Biz 221- AFACEREA BOUTIQUE

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 221 • 18 - 31 octombrie 2011 • 6,5 lei

AFACEREA BOUTIQUE Nr. 221

Un concept de afaceri de ni[` care aduce venituri considerabile pentru investitorii s`i. La Bucure[ti, ca [i la Paris, un num`r mic de clien]i poate aduce un profit mare.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Plini de curaj,

\nainte!

e spune c` nu te na[ti antreprenor, ci c` devii.

Fie din \ntâmplare. Fie pentru c` la un moment dat ajungi pur [i simplu s` nu mai po]i fii altfel!

Toate marile companii au sau au avut la baz` un om care [i-a dorit ceva ce n-a g`sit. A[a c` [i-a propus s` fac` mai bine. Sau m`car altfel.

S

Mul]i dintre ace[ti oameni cu ini]iativ`, 80% mai exact, nu au, conform studiilor, [anse de reu[it`. Cu toate acestea, fac un demers antreprenorial [i pornesc \n lungul drum al luptei cu schimbatul lumii. Cei 20% care reu[esc pe calea antreprenoriatului sunt poate mai noroco[i sau \n locul [i la momentul potrivit. Ori au o idee de neegalat sau au muncit mai mult.

Antreprenorii \ns`, to]i, [i cei care reu[esc dar [i cei care doar \ncearc`, sunt oameni \n fa]a c`rora m` \nclin. Sunt oameni care nu au renun]at s` aib` aspira]ii. Oameni care vor s` fac` lucrurile mai bune decât sunt. Cu mult mai mult` munc` decât dac` ar fi angaja]i, cu mult mai mult entuziasm [i cu \ndârjire. Pentru ei nu exist` imposibil [i, datorit` lor, [i stilul nostru de via]` ajunge s` se schimbe.

Despre astfel de oameni scriem \n Biz. Lor ne place cel mai mult s` le dedic`m pagini [i s` le dezv`luim pove[tile. Suntem [i ne place s` ne pozi]ion`m drept o revist` de afaceri pentru oamenii care iubesc tendin]ele. {i tot ce este nou. Admir`m \n egal` m`sur` antreprenorii [i managerii care vin la birou mâna]i de pasiune [i plini de energie. Pentru c`, atâta timp cât nu renun]`m s` credem \n valori [i \n [ansa noastr`, a fiec`ruia dintre noi, de a schimba \n bine ceva \n jurul nostru, vom evolua. Indiferent de câte crize sau \ncerc`ri vom avea de trecut.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

1

sumar

FOTO COPERT~: VALI MIREA

05 09 14 16

Colacul de salvare franco-german 5 lideri pentru 125 de reguli Wall Street protesteaz` Cover story: Afacerea Boutique

29 30 34 36 38

Re]ea social` pentru afaceri Omul efectului de domino De ce \nt창rzie 4G? C`utarea fericirii pe Google Turi[tii rom창ni, un export profitabil

42 50 56 58 68 80

Ar fi bun \nc` un Bretton Woods?

Liderul esen]elor tari Ctrl+Alt+Del marketing Paul J.R. Renaud: Compania ta dezvolt` produse noi?

Unde se duc gigan]ii lumii Steaua Biz: Dumitru Popescu

agend`

Colacul de salvare franco-german |ntr-un efort disperat de a salva b`ncile europene, Germania [i Fran]a au promis c` vor face tot ce le st` \n putin]` pentru a scoate Europa din criza datoriilor. Planul de salvare vine dup` presiuni interna]ionale asupra liderilor principalelor state ale zonei euro.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Cancelarul german, Angela Merkel, [i pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, au declarat c` cele dou` ]`ri au \nceput s` lucreze la un pachet comun de adresare a crizei datoriilor din zona euro, dar Merkel a avertizat c` nu va fi “o cur` miraculoas`” pentru bolile blocului comunitar. Pachetul de salvare ar trebui s` fie elaborat pân` la sfâr[itul lunii octombrie, \ns` cei doi oameni politici nu au dezv`luit [i detaliile acestui plan. Singurele informa]ii sunt acelea c` va fi cuprins` [i o \n]elegere legat` de recapitalizarea b`ncilor europene, un acord privind turbulen]ele legate de datoriile din Grecia [i o coordonare economic` mai

strâns`. Sarkozy s-a angajat s` rezolve toate aceste acorduri pân` la summitul G20 din 3-4 noiembrie, de la Cannes.

Evident, planul franco-german a readus pu]in` culoare \n “obrajii” burselor [i ai monedei europene, care au \nregistrat cre[teri dup` anun]ul privind salvarea. Purt`torul de cuvânt al cancelarului german, Steffen Seibert, a spus \ntr-o conferin]` de pres` c` cei doi lideri au fost \n contact constant cu ceilal]i parteneri europeni. “Dar planul de lucru va fi condus de Germania [i Fran]a, \n acord cu ceilal]i lideri europeni, dar condus [i elaborat de cele dou` state”, a mai spus Seibert. Acesta a ad`ugat, legat Biz

5

AGEND~

{TIRI

de Grecia, c` planul de salvare va con]ine m`suri pentru zona euro \n totalitatea ei [i pentru stabilitatea cursului, nu doar m`suri pentru o singur` ]ar`.

Investitorii interna]ionali au r`suflat u[ura]i pentru o perioad`, având \n vedere promisiunea ferm` a celor doi lideri. Marc Chandler, director global al strategiei de curs la Brown Brothers Harriman din New York, a spus c`, odat` cu certitudinile oferite de Merkel [i Sarkozy, riscul a mai sc`zut, ceea ce a ajutat euro.

Chandler a atras aten]ia, de pe alt` parte, c` la sfâr[itul zilei Grecia este de fapt problema presant`.

Na]iunea care are cele mai multe probleme \n acest moment a primit \n 10 octombrie delega]ia UE, a FMI [i a B`ncii Centrale Europene pentru a definitiva discu]iile legate de ajutorul de 8 miliarde de euro cu care Atena poate evita intrarea \n incapacitatea de plat`.

Planul franco-german care cuprinde [i recapitalizarea b`ncilor europene a adus un suflu de optimism printre bancheri, care \ntâmpinau probleme serioase dup` ce banca Dexia a fost salvat` prin na]ionalizarea ei de c`tre Fran]a [i Belgia. Prin na]ionalizare, Dexia a reu[it s` scape de faliment, asigurându-i-se 90 de miliarde de euro \n garan]ii de stat ca ajutor. Biz

Optimismul care aduce cre[teri Companiile române[ti se \ndreapt` \n direc]ia opus` tendin]ei globale [i continu` s` creasc` atât din punctul de vedere al profiturilor, cât [i al veniturilor, iar nivelul de \ncredere cre[te propor]ional. Conform Indicelui Regus privind \ncrederea \n afaceri, România \nregistreaz` o cre[tere cu unsprezece puncte a \ncrederii, pân` la 105, \ncepând cu aprilie 2011, \n contrast cu sc`derea \ncrederii globale pe care o \nregistreaz` majoritatea ]`rilor. Fa]` de acum [ase luni, num`rul companiilor române[ti care raporteaz` o cre[tere a venitului (54%) [i a profitului (40%) a crescut, ceea ce confirm` faptul c` \ncrederea se bazeaz` ferm pe rezultate efective. |n plus, 64% dintre companiile române[ti inten]ioneaz` s` angajeze mai mult personal, concentrându-se asupra colaboratorilor tip “freelancer” (49%) [i a tinerilor absolven]i (74%). (Gabriel Bârlig`)

NOTEBOOK LA PROBA CÂNTARULUI Oglind`, oglinjoar`, care este cel mai u[or laptop din lume? Ei bine, r`spunsul la aceast` \ntrebare este modelul U9, lansat recent de compania româneasc` Evolio. Dispozitivul, cel mai u[or notebook din lume, este ultraportabil, are o grosime de 18 mm [i o greutate de numai 980 de grame. Cu toate beneficiile mobilit`]ii, nici performan]ele tehnice nu au fost omise. U9 beneficiaz` de cel mai nou procesor Dual Core 6

Biz

Cedarview de 1,6 GHz [i este prev`zut cu o memorie RAM de 2 GB. “Ultrabook-ul” Evolio are un ecran cu o diagonal` de 29,5 cm, iar datorit` componentelor performante ruleaz` cu o vitez` remarcabil` dar cu un consum de energie foarte sc`zut. Bateria noului sistem de calcul mobil are o autonomie de pân` la cinci ore. Produsul va fi disponibil pentru achizi]ionare din luna decembrie a acestui an.

(Ovidiu Neagoe)

AGEND~

{TIRI

A cincea cale \n consultan]` Compania de audit [i consultan]` financiar` Grand Thornton a inaugurat oficial, la \nceputul acestei luni, biroul din România.

Subsidiara din ]ar` are deja trei firme partanere [i, de[i nu se pozi]ioneaz` ca un concurent direct al celor mai puternice patru firme de consultan]` [i audit financiar, executivii din România doresc ca firma din ]ar` s` fie o alternativ` real` [i autentic` la serviciile acestora. Grand Thornton România

8

Biz

Internet de peste 120 mil. euro estimeaz` c`, pân` \n 2015, serviciile sale vor ajunge la 5% din pia]a autohton` de audit. Grand Thornton International a \nregistrat anul trecut venituri de 3,67 de miliarde de dolari, sum` \n cre[tere cu 2% comparativ cu anul 2009. "O alt` misiune important` pentru noi este s` furniz`m servicii diferite [i personalizate, spre deosebire de competitori", spune Stephane Bride, Managing Partner la Grand Thornton România [i Republica Moldova.

(Ovidiu Neagoe)

Comer]ul electronic cu plata online a \nregistrat un volum de 121,4 milioane euro, \n primele nou` luni ale anului, \n cre[tere cu 11% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, conform Romcard. ePayment a procesat 89% din volumul pl`]ilor online, respectiv 106,7 milioane de euro, \n cre[tere cu 13% fa]` de perioada similar` a anului 2010. "De[i 2011 este un an marcat de instabilitate economic`, industria comer]ului electronic [i-a p`strat ritmul de cre[tere de dou` cifre [i r`mâne \n continuare o pia]` \n plin` dezvoltare", spune Daniel Nicolescu, CEO ePayment, companie membr` a PayU Group.

Valoarea co[ului mediu a crescut

[i pân` la 69 de euro. "Evolu]ia acestor segmente indic` faptul c` românii apeleaz` tot mai mult la achitarea online a diferitelor cump`r`turi uzuale, iar cre[terea num`rului de magazine online determin` dezvoltarea industriei comer]ului electronic, aducând noi cump`r`tori [i stimulând adop]ia pl`]ilor online", a afirmat Marin Mitroi, director general, Romcard. Pentru finalul anului, pia]a comer]ului electronic cu plata online este estimat` a dep`[i 160 de milioane de euro, \n timp ce \n 2012 domeniul va \nregistra cre[tere, \n special datorit` unor produse, servicii [i ac]iuni de promovare noi.

(Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

5 LIDERI PENTRU 125 DE REGULI Cinci antreprenori, cinci ucenici [i cinci jurnali[ti au acceptat, timp de o lun`, \n perioada octombrie – noiembrie, provocarea lansat` de Mercedes-Benz Clasa E, prin intermediul c`reia antreprenorii devin mentorii unei noi genera]ii de tineri afla]i \n c`utarea succesului. Cei cinci antreprenori, care au reu[it s` transforme propriile pasiuni [i idealuri \n afaceri de succes, au ales cinci tineri ucenici ale c`ror voca]ii [i dorin]e de afirmare vor beneficia pe parcursul proiectului de \ndrumarea lor.

Proiectul are loc \n anul \n care Mercedes-Benz aniverseaz` 125 de ani, ocazie cu care vor fi identificate 125 de reguli despre leadership, pe

care cei cinci ucenici le vor deprinde de la mentorii lor. La finalul proiectului, cei cinci ucenici vor concura pentru a câ[tiga un premiu surpriz` pus \n joc de Mercedes-Benz România. Cu ajutorul

jurnali[tilor, ucenicii vor redacta un text \n care vor surprinde câte 25 de reguli despre leadership, relevante pentru experien]a lor cu mentorul. |n plus, vor primi [i o scrisoare din partea mentori-

lor, menit` s`-i ajute \n cadrul concursului [i având rol de recomandare pentru juriu.

Echipa revistei Biz este format` din Camelia {ucu (mentor), Marius Tudosiei (ucenic) [i Marta U[urelu, redactor-[ef al revistei Biz. Class Living, Iqonique Class Studio, Pia]a de Gros [i Wine & Cigar Bar reprezint` doar o parte din businessurile care o recomand` pe Camelia {ucu. La ini]iativa Biz, ucenicul cu care face echip` este Marius Tudosiei, un tân`r antreprenor care a decis s`-[i urmeze pasiunea [i s` pun` \n practic` B`c`nia Veche, un proiect de suflet, care s-a n`scut din pasiunea sa pentru alimenta]ia s`n`toas`.

(Loredana S`ndulescu)

Biz

9

AGEND~

{TIRI

Inova]ie. Cu punctul pe “click” Inova]ie. Interactivitate. Eficien]`. Rapiditate. Poate v-a]i plictisit de ace[ti termeni.

Poate i-a]i catalogat deja ca termeni-cli[eu, pe care \i g`si]i din abunden]` \n mesajele de marketing ale tuturor celor care vor s` v` vând` ceva. “Inova]ie” pare s` fie cuvåntul-etalon al publicit`]ii. Respira]i adånc [i \ncerca]i s` nu v` enerva]i. Vom vorbi despre ”inova]ie” ca “intui]ie”. Identificarea unei nevoi [i furnizarea solu]iei ideale la “un click distan]`”.

Cånd ai fost primul care a identificat pia]a, nevoia [i serviciul potrivite, “inova]ie” este un termen legitim. E[ti absolvit de orice conota]ii tenden]ioase la care te-ar putea trimite dic]ionarul de marketing. |n 1997, doi antreprenori “cruzi”, f`r` experien]` anterioar` \n business, au identificat o nevoie, au pus pe hârtie serviciul potrivit [i au luat \n piept pia]a. Curieratul de acum 14 ani \nsemna un mamut lent, Po[ta Roman`. De la aceste premise s-a n`scut DPD România.

Lansat` \n 1997, cu dou` telefoane la care se primeau comezi [i cinci biciclete care le livrau, \n prezent DPD Romånia se num`r` printre pu]inii care formeaz` pia]a de curierat din România. Au inovat timp de 14 ani [i continu` s` o fac`, altfel nu ar fi ajuns \n 2011 la un business cu sute de angaja]i [i ma[ini [i o re]ea care acoper` toat` Europa.

S` inovezi \ns` \n secolul pixelilor necesit` un pachet \ntreg de „Inova]ie. Interactivitate. Eficien]`. Rapiditate”. |n fapt, nu doar cuvinte seci.

Secolul pixelilor \nseamn` o lume populat` de milioane de consumatori avizi de servicii [i facilit`]i [i captivat` de posibilit`]ile oferite la doar un click distan]` de PC-ul, notebook-ul sau tableta din fa]a lor.

Nevoile consumatorului online au devenit la fel de importante, dac` nu mai importante, decât cele ale consumatorului de mall sau supermarket. Au dat na[tere, \n România, unei pie]e de comer] electronic care va dep`[i 350 milioane euro \n 2011 [i care se va tripla \n 2012.

O astfel de pia]` “reinventeaz`” totul, inclusiv curieratul clasic. Iar DPD a ales s` inoveze. Din nou. A identificat nevoia, a prospectat pia]a [i a desenat, de data asta \n pixeli, dpdonline.ro, o platform` care \nglobeaz` online toate serviciile de curierat: comand`, track & trace, inclusiv 10

Biz

]ar` [i \n Europa, printr-o simpl` comand` online, cu posibilitatea de a efectua plata electronic cu orice tip de card bancar.

Func]iunile serviciului dpdonline.ro respect` legisla]ia \n vigoare [i se aliniaz` tuturor standardelor na]ionale [i interna]ionale de securitate a datelor, sus]ine Gherman. Aplica]ia a fost dezvoltat` [i implementat` ini]ial de DPD \n ]`rile baltice, \n 2010, 90% dintre clien]i folosind deja acest serviciu.

“Implementarea [i adaptarea platformei pentru pia]a din România a durat aproximativ [ase luni [i a fost realizat` \n parteneriat cu Gecad ePayment, cel mai mare procesator de pl`]i online din România”, spune Alin ALIN GHERMAN, director comercial, DPD România Gherman.

DPD România este activ` pe pia]a local` din 2008, prin preprima solu]ie de e-payment cu card luarea Pegasus, prima companie de bancar din curieratul românesc. livr`ri urbane din România, \nfiin]at` \n „Dpdonline.ro r`spunde unei nevoi 1997. |n martie 2008, GeoPost Yurtici reale a lumii \n care tr`im. O lume a Kargo a achizi]ionat pachetul majoritar al vitezei, eficien]ei, care nu face niciodat` Pegasus, acesta preluand numele DPD rabat de la calitate. Este o platform` care România. |n prezent, DPD România se r`spunde perfect nevoilor unui public num`r` printre primele cinci companii de activ, tot timpul contra cronometru [i care are nevoie de solu]ii sigure, rapide [i curierat rapid [i colet`rie din România, cu peste 500 de angaja]i (inclusiv francieficiente”, spune Alin Gherman, director zele), 74 depozite [i 12.000 de colete licomercial al DPD România. vrate zilnic. DPD România are o acoperire Potrivit lui Gherman, utilizatorii na]ional` \n propor]ie de 100% [i efecdpdonline.ro, cel mai modern centru de tueaz` livr`ri \n peste 220 de ]`ri din comenzi al DPD România, pot expedia \ntreaga lume. Biz comod, sigur [i rapid colete oriunde \n

AGEND~

{TIRI

AFACERI PE MUCHIE DE CU}IT Recesiunea actual` [i mai ales incertitudinile privind picajul liber al b`ncilor din B`trânul Continent, care ar duce la na[terea unui al doilea val de criz`, au condus la schimbarea radical` a obiceiurilor de consum ale cump`r`torilor. De aceea[i precau]ie se pare c` au dat dovad` ace[tia [i \n cazul interven]iilor chirurgicale estetice. De la debutul recesiunii, caracteristica evident` este cre[terea procedurilor de recuperare rapid` [i cu costuri mai sc`zute \n detrimentul procedurilor mai laborioase, cu recuperare mai dificil` [i costuri mai mari, spune pentru Biz dr. {tefan Jianu, manager general la clinica ProEstetica. Motivul?

“Deoarece \n recesiune oamenii au mai pu]in timp de pierdut [i mai pu]ine resurse b`ne[ti, dar au mai mult` nevoie de rec`p`tarea \ncrederii \n sine, proces \n care imaginea personal` conteaz` foarte mult”, continu` managerul general al ProEstetica. Pân` la finele anului acesta, potrivit lui Jianu, pia]a serviciilor de chirurgie estetic` va \nregistra o valoare de aproape 40 de milioane de euro [i, \n cazul unei stabiliz`ri a condi]iilor economice,

ROMÂNII R~MÂN |NDR~GOSTI}I DE TEHNOLOGIE Facebook \[i va dubla veniturile din publicitate pân` la finalul acestui an, \ns` nu va dep`[i pragul de 4 miliarde de dolari estimat la \nceputul lui 2011. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

cre[terea ar putea chiar dep`[i valoarea aceasta. Nici pentru 2012 clinicile care ofer` servicii de chirurgie estetic` nu au motive de team`, \n condi]iile \n care valoarea pie]ei este estimat` a cre[te cu 10% fa]` de anul acesta. Clinica ProEstetica a \nregistrat \n 2010 o cifr` de afaceri de aproximativ un milion de euro [i pentru anul 2011 a[teapt` o cre[tere mai mare de 10% a acesteia. “Costurile sunt mult mai mici decât \n ]`rile occidentale, semnificativ mai mici decât \n Europa Central` [i comparabile cu Ungaria [i Bulgaria”, spune {tefan Jianu. (Ovidiu Neagoe) 12

Biz

Comprimarea PIB cu 1,3% de anul trecut nu [i-a pus amprenta [i asupra sectorului IT. De[i consumul nu a ajuns la nivelul premerg`tor crizei, cele dou` miliarde de dolari cheltuite de consumatori pe produsele IT reflect` o revenire u[oar` [i solid` a pie]ei de 10%, potrivit unui studiu al companiei de cercetare IDC (International Data Corporation). Perspectivele IDC sunt cel pu]in optimiste: oficialii companiei anticipeaz` o cre[tere a pie]ei cu 3,1 miliarde de dolari pân` \n 2015. Cu toate acestea, exist` \n continuare [i motive de \ngrijorare. “Companiile mici se zbat, rata [omajului e \nc` ridicat`, iar infla]ia ar putea repre-

zenta o problem`. Cre[terea robust` a consumului pe pia]a IT este \ncurajatoare, \ns` nu am ie[it \nc` la liman din punct de vedere economic”, e de p`rere M`d`lin L`z`rescu, manager al departamentului de cercetare \n cadrul IDC România. Popularitatea produselor IT se extinde la nivel global. Potrivit unui studiu comandat de MasterCard, 64% din tinerii din Marea Britanie [i 34% din tinerii nem]i acceseaz` internetul prin telefonul mobil.

De asemenea, nu mai pu]in de 20% din tinerii nem]i [i 28% dintre tinerii britanici achizi]ioneaz` frecvent articole de mod` direct de pe internet. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Wall Street protesteaz`

CRE{TERI PRIN ACHIZI}II

Când tot mai multe voci vehiculeaz` un al doilea val al recesiunii, capitala financiar` mondial`, Wall Street, se confrunt` cu proteste f`r` precedent. DE OVIDIU NEAGOE

14

Imaginea polului financiar american Wall Street plin cu oameni \mbr`ca]i la costum care alearg` spre serviciu sau \ntâlniri de afaceri a fost \nlocuit` cu o alta, mai pu]in optimist`. De la \nceputul lunii, Wall Street se confrunt` cu o serie de

organizate, durabile, disciplinate [i orientate spre business decât au crezut criticii: organizatorii au atacat pe toate fronturile, s-au folosit de re]eaua de socializare Twitter [i au emis comunicate de pres` de pe calculatoarele

manifesta]ii f`r` precedent.

Mul]imea protesteaz` \mpotriva inegalit`]ii salariale, a l`comiei corporatiste, a corup]iei, dar [i \mpotriva altor “boli” sociale. Sute de oameni au pornit \ntr-un mar[ de protest din parcul Zuccotti pân` \n Foley Square, amplasat lâng` Prim`rie.

Protestele s-au dovedit mult mai

portabile alimentate la generatoare. Mai mult, pentru a câ[tiga [i mai bine aten]ia [i sprijinul mass-media, protestatarii au fondat un ziar numit “The Occupied Wall Street Journal”, pe care l-au r`spândit \n rândul reporterilor, al poli]i[tilor, studen]ilor sau chiar al curio[ilor care intrau \n sediul Bursei de Valori din New York.

Biz

CRIZA PLEAC~ DIN SUA? Executivii celor mai mari companii americane sunt de p`rere c` SUA sunt la ad`post de cel de-al doilea val al crizei economice, dar blocajul generat de mediul politic va \ngreuna procesul de recuperare. {i datele probeaz` spusele executivilor: consumatorii au \nceput s` cheltuiasc` iar [i s-a \nregistrat o modest` \mbun`t`]ire \n recrutare.

IBM are \n plan o serie de achizi]ii menite s` accelereze cre[terea afacerii companiei de 22,5 mld. dolari, potrivit lui Steve Mills, vicepre[edinte la IBM. Compania, care a surclasat gigantul Microsoft \n lupta pentru domina]ia pie]ei IT [i ocup` acum al doilea loc, dup` Apple, vrea s` investeasc` \ntre 100 [i 300 de mil. dolari pentru urm`toarele achizi]ii.

CANADA, CAMPIOANA ANGAJ~RILOR Economia canadian` a generat cele mai multe locuri de munc` \n ultimele opt luni, rata [omajului atingând valoarea \nregistrat` \n anul 2008, \nainte de criza financiar`. Num`rul locurilor de munc` a crescut cu aproape 61.000, dup` un declin de 5.500 de joburi \n luna august.

AGEND~

LONDRA, RAIUL MILIARDARILOR RU{I Num`rul ru[ilor cump`r`tori de propriet`]i imobiliare \n Londra a crescut considerabil \n acest an. 6,3% dintre toate tranzac]iile imobiliare din centrul capitalei Angliei au fost f`cute de miliardari ru[i.

Recordul \n materie de achizi]ie apar]ine unui rus care a cump`rat cu 140 de milioane de lire sterline o cl`dire veche de 300 de ani.

INTERNA}IONAL

|NARMAREA SONY Compania Sony este \n discu]ii cu partenerii de la Ericsson pentru preluarea ac]iunilor acesteia din divizia de telefonie mobil` Sony Ericsson, mutare prin care dore[te s` prind` din urm` rivali precum Apple [i Samsung. Potrivit agen]iei de pres` Reuters, achizi]ia s-ar putea ridica la 1,3 miliarde de dolari.

REVOLU}IA MOBILIT~}II Revista american` “Bloomberg – BusinessWeek” aduce prin cel mai recent articol de copert` un ultim omagiu cofondatorului Apple, genialul Steve Jobs. Materialul scoate \n eviden]` cele mai importante momente din via]a profesional` a lui Jobs [i analizeaz` felul \n care acesta a revolu]ionat mobilitatea tehnologiei.

MATEMATICA UNUI START-UP

ZONA EURO NU SE DEZBIN~ Philipp Roesler, ministrul economiei din Germania, a precizat c` nu \[i dore[te ca vreun stat din zona euro s` abandoneze moneda unic`.

Pentru aceasta statele puternice trebuie s` dea o mân` de ajutor membrilor slabi, dar cuvintele de ordine trebuie s` fie pruden]` [i stabilitate economic`. Ministrul a declarat c` nu se va renun]a la Grecia [i se va investi.

PRESIUNI PE EUROPA Investitorii pun presiuni pe liderii UE pentru dezvoltarea unui plan complex pentru salvarea b`ncilor din regiune, \nainte de summitul grupului G20 din luna noiembrie. Planurile de injectare de capital \n b`ncile europene sunt mult sub nivelul a[teptat. BCE a reintrodus \mprumuturile pe termen lung, ceea ce ar \nsemna c` ar avea nevoie de 200 mld. euro.

Revista “Inc.” propune cititorilor \n cea mai recent` edi]ie un articol de fond despre formula [tiin]ific` a lans`rii unei afaceri profitabile. Eric Ries, creatorul mi[c`rii The Lean Startup, are misiunea de a salva antreprenorii de co[marul unor vise spulberate. Acesta este cofondatorul re]elei de socializare IMVU, care a devenit o mi[care antreprenorial` mondial`.

Biz

15

Afacerea Boutique Mai mari sau mai mici, de lux sau cu adresabilitate medie, afacerile tip boutique sunt de ni[`, cu produse alese exclusiv de proprietarii lor. Rom창nia urmeaz` acum moda fran]uzeasc`, astfel \nc창t po]i descoperi boutique-uri cochete ca la Paris, cu afaceri \n medie de 200.000 de euro pe an. Chiar dac` au un num`r de clien]i limitat, afacerile de acest gen \[i recupereaz` investi]ia \ntr-un timp relativ scurt, datorit` pre]urilor practicate.

DE OANA GRECEA

COVER STORY

magazin sau consigna]ie de cartier se intitula butic. De atunci, conota]ia de produse ieftine [i eventual folosite s-a schimbat.

