competi]ie sunt criteriile care definesc profesionalismul. Iar \n contextul actual, \ntr-o pia]` dominat` de b`t`lia pentru pre]ul cel mai mic, provoc`rile ]in de punerea calit`]ii \naintea cantit`]ii [i g`sirea de solu]ii inovatoare \n ciuda presiunii pe costuri sau a pruden]ei unora dintre clien]i.

Cel mai important pas \n ultimii doi ani a fost ie[irea din zona de “confort” [i “r`sf`]”. Am \nv`]at c` putem mai mult, am con[tientizat c` echipa este valoarea ad`ugat` [i trebuie s` o protej`m cât putem de mult. |n plus, noi la The Group ne-am concentrat mereu pe new business [i ne-a ajutat enorm. Cea mai important` lec]ie de business este aceea s` nu te bazezi doar pe ce ai, s` fii \n c`utare permanent` de surse generatoare de evolu]ie, fie c` este vorba de new business, fie c` este vorba despre atingerea unui nivel de performan]` superior pentru ceea ce f`ceai [i pân` acum.

Trecerea de la o pozi]ie de top management \ntr-o agen]ie bine cotat` la ac]ionariatul unui business ce s-a n`scut \n plin` criz` este cea mai mare provocare din activitatea mea profesional`. Am l`sat \n urm` un business profitabil [i am dezvoltat de la zero un business similar, cu poten]ial uria[. A fost un moment \n care mul]i juc`tori s-au retras [i cei r`ma[i s-au concentrat pe supravie]uire. Noi \ns` am reu[it s` cre[tem. E greu s` construie[ti un mecanism ce eman` profit. Este \ns` mult mai greu dar [i mai profitabil s` construie[ti mecanismul cu oameni de calitate, renegând diletan]ii. Biz

www.revistabiz.ro

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`. BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

CUM REAPRINDE

PIA}A ENERGIEI Preg`ti]i-v` pentru schimb`ri majore \n domeniul energetic \n urm`torii 4 ani. Sub presiunea Uniunii Europene [i a FMI, Rom창nia trebuie s` liberalizeze pre]urile la gaze p창n` \n 2015. Iar rezervele na]ionale sunt pe terminate. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ECONOMIE

Ast`zi, cånd petrolul este vedeta pie]ei energetice, lumea \ntreag` respirând adânc la fiecare mi[care \n sus sau \n jos a pre]ului acestuia, \n culise de multe ori jocurile sunt f`cute de o alt` resurs` de baz`. Gazele naturale reprezint`, mai ales pentru Europa, cheia de bolt` a oric`rei strategii energetice. Iar \n România importan]a acestei resurse este subliniat` de faptul c` a fost \ntotdeauna nu doar o moned` de schimb economic, ci [i una politic`, folosit` pentru câ[tigarea voturilor consumatorilor. |n curând se pare c` nu va mai fi cazul, c`ci actualul guvern trebuie s` liberalizeze pre]urile reglementate la gaze [i s` creeze un cadru similar celui european. Fondul Monetar Interna]ional a devenit vestitorul schimb`rii, când a cerut, la \nceputul anului, renun]area la pre]urile reglementate pentru produc]ia de gaze naturale [i energie electric` [i g`sirea unei noi formule de calcul. De fapt, ceea ce dore[te FMI este liberalizarea pre]urilor. Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n Domeniul Energiei (ANRE) anun]ase anul trecut c` va comanda un studiu privind impactul renun]`rii la pre]urile reglementate ale gazelor [i electricit`]ii pentru a se vedea care ar urma s` fie impactul asupra popula]iei \n mod special.

Teoretic, liberalizarea nu ar \nsemna \n mod automat o cre[tere a pre]urilor, ci o metod` de stabilire bazat` pe cerere [i ofert`. Guvernul [i-a asumat \n fa]a FMI [i a Comisiei Europene eliminarea pân` \n 2015 a pre]urilor reglementate la electricitate [i gaze. Iulian Iancu, pre[edintele Comisiei pentru industrii [i servicii din Camera Deputa]ilor, citat de Mediafax, declara recent c` deschiderea pie]ei gazelor naturale reprezint` “o gre[eal` fundamental`”, care va afecta securitatea României [i va duce la cre[terea pre]ului gazelor. “Acest demers va genera cre[terea pre]ului la gaze naturale de la 160 de dolari pe mia de metri cubi la 418 dolari, cre[tere imposibil de suportat. |nseamn` un efort de 1,1 miliarde de euro \n plus, la acela[i nivel de salarizare pe care \l au oamenii ast`zi. Nu va putea fi acordat` nicio subven]ie, pentru c` nu este prev`zut` \n buget. Deschiderea pie]ei de gaze va scoate agen]ii economici de pe pia]` [i 46

Biz

din zona de competitivitate”, a precizat Iancu. Totu[i, premierul Emil Boc anun]a \n februarie c` tarifele la energia electric` [i gaze vor cre[te \ntr-adev`r \n intervalul 2013-2015, dup` ce guvernul va elimina pre]urile reglementate, pe baza unui calendar care va fi stabilit pân` \n septembrie 2011. |ns` se caut` [i m`suri pentru a proteja consumatorii casnici care ar putea fi afecta]i de aceste m`suri, precum pensionarii sau salaria]ii cu venituri foarte mici.

GAZELE NOASTRE, REGULILE LOR

otrivit celor mai recente date de la Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n Domeniul Energiei (ANRE), la nivelul lunii martie, consumul de gaze naturale a fost acoperit \n propor]ie de 65,26% din produc]ia intern` de gaze naturale, \n timp ce importurile ce au intrat \n

consum au fost de 34,74%. Produc]ia intern` a fost acoperit` \n propor]ie de 97,15% de primii doi produc`tori, Romgaz [i Petrom. Primii trei importatori – furnizori interni – au realizat \mpreun` 57,2%, cu o cot` de pia]` de importului de peste 14,94% fiecare. Importurile au fost \n martie mai mici decât \n februarie, când se cifrau la 38,83%. Anul trecut, cre[terea importurilor de gaze a fost cauzat` de epuizarea stocurilor de gaze produse \n România din depozitele de \nmagazinare, care pân` anul trecut au fost folosite \n principal pentru aprovizionarea unor combinate chimice. Discu]ia despre gaze este provocat` \n fiecare an de modificarea pre]ului de furnizare, mai ales c` produc`torii interni cer majorarea pre]ului gazelor, pentru c` spun c` au pierderi din cauza nivelului actual al pre]urilor. Gazele produse de Petrom [i de Romgaz au pre]uri de produc]ie stabilite de ANRE. Pre]ul reglementat pentru consumatorii casnici [i industriali captivi a r`mas nemodificat de la 1 iulie 2009. Nu doar FMI insist`, \ns`, pentru liberalizarea pre]urilor la gaze. |n acest moment, România se confrunt` cu o procedur` de infringement deschis` de Comisia European`, al`turi de Italia [i Polonia, legat` de pre]urile reglementate la energie pentru consumatorii finali. Legisla]ia UE referitoare la pia]a intern` a energiei prevede c` pre]urile sunt stabilite \n principal de cerere [i ofert`. Stabilirea pre]urilor pentru consumatorii finali prin interven]ia statului ridic` obstacole \n calea noilor intra]i pe pia]` [i din acest motiv Comisia a hot`rât s` transmit` avize motivate celor trei state membre \n luna aprilie. Uniunea European` stabile[te foarte clar c` toate companiile trebuie s` aib` posibilitatea de a furniza liber servicii pe \ntreg teritoriul UE [i de a-[i stabili singure pre]uri care s` reflecte situa]ia real` de pe pie]e, iar stabilirea de pre]uri reglementate distorsioneaz` func]ionarea pie]ei. Astfel, se men]ine o situa]ie de monopol care duce fie la investi]ii insuficiente, fie la pre]uri nejustificat de mari. |ns`, [i aici este

ECONOMIE

Consumul de gaze a crescut la nivel global cu 7,4% \n 2010, la 3.169 mld. m3, cel mai ridicat nivel din 1984, iar produc]ia de gaze a ajuns la un volum record, de 3.193 mld. m3, \n urcare cu 7,3%.

foarte important de re]inut acest aspect, normele prev`d de asemenea c`, \n cazuri excep]ionale, de exemplu pentru a proteja clien]ii vulnerabili, se pot stabili pre]uri reglementate. |n acest caz, m`surile trebuie s` fie direc]ionate \n mod special c`tre clien]ii care au cea mai mare nevoie de ele, trebuie s` fie limitate \n timp [i s` garanteze accesul egal al companiilor din UE din domeniu la consumatorii de pe plan na]ional. României i-au fost trimise dou` avize motivate, unul pentru energie electric` [i unul pentru gaz. Avizul legat de gaz spune c` pre]urile reglementate pentru consumatorii finali sunt \nc` aplicabile tuturor consumatorilor. A[a c` România este oricum obligat` de legisla]ia comunitar` s` reglementeze pre]urile la gaze, cu men]iunea c` poate acorda derog`ri pentru consumatorii vulnerabili. |n afara discu]iei legate de pre]uri, România mai risc` o procedur` de infringement, legat` de nerespectarea interconect`rii re]elei de gaze cu Ungaria \n ambele sensuri, adic` [i pentru export. Conducta Arad-Szeged a fost inaugurat` \n 2010 [i \n acest moment gazul este doar importat \nspre noi, dar nu [i exportat. Pân` la sfâr[itul anului 2012, România trebuie s` permit` exportul de gaze prin acest gazoduct, potrivit \n]elegerii cu Comisia European`. Oficialii Ministerului Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri (MECMA) au declarat pentru Biz c`, \nc` din 1 iulie 2007, pia]a gazelor naturale este o pia]` liber`, adic` consumatorii pot opta pentru statutul de consumatori eligibili [i s`-[i aleag` furnizorii de gaze naturale pe care \i doresc. Având \n vedere c`, \n prezent, 43% din pia]a gazelor naturale este reglementat`, cre[terea pre]ului gazelor naturale poate fi o consecin]` a liberaliz`rii complete [i \n plan concret a acesteia. Pe termen scurt, va exista, probabil, tenta]ia produc`torilor [i a furnizorilor s` ofere gaze naturale la pre]uri mai mari. Pe termen mediu [i lung, ministerul crede c` pre]ul se va stabiliza la un nivel acceptat atât de cerere cât [i de ofert`. Biz

ECONOMIE SCHIMBARE |N ETAPE

ste clar c` România nu poate func]iona \n afara cadrului de reglementare european, astfel \ncât liberalizarea pre]urilor, \n ciuda dezbaterilor sterile [i f`r` sens, se va produce. A[a cum spunea [eful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks, pre]urile la gaze vor fi liberalizate \n etape, pân` \n 2013 \n cazul companiilor [i din 2013 \n 2015 \n cazul popula]iei. Pentru clien]ii casnici vulnerabili, se vor aplica normele europene referitoare la ace[tia, pentru protejarea lor. |n ceea ce prive[te exportul de gaze, MECMA spune c` sectorul gazelor naturale din România se va integra \n pia]a UE atât la nivel fizic, prin interconect`ri, cât [i la nivel comercial. Acest demers reprezint` o obliga]ie pe care România, \n calitate de stat membru, trebuie s` o \ndeplineasc`. Guvernul s-a angajat c` va lua toate m`surile pentru ca România s` exporte gaze prin Ungaria pân` anul viitor, potrivit unui memorandum de \n]elegere convenit de Executiv cu Comisia European` (CE). Totodat`, Executivul va trebui s` prezinte rapid o foaie de parcurs privind exportul de gaze, iar pân` la finele anului 2011 s` elimine obstacolele legislative pentru acest obiectiv. Un alt angajament asumat de România vizeaz` eliminarea barierelor legislative [i tehnice referitoare la comer]ul cu electricitate [i gaze la grani]`, precum [i stabilirea, pân` \n luna decembrie, a unui sistem “intra-day” de tranzac]ionare a energiei electrice [i gazelor cu Ungaria [i Bulgaria. Acela[i document prevede ca activit`]ile de transport al gazelor naturale [i energiei electrice trebuie s` fie administrate \ntr-o manier` “transparent` [i nediscriminatorie”, iar separarea acestor activit`]i s` fie realizat` complet pân` \n februarie 2012. Cu alte cuvinte, MECMA nu va mai putea controla Transgaz [i Transelectrica, sarcina urmând s` fie preluat` de o alt` autoritate. Memorandumul mai precizeaz` c` Executivul trebuie s` se asigure, pân` \n luna iunie, c` autoritatea de reglementare \n domeniul energetic, ANRE, va fi

Biz

“puternic” independent` [i va dispune de mijloacele adecvate pentru a func]iona. CE [i-a exprimat, anul trecut, \ngrijorarea \n privin]a independen]ei ANRE, din cauza m`surilor legislative ale Executivului din 2009. |n prezent, România are o strategie energetic` din 2007, care este \n curs de actualizare, determinat` atât de elementele de globalizare a problematicii energetice cât [i de efectele implement`rii \n România a “Pachetului 3” legislativ, propriu UE. La data la care acest material pleac` spre tipar, MECMA a pus \n dezbatere public` Strategia Energetic` a României pentru perioada 2011 – 2035. Potrivit acesteia, \n urm`torii ani, rezervele naturale de gaze naturale vor sc`dea de la 134 miliarde metri cubi \n acest an la 77 miliarde metri cubi \n 2020. Cu alte cuvinte, rezervele geologice

de gaz natural mai pot asigura consumul doar 15 ani de aici \nainte, astfel \ncât trebuie g`site cu prec`dere noi perimetre sau noi modalit`]i de a avea gaze, având \n vedere c` rezervele naturale române[ti nu vor mai fi de ajuns. De altfel se precizeaz` c` produc]ia intern` de gaze naturale va \nregistra o sc`dere accentuat` din cauza limit`rii resurselor naturale, iar cererea de gaze din import va cre[te [i este estimat` a ajunge pân` la 64,3% \n 2015. Devine evident de ce România r`mâne dependent` de gazul importat din Rusia, ceea ce face ]ara noastr` vulnerabil` la poten]iale presiuni, ca [i de posibile \ntreruperi \n furnizare, cum s-a \ntâmplat la \nceputul anului 2009, din cauza ne\n]elegerilor dintre Rusia [i Ucraina, c`ci gazele vin pe ruta Ucraina. Martha Tallas, analist pe gaze \n cadrul

ECONOMIE

Rezervele dovedite de gaze naturale sunt de 187.100 miliarde metri cubi, \n cre[tere de la 186.600 miliarde metri cubi \n 2009. unuia dintre cele mai importante thinktank-uri din Marea Britanie, Centre for Global Energy Studies (CGES), spune c` România, ca [i alte ]`ri din Europa Central` [i de Est, trebuie s` \[i \mbun`t`]easc` sursele de gaze [i s` dezvolte re]elele de interconectare cu restul Europei.

