Biz 224- Binele ca afacere

Biz www.revistabiz.ro

TEHNOLOGIE R`zboiul din spatele ecranelor smartphone

Nr. 224 • 5 decembrie 2011 – 20 ianuarie 2012• 7,5 lei

(

Ce nu ne preg`tesc b`ncile \n 2012

(

BINELE CA AFACERE

Nr. 224

|ntre finalizarea celei mai mari fuziuni pe pia]a serviciilor medicale, inaugurarea de noi centre medicale [i rebrandingul re]elei medicale pe care o conduce, Wargha Enayati [i-a g`sit timp s` deschid` prima clinic` social` gratuit` din Bucure[ti. {i asta pentru c` a \nv`]at s` fie generos \n prosperitate.

MARKETING Evaluarea beneficiilor oferite de branduri INOVA}IE Pariul cu interactivitatea

WARGHA ENAYATI, director general, Re]eaua de S`n`tate Regina Maria

sumar

# !

! ! "

" ! !

!

!

05 06

10 13 16 2

Biz

Bani albi din prima vineri neagr` Bucure[tiul atrage luxul

Cel mai puternic supercomputer din lume Mo[ Cr`ciun ia cadouri din SUA [i Asia Wargha Enayati: Pentru mine sufletul este \nainte de bani

20 30 34 36 42 46

Antreprenorii binelui Din Rusia f`r` dragoste

Pariul cu interactivitatea Industry Leaders The Practice Creditul [i-a pierdut buletinul Cât de practic` este inteligen]a?

56 60 60 68 71 80

Pasiunea pentru cai transformat` \n business Carier` construit` \n jurul energiei Paul Garisson: Evaluarea beneficiilor oferite de branduri Certitudini pentru vremuri incerte Visul unor nop]i de iarn`

Steaua Biz: Organiza]ia Salva]i Copiii

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Anul Biz

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

A

mai trecut un an. Unul foarte plin [i, din punctul Biz de vedere, bun! Am ajuns din nou la momentul bilan]ului.

Acela \n care privim \n urm` la ce a fost bun [i ce nu a ie[it cum doream. La ce am f`cut, peste a[tept`ri, dar [i la ce ne-a pl`cut cel mai mult!

Contrar tendin]ei generalizate de sc`dere accentuat` [i \nchidere de publica]ii \n print, pentru revista Biz 2011 a fost un an excelent. Scriu acest editorial \n numele \ntregii echipe Biz. Suntem mândri [i ferici]i s` spunem c` meseria de jurnalist este una plin` de satisfac]ii, c` am putut s` ne desf`[ur`m sub umbrela acestui brand minunat, Biz, mai mult decât ne-am fi putut imagina [i c` am construit o poveste de succes \n jurul unei reviste de afaceri care a reu[it s` creasc` de la an la an [i s` demonstreze tuturor c` dac` iube[ti ceea ce faci, nimic nu este imposibil.

Am f`cut cu Biz istorie \n presa de afaceri româneasc` impunând proiecte [i concepte unice pe pia]` precum Biz Bruxelles, o experien]` memorabil`, salutat` inclusiv de cabinetul regal al Regelui Belgiei. Biz Amsterdam este un alt proiect care a spart tiparele [i a eviden]iat puterea networkingului \ntr-o lume aflat` \n permanent` lupt` contra cronometrului. Am f`cut prima copert` de afaceri din România cu o aplica]ie augmented reality, dedicat` unui subiect drag Biz – noul antreprenor. Am f`cut de asemenea un Biz special cu 2 coper]i [i dou` cover-story-uri pentru dou` simboluri române[ti: regalitatea [i Dacia. Am dedicat un num`r viitorului [i tehnologiilor care ne vor schimba via]a, am ales \n permanen]` s` vorbim despre antreprenorii care au f`cut afaceri \n criz`, am vorbit despre afacerile de ni[`, dar [i despre expasiunea global`.

Am organizat patru summituri regionale social media \n principalele ora[e ale ]`rii: Ia[i, Sibiu, Timi[oara [i Cluj. Am conceput [i pus \n practic` evenimente impresionante precum GreenBizForum, Management360, InnovationLab, Top Social Brands [i BrandRo. Am organizat dou` edi]ii Social Media Camp, prima tab`r` de social media dedicat` companiilor, agen]iilor [i bloggerilor, care a reunit \n premier` cei mai importan]i 20 de influenceri români \n aceea[i sal`. {i am aniversat, \n noiembrie, 10 ani cu cel mai mare [i relevant eveniment de afaceri din ]ar`, ZileleBiz. Poate pentru c` am f`cut toate acestea am reu[it \n 2011 performan]a de a deveni liderii presei de afaceri lunare [i bilunare din România.

Am pornit \n 2011 hot`râ]i s` ne facem bine treaba. S` miz`m pe proiecte adev`rate [i pe calitate.

Eforturile ne-au fost mai mult decât r`spl`tite [i pentru toate acestea suntem recunosc`tori \n primul rând cititorilor no[tri, partenerilor care au avut \ncredere \n Biz, furnizorilor [i nu \n ultimul rând familiilor noastre, care au \n]eles c`, muncind peste program, am transformat Biz \n proiectul cel mai plin de satisfac]ii la care am lucrat vreodat`!

V` mul]umim c` ne citi]i!

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

3

Big people share big experiences!

Challenge yourself with an Executive MBA! Apply now for April 2012.

Foreign and Romanian teachers with

192 years of cumulated work experience in the field that they are teaching are here to give you a 360 degrees view on the business environment.

Networking is included.

Joy Chan Experience: 18 years Companies: KPMG, Singapore Trade Development Board Courses: Financial Management; Investments & Capital Markets

agend`

Bani albi din prima vineri neagr` Apetitul românilor pentru diverse evenimente din SUA pare de nest`vilit. Ultimul import, “Vinerea Neagr`” a reducerilor, a adus vânz`ri \ntr-o zi cât \ntr-o lun`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Electroretailerii Flanco [i eMAG au adus pentru prima dat` \n România conceptul de Black Friday, atât de popular \n Statele Unite. Românii au avut o reac]ie peste a[tept`ri la primirea ve[tii, astfel c` site-urile celor doi retaileri IT s-au blocat \n dese rânduri pe parcursul zilei de vineri, 25 noiembrie, pe fondul num`rului cople[itor de comenzi.

Flanco, al treilea electroretailer din pia]a local` \n func]ie de cifra de afaceri, a reu[it s` vând` produse \n valoare total` de peste 6,7 milioane de euro \n weekendul dedicat Black Friday. “Acest

rezultat echivaleaz` cu nivelul unei \ntregi luni obi[nuite din an. 30% dintre \ncas`ri au fost realizate \n Bucure[ti, urm`toarele dou` ora[e fiind Constan]a [i Arad”, a declarat Violeta Luca, director de marketing la Flanco. De asemenea, eMAG a reu[it s` epuizeze \ntregul stoc de peste 30.000 de produse dedicate pentru Black Friday pân` la orele 13:00.

Notorietatea conceptului de Black Friday s-a r`spândit aproape instantaneu pe internet \nainte de 25 noiembrie, astfel c` site-ul eMAG a avut 1,1 milioane de vizitatori unici, adic` peste 30% din to]i utili-

zatorii de internet din România, potrivit lui Irinel Burloiu, director de marketing la eMAG. |n weekend 25-27 noiembrie, retailerul online a reu[it s` atrag` venituri de opt milioane de euro. Nu doar cele dou` companii au promovat conceptul \n România. Domo, al doilea electroretailer din pia]`, a organizat pe ultima sut` de metri o campanie de promo]ii sub acela[i nume, pentru zilele de sâmb`t`, duminic` [i luni, iar vânz`rile companiei pe parcursul celor trei zile s-au dublat.

De altfel, pe fondul luptei pentru cota de pia]`, rivalitatea dintre Biz

5

AGEND~

{TIRI

electroretaileri s-a accentuat \n ultimele luni, iar oficialii companiei Flanco i-au acuzat voalat pe rivalii de la Domo c` le-au replicat conceptul de flutura[i promo]ionali. |n SUA, Black Friday este prima zi de dup` Ziua Recuno[tin]ei, adic` ultima vineri din luna noiembrie, [i reprezint` un prilej pentru to]i cei cu economii s` \[i cumpere produse cu pre]uri reduse din majoritatea lan]urilor de magazine. Totodat`, Black Friday deschide sezonul de cump`r`turi de iarn`. Pentru retaileri, conceptul este menit s` atrag` un flux mare de cump`r`tori [i s` genereze profit, chiar dac` acesta este mai mic, pe fondul acord`rii de discounturi. Prin compara]ie, Flanco [i eMAG par s` fi f`cut rabat de la aceast` ultim` regul`. Oficialii celor doi electroretaileri nu au precizat dac` au reu[it s` ating` punctul de break even, rezumându-se la a declara c` aceast` campanie nu a avut ca scop generarea de profit, ci s` atrag` aten]ia clien]ilor.

Cei mai mul]i dintre români s-au orientat c`tre televizoare, notebook-uri, camere foto [i produse electrocasnice. eMAG a vândut 4.500 de televizoare, reprezentând 27% din vânz`rile totale cu ocazia Black Friday. Prin compara]ie, \n Statele Unite unul dintre cele mai populare produse cu ocazia Black Friday a fost noua tablet` Kindle Fire produs` de Amazon. Biz

Bucure[tiul atrage luxul De ceva vreme, luxul se simte tot mai bine \n România.

Dovada? Celebra cas` de mod` italian` Valentino va inaugura \n aceast` lun` primul flagship store din ]ar`, \n cadrul complexului de lux The Grand, companie care de]ine galeria comercial` The Grand Avenue. Magazinul celebrei case de mod` va fi cel mai mare din cadrul galeriei, cu o suprafa]` de peste 250 de metri p`tra]i, fiind investi]ia exclusiv` a unui antreprenor român. Valentino a reu[it de-a lungul timpului s` uimeasc` prin hainele [i accesoriile destinate atât femeilor cât [i b`rba]ilor, iar acum opereaz` \n peste 85 de ]`ri [i de]ine peste 700 de magazine monobrand. Tot \n cadrul galeriei bucure[tene iubitorii luxului [i ai elegan]ei mai pot g`si branduri celebre precum Louis Vuitton, Rolex, Ermanno Scervino, dar [i designeri români precum Mihai Albu. (Ovidiu Neagoe)

Vacan]ele românilor \n 2012 Se pare c` românilor le-a revenit cheful

de vacan]e, dup` o perioad` \n care turismul de pl`cere a avut de suferit din cauza crizei. “Deja unii dintre clien]i se intereseaz` de pachetele turistice pentru anul 2012, iar cererea va fi impulsionat` de ofertele de early booking pe care tocmai leam lansat”, declar` Carmen Pavel, pre[edintele J’Info Tours. Touroperatorul român a \nregistrat o cre[tere de 11,5% a \ncas`rilor pe segmentul leisure \n primele 10 luni ale anului 2011 comparativ cu 6

Biz

perioada similar` a anului trecut, pân` la nivelul de aproximativ 24 milioane de lei. Compania estimeaz` pentru anul 2011 o cifr` de afaceri numai pe segmentul turismului de pl`cere de peste 27 milioane de lei, plus 12,5% fa]` de 2010. J’Info Tours tocmai a lansat programul “Vacan]e pentru to]i 2012”, cu discounturi de pân` la 30%. De exemplu, tarifele pentru o vacan]` de 8 zile (7 nop]i) \n insula spaniol` Mallorca, \n perioada 15 iulie – 14 septembrie 2012, care include

transport cu avionul [i transferuri locale, pornesc de la 299 euro/ persoan`. Compania estimeaz` o cifr` de afaceri de 70 milioane de lei pentru 2011, comparativ cu nivelul de 59 milioane de lei \n anul 2010.