Buticurile au disp`rut [i au ap`rut magazinele fran]uze[ti de tip boutique. De altfel, [i \n DEX cuvântul “butic” are sensul de magazin mic [i luxos de m`rfuri, \n general de serie mic`. |n prezent, capitala României are multe afaceri care respect` descrierea, cu excep]ia spa]iului, care este uneori generos, cum este \n cazurile Chocolat Boutique ori Boutique du Pain. Chiar [i hotelul boutique Epoque, de[i cu servicii personalizate, num`r` 45 de camere, la fel ca un hotel de talie medie. Un concept prezent \n peste 400 de loca]ii din lume – Montblanc Boutique – are [i el o dimensiune de minimum 100 de metri p`tra]i, a[a cum impune franciza.

Un boutique nu are \ns` nevoie de foarte mult spa]iu [i po]i face orice aranjament \]i dore[ti.

O bun` loca]ie este \ns` important` pentru succes. A[a se face c` toate boutique-urile de care vorbim au sediul \n centrul ora[ului (majoritatea pe Calea Victoriei) sau \n imediata lui apropiere. |n afara excep]iilor de mai sus, loca]iile au circa 50 de metri p`tra]i, unul sau doi angaja]i 18

Biz

cump`r`turi sau când \[i urmeaz` ritualurile de frumuse]e [i care nu doresc s` fie v`zute. Concluzia general` este c` oferta existent` pe pia]` \n acest moment nu r`spunde cererii.

Avantajul hotelurilor boutique, de exemplu, este atmosfera unic`, personalitatea proprie, care atrage clien]ii preten]io[i. Un hotel boutique ofer` servicii exclusiviste, prompte [i dispune de un personal experimentat, cu preg`tire profesional` specific` \n acest segment, atent la detalii, cu o bun`

Cele mai bune zece boutique-uri din lume

Prin anii 1990 – 1991, orice

per magazin [i un aspect primitor [i intim pentru clien]ii s`i. A[a sunt parfumeria Madison, Boutique du vin, Vintage Room, Simone Salon Boutique ori Purple Chic Boutique.

Cea mai mare afacere boutique este hotelul Epoque, care, la aproape un an de la deschiderea din noiembrie 2010, ]inte[te venituri de circa dou` milioane de euro. Cu o vechime de patru ani pe pia]`, parfumeria Madison a ajuns la venituri anuale de aproape 750.000 de euro (estimare pentru sfâr[itul anului 2011), \n condi]iile \n care comercializeaz` 14 branduri exclusiviste [i 400 de produse, pe o suprafa]` de 40 de metri p`tra]i per magazin ([i dou` loca]ii centrale). Montblanc Boutique, \n cei 100 de metri p`tra]i, realizeaz` afaceri de peste 1,5 milioane euro, iar Vintage Room sper` s` ajung` \n 2012, la un an de la lansare, la 250.000 de euro cifr` de afaceri [i recuperarea investi]iei. Simone Salone Boutique, o afacere \n care serviciul de \nfrumuse]are este \mbinat armonios cu moda, ]inte[te afaceri de 120.000 de euro \n primul an de func]ionare.

Tendin]a de afacere boutique se \nregistreaz` mai accentuat de la sfâr[itul anului trecut, când au ap`rut pe pia]` Boutique du vin (octombrie), Epoque Hotel (noiembrie), Montblanc Boutique (martie 2011), Simone Salon Boutique (prim`vara 2011), Vintage Room (martie 2011), Boutique Restaurant Chocolat Createur du Gout (rebranduit astfel \n septembrie 2011).

Atuurile pe care mizeaz` investitorii unei astfel de afaceri sunt numeroase. Ei spun c` rela]ia pe care o stabile[ti cu clien]ii este una mult mai apropiat`, iar ace[tia au un grad mult mai ridicat de fidelitate decât \n cazul unui magazin obi[nuit. Ni[a de clien]i pe care se bazeaz` sunt persoanele care \[i doresc o experien]` deosebit` atunci când fac

\n]elegere a standardelor de client service necesare, [i care se afl` la dispozi]ia clientului 24 de ore.

Studiile arat` c`, \n general, acest tip de hoteluri raporteaz` \n mod constant rezultate mai bune decât alte categorii de hoteluri de lux.

Aceasta se explic` pe de o parte prin faptul c`, având aceast` aur` de exclusivism, ele practic` tarife mai mari, iar pe de alt` parte, prin

ANTREPRENORIAT faptul c` aceste hoteluri se bucur` de o clientel` cu un \nalt grad de fidelitate, explic` Alex Oproiu, reprezentantul investitorilor hotelului Epoque.

Pentru brandul german Montblanc, conceptul de boutique \nseamn` vânzarea tuturor produselor firmei, inclusiv a edi]iilor limitate, sub aceea[i umbrel`. {i pentru c` un brand de lux se respect` [i se raporteaz` \ntotdeauna la alte companii de talia sa, Montblanc a decis c` doar un boutique \l poate reprezenta cel mai bine, la fel ca [i Louis Vuitton, Rolex sau Cartier. Cerin]ele nem]ilor sunt \ns` clare: un spa]iu de minimum 100 mp, cu o ambian]` creat` de arhitec]ii

1. Restir (Tokio) 2. Browns (Londra) 3. Cara & Co. (Moscova) 4. Colette (Paris) 5. Vertice (Torino) 6. Dover Street Market (Londra) 7. Opening Ceremony (New York) 8. Carlson Ahnell (Suedia) 9. Pool (München) 10. Five Colours Earth (Shanghai) * SURSA: Guardian

proprii, sediu pe artera principal` comercial`, identificat` a fi pe Calea Victoriei. |n regiunea Europei Centrale [i de Est, Montblanc mai are magazine de tip boutique \n Praga, Budapesta [i Atena.

Pe personalizarea serviciilor se bazeaz` [i agen]ia Boutique Travel, care atrage clien]ii cu oferte de hoteluri boutique, concept

prezent \n aproape toate col]urile lumii. Fiecare solicitare este tratat` individual, fiecare hotel este studiat cu aten]ie \nainte de a fi propus clien]ilor. |n cazul boutique-urilor parfumerii (Madison [i Createur D'Emotions), alegerea ac]ionarilor [i bunul gust al acestora \n materie de mirosuri fine sunt \nsu[ite indirect [i de clien]i. De[i cunosc`tori [i cu un venit peste medie, clien]ii acestor parfumerii vin uneori direct la ]int`, [tiu brandurile din alte ]`ri [i vin aici s` le cumpere. Clientul standard pentru Montblanc are venituri mari [i o vârst` de peste 30 de ani.

Aproximativ 85% dintre clien]i sunt din ]ar`, iar restul, str`ini din companii sau din ambasade. |n România, rolul unui boutique este de a comunica mai bine brandul pe o anumit` pia]`.

Uneori, firmele se gândesc la deschiderea unui boutique atunci când au pu]ini clien]i pe care se bazeaz`. |n afara grani]elor ]`rii num`rul boutique-urilor cu afaceri de ni[` este mult mai mare. La o simpl` c`utare pe internet apar foarte multe businessuri boutique.

Pentru acest material nu le-am luat \ns` \n calcul pe cele cu prezen]` numai online. Am apreciat c` respect` cel mai bine conceptul de afacere de ni[` cele \n care po]i vedea produsele selectate.

MAI MULTE BOUTIQUE-URI |N BUCURE{TI Segmentul de ni[` reprezentat de afacerile boutique exist` \n mai multe domenii, de la parfumuri, vinuri, mod`, art`, mobil` la turism sau restaurant. Pentru agen]ia de turism Travel Boutique, programele “tailor-made” reprezint` segmentul principal al activit`]ii. Acestea pot lua forma unor circuite, croaziere, experien]e

gastronomice [i de degustare, sejururi pentru relaxare [i wellness. “Am ales denumirea de boutique pentru c` oferim servicii exclusive [i dorim s` aducem \n aten]ia turi[tilor români hotelurile de tip boutique”, spune Cristina Ujeniuc, managerul Boutique Travel. Cele mai bune hoteluri boutique din lume se afl` \n New York (SUA), spune aceasta. |n România, ea recomand` hotelul Carol Parc din Bucure[ti, \n Bra[ov – Chambers’n Charm, \n Sinaia – hotelul Ioana.

Printre magazinele de tip boutique demne de recomandat \n Bucure[ti se num`r` Idelier – magazin cu piese vestimentare purtând semn`tura Silviei {erban [i a altor designeri mai tineri, cum este cazul lui Lucian Brosc`teanu [i al Alinei Botea, sau bijuterii semnate de Roxana Davidescu, Maria Filipescu [i Mihaela Tarhuna. Tot \n categoria boutique-urilor de mod` ar putea intra [i noul magazin Venera Arapu, din zona Floreasca, unde se g`sesc piese vestimentare ale acestui designer, dar [i piese realizate de studen]ii pe care ea \i preg`te[te. |n gama de lux sunt magazinele J. Kristensen de la Hotel Radisson, Iqonique, The Place, Mengotti [i Victoria 46.

O alt` afacere deschis` \n 2009, Boutique du Pain, este un fel de patiserie/restaurant deschis` \n centrul capitalei, destul de aproape de Calea Victoriei, zona cu cele mai multe boutique-uri.

O concep]ie cu siguran]` fran]uzeasc`, care ofer` sandvi[uri [i nu numai, pâine [i alte produse proaspete [i aspectuoase, dar cu investitor român. Tot de inspira]ie fran]uzeasc` este [i Madame Lucie – Boutique de Gateaux, aflat \n zona Doroban]i. Deschis \n februarie 2011, boutique-ul prezint` românilor rafinamentul cofet`riei fran]uzesti, ceaiurile Dammann Freres [i [ampania Demoiselle. Peste tot \ns` unicitatea se pl`te[te pe m`sur`. Biz Biz

19

COVER STORY

HOTEL EPOQUE

Servicii personalizate Hotelurile de tip small luxury, destul de pu]ine \n România, sunt de dimensiune mai mic`, pentru a putea oferi clien]ilor discre]ie [i intimitate. outique hotelurile \[i cunosc clien]ii foarte bine, \i pot trata ca pe un prieten [i ofer` servicii personalizate, pe care hotelurile mari nu le pot asigura oaspe]ilor s`i. “|n hotelul boutique, oaspetele – indiferent c` se afl` \n interes de afaceri sau \n vacan]` – are parte de o experien]` complet`, nu doar de o solu]ie de cazare”, spune Alex Oproiu, General Manager la D&M Perfect Real Estate, compania investitoare [i dezvoltatoare a Epoque Hotel. Boutique hotelul din zona Ci[migiu are un element adi]ional care face diferen]a fa]` de alte hoteluri: un “butler service” – serviciu de majordom. Astfel, un majordom personal poate sta la dispozi]ia clien]ilor pentru orice cerin]` la orice or`, indiferent c` este vorba de despachetat bagajele, de tabieturi de mic dejun sau de plimbat c`]elul \n parc.

Spa-ul este un alt element care d` calitate [i define[te un boutique hotel. Cu toate acestea, clientul unui boutique caut` mai degrab` o stare decât un produs. Marea majoritate a clien]ilor Epoque apar]in categoriei FIT (Free Independent Travellers). Ace[tia sunt c`l`tori sofistica]i, preten]io[i, cu venituri peste medie, care necesit` aten]ie, lini[te [i servicii personalizate. De exemplu, au fost clien]i care au dorit s` ia cina \mpreun` cu alte [ase sau opt persoane pe terasa apartamentului, pentru c` nu doreau s` fie v`zu]i. O alt` cerere care a fost rezolvat` a vizat cump`rarea unui c`rucior de copil pentru o mam` care avea avion diminea]` [i a constatat defectarea celui personal \n seara dinainte. Angaja]ii hotelului au sunat la un mall [i au rugat s` ]in` deschis raionul respectiv pân` s-a cump`rat pentru client` un nou c`rucior.

Atuurile pe care mizeaz` investitorii vizeaz` segmentul pe care este pozi]ionat – o ni[` prea pu]in exploatat` (din cele 11.000 de camere \n hotelurile bucure[tene, sub 400 sunt de boutique; la Budapesta sunt câteva mii); serviciile personalizate [i adaptate fiec`rui client \n parte [i amplasarea hotelului \ntr-o zon` central` a capitalei (lâng` Parcul Ci[migiu). Biz 20

Biz

ANTREPRENORIAT

BOUTIQUE DU VIN

Vinuri care au impresionat Când a deschis magazinul, Rare[ Marinescu [i-a dorit ca toate produsele de pe raft s` fie vinuri pe care le-ar recomanda din tot sufletul [i unui prieten. outique du Vin, un spa]iu mic \n zona Halei Traian, s-a n`scut din experien]a lui Rare[ Marinescu, ex-director general la Cramele Reca[ [i actualmente asociat la Domeniile Dealu Mare – Urla]i. “Ceea ce vând \n boutique sunt vinuri de ni[`, la care \mi asum calitatea”, declar` Marinescu. |n str`in`tate, boutique-urile au vinuri exclusive dar [i vinuri foarte bune, care nu se afl` \n supermarketuri. Pân` la sfâr[itul anului, proprietarul Boutique du vin sper` s` mai deschid` un boutique \n Bucure[ti, iar \n 2012 s` fac` prima franciz`. |n opinia lui Marinescu,

pozi]ionarea magazinului \n domeniul boutique este o consecin]` fireasc` a felului \n care este structurat` pia]a.

La un an de la deschidere, Boutique du vin are venituri de circa 120.000 de euro [i nu a ajuns \nc` pe profit.

Proprietarul s`u spune \ns` c` a gândit o afacere pe termen lung [i este convins c` \n 2012 veniturile se vor dubla [i va deschide mai multe magazine. El consider` c` a venit momentul businessurilor \n care proprietarii vor s`-[i pun` amprenta personal`.

Magazinul s`u are, pe lâng` produse scumpe, gen Dom Pérignon (700 lei sticla, cel mai scump produs), [i vinuri

vrac. Marinescu a investit \n micu]ul magazin 20.000 de euro pentru a avea o camer` de frig \n care s` p`streze vinul \n condi]ii optime de termperatur`. “|n realitate, un consumator premium cump`r` produse [i din gama low. Alegerea se face \n func]ie de momentul de consum, nu \n func]ie de pozi]ionarea mea social`”, mai spune Marinescu.

Antreprenorul a ales denumirea de boutique pentru c` este o afacere de ni[`. El spune c` nu-l intereseaz` consumatorii de mas` sau necunosc`torii. Prin magazinul s`u sper` s` poat` educa clien]ii neaviza]i. Biz Biz

21

COVER STORY

VINTAGE ROOM

Haine vintage celebre La boutique-ul Vintage Room po]i s` te \mbraci cu haine care au f`cut istorie \n portofoliul celor mai mari designeri interna]ionali. Pre]urile dep`[esc a[tept`rile. ac` a]i ratat cele mai våndute sandale Marc Jacobs, rochiile Lanvin, Gucci, Moschino sau gen]ile “statement” de la Chloe, Prada ori Balenciaga, le pute]i g`si la Vintage Room. Cu o investi]ie de 50.000 de euro, doi antreprenori români – ea avocat, el activ \n domeniul modei – au deschis \n luna martie a acestui an un boutique exclusivist, care ofer` articole vintage [i articole noi ale celor mai cunoscu]i designeri.

Loredana S`lcianu [i Robert-Jan Brückner, unul dintre managerii care au lansat primul magazin Peek & Cloppenburg \n România, au gândit un magazin cu servicii personalizate, speciale, precum consigna]ie (pentru articolele de fashion ale creatorilor de mod` interna]ionali) sau Handbag SPA (repara]ia gen]ilor de lux, inclusiv \nlocuirea mânerelor, fermoarelor, a c`ptu[elii, cur`]area pielii). Proprietarii au avut ca model faimosul magazin decadestwo.1 din Los Angeles.

Clientul Vintage Room se define[te ca bun cunosc`tor al brandurilor de lux, \n vârst` de 30 - 35 de ani, cu studii medii [i universitare [i venituri de la mediu \n sus. Printre clien]ii magazinului se num`r` vedete locale (cânt`re]i, prezentatoare [i stili[ti de televiziune), politicieni, avoca]i sau doctori.

Pentru a cre[te popularitatea boutique-ului, dar [i cifra de afaceri, cei doi au lansat un magazin online pe Facebook, iar pân` la sfâr[itul anului inten]ioneaz` s` deschid` [i un magazin online, care s` func]ioneze direct de pe site-ul boutique-ului. “Noi vindem [i cump`r`m articole de mod` vintage de \nalt` calitate, ale celor mai cunoscu]i creatori, precum [i haine [i bijuterii contemporane, ale unor creatori de ultim` genera]ie care fac senza]ie pe podiumurile caselor de mod` din Fran]a, Italia sau America”, spune Loredana S`lcianu (38 de ani). Ea este Managing Partner \n cadrul casei de avocatur` S`lcianu Attorneys at Law. Asociatul ei, Robert-Jan Brückner (28 de ani), este consultant \n retail [i cunoa[te foarte bine companiile care au adus \n franciz` pe pia]a local` diferite branduri de mod` celebre la nivel interna]ional. Produsele din Vintage Room se adreseaz` mai mult femeilor (70%), iar pentru b`rba]i se g`sesc doar accesorii. Biz 22

Biz

ANTREPRENORIAT

CHOCOLAT BOUTIQUE RESTAURANT

Pentru cunosc`tori Restaurant Chocolat se adreseaz` celor care doresc un meniu sofisticat sau produse f`cute ca acas`. udor Constantinescu, creatorul Chocolat Boutique Restaurant, spune c` localul s`u este un concept original care ofer` produse ce acoper` o \ntreag` zi, mai exact toate momentele mesei de peste zi. “Boutique Restaurant este 100% o crea]ie Chocolat, de inspira]ie francez`, \ns` f`r` corespondent \n afar`”, spune acesta. Cu o experien]` de peste cinci ani pe pia]a româneasc`, Chocolat a evoluat de la o brut`rie, chocolaterie, patiserie, spre serviciile unui restaurant complet, iar din

septembrie anul acesta spre conceptul de Boutique Restaurant. Deocamdat`, doar una din cele patru loca]ii a fost transformat` \n restaurant boutique, dar conceptul, dezvoltarea [i implementarea pentru toate Chocolat-urile \nseamn` o investi]ie de peste un milion de euro.

“Segmentarea pie]ei [i nevoile complexe [i tot mai preten]ioase ale consumatorilor din clasele middle [i high au creat necesitatea unui concept care s` \nglobeze \ntr-o manier` stilat` [i elegant` cât mai multe servicii”, explic` Constantinescu. Biz

Espresso veritabil, la o simpl` atingere Pentru pauze de cafea reu[ite, nimic nu se compar` cu un espresso italian autentic. Lavazza, marca de cafea preferat` a Italiei, are solu]ia perfect` pentru a ob]ine, confortabil [i rapid, cele mai savuroase preparate din cafea: sistemul Lavazza BLUE. Rezultat al celor mai avansate cercet`ri, acesta este un sistem revolu]ionar, compus din ma[ini [i capsule, care se distinge prin u[urin]a \n utilizare [i calitatea excep]ional` ob]inut` \n cea[c`.

Un model compact [i u[or de folosit, espressorul Lavazza BLUE LB 1100 \mbin` inova]ia tehnologic`, dat` de sistemul sofisticat de extragere a cafelei, [i calitatea excelent`, datorat` modului unic de \ncapsulare. Designul elegant [i modern, semnat Pininfarina, se integreaz` cu u[urin]` \n orice tip de decor.

Avantajele sistemului BLUE (Best Lavazza Ultimate Espresso) sunt capsula sigilat`, care

menține cafeaua \ntr-o atmosfer` controlat`, p`strând aroma [i prospe]imea pân` \n cea[c`, [i siguran]a sistemului, care garanteaz` un rezultat perfect la fiecare utilizare. Igiena [i cur`]enia sunt maxime, deoarece cafeaua nu este manipulat`, ea r`mânând \n permanen]` \n interiorul capsulei sigilate.

Indiferent de dimensiunea biroului și a num`rului de angajați, Lavazza de]ine solu]ia ideal` pentru a avea de fiecare dat` un espresso perfect. Gama larg` de capsule de cafea, cu arome [i texturi variate, al`turi de cafea decofeinizat`, ciocolat` [i ceaiuri, satisface cele mai variate [i exigente gusturi.

Lavazza BLUE concentreaz` \ntreaga for]` [i valoare ale m`rcii Lavazza, c`rora li se adaug` tehnologia [i eficien]a rezultate din asocierea cu cei mai buni parteneri \n domeniu. |n România, calitatea Lavazza este adus` de Blue Cof-

fee Service, parte a grupului Aquila, cu o ofert` care acoper` atât sectorul HORECA, al firmelor mari [i mici, cât [i al pasiona]ilor care \[i savureaz` cafeaua acas`.

Contacte Blue Coffee Service: www.bluecoffeeservice.ro, e-mail: office@bluecoffeeservice.ro Tel: + 40 21 350 30 20, Fax: + 40 21 350 30 40

Biz

23

COVER STORY

MADISON PARFUMERIE

O parfumerie la Budapesta Cu patru ani vechime pe pia]a româneasc` [i un succes scontat, Madison Parfumerie vrea s` cucereasc` [i pia]a ungureasc` de parfumuri de lux. m inclus parfumeria lui Madeleine Florescu la categoria boutique pentru c` se \ncadreaz` \n tiparele unei afaceri de ni[`, prin conceptul de “haute parfumerie”, cu produse \n serie limitat` [i cu pre]uri de mii de euro. “Când am deschis eu, \n 2007, nu se punea problema de criz`. Nici chiar \n 2008 la noi nu a fost. |n 2009 s-a sim]it ceva, \n 2010 am avut o mic` cre[tere a cifrei de afaceri, de 1-2%. Dar \n 2011 ne-a mers extraordinar de bine, din ianuarie chiar”, spune Madeleine Florescu.

Cre[terea \nregistrat` i-a dat proprietarei Madison curajul s` investeasc` [i \n afara grani]elor ]`rii, \n capitala Ungariei, unde a deschis o parfumerie la jum`tatea lunii septembrie 2011. “Avem o loca]ie excep]ional`, de peste 100 mp, pe bulevardul unde sunt Opera, brandurile Gucci [i Louis Vuitton. Exist` dou` parfumerii de lux \n Budapesta, dar nu la nivelul nostru”, spune Florescu. Antreprenoarea mizeaz` pe experien]a sa din domeniul luxului acumulat` \n industria de cosmetice [i parfumuri din SUA dar [i pe cea din ultimii ani din România.

Segmentul ]int` al parfumeriilor Madison sunt consumatorii \ntre 25 [i 65 de ani, care c`l`toresc foarte mult [i doresc un miros unic. La Madison pot alege din cele 16 m`rci de parfumuri f`cute \n serie limitat`, iar printre m`rcile aduse se num`r` Clive Christian, Annick Goutal, Eau d'Italie, Comme des Garçons sau Carthusia. |n general, parfumurile de pe rafturile Madison sunt disponibile \n serie limitat`, \ntre 5 [i 25 de sticle pentru fiecare marc`.

Magazinul are circa 400 de produse, printre care [i produse de corp, s`punuri sau lumân`ri. Fiecare brand prezent are o poveste proprie, iar Florescu spune c` este mult mai greu s` vinzi un brand exclusivist. “Noi nu avem \n spate reclame care s` ne sprijine. Trebuie s` povestim de zece ori mai mult.

Ne g`sesc \ns` cei care au un interes. Deja dac` cineva ajunge \ntr-un astfel de boutique [tie de ce a venit”, mai spune investitoarea. Clien]ii parfumeriei sunt cei cu venituri peste medie, cu o anumit` cultur` [i un anumit grad de sofisticare. Importante sunt, pentru fiecare cump`r`tor, experien]a primului contact cu parfumul, mirosul, ambalajul, dar [i starea pe care i-o d` când \l folose[te. Biz 24

Biz

ANTREPRENORIAT

MONTBLANC

F`r` diferen]e La Bucure[ti sau Paris, boutique-ul Montblanc are acela[i design. Cel mai vândut instrument de scris este un Meisterstück 149. eferitor la Montblanc, ca [i pentru Cartier, \ntr-un boutique clientul g`se[te toat` gama brandului respectiv.

Buticul franciz` din Calea Victoriei are pentru brandul de origine german` un spa]iu cu o suprafa]` stabilit` de produc`tori, ambientul comercial [i amenajarea fiind gândite de c`tre speciali[tii companiei germane, la fel ca pentru toate celelalte loca]ii din lume \n care sunt comercializate produsele Montblanc al`turi de edi]ii limitate.

“Nem]ii schimb` designul magazinelor lor cam o dat` la 8-10 ani. Cel din Bucure[ti, deschis \n martie 2011, are la baz` cel mai nou concept”, spune Anca Vasile, Brand Manager la Montblanc.

Strategia oficialilor firmei spune c` boutique-urile proprii vor cre[te businessul, iar focusarea pe ni[a exclusivist` a luxului va asigura un profit constant, lucru adeverit \n România.

Primul boutique Montblanc a fost deschis \n 1990 \n Hong Kong, iar num`rul lor a ajuns \n prezent la 400.

Dup` deschiderea buticului din centrul capitalei, Conmart Trading (unicul importator [i distribuitor \n România al brandului Montblanc) a renun]at la cele dou` magazine monobrand din Bucure[ti [i [i-a ajustat celelalte puncte de vânzare.

Clientul standard pentru Montblanc are venituri mari [i o vârst` de peste 30 de ani. Aproximativ 85% dintre

clien]i sunt din România. Interesant este \ns` c`, de câ]iva ani, brandul asociat cu instrumentele de scris \ncearc` s`-[i schimbe imaginea [i s` o asocieze cu ceasurile sau alte accesorii.

Montblanc a \nceput s` fac` ceasuri de peste 13 ani [i le produce chiar \n Elve]ia, patria orologeriei. Cel mai pre]ios ceas Montblanc din boutiqueul de pe Calea Victoriei este edi]ia limitat` Nicholas Rieussec Anniversary Edition din aur, de 30.000 de euro.

Edi]ia num`r` doar 190 de piese. Din anul 2007, Montblanc produce propriile mecanisme \n Le Locle (Elve]ia), dezvoltându-se [i devenind astfel un nume de referin]` pe pia]a ceasurilor din lume. Biz Biz

25

COVER STORY

SIMONE SALON BOUTIQUE

Cump`r`turi la salon |n centrul capitalei, aproape de Doroban]i, Simone salon boutique \[i a[teapt` clien]ii. |ntre timp, doamnele \[i pot cump`ra [i ]inute de ocazie. imona Ve]eleanu a vrut de la \nceput s` fac` un boutique, s` aib` clien]i speciali.

Nu a [tiut de la \nceput propor]iile, dac` s` acorde mai mult` aten]ie magazinului de accesorii, cadouri [i bijuterii sau salonului de \nfrumuse]are. Pân` la urm`, din cele trei \nc`peri, dou` sunt pentru salon [i una dedicat` cadourilor pentru cei dragi, unde \]i po]i achizi]iona sau doar admira haine [i accesorii deosebite. Nici m`car nu dore[te s` fac` reclam` boutique-ului la strad`.

Internetul [i vorba clientelor aduc alte cliente. Lumea vine doar cu 26

Biz

programare. “Serviciile noastre sunt caracterizate de o abordare mult mai personalizat` [i mai apropiat` a clien]ilor decât \n cazul unui magazin obi[nuit. Produsele sunt de serie mic`, iar atmosfera pe care am dorit s` o cre`m este aceea de vizit` \n casa unor prieteni, nu o simpl` [edin]` de shopping \ntr-un magazin”, spune Simona Ve]eleanu, proprietara Simone salon boutique.

