Biz 217- Incursiune in viitor

Biz www.revistabiz.ro

PLUS

CUM VA AR~TA LUMEA |N 10 ANI Nr. 217 • 20 18 iulie - 1 septembrie 2011• 6,5 lei

INCURSIUNE |N VIITOR Nr. 217

O lume complet nou` se va deschide \n urm`torii ani prin intermediul inova]iilor [i progreselor tehnologice.

Microsoft se afl` \n prima linie a explor`rii viitorului.

Arhitec]ii viitorului la Microsoft România: Bogdan Voicu, Ronald Binkofski, Sorin Eftene, Mihai Iordache

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Suntem oamenii din jurul nostru!

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

C

ineva mi-a spus c` str`lucesc când sunt \n mijlocul echipei mele. Am zâmbit. Mi se pare firesc. E normal s` fiu \n elementul meu atunci când am \n jur oamenii care mi-au fost al`turi la bine [i la greu.

Am zâmbit mai ales pentru c` aud des aceast` remarc` [i am observat c` oamenii care ajung s` ne cunoasc` \ncep s` ne perceap` asemeni unei mari familii.

Punctez acest detaliu pentru c` \n revista pe care o citi]i, num`rul nostru special de var`, am analizat cum va ar`ta lumea \n zece ani. V` oferim o serie de analize [i opinii ale unor companii [i reputa]i lideri de opinie, despre viitor. {i, de[i tehnologia [i lumea se vor schimba radical \n jurul nostru, ceva va r`mâne la fel. Mai exact noi! Noi, ca oameni, ca fel de a fi.

“Cine se aseam`n` se adun`”, spune un vechi proverb, care se va p`stra actual [i peste un deceniu. Cum suntem, \n esen]`, a[a vom continua s` fim. Iar \n jurul nostru vom avea oameni care vor corespunde calit`]ilor [i intereselor noastre. Viitorul ne va reseta stilul de via]`, dar nu ne va formata [i pe noi. Cel pu]in nu \n urm`torii 10 ani.

Plecând de la aceast` convingere, a[ vrea s` subliniez importan]a grupului de care apar]inem. A celor care ne sunt al`turi [i ne influen]eaz`. A oamenilor care ne completeaz` ca personalitate [i care ne eviden]iaz`. Mi-ar pl`cea s` pot avea al`turi [i peste zece ani oameni la fel de pasiona]i [i plini de aspira]ii precum cei din echipa mea. Mi-ar pl`cea s` cred c` vom fi \mpreun` [i peste zece ani. {i doresc, cu aceast` ocazie, s` le amintesc tuturor celor care m` felicit` pentru ceea ce este Biz ast`zi, pentru ce am construit \n ultimii ani, c` nu a[ fi putut face nimic singur`. C` al`turi de mine a muncit o \ntreag` echip`, echipa Biz, pe care v` invit s` o cunoa[te]i \n pagina 76.

Urm`toarea edi]ie Biz va ap`rea pe 1 septembrie.

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar www.revistabiz.ro

PLUS

CUM VA AR~TA LUMEA |N 10 ANI Nr. 217 • 20 18 iulie - 1 septembrie 2011• 6,5 lei

INCURSIUNE |N VIITOR

Arhitec]ii viitorului la Microsoft România: Bogdan Voicu, Ronald Binkofski, Sorin Eftene, Mihai Iordache

O lume complet nou` se va deschide \n urm`torii ani prin intermediul inova]iilor [i progreselor tehnologice.

Microsoft se afl` \n prima linie a explor`rii viitorului.

05 10 12 20

Gadgeturile, la [coala bunelor maniere Guvernele urm`torului deceniu Incursiune \n viitor Viitorul \ncepe acum

34 40 47 48 52

Cåt cå[tig` [eful t`u?

Invazia mall-urilor Marius Ghenea: Nevoia de educa]ie Ion Petre: 150 de pove[ti la ceas de-o bere Lumea condus` de China

58 61 62 64 66

Fulga, \ntr-o aventur` spa]ial` Adrian Stanciu: Despre m`sura lucrurilor Vara asta ne r`corim \n stil retro Paul Garrison: Brand global, experien]e locale O lec]ie de via]` pentru companii

69 72 74 76 80

Perla coroanei Austriei Acceler창nd c`tre progres Programul spa]ial al SUA, dezbr`cat de secrete Echipa Biz 2011 Steaua Biz: Mircea C`rt`rescu

agend`

Gadgeturile, la [coala bunelor maniere Decât s` tr`iasc` o s`pt`mân` f`r` gadgetul preferat, 33% din români ar renun]a mai degrab` la ciocolat` sau dulciuri, 23% ar renun]a la cafea, 19% la zile de concediu.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Peste 20% dintre intervieva]i ar renun]a chiar la partener decât s` experimenteze o s`pt`mân` f`r` terminalul lor mobil. Sunt doar câteva dintre concluziile celui mai recent sondaj de opinie f`cut public de Intel [i realizat pentru România [i alte 15 ]`ri din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa despre rolul pe care dispozitivele mobile \l au \n societate [i gradul de acceptare a utiliz`rii lor \n spa]ii publice. Campania, denumit` “Codul bunelor maniere \n utilizarea tehnologiei mobile”, [i-a propus s` determine cât de puternic` este leg`tura dintre consuma-

tori [i dispozitivele lor mobile [i care sunt nemul]umirile pe care oamenii le au \n leg`tur` cu folosirea incorect` a echipamentelor mobile \n public. |ntreba]i dac` sunt de p`rere c` dispozitivele mobile sunt simboluri care fie le indic` statutul social, fie au menirea de a atrage aten]ia, 67% dintre românii intervieva]i au r`spuns afirmativ, procent care ne situeaz` \ntre primele locuri \n topul celor 16 ]`ri participante la studiu.

Leg`tura emo]ional` cu dispozitivele mobile este atât de puternic` \ncât nu ar fi o exagerare s` se numeasc` Biz

5

AGEND~

{TIRI

dependen]`. Cu toate acestea, exist` limite ale accept`rii vizavi de manierele de utilizare a tehnologiei mobile. Ce \i enerveaz` cel mai mult pe români \n privin]a utiliz`rii telefonului mobil \n spa]iul public? Potrivit rezultatelor studiului Intel, cel mai enervant este s` asist`m la conversa]iile telefonice ale altora \n mijloacele de transport \n comun sau magazine (68%). Pe cel de-al doilea loc se situeaz` ringtonurile enervante sau prea puternice (61%). Pe locul al treilea, românii situeaz` tastarea \n timpul [ofatului (60%). Verificarea telefonului \n timpul unui film cu prietenii nu este o problem` pentru români, doar 9% dintre cei intervieva]i sus]in c` \i deranjeaz`. 17% dintre responden]ii s-au ar`tat deranja]i de folosirea dispozitivelor mobile \n dormitor, iar 30% sunt deranja]i când cineva \[i verific` dispozitivele mobile \n timpul cinei.

Cel mai mare “p`cat” \n spa]iul social media este considerat a fi folosirea contului altei persoane pentru a face o fars`. 59% sunt de p`rere c` o \nc`lcare a bunelor maniere \n social media este dezv`luirea \n exces a detaliilor personale. Pentru 58% din românii responden]i, a eticheta (“tag”) persoane \n poze neonorante f`r` permisiunea acestora este o alt` \nc`lcare grav` a principiilor social media. Biz

Liber la energia regenerabil` Investitorii \n energia regenerabil` au un motiv de bucurie \n aceast` var`: Comisia European` (CE) a aprobat legea de sprijinire a investi]iilor \n energii regenerabile prin acordarea de stimulente sub forma certificatelor verzi, act normativ ini]iat de autorit`]ile române \nc` din 2008. România a notificat CE \n luna iunie privind schema de sprijin pentru produc`torii de energie din surse regenerabile, prin acordarea certificatelor verzi.

Legea a fost ini]iat` din 2008, dar nu a putut fi aplicat` pân` \n prezent din cauza lipsei autoriz`rii prealabile de c`tre CE. Certificatele verzi sunt acordate produc`torilor de energie electric` pentru fiecare MWh generat din energie eolian`, energie hidraulic`, energie solar`, biomas`, gaz de fermentare a de[eurilor sau gaz de fermentare a n`molurilor din instala]iile de epurare a apelor uzate. (Alexandru Ardelean)

Insolven]` de 60 de euro pe lun` Pia]a local` de insolven]` a ajuns la aproximativ 25 mil. euro, iar \n prezent 34.000 de companii se afl` \n proces de insolven]`, potrivit estim`rilor Casei de Insolven]` Transilvania (CITR). Compania atrage aten]ia asupra faptului c` \n România, \n medie, se aloc` unei proceduri de insolven]` circa 60 euro lunar, f`r` a include costurile de conservare a activelor societ`]ilor debitoare.

Fondurile alocate unei proceduri de insolven]` sunt destinate acoperirii costurilor de conservare [i administrare a activelor societ`]ii aflate \n insolven]` [i acoperirii cheltuielilor de procedur`, care au ca finalitate aplicarea cu succes a procedurii [i remunerarea persoanelor ce asigur` bunul 6

Biz

mers al procedurii. Nivelul sc`zut al fondurilor investite \n proceduri de insolven]` determin` ca num`rul procedurilor de reorganizare s` fie destul de redus fa]` de acela al falimentelor. |n prezent, una dintre principalele probleme cu care se confrunt` practicienii \n insolven]` este dificultatea valorific`rii activelor societ`]ilor aflate \n procedur` [i sc`derea cererii pentru activele imobiliare. |n condi]iile \n care aceste tendin]e ale pie]ei vor continua s` se men]in` [i \n perioada urm`toare, costurile alocate pentru conservarea activelor \n cauz` [i cele legate de expunerea pe pia]` a acestora vor continua s` creasc`, majorând fondurile alocate procedurilor de insolven]`.

(Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

|nscrieri la School for Startups |nscrierile \n programul School for Startups România se pot face pân` \n septembrie. Noutatea pentru anul viitor este \ns` faptul c` Timi[oara va deveni noua loca]ie pentru desf`[urarea cursurilor, al`turi de Cluj [i Bucure[ti. Al`turi de Doug Richard, fondatorul School for Startups UK, [i Marius Ghenea, \n 2012 al]i exper]i, precum Andrew Davis [i Dan Sordegren, vor veni \n România pentru a \nv`]a cursan]ii cum pot folosi online marketingul [i social media pentru cre[terea unei afaceri. Iar la sfâr[itul programului participan]ii vor avea [ansa ca planurile lor de afaceri s` fie puse \n fa]a unor investitori din Marea Britanie [i Europa, care vor veni special \n România pentru a alege cele mai bune start-up-uri \n care s` investeasc`.

Costul programului este de 5.000 de euro, \ns` Funda]ia Post-Privatizare sus]ine fiecare cursant cu suma de 3.600 de euro, astfel \ncât pre]ul final al programului este de 1.400 de euro.

BLOGGERI DU{I CU PLUTA Bloggerul Bogdan D`sc`lescu, \mpreun` cu Ivo Bobal, Adrian Holerga [i Alexandru T`b`lae, navigheaz` cu pluta pe Mure[ vara aceasta de la jum`tatea lunii iulie.

Ideea le-a venit de la o expedi]ie f`cut` de tat`l unuia dintre ei acum 33 de ani al`turi de al]i doi prieteni.

Cei patru au construit o plut` asem`n`toare cu cea din 1978 [i navigheaz` pe ea 460 km pe cursul râului Mure[, de la Ludu[ la N`dlac. Vor fi pe ap` doar ziua, pentru c` Mure[ul este foarte [erpuit. |n fiecare sear` vor acosta pe malul apei [i vor dormi \n corturi, indiferent de vreme. La finalul expedi]iei, pe 30 iulie, la N`dlac, cei patru organizeaz` un #cuplutatweetmeet.

8

Biz

Se aglomereaz` monitorizarea online S-a lansat Zurf. De ceva timp este disponibil` platforma ziciaici.ro.

Recent, a ap`rut SmallArmy, ce ofer` [i servicii de monitorizare online. |n afar` de acestea, exist` ZeList Monitor, primul instrument din România de monitorizare a reputa]iei brandurilor \n online.

Kaleidoscope, agen]ia de comunicare digital` a grupului BBDO, a lansat Zurf, un instrument de monitorizare calitativ` [i cantitativ`, dezvoltat la nivel interna]ional de uberVU. Noul instrument reune[te toate platformele sociale, cu acces \n timp real la datele colectate [i posibilitatea de r`spuns direct din interiorul aplica]iei. Noutatea este dat` de faptul c` aplica]ia eviden]iaz` sentimentul din jurul brandului conform exprim`rilor semantice \n limba român` [i ofer` o interfa]` simplificat` de acces la graficele [i diagramele analitice. |n afara func]ionalit`]ilor \n timp real, Zurf ofer` posibilitatea de a g`si cele mai populare povestiri din social media \n ultimele trei luni, cu toate op]iunile de analiz` necesare, punctând, astfel, evolu]ia sentimentului din jurul unui brand [i, implicit, a impactului campaniilor de comunicare. Un alt

instrument de mediere a comunic`rii dintre branduri [i consumatori este www.ziciaici.ro, o platform` lansat` de Ovidiu Solomonov. Este vorba despre o platform` transparent` de comunicare \ntre consumatori [i companii, prin care ace[tia din urm` pot influen]a calitatea serviciilor exprimându-[i public opiniile [i trimi]ându-le c`tre persoanele responsabile din companii. Dup` [ase s`pt`mâni de activitate, platforma a fost vizitat` de 17.000 persoane, dintre care 13.000 de vizitatori unici [i a avut peste 70.000 de afi[`ri. Au fost create 700 conturi de utilizatori care au publicat peste 300 de opinii, \n timp ce pagina de Facebook a dep`[it 4.000 de membri. |n România, primul instrument de monitorizare a reputa]iei brandurilor pe bloguri, Twitter, ziare online [i forumuri a fost ZeList Monitor.

Serviciul a ad`ugat recent [i Facebook, al`turi de alte caracteristici interesante.

Mihai Fanache, fondator [i CEO al Mediacafé, compania ce reprezint` \n mod exclusiv vânz`rile Yahoo! pe pia]a local` \nc` din 2006, [i jurnalistul R`zvan Exarhu au lansat recent SmallArmy, o agen]ie de social media ce ofer` [i servicii de monitorizare online.

(Loredana S`ndulescu)

AGEND~

{TIRI

Ecologia “Made in Romania” “Pentru o via]` s`n`toas` consuma]i zilnic fructe [i legume”, este unul dintre \ndemnurile pe care orice român \l aude de mai multe ori, cu condi]ia s` urm`reasc` programele posturilor TV. Vestea mai pu]in bun` este c` românii asociaz` \n mod direct produsele s`n`toase [i naturale cu alimentele ecologice . Aceasta este una dintre concluziile studiului “Ce \nseamn` alimenta]ia ecologic` pentru români?”, realizat de compania de cercetare ISRA Center Marketing Research.

Mai mult, \n rândul popula]iei generale din mediul urban se poate spune c` exist` o confuzie \n

ceea ce prive[te \n]elegerea semnifica]iei pe care o are expresia “alimenta]ie ecologic`”.

Numai unul din zece români sus]ine c` nu [tiu la ce se refer` produsele ecologice sau nu au auzit de ele. Cu toate acestea, dintre responden]ii la studiu care sus]in c` achizi]ioneaz` produse ecologice cel pu]in o dat` pe lun`, se observ` o alt` confuzie \n identificarea acestui tip de produse. Astfel, doar 5% dintre responden]i cump`r` din magazine specializate, \n timp ce un procent de 53% sus]in c` le-au achizi]ionat din comer]ul tradi]ional. Biz

Pl`]i cu cardul de 80 milioane euro

AI E-BOOK, AI PARTE

Volumul pl`]ilor online a ajuns la nivelul de 80,5 milioane de euro în primele 6 luni ale anului, în cre[tere cu 18% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Num`rul tranzac]iilor a cunoscut o cre[tere u[oar`, de 8%, înregistrându-se aproape 1,3 milioane de tranzac]ii, conform statisticilor Romcard.

Pl`]ile online sunt dominate în continuare de comenzile pentru achizi]ionarea de pachete turistice [i bilete de avion, plata facturilor la utilit`]i, servicii [i telecomunica]ii.

“Dac` în urm` cu 2-3 ani asistam la evolu]ii spectaculoase ale pie]ei, de minimum 50%, ne d`m seama, dup` ritmul

De la jum`tatea lunii iulie, compania Google a lansat noul e-reader iriver Story HD, prev`zut cu platforma Google eBooks, prin care utilizatorii vor putea cump`ra [i citi c`r]i \n format electronic.

Cititorul de c`r]i al Google este sub]ire, u[or, beneficiaz` de tastatur` QWERTY [i va fi disponibil pentru suma de 139,99 de dolari. Cu func]ia Story HD, utilizatorii vor putea c`uta, cump`ra sau citi c`r]ile Google f`r` s` fie nevoi]i s` le copieze sau s` le transfere de pe un calculator.

de cre[tere mai redus, c` [i în România industria comer]ului electronic a intrat în etapa de maturizare. Pia]a va mai cre[te cu siguran]`, îns` ritmul este dictat acum de diversitatea produselor, a metodelor de plat` [i de serviciile pe care juc`torii din industrie le dezvolt` pentru a atrage [i a re]ine utilizatori”, a declarat Marin Mitroi, director general la Romcard.

Pentru a doua jum`tate a anului, compania î[i men]ine estim`rile de la începutul anului, pia]a comer]ului electronic cu plata online urmând s` dep`[easc` valoarea de 160 milioane de euro. Biz

Biz

9

AGEND~

INTERNA}IONAL

Guvernele urm`torului deceniu Guvernul viitorului va fi nevoit s` aduc` valoare ad`ugat` [i, mai ales, s` r`mân` relevant prin schimbarea rapid` a a[tept`rilor contribuabililor. DE OVIDIU NEAGOE Pentru a deveni eficiente \ntr-o lume complex`, interconectat` [i cu un mediu \n schimbare, guvernele trebuie s` reconstruiasc` structurile [i procesele, dup` cum arat` un raport recent realizat de World Economic Forum (WEF).

Lucrarea arat` c` subven]iile alimentare [i organigramele din institu]iile publice sunt ineficiente. Guvernele din viitor vor trebui s` aib` capacitatea de a face opera]iuni complexe eficiente prin cl`direa unei re]ele de organiza]ii interdependente care, coroborate cu institu]iile publice [i cu ONG-urile, vor aduce valoare ad`ugat` pentru fiecare contribua10

Biz

bil. Este [tiut faptul c`, \n cele mai multe state, sistemul public necesit` moderniz`ri considerabile. Raportul sugereaz`, de altfel, o serie de \mbun`t`]iri. |n primul rând sistemul public trebuie s` fie avantajos, prin patru direc]ii: implicarea cet`]enilor, eficien]` administrativ`, procesul decizional, colaborare interguvernamental` [i intersectorial`.

Printre obstacolele prin care vor trebui s` treac` guvernele pentru a “intra \n viitor” se num`r`: \nnoirea sistemului legislativ, reformarea structurilor organiza]ionale [i a proceselor, schimbarea culturii organiza]ionale [i modernizarea administra]iei publice.

OSCAR PENTRU |NCAS~RI Pelicula “Transformers: Dark of the Moon”, ocupanta primului loc \n box office-ul american, a \nregistrat câ[tiguri de 47 de milioane de dolari \n weekendul \nchiderii edi]iei, \n sc`dere cu 52% comparativ cu s`pt`mâna precedent`. Filmul a avut \ncas`ri de 261 mil. dolari \n 12 zile. Primul “Transformers” a adunat \n SUA 212,3 mil. dolari.

ACHIZI}IE, DULCE ACHIZI}IE Nestlé, cea mai mare companie alimentar` din lume ,s-a oferit s` achizi]ioneze 60% din grupul Hsu Fu Chi International, un produc`tor de dulciuri din China, contra sumei de 1,7 miliarde de dolari. Prin aceasta, Nestlé urm`re[te p`trunderea pe una dintre cele mai mari pie]e de consum din lume.

UN NOU STAT PE HARTA LUMII Dup` decenii de r`zboi civil care au dus la moartea a peste 2 milioane de oameni, la jum`tatea acestei luni a fost recunoscut` independen]a statului Sudanul de Sud. Referendumul, parte a tratatului de pace din 2005, pune cap`t r`zboiului civil [i separ` partea de nord, dominat` de musulmani, de cre[tinii de la sud. România recunoa[te ]ara ca stat independent.

AGEND~

DEPRECIEREA ITALIAN~ Moneda european` a atins un prag minim de dou` s`pt`mâni, \n raport cu dolarul american [i francul elve]ian, chiar \nainte de \ntâlnirea de urgen]` a oficialilor europeni, organizat` pe baza temerilor extinderii crizei datoriilor \n Italia, cea de-a treia mare economie a Uniunii Europene.

INTERNA}IONAL

JOACA DE-A EXTINDEREA Produc`torul japonez de jocuri DeNA urm`re[te extinderea, prin achizi]ionarea unor juc`tori din Europa [i Asia, potrivit lui Isao Moriyasu, CEO la DeNA, citat de Reuters. |n c`utarea extinderii modelului de business profitabil, la nivel global, compania va lansa o versiune pentru sistemul de operare Android a jocului Mobage.

ANGAJATORI DE VIS Revista Computerworld a realizat, pentru articolul de copert`, un top al celor mai bune locuri de munc` din anul 2011 destinate angaja]ilor din domeniul IT. Primele trei locuri nu sunt ocupate de Google, Facebook [i Apple, dup` cum probabil se a[teptau majoritatea, ci de USAA, Securian Financial Group Inc., respectiv General Mills Inc.

S~ |NCEAP~ JOCURILE!

ASIA |N 2025 |n mai pu]in de 15 ani, [apte din cele mai mari zece metropole din lume vor fi localizate \n Asia. China beneficiaz` de cele mai mari [anse s` devin` unul dintre liderii mondiali \n ceea ce prive[te nivelul de urbanizare al popula]iei.

Actualmente, \n China se \nregistreaz` un num`r record al migra]iei din mediul rural \n cel urban.

MOBILITATEA ARE UN NOU ALIAT Compania nipon` de memorii DRAM, Elpida Memory Inc., pl`nuie[te s` adune o sum` de 992 mil. dolari \n ac]iuni [i obliga]iuni convertibile de pe urma schimb`rii macazului de la produc]ia de memorii c`tre un business mai profitabil – procesoare pentru terminale de tip smartphone.

Ac]iunile companiei au sc`zut cu 15%.

Revista dedicat` inova]iei [i antreprenorilor “Startup” propune cititorilor un cover story mai pu]in obi[nuit: Cum s` \ncepi o afacere care produce jocuri electronice. Articolul de copert` porne[te de la exemplul lui Martin de Ronde, care a p`truns \n industrie cu 10 ani \n urm`, iar ulterior a lansat propria companie produc`toare de jocuri.

Biz

11

INCURSIUNE

|n imagine, de la stånga la dreapta: Bogdan Voicu, Director Public Sector, Microsoft România Ronald Binkofski, Director General, Microsoft România Sorin Eftene, Director Enterprise & Partners Group, Microsoft România Mihai Iordache, Director Small and Medium Solutions and Partners, Microsoft România

|N VIITOR

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Preg`ti]i-v` pentru o tehnologie disponibil` ca serviciu, cu care s` interac]ion`m natural prin atingere, gesturi [i voce. Microsoft lucreaz` pentru un viitor \n care utilizatorul este centrul universului high tech. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

VIITORUL MICROSOFT

TEHNOLOGIA VA DEVENI INVIZIBIL~ Obiecte virtuale ce vor putea fi manipulate [i mutate de pe un ecran pe altul sau introducerea de date prin simpla atingere a pielii sunt doar câteva din inova]iile la care lucreaz` Microsoft. Ca s` nu mai vorbim de revolu]ionarul Windows 8. DE GABRIEL BÂRLIG~

S

untem tot mai

\nconjura]i de tehnologie, iar viitorul va fi unul \n care aceasta va fi parte integrant` a fiec`rui aspect al vie]ii noastre, dar \ntr-un mod mult mai pu]in intruziv decât o face ast`zi. Miniaturizarea, transferul de date tot mai rapid, suprafe]ele inteligente, interfe]ele tot mai simple [i punerea tuturor informa]iilor \n contextul real \n care ne afl`m \n orice moment ne vor ajuta s` folosim tehnologia f`r` s` ne mai gândim la ea. Este o evolu]ie fireasc`.

Dup` cum spune Craig Mundie, Chief Research and Strategy Officer la Microsoft, tehnologia \ncepe tot mai mult s` se comporte la fel cum o facem noi, utilizatorii. A[a a ap`rut a[a-numita NUI (natural user interface), domeniu \n care gigantul din Redmond investe[te de ani buni.

Un exemplu al rezultatelor deja ob]inute este Kinect pentru Xbox 360, care \ncorporeaz` nu doar controlul cu ajutorul gesturilor [i al vocii, ci [i recunoa[terea facial`. Dispozitivul recunoa[te utilizatorul, \i \n]elege 14

Biz

vocea, identific` mi[c`rile mâinii [i schimb` lumea jocurilor video.

O LUME TOT MAI DESCHIS~ Dar poten]ialul de dezvoltare este uria[ [i dep`[e[te cu mult simpla joac`, având aplica]ii inclusiv \n domenii precum cel medical, mai ales \n ceea ce prive[te prezen]a la distan]` a medicilor \n zone greu accesibile, izolate sau unde nu exist` asisten]` medical`. Ne putem imagina o lume \n care doctori de pe continente diferite comunic` [i conversa]ia e tradus` \n timp real, permi]ând colaborarea pentru stabilirea unui diagnostic rapid [i precis. Sau \n care o excursie \n Valea Regilor din Egipt poate avea loc virtual cu ajutorul tehnologiei 3D, \mbog`]ind experien]a \nv`]`rii istoriei sau geografiei \ntr-un mod mult mai interactiv [i imersiv.

De altfel, Microsoft se declar` \ncântat` de modalit`]ile inovatoare \n care tehnologia este folosit` de dezvoltatori, studen]i [i cercet`tori pentru aplica]ii \n segmente dintre cele mai diverse. “Combinând inputurile senzoriale cu elemente de

con[tientizare contextual`, localizare, informa]iile despre mediul \n care ne afl`m, simul`rile 3D [i altele, prevedem un viitor \n care tehnologia devine aproape invizibil`”, se arat` \ntr-un articol de pe blogul oficial al Microsoft. Un sondaj recent realizat \n rândul a 6.000 de persoane din [ase ]`ri arat` c`, de[i doar jum`tate dintre responden]i cuno[teau diversele aplicabilit`]i ale NUI, aproape 90% dintre ei cred c` tehnologiile intuitive [i naturale nu sunt o mod` trec`toare, ci vor popula lumea din jurul nostru \n viitor.

Desigur, asta nu \nseamn` neap`rat dispari]ia laptopurilor [i/sau a desktopurilor. Este destul s` ne uit`m la ce se \ntâmpl` pe pia]a interna]ional` de PC-uri, dar [i \n România: cota de pia]` a desktopurilor a sc`zut, dar a ajuns la un nivel sub care pu]in probabil c` va cobor\, din motive evidente – exist` o cerere de desktopuri \n zone dedicate cum ar fi sta]ii de lucru puternice, zona de gaming, frontdesk etc. Având \n vedere [i ascensiunea fulminant` a telefoanelor inteligente [i a tabletelor,

Mihai Iordache, Director Small and Medium Solutions and Partners, Microsoft România Pe fondul cre[terii utiliz`rii de internet \n band` larg` [i a mobilit`]ii angaja]ilor, companiile mici [i mijlocii vor fi primele ce vor adopta servicii \n cloud pentru a-[i \mbun`t`]i performan]ele

PROIECTE MICROSOFT RESEARCH Skinput Uita]i de mouse sau tastatur`. Iat` o tehnologie care permite folosirea pielii ca suprafa]` de input. Cu ajutorul unui mic dispozitiv purtat pe o br`]ar`, atingerile de pe antebra] pot deveni comenzi pentru un MP3 player, un telefon mobil sau chiar pentru un joc.

LightSpace Iat` un instrument cu ajutorul c`ruia s` putem “lua” obiecte virtuale ca s` le ducem de pe o suprafa]` pe alta. LightSpace “transport`” documente, fi[iere [i orice obiecte digitale.

3D Scanning Cu ajutorul unei camere digitale normale, pot fi create modele 3D realiste. Modelele sunt stocate \n cloud [i pot fi vizualizate cu un browser de internet pe PC, tablet` sau telefon mobil. http://research.microsoft.com

integrarea [i oferirea unei experien]e cât mai unitare de la un dispozitiv la altul vor deveni esen]iale.

Oficialii companiei Microsoft spun c` deja putem vorbi de o experien]` integrat` pe diversele dispozitive – folosind Office Mobile se pot accesa documente ce apoi pot fi editate pe calculator, se pot accesa date organiza]ionale folosind o gam` larg` de dispozitive, fie ele mobile, sta]ii de lucru sau terminale. Experien]a unificat` indiferent de sta]ia de lucru din cadrul organiza]iei la care ne log`m este posibil` datorit` noilor func]ionalit`]i de virtualizare a aplica]iilor (Microsoft Application Virtualization) [i a sta]iilor de lucru (Microsoft Enterprise Desktop Virtualization, Microsoft Virtual Desktop Infrastructure), ce permit unui angajat s` aib` acelea[i aplica]ii indiferent de calculatorul de pe care se logheaz`. Pasul urm`tor este o [i mai mare integrare – accesul la aplica]ii HTML5 de pe dispozitive multiple (telefoane mobile, dispozitive touch, PC-uri, terminale) prin intermediul unor interfe]e unificate, familiare.

