Biz 223- Scoala de directori de creatie

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 223 • 20 - 30 noiembrie 2011• 7,5 lei

{COALA DE DIRECTORI DE CREA}IE

Nr. 223

Când creativitatea \ntâlne[te o pia]` \n sc`dere, solu]ia este extinderea global`. McCann adun` 15% din veniturile sale din proiecte pentru clien]i din afara României. {i accentul r`mâne, ca \ntotdeauna, pe crea]ie.

ADRIAN BO}AN, Creative Partner, McCann Erickson

R

R

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

Noua realitate,

GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

E

incertitudinea ste clar, vremurile de boom economic nu vor mai reveni. Tr`im \ntr-o permanent` criz` \n care vom fi nevoi]i s` ne desf`[ur`m activitatea exact \n condi]iile de incertitudine \n care am fost obliga]i s` lucr`m \n ultimii ani.

Aceasta este noua realitate. |ntr-un astfel de mediu, mai mult decât competitiv, vom tr`i [i vom lucra de acum \nainte. {i \n astfel de \mprejur`ri vom fi nevoi]i s` ne demonstr`m puterea de adaptabilitate, dar mai ales cât suntem de buni. Cum o vom face? Ce repere mai putem avea \ntr-un astfel de univers? Greu de spus \n teorie. Mai simplu pare totu[i \n practic`. Cei care \n ultimii ani au obosit s` a[tepte vremuri mai bune [i au \nfruntat criza ac]ionând au v`zut c` [ansele de succes exist`. |n marea celor care a[teapt` vremuri mai bune, concuren]a este mai mic` numeric, iar poten]ialul de reu[it` este enorm.

De[i chinuit, 2011 este un an care a ar`tat o cre[tere atât a economiei române[ti, cât [i a cifrelor de afaceri.

A dezv`luit noi oameni de afaceri, noi strategii [i am v`zut companii crescând exploziv. Companii de care \n urm` cu 3-4 ani nu auzisem sau nu existau.

Secretul st` \n mâna managerilor cu ini]iativ`.

A celor care au \ncercat s` schimbe \n bine perspectiva economic`. {i care au inovat \n domeniul lor. Cu \ncredere. Cu \ndârjire. Cu un pas \naintea celorlal]i. |narma]i mereu cu solu]ii pentru eventuale probleme care ar putea ap`rea.

A[a arat` oamenii de afaceri de ast`zi. {i \n direc]ia clar` a transform`rii imposibilului \n posibil ne \ndrept`m, fie c` ne place sau nu. Tr`im vremuri grele. Dar poate cele mai frumoase care ar putea s` existe vreodat`. |n care, \n fiecare zi, suntem for]a]i s` d`m tot ce avem mai bun!

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar

'

(

) ! # % # # #) # " ! " $ "# &# ! $ % #$! " ! # #!$ ! ) ' #$ ! ) # # $ !

05 12 14 28 30 33 40

FOTO COPERT~: VALI MIREA

46 50 56 58

Unde se mut` Silicon Valley?

La r`scruce de euro Dacian Vlas – Juniorul, Senior Manager Sorin Sofian – Farmecul discret al insolven]ei

Recolta a salvat economia Octombrie a fost luna insolven]elor McCann Erickson: {coala de directori de crea]ie Lec]iile eco ale Olimpiadei Bogdan Iftemie: Prefer`m s` vorbim la raft, nu \n comunicate Industry leaders Medas, o afacere pe termen lung Zece ani de nota 10!

64 66 80

Adrian Stanciu – Starea de criz` permanent` Sunt CEO bun, sau angajez?

Steaua Biz: Nadia Com`neci

agend`

Recolta a salvat economia Sf창r[itul de an a adus o surpriz` pl`cut`. INS a anun]at pentru trimestrul al treilea o cre[tere a PIB de 4,5% fa]` de 2010, cea mai mare din ultimii trei ani. DE ALEXANDRU ARDELEAN Economia Rom창niei a \nregistrat \n al treilea trimestru o cre[tere impresionant` care a surprins pe toat` lumea. Cre[terea este dat` de anul agricol foarte bun, pe fondul m`surilor de austeritate care \ncep s` se simt` \n economia local`. Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mare \n termeni reali cu 1,9% comparativ cu trimestrul II 2011 (date ajustate sezonier). Fa]` de acela[i trimestru din anul 2010, PIB a \nregistrat o cre[tere cu 4,4% pe seria brut` [i cu 4,5% pe seria ajustat` sezonier.

|n primele nou` luni ale anului, economia a crescut fa]` de aceea[i perioad` din 2010 cu 2,7% pe serie brut` [i cu 2,6% \n termeni ajusta]i sezonier. Autorit`]ile rom창ne estimeaz` pentru ultimul trimestru un avans de 2,5% al economiei, care s` duc` la o cre[tere economic` total` de peste 2% \n 2011. La cea mai recent` evaluare a acordului cu FMI, \ncheiat` s`pt`m창na trecut`, autorit`]ile [i insitu]iile financiare interna]ionale au men]inut prognoza de cre[tere economic` de 1,5% pentru acest an, dar au

redus semnificativ estimarea pentru anul viitor, la circa 2%.

Cre[terea PIB-ului este o veste foarte bun` din punct de vedere macroeconomic, dar rezultatele nu se v`d deocamdat` [i la nivel microeconomic, pentru c` sectoarele economiei reale nu func]ioneaz` cu toate motoarele turate. |n plus, salariile nu au crescut \n termeni reali cu un procent care s` permit` reluarea consumului, iar oamenii sunt reticen]i \n a-[i cheltui banii pentru c` nu [tiu cum va evolua economia.

Biz

5

AGEND~

{TIRI

Dan Laz`r, secretar de stat \n Ministerul Finan]elor, a spus la un seminar organizat de Ziarul Financiar c` la nivelul economiei române[ti se simte o revigorare, care reprezint` un motiv de optimist.

“Din nefericire, la nivel fiscal nu am sim]it-o atât de mult pentru c` agricultura nu este fiscalizat`. Dac` lucrurile continu` \n acest trend, atunci eu spun c` prognoza de cre[tere de 1,5% pentru acest an va fi dep`[it`”, a ad`ugat Laz`r.

Nu numai agricultura a performat foarte bine \n trimestrul al treilea exist` [i alte sectoare care au reu[it s` \nregistreze cre[teri. Construc]iile, turismul [i chiar sectoarele industriale au fost pe cre[tere \n T3, reu[ind s` fac` fa]` evolu]iilor din plan extern. {i anali[tii bancari par mai optimi[ti. Raiffeisen a revizuit estimarea privind cre[terea economic` a ]`rii pentru 2011 de la 1,5% la 2,5%, datorit` unui trimestru 3 cu mult peste a[tept`ri, \ns` consider` c` prognoza pentru anul viitor, de plus 1,8%, ar putea fi optimist` din cauza efectului de baz` din agricultur`.

“Cu o cifr` substan]ial mai bun` decât a[tept`rile pentru trimestrul al treilea, cre[terea economic` din 2011 \n ansamblu ar trebui s` fie cu mult peste prognoza noastr` de 1,5%, chiar [i \n cazul unei cifre slabe \n trimestrul patru”, spune Raiffeisen \ntr-o analiz` economic`. Biz

Americanii, motorul [i oltenii Ford a anun]at lansarea \n produc]ie la Köln a noului motor EcoBoost de 1,0 litri, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care va fi fabricat [i la Craiova \ncepând cu prima parte a anului 2012.

Noul motor economic [i mai eco-logic va debuta pe versiunea european` a modelului Ford Focus \n prima parte a anului viitor. Ulterior, va echipa modelul Ford C-MAX [i noul model B-MAX \n Europa, dar [i alte vehicule Ford din \ntreaga lume. Fabrica din Köln va produce 350.000 de motoare pe an, urmând ca aceast` capacitate s` se dubleze odat` cu \nceperea produc]iei la Craiova. |n urm`torii ani, Ford anticipeaz` o extindere a produc]iei \n afara Europei, pentru a putea furniza motoare EcoBoost clien]ilor din \ntreaga

lume, ajungându-se la o pro,duc]ie global` de pân` la 1,3 milioane de motoare EcoBoost de 1,0 litri pe an. Acesta este cel mai mic motor Ford pe benzin`, oferind combina]ii de 125 CP la 114 g/km CO2 [i 100 CP la 109 g/km CO2.

Luxul alung` recesiunea [i spore[te profitul Devine tot mai clar c` luxul bate recesiunea.

Una dintre cele mai recente dovezi este The Grand, cel mai mare complex multifunc]ional de lux din România, care include [i opera]iunile hotelului JW Marriott din capital`. Compania a \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri cu 7,4% \n prima jum`tate a anului 2011, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut, pân` la 50,8 milioane de lei. Mai mult, pân` la finele anului, compania estimeaz` c` cifra de afaceri va dep`[i 104 milioane de lei, ceea ce \nseamn` o cre[tere cu \nc` 6%.

6

Biz

Principalul factor care a condus la o rat` de ocupare mai mare la toate centrele de profit a fost cre[terea traficului clien]ilor. |n termeni de profit

brut din exploatare, conducerea se a[teapt` la o cre[tere cu dou` cifre. “|n ciuda crizei, rezultatele din exploatare sunt \ncurajatoare”, spune Gregor Aufhauser, director general la SCH The Grand. “Am optimizat magazinele din galeria de lux The Grand Avenue, de la parterul cl`dirii, prin atragerea mai multor branduri din \ntreaga lume, ca Alfred Dunhill, precum [i a unor branduri noi [i la mod`, ca Ermanno Scervino”, mai spune Aufhauser.

(Ovidiu Neagoe)

AGEND~

{TIRI

Stop specula]iilor cu datorii Nu este o ini]iativ` guvernamental`, de reducere a apetitului speculatorilor pentru datoriile suverane, ci una european`.

Parlamentul European a adoptat un regulament care prevede limitarea tranzac]iilor de tip “short selling” [i a celor cu CDS (credit default swaps), instrumente financiare de asigurare \mpotriva incapacit`]ii de plat`. Regulile vor impune o mult mai mare transparen]` [i practic vor interzice anumite tranzac]ii cu CDS, f`când mult mai dificile specula]iile privind intrarea unei ]`ri \n incapacitate de plat`. Noul regulament are nevoie [i de aprobarea formal` a Consiliului \n s`pt`mânile urm`toare [i va intra \n vigoare \n noiembrie 2012.

Ambele tipuri de tranzac]ii sunt considerate ca fiind la baza cre[terii volatilit`]ii pie]elor, iar cei care au tranzac]ionat CDS sunt acuza]i de multe voci c` au agravat problemele economice ale Greciei.

Limitarea este foarte util` pentru a se evita specula]iile de orice natur` cu datoriile suverane [i pentru a nu se mai ajunge la situa]iile dificile la care am ajuns acum.

Parlamentul a ob]inut interzicerea tranzac]iilor cu CDS \n cazul \n care cump`r`torul nu de]ine deja titluri care au leg`tur` cu instrumentele respective (“naked CDS trading”). De exemplu, cump`rarea de titluri CDS grece[ti va fi permis` doar \n cazul \n care cump`r`torul de]ine deja obliga]iuni guvernamentale grece[ti sau ac]iuni \ntr-un sector economic puternic dependent de performan]a CDS-urilor respective, precum o banc` greceasc` – \n mod evident, sectorul bancar grecesc va fi puternic afectat \n cazul intr`rii Greciei \n incapacitate de plat`. (Alexandru Ardelean) 8

Biz

A patra cas` Lansarea programului Prima Cas` 4 nu a mai avut acela[i succes, avånd \n vedere c` poten]ialii cump`r`tori nu s-au mai \ncumetat s` cumpere case. DE ALEXANDRU ARDELEAN Prima Cas` 4 a fost lansat` \n mai [i, pån` la mijlocul lunii octombrie, a fost primit de c`tre Fondul Na]ional de Garantare a Creditelor pentru |ntreprinderi Mici [i Mijlocii (FNGCIMM) un num`r de 8.146 de solicit`ri de garantare pentru accesarea de finan]`ri \n valoare de peste 323,5 milioane de euro, cu o valoare medie a finan]`rii de 38.448 euro. Valoarea medie este \n sc`dere fa]` de prima etap` a programului, cånd aceasta atinsese 41.200 de euro. |n plus, valoarea medie a avansului pl`tit de c`tre clien]i pentru achizi]ionarea primei lor locuin]e a fost de 11%. Clien]ii au beneficiat astfel de condi]iile preferen]iale de dobånd` [i avans acordate prin intermediul programului.

Dintre cele 11 b`nci \nscrise \n program, Banca Comercial` Roman` (BCR) a acordat pån` \n prezent credite \n valoare de peste 200 milioane de euro \n cadrul programului, pentru aproape 5.400 de familii.

BCR a \nceput pe 6 iunie creditarea \n cadrul programului Prima Cas` 4, fiind prima banc` din Romånia ce s-a \nscris \n aceast` etap` a programului. Diferen]a fa]` de celelalte programe este c` ritmul de acordare a creditelor Prima Cas` este mult mai accelerat. Dac` dup` primele cinci luni

ale primei etape a programului (Prima Cas` 1) erau acordate peste 3.700 credite, dup` primele 5 luni ale etapei a patru sunt acordate deja un num`r de peste 5.350 credite.

Chiar dac` a intrat \n vigoare noul regulament bancar elaborat de BNR pentru creditele acordate de b`nci, programul Prima Cas` 4 nu se schimb`. Astfel, dobånda pe care o acord` BCR, de pild`, este una variabil` [i este format` din Euribor la 3 luni plus o marj` de 3,75% pentru clien]ii cu istoric \n rela]ia cu BCR (marja este de 3,95% pentru clien]ii f`r` istoric). Pentru un credit de 40.000 de euro, pe o perioad` de 30 de ani, rata lunar` \n acest moment (variaz` \n func]ie de EURIBOR) este de 223 euro. Clien]ii trebuie s` dispun` de un aport personal (avans) de minimum 5%.

Creditul este garantat par]ial de FNGCIMM, garan]ia emis` de fond, \n numele [i \n contul statului, avånd valoare determinat`, ini]ial egal` cu 50% din valoarea creditului acordat. Potrivit legii, clientul are de achitat un comision de gestiune de 0,49% datorat FNGCIMM aplicat la valoarea finan]`rii garantate – deci la jum`tate din valoarea acordat` a creditului. Biz

AGEND~

{TIRI

Românii redescoper` pia]a electrocasnicelor Electronicele [i electrocasnicele au revenit \n portofoliul de cump`r`turi al românilor. Conform studiului GfK Temax, pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` din România a \nregistrat o cre[tere de dou` cifre pentru al treilea trimestru consecutiv. |n primele trei trimestre ale lui 2011 pia]a a ar`tat o cre[tere de 11,5% comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut.

Cel de-al treilea trimestru a fost unul de succes \n special pentru pia]a de IT (+26,6). Pe lâng` electrocasnicele mici, foto [i telecom, care au continuat s` \nregistreze rate solide de cre[tere, sectorul echipamentelor de birou a crescut pentru prima dat` din 2008. Comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut, sectorul IT a \nregistrat o cre[tere consistent`, de 26,6% \n valoare, ceea ce sugereaz` faptul c` amânarea cererii pentru produsele IT a ajuns la final.

Trendul pozitiv este vizibil \n special \n cadrul categoriei computerelor portabile, unde consumatorul a fost motivat \n procesul de cump`rare de eroziunea de pre].

O alt` categorie pentru care sc`derea pre]urilor a \ncurajat consumul a fost cea a monitoarelor.

Sectorul electrocasnicelor mici din România a cunoscut o cre[tere de 15,8% \n trimestrul trei al acestui an fa]` de aceea[i perioad` din 2010. Majoritatea produselor din aceast` categorie au contribuit la impunerea tendin]ei pozitive. Cererea \n cre[tere pentru toate produsele din cadrul categoriei aparatelor pentru prepararea mânc`rii, inclusiv robo]i de buc`t`rie, arat` faptul c` interesul consumatorului român pentru acestea revine.

Pia]a de imprimante [i multifunc]ionale \[i revine [i ea, \nregistrând o cre[tere de 13,6% \n valoare, comparativ cu aceea[i

perioad` a anului trecut. Sectorul echipamentelor de birou s-a redresat \ntr-un context economic \nc` tulbure, produsele cu cea mai mare contribu]ie fiind multifunc]ionalele, \n special cele laser.

Una dintre cele mai interesante evolu]ii pe pia]a electrocasnicelor mari vine de pe pia]a de congelatoare, 2011 fiind cu aproape 30% mai bun ca 2010.

O explica]ie pentru acest lucru vine din faptul c` efectele crizei au modificat comportamentul consumatorului – acum oamenii \[i fac mai multe provizii. (Oana Grecea)

INOVA}IE |N PRINT

Exprimare prin imprimare Legendara jachet` Puma T7, creat` \n 1969, reeditat` \n fiecare an \n culori diferite dar p`strând-[i mereu aspectul retro, a devenit suport pentru o competi]ie de crea]ie deschis` tuturor celor cu veleit`]i de designeri, pân` pe 24 noiembrie. Competi]ia se desf`[oar` pe platforma The Creator by iQads, unde creati-

10

Biz

vii pot s` schimbe culoarea, textura, pot ad`uga diverse imprimeuri sau pot aplica alte materiale pe jachet`, f`r` a interveni \ns` asupra formei, nemodificat` din anul cre`rii.

Concuren]ii pot s` \[i \nscrie ideea fie folosind simularea 2D a jachetei, disponibil` \n kitul de participare de pe site, cu designul aplicat pe ea, fie

prin realizarea efectiv` a designului pe jachet` (prin desenare/vopsire, colantare) [i fotografierea produsului finit. |n perioada 27 noiembrie – 18 decembrie, lucr`rile vor fi evaluate de c`tre un juriu [i de c`tre publicul larg.

La finalul competi]iei, vor fi acordate 4 premii, \n valoare total` de 4.000 de euro.

AGEND~

{TIRI

Retailerii caut` cre[terea afar` Extinderea interna]ional` va deveni \n 2012 o chestiune prioritar` pe agenda retailerilor de prim` importan]` din lume, \n \ncercarea de a recâ[tiga consumatorii DE OANA GRECEA

12

Companiile \nc` dau dovad` de precau]ie [i evalueaz` \n mod activ portofoliul existent de magazine, \n vederea sc`derii costurilor [i maximiz`rii profitului.

Interesul pentru spa]ii moderne de retail este strâns legat de nevoia retailerilor de eficien]`, durabilitate [i integrare a tehnologiei. |n acela[i timp, raportul “What’s in store for European retail 2012?” subliniaz` oferta din ce \n ce mai deficitar` de spa]ii de prim` clas`, a c`ror disponibilitate nu este deloc avantajat` de tendin]a unor retaileri de a-[i cump`ra propriet`]ile. Suprafa]a total` de 6,8 milioane metri p`tra]i care este \n prezent proiectat` s` fie livrat` \n 2011 (46% revenind Rusiei [i Turciei) va suferi probabil o diminuare din cauza diferitelor \ntârzieri anun]ate \n cadrul proiectelor.

Retailerii au \nceput cursa de adaptare a magazinelor, a metodelor de operare [i

a strategiilor, \n vederea \mbun`t`]irii rela]iei lor cu clien]ii [i a dezvolt`rii comer]ului pe mai multe canale: comer]ul pe mobil (m-commerce) [i cel pe Internet (e-commerce) fiind probabil combatan]ii cheie \n viitor. Mike Rodda, [eful departamentului de investi]ii interna]ionale de retail la Cushman & Wakefield, a declarat c` pia]a paneuropean` se deschide \n prezent pentru dezvolt`ri de prim` calitate, cu o cerere din ce \n ce

Registru de stat pentru produc`torii de alimente

OCTOMBRIE A FOST LUNA INSOLVEN}ELOR

Potrivit unei noi hot`råri de guvern, produc`torii de alimente nu \[i vor mai putea desf`[ura activitatea f`r` s` fie \nregistra]i \n Registrul Industriilor Alimentare, pe pagina web a Ministerului Agriculturii. |nregistrarea permite verificarea calit`]ii [i a compozi]iei produselor, procesul tehnologic [i monitorizarea produselor. |nscrierea companiilor este gratuit`, iar m`sura vizeaz` to]i produc`torii de alimente, de la produse lactate, carne, produse de panifica]ie [i mor`rit la sosuri [i arome. Nerespectarea regulilor se sanc]ioneaz` cu amend` cuprins` \ntre 1.000 [i 2.000 de lei. (Ovidiu Neagoe)

Num`rul companiilor care au intrat \n insolven]` \n luna octombrie este de 2,5 ori mai mare decât \n septembrie, potrivit datelor Oficiului Na]ional al Registrului Comer]ului. Cu toate acestea, \n primele zece luni ale anului s-a \nregistrat o sc`dere de 10% a insolven]elor, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. Astfel, dac` \n luna septembrie s-au \nregistrat doar 719 cazuri de insolven]`, \n octombrie num`rul acestora a crescut vertiginos, la 1.783. Cele mai multe firme care au apelat la procedura insolven]ei provin din domeniul comer]ului, construc]ii dar [i din industria prelucr`toare. |n total, de la \nceputul anului (primele 10 luni),

Biz

mai mare de propriet`]i de referin]`.

Cu toate acestea, retailerii se confrunt` cu un deficit al ofertei de spa]ii bune, iar limitarea dezvolt`rilor a dus la cre[terea chiriilor din cauza concuren]ei.

Retailerii au \n continuare nevoie de accesibilitate, proximitate [i vizibilitate, dar chiriile vor fi \n continuare dictate mai mult de ofert`, decât de cerere.

Cushman & Wakefield preconizeaz` c` retailerii cu pre]uri mici [i retailerii de lux vor avea rezultate solide. Cheltuielile cump`tate [i o mai mare aten]ie acordat` de consumatori valorii i-au avantajat pe retailerii cu oferte [i discounturi, cum ar fi Lidl, Aldi, Primark [i H&M, care [i-au extins portofoliile; cei foarte boga]i sunt [i mai feri]i de situa]ia economic` potrivnic`, \ntrucât consumatorii, \n general, aspir` \nc` la ce-i mai bun, asigurând \n continuare prosperitatea retailerilor de lux. Biz

num`rul firmelor intrate \n insolven]` a ajuns la 15.767, comparativ cu 17.484 \n perioada similar` din 2010. Dintre acestea, cele mai multe firme care au intrat \n incapacitate de plat` \n aceste ultime zece luni sunt \nregistrate \n Bucure[ti (1.610 firme), Dolj (1.049) [i Constan]a (994). Dar clasamentul se schimb` dac` facem referire la companiile care au intrat \n insolven]` \n luna octombrie. Astfel, Constan]a ocup` primul loc \n clasamentul acestei luni, cu 146 de firme \n insolven]`, urmat` de Arge[ (134) [i Bucure[ti (126). |n România erau \nregistrate la sfâr[itul lunii octombrie 939.241 de firme.

(Drago[ L`z`rescu)

Dinu P`nescu, Group Creative Director, McCann Erickson Adriana Pa[can, Group Creative Director, McCann Erickson C`t`lin Dobre, Group Creative Director, McCann Erickson Radu Pilat, Chief Creative Officer, Momentum Adrian Preda, Director de crea]ie MRM Worldwide Bucure[ti Alexandru Dumitrescu (Tzugu), Deputy Creative Director, McCann Erickson Adrian Bo]an, Creative Partner, McCann Erickson

McCann {coala de dire c

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Erickson e ctori de crea]ie

Cover story

Ce-[i dorea Adrian Bo]an \n urm` cu [ase ani? Nimic mai mult decât s` pun` McCann România pe harta Europei.

Era planul pe care-l declara pe final de 2005 \n edi]ia local` a revistei “Campaign”. {ase ani mai târziu, nimeni nu-i poate repro[a c` nu a reu[it. Dup` primul Grand Prix adus de la Cannes \n România [i \n regiune, un Titanium Lion [i titlul de Agen]ia Anului la Golden Drum \n 2011, terenul câ[tigat de McCann pe harta Europei este deja consolidat. |ns` succesul nu se m`soar` numai \n premii, ci [i \n felul cum a evoluat businessul agen]iei.

DE LOREDANA S~NDULESCU

F

`r` s` aib` o leg`tur` direct` cu succesul din var` de la Cannes Lions, \n prezent McCann este pe cale s` finalizeze o campanie global` pentru unul dintre clien]ii interna]ionali din portofoliul agen]iei. De altfel, anul acesta, 30% din timpul de lucru al directorului de crea]ie a fost alocat unor proiecte regionale, parte a unei noi oferte care se nume[te McCann Cloud, o structur` colaborativ` la nivel regional prin care clien]ii pot avea acces la cele mai bune resurse din re]ea. Primul client care a lucrat cu aceast` structur` este Coca-Cola, iar rezultatele s-au dovedit a fi pe m`sur`, atât pentru agen]ie, cât [i pentru client.