Ve]eleanu a investit 50.000 euro [i vrea s` demonstreze c` experien]a shoppingului cu stil [i a serviciilor de calitate poate fi testat` la pre]uri accesibile. “Calitatea nu trebuie

confundat` \ntotdeauna cu luxul”, spune antreprenoarea. Conceptul gândit de ea exist` \ntr-o oarecare m`sur` [i \n afar`, dar varianta aleas` este aceea de suprafa]` relativ mic` [i servicii personalizate [i intime.

“Fiind un concept nou pe pia]a româneasc`, problemele de aici ar fi putut s` apar`, dar, dup` primele reac]ii ale clientelor noastre, ne a[tept`m ca acest concept s` fie unul de succes”, mai declar` Ve]eleanu.

Cifra de afaceri preconizat` de ea pentru primul an va fi de 100.000 – 120.000 de euro, iar profitul \n jur de 10 - 15 %. Biz

ANTREPRENORIAT

PURPLE CHIC BOUTIQUE

Chic, dar nu mic Purple Chic Boutique poart` amprenta ac]ionarelor, care comand` haine [i accesorii pe gustul lor. storia boutique-ului mov s-a n`scut dup` ce Sonia Eremia [i Cristina Hristu au r`mas f`r` joburi. Una lucra \n domeniul importurilor, cealalt` \n construc]ii.

Firmele unde lucrau au dat faliment [i au r`mas f`r` job la o lun` diferen]` una de alta. Cele dou` prietene au profitat \ntâi de vacan]a de var`, iar \n septembrie 2009, cu circa 7.000 de euro, au pornit la drum. Spa]iul g`sit aproape de zona Kog`lniceanu a fost salvator, pentru c` avea vad [i putea fi amenajat conform viselor lor.

Experien]a anterioar` le-a folosit,

fiindc` \n cercul lor de cuno[tin]e erau câteva persoane care executau accesorii hand-made. “Am descoperit c` eram amic` cu mul]i dintre viitorii no[tri furnizori. Am ales apoi [i câteva produse de serie mic` aduse din Italia [i Portugalia [i a[a ne-am f`cut stocul de marf`”, spune Cristina Hristu.

Faptul c` boutique-ul lor [i-a g`sit clientela – tinere cu venituri medii – le-a dat aripi s` deschid` \n septembrie 2011 o a doua loca]ie, aproape de Pia]a Amzei.

“Ne adres`m femeilor care ador` boutique-urile [i cump`r`turile individuale”, completeaz` Sonia Eremia. Biz

Biz

27

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

1-4 decembrie 2011, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/summercamp

Social Media Snow Camp

tehnologie Coresponden]` din San Francisco

Re]ea social` pentru afaceri Integrat` \n solu]iile de business ale companiei, Oracle Social Network are drept scop colaborarea intern` din companii, cre[terea eficien]ei [i a corectitudinii deciziilor de management.

I

nvazie. Peste 40.000 de

oameni din lumea \ntreag` au coborât din avioane, ma[ini [i autobuze \n San Francisco la \nceput de octombrie. Hotelurile erau pline, restaurantele chineze[ti [i indiene au angajat personal suplimentar. Serviciile [i comer]ul din celebra zon` a golfului californian aveau s` câ[tige, \n doar câteva zile, aproape 100 de milioane de dolari datorit` unui singur eveniment: Oracle Open World.

Conferin]a anual` a corpora]iei americane este un festival al aplica]iilor de business. Vin managerii generali ai unor corpora]ii ca Dell, Cisco, Infosys, clien]i, parteneri, dezvoltatori, anali[ti IT, ziari[ti [i bloggeri pentru a afla care sunt cele mai noi tendin]e \n solu]iile hardware [i software de management. Dincolo de tehnologiile sofisticate care reprezint` coloana vertebral` a businessului \n b`nci, telecom [i \n alte companii mari, Oracle a venit cu anun]ul surpriz` al lans`rii serviciilor de cloud computing \n care a fost integrat` [i o re]ea social` destinat` oamenilor de afaceri.

Miile de participan]i la keynote-ul lui Larry Ellison au frem`tat [i la anun]ul lans`rii Oracle Social Network. Dac` cu to]ii ne-am obi[nuit s` ne \ncepem ziua cu Facebook sau Twitter, ce poate s` aduc` nou \nc` o re]ea social`? Oracle Social Network are \ns` un alt model de func]ionare: este integrat` \n

solu]iile de business ale Oracle, grupate sub brandul Fusion, [i lucreaz` securizat, doar \n interiorul companiei. Nu permite conversa]iile frivole despre vreme, despre unde am fost asear` sau despre muzic`, pisici [i c`]ei. Scopul ei este colaborarea \n organiza]ie, ob]inerea [i distribuirea informa]iei relevante pentru afacere, cre[terea eficien]ei [i a corectitudinii deciziilor de management.

Toate acestea sun` probabil ca o lozinc`, \ns` demonstra]iile f`cute de directorul executiv al Oracle au convins. Datorit` Oracle Social Network, utilizatorii pot identifica cele mai potrivite persoane – din companie sau din afara ei (furnizori, clien]i, colaboratori) – pentru a rezolva diverse probleme de business. Cum? Utilizând informa]iile de resurse umane [i datele colectatate \n timp de re]eaua social`. Prin Oracle Social Network, to]i utilizatorii pot colabora [i schimba informa]ii prin discu]ii, statusuri, editare de documente, e-mail, conferin]e online. Re]eaua va func]iona [i pe echipamente mobile, cum ar fi iPad sau iPhone sau cele cu Android, astfel \ncât deciziile vor putea fi luate oricând, din orice loc cu acoperire de internet.

Dup` cum a explicat Larry Ellison, Oracle Social Network va fi un instrument de business foarte util marketingului (de exemplu \n targetare sau conceperea de campanii), departamentelor de vânzari [i de

resurse umane. Re]eaua social` Oracle va furniza alerte personalizate astfel \ncât managerii s` aib` acces la informa]ii relevante \n timp real. Ve]i putea crede c`, odat` cu conceperea unei re]ele sociale “serioase”, pentru business, cele destinate publicului larg sunt privite f`r` interes de Oracle. Nimic mai gre[it! Din simplul motiv c` toat` conversa]ia dezinvolt` a sutelor de milioane de utilizatori din lumea \ntreag` ascunde o min` de aur: informa]ii relevante despre companii, produse [i servicii.

Unul dintre partenerii Oracle, Buzzient, a prezentat la San Francisco o solu]ie integrat` \n programul de Customer Relationship Management care monitorizeaz` Twitter, Facebook, YouTube, blogurile [i alte site-uri sociale dup` anumite cuvinte cheie.

Concomitent analizeaz` datele culese, mai ales din punctul de vedere al percep]iei [i sentimentelor pe care le au clien]ii despre produsele sau serviciile unei companii. Totodat`, automatizeaz` conversa]ia client-companie pe re]elele sociale cu scopul rezolv`rii rapide a reclama]iilor pe baza unor proceduri.

Solu]ia Buzzient genereaz` [i rapoarte despre tendin]ele de consum relevate de re]elele sociale monitorizate, inclusiv \n ceea ce prive[te concuren]a.

VICTOR KAPRA Consultant online [i de social media, jurnalist specializat \n IT

Biz

29

30

Biz

TEHNOLOGIE LIDERI

OMUL

EFECTULUI

DE DOMINO Concentrându-ne pe felul \n care Steve Jobs a schimbat lumea prin produsele sale, uit`m impactul s`u masiv asupra companiilor concurente. Multe decizii ale fondatorului Apple au schimbat radical strategiile Microsoft, Google sau Samsung.

DE GABRIEL BÂRLIG~

ac` \ntreba]i prieteni, cunoscu]i sau colegi care a fost primul telefon cu ecran tactil, aproape sigur r`spunsul va fi iPhone.

Desigur, iPhone nu a fost primul telefon cu ecran tactil disponibil comercial, “onoarea” apar]inând terminalului LG Prada. Viziunea [i curajul unui om, l-am numit aici pe Steve Jobs, fondatorul Apple, dublate de un marketing inteligent, original [i o armat` de evangheli[ti cum nu mai are alt brand pe lume sunt cele care au ajutat produse ca iPhone [i iPod s` devin` succese invidiate [i copiate de concuren]`.

LUPT~ PE MUZIC~ Când, \n octombrie 2001, Jobs prezenta prima genera]ie de iPod, “playerul care are 1.000 de melodii \n memorie”, la sediul Microsoft se ridicau probabil câteva sprâncene care se \ntrebau ce mai pune la cale Steve. Dup` câteva luni, \n SUA \ncepuse o adev`rat` “febr` iPod”, iar \n 2003, odat` cu lansarea magazinului online de melodii iTunes, industria muzical` a fost zguduit` din temelii. Orice melodie putea fi cump`rat` cu 99 de cen]i, iar vânz`rile au crescut rapid, ajungând s` le dep`[easc` pe cele din magazinele offline. La Microsoft, companie condus` pe atunci chiar de fondatorul ei, Bill Gates, fost coleg cu Jobs, \ncepeau s` \ncol]easc` poate mugurii invidiei. Vânz`rile de iPod au dep`[it 275 de milioane de unit`]i pe plan mondial. A[a se face c`, \n 2006, la Redmond au ap`rut roadele, sub forma playerului Zune. Pentru Gates, a fost o schimbare radical` de strategie, având \n vedere c` Microsoft era o companie de software care se aventura acum pe terenul hardware. Cinci ani mai târziu, \n octombrie 2011, “aventura” lua sfâr[it, prin \ntreruperea fabric`rii produselor Zune. Pentru Microsoft, lec]ia a fost clar`: \n loc s` \ncerce s` se aventureze pe terenul lunecos al produc]iei de gadgeturi, mai bine se va concentra pe ceea ce [tie s` fac` cel mai bine – software. Oricum, partea de player digital va fi preluat` de viitoarele genera]ii Biz

31

TEHNOLOGIE LIDERI

urm`rirea Apple au avut cel mai mult de câ[tigat. Samsung a prins trena [i a reu[it la finele celui de-al doilea trimestru din acest an s` dep`[easc` Nokia pe segmentul smartphone, cu 19,2 milioane de unit`]i vândute, foarte aproape de cele 20,3 milioane de iPhone-uri. De altfel, ALO? AICI SCHIMBAREA anali[tii estimeaz` c` Samsung \[i va |n ianuarie 2007, Steve Jobs vorbea cu consolida locul 2 pe plan global la total pasiune despre ceea ce Apple [tie s` fac` telefoane mobile vândute, cu o cot` de cel mai bine: s` combine un software 20%, prinzând rapid din urm` Nokia, intuitiv [i foarte prietenos pentru care va cobor\ dramatic pân` la 26%. utilizator cu hardware performant [i Astfel, succesul iPhone ar putea ajuta la design unic. Câteva minute mai târziu, \n schimbarea liderului mondial pe pia]a uralele celor prezen]i, scotea la iveal` telefoanelor mobile, dac` Nokia nu-[i primul iPhone. O companie care f`cea revine rapid, ajutat` de lansarea computere [i software [i apoi trecuse la telefoanelor cu sistem de operare playere de muzic` lansa un telefon mobil Windows Phone 7. De câ[tigat a avut [i cu ecran multitouch [i conectat la un nou juc`tor, HTC, care activeaz` exclusiv pe segmentul LEC}IILE LUI STEVE JOBS smartphone [i a \nv`]at de la Un follower pe o pia]` poate reu[i numai dac` Apple cât de important` este produsul s`u este cu adev`rat revolu]ionar. integrarea cât mai strâns` [i |nving`tor: iPod eficient` \ntre software [i |nvins: Zune ([i celelalte playere digitale) hardware. Lec]ia lui Steve Jobs pentru Nokia ([i nu numai): \n |n loc s` urmezi tendin]ele, fii cel care le creeaz`. loc s` urmezi tendin]ele, fii cel |nving`tor: iPhone care le creeaz`. |nvins: Nokia Windows Phone. Lec]ia dat` de Steve Jobs celor de la Microsoft: un follower pe o pia]` poate reu[i numai dac` produsul s`u este cu adev`rat revolu]ionar. iPod a fost, Zune nici pe departe.

C~UTÂND SOLU}II Google construit de la motorul de c`utare omonim, care \[i propune s` ne organizeze internetul dup` chipul [i asem`narea sa, [i-a dat seama rapid de amenin]area venit` din partea Apple. Sistemul de operare iOS de pe iPhone era un atac direct dinspre partea internetului mobil la suprema]ia Google. Reac]ia a fost prompt`, Google anun]ând la 11 luni de la lansarea iPhone o alian]` format` din 84 de produc`tori de hardware, companii software [i de telecomunica]ii care sprijineau sistemul de operare deschis Android. Google cump`rase compania care dezvoltase Android \nc` din 2005, dar mai mult ca sigur succesul iPhone a accelerat lansarea pe pia]`. Spre deosebire de abordarea Apple, care f`cea [i hardware, [i software pentru iPhone, Google a decis s` se alieze cu mari produc`tori de telefoane mobile (Samsung, Sony Ericsson, HTC, Motorola etc.). Strategia a dat roade, \n prezent Android ocupând 54% din pia]a

Chiar dac` vii din alt` industrie, creativitatea combinat` cu tehnica de ultim` or` te poate ajuta s` te impui \n fa]a adversarilor mai experimenta]i. |nving`tor: Pixar |nvins: Diviziile de anima]ie ale marilor studiouri internet \ntr-o lume dominat` de Nokia pe partea de telefoane [i Google pe partea de internet. {ansele de succes p`reau cel mult moderate pentru mul]i anali[ti.

Dup` doar patru ani, “efectul iPhone” este evident peste tot \n jurul nostru.

Pentru Nokia, \ns`, efectul s-ar putea dovedi dezastruos. Concentrându-se mai ales pe experien]a utilizatorului cu telefonul [i mai pu]in pe performan]e tehnice care dau bine pe hârtie, dar nu spun mare lucru consumatorului, Apple le-a tras pre[ul de sub picioare produc`torilor de telefoane mobile din toat` lumea. Cele peste 125 de milioane de iPhone-uri vândute din 2007 sunt m`rturie clar` a acestui fapt. Juc`torii care s-au mi[cat cel mai rapid \n 32

Biz

global` a sistemelor de operare pentru smartphone-uri, urmat` de iOS cu 28%.

Dar Google nu s-a mul]umit cu atât [i a \ncercat marea cu degetul: a produs dou` genera]ii ale unui telefon sub brand propriu, Google Nexus. De fiecare dat`, \ns`, s-a aliat cu un produc`tor – prima genera]ie, Nexus One, a fost produs` de HTC, a doua, Nexus S, de Samsung.

Ambele nu au avut \ns` decât un succes mai degrab` moderat, semnalând faptul c` Google se va limita probabil la partea de software. |nc` o lec]ie marca Steve Jobs: dac` nu reu[i]i s` reproduce]i perfec]iunea Apple, trebuie s` v` mul]umi]i cu mai pu]in. Apple câ[tig` venituri consistente din acorduri foarte dure de distribu]ie pentru iPhone \ncheiate cu operatorii mobili, dar [i din cota parte de 30% din orice aplica]ie pentru iPhone sau iPad vândut` prin iTunes.

CREATIVITATEA CARE FACE PROFIT Poate partea cea mai pu]in discutat` a modului \n care Steve Jobs a schimbat o industrie se refer` la Pixar [i filmele de anima]ie. |n 1986, dat afar` din propria companie \n urm` cu un an, Jobs a achizi]ionat cu 10 milioane de dolari Graphics Group, care f`cuse parte din divizia de grafic` pe computer a Lucasfilm. Jum`tate din capitalul de achizi]ie a fost reinvestit \n companie, rebotezat` ulterior Pixar. Compania avea s` produc` filme de anima]ie care s` fie distribuite de Disney – o mi[care genial`, care permitea Pixar control artistic [i tehnic asupra produsului, accesând \n acela[i timp resursele uria[e de marketing ale gigantului din lumea divertismentului pentru copii [i adolescen]i.

Modelul nu era nou, dar succesul s`u \nc` din prima (“Toy Story” v` spune ceva?) a f`cut ca [i al]i juc`tori din afara industriei filmului s`-[i schimbe abordarea fa]` de colaborarea cu lumea filmului. Dac` privim modul \n care filmele animate s-au schimbat \n ultimii ani, ne d`m seama de impactul Pixar.

Lec]ia lui Steve Jobs: chiar dac` vii din alt` industrie, creativitatea [i obsesia pentru perfec]iune te pot ajuta s` te impui \n fa]a adversarilor mai experimenta]i. Biz

TEHNOLOGIE INTERVIU

VIITORUL NE GR~BE{TE Dac` la vârsta de [apte ani un copil [i-ar face CV-ul, ar putea scrie la Competen]e “Computer literate”. {i niciun p`rinte nu s-ar mira. Ce le oferim acestor copii \n [coal`? R`spunsurile au fost date la eduVision, prima conferin]` interna]ional` care [i-a propus s` ofere educa]iei atributele secolului XXI. Irina Socol, pre[edinte [i director general al SIVECO România, ne dezv`luie cum. lucru cu calculatorul. Copiii de azi trebuie preg`ti]i pentru pia]a muncii aflat` \ntr-o continu` schimbare. Folosirea instrumentelor IT a devenit esen]ial` \n societatea noastr`. De 20 de ani firma noastr` contribuie la informatizarea societ`]ii prin proiecte mari, pentru educa]ie – SEI, pentru agricultur` – proiectul IT pentru plata subven]iilor acordate fermierilor din fonduri europene [i guvernamentale de la Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ii \n Agricultur`, proiectul SIUI de la Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate, proiectele pentru Biroul de Credit, Autoritatea Na]ional` a V`milor, proiectele pentru organiza]ii mari [i medii din România [i din ]`ri din Europa, Asia, Africa.

Ce au discutat timp de dou` zile 450 de responsabili cu probleme de educa]ie?

|n România sau oriunde pe glob, educa]ia are aceea[i importan]` [i aceasta este o explica]ie a num`rului mare de participan]i. Am avut peste 450 de oaspe]i din România [i din ]`ri de pe trei continente – Oman, Egipt, Serbia, Malta, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Alger, China, Finlanda. Discu]iile s-au axat pe nevoia \nv`]`mântului de azi de a se adapta la cuno[tin]ele, cerin]ele [i aptitudinile noii genera]ii de elevi. |n acest sens am lansat Ini]iativa eduVision 2020.

Practic, care este rolul acestei Ini]iative?

Dorim s` afl`m \ncotro ne \ndrept`m [i ce strategii urm`m. Nu trebuie s` reinvent`m \n permanen]` roata.

Expertiza de succes dintr-o ]ar` poate fi valorificat` \n alta. Dorim s` \ncuraj`m parteneriatele regionale, na]ionale [i interna]ionale pentru demararea unor proiecte concrete cu un scop comun: cre[terea performan]elor educa]iei prin valorificarea imensului poten]ial oferit de IT&C. I-am invitat s` participe la Ini]iativ` pe to]i actorii publici, priva]i [i neguvernamentali cu activitate relevant` \n domeniul integr`rii IT&C \n educa]ia [colar`. Pân` la finalul acestui an vom deschide primul centru de excelen]`.

Ce câ[tig`m prin folosirea eLearningul-ului?

IRINA SOCOL, pre[edinte [i director general al SIVECO România

noastr` [i are peste 4 milioane de utilizatori – elevi, profesori, personal administrativ, factori de decizie, speciali[ti \n educa]ie.

Avem, de asemenea, proiecte de eLearning \n [coli din Emiratele Arabe Unite, Maroc, Moldova, Cipru, Azerbaidjan, Kuweit, Belarus, Oman, Qatar, Bahrein, Tunisia.

Este România un model \n folosirea eLearning-ului?

Poate folosirea computerului s` \nlocuiasc` \nv`]`mântul tradi]ional?

România este deja un model pentru multe ]`ri. Sistemul Educa]ional Informatizat (SEI) este un exemplu clasic de “best practice” \n domeniul eLearning. Func]ioneaz` \n [colile din ]ara

Computerul este doar un suport complementar \n procesul de \nv`]are, dar f`r` el lipse[te “\ntregul”, nu mai poate fi definit. Peste 90% din slujbele care vor ap`rea vor necesita abilit`]i de

eLearning-ul cre[te creativitatea elevilor, dezvolt` gândirea analitic`, \ncurajeaz` lucrul \n echip` [i competitivitatea. Prin eLearning este regândit raportul elevprofesor. Instruirea profesorilor este foarte important` pentru schimbarea dialogului pe care acesta \l are cu elevul.

Vrem s` p`str`m [i s` valorific`m experien]a psihopedagogic` a profesorului pentru a implementa noile instrumente informa]ionale care stimuleaz` creativitatea elevilor. |n cadrul eduVision am prezentat masa multitouch, Augmented Reality, dispozitive 3D de \nv`]are. Acum avem peste 25.000 de lec]ii digitale. Colegii no[tri de la departamentul eLearning vor realiza lec]ii electronice care s` func]ioneze [i pe iPad. Trebuie s` fim cu un pas \n fa]a schimb`rilor din lumea \n care tr`im.

Viitorul ne gr`be[te. Biz Biz

33

DE CE |NTÂRZIE 4G? |nainte s` da]i vina pe ingineri, operatori sau produc`torii de telefoane, privi]i \n oglind`. Voi sunte]i cauza pentru care tehnologia 4G este introdus` destul de timid pe pia]`. Fiindc` sunte]i zgârci]i. DE GABRIEL BÂRLIG~ 34

Biz

TEHNOLOGIE 4G

n microbuz obi[nuit ad`poste[te toat` tehnologia necesar` pentru a folosi internetul mobil cu viteze de 1 GB pe secund`. |n cabin`, tehnicienii Ericsson ne arat` pe mai multe monitoare cum viteza medie de download scade rareori sub 800 Mbps. |n spate, antene [i servere fac “treaba murdar`” care permite acces mobil la internet cu viteze la care mul]i utilizatori de internet prin fibr` optic` abia viseaz`. Mesajul este clar: totul e gata din punct de vedere tehnic pentru 4G (LTE Advanced). {i atunci, de ce nu suntem inunda]i de oferte cu viteze uria[e pentru internetul mobil? Dintr-un motiv extrem de simplu: banii. Doar pentru c` sunt fezabile tehnic, nu \nseamn` [i c` serviciile 4G vor deveni rapid profitabile. Un motiv ar fi criza, care a sporit pruden]a financiar` a tuturor, de la utilizatori, la operatori [i produc`tori de telefoane [i echipamente de re]ea. Dar o problem` mult mai important` este comportamentul utilizatorilor: acestora le place s` foloseasc` internetul mobil, dar mul]i strâmb` din nas când vine vorba s` pl`teasc` prea mult pentru acest “privilegiu”.

Vestea bun` este c` cei care folosesc serviciile de internet mobil prin intermediul unui smartphone o fac \nc` de la prima or`. Astfel, conform unui studiu realizat de Ericsson \n rândul utilizatorilor din sudul Europei (Fran]a, Italia, Spania), 50% dintre utilizatori acceseaz` internetul de pe mobil imediat dup` ce s-au trezit. Vârful acces`rii (75%) este atins \n timpul drumului spre serviciu, când cele mai frecvente activit`]i pe smartphone sunt legate de GPS, ascultarea de muzic`, jocuri, navigarea pe internet, accesarea re]elelor sociale [i verificarea e-mailului.

DE LA VIS LA REALITATE Poten]ialul este, desigur, uria[. |n lume sunt 5 miliarde de utilizatori de telefonie mobil`, mult peste cele 2 miliarde de utilizatori de internet (desigur, aproape to]i utilizatorii de internet folosesc [i telefonul mobil). Re]elele mobile acoper` 80% din popula]ia planetei, iar num`rul download-urilor de aplica]ii a dep`[it 10 mi-

liarde. Ca s` nu mai vorbim de cele 1,4 miliarde de utilizatori de re]ele sociale, c`rora le este tot mai greu s` se desprind` de acestea [i le doresc al`turi oriunde s-ar afla.

Cifrele sunt mai mult decât conving`toare, dar tot ele ne arat` [i cealalt` fa]` a monedei. Num`rul de utilizatori de GSM cre[te \n continuare \ntr-un ritm dublu fa]` de cel al utilizatorilor de 3G. Cu alte cuvinte, masa critic` se formeaz` ceva mai greu pentru operatori, de[i veniturile de la fiecare utilizator de internet mobil sunt mai mari decât \n cazul serviciilor de voce. Concluzia? “Costul de conectare trebuie s` scad`, totul trebuie s`

tehnologii de conectare permanent`.

Viziunea Ericsson pentru viitor este aceea a unei societ`]i interconectate, \n care oamenii, cuno[tin]ele, dispozitivele [i informa]iile sunt permanent conectate.

Compania estimeaz` c`, \n câ]iva ani, \n \ntreaga lume vor exista peste 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet [i nu toate vor fi telefoane sau computere.

Frigiderul, televizorul, re]eaua electric`, casa \ns`[i vor fi legate permanent la re]eaua global` [i ne vor u[ura via]a.

Dup` ce lumea a fost cucerit` de telefoanele mobile, accentul se pune pe extinderea internetului mobil \n band` larg`, care va permite evolu]ia c`tre

ZIUA UTILIZATORULUI DE SMARTPHONE Când folosesc internetul mobil utilizatorii de smartphone din sudul Europei* |n pat diminea]a Diminea]a |n drum spre serviciu |nainte de prânz La prânz Dup`-amiaza Dup`-amiaza târziu Seara devreme La cin` Seara târziu |n pat seara

50% 55% 75% 57% 50% 50% 62% 52% 32% 47% 48%

* Fran]a, Italia, Spania; SURSA: Ericsson

fie mai simplu”, spune Johan Wibergh, vicepre[edinte executiv [i [eful diviziei de re]ele \n cadrul Ericsson. Tot el arat` c`, pentru moment, pre]ul unui smartphone reprezint` un prag greu de trecut pentru mul]i utilizatori. |n plus, operatorii trebuie s` investeasc` sume considerabile \n dezvoltarea re]elei 4G, \n condi]iile \n care ritmul de cre[tere a veniturilor din aceste servicii nu va permite recuperarea rapid` a investi]iei.

INTERCONECTARE LA MAXIMUM Dar nu trebuie s` v` \ntrista]i.

Schimb`rile aduse de tehnologia 4G [i de cele care-i vor urma vor fi atât de radicale, \ncât va fi aproape imposibil ca societatea s` func]ioneze f`r` noile

societatea interconectat`. Cre[terea cu 10% a ratei de penetrare de broadband duce \n medie la cre[terea cu 1% a PIB, deci guvernele vor fi direct interesate de aceste servicii. “Un smartphone mai ieftin ar putea fi principala modalitate de a accesa internetul \n multe zone”, arat` Wibergh.

Cu alte cuvinte, pia]a exist`, trebuie doar accesat` cât mai inteligent [i eficient de c`tre operatori [i produc`tori de telefoane [i echipamente de re]ea. Deja Ericsson se afl` \n fruntea acestui val tehnologic, acoperind peste 60% din livr`rile de LTE \n 2010. Compania a reu[it chiar s`-[i sporeasc` cota de pia]` pe re]ele la 38-39%, \n ciuda avântului produc`torilor din China, care pun presiune uria[` pe pre]uri. Biz Biz

35

C~UTAREA FERICIRII PE GOOGLE De fiecare dat` când cau]i ceva pe Google, o armat` de oameni de la gigantul online se ocup` de fericirea ta. {eful lor este Daniel Russell, Search Quality and User Happiness Manager la Google, cu care am stat de vorb` prin videoconferin]`, eu la sediul Google România, el la Praga. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ce face mai exact un “director de fericire”?

