Biz 219- 50 Marketing

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 219 • 19 - 30 septembrie • 6,5 lei

Sunt oamenii care se \ntrec \n bugete, strategii [i campanii pentru cå[tigarea \ncrederii consumatorilor. Afl` cine sunt cei mai dinamici [i influen]i directori de marketing din România.

Nr. 219

EDITORIAL www.revistabiz.ro

V` invit s` lu`m

atitudine!

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – COMPANII DRAGO{ L~Z~RESCU – ANTREPRENORIAT

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

T

topurile vând. Realitatea ne arat` c` oamenii vor s` vad` ierarhii, s` urm`reasc` pozi]iile pe care anumite companii sau anumi]i oameni se claseaz`.

Indiferent ce top este, al celor mai boga]i sau de branding, sunt garantate atât buzz-ul, cât [i faptul c` cineva se va sup`ra. Ori pentru c` este \n top, ori pentru c` nu este. Sau pentru c` nu-i place pozi]ia.

Am \ncercat mereu, la Biz, s` facem topuri pe subiecte cât mai pu]in comerciale, pe domenii care conteaz` \n via]a noastr` profesional` sau chiar pe subiecte nea[teptate. Dup` “High Impact Brands”, “Top 200 companii private”, “Top 50 cele mai puternice branduri române[ti” sau “Cât valoreaz` brandul t`u ca antreprenor”, am pornit anul trecut o nou` aventur`: “Top 50 marketing”. Spun aventur` pentru c` este o adev`rat` provocare s`-i po]i contacta pe oamenii care mânuiesc cele mai mari bugete din aceast` pia]`.

Nu este u[or s` faci un top. Ca peste tot, unii \[i fac treaba [i au venit activ [i \n \ntâmpinarea solicit`rilor noastre, al]ii se dau de neg`sit, fiind speria]i de \ntreb`rile curioase ale jurnali[tilor.

Din p`cate, nici ce afli lucrând la un top nu este \ntotdeauna roz. Ca antreprenor, [i m` raportez atât la “Top 50 marketing” cât [i la “Cele mai puternice branduri române[ti”, am constatat cu triste]e c` oamenii pu[i \n func]ii cheie, pe bugete [i salarii considerabile, nu \[i fac treaba. Nu au idee de planul de marketing, nu au un plan de lucru sau o strategie clar`.

Sau, [i mai trist, fac deservicii companiei sau brandului pentru care lucreaz`. |ncerc, prin acest mesaj, s` trag un semnal de alarm`. E cert, criza a venit de peste hotare, dar cu siguran]` \n multe dintre marile companii ea este men]inut` din cauza dezinteresului [i lipsei de implicare. {i, pentru c` nu vreau s` accept s` stau pe margine [i s` regret c` suntem tra[i \n urm` de al]ii, iau atitudine. Despre to]i cei care au demonstrat de-a lungul timpului c` nu sunt consecven]i am stabilit c` noi, \n Biz, nu vom mai scrie. Ne focus`m, a[a cum am militat [i pân` acum, pe oamenii cu ini]iative, care fac [i care se zbat. Pe oamenii care vor s` construiasc` ceva \n jurul lor [i care n-au renun]at s` lupte.

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

1

sumar

05 08 10 14

Valurile tulburi lovesc [i România Balonul oval face to]i banii Shoppingul de lux \ncepe la Londra Cei mai influen]i [i puternici directori de marketing din România

36 41 50 57

Cum se va \ntoarce la volan pia]a auto Creativitate de 5 stele Top 50 cele mai puternice branduri române[ti Mentori pentru antreprenorii din provincie

58 61 64 66

Afacere cu control automat Cine e cel mai verde din lume?

Paul J.R. Renaud: F`r` produse noi, v` p창nde[te falimentul Pascal Prigent: Inova]ia salveaz` vie]i

68 73 76 80

Succesiunea unui CEO Cupe de a[i de pic`...

Invazia german` Steaua Biz: Mihai Constantinescu

agend`

Leul a fost \n corzi la jum`tatea lunii septembrie, ajungând la cea mai mare valoare din 2011. Banca Na]ional` a intervenit rapid [i a reu[it s` scad` cursul, dar intemperiile interna]ionale amenin]` \n continuare stabilitatea economic` a României.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Valurile tulburi lovesc [i România Potrivit dealerilor, sentimentul r`mâne pozitiv pe pie]ele financiare, investitorii sperând c` mini[trii europeni de Finan]e ar putea anun]a o m`sur` important` de combatere a crizei.

Tensiunile din ultimele zile legate de intrarea \n default a Greciei pun presiune pe toat` zona euro [i pe b`ncile centrale din \ntreaga Europ`.

Odat` cu aceste presiuni enorme, s-au intensificat vocile critice la adresa ie[irii Greciei din zona euro. Mini[trii de Finan]e din Germania [i Fran]a au redus la t`cere aceste voci, spunând c` este exclus ca Grecia s` ias` din zona

euro [i c` este nevoie de noi m`suri de revenire economic`. |n acest context foarte tulbure, România \ncearc` s` se deta[eze de problemele zonei euro [i de cele interna]ionale, pentru a reu[i s` consolideze economia local`. Evident c` presiunea din exterior este foarte mare, dar companiile locale, ca [i mediul economic general, caut` s` se decupleze de ceea ce vine din afar`. |n acest context, Banca Na]ional` a publicat raportul privind stabilitatea financiar` a României \n 2011, care arat` c` România a r`mas Biz

5

AGEND~

{TIRI

robust` \n perioada parcurs` de la precedentul raport, din august 2010, \n pofida contextului economic intern [i interna]ional dificil din anul anterior. Raportul eviden]iaz` c` riscul de credit r`mâne principala vulnerabilitate a sectorului bancar. |n perspectiv`, se preconizeaz` \nceperea unei diminu`ri a presiunilor asupra calit`]ii activelor bancare, \n contextul consolid`rii treptate a cre[terii economice [i al \nt`ririi gestiunii riscurilor la nivelul b`ncilor. Alte provoc`ri au \n vedere gestionarea riscului de contagiune ce s-ar manifesta \n cazul unor evolu]ii adverse pe pie]ele interna]ionale ca urmare a crizei datoriilor suverane sau a \ncetinirii semnificative a cre[terii economice \n economiile dezvoltate, echilibrarea structurii pe monede a fluxurilor de credite noi [i \mbun`t`]irea instrumentarului de interven]ie rapid` \n cazul institu]iilor de credit aflate poten]ial \n dificultate.

Componentele nebancare ale sistemului financiar (sectorul asigur`rilor, al fondurilor de pensii, al institu]iilor financiare nebancare [i cel al pie]ei de capital) au avut o evolu]ie mixt` \n perioada analizat`, dar riscul sistemic s-a men]inut la un nivel sc`zut. Biz

Publicitatea nu se d` b`tut`

Publicitatea este \nc` la putere [i românii continu` s` ]in` cont de ea.

Nu este visul unui publicitar, ci concluzia unui studiu realizat de GfK pentru Iqads. 77% dintre responden]ii cercet`rii sunt de p`rere c` reclamele ofer` câteodat` detalii practice sau folositoare legate de un nou produs. |n unele privin]e, p`rerile sunt foarte diferite \n func]ie de sexul, vârsta sau localizarea responden]ilor. Prin urmare, dac` folosirea vedetelor \n reclame are un impact \n sc`dere asupra consumatorilor din ora[ele mici [i din mediul rural, nu acela[i lucru se poate spune despre Bucure[ti, unde num`rul persoanelor c`rora le este atras` aten]ia de reclamele \n care apar vedete cre[te cu 13% comparativ cu 2002.

Aceea[i situa]ie este valabil` [i \n ce prive[te gradul \n care reclamele reu[esc s` \i mai amuze pe consumatori. Dac` num`rul celor care consider` c` publicitatea este de cele mai multe ori distractiv` e \n sc`dere (de la dou` treimi \n 2002 la 58% \n 2011), excep]ie [i de la aceast` regul` fac locuitorii din Bucure[ti. (Loredana S`ndulescu)

România, gata de competi]ia economic`

Pentru anul 2011 – 2012, România ocup` locul 77 \ntr-un clasament al statelor competitive economic, realizat de Forumul Economic Interna]ional (WEF) [i dat publicit`]ii la jum`tatea lunii. Comparativ cu 6

Biz

edi]ia de anul trecut, România se men]ine pe aceea[i pozi]ie, cu un scor total de 4,08, \ntre Croa]ia (locul 76) [i Albania (locul 78). |n fruntea clasamentului, [i pentru aceast` edi]ie, Elve]ia r`mâne ocupanta primei pozi]ii \n topul competitivit`]ii statelor mondiale, datorit` performan]elor sus]inute.

Printre principalele motoare de cre[tere ale ocupantei primului loc se num`r` inova]ia, deschiderea cet`]enilor c`tre tehnologie [i eficien]a pie]ei muncii. Institutele de cercetare ale statului sunt printre cele mai valoroase din lume [i sunt renumite pentru colaborarea cu centrele

de cercetare [i dezvoltare ale companiilor.

Pe locul secund \n ceea ce prive[te competitivitatea se situeaz` Singapore, urmat de Suedia (locul 3), Finlanda (4), SUA (5) [i Germania (6). La polul opus, printre restantele \n materie de competitivitate economic` se num`r` Republica Ciad (pozi]ia 142, ultima din clasament), Haiti (141), Burundi (140) [i Angola (139). Pentru realizarea indexului, speciali[tii de la WEF au luat \n calcul mai multe criterii: infrastructur`, inova]ie, institu]ii, m`rimea pie]ei, gradul de rafinament al afacerilor, dezvoltarea pie]elor financiare, eficien]a pie]ei muncii, num`rul absolven]ilor de studii superioare sau mediul macroeconomic. (Ovidiu Neagoe)

AGEND~

{TIRI

11 IDEI CARE NE POT SCHIMBA VIA}A Concursul na]ional de proiecte pe teme ecocivice “{coala lui Andrei” [i-a desemnat câ[tig`torii pentru al treilea an consecutiv. Dup` aproximativ o lun` [i jum`tate \n care elevi [i profesori de [coala general` din \ntreaga ]ar` au lansat \n competi]ie idei care le pot transforma comunit`]ile \ntr-un loc mai bun, cele 11 echipe câ[tig`toare se pot apuca de treab`.

Ele vor primi finan]`ri de câte 5.000 de euro [i consultan]` din partea Petrom pentru a putea deveni realitate.

Primul proiect clasat propune \nfiin]area unui muzeu etnografic dedicat bunicului scriitorului Ion Creang`. Ini]iativa a acumulat cel mai mare punctaj al juriului [i un total de 16.679 de voturi din partea sus]in`torilor. Urm`toarele dou` locuri din clasament sunt ocupate de propuneri pentru educa]ia extracurricular` a copiilor (“Jurnalist pentru o zi [i apoi pentru o via]`”) [i pentru activit`]i adresate copiilor din categorii defavorizate

(“Al`turi de tine pentru o lume mai bun`”). Printre celelalte idei câ[tig`toare se num`r` [i cele centrate pe protec]ia mediului [i dezvoltarea poten]ialului turistic al zonei, amenajarea spa]iilor verzi sau sprijinirea copiilor cu nevoi speciale. |n afara celor 11 echipe care vor primi finan]are s-au acordat [i dou` premii speciale: premiul pentru cea mai popular` echip`, care a fost câ[tigat de realizatorii proiectului “De-click” (Mure[), [i premiul pentru cea mai con[tiincioas` echip` – EcoTeam pentru proiectul “Prive[te natura prin ochii sufletului nostru” (Constan]a).

362 de proiecte au intrat \n catalogul “{colii lui Andrei”, al`turi de 919 profesori [i 9.554 de elevi. Pe toat` durata edi]iei de anul acesta, aproape 300.000 de sus]in`tori [i-au exprimat votul pen-

tru ini]iativele preferate, participând astfel la ob]inerea notei finale acordate fiec`rei echipe. “{coala lui Andrei” face parte din platforma TaraluiAndrei.ro, un program de responsabilitate social` al Petrom care permite unui num`r nelimitat de oameni s` interac]ioneze, s` comunice, s` se informeze [i, mai ales, s` schimbe \n mod concret lumea \n care tr`iesc. (A.A.)

Biz

7

AGEND~

{TIRI

BALONUL OVAL FACE TO}I BANII

Cupa Mondial` de Rugby, edi]ia 2011, este motiv de bucurie nu doar pentru iubitorii sportului cu balonul oval, ci [i pentru economia global`. Actuala edi]ie, care se desf`[oar` \n Noua Zeeland` \n pe-

8

Biz

rioada 9 septembrie - 23 octombrie, va genera 1,67 miliarde de dolari proveni]i din activit`]i sportive, conform unui studiu comandat de MasterCard Worldwide.

România a \nregistrat o cre[tere a parti-

cip`rii la meciuri de 222% fa]` de Cupa Mondial` de Rugby din 2003, iar Rusia va concura pentru prima dat` la Cupa Mondial` de Rugby.

Studiul “Impactul economic al rugby-ului, pe plan global, partea a IV-a: Cupa Mondial` de Rugby 2011” estimeaz` c` activitatea economic` asociat` sportului ar putea aduce pân` la 11,7 miliarde de dolari \n economia Noii Zeelande pân` la sfâr[itul acestui deceniu. Raportul analizeaz` valoarea Cupei Mondiale de Rugby 2011 din perspectiva fluxului comer]ului pe termen scurt, generat de cheltuielile f`cute de fanii din alte ]`ri \n baruri, cluburi, magazine, hoteluri, case de pariuri [i pe stadionul gazd`. |n plus, studiul include cheltuielile sponsorilor [i ale organiza]iilor, pentru activit`]i de marketing \n ora[ele \n care au loc meciurile [i impactul pe termen lung al turneului asupra economiei Noii Zeelande. (Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

Philip Kotler, din nou \n România

MAI U{OR CU ANGAJ~RILE

Philip Kotler revine \n România pentru un training adresat speciali[tilor \n comunicare. Evenimentul va avea loc pe data de 5 iunie 2012 [i este organizat \n parteneriat de c`tre Confident Public Relations [i V+O Communication. Principalele subiecte pe care profesorul Kotler le va discuta cu speciali[tii din România în cadrul evenimentului de la Bucure[ti sunt importan]a marketingului în perioada postrecesiune [i metodele de satisfacere a apetitului pentru consum al genera]iei G (genera]ia dependent` de tehnologie).

Kotler este recunoscut \n \ntreaga lume pentru conceptele pe care le-a dezvoltat \n marketing, precum demarketing, megamarketing, turbomarketing [i synchromarketing. De asemenea, profesorul Philip Kotler a

Una din cinci companii din România va continua s` angajeze personal pân` la finele anului. De[i raportul pare bun, este totu[i vorba de o \ncetinere \n ritmul angaj`rilor pentru ultimele trei luni ale anului, inten]iile privind ad`ugarea de personal pe parcursul celui de-al patrulea trimestru al lui 2011 suferind o sc`dere de 9 puncte procentuale \n compara]ie cu trimestrul anterior, dup` cum indic` cel mai recent Studiu Manpower privind Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc` lansat de ManpowerGroup Romania. Sc`derea \ncrederii angajatorilor se poate explica [i prin faptul c` \n perioada \n care s-a realizat studiul pie]ele bursiere se aflau sub o presiune major`, iar previziunile \n ceea ce prive[te o nou` revenire a recesiunii \n Statele Unite ale Americii deveneau din ce \n ce mai dese. (L.S.)

creat conceptul de marketing prin valori ca r`spuns la criza financiar` global`, pentru a asista companiile în procesul de revenire, de reconstituire [i de repunere pe un trend ascendent. Noul s`u model de marketing (Marketing 3.0), pe care îl va detalia [i în cadrul evenimentului de la Bucure[ti, trateaz` clien]ii nu ca pe simpli cump`r`tori, ci ca pe fiin]e umane complexe, multidimensionale, care aleg companiile [i produsele care satisfac nevoile lor mai profunde. (L.S.)

Biz

9

AGEND~

{TIRI

TOAMNA SE VEDE 3D Tehnologia 3D câ[tig` tot mai mul]i adep]i.

Filmele de box office dar [i cele de art` au adoptat tot mai mult aceast` tehnologie, care transpune privitorul \ntr-o lume aparte [i ofer` o experien]` cinematografic` deosebit`. Impactul puternic al tehnologiei 3D a dus [i la apari]ia televizoarelor 3D cu ochelari, dar [i f`r` ochelari. La \nceputul lunii septembrie, la IFA-Berlin, unul dintre cele mai importante saloane de gen, Toshiba a lansat primul televizor 3D din lume cu ecran de diagonal` mare (139 cm) [i f`r` ochelari 3D dedica]i. 55LZ2 va fi disponibil din decembrie 2011 \n Germania, urmând s` fie confirmate [i datele de lansare pentru celelalte ]`ri europene. |n primele dou` luni ale anului au fost vândute aproximativ 550 de televizoare 3D, \n timp ce anul trecut au fost vândute \n România 1.400 de unit`]i, potrivit GfK Retail and Technology. “|n acest context, putem spune c` interesul pentru 3D se va men]ine [i anul acesta. Cel mai probabil, \n România ne putem a[tepta la un volum de cel pu]in trei ori mai mare decât cel \nregistrat \n anul 2010”, afirm` Ciprian Hatneanu, director GfK Retail and Technology România.

Principalii produc`tori care ofer` aceast` tehnologie – Samsung, LG, Sony [i Panasonic – se gr`besc s` elimine \n 2011 unul dintre obstacolele principale \n adoptarea televizoarelor 3D, lipsa momentan` de con]inut pe pia]a local`, prin oferta de televizoare care pot face conversie 2D \n 3D. Produc`torii sunt ajuta]i [i de operatorii de cablu. UPC România ofer` din 16 septembrie \n premier` un canal TV exclusivist 3D – High TV – ce emite 24/7 filme, emisiuni sportive, documentare [i muzic`, toate \n format tridimensional. (A.A.) 10

Biz

Shoppingul de lux \ncepe la Londra Englezii [i-au luat gândul pentru o clip` de la preg`tirile pentru Jocurile Olimpice [i [i-au \ndreptat aten]ia c`tre o activitate mai lejer`: shopping-ul. Grupul Westfield a deschis cel mai mare mall din Europa, Westfield Stratford City, dup` o investi]ie de 1,8 miliarde de lire sterline. Coordonatele centrului comercial sunt impresionante: se \ntinde pe 176.000 de metri p`tra]i [i g`zduie[te peste 300 de magazine, 70 de restaurante, o sal` de bowling, un centru cinema cu 17 s`li, trei hoteluri [i cel mai mare cazinou din Marea Britanie.

Westfield Stratford City este plasat \n imediata vecin`tate a complexului sportiv \n care se vor desf`[ura Jocurile Olimpice din 2012.

Inaugurarea proiectului marcheaz` un nou capitol \n retailul britanic, urmând ca mall-ul s` deserveasc` nu mai pu]in de patru milioane de clien]i care locuiesc \n apropierea sa. Este de a[teptat ca ace[tia s` foloseasc` \n mod special transportul \n comun, \ntrucât autorit`]ile britanice au acordat o aten]ie sporit` dezvolt`rii in-

frastructurii \n cartierul Stratford \n ultimii 20 de ani. Pentru cei care prefer` s` se deplaseze cu ma[ina personal`, dezvoltatorii Westfield Stratford City au preg`tit o parcare de 5.000 de locuri.

Mall-ul este de]inut \n coproprietate de Westfield, care are o participa]ie de 50%, [i APG (Algemene Pensioen Groep) din Olanda [i Canada Pension Plan Investment Board, care de]in la rândul lor 50% din proiect. Oferta mall-ului este foarte diversificat`, cu branduri celebre precum Apple, Forever 21, GAP, Hollister, All Saints, Boots, Bershka, New Look, Pull & Bear, River Island, H&M, Hugo Boss, Prada sau Zara.

Dincolo de op]iunile clien]ilor \n materie de shopping, noul centru comercial va ajuta cartierul Newham din punctul de vedere al locurilor de munc`. |n momentul de fa]`, apari]ia Westfield Stratford City a creat 10.000 de slujbe permanente, iar dezvoltatorii au creat o academie specializat` \n recrutarea [i instruirea angaja]ilor din zon`. (Drago[ L`z`rescu)

AGEND~

INTERNA}IONAL

Afacerea Apple cre[te companiile Cu toate c` se estimeaz` c` vânz`rile Apple vor \nregistra o sc`dere cu 12%, companiile care produc piese pentru iPhone sau iPad vor cre[te vânz`rile cu 10%. DE OVIDIU NEAGOE Vânz`rile Apple se vor ridica la 29 de miliarde de dolari pentru acest trimestru, ceea ce indic` o cre[tere a produc]iei.

Motive de bucurie au [i produc`torii de componente pentru gigantul din Cupertino.

Vânz`rile companiei cofondate de Steve Jobs au crescut cu 16%, comparativ cu trimestrul anterior, la 28,6 miliarde de dolari, mult peste a[tept`rile anali[tilor, care estimau o cre[tere cu 1,4%, la 25 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, veniturile companiilor care produc piese pentru Apple se estimeaz` c` vor fi mai mici cu 2 miliarde de dolari. Pentru trimestrul ce se va termina \n aceast` lun`, se estimeaz` c` vânz`rile Apple vor fi mai mici cu 12

Biz

BIBLIOTECA DIGITAL~ Amazon.com este \n discu]ii cu mai mul]i editori de carte pentru lansarea unei libr`rii virtuale, serviciu similar cu Netflix Inc., pentru tablete sau alte dispozitive digitale pentru citirea c`r]ilor \n format electronic. Mai mult, compania condus` de Jeff Bezos va lansa \n urm`toarele s`pt`mâni o tablet` care va rivaliza cu popularul iPad de la Apple.

12% comparativ cu trimestrul anterior, pe motiv c` utilizatorii a[teapt` lansarea viitoarei genera]ii de terminale iPhone din aceast` toamn`.

Cu toate acestea, furnizorii de componente ai Apple se bucur` de o mul]ime de

comenzi. Se estimeaz` c` vânz`rile companiilor vor cre[te cu 9,3% \n acest trimestru comparativ cu cel anterior.

Din 2006 rezultatele trimestriale ale Apple au \ntrecut estim`rile speciali[tilor privind veniturile cu o medie de 30%, potrivit datelor analizate de Bloomberg. Biz

CAROL BARTZ A DAT “SIGN OUT” Carol Bartz, fost CEO la Yahoo! Inc., a demisionat din func]ie la jum`tatea lunii, dup` ce, cu trei zile \nainte, a fost concediat` prin telefon de Roy Bostock, pre[edintele companiei. Bartz, care a preluat func]ia \n 2009, nu a reu[it s` \mpiedice Google [i Facebook s` câ[tige utilizatori [i venituri din publicitate.

PROTESTE VIOLENTE |N CHILE Pe str`zile capitalei chiliene, Santiago, au avut loc mai multe alterca]ii \ntre zeci de mii de studen]i, care cereau reformarea sistemului de \nv`]`mânt, [i for]ele de ordine. Protestatarii au ars ma[ini [i baricadele poli]iei [i au aruncat cu pietre \n for]ele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene [i tunuri cu ap` pentru restabilirea ordinii.

AGEND~

TRAGEDIE GREAC~ Rezervele de lichidit`]i ale Greciei se vor epuiza pân` luna viitoare, potrivit ministrului adjunct elen al Finan]elor, citat de Reuters, care a avertizat c` Grecia trebuie s` se califice pentru \nc` o tran[` de \mprumut din partea FMI. Guvernul elen a anun]at o nou` tax` pe active, prin care se urm`re[te atingerea ]intelor bugetare pentru calificarea la o nou` tran[` de bani.

INTERNA}IONAL

LIBIA DESCHIDE ROBINETUL Toate semnele indic` faptul c` Libia \[i dore[te repornirea exporturilor de petrol \n 2-3 s`pt`mâni. Un petrolier de 229 de metri, capabil s` transporte 540.000 de barili de ]i]ei, [i-a f`cut apari]ia la 48 km de coasta Libiei, potrivit Bloomberg.

Produc]ia libian` de petrol a sc`zut \n iulie la 60.000 de barili pe zi, de la 1,7 milioane de barili cât erau produ[i \n prima lun` a anului.

RENA{TEREA SUA “Time” propune \n cea mai recent` edi]ie un articol de copert` care analizeaz` lumea dup` atentatele de la 11 septembrie 2011. “Decenii de acum, americanii vor vizita monumentele ridicate \n memoria victimelor atentatului”, spunea Barack Obama \n discursul de comemorare a 10 ani de la atentate. “{i ace[tia vor [ti c` nimic nu poate distruge voin]a SUA.”

RE}ETA TINERILOR MILIARDARI

ACHIZI}IE PENTRU TRANZI}IE Produc`torul de chip-uri wireless Broadcom Corp. va achizi]iona NetLogic Microsystems Inc. pentru suma de 3,7 miliarde de dolari, cu scopul de a extinde tehnologia la re]ele mai avansate. Broadcom va pl`ti 50 de dolari pentru fiecare ac]iune, un premium de 57% fa]` de pre]ul ac]iunii la \nchiderea bursei \n data de 10 septembrie.

PARIS, B~NCILE REZIST~ Guvernatorul b`ncii na]ionale franceze, Christian Noyer, a precizat c` b`ncile din Hexagon nu au probleme cu lichidit`]ile [i pot rezista oric`rui [oc ar putea ap`rea din Grecia. “Indiferent de scenariul din Grecia, dar [i de natura m`surilor promovate, b`ncile din Fran]a au toate mijloacele necesare pentru confruntare”, spunea Noyer.

|n cover story-ul revistei “Entrepreneur” pute]i citi despre cei mai tineri miliardari [i cum au reu[it s` strâng` impresionantele averi. Unul dintre ace[tia este Ben Federman, fondator al siteului 1SaleADay.com.

Acesta poveste[te c` exist` momente \n care pierde [i sume formate din [ase cifre, dar nu este afectat, pentru c` [i câ[tigurile sunt pe m`sur`. Biz Biz

13

Pentru al doilea an consecutiv v` prezent`m profesioni[tii care traseaz` strategiile [i de]in controlul asupra bugetelor de marketing cheltuite de cei mai dinamici juc`tori din mediul de business rom책nesc.