CENTRU CREATIV MONDIAL |n termeni financiari, 15% din veniturile agen]iei de crea]ie provin din afara României.

“O adev`rat` bul` de oxigen \n contextul crizei economice”, spune Adrian Bo]an, Creative Partner al McCann Erickson România [i totodat` responsabil cu coordonarea proiectelor regionale ale agen]iei. U[or nu le este nici 16

Biz

lui, nici echipei pe care o conduce.

De altfel, echipa McCann implicat` \n proiecte regionale petrece lunar 5-6 zile pe avioane.

La care se adaug` numeroase \ntâlniri [i prezent`ri pentru clien]ii interna]ionali. Dar, tr`gând linie, la final, experien]a acumulat` \n astfel de proiecte compenseaz` pe deplin eforturile depuse.

McCann România are deja doi clien]i operatori de telefonie mobil`, din dou` ]`ri baltice: Lituania [i Letonia. |n Lituania, tocmai a \ncheiat campania de relansare a brandului Bite, iar pentru Letonia agen]ia culege deja roadele, având \n portofoliu marca cu cea mai mare cre[tere de pe pia]`, impulsionat` de noua campanie lansat` de McCann \n luna mai a acestui an. |ns` expansiunea baltic` a McCann România nu se limiteaz` doar la domeniul telecom. Agen]ia a fost invitat` la un pitch de c`tre o companie care activeaz` \n domeniul FMCG \n regiune, iar licita]ia este \n plin` desf`[urare \n acest moment.

To]i ace[ti pa[i nu fac decât s` sus]in` dorin]a lui Adrian Bo]an ca România s` devin` un centru de

suport creativ la nivel mondial.

“Exodul de creiere este blestemul acestei ]`ri”, crede Bo]an. Suntem destul de competitivi ca s` facem export creativ, dar ne lipse[te leadership-ul când vine vorba s` punem fundamentele mediului pentru a ne ]ine talentele aici.

Argentina, o economie aflat` \n mod ironic mai mereu \n dificultate, a devenit un pol de putere creativ` la nivel mondial.

Exemplul acestei ]`ri ar putea deveni relevant pentru România, crede Bo]an, atât ca model cultural, prin latinitate [i stil creativ, cât mai ales prin faptul c` publicitatea este subiect de dezbatere public` [i creeaz` “un sistem de staruri”, lucru destul de apropiat de ce \ntâmpla [i \n România pân` acum 5-6 ani. Din p`cate \ns`, la noi for]a de atrac]ie a pie]elor mari este cople[itoare [i continu`m s` pierdem creiere \n favoarea unor ]`ri mai bogate sau mai atractive, cum sunt Rusia sau cele din Europa de Vest.

DIN PEPINIERA PROPRIE Ce a f`cut McCann ca s` opreasc` exodul de creiere [i s`-[i construiasc` o echip` de crea]ie cu care s` câ[tige unele dintre cele mai prestigioase premii de publicitate? “Am preferat s` ne cre[tem oamenii, decât s`-i lu`m crescu]i strâmb de c`tre al]ii.

E mai u[or s` \nve]i decât s` dezve]i”, spune Adrian Bo]an.

Ideea de a-[i cre[te oamenii nu a avut nimic de a face cu o strategie prestabilit` sau un calcul de rentabilitate. |n cele din urm` a fost nevoie [i de o simpl` adaptare la contextul pie]ei române[ti, unde nu exist` o educa]ie formal` pentru un job de creativ \n publicitate. |n afar` de numeroasele premii câ[tigate [i de un num`r impresionat de clien]i cu care a

McCann Erickson

men]inut parteneriate pe termen lung, McCann s-a remarcat de-a lungul anilor [i drept o veritabil` pepinier` de directori de crea]ie.

Ca organiza]ie, a reu[it s`-[i creasc` oamenii [i mul]i dintre cei care au trecut prin McCann au ajuns directori de crea]ie fie \n interior, fie \n alte agen]ii. {i, de[i au plecat de acolo, ori de câte ori au ocazia s` vorbeasc` despre McCann o fac cu pl`cere. Cr`i]a Coman, Mirela Angelescu [i Titus Dumitrescu sunt trei dintre oamenii asupra c`rora McCann [i-a pus considerabil amprenta. |ntreba]i ce a \nsemnat pentru ei McCann, to]i trei au r`spuns la unison c` acolo s-au format ca oameni de comunicare.

Cr`i]a Coman a lucrat la McCann [apte ani, \nc` din anul III de facultate. A \nceput de la Junior Copywriter [i când a plecat era de aproape trei ani Group Creative Director. Acum, are propriul boutique de crea]ie, proasp`t rebranduit sub numele de Dr. Ad. |n acest r`stimp, a lucrat pentru branduri precum Carpatina, Henkel [i Chance for Life Foundation, \mpreun` cu Babel Communications, [i pentru Zapp, Spornic, Prevenar, Neoangin, Nasic, Taxofit, Prosta Urgenin [i Ministerul |nv`]`mântului. |n ultimul an, a lansat brandul Covalact de }ar` [i a f`cut campanii pentru Gerovital, Elit, Tymbark, Teddi [i Eugenia, toate \mpreun` cu Traian Nu]` [i Sorin Predescu.

Mirela Angelescu, actualmente Strategic Planner freelancer la Moscova, unde se ocup` de branduri din portofoliul Saatchi & Saatchi [i de strategiile lor de comunicare pe 2012, a lucrat aproape [ase ani la McCann Erickson România. A \nceput ca Account Executive, iar \n momentul \n care a plecat, \n 2005, era Account Director. Pentru

ea, timpul pe care l-a petrecut la McCann a fost o perioad` intens`, din care a \nv`]at foarte mult despre publicitate, branding [i oameni.

Titus Dumitrescu, acum director de crea]ie la Ogilvy pentru clientul Cosmote, a lucrat timp de opt ani la McCann Erickson, agen]ie pe care o consider` a fi cea mai bun` [coal` de publicitate din România, chiar dac` acolo nu st` nimeni \n spate s` te \nve]e. “Trebuie s` \nve]i din feedback-uri [i din ce se \ntâmpl` \n jurul t`u. Acolo trebuie s` dai [i mult, [i bun, iar dac` nu ]ii ritmul, \]i dai singur seama c` nu e[ti de McCann”, poveste[te Titus Dumitrescu. Din

cei opt ani de training continuu a r`mas cam cu tot ce [tie s` fac` acum, dar [i cu o mul]ime de prieteni. {i pe deasupra a r`mas cu reflexul s` ia metroul pân` la Roman`.

OAMENII MCCANN Privind retrospectiv, \n McCann au ajuns de-a lungul timpului dou` categorii de oameni. Au trecut prin agen]ie [i a[a-numi]ii “pasageri”, destul de pu]ini, cei care au plecat dup` primele trei luni, \n maximum un an, dându-[i singuri seama c` nu se potrivesc cu cultura McCann sau nu rezist` la exigen]ele [i ritmul de lucru.

Marea majoritate este \ns`

VIITORUL E DIGITAL Dup` o carier` de trei luni ca inginer auto, [i-a \nceput cariera \n comunicare \n 1996, la BDR Associates. Trei ani mai târziu, a devenit copywriter la Graffiti BBDO, apoi succesiv Senior Copywriter, Deputy Creative Director [i Creative Director.

Au urmat doi ani \n Croa]ia la McCann Erickson Zagreb [i \nc` trei ani la Tempo. |n momentul de fa]` este directorul de crea]ie al MRM Worldwide Bucure[ti, divizia de digital a McCann Erickson Romania. A ales digitalul pentru c` vrea s` se adapteze la viitor.

Dincolo de unele excese, cum ar fi tehnologia folosit` de dragul tehnologiei sau integrarea uneori defectuoas` a brandurilor pe toate mediile, Adrian Preda crede \n lucrurile senza]ionale care se

pot face \n online [i care \i amintesc de efervescen]a ATL-ului de la \nceputul anilor 2000. Pe parcursul carierei, a adunat \n jur de 50 de premii de crea]ie, atât na]ionale (Ad'Or [i Festo Croa]ia), cât [i interna]ionale (New York Festivals, Epica, Golden Drum, Golden Hammer, London International Festival). A fost de patru ori membru al juriului New York Festivals [i o dat` al PIAF. Se mândre[te cu faptul c` este profesor de Creative Writing la FJSC [i tutor al [colii ADC.

ADRIAN PREDA, director de crea]ie, MRM Worldwide Bucure[ti

Biz

17

Cover story

NI{E RELEVANTE PRIN COMMUNITY MARKETING A câ[tigat primul premiu de publicitate la [ase luni dup` ce s-a angajat la McCann, \n 2002. Cu Stella Artois Non-Alcohol a câ[tigat primul Silver Drumstick din istoria McCann [i a f`cut parte

din echipa care a adus primul Golden Rose [i primul Grand Prix la Portoroz, cu Maggi Instant Soups. |n cei zece ani de când este la McCann a lucrat pentru aproape toate brandurile din portofoliul agen]iei: Nestlé, CocaCola, Sprite, Bergenbier, Connex, Golden Brau, Heineken, Mastercard. Cum \ns` crede c` viitorul apar]ine online-ului [i rela]iei directe a brandului cu consumatorul, la nivelul str`zii, dincolo de TV care este u[or dep`[it, restrictiv [i prea general, Radu Pilat a pus bazele unui satelit de community marketing \n cadrul Momentum, divizia de marketing experien]ial a grupului.

|n momentul \n care \n portofoliul agen]iei \n a intrat brandul de b`utur` energizant` Burn, planetele practic s-au aliniat. Acum Radu Pilat coordoneaz` prin acest proiect de community marketing, ce presupune asocierea [i activarea unor ni[e relevante, \ntreaga strategie de comunicare a Burn, un brand pozi]ionat ca furnizor de energie creativ`. La un an de când func]ioneaz` \n aceast` formul`, dup` zeci de petreceri, filme [i evenimente, Burn a avut \n 2011 o cre[tere a cotei de pia]` de la 13% la 24% [i a \nregistrat un plus de 70% \n volumul de vânz`ri. Pe lâng` Burn, Momentum creeaz` experien]e creative pentru UPC, Subaru, Mastercard, Rompetrol, Stihl.

RADU PILAT, Chief Creative Officer, Momentum

reprezentat` de cei care au venit s` se dezvolte [i care aleg s` r`mân` \n agen]ie cât timp le este bine [i simt c` progreseaz`.

Departamentul de crea]ie al agen]iei este acum alc`tuit atât din oameni care lucreaz` acolo de 14 ani, cât [i din unii cu o vechime de cinci ani. Din garda veche, cu o experien]` de aproape 13 ani, este 18

Biz

Alexandru Dumitrescu (aka Tzugu), Deputy Creative Director la McCann Erickson. El a lucrat pe aproape toate conturile agen]iei, dar a avut cea mai constant` prezen]` pe m`rcile Nestlé (Nescafé, Maggi), Interbrew – actualul StarBev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s) [i Kandia Dulce (ROM, Kandia, M`gura).

|n to]i ace[ti ani a participat la proiecte care au luat premii la Golden Drum [i The New York Festivals. Cele mai recente premii sunt dou` Effie-uri pentru campanii Maggi, \n 2010.

Recordul de longevitate \n departamentul de crea]ie \i apar]ine Adrianei Pa[can, Group Creative Director, McCann Erickson. Ea s-a angajat ca Art Director la McCann la scurt timp dup` absolvirea Facult`]ii de Arhitectur` Ion Mincu. |n cei 14 ani de McCann, Adriana a lucrat atât pentru m`rci locale (Dorna, Poiana Negri, Kandia, ROM, Dedeman, Joe), cât [i pentru m`rci interna]ionale (Nescafé, Maggi).

Lucr`rile ei s-au remarcat \n aproape toate festivalurile de crea]ie interna]ionale, cu nominaliz`ri la Cannes, Eurobest, premii la Golden Drum, The New York Festivals. Cea mai recent` realizare \n portofoliul ei este un Grand Prix la Effie pentru campania Dedeman.

Printre cei mai nou intra]i \n familia McCann se num`r` Dinu P`nescu, care are func]ia de Group Creative Director. El [i-a f`cut ucenicia \n publicitate la Tempo Advertising (2001-2003), unde a lucrat \n special pentru Orange, client pentru care a f`cut inclusiv lansarea, al`turi de unii dintre cei mai buni creativi de atunci. A urmat Friends Advertising (20032008) [i, din 2008, McCann Erickson, unde a luat contact cu proiecte de anvergur` [i cu clien]i interna]ionali de care se ocup` [i \n prezent, precum Bite Lituania [i Bite Letonia (operatori telecom) [i L’Oréal Paris. Dinu P`nescu a coordonat [i crea]ia pentru divizia de business a Vodafone [i a participat la câteva dintre proiectele mass-market. |n portofoliul s`u de creativ se num`r` deja Cannes Lions cu nou` premii, \ntre care dou`

Interviu

Anul viitor vrem [i business, [i premii Dup` primul Grand Prix \n România [i \n regiune la Cannes [i un Titanium Lion, ce altceva [i-ar mai putea dori un director de crea]ie? Adrian Bo]an vrea \n continuare premii [i clien]i noi. Numai c` ordinea este invers`. Businessul e pe primul plan.

La momentul bilan]ului, ce a]i include \n topul realiz`rilor? Dar \ntr-un clasament al e[ecurilor?

Nu o s` vorbesc de premii. Le consider o consecin]` a unor realiz`ri. Nici despre e[ecuri. M` intereseaz` viitorul. La capitolul realiz`ri sunt foarte mândru c` am reu[it s` men]inem McCann pe primul loc \ntre agen]iile din România [i din regiune trecând prin mai multe cicluri genera]ionale [i economice. Un moment critic a venit dup` realiz`rile din 2006 [i 2007, când ni se p`rea chiar [i nou` c` ne-am atins limita. Este foarte greu s` te men]ii acolo sus atât de mult [i s` r`spunzi unor \ntreb`ri de genul “Ce urmeaz`?” dup` un mare succes. Din fericire, a venit criza [i asta ne-a for]at s` ne focus`m pe business mai mult ca oricând [i ne-a dat un nou obiectiv.

A doua realizare de care m` bucur este c` am reu[it s` ne men]inem standardele creative ridicate chiar [i \n perioada crizei. Noi am continuat s` facem campanii bune, am reu[it s` men]inem echipa [i cultura McCann, chiar \n perioada aceasta foarte dur`, [i faptul c` am decis s` nu facem reduceri masive ne-a ajutat. Publicitatea este un business de moral, bazat pe redundan]`. Practic, e[ti pl`tit ca s` \]i arunci ideile proaste la co[ [i orice “restructurare” diminueaz` cantitatea [i deci calitatea ideilor. Am v`zut câteva agen]ii bune care au fost decimate [i demoralizate de t`ierile din 2009. P`cat.

Al treilea lucru [i cel mai important a fost c` am reu[it s` cre[tem o a doua genera]ie de aur, dup` echipa din 2006 - 2007, din oameni care sunt la primul sau al doilea job la noi. De fapt, dac` te ui]i pu]in \n urm`, vezi c` McCann este o foarte bun` [coal` de directori de crea]ie.

Toate aceste realiz`ri depind de echip`. Cum v` alege]i oamenii de crea]ie? |mi place s` angajez oameni de la care simt c` am de \nv`]at. Nu sunt genul de director de crea]ie care se \nconjoar` de copii sau epigoni – [ti]i genul acela care

umbl` cu o ga[c` de admiratori care \i sorb vorbele.

Sunt destul atent la “bullshit”, nu \mi place s` fiu periat. |mi place s` lucrez cu indivizi puternici, care, la o adic`, pot s` m` contrazic` \n mod coerent [i care cred \n opiniile lor. Evident, sunt pl`tit ca s` \mi exercit dreptul de veto creativ [i uneori o fac destul de radical.

Ce competi]ii sunt pe lista de priorit`]i a McCann \n 2012?

Pe primul plan e competi]ia pentru business regional [i global. Businessul este pentru noi o prioritate, vrem ca premiile s` vin` ca rezultat a ceea ce facem. O s` particip`m la Effie (pentru pia]a intern`), Golden Drum (pentru regiune) [i Cannes (pentru global). Mai sunt [i alte competi]ii \n calendar, dar acestea sunt focusul nostru.

Ce criterii ar trebui s` \ndeplineasc` noul festival local de creativitate ce va fi organizat anul viitor de ADC*RO pentru ca McCann s` \nscrie lucr`ri?

S` nu devin` o platform` de lobby pentru unii [i al]ii. S` fie un festival independent*.

Ce nu v` place \n competi]iile locale de publicitate?

Nu \mi place atunci când se face mai mult` politic` decât munc`.

Ce planuri v-a]i f`cut pentru 2012? Premii sau new business?

Ambele. Dar ordinea este invers`: \ntâi businessul [i apoi premiile. Biz

Cover story

UN MCCANN R~MÂNE MEREU UN MCCANN Plecarea de la McCann a fost echivalentul plec`rii de acas` la 18 ani. Eram entuziasmat` de ce urma s` mi se \ntâmple \n viitor, dar [i foarte trist` de ce [i pe cine l`sam \n urm`. McCann a reprezentat educa]ia mea de baz` ca om de comunicare. {i tot acolo am \nv`]at s` fiu coleg`. Din experien]a McCann am r`mas cu cei mai buni doi prieteni, dar [i cu siguran]a [i bucuria pe care le aduc ei \n via]a mea de mai bine de 12 ani. Am r`mas [i cu standarde.

De atunci, jobul nu e doar un job, iar mediocritatea, “linia de plutire” m` \ntristeaz`. Datorit` McCann, am ajuns s` iubesc publicitatea [i s` am o viziune romantic` asupra acestei industrii.

MIRELA ANGELESCU, Strategic Planner Freelancer Cei [apte ani petrecu]i la McCann au fost o perioad` minunat`, \n care ajunsesem chiar la nebunia \n care c`utam s`-mi cump`r cas` peste drum de agen]ie. E o perioad` de care \mi aduc aminte cu pl`cere, \n care aproape toate dramele [i bucuriile mele erau legate de agen]ie [i clien]ii ei. Am plecat de la McCann pentru c` \mi era mult prea bine. Aveam o pozi]ie bun`, o echip` de creativi talenta]i.

Prea binele e du[manul evolu]iei [i nu voiam s` m` opresc din evolu]ie la 30 de ani. Am crescut \n fiecare an cât al]ii \n 10 [i la un moment dat aveam senzan]ia c` nu mai cresc \n acela[i ritm. McCann a fost pentru mine gr`dini]`, [coal`, liceu, facultate, masterat [i doctorat. Tot ce [tiu am \nv`]at acolo. {i am avut profesorii cei mai buni. {i nu m` refer numai la Botzi [i }ugu, dar [i la fo[tii colegi.

CR~I}A COMAN, Managing Partner, Dr. Ad 20

Biz

Grand Prix-uri [i un Titanium Gold, Portoroz cu Grand Prix-uri [i Agen]ia Anului, Effie, Premiul de excelen]` IAA, New York Festivals, Sabre Awards.

C`t`lin Dobre lucreaz` \n publicitate de [apte ani [i tot de [apte ani la McCann. Pe cartea lui de vizit` scrie Group Creative Director, \ns` dac`-l \ntreab` cineva, r`spunsul scurt pe care-l roste[te cu mândrie este “creativ la McCann”. Crede \n campaniile care \[i dep`[esc condi]ia de publicitate, care influen]eaz` oamenii, care schimb` lucrurile [i care las` urme. Genul acesta de idei a \ncearcat s`-l ofere clien]ilor ca Vodafone, Connex, Kandia Dulce, Loteria Na]ional` [i multor altora de-a lungul timpului. Anul acesta se bucur` cel mai mult de cele nou` premii la Cannes, câ[tigate pentru campania ROM, [i pentru c` a reu[it s` câ[tige al`turi de Vodafone, brandul s`u de suflet, patru Grand Prix-uri [i trofeul de Brand Grand Prix la Golden Drum.

STILUL MCCANN Privind din exterior, premiile [i câ[tigarea unor conturi de crea]ie ale unor mari companii multina]ionale sunt asociatorii de imagine pentru McCann Erickson.

Din interior, pentru oamenii care lucreaz` acolo, intui]ia pare s` fie mai valorizat` decât \n alte agen]ii.

A[a se explic` de ce campaniile ce poart` semn`tura McCann nu se \ncadreaz` \n tiparele clasice ale publicit`]ii. “La noi nu vezi aceea[i formul` repetat` la mai multe campanii [i este greu s` pui o etichet` pe campaniile noastre”, subliniaz` Adrian Bo]an. McCann are de toate, de la campanii foarte vizibile, cu bugete mari, cum sunt cele pentru Dorna, pân` la campanii cu bugete mici \n care ac]iunea se desf`[oar` \n re]ele sociale, cum sunt cele de la ROM. Din afar`, se v`d premiile de creativitate, \n interior \ns` directorii de crea]ie de la McCann pot fi foarte ra]ionali \n faza de brief. “Dureros de ra]ionali uneori”, spune Adrian Bo]an.

Orice brief de la client \ncepe cu definirea unei probleme de business. Apoi urmeaz` c`utarea unei c`i pentru comunicarea solu]iei. |n final, creativii de la McCann vor s` fie cât mai subversivi \n felul \n care abordeaz` media – indiferent c` e vorba de TV, radio sau media digitale, ca s` ias` din calupul publicitar, s` genereze buzz media [i s` fac` oamenii s` discute [i s` interac]ioneze cu campaniile lor. Biz

THE FANTASTIC 7: Adrian Preda, Dinu P`nescu, Radu Pilat, Adriana Pa[can, Adrian Bo]an, C`t`lin Dobre, Alexandru Dumitrescu (Tzugu)

Cover story

Echipa Dedeman

Schimbare \n bricolaj

A

ctuala echip` de comunicare McCann – Dedeman s-a sudat [i [i-a perfec]ionat \n timp stilul de lucru, construind \mpreun` comunicarea de brand din ultimii trei ani. Rezultatele eforturilor comune de comunicare se v`d deja. La capitolul mari reu[ite s-au \nscris deja un Gold Effie la categoria retail [i trofeul Grand Effie pentru campania “F` o schimbare \n via]a ta!”, dezvoltat` de McCann pentru compania de bricolaj. Campania a excelat prin abordarea inedit` pentru categoria de DoIt-Yourself. Pe o pia]` unde comunicarea era dominat` de beneficii func]ionale [i criterii legate de pre], Dedeman a ales s` comunice emo]ional, inventând un nou limbaj adresat direct cuplurilor, care

vorbe[te despre beneficiul care face diferen]a dintre Dedeman [i restul pie]ei: diversitatea.

La sfâr[itul anului trecut, Dedeman a devenit lider de pia]`, m`rindu-[i re]eaua cu 13 noi magazine. |n momentul de fa]`, afacerea lansat` \n 1992 de doi antreprenori români, Drago[ [i Adrian Pav`l, are o re]ea de 25 magazine, dou` centre logistice, un parc auto propriu [i 4.700 de angaja]i.

Anul trecut, de[i economia a fost \n declin, retailerul Dedeman a \ncheiat anul cu o cifr` de afaceri de 360 de milioane de euro, \n cre[tere cu 42% fa]` de 2009. Cre[terea s-a datorat strategiei celor doi ac]ionari de a ap`sa pe pedala extinderii pe o pia]` \n care principalii concuren]i, Praktiker [i Bricostore au frânat expansiunea. Biz

DESPRE MOTIVA}IE M` motiveaz` gândul c` este o companie pur româneasc`, imaginea unui cuplu ce va intra mâine \ntr-unul din magazinele Dedeman c`utând “o schimbare \n via]a lor”, echipa, curajul echipei de marketing tradus pentru noi ca o libertate de expresie creativ`, faptul c` am lucrat pe acest cont chiar de la \nceputul colabor`rii dintre McCann [i Dedeman, construind brandul c`r`mid` cu c`r`mid`, amintirile [i planurile de viitor. Nu neap`rat \n aceast` ordine.

ADELA DAN, Senior Copywriter, McCann Erickson Lucrez al`turi de o echip` agen]ie [i client foarte bine sudat` [i pasionat` de ce face, pe unul dintre cele mai frumoase branduri. |n plus, sunt foarte motivat` de respectul pe care ]i-l impune un business românesc dezvoltat de la zero.

ANAMARIA IONI}~, Senior Account Executive, McCann Erickson Lucr`m u[or cu cei din agen]ie, pentru c` au \n]eles ce [i cum anume ne dorim s` comunic`m. Odat` stabilit` direc]ia unei campanii, lucrurile par s` vin` de la sine. Comunicarea [i disponibilitatea, de ambele p`r]i, ne ajut` foarte mult. Brandul Dedeman nu este o proiec]ie superficial` sau artificial` a ceea ce am vrea s` fim.