CE E NOU LA WINDOWS 8 {i ce interfa]` mai familiar` pentru un utilizator de computer decât cea de Windows? A \nso]it utilizatorii \n timpul dezvolt`rii pie]ei de computere personale, ne-a fost al`turi când a explodat internetul, acum se schimb` pentru noile evolu]ii tehnologice. Din punctul de vedere al Microsoft, Windows 8 va fi un sistem de operare complet reproiectat, de la chip la interfa]`. Un PC cu Windows 8 \nseamn` un nou tip de dispozitiv, ce variaz` de la ecrane mici touch-only la ecrane mari, cu sau f`r` tastatur` [i mouse.

Compania a prezentat câteva detalii la Conferin]a D9. Reg`sim meniul bazat pe tile-uri, pe care l-am cunoscut odat` cu lansarea Windows Phone 7, ce permite lansarea rapid` a aplica]iilor cu ajutorul unui afi[aj u[or de personalizat [i scalabil. Ecranul va prinde via]` cu ajutorul a[anumitelor “live tiles”, cu notific`ri ce arat` informa]ii din aplica]ii (vreme, mesaje noi etc.), având \n acela[i

timp posibilitatea de a redimensiona [i a lipi de margini o nou` aplica]ie pentru un multitasking eficient.

Vorbim despre o multitudine de aplica]ii conectate la web sau bazate pe web ce folosesc HTML5 [i JavaScript ce au acces la \ntreaga putere a PC-ului, precum [i despre navigare pe internet bazat` pe func]ionalit`]ile de touch ce folosesc \ntreaga putere de accelerare de hardware din Internet Explorer 10.

Trebuie men]ionat c`, de[i noua interfa]` este proiectat` [i optimizat` pentru touch, ea func]ioneaz` la fel de bine cu un mouse [i cu o tastatur`.

Viitorul \nseamn` nu doar revolu]ie, ci [i o evolu]ie continu`.

Fiecare pas este important, fiindc` deschide noi op]iuni ce pot fi fructificate \n moduri la care nici nu ne gândim. Tehnologia care deja ne \nconjoar` va fi tot mai bine integrat` \n obiectele [i suprafe]ele din jurul nostru, cu scopul s` ne ajute s` tr`im mai bine, prin eficien]` [i acces rapid la informa]ie. Biz Biz

15

VIITORUL MICROSOFT

NORUL CARE ALUNG~ RISIPA IT Deasupra industriei IT se adun` tot mai mul]i nori. Numai c`, \n loc s` anun]e vreme rea, ace[tia aduc ve[ti bune pentru eficien]a companiilor [i pentru accelerarea inova]iei. Este vorba despre cloud computing.

M

cere de costuri de pân` la 40-50% pe o 5 MOTIVE PENTRU perioad` de 3-4 ani. |ntr-un astfel de mainframe-urile, A INTRA |N CLOUD calcul trebuie luat \n considerare un alt computere avantaj al serviciilor de cloud, anume uria[e, care ocuIat` de ce tot mai multe pau hale \ntregi companii decid s` foloseasc` actualizarea la cele mai noi versiuni f`r` niciun cost suplimentar pentru clien]i. [i erau accesibile doar marilor compaaplica]ii [i servicii de tip Istoric, cloud computingul a ap`rut nii. Pe atunci, tehnologia informa]iei cloud computing: pe m`sur` ce dezvoltarea exponen]ial` apar]inea unei elite care nu p`rea s` a internetului a \nsemnat cre[terea pe aib` de gând s` o \mpart` cu prea m`sur` a infrastructurii de calcul. mul]i. Dar a venit revolu]ia serverelor Unele companii au constatat c` au conieftine, mult mai compacte [i pe care le Economii struit o capacitate prea mare pentru neputea cump`ra aproape orice compaClien]ii pl`tesc numai pentru voile proprii [i au nie. Democratizarea puterii de ceea ce folosesc [i costurile c`utat solu]ii calcul s-a reflectat \n avântul sunt direct propor]ionale de a o vape care industria software [i Putere de calcul lorihardware l-a luat \n ultimele cu cerin]ele lor. trei decenii. Dar s-a atins din nou un Orice companie are acces la putere prag ce trebuia dep`[it, pentru a cre[te de calcul [i depozitare virtual nelimitat`, eficien]a. A[a a ap`rut un nou moment iar businessuri mici \[i pot permite servicii de inflexiune \n industria IT, dup` cum \l electrice e \n cre[tere, iar o rezervate doar marilor corpora]ii. a[a-numit` ferm` de sernume[te George Pristavu, Developer & vere, cu mii de dispozitive plaPlatform Evangelism Director la fica. Printre sate \n condi]iile ideale de temperatur` Microsoft România. Este vorba despre primii care au f`cut acest lucru s-a [i umiditate, are un consum mai eficloud computing. “Acum, cu cloud-ul, cient decât o facilitate mic`, de]inut` de num`rat retailerul online Amazon, care trecem la un nivel suplimentar de o companie pentru uzul propriu. Furni- \n 2002 a lansat Amazon Web Services, eficien]`, fiindc` oricine poate s` \nchi\nchiriind practic oricui o parte din zorii de dimensiuni mari pot negocia rieze capacitate de calcul teoretic neliuria[a putere de calcul pe care o avea la pre]uri mai avantajoase la energia elecmitat` pentru un timp limitat, chiar [i dispozi]ie. Principalul obstacol \n deztric`, dar [i la achizi]ia de echipamente pentru câteva ore, f`r` s` \[i bat` capul hardware, datorit` cantit`]ilor mai mari voltarea acestor servicii era legat de vicu echipamentele hardware, spa]iul teza de acces la internet, care \ns` \n pe care le cump`r`. Apoi, spa]iul fizic pentru centru de date, curentul electric ultima perioad` a crescut \ntr-un ritm ocupat de servere poate fi folosit \n alte sau aerul condi]ionat”, arat` Pristavu. accelerat, chiar [i \n cazul conexiunilor Apari]ia conceptului de cloud compu- scopuri de o companie care apeleaz` la mobile. cloud computing. |n plus, dispare [i neting a fost una pur economic`, ajutat` voia angaj`rii de administratori de sisde explozia internetului [i a vitezelor COMPANIILE VOR ALEGE mari de transfer de date la pre]uri acce- tem care s` se ocupe de serverele sibile tuturor. Ra]iunile economice sunt companiei. Adop]ia serviciilor de tip Ast`zi, companii de toate dimensiunile, cloud computing poate aduce o redusimple. |n primul rând, costul energiei de la cele mici [i mijlocii la cele mari, 16

Biz

ai \ntâi au fost

Bogdan Voicu, Director Public Sector, Microsoft România Sunt convins c` suntem \n cel mai bun moment din punctul de vedere al rolului pe care tehnologia informa]iei [i comunica]iile \l pot juca pentru dezvoltarea [i modernizarea ]`rii.

pot lucra \n cloud. Este, de fapt, o nou` democratizare a IT-ului, a accesului tuturor la resurse pân` nu de mult dedicate exclusiv celor cu bugete considerabile. De exemplu, cu Office 365 managerii pot fi siguri c` angaja]ii pot comunica [i lucra împreun` de oriunde – iar plata o vor face pentru fiecare utilizator [i cât timp va fi folosit acest serviciu. Acela[i lucru se poate spune despre Dynamics CRM Online, instrument prin care companiile \[i vor centraliza rapid informa]iile despre clien]i [i \[i vor simplifica procesele interne, indiferent de dimensiune [i f`r` a realiza investi]ii ini]iale în tehnologie. |ns` nu totul se va muta \n cloud.

Motivele, spune George Pristavu, sunt diverse, fiind legate de control, personaliz`ri, limit`ri legate de reglement`ri specifice industriei sau dorin]a de a-[i p`stra \n centrul de date propriu sistemele care le sunt critice pentru business. “Putem afirma cu certitudine c` ast`zi cloud-ul nu este potrivit orice aplica]ie, dar este potrivit pentru orice organiza]ie”,

Flexibilitate Clien]ii pot cre[te eficient capacitatea lor de IT \n perioadele de vârf [i o pot reduce atunci când \nc`rcarea scade. arat` reprezentantul Microsoft. Nu tot ce e software merit` mutat \n cloud, acesta fiind doar \nc` o modalitate de a g`zdui softwareul. Prin urmare, IT-ul tradi]ional va exista \n continuare pentru beneficiarii care doresc s` aib` control sau doresc func]ii personalizate, nerealizabile \n cloud. |n acest sens, Microsoft a lansat Windows Intune, prin care se ofer` servicii \n cloud pentru administrarea [i protec]ia computerelor printr-o simpl` interfa]` web, astfel \ncât clien]ii \[i pot gestiona sta]iile de lucru de oriunde ar fi. Având la baz` tehnologii de cloud, Windows Intune permite companiilor s` gestioneze mult mai u[or PC-urile

cu cerin]e speciale de administrare, cum este cazul angaja]ilor cu o distribu]ie geografic` mare, al PCurilor ce nu fac parte dintr-un domeniu sau re]ea, angaja]ilor de pe teren sau al PC-urilor provenite din achizi]ii de companii. |ns` orice companie ar trebui s`-[i stabileasc` o strategie \n ceea ce prive[te cloud-ul [i cum va folosi serviciile [i solu]iile din cloud pentru a adresa nevoile clien]ilor s`i. “|n acest context nu trebuie s` privim o organiza]ie drept o entitate care migreaz` spre cloud, ci mai degrab` ca o organiza]ie care folose[te servicii livrate din cloud, atât public, cât [i privat”, arat` George Pristavu. Privind lucrurile din aceast` perspectiv`, nu va exista un cost direct asociat acestei migr`ri spre utilizarea de Mobilitate servicii

trei variante: servicii \n cloud pe baz` de abonament, servicii la parteneri/hosteri pe baz` de abonament [i produse instalabile la beneficiar pe baz` de licen]`. Compania a lansat inclusiv \n România Windows Azure, o platform` de cloud computing, pe care firmele de software independente pot dezvolta software pentru clien]ii lor. |n România exist` deja un interes ridicat pentru platforma Windows Azure, de la firme de software pân` la corpora]ii din domeniul financiar-bancar. Portofoliul de aplica]ii de afaceri locale oferite din Windows Azure acoper` arii ca ERP, CRM, eMarketing, BPM, eHealth sau telecom. Exist` deja solu]ii pe aceste segmente oferite \n România de Senior Software (SeniorERP), Softelligence (OMNi 2.0), TeamNet (Dosarul Electronic Pacien]i) sau Business Logic Systems (MMS Gateway). Apoi, portofoliul pentru servicii destiAngaja]ii au acces la informa]ii nate direct consumatoride pe orice dispozitiv, oriunde lor este \ntr-o cre[tere [i se pot conecta mai u[or cu partenerii accelerat`, prin intermede afaceri [i clien]ii. diul solu]iilor dezvoltate de Zitec Automatizare [i solu]ii software din cloud. Singu(HoClien]ii au nevoie de mai rul cost suplimentar care poate ap`rea este pu]in personal pentru a gestiona atunci când o orgasistemele IT, ceea ce ajut` la eliberarea niza]ie se decide din resurselor interne pentru alte lucr`ri prioritare. motive de business (perDetalii pe www.microsoft.ro/cloud forman]` sporit`, disponibilitate crescut`, lansare de noi servicii) s` \[i migreze o aplica]ie cutelPeeps rent` \n cloud, iar costurile sunt direct Trends), HPC Consulting (Assetpropor]ionale cu complexitatea watch), Equilobe (Proiectul Muzeul aplica]iei curente. Dac` vorbim despre Satului), ASTINVEST dezvoltarea de aplica]ii noi, atunci nu (SMSParking.ro) sau Evisoft (Priexist` niciun motiv \ntemeiat de a avea vesc.Eu). Unul dintre factorii costuri suplimentare pentru c` aplica]ia diferen]iatori ai platformei Windows a fost scris` pentru cloud, din contr`, Azure este faptul c` automatizeaz` sarcostul de achizi]ie al solu]iei trebuie s` cini de gestionare a sistemului, scad`, pentru c` nu se vor mai face inpermi]ând dezvoltatorilor s` se vesti]ii \n hardware [i infrastructur`. concentreze pe dezvoltarea de aplica]ii.

De asemenea, permite implementare VIITORUL ESTE AZURE de solu]ii hibride, care integreaz` aplica]iile din cloud cu resurse proprii Acesta este, de altfel, [i motivul pentru ale dezvoltatorilor. Biz care Microsoft ofer` produsele sale \n Biz

17

VIITORUL MICROSOFT

INOVA}IA ESTE MOTORUL CRE{TERII Pe ce se concentreaz` Microsoft România \n acest moment?

Microsoft este o companie cu importante contribu]ii \n industria IT local` [i \n \ntreg ecosistemul comercial [i social. |n 2011 se \mplinesc 15 ani de la inaugurarea filialei Microsoft România [i este un moment foarte bun pentru a s`rb`tori al`turi clien]ii [i partenerii no[tri. Pot sumariza misiunea noastr` prin “a face Microsoft mai relevant pentru România”.

Principala noastr` preocupare, oriunde \n lume [i \n România, este s` concretiz`m poten]ialul serviciilor \n cloud [i s` fim liderul \n cloud computing al industriei. Aceast` evolu]ie c`tre cloud prezint` aspecte incitante, dar [i provoc`ri pe care industria trebuie s` le adreseze. |n acest context, rolul nostru la Microsoft este s` oferim cel mai bun suport clien]ilor [i partenerilor no[tri. Ne dezvolt`m afacerile \n România \n parteneriat cu peste 4.000 de companii IT locale [i responsabilitatea noastr` este s` lucr`m \mpreun` cu partenerii no[tri pentru a materializa promisiunea serviciilor \n cloud.

Care este pozi]ia Microsoft \n regiune?

România, cu cei peste 21 milioane de cet`]eni, este a doua ]ar` ca popula]ie din rândul noilor state membre în Uniunea European`, dup` Polonia, prin urmare este o pia]` important` pentru Microsoft. Sistemul de înv`]`mânt preg`te[te profesioni[ti IT foarte aprecia]i, iar acesta este unul dintre moti18

Biz

FOTO: VALI MIREA

Ronald Binkofski, primul expat la conducerea Microsoft România, preg`te[te compania pentru cloud computing [i cre[te competitivitatea echipei pe o pia]` tot mai dificil`.

vele pentru care ne-am intensificat investi]iile în România în ultimii ani, construind dou` centre de înalt` clas` – un centru de suport tehnic global (GTSC, în Bucure[ti) [i un centru de cercetaredezvoltare (Ciao, în Timi[oara). Cred cu t`rie c` economia româneasc` va reveni pe cre[tere. De[i se las` a[teptat`, sunt convins c` vorbim de o cre[tere constant` în urm`torii ani.

Microsoft î[i propune s` fie o parte semnificativ` a acestui proces, atât în zona de business, cât mai ales demonstrând c` este un bun cet`]ean în Ro-

mânia. Probabil cel mai bun indicator al rolului important pe care îl joac` Microsoft în România îl reprezint` programele pe care le desf`[ur`m în parteneriat cu guvernul [i societatea civil`, programe cum ar fi Parteneri pentru Educa]ie, programele de asigurare a accesului la tehnologie [i dezvoltarea de e-aptitudini în comunit`]i, programele pentru siguran]a copiilor pe internet, BizSpark [i celelalte ini]iative pentru antreprenori software.

Cât de importan]i sunt partenerii pentru businessul Microsoft?

Microsoft \[i desf`[oar` afacerile \n România prin intermediul partenerilor, motiv pentru care colaborarea cu partenerii no[tri [i promovarea ofertelor lor bazate pe solu]ii Microsoft este principalul rol al filialei locale. Concret, sunt ac]iuni de business development, de training de tehnologie, acces la cele mai recente solu]ii [i tehnologii, participare la programe interna]ionale, schimb de cuno[tin]e cu parteneri din alte ]`ri, marketing [i suport tehnic [i

Sorin Eftene, Director Enterprise & Partners Group, Microsoft România Indiferent de modelul de serviciu sau metoda de implementare, IT-ul ca serviciu ofer` o aliniere mai bun` cu obiectivele de business [i o valoare economic` superioar` pentru clien]i.

multe altele. Conform celui mai recent studiu de impact realizat de IDC [i sponsorizat de Microsoft, pentru fiecare leu câ[tigat de Microsoft \n România, companiile din ecosistemul local câ[tig` 6,38 lei. Dar obiectivul nu este doar dezvoltarea afacerilor noastre \n România cu suportul partenerilor locali, ci [i sus]inerea lor pentru a realiza un impact \n lume cu inova]iile lor.

De exemplu, prin Microsoft BizSpark sprijinim start-up-urile s` dezvolte urm`toarea genera]ie de aplica]ii [i servicii software pe Windows Azure, platforma noastr` \n cloud.

A]i \nt`rit echipa de consumer.

Pentru prima dat` \n acest an vom avea o echip` de sine st`t`toare ce va fi dedicat` businessului de consumer.

Este un pas \nainte [i o m`sur` care valorific` mai bine munca de pân` acum a circa 40% din organiza]ia de vânz`ri [i de marketing, ce a avut impact [i \n businessul nostru de retail [i consumer, business crescut cu 50% \n ultimele 12 luni de Microsoft \n România. Sunt sigur c` aceast` linie de business va cre[te \n anii urm`tori.

Microsoft are o ofert` excep]ional` pentru consumatori cu produse [i servicii cum sunt Windows, Office, Hotmail, Windows Phone, Xbox, Kinect.

Exist` planuri de extindere a activit`]ii Microsoft \n România?

Principalul meu obiectiv este construirea unei echipe excelente \n România. Cre[terea companiei este unul din indicatorii de succes \n aceast` privin]`. Suntem deja prezen]i \n trei linii opera]ionale: marketing [i vânz`ri, suport tehnic avansat [i cercetare-dezvoltare, num`rând aproximativ 400 de oameni. Toate cele trei linii de business sunt \n cre[tere [i sunt sigur c` aceast` cre[tere va fi sus]inut` [i de statutul de care ne bucur`m pe pia]`, de cel mai dorit angajator. Mai departe, cât de repede vom cre[te [i \n ce alte direc]ii... s` ne facem \ntâi treaba a[a cum trebuie [i vom vedea. Biz

COMPANII |N CLOUD Afaceri din România au \mbr`]i[at deja intrarea \n cloud, profitând de avantajele acestei noi tehnologii pentru a se dezvolta.

SOFTELLIGENCE E-BUSINESS |N CLOUD

GSK COMUNICARE SIMPLIFICAT~

Compania Softelligence dezvolt` [i implementeaz` solu]ia integrat` de e-business OMNi e-Business, adresat` companiilor de dimensiuni medii [i mari. A \nceput evaluarea solu]iilor cloud la sfâr[itul lui 2009, luând \n calcul atât platforma Microsoft Windows Azure, cât [i alte solu]ii. “|n cele din urm`, ne-am oprit la Windows Azure atât datorit` solu]iei tehnice (apropiat` de ceea ce dezvolt`m noi), cât [i gra]ie calit`]ii serviciilor oferite”, arat` Teodor Blid`ru[, Managing Partner la Softelligence.

OMNi e-Business este o platform` enterprise ce gestioneaz` procesele de vânzare, promovare [i suport online ale unor companii mari. Performan]a [i securitatea datelor este esen]ial`. Astfel, \n Windows Azure folosim subscrip]iile extinse care ofer` suport pentru hosting, sisteme de baze de date de mari dimensiuni, monitorizare, caching al datelor, ma[ini virtuale etc. De[i dezvoltarea versiunii 2.0 a platformei a durat peste un an, suportul pentru Windows Azure a fost integrat extrem de rapid, \n aproximativ 600 de ore.

“Datorit` Windows Azure putem s` ne concentr`m pe core business-ul nostru – dezvoltarea [i implementarea OMNi e-Business – oferind \n acela[i timp servicii de g`zduire [i de management al datelor la cel mai \nalt standard de performan]` [i siguran]`”, subliniaz` Teodor Blid`ru[.

Acesta adaug` c` parteneriatul cu Microsoft este unul strategic pentru viziunea companiei de a deveni furnizorul de solu]ii de e-business num`rul unu \n România.

Compania farmaceutic` GlaxoSmithKline (GSK) are o prezen]` puternic` \n România [i are nevoie de comunicare rapid` [i eficient` atât pe plan local, cât [i global. |n 2007, GSK a f`cut o analiz` intern` global` care a identificat câteva puncte de \mbun`t`]it, cum ar fi: nevoia de a colabora cu partenerii externi, nevoia de suport pentru pie]ele \n cre[tere sau nevoia de a renun]a la solu]iile Lotus Notes customizate.

Dup` cercet`ri riguroase, a fost aleas` solu]ia Microsoft Online Services. |n România, implementarea noii solu]ii a \nceput \n 2009 cu identificarea serviciilor afectate, teste [i planuri de migrare.

Migrarea propriu-zis` a \nceput \n octombrie 2009 pentru aproximativ 700 de utilizatori [i a durat [ase s`pt`mâni. Al]i 250 de utilizatori au migrat \n aprilie 2010. Primele servicii migrate au fost Outlook [i Office Communications Server (actualmente Lync Server) [i au urmat Live Meeting, TeamSite [i SharePoint. “Outlook era a[teptat de cea mai mare parte a utilizatorilor, care doreau o solu]ie nou`, mai potrivit` cerin]elor de business comparativ cu cea folosit` anterior”, spune Marius Popianu, IT Demand Manager la GlaxoSmithKline România [i Bulgaria. Impactul pe linia de date interna]ional` a fost semnificativ, dar anticipat. Acesta arat` c`, din punct de vedere IT, noua solu]ie este o \mbun`t`]ire [i o simplificare a mediului de lucru. Biz Biz

19

VIITORUL |NCEPE ACUM Zece ani: de numai atåt este nevoie ca internetul s` se mute din spa]iul cibernetic \n plin` strad` [i, cu ajutorul unei lentile, s` permit` utilizatorilor s` “vizualizeze profilul” interlocutorului cu o singur` privire.

DE OVIDIU NEAGOE

C

ånd simplitatea va domina via]a de zi cu zi, obiectele din strad` vor avea link-uri, precum actualele pagini de internet [i vor fi accesate cu ajutorul unei lentile active.

nele dorite. Tot prin acest “ochi mecanic”, Este anul 2021. Sunetul produs de ceasul de pe agen]iile de publicitate ne vor putea promova noptier` rupe t`cerea dimine]ii [i, odat` cu produse, prin sisteme personalizate. |n viitor, acesta, totul \ncepe s` prind` via]`. De la dradup` anul 2020, hårtia va \nmagazina informa]ii periile care se ac]ioneaz` automat la auzul alardigitale [i va putea fi conectat` la sisteme de calmei [i las` razele soarelui s` p`trund` \n cul, prin intermediul telefonului mobil, iar lentilele \nc`pere, pån` la cafeaua [i micul dejun ce vor avea puterea s` detecteze starea de spirit a transmit informa]ii, cu privire la valorile nutritive oamenilor de pe strad` [i chiar s` furnizeze inale fiec`rui aliment \n parte, unei lentile de conforma]iile pe care ace[tia vor dori s` le \mtact active pe care o vom purta fiecare dintre p`rt`[easc`. “Lentilele de contact active indic` noi. “|nchipuie[te-]i c` te treze[ti diminea]a [i faptul c` tehnologiile de screening vor face parte \]i pui o pereche de lentile de contact active, care din via]a noastr` de zi cu zi”, spunea Nick Sohtransform` totul \n jurul t`u”, spune Nick Sohnemann, \n cadrul InnovationLab, training organemann, Innovation Adviser la TrendOne, cel mai nizat de revista Biz, la jum`tatea lunii martie. mare portal de inova]ie din Europa. “Obiectele Semnalul a fost identificat [i de cercet`torii de casnice prind via]`, cutia de cereale afi[eaz` inla Asocia]ia Interna]ional` a forma]ii digitale despre nutri]ie, Transportatorilor Aerieni, care po]i schimba peisajul de la feestimeaz` c` punctele de securireastr` cu o insul` tropical` \n “Obiectele casnice tate din viitor de pe toate aerotimp ce \]i bei cafeaua [i faci video prind via]`, cutia de porturile vor avea la baz` cereale afi[eaz` inchatting cu cel mai bun prieten”, forma]ii digitale screening-ul. continu` Nick Sohnemann. Oglinda despre nutri]ie, po]i schimba peisajul de la fereastr` cu o insul` tropical` \n TEHNOLOGIE F~R~ SECRETE \n care ne privim reflexia \nainte timp ce \]i bei caAvantajele nu vor \nceta s` apar` s` pornim c`tre birou va \nmagafeaua [i faci video nici pentru mediul de afaceri. zina informa]ii despre fiecare dinchatting cu cel mai Schimbul de c`r]i de vizit` va tre noi, precum op]iuni pentru bun prieten” disp`rea complet, totul se va reamasa de prånz \n func]ie de greuNick Sohnemann, liza cu o simpl` privire c`tre intatea pe care o identific` sau, pe Innovation Advisor, TrendOne terlocutor sau c`tre moderatorul baza scan`rii imaginii, poate furori vorbitorul de la un eveniment niza imagini cu reflexia care de business, fiind similar \n terpoart` cele mai noi haine de la meni actuali vizualiz`rii profilului de LinkedIn sau magazinele selectate \n prealabil. Oglinda de pe de Facebook. Cu toate c` fiecare dintre scenapere]ii fiec`rei locuin]e din anul 2021 va avea riile de mai sus pare rupt din pelicule science ficpropriet`]i touchscreen [i, cu numai o atingere, tion, ele vor face parte din via]a de zi cu zi a subiectul va putea proba virtual [i cump`ra hai-

22

Biz

fiec`ruia dintre noi, pentru c`, momentan, toate acestea sunt \n curs de dezvoltare \n centre de cercetare din jurul lumii. Tehnologiile cele mai noi ap`rute \n lume sunt semnale ale viitorului, care indic` felul \n care va ar`ta lumea peste dou`zeci de ani, de exemplu. Atåt tehnologia cåt [i produsele de “måine” sunt derivate sau transform`ri ale

peste zece ani, tind s` subevalueze schimb`rile”, spune Nick Sohnemann. “Lumea nu se va schimba \n acela[i ritm \n care a f`cut-o \n ultimele luni, dezvoltarea tehnologic` este exponen]ial`”, continu` acesta. Dar dac` toate semnalele indic` o schimbare radical` a calit`]ii vie]ii de zi cu zi [i a celei profesionale din

celor de ast`zi. Odat` identificate aceste semnale, misterioasa lume a urm`torului deceniu nu va mai avea secrete \n ceea ce prive[te tehnologia sau via]a de zi cu zi.

urm`torul deceniu, \n care multe locuri de munc` vor fi \nlocuite de robo]i [i calculatoarele pe care le cunoa[tem ast`zi vor disp`rea, fiind \nlocuite de dispozitive transparente holografice tactile, cum va ar`ta procesul de recrutare? Cu siguran]` c` atragerea [i reten]ia talentelor va continua s` fie o problem` cu care se vor confrunta organiza]iile urm`torului deceniu. Internetul devine cu rapiditate un spa]iu \n care se deruleaz` via]a profesional`. Func]ii ale re]elelor sociale precum LinkedIn sugereaz` c` poten]ialul internetului va schimba fundamental fa]a proceselor de recrutare \ntr-o experien]` bazat` pe colaborare, networking [i angajament online. Tårgurile de joburi actuale din via]a real` s-au mutat deja \n online, unde un avatar se plimb` printre standurile virtuale ale firmelor, interac]ioneaz` cu reprezentan]ii departamentului de resurse umane [i depune CV-uri la companiile care caut` angaja]i cu experien]` \n domeniul \n care utilizatorul din spatele avatarului are expertiz`. Biz

REALITATE CIBERNETIC~ |ntr-un viitor \n care spa]iul virtual se va contopi cu realitatea [i tehnologia ne va influen]a via]a [i afacerile, internetul va deveni cu certitudine “outernet”. Aceasta va deveni o nou` tehnologie, care va contribui din plin la afectarea profund` a rela]iilor interpersonale [i a lumii care ne \nconjoar`. |ncet-\ncet, internetul, cu care suntem atåt de familiari ast`zi, va p`r`si spa]iul cibernetic [i se va instala \n lumea exterioar`. Celebrul “search” al motoarelor de c`utare, link-urile, interac]iunea sau personalizarea se vor transfera c`tre obiectele fizice, ceea ce va duce la na[terea unei noi dimensiuni a percep]iei, \n care realitatea [i digitalul se vor confunda. “Lumea modern` are tendin]a s` supraestimeze poten]ialele schimb`ri ce pot avea loc \ntr-un an, dar cånd vine vorba s` estimeze cum va ar`ta tehnologia

Biz

23

LOCURI DE MUNC~

Angajament pentru måine Tendin]ele actuale creioneaz` un portret robot al viitoarelor locuri de munc`. Se mizeaz` pe medicin` [i internet. |ntre cele mai c`utate joburi vor fi cel de avocat virtual sau de nanomedic. DE OVIDIU NEAGOE

C

e te faci cånd vei fi mare?” este o \ntrebare de care nu scap` niciun copil indiferent de genera]ia din care face parte. Cum ar reac]iona oare interlocutorul dac` r`spunsul micu]ului ar veni r`spicat: bioinformatician sau consultant \n genetic`? Cel mai probabil similar unui adult care, \n urm` cu mai bine de dou`zeci de ani, primea ca r`spuns func]ia de arhitect software.