DE LOREDANA S~NDULESCU

a un an [i jum`tate de când i-am reunit \n paginile revistei pe 50 dintre cei mai influen]i [i puternici directori de marketing, revenim cu o nou` edi]ie \n care ne-am propus s` vedem ce s-a schimbat \n tot acest interval \n industria local` de marketing. Cine a plecat? Cine a r`mas pe pozi]ii? Care au fost cele mai dinamice domenii?

Cine a pierdut [i cine a avut de câ[tigat? Care au fost strategiile [i meciurile pe care le-au câ[tigat cei mai prolifici oameni de marketing din România?

La fel ca [i la prima edi]ie, ne-am confruntat cu reticen]a oamenilor de marketing din multina]ionale de a comunica. Transparen]a este \nc` una din lec]iile la care unii dintre oamenii no[tri de marketing mai au de \nv`]at. |n rest, toat` lumea vorbe[te de nevoia de eficien]` [i inventivitate, despre cre[terea cotei de pia]` [i \mbun`t`]irea indicatorilor de brand, despre flexibilitate [i despre cum s` fii relevant [i s` ]ii consumatorul aproape. Deseori intervine \n discu]ie mai vechea problem` a lipsei de curaj.

Pu]ini au fost cei care au propus sau aprobat campanii ie[ite din tiparele blaz`rii cu care ne-au obi[nuit ultimii ani. Sub pretextul jocului sigur, la ad`post de riscuri [i intemperii, pu]ini sunt cei care au f`cut campanii cu adev`rat \ndr`zne]e. Anul trecut C`lin Clej, Marketing Manager Beverages la PepsiCo România, ne declara c` vede timpurile actuale ca definitorii \n formarea unui om de marketing de

calibru, fapt care va fi validat \n anii care vor urma. Câ]i dintre actualii directori de marketing v`d dificult`]ile ca pe o [coal` care-i va forma pe mai departe? Ne vom da seama de num`rul lor \n func]ie de brandurile care [i peste 10 ani vor fi la fel de puternice.

Noul context economic oblig` companiile s` se adapteze la schimb`rile uneori nea[teptate de realit`]i [i de perspectiv` ale pie]ei. |n plus, una dintre marile provoc`ri cu care se confrunt` acum oamenii de marketing este presiunea venit` din

raportate la rate-card, FMCG-ul [i industria telecom se men]in \n continuare \n fruntea clasamentului investitorilor \n publicitate, cu multe b`t`lii duse pe promo]ii care mai de care mai speciale. Dup` o perioad` de relativ` acalmie, domeniul bancar pare s` fi intrat \n perioada de repornire a motoarelor de promovare. Din punctul de vedere al marketingului în sistemul bancar, Anca Rar`u, director de marketing [i comunicare la Banca Transilvania, remarc` \n ultimul an o evolu]ie previzibil` [i liniar`, foarte pu]ine b`nci având campanii care s` ias` din tiparul campaniilor precedente. Acest lucru s-a datorat, în mare parte, nevoii sau, dup` caz, dorin]ei comunicatorilor bancari de a realiza campanii “sigure” [i foarte eficiente, existând foarte pu]in spa]iu de manevr` pentru “experimente”. |n lipsa unei direc]ii clare în ceea ce prive[te produsele promovate de c`tre b`nci, pia]a nu a fost foarte concuren]ial`. Astfel, a existat o oarecare segmentare a b`ncilor, respectiv a ofertelor lansate: un grup de câteva b`nci din fruntea clasamentului au promovat mai agresiv ofertele de credite, altele au promovat mai agresiv ofertele de refinan]are, iar un alt grup de b`nci a promovat produsele de economisire.

De asemenea, o alt` categorie de b`nci a promovat cardurile de credit [i programele de loializare prin carduri de credit.

La nivelul resurselor umane, ultimii doi ani au marcat multe fluctua]ii \n pozi]iile de director de marketing atât \n cazul unor companii mari precum Unilever, Vodafone, Holcim, RBS, Microsoft, Dacia/Renault, InBev, Danone, Henkel Detergen]i, MOL cât [i al unora mai mici, locale – eMag,

Problema nu st` \n bugete, ci e \n mintea deciden]ilor care r`spund de ele.

E nevoie de \ncredere \n sine, de curaj s` \]i \n]elegi competitorul [i s` \]i define[ti o strategie clar`. zona de online. Pu]ini sunt oamenii de marketing care accept` c` internetul e un mediu necontrolabil. De altfel este foarte greu s` te \mpaci cu o astfel de idee \ntr-un domeniu unde se m`soar` [i se planific` totul. {i totu[i, ceva ar trebui s` se schimbe.

La o simpl` analiz` a sumelor

|nv`]`turile lui Godin c`tre marketeri Marketingul func]ioneaz` dup` reguli care doar \n aparen]` sunt complicate. Seth Godin, unul dintre cei mai aprecia]i autori \n domeniu, ne demonstreaz` de fiecare dat` c` lucrurile sunt mult mai simple dac` sunt gåndite sistematic [i la obiect. e cele mai multe ori, cele mai bune solu]ii se g`sesc \n lucrurile simple. Seth Godin, unul dintre cei mai vându]i autori de c`r]i de afaceri [i un apreciat orator, scria \n urm` cu câ]iva ani pe blogul s`u un set de reguli de care orice om de marketing bun ar trebui s` ]in` cont.

L-am \ntrebat acum ce s-a schimbat \n tot acest timp [i dac` ar face alte recomand`ri marketerilor.

R`spunsul lui a fost cât se poate de simplu: nu e nimic de ad`ugat. Iat` o selec]ie cu 20 dintre regulile pe care niciun om de marketing nu ar trebui s` le uite niciodat`. Oricât de simple [i de la sine de \n]eles ar p`rea.

Publicitatea personalizat` [i relevant` este \ntotdeauna mai eficient` decât spamul.

F` promisiuni [i ]ine-te de ele. Este o modalitate excelent` de a construi un brand.

Marketingul \ncepe \ntotdeauna \nainte de crearea unui produs.

Advertisingul este doar o manifestare, o tactic`.

Marketingul \nseamn` mult mai mult.

Pre]ul mic este o

16

Biz

Seth Godin modalitate excelent` de a vinde un produs. |ns` asta nu \nseamn` marketing.

Conversa]iile dintre consumatori au loc fie c` \]i place sau nu. Un bun marketing \ncurajeaz` conversa]iile potrivite brandului s`u.

Despre produsele ie[ite din comun se vorbe[te mult.

Marketing \nseamn` [i felul \n care angaja]ii r`spund la telefon dar [i cum sunt inscrip]ionate

documentele oficiale ale companiei.

Nu pute]i prosti pe toat` lumea, nici m`car uneori. {i oamenii, odat` ce-[i dau seama c` au fost p`c`li]i, \mp`rt`[esc [i cu al]ii experien]a.

Dac` e[ti un om de marketing cu un buget anual fix, vei percepe marketingul ca pe o cheltuial`. Un bun om de marketing \[i d` seama c` este o investi]ie.

Oamenii nu cump`r` ce

au nevoie. Cump`r` ce vor.

Nu de]ii controlul.

Consumatorilor nu le pas` de tine.

Oamenii vor ceva \n plus, un bonus emo]ional, atunci când cump`r` ceva ce le place.

Oamenii de oriunde din lume, indiferent de statutul social [i financiar, r`spund la stimuli de marketing care promit [i satisfac dorin]ele elementare ale oamenilor. Un bun om de marketing este cel care [tie s` spun` o poveste.

Oamenii sunt egoi[ti, neinforma]i [i nu au r`bdare. Ia aminte de asta [i vei fi pl`cut surprins de ceea ce g`se[ti.

Un produs pentru to]i rareori ajunge la toat` lumea.

Marketerii sunt responsabili pentru efectele adverse cauzate de produsele pe care le vând ei.

Un bun om de marketing m`soar`.

Marketingul nu este o stare de urgen]`. Este un exerci]iu bine planificat, cu mult timp \n avans.

Un client dezam`git poate face mai mult` vâlv` decât unul satisf`cut.

MARKETING

Adev`rul, Flanco, Albalact, Sensiblu, Cris-Tim, Altex. Acestea nu fac decât s` confirme, dup` cum spune Iulian P`durariu, Managing Partner al agen]iei de marketing Marks, c` \n România exist` o presiune la fel de mare pe rezultate miraculoase ca \n orice alt` pia]` occidental`.

Companiile se a[teapt` ca departamentele de marketing s` vin` cu campanii magice care s` scoat` brandurile din amor]eala crizei [i s` genereze vânz`ri pe termen scurt.

Presiunea e mai mare, bugetele disponibile sunt mai mici, iar oamenii sunt cam aceia[i, indiferent de rocadele care se fac pe pia]`. La ce s-a ajuns \n tot acest context? “Am ajuns s` asist`m la o degradare fantastic` a rezultatului muncii \ntregii industrii de marketing [i publicitate”, spune Iulian P`durariu. Cu excep]ia campaniei pentru ciocolata Rom, care mai degrab` a fost rezultatul

creativit`]ii agen]iei de publicitate decât o dovad` a m`iestriei de marketing, am asistat la mi[c`ri disperate pentru ob]inerea de rezultate imediate. “Avem gratis cam totul, de la internet pân` la pupat, avem reclame cu Florin Piersic [i al s`u fular imaculat la cel pu]in dou`-trei produse diferite, avem bere, ap`, lapte – toate de la munte, avem mame [i copii din ce \n ce mai frumo[i \ndemnându-te s` cumperi nu-mai-[tiice produs, avem câteva tratamente pentru constipa]ie. Ideile proaste nu dispar niciodat`, cu atât mai pu]in când ad`ug`m disperarea de a avea rezultate imediate”, subliniaz` P`durariu. {i, din tot acest cerc vicios al goanei dup` rezultate vizibile \n timp record, se na[te o presiune prin care oamenii de marketing ajung s` plece capul \n fa]a celor din departamentul financiar, care bat cu pumnul \n mas` [i \ntreab` cât e ROI-ul. Presiunea oamenilor de

marketing merge apoi c`tre agen]ii, la rândul lor plecând capul “ca nu cumva s` piard` clientul”. Nu \[i pierd clientul, dar \[i pierd curajul, acesta fiind una dintre valorile personale ale managerilor de marketing de mult disp`rute. De multe ori auzim reac]ii de genul: “La noi nu merge”, “Românul e altfel, pia]a mea e diferit`”, “Hai s` facem un focus group”. Problema nu st` \n bugete.

E \n mintea deciden]ilor care r`spund de ele. Pentru a dep`[i impasul, Iulian P`durariu crede c` este nevoie de \ncredere \n sine, de curaj s` \]i \n]elegi competitorul [i s` \]i define[ti o strategie clar`. Cum e posibil ca o banc` din cele 40 s` creasc` \n ultimii ani, cu crize cu tot, de pe locul 10 pân` pe locul 3? Cum e posibil ca o firm` de curierat s` aib` \ncas`ri din ce \n ce mai mari inclusiv \n ultimii doi ani? E posibil, dac` se \nlocuie[te ingredientul “panic`” cu ingredientul “curaj”. Biz

Biz

17

Dan Oprescu Marketing Director, UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE Dan Oprescu a fost numit \n func]ia de director de marketing al Unilever South Central Europe, \n urma promov`rii lui Fulvio Guarneri \n func]ia de Vicepresident Brand Building Home and Personal Care al Unilever Rusia, Ucraina [i Belarus (RUB), de la 1 august 2011.

Dan Oprescu [i-a \nceput cariera \n 1993, la The Nielsen Company, \nainte de a veni la Unilever, \n 1998, când a asigurat managementul m`rcilor de \ngrijire a locuin]ei [i \ngrijire personal`. |n perioada 2000-2002 a lucrat pentru Unilever \n Praga, iar din 2002 s-a al`turat companiei Japan Tobacco Intl România. |n ultimii trei ani a condus divizia Consumer, Marketing [i Research & Development a companiei Hochland România [i Polonia.

Branduri \n portofoliu: Dero, Omo, Cif, Domestos, Coccolino, Hellmann’s, Knorr, Delikat, Rama, Delma, Becel, Algida, Lipton, Signal, Dove, Clear, Rexona, Axe Lans`ri 2011: Dove Men+Care, Dove Intense Repair, Lo]iunile de corp Dove Nourishing, Clear Nutrium 10, Knorr La Fix, noua inova]ie Lipton Tea Green & Lipton Tea White, noua gam` Cif Spray (Cif Bathroom, Cif Kitchen & Degreaser, Cif Windows & Shine), \nghe]ata pentru copii Max Agen]ii: N/A Canale media folosite: N/A 18

Biz

Narcis Horhoianu Marketing Director, Business Unit Leader, PROCTER & GAMBLE BALKANS Procter & Gamble este unul dintre cei mai importan]i investitori \n publicitate, având \n vedere portofoliul impresionant de branduri. |n acela[i timp, compania american` este [i un investitor major \n economia româneasc`. Anul trecut, P&G a inaugurat fabrica de produse de \ngrijire a p`rului din Urla]i, jude]ul Prahova, unde lucreaz` peste 250 de persoane, o investi]ie de peste 100 de milioane de dolari. Peste 90% din produc]ia de la Urla]i va fi destinat` pie]elor din regiune [i din ]`ri cum ar fi Turcia, Rusia [i Ucraina. Ca parte a strategiei sale de dezvoltare durabil` \n România, P&G a construit de la “zero” noua fabric` de produse de \ngrijire a p`rului. Fabrica P&G Urla]i integreaz` ultimele inova]ii \n ceea ce prive[te principiile de dezvoltare durabil` [i design, precum [i echipamente aliniate \n totalitate tehnologiei de ultim` genera]ie. De asemenea, noua fabric` \ncorporeaz` ultimele descoperiri din domeniul gestiunii organiza]iilor, metodologiei de produc]ie [i metodelor de planificare.

Branduri \n portofoliu: Pampers, Tide, Ariel, Always, Whisper, Pantene, Mach3, Bounty, Dawn, Gain, Pringles, Charmin, Downy, Lenor, Iams, Crest, Oral-B, Duracell, Olay, Head & Shoulders, Wella, Gillette, Braun [i Fusion Lans`ri 2011: N/A Agen]ii: N/A Canale media folosite: N/A

Raluca Ki[escu Senior Manager Commercial Marketing, AVON COSMETICS ROMÂNIA La fel ca \n a doua jum`tate a lui 2010, pentru Avon provocarea anului 2011 a fost men]inerea num`rului de clien]i [i p`strarea valorii lor de comand`. Din fericire, prima parte a problemei a fost dep`[it` \n sensul c` a crescut num`rul de clien]i fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. |n plus, din acest sfâr[it de var`, oficialii companiei au observat [i o revigorare a valorii de comand` per client. “|n acest an marketingul [i vânz`rile [i-au dat mâna mai mult ca niciodat` pentru ca resursele investite s` produc` maximum de profitabilitate”, spune Raluca Ki[escu. Aceast` abordare, o extensie a clasicului concept 360, este o strategie a companiei adoptat` de câ]iva ani din care nu au lipsit câte o lansare mare de produs \n fiecare trimestru [i un mix de media clasic [i neconven]ional.

Lans`ri 2011: Fragrance: Slip Into C3, Outspoken Intense by Fergie, Lacroix Nuit, Little Red Dress, My Vibe, Ruj Moisture Seduction, Mascara Supershock Max, Ruj Colordisiac, gama Avon Solutions, subbrandul Anew Aqua 20+, subbrandul Anew Genics, gama Avon Care Hair Colorant Agen]ii: Starcom (Leo Burnett), Gavril` [i Asocia]ii, Pastel, Cohn & Jansen (crea]ie); Starcom (media), The Practice (PR), Kinecto, Grey, ISEOM (online), Good.Bee, Netopia (mobile) Canale media folosite: TV, online (inclusiv social media), print, OOH

C`lin Clej Marketing Manager Beverages, PepsiCo România, PEPSICO ROMÂNIA – DIVIZIA B~UTURI R~CORITOARE PepsiCo Romånia, prin Divizia de B`uturi R`coritoare, a mizat anul acesta pe mo[tenirea local`, prin readucerea \n memorie a vremurilor de alt` dat`. Astfel, produc`torul de b`uturi r`coritoare a demarat o campanie vintage – “Pepsi-Cola. {i ieri. {i azi.” – prin care a fost lansat` o edi]ie limitat` de sticle de Pepsi-Cola, care p`streaz` designul din anii ’70 - ’80. Campania de marketing s-a derulat \n toate mediile de comunicare: TV, pres` scris`, online, dar [i pe re]elele sociale. Mai mult, compania a folosit pe post de vizualuri fotografii reale, din albumele din acea perioad`. |n ceea ce prive[te social media, pe pagina de Facebook a companiei a fost \nc`rcat` o aplica]ie – Pepsi Vintage – prin care utilizatorii \[i pot transforma fotografiile color \n unele retro. |n plus, tot de-a lungul acestui an a mai lansat o serie de produse noi, printre care Mirinda Limonetto, Prigat Mandarine, Prigat Limonad` cu Ment`, dar [i Lipton Ice Tea Green Lemon.

Branduri \n portofoliu: Pepsi, Mirinda, Mountain Dew, 7UP, Lipton Ice Tea, Prigat, Roua Mun]ilor, Evervess Lans`ri 2011: Mirinda Limonetto, Prigat Mandarine, Prigat Limonad` cu Ment`, Lipton Ice Tea Green Lemon Agen]ii: BBDO (crea]ie), Media Com (media buying & scheduling), GMP PR (PR), Xplain (digital) Canale media folosite: TV, online, OOH Biz

19

Claudia Dr`goescu-Nicolescu Marketing Manager, Divizia Cosmetice, HENKEL ROMÂNIA |n condi]iile declinului pie]elor de produse cosmetice, declin care a coincis [i cu modific`ri \n comportamentul consumatorului, Henkel [i-a adaptat \ntreaga strategie de marketing astfel \ncât s` r`spund` cât mai bine acestor tendin]e.

Eficientizarea cheltuielilor [i prioritizarea strict` a investi]iilor de marketing au beneficiat de un focus mai ridicat \n acest an. Compania a \ncercat s`-[i consolideze pozi]ia prin lansarea de inova]ii care s` asigure cre[terea \ntr-un ritm superior altor cre[teri din pia]`. Pentru 2012, “Vom continua s` lans`m inova]ii [i s` ne sus]inem brandurile astfel \ncât s` ne asigur`m cre[terea sus]inut` pe toate pie]ele pe care suntem prezen]i”, a spus Claudia Dr`goescu-Nicolescu. Ea a mai precizat c` se a[teapt` la o revenire a pie]elor de cosmetice anul viitor – urmând exemplul altor ]`ri din Europa Central` [i de Est (Polonia [i Ungaria), unde pie]ele au dep`[it deja punctul critic [i au revenit la un trend pozitiv.

Alexandra Chiric` Director de marketing, INTERSNACK Cel mai mare produc`tor de snacks-uri s`rate, care a achizi]ionat anul trecut Nutline – un brand care de]ine aproape jum`tate din pia]a semin]elor [i a fructelor uscate –, [i-a propus dublarea cifrei de afaceri \n 2011. Campania de promovare a semin]elor Nutline, “+10% gratis”, urm`re[te s` accentueze tendin]a de sezonalitate din categoria semin]elor, vara consumul fiind \n cre[tere fa]` de restul anotimpurilor. Portofoliul Intersnack cuprinde peste 160 de SKU-uri [i game de produse adaptate tipului de magazin.

Anca Mu[at Director de marketing pe categoria ciocolat`, MARS ROMÂNIA Compania Mars, liderul pie]ei batoanelor de ciocolat` prin 5 m`rci – Mars, Snickers, Twix, Bounty [i Milky Way –, a crescut \n valoare absolut` cu 27%, mai mult decât media pie]ei (de 18%). Mars investe[te \n activit`]i de promovare, prin spoturi radio sau TV, dar [i \n evenimente dedicate consumatorilor. Uneori ofer` consumatorilor edi]ii limitate ale m`rcilor consacrate, ca de exemplu Snickers More Nuts, Twix White sau edi]ii sezoniere de Pa[te sau Cr`ciun.

20

Biz

Dorin Odia]iu Marketing Director, ORANGE ROMÂNIA Coordonând eforturile de marketing ale celui mai mare operator de comunica]ii mobile de pe pia]a local`, Dorin Odia]iu are permanent ca obiectiv principal plasarea Orange ca “operatorul cel mai apreciat de clien]i”.

Pentru 2012, compania are \n plan concentrarea eforturilor \n domeniile unde poate cre[te gradul de utilizare [i, implicit, veniturile. Segmentul de date mobile va de]ine un rol important, Orange având \n derulare proiecte ca acoperirea complet` cu internet mobil \n mediul rural la viteza de 14,4 Mb/s, oferte atractive de smartphone-uri, abonamente de date sau internet pre-pay. |n cazul serviciilor unde pia]a este saturat`, cre[terea nemaifiind posibil` \n mod natural, Orange vizeaz` men]inerea bazei de clien]i la un nivel constant, atât \n ceea ce prive[te volumul, cât [i valoarea.

Branduri \n portofoliu: Orange Lans`ri 2011: abonamentele Flamingo, Colibri Mix [i Senior 9, HD Voice, Extra Signal Agen]ii: Publicis (crea]ie), Initiative Media (media); agen]ii diferite \n func]ie de proiecte (PR), Hyperactive (Online) Canale media folosite: TV, OOH, online, print [i radio

MARKETING

Angus Slater Chief Marketing Officer, VODAFONE ROMÂNIA Pentru noul coordonator al eforturilor de marketing ale Vodafone România, provocarea major` din acest an a fost oferirea de cât mai mult` valoare [i \ncredere clien]ilor companiei, dar [i o experien]` care s` merite s` fie recomandat` altor utilizatori. {i toate acestea f`r` a pierde din vedere atingerea obiectivelor de business. Vodafone vede pentru anul viitor continuarea ritmului sus]inut de cre[tere a segmentului de date mobile. “Strategia noastr` de marketing \n 2012 va fi aceea de a-i «conecta» pe consumatori cu lumea lor, indiferent de locul \n care se afl`, muncesc sau c`l`toresc, [i ne dorim s` facem acest lucru mai bine decât oricine”, arat` Angus Slater. |n acest scop, compania va continua s` lanseze smartphone-uri, notebook-uri [i tablete la pre]uri avantajoase, \mpreun` cu planuri tarifare accesibile.

Branduri \n portofoliu: Vodafone Lans`ri 2011: Vodafone Business Partner, Voluntar de profesie Agen]ii: McCann Erickson (crea]ie), McCann Erickson (media), N/A (PR), Kondiment (online) Canale media folosite: TV, OOH, online, print, radio

Costas Kapetanopoulos Marketing & Communication Director, COSMOTE ROMÂNIA Dup` ce a reu[it s` se apropie de principalii doi competitori de pe pia]` prin campanii agresive de marketing [i investi]ii importante \n re]ea, pentru COSMOTE a venit vremea consolid`rii, f`r` a-[i pierde \ns` dinamismul.

“Cea mai mare provocare pentru noi o reprezint` men]inerea cre[terii [i dinamismului companiei. |n acela[i timp, deoarece inova]ia face parte din ADN-ul nostru, o alt` provocare este s` continu`m s` aducem premiere pe pia]a din România”, arat` Costas Kapetanopoulos. Departamentul pe care acesta \l conduce are ca obiective permanente cre[terea cotei de pia]` pe toate segmentele, precum [i cre[terea atractivit`]ii brandului COSMOTE. Anul acesta, compania a lansat cartela Frog, a redesenat portofoliul de abonamente [i a introdus noi servicii pentru utilizatorii de cartel`.

Branduri \n portofoliu: COSMOTE, Germanos, Zapp, Frog Lans`ri 2011: Cartela Frog, noul portofoliu de voce [i date XS-XXL Agen]ii: Ogilvy România (crea]ie), Media Investment (media), V+O Communication (PR), Ogilvy România, V+O Communication (online) Canale media folosite: TV, OOH, print, online, radio, cinema Biz

21

Ruxandra R`u Director de marketing segment reziden]ial, ROMTELECOM Romtelecom a trecut prin transform`ri profunde \n ultimii ani, iar diversificarea activit`]ii companiei prin extinderea sus]inut` pe segmentele de internet [i televiziune a presupus schimb`ri mari la nivel de marketing.

Potrivit Ruxandrei R`u, principalele obiective de comunicare \n 2011 sunt cre[terea notoriet`]ii ca furnizor de servicii integrate de telecomunica]ii [i \nt`rirea pozi]ion`rii Romtelecom drept furnizorul de servicii telecom preferat de c`tre cei mai mul]i dintre români.

Strategia de comunicare a fost ajustat` pentru a ob]ine cele mai bune rezultate pl`tind cât mai pu]in, din cauza presiunii de a sc`dea costurile la nivelul companiei. “Va trebui s` g`sim \n continuare metode pentru a fi originali [i a aduce noutate brandului Romtelecom”, conchide Ruxandra R`u.

Branduri \n portofoliu: Romtelecom, Clicknet Romtelecom, Dolce Romtelecom, Dolce Interactiv Romtelecom, Voce Romtelecom, Clickshop, DolceTV Lans`ri 2011: ClickShop.ro, DolceTV.ro Agen]ii: Graffiti BBDO (crea]ie), United Media (media), DC Communication, GMP PR (PR), Frank Digital (online) Canale media folosite: TV, outdoor, online, print, radio, cinema, indoor 22

Biz

Tiberiu Mercurian Director de marketing, BERGENBIER SA Obiectivul de marketing stabilit \n 2011 de produc`torul de bere Bergenbier este unul pe termen lung, astfel c` pentru 2012 obiectivul este \n linie cu strategia pe trasat` de companie: cre[terea sustenabil` a brandurilor produse de organiza]ie. “|n ceea ce prive[te anul 2012, v`zut din perspectiva marketingului, cred c` m`rcile «value» vor continua s` creasc` \n importan]`, iar produc`torii vor cre[te investi]iile \n ATL [i BTL pentru aceste m`rci”, spune Tiberiu Mercurian. “|n acela[i timp, mixul \ntre promo]ii de pre] [i dezvoltarea de brand va fi decisiv \n stabilirea ierarhiilor \n diversele pie]e”, continu` Mercurian.