(Oana Grecea)

AGEND~

{TIRI

Criz` mare, remunera]ie mic` Ve[tile rele se ]in lan] pentru mediul de business din ]ar`.

Un al doilea poten]ial val al recesiunii, cauzat de criza datoriilor suverane, a pus cuvinte ca “precau]ie” [i “reduceri” pe agendele managerilor companiilor. Un studiu realizat de compania specializat` \n servicii profesionale de externalizare a salariilor [i administrare de personal PayLogic arat` c` venitul mediu al angaja]ilor din mediul privat a sc`zut cu peste 7% - la o valoare actual` medie de 1.790 de lei - \n luna septembrie a acestui an, comparativ cu aceea[i lun` a anului 2010. Mai mult, num`rul de angaja]i a sc`zut cu 5%, iar fluctua]ia de personal a urmat acela[i drum descendent cu alte 22 de procente. Tot potrivit studiului realizat de PayLogic num`rul de ore suplimentare a sc`zut cu 38%, la fel s-a \ntâmplat [i cu num`rul zilelor de concediu medical, care au coborât cu 42%. Cu toate acestea, valoarea primelor a crescut cu 28% de la 307 lei la 393 de lei.

(Ovidiu Neagoe)

8

Biz

Hub regional de consultan]` IT

Calitatea speciali[tilor locali \n software [i consultan]` de profil e confirmat` de investi]ia major` realizat` de SAP \n noul Nearshore Delivery Center din România. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Gigantul mondial \n solu]ii software pentru afaceri SAP a deschis \n România un Nearshore Delivery Center, care va oferi servicii de consultan]` clien]ilor din Orientul Mijlociu, Europa [i Africa. Oficialii campaniei SAP au anun]at c` inten]ioneaz` s` angajeze cel pu]in 400 de români pe postul de consultan]i pân` la finele lui 2014. Compania colaboreaz` deja cu facult`]ile de profil din \ntreaga ]ar` pentru a recruta tineri.

Principalele atribu]ii ale echipei vor fi furnizarea de consultan]` IT premium [i implementarea de servicii. “Investi]ia noastr` a \nceput \n urm` cu patru ani, iar conceptul este unul de implementare a serviciilor.

De altfel, urm`rim trei unit`]i de execu]ie: servicii, dezvoltare de software [i tehnologie.

Noi vom oferi servicii complexe de implementare de aplica]ii, nu vom fi un simplu call-center”, a explicat Gheorghe Olteanu, directorul centrului nearshore din România.

Noul Nearshore Delivery Center va lua na[tere prin transformarea fostului SAP Global Delivery Group, parte a SAP Consulting din Bucure[ti, [i va include birourile din Timi[oara [i Cluj-Napoca.

Centrul din România [i cel din Portugalia vor fi primele dou` nearshore-uri ale SAP \n Europa. “Una din zonele \n care SAP a furnizat solu]ii cu succes a fost sectorul public, \ns` \n România nu am reu[it \nc` s` facem acest lucru”, a punctat Franck Cohen, pre[edinte al SAP pe regiunile EMEA. Compania german` este cel mai mare produc`tor de software din Europa [i ofer` solu]ii pentru companii, organiza]ii [i institu]ii ale statului. SAP a pornit afacerile \n România \n 2002, iar pân` \n prezent s-a concentrat \n special pe vânz`ri, marketing [i dezvoltarea versiunilor localizate ale programului SAP, utilizat \n special \n contabilitate, aprovizionare, banking sau asigur`ri. Biz

AGEND~

{TIRI

Japonezii au cel mai puternic supercomputer din lume Un supercomputer care poate simula cu o exactitate foarte ridicat` eventuale cutremure precum [i impacul pe care acestea le-ar avea asupra ora[elor este ultima unealt` folosit` de japonezi \n lupta contra for]elor naturii. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Compania japonez` Fujitsu a anun]at dezvoltarea celui mai puternic supercomputer din lume, PRIMEHPC FX10, \n cadrul Fujitsu Forum, care a avut loc \n noiembrie la München. Noul supercomputer va fi lansat \n luna ianuarie a anului viitor [i va avea o putere de calcul de 23,2 petaflopi, de peste dou` ori mai puternic decât predecesorul lui, K, dezvoltat de asemenea de Fujitsu [i care are o performan]` de 10 petaflopi. Un petaflop presupune realizarea de c`tre un computer a 1015 opera]iuni pe secund`.

Compania japonez` sper` ca \n urm`torii trei ani s` vând` aproximativ 50 de astfel de supercomputere \n toat` lumea.

Supercomputerul K, fratele mai mic al lui PRIMEHPC FX10, a fost desemnat \n luna iunie cel mai rapid supercomputer din lume, cu o putere de procesare echivalent` cu performan]a cumulat` a un milion de calculatoare de tip desktop. Acesta este alc`tuit din nu mai pu]in de 88.128 de procesoare. Puterea de calcul uimitoare atrage cu sine [i costuri pe m`sur`.

Supercomputerul K consum` anual electricitate \n valoare total` de 7,2 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 10 milioane de dolari.

Primul supercomputer din lume, Roadrunner, a fost inaugurat \n urm` cu doar câ]iva ani [i avea puterea de procesare de un cvadrilion de opera]ii pe secund`, ceea ce se traduce \n dep`[irea barierei de un petaflop.

Reprezentan]ii companiei japoneze au urm`rit niveluri \nalte de fiabilitate [i 10

Biz

operabilitate pentru PRIMEHPC FX10, astfel c` au optat pentru dezvoltarea proprie a tuturor componentelor, \n special a procesoarelor cu versiunea original` HPC middleware.

De[i au anun]at data lans`rii lui PRIMEHPC FX10, oficialii companiei Fujitsu nu au comunicat un pre] estimativ al acestui produs deosebit de puternic. Nu ar fi exclus ca executivii niponi s` utilizeze chiar acest supercomputer pentru a-i determina un pre] adecvat. Totu[i, potrivit TechCrunch, este de a[teptat ca pre]ul pentru un rastel s` dep`[easc` 600.000 de dolari, \n condi]iile \n care PRIMEHPC FX10 are 1.024 astfel de rasteluri \n varianta complet`.

Supercomputerul se adreseaz` \n primul rând marilor companii care au nevoie de o putere de procesare [i de calcul ridicat`, precum [i institutelor de cercetare [i guvernelor. Aplicabilitatea

lui PRIMEHPC FX10 se poate reg`si chiar [i \n Japonia, \ntrucât supercomputerul are capacitatea de a simula cu o exactitate foarte ridicat` eventuale cutremure precum [i impacul pe care acestea le-ar avea asupra ora[elor. De asemenea, cercetarea nuclear`, produc]ia de armament, de medicamente, de noi materiale sau surse de energie, precum [i studierea schimb`rilor climatice sunt alte domenii \n care supercomputerul japonez poate fi folosit \n mod eficient. “Cu ajutorul noului sistem, cercetarea se va schimba total, iar dezvoltarea [i produc]ia noilor materiale vor putea fi realizate f`r` s` fie nevoie de prototipuri”, au ad`ugat oficialii de la Fujitsu.

PRIMEHPC FX10 va func]iona pe baza sistemului de operare Linux [i va putea fi partajat \n 100 de noduri cu ajutorul tehnologiei VISIMPACT dezvoltate de Fujitsu. Biz

AGEND~

{TIRI

Clientul, \n centrul tuturor Afirma]ia c` în România nu se mai cump`r` orice, oricât [i oricând atârn` ca o sentin]` cu perioad` de valabilitate nedeterminat` de gâtul produc`torilor, al retailerilor [i al furnizorilor de servicii ce ofer` finan]are direct în magazine. DE ALEXANDRU ARDELEAN Comportamentul consumatorului a evoluat în ultimele luni de la limitarea masiv` a cheltuielilor la un nivel u[or ascendent al acesteia, cu consecin]e imediate în cre[terea traficului în magazine. Schimbarea de atitudine nu se face îns` prin revenirea la obiceiurile din trecut, ci prin abordarea ra]ional` a oric`rei cheltuieli.

Românii caut` valoare pentru banii cheltui]i în magazine.

Cump`r`turile se planific` mai mult de acas` [i mai pu]in la raft. Accesibilitatea produselor [i service-ul, inclusiv postvånzare, sunt din ce \n ce mai importante.

Schimb`rile de comportament ale consumatorilor i-au împins pe retaileri s`-[i ajusteze planurile de afaceri, iar o solu]ie \n acest sens a fost s` modifice structura ofertei comerciale, completând-o cu oferte de finan]are specifice. Lupta pentru cota de pia]` a dus la influen]area nu doar a pie]ei bunurilor de consum, dar [i a industriei financiar-bancare.

Competi]ia dintre b`nci [i IFN-uri se d` acum pe noi teritorii, dar este la fel de dur`. Noile realit`]i ale pie]ei bunurilor de consum au influen]at structura de afaceri a acestor institu]ii financiare, nevoite s`-[i adapteze atât oferta, cât [i resursele financiare [i umane aruncate în lupt`.

Finan]area în magazin nu a disp`rut, dimpotriv`, a devenit un joc al numerelor mari, cu reguli foarte stricte, stabilite de c`tre retaileri. Iar pentru institu]iile financiare nicio solicitare a retailerului nu este prea mare atât timp cât ea contribuie la convertirea rapid` a traficului din magazine \n vânz`ri. “Competitivitatea din pia]a bunurilor de larg consum se reflect` imediat în industria financiar-bancar`”, a spus George Georgakopoulos, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al EFG Retail Services, unul dintre juc`torii principali de pe pia]` (membr` a aceluia[i grup financiar din care face parte [i Bancpost), furnizor de servicii de finan]are în magazin [i finan]are prin credit online, preferat de c`tre Altex, bauMax, Elvila, 12

Biz

Dar nu doar cifrele din zona de suport fac diferen]a, pentru c`, pân` la urm`, ele nu ajung la client [i nu sunt principalul motiv pentru care ace[tia aleg un serviciu financiar sau altul.