GAZODUCTUL SPERAN}EI

una iunie a adus o veste bun` pentru urgentarea proiectului Nabucco, o investi]ie care va marca o alt` dezvoltare a pie]ei gazelor naturale din Europa [i din România. Cadrul legal pentru proiect a fost finalizat, prin semnarea acordurilor de sprijin de c`tre ministerele celor cinci state de tranzit – Austria, Bulgaria, Ungaria, România [i Turcia. Consor]iul Nabucco a amânat, la

\nceputul lunii mai, \nceperea lucr`rilor de construc]ie a gazoductului cu un an, pân` \n 2013, [i data la care ar trebui s` aib` loc primele livr`ri de gaze naturale cu doi ani, pentru 2017. Werner Auli, pre[edinte al comitetului de coordonare Nabucco [i [eful diviziei Gas & Power din cadrul OMV, a spus c`, \n Europa, cererea de gaze naturale va cre[te considerabil \n deceniul urm`tor, iar gazoductul Nabucco va fi metoda preferat` de transport a furnizorilor de gaze din regiunea caspic`. Nabucco va face leg`tura \ntre grani]a estic` a Turciei [i Baumgarten \n Austria (unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Central`), trecând prin Bulgaria, România [i Ungaria. Compania Nabucco Gas Pipeline International (NIC) a fost \nfiin]at` \n 2004 pentru a dezvolta, a construi [i a

opera gazoductul. Sistemul de conducte va fi construit de companiile na]ionale Nabucco, subsidiare ale NIC, \n fiecare ]ar` de tranzit. Ac]ionarii Nabucco sunt OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) [i RWE (Germania), fiecare cu o participa]ie de 16,67% din NIC. Ac]ionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale. Odat` cu aceast` mi[care care duce cu un pas \nainte Nabucco, se readuce \n aten]ie impactul gazelor naturale \n via]a public` european` [i implicit cea na]ional`. Gazele naturale sunt, de altfel, nu numai un factor important economic \n dezvoltare, dar [i o moned` de schimb politic [i strategic, având \n vedere domina]ia anumitor state \n acest domeniu. Rusia reu[e[te s` domine prin resursele sale de gaze naturale statele din Europa de Est, dar [i pe cele din Vest chiar. De aceea, Nabucco este unul dintre gazoductele care au un rol extrem de important \n evolu]ia ulterioar` a pie]ei gazelor, având \n vedere c` prin aceast` conduct` se \ncearc` reducerea domina]iei ruse[ti [i importul gazelor din ]`rile din Orient. România are interese clare legate de acest gazoduct, pentru c` astfel ar putea s` \[i reduc` dependen]a de importurile ru[e[ti. |n plus, Ministerul Economiei consider` c` sectorul gazelor naturale va dobândi un rol din ce \n ce mai important \n mixul energetic mondial. Ministerul consider` c` aceast` resurs` energetic` – cu un avantaj major \n privin]a polu`rii reduse – are un poten]ial \nsemnat \n asigurarea securit`]ii energetice a majorit`]ii statelor lumii, lucru dovedit prin ac]iunile \nregistrate la nivel global pentru realizarea unor proiecte de anvergur`, menite s` conecteze sursele de consum.

O SCHIMBARE PLANETAR~

a nivel global, consumul a fost \n cre[tere \n 2010, dup` ce la nivel global, \n 2009, gazele naturale au fost materia prim` care a suferit cel mai rapid declin \n consum (-2,1%), un record potrivit datelor BP legate de Biz

ECONOMIE

SOLU}II PENTRU ROMÂNIA |n acest context extrem de complicat, \n care for]ele economice se \mpletesc puternic cu cele politice [i mai pu]in cu cele geologice, Martha Tellas, de la CGES, are câteva recomand`ri pentru România. |n primul rând, s` \[i diversifice sursele [i rutele. "Din acest punct de vedere, Nabucco este important pentru România, pentru c` ofer` flexibilitatea aprovizion`rii cu gaze", arat` Tallas. De asemenea, un terminal de import al gazelor naturale lichefiate ar fi extrem de potrivit \n aceast` schem`, \n ciuda costurilor extrem de ridicate pentru construc]ia sa, chiar dac` pre]urile GNL sunt un avantaj, care \ns` nu se [tie cât va mai dura. Pe termen mediu [i lung, la fel ca restul Europei, România trebuie s` ia \n considerare reducerea dependen]ei generale a importurilor de resurse fosile. Aceasta poate fi adresat` \n numeroase moduri [i toate pot fi reg`site \ntr-un cadru economic potrivit. |mbun`t`]irea eficien]ei energetice [i dezvoltarea resurselor regenerabile [i a poten]ialelor resurse de energie neconven]ional` pot juca un rol extrem de important \n acest context. România a \nceput s` fac` pa[i importan]i \n direc]ia aceasta, prin avântul pe care energia eolian` \l are acum. Al]i pa[i importan]i pentru România sunt o aten]ie deosebit` asupra energiei produse din hidrocentrale, din biomas` sau din gaze de [ist.

energia mondial`. Bine\n]eles, aceast` evolu]ie f`r` precedent a fost cauzat` de criz`. Consumul de gaze naturale a sc`zut \n toate regiunile globului, mai pu]in Orientul Mijlociu [i Asia-Pacific, \n timp ce \n Rusia utilizarea gazelor naturale a \nregistrat cea mai mare sc`dere la nivel global – 6,1% \n termeni volumetrici. Pentru c` sc`derea produc]iei mondiale a fost determinat` de cererea sc`zut` [i nu de constrângeri geologice, Statele Unite au reu[it s` \[i creasc` produc]ia intern` de gaze pentru al treilea an consecutiv, dep`[ind chiar Rusia (care de]ine cele mai mari rezerve de gaze la nivel global) pe postul de cel mai mare produc`tor de gaz, \n principal datorit` extinderii continue a ofertelor de gaze neconven]ionale, mai ales gazele de [ist. |ns` se observ` c` cererea de gaz la 50

Biz

nivel mondial a \nceput s` creasc`, ca urmare a revenirii economice, \n timp ce cutremurul [i tsunamiul din Japonia din martie au sporit cererea de gaze a acestei ]`ri. Acest lucru a dus la restrângerea transporturilor cu gaze naturale lichefiate din Europa, deschizând astfel oportunitatea Rusiei de a vinde volume mai mari pe pia]a european`. Acest fapt are o explica]ie simpl`: Europa consum` mai mult gaz decât produce, ceea ce face ca importurile totale s` fie cele mai mari din lume. Pr`pastia mare dintre cerere [i ofert`, care cre[te tot mai mult, arat` c` dependen]a de importurile de gaze va cre[te \n viitor. Martha Tallas citeaz` un raport al Comisiei Europene din martie 2011, care estimeaz` c` factura importurilor de gaze [i petrol pân` \n

2050 pentru UE ar putea cre[te cu peste 400 de miliarde de euro anual, echivalentul a 3% din actualul PIB al UE. |n 2009, importurile Europei au fost de 427,7 miliarde de metri cubi de gaze de conduct`, mai pu]in cu 5% fa]` de 2008, ca urmare a efectelor economice negative. Cei mai importan]i furnizori de gaze au fost Rusia cu 130 de miliarde de metri cubi (30% din importuri), Norvegia (23%), Algeria (11,7%), Olanda (11,6%), Qatar (4,3%), urmate de Germania, Marea Britanie, Nigeria, Libia, TrinidadTobago, Egipt [i al]ii. Din cifrele istorice de la Agen]ia Interna]ional` a Energiei, produc]ia [i consumul ]`rilor OECD din Europa au fost \n 2007 de 289 miliarde de metri cubi [i respectiv 544 miliarde de metri cubi, \n timp ce proiec]iile pentru 2030 prognozeaz` c` se va ajunge la 235 miliarde de metri cubi, respectiv 609 miliarde de metri cubi. Se observ` c` \n timp ce produc]ia de gaze va sc`dea cu 0,9% pe an pân` \n 2030, consumul va cre[te cu 0,5% pe an \n aceea[i perioad`. Dac` nu se va schimba nimic \n schema aceasta, atunci dependen]a de importuri a statelor OECD europene este proiectat` a cre[te de la 47% \n 2007 la peste 61% \n 2030. “Totu[i, cu poten]ialul exploat`rii resurselor de gaz neconven]ional [i \mbun`t`]irile \n eficien]a energetic` [i conservare, este posibil s` imagin`m independen]a energetic` \n cre[tere pentru pie]ele de gaz europene. Guvernele europene se focuseaz` de asemenea pe diversificarea energiei, ca o reducere a dependen]ei de Rusia”, a mai spus Martha Tallas. Din acest motiv, politica energetic` a UE acord` o importan]` deosebit` gazelor naturale. M`surile pe care UE le adopt` \n prezent sunt destinate \n primul rând identific`rii [i sus]inerii acelor proiecte menite s` conduc` la realizarea celor dou` deziderate principale: siguran]a aprovizion`rii cu gaze naturale [i diversificarea surselor de aprovizionare. |n acest sens, UE are \n vedere un plan investi]ional ambi]ios care prevede angajarea unor investi]ii de aproximativ 600 miliarde de euro \n sectorul gazelor pân` \n anul 2020. Biz

TEHNOLOGIE

Cea mai fericit` industrie din lume imirea a fost maxim` când am coborât din avion \n ianuarie anul acesta, la Las Vegas. Cele mai multe industrii \[i vedeau deja vânz`rile pr`bu[indu-se de peste 24 de luni. Criz` adânc`, deci. |ns` acolo, \n de[ertul Nevada, pentru prima dat` \n ultimii cinci ani, a trebuit s` stau la o foarte lung` coad` la taxi, iar majoritatea locurilor la hoteluri era sold out. Eveniment. |mbulzeal`. Mii de manageri, de la spilcui]ii newyorkezi la chinezi cu costume ieftine, hot`râ]i s` fac` treab`, s` pun` mâna pe contracte, s` nu scape afacerea. Veniser` la Consumer Electronics Show, târgul american care prezint` la fiecare \nceput de an cele mai noi crea]ii hitech ale peste 2.000 de produc`tori din lumea \ntreag`. Dac` \n 2009 vânz`rile mondiale de televizoare, computere, telefoane mobile se duseser` la vale cu 9% fa]` de 2008, un an mai târziu, \n 2010, \n apogeul crizei, acestea au crescut cu un uimitor 13%. Omenirea a cheltuit a[adar anul trecut 873 de miliarde de dolari pe chestii dotate cu cipuri, fie ele laptopuri, camere foto sau console pentru jocuri. Iar anul acesta, produc`torii vor \ncasa aproape 1.000 de miliarde de dolari. Cum explic` anali[tii aceast` curs` contra curentului crizei? |n parte, prin lansarea unor produse “irezistibile”, precum tablet PC-urile [i telefoanele inteligente. Dincolo de explica]ii, avem o certitudine: electronicele de consum sunt, probabil, produsele care se simt cel mai bine \n criz`. {ti]i altele la fel de vioaie la \ncas`ri? Eu nu! Dar s` ne \ntoarcem mai aproape de cas`, \n Europa. B`trânul continent este cea mai mare pia]` de electronice (29% din total), urmat de America de Nord, cu 21%. Iar \n 52

Biz

Industria de electronice merge \mpotriva curentului [i anun]` cre[teri ale vânz`rilor. Iar \mbulzeala produc`torilor la târgurile interna]ionale de profil nu face decât s` demonstreze c` acest domeniu a spus deja adio crizei. DE VICTOR KAPRA Europa, cea mai important` pia]` este Germania. Este \n firea lucrurilor, a[adar, ca germanii s` dea o replic` americanilor: la \nceput de toamn` (2-7 septembrie), la Berlin, va avea loc o nou` edi]ie a celui mai mare târg de electronice de consum [i de electrocasnice din lume, tradi]ionalul IFA. Organizat de Messe Berlin [i de gfu (Gesellschaft für Unterhaltungs und Kommunikationselektronik), IFA a venit \n avanpremier` cu câteva cifre despre industrie \n 2011, oarecum diferite fa]` publicate la CES Las Vegas de c`tre Consumer Electronics Association, dar de asemenea mai mult decât \ncurajatoare. Astfel, gfu afirm` c`, dup` un declin de 5 procente al pie]ei \n 2009, a urmat o cre[tere de 19% \n 2010, iar pentru acest an prevede un spor de vânz`ri la electronice de consum de 6%, pân` la 668 miliarde de euro. Care vor fi cele mai vândute produse? Televizoarele (cele 3D vor \nregistra un spor de 500%), smartphone-urile [i tabletele. “Tablet PC-urile sunt pia]a viitorului”, afirm` [eful gfu, Juergen Boyny. Temele principale ale edi]iei 2011 a IFA Berlin: fuziunea dintre TV [i internet, tehnologia video tridimensional`, aplica]iile [i noile modele de tablet PC, digitalizarea 2.0, electrocasnicele [i automobilele inteligente, inclusiv tehnologii ecologice [i de reducere a consumului \n condi]iile nesiguran]ei energetice mondiale. {i ca s` justific`m titlul, trebuie spus c` spa]iile din uria[ul complex expozi]ional din Berlin au fost rezervate \nc` din prim`var` [i sunt “overbooked”. “Num`rul expozan]ilor care [i-au anun]at prezen]a la IFA 2011 este impresionant. Anul acesta vom amenaja un pavilion temporar pentru a-i putea g`zdui pe to]i, iar \n timp vom mai construi \nc` trei mari hale”, spune dr. Christian Göke, manager al Messe Berlin. QED. Biz