Principalul obiectiv de marketing al companiei, pentru anul \n curs, este \mbun`t`]irea imaginii brandurilor produc`torului \n ochii consumatorului [i, prin acest demers, \mbun`t`]irea cotei de pia]`.

Branduri \n portofoliu: Bergenbier, Noroc, Staropramen, Beck’s, Stella Artois, Loewenbraeu, Leffe [i Hoegaarden Lans`ri 2011: Noroc - repozi]ionare/relansare, Bergenbier Nefiltrat` din Grâu, Bergenbier Fresh, Staropramen Agen]ii: Leo Burnett [i Lowe (crea]ie), Initiative (media), DC Communication (PR), iLeo [i Hyperactive (online) Canale media folosite: TV, print, internet, social media, radio, outdoor

MARKETING

Paul Markovits Director de marketing, HEINEKEN ROMÂNIA “La Heineken România avem un portofoliu de m`rci extrem de diversificat, care acoper` toate segmentele pie]ei de bere”, spune Paul Markovits. “Pentru anul 2011 obiectivul nostru este s` anticip`m [i s` r`spundem cât mai bine la nevoile [i cerin]ele consumatorilor no[tri”, continu` Markovits. Prin aceasta, produc`torul de bere \ncearc` \n permanen]` s` ofere clien]ilor experien]e memorabile prin campaniile derulate pentru fiecare brand \n parte, pe diferite segmente ale pie]ei. Unul dintre obiectivele stabilite de departamentul de marketing al companiei pentru 2012 este consolidarea rezultatelor ob]inute \n acest an.

Dou` momente importante din acest an pentru departamentul condus de Markovits au fost lansarea berii Desperados [i lansarea berii Golden Brau f`r` alcool.

Branduri \n portofoliu: Heineken, Silva, Ciuc Premium, Golden Brau, Neumarkt, Bucegi, Edelweiss (import), Zipfer (import), Amstel (import), Birra Moretti (import), Krusovice (import), Foster’s (import), Strongbow (import), Sol (import), Desperados (import), Gösser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita [i Ha]egana Lans`ri 2011: Desperados (import), Golden Brau F`r` Alcool Agen]ii: McCann, Momentum, Sister, Friends, 23, Odyssey (crea]ie), Universal McCann (media), McCann PR, Oxygen PR (PR) Canale media folosite: N/A

Grant McKenzie Vicepre[edinte marketing, URSUS BREWERIES Pentru produc`torul de bere Ursus Breweries, principalul obiectiv de marketing pentru anul 2011 a fost men]inerea brandurilor principale de bere pe pia]`, prin rentabilitatea capitalului investit [i prin tactici de atragere a consumatorilor.

“Am continuat s` dezvolt`m dialogul digital cu consumatorii \n cadrul abord`rii noastre de marketing [i s` consolid`m valoarea m`rcilor noastre \n categoria de branduri de top, cu scopul de a asigura o evolu]ie cåt mai s`n`toas` pe termen lung a afacerii”, spune Grant McKenzie. Cu toate acestea, drumul se pare c` nu a fost u[or. Chiar vicepre[edintele departamentului de marketing al produc`torului de bere a identificat dou` mari provoc`ri de pe “frontul” de marketing: intensificarea competi]iei [i direc]ionarea consumului c`tre m`rci mai ieftine din acela[i segment de pia]`.

Branduri \n portofoliu: Ursus, Timi[oreana, Ciuca[, Grolsch, Peroni, Pilsner Urquell, Redd’s, Stejar, Azuga Lans`ri 2011: specialitatea Ursus Nefiltrat`, produs` la Fabrica de Bere Ursus din Cluj, Redd’s Fresh Lemon Agen]ii: Publicis, GMP, Gavril` & Asocia]ii, Arsenoaiei & M`t`[el, Saatchi & Saatchi, Draft FCB, BRICI (crea]ie), United Media (media) 2 Active PR (PR), Kubis, Green Pixel (online) Canale media folosite: TV, digital, OOH, print, radio Biz

23

C`t`lin Ivan Director de marketing, DEDEMAN Dedeman, unul dintre cei mai activi retaileri din domeniul materialelor de construc]ii [i al amenaj`rilor interioare, cu capital 100% românesc, [i-a continuat \n acest an expansiunea prin deschiderea a trei magazine, la Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin [i Baia Mare, urmând ca pân` la sfâr[itul anului s` mai deschid` unul la Alba Iulia. Re]eaua Dedeman a ajuns astfel la 24 de magazine la nivel na]ional.

Cu magazinul de la Baia Mare, Dedeman sus]ine strategia de cre[tere a cifrei de afaceri cu 10% fa]` de anul trecut, când, cu 21 de magazine, compania a avut o cifr` de afaceri de 360 de milioane de euro.

Adriana Ionescu Director de marketing, TNUVA Pentru 2012, Tnuva \[i propune consolidarea cotei de pia]`. “Cred c` o provocare tot mai mare \n marketing \n FMCG va fi aceea de a convinge consumatorul s` reconsidere calitatea autentic` [i beneficiile reale ale produselor ca [i criteriu de alegere, pe lâng` pre] [i promo]ii”, spune Adriana Ionescu. Investi]iile de marketing ale Tnuva România au avut ca scop men]inerea/cre[terea cotei de pia]` \n condi]iile perpetu`rii crizei economice [i cre[terii senzitivit`]ii la pre].

Eduard Gongonie Director de marketing, NESTLÉ ROMÂNIA Nestlé a desf`[urat \n august-septembrie 2011 o nou` promo]ie pentru toate pungile de cereale, care au fost \nso]ite de unul dintre cele trei modele de rechizite [colare “Animal Planet”. Promo]ia Nestlé s-a aplicat tuturor celor 5 m`rci de cereale.

O alt` campanie vizibil` a fost “Ai dimine]i câ[tig`toare cu Nescafé Brasero”, derulat` \n perioada 15 aprilie - 15 iunie 2011.

Campania a fost sus]inut` puternic \n TV, online, SMS, PR, POPM’s [i activ`ri in-store. Din luna septembrie, portofoliul Maggi s-a extins cu un nou sortiment, Ideea Zilei – Crocant din cuptor. Brandul Maggi apar]ine tot companiei Nestlé.

24

Biz

Doron Zilberstein Vicepresident Marketing, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD Una dintre principalele provoc`ri cu care s-a confruntat \ntreaga industrie a berii anul acesta a fost dep`[irea declinului economic [i revigorarea obiceiurilor de cump`rare ale consumatorilor.

“Cred cu t`rie c` actualul context economic a modificat profund obiceiurile de consum [i c` publicul are nevoie de mai multe informa]ii \nainte de a lua o decizie de cump`rare, precum [i s` g`seasc` \n produsul pe care \l achizi]ioneaz` acea valoare ad`ugat` pentru el [i care contribuie la raportul calitate/pre] al acelui produs”, spune Zilberstein. La \nceputul acestui an compania a anun]at un obiectiv curajos pentru 2011: cre[terea cotei de pia]` prin cre[terea volumului vânz`rilor. “Suntem optimi[ti cu privire la rezultatele acestui an, având \n vedere faptul c` am \nregistrat o cre[tere constant` a cotei de pia]` – Tuborg [i Skol fiind brandurile de bere cu cea mai mare rat` de succes din punctul de vedere al vânz`rilor”, mai spune Doron Zilberstein.

Branduri \n portofoliu: Tuborg, Skol, Carlsberg, Guinness, Holsten, Kilkenny, Granini, Bilbor, Yo Lans`ri 2011: doza Tuborg de 550 ml, sticla Tuborg de 750 ml, Granini Orange Nectar 1,5 L, siropurile Yo Agen]ii: Graffiti BBDO, Publicis, Tempo Group (crea]ie); MEC (media), Rogalski Grigoriu PR (PR), Kinecto, Publicis (Online), Prospero (trade marketing [i BTL) Canale media folosite: TV, outdoor, online, radio, print

MARKETING

Daniel Pan` Director de marketing, BANCA COMERCIAL~ ROMÂN~ BCR a fost \n 2011 extrem de activ \n mediul online.

Campania #refinan]are a avut un impact semnificativ asupra imaginii b`ncii [i a ceea ce \nseamn` creditele de refinan]are. Daniel Pan` este unul dintre promotorii social media [i ai promov`rii online. El a sfidat limitele comunic`rii oficiale ale institu]iilor financiare [i a trecut de partea digital`.

A fost o inova]ie \n marketingul bancar, care a adus rezultate pe m`sur` [i recunoa[tere sporit` \n pia]`.

Eforturile sus]inute ale echipei de marketing a BCR, conduse de Daniel Pan`, se v`d \n rezultatele financiare. Rezultatul opera]ional s-a \mbun`t`]it cu 5,5% fa]` de trimestrul I din 2011 urcând la 642,3 milioane RON (154,4 milioane euro), pe fundalul unui mediu economic \nc` dificil. Profitul net trimestrial atribuibil ac]ionarilor s-a situat la 82,0 milioane RON (19,7 milioane euro), \n cre[tere cu 7,8% fa]` de T1 2011, continuând trendul cresc`tor \nregistrat \n acest an dup` declinul sever din semestrul II al anului trecut.

Branduri \n portofoliu: BCR Lans`ri 2011: N/A Agen]ii: Tempo (crea]ie), MEC (media), MEC interaction (digital) Canale media folosite: TV, online, print, radio, outdoor

Elena Oprea Director executiv delegat, Departamentul Strategie [i Marketing, BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE Principalele provoc`ri pentru BRD \n acest an au fost: stimularea [i provocarea cererii printr-o suit` de premiere, lans`ri de produse noi care \nglobeaz` solu]ii tehnologice inovatoare pentru spa]iul bancar românesc [i chiar european [i sus]inerea revenirii activit`]ii de creditare [i transmiterea angajamentului b`ncii de a continua s` fie un actor de referin]` \n finan]area proiectelor personale sau de business, indiferent de anvergura lor. Obiectivele de marketing pe care Elena Oprea le-a urm`rit au fost identificarea unor noi solu]ii de cre[tere [i chiar de noi pie]e [i asigurarea unui echilibru \ntre portofoliul existent de clien]i [i produse [i preocuparea pentru cre[tere [i dezvoltare. Pentru anul viitor, “vom continua dezvoltarea portofoliului de produse [i vom cre[te gradul de echipare a clien]ilor cu produse [i servicii la un nivel cât mai apropiat de cel european”, spune Elena Oprea. |n plus, online-ul va câ[tiga teren \n 2012 [i va fi nevoie de o corelare [i mai riguroas` a bugetelor de marketing cu performan]ele comerciale [i cu noile tendin]e de consum media.

Lans`ri 2011: cardul de transport, cardul suporter, creditul restart, creditul Casa BRD de 10 [i Prima Cas` Agen]ii: ADDV Euro RSCG (crea]ie), Zenith Media (media), ADDV Euro RSCG (online) Canale media folosite: TV, presa scris`, radio, online Biz

25

Anca Rar`u Director de marketing [i comunicare, BANCA TRANSILVANIA Anca Rar`u spune c` lucrul cel mai solicitant \n strategia de marketing a b`ncii a fost s` r`mân` constan]i [i coeren]i \n comunicare, s` promoveze brandul cu responsabilitate, s` nu piard` focusul, indiferent de condi]iile \n care se prezint` pia]a, mediul economic. “Am avut \n permanen]` \n vedere men]inerea brandului Banca Transilvania \n aten]ia opiniei publice, \ntr-un context economic special [i \ntr-o atmosfer` de comunicare general`, pe sector bancar, destul de aglomerat` [i diversificat`”, spune Anca Rar`u. A fost urm`rit` o cât mai bun` integrare a registrului canalelor social media \n comunicare.

2012 va aduce o tendin]` nou` \n comunicare, poate chiar mai vesel. Oricum, atât mediile de promovare alese, cât [i mesajele tind s` fie mai orientate spre client. “Noi avem deja acest exerci]iu la BT, \n special prin abordarea pe care o avem, cu Zânul BT, dar sigur c` nu ne limit`m la acest aspect.”

Lans`ri 2011: creditul rapid f`r` garan]ii materiale, destinat IMM-urilor; creditele agricole (destinate acces`rii finan]`rilor \n domeniul agricol); contul de capital social Agen]ii: Next Advertising (crea]ie), Next Advertising (media) Canale media folosite: TV, online, radio, outdoor, pres` scris` 26

Biz

Bogdan Spuza Director de marketing [i segmente, UNICREDIT }IRIAC BANK Bogdan Spuza spune c` provocarea cea mai mare a anului 2011 a r`mas aceea[i cu cea a anului 2010: optimizarea bugetelor de marketing, realizarea unor campanii de impact, \ntr-o pia]` din ce \n ce mai competitiv` [i mai volatil`, cu resurse reduse fa]` de anii preceden]i. Obiectivul principal al b`ncii a fost cre[terea num`rului de clien]i activi din portofoliu [i a volumelor de credite [i depozite, \n acela[i timp cu cre[terea gradului de satisfac]ie a clien]ilor.

Pentru anul viitor, banca va avea din ce \n ce mai mult un rol de consultant, astfel \ncât clientul s` fie convins c` a ales cel mai potrivit produs [i c` \[i cunoa[te foarte clar op]iunile. |n 2012 vom avea de-a face cu o continuare a transferului clien]ilor [i poten]ialilor clien]i c`tre online [i asisten]` la distan]`, prin urmare eforturile de marketing vor trebui concentrate [i \n aceast` direc]ie.

Lans`ri 2011: Depozitul Maxi Depo, un produs de investi]ii Emerging Markets Corporate Bond, Capital Activ, produse de refinan]are, Pd Plus, online banking pentru smartphones Agen]ii: 23 Communication (crea]ie), Mediacom (media), Rogalski-Grigoriu PR (PR), Republika (online) Canale media folosite: TV, online, print, radio

MARKETING

Oltea Belciuganu Director – Direc]ia Marketing [i Comunicare, CEC BANK Pentru CEC Bank, 2011 este un an al consolid`rii brandului relansat acum trei ani. Dincolo de obiectivele generate de adresarea strategic` a zonei IMM, agricultur` [i a proiectelor cu accesare de fonduri europene, Oltea Belciuganu crede c` este important c`, \ntr-un context al pie]ei complet diferit, banca a reu[it s` se apropie de finalizarea proiectului de rebranding, r`mânând acum mai mult aspecte de “fine tuning”.

Directorul de marketing al CEC mai spune c` marketingul \n sine nu se va schimba nici \n 2012, nici foarte curând, ci se va schimba accentul de la un intrument de marketing la altul, de la un canal de media la altul. Planurile b`ncii sunt legate de o eficien]` cât mai mare, se va merge \n continuare pe campaniile de colectare de lead-uri [i de loializare. |n plus, \n 2011 a fost ini]iat` o abordare mai personal` a rela]iei cu clien]ii persoane juridice care a adus rezultate foarte interesante [i se va merge \n aceast` direc]ie [i \n 2012.

Lans`ri 2011: N/A Agen]ii: Papaya Advertising (crea]ie) Canale media folosite: TV, online, pres`

Robert Z`nescu Director Corporate Communications, BANCPOST Robert Z`nescu se ocup` \n cadrul b`ncii [i de strategia de brand, care implic` ac]iunile de marketing pentru cre[terea brandului. Principala provocare \n comunicare \n 2011 a fost pentru Bancpost lansarea unei noi pozi]ion`ri, \mpreun` cu agen]ia Grey. Totodat`, noua pozi]ionare a brandului trebuia sus]inut` la nivel de produs, de la faza de proiectare pân` la cea de livrare [i service \n unit`]ile bancare. “Am ales s` sus]inem noua pozi]ionare prin promovarea unei secven]e de trei produse esen]iale \n portofoliul de retail al unei b`nci: creditul de refinan]are (garantat sau nu cu ipotec`), creditul ipotecar, depozitul la termen”, spune Robert Z`nescu. 2012 trebuie s` pun` accent pe consolidarea valorilor organiza]iei [i alinierea comunic`rii interne cu cea extern`. Anul viitor este unul deosebit de important pentru banc` din punctul de vedere al comunic`rii deoarece vor fi angajate tactici de push [i de pull \n acela[i timp.

Lans`ri 2011: Creditul BRAVO (refinan]are), creditul Prima Cas` 4, depozitul aniversar, Bancpost Special Purpose Equity Formula Bonus (produs conceput pe structura [i mecanismul unui fond de investi]ii) Agen]ii: Grey (crea]ie); Media Direction (media); GMP PR (PR); Grey (online) Canale media folosite: TV, print, online, outdoor Biz

27

Anita Heiter Director de marketing, FERRERO Produc`torul de dulciuri Ferrero a investit \n publicitate pån` la 122 milioane de euro. La nivel local Ferrero este activ pe pia]` cu m`rci precum Kinder, Ferrero Rocher [i Raffaello. |n perioada mai – august 2010, Ferrero a desf`[urat o campanie integrat` pentru produsele Kinder Felie de Lapte [i Kinder Pinguin. Promovarea s-a f`cut pe TV, pres` scris` [i prin ac]iuni de promovare \n magazine: sampling [i promo]ii cu premii.

Conform site-ului companiei, Ferrero este acum pe locul patru \n topul celor mai mari grupuri de produse de cofet`rie din lume.

Geanina B`biceanu Regional Marketing Director pentru regiunea de est a Balcanilor, WRIGLEY ROMANIA Geanina B`biceanu este directorul de marketing al companiei din anul 2009. Wrigley Romania a lansat \n var` o campanie sub brandul Orbit, intitulat` “Pentru din]i s`n`to[i”. Scopul ei este de a comunica importan]a igienei orale [i beneficiile consumului de gum` de mestecat. Ambasadorul acestei campanii este Andreea Berecleanu.

Eugen Popescu Commercial Marketing Manager, SC JOHNSON ROMÂNIA SC Johnson este una dintre companiile cele mai cunoscute de \ngrijire a locuin]ei. Biroul de la Bucure[ti supervizeaz` [i opera]iunile din Bulgaria [i Moldova [i num`r` 60 de angaja]i, având propria structur` de distribu]ie \n toat` ]ar`. Ultima achizi]ie la nivel global a fost preluarea de la Sara Lee a brandului Kiwi.

Andreea Mihai, Director de marketing, CARREFOUR ROMÂNIA Campaniile de marketing ale Carrefour au avut ca ]int` cre[terea vânz`rilor \ntr-o pia]` apatic`, m`cinat` de probleme economice. Cu toate acestea, rezultatele au fost vizibile, compania francez` \nregistrând \n trimestrul doi al acestui an vânz`ri de 288 milioane de euro, \n cre[tere cu 8,4% fa]` de perioada similar` a lui 2010. |n acest an, Carrefour a continuat s` deschid` unit`]i, ajungând la 23 de hipermarketuri [i 37 de supermarketuri.

28

Biz

Mihai Bordeanu Director de marketing, RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE Activând pe o pia]` aflat` \n continu` recesiune din 2008 pân` \n prezent, m`rcile Dacia [i Renault au drept principal` provocare de marketing p`strarea cotei de pia]`. “O alt` provocare e s` pozi]ion`m Dacia ca o marc` modern`, un succes interna]ional conectat la realit`]ile din România”, spune Mihai Bordeanu. Pentru a stimula vânz`rile, cele dou` m`rci au depus eforturi \n sensul de a-[i cunoa[te mai bine clien]ii [i procesul lor de decizie de achizi]ie pe timp de criz`. Dacia [i Renault au apelat la foarte mult` promovare online, spoturi TV combinate cu ac]iuni tactice, consultarea partenerilor din re]elele de distribu]ie. |n 2012, Dacia se va baza \n continuare pe “fenomenul” Duster [i pe serii limitate pentru apropierea de tineri, iar Renault va lansa noua identitate de marc` [i va aduce gama electric`. De altfel, Renault a demarat [i \n România dezvoltarea unei infrastructuri care s` permit` rularea ma[inilor electrice, Fluence [i Kangoo.

Branduri \n portofoliu: Dacia, Renault Lans`ri 2011: N/A Agen]ii: Graffiti BBDO (Dacia), Publicis (Renault), Grapefruit (online – Dacia [i Renault) (crea]ie), OMD (media), Diviziile de PR BBDO [i Publicis (PR), Grapefruit, BBDO (Kaleidoscope), Publicis (online) Canale media folosite: TV, online, outdoor, radio, print

MARKETING

Bogdan Ioachim Director de comunicare, nutri]ie [i [tiin]`, DANONE PDPA Bogdan Ioachim se ocup` [i de strategia de marketing a companiei. Campaniile de marketing desf`[urate de Danone \n acest an au avut ca ]int` principal` promovarea noilor produse lansate. Succesul strategiei de marketing se vede \n rezultatele financiare, compania \nregistrând \n anul 2010 o cre[tere a cifrei de afaceri cu 10%, atingând 476 mil. RON. Danone [i-a consolidat anul trecut pozi]ia de lider \n categoria produselor lactate proaspete din România, crescându-[i cota de pia]` la 58% \n 2010.

Branduri \n portofoliu: Activia, Actimel, Danonino, Cremosso, Casa Bun`, Nutriday, Danone Disney, Danette Lans`ri 2011: Cremosso Fructe de P`dure, Cremosso Pi[cot, Cremosso Lemon Pie, Cremosso Tiramisu, Danonino Pere, piersici [i fructe de p`dure, Danonino Afine Banane, Nutriday Pofta Bun`, Nutriday Delicios de b`ut, Danone Poft` de gustare cu topping inelu[e de miere / cereale cu cacao, Activia Gustare de Sear` cu fulgi de migdale [i caise, Activia Gustare de Sear` cu fulgi de migdale [i c`p[uni, Activia cereale integrale [i fructe de p`dure, Activia de b`ut cu rodie [i zmeur`, Activia Mix dejun cu piersici, Activia Mix dejun cu biscui]i, Danone Disney c`p[uni, Danone Disney biscui]i, Danette Roppants Agen]ii: Odyssey Communication (crea]ie), Mediaedge:cia (media), Prais Corporate Communication (PR), Hippos Creative Studio, Kubis Interactive (online) Canale media folosite: TV, online (media [i social media), print, radio

Adrian Teslovan Director de marketing, ROMAQUA GROUP Principalul obiectiv de marketing pentru anul 2011 a fost men]inerea cotelor de pia]` din anii 2009 – 2010, dar [i cre[terea acestora pe anumite branduri din portofoliu. Acestea au fost realizate printr-o abordare atent` a fiec`rui canal de distribu]ie [i vânzare. Anul 2011 a fost dedicat campaniei “Borsec 205 ani” [i consolid`rii pozi]iei de lider a brandului Borsec. “Un alt obiectiv sau chiar provocare a fost cre[terea brandului Albacher \n condi]iile actuale de pia]`, pân` \n prezent acest obiectiv fiind \ndeplinit”, spune Adrian Teslovan. Tot pe segmentul bere, grupul a lansat \n anul 2010 al doilea brand de bere, Dorfer. “Având \n vedere faptul c` românii sunt singurii cet`]eni din UE care aloc` 40 - 50% din venituri pentru alimente [i b`uturi alcoolice, putem spune c` nici \n 2011 [i nici \n 2012 nu se vor \nregistra cre[teri semnificative”, continu` Teslovan.

Branduri \n portofoliu: Borsec, Giusto, Giusto Natura, Albacher, Dorfer, Aquatique, Cico, Quick Cola, L`mâi]a, Elektrik, Metropolitan Caffe Lans`ri 2011: Giusto Natura (Aloe Vera, Pepene Ananas, Mango, Mere), Giusto Natura Mix (Portocale Ciocolat`), Giusto (Pere, Trandafir, Mandarine, Limonad`) Agen]ii: Chrysopeea Packaging & Design, freelancers, in house, Cupid Consultancy (crea]ie), Infinit Solutions (online) Canale media folosite: TV, radio Biz

29

Angela Gavrilescu Marketing Manager, BEIERSDORF Anul acesta, strategia de marketing a companiei germane a fost concentrat` \n jurul anivers`rii a 100 de ani de existen]` a brandului Nivea, cel mai cunoscut din portofoliul Beiersdorf. Al`turi de s`rb`torirea Nivea, compania s-a concentrat \n eforturile sale de marketing [i pe celelalte subm`rci, precum Nivea for Men, lansând o gam` de [ampoane special concepute pentru b`rba]i.

Irinel Burloiu Director de marketing, EMAG Rezultatele financiare prezentate de eMag pentru prima jum`tate a anului au indicat o cre[tere a vânz`rilor cu 52% fa]` de perioada similar` a anului trecut. Acest fapt nu face decât s` confirme pozi]ia eMag drept cel mai mare magazin online din Europa de Est [i confirm` totodat` dezvoltarea pie]ei de comer] online române[ti mult peste cele din regiune.

Jean-François Mignot General Manager Consumer Products’ Division, L’ORÉAL ROMÂNIA Compania francez` a desf`[urat diverse campanii de marketing care s` sus]in` vânz`rile, având \n vedere c` pia]a a sc`zut \n ultimii ani. Cu toate acestea, comunicarea L’Oréal este destul de deficitar`, având \n vedere c` \n acest an nu a comunicat cu presa [i nici nu a organizat conferin]e cu presa. Nici directorul de marketing, Jean-François Mignot, nu a acordat vreun interviu. Pe de alt` parte, compania-mam` a reu[it s` ob]in` \n primul trimestru rezultate record, totalizând vânz`ri de 5,16 miliarde euro.

Director general, HOCHLAND

Director de marketing, CITROËN ROMÂNIA

Pentru echipa Hochland România, principala provocare r`mâne s` se asigure c` toate produsele noastre ating cele mai \nalte standarde de calitate, siguran]` alimentar` [i gust. “Pe parcursul celor 18 ani, am câ[tigat respectul [i devotamentul consumatorilor no[tri prin produsele pe care le comercializ`m [i prin receptivitatea fa]` de nevoile lor, iar ace[tia ne-au recompensat prin faptul c` ne consider` exper]i \n brânzeturi”, spune Sergiu Mititelu.

Din septembrie compania a derulat o nou` promo]ie, “Hochland te preg`te[te pentru [coal`”. |n campanie a intrat toat` gama de produse de brânz` topit` triunghiuri. |n 2011 compania a lansat dou` produse noi [i a avut mai multe campanii, printre ele num`rându-se [i “Bucurie \n buc`t`rie”, prin care Hochland [i-a propus s` ofere consumatorilor s`i sfaturi utile [i solu]ii.