Ca orice serviciu de suport, ele fac diferen]a când vine vorba de func]ionalitate. Ceea ce conteaz` sunt ofertele pentru clien]i.

Pentru EFG Retail Services ultiGeorge Georgakopoulos, pre[edintele Consiliului de Administra]ie mele luni au al EFG Retail Services IFN însemnat, în medie, câte o ofert` pe lun`. “Am lansat prograreal,-, eMAG sau F64. Georgakopoulos me de finan]are în care procesul de aplicontinu` [i spune c` “finan]area la punccare este mult simplificat”, explic` George tul de vânzare este un joc al numerelor Georgakopoulos. “Creditul online devine mari f`r` de care n-ai putea face fa]` rito op]iune pentru mul]i retaileri [i clien]i mului impus de competi]ia de pe pia]a de datorit` procesului simplu de aplicare. retail”. |n ultimii doi ani, sumele accordate prin Pentru a administra o re]ea de peste credit online au crescut de aproape trei 3.000 de puncte de vânzare, cum este ori. Am creat un flux opera]ional simplu. cazul EFG Retail Services, în care aproape Când un client alege un produs de pe jum`tate de milion de posesori de carduri eMAG.ro, DOMO.ro, clickshop.ro sau EuroLine American Express emise de altex.ro, tot ceea ce trebuie s` fac` este s` c`tre acest IFN caut` în fiecare selecteze op]iunea de plat` prin credit s`pt`mân` a anului oferte speciale, este online [i imediat este sunat de un reprenevoie de o abordare diferit`. Ce înzentant al EFG Retail Services care îi exseamn` numere mari? plic` ce documente trebuie s` trimit` prin EFG Retail Services are o echip` de e-mail. Totul se întâmpl` de acas`: clienpeste 400 de persoane, front [i back oftul trimite documentele pe e-mail, un cufice, pentru a r`spunde cerin]elor parterier vine s` ia originalele, apoi se aprob` nerilor comerciali. Ritmul din ce în ce mai creditul. Se completeaz` astfel un circuit alert al afacerii a determinat cre[terea ca\n care service-ul pentru client \ncepe s` pacit`]ii de procesare a tranzac]iilor cu aib` un rol esen]ial.” Aprecierea calit`]ilor peste 220% \n ultimii doi ani. La acestea unui bun de folosin]` \ndelungat` se adaug` câteva sute de GB de memorie \nseamn` ast`zi o experien]` de cump`suplimentar` în punctele de comunica]ie rare completat` de accesibilitate la finansau miile de minute de conversa]ie în call]are \n magazin, dar [i service pe perioada center-ul Suport Clien]i, la care apeleaz` de rambursare a sumei finan]ate. Biz peste 60.000 de clien]i în fiecare lun`.

AGEND~

{TIRI

Mo[ Cr`ciun ia cadouri din SUA [i Asia Românii au prins gustul cump`r`turilor online din str`in`tate [i au descoperit categorii de produse la care pre]urile sunt mai mici chiar [i dup` ad`ugarea diverselor taxe.

Cele mai bune pre]uri pentru cadourile comandate online de români \n str`in`tate se g`sesc \n Asia [i State Unite, \n pofida problemelor legate de fluctua]iile de curs valutar. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de sistemul de pla]i pentru achizi]iile online PayPal, care a analizat pie]ele cele mai populare pentru achizi]ii online \n rândul românilor, cum ar fi Germania, Marea Britanie, Statele Unite [i pie]ele asiatice.

Când e vorba de achizi]ionarea de gadgeturi sau noi tehnologii, SUA reprezint` o op]iune ferm`, \n timp ce Asia exceleaz` la pre]uri la capitolul electronice.

Publicul feminin prefer` achizi]ia online de parfumuri. Când fac achizi]ii online, femeile nu se uit` doar la pre], ci [i la gama larg` de produse din care pot

alege. Mai mult, ele prefer` s` cumpere online produse pentru care offline pre]ul pe care ar trebui s` \l pl`teasc` este cu mult mai mare.

Diferen]ele dintre pre]urile practicate pe pia]a din România [i cele de pe pie]ele analizate de PayPal variaz` de la câteva procente la 50%, pre]urile de achizi]ie a

produselor din magazinele online str`ine continuând s` fie atractive chiar [i dup` ce li se adaug` diverse taxe. |n 2010, cea mai mare surs` de bunuri [i servicii importate de c`tre români prin cump`r`turi online a fost reprezentat` de Statele Unite (31%), pe pozi]iile urm`toare \n preferin]ele de achizi]ii ale românilor aflându-se Marea Britanie (15%) [i Germania (14%). |n ceea ce prive[te pie]ele din Asia-Pacific, acestea au atras 19% din sumele cheltuite online de români prin intermediul PayPal anul trecut. Biz

5706 8++6147. %'1 #.

%*#46'4'& #%%1706#06 %#.+(+%#6 2'0647 57%%'5

%GK ECTG UWPV +%#'9 %JCTVGTGF #EEQWPVCPVU CW GZRGTKGPġC RTQHGUKQPCNà KPVGNKIGPġC ȨPCPEKCTà ľK CRVKVWFKPKNG PGEGUCTG RGPVTW NWOGC CHCEGTKNQT

&CEà ECWġK XCTKGVCVG QRQTVWPKVà ġK ľK EGC OCK DWPà RTGIà VKTG RGPVTW Q ECTKGTà FG NKFGT ÊP CHCEGTK VTGDWKG Uà FGXKK EJCTVGTGF CEEQWPVCPV

ªPEGRG Uà ġK UETKK XKKVQTWN XK\KVGC\à KECGY EQO SWCNKȨGFVQUWEEGGF

.7%4Ă&#x;/ %7

.+&'4 /10&+#. ÂŞ0 241('5++.' %106#$+.+6#6' Ä´+ (+0#0Äś'

Biz

13

AGEND~

{TIRI

Cu publicitatea la licita]ie Spa]iul publicitar este unul dintre cele mai råvnite ]inte de achizi]ie pentru orice companie.

Este evident din ce motiv. De cele mai multe ori asist`m la o b`t`lie dur` pentru gestionarea acestuia. Exist` acum o alt` modalitate de a achizi]iona publicitatea. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ini]iativa apar]ine Intact Media Group, care propune un concept inovator pe pia]a romåneasc`, Intact Media Auction va constitui un punct de referin]` pentru clien]i [i agen]iile de publicitate, prin redefinirea strategiei de achizi]ie a spa]iilor publicitare GRP (Gross Rating Point). Clien]ii [i agen]iile vor avea astfel avantajul [i garan]ia de a cump`ra pachete de publicitate pentru tot anul 2012 cu desc`rcare pe toate sta]iile TV apar]inånd Intact Media Group, la un pre] unic de adjudecare.

Este important de [tiut c` pre]ul stabilit la Intact Media Auction de participant va constitui o referin]` pentru ceilal]i juc`tori de pe pia]`.

Cei care doresc s` achizi]ioneze spa]iu publicitar raportat la GRP-uri pot participa la licita]ia electronic` din 14 decembrie. Detaliile de participare la licita]ie sunt disponibile pe site-urile Intact Media Group [i Bursei Romåne de M`rfuri.

“Procedura se va desf`[ura \n condi]ii de transparen]`, utilizånd platforma bursei, beneficiind astfel de experien]a speciali[tilor de aici [i de condi]iile de tranzac]ionare securizat` oferite de acest sistem”, a detaliat Raluca Pu[ca[, coordonatoarea proiectului din punct de vedere legal.

Pachetele scoase la licita]ie reprezint` 10% din totalul GRP-urilor liniare calculate (estimat pentru anul 2012) pe target-ul “Urban 15-54” pentru toate sta]iile TV din portofoliul Intact Media Group.

“Consider`m c` procentul de 10% reprezint` o tran[` sustenabil` pentru prima faz` a proiectului pentru 2012”, spune Alexandru Petec, cel care a creat pachetele scoase la licita]ie.

Exist` trei tipuri de pachete. Primul pachet cuprinde \n structura sa 1.700 GRP-uri, pre]ul per GRP fiind de 175 euro, cu o valoare per pachet de 300.000 euro. Din acest tip de pachet vor fi scoase la licita]ie [apte pachete. Al doilea pachet cuprinde \n structura sa 3.000 GRP-uri, pre]ul per GRP fiind de 165 euro cu o valoare minim` per pachet de 500.000 euro; 14

Biz

a c`ror utilizare \n cadrul fiec`rui pachet se face conform distribu]iei pe luni calendaristice [i intervale orare, prezentate \n documenta]ia de licita]ie. Clien]ii au posibilitatea de a utiliza GRP-urile achizi]ionate prin exercitarea unor op]iuni de consum personalizate, cu aplicarea unui algoritm de accelerare a consumului de GRP-uri.

Cei care nu particip` la licita]ie au \n continuare posibilitatea de a achizi]iona \n mod direct spa]iul de promovare de pe Raluca Pu[ca[, Alexandru Petec, sta]iile Intact Media Legal Manager, Sales-Research Manager, Group. “|n acest moment, Intact Media Group Intact Media Group obiectul procedurii de licita]ie reprezint` doar un procent din vor fi scoase la licita]ie patru pachete din totalul spa]iilor publicitare ale sta]iilor acest tip. Cel de-al treilea pachet cuprinde TV respective. Un aspect important de \n structura sa 4.500 GRP-uri, pre]ul per men]ionat este [i faptul c` pre]urile penGRP fiind de 155 euro cu o valoare tru anul 2012 vor ]ine cont de valorile minim` per pachet de 700.000 euro, stabilite \n urma licita]iei, ca punct de refiind licitat doar un singur pachet. ferin]`”, a mai spus Alexandru Petec.

