Biz 218- Investii la hectar by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 218 • 5 – 18 septembrie 2011• 6,5 lei

INVESTI}II LA HECTAR Nr. 218

Camelia {ucu a f`cut un pas \ndr`zne] de la mobil` de lux la agricultur`. {i-a propus s` revitalizeze Pia]a de Gros, iar din 2012 vrea s` investeasc` \n propria ferm`.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Toamn` pentru

Redactor-{ef MARTA U[URELU

optimi[ti

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ând vine toamna simt c` parc` \ncep un nou an. De lucru :). Avånd \n vedere c` este cel mai propice anotimp pentru afaceri, pentru mine toamna este sezonul \n care pornesc la drum cu toate motoarele la maximum.

Iar dup` o var` mai plin` decât am sperat, aceast` toamn` se anun]` de-a dreptul fulminant`. |n sfâr[it oamenii au prins curaj [i \ncep s` ac]ioneze. De la antreprenorii mici pân` la cei mari, am v`zut multe fe]e \nseninate [i am re\nceput s` simt frumoasa efervescen]` a ac]iunii. M` bucur s` v`d c` din ce \n ce mai mul]i oameni de afaceri nu mai stau [i a[teapt`. S` v`d c` oamenii de business \n]eleg c` totul depinde doar de noi [i c` e important s` pornim la drum. C` e important s` construim [i s` transform`m lumea \n care tr`im \n lumea pe care ne-o dorim. Noi, la Biz, am avut o var` foarte activ` [i am preg`tit o toamn` de-a dreptul efervescent`, cu articole care abordeaz` diferit mediul de business, cu inova]ii \n print care au devenit deja marca revistei [i cu evenimente construite pe baza unor concepte noi [i total diferite de ceea ce constituie norma \n domeniu. Pentru a putea face toate acestea, este, desigur, nevoie de curaj [i de munc`. De \nc`p`]ânarea de a vrea s` faci. Este mult mai u[or s` cau]i \n jur oportunit`]i decât s` te plângi. Asemeni unui bulg`re de z`pad` care cre[te pe m`sur` ce-l rostogole[ti \n z`pad`, ideea odat` transpus` \n plan de lucru \ncepe s` prind` contur [i personalitate. Fac aceast` pledoarie pentru curajul de a trece la fapte pentru c` mai bine de doi ani \n jurul meu am v`zut mult` resemnare [i ne\ncredere. Oamenii preferau s` a[tepte. S` se plâng`. Peisajul, \n sfâr[it, s-a schimbat. {i indiferent de nivel, oamenii de afaceri au repornit motoarele. Iar tunelul pare din ce \n ce mai luminos, semn c` ie[irea este aproape. {i nu pot decât s` zâmbesc!

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

FOTO COPERT~: VALI MIREA

sumar

05 12 14 20

B`ncile grece[ti \ncep s` se \nghit` \ntre ele Petrolul libian sub lupa investitorilor Afacerea agricultura P`m책ntul face to]i banii

24 25 26 28 38

Vis pe sute de hectare Un co[ cu legume Bun \i vinul la export Gata pentru bal sau pentru spital? Business pe structur` de polistiren

42 50 57 58 60

Cine nu e gata \l ia W cu lopata De cine se teme Apple? Adrian Stanciu: Despre management f`r` fric` Doron Zilberstein: Am \nv`]at s` cheltuim banii mai eficient Lec]ii din cea mai conectat` tab`r` de var`

64 66 68 76 80

Paul Garrison: Cum analizezi valoarea brandului Depe[e din r`zboiul cu criza Angajat, angajez angajator La Frankfurt se poart` mini Steaua Biz: Adina Vlad

Pentru noi, green-ul este o misiune special` la care ne-am angajat pe termen lung. Suntem prima revist` de business care abordeaz` \n mod constant domeniul, cu o sec]iune dedicat` afacerilor verzi, ce apare \n fiecare num`r. O dat` pe an public`m o edi]ie special` â&#x20AC;&#x153;Verdeâ&#x20AC;? [i de dou` ori pe an organiz`m GreenBizForum, cel mai important eveniment dedicat brandurilor sustenabile [i afacerilor ecologice.

Cite[te Biz, pentru a descifra secretele afacerilor eco!

agend`

B`ncile grece[ti \ncep s` se \nghit` \ntre ele |n apele tulburi ale economiei elene, pe[tii mai mari din sistemul bancar \i vâneaz` pe cei mici. Alpha Bank fuzioneaz` cu Eurobank EFG, o schimbare cu impact [i pe pia]a local`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Pia]a româneasc` [i cea din sud-estul Europei vor fi luate cu asalt de un nou grup bancar, creat prin fuziunea dintre Alpha Bank [i Eurobank EFG \n Grecia. Anun]ul venit de la Atena, la sfâr[itul lunii august, a fost o surpriz`, dar nu de propor]ii. |n aceast` perioad`, de turbulen]e economice [i de zbucium pentru Grecia, toate organiza]iile au câteva pârghii prin care pot supravie]ui. Nu se mai pune problema de profituri sau de expansiune, ci de supravie]uire [i de consolidare pentru trecerea perioadei dificile. Pentru pia]a din România, conducerile celor dou` b`nci nu au dorit s` comenteze informa]iile, f`când publice doar de-

taliile venite de la Atena. Ceea ce se [tie este c` Alpha Bank va absorbi Bancpost, care este de]inut` de Eurobank EFG, [i va uni cele dou` echipe, urmând a fi numit un director pentru noua entitate bancar` [i un pre[edinte al consiliului de administra]ie. |n prezent nu este foarte clar ce se va \ntâmpla cu actualele conduceri. Cele dou` b`nci au o re]ea de sucursale de 450 de unit`]i [i peste 6.000 de angaja]i. Activele financiare reunite de 30 mld. lei vor propulsa banca nou creat` direct pe locul al treilea pe pia]a local`. Conducerile celor dou` b`nci s-au \ntâlnit [i au ajuns la un proiect de fuziune, creând astfel unul dintre Biz

AGEND~

{TIRI

cele mai puternice grupuri bancare din Europa. |n urm`toarea perioad` sunt programate mai multe ac]iuni care s` finalizeze fuziunea. |n noiembrie, este a[teptat` aprobarea acesteia de c`tre Adunarea Extraordinar` a Ac]ionarilor Alpha Bank [i Eurobank EFG, pentru ca fuziunea efectiv` din punct de vedere legal s` se termine la jum`tatea lui decembrie. Noul grup va fi un lider de pia]` pe toate segmentele bancare din Grecia [i se va bucura [i de o prezen]` foarte puternic` \n Europa de Sud-Est, cu o re]ea de peste 1.300 de filiale \n opt ]`ri. Fuziunea va duce [i la crearea unuia dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro, cu active totale de peste 164 miliarde euro. Ac]ionarii au hot`rât ca pentru fiecare [apte ac]iuni Eurobank EFG s` fie primite cinci noi ac]iuni Alpha Bank. |n ac]ionariatul b`ncii va intra [i Paramount Services Holding, un vehicul de investi]ii din Qatar. Consiliul de Administra]ie [i Comitetul Executiv vor fi conduse de Yannis Costopoulos, actualul pre[edinte al Alpha Bank. Echipa de management va fi condus` de doi co-CEO, Demetrios Mantzounis, care se va ocupa de func]iile centrale [i de control, [i Nicholas Nanopoulos, care se va ocupa de func]iile de business. Biz

Urca]i \n avion direct de pe telefon Aeroportul Otopeni a intrat \n rândul lumii... digitale. Acum pute]i s` urca]i la bordul avioanelor doar ar`tând codurile primite pe telefonul mobil. Compania Na]ional` Aeroporturi Bucure[ti a introdus tehnologia care permite pasagerilor s` efectueze formalit`]ile de check-in cu telefoanele mobile sau PDA. Primii operatori care vor pune la dispozi]ia pasagerilor acest serviciu sunt Air France-KLM. Pasagerii ce c`l`toresc spre Paris sau Amsterdam vor putea urca la bordul aeronavelor pe baza unui bilet electronic, cu cod de bare, afi[at pe telefonul mobil. Singurul document necesar este actul de identitate. Permisul de \mbarcare electronic con]ine toate informa]iile prezente pe un permis conven]ional: timpul de \mbarcare, poarta de \mbarcare, ora decol`rii, locul [i clasa de c`l`torie. (Alexandru Ardelean)

Plimbare cu ma[ina prin social media Vre]i s` conduce]i un BMW? O ve]i putea face pe Facebook din octombrie [i pân` \n martie 2012, \n cadrul BMW xDrive Challenge, un simulator 3D de condus [i joc online dezvoltat \n premier` pentru ]`rile din Europa Central` [i de Est (Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia [i Ungaria). |n prima etap`, pân` la sfâr[itul anului, utilizatorii care intr` pe www.facebook.com/bmw.romania vor putea testa patru automobile BMW [i se vor putea \ntrece \n diverse competi]ii pentru premii reale. |n a doua etap`, ianuarie-martie 2012, participan]ii pot câ[tiga o invita]ie pentru a participa la un eveniment real de drive test cu cele mai noi modele BMW xDrive. “Am vrut s` oferim fanilor no[tri din online o leg`tur` cu cea 6

Biz

mai valoroas` caracteristic` a m`rcii – experien]a de condus. A[a s-a n`scut BMW xDrive Challenge”, a explicat Nina Br`tf`lean, marketing manager la BMW Group România. Pe lâng` experien]a unui joc multiplayer online 3D, utilizatorii pot câ[tiga “BMW Credits” pentru diverse ac]iuni, precum trimiterea de invita]ii c`tre prieteni, curse cu prietenii sau post-uri pe Twitter sau Facebook. Cu “BMW Credits” utilizatorul poate debloca modele noi sau curse noi. Performan]ele \n diverse \ntreceri sunt reflectate \ntr-o serie de clasamente care, la final, pot aduce participan]ilor premii reale. “BMW Credits” pot fi folosite ulterior pentru a alimenta sau repara ma[ina sau a “pl`ti” taxa de participare la diferite competi]ii. (Gabriel Bårlig`)

AGEND~

{TIRI

6 luni f`r` efuziuni Prima jum`tate a anului nu a fost propice pentru achizi]ii [i fuziuni (M&A). Astfel, conform estim`rilor Ernst & Young, primele 6 luni din 2011 au adus tranzac]ii de tip M&A de numai 318 milioane de dolari, \n sc`dere cu 57% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, când nivelul achizi]iilor [i fuziunilor a fost de 732 de milioane de dolari. {i num`rul tranzac]iilor a sc`zut cu 38%, de la 94 la 58. Cifrele nu includ tranzac]iile transfrontaliere care au implicat [i subsidiare din România, acestea totalizând 901 milioane de euro. De[i investitorii strategici

continu` s` domine pia]a, cota investitorilor financiari a crescut de la 28% la 36%, pia]a fiind dominat` \n propor]ie de 62% de investitori autohtoni. Cele mai multe tranzac]ii, 10, au fost \nregistrate pe pia]a imobiliar`, sector urmat de produc]ie, energie [i minerit, cu 8 tranzac]ii, respectiv telecom [i media, cu 7 tranzac]ii. Principalii investitori str`ini au provenit din Germania, Luxemburg, Austria, Polonia [i Israel. Cea mai important` tranzac]ie intern` din primul semestru a fost achizi]ia Auto Italia de c`tre compania israelian` Mediterranean

CAUCIUCURI DE OLTENIA PENTRU TOAT~ LUMEA Pirelli a inaugurat recent extinderea fabricii de anvelope din Slatina. Proiectul estimat la 160 de milioane de euro a fost \nceput \n 2008 [i urmeaz` a fi finalizat \n 2013. Prin noile investi]ii, fabrica va ajunge la sfâr[itul anului 2011 la o produc]ie de peste 7 milioane de anvelope, iar la finalul proiectului produc]ia va atinge 10 milioane de anvelope anual. Prin extinderea capacit`]ii de produc]ie, fabrica a ajuns acum la o suprafa]` de 160.000 metri p`tra]i. Din 2005, anul \n care [i-a \nceput activitatea \n România, [i pân` \n anul 2010, Pirelli a investit peste 300 de milioane de euro \n centrul industrial compus din fabrica de anvelope pentru autoturisme [i o fabric` de cord metalic, ambele situate \n Slatina. Zona industrial` a fost completat` \n anul 2008 cu fabrica de la Bumbe[ti Jiu, \n jude]ul Gorj, destinat` filtrelor pentru motoare diesel. (L.S.) 8

Biz

Car Agency, pentru 29 de milioane de dolari, urmat` de preluarea TMK Hydroenergy Power de c`tre CEZ România, pentru 28 de milioane de dolari. Cea mai mare tranzac]ie transfrontalier` care a implicat [i companii din România a fost preluarea diviziei de dializ` a Euromedic de c`tre Fresenius Medical Care pentru 693 de milioane de dolari. Cea mai valoroas` listare la Bursa de Valori Bucure[ti din primele 6 luni a fost cea a Fondului Proprietatea din luna ianuarie. La 7 iulie, capitalizarea Fondului era de 7,4 miliarde de lei. (Gabriel Bårlig`)

Start la cur`]enie general` Echipa “Let's Do It, Romania!” a dat startul \nscrierilor pentru Marea Cur`]enie ce va avea loc pe 24 septembrie. To]i cei care doresc s` participe la cel mai mare proiect de voluntariat din România sunt invita]i s` se \nscrie pe site-ul proiectului. Dup` ce \[i vor crea un cont [i se vor loga, voluntarii vor putea s`-[i creeze propria echip`, oferind codul echipei tuturor prietenilor prin intermediul canalelor online. Primul membru care construie[te o echip` va fi liderul acesteia [i va primi toate informa]iile legate de Ziua de Cur`]enie Na]ional`. Cu o s`pt`mân` \nainte de Ziua de Cur`]enie Na]ional`, voluntarii \nscri[i pe site vor avea acces la Harta De[eurilor [i \[i vor putea aloca mormane pe care s` le cure]e pe 24 septembrie. (L.S.)

AGEND~

{TIRI

Unchiul Sam ne vrea camioanele Din luna noiembrie a acestui an, Pentagonul va achizi]iona vehicule militare produse la uzina Roman Bra[ov, pentru dotarea armatei americane. Departamentul Ap`r`rii din SUA nu este la prima astfel de achizi]ie; \n peste [ase ani, uzina româneasc` a livrat peste 1.000 de autovehicule 6x6, 6x4, 4x4 [i 4x2 \n Irak [i Afganistan. |n decursul anilor, c`tre cele dou` destina]ii au fost livrate autocamioane, autovehicule de transport trupe,

autospeciale de stins incendii, autocisterne de combustibil sau autocisterne de ap`. Noul lot de autovehicule Roman livrate c`tre Afganistan face parte dintr-un contract de trei ani pe care compania din ]ar` l-a \ncheiat cu Departamentul Ap`r`rii din SUA – Tacom Warren Michigan. |n paralel, armata român` nu este interesat` de vehiculele produse de bra[oveni [i opteaz` pentru produsele companiilor interna]ionale. (O.N.)

Ai smartphone? Preg`te[te-te de virusare

Explozia de telefoane inteligente nu putea l`sa indiferent` comunitatea de hackeri. |n ultimii doi ani, amenin]`rile informatice care vizeaz` telefoanele mobile au \nregistrat o dezvoltare echivalent` cu 40 de ani de evolu]ie \n domeniul amenin]`rilor pentru PC-uri, potrivit exper]ilor de la Bitdefender. Noile func]ionalit`]i cu care au fost echipate telefoanele mobile, de la conexiunile Bluetooth [i serviciile multimedia de mesagerie (MMS) [i pân` la conexiunea la internet [i accesul rapid la re]ele sociale, creeaz` bre[e de securitate pentru smartphone-uri. Conform statisticilor \ntocmite de Bitdefender, num`rul de familii malware pentru mobile a \nregistrat o cre[tere semnificativ`. Dac` \n perioada mai-iunie 2011 au fost depistate 20 de asemenea familii, \n perioada 10

Biz

iunie-iulie acestea au crescut cu 55%, iar \n august au ajuns la un num`r de aproximativ 46 de familii descoperite. Dup` ce au \nceput prin troiani care trimiteau SMS-uri la numere cu supratax`, atacurile informatice au \nceput s` vizeze furtul parolelor [i al altor informa]ii confiden]iale, apoi ob]inerea controlului deplin asupra telefonului [i activit`]i de tip botnet. Cele mai recente tipuri de amenin]`ri informatice combin` toate func]iile men]ionate mai sus. Odat` instalate, amenin]`rile preiau controlul total asupra telefonului, f`r` ca utilizatorul s` b`nuiasc` nimic. Pe lâng` faptul c` sustrag informa]ii confiden]iale despre contactele utilizatorului sau date despre re]ea, ele pot lansa apeluri f`r` ca acestea s` fie vizibile aplica]iei de telefonie. (G.B.)

LOGAN ESTE LADA |N RUSIA Renault-Nissan pl`nuie[te s` intensifice atacul pie]ei ruse[ti cu modelul Logan, care va purta numele de Lada Largus [i va fi produs la fabrica din Togliatti a AvtoVAZ, companie la care concernul francezo-nipon dore[te s` achizi]ioneze pachetul majoritar de ac]iuni, decizie agreat` de guvernul de la Moscova. O serie de componente ale viitorului model Lada Largus vor fi produse la fabrica din Mioveni a Renault. |n ceea ce prive[te performan]ele [i designul, nu exist` schimb`ri majore \ntre Logan [i Largus. Compania francez` a \nceput produc]ia de Dacia Logan \n Rusia din anul 2005 [i cea de Sandero de anul trecut. Pân` \n anul 2012 Renault va investi \n AvtoVAZ 240 de milioane de euro pentru a se asigura c` organiza]ia rus` va de]ine \n continuare o cot` de pia]` de peste 25%. (O.N.)

AGEND~

INTERNA}IONAL

Petrolul libian, sub lupa investitorilor Fuga lui Gaddafi ar putea duce la na[terea unor oportunit`]i uria[e pentru companiile petroliere, \ns` momentan statul african are nevoie de stabilitate DE OVIDIU NEAGOE

Cu toate c` dictatorul Muammar al Gaddafi a pierdut lupta \mpotriva rebelilor din Libia, lini[tea nu s-a a[ternut \n statul african. Astfel c` gigan]ii din industria petrolier` [i investitorii \nc` a[teapt`. Libia are o rezerv` de

60.000 de barili. Posibilitatea alegerii unui nou lider pentru Libia face companiile din industria petrolier` s` \[i frece hulpav palmele \n a[teptarea unei cote mai mari dintr-o nou` pia]`. Relansarea extrac]iei de petrol nu se poate

47 de miliarde de barili de ]i]ei [i este cea de-a 74-a economie din lume din punctul de vedere al produsului intern brut. |nainte de conflictul armat, exporturile de petrol [i gaze ale Libiei atingeau 95% din produc]ie [i aduceau 80% din veniturile statului. R`zboiul civil a redus produc]ia de petrol de la 1,6 milioane de barili pe zi \n 2010 la

face pân` când nu exist` un guvern central recunoscut, care s` poat` lua decizii referitoare la modalit`]ile de plat` pentru repara]ii [i la termenii unor \n]elegeri cu poten]iali parteneri. |n plus, restabilirea ordinii este vital` pentru ca poten]ialii contractori str`ini s` se poat` re\ntoarce \n Libia \n siguran]`.

Biz

GOOGLE, IAR AMENIN}AT Verizon Wireless, AT&T [i T-Mobile SUA pl`nuiesc s` investeasc` 100 mil. dolari \ntr-o companie mixt`, care va permite utilizatorilor s` pl`teasc` cu telefonul mobil pentru bunurile achizi]ionate, serviciu care va concura cu unul similar al Google. Pia]a serviciilor de plat` prin mobil va ajunge la 670 de miliarde de dolari pân` \n anul 2015.

APPLE R~MÂNE LA FEL Dup` demisia lui Steve Jobs, din pozi]ia de CEO, succesorul s`u, Tim Cook, a trimis o scrisoare intern` angaja]ilor \n care \i anun]a c` nu se va schimba nimic la Apple. “Respect [i apreciez principiile [i valorile unice ale Apple. Steve a construit o companie [i o cultur` diferite de oricare alta din lume [i vom r`mâne fideli acestora.”

MODELUL INDIAN Economia indian` a \nregistrat o cre[tere mai rapid` decât se estimase, ceea ce \nseamn` c` se men]ine presiunea pe banca central` pentru cre[terea dobânzilor. PIB-ul a crescut cu 7,7% \n trimestrul 2, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. |n trimestrul precedent, cre[terea fusese de 7,8%.

AGEND~

PARIUL LUI BUFFETT Bank of America poate s` r`sufle u[urat` pentru moment. Motivul este o investi]ie surpriz` a celebrului Warren Buffett, prin Berkshire Hathaway, \n valoare de 5 miliarde de dolari, m`sur` privit` ca un vot de \ncredere din partea unuia dintre cei mai vizionari investitori din lume. Ac]iunile BoA au urmat un drum ascendent.

INTERNA}IONAL

UCRAINA F~R~ FMI Vizita reprezentan]ilor misiunii FMI \n Kiev, care trebuia s` aib` loc la finele lunii trecute, a fost amânat` pentru octombrie. E a treia oar` când \ntâlnirea, la care oficialii trebuiau s` discute despre condi]iile unui nou \mprumut pentru Ucraina, este amânat`. Ultima tran[` de bani primit` de guvernul de la Kiev de la FMI a fost \n decembrie 2010 [i s-a ridicat la 1,5 mld. dolari.

PARIU DE 13 MILIARDE Revista “Fast Company” face o incursiune \n culisele casei de mod` Ralph Lauren, imperiu condus actualmente de fiul celebrului creator. Ralph Lauren este unul dintre cele mai reprezentative branduri din industria modei, are o valoare de pia]` de 13 mld. dolari [i este prezent atât pe podiumurile festivalurilor de mod`, cât [i la mase.

S~ FIE LED!

JAPONIA ARE PREMIER La finele lunii trecute, parlamentul nipon l-a ales pe Yoshihiko Noda prim-ministrul Japoniei, acesta devenind cel de-al [aselea [ef de guvern din ultimii cinci ani. Noda a câ[tigat alegerile cu 308 voturi din 476 posibile [i va prelua noua func]ie dup` ceremonia de numire prezidat` de \mp`ratul Japoniei.

PARTENERIAT LA ACHIZI}IE ArcelorMittal [i Peabody Energy Corp., au acceptat s` achizi]ioneze Macarthur Coal Ltd dup` ce au m`rit oferta prin care estimau valoarea companiei australiene la 5,2 miliarde de dolari. ArcelorMittal [i Peabody, cel mai mare produc`tor de c`rbuni din SUA, au m`rit oferta la 17,07 dolari pe ac]iune de la 16,54 de dolari.

Revista “Wired” dedic` un material amplu \nlocuirii becurilor obi[nuite din case sau birouri pe baza unor noi reglement`ri guvernamentale referitoare la reducerea consumului ce vor intra \n vigoare de la 1 ianuarie. Acum cursa se d` pentru g`sirea unui \nlocuitor pentru tehnologia care dateaz` de mai bine de 130 de ani. Speciali[tii pariaz` pe LED. Biz

AFACEREA AGRICULTURA Pentru Camelia {ucu conteaz` construc]iile pe termen lung, al c`ror profit se vede \n timp. De anul trecut a \nceput s`-[i diversifice puzzle-ul de business, \n care \[i fac loc at창t designul [i mobila de lux, c창t [i negocierile cu comercian]ii din Pia]a de Gros [i vizitele din ce \n ce mai dese la ferme de vaci.

FOTO: VALI MIREA

DE LOREDANA S~NDULESCU

dat` cu ie[irea din ac]ionariatul Mobexpert [i finalizarea tranzac]iei prin livrarea banilor \n cont, \n aprilie 2007, Camelia {ucu ar fi putut s` tr`iasc` bine mersi din dobânzi.

