Biz 216 -Masina de facut masini / Puterea regelui

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 216 • 4 - 18 iulie 2011• 6,5 lei

MA{INA DE F~CUT MA{INI Logan se apropie de finalul ciclului s`u de via]`, iar Jerome Olive e omul desemnat s` aduc` Dacia \ntr-o treapt` superioar` de vitez` pe drumul accidentat al unei pie]e auto tot mai dificile.

JEROME OLIVE, director general, Dacia

Nr. 216

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef

Incredibil de adev`rat

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

C

â]i români ar fi crezut \n 1999 c`, peste 10 ani, nem]ii, francezii, spaniolii se vor \nscrie pe liste de a[teptare ca s` cumpere o ma[in` româneasc`? Când Renault revenea la Mioveni, de data aceasta ca ac]ionar majoritar, Dacia p`rea o marc` sortit` uit`rii, la fel ca alte branduri române[ti ce apar]ineau mo[tenirii comuniste.

{i, de ce s` nu recunoa[tem, primul model lansat dup` preluare, SuperNova, o Dacia cu motor Renault, p`rea pentru mul]i o stru]oc`mil` menit` doar s` \ndulceasc` pastila amar` a dispari]iei. Dar a urmat Solenza, un succes major pe pia]a local`, \n timp ce \n pia]` circulau deja zvonurile “Daciei de 5.000 de dolari”.

A[a s-a n`scut Logan, pariul nebunesc al [efului Renault din acea vreme, Louis Schweitzer.

De[i n-a costat niciodat` 5.000 de dolari, Logan a transformat Dacia dintr-un mic brand na]ional \ntr-o adev`rat` marc` de automobile cu voca]ie interna]ional`. Azi vorbim de cote de pia]` pentru Dacia \n Fran]a, Germania sau Spania.

Standurile Dacia de la saloane auto prestigioase, cum ar fi cele de la Geneva sau Frankfurt, atrag vizitatori, pres` de specialitate [i oameni din industrie. Al]i produc`tori \ncearc` s` imite succesul repurtat de Renault la Dacia, deocamdat` \ns` f`r` prea mult succes. |ntr-o lume \n care numele României are mai ales conota]ii negative, Dacia vorbe[te despre o alt` Românie, una a performan]ei industriale, a designului inteligent [i practic, a calit`]ii accesibile. Fiecare ma[in` Dacia care circul` pe [osele de pe patru continente este o insul` româneasc` de pozitivitate. {i poate ar fi cazul s` o privim la fel de pozitiv [i noi, românii, la noi acas`.

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

Biz

1

sumar www.revistabiz.ro

Nr. 216 • 4 - 18 iulie 2011• 6,5 lei

MA{INA DE F~CUT MA{INI

JEROME OLIVE, director general, Dacia

Logan se apropie de finalul ciclului s`u de via]`, iar Jerome Olive e omul desemnat s` aduc` Dacia \ntr-o treapt` superioar` de vitez` pe drumul accidentat al unei pie]e auto tot mai dificile.

05 08 10 18

Ce mai cump`r` romånii \n rate?

B`taie pe ac]iuni chineze[ti Ma[ina de f`cut ma[ini Jerome Olive: To]i vorbesc de criz`, noi vorbim de cre[tere

20 23 26 28 30 33 34

Ce se mai vinde \n Romånia Branduri care au f`cut istorie: Franke Balonul de s`pun 3.0 Alerg`tori cu chipuri Karina Pereira: Experien]a bate detaliile tehnice Nevoia de semnifica]ie a muncii Publicitarii, \ntre preten]ii mari [i bugete mici

36 38

Segmentarea: cine este clientul Sorin Psatta: Publicitatea trebuie s` v책nd`, nu s` produc` orgasme mentale

42 46

Averea ta, grija lor Psihologia performan]ei \n companii

agend` Ce mai cump`r` românii \n rate

Creditarea s-a redus drastic \n ultimii trei ani, tr`gând \n jos dup` ea achizi]iile de bunuri de folosin]` \ndelungat`. Semne bune se v`d, deocamdat`, doar pentru segmentul auto [i cel IT. Pentru restul, soarele va r`s`ri din 2012. DE ALEXANDRU ARDELEAN Chiar dac` am ie[it din recesiune, \nc` nu se arat` soarele pe strada bun`st`rii economice personale. Marea problem` a revenirii economiei este reluarea consumului de c`tre popula]ie. |ns` aici nu asist`m la \mbun`t`]iri, având \n vedere c` oamenii sunt \ngrijora]i de cum evolueaz` veniturile lor.

Doar 15% dintre români au luat credit bancar \n 2010, \n timp ce \n 2007 propor]ia lor era mai mult decât dubl`, 39%. Concluziile provin dintr-un studiu realizat de compania de cercetare DaedalusMillwardBrown legat de comportamentul financiar al românilor [i

care sunt bunurile de]inute de ace[tia.

Sc`derea semnificativ` vine pe fondul \n`spririi condi]iilor de creditare (permiterea unui grad mai mic de \ndatorare [i asumarea mai pu]inor riscuri din partea b`ncilor), dar [i \n urma unui apetit mai mic c`tre investi]ii \n bunuri din partea românilor. Studiile legate de obiceiurile de consum sunt relevante pentru toat` economia pentru c` arat` spre ce se \ndreapt` aten]ia românilor la un moment dat.

Cele mai afectate credite au fost cele de nevoi personale. |n 2007, propor]ia lor era de 21,1%, \n timp ce anul trecut

a fost de doar 5,9%. Creditul ipotecar a sc`zut [i el de trei ori, doar 1% dintre români au luat anul trecut un credit imobiliar. |n schimb, este interesant c` apetitul pentru [ofat al românilor nu a sc`zut mai mult ca \n 2007, având \n vedere c` atunci 1,9% au apelat la un credit pentru a-[i lua un autoturism, \n timp ce anul trecut 1,8% au apelat la aceast` form` de creditare. |n acest context al achizi]iei tot mai sc`zute de credite, românii cump`r` de la an la an tot mai pu]ine bunuri \n rate. Fenomenul de sc`dere a \nceput \n 2008 [i a continuat \n Biz

5

AGEND~

{TIRI

2009, \n 2010 r`mânând la acela[i nivel sc`zut. |n 2007, 21,7% dintre oameni au luat diverse bunuri \n rate, \n timp ce \n 2010 doar 9,3% au mai apelat la aceast` form` de achizi]ie. Aceast` diminuare este un efect direct al contextului economic \n care ne g`seam anul trecut [i care continu` [i anul acesta – restructur`ri, sc`deri de salarii [i de beneficii financiare [i nonfinanciare \n general. Contextul acesta a \ncurajat mai degrab` un comportament de subzisten]` [i nu achizi]ia de bunuri de folosin]` \ndelungat`. |n aceea ce prive[te bunurile achizi]ionate, a sc`zut ponderea celor care [i-au luat autoturisme sau case, \ns` a crescut semnificativ num`rul celor care [i-au luat laptopuri. Astfel, \n 2011, 34,7% dintre reponden]i de]in un laptop, fa]` de 2008, când procentul era aproape la jum`tate. A crescut [i num`rul celor care au schimbat sistemul de geamuri, apelând la unele de tip termopan, procentul ajungând la 72,9%, cu 10 procente mai mult fa]` de 2008.

Metoda de cercetare folosit` de Daedalus a fost sondajul realizat prin interviuri telefonice, iar popula]ia ]int` au fost persoanele din mediul urban, cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 65 de ani.

M`rimea e[antionului a fost de 1.000 de respoden]i, iar marja de eroare este de +/- 3%. Biz

Românii au bugete pentru noi tehnologii Peste 50% din companiile române[ti sunt dispuse s` investeasc` 35% din cifra de afaceri \n implementarea de noi tehnologii, conform unui sondaj realizat \n cadrul Conferin]ei Interna]ionale SAP World Tour 2011.

Spectrul larg de dispozitive tehnologice continu` s` influen]eze activitatea companiilor, acestea devenind instrumente de baz` prin care organiza]iile \[i exercit` practicile. De[i ratele de cre[tere pe toate segmentele economice s-au redus semnificativ \n ultimii 3 ani pe fondul declinului global, criza financiar` nu mai reprezint` o provocare esen]ial` pentru 25% din cei chestiona]i, chiar dac` sistemul economic r`mâne deocamdat` o zon` vulnerabil`. “Dac` pân` acum companiile au fost nevoite s` reduc` costurile [i s` eficientizeze procesele opera]ionale, tendin]ele viitoare ar trebui s` se canalizeze pe investi]ia treptat`, proces ce r`mâne, de altfel, principalul motor de crestere economic`.”, conchide Valentin Tom[a. |n studiu au fost incluse peste 250 de companii ce activeaz` pe diferite segmente ale economiei [i peste 450 de responden]i. (Loredana S`ndulescu)

Fonduri pentru copii de la UNICEF UNICEF organizeaz` \n 15 iulie, la Constan]a, o gal` de strângere de fonduri pentru realizarea primului centru multifunc]ional din zon`. Acesta este destinat copiilor cu vârste cuprinse \ntre 0 [i 6 ani, care vor beneficia de servicii de educa]ie, asisten]` medical` [i social`, iar p`rin]ii lor de consiliere parental`.

Centrele de acest tip sunt necesare pentru c` primii trei ani din via]a copilului sunt esen]iali pentru dezvoltarea social` [i intelectual`, având \n vedere c` 60% din structurile psihologice ale copilului se formeaz` \n ace[ti ani. Din acest motiv, este foarte important ca 6

Biz

cei mici s` primeasc` educa]ie [i aten]ie personalizat`. Astfel, ei au [anse mult mai mari de a avea performan]e la [coal`, o adolescen]` bun` [i s` devin` persoane independente. Exist` \nc` practici tradi]ionale neconforme cu dezvoltarea complet` a copilului. Familiile tinere sunt predispuse s` reproduc` sisteme de \ngrijire “tradi]ionale”, care pun \n pericol s`n`tatea [i dezvoltarea copiilor. Evenimentul organizat de UNICEF România este realizat cu sprijinul DP World Constan]a [i va fi prezentat de Horia Brenciu.

(Alexandru Ardelean)

Xerox [i Grupul Rompetrol zece ani de parteneriat pentru managementul echipamentelor de imprimare, zece ani de costuri optimizate |ntr-o companie multina]ional`, orice ini]iativ` sau ac]iune, oricât de mic`, poate avea efecte importante la nivel de grup, \n special atunci când respectiva companie se afl` \n clasamentul primelor trei cele mai puternice companii din România ultimilor 10 ani.

Povestea colabor`rii dintre Xerox România [i Grupul Rompetrol a \nceput \n urm` cu zece ani, când au fost \ncheiate primele contracte distincte de management [i \ntre]inere a echipamentelor de imprimare pentru entit`]i diferite ale companiei.

SOLU}IA XEROX Rompetrol a \nceput colaborarea cu Xerox \n 2001, atunci când a \ncheiat contracte distincte cu entit`]i diferite din cadrul Grupului,

fapt care a dus la o eficientizare a managementului [i a verific`rilor echipamentelor.

Drept urmare, \n iulie 2008, cu câteva luni \nainte de apari]ia primelor dificult`]i economice \n România, a fost implementat un nou contract, \n valoare de 1,8 milioane USD, care acoper` 95% din entit`]ile locale Rompetrol.

“Pentru a putea determina cât mai precis nevoile clientului, am \nceput cu un audit al echipamentelor existente [i al fluxului de documente. Auditul nu a necesitat niciun cost din partea Rompetrol, iar solu]ia conturat` \n urma auditului a pus accentul pe opti-

REZULTATE |n prezent, companiile din România ale Grupului Rompetrol folosesc 400 de echipamente Xerox, acest num`r reprezentând peste 95% din totalul echipamentelor la nivel de grup. |n plus, Xerox asigur` mentenan]a [i achizi]ia consumabilelor pentru restul aparatelor multibrand, indiferent de marc`.

De asemenea, s-a observat o desf`[urare mai bun` a activit`]ilor datorit` \nlocuirii echipamentelor unifunc]ionale cu multifunc]ionale [i un control mai eficient al costurilor, datorit` softului special de monitorizare.

Flexibilitatea re]elei permite echipamentelor achizi]ionate ulterior integrarea rapid` \n serviciile de management Xerox. “|n [ase luni de la semnarea noului contract pentru \ntreg Grupul, am observat schimb`ri semnificative, precum \mbun`t`]irea comunic`rii cu Xerox, la nivel de furnizor unic de servicii, [i reducerea semnificativ` de costuri \n lucrul cu echipamentele [i documentele”, a declarat Askar Zhakenov, director IT pe Grupul Rompetrol.

ADVERTORIAL

SITUA}IE INI}IAL~ Pentru a cre[te performan]ele companiilor Grupului, Rompetrol este organizat \n patru unit`]i de afaceri (Business Units), sus]inute de entit`]ile de servicii, \mp`r]ite, la rândul lor, \n companii cu domenii de activitate diferite. Cu câ]iva ani \n urm`, majoritatea entit`]ilor foloseau seturi complexe de echipamente de lucru cu documentele, precum imprimante, scannere, copiatoare sau faxuri. Având \n vedere dimensiunea Grupului, urm`rirea performan]elor fiec`rui echipament, centralizarea costurilor [i suportul tehnic reprezentau o provocare. |n plus, existau multe echipamente [i dispozitive unifunc]ionale sub m`rci diferite, care necesitau servicii de mentenan]` din partea unor furnizori diferi]i.

mizarea flotei de echipamente prin eliminarea din re]ea a echipamentelor vechi [i uzate, pe \nchirierea, managementul, mentenan]a [i suportul tehnic pentru toate echipamentele Grupului, indiferent de marca acestora, [i pe instalarea de programe specializate pentru controlul modului \n care utilizatorii folosesc serviciile de imprimare”, a spus R`zvan Botezatu, Services & Strategic Accounts Director Xerox Romania.

AGEND~

INTERNA}IONAL

B`taie pe ac]iuni chineze[ti Companiile chineze[ti cu nereguli, listate la Burs` prin achizi]ia altor companii legitime din SUA deja listate, sunt noua ]int` a brokerilor. DE OVIDIU NEAGOE Printr-o tehnic` numit` short-selling (vânz`ri \n lips` – \mprumutul unor ac]iuni de la un broker [i vânzarea acestora, pariind pe sc`derea pre]ului lor pentru a putea fi r`scump`rate mai ieftin), ac]iunile unor companii chineze[ti care se tranzac]ioneaz` la bursele din SUA [i Canada au devenit ]inte pentru speculatori. De ce s` scad` pre]ul ac]iunilor unor companii din China, care va deveni \n scurt timp cea mai mare putere economic` a lumii?

Majoritatea ]intelor sunt companiile formate prin fuziune inversat` – când o companie nelistat` cump`r` o companie listat` la burs` [i fuzioneaz` cu aceasta, evitând astfel 8

Biz

toate etapele premerg`toare list`rii. Din 2007, peste 150 de companii cu ac]ionariat chinezesc au p`truns pe pia]a din SUA prin achizi]ia unor companii americane listate deja la burs`, reu[ind astfel s` evite controlul drastic al investitorilor [i legile din SUA. Cu toate c` sunt vânate numai companiile cu nereguli financiare, chiar [i cele listate la burs` prin ofert` public` ini]ial` au de suferit din cauza sc`derii pre]ului ac]iunilor, de pe urma zvonurilor alarmiste. |n 2011, indexul bursier Bloomberg al celor 78 de companii formate prin fuziune inversat` [i listate la bursele din SUA a sc`zut cu 44%.

CINE SE TEME DE APPLE? Guvernul israelian a cerut companiei cofondate de celebrul Steve Jobs s` sisteze o aplica]ie numit` The Third Intifada. Aceasta ofer` un flux de editoriale [i [tiri \n arab`, prin care se anun]` viitoarele proteste, dar ofer` [i posibilitatea de a accesa clipuri video [i cântece palestiniene. Apple nu s-a gr`bit s` r`spund` guvernului de la Ierusalim, potrivit CNN.

SUA, CL~DIT~ DE IMIGRAN}I

SKYPE SCAP~ DE EXECUTIVI

La fiecare zece companii listate \n Fortune 500, patru au fost afaceri \ncepute de imigran]i [i de copiii acestora, potrivit unui studiu citat de Pravda. Mai mult, [apte dintre cele mai valoroase branduri din SUA au fost fondate de imigran]i. Printre acestea se num`r` Google, Apple, eBay, General Electric, IBM sau McDonald's.

Operatorul de telefonie online Skype, a concediat o serie de manageri \naintea fuziunii de 8,5 mld. $ cu Microsoft.

Printre cei care au p`r`sit compania se num`r` trei vicepre[edin]i, directorul de resurse umane [i cel de marketing. Dup` \ncheierea fuziunii, salariile compensatorii ce ar trebui acordate acestora ar cre[te exponen]ial, potrivit Bloomberg BusinessWeek.

AGEND~

DISCURSUL REGELUI

FURTUNA CHINEZEASC~

Str`zile din Maroc au fost \mpânzite de mii de protestatari nemul]umi]i c` reforma constitu]ional` propus` de regele Mohammed al VI-lea nu este suficient de cuprinz`toare. De[i [i-au ar`tat sprijinul pentru rege, protestatarii erau nemul]umi]i de faptul c` acesta va renun]a la mai multe atribu]ii \n favoarea primului-ministru.

Dup` o lung` perioad` de secet`, China este sub ape.

Ploile toren]iale au distrus mii de hectare de recolte [i au dus pre]urile la alimente la un prag istoric. Peste 1.000 de businessuri au fost m`turate de for]a apelor, iar provincia Zhejiang, cea mai afectat` regiune, a suferit pierderi economice estimate la 1,19 miliarde de dolari.

INTERNA}IONAL

AMERICA ALEGE Revista “Time” propune cititorilor s`i un ghid de “Barackologie”.

Materialul analizeaz` [i calculeaz` ce [anse au o serie de reprezentan]i ai Partidului Republican \n lupta pentru pre[edin]ia SUA \mpotriva lui Barack Obama la alegerile din anul 2012.

COMPANII GENIALE

CRIZA DIN SUA PERSIST~

LUPTA CU TIMPUL

Rezerva Federal` a SUA recunoa[te noile sl`biciuni ale economiei SUA, dar estimeaz` c` legislatorii nu vor face mare lucru pentru remedierea situa]iei \n viitorul apropiat, potrivit Reuters. PIB-ul SUA a crescut cu 1,8% \n primul trimestru fa]` de perioada similar` din 2010 [i performan]a pentru cel de-al doilea nu se arat` mai bine.

Paris – Tokio \n 2,30 ore.

Aceasta este promisiunea concernului EADS, de]in`torul Airbus, care a prezentat conceptul ZEHST – Zero Emission Hyper Sonic Transport – un avion supersonic comercial, care va zbura cu 5.000 km/h f`r` emisii nocive. Acesta nu va decola mai devreme de 2050 [i va parcurge distan]a Dubai – New York \n 2,30 ore.

Ce face ca o companie s` fie considerat` genial`?

R`spunsul la aceast` \ntrebare, al`turi de un top al celor mai str`lucite 100 de companii le pute]i g`si \n articolul de copert` al revistei “The Entrepreneur”, intitulat “100 Brilliant “Companies”, sau online la adresa http://s4h.ro/ brilliant100.

Biz

9

FOTOGRAFII: VALI MIREA

MA{INA F~CUT

“Demar`m produc]ia de Duster \n Rusia, Brazilia [i Columbia.

De câte ori \ncepe produc]ia gamei Dacia \n alt` parte, asta genereaz` activitate la Mioveni.”

DE MA{INI

DE GABRIEL BÂRLIG~

Silen]ioase, ma[inile \nainteaz` pe banda rulant`, \n timp ce muncitorii \n salopete albastre realizeaz` ultimele montaje \n habitaclu. Pe o band` paralel`, atârnate parc` de tavanul halei, circul` cu aceea[i vitez` portierele, care vor fi montate la final. Acest sistem permite accesul mult mai facil al muncitorilor \n cabin`, sporind ritmul de produc]ie. De[i muncitorii nu par s` se mi[te extrem de repede, uzina auto de la Mioveni produce aproximativ 1.400 de ma[ini pe zi, ceea ce \nseamn` o ma[in` \n mai pu]in de un minut. {i nu e vorba de un singur model, ci de [apte ma[ini diferite – cele din gama Logan, plus Sandero [i Duster. Astfel, anul trecut, uzina din România a produs 341.408 vehicule, cu aproape 50.000 mai multe decât \n 2009.

De altfel, uzina Dacia de la Mioveni a avut nevoie de numai 3 ani [i 5 luni pentru a produce un milion de ma[ini, al patrulea din istoria companiei.

Investi]iile de 1,2 miliarde de euro f`cute aici de c`tre Renault de la preluarea companiei, \n 1999, au schimbat radical ritmul produc]iei.

Primul milion de ma[ini produse a fost atins \n 1985, la 17 ani de la inaugurarea fabricii, al doilea a venit \n 1998, iar al treilea a fost realizat dup` 9 ani. Chiar [i a[a, ritmul de lucru actual de 65 de vehicule pe or` 12

Biz

face cu greu fa]` cererii de pe pie]ele interna]ionale, unde Logan, Sandero [i mai nou Duster fac furori. De altfel, modelul 4x4 de la Dacia, lansat \n martie 2010, a \nregistrat deja peste 100.000 de comenzi la nivel interna]ional. Automobilul Dacia cu num`rul 4.000.000 produs la Mioveni a fost un model Duster 4x4.

Dar, dincolo de uzina auto, complexul industrial Dacia din apropiere de Pite[ti este un adev`rat ora[ care produce piese, caroserii [i motoare pentru celelalte fabrici Dacia din Rusia, Turcia, Maroc, India, Iran, Brazilia [i Columbia. “De câte ori \ncepe produc]ia gamei Dacia \n alt` parte, asta genereaz` activitate la Mioveni. Dac` anul trecut am produs peste 340.000 de ma[ini, au fost produse de aceea[i uzin` piese pentru alte uzine din toat` lumea, echivalentul a \nc` 340.000 de ma[ini”, spune pentru Biz directorul general al Dacia, Jerome Olive. Estimarea sa este \ns` una prudent`, având \n vedere c`, \n 2010, uzina de la Mioveni a produs [i livrat fabricilor din str`in`tate 837.036 de metri cubi de colec]ii de CKD-uri (complete knock-down), echivalentul a nu mai pu]in de 412.018 vehicule.

“Uzina de automobile e important`, dar avem [i alte activit`]i, \n care investim, vom investi [i \nregistr`m cre[teri. Uzina mecanic` e \n prezent una dintre cele mai importante din grupul Renault, fiindc` aici producem motoare, cutii de viteze, [asiuri, avem o topitorie de aluminiu”, spune cu mândrie nedisimulat` Jerome Olive.

CURBE PERICULOASE De altfel, din discu]ia cu [eful opera]iunilor Renault din România reiese clar c` strategia grupului francez

este de a consolida aici poate cel mai complet centru de design, dezvoltare, produc]ie [i distribu]ie al companiei dup` cel din Fran]a. “Avantajul nostru concuren]ial aici este c` avem toate palierele grupului pe partea de automobile. Fran]a, Coreea de Sud [i România sunt singurele ]`ri unde avem aceast` situa]ie. Asta ne creeaz` un avantaj concuren]ial important”, spune Jerome Olive. Apropierea fizic` \ntre designeri [i ingineri, de exemplu, permite aducerea rapid` de \mbun`t`]iri la produse [i procese de produc]ie, ceea ce se traduce printr-un produs mai bun la final.

Iar \mbun`t`]irea produsului este foarte important` pentru Dacia \n acest moment. Dup` ce a p`truns cu succes pe pie]ele externe, ajutat` [i de criza care a determinat multe ]`ri s` lanseze programe de \nnoire a parcului auto (vezi Fran]a [i Germania), \n 2011 Dacia are de \nfruntat condi]ii mult mai dificile. Dac` pe pie]ele emergente sau \n curs de dezvoltare pozi]ia Dacia este mult mai u[or de ap`rat, pe cele occidentale consolidarea nu e la fel de simpl`.

Clien]ii occidentali cunosc acum raportul calitate-pre] imbatabil al

DACIA

Marea Britanie, unde Dacia va intra \n 2012 cu modelul Duster. Este o veste bun` pentru James May, unul dintre cei trei prezentatori ai “Top Gear”, care a fost fermecat de Sandero [i Duster \n timpul testelor f`cute la celebra emisiune auto britanic`. Oficialii companiei nu doresc \nc` s` dezv`luie niciun am`nunt despre aceast` lansare, dar Marea Britanie ar putea marca examenul de maturitate al m`rcii pe pie]ele occidentale.

VIITOR F~R~ LOGAN?

Ritmul investi]ional anual de 100 de milioane de euro va fi men]inut la Dacia [i \n anii urm`tori, de[i nu se vorbe[te despre o extindere a capacit`]ii de produc]ie, considerat` a fi optim` pentru moment. m`rcii române[ti, dar \ncep s` pun` accent tot mai mult pe partea de calitate. “Azi export`m 90% din produc]ie. Suntem tot mai exigen]i cu furnizorii no[tri, fiindc` ace[ti clien]i sunt mai departe [i trebuie s`-i servim cât mai prompt. Ace[ti clien]i au a[tept`ri diferite”, spune Jerome Olive.

Deja impactul schimb`rilor de pe pie]ele occidentale, mai ales \ncetarea programelor de tip Rabla, se simte pentru Dacia. Conform datelor Asocia]iei Constructorilor Francezi de Uutomobile (CCFA), \nmatricul`rile de autoturisme noi Dacia \n Fran]a au sc`zut de la \nceputul anului cu 16,7%, la 40.980 de unit`]i, \n timp ce pia]a a crescut cu 4,4%. {i Grupul Renault a \nregistrat \n primele cinci luni \n

Fran]a o sc`dere de 8%. |n Spania, \n aceea[i perioad`, \nmatricul`rile Dacia au sc`zut cu 34%, dar acolo [i pia]a a \nregistrat un declin de 26,5% al vânz`rilor de autovehicule noi, potrivit datelor anun]ate de asocia]ia spaniol` a importatorilor auto.

Potrivit lui Olive, produc`torul local se a[tepta la acest mic recul [i va putea recupera destul de rapid, inclusiv prin intrarea pe noi pie]e. “Planul Renault e de a cre[te. Iar cre[terea trebuie c`utat` [i inevitabil Dacia trebuie s` caute [i noi teritorii. Vom c`uta cre[tere acolo unde nu suntem prezen]i. Va trebui s` ajungem la un moment dat pe pie]ele unde nu suntem acum”, spune [eful companiei.

Urm`toarea ]int` important` este

Momentul e cum nu se poate mai potrivit. Duster poate aduce un impuls suficient de puternic pentru intrarea pe noi pie]e, \n condi]iile \n care Logan se apropie u[or-u[or de finalul ciclului s`u de via]`. Dacia Logan, ma[ina care a revolu]ionat pia]a auto, are deja 7 ani (de[i a trecut printr-un facelift [i \mbun`t`]iri ale gamei de motoare).

Viitorul gamei este, deocamdat`, \nv`luit \n mister, mai ales c` Renault va produce \n Maroc, nu \n România, dou` noi modelel pe platforma Logan (un monovolum [i un vehicul comercial). Marocul, unde francezii investesc circa un miliard de euro, ofer` nu doar mân` de lucru mai ieftin`, ci [i acces mai bun la porturile de la Marea Mediteran`. Iar pentru Dacia, accesul la infrastructur` e vital dac` vrea s` acopere cu succes pie]ele globale.

De altfel, când vine vorba de infrastructur`, Jerome Olive consider` c` \n România, pentru Renault “paharul e pe jum`tate plin”. De altfel, la \nceputul anului, guvernul a mai turnat un pic \n pahar, alocând fonduri de aproape 80 de milioane lei pentru modernizarea a dou` drumuri importante pentru activitatea DaciaRenault \n România. Din aceast` sum`, 50 de milioane de lei sunt destina]i l`rgirii unor drumuri \n zona uzinei de la Mioveni, pentru m`rirea capacitatii de circula]ie [i a fluen]ei traficului de la uzina Dacia c`tre autostrada Bucure[ti-Pite[ti, DN 7 Pite[ti-Sibiu [i DN 73 Pite[ti-Bra[ov.

“Pentru noi e important, fiindc` vom Biz

13

avea leg`tur` direct` mult mai bun` \ntre Mioveni [i Pite[ti”, spune Olive, Celelalte 30 de milioane sunt destinate l`rgirii unor drumuri de acces c`tre centrul tehnic al Renault de la Titu. |ntr-o ]ar` \n care, cel pu]in pe partea rutier`, infrastructura nu ofer` deocamdat` coridoare est-vest [i nordsud care s` faciliteze transporturile,

gamei Logan, [eful Dacia devine u[or evaziv, neuitând s` aminteasc`, totu[i, c` acest vehicul este cel care a asigurat rena[terea Daciei [i a transformat-o \ntr-o marc` auto \n toat` puterea cuvântului, cu o gam` complet` ce cuprinde [ase vehicule, la care \n curând se vor ad`uga alte dou`. “Ca orice produs, Logan are un ciclu de

lucrurile care trebuie f`cute \n prezent.

“Viitorul e important, dar la fel de important e s` asigur`m prezentul prin satisfacerea nevoilor clien]ilor \n fiecare zi. Vom fi mai competitivi \n viitor dac` vom continua s` ne \mbun`t`]im \n prezent”, spune acesta. Dincolo de partea cea mai vizibil` a activit`]ii Dacia, produc]ia

LUNGUL DRUM SPRE SUCCES 1968

1978

1995

2000

|ncepe fabricarea modelului Dacia 1100, sub licen]a Renault 8

|nceteaz` contractul de licen]` semnat cu Renault

Apare modelul Dacia Nova, prima ma[in` de concep]ie româneasc` 100%

Se lanseaz` Dacia Supernova, model echipat cu motor Renault

1969

1987

1999

Debuteaz` produc]ia clasicei Dacia 1300, sub licen]a Renault R12

Se lanseaz` Dacia 1320, berlina

Renault achizi]ioneaz` 51% din capitalul Dacia

astfel de ve[ti sunt bune. Iar pentru activit`]ile Dacia [i Renault din România partea logistic` este vital`.