Lucrez la departamentul de c`utare de la Google din California, unde petrec mult timp pentru a observa cum caut` lumea pe internet [i capitalizez toate informa]iile pentru a reu[i s` fac mecanismul de c`utare mai bun. Sunt responsabil personal de un miliard de puncte de fericire pe zi. Munca mea este de a vedea cum folosesc oamenii Google \n general [i cum reu[esc s` rezolve sarcinile pe c`utare.

Monitorizez \n special timpul de care au nevoie oamenii pentru a rezolva anumite sarcini pe Google [i de ce pentru unii c`utarea dureaz` mai mult decât pentru al]ii. Putem detecta acele lucruri foarte repede [i apoi s` diagnostic`m problema [i s` vedem care sunt cauzele. Pot fi probleme de ranking, de spam sau din cauza interfe]ei. A[a c` ne uit`m la acele grafice [i cum se schimb` ele [i trebuie s` vedem de ce. Din fericire, nu fac acest lucru tot timpul. |mi petrec majoritatea timpului proactiv, \ncercând s` g`sesc noi modalit`]i de a-i face pe oameni ferici]i \n viitor [i mai bine.

Sunte]i denumit uneori antropolog al c`ut`rilor. Cum face]i ca Google s` fie motorul de c`utare num`rul 1 \n multe p`r]i ale lumii?

|ntrebarea aceasta este foarte interesant`, pentru c` Google s-a dezvoltat \n California, \n Statele Unite, \n Silicon 36

Biz

Valley, unde to]i sunt obi[nui]i cu tehnologia, [i atunci am presupus c` toat` lumea [tie ce este rankingul. Apoi am aflat c` nu toat` lumea e format` din \mp`timi]i de computere. La o c`utare simpl`, Google poate s` \i ofere utilizatorului 10 milioane de rezultate, ceea ce pentru noi era foarte interesant, nu [i pentru utilizator, care se sperie de acest num`r [i se \ntreab` ce s` fac` cu 10 milioane de rezultate. Noi \i spunem c` nu este nevoie s` citeasc` toate cele 10 milioane, trebuie s` se uite la primele rezultate. Revenind la \ntrebare, studiile ne arat` c`, de exemplu, chinezii caut` diferit fa]` de spanioli sau cei din Chile sau din Etiopia. Pentru c` num`rul de index`ri \n etiopian` este foarte mic, oamenii caut` \n limba englez`. La fel se \ntâmpl` [i \n lumea arab`, pentru c` exist` mai mult con]inut \n englez` decât \n arab`. Acesta din urm` cre[te cu timpul, dar limba de c`utare este engleza.

Trebuie s` ne adapt`m la foarte multe lucruri, la sistemul de ierarhizare, la modul de folosire a limbii [i trebuie s` fim aten]i la cultura respectiv`. Aici cred c` mai avem mult drum de parcurs, \ns` ne ocup`m de ele.

Care sunt mecanismele din spatele c`ut`rilor, astfel \ncât utilizatorii s` fie ferici]i?

Ceea ce am spus mai sus este o parte.

Viteza este foarte important`. Sunt mai multe elemente prin care c`utarea pe Google te face fericit ca utilizator. Este partea vizual`, este viteza, este

acurate]ea informa]iilor, calitatea acestora. Sunt o serie de lucruri care duc la fericirea utilizatorilor. Dac` ar trebui s` aleg unul singur, ar fi viteza cu care se \ntorc informa]iile. Dac` exist` o \ntârziere de jum`tate de secund` \n afi[area rezultatelor, oamenii sunt mai pu]in ferici]i. {tim c` acest lucru le afecteaz` percep]ia. Este interesant c` ei nu [tiu de ce li s-a schimbat percep]ia. Nici nu sunt con[tien]i de acest lucru, dar \n testele pe care le facem vedem acest lucruri.

La fel se \ntâmpl` [i când schimb`m culorile paginii de c`utare. Am f`cut tot felul de experimente cu schimbarea culorii paginii [i unele culori chiar nu sunt potrivite, oamenii nu sunt \ncânta]i de ele. Nu [tiu s` spun` de ce, nu [tiu de ce. |ns` testele conduse de noi au m`surat aceste lucruri pân` când ne-am dat seama.

Google este unde este ast`zi datorit` motorului de c`utare. Cum a]i reu[it s` crea]i un astfel de mecanism?

S` spunem c` avem miliarde [i miliarde de documente indexate, cum altfel am putea s` afi[`m rezultatele pe care le c`uta]i \n câteva secunde? A[ vrea s` \mi asum credit pentru acest lucru, dar nu pot. Acest lucru este f`cut de inginerii no[tri softi[ti. |n spatele motorului st` aceast` arhitectur` creat` de inginerii no[tri. Deasupra arhitecturii sofisticate exist` un un sistem hardware de centre de date \n \ntreaga lume. Acestea sunt

TEHNOLOGIE ONLINE

le-am face mai u[or de \n]eles, pentru ca oamenii s` citeasc` textul, sunt convins c` vor da click pe acele anun]uri. A[a c` am f`cut sute de cercet`ri s` vedem care culori sunt cele mai potrivite. Am sfâr[it prin a alege o singur` culoare, astfel \ncât a fost o schimbare minor`. Dar asta a crescut rata de click pe anun]uri [i, mai ales, a crescut rata oamenilor care dau click pe anun]urile relevante pentru ei. Cum func]ioneaz` anun]urile?

Ai c`ut`rile organice, cele f`cute de utilizatori, [i uneori afi[`m un anun] la \nceputul c`ut`rilor, dar numai dac` credem c` este relevant pentru Ce \i face pe oameni feutilizator, dac` r`spunde rici]i atunci când caut`? c`utarii utilizatorilor. |n principal, g`sirea a ceea Uneori este deasupra, ce c`utau. |n plus, doi alteori este \n dreapta factori la care nu v-a]i fi paginii. Sunt doar gândit. O dat` este anun]urile care sunt diversitatea rezultatelor. relevante pentru c`utarea De exemplu, dac` cau]i f`cut` de utilizator.

Japonia, putem s` ar`t`m Suntem dispu[i s` primele zece documente pierdem bani, dar s` fim despre Japonia, dar am relevan]i, decât s` afi[`m diversificat rezultatele DANIEL RUSSELL, Search Quality and User Happiness orice fel de anun] [i s` inten]ionat. {tim, de pild`, Manager la Google “pierdem” utilizatorul. c` exist` numeroase [tiri Nu vrem s` \i oferim o despre Japonia, imagini experien]` de c`utare proast`. lucru fantastic prin care putem s` \i despre Japonia, astfel \ncât rezultatele Advertiserii \n]eleg [i accept` acest facem pe oameni ferici]i. g`site or s` cuprind` atât [tiri despre lucru. Dac` experien]a c`ut`rilor este Japonia din diverse ziare, cât [i câteva bun`, [i cea a ad-urilor va fi pe m`sur`, fotografii cu Japonia. |n mod con[tient, Cum se traduc cercet`rile pe care le face]i oamenii se vor \ntoarce [i vor da click diversific`m informa]ia pentru a avea o \n decizii de afaceri [i mai ales \n costuri? pe acele anun]uri valoroase, nu pe orice imagine complet` a ceea ce cau]i. Un al Unul dintre aceste efecte este culoarea anun]. |ncerc`m s` maximiz`m gradul doilea factor este legat de rezultatele de fundal a anun]urilor, care s-a de fericire prin oferirea de anun]uri cu nea[teptate, surpriza. De exemplu, dac` schimbat de-a lungul timpului. adev`rat valoroase pentru rezultatele dau c`utare dup` vreme la Var[ovia, o s` De ce s-a schimbat? La un moment dat, de c`utare. A[a am reu[it s` facem cu aflu vremea din ziua c`ut`rii, dar o s` vorbeam despre anun]uri [i ne sistemul de anun]uri. Putem s` ar`t`m primesc [i un sumar al vremii din gândeam s` le facem mai u[or de mai multe anun]uri oricând, dar urm`toarele zile. Este ceea ce noi numi perceput [i de \n]eles, exist` o utilizatorii vor fi nemul]umi]i. Prefer`m “efectul serendipity”. Dai peste ceva care caracteristic` care se nume[te efectul s` maximiz`m sistemul pe termen \]i r`spunde la \ntreb`ri, care sare la facilit`]ii de percep]ie, care este una lung, decât s` ob]inem venituri pe r`spuns, dar pe care nu te a[teptai s` \l dintre specializ`rile mele ca psiholog termen scurt. Biz g`se[ti \n c`utarea ta. Acesta este un cognitiv, [tiu lucrurile acestea. Dac` extrem de importante pentru viteza de c`utare.

Dac` ar trebui s` trimite]i cererea de c`utare de aici [i pân` \n Mountain View (sediul Google – n.r.), imagina]i-v` doar timpul pe care l-ar face informa]ia pân` acolo [i \napoi. A[a c` exist` aceste centre de date \n proximitate, din dou` motive, o dat` pentru vitez` [i \n al doilea rând pentru c`ut`rile locale.

Astfel, motorul de c`utare are mai multe componente, arhitectura de soft, arhitectura de centre de date [i deasupra lor experien]a utilizatorului, adic` lucrul de care m` ocup eu.

Biz

37

TURI{TII ROMÂNI, UN

EXPORT PROFITABIL Semnalele din pia]` sunt contradictorii. Unii touroperatori sunt profitabili, al]ii nu. Cert este c` num`rul celor care \[i fac concediile \n str`in`tate cre[te, aducând rulaj [i profit agen]iilor de turism. DE OANA GRECEA

38

Biz

n client mul]umit \]i aduce al]i doi, iar unul nemul]umit \]i alung` zece. |n turism, sloganul acesta ar trebui s` dea de gândit tuturor celor care deservesc clien]i [i lucreaz` \n domeniul serviciilor. Din punctul de vedere al tour-operatorilor, businessul pe turismul intern aproape c` nu mai este profitabil. |n condi]iile \n care România nu mai atrage turi[ti str`ini (cel mai invocat motiv fiind lipsa infrastructurii), de pe urma c`rora se câ[tig` cel mai bine, trimiterea de români \n alte ]`ri este singura solu]ie de supravie]uire. {i asta fac cu brio peste 80% din firmele de turism.

Criza a reorganizat afacerile unora dintre cei 850 de membri ai Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de Turism din România (ANAT). Pe lâng` destina]ii noi [i specularea dorin]ei de a c`l`tori, turismul de afaceri a fost o nou` gur` de oxigen pentru unele agen]ii. Societ`]i precum Eximtur, Aerotravel, Travel Biz au recunoscut c` reorientarea lor \n ultimii ani a fost pe acest segment, care le-a men]inut pe linia de plutire. “Acum, turismul de business reprezint` 50% din cifra de afaceri a Eximtur, companie specializat` \n anii dinainte de criz` \n turism intern”, spune Lucia Morariu, pre[edintele societ`]ii.

Pentru Travel Biz [i Aerotravel, men]inerea orient`rii c`tre clien]ii corporate [i reinventarea pachetelor pentru ace[tia a fost metoda salvatoare.

Unii au mizat pe volum pentru a face bani. “Este un domeniu \n care banii se fac greu [i numai dac` ai volum mare po]i supravie]ui. Viitorul este al online-ului [i al re]elelor de agen]ii sub acela[i brand”, spune Drago[ Anastasiu, pre[edintele Eurolines, grup care reune[te Touring Europabus România, Nova Travel [i Rombus Transport.

Al]ii au pariat numai pe online. Chiar dac` este o agen]ie mic`, TravelMaker [i-a optimizat ofertele, costurile [i a gândit un mod de promovare adecvat internetului, ceea ce a f`cut s`-i creasc` num`rul de clien]i \n ultimii ani. “Asta \nseamn` investi]ii destul de semnificative [i creativitate pentru a te putea diferen]ia [i a veni cu ceva nou”, spune Dan Penciu, director general la TravelMaker.

TURISM DE CE PIERDE ROMÂNIA? Mai bine zis, ce ar trebui s` facem ca s` atragem turi[ti str`ini? “S` redescoperim zâmbetul; s` \mbun`t`]im serviciile; s` asigur`m mai multe avioane spre România [i \n special c`tre litoral, pentru c` ele lipsesc dar sunt obligatorii; autorit`]ile locale s` se preocupe de spa]ii verzi, \nl`turarea câinilor vagabonzi sau locuri de parcare”, mai spune Drago[ Anastasiu.

Faptul c` nu avem infrastructur` face ca mul]i turi[ti str`ini s` evite România, când afl` c` de la aeroportul interna]ional Bucure[ti pân` \n nordul Moldovei (de exemplu) trebuie s` fac` [ase ore cu autocarul, adic` mai mult decât c`l`toria lor din ]ara de origine.

Tot infrastructura prejudiciaz` [i investi]iile f`cute \n unele hoteluri sau pensiuni de la munte sau de la mare.

Proprietarii spun c` degeaba investesc banii dac` autorit`]ile locale sau guvernul nu au un program coerent de investi]ii \ntr-un aeroport ori spa]ii verzi sau entertaiment \n anumite zone.

Simona Ve]eleanu de la Travel Biz crede c` serviciile trebuie s` fie corelate cu pre]urile, iar campaniile de promovare s` fie coerente [i eficiente. Ea d` exemplul ]`rilor scandinave, cândva o surs` important` de turi[ti, \n care a \ntâlnit anul acesta campaniile agresive ale Greciei, Turciei [i Ciprului pentru litoralul lor, pe când litoralul românesc nu era promovat \n niciun fel. La capitolul “de f`cut” pentru ca România s` fie o destina]ie atractiv`, interlocutorii din domeniu au semnalat [i reabilitarea zonelor de interes turistic pentru str`ini.

Lucia Morariu crede c` este nevoie [i de facilit`]i fiscale pe turism, cum ar fi unificarea cotei reduse de TVA pentru toate serviciile, cu scopul de a exista investi]ii, interes [i calitate. “Lipsa unor facilit`]i face s` existe turismul la negru, iar asta duce uneori [i la proasta calitate a serviciilor.” De asemenea, \n opinia sa ar fi util` [i o politic` decent` pentru for]a de munc` din România, atât pentru angaja]i, cât [i pentru angajatori.

PROFITABIL PENTRU ANTREPRENORI? Happy Tour, Eximtur [i Perfect Tour sunt primele trei agen]ii din România

dup` cifra de afaceri \nregistrat` \n 2010.

Prima dintre acestea a realizat venituri de 34 milioane euro [i un profit de 220.000 euro, \n sc`dere fa]` de anul precedent.

Interesant este c`, \ncepând din acest an, fondul de investi]ii spaniol GED a intrat [i \n ac]ionariatul Perfect Tour, asta dup` ce \n decembrie 2007 a intrat \n ac]ionariatul Happy Tour. Dup` cum se [tie, fondurile de investi]ii sunt prezente doar acolo unde afacerile au un poten]ial mare. Chiar dac` nu se afl` \n top 3, alte agen]ii, de talia Aerotravel, Travel Biz, Eurolines, TravelMaker, fac un profit mai mic, dar mul]umitor pentru genul de business pe care [i l-au propus.

Ca s` fac` bani, tour-operatorii au avut

ad`ugat Dan Penciu. La nivel interna]ional, agen]iile de turism clasice (vânz`ri offline) sunt pe cale de dispari]ie. Penciu explic` faptul c` \n turism tehnologia comunica]iilor a adus mult mai aproape clientul de furnizor (hotel, companie aerian` etc.), iar rolul agen]iei de turism s-a diminuat dramatic.

Furnizorii vor s`-[i eficientizeze afacerile [i au redus sau eliminat comisionul acordat agen]iilor de turism. Pentru exemvplificare, companiile aeriene au redus comisionul acordat agen]iilor de turism de la 7-9% \n anii ’90 pân` la 0,1% \n 2011. Drago[ Anastasiu vorbe[te [i despre calitatea cataloagelor, care s-a \mbun`t`]it. “Au fost unii, [i nu pu]ini,

ROMÂNIA TURISTIC~ |N CIFRE 850 de agen]ii de turism din România contribuie la industria de c`l`torii \nspre [i dinspre ]ara noastr` 825.000 de turi[ti str`ini au vizitat România \n primele [apte luni ale anului, cu 36.000 mai pu]ini decât \n 2008 3.500 de pensiuni turistice [i agroturistice exist` oficial \n ANTREC. Acestea \nsumeaz` peste 20.000 de camere \n 1.000 de localit`]i din 32 de jude]e 5,17 milioane de vizitatori români au plecat \n str`in`tate. Acesta este num`rul \nregistrat la punctele de frontier` \n primele [ase luni ale anului

nevoie de strategii noi. “Majoritatea agen]iilor s-au concentrat pe sc`derea pre]urilor (renegociind cu partenerii locali sau cu hotelurile, sc`zând mult marjele de profit) [i cre[terea flexibilit`]ii”, spune Simona Ve]eleanu.

S-au f`cut, de asemenea, investi]ii importante \n sistemele informatice [i de comunicare, precum [i \n diferite traininguri. Agen]ia TravelMaker a mizat de la \nceput pe vânzarea online. “|n 2005 eram printre pu]inele agen]ii de turism care aveau un site de turism ce permitea plata online cu card bancar (www.ILoveRomania.ro), iar anul acesta am lansat www.Triplanet.ro – unul dintre cele mai noi [i mai performante sisteme de rezervare online de pachete tip city break (bilet de avion [i cazare) \n Europa”, a

care au crezut c` pre]ul este totul [i au oferit discounturi semnificative, punând calitatea pe ultimul loc”, mai explic` el.

Strategia Eurolines a fost de a \mbun`t`]i consultan]a \n agen]ii [i tehnologia pentru ca timpul de acordare a informa]iilor s` scad`.

Iar dac` agen]iile, cu un efort considerabil, reu[esc s` fie pân` la urm` \n profit, turistul nu are mereu norocul acesta.

Din cauza serviciilor proaste din România se \ntâmpl` ca, uneori, clien]ii s` pl`teasc` pentru un pachet [i s` primeasc` cu totul altceva. Angaja]ii din domeniu sunt prost pl`ti]i [i nu prea serviabili, antreprenorii spun c` pl`tesc taxe prea mari [i prea multe, statul nu face nimic, iar cel mai p`gubit este, de cele mai multe ori, turistul. Biz Biz

39

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI S` avansezi nu este totul.

Important este s` g`se[ti cel mai bun mod de a avansa.

Citesc revista Biz deoarece g`sesc \n ea repere pentru a avansa \n direc]ia bun` [i descop`r \n ea azi ideile din care se nasc reu[itele de mâine.

ERIC FAIDY PRE{EDINTE MICHELIN ROMÂNIA {I BALCANI

www.revistabiz.ro

42

AR FI BUN |NC~ UN BRETTON WOODS? Biz

MACROECONOMIE

icrosoft va

Shutdown vechea ordine economic`. Restart noua er` global`. Un nou sistem economic ar putea fi solu]ia [i ar rezolva toate “bug”-urile.

ALEXANDRU ARDELEAN

lansa anul viitor un nou sistem de operare, Windows 8, pentru calculatoarele din \ntreaga lume care ruleaz` Windows. Noul sistem va simplifica modul de lucru cu Windows-ul, f`cându-l mai prietenos, f`r` a renun]a la ultimele tehnologii din domeniu. Analogia cu lumea computerelor nu este deloc \ntâmpl`toare. Sistemul economic global func]ioneaz` ca sistemul de operare de pe un PC. Exist` reguli, proceduri, comenzi, o \ntreag` arhitectur` complex` \n spate care gestioneaz` rela]iile economice \ntre state. Actuala structur` \ns` d` tot mai des erori majore, cu posibilitatea real` de a face un crash, pe care nimeni nu \l dore[te, pentru c` nu [tim ce sar \ntâmpla atunci. Din acest motiv este nevoie de un nou “sistem de operare” economic, care s` fie \mbun`t`]it, consolidat, simplificat [i extrem de riguros.

Criza a scos la iveal` toate tarele vechiului sistem [i arhitectura lui complicat`, c`reia i s-au f`cut doar actualiz`ri de-a lungul timpului. Acum, sistemul a ajuns la o supra\nc`rcare [i nu mai poate face fa]` f`r` s` fie regândit \n totalitate. Criza datoriilor suverane, problemele euro, dificult`]ile legate de creditele neperformante, \ndatorarea f`r` m`sur` nu fac altceva decât s` pun` \n pericol \ns`[i existen]a economic` a planetei. Pare alarmant, dar este o realitate a zilelor noastre.

Manuel Barroso, pre[edintele Comisiei Europene, a declarat recent \ntr-un interviu c` propune statelor membre s` ia m`suri coordonate de recapitalizare a b`ncilor, pentru a sc`pa astfel de activele toxice din sistem. Pe de alt` parte, liderii europeni dovedesc o total`

lips` de ac]iune, \ntâlnindu-se doar pentru discu]ii despre ac]iuni, dar f`r` a le [i pune \n practic`.

Declara]ia lui Barroso este cea mai explicit` f`cut` de un oficial european la nivel \nalt privind m`surile coordonate necesare pentru a redobândi \ncrederea investitorilor \n sectorul bancar european, extrem de afectat de percep]ia negativ` a expunerilor excesive la criza datoriilor de stat.

BRETTON WOODS 3 Spuneam c` este nevoie de un nou sistem de operare economic, care ar trebui s` fie creat de liderii politici [i de economi[ti, care s` rezolve problemele cu care ne confrunt`m. Presiunile interna]ionale asupra Fran]ei [i Germaniei, cele dou` state europene care trebuie s` rezolve problemele din zona euro [i pe cea a datoriilor suverane, sunt \n cre[tere. Pre[edintele SUA, Barack Obama, a cerut Europei “s` ac]ioneze rapid”, problemele europene fiind cel mai mare obstacol \n calea redres`rii economiei Statelor Unite.

Pre[edintele B`ncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat revistei “Wirtschaftswoche” c` exist` “o total` lips` de viziune” \n Europa, \n special \n Germania.

L-am \ntrebat pe Matei P`un, Managing Partner la BAC Investment Bank, care ar fi \n opinia lui m`surile ce ar trebui luate urgent pentru a dep`[i amenin]area unei alte crize cu poten]ialul de a submina sistemul. Acesta mi-a spus c`, \n primul rând, Statele Unite trebuie s` rezolve problema \ndator`rii [i a deficitului pe termen lung. “Uniunea European` trebuie s` ajung` la un acord intern mult mai structurat pentru a corecta inechit`]ile inevitabile aduse de euro. Nu \n ultimul rând, principalele puteri economice trebuie s` construiasc` un nou sistem economic de management al cursurilor de schimb, un Bretton Woods 3.”

A fost pentru prima oar` când un Biz

43

MACROECONOMIE

analist de prestigiu de la noi men]iona acordul de la Bretton Woods. Adic` trebuie regândit sistemul de operare economic [i \nlocuit cu unul nou, care s` rezolve problemele cu care ne confrunt`m.

Pentru cei nefamiliariza]i cu acest acord, sistemul Bretton Woods a fost unul de management monetar care a stabilit regulile rela]iilor comerciale [i financiare \ntre cele mai puternice state ale lumii la mijlocul secolului XX. Sistemul este primul exemplu al unei ordini monetare complet negociate pentru a guverna rela]iile monetare \ntre statele independente ale lumii. Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, 730 de delega]i din cele 44 de na]iuni aliate s-au adunat la hotelul Mount Washington din localitatea Bretton Woods, din statul american New Hampshire. Delega]ii au deliberat asupra acordului [i l-au semnat dup` trei s`pt`mâni, \n luna iulie 1944.

Acordul Bretton Woods instaura un sistem de reguli, institu]ii [i proceduri care s` regleze sistemul monetar interna]ional. A[a s-au n`scut Fondul Monetar Interna]ional (FMI) [i Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BIRD), parte a Grupului B`ncii Mondiale ast`zi. Principalele caracteristici ale acordului erau legate de obliga]iile fiec`rei ]`ri de a adopta o politic` monetar` care s` men]in` o rat` de schimb prin asocierea monedei locale respective cu dolarul american [i prin abilitatea FMI de a reduce temporar dezechilibrele de pl`]i.

Stabilirea dolarului ca principal` moned` de referin]` era legat` de convertibilitatea dolarului \n aur. |n 1971, Statele Unite au \ncheiat unilateral convertibilitatea dolarului \n aur, astfel \ncât sistemul de la Bretton Woods a fost abolit \n mod oficial.

Apari]ia Bretton Woods a fost o urmare fireasc` a Marii Crize Economice [i faptului c` era nevoie de un sistem bine pus la punct pentru 44

Biz

a nu se mai ajunge acolo. Un nou acord ast`zi de genul Bretton Woods ar \nlocui actualele sisteme economice cu politici fiscale [i monetare clare, dar \n acela[i timp restrictive care s` permit` ie[irea la liman din actuala criz` [i cu un viitor economic pe termen lung.

La \nceputul anilor 2000, trei economi[ti de renume, Michael Dooley, David Folkerts-Landau [i Peter Garber, au readus \n aten]ie acordul de la Bretton Woods, atunci când s-au referit la sistemul monetar prezent ca un al doilea acord. Ei se bazau pe rela]iile economice [i pe monedele care guvernau acele rela]ii. {i au venit c`derea Lehman Brothers \n 2008 [i criza global`, astfel \ncât au ap`rut discu]iile legate de un nou sistem monetar interna]ional, adic` un nou acord de tip Bretton Woods. Dup` c`derea Lehman Brothers, Nicolas Sarkozy a fost primul care a spus c` “trebuie s` regândim sistemul financiar de la zero, ca la Bretton Woods”. |n lumina crizei din Grecia, primul-ministru Papandreou a publicat o opinie \n “International Herald Tribune”, conform c`reia “guvernele democratice din \ntreaga lume trebuie s` stabileasc` o nou` arhitectur` global` financiar`, la fel de \ndr`znea]` precum a fost Bretton Woods, sau crearea Uniunii Europene [i a Uniunii Monetare Europene. {i avem nevoie de acest sistem rapid”.

O LUME NOU~ Presiunea enorm` care st` pe umerii liderilor celor mai puternice na]iuni, arhitec]ii noii ordini economice, i-ar putea determina pe ace[tia s` ajung` la un nou Bretton Woods, ceea ce s-ar putea \ntâmpla la \ntâlnirea G20 din noiembrie. Vizorul lumii \ntregi este acum asupra politicienilor din UE, care trebuie s` g`seasc` \n primul rând un plan comprehensiv de salvare a b`ncilor din regiune

\nainte de summit. “O p`tur` de recapitalizare total` a b`ncilor, \n unele cazuri supracapitalizarea acelor b`nci, ar fi singura m`sur` care ar restaura \ncrederea investitorilor \n acest moment de cotitur`”, a spus Simon Maughan, directorul departamentului de vânz`ri [i distribu]ie la compania britanic` de intermediere financiar` MF Global Ltd., citat de Bloomberg.

Provocarea liderilor europeni ar putea ajuta implicit Grecia, c`ci altfel b`ncile ar fi nevoite s` reduc` for]a de creditare [i ar provoca o nou` recesiune. “Dac` ei nu pot adresa asta \ntr-un mod credibil, cred c`, probabil, \n dou`-trei s`pt`mâni vom avea un colaps \n criza datoriilor suverane, care va produce un colaps la nivelul sistemului bancar european”, a spus Robert Shapiro, pre[edinte al firmei de consultan]` economic` Sonecon LLC din Washington [i consilier al FMI. “Colapsul se va r`spândi peste tot, deoarece sistemul financiar global este atât de strâns”, a continuat Shapiro, care a mai ad`ugat c` acest lucru ar determina o criz` mai grav` decât cea din 2008.