Era varianta pe care poate c` ar fi \mbr`]i[at-o mul]i. Nu [i Camelia {ucu. Nu i-ar sta \n fire s` fac` o astfel de alegere. Nu s-a retras \n umbra unui cont bancar nici \n 2008 când a venit criza. Toate previziunile apocaliptice fa]` de situa]ia economic` nu au reprezentat un obstacol \n calea omului de afaceri Camelia {ucu. Nu s-a panicat [i, spre deosebire de al]i colegi de breasl`, antreprenori cu vechime care au ales s` se pun` la ad`post \n ideea c` poate-i ocole[te valul, a decis s` \nfrunte criza. Cum? |n primul rând ac]ionând [i reac]ionând, având mereu câte un proiect \n derulare. A men]inut Class Living la standardele care l-au consacrat de[i condi]iile din pia]` nu au mai fost favorabile. Apoi, ca o extensie a valorilor pe care le-a construit prin Class Living, \n iulie 2010 a lansat Iqonique Class Studio, un concept store ce promoveaz` obiecte create de designeri români [i str`ini. {i, pentru c` exist` un fir epic care leag` toate afacerile dezvoltate de Camelia {ucu, \n cl`direa care g`zduie[te concept store-ul, din septembrie anul acesta, exist` [i un Wine & Cigar Bar. Dac` aceste trei businessuri au \n mod 16

Biz

evident leg`tur` unul cu altul [i s-au n`scut cumva dintr-o \ntrep`trundere a ideilor, Camelia {ucu a dat dovad` de [i mai mult spirit antreprenorial dar [i de viziune când a cump`rat Pia]a de Gros. Continuând pe aceea[i linie, anul acesta s-a apropiat [i mai mult de agricultur` când a anun]at c` va cump`ra p`[uni pentru a pune bazele unei ferme de vaci. Ce leg`tur` au Class Living [i Iqonique cu o pia]` de legume [i fructe? {i de ce i-ar trebui Cameliei {ucu o ferm` de vaci? Explica]ia este simpl`. “Indiferent de domeniu, fiecare dintre acestea e un business.” Dincolo de poten]ialul acestor noi afaceri, agricultura e [i o pasiune. “Nu a[ fi putut s` m` orientez spre aceast` zon` dac` nu a[ fi sim]it pasiune. Nu pot s` fac ceva dac` nu simt focul care nu-mi d` pace pân` nu \ncep treaba”, poveste[te Camelia {ucu. Dorin]a de a pune bazele propriei ferme s-a accentuat bine\n]eles dup` cump`rarea Pie]ei de Gros. Nu \n ultimul rând, agricultura este unul dintre domeniile pe care proprietara Class Living le consider` de viitor. |n România avem 9,6 milioane de hectare de teren agricol nefolosit, foarte valoros tocmai pentru c` nu a fost suprasaturat cu \ngr`[`minte. E ca [i cum ai descoperi o piatr` pe care, când o cure]i, realizezi c`

e un diamant. “Nu ai vrea s` o pui \n valoare?”, \ntreab` Camelia {ucu, care, contrar opiniei multor oameni de afaceri, consider` c` agricultura este una dintre investi]iile cel mai aproape de profit. |n plus, nu crede c` investi]iile \n domeniul agricol sunt atât de periculoase pe cât cred unii. Exist` modalit`]i de preven]ie a riscurilor. “Mai periculos este s` nu facem nimic. A[a, sigur ne vom duce \n jos.” L`sând cifrele [i ratele de profit deoparte [i trecând u[or \n latura filosofic`, Camelia {ucu simte c` agricultura \nseamn` via]`, normalitate, acea normalitate pe care o \n]elege cel care nu are nicio problem` s` stea la cort, \n sta]iune la 2 Mai, [i s`pt`mâna urm`toare s` se cazeze la Capri Palace. |ntr-o astfel de normalitate tr`ie[te acum Camelia {ucu, c`reia i se pare absolut firesc azi s` ia masa cu un designer celebru la Milano [i a doua zi s` viziteze o ferm` din nordul ]`rii ca s` \nve]e despre furaje.

INVESTI}II DE CURS~ LUNG~ Prin diversificarea investi]iilor, Camelia {ucu dovede[te c` are sânge de antreprenor care nu r`mâne blocat la un singur domeniu. |n perioada de boom a pie]ei, a investit [i \n imobiliare. |n 2007, a cump`rat dou` terenuri, bine pozi]ionate, pe care le consider` \n continuare o investi]ie bun`. A crezut

AGRICULTUR~

dintotdeauna c` \n România exist` cerere pe domeniul reziden]ial; ceva totu[i nu s-a legat \n acest domeniu, motiv pentru care cele dou` proiecte imobiliare pe care le pl`nuia când a cump`rat terenurile au r`mas \n expectativ`. Cum dintotdeauna i-a pl`cut s` fac` puzzle-uri, fiecare problem` [i-o imagineaz` ca pe un puzzle. Când i se \mbin` toate piesele, \nseamn` c` a g`sit rezolvarea. |ntotdeauna a func]ionat a[a. Numai cu imobiliarele nu i-a ie[it. Nu simte acela[i lucru despre pariul pe care-l pune acum cu agricultura. |ntrebat` dac` nu i-a fost team` c` o s` piard` bani, investind acum, când vremurile sunt tulburi, a r`spuns f`r` s` ezite c` atunci când va avea 90 de ani [i va trage linie, vrea s` [tie c` a \ncercat. Faptul c` a ales s` investeasc` acum nu \nseamn` c` nu a pierdut bani. A pierdut, dar este convins` c` pe termen lung vor pierde [i cei care stau deoparte [i \[i ]in banii \n banc`, asta pentru c` numai prin investi]ii banii se pot \nmul]i cu adev`rat. A investit [i din alt motiv: “Am curaj, o tr`s`tur` care nu trebuie s`-i lipseasc` antreprenorului”. Pe lâng` curaj, are instinct. No]iunile de management le-a \nv`]at din mers [i nici acum, dup` 20 de ani de antreprenoriat, nu consider` c` le [tie pe toate. “|nc` mai am multe de \nv`]at \n tot ceea ce fac”, spune ea. Curajul [i instinctul i-au deschis oportunit`]i. |ns`, dup` cum singur` recunoa[te, curajul s`u este unul ra]ional. “Totul trebuie f`cut cu o ordine a priorit`]ilor [i nu e bine s` te arunci cu capul \nainte pân` nu ai cimentat ce ai f`cut deja”, crede Camelia {ucu, o femeie care are multe idei [i dorin]e dar care \ncearc` totodat` s` se tempereze. “Mi-ar pl`cea s` fiu Samantha pentru o zi [i s` le rezolv pe toate”, dar \[i aminte[te c` mai are mul]i ani de tr`it [i timp s` le fac` pe toate. Nu se gânde[te vreodat` c` poate pierde startul, pentru c`, dac` calculeaz` cât ar pierde dac` ar face vreo gre[eal`, \[i d` seama c` e mai bine s` lucreze a[ezat, cu toate la timpul lor.

AFACERILE CAMELIEI {UCU

Class Living

Iqonique Class Studio

Cu un showroom de mobil` \ntins pe o suprafa]` de 1.800 de mp [i 60 de angaja]i, businessul Class Living a \nregistrat o cifr` de afaceri de 2,5 milioane de euro, iar pentru anul \n curs estim`rile sunt de cre[tere pân` la 3 milioane de euro. De la \nceputul verii, Camelia {ucu a predat [tafeta \n managementul magazinului c`tre cele dou` fete ale sale, Ioana [i Cristina, care lucreaz` \n prezent la implementarea unei noi strategii de dezvoltare [i promovare.

Cei 300 mp, cât are Iqonique, au o utilizare mai ampl` decât pentru un simplu concept store. Este locul unde se organizeaz` diverse evenimente de promovare a nout`]ilor Class Living [i este totodat` un spa]iu ce poate fi \nchiriat pentru petreceri private [i evenimente de companie. Pân` acum, investi]iile \n concept store, pentru care lucreaz` 20 de persoane, se ridic` la 800.000 de euro. Printre designerii români prezen]i aici se num`r` Tudor B`l`nean, Ciprian }ocu, Attila Kim, R`zvan Luscov, iar pe partea de fashion Maria Lucia Hohan, Irina Marinescu, R`zvan Ciobanu, Lena Criveanu.

Pia]a de Gros

Wine & Cigar Bar

Pe lâng` pre]ul de cump`rare prin licita]ie, care s-a ridicat la suma 4,7 milioane de euro, Pia]a de Gros a mai necesitat pân` acum investi]ii de reamenajare de 200.000 de euro, \ns` pentru urm`torii doi ani Camelia {ucu estimeaz` c` va mai investi \ntre 5 [i 10 milioane de euro. |ntins` pe o suprafa]` de 160.000 mp, pia]a este dotat` cu trei hale de câte 4.060 de metri p`tra]i [i o cl`dire administrativ`. |n prezent, cele 120 de standuri au un grad de ocupare de 80%.

Pentru c` lucreaz` cu furnizori consacra]i [i nu blocheaz` bani \n marf`, investi]ia \n amenajarea barului deschis \n septembrie anul acesta s-a ridicat la 100.000 de euro. Suprafa]a total` a barului, \n care la loc de cinste se vor afla vinurile române[ti, este de 200 mp [i cuprinde, pe lâng` zona dedicat` vinurilor, ce are o capacitate de 60 de persoane la mese, [i o zon` de Cigar Bar. La fel ca [i \n cazul concept store-ului, spa]iul va putea fi \nchiriat pentru petreceri private.

Biz

EXCLUSIV

FOTO: VALI MIREA

Cu o investi]ie de 100.000 de euro, Camelia {ucu deschide \n aceast` toamn` un Wine & Cigar Bar

AGRICULTUR~

CONTRA CURENTULUI Când toat` lumea \i vorbea de criz`, Camelia {ucu devenea din ce \n ce mai hot`rât` s` investeasc`. Avocatul s`u i-a prezentat câteva terenuri [i foste \ntreprinderi, poten]iale businessuri pe zona imobiliar`. Când i-a vorbit [i de Pia]a de Gros, ini]ial nu a realizat ce \nseamn`, \ns` când a analizat mai bine situa]ia [i-a dat seama c` era foarte aproape de o investi]ie pe zona de agricultur` [i servicii, pe care o visa de mult. A[a a intrat \ntr-o licita]ie pe care a [i câ[tigat-o. Investi]ia a ap`rut \ntr-un moment propice, \ns`, dincolo de entuziasmul de moment creat de satisfac]ia de a-[i fi dat seama c` a f`cut o alegere inspirat`, este con[tient` c` nu e un bussines u[or. Greul abia de acum \ncepe. Dincolo de banii investi]i pentru achizi]ionare,

tare \n ]ar`. Vizitând mai multe pie]e de gros din alte ]`ri [i documentându-se despre ce \nseamn` acest business, a frapat-o informa]ia c` \n Europa exist` un deficit de carne de vit` de 500.000 de tone. Este [i acesta un motiv care st` la baza ideii cu ferma. {tie de la consultan]ii cu care lucreaz` c` exist` un mare poten]ial de investi]ii pe bani europeni pentru dezvoltarea de ferme [i sere. Dac` totul merge conform planului, ferma s-ar putea concretiza anul viitor. Acum se afl` \n perioada de prospectare a p`[unilor [i formare a echipei. Cum atât Pia]a de Gros, cât [i ferma \i ocup` timp [i cum are dou` fete care vor s` pun` \n practic` tot ce au \nv`]at la [coal`, de la \nceputul acestei veri Camelia {ucu a \nceput s` delege managementul Class Living. Astfel, Ioana,

delul de business \n alt loc sau \n alt ora[, s` o poat` face f`r` nicio problem`. La loc de cinste \n Wine Bar-ul Cameliei {ucu vor fi vinurile române[ti. “Dac` vrei s`-]i mearg` bine ca om de afaceri [i consumator \n ]ara \n care tr`ie[ti, trebuie s`-i dai oxigenul de care are nevoie economia.” Acum, \n momentele de criz`, e mai bine s` rul`m banii mai mult \n România decât \n str`in`tate.

LEC}IA BRANDULUI PERSONAL Camelia {ucu este unul dintre pu]inii antreprenori români care au \n]eles valoarea unui brand personal puternic. |n cei aproape 20 de ani de când face afaceri a \nv`]at bine aceast` lec]ie. Toate ac]iunile de branding personal au fost cât se poate de naturale [i mai degrab`

“Nu va fi un wine bar oarecare, ci unul cu poveste. Fiecare sticl` de vin va veni \nso]it` de prezentare [i povestea ei. {i la loc de cinste vor fi vinurile romåne[ti.” mai este nevoie de alte resurse financiare [i de timp. Miza este s` resusciteze un obiectiv care este \n com` de mul]i ani. Cum de multe ori reconstruc]ia poate fi mai grea decât construirea de la zero, s-a \narmat cu mult` r`bdare [i un plan pus la punct pân` la cele mai mici detalii. |mbun`t`]iri vor fi de f`cut an de an, \ns` este convins` c` peste 3 - 5 ani va ajunge acolo unde [i-a propus. Primii pa[i spre redresare \i face din aceast` toamn` odat` cu evenimentele de promovare ce le va organiza \n incinta pie]ei. Dincolo de acest nivel al comunic`rii, a mers [i mai \n profunzime, \ncercând s` identifice originea problemelor cu care se confrunt` atât produc`torii, cât [i comercian]ii, care de ambele p`r]i sufer` din cauza lipsei de colectori. De aceea lucreaz` \mpreun` cu Ministerul Agriculturii la un program de refacere a sistemului de colec-

fata cea mare, este noul director de magazin, iar Cristina este managerul de strategie, responsabil` cu implementarea unei noi strategii de la \nceputul acestei toamne, urmând ca de anul viitor s` lanseze ceva cu totul inovator. Ideea de a deschide un wine bar s-a conturat \n timp. Ce e important e c` nu va fi un bar oarecare, ci unul cu poveste. Fiecare sticl` va veni \nso]it` de prezentare [i povestea ei. Asta nu \nseamn` c` vor fi numai vinuri de colec]ie, ci mai degrab` vinuri accesibile dar de care consumatorul s`-[i aduc` aminte cu pl`cere. De la idee la practic` au trecut cam [ase luni, timp \n care s-a ocupat de autoriza]ii, furnizori [i amenajarea spa]iului. A comandat mobil` atât din Italia, cât [i de la Târgu-Mure[ [i, ca o dovad` \n plus a faptului c` gânde[te \n perspectiv`, a conceput mobilierul \n a[a fel \ncât, dac` va dori s` replice mo-

instinctuale. De ceva timp [i-a dat seama c`, pentru a nu face vreun pas gre[it \n ceea ce a construit [i mai ales pentru a construi mai departe, are nevoie [i de ajutorul speciali[tilor \n domeniu. “Noi, antreprenorii, avem instinct, viziune. Dar nu putem s` le [tim pe toate”, spune Camelia {ucu, un om care nu se sperie \n fa]a greut`]ilor. Uneori o mai obosesc micile nereu[ite, \ns` \i dau for]` s` caute [i mai mult. Afacere cu mobil`, concept store de design, construirea unei burse de m`rfuri pentru fructe [i legume, ferm`, o afacere cu vinuri – fiecare are propriul specific, \ns` toate se reg`sesc sub amprenta unei singure persoane, care cu siguran]` nu se opre[te aici. Dup` cum singur` recunoa[te, mai are \nc` multe de f`cut. Urm`torul pas ar putea fi un centru de wellness. Dar aceasta e o alt` poveste. Biz Biz

P~MÅNTUL FACE TO}I BANII Grânarul Europei ar putea redeveni realitate dac` am exploata la maximum resursele unui bun pe care \l avem deja: terenul agricol. Singura problem`: o reform` real`. DE ALEXANDRU ARDELEAN apte ani r`i, [apte ani buni.

Agricultura româneasc` pare intrat` \n cei [apte ani buni, având \n vedere c` vremea a fost foarte bun`, iar culturile au rodit din plin, f`când ca 2011 s` fie unul dintre cei mai buni ani agricoli. “Anul acesta a fost unul foarte bun pentru agricultura româneasc`, dar suntem convin[i c` exist` foarte mult poten]ial pentru ca acest sector s` continue s` creasc` [i s` aduc` profit \n anii ce urmeaz`. Cererea pentru produsele agricole române[ti este foarte puternic`, iar exporturile vizeaz` o varietate mare de ]`ri, inclusiv destina]ii din cadrul UE, dar [i state cu un deficit structural \n 20

Biz

ceea ce prive[te grâul, \n Africa de Nord [i Orientul Mijlociu”, a spus Martin Schuldt, director general al companiei Cargill România, filiala local` a furnizorului interna]ional de produse alimentare, produse [i servicii agricole. Singura problem` pe care o are România la acest capitol este c` randamentul recoltelor la hectar de la noi r`mâne sub nivelul celor din ]`rile Europei Vestice, astfel agricultura româneasc` are un poten]ial considerabil \n eficientizarea randamentului recoltelor \n anii ce urmeaz`. Produc]ia de grâu din acest an a crescut cu 23%, la 7,12 milioane tone, potrivit ministrului Agriculturii, Valeriu Tab`r`, citat de Bloomberg. Recoltele de grâu au fost plantate pe 4,9 milioane

hectare. Date fiind aceste rezultate, România poate exporta materie prim`, patru milioane de tone de grâu fiind deja rezervate \n acest sens. Tab`r` a mai declarat c` recoltele de porumb vor dep`[i 10 milioane de tone, fa]` de cele 9 milioane recoltate anul trecut. Floarea-soarelui va \nregistra o recolt` de peste 1,6 milioane de tone, fa]` de 1,3 milioane anul trecut. {i pentru c` de]inem a[a o produc]ie impresionant`, Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a cump`rat de la noi 60.000 de tone de cereale de la compania Ameropa, la pre]ul de 278 de dolari tona, potrivit GASC, autoritatea de stat pentru aprovizionarea cu produse de baz` din aceast` ]ar`, citat` de Mediafax.

AGRICULTUR~

import”, spune Ileana Stanciu, director general al companiei NaanDanJain Romania (NDJ), una dintre cele mai mari organiza]ii din lume \n domeniul iriga]iilor. |n acest moment, contribu]ia agriculturii, silviculturii, pisciculturii \n formarea Produsului Intern Brut se situeaz` \n jurul valorii de 6%, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, iar \n statele membre ale UE se situeaz` la aproximativ 1,7%. Pare o propor]ie foarte bun`, \ns` de cele mai multe ori am fost nevoi]i s` import`m fructe, legume sau alte produse care pot fi cultivate [i la noi pentru consum intern cât [i pentru export. Uniunea European` este principalul partener \n comer]ul agricol al României, astfel c` \n 2010 livr`rile de produse agroalimentare c`tre aceast` destina]ie au avut o pondere valoric` de 73,7%, iar achizi]iile din statele membre ale UE au de]inut o pondere de 81,6%. Se observ` foarte clar c` achizi]ion`m mai mult decât ar fi nevoie, \n loc s` producem local. |ns` pentru aceasta este nevoie de o strategie unitar` pe un timp \ndelungat care s` adreseze nevoile reale ale fermierilor români. Nu ducem lips` la suprafa]` de teren, aici st`m foarte bine. Din datele provizorii ale recens`mântului general agricol desf`[urat \n 2010, din cele 23,8 milioane ha cât \nsumeaz` teritoriul României, suprafa]a agricol` utilizat` \n exploata]iile agricole este de circa 13,3 milioane ha (55,9 %), din care circa 8,3 milioane ha reprezint` teren arabil. Din cele 13,3 milioane ha, num`rul total de exploata]ii cu suprafa]` agricol` utilizabil` (SAU) este de 3,72 milioane ha. Dintre acestea, exploata]iile pân` la 10 hectare reprezint` 97,7%, \n timp ce

Contribu]ia agriculturii, silviculturii, pisciculturii \n formarea PIB se situeaz` la 6%. Achizi]ia are astfel o valoare total` de 16,6 milioane de dolari. Egiptul a anun]at \n luna iulie c` ar putea include România [i Ucraina pe lista furnizorilor oficiali de grâu, iar decizia va depinde de calitatea culturii [i capacitatea acestor ]`ri de a asigura livr`ri stabile pe termen lung. Acesta este un alt semnal pozitiv care \ncurajeaz` agricultura româneasc` [i toate eforturile de modernizare a acesteia. Agricultura româneasc` a contribuit [i la evolu]ia pozitiv` a PIB-ului din trimestrul al doilea [i probabil va contribui la PIB pentru tot anul 2011. |ns` cu o cultur` nu se face prim`var` [i agricultura nu \nseamn` numai un an excep]ional de recolte. Pentru ca sectorul s` dea roadele a[teptate an de an, este nevoie de reforme structurale,

care s` acopere actualele deficien]e.

DE LA S~MÂN}~ LA RECOLT~ Cenu[`reasa politicilor publice [i a reformelor, agricultura poate fi un domeniu de viitor pentru România dac` se va realiza o strategie coerent` de revitalizare a acestui sector. “Consider`m c` agricultura trebuie s` se dezvolte atât prin investi]ii locale cât [i prin absorb]ie de fonduri europene. De[i produc]ia acestui an este peste medie, produc`torii se confrunt` cu dificult`]i de desfacere, pre]uri mici din cauza lipsei de organizare a desfacerii, num`r redus de facilit`]i de depozitare [i ca urmare faptului c` \n marile lan]uri comerciale sunt \n continuare preferate produsele de

Biz

AGRICULTUR~

exploata]iile \ntre 10 [i 100 ha reprezint` 1,9% din num`rul total de exploata]ii [i ocup` 12,4% din SAU, iar exploata]iile de peste 100 ha reprezint` doar 0,4% din num`rul total [i ocup` 48,9% din SAU. Majoritatea fermelor, adic` peste 2 milioane de exploata]ii, sunt de fapt sub un hectar.

DE LA RECOLT~ LA “GRÂNAR” Problema agriculturii române[ti o reprezint` de fapt toate aceste ferme mici (1 - 5 ha), care cultiv` pentru autoconsum, deci nu intr` \n circuitul comercial agricol, a[a c` nu influen]eaz` cu nimic cererea [i oferta. Este nevoie de unirea acestor ferme

Sebastian Vl`descu, care dorea folosirea rentelor viagere, ce permiteau comasarea. Ileana Stanciu spune c` investi]iile sunt generate pe de-o parte de o legisla]ie economic` coerent` [i de predictibilitate, iar pe de alt` parte de raportul costuri/profit. Mediul economic actual nu favorizeaz` aceste investi]ii, iar din punct de vedere organizatoric (asocia]ii puternice de produc`tori, specializare, depozitare – desfacere) suntem mult \n urma pie]elor dezvoltate. Un avantaj pentru asemenea investi]ii este reprezentat de resursele de teren arabil, ap` [i for]a de munc` existent`, ce pot fi valorificate. Pe de alt` parte, investi]iile continue \n

pre]ul produselor agroalimentare pe termen lung, decenii, evident, f`r` cataclisme sau r`zboaie, va merge doar \n sus”, spune Anghel. {i din acest motiv România trebuie s` profite, pentru c` avem a cincea mare suprafa]` de teren arabil din UE. Este cea mai bun` pozi]ionare a noastr` din toate punctele de vedere, avem un activ a c`rui valoare va cre[te pe m`sur` ce popula]ia cre[te [i cererea de produse agroalimentare va fi mai mare. |ns` Lucian Anghel spune c`, pentru moment, productivitatea medie \n agricultur` este la jum`tate, \n unele cazuri chiar la o treime din media UE. “Dac` ajungem la productivitatea medie din

“Dac` ajungem la productivitatea medie din UE, atunci vom putea intra pe lista principalilor produc`tori, nu numai europeni, ci [i mondiali, \n top 10.” LUCIAN ANGHEL mici \n ferme puternice, cu suprafe]e generoase, care pot primi fonduri necesare pentru buna func]ionare. |n acest moment f`râmi]area e mult prea mare. “Majoritatea propriet`]ilor sunt slab dotate cu utilaje sau echipamente de irigare. |n Fran]a, de exemplu, o ferm` medie este de 32 de ori mai bine echipat` decât una din România”, afirm` Lucian Anghel, economistul-[ef al BCR, \ntr-un articol postat pe blogul cotidianului britanic “Financial Times”. O ferm` din România are mai pu]in de cinci hectare, o zecime fa]` una din Fran]a, cel mai mare produc`tor european [i unul dintre cei mari din lume, \n timp ce fermele mici de familie de la noi, din care 45% sunt de]inute de persoane de cel pu]in 65 de ani, lucreaz` 38% din terenul arabil al ]`rii. Solu]ia pentru aceast` problem` esen]ial` este comasarea. Era ideea fostului ministru de Finan]e, 22

Biz

infrastructur` sunt extrem de importante. Aici, sectorul public joac` un rol crucial. Martin Schuldt spune c` investi]iile constante \n drumuri [i facilit`]i portuare sunt esen]iale \n dezvoltarea progresiv` a sectorului agricol din România. Lucian Anghel are o viziune proprie asupra a ceea ce se \ntâmpl` \n agricultura româneasc`. Totul porne[te de la faptul c`, \n 1950, eram 2,5 miliarde de locuitori pe planet`, iar \n 2050, adic` \n 100 de ani, vom fi peste 9 miliarde, chiar 9,5 miliarde, ceea ce \nseamn` 7 miliarde de locuitori \n plus \n 100 de ani. “E un grad de urbanizare ridicat, to]i ace[ti oameni trebuie s` locuiasc` undeva, [i nu to]i or s` locuiasc` \n zgârie-nori, ceea ce duce la reducerea suprafe]elor arabile. Mai mult, biodieselul reduce din produc]ia pur agricol`, adic` din culturile de cereale. |n aceste condi]ii,

UE, atunci vom putea intra pe lista principalilor produc`tori, nu numai europeni, ci [i mondiali, \n top 10, pentru anumite culturi, de grâu, de porumb”, mai spune economistul-[ef al BCR. De asemenea, potrivit reprezentan]ilor NaanDanJain România, este nevoie de realizarea unui plan na]ional de reabilitare [i extindere a re]elelor de infrastructur` \n iriga]ii, de punerea acestora \n func]iune. |n România dependen]a de importuri la produsele alimentare, num`rul limitat de capacit`]i de procesare, slaba tehnologizare, circuitul ineficient de achizi]ie/depozitare reprezint` factori de frânare \n dezvoltarea produc]iei agricole. O alt` problem` este lipsa unei educa]ii agricole de specialitate. |n alte ]`ri europene [i \n SUA, fermierii