Brandul Dedeman este reprezentarea fidel` a muncii noastre, a valorilor pe care le punem \n serviciul clien]ilor no[tri: seriozitate, ambi]ie, perseveren]`, implicare, onestitate.

C~T~LIN IVAN, Director de Marketing, Dedeman

22

Biz

Cover story Echipa Vodafone

Creativitate f`r` grani]e

C

olaborarea dintre client [i agen]ie \n cazul Vodafone este una foarte strâns`. Dac` \n trecut exista o separare foarte clar` a atribu]iilor, clientul scria un brief pe care-l livra apoi agen]iei care venea cu o idee creativ` ce era aprobat` sau nu, acum oficialii companiei Vodafone spun c` rela]ia nu mai func]ioneaz` a[a. Dat fiind c` este un parteneriat de lung` durat`, grani]ele s-au estompat. Agen]ia [i clientul lucreaz` \mpreun` pe strategie, brief [i obiectivele de business [i apoi colaboreaz` pentru a ob]ine cele mai creative idei. {i astfel rezultatele bune nu au \ntârziat s` apar`. Parteneriatul dintre Vodafone [i McCann Erickson a fost pe deplin r`spl`tit \n aceast` toamn` la Festivalul de Publicitate Golden Drum.

Vodafone a fost cel mai premiat brand din competi]ie, adjudecându-[i \mpreun` cu agen]ia premiul Brand Grand Prix.

De asemenea, campania “Nunta” a câ[tigat Grand Prix la categoria “Eveniment”, Gold la categoria “Campanii digitale” [i Silver la categoria “Campanii integrate de comunicare”. Campaniile “Cerebel” [i “Chivu” au câ[tigat câte un grand Prix la categoriille “Campanii digitale” [i “Rela]ii Publice”.

Interactivitatea este o caracteristic` esen]ial` pentru toate conceptele creative din jurul Vodafone. Internetul [i TV-ul sunt dou` medii care se completeaz` foarte bine \n cazul acestui brand, iar Maximia TV ne-a demonstrat c` interactivitatea nu se rezum` doar la internet, ci poate fi atins` [i în fa]a micului ecran. Biz

SPIRIT DE ECHIP~ |n spatele unui brand adev`rat exist` \ntotdeauna o echip` cu personalitate puternic`. Vodafone este un astfel de brand [i acest lucru vorbe[te mult [i despre oamenii care se ocup` de el. Sunt mândru de fiecare membru din echip` [i cred c` am ceva de \nv`]at de la fiecare. Suntem ca o familie. Asta ne ajut` s` fim direc]i, s` rezolv`m problemele foarte repede [i s` ne concentr`m pe lucrurile cu adev`rat importante.

Acest lucru d` rezultate. E o echip` cu o mentalitate foarte bun`, curajoas` [i mereu \n c`utare de lucruri noi.

C~T~LIN DOBRE, Group Creative Director, McCann Erickson Cred \n autodep`[ire, \n reset [i restart, \ns` a[ p`stra echipa mixt` client plus agen]ie. Suntem o echip`, sun` cli[eu, \ns` cine ne cunoa[te [tie asta. Sau poate se vede [i din calitatea [i unicitatea comunic`rii pe care o facem pentru consumator.

DANA HOGEA, Group Account Director, McCann Erickson Suntem o echip` care se adapteaz` u[or [i face ajust`ri atunci când e nevoie, pentru o sincronizare perfect`.

Flexibilitatea, inspira]ia reciproc` [i \ncrederea sunt principiile pe care ne-am bazat stilul de lucru, construind \n echip` o foarte bun` sinergie.

ROMINA T~ZL~OANU, Associate Director, Advertising, Vodafone

24

Biz

Cover story Echipa Kandia

Crea]ii tari, române[ti

M

cCann Erickson a reu[it anul acesta performan]a de a câ[tiga cu campania Noul ROM, dezvoltat` pentru clientul Kandia Dulce, nou` premii la cel mai important festival de publicitate din lume, Cannes Lions. Reu[ita de a aduce Grand Prix-ul pentru prima dat` \n România [i \n regiune a fost \ntregit` de un Titanium Lion, care se acord` pentru cele mai avangardiste campanii la nivel mondial. Pe lâng` premiile de la Cannes, campania a câ[tigat premii la toate festivalurile unde a fost \nscris`: Effie Award 2011, New York Festival 2011, Sabre Awards 2011.

|n afar` de premii, campania Noul ROM s-a remarcat [i prin alte performan]e. A ajuns la 67% dintre români [i a generat acoperire media \n valoare de 300.000 de euro. |n primele [ase zile ale campaniei, pe site-ul ROM au fost \nregistra]i 75.000 de vizitatori unici, iar num`rul fanilor brandului de pe Facebook a crescut cu 300%.

Consumatorii au creat peste 10 cauze pe Facebook, prin care au cerut ROM autentic \napoi. Cea mai popular` cauz` a atins 20.000 de membri \ntr-o s`pt`mân` – mai mult decât a strâns \ntr-un an cauza de pe Facebook pentru crearea unei autostr`zi na]ionale \n România. Biz

PUTEREA SUCCESULUI ROM a reu[it s` scoat` oamenii \n strad`, a reu[it s` creeze spontan cauze pe internet, a reu[it s` \i fac` pe români s` aprecieze valorile simple. O mare reu[it` este recunoa[terea la nivel na]ional dar [i interna]ional a acestei campanii. Nu \n ultimul rând, o mare reu[it` a acestei campanii este c` a sudat echipa agen]ie-client. Am tr`it \mpreun` s`pt`mâni de entuziasm [i panic`, sentimente contradictorii, am tr`it “senza]ii tari române[ti”.

GABRIELA MUNTEANU, Marketing Manager, Kandia Dulce Un mare câ[tig este c` am reu[it s` facem ATL-ul, BTL-ul, online-ul [i PR-ul s` se completeze, nu s` se dubleze sau, mai r`u, s` mearg` care \ncotro. M` bucur c` am sc`pat de ni[te complexe de [coal` veche, [i anume c` ideile pot veni doar de la creativi. Facem brainstorming cu toat` lumea [i de multe ori vin idei tari de la un Account. Sau reformul`ri foarte bune ale brief-ului de la Crea]ie. Execu]ia revine apoi specialistului. Dar, pân` la acel punct, lucr`m open-source.

DINU P~NESCU, Group Creative Director, McCann Erickson Echipa care lucreaz` acum pentru ROM este foarte numeroas` [i este format` din oameni foarte diferi]i.

Asta ajut` mult, pentru c` fiecare pune ceva pe mas` [i contribuie atât la scânteia de idee care declan[eaz` totul cât [i la implementarea perfect` a acesteia.

C~T~LIN DOBRE, Group Creative Director, McCann Erickson

26

Biz

LEC}IILE ECO ALE OLIMPIADEI Mii de sportivi se vor \ntrece anul viitor la Londra pentru gloria olimpic`. Pentru organizatori, provocarea sustenabilit`]ii a \nceput de mul]i ani [i nu va lua sfâr[it la stingerea fl`c`rii olimpice.

DE GABRIEL BÂRLIG~

arcul Olimpic de lâng` Londra e \nc` un [antier, dar foarte bine securizat.

Vizitatorii nu au voie s` coboare din microbuzul care-i poart` \n turul printre arenele sportive – unele finalizate, cum este cazul Velodromului, altele \n ultimele faze de construc]ie, cum este cazul Stadionului Olimpic. Vizitând locul \nainte de finalizare, am avut [ansa unic` de a arunca o privire \n culisele infrastructurii celui mai important eveniment sportiv de pe planet`. {i vorbim despre un proiect amplu de infrastructur`, realizat cu ajutorul celor mai noi tehnologii.

Dar, mai ales, este pentru prima oar` \n istoria Jocurilor Olimpice de Var` când ora[ul-gazd` a pornit \nc` din faza de planificare s` aplice standarde de sustenabilitate. {i nu este vorba doar despre perioada desf`[ur`rii Olimpiadei, ci 28

Biz

mai ales de ceea ce se va \ntâmpla dup` aceea cu toate bazele sportive [i construc]iile ridicate sau adaptate pentru acest eveniment.

Comitetul de organizare, LOGOC, are un Plan de Sustenabilitate \n 5 puncte pentru sustenabilitatea competi]iei, legate de energie, alimentarea cu ap`, infrastructur`, transporturi [i reducerea emisiilor de carbon. |n spatele multora dintre aceste puncte se afl` tehnologia GE, partener oficial al JO [i furnizorul exclusiv al unei game largi de produse [i servicii inovatoare, esen]iale reu[itei organiz`rii competi]iei, cum ar fi o re]ea electric` avansat`, sisteme de iluminat cu consum redus, echipamente medicale de ultim` or` [i puncte de \nc`rcare pentru automobilele electrice.

SPORT {I ECOLOGIE Abordarea “verde” se vede inclusiv la construc]ii gigantice, cum este stadionul olimpic, care pentru Olimpiad` are o capacitate de 80.000 de locuri, dar 55.000 dintre

acestea pot fi \nl`turate ulterior.

Negocierile pentru preluarea arenei de c`tre echipa de fotbal West Ham United au e[uat la \nceputul lunii octombrie, \ns` arena va putea fi folosit` pentru competi]ii atletice [i pentru concerte, capacitatea r`mas` de 25.000 de locuri pe scaune fiind mai mult decât suficient`.

Alimentarea cu energie a stadionului are la baz` sistemul Uninterruptable Power Suppliers (UPS), al GE Digital Energy, care permite func]ionarea f`r` probleme a tuturor echipamentelor [i instala]iilor stadionului [i \n cazul unei pene de curent. De altfel, re]eaua electric` este una inteligent`, de tip smart grid, care monitorizeaz` [i gestioneaz` automat consumul [i distribu]ia de electricitate pentru a eficientiza folosirea energiei.

GREEN

Tehnologia UPS este folosit` [i la Velodrome, locul de desf`[urare al competi]iilor de ciclism vitez`, dar [i la arenele de tenis (Wimbledon) sau la locul de desf`[urare a concursurilor de canotaj, caiaccanoe, volei pe plaj` sau echita]ie.

Pentru \ntregul Parc Olimpic, alimentarea cu energie are la baz` o alt` inova]ie, motoarele pe gaz de cogenerare Jenbacher, care produc nu doar curent electric, ci genereaz` [i energie termic`, asigurând \nc`lzirea [i climatizarea Parcului Olimpic cu o eficien]` sporit`. Cele 3 motoare, cu o putere instalat` de 9,9 MW, vor r`mâne la fa]a locului pentru a alimenta zona cu energie electric` [i termic` [i dup` \ncheierea JO. De altfel, motoarele Jenbacher pot fi o solu]ie ideal` pentru cl`dirile moderne, oferind o solu]ie mult mai eficient` pentru rezolvarea aliment`rii cu electricitate, c`ldur` [i aer condi]ionat cu un singur echipament. Am v`zut unul la lucru la un spital londonez, unde a adus reducerea emisiilor anuale de dioxid de carbon cu aproape 11.300 de tone, \n timp ce costurile au sc`zut cu peste 1,5 milioane de lire sterline.

|n acela[i timp, Jocurile Olimpice vor avea o flot` de 200 de vehicule electrice, furnizate de BMW [i Mini, pentru care sunt instalate 120 de puncte de \nc`rcare \n zona Parcului Olimpic, care vor r`mâne dup` competi]ie \n administra]ia prim`riei londoneze.

LEC}II PENTRU ROMÂNIA Gândirea de la zero a infrastructurii dintr-o ]ar` oricum avansat` pe drumul sustenabilit`]ii ne ofer` o idee despre provoc`rile energetice pentru pie]e cum este cea a României. Din cauza investi]iilor insuficiente realizate \n trecut \n infrastructura public` [i social`, ]`rile din Europa Central` [i de Est se confrunt` cu un decalaj privind infrastructura [i au nevoie de investi]ii de capital considerabile pentru a putea atinge nivelul de dezvoltare a infrastructurii din Europa Occidental`. Totu[i, fondurile europene au sporit semnificativ investi]iile \n proiecte de parteneriat public-privat care vizeaz` modernizarea infrastructurii publice [i sociale din regiune. Este o [ans` extraordinar` de a construi o re]ea energetic` eficient` [i mult mai prietenoas` cu mediul [i de a preg`ti economiile acestor ]`ri pentru provoc`rile secolului XXI. “Durabilitatea energetic` este coloana vertebral` care asigur` supravie]uirea pe termen lung a economiilor [i a societ`]ii, \n

cele din urm`. Guvernul are rolul clar de a formula, aproba [i emite politicile care vin \n sprijinul necesarului de energie a societ`]ii”, arat` Cristian Col]eanu, pre[edinte [i CEO al GE pentru România, Bulgaria [i Moldova. Acesta subliniaz` nevoia de politici clare [i consecvente care s` respecte mediul, asigurând \n acela[i timp [i energia necesar`. Solu]ia optim` o reprezint` parteneriatele dintre sectoarele public [i privat, care permite distribuirea riscurilor [i recompenselor.

Ca [i \n alte domenii care implic` interac]iunea dintre stat [i privat, \n România, exist` \n continuare un dezechilibru \ntre competen]ele autorit`]ilor locale [i cele ale mediului de afaceri, ducând la \ntârzieri sau generând dificult`]i suplimentare \n accesarea fondurilor europene care pot ajuta la reducerea decalajului fa]` de Europa Occidental`. |n cazul Jocurilor Olimpice de la Londra, parteneriatul public-privat s-a aflat \nc` de la \nceput \n centrul investi]iilor pentru facilit`]ile destinate competi]iei, dar [i \n proiectarea acestora \ntr-o manier` care s` permit` utilizarea lor sustenabil` dup` ceremonia de \nchidere. “O mai bun` colaborare pentru proiecte mari de infrastructur` va modela cu siguran]` o pia]` mai competitiv`, eficient` [i ecologic`”, conchide Cristian Col]eanu. Biz

STADIONUL (par]ial) DEMONTABIL Organizatorii sus]in c` e cel mai sustenabil stadion construit vreodat`. S-a folosit cu 75% mai pu]in o]el decât la stadioane similare, iar betonul utilizat e s`rac \n carbon, fiind f`cut din de[euri industriale. Partea superioar` a tribunelor, care dup` Jocurile Olimpice va disp`rea, e f`cut` din ]evi de gaze refolosite, iar partea inferioar` a stadionului a fost “\nfipt`” \n p`mânt, pentru a avea nevoie de mai pu]ine elemente de sus]inere. Capacitatea de 80.000 de locuri va fi redus` dup` Olimpiad` la 25.000 de locuri.

Biz

29

INTERVIU

PREFER~M S~ VORBIM LA RAFT, NU |N COMUNICATE Preferin]ele românilor \n materie de notebook-uri s-au mutat de la performan]e tehnice la design. Bogdan Iftemie, Sales Manager la Acer, ne spune cum antici parea situa]iei a men]inut compania lider de vânz`ri al pie]ei locale de profil. DE GABRIEL BÂRLIG~ Azi, laptopurile, tabletele [i smartphone-urile concureaz` al`turi de PC-uri aproape pe acela[i segment.

Cum vede Acer aceast` evolu]ie?

Evolu]ia este natural`. Misiunea Acer este defini]ia \n aceast` direc]ie: “s` elimine bariera dintre oameni [i tehnologie”, s` fac` tehnologia accesibil`.

Dac` ne gândim la categoriile nou create \n ultimii ani (netbook, tablete, smartphone), ele sunt toate \n aceast` direc]ie a comoditiz`rii produsului [i tehnologiei. Netbook-urile au \nsemnat o evolu]ie major` \n planul costului [i au deschis segmente noi de pia]` – \n special tinerii [i zona de educa]ie, segmente foarte sensibile la cost.

Netbook-ul a \nsemnat de asemenea apari]ia [i maturizarea conceptului de “second device”, pia]a [i-a dat seama [i a exploatat imediat nevoia ca acela[i utilizator s` aib` nevoie de mai multe device-uri, un notebook performant la birou [i un netbook pentru acas` [i concediu. Tabletele au adus \n mainstream tehnologia touch [i 30

Biz

\nseamn` \nc` un pas important pe care l-a f`cut industria. Noi vedem aceast` evolu]ie ca pe o continu` provocare de a fi capabili s` ]inem pasul cu pia]a [i concuren]a, adic` s` fim mereu m`car cu un pas \nainte [i s` putem s` ne reinvent`m permanent ca organiza]ie [i model de business. Pân` acum ne iese destul de bine, recent am reu[it s` fim primul produc`tor care a adus pe pia]a local` noile dispozitive Ultrabook – Acer Aspire S3 –, aflate pe raft din 9 noiembrie \n Altex [i Flanco.

Concuren]a \nc` face conferin]e de pres` [i anun]uri sfor`itoare, noi am preferat s` fim pe raft pentru clien]ii no[tri.

Care este pozi]ia Acer pe pia]a din România? |n România, pe primele trei trimestre am reu[it s` ne men]inem pozi]ia de lider al pie]ei la num`rul de unit`]i vândute [i ultimele evolu]ii ne fac s` sper`m c` 2011 va fi al patrulea an consecutiv \n pozi]ia de lider al pie]ei de notebook-uri din România. 2011 a fost un an dificil [i plin

de provoc`ri, cu un nivel sporit de dispersie a cererii din pia]`. S-a trecut din stadiul de suprastoc \n august la lips` din stoc \n octombrie. Pia]a a crescut cantitativ cu 10-15%, dar a sc`zut ca valoare, \n contextul eroziunii de pre]uri [i al concuren]ei foarte puternice. |n 2012, dac` avem noroc, o s` vedem o cre[tere de 15-20% pe unit`]i, \n contextul acelora[i tendin]e. Industria de IT are o presiune intern` teribil` pentru volume [i cost redus. Tot ce \nseamn` notebook [i tablete a devenit consumer pur, ciclul de via]` e undeva la 4-5 luni [i nu e deloc u[or s` te men]ii \n mediul acesta. Deci cre[terea pie]ei, atâta cât va fi, va fi [i din eroziune de pre] [i apetit mai mare al segmentelor de pia]` sensibile la pre].

Care este ponderea internetului ca [i canal de vânzare pentru Acer \n România?

Actual, ponderea este undeva la 25% din total, \ns` putem nuan]a un pic aici, \n sensul de cum [i cât de riguros

FOTO: VALI MIREA

Bogdan Iftemie, Sales Manager, Acer

INTERVIU

definim segmentul online. Pentru c` acum vedem marii juc`tori f`când livr`ri din showroom cu plata cash, \ntr-o manier` cât se poate de offline. {i atunci, este online sau retail clasic?

Pentru o mare parte din juc`torii de top, site-ul func]ioneaz` ca un tool de marketing extrem de eficient, folosit pentru a prelua comanda de la client.

Iar de aici \ncolo treaba se cam \ntâmpl` offline. Evident c` ]ine [i de nivelul de comision practicat de procesatorii de carduri [i de multe altele. Aceast` pia]` \nc` se formeaz`, se va maturiza probabil \n 4-5 ani [i va cre[te, sus]inut` de procesul continuu de comoditizare a produselor.

32

Ce lans`ri importante a avut Acer anul acesta? Care sunt planurile pentru 2012?

Tabletele A500 [i W500 \n mai [i Ultrabook Aspire S3 \n noiembrie. |n 2012, vor ap`rea noi versiuni \mbun`t`]ite ale acestor produse [i vom face o redefinire a gamei de notebook-uri. Aceasta va \nsemna o reducere semnificativ` a platformelor existente, \n linie cu evolu]ia pie]ei la nivel local [i global.

Care sunt preferin]ele utilizatorilor români \n domeniul laptopurilor?

A[ putea s` spun “bun [i ieftin”, cred c` asta este replica clasic` pe care o aud \n

[i \n multe alte industrii. Un laptop de 200 de euro [i unul de 1.000 de euro fac 99% cam acela[i lucru [i \nglobeaz` cam acelea[i tehnologii. Vedem \n industrie companii japoneze care zeci de ani au f`cut pionierat \n produs [i inova]ie [i au ajuns s` piard` leadership-ul. {i atunci, avantajul Acer [i al produselor \n fa]a concuren]ei const` \n echipa local` Acer, cu peste 20 de ani de experien]` \n vânz`ri [i product management, plus distribuitorii ACER (cei mai puternici din România), plus re]eaua de parteneri.

Partenerii locali sunt cei mai importan]i pentru succesul nostru. Ei au realizat performan]a cu care ne tot l`udam noi \n ultimii ani.

TOAT~ PIA}A S-A SCHIMBAT LA 180 DE GRADE |N DOI-TREI ANI, AM TRECUT DE LA MEGAHER}I LA CULOARE, MUCHII ROTUNJITE, CARBON {I ALTELE DE GENUL ACESTA.

Acer Iconia este prima tablet` cu dou` ecrane multitouch. Va disp`rea tastatura clasic`?

Cred c` mai important` este tendin]a puternic` de polarizare a comer]ului IT. Noi avem aproximativ 80% din business pe 10 clien]i mari din retail, telecom [i online. {i asta nu este deloc s`n`tos. Procesul de vânzare merge din zona consultativ` spre fulfillment. {i, dac` clientul nu [tie ce cump`r`, implica]iile sunt serioase. Suntem \ntr-o epoc` a supracomunic`rii [i comoditiz`rii [i se \ntâmpl` de exemplu ca tu, ca vendor, s` investe[ti serios \n cercetare [i dezvoltare de produs [i apoi nu po]i s` pui \n pia]` acel produs nou [i fantastic, pentru c` nu ai cu cine. {i uneori investi]ia \n plasare [i comunicare a noului produs la nivelul unei singure ]`ri este mult mai mare decât cea pentru dezvoltarea produsului \n sine. Asta a[ spune c` e o provocare serioas` – cum pui inova]ia \n pia]`, cum \]i recuperezi investi]ia.

magazine consultan]ii de vânz`ri.

Preferin]ele utilizatorilor sunt \n zona de raport optim \ntre pre] [i performan]`. |n ultimii ani, consumatorii români sunt tot mai educa]i [i deschi[i la experien]e noi, am constatat asta \nc` din 2007, când Acer a lansat conceptul de design Gemstone, care a fost un mare succes [i \n România, [i la nivel global. Acer a fost primul vendor din industrie care a mizat strategic pe design [i a fost o alegere norocoas`. Ast`zi, designul este un diferen]iator major [i a ajuns s` conteze deseori mai mult decât performan]a pe anumite segmente. Toat` pia]a s-a schimbat la 180 de grade \n doi-trei ani, am trecut de la megaher]i la culoare, muchii rotunjite, carbon [i altele de genul acesta.

Având \n vedere ascensiunea cloud computing-ului, vom asista \n curând la dispari]ia desktopului?

Care sunt atuurile produselor Acer \n fa]a concuren]ei?

P`i nu \l v`d, fiindc` va fi invizibil.

Ceva foarte mic [i personal, \n genul c`[tilor Bluetooth pe care le folosim acum, comandat prin voce, legat [i el la cloud. Biz

Biz

E bun` aceast` \ntrebare. Ast`zi tehnologia a pierdut rolul de diferen]iator major. E o realitate [i \n IT, [i la ma[ini,

Eu cred c` va disp`rea. Vom comunica cu computerele prin voce. Multe din produsele [i tehnologiile pe care le vedeam acum 10-15 ani \n Star Trek le folosim ast`zi. {i atunci r`spunsul vine prin analogie. Iconia este o \ncercare, r`spunsul pie]ei a fost \ncurajator, vor mai fi [i altele.

Da, evident. Desktopul este deja \ntr-o faz` de redefinire [i tranzi]ie. O etap` \n aceast` tranzi]ie o constituie AIO – All in One. Noi, produc`torii, definim acum desktopul pentru consumer drept “personal cloud”, sau cloud-ul de acas`.

Foarte curând, pe m`sur` ce [i tehnologia touch [i tabletele se vor maturiza [i vor p`trunde \n mainstream, vom avea acas` un device de storage cu care to]i userii din cas` vor partaja informa]ii. Desktopul va r`mâne pe o ni[` extrem de \ngust`, gaming de performan]`, CAD, procesare video.

Cum vede]i computerul viitorului?

INDUSTRY LEADERS

MEDAS, O AFACERE PE TERMEN LUNG De peste [apte ani, Centrul Medical MEDAS cre[te pas cu pas, ajung창nd \n prezent la cinci clinici \n capital` [i una \n Pite[ti [i lucr창nd deja la un viitor spital specializat \n chirurgia urogenital`. Prima clinic` MEDAS a fost \nfiin]at` \n 2003, \n Bucure[ti, iar de atunci au fost investi]i peste [apte milioane de euro numai \n aparatura medical`.