“Criza bancar` nu va fi rezolvat` pân` când criza suveran` nu este rezolvat`”, a spus David Watts, un strateg de la CreditSights Inc., \n Londra. “Capitalizarea nu este cea mai bun` metod`, deoarece nevoile sunt prea mari [i vor sl`bi

MACROECONOMIE

OBAMA CERE AC}IUNI IMEDIATE Pre[edintele american a f`cut apel la liderii europeni s` ac]ioneze rapid pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane, care poate avea efecte devastatoare, potrivit Reuters. Barack Obama a solicitat liderilor europeni s` prezinte un plan concret de ac]iune, la \n`l]imea provoc`rilor, la viitorul summit G20 programat s` aib` loc \n noiembrie. Obama a avertizat c` problemele din Europa pot avea un impact “foarte real” asupra Statelor Unite, astfel \ncât Congresul american trebuie s` adopte urgent planul s`u de 447 miliarde de dolari pentru crearea de locuri de munc`. Pre[edintele a lansat totodat` un atac \mpotriva b`ncilor, \n condi]iile \n care mii de demonstran]i anti-Wall Street au protestat \n centrul financiar al New York-ului fa]` de inechit`]ile economice [i puterea institu]iilor financiare americane. datoriile suverane.” Solu]ia: un nou Bretton Woods, cu m`surile de care este nevoie pentru o nou` ordine mondial`.

Politicienii din zona euro au câ[tigat doar timp prin \nfiin]area Facilit`]ii Europene de Stabilitate Financiar`, fondul de salvare al statelor din zona euro, dar nu au reu[it pân`

acum s` g`seasc` [i calea de a ie[i din criza datoriilor. “Cred c` am ajuns la o r`scruce. Proiectul unei uniuni monetare f`r` o uniune fiscal` a e[uat”, a spus directorul general al Commerzbank, Martin Blessing. Facilitatea European` de Stabilitate Financiar` ar fi nevoit` s` injecteze 230 de miliarde de euro \n

sistemul bancar european, pentru a ajuta toate b`ncile s` treac` pragul de 6% \n privin]a adecv`rii capitalului, dup` pierderi de 50% pe expunerea fa]` de Spania, Grecia, Italia, Irlanda [i Portugalia, estimeaz` anali[tii de la Barclays.

Este nevoie de o reform` radical`. Doar voin]a politic` este cea care lipse[te. |ns` f`r` ac]iune rapid` nu se va putea ajunge nic`ieri. Sistemul de operare Bretton Woods 2011, care s` rezolve criza datoriilor suverane, problema \ndatoririlor guvernamentale, a turbulen]elor grave din zona euro, a politicii fiscale generale globale, este singura solu]ie pentru o nou` ordine mondial`. Altfel, “ecranul albastru al mor]ii” din vechile versiuni de Windows ne amenin]` \n orice moment. Biz

Biz

45

14 Decembrie 2011 Cluj, Edi]ia a II-a Hotel City Plaza, Cluj

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

antreprenoriat Pitch-ul perfect

Pentru a face pitch-ul perfect, nu trebuie s` fii un mare orator, pur [i simplu trebuie s` [tii despre ce vorbe[ti [i s` exersezi pân` devine din ce \n ce mai bun.

M

ai nou, v`d din ce \n ce mai multe evenimente care includ [i sesiuni de pitching (adic`, mai pe române[te, un fel de prezent`ri) sus]inute de start-up-uri antreprenoriale. Revin chiar acum \n ]ar` dup` ce am participat la dou` astfel de evenimente europene, Startup Week la Viena, cel mai mare eveniment de profil din Europa Central` [i de Est, [i Poznan, unde \n cadrul conferin]ei E-nnovation, la care am vorbit tot pe teme antreprenoriale, a existat de asemenea [i un track de pitch-uri sus]inute de start-up-uri din regiune. |n continuare, agenda cu acest tip de evenimente este destul de intens`, \n aceast` toamn`: VentureConnect, care e un forum bazat pe pitch-uri ale antreprenorilor IT/tech, cu obiectivul clar al ob]inerii de investi]ii, va avea \n zilele [i s`pt`mânile urm`toare un mic turneu regional \n România, incluzând Cluj [i Timi[oara, apoi evenimentul major VentureConnect al anului urmeaz` s` fie sus]inut la Bucure[ti, \n luna noiembrie; Schoolforstartups România are de asemenea o component` final` \n programul acestei [coli antreprenoriale bazate tot pe pitch-uri f`cute de antreprenorii participan]i \n program, \n fa]a unor investitori reali, atât din România cât [i din Marea Brita-

nie; nu \n ultimul rând, Arena Leilor, un clasic exemplu cu privire la ce \nseamn` un pitch antreprenorial.

De ce este atât de important acest exerci]iu de pitch? Am \ncercat s` g`sesc un cuvânt românesc potrivit, dar cred c`, cel pu]in \n limbajul de business, va trebui s` ne mul]umim s` prelu`m un num`r de cuvinte din limba englez`, a[a cum este acest “pitch”, pur [i simplu pentru c` nu se poate g`si un echivalent românesc suficient de bun pentru el. Pitch-ul nu este doar o prezentare, este mai mult decât atât, este transmiterea unei viziuni antreprenoriale [i este \n acela[i timp un exerci]iu continuu [i diversificat de vânzare: vânzarea efectiv` a produsului sau serviciului c`tre poten]iali clien]i, foarte important` mai ales la \nceputul afacerii, dar [i “vânzarea” c`tre investitori a story-ului companiei, a pove[tii frumoase pe care aceasta o are \n urma sau \n fa]a sa, \n viitor. Alte tipuri de “vânzare” sunt de asemenea \mbinate \ntr-un pitch: pentru posibili angaja]i [i colaboratori, pentru parteneri corporati[ti, pentru b`nci sau alte institu]ii financiare. Iat` de ce este atât de important un pitch, iar pentru a face pitch-ul perfect, nu trebuie s` fii un mare orator, pur [i simplu trebuie s` [tii despre ce vorbe[ti [i s` exersezi suficient de mult (fie la diverse astfel de evenimente, fie cu un sparring partner, fie chiar \n oglind`!), pân` când

pitch-ul devine din ce \n ce mai bun. “Practice makes perfect”, cum spune englezul. Foarte valabil [i pentru aceste prezent`ri sau pitch-uri.

A[ \ncuraja orice antreprenor, indiferent c` e la \nceput de drum sau a parcurs deja o parte din acest drum, indiferent c` vrea s` atrag` finan]are sau nu, s` participe oricând poate la asemenea sesiuni de pitching, \n contextul potrivit.

Chiar dac` nu e[ti \n c`utare de finan]are, doar prin simplul fapt c` prezin]i afacerea ta \n fa]a unui public te face s` \]i pui ni[te probleme suplimentare cu privire la afacerea ta, s` g`se[ti poate ni[te solu]ii mai bune. Iar dac` nu le g`se[ti singur, un alt avantaj foarte important al unui pitch este c`, fie [i sub forma unei critici, uneori chiar cu cuvinte mai dure sau mai agresive, cei prezen]i \]i pot oferi feedback extrem de util, la fel cum \n baseball cel care face “pitch”-ul, respectiv arunc` mingea, trebuie s` fie atent pentru c` aceasta ar putea fi lovit` de “batter” [i se va \ntoarce c`tre pitcher. Acest feedback va fi cu atât mai util cu cât oamenii care ]i-l ofer` au mai mult` experien]` \n business. {i nu uita un alt lucru foarte important: nu ai, de fapt, nimic de pierdut!

MARIUS GHENEA Pre[edinte, FIT Distribution

Biz

47

Piese de mobilier LA RANG DE ART~ Irina Neac[u, un arhitect designer de 29 de ani, a reu[it s` aduc` vechiturile la rang de art`. A \nnobilat scaunele [i canapelele cu tapiserii lucrate manual, iar thecraft LAB a ajuns la 30.000 de euro pe an. {i e primul an de antreprenoriat. DE OANA GRECEA nual, peste 300 de arhitec]i p`r`sesc b`ncile Universit`]ii de Arhitectur` [i Urbanism “Ion Mincu”. Numai o mic` parte dintre ei \[i g`sesc de lucru \ntr-un birou de arhitectur` [i un procent [i mai mic au curajul s` \nceap` ceva pe cont propriu. Nici Irina Neac[u nu a urmat de la \nceput calea antreprenoriatului. A lucrat un an \n câteva birouri de arhitectur`, dar [i-a dat seama devreme c` dincolo de un anumit nivel nu o s` poat` evolua.

“M` \ndreptam mereu spre partea de design, chiar dac` eu am terminat arhitectura”, spune ea despre zbaterile primului job. De restaurare era pasionat` \nc` de pe b`ncile [colii. A lucrat ca internship pe diferite [antiere [i a ajuns la concluzia CIFRE c` tr`ie[te o ironie: “Pe cât de mult e de restaurat \n România, totu[i nu e de munc`”.

Apoi a \ncercat s` cucereasc` lumea larg`. A plecat cu o burs` la Roma, unde a f`cut un master \n arte plastice.

Dup` terminarea studiilor, a lucrat câteva luni \n Italia, pe ni[te proiecte, apoi [i-a \ncercat norocul [i prin ]`rile scandinave. “Dar \n str`in`tate o iei de la zero. Te primesc cu bra]ele deschise abia dup` ce e[ti un artist consacrat”, explic` Neac[u, care crede c` \n România \[i poate croi drumul mult visat.

Dup` revenirea \n ]ar`, Irina Neac[u [i-a experimentat talentul pe ilustra]ie de c`r]i de copii – a colaborat cu editurile Ana [i Erc Press timp de peste cinci ani, a pictat, a ]inut cursuri de

A

48

Biz

pictur` la ea \n atelier, \nainte de a \ncepe colaborarea cu Funda]ia Calea Victoriei. Ultimul proiect de design a fost realizarea standului României \n cadrul târgului Maison & Objet din Paris, care a avut loc \ntre 9 [i 13 septembrie 2011. Proiectul a constat \n dou` luni de lucru.

PASIONAT~ DE SCAUNE VECHI F`r` s` [tie c` o pasiune mai neobi[nuit` poate deveni viitorul ei business, designerul a adunat \n timp scaune rupte, la care oamenii au renun]at, cu gândul c` poate face ceva cu ele la un moment dat. “Am cunoscut o cursant` de-a mea care avea acela[i hobby. Ne-am uitat una la alta [i am

thecraft LAB Anul lans`rii: 2010 Cifra de afaceri 2011: 30.000 euro Angaja]i: 4 Cea mai scump` pies`: 900 euro zis: hai s` \nchiriem [i noi un garaj, s` punem mobilele alea strânse”. |ntre timp [i-au g`sit un spa]iu, [i-au cump`rat unelte (Irina Neac[u lucrase prin fabrici [i \nv`]ase pu]in \n ce const` restaurarea) [i au \nceput s` me[tereasc`: s` scoat` capse, s` le suceasc`, s` le \nvârt`, s` le rup`, s` le gre[easc`. “Montajul este foarte greu, \]i rupi mâinile la propriu”, recunoa[te Neac[u, care acum apeleaz` la colabora-

tori pentru acest proces. Primele lucr`ri le-a expus \mpreun` cu European Heritage (brandul local al firmei Quadra Invest), pentru care Neac[u f`cuse designul unuia din magazine. La târgul interna]ional de mobil`, produse din lemn, accesorii pentru mobil`, decora]iuni interioare BIFE 2010 au luat contact cu publicul primele lucr`ri ale Irinei. Pentru c` au avut succes [i s-au vândut unor clien]i americani, a primit ulterior [i alte comenzi. “{i a[a s-a pornit t`v`lugul. Atunci mi-am dat seama c` e un vis care se poate realiza.

Dar succesul m-a luat prin surprindere”, recunoa[te arhitecta.

Acum, brandul s`u, thecraft LAB func]ioneaz` \n biroul din b-dul Na]iunile Unite din Bucure[ti, având atelierul \n Otopeni, iar Irinei i s-au al`turat dou` colege designeri [i mama sa. Despre clien]i Neac[u spune c` s-au adus unii pe al]ii [i c` doresc s` spun` pove[ti prin mobila lor [i s` de]in` piese unicat.

Iar o pies` de designer sau un produs unicat are alte tarife decât mobila \n serie. Recondi]ion`rile de scaune \ncep de la 600 de lei/bucata. Un fotoliu poate s` ajung` la un pre] mediu de 1.000 lei, dar [i mai sus – 1.700 lei sau 2.000 de lei, \n func]ie de modelul aplicat. “Colajele din tapiserie \mi sunt caracteristice”, explic` Irina Neac[u. |n ceea ce prive[te mobilierul tapi]at cu design textil personalizat, cea mai scump` lucrare a fost un fotoliu vândut cu 900 de euro la New York, iar cea mai ieftin` a fost restaurarea unui scaun – 150 de euro – \ntr-un grup de [ase scaune.

ANTREPRENORIAT DECORA}IUNI

DE LA ART~ LA ANTREPRENORIAT |n cifre, investi]ia Irinei Neac[u arat` a[a: [ase ani de facultate, un an de master, internship-uri \n afara ]`rii, kilograme de c`r]i cump`rate citite [i \nv`]ate, proiecte ratate [i e[ecuri din care a avut de \nv`]at. Toate s-au concretizat \n 2010 prin punerea pe picioare a brandului de design thecraft LAB. Laboratorul realizeaz` piese unicat, lucrate manual. “Materialele au fost cump`rate pe rând, pentru c` niciodat` nu am avut

lemn, unii care vor s` li se picteze pe lemn, dar [i colabor`ri cu firme care vor \n colec]ie o pat` de culoare. “Eu [i echipa mea – Elena Constantin [i Ioana Ignat – putem face tot ce presupune mobilierul tapi]at: t`blii de paturi, fotolii, canapele. Dar nu facem \n serie [i nici nu ne-am dori asta, pentru c` s-ar pierde esen]a. Aceste proiecte fiind unicat, munca [i valoarea lor sunt mai mari”, mai spune Neac[u. La firma cu care colaboreaz`, ea face designul pentru

activitate decât cea de crea]ie. Este fericit` totu[i c` “pe criz`” este pe cont propriu. |n opinia sa, publicul românesc nu este preg`tit s` experimenteze neconven]ionalul, iar produsele sale sunt de ni[` [i vizeaz` amatorii de unicate. F`r` o publicitate excesiv`, lucr`rile ei au fost mai bine primite \n exterior, mai ales \n Statele Unite, unde a vândut cea mai mare parte a produselor. “Doresc s` lucrez pentru pia]a româneasc`. F`r` a targeta o ni[` luxury, creez obiecte cu valoare de

clien]ii care \[i doresc s` apeleze la un astfel de serviciu (15 euro/mp), dar proiecteaz` [i mobilier \ncadrat/vândut la colec]iile de artist.

Cel mai greu i-a fost Irinei \n partea de antreprenoriat. Artist` din fire, s-a trezit c` trebuie s` lucreze cu facturi, s` pl`teasc` impozite [i s` aib` [i alt gen de

craft, de manualitate [i de unicitate, personalizând dorin]ele beneficiarilor mei.

Am \ncredere c` acest demers va fi apreciat din ce \n ce mai bine”, spune Irina Neac[u. Deocamdat`, portofoliul ei de clien]i \ntrune[te persoane [i lucr`ri deosebite, care pleac` din atelier [i aduc multe zâmbete \n casele \n care ajung. Biz

un buget alocat acestui proiect.

Am \nceput s` achizi]ionez scule mici, apoi investi]iile s-au m`rit progresiv”, mai spune aceasta. |n prezent, activitatea s-a diversificat [i designerul are mai multe tipuri de proiecte: clien]i care care vor s` li se recondi]ioneze mobilierul tapi]at sau din

FOTO: VALI MIREA

Irina Neac[u, proprietar, thecraft LAB

Biz

49

Liderul ESEN}ELOR TARI Fotoliul de lider al unei pie]e poate fi cucerit prin mai multe strategii, de la promovarea agresiv` până la sc`derea marjelor de profit. |n cazul lui Petru Berciu, complementaritatea portofoliului este ingredientul-cheie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

M

ajoritatea oamenilor asociaz`

b`uturile alcoolice cu distrac]ia din weekend, dup` o s`pt`mân` obositoare. Pentru Petru Berciu, alcoolul de import reprezint` mai mult decât acel stimul pe care ni-l d` un shot de t`rie. Pepe, cum \i spun apropia]ii, consum` alcool din obliga]ie. |n calitate de lider al pie]ei de b`uturi alcoolice de import, se informeaz` constant \n privin]a lichiorurilor, [ampaniilor [i whiskey-urilor produse peste grani]e. De un an \ns` nu mai este preocupat de extinderea portofoliului. “|n momentul de fa]` am ajuns la o maturitate care ne oblig` s` fim foarte aten]i atunci când ad`ug`m un produs nou \n potrofoliu. Import`m aproximativ 60 de tipuri de b`uturi alcoolice [i suntem prezen]i \n toate categoriile de b`uturi din România”, spune el.

Principiul dup` care Berciu s-a ghidat atunci când a alc`tuit portofoliul despre care vorbe[te cu satisfac]ie este complementaritatea produselor. De[i administreaz` aproape 60 de branduri, reu[e[te s` le ofere tuturor aten]ia cuvenit`, f`r` a concura cu el \nsu[i prin achizi]ia unor m`rci rivale. Strategia lui pare s` fie una câ[tig`toare. BDG Import conduce pia]a b`uturilor alcoolice de import de doi ani, iar \n 2010 a realizat venituri de 34 de milioane de euro.

ALCOOL DIN |NTÂMPLARE Berciu nu s-a bucurat dintotdeauna de succesul pe care \l are \n acest moment.

La \nceput, BDG Import nu se ocupa doar de importul b`uturilor alcoolice, ci a 50

Biz

avut \n portofoliu [i produse precum ketchupul Heinz sau b`uturile energizante Red Bull. Acestea din urm` asigurau peste jum`tate din cifra de afaceri anual` a companiei la \nceputul anilor 2000. De aceea, momentul \n care austriecii de la Red Bull au decis s` \[i deschid` birourile \n România (2004), renun]ând la colaborarea cu BDG Import, a fost unul extrem de dificil pentru antreprenor. Cu toate acestea, norocul i-a surâs doi ani mai târziu, când a reu[it \n mod nea[teptat – dup` cum chiar el recunoa[te – s` adauge \n portofoliu produsele companiei Brown Foreman, printre care brandurile Jack Daniel’s, Finlandia, Tequila sau Southern Comfort. Ini]ial, [efii de la Brown Foreman testaser` [i alte piste, iar Pepe Berciu [i asocia]ii s`i, Ion Biri[ [i Ovidiu Gizdavu, p`reau a fi outsideri \n cursa de semnare a contractului cu produc`torul american. “La prima negociere au venit o mul]ime de oficiali de la Brown Foreman \n biroul nostru. Pentru a-i egala numeric am mai chemat câ]iva angaja]i \n birou, la negocieri”, se amuz` Berciu. |nainte de a \ncepe afacerile cu americanii, BDG Import a f`cut o mul]ime de investi]ii \n structura organizatoric`, echipamente de distribu]ie [i logistic`.

Poate tocmai experien]a profitabil` la \nceput dar dureroas` spre final cu Red Bull l-a \nv`]at pe Berciu c` e periculos s` te bazezi pe un singur brand care atrage venituri, astfel c`, dup` atragerea produselor Brown Foreman (unde whiskey-ul Jack Daniel’s a fost [i r`mâne cirea[a de pe tort), antreprenorul a continuat s` \[i

diversifice oferta an dup` an. |n 2007 au urmat Metaxa, Remy Martin [i Cointreau, apoi Macallan, Famous Grouse [i produsele din portofoliul Bacardi Martini.

BRANDURI SENTIMENTALE Fiecare brand are povestea [i importan]a lui \n portofoliul BDG, de aceea Berciu evit` s` vorbeasc` despre un produs preferat. Corona este prima b`utur` importat` de acesta, \n urm` cu 17 ani, Jack Daniel’s \i aduce cele mai mari venituri, Bacardi Martini [i Grey Goose au un poten]ial ridicat, \ns` brandul care s-a remarcat \n ultimii ani este Jägermeister. Digestivul produs \n Germania din 51 de plante era necunoscut \n România \n 2006, atunci când Berciu l-a introdus pe pia]`, iar acum se num`r` printre cele mai populare b`uturi alcoolice importate de BDG, cu peste 18.000 de l`zi de 9 litri (alc`tuite de obicei din 12 sticle de 750 ml – n.r.) vândute \n 2010, o cre[tere de 1.200% fa]` de 2006, [i cu o ]int` de 24.000 pentru finele acestui an. “Jägermeister are un gust foarte puternic, cu care românii nu prea sunt obi[nui]i. Creeaz` impresii puternice de la prima degustare, ori \]i place [i r`mâi ag`]at de el, ori nu \]i place [i nu \l mai \ncerci vreodat`”, explic` el.

Gustul puternic al Jägermeister nu a fost singurul atu al digestivului. Berciu a \ncercat de la bun \nceput s` \l promoveze \n rândul barmanilor, care l-au adoptat foarte repede [i au \nceput s` \l foloseasc` \n diferite combina]ii pentru cocktailuri, de[i ini]ial aceast` b`utur`

ANTREPRENORIAT IMPORT

rile de calitate precum Bols se vor num`ra printre preferatele lor”, spune mul]umit Berciu.

BDG Import se men]ine pe primul loc \n topul importatorilor de b`uturi alcoolice, \naintea celor de la Pernod Ricard [i Sollers. De[i Jägermeister a FOTO: VALI MIREA

era folosit` ca digestiv. “Noi investim constant \n cultura de cocktail. Barmanii profesioni[ti sunt oameni documenta]i, care caut` tot timpul informa]ii pe internet. Au o cultur` a produselor foarte bine pus` la punct, de aceea [tiam c` genul acesta de produse, dar [i lichioru-

Petru Berciu, General Manager, BDG Import

CIFRE

fost performerul ultimilor ani, produsele care \l men]in pe Berciu pe primul loc r`mân Jack Daniel’s (peste 100.000 de l`zi de 9 litri), Finlandia (50.000 de l`zi) [i berea Corona (100.000 de l`zi).

Totul se \ntâmpl` pe o pia]` imatur`, dac` ne uit`m la celelalte ]`ri din Uniunea European`. România este \n continuare unul dintre statele cu cel mai mic volum de b`uturi alcoolice importate, raportat la consumul total de alcool. Doar 4% din b`uturile de pe mesele românilor provin din import, \n timp ce Grecia import` 70% din b`uturile alcoolice, iar media UE este de 4050%. “Asta spune multe despre poten]ialul de cre[tere al acestei pie]e”, completeaz` Berciu.

Cu toate c` importul de alcool este core business-ul lui, Pepe Berciu testez` \ncepând cu acest an produc]ia de b`uturi carbogazoase, prin lansarea brandului True. Noua gam` de b`uturi este format` din True Ginger, True Energy [i True Tonic, care pot fi consumate ca atare sau \n combina]ii cu alcool. “Noi ne dorim s` promov`m gama True ca pe mixerul preferat al barmanului. |n 2012 vom fi prezen]i doar \n HoReCa, iar din 2013 vom intra \n lan]urile de benzin`rii [i cash & carry”, spune Berciu.

De[i \[i pune multe speran]e \n noile sale produse, b`uturile alcoolice sunt [i vor r`mâne mult timp de-acum \nainte preferatele lui Berciu. Pentru antreprenor, businessul are un gust mai pl`cut dup` un shot de Jägermeister. Biz

BDG Import Anul lans`rii: 1994 Cifr` de afaceri (2010): 34 mil. euro Cifr` de afaceri (2011*): 37,4 mil. euro Volum de vânz`ri \n 2010: 424.000 l`zi de 9 litri

Num`r de branduri \n portofoliu: 53 Num`r de angaja]i: 50 Cot` de pia]`: 30% * estimare

Biz

51

Profit din nacele [i PLATFORME LA |N~L}IME De]ine cea mai mare nacel` de lucru la \n`l]ime din Europa de Est. |nchirierea ei \i poate cre[te afacerea cu peste 50% \n 2012. {tefan Ponea a fondat un business de ni[` din care face parte acum [i un fond de investi]ii. DE OANA GRECEA ` \nchiriezi nacele [i utilaje de lucru la \n`l]ime nu este chiar la \ndemâna oricui. La 35 de ani, {tefan Ponea, manager la Industrial Access, a reu[it s` creasc` o afacere care a atras aten]ia unui fond de investi]ii [i s` fie pe plus pe timp de criz`. Nu i-a fost \ns` u[or [i nici \nceputurile nu au fost simple.

Antreprenorul [i-a dorit tot timpul s` fie pe picioarele lui. Nu a vrut s` depind` de p`rin]i [i a \nceput s` lucreze \nc` de la 16 ani. “Am luat-o de jos”, spune el. |n 1997 s-a angajat pentru prima oar`, \ntr-o firm` mic`, un SRL cu cinci oameni care a ajuns \n timp la 450 de oameni [i 30 de milioane de euro cifr` de afaceri. Compania respectiv`, cu profil de comer] [i construc]ii, a cump`rat o alt` societate care folosea utilaje de lucru la \n`l]ime. Nu avea de gând s` devin` antreprenor, dar a f`cut-o for]at de \mprejur`ri, când nu s-a mai \n]eles cu fostul angajator. |n martie 2005, la 29 de ani [i cu 3.000 de dolari capital, a \nceput businessul cu nacele. Dar a jucat corect: a ales al]i furnizori [i al]i clien]i pentru compania sa, neconcurând cu fostul angajator. A \nceput de la zero [i cu \nc` trei ac]ionari pe hârtie. Practic, nimeni nu a pus prea mul]i bani, iar Ponea a ob]inut finan]are de la banc`, pe baza unui plan de afaceri foarte ambi]ios. “Am \nceput activitatea \n luna mai [i \n decembrie aveam [i cash, [i profit. La momentul respectiv, un utilaj se pl`tea cam \n [ase luni din chi-

S

52

Biz

rie”, \[i aminte[te antreprenorul. Iar leasingul pentru utilajele cump`rate \n scop de \nchiriere era pe trei ani. Fa]` de vremurile de atunci, acum Ponea spune c` exist` o supraofert` pe pia]` de ma[ini de \nchiriat. “Se \nchiriaz` ieftin, sub costuri, ceea ce nu e sustenabil pe termen lung. Nu exist` niciun juc`tor de nacele cu flux de numerar pozitiv. Ori au dat faliment, ori nu [i-au pl`tit taxele, ori au pus bani din buzunar”, adaug` el. |n aceste condi]ii [i el a trebuit s`-[i diversifice activitatea. Dar, de la \nceputurile afacerii, când se putea cre[te cu 100% \ntr-un an, lucrurile s-au mai schimbat.

Oricum, tocmai faptul c` [i-a dublat afacerea \n 2006 fa]` de 2005 [i a rezistat \ntr-o pia]` concuren]ial` a atras aten]ia fondului de investi]ii Balkan Accession Fund (BAF). Negocierile au fost dure [i au durat un an de zile. Pân` la intrarea BAF \n ac]ionariat, \n decembrie 2007, Ponea avea 14 angaja]i [i 130 de utilaje.

El [i ceilal]i trei asocia]i au vândut atunci un pachet de 80% din firma româneasc` (90% – \n urma major`rilor de capital).

Tranzac]ia \n valoare de 3,6 milioane de euro s-a \mp`r]it \ntre ac]ionari. Ponea a r`mas cu 10% din ac]iuni [i a \ncasat atunci 300.000 de euro.