Ei bine, r`spunsurile de mai sus nu ar trebui s` contrarieze pe nimeni, pentru c` acestea sunt doar cåteva dintre jobuJOBURI PE CALE DE DISPARI}IE rile cu cea mai mare Edi]ia online a postului de televiziune CNBC a c`utare pe viitor. Studiul realizat un clasament al profesiilor din SUA care “Roadmap 2050”, realizat ar avea [anse foarte mari s` \[i reduc` num`rul de European Climate de reprezentan]i \n func]ie de motive ce variaz` Foundation, a conchis c` de la economie [i tehnologie la outsourcing: extinderea infrastructurii Profesie Salariu* Sc`dere** “verzi” [i a produc]iei \n Reporter [i corespondent 34.850 -8% Europa se vor traduce Asigur`tor 56.790 -4% prin crearea a 400.000 de locuri de munc` pån` Programator 69.620 -3% \n anul 2030. Focusul pe Judec`tor 110.220 -3% oameni, planet` [i profiInginer chimist 84.680 -2% turi va deveni principala Manager publicitate 80.220 -2% modalitate prin care orga- CEO 158.560 -1% niza]iile \[i vor atrage [i Editor 49.990 0% re]ine talentele.

Manager general 91.570 0% Prin \n]elegerea tenSurs`: CNBC din]elor principale de pe * Cifrele sunt exprimate \n dolari americani [i reprezint` salariul mediu pia]`, cu u[urin]` fiecare anual actual ** Estimat` pentru urm`torii zece ani \[i poate face o idee despre cum vor ar`ta locurile de munc` din viitor [i poate face o crearea noilor joburi, progresul tehnoloalegere \n]eleapt` \n carier`. Similar gic [i nevoia de reducere a timpului, a elanului pe care l-a avut internetul \n costurilor, a impactului asupra mediu-

24

Biz

JOBURI DE VIITOR Site-ul educa]ional [i pentru carier` getdegrees.com a realizat un top al celor mai c`utate profesii din urm`torii 20 de ani.

Robotician medical Consultant \n genetic` Terapeut respirator Bioinformatician Cercet`tor celule stem Designer implant organe Maseur terapeut Asistent medical |ngrijitor la domiciliu Farmacist Surs`: getdegrees.com

lui \nconjur`tor, de a face treaba mai repede [i cu un efort mai mic vor contribui din plin la creionarea peisajului muncii din urm`torii dou`zeci de ani.

La fel cum internetul a fost unul dintre responsabilii cu dispari]ia par]ial` a unor profesii sau cum calculatorul a pus cap`t profesiei de muncitor specializat \n culegerea [i turnarea de litere, de exemplu, avåntul [tiin]ei pune pe harta destina]iilor profesionale de viitor specializ`ri precum nanotehnologie, biotehnologie sau cele din domeniul medical [i farmaceutic.

Studiul “Possible New Careers Emerging form Advances in Science and Technology 2010 - 2030”, realizat de compania FastFuture, arat` c` cel mai popular job din urm`torii 20 de ani va fi wellness manager (41% dintre responden]i), angajat \n social media (29%), nanomedic (24%) [i avocat virtual (23%). La polul opus, printre cele mai pu]in populare profesii din anul 2030 se num`r` ofi]er de carantin` (50%), poli]ia schimb`rilor climatice (31%) sau produc`tor de organe (20%). Biz

MASS-MEDIA |N 10 ANI

UNELE LUCRURI NU SE SCHIMB~ NICIODAT~

P

Vlad Petreanu Jurnalist de peste 20 de ani, realizator TV www.petreanu.ro

informa]ii – dup` seria bun` din ultimele s`pt`måni, cota de transfer crescuse ame]itor.

Memor` cifra [i ceru o c`utare complex` de date privind evolu]ia pre]urilor de transfer ale altor juc`tori; b`nuia c` pu[tiul de pe ecran tocmai stabilise un nou record. Poate pån` ajungea la redac]ie putea s` [i publice un mic comentariu \n acest sens.

Mul]i dintre colegi \l considerau de mod` veche, un iremediabil nostalgic. La ce bun s` pierzi vremea prin trenuri cånd puteai face totul de acas`, [edin]e, documentare, redactare, \nregistr`ri sau transmisii? Timpul – vechiul du[man al oric`rui ziarist – acum aproape c`[i pierduse cu totul semnifica]ia. No]iunea orei de \nchidere a edi]iei era de mult moart`, \nlocuit` de deadline-ul permanent. Te adaptai la asta sau piereai. Precum pistolarii din anticele westernuri, publicai din orice pozi]ie sau cr`pai. I se p`rea un lux formidabil [i o ineficien]` seduc`toare faptul c`, pe vremuri, existau canale de exprimare specializate – tipar, radio, TV. Internetul schimbase totul, le amestecase [i le altoise unele pe celelalte pentru totdeauna. P`ruse traumatizant, la \nceput, [i chiar fusese pentru dinozaurii breslei, dar principiul era simplu [i inflexibil. Clientul e st`pånul, a[a c` las`-l pe el s`-[i aleag` sub ce form` \[i dore[te informa]ia – video, audio sau pur [i simplu scris`. Presa devenise realmente multimedia, text \nso]it de video [i de audio, plus hyperlinkuri, un fluviu constant de date propagat printr-un mediu care [tia s`-nve]e \n permanen]` ce se caut`, ce se vinde.

Ce p`rea azi perfect firesc \ncepuse \ns` timid, accidental, cu mici entuziasme pres`rate pe ici-colo, \ntr-o industrie care nu \n]elegea, \nc`, \n ce urma s` se transforme. Coperta augmented reality fusese unul dintre semne.

Revista Biz, undeva prin 2011, parc`, acum dou` decenii, deja. Atinse ecranul din nou.

Avea ideea noului s`u material. Voia s` afle ce se \ntåmplase cu echipa de atunci. Apoi se opri.

Doar motoarele de c`utare nu ajungeau. Va trebui s` se vad` cu oamenii aceia, s`-i asculte [i s`-i simt` \nainte de a \nregistra.

De mod` veche sau nu, unele lucruri nu se schimb` niciodat`.

Biz

FOTO: STUDIO FOTO UNION

e la 9, peretele se aprinse, mai \ntåi cu nuan]e stinse, abia vizibile. |n 5 minute, \ncepu s` disting` titluri [i text, iar con]inutul video c`p`ta precizie. Crescu [i sunetul, de la un murmur neinteligibil la nuan]ele vocii calde, sigure a prezentatorului.

Programase acest start lent ca un dependent de actualit`]i. Se \ntinse, \n timp ce [tirile zilei, insinuåndu-se \n semitrezie, \i alungar` moale somnul. Ridic` måna [i scannerul recunoscu gestul. M`ri o noti]` de cåteva rånduri – “Ultimul ziar tip`rit de pe planet` s-a \nchis”.

Un titlu imprecis, fire[te – nu era ultimul ziar tip`rit, ci ultima redac]ie care \nc` avea ca model de business hårtia tip`rit` zi de zi [i care acum, iat`, trebuia s` vin` \n prezent, \n multimedia. Tip`riturile r`m`seser` doar gesturi de reprezentare – era acum la mod` ca firmele bogate s`-[i cadoriseasc` la sfår[it de an clien]ii cu pseudopublica]ii paginate artistic [i neru[inat de scump \n boutique-uri de design.

Textele din aceste reviste includeau adesea elemente de modernitate – holograme de autopromovare montate \n loop sau scurte discursuri ale marilor [efi – probe de marketing c`, respectånd tradi]ia, \mbr`]i[au viitorul.

Se \ncrunt` – cine f`cuse prima copert` augumented reality din Romånia?

Istoria trecea prea repede ca s`-i ]ii minte toate punctele de inflexiune. |[i aminti mai tårziu, \n metrou, \n drum spre redac]ie. Tocmai desf`[urase foaia multimedia pe care o ]inea mereu \n buzunar. |n urechi, minuscule, c`[ti inteligente, pe care le setase s` sugrume sunetele mecanice [i s` amplifice vocile din jur. Niciodat` nu [tiai de unde putea veni un pont.

Pe ziarul lui electronic defilau [tirile zilei. Observ` c` predominau cele economice, semn c`, \n ultimele zile, \l interesaser` mai mult subiectele financiare. Profilul se adaptase automat, \nv`]ånd s` ofere mai mult din ce c`utase. Deschise o bar` de dozaj [i cobor\ poten]iometrul virtual – mai u[or cu economia. Deocamdat`.

Ap`s` o alt` bif` [i alese o voce care s`-i redea cronica meciului de seara trecut`. Pe ecran rula rezumatul. B`tu cu ar`t`torul atacantul [i \n dreapta se materializ` o coloan` cu

25

AVIA}IE

Pe aripile viitorului Trecerea prin punctele de securitate din aeroporturi se va face pe baz` de screening, iar avioanele vor parcurge distan]e de aproape 10.000 km \n numai dou` ore [i trezeci de minute. DE OVIDIU NEAGOE ste anul 2050. Dup` procedura de securitate [i \mbarcarea \n aeronav`, care nu mai necesit` sosirea la aeroport cu dou` ore \nainte de decolare, pasagerii unei curse Paris – Tokio vor auzi urm`torul mesaj, \n timp ce \[i cupleaz` centura de siguran]`: “Aeronava, ce va ateriza pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris \n mai pu]in de dou` ore [i treizeci de minute, va zbura cu o vitez` de croazier` de 4.900 km/h (4 Mach), la o altitudine de 32 km”. Promisiunea apar]ine concernului EADS, de]in`torul Airbus, care a prezentat de curånd la Paris conceptul ZEHST – Zero Emission High Supersonic Transport. Reducerea timpului alocat zborului este un factor decisiv \n dezvoltarea sistemului de transport aerian. “Prima serie de aeronave care vor zbura cu tehnologia rezultat` din acest concept nu va decola mai devreme de anul 2040”, spune Jean Botti, Chief Technical Officer la EADS. “Trei tipuri de motoare sunt operate \n faze, \n func]ie de etapele zborului unei curse pe distan]e mari cu o vitez` de croazier` hipersonic`”, continu` reprezentantul EADS. Zborul aeronavei viitorului va debuta cu o procedur` normal` de decolare, pån` cånd se va atinge o altitudine de 5 km [i o vitez` de 980 km/h – Mach 0,8. Apoi, aprinderea [i operarea a dou` motoare de rachet` pe baz` de hidrogen lichid, urmate de aprinderea unui alt motor mai mare vor asigura cre[terea accelera]iei pån` la valori transsonice. Designul avionului viitorului permite pasagerilor s` se bucure de un zbor normal, confortabil, f`r` s` necesite echipament special sau training. Pentru o

E

26

Biz

scurt` perioad` de timp, \n timpul decol`rii [i al cre[terii accelera]iei, pasagerii ZEHST vor sim]i o for]` de atrac]ie gravita]ional` mai mic` de 1,2 g.

Dar nu numai avioanele comerciale ale viitorului vor trebui s` fie rapide, eforturile [i planurile ambi]ioase ale produc`torilor trebuie s` fie sprijinite de \ntreaga industrie. “Momentan, se cheltuiesc 7,4 miliarde de dolari pe an pentru

IATA a prezentat recent un punct de securitate al viitorului. Pasagerii vor fi \ndruma]i c`tre una dintre cele trei benzi de securitate. Tehnologiile de screening care se dezvolt` \n prezent vor permite pasagerilor s` treac` prin checkpoint f`r` s` fie nevoi]i s` \nl`ture piese vestimentare sau accesorii [i nici s` deschid` gen]ile. “Pasagerii cunoscu]i”, cei care s-a \nregistrat [i au fost verifica]i de autorit`]ile guvernamentale, vor

ANUL 2050 SE VEDE PE IPAD Conceptul futuristic al aeronavelor [i al unui zbor obi[nuit \n anul 2050, realizat de Airbus, este valabil acum pentru dispozitivele iPhone [i iPad. Utilizatorii vor putea interac]iona [i privi experien]a unui zbor \n anul 2050. men]inerea siguran]ei \n avioane”, spune Giovanni Bisignani, CEO [i director general al Asocia]iei Interna]ionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). “Checkpoint-urile de ast`zi au fost proiectate \n urm` cu patru decenii pentru prinderea poten]ialilor terori[ti \narma]i cu obiecte metalice”, continu` acesta cu privire la punctele de securitate din aeroporturi.

putea p`trunde printr-un tunel. Urmeaz` o band` cu screening normal, pentru majoritatea pasagerilor, [i banda pentru pasagerii care prezint` risc ridicat, care va beneficia de sisteme de screening \n plus. Dintre statele membre ale Organiza]iei Interna]ionale a Avia]iei Civile, 19 guverne, inclusiv cel al SUA, depun, \n prezent, eforturi pentru definirea standardelor checkpoint-ului viitorului. Biz

TEHNOLOGIA VIITORULUI

TREI SCENARII NU TOCMAI SF

S

reproduc` digital fiin]a atunci cånd nu mai suntem: s` convers`m online cu prieteni sau ter]i, s` coment`m diverse \ntåmpl`ri, adic` s` vie]uim artificial [i multimedia prin servere.

Sun` sinistru? Poate! |ns` lumea pare s` fie fascinat` deopotriv` [i de macabru, [i de nemurire, astfel c` start-up-uri din Silicon Valley au ob]inut deja finan]are pentru astfel de proiecte.

Electronice controlate prin voce [i biocuren]i Uita]i de ecranul tactil al smartphone-ului, de mouse [i tastatur`! Cea mai intens` conversa]ie pe care o vom face \n viitorul apropiat nu va mai fi cu semenii no[tri, ci cu automobilul, instala]ia de climatizare, cafetiera, computerul (este greu de spus cum va ar`ta acesta \n zece ani!) [i a[a mai departe. Deja, \n Statele Unite sunt comercializate modele de Ford cu comand` vocal` pe baza unei aplica]ii Microsoft, iar anul viitor acestea vor ajunge [i \n Europa. Sistemul de operare Android permite c`utarea pe internet tot prin voce. Va deveni banal s` d`m comenzi \n cas` precum “Deschide televizorul” sau “Porne[te aerul condi]ionat”.

Urm`torul pas ar putea fi comanda electronicelor prin biocuren]i cerebrali, \n sensul c` opera]ii pe care acum le facem prin ap`sarea unor taste vor fi realizate doar prin puterea gåndului. (Au ap`rut pe pia]` juc`rii destul de convenabile ca pre] care permit deplasarea unor bile pe un traseu stabilit, gra]ie unor electrozi care se ata[eaz` pe frunte).

Spune]i c` sunt predic]ii nebune[ti? Un exerci]iu util pentru a r`spunde corect: rememora]i unde se afla tehnologia cu doar zece ani \n urm`!

Victor Kapra Consultant online [i social media.

Jurnalist specializat \n IT www.victorkapra.ro

FOTO: STUDIO FOTO UNION

` vorbe[ti despre viitorul tehnologiei este riscant. Grani]a dintre a c`dea \n ridicol [i a desena scenarii credibile este destul de fin`. De obicei, ideile emise de viitorologi stårnesc zåmbete sceptice. Prezentul hi-tech este oricum bulversant, iar omenirea se ap`r` de [ocuri negånd posibilit`]i. {i totu[i, pe baza conceptelor prezentate de marile corpora]ii putem \ncerca s` detect`m cåteva idei despre ce am putea vedea \n urm`torii 10-20 ani. Ani care vor fi, f`r` \ndoial`, fascinan]i.

Hologramele vor \nlocui video 3D Anul trecut, japonezii i-au l`sat f`r` cuvinte pe oficialii FIFA cånd au prezentat proiectul cu care au concurat la organizarea Cupei Mondiale de Fotbal din 2022: transmiterea \n timp real pe stadioane din lumea \ntreag`, \n format holografic, a meciurilor desf`[urate \n arhipelagul nipon. O mul]ime de camere video HD plus sute de microfoane plasate \n jurul terenului de joc ar urma s` capteze imaginile [i sunetul. O sofisticat` aplica]ie video ar reproduce sub form` de holograme juc`torii din Japonia, \n mi[care [i m`rime natural`, pe stadioanele lumii, indiferent c` acestea se afl` \n Brazilia, Marea Britanie sau Australia. Greu de imaginat? Experimentul a fost deja f`cut de televiziuni americane la ultimele alegeri preziden]iale, cånd un reporter aflat pe teren a ap`rut sub form` de hologram` \n studiou. De aici, putem s` ne juc`m cum vrem: cinematografe care s` arate ca ni[te teatre, cu actori-holograme plimbåndu-se printre spectatori, servicii de telefonie care s` ne aduc` interlocutorii “\n carne [i oase” \n living [i a[a mai departe.

Nemurirea digital` Producem o cantitate din ce \n ce mai mare de con]inut digital: statusuri pe re]ele sociale ca Facebook, Google+ sau Twitter, video [i foto, coresponden]` pe e-mail, posturi pe blog, comentarii. Toate acestea, coroborate, ne alc`tuiesc \n timp un portret destul de fidel, dezv`luie cum gåndim, ce gusturi avem, cum ne comport`m \n anumite situa]ii. Ni[te algoritmi complec[i dar nu imposibil de realizat, alimenta]i cu acest con]inut vast produs \n timpul vie]ii, pot anima un “robot” digital care s` ne

ENERGIE

Ecologia va fi dominant` Viitorul va aduce o nou` modalitate de a trata modul \n care utiliz`m resursele naturale, ]inånd cont c` \ntr-un orizont de timp de 10-15 ani unele dintre acestea se vor termina. DE ALEXANDRU ARDELEAN anoul electronic din holul apartamentului anun]` c` temperatura exterioar` s-a modificat cu un grad [i din acest motiv instala]ia de aer condi]ionat va fi automat ajustat`. A fost conectat` instala]ia de luminat eolian de pe acoperi[ [i va intra \n func]iune la apusul soarelui. Indexul pentru lumina consumat` a fost transmis online c`tre compania de electricitate.

Vi se pare o scen` desprins` din filmele science fiction, nu-i a[a? V` asigur c` nu este. Pare ireal, dar este modul \n care vom func]iona, din punct de vedere energetic, \n viitor.

Casele inteligente vor deveni o norm` a modului \n care omenirea va ajunge s` func]ioneze. |n acest moment, situa]ia nu arat` atåt de roz pe cåt am prezentat-o.

Acum lumea se str`duie[te s` ajung` la acorduri globale legate de energie, de reducerea folosirii iresponsabile a resurselor, de eficientizarea capacit`]ilor interna]ionale.

Este nevoie de un efort conjugat pentru a utiliza \ntr-un mod cåt mai responsabil resursele de care mai dispunem, avånd \n vedere c` \n acest moment energia regenerabil` \nc` nu a ajuns s` fie dominant`. Se tot vorbe[te de impactul pe care energia verde \l va avea \n viitor, \ns` nu s-a ajuns la o modalitate de a introduce \n sistemul general [i cel industrial aceast` energie.

Chiar dac`, pe de o parte, guvernele lumii \ncearc` s` reduc` dependen]a de combustibilii fosili [i caut` alternative de reducere a energiei, de cealalt` parte, companiile din domeniu, inginerii, centrele de cercetare sunt cu un pas \nainte [i elaboreaz` o lume alternativ` \n care energia re-

P

28

Biz

generabil` va fi cea dominant`, iar consumul va fi atent monitorizat de instrumente inteligente.

Energia eolian` devine din ce \n ce mai r`spåndit` peste tot \n lume, chiar [i \n Romånia. Sunt nenum`rate anun]uri de parcuri eoliene construite \n Dobrogea [i \n alte zone cu poten]ial care vor aduce un aport semnificativ \n urm`torii 5-10 ani la electricitatea consumat` la noi. Casele pasive au fost introduse de asemenea \n

care vor ajunge s` \nlocuiasc` tradi]ionalele benzin`rii alimentate cu petrol. Avånd \n vedere recentele evolu]ii legate de ce se \ntåmpl` \n zonele arabe cu petrolul, a devenit din ce \n ce mai evident pentru toat` lumea c` este nevoie ca alternativa s` devin` mod de via]`. {i dac` acum cå]iva ani ma[inile electrice p`reau doar un vis al unor inventatori nebuni, acum majoritatea produc`torilor au cel pu]in un model hibrid. Pån` [i cei care pro-

multe zone din vestul Europei, Germania, Danemarca, Suedia, [i au devenit o modalitate eficient` energetic de a locui. Panourile solare au umplut acoperi[urile \n multe zone ale lumii. Sunt ac]iuni care se \ntåmpl` chiar acum \n diverse locuri ale globului [i care arat` c` viitorul va fi \ntr-adev`r verde, din punctul de vedere al modului \n care privim energia.

Au ap`rut chiar “benzin`riile” electrice, zone \n care pot fi alimentate ma[inile electrice sau hibrid, care func]ioneaz` cu electricitate [i

duc ma[ini de lux au ajuns s` creeze modele speciale eco.

Parcurile eoliene vor fi cele care vor asigura electricitatea pentru majoritatea caselor, biocombustibilul va fi o resurs` important` probabil pentru energia consumat` de industrie, casele pasive [i inteligente energetic vor lua locul celor \n care locuim acum. Ma[inile electrice vor \nlocui actualele automobile. Realitatea urm`torilor ani va fi diferit` de cea pe care o [tim acum, dar va fi una mult \mbun`t`]it`. {i, ceea ce este cel mai important, va fi eco. Biz

ONLINE ADVERTISING

PUBLICITATEA ONLINE VA MURI

M

Drago[ Stanca Antreprenor online. Conduce Q2M [i Publyo www.dstanca.ro

nu o media: media e doar o parte din net.

Restul e business, e-commerce, servicii, e-mail, socializare, dragoste, sex. Altfel spus, restul e via]`.

Chiar [i “feliu]a” de media din mediul de comunicare generat de internet este o media a tuturor mediilor de pån` acum. Pentru c` folose[te atåt imaginea [i textul, precum printul, dar [i filmul [i sunetul precum televiziunea sau radioul. Plus multe altele, doar ale lui.

“Publicitatea online” va muri. Pentru c` \n 5, hai 10 ani, internetul va cuprinde \n bun` m`sur` toate celelalte medii – TV, radio, print, poate chiar [i cinema-ul. Iar, dincolo de asta, brandurile [i campaniile eficiente vor comunica \n mediul digital video, audio, text [i cum va mai fi nevoie sau cum va mai fi posibil tehnic. {i va fi.

Nimeni nu va mai “advertiza”. Ci va comunica. Va vorbi. Va traduce \n “alfabetul” qwerty lucrurile pe care va dori s` le spun`. |n plus, a[a cum hårtia nu mai e, azi, un scop \n sine, ci un suport al unui brand, Biz, cu evenimentele [i formatele sale speciale care transform` “o revist`” \ntr-un obiect frumos [i o platform` de comunicare, e un exemplu “viu” \n sensul asta. Tot a[a se va \ntåmpla, mai degrab` mai devreme decât mai târziu, cu ecranele de azi: display-ul e doar o etap` intermediar` pentru expunerea mediului digital.

Viitorul va aduce proiec]ii holografice 3D, augmented reality integrat \n cåmpul vizual, [i cine-[tie-ce. Totul mobil, super rapid [i foarte “real”.

Copilul “n`scut digital”, de care p`rin]ii lui råd, azi, \n]eleg`tori, se va reg`si \n 10 ani \ntr-o lume \n care niciun brand nu va mai \ndr`zni s` \l \ndoape cu mesaje unidirec]ionale, acoperite de fard [i falsitate.

Creierul “qwertyizat de mic”, plin de simboluri [i emoticoane, adesea lene[ \n a folosi cuvinte lungi, va respinge orice tentativ` de acest tip: orice se plaseaz` \n afara sincerit`]ii [i transparen]ei mediului interactiv.

Publicitatea va fi \nlocuit` de comunicare [i interac]iune. Va fi participativ`, spectaculoas`, prietenoas`, provocatoare sau amuzant`.

Altfel spus, nu va mai fi publicitate.

Biz

FOTO: STUDIO FOTO UNION

åine nu m` mai duc. {coala e o tåmpenie [i \nv`]`toarea… proast` r`u!”. |n cas` s-a f`cut lini[te. Nu e tocmai genul de reac]ie pe care-l a[tep]i dup` prima zi de [coal` de la copilul t`u. Timid [i u[or jenat de prezen]a musafirilor, tat`l \ncearc` s` detensioneze atmosfera cu o glum`. |n zadar.

“Serios!” – puncteaz` decisiv pu[tiul, butonånd smartphone-ul.

Mama simte nevoia s` intervin`, cere explica]ii, dar copilul insist`, u[or revoltat: “Cåt de proast` po]i s` fii s` zici c` prima liter` e <A>?! Pfff…”.

P`rin]ii privesc sidera]i [i a[teapt` continuarea. ~la micu’ e deja \n drum spre camera lui: “Proasta n-are [i ea un laptop \n cas`, ceva?

Sau are da’ n-are taste, s` vad` care-i prima liter`?!”.

Råsetele iau locul mir`rii. Iar \n toat` casa plute[te revela]ia c` alfabetul lumii digitale \ncepe la <Q> [i se termin` la <M>. Precum tastele qwerty.

De fapt, pe bune acum: cine zice c` trebuie s` \nceap` cu <A> ?!

La cei 30 “[i ceva” de ani ai mei, primul contact cu internetul l-am avut cånd trecusem “bini[or” de 20 de ani. Ce s` mai zic de telefonul mobil (vorba vine, mobil… pentru c` primul aparat pe care l-am avut era cam cåt un laptop). |n viteza uluitoare cu care se mi[c` lucrurile, s` scrii azi un text despre cum va fi publicitatea digital` peste un deceniu [i s` mai [i ai dreptate… e ca [i cum ai spune c` 17, 21, 32, 1, 3, 48 sunt numerele care vor fi extrase duminica la 6 din 49.

Ei, dar cum chiar [i la loto se mai cå[tig` uneori…

Nu [tiu dac` suntem preg`ti]i deja s` vorbim eficient cu “genera]ia qwerty”, azi, [i nici cåt de preg`ti]i vor fi “urma[ii” no[tri \n “publicitatea online” peste 5 sau 10 ani.

Dar un lucru [tiu sigur: “publicitatea online” va muri. De fapt, e pe moarte deja. Radio, print, outdoor, digital signage, cinema… online. Online? Pe bune?!

Internetul nu mai e de mult un mijloc media, precum “celelalte”. Internetul este un mediu,

29

B~NCI

Pl`ti]i cu telefonul?

Este fraza pe care o ve]i auzi]i cånd ve]i merge la cump`r`turi.

B`ncile se adapteaz` la era digital` [i caut` cele mai noi tehnologii, care ar putea s` \nlocuiasc` metodele actuale. DE ALEXANDRU ARDELEAN um ar fi s` intra]i \ntr-o banc` f`r` angaja]i, \n care locul acestora este luat de ecrane tactile, conexiunile cu banca sunt prin tehonologie wireless, iar autentificarea se face pe baz` amprentei? Nu este o fantezie, ci este modul \n care va ar`ta o sucursal` obi[nuit` de banc` mai curånd decåt crede]i.

Banca web 2.0 va trece [i ea prin acest proces de adoptare a celor mai noi tendin]e din era digital`, pentru c` exist` [i vor exista noi genera]ii de clien]i ai b`ncilor, cei care au \n]eles beneficiile tehnologiei actuale, cei care au crescut cu Facebook sau Twitter [i pentru care internetul \nseamn` un spa]iu comun [i la \ndemån`. “Clien]ii moderni \[i doresc flexibilitate, interactivitate [i inova]ie \n rela]ia lor cu banca. Ei vor s` dedice cåt mai pu]in timp opera]iunilor bancare zilnice, iar banca trebuie s` fie preg`tit` s` sprijine obiectivele financiare complexe ale acestora.

Banca viitorului este reprezentat` de acele b`nci care r`spund nevoilor de accesibilitate [i confort ale clien]ilor [i care valorific` \ntr-un mod eficient tehnologia [i func]iile digitale”, spune Kumar Ramachandran, Citibank Consumer Cluster Head pentru Romania [i Cehia.

Inova]ia [i adoptarea celor mai noi tehnologii va fi strategia cå[tig`toare \n dezvoltarea viitorului \n acest domeniu. Atunci cånd ING a lansat \n Romånia Self Bank, a fost un mod nou de a scoate [i depune bani, de a pl`ti facturi sau de a face alte opera]iuni bancare f`r` a fi nevoie de un angajat.

ATM-urile au \nceput s` \ndeplineasc` tot mai multe func]ii, de la

C

30

Biz

simpla retragere de bani pån` la plata facturilor, emiterea unui nou cod PIN, a extrasului de cont sau pentru re\nc`rcarea de cartele prepaid pentru telefon.

Fundamental, rela]ia dintre banc` [i clien]i a r`mas aceea[i, \ns` dinamica acestei rela]ii este cea care se schimb`. B`ncile \ncep s` renun]e la a \mpinge produsele c`tre clien]i, pentru a se concentra pe dezvoltarea unei rela]ii pe termen lung, oferind clientului un pachet de produse [i servicii compatibile cu diferitele etape ale vie]ii acestuia. Vechea modalitate de a opera, \n care b`ncile stabileau ce e bine pentru client, nu va mai func]iona \n viitor, \n principal deoarece clien]ii devin din ce \n ce mai sofistica]i [i mai puternici. Tehnologia este unul dintre elementele puterii, iar b`ncile vor fi nevoite s` gåndeasc` produse [i solu]ii adaptate erei web 2.0.

Un studiu realizat de Cisco Internet Business Solutions Group (Cisco IBSG) arat` c` genera]iile actuale doresc ca b`ncile s` adopte metode noi de interac]iune cu clien]ii lor.

Recomand`rile Cisco IBSG se refer` la trei arii.