“Nu trebuie uitat c` activit`]ile Renault \n România sunt \n centrul unei re]ele – primim piese din str`in`tate [i trimitem piese peste tot \n lume: \n Rusia, Turcia, Maroc, India, Iran, America de Sud. Avem nevoie de o infrastructur` eficient`.

Transport`m pe [osele, pe calea ferat` [i pe mare”, arat` [eful Dacia. El adaug` c` una dintre problemele \nc` nerezolvate este cre[terea capacit`]ii portului Constan]a, pentru a putea primi vapoare mai mari. Poate [i acest lucru a cânt`rit \n direc]ionarea investi]iilor Renault c`tre Maroc.

Pentru infrastructura rutier`, dar [i pentru cea feroviar`, Olive recomand` folosirea fondurilor europene.

Când vine vorba despre viitorul 14

Biz

via]`. E mai aproape de finalul vie]ii sale decât Duster, de exemplu. Fi]i siguri c` preg`tim viitorul, fi]i siguri c` nu v` voi oferi detalii pe aceast` tem`”, \mi spune diplomat Olive.

OBSESIA PENTRU CALITATE De altfel, din discu]ia cu cel care conduce opera]iunile Renault din România, am r`mas cu impresia pregnant` c`, de[i nu ignor` deloc cifrele de produc]ie [i vânz`ri, este mult mai preocupat de asigurarea calit`]ii produselor pentru satisfacerea clien]ilor. “Ceea ce face Renault [i Dacia s` aib` succes \n România [i \n lume sunt produsele sale – piese, cutii de viteze, [asiuri, ma[ini... Mereu e ceva de \mbun`t`]it la un obiect atât de complex ca o ma[in`”, spune Jerome Olive. Iar când vine vorba de viitor, pune mereu accentul pe

de automobile, Olive este foarte preocupat de partea de inginerie, care implic` dezvoltarea [i producerea de motoare, cutii de viteze [i piese pentru tot grupul Renault. “Lucr`m pentru grupul Renault, concentrat pe gama Logan, dar avem [i alte activit`]i. E vorba mai ales de zona mecanic`.

Centrul de inginerie din România e conectat cu activit`]ile industriale din aval ale companiei.” Tocmai acest centru face din România a doua ]ar` ca importan]` \n grupul Renault dup` Fran]a [i este nucleul care va continua s` asigure cre[terea Dacia, pe m`sur` ce produc]ia [i asamblarea vor fi extinse tot mai mult \n uzinele grupului francez din toat` lumea.

ECO DACIA {i tot partea de inginerie este zona de unde vor veni inova]iile, de care nu

DACIA

doar Dacia, ci \ntregul grupul are nevoie. Renault are \n plan ca, pân` \n 2020, un procent de 20% din ma[inile vândute de grup s` fie vehicule cu zero emisii, \n cadrul unei ini]iative grupate sub ini]ialele ZE (zero emisii).

Este un procent uria[, având \n vedere c` Volkswagen, care este cel mai mare produc`tor auto din Europa, vorbe[te

lansate pe pia]a interna]ional`. Pre]ul mai mare al acestor modele ar putea fi redus prin intermediul subven]iilor acordate de multe ]`ri europene pentru a stimula adoptarea unor ma[ini cât mai “verzi”. Reducerea ar putea fi de circa 5.000 de euro.

Pentru Dacia, deocamdat` visul electric pare un pic prea \ndep`rtat.

2004

2010

|ncepe revolu]ia Logan [i \nceteaz` produc]ia modelelor berlin` [i break

Apare Duster, primul autovehicul de teren al Dacia

2003

2008

Apare Dacia Solenza, Renault \[i majoreaz` participa]ia la 99%

Dacia \[i extinde gama prin lansarea modelului Sandero

de procente de 1,5 - 2% din vânz`ri pentru ma[inile electrice. Mul]i spun c` EZ este poate cel mai mare pariu al constructorului francez, fiind opera lui Carlos Ghosn, poreclit “uciga[ul de costuri” pe vremea când a salvat Nissan de la faliment. |n timp ce al]i produc`tori promoveaz` modele hibrid, ca etap` intermediar` spre vehiculele cu zero emisii nocive, Renault vine pe pia]` cu ma[ini electrice 100%. Modele precum Fluence sau Kangoo au primit propulsoare electrice [i sunt deja

Constructorul român este preocupat pentru moment de sporirea eficien]ei motoarelor cu combustie intern` [i de reducerea emisiilor acestora. Dar, dup` cum spune chiar Jerome Olive, la un moment dat se va ajunge ca [i Dacia s` abordeze problema emisiilor zero. “E vorba de \mbun`t`]iri pentru motoare cu combustie intern`, iar aici facem motoare [i cutii de viteze.

Durata de via]` a unui motor e mai lung` ca a unei ma[ini. Inevitabil, tehnologiile disponibile pe ma[inile Renault vor fi integrate [i \n vehiculele

Dacia”, arat` Olive. Numai c`, adaug` acesta, pân` atunci grupul Renault “a[teapt` concretizarea multor alte lucruri la Dacia”.

CONCUREN}A VINE DIN URM~ Având \n vedere ce se vede \n oglinda retrovizoare, este de \n]eles.

Succesul fulminant pe care Renault l-a avut cu Logan nu doar pe pie]ele mai pu]in dezvoltate, unde avantajele sale erau clare, ci [i \n Occident, a produs reac]ii din partea altor produc`tori auto. A[a a ap`rut Tata Nano, produs` de grupul magnatului indian Ratan Tata, lansat` \n 2009.

Logan este asamblat de Renault [i \n India, al`turi de Mahindra.

Nano n-a avut \ns` succesul scontat [i nici n-a reu[it s` p`trund` pe pie]ele interna]ionale, ajungând la un moment dat la vânz`ri dezam`gitoare de 500 de unit`]i pe lun`.

Dup` ce Daewoo a plecat din România [i Ford a preluat fabrica de la Craiova \n 2007, pia]a local` a tot a[teptat \nceperea produc]iei de c`tre compania american`. Ford a realizat deja ultimele teste de produc]ie, dar trecerea la produc]ia de mas` a fost amânat` pentru 2012. La Craiova trebuia produs vehiculul utilitar Transit Connect, dar planurile s-au schimbat, produc]ia acestui model fiind mutat` \n totalitate la Valencia, \n Spania. Recent, Ford a confirmat c` noul model B-Max va fi asamblat la Craiova. Primele prototipuri au fost deja asamblate la uzina din România, iar produc]ia de volum va fi atins` \n a doua parte a anului urm`tor.

Ford va produce la Craiova [i un nou motor EcoBoost de 1,0 litri cu trei cilindri, care e fabricat [i la Köln.

Biz

15

Exist` [i posibilitatea exportului de motoare, dac` uzina de la Köln nu va acoperi cererea, \ntrucât motorul este destinat mai multor modele de Ford.

Uzina din Craiova va produce [i un al doilea model de clas` mic`, care va intra \n fabrica]ie când se va ajunge la capacitatea maxim` de produc]ie de 300.000 de unit`]i pe an.

Jerome Olive consider` c` \nceperea produc]iei de c`tre Ford \n România va spori competitivitatea companiei americane.

“Ford concura oricum din punct de vedere comercial cu noi \n România, la fel ca toate celelalte m`rci importante.

Când va fi prezent [i industrial, le va cre[te competitivitatea.

Va fi o provocare \n plus pentru noi.”

O provocare [i mai mare pentru Dacia ar putea veni, \ns`, de la sud de Dun`re, din Bulgaria. Compania local` Litex Motors va produce, \mpreun` cu chinezii de la Great Wall Motor, o gam` de automobile ieftine ce cuprinde un SUV, o camionet` [i dou` berline.

Modelul Voleex C10, un hatchback mini, va costa 12.500 leva (circa 6.300 de euro), devenind cel mai ieftin autoturism de pe pie]ele din Uniunea European`.

Celelalte modele ce ar urma s` fie produse \n Bulgaria sunt Voleex C10 sedan, Hover H5 SUV (la 12.700 euro) [i Steed Pickup (la 10.000 euro, fara TVA).

Chinezii au investit pân` acum 80 milioane euro, iar dac` modelele produse \n Bulgaria vor avea succes, va urma o nou` injec]ie de pân` la 300 de milioane de euro.

16

Biz

CU PICIORUL PE ACCELERA}IE

suprapunerea unui pariu \ndr`zne] al Renault de a produce o ma[in` cât mai ieftin`, dar de calitate, cu perioada de Dar, ca deschiz`toare de drumuri, Dacia criz` economic` care a adus un val de are deja un avans greu de recuperat de clien]i de pe pie]e care alt` dat` nici nu competitori. |n plus, succesul s-ar fi uitat probabil la un astfel de automobil. Iar standurile Dacia de la saloanele auto interna]ionale au devenit puncte de atrac]ie pentru vizitatori [i speciali[ti, lucru greu de imaginat \n urm` cu 12 ani, când Renault revenea la Mioveni. Mai mult, succesul Dacia a reprezentat poate singurul element pozitiv al unei perioade negre pentru economia româneasc`, exporturile de vehicule a vândut Dacia \n 2010, companiei reu[ind s` cu cca 7.000 mai multe decât \n 2009 contrabalanseze par]ial sc`derea economic`.

Anul trecut, Dacia a exportat nu mai pu]in de de angaja]i avea compania la 311.000 de ma[ini, dintre 31 decembrie 2010 care 228.865 de automobile au fost \nmatriculate \n Europa Occidental`. de ma[ini a vândut Dacia \n Fran]a anul Exporturile au adus 2,1 miliarde de euro, dintr-o trecut, ocupând locul 4 pe segmentul cifr` de afaceri total` de 2,7 vânz`ri c`tre persoane fizice miliarde de euro. Profitul net [i-a revenit [i el anul trecut, crescând de la 54 de este cota de pia]` de]inut` la finele lui milioane de euro \n 2009 la 2010 de Dacia \n România 71 de milioane de euro. La zece ani de la preluarea Dacia, \n 2009, Renault anun]ase c` investi]iile totale de vehicule sunt produse \n fiecare or` la realizate \n România s-au Mioveni, adic` o ma[in` \n mai pu]in de ridicat de 1,2 miliarde de un minut euro. Ritmul investi]ional anual pentru Dacia este de 100 de milioane de euro, iar Jerome Olive spune c` acesta este cota de pia]` de]inut` de Dacia va fi men]inut [i \n anii la nivel european (246.920 vehicule urm`tori. Deocamdat` \ns` \nmatriculate \n 2010, +15,2% nu sunt planuri de extindere a capacit`]ii de produc]ie la fa]` de 2009) Mioveni. “Cred c` producerea pe aceea[i linie a 6 - 7 modele diferite este optim`. “ma[inii -de 5.000 de euro”, cum a fost Producerea a 63 - 64 de vehicule poreclit Loganul \nainte de lansare (de[i pe or`, adic` 1.400 de ma[ini pe zi, nu a costat niciodat` atât), a venit [i din

348.723 13.823

110.075 31,7% 65

1,6%

DACIA

e optim`”, arat` [eful Dacia.

Acesta se declar` acum mult mai preocupat de gestionarea cre[terii companiei [i de eficientizarea activit`]ii. Dar, \n mijlocul acestui iure[ global, compania nu trebuie s` uite de pia]a local`, unde are o prezen]` extrem de puternic`, cu o cot` cumulat` Renault-Dacia de aproape 40%.

Provocarea este clar`, dup` cum o spune chiar Jerome Olive: “Trebuie s` pozi]ion`m complimentar Renault [i Dacia”. La aceasta se adaug` [i evolu]ia negativ` a pie]ei, care anul trecut a sc`zut cu 18,3% pe segmentul de autoturisme, cu vânz`ri de numai 106.328 de unit`]i, un nivel extrem de jos, egal cu cel din 2003 [i de trei ori sub recordul de peste 315.000 de unit`]i \nregistrat \n 2007.

Exporturile aduc cre[tere, dar pentru orice produc`tor pozi]ia ocupat` de pia]a de origine este o chestiune de mândrie, iar compania nu are de gând

Pentru fiecare ma[in` produs` efectiv \n România, uzina de la Mioveni produce cel pu]in \nc` una sub form` de piese, motoare [i colec]ii CKD destinate asambl`rii \n fabricile grupului din toat` lumea. s` renun]e la fotoliul de lider pe care-l de]ine practic de la \nceputurile sale, la finele anilor ’60.

Viitorul nu a[teapt`, lucrurile evolueaz` continuu, iar Dacia are de luptat pentru a-[i men]ine avantajele competitive. Compania \[i va extinde gama de produse \n 2012 cu un nou vehicul de familie [i un vehicul utilitar de mici dimensiuni.

De asemenea, pân` \n 2013,

modelele Sandero, Logan [i Logan MCV vor fi re\nnoite. {i vor fi, desigur, [i câteva surprize pe drum.

La Mioveni, banda rulant` scoate \n continuare o ma[in` \n mai pu]in de un minut. Afar`, camioanele a[teapt` s` porneasc` cu autovehiculele \n spinare spre lumea larg`. Ma[ina de f`cut ma[ini merge \nainte. Doar viteza s-a schimbat. |n sus. Biz

Biz

17

TO}I VORBESC DE CRIZ~, NOI VORBIM DE CRE{TERE Directorul general al Dacia, Jerome Olive, prive[te cu mândrie \n oglinda retrovizoare, dar accelereaz` spre un viitor \n care integrarea local` va trebui s` fac` fa]` tot mai mult provoc`rilor globale. Cuvintele de ordine sunt eficien]` [i integrare cât mai strâns` a opera]iunilor Renault din România pe care le coordoneaz`, cu gândul la consolidare dar [i la extindere– atât pe pia]a intern`, cât [i pe cea global`. DE GABRIEL BÂRLIG~ Care e viitorul gamei Logan?

Dac` privim \n oglinda retrovizoare, Logan a fost cel care a asigurat rena[terea Dacia. |n plus, Dacia a devenit o adev`rat` marc`, cu o gam` complet` de 6 vehicule. Vor mai fi alte dou` modele noi anun]ate deja. Ca orice produs, Logan are un ciclu de via]`, iar acum e mai aproape de finalul vie]ii sale decât Duster, de exemplu. Fi]i siguri c` preg`tim viitorul, fi]i siguri c` nu v` voi oferi detalii pe aceast` tem`. Dac` am oferi detalii despre viitor, clien]ii ar \ncepe s` aib` tot felul de a[tept`ri.

Viitorul e important, dar la fel de important e s` asigur`m prezentul prin satisfacerea nevoilor clien]ilor \n fiecare zi. Vom fi mai competitivi \n viitor dac` vom continua s` ne \mbun`t`]im \n prezent. Mereu e ceva de \mbun`t`]it la un obiect atât de complex ca o ma[in`.

Cum a]i g`sit Dacia când a]i venit \n România?

Mai \ntâi am f`cut turul tuturor opera]iunilor grupului Renault din România. Avantajul concuren]ial pe care-l posed`m este c` avem aici toate 18

Biz

palierele grupului pe partea de automobile. Fran]a, Coreea de Sud [i România sunt singurele ]`ri unde avem aceast` situa]ie. Asta ne creeaz` un avantaj concuren]ial important. Fiecare entitate are misiune [i priorit`]i proprii.

Partea de inginerie are responsabilit`]i globale pentru gama Logan. Suntem mai puternici \mpreun`. Avem aproape inginerii care pot oricând aduce \mbun`t`]iri la produs [i procese.

Designerii [i inginerii pot cere implicarea celor din produc]ie ca s` ajungem la un produs mai bun la final.

A[a, toate activit`]ile sunt foarte competitive. |n Fran]a conduceam o entitate care se confrunta cu criza. |n momentul \n care am ajuns aici se vorbea numai despre cre[tere.

Ve]i spori capacitatea de produc]ie de automobile din România?

Uzina de automobile e important`, dar avem [i alte activit`]i, \n care investim, vom investi [i \nregistr`m cre[teri. La uzina din Pite[ti vom \mbun`t`]i procesele, e normal. Dar credem c` producerea pe aceea[i linie a 6 - 7

modele diferite, \ntr-un ritm de 63 - 64 de vehicule pe or`, adic` 1.400 de ma[ini pe zi, este optim`. Uzina mecanic` e \n prezent una dintre cele mai importante din grupul Renault, fiindc` aici producem motoare, cutii de viteze, [asiuri, avem o topitorie de aluminiu. E a doua ca importan]`, ar putea ajunge prima. Are o activitate extrem de diversificat`. Avem o gam` cu livr`ri la nivel mondial. Demar`m produc]ia de Duster \n Rusia, Brazilia [i Columbia. De câte ori \ncepe produc]ia gamei Dacia \n alt` parte, asta genereaz` activitate la Mioveni. Dac` anul trecut am produs 340.000 de ma[ini, au fost produse de aceea[i uzin` piese pentru alte uzine din toat` lumea, echivalentul a \nc` 340.000 de ma[ini.

Avem activitate mult` [i cre[tere. La Titu cre[tem \n putere [i competen]` pentru a servi mai bine gama Logan.

Cre[tere avem peste tot, dar cre[terea activit`]ii trebuie gestionat` corect.

Cum a afectat criza furnizorii companiei Dacia?

Furnizorii no[tri sunt foarte diferi]i. Am beneficiat din plin de programele de \nnoire a parcului auto din Europa, \n Fran]a, Germania. Azi export`m 90% din produc]ie. Suntem tot mai exigen]i, fiindc` ace[ti clien]i sunt mai departe [i trebuie s`-i servim cât mai prompt.

Ace[ti clien]i au a[tept`ri diferite. Unii furnizori care lucrau [i pentru al]i produc`tori au fost nevoi]i s`-[i restrâng` activitatea din cauza sc`derii pie]ei auto la nivel global. Dar furnizorii din România au crescut al`turi de noi.

Concura]i cu Ford \n atragerea furnizorilor? |nceputul activit`]ii industriale la Ford

DACIA

e pentru noi par]ial o veste bun`. Astfel furnizorii nu mai depind doar de noi, ci pot lucra [i pentru al]i clien]i, ceea ce e bine pentru ei. |n plus, pe pia]a local` sunt toate m`rcile posibile, concuren]a e foarte mare. Concuren]a e o provocare s` progres`m. Ford concureaz` din punct de vedere comercial cu noi \n Rom창nia. C창nd va fi prezent [i industrial, le va cre[te competitivitatea.

Va fi o provocare \n plus pentru noi.

Cum vede]i pia]a auto european` [i pe cea local` \n acest an?

Pia]a european` e matur`, dar fiecare ]ar` a fost diferit afectat` de criz` [i au existat [i primele de casare, dar aceste programe au ajuns la final. Anul 2011 va fi unul dificil. Obiectivul e de a ne consolida cota de pia]`. Avem oportunit`]i pentru Duster, care va aduce cre[teri de pia]`. Planul Renault e de a cre[te. Cre[terea trebuie c`utat` [i inevitabil Dacia trebuie s` caute [i noi teritorii. Vom c`uta cre[tere acolo unde nu suntem prezen]i. Va trebui s` ajungem la un moment dat pe pie]ele unde nu suntem acum. Pe plan local, programul REMAT a adus ceva optimism \n pia]`. Ne sim]im ceva mai bine pe pia]a local`, dar aceasta nu va bate niciun record anul acesta. Sarcina noastr` este s` pozi]ion`m complimentar Renault [i Dacia. Avem aproape 40% din pia]a din Rom창nia cu aceste dou` m`rci. Trebuie s` men]inem acest nivel [i sper`m s` revin` cre[terea pe pia]a local`.

FOTO: VALI MIREA

Grupul Renault are planuri ambi]ioase pe partea de reducere de emisii. Cum va fi Dacia angrenat` \n acest efort?

La un moment dat, se va ajunge ca [i Dacia s` abordeze problema emisiilor zero. E vorba de \mbun`t`]iri pentru motoare cu combustie intern`, iar aici facem motoare [i cutii de viteze. Durata de via]` a unui motor e mai lung` ca a unei ma[ini. Inevitabil, tehnologiile disponibile pe ma[inile Renault vor fi integrate [i \n vehiculele Dacia. |nainte de asta \ns`, grupul Renault a[teapt` concretizarea multor alte lucruri la Dacia. Biz Biz

19

CE SE MAI VINDE |N ROMÂNIA Preluarea \n totalitate a companiei de asigur`ri Astra Bucure[ti de c`tre Dan Adamescu de la Uniqa pentru 25 de milioane de euro a readus \n aten]ie segmentul achizi]iilor [i fuziunilor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

chizi]iile [i fuziunile (M&A) nu au fost atât de spectaculoase \n ultima perioad` [i, cu câteva excep]ii, sumele tranzac]ionate au fost destul de mici. Este drept c` cei care vroiau s` cumpere [i aveau lichidit`]ile necesare calculau de mai multe ori oportunitatea achizi]iei. Cei care voiau s` vând` au stat \n expectativ` pentru a a[tepta s` treac` recesiunea [i s` ob]in` pre]uri mai bune.

Cert este c` vânzarea pachetului de 27% din ac]iunile Astra c`tre Uniqa, c`tre familia Adamescu atrage aten]ia asupra unui domeniu care \n afara ]`rii este deja destul de activ, spre deosebire de anii anteriori. Este un prim semnal c`, \n anumite cazuri sau sectoare, lucrurile \ncep s` se mi[te mult mai bine. Criza din ultimii ani a determinat \n principal scumpirea finan]`rilor, de obicei asociate procesului de M&A, [i a creat un climat de incertitudine care a atras dup` sine dificultatea sporit` de a estima corect riscurile [i costurile unei tranzac]ii. La nivel interna]ional, companiile-]int` au fost atractive o bun` perioad` de timp, ceea ce a indicat c` investitorii nu au prev`zut 20

Biz

o criz` economic` la nivel mondial, ci mai degrab` o \ncetinire a cre[terii economice. Optimismul anumitor investitori s-a mai temperat \ns`, iar antreprenorii au con[tientizat importan]a unei strategii bine definite.

Primul trimestru a fost unul foarte puternic la nivel global, cu o efervescen]` a tranzac]iilor. Crizele globale, Grecia, Portugalia, problemele de deficit ale Statelor Unite, zona euro fac ca pentru a doua parte a anului la nivel interna]ional s` vedem o calmare a efervescen]ei, dar nu o oprire total`. |n toat` lumea, achizi]iile [i fuziunile au crescut cu 58% \n acest an, conform datelor preliminare de la Thomson Reuters, marcând cel mai bun an \n acest sens din 2007. Asist`m la o dublare a volumului de tranzac]ii \n Statele Unite [i Europa, c`tre o valoare global` a M&A de 717 miliarde de dolari pân` \n prezent.

La valoarea aceasta au dus [i tranzac]iile majore precum cea legat` de achizi]ia T-Mobile SUA de c`tre AT&T Inc. pentru 39 de miliarde de dolari. “Ne a[tept`m ca sectorul M&A s` fie \n continuare robust pentru balan]a anului 2011. Toate fundamentele exist` – o \mbun`t`]ire a economiei, a mediului de creditare [i mai ales o \ncredere a directorilor generali \n econo-

mie”, spune Jack MacDonald, Co-head of Americas M&A la Bank of America Corp., citat de Reuters. “Date fiind aceste caracteristici, M&A la nivel global ar putea avea o cre[tere cu 20 de procente \n 2011”, a mai spus MacDonald.

Pentru cea de-a doua parte a anului, sunt a[teptate [i \n România câteva achizi]ii [i fuziuni care vor face deliciul investitorilor [i ac]ionarilor. Este vorba de fuziunea dintre Romtelecom [i Cosmote, dar [i vânzarea a 9,84% din ac]iunile de]inute de stat la Petrom, ofert` \n valoare de peste 500 de milioane de euro.

PIA}A LOCAL~ |{I REVINE Ernest Popovici, Senior Partner al casei de avocatur` Popovici Ni]u & Asocia]ii, spune c` \n România valoarea fuziunilor [i achizi]iilor \ncheiate \n primul trimestru din 2009 a \nregistrat o sc`dere dramatic` fa]` de perioada similar` a anului 2008. DealWatch, companie de cercetare a pie]ei de profil, vedea un declin de 82%, \n timp ce b`ncile de investi]ii estimau o c`dere mai drastic`, de peste 90%. Activitatea \n domeniu a fost influen]at` de criz` [i numai câteva sectoare, precum serviciile medicale, telecomunica]iile, industria alimentar` [i energia, au \nregis-

trat cre[teri. Redresarea economic` global` [i \mbun`t`]irea condi]iilor financiare [i de creditare au condus la cre[terea activit`]ii pie]ei de M&A \n diverse industrii \n anul 2010 [i \nceputul lui 2011. Cererea este stimulat` de o serie de factori printre care acumularea constant` de numerar de c`tre companiile mari [i nevoia de a avea acces la pie]e [i tehnologii noi.

Astfel, valoarea fuziunilor [i achizi]iilor din primul trimestru a fost de 270 milioane euro, \n cre[tere fa]` de aceea[i perioad` din 2010, la care se adaug` 206 milioane de euro reprezentând tranzac]ii realizate la nivel interna]ional [i care au implicat subsidiare din România, potrivit unui raport al Ernst & Young (E&Y).

Compania de cercetare nu a prezentat o valoare a pie]ei de fuziuni [i achizi]ii din primul trimestru al anului trecut, dar potrivit datelor de la Capital Partners, citate de Mediafax, \n primele trei luni ale lui 2010 valoarea tranzac]iilor a fost de 178 milioane de euro. “Pia]a de M&A din România \[i revine. Au fost \ncheiat 55 de tranzac]ii \n primele trei luni ale anului. A[tept`rile pivind pia]a din România sunt pozitive pentru jum`tatea a doua a anului”, a spus Cornelia Bumbacea, partener la E&Y. Ca s` existe tranzac]ii mai mari, ar trebui s` se fac` restul de privatiz`ri, s` se vând` pachete mai mici de ac]iuni unde statul este ac]ionar sau s` se fac` oferte publice ini]iale. Dup` cum se arat` \n acest moment, anul 2011 va fi unul al preg`tirii acestor mari tranzac]ii pentru ca anul viitor s` se \ntâmple efectiv. Cert este c` [i statul are nevoie de bani pentru a continua proiectele anun]ate din infrastructur`, s`n`tate, educa]ie.

Pia]a de fuziuni [i achizi]ii din România a sc`zut \n 2010 cu 20%, la 3 miliarde de dolari, \n condi]iile \n care au fost \ncheiate 106 tranzac]ii, cu 5% mai pu]in decât \n 2009, potrivit E&Y. Sc`derea num`rului de tranzac]ii [i valoarea acestora a urmat trendul din ]`rile din Europa Central` [i de Est. Exist` \n acest moment trei mari direc]ii de evolu]ie a pie]ei de fuziuni [i achizi]ii, identificate de avoca]ii specializa]i \n M&A. “Prima, am avut de-a face cu achizi]ii de active aflate \n dificultate la mai bine de doi ani de la \nceputul crizei financiare interna]ionale.

Biz

21

FUZIUNI {I ACHIZI}II TOP 3 TRANZAC}II ALE ANULUI 2011

22

BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

ADAMA

ASTRA

BERD [i-a våndut pachetul de 5% de ac]iuni din BRD c`tre Artio Global pentru 107 milioane euro, fiind cea mai mare tranzac]ie de pân` acum a anului.

Grupul Immofinanz a devenit unic ac]ionar al dezvoltatorului Adama, dup` preluarea participa]iei de 69,22% de la mai multe fonduri de investi]ii, pentru 42,43 milioane de euro.

Uniqa a vândut pachetul de 27% din ac]iunile asigur`torului Astra c`tre ac]ionarul majoritar al acesteia, omul de afaceri Dan Adamescu, pentru 24,9 milioane euro.

Aceast` evolu]ie va continua pentru o important` perioad` de timp de acum \nainte”, spune Ernest Popovici. Acesta continu` [i spune c` a doua direc]ie s-ar putea traduce \n formula fuziunilor de necesitate, a grup`rilor [i regrup`rilor de active sau interese economice, toate determinate \n principal de lichiditatea redus`, nevoia de t`iere a costurilor opera]ionale, sc`derea consumului, a cererii, competi]ia extins` [i al]i factori similari. A treia vizeaz` reactivarea juc`torilor strategici care \[i g`sesc astfel loc \ntr-o pia]` a antreprenorilor cu a[tept`ri devenite \n sfâr[it realiste. Semnalele de \nceput de an au indicat un 2011 asem`n`tor cu anul anterior din perspectiva tranzac]iilor M&A. Sectoarele care ]in treaz` aten]ia investitorilor sunt \n primul rând serviciile medicale private [i \n general domeniul farma (produc]ie [i distribu]ie), industrii care s-au dovedit a fi printre cele mai rezistente la criz`, impulsionate de multe ori [i de situa]ia dificil` prin care trece sistemul medical de stat \n aceast` perioad` sau de oportunit`]ile oferite de situa]ia juc`torilor mici de pe pia]`. Aceste domenii vor \nregistra [i \n acest an o evolu]ie pozitiv` din perspectiva tranzac]iilor M&A. Ar mai fi apoi energia [i domeniul IT, care o s` urmeze cel mai probabil un trend de consolidare. Ernest Popovici precizeaz` c` \n 2011 se remarc` o anumit` efervescen]` \n zona proiectelor publicprivat deja mult mediatizate, care va genera impact competitiv \n industrii

relevante pentru acestea (construc]ii, transport, logistic`, bunuri [i servicii asociate infrastructurii de orice fel). “Sectorul de fuziuni [i achizi]ii va rec`p`ta dimensiunea pierdut`, respectiv privatiz`rile”, mai spune reprezentantul casei de avocatur` Popovici Ni]u & Asocia]ii.

alocarea riscurilor se normalizeaz`. Cred c` putem spune c` \n 2011 vom vedea o egalizare a condi]iilor pentru vânz`tori [i cump`r`tori”, declar` Helen Rodwell, CEE Head of Corporate Practice la CMS. Cu siguran]` trendul interna]ional conteaz` foarte mult, \ns` acesta nu va fi hot`râtor pentru România \n acest an.

Cel mai probabil, ]ara noastr` va resim]i acest trend ascendent \ns` numai par]ial [i numai \n a doua parte a acestui an [i mai ales \n prima parte a anului viitor.