AGRICULTUR~

particip` la cursuri de specialitate, sunt instrui]i. La noi doar 1% din fermieri particip`, restul se bazeaz` pe experien]`, din tat`-n fiu, ceea ce nu este suficient. |n Fran]a, 43% dintre fermieri sunt instrui]i. Astfel arat` agricultura româneasc` ast`zi [i acestea sunt [i m`surile necesare pentru ajunge un produc`tor important [i atunci pariul cu agricultura va fi câ[tigat. Statul trebuie s` se asigure c` ia m`suri foarte clare [i coerente de \ncurajare a micilor produc`tori (care au o pondere de 80-85%), c` realizeaz` infrastructura necesar` pentru performan]`, c` \ncurajeaz` produc]ia pe acele tipuri de culturi unde suntem dependen]i de importuri. Dar exist` [i semnale pozitive. Ileana Stanciu spune c` a remarcat anul acesta o dezghe]are a pie]ei de produse superioare calitativ, \n sensul \n care fermierii \[i permit s` se gândeasc` la rezultate pe termen lung [i implicit s` investeasc` o sum` mai mare de bani la \nceput de drum. “Acest lucru nici nu intra \n discu]ie anul trecut. Dintr-o dat` nu mai vorbim de o pia]` concuren]ial` exclusiv pe pre], ci de o concuren]` a calit`]ii. Sper`m s` continu`m pe acest trend.” Dac` nu o vom face, nu vom avea nicio [ans` de a conta \n agricultura interna]ional`, chiar dac` suntem beneficiarii unui activ excep]ional. Rezultatele ar merita cu prisosin]` eforturile [i nu numai \n cazul României. Anul trecut, cu nou` milioane de tone de porumb recoltat, România a fost al zecelea produc`tor la nivel mondial. Implica]iile interna]ionale ale debloc`rii acestui poten]ial uria[ sunt clare. “Investitorii ar trebui s`-[i plaseze banii \n economia real`”, consider` Anghel \n articolul din “Financial Times”. “Revenirea la fundamente” [i “|ncepe mic pentru a cre[te mare” sunt cheile pentru un \nceput nou la acest moment. Biz

BANI PENTRU P~MÂNT Agricultura româneasc` are nevoie

de o strategie clar` [i coerent`, care s` prevad` foarte clar obiectivele pentru urm`torii 5 - 15 ani, având \n vedere cererea crescut` pentru produse alimentare [i pentru materii prime. De aici, România poate beneficia, pentru c` toate premisele sunt deja asigurate: teren mult [i fertil, paji[ti care pot asigura hran` pentru animale, for]` de munc` ieftin`, acces facil la pia]a comun`. |ns`, pentru a ajunge la o agricultur` competitiv`, este nevoie de investi]ii masive, \n comasarea fermelor, \n modernizarea lor, \n instruirea fermierilor. Una dintre modalit`]ile de a accesa bani sunt fondurile europene. România a accesat pân` \n prezent aproximativ trei miliarde de euro prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` (PNDR), adic` un grad de absorb]ie de 30% din totalul sumelor disponibile pentru agricultur` [i dezvoltare rural`. O alt` surs` de investi]ii sunt b`ncile, care au credite dedicate fermierilor [i nevoilor acestora. Una dintre institu]iile financiare care are oferte speciale pentru

finan]area agriculturii este BRD. Banca ofer` credite pentru investi]ii (prin care sunt finan]ate realizarea de noi obiective sau capacit`]i de produc]ie, procurarea de utilaje sau modernizarea capacit`]ilor existente), pentru achizi]ionarea de utilaje \n leasing prin BRD Sogelease sau credite pentru campaniile agricole. |n oferta b`ncii mai exist` [i posibilit`]i de finan]are a capitalului de lucru pentru cei care beneficiaz` de subven]ii din partea APIA. {i celelalte b`nci de pe pia]` ofer` modalit`]i de finan]are pentru fermieri. BCR, CEC Bank, Banca Transilvania au toate oferte speciale, dedicate [i customizate pentru agricultori. Ace[tia pot beneficia de pân` la maximum 75% din cheltuielile necesare. Aplicarea pentru fondurile europene sau pentru cele oferite de b`nci poate fi solu]ia cea mai bun` pentru mul]i dintre fermieri, pentru c`, \n ciuda multitudinii de documente cerute [i a tuturor formalit`]ilor, care par greoaie de multe ori, ace[tia pot beneficia [i de consultan]`, de idei de afaceri [i, \n final, de fondurile necesare pentru continuarea activit`]ii.

Biz

AGRICULTUR~

VIS PE SUTE DE HECTARE Cu investi]ii de 10 milioane de euro [i 175 de hectare \n exploatare, Daniel Guzu este unul dintre antreprenorii care mizeaz` pe poten]ialul agricol al României. Pentru Daniel Guzu, fondatorul fabricii

Guzu Chim, devenit` ulterior Fabryo, [i actualmente proprietar al fabricii de adezivi [i vopsele Duraziv, investi]iile \n agricultur` au fost rezultatul unui vis mai vechi. Pasiunea pentru natur` [i-a descoperit-o \nc` din copil`rie, pe când obi[nuia s` \[i petreac` vacan]ele \n zona Panciu. Acum are doi copii [i \[i dore[te ca atunci când vor ajunge amândoi la vârsta pe care o are el acum s` se poat` bucura [i ei de natur` din plin. De origine din zona Vrancei, Daniel Guzu [i-a dorit dintotdeauna s` aib` propria podgorie [i cram`, dar [i o livad` \ntins`. A f`cut acest pas relativ de curând [i este foarte \ncântat de alegerea f`cut`. |n paralel cu afacerea

european destinat \nfiin]`rii de planta]ii. A ajuns \n acest moment s` de]in` \n total 50 de hectare de livad`. Cea mai mare suprafa]` plantat` anul acesta a fost destinat` cultiv`rii merilor. De altfel, merele [i perele au reprezentat principalele produse ob]inute [i de pe terenurile de]inute pân` acum. Anul acesta a demarat [i produc]ia de cire[e, plantând \n acest sens circa 5 hectare. |n 2010, produc]ia total` de fructe pe terenurile lui Daniel Guzu s-a ridicat la aproximativ 1.000 de tone, iar pentru anul acesta se a[teapt` ca produc]ia s` dep`[easc` 2.000 de tone, fiind practic vorba de o dublare a suprafe]elor cultivate. Podgoria este amplasat` \n aceea[i zon` [i se \ntinde \n acest moment pe o

“Agricultura [i industria construc]iilor sunt motoare ale economiei. Un sfert din produsul intern brut este asigurat de aceste ramuri. Bunul lor mers este cel care stabile[te dac` economia României este una s`n`toas` sau nu.” din domeniul adezivilor, cu care anul trecut a \ncheiat cu o cre[tere de 50% fa]` de 2009 [i o cifr` de afaceri de 13,5 milioane de euro, Daniel Guzu s-a apropiat de agricultur` prin achizi]ionarea unei suprafa]e mari de teren pe care a plantat, \n paralel, atât pomi cât [i vi]` de vie. Terenurile pe care le de]ine sunt situate \n jude]ul Vrancea, \n zona Panciu, mai exact \n comuna }ife[ti. |n acest moment, Daniel Guzu are \n exploatare \n aceast` zon` aproximativ 175 de hectare de teren. Anul acesta a demarat un proiect mai amplu \n domeniul pomicol, beneficiind de accesarea unui program 24

Biz

suprafa]` de 125 de hectare. Anul acesta au fost plantate \n plus 20 de hectare de vie, dintre care 15 hectare au fost plantate cu vie pentru struguri de mas` [i 5 hectare pentru struguri de vin. Astfel, \n acest moment, Daniel Guzu se mândre[te cu faptul c` are o capacitate de produc]ie \n sectorul viticol de aproximativ 10.000 de hectolitri anual [i poate produce o gam` variat` de vinuri. Principalele m`rci de vinuri pe care le comercializeaz` la ora actual` sunt Sagio, Casa Panciu [i Setil`, fiecare dintre acestea adresându-se unor categorii diferite de public. Pe lâng` toate aceste proiecte, Daniel Guzu se ocup` [i de dezvoltarea unui conac precum [i a unei pensiuni care a atras

UN CO{ CU LEGUME Cum v-ar pl`cea s` primi]i acas` legume [i fructe proaspete, abia culese, crescute tradi]ional [i ecologic? Pare o fantezie, dar este o realitate de

business pentru un antreprenor de la ora[. Andrei Barbu s-a preg`tit pentru o carier` \n computere. Doar c` pe parcurs lucrurile s-au schimbat [i ast`zi face agricultur`, una de ni[`, cu mare poten]ial \n viitor: ferm` de legume [i fructe proaspete, cultivate tradi]ional [i livrate acas` clien]ilor. “Am ajuns s` m` ocup de agricultur` prin tat`l meu: el se ocup` de aproape 10 ani. |n discu]iile cu el am crezut c` v`d o ni[`, o oportunitate [i am hot`rât s` fac o investi]ie”, spune Andrei, ini]iatorul proiectului “Co[ul de legume”. Terenul agricol din Valea M`cri[ului, jude]ul Ialomi]a, locul unde se desf`[oar` proiectul, a fost cump`rat \n 2008, cu un credit “doar cu buletinul” [i cu bani de la prieteni [i rude, ca [i locul din sat unde a fost f`cut sediul fermei. A cump`rat 16 ha de teren [i 2.000 mp \n intravilan, unde a construit ceea ce ar trebui s` devin` un sediu serios de ferm`. Deocamdat` este doar o hal` de 300 mp pentru uscarea plantelor medicinale [i depozitarea cerealelor [i o cas` la nivel de structur` [i pere]i. Ferma a prins repede [i a avut cre[tere de la an la an, dup` ce a trecut [i printr-o schimbare total` de strategie [i de domeniu de activitate. Andrei spune c` a pornit de la dorin]a de a face plante medicinale [i aromatice vândute vrac (eventual exportate) [i a ajuns, pu]in câte pu]in, la “Co[ul de legume”. “|ncerc s` aduc produse gustoase, tradi]ionale, crescute cât se poate de mult \n afara oric`rei interven]ii chimice.

Extrem de important este [i gustul: nu are sens s` faci agricultur` organic` folosind hibrizi superproductivi, pentru c` ob]ii aceea[i ro[ie de plastic din pia]`, doar c` f`r` resturi de pesticide.” Ferma lui Andrei este ast`zi un proiect \n dezvoltare. Anul viitor va exista [i o component` animal` – ou`, p`s`ri de carne, poate chiar iepuri [i nu s-ar da la o parte nici de la vaci de lapte. “Caut s` m` \nscriu exact \n ni[a care mi se pare c` se potrive[te cel mai bine unui start-up: produse artizanale, de multe ori \n serie limitat`, proaspete sau procesate, care s` fac` diferen]a \n ceea ce prive[te gustul. La finalul zilei s` pot spune c` pe pia]a de retail din Bucure[ti am produs cele mai gustoase ro[ii sau cel mai gustos ardei”, spune Andrei Barbu. (Alexandru Ardelean)

“Caut s` m` \nscriu exact \n ni[a care mi se pare c` se potrive[te cel mai bine: produse artizanale, de multe ori \n serie limitat`, proaspete sau procesate.”

FOTO: DOLLORES BENEZIC. DOLO.RO

deja investi]ii totale de o jum`tate de milion de euro. Pân` \n prezent, investi]iile omului de afaceri Daniel Guzu \n agricultur` se ridic` la aproximativ 10 milioane de euro. A ajuns pân` la acest nivel impulsionat [i de faptul c` a reu[it s` atrag` pentru multe dintre proiecte finan]`ri europene. De exemplu, anul acesta a atras circa 1,6 milioane de euro pentru \nfiin]area unor noi planta]ii, investi]ia total` fiind de 2,3 milioane de euro. Mai are \n dezvoltare acum un proiect care prevede \nfiin]area a dou` depozite. Proiectul a fost depus \n vederea atragerii unei finan]`ri [i a[teapt` un r`spuns \n acest sens, \ns` lucr`rile pentru depozite au fost demarate din prim`var`. Planul este s` construiasc` la }ife[ti un depozit cu atmosfer` controlat` pentru fructe, cu o capacitate de 1.500 de tone. La acesta se adaug` un alt depozit de 100 de tone \n Bucure[ti care ar urma s` contribuie la aprovizionarea unor mari centre de retail din capital` active pe segmentul alimentar. Investi]ia \n primul depozit se \ncadreaz` \n jurul valorii de 2 milioane de euro, \n timp ce spa]iul de depozitare din Bucure[ti necesit` fonduri de aproximativ 200.000 de euro. Daniel Guzu a investit de-a lungul anilor \n construc]ii [i agricultur`, dou` domenii pe care le consider` motoare ale economiei \n cel mai autentic mod cu putin]`. Un sfert din produsul intern brut este asigurat de aceste ramuri. |n plus, sunt dou` componente ale economiei reale. Bunul mers al acestor domenii este cel care stabile[te dac` economia României este una s`n`toas` sau nu. Sunt, de asemenea, dou` domenii cu un imens poten]ial. |n ceea ce prive[te agricultura, nu trebuie neglijat faptul c` ramura aceasta beneficiaz` la ora actual` de [ansa imens` de a primi finan]`ri nerambursabile de la Uniunea European` care \ncurajeaz` implementarea unor solu]ii moderne \n exploatarea terenurilor agricole. M`sura \n care se va profita de aceste fonduri va avea un mare impact asupra felului \n care va ar`ta România din punct de vedere financiar \n anii urm`tori. (Loredana S`ndulescu)

Biz

AGRICULTUR~

BUN |I VINUL LA EXPORT

Viticultura este un segment al agriculturii române[ti care are un farmec aparte. Este nobil, produce lucruri de valoare [i care se bucur` de succes \n timp. Aurelia Vi[inescu a \nfiin]at Domeniile

S`h`teni \n 2003, \mpreun` cu asociatul ei, Steve Cacenco. “Ne-am a[ezat \n mijlocul podgoriei Dealu Mare, unde «terroir»-ul a dovedit c` se ob]in vinuri de excep]ie. Am pornit cu câteva «ruine» r`mase dintr-un fost sediu de ferm` viticol` al unei IAS, pe care am reu[it s` le renov`m [i s` construim o cram` cu flux tehnologic complet. |ntre timp am achizi]ionat planta]ii viticole [i de]inem 70 ha”, spune Vi[inescu. |n urma investi]iilor de peste 4 milioane de euro, eforturile au dat roade. Ast`zi la S`h`teni exist` o vin`rie ultamodern`, cu o capacitate de produc]ie de cca 1.200 tone struguri pe sezon (40% vinuri albe [i 60% vinuri ro[ii). |n 2010, Aurelia Vi[inescu a lansat o linie nou`

de vinuri, premium [i superpremium, care \i poart` numele [i care a adus o cre[tere cu peste 50% a cifrei de afaceri. Pentru 2011 este estimat` o cre[tere de cel pu]in 50% fa]` de 2010, datorat` \n special exportului, pe care de altfel se bazeaz` foarte mult, [i segmentului HoReCa \n ]ar`. “Ne propunem s` termin`m investi]iile \ncepute \n cram` pân` la sfâr[itul anului; inten]ion`m s` replant`m 14 ha \n prim`vara 2012, s` facem [i o pensiune turistic` \n 2013. |n ceea ce prive[te vânz`rile, ne dorim s` cre[tem la export la 70% din produc]ie

(actualmente suntem la 50%, dar vânzarea pe pia]a intern` este extrem de dificil` [i costisitoare)”, precizeaz` Aurelia Vi[inescu. (Alexandru Ardelean)

FERM~ ORGANIC~ Drago[ Petrescu [i-a propus s` produc` la propria ferm` materiile prime organice pentru restaurantele sale. Pentru a putea controla mai bine

calitatea produselor din restaurante precum [i aprovizionarea acestora, Drago[ Petrescu, proprietarul grupului Trotter Prim (City Grill, City Cafe, Caru’ cu Bere, Hanul Berarilor, Bundetot, Cantina Sport Bar, BackWerk [i Buongiorno), are planuri de investi]ii \ntr-o ferm` proprie. Mai exact, proiectul pe ansamblu se nume[te City Grill Organic [i face parte din strategia de dezvoltare a companiei pentru urm`torii cinci ani, 2012 - 2017. |ntr-o prim` faz`, Drago[ Petrescu inten]ioneaz` ca, \ncepând din ianuarie 2012, s` foloseasc` \n restaurantele sale materii prime certificate bio / organic, importate de pe pia]a 26

Biz

european`. A doua etap` a proiectului va fi exploarea celor 7 hectare deja achizi]ionate \n zona Mih`ile[ti, din jude]ul Giurgiu. |n prezent, \n ceea ce prive[te planurile de exploatare a acestui teren, compania se afl` \n stadiul de ob]inere a documenta]iilor de func]ionare. Planul pentru urm`torii trei ani este ca compania Trotter Prim s` ajung` \n stadiul \n care s` poat` produce la propria ferm` materiile prime organice pentru restaurante. Anul trecut, compania controlat` de omul de afaceri Drago[ Petrescu a avut o cifr` de afaceri de 16 milioane de euro, \n cre[tere fa]` de 13,6 milioane de euro cât a \nregistrat \n 2009. (Loredana S`ndulescu)

MEDICIN~ PRIVAT~

l a b ? l u r a t t i e i i n ] : t u e p c l e o perf rui s p v e r t l s u e a u r n t entr \n prag ntul pa oate co ui]i cu a G u p se afl` Mome`t`, se p i obi[n anurile sa om책niar private. [chioap nt tot mat oare pl R alelo e stat nii su r sun iste? t i p s alele d oame . Da optim a , t ` i e t n r i p a s i ieft u pl a]i p lig` ma iciile c r priv iel B책r serv ratorilo e Gabr d ope

Când discu]i cu reprezentan]ii juc`torilor de pe pia]a serviciilor medicale private din România despre poten]ialul de dezvoltare al spitalelor din afara sistemului de stat, nu po]i s` nu-]i aduci aminte de un banc cunoscut printre manageri. Doi speciali[ti \n vânz`ri trimi[i \ntr-un stat african s`rac de un produc`tor de pantofi au trimis spre sediul central mesaje contradictorii. Unul spunea c` nimeni nu poart` pantofi, deci pia]a are poten]ial zero, iar cel`lalt spunea c`, \ntrucât nimeni nu poart` pantofi, poten]ialul pie]ei este uria[. Cum se aplic` acestea la spitalele private? Mul]i juc`tori v`d partea plin` a paharului [i cred c` românii sunt dispu[i s` cheltuiasc` pentru s`n`tatea lor \ntr-un spital privat, care le poate oferi condi]ii mult peste spitalele de stat. “|n condi]iile \n care sistemul medical de stat este \nc` insuficient finan]at, aparatura de \nalt` performan]` [i chiar accesoriile de uz zilnic lipsesc, iar medicii se \ndreapt` din ce \n ce mai mult c`tre zona de privat din cauza salariilor mici din sistem, putem spune c` România nu numai c` este preg`tit` pentru spitale private, dar are nevoie urgent` de acestea”, a declarat pentru Biz Nicolae Marcu, director general al MedLife, liderul pie]ei serviciilor medicale private din România. De cealalt` parte, al]ii \ndeamn` la precau]ie. “To]i concuren]ii no[tri acum alearg` s` construiasc` spitale. Mie mi se pare hazardat, deoarece serviciile de spitalizare sunt scumpe [i, \n absen]a unui sistem care deconteaz` aceste servicii, nu vor exista volume semnificative”, spune Cristian Sas, COO al Anima, re]eaua de clinici a A&D Pharma, cel mai mare grup farmaceutic din România, care de]ine [i lan]ul de farmacii Sensiblu. Un lucru este, \ns`, clar pentru to]i juc`torii din pia]`: urmeaz` o adev`rat` explozie de spitale private \n România, care au \nghi]it deja investi]ii ce dep`[esc 100 de milioane de euro. |n fruntea acestui val de investi]ii se afl` principalii operatori din sistemul medical privat – MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador. Din urm` vin, \ns`, [i alte companii, precum Delta Hospital, care \n luna iunie a inaugurat un spital de 13 Biz

MEDICIN~ PRIVAT~

milioane de euro, specializat atât \n chirurgie laparoscopic`, cât [i \n cea clasic` [i care a \ncheiat deja un contract cu Casa de Asigur`ri de S`n`tate a Municipiului Bucure[ti (CASMB), oferindu-le pacien]ilor posibilitatea compens`rii serviciilor [i asisten]ei medicale de care beneficiaz` \n cadrul spitalului.

FOTO: VALI MIREA

ASIGUR~RILE SUNT CHEIA

PACIEN}II TOT MAI EXIGEN}I {I INFORMA}I AU ALES TOT MAI MULT S~ ACCESEZE SERVICIILE NOASTRE DE SPITALIZARE, PE FONDUL CRE{TERII |NCREDERII |N CALITATEA {I COMPLEXITATEA SERVICIILOR OFERITE. WARGHA ENAYATI, DIRECTOR GENERAL, REGINA MARIA 30

Biz

Dezvoltarea unui sistem de spitale private va depinde \ns` foarte mult de un factor major: introducerea unui sistem de asigur`ri private de s`n`tate care s` poat` acoperi costurile deloc de neglijat ale procedurilor medicale complexe derulate \n spitale. “Dac` se va aproba legea conform c`reia orice cet`]ean \[i va putea face o asigurare de s`n`tate privat`, atunci spitalele private se vor extinde spectaculos de repede”, spune Ilan Laufer, general manager la Retail Group, companie specializat` \n planificarea [i \nchirierea centrelor comerciale [i reprezentarea chiria[ilor, care a colaborat cu centrul medical MEDAS la deschiderea unui clinici private \n Bucure[ti. Laufer estimeaz` c`, \n acest moment, doar o p`tur` social` “rarefiat`”, de maximum 6-8% din popula]ie, poate avea acces la spitalele private, dar prin introducerea unui sistem de asigur`ri private procentul ar putea cre[te la 30-40%. Mircea Oprescu, pre[edintele Centrului Medical Academica, arat` spre aceea[i condi]ie esen]ial` pentru dezvoltarea spitalelor private: deschiderea por]ilor pentru marii cump`r`tori de servicii de spital privat – asiguratorii. “F`r` ace[tia, pia]a va sta pe loc, cum de altfel a f`cut-o \n ultimii 4-5 ani – furnizorii se vor limita la a-[i dezvolta serviciile care pot fi pl`tite din buzunar de c`tre clien]i [i poate ocazional vor «\ncerca marea cu degetul» \n speran]a descoperirii vreunei alte ni[e profitabile”, spune Oprescu. Banii reprezint` un subiect delicat când vine vorba de s`n`tate, dar, de[i serviciile medicale private se apropie de 500 de milioane de euro, românii nu se \nghesuie s` cheltuie prea mult pentru s`n`tate. De altfel, conform studiului “Românii, a[a cum sunt. Puls [i de la cap`t”, lansat \n august de ISRA Center sub umbrela SMARK Research, 30% dintre români decid singuri tratamentul luat, f`r` a \ntreba medicul

sau farmacistul. “Pre]ul e foarte important \n România. E o utopie c` românul cheltuie mult pe s`n`tate. Nu e adev`rat. D` mai u[or 6 lei pe un litru de benzin`, decât 6 lei pe o analiz`”, spune Sas. Situa]ia este mai proast` \n provincie, unde exodul medicilor \n str`in`tate [i puterea redus` de cump`rare au f`cut ravagii \n sistemul de s`n`tate. Sas spune c` exist` posibilitatea ca explozia de spitale private s` aib` o evolu]ie similar` cu cea a pie]ei de imagistic`, unde, dup` ce centrele de profil au ap`rut ca ciupercile dup` ploaie, \n ultimii doi ani zeci dintre acestea au dat faliment. “Nu po]i investi 2 milioane de lei [i s`-i recuperezi vânzând servicii cu 50 sau 100 sau 500 de lei”, spune directorul opera]ional al Anima. De altfel, acesta a lucrat \n cadrul Allianz-}iriac la un proiect legat de asigur`rile private de s`n`tate \n România, care a fost, \ns`, amânat din cauza crizei financiare.