La licita]ie se va pleca de la pre]ul “Suntem \ncrez`tori, avånd \n vedere minim de pornire per GRP pentru fiecare semnalele din pia]`, c` acest proiect va fi pachet licitat, continuånd cu pasul de liciun succes [i consider`m c` aceast` stratetare predefinit \n sistem, durata fiec`rei gie trebuie s` aib` continuitate, \n sensul [edin]e de licita]ie fiind de 25 de minute extinderii efectelor [i strategiei licita]iei [i plus 5 minute pentru \nchiderea sesiunii. asupra altor aspecte incidente anului |n timpul licita]iei, participan]ii pot vedea 2012”, a continuat Raluca Pu[ca[. \n orice moment cea mai bun` ofert` [i Divizia TV a Intact Media Group a toate ofertele valide la pachetul pentru crescut constant cu 30% market share care se desf`[oar` licita]ia electronic`. \n ultimii patru ani [i \nsumeaz` [ase Pre]ul final de vånzare pentru fiecare milioane de telespectatori unici \n pachet se va stabili \n urma [edin]ei de fiecare zi. Portofoliul TV reune[te licita]ie electronic`, \n condi]ii concucel mai mare produc`tor de divertisren]iale [i de transparen]` \ntre ofertan]i. ment local – Antena 1, singura televiPachetele sunt flexibile, pentru a da poziune de [tiri din Romånia afiliat` re]elei sibilitatea clien]ilor s` se promoveze \n CNN, Antena 3, precum [i sta]iile cu func]ie de interesele lor. Reprezentan]ii Intact au precizat c` volumul de spa]ii pu- con]inut centrat pe zonele de talk-show modern – Antena 2, lifestyle – Euforia blicitare ce constituie obiectul licita]iei Lifestyle TV [i sport – GSP TV. Biz este determinat prin raportare la GRP-uri

WARGHA ENAYATI

PENTRU MINE, SUFLETUL ESTE |NAINTE DE BANI

PU}INI SUNT OAMENII CARE ATUNCI CÂND SE PRIVESC |N OGLIND~ POT SPUNE C~ LE PLACE CEEA CE V~D. DR. WARGHA ENAYATI ESTE UNUL DINTRE EI. A |NCEPUT S~-{I CAUTE SENSUL |N VIA}~ DE LA VÂRSTA DE {ASE ANI. |N ADOLESCEN}~ DEJA |L G~SISE. {I DE ATUNCI |{I URMEAZ~ DRUMUL. S-A PUS |N SLUJBA SEMENILOR {I MUNCE{TE CU PL~CEREA DE A SCHIMBA CEVA |N BINE. DE LOREDANA S~NDULESCU

16

Biz

RESPONSABILITATE SOCIAL~ |ntre finalizarea celei mai mari fuziuni pe pia]a serviciilor medicale, inaugurarea de noi centre medicale [i un proces de rebranding, când a]i avut timp s` deschide]i [i o policlinic` social`?

Dac` stai de vorb` cu un om s`rac, \]i va spune c` nu-[i permite s` ajute. Dac` vorbe[ti cu un om bogat, va spune c` mai \ntâi are de terminat alte lucruri. |n cele din urm`, nimeni nu mai face nimic, pentru c`-[i g`se[te scuze. Este o problem` de prioritizare. Trebuie s` [tii s` pierzi pe partea de business [i s` sacrifici ceva pentru o cauz` \n care crezi.

Un mare vis al meu este s` pot s` aduc bucurie \n sufletele altora. Are leg`tur` [i cu credin]a mea, Bahá’í. Un om imperfect este un egoist, care este de fapt un animal mai inteligent. Omul cel mai apropiat de perfec]iune este cel care-i sluje[te pe ceilal]i.

Dumneavoastr` cât de apropiat de perfec]iune sunte]i? {tiu eu? Nu vreau s` m` autocaracterizez [i nici s`-i categorizez pe al]ii. {tiu \n ce direc]ie ar trebui s` m` duc [i lucrez la asta.

Wargha Enayati, director general al re]elei medicale Regina Maria

FOTO: VALI MIREA

Cum este organizat` policlinica social`?

Avem doi medici [i dou` asistente care lucreaz` acolo permanent [i mai mul]i voluntari. D`m constant anun]uri [i, spre surprinderea noastr`, s-au \nscris ca voluntari oameni de la care nu m` a[teptam. La noi, \n România, voluntariatul este foarte prost dezvoltat. Românul nu [tie s` fac` voluntariat, pentru c` se simte fraierit, p`c`lit, tot timpul a[teapt` s-o fac` altcineva \n locul lui. Cel care face voluntariat e considerat ori un pic naiv, ori se crede c` are un scop ascuns.

Se mai poate schimba ceva \n acest sens?

Da. |ncet, dar se poate. Cei care au acum \ntre 20 [i 30 de ani sunt mult mai egoi[ti decât acum 20 de ani, dar [i num`rul celor care tind s` fac` voluntariat este mai mare. Este nevoie de lideri.

Un exemplu care a reu[it este prietenul meu Raed Arafat, care printre medici a reu[it s` fac` voluntariat.

Dumneavoastr` sunte]i un exemplu? |ncerc s` fiu un exemplu. Dac` reu[esc, nu [tiu.

Biz

17

“Trebuie s` [tii s` pierzi pe partea de business [i s` sacrifici ceva pentru o cauz` \n care crezi. Un mare vis al meu este s` pot s` aduc bucurie \n sufletele altora...

Omul cel mai apropiat de perfec]iune este cel care-i sluje[te pe ceilal]i.”

Wargha Enayati Ce alte proiecte derula]i prin funda]ia Regina Maria?

Pe lâng` policlinica social` Regina Maria, funda]ia ofer` suport pentru un program de after-school din comuna Clinceni, ini]iat \mpreun` cu Melania Medeleanu, care include peste 50 de copii [i sprijin financiar pentru asistentele maternale din aceea[i comun`. Pe Melania o cunosc de 10 ani. Ea a venit cu ideea, iar eu sunt implicat doar financiar. {i ea este un exemplu de om care ajut` dezinteresat.

Ce parteneri a]i avut pentru deschiderea clinicii sociale?

Prim`ria ne-a alocat un spa]iu, dar e doar o parte mic` din ceea ce \nseamn` acest proiect. Eu [tiu ce \nseamn` s` men]ii o policlinic`. Costurile sunt enorme. Din p`cate, cu fondurile pe care le avem lucr`m la capacitatea de 20%.

Dac` am avea mai multe fonduri, \n afar` de banii mei [i ai so]iei, am putea s` trat`m mai mul]i pacien]i [i s` oferim mai multe medicamente, pentru c` oamenii care vin acolo nu au asigurare, deci nu au nici cum s`-[i cumpere singuri medicamentele.

Cât a]i investit \n deschiderea policlinicii?

Costul pentru lansare a fost de aproximativ 200.000 euro. |ns` costurile de mentenan]` reprezint` marea problem`.

Ce v-a determinat s` investi]i ace[ti bani?

Credin]a Bahá’í, care m-a \nv`]at s` fiu generos \n prosperitate.

Cum m`sura]i succesul clinicii sociale?

Acum ne trec pragul clinicii 20 de pacien]i pe zi. Sp`l`m 10 persoane pe zi.

18

Biz

D`m haine la 50 de persoane pe lun`. Aceste cifre trebuie s` creasc`.

Trebuie s` ajungem la 100 de persoane pe zi. {i cum crede]i c` ve]i putea s` cre[te]i?

Avem nevoie de bani. Sper`m s` atragem [i alte companii sau oameni de afaceri care s` ne ajute.

Avem speran]e de la companiile care au abonamente \n re]eaua noastr`. Unii dintre clien]ii no[tri [i-au manifestat deja interesul. Pe autorit`]i nu ne baz`m, pentru c` lucrurile merg foarte \ncet [i nu te po]i baza pe ei.

Ce v` diferen]iaz` de al]i antreprenori? |n aceast` ]ar` nu am venit s` fac bani. Din 1983 pân` acum scopul meu a fost s` schimb ceva, s` ajut.

Am studiat \n Germania, unde este foarte greu s` ob]ii un post de medic. Am reu[it acolo [i am renun]at la postul acela. Am ie[it din zona de confort [i am venit \n România s` studiez via]a Reginei Maria. Asta a fost motiva]ia mea. Am \ncercat ca sufletul s` fie \nainte de bani. Ori de câte ori am pus banii pe primul plan, afacerea a mers r`u.

Ne pute]i da un exemplu de situa]ie când a]i decis cu sufletul?

Au existat situa]ii când nu m-am st`pânit [i m-am concentrat mai mult pe cifre. {i a mers prost. Când m-am deta[at [i am f`cut totul din inim`, dar [i cu profesionalism, totul a venit de la sine. Alegerea numelui pentru re]eaua medical` – Regina Maria – este un astfel de exem-

Clinica social` Regina Maria Peste 2.400 de persoane nu au ad`post \n Bucure[ti, iar aproximativ 100.000 de oameni nu beneficiaz` de asigur`ri medicale.

Acestea sunt cifrele oficiale.

Realitatea este, din p`cate, mult mai crud` [i pân` \n aceast` var` nimeni nu s-a gândit ce s-ar putea face pentru ca situa]ia s` se amelioreze. O prim` ini]iativ` a venit din partea Funda]iei Regina

plu. Logica ne spunea c` nu trebuia s` schimb`m, ci doar s` cosmetiz`m numele de CMU, care era un brand de 15 ani. Am luat hot`rârea s` fac aceast` schimbare aducându-mi aminte de ce am venit \n România. Mi-am spus c` sufletul reginei va fi fericit dac` eu fac asta. {i s-a dovedit o alegere bun`. Rebrandingul a fost foarte bine primit.

Dar o situa]ie \n care au contat mai multe rezultatele financiare?

S-a \ntâmplat uneori s` vreau s` ob]in sau s` p`strez un spa]iu cu tot dinandinsul. B`team cu pumnul \n mas` [i m` \nver[unam. |ns` indiferent de resursele pe care le alocam, nu se

RESPONSABILITATE SOCIAL~ dau \n bar` r`u de tot [i \n Bucure[ti, [i \n ]ar`. Deschid policlinici sau centre de imagistic` f`r` s` realizeze c` este un domeniu extrem de complicat. Nu e ca \n import - export. Domeniul medical necesit` resurse umane de mare calibru, infrastructur` [i un sistem integrat de servicii medicale. Sunt lucruri care nu se fac prin bani. Nu e suficient s` ai o cl`dire cu aparatur` de ultim` genera]ie.

Maria, \nfiin]at` de dr. Wargha Enayati [i de so]ia sa, Mitra Enayati, care a deschis prima policlinic` social` gratuit` adresat` persoanelor defavorizate din Bucure[ti. Policlinica deserve[te cazurile sociale, inclusiv persoanele f`r` ad`post din toate zonele Bucure[tiului [i persoanele neasigurate. Activitatea policinicii este sus]inut` de re]eaua privat` de s`n`tate Regina Maria, de Prim`ria General` a Municipiului Bucure[ti, Consiliul

General al Municipiului Bucure[ti prin Direc]ia General` de Asisten]` Social`. Policlinica ofer` unele dintre cele mai accesate servicii medicale precum: laborator, medicin` intern`, oftalmologie, cardiologie, stomatologie, ORL, dermatologie, ecografie [i mic` chirurgie [i func]ioneaz` cu o echip` de medici permanen]i, \n prezent exclusiv din re]eaua Regina Maria, dar [i cu ajutorul multor voluntari – medici, cadre medicale [i personal auxiliar.

\ntâmpla cum voiam [i \ntr-un final \mi d`deam seama c` era mai bine, pentru c` se dovedea fie c` spa]iul respectiv avea probleme, fie g`seam un spa]iu de zece ori mai bun. De aceea m-am obi[nuit s` las [i mâna lui Dumnezeu.

Sunt genero[i antreprenorii români?

Nu. Dar nu a[ vrea s` generalizez. {i nu este vorba numai de antreprenori.

Fiecare om poate s` ajute. Fiecare la nivelul lui trebuie s` fac` ceva.