Vor fi \ns` probabil [i industrii care vor avea o evolu]ie aparte din perspectiva M&A. “Revenirea pie]ei \n 2011 depinde \n primul rând de stabilizarea economiei române[ti dar [i de revenirea unor perspective pozitive de dezvoltare a acesteia pe termen scurt [i mediu. O asemenea stabilizare ar \nsemna indirect \n primul rând o stopare a trendului descendent al rezultatelor financiare ale principalelor companii-]int` de pe pia]a local` de M&A”, afirm` Ernest Popovici. |n condi]iile \n care investitorii str`ini, mai ales cei europeni, au o influen]` decisiv` asupra pie]ei de M&A din România, un factor foarte important este [i dep`[irea de c`tre ]`rile europene a dificult`]ilor pe care \nc` le mai traverseaz` \n acest moment. Altfel spus, reorientarea aten]iei investitorilor str`ini c`tre oportunit`]ile din România ar urma s` se produc` dup` rezolvarea problemelor din propriile jurisdic]ii. La acestea s-ar ad`uga apoi un cadru legislativ fiscal stabil [i atractiv. Biz

Biz

PREG~TIRI PENTRU VIITOR Dac` la nivel global se observ` o u[oar` expectativ` asupra modului \n care se fac achizi]iile [i fuziunile, ca urmare a situa]iei din zona euro [i din Orientul Mijlociu, ceea ce nu \nseamn` o \ncetinire a ritmului sau a valorilor M&A, la nivel local lucrurile se modific`. “2011 se anun]` a fi un an al acumul`rilor [i al preg`tirilor pentru anul urm`tor, când se vor culege, cu adev`rat, roadele acestei frenezii a activit`]ii care a \nceput \n domeniul M&A \n România”, a spus Gabriel Sidere, Managing Partner, CMS România. Compania a lansat studiul anual european CMS privind fuziunile [i achizi]iile \n 2011, care a inclus [ase regiuni europene: Marea Britanie, ]`rile germanofone (Austria, Germania [i Elve]ia), Fran]a, Benelux (Olanda, Belgia, Luxemburg), Europa Central` [i de Est (Bulgaria, Croa]ia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Slovacia [i Ucraina) [i Europa de Sud (Italia [i Spania). |n acela[i timp, profilul de risc al regiunii ECE, ca pia]` emergent`, este \n continuare reflectat \n termenii [i condi]iile tranzac]iilor de fuziuni [i achizi]ii.

“Totu[i, pe fondul intensific`rii activit`]ii,

Au evoluat, s-au diferen]iat, au mizat pe tradi]ie, dar niciodat` nu au r`mas blocate \n nostalgia trecutului.

Au speculat oportunit`]ile momentului [i au privit spre viitor.

Au fost mereu cu un pas \naintea celorlal]i. Au intrat \n lumina reflectoarelor [i au [tiut s` se men]in` acolo ani la r창nd. Este ceea ce brandurile legendare au [tiut cel mai bine s` fac`.

FRANKE, 100 DE ANI DE STIL, CALITATE {I INOVA}IE |N BUC~T~RIE struc]ia unei noi fabrici, de birouri [i cl`diri reziden]iale \n Aarburg. |n acel moment produc]ia era sus]inut` de 10 angaja]i. Ascensiunea economic` de la acea vreme a dus la cre[terea vânz`rilor, acestea fiind impulsionate [i de produc]ia de serie [i lansarea primei chiuvete \ncorporabile sudate.

Cu o istorie ce \[i are originile \ntr-un mic atelier de \nceput de secol XX din Rorschach, Elve]ia, Franke a devenit, trei genera]ii mai târziu, un grup de talie mondial`, ale c`rui produse sunt folosite ast`zi \n buc`t`riile a peste 100 de milioane de locuin]e.

|n anul 1911 ia na[tere afacerea Franke, o afacere care a reu[it s` str`bat` cu succes unul dintre cele mai frumoase secole ale umanit`]ii.

Hermann Franke \nfiin]eaz` la sfâr[itul primului deceniu al secolului XX un mic atelier de produc]ie de foi metalice. |n timpul primului r`zboi mondial devine dificil` ob]inerea materiei prime necesare produc]iei, fapt ce \ntârzie dezvoltarea afacerii. |ns`, vizionar [i entuziasmat de perioada care aducea multe promisiuni pentru viitor \n ceea ce prive[te sectorul construc]iilor, Franke decide ca la sfâr[itul anilor ’20 s` adauge micului atelier un departament de produc]ie a instala]iilor sanitare, \n care \ncepuse s` produc` plite, luminatoare [i lucarne. |n ciuda unei crize economice generale care a lovit nemilos, se sim]ea suflul progresului, lumea a continuat s` se schimbe vizibil [i alert, iar ideea de confort a \nceput s` \[i fac` din ce \n ce mai mult loc printre aspira]iile omului de rând. |n acest context, anii '30 aduc un nou avânt afacerii [i reu[esc, totodat`, s` o defineasc` mai bine: \ncepe produc]ia primelor chiuvete din nichel, metal Monel [i, mai târziu, inox.

Dezvoltarea cu adev`rat a afacerii \ncepe \n anii 1935 - 1936, prin con-

Hermann Franke moare la \nceputul anului 1939, iar fiul s`u Walter preia afacerea. Un nou val sumbru vine odat` cu \nceperea celui de-al doilea r`zboi mondial, prin dificultatea procur`rii materiei prime [i stagnarea sectorului de construc]ii.

igien` pentru prepararea hranei prin sistemele \ncorporabile de buc`t`rie, [i Franke Food Service System, care ofer` sisteme pentru buc`t`rii industriale, devin lideri de pia]` pe segmentul pe care activeaz`. |ntre 2002 [i 2009, Franke \[i regânde[te strategia [i structura, diviziile ob]in mai mult` autonomie [i responsabilit`]i. Sunt identificate \nc` dou` activit`]i de baz`: Franke Washroom Systems, care ofer` solu]ii inteligente pentru spa]iile sanitare publice [i semipublice precum [i \n domeniul comercial, [i Franke Coffee System – solu]ii inteligente pentru prepararea cafelei.

Franke ajunge la vânz`ri consolidate de 2,5 miliarde de franci elve]ieni. |n 2010, Franke devine Franke Artemis Group, care include [i Franke Kitchen System, de]inând \n prezent

\n portofoliu peste 70 de filiale cu aproximativ 11.000 de angaja]i.

Afacerea Franke s-a schimbat \n decursul unui secol de evolu]ie, \ns` credin]a \n calitatea produselor a r`mas neschimbat`. De[i produsul \n sine s-a transformat dintr-un simplu articol de uz casnic \ntr-o gam` original` de sisteme de buc`t`rii, definind un stil de via]`, calitatea indiscutabil` a fost o constant` a produselor Franke.

Pentru a marca \mplinirea unui secol de existen]` a grupului, Franke a s`rb`torit pe plan local \n cadrul unui eveniment la care au participat angaja]i [i parteneri de business ai Franke, presa local`, Bruno Bigaran – Senior Vice President Innovation & Supply and Head of Business Unit South, Alte]a Sa Regal`, Principele Radu al României, Horia Brenciu [i forma]ia sa, precum [i trupa de teatru Passe-Partout.

ADVERTORIAL

|n a doua jum`tate a anilor ’40, norii negri ai r`zboiului au \nceput s` se r`spândeasc`, iar cerul senin al p`cii a readus \n inimile oamenilor speran]a [i dorin]a de a reconstrui. La scurt timp dup` terminarea r`zboiului \ncepe produc]ia de componente pentru aplica]ii industriale, inclusiv componente pentru motoare, are loc expansiunea ariei de produc]ie [i producerea de buc`t`rii complete Movenpick, au loc primele exporturi \n ]`rile vecine, iar num`rul angaja]ilor ajunge la 250. |n anii ’50 sectorul construc]iilor cunoa[te o cre[tere sus]inut` \n acela[i ritm de dezvoltare cu al produc]iei fabricii Franke, vânz`rile pentru toate produsele cresc, iar num`rul angaja]ilor ajunge la 400. Are loc prima investi]ie a companiei \ntr-o ]ar` str`in`, \n Germania. Tot \n aceast` perioad` se continu` expansiunea \n Europa, cu fabrici, produc]ia se dubleaz` [i se \nfiin]eaz` Departamentul de Buc`t`rii Comerciale. La sfâr[itul anilor ’60, erau peste 700 de angaja]i.

Anii ’70 marcheaz` o expansiune rapid` a companiei, se deschid 13 noi subsidiare [i dou` francize \n Europa. |n 1972 Franke a construit [i a instalat buc`t`ria primului restaurant McDonald's din Munchen [i doi ani mai târziu compania avea deja 2.600 angaja]i. |n anul 1975 Franke \[i schimb` proprietarul: prietenul [i partenerul de afaceri al lui Walter Franke, Willie Pieper, preia afacerea. |n acela[i an se mai adaug` patru subsidiare [i dou` francize, inclusiv \n SUA. |n 1979, având \n vedere c` afacerea ajunsese cunoscut` \n toat` lumea, este introdus` compania Franke Compact sisteme chiuvete.

Din anul 1988, pentru a asigura cre[terea [i dezvoltarea, Franke este structurat` pe divizii.

Michael Pieper, fiul lui Willi Pieper, devine CEO, iar \n 1990 proprietarul Franke. Sub conducerea acestuia are loc o dezvoltare a activit`]ilor grupului \n toat` lumea. Concentrarea lor pe competen]e, Franke Kitchen System, care ofer` solu]ii inteligente [i de

BALONUL DE S~PUN

3.

TECH

Listarea la burs` a LinkedIn, Rovio [i anticiparea ofertei publice ini]iale a Facebook sunt semne tot mai clare ale cre[terii exponen]iale a sectorului IT, dar [i posibile semnale pentru umflarea artificial` a pie]ei [i intrarea \ntr-o nou` criz`. DE OVIDIU NEAGOE e v창nzare locuin]` \n Mountain View, California, pre] 960.000 de dolari, negociabil. |n linii mari a[a poate ar`ta un anun] imobiliar prin care se scoate la v창nzare o cas` \n statul american California. Ce nu spune \ns` anun]ul? Faptul c` s-a \nregistrat o cre[tere a pre]ului mediu al propriet`]ilor cu 3,1% doar \n ultimul an, echivalentul unei cre[teri sus]inute nou` ani consecutivi. Pre]ul mediu pentru o locuin]` de familie \n Palo Alto a crescut cu 20% \n luna mai, comparativ cu valoarea \nregistrat` \n aceea[i perioad` de timp din anul 2010, cel mai mare astfel de salt din anul 2008.

Ce genereaz` aceste cre[teri? Recenta listare la burs` a re]elei de socializare destinate profesioni[tilor, LinkedIn, cu sediul \n Mountain View, dar [i zvonurile privind o ofert` public` ini]ial` a Facebook, cu sediul central \n Palo Alto, urc` pre]ul propriet`]ilor din Silicon Valley, capitala mondial` a tehnologiei.

Se estimeaz` c` aceste cre[teri vor continua \n ritm sus]inut p창n` \n anul 2013. Pre]ul mediu pentru o locuin]` \n Cupertino a crescut cu 12% luna trecut` comparativ cu luna mai [i a atins o valoare de 1,08 milioane de dolari, \n timp ce activele din Saratoga au crescut

cu 4,7% la 1,62 de milioane de dolari.

Primul boom din Silicon Valley a \nceput \n Palo Alto, situat \n apropiere de campusul Universit`]ii Stanford, [i \n Cupertino, unde \[i are sediul central Apple, datorit` [colilor publice din zon`.

Un alt imbold al pie]ei imobiliare din Silicon Valley a fost dat [i de cump`r`tori din China, afla]i la studii \n prestigioasa regiune.

COMPANIILE PRIND GUSTUL LIST~RII Peste 290 de companii au anun]at listarea la burs` \n anul 2011, la fel cu valoarea record atins` \n anul 2000, dintre care peste 10% sunt din California.

Silicon Valley, cunoscut drept magnetul american pentru companiile de tip start-up din domeniul IT, s-a bucurat anul trecut de aproape 40% dintr-o sum` de 23,3 miliarde de dolari investi]i de fondurile de capital privat. Pandora Media Inc., de exemplu, a \nregistrat o cre[tere a pre]ului unei ac]iuni cu 8,9% \ntr-o singur` zi de tranzac]ionare la Bursa din New York. Compania din spatele unui post de radio online cu sediul central \n Oakland, la peste 50 km de Silicon Valley, a reu[it s` str창ng` 234,9 milioane de dolari de pe urma ofertei publice ini]iale. Pre]ul unei ac]iuni a fost stabilit la 16 dolari, cu 10 dolari mai Biz

27

TECH mult decât estim`rile ini]iale. LinkedIn a devenit prima companie american` din social media care a tranzac]ionat ac]iuni la burs`. Grupul din spatele re]elei de socializare profesionale de]ine \n prezent ac]iuni evaluate la 7,2 miliarde de dolari \n urma ofertei publice ini]iale.

Specula]iile privind o listare a re]elei de socializare Facebook de anul viitor iau amploare, chiar dac` Mark Zuckerberg [i compania nu vorbesc oficial despre astfel de planuri. O ofert` public` ini]ial` a companiei ar putea avea loc \n primul trimestru al anului 2012 [i se estimeaz` c` s-ar ridica la 100 de miliarde de dolari, potrivit informa]iilor postului de televiziune CNBC, care citeaz` surse familiare cu planurile Facebook. {i produc`torul de jocuri online Zynga, care a dezvoltat celebrele FarmVille [i MafiaWars pentru Facebook, s-ar putea lista la burs` pân` la finele lunii, estim`rile valorii rezultate \n urma acestui proces \nvârtindu-se \n jurul a 8,8 miliarde de dolari.

ISTORIA SE REPET~? |n anul 2000 exploda balonul de s`pun dotcom. Boo.com, o companie \n care se investiser` \n numai [ase luni 88 de milioane de dolari, a falimentat la câteva luni de la investi]ie. O ac]iune a InfoSpace se vindea \n martie 2000 cu 1.305 dolari, \n timp ce un an mai târziu, la scurt timp \nainte s` dea faliment, valora numai 20 de dolari. De[i exist` multe similitudini cu \nceputul acelei perioade, cre[terea exponen]ial` actual` este deja global`, cu orizonturi mult mai largi ca acum un deceniu.

Rovio, compania finlandez` din spatele jocului Angry Birds, s-a listat la burs` [i, \n paralel, a mai \ncasat 42 de milioane de dolari de la investitori, \n timp ce operatorul de telefonie online Skype tocmai a fost achizi]ionat de gigantul din software Microsoft cu 8,5 miliarde de dolari, dup` ce fusese vândut de eBay unui grup de investitori. |n plus exist` China, unde companiile de tip start-up primesc \n primele etape de investi]ii chiar [i sume cuprinse \ntre 15 [i 20 de milioane de dolari, mult peste cele din SUA. Companii precum Renren (Facebook-ul chinezesc) sau Youku 28

Biz

(serviciul similar cu YouTube) ofer` investitorilor oportunitatea s` câ[tige nu numai de pe urma businessului, ci [i din unghiul perspectivelor economice pozitive de care se bucur` China. Nu pu]ine au fost cazurile \n care investitorii au achizi]ionat ac]iuni sau companiile [i-au deschis subsidiare \n China f`r` s` ia \n calcul regimul politic [i legisla]ia impus` mediului economic, iar acest fapt ar putea face din statul comunist principalul responsabil pentru o viitoare explozie a balonului de s`pun din internet \n cazul \n care aceste subsidiare ar fi \nchise.

INVESTITORII NU INVESTESC |n ultimii zece ani, industria capitalului de risc a fost \n picaj. Balonul de s`pun

CELE MAI A{TEPTATE LIST~RI |N 2011 Companie

Domeniu

Facebook Groupon Zynga Twitter LivingSocial Hulu Kayak

Re]ea social` Reduceri online Jocuri Microblogging Reduceri online Video online Rezerv`ri online

Valoare*

65 mld. $ 25 mld. $ 8 mld. $ 3,7 mld. $ 3 mld. $ 2 mld. $ 1 mld. $

* estimat` Sursa: Bloomberg BusinessWeek

din industria telecom [i criza financiar` mondial` au pus be]e \n roate companiilor de tip start-up [i au \ngreunat procesul de listare la burs` al supravie]uitorilor. Fondurile americane de capital de risc au adunat 12,5 miliarde de dolari pe care i-au alocat \n anul 2010 investi]iilor, \n sc`dere cu 52% comparativ cu valoarea \nregistrat` \n anul 2008, acesta fiind, de altfel, cel mai sc`zut nivel din ultimii [apte ani. Seceta de oferte publice ini]iale a contribuit la sc`derea num`rului de firme specializate \n capitalul de risc cu 47% numai \n primul trimestru din 2010. Mai mult, potrivit firmei de audit [i consultan]`

financiar` Ernst & Young, num`rul fondurilor de investi]ii din SUA care fac m`car o investi]ie pe trimestru a sc`zut la 167 \n iunie 2010, comparativ cu 313, câte investeau \n 2009.

O resuscitare a list`rilor la burs` s-ar putea traduce printr-o gur` de oxigen pentru firmele din industria capitalului de risc. |n primul trimestru al anului, fondurile de investi]ii au strâns 7,1 miliarde de dolari, \n cre[tere cu 76% fa]` de anul trecut. {i ve[tile bune nu se opresc aici. Aproximativ 300 de companii [i-au anun]at listarea la burs` \n acest an, de pe urma c`rora firmele din industria capitalului de risc ar putea prospera.

LIST~RI “MADE IN CHINA” Un nou val de companii chineze[ti cu domeniul de activitate pe internet au pus ochii pe bursele din SUA, cu speran]a c` listarea le poate aduce milioane de dolari pentru continuarea luptei pe pia]a de acas`. Retailerul online de haine Vancl, furnizorul de internet Xunlei [i 55tuan.com, o companie care vinde cupoane cu oferte, sunt doar trei companii care [i-au anun]at recent planurile de listare la bursele din SUA. Acestea sper` s` se al`ture altor 36 de companii din China care au debutat cu oferte publice ini]iale \n 2011.

Ofertele publice ini]iale ale companiilor din China sunt pe val la bursele americane. Furnizorul de internet [i produse de securitate mobil` Quihoo360 a scos la vânzare anul trecut 12,11 milioane de ac]iuni printr-o ofert` public` ini]ial` la 14,5 dolari ac]iunea.

Câteva zile mai târziu, acestea se tranzac]ionau cu 34,40 de dolari. Cu peste 300 de milioane de utilizatori de internet din China, num`r care urc` cu rapiditate, aceast` ]ar` este unul dintre cele mai promi]`toare locuri pentru companiile din online. Omologul Amazon.com din China, Dangdang, a scos câ[tigat 272 de milioane de dolari la listare. Dragostea investitorilor americani fa]` de list`rile companiilor chineze[ti din internet pare f`r` limite. S-a demonstrat anul trecut \n cazul Youku, cea mai important` listare a unei companii din China la bursele americane de la Baidu, din 2005. Biz

TENDIN}E

Alerg`tori cu cipuri eekend, petrecere \ntre prieteni. {oc! Andrei Alexandru Gligor, 34 de ani, s-a pr`bu[it dintr-o dat`, schimonosindu-se de durere.

O mi[care brusc` [i neinspirat` pe o pies` rock i-a f`cut praf ligamentele genunchiului. Verdictul medicilor: neap`rat opera]ie, nu exist` alt tratament.

Dup` ce a trecut prin sala de chirurgie iar inciziile s-au vindecat, s-a apucat cu r`bdare de recuperare \ntr-un centru de fitness, sub \ndrumarea kinoterapeutului R`zvan Ro[ulescu, fost atlet de performan]`. |ncet-\ncet, genunchiul operat [i-a rec`p`tat mobilitatea.

Endorfinele, care inund` creierul de fiecare dat` când facem sport, i-au creat dependen]` lui Andrei: [edin]ele de recuperare s-au transformat cu timpul \n ore pl`cute de body building. |ntr-o zi, când alerga pe band`, i-a venit o idee: ce-ar fi s` alerge un maraton? “OK, cred c` po]i s` o faci [i pot s` te antrenez”, i-a spus

kinoterapeutul. {i-a rezervat un loc de participant la Maratonul de la Atena din aceast` toamn`, a primit schema de antrenament [i a \nceput. |ns` câteodat` devine plictisitor s` alergi, mai ales când trebuie s` parcurgi 1020 de kilometri \n fiecare zi.

Cu muzic` este altceva.

Andrei [i-a cump`rat un iPod nano pe care [i-l prinde de tricou. Nu crede \n ghinion, astfel c` ascult` tot rock. Apoi, ni[te pantofi de alergat Nike+ speciali: \n bran]ul pantofului stâng exist` un loca[ \n care poate fi implantat un senzor de mi[care. Acesta comunic` wireless cu iPod-ul (sau iPhone-ul), c`ruia \i transmite o mul]ime de date: num`rul de kilometri parcur[i, timpul, viteza medie [i cantitatea de calorii arse \n timpul unui antrenament. Toate aceste informa]ii sunt stocate \n baza de date a aplica]iei Nike Fitness, instalat` pe iPod sau iPhone. La o simpl` sincronizare, datele sunt “urcate” automat pe un cont pe care

userul [i-l face gratuit pe site-ul Nike [i pot fi transmise pe Facebook, sub forma de statusuri de genul “Ran 21.38 km on 20/06/2011 at 7.30 PM”. Prietenii lui Andrei de pe Facebook \l \ncurajeaz` cam de fiecare dat`. |ns` dincolo de sus]inerea venit` pe re]elele sociale, Andrei a dat peste adev`rate campionate de jogging pentru amatori, organizate online de Nike [i Apple.

Este uimitor s` descoperi ca exist` o \ntrecere a cartierelor Bucure[tiului la alergare (sectorul 3 este pe primul loc) sau o alta, “Primul care traverseaz` România – 857 km”, care pot fi urm`rite pe portalul Nike.

Pu]ini dintre alerg`torii prin[i \n aceste cluburi online se \ntâlnesc vreodat` fa]` \n fa]`. Comunitatea lor func]ioneaz` doar pe internet [i nu are grani]e. Oricine are

pantofi cu senzor [i un iPod sau iPhone poate crea un campionat de alergare mondial sau local. |[i poate seta ni[te obiective, de pild` s` ard` 10.000 de calorii \n dou` s`pt`mâni sau s` alerge 100 de kilometri \n [apte zile, iar sinergia softwarehardware \i poate ar`ta \n orice moment cum st` cu performan]a.

Comunit`]ile create online, pe ni[e de pasiuni/interese, devin o min` de aur pentru promovarea brandurilor [i fidelizarea consumatorilor.

Nike [i Apple, printr-o simpl` aplica]ie, \[i asigur` absolut gratuit o excelent` promovare \n online pe care o fac fani ai celor dou` m`rci. O rela]ie win-win, carevas`zic`.

Crede]i c` Andrei \[i va alege pe viitor o alt` marc` de echipament sportiv [i de music player? Exclus! A devenit dependent! Biz

Biz

FOTO: R~ZVAN BALA{

Exist` \n România oameni care [i-au implantat cipuri de bun`voie, la invita]ia Nike [i Apple. {i se las` monitoriza]i cu pl`cere de ace[ti “Big Brothers”. DE VICTOR KAPRA

29

INTERVIU

Experien]a bate detaliile tehnice Cândva un mic produc`tor, cunoscut doar pe pie]ele asiatice, HTC a ajuns ast`zi printre liderii pie]ei globale pe segmentul smartphone. Iar România face parte din planurile ambi]ioase dar bine calculate de extindere ale companiei. DE GABRIEL BÂRLIG~ Cât de important` este pia]a româneasc` pentru HTC \n context regional [i european?

România face parte pentru HTC din clusterul Europa de Sud-Est [i e a doua pia]` ca m`rime aici. Acest cluster, care cuprinde 16 ]`ri, printre care Turcia, Israel, Grecia, fostele republici iugoslave, Bulgaria [i Malta, poate p`rea relativ mic \n cadrul regiunii EMEA, dar m`rimea nu e important`, ci poten]ialul. România are poten]ial de cre[tere, cu popula]ie mare [i o comunitate puternic` de oameni care "vâneaz`" cele mai noi tehnologii. Pe ei ne baz`m foarte mult ca s` promoveze produse HTC \n cercul lor de prieteni. România e foarte important` pentru noi \n Europa datorit` poten]ialului ei. |n aceast` zon`, de[i sunt ]`ri diferite, acestea au modalit`]i asem`n`toare de a face business, culturi similare, fiind ]`ri unde, \n ciuda puterii de cump`rare mai sc`zute, oamenii ]in foarte mult la imaginea lor. De aceea aceste 16 ]`ri au fost grupate \mpreun`, fiindc` putem realiza eforturi de marketing similare \n acest cluster.

Modalitatea de gândire, socializare e asem`n`toare, familia e foarte important`, diferen]ele fa]` de alte state europene sunt destul de mari.

Cum a]i abordat pia]a local`?

Filosofia noastr` a fost simpl`. Am preferat \ntotdeauna cre[terea s`n`toas`, 30

Biz

dar [i profitabil`. Nu cre[tem doar de dragul cre[terii, vrem [i avem stabilitate [i profitabilitate. Colabor`m intens cu partenerii no[tri pentru plasarea premium a terminalelor noastre \n magazine, \n ofertele operatorilor, \n eforturile de marketing ale acestora. Dar

“Nu vrem doar vânz`ri, vrem cre[tere profitabil`.

Nu vrem s` inund`m pia]a, ci s` o stimul`m treptat [i s` fim mereu prezen]i cu inova]ii.”

KARINA PEREIRA Marketing Manager South Eastern Europe, HTC nu vrem doar vânz`ri, vrem cre[tere profitabil`. Nu vrem s` inund`m pia]a, ci s` o stimul`m treptat [i s` fim mereu prezen]i cu inova]ii, s` aducem cele mai noi tehnologii.

Vorbind de inova]ii [i noi tehnologii, tocmai a]i lansat \n România HTC Sensation, un smartphone destinat segmentului premium.

Ce aduce nou acesta?

Pentru noi, experien]a premium e crucial`. Nu e vorba doar de adunarea celor mai bune componente, de[i \n mod clar HTC Sensation dispune de tehnologii [i elemente hardware de ultim` or`. Modul \n care prind via]` aceste componente este mult mai important. Inova]ia pentru noi nu e doar \n hardware, ci [i \n software. Cu HTC Sensation lans`m HTC Sense 3.0, care duce interfa]a HTC la un nou nivel.

Totul poate fi accesat \n mai pu]ini pa[i, experien]a de utilizare este tot mai simpl` [i intuitiv`. Este un factor diferen]iator major pentru toate terminalele HTC. HTC este prezent pe pia]a româneasc` din 2008, exact de la \nceputul crizei economice. V-a afectat acest lucru dezvoltarea?

Avantajul nostru a fost c` pia]a de smartphone era abia la \nceput \n 2008. Nici m`car \n 2009 nu se vorbea \nc` prea mult de smartphone. Eram practic singuri pe pia]` când am lansat modelul Diamond 2, care a fost un mare succes \n România, de[i era criz`.

E greu de estimat impactul crizei, dar noi nu am sim]it efecte negative asupra evolu]iei noastre. Pia]a cre[te [i noi cre[tem cu ea. Cre[tem cu pia]a din

FOTO: VALI MIREA

România, pe m`sur` ce utilizatorii adopt` aceste terminale inteligente.

Vedem poten]ial [i oportunit`]i de cre[tere. Lupt`m s` cre[tem cu pia]a, dar [i s` cre[tem pia]a. Cererea trebuie creat`. Portofoliul nostru este extins tocmai pentru a ne adresa unor segmente diferite de pia]`, ca s` ajungem [i la cei cu putere mai mic` de cump`rare, dar care vor aceast` imagine premium, vor un smartphone, o experien]` deosebit` [i un telefon cu

care s` se mândreasc` \n fa]a prietenilor. Poate \ntr-o perioad` normal` am fi crescut mai repede, dar suntem mul]umi]i de progresul de pân` acum, iar la revenirea economiei vom fi pe pozi]ii excelente.

HTC este prezent \n zona terminalelor premium. Cum r`mâne cu celelalte segmente?

Vrem s` aducem aceea[i experien]` premium [i pe terminale mai accesibile.

Nu vom avea niciodat` terminale la cel

mai jos nivel, dar vom oferi acces cât mai multor oameni la experien]a deosebit` HTC [i ne adapt`m la pie]ele emergente f`r` a pierde experien]a premium care ne define[te. Portofoliul nostru e extins continuu tocmai pentru a ne adresa unor segmente diferite de pia]`, ca s` ajungem [i la cei cu putere mai mic` de cump`rare, dar care vor aceast` imagine premium, vor un smartphone, experien]` deosebit` [i un telefon cu care s` se mândreasc` \n fa]a prietenilor. Biz Biz

31

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

22-24 iulie, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/summercamp

Social Media Summer Camp

strategie Nevoia de semnifica]ie Semnifica]ia muncii ne poate face s` depunem mult mai mult efort \n ceea ce facem [i s` acord`m o importan]` mai mic` stimulentelor exterioare.

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

ând facem evalu`ri de cultur` organiza]ional` pentru clien]ii no[tri m`sur`m nu doar ce fel de cultur` au organiza]iile lor, dar [i ce factori o determin`, pe ce “butoane” pot s` apese dac` vor s` o schimbe c`tre o cultur` mai performant`.

Unul dintre ace[ti factori, care nu st` deloc bine \n organiza]iile de la noi, e semnifica]ia muncii. |n ciuda multor dovezi contrarii, foarte multe organiza]ii continu` s` opereze \n paradigme complet eronate despre natura uman` [i natura motiva]iei muncii. |n cele mai multe organiza]ii, \n ciuda afirma]iilor repetate despre importan]a oamenilor [i m`sura \n care organiza]ia se bazeaz` pe ei, toate sistemele de conducere sunt bazate pe presupunerea c` nimeni nu face ceva dac` nu i se cere \n mod explicit, dac` nu e m`surat pentru asta [i dac` nu e penalizat \n cazul \n care nu face ce se a[teapt` de la el. |n absen]a amenin]`rilor [i a stimulentelor extrinseci, oamenii vor tinde s` ard` gazul pr`v`liei [i s` ia leaf` degeaba. Sunt sigur c` mul]i dintre voi ve]i recunoa[te c` crede]i acela[i lucru. {i mul]i dintre voi ve]i

avea multe exemple din via]a voastr` de conduc`tori care v` \nt`resc aceast` convingere.