AFRICA

VIITORUL ROZ

AL CONTINENTULUI NEGRU Economia statelor africane a fost printre cele mai pu]in afectate de recesiunea mondial`, iar conflictele armate din regiune reprezint` o oportunitate semnificativ` de cre[tere pentru viitor. DE OVIDIU NEAGOE

medie cu 5,2% pe an, aceea[i rat` de evenirea economic` a VIN INVESTITORII cre[tere estimat` [i pentru anul 2011. continentului african de pe Investi]iile directe str`ine au crescut de la Media global` se ridic` la 4,2%, dup` urma recesiunii mondiale este 2,4 miliarde de dolari, cât \nsumau \n cum arat` “The Africa Competitiveness mai rapid` decât \n alte state ale anul 1985, la 53 de miliarde de dolari \n Report 2011”, realizat de Forumul lumii, inclusiv cele din Europa urm` cu trei ani. Acela[i drum ascendent Economic Interna]ional (WEF). Tot de-a de Est, \n ciuda instabilit`]ilor politice [i au urmat [i exporturile, care au ajutat lungul ultimilor zece ani, cele mai multe a conflictelor armate din Egipt, Libia sau statele africane s` asiste la o perioad` de state din Africa s-au concentrat pe Yemen. |n timp ce majoritatea expansiune [i sustenabilitate economic`. implementarea unor politici fiscale economiilor dezvoltate \nc` se clatin` sau O \ntrebare a speciali[tilor care au sustenabile, pe controlarea infla]iei [i a depun eforturi consistente pentru realizat raportul este dac` aceste cre[teri datoriilor. {i aceste revenire, norii de furtun` au disp`rut vor fi pe termen lung. Evenimentele din reforme au dat roade. aproape \n totalitate din Africa. ultima perioad` din Africa subliniaz` BILE NEGRE Schimb`rile politice violente care faptul c` \nc` trebuie depuse eforturi PENTRU AFRICA au loc \n Africa de Nord se pot semnificative pentru o funda]ie De[i revoltele din Libia, Tunisia, Egipt [i transforma \n oportunit`]i economic` solid`, iar principala Yemen au ]inut primele pagini ale ziarelor, regionale prin care se problem` a continentului este instabilitatea [i conflictele armate nu sunt stabile[te funda]ia unui transformarea actualei recuper`ri principala problem` cu care se confrunt` model de cre[tere, dar \n economice, \n cre[teri sus]inute [i, Africa, dimpotriv`. Potrivit studiului “The Africa viitorul apropiat aceste state implicit, \mbun`t`]irea notabil` a calit`]ii Competitiveness Report 2011”, realizat de Forumul ar putea fi puse \n fa]a vie]ilor africanilor. Economic Mondial, statele africane au [i alte cre[terii pre]ului probleme care ]in o mare parte dintre investitori la Unul dintre principalele motive comodit`]ilor. “Pe termen distan]`. Cea mai semnificativ` dintre acestea este pentru care Africa a fost afectat` lung, conflictele armate actuale \ntr-o m`sur` mai mic` decât posibilitatea sc`zut` de accesare a fondurilor ar putea \nsemna un impuls Europa emergent` de pild` de criza (14,5%), urmat` de corup]ie pentru economia regional`, prin economic` global` este integrarea (14%) [i birocra]ia guvernastabilirea unui program de cre[tere, prin limitat`, \n special a pie]ei financiare, la mental` (11%). Printre schimb`ri aduse guvernelor [i prin economia global`. Potrivit raportului problemele africanilor furnizarea unor oportunit`]i egale realizat de WEF, \n medie, atât statele din notate de speciali[tii de la tinerilor”, spune Masood Ahmed, Africa de Nord, cât [i cele din regiunea WEF cu un procent mai director la Fondul Monetar Interna]ional sub-saharian` sunt dep`[ite de Asia de mic de 9% se num`r` pe regiunea Orientul Mijlociu [i Asia Sud-Est [i de toate economiile statelor for]a de munc` slab Central`. Acesta adaug` c`, pe termen BRIC (Brazilia, Rusia, India [i China). calificat`, infrastructura scurt, provoc`rile sunt mai mari [i este o Totu[i, ]`rile din nordul continentului inadecvat`, reglenevoie dramatic` de abordare a dep`[esc performan]a Americii Latine, ment`rile privind [omajului [i de \mbun`t`]ire a sistemului iar cele mai performante trei state taxele, restrictivide asigur`ri sociale. africane – Tunisia (locul 32 \n lume din tatea legilor Perioada 2001 – 2010 a fost una dintre 139 la capitolul competitivitate muncii, nivelul taxelor [i cele mai bune pentru Continentul Negru, economic`), Africa de Sud (54) [i infla]ia. când Produsul Intern Brut a crescut \n Mauritius (55) – sunt mai bine clasate

Biz

decât Rusia (58) [i Brazilia (63). Relativ acela[i nivel de competitivitate se \ntâlne[te \n state precum Namibia (74), Maroc (75) [i Botswana (76), care au o performan]` mai notabil` ca media din America Latin`, precum [i decât alte state nord-africane precum Libia [i Egipt. “|n mare parte, gra]ie unui set de politici sprijinite de exporturile de diamante, economia din Botswana a reintrat pe o traiectorie a cre[terii economice puternice”, spune Larnin Leigh, [eful misiunii FMI \n Botswana. “|n acela[i timp, totu[i, infla]ia a crescut mult \n ultimele luni, pe baza pre]ului interna]ional mare al comodit`]ilor, care dep`[esc controlul autorit`]ilor”, continu` Leigh.

INVESTI}II |N VIITOR Mediul de business actual \nseamn` globalizare [i Africa trebuie s` se alinieze. Niciun stat nu poate s` supravie]uiasc` f`r` capacitatea de a genera, transmite [i utiliza cuno[tin]e, dar aceasta \nseamn` o plaj` larg` de absolven]i de studii superioare. Cu toate c` \n ultimii ani s-au \nregistrat progrese semnificative \n rândul absorb]iei copiilor \n institu]ii de \nv`]`mânt primare [i secundare, la nivel universitar, din anul 1999, când 4% din africani erau studen]i, num`rul acestora a crescut cu numai 2% pân` \n anul 2007. Statele africane au investit resurse importante \n educa]ie, nivelul capitalului uman fiind unul foarte sc`zut comparativ cu standardele interna]ionale. O alt` provocare pentru Continentul Negru, potrivit raportului realizat de WEF, este extinderea oportunit`]ilor economice pentru femei. Posibilitatea acestora de a participa \n totalitate la pia]a muncii este constrâns` \n foarte multe regiuni, atât de nivelul sc`zut al educa]iei africancelor, dar [i de normele sociale. Cu toate acestea, num`rul femeilor antreprenor este mare \n Africa, mai mare decât \n orice alt` regiune, dar diferen]ele dintre businessurile acestora [i cele ale b`rba]ilor sunt enorme. Femeile sunt prezente cu afaceri \n industrii “informale”, care nu permit o dezvoltare sustenabil` sau profituri prea mari: croitorie, vânzarea c`rbunilor, saloane de \nfrumuse]are sau produc]ia de obiecte artizanale. Biz

antreprenoriat Povestea cu felia de tort Ingredientele unui business de succes sunt la fel de importante ca re]eta. Iar dac` nu vrei s` \mpar]i tortul cu al]ii, s-ar putea s` nu mai ai cu ce s`-l faci. e obicei, pentru a descrie investi]iile financiare \n afaceri antreprenoriale, mul]i recurg la analogia cu felia de tort: mai bine s` m`nânci doar o felie mai mic` dintr-un tort mai mare, al`turi de al]i parteneri, decât s` m`nânci singur o pr`jitur` mult mai mic`. |n cazul tortului mai mare, vorbim de faptul c` unul sau mai mul]i investitori vor participa la dezvoltarea afacerii prin sus]inere financiar` ([i nu numai), primind \n schimb ac]iuni, deci “felii” din acest tort. Cred c` aceast` compara]ie nu spune totul, deoarece, de cele mai multe ori, “pr`jitura”, oricât de mic`, \nc` nu exist` \n lipsa unei minime investi]ii, deci s-ar putea chiar s` nu ai ce s` m`nânci. Exist` uneori doar ni[te “ingrediente” pentru a face aceast` pr`jitur`, \ns` nu toate cele necesare [i nu \n cantit`]i suficiente. {i atunci, se pune \ntrebarea cum faci pasul urm`tor, \n lipsa unui investitor financiar. |n cartea mea “Antreprenoriat”, descriu un set destul de larg de metode de finan]are a cre[terii unei afaceri, nu toate legate strict de intrarea \n companie a unui investitor financiar. Sunt metode directe (atât cu privire la utilizarea resurselor resurselor personale, cât [i cu privire la mobilizarea resurselor celor de aproape) sau indirecte (\n principal, acestea ]in de conceptul de bootstrapping sau optimizarea resurselor existente ale companiei,

f`r` a apela la resurse externe). Dup` care, trebuie s` \ncepem s` vorbim [i despre b`nci sau investitori financiari, deci despre o finan]are mai structurat` [i care presupune reguli clare [i un anumit tip de cost, fie c` este vorba de o dobând` [i ni[te garan]ii (ca \n cazul b`ncii), fie c` este vorba de o participare cu ac]iuni \n companie (cazul investitorilor financiari). Am v`zut, atât \n “Arena Leilor” cât mai ales \n dezbaterea din jurul emisiunii, o atitudine uneori obtuz` cu privire la aceste tranzac]ii care presupun o diluare a de]inerii unui antreprenor. O abordare pe care am v`zut-o este “Cei care ofer` procente din afacerea lor investitorilor sunt fraieri, pentru c` dau [ansa unui profit foarte mare acestora, pe ideea [i pe munca antreprenorilor”. Cred c` aceast` gândire, parc` p`strat` dintr-o alt` epoc`, reprezint` unul dintre obstacolele importante \n calea dezvolt`rii unui antreprenoriat solid \n România. Din fericire, asemenea abord`ri \nguste sunt din ce \n ce mai rare. |n realitate e vorba despre un acord \ntre dou` p`r]i, care trebuie s` fie avantajos pentru ambele: dac` investitorul ob]ine posibilitatea teoretic` de a realiza un profit pe banii investi]i (al`turi de un risc de pierdere care, mai ales la proiecte aflate la start-up, f`r` o minim` materializare, este maxim), antreprenorii au [i ei un mare avantaj printr-o astfel de investi]ie, deoarece sunt

mai aproape de a-[i realiza obiectivul de transformare a ideii lor \ntr-o afacere viabil`, profitabil`, \n care r`mân de]in`tori semnificativi, chiar dac` nu exclusivi (\[i minimizeaz` riscul de business [i pot merge c`tre urm`toarea etap` de dezvoltare a companiei, chiar [i de dezvoltare personal`). Evident, nimeni nu spune c` nu trebuie s` existe o negociere cu privire la procentele particip`rii \n afacere (de exemplu dac` investitorul \nsu[i declar` c` i-a fost oferit un procent prea mare pe care nu \l poate accepta, a[a cum mi s-a \ntâmplat chiar [i mie de câteva ori, \nseamn` c` antreprenorul nu [i-a f`cut bine calculele). Aceste argumente pot fi legate atât de valoarea prezent` a afacerii, cât chiar [i de estimarea realist` cu privire la valoarea companiei \n viitor, cu sau f`r` o anumit` investi]ie. Oricum, o companie \nainte de o investi]ie nu seam`n` cu aceea[i companie dup` investi]ie, este de fapt o nou` companie [i trebuie s` aib` alt set de reguli [i alt` structur` de ac]ionari, care s` lucreze apoi \mpreun` pentru succesul acestei “noi companii”. Antreprenorii care \n]eleg acest concept simplu sunt cu un pas \naintea competi]iei [i au o [ans` mai mare de reu[it`!

MARIUS GHENEA Pre[edinte, FIT Distribution

Biz

S`n`tate LA PUTEREA A TREIA Clinicile mari pierd nota personal`, se institu]ionalizeaz`. Cei trei fondatori ai FamilyClinic nu-[i doresc acest lucru. Nu vor s` construiasc` o fabric` de servicii medicale, ci o adev`rat` clinic` de familie, a[a cum exist` oriunde \n str`in`tate. DE LOREDANA S~NDULESCU

edLife a deschis primul spital privat de pediatrie din ]ar`. Recent a fost inaugurat primul spital privat de oftalmologie din România, Europe Eye Hospital. La scurt timp de la finalizarea fuziunii cu Euroclinic, Centrul Medical Unirea [i-a schimbat denumirea \n “Regina Maria”. Toate aceste mi[c`ri pe pia]a serviciilor medicale nu au descurajat trei antreprenori care, \n plin` criz` economic`, au lansat un nou proiect \n domeniul medical. Acum, la mai bine de cinci luni de la deschiderea por]ilor clinicii lor, sunt \ncrez`tori c` proiectul va fi unul de succes. Nu se tem de marile proiecte din domeniul medical deja deschise sau ce urmeaz` a fi inaugurate. Nu [i-au propus s` concureze cu marile clinici private. Au c`utat s` intre pe o ni[` aparte, cea a serviciilor medicale personalizate conform nevoilor pacien]ilor \ntr-o clinic` de proximitate pentru cei care locuiesc \n zona de nord a Bucure[tiului. Nu se bazeaz` pe abonamente, sistemul clasic de lucru \n clinicile private din Romånia, ci pe oferirea de pachete individuale [i personalizate, \n parteneriat cu companii de asigur`ri. Este o clinic` pentru \ntreaga familie, cum \i spune [i numele, FamilyClinic, dar cu accent pe pediatrie, poate [i pentru c` unul dintre cei trei asocia]i, Daniela Taropa, este medic pediatru. Ceilal]i doi sunt Dan Popescu [i Andrew Prelea, ambii

Biz

manageri cu vechime \n mediul de business. Dan Popescu lucreaz` de mai mul]i ani \n domeniul agriculturii [i al produselor chimice la Aectra, iar Andrew Prelea are experien]` \n domeniul imobiliar \n calitate de CEO al Ozone Homes [i South Pacific Construction. FamilyClinic asigur` toat` gama de servicii astfel \ncât s` nu fie nevoie ca pentru o consulta]ie un pacient s` mearg` \ntr-un loc pentru analize de sânge [i \n alt loc pentru radiografie. |n plus, la FamilyClinic, cabinetele

FAMILYCLINIC |N CIFRE Anul inaugur`rii: 2011 Investi]ie total`:* 1 mil. euro Pacien]i:** 1.200 Angaja]i [i colaboratori: peste 50 Suprafa]a clinicii: 650 mp * (pân` la sfâr[itul lui 2011); ** (ianuarie – mai 2011)

sunt de dou` ori mai mari ca spa]iu decât un cabinet obi[nuit, iar timpul alocat fiec`rui pacient este aproape dublu. Cu accent pe servicii de pediatrie, clinica este strategic pozi]ionat` \ntre trei [coli: Mark Twain International School, gr`dini]a Olga Gudynn [i American International School of Bucharest, \n ideea de a avea un public captiv pe o distan]` de mai pu]in de un kilometru.