INDUSTRY LEADERS Domeniul medical privat din România, unul din cele mai dinamice sectoare economice \n ultimii ani, se va \mbog`]i \n 2012 cu un nou spital la standarde interna]ionale, destinat tratamentului chirurgical al afec]iunilor urogenitale. Valoarea proiectului: peste trei milioane de euro. Investitorul: compania MEDAS, unul dintre primii cinci juc`tori pe pia]a de servicii medicale private. Acesta nu este \ns` singurul proiect ambi]ios pentru MEDAS, care [i-a propus anul acesta [i un amplu rebranding. ompania MEDAS s-a dezvoltat treptat, pornind de la o clinic` [i un laborator de analize medicale \n 2003, [i a ajuns \n 2011 la [ase clinici [i [apte laboratoare. Cifra de afaceri a crescut [i ea propor]ional cu aceast` evolu]ie. Pentru acest an, directorul general al MEDAS, dr. Simona Ateia, estimeaz` 6,6 milioane euro, \n cre[tere cu 20% fa]` de anul precedent.

Calitatea actului medical s-a aflat \ntotdeauna \n centrul preocup`rilor MEDAS, companie \n care au fost investi]i de-a lungul timpului peste [apte milioane de euro, mare parte din ei \n cea mai performant` aparatur` medical`. Clinicile MEDAS beneficiaz` de aparate de ultim` or`, cum sunt videodermatoscopul computerizat [i microscopul confocal – utilizate pentru evaluarea neinvaziv` a aluni]elor (reprezentând o investi]ie de peste 200.000 de euro) – sau videocapsula endoscopic` de ultim` genera]ie PillCam – utilizat` pentru investigarea tubului digestiv (\n valoare de peste 70.000 de euro).

C

}INTE MARI |N 2012 Urm`torul pas important \n evolu]ia MEDAS este finalizarea spitalului specializat \n chirugia urogenital`. Unitatea medical` va fi amplasat` \n zona Pie]ei Victoria [i se va \ntinde pe cinci etaje. Lucr`rile de construc]ie sunt \ntr-o faz` avansat` (spitalul va fi gata \n prima parte a anului 2012), iar investi]ia este estimat` la 3-4 milioane de euro, cu tot cu dot`ri. “Spitalul va avea sec]ie de ATI (anestezie-terapie intensiv`) [i trei s`li de opera]ie destinate 34

Biz

CAS (gratuite) precum [i de alte servicii, tratamentelor chirurgicale cu profil la pre]uri mai mici fa]` de alte clinici urologic, dar [i estetic [i reparator, private”, a mai ad`ugat ea. exclusiv pentru sfera urogenital`”, explic` dr. Simona Ateia. Unitatea va avea aproximativ 100 de angaja]i [i DE LA MEDAS, S~N~TATEA 40 de paturi de spitalizare continu`.

A{A CUM TREBUIE S~ FIE |n afara acestui ]el ambi]ios, printre |n cei [apte ani de la \nfiin]are, manaobiectivele MEDAS de anul viitor se gementul companiei [i-a propus dezreg`sesc [i dezvoltarea personalului [i voltarea unei afaceri centrate pe nevoile cre[terea unei mase critice de pacien]i. pacien]ilor. “|n tot acest timp, ne-am Simona Ateia crede cu toat` convingeconcentrat eforturile \n direc]ia conrea c` pia]a serviciilor medicale se va struirii unei companii medicale care s` \ndrepta u[or-u[or spre segmentul priajute cu adev`rat pacien]ii [i care s` le vat. |n opinia sa, \n maximum 10 ani, serviciile medicale pri“Reac]iile pe care le-am primit ne-au ar`tat vate vor avea aceea[i acoperire c` avem autoritatea necesar` pentru a teritorial` ca [i cele de stat. vorbi despre ceea ce \nseamn` cu adev`rat Ca orice afacere, nici \n domeniul medical managerii nu servicii medicale de calitate, o filosofie de sunt scuti]i de provoc`ri. Din abordare diferit` a acestui domeniu”. punctul de vedere al directorului MEDAS, cele mai mari ar fi lipsa unei legisla]ii stabile \n sistemul ofere acestora siguran]a c` sunt trata]i asigur`rilor de s`n`tate [i nivelul \nc` profesionist [i, \n egal` m`sur`, cu sc`zut de dezvoltare al domeniului de aten]ie [i respect. Am ales s` nu comus`n`tate privat`. “Dac` ne gândim [i la nic`m \n exterior pân` acum, pentru c` nivelul de educa]ie medical` a am vrut s` avem \n primul rând confirpopula]iei, oamenii nu sunt \nc` marea din partea pacien]ilor no[tri c` preg`ti]i s` renun]e la unele obiceiuri viziunea noastr` se reflect` \n mod real d`un`toare [i s` \nve]e s` \[i monitori\n fiecare dintre ac]iunile MEDAS. Iar zeze s`n`tatea ca s` previn` afec]iuni reac]iile pe care le-am primit ne-au grave”, mai spune dr. Simona Ateia. Iar, ar`tat c` avem autoritatea necesar` din punctul s`u de vedere, angajatorii [i pentru a vorbi despre ceea ce \nseamn` angaja]ii din sfera corporatist` au necu adev`rat servicii medicale de calivoie de o mai bun` informare legat` de tate, o filosofie de abordare diferit` a toate serviciile medicale, fie ele private acestui domeniu, cu tot ceea ce implic` sau de stat. “Angajatorii ar face econoacest lucru”, spune dr. Simona Ateia. mii semnificative doar informându-se, Astfel, MEDAS a \nceput un proces pentru c` exist` clinici bune, dar [i accecomplex de rebranding, de la strategie [i sibile. La noi, de exemplu, ar putea bepân` la identitatea de brand, [i totodat` neficia de servicii de calitate decontate [i o ampl` campanie de comunicare cu

MEDAS Dr. Simona Ateia, director general, MEDAS

publicul larg, pacien]ii. “Acest rebranding este pentru noi o prim` ocazie de a \mp`rt`[i o filosofie care se afl` la baza companiei \nc` de la \nceputuri. MEDAS crede cu t`rie c` este posibil s` ai acces la investiga]ii de ultim` genera]ie [i medici recunoscu]i \n domeniile lor de activitate, având totodat` parte de transparen]` [i de ni[te pre]uri decente. Aceasta este promisiunea MEDAS: democratizarea accesului la servicii medicale de calitate [i refacerea rela]iei medic-pacient”, a ad`ugat dr. Simona Ateia.

Compania, care a ajuns unul dintre primii cinci juc`tori pe pia]a serviciilor medicale private, are acum un nou slogan: “S`n`tatea a[a cum trebuie s` fie”. “Noul nostru slogan exprim` esen]a companiei noastre pentru c` este o cristalizare a valorilor MEDAS: profesionalism, seriozitate, pricepere [i umanitate. Ne dorim ca toat` lumea s` priveasc` MEDAS exact a[a cum este, o alternativ` atât la serviciile de stat, care [tim bine ce lipsuri au, cât [i la cele private, care sunt de multe ori percepute ca fiind scumpe. O stare de normalitate, pân` la urm`”, spune dr. Simona Ateia.

Leo Burnett este compania care a creat noua strategie de brand a MEDAS, care va fi promovat` printr-o campanie de imagine integrat`, prezent` \n print, radio, outdoor [i online. Suma investit` \n rebranding [i comunicare se ridic` la peste 450.000 de euro.

SERVICII OFERITE PRIN MEDAS Centrul Medical MEDAS ofer` consulta]ii \n peste 30 de specialit`]i medicale [i chirurgicale, analize de laborator, servicii de imagistic` medical`, precum [i metode moderne neinvazive de investiga]ie [i tratament printre care se num`r`: investiga]ii de endoscopie digestiv` prin videocapsula endoscopic` de ultim` genera]ie, depistarea precoce a cancerului de prostat` prin metoda PCA3, tratamentul cancerului de prostat` prin metoda HIFU (High Intensity Focus Ultrasound), tratamentul litiazei reno-vezicale cu ultrasunete prin metoda ESWL (Extracorporeal Shock Wave Lithotripsy), diagnosticul anatomo-patologic neinvaziv al cancerului de piele prin videodermatoscopie computerizat` [i microscopie confocal`. Biz Biz

35

INDUSTRY LEADERS

MEDAS, O CLINIC~ PENTRU TO}I Ambient modern [i dot`ri medicale la standarde interna]ionale, asta ar fi, pe scurt, re]eaua MEDAS. Cele [ase clinici medicale, [apte laboratoare [i cinci departamente de imagistic` medical` au g`zduit, anul trecut, peste 745.000 de pacien]i. up` [apte ani pe pia]a serviciilor medicale, MEDAS de]ine, \n prezent, [ase clinici medicale: MEDAS Professional, MEDAS Unirea, MEDAS Feminis, MEDAS Titan, MEDAS Gabroveni [i MEDAS Pite[ti, [apte laboratoare (cinci \n Bucure[ti, unul în Giurgiu [i altul \n Pite[ti), precum [i cinci departamente de radiologie [i imagistic` medical`. În momentul de fa]`, Centrul Medical MEDAS are peste 170 de cadre medicale care se perfec]ioneaz` continuu, peste 745.000 de pacien]i beneficiind pân` la sfâr[itul anului 2010 de serviciile medicale oferite de acest centru medical.

“Pe o pia]` medical` privat` care promoveaz` un business al serviciilor medicale în folosul pacientului, MEDAS \[i propune s` dezvolte o cultur` a s`n`t`]ii în beneficiul omului”, spune managerul societ`]ii, dr. Ateia.

MEDAS investigheaz` în prezent prin cele cinci laboratoare proprii din Bucure[ti [i cele din Giurgiu [i Pite[ti peste 350.000 de pacien]i pe an. |n cadrul celor cinci centre de imagistic` medical` se efectueaz` investiga]ii pentru un num`r de peste 50.000 de pacien]i pe an.

36

Biz

Re]eaua MEDAS ofer` servicii medicale pentru pacien]ii s`i la pre]uri accesibile pentru pia]a privat` din România, efectuând [i servicii clinice [i paraclinice în regim decontat de CAS (gratuit). Prin cei peste 100 de medici dedica]i pacien]ilor asigura]i, MEDAS este cel mai mare furnizor din România de servicii medicale clinice [i paraclinice oferite în ambulatoriul de specialitate în contract cu CASMB. Cea mai reprezentativ` clinic` MEDAS este cea situat` \n zona Pia]a Unirii, în interiorul Unirea Shopping Center – Aripa C`l`ra[i.

Inaugurat` pe data de 7 decembrie 2010 cu binecuvântarea Patriarhiei Române, Clinica MEDAS Unirea ofer` servicii medicale integrate clinice [i paraclinice într-un spa]iu de 2.500 mp, modern [i elegant. În aceast` clinic`, pacien]ii pot beneficia de consulta]ii medicale performante în cele peste 25 de cabinete medicale care acoper` toate specialit`]ile clinice. De asemenea, clinica Medas Unirea pune la dispozi]ia pacien]ilor s`i servicii de stomatologie, o baz` ultramodern` de fiziokinetoterapie, un departament complet de radiologie [i imagistic` medical`

precum [i toat` gama de investiga]ii de laborator.

MEDAS s-a dezvoltat [i \n ]ar`, cu un laborator de analize medicale la Giurgiu precum [i cu o clinic` cu laborator propriu la Pite[ti. Pentru viitorul apropiat exist` [i alte proiecte concrete de dezvoltare \n ]ar`.

ECHIPAMENTE DE ULTIM~ GENERA}IE Toate echipamentele medicale utilizate sunt performante, fiind furnizate de produc`tori de renume de pe pia]a mondial` de aparatur` medical` [i reprezentând cele mai noi tehnologii din domeniu.

Echipamentele de imagistic` medical` de înalt` performan]` de]inute de clinicile MEDAS sunt dotate cu softuri ultramoderne ce permit investiga]ii de o acurate]e excep]ional`.

Sistemul de achizi]ie de date digitalizat – PACS – permite transmiterea la distan]` a rezultatelor investiga]iilor în vederea interpret`rii lor de c`tre medici de renume, astfel existând [i posibilitatea ob]inerii unei second opinion.

MEDAS utilizeaz` echipamente de laborator conectate la re]eaua informatic` intern`, astfel încât rezultatele sunt disponibile atât pe suport tip`rit, cât [i

MEDAS MEDAS |N CIFRE: 6 clinici medicale, 7 laboratoare, 5 departamente de radiologie [i imagistic` medical` 170 de cadre medicale 745.000 de pacien]i 6,6 milioane de euro, cifra de afaceri pentru 2011 3 milioane de euro, investi]ia \ntr-un spital 7 milioane de euro, investi]iile \n aparatur` medical` peste 30 de specialit`]i medicale [i chirurgicale

matoscopia computerizat` [i microscopia confocal` pentru monitorizarea evolu]iei [i, respectiv, biopsia in vivo a aluni]elor cu poten]ial de transformare \n cancer de piele.

Nu \n ultimul rând, clinicile MEDAS pot efectua elastografie, o metod` de diagnostic asociat` ecografiei, utilizat` \n diagnosticul diferen]ial al tumorilor maligne de cele benigne prin interpretarea gradului de elasticitate al ]esuturilor investigate.

online, prin accesare direct` pe baza datelor de identificare unice – pe site-ul www.med-as.ro.

UN SPITAL BINE DOTAT |n completarea centrului de excelen]` \n urologie deja existent, pentru 2012 re]eaua MEDAS preg`te[te pacien]ilor s`i un spital aflat \n zona Pie]ei Victoriei. Deschiderea noului spital MEDAS are ca ]el principal tratamentul chirurgical al afec]iunilor urogenitale cu diverse grade de gravitate, inclusiv tratamentul chirurgical al cancerului de prostat`.

De asemenea, spitalul va oferi o gam` larg` de tratamente chirurgicale estetice [i reparatorii complexe, exclusiv pentru sfera urogenital`, cum sunt: rejuvenare vaginal`, protezare penian` [i alte afec]iuni ce impun tratamentul chirurgical specific.

METODE NONINVAZIVE DE TRATAMENT |n clinicile MEDAS sunt folosite cele mai moderne metode noninvazive de investiga]ie [i tratament. Un exemplu \n acest sens este PCA3, primul test

PROMISIUNEA MEDAS genetic pentru depistarea precoce a cancerului de prostat` printr-un simplu test de urin`. Tot la MEDAS pot fi realizate investiga]ii de endoscopie pentru \ntreg tractul intestinal cu ajutorul Videocapsulei Endoscopice PillCam de ultim` genera]ie. De asemenea, sunt de men]ionat videoder-

|n urma rebrandingului realizat de grupul Leo Burnett, MEDAS are un nou slogan: “S`n`tatea a[a cum trebuie s` fie”, care cristalizeaz` valorile companiei \ntr-un mesaj clar [i de impact pentru to]i pacien]ii. MEDAS \nseamn` s`n`tate accesibil` tuturor; performan]` [i profesionalism; grij` [i etic` profesional`; cunoa[tere [i experien]`; comunicare. Biz Biz

37

ZECE ANI DE NOTA 10!

Relevan]a, creativitatea [i performan]a \n afaceri s-au aflat \n centrul celor cinci zile de conferin]e [i workshop-uri de top ale celei de-a zecea edi]ii a evenimentului Zilele Biz, care a oferit networking pentru antreprenori, manageri, vedete [i personalit`]i ale mediului de afaceri. DE OVIDIU NEAGOE

Marta U[urelu, Camelia {ucu, Radu Georgescu,

u fost 10 ani, 50 de zile pline cu evenimente [i premiere, 100.000 de participan]i [i peste 2.000 de speakeri. Pe scurt acesta este recordul de]inut de “Zilele Biz”, primul dar [i cel mai relevant eveniment de business din ]ar`. A zecea edi]ie, desf`[urat` \ntre 7 [i 11 noiembrie la Howard Johnson Grand Plaza Hotel din Bucure[ti, a pus la aceea[i mas` oamenii care au visat, au \ndr`znit [i au reu[it \n mediul de busi40

Biz

ness [i \n carier` \n ultimul deceniu. Antreprenorii deceniului [i top managerii care au schimbat fa]a businessului romånesc au \mp`rt`[it din propria viziune asupra succesului de durat`, \npreun` cu personalit`]i din lumea sportului sau a muzicii, precum Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, Smiley sau Tudor Chiril`. Class Living a fost partenerul strategic al acestei edi]ii pline de interactivitate, networking, educa]ie corporate, valoare, putere [i creativitate.

ANTREPRENORIAT Prima zi a evenimentului, dedicat` antreprenoriatului, a debutat \n for]`. Sesiune de deschidere a adus pe aceea[i scen` cei mai puternici antreprenori din ultimul deceniu.

Printre ace[tia, Marius Ghenea – Pre[edinte la FiT Distribution, Camelia {ucu – Fondator Class Living, Mihaela Nicola – CEO The Group, Mihail Marcu – Pre[edintele Consiliului de Administra]ie al Medlife – [i Radu Georgescu – CEO [i Pre[edinte al GECAD [i-au \mp`rt`[it viziunea asupra succesului de durat` \n

Aneta Bogdan

Mi

cu,

Camelia {ucu

mediul de business. Cum cea mai bun` investi]ie, mai ales \n perioade dificile, este \n propria educa]ie, ziua a fost completat` de o sesiune de training despre gåndirea “out of the box” sus]inut` de Irina {tef`nescu, Managing Partner la Flux Training & Consultancy, precum [i de sesiunea special` “Toolkit de antreprenor”. Aici, Cornel Marian – Managing Director la Oresa, Peter Barta – Director Executiv la Funda]ia PostPrivatizare, Tiberiu Moisa – Director Executiv Corporativi [i IMM la Banca Transilvania, Iulian P`durariu – consultant de marketing la The Marks, Camelia Buda – Director General la Euroexpo [i Vlad Stan – fondator al Vlad Stan & Partners – au ar`tat c` antreprenoriatul \nseamn` s` gånde[ti altfel despre a[tept`rile pie]ei, ale investitorilor [i mai ales ale partenerilor.

INOVA}IE

Mihaela Nicola, Mihail Marcu, Marius Ghenea

Radu Georgescu

|n prima jum`tate a zilei dedicate inova]iei au fost prezenta]i oamenii din spatele proceselor de inovare din companii, care s-au remarcat \n ultimul deceniu prin creativitate, precum [i cele mai importante inova]ii din ultimii 30 de ani, care au contribuit radical la schimbarea lumii. |n cea de-a doua jum`tate a zilei participan]ii au avut oportunitatea s` c`l`toreasc` \n viitor prin intermediul unei sesiuni speciale sus]inute de Nick Sohnemann, Innovation Advisor la TrendONE din Hamburg, care a prezentat o zi obi[nuit` din via]a oamenilor din anul 2021 pornind de la tehnologii de ultim` or` disponibile \n zilele noastre.

MANAGEMENT Cum criza economic` a transformat radical mediul

EVENIMENT

Marta U[urelu, Mircea Tudor

Nick Sohnemann Steven van Groningen Alessandro Sforza

Adrian Stanciu

de afaceri [i a predat o lec]ie dur` mediului de afaceri, managementul companiilor trebuie s` fie preg`tit pentru lupta cu un poten]ial nou val al recesiunii, cauzat de criza datoriilor suverane. Ziua de management din cadrul evenimentului Zilele Biz a \nsemnat un nou aliat pentru participan]i. De aici au \nv`]at re]eta succesului \n leadership global [i noile modele de management inovativ. “Tipping Point: Leading Change and Innovation�, sesiune special` sus]inut` de Viorel Panaite, Managing 42

Biz

niza]ie preocupat` s` evolueze [i s` \[i \mbun`t`]easc` permanent procesele de business.

Ce urmeaz` cel mai bine dup` un workshop? Ei bine, un alt workshop. De Alessandra Stoicescu aceast` dat`, sesiunea special` a fost sus]inut` de Adrian Partner la Human Invest, a Stanciu, Partener la Wanted ajutat participan]ii s` descoTransformation Consultancy pere cum s` ]in` cont de fac[i Senior Lecturer la Maastorii esen]iali \ntr-un proces tricht School of Management, de transformare [i inova]ie partener academic al eveniorganiza]ional`. Programul mentului. Din prezentarea este inspirat din lumea meditrainerului participan]ii au cal`, din modelul de r`spĂĽn\n]eles mecanismele psiholodire a unei epidemii \ntr-o gice prin care oamenii se comunitate, iar mecanismul opun schimb`rii, ce este cert poate fi utilizat \n orice orga-

\ntr-o lume incert` [i, mai ales, care este noua paradigm` a conducerii [i felul \n care managerii pot simplifica complexitatea proceselor de management.

CSR Cum ultimii ani au marcat o schimbare total` a mediului economic, social [i politic din \ntreaga lume, dezvoltarea durabil` a fost sistat` de cele mai multe companii, pentru c` mi[c`rile economice au fost mult mai importante.

Astfel, \n cea de-a patra zi, dedicat` CSR-ului, s-a discutat despre periclitarea planurilor de dezvoltare durabil`, care necesit` foarte mul]i bani, dar care asigur` binele general al viitorului omenirii. Prin intermediul vorbitorilor, participan]ii au \n]eles c` exist`

EVENIMENT

Mihaela Nicola [i Smiley

Bogdan Naumovici

Adrian Bo]an

Paul J.R. Renaud

Liviu David

Tudor Chiril` [i Sorin Psatta

totu[i companii care au sus]inut activitatea de dezvoltare durabil` \n actualul climat, f`r` a-[i periclita obiectivele strategice de business. Ziua a fost \ncununat` cu o sesiune special` care s-a concentrat pe aspectele legate de transparen]`, integritate [i valori din domeniul CSR cu cei mai importan]i influenceri din social media, care au desf`[urat activit`]i de responsabilitate social`.

MEDIA & MARKETING Ultima zi a celui mai important eveniment de afaceri din ]ar` a fost [i cea mai a[teptat`. Motivul? Cele mai r`sun`toare nume din publicitate, media, marketing [i branding au urcat pe aceea[i scen` \n ultima zi a Zilelor 44

Biz

Biz. Au fost prezentate noile reguli de leadership \n comunicare de c`tre Bogdan Naumovici – Creative Director la 23 Communication Ideas, Gabriela Lungu – Managing Partner la The Practice, Vlad Petreanu – blogger, Sorin Psatta – Integrated Communication Director la BBDO Romånia, Hortensia N`stase – Managing Partner la GolinHarris Bucharest – [i Cristina Mih`il` – PR & Communication Manager la RBS Bank.

Panelul a fost urmat de “Me, made in Romania”, o sesiune special` prezentat` \n exclusivitate de Aneta Bog-

Echipa Biz

dan, Fondator [i Managing Partner la Brandient, care a vorbit \n premier` despre brandingul personal.

Printre speakerii prezen]i la eveniment s-au mai num`rat Adrian Bo]an – Creative Partner la McCann Erickson, Liviu David – Director de crea]ie la Next Advertising, Paul Renaud –

Head Coach la Renaud Investments, Marius Tudosiei – fondator B`c`nia Veche, Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Amalia Sterescu – VP Oracle, M`d`lina Uceanu – Career Advisor, Liviu Sfrija – Pre[edinte la Henkel. Evenimentul a fost sus]inut de Intact Media Group. Biz

UNDE SE MUT~ SILICON VALLEY? 46

Biz

TEHNOLOGIE

BASTIONUL INOVA}IILOR |N TEHNOLOGIE DIN ULTIMII 20 DE ANI, SILICON VALLEY, |NCEPE S~ |{I PIARD~ DIN STR~LUCIRE, IAR CHINA ESTE PRIMA }AR~ CARE-I POATE LUA LOCUL. DE DRAGO{ L~Z~RESCU u o concuren]` puternic` din partea ]`rilor emergente, cum ar fi India [i mai ales China, Silicon Valley pierde teren \n fa]a acestora \ntr-un ritm \ngrijor`tor. De altfel, peste jum`tate dintre antreprenorii din Silicon Valley sunt imigran]i, iar aceia[i imigran]i sunt responsabili pentru 25% dintre cererile de patente emise de SUA la nivel mondial.