Dar aceast` concluzie e fals`.

Mai mult, toate exemplele la care v` gândi]i sunt, probabil, de natura profe]iei auto\mplinite. Dac` crede]i cu adev`rat c` oamenii nu depun efort decât cu for]a, atunci ve]i crea o organiza]ie \n care oamenii nu au alt motiv s` depun` efort, ca atare for]a devine singurul mod de a-i motiva.

De câte ori sl`bi]i presiunea, performan]a scade. Pentru c` a]i creat o organiza]ie care nu poate fi condus` altfel. Dac` vre]i o cultur` constructiv`, performant`, nu e suficient s` opri]i ac]iunile care o fac acum disfunc]ional`. E nevoie s` le \nlocui]i cu altele care s` o fac` s` func]ioneze bine.Prima [i cea mai important` problem` pe care trebuie s` o rezolva]i e semnifica]ia muncii.

Motivul pentru care conducerea prin for]` se bazeaz` pe o presupunere fals` e c` exist` multe studii care arat` c` oamenii caut` s` se \mplineasc` prin munc`. E o concluzie larg acceptat` c` cele mai puternice dou` resorturi ale fericirii sunt dragostea \mp`rt`[it` [i semnifica]ia muncii. E o nebunie s` ignor`m un fenomen de o atare for]`. Oamenii chiar pun suflet [i dedica]ie \n ceea ce fac [i munca lor chiar conteaz` pentru ei.

Semnifica]ia muncii nu e doar ceva care ne amplific` starea de bine la serviciu. E [i ceva care ne face s` depunem mult mai mult efort \n ceea ce facem [i s` acord`m o importan]` mai mic` stimulentelor exterioare. |ntrunul din experimentele sale despre comportamente ira]ionale, Dan Ariely a cerut unor voluntari s` asambleze un model Lego contra unei sume de bani. Voluntarii primeau sume \n descre[tere pentru fiecare model suplimentar realizat, pân` când considerau c` r`splata nu mai r`spl`te[te efortul [i se opreau. Scopul era s` m`soare care era valoarea unit`]ii de efort, deci modelele respective nu aveau niciun rol ulterior [i urmau a fi demontate. |ntr-unul dintre grupuri cercet`torul punea modelele asamblate undeva, \n afara vederii, men]inând iluzia c` ele au un rost al lor. |n cel`lalt grup moderatorul demonta modelul abia construit \n fa]a participantului \n timp ce acesta lucra la un nou set [i-i d`dea apoi setul tocmai demontat s`-l asambleze din nou. |n primul grup participan]ii s-au oprit dup` mai mult de 10 modele asamblate. |n al doilea, dup` mai pu]in de 4. Diferen]a \ntre stimulentele externe necesare pentru a men]ine efortul \ntre cele dou` cazuri a fost [i ea mai mult decât dubl`. V` las pe voi s` trage]i concluziile.

Biz

33

|ntre preten]ii mari [i bugete mici Eficien]a \nseamn` ce a \nsemnat mereu: bugete mici, rezultate mari. |ns` acum parc` a[tept`rile clien]ilor sunt mai mari. Cât mai rezist` \ns` agen]iile cu bugete “de avarie”? {i care va fi impactul pe termen lung?

DE LOREDANA S~NDULESCU u un num`r de 79 de campanii \nscrise, aproape dublu fa]` de anul trecut, bilan]ul Effie de anul acesta num`r` 37 de trofee \n 17 categorii [i un Grand Effie pentru campania Dedeman “Every Change Helps”, semnat` de McCann Erickson 34

Biz

Romania. |ns` nu num`rul de campanii \nscrise sau num`rul de trofee câ[tigate ne-au captat aten]ia, ci o declara]ie pe care au f`cut-o foarte mul]i dintre clien]ii care au urcat pe scena Ateneului Român s`-[i ridice premiile. F`r` a avea preten]ia unui calcul riguros, aproximativ unul din doi

clien]i prezen]i pe scen` s-a l`udat cu bugetul extrem de mic pe care l-a avut alocat pentru campaniile care la final s-au dovedit a fi atât de eficiente \ncât au fost premiate.

Ne-am \ntrebat a[adar ce \nseamn` pentru agen]ii s` lucreze cu bugete “de criz`” [i ce mai \nseamn` \n contextul actual eficien]a \n comunicare. Erau oare bugetele dinainte de 2008 prea generoase [i abia acum am ajuns la pre]ul corect? Sau agen]iile lucreaz` la “nivel de avarie” [i pe termen lung se vor resim]i efectele negative la capitolul calitate? Opiniile publicitarilor sunt \mp`r]ite. Unii sunt de p`rere c` nu pot func]iona cu bugete de subzisten]`.

Al]ii v`d partea plin` a paharului [i consider` c` un buget mai mic \mpinge barierele creativit`]ii, cu condi]ia bine\n]eles s` nu fie exagerat de mic.

Cristian Munteanu, Managing Director la TBWA \ Bucharest, nici nu \n]elege cu exactitate ce \nseamn` buget de criz`. Dac` prin asta se \n]elege un buget ceva mai mic, dar realist, crede c` este normal s` se lucreze cu bugete de criz`. Altminteri ar fi totul o risip`. Dac` \ns` prin buget de criz` se \n]elege “f`r` bani deloc” sau cu bani atât de pu]ini \ncât proiectele sunt compromise, atunci consider` c` agen]ia este pus` \ntr-o situa]ie dificil` [i, la un moment dat, aceasta chiar trebuie s` decid` dac` se angajeaz` sau nu \ntr-un proiect care risc` s` ias` prost din lips` de finan]are. Pân` la urm` este un gest de responsabilitate s` i se atrag` aten]ia clientului asupra acestor lucruri [i s` caute \mpreun` cu el o solu]ie alternativ`. |n ultimii doi - trei ani, Alina Tudose, Managing Director & Head of Strategy la Cohn and Jansen JWT, a auzit atât de multe despre bugete mici, mic[or`ri, t`ieri, amân`ri, \ncât acestea au devenit regula. “Surprinz`tor este când vine un client [i ne spune c` are un buget cinstit pentru produc]ie [i comision de agen]ie”, poveste[te Alina Tudose.

Ultimii ani pentru agen]ia pe care o conduce au \nsemnat de altfel foarte mult timp dedicat negocierilor de comision cu clien]ii, negocierilor de

STRATEGIE PUBLICITATE

costuri de produc]ie cu furnizorii, \ns` cel mai frustrant a fost faptul c` multe idei propuse nu s-au mai transpus \n practic` [i a[a se acumuleaz` un capital emo]ional negativ. Dintre aspectele pozitive, Alina Tudose remarc` faptul c` profesioni[tii din agen]ie au \nceput s` se formeze ca oameni de implementare, aten]i la detalii.

Deoarece bugetele nu mai sunt mari, omul de crea]ie a devenit [i fotograf, art directorul [i specialist 3D, directorul de crea]ie [i regizor, ceea ce pentru o agen]ie de crea]ie nu este un lucru r`u, ba dimpotriv`.

Sagit Tzur Lahav Chief Operating Officer, McCann Erickson România

IMPACT PE TERMEN LUNG La prima vedere, Mona-Lisa Caravaniez, Managing Director la Ogilvy & Mather, este de p`rere c` tendin]a general` ar fi s` se angreneze resurse mai pu]ine sau mai pu]in experimentate, pentru sc`derea costurilor. |ns` aceasta este o abordare gre[it` pe termen lung, deoarece este mult mai benefic s` se angreneze resurse cu grad de senioritate mai mare, care sunt mult mai eficiente. Pe de alt` parte, bugetele mai mici duc la modele noi de business [i la solu]ii de comunicare inovatoare. “Oamenii din industriile creative, \n mod paradoxal, se descurc` bine atunci când trebuie s` ob]in` anumite rezultate care aparent sunt foarte greu de atins”, puncteaz` Mona-Lisa Caravaniez.

Privind \n perspectiv`, pe termen mai lung, atomizarea bugetelor ar putea duce la o atomizare a comunic`rii.

“Este greu s` fii coerent atunci când ai doi lei pentru o campanie [i trei lei pentru alta”, crede Cristian Munteanu.

Inevitabil, prin aceast` abordare se poate intra \n contact cu publicuri mai restrânse, unora li se poate transmite ceva \n valoare de cei doi lei [i celorlal]i altceva \n valoare de trei lei.

Reprezentanul TBWA nu crede \ns` c` tendin]a aceasta este una real`. Bugete mici au existat \ntotdeauna, chiar [i \n perioada de boom economic, când tot ce zbura se mânca. Vor exista [i de aici \nainte, dar \ntotdeauna dublate [i de bugete importante care stau la baza unor campanii mari. Biz

Alina Tudose Managing Director & Head of Strategy, Cohn and Jansen JWT

Cristian Munteanu Managing Director, TBWA \ Bucharest

Mona-Lisa Caravaniez Managing Director, Ogilvy & Mather

A lucra cu bugete de criz` \nseamn` bugete reduse, cu o presiune foarte mare pus` pe necesitatea de a livra mesaje care s` genereze vânz`ri masive, compromi]ând, \n schimb, coeren]a comunic`rii de brand.

Noi tindem s` consider`m acest trend o oportunitate [i o provocare pentru a explora noi canale \n termenii mixului de comunicare, astfel \ncât ROI-ul s` varieze de la pozitiv la surplus, f`r` a neglija imaginea de brand.

Mi-ar pl`cea s` pot spune c` pe termen lung agen]iile se vor transforma \n consultan]i de business, având mereu la \ndemân` o solu]ie simpl` [i genial`, \ns` cred c` bugetele mici \mpreun` cu timpul foarte scurt de implementare au transformat calupul publicitar \n ceea ce este acum: plictiseal`, conservatorism, idei chinuite.

Eficien]a nu se rezum` doar la reducerea costurilor. Alocarea resurselor trebuie s` fie corelat` cu rezultatul dorit.

Bine\n]eles c` ne dorim cu to]ii ca rezultatele s` fie spectaculoase cu costuri infime, dar lucrul acesta se \ntâmpl` foarte rar. |n comunicare, poate p`rea c` tot ce trebuie este o idee, dar \n realitate nici ideile bune nu tr`iesc cu aer, ci au nevoie de resurse ca s` fie puse \n aplicare [i s` dea rezultate care s` conteze.

Criza este deja un subiect “dep`[it” [i nu reprezint` o justificare pentru nimic. Bugete de criz` \nseamn` bugete mai mici care te oblig` s` faci altceva decât ceea ce ai f`cut pân` acum – sau s` faci \ntr-un mod diferit acelea[i lucruri. Ceva trebuie schimbat.

Ceea ce \n principiu nu poate fi decât bine, pentru c` te for]eaz` s`-]i folose[ti “puterea min]ii”. Un buget de criz` este de multe ori o constrângere benefic`. |n anumite limite, bine\n]eles.

Biz

35

Segmentarea: cine este clientul?

Cu cât cuno[ti mai bine clientul [i cu cât [tii mai bine cine nu este clientul t`u, cu atât ai mai multe [anse s` dezvol]i un model de succes. Segmentarea face exact acest lucru.

DE PAUL J.R. RENAUD e câte ori sunt invitat s` vorbesc \n public, supun unui adev`rat interogatoriu compania organizatoare, f`când s`p`turi ca s` aflu cât mai multe despre cei \n fa]a c`rora voi vorbi. De ce sunt atât de insistent?

Pentru c`, dac` nu [tiu cine este audien]a, nu-mi pot personaliza mesajul [i astfel o pierd. Dac` \]i vinzi produsul sau serviciul la modul agresiv [i tactica ta merge – e foarte bine. Cu toate acestea, \n timp, dac` nu \]i vei \n]elege \n detaliu clien]ii, \i vei pierde. |ntrebarea crucial` a oric`rui marketer trebuie s` fie: cine e clientul meu? Dac` [tii cine e clientul, e[ti pe drumul cel bun.

Ba chiar cu cât cuno[ti mai bine clientul [i cu cât [tii mai bine cine nu este clientul t`u, cu atât ai mai multe [anse s` descoperi [i alte surse de venit.

36

Biz

Segmentarea este cuvântul de ordine atunci când vrei s` \]i \n]elegi clien]ii actuali, dar [i pe cei viitori.

S` \ncepem printr-o defini]ie: scopul segment`rii \l constituie identificarea [i stabilirea, prin selec]ie, a unor grupuri de clien]i [i poten]iali clien]i, \n]elegerea preferin]elor lor [i stabilirea unor strategii de marketing pentru fiecare segment \n parte. Segmentarea cere analize minu]ioase: evaluarea datelor/tendin]elor externe (economice, competitive, dinamica pie]elor etc.); evaluarea datelor/tendin]elor interne (vânz`ri, cump`r`ri repetate, reten]ia clien]ilor, factori de loializare); \n]elegerea factorilor ce fac un client s` aib` experien]a unui produs [i cum pot fi transforma]i \ntr-o ofert` comercial`.

Importan]a segment`rii rezult` din faptul c` oamenii care cump`r` un

produs nu formeaz` un grup omogen, fiecare cump`r`tor are nevoi, preferin]e, resurse [i comportamente proprii. |ntrucât e practic imposibil s` ]ii seama de caracteristicile individuale ale fiec`rui cump`r`tor, companiile \mpart clien]ii \n segmente de pia]` pe baza variabilelor pe care ace[tia le au \n comun. Aceste caracteristici comune permit punerea la punct a unui mix de marketing standard pentru to]i clien]ii dintr-un segment.

Exist` cel pu]in cinci moduri de a-]i \mp`r]i clien]ii pe segmente, \n urma cercet`rii de pia]`: segmentarea geografic`, segmentarea demografic` (vârst`, sex, venituri, genera]ie, clas` social`), segmentarea pe categorii, segmentarea \n func]ie de nevoi, segmentarea psihografic`.

Segmentarea geografic` e evident`; segmentarea demografic` este utilizat` mai mult de b`nci [i retaileri; cea psihografic` (foarte la mod` azi) \mparte cump`r`torii \n grupuri \n func]ie de valori [i stil de via]`. Factorii care descriu stilul de via]` al diferitelor persoane sunt activit`]ile, interesele [i opiniile. Oamenii cump`r` lucruri \n func]ie de ce nevoi au, \ns` sunt influen]a]i de o multitudine de factori. Segmentarea psihografic` identific` motivele cump`r`rii [i \mparte anumi]i clien]i \n grupuri care indic` probabilitatea ca ei s` cumpere sau s` nu cumpere un produs, ori \nclina]ia lor de a influen]a [i alte grupuri.

Se poate \ncerca identificarea acestor grupuri [i pe cont propriu, \ns` ar fi nevoie de o echip` de cercetare puternic` [i profesionist`. Se poate colabora cu o

STRATEGIE OPINIE companie de cercetare de pia]` pentru a identifica grupurile \n cauz`, iar echipa poate interpreta datele rezultate. Sau se poate apela la o firm` de consultan]` care s` supravegheze cercetarea de pia]`, s` identifice grupurile [i s` ghideze compania de la rezultatele cercet`rii la ob]inerea veniturilor. Toate aceste rezultate ale cercet`rii de pia]` sunt numite date primare, fiind ob]inute din cercetare [i pentru care s-a pl`tit (datele secundare sunt cele pe care le po]i g`si \n rapoarte sau pe internet, de obicei gratuit). Astfel afl`m c` exist` segmente de clien]i diferite [i c` trebuie abordat fiecare \n parte, iar urm`torul pas este

rat` a succesului de 12% – propor]ie nemaiauzit` \ntr-o industrie unde media este de 2 - 3%. De ce am avut acest succes ame]itor? Am surprins segmentul vizat, deoarece ei nu mai primiser` niciodat` vreo ofert` de la Romtelecom. Apoi, noul produs \i avea ca ]int` cu o precizie de aproape 100%. |n plus, campania noastr` publicitar` a fost extraordinar de ieftin`. |n loc s` recurgem la televiziune, radio sau presa scris`, am utilizat coresponden]a [i apeluri de follow up.

Toate acestea au fost posibile pentru c` am efectuat cercetare de pia]`, am \mp`r]it clien]ii pe segmente, am f`cut

CUM FACI O SEGMENTARE E[ti noul CEO al unui dezvoltator imobiliar care se ocup` de un proiect reziden]ial greenfield \n mijlocul ora[ului Cluj-Napoca. Compania de cercetare de pia]` pe care ai \ns`rcinat-o cu acest proiect a realizat o analiz` a pie]ei poten]iale din Cluj. Conform acesteia, \n ora[ exist` cerere anual` pentru 14.000 de apartamente; foarte pu]in` lume st` la cas` cu curte, dar e cerere mare de locuin]e pentru o singur` familie; aproape 35% dintre cei care vor s` cumpere o proprietate ar vrea s` cumpere cas` la curte. Venitul este cel mai bun criteriu pentru evaluarea posibilit`]ii de a pl`ti o locuin]` de lux. Presupui c` pia]a-]int` pentru locuin]ele din cadrul proiectului t`u o reprezint` persoanele cu venituri de peste 1.100 de euro pe lun`. |n Cluj exist` 7.800 de gospod`rii care corespund acestei condi]ii, iar peste zece ani num`rul lor va cre[te la 20.000. Compania de cercetare de pia]` a combinat venitul [i clasa social` cu al]i factori pentru a oferi o segmentare mai complex`, bazat` pe nevoi. Aceast` analiz` a \mp`r]it pia]a \n 5 segmente: 1. Tinerii boga]i: antreprenori tineri [i cu bani sau copii ai unor p`rin]i boga]i, care studiaz` \n Cluj; 2. Studen]i cu poten]ial ridicat: studen]i sau proaspe]i absolven]i care au un interes peste medie \n imobiliare [i \mbun`t`]irea condi]iilor lor de via]`; 3. Prima cas`: tineri de la 25 [i peste 33 de ani care \[i \ntemeiaz` pentru prima dat` un c`min \mpreun` cu un partener. Mul]i dintre ei au copii mici, sunt activi fizic [i social, au ma[in`, intr` pe internet [i sunt cump`r`tori mai sofistica]i decât cei din alte segmente; 4. Familii fericite: so]i \n vârst` de 40 [i ceva de ani, cu copii care stau \nc` cu ei sau au \nceput s` se mute la caselor lor. 16% dintre aceste familii vor s`-[i ia o cas` nou`, 80% dintre ace[tia vor cas` la curte, dar numai 50% inten]ioneaz` s` apeleze la un credit ipotecar. Sunt mai pu]in activi; 5. Cuiburi goale: cupluri \n vârst` de 50 - 70 de ani ai c`ror copii au plecat la casele lor; ei au strâns bani [i vor s`-[i petreac` ultima parte a vie]ii \ntr-o cas` mai potrivit`. Acum au o locuin]` m`ri[oar`, cu 3 pân` la 5 camere. |n afar` de aceste segmente, exist` \nc` dou`, pentru care \ns` nu sunt disponibile date: “Str`ini expa]i”, care stau \n ora[ 2 pân` la 4 ani [i solicit` locuin]e de lux (\n Cluj exist` \n permanen]` 300 - 500 de astfel de expa]i), respectiv “Români repatria]i”, stabili]i \n str`in`tate \ncepând cu 1990, dar care s-ar putea \ntoarce.

ofertarea produsului, cu ajutorul celui mai potrivit mijloc de comunicare.

La ultima companie la care am lucrat, Romtelecom, odat` ce identificam segmentele, le targetam cu precizie oferindu-le un produs pe care [tiam instinctiv c` \l vor cump`ra. Rezultatele?

Campania mea de direct mail a avut o

câteva supozi]ii [i am recurs la o abordare diferit`. Acestea sunt beneficiile segment`rii. Pe de alt` parte, trebuie s` recunosc faptul c` produsul nostru era exact ce-[i doreau clien]ii respectivi. Cum am aflat acest lucru? Cercetarea pe care am comandat-o \n prima faz` mi-a ar`tat c` ei erau dispu[i s` cumpere.

PAUL J.R. RENAUD este profesor adjunct de marketing la Maastricht School of Management [i autorul unor articole pe tema supravie]uirii \n recesiune [i al blogului “I Feel Good”. Conduce compania de consultan]` de marketing [i strategie Renaud, lider \n România \n acest domeniu (www.renaud-investments.ro). |n ceea ce prive[te costurile cercet`rii [i segment`rii, acestea au fost de circa 60.000 de euro, adic` doar un mic procent din bugetul meu anual pentru cercetare. Chiar dac` nu toate companiile dispun de ace[ti bani pentru cercetare, procesul este acela[i [i ar trebui s` ob]ine]i acelea[i rezultate. O companie mic` poate apela la cercetarea pe internet. Esen]iali sunt oamenii din echip`. Orice analist bun din domeniul cercet`rii va \n]elege segmentarea chiar dac` e prima dat` c` face acest lucru.

Segmentarea e mai mult \n linia clasic` de marketing, cu rezultate dovedite \n timp. Odat` cu explozia socializ`rii online, tot mai multe companii din România vor dedica o parte tot mai mare a bugetului de marketing re]elelor de socializare, datorit` modului dinamic \n care pot ob]ine feedback de la clien]i. Dar re]elele de socializare nu reprezint` solu]ia unic` pentru toate afacerile.

Atunci când Jim Hubley, la acea vreme CEO la Romtelecom, mi-a spus prima dat` s` faco segmentare de pia]`, am r`spuns “Da, imediat”, de[i nu aveam nici cea mai vag` idee cum s` fac acest lucru \n România. Mi-a luat nou` luni s` alc`tuiesc o echip`, s` stabilesc direc]iile de lucru [i s` conving managerii de top de meritele segment`rii. Dar a fost o investi]ie \n oameni, \n procese de lucru [i \n \n]elegerea mai clar` a segmentelor de clien]i, toate aceste permi]ând companiei Romtelecom s` ac]ioneze mai strategic. Cu alte cuvinte, a meritat efortul. Dac` ve]i dedica timp ac]iunii de a \n]elege cine v` sunt clien]ii, ve]i fi siguri c` nu-i ve]i pierde. Biz Biz

37

Publicitatea trebuie s` vând`, nu s` produc` orgasme mentale

normal, \n 2011 trebuia s` avem 40 de \nscrieri, numai c` \n realitate a contat starea de spirit din 2011 fa]` de cea din 2010. Acum, chiar dac` nu am ie[it din criz`, suntem mult mai relaxa]i. Ne-am obi[nuit cu starea aceasta. E ca atunci când, dac` nu mori imediat, o boal` cronic` o mai duci la cap`t. Cred c` anul viitor e posibil s` ajungem undeva \n jurul recordului din 2008, cu aproximativ 90 de \nscrieri.

|n 2004 lua primul Aur la Effie România cu Graffiti BBDO. |n 2008 primea primul Effie “pe persoan` fizic`” pentru o campanie CNA. Este Sorin Psatta, omul care nu d` niciodat` “add” pe Facebook, dar are aproape 1.000 de oameni interesa]i de experien]ele pe care le \mp`rt`[e[te \n stilul caracteristic \n micul s`u spa]iu virtual.

A]i câ[tigat un Gold Effie la prima edi]ie a Effie România. Ce a \nsemnat atunci aceast` recunoa[tere [i ce \nseamn` acum un Effie \n portofoliu?

DE LOREDANA S~NDULESCU Num`rul de \nscrieri la Effie anul acesta a fost aproape dublu fa]` de anul trecut.

A trecut criza din publicitate sau a crescut eficien]a?

Au fost multe \nscrieri, \ntr-un mod surprinz`tor de pl`cut. Am f`cut parte din comitetul de organizare [i noi to]i ne a[teptam la mai pu]ine \nscrieri dup` catastrofa de anul trecut, când s-a \nregistrat recordul negativ de \nscrieri, \n jur de 40, dup` ce \n 2009 au fost 70 [i \n 2008 – 91 (recordul pozitiv). Prima edi]ie de Effie, \n 2004, a \nceput cu 41 de intr`ri, ne[tiindu-se despre ce era vorba. Apoi, num`rul de \nscrieri a crescut de la un an la altul.

Evolu]ia \nscrierilor este aproape \n oglind` cu situa]ia economic` [i ceea ce reprezint` publicitatea. |n 2004, festivalul se afla \n perioada de tatonare, nu avea notorietatate. Nimeni nu [tia dac` merit` sau nu s` \nscrie. |n 2004, noi am \nscris trei campanii [i toate trei au luat premii. Când m-am dus s` cer bani de \nscriere, cei din management nu erau foarte convin[i.

Mare lucru nu [tiam nici eu, \ns` cuvântul eficien]` mi-a sunat cumva.

Mereu am fost de p`rere c` sensul publicit`]ii dincolo de a le provoca 38

Biz

consumatorilor un orgasm mental, este s` fie eficient`, s` vând`. Din 2004, BBDO a \nscris \n fiecare an [i a luat premii. Mi se pare obligatoriu pentru o agen]ie, indiferent c` este de m`rime medie sau mare, s` \nscrie la Effie [i s` fie remarcat`, premiat`. Am observat c`, mai ales de anul acesta, [i agen]iile mici au \nceput s`-[i doreasc` s` aib` un Effie \n portofoliu. Concluzionând, evolu]ia \nscrierilor reflect` starea economiei din momentul \n care se fac \nscrierile, nu starea din momentul \n care sunt realizate campaniile. De aceea, num`rul de \nscrieri trebuie judecat vizavi de momentul \n care s-au f`cut \nscrierile. |n 2010, cei care \nscriau poate c` aveau cel pu]in la fel de multe campanii ca \n 2009, numai c` \n 2010, erau lovi]i de criz`, erau speria]i [i total deruta]i. Nu [tiau de unde s` mai taie [i \[i puneau serios \ntrebarea dac` merit` s` mai aloce 1.000 de euro pentru \nscrierea la Effie, \n condi]iile \n care nu [tiau dac` mai supravie]uiau sau nu. |n 2011 au fost \nscrise campaniile din 2010 despre care se zice c` a fost poate cel mai prost an din ultimii 20 de ani din punct de vedere economic. |n mod

Aurul pentru Solenza a fost un caz frumos [i a generat vânz`ri. Oamenii a[teapt` de la publicitate s` produc` ni[te mesaje pe care s` le povesteasc` nepo]ilor. Ceea ce nu e corect. Mul]i dau ca reper publicitatea american` sau englezeasc`. |n 99% din publicitatea cu care sunt bombarda]i americanii, mesajele sunt mult mai la limita prostiei decât sunt la noi. Ceea ce colport`m [i consider`m a fi publicitate american` sunt \n mod evident vârfurile lor. Din acest punct de vedere, publicitatea eficient` nu este cea pe care o poveste[ti nepo]ilor.

Wrigley a avut pân` acum vreo zece ani, când s-a schimbat managementul, mesaje cât se poate de enervante. |]i ar`tau \ntr-un mod cât se poate de doftoricesc cu grafice cum scade [i cre[te PH-ul. Ce este creativ \n asta?

Nimic. Dar a ]inut produsul lider de pia]`. Un mesaj de genul asta \[i face treaba. Sunt campanii care nu ar lua niciodat` un premiu la un festival de crea]ie pentru c` nu se remarc` prin supercreativitate, dar iau premii la Effie. Solenza nu a avut un spot extraordinar. Prezenta o ma[in` condus` de o familie fericit`, undeva \n zona Turnu Severin, pe podul pe lâng` Dun`re. Nimeni nu-[i mai aminte[te spotul, dar cifrele de vânz`ri au dep`[it a[tept`rile.

Lucra]i de 17 ani \n aceea[i agen]ie.

Cum a fost acest posibil acest lucru \ntr-o industrie atât de volatil`?

Nu [tiu. Poate unii se a[teapt` s` spun un motiv anume. Am r`mas \n acela[i

FOTO: VALI MIREA

Sorin Psatta, Integrated Communication Director, Graffiti BBDO

loc pentru c` nu s-au \ntâmplat lucruri care s` \ntrerup` statul meu aici. Orice cercetare care analizeaz` motivele fluctua]iei de personal descoper` c` oamenii pleac` pentru c` oamenii \[i doresc un salariu mai bun. La mine

nici nu mai [tii ce ajunge la consumator. Integrarea are rolul de a privi pe ansamblu [i de a urm`ri firul ro[u. Este oarecum echivalentul func]iei de cap limpede din redac]iile de pe vremuri. Mai avem pân` la

\ntre ele decât firme diferite, din câmpuri diferite. Campaniile generate de grupuri de comunicare m` a[tept s` fie mai integrate decât cele realizate de firme separate sau prin parteneriate r`zle]e.

E mult suflet \n industria noastr`. Pasiunea exist`, de[i au fost multe semnale de alarm` c` a disp`rut entuziasmul. |mi place spontaneitatea care din exterior e privit` drept haos [i lips` de organizare. |n exces sunt \nc` orgoliile. S-au mai temperat cu criza, dar parc` \ncep s` reapar`. zona financiar` func]ioneaz` numai la modul la care trebuie s` supravie]uiesc. Eu am \nv`]at s` supravie]uiesc cu foarte pu]in. 90% din fondurile generate de mine se consum` de c`tre familia mea. |n plus, ca angajat eu nu sunt foarte comod.

Am r`mas marcat de pe vremea comunismului, când f`ceam disiden]` din orice. Niciodat` nu fac ce mi se spune. Aici oamenii au \nv`]at oarecum treaba asta. Mul]i n-ar fi tolerat povestea aceasta. Apoi, mai este un aspect. Dup` ce am terminat facultatea, am fost repartizat la Cernavod` [i am f`cut naveta Bucure[ti - Cernavod`. Plecam la 4 diminea]a [i m` \ntorceam la 10 seara.

Tot salariul \l d`deam pe navet`. Am sl`bit vreo 15 kilograme \n trei luni.

Apoi am f`cut naveta s`pt`mânal.

Atunci m-am jurat c`, atunci când o s` ajung s` controlez ceea ce fac, nu m` voi mai trezi foarte diminea]a. Din ’90 am \nceput s` controlez lucrurile [i tot ce am f`cut am f`cut dup` orele 10.00.

Astfel, dac` \mi sunt asigurate aceste zone de confort nu plec nic`ieri, r`mân acolo unde g`sesc spa]iul \n care simt c` func]ionez \n mod natural.