V` da]i seama singur când gre[i]i?

Da. Cred c` nu am orgolii de genul acesta. Primesc sfaturi de la oricine, de la femeia de serviciu pân` la prim-ministru. Vreau s` aud ce are fiecare de zis. Nu se [tie niciodat` de unde apare scânteia adev`rului. Orgoliul este cel mai mare p`cat al unui lider. Cine are orgoliu nu este de fapt un lider.

Se simte o efervescen]` pe pia]a serviciilor medicale private. Cum v` explica]i aceast` stare a lucrurilor?

Efervescen]a se resimte de acum trei-patru ani. Eu de atunci am zis c` domeniul medical a devenit un “bubble”, cum era domeniul imobiliar acum câ]iva ani. Mul]i cred c` pot face bani \n acest domeniu [i investesc sume enorme f`r` s` aib` o infrastructur` \n spate. Din cauza asta o

Dup` atâ]ia ani \n acest domeniu, crede]i c` i-a]i deslu[it toate tainele?

Cred c` am o experien]` mai mare decât cei care o dau \n bar`.

Dar [i eu pot s` o dau \n bar`.

E adev`rat c` \n cazul meu, cu experien]a acumulat`, riscurile sunt mai mici decât \n cazul cuiva care abia p`[e[te pe acest teritoriu.

Care este gre[eala pe care a]i observat c` o fac cei care acum deschid clinici?

Nu au infrastructur`. Nu are cum s` mearg` dac` deschizi un spital din nimic. Sunt unii care au rela]ii politice. Le va merge pentru o perioad`, \ns` dup` aceea o vor da \n bar`. F`r` o infrastructur` bine pus` la punct nu merge. Noi avem aproape 20 de policlinici [i 120.000 de abona]i. Cu un sigur centru medical, chiar dac` este dotat cu echipamente de ultim` or`, nu ai ce face.

Sunte]i mul]umit cum a mers re]eaua Regina Maria anul acesta?

Da. Avem [i noi de luptat.

Nu este o perioad` foarte calm`, \ns` avem o strategie foarte bine pus` la punct.

Ca volum, re]eaua Regina Maria ocup` locul doi. Viza]i pozi]ia de lider pe pia]a serviciilor medicale?

Eu personal nu. Lider pentru mine \nseamn` s` fii lider pe partea de profesionalism. Lider \n zona de inova]ie. La aceste puncte noi suntem clar lideri. Nu e vorba de ambi]ie.

E vorba de excelen]` \n ceea ce facem [i de servicii cu suflet. Biz Biz

19

ANTREPRENORII

BINELUI De Cr`ciun, s` fim mai buni. Este mesajul pe care-l auzim \n aceast` perioad` a anului, pe diverse medii, de la spoturi comerciale p창n` la campanii de str창ngere de fonduri pentru cei afla]i \n nevoie. Poate chiar c` ar trebui s` fim mai buni \n aceast` perioad`. Numai c` \n jurul nostru tr`iesc oameni care fac acest lucru pe tot parcursul anului. Zi de zi, clip` de clip`. Sunt oameni care fac ceva pentru comunitatea \n care tr`iesc, care ajut` f`r` s` li se cear` ajutorul, care sunt prezen]i acolo unde este nevoie de ei. Ori de c창te ori este nevoie.

DE LOREDANA S~NDULESCU

20

Biz

ANTREPRENORIAT SOCIAL

Teoretic, ce fac ei se nume[te antreprenoriat social, un concept relativ recent care de câ]iva ani prinde contur [i \n România.

Concret, ac]iunile acestor oameni se transpun \n gesturi [i lucruri simple. Fac limonad`, iar banii ob]inu]i din vânzarea ei sunt dona]i pentru tratarea copiilor bolnavi de cancer de la spitalul Marie Curie. Dau de lucru unor oameni pe care societatea nu-i vrea. Confec]ioneaz` [i vând 23.000 de saco[e de pânz` sau colecteaz` 80 de tone de hârtie pentru reciclare, \n doi ani, cum au f`cut cei de la Viitor Plus.

Ateliere F`r` Frontiere ofer` o [ans` la munc` celor respin[i de societate.

FOTO: VALI MIREA

CE NU ESTE ANTREPRENORIATUL SOCIAL? |n primul rând, antreprenoriatul social nu este un hobby. Este zona \n care se \ntâlnesc pragmatismul mediului de afaceri cu idealismul specific ini]iativelor sociale. |nseamn` generare de profit, care \ns` nu merge \n buzunarele ini]iatorilor, ci este direc]ionat c`tre rezolvarea unei probleme sociale, economice, medicale sau culturale \n comunitatea \n care a fost identificat`.

Mai mult decât atât, dup` cum atrage aten]ia Vlad Craioveanu, partener \n cadrul roPot, o platform` de inspira]ie, idei [i resurse pentru ini]iative de antreprenoriat [i inovare social` \n România, antreprenoriatul social nu este nici un ONG sau o funda]ie, la fel cum nu este doar o \ntreprindere social`. Exist` dou` percep]ii asupra acestui domeniu, care numai odat` cu trecerea timpului vor putea fi dep`[ite. Prima este c` sectorul nonprofit e v`zut ca o mic` zon` gri a Biz

21

CINE AJUT~ ANTREPRENORUL dezvoltare durabil` la nivel de individ, societ`]ii. Sunt foarte multe fonduri euroSOCIAL? comunitate [i organiza]ii. Ce au f`cut, pene dedicate, \ns` \ncrederea românilor concret, cei de la ViitorPlus? Au pus ba\n transparen]` [i buna lor folosire este Nu exist` informa]ii pe care cineva intezele unui un model economic de destul de mic`. O a doua percep]ie vine resat de antreprenoriatul social s` nu le produc]ie [i consum durabil, folosind redintr-o confuzie de termeni – \ntreprinpoat` afla de aici, din România. Sursele surse naturale. Astfel a ap`rut “Saco[a de dere social` \n limba român` se refer` variaz` de la informa]iile ce pot fi g`site Pânz`”, o afacere social` care \[i propune \n mod exclusiv la integrarea persoanepe internet pân` la programe de mentos` ofere popula]iei o alternativ` eco la lor cu dizabilit`]i, oricare ar fi acestea, rat [i de incubare a afacerii. NESsT, pungile de plastic prin saco[e de pânz` pe când antreprenoriatul social se refer` roPot [i Romanian American Foundation natural`. Mai mult decât atât, \n atelierul la un spectru mult mai larg de prosunt trei dintre organiza]iile care sus]in lor de produc]ie au integrat persoane bleme sociale. dezvoltarea economiei sociale. Multe aflate \n dificultate care cu greu \[i g`sesc Teia Gavrilescu, pre[edinte al ONG-uri au pornit proiecte de economie un loc de munc`. Astfel, sucasocia]iei pentru dezvolcesul ViitorPlus se m`soar` tare social` ViitorPlus, pe de o parte prin reducerea define[te antreprenoriaCELE 7 PRINCIPII ALE ANTREPRENORIATULUI SOCIAL, num`rului de pungi de plastul social drept “o actienun]ate de Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel [i autor al tic [i pe de alt` parte prin vitate cu scop altruist”. unor c`r]i despre afaceri cu impact social. cre[terea num`rului de perMotiva]ia este ceea ce soane reintegrate \n câmpul diferen]iaz`, din puncn Obiectivul afacerii este s` lupte [i s` ofere solu]ii unor probleme muncii. Anul acesta, “Saco[a tul ei de vedere, un ansociale relevante \n contextul realit`]ilor locale [i nu este orientat spre de Pânz`” a intrat [i \n retail treprenor de un maximizarea profitului, ci a impactului pozitiv. prin benzin`riile OMV [i Liantreprenor social. Un n O afacere social` trebuie s` fie sustenabil` din punct de vedere brariile Humanitas [i serviantreprenor este motifinanciar [i economic. ciile asocia]iei au fost din ce vat \n primul rând de n Investitorii \[i pot recupera investi]ia f`cut`, \ns` nu vor primi \n ce mai mult promovate posibilul câ[tig finandividende dup` recuperarea investi]iei ini]iale. pe internet, \n pres` [i \n ciar, pe când un antren Dup` plata sumelor de bani investite ini]ial, profiturile companiei vor conferin]e de profil. prenor social este r`mâne \n companie, având ca scop \mbun`t`]irea activit`]ii [i |n afara Atelierului de motivat \n primul rând extinderea ei pentru a genera un impact pozitiv multiplicat.

Pânz`, ViitorPlus de cauza pentru care lun O afacere social` trebuie s` fie corect corelat` cu mediul \n care ea se \nseamn` [i Recicleta, un creaz`. Exist` \ns` [i desf`[oar` [i s` ]in` cont de el. proiect care ofer` solu]ii asem`n`ri. Un antren Angaja]ii vor primi salarii competitive [i, conform pie]ei, condi]iile pentru reciclarea de[euriprenor social nu trebuie de munc` oferite trebuie s` fie la standarde cât mai ridicate. lor de hârtie, folosind mijs` fie doar un pasionat, n O afacere social` se face cu bucurie. loace de transport el trebuie s` aib` toate nepoluante [i oferind localit`]ile antreprenorucuri de munc` pentru perlui clasic: cuno[tin]e soane defavorizate. ViitorPlus economice, abilit`]i de management [i social` cum ar fi: ViitorPlus, Ateliere F`r` \nseamn` [i activit`]i de management viziune strategic`. Antreprenoriatul soFrontiere, Funda]ia Al`turi de Voi, al capitalului natural (Adopt` un copac, cial este f`cut, dup` cum spune Iulian Funda]ia Motivation, Funda]ia pentru ECOmunitatea Ta), educa]ie (ecOproV`c`rean, ini]iator al mai multor proDezvoltarea Popoarelor. |n cadrul proiecvocarea); bun` guvernare (Coali]ia iecte din aceast` zon`, de oameni care tului Prometeus, derulat \n prezent de pentru mediu, Pactul pentru cred cu toat` inima [i mintea c` lucruFunda]ia pentru Dezvoltarea Societ`]ii Bucure[ti), via]` echilibrat` [i armorile se pot transforma \n bine, \ns` odat` Civile, a luat fiin]` Institutul de Econonioas` (Crosul P`durii), tehnologii implicat \ntr-un proiect de voluntariat, mie Social` (ies.org.ro), care \[i propune curate (REGENESYS). pentru a \mpinge lucrurile mai departe, s` devin` un centru de resurse \n domeeste nevoie de energie, prieteni [i bani. niu. De asemenea, exist` surse de CU LEGE, F~R~ LEGE “Succesul unei \ntreprinderi sociale se finan]are din fonduri publice sau private. m`soar` \n impactul social [i timp”, Anul acesta, BCR a lansat o linie de crediPentru ca ini]iativele sociale s` creasc` [i spune Teia Vasilescu, \ns` este importare special` pentru dezvoltarea de \ntres` aib` cu adev`rat impact este nevoie [i tant ca ea s` fie sustenabil` nu numai prinderi sociale. de un cadru legislativ clar pentru ceea ce prin felul \n care este organizat`, ci [i \nseamn` o afacere social`. La nivelul VIITORUL |NCEPE ACUM din punct de vedere financiar. O \ntreUniunii Europene a fost recent regleprindere social` trebuie s` aib` profit mentat` no]iunea de afacere social` ca Asocia]ia nonprofit ViitorPlus, \nfiin]at` astfel \ncât s`-[i re\nnoiasc` mijloacele antrepriz` care are ca principal obiectiv \n 2006, [i-a propus \nc` de la \nceput s` [i s` poat` cre[te. impactul social, mai pu]in profitul transpun` \n practic` conceptul de 22

Biz

ANTREPRENORIAT SOCIAL

FOTO: VALI MIREA

Raluca Ouriaghli, fondator Ateliere F`r` Frontiere

BINELE CARE NU CUNOA{TE FRONTIERE Pentru Raluca Ouriaghli, reu[ita se m`soar` \n oamenii care pleac` spre un alt angajator.