GRABA NU STRIC~ TREABA Companiile din domeniu nu pot a[tepta la nesfâr[it crearea unui cadru legislativ [i financiar favorabil dezvolt`rii spitalelor private. {i nu e vorba aici doar despre recuperarea investi]iei, ci [i de faptul c`, \n domeniul s`n`t`]ii, experien]a [i istoricul activit`]ii sunt foarte importante. “Dac` a]i avea o problem` mai serioas` de s`n`tate, ce a]i alege – un spital \n care se fac anual 100 de interven]ii precum cea de care a]i avea nevoie sau 10.000 de interven]ii?”, \ntreab` cu tâlc Mircea Oprescu. Pentru majoritatea operatorilor din sectorul privat de s`n`tate, investi]iile \n spitale erau urm`torul pas logic pentru dezvoltare. O spune chiar Wargha Enayati, director general al re]elei private de s`n`tate Regina Maria, format` prin tranzac]ia anului 2010 \n domeniu – fuziunea dintre Centrul Medical Unirea [i Euroclinic: “Pacien]ii Regina Maria au acces la o re]ea integrat` de servicii por-

nind de la analize medicale la servicii de ambulatoriu, investiga]ii complexe, inclusiv servicii spitalice[ti, pentru toate specialit`]ile [i categoriile de vârst`. Astfel, majoritatea persoanelor care beneficiaz` de serviciile spitalelor noastre sunt cele care au primit un diagnostic din celelalte unit`]i Regina Maria”. Altfel spus, companiile private \nchid cercul serviciilor medicale oferite, astfel \ncât un pacient s` poat` apela la acela[i operator pe tot parcursul actului medical, de la prima consulta]ie [i pân` la o eventual` interven]ie [i recuperare. |n plus, sistemul privat de s`n`tate din România s-a confruntat \n ultimii ani cu o concuren]` \n cre[tere din partea clinicilor din str`in`tate, cel mai celebru caz fiind al clinicii AKH din Viena, unde s-a operat chiar [i pre[edintele Traian B`sescu. {i aici, \ns`, p`rerile sunt \mp`r]ite. Cristian Sas, de la Anima, crede c` nu exist` \n realitate o

Biz

MEDICIN~ PRIVAT~

“migra]ie” serioas` a pacien]ilor români c`tre clinici din strìn`tate [i c` este vorba \n primul rând de oameni care sufer` de boli foarte grave, cancerul fiind primul pe list`. “Spitalele care se construiesc acum nu rezolv` problemele acestor români care pleac` \n strìn`tate [i nici n-o vor face câ]iva ani. Aparatura de \nalt` performan]` are nevoie [i de «pilo]i» care s` o conduc`. Nu se poate \ntâmpla peste noapte, va trebui s` aducem [i speciali[ti”, arat` acesta. Dar Nicolae Marcu contraatac` decis: “Cu siguran]` pot spune c` MedLife are la ora actual` infrastructura necesar` pentru a rivaliza cu spitale de nivel european”. El d` exemplul unui caz recent, \n care la spitalul privat de pediatrie MedLife medicii au reu[it s` \ndep`rteze complet o tumoare de centricul 4 cu diametrul de 7 cm la un copil de doi ani [i cinci luni, \n urma unei opera]ii de 16 ore, dintre care 15 petrecute la microscop. Din cauza vârstei mici a pacientului, dar [i a aparaturii specifice de microneurochirurgie necesare, recomandarea ini]ial` a medicilor fusese ca opera]ia s` se efectueze la o clinic` din Viena. {i Wargha Enayati aduce \n discu]ie premiere medicale realizate la Regina Maria: opera]ie de cancer de col uterin cu p`strarea fertilit`]ii, implant cohlear sau alte interven]ii de neurochirurgie complexe. “Eforturile noastre sunt \n mare m`sur` \ndreptate spre a oferi alternative cu adev`rat competitive fa]` de spitalele din strìn`tate”, arat` Enayati.

CURG INVESTI}IILE

NU CRED C~ EXIST~ UN PROFIL ANUME AL CLIENTULUI FIEC~RUI FURNIZOR DE SERVICII MEDICALE. OAMENII MERG ACOLO UNDE {TIU C~ VOR PRIMI EXACT CEEA CE A{TEAPT~, |N CONDI}II CIVILIZATE. NICOLAE MARCU, DIRECTOR GENERAL, MEDLIFE 32

Biz

{i, pentru a reu[i astfel de performan]e, investi]iile sunt pe m`sur`. Anul trecut, Biz estima investi]iile \n spitale private la peste 100 de milioane de euro. A[tept`rile au fost dep`[ite, \n primele 6 luni din 2001 fiind deja inaugurate spitale private de peste 110 milioane de euro, conform unei analize realizate de “Ziarul Financiar”. Astfel, MedLife, care \n 2007 f`cea pionierat pe pia]a local` cu spitalul privat Life Memorial, a inaugurat \n iunie primul spital de pediatrie privat din România. |n aceast` toamn` va da \n exploatare dou` noi spitale \n Bucure[ti (zona Obor) [i \n Bra[ov, dup` care va urma un Centru de Excelen]` \n Dermatologie plus noi unit`]i farmaceutice. Pentru anul viitor, compania are \n plan deschiderea unui alt spital

MEDICIN~ PRIVAT~

{i Centrul Medical Academica este inzate, folosind re]eta câ[tig`toare a farmultidisciplinar de mari dimensiuni \n teresat de diversificare, prin abordarea maciilor Sensiblu. Exist` dou` categorii Bucure[ti, care va include, \n premier`, o unor ni[e de servicii de ambulator, exde unit`]i: centre medicale – policlinici unitate de primiri urgen]`. MedLife toctrem de specifice [i care necesit` un \nalt cu toate specialit`]ile, respectiv unit`]i mai a semnat un contract de credit sindinivel profesional de ac]iune. “Studiem de proximitate – cu medici de familie [i calizat de 40 de milioane de euro, \n posibilitatea intr`rii pe pia]a serviciilor de speciali[ti “voiajori” (prezen]i dup` un parteneriat cu International Finance Corspital privat, al`turi de un partener straanumit program). Re]eaua Anima are poration (IFC), membr` a Grupului tegic”, arat` pre[edintele centrului, Mirdeja 6 clinici (3 centre medicale [i 3 de B`ncii Mondiale, [i Erste Group cea Oprescu. proximitate) \n Bucure[ti, ]intind un \mpreun` cu Banca Comercial` Român` ritm de extindere de 6-7 clinici pe an (BCR). “Aceste fonduri sunt parte a unui DAR PROFITUL? pân` \n 2013. Anul viitor, compania estiprogram de investi]ii ce se va derula pân` meaz` o cifr` de afaceri de 5-6 milioane \n 2015, care include [i fonduri indiviInvesti]iile masive ridic`, \ns`, un semn de euro. Clinicile Anima ofer` [i servicii duale \n valoare total` de 52,1 milioane de \ntrebare: cât de profitabile pot fi decontate de Casa Na]ional` de Aside euro. Fondurile vor fi folosite pentru aceste spitale private? Cristian Sas, de la gur`ri de S`n`tate, dar [i servicii cu extinderea opera]iunilor, deschiderea de Anima, face un calcul simplu: din 1.000 plat` pe aceea[i infrastructur` modern`, noi unit`]i, cât [i achizi]ii”, a declarat Nide oameni, \n spital vor ajunge 2-3% pe diferen]a fiind dat` de timpul colae Marcu. de a[teptare [i de posibilitatea, Re]eaua privat` de s`n`tate pentru cei care pl`tesc, de a Regina Maria are pentru acest alege liber intervalele de timp an un buget de investi]ii de pentru consulta]ii. peste 12 milioane de euro, conRevenind la spitalele private, centrat pe deschiderea de poliinvestitorii sunt \ns` \ncrez`tori clinici [i spitale de mari \n profitabilitatea acestora. {i dimensiuni \n Bucure[ti [i \n nici nu cred \n zgârcenia romârestul ]`rii, dar [i pe rebranding. nului. “Este foarte important ca |n martie a fost deschis Campulumea s` \n]eleag` faptul c` sul Medical Bra[ov, clinica din MedLife ofer` servicii medicale Cluj [i-a dublat capacitatea \n ABONA}I LA MEDIC adresate segmentului massaprilie, iar \n iunie au fost desmarket. Tendin]a ultimilor ani a chise dou` clinici noi \n BuOperatorii priva]i din sistemul medical au crescut exponen]ial \n demonstrat c` românii nu mai cure[ti (Lujerului [i Sun Plaza). principal pe baza abonamentelor corporate, \ncheiate de percep sistemul privat ca pe un “|n perioada urm`toare vom companii mari pentru angaja]ii lor. |ns` pia]a \ncepe s` se lux, ci ca pe o necesitate”, spune deschide cea mai mare policlischimbe [i pe acest segment. Potrivit lui Cristian Sas, COO al Nicolae Marcu. Acesta estinic` Regina Maria, iar \n ultire]elei de clinici private Anima, de]inute de A&D Pharma, dac` meaz` c` un spital privat de mul trimestru al anului vom pân` \n 2008 companiile mari \ncheiau acest tip de contracte cu peste 100 de paturi poate deschide un spital de obstetric`un singur furnizor de servicii medicale, \n ultimii 2-3 ani sistemul ajunge profitabil, \n medie, \n ginecologie”, declar` Enayati. se schimb` sub presiunea situa]iei macroeconomice. Astfel, a 24 de luni. {i Wargha Enayati Nici Medicover nu st` deap`rut o fragmentare a conturilor, mai multe companii semnând vorbe[te despre un interval de geaba. |n toamna acestui an va cu 3-4 operatori de servicii medicale [i oferind angaja]ilor ordinul câtorva ani, subliniind inaugura un spital de 50 de paposibilitatea de a alege \ntre ace[tia. “Conturile foarte mari, aflate \ns` c` nu exist` o perioad` turi, printr-o investi]ie de 20 la un singur juc`tor, au \nceput s` dispar`. E o tendin]` clar` \n standard. de milioane de euro, care va fi pia]` pentru companii de peste 2.000 de angaja]i”, spune Sas. Dar to]i cei care investesc \n urmat de un al doilea spital de domeniu privesc viitorul cu op150 de paturi, \n Pipera, \n care timism. {i cum spitalele de stat s-au va investi 50 de milioane de euro. Sanaan. “Nu e un num`r care s` ni se par` \mpu]inat \n urma m`surilor de austeridor, companie controlat` de antreprefoarte atractiv.” Tocmai de aceea, tate, iar cele r`mase sufer` cronic de lipsa norul Florin Andronescu [i so]ia Anima a decis s` atace doar segmentul investi]iilor din partea statului, ofensiva acestuia, a inaugurat \n prim`var` un de clinici private, o pia]` unde inciden]a privat` \n domeniu este imposibil de spital de 40 de milioane de euro \n Bueste semnificativ mai mare, serviciile de oprit. Investitorii par s` fi ales momentul cure[ti [i are \n plan un al doilea, \n prim abord (consulta]iile) fiind folosite potrivit pentru a se afla pe pozi]ii de for]` urm`torii 3-5 ani. Dup` cum am aminde majoritatea popula]iei de 2-3 ori pe \n momentul \n care legisla]ia legat` de tit, Delta Hospital a deschis un spital de an. Compania, care are \n ac]ionariat, asigur`rile private [i revenirea economic` 13 milioane de euro, cu o suprafa]` pe lâng` A&D Pharma, [i medici [i vor face ca tot mai mul]i români s` total` dedicat` serviciilor medicale de membri din management, a ales o aboraleag` un pat de spital “la privat”. Biz circa 10.000 mp. dare unic` pe pia]`: unit`]i standardi34

Biz

Edi]ia a II-a

www.revistabiz.ro Un eveniment

antreprenoriat COMPANIILE MICI VOR PRIMI O GUR~ DE OXIGEN

Antreprenori, lua]i cu asalt Japonia! Companiile din domeniul tehnologiilor energetice [i de mediu pot intra pe pia]a din Japonia, cu ajutorul Comisiei Europene. DE ALEXANDRU ARDELEAN

saltul pe pia]a japonez` este posibil cu ajutorul programului EU Gateway, ini]iat de c`tre Comisia European` [i care are ca scop sus]inerea companiilor din Uniunea European` \n procesul de intrare pe anumite pie]e de \nalt` tehnologie [i design. Programul se desf`[oar` cu sprijinul Deloitte, iar birourile companiei din Uniunea European`, Japonia [i Coreea de Sud ofer` suport [i instruire pentru companii. Programul a fost structurat pe [ase cicluri anuale, cu misiuni economice pân` \n 2014. Termenul limit` de aplicare pentru companiile specializate \n tehnologiile energetice [i de mediu este 23 septembrie 2011, iar misiunea economic` este programat` \n perioada 6-10 februarie 2012, marcând astfel \nceputul celui de-al patrulea ciclu de misiuni. “|n pofida contextului economic global, cererea pentru tehnologiile verzi este ridicat`, mai ales

pe pie]ele din Asia”, spune Alexandru Bernea, Business Analyst \n cadrul Deloitte Consultan]` [i coordonator al acestei etape din program. Procesul de aplicare are dou` faze. Pentru \nceput, companiile completeaz` un formular exprimându-[i interesul fa]` de proiect, urmând ca anali[tii de la Deloitte s` determine gradul de eligibilitate al companiei. Dac` firmele corespund cerin]elor, trec la a doua faz`, completând un formular de aplicare. |ntreg procesul se desf`[oar` online, pe site-ul www.eu-gateway.eu, [i nu presupune niciun efort financiar din partea companiilor. Companiile eligibile trebuie s` aib` sediul \n Uniunea European`, ac]ionariat 100% european [i s` aib` o activitate pe pia]` de cel pu]in cinci ani, precum [i o cifr` de afaceri [i un num`r de angaja]i suficient de mari \ncât s` garanteze intrarea pe pie]ele din Japonia [i/sau Coreea. Biz

Guvernul a aprobat la sfår[itul lunii august cåteva modific`ri ale Codului fiscal care privesc \n principal firmele mici. Astfel, societ`]ile cu maximum trei angaja]i [i o cifr` de afaceri de pån` la 100.000 de euro vor depune declara]ia fiscal` unic` trimestrial, [i nu lunar, cum se cerea pån` \n acest moment. De aceast` m`sur` vor beneficia aproximativ 54% din firmele din Romånia. S-a stabilit data de 25 a fiec`rei luni ca dat` unic` de depunere a tuturor declara]iilor fiscale [i achitare a obliga]iilor fiscale de c`tre persoanele fizice [i juridice. Unificarea datelor la care impozitele sunt declarate [i pl`tite de c`tre firme vizeaz` modificarea Codului de procedur` fiscal`. Pentru firmele care au datorii dar au [i bani de \ncasat de la stat, guvernul a modificat legea permi]åndu-le s` se \nscrie la licita]ii. Practic, organul fiscal va \nscrie \n certificatul de atestare fiscal` [i sumele pe care contribuabilul le are de \ncasat de la institu]iile care realizeaz` achizi]ii publice. O alt` modificare a Codului fiscal prevede scutirea de la plata penalit`]ilor de \ntårziere a firmelor care achit` pån` la 31 decembrie 2011 datoria principal` fa]` de stat, plus dobånda aferent`. A fost stabilit` urm`toarea ordine de stingere a obliga]iilor fiscale: vor fi pl`tite cu prioritate obliga]iile principale, \n ordinea de vechime a acestora, apoi accesoriile, \n ordinea de vechime, pentru a se evita acumularea de datorii \n sarcina contribuabilului. Cei care pl`tesc datoria principal` [i dobånda aferent` pan` la 30 iunie 2012 vor avea o reducere de 50% a penalit`]ilor. Premierul a explicat c` m`sura a fost luat` deoarece foarte multe firme, odat` ce au o datorie, nu mai reu[esc s` ias` din spirala penalit`]ilor, dobånzilor [i datoriilor fa]` de stat. (Oana Grecea) Biz

Business pe structur` DE POLISTIREN Cu ini]iative antreprenoriale de la vârsta de 20 de ani, Alin Zegreanu se num`r` printre acei antreprenori care nu s-au l`sat doborâ]i de criz`. A trecut prin perioade dificile \n care businessul i-a sc`zut, \ns` nu a renun]at. DE LOREDANA S~NDULESCU i-a reorganizat afacerea, a trecut \n plan secund ce nu mergea [i s-a orientat spre ce cere acum pia]a. Dac` \n 2010 focusul era pe volumetria de polistiren, mai exact pe produc]ia din polistiren a literelor volumetrice, a siglelor, logo-urilor, mascotelor, elementelor de decor pentru s`rb`tori sau a obiectelor 3D supradimensionate, din 2011, Alin Zegreanu, director general al VOPO, s-a orientat spre produc]ia de profile din polistiren pentru elemente [i forme arhitecturale decorative, care \n prezent ocup` 70% din business. Trecerea de la produc]ia publicitar` la produc]ia profilelor [i formelor arhitecturale din polistiren a venit oarecum de la sine. |n ceea ce prive[te procesul propriu-zis de produc]ie, tranzi]ia nu a fost deloc anevoioas`. Diferen]ele au fost determinate de schimbarea categoriei de clien]i [i de faptul c` a fost o trecere brusc` [i nea[teptat` c`tre operarea cu bani lichizi. De asemenea, s-a schimbat termenul de execu]ie a lucr`rilor, total diferit de produc]ia publicitar`. |n cazul profilelor arhitectonice, totul se deruleaz` mult mai planificat, putând practic s` foloseasc` acelea[i utilaje [i personale calificat, având astfel timp suficient s` produc` atât literele volumetrice cu predare la o zi, cât [i profilele comandate cu o lun` \n avans. Un mare avantaj, mai ales \n actualul context economic, a fost posibilitatea de a rula bani lichizi, spre deosebire de publicitate, unde termenele de plat` ajungeau [i la 90 de zile. Acum, de cele mai multe ori, clien]ii vin cu banii \n avans ca la un depozit de materiale de

{

Biz

construc]ii, a[teptându-se s` nu le g`seasc` pe stoc dar fiind dispu[i s` pl`teasc` un avans pentru a le comanda, restul fiind achitat la livrare. Nu [i-a reinventat businessul pe baza unei idei revolu]ionare, ci doar a studiat un pic pia]a extern`, ca s` vad` ce mai putea produce folosind utilajele pe care le avea deja \n dotare. F`r` s` cunoasc` foarte multe detalii tehnice, a avut norocul ca primele comenzi s` le primeasc` de la persoane [i mai pu]in experimentate decât el. |ns` nu s-a l`sat la voia \ntâmpl`rii, ci s-a apucat serios de studiu. A \nv`]at, a inovat [i a asimilat fiecare informa]ie primit` de la persoane avizate. Din ianuarie 2010, dup` un an de calvar cum nume[te Alin Zegreanu anul 2009, \n care toat` lumea se v`ita,

structorilor [i arhitec]ilor, cât [i persoanelor fizice. Un moment important de la lansarea noii divizii a fost când a primit solicitarea pentru decorarea interioar` cu forme din polistiren a unui club. Ini]ial a crezut c` este o lucrare normal`, \ns` ulterior a realizat c` polistirenul era singura solu]ie la care se putea apela, având o greutate sc`zut` comparativ cu restul materialelor folosite \n general. Treptat, au ap`rut [i cereri pentru coloane decorative din polistiren având ca scop mascarea stâlpilor de sus]inere, plac`ri ale pere]ilor cu polistiren decorativ, statui supradimensionate sculptate manual \n polistiren sau alte forme abstracte de decor. Acest segment al amenaj`rilor de cluburi [i baruri este v`zut de Alin Ze-

“2011 este anul inova]iilor. Exist` cerere pentru produse ieftine dar spectaculoase, iar polistirenul este una dintre solu]ii.” to]i tr`geau de pre]uri \n jos, nimeni nu pl`tea, nimeni nu \ncasa, a divizat VOPO \n dou` departamente distincte. Partea de advertising a l`sat-o ca atare, iar ceea ce denumea generic “profile [i forme arhitecturale din polistiren” a devenit o divizie separat`, care acum acoper` 70% din totalul businessului, specializat` \n profile de interior [i exterior, pentru care a creat [i un site dedicat (www.profilepolistiren.ro), \n prezent unul dintre cele mai complete din acest domeniu, dedicat atât con-

greanu drept o divizie de lux a polistirenului, cu mare poten]ial, pentru c` \n general produsele finale sunt mult mai scumpe decât ce se produce \n general din acest material, dar mult mai ieftine decât produsele similare realizate din sticl`, metal, lemn sau plastic. Cu o experien]` de peste 10 ani \n produc]ia publicitar`, nu-i este greu s` inoveze. Din punctul s`u de vedere, 2011 este anul inova]iilor. Exist` cerere pentru produse ieftine dar spectaculoase, iar polistirenul este una dintre solu]ii. Biz

ANTREPRENORIAT DESIGN

FOTO: VALI MIREA

Alin Zegreanu, director general, VOPO

Biz

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI |ntr-o lume nebun`, avem nevoie de ceva care s` ne ajute s` vedem dincolo de agita]ia zilnic` a [tirilor, pentru a descoperi tendin]ele [i strategiile care ne schimb` via]a. Citesc Biz pentru articolele care privesc dincolo de aparen]e.

DRAGO{ STANCA ANTREPRENOR ONLINE, Q2M {I PUBLYO

www.revistabiz.ro

CINE NU-I GATA, |L IA W CU LOPATA

Economia mondial` trebuie s` re\nve]e alfabetul cre[terii. Pentru moment, pare blocat` la litera fatidic` W, o ilustrare plastic` a unui posibil al doilea val al crizei. Poate fi prevenit acesta? Da, dar nu cu vorbe goale, ca p책n` acum. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Biz

CRIZA ECONOMIC~ n august \n fl`c`ri, urmat de un septembrie f`cut scrum? Este \ntrebarea aflat` pe buzele tuturor atunci când vorbesc despre evolu]ia economiei globale. |n august, SUA [i-au pierdut ratingul maxim, bursele europene au \nv`]at noi valen]e ale lui ro[u, iar zona euro a avut nevoie de \ntâlniri politice la cel mai \nalt nivel pentru sus]inere. România a avut [i ea parte de o var` fierbinte, c`ci noi m`suri economice dure trebuie luate pentru revenirea economiei. Nimeni nu ar fi putut s` prevad` c` America \[i va pierde vreodat` ratingul AAA. |ns` acest lucru s-a \ntâmplat, Standard & Poor’s considerând c` problemele pe care Statele Unite le au cu deficitul sunt atât de grave, \ncât cea mai puternic` economie a lumii nu mai merit` ratingul maxim. S-au pr`bu[it bursele, s-au panicat investitorii, au ap`rut cei mai puternici oameni ai Americii \n fa]a opiniei publice pentru a calma spiritele. Dup` o vreme, sc`derea ratingului a trecut \n derizoriu, pentru c` economia global` traverseaz` alte crize: Fran]a \[i vede amenin]at sistemul bancar, zona euro \ntâmpin` probleme care necesit` rezolv`ri rapide pentru a putea supravie]ui, datoriile suverane ale multor state europene produc dezechilibre majore \n func]ionarea normal` a echilibrului [i a[a fragil al Europei. Iar pericolul nu s-a sfâr[it, c`ci problemele Greciei au \nc` efecte grave asupra zonei euro, cele ale Spaniei, Portugaliei, Italiei amenin]` cu noi m`suri de austeritate fiscal` pentru \ntreaga economie european`, iar criza datoriilor suverane este departe de final. |n plus, B`trânul Continent se mai confrunt`, \n afara problemelor economice, [i cu manifest`ri sociale deviante (revoltele din Anglia, cele din Germania, turbulen]ele din Spania, masacrul din Norvegia), care duc la o agravare general` a st`rii generale a pacientului Europa. Este nevoie de m`suri extreme pentru a rezolva rapid problemele sociale, care amenin]` func]ionarea statelor, pentru ca guvernele s` se aplece cu o mai mult` dedica]ie asupra rezolv`rii problemelor economice. “Cred c` problemele din zona euro [i SUA care au cauzat turbulen]ele

din ultima perioad` pe pie]ele financiare au o natur` structural`. Rezolvarea acestor probleme necesit` eforturi foarte hot`râte de consolidare fiscal` [i reforme structurale, ac]iunile \ntreprinse pân` acum de b`ncile centrale având doar efecte limitate”, spune Ionu] Dumitru, economistul-[ef al Raiffeisen Bank [i pre[edintele Consiliului Fiscal. De[i probabilitatea unei noi recesiuni a crescut mult, \nc` exist` [anse ca aceasta s` fie evitat` la nivel global. Recent, participan]ii la pie]ele financiare, inclusiv ING, [i-au redus proiec]iile pentru ritmul de cre[tere al economiilor SUA sau al zonei euro, \ns` prognozele nu sunt \ngrijor`toare. Astfel, economi[tii de la ING se a[teapt` ca SUA [i zona euro s` \nregistreze anul acesta cre[teri de 1,7% [i respectiv 1,9%, ambele ritmuri de cre[tere fiind mult mai apropiate de performan]a medie \nregistrat` \n deceniul ce a precedat crizei (aproximativ 3% pentru SUA [i 2,3% pentru zona euro), decât de sc`derile \nregistrate \n 2009 (-3,5% \n S.U.A. [i -4,1% \n zona euro). Nu exist` un set de m`suri care s` rezolve problemele curente. Modul \n care s-a luptat pân` acum cu criza este f`r` precedent \n istorie, iar rezultatele viitoare sunt incerte. “C`derile din ultima perioad` pe pie]ele globale sunt strâns legate de lipsa de pricepere cu care politicienii au abordat cazuri importante [i denot` o sc`dere a \ncrederii pie]elor \n capacitatea politicienilor de a promova \n continuare m`suri care s` sprijine cre[terea economic`”, spune Nicu Chide[ciuc, economist-[ef, [i Vlad Muscalu, economist la ING Bank România. |n tot acest peisaj, problemele României sunt mai degrab` structurale, decât de natur` financiar`. Sigur, bursa [i cursul valutar reac]ioneaz` la ce se \ntâmpl` pe pie]ele interna]ionale, \ns` din punct de vedere economic lucrurile au o oarecare stabilitate, care trebuie s` \[i g`seasc` consolidarea pentru a a evolua pozitiv pe viitor. România depinde \n acest moment foarte mult de ceea ce face statul [i de cum conduce reformele pornite odat` cu acordurile interna]ionale. “Din punctul de vedere al României, solu]iile sunt continuarea reformelor fiscale, atingerea ]intelor de

deficit bugetar stabilite \mpreun` cu FMI [i reducerea cheltuielilor publice pentru a permite mic[orarea contribu]iilor sociale, \n a[a fel \ncât firmele din industrie (motorul cre[terii economice \n acest moment) s` aib` costuri mai mici cu for]a de munc`”, consider` Dan Buc[a, economist-[ef al UniCredit }iriac Bank. De aceea, \n cazul României, este posibil ca investitorii s` se uite cu aten]ie deosebit` la pruden]a exercitat` \n cazul cheltuielilor publice. Aceast` aten]ie se datoreaz` nu numai alegerilor din 2012, ci [i faptului c` economia României ar putea s` aib` o performan]` mai slab` decât cea prognozat` de oficialit`]i \n 2012, având \n vedere evenimentele de la nivel global.