Prima este legat` de construirea unor abilit`]i de management al finan]elor personale diferit, prin utilizarea platformei de internet. |n plus,

este nevoie [i de construc]ia unor platforme mobile care s` \i aduc` clientului alerte \n timp real, posibilitatea de a lua decizii [i de a face tranzac]ii. O a doua recomandare se refer` la \mbun`t`]irea experien]ei clientului prin folosirea de abilit`]i video de \nalt` defini]ie atåt \n sucursale, cåt [i acas`. Nu \n ultimul rånd, dezvoltarea de comunit`]i de servicii financiare online care s` permit` utilizatorilor s` aib` acela[i obiectiv comun de management al finan]elor mult mai bun. Biz

POLITIC~

DEMOCRA}IA E PE MOARTE iitorul nu sun` bine \n politic`. E de ajuns s` privim cu oarecare aten]ie \n interiorul ultimelor sondaje de opinie care m`soar` \ncrederea oamenilor \n partide politice [i politicieni ca s` fim \ndrept`]i]i s` presupunem c` ne \ndrept`m \ncet, dar sigur c`tre finalul democra]iei. |ntr-o lume \n care \ncrederea \n partidele politice a sc`zut la sub 20% (aceasta este media european`, \n Romånia fiind [i mai grav – doar 7%), iar \ncrederea \n institu]ia parlamentului – forma suprem` de exprimare democratic` – a coboråt la 31% (\n Romånia la 8%), ar trebui s` fim aten]i la na[terea unei noi forme de convie]uire social`. Democra]ia pare c` a fost \nvins` de ea \ns`[i: majoritatea se pronun]` ast`zi \mpotriva for]ei majorit`]ii.

Despre moartea democra]iei se vorbe[te \ns` de foarte mult timp, iar diversele forme de contestare a democra]iei cunoscute pån` ast`zi au dus la defecte ale istoriei – comunism, fascism, dictaturi. De aceea, discu]ia esen]ial` nu este, cred, despre cånd [i ce va fi omoråt democra]ia, ci despre cum este posibil` moartea democra]iei. Englezii au inventat relativ recent un concept, “buna guvernare”, care permite cet`]enilor o participare direct` la buna func]ionare a institu]iilor publice. Teoria “bunei guvern`ri” vorbe[te despre eficien]`, despre transparen]`, despre asumarea deplin` a r`spunderii fa]` de membrii comunit`]ii. Dus` \n viitor, teoria bunei guvern`ri ar putea determina dispari]ia meseriei de politician [i \nlocuirea acestuia cu tehnocratul. Cu specialistul.

Cu managerul social.

Ideea de lider nu va disp`rea, cel mai probabil, niciodat`. |ns` liderul politic va fi tot mai mult un personaj f`r` audien]` [i f`r` credibilitate. Deci f`r` viitor.

Explica]ia logic` vine din sondajele mai sus men]ionate, dar [i din faptul c` oamenii con[tientizeaz` tot mai bine – gra]ie

FOTO: STUDIO FOTO UNION

V

tehnologiei care le permite ast`zi s` observe, practic, totul \n timp real – c` politicianul nu este, \n fond, decåt un intermediar. Un intermediar \ntre individ [i grup, \ntre mine [i ceilal]i, \ntre particular [i universal. Un intermediar al c`rui “comision” ne u[ureaz` saco[a cu libert`]i cu care ne \ntoarcem acas` de la pia]`.

Democra]ia – \n]eleas` ca domnia poporului – ar putea fi \nlocuit` \ntr-un viitor nu foarte \ndep`rtat de aristocra]ie – \n]eleas`, tot grece[te, c` de acolo ni se trag toate, ca domnia celor excelen]i.

Privi]i-l pe Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, cum schimb` el lumea din temelii, f`r` s` fi fost ales de nimeni, f`r` s`-[i fi expus ideile \ntr-o campanie electoral`. Privi]i-l bine [i ve]i putea avea o idee despre cum va ar`ta politica peste 50 de ani. Sau peste 250 de ani.

Un \n]elept contemporan cu noi, Petru Cre]ia (1927 - 1997), a f`cut \ntr-una din memorabilele sale scrieri – Eseuri morale – o fascinant` descriere a istoriei omenirii: “O vreme a st`pånit printre oameni doar for]a, iar legea era bunul plac al celui mai tare. Apoi au ap`rut, \n cele mai felurite forme, instan]a de arbitraj \ntre p`r]ile aflate \n litigiu, cineva care s` \mpart` dreptatea [i o seam` de reguli ale drept`]ii care au devenit, \n trecerea vremii, legi. Al treilea regn ar fi s` fie acela al iubirii.

Dar dac` acesta nu va veni niciodat`, putem spera m`car c` \n \ntregul comunit`]ii umane, \ntre oameni [i \ntre neamuri, va domni cândva \ncrederea”.

Doamnelor [i domnilor, vremea democra]iei a apus.

Pe simplul motiv al lipsei de \ncredere. E vremea aristocra]iei [i a \ncrederii \n cei excelen]i.

CRISTIAN {U}U Jurnalist.

Conduce departamentul politic al cotidianului Puterea. www.sutu.ro

ECONOMIE

Digitalizarea va fi cheia Recenta criz` mondial` [i recesiunea prin care trecem, dar [i criza datoriilor suverane vor determina suflul nou a ceea ce va reprezenta economia \n viitor. DE ALEXANDRU ARDELEAN ste greu de prezis ce ar urma s` se \ntåmple \n economia global` \n urm`torii ani. Avånd \n vedere starea actual` a diferitelor economii locale, este greu de f`cut predic]ii pån` la sfår[itul anului, dar`mite pe un termen de cinci, zece ani. |ns` este cert un lucru: modul \n care func]ioneaz` \n acest mod economia global` se va schimba. Tot ce nu a func]ionat \n ultimii ani se va schimba, pentru a face loc unor reglement`ri mult mai clare, lipsite de echivoc.

Guvernele diferitelor state vor trebui s` fac` fa]` schimb`rilor de genera]ii, dat fiind c` exist` tot mai multe genera]ii de oameni de vårsta a treia. A[a c` va trebui s` import`m for]` de munc` din zone unde exist` sau s` \ncuraj`m sporul natural. Din acest motiv, mobilitatea global` va fi \ncurajat` pentru a putea suplini for]a de munc`. Vor fi elaborate noi politici de \ncurajare a migra]iei, dar [i metode de \ncurajare a flexitime (program flexibil pentru angajat), dar [i lucrul de la distan]`, cu ajutorul noilor tehnologii.

Economia viitorului va fi digital`, pentru c` evolu]ia internetului va duce la o simplificare a modului de lucru, a unor sectoare \ntregi de activitate. Multe dintre ele vor putea fi rezolvate online. Sectoare \ntregi ale economiei actuale vor fi transformate sau vor disp`rea cu totul. Taxele [i impozitele vor putea fi \ncasate direct din contul bancar, pentru c` nu va mai fi nevoie de administra]ii fiscale reale care s` fac` acest lucru. Sistemele de date vor fi interconectate, astfel c` va fi nevoie doar de introducerea CNP-ului sau a num`rului de securitate social` pentru a se vedea tot istoricul legat de taxe, impozite,

E

32

Biz

alte d`ri c`tre stat. Nici \n viitor Fiscul nu va disp`rea: statul va avea nevoie de fonduri pentru a investi \n domeniile strategice precum educa]ia, cercetarea, s`n`tatea sau cheltuielile militare ori de securitate social`.

S`n`tatea va beneficia [i ea de inova]iile viitorului (ele urmeaz` a fi introduse \n România spre finalul acestui an [i anul viitor) precum dosarul electronic al pacientului, cardul

lor garantate de stat. O alt` problem` va fi legat` de viitorul zonei euro, care acum traverseaz` o zon` plin` de turbulen]e, dar se vor g`si solu]iile necesare pentru consolidarea ei. Aici nu sunt prea multe de discutat, doar c` urm`torii ani vor aduce cel mai probabil o expansiune a acestei zone, cu orizonturi destul de largi de aderare, 2016, 2019 [i chiar 2020.

Viitorul economiei va fi legat [i de consolidarea statelor superdezvol-

de s`n`tate, prescrip]ia electronic`.

Toate acestea vor conduce la o mai bun` eficien]` a fondurilor din s`n`tate \n \ntreaga lume, nu numai la noi, pentru c` peste tot se \ncearc` o cât mai bun` utilizare a banilor [i un act medical mai bun.

Sunt doar câteva exemple pentru modul \n care economia va ar`ta \n anii ce vin. Evident, sunt multe probleme care trebuie rezolvate acum [i care au b`taie lung`. Una dintre principalele probleme este clarificarea datoriilor suverane, astfel \ncåt s` se ajung` la o rezolvare a deficitelor bugetare [i a scaden]elor \mprumuturi-

tate, dar [i a celor emergente. |n plus, ordinea mondial` se va schimba, probabil. China va deveni prima putere economic` a lumii. Va fi nevoie [i de eforturi majore pentru a ajuta state mai pu]in dezvoltate, din zonele s`race ale globului, s` aib` o economie global` func]ional`. Este momentul ac]iunii [i al solu]iilor rapide, dar viabile pe termen lung, pentru a evita noi crize sistemice, dar [i pentru a cur`]a economia de tot ce \nseamn` toxicitate. Viitorul trebuie s` \nsemne o economie curat`, bazat` pe politici solide [i durabile. Biz

COMUNICA}II

dat` cu noua mea ma[in` am renun]at la handsfree. Aveam \n plan s` \mi instalez pe bord un Nokia CarKit CK-200 (Bit.ly/NokiaCK200), \ns` nu mai am nevoie. Vorbesc acum la telefon printr-un microfon ascuns undeva lång` oglinda retrovizoare [i ascult conversa]ia prin sistemul audio al ma[inii. Nu e ceva nou, [tiu asta. Conectarea telefonului prin Bluetooth la computerul ma[inii e o op]iune disponibil` pe pia]` de ceva timp. Cred \ns` c`, \n viitorul apropiat, vom vorbi efectiv cu computerele mai mult ca oricånd.

A[teptam \n ma[in` pe cineva \n urm` cu cåteva luni [i m` plictiseam teribil. Am pus måna pe telefon [i nu mai [tiu cum am ajuns s` folosesc Google Translate.

Mai precis cu op]iunea de traducere vocal`. Din p`cate, romåna nu era \ntre cele 15 limbi suportate la acel moment, dar m` amuzam cu traducerile din englez` \n chinez`. Nu le g`si]i utile?

Cred c` un anumit ofi]er de pe aeroportul din Amsterdam ar fi fost fericit cu o asemenea aplica]ie acum cåteva zile \n discu]ia avut` cu un chinez care nu pricepea nimic \n limbile de circula]ie interna]ional`.

Tot \n ma[in` mi-ar pl`cea s` pot dicta e-mail-urile [i s` comand prin voce citirea sau trimiterea altor mesaje. Asemenea multora, sunt mereu pe fug` [i niciodat` nu \mi ajunge timpul. M-ar putea ajuta Dragon Dictation (Bit.ly/DragonDictation), cånd va avea o versiune \n limba romån`. Este una din cele mai cunoscute aplica]ii de smartphones, pentru transformarea vorbelor \n cuvinte scrise. Pe m`sur` ce devin tot mai multitasking, simt nevoia unor \mbun`t`]iri \n lucrurile pe care le fac, iar “vocea” este un feature uman \nc` subapreciat, de[i este cel mai r`spåndit suport de comunicare. Avem nevoie de pu]in` tehnologie pentru a evolua “vocea”.

Am scris acest text \ntr-o camer` de hotel din Köln, unde m` aflam pentru o vizit` la Centrul de Cercetare Ford. Urma s` vorbim despre ma[inile electrice, dar, avånd aceast` tem` de la Biz, mi-ar fi pl`cut s` intr`m [i \n subiectul

O

CRISTIAN MANAFU Trainer [i consultant \n social media.

Managing Partner la Evensys [i The Connector & Partners www.manafu.ro

Ford SYNC (Bit.ly/FordSync). Este vorba de un sistem integrat din fabrica]ie ce le permite [oferilor s` efectueze apeluri handsfree [i s` dea comenzi vocale pentru a asculta muzic` sau pentru a activa alte func]ii. |n loc s`-]i iei iPhone-ul [i s` cau]i muzic`, trebuie doar s` spui “play artist” sau “play genre” [i porne[te muzica. |ns` cåt de perfomant` este tehnologia de recunoa[tere a comenzilor vocale? Va trebui s` memor`m o sumedenie de comenzi? Sistemul Ford \n]elege la ora actual` 10.000 de cuvinte, ceea ce este un vocabular impresionant pentru o ma[in`.

Acum suntem fascina]i de dispozitivele cu touchscreen, fie c` vorbim de telefoane, fie c` \ncerc`m s` adoptam o tablet`. Avem senza]ia c` totul merge mai rapid prin atingere. Am renun]at la click pentru tap. Dar nu crede]i c` viteza ar cre[te dac` activarea ar fi vocal`? Tot Google (bit.ly/GoogleVoiceSearch) prin Google Voice Search a f`cut un pas [i \n aceast` direc]ie, aducånd c`utarea prin voce pe computere. Ai nevoie de un browser Chrome [i de un computer cu microfon \ncorporat. Apoi spui ce ai de c`utat.

Microsoft a dezvoltat \n urm` cu cå]iva ani, pentru sistemul de operare Vista, un program de recunoa[tere a vorbirii. Windows Speech Recognition le permite utilizatorilor s` interac]ioneze cu computerul prin intermediul vocii. A fost creat special pentru cei care vor s` reduc` semnificativ folosirea mouse-ului sau a tastaturii. Prin intermediul acestui program, cu ajutorul unei aplica]ii, documentele sau e-mail-urile pot fi dictate, iar prin comenzile vocale se pot porni sau opri aplica]ii, se poate controla sistemul de operare [i se pot completa formulare online.

A[tept cuminte ziua \n care limba romån` va fi inclus` \n aplica]ii [i momentul cånd vom vorbi cu obiectele din jurul nostru. La urma urmei, ar fi cel mai mic efort pe care l-am putea face, nu?

Una din dorin]ele mele pe care tehnologia o va rezolva \n viitor ]ine de \nregistrarea ideilor. Cum nu cunosc stadiul cercet`rilor pentru captarea gåndurilor, m` gåndesc c` vocea ar putea fi o solu]ie.

Biz

FOTO: STUDIO FOTO UNION

VIITORUL VA FI VOCAL

33

T~U?

{EFUL

CĂ&#x201A;T CĂ&#x201A;{TIG~

Ei sunt cei care pot falimenta o companie sau, din contr`, pot aduce venituri de milioane de euro. Dac` sunt remunera]i prea mult ori prea pu]in pentru deciziile manageriale pute]i citi \n cel mai nou ghid salarial al top managementului. Ei sunt cei care pot falimenta o companie sau, din contr`, pot aduce venituri de milioane de euro.

DE OVIDIU NEAGOE

MANAGEMENT

multina]ionale numai 8,4% pot fi consiob]in` rezultate notabile – mai ales pe entru Andrew Prelea, dera]i “workaholici”. Tot potrivit studiufondul crizei – au primit recompense de CEO [i ac]ionar lui realizat de Result Revelopment, [efii ordin financiar marcate fie prin cre[teri la dezvoltatorul imocompaniilor na]ionale \[i aloc` \n medie salariale – ale componentei fixe –, fie prin biliar South Pacific, o 53,32% din timp activit`]ilor opera]ioacordarea bonusurilor de performan]`. zi de munc` obi[nuit` nale, \n timp ce \n subsidiarele locale ale Studiul “PayWell 2010”, realizat de \ncepe la ora 8:00, cu companiilor str`ine aceast` pondere firma de consultan]` [i audit financiar o ]igar` [i un telefon. atinge valoarea de 47,98%. |n ceea ce PricewaterhouseCoopers, arat` c` \n anul Asta \n cazul \n care nu are deja prograprive[te activit`]ile manageriale, [efii fiscal 2007 – 2008 managerii au benefimat` o \ntâlnire \n ora[. O or` mai târziu, companiilor, atât na]ionale, cât [i ciat de o majorare salarial` cu 14%, \n dup` ce \[i cite[te coresponden]a electromultina]ionale, ace[tia aloc` \n medie timp ce anul 2008 – 2009 a fost [i mai nic` [i r`spunde \n scris sau telefonic la peste 46% din timpul de lucru. profitabil pentru ace[tia, \n pofida intr`rii mesaje, se informeaz` cu privire la \n criz` economic`. Pe atunci, executivii nout`]ile din pia]`. “|ncerc s` nu am prea companiilor din ]ar` primulte \ntâlniri \n afara biroumeau o m`rire salarial` de lui, pentru c` timpul petrecut 22%, \n timp ce \n anul \n ma[in`, \n orice ora[, este Salariu de CEO 2010 aceasta a sc`zut la pierdere de vreme”, spune Lucra]i \ntr-o companie multina]ional`? Dac` da, afla]i cât au numai 2%. pentru revista Biz Andrew Precâ[tigat pre[edin]ii consiliilor de administra]ie \n 2009, \n timp Dar ie[irea din recesiune lea. “Din p`cate, \n timpul pece stafia restructur`rilor bântuia subsidiarele din România. poate contribui la marcarea rioadei de criz`, am descoperit unei stabiliz`ri a pie]ei c` 80% din timpul meu este NUME COMPANIE SALARIU ANUAL* for]ei de munc`, \n sensul \n concentrat doar pe 20% din Larry Ellison Oracle 84,5 care \n mediul privat nu nevoile de business”, continu` Boston Scientific 33,4 s-au \nregistrat disponibiCEO-ul dezvoltatorului imobi- Ray Elliott Ray Irani Occidental Petroleum 31,4 liz`ri masive [i t`ieri drasliar South Pacific. Acum, o zi Mark Hurd Hewlett-Packard 24,2 tice de bugete [i, implicit, de munc` obi[nuit` pentru James Hackett Anadarko Petroleum 23,5 reduceri salariale. “Este Prelea are \ntre 14 [i 16 ore [i, adev`rat c` \n primele cinci câteodat`, se extinde chiar [i A.G. Lafley Procter & Gamble 23,5 luni ale anului 2011 nu au pân` la 18 ore. “|n acest an William Weldon Johnson & Johnson 22,8 existat cre[teri foarte mari la m-am concentrat mai mult pe Miles White Abbott Laboratories 21,9 nivel salarial – marjele au dezvoltarea de noi afaceri Bob Iger Walt Disney 21,6 fost cuprinse \ntre 5 – 12%, decât pe cele vechi [i s-a doveSamuel Palmisano IBM 21,2 comparativ cu aceea[i pedit c` a fost un succes”, con* mil. $ rioad` a anului 2010, \ns` tinu` Andrew Prelea. “Timpul ceea ce este relevant se rameu este concentrat pe g`sirea Surs`: CNN Money porteaz` la aceast` u[oar` noilor parteneri, a noilor surse stabilizare a climatului economic”, de finan]are [i product development ori MIZ~ PE REZULTATE adaug` Corina Diaconu. |n ceea ce planificarea strategiilor pe urm`torii 2 – 5 prive[te evolu]ia structurii pachetului de ani”, continu` CEO-ul de la South Pacific.

Cum rezultatele sunt r`spl`tite [i nu vin salarizare, pentru anul trecut, 87% din A[adar, contrar opiniei celor mai mul]i f`r` eforturile sus]inute atât ale manageacesta a \nsemnat venitul anual garantat, angaja]i din companiile na]ionale [i mulmentului, cât [i ale echipei din subordine, \n timp ce 8% au fost aloca]i bonusului tina]ionale locale, care consider` c` cei timpul alocat sarcinilor de serviciu poate variabil [i 5 procente beneficiilor. care de]in frâiele organiza]iilor din care servi pe post de indicator al beneficiilor fac parte se cam feresc de munc`, financiare ale conduc`torilor companiiVE{TI BUNE PENTRU 2012 situa]ia este cu totul alta. Mai mult, polor. “Nivelul de top management este trivit studiului “Profilul Managerului \ns` cel care a fost remunerat coresPentru anul curent, \n schimb, s-a remarRomân” realizat de firma de training [i punz`tor [i raportat la rezultatele cat ca politic` salarial` cre[terea interesuconsultan]` \n management Result Deob]inute, cu atât mai mult cu cât \n prilui fa]` de acordarea unei p`r]i variabile velopment, un manager român lucreaz` mul trimestru al acestui an s-au putut consistente \n compara]ie cu partea fix`, \n medie 46,9 ore pe s`pt`mân`. Mai analiza rezultatele anului anterior”, precum [i acordarea unor bonusuri de mult, potrivit raportului, executivii din spune Corina Diaconu, Managing Direcperforman]` pe baza rezultatelor companiile na]ionale lucreaz` cel mai tor la firma de executive search [i consulob]inute. Bonusurile salariale au fost mult – 15,6% dintre conduc`torii orgatan]` \n resurse umane ABC Human men]inute la nivel de management penniza]iilor na]ionale lucreaz` peste 60 de Capital. Astfel, persoanele aflate \n pozi]ii tru c` reprezint` o component` foarte ore, \n timp ce din companiile de top management [i care au reu[it s` important` \n graficul pachetului salarial.

36

Biz

SALARII

CELE MAI MARI SALARII |N 2011 Loc Func]ie

Total pachet salarial (euro / an)

Salariu net (euro / an) 144.000 300.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate, prime de vacan]`, acces cluburi private, cursuri

Bonusuri anuale, prime de obiectiv, ac]iuni

Coordoneaz` [i supervizeaz` activitatea la nivel opera]ional, administrativ [i financiar, dezvolt` [i urm`re[te implementarea obiectivelor strategice

60.000 216.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate, prime de vacan]`, acces cluburi private, cursuri

Bonusuri anuale, prime de obiectiv, ac]iuni

Coordoneaz` [i supervizeaz` opera]iunile departamentului din subordine, stabile[te obiectivele [i strategia lui la nivelul proceselor de management

84.000 180.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia), locuin]a

Ac]iuni, bonusuri anuale

Define[te [i implementeaz` strategia corpora]iei pe care o reprezint` pentru Rom창nia, r`spunde de rezultatele firmei [i asigurarea marjelor de profit propuse

140.000 240.000

Telefon, laptop, ma[in`, MBA, particip`ri la conferin]e [i congrese interna]ionale, prime

1

CEO \n companie de telecomunica]ii

650.000

2

CFO / COO \n companie de telecomunica]ii

475.000

3

General Manager \n companii de retail

200.000

4

Pre[edinte \n domeniul bancar

290.000

Beneficii nonfinanciare (euro / an)

Beneficii financiare (euro / an)

Fi[a postului

Pondere 23% 47% 30% 23% 47% 30% 35% 60% 5% 18% 1%

Ac]iuni, bonusuri anuale

Dezvolt` [i implementeaz` planurile de afaceri pentru activit`]ile filialelor

Bonusuri anuale

Planific` [i alege categoria, tipul [i cantitatea de m`rfuri \n func]ie de cerere, analizeaz` tendin]ele, negociaz` contractele cu furnizorii agrea]i

81%

5

Director achizi]ii \n companii de retail

240.000

6

General Manager \n companie de farmaceutice

180.000

7

Vicepre[edinte financiar \n domeniul bancar

150.000

36.000 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia)

78.000 102.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia), MBA

96.000 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, MBA, particip`ri la conferin]e [i congrese interna]ionale, prime

Participare la profitul firmei

Implementeaz` strategii, este responsabil pentru rezultatele firmei, asigur` marjele de profit propuse

Ac]iuni, bonusuri anuale

Preg`te[te bugetul anual, analizeaz` performan]ele privind bugetul, proiecteaz`, monitorizeaz` [i controleaz` fluxurile de numerar ale b`ncii

Bonusuri pentru atingerea obiectivelor

Coordoneaz` activitatea lan]ului hotelier, din punct de vedere opera]ional, administrativ [i financiar

Ac]iuni, bonusuri anuale

Define[te [i implementeaz` strategia corpora]iei pentru Rom창nia, r`spunde de rezultatele firmei [i asigurarea marjelor de profit propuse

Bonusuri anuale

Coordoneaz` [i supervizeaz` departamentele interne, administreaz` capitalul uman [i material al firmei, asigur` negocierea contractelor cu conturile mari

34% 59% 7% 30% 50% 20% 1% 30%

69% 10%

8

General Manager \n industria hotelier`

125.000

36.000 100.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`

20% 70%

9

General Manager \n FMCG

125.000

Manager 10 Country \n companii de HR

120.500

\n companie 11 CEO de software

120.000

12

Business Development Manager \n companie de software

111.600

Software Development

13 Manager \n companie

107.400

de software

Managing Director

14 \n agen]ii

103.200

de publicitate

15

General Manager \n companii de distribu]ie

financiar \n 16 Director companii de retail

17

Director v창nz`ri \n domeniul farmaceutic

99.600

87.600

84.000

84.000 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]`, asigur`ri de s`n`tate, programe MBA

36.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]`, asigur`ri de s`n`tate, programe MBA

42.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

24.000 50.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

20.400 50.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

42.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

60.000 72.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

36.000 48.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

30.000 42.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Ac]iuni, bonusuri pentru obiective

Bonusuri pentru obiective

Bonusuri pentru obiective

Ac]iuni, participare la profit

Bonusuri pentru obiective

Trasarea direc]iei strategice a companiei, conducerea acesteia, \n vederea realiz`rii strategiei [i obiectivelor stabilite Analizeaz` pia]a [i feedback-ul de la clien]i, identific` noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerii, propune linii noi de business Coordoneaz` echipa de manageri de proiect ce r`spunde de aplica]iile software dezvoltate de companie Concepe strategia de dezvoltare, supervizeaz` toate procesele opera]ionale, reprezint` compania \n rela]ia cu clien]ii [i cu compania-mama Dezvolt` [i implementeaz` planurile de afaceri pentru activit`]ile din teritoriu

22% 4% 74% 23% 47% 30% 19% 50% 31% 22% 45% 33% 19% 47% 34% 19% 47% 34% 27%

1%

72% 32%

Bonusuri anuale

Coordoneaz` activitatea financiar` a companiei

55% 13%

Bonusuri pentru performan]e

Define[te [i implementeaz` strategia de v창nz`ri, asigur` maximizarea profiturilor

20% 50% 30%

Biz

37

MANAGEMENT

Loc Func]ie

18

Creative Director \n agen]ie de publicitate

19 Sales Director \n FMCG

Total pachet salarial (euro / an)

Salariu net (euro / an)

Beneficii nonfinanciare

84.000

30.000 42.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Participare la profit

30.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri pentru performan]e

Define[te [i implementeaz` strategia de 2% vânz`ri, asigur` maximizarea profiturilor

79.800

Beneficii financiare

Fi[a postului

Pondere

11% Coordoneaz`, selecteaz` [i \mbog`]e[te proiectele de crea]ie, coordoneaz` echipele de crea]ie din subordine, 29% dezvolt` [i evalueaz` echipe de crea]ie 23%

75%

Service Director 20 Client \n agen]ii de publicitate

78.000

24.000 40.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Participare la profit

16% Reprezint` compania \n rela]iile cu exteriorul, dezvolt` businessul, supervizeaz`, evalueaz` [i dezvolt` personalul 33% din departamentul de client service

CFO / Director comercial \n companie de distribu]ie

75.600

30.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

Coordoneaz` activitatea financiar` / opera]ional` a companiei

Bonusuri anuale

Creeaz` [i implementeaz` strategia financiar` a companiei asigurând managementului suportul financiar necesar

Bonusuri anuale

Creeaz` [i implementeaz` strategia financiar` a companiei asigurând managementului suportul financiar necesar 20%

21

financiar 22 Director \n FMCG

60%

20%

51% 1%

79%

73.800

30.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

17% 2% 81% 20%

financiar \n 23 Director domeniul farmaceutic

72.000

32.400 43.200

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

60%

24

Sales & Marketing Director \n industria hotelier`

66.000

39.600

de distribu]ie Business Development

26 Manager \n

Telefon, laptop, ma[in`

Bonusuri pentru performan]e

Propune strategii de marketing pentru promovarea imaginii hotelului

45% 39%

Director logistic`

25 \n companie

25.000 30.000

16%

37.200

consultan]` HR

20.400 30.000 14.400 21.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri anuale

Gestioneaz` activitatea logistic` a companiei

Bonusuri pentru performan]e

Analizeaz` pia]a [i feedback-ul de la clien]i, identific` noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerii, propune linii noi de business

28%

1%

71%

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

12% 30%

58%

Toate valorile publicate reprezint` estim`ri maxime, cu excep]ia salariului net, unde au fost luate \n considerare atât pragul minim, cât [i cel maxim. |n acest clasament au fost inclu[i [i managerii str`ini care prin statutul de expa]i beneficiaz` de pachete speciale (mult mai mari ca valoare ca ale omologilor români). Informa]iile referitoare la fi[a postului, tipurile de beneficii financiare [i nonfinanciare precum [i salariile nete au fost furnizate de companiile de resurse umane implicate \n realizarea articolului. Valorile men]ionate la beneficiile financiare, beneficiile nonfinanciare [i totalul pachetului salarial sunt estim`ri ale revistei Biz realizate pe baza datelor furnizate de companiile de HR implicate \n realizarea acestui top. Surse: ABC Human Capital. Pondere: n salariu net; n beneficii nonfinanciare; n beneficii financiare.

Salariile top managementului vor evolua \n func]ie de performan]ele individuale [i de performan]ele companiei \n general.