La jum`tatea anului, la conducerea companiei a sosit Marc Gueudin, care vine de la conducerea Citroën Belgia.

Marca francez` a fost foarte activ` \n online, implicându-se inclusiv \n social media, cu cont de Twitter [i pagin` pe Facebook. |n primele 7 luni, compania a vândut 730 de autoturisme.

Branduri \n portofoliu: Hochland, Almette Lans`ri 2011: Telemea de oaie Hochland, Almette Castrave]i Agen]ii: Bridge Communication, Brands & Bears, BrandIN (crea]ie), Media Investment – The Group (media); The Practice (PR), Navidoo – The Group (online) Canale media folosite: TV, print, online, radio

Laura Antonov

30

Sergiu Mititelu

Biz

MARKETING

Iolanda Bil`u[ Marketing Manager Sanofi Consumer Healthcare, SANOFI Principalul obiectiv de marketing \n 2011 este pentru companie construirea unor branduri mai puternice, care s-a concretizat prin lansarea de noi campanii de comunicare, men]inerea competitivit`]ii ca investi]ie \n comunicare [i cre[terea vizibilit`]ii brandurilor Sanofi \n farmacii.

Pia]a de OTC-uri [i-a continuat dinamica din anii anteriori, cu cre[tere \n valoare de circa 10%.

Cre[terea a fost mai mare \n segmentul de r`ceal` [i grip`, alte segmente au \nregistrat cre[teri mai mici sau u[oare sc`deri. “Cele mai importante provoc`ri cu care ne-am confruntat au fost legate de \ntârzieri sau dificult`]i \n ob]inerea aprob`rii de c`tre autorit`]ile competente a materialelor de comunicare c`tre pacien]i, cre[terea investi]iei \n media (TV) a principalilor juc`tori din pia]`, asigurarea unei imagini unitare a produselor \n punctele de vânzare”, spune Iolanda Bil`u[.

Branduri \n portofoliu: Essen]iale, No Spa, Dicarbocalm, Antinevralgic, Ibalgin, Magne B6, Modafen, Mucosin [i altele Lans`ri 2011: vor urma \n octombrie – decembrie 2011 Agen]ii: Publicis, Ogilvy (crea]ie), Optimedia (media), Free Communication (PR) Canale media folosite: TV, pres`

Victor Geu[ General Manager, GSK CONSUMER HEALTHCARE (ROMÂNIA, ADRIATICA, BALCANI {I }~RILE BALTICE) Victor Geu[ are \n subordine [i departamentul de marketing. Pia]a de \ngrijire oral` [i-a p`strat acela[i nivel fa]` de 2010, iar GSK Consumer Healthcare a continuat s` creasc` pentru al doilea an consecutiv.

Obiectivul anului 2011 a fost consolidarea pozi]iei \n categoriile de produse OTC, vitamine [i minerale [i produse pentru \ngrijire oral`. “Am vrut s` ne diferen]iem prin beneficii relevante pentru consumator.

Facem asta \n condi]iile \n care oferta continu` s` se diferen]ieze”, spune Victor Geu[, GSK. |n condi]iile unei concuren]e acerbe, misiunea principal` a GSK Consumer Healthcare a fost s` r`mån` relevant` pentru consumatori [i s` p`streze un nivel rezonabil de accesibilitate a produselor.

Branduri \n portofoliu: Sensodyne, Parodontax, Aquafresh, Corega, Coldrex, Parasinus, Panadol, Eurovita, Vitamax Lans`ri 2011: Sensodyne Repar` [i Protejeaz` (Repair and Protect) Agen]ii: Grey (crea]ie), Starcom (media), V+O (PR) Canale media folosite: TV, print, internet, radio Biz

31

Mihaela Ungar Director de marketing, COLGATE - PALMOLIVE ROMÂNIA Schimbarea comportamentului consumatorului, cauzat` de contextul economic, a reprezentat principalul motiv al recalibr`rii strategiei de marketing Colgate-Palmolive. Adaptarea la noile nevoi ale consumatorului [i la sistemul s`u de valori total schimbat este \n continuare o provocare permanent`, c`reia \i r`spundem prin solu]ii inovatoare de marketing. Concomitent, continu` evolu]ia mediului online care pune un accent deosebit asupra valorii opiniei personale.

Mihaela Ungar spune c` acestea reprezint` o oportunitate important` datorit` conexiunii directe cu consumatorul, dar [i o provocare, pentru c` suntem cu to]ii \ntr-o faz` permanent` de explorare a acestui teritoriu nou, care se dezvolt` foarte rapid. “|n 2011, \n mod deosebit, acestui aspect i-a fost acordat` o importan]` suplimentar` datorit` schimb`rilor prin care a trecut consumatorul. |n]elegerea personalit`]ii «noului consumator» reprezint` un scop \n sine, c`ruia \i sunt dedicate multe resurse [i mult timp”, mai spune Mihaela Ungar.

Neil Anthony Morgan Responsabil cu activitatea de rafinare [i marketing, PETROM OMV ROMÂNIA Neil Anthony Morgan se ocup` \ncepând din 17 aprilie 2011 de coordonarea la nivelul Directoratului a activit`]ii de rafinare [i marketing. Decizia în acest caz a fost luat` având în vedere consolidarea activit`]ilor de marketing ale Grupului Petrom, în cadrul OMV Petrom Marketing SRL, care a devenit efectiv` la 1 octombrie 2010. Rainer Schlang, fostul responsabil cu marketingul pentru Petrom, va fi responsabil pentru managementul OMV Petrom Marketing SRL, acoperind România, Serbia, Bulgaria [i Republica Moldova.

Raluca Pavel, Director de marketing, MEGA IMAGE Dup` ce anul trecut Mega Image a ob]inut \n România performan]e peste nivelul pie]ei, cu cre[terea num`rului de clien]i [i a vânz`rilor, anul acesta compania a continuat expansiunea [i strategia de dezvoltare. Din 2010, Mega Image a intensificat [i colaborarea cu produc`tori locali, lansând prima marc` proprie local` exclusiv pentru produse specifice române[ti, Gusturi Române[ti, gam` compus` din peste 20 de produse.

32

Biz

Gabriela Gean` Director de marketing, ARCTIC Dup` ce a finalizat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 200 milioane de euro, cu 6% mai mult decât anul anterior, \n iunie 2011 Arctic a lansat noua gam` Beko, ce se remarc` prin tehnologia Smart Blue. De asemenea, compania a lansat o nou` gam` de electrocasnice Arctic, cu un design modern, ergonomic, dominat de accente [i accesorii silver, display-uri electronice. Lans`rile au venit \n contextul \n care de la \nceputul anului Arctic [i-a fixat ca obiective cre[terea cotei de pia]` [i \mbun`t`]irea indicatorilor de brand \ntr-un context de pia]` dificil, cum este cel actual.

Cât prive[te anul viitor, Mihaela Gean` se a[teapt` s` fie cu siguran]` unul plin de provoc`ri c`rora sper` s` le g`seasc` rezolv`ri \n condi]iile \n care ultimii ani ne-au confirmat că numai abord`rile tactice, flexibilitatea [i constan]a în comunicare reprezint` o strategie cå[tig`toare.

Branduri \n portofoliu: Artic, Beko Lans`ri 2011: noua gam` Beko, noua gam` Arctic Agen]ii: TBWA (crea]ie Beko); Media Investment (media); Image PR (PR); Ferseta E-Consulting Cabinet (online) Canale media folosite: TV, online, pres`

MARKETING

Adina Rotileanu Marketing & PR Manager, EUREKO Provoc`rile Eureko din acest an le-au continuat pe cele din 2010, referindu-se la cre[terea \ncrederii consumatorilor \n produsele de asigurare. Iar acest lucru ia timp, mai ales \n condi]iile \n care nevoia de protec]ie este mai degrab` asociat` cu protec]ia casei [i a ma[inii [i mai pu]in cu a vie]ii, a s`n`t`]ii [i respectiv a veniturilor la retragerea din activitate. Obiectivul principal al Eureko \n strategia de marketing a fost cre[terea cotei de pia]` pe toate liniile de business prin cre[terea notoriet`]ii [i a \ncrederii consumatorilor \n produsele [i serviciile companiei precum [i prin sprijinirea echipelor de vânz`ri cu proiecte dezvoltate la nivel local [i na]ional.

Investi]iile \n publicitate au fost de 175.000 de euro.

Adina Rotileanu spune c` pentru 2012 compania [i-a propus men]inerea pozi]iei de lider pe segmentul de asigur`ri de s`n`tate [i cre[terea cotei de pia]` atât pe acest segment cât [i pe pia]a pensiilor private.

Branduri \n portofoliu: Asigur`ri de via]` (Rezerva Ta, Flexinvest, Comoara Ta, Investi]ia Ta, Via]a Ta) [i asigur`ri de s`n`tate (Junior, Basic Plan, Full Plan, ExtraBenefits, Executive), Eureko Comfort (pensie facultativ`) Lans`ri 2011: N/A Agen]ii: G&T (crea]ie); Mindshare (media); Navidoo, AdEvolution, Media Cafe (online) Canale media folosite: social media, outdoor, internet, pres`

Ligia Ro[u Marketing Manager, DOMO Ligia Ro[u spune c` principalele provoc`ri de marketing \n 2011 au fost pe de o parte p`strarea unui volum de comunicare suficient de consistent [i a unor platforme performante cu un buget mai redus, iar pe de alt` parte identificarea unor modalit`]i inovative de promovare capabile s` surprind` un public deja familiarizat cu o palet` larg` de inputuri comunica]ionale. Pentru DOMO, principalul obiectiv de marketing a fost fundamentarea pozi]ion`rii brandului ca unul de \ncredere, disponibil \ntotdeauna la nivelul a[tept`rilor consumatorului. “Probabil c` 2012 va fi un an \n care \ncle[tarea pe formularistica ofertelor agresive \[i va pierde \ncet, \ncet din substan]` \n favoarea abord`rilor mai creative [i mai pu]in speculative”, a mai spus Ligia Ro[u.

Directorul de marketing a mai spus c` \n electroretail consumatorul are acela[i CV ca orice alt consumator din alt domeniu. Am devenit cu to]ii mai mult sau mai pu]in vân`tori de oferte, uneori u[or naivi, dar \ntotdeauna emo]iona]i la vederea discount-urilor cu dou` cifre vehiculate mult prea mult, \n total dezacord cu realit`]ile pie]ei.

Lans`ri 2011: N/A Agen]ii: Next Advertising (crea]ie), Media Investment (media) Canale media folosite: N/A Biz

33

R`zvan Mircea Director de marketing, STRAUSS ROMÂNIA Cea mai important` mi[care pe care Strauss a f`cut-o \n ultimii ani pe pia]a local` a fost rebrandingul cafelei Elite \n Doncafe, \n 2008. Acest proiect, cu un buget estimat la 15 milioane euro, a permis companiei s` se repozi]ioneze pe pia]a cafelei prin intrarea pe segmentul premium.

Drago[ Militaru Director de marketing, FABRYO CORPORATION Fabryo Corporation l-a numit \n acest la conducerea departamentului de marketing pe Drago[ Militaru, care a lucrat la Coca-Cola [i UPC. Drago[ Militaru \l \nlocuie[te pe {tefan Teodorescu, care \n prezent este Group Brands Director \n cadrul produc`torului de bere Ursus Breweries.

Drago[ se ocup` de dezvoltarea strategiei de brand [i coordoneaz` procesele de business development [i trade.

Doris Dezzani Executive Director, Marketing, RAIFFEISEN BANK Raiffesen s-a concentrat, ca [i celelalte b`nci din pia]`, pe promovarea creditelor de refinan]are [i a depozitelor. Având \n vedere contextul economic general, b`ncile au \ncercat prin strategiile de marketing s` fidelizeze clien]ii existen]i. Raiffeisen Bank a \ncheiat primul semestru al lui 2011 cu un profit net de 39 milioane euro, cu 22% mai mic decât cel din primele [ase luni ale lui 2010. Valoarea total` a activelor a crescut cu 13% fa]` de iunie 2010. O rat` a solvabilit`]ii de 11,4% indic` o lichiditate s`n`toas` [i o capitalizare solid`, iar rata creditelor neperformante a sc`zut de la 7,6%, cât era \n iunie 2010, la 6,9%.

Ioana Cristescu Senior Marketing Manager, LG ELECTRONICS ROMÂNIA Brandul sud-coreean a continuat pe linia inova]iei \n marketing, mizând mult pe online [i, mai ales, pe sociale media. |n 2011 s-a distins campania “Via]a \n 3D”, dezvoltat` cu Kinecto pentru promovarea noilor televizoare LG Cinema 3D, a implicat 4 bloggeri [i a adus 10.000 de vizualiz`ri ale spoturilor, având un reach estimat la 140.000 de utilizatori.

34

Biz

Cristina Miclea Director de marketing, ALBALACT Anul acesta Albalact a avut de f`cut fa]` unei provoc`ri importante [i anume lansarea unor campanii noi pentru cre[terea notoriet`]ii brandurilor, cu accent pe componente digitale. Brandul Zuzu s-a extins \n mediul online cu un site nou, iar pentru Fulga a fost lansat` o nou` platform` de comunicare digital`, care marcheaz` una dintre cele mai importante campanii ale brandului din ultimii ani. Noua platform` o aduce pe Fulga mai aproape de prietenii ei, copiii, \n spa]iul virtual cu un site nou [i un joc online – Fulga, Aventura Spa]ial`. {i brandul Rar`ul a ajuns \n mediul digital, cu un site nou [i un joc interactiv pe Facebook. Pentru anul viitor, compania are \n vedere dezvoltarea portofoliului de produse pe fiecare brand [i \mbun`t`]irea distribu]iei prin ac]iuni de dezvoltare specifice fiec`rui canal.

Branduri \n portofoliu: Zuzu, Fulga, Rar`ul, DeAlbalact Lans`ri 2011: Zuzu la pahar, Zuzu cu cereale, småntåna Zuzu la pahar [i g`letu[`, brånza de vaci Rar`ul la pachet Agen]ii: Next Advertising [i Brand Tailors (crea]ie), Next Advertising (media), 2ActivePR (PR), Netalurgica (Next Advertising) [i Brand Tailors (online) Canale media folosite: TV, online, pres`, radio

CUM SE VA LA VOLAN

De aproape trei ani ruleaz` cu frâna de mân` tras` [i caut` din greu un culoar favorabil pentru a putea accelera din nou. Be]ia vitezei s-a \ncheiat pentru mul]i juc`tori din sectorul auto, dar cei care [i-au schimbat inteligent stilul de conducere trec deja la dep`[irea crizei.

DE GABRIEL BÂRLIG~

|NTOARCE N PIA}A AUTO

P AUTO

Peste 246 de autoturisme pe zi s-au vândut \n România \n primele 7 luni din acest an. Cifra \n sine nu spune multe, dar este suficient s` ar`t`m c` este aproape similar` cu media zilnic` \nregistrat` tot \n România, numai c` \n 2002! |n anul de glorie al pie]ei auto locale, 2007, \n fiecare zi erau vândute \n medie 864 de autoturisme, adic` de 3,5 ori mai multe decât anul acesta.

Acum 3-4 ani, importatorii [i dealerii auto se \ntreceau \n deschideri de showroom-uri [i evenimente de lansare de multe ori extravagante, pe o pia]` care p`rea s` aib` o singur` vitez`, cea maxim`, [i o singur` direc]ie, \n sus. Tonul s-a schimbat de atunci \ntr-unul sobru [i se vorbe[te tot mai mult de ra]ionalitate, de raportul calitate/pre], de servicii postvânzare extinse, de solu]ii de finan]are competitive [i de eficientizarea procesului de vânz`ri.

Epoca romantic` pare s` fi l`sat locul unui realism greu de anticipat acum câ]iva ani. O pia]` \mpins` \nainte pe de o parte de accesul facil la finan]are (cu leasingul \n poleposition) [i pe de alta de impulsivitatea [i dorin]a clien]ilor de a afi[a o ma[in` care s` reprezinte un statut cât mai \nalt s-a trezit brusc cu ambele motoare oprite. {i asta \n timp ce re]elele de vânzare erau \n plin` expansiune, iar dealerii \[i f`ceau planurile bazându-se pe cre[tere. “Investi]ia \ntr-un centru de tip 3S (showroom, service [i piese de schimb – n.r.) a fost decis` la \nceputul anului 2007, atunci când toate 38

Biz

premisele dezvolt`rii industriei auto erau favorabile”, spune Agatha Bejan, Marketing Manager la Motor AG, companie care activeaz` pe segmentul premium, reprezentând BMW, Mini, dar [i Jaguar, Land Rover [i Range Rover. “Finalizarea investi]iei \n ultimul trimestru al anului 2008, când deja criza financiar` se sim]ea \n pia]`, ne-a provocat s` g`sim variante eficiente de recuperare a investi]iei”, adaug` Bejan. Cât de eficiente? |n ultimii trei ani, Motor AG a reu[it s` ocupe locul doi \n ceea ce prive[te livr`rile de modele BMW \n România, dintr-o re]ea de 15 dealeri. |n primele 8 luni ale anului 2011, vânz`rile de modele BMW ale companiei au fost de 158 de unit`]i, fa]` de 118 ma[ini livrate \n aceea[i perioad` a anului trecut. Dup` ce a \nceput cu BMW, compania s-a transformat anul acesta \ntr-un grup auto, devenind dealer autorizat pentru MINI, dar [i pentru m`rcile Jaguar, Land Rover [i Range Rover.

|NTOARCEREA LA CLIENT Una dintre marile dificult`]i cu care se confrunt` sectorul auto este schimbarea radical` a pie]ei finan]`rii.

Leasingul auto, vedeta anilor de boom, a coborât \n 2010 cu 12% fa]` de un 2009 care la rândul lui n-a fost deloc str`lucit. Din cauza sc`derii cererii, ponderea leasingului auto \n totalul pie]ei de profil s-a diminuat pân` la 63% \n 2010, fa]` de 70% \n 2008.

Mul]i juc`tori au putut contracara aceast` tendin]` f`când oferte personalizate prin intermediul societ`]ilor de finan]are proprii. Un exemplu este Porsche România, cel mai mare importator auto de pe pia]`, care are \n portofoliul m`rcile Volkswagen, Audi, Skoda, Porsche, Seat [i care lucreaz` cu Porsche Finance Group România, parte a concernului Porsche.

Dar [i juc`tori mai mici au adoptat aceast` strategie. Grup West, care de]ine trei reprezentan]e Saab-Opel-Chevrolet (la Arad, Oradea [i Satu Mare) [i dou` reprezentan]e BMW (la Arad [i Oradea), are [i o societate de leasing [i un broker

de asigur`ri. “Prin faptul c` avem \n portofoliu mai multe domenii de activitate (vânz`ri ma[ini, piese [i accesorii, service [i tinichigerievopsitorie, tractare [i depanare, finan]are, asigur`ri), reu[im s` ajungem la o sinergie superioar`, f`r` \ns` a ne pierde \n prea multe direc]ii”, spune Matei Blaj, Marketing Manager al companiei.

Iar sinergiile sunt tot mai necesare, fiindc` majoritatea clien]ilor [i-au schimbat comportamentul, trecând la o abordare mult mai ra]ional` a achizi]iei de ma[ini, mai ales c` eficien]a motorului [i consumul redus de combustibil au urcat serios pe lista priorit`]ilor \n detrimentul argumentelor emo]ionale, din cauza cre[terii abrupte a pre]ului benzinei. |n plus, clien]ii sunt asalta]i de oferte care mai de care mai tentante din punct de vedere al pre]ului, a[a c` au de unde alege. “Clientul care cump`r` acum a devenit mai atent la detaliile tehnice [i la avantajele pe care le ofer` ma[ina, \n raport [i cu celelalte oferte similare existente \n pia]`”, au declarat pentru Biz oficialii de la Mercedes-Benz Cars România. Compania nu numai c` nu a \nchis niciun centru autorizat \n perioada dificil` pe care o traverseaz` pia]a, ba chiar a deschis unul nou la \nceputul acestui an, la Timi[oara. Cu o re]ea de 24 de unit`]i, oficialii companiei MercedesBenz afirm` c`, fa]` de anul trecut, vânz`rile proprii au crescut semnificativ, cu peste 50% fa]` de 2010, ajungând la 886 de unit`]i \n primele 7 luni. De altfel, \n top 10 vânz`ri de autoturisme de import \n aceast` perioad`, jum`tate dintre m`rci au \nregistrat cre[teri comparativ cu anul trecut, cele mai importante avansuri fiind realizate de Volkswagen (+14,2%) [i Peugeot (+13,1%). Performan]a Peugeot este de remarcat prin faptul c` a fost dat` de o gam` echilibrat`, cu oferte care acoper` inteligent toate segmentele de pia]`. |n plus, clientul a \nv`]at s` negocieze.

“Cu siguran]` \n prezent discut`m cu clien]i mult mai aviza]i, cunosc`tori, mult mai aten]i la cump`rare, [i care fac din orice achizi]ie un bun prilej de negociere”, spune {tefan Podaru, director executiv la APAN Motors. Compania, activ` \n zona Br`ila - Gala]i, a investit

AUTO

peste 12 milioane de euro \n segmentul auto \n cei 20 ani de activitate, de]inând 9 showroom-uri cu service integrat pentru m`rcile Renault, Nissan, Dacia, Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Honda [i BMW, un centru de constat`ri daune, un broker propriu de asigur`ri [i o firm` de

o reac]ie mai bun` a poten]ialilor cump`r`tori fa]` de oportunitatea acestui program, dar numai cu condi]ia men]inerii cadrului legislativ, \n ceea ce prive[te taxa de mediu [i deducerile de TVA. “Speran]ele sunt legate atât de o reac]ie mai bun` a poten]ialilor

UNDE SUNT VÂNZ~RILE DE ALT~DAT~?

Pia]a auto din România a c`zut la circa 100.000 de autoturisme pe an, nivel pe care nu l-a mai \nregistrat din 2002. Anul trecut, vânz`rile de autoturisme au sc`zut cu 18,3%, pân` la 106.328 unit`]i, \n timp ce \n primele [apte luni cifrele Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA) sugereaz` continuarea trendului descendent: 52.2249 autoturisme vândute, fa]` de 61.239 \n acela[i interval din 2010. Dac` ad`ug`m vehiculele comerciale [i autobuzele, vânz`rile totale au sc`zut \n primele [apte luni cu 10,5%. Anul de glorie pentru pia]a auto local` a fost 2007, cu vânz`ri de 315.621 unit`]i. Juc`torii apreciaz`, \ns`, c` situa]ia se va redresa, fiindc` oricum gradul de motorizare al României este sub cel al Uniunii Europene. “Va veni cu singuran]` o zi când pia]a auto, acum la un nivel de 110.000 de unit`]i pe an, se va \ntoarce, nu la maximele istorice, ci la un nivel s`-i zicem «de croazier`», de 250.000 unit`]i pe an”, spune Mihai Bordeanu, director de marketing la Renault Commercial Roumanie (Dacia [i Renault). leasing. |n primele 6 luni din acest an, APAN Motors a vândut 1.028 de ma[ini [i estimeaz` pentru \ntregul an o cre[tere de 12%, pân` la 2.200 de unit`]i. Anul trecut, compania a avut o cifr` de afaceri de 15,2 milioane de euro.

DE LA MA{INI LA PACHETE De[i programul “Rabla” nu a mai avut succesul de anul trecut, a salvat practic pia]a de la un dezastru. Asocia]ia Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA) estimeaz` chiar o u[oar` revigorare a pie]ei auto din România la finalul acestui an, mizând pe 40

Biz

cump`r`tori fa]` de oportunitatea programului de \nnoire a parcului auto (incert deocamdat` anul viitor), dar [i de oferta diversificat` [i generoas` a majorit`]ii distribuitorilor de autovehicule”, se arat` \ntr-un comunicat al APIA. Pia]a este \n acest moment saturat` cu oferte de pre] tot mai atractive prin intermediul c`rora importatorii [i dealerii \ncearc` repornirea motoarelor de cre[tere a vânz`rilor. Discounturile mu[c` \ns` puternic din marjele deja sub]iate de profit, a[a c` ele nu pot reprezenta o solu]ie pe termen mediu.

De altfel, prima reac]ie pe segmentul auto dup` declan[area crizei a fost intrarea \ntr-un joc periculos al reducerilor de pre] [i discounturilor tot mai mari. Criza subit` de cash, rezilierea multor contracte de leasing [i lipsa acut` de clien]i a \mpins pia]a c`tre oferte cât mai tentante.

Dac` la \nceput discounturile au fost arma preferat` a vânz`torilor, ajungând [i factorul principal \n decizia clien]ilor de cump`rare a unei ma[ini, companiile au realizat nesustenabilitatea sistemului pe termen mediu [i lung [i au trecut la elaborarea de pachete speciale \n jurul ofertei de vânzare. De exemplu, Mazda România tocmai a lansat un “pachet all inclusive” pentru modelele Mazda6 [i Mazda CX-7, care include finan]are cu 1% dobånd` pentru primul an, 5 ani garan]ie extins` [i pachet de iarn` (pneuri [i jante din aliaj). “Strategia dezvoltat` pentru a sus]ine vânz`rile \n aceast` perioad` a inclus o serie de elemente, variind de la instrumentele de marketing [i comunicare pân` la suportul dealerilor [i beneficii postvânzare pentru clien]i. Obiectivul Mazda este de a oferi un raport calitate/pre] bun \n loc s` promoveze discounturi semnificative”, spune Drago[ Gr`pinoiu, Marketing Manager al companiei. |n acela[i timp, actualele mi[c`ri de pe pia]`, care includ concentr`ri de for]e pentru grupurile puternice, dar [i dealeri care \nchid sau vând [i mut`ri de dealeri de la o marc` la alta, reprezint` o oportunitate pentru antreprenorii curajo[i. “De fapt, aceste perioade sunt cele mai bune pentru investi]ii, pentru c` sunt multe reduceri de costuri de care un investitor poate beneficia. Profitabilitatea \ns` este asigurat` de un management vizionar [i \ndr`zne], de oameni, echipe bine preg`tite [i de clien]i mul]umi]i”, spune {tefan Podaru, de la APAN Motors. Acesta adaug` c` investi]iile importante f`cute \n aceast` perioad` de compania sa sunt gândite pe termen lung [i \[i vor ar`ta roadele \n câ]iva ani. Adic` exact când pia]a auto \[i va fi revenit, iar cei care au rezistat cu bine perioadei de frânare vor putea ap`sa iar la maximum pedala de accelera]ie. De data aceasta [i cu centura de siguran]` pus`. Biz

INDUSTRY LEADERS

CREATIVITATE DE 5 STELE INSERT PRMO}IONAL

Pe o pia]` competitiv`, a[a cum este cea a industriei hoteliere de la noi, ceea ce face diferen]a \ntre hotelurile de cinci stele este creativitatea.