CRIZ~ NOU~, PROBLEME VECHI Posibilitatea apari]iei unei noi crize sperie pe toat` lumea, pentru c` urm`rile celei din 2008, dup` c`derea Lehman Brothers, sunt \nc` vizibile [i se simt puternic. Ideea nu este total ne\ndrept`]it`, pentru c`, de[i exist` diferen]e majore \ntre situa]ia din 2008 [i cea de acum, efectele vor fi acelea[i, dac` nu [i mai grave, [i vor fi resim]ite pe termen lung. De fapt, starea de acum nu ]ine de actualitate, ci de probleme vechi, structurale, care amenin]` de mai mul]i ani, dar nu au fost rezolvate pentru c` \nainte de 2008 am tr`it ani de glorie economic`, cu boom-uri \n toate domeniiile [i \n \ntreaga lume. Dup` ce a venit criza, s-au rezolvat problemele punctuale [i au fost injecta]i bani \n economie pentru ca aceasta s` nu colapseze, iar acum a venit vremea scaden]ei pentru datoriile [i deficitele statelor. Acum, ne confrunt`m cu incapacitatea guvernelor de a adresa solu]ii rezonabile [i eficiente pe termen lung legate de cheltuielile bugetare. SUA, Grecia, Spania, Italia, Portugalia, chiar Fran]a sau Germania, zona euro au actualele probleme din cauza peticirilor din trecut \n acoperirea deficitelor, a \ndator`rii f`r` m`sur` [i a necorel`rii cu reforme drastice de reducere a pierderilor. Pân` ce nu vor fi rezolvate toate aceste aspecte, nu vom vedea o \mbun`t`]ire major`, doar \ncerc`ri de a dep`[i unele cauze. Biz

CRIZA ECONOMIC~

Efectele crizei datoriilor suverane se simt [i \n economia noastr` prin trei canale – exporturi, fluxuri de capital [i \ncrederea \n hot`rârea de a face cu adev`rat reform`. Matei P`un, Managing Partner la BAC Investment Bank, are o viziune foarte clar` asupra solu]iilor: “Statele Unite trebuie s` \[i rezolve problema datoriei [i a deficitului pe termen lung. UE are nevoie de o integrare mai am`nun]it` pentru a corecta dezechilibrele inevitabile odat` cu adoptarea euro. Principalele puteri economice trebuie s` ajung` la un nou acord monetar [i de valute, un Bretton Woods 3. Se poate observa c` aceste probleme sunt dificil de rezolvat, ceea ce \nseamn` c` cel mai probabil scenariu este de fapt continuarea turbulen]elor”. 44

Biz

Este pu]in probabil c` America va reu[i s` \[i rezolve problema datoriei sau a deficitului, care au ajuns la valori record. |ndatorarea net` a Statelor Unite este de 65% din PIB, adic` 14.300 miliarde de dolari. Este extrem de greu de crezut c` cea mai puternic` economie va reu[i s` scad` aceast` sum` pe termen scurt sau mediu. Probabil, pe termen lung, cu m`suri foarte dure de reducere de costuri [i cre[teri de taxe, se va ajunge la valori suportabile. Zona euro \ntâmpin` acelea[i probleme ca ale americanilor, dar fragmentate pe mai multe ]`ri, ceea ce conduce c`tre un pericol mult mai mare,

având \n vedere politicile interne ale fiec`rei ]`ri. De aici [i drama economic` european`. Dan Buc[a, de la UniCredit }iriac, spune c` solu]ia pare a fi integrarea gradual` a politicilor fiscale prin instituirea unor controale mult mai puternice asupra cheltuielilor publice (cu riscul afect`rii suveranit`]ii – aici este de fapt marea dilem` a Europei \n acest moment) [i crearea unor eurobonduri al c`ror rating s` beneficieze de puterea economic` [i financiar` a blocului european. Reuniunea de urgen]` dintre pre[edintele Sarkozy [i cancelarul german Angela Merkel, de la jum`tatea

FRANCUL ELVE}IAN |n afara problemelor legate de zona euro, Europa se confrunt` [i cu o apreciere f`r` precedent a francului elve]ian. Grupul UniCredit anticipeaz` o paritate franc elve]ian / euro de 1,1 la sfâr[itul anului. |n ciuda m`surilor de sl`bire a francului luate de Banca Na]ional` a Elve]iei (reducerea la zero a dobânzilor pe termene scurte, interven]ii directe, cre[terea depozitelor la vedere oferite [i interven]ii pe pia]a forward pentru a reduce randamentele viitoare a[teptate ale plasamentelor \n franci), statutul s`u de moned` de refugiu va \mpiedica deprecierea lui rapid`, atât tip cât aversiunea la risc r`mâne ridicat` pe pie]ele interna]ionale. Grupul UniCredit anticipeaz` deprecierea mai puternic` a francului \n 2012. Francul elve]ian are efecte [i asupra celor care au luat \n trecut credite \n aceast` moned`. Venitul discre]ionar al celor care au apelat la credite \n franci elve]ieni \n anii trecu]i este influen]at negativ de aprecierea recent` a acestei valute [i u[or pozitiv de sc`derea ratelor de dobând`. Prin compensare, exist` un impact negativ asupra consumului privat. |ns`, având \n vedere volumul relativ redus al acestor credite \n România, impactul nu e major la nivelul \ntregii economii. Potrivit economi[tilor de la ING Bank, creditele \n alte monede decât lei sau euro reprezint` mai pu]in de 10% dintre creditele acordate popula]iei sau companiilor. |n cazul administra]iei publice, obliga]iile \n franci elve]ieni reprezint` mai pu]in de 0,1% din totalul datoriei publice.

lunii august a dus la un acord care prevede un control al economiilor din zona euro, \nfiin]area unui “guvern” pentru aceast` zon` [i o tax` pentru tranzac]iile financiare. Solu]ia propus` este una temporar`. Integrarea politicii fiscale [i emisiunile comune de titluri de stat sunt m`suri mult mai eficiente. Chiar dac` statele din zona euro se opun acestor pa[i \n prezent, Dan Buc[a crede c` scopul comun al stabilit`]ii monedei unice ar putea s` le schimbe pozi]ia \n viitor. De fapt, \n cazul Europei [i al zonei euro \n particular, problema nu mai st` numai \n identificarea de m`suri de redresare, ci \ntr-o mai bun` integrare a politicilor fiscale ale statelor membre. Aici este de fapt problema major`. Este timpul pentru ac]iune, nu doar pentru discu]ii [i \ntâlniri la nivel \nalt. |n cazul particular al zonei euro, Ionu] Dumitru spune c` este nevoie ca guvernan]a economic` s` fie substan]ial regândit`, fiind foarte clar \n acest moment c` o zon` monetar` unic` care se bazeaz` doar pe o politic` monetar` unic`, f`r` mecanisme de interven]ie \n cazul producerii unor derapaje la nivelul politicilor fiscale na]ionale, nu poate rezista. Astfel, pentru a supravie]ui, zona euro are nevoie [i de cel`lalt pilon de sus]inere, o politic` fiscal` mai coordonat`, poate chiar unic`. “|n plus, fondul de stabilitate financiar` (EFSF) trebuie opera]ionalizat rapid [i trebuie m`rit ca dimensiune pentru a da \ncredere pie]elor c` exist` capacitate de interven]ie chiar [i \n cazul problemelor pe care le-ar putea \ntâmpina ]`ri precum Italia sau Spania, care au un stoc de datorie public` mult mai mare decât Grecia”, a mai spus Ionu] Dumitru. De cealalt` parte, Banca Central` European` [i mecanismele de interven]ie, cum

ar fi Fondul European pentru Stabilitate Financiar`, pot furniza o solu]ie pe termen scurt a crizei datoriilor suverane [i pot pre\ntâmpina extinderea prin contagiune a crizei la ]`rile mari, cum ar fi Spania sau Italia. Pe termen lung \ns`, o solu]ie nu poate veni decât din partea guvernelor, prin m`suri de ajustare fiscal` care s` aduc` datoriile [i deficitele bugetare la niveluri sustenabile.

TURBULEN}E CU IZ LOCAL Dac` restul lumii se zbate \ntre criza datoriilor suverane [i sc`derea \ncrederii \n economie, la noi lucrurile stau u[or diferit. Avem probleme la nivel \ncrederii, dar nu \n economie, ci \n guvernan]i, pentru c` ace[tia gestioneaz` haotic recesiunea, adoptând de multe ori decizii contradictorii. Norocul României \n ultimii doi ani a fost acordul cu institu]iile interna]ionale, care au \ncercat s` ne ghideze printre reforme, pentru a putea ajunge c`tre un ]`rm cu valuri mai lini[tite. |ns` marea nu este deloc potolit` [i este nevoie de continuarea reformelor [i de politici fiscale noi pentru a ajunge la ]`rm teferi. Problemele noastre sunt diferite de cele ale restului lumii. {i asta pentru c`, \ntr-un mediu interna]ional foarte tensionat [i extrem de incert, România nu are decât op]iunea pruden]ei, f`r` m`suri populiste [i continuarea reformelor structurale \ncepute \n cadrul acordurilor cu FMI/CE/BM. Efectele crizei datoriilor suverane la nivel interna]ional se simt [i \n economia noastr` prin trei canale – exporturi, fluxuri de capital [i \ncredere \n g`sirea de investi]ii, de fonduri, de hot`rârea de a face cu adev`rat reform`. Matei P`un crede c` problema României nu este faptul c` cheltuim prea mult, ci c` cheltuim

CRIZA ECONOMIC~

Reuniunea dintre Sarkozy [i Merkel a dus la un acord care prevede un control al economiilor din zona euro, \nfiin]area unui "guvern" pentru aceast` zon` [i o tax` pentru tranzac]iile financiare. prost. “|n cazul nostru, reducerea cheltuielilor este abordarea oamenilor lene[i de a-[i rezolva toate problemele – ar trebui s` cheltuim mai inteligent [i mai eficient, cu toate c` acest lucru nu este u[or pentru clasa noastr` politic`.” Exist` [i evolu]ii pozitive (ajutate de mediul economic privat [i care confirm` la rândul lor adoptarea m`surilor dure de c`tre guvernan]i pentru a trece criza), cum este cre[terea ratingului de ]ar` \n zona de investi]ii, dar [i cre[terea economiei \n trimestrul al doilea cu 0,2% (o cre[tere mic`, dar salvatoare pentru situa]ia actual`). România are de implementat \n continuare reforme pe

care le amân` de 20 de ani. Dan Buc[a spune c` pachetul de m`suri luate \n urma acordului cu FMI ar trebui s` fie doar \nceputul unui program mai amplu. România are un nivel ridicat al fiscaliz`rii muncii [i o eficien]` extrem de slab` a cheltuielilor publice. Din acest punct de vedere, reducerea cheltuielilor publice este binevenit` dac` va fi urmat` de reducerea taxelor [i impozitelor. Impozitele reprezint` un transfer de la sistemul privat (mai eficient) c`tre cel de stat [i nivelul lor excesiv reduce poten]ialul de cre[tere a economiei. De asemenea, m`surile de eficientizare a activit`]ii companiilor

de stat sunt foarte necesare pentru a permite diminuarea ([i chiar eliminarea) pierderilor acestora. Economi[tii de la ING Bank cred c` probabilitatea ca executivul s` implementeze \n urm`torii ani m`suri la fel de drastice ca [i cele din 2010 este foarte sc`zut`. “De[i nu credem c` Executivul va reu[i s`-[i ating` ]inta de anul viitor de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB (dup` standarde ESA95), aceasta pare probabil` \n anii urm`tori (probabil \n 2014)”, au spus Nicu Chide[ciuc [i Vlad Muscalu. Chiar dac` ]inta de anul viitor va fi \n pericol, nu pare probabil ca guvernul s` apeleze la Biz

M~SURI |N ROMÂNIA Romånia are nevoie de continuarea reformelor pentru a face fa]` turbulen]elor de pe pia]a economic` interna]ional` [i pentru a consolida cre[terea economic` pe viitor. Dan Buc[a, economistul-[ef al UniCredit }iriac Bank, a enumerat câteva asemenea m`suri: sprijinirea investi]iilor str`ine prin simplificarea legisla]iei, reducerea fiscalit`]ii (\n special a taxelor asupra muncii) [i diversificarea produselor oferite de pie]ele financiare locale; \mbun`t`]irea infrastructurii din cauza c`reia pierdem investi]ii \n fa]a ]`rilor din regiunea noastr`, \mbun`t`]irea colect`rii impozitelor [i nu \n ultimul rând un volum mai mare de munc`. Niciuna din m`surile enun]ate nu este nou` sau miraculoas`. Toate cer efort [i angajamentul clar al celor care trebuie s` le implementeze. Matei P`un adaug` alte câteva m`suri care pot contribui cu brio la refacerea economiei: BNR trebuie s` gåndeasc` solu]ii ingenioase [i la nivel global, iar BNR [i guvernul trebuie s` for]eze b`ncile s` \[i cure]e portofoliile de credite, pentru a sc`pa de cele neperformante, f`r` a se ]ine seama de costurile pe termen scurt, pentru c` altfel nu vom vedea reluarea credit`rii prea curând. O alt` m`sur` este ca guvernul s` creasc` productivitatea muncii, nu doar s` reduc` costurile, ceea ce este mai dificil, dar extrem de necesar – sectoarele private semnificative au nevoie de mai mult` competi]ie [i de aici [i o productivitatea crescut`, nu doar sectorul public. Nu \n ultimul rând, trebuie s` ne “de-euroiz`m” economia, a[a cum este ea ast`zi, când ne “bucur`m” de toate constrângerile euro, dar f`r` alte beneficii. Avem nevoie de recâ[tigarea suveranit`]ii monetare, altfel va mai trece mult timp pån` când vom fi capabili cu adev`rat s` adopt`m euro.

m`suri drastice \ntr-un an electoral. Din contr`, pare mai probabil un scenariu de relaxare fiscal` pe taxare, pentru c` politica fiscal` \n ansamblu va r`mâne restrictiv` cel pu]in pân` \n 2015.

SCHIMBAREA ESTE CHEIA E nevoie de adoptarea de m`suri drastice pentru a dep`[i turbulen]ele. Care nu se vor opri [i vor spori sau se vor diminua \n func]ie de r`spunsul pe care statele [tiu s` \l adopte. Economi[tii nu anticipeaz` accelerarea puternic` a cre[terii economice nici \n România, nici pe glob. Ie[irea din criz` este lent` [i schimb`rile necesare \n economie (reducerea nivelului \ndator`rii popula]iei \n SUA, reducerea cheltuielilor publice peste tot \n lume, nevoia implement`rii de reforme structurale cu costuri sociale ridicate \n România) vor afecta dinamica PIB la nivel global timp de mai mul]i ani. “Atâta timp cât cre[terea economic` \n România se reia pe baze sustenabile (prin cre[terea exporturilor, prin evitarea adâncirii deficitului contului curent [i a celui bugetar), costul redres`rii (cre[terea mai lent` a economiei [i, ca urmare, a veniturilor, a puterii de cump`rare [i a bun`st`rii popula]iei) va fi resim]it pe termen scurt, urmând ca, pe termen mediu [i lung, impactul reformelor s` fie unul pozitiv”, spune Dan Buc[a de la UniCredit. Din acest motiv, este posibil s` vedem \n continuare [i spasme sociale, al`turi de turbulen]e economice. Cre[terea economic` slab` [i programele de austeritate impuse \n ]`rile Uniunii Europene afecteaz` moralul cet`]enilor. Economiile europene au for]a de a ie[i din criz`, \n special datorit` leg`turilor comerciale puternice cu ]`rile emergente, care au ritmuri

ridicate de cre[tere economic`. Cererea intern` [i-ar putea reveni gradual \n UE. Ie[irea dintr-o criz` de amploarea celei declan[ate \n 2007 se face lent [i \n acest interval este normal s` existe perioade de turbulen]e [i pesimism. Depinde evident [i de la ]ar` la ]ar`. Germania [i Fran]a nu se vor confrunta cu revolte serioase doar la periferiile marilor ora[e. Nu ne confrunt`m nici cu sfâr[itul statului social, mai degrab` cu reforme care s` \l fac` sustenabil. Matei Pùn d` \n acest caz exemplul Greciei, care avea nevoie de o reform` a pensiilor, pentru c` nu este normal s` te retragi la 58 de ani, când media UE este 60. Din acest motiv, el crede c` puterea modelului social al Europei va da continentului un avantaj fa]` de alte blocuri economice mai pu]in dedicate social – dar toate aceste avantaje se vor vedea pe termen lung. Pentru România, economi[tii de la ING sugereaz` o cre[tere economic`, dar redus`. Anul agricol excelent probabil c` va permite atingerea cifrei de 1,5% \n 2011, \ns` anul 2012 probabil va ar`ta mai rù decât \l vede FMI sau guvernul român, [i de aceea este nevoie de m`surile necesare pentru a avea rezultate. Din fericire, exist` solu]ii, dar este nevoie s` fie implementate de o clas` politic` cu viziune [i curaj, atât \n România, cât [i \n Europa, ca \ntreg. Cu cât aceste lucruri se \ntâmpl` mai repede, cu atât mai pu]in dureroase vor fi ajust`rile [i mai rapid` va fi recuperarea. “Dar mi se pare c` politicienii nu au f`cut altceva decât s` cumpere timp [i nu folosesc acest timp pentru a adresa \n mod eficient problemele noastre structurale, [i m` refer aici atât la România, cât [i la Uniunea European`”, a mai spus Matei Pùn. Biz

E N I C E D E M E T E S ? E L P P A Vestea c` Steve Jobs a demisionat din func]ia de CEO al Apple vine \ntr-un moment de cump`n` pentru companie, mai ales c` Google a achizi]ionat divizia mobil` a Motorola, iar lupta patentelor din justi]ie devine din ce \n ce mai aprig`. DE OVIDIU NEAGOE 50

Biz

Timpul pân` la lansarea mult a[teptatului terminal mobil iPhone 5, vehiculat` la \nceputul lunii octombrie, se scurge cu repeziciune. Cofondatorul [i totodat` motorul companiei Apple Computer a luat \ntreaga industrie prin surprindere când, la finele lunii trecute, a anun]at \ntr-o scrisoare c`tre ac]ionari demisia din func]ia de CEO al companiei. “Prin aceasta \mi anun] demisia din calitate de CEO la Apple”, a scris Steve Jobs. “A[ dori s` contribui \n continuare, dac` board-ul consider` potrivit, \n calitate de pre[edinte al consiliului, director [i angajat al Apple.” |n ceea ce prive[te succesorul celebrului cofondator al Apple, Steve Jobs l-a recomandat ca CEO pe Tim Cook. |ntre timp, \n Mountainview, California, la jum`tatea lunii august, compania din spatele celui mai mare motor de c`utare a achizi]ionat Motorola Mobility Holdings Inc. printr-o tranzac]ie \n valoare de 12,5 miliarde de dolari, adic` 40 de dolari pe ac]iune, pl`tind astfel un premium de 63% fa]` de valoarea ac]iunilor de la \nchiderea bursei din data de 12 august. Achizi]ia Motorola Mobility va permite Google s` \mbun`t`]easc` ecosistemul Android [i s` reaprind` lupta pe pia]a dispozitivelor mobile. “Dedicarea total` a Motorola Mobility fa]` de Android a dus la crearea unei fuziuni perfecte \ntre cele dou` companii”, spunea \n cadrul anun]ului de preluare Larry Page, CEO la Google. “|mpreun` vom crea experien]e 52

Biz

uimitoare pentru utilizatori [i vom \nt`ri ecosistemul Android \n beneficiul clien]ilor, al partenerilor [i al dezvoltatorilor”, continua Page. Dac` pentru Google anun]ul a dus la sc`derea ac]iunilor, Motorola are numai de câ[tigat, mai ales c` la numai dou` zile de la anun]ul prelu`rii compania a terminat [edin]a la bursa din New York cu o cre[tere de 55%. “Aceast` tranzac]ie aduce o valoare semnificativ` ac]ionarilor diviziei Motorola Mobility, dar [i oportunit`]i noi pentru angaja]ii, clien]ii [i partenerii no[tri din jurul lumii”, spunea Sanjay Jha, CEO la Motorola Mobility. “Am avut un parteneriat productiv cu Google \n ceea ce prive[te \mbun`t`]irea platformei Android, iar actualmente, prin aceast` unificare, vom avea oportunitatea s` facem [i mai multe pentru a inova [i a realiza

Google se \mbog`]e[te de pe urma prelu`rii cu aproape 17.000 de patente, printre care [i unele dedicate activit`]ilor de c`utare [i publicitate, exact core business-ul Google. Cu toate acestea, din cele peste 17.000 de patente ale grupului, numai 18 s-ar putea dovedi utile pentru compania condus` de Larry Page \n eforturile acestuia de a ]ine departe litigiile care amenin]` platforma mobil` Android. Acestea au fost patentate \n urm` cu mai bine de 15 ani [i stau la baza a trei procese intentate de Motorola companiei Apple. Patentele includ tehnologia din spatele serviciilor de localizare, design de antene, transmisie de e-mail, senzori pentru touchscreen [i comunica]ii 3G wireless. Practic, Google mizeaz` pe achizi]ia de 12,5 miliarde de dolari pentru \nt`rirea liniei de front Android

LARRY PAGE SCHIMB~ FOAIA |N MANAGEMENT? |ntr-un articol publicat de Horace Dediu, analist independent [i fondator al Asymco.com, \n prestigioasa publica]ie “Harvard Business Review”, autorul pune pe seama gre[elilor strategice din trecut ale Google achizi]ia \n valoare de 12,5 miliarde de dolari a diviziei mobile a Motorola. “Achizi]ia este rezultatul unor calcule eronate ale Google referitoare la modalitatea \n care se ob]ine valoarea \n domeniul sistemelor de calcul mobile”, scria Dediu \n HBR. “Ace[ti pa[i strategici gre[i]i au plasat Google \ntr-o pozi]ie de sl`biciune [i au for]at compania s` apeleze la o mutare disperat` [i costisitoare”, continua analistul independent. Specialistul mai scrie c`, pentru a \n]elege problema Google, trebuie s` analiz`m sistemul de operare Android, care nu este un serviciu, precum restul portofoliului companiei. Mai mult, sistemul de operare este un produs Google “ciudat” din dou` motive: \n primul rând nu este o aplica]ie sau un serviciu pentru utilizatorul final, iar \n al doilea rând Android este unul dintre multele produse care \]i dau acces la serviciile Google, puncta Horace Dediu \n HBR.

solu]ii mobile remarcabile la propriile dispozitive, dar [i la propriul business”, continua CEO-ul Motorola Mobility. Ce câ[tig`, totu[i, Google? Preluarea este o ac]iune defensiv` cu care gigantul se poate ap`ra \n r`zboiul patentelor, purtat \n s`lile de judecat` din toat` lumea. Astfel, portofoliul

\mpotriva Apple [i a Microsoft. Google a brevetat de la \nceputul anului mai pu]in de 1.000 de patente, iar prin achizi]ie, la portofoliul companiei conduse de Larry Page se vor mai ad`uga pe lâng` cele aproximativ 17.000 de patente \nc` 7.500 de aplica]ii \n a[teptare. “Achizi]ia va fi aprobat` abia anul viitor, asta \n cel

TELECOM

mai fericit caz; pân` când tranzac]ia nu va fi \ncheiat`, Google nu se poate folosi de patentele Motorola \n scop «defensiv»”, scria pe propriul blog Orlando Nicoar`, fondator al Orlando Interactive. “Mai mult, Motorola este \n litigiu cu Microsoft din vara anului trecut, când Microsoft i-a dat \n judecat` pentru \nc`lcarea unor brevete. Ieri – 22 august – Microsoft a mai \naintat o ac]iune \n justi]ie \mpotriva Motorola”, continua Orlando Nicoar`.