De altfel, clinica este un business \n care numitorul comun sunt copiii. Copiii lui Andrew Prelea [i ai lui Dan Popescu sunt elevi la aceea[i [coal`, iar Daniela Taropa era medicul familiei Prelea. A[a s-au cunoscut [i au ajuns s` pun` la cale acest proiect. Negocierile pentru contractul de \nchiriere a spa]iului au \nceput \n 2009, iar din primele luni ale lui 2010 se contura deja planul de business. Fiecare dintre cei trei a venit cu propria expertiz`. “Individual am fi dat gre[, \mpreun` putem avea succes”, spune Andrew Prelea. Multe clinici sunt deschise fie de medici care nu au experien]` de business, fie de oameni de afaceri care nu au cuno[tin]e medicale. |mpreun`, cei trei \mbin` amele aspecte creând un mix echilibrat \ntre cuno[tin]e medicale [i cele de business. Clinica a fost deschis` oficial \n ianuarie 2011. Proiectul de investi]ie propriu-zis a fost demarat \n septembrie anul trecut, moment din care spa]iul a fost reamenajat [i dotat cu toate cele necesare pentru o clinic` medical`. Dotarea clinicii s-a f`cut cu echipamente din Germania, Italia, SUA. Toate cabinetele au dot`rile necesare pentru un examen clinic cât mai complet. La ora actual`, proiectul se afl` \n prima din cele trei faze investi]ionale pe care partenerii FamilyClinic le-au gândit pe termen mediu [i lung. A doua faz` presupune o investi]ie pentru deschiderea unei

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT MEDICIN~

Daniela Taropa, Dan Popescu , Andrew Prelea, fondatorii Family Clinic

sec]ii de imagistic` intensiv`, plan ce ar putea fi demarat la sfâr[itul acestui an sau \nceputul lui 2012, \n parteneriat cu un medic din Germania, cu vast` experien]` \n medicina nuclear`. Primul obiectiv al celor trei antreprenori pentru anul acesta este s` atrag` 10.000 de pacien]i [i ajung` pe cash flow pozitiv. “Acest lucru se va \ntâmpla sfâr[itul anului”, estimeaz` Dan Popescu. |n func]ie de cum se vor

apropia de acest obiectiv, vor [ti când vor putea demara faza a doua a investi]iei, astfel \ncât pân` la sfâr[itul anului suma total` investit` ar putea s` fie de aproximativ 1 milion de euro. Dan Popescu este acum ac]ionarul principal, p`r]ile care le revin celorlal]i doi fiind direct propor]ionale cu investi]iile f`cute. Pe termen lung, structura ac]ionariatului clinicii este fluctuant` \n func]ie de performan]a businessului [i a investi]iei. Din punct

de vedere administrativ, Daniela Taropa ocup` func]ia de director medical, Dan Popescu este pre[edintele companiei, iar Andrew Prelea se ocup` de coordonarea strategiei de new business, vânz`ri propriu-zis [i marketing. Pe termen lung, planul este s` deschid` mai multe astfel de clinici, \ns` nu \n Bucure[ti, ci \n ora[e mari din România sau chiar s` se extind` \n afara grani]elor, la Sofia sau Belgrad. Biz Biz

Re]eta unei AROME NOI LA CHOCOLAT La cinci ani de la deschiderea afacerii, Tudor Constantinescu, proprietarul Chocolat, s-a hot`rât s` fac` o schimbare. El a detaliat pentru Biz planurile de transformare [i noua imagine, ce va fi dezv`luit` \n curând tuturor clien]ilor. DE LOREDANA S~NDULESCU

ân` \n 2015, Tudor Constantinescu estimeaz` c` afacerea Chocolat ar putea valora 5 milioane de euro. Acum se afl` undeva aproape de jum`tatea distan]ei pân` la atingerea acestei sume. Planurile sunt \ns` mari. Din aceast` var` \ncepe un amplu proces de reorganizare [i transformare a imaginii Chocolat. Pân` \n toamn`, toate cele patru loca]ii Chocolat din Bucure[ti vor fi \nchise rând pe rând, timp de una - dou` s`pt`mâni, pentru lucr`ri de renovare. |ntreg spa]iul va fi \n totalitate reorganizat, remobilat [i redecorat. Spa]iul Chocolat din Doroban]i va fi extins de la 60 mp, cât are acum, la 240 mp. Nu \n ultimul rând, \n urm`toarele trei luni vor fi revizuite toate produsele, precum [i \ntreg meniul. Toate aceste transform`ri prespun un buget care la ora actual` este estimat la aproximativ 300.000 – 400.000 de euro. Cheltuiala se justific` \ntru totul. Dac` \n urm` cu cinci ani, când \[i deschidea afacerea, micile detalii nu contau atât de mult, acum proprietarul Chocolat a ajuns la concluzia c` pentru a putea merge mai departe cu succes se resimte imperios nevoia unor astfel de investi]ii. |n primii ani s-a axat pe câ[tigarea câtorva pozi]ii strategice \n Bucure[ti. Chocolat – un mix de cofet`rie, bistrou, cafenea [i brut`ri –, se g`se[te \n Doroban]i, pe Calea Victoriei, pe Calea Mo[ilor [i \n B`neasa Shopping City. |n tot acest r`stimp a mizat pe un decor monocrom, inspirat din natur`,

Biz

o alternativ` la inoxul existent pân` atunci pe pia]`. Acum, prin schimbarea de decor programat`, managementul Chocolat sper` s` fac` pionierat pe pia]a cafenelelor. Tudor Constantinescu este cel care coordoneaz` personal toate transform`rile. Tot el este cel care, \n urm` cu cinci ani, f`cea desenele pe pere]ii primului Chocolat. Asta se \ntâmpla deoarece nu g`sea pe cineva care s` se ocupe de acest lucru. Acum colaboreaz` cu o echip` de arhitec]i \mpreun` cu care a pus la punct toate detaliile planului de reamenajare. Ideea de a deschide afacerea Chocolat are leg`tur` cu profesia lui Tudor Constantinescu. La baz`, acesta este

studia toat` gama gastronomiei de la materii prime pân` la biochimie, a avut [i ocazia s` intre \n contact cu meseria [i aplica]iile ei. La 20 de ani, deschidea deja prima sa afacere, un mic laborator de patiserie la Bruxelles. |ns` nu s-a adaptat. {i-a dat seama c` viitorul sù nu era acolo [i nici nu i-ar pl`cea s` r`mân` definitiv \n Belgia. Venind \n fiecare an \n vacan]` \n România, avea impresia c` aici esta ]ara tuturor posibilit`]ilor. {i pentru el s-a dovedit a fi a[a. La 23 de ani \[i \ncheia socotelile cu Belgia. Având o diplom` consultant gastronom, s-a angajat la o firm` care f`cea consultan]` pentru toat` industria hotelier` american`, inclusiv |n genul acesta de afacere nu se câ[tig` pentru vase de croazier`. A[a prea mul]i bani, dar cine se ]ine de a ajuns s` c`l`toreasc` prin treab` poate face o carier` din asta. Pe toat` lumea. A lucrat timp de termen lung e o afacere bun`, dar ne- patru ani \n acea companie, dup` care s-a \ntors definitiv cesit` multe investi]ii [i stres. \n România, unde, cu un Tudor Constantinescu, proprietar Chocolat capital de \nceput de 50.000 de euro, a pus bazele consultant gastronom, cu diplom` [i Chocolat. |n primii trei ani nu a investit experien]` vast` \n acest domeniu. {i-a deloc \n promovare [i marketing. A petrecut toat` adolescen]a \n strìn`tate. crescut mai mult prin promovare De la 15 pân` la 23 de ani a locuit \n direct`, de la un client la altul, [i a avut Belgia \mpreun` cu mama sa, care noroc de la bun \nceput de o pres` emigrase acolo. {i-a cultivat pasiunea favorabil` \n publica]ii [i pe TV. pentru produse de patiserie [i cofet`rie. Ori de câte ori cineva \l \ntreab` ce fel A urmat studii de gastronomie la unul de franciz` este Chocolat, Tudor dintre cele mai bune institute de analiz` Constantinescu se simte flatat. Acest [i cercetare din industria alimentar` din lucru reprezint` pentru el certificarea lume. A[a a ajuns s` se specializeze \n faptului c` [i-a adus afacerea la acest domeniu cu care cocheta \nc` din standarde similare cu oricare alta din copil`rie. |n Belgia, pe lâng` [ansa de a strìn`tate. Biz

ANTREPRENORIAT RETAIL

FOTO: VALI MIREA

Tudor Constantinescu, Proprietar Chocolat

Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc. 22-24 iulie, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/summercamp

Social Media Summer Camp

STRATEGIE MARKETING

Cât de mobil` e pia]a de marketing mobil? Telefonul mobil devine surs` primar` de acces la informa]ie [i epicentrul divertismentului personal. |ns` marketingul pare, de multe ori, cu un pas \n urm` când vine vorba de abordarea mediului mobil. DE LOREDANA S~NDULESCU treime dintre companiile interna]ionale investigate de compania de consultan]` \n marketing KingFish Media au \n plan o strategie de mobile marketing [i procentul cre[te pân` la 45% \n rândul companiilor mari cu peste 1.000 de angaja]i. Dintre companiile care nu au \nc` elaborat` o strategie de mobile marketing, 62% inten]ioneaz` s` pun` la punct un astfel de plan pân` la sfâr[itul acestui an, arat` acela[i studiu. Pe ansamblu, aproape jum`tate dintre companiile incluse \n studiul

KingFishMedia (42%) sus]in c` mobile marketing-ul este foarte important \n strategia lor de dezvoltare, cu toate acestea bugetele alocate pentru mobile marketing nu dep`[esc, \n medie, 12% din bugetele totale de marketing. Estim`rile pie]ei indic` \ns` o cre[tere pentru 2012 la o medie de 19%. Jum`tate din bugetele de mobile marketing urmeaz` s` fie alocate pentru programe specifice de promovare prin acest canal, iar 30% din aceste bugete ar urma s` provin` din redirec]ionarea unor bani care pân` acum mergeau c`tre proiecte de promovare prin canale tradi]ionale. Dou` treimi dintre companii folosesc un site mobil, \n timp ce 28% folosesc diverse aplica]ii mobile, iar 27% folosesc ambele variante. Pentru 2012, se estimeaz` c` va lua amploare dezvoltarea de aplica]ii, dat fiind c` 43% dintre companii inten]ioneaz` s` foloseasc` o aplica]ie. Aproape trei sferturi dintre companii dezvolt` aplica]ii pe platforme de iPhone. Celelalte platforme, \n ordinea preferin]elor, sunt de: Android (45%), iPad (41%) [i Blackberry (41%). |n urm`toarele 12 luni va cre[te interesul pentru iPad (76%) [i Android (75%), spre deosebire de iPhone [i Blackberry, care se vor men]ine constante. Interesant este faptul c` 68% dintre companii nu au nicio inten]ie de a dezvolta o aplica]ie pe sistemul de operare Windows.

MOBILE MARKETING DE ROMÂNIA, |N TEORIE Potrivit estim`rilor companiei Voxline Communication, România va asista \n 2011 la o cre[tere sus]inut` a pie]ei de marketing

Biz

MOBILE ADVERTISING |n acest moment, cele mai utilizate servicii de mobile advertising din România sunt bazate pe SMS [i MMS, datorit` ratelor de r`spuns foarte bune [i a faptului c` sunt cele mai accesibile modalit`]i de a ajunge la utilizatori. Vodafone România are o baz` de 4,5 milioane de clien]i care [i-au dat acordul de primire de publicitate \n aceast` form`. Clien]ii serviciilor de mobile advertising sunt activi \n câteva domenii principale: b`nci [i asigur`ri, retail, auto, FMCG [i servicii. |n 2010, num`rul clien]ilor care au utilizat acest serviciu a crescut cu 37% fa]` de anul precedent. Mai mult, 48% dintre clien]ii care au utilizat acest tip de canal media s-au re\ntors cel pu]in o dat` cu noi solicit`ri, ceea ce dovede[te eficien]a publicit`]ii pe mobil. |n plus, o mare parte dintre clien]ii acestor servicii [i-au bugetat ac]iuni de mobile advertising [i \n acest an. |n 2011, odat` cu dezvoltarea pie]ei prin servicii noi [i inovatoare, cum ar fi cel de Location Based Advertising, este de a[teptat ca interesul companiilor s` creasc` \n continuare. Sursa: Vodafone România

mobil, pe fondul valorific`rii la o scar` mult mai larg` a unor tactici precum codurile QR, cupoanele mobile, mobile web sau aplica]iile mobile. {i 2010 a fost un an de cre[tere, pia]a de mobile marketing atingând pragul valoric de 5 milioane de euro. Este de a[teptat c` bugetele alocate pentru marketing mobil vor cre[te [i \n 2011 cu cel pu]in 20%, o bun` parte din ace[ti bani fiind aloca]i campaniilor de testare [i experimentare. Tot potrivit Voxline Communication, SMS-ul r`mâne metoda preferat` a marketerilor de comunicare cu audien]`. Simplu, u[or de implementat [i de folosit, f`r` niciun fel de provocare tehnic`, SMS-ul va reprezenta baza \n continuare pentru peste 90% din campaniile de mobile 64