Ce \nseamn` la ora actual` comunicare integrat`? V` dori]i comunicare “integrat`” sau “integral`”?

Integrarea comunic`rii o face orice publicitar \n vremurile actuale. Cu atât de multe vehicule, canale [i posibilit`]i 40

Biz

integrarea comunic`rii interne.

Deocamdat` ne ocup`m mai mult de campaniile externe. Cu genul acesta de lucruri m` ocup eu [i cei care fac comunicare integrat`. |n toate declara]iile de pres` o s` vede]i c` multe agen]ii se laud` c` fac comunicare integrat` dac` lanseaz` un spot radio [i transmit un mesaj pe online. Oricine are un mesaj declinat pe dou` canale simte nevoia s` vorbeasc` de comunicare integrat`. |ns` este u[or exagerat [i impropriu.

Pe de alt` parte, a[a se explic` [i proliferarea sintagmei. De comunicare integral` dincolo de jocul de cuvinte n-am auzit [i nici nu cred c` e bine s` se fac`. Integral \nseamn` total, s` nu se scape nimic din vedere, s` fii peste tot. |n acest caz, nu-mi vine \n minte decât Big Brother din 1984 al lui Orwell. Cet`]eanul din distopia aceea era supus unui proces de comunicare integral`, ceea ce \nseamn` dictatur`.

Cât din cei care spun c` fac comunicare integrat` chiar fac?

E clar c` e un deziderat. Sintagma de comunicare integrat` este la mod` [i to]i vor s` se asocieze cu ea. Pentru a face comunicare integrat` trebuie s` ai [i capacitatea. |n momentul \n care ai \n spate un grup de companii, [ansele ca mesajul final s` fie integrat sunt mult mai mari prin simplul fapt c` exist` companii specializate pe canale, vehicule, tipuri de mesaje. Este mai u[or s` lucreze firmele dintr-un grup

A]i declarat la un moment dat c` este foarte greu s` joci fotbal pe furtun`, dar e foarte probabil s` câ[tigi partida când e[ti singur pe teren. Câte companii crede]i c` au \n]eles \n ultimii doi – trei ani c` trebuie “s` joace [i pe furtun`”?

A fost o perioad` \n care se t`iau bugete \n disperare [i industria de comunicare intrase u[or \n panic`. Se trasmiteau mesaje de genul: “Nu t`ia]i, cei curajo[i vor câ[tiga”. Atunci a func]ionat [i mesajul acesta, care e corect. N-am avut \ns` senza]ia c` au r`mas ni[te echipe puternice [i curajoase s` joace. Au f`cut to]i ce a f`cut toat` lumea. Când a venit furtuna, au fugit to]i de pe teren. Când a ie[it un pic soarele, au ie[it [i ei.

A ie[it soarele acum?

Din ce \n ce mai tare. Ne-am convins c` nu a disp`rut soarele. Anul trecut eram speria]i c` l-am pierdut. Anul acesta, chiar de la sfâr[itul anului trecut am realizat c` soarele este tot acolo. Uneori se mai [i vede. Acum norii au \nceput s` se risipeasc`. Nu e senin ca \n 2007, dar chiar sim]im c` \ncepem s` ne mai \nc`lzim un pic.

Nu a fost [i o rea[ezare a lucrurilor, dup` o perioad` de inflamare artificial`? |n momentul \n care e[ti \n ocean [i te ia un val mare, te duci cu valul acela.

Lucrurile s-au a[ezat [i am senza]ia c` s-au a[ezat [i la nivel personal. Valul nu cuprinsese doar businessul, ci [i spiritul, psihicul. Unii se credeau

STRATEGIE INTERVIU

paralei, Dumnezei pe p`mânt. A urmat du[ul rece de care vorbe[te toat` lumea. Oamenii se \mb`taser` de cât de bine mergea totul [i li s-a trântit o g`leat` cu ap` rece. Dar, odat` cu reapari]ia soarelui, parc` \ncep s` se \mbete din nou.

Cum vi se pare noua genera]ie de publicitari din România?

Mi-ar pl`cea s` zic c` exist`. Ei exist` doar \n sens cronologic. A[a cum pân` acum vreo zece ani se vorbea de noul cinematograf românesc dar nu se sim]ea, a[a e [i \n publicitate. Nu am \nc` senza]ia c` s-a format un nucleu creativ, un grup pe care s`-l nume[ti noua genera]ie de publicitari. Sunt oameni mai tineri. E firesc. |ns` nu exist` o apartenen]` la grup. Noi, fiind mai pu]ini, inevitabil ne-am cunoscut, am comunicat mai mult \ntre noi.

Cum a]i descrie industria româneasc` de publicitate? Ce-i lipse[te? Ce are \n exces?

Ca publicitar cu vechime \n domeniu, cum v` raporta]i la noile tehnologii digitale din comunicare?

Primul cuvânt este c`-i româneasc`.

Acest lucru o particularizeaz` cât se poate de clar, [i cu bune [i cu rele. E mult suflet \n industria aceasta. Pasiunea exist`, de[i au fost multe semnale de alarm` c` a disp`rut entuziasmul. |mi place spontaneitatea care din exterior e privit` drept haos [i lips` de organizare. |n exces sunt \nc` orgoliile. S-au mai temperat cu criza, dar cu ie[irea din criz`, orgoliile reapar. De asemenea, sunt cam prea multe agende secrete pentru gustul meu. Sunt prea multe lucruri m`runte pentru care cred c` se consum` prea mult timp [i energie. Spre deosebire de alte ]`ri, unde industria de publicitate func]ioneaz` la nivel capitalist, la noi, meseria de publicitar este \n continuare “glamour”. 20 de ani nu este o perioad` atât de lung` de timp.

Primul computer mi l-am luat imediat dup` ce am venit \n Graffiti. L-am luat \n rate [i am pl`tit vreo trei salarii pe el. Mi s-a p`rut absolut fascinant de la \nceput, l-am privit ca o chestie venit` de pe alt` planet`. De vreo doi ani m` amuz cu Facebook.

Sunt \ns` un fan al pove[tii fa]` \n fa]`. Faptul c` via]a \ncepe s` devin` mimat`, virtual` m` deranjeaz` u[or.

Nu \nseamn` c` nu sunt prezent [i \n online. Contul meu de Facebook are dou` reguli. Nu exist` nicio persoan` juridic`, companie sau brand. {i nu am trimis niciodat` o cerere de prietenie pe Facebook. To]i cei care sunt \n lista mea de prieteni sunt oameni care au ap`sat din proprie ini]iativ` pe butonul “Vreau s` fiu prieten cu Psatta”. Biz

omânia

` \n R r e i m e r P

|n premier` în România, Millennium Bank ofer` un cont curent pentru a c`rui deschidere nu este necesar` nicio vizit` la banc`. Pachetul e-Cont este gratuit [i con]ine un cont curent în lei, card de debit Visa Electron [i serviciile Internet Banking [i Call Center.

Deschiderea unui e-Cont presupune doar completarea unui formular online. Clientul prime[te prin curier documentele [i, dup` ce le semneaz`, le înapoiaz` curierului pentru a fi livrate b`ncii. To]i ace[ti pa[i nu implic` niciun cost pentru client.

Beneficiile produsului mai includ zero comision pentru administrarea contului curent, pentru retragerile de numerar la bancomatele Millennium Bank [i pentru administrarea cardului în primul an de folosire.

Campania de promovare a produsului e-Cont include un concurs cu premii consistente. Inspirat din avantajul principal al e-Contului, [i anume posibilitatea clientului de a beneficia de produse [i servicii bancare f`r` a fi nevoit s` fac` vreo vizit` la banc`, concursul premiaz` cele mai ingenioase idei de a efectua în

interior activit`]i care, în mod obi[nuit, presupun deplasarea în exterior. Cele mai reu[ite fotografii [i filmule]e care ilustreaz` astfel de activit`]i vor fi premiate cu o ma[in` MINI One, un scuter Vespa, o biciclet` BMW sau 200 de euro s`pt`mânal.

Pentru a satisface nevoia de mobilitate a clien]ilor dinamici, banca a creat [i o aplica]ie de tip smartphone banking. Cu ajutorul acesteia, utilizatorii de terminale inteligente pot vizualiza toate produsele contractate de la Millennium Bank [i pot efectua tranzac]ii financiare.

Detalii suplimentare pe www.millenniumbank.ro, pe site-ul concursului, www.primul-e-cont.ro, precum [i pe Facebook [i YouTube.

Biz

ADVERTORIAL

Millennium Bank ofer` primul cont curent care nu necesit` nicio vizit` la sucursal`

41

AVEREA TA, GRIJA LOR ancherul personal v` sun` ca

B

s` v` fac` un update al investi]iilor din ultima s`pt`mân`: “Au crescut cu 5% ac]iunile de pe bursa londonez` [i cu 2,5 procente cele de pe bursa american`. V-a fost emis un nou card Platinum. Vi-l trimitem prin concierge ast`zi”. Este o discu]ie obi[nuit` pentru clien]ii diviziilor de private banking ai marilor b`nci din România. Activitatea de private banking este deosebit` \n cadrul oric`rei b`nci,

pentru c` este destinat` clien]ilor influen]i [i cu dare de mân`, a c`ror avere este bine administrat` de bancherii personali.

Spuneam c` 15 miliarde de euro este averea de administrat, pentru c` “\n România, poten]ialul pie]ei este estimat la 150.000 de persoane care au averi lichide de peste 100.000 de euro, rezultând un volum total de disponibilit`]i b`ne[ti de peste 15 miliarde de euro”, spune Florentina Predescu, Director Private Banking \n

cadrul BRD-Groupe Société Genérale. Cu siguran]`, nu toate aceste persoane pot fi \ncadrate \n categoria clien]ilor de private banking, \ns`, chiar [i a[a, poten]ialul pie]ei este unul considerabil, iar la nivel mondial num`rul persoanelor cu averi mari [i foarte mari este \n continu` cre[tere.

Private bankingul a avut \n ultimul an o evolu]ie ascendent` [i a \nregistrat cre[teri, dovedind c` acest segment continu` s` prezinte un interes crescut nu doar pentru b`nci, ci [i pentru clien]i.

B~NCI

15 miliarde de euro este averea pe care administratorii de private banking ar putea-o administra \n urm`torii ani.

Deocamdat`, exist` un poten]ial uria[ de dezvoltare [i consolidare.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Octavia Cutu[, directorul Diviziei de Wealth Management a ING Bank, spune c` unul din motivele pentru care clien]ii se \ndreapt` mai mult spre private banking este atractivitatea redus` de a plasa banii \n alte tipuri de investi]ii legate de economia real` sau de pia]a imobiliar`, mai ales \n contextul economic actual – insuficient de stabil \nc`. Clien]ii au c`utat \n general s` fac` plasamente \n instrumente sigure, care s` le ofere o garan]ie mai mare, [i au devenit mai interesa]i de investi]iile \n aur.

Majoritatea b`ncilor de top au creat divizii specializate de private banking, cu bancheri personali, produse unice [i personalizate [i chiar sedii dedicate pentru aceast` activitate. Unele b`nci [i-au extins serviciile de private banking la nivel regional, astfel \ncât s` asigure servicii specifice, \ntr-o manier` cât mai unitar`, la nivelul \ntregii ]`ri.

Se poate totu[i vorbi de o evolu]ie diferen]iat` pe palierul b`ncilor de top private banking din punctul de vedere al activelor administrate [i al restului b`ncilor. “Dac` \n cazul b`ncilor de top interesul crescut s-a concretizat \n intensificarea form`rii [i calific`rii personalului, \n definirea de noi produce specifice [i cre[terea continu` a calit`]ii serviciilor, cât [i \n investi]ii \n sedii noi, pentru restul b`ncilor interesul a variat de la o banc` la alta”, precizeaz` Gina Stancu, Head of Private Banking la BCR. Majoritatea [efilor de divizii de private banking au fost de acord c` pia]a de la noi se afl` \nc` la \nceput, e o pia]` tân`r` comparativ cu nivelul de dezvoltare pe care l-a atins \n alte ]`ri, cum e cazul celor din Europa de Vest.

Acest lucru este \n esen]` o oportunitate pentru România pentru c` este o pia]` cu un mare poten]ial neexploatat \nc` la adev`rata valoare, o pia]` care acum se construie[te [i care ofer` un spa]iu suficient de dezvoltare. |n orice caz, oportunit`]ile vor exista doar pentru acele b`nci care \n]eleg cu adev`rat nevoile particulare ale acestui segment, care au produsele [i platformele de consultan]` potrivite, precum [i bancheri cu preg`tire adecvat` \n vederea satisfacerii nevoilor acestui segment de

clien]i. Ace[tia sunt mai interesa]i ca niciodat` s` beneficieze de expertiza \n structurarea averii [i \n valorificarea oportunit`]ilor, pe termen scurt sau lung.

Planificarea averii nu presupune cre[tere \n mod exclusiv, ci [i protec]ie [i diversificare.

LA UN ALT NIVEL Segmentul de private banking nu a fost serios afectat \n România de declinul economic. Criza financiar` a g`sit acest business \n România \n plin` formare [i nu atât de diversificat [i expus \n instrumente financiare derivate. Pe de alt` parte, s-au \nregistrat cre[teri ale activelor administrate, clien]ii adoptând mai degrab` o atitudine orientat` spre disponibilit`]i decât spre investi]ii. {i pentru c` private banking-ul din România este \nc` “\n faza de construc]ie”, este mult loc pentru diversificare, atât \n ceea ce prive[te profilul clientului, cât [i paleta de produse [i servicii. “Clien]ii cu poten]ial pentru pia]a de private banking sunt oameni de afaceri care sunt \ntr-o continu` mi[care, care \[i doresc, mai mult decât conservarea capitalurilor, fructificarea acestora. Totodat`, dorin]a de \mp`r]ire a riscurilor va exista \ntotdeauna”, spune Anca Cr`ciun, director Private Banking la Banca Transilvania.

De[i pia]a nu a crescut \ntr-un mod accelerat \n ultimii doi ani, principala schimbare \n private banking este c` oamenii cu disponibilit`]i financiare semnificative sunt acum mai deschi[i c`tre ideea de diversificare pentru un raport risc/câ[tig mult mai avantajos, de-a lungul unui anumit orizont de timp. “|n urm` cu câ]iva ani, majoritatea oamenilor cu disponibilit`]i financiare semnificative preferau s` plaseze to]i banii fie \n depozite bancare pe termen scurt, fie \n propriet`]i. Devalorizarea propriet`]ilor, dobânzile sc`zute [i infla]ia au determinat clien]ii s` devin` interesa]i de alte instrumente financiare din diverse zone geografice [i din clase de active variate”, a precizat Luis Tomassoni, Retail Banking Head la Citibank România. Ca o trecere gradual` de la depozitele bancare, clien]ii sunt Biz

43

B~NCI

s` creasc` [i “s` beneficieze de o interesa]i de titlurile de stat, de produse dezvoltare a solu]iilor de investi]ii ce urm`resc evolu]ia cursului de schimb unice [i personalizate pentru clien]i”, valutar [i ulterior de alte produse de spune Catherine McGrath, director investi]ii. |n contextul actual exist` o Direc]ia Clien]i de Top din cadrul palet` larg` de produse de investi]ii, \n Raiffeisen Bank. Exist` [i b`nci care func]ie de apetitul de risc al clientului. \n acest moment \[i dezvolt` Nu se poate vorbi de o schimbare segmentul private banking, dramatic` de structur` de observând poten]ialul pie]ei. portofoliu.

Grija lor...

Pentru 2011, BRD conteaz`, de Printre instrumentele de investi]ii pild`, la o cre[tere de 20% a se num`r` titluri de stat [i B`nci care ofer` servicii de private banking: venitului net bancar aferent obliga]iuni emise atât pe pia]a BCR, BRD-SocGen, Raiffeisen, Banca Transilvania, activit`]ii de private banking. local`, cât [i pe pie]ele UniCredit }iriac Bank, Bancpost, ING Bank, Piraeus Bancherii se a[teapt` \n viitorul interna]ionale, denominate \n Bank, RBS Bank România, Citibank, OTP Bank, mediu la o maturizare a diverse valute, fonduri de investi]ii, Millenium Bank, Bank Leumi. Banca Româneasc` nu segmentului de private banking depozite structurate ce permit are o divizie de private banking, dar ofer` serviciul din România. Exist` tendin]a ca ob]inerea de randamente Select Banking pentru cei cu poten]ial financiar ridicat. private bankingul s` fie dezvoltat superioare depozitelor clasice, cu CONDI}II: Cei care doresc s` beneficieze de servicii ca linie de business separat`. Un protec]ia integral` sau par]ial` a de private banking trebuie s` [tie c` suma minim` argument \n acest sens este faptul sumei investite sau a dobânzii necesar` difer`: \ntre 35.000 - 250.000 euro. Plafonul c` aproape toate b`ncile din Top pl`tite la maturitate. Alte minim al veniturilor lunare pentru ca o persoan` s` 10 [i-au dezvoltat un departament instrumente sunt ac]iunile la devin` client private banking \ncepe de la 2.000 de de Private Banking [i, mai mult, principalele burse din lume, euro [i ajunge pân` la 5.000 de euro. exist` b`nci str`ine care, de[i nu produsele structurate sau prin care sunt prezente \n România, sunt se poate profita de cre[terea sau BENEFICII: Carduri de credit din categoria Platinum interesate de portofoliile clien]ilor sc`derea pre]urilor diferitelor sau Black, bancher personal, control asupra români de top. Sud-estul Europei active – petrol, aur, [i derivatele. “|n portofoliului, acces \n loca]iile dedicate clien]ilor de este [i va deveni o regiune din ce acest moment, instrumentele de private banking, invita]ii la evenimente speciale, alte \n ce mai important` \n ceea ce investi]ii includ structuri adaptate servicii exclusive. prive[te poten]ialul de private profilurilor de risc [i preferin]elor PORTOFOLIU: B`ncile au pentru acest segment banking. Slovenia [i Croa]ia sunt clien]ilor. Structura portofoliilor s-a câteva sute de clien]i ale c`ror valori dep`[esc \n deja dou` ]`ri care confirm` acest schimbat \n sensul diminu`rii unele cazuri [i 1 miliard de euro. trend, dup` cum spun ponderii depozitelor la termen [i reprezentan]ii B`ncii Transilvania. cre[terii investi]iilor \n cadrul Pe termen mediu (pân` \n portofoliilor diversificate”, spune dispus s`-[i asume anumite riscuri 2015) este a[teptat` o cre[tere cu 60-70% Anca Eremia, director de private banking pentru a ob]ine un beneficiu mai mare a pie]ei de private banking \n România, \n cadrul UniCredit }iriac Bank. |n plus, (bine\n]eles \n contextul potrivit), [i dup` cum au previzionat oficiali de la clien]ii beneficiaz` de experien]a b`ncilor clientul dispus s` \nve]e ce \nseamn` [i ING, o mai bun` segmentare a pie]ei [i o de private banking din grupurile mam`. cum s` utilizeze mai bine serviciile de cre[tere a gradului de cunoa[tere pentru Chiar dac` pentru unii clien]i apetitul Private Banking. Momentan, ponderea produse investi]ionale. De asemenea, se pentru risc a mai crescut, \n continuare celor din urm` este mai mare, dar acesta a[teapt` ca delimitarea \ntre segmentele instrumentele de investi]ie preferate \n este un lucru bun, \nseamn` c` exist` loc affluent (al celor cu mul]i bani dar care acest moment sunt cele simple, cu un risc de cre[tere [i dezvoltare \n viitor. apeleaz` numai la anumite servicii sc`zut, care contribuie la men]inerea bancare) [i private banking s` devin` portofoliului existent, dup` cum au OPORTUNITATE PENTRU mai clar`. Cu siguran]` vom asista la o declarat reprezentan]ii Leumi Bank, una BANKING DE NI{~ evolu]ie a produselor [i serviciilor oferite dintre b`ncile mici din România, dar al segmentului de private banking. Acestea c`rei segment de private banking este Reprezentan]ii RBS România spun c` la vor deveni din ce \n ce mai complexe [i bine reprezentat. Exist` \ns` o nivel de pia]` suntem \nc` \ntr-o faz` vor tinde s` dep`[easc` sfera activit`]ilor redirec]ionare a unor p`r]i din resurse, cu incipient`, de cre[tere, ceea ce se poate legate strict de domeniul financiarpa[i m`run]i, c`tre produse cu un grad observa cu u[urin]` dac` ne uit`m la bancar [i de administrare a activelor de risc u[or mai ridicat. gama destul de restrâns` de produse, lichide ale clien]ilor, \ndreptându-se spre Pia]a de private banking are \n precum [i la apetitul de risc relativ redus zona de consiliere \n domenii cum ar fi principal dou` tipuri de clien]i: cel al majorit`]ii clien]ilor. Din acest motiv, cel fiscal, imobiliar, juridic. Biz sofisticat, care cunoa[te produsele [i ar fi sectorul de private banking va continua 44

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

PSIHOLOGIA PERFORMAN}EI |N COMPANII

O echip` motivat`, care lucreaz` cu pasiune, poate contribui din plin la cre[terea performan]ei companiei [i poate face din aceasta unul dintre cele mai renumite branduri de angajator.

DE OVIDIU NEAGOE

46

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT ecesiunea a trecut. Ar fi timpul ca organiza]iile s` \[i refac` echipele, s` preg`teasc` salaria]ii de o nou` perioad` de cre[tere [i s` repun` \n func]iune motoarele performan]ei. Cu toate c` au trecut doi ani plini cu provoc`ri pentru cele mai multe companii din mediul de business local, acestea nu au uitat cum s` performeze. {i trebuie s` \nceap` tot de la angaja]i.

La nivel global companiile performante sunt cele conduse de lideri cu viziune, care au darul de a inspira echipele prin stimularea creativit`]ii a st`rii de flux [i a nivelului de implicare.

“Inspira]ia [i creativitatea sunt puternic influen]ate de starea de echilibru interior [i puternic legate de introspec]ie [i folosirea preponderent a emisferei drepte a creierului”, spune pentru Biz Oana St\ng`, Leadership Consultant & Coach.

“Succesul [i performan]a \ntr-o companie reflect` nivelul de energie pozitiv`, focus, folosirea eficient` a timpului, ones-

coaching [i traininguri cu focus pe dezvoltarea uman`. Acest tip de abordare \i ajut` pe angaja]i \n procesul de a se descoperi, \n primul rând ca oameni, [i \i determin` s` devin` mai performan]i \n toate aspectele vie]ii”, mai spune coach-ul [i consultantul \n leadership.

Pentru a cre[te performan]a din interiorul firmei, managementul trebuie s` sus]in` angaja]ii [i s`-i implice permanent pentru a putea urm`ri [i dirija satisfac]ia \n munc` a acestora. “Nu mai e secret pentru niciun manager faptul c` un angajat motivat este un salariat cu performan]e, ceea ce aduce \n mod direct profit [i beneficii companiei”, spune C`t`lina Cochinescu, Senior Consultant la firma de consultan]` \n resurse umane HR-România. “Un bun manager este cel care [tie [i reu[e[te s`-[i transforme angaja]ii \ntr-o echip` unit`, care [tie s`-i implice direct \n activit`]ile firmei [i, mai ales, este cel care [tie s` ofere perma-

La anumite niveluri ierarhice, angaja]ii au nevoie de un alt tip de motiva]ie, de recunoa[tere [i mai ales de un mediu de lucru stimulativ [i inspira]ional.”

OANA ST|NG~, Leadership Consultant & Coach.

titate [i \ncredere”, adaug` Oana St\ng`, care crede cu t`rie \n stilul de management ce \mbin` managementul [i coaching-ul. Companiile la cârma c`rora se afl` lideri cu o inteligen]` emo]ional` semnificativ` \n]eleg cât de important este rolul acestora de a inspira [i conduce angaja]ii. Un salariat echilibrat, cu mult` \ncredere \n sine, reu[e[te \n ceea ce \[i propune, are un nivel de energie crescut, un limbaj ce reflect` o stare pozitiv` [i, prin urmare, poate beneficia de [anse reale pentru a reu[i pe o pia]` din ce \n ce mai competitiv`.

Dar ce are de f`cut managementul pentru transformarea angaja]ilor? “Managerii din organiza]ii pot dezvolta [i contracta programe de management [i leadership cu o component` puternic transforma]ional`, care includ sesiuni de

nent satisfac]ii, nu numai materiale, ci mai ales comportamentale”, mai spune Senior Consultant-ul de la HR-România.

Managementul companiilor din ]ar` se potate folosi de inteligen]a emo]ional` \n interac]iunea cu oamenii din propriile echipe [i poate \nv`]a noi modalit`]i de a da feedback [i mai ales de a contribui la dezvoltarea profesional` [i personal` a subalternilor, prin crearea unui mediu de lucru menit s` poten]eze talentele, ceea ce asigur` loialitatea acestora pe termen lung. “Pasiunea, focusul [i energia sunt o consecin]` a echilibrului [i a modului de a gândi [i privi via]a de c`tre fiecare dintre noi, pentru c` atunci când [tim «ce butoane s` ap`s`m» pentru a ne crea, men]ine [i intensifica o stare de spirit pozitiv`, via]a noastr` cap`t` alt` dimensiune”, spune Oana St\ng`.

Biz

47

STRATEGIE MANAGEMENT PASIUNE PENTRU PERFORMAN}~

siunea unui angajat este stimulat` de paleta de oportunit`]i pe care managerul [i Pasiunea unui angajat la locul de munc` implicit compania le ofer`”, spune se traduce prin comportamente [i inten]ii C`t`lina Cochinescu, Senior Consultant constructive care, la rândul lor, ajut` la firma de consultan]` \n resurse umane companiile s` capete clien]i devota]i, HR-România. “Al]i factori esen]iali pencre[teri sustenabile [i profit. Potrivit unui tru cre[terea nivelului de pasiune [i imcomunicat de pres` remis de furnizorul plicare activ` a angaja]ilor sunt de cele de training [i consultan]` \n resurse mai multe ori mediul de lucru, gradul de umane Human Invest, cercet`rile \ntreimplicare \n g`sirea solu]iilor [i luarea prinse de The Ken Blanchard Companies pe aceast` tem` au scos \n eviden]` mai mul]i factori care influen]eaz` MODEL PENTRU ANGAJARE \n grade diferite pasiunea unui angajat la locul de munc`. Printre Posibilitatea unei dezvolt`ri profesionale [i personale, coroborat` cu cea a urc`rii \n ierarhia companiei, dar [i stiacestea se num`r` oportunit`]ile de mulentele financiare transform` o serie de companii \n cei dezvoltare [i cre[tere, rela]ia cu lidemai dori]i angajatori. Iat` care sunt companiile cele mai virul, cea cu colegii, volumul de zate de c`tre cei afla]i \n c`utarea locului de munc` ideal: munc` echilibrat.

Dar ce ar putea face managerii Pozi]ie Companie Procent (%)* pentru \ncurajarea subordona]ilor 1.

Microsoft 11,5 \n folosirea \ntregului poten]ial?

2.

Vodafone 10,1 “S`-[i aloce timp pentru ei \n[i[i, 3.

Orange 10,0 pentru a redescoperi cum munca pe 4.

Google 8,9 care o fac zilnic le ofer` [ansa s` se 5.

BCR 7,8 cunoasc` mai bine [i s` creasc`, s` 6.

BRD 7,6 reconsidere beneficiile pe care le au 7.

Petrom 6,8 lucrând \n organiza]ia pe care au 8.

Coca-Cola/Coca-Cola HBC 5,4 ales s` o reprezinte, s` caute moda9.

ING 4,7 lit`]i de a contribui la comunitatea 10.

Nokia 3,9 \n care \[i desf`[oar` zilnic munca”, 11.

Cosmote 3,7 spune Viorel Panaite, Partner la 12.

Oracle 3,6 13.

Continental Hotels 3,5 firma de training Human Invest.

14.

Procter & Gamble 3,3 “F`când cu autenticitate toate aceste 15.

Banca Transilvania 3,3 lucruri, vor fi un exemplu de res16.

Rompetrol 3,2 ponsabilitate pentru subordona]ii 17.

IBM 3,2 lor, atitudine f`r` de care nu i-ar 18.

Dacia 2,8 putea reangaja, inspira [i determina 19.

Ford 2,8 pe ace[tia s` fac` un efort \n plus 20.

Hewlett–Packard 2,8 pentru a-[i reg`si motiva]iile pentru * Procent din responden]ii studiului “Employer of Choice” ceea ce fac”, continu` Partner-ul de Surs`: “Employer of Choice”, Daedalus MillwardBrown la Human Invest.

Cu toate c` \mbun`t`]irea sau indeciziilor; buna comunicare [i \n]elegetegrarea acestor factori \n cultura unei rea sarcinilor, recunoa[terea companii pot p`rea procese cu multe performan]elor, aplicarea corect` a grileprovoc`ri, organiza]iile care \ntreprind lor de salarizare, recompensare, penaliaceste demersuri vor beneficia de anzare, volum de munc` echilibrat [i gaja]i care sunt pasiona]i de ceea ce fac. potrivit fi[ei de post”, mai spune senior Ceea ce se traduce prin cre[terea angajaConsultant-ul de la HR-România. mentului acestora fa]` de companie, a performan]ei [i a gradului de loialitate MOTIVARE PENTRU fa]` de organiza]ie pentru o perioad` TRANSFORMARE lung` de timp. Strategiile pe termen lung se construiesc cu oameni inspira]i, moPrograme care combin` sesiuni de coativa]i, loiali, care doresc s` contribuie [i ching [i training cu consecin]e pozitive s` evolueze \ntr-o companie pe termen legate de cre[terea profitabilit`]ii, a lung. “Nu trebuie s` uit`m faptul c` parela]iilor cu clien]ii, lucrul \n echip` cât [i 48

Biz

\n ceea ce prive[te resursele umane sunt doar câ]iva dintre poten]ialii a[i din mâneca managementului. “La anumite niveluri ierarhice, angaja]ii au nevoie de un alt tip de motiva]ie, de recunoa[tere [i mai ales de un mediu de lucru stimulativ [i inspira]ional”, mai spune Oana St\ng`, Leadership Consultant & Coach.