R~ZBOIUL PATENTELOR Ultima b`t`lie purtat` pe frontul juridic de avoca]ii lui Steve Jobs a avut \n prim-plan compania Samsung Corporation. Apple a chemat \n boxa acuza]ilor reprezentan]ii organiza]iei sud-coreene sub acuza]ia c` terminalele [i tabletele Samsung Galaxy, care utilizeaz` sistemul de operare Android, folosesc o combina]ie de elemente grafice folosite de iPhone [i iPad. Mai mult, la jum`tatea lunii trecute, o instan]` judec`toreasc` din Düsseldorf, Germania, a interzis vânzarea telefoanelor [i a tabletelor din gama Samsung \n Europa, cu excep]ia Olandei, unde Apple are un proces similar. Câteva zile mai târziu, totu[i, aceea[i instan]` a ridicat embargoul din Europa, men]inându-l doar \n Germania. Ce au ascuns avoca]ii companiei Apple judec`torilor? Ei bine, compania condus` de Jobs a fost, \n 2010, cel de-al doilea mare client al Samsung [i a contribuit cu 5,6 miliarde de dolari la veniturile totale ale companiei sud-coreene, care au totalizat 142 de miliarde de dolari. Samsung a furnizat Apple o serie de componente cheie \n fabricarea dispozitivelor iPhone [i iPad, printre care ecrane LCD, cipuri de memorie flash, procesoare mobile A4 [i A5, proiectate de Apple, dar construite de Samsung. Pentru toate acestea, compania din Silicon Valley a pl`tit 7,8 miliarde de dolari.

MIZA PE ANDROID Sistemul de operare Android, al Google, a reu[it \n cel de-al doilea

R~ZBOIUL TABLETELOR Un verdict al unei instan]e din Germania a reu[it s` sisteze, pentru câteva zile, vânzarea telefoanelor mobile [i a tabletelor din gama Samsung Galaxy, \n urma unui proces intentat de Apple, care acuza compania sud-coreean` c` dispozitivele folosesc o serie de elemente grafice “furate” de la iPhone [i iPad.

CARACTERISTICI

APPLE COMPUTER

SAMSUNG CORPORATION

Nume tablet` Dimensiuni (mm) Greutate Diagonal` ecran Procesor Pre]

iPad 242,8/ 189/13,4 0,73 kg 9,7 inch 1 GHz Apple A4 2.399 lei

Galaxy Tab 10.1 256,7/175,3/8,6 0,56 kg 10,1 inch 1 GHz NVIDIA Tegra 2 2.579 lei

trimestru al acestui an s` acapareze 48% din vânz`rile globale de dispozitive de tip smartphone, potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare Canalys. Sistemul de operare Android, cea mai bine vândut` platform` \nc` din ultimul trimestru al anului 2010, a fost \n continuare vârful de lance al cre[terilor, \n timp ce vânz`rile globale de terminale mobile cu Android au crescut, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, cu 379%, la 51,9 milioane de unit`]i. Cre[terea a fost alimentat` de performan]ele sistemului de operare utilizat de produc`tori de telefoane precum Samsung, HTC, Motorola, Sony Ericsson, ZTE sau Huawei. De cealalt` parte, cota de pia]` a iPhone atinge valoarea de 19%, cu 20,3 milioane de dispozitive vândute global. iOS a dep`[it Symbian, sistemul de

operare al Nokia, [i ocup` acum locul secund. “iPhone a fost o poveste de un succes r`sun`tor pentru Apple [i a contribuit la schimbarea cursului pie]ei”, spune Chris Jones, vicepre[edinte la Canalys. “Este o poveste de succes cu atât mai impresionant` cu cât Apple este pe pia]a terminalelor mobile de numai patru ani”, continu` Jones, care mai estimeaz` c`, prin noua genera]ie de iPhone, a[teptat` \n trimestrul al treilea, pozi]ia Apple se va \nt`ri [i mai mult \n cea de-a doua jum`tate a anului. Cu toate acestea, nici Samsung nu a pierdut teren: a surclasat Nokia cu ajutorul modelului Galaxy S II. Compania sud-coreean` a fost cel mai mare produc`tor de telefoane mobile care opereaz` cu Android [i a ocupat locul doi \n func]ie de vânz`rile propriilor terminale, cu 17 milioane de unit`]i. Biz Biz

I A M CEA

Biz

: s i c e ad RE

A R ~ P A ~ N BU

L U C A AT

xplica]ia oficial` este “portofoliul impresionant de patente” (de ordinul a circa 17.000 aprobate, plus alte 8.000 \n curs de aprobare) \n domeniul telefoniei mobile, pentru care Google a oferit suma de 12,5 miliarde de dolari. Dup` p`rerea mea, este vârful aisbergului din aceast` tranzac]ie, pentru c` aceast` achizi]ie \nseamn` o extindere a modelului de afaceri Google bazat pe publicitate la un model de afaceri bazat pe produc]ie [i distribu]ie de hardware.

Pe de alt` parte, Motorola este un nume foarte bine v`zut pe pia]a nordamerican` (un teritoriu unde Nokia nu a reu[it niciodat` s` se impun`, de[i a fost liderul necontestat \n vânzarea de telefoane mobile la nivel global) [i cu rezonan]` (numele Motorola se leag` de primul telefon mobil folosit comercial \n lume). Nu \n ultimul rând, Motorola era printre pu]inele companii produc`toare de telefoane mobile “de vânzare”. Exist` zvonuri c` ar fi de vânzare [i RIM, produc`torul BlackBerry, iar Sony Ericsson

TELECOM

AP~RARE PENTRU ANDROID

Cump`rarea Motorola Mobility las` loc la destule specula]ii. {i, pentru a \n]elege mai bine impactul acestei ac]iuni, haide]i s` vedem de ce a ales Google s` cumpere acest produc`tor de telefoane mobile. DE DAN V|RTOPEANU

nu o duce deloc bine [i nu ar spune nu unei vânz`ri. Aceste companii intr` \n categoria celor care au renun]at s` mai aloce resurse pentru telefoane de baz`, concentrându-se pe smartphone, segmentul vizat de Google. Bonusul oferit de preluarea Motorola Mobility este produc]ia de STB (set top box), echipamentele dedicate televiziunii Pay TV, unde aceast` companie ocup` locul 2 global ca unit`]i vândute [i primul loc ca venituri (interesul Google \n zona de televiziune fiind evident prin Google TV).

Argumentul cu portofoliul impresionant de patente prin care Google va putea s` protejeze mai bine sistemul de operare pentru telefoane mobile Android atacat puternic de Microsoft [i Apple este vital pentru ca Google s`-i conving` pe cei care \i foloseau acest sistem s` nu renun]e la el. Ca prim pas, Google a f`cut publice reac]iile pozitive despre achizi]ia Motorola Mobility din partea Samsung, HTC, LG, Sony Ericsson (top 4 produc`tori de telefoane Android, cumulând peste 70% din vânz`ri) [i ZTE (locul 7 \n top). Prin aceste declara]ii \ncearc` s` evite specula]ii justificate despre renun]area la folosirea Android de c`tre principalii sì parteneri. {i totu[i Google se afl` \ntr-o pozi]ie similar` cu Microsoft, care, dup` anun]ul parteneriatului strategic cu Nokia, s-a confruntat cu o sc`dere a cotei de pia]` a Windows Phone 7, ajungând la doar 1% \n ultimul trimestru. Unele companii, precum HTC, prefer` s` pl`teasc` licen]e Microsoft (\n timp ce pentru Android licen]a e gratuit`), concentrându-se pe producerea [i vânzarea de smartphone-uri care folosesc sistemul de operare rival cu Windows Phone, dup` anun]ul parteneriatului cu Nokia din februarie. Prin achizi]ia Motorola Mobility, Google intr` \n concuren]` direct` cu Apple (iPhone) [i Microsoft (Nokia Windows Phone), doi dintre rivalii tradi]ionali cu care se intersecta pe segmentul de cùtare online [i publicitate pe mobil. Pân` acum Microsoft nu a reu[it s` atace suprema]ia Google \n cùtarea online, iar Apple prin iAd este departe de performan]ele \n domeniul publicit`]ii pe mobil reu[ite de Google dup` achizi]ia AdMob. Aceasta se \ntâmpl` pentru c` ambii rivali ai Google au intrat \n zonele unde acesta avea cea mai mare experien]`, [i anume modelul de business bazat pe vânzarea de publicitate. Acum rolurile sunt inversate [i Google \ncearc` s` intre \n

zona unde concuren]ii sunt mult mai experimenta]i, iar singura [ans` de a fi competitiv era achizi]ia unei companii cu experien]` [i renume \n domeniu, chiar dac` este marcat` de performan]e tot mai slabe din ultimii ani.

CE VOR FACE CEILAL}I De[i Google a anun]at crearea unei entit`]i separate dup` achizi]ia Motorola Mobility, r`mâne un mare semn de \ntrebare cu privire la modul \n care vor reac]iona marii juc`tori \n domeniu, parteneri \n folosirea sistemului de operare Android. Cred c` Samsung, care este num`rul 2 global [i care a vândut \n ultimul trimestru de 5 ori mai multe telefoane cu sistemul de operare propriu (Bada) decât toate telefoanele produse de to]i cei care au ales Windows Phone 7 (inclusiv Samsung), va fi prima companie care va schimba accentul de la Android spre Bada. Pentru LG, este o bun` oportunitate de a renegocia cu Microsoft pe tema Windows Phone 7, de[i este greu s` compari un software open source pus la dispozi]ie gratuit cu unul pentru care trebuie s` pl`te[ti, mai ales \ntr-un mediu extrem de competitiv cum e cel de acum. Cât despre HTC, Sony Ericsson sau ZTE, care [i-au mutat eforturile dinspre Windows Phone sau Symbian spre Android, \n lipsa unei alternative vor continua produc]ia de smartphone-uri bazate pe Android. Divizia de telefoane mobile a Motorola are [ansa s` revin` cât mai sus \n topul 5 mondial al produc`torilor de smartphone \n 2012. F`r` \ndoial`, se va bucura de suportul necondi]ionat din partea Google, la care se adaug` megaexpunerea \n online, pe mobile web [i \n aplica]iile mobile (Google ajungând la 85 de miliarde de reclame afi[ate lunar \n aplica]ii), de care poate beneficia. Totu[i, \n contextul acesta nou creat, se va mai atinge pragul de 70 de milioane de telefoane cu Android vândute \n ultimul trimestru al acestui an, a[a cum am estimat ini]ial c` va cre[te de la circa 50 milioane \n trimestrul 2? Biz Biz

strategie Management f`r` fric` Manageri, lua]i aminte: oamenii nu fac lucruri de fric`, ci \nceteaz` s` fac` lucruri de fric`. Pentru c` energiile interioare ale oamenilor nu se capaciteaz` cu for]a.

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

u le zic s` fac`, dar ei tot nu fac. M` scot din min]i”. A[a mi se plângea, acum câteva s`pt`mâni, un client de-al meu, CEO al unei mari organiza]ii de vânz`ri. Omul \ncercase \n fel [i chip s` schimbe direc]ia strategic` a companiei. O vreme lucrurile merseser` bine. Introdusese sisteme noi de m`surare a performan]ei, scheme noi de plat` pentru rezultate, lucrurile o luaser` \n direc]ia cea bun`. Pân` a venit momentul de a umbla [i la parametri mai subtili, mai pu]in evident lega]i de rezultatul imediat. Aici lucrurile s-au deteriorat rapid. A fost mai greu de definit obiectivele, \nc` [i mai greu de pus la punct indicatori coeren]i pentru ele, iar oamenii au reac]ionat lent sau chiar deloc la cerin]e. Cre[terea nivelului de presiune, promisiunile, amenin]`rile, toate au r`mas f`r` rezultat sau cu un rezultat \ndoielnic. Au plecat oameni buni, situa]ie la care managementul a reac]ionat sfid`tor, de genul “Cine nu \n]elege noua direc]ie nu are decât s` plece!”. |n curând au r`mas cu oameni prea pu]ini [i f`r` vreun entuziasm special \n a pune \n practic` vreun plan de schimbare.

|ntrebat ce e de f`cut, l-am sf`tuit, a[a cum sf`tuiesc mereu CEO de organiza]ii medii, s` interac]ioneze direct, \ntr-o mare [edin]` de vânz`ri, cu tot personalul din prima linie. {i am vrut s` particip la \ntâlnire. Am fost [ocat. Tot felul de [efule]i, de la jupânul cel mare la v`tafii m`run]i, s-au \ntrecut \n a-[i mu[trului prostimea, \n a le trage perdafuri despre ce nu au f`cut [i ar fi trebuit s` fac` [i \n a-i amenin]a despre ce pr`p`d se va abate asupra lor dac` nu-[i bag` min]ile \n cap. Toate astea, desigur, \mbr`cate \n tot felul de vorbe mari [i goale despre echipa noastr` [i viitorul de aur care ne a[teapt` pe to]i, adic` pe cei care vom ajunge pân` la cap`t. Reac]ia la toat` nebunia asta, previzibil nul`. E ceva ce managerii nu \n]eleg despre conducerea prin fric`. Dou` lucruri, de fapt. Primul e c` frica motiveaz`, \ntr-adev`r, dar numai minimalist. Oamenii nu fac lucruri de fric`. Ei \nceteaz` s` fac` lucruri de fric`. De pild`, \nceteaz` s` stea pe loc [i a[a dau iluzia energiei [i ac]iunii. Dar ac]iunea [i energia lor dureaz` doar pân` când amenin]area \nceteaz`. Un sistem condus prin fric` produce mereu rezultatele minimale chiar [i dac` exist` o suprastructur` stufoas` de v`tafi care s` pocneasc` din bice.

Al doilea e c` frica, ca orice alt lucru pe lumea asta, se uzeaz`. Vine o vreme când oamenii se obi[nuiesc cu presiunea, cu faptul c` latri dar nu prea mu[ti [i chiar cu faptul c` mu[c`tura aia nu e chiar cap`tul lumii. {i atunci tot e[afodajul bazat pe presiune [i fric` se surp` [i devii, dintr-o dat`, neputincios. Asta i se \ntâmplase clientului meu. |[i atinsese limitele pân` la care putea s` \mping` lucrurile cu frica [i amenin]area, [i nu \n]elegea c` trebuie s` se mute \n alt registru. Desigur, e greu s` faci oamenii s` se mi[te mâna]i doar de propria lor energie. Poate c` pu]in` coerci]ie, o amenin]are bine plasat`, un bonus, sunt binevenite, pot aduce alinierea dorit`. Dar e sigur c` energiile interioare ale oamenilor nu se capaciteaz` cu for]a. Dintre toate discursurile de conducere posibile, cel mai important nu e cel care r`spunde la \ntrebarea “Ce?” (singurul discurs, de altfel, pe care-l ]inea clientul de mai sus), nici cel care r`spunde la \ntrebarea “Cum?”, ci cel care r`spunde la \ntrebarea “De ce?”. Acest r`spuns motiveaz`, adun` energii [i construie[te. La urma urmelor, dup` cum spunea cineva inspirat, Martin Luther King a mi[cat milioane de oameni spunând “I have a dream”, nu “I have a plan”. Biz Biz

AM |NV~}AT S~ CHELTUIM BANII MAI EFICIENT URBB nu a f`cut schimb`ri majore \n bugetul de marketing, ci [i-a cheltuit banii cu \n]elepciune. Doron Zilberstein, directorul de marketing al companiei, ne-a dezv`luit cum a fost posibil. DE LOREDANA S~NDULESCU Anul acesta a]i derulat o campanie pentru recrutarea de manageri de petrecere. Ce a \nsemnat mai exact aceasta? Când am demarat Tuborg Party Manager, am luat \n considerare faptul c` tinerii din România \[i doresc un loc de munc` ce le poate oferi suficient timp liber pentru a continua s` se distreze, un loc de munc` creativ. |n urma unui sondaj pe care l-am efectuat, am descoperit c` unul din trei tineri cu vârsta cuprins` \ntre 18 [i 25 de ani viseaz` la un astfel de loc de munc`. Prin urmare, campania a venit ca o solu]ie pentru a apropia brandul nostru de consumatori [i pentru a interac]iona cu ace[tia. La sfâr[itul acestei campanii, ne-am dori ca tinerii s` \n]eleag` c` Tuborg este brandul care le ofer` cele mai mari satisfac]ii \n ceea ce prive[te distrac]ia [i muzica. Asta \nseamn` Tuborg: tinere]e, efervescen]` [i mult` distrac]ie.

Este o campanie dezvoltat` local sau o adaptare a unei campanii globale? Tuborg Party Manager este o campanie local`, ideea fiind 58

Biz

rezultatul colabor`rii dintre toate agen]iile noastre: Graffiti BBDO – responsabil` pt comunicarea de brand [i ATL, Kinecto – agen]ia de comunicare digital`, MEC – care a creat [i a implementat strategia media, Prospero – care a organizat toate evenimentele, [i Rogalski Grigoriu PR – care a oferit sus]inere din punctul de vedere al comunic`rii cu presa [i liderii de opinie pe \ntreaga perioad` a campaniei.

Cum v-a]i folosit de social media \n aceast` campanie? De vreme ce publicul Tuborg este unul activ [i prezent pe internet, am \ncercat s` implic`m social media cât mai mult posibil. Contul nostru de Facebook a fost practic asaltat, pe \ntreaga perioad` a recrut`rii, cu anun]uri din campanie, s-a transformat \ntr-un spa]iu de interac]iune permanent`, candida]ii punând \n permanen]` \ntreb`ri [i \ncercând s` atrag` cât mai mul]i sus]in`tori. De asemenea, mul]i bloggeri s-au implicat \n campanie \ncercând sus]in` candida]ii [i s` atrag` voturi pentru ace[tia. |n final,

cred c` social media a fost instrumentul principal folosit de cei 2.000 de candida]i pentru a face “lobby” [i a-[i convinge prietenii s` \i sus]in`. Au folosit intens conturile de Facebook [i de Twitter pentru a-[i chema prietenii la petreceri, au postat poze [i filmule]e din timpul acestor petreceri pe platforme precum Youtube.com, Flickr.com [i, \n final, au folosit toate instrumentele pe care le aveau la dispozi]ie pentru a urca \n clasamentul final.

Ce \nseamn` social media \n strategia Tuborg? Acum ceva vreme, când publicitatea nu era, a[a cum sus]in speciali[tii acum, 2.0, noi, oamenii de marketing, obi[nuiam s` ie[im pe strad`, \n cluburi [i baruri [i s` vedem ce au de spus consumatorii no[tri despre brandurile noastre. |n prezent, social media este varianta rapid` a aceleia[i conversa]ii. Cu siguran]`, nu ar trebui s` \ncet`m s` lu`m contactul cu realitatea. Dimpotriv`, s` stai de vorb` “la o bere” cu un poten]ial consumator poate fi mai satisf`c`toare \n offline, unde nu e[ti for]at s` folose[ti emoticoane [i alte artificii. Companiile ar trebui s` fie con[tiente c` ele sunt prezente \n social media fie c` vor, fie c` nu. Social media este un fel de “agora” unde interac]ion`m cu un public atent [i plin de energie. E un instrument de cercetare constant` pentru noi, deoarece ob]inem feedback imediat. Mai mult decât orice, este instrumentul perfect pentru a m`sura impactul campaniilor noastre de marketing. Trebuie s` recunosc: nu exist` o biblie a social media sau un set de reguli de aur care s` ne zic` ce [i cum s` ac]ion`m. Este mai degrab` un mediu unde \nve]i din mers, ceea ce ne place.

Cât din bugetul de marketing a]i direc]ionat c`tre social media \n 2011? Lucr`m \n prezent cu o agen]ie care este responsabil` de comunicarea noastr` \n social media. De asemenea,

STRATEGIE MARKETING

\n func]ie de publicul ]int`, avem campanii care includ bugete de social media, despre care pot s` v` zic c` sunt \n cre[tere fa]` de anii trecu]i. Nu v` pot da un procent exact, deoarece acest lucru variaz` de la campanie la campanie. Vreau s` mai subliniez un alt lucru, referitor la bugetele de social media. Tot ce facem, orice instrument pe care \l folosim, poate s` ajung` \n social media, poate s` fie urcat pe YouTube [i comentat pe bloguri. Sunt mai degrab` reticent fa]` de segmentarea actual` \ntre ATL, BTL, PR [i social media, deoarece oricare din cele men]ionate mai sus poate s` ajung`, \ntr-un fel sau altul, \n social media. De aceea, nu doar agen]ia de digital este responsabil` pentru prezen]a noastr` \n social media, ei doar coordoneaz` conversa]iile pe care le avem pe canalele proprii de comunicare.

A]i declarat la un moment dat c` \n trecut obi[nuia]i s` gusta]i beri din \ntreaga lume oriunde c`l`torea]i. Care a fost prima impresie când a]i gustat o bere f`cut` \n România?

FOTO: VALI MIREA

Doron Zilberstein, director de marketing, URBB

|ntr-adev`r, sunt un degust`tor de bere pasionat, ceea ce e cu totul altceva decât a fi un b`utor de bere pasionat. |mi place s` descop`r arome noi [i re]ele locale [i am chiar un ritual personal: \mi place s` torn berea \n pahar numai pân` la un anumit nivel [i s` fac` pu]in mai mult` spum` decât de obicei, pentru c` am descoperit c` a[a se conserv` mai bine aroma. Referitor la berea f`cut` \n România, am descoperit c` aici exist` un respect puternic pentru acest produs. Cu toate acestea, este surprinz`tor faptul c`, de[i românii sunt recunoscu]i ca fiind iubitori de bere, pia]a de profil din România este una “tradi]ional`”, de bere lager cu concentra]ie de alcool \n jurul valorii de 5%. Nu putem vorbi de o mare diversitate \n ceea ce prive[te specialit`]ile de bere. Românii apreciaz` [i respect` re]etele [i ritualurile tradi]ionale, precum acela de a ie[i la un pahar de bere cu prietenii [i a te bucura de via]`. Biz Biz

Lec]ii din cea mai conectat` tab`r` de var` Biz a a[ezat din nou la aceea[i mas` bloggerii, agen]iile [i clien]ii, pentru 3 zile de networking [i dezbateri aprinse, la Pârâul Rece, unde a avut loc prima edi]ie a Social Media Summer Camp. timpul alocat conferin]elor era deja cu mult dep`[it, discu]iile continuau pân` târziu \n noapte. Se pare c` aerul rece de munte a \nc`lzit atmosfera din online-ul românesc, iar cei mai mul]i dintre bloggerii influen]i se ofereau s` acorde gratuit consultan]` participan]ilor la prima tab`r` social media din România.