Ceea ce l-a f`cut pe Ponea s` vând` a fost faptul c` fo[tii ac]ionari cereau dividende [i \i stopau astfel dezvoltarea. F`r` ajutorul fondului, Industrial Access nu s-ar fi putut extinde apoi \n Bulgaria [i Republica Moldova [i s` ajung`, \n mai pu]in de un an, la 660 de utilaje de la 130 [i la 39 de angaja]i.

|n procesul de achizi]ie cu fondul, {tefan Ponea a f`cut un business plan pe 5 ani care nu a putut fi respectat. “}inta pentru fond era s` fac` exit la 3-5 ani cu o anumit` performan]`, dar a venit criza.

ANTREPRENORIAT INDUSTRIE

[i un milion de euro din vânz`ri de active”, mai spune directorul general al firmei. Cifra de afaceri din chirii este anul acesta cu 54% mai mare decât \n 2010. |n toat` perioada de criz` 2008-2010 cifra de afaceri din chirii nu a sc`zut \n niciun an, de[i pia]a a c`zut \ntre minus 15% [i minus 45% de la an la an.

Ponea apreciaz` ultimii ani ca fiind “cu p`r]i bune [i p`r]i rele”. Constrâns de ac]ionarul majoritar s` ob]in` o cre[tere de 30%, din care nu a reu[it decât 14%, antreprenorul a fost nevoit s` gândeasc` [i s` adopte noi strategii \n fiecare an. El vede partea bun` a crizei: cel pu]in \n domeniul \nchirierilor, oamenii nu [i-au mai permis s` \[i cumpere utilaje. “Firmele de \nchirieri aveau un parc enorm.

Era o chestiune de timp pân` utilajele care st`teau \n curte urmau s` plece la chirie.” Industrial Access a \nchiriat \ns`

mai scump modelele pe care aveau un grad de ocupare foarte mare. 95% din cifra de afaceri a companiei provine din \nchirieri [i service.

UTILAJE DE LA LIDERUL MONDIAL Brandul-ancor` pentru Industrial Access este num`rul unu mondial \n domeniul nacelelor – JLG (John L. Grove – inventatorul nacelei) din SUA. De aici a adus Ponea cea mai mare nacel` autopropulsat` cu bra] telescopic de lucru la \n`l]ime [i singura din Europa de Est (47 m – echivalentul unui bloc de 18 etaje). Cea mai \nalt` nacel` autopropulsat` cu bra] telescopic din lume, 1500SJ, a costat peste 250.000 euro. Ea poate fi utilizat` pentru a filma competi]ii pe National Arena [i Arena Cluj.

La acest moment, exist` numai 27 de astfel de nacele comandate \n Europa.

CIFRE

Industrial Access Cifr` de afaceri 2010: 4,6 mil. euro Cifr` de afaceri (2011*): 6,7 mil. euro Utilaje \n stoc: peste 600 Pre] mediu de \nchiriere: 36,08 euro (2010) [i 42,94 (2011)

Perioada medie de \nchiriere: 30 de zile Angaja]i: 46 Filiale: România, Bulgaria, Rep. Moldova * estimare

{tefan Ponea, director general, Industrial Access

FOTO: VALI MIREA

Nu ne-am gândit c` se poate ajunge \ntr-o pia]` normal` ca 90% din produc]ie s` se vând` sub pre]ul de cost”, explic` Ponea. Acesta d` [i un exemplu: \n aprilie 2008 pre]ul mediu de \nchiriere era 100 de euro, iar \n iunie 2010 era 30 de euro, \n condi]iile \n care break-even-ul este undeva la 50 de euro.

Strategia adoptat` de Ponea pentru a supravie]ui a fost s` reduc` personalul, s` vând` utilajele care nu performau [i s` vând`/\nchirieze mai scump, folosind un principiu preluat din avia]ie: cu cât vinzi mai mult, cu atât vinzi mai scump. |n condi]iile \n care pia]a construc]iilor a c`zut, Industrial Access [i-a limitat la 30% expunerea pe aceast` pia]`. Dup` toate aceste m`suri, compania a reu[it s` treac` pe profit. “Noi (ac]ionarii) am b`gat trei milioane de euro \n ultimii ani \n companie: dou` milioane de euro cash

“Rentabilitatea acestui utilaj va fi peste media celorlalte 600 de utilaje pe care le avem la acest moment \n flot`. Ne a[tept`m la recuperarea investi]iei \n 3-4 ani, comparativ cu media obi[nuit` a altor utilaje, care este de pân` la 10 ani. Pre]ul de \nchiriere al acesteia va fi de 12.000 de euro/lun`, ceea ce reprezint` cu 80% mai mult decât pre]ul de \nchiriere perceput pentru modelul anterior din gam`”, arat` Stefan Ponea, CEO & Managing Partner, Industrial Access. |n construc]ii precum cea care se desf`[oar` la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, schelele care \mbrac` acum cl`direa nu ar mai fi necesare dac` s-ar folosi aceast` nacel`. Biz Biz

53

strategie Let’s Do It, Romania! Alt record Ac]iunea de cur`]are a \ntregii ]`ri \ntr-o singur` zi a fost [i anul acesta un succes deplin. Dac` anul trecut au venit 250.000 de voluntari, anul acesta au fost cu 50.000 mai mul]i, care au ar`tat c` se poate. DE ALEXANDRU ARDELEAN ndrei Co[uleanu este Fundraiser Manager la Let’s Do It, Romania!

(LDIR) [i pentru el acest an a fost plin de provoc`ri.

“Ne-am propus la \nceput dou` tipuri de buget: unul constant [i unul optimist.”

Andrei avea \n luna ianuarie o meserie – lucra \n publicitate pe partea de vânz`ri.

Colegii din proiect i-au spus c` ar fi potrivit pentru a coordona echipa de fundraising. A zis din prima DA. Dup` mai multe \ntâlniri, a venit [i prima sponsorizare, de la editura Reader’s Digest, o dona]ie de 1.000 de euro.

Echipele din anumite jude]e din ]ar` f`ceau [i ele acela[i lucru. Au ob]inut sponsoriz`ri \n Timi[, Cluj, Ia[i, Bra[ov. |n luna iulie a fost definitivat parteneriatul cu compania Prestigio, care a sus]inut proiectul cu 50 de aparate GPS pentru procesul de cartare.

Un important parteneriat a fost definitivat cu compania Toyota, extins ulterior [i \n teritoriu: Ia[i, Arge[, Bra[ov, Mure[, Constan]a.

Apoi Grupul CEZ s-a al`turat proiectului [i a hot`rât s` sus]in` nou` jude]e din România, fiind cea mai \nsemnat` contribu]ie. Un alt moment important a fost al`turarea RBS Bank, care a devenit unul din principalii sus]in`tori. Datorit` lor, LDIR a avut o campanie pe partea de online pe importante site-uri precum Mediafax, Metropotam, Gândul sau Facebook.

Un alt parteneriat important a fost implicarea companiei GoodSign, care a ajutat echipa LDIR s` aib` câte un roll-up pentru fiecare jude]. Tot prin acest parte-

neriat s-a realizat [i campania de comunicare outdoor \mpreun` cu compania NewsOutdoor, care a oferit spa]iile publicitare. Un aport semnificativ l-au avut [i Heineken România, Badea Cliford Chance, MediaSat, Orange, Holcim, Rosal [i Recolamp. Dac` s-ar face un top al companiilor care au participat cu voluntari, acesta ar ar`ta astfel: Selgros, DHL, Cargus, Unicredit Business Partner, Metro Cash & Carry.

O component` extrem de important` pentru reu[ita din acest an a proiectului Let’s Do It a fost campania de comunicare, gândit` [i implementat` de echipa creativ` de la Friends Advertising, coordonat` de Anamaria Håncu, Communication Manager. “Echipa Na]ional` de Ac]iune” a fost conceptul \n jurul c`ruia s-a comunicat de-a lungul acestor luni, o echip` cu titulari de valoare din \ntreaga

]ar`, oameni dispu[i s` ias` pe teren [i s` contribuie la victoria final` \mpotriva nep`s`rii. “Eu nu-mi aduc aminte de mai mult de 2-3 proiecte/idei române[ti, \n ultimii 20 de ani, care s` reu[easc` s` adune \n jurul lor atâtea sentimente pozitive, energii bune, planuri care s` se [i finalizeze. Unul dintre ele e Let’s Do It, Romania!”, a spus Sorin Trânc`, Creative Director & Managing Partner, Friends Advertising. Campania a avut crea]ii pentru print, radio, outdoor, indoor, dar [i TV, pentru aceast` component` colaborând cu echipa Commitet [i cu regizorul Andrei Amarfoaie.

Cum organizatorii doresc cre[terea nivelului de cuno[tinte practice despre protec]ia mediului \n råndul angaja]ilor din companii, au preg`tit \nc` o surpriz`: Eco-Ghidul LDIR [i sesiunea de discu]ii Let’s train! Biz Biz

55

CTRL+ALT+DEL MARKETING Marketingul nu mai este eficient. Nu a[a cum este aplicat acum. Alain Thys, Managing Partner al companiei belgiene de consultan]` \n strategie de marketing Future Lab, are câteva idei despre cum meseria aceasta s-ar putea reinventa.

DE LOREDANA S~NDULESCU Marketingul pare s` fi intrat \ntr-un impas. Ce se \ntâmpl` de fapt?

Din punctul meu de vedere problema cea mai mare este c` multe dintre practicile de marketing pe care le folosim acum au fost create pe vremea când economia [i lumea ar`tau altfel decât ceea ce se \ntâmpl` la ora actual`. Multe din metodele pe care le aplic` \n prezent \[i au originile \n anii ’60 sau chiar ’50 când consumatorii erau avizi dup` lansarea de noi produse. Dac` \n anii ’70, de pild`, lansai o ma[in` de sp`lat vase, era un mare lucru. Nu trebuia decât s` faci mult zgomot ca s` atragi aten]ia asupra faptului c` erai primul.

Acum exist` sute de game de ma[ini de sp`lat vase. Toate nevoile sunt deja acoperite. Pe vremuri canalele media erau limitatate. Acum sunt o sumedenie. Pe vremuri, concuren]a nu era a[a acerb`. Acum tr`im \ntr-o lume nebun`. Care este \n esen]` problema? Sistemul de business pe care am construit industria de marketing se bazeaz` pe parametri \nvechi]i. Lucr`m cu agen]ii de media construite pe sistemul de a \mpinge mesajul c`tre consumatori pe baza unor statistici de genul: “target – femei, 25-35 de ani, urban”. Inclusiv agen]iile de crea]ie se bazeaz` pe promovarea \n mas`. Acum trebuie s` construim rela]ii. Este singura 56

Biz

modalitate prin care se mai pot câ[tiga bani. Nu mai merge doar s` faci mult zgomot.

Ave]i exemple de branduri care au \n]eles c` trebuie s` fac` aceast` schimbare?

Da. Philips [i ING sunt dou` astfel de branduri. Ambele investesc masiv

consider` c` este important. ING a lucrat la simplificarea opera]iunilor bancare, iar Philips folose[te “superpromoteri” care recomand` [i promoveaz` produsele companiei direct c`tre consumatori.

Dar exemple de marketing prost aplicat?

Nu am avut ocazia s` deschid televizorul asear`. Nu a[ vrea s` fac referire la un brand anume. O s` vorbesc despre pia]`, \n general. Dac` pornesc televizorul \n Belgia, de pild`, 75% dintre reclame sunt irelevante. {i procentul acesta este generos.

Publicitatea radio st` ceva mai bine, dar tot nu exceleaz`. Problema, \n ambele cazuri, este c` se merge pe o “abordare de mas`” care la ora actual` se afl` \ntr-un rapid proces de erodare. Cea mai mare gre[eal` este s` “]ipi \n gura mare” cât de tare este brandul t`u, nediferen]iat pentru toate categoriile de consumatori.

Deseori un film de ac]iune cu un public predilect masculin este \ntrerupt de reclame la absorbante.

M` \ntreb ce este \n mintea brand

MANIFESTUL LUI ALAIN THYS PENTRU SCHIMBAREA LA FA}~ A MARKETINGULUI Alege]i canalele media [i mesajele la care oamenii r`spund Inova]i mai pu]in, dar cu mai mult sens }ine]i-v` de promisiunile f`cute Dovedi]i c` marketingul bun este cel din care se câ[tig` bani Convinge]i-v` colegii s` v` sus]in` Alinia]i toate canalele de comunicare pentru a oferi o experien]` unitar` |mpinge]i-v` compania pe calea responsabilit`]ii civice Intra]i pe toate pie]ele relevante pentru voi Face]i din marketing o meserie frumoas` Recâ[tiga]i-v` mândria, respectul [i pasiunea \n a construi rela]ii pe termen lung cu clien]ii lor. Fac \n continuare [i advertising \n sensul clasic al cuvântului, \ns` \[i evalueaz` angaja]ii \n func]ie de rela]iile pe care ei le construiesc cu clien]ii.

Aceasta este o mare schimbare de la ce crede marketerul c` este important la ceea ce clientul

managerilor care accept` o astfel de plasare. Exist` un \ntreg sistem bazat pe agen]iile de media care se folosesc de targetarea \n mas`, de fragment`ri generice, de stereotipuri [i de multe ori se presupune c` un consumator este un fel de hamster sau un c`]elu[ pe care, dac`-l stimulezi cu ceva, va face ceea ce vrei tu s` fac`.

STRATEGIE MARKETING

perspectiva de ansamblu este nevoie de rapoarte, \ns` acestea nu trebuie s` fie singurele instrumente de lucru.

Cea mai bun` metod` de a asculta consumatorii ar fi s` l`s`m un pic deoparte rapoartele care descriu “consumatorul mediu” [i s` ne orient`m spre vocile individuale.

FOTO: MIHAI BALOIANU

Se pare c` \ntreaga profesie trece printr-un proces de transformare.

Cum arat` \n viziunea dvs. omul nou de marketing?

Cum pot fi “asculta]i” consumatorii?

Mult` lume se sperie de ideea de a intra \n contact direct cu consumatorii. Deseori, când \ntâlnesc persoane din managementul de top al unei companii le \ntreb când au v`zut ultima oar` un consumator adev`rat, \n carne [i oase. Când au vândut ultima oar` unui client? Pentru c`, \n

cele din urm`, cred c` CEO-ul este vânz`torul suprem. Cei care pot r`spunde afirmativ la aceste \ntreb`ri sunt foarte pu]ini. Companiile care reu[esc s` mai aib` succes la ora actual` sunt cele \n care managerii ascult` ce au de spus consumatorii din via]a real`, nu cei din rapoartele de cercetare. Sigur c` pentru

|n loc s` reprezinte vocea brandului, marketerul va trebui s` reprezinte vocea consumatorului. Este o schimbare \n plan mental. Ani la rând, oamenii de marketing s-au concentrat pe a construi branduri [i indicatori de brand. Toate aceste lucruri sunt \n continuare valide, numai c` este nevoie ca organiza]iile s` \n]eleag` mai bine consumatorii. Pe viitor, oamenii de marketing trebuie s` devin` “consumatorocentrici”. Va fi nevoie de noi baze de date, de noi conversa]ii [i noi modalit`]i de interac]iune. Va fi de asemenea nevoie ca marketingul s` interac]ioneze mai mult cu celelalte departamente, indiferent c` e vorba de cel financiar sau de client service. {i cei de la marketing trebuie s` fac` primul pas pentru c` dintre toate departamentele cel de marketing este cel mai pu]in performant, \n sensul c`, din p`cate, \n continuare majoritatea bugetelor sunt irosite inutil. La nivel global, statisticile arat` c` 50% din materialele pe care departamentul de marketing le produce pentru for]a de vânz`ri nu sunt niciodat` folosite [i cealalt` jum`tate este ref`cut` de cei de la vânz`ri. Poate c` statu-quo-ul acesta va mai continua vreo 5-6 ani, \ns` nu mai mult. Se apropie momentul când va fi nevoie de mai mult` deschidere.

Nu vreau s` arunc vina pe cineva anume, \ns` realitatea de acum ne arat` c` aplic`m practici care nu mai sunt valide. Mult` vreme am fost cu to]ii \n negare. {i pân` la urm` nu este vorba numai de marketing, ci de companii pe ansamblu.

To]i trebuie s` ne reset`m sistemul de func]ionare. Biz Biz

57

Compania ta dezvolt` produse noi?

Toate departamentele companiei trebuie s` participe la procesul de dezvoltare de noi produse. {i acesta trebuie s` fie un proces bine structurat. Iat` de ce...

DE PAUL J.R. RENAUD

fiecare departament al companiei: vânz`ri, tehnic/produc]ie, IT, finan]e, rela]ii cu clien]ii, opera]iuni regionale, marketing etc. Consiliul este condus de un pre[edinte care nu are autoritate func]ional` asupra membrilor, \ns` este responsabil cu desf`[urarea eficient` a \ntrunirilor consiliului [i se asigur` c` se iau decizii la fiecare Poart`. La fel de important este [i ca fiecare membru al consiliului s` fie factor de decizie. De asemenea, fiecare membru trebuie s` sprijine sau s` refuze un anumit produs.

Consiliul aprob` sau refuz` trecerea conceptului spre Poarta urm`toare.

Faza 2 – Fezabilitate Sunt con[tient c` a citi despre procese rticolul meu de data trecut`, de lucru e la fel de interesant ca atunci “F`r` produse noi v` când te ui]i cum cre[te iarba. Voi \ncerca pânde[te falimentul”, s` fac \n a[a fel \ncât s` nu fie deloc sublinia faptul c` este plictisitor. Al`turat g`si]i o schem` care urgent ca fiecare subliniaz`, \ntr-o form` simplificat`, companie s` posede o pepinier` de modul \n care obi[nuiam s` lans`m produse noi care s` alimenteze produse noi. constant pia]a. Dac` nu afli \n S` urm`rim pu]in acest proces, pentru permanen]` ce vor clien]ii [i, dup` ce a putea \n]elege care \i este rostul. El este ai identificat acel lucru, nu te structurat \n 5 faze [i 4 por]i. concentrezi asupra lui suficient de repede, clien]ii te vor p`r`si \n favoarea concuren]ei.

Exper]i \n dezvoltarea de PAUL J.R. RENAUD produse noi, cum ar fi Apple, este profesor adjunct de Samsung [i Zara, lanseaz` pe marketing la Maastricht pia]` atât de multe produse noi, School of Management [i \ncât sunt mereu provoca]i ca autorul unor articole pe tema organiza]ie [i de aceea au supravie]uirii \n recesiune [i al produse mai bune decât blogului “I Feel Good”. competitorii. Ei \[i Conduce compania de supravegheaz` \n permanen]` consultan]` de marketing [i produsele existente, \[i ajusteaz` strategie Renaud, lider \n România \n acest mereu mixul de marketing [i \[i domeniu (www.renaud-investments.ro). retrag unele produse de pe pia]` când acestea nu mai dau rezultatele preconizate.

Faza 1 – Concept Cum po]i r`mâne mereu cu un pas Ideile de produs [i marketing pot veni \nainte [i \n acela[i timp s` lansezi din mai multe surse, inclusiv de la produse noi [i eficiente pe band` angaja]i, clien]i, furnizori sau ac]ionari. rulant` (de pild` update-uri pentru Directorul de produs (DP), pentru noi Google [i Android)? R`spunsul e juc`torul-cheie \n acest articol, stabile[te simplu: ai nevoie de un proces de o baz` de date \n care se colecteaz` toate lucru. Indiferent c` lansezi programe ideile de produs sau de promovare, din de marketing afiliat online, surse interne dar [i externe. construie[ti case sau introduci noi La Poarta 1, DP prezint` conceptul \n arome pentru iaurt, dezvoltarea de fa]a unui consiliu. Acest consiliu are o produse noi cere o abordare structur` organiza]ional` matriceal` [i structurat`. este alc`tuit din câte o persoan` din 58

Biz

Odat` ce un concept trece de Poarta 1, DP preg`te[te sarcinile urm`toare \n vederea lans`rii pe pia]` a produsului. În aceast` faz` sunt incluse urm`toarele sarcini [i documente: un studiu de fezabilitate detaliat; o cercetare cantitativ`; date financiare detaliate, inclusiv valoarea net` curent`, ROI intern etc.; identificarea unor procese de lucru noi sau modificate.

La Poarta 2, DP se prezint` din nou \n fa]a consiliului cu: studiul de fezabilitate; planificarea cronologic`; date financiare (inclusiv estim`rile cele mai importante [i indicatorii financiari). Toate aceste date sunt discutate \n cadrul consiliului, care aprob` sau refuz` trecerea conceptului spre Poarta urm`toare. {i a[a mai departe. Schema ofer` detalii despre fiecare etap` [i fiecare punct de decizie pentru fiecare Poart` [i Faz`. Toate Por]ile sunt gândite \n a[a fel \ncât produsul s` fie aprobat prin intermediul procesului de dezvoltare [i s` fie ori lansat datorit` meritelor [i poten]ialului, ori refuzat \n cazul \n care membrii consiliului decid c` datele nu sunt suficient de conving`toare [i c` alocarea de resurse pentru dezvoltarea proiectului nu se justific`. Aceasta este frumuse]ea structurii matriceale: \ntreaga organiza]ie ia decizii la fiecare pas, iar acest procedeu continu` pân` la lansarea produsului sau, dimpotriv`, anularea sa.

Dup` lansare, produsul se \ntoarce dup` o vreme \n fa]a consiliului, pentru a se raporta situa]ia vânz`rilor [i a rezultatelor, cu scopul de a fi comparate

STRATEGIE OPINIE PROCESUL DE DEZVOLTARE DE PRODUSE NOI: POARTA 2

POARTA 1

POARTA 3

POARTA 4

FAZA 1

FAZA 2

FAZA 3

FAZA 4

CONCEPT

FEZABILITATE

IMPLEMENTARE

LANSARE

Este definit conceptul produsului Beneficii pentru consumator Cercetare calitativ` Cercetare [i/sau analiz` cantitativ`

Date financiare detaliate Politic` de pre]uri Procese [i resurse Planificarea cronologic`

cu obiectivele [i estim`rile prezentate ini]ial. O alt` sarcin` a consiliului este s` retrag` (s` “omoare”, cum se mai spune) un produs atunci când acesta, \n cadrul ciclului s`u de via]`, ajunge \n stadiul de declin.

Care sunt principalele beneficii ale procesului care st` la baza dezvolt`rii de produse noi? |n primul rând, dezvoltarea de produse noi este \mbr`]i[at` de toate departamentele [i sprijinit` prin intermediul unui proces strict [i cunoscut de toate p`r]ile implicate. Apoi, toate departamentele au informa]iile necesare, care pân` la urm` ajung la to]i angaja]ii, astfel \ncât ace[tia s` \n]eleag` produsul \nc` \nainte s` ajung` \n pia]`. Acest aspect este fundamental – gânde[te-te de câte ori s-a \ntâmplat ca prietenii t`i s` vorbeasc` despre produse ale companiei tale de care tu nici nu auzise[i. |n al treilea rând, produsele sunt lansate prin intermediul unui proces care faciliteaz`

Definirea [i cerin]ele produsului Teste de acceptare: re]ea, IT, facturare Testarea proceselor de business Training Planul de marketing pentru lansare – politic` de pre]uri final`, planul de comunicare, PR

luarea deciziilor. Apoi, procesele de lucru antreneaz` toat` compania, care la rândul ei motiveaz` angaja]ii.

Pe vremea când eram pre[edintele acestui consiliu la Romtelecom, ne \ntâlneam o dat` la dou` s`pt`mâni.

Dac` nu oferi ceea ce vrea pia]a [i ajungi s` nu mai fii competitiv, consiliul se poate \ntâlni \ns` chiar [i s`pt`mânal.

Dar acest proces nu a fost creat \ns` peste noapte. Ca orice alt` metodologie eficient`, necesit` aten]ie constant` din partea directorului de marketing, care este responsabilul suprem cu furnizarea de produse noi. Directorul de marketing creeaz` [i faciliteaz` acest proces, face lobby produsului \n companie atunci când sunt ridicate probleme care pot duce la anularea sa [i se asigur` c` managementul [i CEO-ul sprijin` cu fermitate procesul. Deciziile luate \n afara consiliului nu sunt permise, deoarece acest lucru ar periclita integritatea procesului.

Monitorizarea rezultatelor Evaluarea KPI (indicatori cheie ai performan]ei) Evaluare opera]ional` Monitorizarea advertisingului

FAZA 5

MANAGEMENTUL CICLULUI DE VIA}~

Tranzi]ia c`tre serviciile de baz` Analiza produsului |mbun`t`]iri ale produsului, promo]ii, schimb`ri de pre] etc.

David Craig, unul dintre cei mai buni directori de IT pe care \i poate avea un director de marketing, sprijinea \ntotdeauna 100% procesul [i mi-a spus de mai multe ori: “Dac` dezvol]i produsul, IT-ul te va urma”. Exact asta a [i f`cut, IT-ul m-a urmat [i, ca rezultat, Romtelecom s-a transformat \ntr-un foarte eficient dezvoltator de produse, fapt care i-a permis s` concureze cu dezvoltatori mult mai mari de produse, cum ar fi Orange [i Vodafone. Când te bucuri de ajutor din partea colegilor factori de decizie \n cadrul procesului de dezvoltare, lucrurile pot merge ca unse.

Ca [i consumator, nu [tii ce se \ntâmpl` \n spatele lans`rii iPhone 4S, dar, \n mod cert, \n spatele acestei lans`ri se afl` un proces de dezvoltare de produse noi. Diferen]a dintre a avea [i a nu avea un proces de dezvoltare de produse noi este diferen]a dintre a dezvolta [i a sucomba. Ce variant` preferi? Biz Biz

59

STRATEGIE MARKETING

DE LA BRIEF LA REZULTATE 80% dintre m`rci e[ueaz` imediat dup` lansare, iar 10% “mor” \n primii 5 ani de la lansare. Numai una din zece m`rci lansate are succes pe termen lung. Iat` lungul drum de la o idee pân` la lansarea unei noi m`rci.

DE LOREDANA S~NDULESCU

n produc`tor din industria dulciurilor are \n portofoliu dou` m`rci puternice, fiecare pe categorii diferite de produse, [i o a treia marc` pe o alt` categorie de produse, lansat` de mai pu]in timp, aflat` \n ascensiune, \ns` cu indicatori de notorietate mai mici decât pentru primele dou` branduri care sunt mai vechi pe pia]`. Clientul dore[te lansarea unei noi categorii de produse, tot pe segmentul dulciurilor. A definitivat deja re]eta produsului, dar vrea s` [tie sub umbrela c`reia dintre cele trei m`rci din portofoliu s` plaseze noul produs.