Ast`zi, tot mai mul]i antreprenori care au f`cut carier` \n Statele Unite au decis s` le \ntoarc` spatele americanilor [i s` se reorienteze c`tre ]`rile de origine sau spre state care le ofer` mai multe avantaje, cum ar fi China, India, Coreea de Sud, Anglia, Germania sau Fran]a. Unii sunt \ns` de p`rere c` aura hubului tehnologic californian nu va disp`rea prea curând. |n favoarea acestora vin cele 10 miliarde de dolari investite anual \n Silicon Valley doar pentru construirea [i dezvoltarea companiilor antreprenoriale. |n pofida unei concuren]e tot mai accentuate, Silicon Valley este privit` \n continuare cu respect \n industria tehnologic` [i simpla istorie d` \ntregii regiuni credibilitate din punct de vedere economic. Aceast` zon` a fost baza industriei electronice \nc` de la na[terea ei, \n secolul XX. Antreprenorul Ralph Vaerst este cel care a dat regiunii porecla de “Silicon Valley”, f`când referire la num`rul mare de produc`tori de cipuri de siliciu din zon`. |ntre timp, ace[tia [i-au mutat activit`]ile peste ocean – \n cele mai multe cazuri, \n China – iar companiile de software le-au luat locul.

IMPERIUL IT DIN LONDRA China nu este singura ]ar` care râvne[te la locul ocupat de Silicon Valley. Zona de est a Londrei este un centru tehnologic foarte dezvoltat. De asemenea, aceast` regiune va fi [i gazda Jocurilor Olimpice din 2012, ceea ce stârne[te \n mod automat interesul investitorilor din toate domeniile. Un alt punct de atrac]ie deosebit de important este Westfield, unul dintre cele mai mari centre comerciale din lume, inaugurat anul acesta. David Cameron, premierul Marii Britanii, a anun]at \nc` de anul trecut faptul c` \[i dore[te ca estul Londrei s` devin` unul dintre cele mai importante huburi tehnologice din lume. “|n acest moment, Silicon Valley este liderul mondial \n materie de tehnologie [i inova]ie, \ns` nu v`d niciun motiv pentru care aceast` zon` s` r`mân` atât de predominant` \n domeniu”, a spus Cameron \ntr-o \ntâlnire cu antreprenori [i investitori.

Biz

47

R`spunsul marilor juc`tori din domeniu nu s-a l`sat a[teptat prea mult, astfel c` Facebook, Google, Intel [i Cisco s-au orientat c`tre East London Tech City, al`turi de alte companii de mici dimenisuni, \ns` extrem de flexibile [i de inovatoare. De altfel, estul Londrei a devenit unul dintre cele mai bine reprezentate cartiere ale ora[ului din punct de vedere al infrastructurii, odat` cu investi]iile masive din acest domeniu \n vederea organiz`rii Jocurilor Olimpice.

ASCENSIUNEA DRAGONULUI CHINEZESC |n \ncercarea de a deveni cea mai puternic` economie din lume \n urm`torii ani bazându-se, printre altele, pe inova]ie, China pare cel mai serios contracandidat al Silicon Valley. Fondurile de investi]ii [i companiile din IT au recunoscut deja poten]ialul acestei ]`ri [i au pompat sume importante \n domeniul tehnologic din China, \ntorcând \n acela[i timp spatele v`ii secetoase din California. Fondurile nu sunt singurul argument pentru inovatorii din IT. De[i China este recunoscut` la nivel global pentru obiceiul de a copia produse, de la gadgeturi pân` la haine [i accesorii ale unor branduri cunoscute, aceast` ]ar` a \nceput \n ultimii ani s` creeze un mediu propice dezvolt`rii ideilor originale.

Tencent (cunoscut mai bine sub numele QQ), cu originile \n China, considerat a doua cea mai important` comunitate de socializare a lumii, a ajuns la o valoare 48

Biz

de pia]` apropiat` de cea a Google sau Amazon. Iar acesta nu este singurul exemplu de succes din China.

Al]i doi juc`tori importan]i, portalul de comer] online Alibaba [i produc`torul Huawei Technologies, au demonstrat deja c` succesul lor nu este unul trec`tor [i au trecut din stadiul de promisiuni la acela de juc`toricheie \n pie]ele \n care activeaz`. De asemenea, unul dintre cele mai rapide computere a fost realizat de inginerii chinezi. Toate aceste atribute plaseaz` China \ntr-o pozi]ie solid` pe pia]a IT. |n acest moment, singurul lucru care pare s` ]in` \n loc \ncoronarea Chinei ca regin` a tehnologiei este lipsa de experien]` \n domeniu. Perioada relativ scurt` \n care China s-a dezvoltat tehnologic a \mpiedicat apari]ia unor genii precum Steve Jobs, Bill Gates sau Mark Zuckerberg. De asemenea, reglement`rile guvernamentale privind tehnologia [i cele privind drepturile intelectuale nu sunt tocmai \ncurajatoare. Cu toate acestea, sistemul de \nv`]`mânt lanseaz` anual peste 600.000 de ingineri, iar mai devreme sau mai târziu ace[tia ar putea deveni stâlpii de sus]inere a noului Silicon Valley. |n plus, guvernul chinez a aprobat planul de dezvoltare pentru Zhongguancun, care presupune investi]ii de peste 7 miliarde de dolari \n urm`torii ani pentru a sus]ine inova]ii [tiin]ifice [i tehnologice.

Guvernul va achizi]iona solu]ii produse \n regiunea Zhongguancum pentru a oferi credibilitate proiectelor.

70% din telefoanele mobile sunt produse \n China

900

milioane de telefoane mobile sunt folosite \n China

TEHNOLOGIE

450 milioane de chinezi folosesc internetul

933

miliarde de dolari este exportul de produse mecanice [i electrice al Chinei

Dac` Zhongguancun r`mâne pentru moment o promisiune, o alt` regiune din China a confirmat deja poten]ialul de centru tehnologic [i inovator. Este vorba despre Shenzhen, provincie din sud-estul Chinei care g`zduia peste 1.200 de companii americane cu investi]ii de peste 1,2 miliarde de dolari, potrivit unor date furnizate \n 2009 de de Biroul de Industrie [i Comer] al provinciei. Compaq este prezent` aici din 1998 [i a investit peste 30 de milioane de dolari. SUA nu este singura ]ar` c`reia Shenzhen i-a câ[tigat \ncrederea. Companii din Japonia [i Singapore au investit masiv, la rândul lor, \n tehnologie.

Unele companii americane prefer` s` \[i deschid` sucursale proprii \n provincia chinez`, \n timp ce altele opteaz` pentru colabor`ri cu produc`tori de mari dimensiuni situa]i \n aceast` regiune. Ultima variant` amintit` este valabil` \n cazul Dell, Apple [i HewlettPackard, care au \ncheiat parteneriate cu Foxconn, o companie taiwanez` cu puncte de lucru \n Shenzhen care are \n jur de 800.000 de angaja]i, dintre care peste jum`tate lucreaz` \n Shenzhen. De[i gadgeturile atât de populare ale lui Steve Jobs fac parte dintr-un vis american, acesta este “condimentat” de chinezi.

Celebrele iPhone-uri, iPad-uri [i MacBook-uri sunt asamblate de sutele de mii de muncitori din provincia Shenzhen angaja]i de Foxconn.

La finele anului trecut, oficialii IBM prezentau planurile pentru construc]ia unui centru de supercomputing \n Shenzhen, dup` ce alte companii europene [i japoneze au cochetat cu ideea de a dezvolta aceast` ramur` \n anii trecu]i. Pentru ca marile companii americane din IT s` r`mân` lideri de pia]`, relocarea s-a transformat dintr-o decizie de avarie \ntr-o oportunitate care nu merit` ratat`. Londra are unele avantaje \n cursa de detronare a Silicon Valley, \ns` costurile de produc]ie ridicate din capitala britanic` ar putea determina investitorii s` se orienteze c`tre deschiderea de simple birouri strategice \n East London Tech City. |n schimb, chinezii par hot`râ]i s` joace cartea câ[tig`toare. Momentul nu putea fi unul mai potrivit. Industria IT este \n cre[tere, companiile poart` b`t`lii tot mai dure pentru cota de pia]`, fie c` o fac prin intermediul produselor, fie \n s`lile de judecat`, iar \n acest r`zboi avantajul pre]ului mai mic nu poate fi neglijat. Este greu de crezut c` visul american, \n versiunea lui ini]ial`, poate prinde contur \n China sau c` valorile acestui stat pot da na[tere unui nou Steve Jobs \n viitorul apropiat, \ns` costurile reduse, implicarea activ` a guvernului [i dezvoltarea infrastructurii \ncep deja s` dea Shenzhen-ului str`lucirea de care se bucur` secetosul [i totodat` fascinantul Silicon Valley. Biz

Biz

49

LA R~SCRUCE DE EURO Dup` ce b`ncile au fost salvate de guverne, cine va salva guvernele? |n zona euro, criza datoriilor suverane face victime la nivel \nalt, Papandreou [i Berlusconi fiind nevoi]i s` plece. Au noii lideri [anse s` redreseze situa]ia?

DE ALEXANDRU ARDELEAN 50

Biz

ECONOMIE

Ultimele s`pt`mĂĽni au fost determinante pentru soarta zonei euro, dar [i a unor lideri politici, care au trebuit s` se retrag` pentru a permite o evolu]ie \n ]`rile pe care le conduceau. Grecia [i Italia au acum guverne de tehnocra]i, care trebuie s` fac` fa]` unor provoc`ri uria[e pentru lunile care vin. Liderii reuni]i la summitul G20 de la Cannes din 3-4 noiembrie au reu[it s` adopte un plan de ac]iune care s` salveze criza datoriilor suverane [i a zonei euro. Evident, efectele acestui plan au avut [i urm`ri politice, avĂĽnd \n vedere c` doi dintre liderii ]`rilor cu cele mai mari probleme \n aceast` perioad`, Grecia [i Italia, au fost nevoi]i s` plece din fruntea guvernelor pe care le conduceau. Planul de ac]iune elaborat de cei mai

puternici [efi de stat din lume cuprinde angajamente na]ionale specifice [i este destinat sus]inerii cre[terii [i echilibr`rii economiei mondiale, fiind pentru prima dat` cĂĽnd oamenii politici reu[esc s` adopte un asemenea plan.

Participan]ii au apreciat totodat` decizia Italiei de a permite monitorizarea de c`tre Fondul Monetar Interna]ional [i Comisia European` a programului de reforme economice, \n comunicatul final al summitului de la Cannes. |naintea summitului, Senatul italian a aprobat un nou plan de m`suri economice dure care s` readuc` economia ]`rii la cote sustenabile. Camera Deputa]ilor a adoptat la jum`tatea lunii noiembrie m`surile solicitate de Uniunea European`, iar dup` vot Silvio

Berlusconi a demisionat. |n locul s`u a fost desemnat fostul comisar european Mario Monti, \n vĂĽrst` de 68 de ani.

Revenind la planul adoptat de liderii G20, acesta este scris \ntr-un limbaj mai hot`rât \n privin]a pie]ei valutare, convenind s` accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost men]ionat` pentru prima oar` \n acest context. Autorit`]ile de la Beijing sunt supuse de mult timp presiunilor din partea na]iunilor occidentale pentru a permite un curs mai liber al yuanului, dar au refuzat s` cedeze acestor cereri.

G20 salut` determinarea Chinei de a cre[te flexibilitatea ratei de schimb valutar, \n conformitate cu fundamentele pie]ei, precum [i recentele schimb`ri din regimul

.10&4# 5*#0)*#+

0'9 ;14- 5+0)#214'

%ž6 &' &'2#46' 84'+ 5Ă&#x;

#,70)+ ÂŞ0 #(#%'4+!

%*#46'4'& #%%1706#06 %#.+(+%#6 2'0647 57%%'5

%GK ECTG UWPV +%#'9 %JCTVGTGF #EEQWPVCPVU CW GZRGTKGPġC RTQHGUKQPCNà KPVGNKIGPġC ȨPCPEKCTà ľK CRVKVWFKPKNG PGEGUCTG RGPVTW NWOGC CHCEGTKNQT

%CNKȨECTGC FG EJCTVGTGF CEEQWPVCPV G DKNGVWN Và W Eà VTG Q ECTKGTà FG UWEEGU QTKWPFG ÊP NWOG

ªPEGRG ġK Eà Nà VQTKC XK\KVGC\à KECGY EQO SWCNKȨGFVQUWEEGGF

.7%4Ă&#x;/ %7

.+&'4 /10&+#. ÂŞ0 241('5++.' %106#$+.+6#6' Ä´+ (+0#0Äś'

Biz

51

valutar al Rusiei. Statele Unite s-au angajat s` \nscrie datoriile pe un trend descendent \n raport cu Produsul Intern Brut cel mai târziu pân` la jum`tatea acestui deceniu.

Economiile emergente [i Germania au promis s` aplice m`suri de stimulare a cererii interne pentru sus]inerea cre[terii economice, solicitate de mult timp de Statele Unite [i Marea Britanie. Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy, care are \n fa]` o campanie electoral` dur` \n 2012, spera s` foloseasc` pre[edin]ia G20 pentru a impune o regândire ambi]ioas` a sistemului monetar global. El a fost \ns` nevoit s` \[i restrâng` ambi]iile din cauza agrav`rii crizei datoriilor din zona euro, care amenin]` s` readuc` \n recesiune economia mondial`.

G20 TRECE, RECESIUNEA R~MÅNE |nainte de G20, Banca Central` European` (BCE) a redus dobânda de politic` monetar` pentru prima oar` \n peste doi ani, avertizând c` zona euro ar putea intra \ntr-o recesiune moderat` \n ultima parte a acestui an. Cu o zi \naintea acestui eveniment, Rezerva Federal` a Statelor Unite a redus estim`rile privind cre[terea economiei americane, (\nc`) cea mai mare din lume. “De la ultima noastr` reuniune, redresarea global` a \ncetinit, \n special \n economiile avansate, l`sând [omajul la niveluri inacceptabile”, arat` comunicatul, care adaug` c` tensiunile de pe pie]ele financiare au crescut \n mare parte din cauza riscurilor suverane din Europa.

Banca Na]ional` a Romåniei a luat [i ea o m`sur` asem`n`toare, reducând dobånda de referin]` de la 6,25% la 6% \n ultimul an [i jum`tate, din dorin]a de a da un semnal pozitiv credit`rii [i cre[terii economice. Decizia BNR vine [i ca urmare a evolu]iilor din zona euro.

Continuånd seria deciziilor de la 52

Biz

CHINA, SALVATOAREA EUROPEI Statele din zona euro \ncearc` s` conving` China s` contribuie la Facilitatea European` de Stabilitate Financiar`, fondul de sus]inere a statelor cu probleme din blocul monetar. Liderii europeni au convenit la finele lunii septembrie un plan de rezolvare a crizei datoriilor de stat, pe trei direc]ii principale, respectiv consolidarea Facilit`]ii de Stabilitate la 1.000 miliarde euro, reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro [i crearea unor vehicule investi]ionale speciale care s` atrag` bani pe pie]ele europene de obliga]iuni. Printre investitorii viza]i de aceste vehicule se num`r` marile economii emergente, inclusiv China. Europa este cea mai mare pia]` de export a Chinei, iar Beijingul controleaz` cele mai mari rezerve valutare din lume, evaluate la 3.200 miliarde de dolari.

G20, \n domeniul reglement`rilor, liderii politici au reafirmat angajamentul asumat prima oar` la un summit de la Washington, \n perioada de vârf a crizei financiare din 2008, de a asigura c` toate pie]ele financiare, produsele [i participan]ii sunt supraveghea]i [i supu[i reglement`rilor. Fondul de Stabilitate Financiar` (FSF), organism \nfiin]at \n 2009 pentru reevaluarea reglement`rilor interna]ionale, a publicat la summit o list` de 29 de b`nci de importan]` sistemic` [i a anun]at reguli mai stricte privind nivelul capitalului [i m`suri prin care nicio institu]ie de credit s` nu fie considerat` “prea mare pentru a c`dea”. Autorit`]ile de reglementare interna]ionale au identificat 29 de b`nci, dintre care 17 din Europa, care au o importan]` sistemic` pentru sistemul financiar mondial [i care vor fi obligate s` de]in` rezerve de capital mai mari cu 1 - 2,5 puncte procentuale fa]` de alte institu]ii de credit.

Dintre b`ncile men]ionate la reuniunea G20, 17 sunt din Europa, opt din Statele Unite [i patru din Asia. Unele b`nci din Uniunea

European` sunt deja obligate s` ajung` la o rat` de adecvare a capitalului de 9% pân` la 30 iunie 2012. Potrivit estim`rilor Autorit`]ii Bancare Europene, aceste b`nci vor avea nevoie de capital suplimentar de 106 miliarde de euro. Lista b`ncilor nu este definitiv`, ci va fi actualizat` anual [i publicat` \n noiembrie.

Deocamdat` pe aceast` list` figureaz` numai b`nci, dar este posibil ca \n viitor s` fie incluse [i alte companii financiare.

Aceste b`nci, al c`ror faliment poate afecta \ntreaga economie, vor fi obligate de la sfâr[itul lui 2012 s` se conformeze unui regim special de demontare a opera]iunilor \n caz de dificult`]i. Decizia privind cre[terea ratei de adecvare a fost aprobat` de G20 \n tandem cu m`suri de asigurare a demont`rii ordonate a b`ncilor falimentare [i de protejare a contribuabililor de costuri. |ntre aceste m`suri se afl` [i dreptul autorit`]ilor de reglementare de a impune pierderi creditorilor neasigura]i ai b`ncilor afectate de criz`.

Autorit`]ile de reglementare vor astfel s` evite o repetare a dramei

ECONOMIE

JAPONIA |{I REVINE Economia Japoniei, a treia ca m`rime la nivel mondial, a ie[it \n al treilea trimestru din recesiunea provocat` de devastatorul cutremur din martie crescând cu 1,5% comparativ cu cele trei luni anterioare, \ns` ritmul ar putea \ncetini din cauza aprecierii yenului [i a \nr`ut`]irii perspectivei economice globale, potrivit Reuters. |n ritm anualizat, Produsul Intern Brut a urcat cu 6%, cel mai rapid ritm din ultimul an [i jum`tate. Ca valoare, PIB-ul s-a situat la 7.000 miliarde de dolari, aproape de nivelurile \nregistrate anterior seismului din 11 martie. Revenirea pe cre[tere a economiei nipone dup` trei trimestre a fost sus]inut` de companii precum constructorul auto Toyota, care \ncearc` s` recupereze produc]ia pierdut` \n timpul dezastrului.

derulate \n timpul crizei financiare, când pr`bu[irea Lehman Brothers \n 2008 a provocat un cutremur \n economia mondial`.

“Marea lec]ie a crizei a fost c` lumea are nevoie de un sistem de demontare a institu]iilor financiare, indiferent de m`rime, dac` au probleme”, a explicat pre[edintele FSF, Mario Draghi.

Autorit`]ile de reglementare au impus anul trecut tuturor b`ncilor, prin intermediul regulilor interna]ionale Basel III, o rat` de adecvare a capitalului de 7%, fa]` de nivelul minim anterior de numai 2%. Necesarul suplimentar de capital va trebui \ndeplinit treptat \n perioada 2016 - 2018. B`ncile care nu vor respecta noile reguli vor fi supuse unor restric]ii privind plata dividendelor [i bonusurilor.

Biz

53

NOILE FE}E ALE CRIZEI Toate privirile se \ndreapt` acum spre noile guverne din Grecia [i Italia, care trebuie s` ia m`suri rapide pentru a restabili, \n primul rånd, \ncrederea popula]iei, a investitorilor, a organismelor interna]ionale \n capacitatea institu]ional` a autorit`]ilor.

Fostul premier grec, Giorgios Papandreou, [i liderul opozi]iei de dreapta, Antonis Samaras, au ajuns \n seara de 13 noiembrie la un acord privind formarea unui guvern de uniune na]ional`, care nu va fi condus de actualul primministru. Noul cabinet va fi \ns`rcinat cu implementarea planului european anticriz` \naintea viitoarelor alegeri.

Fostul vicepre[edinte al B`ncii Centrale Europene (BCE), Lucas

54

Biz

ZONA EURO, DOAR +0,2% Economia zonei euro [i cea a UE au \nregistrat \n trimestrul al treilea o cre[tere de numai 0,2% fa]` de trimestrul al doilea, cu un avans solid \n Germania [i Fran]a, dar cu perfoman]e negative \n ]`rile afectate de criza datoriilor. Cre[terea din intervalul iulie-septembrie a fost egal` cu cea din trimestrul al doilea, dar perspectivele pentru ultimele luni ale acestui an sunt nefavorabile, criza datoriilor având un efect negativ asupra \ncrederii consumatorilor, relateaz` Reuters.

“Indicatorii sugereaz` c` economia zonei euro va reveni \n recesiune \n trimestrul al patrulea [i dincolo de acesta”, a declarat Jonathan Loynes, economist-[ef la Capital Economics. Comparativ cu intervalul similar din 2010, PIB-ul ajustat la factorii sezonieri a urcat cu 1,4% atât \n zona euro cât [i la nivelul UE, dup` o cre[tere de 1,6%, respectiv 1,7% \n trimestrul al doilea.

ECONOMIE

Papademos, a devenit astfel noul premier al Greciei, la conducerea guvernului interimar de coali]ie.

Misiunea acestuia este una extrem de complicat`, avånd \n vedere c` trebuie s` adopte o serie de m`suri extrem de nepopulare pentru a restabili economia Greciei [i implicit cea a zonei euro. “Pentru a continua efortul, este necesar` sus]inerea partenerilor no[tri europeni [i a FMI, dar [i aplicarea unui nou program de ajustare bugetar`, care va avea ca obiectiv o abordare mai eficient` [i mai rapid` a problemei finan]elor publice [i o ameliorare a competitivit`]ii”, a declarat Papademos \n discursul s`u de politic` general` \n fa]a Parlamentului.

Papademos a anun]at c` este necesar ca Parlamentul s` aprobe

\nainte de sfår[itul anului un nou acord de \mprumut. Detaliile acordului de schimb de obliga]iuni (PSI – Private Sector Involvement) cu b`ncile urmeaz` s` fie anun]ate. |n opinia lui Papademos, aplicarea eficient` a PSI va antrena, pe de o parte, reducerea dobånzilor datoriei publice \nc` din 2012, ceea ce va antrena reducerea deficitului public. Pe de alt` parte, el a dat asigur`ri c` Grecia nu va mai avea nevoie de m`suri suplimentare pentru 2013 [i 2014 [i a estimat c` deficitul public al ]`rii din 2011 va fi redus la aproximativ 9% din PIB, dup` ce a fost de 10,6% \n 2010 [i de 15,7% \n 2009.

Mai jos, spre sudul continentului, \n Italia, Mario Monti \ntåmpin` alte dificult`]i. El trebuie s`

restabileasc` \ncrederea \n cea de-a treia economie a zonei euro, dup` ce Italia a ajuns la fundul sacului. Statul italian a ajuns la o datorie uria[`, de 1.900 de miliarde de euro, respectiv 120% din PIB. |n aceste condi]ii, Monti are de luptat cu economia italian`, dar [i cu \ncrederea poporului [i a celorlalte ]`ri din zona euro. Cele trei reforme care trebuie \ndeplinite rapid sunt cea a sistemului de pensii (acesta va trebui reformat \n \ntreaga Uniune, avånd \n vedere c` popula]ia este \n declin, cu un ritm rapid de \mb`trånire [i cu o reducere a num`rului salaria]ilor \n toate ]`rile europene), a pie]ei muncii, dar [i de implementare a unor m`suri macroenomice pentru \ntreg peisajul economic italian. Biz

Biz

55

Juniorul SENIOR MANAGER La 28 de ani, Dacian Vlas este unul dintre cei mai tineri manageri de hoteluri din ]ar`. I-a câ[tigat \ncrederea tat`lui s`u, iar \n câ]iva ani a reu[it s` pun` pe picioare trei hoteluri, realizându-[i visul din adolescen]`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

P

fostul hotel Transilvania, acum Hotel entru majoritatea tinerilor, vâr“Am ales aceast` zon` pentru traficul Plaza, cu o capacitate de cazare de 100 de sta de 28 de ani este un punct auto ridicat [i pentru posibilit`]ile extinse persoane, cotat la patru stele, [i alte 60 de de cotitur` \n carier`, un mode parcare, lucru foarte important dac` persoane, la cinci stele, prin latura Hotel ment \n care se iau decizii im]inem cont de faptul c` organiz`m anual Plaza Executive. portante, de la angajarea \n peste 300 de evenimente [i congrese”, compania \n care vor s` \[i creeze un detaliaz` el. Orientarea hotelului dotat cu nume pân` la ]intirea unei promov`ri 11 s`li de conferin]` e sugerat` chiar de DE LA LOW LA PREMIUM mult râvnite. Dacian Vlas a ars aceste numele acestuia. Iar aceast` ni[` s-a doHotelul Ciao a fost inaugurat \n 2003 [i etape, iar \n momentul de fa]` conduce vedit extrem de profitabil` pentru familia se adreseaz` segmentului low budget. La nu mai pu]in de trei hoteluri \n Vlas. Doar anul trecut, hotelul Business a acea vreme, Florin Vlas, tat`l lui Dacian, Târgu-Mure[, pe care le de]ine al`turi de avut un grad de ocupare de 75% [i a adus \nc` derula afaceri \n diverse domenii [i ceilal]i membri ai familiei. |n felul acesta venituri de dou` milioane de euro, \n connu pl`nuia s` renun]e la ele \n detrimena reu[it s` \[i \ndeplineasc` un vis di]iile \n care competi]ia pe segmentul de tul turismului. Putem spune c` vechiul pe care \l are din adolescen]`, acela business este foarte puternic`, cu unit`]i Voiajor, renovat [i redenumit \n ianuarie de a \mbina businessul cu turismul. precum hotelurile President, Concordia 2001, a fost o piatr` de \ncercare \n tuSe poate spune c` este un tip norocos: sau Arena, toate de patru stele. Dac` toate rism, \ns` rezultatele financiare satisf`tat`l lui, Florin Vlas, este un afacerist aceste unit`]i ofer` condi]ii similare de c`toare [i dorin]a fiului s`u de a conduce hot`rât, care a reu[it s` se impun` \n dicazare [i de organizare a conferin]elor, un business mai solid \n turism l-au deverse domenii, de la comer]ul cu piese atuul hotelului Business este centrul de terminat pe seniorul familiei s` renun]e auto pân` la cel cu combustibil, iar banii spa, deschis \n cadrul hotelului \n 2009. treptat la celelalte domenii de activitate [i acumula]i au permis familiei Vlas s` se “Acesta este cel mai mare centru de spa & s` ri[te investind \ntr-unul nou: turismul. lanseze \n domeniul hotelier. |ns` meritul wellness din România, cu o suprafa]` de Primul pas \n segmentul premium al pentru alegerea domeniului \i apar]ine peste 2.500 de metri p`tra]i, lucru extrem turismului a fost f`cut \n 2007, odat` cu lui Dacian, care a crezut de la bun \ncede important pentru dezvoltarea ulterioar` construirea hotelului Business, situat la put \n poten]ialul turistic al ora[ului a businessului nostru”, spune Vlas. ie[irea din Târgu-Mure[, spre Sighi[oara.