Evenimentul i-a pus la aceea[i mas` pe cei mai influen]i oameni din blogosfer` [i pe reprezentan]ii agen]iilor [i ai companiilor, fiecare reu[ind astfel s` \nve]e lucruri noi despre social media de la ceilal]i participan]i. “Cred cu t`rie [i convingere c` fiecare companie care \[i dore[te s` fie activ` \n social media –

FOTORGAFII: VALI MIREA

Se spune c` o \ntrebare bine adresat` con]ine pe jum`tate r`spunsul \n ea. Iar când r`spunsul vine de la persoana potrivit`, solu]iile g`site sunt dintre cele mai bune. La Social Media Summer Camp, orice \ntrebare adresat` din sal` primea r`spunsuri [i sfaturi utile de la cei mai influen]i oameni din online. Adesea, când

Biz

STRATEGIE EVENIMENT

LEC}II |NV~}ATE |N SOCIAL MEDIA SUMMER CAMP 1. Alege un canal sau un mix de canale social media care \]i sus]ine / sus]in vocea 2. Alege tonul care ]i se potrive[te \n conversa]ie 3. G`se[te o frecven]` de comunicare potrivit` obiectivelor tale 4. Separ` mesajul promo]ional de cel uman, personal 5. Stabile[te ce dai de la tine pentru publicul respectiv 6. Stabile[te câteva obiective simple pe care s` le urmezi consecvent 7. Este riscant s` ai mai mul]i oameni care scriu pe Facebook \n numele companiei 8. Scopul este nu numai s` construie[ti o comunitate, ci [i s` o p`strezi – s` p`strezi interesul indivizilor \n a face parte din comunitate 9. Pe Facebook furnizeaz` informa]ii [i despre pia]`, nu numai despre companie 10. Creeaz` con]inut din \ntreb`rile adresate de clien]i pe Facebook Surs`: www.zanescu.ro

[i am zis mai sus c` eu cred c-ar trebui s`-[i doreasc` toate – ar trebui s` aib` un om care s` vorbeasc` aceea[i limb` cu agen]iile [i bloggerii”, spune pe blogul s`u Andrei Criv`], speaker la eveniment [i totodat` unul dintre cei mai influen]i bloggeri din ]ar`. “Fie c`-l cre[te \n acest sens, fie c` recruteaz` un om deja «antrenat», e esen]ial s` vorbim cu to]ii aceea[i limb`”, continu` bloggerul. Social media deja a schimbat felul \n care interac]ion`m, lucr`m sau chiar ne angaj`m \ntr-o companie. |n mediul

de business, zonele \n care social media va fi din ce \n ce mai utilizat` [i necesar` sunt legate de consolidarea sau ajustarea imaginii de angajator, vizibilitatea unor proiecte de CSR, care pot fideliza angaja]ii datorit` vizibilit`]ii impactului asupra societ`]ii [i posibilit`]ii de implicare a angaja]ilor \n acestea [i, nu \n ultimul rând, recrutarea. “Prima zon` \n care s-a v`zut o schimbare este chiar \n procesele de recrutare [i cred c` va ajuta [i \n viitor la o sc`dere a costurilor, dar [i la o cre[tere a Biz

FOTO: CRISTIAN {U}U

Cå[tig`torii concursului Staropramen 62

Biz

transparen]ei mediului organiza]ional”, spune M`d`lina Uceanu, Senior Career Advisor la compania Career Advisor. “Angaja]ii devin «ambasadorii angajatorului» \n zona re]elelor sociale, iar rolul acesta nu poate fi for]at, nimeni nu \[i va declara starea de mul]umire public \n condi]iile \n care nu este cu adev`rat satisf`cut de activitatea actual`”, continu` M`d`lina Uceanu, unul dintre participan]ii la tab`ra de social media organizat` de Biz. Tab`ra bloggerilor a fost puternic reprezentat` la Pârâul Rece, prin Cristian Manafu, Cristi Dorombach, Adrian Ciubotaru, Cristi China – Birta, Costin Cocioab`, Cristian {u]u, Andrei Criv`], Alexandru Negrea, Victor Kapra, Radu B`z`van, Vali Petcu, Adi H`dean, Drago[ Stanca [i Dan Dragomir. Ce a \nsemnat pentru companii evenimentul? Declara]ia unuia dintre participan]ii la SMS Camp din partea companiilor, Robert Z`nescu, Corporate Communications Director la Bancpost, de la finele evenimentului de trei zile spune totul: “Vom promova toate produsele Bancpost prin social media”. Tot directorul de comunicare al b`ncii a scris pe propriul blog [i o serie de lec]ii pe care le-a \nv`]at de-a lungul taberei de var` organizate de Biz. Le reg`si]i \n caseta din pagina 61. Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc. 1-4 decembrie, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/summercamp

Social Media Snow Camp

Cum analizezi valoarea de brand Uit` de analizele SWOT. E timpul pentru un nou instrument care s` ajute brandul tù s` câ[tige \ncrederea clien]ilor [i compania ta s` lase concuren]ii \n urm`. DE PAUL GARRISON competi]ionale? Dar evaluarea privind ` ne imagin`m c` studiem poten]iale tehnologii noi ale un proasp`t manager al produc`torilor de cauciucuri? Exist` unei echipe de Formula 1. oare aspecte din NASCAR care pot fi Scopul sù este extrem de de folos la Formula 1? clar: s` câ[tige Formula 1 A]i \n]eles ideea. Chiar [i \ntr-un \n trei ani. Având \n vedere c` a lucrat domeniu \n care exist` concuren]` \n mediul de business pân` la acest clar` [i ]eluri limpezi, analiza SWOT se moment, el apeleaz` imediat la analiza poate dovedi insuficient`. Cât de bine SWOT (puncte tari, puncte slabe, crezi c` poate func]iona aceasta atunci oportunit`]i, provoc`ri), \n care are când trebuie s` iei \n considerare [i \ncredere, [i \ncepe s`-l completeze. Dac` face asta ca majoritatea managerilor PAUL GARRISON este profesor de care recurg la analiza marketing [i fost decan al Central SWOT, e posibil s` cad` \n European University Business capcana imaginii \n School, iar acum pred` la Maasoglind`: punctele tari ale tricht School of Management Roconcuren]ei vor ap`rea la el mânia [i Skolkovo School of \n coloana punctelor slabe, Management din Moscova. A luiar oportunit`]ile pe care le crat \n marketing mai bine de 30 men]ioneaz` vor figura ca de ani. De-a lungul carierei a luprovoc`ri \n cazul \n care crat la Procter & Gamble [i Cocaconcuren]a apeleaz` prima Cola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, la ele. Dar, chiar [i dac` nu iar recent a pus bazele firmei de consultan]` stratecade \n aceast` capcan`, gic` Garrison Group, \n Budapesta. managerul nu ob]ine de la diverse categorii de clien]i, [i o colec]ie analiza SWOT decât un document de \ntreag` de concuren]i pu]in cunoscu]i evaluare a concuren]ei. Numai c` el dar \n plin` dezvoltare, dar [i posibili trebuie acum s` insiste \n alte zone \nlocuitori pe pia]` ai produsului tù pentru a determina to]i factorii care din punctul de vedere al clien]ilor? A[a pot propulsa \nainte echipa spre c`, \n loc de SWOT, s` apel`m la un câ[tigarea campionatului de Formula 1 instrument analitic mai eficient: \n trei ani sau care, dimpotriv`, pot diagnosticarea valorii. Ce face sau nu \mpiedica acest lucru. |ns` unde poate face brandul tù pentru a furniza \ngloba el problemele legate de valoare clien]ilor? Cine sunt clien]ii tì finan]are sau de sponsori? Dar pilo]ii existen]i [i poten]iali [i ce \nseamn` care vor ap`rea pe firmament \n valoarea pentru ei? Cât de bine ai urm`torii doi ani sau noile circuite 64

Biz

furnizat pân` acum valoare clien]ilor tì \ntr-o manier` eficient`? Care sunt concuren]ii tì din punctul de vedere ale clien]ilor tì, atât alternative deja existente, cât [i poten]iali \nlocuitori? Ce fac competitorii tì chiar acum, sau ce vor face \n viitor, pentru a-[i asigura o valoare mai mare \n timp ce scad valoarea produsului tù? Ce po]i \nv`]a din domenii \nrudite cu al tù pentru a aplica la afacerea ta? |n schema din pagina al`turat` g`si]i [ase aspecte care trebuie evaluate \n cadrul diagnosticului valorii, pentru a stabili oportunit`]ile care s` te ajute s`-]i atingi ]elul propus, dar [i obstacolele de care te po]i lovi.

|N C~UTAREA RELEVAN}EI Cum te descurci cu o cantitate cople[itoare de date atunci când faci analiza valorii? R`spunsul \l constituie relevan]a. Nu ai nevoie de cantit`]i mari de date, ci numai de datele relevante. Relevan]a este determinat` de ce te va ajuta sau te va \mpiedica s` furnizezi valoare c`tre client. Desigur, aceasta nu \nseamn` ca relevan]a este u[or de stabilit. Partea cea mai dificil` din \ntreaga munc` de diagnosticare va fi s` ajungi s` \n]elegi \n profunzime nevoile func]ionale [i emo]ionale cu privire la ce poate oferi brandul tù, precum [i valoarea pe care o furnizeaz`. Dac` vei \n]elege nevoile clien]ilor, \]i vei putea pune la punct o strategie de brand bine motivat`. De asemenea, vei avea la dispozi]ie date cu privire la stilul de via]` al clien]ilor, care te va ajuta s` adresezi clien]ilor mesajul potrivit la momentul potrivit [i \n locul potrivit. Dac` vei analiza \n totalitate performan]ele companiei tale \n materie de furnizare a valorii c`tre clien]i, vei descoperi cât este de important ca fiecare angajat, de la cei din produc]ie la cei din service, s`-[i \n]eleag` rolul pe care \l are \n crearea [i furnizarea valorii c`tre clien]i. Dac` \]i vei analiza concuren]a \n modul \n care clien]ii tì v`d posibilele alternative la brandul tù [i nu din punctul tù de vedere, e posibil s`-]i dai seama la un moment dat c` concuren]a este mult diferit` de ce

STRATEGIE MARKETING credeai ini]ial. De asemenea, chiar [i domeniul \n care activezi e posibil s` fie altul decât credeai tu. Cea mai mare problem` de care se lovesc oamenii atunci când \ncearc` s`-[i evaluze starea curent` a afacerii este c` se pierd pe drum \n detalii. Ei nu mai pot s` vad` p`durea din cauza copacilor. Indiferent c` e vorba de analizarea posibililor competitori, de stabilirea priorit`]ii segmentelor de clien]i sau de a vedea ce s-a f`cut [i ce nu s-a f`cut, este esen]ial s` ai un punct de vedere obiectiv. Explorarea unei cantit`]i uria[e de date cere o gândire asem`n`toare unei macete. Cu gândul la destina]ie (respectiv la ]elul afacerii), \]i croie[ti drum cu maceta prin jungla de date. Este important s` separi imediat relevantul de nerelevant. Nu uita nicio clip` la ce \]i trebuie fiecare informa]ie pe care o cau]i. Cum o s-o folose[ti pentru a-]i atinge ]elul? Dac` nu te ajut` s` gânde[ti mai clar, reteaz-o cu maceta [i mergi mai departe! Unele date se refer` \n mod special la crearea unei arhitecturi de brand motivante, de pild` care caracteristici [i beneficii vor ajuta brandul s` se dezvolte. Segmentarea clien]ilor \n func]ie de cum abordeaz` categoria din care face parte produsul tù [i cum interac]ioneaz` cu el este important`. Iar modul \n care segmente de clien]i diferite percep [i estimeaz` valoric beneficiile emo]ionale [i func]ionale este [i mai important. Evaluarea clientului trebuie s` dep`[easc` vechea metod` a segment`rii demografice [i s` permit` s` \n]elegi cum apar]in clien]ii unor comunit`]i [i grupuri de interese distincte. Nu e mai eficient s` segmentezi pe baza valorilor comune [i a stilului de via]`, decât pe baza ora[ului \n care trìesc sau a nivelului lor de educa]ie? Valoarea brandului este procesul prin care se determin` valoarea curent` pe care o atribuie clien]ii beneficiilor unui brand. Cel mai bun loc \n care pot \ncepe cùtarea de date este \n interiorul companiei. Dac` aceasta este mic`, probabil c` nu exist` prea multe date legate de brand sau de clien]i. Un

DIAGNOSTICAREA VALORII Evaluarea targetului

Concluzii legate de target

Evaluarea brandului

Concluzii legate de brand

Evaluarea lan]ului valoric Evaluarea performan]ei

Analiza valorii

Concluzii legate de lan]ul valoric Concluzii legate de performan]`

Evaluarea produselor

Concluzii legate de produs

Evaluarea competitiv`

Concluzii legate de concuren]`

avantaj al companiilor mici \n fa]a celor mari este \ns` c` managementul se afl` \n contact mai strâns cu clien]ii. S` ne gândim la un restaurant: managerul [i personalul de deservire ]in aproape o sut` de focus group-uri pe zi. De asemenea, au cantit`]i mari de date demografice: ei observ` clien]ii interac]ionând cu produsul.

EVALUAREA PRODUSELOR |NRUDITE Adesea este de mare ajutor s` arunci o privire dincolo de industria \n care activezi, s` vezi ce lucruri din alte domenii le po]i aplica la tine. S` lu`m ca exemplu câinele dingo. Acesta

Oportunit`]i majore

Obstacole existente sau poten]iale

alearg` cu vitez` prin iarba \nalt`, \ns` din când \n când face câte un salt pentru a se ridica la o \n`l]ime de unde poate s` vad` ce se \ntâmpl` \n jur. Caut` bune practici [i idei excelente, oriunde ar fi ele, \n timp ce te deplasezi cu toat` viteza c`tre ]elul t`u.

EVALUAREA CONCUREN}EI |n general este adev`rat c` exist` \ntotdeauna produse concurente pe pia]`, iar clien]ii \l pot \nlocui pe al t`u cu acestea. De aceea, nu stric` s` te gânde[ti cum po]i face ca produsul t`u s` fie prima alegere. Las` concuren]a s`-[i bat` capul cu pozi]ia alternativ`! Biz Biz

DEPE{E DIN R~ZBOIUL CU CRIZA

Procesele de recrutare \n companii \ncep s` se deblocheze, dar avertismentele privind un al doilea val al crizei pot schimba oricând situa]ia. Perioada urm`toare va ar`ta clar cine [i-a f`cut temele de HR. OVIDIU NEAGOE erioada care a coincis cu \nceputul crizei s-a tradus prin idei care vehiculau chiar renun]area la salaria]i \n favoarea unor candida]i mai buni din pia]` [i, totodat`, la costuri mai mici, pe baza disponibiliz`rilor masive de atunci. |n cel mai scurt timp \ns`, criza economic` a demonstrat c` evaluarea a fost una gre[it` pentru c`, \n primul rând, contribuia la destabilizarea rela]iei angajatorilor cu salaria]ii valoro[i, care ar putea lua \n calcul c` vor putea oricând s` tr`iasc` aceea[i experien]`. Mai mult, nu pu]ine au fost companiile care au depus eforturi pentru men]inerea angaja]ilor valoro[i, iar disponibilitatea unui angajat de a face o schimbare sau de a accepta o alt` ofert` \n perioada recesiunii s-a lovit de evaluarea reticent` a [anselor ca businessul angajatorului s` reziste replicilor puternice ale cutremurului financiar global. Raportat la procesele de resurse umane din organiza]ii, rolul directorilor de departamente HR va re\ncepe s` capete importan]a cuvenit`. “Nivelul de competitivitate al pie]ei muncii cred c` va 66

Biz

cre[te abia peste câ]iva ani, va mai dura pân` ne vom \ntoarce la situa]ia din 2007 – 2008, când exista o competi]ie acerb` \ntre angajatori pentru a-[i atrage de partea lor candida]ii valoro[i”, spune pentru Biz M`d`lina Uceanu, Career Coach [i Senior HR Advisor la CareerAdvisor. “Cred c` deja putem vorbi [i despre o pia]` de retail, profesioni[ti care sunt \n c`utarea unor servicii variate de consiliere, coaching [i training, iar aceasta cred c` va cre[te \n urm`torii ani. Dac` e s` ne uit`m la pie]ele dezvoltate, vom g`si numeroase modele de business construite strict pe o asemenea nevoie, ceea ce cred c` vom \ncepe s` vedem [i \n România din ce \n ce mai des”, continu` M`d`lina Uceanu.

LEADERSHIP POSTRECESIUNE Pe lâng` aspectele negative, recesiunea poate fi privit` ca un profesor exigent, care reu[e[te s` predea o serie de lec]ii managerilor companiilor [i nu numai, mult mai bine structurate decât cursurile teoretice ale marilor [coli de business. |n orice situa]ie de criz`, rolul liderului [i presiunea ca acesta s` contribuie cu

solu]iile potrivite cresc exponen]ial. “Recesiunea cred c` pred` liderului lec]ii care \i modeleaz` comportamentul [i \i dau ocazia s` \[i confirme valorile afirmate prin ac]iunile \ntreprinse \n aceast` perioad` [i pe care le va purta cu el din acel punct \ncolo”, men]ioneaz` M`d`lina Uceanu. “Câteva dintre aceste \nv`]`minte sunt necesitatea motiv`rii proactive a angaja]ilor, comunicarea transparent` [i managementul eficient al schimb`rilor. |n situa]ii critice, când compania nu face fa]` material presiunilor exterioare, ceea ce \l face pe un angajat productiv [i loial e \n primul rând sentimentul c` este apreciat [i convingerea c`, pân` [i \n momente dificile, se afl` \n echipa potrivit`, \n rolul potrivit”, adaug` Senior Advisor-ul de la CareerAdvisor. Adev`rul va ie[i la iveal` abia dup` criz`, \n momentul \n care oamenii vor avea op]iuni suficiente. Decizia de a r`mâne atunci al`turi de o anumit` companie sau un anumit lider va fi mai valoroas` decât \n acest moment. Evitarea zvonurilor [i a specula]iilor care bântuie companiile, o caracteristic` a celor mai multe organiza]ii din perioada de criz`, se poate combate printr-o comunicare deschis`, prin care nu se \ncearc` manipularea individului sau ascunderea problemelor evidente. Managementul schimb`rilor ar trebui s` ia \n calcul toate aceste aspecte, aplicabile de asemenea postcriz`. “Cred c` principala lec]ie luat` cu sine postcriz` va fi legat` de nivelul acceptabil de compromis pentru fiecare individ \n parte [i sper ca pentru o parte dintre noi s` \nsemne o a[ezare mai corect` a ac]iunilor noastre \n raport cu valorile pe care le reprezent`m ca indivizi”, spune M`d`lina Uceanu. “Chiar dac` asta poate \nsemna schimb`ri majore de carier`, de abordare, de priorit`]i \n via]`”, adaug` Senior Advisor-ul de la CareerAdvisor.

REPLICI LA CUTREMURUL ECONOMIC Nebunia este repeti]ia aceluia[i comportament, a[teptându-te de fiecare dat` la alt rezultat – este analogia pe care o face M`d`lina Uceanu cu un poten]ial al doilea val de criz` economic`.

STRATEGIE MANAGEMENT

FOTO: VALI MIREA

M~D~LINA UCEANU, Career Coach [i Senior HR Advisor la CareerAdvisor

“Anticiparea unui nou val de sc`deri economice constituie o ocazie pentru companii s` fac` o analiz` atent` a situa]iilor [i problemelor prin care au trecut \n prim` faz`, pentru a \ncerca s`-[i modifice comportamentul organiza]ional [i s`-[i minimalizeze pierderile sau aspectele negative”, continu` Senior HR Advisor-ul companiei CareerAdvisor. Astfel, companiile ar trebui s` se focuseze pe preg`tirea angaja]ilor, \n special a salaria]ilor valoro[i, care s-ar putea demoraliza \ntr-o nou` perioad` de criz`. Dac` \n perioada de recesiune debutat` \n 2008 ac]iunile demarate de liderii din companii au deranjat major climatul organiza]ional [i nu au rupt contractul emo]ional dintre angajat [i angajator, sunt [anse mari ca nici al doilea val de criz` s` nu ajung` la “performan]a” aceasta. |ns` \n cazul \n care situa]ia va fi cu totul alta, num`rul salaria]ilor care vor opta pentru p`r`sirea organiza]iei va fi unul destul de mare, indiferent de nivelul sau dimensiunile crizei. Una dintre solu]ii pentru angajatori ca s` nu ri[te s` se vad` pu[i \n fa]a unei crize de talente \n viitorul apropiat este construirea unui brand puternic de angajator, care \n timp duce la loializarea angajatului prin stimularea sentimentelor de stabilitate [i mândrie. “|n acest scop, angajatorul trebuie s` aib` \n vedere urm`toarele obiective: crearea unei imagini cu privire la experien]a de a fi membru al acelei organiza]ii, a unei sinergii cu brandul cunoscut de c`tre clien]ii externi ai companiei, alinierea celor dou` [i atragerea celor mai potrivite profiluri ca noi membri”, sf`tuie[te Senior HR Advisor-ul de la CareerAdvisor. “Câ]iva pa[i \n aceast` direc]ie ar fi \n]elegerea corect` [i profund` a organiza]iei, a mediului [i a culturii interne, crearea unui brand care s` reflecte valorile pe care le promoveaz` organiza]ia, dezvoltarea de standarde pentru a da continuitate brandului [i pentru a-i men]ine o realitate, alinierea practicilor pentru a sus]ine [i promova valorile interne [i m`surarea constant` a efectelor”, conchide M`d`lina Uceanu. Biz Biz

ANGAJAT, ANGAJEZ ANGAJATORI A re\nceput goana dup` executivi. Motoarele de recrutare ale companiilor au repornit la tura]ie maxim` [i vizeaz` speciali[tii [i pozi]iile de top management. DE OVIDIU NEAGOE i sunt oamenii care decid soarta unor bugete de milioane de euro, iar o simpl` decizie luat` de ace[tia poate duce fie la cre[terea exponen]ial` a cifrei de afaceri a companiei, fie la pierderi uria[e. Dar, cu toate c` deciziile cele mai dificile intr` exclusiv \n sarcina lor, la fel ca orice angajat, [i executivii dau interviuri de angajare. Ba chiar, \n prima jum`tate a anului, mai des ca \n orice alt semestru aflat sub zodia recesiunii mondiale. O arat` chiar studiul “Bilan]ul Pie]ei de Resurse Umane \n T1”, realizat de asocia]ia speciali[tilor \n resurse umane HR-Club. Astfel, \n primul trimestru al anului 2011, companiile au fost active pe segmentul de recrutare [i selec]ie, iar pozi]iile de speciali[ti au fost cele mai c`utate, \n propor]ie de 61%, fa]` de locurile de munc` destinate “juniorilor” (47%), middle management-ului (45%) [i top management-ului (18,8%). |n trimestrul al treilea al anului trecut, procentul speciali[tilor care au trecut prin procese de recrutare [i selec]ie s-a ridicat la 68

Biz

51,6%, \n timp ce \n ultimele trei luni ale anului 2010 acesta a ajuns la 60,1%. Mai mult, dintre companiile care au analizat CV-urile candida]ilor, 47,8% chiar [i-au m`rit num`rul de angaja]i \n primul trimestru al anului. “Am observat o cre[tere clar` a num`rului de cereri de recrutare, comparativ cu perioada similar` a anului trecut”, spune Doru Dragomir, Managing Partner la firma de recrutare [i consultan]` \n resurse umane InnerLook. “Este adev`rat c` o parte dintre pozi]iile pentru care se face recrutarea au fost deschise de peste un an, dar din diverse motive posturile respective au intrat \n «hibernare», iar acum au fost redeschise”, adaug` Doru Dragomir. Tot Managing Partner-ul de la InnerLook completeaz` c` \n afar` de industria IT [i unele zone industriale de produc]ie, unde sunt cereri generate de cre[tere sau de transformare a companiei, restul sunt pozi]ii vechi “suspendate” sau \nlocuiri pentru angaja]ii care au plecat. De[i pare greu de crezut, nu pu]ini sunt speciali[tii din companii care au

conturi [i \ncarc` CV-uri pe site-urile de recrutare. Tot studiul realizat de HR-Club arat` c` principala modalitate de recrutare \n cazul acestora a fost, cel pu]in \n primele trei luni ale anului, selectarea de pe site-uri de recrutare (79,7% dintre companiile respondente), recomand`ri interioare [i referin]ele angajatului (76,2%), aplica]ii directe, spontane (68,7%) sau din baza de date cu fo[ti candida]i (64,9%). |n plus, au existat [i companii care, când s-au v`zut nevoite s` recruteze, au apelat la fo[ti

STRATEGIE MANAGEMENT

salaria]i (26,7%) sau la firme de head hunting (23,5%). Ceea ce s-a schimbat comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut sunt domeniile din care provin cererile. Pe atunci, acestea veneau preponderent din partea candida]ilor pe func]ii comerciale, precum cele din marketing, vânz`ri [i financiar; anul acesta cele mai multe solicit`ri provin mai degrab` din zona opera]ional`. “Exist` [i o constant`: orientarea c`tre abilit`]ile de conducere. F`r` excep]ie, toate solicit`rile subliniaz` necesitatea

angaj`rii candida]ilor cu competen]e sociale solide”, spune Doru Dragomir. Studiul realizat de asocia]ia speciali[tilor \n resurse umane demonstreaz` c` importan]a acordat` abilit`]ilor de comunicare ale candida]ilor a crescut \n acest an comparativ cu cel precedent. Dac` \n primul trimestru al anului trecut numai 20,6% dintre angajatori acordau o aten]ie sporit` abilit`]ilor de comunicare, \n primele trei luni ale anului 2011 sunt luate \n calcul de 32,8% dintre reprezentan]ii departamentelor de HR din companiile

care recruteaz`. Cel mai important criteriu \n cazul selec]iei speciali[tilor \ns` r`mâne experien]a (78%).