Howard Johnson Grand Plaza Hotel reu[e[te de fiecare dat` s` intuiasc` dorin]ele oaspe]ilor [i s` \mbine serviciile personalizate cu creativitatea oferind o experien]` unic`.

INDUSTRY LEADERS Domeniul hotelier este unul \n care regulile sunt aplicate strict, pentru c` este vorba de servicii [i de \mplinirea unor nevoi. S` [tii \ns` s` aplici regulile, dar s` fii [i creativ, \ntr-un hotel de lux pe o pia]` constant` este de fapt cheia pentru succes. Sonia N`stase, director general al hotelului Howard Johnson Grand Plaza, dezv`luie modul \n care a aplicat aceast` strategie.

Care a fost evolu]ia hotelului \n ultimii doi ani?

Evolu]ia hotelului Howard Johnson Grand Plaza \n 2010 – 2011 a fost una constant`, cu un volum stabil al veniturilor atât pe segmentul de cazare cât [i pe cel de food & beverage. Putem spune c` au fost doi ani de anduran]`, \n care am reu[it \ns` s` ne mobiliz`m resursele la maximum [i s` ne “reinvent`m” constant pentru a putea face fa]` condi]iilor mai dure de pia]`. Cifra de afaceri a hotelului \n anii 2009 [i 2010 a fost de aproximativ opt milioane de euro, iar pentru anul \n curs previzion`m c` se va men]ine \n jurul aceleia[i valori. Ceea ce a \nregistrat o cre[tere \n 2010 fa]` de 2009 a fost gradul de ocupare, care a ajuns la o medie de 55% anul trecut, iar anul acesta preconiz`m c` se va situa la aceea[i cot`.

Care au fost strategiile de cre[tere \n acest an? Dar pentru anul viitor?

Strategiile noastre de cre[tere pentru anul \n curs au vizat mai multe direc]ii:

Cifra de afaceri a hotelului \n anii 2009 {i 2010 a fost de aproximativ opt milioane de euro, iar pentru anul \n curs previzion`m c` se va men]ine \n jurul aceleia[i valori.”

42

Biz

strategia de vânz`ri, strategia opera]ional`, strategia de personal.

Ne-am concentrat atât asupra men]inerii clien]ilor existen]i, cât [i asupra atragerii unor noi segmente de pia]` (fie sectoare economice mai pu]in vizibile pân` acum, fie pie]e emergente).

De asemenea, am fost mai flexibili \n ofertare, ne-am ajustat [i diversificat mai mult ofertele \n func]ie de particularit`]ile clien]ilor, de cerin]ele lor specifice [i ne-am adresat unei categorii mai largi de clien]i.

Ce face Howard Johnson diferit de celelalte hoteluri de 5 stele din Bucure[ti?

“Brandul” Howard Johnson Grand Plaza se construie[te \n primul rând cu echipa, cu particularit`]ile ei [i prin valoarea ad`ugat` pe care aceasta o confer` serviciului. Valorile acestui brand, [i implicit ale echipei, au fost [i vor fi atitudinea pozitiv`, disponibilitatea de a face acel extraefort care s` \ntreac` a[tept`rile oaspe]ilor [i, nu \n ultimul rând, dorin]a de a fi mereu mai buni |N ECHIP~. Suntem o echip` bine sudat`, care \ndr`zne[te s` \[i asume roluri diverse p`strându-ne profesionalismul [i spiritul ospitalit`]ii indiferent de context.

Inova]ia este una dintre particularit`]ile pe care le ad`ug`m \n general serviciilor pe care le prest`m [i ea este peste tot în jurul nostru, dar e mai prezent` ca nic`ieri \n rela]ia direct` cu clientul. În general, în servicii, diferen]a dintre un angajat bun [i unul foarte bun este dat` tocmai de capacitatea de a inova [i de a g`si solu]ii constructive care apoi devin parte a procedurilor de lucru de zi cu zi. S` fii inovativ nu \nseamn` s` fii indisciplinat, dup` cum

s` fii disciplinat nu înseamn` s` fii un robot care doar aplic` ceea ce spun al]ii.

Ave]i \n plan [i alte nout`]i pentru clien]i?

Cu siguran]`. Sezonul toamn`-iarn` vine cu nout`]i de mai multe feluri: \n perioada verii am lucrat la redesignul unor spa]ii publice (Centro Bar & Lounge [i restaurantul Avalon) [i la \mbun`t`]irea / renovarea dot`rilor din camere [i din b`i. Pe lâng` aceste \mbun`t`]iri de produs, ne face pl`cere s` anun]`m [i nout`]i \n meniurile restaurantelor Avalon [i Benihana, nout`]i pe care le vom comunica mai \n detaliu \n luna octombrie.

Cum reu[i]i s` gestiona]i echipa pentru a avea servicii de lux?

Cred c` e[ti un bun lider atunci când î]i percepi succesul ca fiind succesul echipei [i invers. Îmi place s` fiu al`turi de oameni, s` \i ascult, s` încerc al`turi de ei s` g`sim solu]iile cele mai simple la problemele de zi cu zi care apar, s` vedem întotdeauna partea plin` a paharului. Dac` vei [ti cum s` prive[ti o problem`, vei [ti s` vezi [i solu]ia.

Am în echip` oameni foarte tineri, inclusiv în echipa managerial`. Am încredere în ei [i încerc s` le dau libertate [i s` le sus]in toate ideile bune. Ei au avantajul de a cunoa[te cel mai bine zonele în care lucreaz` [i eu intervin doar în coordonarea lor, \n lucrul între echipe. M` bazez pe faptul c` am de-a face cu ni[te exper]i, fiecare în domeniul lui, iar rolul meu nu este decât de a-i aduce laolalt`, a[a încât ideile benefice s` interfereze.

Nu pot ascunde faptul c`, \n ultimii trei ani, am fost confrunta]i [i cu situa]ii dificile. Ceea ce am \ncercat s` realizez

HOTEL HOWARD JOHNSON din primul moment al mandatului meu aici a fost ca, prin puterea exemplului personal, s` îi determin [i pe ceilal]i s` fie pozitivi [i s` aib` aceea[i atitudine pozitiv` [i orientat` spre succes, indiferent de contextul mai larg. Hotel`ria are o sumedenie de reguli în spate, are foarte multe tehnicalit`]i. S`-i faci pe oameni – care, procedural vorbind, au foarte multe standarde de respectat pentru ca totul s` fie ceas – s` par` naturali în fa]a clientului. Aceasta e provocarea oricui lucreaz` în industria asta, [i cu atât mai mult \n perioada aceasta dificil` pe care o travers`m. Vreau s` fac oamenii s` fie relaxa]i [i s` fie aici pentru client deoarece, la finalul unei zile, satisfac]ia clientului este cea mai important` realizare a noastr`.

Sonia N`stase, director general, Howard Johnson Grand Plaza

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Cum vede]i industria hotelier` româneasc` \n acest moment?

Noi putem aprecia segmentul pe care activ`m noi, [i anume cel al hotelurilor upscale de business din Bucure[ti. Pe acest segment, oferta este destul de bogat` \n acest moment, iar competi]ia este strâns`. Turismul de business depinde foarte mult de mediul macroeconomic, de atractivitatea lui pentru companiile multina]ionale [i pentru diverse categorii de investitori. Prin urmare, cu cât acest mediu \[i va rec`p`ta stabilitatea [i atractivitatea, cu atât hotelurile din ni[a noastr` vor avea de câ[tigat. Pe de alt` parte, raportându-ne la ponderea pe care o are \n totalul veniturilor segmentul de food & beverage, putem spune c` 40% din publicul nostru ]int` vizeaz` consumatorii de servicii de restaurante [i banqueting din Bucure[ti (evenimente business, private [i sociale, catering etc.), un segment foarte variat ce cuprinde de la organizatorii de evenimente business la event planners pentru evenimentele private, de la persoane publice [i VIP-uri la familii cu copii. |ncerc`m s` avem \n permanen]` câte ceva interesant pentru fiecare [i astfel s` ne l`rgim raza de adresabilitate mult dincolo de pozi]ionarea business sau de lux.

Biz

43

INDUSTRY LEADERS

Zåmbetul, dotare standard Departamentul Recep]ie este de fapt “purt`torul de cuvânt” al hotelului.

Pentru c` aici clientul are primul contact cu echipa [i cu serviciile. ac` acestea nu sunt corespunz`toare, clientul va cataloga hotelul imediat [i nu \n cel mai fericit mod.

Cristina Huzum, Front Office Manager, spune c` pentru a defini atribu]iile departamentului Front Office \n cadrul Howard Johnson Grand Plaza trebuie enumerate toate a[tept`rile oaspe]ilor, indiferent cât de preten]io[i ar fi, [i ce a[teapt` s` primeasc` de când intr` \n contact prima dat` cu hotelul: promptitudine \n r`spuns, abilitatea de a comunica eficient indiferent de context, atitudine pozitiv`, disponibilitate [i profesionalism \n a g`si solu]ii pentru cerin]ele sale, aten]ie la detalii, p`strarea confiden]ialit`]ii [i respectarea procedurilor de lucru din momentul ini]ierii negocierilor, pe \ntreg parcursul procesului de vânzare.

Oaspetele [tie c` poate apela la echipa de la recep]ie, oricând are nevoie, pentru a-i g`si rezolvarea celor mai nea[teptate probleme, de la rug`mintea unui oaspete de a-l ajuta atunci când a r`mas \n fa]a hotelului f`r` solu]ii, cu ma[ina \n pan`, [i i-au schimbat o roat` cu rezerv`, la a c`uta \n toiul nop]ii un remediu pentru febra unui copil cazat cu p`rin]ii \n hotel. Au fost cazuri când a fost nevoie ca echipa s` [tie dinainte c` un anume oaspete dore[te dou` ciocolate puse pe pern` seara sau s` \i ofere un buchet de flori pentru prima oar` când venea cu so]ia la hotel.

“Din pasiune pentru munca noastr`, din respect pentru oaspe]ii no[tri [i din dorin]a de a le oferi acestora o experien]` de neuitat, am \nv`]at cum s` jongl`m cu situa]iile neprev`zute, cu diferen]ele culturale; s` g`sim o punte de comunicare [i cu artistul, [i cu politicianul, [i cu omul de afaceri, [i cu turistul, s` dep`[im barierele [i s` 44

Biz

Cristina Huzum – Front Office Manager, Simona Tilihi, Liliana Dinu, Andreea Marinescu, Marius Fråncu, Carmen Prodan, Adrian Sima, Gabriel Scor]eanu anticip`m dorin]ele, s` fim surprinz`tori fiindc` ne pas` [i \ndr`znim s` spunem c` putem sta cu zâmbetul pe buze \n fa]a clien]ilor no[tri”, spune Cristina Huzum. Departamentul Recep]ie trebuie s` fie primul care d` tonul ospitalit`]ii \ntr-un hotel. Este o chestiune de atitudine, pe care echipa [i-a asumat-o [i au g`sit astfel [i timpul,

[i motiva]ia \n fiecare pentru a transmite o parte din ceea ce au \nv`]at noilor colegi. A[a \ncât, din momentul \n care un nou coleg, un nou “membru al familiei”, intr` \n rândurile lor, se concentreaz` mult [i pe modul \n care \l formeaz` astfel \ncât s` se preia aceast` stare de spirit [i s`-[i formeze reflexele ospitalit`]ii.

HOTEL HOWARD JOHNSON

Gra]iela Badicu – Director Vånz`ri [i Marketing, Laura Banciu, Laura Hamzea, Mirela Radu, Diana Golomoz, Irina Fanaca, Geanina Constantinescu

Puterea Echipei!

Oamenii de vânz`ri au o mare responsabilitate \n cadrul unui hotel. Ei sunt cei care trebuie s` g`seasc` clien]i, s` aduc` contracte, s` genereze valoare. unca \n vânz`ri nu este deloc u[oar`, cu atât mai mult cu cât ei vând un stil, un concept, mai mult decât simpla \nnoptare sau un eveniment, de oricare ar fi el. Echipa de marketing are [i ea atribu]ii foarte clare, c`ci prin ingeniozitatea lor hotelul este promovat \n rândul clien]ilor, agen]iilor, touroperatorilor, publicului larg, \n final.

“Pentru noi, clien]ii nu sunt doar clien]i, ei sunt OASPE}II no[tri.

Pentru c` prin natura muncii noastre trebuie s` oferim invita]ilor no[tri tot ce e mai bun, pentru c` «a face bine» nu e suficient dac` nu facem cu pasiune ceea ce facem, de aceea fiecare zi de lucru cu oaspe]ii no[tri

este diferit`, plin` de \ncerc`ri [i satisfac]ii pentru fiecare dintre noi”, spune Gra]iela Badicu, Director Vânz`ri [i Marketing \n cadrul Howard Johnson Grand Plaza.

R`bdarea, perseveren]a, tactul, respectul, flexibilitatea [i disponibilitatea de a aborda solicit`rile sunt doar câteva din “instrumentele” de lucru ale echipei de vânz`ri de la Howard Johnson cu care \ncearc` de fiecare dat` s` se ridice la nivelul a[tept`rilor oaspe]ilor hotelului, mai ales când intr` \n contact cu un num`r mare de oameni ale c`ror nevoi [i exigen]e sunt diferite.

Echipa de marketing este responsabil` de imaginea de zi cu zi a fiec`rui produs [i a fiec`rui serviciu

oferit \n cadrul hotelului. Fiecare facilitate a hotelului are \n spate o personalitate, un istoric vizual [i semantic, o gam` cromatic` care i se “potrive[te”, care \l define[te \n competi]ia cu alte produse similare de pe pia]`. Toate acestea trebuie comunicate \n permanen]`, prin toate mijloacele – atât cele tradi]ionale cât [i inovatoare. La fel de important` este comunicarea despre oamenii care formeaz` echipa [i care devin [i ei “branduri” \n sine prin expertiza, experien]a [i personalitatea lor. Ei sunt cei care creeaz` valoarea serviciilor pe care le ofer`, iar viziunea de marketing a hotelului a fost dintotdeauna aceea de a promova serviciile prin oamenii care le duc spre excelen]`.

Biz

45

INDUSTRY LEADERS Octavian Moldovan – Director de Food & Beverage, Corina Dumitrescu, Gelu Dinu, Bogdan Berdei, Tibi Irimescu, Mihai Seliman, Costin Mortu, Sandu Cosmin, Andrei Cårstea, Alexandru Mocanu

Servicii uimitor de personalizate Octavian Moldovan, Food & Beverage Director, spune c` departamentul lor ar trebui s` se numeasc` de fapt departamentul de servicii all inclusive. ând spui alimenta]ie public` te duci cu gândul la restaurante [i buc`t`rii, la produse alimentare, la osp`tari [i buc`tari… “Ei bine, la Howard Johnson Grand Plaza aceste cli[ee se evapor`.

Noi \ndeplinim vise! Lu`m cele mai preten]ioase [i mai \ndr`zne]e vise ale oaspe]ilor no[tri, le amestec`m cu savoarea preparatelor culinare [i ad`ug`m ingredientul secret: experien]a [i dedica]ia personalului nostru”, spune Octavian Moldovan. Pentru echipa de food & beverage, barierele se sparg [i limitele se estompeaz`. |ncearc` s` fie cât mai flexibili [i inovativi pentru ca 46

Biz

efortul oaspe]ilor s` fie minim [i satisfac]ia maxim`.

SIM}URI INFINITE, IDEI NENUM~RATE |ntr-un hotel de 5 stele, buc`t`ria este un departament cât se poate de complex care trebuie s` urmeze \ndeaproape un \ntreg arsenal de proceduri, standarde de igien`, fluxuri [i metodologii de produc]ie. Pe lâng` toate aceste norme [i reguli ce ]in de perfec]iunea “tehnic`”, cei din echipa de la buc`t`rie [i patiserie trebuie s` fie ni[te arti[ti \n fa]a clientului, s`-i surprind` [i s`-i \ncânte sim]urile. Performan]a pe segmentul de

food & beverage \nseamn` ca \n spatele scenei totul s` func]ioneze f`r` gre[, cu precizia unui ceas elve]ian, iar pe scen`, totul s` fie spectaculos.

Fie c` este vorba de prezentarea unui singur preparat \n fa]a clientului, fie c` este un tort de nunt` de 500 de persoane sau un catering pentru 1.000 de persoane, precizia detaliului trebuie s` fie aceea[i. Pentru a atinge aceast` performan]` este nevoie de disciplin`, rigoare, d`ruire [i pasiune. Acesta este spiritul pe care buc`tarul-[ef Henrik Sebok \l “s`de[te” la buc`tarii [i patiserii din echipa lui. Iat` ce consider` Executive Master Chef Henrik Sebok ca fiind câteva caracteristici de baz` pentru

HOTEL HOWARD JOHNSON a crea gastronomie de elit`: “Trebuie s` ascul]i [i s` \n]elegi clientul, trebuie s` fii bine preg`tit \n domeniul culinar, trebuie s` dispui de imagina]ie [i creativitate nelimitat`, s` ai la dispozi]ie cele mai bune materii prime, trebuie s` ai o echip` bun`, care s` execute cu pasiune \ndatoririle, trebuie s` ai \n buc`t`rie cele mai bune echipamente [i ultimele tehnologii. Nu \n ultimul rând, principiul de baz` – care este prima regul` \n buc`t`ria mea – este c` «Nu exist` probleme, exist` DOAR solu]ii».”

De la deschiderea hotelului, \n 2004, buc`tarul-[ef a adus mereu \n meniurile de la Howard Johnson Grand Plaza ultimele tendin]e gastronomice. La \nceput, specificul restaurantului Avalon a fost asian-fusion, apoi s-a apropiat de tehnicile [i principiile buc`t`riei avangardiste / moleculare. “Este o continu` provocare s` nu plictisim clien]ii, s`-i surprindem mereu. Oamenii vin aici nu doar s` m`nânce, vin s` tr`iasc` o experien]` complex` a gustului, a privirii, a mirosului.

Nu avem limite, \ncerc`m orice fantezie”, mai spune Henrik Sebok.

Inova]ie este cuvântul de ordine [i la patiserie. Indiferent c` lucreaz` la torturi foarte mari [i sofisticate pentru nun]i sau la torturi de aniversare pentru copii, cofetarii de aici creeaz` mereu forme deosebite, personalizate. Se fac torturi \n forme din cele mai diverse, de la chitar` pân` la ma[ini de curse, de la po[ete pân` la personaje de poveste.

Toate aceste crea]ii au \n spate câte o poveste [i las`, la rândul lor, amintiri de neuitat [i pove[ti \n rândul clien]ilor patiseriei. Ingredientele folosite sunt toate de cea mai bun` calitate, alese pe sprâncean` pentru a satisface [i cele mai rafinate gusturi.

EVENIMENTE LA |N~L}IME, U{URIN}A EXCELEN}EI Octavian Moldovan coordoneaz` [i departamentul de banqueting, care se ocup` de evenimentele care au loc \n hotel. Este un mix de oameni [i func]iuni, o “orchestr`” format` din echipe de arhitec]i, de actori, de ingineri suneti[ti, to]i deopotriv` tineri [i politico[i, aten]i la

Cristina Du]u, Nicu Melinte, Henrik Sebok – Executive Master Chef, C`t`lin Sc`rl`tescu (Sous Chef), Adrian Naparu, Doina Tudor

Aurica Manea, Simona Fr`]il`, F`nica Pan`, Roxana Mih`ilescu fiecare detaliu, profesioni[ti [i plini de pasiune pentru ceea ce fac, to]i urm`rind “bagheta” imaginar` a nevoilor exprimate de client. “Am fost consecven]i \n a oferi un pic mai mult decât se a[teptau clien]ii, am fost consecven]i \n a spune «nu» unor limite [i prin asta ne-am ob]inut recunoa[terea \n pia]` ca fiind organizatori de evenimente de neuitat,

personalizate, pentru toate categoriile de consumatori prin servicii de \nalt` clas`, deschidere [i flexibilitate, bun gust [i bun sim]”, mai spune Octavian Moldovan. Toate aceste atuuri ale echipei ajut` la \mplinirea celor mai exigente cereri, la un “mise-en-scene” perfect [i, prin generozitatea oaspe]ilor no[tri, dup` c`derea cortinei, la minute \n [ir de aplauze.

Biz

47

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Citesc Biz cu respectul cuvenit unui brand care, cu ajutorul evenimentelor pe care le genereaz` [i al abord`rii inovative a comunic`rii \n spa]iul digital, a dep`[it de mult statutul de simpl` revist`.

DRAGO{ STANCA ANTREPRENOR ONLINE, Q2M {I PUBLYO

www.revistabiz.ro

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Pentru al doilea an consecutiv am realizat \mpreun` cu Unlock Market Research un top al celor mai puternice branduri rom창ne[ti. Avem deja schimb`ri [i o dinamic` interesant` fa]` de edi]ia de anul trecut, urm창nd ca, \ncep창nd de anul viitor, s` putem identifica [i tendin]ele de cre[tere sau sc`dere ale m`rcilor.

DE LOREDANA S~NDULESCU 50

Biz

Biz

51

d De câte ori nu a]i auzit spunându-se “Treab` româneasc`, ce s` faci? Normal c` nu merge”. Manifest`m atât de des un dispre] mai mult sau mai pu]in resemnat fa]` de tot ceea ce este românesc \ncât ajungem s` ne \ntreb`m care ar fi totu[i solu]ia. Ce ar fi de f`cut?

Sunt lucrurile chiar atât de proaste pe cât ne-am obi[nuit noi s` le vedem?

Anul trecut, când am \nceput \mpreun` cu Unlock Market Research prima edi]ie a “Topului celor mai puternice branduri române[ti”, nu [tiam la ce s` ne a[tept`m. Nu [tiam nici ce va ie[i, nici cum va fi receptat. Mul]i ne-au spus c` este un proiect mult prea ambi]ios. C` nu avem branduri române[ti puternice.

Cu foarte mici excep]ii, a[a este. Nu avem branduri puternice transfrontaliere. Dar nu asta ne-am propus s` identific`m. Este un studiu

52

Biz

despre cum percep românii m`rcile locale, a[a cum le v`d \n interiorul ]`rii raportate la alte m`rci, tot române[ti.

DINAMICA TOPULUI. 2011 VERSUS 2010 |n 2011, cea mai important` [i mai prezent` categorie a r`mas cea a produselor alimentare [i a dulciurilor. Interesant este c` anul acesta a crescut importan]a produselor de igien` personal` [i cea a b`uturilor r`coritoare, \n timp ce m`rcile de servicii au sc`zut \n acest an, la fel [i categoria b`uturilor alcoolice. M`rcile de b`uturi alcoolice, \n special cele de bere, frunta[e \n 2010, au pierdut de mult teren \n 2011. {ase din m`rcile aflate \n primele 10 locuri \n 2010 se afl` [i acum \n aceea[i prim` lig`: Borsec, Poiana, Dorna, BCR, Dacia [i Timi[oreana. Cum au reu[it

s` se men]in`? “Meritul lor e acela de a nu fi oprit motoarele, chiar dac` au ajuns la plafonul de siguran]`, [i de a-[i calcula pa[ii \n a[a fel \ncât, \n condi]ii de instabilitate economic`, s` nu se abat` de la valorile lor”, explic` Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research.

Analizând fiecare dintre aceste m`rci, observ`m c` ele au reu[it s`-[i creeze propriul univers [i o viziune clar` asupra lumii, \n condi]iile \n care România \n sine, ca na]iune, nu [i-a conturat \nc` o viziune [i un element diferen]iator.

Aceste m`rci arat` c` po]i s` te p`strezi nealterat chiar dac` mediul \n care ac]ionezi [i tr`ie[ti \]i este deseori neprielnic. Ce au ele \n

comun, ca strategie? “Nu sunt neap`rat ni[te m`rci «antreprenor»/«c`ut`toare de risc». Adopt` mai degrab` strategia pa[ilor mici, dar siguri. Au ales un drum [i \l urmeaz` cu stricte]e.

Sunt disciplinate. Nu sunt neap`rat fascinante tot timpul, dar au ceea ce le lipse[te multor altor m`rci române[ti: \[i asum` un drum [i nu se abat de la el, [tiu ce vor”, subliniaz` Adina Vlad.

BORSEC se men]ine pe primul loc pentru al doilea an consecutiv continuând [i \n 2011 comunicarea \n stilul care l-a consacrat.

POIANA reu[e[te s` se men]in` pe pozi]ia de “cea mai popular` ciocolat` româneasc`”, o ciocolat` de familie, ciocolata tuturor.

TOP 50 BRANDURI ROMÅNE{TI

TOP 50 BRANDURI ROMÂNE{TI LOC BRAND

KANDIA este surpriza acestui top pentru c` a \nregistrat cea mai mare cre[tere anul acesta. Nu exist` o explica]ie concret` a acestei cre[teri, poate [i pentru c` marca nu a f`cut ceva remarcabil \n acest an.

Singura explica]ie poate fi aceea a cre[terii \n importan]` a m`rcilor vechi, familiare, cu istorie pentru români, m`rci care au rezistat intemperiilor. {i Kandia este un astfel de exemplu.

GEROVITAL a f`cut mult pentru brand \n 2011.

Dincolo de istoria sa pozitiv` [i valoarea incontestabil` a produsului, 2011 a \nsemnat pentru Gerovital un an \n care a comunicat, a inovat, a \mbun`t`]it ambalajul. Este unul dintre brandurile care au \ntinerit.

DORNA are o prezen]` constant` \n top. Nu a comunicat mai mult sau mai bine \n 2011, dar a p`strat linia modern`, proasp`t`, dinamic`.

BCR reu[e[te de ceva timp s` aduc` o not` de prospe]ime \ntr-un brand de servicii vechi, relativ rigid [i conservator. BCR reu[e[te s`-[i \mprosp`teze imaginea f`r` s` se abat` de la valorile sale fundamentale.