Târgu-Mure[ [i \n capacitatea sa de a Evolu]ia peste a[tept`ri a hotelului BuDe[i hotelul nu are o pozi]ie central` \n conduce hoteluri. A durat ani de zile pensiness \n primii trei ani de la inaugurare ora[, Dacian Vlas nu consider` c` acest tru a-i câ[tiga \ncrederea tat`lui s`u, timp a fost catalizatorul investi]iei \n vechiul lucru este un impediment, dimpotriv`. \n care a colindat Euhotel Transilvania, actualropa pentru a se inmente Hotel Plaza. Ultima CIFRE spira de la cele mai unitate hotelier` amintit` Hotelurile familiei Vlas apreciate hoteluri. Familia Vlas este, de altfel, bijuteria faavea deja \n portofoliu hotelul miliei Vlas. Dacian [i tat`l Hotel Cifr` de afaceri \n 2010 Grad de ocupare \n 2010 de trei stele Voiajor, care acum lui, Florin, au profitat de Ciao 800.000 de euro 65% poart` numele Ciao. Ulterior au nevoia de lichidit`]i a lui Business 2 milioane de euro 75% construit Hotel Business, cotat Joseph Goschy [i au reu[it Plaza 500.000 de euro* 55%* la patru stele, chiar la ie[irea s` achizi]ioneze hotelul din ora[, iar anul trecut au Transilvania pentru 1,5 mi* Rezultate ob]inute \n primele 5 luni de func]ionare achizi]ionat [i renovat complet lioane de euro, un pre]

56

Biz

ANTREPRENORIAT TURISM

FOTO: VALI MIREA

Dacian Vlas, manager hotel Plaza

foarte bun dac` ]inem cont de amplasamentul excelent, \n centrul TârguMure[ului. A urmat o investi]ie de 6 milioane de euro pentru remodelarea unit`]ii. “Prin lansarea Hotel Plaza am redeschis un nou concept \n România, acela de hotel-design. Avem 80 de camere, fiecare diferit` de celelalte, din toate punctele de vedere. La check in, clientul \[i poate alege camera \n care va sta prin intermediul unui touchscreen”, explic` Dacian Vlas. De asemenea, spa-ul de care beneficiaz` hotelul se al`tur` inova]iilor \n materie de design, astfel c`, cel pu]in \n Târgu-Mure[, Hotel Plaza \[i g`se[te cu greu concuren]i pentru servicii la cel mai \nalt nivel. |n cazul hotelurilor Ciao [i Business, cel care a luat deciziile privind volumul investi]iilor a fost Florin Vlas, \n timp ce fiul s`u s-a rezumat la managerierea unit`]ilor. |ns` meritul pentru Hotel Plaza \i apar]ine mezinului, care [i-a câ[tigat dreptul de a hot`r\ ce sum` vor investi \n renovarea [i rebrandingul hotelului, precum [i ce design vor alege. De altfel, Dacian Vlas a avut o diferen]` de opinie cu tat`l s`u \n privin]a numelui acestui hotel. Dac` Florin, mai conservator, dorea s` p`streze vechiul nume, Transilvania, Dacian [i-a dorit s` renun]e la trecutul pr`fuit [i s` porneasc` la drum cu o identitate nou`. |n cele din urm` a reu[it s` \[i impun` punctul de vedere, iar rezultatele primelor cinci luni de activitate \i dau dreptate. Gradul de ocupare dup` primele cinci luni de la inaugurare este de 55%, iar veniturile s-au ridicat la 500.000 de euro \n aceast` perioad`.

Pentru anul viitor, Dacian Vlas se a[teapt` un avans al businessului de 50% pentru Hotel Plaza. De altfel, rareori reu[e[te s` petreac` o s`pt`mân` \ntreag` \n Târgu-Mure[, \ntrucât \ncheie parteneriate s`pt`mânal \n toate col]urile ]`rii, indiferent c` este vorba de promovarea hotelului sau de organizarea de evenimente. Timpul nu \i permite momentan s` ia \n calcul deschiderea unei noi unit`]i hoteliere, \ns` pentru moment administrarea a trei hoteluri este o provocare suficient de ambi]ioas` pentru tân`rul manager de 28 de ani. Biz Biz

57

Farmecul discret AL INSOLVEN}EI Un business \n prag de faliment acum doi ani a revenit pe profit [i are planuri ambi]ioase de viitor. Aceasta este povestea din tran[eele luptei cu insolven]a duse de Sorin Sofian, General Manager la TCE Holding. DE DRAGO{ L~Z~RESCU entru multe companii, anii 2008-2009 au reprezentat o perioad` de grele \ncerc`ri.

Consumul a sc`zut dramatic, iar partenerii de afaceri [i-au ajustat bugetele, astfel c` supravie]uirea a \nlocuit extinderea \n lista de obiective anuale. Unele companii nu au reu[it s` fac` fa]` presiunii [i, for]ate de datorii tot mai mari, au intrat \n insolven]`. Dac` unii au ales aceast` cale doar ca pe un pas firesc spre faliment, altele o v`d ca pe o modalitate de a salva businessul. |n ultima situa]ie prezentat` se afl` [i grupul TCE Holding, format din [ase companii cu opt linii de business. Dintre acestea, doar TCE Logistic` se afl` \n situa]ia ingrat` de a apela la insolven]`, pe fondul unor datorii de 8,5 milioane de euro pe care nu CIFRE le-au putut onora. |n momentul de fa]`, compania a reu[it s` \[i relanseze activitatea [i e pe punctul de a stabiliza o afacere care \ncepuse s` semene cu un co[mar. Pentru a \n]elege mai bine eficien]a solu]iilor TCE Logistic` este nevoie de o scurt` incursiune \n trecut.

Compania de]inut` de antreprenorul Octavian Radu, cunoscut \n special pentru businessurile Diverta [i RTC, a fost \nfiin]at` \n 2003 [i a deservit \n prim` instan]` celelalte societ`]i comerciale ale lui Radu, prin curierat [i distribu]ie de pale]i. |n primii ani de func]ionare, 40% din rulajul TCE venea dinspre grupul RTC. |n 2005, rezultatele financiare slabe [i ruptura dintre management [i angaja]i au dus la schimbarea conducerii grupului de firme TCE. |n fruntea lor a venit Sorin

P

58

Biz

Sofian, fost manager al diviziei de logistic` din cadrul Altex. “De la bun \nceput i-am spus lui Octavian Radu c` serviciile complexe sunt strategia corect` pentru o astfel de companie”, spune Sorin Sofian, managerul grupului TCE. De altfel, s-a concentrat de la bun \nceput pe diversificarea serviciilor oferite de companiile sale, care au ajuns s` acopere colet`rie, servicii same day, distribu]ie de pale]i, servicii po[tale, distribu]ie interna]ional` pe ro]i, expedi]ie na]ional`, depozitare [i merchandising.

A \ncercat s` automatizeze procesele din cadrul holdingului, \ns` recunoa[te c` activitatea derulat` de TCE Holding depinde \n continuare, \n mare m`sur`, de factorul uman. “Multina]ionalele per-

TCE Holding An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Cifr` afaceri 6 mil. euro 8,5 mil. euro 11 mil. euro 17 mil. euro 19,5 mil. euro 19 mil. euro 21 mil. euro*

*estimare

formeaz` mai bine decât companiile române[ti fiindc` au proceduri bine stabilite [i se bazeaz` pe echipamente [i software de ultim` genera]ie”, explic` Sofian. De altfel, dependen]a TCE Holding de angaja]i era evident`. Holdingul [i-a dublat num`rul de angaja]i \n doar câ]iva

ani, la 800, iar cifra de afaceri s-a triplat din 2005 pân` \n 2008, la 17 milioane de euro. La rezultatele financiare impresionante a participat [i integrarea concurentului Curiero \n afacerile TCE. Rezultatele bune \nregistrate de companiile manageriate de Sofian nu anun]au cutremurul ce urma s` clatine grupul din temelii. |n 2009, criza financiar` a \nghe]at pur [i simplu \ncas`rile TCE, iar compania a r`mas f`r` lichidit`]i \n doar câteva luni. “TCE Logistic` era o companie foarte solid` pe partea de distribu]ie de pale]i \n 24-48 de ore.

Odat` cu apari]ia crizei, mul]i clien]i au intrat \n panic`, [i-au ajustat bugetele [i au optat pentru livr`ri mai pu]in costisitoare, dar care durau mai mult. Noi nu puteam sc`dea tarifele atât de drastic”, explic` Sofian. Muta]iile distribu]iei de pale]i s-au dovedit foarte dure pentru TCE, care realiza 40% din venituri din aceast` divizie. Un alt fenomen care a afectat echilibrul financiar al TCE Logistic` a fost faptul c` mul]i clien]i ai companiei au intrat \n faliment, astfel c` firma controlat` de Sofian a intrat \n criz` de lichidit`]i [i a acumulat datorii de nu mai pu]in de 8,5 milioane de euro.

General Manager-ul holdingului a fost nevoit s` ia o serie de hot`râri dure \n prima parte a anului 2009, printre care amintim renun]area la 400 de angaja]i, renegocierea contractelor de munc` [i renun]area la 300 de autoturisme din parcul auto care num`ra nu mai pu]in de 700 de ma[ini la acea vreme. Portofoliul de clien]i al TCE s-a modificat de la sine: o parte din companii au dat faliment, iar

ANTREPRENORIAT CURIERAT

Sorin Sofian, General Manager, TCE Holding

FOTO: MIHAI BALOIANU

altele s-au orientat c`trre al]i parteneri odat` cu ajustarea pre]urilor [i cu sc`derea calit`]ii serviciilor prestate.

Totu[i, diviziile nou \nfiin]ate, TCE Worldwide (curierat [i cargo interna]ional) [i TCE Post (servicii po[tale private), au performat peste a[tept`ri, astfel c` viziunea lui Sofian privind importan]a diversific`rii ofertei \ncepea s` prind` contur. Un an mai târziu, \n vara lui 2010, TCE Holding \ncepea s` culeag` roadele reorganiz`rii, \ns` continua s` se confrunte cu lipsa lichidit`]ilor [i cu presiunea creditorilor, astfel c` a solicitat intrarea \n insolven]`. |n momentul de fa]`, TCE Logistic` se afl` \n faza aprob`rii procesului de reorganizare. Adunarea creditorilor a votat deja planul de reorganizare, iar acesta urmeaz` s` fie consfin]it de judec`torul sindic. |n mod normal, procesul de reorganizare se \ntinde pe trei ani, timp \n care compania are timp s` \[i eficientizeze activitatea [i s` restituie o parte din datoriile c`tre creditori. Cum TCE a demarat procesul de reorganizare din interior, cu un an \nainte de a solicita intrarea \n insolven]`, Sofian este convins c` nu va \ntâmpina probleme \n realizarea obiectivelor. De altfel, TCE Holding a raportat un profit brut de 100.000 de euro [i venituri de 16 milioane de euro dup` primele nou` luni ale anului. Faptul c` grupul a revenit pe profit \n premier` dup` momentul \n care s-a confruntat cu dificult`]i \i d` lui Sofian toate motivele s` r`sufle u[urat [i s` spere \n recâ[tigarea pozi]iei solide pe care TCE o avea \n urm` cu câ]iva ani. “|n 2009 ajunsesem s` schimb dou` baterii de telefon pe zi.

Ne aflam \ntr-o situa]ie disperat`”, \[i aduce el aminte. |n timpul interviului Biz, telefonul lui Sofian a fost mai t`cut ca niciodat`.

De[i procesul restructur`rii companiilor este anevoios, pe fondul unui context economic incert, Sofian are toate motivele de a privi cu \ncredere \nainte. Listarea la burs` \n urm`torii doi ani e un scop \ndr`zne], care r`mâne \ns` la stadiul de vis numai bun de \ndeplinit dup` ce problemele prezentului vor deveni pove[ti de domeniul trecutului. Biz

Biz

59

strategie O achizi]ie care arat` bine pe hârtie Oresa Ventures a preluat divizia de articole de papet`rie [i birotic` a RTC, infuzia de capital fiind o gur` de oxigen pentru grupul condus de Octavian Radu. DE OANA GRECEA entru omul de afaceri Octavian Radu, achizi]ia integral` de c`tre fondul suedez de investi]ii Oresa Ventures, la \nceputul lunii noiembrie, a diviziei de articole de papet`rie [i birotic` RTC Proffice Experience, parte a grupului RTC, reprezint` o gur` de oxigen. Antreprenorul român a declarat c` aceast` tranzac]ie \nseamn` reducerea \ndator`rii grupului RTC cu peste 25%. Prin aceast` tranzac]ie, Oresa a recapitalizat firma, reducând \ndatorarea [i obliga]iile c`tre b`nci, [i a furnizat finan]are pentru implementarea unui program de investi]ii \n marketing, vânz`ri [i cre[terea capitalului de lucru.

Conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finan]e, RTC Proffice Experience a finalizat anul 2010 cu afaceri de 28 de milioane de euro [i pierderi de 1,2 milioane de euro, la 158 de angaja]i. Mai multe firme din grupul RTC, precum Diverta, TCE Logistica, Fashion Retail

Octavian Radu Group [i Sebra Francize, au intrat \n reorganizare judiciar` \n 2010 [i 2011.

Din punctul de vedere al oficialilor de la Oresa, sectorul de papet`rie [i birotic` va reveni pe cre[tere odat` cu ie[irea din recesiune [i cre[terea activit`]ii economice. Implementarea tranzac]iei a fost mai complex` datorit` faptului c` a im-

plicat separarea unui business dintr-un grup mai mare cu multe companii interconectate. Compania RTC Proffice Experience vinde produse de birotic` [i papet`rie la 15.000 de clien]i corporate.

Firma de birotic` va colabora dup` preluare cu firmele din grupul RTC, se mai precizeaz` \n comunicatul de pres` care anun]` acordul. Tranzac]ia a fost de tip buy-out (achizi]ia de ac]iuni de la proprietari) [i implic` recapitalizarea firmei [i leverage (preluarea unei p`r]i din \mprumutul bancar existent, \mprumutul fiind structurat pe termen lung).

Fondul suedez Oresa Ventures, focalizat pe investi]ii private, activeaz` \n România [i \n Europa Central` [i de Est din 1995. Printre companiile pe care fondul de investi]ii le de]ine pe pia]a din România se num`r` produc`torul de vopsele decorative Fabryo, Somaco (prefabricate din beton [i BCA), Kiwi Finance (broker credite ipotecare/imobiliare). Compania a f`cut exituri, printre altele, din Credisson, La Fântâna, Flanco. Biz

Bursa se electrizeaz` din 2012 Consor]iul format din Banca Comercial` Român`, Intercapital Invest [i Swiss Capital va intermedia oferta public` secundar` a Transelectrica. Contractul a fost semnat pe 14 noiembrie cu reprezentan]ii Oficiului Participa]iilor Statului [i Privatiz`rii \n

Industrie (OPSPI). |n cadrul ofertei publice, 10.995.472 ac]iuni ale Transelectrica vor fi scoase la vânzare, adic` 15% din capitalul companiei. “Odat` cu semnarea contractului, consor]iul \ncepe preg`tirea ofertei Transelectrica”, a declarat

Dan Weiler, director executiv Corporate Finance & Investment Banking BCR. MECMA a derulat o licita]ie pentru intermedierea ofertei publice secundare \n luna septembrie.

Consor]iul BCR – Intercapital Invest – Swiss Capital a fost desemnat

câ[tig`torul licita]iei \n 12 octombrie 2011. Ministerul Economiei de]ine 73,68% din titlurile Transelectrica, iar Fondul Proprietatea are o participa]ie de 13,49%. Restul ac]iunilor sunt tranzac]ionabile la Bursa de Valori Bucure[ti.

(Drago[ L`z`rescu) Biz

60

Cercetarea de marketing poate fi agreabil` Despre capcanele, foloasele dar [i momentele distractive [i cele de revela]ie ale cercet`rii \n marketing. {i despre necesitatea acestui proces.

DE PAUL J.R. RENAUD ample, la nivel de industrie, ce pot fi um a[ putea face ca cump`rate de oricare juc`tor din subiectul numit cercetare domeniu pentru a beneficia de un de marketing s` fie atât de barometru al situa]iei din industria interesant \ncât s` respectiv` (Mercury Research, TNS determine cititorul s` Gallup, Business Monitor); \n fine, cele parcurg` acest articol pân` la cap`t? care \]i pun la dispozi]ie orice Pentru c`, trebuie s` recunoa[tem, s` informa]ie dore[ti, de pild` “Câte cite[ti despre cercetarea de marketing e mur`turi consum` s`pt`mânal tinerii la fel de fascinant ca s` te ui]i cum obezi din Cluj” – exemplul este cre[te iarba. Ca s` nu mai vorbim inten]ionat absurd. Iar un exemplu despre faptul c` cercetarea de concret este proiectul de cercetare \n marketing este pentru cercet`torii de marketing, nu? Nu. Cercetarea de marketing este PAUL J.R. RENAUD una dintre armele din arsenalul este profesor adjunct de managerului de marketing care, marketing la Maastricht atunci când este folosit` corect, School of Management [i se poate dovedi extrem de autorul unor articole pe tema puternic` \n lupta cu supravie]uirii \n recesiune [i al concuren]a. Pentru a putea blogului “I Feel Good”. \n]elege \ns` mai bine de ce Conduce compania de cercetarea de marketing se consultan]` de marketing [i poate dovedi a fi deloc strategie Renaud, lider \n România \n acest plictisitoare, ba chiar poate fi domeniu (www.renaud-investments.ro). interesant`, s` \ncepem cu câteva defini]ii. |n primul rând, cadrul c`ruia trebuia s` determin`m cu defini]ia oficial` a cercet`rii de cum ar folosi marii operatori din marketing: “Conceperea, colectarea, telecom (Orange, Deutsche Telekom, analiza [i raportarea sistematic` a Telefonica etc.) cablurile de fibr` optic` datelor [i concluziilor cu privire la o pentru date dac` ar trebui s` le anumit` situa]ie de marketing cu care instaleze \n zonele \nghe]ate din Rusia, se confrunt` o companie”. Pân` aici, ]inând cont de faptul c` aceste cabluri nicio surpriz`, dar re]inem cuvântul sunt lungi [i scumpe, iar instalarea, “sistematice”, asupra c`ruia vom reveni. extrem de dificil` \n teren \nghe]at.

Nu toate firmele de cercetare de Alte defini]ii: date primare vs. date marketing fac acela[i lucru. Exist` trei secundare. Datele primare \nseamn` s` feluri de firme de profil care te pot ob]ii informa]ii prin intermediul unei ajuta: cele care furnizeaz` sondaje pe firme de cercetare; pentru aceste date teren; cele care preg`tesc studii mai 62

Biz

pl`te[ti, sunt confiden]iale [i r`mân ale tale. Datele secundare sunt cele pe care le g`se[ti pe internet; mai sunt denumite [i “cercetare de birou”, având \n vedere c` sunt informa]ii gratuite despre un anumit subiect (articole, rapoarte din industrie etc).

Marketerii colecteaz` date primare \n patru moduri: prin observa]ie, prin focus group-uri, prin sondaje [i cu ajutorul datelor comportamentale.

Cu ni[te ani \n urm`, Xerox filma utilizatorii pentru a constata cât de u[or le era s` g`seasc` butonul pentru printare al unui copiator. A]i remarcat c` acum butonul pentru printare este mare [i verde? Aceasta este observa]ia.

Datele culese prin focus group-uri se mai numesc [i date calitative. Aici chiar poate fi distractiv [i \ndemn c`lduros pe oricine nu lucreaz` \n marketing s` participe, nev`zut, la un focus group.

Practic, \n cadrul acestuia, un moderator vorbe[te cu 6 pân` la 8 persoane (pl`tite s` participe [i s`-[i expun` opiniile) despre felul \n care ace[tia percep un anumit produs.

Adesea se \ntâmpl` s` apar` noi insight-uri, care reprezint` o alt` unealt` de cercetare de marketing. Eu numesc apari]ia acestor insight-uri “momentele ahaa!”, cu alte cuvinte momentul \n care auzi un client cum descrie o situa]ie sau o necesitate legat` de produsul t`u la care \ns` tu nu te gândise[i pân` atunci.

Sondajele ofer` date cantitative. |n general e[antioanele num`r` aproximativ 1.200 de persoane.

STRATEGIE OPINIE

Operatorul intervieveaz` subiec]ii fa]` \n fa]` sau, uneori, pe internet, pentru a le afla opiniile.

Cât prive[te datele comportamentale, prin intermediul cardurilor de membru [i al datelor provenite efectiv din magazin, compania Tesco din Marea Britanie poate pune la punct o campanie care s` te fac` s` revii \n magazin [i s` cumperi ceva, bazat` pe comportamentul t`u de cump`rare de pân` atunci.

Exist` anumite situa]ii \n care cercetarea de marketing nu te poate ajuta. “Paralizat \n analizat”. Este situa]ia \n care \]i pierzi atât de mult timp cu colectarea, parcurgerea [i interpretarea datelor, \ncât nu mai po]i lua o decizie. Adesea chiar auzi spunându-se: “Nu [tiu ce s` zic... |n fond, cercetarea aceasta ne-a spus tocmai s` nu nu intr`m pe pia]a respectiv`”. |ns` cercetarea nu reprezint` altceva decât informa]ii suplimentare despre pia]` [i opinia consumatorilor. Cercetarea nu ia decizii; liderii iau decizii! |ncadrarea gre[it` a problemei. Care este, la urma urmelor, scopul cercet`rii? Oricine a citit povestea fiascoului New Coke [tie c` cei care au f`cut cercetarea au pus \ntreb`ri gre[ite. Ei nu ar fi trebuit s` \ntrebe oamenii dac` vor s` schimbe gustul Coca-Cola, ci mai curând s`-i \ntrebe ce \nseamn` Coke pentru ei.

Deoarece puneau \ntreb`ri gre[ite, strategia lor s-a schimbat \n mod eronat [i din aceast` cauz` aproape au distrus brandul. Dup` p`rerea mea, este foarte important s` judeci problema la rece [i s` \ncerci s` \ncadrezi cercetarea cu mult` grij`. Le spun mereu clien]ilor mei directori de marketing s` investeasc` timp \n preg`tirea briefului, \n implicarea personal` \n acesta. Numai a[a po]i pune la punct un brief corect

pentru compania de cercetare de marketing, \n a[a fel \ncât s` ob]ii exact datele pe care le c`utai. Dac` investe[ti timp \nc` din aceast` etap`, firma de cercetare de marketing va \n]elege perfect ce cau]i. Astfel, le va fi mult mai u[or s` g`seasc` r`spunsurile pe care le

cau]i. {i apoi, câteva minute acordate \n plus preg`tirii briefului pot elimina ore, dac` nu zile de cercetare care \]i returneaz` date inutile [i, \n plus, mai [i cost`.