Biz

marketing. Promo]iile cu \nscriere prin SMS vor continua trendul ascendent din ultimii ani, cu o cre[tere estimat` \ntre 30% [i 50%. Aplica]iile mobile se vor situa pe locul doi \n preferin]ele marketerilor. România va urma trendul global prin care tot mai multe branduri adopt` aplica]ii mobile. Vor exista atât aplica]ii dezvoltate punctual pe plan local, cât [i aplica]ii aduse din str`in`tate [i traduse/adaptate pentru România. Campaniile pe internet vor \ncepe s` integreze tot mai mult elemente de marketing mobil, prin introducerea valid`rilor prin SMS, mult mai eficiente decât sistemele tradi]ionale (IP/cookie) \n cazul \n care unul dintre obiective \l reprezint` limitarea

\nscrierilor/voturilor, a comunic`rilor importante prin SMS (validare câ[tig`tori) sau prin extinderea campaniilor prin aplica]ii mobile sau mobile web. Codurile bidimensionale (coduri QR) vor \ncepe s` fie folosite de branduri pentru a extinde comunicarea din offline \n mediul mobil. Lipsa unei mase critice a reprezentat principala barier` \n utilizarea acestora pân` acum, ele fiind exemple izolate. Milioanele de utilizatori de telefonie mobil` care au acces la internet mobil [i telefon cu camer` din România reprezint` o audien]` care nu va mai fi neglijat`. Marketingul mobil bazat pe proximitate (Bluetooth) va \ncerca s` umple golul l`sat de lipsa campaniilor bazate pe localizare \n timp real. Costurile mai mici decât cele pentru campaniile prin SMS vor fi un argument pentru a vedea mai multe astfel de campanii \n România, de[i rata de acceptare a mesajelor Bluetooth va r`mâne relativ mic` (sub unul din trei). Marketingul bazat pe localizare \n timp real va r`mâne la nivel de experiment. De[i se va remarca o preferin]` a marketerilor de a reduce procentul de “waste” prin introducerea mai frecvent` a criteriilor de localizare static` \n selectarea bazelor de date – campanii adresate unei audien]e cu domiciliul dintr-o anumit` regiune geografic` – raritatea bazelor de date create prin accept explicit de a primi comunic`ri din partea brandurilor preferate va fi o barier` major` \n succesul campaniilor bazate pe localizare \n timp real.

...{I |N PRACTIC~ Am \ntrebat primele zece companii aflate \n topul investi]iilor \n publicitate potrivit Alfa Cont \n 2010 care este strategia lor de promovare prin mobile marketing [i care sunt inten]iile \n acest domeniu pe urm`toarele luni. Rezultatul demersului a fost fie lipsa unui

STRATEGIE MARKETING

r`spuns, fie r`spunsuri \n cea mai mare parte evazive. |n teorie, interes exist` pentru acest domeniu, ca pentru orice alt domeniu care prezint` o noutate, \n practic` \ns` lucrurile nu se mi[c` atât de rapid. Reprezentan]ii Kraft Europe declar` c` utilizeaz` marketingul mobil \n mixul de comunicare pentru anumite campanii, \ns` nu au definit` o strategie de mobile marketing pentru urm`toarele 12 luni. Alexandru Moldovan, ACRM Manager la Orange, spune c` operatorul telecom are un plan pe 12 luni, executat cu succes \n primele cinci luni care s-au \ncheiat. “|ncerc`m s` ne ]inem clien]ii informa]i, dar \n acela[i timp evit`m s` fim invazivi”, precizeaz` reprezentantul Orange. Nici Henkel România nu neglijeaz` poten]ialul mobile marketing-ului. |n strategia de mobile marketing a companiei sunt incluse, printre altele,

Desc`rca]i raportul complet al KingFishMedia privind pia]a global` de mobile marketing scanând codul al`turat cu ajutorul aplica]iei ScanLife de pe telefonul mobil.

[i promo]iile la care \nscrierea se poate face [i prin SMS (campania “Lipe[ti orice [i câ[tigi cu Moment Express Fix!” din 2010), crearea [i afi[area de coduri bidimensionale (QR codes) pe materialele promo]ionale ale concursurilor, prin care utilizatorii de smartphone-uri sunt direc]iona]i c`tre pagina de \nscriere online, optimizat` pentru telefoanele mobile (concursul “Henkel Innovation Challenge” din 2011, dedicat studen]ilor) sau campanii de informare prin SMS. |n urm`toarele 12 luni, reprezentan]ii Henkel \[i doresc ca pe ambalajul anumitor produse ale diviziei Adezivi Tehnologii s` fie incluse [i coduri QR, prin care consumatorii s` poat` accesa fi[ele tehnice ale produselor respective, chiar la punctul de vânzare, oferindu-le astfel posibilitatea de a achizi]iona produsul potrivit nevoilor lor. Biz

Biz

MANAGERI DUP~ CRIZ~ România a ie[it din recesiune. Dup` o perioad` de reduceri ale cheltuielilor, \n care cuvântul de ordine de pe agendele managerilor a fost precau]ia, urmeaz` consolidarea [i dezvoltarea. Cum se preg`tesc managerii de perioada postrecesiune [i ce strategii pun la cale? DE OVIDIU NEAGOE nul 2009 nu a fost unul tocmai favorabil pentru furnizorul de training [i programe MBA CODECS. Acesta a sim]it pe propria piele efectele dure ale crizei. Pe atunci, cea mai mare [coal` de management din ]ar` era la un pas de faliment, tocmai din cauza unor gre[eli de management, pr`bu[indu-se sub propria greutate. |n paralel, pia]a de training era [i ea \n picaj [i \n 2010 sc`zuse la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit informa]iilor CODECS. Cu toate acestea, Radu Mih`escu, numit la \nceputul lunii CEO [i pre[edinte al grupului, are planuri mari pentru companie. “Anul acesta ]intim o cifr` de afaceri de 2,5 – 3 milioane de euro, la nivelul \ntregului Grup, dup` ce \n 2010 CODECS a \nregistrat o cre[tere de 100% \n ceea ce prive[te activitatea de training, de la 200.000 de euro \n 2009 la 400.000 anul trecut”, spune pentru Biz Radu Mih`escu. Mai mult, printre planurile executivului companiei se num`r` obiective de business legate de finalizarea procesului de restructurare a grupului [i de extindere a activit`]ii pe noi pie]e, din 66

Biz

]ar` [i din afara grani]elor. Nici eficientizarea re]elei din cele mai importante ora[e ale ]`rii, strategie care a stat la baza dezvolt`rii companiei \n mai bine de 18 ani de activitate, nu a fost omis`. Când vine vorba despre gre[elile din trecut ale board-ului director al CODECS, noul CEO recunoa[te c` prefer` s` \[i analizeze [i, implicit, s` corecteze cu rapiditate propriile gre[eli, nu s` vorbeasc` despre erorile altora. Dincolo de cifra de afaceri [i profit, CODECS a r`mas una dintre cele mai importante companii de pe pia]a serviciilor de dezvoltare profesional`, care pentru acest an anun]` lansarea unui Global MBA, un program de elit` introdus recent de Open University Business School, partenerul grupului din Marea Britanie. “Toate aceste schimb`ri reprezint` o adaptare la noile cerin]e de pe pia]` [i am convingerea c` aceste tendin]e se vor consolida \n anii urm`tori”, continu` directorul general al companiei. “|n concluzie, sfatul meu pentru «managerii postrecesiune» este c` continue s` inoveze, s` tr`iasc` «postcriz`» din plin,

STRATEGIE MANAGEMENT cu ochii deschi[i [i mintea limpede astfel \ncât s` profite de toate oportunit`]ile”.

CRIZA DE DUP~ CRIZ~ La \nceput a fost cre[terea sus]inut`. Clipele de bucurie ale companiilor na]ionale [i multina]ionale nu au durat prea mult \ns`, pentru c` peste ocean criza financiar` \[i ]esea pânzele, \n care s-au prins \ncet-\ncet toate industriile [i sectoarele economice din ]ar` [i din lume. Dac` \n timpul crizei companiile \[i m`reau num`rul de angaja]i doar cu salaria]i pe pozi]ii cheie, de care aveau mare nevoie, actualmente angaj`rile fac parte din planurile celor mai multe companii. Numai c` socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg. Angajatorii din ]ar`, \n propor]ie de 53%, depun eforturi semnificative pentru selec]ia candida]ilor potrivi]i pentru pozi]ii cheie din companie, dup` cum arat` studiul “Talent Shortage Survey”, realizat de ManpowerGroup România [i dat publicit`]ii la \nceputul acestei luni. Locurile de munc` cel mai dificil de acoperit de angajatorii din România sunt dedicate comercian]ilor, inginerilor, managerilor [i executivilor. Motivele? Lipsa de experien]` (28% dintre responden]ii studiului Manpower), lipsa candida]ilor potrivi]i de pe pia]` (24%) [i lipsa acut` de cuno[tin]e tehnice (22%). Spre deosebire de rezultatele edi]iei din 2010 a studiului, pozi]iile alocate managerilor [i executivilor au fost men]ionate de c`tre mai mul]i angajatori \n acest an, fiind astfel cea de-a treia pozi]ie cheie greu de ocupat. Mai mult, nivelul de \ncredere s-a \njum`t`]it \n ceea ce prive[te perspectivele de angajare [i relaxarea reglement`rilor \n urm`torul an, dup` cum arat` cea de-a cincea edi]ie a raportului Deloitte Business Sentiment Index, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar Deloitte România [i dat publicit`]ii la \nceputul acestei luni. Perspectivele României se stabilizeaz`, pe fondul \ncrederii \n economia na]ional`, a termenelor de plat` a crean]elor [i a planurilor de investi]ii. “De la ultima edi]ie a studiului, \n trimestrul trei al anului trecut, num`rul directorilor executivi optimi[ti a r`mas \n mare Biz

STRATEGIE MANAGEMENT acela[i (39%), \n timp ce procentul pesimi[tilor a sc`zut de la 20% la 13%”, spune George Mucibabici, pre[edinte la Deloitte România. “|n plus, directorii români sunt mai relaxa]i \n privin]a termenelor de plat` a crean]elor – 84% dintre ei spun c` facturile sunt pl`tite \ntr-o perioad` de timp sigur` sau relativ sigur`, fa]` de 70% la edi]ia anterioar` \n acela[i timp, num`rul companiilor care spun c` termenele de plat` sunt excesive a sc`zut de la 30% la 16%”, mai spune George Mucibabici. |n acord cu sentimentul general, de]in`torii frâielor companiilor din România sunt mai pesimi[ti când vine vorba despre mediul de reglementare. Astfel, opinia general` a responden]ilor studiului Deloitte r`mâne una negativ` \n regiune, procentul celor optimi[ti urmând un drum descendent de la 18% \n trimestrul 3 din 2010 la 8%. Similar, numai 10% dintre participan]ii români la studiu consider` c` mediul de reglementare va fi relaxat \n urm`torul an, comparativ cu 20%, procent \nregistrat la edi]ia de anul trecut a sondajului. Potrivit pre[edinteleui Deloitte România, toate economiile din lume au devenit mai prudente \n privin]a reglement`rilor, dup` ce un mediu prea relaxat a provocat cea mai mare criz` economic` [i fiscal` din istoria modern`. “|n plus România are, \n acest moment, un acord cu FMI, ceea ce limiteaz` [i mai mult ini]iativele guvernamentale”, adaug` Mucibabici. |n continuare pruden]a r`mâne cuvântul de ordine [i pentru companii, astfel majoritatea executivilor intervieva]i pentru studiu men]ionând c` prefer` s` aplice \n continuare modele de business tradi]ionale, \n loc s` apeleze la inova]ie. Mai mult, fiind \ntreba]i de rolul inova]iei \n cre[terea companiei, 23% consider` c` aceasta se va diminua \n urm`torii trei ani, ceea ce reprezint` cea mai pesimist` perspectiv` din rândul ]`rilor chestionate.

O PAT~ DE INOVA}IE Cu toate c` pentru o mare parte dintre executivii din ]ar` inova]ia pare a fi mai degrab` o speriatoare, ea a fost re]eta de succes cu care produc`torul de lacuri [i 68

Biz

vopseluri Fabryo Corporation a \nregistrat, de-a lungul recesiunii, cre[teri \ntr-o pia]` \n sc`dere. “|n perioadele de criz` se pot na[te cele mai bune produse [i strategii: cor`biile se probeaz` \n furtun`”, spune pentru revista Biz Aliz Kosza, director general executiv la Fabryo Corporation. “Fabryo a ie[it cu bine din furtun`, iar acum se preg`te[te s` cucereasc` noi teritorii [i la propriu [i la figurat.” |n 2009, primul an de declin al industriei de lacuri [i vopsele decorative, Fabryo a ajuns preluat pozi]ia de lider de pia]`. Obiectivul principal \n perioada urm`toare r`mâne pentru companie consolidarea pozi]iei, prin preg`tirea din punct de vedere strategic pentru momentul \n care consumul \[i va reveni.