Solu]ia propus` de ISRA Center urmeaz` trei pa[i. Primul este desk-research-ul, un tip de studiu care presupune folosirea unor date secundare pentru documentarea unui subiect. Cu materiale puse la dispozi]ie de client se realizeaz` un sumar al performan]ei [i al imaginii m`rcilor sale. Aceast` etap`, dup` cum precizeaz` Alice Mihai, Business Development Director la ISRA Center, clarific` situa]ia fiec`reia dintre cele trei m`rci pe pia]` [i care este poten]ialul de dezvoltare. Al doilea pas const` \n realizarea unui studiu de pozi]ionare cu o etap` calitativ` \n care se \n]elege percep]ia consumatorilor despre m`rcile de pe pia]` [i sunt scoase la iveal` beneficiile a[teptate de la un nou produs [i o etap` cantitativ` \n care se realizeaz` cartografierea perceptiv` a m`rcilor existente, se 60

Biz

stabilesc atributele relevante pentru consumatori [i poten]ialele bariere \n consumul unui nou produs din categoria respectiv`. Al treilea pas const` \n testarea conceptului prin prezentarea unor descrieri de produs \mpreun` cu fiecare dintre cele trei denumiri de marc` pe care clientul le are deja \n portofoliu. |n descrierea produsului se includ elemen-

MCDONALD'S ARCH DELUXE McDonald's a lansat Arch Deluxe \n 1996, promovându-l ca pe un burger special pentru adul]i, explicând acest lucru prin sus]inerea ideii c` este un produs sofisticat. McDonald’s nu a luat \n considerare c` atributul “sofisticat” nu este asociat de public cu restaurantul de tip fast-food care are ca principale avantaje faptul c` ofer` lucruri \n mod rapid, este \ntotdeauna la \ndemân`, prietenos [i nepreten]ios. O alta problem` este c` produsele McDonald’s nu erau promovate de obicei pe baza gustului, cei mai mul]i consumatori alegând acest restaurant pentru c` aveau certitudinea ca vor fi servi]i rapid [i curat, la un pre] rezonabil, cu produse \ntotdeauna la fel.

Compania a renun]at rapid la acest produs, de[i investise sume semnificative \n promovarea lui. McDonald’s a aflat dup` aceast` experien]` c` produsele nou lansate trebuie s` se potriveasc` nu numai cu nevoile publicului, ci [i cu imaginea m`rcii.

tele identificate \n a doua etap` de cercetare ca fiind de interes pentru poten]ialii consumatori.

Ce rezult` din aceste studii? |n cazul produc`torului de dulciuri, cercetarea a contribuit, \n primul rând, la plasarea noului produs \ntr-o zon` caracterizat` prin urm`toarele atribute: r`sf`], “ofer` momente de relaxare [i pl`cere”, produsul este plin de via]` [i revigorant. Acestea au fost elementele identificate ca având un impact puternic asupra poten]ialilor consumatori. A doua etap` a cercet`rii a ar`tat c` atributele acestea nu sunt asociate cu niciuna din m`rcile deja existente pe pia]`. Astfel, de[i ini]ial clientul inten]iona s` lanseze noul produs sub umbrela uneia dintre m`rcile pe care le avea deja \n portofoliu, \n urma test`rii de concept s-a constatat c` niciuna dintre cele trei m`rci ale clientului nu se potrive[te cu noua pozi]ionare. Atributele noului produs difer` de caracteristicile m`rcilor actuale ale clientului [i, de[i ar putea beneficia de notorietatea uneia din m`rcile existente, \n final impactul ar fi negativ atât asupra m`rcilor mai vechi, cât [i asupra noului produs. |n aceste condi]ii, recomandarea firmei de cercetare nu poate fi alta decât identificarea unui nou nume de marc` care poate reda mai bine elementele pe care dore[te s` le transmit` produsul care va fi lansat.

Aceasta a fost munca de cercetare, urmeaz` munca agen]iei de branding.

STRATEGIE INTERVIU

CUM SE FACE RADIO DUP~ “BIBLIE” Posturile de radio ale SBS Broadcasting Media sunt ascultate de unul din trei români. {erban Huidu, director de programe la SBS Broadcasting Media – Divizia Radio, vorbe[te despre cum se adapteaz` acestea la noul context al pie]ei.

DE LOREDANA S~NDULESCU Cum se traduce criza economic` pe pia]a radiourilor?

Radioul e un fel de cenu[`reas` a pie]ei media, e cel mai afectat. Pe de alt` parte, atunci când nu sunt bani, trebuie s` faci treab` mult mai bun`. Când sunt bani, fac to]i. De la debutul crizei, noi am crescut constant, iar acest lucru arat` c` am luat m`surile cele mai bune.

{i-au mai revenit bugetele anul acesta?

Anul acesta nu. Sunt cam ca anul trecut. Anul acesta, pia]a de media pe segmentul radio este undeva la valoarea de 20 de milioane de euro [i e o valoare mic`. |n 2007 a fost foarte mare.

Totul merge \n acela[i ritm cu economia: dac` economia va cre[te, la fel va cre[te [i pia]a radio.

Pe ce solu]ii mizeaz` Kiss FM pentru atragerea [i men]inerea ascult`torilor?

Kiss FM face parte dintr-o re]ea mai mare: Kiss FM, Magic FM, Rock FM, One FM [i Kiss TV. Kiss FM este un format foarte \ndr`git \n România, se nume[te CHR (contemporary hit radio) [i mizeaz` pe “biblie”. Noi, românii, am inventat cuvintele “Se poate [i a[a”. Ei bine, când e criz`, nu se mai poate “[i a[a”. Se poate cum scrie la carte, deci, respectând “biblia”.

Cum merge proiectul de radio exclusiv online?

One FM este online [i este singurul radio HD sut` la sut`. Va mai trece mult timp pân` atunci când radioul [i

televiziunea vor disp`rea. Mul]i au prezis dispari]ia radioului [i a televiziunii.

New media va fi din ce \n ce mai prezent` pe pia]`, dar acest lucru nu \nseamn` c` va omor\ radioul sau TV-ul. Radioul [i televiziunea vor continua s` fie lideri [i s` dicteze pre]ul.

Ave]i \n plan s` lansa]i vreun proiect nou pân` la sfâr[itul acestui an sau \n prima jum`tate a anului viitor?

Am lansat, \n octombrie anul trecut, Rock FM [i prefer`m s` ne p`str`m energia pentru a face s` mearg` foarte bine proiectele lansate pân` acum. Recunosc, eu am fost sceptic \n privin]a lans`rii Rock FM, dar am reu[it s` readucem \n pia]` un segment de public care nu asculta radio, pentru c` oamenii care ascultau rock nu ascultau radio. |nceputul a fost mai greu, dar \n prezent Rock FM [i-a atins targetul [i sunt foarte optimist cu privire la evolu]ia lui.

Ce procent de]ine]i la ora actual` pe targetul comercial?

Kiss FM, Magic FM [i Rock FM au \n total, la nivel urban, o cot` de pia]` \n targetul comercial de circa 30%. Suntem, de asemenea, lideri [i \n Bucure[ti, cu o cot` de pia]` de 30,6%, \n vreme ce Kiss FM e pe primul loc \n rândul celor mai ascultate radiouri la nivel urban, cu o cot` de pia]` pe segmentul comercial de 21,5%. |n aceast` var`, Kiss FM a preluat conducerea [i \n Bucure[ti, cota de pia]` pe targetul comercial fiind de 14,5%. Biz Biz

61

CREATIVII LUPT~ PENTRU }AR~ Cu frunz`, f`r` frunz`, gr`dina Carpa]ilor, România, este o ]ar` f`r` de brand.

Iar ori de câte ori se pune problema s` ne definim o imagine unitar`, spiritele se inflameaz`. Am provocat echipele de crea]ie ale celor mai mari agen]ii de publicitate din România s` fac` un exerci]iu de imagina]ie. I-am \ntrebat cum ar promova ei România. De[i au receptat provocarea cu mare entuziasm, dintre cele peste 10 agen]ii care au primit brieful numai patru s-au ]inut serios de treab` [i l-au finalizat. |n paginile ce urmeaz`, v` prezent`m ce a ie[it. A[a se vede România prin ochii a patru echipe de crea]ie. DE LOREDANA S~NDULESCU

LOWE & PARTNERS

ECHIPA: Mihai Fetcu, Creative Director Claudia Pascu, Art Director Ana Maria Vasilache, Copywriter

62

Biz

STRATEGIE PUBLICITATE ECHIPA: Mihai Gongu, Creative Director [i Copywriter Adi Ghi]`, Designer

GRAFFITI BBDO ypromania este conceptul cu care a intrat \n joc echipa de crea]ie a agen]iei Lowe & Partners. Ideea de la care au pornit cei trei oameni de crea]ie este c` ne mândrim cu un singur lucru, când de fapt avem mult mai multe motive de mândrie. Ne l`ud`m cu flora [i fauna [i uit`m c` printre noi se afl` oameni prieteno[i [i femei frumoase.

Recomand`m frumuse]ile naturii, dar [i activit`]ile sportive.

Suntem buni la muzic`, dar [i \n gastronomie.

Avem locuri unde s` ie[im, dar [i locuri unde s` st`m. Aceasta este România. |n egal` m`sur` pentru str`ini, dar [i pentru români.

Cu bune [i rele, dar mai ales cu bune. Conceptul ales de creativii de la Lowe & Partners poate fi declinat pe mai multe medii: pres`, outdoor, TV (inserturi), publicitate ambiental`.

Conceptul poate fi de asemenea declinat [i \n mediul viral, deoarece, dup` cum spun reprezentan]ii Lowe & Partners, oricine poate veni cu propria versiune de România.

BBDO au creat o serie de machete cu o stilistic` aerisit`, curat`, cu un headline cu hook, f`când referire la personalit`]i române[ti trecute sau prezente ce au marcat omenirea. S-au oprit la cinci: {tefan Odobleja, Nicolae Paulescu, Henri Coand`, Ilie N`stase [i Nadia Com`neci, dar mai sunt probabil de cinci ori pe atât.

Fiind vorba de un exerci]iu, machetele nu includ niciun logo, site sau call center, pentru c` oricum, \n era lui Google, dac` te convinge o idee, mai departe te descurci singur s` ajungi acolo unde vrei.

ac` vrei s` atragi aten]ia consumatorului gr`bit [i preocupat de ale lui, e important s` vii cu o perspectiv` complet nou`. Valabil atunci când vinzi detergent gospodinelor, dar [i atunci când vinzi destina]ii turi[tilor. Echipa de crea]ie a Graffiti BBDO s-a \ntrebat dac` nu cumva România are ceva mai interesant, mai special de oferit decât Delta, Carpa]ii, litoralul M`rii Negre, Casa Poporului [i Castelul Bran. Românii pot fi principala atrac]ie a acestei ]`ri. Românii cu geniu, cu spirit, cu charism`, cu talent \n sensul vechi [i nemanelist al cuvântului, cu pasiune. Nu, nu au plecat to]i \n America.

Abordarea ar putea fi cu atât mai inovatoare pentru occidentalul care deschide o revist` cu o astfel de machet`, mai ales acum, când "Romanian" poate fi uneori un sinonim pentru "cet`]ean problem`". Cei de la Graffiti Biz

63

STRATEGIE PUBLICITATE

FRIENDS ADVERTISING

SAATCHI & SAATCHI chipa de crea]ie a agen]iei Saatchi & Saatchi s-a gândit s` promoveze România ca pe un muzeu. De ce? Pentru c` orice muzeu \ntotdeauna formeaz` al`turi de hotel [i restaurant al treilea obiectiv pe care niciun turist care se respect` nu 64

Biz

concepe s`-l rateze când este \n concediu. Pentru a sublinia [i sus]ine ideea de muzeu \n aer liber, cei doi membri ai echipei, Irina Codreanu [i Vlad Molico, au desenat câteva schi]e ale unor locuri [i atrac]ii pe care ei le consider`

reprezentative. C`ru]a trecând agale pe E85, fetele de Bamboo, p`s`rile din Delta Dun`rii, imensa Cas` a Poporului, dar [i m`n`stirea Vorone] sunt piesele care compun puzzle-ul ce define[te România zilelor noastre.

STRATEGIE PUBLICITATE

CREA}IE: Sorin Trânc`, Owner & Creative Partner la Friends Advertising

mul de crea]ie e cam... ca un arhitect.” A[a \[i \ncepe prezentarea propunerii sale s`u Sorin Trânc`. Cine vrea o cl`dire bine f`cut` \i va spune arhitectului ce fel de cas` dore[te, ce va face cu ea [i, intrând \n detalii, care e func]ionalitatea ei. G`sind dificil s` lucreze pe o

asemenea cerin]` pe un brief destul de vag cum este cel de fa]`, [i-a adresat mai multe \ntreb`ri, printre care: ce vrem, de fapt, de la lucrarea asta? E ata[at` brandului na]ional? Cui se adreseaz`?

Turi[tilor? Oamenilor de business? Se adreseaz` românilor sau str`inilor?

Nevrând s` fac` teorii, ci s` atrag` aten]ia asupra importan]ei decisive pe care o are clientul \ntr-o asemenea \ntreprindere, Sorin Trânc` subliniaz` c` publicitatea proast` pleac` de la nepriceperea clientului, \n condi]iile \n

care \n România exist` suficien]i oameni foarte califica]i [i pasiona]i de aceast` meserie. Lucru confirmat, de altfel, de toate marile festivaluri de idei din lume, care au premiat mereu lucr`ri publicitare române[ti. Dup` ce [i-a adresat [i a r`spuns la mai multe \ntreb`ri, creativul de la Friends Advertising [i-a “rescris” brieful. A \ncercat s` traseze o concluzie pe care el o nume[te optimist`. Agresivitatea [i iconoclasmul românilor denot` for]` [i capacitate de adaptare, inteligen]`.

ECHIPA: Irina Codreanu, Senior Copywriter Vlad Molico, Group Creative Director

Biz

65

STRATEGIE

LOGISTIC~

BUSINESS REAL |N BIROU VIRTUAL Pre]ul lunar pentru \nchirierea unei garsoniere \ntr-un cartier bucure[tean este de circa 250 de euro. Cu 259 de euro pe lun` un antreprenor poate \nchiria un birou complet func]ional, cu singura men]iune c` este virtual.

DE LOREDANA S~NDULESCU u un astfel de cost [i având \n vedere facilit`]ile pe care acest spa]iu le ofer` nu e de mirare c`, \n primele [ase luni ale anului 2011, cererea de birouri virtuale a crescut cu 50% \n compara]ie cu aceea[i perioad` a anului trecut. Cre[terea a fost raportat` de Regus, cel mai mare furnizor de spa]ii de lucru flexibile, [i este explicat` de reprezenta]ii companiei [i prin faptul c`, \n actualul context economic, firmele mici [i foarte mici nu au alt` solu]ie decât s` se adapteze. Cum? Prin solu]ii cu costuri reduse [i riscuri ]inute sub control.

Un birou virtual ofer` practic acelea[i beneficii cu cele ale unui birou cu personal, respectiv o adres` de afaceri care poate fi inclus` \n documentele companiei, un num`r de telefon dedicat [i un recep]ioner profesionist care s` preia apelurile telefonice, s` colecteze [i s` gestioneze coresponden]a, precum [i acces la birouri private sau la s`li de [edin]e.

Pre]urile \ncep de la 259 de euro pe lun` [i cresc \n func]ie de nevoi. O solu]ie optim` este considerat` a fi Virtual Office Plus, care, pentru 790 de euro pe lun`, include [i cinci zile de acces la un birou privat. |n România, numai 250 de firme au apelat la serviciile Regus, \ns` la nivel global peste 900.000 de clien]i din \ntreaga lume beneficiaz` \n fiecare zi de facilit`]ile Regus.

66

Biz

Conceptul \i apar]ine unui antreprenor britanic, Mark Dixon, care a fost inspirat s` \nfiin]eze Regus \n timpul unei c`l`torii de afaceri la Bruxelles, unde a remarcat cât de mul]i oameni de afaceri erau nevoi]i s` lucreze \n hoteluri. Acesta a ajuns la concluzia c` trebuie s` existe o modalitate mai bun` de a lucra \n timpul c`l`toriei, dar [i acas`. Viziunea lui Dixon a fost s` transforme modul \n care companiile \[i gestionau necesit`]ile globale de propriet`]i imobiliare, determinându-le s` externalizeze cerin]ele pentru spa]iu

AVANTAJELE BIROULUI VIRTUAL Acces \n 1.000 de business lounge-uri [i cafenele \n toat` lumea Reduceri pentru utilizarea birourilor [i a s`lilor de [edin]e Asisten]` administrativ` Adres` de afaceri din peste 1.000 de loca]ii Primirea coresponden]ei [i a coletelor |nregistrarea adresei la Registrul Comer]ului Num`r de telefon de birou dedicat Preluarea, filtrarea [i redirec]ionarea apelurilor Gestionarea mesajelor Portal de gestionare a mesajelor online Mesagerie vocal`

de birouri c`tre un furnizor de servicii.

Având \n minte acest obiectiv, Dixon a lansat Regus \n 1989, cu un singur centru de afaceri, \n Bruxelles. |n scurt timp a dezvoltat o re]ea global` de centre de afaceri complet echipate, mobilate [i dotate cu personal pentru lucru. |n prezent, peste jum`tate din companiile din Fortune 500, \mpreun` cu mii de IMM-uri, externalizeaz` o parte a necesarului de birouri c`tre Regus.

Baza de clien]i Regus este compus` \n propor]ie de 40% din corpora]ii [i companii mari, 40% din afaceri medii, fiind urmat` de clien]i start-up, chiar [i cu un singur angajat. |n medie, 10% din serviciile oferite sunt solicitate pentru uz zilnic, o treime din clien]i le folosesc \n general pentru proiecte pe o durat` de pân` la 12 luni, iar 60% pentru contracte \ncheiate pe aproximativ 29 de luni. La ora actual` doar o treime din clien]ii Regus solicit` servicii de birouri tradi]ionale \n timp ce \n urm` cu trei ani procentul de cerere pentru acestea fiind de 90%. Cea mai dezvoltat` pia]` a birourilor virtuale este cea din SUA, urmat` de Marea Britanie [i Fran]a. Flexibilitatea locului de munc` ar putea deveni pe viitor norma [i nu excep]ia. {i, dup` cum arat` businessul birourilor virtuale, flexibilitatea \nseamn` nu numai libertatea de a-]i alege orele de lucru, ci [i spa]iul. Biz

Unde se duc gigan]ii lumii Schimb`rile din mediul de afaceri determin` companiile s` gândeasc` separat strategiile din fiecare ]ar`. Vestea bun` este c`, din 2014, 44% din veniturile totale vor fi generate de pie]ele externe.

DE OVIDIU NEAGOE

ompania finlandez` Nokia a trântit \n nas telefonul României, prin \nchiderea fabricii de la Jucu, \n favoarea unei pie]e din Asia, iar efectele negative asupra economiei ]`rii nu vor \ntârzia s` apar`. Motivele? Produc`torul de telefoane din Finlanda a generat \n numai trei ani \n România afaceri de peste 1,6 miliarde de euro [i a contribuit cu aproximativ 5% la exporturile României, unul dintre motoarele \nc` func]ionale \n timpul recesiunii. Plecarea gigantului a fost dictat` de cartierul general al companiei: “Produc]ia de telefoane mobile se va concentra \n loca]ii cu o proximitate optim` fa]` de furnizori [i de pie]ele principale. Ca rezultat, Nokia pl`nuie[te s` \nchid` facilitatea de produc]ie din Cluj, România, pân` la finele anului 2011, pentru c` fabricile din Asia produc un volum mai mare [i putem profita de beneficiile proximit`]ii”, se ar`ta \n comunicatul de pres` emis de compania finlandez`. “Trebuie s` facem o serie de 68

Biz

pa[i durero[i, dar necesari, pentru alinierea for]ei de munc` [i a opera]iunilor la viitorul nostru drum”, spunea Stephen Elop, pre[edinte [i CEO la Nokia.

Amenin]area celui de-al doilea val al crizei, care ar putea fi provocat de criza datoriilor suverane ale unor state europene, ar putea adeveri \n viitorul apropiat temerile pre[edintelui Traian B`sescu, care a declarat la finele lunii septembrie c` vor mai pleca [i al]i investitori str`ini. Ce \i poate determina pe ace[tia s` nu se mai uite \napoi când vine vorba despre afacerile din România? R`punsul la aceast` \ntrebare \l ofer` studiul “BDO Ambition Survey 2011: Global Opportunities”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar BDO International [i dat publicit`]ii la \nceputul acestei luni. Potrivit sondajului, principalul motiv al extinderii unei companii este reprezentat de globalizare, schimbarea atitudinii [i liberalizare (18% dintre responden]ii la studiu), urmat de semnalarea unor cre[teri pe respectiva pia]` (14%), dar [i de

STRATEGIE MANAGEMENT

cre[terea experien]ei [i a \n]elepciunii companiei (14%). Alte motive enumerate de responden]i au fost: legisla]ia mai prietenoas` (13%), sfâr[itul crizei economice (11%), o mai bun` cooperare \ntre entit`]i (9%), subven]ii guvernamentale ajut`toare (7%). Cu toate c` pare atr`g`toare, intrarea companiilor pe noi pie]e nu este \ns` lipsit` de obstacole.

PROVOC~RI PE NOUL DRUM Intrarea \ntr-o nou` ]ar`, accesarea unui nou segment de business necesit` analize detaliate ce ]in de poten]ialul unei pie]e, atât din punctul de vedere al capacit`]ii de absorb]ie a plusului creat, cât [i \n termeni de resurse umane calificate. Mai mult, concuren]a local` nu este un factor ce trebuie ignorat. Pe lâng` considerentele strategice, companiile care iau \n calcul varianta extinderii mai trebuie s` ]in` cont de aspecte ce ]in de finan]area procesului [i de raportul cost / beneficii, existând posibilitatea s` nu fie nevoie chiar de o extindere, ci numai de o cre[tere a produc]iei \ntr-o loca]ie sau o ni[` deja existente. “Primele obstacole ]in \n primul rând de limb`, cultur` [i legisla]ia local`”, spune pentru Biz Sorin Faur, HR Director pe zona Balcani la firma de audit [i consultan]` financiar` BDO International. “Din punct de vedere legal, pot exista de exemplu o serie de proceduri birocratice complicate cu care compania \n cauz` nu este obi[nuit` pe celelalte pie]e”, continu` Sorin Faur.

Edi]ia din acest an a studiului “BDO Ambition: Global Opportunities”, realizat de BDO International pe un e[antion de 751 de directori ai departamentelor financiare [i CFO din 13 state, arat` c` principalul obstacol \ntâlnit de companii \n cazul extinderii pe pie]e str`ine este intensitatea competi]iei locale (35% dintre responden]i). Acest obstacol este Biz

69

STRATEGIE MANAGEMENT

urmat, \n studiu, de birocra]ie [i de blocajele comerciale (34%), fluctua]iile monedei locale (32%), bariere culturale sau de limb` (25%), g`sirea managementului local [i a angaja]ilor cheie (25%) [i riscurile geopolitice ale statului (21%).

Tot potrivit studiului, birocra]ia este perceput` drept o provocare de companii care \[i pun bazele pe pie]ele economiilor emergente din Brazilia, Rusia, India [i China (BRIC). Problema este preceput` ca fiind acut` mai ales \n Brazilia [i Rusia (58% [i respectiv 57% dintre responden]i), dar persist` [i \n China (50%) [i India (43%).

Al]i factori negativi \n cele patru state, considerate vedetele lumii emergente, sunt [i corup]ia [i etica, cele mai vizibile \n Rusia (41%), China (27%), India (26%) [i Brazilia (22%). “Am descoperit c` \n Rusia corup]ia este ca la ea acas`. A fost un impediment \n calea \ncerc`rii noastre de a pune bazele unei afaceri acolo. Momentan am sistat proiectul din Rusia [i pentru moment c`utam o solu]ie”, r`spundea CFO-ul unei companii de produc]ie din Germania \ntreb`rilor adresate de BDO International \n vederea realiz`rii studiului.

Tot pe lista de temeri ale “capilor” departamentelor financiare se mai afl` lipsa de brand awareness (19%), corup]ia [i etica (16%), interven]ia legislativului (15%) [i costurile [i timpul alocate unui start-up (12%). Printre cele mai “neglijabile” obstacole, studiul scoate \n eviden]`: abilitatea de a gestiona pericole ecologice (11%) [i finan]area (8%). “}`rile instabile politic sau \n care sistemul de taxare este neclar ori schimb`tor sunt de obicei evitate”, spune directorul de resurse umane al BDO International. “Nu \n ultimul rând trebuie considerat` infrastructura general` a ]`rii respective: dac` transportul feroviar nu este bine dezvoltat, de exemplu, iar compa70

Biz

nia respectiv` are un model de business care depinde \ntr-o anumit` m`sur` de transportul feroviar rapid, atunci, desigur, va trebui s` g`seasc` solu]ii alternative, de exemplu, poate dezvolta o flot` auto puternic`”, mai adaug` Sorin Faur. Un alt poten]ial obstacol \n calea dezvolt`rii companiilor pe o pia]` str`in` poate consta \n sistemul educa]ional. Dac` sunt necesare o serie de calific`ri, care

UNDE SE DUC COMPANIILE? Companiile iau \n calcul mai mul]i factori când vine vorba despre extinderea pe alte pie]e. Iat` care sunt statele cu cele mai mari [anse s` \[i m`reasc` \n viitorul apropiat portofoliul de investitori str`ini: Loc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

Stat China SUA Germania India Marea Britanie Brazilia Fran]a Rusia Emiratele Arabe Unite Canada Australia Ucraina Mexic Indonezia Belgia Cehia Japonia Italia

Scor oportunit`]i 298 279 200 145 97 97 95 84 63 60 58 52 50 49 47 44 42 40

Surs`: BDO International, “BDO Ambition Survey 2011”

nu sunt disponibile \n acel stat, atunci organiza]ia se vede nevoit` s` pun` la punct un program de form`ri sau certific`ri locale.

VIITORUL ESTE GLOBAL Atunci când o companie se decide s` intre pe pia]a unui stat str`in, \ncearc` pe cât de mult posibil s` \[i impun` cultura organiza]ional` proprie, modelul de business care i-a adus succes pân` \n acel punct.

“Desigur, translatarea la indigo nu

este posibil`, \ntotdeauna trebuie s` existe un mix \ntre cultura surs` [i cultura local`”, spune Sorin Faur. “Adaptarea se face \n primul rând prin cooptarea \n structurile decizionale locale, [i de ce nu interna]ionale, a unor reprezentan]i din noua ]ar` gazd` \n paralel cu aducerea pe plan local a unor executivi din afar`”, mai spune acesta. Mai mult, comunicarea este cheia integr`rii [i adapt`rii plus folosirea resurselor locale.

O companie care opteaz` pentru globalizare poate miza pe o afacere greenfield, ceea ce se traduce prin construirea infrastructurii interne a noii subsidiare: loca]ie, personal, echipamente sau comunica]ii. |n continuare sau \n paralel se pot derula campanii de marketing ori de con[tientizare local` a pie]ei, ceea ce ar asigura recunoa[terea brandului [i stabilirea unor poten]iale leg`turi de afaceri. Pe m`sur` ce prezen]a local` devine mai puternic`, companiile pot dezvolta strategii mai complexe. |n schimb, dac` multina]ionala decide s` p`trund` pe o nou` pia]` \n for]`, prin achizi]ia unei companii mai mici din acela[i domeniu de activitate, de[i vor exista probleme specifice unei achizi]ii, se elimin` alte probleme, precum cota de pia]`, dezvoltarea unei infrastructuri sau asigurarea personalului calificat [i a unor contacte de business. |n ciuda dificult`]ilor din exterior, studiul “BDO Ambition 2011” arat` c` \n toate statele unde s-au derulat interviuri exist` percep]ia c` cea mai mare pondere a veniturilor va veni de pe pie]ele din afar` pân` \n anul 2014. Momentan, o marj` de 37% din veniturile companiilor europene provine din pie]ele str`ine, \n timp ce companiile din statele BRIC \nregistreaz` mai pu]ine venituri de pe aceste pie]e. Privind c`tre anul 2014, responden]ii la studiu estimeaz` c` 44% din

STRATEGIE MANAGEMENT

veniturile totale ale companiei vor fi generate pe pie]e externe, \n cre[tere cu 7% fa]` de anul acesta.