Cum economia \[i continu` trendul ascendent, cu certitudine vom asista la cre[teri salariale pe toate domeniile \n cre[tere [i pentru toate nivelurile de decizie, inclusiv pentru top management. “La \nceput cre[terile vor fi timide [i prudente – mai ales \n 2011 – dar se vor accentua \n 2012”, spune Sorin Faur, HR Coordinator la firma de audit [i consultan]` financiar` BDO International pe zona Balcani. “Pachetele salariale sunt destul de bine racordate la posibilit`]ile unei companii, având \n vedere c` adesea costul salarial total al unei companii reprezint` cel pu]in 25–30% din costurile totale, dac` nu mai mult, \n func]ie de specific”, continu` Sorin Faur. Astfel, organiza]iile care vor evolua \[i vor putea permite salarii mai mari, iar cererea [i oferta din pia]a muncii [i competi]ia pen38

Biz

tru cei mai buni oameni vor conduce la reluarea unei spirale ascendente a pachetelor salariale.

Pachetele salariale ale top managementului sunt stabile [i au un nivel \nalt, iar de regul` nu \nregistreaz` cre[teri spectaculoase, nici sc`deri dramatice. Cum acestea sunt \n general consistente [i motivante, procente relativ mici de cre[tere se pot traduce prin sume nete importante. |n plus, exist` [i bonusuri de performan]` sau prime legate direct de situa]ia financiar` a firmei [i de atingerea obiectivelor de business, echivalentul p`r]ii variabile a salariului.

Domeniul de activitate, dimensiunea firmei [i performan]ele acesteia sunt indicatori definitorii \n evolu]ia pachetului salarial al unui executiv, motiv pentru care evolu]ia pachetelor salariale \n primele luni ale lui 2011 comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2010

variaz` \n func]ie de ace[ti factori.

“Sunt domenii precum cel financiar, auto, IT, pharma, avocatur` \n care sau \nregistrat cre[teri, f`r` ca acestea s` fie exagerate, iar altele precum agricultur`, construc]ii, imobiliare \n care s-au \nregistrat poate mici sc`deri”, mai spune Sorin Faur, HR Coordinator pe zona Balcani la BDO International.

“Vorbim de varia]ii \ntr-o direc]ie sau alta de 2-5%, de la caz la caz”, continu` Sorin Faur.

Exist` \nc` mult` precau]ie \n ceea ce prive[te cre[terile salariale, având \n vedere c` abia de curând s-a anun]at al doilea trimestru de cre[tere economic` [i ie[irea tehnic` din recesiune. “Nicio firm` nu s-a gr`bit deci s` fac` major`ri salariale \n primele cinci luni ale anului”, conchide coordonatorul departamentelor de resurse umane din zona de 9 state ale regiunii balcanice unde compania BDO International are birouri. Biz

SALARII

Vacan]` pe banii ac]ionarilor Ie[irea din recesiune a economiei aduce cu siguran]` zâmbetul pe buze angaja]ilor din top management. Unul dintre motive are la baz` [i consisten]a beneficiilor extrasalariale, care ar putea \nsemna iar vacan]e exotice sau subven]ionarea studiilor la programe MBA. DE OVIDIU NEAGOE i s-a \ntâmplat vreodat` ca, dup` o discu]ie amical` cu [eful, s` c`uta]i prin ofertele agen]iilor de turism pentru a vedea cât cost` o excursie de câteva zile \n Singapore, ca s` ave]i o idee despre cât a scos din buzunar acesta pentru un astfel de sejur? Sau poate s` consulta]i ofertele unei [coli de business care ofer` un program MBA similar celui pe care l-a absolvit de curând managerul? Ei bine, indiferent care au fost pre]urile [i accesibilitatea lor pentru un angajat din middle management sau chiar entry level, sunt irelevante, pentru c` de cele mai multe

ori conduc`torii companiilor se bucur` de beneficii extrasalariale ca acestea.

Pachetele negociate pentru angaja]ii din top management includ, pe lâng` salariul fix, beneficii precum: ma[in`, laptop, asigurare medical`, planuri de pensii, accesul la programe de training, chiar MBA, \n func]ie de m`rimea companiei, de politica [i bugetele acesteia. “Nelipsite sunt bonusurile de performan]`, care se prezint` ca o component` sine qua non \n pachetele salariale ale managerilor de top [i exist` posibilitatea de a se acorda chiar pachete de ac]iuni la companiile unde acest lucru este permis”, spune Corina Diaconu,

Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. Pachetele de relocare [i primele de vacan]` sunt, de asemenea, \ntâlnite \n pachetele oferite de anumite companii. Potrivit studiului “Paywell 2010”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar PricewaterhouseCoopers (PwC), \n 2010 printre preferatele companiilor s-au aflat bonurile de mas` pentru angaja]ii “obi[nui]i”. Anul trecut 89% dintre companii au acordat pe post de beneficii extrasalariale tichete de mas` salaria]ilor, comparativ cu 70% [i 78% \n anii 2009 [i respectiv 2008. |n plus, tot potrivit studiului PwC, printre beneficiile extrasalariale s-au num`rat [i cadourile pentru ocazii speciale, 46% dintre companiile participante au acordat un astfel de beneficiu angaja]ilor, \n timp ce cu un an \nainte 70% dintre companii apelau la aceast` modalitate de motivare [i fidelizare. |ndeplinirea indicatorilor de performan]` atrage dup` sine cre[teri ale pachetului salarial, \n special la nivel de top management. Angaja]ii din aceste trepte ierarhice au obiective clar stabilite, iar \ndeplinirea acestora determin` atât cre[teri salariale cât [i acordarea bonusurilor. “Diferen]e exist` \ntre diferitele trepte de management [i este firesc s` se \ntâmple a[a. Nu exist` compara]ie \ntre responsabilit`]ile [i task-urile unui top manager [i ale unei persoane \ncadrate \n zona de entry level; \n mod natural pachetele salariale acordate diferitelor trepte ierarhice se raporteaz` la nivelul de r`spundere, implicare [i responsabilitate”, spune Corina Diaconu. Printre beneficiile extrasalariale acordate liderilor din companiile din ]ar` se num`r` [i abonamentele la clinici private, care au fost oferite anul trecut de 46% dintre companii, \n sc`dere cu 10% comparativ cu anul 2009. Nici activit`]ile sportive, extrem de constructive pentru sudarea unei echipe [i dezvoltarea abilit`]ilor de lideri ale angaja]ilor, nu au fost omise de c`tre companii. 23% dintre au acordat atât \n anul 2010, cât [i \n 2009 acest beneficiu salaria]ilor. Biz Biz

39

SEMNELE UNEI NOI INVAZII A MALL-URILOR O [tire a re]inut aten]ia investitorilor la \nceputul lunii iulie: urcarea cu o treapt` a ratingului de ]ar` acordat Romåniei de Fitch la BBB- de la precedentul nivel de BB-, eticheta de junk. Este o veste \mbucur`toare \n aceast` var`, preconizåndu-se revenirea investitorilor. DE ALEXANDRU ARDELEAN estea este semnalul mult a[teptat de mai bine de trei ani, de to]i actorii economiei locale. Eticheta de junk a ]inut \n loc multe dintre proiectele anun]ate sau \nceperea de proiecte noi, ca urmare a situa]iei economice din România. {tirea ar putea fi de bun augur pentru viitorul City Mall, de pild`, care ar putea atrage cu ocazia aceasta investitori interesa]i s` cumpere obiectivul aflat \n faliment. La ultima licita]ie, programat` pentru 30 iunie, nu a cump`rat nimeni caietul de sarcini, astfel c` lichidatorul

Colosseum, Bucure[ti

judiciar, Casa de Insolven]` Transilvania (CITR), va discuta cu creditorii vânzarea centrului comercial prin negociere direct`, pe baza ofertelor care vor fi primite din partea celor interesa]i \n achizi]ia City Mall. La ultima licita]ie, pre]ul de pornire a fost stabilit la 20,96 milioane euro, fa]` de 33 milioane la precedenta licita]ie, din luna martie.

Adunarea general` a creditorilor va lua decizia de continuare a procedurii de valorificare a City Mall. Pân` la momentul acela, “centrul tr`ie[te, atrage

vizitatori [i chiria[i [i genereaz` venituri din chirii. |n ultimele luni s-a \nregistrat o cre[tere a traficului, se organizeaz` evenimente pentru cump`r`tori, iar mixul de chiria[i a fost \mbun`t`]it prin deschiderea a opt noi magazine”, a spus Adrian Lotrean, Partner la CITR. Centrul comercial a intrat \n faliment \n luna noiembrie a anului trecut, principala cauz` fiind imposibilitatea firmei care \l de]ine, Victoria Holding (parte a fondului australian de investi]ii APN European Retail Trust), de a rambursa creditele

contractate pentru achizi]ia City Mall, \n 2006. La vremea respectiv`, fondul a pl`tit pentru cump`rarea mall-ului peste 100 milioane de euro.

Povestea falimentului City Mall este doar o furtun` \ntr-un pahar cu ap` [i nu o tendin]` general` care s` afecteze pia]a.

Din contr`, mall-urile reprezint` o adev`rat` min` de aur pentru investitori [i dezvoltatori, având \n vedere c`, oricâte s-ar deschide, afluen]a de popula]ie nu scade, din contr`, cre[te, iar centrele sunt pline ochi \n orice zi a s`pt`mânii. {i

chiar se observ` o revenire a acestui domeniu, reluându-se proiecte care au fost \nghe]ate \n ultimii ani sau dezvoltându-se noi proiecte. Pentru acest an, sunt anun]ate patru deschideri de mall-uri \n ]ar`, iar pentru urm`torii doi ani, alte \nc` câteva proiecte mari. “Dup` o perioad` \n care dezvoltarea de centre comerciale a fost aproape stopat`, \ncepând de la sfâr[itul anului trecut se \nregistreaz` un reviriment \n acest domeniu. Fie s-a reluat activitatea stopat` la diverse scheme l`sate \n Biz

41

RETAIL

ISTORICUL MALL-URILOR DIN BUCURE{TI DESCHIDERE

1976 1999 2004 2005 2008

2009 2010 42

Biz

NUME

SUPRAFA}~*

MAGAZINE

Unirea Shopping Center

83.971

250

Bucure[ti Mall

99.000

140

Plaza Romånia

41.000

150

Jolie Ville Galleria

12.000

–

City Mall

38.000

70

B`neasa Shopping City

110.000**

200

Vitantis Shopping Center

39.110

56

Liberty Center

25.000

100

Fashion House Outlet Center

28.000

127

AFI Palace Cotroceni

76.000

300

Iris Shopping Center

30.000

35

Militari Shopping

51.400

63

Grand Arena Mall

50.000

130

Sun Plaza

81.000

130

* metri p`tra]i; ** 110.000 mp dup` extinderea zonei de divertisment

conservare pe perioada crizei financiare, fie s-au demarat discu]iile \n vederea lans`rii pe pia]` a noi proiecte de centre comerciale”, spune Cristina Dumitrache, asociat la Cushman & Wakefield, Departament Retail Centre Comerciale.

O dovad` c` lucrurile s-au mai \mbun`t`]it, deoarece costurile de construc]ie au coborât, concuren]a din pia]` a sc`zut iar b`ncile se arat` mai dispuse s` crediteze, vine [i de la dezvoltatorul AFI Palace Cotroceni, care dezvolt` mai multe proiecte \n Bucure[ti [i \n ora[e din ]ar`. Proiectele pe care le are \n derulare sunt AFI Business Park Cotroceni ca o completare a proiectului principal AFI Palace Cotroceni, AFI Palace Bucure[tii Noi, AFI Palace Ploie[ti [i AFI Palace Arad. Israel Visel, manager mall la AFI Palace Cotroceni, spune c` pentru ei “anul 2010 a fost unul de succes din care am \nv`]at foarte multe, având \n vedere c` \n mod obi[nuit primul an de activitate al unui mall este considerat a fi cel mai greu.

Am \nregistrat o cifr` de afaceri de 167 milioane euro, dep`[ind estim`rile pe care le f`cusem la \nceputul anului 2010”. |n prezent, cifra de afaceri a centrului comercial este \n cre[tere cu aproximativ 20% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.

Acesta este semnalul clar al revenirii acestui domeniu, fiind primul semn al dezghe]`rii sectorului construc]iilor. Din acest motiv, \n contextul actual, dezvoltarea de mall-uri a devenit mai competitiv`, având \n vedere c` \n prezent calitatea [i loca]ia sunt decisive \n definirea succesului viitor al unui astfel de proiect. “Prin calitate ne referim la design [i la calitatea construc]iei dar mai ales la adaptarea mixului de chiria[i, care ar trebui s` reflecte specificul zonei pe care centrul comercial o acoper` atât din perspectiva gamei de produse oferite, cât [i \n ceea ce prive[te oferta de divertisment”, spune Estera Enache, Senior Retail Consultant la DTZ Echinox.

DIN STRAD~ |N MALL Dezvoltarea de mall-uri este \nc` o activitate cu mult poten]ial, mai ales c` românii prefer` s` fac` cump`r`turi indoor, iar zona de retail high-street nu

RETAIL

UN NOU MALL PE HARTA ROMÅNIEI

Sonae Sierra a \nceput \n luna iunie prima faz` a lucr`rilor de construc]ie pentru Adora Mall Craiova, o investi]ie total` de 111 milioane euro, cu o suprafa]` total` \nchiriabil` de 59.000 mp, 190 de magazine [i 1.900 de locuri de parcare. “Prima faz` a lucr`rilor de construc]ie se va \ntinde pe o perioad` de [ase luni, iar la finalul acestei perioade suntem \ncrez`tori c` vom putea anun]a data inaugur`rii centrului comercial”, a afirmat Ingo Nissen, Managing Director la Sonae Sierra, responsabil pentru dezvoltare \n România. |n prezent, 40% din suprafa]a total` \nchiriabil` a fost deja contractat`, al`turi de alte 20% \n faza final` de negociere. |n România, Sonae Sierra de]ine mall-ul River Plaza din Râmnicu Vâlcea [i se ocup` de la \nceputul lui 2011 de \nchirierea spa]iilor pentru Vitantis Mall [i Sun Plaza (Bucure[ti), Magnolia Shopping Centre (Bra[ov) [i property management pentru Carrefour Militari Gallery. “Planul nostru este s` continu`m s` avem rezultate pozitive, consultan]` [i servicii de property management, s` men]inem investi]iile \n eficien]a opera]ional` [i s` cre[tem rezultatele bune \n timp ce \i ajut`m pe chiria[i. Facem acest lucru \n România, dar ne uit`m s` ne extindem serviciile [i \n alte ]`ri, ca Bulgaria”, a spus Vitor Nogueira, Sonae Sierra Managing Director of Property Management pentru România, Grecia [i Italia.

este foarte dezvoltat`. Din acest motiv, mai exist` loc pe pia]` pentru a dezvolta noi proiecte \n zone ce sunt neacoperite, iar retailerii sunt [i ei interesa]i de unele zone, \n special \n Bucure[ti.

O dovad` a atractivit`]ii este [i dezvoltarea celui mai mare mall din România, Colosseum. Acesta se va \ntinde pe un teren de circa 62 de hectare, situat pe [oseaua Chitila, [i va necesita o investi]ie de circa 350 de milioane de euro (incluzând aici zona de retail [i infrastructura). Mall-ul va fi dezvoltat \n trei etape. Prima etap` const` \ntr-un parc de retail, cu o suprafa]` de 53.000 de metri p`tra]i, care va cumula o investi]ie de circa 42 de milioane de euro.

Construc]ia acestei faze a \nceput \n septembrie 2010 [i va fi inaugurat` \n toamna acestui an. Zona comercial` este \nchiriat` \n propor]ie de 70% [i include ancore precum Leroy Merlin (primul magazin din România), un hipermaket Carrefour cu o suprafa]` de 8.000 de metri p`tra]i [i un magazin Altex. A doua etap` va fi construc]ia mall-ului propriuzis, care va \ncepe \n prim`vara lui 2012.

Pân` \n prim`vara anului viitor, dezvoltatorul estimeaz` c` va fi atins un grad de \nchiriere de 70% pentru prima etap` de dezvoltare a mall-ului. Aceast` faz` presupune construc]ia unei suprafe]e de 50.000 de

metri p`tra]i, va cumula o investi]ie de circa 90 de milioane de euro [i va fi predat` \n 2013. Cea de-a treia etap` \n dezvoltarea proiectului va avea o suprafa]` de circa 93.000 de metri p`tra]i, va necesita o investi]ie de circa 200 milioane de euro [i va fi livrat` \n 2016.

“Decizia de a dezvolta proiectul Colosseum a fost luat` acum opt ani, când am sosit \n România pentru a c`uta oportunit`]i pentru o afacere la standarde occidentale.

Terenul pe care este

p m e d i i m

E ALL-URIL L M U A P U OC ITU A SFÅR{ L ~ R A } DIN , LUI 2010 Z Echinox potrivit DT

construit Colosseum a fost achizi]ionat \n 2003, de la 57 de proprietari diferi]i. Eu \ns` am mizat atât pe poten]ialul pie]ei de retail din România, cât [i pe excelenta pozi]ionare geografic` a zonei Chitila [i sunt ferm convins c` nu m-am \n[elat”, spune Panico Panayi, pre[edinte al Nova Imobiliare, dezvoltatorul proiectului Colosseum.

Acesta spune c` semnele de revenire sunt deja vizibile [i partea cea mai bun` este c`, odat` ie[i]i din aceast` perioad` nefast` din punct de vedere financiar, consumatorii se vor orienta \n primul rând spre calitate. Vor pl`ti pentru produse [i servicii cu adev`rat premium, iar pre]ul cel mai mic nu va mai fi criteriul principal atunci când vor ie[i la cump`r`turi. “Criza le-a ar`tat c` nu este rentabil s` achizi]ionezi produse ieftine [i de o calitate \ndoielnic`”, a mai spus Panico Panayi.

Apari]ia unui alt mall, cel mai mare mall din România [i din Europa, dup` cum spune dezvoltatorul, ridic` o \ntrebare legitim`: câte mall-uri mai poate suporta Bucure[tiul? Dar România? {i \n acest context, mai este dezvoltarea de mall-uri o oportunitate? R`spunsul este unul complex. |n primul rând trebuie s` ]inem cont de câteva aspecte legate de dezvoltarea mall-urilor.

Pentru multe dintre proiectele \n Biz

43

RETAIL

dezvoltare sau anun]ate, terenurile au fost deja achizi]ionate (\n cazul Colosseum, \nc` din 2003), iar de la \nceputul acestui an pia]a de retail a \nceput s` creasc` (cu pa[i mici, dar cre[te) [i pre]ul materialelor de construc]ii [i al manoperei a r`mas la valori sc`zute. |n plus, b`ncile au relaxat sensibil politica de finan]are a noilor dezvolt`ri pe sectorul retail. Un alt aspect extrem de important este c` retailerii interna]ionali [i chiar re]elele na]ionale au reluat politica de expansiune. Astfel, dezvoltarea de mall-uri redevine o activitate profitabil`, nu la acela[i parametri din trecut, dar mult mai aproape de normalitate. {i cifrele ne arat` c` mai putem “absorbi” malluri. Potrivit Cushman & Wakefield, la nivel de Bucure[ti, stocul de metri p`tra]i de centre comerciale este la aceast` or` de 369 mp/1.000 locuitori, \n timp ce \n Praga este de 590 mp/1.000 locuitori, \n Var[ovia 619 mp/1.000 locuitori, iar \n Bratislava 890 mp/1.000 locuitori. Aceste cifre ne indic` faptul c` \nc` este loc pentru dezvoltarea de centre comerciale \n Bucure[ti.

Acela[i lucru se poate afirma [i \n cazul dezvolt`rilor \n afara Bucure[tiului. Stocul de retail modern \n centre comerciale \n România este de 106 mp/1.000 locuitori, ceea ce reprezint` aproximativ 45% din stocul existent \n ]`ri ca Cehia, Ungaria [i Polonia. Media european` este de 238 mp la mia de locuitori. O analiz` realizat` de DTZ Echinox \n trimestrul al treilea din 2010 estimeaz` c` pia]a româneasc` mai poate absorbi 784.000 mp de spa]ii moderne de retail pân` la satura]ie, luând \n calcul stocul la zi, veniturile medii ale popula]iei, rata [omajului, nivelul consumului [i statisticile principalelor ]`ri din regiune.

De asemenea, dac` \n ]`rile din CEE, având media salariului mediu net de 618 euro, media stocului la 1.000 locuitori este de 204 mp, \n România (unde salariul mediu net este de aproximativ 50% din cel \nregistrat \n ]`rile comparabile) [i satura]ia spa]iilor moderne de retail va fi \nregistrat` \n momentul atingerii unui nivel asem`n`tor. Carmen Ravon, Senior 44

Biz

Retail Negotiator la King Sturge, spune c` este greu de spus exact câte mall-uri mai suport` pia]a, “\ns` \n Bucure[ti zona de est este neacoperit`, iar \n zona de nord-vest vom avea Colosseum, primul mall regional din România [i cel mai mare mall din Europa.

Referitor la situa]ia

Maritimo, Constan]a

MALL-URI FINALIZATE |N 2011 MARITIMO Constan]a GALLERIA Arad PALAS Ia[i ELECTROPUTERE Craiova |n Bucure[ti nu este anun]at` nici o deschidere de mall pentru anul acesta, doar parcul de retail Colosseum [i extinderea B`neasa Shopping City. Sunt anun]ate mai multe proiecte \n discu]ii cu retailerii \n vederea \nchirierii – acestea sunt poten]iale deschideri pentru anul 2013.

din ]ar`, ora[e ca Bra[ov, Gala]i, Ploie[ti, Timi[oara sunt \nc` neacoperite, de[i exist` \n fiecare dintre aceste ora[e comer] modern”.

CE FACE DIFEREN}A |NTRE MALL-URI “Nu vrem s` facem un alt centru comercial local, ci un lider de pia]`, a[a cum sunt Bluewater \n Londra, Trafford Centre \n Manchester sau Metro Centre \n Newcastle. Va fi un centru cu ofert` complet` de retail [i leisure, un parc de shopping la standarde britanice, care va impune un anume lifestyle”, afirm` Panico Panayi despre viitorul mall din Chitila. Odat` cu aglomerarea de spa]ii comerciale, fiecare dintre mall-urile

Galleria, Arad

existente pe pia]` va trebui s` se diferen]ieze, astfel \ncât consumatorii s` [tie exact atunci când se refer` la un anumit mall ce g`sesc particular la el.

Pentru mall-urile care acum se construiesc, diferen]a va putea fi dat` de orice element, de la arhitectur` la mixul de chiria[i sau marketing. Pentru cele deja existente, diferen]a va fi f`cut` de o reorientare pentru a-[i g`si ni[a specific`.

Sunt mai multe categorii de centre comerciale existente pe pia]` la aceast` dat`: cele de succes care au f`cut fa]` cu brio crizei, cele care au supravie]uit crizei [i cele care au avut mult de suferit.

Acestea din urm` sunt \n situa]ia de a regândi mixul de chiria[i [i chiar conceptul \n sine. |n toate celelalte se \nregistreaz` o fluctua]ie de chiria[i, de

RETAIL

Palas, Ia[i cele mai multe ori benefic` pentru centrele comerciale.

“Astfel, pe m`sur` ce pia]a de retail se \mbun`t`]e[te, se «a[az`» [i mall-urile – prin sesizarea [i remedierea pe cât posibil de c`tre managementul acestora a disfunc]ionalit`]ilor \n perioada de [i de dup` criz`”, declar` Cristina Dumitrache. Se va investi mai mult \n marketing [i \n promovarea pe scar` larg` a mall-urilor \ncercându-se astfel fidelizarea clien]ilor, care, \n sfâr[it, dup` o perioad` de criz`, au \nceput s` \[i reia obiceiurile de shopping [i petrecere a timpului liber.

Majoritatea mall-urilor deja ap`rute vor rezista – situa]ia \ncepe s` se \mbun`t`]easc` u[or pe pia]`, proprietarii au f`cut destul de multe compromisuri din punctul de vedere al chiriilor sau al facilit`]ilor acordate retailerilor. Carmen Ravon este de p`rere c` este totu[i bine c` nu au fost construite toate mall-urile care erau planificate \n 2007 sau 2008, \n special \n ora[ele de provincie, pentru c` existau ora[e unde erau prev`zute [apte mall-uri pe o strad` (cazul celebru Arad) sau patru mall-uri la nici 1 km distan]`.

VIITOR DE MALL ROMÂNIA ARE Mall-urile vor trebui s` se adapteze la cerin]ele clien]ilor legate de ceea ce \[i doresc ace[tia cu privin]` la mixul de

clien]i. Aici apare principala diferen]` dintre mall-urile române[ti [i cele europene, legat` de diversitatea brandurilor, care la noi nu prea exist`.

Diversitatea \nseamn` c` mall-urile se pot pozi]iona mai bine pe pia]` [i pot atrage exact publicul pe care \l vizeaz`.

O a doua diferen]` major` este dat` de puterea de cump`rare a românilor.

“Am experien]a unor mall-uri din Fran]a [i din Marea Britanie, iar diferen]a este c` cel pu]in \n aceste ]`ri cifrele de trafic au o conversie bun` \n vânz`ri, cu alte cuvinte oamenii merg la mall s` consume, spre deosebire de români, care sunt «window shoppers».

Referindu-m` la retail \n general, nu numai la mall-uri, \n Fran]a am avut surpriza de a vedea dou` supermarketuri \n sate de 2.000 locuitori [i parcuri de retail cu hipermarket [i ancore ca Kiabi sau Decathlon \n zone din afara ora[elor ([i m` refer la alte ora[e decât Paris).

Explica]ia este legat` de puterea de cump`rare”, mai spune specialistul de la King Sturge. {i pentru c` \n România puterea de cump`rare nu este la acela[i nivel cu cea a locuitorilor din ]`rile vest-europene, nu vom reg`si \n mixul de chiria[i din mall-urile din România multe nume importante de retaileri interna]ionali – mai ales retaileri care opereaz` suprafe]e importante, department store-uri care reprezint` ancore ale centrelor comerciale.

O alt` diferen]` ar putea s` o reprezinte faptul c`, \n anumite ]`ri vest-europene, unde retailul modern stradal este foarte dezvoltat, centrele comerciale din ora[e importante ale ]`rii respective sunt de dimensiuni mai mici decât cele care se construiesc \n ora[ele importante din România, unde retailul de strad` este foarte pu]in dezvoltat.

Pentru partea de divertisment, consumatorii au diverse alte activit`]i (parcuri de distrac]ii, piscine municipale, restaurante, concerte, spectacole [i multe altele). Din p`cate, industria de profil sufer` la noi, astfel c` majoritatea românilor merg la mall pentru distrac]ie, plimbare, iar cifrele

de trafic sunt relevante pân` la un moment dat. |n mall-urile de provincie, \n plus, nu exist` nici m`car componenta de divertisment, iar foodcourt-ul nu are operatori care s` aduc` trafic (\n special operatori locali).

Aici intervine [i problema mall-urilor legat` de starea general` a economiei române[ti, care influen]eaz` enorm consumul. Alte probleme, care apar pentru ambele p`r]i (dezvoltatori [i retaileri), sunt legate de condi]iile comerciale pentru spa]iile ofertate \n mall-uri [i condi]iile de finan]are pentru dezvoltatori. Dar acestea pot fi pân` la urm` rezolvate prin negocieri deschise atât cu retailerii cât [i cu b`ncile, interesul general fiind g`sirea unor solu]ii viabile [i convenabile pentru ambele p`r]i. |n prezent, pia]a centrelor comerciale din România este mai pu]in matur` comparativ cu Europa Occidental`. “De exemplu, din cauza num`rului mai mic de retaileri prezen]i pe pia]`, \n România este pu]in probabil s` po]i dezvolta un centru pe o suprafa]` generoas`, cu o tematic` specific`.