LADORNA a urcat 12 pozi]ii anul acesta, intrând \n lipa primelor 10 m`rci.

Originile locale [i “s`n`toase” ale m`rcii o fac s` “creasc`” \n ochii consumatorilor. Categoria lactatelor cre[te anul acesta \n importan]` [i LaDorna este cel mai favorizat brand \n

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

Borsec Poiana Kandia Gerovital Dorna BCR LaDorna Dacia Plafar Timi[oreana Murfatlar Napolact Pate Sibiu Cotnari Cris-Tim Farmec Romtelecom Izvorul Minunilor Petrom Primola BRD Perla Harghitei Ursus Zuzu Rom Elmiplant Dero Fares Pate Bucegi Bergenbier Banca Transilvania Covalact Frutti Fresh Bibor]eni Eugenia CEC Doina M`gura Laura Arctic Ciuc Albalact Rostar Ciuca[ Bucegi Azuga Domo Altex Noroc Jidvei

DOMENIU

LOC |N 2010

Ape minerale 1 Dulciuri 5 Dulciuri 41 Cosmetice 33 Ape minerale 4 B`nci 10 Lactate 21 Auto 2 Produse naturiste – Bere 6 Vin 11 Lactate 19 Industria alimentar` 16 Vin 8 Industria alimentar` 18 Cosmetice 27 Telecomunica]ii 20 Ape minerale 7 Industria petrolier` 40 Dulciuri 47 B`nci 14 Ape minerale 43 Bere 9 Lactate 37 Dulciuri 22 Cosmetice 50 Produse de cur`]enie 34 Ceaiuri – Industria alimentar` 25 Bere 12 B`nci 17 Lactate 44 B`uturi r`coritoare 24 Ape minerale 35 Dulciuri – B`nci 39 Cosmetice – Dulciuri 49 Dulciuri 48 Electrocasnice 26 Bere 32 Lactate – Dulciuri – Bere 31 Bere 23 Bere – Electronice [i electrocasnice – Electronice [i electrocasnice – Bere – Vin –

Biz

53

“A[ dori ca la aceast` a doua edi]ie a topului s` fac un \ndemn la \ncredere \n propriile noastre for]e, chiar dac` mediul \n care ac]ion`m ni se pare deseori neprietenos.

Pentru c`, dac` unii dintre noi reu[esc, chiar dac` aceia sunt pu]ini, \nseamn` c` se poate. Mai greu, cu mai mult efort, cu extrem de mult` disciplin` uneori sinonim` cu \nc`p`]ânarea, dar se poate.”

ADINA VLAD, UNLOCK MARKET RESEARCH categoria sa. Dacia r`mâne un brand românesc puternic, poate nu la fel de puternic ca \n anii preceden]i. Cu toate acestea, nu putem spune ca sc`derea Dacia este cauzat` de strategia de brand, care s-a p`strat constant`, cât mai degrab` de dificult`]ile prin care trece segmentul bunurilor de folosin]` \ndelungat` \n ultimii ani. |n plus, pozi]ia din acest clasament nu indic` faptul c` Dacia nu este un brand valoros, doar c` uneori vânz`rile nu echivaleaz` \n mod automat cu atrac]ia fa]` de un brand.

PLAFAR este unul dintre brandurile cu o intrare spec-

taculoas` \n acest clasament, direct pe locul 9.

Acest fapt reprezint` un bun exemplu ce ilustreaz` tendin]a consumatorilor români de a se \ntoarce la ceea ce ne este cunoscut [i familiar. Pe lâng` valoarea recunoscut` \n timp, Plafar a cunoscut o indubitabil` capacitate de a se regenera. |n plus, Plafar se eviden]iaz` \n categoria produselor se \ngrijire personal` [i alimentar` [i a fost propulsat \n top [i de cre[terea importan]ei aceste categorii \n 2011.

TIMI{OREANA r`mâne cel mai puternic brand românesc de bere. Comunicarea constant` [i

1.

2.

3.

4.

5.

54

Biz

Timi[oreana Murfatlar Cotnari Ursus Bergenbier

CELE MAI SPECTACULOASE CRE{TERI Dincolo de noile intr`ri, savoarea acestei a doua edi]ii este s` urm`rim dinamica clasamentului. Ce m`rci au urcat? Ce m`rci au coborât?

Am ales s` analiz`m mai degrab` m`rcile care au urcat [i s` ne explic`m de ce au avut o astfel de evolu]ie. Cu toate c` tendin]a ascendent` sau descendent` a unei m`rci va putea fi confirmat` numai dup` cel de-al treilea an de top, analiza ar putea s` \nceap` s` spun` o poveste interesant` \nc` de acum.

Anul acesta cel mai mult au crescut m`rcile de ciocolat` Kandia, respectiv Primola, [i cele de cosmetice – Gerovital [i Elmiplant. |n cazul ciocolatei Kandia, nu putem spune c` s-a remarcat \n anul 2011 prin vreo ac]iune de marketing semnificativ`. Probabil c` prezen]a sa pe un loc frunta[ \n top se datoreaz` investi]iei emo]ionale pe care consumatorii o fac \ntr-un brand vechi, autentic românesc, de valoare.

TOP 5 M~RCI B~UTURI NEALCOOLICE

TOP 5 M~RCI B~UTURI ALCOOLICE LOC BRAND

personalitatea clar` men]in Timi[oreana \n primele 10 m`rci române[ti \n condi]iile \n care categoria de bere a pierdut din importan]` [i prezen]` \n top \n 2011.

LOC 2010 1

4 2 3 5

LOC BRAND 1.

2.

3.

4.

5.

Borsec Dorna Izvorul Minunilor Perla Harghitei Frutti Fresh

Cre[terea Primola se datoreaz`, cel mai probabil, cre[terii \n importan]` a categoriei per ansamblu.

Ascensiunea Gerovital ar putea fi justificat` de seria de ac]iuni pe care marca le-a ini]iat \n acest an, de la comunicare, la extindere de gam` [i inova]ii sau schimbare de design de ambalaj.

Anul acesta au crescut \n top [i o serie de m`rci de lactate – LaDorna, Zuzu, Covalact – poate un nou semn de orientare c`tre categorii care au leg`tur` cu originile române[ti.

Petrom este perceput mai dinamic \n 2011 comparativ cu 2010, reu[ind s` urce câteva pozi]ii \n top.

DINAMICA TOPULUI PE CATEGORII |n categoria b`uturilor alcoolice s-a p`strat ierarhia din 2010. Singura diferen]` este aceea c` toate m`rcile de b`uturi alcoolice au coborât \n top, astfel \ncât, cu excep]ia m`rcii Timi[oreana, niciuna dintre ele nu se mai reg`se[te \n top 10, spre deosebire de anul trecut, când trei m`rci de b`uturi alcoolice erau \n top 10. |n top 5 produse alimentare domin` m`rcile cu istorie, cu tradi]ie, care pun accent pe origini locale.

TOP 5 M~RCI PRODUSE ALIMENTARE

LOC 2010 1 2 3 – 4

LOC 1.

2.

3.

4.

5.

BRAND LaDorna Napolact Pate Sibiu Cris-Tim Zuzu

LOC 2010 4 3 1 2 –

TOP 50 BRANDURI ROMÅNE{TI

Zuzu este singura marc` modern`, contemporan`, care a avut cre[tere \n topul produselor alimentare.

Topul m`rcilor de \ngrijire (personal` sau a gospod`riei) este din nou dominat de m`rci cu istorie [i cu tradi]ie la români.

Excep]ie face Elmiplant, care se pare c` reu[e[te s` ofere un raport bun calitate/pre] [i s` intre \n casele consumatorilor din România din ce \n ce mai des. |n 2011, toate brandurile de \ngrijire personal` [i gospod`rie cresc \n topul general, cu excep]ia Dero, care a c`zut o pozi]ie \n clasament. {i pentru servicii [i bunuri de folosin]` \ndelungat` constat`m c` avem un top al istoriei [i tradi]iei.

Toate m`rcile aflate \n topul serviciilor [i bunurilor de folosin]` \ndelungat` sunt cele care au rezistat vremurilor. |n categoria b`uturi nealcoolice, Borsec [i Dorna se disting prin putere [i consecven]`. Izvorul Minunilor, de[i \n sc`dere, se afl` pe locul 3 \n categorie, \n principal datorit` percep]iei de raport bun calitate/pre]. Acela[i lucru este valabil [i pentru Frutti Fresh. Perla Harghitei, pe locul 4 \n categorie [i 22 \n clasamentul general, este

TOP 10 M~RCI DE MEDIA {I DE DIVERTISMENT LOC

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

cunoscut` ca o ap` de foarte bun` calitate [i cu rezonan]` \n nume. {i topul dulciurilor indic` \ntoarcerea la r`d`cini. M`rci precum Rom [i Eugenia demonstreaz` nevoia românilor de a se ancora \n trecut [i de a g`si valoarea r`mas` neschimbat` \n timp acolo. |n topul de media [i divertisment de anul acesta, principala schimbare fa]` de 2010 este aceea c` din top 5 a disp`rut Kiss FM, cu o c`dere semnificativ`.

METODOLOGIA STUDIULUI Studiul Unlock Market Research a avut ca scop

TOP 5 M~RCI DE |NGRIJIRE PERSONAL~ {I A GOSPOD~RIEI

TOP 5 M~RCI DE DULCIURI LOC

BRAND

1.

2.

3.

4.

5.

Poiana Kandia Primola Rom Eugenia

m`surarea “puterii” m`rcilor române[ti pentru al doilea an consecutiv.

M`surarea nu s-a f`cut din perspectiv` financiar`, corporatist`, ci din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori. Scopul acestui al doilea val al studiului a fost de a identifica puterea m`rcii [i din perspectiva capacit`]ii acesteia de a se men]ine \n top, \n condi]iile \n care brandurile ac]ioneaz` \ntr-un mediu economic instabil [i neprietenos. |n cadrul acestui studiu, Unlock a realizat astfel 1.200 de interviuri telefo-

LOC 2010 1 3 4 2

–

LOC

BRAND

1.

2.

3.

4.

5.

Gerovital Plafar Farmec Elmiplant Dero

LOC 2010 2 5 1 4 3

BRAND

Pro TV Antena 1 Radio ZU TVR 1 Prima TV Kiss FM Radio 21 Libertatea Adev`rul Europa FM

LOC 2010 1 3 5 4 8 2 7 6 – –

nice. Studiul este reprezentativ urban la nivel de regiune, grad de urbanizare, \mp`r]ire pe sex [i vârst` a popula]iei de peste 18 ani.

Performan]a m`rcii a fost determinat` de intensitatea preferin]ei consumatorilor pentru marca respectiv`, prin alegeri multiple \ntre m`rci din aceea[i categorie. Implicarea emo]ional` a fost determinat` prin m`surarea gradului de asociere cu o serie de atribute derivate din faza calitativ`. Aceste scoruri au fost mediate \n func]ie de notorietatea m`rcii. Biz

TOP 5 M~RCI SERVICII {I PRODUSE DE FOLOSIN}~ |NDELUNGAT~ LOC

BRAND

1.

2.

3.

4.

5.

BCR Dacia Romtelecom Petrom BRD

LOC 2010 2 1 5 – 3

Biz

55

antreprenoriat DE LA SATELI}I LA SP~L~TORII Compania SAS Grup, lider al pie]ei locale de solu]ii de monitorizare auto prin GPS, a deschis o nou` linie de business, Autocurat.ro – o re]ea de 200 de sp`l`torii, dintre care 30 sunt \n Bucure[ti, iar restul \n ora[ele mari din ]ar`, care furnizeaz` servicii doar pe baz` de abonament [i numai companiilor. Pân` la sfâr[itul anului, re]eaua va ajunge la 600 de sp`l`torii. Investi]ia pentru lansarea noii linii de business a fost de 100.000 de euro, \n 3 sta]ii de sp`lare mobile \n echipele de selectare [i verificare permanent` a sp`l`toriilor din re]ea \n \ntreaga ]ar`.

Mentori pentru antreprenorii din provincie Toamna vine cu ve[ti bune pentru antreprenorii din Cluj [i Timi[oara – VentureConnect aduce investitori interesa]i s` sus]in` businessuri cu poten]ial. DE LOREDANA S~NDULESCU entureConnect a anun]at \n premier` pentru aceast` toamn` dou` edi]ii locale, la Cluj pe 12 octombrie [i la Timi[oara pe 19 octombrie.

Prin intermediul acestor \ntâlniri, urmate de edi]ia deja tradi]ional` de la Bucure[ti din data de 23 noiembrie, VentureConnect reprezint` o resurs` vast` de networking [i o form` de mentorat activ pentru antreprenorii români \n colaborare direct` cu poten]iali investitori. Pentru toate cele trei \ntâlniri organizate de VentureConnect [i-a confirmat prezen]a Doug Richard, antreprenor [i investitor, cu o experien]` bogat` \n dezvoltarea de incubatoare de afaceri interna]ionale. |n cadrul celei de-a treia edi]ii a VentureConnect, din data de 20 iunie 2011, din cele 38 de proiecte depuse, 14 au intrat \n sesiuni de pitching, 3 dintre start-up-urile

V

prezente fiind interna]ionale: Lime & Tonic (Cehia), Stockpodium (Bulgaria) [i Evosoft Media (Belgia). La evenimentul din iunie au fost prezen]i investitori din Statele Unite, Europa de Vest, din regiunea central` [i est-european` [i, bine\n]eles, din România.

VentureConnect este un proiect lansat \n 2010 de c`tre Ana-Maria Andronic, avocat senior la Biri[ Goran, [i Daniel Vi[oiu, partener la Biri[ Goran, \mpreun` cu un grup de antreprenori din zona de IT [i online precum Marius Ghenea – antreprenor [i business-angel, Radu Georgescu – pre[edintele Gecad Group, Orlando Nicoar` – director general al Mediafax Group [i antreprenor online, Péter Barta – director executiv al Funda]iei Post-Privatizare [i Drago[ Roua – antreprenor online. Biz

GRIJ~ PENTRU ANVELOPE DE 9 MIL. EURO Subsidiara local` a produc`torului de anvelope Goodyear a deschis a treia unitate din lan]ul de franciz` Premio \n Bucure[ti, al`turi de ARA Grup. Investi]ia ini]ial` realizat` pentru extinderea [i dezvoltarea Premio ARA Grup se ridic` la 250.000 de euro. Re]eaua Premio, care ofer` servicii de mentenan]` pe lâng` cele de retail [i distribu]ie de anvelope, a ajuns la 20 de magazine-service, \n urma unei investi]ii totale cumulate de 9 milioane de euro. Pân` la sfâr[itul anului, lan]ul Premio va continua s` se extind` pân` 25 de magazine-service de profil.

TURI{TII ROMÂNI DESCOPER~ ONLINE-UL Turismul online câ[tig` teren\nregistrând cifra de afaceri de 28 mil. lei \n 6 luni. Prima jum`tate a lui 2011 a adus o cre[tere de peste trei ori a cifrei de afaceri a agen]iei de turism online Vola.ro, pån` la 28 mil. lei, comparativ cu aceea[i perioad` din 2010. |n primele 6 luni ale acestui an, Vola.ro a vândut peste 30.000 bilete de avion, echivalentul a peste 5 aeronave Boeing 777 pe zi. (G.B.) Biz

57

Afacere cu control AUTOMAT Prima u[` de garaj a produs-o \ntr-un apartament de bloc, la etajul al [aselea. A[a [i-a \nceput afacerea Ciprian Oprea, proprietarul MCA Group, companie care anul acesta mizeaz` s` ating` o cot` de 32% din pia]a de profil. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

u o cifr` de afaceri de peste 6 milioane de euro \n 2010, MCA Group are o capacitate de produc]ie anual` de 6.000 – 7.000 de unit`]i cu cei 50 de oameni angrena]i \n produc]ie [i beneficiind de o suprafa]` de 4.000 mp pentru produc]ie [i depozitare, cât are acum \nchiria]i la fabrica din Jilava, cel de-al [aselea sediu al firmei de la \nfiin]are pân` \n prezent. Tot acolo mai de]ine [i un showroom, \ntins pe o suprafa]` de 700 mp. Dac` proprietarul MCA ar mai \nchiria 200 mp, capacitatea de produc]ie ar putea cre[te pân` la 10.000 de unit`]i anual, \ns` deocamdat` nu este cazul. Pia]a \nc` nu [i-a revenit din [ocul crizei financiare, pl`]ile sunt \n continuare \ntârziate [i nu exist` cerere pentru atât de multe u[i de garaj \n România.

Numeric, pia]a româneasc` a u[ilor de garaj este estimat` la aproximativ 16.000 de unit`]i, ceea ce \n termeni financiari reprezint` \n jur de 12 milioane de euro.

Comparativ cu Republica Moldova sau Bulgaria, pie]e spre care MCA Group s-a orientat masiv \n ultimii patru ani pentru exporturi, România este o pia]` mare. |ns` raportat la cea mai mare pia]` a u[ilor de garaj din Europa, cea din Fran]a, estimat` la 300.000 de unit`]i anual, România este o pia]` foarte mic`.

Ciprian Oprea a pornit propria afacere pentru c` nu-i place s` aib` [ef. O vreme a lucrat \n vânz`ri la o firm` specializat` \n comercializarea de sisteme de securitate.

Unul dintre produsele pe care le-a introdus \n portofoliul de vânz`ri al firmei respective a fost u[a de garaj. A[a i-a venit ideea s` intre pe aceast` ni[`. La \nceput,

58

Biz

timp de doi ani, s-a ocupat doar de revânzare. Produc]ia propriu-zis` a demarat -o abia \n 2000. A \nceput mai \ntâi cu rulouri pentru ferestre [i apoi cu u[i de garaj de tip rulou. La momentul respectiv existau doar câ]iva juc`tori pe pia]` specializa]i \n produc]ia de u[i sec]ionale [i aceia pu]ini aveau termene de livrare foarte lungi, iar dimensiunile produselor finale erau standardizate. MCA a \nceput produc]ia de u[i sec]ionale \n 2001, \ncercând s` dep`[easc` aceste dou` aspecte identificate ca fiind anevoioase.

Din 2000, firma a fost reorganizat` din punct de vedere financiar, odat` cu intrarea \n CIFRE ac]ionariat a so]iei lui Ciprian Oprea, cea care la ora actual` se ocup` de tot ceea ce ]ine de managementul financiar. |n momentul de fa]`, MCA are trei ac]ionari cu p`r]i egale: Ciprian Oprea, Raluca Oprea [i Valentin Cuc`, responsabil cu coordonarea activit`]ii tehnice. |ntreaga produc]ie este realizat` \n unitatea de la Jilava. De[i la un moment dat cei trei ac]ionari au avut ideea de a muta o parte a produc]iei c`tre câteva centre de distribu]ie din ]ar`, au renun]at deoarece nu f`ceau decât s` \mpr`[tie marfa, cantit`]ile ce urmau a fi fabricate fiind insuficiente pentru o produc]ie eficient`.

Dup` o perioad` de cre[tere sus]inut`, \n acela[i ritm cu pia]a construc]iilor, criza financiar` a luat MCA Group prin surprindere, cum s-a \ntâmplat de altfel cu toate firmele din \ntreaga lume, indiferent de domeniul de activitate. Primul impuls a fost de restrângere a cheltuielilor.

Reducerea costurilor a fost atât de serioas`, \ncât la finalul lui 2009, dup` primul an de criz` financiar`, firma \[i \ncheia bilan]ul contabil pe plus. |ns` strategia aceasta nu avea cum s` fie benefic` pentru s`n`tatea firmei, a[a c`, anul urm`tor, stategia adoptat` a fost cea de atac. “Când toat` lumea pune piciorul pe frân`, poate e mai bine s` accelerezi. Po]i s` te duci \n râp` sau po]i s` treci pe primul loc”, spune Ciprian Oprea. Primul pas din strategia de atac a fost \ncercarea de acoperire integral` a teritoriului

MCA GROUP Cifr` de afaceri (2010): 6,5 mil. euro Cifr` de afaceri 2011 (estimare): 10 mil. euro (3 mil. euro din exporturi)

Capacitate de produc]ie anual: 6.000 - 7.000 unit`]i Showroom: 700 mp

Unitate de produc]ie [i depozitare: 4.000 mp

Nr. total angaja]i: 90 Cot` de pia]` \n 2010: 25% Centre de distribu]ie: 6 României. De anul trecut, MCA [i-a extins zona de distribu]ie [i spre Banat, unde nu era prezent` din punct de vedere logistic pân` atunci. Al doilea pas a fost intensificarea exporturilor. Pân` acum, noua strategie pare s` dea rezultate. Drumul este \ns` \n continuare lung. Biz

ANTREPRENORIAT AMENAJ~RI

FOTO: VALI MIREA

Ciprian Oprea, General Manager, MCA Group

Biz

59

strategie CINE E CEL MAI VERDE DIN LUME? De[i ini]iativele verzi sunt cele mai vizibile [i poate cel mai u[or de clamat, sunt [i unele dintre cele mai greu de m`surat. Dar Interbrand [i-a asumat responsabilitatea de a ierarhiza cele mai “verzi” companii din lume. DE LOREDANA S~NDULESCU e au \n comun Toyota, 3M [i Siemens?

Sunt cele mai “verzi” branduri din lume. A[a reiese din primul studiu global pe care compania de cercetare Interbrand l-a dedicat exclusiv analiz`rii sustenabilit`]ii verzi a brandurilor. Cercetarea a luat \n calcul percep]ia public` asupra sustenabilit`]ii, cumulat cu cifrele f`cute publice de companii. La baza selec]iei a stat raportul “Best Global Brands” din 2010. |n analiza final` au fost incluse numai brandurile a c`ror nume coincide cu cel al companiei; branduri precum Louis Vuitton [i Gucci au fost omise, deoarece ini]iativele lor verzi nu pot fi separate de cele ale companilor,

LVMH, respectiv PPR. Cele mai verzi branduri se diferen]iaz` de celelalte prin implicarea \n activit`]i ecologiste pe care consumatorii le g`sesc a fi relevante, implementând totodat` practici de protec]ie a mediului \n interiorul organiza]iei de la stabilirea [i executarea de programe de mediu pân` la m`surarea [i raportarea rezultatelor c`tre publicul larg. Autorii studiului sunt de p`rere c` brandurile cele mai puternice sunt cele care reu[esc s` exceleze atât la capitolul percep]ie, cât [i la nivel de performan]e. Pentru realizarea cercet`rii Interbrand a evaluat percep]iile pe care le au consumatorii asupra fiec`rui brand.

Mai exact, consumatori din cele mai mari pie]e ale lumii, printre care SUA, Japonia, China, Germania, Fran]a, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Spania [i India, au fost \ntreba]i \n ce m`sur` activit`]ile ecologiste le influen]eaz` deciziile de cump`rare [i percep]ia asupra brandurilor. |n afar` de analiza percep]iei, Interbrand a luat \n calcul [i scorurile de performan]` cantitativ` derivate din analiza datelor publice existente. Deloitte a fost compania care a dezvoltat o metodologie de m`surare a sustenabilit`]ii de mediu. Scorul final a luat a[adar \n calcul atât percep]ia, cât [i performan]a. Diferen]a dintre aceste dou` scoruri reprezint` decalajul dintre felul \n care brandul a ac]ionat [i percep]ia consumatorilor fa]` de fiecare brand \n parte.

Din studiul Interbrand reiese c` industria auto [i cea electronic` conduc nu numai prin abilitatea de implementa practici sustenabile \n

Biz

61

interiorul organiza]iilor, dar [i prin capacitatea de a-[i comunica eforturile \n mod eficient c`tre public. Multe branduri au \nregistrat diferen]e \ntre performan]` [i percep]ie. L'Oréal, Nokia [i HSBC au ob]inut scoruri de performan]` mai mari decât cele de percep]ie, ceea ce \nseamn` c`, de[i fac treab` bun` \n interiorul organiza]iei, au probleme \n a le comunica consumatorilor rezultatele ob]inute. Pe de alt` parte, McDonald's, GE [i CocaCola au ob]inut scoruri mai mari \n ceea ce prive[te percep]ia [i scoruri mai mici \n privin]a performan]elor, ceea ce \nseamn` c` imaginea lor de branduri puternice le este de ajutor [i \n acest domeniu.

TOYOTA, 3M {I SIEMENS, CAMPIONII SUSTENABILIT~}II VERZI Tehnologia integral hibrid` este cea care are o contribu]ie cheie la performan]ele ecologice ale companiei

Toyota. De la lansarea din 1997, modelul Prius, aflat acum la a treia genera]ie, a contribuit substan]ial la vânz`rile de vehicule hibrid Toyota [i Lexus, ce totalizeaz` 3,2 milioane de unit`]i la nivel mondial. |n 2010, Toyota a introdus tehnologia hibrid` [i pe vehiculul compact Toyota Auris, produs la fabrica din Marea Britanie.

Gama Prius va fi extins` \n curând cu modelul de [apte locuri Prius +, precum [i cu vehiculul ce va reprezenta un pas important \n evolu]ia Toyota [i des`vâr[irea filozofiei sale, Prius Plugin Hybrid, ce va fi lansat \n 2012.

Având o strategie pe termen lung \n ceea ce prive[te abordarea sustenabil` a tuturor opera]iunilor sale, Toyota dezvolt` o serie de ini]iative \n Europa, printre cele mai recente num`rându-se un perete solar la fabrica Toyota din Valenciennes (Fran]a), un panou solar la scar` instalat la fabrica din Derbyshire (Marea Britanie) [i o

instala]ie cu dou` turbine de vânt la Centrul de Logistic` Toyota din Zeebrugge (Belgia). Din acest an, Toyota România s-a al`turat proiectului “Let's Do It, Romania!”.

Astfel, din 4 august, Toyota România contribuie la realizarea h`r]ii na]ionale a de[eurilor [i ofer` timp de o lun` de zile echipei “Let's Do It, Romania! un autoturism Toyota Prius.