DESTINA}IE PENTRU MIGRA}IE Lipsa talentelor, trecerea recesiunii [i globalizarea mediului de afaceri \nseamn` c` angaja]ii profesioni[ti pot migra oriunde \n lume, unde este nevoie de expertiza acestora. Ace[tia pot \ns` \ntâmpina [i obstacole \n companiile din alte stat. Iat`, care sunt principalele piedici: OBSTACOL

Leg`turile de familie Costurile reloc`rii Partenerul nu se mut` Bariera comunic`rii Nu am reu[it s` vånd casa Niciunul Altele

PROCENT

48% 29% 23% 19% 12% 17% 5%

Surs`: “Migration for Work Study”, Manpower Group

Aliz Kosza spun` c` strategia este construit` pe inova]ie, atât de portofoliu, produse, m`rci, cât [i de ambalaje, segmente de consum, canale de vânzare [i, nu \n ultimul rând, dezvoltarea organiza]iei care s` poat` sus]ine complexitatea [i cre[terea afacerii \n urm`torii ani. Pr`bu[irea sectorului imobiliar a func]ionat ca un joc de domino, care a lovit puternic industria construc]iilor, care la rândul ei a dus la sc`derea pie]ei lacurilor, vopselelor [i tencuielilor decorative. Ultimii doi ani au adus sc`deri importante – de la circa 230 de milioane de euro \n anul 2008 la 149 de

milioane de euro \n 2010 – renov`rile fiind printre pu]inele segmente care au sus]inut pia]a, ceea ce a \nsemnat \ns` c` s-au realizat lucr`ri la scar` mic`. “|n primele cinci luni ale anului 2011, consumul s-a diminuat cu circa 10%, 2011 este un an mai dificil, dac` ne gândim c` ajustarea pre]urilor, cauzat` de majorarea accelerat` [i substan]ial` a costurilor cu materiile prime [i ambalajele, \nc` nu a fost absorbit`”, arat` executivul de la Fabryo, care mai estimeaz` c` rezultatul va fi o sc`dere anual` de circa 5% pe industrie. Pe lâng` inova]iile aduse anul acesta, precum Savana Kids, un produs destinat camerelor pentru copii, Innenweiss cu capac cu gr`tar inclus sau deschiderea re]elei de magazine Renovis, compania mai face o investi]ie: una \n oameni. Compania are \n plan cre[terea competen]elor echipei de management, pentru care a adus o serie de noi angaja]i pe pozi]ii cheie. “Am avut o evolu]ie ascendent` de la declan[area crizei [i vrem s` fim cât mai bine preg`ti]i pentru etapa de revenire a consumului”, completeaz` directorul general executiv al Fabryo Corporation. |n perioada de criz`, când cei mai mul]i manageri optau pentru precau]ie [i reducerea cheltuielilor companiei, Fabryo a aplicat o strategie diferit`. {i a dat roade. Anul trecut, compania a investit \n extinderea sistemului de nuan]are la nivel na]ional, ajungând la 600 de ma[ini de colorat, cea mai extins` astfel de re]ea din ]ar`, iar pentru 2011 [i-a propus s` investeasc` 1,6 milioane de euro \n marketing, \n re]eaua Renovis [i extinderea cu 35 a re]elei de colorare, \n Clubul Meseria[ilor Fabryo [i \n lans`ri de produse noi. Pentru perioada postrecesiune, Aliz Kosza sf`tuie[te managerii din ]ar` “s` fie cât mai creativi [i s` inoveze pe toate planurile, de la produse, comunicare la procese [i mod de operare, pentru c` \n perioada de criz` managerii iste]i \[i fac planuri, planuri mari”. Directorul Fabryo crede c`, mai mult ca oricând, nu este suficient s` adapt`m modele clasice, lucrurile trebuie reinventate [i fiecare companie trebuie s` \ncerce s` fie deschiz`toare de drumuri \n industria \n care activeaz`. Biz

STRATEGIE SALARII

Imobilizare \n imobiliare

SALARII |N SECTORUL IMOBILIAR Func]ie

Salariu*

Departamentul de marketing [i PR Asistent marketing / PR 300 – 500 Director marketing / PR 1.000 – 2.000 Specialist cercetare pia]` 300 – 500 Executive Marketing / PR 500 – 1.000 Departamentul de resurse umane Director resurse umane 750 – 1.500 Departamentul financiar-contabil Contabil / Financial Controller 300 – 600 Contabil-[ef 750 – 1.500 Director financiar 1.750 – 3.000

Dup` o perioad` cu sc`deri uria[e ale salariilor din industria real-estate, a urmat o lung` stagnare. Totu[i, \n prezent, \n func]ie de cererea [i evolu]ia pre]ului propriet`]ilor, am putea asista la cre[teri timide ale salariilor angaja]ilor din sectorul imobiliar. DE OVIDIU NEAGOE e vremea când criza economic` lovea capitala financiar` mondial`, Wall Street, angaja]ii din industria real estate din ]ar` \[i frecau palmele \n a[teptarea salariilor [i mai ales a comisioanelor. Beneficiile extrasalariale erau \n conformitate cu p`rerea celor mai mul]i salari]i din domeniul imobiliar: “Criz`? Care criz`?”. |n cel mai scurt timp \ns`, replicile cutremurului financiar s-au f`cut sim]ite [i \n ]ar`, ceea ce a coincis cu sc`derea salariilor, \n multe cazuri chiar cu 50%, [i eliminarea beneficiilor extrasalariale. Totu[i, amploarea crizei, mai ales \n real estate, i-a f`cut pe cei mai mul]i manageri s` elimine \ntreg salariul unor angaja]i, ace[tia fiind r`spl`ti]i doar cu un procent din ceea ce reu[eau s` vând`. Cererea a \ntârziat \ns`, de cele mai multe ori, s` apar`. “|n primele cinci luni ale anului trecut industria imobiliar` s-a confruntat cu o serie de decizii foarte dramatice”, spune pentru revista Biz Andrew

Biz

Prelea, CEO la South Pacific. “Nu se vindeau propriet`]i [i, pentru supravie]uire, s-au luat o serie de decizii, precum reducerea salariilor, a personalului [i chiar amândou` \n acela[i timp”, continu` Andrew Prelea. Concret, dac` un angajat pe pozi]ia de Junior Broker beneficia de un salariu de pân` la 700 de euro la pu]in timp dup` debutul crizei, acum acela[i salariat va avea o remunera]ie cuprins` \ntre 300 [i 500 de euro. Mai mult, salariul unui broker senior putea ajunge la 1.300 euro, \n timp ce acum pragul maxim pe care \l poate atinge graviteaz` \n jurul valorii de 750 de euro. “Estimez c` oamenii valoro[i vor observa o u[oar` cre[tere a salariilor, pe m`sur` ce dezvoltatorii vor \ncepe noi proiecte, dar cre[terea rapid` a salariilor din timpul boom-ului a fost artificial`, la fel [i costurile din construc]ii [i imobiliare”, spune CEO-ul South Pacific. “Mai mult, cred c` salariile vor evolua direct propor]ional cu cererea [i pre]ul real al propriet`]ilor”, continu` Andrew Prelea. Biz

Servicii Project Manager Manager propr. imobiliar`

1.000 – 2.500 700 – 1.400

Departamentul comercial Junior Broker Senior Broker Manager departament

300 – 500 500 – 750 1.000 – 2000

Departamentul reziden]ial \nchirieri Junior Broker 300 – 500 Senior Broker 500 – 750 750 – 1.000 Manager departament Departamentul reziden]ial vânz`ri Junior Broker 300 – 500 Senior Broker 500 – 750 750 – 1.200 Manager departament Departamentul administrativ Recep]ionist` / secretar` Asistent` Director administrativ

300 – 500 500 – 750 500 – 1.000

Departamentul IT Administrator software / specialist IT 500 – 750 500 – 900 Administrator hardware IT Manager 750 – 1.500 * Cifrele sunt exprimate \n euro Surs`: South Pacific

life Visul unei luni de nop]i de var` Vre]i s` savura]i un cocktail rece pe o plaj` cu nisipuri albe [i s` privi]i sau s` v` sc`lda]i \n apele turcoaz ale oceanului, dintr-o destina]ie exotic`? Un concurs inedit v` poate \ndeplini visul. DE OVIDIU NEAGOE

ac` nu a]i apucat \nc` s` v` face]i planuri pentru vacan]a de var`, nu o face]i tocmai acum. Grupul Accor Hotels, prin hotelul Sofitel, propune un concurs inedit, cu premii ce constau \n vacan]e incredibile, \n toate col]urile lumii. Premiul cel mare const` \ntr-un sejur pentru dou` persoane de 31 de zile \ntr-o selec]ie de hoteluri Sofitel din lume, pe care premiantul le poate selecta. Pentru a participa la concursul organizat de grupul hotelier, vizita]i www.sofitel80nights.com. {ansele participan]ilor cresc dac` v` conecta]i la pagina web a concursului cu profilul de pe Facebook. Dac` nu ve]i c창[tiga premiul cel mare, mai exist` o [ans`. Al]i [apte c창[tig`tori se vor bucura de vacan]e de [apte nop]i la unul dintre hotelurile selectate anterior. Printre cele mai noi hoteluri ale Sofitel se num`r` Zallaq Thalassa din Bahrain, inaugurat \n februarie 2011, Essaouria Mogador Golf & Spa, din Maroc, lansat \n luna martie, [i So Mauritius Bel Ombre. Biz

PROGRAMARE PENTRU EFICIENTIZARE

Po[ta electronic` este o unealt` din ce \n ce mai folosit` \n business. Pentru eficientizarea timpului la birou [i a sarcinilor de serviciu, Xerox a lansat aplica]ia gratuit` Businessofyourbrain, care ajut` utilizatorii s` c창[tige timp. Programul ofer` sfaturi utile \n leg`tur` cu redactarea scrisorilor electronice [i v` indic` cu umor persoanele [i e-mail-urile cronofage. Aplica]ia este disponibil` gratuit la www.businessofyourbrain.com. Biz

LIFE

{TIRI

CALENDAR

Turism artistic Ce poate fi mai frumos \n Paris decât o diminea]` petrecut` la cafenelele din strad`, al`turi de o cea[c` fierbinte de cafea [i celebrele croissante, \n a[teptarea deschiderii obiectivelor turistice? Nu “somnul de frumuse]e”. Cele enumerate mai sus sunt adev`ratele ingrediente ale re]etei perfecte pentru \nc`rcarea bateriilor necesare unei zi pline cu obiective turistice, muzee [i galerii de art`. Vestea bun` este c` vizitatorii care vor ajunge \n aceast` var` \n Paris [i se vor caza la hotelul Ritz Carlton vor beneficia de

acces gratuit la toate muzeele [i galeriile de art` din capitala francez`. Mai mult, pasiona]ii de mod` vor beneficia de o reducere de 10% la Galeriile Lafayette [i servicii VIP, ca de exemplu un angajat special care va aduce la hotel toate cump`r`turile oaspe]ilor renumitului hotel. Pachetul “Summer in Paris” propus de Ritz Carlton porne[te de la 660 de euro pe noapte, pentru o camer` dubl` de tip superior, iar oferta este valabil` pân` la jum`tatea lunii septembrie. (Ovidiu Neagoe)

C`l`torie \n subcon[tient Prima parte a trilogiei “Strada orelor”, volumul “Zvrncul Pyt sau Jocul de-a morti]a”, semnat de Andrei Trocea [i ap`rut la editura Tracus Arte, a fost lansat \n cadrul edi]iei din acest an a Bookfest, desf`[urat la complexul expozi]ional Romexpo. Chiar titlul c`r]ii aten]ioneaz` cititorul c`, din momentul \n care va \ncepe acest roman, va p`trunde \ntr-o lume care poate sem`na izbitor cu realitatea, \ns` o anuleaz` cu des`vâr[ire [i o reconstruie[te dup` chipul [i asem`narea unor personaje cu nume aparent stranii. Nu de pu]ine ori cititorul poate avea senza]ia c` romanul este unul autobiografic, \ns` este de ajuns un derapaj, o c`dere \n “sta]ia Zvrncul Pyt”, ca totul s` distorsioneze [i, din nimic, s` se \nchege o singur` biografie: cea a personajelor. Autorul este \nc` \n faza \n care \i place s` experimenteze, \i place jocul cu cititorul, \i \ntinde capcane ca s` \l dezorienteze la fiecare pas, de parc` [i-ar dori ca acesta s` r`t`ceasc` totdeauna \n roman. Lansarea oficial` a volumului semnat de Andrei Trocea a avut loc la Muzeul }`ranului Român \n data de 19 iunie.

Biz

16 SEPTEMBRIE Este data \n care pute]i asista la cel mai dur program de coaching. Locul: cinematografele din ]ar`, unde va rula documentarul “African Cats: Kingdom of Courage”. Filmul prezint` povestea a dou` familii de feline, care \[i preg`tesc puii pentru provoc`rile vie]ii. Documentarul este regizat de Alistair Fothergill.

30 IUNIE La finele acestei luni ave]i ocazia s` p`trunde]i \n tainele stilului [i ale picturii de la sfâr[itul secolului al XIX-lea, prin intermediul atelierului “Mod` [i pictur` \n Belle Epoque”, sus]inut de Funda]ia Calea Victoriei. |n cadrul conferin]ei se va dezbate importan]a accesoriilor vremii [i ve]i avea ocazia s` admira]i imagini reprezentative pentru curentul artistic de atunci, care ilustrau ultimele tendin]e vestimentare adoptate de domni [i doamne.

20 IUNIE Pasiunea se va dezl`n]ui pe scena Teatrului de Var` din Her`str`u pe 12 iulie, când va avea loc concertul trupei argentiniene Narcotango. Arti[tii sunt pentru a doua oar`.

Trupa s-a bucurat de nominaliz`ri la Premiile Latin Grammy [i Premiile Gardel din anul 2009, iar \n 2010 a lansat albumul “Limanueva”, care la rândul s`u a fost nominalizat la edi]ia de anul trecut a premiilor Latin Grammy. Succesul adus de acestea i-a determinat pe argentinieni s` porneasc` \ntr-un turneu mondial, care include [i ]ara noastr`.

1 – 3 IULIE Un maraton ce \mpac` iubitorii tuturor genurilor muzicale ajunge \n Bucure[ti [i \n acest an la \nceputul lunii viitoare. B’estFest aduce pe aceea[i scen` nume mari din industria muzical` local` sau interna]ional` precum Roger Sanchez, Skunk Anansie, Madame Hooligan, Coma sau Omul cu {obolani. {i acestea numai \n prima zi. Iubitorii de muzic` bun` \i vor mai putea auzi pe Mika, Asian Dub Foundation, {uie Paparude, ROA sau House of Pain.

LIFE

{TIRI

FILM

Fotograma unui accident Un grup de prieteni dintr-un or`[el american turnau un film, cu o camer` Super 8. |n momentul \n care copiii filmau o scen`, asist` la un accident de tren, filmat \ntâmpl`tor de camera de luat vederi. Dar, la numai câteva zile dup` accident, micu]ul or`[el se confrunt` cu o serie de evenimente inexplicabile [i cu cazuri de dispari]ii bizare, ceea face grupul de prieteni s` cread` c` nu a fost tocmai un accident. Treptat se convinge [i ajutorul de [erif [i porne[te \n c`utarea adev`rului. Ce se ascunde \n spatele evenimentelor misterioase afla]i din pelicula “Super 8”, regizat` de J.J. Abrams.