Execu]ia slab`. S` presupunem c` ai g`sit cea mai bun` metod` de cercetare, firm` de cercetare de marketing potrivit` [i ai preg`tit brieful. Dup` aceasta, rezultatele \ncep s` apar`, iar echipa ta de marketing \]i va raporta mândr`: “Uite ce de date importante avem aici” [i-]i va depune teancul de foi pe birou. Desigur, tu te vei apuca s`

cite[ti cu mult interes, numai c` foarte repede vei ajunge s`-]i pui \ntrebarea: “Bun, dar concluziile unde sunt?!”. {i atunci echipa te va sf`tui s` te ui]i la rezumat. Echipa trebuie s` \n]eleag` \ns` c` treaba lor nu se termin` aici nici pe departe. Partea tehnic` e doar un element al execu]iei; ei trebuie s` mai [i citeasc`, \n]eleag` [i proceseze informa]iile [i s` sugereze directorului de marketing ce trebuie s` fac` \n continuare compania. Iar asta este ceea ce eu numesc valoare ad`ugat` [i s` conferi putere executiv` echipei. O cale de a reu[i acest lucru este s` le comunici celor din echip` c` trebuie s` “simt`” [i s` \n]eleag` informa]iile atât de bine, \ncât s` poat` ap`ra noua strategie pe care o implic` aceste informa]ii. Dac` nu pot ap`ra direc]ia, \nseamn` fie c` nu au suficient` putere executiv`, fie c` nu [i-au \ncheiat \nc` treaba. Iar \n ambele cazuri nu e bine. {i acum s` ne \ntoarcem la termenul “sistematic”. Acesta sugereaz` c` posezi: 1) o metod`, 2) resursele de cercetare de marketing, 3) implicarea ta personal`, 4) insight-uri inedite sau “momente ahaa!”, 5) un plan de care s` te ]ii.

Cercetarea de marketing pare extraordinar de simpl`, uneori atât de simpl` \ncât ai senza]ia c` de-acum va merge de la sine.

Cu toate acestea, cu cât investe[ti mai mult timp \n ea, cu atât vei ob]ine mai mult de la ea. La un moment dat, când \]i vei da seama c` ai tr`it un “moment ahaa!” care \]i poate ar`ta cum s` elimini concuren]a, e posibil s` exclami: “Da’ [tii c` pân` la urm` cercetarea asta de marketing chiar e distractiv`?”. Biz

STAREA DE CRIZ~ PERMANENT~ Când incertitudinea e singura certitudine, Adrian Stanciu, Partener la Wanted Transformation Consultancy, crede c` e nevoie de o transformare radical` a paradigmei conducerii, bazat` pe valori [i flexibilitate sporit`.

DE OVIDIU NEAGOE Se apropie criza economic` de final?

Eu cred c` aceast` criz` nu s-a terminat [i nici nu se va termina, nu \n timpul vie]ii mele, cel pu]in. Criza sistemului financiar a fost doar un mic bulg`re de z`pad`, care a scos la iveal` ceva ce to]i [tiam de mult dar preferam s` ne facem c` nu vedem, anume c` avem o societate nesustenabil`, din foarte multe puncte de vedere.

Criza creditului ipotecar din 2008 este acum urmat` de criza datoriilor suverane.

Prin compara]ie, criza creditului ipotecar a fost o glumi]`. Toate statele occidentale, f`r` excep]ie, au amanetat soarta viitoarelor genera]ii pentru a oferi genera]iei noastre beneficii sociale complet nemeritate [i de nesus]inut pe termen lung. Asta a dus la datorii enorme care, pentru unele ]`ri, sunt de nepl`tit, iar pentru altele vor fi extrem de costisitoare, implicând programe de austeritate de zeci de ani care vor frâna cre[terea. Urmeaz`, nici m`car la orizont ci dup` col], criza sistemelor de pensii, construite la rândul lor pe principii absurde [i de nesus]inut pe termen lung. |n toate statele lumii occidentale promisiunile de pensie sunt de neacoperit [i asta la nivelul câtorva trilioane de 64

Biz

FOTO: VALI MIREA

Exist` mai multe tipuri de criz`?

STRATEGIE

euro. Se preg`te[te criza sistemelor de s`n`tate, ale c`ror costuri scap` de sub orice control odat` cu \mb`trânirea popula]iilor [i cre[terea investi]iilor \n medicamente care prelungesc via]a cu costuri din ce \n ce mai mari pentru fiecare an cucerit. {i tot pe la acela[i orizont a[teapt` criza materiilor prime, mai ales a energiei, care deja se face sim]it`. Un nou [oc petrolier e de a[teptat \n urm`toarea decad` [i va lovi o lume deja [ubrezit` economic.

Iar ultima, [i cea mai grav` dintre toate, cea care se arat` deja [i se va agrava \n viitor, e criza sistemelor democratice. Se arat` c` lumea nu poate fi guvernat`, printre furtunile care vor urma, prin voin]a popoarelor, pentru c` oamenii nu \n]eleg ce li se \ntâmpl` [i sunt mult mai preg`ti]i s` dea vina pe al]ii pentru problemele cu care se confrunt`, de[i ei \n[i[i se afl` la originea celor mai multe dintre ele.

Un sistem politic care se bazeaz` pe mandate de termen limitat, acordate de un electorat \n cea mai mare parte ignorant cu privire la complexitatea problemelor aflate \n dezbatere public`, dar care cere de la politicieni s` ia decizii cu impact pe termen lung, va e[ua mereu \n populism ieftin [i \n demagogie, a[a cum o [i face. Trezirea la realitate va fi deci, \n mod necesar, dramatic`. Ne uit`m, ca atare, la o stare de criz` permanent`. Asta ar trebui s` gândeasc` companiile azi.

C` tr`iesc \ntr-o lume radical diferit` de cea din 2008 [i c` aceea nu se va mai \ntoarce. Principala caracteristic` a unei lumi \n criz` e incertitudinea.

Companiile de azi sunt mai toate construite pe premisa c` viitorul e previzibil [i planificabil, c` ni[te creiere geniale de la vârf pot vedea o direc]ie \n viitor [i o pot pune \n planuri strategice pe care mul]imile de sub ei le execut`. Aceast` viziune e fals` [i pân` când conduc`torii companiilor nu vor \n]elege asta, orice ac]iune fac va fi ca o cataplasm` la un cancer.

Ce poate face managementul companiilor \n aceste condi]ii?

Caracteristica principal` a unei lumi \n criz` e c` incertitudinea e singura

certitudine. Prin urmare principala abilitate \n conducere devine capacitatea de a crea organiza]ii flexibile, adaptabile, foarte bine aliniate, cu identitate strategic` [i de marc` clar` [i bine \n]eleas` de membri, cu oameni puternici, care \[i cunosc bine treaba [i sunt capabili s` ia deciziile potrivite pentru a face fa]` neprev`zutului. Pentru ca asta s` se poat` \ntâmpla, organiza]iile trebuie s` renun]e la conducerea bazat` pe reguli [i s` introduc` una bazat` pe valori. Trebuie s` dea membrilor mai mult` libertate de a ac]iona independent.

Ave]i exemple concrete de companii care s` \ncerce a[a ceva \n România?

Am chiar \n aceste zile un proiect cu un client care a \n]eles acest imperativ [i \ncearc` s` schimbe sistemul de apreciere a performan]ei de la o defini]ie bazat` pe sarcini la una bazat` pe roluri. E fascinant s` vezi oameni care lucreaz` \n aceea[i pozi]ie de 5-6 ani [i care nu [i-au pus niciodat` \ntrebarea “Care e rolul meu \n organiza]ia asta?” cât de greu le e s` r`spund` la \ntrebarea asta acum, când [i-o pun. {i mai fascinant e felul \n care al]i clien]i de-ai mei se str`duie s` defineasc` obiective foarte precise [i foarte \nguste pentru ceea ce a[teapt` de la oamenii lor \n anul viitor, pe func]iuni, produse, activit`]i [i luni, \n contextul \n care nimeni nu [tie dac` luni Grecia va mai fi \n zona euro, dac` moneda \ns`[i va mai prinde anul nou [i dac` Uniunea European` mai prinde Pa[tele. Dar [tim precis câte credite de nevoi personale va vinde un ofi]er de cont din Boto[ani \n mai.

Care este portretul robot al companiilor care vor putea face fa]` cu succes provoc`rilor din urm`toarea perioad`?

O companie flexibil`, care face fa]` incertitudinii cronice, e una \n care planurile pot fi revizuite oricând. E o companie \n care scopurile [i aspira]iile sunt importante, dar modalit`]ile de a le atinge sunt flexibile. Asta implic` faptul c` oamenii au libertatea de a decide singuri cum s`-[i \ndepli-

INTERVIU

neasc` rolurile, c` deciziile se iau acolo unde apar problemele, adic` la baza piramidei, nu la vârful ei. Pentru a putea atinge aceast` stare e nevoie, \n primul rând, ca fiecare membru al organiza]iei s`-[i \n]eleag` rostul [i s` fie motivat s`-l duc` la \ndeplinire. Apoi e nevoie de companii \n care oamenii coopereaz` pentru un scop comun. A[a cum sunt organizate azi, companiile genereaz` competi]ie intern` [i "silozuri", bariere \ntre func]iuni, care fac ca fiecare s`-[i vad` de ale lui cu prea pu]in interes pentru scopurile comune.

Aceast` stare e puternic complicat` la noi de dimensiunea de hipercompetitivitate din societate, de nevoia excesiv` a românilor de a reu[i \n dauna altora.

Au rezultat organiza]ii \n care nimeni nu coopereaz` cu nimeni [i \n care problemele apar mereu din vina altcuiva.

O companie flexibil` are nevoie s` g`seasc` pe loc solu]ii pentru situa]ii care nu sunt \n sarcina [i responsabilitatea nim`nui, \n particular, pentru c` sunt neprev`zute. E nevoie, deci, ca oamenii s` coopereze la rezolvarea lor, \n limitele unui scop comun bine \n]eles [i acceptat. O astfel de organiza]ie nu se poate face prin coerci]ie [i nici prin motivarea simplist`, de tip b`] [i morcov, practicat` de companiile de azi. E nevoie de un mod radical diferit de conducere, bazat pe motivare intrinsec`, pe alinierea oamenilor la un scop, pe accentuarea semnifica]iei muncii, pe dezvoltarea oamenilor, pe valori [i aspira]ii, nu pe reguli [i obiective, pe articularea clar` a viziunii, pe modele irepro[abile la vârf. Biz

SUNT CEO BUN, SAU ANGAJEZ? Pentru antreprenori, compania proprie este \ngrijit` [i crescut` ca un copil. Dar care este momentul oportun [i ce avantaje pot avea start-up-urile cånd fondatorul pred` [tafeta unui CEO “de profesie”?

DE OVIDIU NEAGOE 66

Biz

e spune c` antreprenorii sunt adesea mai pruden]i cu propria companie, spre deosebire de orice alt executiv, fie importat, fie crescut \n acea organiza]ie. Ei bine, nu este tocmai a[a. Chiar dac`, pentru Marius Ghenea, fondator [i totodat` pre[edinte la FIT Distribution, nu se pune \nc` problema numirii unui CEO care s` preia fråiele companiei sale, “\n opinia mea acesta este un stereotip”. O organiza]ie se poate dezvolta \n timp, \n termeni de activitate, volume de afaceri, complexitate a proceselor interne sau rela]ii cu clien]ii ori consumatorii, dar la fel de bine se poate extinde [i cu un antreprenor la cårm`, \n condi]iile \n care acesta \[i p`streaz` viu interesul pentru management opera]ional [i executiv. “|n cariera mea de antreprenor, nu s-a pus problema numirii unui CEO, pentru c` am \ncercat \ntotdeauna s` cresc cel pu]in la fel de repede ca afacerea pe care o conduceam [i o de]ineam”, spune Marius Ghenea.

“De asemenea, lucrånd \n general \n echipe antreprenoriale, sarcinile de management pot fi mai bine distribuite [i \ndeplinite de ace[ti antreprenori, pentru c` nu e[ti singurul manager, ai al`turi al]i manageri care sunt \n[i[i partenerii t`i \n business, ca [i code]in`tori ai afacerii”, continu` pre[edintele FIT Distribution.

Nivelul de risc asumat de un manager sau de un antreprenor depinde \n realitate de o serie de factori precum nivelul de educa]ie, profilul cultural al persoanei aflate \n cauz`, \n]elegerea pie]ei, deoarece, cu cåt aceasta este \n]eleas` mai bine, cu atåt riscurile sunt exponen]ial mai mici. Mai mult, un alt factor este \n]elegerea responsabilit`]ii care decurge din conducerea unei afaceri. Aici abord`rile sunt diferite [i uneori paradoxale: sunt antreprenori care \[i asum`

STRATEGIE MANAGEMENT

{EF, CAUT |NLOCUITOR Portalul onstartups.com ofer` o serie de sfaturi pentru de]in`torii fråielor unei companii de tip start-up.

Iat` ce trebuie s` [ti]i: P`stra]i aceea[i viziune a companiei Acuma]i-v` r`spunderea \n favoarea echipei Deveni]i omul de leg`tur` dintre companie [i investitori Deveni]i omul de leg`tur` dintre companie [i produs |nv`]a]i s` \nv`]a]i on the job Cuno[tin]ele tehnice sunt obligatorii Motiva]i echipa chiar [i \n momente dificile Deveni]i omul de comunicare ideal G`si]i puterea s` renun]a]i |nv`]a]i s` spune]i “Nu”

riscuri foarte mari tocmai pentru c` ei consider` c` \[i risc` propriii bani, deci nu trebuie s` dea socoteal` nim`nui (ceea ce este de multe ori fals), la fel cum sunt manageri profesioni[ti care, \ntr-o pozi]ie de CEO, sunt mai aten]i cu banii ac]ionarilor [i cu riscurile asumate \n numele lor decåt ar fi antreprenorii \n[i[i.

Potrivit pre[edintelui FIT Distribution, momentul \n care un antreprenor ar trebui s` se gåndeasc` la eventualitatea angaj`rii unui CEO profesionist sau la promovarea unui executiv din interiorul organiza]iei este acela \n care sunt \ndeplinite cumulativ dou` condi]ii. “|n primul rånd compania s-a dezvoltat suficient de mult, deci nu este cazul \ntr-o companie mic`, nu va func]iona o astfel de numire de CEO, [i \n al doilea rånd antreprenorul simte c` nu mai poate face fa]` ca manager executiv, sau \n alte ocazii, mai rar \ntålnite, nu \[i mai dore[te acest lucru”, spune Marius Ghenea.

PREDAREA {TAFETEI |n mersul natural al unui business nu exist` un moment favorabil \n numirea unui CEO la conducerea propriei companii, totul ]ine, se pare, de structura antreprenorului.

“Exist` persoane care se maturizeaz` rapid [i care intuiesc cåt de avan-

tajoas` este o preluare a afacerii de c`tre un CEO”, spune Liliana T`nase, antreprenor [i totodat` director general la firma de consultan]` \n management Leads Management. “Eu a[ fi transferat din al doilea an toate responsabilit`]ile dac` a[ fi g`sit pe cineva \n care s` am \ncredere [i pe care s`-l pot pl`ti corespunz`tor”, continu` Liliana T`nase, care mai avertizeaz` c` este nevoie de foarte mult` implicare, \n timp ce, nu de pu]ine ori, \n perioada de \nceput a companiei r`splata financiar` nu este tocmai pe m`sura eforturilor depuse.

Numirea la conducerea companiei a unui CEO din afara organiza]iei poate s` asigure o abordare nou`, proasp`t`, spre deosebire de cea subiectiv` a antreprenorului care nu a reu[it s` priveasc` businessul din exterior.

Mai mult, un manager de profesie poate beneficia de mai mult` experien]` ca fondatorul companiei \n ceea ce prive[te eficien]a managementului, iar un astfel de

transfer poate permite antreprenorului s` se retrag` \ntr-o pozi]ie nonexecutiv` de tip Board Director, de unde s` se focuseze pe dezvoltarea strategic` a businessului. “|n orice perioad`, nu doar acum, este nevoie de o minte limpede [i de curaj. Un CEO poate fi foarte bine stimulat prin acordarea de ac]iuni \n companie”, spune directorul general al Leads Management. “{i måine a[ angaja o astfel de persoan`” , continu` Liliaana T`nase. |nlocuirea poate produce o stare general` de stres, ce contribuie la demotivarea angaja]ilor, sc`derea \ncrederii partenerilor sau a investitorilor. “Dac` persoana aleas` nu este cea potrivit`, o astfel de numire poate avea chiar rezultate catastrofale pentru afacere, deoarece un CEO are \n mod tipic prerogative ample, poate lua decizii de tip via]` sau moarte pentru afacere, chiar dac` este controlat de un consiliu de administra]ie”, conchide Marius Ghenea. Biz

SIMON BOND: VISEZ DIGITAL Cite[te cu pl`cere edi]iile printate ale unor publica]ii, \ns` \n munca sa de zi cu zi, Simon Bond, CMO BBDO [i Proximity Worldwide, gânde[te numai \n termeni digitali. {i i se pare c` marketingul este acum mai fascinant ca niciodat`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Majoritatea oamenilor de marketing vorbesc despre cât de important este s` li se confere putere consumatorilor. Nu v` este team` c` o s` pierde]i controlul?

Marketingul nu a fost niciodat` mai interesant ca acum. Putem s` punem bazele unor programe [i platforme de con]inut care s` creeze rela]ii pe termen lung. Marketingul este precum o c`l`torie. Când lucrezi cu “paid media” este ca [i cum ai merge la o prim` \ntâlnire.

Odat` ajuns la “owned media”, \nseamn` c` mergi mai departe \ntr-o rela]ie serioas`. |n cele din urm`, când ajungi la "earned media" este ca [i cum te-ai c`s`tori. Trebuie s`

dovedim c` am \n]eles cum func]ioneaz` lucrurile. De aceea am lansat Digital Lab, un spa]iu de educare, deschis atât colegilor no[tri câ [i clien]ilor, astfel \ncât ei s` se descurce mai bine \n aceast` lume digital`.

Cum v` imagina]i industria de comunicare a viitorului? |n anii ’80 s-au desprins din marile grupuri agen]iile specializate.

Acum cred c` este nevoie de o regrupare a for]elor.

Nu mai este loc \n acest context pentru micile shop-uri de crea]ie?

Nu a[ spune asta. Vor avea [i ele locul lor. Clien]ii, \n func]ie de specificul businessului [i m`rime, au a[tept`ri diferite. Nu pot face generaliz`ri la nivelul \ntregii industrii, \ns` cu certitudine este nevoie de mai mult` integrare.

Când se vor sparge barierele dintre digital [i tradi]ional?

Oamenii de digital lucreaz` acum cot la cot cu cei care se ocup` de mediile tradi]ionale. Peste doi ani cred c` nu va mai exista nicio distinc]ie \ntre echipa de digital [i echipa tradi]ional`.

Va fi 2 \n 1. Totul va fi digital.

Dac` faci o reclam` TV, pe viitor ea va transmis` pe un canal digitalizat.

Câte agen]ii vorbesc acum limbajul digital?

Destul de pu]ine deocamdat`.

Noi, la BBDO, am investit masiv \n ultimii trei ani \n aceast` direc]ie.

Ne-am asigurat c` tot ceea ce facem este digital.

SIMON BOND – CARTE DE VIZIT~ CMO al BBDO & Proximity Worldwide, Simon Bond lucreaz` \n re]eaua BBDO de 13 ani, timp \n care a contribuit la deschiderea opera]iunilor digitale ale grupului \n Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia-Pacific [i America de Nord. Primii zece ani la BBDO i-a petrecut \n birourile de la Londra, Paris, Dubai, Singapore [i Japonia. Acum lucreaz` de la New York \ns` c`l`tore[te \n \ntreaga lume, fiind responsabil cu dezvoltarea global` a re]elei BBDO. Printre brandurile pentru care a dezvoltat strategii digitale [i de social media se num`r` P&G, Johnson & Johnson, PepsiCo, Campbell's [i Mars. Este fondatorul Digital Lab, un centru de training \n cadrul BBDO pentru angaja]i [i clien]i.

STRATEGIE MARKETING Dumneavoastr` visa]i digital?

Da. Eu visez digital. M-am preg`tit [i lucrez \n acest domeniu din 1999, de pe vremea când nu [tia mult` lume ce \nseamn` mediul online. Visez la o lume care va fi complet digitalizat` [i recunosc c` sunt dependent de digital. Recent am v`zut o cercetare pentru Microsoft despre arhetipurile ecranelor digitale \n care se spunea c` ecranul telefonului este ca un

iubit. Este ultimul lucru pe care-l atingi seara la culcare, primul diminea]a la trezire.

ajungi s` visezi \n limba respectiv` \nseamn` c` e[ti fluent.

Mai citi]i publica]ii tip`rite?

Cât mai dureaz` pân` când toate agen]iile vor vorbi limbajul digital?

Cred c` nu este vorba doar despre a \n]elege [i vorbi limbajul digital. Etapa urm`toare este s` vis`m digital. Este ca atunci când \nve]i o limb` nou`. Numai când

|n weekend, citesc cu pl`cere “New York Times”. Cred c` va mai fi loc \n continuare pentru presa tip`rit`. Este o experien]` aparte. |ns` pia]a de print va mai sc`dea. Suntem abia la \nceputul erei \n care iPad-ul transform` jurnalismul [i presa scris`. Biz

Biz

69

LEC}II DE LEADERSHIP |N AFACERI Dintr-un antreprenor dur, care ia zilnic decizii care implic` sume uria[e de bani, Camelia {ucu s-a transformat pentru o lun` \ntr-un profesor de leadership pentru un antreprenor din noua genera]ie. DE OVIDIU NEAGOE e spune c` meseria se fur`, nu se \nva]`.

Oare la fel se \ntâmpl` [i \n cazul antreprenorilor din noua genera]ie, care, de[i \mp`rt`]esc aceea[i pasiune, viziune [i curaj cu antreprenorii profesioni[ti, nu au experien]a atât de necesar` \n business? {i cum nu lucreaz` pentru o corpora]ie, condus` de un lider excep]ional, adesea informa]iile “furate” din c`r]i, programe de training sau MBA nu sunt chiar suficiente.

Solu]ia? Mentoringul. Un proiect inedit, lansat de produc`torul german de ma[ini Mercedes, cu ocazia \mplinirii a 125 de ani de la lansarea brandului este “125 de ani de inova]ie. 125 de idei despre leadership”, prin care compania a adresat o provocare original` unui num`r de cinci publica]ii [i cinci lideri. Publica]iile aveau misiunea s` pun` fa]` \n fa]` un lider consacrat cu un proasp`t antreprenor, iar ca rezultat al mai multor \ntâlniri dintre ace[tia discipolul trebuia s` desprind` 25 de 70

Biz

idei despre leadership de la propriul mentor.

Revista Biz a optat pentru experien]a [i viziunea antreprenorial` a Cameliei {ucu, fondator al Class Living, [i pe entuziasmul, ambi]ia [i curajul lui Marius Tudosiei, fondator al B`c`niei Vechi.

Timp de o lun`, ucenicul a avut oportunitatea s` afle din secretele conducerii unui business, despre ce \nseamn` leadership adev`rat [i, mai ales, despre cele mai eficiente arme folosite \n lupta cu criza economic`.

Gra]ie experien]ei [i viziunii Cameliei {ucu, care gestioneaz` un portofoliu extrem de diversificat, de la afaceri \n industria mobilierului la wine-bar sau agricultur`, alegerea revistei Biz nu a fost una dificil` absolut deloc. |n paralel, Camelia {ucu este unul dintre pu]inii antreprenori care au \n]eles adev`rata valoare a brandului personal. |n aproape dou` decenii de când de]ine frâiele unor companii mari, fondatoarea Class Living a trecut cât se poate de natural prin procesul de branding personal. Biz

Camelia {ucu [i Marius Tudosiei

ECONOMIE

25 DE IDEI DE LEADERSHIP

made by Camelia {ucu [i Marius Tudosiei 1. Curaj [i \ncredere \n viitor – Pentru c` \ncrederea \n viitor creioneaz` viziunea, iar curajul contribuie la conturarea strategiei de business.

2. Profesionalism – Oare chiar trebuie enumerate motivele?

3. Creativitate, inova]ie [i pasiune – O gândire creativ` na[te inova]ie. Dar far` pasiune orice e[ec duce la abandon. {i fondatorii Google au avut e[ecuri, dar nu au renun]at nicio clip`.