Calitatea mixului de chiria[i, oferta mai mare ca num`r de branduri, \n unele cazuri, o zon` de divertisment bine reprezentat`, fac diferen]a \ntre mall-urile române[ti [i cele vesteuropene”, spune Estera Enache de la DTZ Echinox. Cert este c` vor fi \n continuare proiecte de succes, care vor continua s` creasc`, vor ap`rea proiecte noi care \[i vor g`si locul pe pia]` ]inând cont c` unele zone sunt neacoperite \n timp ce alte proiecte se vor repozi]iona sau pur [i simplu \[i vor schimba destina]ia. Michael Richard, director general la EMCT, administratorul Sun Plaza, spune c` “boom-ul anilor 20072008 s-a diminuat cu siguran]`. Dar o strategie coerent`, pus` \n practic` de o echip` de speciali[ti, având bine\n]eles la baz` un proiect competitiv, se poate transforma \ntr-o oportunitate de investi]ie de succes. Oamenii au nevoie s` cumpere \n continuare, iar mall-urile ofer` cel mai modern spa]iu de retail \n acest moment. Recesiunea poate prezenta un moment prielnic pentru investi]ii”. Biz Biz

45

Edi]ia a II-a 8 septembrie 2011, Hotel Howard Johnson, Sala Platinium Detalii: gabriela.matei@revistabiz.ro

Un eveniment

[i

antreprenoriat Nevoia de educa]ie P`rin]ii mei au pornit de la ]ar` cu ideea, insuflat` de p`rin]ii [i bunicii lor, c` singura cale prin care pot face o diferen]` \n plan personal era educa]ia. duca]ia \nsemna s` mergi la liceu, apoi la facultate, s` mergi la ora[ [i s` devii prima “genera]ie \nc`l]at`” din familie. Dar lucrurile nu erau mult diferite nici \n zonele urbane ale României. Acolo, adesea o educa]ie mai bun` \nsemna s` mergi c`tre universit`]i din str`in`tate, s` fii mai bun decåt p`rin]ii [i bunicii t`i, revenind dup` aceea \n ]ar` pentru a te realiza profesional [i social. Apoi a venit comunismul, când toate p`reau egale, complet nivelate, \ns`, iar`[i, educa]ia f`cea diferen]a. Am putea spune c`, \ntr-un fel, \n perioada comunist`, \n România, educa]ia era de fapt singurul lucru care putea face aceast` diferen]`: to]i aveau cam acelea[i salarii, indiferent dac` lucrau \n fabrici sau dac` erau medici, ingineri, profesori, dar cu toate acestea oamenii cu o educa]ie superioar` se distingeau \n mod clar, erau aprecia]i, se puteau realiza m`car \n planul social, dac` nu \n cel material. A[a c` dac` ne \ntreb`m cum a fost posibil ca România, \n plin` perioad` comunist`, s` aib` un sistem de educa]ie performant, r`spunsul este simplu: era singurul mod de a fi mai bun, de a realiza ceva mai mult \n via]`. Se pare c` acum educa]ia nu mai face diferen]a, din p`cate. De la tribunele cele mai \nalte ale statului, primim zilnic exemple de oameni lipsi]i de educa]ie care au ajuns \n pozi]ii \nalte f`r` a avea neap`rat meritele

E

corespunz`toare acestor pozi]ii. |ns`[i gramatica limbii române \ncepe s` se rescrie, cu acest “care” \n loc de “pe care”, o gre[eal` gramatical` care a invadat spa]iul public. |ntr-o ]ar` \n care ministrul \nv`]`mântului are probleme vizibile [i recurente cu limba român`, cum ar putea ar`ta sistemul nostru de educa]ie? S-a vorbit despre rezultatele catastrofale de la bacalaureat, dar, pentru cineva care lucreaz` cu genera]ia mai tân`r`, nu cred c` era vreo surpriz`: e suficient s` dai un test de angajare scris unui num`r de candida]i care au absolvit liceul sau chiar vreo facultate [i s` vezi c` prea mul]i dintre ei sunt \nc` agrama]i \n limba lor matern`, ca s` \n]elegi nu doar nivelul de educa]ie, ci [i cât de pu]in mai \nseamn` acum, pentru o mare parte a tinerei genera]ii, idei ca educa]ie sau dezvoltare personal`. Lucrez cu tineri atât \n programul School for Startups cât [i \n diverse programe de dezvoltare [i educa]ie pentru studen]i, [i v`d aceste probleme, cu plusul c` cei care intr` \n astfel de programe sunt chiar acei tineri \n continuare interesa]i de dezvoltarea lor personal` real`, fie c` vor merge pe calea antreprenorial`, fie c` vor merge pe calea profesional`. Cum putem s` vorbim despre principii de via]` corecte, despre aspira]ii personale mai \nalte (dar [i bazate pe ni[te premise corecte), atunci când nici m`car aceste prime c`r`mizi nu sunt puse la baza

educa]iei copiilor [i tinerilor din România de azi? Sunt prea mul]i tineri azi care nu mai cunosc istoria sau geografia României, pe lâng` problemele endemice cu gramatica. E greu s` ai \n aceste condi]ii un dialog eficient cu ace[ti tineri pe teme importante ale României de azi [i dintotdeauna, dac` lipse[te aceast` baz`. Tabloidizarea informa]iei, lipsa de interes \n cre[tere a profesorilor, tenta]iile materiale imediate ca [i mirajul pe care \l au tot mai mul]i tineri \n leg`tur` cu “arderea etapelor” sunt toate de contabilizat \n ceea ce prive[te viciile \n cre[tere ale acestui sistem educa]ional. Ce rost are s` \nve]i ani de zile pentru a intra la o facultate bun`, când po]i cump`ra o diplom` de la o facultate care a vândut deja sute de mii de astfel de diplome \n ultimii ani? Iar businessul pare s` mearg` atât de bine, \ncât se face acum chiar [i reclam` TV pentru a atrage [i mai mul]i tineri creduli (sau pur [i simplu lene[i) \n acest fals sistem educa]ional. E greu de spus cum ne vom \ntoarce la baz` cu ceva s`n`tos, solid, atunci când, \n momentul de fa]`, ceea ce putem face este doar s` \ncerc`m s` stingem tot felul de focuri aprinse din interese materiale meschine sau, uneori, chiar din incon[tien]`.

MARIUS GHENEA Pre[edinte, FIT Distribution

Biz

47

150 de pove[ti LA CEAS DE-O BERE Exist` bere proast`, bere bun` [i bere belgian`. {i un loc aparte mai ocup` berea englezeasc`. Este viziunea despre bere a lui Ion Petre, proprietarul celor dou` pub-uri Beer O’Clock din Centrul Vechi al Bucure[tiului. DE LOREDANA S~NDULESCU ac` nu e[ti b`utor de bere, ai toate [ansele s` devii odat` ce ai trecut pragul pub-ului Beer O’Clock [i ai apucat s`-l ascul]i pe Ion Petre cu cât` pasiune vorbe[te despre bere, sortimente, mod de produc]ie [i calitate \n primul rând. “Am adus numai bere bun`”, spune el. Acum vinde 150 de sortimente, toate de import. {i-ar dori s` aduc` bere din toat` lumea, \ns` pentru moment import` numai din Europa, \n special din Germania, Austria, Belgia, Anglia, Sco]ia, Slovacia sau Cehia. A \nceput cu 30 de sortimente de bere \n urm` cu un an, \n spa]iul deschis \n PaCIFRE sajul Macca-Villacrosse, [i sper` ca pân` la sfâr[itul anului s` ajung` la 300 de sortimente de bere.

Acum \[i \mparte timpul \ntre dou` pub-uri. So]ia sa se ocup` de primul pub, cel deschis \n mai anul trecut, iar el petrece majoritatea timpului \n pub-ul Beer O'Clock de pe Gabroveni, deschis \n urm` cu aproximativ o lun`. Face fa]` cu brio pentru c` are un bun management al timpului [i resurselor alocate. Nu deschide ca restul lumii de diminea]`, ci de la 5 dup`-amiaza, [i are tot timpul plin, astfel \ncât de cele mai multe ori este nevoie de rezervare. La el \n bar se ascult` numai rock clasic [i mai are un principiu la care ]ine: \ncearc` pe cât posibil s` serveasc` fiecare bere \n paharul ei.

A \nceput afacerea intrând pe o ni[` [i nu ar fi deschis un pub ca oricare altul din Centrul Vechi pe principiul c`, dac` \i merge bine cuiva, automat i-ar merge [i lui afacerea. Dac` nu ar fi f`cut un pub, s-ar fi orientat spre o ceain`rie sau un

D

48

Biz

spa]iu pentru pasiona]ii de coniac [i trabuc. Pentru spa]iul din Gabroveni pl`te[te o chirie lunar` de 3.700 de euro [i, la mai bine de o lun` de la deschidere, se declar` mul]umit. Ambele loca]ii se autosus]in [i \ncas`rile merg bine. |n momentul de fa]` lucreaz` cu mai mul]i furnizori, \ns` din toamn` ar vrea s` comande direct \n str`in`tate. Oricum, toate comenzile le face personal [i \ntotdeauna ia numai bere despre care [tie c` este bun`. Dup` ce se documenteaz` temeinic pe site-urile de specialitate, testeaz` fiecare bere \n parte, astfel \ncât s`

BEER O'CLOCK Anul lans`rii: 2010 Sortimente de bere: 100.000 de dolari Angaja]i: peste 300 Investi]ie total`: 45.000 de euro (pentru ambele loca]ii) Angaja]i: 8 cunoasc` caracteristicile fiec`rui sortiment pe care-l recomand` ulterior clien]ilor \n func]ie de preferin]ele de gust [i textur`. Din cele 150 de sortimente pe care le import`, peste 80 se g`sesc numai \n pub-urile lui, având deja multe contracte de exclusivitate.

La Beer O’Clock nu se g`se[te niciun sortiment de bere produs` \n România pentru simplul motiv c` niciuna nu \ndepline[te standardele de calitate pe care le-a stabilit pentru clien]ii care-i trec pragul. |n plus, [i-a fixat [i un obiectiv

ambi]ios: vrea s` schimbe mentalitatea despre bere \n România. La noi se [tie c` berea e blond` sau brun`, mai amar` sau mai dulce. {i cam atât. Pu]ini [tiu c` fiecare bere poate s` aib` gustul ei, unul aparte. {i mai pu]ini [tiu c` exist` bere afumat`, bere fiart` sau bere de 32 de grade pe care a comandat-o deja de la BrewDog, un produc`tor sco]ian care de asemenea produce cea mai tare bere din lume, de 55 de grade, având un pre] de 500 de euro pentru o sticl`.

Petre, cum \l [tiu to]i cei care ajung \n pub, e mereu prezent acolo. St` de vorb` cu clien]ii, le cunoa[te preferin]ele, fiec`ruia \i recomand` berea care crede c` i-ar fi pe plac [i niciodat` nu a dat gre[. Este mereu printre clien]i [i nu se comport` ca un patron. “Sunt la fel ca orice angajat”, spune el.

Amenajarea pub-ului a f`cut-o f`r` ajutorul unui designer. De anul viitor inten]ioneaz` s` cultive hamei pe unul din pere]ii barului pentru a recrea atmosfera unei veritabile ber`rii. |n privin]a conceptului, s-a inspirat din pub-ul belgian Delirium Cafe, unde exist` peste 2.500 de sortimente de bere, importate din toat` lumea. Potrivit unor statistici, se pare c` 10% din turi[tii care viziteaz` Bruxelles-ul aleg destina]ia special pentru Delirium Cafe. Nu crede c` Beer O’Clock ar putea deveni pentru Bucure[ti ceea ce este Delirium. |n schimb \[i dore[te ca anul viitor s` deschid` [i o ber`rie. Pe termen scurt, vizeaz` un nou spa]iu, tot \n Centrul Vechi, unde s` se bea numai bere la draft, 12 - 15 sortimente, toate exclusiv de import. Biz

ANTREPRENORIAT SERVICII

FOTO: VALI MIREA

Ion Petre, proprietar Beer O’Clock

Biz

49

www.revistabiz.ro

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`.

BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

LUMEA

MADE IN Nu este ultimul film din seria James Bond, ci este realitatea economic` a zilelor noastre. Republica Popular` Chinez` a ajuns aproape de suprema]ie \n topurile economice, dep`[ind ]`ri cu tradi]ie, ca Japonia sau Germania, [i amenin]` puternic Statele Unite.

ALEXANDRU ARDELEAN Biz

53

F 54

Biz

acebook, Ungaria, FMI. Cele trei entit`]i nu au leg`tur` una cu alta. Gre[it! China este firul ro[u care guverneaz` al`turarea de mai sus. La \nceputul lunii iulie, au ap`rut [tiri legate de faptul c` guvernul chinez vrea s` cumpere o participa]ie important` la Facebook, \nainte de data la care este anticipat` oferta public` ini]ial` a re]elei sociale, \n 2012, potrivit site-ului Business Insider.

Odat` achizi]ionate, aceste ac]iuni ar oferi Chinei o [ans` extraordinar` pentru a controla ceea ce se \ntâmpl` pe cel mai important site de socializare din lume. Business Insider scrie c` Beijingul vrea o participa]ie “suficient de mare \ncât s` conteze”, citând surse “apropiate unui fond specializat \n achizi]ionarea de ac]iuni Facebook de la fo[ti angaja]i”. {i de la Facebook la Budapesta, care a ob]inut un miliard de euro de la China, prin vânzarea de

obliga]iuni guvernamentale maghiare. Odat` ce s-a adâncit criza datoriilor de stat din UE, China a cump`rat obliga]iuni [i de la alte state – Grecia, Spania, Portugalia.

Premierul chinez, Wen Jiabao, a spus c` are \ncredere \n economia Ungariei [i de aceea a cump`rat obliga]iunile maghiare. |n acela[i timp, guvernul chinez va sprijini companiile s` participe la construc]ia infrastructurii Ungariei, a parcurilor industriale [i a centrelor logistice [i va importa produse maghiare. Tot acest sprijin chinez va duce la cre[terea volumului comer]ului bilateral, care va ajunge la un total de 20 de miliarde de dolari \n 2015. “China este un investitor pe termen lung pe pia]a datoriilor suverane din Europa [i vom continua s` ajut`m Europa [i moneda euro. China este gata s` lucreze cu Europa [i s` \mp`rt`[easc` oportunit`]i, s`

dep`[easc` provoc`rile [i s` dobândeasc` o dezvoltare comun` [i pentru a face eforturi sus]inute pebtru o consolidare stabil` a economiei mondiale [i o dezvoltare mai strâns` a leg`turilor China – Europa”, a mai spus Wen la Budapesta. Declara]ia este esen]ial` pentru \n]elegerea modului \n care China \[i asum` rolul global \n economia mondial` [i mai ales \n aportul pe care \l poate aduce \n Europa.

Firul ro[u continu` [i mergem la Washington, la sediul Fondului Monetar Interna]ional (FMI). Aici afl`m c` noul [ef, Christine Lagarde, a sus]inut c` trebuie s` dea mai mult` putere economiilor emergente [i astfel, potrivit unor surse din interiorul FMI citate de Reuters, China ar urma s` primeasc` un post de director general adjunct, pozi]ie nou creat` de Lagarde. Min Zhu, consilier special pentru fostul director general Dominique Strauss-Kahn,

CHINA

este a[teptat a prelua aceast` func]ie, care ar permite Chinei s` aib` una din cele cinci pozi]ii de top management din Fond.

Numirea trebuie s` fie aprobat` de cele 24 ]`ri membre ale board-ului FMI. China, cea de-a doua economie a lumii, a f`cut toate diligen]ele pentru un post la nivel de senior dar a fost blocat` de Japonia, care a de]inut o func]ie de director adjunct, prin Naoyuki Shinohara. Zhu este un fost guvernator adjunct al B`ncii Centrale din China.

Toate aceste evenimente, aparent disparate, sunt esen]iale pentru a \n]elege puterea pe care China o exercit` asupa economiei globale, având \n vedere c`, \n acest moment, este singura ]ar` care dispune de fonduri uria[e lichide care pot ajuta la dep`[irea sau diminuarea efectelor crizei \n diverse state. De altfel, China se implic` activ \n Europa, \n ciuda unei opozi]ii a vechilor state

membre ale Uniunii fa]` de acest lucru. Evident, China are [i agenda sa pentru a ajuta Europa [i moneda euro pentru c` aceasta ajut` exporturile chineze, iar prin cump`rarea obliga]iunilor suverane ar putea c`uta s` \[i câ[tige prieteni [i pe alte subiecte.

Premierul chinez este \ncrez`tor c` Europa va reu[i s` dep`[easc` criza datoriilor [i a \nt`rit ideea c` ]ara sa va r`mâne un investitor pe termen lung \n ceea ce prive[te pia]a datoriilor din b`trânul continent. De altfel, Uniunea European` este acum cel mai mare partener comercial al Chinei, cu o cifr` a comer]ului bilateral care a ajuns la aproape 400 miliarde de euro.

UN GIGANT CARE SE CLATIN~...

Pe de alt` parte, \n ciuda suprema]iei de care d` dovad`, China are [i ea problemele ei interne, care se pot reflecta

asupra celor globale. Banca Central` a Chinei a majorat recent dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, pentru a treia oar` \n acest an, \n \ncercarea de a tempera infla]ia, care a avansat \n cel mai alert ritm din iulie 2008. Dobânda de referin]` pentru creditele pe un an a fost majorat` pân` la 6,56%, iar dobânda de referin]` pentru depozitele pe un an a ajuns la 3,50%. Anali[tii cita]i de Reuters au apreciat mi[carea ca fiind una oportun` \n contextul \n care exist` anumite incertitudini cu privire la economia chinez`.

“Politica monetar` intr` \ntr-o perioad` de a[teptare \n viitor”, spune Duan Jihua, analist la compania Sealand Securities din Shanghai. Aceast` cre[tere a infla]iei este a[teptat` a fi ultima din acest an, \n timp ce economia d` semne de \ncetinire. Guvernul face toate eforturile pentru a ]ine sub control infla]ia, “dar

“China este un investitor pe termen lung pe pia]a datoriilor suverane din Europa [i vom continua s` ajut`m Europa [i moneda euro.”

Prim-ministrul Chinei, Wen Jiabao

Biz

55

AXA BUCURE{TI – BEIJING De puterea gigantului chinez beneficiaz` [i România, ale c`rei schimburi comerciale cu Republica Chinez` au crescut, volumul acestora ajungând \n primele patru luni ale acestui an la 1,24 miliarde de dolari potrivit ambasadorului Republicii Chineze \n România, Liu Zengwen, citat de Mediafax. Volumul schimburilor comerciale din România [i China a crescut de la 190 de milioane de dolari, \n 1989, la 3,7 miliarde de dolari anul trecut [i este \n cre[tere. Cre[terea de anul acesta este

mai mare cu 12% fa]` de perioada similar` a anului trecut. Cu toate acestea, am putea urma exemplul Ungariei [i am putea cre[te volumul rela]iilor bilaterale. Sunt multe domenii \n care chinezii ar putea investi, \ns` trebuie asigurate toate condi]iile pentru a sprijini aceste investi]ii.

Din p`cate, România nu are la aceast` or` un ambasador \n China, fiind reprezenta]i de \ns`rcinatul cu afaceri Bogdan Fotin.

Ambasadorul chinez \n România, Liu Zengwen, a refuzat s` comenteze faptul c` România nu are un ambasador \n China, precizând c` aceasta este o problem` intern` a statului român.

cre[terea absolut` din China va continua s` creasc`. Cererea de motorin` va urca \ntr-un ritm sus]inut. Vom asista la o sc`dere a pre]urilor petrolului, dar dup` o perioad` ini]ial` de absorb]ie a [tirilor pe aceast` tem`, m` a[tept ca pia]a s` \[i revin`, \ns` cu precau]ie”, a afirmat Priya Balchandani, analist pe petrol la Standard Chartered Bank din Singapore.

Cre[terea economiei chineze este \ncetinit` atât ca urmare a campaniei antiinfla]ie dus` de Beijing, cât [i de cererea global` sc`zut`. |ns` orice investitor care ar paria pe o aterizare brusc` ar pierde, pentru c` subestimeaz` elasticitatea celei de-a doua mari economii a lumii. Urbanizarea f`r` 56

Biz

neobosire a Chinei continu` s` duc` la expansiune, chiar dac` Beijingul dore[te s` urm`reasc` atent investi]iile autorit`]ilor locale obsedate de cre[tere, \n timp ce consumul intern \n cre[tere ofer` un colac de salvare \npotriva [ocurilor externe.

Dar scepticii care se a[teapt` la o \ncetinire abrupt` a economiei au calculat gre[it hot`rârea Beijingului de a ac]iona rapid dac` este nevoie de cre[tere, mai ales c` \n al doilea semestru al anului infla]ia va sc`dea, ceea ce reduce nevoia de noi m`suri monetare stricte. “Economia este setat` pe cre[tere. Exist` \nc` urbanizare [i industrializare [i toate stimulentele de la toate nivelurile economiei locale sunt menite s`

\ncurajeze cre[terea”, spune economistul Stephen Green de la Standard Chartered Bank din Hong Kong, citat de Reuters.

Acesta continu` [i mai spune c` oamenii \[i fac prea multe griji legate de o aterizare abrupt` a economiei chineze. “Evident c` exist` o serie de probleme economice, dar oamenii subestimeaz` capacitatea guvernului de a le rezolva.” Green crede c` unele politici economice vor fi relaxate spre sfâr[itul acestui an, pe m`sur` ce pre]urile vor sc`dea. Investitorii globali sunt oarecum enerva]i de orice semn de \ncetinire a economiei chineze, un motor cheie de cre[tere global`, mai ales când recuperarea economiei americane este \n corzi, iar Europa se lupt` cu criza datoriilor suverane. O \ncetinire abrupt` \n China ar putea afecta grav pie]ele financiare interna]ionale [i ar sufoca cererea pentru comodit`]i, de la mineurile de fier la soia. Economia Chinei a crescut cu un ritm anual mediu de 10% \n ultimele trei decenii.

Temeri ale unei ateriz`ri bru[te au câ[tigat teren pe m`sur` ce fluxul de date recent au ar`tat c` economia turbo se r`ce[te, dar pe moment China nu arat` niciun semn de a urma Occidentul cu niveluri de cre[tere care se \ncadreaz` cu mult sub tendin]ele pe termen lung. |ntr-adev`r, cele mai multe date ale pie]ei definesc \n mod tipic o aterizare dur`, ceea ce \n context chinez ar \nsemna o scufundare brusc` a cre[terii PIB-ului trimestrial sub 8 la sut`, un nivel la care economiile avansate pot doar s` viseze \n acest moment. Pragul de 8 la sut` este, mai important, o linie politic` \n nisip pentru Beijing, care consider` acesta a fi nivelul minim necesar pentru a crea suficiente locuri de munc` ca s` poat` asigura stabilitatea social`.

CHINA

Ultima dat` când economia a dat semne de o criz` brusc`, \n perioadele de vârf ale crizei financiare globale la sfâr[itul anului 2008, Beijing a anun]at un plan de stimulente economice de 600 de miliarde de dolari, care a permis revenirea rapid` la o cre[tere de dou` cifre. |n timp ce pu]ini sus]in cu succes acest sistem, mul]i economi[ti spun c` excesul de cheltuieli a plantat semin]e de infla]ie [i a creat excese, cum ar fi cele legate de creditarea ne\ngr`dit` [i de balonul de s`pun al pre]urilor propriet`]ilor, care sunt dezechilibre agravante \n economie, ceea ce o face mult mai vulnerabil` \n cazul \n care actuala criz` din Europa se dovede[te a fi o recesiune prelungit`.

...R~MÂNE TOTU{I UN GIGANT |n ciuda problemelor interne, China este de neclintit \n ceea ce \nseamn` suprema]ie \n lumea global`. {i probabil, ca urmare a politicilor stricte luate de guvernul chinez, nu este exclus ca \n viitorul mediu s` vedem economia Chinei pe primul loc, \naintea celei americane. Beijingul este hot`rât s` fac` orice pentru a preveni o \ncetinire a economiei sale, chiar s` apeleze la noi stimuli fiscali pentru salvare. |n acest sens, China a anun]at deja un plan ambi]ios de a construi [i renova 36 de milioane de case la pre]uri rezonabile \ntre 2011 [i 2015, dintre care 10 milioane \n acest an, mi[care menit` s` potoleasc` nemul]umirea public` \n cre[tere legat` de o m`rire a pre]urilor

caselor. Mul]i economi[ti a[teapt` o cre[tere a a PIB de peste 9% \n al doilea trimestru, cu o cre[tere a PIB pentru tot anul aproximat` la 9 procente. “Nu sunt \ngrijorat de riscul unei ateriz`ri bru[te \n China. Este un eveniment pu]in probabil \n acest an sau anul viitor”, spune Gao Shanwen, economist-[ef la China Essence Securities din Beijing.

Pân` la urm`, o \ncetinire u[oar` a cre[terii economice este ceea ce \[i dore[te [i Beijingul [i este \n linie cu politicile sale de a stopa infla]ia. {i se potrive[te cu m`surile luate de Beijing pentru a a[tepta trecerea crizelor economice din SUA [i Europa. Iar când momentul va fi dep`[it, decolarea economiei chineze va fi probabil ca a unui Airbus A380 \n plin` vitez`. Biz

Economia Chinei a crescut cu un ritm anual mediu de 10% \n ultimele trei decenii.

Biz

57

INOVA}IE

FULGA,

|NTR-O AVENTUR~ SPA}IAL~ Fulga, vaca Fulga. A fost r`pit` de extratere[tri, fascina]i de gustul bun al laptelui s`u, [i acum este captiv` pe imensa lor baz`. Noi trebuie s` o salv`m.

Cum? Afla]i mai jos. e www.lumeafulga.ro, utilizatorul tr`ie[te o experien]` inedit` [i nea[teptat` din genul science fiction, odat` intrat \n pielea personajului principal, v`cu]a Fulga.

Pe baza extratere[tilor, vaca va face cuno[tin]` cu o mul]ime de personaje, fiecare cu personalitatea sa, care vor supune personajul la diverse teste [i \i vor da o serie de misiuni, pentru ca, \n final, aceasta s` poat` ajunge din nou acas`, unde p`mântenii se pot bucura de beneficiile laptelui s`u.

Advergame-ul Fulga Aventura Spa]ial` este o adev`rat` inova]ie \n advergamingul românesc, atât prin complexitatea [i originalitatea scenariului, cât [i prin tehnologia folosit` [i timpul de realizare relativ 58

Biz

DE ALEXANDRU ARDELEAN

scurt. Jocul integreaz` elementele m`rcii Fulga, consumatorii [i poten]ialii consumatori având posibilitatea de a interac]iona \ntr-un mod pl`cut cu brandul, f`r` a fi asalta]i de mesaje promo]ionale. Mihai Voinescu, Art Director-ul de la Advanced Ideas, spune c` “am folosit o grafic` cu influen]e SF, \ntr-o abordare potrivit` copiilor. Userul este transpus \ntr-un cadru foarte bine gândit [i organizat, astfel \ncât acesta s` descopere pas cu pas baza extraterestr` [i s` se poat` sim]i parte din mediu”.

Povestea [i misiunile au fost dezvoltate de echipa de content a agen]iei Advanced Ideas pentru brandul Fulga, coordonat` de Alexandra S`nduleasa, Content Manager: “Ca s` poat` evada, Fulga trebuie s` \nving` cât mai mul]i

extratere[tri r`i [i s` \[i g`seasc` drumuri prin labirintul complicat al bazei extraterestre pentru a finaliza quest-urile. Jocul \mbin` activit`]i de eliminare a inamicilor cât [i completare de misiuni”. Pentru cei pasiona]i de tehnologia din spatele jocului, acesta a fost realizat \n Flash Actionscript 3.0 [i ca func]ionalit`]i importante din joc se poate vorbi de inteligen]` artificial`, reprezentat` de inamicii care pornesc atacul “din proprie ini]iativ`” la vederea v`cu]ei, dar [i de sistemul dezvoltat intern de misiuni. O particularitate interesant` a jocului este c` niveluri sunt cele care se mi[c` pe axe, iar personajul este privit din punct de vedere programatic ca un punct fix.

Noua platform` de comunicare pentru Fulga, din care face parte

INOVA}IE

Advergame-ul Fulga Aventura Spa]ial` este o adev`rat` inova]ie prin complexitatea [i originalitatea scenariului, cât [i prin tehnologia folosit`.

advergame-ul Fulga: Aventura Spa]ial` a fost conceput` [i dezvoltat` de agen]ia Next Advertising, care gestioneaz` contul Fulga pentru Albalact, al`turi de Netalurgica – divizia de comunicare online a agen]iei Next. Echipa care a realizat proiectul Fulga Aventura Spa]ial` este alc`tuit` din: Adrian Ichim [i Adrian Apostol, coordonatori de proiect, Robert Vant – Development Team Leader, Mihai Voinescu – Art Director, Alexandra S`nduleasa – Content Manager, Alexandru Neac[u – Flash AS3 Developer, Eduard Schmidt – Flash Designer, Cristian Dobrescu – Web Designer [i Ioana Popescu – Content Editor.

Adrian Ichim, Managing Partner la Advanced Ideas, a ]inut s` precizeze c` “de[i advergaming-ul abia a \nceput s`

\[i fac` sim]it` prezen]a \n .ro, noi lucr`m de ceva timp \n acest domeniu, experien]a acumulat` fiind vizibil` prin triplarea num`rului de proiecte de advergaming anul acesta fa]` de 2010”.

Agen]ia lucreaz` deja la un nou joc ce va fi lansat \n 2012, de data aceasta pentru pia]a interna]ional`. Jocul promite o poveste interesant` – mai matur`, cu misiuni pe m`sur` [i inova]ii \n materie de grafic` [i programare pentru mediul jocurilor RPG online. |n func]ie de targetul clien]ilor, advergame-urile realizate \mbrac` forme diverse, de la RPG-uri complexe pân` la puzzle-uri simple, jocuri de tip raliu, jocuri care stimuleaz` creativitatea utilizatorului sau chiar cultur` general`. Avantajele

advergame-urilor fa]` de alte instrumente de promovare sunt u[or de identificat: interactivitatea, nonintruzivitatea [i faptul c` reprezint` o activitate potrivit` pentru petrecerea timpului liber. Punând accentul pe aceste tr`s`turi, echipa Advanced Ideas dezvolt` astfel de jocuri \nc` din anul 2007, folosind la fiecare proiect nou experien]a acumulat` anterior. Pentru fiecare produs nou, echipa aduce idei inovatoare, atât la nivel de marketing [i concept cât mai ales la nivel de realizare tehnic`. Printre cele mai ample proiecte Advanced Ideas se num`r` Discover Buenos Aires ’09 [i Discover Buenos Aires ’10, realizate pentru FCB/JTI. Campania Discover Access 09 beneficiaz` de un joc \n care utilizatorul poate explora cele 6 cartiere ale ora[ului, completând diverse quest-uri. Varianta urm`toare, pentru campania Discover Access ’10, este mai complex`, mai interactiv`, aducând \mbun`t`]iri celei precedente. |n aceast` variant`, utilizatorul poate naviga printr-un num`r mai mare de cartiere, completând diverse misiuni pl`cute [i \n acela[i timp solicitante, precum graffiti, DJ-ing, puzzle, fotografierea obiectivelor turistice [i completarea unei c`r]i cu re]ete argentiniene. Este \ncurajat` comunicarea \ntre juc`tori, prin prezen]a \n joc a unor Internet Café-uri, cu ajutorul c`rora ace[tia pot realiza misiunile de echip`. O serie de advergame-uri mai simple a fost dezvoltat` pentru branduri precum Nestlé, Hello Kitty, Transformers, Bucovina, jocuri de tip curs` cu obstacole, jocuri de logic`, puzzle-uri, jocuri de sport, jocuri dress-up [i multe altele.