Ce spun pantofii despre noi? De[i se spune c` nu haina \l face pe om, un articol publicat pe site-ul revistei americane Bloomberg BusinessWeek propune cititorilor un test al pantofilor: “Spune-mi ce pantofi por]i, ca s`-]i spun cine e[ti”. De[i mul]i opt`m pentru comoditate când vine vorba de pantofi, se pare c` \n spatele deciziei de achizi]ie se afl` [i al]i factori. Unul dintre motivele pentru care pantofii vorbesc mai mult decât orice pies` vestimentar` despre posesorul acestora este c`, indiferent de momentul dintr-o zi de lucru,

ace[tia sunt prezen]i: fie la o \ntâlnire informal` cu colegii, fie la una “scor]oas`” cu ac]ionarii sau cu board-ul director. De la culoare la model sau materialul din care sunt produ[i, fiecare dintre noi “spune” involuntar mai mult decât [i-ar dori celor din jur. De pild`, un CEO care opteaz` la nuan]e sau culori foarte deschise risc` s` le transmit` angaja]ilor c` “se pot trage de [ireturi” cu el. Printre cei cita]i \n articol se num`r` Michael Macko, consultant, stilist [i fost director de crea]ie la Saks Fifth Avenue.

Acesta spune c` persoanele care opteaz` pentru pantofi concepu]i din materiale exotice, precum pielea de crocodil, au ca preferin]e ma[inile sport, avioanele particulare [i ]ig`rile din foi. Iar dac` pantofii au culori ca ro[u sau albastru, exist` o mare posibilitate ca posesorii s` \[i petreac` des câte un sfâr[it de s`pt`mân` \n Las Vegas. Pentru a vedea ce pantofi se potrivesc propriului caracter sau ce spun \nc`l]`rile despre posesorul lor, accesa]i http://s4h.ro/testshoes. (Ovidiu Neagoe)

Cinema 3D pentru acas`

roduc`torul de electronice [i electrocasnice LG Electronics a lansat pe pia]a din România mult a[teptata gam` de televizoare Cinema 3D, lansat` recent la Paris. Modelele din noua gam` – LG LED Plus LW650S, LW5500, LW570S [i LW4500 – ofer` o nou` experien]` 3D \n propria locuin]`. Experien]a de vizualizare 3D uimitoare oferit` de televizoarele din noua gam` se bazeaz` pe o imagine clar`, prin ochelarii 3D, pentru ambii ochi, f`r` s` \i

oboseasc`. Printr-un film polarizant pe suprafa]a ecranului, imaginea este separat` \n dou` atât pentru percep]ia ochiului stâng, cât [i a celui drept. Tehnologia 3D se afl` \ntr-o permanent` transformare, oferind o evolu]ie \ntr-un ritm extrem de rapid, iar experien]ele de vizualizare devin revolu]ionare. Noile televizoare ofer` utilizatorilor o experien]` 3D inedit`, similar` celei din s`lile de cinematograf. Biz

LIFE

{TIRI

AROMA CUBEI |NTR-UN PAHAR CU ROM Mireasma de rom \mbie la visare [i la imaginea Cubei la apusul soarelui, pe malul oceanului. DE ALEXANDRU ARDELEAN din 1959, distileria [i compania au fost avana este un ora[ \n care na]ionalizate de guvernul de la Havana, via]a \[i are propriul ritm, iar familia Arechabala a plecat \n Spanefiind niciodat` schimbat` nia [i apoi a emigrat \n Statele Unite. de conven]ii sau de cursa neDin 1994, romul Havana Club este probuneasc` pentru mai mult. dus de Havana Club International, un |n capitala cubanez`, via]a se tr`ie[te joint venture format din Pernod Ricard pur [i simplu. Iar când via]a are gust de [i guvernul cubanez, care de]in partirom, de Havana Club Rom, atunci cipa]ii egale, 50-50. via]a este \nv`luit` \n Calit`]ile romului Haritmuri de salsa [i \n vana Club au fost din miasme de ment`. nou puse \n valoare [i la Havana Club reBucure[ti, la sfâr[itul creeaz` spontaneitatea lunii mai, \ntr-o degusacestui ora[ prin romul tare special` [i un conoriginal, distilat din trescurs la care au participat tia de zah`r \ncepând unii dintre cei mai tadin secolul XIX. Trecut lenta]i barmani din ]ar`. prin etape succesive de La evenimentul de la rafinare, selec]ie [i maclubul Barmania a partiturizare \n butoaie de cipat [i Damian Dominstejar, romul Havana guez Perez, Brand Club a devenit \n timp Ambassador Havana un ingredient esen]ial Club. Acesta este barpentru cele mai celebre Damian Dominguez Perez, man pentru Havana cocktailuri, fiind unul Brand Ambassador Havana Club Club International din dintre cele mai cunos2003. |n ultimii ani, cute branduri de rom Perez a dezv`luit din secretele predin lume [i singurul rom produs \n par`rii cocktailurilor cu rom barmaniCuba, \n localitatea Santa Cruz del lor din peste 23 de ]`ri, \n cadrul Norte, din trestie de zah`r. Brandul a Havana Club Master Class, un proiect luat fiin]` \n 1878, fiind creat de José educa]ional destinat barmanilor [i Arechabala. Dup` Revolu]ia cubanez`

Biz

RE}ETA MOJITO Ingrediente: • 1 lingur` de zah`r alb • suc de la o jum`tate de l`mâie verde • frunze de ment` • ap` mineral` • 30 ml rom alb Havana Club Añejo Blanco sau Añejo 3 Años • ghea]` |ntr-un pahar sond` se adaug` 8-10 frunze de ment`, care se zdrobesc u[or cu lingura de zah`r [i se adaug` sucul de l`mâie verde. Se umple paharul cu ghea]` [i se adaug` 30 ml Havana Club Añejo Blanco sau Havana Club Añejo 3 Años. Se umple cu ap` mineral` [i se decoreaz` cu frunze de ment`.

proprietarilor celor mai importante baruri [i cluburi din lume. HC Master Class pozi]ioneaz` brandul Havana Club ca fiind adev`ratul rom cubanez, prin autenticitate, knowhow [i calitate. Evenimentul se \ncheie cu o prezentare a coctailurilor clasice [i contemporane, folosind ca ingredient romul Havana Club 7 Años, cel mai rafinat sortiment al m`rcii [i cu o competi]ie pentru barmani având ca premiu o excursie \n Cuba. Biz

LIFE

{TIRI

Trump cucere[te Panama La peste [aptezeci de etaje deasupra golfului Panama, luxul [i relaxarea cap`t` noi dimensiuni. Pe terasa hotelului, barul din piscina a c`rei ap`parc` se vars` direct \n ocean a[teapt` turi[tii cu cea mai larg` plaj` de cocktailuri, pe care le pot savura pe [ezlongurile confortabile, pe jum`tate cufundate \n ap`. Pe scurt, cam acestea sunt ingredientele cu care sunt a[tepta]i turi[tii din 6 iulie, la noul hotel Trump Ocean Club International Hotel & Tower, construit de magnatul american imobiliar Donald Trump \n Panama. Acesta va fi cel mai mare hotel de cinci stele din America Latin`, va avea un cazinou, plaj` particular` [i un teren de golf. Turi[tii care [i-au propus s` revolu]ioneze propriile idei despre relaxare trebuie s` [tie c` 10.000 de metri p`tra]i au fost aloca]i spa-urilor. Hotelul va avea forma unei vele, asem`n`tor celebrului Burj al

Arab din Dubai, [i va pune la dispozi]ia vizitatorilor 369 de camere, dintre care 47 de apartamente. Un etaj \ntreg din cele 70 ale cl`dirii este alocat ma-

gazinelor [i caselor de mod` de lux. Rezerv`rile se pot face din acest an din data de 6 iulie, iar vizitatorii care se gr`besc pot beneficia de oferte speciale, de la 279 de dolari. (Ovidiu Neagoe)

Biz

LIFE

{TIRI

Cronica unei petreceri de majorat Povestea de la fa]a locului [i din culise a festivalului de teatru românesc de talie mondial` care a traversat cu succes nu doar grani]ele ]`rii, ci [i pe cele dintre offline [i online DE RUXANDRA PREDESCU

ra prim`vara anului 1993, pe când democra]ia era tân`r`, reclamele aveau vr`jitoare, iar TVA-ul \nc` nu ne tulbura existen]a (avea s` \nceap` abia la 1 iulie \n acel an). Un mic festival interna]ional de teatru tân`r profesionist se n`[tea la Sibiu, z`mislit de echipa casei de cultur` a studen]ilor [i directorul acesteia, actorul Constantin Chiriac. Evenimentul, organizat \n preajma Zilei Teatrului, a avut trei ]`ri participante, a durat tot atâtea zile [i a adus pe scena sibian` opt spectacole de teatru. Acesta a fost \nceputul, piatra de temelie a ceea ce azi se nume[te FITS: Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu (27 mai – 5 iunie), eveniment care \n acest an [i-a s`rb`torit majoratul cu o uluitoare petrecere de zece zile la care au participat invita]i din aproximativ 70 de ]`ri, cu peste 300 de evenimente culturale petrecute \n zeci de spa]ii de joc. Nu au lipsit focurile de artificii, spectacole de strad`, muzic`, dans, teatru, conferin]e [i

Biz

antren \n fiecare miez de noapte, la Clubul Festivalului. Acum, la majorat, s-ar putea spune despre FITS c` a crescut \n 18 ani cât al]ii... niciodat`! De la un eveniment micu], cu doar trei ]`ri participante, Festivalul este cotat acum ca fiind al treilea \n lume ca amploare \ntre manifest`rile de arte ale spectacolului, dup` Edinburgh [i Avignon, ambele ap`rute acum 64 de ani, imediat dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, ca o \ncercare de a vindeca mai repede r`nile b`trânului continent [i pe cele ale locuitorilor s`i.

COMUNIT~}I Chiar de la a doua edi]ie, \n 1994, Festivalul a propus câte o tem` \n fiecare an, pretext [i mai ales prilej de introspec]ie, atât pentru artele spectacolului, \n general, cât [i pentru participan]i sau public, de la Toleran]` la Violen]`, de la Creativitate la Mo[teniri, de la Semne la |ntreb`ri [i, \n fine, la edi]ia de majorat, ComUNIT`]i. Aceast` tem` este felul \n care

FITS \[i asum` vârsta maturit`]ii, recunoscând public, deschis, c` oamenii sunt motorul oric`rui demers de asemenea amploare, c` f`r` dedica]ii locuitori ai Sibiului, flegmatici [i, uneori, aparent (doar aparent!) lipsi]i de emo]ie, Festivalul nu s-ar fi bucurat de recunoa[terea interna]ional` pe care o are ast`zi. Dar cum a fost FITS la aceast` petrecere de majorat? Ce a purtat, de unde a avut bani de buzunar, cine \i sunt prietenii, cine a cântat, cine [i ce a jucat, cât de mult [i cum se vorbe[te despre el? TEATRU. Cu siguran]`, unul dintre cele mai a[teptate [i apreciate spectacole din acest an a fost “Idiotul”, \n regia celebrului Eimuntas Nekrošius de la compania Meno Fortas (LIT), un maraton artistic de cinci ore la finele c`ruia niciun spectator nu fost dezam`git. La concuren]` cu acesta, “Leonce [i Lena”, propunerea companiei ungare Maladype Színház, a fost unul dintre cele mai discutate spectacole, [i asta datorit` abord`rii originale: spectacolul are nu

{TIRI

FOTO: SEBASTIAN MARCOVICI / FITS 2011

LIFE

MUZIC~. {ase binecunoscute trupe pop-rock au ]inut capetele de afi[ pe scena din Pia]a Mare a Sibiului \n zilele de vineri, sâmb`t` [i duminic`: Holograf, Direc]ia 5, Zdob [i Zdub, Iris, Voltaj [i Vama, dar nu au lipsit concertele din sinagog` sau de la Cetatea Cisn`dioara sau

FOTO: MIHAELA MARIN / FITS 2011

mai pu]in de 25 de variante pentru fiecare dintre cele patru acte ale piesei, combina]iile \ntre variante se fac pe loc, iar finalul este decis de public – unul romantic, \n cazul reprezenta]iei de la Sibiu, fiindc` cei doi protagoni[ti r`mân \mpreun`. Ca \n fiecare an, spectacolul “Faust” \n regia lui Silviu Purc`rete, pus \n scen` de Teatrul Na]ional “Radu Stanca” din Sibiu – TNRSS, a f`cut ca sala Balan]a (\n fapt, o hal` industrial` dezafectat` [i transformat` acum \n sal` de spectacol, special pentru “Faust”) s` fie ne\nc`p`toare pentru to]i cei care au dorit s` (re)vad` grandioasa montare dup` textul lui Goethe. La fel s-a \ntâmplat [i cu celelalte spectacole de patrimoniu ale TNRSS: “Un tramvai numit Popescu” (care se joac` “pe bune” \ntr-un tramvai, pe ruta Sibiu-R`[inari [i retur), “Metamorfoze”, “Lulu” [i “Ghidul copil`riei retrocedate”. DANS. La aceast` edi]ie, FITS a propus probabil cel mai puternic sezon de dans din istoria sa, cu nume celebre \n toat` lumea: Inbal Pinto & Avshalom Pollak Dance Company cu dou` spectacole impresionante, Claire Cunningham, laureata premiului Herald Angel Award, [i, nu \n ultimul rând, spectacolul “InTimE” realizat de coregraful Pal Frenak, unul dintre cele mai controversate [i discutate din Festival, dat fiind faptul c` a adus pe scen` sexualitate [i nuditate.