16% dintre responden]i consider` c` mai bine de 75% din veniturile actuale vor fi generate pe pie]e externe, \n timp ce 14% dintre ace[tia estimeaz` c` un procent cuprins \ntre 51 [i 75% din veniturile totale actuale ale companiei va fi datorat altor pie]e. La polul opus, numai 2% dintre directorii departamentelor financiare care au participat la studiu nu consider` c` vor beneficia de pe urma globaliz`rii.

Intrarea \ntr-o nou` ]ar` este o decizie de importan]` strategic`, ce se ia \n forurile cele mai \nalte ale oric`rei companii. Momentul cel mai potrivit al p`trunderii pe o alt` pia]` ]ine de o multitudine de factori, printre care [i strategia global` a companiei, loca]iile \n

CE FACE O PIA}~ ATRACTIV~?

Edi]ia din 2011 a studiului “BDO Ambition: Global Opportunities” scoate \n eviden]` cei mai importan]i factori care fac un stat atractiv pentru companii Motiv M`rimea pie]ei Accesarea noilor clien]i Rate de cre[tere mai mari Baz` de clien]i fideli existen]i Riscuri geopolitice acceptabile Personal calificat Posibilitatea de a deveni lider de pia]` Infrastructur` [i cuno[tin]e tehnice Re]ele de distribu]ie eficiente Mediu fiscal [i legislativ prietenos For]` de munc` mai ieftin` Acces la expertiza local` Limb` [i cultur` familiare Proximitate cu sediul central [i principalele pie]e Produsele [i serviciile slab exploatate Surs`: BDO International, “BDO Ambition Survey 2011”

Procent 60% 50% 46% 37% 28% 27% 24% 22% 22% 21% 20% 20% 20% 19% 16%

care este deja activ` sau costurile alocate for]ei de munc`. “Decizia se poate lua scurt: se poate specula o anumit` oportunitate ce tocmai a ap`rut, ca de pild` facilit`]i acordate de statul respectiv pentru un anumit sector al economiei, sau se poate specula o particularitate a pie]ei respective ori poate fi urmarea unor planuri gândite cu mult timp \nainte”, spune Sorin Faur. Momentul considerat trebuie s` fie cel \n care \n plan intern compania este preg`tit` s` suporte o extindere, mai ales c`, dincolo de orice oportunit`]i din pia]`, incapacitatea de a sus]ine intern extinderea respectiv` poate face mai mult r`u decât bine.

“Nu \n ultimul rând, momentul este cel \n care beneficiile sunt maxime”, conchide Sorin Faur. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei.

Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și află cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

71

Martie 2012 Ia[i, Edi]ia a II-a

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

life

Rege pentru un sejur V` dori]i o vacan]` departe de g`l`gia din marile metropole? Cel mai luxos hotel de cinci stele “de la ]ar`”, Lough Eske Castle, \[i a[teapt` turi[tii pentru un concediu cu adev`rat regal. DE OVIDIU NEAGOE

H

otelul Lough Eske Castle din Irlanda a primit de curând premiul pentru cel mai luxos hotel “de la ]ar`”, distinc]ie pe care o câ[tig` pentru al treilea an consecutiv.

Hotelul de cinci stele, localizat \n or`[elul irlandez Donegal, este \nconjurat de 175.000 de metri p`tra]i de p`dure [i con]ine 95 de camere, piscin`, dou` baruri, spa [i peste 600 de metri p`tra]i

aloca]i s`lilor de conferin]e [i de festivit`]i. Hotelul de cinci stele redefine[te no]iunea de lux, cu toate c` este amplasat \ntr-un or`[el din nord vestul Irlandei, departe de agita]ia din marile metropole ale lumii. Castelul este amplasat la poalele mun]ilor Blue Stack [i este \n apropiere de râul Eske. Istoria sa \ncepe \n anul 1474 [i, \n prezent, pe proprietatea hotelului irlandez se reg`se[te \n conti-

nuare o piatr` care dateaz` din anul 1621.

“Câ[tigarea acestui premiu este un endorsement uria[, nu doar pentru facilit`]ile de prim` clas` [i frumuse]ea \mprejurimilor castelului Lough Eske, dar [i pentru serviciile excep]ionale oferite \n mod constant de fiecare membru al echipei, majoritatea fiind chiar localnici”, spune Jeroen Quint, Manager General al Lough Eske Castle. Biz Biz

73

LIFE

{TIRI

Istorie predat` \n imagini De la finele lunii trecute publicul bucure[tean este a[teptat la Muzeul Na]ional de Art` al României, care \n parteneriat cu Institutul Polonez din Bucure[ti organizeaz`, pân` la \nceputul primei luni a anului 2012, expozi]ia “Istoria \n 192 de imagini. Afi[ul polonez 1917 – 2007”. Afi[ele provin de la Muzeul Afi[ului din Wilanów, primul muzeu din lume dedicat afi[ului, a c`rui colec]ie de peste 55.000 de piese este una dintre cele mai mari din lume. Cele 192 de lucr`ri selectate de Maria Kurpik, curatorul expozi]iei, prilejuiesc \ntâlnirea publicului

din ]ar` cu “fenomenul afi[ului polonez”, sintagm` folosit` de criticii interna]ionali pentru a denumi produc]ia prolific`, original` [i de o \nalt` calitate artistic` a afi[ajului din Polonia \n perioada 1960 – 1970 care a influen]at grafica de afi[ \n multe state europene.

Expozi]ia \[i propune s` ilustreze aproape un secol de evolu]ie a afi[ajului din Polonia din anul 1917 pân` \n contemporaneitate. Expozi]ia prezint` prin intermediul memoriei afi[ului istoria Poloniei \ntr-un secol dominat de violen]e, schimb`ri politice, economice [i culturale.

“Atingerea” lui Bezos Tabletele produse de Apple sunt amenin]ate de lansarea noilor dispozitive Kindle Touch lansate de Amazon.com. “Sunt dou` tipuri de companii: cele care lucreaz` din greu s` factureze clien]ii mai mult [i cele care depun eforturi uria[e s` factureze clien]ii mai pu]in”, spunea Jeff Bezos, fondator [i CEO la retailerul online Amazon.com, \ntr-o scrisoare deschis`. Compania este, cu siguran]`, din cea de-a doua tab`r`: pre]ul pentru noile Kindle Touch [i Kindle Touch 3G sunt de 99 [i, respectiv 149 de dolari, \n timp ce noua clas` Kindle Fire, gadget pe care utilizatorii \l pot folosi pentru vizionarea filmelor, a emisiunilor TV sau pentru gaming, cost` numai 199 de dolari.”Acestea sunt produse de \nalt` clas`, cele mai performante Kindle-uri create vreodat`”, mai spunea Bezos. “Kindle [i Kindle Touch beneficiaz` de cea mai avansat` tehnologie pentru display valabil` – E Ink –, \n timp ce 3G Kindle Touch ofer` internet wireless gratuit”.

Kindle Fire \mbin` munca de 15 ani a Amazon.com: acces instant la con]inutul digital de pe pagina web a companiei, procesor dual core, “\nmagazinare” gratuit` pe Amazon Cloud, precum [i browser-ul Amazon Silk.

74

Biz

CALENDAR

18 OCTOMBRIE |ncepe cea de-a doua edi]ie a festivalului “Stagiunea cameral` ICR la Ateneu”, organizat` de Institutul Cultural Român. Edi]ia din 2011 a evenimentului aduce \n fa]a publicului din capital` ansamblul London Winds, compus din muzicieni excep]ionali, fiecare cu o str`lucit` carier` solist`.

Ansamblul britanic este recunoscut pentru tehnica impecabil`, viziunea interpretativ` [i d`ruire.

20 OCTOMBRIE Iubitorii de cafea au oportunitatea s` savureze b`utura preferat` al`turi de scriitorul [i “cafegiul” Gheorghe Florescu la cafeneaua

S`lii Dalles. Scriitorul va povesti, la o cea[c` de cafea, despre soiurile de cafea care au f`cut istorie, despre cafegiii din Bucure[tiul de alt`dat` [i despre Bucure[tiul copil`riei [i tinere]ii sale.

21 OCTOMBRIE Cânt`rea]a francez` Helene Segara va sus]ine primul concert din ]ar`, la Sala Palatului din Bucure[ti. Artista va interpreta atât piese de pe noul album, cât [i melodii care au f`cut-o celebr` precum: “Elle tu l’aime”, “Les Vallées d'Irlande” sau “Mrs Jones”.

22 - 23 OCTOMBRIE Aceasta este perioada \n care se va desf`[ura cea de-a [asea edi]ie a festivalului interna]ional de acordeon Emy Dr`goi “Nop]i Albe la acordeon”. Evenimentul va aduce publicului român un concept modern de armonizare spectaculoas` \ntre diferite moduri de exprimare artistic` printre care mod` [i muzic`. Pe scena din Bucure[ti vor urca trupe din Rusia, Argentina, Fran]a Italia, dar [i interpre]i din ]ar`.

4 NOIEMBRIE Atunci cinefilii din ]ar` vor putea vedea pe marile ecrane premiera filmului “Margin Call”, care spune povestea din ultimele dou` zile ale unei institu]ii bancare care urma s` \[i anun]e falimentul.

Ac]iunea filmului \n care joac` Kevin Spacey, Demi Moore [i Jeremy Irons se desf`[oar` \n anul 2008, \nainte de explozia crizei financiare mondiale.

LIFE

{TIRI

GADGET

Telefonul turistului C`l`torului \i [ade bine cu drumul, iar de anul viitor o s`-i stea bine [i cu noul telefon Huawei – Discovery Expedition.

Recent, Discovery Communications, cea mai mare companie media nonfiction la nivel mondial, a anun]at un parteneriat global cu produc`torul de telefoane mobile Huawei Device pentru dezvoltarea dispozitivului Huawei – Discovery Expedition.

Noul terminal este rezistent la ap`, la praf [i la [ocuri [i va con]ine un GPS [i busol`. Noul gadget se poate conecta cu u[urin]` la re]ele sociale ca Facebook [i Twitter, prin care utilizatorii pot \mp`rt`[i cu prietenii aventurile din c`l`torii. Modelul va fi disponibil \n România de la \nceputul anului 2012 [i va costa aproximativ 140 de euro.

Opulen]a nu intr` la ap` Unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa, Amsterdam, ora[ul care \mbin` spectaculos istoria [i cultura cu modernismul, are un nou aliat \n lupta pentru atragerea turi[tilor: Vinkeles, un nou concept de restaurant de lux marca Dylan Amsterdam Hotel. Oaspe]ii hotelului olandez, amplasat exact \n centrul ora[ului, pot servi o cin` romatic` pe ambarca]iunea-restaurant, care se

plimb` pe cele 165 de canale din Amsterdam. Mai mult, mâncarea este adus` la mas` de \nsu[i buc`tarul-[ef, care v` poate spune povestea fiec`rei oper` de art` din farfurie. Pe lâng` priveli[tea fascinant` a ora[ului [i experien]a unei cine la lumina lumân`rii al`turi de un pahar de [ampanie, turi[tii pot opta s` coboare \ntr-o pia]` cu brânzeturi, de unde s` achizi]ioneze produse tradi]io-

nale. Restaurantul tradi]ional al hotelului a câ[tigat [i o stea Michelin.

Cl`direa hotelului Dylan Amsterdam este o structur` din secolul al XVII-lea situat` pe unul dintre cele mai faimoase canale din Amsterdam, Keizersgracht. Boutique-hotelul are cinci stele [i pune la dispozi]ia vizitatorilor 40 de camere [i apartamente, fiecare dintre acestea decorat altfel.

Noul aliat al imaginii

C

ompania olandez` Philips a lansat pe

pia]a din România aparatul de b`rbierit electric Philips AquaTouch, unicul dispozitiv de ras umed [i uscat complet rezistent la ap`. Aparatul a fost creat pentru b`rba]ii care \[i doresc prospe]imea b`rbieritului umed – cu spum` sau gel – [i confortul celui uscat, f`r` t`ieturi.

AquaTouch permite un b`rbierit fin [i confortabil [i totodat` asigur` protec]ia pielii.

Potrivit unui studiu realizat de produc`torii de

aparate electrice [i electronice din Olanda, majoritatea b`rba]ilor cu vârste cuprinse \ntre 20 [i 40 de ani nu [tiu c` b`rbieritul electric poate fi [i umed. Mai mult, o alt` concluzie a studiului este c` din ce \n ce mai mul]i b`rba]i nu cunosc beneficiile pe care b`rbieritul electric le are asupra pielii. Dispozitivul a fost creat ]inând cont de aceste aspecte, fiind blând cu pielea la folosirea umed` \ncât poate realiza un b`rbierit excelent, afectând pielea mai pu]in decât o lam` obi[nuit`.

Biz

75

LIFE

AUTO

PORSCHE 911 CARRERA COUPE

Toat` lumea face sport –cu motor

76

Biz

arc` mai tân`r` ca acum 48 de ani, aceast` superb` ma[in` se \mbun`t`]e[te continuu, \n buna tradi]ie Porsche. Nem]ii au \ndr`znit un pic mai mult la aspectul design exterior, au m`rit ampatamentul cu 100 mm [i au folosit pentru [asiu un aliaj din o]el [i aluminiu cu ajutorul c`ruia au sc`pat de 45 kg.

Dimensiunile compacte nu au fost modificate, la fel cum nu s-a umblat nici la celebrele aripi arcuite ale modelului 911. Acestea scot \n eviden]` trenul fa]` mai lung ca la modelul anterior, care confer` mai mult` stabilitate ma[inii. {i interiorul a fost redesenat, pornindu-se de la modelul Porsche

DATE TEHNICE Putere: 350 CP Cuplu maxim: 390 Nm Greutate: 1.380 kg Accelera]ie 0 – 100 km/h: 4,8 secunde Vitez` maxim`: 289 km/h

Carrera GT. Totul se \nvârte \n jurul [oferului: consola central` continu` cu schimb`torul de viteze u[or \n`l]at [i apropiat de volan, ca la ma[inile de curse. |n spatele volanului, panoul de instrumente are cele cinci ceasuri rotunde specifice m`rcii. Nici la capitolul consum 911 Carrera Coupe nu st` deloc r`u, cu mai pu]in de 10 litri la 100 km, o reducere de 16% fa]` de modelul precedent.

Printre elementele care permite acest lucru se num`r` oprirea [i pornirea automat` [i prima cutie de viteze manual` cu 7 trepte. Noile modele ale seriei Porsche 911 ajung pe pia]` pe 3 decembrie.

Pre]urile pornesc de la 88.038 de euro.

LIFE

AUTO

SUNT MA{INILE CARE NE FAC S~ VIS~M, SINONIME CU LIBERTATEA, CU EVADAREA {I PL~CEREA DE A CONDUCE. CELE DOU~ SPORTIVE DIN ACESTE PAGINI V~ VOR PUNE INIMA PE JAR {I CONTUL BANCAR LA SL~BIT. DE GABRIEL BÂRLIG~ DATE TEHNICE Putere: 350 CP Cuplu maxim: 400 Nm Greutate: 1.080 kg Accelera]ie 0 – 100 km/h: 3,8 secunde Vitez` maxim`: 274 km/h

Premium Sport este adaptat pentru pilo]ii care doresc o ma[in` potrivit` stilului lor sportiv. Butonul DPM (Dynamic Performance Management) permite [oferului s` aleag` \ntre trei set`ri: Touring, Sport sau f`r` DPM. Ca o op]iune suplimentar`, pachetul Race permite s` se adauge un al patrulea mod: Curs` (Race), care ofer` o motricitate maxim` la ie[irea din viraje. Pachetul Race include, de asemenea, pornirea programat` [i un reglaj optimizat al suspensiilor, perfecte pentru un circuit de vitez`, dar [i pentru un drum spectaculos de munte. Lotus Exige S se va comercializa de la \nceputul anului 2012, iar \n România poate fi achizi]ionat de la Forza Rossa. Biz

LOTUS EXIGE S

en`scut` din cenu[`, marca britanic` anun]` tot mai des modele noi, care mai de care mai interesante. Lotus Exige S este marea surpriz` a acestei toamne pe segmentul ma[inilor sport, fiind desemnat` de mai multe reviste de specialitate din Europa “sportiva lunii octombrie”. Pe lâng` raportul greutate/putere incredibil (3,1), Lotus Exige S ofer` numai nout`]i la exterior [i la interior. Ma[ina câ[tig` \n performan]` [i datorit` noilor elemente aerodinamice ale caroseriei, iar pentru interior sunt disponibile dou` noi pachete de op]iuni, Premium [i Premium Sport. Pachetul Premium ofer` mai mult confort [i stil, \n timp ce

Biz

77

LIFE

GADGET

Accesorii pentru mobilitate Laptopul, tableta sau smartphone-ul pot oferi o experien]` mai bogat` gra]ie accesoriilor tot mai inovatoare lansate de diver[i produc`tori de profil. Iat` câteva nout`]i \n domeniu... DE GABRIEL BÂRLIG~ LOGITECH WIRELESS HEADSET H600

GENIUS PEN MOUSE

Dac` v-a]i s`turat de firele \ncurcate de la c`[ti atunci când vre]i s` asculta]i ceva pe laptop sau când vre]i s` vorbi]i cu prietenii pe Skype, Logitech v` ofer` c`[tile wireless cu microfon H600. Receiverul nano abia se observ` \n portul USB, iar c`[tile ofer` sunet stereo, \n timp ce un microfon reduce zgomotul de fundal.

Nu e[ti legat de biroul t`u: te po]i mi[ca \n voie pe o distan]` de aproape 10 metri de calculator. Bateria re\nc`rcabil` permite utilizarea continu` pentru audi]ii [i convorbiri de pân` la [ase ore. Pentru portabilitate sporit`, setul de c`[ti se \mpacheteaz` asemenea ochelarilor de soare. Logitech Wireless Headset H600 este disponibil la un pre] recomandat de 59,99 de euro.

Cei de la Genius cred c` mouse-ul \n forma sa clasic` este pe cale de dispari]ie. Dup` Ring Mouse, care poate fi pus pe deget, iat` c` au lansat [i un mouse \n form` de stilou. Dup` conectarea receiverului pico \n slotul USB, pute]i folosi imediat mouse-ul stilou. Pe lâng` nota elegant` pe care o confer` la \ntâlnirile de afaceri, Pen Mouse func]ioneaz` pe orice suprafa]`. Mouse-ul stilou este echipat cu un senzor optic de 1.200 dpi [i e flexibil, oferind posibilitatea trecerii la 400 dpi [i 800 dpi. |l pute]i \nclina pân` la un unghi de 85 de grade, iar performan]a este garantat` [i de tehnologia RF de 2,4 GHz. Mouse-ul intr` \n sleep mode atunci când nu este detectat` nicio mi[care [i func]ioneaz` cu bateriii AAA. Este disponibil la pre]ul de referin]` de 119 lei.

PHILIPS STREAMIUM NP3900 Cu ajutorul playerelor muzicale \n re]ea de la Philips, ave]i acces rapid [i comod la colec]ia personal` de muzic` redat` de pe PC sau Mac ori preluat` de la miile de posturi radio de pe internet sau de la servicii muzicale online.

Avantajul noilor modele, al c`ror vârf de gam` vi-l prezent`m aici, este sunetul de o calitate excep]ional` \n orice loc din cas`, f`r` efortul sau dezordinea provocate de cabluri. Pe lâng` un sunet de calitate excep]ional`, sistemele ofer` accesul c`tre melodii prin intermediul Wi-Fi. Streamium NP3900 creeaz` un sunet stereo amplu mul]umit` tehnologiei Philips LivingSound [i folose[te tehnologia inovatoare FullSound de la Philips pentru a reda detaliile sonore ale muzicii comprimate. Utilizatorii de smartphone-uri [i tablete pot chiar s`-[i transforme dispozitivele mobile \ntr-o telecomand` inovatoare pentru acest player prin aplica]ia MyRemote.

LSM-100 MOUSE {I... SCANNER LG a lansat LSM-100, primul mouse cu scanner \ncorporat din lume. Pentru a scana un document, utilizatorul trebuie doar s` ]in` ap`sat butorul de Smart Scan aflat pe latura stâng` a mouse-ului, apoi trebuie mi[cat mouse-ul pe toat` suprafa]a materialului. Documentul scanat poate fi salvat \ntr-o varietate de tipuri de fi[iere, precum PNG, JPEG, TIFF, BMP, PDF, XLS [i DOC, dar [i introdus \ntr-o aplica]ie preferat`.

Mouse-ul LSM-100 a fost echipat [i cu tehnologia patentat` Optical Character Reader, ce converte[te textul scanat \ntr-un document Microsoft Word, ce poate fi ulterior editat f`r` nicio restric]ie. Mouse-ul poate scana pagini cu dimensiuni mai mari decât majoritatea dispozitivelor portabile conven]ionale, de pân` la A3, fiind totodat` un mouse performant cu un sensor laser durabil. Biz 78

Biz

LIFE

{TIRI

BIZ APPS Cele mai bune aplica]ii pentru iPhone 4S

ONAVO

Ce e \ntre 4 [i 5? iPhone 4S

Toat` lumea a[tepta cu sufletul la gur` un iPhone cu totul nou. Apple a livrat ceva absolut nou la interior, dar \n aceea[i carcas` de iPhone 4. Dezam`gi]i?

Nu ave]i dreptate. Iat` de ce... DE GABRIEL BÂRLIG~ Internetul abia se mi[ca \n noaptea de 4 spre 5 octombrie, când Apple urma s` anun]e ultimele nout`]i \n materie de produse [i servicii. Toat` lumea era cu ochii pe noul CEO al companiei, Tim Cook, care urma s` anun]e la Cupertino lansarea iPhone 5 – cel pu]in a[a credea toat` lumea. Dar, \n locul unei revolu]ii, Apple a optat pentru evolu]ie, [i a[a a ap`rut iPhone 4S. Anun]ul a dezumflat mult` lume, dar, din punctul de vedere al businessului Apple, decizia pare mai mult decât logic` – nu schimbi (prea mult) echipa câ[tig`toare. iPhone 4 a adus jum`tate din vânz`rile de iPhone din toate timpurile.

Privind \ns` noul iPhone 4S din punct de vedere pragmatic, nu sunt deloc motive de dezam`gire. Vine la momentul potrivit pentru a profita de noul sistem de operare iOS 5, de procesorul dual-core A5 [i de platforma iCloud, care ofer` gratuit servicii de cloud computing ce conecteaz` mult mai simplu dispozitivele iPhone, iPad, iPod touch, Mac sau PC. Astfel, sub carcasa cunoscut` a lui iPhone 4 se ascund componente mult mai puternice. Pe lâng` procesorul A5, care

combinat cu ecranul de acelea[i dimensiuni ca la iPhone 4 ofer` bateriei un timp de func]ionare de 8 ore pentru convorbiri 3G, camera digital` a fost total regândit`.

Are 8 megapixeli, e mult mai rapid`, dispune de un nou sistem de lentile, plus un filtru care spore[te claritatea [i luminozitatea imaginilor. Poate \nregistra clipuri video HD \n format 1080p [i are un stabilizator care reduce tremurul imaginilor filmate. iPhone 4S beneficiaz` de tehnologia HSDPA, care ofer` viteze de download de pân` la 14,4 Mbps.

O alt` inova]ie este Siri, un asistent virtual activat prin intermediul vocii. Dar, \n locul unui set de comenzi rigide, aplica]ia r`spunde la \ntreb`ri normale – de exemplu “Voi avea nevoie de umbrel` \n weekend?” face ca Siri s` ofere prognoza meteo. Desigur, deocamdat` conversa]iile se poart` \n englez`. Cei care doreau un iPhone 5 mai au de a[teptat.

Dar cei care voiau un iPhone mai performant [i-a v`zut dorin]a \mplinit`. România nu este inclus` \ns` \n primele dou` valuri de lansare pentru iPhone 4S din luna octombrie. Biz

Viteza ame]itoare a noului iPhone 4S s-ar putea s` v` dea dureri de cap pe factur`. Onavo comprim` pachetele de date, pentru a reduce consumul de megabi]i. Aplica]ia promite reduceri de pân` la 80% ale cantit`]ii de date facturate.

CARDS

De[i e disponibil` deocamdat` doar \n SUA, Cards e o aplica]ie interesant`, care ofer` posibilitatea de a crea felicit`ri sau c`r]i po[tale personalizate, care vor fi apoi imprimate [i trimise chiar de c`tre Apple. O carte po[tal` cost` 2,99 de dolari \n SUA [i 4,99 dolari \n afar`.

IMOVIE

Ar fi p`cat s` nu profita]i de noua camer` HD de 1080 pixeli [i de puterea de procesare a lui A5. Dup` \nregistrarea imaginilor dorite, pute]i crea adev`rate filme artistice direct de pe telefonul mobil.

INFINITY BLADE

Nu putea lipsi un joc care s` arate ce poate un iPhone 4S. Imaginile din Infinity Blade au fost prezentate chiar la lansarea noului terminat.

Redarea mediului de joc 3D pe un terminal mobil este de-a dreptul senza]ional`. Pute]i juca [i online, cu prietenii.

Biz

79

BIZ STAR

Când visul supersonic prinde contur Dumitru Popescu este un personaj retras pentru publicul larg, \ns` \n acela[i timp este artizanul unui proiect cosmonautic foarte ambi]ios: acela de a trimite prima rachet` româneasc` pe Lun`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU e spune c` spa]iul este ultima frontier`. Citatul celebru din Star Trek se aplic` [i \n cazul cercet`torului Dumitru Popescu, pre[edintele organiza]iei ARCA (Asocia]ia Român` pentru Cosmonautic` [i Aeronautic`). Popescu [i-a propus s` cucereasc` cerul prin construirea primului avion supersonic românesc, IAR-111 Excelsior, apoi s` trimit` pe Lun` prima rachet` româneasc`, HAAS II. Ambele obiective sunt extrem de ambi]ioase, \ntrucât reprezint` premiere pentru ]ara noastr`. Pe data de 26 septembrie, echipa ARCA a f`cut primul pas spre \ndeplinirea lor. A testat cu succes cabina avionului IAR 111 Excelsior, deasupra M`rii Negre.

Cabina a fost ridicat` la o altitudine de 700 de metri cu elicopterul [i a fost apoi eliberat`, amerizând dup` un zbor f`r` probleme. Oficialii de la ARCA [i-au propus ca avionul s` fie testat cel târziu la \nceputul anului 2013, cu decolare [i aterizare pe suprafa]a M`rii Negre, dup` care acesta va lansa racheta HAAS II spre Lun`.

S

Dumitru Popescu, \n vârst` de 34 de ani, este creierul [i coordonatorul echipei de cercet`tori care lucreaz` la cel mai ambi]ios proiect cosmonautic românesc. Popescu a renun]at la Facultatea de Inginerie Aero-Spa]ial` din cadrul Politehnicii pentru a se dedica construirii de rachete, al`turi de un mic grup de prieteni care \i \mp`rt`[eau pasiunea. Ast`zi, echipa lui Dumitru Popescu este format` din 40 de membri dedica]i unui vis comun, acela de a trimite prima rachet` româneasc` pe Lun`. |n momentul de fa]`, nu doar privirile românilor, ci ale tuturor celor pasiona]i de cosmonautic` sunt \ndrepta]i spre avionul [i racheta construite de Popescu, \ntrucât echipa ARCA particip` cu cele dou` inven]ii la concursul Google Lunar X Prize, care are ca scop trimiterea de mesaje text, video [i audio de pe suprafa]a Lunii. Pentru meritul de a pune România pe harta mondial` a cosmonauticii dup` mul]i ani, Dumitru Popescu prime[te Steaua Biz.