Pentru Ateliere F`r` Frontiere, este ra]iunea de a exista, dar [i scopul spre care ]inte[te, zi de zi, cu fiecare persoan` care-i trece pragul.

uccesul [i e[ecul sunt no]iuni greu de definit dincolo de por]ile Uzinelor Faur. |n Ateliere F`r` Frontiere, vin cei care caut` o [ans` de reintegrare \ntr-o societate care la un moment dat, dintr-un motiv sau altul, i-a respins.

Dup` zece ani \n care a studiat [i muncit \n domeniul inser]iunii socio-profesionale [i dezvolt`rii durabile \n Fran]a, Raluca Ouriaghli a fondat \n Rom창nia Ateliere F`r` Frontiere. Cu sprijinul funda]iei din regiunea parizian` Ateliers sans Frontiers, a pus bazele unui sistem care schimb` destinele unor oameni, f`r` s` apar` pe prima pagin` a ziarelor sau s` deschid` jurnalele de [tiri.

Discret, dar cu mult profesionalism, Raluca Ouriaghli [i echipa pe care o coordoneaz` de c창]iva ani se ocup` de reintegrarea \n societate a unor oameni care la prima vedere nu mai au nicio [ans`. |n Ateliere F`r` Frontiere ajung persoane f`r` ad`post, copii postinstitu]ionaliza]i, persoane cu antecedente penale. Aici sunt accepta]i pe baza motiva]iei personale de a schimba ceva \n via]a lor. |n urma interviurilor de angajare, sunt acceptate cam trei din cinci persoane direc]ionate de institu]ii ale statului.

Treptat, din exclu[i din societate ace[tia devin salaria]i \n inser]iune [i cet`]eni contribuabili. |n ateliere ei \nva]` o meserie, se obi[nuiesc s` respecte un program de lucru [i ideea de echip`.

Cea mai mare parte a activit`]ii lor const` \n dezasamblarea [i recondi]ionarea de echipamente IT [i hardware colectate \n mod gratuit de la companii care nu mai au nevoie de ele.

Echipamentele recondi]ionate

sunt fie donate unor ONG-uri, [coli sau spitale, fie sunt v창ndute la pre]uri accesibile, unor persoane care nu [i-ar permite \n alte condi]ii s`-[i achizi]ioneze un computer. Echipamentele care nu mai pot fi recondi]ionate sunt trimise c`tre reciclatori. |n ultimele [ase luni, au beneficiat de acompaniere social` [i profesional` individualizat` 30 de persoane, 13 dintre ele al`tur창ndu-se echipei \n aceast` perioad`.

Pentru nou` dintre cei inclu[i \n program s-au definit proiectele profesionale [i au urmat cursuri de formare profesional` sau de \nt`rire a abilit`]ilor IT sau lingvistice. Mai mult, pentru 8 dintre salaria]i s-au mediat locuri de munc` \n economia real`, cel mai de succes fiind cazul Ioanei Mihai, care, dup` ce a urmat timp de trei luni un curs de cofetar/patiser \n cadrul companiei ACCOR [i o certificare de competen]e, a fost angajat` de compania Brioche Dore, unde lucreaz` deja de patru luni [i unde s-a adaptat foarte bine.

Pe zona de colect`ri [i dona]ii, cei de la Ateliere F`r` Frontiere au derulat dou` proiecte personalizate cu Petrom [i UniCredit }iriac Bank prin care au fost donate echipamente IT c`tre [coli, licee, gr`dini]e, Direc]ii de Protec]ia Copilului [i ONG-uri. |n ultimele 6 luni, au colectat peste 2.000 de unit`]i centrale, mai mult de 1.000 monitoare [i au donat peste 850 echipamente complete.

Fiecare pas \nainte f`cut de un fost salariat e o mic` victorie pentru cei de la Ateliere, fiecare pas \napoi e un e[ec din care \ncearc` s` \nve]e ceva. Succesul se m`soar` [i \n num`rul de echipamente recondi]ionate sau \n cantitatea de de[euri colectate [i trimise spre reciclare, dar [i \n num`rul de copii ferici]i c` \[i pot face temele pe un computer. Biz Biz

23

generat fondatorilor sau ac]ionarilor, opereaz` pe pia]a liber` furnizând produse [i servicii generate printr-un model antreprenorial [i inovativ, folose[te profitul rezultat \n mod principal pentru atingerea obiectivelor sociale asumate, este condus` de antreprenori sociali \ntr-un mod responsabil [i transparent, implicând \n activitatea curent` atât angaja]ii, clien]ii, cât [i beneficiarii \ntregului proces.

Vlad Craioveanu atrage aten]ia c` exist` diferite curente care chestioneaz` regulile legate de plata dividendelor dup` recuperarea investi]iei, ceea ce este oarecum de la sine \n]eles mai ales din perspectiva unui antreprenor aflat la \nceput de drum [i având resurse limitate care \n]elege c` a fi antreprenor \nseamn` a maximiza ROI-ul afacerii.

Astfel a ap`rut conceptul de “impact investment” care urm`re[te \n esen]` acelea[i efecte ca [i “businessul social”, \ns` permite \n anumite condi]ii recuperarea investi]iei, precum [i ni[te cote suplimentare \n func]ie de evolu]ia afacerii. |n Uniunea European`, \n loc de antreprenoriat social este folosit mai degrab` conceptul de “economie social`”, din a c`rei accep]iune sunt excluse, dup` cum precizeaz` {tefan Constantinescu, cercet`tor \n cadrul proiectului Prometeus, derulat prin FDSC, ini]iativele sociale ale societ`]ilor comerciale (proiectele de CSR), ini]iativele filantropice individuale ale persoanelor fizice [i activit`]ile sau ini]iativele din cadrul agen]iilor publice. |n România, de câteva luni se desf`[oar` dezbateri aprinse pe marginea unui proiect pentru legiferarea antreprenoriatului social, ini]iat de deputatul PSD Iulian Iancu. Coali]ia Economiei Sociale, creat` la ini]iativa Funda]iei pentru Dezvoltarea Societ`]ii Civile (FDSC) [i format` din 140 de organiza]ii din \ntreaga ]ar`, a derulat o intens` campanie pentru a \mpiedica aprobarea acestui proiect de lege \n forma \n care a fost propus ini]ial.

Proiectul a fost retrimis spre evaluare c`tre Comisia de Politic` Economic` din cauza unor inadverten]e.

Opozan]ii legii sus]in c` proiectul contravine teoriei [i practicii europene [i interna]ionale [i pleac` de la falsa premis` c` actorii economiei sociale nu exist` \n România [i c` este nevoie de \nfiin]area lor. Sunt astfel ignorate peste 26.000 de organiza]ii, actori importan]i ai economiei sociale din Romania, care genereaz` 165.000 de locuri de munc`, respectiv 4,3% din locurile de munc` din sectorul privat din România. Ini]iativa deputatului PSD confund` antreprenoriatul social cu responsabilitatea social` a companiilor [i propune cre[terea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru “investi]ii

unor teme noi cum ar fi: investi]iile sociale responsabile, companii de interes comunitar [i deductibilitatea fiscal` a contribu]iilor financiare ale companiilor.

MOARE CSR-UL, TR~IASC~ ANTREPRENORIATUL SOCIAL Chiar dac` [i CSR-ul este un concept relativ nou, acesta este mult mai cunoscut decât antreprenoriatul social. Unele companii se implic` [i sus]in financiar diverse ini]iative sociale. “Diferen]a fa]` de antreprenoriatul social este c` acel fond de sponsorizare reprezint` un procent foarte mic din activitatea companiei. Scopul companiei r`mâne profitul, pe când la o \ntreprindere social` toate resursele [i eforturile se duc spre rezolvarea unei probleme sociale, inclusiv toate veniturile ob]inute”, precizeaz` Teia Gavrilescu.

Altfel spus, \ntreprinderile sociale nu fac parte din dezvoltarea durabil`, ele sunt dezvoltarea durabil`. |n timp ce CSR-ul este o form` de filantropie, antreprenoriatul social \nseamn` un \ntreg model economic.

De cele mai multe ori, ac]iunile de CSR nu sunt legate de modelul de afacere al companiei, ci sunt mai degrab` gândite ca ni[te ac]iuni sociale pentru clien]ii sau comunit`]ile limitrofe afacerii. Una dintre criticile aduse CSR-ului este c` e folosit mai mult ca un vector de imagine decât un actor social.

Din aceast` perspectiv`, Vlad Craioveanu consider` c` CSR-ul, a[a cum este implementat \n acest moment, va disp`rea, nefiind nici sustenabil [i neavând nici cum s` genereze un impact mai mare decât \n limita bugetului alocat. Astfel, pe viitor, vor trebui g`site noi solu]ii prin care activitatea de responsabilitate social` s` devin` mai relevant` [i mai corelat` cu cerin]ele [i nevoile societ`]ii. A[a cum spuneau Michael Porter [i Mark Kramer \ntr-un articol publicat \n “Harward Business Review”, poate c` a venit momentul pentru companii s` discute despre Corporate Shared Value (CSV) ca alternativ` a CSR-ului clasic. Biz

Motiva]ia este ceea ce diferen]iaz` un antreprenor de un antreprenor social. Un antreprenor este motivat \n primul rând de posibilul câ[tig financiar, pe când un antreprenor social este motivat \n primul rând de cauza pentru care lucreaz`.

24

Biz

sociale”. Din p`cate, acestea nu sunt clar definite, astfel \ncât orice tip de proiect social, cu orice tip de beneficiar, profit sau nonprofit, poate fi considerat o investi]ie social`. La nivel interna]ional, exist` standarde care atest` gradul de responsabilitate social` a companiilor, pe când legea \n cauz` nu face nicio referire la aceste aspecte. Mai mult, nu exist` niciun precedent prin care un stat s` fi reglementat beneficii fiscale pentru companiile care demonstreaz` responsabilitate social` sau fac investi]ii sociale.