Cu toate c`, atunci când vine vorba despre motiva]ie extrasalarial`, perioadele \n care angajatorul pl`tea cursurile MBA unor angaja]i sau vacan]e exotice au apus aproape \n totalitate, beneficiile extrasalariale \nc` sunt o practic` comun` \n companii. O arat` un studiu realizat de firma de cercetare GfK. |n ciuda crizei financiare [i a m`surilor fiscale luate \n timpul recesiunii, tichetele de mas` r`mân \n continuare pe primul loc \n pachetele de beneficii extrasalariale. Astfel, 73% dintre companiile participante la studiul GfK comandat de compania emitent` de tichete de servicii prepl`tite Edenred România au declarat c` p`streaz` tichetele de mas` \n pachetele de beneficii acordate salaria]ilor.

Tot potrivit studiului, pe urm`toarele locuri \n topul beneficiilor extrasalariale acordate de companii salaria]ilor se num`r` programele de training (39%), ma[inile de companie (33%) [i tichetele cadou (31%).

Valoarea medie anual` a pachetului de beneficii extrasalariale acordate \n anul 2011 este de 2.683 de lei, \n cre[tere cu 13% fa]` de anul 2008. O sc`dere mai accentuat` a fost \nregistrat` \n companiile de m`rime medie, cu 50 pân` la 250 de angaja]i. |n plus, semnele sunt \nc` pozitive, dup` cum mai arat` studiul, 39% dintre companii exprimându-[i inten]ia s` creasc` valoarea pachetului de beneficii extrasalariale, \n timp ce doar 9% estimeaz` \n continuare o sc`dere a acesteia, \n orizontului anului 2012. Companiile care au ca plan acordarea avantajelor suplimentare salaria]ilor vor alege instrumente de motivare [i loializare care au [i efecte de optimizare financiar`. Printre acestea tichete cadou (24% dintre companii), tichete de mas` (17%), alte tipuri de tichete (13%) [i asigur`ri de via]`, de bunuri sau \n caz de accidente (12%). Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 216 • 4 - 18 iulie 2011• 6,5 lei

PUTEREA REGELUI

Nr. 216

Cåt valoreaz` [i ce mai reprezint` brandul Casei Regale \n Romånia timpurilor noastre, cånd primeaz` senza]ionalul, interesele de moment [i controversele publice?

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Simboluri române[ti

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

A

vem, ca ]ar`, branduri care ne reprezint` cu succes \n lumea \ntreag`. Dou` simboluri sunt \ns` \ntre primele care \]i vin \n minte când te raportezi la România. Dou` simboluri cu r`d`cini adânci \n fiecare dintre noi. {i despre care cu to]ii am putea vorbi ore \n [ir.

Pentru fiecare dintre ele am gândit la \nceputul anului câte un articol special. Iar cu dou` s`pt`mâni \n urm` am decis s` v` oferim aceste subiecte \ntr-un singur Biz. Citi]i a[adar \n acest moment o revist` cu dou` coper]i [i cu dou` cover story. Un num`r \n care am tratat, \n deja binecunoscutul spirit Biz, dou` mari simboluri ale României: Casa Regal` [i Dacia.

Cât valoreaz` regalitatea ast`zi, ca brand [i ca institu]ie, ca aspira]ii [i valoare? Cât de greu este s` por]i \n nume esen]a identit`]ii noastre, numele “de România”? {i mai ales \ntr-o Românie a zilelor noastre.

La pol opus, dar \n acela[i context, Dacia, un brand [i o companie care au cucerit de mult marile pie]e interna]ionale, a ajuns s` fie mai apreciat` peste hotare decât \n propria ]ar`.

F`r` a vorbi despre ce fel de popor suntem, f`r` afirma]ii def`im`toare [i spuse cu u[urin]`, v` invit s` reflecta]i pentru câteva clipe la ceea ce suntem. La România. {i s` ne gândim dac` merit` s` vorbim mai mult despre oamenii care nu fac nimic. Sau, din contr`, despre cei care ne trag \nainte [i ne reprezint` ca identitate.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

2.1

sumar www.revistabiz.ro

Nr. 216 • 4 - 18 iulie 2011• 6,5 lei

PUTEREA REGELUI Cåt valoreaz` [i ce mai reprezint` brandul Casei Regale \n Romånia timpurilor noastre, cånd primeaz` senza]ionalul, interesele de moment [i controversele publice?

2.5 2.8 2.12 2.14 2.19

LinkedIn \nva]` s` vorbeasc` romåne[te |n numele Regelui Furnizorii Casei Regale Aneta Bogdan: Brand, Casa Regal`, Romånia Cuvåntul cheie pentru antreprenoriat: ecosistem

2.20 2.22

Cum s`-]i programezi cre[terea \n cloud |n armonie cu propria afacere

2.25 2.26

C책nd confortul \nt책lne[te luxul Revolu]ia alternativ`

2.27 2.28

Cu crosa \n jurul lumii Cel mai mobil [i versatil telefon fix

agend` LinkedIn \nva]` s` vorbeasc` române[te Cu o rat` medie de cre[tere la nivel interna]ional de câte un nou membru la fiecare secund`, LinkedIn continu` expansiunea regional` prin lansarea de versiuni locale.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Ariel Eckstein, director general, LinkedIn Europa, Orientul Mijlociu [i Africa

Cei peste 400.000 de membri români ai re]elei sociale de business LinkedIn pot acum accesa site-ul \n limba lor, \n condi]iile \n care România este una dintre cele mai dinamice pie]e ale LinkedIn \n ceea ce prive[te rata de cre[tere. |ntr-un interviu acordat revistei Biz cu ocazia acestei lans`ri, Ariel Eckstein, director general, Lin-

kedIn Europa, Orientul Mijlociu [i Africa, a explicat ce \nseamn` lansarea aceasta [i ce rol joac` \n strategia de expansiune regional` a celei mai mari re]ele de socializare profesional`, cu peste 100 de milioane de utilizatori la nivel mondial.

Pe lâng` cei peste 400.000 de angaja]i din România care au profiluri pe

LinkedIn, exist` peste 1.000 de grupuri care au leg`tur` cu România. Companii mari precum Romtelecom, Petrom [i Romstal [i-au creat deja pagini dedicate pe re]eaua social`. Cel mai bine reprezentate trei industrii române[ti pe LinkedIn, \n func]ie de num`rul de utilizatori din România, sunt industria financiar-bancar`, IT & Biz

2.5

AGEND~

{TIRI

servicii [i telecomunica]ii.

Cele trei companii din România cu cel mai mare num`r de angaja]i cu conturi pe LinkedIn sunt Petrom, BCR [i Romtelecom.

Cu peste 1,4 milioane de membri \n Rusia, România [i Turcia, \n afar` de versiunea \n limba român`, LinkedIn a lansat [i versiuni \n limbile turc` [i rus`, site-ul fiind disponibil deja \n alte [ase limbi de circula]ie interna]ional`: englez`, francez`, german`, italian`, portughez` [i spaniol`. Ad`ugarea celor trei noi versiuni reprezint` cel mai recent pas din strategia de dezvoltare a LinkedIn, iar pe viitor urmeaz` s` fie ad`ugate noi caracteristici [i instrumente de lucru.

La ora actual` LinkedIn are birouri la Londra, Dublin, Paris, Amsterdam [i Stockholm. |ntrebat dac` pe termen scurt compania are inten]ia de a deschide un birou \n Europa Central` [i de Est, Ariel Eckstein declar` c`, \n ciuda expansiunii agresive \n aceast` regiune, nu exist` la ora actual` o direc]ie de dezvoltare \n acest sens. |n schimb, LinkedIn continu` s` fac` angaj`ri \n toate birourile regionale din Europa.

Veniturile LinkedIn, companie cu ac]ionariat public [i un model de business diversificat, cu sediul \n Mountain View, California, provin din trei surse principale: abonamente pl`tite de membri, solu]ii de marketing [i solu]ii specifice de resurse umane [i recrutare. De[i \n cea mai mare parte re]eaua de socializare poate fi utilizat` \n mod gratuit, exist` câteva caracteristici adi]ionale pe care membrii le pot pot activa prin intermediul unuia dintre conturile premium. Pentru branduri, LinkedIn ofer` acces la peste 100 de milioane de persoane influente din top managementul marilor companii. Pentru angajatori, LinkedIn reprezint` o surs` important` de acces la baza de candida]i “pasivi” sau acei profesioni[ti afla]i la un moment dat \n cariera lor \n c`utarea unui loc de munc`. Biz 2.6

Biz

Un vot pentru sus]inere Proiectul Ro[ia Montan` a fost unul controversat, fiind contestat de unii [i aplaudat de al]ii. Pân` când va porni efectiv la drum, mai are de trecut câteva etape institu]ionale. |ntre timp, a fost lansat Grupul de Sus]inere a Proiectului Ro[ia Montan`, \n prezen]a a peste 100 de participan]i, sus]in`tori ai proiectului minier. Dac` pân` \n prezent vocile celor care au \n]eles viabilitatea proiectului minier de la Ro[ia Montan` s-au auzit separat [i \n contexte independente, 48 de organiza]ii, institu]ii [i persoane din diverse domenii de activitate au \nfiin]at acest grup. Grupul de Sus]inere va avea o agend` consistent`, care va cuprinde \ntâlniri cu lideri de opinie din diferite domenii de activitate, conferin]e, prezent`ri, dezbateri publice, pentru realizarea unui dialog constructiv [i echilibrat pe tema necesit`]ii demar`rii cât mai rapide a proiectului minier. “Grupul este o ini]iativ` f`r` precedent \n România, \ns` [i proiectul minier de la Ro[ia Montan` reprezint`, la rândul s`u, o miz` pozitiv` f`r` precedent pentru economia României”, a declarat Ovidiu Nicolescu, pre[edintele Consiliului Na]ional al |ntreprinderilor Private Mici [i Mijlocii din România [i unul dintre reprezentan]ii Grupului. Odat` cu lansarea Grupului de Sus]inere, acesta [i-a desemnat [i un Consiliu Coordonator care va superviza activitatea [i strategia de comunicare a organiza]iei. Membrii Consiliului Coordonator sunt: Ovidiu Nicolescu, Ion Popescu, pre[edintele Confedera]iei Sindicale Na]ionale Meridian, Eugen Furdui, primarul comunei

Ro[ia Montan`, Tiberiu Andrioaiei, vicepre[edintele Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii, Andrei Jurca, pre[edintele Asocia]iei Pro Ro[ia Montan, Bogdan Baltazar, consultant financiar, Emil Pop, rectorul Universit`]ii din Petro[ani, [i Moise Achim, rectorul Universit`]ii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

“Realitatea este c` proiectul de la Ro[ia Montan` reprezint` cel mai mare proiect industrial al ultimilor ani \n România [i trebuie studiat cu mare aten]ie \nainte de a se emite orice opinie. Noi am f`cut acest lucru [i am concluzionat c` implementarea proiectului este benefic` pentru câteva mii de IMM-uri din toat` ]ara, datorit` efectului s`u de multiplicare”, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Membrii Grupului de Sus]inere consider` c` proiectul RMGC creeaz` premisele pentru atragerea altor investitori str`ini \n industria minier` din România, care poate fi relansat` pe baze moderne, astfel \ncât s` devin` o adev`rat` locomotiv` a economiei na]ionale. “Sunt pu]ini cei care \n]eleg mentalitatea [i tr`irile oamenilor din comunit`]ile miniere.

Ace[tia au crescut \n spriritul tradi]iei miniere [i v`d cum str`ini ce nu au fost niciodat` la Ro[ia Montan` le hot`r`sc soarta. Comunit`]ile miniere doresc s` prospere p`strându-[i modul de via]` [i asta vor [i locuitorii Ro[iei Montane. Iar ca ei mai sunt mii de locuitori din comunele \nvecinate, dar [i din alte comune care cunosc beneficiile mineritului”, a declarat Eugen Furdui, primarul comunei Ro[ia Montan`.

AGEND~

{TIRI

OPTIMISM, DAR MODERAT Cu toate c` se declar` optimi[ti cu privire la perspectivele economice, directorii financiari ai companiilor din ]ar` sunt \nc` preocupa]i de sc`derea costurilor DE OVIDIU NEAGOE Odat` cu trecerea recesiunii, companiile trec printr-un proces de redresare, care poate fi cu u[urin]` periclitat. De aceea, cei care ocup` pozi]ii de CFO (Chief Financial Officer) \n cadrul companiilor locale sunt optimi[ti, dar r`mân pruden]i. O arat` studiul “CFO Survey”, realizat de firma de consultan]` financiar` Deloitte.

Aproape jum`tate dintre participan]ii la studiu sus]in c` \[i vor focusa aten]ia asupra cre[terii veniturilor din pie]ele existente \n 2011, \n timp ce 17% se vor axa pe noi pie]e. |n acela[i timp, 62% dintre responden]i consider` c` pia]a local` reprezint` principala surs` de cre[tere a veniturilor, urmat` de regiunea central-european` [i de

Marea Britanie (16%) [i de zona euro (14%). |n România, cu toate c` 80% dintre responden]i mizeaz` pe \mbun`t`]irea nivelului serviciului datoriei \n urm`torul an, 60% dintre

ace[tia consider`, \n continuare, c` mediul actual este marcat de o incertitudine economic` [i financiar` peste nivelul normal. “Directorii financiari r`mân concentra]i pe reducerea costurilor [i controlul datoriilor”, spune Peter Wessel, partener taxe la Deloitte România.

“Aversiunea fa]` de risc se men]ine la un nivel ridicat – 70% dintre responden]i – [i noi alian]e sunt anticipate pe pia]`, 70% dintre responden]i preconizând un nou val de fuziuni [i achizi]ii \n România \n urm`toarele 12 luni”, mai spune Wessel.

Banii \nvârt turbinele eoliene |n Dobrogea bate vântul schimb`rii \n energie. Num`rul 3 mondial \n domeniul eolian tocmai a ob]inut o finan]are de 114,8 mil. euro pentru un proiect \n zona Cernavod`. Banca European` de Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) [i IFC, membr` a Grupului B`ncii Mondiale, au remarcat poten]ialul pe care România \l are \n domeniul energiei regenerabile [i au acordat un \mprumut de 114,8 milioane euro pentru cofinan]area opera]iunilor de construc]ie [i exploatare a parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavod` I [i II. Fiecare dintre cele dou` institu]ii financiare va acorda 57,4 milioane euro companiei Cernavod` Power SA, al c`rei ac]ionar majoritar este EDP Renováveis, a treia mare companie din lume \n domeniul energiei eoliene, pentru finan]area opera]iunilor de construc]ie [i exploatare a parcurilor eoliene.

BLOGGERI LA |N~L}IME

Aceasta este prima investi]ie de tip “project finance” de BERD [i IFC \n sectorul energiei regenerabile din România. “Sprijinirea proiectelor dedicate energiei regenerabile constituie una dintre priorit`]ile-cheie ale BERD. Parcul eolian de la Cernavod` va contribui \n mod considerabil la m`rirea capacit`]ii de generare a energiei eoliene din România [i la atingerea cotelor UE de energie regenerabil`”, a spus Nandita Parshad, director la BERD pentru energie.

Parcul eolian de la Cernavod`, situat \n Dobrogea, va deveni unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din România.

Cernavod` I este opera]ional, generând deja 69 megawa]i, iar Cernavod` II va fi pus \n func]iune curând, urmând s` genereze al]i 69 megawa]i. Capacitatea sa total` va reprezenta o p`trime din totalul capacit`]ii de generare a energiei eoliene din România.

(Alexandru Ardelean)

|ntre 16 [i 17 iulie, \n jur de 60 de bloggeri vor urca pe Transalpina, [oseaua aflat` la o altitudine de 2.150 de metri, la ini]iativa lui Alexandru Trofim, care de câ]iva ani \[i dorea s` ajung` acolo. Dac` tot avea acest plan, s-a gândit s` \ntrebe pe Twitter cine ar vrea s`-l \nso]easc`. Dup` ce a scris [i pe blog, \n 10 minute erau deja 12 doritori. A[a i-a venit ideea s` solicite [i ni[te ma[ini \n teste.

Pân` s` primeasc` r`spunsul de la reprezentan]ii companiei, num`rul de doritori ajunsese deja la 25.

Dac` ini]ial s-a ocupat singur de planificarea [i organizarea acestui proiect, ulterior i s-a al`turat Nicoleta B`ncil`, care a negociat cu pensiunile, a vorbit cu sponsorii [i a organizat o conferin]a de pres` când liderul Campionatului Na]ional de Raliu, Vali Porci[teanu, [i Alina Bunic` au confirmat c` vor deschide drumul cu o ma[in` de recunoa[tere.

Biz

2.7

In Numele Regelui Ce mai reprezint` regalitatea \n Rom책nia timpurilor noastre, m`cinat` de interese economice [i politice de moment, \ntr-un spa]iu zdruncinat de controverse publice [i polemici la limita isteriei \n show-uri de televiziune?

DE LOREDANA S~NDULESCU

FOTO: MEDIAFAX

M.S. REGELE MIHAI I

Trecut Constitu]ia modern`, independen]a, echilibrul intern [i prestigiul interna]ional sunt primele atuuri ale regalit`]ii.

C

Cât mai valoreaz` brandul

Casei Regale de România \n contextul actual \n mentalul colectiv al românilor?

Care-i sunt atuurile? {i care este poten]ialul pentru a fi mai bine valorificat? O parte din r`spunsuri le-am aflat, \n mod evident, de la un istoric. Cealalt` parte a r`spunsurilor, mult mai ancorat` \n realitatea curent`, a venit de la un reputat om de branding, Aneta Bogdan.

Ambele perspective \ntregesc discu]ia [i contureaz` o imagine de ansamblu despre ce \nseamn` acum regalitatea \n România. Dac`, a[a cum era de altfel de a[teptat, istoricul vine cu perpectiva duratei lungi [i a trecutului care confer` o aur` aparte regalit`]ii, consultantul \n

branding prive[te mai mult spre viitor [i analizeaz` modalit`]ile prin care brandul Casei Regale a României se poate ancora \n realitatea curent`.

Istoricul Filip-Lucian Iorga ne-a vorbit despre memorie, identitate [i \nc`rc`tura simbolic` a regalit`]ii, amintindu-ne c` regalitatea a adus ]`rii, prin Carol I, independen]a, Regatul, o Constitu]ie modern`, echilibru intern [i prestigiu interna]ional, un salt economic [i cultural f`r` precedent \n istoria României. Devenit \n 1866 domnitor al unui stat proasp`t \nfiin]at [i aflat \nc` sub suzeranitate otoman`, Carol I a murit \n 1914 ca Rege al uneia dintre cele mai stabile, prospere [i respectate ]`ri ale Europei.

“Nu cred c` trebuie s` ne sfiim s` spunem c`, [i pentru o Românie aflat` \ntr-un cadru institu]ional republican, Casa Regal` a României reprezint` un foarte important capital, care poate da substan]` unui autentic brand de ]ar`.”

Filip-Lucian Iorga, istoric 2.10

Biz

Nepotul s`u, Ferdinand I, a r`mas \n istorie ca rege al României Mari [i ca un monarh luminat care a [tiut s` ofere ]`rii, la momentul cuvenit, o nou` Constitu]ie [i o reform` agrar`. |n timpul domniei lui Carol al II-lea, \n ciuda unor sl`biciuni personale ale monarhului, România a atins un \nalt grad de prosperitate. M.S.

voca]ia institu]ional`. De[i nu are niciun rol institu]ional \n actualul cadru republican, Filip-Lucian Iorga subliniaz` ideea c`, ast`zi, Casa Regal` \[i demonstreaz` dinamismul [i eficien]a prin activit`]i de reprezentare, culturale, filantropice, de dezvoltare durabil` [i chiar de \ncurajare a antreprenoriatului românesc. O dovad` \n acest sens este revitalizarea institu]iei Furnizorului Casei Regale, dup` o perioad` de pauz` de aproape o jum`tate de secol.

|NTRE TRADI}IE {I MODERNITATE

Regele Mihai a domnit \n anii grei ai celui de-al Doilea R`zboi Mondial, iar prin actul de la 23 august 1944 a scos România din alian]a cu Germania nazist`, scurtând r`zboiul cu câteva luni [i salvând zeci de mii de vie]i. |ntre 1944 [i 1947, Regele Mihai a \ncercat s` \mpiedice comunizarea [i sovietizarea ]`rii, pân` când a fost obligat s` abdice. {i din exil, [i dup` \ntoarcerea \n România, Regele a continuat s`-[i serveasc` ]ara.

Casa Regal` poart` un capital de memorie pozitiv`. Iar prin felul \n care func]ioneaz` ast`zi, \[i demonstreaz` [i

Ani la rând, tradi]ia acord`rii titlului de Furnizor al Casei Regale a func]ionat [i \n România la fel ca oriunde \n lume unde Casele Regale sunt recunoscute drept un etalon al bunului gust, calit`]ii [i elegan]ei. Spumantul Rhein Extra, produs f`r` \ntrerupere din 1892 la Pivni]ele Rhein Azuga, a fost utilizat de Familia Regal` \nc` din anul 1920 [i s-a confundat cu momentele importante ale Casei Regale, fiind servit chiar la Ceremonia de \ncoronare de la Alba Iulia, pe 15 octombrie 1922. Reluând tradi]ia, Cramele Halewood au primit \n 2006 [i apoi \n 2009 calitatea de Furnizor al Casei Regale pentru vinurile spumante Rhein Extra. Istoria companiei Spicul a \nceput \n urm` cu 160 de ani, când morile de ap` pentru procesarea grâului, de pe malul Dâmbovi]ei, au fost prima dat` atestate documentar. |nc` din primii ani de existen]`, Spicul s-a remarcat prin calitatea produselor, fapt apreciat [i de Familia Regal` a României. |n iunie 2010, compania Spicul a redobândit titlul de Furnizor al Casei Regale a României.

DESPRINDEREA DE HOHENZOLLERN |n ceea ce prive[te anun]ul referitor la renun]area din mai anul acesta la leg`turile cu Casa Princiar` de Hohenzollern, ce a stârnit multe dezbateri \n spa]iul public, istoricul Filip-Lucian Iorga spune c` anun]ul oficial f`cut de Casa Regal` \nseamn` reconfirmarea deciziei din 1921 a Regelui Ferdinand, bunicul Majest`]ii Sale Regelui Mihai. |n timpul Primului R`zboi Mondial, pentru a respecta voin]a

majoritar` a românilor dornici s` elibereze Transilvania, Ferdinand cel Loial a ales s` renun]e la statutul de prin] german [i s` intre \n r`zboi al`turi de puterile Antantei [i \mpotriva ]`rii sale natale, Germania. Sacrificiul lui a fost pedepsit de rudele sale germane cu excluderea din Casa Princiar` de Hohenzollern. |n 1921, Regele Ferdinand a decis ca membrii Dinastiei s` poarte numele de “al / a României”. De altfel, \nsu[i regele Carol I îl proclamase, în anul 1889, principe de România. Nici Carol al II-lea, nici Mihai I, nici ceilal]i principi din familia regal` a ]`rii nu au mai purtat, din anul 1916 \ncoace, titlul de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta nu este singurul caz de schimbare a numelui unei dinastii având la baz` o motiva]ie simbolic`. |n 1917, pe fondul sentimentelor antigermane ale britanicilor, Regele George al V-lea al Marii Britanii a renun at la numele german al familie sale, cel de Saxa-CoburgGotha, precum [i la toate titlurile aristocratice germane [i a adoptat numele englezesc de „Windsor”.

Chiar dac` \n deceniile care au urmat rela]iile Casei Regale a României cu familia de Hohenzollern au avut [i momente de apropiere, actul din 10 mai 2011 nu face decât s` reconfirme caracterul na]ional [i independent al Casei Regale a României. “Cu atât mai mult cu cât numele Familiei Regale este legat definitiv de România, a[a cum era deja, de mult timp, destinul ei, poate c` [i România ar trebui s` \nve]e s` foloseasc` cu mai mult` \n]elepciune acest capital”, este de p`rere istoricul Filip-Lucian Iorga. “Nu cred c` trebuie s` ne sfiim s` spunem c`, [i pentru o Românie aflat` \ntr-un cadru institu]ional republican, Casa Regal` a României reprezint` un foarte important capital, care poate da substan]` unui autentic brand de ]ar`.”

Iar \n final, istoricul Iorga conchide c` succesul mondial al nun]ii regale de la Londra ar trebui poate s` ne dea de gândit \n privin]a revenirii \n prim-plan a unor valori [i institu]ii care \nseamn` substan]`, identitate [i respectabilitate, adic` tocmai acele elemente care dau valoare unui brand, fie el [i brand de na]iune. Biz Biz

2.11

Prezent

Exprimarea cea mai vizibil` a regalit`]ii este titlul de Furnizor al Casei Regale cu care se certific` o serie de companii.

C

Calitatea de Furnizor al Casei Regale a României este conferit`

persoanelor sau companiilor comerciale care au asigurat livrarea de bunuri sau servicii c`tre Casa Regal` timp de cel pu]in un an.

Sandra G`tejeanu-Gheorghe, directorul de protocol al Casei M.S. Regelui Mihai I, precizeaz` c` nu este vorba de o distinc]ie, ci este o recunoa[tere a calit`]ii de persoan` sau companie comercial` de la care Casa Regal` a solicitat bunuri sau servicii. |n consecin]`, calitatea de furnizor nu implic` aspecte juridice, politice sau comerciale [i nu este expresia unui parteneriat, ci o diplom` care recunoa[te c` serviciile sau produsele persoanei sau companiei au fost solicitate [i apreciate de c`tre Casa Regal`.

Calitatea de furnizor se ofer` pe o perioad` de trei ani, dup` care poate fi luat` \n discu]ie prelungirea ei, pentru o nou` perioad` de trei ani.

Acordarea calit`]ii de Furnizor implic` un \nalt standard al produselor sau serviciilor. De asemenea, se a[teapt` din partea companiei comerciale sau persoanei furnizor constan]` [i seriozitate, precum [i un \nalt profesionalism.

Compania comercial` sau persoana care are calitatea de Furnizor al Casei

2.12

Biz

Regale posed` dreptul de a folosi Stema Casei Regale a României sau Cifrul personal al Majest`]ii Sale Regelui, plasând dedesubt men]iunea “Furnizor al Casei Regale a României”. |nscrisul, \mpreun` cu stema sau cifrul Regelui, pot fi tip`rite pe materiale publicitare (afi[e, bannere, reclame), antetul foilor de scris, pe plicuri, felicit`ri de Cr`ciun, mape, c`r]i de vizit`, bro[uri de prezentare, c`r]i sau albume despre compania sau persoana care e furnizor [i pe produsele propriu-zise.

Aspirantul la titlul de Furnizor al Casei Regale \nainteaz` o solicitare prin care \[i exprim` dorin]a de a furniza produse sau servicii \n vederea ob]inerii calit`]ii de furnizor.

Urmeaz` o perioad` de monitorizare de cel pu]in un an, timp \n care persoanele sau companiile comerciale care au intrat \n cursa de dobândire a titlului de Furnizor livreaz` bunuri sau servicii c`tre Casa Regal`. La \mplinirea termenului, Casa Regal`, pe baza recomand`rii f`cute Majest`]ii Sale [i Familiei Regale de c`tre comitetul particular de exper]i, decide dac` acord` sau nu calitatea de Furnizor al Casei Regale a României solicitantului.

Pentru Alexandru Ciucu, statutul de Furnizor al Casei Regale presupune colaborarea \ntre atelierul familei Ciucu [i familia regal` pe zona vestimentar` ori de câte ori exist` o solicitare \n acest sens, indiferent c` este vorba de confec]ionat o hain` sau doar de consiliere \n domeniu. |ntr-o zi, cineva c`ruia \i f`cea un costum l-a \ntrebat dac` i-ar pl`cea o colaborare cu Casa Regal`. A[a a \nceput totul. A r`spuns afirmativ [i a primit prima comand`. Un an, brandul Alexandru Ciucu a fost \n probe, având doar sta-

tutul de partener. Dup` aceast` perioad` a primit titlul de furnizor oficial al Casei Regale. Statutul a adus atelierului clien]i noi [i a reu[it s` fidelizeze o mai mare parte a celor pe care \i avea deja. Prin acordarea acestor titluri de furnizor al Casei Regale, Alexandru Ciucu este de p`rere c` Familia Regal` reu[e[te s` creeze o ierarhie a produselor autohtone, lucru care poate deveni

Electrolux. Cum Principesa Margareta iube[te g`titul, electrocasnicele Electrolux au fost primite cu entuziasm, au fost testate, au devenit parte din via]a buc`tariei Casei Regale.

L

aspira]ional pentru antreprenori din multe domenii. Se creeaz` astfel un spirit de competi]ie care poate duce la apari]ia unui nucleu a ceea ce ne-ar pl`cea s` numim cu mândrie “Made in Romania”.

Etapa premerg`toare ob]inerii titlului de furnizor oficial de c`tre Electrolux a fost parteneriatul cu Casa Regal`, ini]iat \n luna iunie a anului trecut. |n cadrul acestui parteneriat, Electrolux a furnizat electrocasnicele necesare pentru echiparea noii buc`tarii de la Palatul Elisabeta, moment din care buc`t`ria Casei Regale a func]ionat \n exclusivitate cu electrocasnice marca

La momentul ob]inerii calit`]ii

de furnizor regal de c`tre Transavia, \n toamna lui 2006, doar cinci companii mai beneficiau de acest statut.

“Conferirea calit`]ii de furnizor al Case Regale este o onoare deosebit` pentru noi”, declar` Ioan Popa, directorul general al companiei. Nu exist` o re]et` special` de urmat pentru a deveni furnizor, Casa Regal` se \ndreapt` spre cei care au un anumit statut [i standarde pe pia]`.

Recunoa[terea excelen]ei ofer` un plus de valoare numelui Transavia, dar nu a produs schimb`ri \n businessul propriu-zis. “Continu`m s` facem lucrurile exact a[a cum trebuie”, puncteaz` Ioan Popa. Calitatea de furnizor a fost re\nnoit` \n cadrul unei ceremonii private, anul trecut.