CAUT MANAGER, DAR NU G~SESC Cine credea c` doar candida]ii la interviu au o sarcin` dificil` s` fac` fa]` tirului de \ntreb`ri al reprezentan]ilor departamentelor de resurse umane se cam \n[al`. {i ace[tia \ntâmpin`, la rândul lor, dificult`]i \n g`sirea candidatului dorit. Fapt reliefat de studiul “Talent Shortage 2011”, realizat de Manpower România, prin care se Biz

STRATEGIE RECRUTARE

MIZ~ PE SPECIALI{TI Cei mai c`uta]i angaja]i din primele trei luni ale anului au fost speciali[tii [i cei afla]i \n pozi]ii de entry level. Iat` cum au fost recruta]i ace[tia de c`tre companii \n primul trimestru al anului:

Speciali[ti Modalitate recrutare Site-uri de recrutare [i anun]uri Recomand`ri interne Aplica]ii directe, spontane Candida]i din trecut Fo[ti angaja]i Firme de head hunting Agen]ii de recrutare Târguri de joburi Biroul de recrut`ri Internship ONG-uri [i institu]ii academice

Procent 79,7% 76,2% 68,7% 64,9% 26,7% 23,5% 21,6% 13,3% 12,5% 6,8% 6,8%

Entry Level Modalitate de recrutare Aplica]ii directe, spontane Recomand`ri interne Site-uri de recrutare [i anun]uri Candida]i din trecut Fo[ti angaja]i Agen]ii de recrutare Leasing de personal Internship Târguri de joburi ONG-uri [i institu]ii academice Biroul de recrut`ri

Procent 83,5% 77,5% 74,2% 30,0% 24,2% 20,7% 16,8% 16,3% 16,3% 12,4% 10,2%

Surs`: HR-Club, studiu “Romanian HR Outlook Q1 2011”

Biz

arat` c` 53% dintre angajatorii locali \ntâmpin` dificult`]i \n acoperirea posturilor cheie din organiza]ii. Cele mai problematice pozi]ii pentru angajatori sunt cele de comerciant, inginer [i director executiv. Motivele? Lipsa experien]ei candida]ilor (28% dintre responden]i), lipsa de candida]i din pia]` (24%) [i lipsa acut` de abilit`]i tehnice (22%). Mai mult, potrivit studiului realizat de Manpower, pozi]iile din top management ocup` al treilea loc \n clasamentul locurilor de munc` cel mai dificil de acoperit, dup` ce la edi]ia de anul trecut a studiului ocupau locul cinci. “Cum talentele nu pot fi produse pe termen scurt, este nevoie de o strategie de resurse umane robust`, care va asigura o surs` sigur` de angaja]i cheie \n momentele \n care companiile au cea mai mare nevoie”, spune Valentin Petrof, Country Manager la ManpowerGroup România. Acesta arat` c` una dintre provoc`rile cu care mediul de afaceri se confrunt` este faptul c` dezvoltarea unei pepiniere de talente necesit` o abordare pe termen lung, ceea ce este \n contradic]ie cu presiunea furniz`rii rezultatelor pe termen scurt – trimestriale, semestriale sau anuale. La nivel global statele care \ntâmpin` cele mai mari dificult`]i la selectarea de personal sunt Japonia (80%), India (67%), Brazilia (57%), Australia (54%), Taiwan (54%) [i România (53%). Obstacolele \ntâlnite de companii \n timpul proceselor de selec]ie [i recrutare din ]ar` sunt datorate \n mare parte [i faptului c` România este \nc` \ntr-un proces de maturizare [i consolidare. “Apar probleme legate de felul \n care se face selec]ia candida]ilor: orientarea exclusiv pe competen]ele tehnice diminueaz` evaluarea motiva]iei [i analiza potrivirii candidatului cu viitorul loc de munc`”, avertizeaz` Doru Dragomir. Consecin]a? Nu \ntotdeauna cei mai buni candida]i din punctul de vedere al competen]elor [i al experien]ei se potrivesc cu viziunea [i cu valorile companiei. “|n acest caz, mai ales \n pozi]iile de top management, luarea

unei decizii incorecte nu numai c` are impact financiar negativ, dar va duce la probleme semnificative \n organiza]ie pe termen mediu [i lung”, adaug` Dragomir. |n plus, nici identificarea legat` de neconcordan]ele dintre bugetele alocate de companii [i a[tept`rile candida]ilor nu este de omis. De[i o parte dintre ace[tia [i-au adaptat solicit`rile la noile oferte din pia]`, mul]i consider` c` pachetele salariale sunt sub nivelul lor de expertiz` [i opteaz` fie pentru a[teptare, fie pentru oferte mai atractive, ceea ce poate duce la blocaje serioase \n procesele de recrutare la nivelul de negociere a salariilor. “Dificult`]i exist` \n continuare pe pia]a muncii, de[i percep]ia general` se raporteaz` la faptul c` \n pia]` ar fi un volum mare de candida]i disponibili”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Cantitativ, afirma]ia este corect`, \ns`, din p`cate, calitatea acestora nu este \ntocmai pe m`sura a[tept`rilor companiilor, astfel \ncât ne confrunt`m \n continuare cu sesiuni dificile de selec]ie [i atragere a candida]ilor, mai ales c` cerin]ele partenerilor no[tri sunt \ntotdeauna la cel mai \nalt nivel”, continu` Corina Diaconu. Criza financiar` mondial` a dus la o cre[tere a exigen]elor din partea angajatorilor, acum se a[teapt` rezultate de excep]ie din partea top managerilor, \n condi]iile \n care pia]a nu mai este la fel de generoas` ca \nainte de 2008, iar salariile acestora nu de pu]ine ori mar[eaz` acum destul de mult [i pe componente variabile ale pachetelor de beneficii. Procesele de selec]ie [i recrutare s-au transformat \n to]i ace[ti ani pu[i sub zodia crizei, iar, \n paralel, a[tept`rile angaja]ilor au crescut exponen]ial, executivii având mandate clar stabilite [i ]inte pe termen limitat. “Bugetele alocate departamentelor de resurse umane nu au fost foarte generoase nici \n acest an [i \n mod cert nu putem vorbi despre o deblocare total` a pie]ei for]ei de munc`, dar

STRATEGIE RECRUTARE

depinde cu ce an facem compara]ie: fa]` de anul 2010, 2011 s-a remarcat clar printr-o cre[tere a volumului activit`]ilor de HR, \ns`, raportat la perioada dinaintea crizei, dinamismul pie]ei muncii este \nc` la cote destul de mici”, spune Corina Diaconu. Aceasta subliniaz` c` bugetele acordate departamentelor interne de HR depind de fiecare companie \n parte [i de obiectivele pe care aceasta [i le seteaz`. De asemenea, dac` organiza]ia \[i propune o dezvoltare, atunci este clar c` va investi destul de mult \n zona de recrutare, iar dac`, \n schimb, interesul este c`tre zona de dezvoltare intern` [i de \mbun`t`]ire a performan]elor, este evident c` bugetele se vor \ndrepta cu prec`dere c`tre zona de training [i evaluare. Studiul “Romanian HR Outlook Q1 2011” arat` c` \n primele trei luni ale acestui an 64% dintre responden]i au

CUM RECRUTEAZ~ COMPANIILE PE POZI}II DE MIDDLE MANAGEMENT? Modalitate recrutare Site-uri de recrutare [i anun]uri Aplica]ii spontane, directe Recomand`ri interne Candida]i din trecut Head hunting Agen]ii de recrutare Fo[ti angaja]i Târguri de joburi Internship

Num`r companii 16 11 9 8 8 5 4 2 1

Surs`: HR-Club, studiu “Romanian HR Outlook Q1 2011”

alocat \ntre 1 [i 20% din bugetul de HR proceselor de recrutare. Procent \n cre[tere comparativ cu ultimul semestru al anului trecut, când procentul companiilor care alocau pân` \n 20% din buget recrut`rii se situa la 62,1%. Mai mult, 22,4% dintre companii au investit \n recrutare peste 20% din bugetul de resurse umane \n Q1 2011, fa]` de doar 11,5% \n Q4 2010. “Companiile s-au ar`tat interesate s` fac` anumite schimb`ri la nivel de top management, cu atât mai mult cu cât mandatele managerilor de top au prev`zut obiective stricte [i au inclus indicatori de performan]` dificil de atins”, spune Corina Diaconu despre motivele debloc`rii motoarelor de recrutare. “Zona de middle management a fost, de asemenea, un segment c`utat, fie pentru posturi nou create, fie pentru replacement-uri”, conchide Managing Director-ul de la ABC Human Capital. Biz

Biz

12 Octombrie 2011 Timi[oara, Edi]ia a II-a

Primul summit regional din RomĂ&#x201A;nia despre influen}a online {i strategii de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Exclusiv: Top online influencers 2011 Care sunt cele mai influente personalit`]i din online [i ce anume le determin` acest statut? Un studiu exclusiv despre influen]a \n mediul online din RomĂ˘nia, realizat pentru revista Biz de Zelist. Un eveniment

life Revolu]ia hotelier` englez` De la terasa apartamentelor noului hotel 45 Lane Park din Londra, redeschis la \nceputul lunii, turi[tii se pot bucura de o priveli[te panoramic` unic` a capitalei, al`turi de un pahar de [ampanie [i bucate alese pe språncean`. DE OVIDIU NEAGOE

uri[tii români care aveau \n plan o vizit` la Londra \n aceast` var` [i au amânat plecarea din cauza violen]elor din Anglia sau cei care \[i doresc s` vad` obiectivele turistice din capitala britanic` primesc o veste bun`: lansarea hotelului 45 Lane Park, cea mai nou` proprietate a Dorchester Collection. Hotelul, care [i-a deschis por]ile la \nceputul acestei luni, pune la dispozi]ia oaspe]ilor 45 de camere [i apartamente cu vedere la Hyde Park, precum [i un penthouse prev`zut cu o teras` generoas`, care ofer` o vedere panoramic` asupra ora[ului Londra. De aici, turi[tii pot cobor\ pân` la mezanin, unde vor g`si Bar45, o libr`rie [i o sal` de for]`. |n cadrul hotelului se va deschide [i primul restaurant CUT din Europa, unde va g`ti celebrul Wolfgang Puck. Renovarea a fost f`cut` de arhitectul Thierry Despont. Turi[tii care aleg s` se cazeze \n primele zece zile ale lunii septembrie la noul hotel londonez vor beneficia [i de o reducere. Astfel, vor scoate din buzunare 350 de lire sterline pentru o noapte de cazare. Biz

COREGRAFIE LA RANG DE ART~

De la \nceputul lunii cinefilii sunt a[tepta]i \n s`lile de cinema pentru lungmetrajul “Pina”, un film documentar despre via]a [i cariera celebrei coregrafe [i dansatoare Pina Bausch. Pelicula, filmat` 3D, \[i propune s` poarte privitorii \ntr-o c`l`torie \n ora[ul Wuppertal, din Germania, care a fost centrul activit`]ilor artistei timp de mai bine de trei decenii. Biz

LIFE

{TIRI

CALENDAR

Manchester United merge ceas {i nu doar \n campionatul Angliei, ci [i pe podiumuri [i la recep]ii luxoase selecte. “Diavolii Ro[ii”, condu[i de renumitul Sir Alex Ferguson, au f`cut echip` cu produc`torul de ceasuri Hublot, \n cadrul unui eveniment caritabil pentru Funda]ia Manchester United. |n turneul prin cinci ora[e americane, echipa a participat la Art of Fusion Fashion Show [i a prezentat cele mai noi colec]ii de ceasuri produse

de elve]ienii de la Hublot. Noile modele au fost prezentate de Chicharito, Michael Owen, Patrice Evra, Rio Ferdinand, Nani [i Sir Alex Ferguson. Manchester United [i Hublot nu sunt la prima astfel de colaborare. Cele dou` “echipe” au mai jucat “amicaluri” \n cazul a trei ceasuri. Ultima colec]ie comun` este King Power Red Devil, care con]ine iarb` de pe stadionul Old Trafford.

23 SEPTEMBRIE Este data \n care iubitorii umorului englezesc [i fanii celebrului Rowan Atkinson se pot re\ntâlni cu cel mai “temut” spion britanic, Johnny English. Cea de-a doua parte a comediei, regizat` de Oliver Parker, \l are \n centrul aten]iei pe agentul secret aflat \n slujba Majest`]ii Sale, care \ncearc` s` opreasc` un grup interna]ional de asasini.

12 SEPTEMBRIE

Cadouri extreme Se apropie ziua unui coleg de birou [i, la fel ca \n fiecare an, urmeaz` s` primeasc` de la echip` o c`ma[` sau o cravat`? Nu v` pripi]i. Compania SmartExperience propune o serie de cadouri inedite. Printre cele mai originale experien]e se afl` c`l`torii cu balonul, plimb`ri cu iahtul, salturi cu para[uta sau chiar cursuri de windsurf. Iubitorii golfului pot opta pentru heligolf, unde ma[inu]ele de golf au fost \nlocuite de un elicopter care plimb` juc`torii c`tre urm`toarea cup`. De la cursuri de preparat cocktailuri sau ateliere de pictur` la rafting ori un zbor acrobatic ce supune corpul uman la suprasarcini de pân` la 4G, gama de cadouri oferite nu va aduce doar un zâmbet pe fa]a s`rb`toritului, ci ar putea contribui la \mplinirea unui vis mai vechi al acestuia. Dac` adrenalina [i sporturile extreme nu v` fac cu ochiul, exist` [i posibilitatea achizi]ion`rii unui cadou “mai lini[tit”: o zi de pescuit sau un sfâr[it de s`pt`mân` romantic pe mare, pe un iaht.

Biz

Bucure[ti pentru revan[a \n fa]a României dup` \nfrângerea de la Cupa Mondial` din SUA, meciul inaugural al stadionului se va disputa contra na]ionalei coco[ului galic.

10 SEPTEMBRIE Iubitorii de teatru [i muzic` au ocazia s` priveasc` \n cadrul festivalului de teatru Under Cloud Festival spectacolul “O femeie singur`”, regizat de Marcel St`nciucu. Piesa, ce va avea loc \n La Muse Pub, con]ine un recital al celebrei Maia Morgenstern.

16 – 18 SEPTEMBRIE Sunte]i pe punctul de a v` amenaja locuin]a, dar nu prea ave]i idei? Atunci, cursul de introducere \n design interior propus de Funda]ia Calea Victoriei este r`spunsul la \ntreb`rile referitoare la amenajarea propriei locuin]e.

6 SEPTEMBRIE Na]ionala de fotbal a României \ntâlne[te echipa Fran]ei, pentru meciul inaugural al Arenei Na]ionale din capital`. Cum coechipierii argentinianului Messi nu au mai venit la

Este perioada \n care bucure[tenii pot p`trunde \n misterioasa cultur` urban`, cu ocazia festivalului Street Heroes, care va avea loc \n parcul Tineretului. Pe lâng` muzic` bun`, spectatorii \i vor putea privi \n ac]iune pe cei mai titra]i practican]i de skating sau breakdance.

LIFE

{TIRI

AUTO

Opulen]`, bibelou de por]elan Celebrul produc`tor de ma[ini de lux Bugatti a realizat o edi]ie special` a modelului Veyron Grand Sport, cu accente din por]elan. Automobilul unicat ajunge la 1,65 de milioane de euro. L’Or Blanc, primul autoturism dotat cu por]elan, este rezultatul unui parteneriat dintre Volkswagen AG [i KPM, o companie cu o vechime de aproape 250 de ani \n fabricarea por]elanului. Modelul unicat, de culoare alb` cu accente de albastru regal, a fost creat pentru un om de

afaceri din Emiratele Arabe Unite, care are o colec]ie de aproape 800 de ma[ini. Ma[ina prezint` 12 elemente din por]elan.

Alian]` pe frontul corporate Panasonic, Samsung, Sony [i X6D Limited au anun]at c` inten]ioneaz` s` colaboreze la dezvoltarea unui nou standard tehnologic \n domeniul ochelarilor activi 3D, sub umbrela unui acord denumit Full HD 3D Glasses Initiative. Potrivit acordului, cele patru companii inten]ioneaz` s` lucreze \mpreun` la dezvoltarea [i licen]ierea tehnologiei pentru ochelarii 3D cu

conexiune radio frequency (RF), inclusiv a protocoalelor RF ce stau la baza comunic`rii \ntre ochelari [i ecranele 3D compatibile. Standardizarea va include [i protocoalele pentru comunicarea \n sistem infraro[u \ntre ochelarii 3D [i ecranele 3D de la cele dezvoltate de Panasonic [i XPAND 3D, pân` la protocoalele companiilor Sony [i Samsung. Licen]a pentru

tehnologiile standardizate generate va fi lansat` \n luna septembrie a acestui an, moment \n care va \ncepe dezvoltarea unor noi modele de ochelari 3D construi]i pe baza acestor standarde. Ochelarii universali vor fi comercializa]i \ncepând cu anul 2012 [i vor fi compatibili [i cu televizoarele 3D pe sistem activ comercializate \n anul 2011. (Ovidiu Neagoe)

Destina]ii pe sufletul românilor

aris, Barcelona [i Londra sunt principalele destina]ii de vacan]` \n care românii doresc s` c`l`toreasc`. Ocupantele primelor trei locuri din top au fost selec]ionate din peste o mie de ora[e din mai bine de 180 de state. Capitala Fran]ei reprezint` visul unei nop]i de var` din concediul ideal al românilor, potrivit unui top realizat \n rândul utilizatorilor aplica]iei HotelPeeps, dezvoltate de produc`torul local de software customizat Zitec. Astfel, aproape 35% dintre utilizatorii români au indicat pe lista de

destina]ii c` ar dori s` plece \n vacan]` \n Ora[ul Luminilor, \n timp ce Barcelona [i Londra se afl` la egalitate cu câte 16% dintre utilizatori. New York, Roma [i Amsterdam sunt prezente [i ele \n top. Utilizatorii aplica]iei HotelPeeps au \ntocmit o list` total` de 1.045 de ora[e \n care [i-ar dori s` ajung`, din 184 de ]`ri. |n ceea ce prive[te destina]iile cele mai vizitate de români, aplica]ia dezvoltat` de Zitec indic` c` 14% au ajuns cel pu]in o dat` \n Paris, 13% \n Viena [i 10% \n Barcelona. Biz

LIFE

AUTO

LA FRANKFURT SE POART~ MINI VOLKSWAGEN UP! Constructorul german [i-a propus, prin acest model, redefinirea clasei mini. Rezultatul este o ma[in` cu o lungime de numai 3,54 metri, dar cu 4 locuri [i un ampatament foarte mare (2,42 metri). Conform lui Klaus Bischoff, designerul-[ef de la Volkswagen, up! a fost practic â&#x20AC;&#x153;sculptatâ&#x20AC;? cu m`iestrie pornind de la forma ideal` a oric`rei ma[ini de clas` mic`, cea de cutie rectangular`. Sunt 3 versiuni pentru 3 bugete diferite: take up! (entry level), move up! (pentru cei orienta]i spre confort) [i high up! (versiunea de top). Modelul vine cu o nou` genera]ie de motoare, cu puteri de 60, respectiv 75 CP. |n 2013 va fi lansat [i un model cu motor electric.

Biz

LIFE

AUTO

RENAULT TWINGO

Moda auto \n sezonul de toamn`-iarn` 2011 aduce \n prim-plan numeroase modele din clasa mic`. Tonul va fi dat la Salonul de la Frankfurt, unde micu]ele pe 4 ro]i formeaz` un grup... compact. DE GABRIEL BÂRLIG~

De[i este vorba de un facelift, noul Twingo este important pentru marca Renault, \ntrucât e primul vehicul de serie inspirat de noua identitate de brand (de altfel, pe capot` troneaz` logo-ul Renault m`rit [i integrat armonios \n masca fa]`). Modelul va fi prezentat \n premier` la Frankfurt pe 13 septembrie de c`tre Carlos Tavares, COO Renault.

KIA PICANTO

Dup` faceliftul adus modelului compact, sud-coreenii lanseaz` [i o versiune \n 3 u[i, care va fi disponibil` \n Europa de la finele lunii septembrie. Modific`rile de design nu sunt spectaculoase, dar aceast` versiune aduce un plus de sportivitate, cu jante din aliaj [i un ornament ro[u pe calandru.

SUZUKI SWIFT SPORT

Este o compact` sportiv`, reprezentând a doua genera]ie Swift Sport, dup` cea din 2006. Aspectul exterior este mai agresiv, cu o gard` la sol mai joas` [i o gril` care las` s` se \ntrevad` for]a de sub capot`. Motorul M16A de 1,6 litri a fost dezvoltat special pentru acest model, dezvoltând 134 CP [i având un cuplu maxim de 160 Nm la 4.400 rpm. Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

DropBox

Este unealta perfect` pentru cei care au nevoie de documente importante \n orice moment, pe orice platform`. Dup` ce instala]i DropBox pe computer, orice fi[ier salvat pe computer, iPhone sau iPad va fi sincronizat automat pe toate aceste dispozitive.

O tablet` dulce ca un fagure de miere Ca orice produc`tor de hardware care se respect`, Lenovo a decis s` abordeze serios pia]a tabletelor. IdeaPad K1, concurent la "clasa" 10,1 inch, vine cu sistemul de operare Android Honeycomb 3.1. DE GABRIEL BÂRLIG~ De fapt, Lenovo are o abordare dual` a pie]ei, fiindc` odat` cu IdeaPad K1 a lansat [i o tablet` ThinkPad, destinat` companiilor. De altfel, tableta ThinkPad include un creion digital op]ional, are port miniHDMI pentru conexiune cu proiectoarele [i display-urile externe, dar [i aplica]ia pre\nc`rcat` Documents to Go, pentru documentele Microsoft Office. Dar s` revenim la mai juc`u[a IdeaPad K1. Al`turi de sora de business, este prima tablet` Android-Honeycomb certificat` pentru Netflix, serviciu de filme [i programe de televiziune. Cu un output HDMI de 1080p al`turi de Digital Rights Management \ncorporat, utilizatorii Netflix pot urm`ri filme [i programe TV transmise din Netflix direct pe un ecran TV mare. Dotat` cu procesor Tegra 2 Dual Core, K1 cânt`re[te doar 740 de grame, ofer` Bluetooth integrat [i conectivitate Wi-Fi 78

Biz

802.11. {i da, are suport Flash 10.3 – ciud` ]ie, iPad! Tableta Lenovo vine pre\nc`rcat` cu peste 40 de aplica]ii de la parteneri precum Netflix, Amazon, Adobe, Electronic Arts, Rovio, Zinio, Dataviz [i al]ii, inclusiv Angry Birds, Kindle E-book Reader [i Documents to Go. |n plus, pe lâng` aplica]iile din Android Market, pute]i accesa Lenovo App Shop, o pia]` de aplica]ii populare testate special pentru tabletele Lenovo. Tableta nu st` r`u nici la capitolul camere, având o camer` web de 2 megapixeli vedere fa]` [i o camer` web de 5 megapixeli vedere spate. Pentru utilizatorii interesa]i de socializare, \ntreaga re]ea de prieteni [i site-urile de profil pot fi adunate \ntr-un singur loc, cu aplica]ia SocialTouch, oferit` \n exclusivitate de Lenovo. Modelul de 32 GB IdeaPad Tablet K1 porne[te de la 2.099 de lei [i poate fi comandat \n România din 20 septembrie. Biz

TradeInterceptor

Este aplica]ia ideal` pentru pasiona]ii de investi]ii valutare. Cota]ii [i grafice de la brokeri de top din toat` lumea vor fi actualizate \n timp real pe ecranul telefonului. Aplica]ia exceleaz` la capitolul grafice detaliate, care pot cuprinde pân` la 30 de indicatori tehnici.

CamScanner

Orice document important sau articol interesant poate face parte imediat din colec]ia personal`. Aplica]ia transform` telefonul \n scanner, folosind camera foto \ncorporat`. Imaginea astfel salvat` este ajustat` automat [i adus` la calitatea unui document PDF.

DataBackup

Nu [tii niciodat` ce se poate \ntâmpla cu datele dintr-un Black Berry. Salvarea lor periodic` este absolut necesar`. Aceast` aplica]ie face acest lucru f`r` a v` enerva cu rapoarte despre opera]iunile f`cute sau update-uri – totul se deruleaz` automat.

BIZ STAR

Când succesul e u[or de descifrat |n trei ani de la lansare, Unlock Market Research [i-a extins echipa de profesioni[ti [i a \nceput s` opereze \n Europa Central` [i de Est, oferind astfel clien]ilor s`i suport regional. DE LOREDANA S~NDULESCU up` [apte ani petrecu]i \n compania de cercetare de pia]` Synovate, \n 2008, Adina Vlad renun]a la func]ia de client service director din cadrul multina]ionalei pentru a-[i porni propria afacere \n domeniu, mizând pe o ni[` insuficient exploatat` pe pia]a de profil. Spre deosebire de majoritatea competitorilor, care au ales abordarea brandurilor lor dintr-o perspectiv` rece [i foarte serioas`, \nc` de la \nceput filosofia Unlock a fost prezentat` ca fiind \nclinat` c`tre latura “uman`” a cercet`rii. “Unlock nu se rezum` la a furniza clien]ilor o mul]ime de date, ci le arat` calea cea mai direct` [i mai simpl` c`tre utilizatorii produselor lor”, spunea Adina Vlad \n anul lans`rii companiei. Printre proiectele finalizate de Unlock \n ultimii doi ani se afl` studiul “Top 50 cele mai puternice branduri române[ti ”, aflat acum la

cea de-a doua edi]ie, [i “Topul celor mai fascinante 50 de m`rci române[ti”, f`cut public \n iunie 2011. |n prezent, echipa Unlock este format` din 23 de profesioni[ti, specializa]i \n sociologie, statistic` [i marketing. |ncepând cu 2011, Unlock opereaz` prin parteneri \n Europa Central` [i de Est, oferind clien]ilor s`i suport regional. Aceast` nevoie a ap`rut pe fondul centraliz`rii [i eficientiz`rii bugetelor [i deciziilor de marketing. Unlock a fost [i prima companie de cercetare cu capital 100% românesc care a participat ca expozant la cel mai mare târg de cercetare de pia]` [i marketing din Europa, Insight Show, 2011 ce a avut loc la Londra. Pentru locul pe care de trei ani [i-l construiesc pe o pia]` dominat` de multina]ionale, Adina Vlad [i Unlock Market Research primesc Steaua Biz.