Ancu]a Vame[u, coordonator \n cadrul Coali]iei pentru Economie Social` [i una dintre vocile de referin]` pentru campania dus` de FDSC \mpotriva Proiectului Legii Antreprenorului Social, sus]ine c`, dac` legea ar fi revizuit`, ar putea r`spunde

Iulian V`c`rean, fondator Home M`t`sari

VISELE FAC LUMEA MAI FRUMOAS~ Home M`t`sari, Lecturi Urbane, BikeWalk, Tribul, Pa[i c`tre via]`. Sunt piese ce compun via]a lui Iulian V`c`rean, un tân`r care pân` la 30 de ani a f`cut mai multe decât al]ii \ntr-o via]` \ntreag`.

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT SOCIAL

e manifest` prin gesturi simple, dar faptele lui sunt mari. Strânge bani pentru copii bolnavi de cancer de la spitalul Marie Curie, sus]ine manifest`ri culturale [i mersul pe biciclet` pentru un Bucure[ti mai curat [i mai frumos. {i toate acestea le face f`r` s` a[tepte un fond european sau o burs` de la stat, ci ac]ionând din proprie ini]iativ` [i f`când lucruri \n care crede cu inima [i mintea.

Din 2009, Iulian face limonad`. {i o vinde la diverse evenimente cultural-artistice la care particip`. Printre cele mai recente manifes`ri la care a participat a fost Târgul de Carte Gaudeamus 2011, unde [i-a propus s` vând` limonad` \n valoare de 2.000 de euro, suma de care mai avea nevoie un b`iat de 14 ani de la sec]ia de oncologie a spitalului Marie Curie pentru protez` la piciorul stâng. Pe copiii de la Marie Curie a \nceput s`-i ajute de prin 2003, când [i-a convins câ]iva prieteni s` doneze bani pentru medicamente.

Odat` implicat \ntr-un proiect de voluntariat, [i-a dat seama c`, pentru a schimba lucrurile \n bine, nu doar punctual, ci pe termen lung, e nevoie de o structur` care s` se autosus]in` financiar.

O astfel de structur` a dezvoltat-o sub umbrela asocia]iei Beneva, care reune[te toate proiectele sociale, culturale [i de mediu de care se ocup` Iulian [i prietenii s`i. “E foarte frumos s`-]i deschizi sufletul pentru activit`]i de \nfrumuse]are a societ`]ii, dar ai nevoie nu numai de energia ta, ci [i de structuri care s` se sus]in` singure”, spune Iulian, care [i-a testat spiritul antreprenorial \nc` din timpul facult`]ii, când a administrat o cafenea \n Regie pentru studen]i, unde organiza mici evenimente pentru a strânge bani tot pentru copiii de la spital.

De doi ani este fondator, locatar [i antreprenor \n ceea ce se nume[te Home M`t`sari, o cafenea social` care se autosus]ine prin evenimentele organizate la parterul cl`dirii. Pe 22 noiembrie, a ap`rut a doua astfel de cas`, Home Matache. {i nu se opre[te aici. Visul lui este ca \n cinci ani s` construiasc` un \ntreg sistem de antreprenoriat social prin deschiderea \n franciz` a mai multor astfel de case, de tip cafenea social`.

Timp de un an, \mpreun` cu Ariel Constantinof, a organizat BikeWalk, care acum s-a transformat \n Tribul, tot o afacere social` prin care zece persoane fac curierat pe biciclet` prin Bucure[ti.

Jum`tate din banii câ[tiga]i merg c`tre curieri, jum`tate sunt folosi]i pentru a instala rasteluri pentru biciclete \n licee bucure[tene. Nu au mers s` cear` fonduri la prim`rie pentru a amenaja spa]ii pentru biciclete, ci au decis s` fac` ceva.

Pe astfel de lucruri [i-a construit Iulian via]a. {i pe toate le-a f`cut al`turi de oameni care nu vor lucruri doar pentru ei, ci [i pentru ceila]i, care nu vor doar ei s` fie ferici]i, ci vor s` construiasc` o lume mai frumoas`. Iulian [tie c` nu exist` antreprenori sociali, ci antreprenoriat social. {i acesta nu se poate face face de unul singur, ci numai \n echip`, al`turi de oameni care stau al`turi unul de altul, cu pasiune [i energie. “Dac` visele le ]ii pentru tine, acestea te fac fericit, dac` visele le dai [i altora, lumea devine mai frumoas`”, crede Iulian. {i mai [tie c` \n antreprenoriatul social cel mai mult conteaz` “capitalul de bine” de care dispui.

Dac` ai tr`it frumos, beneficiezi de un capital de bine pe care-l formezi când \i aju]i pe al]ii.

Din el consumi când te ajut` al]ii pe tine, de aceea trebuie permanent reumplut f`când bine pentru al]ii. Biz Biz

25

CU VÂSLA PRIN ROWMANIA Lui Ivan Patzaichin \i place foarte mult drumul pe care “vâsle[te” de un an [i jum`tate. O face cu mult` pasiune [i acest lucru \l umple de energie. DE LOREDANA S~NDULESCU oat` via]a de sportiv [i antrenor a fost mereu o persoan` activ` [i a[a [i-a propus s` r`mân` [i pentru urm`torii 20 de ani.

Calea pe care a g`sit-o cel mai apropiat` sufletului [i aspira]iilor sale este cea a antreprenoriatului social. Din noua postur` [tie c` trebuie s` ac]ioneze un pic diferit de ceea ce f`cea ca sportiv.

“Nu e suficient s` fii doar tu primul prin performan]ele ob]inute, este necesar s` ai abilitatea de a lucra \mpreun` cu al]ii [i s` ai disponibilitatea de a \mp`r]i cu ei succesul”, spune antreprenorul social Ivan Patzaichin.

Cuvântul “lent” n-a fost niciodat` printre cele preferate din vocabularul multiplului campion olimpic la canoe. |ns` când termenul este asociat celui de turism, avem o cu totul o alt` poveste. “Turismul lent” este un model la care Ivan Patzaichin se gândea de mult, cam de când traficul \n Delt` a ajuns s` semene cu cel din ora[ele aglomerate, cu prea mult zgomot de motoare turate [i miros de motorin`.

“Sim]eam nevoia unui «traseu de biciclete» prin Delt`, mai bine zis a unei «biciclete a apelor»”, poveste[te Patzaichin. A[a s-a n`scut ideea unei b`rci care s` \mbine ce e mai bun de la lotc` (barca tradi]ional` a locului) cu viteza [i flexibilitatea canoei.

Noul mijloc de transport se nume[te canotc` [i a fost lansat anul acesta la prima edi]ie a Festivalului Interna]ional al B`rcilor cu Vâsle Rowmania, o ini]iativ` sub 26

Biz

semn`tura lui Ivan Patzaichin, desf`[urat` la \nceputul lui septembrie la Tulcea. |ntreg proiectul se deruleaz` prin Asocia]ia “Ivan Patzaichin – Mila 23”, o organiza]ie nonprofit \nfiin]at` de Ivan Patzaichin din dorin]a de a lucra \mpreun` cu oamenii Deltei, pentru a pune pe picioare mi[carea Rowmania de promovare a ecoturismului. Ini]iativa a pornit de la dorin]a de a sprijini comunit`]ile locale din Delta Dun`rii, printr-un turism neagresiv cu natura. Este o idee de suflet, mai veche, care-l leag` de Delt` [i de originile sale. Prin faptul c` propune ca alternativ` “turismul lent”, nu \nseamn` c` Ivan Patzaichin \ncearc` s` ne teleporteze \n trecut. Din contr`, noua form` de turism nu este altceva decât un sistem inteligent [i modern de dezvoltare a comunit`]ii, având ca principali beneficiari oamenii locului.

Pân` acum, to]i cei c`rora le-a prezentat proiectul au fost impresiona]i de poten]ial, \ns` din p`cate pu]ini au fost cei care s-au ar`tat interesa]i s`-l sprijine financiar.

Acesta este motivul pentru care Ivan Patzaichin, \mpreun` cu echipa sa, a pus bazele unui business complementar.

Este vorba despre lansarea unei m`rci personale de haine, pe care a denumit-o PATZAIKIN. Este un brand comercial, o colec]ie de eco-fashion [i design inovator, din vânzarea c`ruia, par]ial, va sus]ine proiectele sociale derulate de Asocia]ia “Ivan Patzaichin – Mila 23”. Biz

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT SOCIAL

Biz

27

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Pe lâng` avalan[a de [tiri economice, \n marea lor majoritate negative, care ne stric` zilele, avem nevoie mai mult ca oricând s` ne arate cineva lumini]a de la cap`tul tunelului. Una din c`l`uzele pe care te po]i baza este Biz, mereu de actualitate, cu p`reri care conteaz` – o alt` abordare de pres` economic`.

LORAND SZARVADI FONDATOR {I CEO, DOMO

www.revistabiz.ro

Aboneaz`-te la Biz! Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

POLITIC

PREOCUPAT~ DE CRIZA INTERN~ {I DE DIFICULT~}ILE PRIN CARE TRECE UNIUNEA EUROPEAN~, ROMÅNIA NEGLIJEAZ~ RELA}IILE CU PUTERNICA RUSIE. CE AR PUTEA |NSEMNA PENTRU NOI REVENIREA LUI VLADIMIR PUTIN LA KREMLIN? DE OVIDIU NEAGOE actualul pre[edinte, Dmitri Medvedev.

Cum mandatul preziden]ial \n Rusia este de [ase ani [i Putin vizeaz` dou` mandate, acesta ar putea de]ine fråiele Rusiei pån` \n anul 2024. Care sunt [ansele actualului prim-ministru s` stea la Kremlin pån` atunci? “{ansele sunt foarte mari, deoarece la nivelul spa]iului public nu se \ntrev`d oameni de for]a actualului premier rus, pentru a i se opune \n 2018”, spune Marius V`c`relu, asistent universitar la {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative (SNSPA) [i doctor \n {tiin]e Administrative. “|ns` este garantat c` elita care se va afirma \ncepånd cu 2020 – 2024, care se formeaz` acum, va fi una deosebit` [i va aduce mai multe rezultate pozitive Rusiei decåt genera]ia 1990 – 2010”, continu` Marius V`c`relu.

DEVESELU, }INT~ RUSEASC~

Cine a urm`rit \n ultima perioad` grupajele informative probabil s-a obi[nuit s` fie surprins de imaginea [i ac]iunile actualului premier rus, Vladimir Putin (59 de ani). A schimbat hainele de scafandru, imediat dup` ce a ie[it din apele \nvolburate ale M`rii Negre al`turi de un tezaur

r`t`cit o lung` perioad` de timp, cu haine din piele purtate cånd a gonit \n vitez` pe dou` ro]i al`turi de un grup de motocicli[ti, apoi, cel mai nou, cu halatul de doctor [i freza, cånd a verificat dantura guvernatorului unei provincii ruse.