4. Inspir` oamenii! – Steve Jobs a excelat aici. Iubitorii produselor Apple nu cump`r` iPhone doar pentru c` au nevoie de un telefon. Sunt fani ai companiei.

5. Echipa, dup` chipul [i asem`narea liderului – Se spune c` extremele se atrag. Ei bine, nu \n mediul de business, unde angaja]ii se completeaz` unii pe al]ii.

6. C`utarea permanent` a ideilor – Pentru c` o simpl` idee poate schimba lumea.

7. Deschidere c`tre nou – Companiile erau ghidate de acelea[i principii de management de 100 de ani. A fost nevoie de o recesiune ca aceasta s` se schimbe.

Cine a \n]eles c` este nevoie de o schimbare \nainte de criz` a avut numai de câ[tigat.

8. Socializarea, principala calitate – Importan]a networking-ului a crescut exponen]ial [i expresia “You are who you know” prinde contur [i \n ]ar` 9. |nv`]are permanent` - Businessul este ca un organism viu, aflat \n permanent` evolu]ie. Nu este “materia” potrivit` pentru restan]e.

10. Nu urm`ri]i exclusiv profitul - |ntr-adev`r conducerea unei companii se traduce prin target-uri, cifr` de afaceri sau evalu`ri. Dar \nseamn` [i pasiune, colaborare, responsabilitate social` sau locuri de munc` noi.

11. Viziune [i un “Plan B” – Pentru c` socoteala de acas` nu se potrive[te mereu cu cea din târg.

E[ecul [i retragerea nu sunt op]iuni, redresarea [i contraatacul, da.

12. Munce[te [i protejeaz` – Delegarea nu \nseamn` \mp`r]irea tuturor sarcinilor proprii \n rândul subalternilor. Aminti]i-v` de pasiunea din primii ani de antreprenoriat [i munci]i cot la cot cu coechipierii.

13. Vorba lung`, s`r`cia... antreprenorului – Criza economic` aduce [i oportunit`]i. Nu [i pentru executivii care stau cu mâinile \n sân \n a[teptarea unei perioade favorabile. Este timpul s` ac]iona]i!

14. Integritate – Drumul cel mai scurt nu este \ntotdeauna [i cel mai bun. Odat` folosit` de mass-media sintagma “controversatul om de afaceri” \n leg`tur` cu propriul nume, recâ[tigarea \ncrederii devine o lupt` cu morile de vânt.

15. Importan]a cuvântului dat – |ntr-un mediu de business greu pus la \ncercare, investitorii, partenerii [i chiar clien]ii nu au resurse s` v` acorde o a doua [ans`.

16. Atitudine [i amici]ie moderat` – Cu o atitudine “acr`” la birou, ori e[ti genial, ori e[ti [omer. Dac` nu sunte]i un guru \n management ori leadership, \ncerca]i s` zâmbi]i [i s` spune]i angaja]ilor “mul]umesc”, de fiecare dat` când merit`, dar [i s` \i critica]i constructiv când gre[esc.

17. E[ti una cu propriul business – Antreprenorii renumi]i au crescut odat` cu propriul business.

Calit`]ile fondatorului unei companii trebuie s` se reg`seasc` \n viziunea, cultura organiza]ional` [i creativitatea companiei.

18. Pasiune – Care este diferen]a dintre un lider bun [i unul mai pu]in bun? Num`rul de followeri. Un lider care nu [i-a pierdut pasiunea pentru ceea ce face nici dup` ani buni de munc` este un model de urmat pentru to]i angaja]ii.

19. Educ`-te [i educ` la rândul t`u – Se spune c` gre[elile sunt bune, dac` \nv`]`m ceva din ele. Cum nu este o perioad` propice pentru gre[eli, \nv`]a]i din gre[elile antreprenorilor consacra]i, care au avut timp s` experimenteze cu propria companie.

20. Obiectiv: cre[tere – De[i t`ierea costurilor [i men]inerea companiei pe linia de plutire par cele mai simple m`suri pentru dep`[irea recesiunii, nu fac parte din solu]ie. O companie nu poate cre[te f`r` riscuri.

21. Time management – Expresia “Timpul \nseamn` bani” nu a fost vreodat` mai plin` de \n]eles ca \n criz`.

Când sarcinile [i timpul de lucru cresc, planificarea fiec`rei ore din zi pare solu]ia salvatoare.

22. Fi]i selectivi! – Un lucru mai pu]in [tiut despre Steve Jobs, cofondatorul Apple, este c` acesta participa adesea la procesele de recrutare ale companiei.

A[adar \nv`]a]i s` fi]i selectivi atât cu oamenii, cât [i cu proiectele \n care v` implica]i.

23. “C`sca]i” urechile – Pentru c` informa]ia \nseamn` putere, trebuie s` fi]i la curent cu cele mai noi tendin]e din pia]`, cu planurile industriei [i s` anticipa]i urm`toarele mut`ri ale concuren]ei.

24. |nv`]a]i s` spune]i “Nu” – Un lider bun este [i [ef [i prieten cu echipele pe care le conduce. Delimita]i clar grani]a dintre cele dou` extreme.

25. Fair play – Din foarte multe puncte de vedere sportul seam`n` cu mediul de business. Un lider lipsit de corectitudine risc` s` fie surprins \n ofsaid [i penalizat de angaja]i, de clien]i, de parteneri sau de investitori.

Biz

71

life Experien]e unice, de vis!

S`rb`torile se apropie. Indiferent de loca]ia aleas`, hotelul trebuie s` ofere oaspe]ilor o experien]` unic`, coroborat` cu servicii excelente. DE OVIDIU NEAGOE

I

ndiferent c` este vorba despre descoperirea unor noi culturi din Japonia, India sau Indonezia ori savurarea unei cafele \n Italia, confortul [i relaxarea \n concediu nu trebuie s` lipseasc`. Pentru petrecerea s`rb`torilor care se apropie, site-ul CNN.com recomand` 15 hoteluri pe care fiecare dintre noi ar trebui s` le aleag`

Hotel

}ar` origine

The Balancing Barn The Mountain Retreat Inn Wild Brown Bear Hotel Hotel Saratoga Houshi Ryokan Akköy Evleri Cave Hotek Ngorongoro Crater Lodge La Résidence Phou Vao Adrère Amellal Eco Lodge Palacio de Sal Albergo Il Monastero Alila Ubud Great Orme Lighthouse Riad L’Ayel dEssaouira The Oberoi Udaivilas

Anglia China Finlanda Cuba Japonia Turcia Tanzania Laos Egipt Bolivia Italia Indonezia }ara Galilor Monaco India

m`car o dat` pentru zilele de concediu.

Pentru cazarea la aceste hoteluri, vizitatorii nu trebuie s` scoat` din buzunare o avere.

Iar experien]a tr`it` la fiecare dintre acestea se anun]` a fi una de neuitat. Dac` \ndep`rtata Japonie nu este o destina]ie care s` v` suråd`, pute]i opta pentru Italia sau Turcia. Hotelul Akköy Evleri din Cap-

padocia este construit \n stånc`, iar camerele, foste pe[teri, pot g`zdui turi[tii care opteaz` s` viziteze ora[ul Akköy, din apropiere de Ürgüp, celebru pentru via]a de noapte [i pe[terile bizantine. Iat` mai jos cele 15 hoteluri pe care CNN le-a selectat drept hotelurile care trebuie vizitate m`car o dat` \n via]`! Biz

Pre] pornire/ noapte ($) 38 62 213 238 91 106 720 260 500 100 142 148 129 71 760

Sursa: CNN.com

OPULEN}~ LA |N~L}IME

Private jet-ul ACJ319 al produc`torului francez de avioane Airbus a fost expus pentru prima oar` \n cadrul evenimentului NBAA. Vizitatorii au avut ocazia s` priveasc` interiorul celui mai spa]ios avion de tip private jet existent momentan. Cabina a fost realizat` de compania de design interior Alberto Pinto. Avionul are 19 locuri pentru pasageri [i ofer` de dou` ori mai mult confort [i spa]iu decåt o aeronav` similar`.

Biz

73

LIFE

{TIRI

Antrenamentele merg ceas Iubitorii sporturilor au de curånd un nou aliat. Garmin a lansat Forerunner 910XT, un ceas de fitness cu GPS care m`soar` distan]ele parcurse \n ap` [i pe sol, ritmul [i viteza, eleva]ia [i ritmul cardiac pentru jogging [i ciclism.

Modelul 910 CT este sub]ire, astfel \ncåt costumele profesionale ale \not`torilor sau cele ale scafandrilor s` fie scoase cu u[urin]`. Mai mult, ceasul beneficiaz` de altimetru barometric, care \mbun`t`]e[te datele despre eleva]ie. Ecranul are dimensiuni generoase, ceea ce \l face lizibil, \n timp ce bateria ofer` o autonomie de pån` la 20 de ore. |n momentul \n care utilizato-

rul iese din ap` [i se urc` pe biciclet`, de exemplu, noul model se poate comuta cu u[urin]` de la \ncheietura måinii la månerul bicicletei. Ceasul folose[te un motor de vibra]ie pentru alerte privind ritmul cardiac, ritmul, viteza [i distan]a atunci cånd tonurile audio nu pot fi auzite.

Mai mult, cu ajutorul unui dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, Forerunner 910 XT permite utilizatorilor s` urm`reasc` intensitatea antrenamentului prin func]ia Training Effect. Prin introducerea \n dispozitiv a unor informa]ii, atle]ii pot m`sura impactul fiec`rei alerg`ri sau sesiuni de pedalare. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

22 NOIEMBRIE

4 DECEMBRIE

Ansamblul britanic Ten Tors Orchestra, sub bagheta dirijorului Simon Ible, va concerta \n premier` la Ateneul Romån, al`turi de soli[ti importan]i din ]ar`. Printre ace[tia se num`r` [i Ladislau Csendes, Alexandu Matei, Sorin Rotaru sau Florian Mitrea.

Concertul va avea loc \n cadrul proiectului Stagiunea Cameral` ICR la Ateneu, ajuns` la cea de-a doua edi]ie.

Cånt`rea]a originar` din Grecia Nana Mouskouri revine \n Bucure[ti, unde va urca pe scena de la Sala Palatului al`turi de propria orchestr` pentru un eveniment de neuitat. Artista a mai vizitat Romånia \n urm` cu patru ani, pentru o gal` caritabil` a UNICEF. Biletele au fost puse deja \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 150 [i 500 de lei. |ntr-o carier` de peste cinci decenii, artista a våndut peste 400 de milioane de discuri. Printre cele mai cunoscute piese alt artistei elene se num`r` “Amazing Grace”, “I Have a Dream” sau “Only Love”.

2 DECEMBRIE Cinefilii se pot \ntålni pe marile ecrane din ]ar` cu Brad Pitt \ntr-un

Un chinez \n cloud O nou` gam` de smartphone-uri precum [i tableta MediaPad, una dintre cele mai rapide tablete de 7 inch de pe pia]`, au fost lansate la finele lunii trecute pe pia]a din ]ar` de produc`torul chinez Huawei. Noile terminale mobile sunt Honor, Vision, Sonic, X3 [i Boulder.

Modelul Vision ofer` [i posibilitatea conect`rii la Huawei Cloud, care ofer` spa]iu de stocare pentru dispozitive mobile de pån` la 160 GB. Datorit` unei func]ii de sincronizare integrate \n model, utilizatorii pot uita de grija copierii datelor de pe un dispozitiv pe altul. Mai mult, ace[tia au acces gratuit la cele mai noi aplica]ii [i la con]inut digital. Modelul ruleaz` pe sistemul de operare Android 2.3 Gingerbread [i este echipat cu un procesor Qualcomm de 1 GHz. Camera lui Huawei Vision are o rezolu]ie de 5 MP [i poate \nregistra clipuri video HD la 720 p.

Gadgetul are \ncorporate LED Flash, Bluetooth [i conexiune la internet WiFi, precum [i o gam` larg` de op]iuni de mesagerie care include SMS, MMS, e-mail, push mail [i IM. 74

Biz

altfel de rol: cel de manager al unei echipe de baseball din SUA. Filmul “Moneyball”, regizat de Bennett Miller, spune povestea conduc`torului unei echipe cu o situa]ie financiar` dezastruoas`, generat` de lipsa de performan]e a juc`torilor.

15 NOIEMBRIE Este ziua \n care \ncepe cursul “Downshifting: Fericirea dincolo de labirintul financiar”, organizat de Funda]ia Calea Victoriei. |mp`r]it \n patru ateliere, cursul propune participan]ilor simplificarea vie]ii cu ajutorul unui concept care a reformulat sistemul de valori al societ`]ii moderne din SUA, Rusia, Suedia sau Sco]ia.

30 NOIEMBRIE – 4 DECEMBRIE Este intervalul \n care pasiona]ii de sporturi de iarn` pot participa la programul Romanian Ski Days, care va avea loc \n Kaprum, Austria.

Ajuns la a doua edi]ie, dup` ce anul trecut s-au \nscris peste 600 de turi[ti din ]ar`, festivalul propune pasiona]ilor de schi o zi \n care pot testa cele mai noi echipamente, precum [i un concurs \ntre participan]i, cå[tig`torii fiind premia]i cu echipamente.

LIFE

{TIRI

Cadoul ideal pentru s`rb`tori

ste momentul perfect s` v` gåndi]i la cadoul ideal pe care s` \l cump`ra]i pentru cei dragi. Dac` pentru acest an c`uta]i ceva extravagant sau luxos, v` poate ajuta recent lansatul catalog cu cadouri al Neiman Marcus. Cadourile propuse de retailerul din industria luxului sunt extrem de variate, iar originalitatea acestora poate \ncånta [i pe cei mai preten]io[i. Pre]urile sunt pe m`sur`. Pentru iubitorii de art` [i beletristic` \n special, una dintre ideile propuse \n catalog este o bibliotec` personalizat` pe rafturile c`reia se g`sesc 250 de c`r]i. Pe lång` designul bibliotecii, care este f`cut astfel \ncåt beneficiarul cadoului s` o poat` amplasa

E

oriunde, de la bordul unui avion personal la propriul apartament, din cadou face parte [i redesignul interior al \nc`perii.

Cei care iau \n calcul o astfel de variant` pentru a aduce zåmbetul pe buzele celor dragi \n perioada s`rb`torilor de iarn` mai trebuie s` [tie c` biblioteca aceasta cost`...

125.000 de dolari. Catalogul propune [i idei pentru bugete “normale”, fiind inclus` o sec]iune cu cadouri cu pre]uri mai mici de 250 de dolari. |n plus, catalogul

con]ine [i un top al celor mai inspirate [i extravagante cadouri pentru sezonul rece.

Dintre cele mai extravagante enumer`m o sesiune de degustare privat` de whiskey, o ma[in` Ferrari FF, o [alup` sau un festival interna]ional al florilor. Acesta din urm` presupune o excursie \n jurul lumii la cele mai renumite festivaluri de flori, care \ncepe din Elve]ia, continu` prin Grecia [i Fran]a [i se \ncheie \n Anglia. Deplasarea se face cu un personal jet. (O. N.)

Biz

75

LIFE

AUTO

Miniaturi japoneze Salonul Auto de la Tokio din decembrie aduce o avalan[` de concepte de (foarte) mici dimensiuni, perfecte pentru mediul aglomerat din capitala nipon`. {i \n curând din \ntreaga lume. DE GABRIEL BÂRLIG~ HONDA MICRO COMMUTER Viziunea produc`torului japonez pentru mobilitatea personal` a viitorului e prezentat` la Tokio \n concepte citadine pe dou`, trei [i patru ro]i. Micro Commuter e o ma[in` electric` aproape liliputan`. De[i minuscul`, permite depozitarea \n spate a unui alt vehicul prezent la standul Honda, Motor Compo, un fel moped electric futurist, a c`rui baterie e deta[abil` [i poate fi folosit` ca surs` de curent electric. Revenind la Micro Commuter, imaginile arat` o capacitate de maximum trei persoane, scaunul [oferului fiind amplasat central, celelalte dou` locuri fiind disponibile pe o mic` banchet` din spate. Volanul a disp`rut, fiind \nlocuit de dou` man[e, \ntre care se afl` un ecran deasupra c`ruia troneaz` \ntr-un dock special un smartphone.

76

NISSAN PIVO 3

SUZUKI Q

DAIHATSU PICO

Ajuns la a treia genera]ie, Pivo e deja un obi[nuit al saloanelor auto. Pivo 3 a fost realizat mai aproape de tehnologiile reg`site \n modelele electrice actuale. Ca [i la Micro Commuter, [oferul e amplasat \n fa]` pe un scaun central, celelalte dou` locuri pentru pasageri fiind \n spate.

O alt` minicitadin` cu o lungime total` de 2,5 metri [i dou` locuri \n tandem (unul \n fa]` [i unul \n spate), este gândit` pentru c`l`torii foarte scurte, sub 10 km. Conceptul e mult mai manevrabil decât o ma[in` tradi]ional` [i ofer` confort sporit fa]` de o motociclet`.

Piticul cu dou` locuri amplasate \n tandem este destinat c`l`toriilor scurte zilnice din ora[. Podeaua joas` [i portierele foarte mari permit urcarea [i coborârea u[oar` din vehicul, ale c`rui dimensiuni \l fac foarte u[or de parcat \n spa]ii mici.

Propulsia e, bine\n]eles, electric`.

Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Mocha VNC Lite

O alt` galaxie \n palma ta Samsung [i Google [i-au dat mâna pentru primul terminal care ruleaz` noua versiune 4.0 (Ice Cream Sandwich) a sistemului de operare Android. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Pentru Samsung, ve[tile bune par s` nu se mai opreasc`. Compania sud-coreean` tocmai a dep`[it Apple la livr`rile de smartphone-uri \n trimestrul trei al acestui an, cu 20 de milioane de unit`]i, fa]` de cele 17,1 milioane livrate de rivalii din Cupertino. Iar la capitolul lans`ri, Samsung aduce pe pia]` din 17 noiembrie, \mpreun` cu cei de la Google, terminalul Galaxy Nexus. Vodafone România a anun]at deja c` va lansa Galaxy Nexus \n premier` pe pia]a local`.

Principala noutate este cea mai recent` versiune a sistemului de operare Android, cu nume de cod Ice Cream Sandwich. Astfel, telefonul beneficiaz` de o interfa]` actualizat`, multi-tasking \mbun`t`]it, un nou sistem de notific`ri, hotspot Wi-Fi [i capacit`]i NFC (near field communication), care permit sharing-ul de fi[iere (pagini web, clipuri video, aplica]ii) prin simpla apropiere a dou` telefoane compatibile. |n premier` pentru sistemul de operare Android, naviga]ia tactil`, controlat` prin software, \nlocuie[te butoanele fizice.

Hardware-ul oferit de Samsung include 78

Biz

un procesor dual-core de 1,2 GHz, un ecran de 4,65 inch HD Super AMOLED cu rezolu]ie 720p (1280 x 720 pixeli). Totul este "\mpachetat" compact \ntr-o carcas` groas` de numai 8,94 mm. La capitolul conectivitate, terminalul ofer` LTE [i HSPA+, deci terminalul e deja preg`tit pentru tehnologia 4G [i va oferi o experien]` de browsing la viteze ame]itoare.

Noua camer` digital` a telefonului ofer` posibilitatea de a realiza fotografii panoramice, clipuri video HD la 1080p [i \nchiderea f`r` \ntârziere a diafragmei.

Ice Cream Sandwich aduce o interfa]` redesenat` radical, promi]ând o nou` experien]` pentru utilizatorii de Android, mai ales pe partea de multi-tasking. Totul a fost schimbat, de la felul \n care arat` ecranul blocat la ecranul principal, aplica]ia de telefon [i nu numai. Noua aplica]ie People permite s` vede]i, pe lâng` datele clasice din lista de contacte, ultimele update-uri ale persoanelor respective pe Google+ [i celelalte re]ele sociale. Func]ia Face Unlock folose[te recunoa[terea facial` pentru a debloca telefonul. Biz

Uneori ]i-ai dori s` ai cu tine peste tot computerul de la serviciu. Utilizatorii de iPhone pot acum face acest lucru pe ecranul telefonului, inclusiv s` editeze fi[iere [i s` le transmit` mai departe exact ca pe desktop. Aplica]ia e compatibil` cu Mac [i PC.

PhraseMeme Scanner Scaneaz` orice tip de cod de bare, de la cele clasice la QR code, permi]ând compara]ii de pre]uri, dar [i accesarea codurilor tot mai des \ntâlnite \n reclamele actuale. O aplica]ie foarte folositoare pentru o interactivitate sporit` cu lumea din jur.

Olive Office Premium Ofer` posibilitatea de a crea, deschide [i edita fi[iere create cu Microsoft Office (Word, Excel [i PowerPoint), oferind suport [i pentru PDF-uri.

Este aplica]ia perfect` pentru transformarea telefonului \ntr-o adev`rat` unealt` de business.

Wifi File Transfer Folosi]i conexiunea wireless a BlackBerryului pentru transferul f`r` probleme al fi[ierelor c`tre un Mac sau PC pentru editare.

Nu ave]i nevoie de alte aplica]ii [i pute]i realiza [i transferul invers, de pe computer pe terminalul mobil.

BIZ STAR

Perfect` de 50 de ani La Montreal a \nvins tabela de afi[are a notelor probei de gimnastic`, care nu fusese programat` pentru perfec]iune. Nadia Com`neci e \ns` perfect` [i continu` s` ne dea [i azi, la 50 de ani, lec]ii despre performan]`, seriozitate [i modestie. DE ALEXANDRU ARDELEAN a 12 noiembrie 1961, se n`[tea la One[ti Zei]a de la Montreal. La 6 ani, Nadia \ncepea s` practice gimnastica. A ajuns campioan` na]ional` absolut` [i pe echipe la juniori la 11 ani, \n 1972. Acesta a fost debutul \n calea afirm`rii. |ns` drumul spre performan]` a fost prin mult` munc` [i dedica]ie total` la antrenamente. Un rol definitoriu l-au avut “\n evolu]ia mea antrenorii de excep]ie pe care i-am avut, Marcel Duncan, Marta [i Bela Karolyi. Cred, totodat`, c` antrenamentele intensive, \ntr-o echip` foarte bun`, unde aveam \n lot cele mai bune sportive ale momentului, m-au impulsionat s` dau rezultate din ce \n ce mai bune”, spune Nadia Com`neci. Primul succes major pe care sportiva l-a avut \n cariera de gimnast` a fost cå[tigarea a trei medalii de aur [i una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. |n acela[i an, agen]ia de [tiri Associated Press a numit-o “Sportiva Anului \n Romånia”.

La 14 ani, Com`neci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Var` din 1976 de la Montreal. Nu numai c` a devenit prima gimnast` din lume care a ob]inut scorul perfect, 10, la olimpiad` (de [apte ori), dar a [i cå[tigat trei medalii de aur (la individual compus, bårn` [i paralele), o medalie de argint (echip` compus) [i bronz (sol). Com`neci [i-a ap`rat titlul european \n 1977, dar echipa Romåniei a ie[it din competi]ie \n finale, \n semn de protest contra arbitrajului. La Campionatele Mondiale din 1978 a concurat o Nadia Com`neci cu greutate peste medie [i ie[it` din

L

form`. C`derea la paralele a trimis-o pe locul 4, \ns` a cå[tigat titlul la bårn`. |n 1979, Com`neci, din nou la greutate normal`, a cå[tigat cel de-al treilea titlu suprem, devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reu[it aceast` performan]`. A participat [i la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980 [i [i-a p`strat titlul la bårn`, dar a cå[tigat [i o nou` medalie de aur, la sol, [i una de argint, \mpreun` cu echipa. S-a retras din activitate dup` JO de la Moscova. |ntre 1984 [i 1989 a fost membr` a FR de Gimnastic` [i a ajutat la antrenarea gimnastelor junioare. |n noiembrie 1989 a trecut ilegal grani]a romånomaghiar` [i s-a stabilit ca emigrant` \n SUA. |n prezent, Nadia Com`neci este vicepre[edinte al Consiliului Director al Special Olympics, pre[edinte onorific al Federa]iei Romåne de Gimnastic`, pre[edinte onorific al Comitetului Olimpic Romån, Ambasadorul Sporturilor Romåne[ti, vicepre[edinte \n Consiliul Director al Asocia]iei Distrofiei Musculare [i membr` a Funda]iei Federa]iei Interna]ionale de Gimnastic`. A fost distins` de dou` ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO. |n 2009, Nadia a creat o clinic` \n Bucure[ti pentru a ajuta copiii orfani [i a lansat p`pu[a care \i poart` numele pentru a ajuta centrele de gimnastic` artistic` din ]ar`.

Pentru performan]ele excep]ionale [i pentru onoarea pe care o face permanent Romåniei \n lume, Nadia Com`neci prime[te la \mplinirea a 50 de ani Steaua Biz.