Agen]ia de marketing interactiv Advanced Ideas a luat fiin]` \n 2010, prin parteneriatul dintre Netaround [i Mainframe Development.

Noua companie, coordonat` de Adrian Ichim, Adrian Apostol [i Cristian Mezei, a preluat experien]a, echipa, proiectele [i clien]ii celor dou` entit`]i. Biz Biz

59

strategie Despre m`sura lucrurilor Cele mai importante lucruri dintr-o companie, loialitatea, angajamentul, integritatea, cooperarea [i câte altele, nu se pot m`sura deloc. {i atunci, noi ce mai m`sur`m?

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

e nu m`sori, nu gestionezi”, zice un vechi [i unanim acceptat dicton al managerilor. E a[a de vechi [i de acceptat \ncât e ca o vac` sacr`. Nimeni nu-l pune la \ndoial`. Cu toate astea, ar merita, pentru c`, \ntr-un fel cuceritor de tran[ant [i de clar, pare s` dea, am`gitor, un r`spuns final unei probleme care nu are de fapt un r`spuns simplu.

Hai s` o lu`m pe rând. |n primul rând, ce m`sori?

Dictonul e adev`rat \n sensul c` ce nu m`sori nu gestionezi, dar nu e deloc adev`rat \n sensul c` ce m`sori gestionezi. Sau, mai precis, c` m`sori ce vrei s` gestionezi. Stabilirea unui sistem de m`surare a performan]ei e o problem` foarte, foarte spinoas`, pentru c` de multe ori cele mai importante lucruri nu pot fi m`surate sau sunt greu de m`surat. Ca atare, sistemul ajunge s` m`soare mai degrab` ce se poate m`sura decât ce trebuie m`surat. |ncet-\ncet, sub imperiul dictonului necontestat, \ntreaga organiza]ie \ncepe s` semene cu be]ivul care-[i c`uta cheile sub felinar nu pentru c` acolo le pierduse, ci pentru c` acolo era lumin`. De exemplu, ori de câte ori suntem chema]i s` re-

vizuim un sistem de m`surare a performan]ei cerem managerilor s` defineasc` binele. Ce face, de pild`, un director de sucursal` de banc` bun? R`spunsurile sunt de regul` de genul: \[i ]ine oamenii buni, are rezultate constante [i \n cre[tere, are clien]i loiali, colaboreaz` bine cu celelalte func]iuni din banc`. Buuun… {i acum, \ntrebarea cheie: la ce e m`surat?

Stupoare, la mai nimic din cele de mai sus. E m`surat la vânz`ri de diferite produse, plus o colec]ie eclectic` de “competen]e comportamentale”, parc` anume inventate ca s` fac` m`sur`toarea obscur` [i manipulabil`.

Mai e un caz interesant. Sindromul KISS. Alt` marot` a managementului, despre care o s` scriu cândva. Keep It Simple, Stupid!. To]i [tim c` nu e util s` le d`m oamenilor obiective complicate, cu structuri greu de asimilat. {i atunci le d`m unele simple [i clare. Problema e c` realitatea pe care o au de gestionat nu e niciodat` simpl` [i clar`. Metricile \ns` trebuie s` fie. Din p`cate, nu orice e simplu e [i inteligent. Adeseori e doar simplu. Se nume[te simplist. {i are efecte perverse.

Problema metricii nu e c` nu func]ioneaz`, ci c` func]ioneaz` fix a[a cum o m`sori. {i e absurd s` speri s` ob]ii B \n timp ce m`sori A, de[i mul]i manageri o fac. Dac` m`sori num`rul de con-

turi curente noi aduse \n sucursal`, ca s` iau un alt exemplu din b`nci, te vei trezi c` oamenii se duc la cunoscu]i [i-i roag` s`-[i deschid` conturi pentru o lun`, ca s`-[i fac` obiectivul. Nu numai c` profitabilitatea nu cre[te, dar chiar scade. {i e vina sistemului, nu a angaja]ilor. |n plus, mai e [i problema invers`. Ce nu m`sori nu gestionezi, e drept, dar poate po]i s` conduci altfel. |n fond, cele mai importante lucruri din via]a noastr` nu sunt doar nem`surabile, dar nu am dori s` fie. V-a]i dori un/o partener/` de via]` care v` spune “Te iubesc de 8,5 puncte din 10”? De fapt, cele mai importante lucruri dintr-o companie, loialitatea, angajamentul, integritatea, cooperarea [i câte altele, nu se pot m`sura deloc. Iar dac` totu[i le m`sura]i, le compromite]i sensul [i le perverti]i valoarea. Pentru c` lucrurile cu adev`rat valoroase nu pot fi impuse cu sisteme coercitive. Ele vin din interior [i se conduc altfel, prin \nsufle]ire, atragere, \ncurajare, dezvoltare, sens individual [i colectiv. |ntr-un astfel de peisaj, metrica are \nc` rostul ei, dar el e acela de a da informa]ie [i a oferi feedback, nu de a pune ]inte individuale. Cred c` e momentul s` \ncepem s` punem pu]in la \ndoial` vaca sacr` a conducerii prin obiective.

Biz

61

VARA ASTA NE R~CORIM |N STIL RETRO Doi competitori se lupt` \n dou` campanii tematice.

Ambele se \nvârt \n zona vintage. Cine va câ[tiga din sincronizare? Pepsi, bine\n]eles, sper` C`lin Clej, Marketing Manager Beverages la PepsiCo România.

DE LOREDANA S~NDULESCU Când a]i \nceput preg`tirile pentru campania Pepsi lansat` \n aceast` var`?

Am anticipat \nainte s` \ncepem aceast` campanie c` am putea s` fim \ntreba]i dac` este vorba de o campanie reactiv` la ce face competi]ia. |n general, unii au senza]ia c` e o sincronizare nefast`. Din punctul nostru de vedere, a fost o \ntâmplare extrem de fericit` s` se suprapun` dou` campanii tematice, ale unor branduri care practic de]in primele pozi]ii \n pia]`. Campania noastr` a fost ini]iat` \n august anul trecut, \n preambulul set`rii programului pentru 2011. Este o campanie special creat` pentru România. Nu se g`se[te o adaptare sau localizare a acestei campanii nic`ieri altundeva \n lume.

Este o campanie realizat` de echipa local` pentru consumatorii români, pornit` de la experien]e de via]` tr`ite acum 20 – 30 de ani. Am supus aten]iei planul nostru unui target alc`tuit din tineri cu vârste cuprinse \ntre 14 [i 18 ani care s-au dovedit extrem de receptivi. Rolul acestei campanii nu a fost de a aduce nostalgia 62

Biz

\n prim-plan, ci este o revalidare a faptului c` indiferent de vârst`, la 20 de ani tr`ie[ti din plin bucuria vie]ii. |n septembrie – octombrie anul trecut am validat planul cu consumatorii care au devenit cocreatori ai campaniei, iar de la sfâr[itul anului trecut a \nceput partea opera]ional`, care a implicat mai mult decât un set de con]inut creativ pentru TV [i un set de vizualuri pentru comunicarea ATL. A implicat [i construirea unui canal media prioritar [i principal, care este sticla \n sine.

Care sunt motivele pentru care sticla este piesa central` a campaniei?

Sticla de Pepsi a fost de multe ori o moned` comercial`. Ajuta \n tranzac]ii emo]ionale \n zona \n care nu doar banul [i valorile mercantile contau. Pe vremea comunismului, din cauza restric]iilor, \n momentul \n care intrai \n posesia unei navete de Pepsi era ceva extraordinar.

Grupul ]int` de tineri din faza de cercetare a campaniei v-a validat pe deplin planul?

Nu a determinat [i schimb`ri de strategie?

Cei care \n urm` cu 20 – 30 de ani erau tineri nu reprezentau un risc pentru noi. Riscul era \n cazul tinerilor din ziua de azi, care reprezint` targetul principal al brandului Pepsi. Acest` campanie risca s` nasc` poate nu neap`rat o respingere, dar o defazare la nivel de relevan]` \n contextul actual.

Am decoperit c` tinerii din ziua de azi nu au nicio problem` \n a g`si campania o rememorare a unor timpuri de mult apuse. Am mizat [i pe suprapunerea campaniei cu tendin]ele c`ut`rii unor valori \n zona vintage.

De unde provin vizualurile campaniei?

Sunt vizualuri oferite de consumatori din sertarul de amintiri de acas`.

Subiectul a fost atât de incitant \ncât problema a fost s` sort`m din prea multele oferte.

Cum v-a]i decis asupra spotului TV? Pe ideea de a translata momentele de atunci prin ochii celor de acum era evident c` con]inutul creativ nu putea s` fie “fabricat”, nici m`car adaptat.

Materialul filmat a fost g`sit \n arhiva video a Sahia Film, prin bun`voin]a TVR. Este un material filmat \n 1968, produs de Aristide Buhoiu, cel care a luat [i interviurile. Spotul prezint` crâmpeie din activitatea singurei fabrici care \mbutelia Pepsi \n 1968, \n jude]ul Constan]a.

Campania s-ar fi propagat la fel de mult f`r` online? |n momentul \n care am lansat aceast` campanie, pe pagina de Facebook a brandului am lansat o aplica]ie pentru “fabricarea de poze retro”.

Complementar cu ce s-a \ntâmplat [i pe alte medii ne-am dublat comunitatea de fani Pepsi, devenind brandul num`rul unu din FMCG \n social media din România. Am ajuns la peste 74.000 de fani. Practic, \n câteva s`pt`mâni am câ[tigat 35.000 de fani.

Cifra aceasta \ns` \nseamn` o pic`tur` \ntr-un ocean vizavi de punctele de contact pe care le-am câ[tigat prin volumul mare de sticle pe care l-am lansat \n pia]`. Pe zona de comer], oferim un multipack retro. Sticlele

STRATEGIE PUBLICITATE Pepsi existente acum pe pia]` au fost f`cute dup` modelul celor din anii ’60 - ’70. Singurele diferen]e sunt c` \n trecut sticla era returnabil`, era cu 30% mai grea [i era produs` la Sighi[oara.

Crede]i c` se mai poate face la ora actual` o campanie f`r` social media?

Depinde de obiectivul campaniei [i cui te adresezi. Depinde dac` dorim doar s` comunic`m sau s` primim \n timp util [i feedback de la consumatori.

Social media pentru noi deocamdat` este o pia]` ATL f`r` rate card.

Contribu]ia emo]ional` a fiec`rui consumator este nepre]uit de valoroas`. Nu m` intereseaz` efectivitatea campaniei din perspectiva compar`rii cu alt mediu, indiferent c` e TV, radio sau altceva.

Social media ca mediu de angajare este probabil o nou` revolu]ie \n modul \n care oamenii interac]ioneaz`. Pentru un om de marketing, \n social media foarte important` este granularitatea [i nu reprezentativitatea statistic`. Este foarte important s` identific`m acei consumatori care pot deveni propagatori ai mesajului, trendsetterii de acum 10 ani care schimbau cutumele urbane. {i cei care dau doar “like” f`r` s` comenteze simt la un moment dat presiunea implic`rii \n dialog. F`r` s` vrei, la un moment dat tot \ncepi s`-]i deschizi sufletul [i s` contribui la pove[tile derulate. Social media nu este despre branding. Este despre a favoriza brandului oportunit`]i de comunicare pe tiparul [i \n limbajul de actualitate.

Ce \nseamn` Consigna]ia 7080?

Un num`r impresionant de jurnali[ti [i lideri de opinie [i-au donat obiecte vintage pe care noi le-am expus, timp de 10 zile, \n Consigna]ia 7080.

C~LIN CLEJ, Marketing Manager Beverages PepsiCo România

FOTO: VALI MIREA

Cum mai comunic` Pepsi vara aceasta?

Am semnat un parteneriat cu Inna, un reper relevant pentru tineri din ziua de azi care nu mai au leg`tur` cu zona formal` a barierelor. Inna nu are leg`tur` cu campania vintage. Ea este un amplificator al mesajului c`tre zona ei de audien]`. Biz Biz

63

Brand global, experien]e locale Elaborarea unei strategii eficiente pentru brandul t`u pe pia]a româneasc` este dificil`. Dar [i mai dificil este s` administrezi un brand global [i \n acela[i timp s` p`strezi relevan]a brandului pe o anumit` pia]` local`.

DE PAUL GARRISON

restaurantului IKEA, prin chiftelele suedeze din meniu. |n timp ce le m`nânci, te po]i relaxa [i te po]i gândi la ce ai cump`rat, astfel \ncât s` porne[ti \n cuno[tin]` de cauz` la asaltul ultimei p`r]i a magazinului, acolo unde ]i se vând tot felul de m`run]i[uri care se potrivesc cu sau sunt necesare pentru cump`r`turile mari pe care le-ai f`cut.

IKEA \n]elege c` \n România clien]ilor le place s` fac` o pauz` [i s` se gândeasc` pu]in la experien]a de cump`rare pe care tocmai o tr`iesc. Iar m`run]i[urile de la final sunt, de asemenea, alese [i expuse astfel \ncât s` corespund` cerin]elor pie]ei locale. Cu alte cuvinte, IKEA [tie.

Iar \n acest timp, concuren]a doar vinde mobil`.

Imaginea de brand accesoriile [i decora]iunile pe care le vezi randurile puternice sunt \ntr-o cas` – a ta, sper` ei. IKEA, de adesea complicate, cu o altfel, chiar vinde toate aceste accesorii [i gam` larg` de tr`s`turi [i decora]iuni. |n schimb, Kika are ni[te beneficii emo]ionale [i \nc`peri mari umplute cu mobil`. func]ionale. |ns` totul se F`r` \ndoial`, se poate argumenta c` leag`. Fiecare element trebuie cl`dit pe inten]ionat Kika p`streaz` o atitudine baza altuia, ca s` poat` avea greutate. neutr`, pentru a evita s` se adreseze Tr`s`turile produsului t`u trebuie s` aib` numai unei anumite categorii de clien]i, leg`tur` cu beneficiile sale func]ionale.

Acestea, la rândul lor, trebuie s` aib` leg`tur` [i s` aduc` PAUL GARRISON este profesor de beneficiile emo]ionale. |n fine, marketing [i fost decan al Central beneficiile emo]ionale trebuie European University Business transpuse \ntr-o experien]` de School, iar acum pred` la Maasbrand nemai\ntâlnit`, pe care n-o tricht School of Management Romai ofer` niciun alt brand. mânia [i Skolkovo School of Experien]a unui brand difer` de Management din Moscova. A lucrat la pia]` la pia]` nu atât pentru c` \n marketing mai bine de 30 de ani. brandul ar fi diferit, cât pentru c` De-a lungul carierei a lucrat la Procoamenii sunt. De aceea, modurile ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de \n care ei percep un anumit publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de beneficiu al unui brand, de pild` consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. confortul sau optimismul, variaz` foarte mult. Se spune c` gusturile ceea ce ar sc`dea num`rul total al nu se discut` [i din acest motiv este acestora. Pe de alt` parte \ns`, \n acest fel esen]ial s`-]i analizezi brandul, s` vezi ce num`rul lor nici nu are de ce s` creasc`. reprezint` el [i cum se potrive[te cu IKEA se descurc` de minune când vine gustul consumatorului local. vorba s` echilibreze experien]a local` cu cea interna]ional`, pentru a se adresa Experien]a cu brandul unor grupuri ]int` diferite, care combin` vinde produsul experien]ele interna]ionale cu brandul \n Kika consider` c` businessul s`u este s` a[a fel \ncât acesta s` fie extrem de vând` canapele [i mese. IKEA \ns` [tie c` relevant pentru clien]ii locali, iar acest businessul sau este s` creeze [i s` ofere lucru se face prin intermediul amenaj`rii experien]e de via]` care s` inspire clien]ii. sufrageriei din magazin. |n plus, exist` [i Showroomurile de la IKEA sunt aranjate experien]a interna]ional` a ca ni[te spa]ii de locuit [i cuprind toate 64

Biz

O mare parte a factorilor care creeaz` o experien]` de brand deriv` din elemente vizuale care sunt sau ar putea fi legate de brandul t`u. Exist` patru tipuri de elemente \n acest sens. Primul e legat de imaginea produsului – sentimentele [i atitudinea legate direct de tr`s`turile [i beneficiile func]ionale ale produsului (de exemplu, computerele Apple au, \n mod inten]ionat [i con[tient, un design suplu [i cu stil). |n al doilea rând, avem imaginea legat` de utilizare – sentimentele [i emo]iile asociate cu utilizarea efectiv` a brandului (de exemplu, sentimentul de energie [i aventur` pe care \l ai când conduci un Nissan Juke pe un drum de munte, \n b`taia vântului). La num`rul 3 avem imaginea utilizatorului – conexiunea cu genul de oameni care utilizeaz` brandul (de exemplu, femeile care folosesc Nike de]in controlul deplin asupra vie]ilor lor). Apoi, avem imaginea asociativ` – leg`turile dintre brandul t`u [i imaginea altor branduri cu care ai ales s` te aliniezi (de exemplu, juc`riile din filmul Shrek [i Happy Meal-ul de la McDonald’s).

Experien]a crucial` pentru brandul t`u poate implica unul sau mai multe din aceste elemente.

Gânde[te global, ac]ioneaz` local Cu to]ii am auzit de multe ori aceast` expresie, dar oare am \n]eles-o cu adev`rat? Ce anume ar trebui s` fie global [i ce anume ar trebui s` fie local?

STRATEGIE MARKETING Compatibilizarea elementelor de imagine potrivite ale brandului este o metod` bun` de a-]i alinia marketingul local cu brandul global astfel \ncât s` cre[ti relevan]a brandului pentru consumatorii locali. Doi dintre factorii de imagine (de produs [i de uz) sunt lega]i de \nsu[i miezul brandului [i nu trebuie modifica]i pe plan local. Ceilal]i doi factori (utilizatorul [i asociativ) sunt ideali pentru a lega brandul global de utilizatorii locali [i activit`]ile lor preferate.

Cum [tii când ai reu[it ce ]i-ai propus?

cercetare de pia]` vei vedea dac` strategia aleas` motiveaz` eficient segmentul de clien]i vizat, pe baza a ceea ce [tii deja despre acesta, despre ce consider` ei c` este relevant pentru stilul lor de via]`, acolo unde locuiesc.

A doua \ntrebare: este aceast` strategie de brand realizabil`? Adic` poate brandul s` furnizeze experien]a local` care ai stabilit c` este cea mai la subiect?

Dac` da, oare clien]ii viza]i vor fi [i ei de aceea[i p`rere? Chestiunea credibilit`]ii este important` \n mod special când vrei s` extinzi brandul global \ntr-o experien]` local`. Nu \ncerca s` fii ceva ce nu e[ti. Un principiu bun este s`

gre[ite. Asigur`-te c` lucrul pe care \l promi]i nu e doar o experien]` \ngust`, ci o experien]` de brand legat` de anumite tr`s`turi [i beneficii pe care numai [i numai brandul t`u le poate furniza.

Gânde[te-te la cele patru elemente de imagine [i cum te po]i folosi de ele.

G`sirea resorturilor care s` te ajute la construirea imaginii de utilizator locale este dificil`. Tot dificil` este [i crearea unei relevante puternice local pentru un brand multina]ional; caracteristici-cheie din diferite ]`ri trebuie s` se reg`seasc` \n brandul global. Global [i local nu sunt dou` no]iuni care se exclud reciproc – ele pot merge \mpreun` [i chiar e bine s`

GUSTUL LOCALIZ~RII Cum reu[e[te Coca-Cola s` combine imaginea global` cu relevan]a local`.

COCA-COLA GLOBAL Imaginea produsului Sentimente [i atitudine legate direct de experien]a de baz` a Coca-Cola – tr`s`turi [i beneficii func]ionale (de exemplu, gustul unic al Coca-Cola – senza]ia de aciditate [i de gust).

Imaginea legat` de utilizare Sentimentele [i emo]iile asociate cu Coca-Cola (de exemplu, optimismul [i apartenen]a – “The Coke Side of Life”).

COCA-COLA LOCAL Imaginea utilizatorului Conexiunea cu genul de oameni care beau Coca-Cola (de exemplu, tineri cu influen]` \n grupul lor, cunosc`tori \n materie de muzic`, sport [i mod`).

Imaginea asociativ` Leg`turile dintre Coca-Cola [i imaginea altor branduri, activit`]i [i evenimente cu care ai ales s` te aliniezi (de exemplu, Coca-Cola [i muzica trupei One Night Only).

Atunci când consideri c` ai elaborat o strategie de brand global` [i local` bun`, trebuie s`-]i pui trei \ntreb`ri.

Prima \ntrebare: este aceast` strategie de brand la obiect? Adic`, pentru compania ta, strategia ajut` brandul s`-[i ating` eficient obiectivele de business? Iar prin

promi]i pu]in [i s` oferi mult. Nu ai nevoie s` \ncerci s` convingi clientul c` e[ti local, trebuie doar s` fii relevant local.

A treia \ntrebare: poate fi ap`rat` cu argumente aceast` strategie de brand?

Acesta e momentul \n care idei aparent geniale se dovedesc a fi, de fapt, foarte

mearg` \mpreun`. Trebuie numai s` \n]elegi ce resort, \n materie de beneficii ale brandului, s` ac]ionezi pentru a men]ine experien]a interna]ional`, cât [i ce resort s` ac]ionezi pentru a crea relevan]` local` puternic`. Asta este totul. Biz Biz

65

O LEC}IE DE VIA}~ PENTRU COMPANII Recesiunea, cel mai exigent profesor de economie, a reu[it s` predea o lec]ie dur` companiilor, r`mase restante la mai multe materii \n timpul crizei economice.

Ce au \nv`]at \n toat` aceast` perioad` organiza]iile [i cum vor aplica \nv`]`mintele pentru asigurarea unei cre[teri organice \n urm`torul deceniu?

DE OVIDIU NEAGOE ` ne imagin`m o ma[in` care ruleaz` pe autostrad` cu o vitez` normal`. Ce se \ntâmpl` dac` ma[ina, cu acela[i motor [i dot`ri tehnice, cre[te viteza considerabil de mult? “Cre[te [i consumul [i exist` riscuri mari de derapaj sau chiar de accident.”

Analogia a fost f`cut` de Mugur Is`rescu, guvernator al BNR, care a comparat o ma[in` suprasolicitat` cu economia din ]ar`, \n cadrul evenimentului de lansare a c`r]ii “Formule de succes pentru urm`torul deceniu”, scris` de o echip` de consultan]i ai PricewaterhouseCoopers România (PwC), coordonat` de Vasile Iuga, Country Managing Partner. Vestea 66

Biz

bun` \ns` a venit tot de la Mugur Is`rescu. “Orice criz` are [i un caracter educa]ional, nu numai unul corectiv”, [i-a continuat discursul guvernatorului B`ncii Na]ionale.

Companiile care au supravie]uit replicilor cutremurului financiar mondial prin respectarea unor reguli pruden]iale au investit \n dezvoltare, dar \n limite rezonabile, [i-au p`strat rezerve de cash, [i-au f`cut provizioane pentru r`u-platnici [i au men]inut la un nivel sustenabil gradul de \ndatorare. “Prima lec]ie ce trebuie \nv`]at` este c` viitorul \i poate lua oricând prin surprindere chiar [i pe cei mai aviza]i anali[ti, motiv pentru care este bine s` fii preg`tit”, spune Sorin Faur, director de resurse umane la

STRATEGIE MANAGEMENT

firma de consultan]` [i audit financiar BDO International. “Companiile care au fost prinse pe picior gre[it [i cu descoperit de cont fie au dat faliment, fie [i-au diminuat drastic activitatea”, continu` Sorin Faur.

O alt` lec]ie predat` companiilor dur de c`tre recesiune este c` lipsa de flexibilitate [i a unor structuri interne sustenabile nu este tocmai re]eta ideal` pentru o gestiune corespunz`toare a schimb`rii interne, mai ales când xompaniile sunt puse \n situa]ia de a se adapta cu rapiditate la noi condi]ii din pia]`. Cum managementul schimb`rii este un proces dificil pentru o companie prin propria natur`, acesta devine exponen]ial mai dificil sub presiune. Confruntate cu dezvolt`ri sau cre[teri nesus]inute, cele mai multe companii s-au dezvoltat haotic, f`r` o infrastructur` intern` de management corespunz`toare, cu manageri tineri promova]i dintre angaja]i, ambi]io[i, dar neobi[nui]i cu sc`deri. Mai mult, f`r` o serie de sisteme interne func]ionale, precum cele de evaluare [i managementul performan]elor, o serie de companii au \ntâmpinat probleme \n a \ntreprinde restructur`ri eficiente fiindc` au intervenit târziu [i ineficient, f`r` s` [tie cu precizie cine sunt angaja]ii cu adev`rat valoro[i.

Pe o pia]` care urmeaz` un drum ascendent, cre[terea businessului nu este un proces dificil, pentru c` are la baz` consumul, to]i juc`torii de pe pia]` vor cre[te, cel mai important \ns` este valoarea cu care companie cre[te peste pia]`. “La o cre[tere de 25% a businessului \n condi]iile \n care pia]a a crescut cu 30%, o companie este de fapt \n urm`”, spune pentru Biz Sorin Faur.

“Presiunea de a cre[te mult [i repede [i-a spus cuvântul, dar ca \ntotdeauna, \n afar` de câ]iva noroco[i care au sc`pat ca prin urechile acului, important este s` construie[ti profitul pe funda]ii solide, cu oameni responsabili, care v`d \n viitor, [i nu doar câ[tigul pe termen scurt”, continu` directorul de resurse umane al BDO International.

Biz

67

STRATEGIE MANAGEMENT |NV~}~MINTELE CRIZEI C~TRE MEDIUL DE AFACERI Zece ani reprezint` o perioad` lung` de timp, mai ales pentru actualul context economic, aflat \n permanent \ntr-o balan]` delicat`. Dezvoltarea tehnologic` este mai accelerat` ca oricând, iar \n mai pu]in de zece ani exist` o mare posibilitate s` apar` din neant juc`tori globali, de talia Google sau Facebook. “|n economia global` contemporan` companiile vor trebui s` ]in` cont de «efectul de fluture», când un eveniment dintr-o loca]ie \ndep`rtat`, ca de pild` erup]ia unui vulcan \n Islanda sau un cutremur \n Japonia, are consecin]e globale, mai precis s` implementeze sisteme de risk management”, spune Sorin Faur. El arat` c` unul sau dou` principii trebuie avute \n vedere obligatoriu: monitorizarea constant` a tendin]elor din pia]` [i flexibilitatea \n a face ajust`ri conform cerin]elor din pia]` reprezint` condi]ia esen]ial` a supravie]uirii pe de-o parte [i a dezvolt`rii pe de alta. Inova]ia [i creativitatea, descoperirea de noi ni[e de pia]`, extinderea bazei de clien]i, monitorizarea costurilor, investi]ia \n personal de calitate, construc]ia organiza]iei pe principii [i valori sunt la rândul lor condi]ii obligatorii pentru asigurarea unei cre[teri sus]inute \n perioada urm`toare. Comportamentul clien]ilor se schimb` \n prezent extrem de repede [i este adesea capricios, de exemplu \n func]ie de review-uri sau de sfatul prietenilor din re]elele sociale. |n plus, dificult`]ile financiare, care nu de pu]ine ori au stat la baza reorient`rii cererilor c`tre noi produse [i deci a conect`rii permanente [i \n timp real la nevoile publicului ]int`, vor face diferen]a \ntre reu[it` [i e[ec. |n]elegerea cauzelor profunde ale recesiunii se traduce printrun prim pas spre evitarea unei alte crize similare \n viitor. Astfel, criza actual` a avut la baz` printre altele ambi]ia unei cre[teri nesus]inute [i peste noapte a cifrelor de vânz`ri, de la an la an, [i ner`bdarea de a acumula mult [i repede.

“Dorin]a de cre[tere este bun`, dar nu [i l`comia, deoarece l`comia \mpinge oamenii [i companiile s` uite de valori, s` uite de principii, de risk management, de 68

Biz

pruden]` [i creeaz` iluzia unei vie]i \n care este posibil s` consumi [i iar s` consumi, dar s` nu pl`te[ti”, spune HR Director-ul de la BDO International. “|n consecin]`, este necesar ca pe viitor mediul de afaceri s` g`seasc` [i s` construiasc` mecanisme care s` asigure \n permanen]` contactul cu realitatea, pentru ca din timp s` observe pr`pastia ce se a[terne sub covorul ro[u \mbietor”, conchide Sorin Faur.

CU LEC}IA |NV~}AT~ Firma de audit [i consultan]` financiar` PwC România a lansat la \nceputul lunii cartea “Formule de succes pentru urm`torul deceniu. Companii care au \nvins criza”. Ideea central` a c`r]ii,

R~SPUNSUL COMPANIILOR LA CRIZ~ |n func]ie de regiune sau ]ar`, dimensiunea companiei [i principii de management, strategiile de r`spuns la criz` se diversific` mult, dar pot fi identificate \n trei categorii mari, identificate pentru Biz de Sorin Faur, director HR la BDO International:

1. Men]inerea bazei de clien]i chiar [i cu pre]ul reducerii marjei de profit prin diminuarea tarifelor. |n multe cazuri au fost necesare proiecte de eficientizare [i cre[tere a productivit`]ii care s` permit` aceste sc`deri, inclusiv prin disponibiliz`ri.