Angaja]ii Toyota România vor participa la cur`]enia na]ional` din 24 septembrie [i vor beneficia de un training de comportament eco realizat cu sus]inerea echipei “Let's Do It, Romania!”. Potrivit Ioanei Marinescu, PR & Events Manager la Toyota România, vânz`rile de modele hibride sunt \n cre[tere. |n total, \n perioada ianurie – iulie 2011, \n România s-au comercializat 23 de vehicule Toyota (Prius [i Auris hibrid) [i 26 de vehicule Lexus hibrid, \n timp ce anul trecut s-au vândut 14 unit`]i Toyota [i

TOP 50 CELE MAI VERZI BRANDURI INTERNA}IONALE Loc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

62

Biz

Brand Toyota 3M Siemens Johnson & Johnson Hewlett-Packard Volkswagen Honda Dell Cisco Panasonic Hyundai BMW Apple Danone L’Oréal Mercedes – Benz Nike Sony IBM Ford Allianz Nokia Adidas GE Samsung

}ara de origine Japonia SUA Germania SUA SUA Germania Japonia SUA SUA Japonia Coreea de Sud Germania SUA Fran]a Fran]a Germania SUA Japonia SUA SUA Germania Finlanda Germania SUA Coreeea de Sud

Scor 64,19 63,33 63,08 59,41 59,06 58,90 58,85 58,81 57,66 57,32 57,18 56,81 56,43 56,15 55,84 55,24 54,94 54,73 54,68 54,67 54,55 54,51 54,48 54,24 54,06

Loc 26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

Brand Intel Coca-Cola Canon Pepsi Microsoft Xerox Philips Shell Caterpillar Campbell Kellogg’s Avon SAP Ikea Santander AXA Starbucks Nintendo Credit Suisse McDonald's Citi Barclays HSBC UPS Accenture

}ara de origine SUA SUA Japonia SUA SUA SUA Olanda Olanda SUA SUA SUA SUA Germania Suedia Spania Fran]a SUA Japonia Elve]ia SUA SUA Marea Britanie Marea Britanie SUA SUA

Scor 53,89 53,38 53,13 53,04 53,02 52,61 52,58 52,47 52,08 50,94 50,81 50,36 50,16 49,32 49,26 48,39 47,99 47,78 47,07 47,06 46,97 46,90 46,54 46,12 45,76

STRATEGIE MARKETING compu[i volatili, reducere cu 54% a 23 de unit`]i Lexus, vehicule cu emisiei de gaze cu efect de sera; propulsie hibrid`. reducerea cu 61% a de[eurilor solide; 3M este o companie recunoscut` ca reducerea cu 39% a consumului de lider \n domeniul protec]iei mediului. energie \n SUA. Scotch-Brite are o C`t`lin Velescu, director general al 3M gam` extins` de produse BIO pe România, aminte[te faptul c` \nc` \n 1975 compania a lansat programul revolu]ionar 3P – Cele mai verzi branduri sunt cele Pollution Prevention Pays (Prevenirea Polu`rii e care reu[esc s` exceleze atåt la Profitabil`), conceptul capitolul percep]ie, cåt [i la nivel r`mânand valabil pân` ast`zi.

Conceptul, care spune c` de performan]e. INTERBRAND eliminând poluarea la surs` se economisesc resurse, a stat la categoriile bure]i [i lavete. La nivel baza a peste 8.500 de programe de local \ns` compania este \nc` \n faza protec]ie a mediului \n care au fost de testare a pie]ei. Notitele adezive implica]i 8.600 de angaja]i din SUA, reciclate Post-it au fost introduce [i pe Marea Britanie, Fran]a, Germania, pia]a din România \nc` din 2009.

Suedia, prevenind eliminarea a peste Noti]ele adezive Post-it, care \n 2011 1,2 miliarde de kilograme de poluan]i \mplinesc 30 ani de la lansarea in [i economisind 1,4 miliarde de dolari.

Europa, au fost \nc` de la \nceput Printre alte realiz`ri se num`r`: reciclabile. reducerea cu 95% a emisiei de

Aproximativ 40% din cifra de afaceri a Siemens este generat` de proiectele de tip green. Dup` cum declar` Dan Sântimbreanu, Head of Corporate Communication Siemens, compania asimileaz` conceptul de sustenabilitatea \n toate ]`rile \n care activeaz`. |n România, Siemens a organizat campania Siemens Amazing Race – o competi]ie \ntre trei echipe de bloggeri care s-au duelat \ntr-un concurs asem`n`tor celebrului format interna]ional. Au vizitat loca]ii Siemens sau proiecte sustenabile pe care compania le-a realizat pentru clien]ii s`i pentru a ridica gradul de notorietate \n ceea ce priveste importan]a planific`rii pe termen lung a oric`ror solu]ii de dezvoltare a infrastructurii. Intreg traseul, ce a vizat opt ora[e, timp de cinci zile, a fost realizat cu autoturisme eco. Biz

Biz

63

F`r` produse noi, v` pânde[te falimentul Oricât de mult ne-ar pl`cea stabilitatea [i tradi]ia, un lucru e clar: clien]ii s-au obi[nuit s` vad` produse noi [i \mbun`t`]ite [i asta se a[teapt` s` primeasc`.

DE PAUL J.R. RENAUD iPhone), iar factorii care i-au permis s` m citit un articol interesant acapareze mai mult de un sfert din pia]` \n “International Herald sunt fanii devota]i [i un magazin de Tribune” din 25 august, \n aplica]ii f`r` num`r. care autorul, David Pogue, a |n cadrul cursurilor mele de MBA desfiin]at telefonul vorbesc despre “Cum s`-]i iei avânt – BlackBerry Bold 9900, afirmând c`, re]eta Larreche”. Acest Larreche sus]ine atunci când va ap`rea pe pia]`, nim`nui c` avântul sau impulsul poate fi creat de n-o s`-i pese. Acest om a [ters pe jos cu companii [i c`, odat` creat, poate fi produsul [i cu BlackBerry. De asemenea, men]inut cu ajutorul unei abord`ri de el mai arat` c` Nokia, alt`dat` lider pe marketing creative. Apple, Toyota, pia]a telefoanelor mobile, a “f`cut cadou” Nintendo [i Skype au reu[it s` intre \n aceast` pia]` lui Apple, mai precis iPhone-ul. |mi amintesc [i cum, \n urm` PAUL J.R. RENAUD cu câ]iva ani, am ratat [ansa de a este profesor adjunct de m` \ntâlni cu Jorma Ollila, pe marketing la Maastricht atunci CEO la Nokia. Omul `sta School of Management [i era Dumnezeu! Era invitat ca autorul unor articole pe tema speaker la conferin]ele de cel mai supravie]uirii \n recesiune [i al \nalt nivel, iar ca om de telecom blogului “I Feel Good”. s` te \ntâlne[ti cu el era ca [i cum Conduce compania de l-ai \ntâlni pe Papa de la Roma. consultan]` de marketing [i M` rog, nu chiar Papa, dar pe strategie Renaud, lider \n România \n acest aproape. Nokia domina pia]a domeniu (www.renaud-investments.ro). mondial` la \nceputul anilor 2000, cu o cot` de cel pu]in 60%. spirala favorabil` a cre[terii continue – Dar, la un moment dat, o companie “efectul de impuls”. O companie care micu]` din Canada, numit` RIM, a “\[i plaseaz` \n mod sistematic clien]ii \n \nceput s` prind` greutate pe pia]` centrul gândirii sale [i depune eforturi datorit` sistemului BlackBerry [i pentru a \mplini ]eluri ambi]ioase va \ncepuse s` fie salutat` drept ultimul putea st`pâni puterea impulsului [i se va r`cnet; dac` nu aveai BlackBerry, bucura de o cre[tere excelent`”, spunea nu erai nimeni. Ast`zi, situa]ia s-a Larreche. schimbat \nc` o dat`: iPhone e peste tot.

Sunt perfect de acord. Cum stai cu Dezvoltarea de produse noi [i filosofia dezvoltarea de produse noi [i, mai precis, centrat` obsesiv pe client sunt cheile este clientul centrul preocup`rilor tale pie]ei smartphone-urilor. Apple de]ine referitor la ceea ce \ncerci s` creezi [i s` acum 26% din pia]a aplica]iilor pentru vinzi? telefoanele mobile (prin aplica]iile pentru 64

Biz

A[ vrea s` vorbesc despre importan]a de a fi competitiv [i agresiv \n ceea prive[te dezvoltarea de produse noi. |n urm`torul meu articol voi discuta fazele din dezvoltarea de produse noi, numai c` pentru asta trebuie neap`rat s` subliniez \nc` o dat` importan]a a trei aspecte: \ntotdeauna trebuie s` fii bine pozi]ionat pentru a dezvolta produse noi; asigur`-te c` \n centrul dezvolt`rii de produse se afl` clientul; opre[te produc]ia unui produs atunci când [i-a atins sfâr[itul ciclului de via]`.

Nu conteaz` \n ce industrie activezi.

Clien]ii s-au obi[nuit s` vad` produse noi [i \mbun`t`]ite [i, din p`cate pentru tine, asta se [i a[teapt` s` primeasc`.

Sunt clien]ii ra]ionali atunci când cump`r` produse noi? {tiu ei care este cel mai bun produs? Nu. Tot Larreche ne spune c` ei nu sunt \ntotdeauna ra]ionali: ceea ce percep este realitatea lor. Cu alte cuvinte, iau decizii pe baza percep]iei. Dac` produsele tale nu au trecut printr-un facelift sau o schimbare, ori \n cazul \n care concuren]a ofer` ceva mai bun sau perceput a fi mai bun, vei pierde clientul, pentru c` acesta va schimba produsul.

STRATEGIE MARKETING Stilul de via]` al oamenilor se schimb` \n permanen]` [i asta din ce \n ce mai repede. Oamenii sunt tot mai presa]i de timp pe zi ce trece [i vor rezultate pe loc. Produsul t`u e mai bun ca al competi]iei din acest punct de vedere? De asemenea, concuren]ii t`i probabil c` \ncearc` s` atrag` inclusiv clien]ii t`i loiali, cu ajutorul unor pre]uri mai mici. Dezvoltarea de noi produse este alt` metod` de a evita “capcana pre]urilor”.

V-am captat aten]ia? Sunte]i motiva]i acum s` lua]i m`suri \n direc]ia dezvolt`rii de produse noi? Factorii care pot pune be]e \n roate produc]iei sunt: lipsa de idei, timpul redus disponibil pentru dezvoltare, cicluri de produc]ie mai scurte, costurile dezvolt`rii, lipsa de capital, pie]e fragmentate, constrângeri sociale [i guvernamentale.

Iat` [i câteva metode prin care pute]i atrage idei de la clien]i: observ` clien]ii \n timp ce folosesc produsul t`u;

\ntreab`-i despre problemele pe care le au \n leg`tur` cu produsele tale; \ntreab`-i despre produsele la care viseaz`; discut` produsele tale cu un consiliu consultativ format din clien]i sau entuzia[ti ai brandului; utilizeaz` site-urile web pentru a g`si idei noi; formeaz` o comunitate de brand; provoac` clien]ii s` \mbun`t`]easc` produsele tale.

Angaja]ii de la Toyota genereaz` \n fiecare an 2 milioane de idei, adic` 35 de sugestii per angajat. |ncurajezi [i tu acest lucru \n compania ta?

Dezvoltarea de noi produse porne[te de la ideea c` primul pas este s` gânde[ti \ntr-un anume fel, indiferent dac` \n companie lucreaz` un singur om sau 5.000. Clien]ii vor produse care s` le satisfac` nevoile, azi, dar [i mâine [i poimâine. Folosi]i ideile de mai sus ca s` optimiza]i sau s` lansa]i dezvoltarea de produse. |n urm`torul articol voi analiza structurile [i procesele necesare dezvolt`rii de noi produse. Biz

Biz

65

INOVA}IA SALVEAZ~ VIE}I Pia]a farmaceutic` din România. Un mediu impredictibil, inflexibil, care ofer` \ns` [i oportunit`]i celor care [tiu s` le vad` [i s` aib` o viziune pe termen lung. Pascal Prigent, director general al companiei farmaceutice GlaxoSmithKline (GSK) \n România, a vorbit despre pia]a local`, despre cum vede el oportunit`]ile [i care sunt planurile GSK la noi.

DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a evoluat GlaxoSmithKline \n România \n ultimii doi ani?

GSK are r`d`cini \n România de mult` vreme [i este o pia]` \n care am ales s` investim. Avem trei componente principale aici: fabrica de la Bra[ov, domeniul farmaceutic [i distribu]ia. Fabrica a trecut prin schimb`ri substan]iale, ajungând ast`zi la o facilitate de produc]ie de talie mondial`, unde se produc medicamente inovatoare, nu doar generice, fiind conform` standardelor de Bune Practici de Fabrica]ie (GMP) [i care export` jum`tate din produc]ie \n toat` lumea.

De curând, am \nceput la Bra[ov produc]ia de medicamente pentru HIV [i oncologice. Din 1998, de când am cump`rat fabrica Europharm, am investit aproximativ 100 de milioane de dolari \n ea [i tocmai am anun]at o alt` investi]ie de 12 milioane de dolari, pentru un nou laborator de control al calit`]ii, care va fi inaugurat anul viitor. |n distribu]ie, chiar dac` este un domeniu complicat \n România, cu mult` competi]ie, cu marje reduse, Europharm Distribu]ie a reu[it s` conduc` afacerea foarte bine [i acum este cel de-al patrulea mare distribuitor de pe pia]a local`. A crescut foarte mult [i a reu[it, din punct de vedere financiar, s` r`mân` solid. |n domeniul farmaceutic, am mers foarte bine, \n linie cu pia]a, a[ putea 66

Biz

spune chiar u[or mai repede decât pia]a, ceea ce este de a[teptat, pentru c` suntem prezen]i cu un portofoliu variat de produse. Avem unul dintre cele mai mari portofolii de medicamente din România [i ne a[tept`m s` cre[tem \n continuare pe vaccinuri, HIV, oncologie, dar [i pe alte produse.

A]i preluat conducerea GSK România la \nceputul acestui an. Ce a]i g`sit aici [i ce direc]ii dori]i s` urma]i?

Am g`sit aici o organiza]ie mare, cu aproximativ 1.000 de oameni de mare calitate, [i pentru c` opereaz` \ntr-o pia]` foarte volatil` [i imprevizibil` sunt foarte flexibili, capabili s` se confrunte cu tot felul de situa]ii [i s` le rezolve.

Ceea ce am observat \n termeni de pia]` a fost c` este una a contrastelor. Pe de o parte, exist` partea negativ`, prea mult` impredictibilitate, un grad mare de volatilitate, niciodat` nu [tii ce urmeaz` s` se \ntâmple. Este foarte greu pentru o afacere s` creasc` cu adev`rat [i s` \[i fac` planuri \ntr-un asemenea mediu. Pe de alt` parte, exist` [i aspectele pozitive, pentru c` ai foarte multe oportunit`]i de cre[tere, dac` observi câ]iva indicatori precum speran]a de via]`, care este foarte sc`zut` fa]` de celelalte ]`ri din vestul Europei, iar mortalitatea este cea mai mare din UE, \n timp ce investi]iile \n sis-

temul medical sunt sc`zute comparativ cu restul Europei. Vorbim de doar 3,8% din PIB, \n România, \n timp ce media european` este de 8% din PIB, suntem la jum`tate fa]` de restul Europei. Dac` ne uit`m \n Africa, media este de 5,9%, a[a c`, dac` te ui]i pe termen lung, România va trebui s` creasc` [i de aici oportunit`]ile pe termen lung.

Cum vede pia]a româneasc` diferen]a dintre produsele inovatoare [i cele generice?

Mai \ntâi trebuie \n]eleas` structura de pre] a unui produs inovator. Baza, pre]ul total, este 100%, din care costul efectiv de producere a medicamentului reprezint` undeva la 20-30%. Restul, mai mult de jum`tate, este reprezentat de finan]area medicamentului, adic` de cercetare [i dezvoltare. Cercetarea \n toat` industria \nseamn` studiile clinice, absolut necesare, pentru c` nu vindem iaurt [i trebuie s` testezi produsul \nainte s` \l pui pe pia]`. Ceea ce nu [tiu oamenii este c`, de la momentul g`sirii moleculei pân` la introducerea pe pia]`, trec 15 ani [i multe milioane de dolari. Cred c` de fapt costurile se situeaz` \n jur de 3 miliarde de dolari investi]i \n studii clinice, \n testarea fazei \ntâi, a doua, a treia, a patra pentru a dovedi c` produsul este sigur. Odat` ce ai f`cut acest lucru, po]i pune produsul

STRATEGIE INTERVIU

trecut, fondurile veneau din fonduri publice, universit`]i, guverne, laboratoare.

Ast`zi, fondurile provin din surse private, pentru c` finan]area cercet`rii este foarte scump`. {i aici pot fi g`site tot felul de scheme financiare, care deja se aplic` \n ]`rile din vest [i \n SUA [i care pot fi aplicate [i \n România, pentru a fi introduse cele mai noi medicamente inovative [i pentru a se g`si solu]iile necesare pentru ca pre]urile s` nu fie foarte mari [i s` existe finan]are.

Ce trebuie s` se schimbe pe pia]a medical` româneasc` pentru a nu mai \ntâmpina blocaje financiare? |n multe moduri este mai util s` fie folosi]i banii actuali mai bine [i s` fie reduse pierderile decât s` se adauge mai mul]i bani [i s` se piard`. Dup` ce sistemul a fost f`cut eficient, trebuie investi]i mai mul]i bani. Dar aceste lucruri trebuie f`cute \n mod inteligent.

Trebuie s` fie verificat` lista de compensate, care nu a mai fost actualizat` din 2008, s` fie ad`ugate produse noi care sunt salvatoare de vie]i sau foarte importante.

Cum vede]i 2011 [i 2012?

Pascal Prigent, director general, GlaxoSmithKline

pe pia]` [i e[ti protejat pentru o perioad`.

La expirarea perioadei patentului, se pot face generice. Atunci când sunt lansate generice, studiile clinice nu trebuie f`cute din nou, se poate face referire la ele, spunând c` este acela[i produs. De aceea, \n cazul unui generic, costul de produc]ie este situat \ntre 20 [i 50%, iar ceea ce este peste aceast` sum` este profit. La produsul inovator este zero profit. Pe scurt, un produs inovator va deveni generic, iar un generic a fost un produs inovator. |ns` lumea nu vede aceste lucruri [i spune

doar c` genericele sunt la jum`tate de pre]. Normal c` sunt la jum`tate de pre], pentru c` nu a mai fost nevoie s` se fac` studiile clinice. Ceea ce este bine, pentru c` a[a func]ioneaz` [i este firesc, nimeni nu este \mpotriva acestui lucru, chiar spunem c` este un lucru bun.

Medicina a ajuns ast`zi unde este datorit` inova]iei [i, dac` vrem s` avem acest lucru [i \n viitor, trebuie s` protej`m inova]ia. Singura cale este s` ne asigur`m c` fondurile continu` s` vin`. Iar fondurile vin din pre]uri, din p`cate. |n

2011 va fi un an bun pentru GSK, cred c` vom cre[te [i vom cre[te mai mult ca pia]a datorit` cotelor de la raft. Pentru 2012 nu am o prognoz` clar`. Pe de o parte, portofoliul nostru de medicamente este competitiv [i vom avea produse noi, a[a c` putem cre[te, dar pe de alt` parte lista de compensate nu [tim dac` va fi actualizat`, ceea ce \nseamn` c` unele produse inovatoare nu vor putea fi acoperite, fiind prea scumpe, [i, dac` nu vom face discounturi, nu vom putea ajunge la toat` lumea. {tiu c` exist` o serie de dezbateri despre noile reglement`ri [i noul pachet legislativ pentru s`n`tate [i sunt \ngrijorat c` produc`torii de medicamente vor fi lovi]i puternic [i va exista o dispropor]ie mare \n sistemul de s`n`tate. Aici apare marea incertitudine pentru 2012 [i cred c` autorit`]ile române trebuie s` g`seasc` rapid balan]a \ntre finan]`rile adi]ionale [i cash [i nevoia de a proteja investi]iile [i modelul economic, pentru c` trebuie f`cut atractiv pentru investitor. Biz Biz

67

SUCCESIUNEA UNUI CEO Se spune c` dragostea dureaz` trei ani [i se pare c` tot atât poate dura derularea unui program de succesiune la conducerea unei companii. Cum arat` o companie care trece printr-o astfel de schimbare? Exemplul Apple ne ajut` s` \n]elegem mai bine acest proces.

DE OVIDIU NEAGOE oua schimbare la nivel de conducere de la Apple, prin care Steve Jobs pred` [tafeta lui Tim Cook, i-a luat prin surprindere atât pe fanii companiei, cât [i pe ac]ionari.

Fanii Apple erau mai ocupa]i s` se \ntreac` \n specula]ii privind detaliile tehnice [i designul viitoarei genera]ii de dispozitive mobile iPhone, iar speciali[tii din industrie \ncercau s` afle detalii referitoare la discursul lui Steve Jobs din seara evenimentului de lansare. Decizia cofondatorului companiei din Silicon Valley, cu toate c` starea sa de s`n`tate era cunoscut`, a luat pe toat` lumea prin surprindere.

La finele lunii trecute, cofondatorul companiei Apple a demisionat din func]ia de CEO printr-o scrisoare adresat` board-ului ac]ionarilor [i comunit`]ii Apple. “|n ceea ce prive[te succesorul meu, recomand cu \ncredere s` execut`m planul de succesiune [i s` \l numim pe Tim Cook \n func]ia de CEO al Apple”, spunea Steve Jobs \n scrisoarea prin care anun]a demisia. “Board-ul crede cu t`rie c` Tim este persoana potrivit` pentru func]ia de CEO. Experien]a de 68

Biz

13 ani \n cadrul Apple a lui Tim a fost marcat` de performan]e remarcabile.

El a demonstrat un talent remarcabil [i \n]elepciune \n fiecare lucru realizat”, spunea Art Levinson, pre[edinte la Genentech, \n calitate de reprezentant al Consiliului de Administra]ie al Apple.

La rândul s`u, noul CEO a asigurat angaja]ii, printr-o scrisoare intern`, c` atât cultura organiza]ional`, cât [i creativitatea Apple, dou` dintre cele mai de pre] mo[teniri l`sate de Jobs, vor r`mâne la fel [i nu se va schimba nimic la Apple. Tim Cook, \n calitate de Chief Operating Officer la Apple, este recunoscut pentru agresivitatea cu care a luptat pentru sc`derea pre]urilor la gadgeturile produse de compania din Silicon Valley. “|n general o succesiune la nivel de CEO \nseamn` o cotitur` \n evolu]ia unei companii”, spune Radu Mih`escu, pre[edinte [i CEO la CODECS. “Chiar dac` noul CEO este preg`tit din timp pentru succesiune, cazul Apple, de exemplu, oamenii nu sunt f`cu]i la fel [i atunci apare, \n mod absolut natural, o schimbare \n mersul companiei”, mai adaug` Radu Mih`escu.

PROVOC~RI LA NIVEL |NALT O astfel de schimbare este un moment foarte important din via]a oric`rei companii, \n special pentru organiza]iile mari [i cele multina]ionale, unde o posibil` consecin]` a succesiunii poate schimba radical strategia companiei. “Totul

STRATEGIE MANAGEMENT

importante, dar [i cele de \nalt` specializare tehnic`.

Companiile nu risc` absolut deloc când vine vorba despre posibilitatea ca func]iile cheie s` r`mân` neocupate. |n plus, preg`tirea din timp a succesiunii nu este numai o m`sur` de risc management, ci este, \n acela[i, timp o m`sur` logic` de optimizare a tranzi]iei prin care implicit va trece compania \n cazul unei succesiuni la nivel de top management. Radu Mih`escu, de la CODECS, avertizeaz` c` la o astfel succesiune exist` mai multe provoc`ri pe termen mediu [i scurt \n dou` cazuri. |n cazul \n care noul CEO preia o companie \n dificultate, cel mai \ntâlnit caz, provoc`rile sunt de ordin tehnic, de strategie, de management sau de rela]ii umane. Compania care deja sufer` trebuie s` se adapteze noului stil, noilor cerin]e, iar pentru CEO este relativ mai simplu, regulile de redresare fiind oarecum cunoscute.

“Provocarea principal` r`mâne definirea unei strategii corecte de c`tre CEO [i aplicarea ei de c`tre companie”, continu` pre[edintele CODECS. A doua posibilitate este ca noul CEO s` preia o companie “pe val”, caz similar cu al lui Apple. “Aici lucrurile sunt ceva mai complicate.

Noul CEO are o sarcin` mult mai grea, pentru c` toat` lumea \l va compara cu predecesorul s`u, care a dus compania pe culmi, [i orice gre[eal`, chiar \n partea de execu]ie, va fi considerat` ca o problem` datorat` noului CEO”, conchide Radu Mih`escu. La rândul lor, clien]ii [i bursa pot reac]iona negativ la o astfel de veste-surpriz`. La aflarea ve[tii c` Steve Jobs a renun]at la pozi]ia de CEO, ac]iunile Apple au sc`zut cu 7%, cu 20 de dolari pe ac]iune, la 356 de dolari. trebuie pus \n context: conteaz` foarte mult momentul [i motivele schimb`rii precum, \n egal` m`sur`, conteaz` persoana noului CEO [i respectiv m`sura \n care este recunoscut [i acceptat de companie [i de c`tre angaja]i”, spune Sorin Faur, director de resurse umane pentru zona Balcani

la firma de audit [i consultan]` financiar` BDO International. De aceea, pentru a nu fi puse \n dificultate \n cazul unor situa]ii de criz`, marile companii \[i preg`tesc din timp succesori pentru toate pozi]iile cheie, nu doar pentru cea de CEO: sunt vizate toate pozi]iile executive

PROGRAMAREA SCHIMB~RII Un program de succesiune bine pus la punct poate rezolva \n parte aceste probleme, prin preg`tirea unui succesor, care are mai bine de doi ani la dispozi]ie nu numai s` \n]eleag` “fi[a postului”, ci [i s` devin` cunoscut [i acceptat de angaja]i [i de clien]i. Un Biz

69

STRATEGIE MANAGEMENT

succesor va primi proiecte importante \n diverse domenii, dar va fi \n acela[i timp \n umbr` pentru pozi]ia pentru care este preg`tit. “Bine gândit`, o succesiune nu aduce multe surprize, fiindc` organiza]ia a avut timp suficient pe de-o parte s` \l testeze pe succesor, iar pe de alt` parte s` \l preg`teasc` pentru job, deci niciun risc din aceast` zon`”, mai spune directorul de resurse umane al BDO International. Dac` \ns` succesiunea se produce ca urmare a insuccesului programului sau a strategiei fostului CEO, atunci noul CEO trebuie s` vin` cu o schimbare major`.