Anca Mitu, proprietara Privileg Catering, consider` c` a fost suficient de norocoas` \ncât s`-[i poat` transforma pasiunea pentru g`tit \ntr-o companie. Iar recunoa[terea a venit dup` ani de munc`, sub forma statutului de furnizor al Casei Regale. Propunerea pe care a acceptat-o cu bucurie a venit dup` o serie de evenimente reu[ite la Casa Regal`, precum Jubileul Principesei, care a avut loc \n urm` cu doi ani. Statutul de furnizor al Casei Regale implic` prezen]a Privileg Catering la fiecare eveniment important al Casei Regale, prin intermediul serviciilor de catering pe care le ofer`. |n plus, \n urma primirii acestui titlu, Privileg Catering a contribuit la Cartea Regal` de Bucate a Principesei Margareta. |n \nc`peri de la Palatul Elisabeta sau de la Castelul Regal de la S`vâr[in se g`sesc obiecte de mobilier sau de decor pe care Familia Regal` le-a achizi]ionat din magazinele Exotique, brand inclus pe lista Furnizorilor Casei Regale a României, \n urm` cu doi ani. Ca o dovad` a mândriei pe care o au reprezentan]ii Exotique pentru acest statul, la intrarea \n magazi-

nele companiei clien]ii pot vedea expuse certificatul de furnizor [i Stema Casei Regale. Este \n natura lucrurilor ca oamenii s` aib` \ncredere \n produsele pe care personalit`]i obi[nuite cu bunul gust, cu rafinament, cu obiecte autentice [i de mare valoare cultural` [i istoric` le recomand`. Prin urmare, influen]a acestui statut se resimte [i \n activitatea financiar` a companiei.

Acum trei ani, când au decis s` \ntrerup` exportul produc]iei de magiun la vrac, reprezentan]ii Sonimpex Serv Com au mai luat o decizie important`: s` lanseze brandul propriu de Magiun de prune Topoloveni [i s`-l fac` respectat de consumatori pentru calit`]ile sale nutritive, datorate modului tradi]ional de preparare, dup` o re]et` de peste 100 de ani. Titlul de furnizor al Casei Regale ob]inut \n 2010 reprezint`, dup` cum declar` chiar Bibiana Stanciulov, director [i proprietar al companiei Sonimpex Serv Com, produc`torul Magiunului de prune Topoloveni, un cumul de factori benefici pentru dezvoltarea companiei. Pe lâng` responsabilitatea pentru men]inerea calit`]ii produselor se adaug` apartenen]a la un club select de produc`tori care respect` standardele Casei Regale, promovarea brandului produc`torului al`turi de blazonul Casei Regale [i nu \n ultimul rând accesul la o categorie distinct` de consumatori – comunitatea simpatizan]ilor Casei Regale a României.

P

Pivni]ele Rhein, actualmente

\n proprietatea grupului Halewood, au fost \ntre cele dou` r`zboie mondiale Furnizorul Cur]ii Regale a României. |ncepând cu 2006, Cramele Halewood a primit titlul de Furnizor al Casei Regale pentru vinurile spumante, titlu ce a fost re\nnoit \n octombrie 2009, ocazie cu care s-a acordat Cramelor Halewood [i statutul de Furnizor oficial pentru vinuri lini[tite. “Ob]inerea acestui statut a adus un plus businessului”, declar` Adriana Grecu, Marketing & Export Director la Cramele Halewood, a[adar confirmarea primit` din partea Casei Regale reprezint` un factor important \n consolidarea brandului Halewood. Biz Biz

2.13

Viitor

Valoarea brandului Casei Regale poate cre[te prin transferarea aten]iei dinspre istorie c`tre viitor.

I

|n toamna lui 2003, Wally Olins

venea la Bucure[ti, pentru a sus]ine prima conferin]` dedicat` brandingului de na]iune. L-am \ntâmpinat la aeroport \mpreun` cu asocia]ii mei [i, dup` \mbr`]i[`rile de rigoare, Wally – care punea pentru prima oar` piciorul pe p`mânt românesc – a \ntrebat ce se mai \ntâmpl` cu familia regal` româneasc`.

Am fost lua]i prin surprindere atât de tare, c` ne-am ab]inut greu s` nu sc`pam un “Ba pardon?!”. {i, fiindc` nu am [tiut ce s`-i r`spundem, mai mult decât c` sunt bine, mul]umim de \ntrebare, Wally – istoric ca educa]ie [i profesor la Oxford – s-a sim]it dator s` ne predea \ntr-o lec]ie scurt` [i cople[itoare câteva \nv`]`turi de baz` despre regalitatea româneasc`, inclusiv am`nunte inedite despre leg`tura romantic` a Principesei Margareta cu Gordon Brown (care \n 2003 era ministru de Finan]e al Marii Britanii, ulterior având s` ajung` chiar prim-ministru), pe când erau studen]i la Edinburgh University. |ntr-un fel, Wally p`[ea pe p`mântul românesc cu foarte pu]ine certitudini [i una dintre ele era, f`r` \ndoial`, Familia Regal` româneasc` \nrudit` cu Familia Regal` britanic`.

Ca mai to]i românii din genera]ia mea, am studiat \n [coal` istoria \n interpreta-

2.14

Biz

Analiz` de Aneta Bogdan, Fellow CIM, Managing Partner Brandient rea “fiindc`-a[a-spun-eu” a comuni[tilor, astfel c` apari]ia dup` revolu]ie a Regelui Mihai a fost un semn c` nu suntem chiar o na]iune de mâna a doua (ca s` citez un pre[edinte al na]iunii “mândru” c` e român), fiindc` avem [i lideri respectabili, care ne fac cinste [i cu care ne mândrim. |n anii '90, imediat dup` revolu]ie, Regele Mihai era un astfel de lider [i reprezenta pentru noi, cei tineri [i cu aspira]ii, un simbol al autenticit`]ii, elegan]ei, rigorii, autorit`]ii, perseveren]ei, verticalit`]ii, respectabilit`]ii [.a.m.d. Un simbol, dar un om, care are acum 90 de ani. |nainte s` merg mai departe, trebuie s` declar c` nu sunt monarhist` (de[i cred c` mi-ar fi pl`cut s` fiu, m` seduce, printre altele, sentimentul de compasiune [i de generozitate pe care regalitatea \l poate afi[a, f`r` s` fie b`nuit` de pref`c`torie) [i c` tot ceea ce scriu \n acest articol are strict` leg`tur` cu perspectiva consultantului de brand asupra valorii [i valorific`rii brandului Casa Regal` a României. De asemenea, tot pentru a \ncheia orice discu]ie cu tent` politic` [i social`, sunt dintre aceia care nu v`d \n actuala Cas` Regal` a României salvarea na]iunii noastre, dar \n acela[i timp sunt de p`rere c` aceast` institu]ie are un poten]ial imens de in-

C

fluen]are a capitalului reputa]ional al na]iunii române.

Cam cât mai valoreaz` \n zilele

noastre un brand de cas` regal` am putut s` vedem cu to]ii, nu mai departe de luna aprile, când tot globul [i-a ]inut respira]ia \n fa]a televizoarelor, urm`rind \n direct un “Yes, I do” plus un s`rut romantic \ntr-o poveste regal` de dragoste cu happy end, [i am aflat nu numai cât a costat, dar [i cât profit a scos, nu numai cât a \nsemnat pentru casa regal`, dar [i cât a \nsemnat pentru regatul britanic.

Chiar [i aceia care contest` cu argumente misiunea Casei Regale britanice \n zilele noastre trebuie s` admit` c` evenimentul a fost aplaudat ca unul de impact imens pentru expunerea pozitiv` a regatului britanic, pentru turismul, merchandisingul, media britanice, practic un efect de halou economic pentru regat. Cât despre cei care \ntreab` cu cinism “Care brand?”, le recomand s`

A.S.R. Principesa Margareta, M.S. Regele Mihai I, A.S.R. Principele Radu

analizeze aceast` cifr`: 3 milioane de fani ai Nun]ii Regale pe FB, la doar o s`pt`mân` de la lansare, altfel spus – brandul ca rela]ionare \n toat` spendoarea sa.

Casa Regal` a României a avut mai bine de un secol ca “descriptor” dinastia de Hohenzollern [i, cel pu]in din perspectiva socio-antropologic` a românilor, apartenen]a la un filon germanic este tot ceea ce na]iunea noastr` [i-ar putea dori mai mult. Am un prieten care este atât de sedus de suprema]ia germanic`, \ncât ne-a

anun]at sec acum câ]iva ani c` se va stabili \n Slovenia fiindc` \[i dore[te s` se “nem]ifice”; inutil s` adaug aici [i toate briefurile de la clien]ii no[tri (pentru aproape orice categorie de consum) care ne cer naming cu rezonan]` germanic`. Poporul român are pentru Germania / germanic / nem]esc un respect [i o atrac]ie aproape obsesive. |n ceea ce prive[te Casa Regal` a României, cred c` asociatorii germanici s-au creat deja [i, cu sau f`r` particula “de Hohenzollern”, brandul va p`stra \n esen]a, \n ADN-ul s`u “calitatea” german`, [i nu v`d o pierdere care s` scad` valoarea brandului, prin renun]area final` la aceast` apartenen]`. Ceea ce m` seduce la acest brand este felul \n care accept` \n ADN-ul s`u atât calitatea german`, cât [i apartenen]a româneasc` – iar particula “de România” s` recunoa[tem c` schimb` instant chiar percep]ia noastr`, a românilor, asupra României.

Frumuse]ea brandului Casa Regal` a României const` \n marea sa generozitate, \n teritoriul conceptual [i derivativ al brandului, capabil s` sus]in` mult mai mult interes [i business decât o face \n prezent. |n fapt, avem de a face cu o familie de branduri (Carol I al României, Ferdinand I al României, Carol al IIlea al României, Regina Maria, Mihai I al României); brandul Principesa Margareta a României, spre exemplu, beneficiaz` de un intrinsec endorsator al brandului Casa Regal` a României [i dac` mâine ar ap`rea o linie de cosmetice produse sub semn`tura acestui brand, probabil m-a[ num`ra printre cei care l-ar \ncerca, chiar \n condi]iile \n care nu a[ [ti prea multe despre produsul respectiv. De ce?

Fiindc` un brand cu o astfel de semn`tur` va livra o promisiune de unicitate, calitate [i excelen]`.

V

Valoarea unui brand const` \n

capacitatea acestuia de a genera profit viitor prin el \nsu[i. Evident c` \n cuvântul VIITOR st` \ntregul demers al acestui articol: brandul Casa Regal` a

României are indicatori foarte buni de brand equity, doar c` ace[tia se raporteaz` obsesiv la TRECUT. Iar eu cred c` aceasta este cheia \n care trebuie gândit` cre[terea valorii acestui brand, \n schimbarea focusului, de la trecut, de la istorie, la viitor.

Care sunt asociatorii cei mai puternici ai acestui brand? De bun` seam` personalit`]ile Dinastiei Regale Române – iar dintre acestea Regele Mihai are relevan]a cea mai mare \n fa]a societ`]ii române[ti contemporane, dar [i mai tinerii Principesa Margareta [i Principele Radu de România. Dac` lucrurile sunt absolut clare \n ceea ce \l prive[te pe Regele Mihai, percep]iile dezvoltate la nivelul imaginii acestuia fiind deosebit de valoroase din perspectiva brandingului, [i anume principii ne\nc`lcate, ]inut` moral`, autoritate, \ncredere, respect, elegan]`, status, nu la fel de clare sunt spre exemplu, cu mai recenta expresie a brandului – cu principele Radu de România, dup` \ncercarea e[uat` a acestuia de a candida la func]ia de pre[edinte al României; iar pentru cei care \n]eleg mai greu, nu m` refer la capabilit`]ile sau inten]iile onorabile ale domnului Radu Duda de a face fa]` acestei pozi]ii, ci la dilu]ia [i nesiguran]a pe care a introdus-o la nivelul brandului Casa Regal` a României prin acest pas.

Asociatori pozitivi au fost genera]i [i de Principesa Margareta a României, care prin funda]ia domniei sale [i prin aplecarea c`tre arte [i cultur` a reu[it s` adauge valoare [i ]inut` brandului. Tot la capitolul asociatori, s` nu uit`m \ns` [i unul negativ, [i anume “anacronic”, astfel c` prima \ntrebare pentru un om de brand este cum s-ar putea echilibra acest asociator de “anacronism” [i chiar anihila. Prin rebranding ar fi cam greu, nu-i a[a?

Casa Regal` a României va fi un brand pre]ios atât timp cât \[i va p`stra capacitatea de a emite asociatorii de unicitate, mai exact spus – de pre]iozitate prin unicitate, de excelen]`, de special etc. “Regal” a ajuns, s` nu uit`m, un adjectiv al vorbirii de zi cu zi, care se traduce prin unic, pre]ios, excep]ional. Recomand Biz

2.15

chiar \nregistrarea la OSIM ca atare a m`rcii [i m`rcilor derivate ale Casei Regale a României. Nu m` \ndoiesc c` institu]ia Casei Regale are mijloacele legale s` atace un eventual abuz comercial legat de numele [i \nsemnele sale, dar marca \nregistrat` este un mijloc modern [i eficient de protec]ie a identit`]ii – [i asta ar dovedi o abordare profesionist` a domeniului [i un respect m`rit pentru brandul respectiv. Pentru c`, pe de alt` parte, exist` prea multe m`rci care includ cuvantul “regal” [i care, evident, nu au nimic de a face cu regalitatea – iar asta nu face decât s` sl`beasc` for]a brandului.

sunt insuficient exploata]i \n business.

Probabil c` cea mai vizibil` exprimare a brandului la nivelul businessului este endorsatorul “Furnizor al Casei Regale”, cu care câ]iva operatori locali \n business se certific`. Este un \nceput bun, dar trebuie comunicat` c`tre consumatori aceast` certificare / recunoa[tere, astfel \ncât ace[tia s` prefere brandurile endorsate astfel.

Trebuie s` spun asta, chiar cu riscul de a deranja câ]iva regali[ti care \mi sunt amici: [ti]i ce m-a impresionat cu adev`rat la evenimentul nun]ii regale britanice? Nu povestea, nu fastul, nu felul \n care brandul a devenit peste noapte un cult – brand, ci mecanismul,

societatea româneasc` prin intrarea cu mai mult` hot`râre \n lumea businessului local [i regional [i printr-o raportare mai articulat` la progresul României [i la viitor. Asociatorii genera]i de Regele Mihai, atât de pre]io[i [i de unici pentru orice om s`n`tos la cap \n societatea noastr` (mai pu]in unul, se pare), se vor dilua cu timpul [i trebuie sus]inu]i prin crearea unora noi, mai ancora]i \n interesele [i manifest`rile imediate ale societ`]ii române[ti.

C

Casa Regal` de România, a[a cum o percepem noi, din afar`, pare c` tinde s` piard` timp pre]ios cu psihanalizarea

“Casa Regal` a Romåniei nu duce lips` de buni sf`tuitori \n ceea ce prive[te rela]ionarea cu lumea [i cu istoria, dar duce lips` de consultan]i \n business care s` o \nve]e s` devin` puternic` nu numai prin istoria ei, ci [i prin viitorul ei.”

Aneta Bogdan, Fellow CIM, Managing Partner Brandient

O

O posibil` problem` pe care

brandul Casa Regal` a României trebuie s` o rezolve este pozi]ionarea: politic` vs. business vs. celebritate vs. divertisment vs. cultur` vs. caritate. |n acest moment, brandul nu este ancorat solid \n niciun domeniu [i astfel \i va fi mai greu s` \[i creasc` valoarea.

Evident c` ne este greu s` credem, v`zându-l pe Regele Mihai, c` [i-ar l`sa familia s` se transforme \n “media darlings” care s` sus]in` reality show-uri: nu s-ar potrivi o astfel de pozi]ionare cu spiritul s`u, dar suntem con[tien]i c` exist` familii regale europene care nu exclud cuvântul “celebritate” din pozi]ionarea lor.

De[i avem un brand cu indicatori relativ buni de brand equity, ace[tia

2.16

Biz

mai exact – calitatea mecanismului organiz`rii acestei manifest`ri a brandului, profesionalismul echipei implicate \n acest business. Am v`zut câ]iva consultan]i ai Casei Regale Britanice [i am r`mas profund impresionat` de calitatea excep]ional` a educa]iei \n business [i de expertiza acestora pe anumite domenii. Casa Regal` a României nu duce lips` de buni sf`tuitori \ntr-ale rela]ion`rii cu lumea [i cu istoria, dar duce lips` de consultan]i \n business care s` o \nve]e s` devin` puternic` nu numai prin istoria ei, ci [i prin viitorul ei. |n zilele noastre, bog`]ia nu mai este apanajul unei clase sociale sau al unei familii, avu]ia este o [ans` la \ndemâna fiec`ruia. Casa Regal` de România \[i poate rec`p`ta pozi]ia [i puterea \n

istoriei [i antropologiei sociale a na]iunii române[ti [i nu [tiu dac` asta a[teapt` tân`ra genera]ie de români de la ea; ar putea s` fie un \ndrum`tor de valori na]ionale, ar putea s` fie un vector de branding de na]iune, [i nu \n cele din urm` ar putea chiar s` foloseasc` brandul \n scopuri de business, pentru consolidarea pozi]iei sale [i pentru rescrierea \ntr-o alt` tonalitate a viitorului acestei na]iuni. |n fapt, aspira]ional vorbind, nici Is`rescu, nici Manafu, nici Ple[u, nici Mihaiu, nici Aneta nu se numesc “de România” [i, oricât de dedica]i am fi acestei na]iuni, parc` povara noastr` este mai u[oar` decât a celor care poart` \n numele lor esen]a identit`]ii noastre, chiar numele România. Biz

Analiz` de Aneta Bogdan, Fellow CIM, Managing Partner Brandient

B~NCI

Bravo pentru responsabilitate Pia]a credit`rii este la un moment de relansare. Anul 2011 \nseamn` o u[oar` revenire a economiei [i, pe alocuri, a \ncrederii consumatorului. B`ncile sunt “\n teren” [i folosesc fiecare ocazie pentru a capta aten]ia clientului. Programele de comunicare puse \n practic` de b`ncile comerciale abund` \n oferte speciale care sunt aliniate perfect cu ac]iunile de vânzare derulate \n unit`]ile bancare.

[i s` propunem clientului o solu]ie de tip 2 \n 1: clientul solicit` un credit ipotecar sau pentru nevoi personale garantat cu ipotec` [i prime[te \n perioada promo]ional` un voucher cadou \n valoare de 2.000 de lei. “Acesta e felul \n care Bancpost spune Bravo clien]ilor s`i, un Bravo adresat acelora pentru care hot`rârea, luat` \n mod responsabil, de a trece la o alt` etap` din via]a lor este mai puternic` decât contextul general, marcat deseori de accente negative”, ne-a declarat George Georgakopoulos.

Bancpost deruleaz` acest tip de ac]iuni de marketing \n cadrul unui amplu program de repozi]ionare a brandului.

George Georgakopoulos spune: “Ne dorim ca Bancpost s` fie perceput` ca institu]ia financiar-bancar` care \[i \ncurajeaz` [i sprijin` clien]ii s`-[i \ndeplineasc` obiectivele personale [i de afaceri, oferindu-le, \ntr-o manier` responsabil`, solu]ii ancpost, una dintre financiare accesibile. Prin fiecare b`ncile de top 10 din produs sau serviciu lansat, spunem România, a fost printre Bravo clien]ilor no[tri pentru fiecare primele care au dat startul realizare, fie ea una de amploare sau relu`rii programelor de doar de importan]` cotidian`. creditare \n 2011, prin creditul de Spunem Bravo clien]ilor prin refinan]are BRAVO. |n preajma intermediul produselor [i serviciilor anivers`rii a 20 de ani de la crearea noastre [i le punem la dispozi]ie sectorului bancar comercial din oferte specifice, celebrând astfel România ([i \n contextul \n care [i \mpreun` aceste realiz`ri.”

Bancpost \mpline[te, pe 1 iulie 2011, O pozi]ionare ambi]ioas`, al c`rei tot 20 de ani de la \nfiin]are), succes se bazeaz` nu doar pe Bancpost lanseaz` o nou` promo]ie: dezvoltarea de produs, ci [i pe o un voucher cadou de 2.000 de lei execu]ie f`r` gre[ a serviciilor \n pentru clien]ii care contracteaz`, pân` unit`]ile bancare, mai ales \ntr-un la 31 iulie, un credit ipotecar [i/sau un context economic dificil: retailul credit de nevoi personale garantat cu bancar are [anse mici de cre[tere ipotec`. anul acesta. |n 2011, numele jocului George Georgakopoulos, director este dezvoltarea rela]iei cu clien]ii executiv senior, este pasionat de din portofoliu, iar pentru a cre[te marketing [i vânz`ri. El crede c` o “Life-Time-Value” a clientului, o afacere este de succes doar dac` banc` (de altfel ca orice companie nevoile clientului au fost satisf`cute, din domeniul serviciilor) trebuie s` iar vânzarea se face pe baza stimuleze [i s` impulsioneze cunoa[terii [i \n]elegerii activitatea de vânzare \ncruci[at` comportamentului acestuia. A[a a fost GEORGE GEORGAKOPOULOS, (adic` num`rul de produse atunci când i-a venit ideea lans`rii director executiv senior, Bancpost cump`rate de acela[i client). George programului de promovare Voucher Georgakopoulos recunoa[te c` aceasta este [i strategia Bancpost Cadou, derulat cu partenerii Bancpost din zona de retail: \n 2011 [i c` rezultatele nu au \ntârziat s` apar`: “Aceast` strategie Altex, bauMax, Elvila sau Media Galaxy. Totul a plecat de la o a dus la cre[terea soldurilor depozitelor la termen, de la \nceputul nevoie real` a clientului persoan` fizic`. Atunci când acesta ia anului [i pân` acum, un fapt ce ne consolideaz` pozi]ia de o decizie – s` se mute \n cas` nou`, de exemplu – problema lichiditate. Aceast` pozi]ie ne permite s` acceler`m activitatea de finan]`rii se suprapune peste cea a necesit`]ii de a decora [i a creditare [i s` capt`m un volum cât mai mare din cre[terea, \nc` amenaja noul spa]iu. Ideea lui George Georgakopoulos a firav`, a apetitului românilor pentru creditare”. Biz venit imediat, intuitiv: de ce s` nu combin`m cele dou` nevoi

B

2.18

Biz

antreprenoriat Cuvântul cheie: ecosistem!

Un ecosistem antreprenorial s`n`tos, solid, nu este alc`tuit doar din antreprenori, ci trebuie s` cuprind` componente educa]ionale [i o component` investi]ional`.

R

ecent, a avut loc la Bucure[ti a treia edi]ie a Forumului VentureConnect, o platform` de matchmaking \ntre antreprenori din zona IT [i investitori din România [i din str`in`tate. La aceast` edi]ie, am reu[it câteva lucruri \n premier`: a fost prima dat` când am avut proiecte propuse [i din afara României (Cehia [i Bulgaria), a fost edi]ia cu cea mai numeroas` prezen]` de pân` acum, atât din partea antreprenorilor, cât [i din partea investitorilor. Cred c` este un exemplu, fie el [i modest, despre cum se poate dezvolta un ecosistem antreprenorial s`n`tos [i eficient \n România.

De ce vorbim atât de mult despre ecosistem? |n primul rând, pentru c` el \nc` lipse[te substan]ial \n România. Un ecosistem antreprenorial s`n`tos, solid, nu este alc`tuit doar din antreprenorii \n[i[i sau din ini]iativele lor antreprenoriale. El trebuie s` cuprind`, \n mod obligatoriu, [i componente educa]ionale (educa]ie complementar` \n zona dezvolt`rii antreprenoriale, dar [i elemente de coaching [i mentoring), cât [i componenta investi]ional`. De multe ori, antreprenorii români se uit` \n jur [i nu g`sesc prea multe op]iuni de a atrage resurse financiare pentru dezvoltarea unor afaceri care, altminteri, au un poten]ial foarte important, dar \n lipsa unei finan]`ri adecvate, mai ales \n stadiul ini]ial (seed sau

early-stage funding), agonizeaz` de la un an la altul, \n loc s` creasc` rapid [i s` produc` acele rezultate economice de care avem nevoie.

Iar investitorii ar trebui s` fie nu doar mult mai numero[i [i cu disponibilit`]i financiare mai mari, ci ar trebui s` fie cât mai aproape de mediul antreprenorial real, acolo unde se produc inova]iile care pot rezulta \n afaceri valoroase, de succes. Iar acest proces de punere \mpreun` a tuturor resurselor [i persoanelor care pot alc`tui un ecosistem antreprenorial local solid este un proces dificil [i de durat`, mai ales c` se bazeaz` tot pe ini]iative de tip antreprenorial. |nc` de la \nceput, func]ia cea mai important` a antreprenorilor a fost cea de agregare eficient` a resurselor. Dac` \n abordarea teoretic` tradi]ional` antreprenorii erau ni[te “intermediari” (de fapt, ni[te “agregatori”) \ntre for]a de munc` [i capital, pe m`sur` ce societatea global` s-a dezvoltat, cu prec`dere de la Revolu]ia Industrial` \ncoace, aceast` func]ie de agregare a devenit mai complex`, deoarece azi nu mai intr` \n joc doar for]a de munc` sub forma angaja]ilor [i capitalul sub form` de bani, ci [i multe alte tipuri de resurse, mergând de la bune practici pân` la tehnologii [i transferuri tehnologice, patente [i alte resurse mai pu]in tangibile, dar la fel de importante pentru succesul antreprenorial \n ansamblu. Iar

toate aceste elemente sunt \n realitate elementele ecosistemului antreprenorial, pe care trebuie s` \l privim din ce \n ce mai mult ca pe un ansamblu care nu poate func]iona numai atunci când este bine agregat.

Cum facem \ns` pentru a ajunge la un astfel de rezultat? Teoretic, o scurt`tur` ar putea fi “importul” de know-how \n acest domeniu din zone ale lumii unde astfel de ecosisteme sunt puternice, vibrante (Greater London, MIT/Boston, Silicon Valley etc.). |n practic` \ns`, a[a cum am constatat empiric [i din propria experien]`, preluarea insuficient digerat` a unor astfel de modele, ce nu pot fi aplicate copy-paste \n România din numeroase motive (culturale, financiare, de pia]`), poate face mai mult r`u decât bine, prin prezentarea unor modele care nu func]ioneaz` corect la noi.

Solu]ia? O colaborare mai bun` pe toate planurile \ntre antreprenorii [i educatorii cu experien]` \n antreprenoriat de la noi, cu cei de “dincolo”, pentru a genera \mpreun` solu]ii potrivite pentru dezvoltarea armonioas` a unui astfel de ecosistem, absolut necesar, \n România. Nu e o sarcin` u[oar`, \ns` pornind de la ceea ce exist` acum (nu mare lucru), situa]ia nu poate decât s` se \mbun`t`]easc`…

MARIUS GHENEA Pre[edinte, FIT Distribution

Biz

2.19

Cum s`-]i programezi CRE{TEREA |N CLOUD Nu suntem ieftini. Suntem buni. Este declara]ia pe care Bogdan Padiu nu se teme s` o fac` atunci când vorbe[te despre TeamNet International, compania pe care a fondat-o \mpreun` cu câ]iva colegi de liceu \n urm` cu 10 ani. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

ompania, specializat` \n dezvoltarea [i implementarea de sisteme informatice integrate, parte a grupului Asesoft, a ocupat \n 2010, pentru al doilea an consecutiv, a doua pozi]ie \ntr-un un top regional Deloitte al celor mai dinamice companii din domeniul tehnologiei. Cu o cre[tere constant` a cifrei de afaceri \n ultimii cinci ani, TeamNet se num`r` printre companiile care \n plin` criz` economic` au ie[it pe plus, f`când angaj`ri [i investi]ii pentru lansarea de noi servicii.

Cel mai nou produs lansat de companie este M.O.R.E. (Management and Organization of Resources and Employees), o platform` de cloud computing pentru gestionarea [i organizarea resurselor [i angaja]ilor.

Dezvoltarea platformei, \n care s-au investit 500.000 de euro, a \nceput anul trecut. Pân` la sfâr[itul anului, obiectivul stabilit de managementul companiei este ca platforma, care func]ioneaz` pe baz` de abonament, s` ating` o baz` de 5.000 de clien]i, iar \n aproximativ doi ani ar urma s` fie recuperat` [i investi]ia. De altfel, investi]iile totale f`cute de companie anul trecut sunt destul de mari, ridicându-se la aproximativ 20% din cifra de afaceri.

din cadrul ASE Bucure[ti, gândindu-se c` pe termen lung i-ar prinde mai bine s` se preg`teasc` \n domeniul afacerilor, dat fiind c` \n domeniul informaticii \nv`]ase cam tot ce se putea, participase la mai multe olimpiade de profil [i oricum nu inten]iona s` r`mân` programator o via]` \ntreag`. A lucrat atât \n timpul liceului, cât [i \n timpul facult`]ii ca programator pentru diverse companii. |n timpul facult`]ii, Sebastian Ghi]`, cu care a fost [i coleg de clas` \n liceu, a pornit afacerea Asesoft, Bogdan

Padiu fiind [i el unul dintre primii membri ai echipei de la start.

Antreprenoriatul propriu-zis l-a \nceput cu TeamNet al`turi de trei colegi, to]i actualmente ac]ionari ai companiei, [i cu o finan]are de 100.000 de dolari de la Asesoft.

Dac`, \n 2008, compania ar fi fost axat` pe proiecte din sectorul privat, probabil evolu]ia companiei ar fi fost mai anevoioas`. |n schimb, 2008 a fost anul \n care TeamNet a \nceput s` lucreze cu finan]are de la fonduri europene [i acest fapt a ajutat mult la cre[terea financiar` a companiei.

De[i exist` o defazare destul de EVOLU}IA TEAMNET INTERNATIONAL mare \ntre momentul \n care se \ncepe gândirea unui proiect [i milioane euro punerea sa efectiv` \n aplicare, 21 intrarea \n circuit asigur` o cre[tere 20 constant` [i sigur` mai ales \n condi]iile \n care sectorul privat a fost grav afectat de efectele crizei financiare.