2. M`rirea bazei de clien]i prin extinderea pe noi pie]e, la baz` stând strategii ofensive, inova]ie [i creativitate. Aceste companii au identificat noi nevoi, au creat noi produse, au abordat tactici de gheril` chiar, au profitat de orice avantaj pentru a se dezvolta.

3. Abord`ri mixte care preiau aspecte ce ]in de ambele abord`ri amintite, \n func]ie de situa]iile concrete. ap`rute la editura Publica, este c`, \n func]ie de gradul de interna]ionalizare [i de diversificare a produselor, companiile de succes pot fi \mp`r]ite \n patru mari categorii: “local specialist”, “regional hero”, “international champion” [i “industry shark”, fiecare cu tipologia specific` de cre[tere. Companiile de tip

“local specialist” sunt de dimensiuni mici, cu un grad redus de interna]ionalizare [i diversificare a produselor [i achizi]ioneaz` de cele mai multe ori societ`]i pentru un pre] de cump`rare sub 3 miliarde de dolari, care opereaz` \n acela[i segment de pia]`.

Companiile de tip “regional hero” au dimensiuni mici, un grad sc`zut de interna]ionalizare, dar un nivel ridicat de diversificare a produselor [i serviciilor, \n timp ce organiza]iile de tip “international champion” sunt organiza]ii de dimensiuni medii cu un grad crescut de interna]ionalizare [i unul sc`zut de diversificare a produselor. Companiile de tip “industry shark” sunt companiile de dimensiuni mari, globale cu grad sporit de interna]ionalizare [i diversificare a produselor. Ele achizi]ioneaz` societ`]i cu pre]ul de cump`rare de peste 3 miliarde de dolari. “|n lumea de azi, strategiile tradi]ionale de afaceri au devenit irelevante, din moment ce cre[terea organic` nu mai este suficient` pentru a asigura succesul \ntr-o economie global` \n plin` concentrare”, spune Andrej Vizjak, partener la PwC România [i unul dintre autorii c`r]ii. “Criza financiar` a accentuat aceast` presiune, iar \n cele mai multe sectoare economice acest lucru duce la un nou val de fuziuni [i achizi]ii”, continu` Vizjak.

Cartea este prima astfel de lucrare publicat` \n România care include o analiz` detaliat` a strategiilor de succes aplicate de companiile interna]ionale [i de cele locale din diferite sectoare economice. Prima [i cea mai des \ntâlnit` strategie \n criz` a fost reducerea costurilor. Cele mai multe companii au renun]at fie la investi]ii, fie la personal sau la beneficiile exotice. “Dintr-o dat` sa spus «Cash is king», de unde pân` la acel moment banii erau exclusiv electronici [i cel mai adesea \mprumuta]i”, spune pentru Biz Sorin Faur, director HR la BDO International.

“De la aceasta, prima serie de m`suri [oc, s-a trecut la strategii mai elaborate, strategii active care s` asigure supravie]uirea [i dezvoltarea chiar [i pe un teritoriu minat [i incert”, mai spune Sorin Faur. Biz

life Perla coroanei Austriei Cunoscut` mai mult pentru pârtiile de schi, Mozart sau bog`]iile culturale ale capitalei, \n Austria se afl` unul dintre cele mai spectaculoase locuri din lume: lacul Millstätter. DE OVIDIU NEAGOE

C

ea]a dimine]ii plute[te ca un nor de fum alb peste apa rece a lacului, iar lumina galben` [i pal` a unei lanterne str`punge pâcla ca un ochi mecanic, care abia z`re[te contururile stâncilor [i mun]ilor impun`tori din dep`rtare. Sunetul unei undi]e sparge t`cerea dimine]ii pentru un scurt moment, apoi, odat` cu cercurile concentrice care se m`resc \ncet pe suprafa]a apei pân` dispar [i r`mân valurile line sc`ldate de lumina portocalie a r`s`ritului de soare, se a[terne iar lini[tea. Toate semnele indic` \nceputul unei zile de neuitat \n sta]iunea de pe malul lacului Millstätter. Pentru turi[tii care p`[esc \n col]ul de rai austriac posibilit`]ile sunt nelimitate. Apa lacului cu suprafa]a ca oglinda este potabil`, are un con]inut mare de minerale [i s`ruri, iar temperatura apei \n timpul verii ajunge la 26 de grade Celsius. Aici turi[tii se pot plimba cu b`rci elegante cu pânze, se pot sc`lda sau pescui. Dac` nu sunte]i un iubitor al \notului, \n micu]a sta]iune pute]i opta pentru o excursie pe munte, pentru o partid` de golf sau chiar pentru o cin` de dou` persoane pe lac, pe un ponton amenajat. |n perioada 5 - 21 august turi[tii au posibilitatea s` c`l`toreasc` \n trecut, cu ocazia desf`[ur`rii turneului medieval de la castelul Sommeregg, din Carintia, cel mai sudic land din Austria. Biz

DRUMUL C~TRE DISTRAC}IE

MINI Week este un concept dezvoltat de BMW România ce a presupus aducerea \n ]ar` a unei flote impresionante de Mini Taxi, cu modele MINI Cooper S [i MINI Countryman. Flota a purtat bucure[tenii c`tre concerte de jazz, centrul vechi [i cluburi, cu pit stop la Readers Cafe, noul avanpost MINI pe perioada verii. |n paralel s-au derulat [i o serie de evenimente private, \n parteneriat cu Madison Perfumery, Helvetansa [i The Place.

Biz

69

LIFE

{TIRI

CALENDAR

30 SEPTEMBRIE

Minute victorioase Extinderea re]elei de magazine Hublot continu`, prin inaugurarea celui mai nou boutique, amplasat pe faimoasa strad` londonez` New Bond, eveniment la care a participat [i fostul juc`tor de tenis Ilie N`stase. Motivul? Mult a[teptatul ceas Hublot Nastie Bang, produs \n edi]ie limitat` de 132 de piese, câte una pentru fiecare victorie repurtat` de Ilie N`stase de-a lungul carie-

rei: 87 de victorii la simplu [i 45 la dublu. Nastie Bang este un model Big Bang de 44 mm, din ceramic` neagr`, cu mecanism automatic cu cronograf. Ceasul are steagul României plasat pe laterala carcasei, iar semn`tura lui Ilie N`stase este gravat` pe cadranul din antracit, \n dreptul orei [ase. Nastie Bang cost` 65.900 de lei \n România [i va fi disponibil \n re]eaua magazinelor Cellini.

Room service prin iPad Dac` (prea) multe hoteluri din lume, de[i pun la dispozi]ie internet wireless \n camer`, taxeaz` suplimentar acest serviciu, exist` [i câteva locuri \n care oaspe]ii sunt trata]i rege[te. Turi[tii pot juca celebrul joc Angry Birds sau pot comanda roomservice prin dispozitivele iPad puse la dispozi]ie de hotelul respectiv. O aplica]ie realizat` de o firm` din SUA [i instalat` pe dispozitivele amplasate \n camerele de hotel permite oaspe]ilor s` citeasc` pe tablet` despre serviciile hotelului, atrac]iile locale, s` trimit` mesaje angaja]ilor hotelului sau s` \nchirieze ma[ini. |n plus, aplica]ia arat` vremea [i informa]ii referitoare la liniile aerieni [i zboruri. Printre aceste hoteluri se num`r` The Plaza, Mondrian SoHo [i Royalton, toate din New York, The Hilton Inn din Philadelphia [i, mai nou, Pavillon du Lettres din Paris.

Hotelul din capitala francez` are 26 de camere, fiecare numit` dup` un scriitor renumit [i, fiecare dintre acestea este dotat` cu un iPad.

70

Biz

Iubitorii de film românesc sunt a[tepta]i la cinematograf pentru premiera peliculei "Principii de via]`". Filmul spune povestea unui b`rbat \mplinit, atât din punct de vedere financiar, cât [i sentimental. |nainte de plecarea \n vacan]` \ns` via]a acestuia se complic`, iar personajul central se vede pus \n fa]a unei dileme. Filmul este regizat de Constantin Popescu [i \i are \n rolurile principale pe Vlad Ivanov [i Gabriel Huian.

11 AUGUST Primul stadion nou la standarde interna]ionale \i a[teapt` pe microbi[ti s` \[i \ncurajeze echipa favorit` la amicalul dintre România [i Argentina lui Lionel Messi. Meciul va avea loc pe Stadionul National Arena, aflat \nc` \n construc]ie. Biletele au fost deja puse \n vânzare, iar pre]ul variaz` \ntre 50 [i 700 de lei.

8 AUGUST Funda]ia Calea Victoriei a[teapt` amatorii de fotografie la un atelier care, de-a lungul a cinci sesiuni, \[i propune s` readuc` \n prim-plan studiul asupra fotografiei pe suport clasic: film, hârtie fotografic` [i formate alternative.

Cursan]ii vor \nv`]a din secretele fotografiei clasice [i to]i pa[ii ce trebuie parcur[i

de la ap`sarea declan[atorului pân` la produsul finit.

25 SEPTEMBRIE

Este data pân` când iubitorii de frumos au ocazia s` viziteze expozi]ia "Utopii/Cotidiene Crossing Self – Histories 1981 – 2011", a artistei Marinela Preda Sânc, de la Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`. Artista propune o privire asupra unor decenii de activitate constant`, o trecere \n egal` m`sur` istoric` [i conceptual` prin pove[tile personale prinse \n patru teme majore.

28 AUGUST Este ultima zi \n care ve]i putea vizita expozi]ia de fotografie "La }ar`", o expozi]ie Manfred Willmann, care a primit Premiul Na]ional Austriac \n anul 2009. Expozi]ia este compus` din 136 de fotografii color, realizate \ntre anii 1983 [i 1991 \ntr-o tehnic` ce confer` culorilor o luminozitate remarcabil`.

LIFE

{TIRI

FILM

Aplica]ie pentru destina]ii Operatorul aerian British Airways a \ncheiat recent un parteneriat cu gigantul din industria software Microsoft, prin care devine prima linie aerian` britanic` ce ofer` servicii de \mbarcare prin mobil utilizatorilor de dispzitive dotate cu sistemul de operare Windows Phone 7. Aplica]ia, construit` \n jurul necesit`]ilor clien]ilor, furnizeaz` acces instant la informa]ii personalizate despre zborurile viitoare ale operatorului [i ofer` update-uri \n timp real de-a lungul c`l`toriei. Pasagerii vor putea copia biletele \n format electronic – boarding pass – direct pe telefonul mobil.

Prin combinarea sistemului de navigare panoramic al Windows Phone 7 cu aplica]ia British Airways, utilizatorii vor putea beneficia [i de h`r]ile terminalelor.

Pasiune pentru [apte stele Din pasiune pentru rafinament, Remy Martin [i Howard Johnson Grand Plaza Hotel din Bucure[ti au lansat primul Cognac Club din ]ar`, special conceput pentru pasiona]ii de cognac. Momentul inaugur`rii Remy Martin Cognac Club a fost marcat [i de o degustare Remy Martin XO condus` de Lauren]iu Achim, somelier oficial al clubului, [i acompaniat` de un

meniu light, special preg`tit de Henrik Sebok. Invita]ii prezen]i la eveniment au descoperit, al`turi de somelierul oficial al clubului, care a f`cut onorurile degust`rii, gustul excelen]ei conferit de multitudinea de arome florale [i fructate, tonurile condimentate [i textura catifelat` a Remy Martin XO. Clubul le propune membrilor o serie de \ntâlniri lunare organizate \n ultima joi

a fiec`rei luni, cea de-a doua \ntâlnire urmând s` aib` loc pe 29 septembrie. “Acest Cognac Club s-a n`scut din admira]ia pe care o port de mult` vreme fa]` de dou` branduri pe care le reprezint ca Brand Manager, respectiv Remy Martin [i Metaxa”, spunea Ana Maria Sterian, Brand Manager la Remy-Cointreau, \n cadrul evenimentului. (Ovidiu Neagoe)

Obsesie pentru sunet

C

ine \[i dore[te s` se bucure de fiecare not` muzical` a melodiei preferate, a[a cum a gândit artistul, f`r` distorsiuni, a primit recent ve[ti bune de la produc`torul olandez de electronice [i electrocasnice Philips, prin lansarea noilor MP3 [i MP4 playere Philips GoGear. Fiecare produs din noua gam` este proiectat \n jurul nevoilor consumatorilor, u[or de folosit [i dotat cu cele mai avansate tehnologii. Din "obsesie pentru sunet", compania olandez`

a dotat dispozitivele cu tehnologii care ofer` combina]ia potrivit` de caracteristici, fiabilitate [i pre]. Noile playere Philips GoGear Ariaz [i Muse sunt dotate cu tehnologia SafeSound, care analizeaz` audi]iile [i informeaz` utilizatorii atunci când nivelurile de volum [i expunerea la sunet pot afecta auzul pe termen lung.

Odat` prevenit, tot ce r`mâne utilizatorului de f`cut este s` apese butonul “Safe Level”, iar volumul va fi ajustat \n mod automat.

Biz

71

LIFE

AUTO

ACCELERÂND C~TRE PROGRES Ma[inile alimentate la priz` [i f`r` [ofer vor purta pasagerii pe [oselele anului 2020, \n timp ce tot autovehiculul va furniza absolut orice informa]ie de care fostul [ofer va avea nevoie pentru terminarea sarcinilor de serviciu.

DE OVIDIU NEAGOE

72

Biz

S

ute de cai-putere prind via]` printr-o simpl` atingere. Amprentele degetului proprietarului ma[inii sunt citite de calculatorul de bord [i numai dup` identificarea acestuia o voce cald` \l salut` [i \i furnizeaz` date despre durata c`l`toriei [i despre op]iunile pasagerului \n timp ce se bucur` de curs`. Volanul, pedalele, schimb`torul de viteze, carnetul de conducere sau grija radarelor vor fi istorie \n urm`torii zece ani. Ma[inile se vor conduce singure. Semnalul a fost dat de Unimodal, o companie de tip start-up din SUA care a propus un prototip numit SkyTran, un vehicul f`r` [ofer. Cum func]ioneaz`? Ei bine, s` ne imagin`m c` plutim deasupra trotuarelor pline cu pietoni \ntr-un mijloc de transport personal, suspendat de un cablu [i propulsat pe baz` de magne]i. Nu este chiar science fiction.

Unimodal construie[te sistemul SkyTran – o serie de cabine pentru dou` persoane, care se deplaseaz` la o altitudine cuprins` \ntre doi [i cinci metri. Compania estimeaz` c` ini]ial vehiculele se vor deplasa cu o vitez` cuprins` \ntre 16 [i 160 km/h [i ar putea transporta pasagerii de la aeroport c`tre centrul ora[ului ori \ntre terminale. Dar infrastructura nu este

chiar ieftin`. Compania american` estimeaz` costuri de 10 milioane de dolari la fiecare aproximativ 2 km, ceea ce \nseamn` stålpii de rezisten]`, vehiculele, sta]iile [i cablurile. Dar, \n timp ce SkyTran este \nc` \n faz` de concept, aeroportul Heathrow din Londra deja depune eforturi s` introduc` vehicule de transport rapid f`r` [ofer (PRT). Taxiurile britanice prezentate \n urm` cu doi ani la Muzeul de {tiin]` din Londra vor avea rolul de a purta pasagerii de la terminalul 5 al aeroportului londonez c`tre diverse zone ale parc`rii.

ISTORIA DEJA SE SCRIE |ntr-un interviu acordat presei str`ine, Larry Burns, vicepre[edinte al departamentului de cercetare [i dezvoltare din cadrul General Motors (GM), preciza: “Nu este nimic [tiin]ifico-fantastic. GM poate beneficia de tehnologia prin care ma[inile se vor conduce singure pån` \n anul 2015 [i s` scoat` ma[inile pe [osea nu mai tårziu de 2018.

Singurul obstacol uria[ pe care compania l-ar putea \ntåmpina este cererea”, conchidea Burns. Cum nu pu]ini sunt [oferii de ast`zi care \ntåmpin` dificult`]i \n parcarea ma[inilor, autoturismele urm`torului deceniu se vor parca singure. Cu mai pu]in de un an \n urm`, Lexus a uimit industria auto cånd a prezentat modelul sedan LS460, care putea s` parcheze f`r` [ofer. Totu[i modelul produs de

LIFE

compania Toyota \nc` se baza pe sim]ul de [ofer al conduc`torului, care trebuia s` fråneze. |n plus, pentru a eficientiza procesul de parcare, care actualmente necesit` [i cåte trei manevre, ma[inile viitorului vor putea fi prev`zute cu cauciucuri care se rotesc, astfel \ncåt ma[ina s` poat` fi parcat` paralel, dintr-o singur` mi[care.

MA{INA APPLE |ntr-un articol al publica]iei “Bloomberg BusinessWeek”, jurnali[tii americani au discutat cu o serie de speciali[ti, care contribuiau cu idei despre viitorul companiei Apple Computer. Wes Brown, partener la Iceology, citat de revista de business, sugera companiei cofondate de Steve Jobs s` construiasc` un

AUTO

automobil de tip smart sau mini. Apple a colaborat deja cu nume mari din industria auto, precum Ford sau Ferrari, pentru care a realizat conexiuni \ntre dispozitivele de tip iPod [i sistemul stereo al ma[inilor.

“Oamenii deja sunt obi[nui]i s` pl`teasc` pentru produsele premium ale Apple”, spunea Brown, citat de “Bloomberg BusinessWeek”.

“Apple ar putea crea o ma[in` mic`, tinereasc` [i plin` de stil, pentru care [i-ar permite s` cear` pre]uri premium.” Biz

HONDA AIR

Japonezii au privit spre viitor [i iat` ce au v`zut: o combina]ie \ntre montagnes russes [i costumele de para[utism cu aripi.

Honda Air e propulsat` cu... aer comprimat. |ntregul [asiu e un rezervor de aer comprimat [i toate componentele sunt fixate direct pe acesta, pentru a reduce greutatea [i a elimina orice elemente redundante. Volanul a fost \nlocuit cu o man[`, iar parbrizul a disp`rut, pentru a spori senza]ia de motagnes russes.

Ma[ina cânt`re[te doar 363 kg.

Biz

73

LIFE

GADGET

Programul spa]ial al SUA, dezbr`cat de secrete Ultima misiune a navetei spa]iale Atlantis, din programul spa]ial american, va fi filmat` de speciali[tii de la NASA \n 3D cu un nou model de camer` video de la compania japonez` Panasonic. DE OVIDIU NEAGOE

74

Mai bine de un milion de spectatori

executiv la Panasonic Solutions Company. “Ineditele imagini 3D ce vor fi capturate cu camera Panasonic pot oferi o nou` perspectiv` asupra explor`rii spa]iului”, continua acesta \ntr-un comunicat de pres`.

s-au adunat la \nceputul lunii \n Cape Canaveral s` asiste la ultima lansare a rachetei Atlantis, care va efectua o misiune de 12 zile [i va pune cap`t programului de navete spa]iale al NASA. |n paralel, China [i-a anun]at programul spa]ial, prin care dore[te realizarea unei navete proprii pån` \n anul 2020. Prin noul program spa]ial, chinezii [i-au propus construc]ia [i plasarea pe o orbit` geosta]ionar` a unui laborator de cercetare extraatmosferic pån` \n anul 2016 [i a unei sta]ii spa]iale de mari dimensiuni perfect func]ionale pån` \n 2020. Turismul spa]ial prinde aripi la råndul s`u prin eforturile sus]inute de compania Virgin Galactic, fondat` de celebrul Sir Richard Branson. Astfel, b`t`lia “spa]ial`” a companiilor \ncepe.

Cu o nou` dimensiune \n tehnologia 3D, camera video Panasonic AG-3DA1 3D Full HD va fi folosit` de c`tre speciali[tii de la NASA pentru trimiterea unor imagini din ultima misiune a navetei spa]iale Atlantis c`tre Sta]ia Spa]ial` Interna]ional`. Pentru aceast` ultim` misiune – a 33-a ca num`r a navetei Atlantis [i a 135-a misiune din programul pentru navete

Dispozitivul produs de compania japonez` este prima camer` profesional` complet integrat` 3D full HD din lume ce \nregistreaz` pe SD card. Mai mult, aceasta contribuie la revolu]ionarea produc]iei 3D, oferind cameramanilor profesioni[ti un instrument accesibil, flexibil, fiabil [i u[or de utilizat pentru captarea unor imagini deosebite, precum [i un instrument de formare a viitorilor profesioni[ti. Camera video are o greutate de numai 2,4 kg [i este prev`zut` cu dou` lentile [i doi senzori 3MOS, full HD. |n plus, dispozitivul produs de Panasonic poate \nregistra pån` la 180 de minute pe cåte dou` carduri de tip SD de 32 GB [i ofer` o interfa]` profesional` dual HD-SDI out, HDMI (versiunea 1,4), doi conectori XLR [i microfon \ncorporat. Biz

Biz

spa]iale al SUA – compania Panasonic a furnizat c`tre NASA camere video 3D, monitoare LCD – 3DL2550 de 25,5 inch – [i laptopuri Toughbook, care au fost utilizate \n procesul de preg`tire a lans`rii navetei spa]iale Atlantis c`tre Sta]ia Spa]ial` Interna]ional`.

Astronau]ii americani vor folosi, de-a lungul misiunii, camera video Panasonic 3D Full HD pentru a capta [i transmite imagini ale Sta]iei Spa]iale Interna]ionale, iar, \n paralel, membrii echipajului vor desf`[ura o serie de proiecte [tiin]ifice pe care le vor surprinde cu ajutorul dispozitivului.

“Suntem \ncånta]i de rolul camerei AG-3DA1 \n documentarea acestei misiuni NASA atåt de importante”, spune John Baisley, vicepre[edinte

ECHIPA

FOTOGRAFII: STUDIO FOTO UNION

BIZ 2011

Noi suntem Biz. Echipa Biz :) Vrem s` ne cunoa[te]i a[a cum suntem: pasiona]i, lupt`tori [i ambi]io[i.

Pentru noi nimic nu este imposibil!

ALEXANDRU ARDELEAN, Jurnalist Finan]e [i Companii Reu[e[te s` “\mblânzeasc`” cu profesionalism [tirile financiare abordate \n revist`.

Jurnalist inspirat, pune suflet [i pasiune \n fiecare articol, dar, mai mult decât atât, este sufletul echipei. Al`turi de el c`l`toria Biz este plin` de zâmbete.

GIUSEPPINA BURLUI, Director de Vånz`ri Cu o experien]` de peste zece ani \n domeniul vånz`rilor [i absolvent` a cursurilor MBA de la CEU Business School, Giuseppina s-a dovedit a fi nu doar un excelent om de vånz`ri, ci [i cel mai abil party planner.

MARTA U{URELU, Redactor-[ef For]a creatoare din spatele proiectelor Biz, cu o viziune [i o pasiune debordante, Marta este liantul care ]ine echipa unit` [i ne provoac` s` ne dep`[im de fiecare dat` limitele.

ADRIAN STANCIU, Colaborator Biz Consultant \n transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer la Maastricht School of Management Romånia, Adrian este cel mai nou membru al echipei editoriale Biz.

DAN MITROI, Director de Produc]ie [i Distribu]ie De peste zece ani al`turi de Biz, meticulozitatea [i experien]a lui Dan \n domeniul produc]iei \[i spun cuvåntul odat` cu fiecare edi]ie a revistei.

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-[ef adjunct Pilonul editorial al revistei, Gabriel este responsabil cu editarea textelor, lansarea de titluri creative [i coordonarea fiec`rui redactor \n parte. Având mereu la \ndemân` o replic` inspirat`, genereaz` cele mai amuzante dezbateri din redac]ie.

LOREDANA S~NDULESCU, Jurnalist Media [i Marketing Iube[te s` scrie, o pasioneaz` industria de media [i marketing [i abordeaz` \n mod creativ fiecare subiect. Mereu sincer`, are grij` s` men]in` aprinse amuzantele dezbateri iscate \n redac]ie.

GABRIELA MATEI, Brand Manager Cu seriozitate [i rigoare, Gabriela are \ntotdeauna grij` ca Biz-ul [i evenimentele organizate de noi s` fie “auzite [i v`zute” de cåt mai mult` lume.

VICTOR KAPRA, Colaborator Biz

MARIUS GHENEA, Colaborator Biz

CRISTIAN MANAFU, Colaborator Biz

Jurnalist freelancer [i din 2006 blogger specializat \n noile tehnologii [i web, Victor \mbog`]e[te con]inutul editorial al revistei Biz prin articole despre cele mai noi tendin]e din domeniul tehnologiei.

Antreprenor cu vechime [i un bun prieten al revistei Biz, Marius contribuie num`r de num`r cu analize dinamice despre starea antreprenoriatului românesc.

Cum prima dragoste nu se uit` niciodat`, Cristi a r`mas aproape de Biz. Fost redactor-[ef al revistei, are grij` ca edi]ie de edi]ie layout-ul [i con]inutul editorial s` fie mereu cât mai expresive [i inovatoare.

CRISTIAN CHINA-BIRTA, Colaborator Biz

OVIDIU NEAGOE, Jurnalist Management, Goodlife

LAURA MU{AT, Reprezentant Vånz`ri Publicitate

Fost jurnalist [i analist politic, actualmente blogger, Cristi contribuie la realizarea unor analize [i articole din revist`, precum [i a unor evenimente Biz dedicate social media.

VALI MIREA, Fotograf Obiectivul aparatului foto nu a ar`tat niciodat` mai prietenos [i niciun decor nu s-a transformat mai repede \ntr-un cadru perfect decât \n måna fotografului nostru.

Pasiunea, minu]iozitatea, inspira]ia, dar mai ales viteza cu care scrie sunt atuurile lui Ovidiu.

Foarte echilibrat, Ovidiu jongleaz` cu naturale]e \ntre subiectele de management [i life.

OVIDIU VITAN, Redactor Interna]ional [i Corector Ultima frontier` \nainte de apari]ia la raft a revistei, atent la detalii, Ovidiu are grij` ca textele scrise, editate [i puse \n pagin` s` fie f`r` gre[eal`.

{i-a \nsu[it rapid spiritul echipei [i al revistei: este perseverent`, sociabil`, cu sim]ul umorului [i spirit de ini]iativ`.

LUMINI}A R~ILEANU, Layout & Design Profesionalism, dedicare [i mult` r`bdare sunt calit`]i care fac din Lumini]a cel mai potrivit Art Director pentru revista Biz. Mereu vesel`, are grij` s` ne aduc` pe frunte o raz` de lumin` \n fiecare zi.

BIZ STAR

De ce-l iube[te “Time” pe C`rt`rescu?

Este plasat de americani al`turi de Salman Rushdie, Jonathan Frazen, Emma Donoghue, Vladimir Sorokin. De aceea, anul acesta Mircea C`rt`rescu le recomand` cititorilor de peste ocean lecturi de var`. DE LOREDANA S~NDULESCU

P

entru cititorii revistei “Time”, una dintre lecturile favorite ale acestei veri ar putea fi “Franny and Zooey”, cartea lui J.D. Salinger. Recomandarea vine de la nimeni altul decât scriitorul român Mircea C`rt`rescu, selectat de c`tre celebrul s`pt`mânal american dintre cei o sut` de autori prezen]i la PEN World Voices Festival din New York pentru a recomanda lecturi de var`. Al`turi de C`rt`rescu se mai afl` 22 de personalit`]i pe care “Time” le admir`, printre care Salman Rushdie, Jonathan Frazen, Emma Donoghue, Vladimir Sorokin, reputatul critic literar Harold Bloom, dar [i fostul campion mondial la [ah Gari Kasparov. Este a doua oar` când un scriitor român contemporan este men]ionat \n “Time”, dup` laureata Premiului Nobel pentru Literatur` de origine român` Herta Müller. “Recitesc mereu c`r]ile lui J.D. Salinger. De data aceasta e «Franny [i Zooey». Cred c` e cel pu]in a zecea oar` când o citesc. De fapt, o [tiu aproape pe de rost. Nu e beletristic`; pentru mine, e un fel de Biblie”, declar` C`rt`rescu pentru “Time”, publica]ie care anun]` cu aceast` ocazie c` traducerea \n limba englez` a trilogiei “Orbitor” va fi lansat` anul viitor.

Mircea C`rt`rescu, scriitorul român cu cele mai mari \ncas`ri potrivit “Forbes România”, a debutat cu poezie la Cenaclul de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, [i \n volum \n antologia “Aer cu diamante”. |ntr-un volum individual a debutat \n 1980 cu “Faruri, vitrine, fotografii” la editura Cartea Româneasc`. Printre cele mai cunoscute proiecte editoriale semnate de Mircea C`rt`rescu se num`r` “Levantul”, o epopee eroicomic` [i un periplu prin istoria literaturii române, “Visul” (reluat sub titlul Nostalgia) [i trilogia “Orbitor” (“Aripa stâng`”, “Corpul” [i “Aripa dreapt`”). Cel mai bine vândut titlu al s`u este “De ce iubim femeile” (165.000 de exemplare). Operele lui C`rt`rescu au fost traduse \n limbile englez`, italian`, francez`, spaniol`, polonez`, suedez`, bulgar`, maghiar`. Unul dintre cei mai importan]i teoreticieni ai postmodernismului românesc, este scriitorul român contemporan cu cota extern` cea mai ridicat` \n acest moment, mul]i critici literari considerând c` ar putea fi candidat la ob]inerea Premiului Nobel pentru Literatur`. Pentru toate aceste realiz`ri [i pentru ce urmeaz` s` publice pe viitor, Mircea C`rt`rescu prime[te Steaua Biz.