spectacolul de la Biserica Romano-Catolic` “Sfânta Treime” din Sibiu, locul \n care compozitorul irlandez Shaun Davey [i-a prezentat concertul inspirat de versurile descoperite pe crucile din S`pân]a. De mare succes s-au bucurat [i spectacolele de strad`, indiferent c` a fost vorba

de impresionanta apari]ie a celor de la Malabar [i a celor de la Voala Project sau zeci de alte reprezenta]ii ce au avut loc zilnic pe str`zile [i \n pie]ele sibiene, ba chiar [i la Gr`dina Zoologic` [i Muzeul ASTRA. Desigur, o asemenea petrecere nu ar fi putut avea loc f`r` bani, [i nu pu]ini! Bugetul FITS2011 a fost ([i) \n acest an de aproape [ase milioane de euro, din care aproximativ un sfert sunt sume ce vin de la Guvern sau de la Consiliul Jude]ean [i Prim`ria Sibiu. |n rest, banii sunt atra[i prin programe [i proiecte europene, printr-o exemplar` colaborare cu ambasadele [i institutele culturale ale ]`rilor participante [i de la sponsori. De altfel, aceast` edi]ie a marcat [i o implicare mai personalizat` a sponsorilor \n sprijinirea Festivalului. De exemplu, Ambient, Real [i Carrefour [i-au pus la dispozi]ie magazinele pentru spectacole, unele dintre ele programate, iar altele mutate de urgen]` \n aceste spa]ii din cauza unei zile ploioase, lucru ce a \nsemnat foarte mult atât pentru organizatori [i arti[ti, dar [i pentru public. Un alt exemplu ar putea fi InBev, care a oferit berea oficial` a FITS 2011, Beck’s, a personalizat terasele din Pia]a Mare [i de la Clubul Festivalului, dar a [i r`spl`tit spectatorii fideli ai Festivalului cu diverse obiecte personalizate. {i, tot la capitolul bani, ar putea fi trecut` [i Bursa de Spectacole, eveniment ce se desf`[oar`, pentru al 14-lea an consecutiv, \n cadrul Festivalului. Biz Biz

Elegan]` f`r` vârst` [i ma[ini f`r` cusur Automobile superbe, o loca]ie de vis [i pasiona]i din toat` lumea – acestea au fost coordonatele edi]iei 2011 a celebrului Concorso d’Eleganza Villa d’Este, un eveniment legendar \n lumea auto. Vedetele au fost din nou ma[inile clasice unicat. DE GABRIEL BÂRLIG~

LIFE

Cu un nume atât de frumos, o adev`rat` reveren]` \n fa]a frumuse]ii, [tii c` la o astfel de competi]ie nu po]i fi dezam`git de concurentele motorizate. Tradi]ia a \nceput \n 1929, \n pragul marii crize economice, [i, dup` momente mai pu]in fericite, a revenit la splendoarea de odinioar` la finele anilor ’90, când BMW a decis s` se implice \n organizarea evenimentului. Iar edi]ia 2011 a adus \n prim-plan ma[ini clasice greu de descris \n cuvinte. |n micu]ul ora[ Cernobbio, aflat pe malul lacului Como, 32 de automobile clasice au concurat mai mult cu istoria decât \ntre ele. |n premier` \n acest an a avut loc [i un concurs de motociclete, iar o alt` noutate a fost licita]ia organizat` de RM Auctions, 2 care i-a tentat pe colec]ionari cu cele 32 de automobile extraordinare ce au fost expuse. “Obiectivul nostru a fost s` ducem acest eveniment de tradi]ie spre un nou teritoriu, dar, \n acela[i timp, s` \i conserv`m caracterul”, a declarat Karl Baumer, pre[edintele Concorso d’Eleganza Villa d'Este [i director al BMW Group Classic. Juriul a acordat Trofeo BMW Group [i laurii “best of show” unui model Alfa Romeo 33 Stradale din 1968, \n timp ce tradi]ionalul premiu Coppa d'Oro, decis de op]iunile publicului, a revenit tot unui automobil Alfa Romeo, modelul 6C 2500 SS din 1942. Ambele \nving`toare sunt automobile unicat. Categoria concepte [i prototipuri a fost câ[tigat` de Aston Martin Zagato, care a avut premiera mondial` \n cadrul Concorso d’Eleganza Villa d'Este. La eveniment, publicul a putut s` afle povestea din spatele ma[inii – despre inginerul sau

AUTO

4 carosierul care [i-a pus amprenta pe fiecare model \n parte, despre proprietarii pe care automobilul i-a avut de-a lungul timpului, dar [i informa]ii generale despre marc` sau contextul istoric. Reuniunea Design Talk organizat` \n cadrul evenimentului a analizat m`sura \n care tradi]ia poate fi surs` de inspira]ie [i impactul poten]ial – [i dorit – pe care trecutul \l poate avea asupra designului viitor al automobilelor. Adrian van Hooydonk – director al BMW

1. Alfa Romeo 33 Stradale 2. Alfa Romeo 6C 2500 SS 3, 4. Expozi]ie BMW Group, Villa Erba

Group Design, Donato Coco – designerul-[ef de la Lotus Cars, [i Laurens van den Acker – vicepre[edinte la Renault Corporate Design, au discutat despre designul orientat spre viitor al m`rcilor de automobile care au o tradi]ie \ndelungat`. Evenimentul a fost ales de c`tre BMW [i pentru a lansa un nou model, BMW 328 Hommage, dezv`luit de constructorul bavarez pentru a s`rb`tori a 75-a aniversare a emblematicului model sport BMW 328 din anii ’30. “Prin intermediul BMW 328 Hommage dorim s` aducem un omagiu pasiunii [i inventivit`]ii celor care au creat BMW 328”, a explicat Karl Bäumer, directorul executiv BMW Group Classic. “Ei au creat o emblem`, care este considerat` un punct de referin]` \n istoria automobilului.” Biz Biz

LIFE

GADGET

Nici munc` f`r` joac`, nici joac` f`r` 3D Tehnologia ne ajut` tot mai mult \n profesie, dar tot ea este cea care ne poate aduce [i relaxarea mult dorit`. Joaca high-tech a devenit mai incitant` odat` cu introducerea celei de-a treia dimensiuni. DE GABRIEL BÂRLIG~

Toshiba Qosmio X770 3D Laptopurile de gaming au devenit o ni[` aparte, pe care Toshiba concureaz` cu marca Qosmio. Ultima \ntrupare a acestui este dotat` cu un procesor quad-core [i cu solu]ia grafic` de ultim` or` de la NVIDIA, oferind calitate HD la 1080p. Sistemul poate fi dotat cu pân` la 8 GB de memorie RAM, având un ecran de 17,3 inch HD+. Drive-ul Solid State Hybrid 4G cu Tehnologie Adaptive Memory sus]ine puterea premium de procesare [i permite pornirea foarte rapid`. Pentru partea de 3D, Qosmio X770 este compatibil cu tehnologia NVIDIA 3D Vision, cuplat` cu ochelarii active shutter. Webcam-ul 3D integrat ofer` dou` lentile pentru realizarea de conferin]e video 3D [i pentru surprinderea instantaneelor 3D. |n plus, sistemul poate fi folosit pentru conversia con]inutului 2D \n 3D, \n special pe DVD. Biz

C`[ti ROG Vulcan ANC Setul de c`[ti ROG Vulcan ANC este perfect pentru jocurile desf`[urate \n medii zgomotoase. Vulcan ANC utilizeaz` o tehnologie activ` de atenuare a zgomotului, conceput` s` filtreze sunetele exterioare, atât pentru difuzoare, cât [i pentru microfon. Rezultatul este un sunet cu claritate de cristal \n muzic`, filme, jocuri sau chiar \n convorbirile VoIP. Difuzoarele sunt foarte mari, cu diametrul de 40 mm, iar egalizatorul de bass genereaz` un efect puternic de \nalt` rezolu]ie pentru un câmp audio imersiv, perfect pentru o adev`rat` experien]` 3D. Microfonul omnidirec]ional cu sistem de atenuare a zgomotului ambiental asigur` juc`torii c` doar vocile lor vor fi auzite. Biz 80

Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Ochelari NVIDIA 3D Vision Cunoscut` pentru pl`cile grafice, NVIDIA s-a implicat \n \mbun`t`]irea experien]ei 3D prin lansarea ochelarilor 3D Vision cu fir, care beneficiaz` de tehnologia NVIDIA active shutter. Potrivit companiei, ochelari pot fi folosi]i pentru peste 525 de jocuri 3D \n format full HD, filme Blu-ray 3D, dar [i pentru a viziona clipuri video 3D de pe YouTube [i 3DVisionLive.com. Ochelarii NVIDIA 3D Vision cu fir ofer` suport pentru peste 65 de modele de monitoare 3D, notebook-uri [i proiectoare. Kitul include un cablu USB 2.0 de aproximativ 3 metri pentru conectarea direct` [i cu u[urin]` la un sistem notebook sau desktop 3D Vision. Biz

Pimp Your Screen Dac` ]ine]i foarte multe ca iPhone-ul s` fie cât mai personalizat, dar nu ave]i timp s` edita]i temele disponibile, Pimp Your Screen v` ajut`. Ofer` o gam` extins` de imagini de fundal [i iconi]e pe care le pute]i adapta [i folosi. Toate elementele grafice sunt optimizate pentru ecranul Retina de la iPhone 4,

WinLynks

Monitor ASUS VG236HE 3D

Este o aplica]ie care v` permite accesul la contul de LinkedIn pe telefonul Windows. Pute]i r`sfoi lista de conexiuni, vedea mesajele acestora, pute]i c`uta profile, trimite mesaje. Pute]i, de asemenea, suna sau trimite SMS contactelor de pe LinkedIn direct de pe pagina de profil.

Read It Later De multe ori g`si]i un articol sau o pagin` web interesant`, dar nu ave]i timp s` le parcurge]i pe loc. Acum le pute]i pune deoparte cu Read It Later. Dup` ce ad`uga]i respectivul articol la lista aplica]iei, \l pute]i accesa oricând, f`r` s` mai fie nevoie s` face]i bookmark-uri sau s` salva]i diverse linkuri.

The Weather Channel

Lumea jocurilor nu va mai fi la fel datorit` experien]ei 3D. ASUS ofer` o serie de monitoare care ajut` la schimbarea industriei. Am ales modelul VG236HE, full HD 1080p, compatibil cu kitul NVIDIA 3D Vision. Monitorul are conectivitate HDMI [i YpbPr, fiind compatibil inclusiv cu playerele Blu-ray. Folose[te tehnologia Color Shine, care \mbun`t`]e[te claritatea imaginii precum [i densitatea [i satura]ia culorilor, combinând-o cu o rat` de refresh de 120 Hz, de dou` ori mai mare decât cea a monitoarelor LCD obi[nuite, [i timp de r`spuns de 2 ms. Iar la o diagonal` de 23 inch, senza]ia de imersiune va fi complet`. Biz

Starea vremii va r`mâne mereu un subiect extrem de important, mai ales când c`l`torim. Aplica]ia v` ofer` date privind vremea local` [i na]ional`, informa]ii despre \ntârzieri ale zborurilor [i celebra prognoz` meteo pe 10 zile, extrem de folositoare pentru cei care c`l`toresc mult.

Biz

BIZ STAR

Prima decad` de TIFF De 10 ani, la Cluj se \ntâmpl` un festival interna]ional de film care reu[e[te s` adune filme inedite [i public numeros. {i totul a pornit de la ideea unui om. DE ALEXANDRU ARDELEAN IFF nu ar fi ast`zi un festival care \ncepe s` capete valoare tot mai mare, atât printre cinea[ti, cât [i printre festivalurile de gen din Europa, dac` nu ar fi fost fondatorul s`u, Tudor Giurgiu. Tudor este [i director al festivalului, dar [i pre[edinte al Asocia]iei pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), care organizeaz` TIFF. Regizor [i produc`tor a nenum`rate spoturi publicitare [i videoclipuri muzicale, dar activ [i \n zona filme de lungmetraj, Tudor Giurgiu s-a n`scut la Cluj \n 1972. A absolvit Academia de Film [i Teatru, sec]ia regie film, \n 1995. |n 1997, particip` la proiectul Artslink, devenind artist rezident la 911 Media Arts Center din Seattle. |ntre 1998 [i 1999, Tudor a fost director de crea]ie \n cadrul postului de muzic` Atomic TV, primul post local de muzic` din România. A fost selectat \n 2003 pentru a participa la Berlinale Talent Campus, workshop organizat \n cadrul Festivalului de Film din Berlin. |ntre 2005 [i 2007 a fost pre[edinte al TVR. A semnat regia filmului “Leg`turi boln`vicioase”, \n 2006 (primul s`u lungmetraj), care a fost prezentat la peste 30 de festivaluri interna]ionale de film. Filmul a fost foarte bine primit de critic`, dar [i de public, iar \n 2007 a primit Premiul Publicului la gala Premiilor Gopo pentru cel mai mare succes de box office \n 2006. A realizat

[i documentarul “Nun]i, muzici [i casete video” pentru HBO România, ce face o incursiune \n culisele nun]ilor române[ti. Printre cele mai recente filme realizate de Tudor Giurgiu \n calitate de produc`tor se num`r` “Katalin Varga” (regia Peter Strickland), “Caravana Cinematografic`” (regia Titus Muntean) [i “Undeva la Palilula” (regia Silviu Purc`rete), aflat \n etapa de postproduc]ie. |n plus, Tudor a fost [i produc`torul filmului “Marele jaf comunist”, care a fost selectat pentru festivalul documentar IDFA [i premiat la festivalurile de la Madrid, Pessac, Gyor. A mai produs [i regizat documentarul “Hausmaister” (despre comunitatea german` ce tr`ie[te \n Transilvania) [i a fost premiat la festivalul Dakino 2000 cu Premiul Criticii [i premiul pentru cel mai bun regizor. A produs [i a regizat scurtmetrajul “Popcorn Story”, prezentat \n 2002 la festivaluri precum Berlin (Panorama), Brisbane, Bilbao sau Var[ovia. A fost asistent de regie pentru produc]ii filmate \n România [i a lucrat cu importan]i regizori români precum Lucian Pintilie, Radu Mih`ileanu sau Nae Caranfil. Pentru fondarea celui mai important festival de film din România, dar [i pentru c` reu[it s` duc` TIFF la un renume european, Revista Biz \i acord` lui Tudor Giurgiu “Steaua Biz”.