De cele mai multe ori, programele de succesiune preg`tesc oameni dup`

modelul actualului pre[edinte al consiliului de administra]ie, f`r` a anula personalitatea [i ideile inovatoare ale succesorului. Nu de pu]ine ori, spre final de mandat, CEO-ul \[i asum` tot mai pu]in schimb`ri majore, mai ales c` nu va mai fi el principalul responsabil cu implementarea, ceea ce poate \nsemna un risc, pentru c` se poate \ncetini mersul companiei \n a[teptarea unor strategii cu adev`rat curajoase. “|n situa]ia unei crize \ns`, când succesorul trebuie s` vin` cu o nou` viziune sau trebuie s` restructureze compania ori strategia acesteia, atunci provoc`rile sunt multiple: noul CEO poate fi rejectat de c`tre board,

CUM PO}I AJUNGE CEO? Din perspectiva board-ului oric`rei companii, foarte importante sunt momentul [i motivele alegerii unui nou CEO. |n cazul \n care compania trece prin vremuri pa[nice, de obicei noul pre[edinte al consiliului de administra]ie trebuie s` fie un continuator al strategiei existente [i aici sunt prefera]i cei care \n]eleg [i contribuie la succesul prezentei strategii, cei care au votul prezentului CEO sau lucreaz` \n direct` rela]ie cu acesta pe diverse pozi]ii de top. Prefera]i drept continuatori ai strategiei la conducerea companiei vor mai fi [i cei care au câ[tigat \n timp \ncrederea, respectul [i acceptarea ac]ionarilor majoritari. |n paralel, accentul cade pe competen]e profesionale, creativitate, ini]iativ` sau abilit`]ile de leadership dovedite. |n schimb, când compania trece printr-o schimbare brusc` ori o situa]ie de criz`, ac]ionarii pot decide chiar [i aducerea unor persoane str`ine la conducerea companiei, cu toate c` exist` deja succesori preg`ti]i. Compania poate ar`ta astfel c` se schimb` radical [i uit` permanent trecutul, prin aducerea unui executiv de top dintr-o alt` companie, o persoan` recunoscut` [i confirmat` public pe pia]`.

“Sunt mai multe criterii, \n func]ie de obiectivele companiei [i de momentul schimb`rii: criterii profesionale – studii, rezultate profesionale – plus orice alte criterii interne – abilit`]i de leadership, experien]a [i vechimea \n companie, ori criterii de ordin extern, precum reputa]ia [i recunoa[terea public` a celui vizat”, spune Sorin Faur. “Nu trebuie excluse nici criterii conjuncturale ori cele de ordin politic, mai ales pentru companiile de importan]` strategic` pentru un stat”, continu` directorul de HR al BDO International.

70

Biz

viziunea lui poate fi v`zut` ca fiind prea riscant` ori prea radical`”, spune Sorin Faur. Acesta adaug` c` progresul nu poate veni din stagnare, iar provocarea esen]ial` a noului CEO este s` \[i conving` board-ul [i ac]ionarii c` merit` \ncrederea de a \ncerca ceva diferit, cu riscurile de rigoare. Adesea, astfel de riscuri radicale se pot traduce, pentru companii, fie prin câ[tiguri majore, fie prin pierderi uria[e \n termeni de cot` de pia]` sau profit. |n func]ie de companie, un program de succesiune poate dura [i chiar mai mult de trei ani, dac` se iau \n calcul [i etapele de talent management sau de sourcing pentru poten]iali succesori.

Dar cum sunt anun]a]i angaja]ii de o schimbare la nivel de CEO? Ei bine, anun]ul se poate face \ntr-o perioad` de 6 pân` la 12 luni, astfel \ncât schimbarea s` treac` f`r` efecte negative. |n anun]ul noului CEO trebuie prezentate foarte clar motivele [i beneficiile schimb`rii cu toat` aten]ia pe detaliile administrative. “Este foarte important ca actualul CEO s` \[i p`streze autoritatea pân` \n ultimul moment, putând exista tendin]a celor interesa]i de a se adresa tot mai mult noului CEO, c` doar pân` la urm` el reprezint` viitorul”, spune Sorin Faur. “Colaborarea \ntre «prezentul» [i «viitorul» CEO trebuie s` func]ioneze impecabil pentru a se evita astfel de tendin]e, altfel se fractureaz` autoritatea top managementului”, continu` directorul de resurse umane al BDO International pentru zona Balcani. |n schimb, pentru angaja]i, chiar [i anun]at` din timp, schimbarea poate aduce probleme de adaptare emo]ional`, ceea ce duce \n final la inevitabile compara]ii \ntre fostul de]in`tor al frâielor companiei [i succesor, primele luni fiind critice pentru dep`[irea acestor momente.

{COALA DE CEO DIN FIECARE COMPANIE Unele dintre cele mai eficiente surse de identificare a viitorilor executivi din interiorul unei companii sunt programele de talent management, \n cazul \n care se dore[te promovarea unui lider din interiorul organiza]iei. Altfel, companiile

STRATEGIE MANAGEMENT

pot opta pentru “importul” de talente, adic` pot angaja lideri din afara companiei printr-un proces de headhunting. “Nicio companie nu se poate baza exclusiv pe o astfel de strategie deoarece \n felul acesta descurajeaz` cariera talentelor proprii. HR-ul dar [i managerii opera]ionali au un rol foarte important \n identificarea «poten]ialilor»”, spune Sorin Faur.

Dup` identificarea acestora, “viitorii” pre[edin]i ai consiliilor de administra]ie sunt expu[i treptat, apoi mai accelerat, la diverse programe [i proiecte menite s` le confere perspectiva necesar` pentru o pozi]ie \n fruntea organiza]iei.

“Nu este vorba doar de know-how, ci [i de experimentarea direct` a activit`]ii \n diverse divizii sau regiuni din ]ar` sau lume ale companiei”, sf`tuie[te Sorin Faur. |n paralel, preg`tirea academic` ocup` un rol la fel de important, motiv pentru care cei lua]i \n vizor sunt

MOTIVELE DEBARC~RII

Nu este un secret pentru nimeni c` un CEO, pe lâng` bonusuri, are un salariu direct propor]ional cu responsabilitatea pe care o are \n orice companie. Cu toate acestea, fluctua]ii exist` [i la nivel de CEO. Raportul “CEO Succession 2011” realizat de asocia]ia independent` de cercetare The Conference Board arat` c`, \n perioada 2009 – 2010, 46% dintre motivele “debarc`rii” unui CEO au fost \n strâns` leg`tur` cu pensionarea. 43% dintre companii nu ofer` un motiv clar al plec`rii propriului CEO. Mai mult, 7% dintre plec`rile conduc`torilor companiilor examinate s-au bazat pe demisia acestora, \n timp ce 4% dintre pre[edin]i au p`r`sit compania din cauza problemelor de s`n`tate.

\nscri[i la [coli de E/MBA sau de leadership. Principiul este ca pe de-o parte ace[ti poten]iali s` ajung` s` cunoasc` organiza]ia \n toat`

complexitatea ei, dar pe de alt` parte s` \i pun` \n situa]ii-test care s` permit` selectarea treptat` [i natural` a celor cu adev`rat interesan]i. Biz

Biz

71

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

1-4 decembrie, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/summercamp

Social Media Snow Camp

life Cupe de a[i de pic`...

Declarat` cea mai bun` [ampanie din lume \ntr-o competi]ie la care au participat peste 1.000 de m`rci, Armand de Brignac reprezint` ingredientul vedet` pentru marcarea celor mai importante momente din via]` DE OVIDIU NEAGOE

D

e[i poate c` arat`, la prima vedere,

ca o mân` câ[tig`toare la un joc de poker, este de fapt ingredientul vedet` al unei petreceri reu[ite, prin care se marcheaz` un moment inedit din via]`. Este vorba despre renumita [ampanie Armand de Brignac, una dintre vedetele cu o apari]ie frecvent` \n videoclipurile cânt`re]ilor de hip hop, cunoscut` [i sub numele de Ace of Spades – Asul de Pic`.

Armand de Brignac este un cuvée produs \n edi]ie limitat`, care a primit aprecieri la nivel mondial, fiind de curând declarat` cea mai bun` [ampanie din lume \ntr-o competi]ie la care au participat peste 1.000 de m`rci de [ampanie. {ampania este prezent` \n 50 de ]`ri [i este produs` de distinsa Cas` Cattier din Chingy-les-Roses, Fran]a, proprietar` de podgorii \n regiunea Champagne \nc` din 1763. Jean-Jacques Cattier, care urm`re[te \ndeaproape fiecare pas din procesul de produc]ie [i care a participat recent la un eveniment din capital`, a dezv`luit secretul [ampaniei Armand de Brignac: “Un cuvée de prestigiu are nevoie de o prezentare pe m`sur`: sticla Armand de Brignac este unic` \n lume – un vas auriu opac decorat cu etichete din cositor lucrate manual. Nu exist` nic`ieri hârtie pe ambalajele noastre, iar sticlele sunt, cu siguran]`, remarcate pe orice raft”. Biz

PREMIILE GUCCI |N FILM

La \nceputul lunii, \n cadrul unei ceremonii organizate de Frida Giannini, director de crea]ie la casa de mod` Gucci, a fost decernat premiul “Gucci Award for Women in Cinema”. Câ[tig`toarea edi]iei din acest an a fost Jessica Chastain, c`reia i-a fost \nmânat trofeul de Madonna. Juriul, din care a f`cut parte [i Giannini, a luat \n calcul presta]ia actri]ei din pelicula “The Tree of Life”.

Biz

73

LIFE

{TIRI

Vedete americane cu milioane de fani Dac` lua]i \n calcul posibilitatea

unei promov`ri la o subsidiar` din SUA a companiei pentru care lucra]i, atunci trebuie s` lua]i \n considerare un top al celor mai favorizate [i defavorizate ora[e din SUA. Cum era de a[teptat, New York este cel mai favorizat ora[ din topul realizat de Human Capital Institute, urmat de San Diego, unde printre cei mai mari angajatori se num`r` armata, guvernul [i marile companii. Medalia de bronz

a fost primit` de unul dintre cele mai frumoase ora[e din lume, San Francisco, recunoscut drept capitala mondial` a tehnologiei datorit` companiilor din Silicon Valley [i, totodat`, locul pentru care ar opta 9% dintre americanii care sunt \n c`utarea locului de munc` visat. La polul opus, \n ceea ce prive[te ora[ele cele mai nepopulare, \n fruntea clasamentului se afl`, culmea, tot New York, urmat de Detroit, Los Angeles [i New Orleans.

CALENDAR

5 OCTOMBRIE Este data \n care Cesaria Evora se re\ntâlne[te cu fanii români la Sala Palatului \ntr-un alt concert de excep]ie al artistei. Iubitorii muzicii “Divei Descul]e” pot fredona al`turi de interpreta favorit` melodii precum “Besame mucho”, “Sentimento” sau “Cabo Verde”.

Biletele au fost deja puse \n vânzare, iar pre]urile variaz` de la 300 de lei, la categoria VIP, la 50 de lei.

4 OCTOMBRIE

Deschide televizorul [i cump`r` Shoppingul prin intermediul telefonului mobil sau al calculatorului

portabil au devenit deja o obi[nuin]`, dar ce zice]i despre cump`r`turile prin intermediul televizorului? Utilizatorii serviciului Viera Connect vor putea s` achizi]ioneze aplica]ii [i produse direct de pe televizor prin intermediul unei viitoare func]ionalit`]i de plat` direct`.

Astfel, utilizatorii vor putea s` achizi]ioneze aplica]ii, servicii [i produse fizice folosind telecomanda televizorului din gama Viera. Printre produsele ce pot fi achizi]ionate se num`r` ochelari 3D Panasonic, carduri SD, camere Skype, precum [i o gam` larg` de accesorii Logitech, care sunt compatibile cu televizoarele Viera – inclusiv gamepad-uri sau tastaturi. Func]ionalitatea de plat` pus` la dispozi]ie prin intermediul serviciului va include m`suri de securitate \ncorporate \n partea hardware a televizorului pentru asigurarea securit`]ii datelor utilizatorilor.

74

Biz

Iubitorii de istorie [i art` pot \nv`]a de la \nceputul lunii octombrie din secretele Evului Mediu, o perioad` definitorie pentru destinul actual al civiliza]iei europene. De[i perioada a fost predominat` de r`zboaie [i dec`dere, cursan]ii care vor opta pentru cursul sus]inut de Funda]ia Calea Victoriei vor \n]elege care este adev`rata mo[tenire politicocultural` l`sat` de Evul Mediu.

2 OCTOMBRIE Este ultima zi a expozi]iei “Interferen]e artistice. Muzica [i plastica româneasc`”, organizat` de MNAR, cu ocazia celei de-a XX-a edi]ii a Festivalului [i Concursului Interna]ional George Enescu.

Expozi]ia a fost deschis` din luna august. Aceasta cuprinde

47 de lucr`ri de pictur` [i grafic` din patrimoniul muzeului, inspirate tematic sau compozi]ional de muzic`, ce \[i propun s` ilustreze raportul [i influen]ele reciproce dintre muzic` [i artele plastice.

25 SEPTEMBRIE Se \ncheie Festivalul Interna]ional George Enescu, un adev`rat regal al muzicii clasice.

Iubitorii de muzic` bun` se pot \ntâlni cu Itmar Golan [i Gary Hoffman, iar câteva ore mai târziu cu trioul Contraste compus din Ionu] Bogdan la flaut, Sorin Petrescu (pian) [i Doru Roman (percu]ie).

16 SEPTEMBRIE Este data premierei filmului “Oare cum o reu[i?”, care spune povestea unei femei angajate pe post de manager la un fond de investi]ii, care este pe punctul de a fi promovat` \ntr-o func]ie mult mai solicitant`. |n paralel, angajata model este [i so]ie [i mam` a doi copii, iar orele dintr-o zi devin aproape insuficiente. |n film joac` Sarah Jessica Parker [i Pierce Brosnan.

LIFE

{TIRI

FOTO

Focus pe autoportret La \nceputul acestei luni, Samsung Electronics a prezentat, \n cadrul IFA de la Berlin, dispozitivul Samsung MultiView MV800, cu un ecran de 3 inch Wide Flip-out, cu care compania pune bazele unei noi categorii, numit` MultiView.

Prin aceasta, utilizatorii de camere foto pot captura imagini sau portrete din orice unghi. Cu ajutorul ecranului, dispozitivul deschide o lume plin` de posibilit`]i artistice, indiferent dac` utilizatorul opteaz` pentru un autoportret sau cadre la unghiuri foarte joase sau \nalte. Ecranul rabatabil se \nclin` \n sus [i \n jos pentru \ncadrarea optim` [i pentru vizualizarea cu u[urin]` a imaginilor din orice perspectiv`. Camera ofer` o calitate premium a imaginilor, de 16,1 MP, \mpreun` cu un zoom optic al lentilei de 5x.

R`sf`] la \n`l]ime Confortul unui hotel de [apte stele

exist` [i la mai bine de 7.000 de metri altitudine [i pe liniile comerciale, nu doar \n avioane de tip private jet ori la business class. Skytrax a realizat un top al celor mai buni zece operatori aerieni din lume, care ofer` servicii [i confort demne de cinci stele.

Promptitudinea personalului de zbor coroborat` cu bucate alese pe sprâncean` de buc`tari celebri [i servite \n vesel` ce poart` numele unor designeri renumi]i, sau cu un pahar de [ampanie din partea companiei, sunt deja

adev`ruri generale pentru o foarte mare parte dintre operatorii aerieni. Cu toate acestea, numai zece companii sunt clasate \n topul anual World Airline Awards, realizat de compania Skytrax, pe baza opiniilor pasagerilor.

Pentru edi]ia din acest an au fost intervieva]i peste 18,8 milioane de pasageri din mai mult de o sut` de ]`ri. Topul are la baz` o serie de factori printre care procedurile de check-in [i de \mbarcare, confortul, mâncarea servit` [i divertismentul oferit la bord. Singurul operator din

Europa care a reu[it s` intre \n top este Turkish Airlines.

Iat` cei mai buni operatori aerieni din anul 2011: TOP 10 OPERATORI AERIENI: Loc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Companie Qatar Airlines Singapore Airlines Asiana Airlines Cathay Pacific Thai Airways Etihad Airways Air New Zealand Quantas Airways Turkish Airlines Emirates

SURS~: Skytax

Visul unei nop]i de toamn`

V

ara a trecut [i locurile de “b`l`ceal`” din Europa sunt tot mai pu]ine odat` cu trecerea zilelor din septembrie. Pentru cine ajunge \n aceast` toamn` \n Fran]a, hotelul Le Royal Monceau din Paris este locul ideal pentru activit`]i de var`. De curând, \n cadrul hotelului a fost inaugurat un spa proiectat exclusiv de designerul Philippe Starck, \ntins pe o suprafa]` de 1.486 de metri p`tra]i [i prev`zut, pe lâng` saun`, [i alte facilit`]i, cu

o piscin` de peste 28 de metri, cea mai mare astfel de piscin` dintr-un hotel din capitala Hexagonului. Spa-ul con]ine [apte camere diferite de tratament, dintre care un apartament VIP, o sal` de for]` prev`zut` cu cele mai noi echipamente [i care pune la dispozi]ia oaspe]ilor sesiuni particulare de fitness. |n plus, zonele de relaxare destinate femeilor sunt separate de cele pentru b`rba]i [i con]in saune, hammamuri [i fântâni de ghea]`.

Biz

75

INVAZIA GERMAN~

BMW SERIA 1

PORSCHE 911 CARRERA S Noua genera]ie de Carrera respect` tradi]ia excep]ional` a modelului legendar. Carrera S are un motor de 3,8 litri [i 400 CP, cu un consum de combustibil redus cu 14%, p창n` la 8,7 litri la 100 km.

Folosirea aluminiului \n [asiu a dus la reducerea greut`]ii cu p창n` la 45 kg.

76

Biz

LIFE

AUTO

Cavalerii teutoni pe patru ro]i \[i ap`r` cu dârzenie teritoriul la Salonul Auto de la Frankfurt. Performan]a, designul [i tehnica de vârf sunt calit`]ile pe care le arunc` \n lupt`. DE GABRIEL BÂRLIG~ MERCEDES SLS AMG ROADSTER Este o adev`rat` ma[in` de vis, cu un [asiu ultramodern din aluminiu, un motor V8 de 6,3 litri care dezvolt` 571 de cai-putere [i un cuplu maxim de 650 Nm. Spectaculoasele portiere cu deschidere vertical` de la versiunea coupé las` locul unui acoperi[ de pânz` care poate fi \nchis [i deschis \n doar 11 secunde, inclusiv din mers la viteze de pân` la 50 km/h. Schimbarea portierelor a adus un plus de greutate de 40 kg fa]` de coupé din cauza modific`rilor structurii [asiului din aluminiu. Sistemul AMG Performance Media ofer` numeroase date telemetrice referitoare la accelera]ie, performan]ele motorului [i timpul pe tur de circuit, pe lâng` acces la internet de mare vitez`.

VOLKSWAGEN NILS Modelul compact de la BMW a ajuns la a doua genera]ie, a c`rei sportivitate este confirmat` de motoarele TwinPower Turbo cu puteri cuprinse \ntre 136 [i 184 CP, suspensia ultramodern`, distribu]ia armonioas` a maselor pe pun]i [i trac]iunea spate.

Este un concept electric, cu un singur loc [i o greutate de numai 460 kg, destinat naveti[tilor. Are o autonomie de 65 km [i o vitez` maxim` de 130 km/h, perfect` pentru deplas`rile \n ora[. Proiectul e sprijinit de Ministerul Transporturilor din Germania.

Biz

77

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Wi-Fi Finder Este o aplica]ie excelent` pentru a localiza hotspot-urile Wi-Fi gratuite sau contra cost din jurul vostru.

Baza de date include 545.000 de loca]ii din toat` lumea.

Pute]i c`uta dup` distan]a fa]` de loca]ia \n care v` afla]i sau s` filtra]i numai anumite loca]ii.

Un Titan cu cel mai mare ecran Cei care nu se pot decide \ntre o tablet` web cu ecran mai mic sau un smartphone pot alege f`r` team` noul HTC Titan, cu un ecran uria[ pentru un telefon – 4,7 inch. DE GABRIEL BÂRLIG~ Pân` când Nokia va lansa mult trâmbi]atele sale telefoane cu sistem de operare Windows Phone 7 Mango, HTC nu st` degeaba [i arunc` pe pia]` modelul HTC Titan. Este telefonul HTC cu cel mai mare ecran de pân` acum, \nchis \ntr-o carcas` ultrasub]ire de numai 9,9 milimetri. |ntregul “ansamblu”, care cuprinde [i dou` camere, una de 8 megapixeli [i cealalt` de 1,3 megapixeli, cânt`re[te doar 160 de grame. Camera de 8 MP ofer` posibilitatea \nregistr`rii de clipuri \n format HD la 720p. De altfel, telefonul are un buton dedicat camerei, care permite folosirea camerei f`r` deblocarea telefonului, a[a c` utilizatorul nu va mai rata momentul ideal de a face o fotografie. Procesorul de 1,5 GHz [i cei 16 GB de memorie sunt utiliza]i cu 78

Biz

folos de suita Microsoft Office Mobile, inclus` din start \n noul telefon, care permite crearea [i editarea facil` de documente. Sistemul avansat de e-mail permite gestionarea rapid` [i u[oar` a mai multor conturi de mail simultan.

Nici la capitolul multimedia Titan nu face rabat. HTC Watch permite accesul la o \ntreag` colec]ie de filme [i seriale cu o simpl` ap`sare de ecran. De asemenea, telefonul este dotat cu sunet surround Virtual 5.1, care ofer` o experien]` audio excelent` pentru ascultarea de muzic`, dar [i pentru jocurile Xbox Live.

HTC Titan va fi disponibil pe pia]` din octombrie 2011, \ncepând cu Europa [i Asia, pre]ul recomandat pentru segmentul de retail fiind de 600 de euro. Biz

Voxofon Permite realizarea de apeluri Skype, Google talk, SIP, dar [i efectuarea de apeluri interna]ionale la pre]uri de convorbiri locale.

Folose[te re]eaua mobil` de voce [i nu are nevoie de acces Wi-Fi. Aplica]ia ofer` o calitate excelent` a serviciilor de voce.

Quick Agenda Este o aplica]ie de tip calendar foarte simpl` [i intuitiv`, cu acces rapid la datele dorite. Beneficiaz` [i de un widget care poate fi plasat pe ecranul principal [i poate fi integrat` cu alte aplica]ii de agend` sau calendar, inclusiv cu Google Calendar.

Cortado Workplace Aplica]ia organizeaz` fi[ierele de pe BlackBerry \ntr-o modalitate foarte asem`n`toare unei aplica]ii similare de desktop, incluzând [i func]ionalitatea de printare din cloud. Aplica]ia ofer` spa]iu gratuit de stocare online de 2 GB accesibil [i pe PC sau laptop.

12 Octombrie 2011 Timi[oara, Edi]ia a II-a

Primul summit regional din RomÂnia despre influen}a online {i strategii de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Exclusiv: Top online influencers 2011 Care sunt cele mai influente personalit`]i din online [i ce anume le determin` acest statut? Un studiu exclusiv despre influen]a \n mediul online din România, realizat pentru revista Biz de Zelist.

Un eveniment

BIZ STAR

Artizanul magiei Enescu Mihai Constantinescu nu apare prea des la ramp`, \ns` este cunoscut de public mai mult prin munca enorm` pe care o face la conducerea Artexim, organizatorul festivalului Enescu. DE ALEXANDRU ARDELEAN

O

dat` la doi ani, luna septembrie st` sub semnul muzicii clasice [i al lui George Enescu. Festivalul care se desf`[oar` \ntre 1 [i 25 septembrie a ajuns la cea de-a XX-a edi]ie, având ca repere schimbul cultural, excelen]a [i descoperiri de arti[ti noi de rang \nalt. Festivalul Enescu a ajuns unul dintre cele mai importante festivaluri de gen din lume, pentru c` reu[e[te s` adune laolalt` cei mai importan]i arti[ti contemporani de muzic` clasic`. Capitala va g`zdui [i multe dintre cele mai mari orchestre [i cei mai mari dirijori ai lumii. Organizatorul festivalului este Artexim, institu]ie din subordinea Ministerului Culturii [i Cultelor, condus` de Mihai Constantinescu. El este creierul opera]ional care face ca acest festival de prestigiu s` se desf`[oare [i s` transmit` farmecul muzicii clasice. {i reu[e[te s` fac` acest lucru cu un buget potrivit, dar nu pe m`sura unui festival de aceast` talie.

La conferin]a de pres` care a precedat deschiderea festivalului, pre[edintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, [i-a exprimat satisfac]ia pentru faptul c` institu]ia pe care o conduce contribuie la buna desf`[urare a festivalului, salutând ceea ce a

numit “dubletul extraordinar de la conducerea festivalului Enescu” – Ioan Holender [i Mihai Constantinescu. |n cadrul edi]iei 2011 au loc peste 160 de evenimente artistice, din care opt concerte de muzic` româneasc`, 13 recitaluri [i concerte camerale, 20 de concerte ale unor mari orchestre, [ase concerte “Enescu [i contemporanii s`i”, zece manifest`ri din ciclul “World Music”, cinci spectacole de oper`, dou` de balet, 37 de concerte \n cadrul concursului interna]ional, 30 de manifest`ri \n Pia]a Festivalului, opt manifest`ri din cadrul simpozionului de muzicologie [i patru expozi]ii de art` plastic`.

De asemenea, \n festival vor fi prezentate peste 60 de lucr`ri compuse de 45 de compozitori români. La aceast` edi]ie vor fi organizate 17 concerte \n ]ar`, la Arad, Bu[teni, Cluj, Craiova, Ia[i, Sibiu, TârguMure[ [i Timi[oara. Agen]ia France Presse a surprins debutul festivalului \ntr-un articol care descria evenimentul ca pe un deliciu muzical de 25 de zile \n care muzica acompaniaz` excelen]a [i cultura.

Pentru meritul de a aduce festivalul Enescu la superlativ, Mihai Constantinescu prime[te Steaua Biz.