15

10

2.20

Biz

8,0

4,2

5

AFACERE CU PROGRAMARE Dup` absolvirea liceului Mihai Viteazul din Ploie[ti, sec]ia de informatic`, Bogdan Padiu s-a \nscris la Facultatea de Management

12,8

1,1 0 2006 2007 2008 2009 2010

EXTINDERE REGIONAL~ Pe lâng` sediul central de la Bucure[ti, compania are birouri locale la Ia[i, Timi[oara [i Ploie[ti. Iar \n 2010 a deschis un birou la Chi[in`u, având deja contracte \n derulare \n Republica Moldova. Mai mult, prezen]a companiei \n regiune \n ]`ri precum Serbia sau Turcia este \n cre[tere. Bogdan Padiu estimeaz` c` peste trei ani prezen]a regional` a companiei se va consolida considerabil. |n plus, compania are deschis un birou permanent la

ANTREPRENORIAT SOFTWARE

CIFRE

TEAMNET INTERNATIONAL Anul \nfiin]`rii: 2001 Investi]ie ini]ial`: 100.000 de dolari Angaja]i: peste 300 Cifra de afaceri 2011*: 32 mil. euro Investi]ia \n M.O.R.E.: 500.000 euro * estimare

FOTO: VALI MIREA

Bogdan Padiu, General Manager, TeamNet

Bruxelles pentru reprezentare [i proiecte depuse direct la Comisia European`.

Planul pe urm`torii trei ani este s` ajung` la o echilibrare a proiectelor din sectorul public cu cele din sectorul privat.

Compania furnizeaz` deja servicii pentru companii multina]ionale din România, \ns` veniturile \ncasate din acest domeniu nu dep`[esc 20% din totalul \ncas`rilor. |n planul evolu]iei profesionale, pentru Bogdan Padiu cel mai mult au contat cursurile postuniversitare, \ncununate de un MBA la Vienna University, asta deoarece este genul de antreprenor care pune mare pre] pe educa]ie [i pentru care re]eta de succes \n antreprenoriat este compus` din munc` mult`, inspira]ie [i educa]ie. “Nimeni nu poate face fa]` \ntrun business, la nivelul la care a ajuns acum compania, f`r` o preg`tire profesional` adecvat`”, crede el. Acesta este motivul pentru care fiecare membru al echipei de top management fie a urmat cursuri de specializare, fie se afl` \n proces de preg`tire. |n plus, pune mare pre] [i pe puterea echipei. Nu crede \n proiectele antreprenoriale individualiste.

“De unul singur, un antreprenor nu poate face fa]`, se aglomereaz` foarte mult [i ajunge s` nu mai poat` gândi strategic”, crede Bogdan Padiu. Iar la capitolul motivarea echipei nu crede \n stimulente financiare, de[i pachetele salariale din companie sunt competitive la nivelul industriei. Strategia pe care mizeaz` mai degrab` este motivarea prin facerea fiec`rui membru p`rta[ la succes. Biz Biz

2.21

|n armonie cu PROPRIA AFACERE Dup` o experien]` de mai mul]i ani ca manager \n diverse companii, Elena Suciu [i-a transformat pasiunea pentru design [i amenaj`ri exterioare \ntr-un business. {i p창n` la acest moment este cea mai mare realizare a sa, at창t \n plan profesional, c창t [i personal.

DE LOREDANA S~NDULESCU

2.22

Biz

ANTREPRENORIAT

DESIGN

FOTO: VALI MIREA

ELENA SUCIU, director general, Harmony Design

Biz

2.23

ANTREPRENORIAT DESIGN

P

entru Elena Suciu, 2001 era anul \n care toate drumurile duceau la Bucure[ti. P`r`sea Constan]a [i se l`sa atras` de oportunit`]ile capitalei. |nc` din facultate, unde s-a specializat \n finan]e-contabilitate la ASE, a ocupat postul de contabil la biroul de decont`ri valutare al companiei maritime Navrom din Constan]a. Dup` o experien]` de patru ani, au urmat câteva pozi]ii de director financiar \n cadrul unor firme mici de import-export din Constan]a [i func]ia de director financiar pentru agen]ia de crewing Broght Balkan tot din Constan]a.

Ajuns` \n Bucure[ti, a aplicat [i a fost acceptat` pentru pozi]ia de contabil-[ef la Diageo, proprietarul m`rcilor de b`uturi spirtoase Johnnie Walker, Smirnoff, Bailey’s. Urm`torul pas important \n carier` a fost \n 2004, când a semnat un contract pentru postul de auditor intern coordonator la Diageo Beirut. Dup` un an petrecut acolo, din cauza instabilit`]ii politice [i a incidentelor armate din Liban, s-a \ntors \n România. La propunerea Diageo, a preluat un proiect de coordonare a cooper`rii companiei cu Sollers Distribution \n România. A[a a ajuns HR Manager la Sollers Distribution, unde s-a ocupat de implementarea unui program de evaluare profesional`, instruire [i planificare a carierei. Dup` implementarea acestui program, sa orientat c`tre o zon` de business cu risc ridicat din postura de Logistic Manager al Sollers Distribution. Dup` o pauz` de doi ani \n care s-a dedicat familiei [i copilului, Elena Suciu a revenit \n business, \ns` cu un proiect propriu [i nu ca angajat`, ci dintr-o postur` nou` pentru ea, cea de antreprenor.

Trecerea spre antreprenoriat nu a fost un declic profesional, ci o conjunctur` ce s-a dovedit a fi una fericit` pentru anii ce au urmat. |n 2008, a fost pus` \n fa]a faptului \mplinit când ni[te prieteni din Belgia, proprietari ai brandului de iarb` artificial` decorativ` Namgrass, au rugat-o s`-i ajute s` participe \n România la o expozi]ie de la Romexpo.

2.24

Biz

Neavând alt` solu]ie de moment, s-a ocupat de toat` organizarea pentru participarea lor la târg. La un an de la lansarea Namgrass, \n 2009, a pus bazele Harmony Design, companie care are acum un portofoliu complet destinat pie]ei premium [i de lux.

A fondat Harmony Design pentru a umple ceea ce a sesizat a fi un gol pe zona amenaj`rilor exterioare din România. De-a lungul timpului, având posibilitatea s` c`l`toreasc` [i s` tr`iasc` o bun` parte din timp \n str`in`tate, \n special \n Benelux, cu fiecare vizit` devenea tot mai fascinat` de dorin]a [i inventivitatea oamenilor de acolo de a valoriza fiecare spa]iu din afara casei, de a transforma gr`dina \ntr-o prelungire a spa]iului de locuit. Imaginea, la \ntoarcerea acas`, era cu totul alta. Case elegante din zone precum Cotroceni sau Prim`verii erau deficitare la capitolul amenaj`ri exterioare. |n România, de cele mai multe ori, gr`dina este l`sat` pe ultimul loc \n decorarea unei case,

bugetul alocat pentru amenajarea [i mobilarea acesteia fiind de cele mai multe ori inexistent.

Pornind de la aceast` idee [i sesizând o oportunitate pe aceast` ni[`, a \nceput s` se documenteze, s` mearg` la târguri de specialitate la Milano, Miami, Frankfurt, s` viziteze studiourile de design pentru a afla mai multe despre condi]iile \n care sunt realizate piesele de mobilier [i care sunt materialele folosite. {i-a oprit aten]ia asupra a patru branduri de mobilier de outdoor, renumite atât \n Europa cât [i \n afara continentului: Manutti, Gerhard WelzelCollections, MBM [i Kettal. Toate produsele Harmony Design sunt de import. Exist` un num`r de produse [i colec]ii expuse \n showroom, restul sunt disponibile la comand` [i pot fi vizualizate \n cataloagele furnizorilor.

Faptul c`, de-a lungul timpului, s-a ocupat pe rând de conducerea mai multor departamente (financiar, resurse umane, logistic`) \n diferite companii s-a dovedit a fi foarte util acum, când \[i conduce propria afacere. La momentul acesta, Elena Suciu consider` c` Harmony Design este cea mai mare reu[it` profesional` dar [i personal`, pentru c` businessul reprezint` o transpunere \n practic` a hobby-urilor sale.

Cea mai mare provocare pentru un business de genul Harmony Design, dincolo de dificult`]ile pe care orice afacere le-a resim]it pe timp de criz`, este lipsa unei culturi de amenajare a spa]iului exterior al casei \n România.

Lupta pentru a asigura rentabilitatea propriei afaceri a fost foarte dificil` \n prima jum`tate a anului 2011, mai ales pe fondul deciziei de a extinde portofoliul de branduri pentru mobilierul outdoor [i de a ob]ine totodat` exclusivitate pentru vânzarea acestor branduri \n România.

A[a cum era de a[teptat, noul statut, cel de antreprenor, i-a adus [i mult mai multe responsabilit`]i decât atunci când era manager, \ns` nu consider` c` lucrul acesta este un dezavantaj.

Din contr`, consider` c` se num`r` printre oamenii care muncesc \n fiecare zi cu pasiune. Biz

life Când confortul \ntâlne[te luxul Pentru iubitorii sportului [i c`l`toriilor, destina]ia perfect` pentru vara anului 2012 este Londra, gazda Jocurilor Olimpice. Din prim`vara anului viitor ve]i putea \ntâlni luxul \ntr-un nou hotel Bulgari. DE OVIDIU NEAGOE

D

up` Milano [i Bali a venit [i rândul capitalei engleze, Londra. Cel de-al treilea mare produc`tor mondial de bijuterii, Bulgari SpA, va inaugura în prim`vara anului viitor un luxos hotel cu 85 de camere, dintre care [apte apartamente, \n cartierul Knightsbridge. Aici, oaspe]ii vor fi trata]i rege[te: b`ile vor fi dotate cu produse de \ngrijire Bulgari, \n timp ce hotelul este prev`zut cu o piscin` intern` [i cinematograf privat. Mai mult, 2.000 de metri p`tra]i au fost aloca]i spa-ului [i centrului de fitness. Cu un stil contemporan [i servicii impecabile, pentru care produc`torul de bijuterii este faimos, hotelul prezint` un design atent [i rafinat, cu linii fine [i combina]ii de culoare atent alese, pe baza \mpletirii obiectelor din marmur` cu lemn [i detalii unice. Argintiul este tema predominant` din interiorul luxosului hotel, pentru a aminti de originile companiei Bulgari. Hotelul londonez a fost construit pe baza unei combina]ii dintre servicii [i ecologie [i a primit deja premiul pentru cel mai bun hotel \n cadrul “UK Property Awards 2010”. “Acest hotel, primul hotel de lux construit \n Londra \n ultimii 40 de ani, va fi \nc` un element important pentru proiectul Bulgari Hotels & Resorts”, spunea Francesco Trapani, CEO la grupul Bulgari. “Am convingerea c` va fi \nc` o dovad` de implicare a brandului nostru \n Marea Britanie, care este o pia]` strategic` pentru produsele de lux”, a ad`ugat Trapani. Biz

LICEENII RECESIUNII

Larry Crowne urma s` fie desemnat angajatul lunii pentru a noua oar` consecutiv. Dar \ntâlnirea cu board-ul director al companiei avea alt scop. Din cauza recesiunii [i a faptului c` nu terminase colegiul, Larry a fost concediat. a[a c` s-a \ntors s` studieze la liceul local. Povestea lui o pute]i afla din filmul “Larry Crowne”, care va rula pe marile ecrane din 8 iulie.

Biz

2.25

LIFE

{TIRI

CALENDAR

Focus pe dimensiune Momentele memorabile din vacan]a de var` pot fi imortalizate cu cel mai mic [i sub]ire aparat foto de la Panasonic, Lumix DMC-GF3.

Camera compact` este prev`zut` cu lentile interschimbabile, iar dimensiunea aparatului este comparabil` cu cea a unui telefon mobil de tip smartphone. |n ciuda dimensiunilor mici, posibile datorit` lipsei oglinzilor, calit`]ile tehnice sunt la cel mai \nalt nivel. Aparatul de fotografiat beneficiaz` de un senzor de 12,1 megapixeli [i

de tehnici avansate de procesare a imaginii. Lentilele noului model au la baz` standardele Micro Four Thirds, tehnologie care nu numai c` ajut` la \mbun`t`]irea calit`]ii imaginilor, dar permite aparatului [i s` imortalizeze imagini 3D. Comparativ cu predecesorul acestuia, modelul GF2, noul aparat fotografic este cu 16,7% mai mic [i cu 16,2% mai u[or [i, \n ciuda dimensiunilor reduse, camera are \ncorporat [i blitz.

(Ovidiu Neagoe)

Revolu]ie alternativ` Ziua de 13 august se anun]` una incendiar` pentru fanii muzicii rock.

Motivul? Alternative Summer Day, un festival de o zi la Arenele Romane dedicat rock-ului alternativ românesc [i interna]ional, unde va concerta [i cunoscuta trup` american` de hardcore Deftones. Trupa american` va cânta piese de pe noul album “Diamond Eyes”, dar [i de pe cele mai vechi, “Around the Fur”, “Adrenaline” sau “White Pony”. |n deschidere vor evolua Implant Pentru Refuz, White Walls, Luna Amar` [i Parazi]ii. Biletele au fost deja puse \n vânzare [i cost` 90 de lei pân` la 1 august, \n perioada 1 – 12 august pre]ul ajunge la 110 lei, iar \n ziua concertului la 130 de lei. “Este o ocazie rar` s` deschizi un concert al unei trupe rock de talie mondial` [i a[tept`m cu curiozitate s` vedem cum o s` fim primi]i de românii care \nc` ascult` o muzic` decent` \n ]ara asta. Restul e vorb` goal`. Ne «auzim» la concert”, este mesajul trupei Parazi]ii pentru fani.

2.26

Biz

30 IULIE Legendele muzicii cubaneze se \ntorc la Bucure[ti. Omara Portuondo [i Buena Vista Social Club Orchestra vor sus]ine un recital de excep]ie la Teatrul de Var` din Her`str`u.

Biletele au fost deja puse \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 70 [i 140 de lei.

18 IULIE Funda]ia Calea Victoriei a[teapt` pasiona]ii de film care doresc s` realizeze scurtmetraje s` se perfec]ioneze [i s` \nve]e din tainele cinematografiei. Regizorii de ocazie vor avea ocazia s` \nve]e s` spun` pove[ti \n imagini, de la instan]ele narative la crearea personajelor, a conflictelor [i a deznod`mântului.

Cursan]ii vor fi \ncuraja]i s` se exprime prin imagini [i s` realizeze un scurtmetraj cu toate dispozitivele pe care le au la \ndemân`, inclusiv cu camera telefonului mobil.

16 IUNIE – 16 OCTOMBRIE Este perioada \n care Muzeul Na]ional de Art` Contemporan` v` a[teapt` la Muzeul Benzii Desenate. Vor fi amenajate dou` spa]ii expozi]ionale: o zon` destinat` atelierelor de crea]ie [i un spa]iu pentru dezbateri. Expozi]ia permanent` va cuprinde lucr`ri originale,

care ilustreaz` istoria benzii desenate din ]ar`, iar alte patru expozi]ii temporare vor fi dedicate lucr`rilor contemporane. Vor mai fi organizate dezbateri, lans`ri de carte, concerte [i conferin]e consacrate imaginilor din zone paralele cu arta benzilor desenate: caricatur`, anima]ie, ilustra]ie de carte.

27 IULIE Este ziua \n care la Palatul Copiilor din capital` se va juca piesa de teatru “Crim` la Howard Johnson”, scris` \n 1979 de Ron Clark [i Sam Borbick.

Aceasta este pus` \n scen` de regizorul Emanuel Pârvu, care va juca \n pies` al`turi de Mihai Bendeac [i Diana Cavaliotti.

1 AUGUST Este ultima zi \n care publicul bucure[tean poate vedea expozi]ia de fotografie “Foto-Avia”, organizat` cu ocazia \mplinirii a 125 de ani de la na[terea lui Henri Coand`.

Expozi]ia se desf`[oar` pe Aeroportul Interna]ional Henri Coand`, \n corpul de leg`tur` dintre cele dou` terminale de pasageri. Aici, vizitatorii pot urm`ri [i o proiec]ie de film despre inventatorul primului avion cu reac]ie din lume.

LIFE

{TIRI

RELAXARE

La plaj` \n mall

Pe bucure[tenii care nu ajung \n aceast` vacan]` la mare [i nu \[i doresc s` se \nghesuie la [trandurile din capital` \i a[teapt` o surpriz`: vine marea la ei. Pân` la finele lunii septembrie, Sun Plaza Shopping Center [i Expopedia International deruleaz` programul “Sun Sensations”.

Aici, vizitatorii se vor sim]i ca la mare. Motivul? Volei pe plaj`, tobogane cu ap`, reverse bungee, perete de escalad`, beach bar, teatru \n aer liber, concerte [i o plaj` larg` de terase [i restaurante. 3.000 de metri p`tra]i vor fi amenaja]i special pentru asigurarea distrac]iei \n cel mai neconven]ional loc, un mall.

Cu crosa \n jurul lumii O mân` de oameni \mbr`ca]i colorat, cu pantofi oarecum ciuda]i, care se plimb` dup` o minge alb` cu o ma[inu]`, familiar` publicului larg din meciurile de fotbal, când au loc accident`ri ale juc`torilor. |n linii mari, a[a arat` jocul de golf pentru cei care nu [tiu mai nimic despre un sport care a crescut exponen]ial \n popularitate de-a lungul ultimilor ani: din anul 2016 va deveni chiar sport olimpic, al`turi de rugby.

Pentru cei care \[i doresc s` \nve]e din tainele acestui sport, blogul de c`l`torie Velvet Escape a realizat un top al celor mai bune terenuri de golf din lume \n anul 2011. Iat` care sunt cele mai bune terenuri de golf din lume din acest an. (Ovidiu Neagoe)

Loc Teren 1. St. Andrews 2. Shinnecock Hills 3. Royal Melbourne West Course

4. Royal Portrush 5. Sandy Lane

}ar` Sco]ia SUA Australia Irlanda de Nord Barbados

Surs`: Velvet Escape

Asul din mâneca Asus e[ti bune pentru utilizatorii de tablete care doresc un dispozitiv compact pentru realizarea [i vizualizarea con]inutului digital: au fost lansate dou` modele, Eee Pad Transformer TF 101 [i Eee Pad Slider SL101. Asus a anun]at la Computex lansarea a patru tablete diferite pân` la finele anului 2011. Laureat` a premiilor “Best Choice” [i “Best Design” \n cadrul Computex, Transformer reprezint` o

V

abordare mai tradi]ional` a conceptului clasic de tablet`, având un sistem de operare Android 3.0 Honeycomb [i ecran multi-touch de 10,1 inch. Tableta ruleaz` [i sistemul Android 3.1 – cea mai recent` versiune a Honeycomb. |n momentul andoc`rii, dispozitivul se transform` \ntr-un ultraportabil cu tastatur` QWERTY [i beneficiaz` de o autonomie energetic` de 16 ore.

Biz

2.27

LIFE

AUTO

DATE TEHNICE Dimensiuni: mm 28 3.7 /1.683/1.378 mm 67 Ampatament: 2.4 211 CP la Putere: de la 122 CP , 1 diesel in` nz Motorizare: 3 pe be /h km 0 24 `: Vitez` maxim

MINI cel mai mini MINI Coupé Cei de la BMW pun accentul pe dinamism pentru acest model, primul cu dou` locuri din gama MINI. Ma[ina aduce plus de sportivitate imaginii m`rcii chiar \n anul re\ntoarcerii istorice \n Campionatul Mondial de Raliuri.

MINI a turnat \n acest model genele sportive ale m`rcii, pentru a-i oferi un comportament agil unic [i cele mai bune performan]e dintre toate modelele gamei. MINI Coupé vrea s` ofere [oferului senza]ia unic` a unui cart [i reu[e[te acest lucru prin servodirec]ia asistat` electric (EPS), sistemul de control dinamic al stabilit`]ii DSC, frânele puternice [i m`surile concepute special pentru a optimiza rigiditatea torsional`. Cu alte cuvinte, o juc`rie mare pentru copiii mari. {i, pentru mul]umirea acestor “copii”, MINI Coupé poate fi comandat cu cele mai puternice motoare pe benzin` sau diesel din arsenalul m`rcii. Motoarele \ncep de la 122 CP pentru MINI Cooper Coupé, trec la 143 CP cu SD Coupé, apoi la 184 CP cu modelul S Coupé [i ajung la 211 CP pentru MINI John Cooper Works Coupé. Se remarc` acoperi[ul “[apc`-de-baseball”, dotat cu spoiler, dar [i eleronul spate activ, care se ridic` automat la viteze de peste 80 km/h, dar poate fi operat [i manual. Biz 2.28

Biz

LIFE

AUTO

Un sportiv printre Astre Opel Astra GTC Urmând fidel conceptul prezentat la Paris \n 2010 [i respectând noua linie de design a gamei Astra, versiunea GTC aduce un suflu sportiv unic. “A fost desenat [i proiectat \n platforma noastr` din Rüsselsheim ca un model coupé sport foarte atr`g`tor, cu performan]e dinamice \n timpul conducerii, dar \n acela[i timp accesibil, spa]ios [i flexibil”, spune Karl-Friedrich Stracke, CEO Opel/Vauxhall. Opel Astra GTC, care va fi lansat oficial la Salonul Auto de la Frankfurt, \n septembrie, are un exterior sculptural [i impetuos \n acela[i timp. Pentru o dinamic` sporit`, suspensia fa]` HiPerStrut e combinat` cu suspensia spate dotat` cu ingeniosul bra] Watts, patentat de Opel, oferind un plus stabilitate [i precizie \n timpul conducerii. De[i nu este un coupe adev`rat, oferind cinci locuri, este clar destinat condusului sportiv, f`r` pasageri \n spate, [i are un design unic, neavând niciun element exterior \n comun cu celelalte modele din gama Astra, cu excep]ia carcasei oglinzii retrovizoare exterioare [i a antenei. Spre deosebire de modelul Astra cu cinci u[i, garda la sol este coborât` cu 15 mm, \n timp ce dimensiunile de baz` ale [asiului sunt u[or m`rite. Ampatamentul a crescut cu 10 mm, iar ecartamentul a fost [i el m`rit, pentru a permite echiparea cu jante sportive [i pneuri cu diametru m`rit. Opel Astra GTC va fi disponibil \n prima faz` cu patru variante de motorizare: o unitate diesel [i trei pe benzin`. Biz DATE TEHNICE Dimensiuni: 4.830/1.867/1.4 32 mm Ampatament: 2.

695 mm Putere: de la 165 CP la 180 CP Motorizare: 3 pe benzin`, 1 diesel Vitez` maxim`: 220 km/h

Biz

2.29

LIFE

GADGET

Cel mai mobil [i versatil telefon fix

Lua]i de valul entuziasmului mobil, uit`m de multe ori c` telefonul fix este \nc` un instrument de baz`, \n special la birou. O nou` func]ie de la Gigaset \mpac` ambele lumi cu elegan]`. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

2.30

Biz

LIFE

GADGET

` fim sinceri:

[i PC, prin intermediul softului QuickSync. Adresele de pe telefonul când ajungem la birou, mobil pot fi importate pe Vcard prin telefonul mobil devine cel Bluetooth. Exist` spa]iu disponibil mai fix obiect din pentru 500 de contacte pentru care \nc`pere, a[ezat cuminte pot fi stocate poze individuale. lâng` “fixul” de serviciu. Dar dac` Telefoanele fixe Gigaset pot fi cele dou` ar putea comunica conectate la PC prin intermediul wireless? Gigaset Communications re]elei LAN. Prin conectarea la tocmai a introdus aceast` posibilitate, www.gigaset.net, pot fi accesate prin noua func]ie link2mobile, care informa]ii online din Pagini Aurii, permite ca telefoanele mobile s` fie utilizatorii putând s` caute numele conectate la un sistem de comunica]ie oric`rui apelant dup` num`rul de fix`. Func]ia este instalat` pe noile telefon afi[at pe display-ul modele de telefoane Gigaset DX600A, telefonului, \n cazul \n care acesta nu DX800A [i DL500A, pentru locuin]`, se reg`se[te \n lista de contacte. pentru biroul de acas` sau pentru Terminalele includ [i servicii firmele mici cu pân` la patru suplimentare ca prognoza meteo, angaja]i. Integrarea se realizeaz` prin notificare prin e-mail, servicii RSS. intermediul func]iei Bluetooth, Referitor la conectivitate, modelul permi]ând astfel telefoanelor din DL500A este proiectat pentru re]eaua fix` s` preia apeluri de pe conectarea la re]eaua de telefonie telefonul mobil [i s` efectueze apeluri fix` analogic`, DX600A suport` prin re]eaua mobil`.

ISDN, iar Gigaset DX800A Odat` setat` conexiunea ofer` conectivitate prin Bluetooth \ntre re]eaua fix` telefonul mobil [i analogic` [i prin dispozitivul de ISDN, precum [i telefonie fix`, VoIP cu [ase utilizatorii nu conturi SIP. Se trebuie decât s` poate beneficia apese o tast` astfel de zece pentru a Gigaset DX800A numere ISDN [i reconecta ofer` acces la zece numere ISDN MSN, o telefonul mobil la [i MSN, o conexiune GSM [i pân` conexiune GSM [i telefonul de birou, la [ase conturi SIP pentru VoIP. pân` la [ase conturi de exemplu când se SIP, totalizând 17 \ntorc de la \ntâlnirile numere pe care dispozitivul de afaceri. Prin urmare, le poate administra. Astfel, pot fi utilizatorii pot prelua [i efectua preluate 4 apeluri simultan – dou` apeluri folosind un singur telefon prin ISDN [i dou` prin IP – printr-o Gigaset, pot \nc`rca telefonul mobil conexiune obi[nuit` DSL/ISDN. [i pot g`si cel mai potrivit spa]iu Telefoanele sunt [i prietenoase cu pentru acesta, mai ales \n cazul \n mediul, folosind tehnologia ECO care exist` probleme cu semnalul. La DECT, care permite un consum noul echipament pot fi conectate sc`zut de energie [i un nivel redus al pân` la 6 receptoare suplimentare, puterii de transmisie. Când nu sunt distan]a de operare fiind de 50 de utilizate, cele trei telefoane Gigaset metri \n interior [i 300 de metri \n \[i reduc puterea de transmisie la 0. exterior.

De asemenea prin func]ia ECO Avantajele la cost sunt clare. Re]eaua Mode, puterea de transmisie dintre fix` sau cea VoIP sunt mai ieftine sta]ia de baz` [i receptoarele pentru apelurile interna]ionale, iar cea adi]ionale \nregistrate poate fi mobil` pentru apeluri c`tre mobil, \n redus` cu 80% \n timpul grup sau \ntr-o anumit` re]ea. convorbirilor. Dac` niciun receptor |n plus, toate contactele personale nu este utilizat, puterea de [i profesionale pot fi sincronizate [i transmisie este nul`. Biz actualizate permanent \ntre telefoane

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru

iPad 2 Living Earth Poate cea mai frumoas` aplica]ie pentru prognoza meteo [i ora pe glob.

Ofer` o simulare 3D a planetei, cu starea vremii, prognoze [i ora oriunde pe glob. {i când spunem glob e vorba chiar despre un glob p`mântesc, \n jurul c`ruia plutesc nori a c`ror pozi]ie este actualizat` la fiecare 3 ore.

Easy Chart Se [tie c` o imagine face cât o mie de cuvinte. Iar un grafic bine f`cut valoreaz` cât o mie de tabele. Cu Easy Chart pute]i crea pe iPad grafice de toate formele [i culorile, pe care le pute]i salva la diverse dimensiuni [i le pute]i \nc`rca inclusiv pe Facebook sau Twitter.

Kindle Aplica]ia e-reader de la Amazon vine pe iPad \n toat` splendoarea sa. La pachet cu trei c`r]i gratuite, [i ofer` acces la imensa bibliotec` Amazon, care cuprinde peste 950.000 de c`r]i \n format digital, câteva mii dintre acestea fiind romane clasice oferit gratuit.

Real Racing Când ave]i chef de joac` [i v-a]i s`turat de Angry Birds, ce-a]i zice de o curs` de ma[ini? Real Racing HD ofer` circuite fidel redate, ma[ini pe m`sur` [i o grafic` de excep]ie. Dar, mai ales, transform` iPad-ul \n volan de curse, men]inând imaginea dreapt` la \nclinarea tabletei.

Biz

2.31

BIZ STAR

Leii se num`r` la Cannes |n premier` absolut` pentru România, McCann Erickson a câ[tigat la festivalul de la Cannes cele mai mari premii din istoria publicit`]ii autohtone. DE LOREDANA S~NDULESCU \nving`toare, c` [i-a v`zut visul cu ochii. Mai mult decât atât, a subliniat c` visul i-a fost pus \n practic` de noua genera]ie de creativi ai agen]iei, reprezentat` la vârf de C`t`lin Dobre [i Dinu P`nescu, ambii ocupând func]ia de Group Creative Director.

Aten]ia asupra noii genera]ii a fost atras` [i de Adrian Bo]an, Creative Partner, McCann Erickson, care a declarat c` sper` ca rezultatul de la Cannes de anul acesta s`-i inspire [i pe al]ii [i s` atrag` o nou` genera]ie de tineri talenta]i c`tre publicitate. Pentru c` este nevoie de ei.

Reu[ita de a aduce pentru prima dat` \n România [i \n regiune Grand Prix-ul de la festivalul de la Cannes a fost \ntregit` de premiera, \n seara de \nchidere a festivalului, de a ob]ine Titanium Lion, care se acord` pentru cele mai avangardiste campanii la nivel mondial.

Pentru curaj, perseveren]`, creativitate [i performa]a de-a aduce nou` premii de la Cannes la Bucure[ti, echipa McCann Erickson România prime[te Steaua Biz. SURSA: EVZ

P

e lâng` curajul de a lansa o campanie care practic a polarizat industria de publicitate autohoton`, stârnind reac]ii care au mers de la critic` la aplauze la scen` deschis`, McCann Erickson România a reu[it o performan]` nemaiatins` de nicio alt` agen]ie din România. A câ[tigat cu campania Noul Rom, dezvoltat` pentru clientul Kandia Dulce, nou` premii la cel mai important festival de publicitate din lume, Cannes Lions.

Dou` Grand Prix Lions, la categoriile Promo & Activation [i Direct Lions, un Titanium Lion la categoria Titanium and Integrated, trei Gold Lions la categoriile Integrated, Direct Lions, Promo & Activations, un Silver Lion la categoria Media Lions [i doi lei de bronz la PR Lions sunt mai exact premiile intrate \n palmaresul agen]iei, premii care l-au f`cut pe Bogdan Enoiu, General Manager al McCann Erickson România, s` declare, la conferin]a de pres` organizat` cu ocazia revenirii de la Cannes a echipei