Toate acestea sunt semne clare ce indic` faptul c` etapele campaniei electorale ale premierului rus sunt foarte bine puse la punct. Din agenda lui Putin mai face parte [i o “rocad`” la nivel \nalt: pozi]ia acestuia de premier va fi ocupat` de

Pre[edintele rus, Dmitri Medvedev, [i-a ar`tat indignarea fa]` de scuturile antirachet` instalate de SUA \n Polonia, Romånia, Spania [i Turcia [i a \naintat o amenin]are f`r` precedent, potrivit c`reia \[i va dota armata cu armele necesare pentru distrugerea acestora, iar cele patru state vor deveni ]intele Rusiei, dac` americanii nu se vor a[eza la masa de negocieri. “Am \ns`rcinat for]ele armate cu misiunea form`rii unor planuri de distrugere a sistemelor de informa]ii, control [i comand` ale scutului antirachet`”, a declarat pre[edintele rus publica]iei “Daily Telegraph”. “Partenerii din NATO nu par momentan dispu[i s` ia \n calcul \ngrijor`rile noastre referitoare la construc]ia scutului european antirachet`, ceea ce ne d` certitudinea c` planurile acestora sunt \ndreptate \mpotriva Rusiei”, a mai ad`ugat Dmitri Medvedev. Rusia ar putea revoca tratatele \n vigoare privind Biz

31

Dmitri Medvedev [i Vladimir Putin pl`nuiesc deja rocada din 2012 prin care actualul premier rus \i va lua locul pre[edintelui la Kremlin

controlul armelor nucleare. R`spunsul SUA a venit imediat [i a anun]at c` guvernul de la Washington nu va renun]a sub nicio form` la planurile sale. Trebuie luat \n calcul \ns` [i faptul c` Medvedev se preg`te[te de alegeri, iar declara]iile ar putea fi pur electorale.

POLITIC~ {I GAZE Pozi]ia statului romån \n cadrul marii strategii politice ruse nu este tocmai una important`. Analistul rus Aleksandr Bovdunov, fin cunosc`tor al spa]iului bazinului sud-dun`rean, consider` c` Romånia nu trebuie s` se a[tepte la chestiuni mari, pentru c` priorit`]ile politice externe ruse \n acest spa]iu nu sunt legate de agenda politic` a Bucure[tiului. Marius V`c`relu precizeaz`: “Ceea ce trebuie observat \ns`, ca factor cu mare influen]` pentru statul nostru, este faptul c` lungimea mandatului preziden]ial este de 6 ani, ceea ce corespunde cu \nc` aproape 3 ani ai actualului pre[edinte romån, precum [i cu al]i 4 din cei ai urm`torului”. Astfel, Rusia va beneficia de o continuitate \n viziunea geopolitic` \n intervalul 2012 – 2018, ceea ce nu se va putea spune despre Romånia, unde mandatul preziden]ial al actualului pre[edinte este ultimul. De aceea, marile erori \n rela]iile politice vor putea ap`rea doar ca urmare a unor scurtcircuite personale (pån` \n 2014), deoarece, pe fond, evolu]ia rela]iilor economice este ascendent`.

Dac`, cel pu]in la nivelul imaginii pu32

Biz

blice, cå[tigarea alegerilor preziden]iale de Vladimir Putin din 2012 nu are are o influen]` direct` asupra pre]ului gazului, cel mai important aspect \n orice tip de rela]ie comercial` este nivelul cererii: dac` “aurul albastru” va fi c`utat, va avea un pre] \n cre[tere. Pentru primul trimestru al anului 2012, pre]ul gazelor va ajunge la 500 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit estim`rilor lui Aleksei Miller, pre[edintele Gazprom, citat de RIA Novosti. Mai mult, Romånia va importa gaze ruse[ti la pre]uri mai mari, iar la \nceputul lui 2012 s-ar putea atinge suma de 520 de dolari la mia de metri cubi, cifr` record pentru ultimii trei ani.

Rusia export` gaze naturale Romåniei din 1979, iar anul trecut Gazprom a livrat statului romån 2,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Rusia are contracte de export de gaze cu Bucure[tiul pån` \n 2030. “Pentru Rusia, cre[terea demografic` este un semn bun, totul este s` poat` asigura la timp calit`]ile cerute”, spune Marius V`c`relu. ”Este drept c` pentru unele state aceast` cre[tere este, \n fapt, aproape o catastrof` economic` – Ucraina este cel mai sigur exemplu – deoarece nu are resurse pentru a pl`ti. Iar a pl`ti \nseamn` a avea nu neap`rat bun`voin]a vånz`torului, dar m`car a fi mai pu]in respins la alte negocieri”, mai spune asistentul universitar de la SNSPA. Politica extern` a Rusiei se va modifica, dup` alegerile preziden]iale de anul viitor, dar nu semnificativ. Aleksandr Dughin, profesor [i analist, sus]ine \n lucrarea “Bazele geopoliticii [i viitorul geopolitic al Rusiei”, citat` de V`c`relu, c` politica extern` a Rusiei va deveni mai continental`, dar nu trebuie neglijat`

lec]ia amar` primit` de Rusia \n ultimii trei ani: f`r` o soliditate a economiei, anumite idei politice mor \n fa[`, deoarece “seduc]ia politic`” trece obligatoriu prin standardul de via]` oferit votan]ilor.

“De aceea [i Rusia prive[te destul de nesigur` spre viitor, dar nu numai la cel propriu, ci mai ales la cel al partenerilor s`i comerciali: Germania [i China, care \[i joac` \n ace[ti doi ani – 2011 - 2013 – cartea victoriei geopolitice”, spune asistentul universitar de la SNSPA. Orice sincop` a acestor dou` puteri economice va l`sa Rusia descoperit`.

O ALT~ RUSIE? Premierul Vladimir Putin face pe toat` lumea s` cread` c` va sta o lung` perioad` de timp la Kremlin. {i reu[e[te. Se pare c` Putin este sigur c` va cå[tiga alegerile din 2012 [i va de]ine alte dou` mandate preziden]iale, mai ales c` a vorbit despre un pachet de reforme pe care Federa]ia Rus` le va derula \n urm`torii 15 ani. Mai mult, a anun]at c` rela]iile cu Ucraina sunt mai bune ca niciodat` [i Uniunea European` \i aminte[te de un hamster cu f`lcile umflate cu måncare.

Moscova invit` guvernul de la Kiev s` se al`ture Uniunii Eurasiatice, Spa]iu Economic Comun (SEC) format din Rusia, Belarus [i Kazahstan, de la 1 ianuarie 2012. Ce \nseamn` pentru Romånia formarea SEC? “Este o veste bun`, dar nu foarte bun`”, spune Marius V`c`relu.

Vestea bun` este c` se pot realiza o prognoz` mai bun` [i o strategie mai coerent` la nivelul abord`rii economice a acestor ]`ri. “Nu este foarte bun`, pentru c` nu avem grani]e directe cu cele trei ]`ri”, arat` V`c`relu.

Principalele provoc`ri pentru viitorul pre[edinte al Rusiei vor consta \n demararea unui program de modernizare. |n Rusia, aceasta se traduce printr-o baz` industrial` [i economic` transparent`, coroborat` cu dezvoltarea unei selec]ii de valori democratice func]ionale. Aleksei Kudrin, fost ministru al finan]elor, a declarat c` Rusia trebuie s` se \ndep`rteze de dependen]a de energie pentru diversificarea economiei. “Nu vom mai putea \nregistra un progres economic prin simpla cre[tere a produc]iei de ]i]ei”, declara Kudrin. “Ne a[teapt` o munc` mult mai complicat` \n viitor [i atåt Putin, cåt [i

POLITIC Medvedev \n]eleg [i sunt preg`ti]i pentru aceasta”, continua fostul ministru.

Energia, o important` putere militar`, conexiuni interna]ionale [i influen]`, toate acestea \nseamn` c` Rusia urmeaz` un drum strategic semnificativ atåt \n ceea ce prive[te perspectivele economice, cåt [i cele geopolitice. Boom-ul economic a fost sprijinit de pre]ul mare la petrol, dar adev`ratele beneficii ale cre[terii prosperit`]ii economice se reg`sesc numai la elite, \n timp ce pr`pastia veniturilor dintre anumite regiuni [i categorii sociale este \n continu` cre[tere.

Cre[terea \n sine nu este suficient de puternic` pentru asigurarea unei dezvolt`ri economice sustenabile, dar i-au acordat lui Putin o [ans` prin care a introdus o serie de reforme, inclusiv una fiscal`, precum [i un nou cod al muncii. Dar cea mai important` realizare a actualului premier a fost echilibrarea bugetului [i reducerea considerabil` a \mprumuturilor acordate de Fondul Monetar Interna]ional. |ns` criza economic` se

simte [i \n Rusia. Recent, un num`r de probleme printre care infla]ie, tensiuni interetnice [i \ncetinirea cre[terii economice au devenit tot mai presante pentru ru[i.

MO{TENIREA LUI PUTIN Cå[tigarea alegerilor din 2012 de c`tre Vladimir Putin \i poate asigura acestuia [efia de la Kremlin pån` \n anul 2024.

Raportul “Rusia [i Lumea: Scenarii pentru 2025”, realizat de Forumul Economic Mondial (WEF), arat` c`, pån` \n anul 2025, Rusia ar putea lua trei drumuri \n termeni de dezvoltare: “mar[ul cel lung”, “blestemul petrolului” sau “Vozrojdeni” – rena[tere. Unde va fi Rusia \n 2025?

“Dac` analiz`m ast`zi situa]ia din urm` cu dou` decenii, putem afirma c` politica este \nc` ocupat` de o for]` dominatoare care controleaz` totul de[i sunt semne c` partidele din opozi]ie devin din ce \n ce mai eficiente”, arat` raportul WEF. Economia Rusiei \nc` este dependent` de resursele naturale, ceea ce se reflect` \n compozi]ia exporturilor Rusiei.

Primul drum de dezvoltare al Rusiei pån` \n 2025 descrie un stat \nc` dependent de resurse naturale. Extrem de modera]i [i pragmatici, conservatorii vor continua s` investeasc` \n infrastructura petrolier` pentru a profita din plin de poten]ialul uria[, \n acela[i timp depunånd eforturi pentru schimbarea legisla]iei. |n alte sectoare, competitivitatea pe plan mondial r`måne limitat`. {i cel de-al doilea scenariu formulat de WEF se bazeaz` pe resurse naturale.

Cu pre]uri uria[e peste tot \n lume [i o cerere pe m`sur`, implementarea unui set de reforme institu]ionale [i investi]ii \n petrol [i infrastructura public` sunt neglijate \n mare parte din cauza unui leadership ineficient.

Cel de-al treilea scenariu al dezvolt`rii Rusiei \n urm`torii ani se refer` la implementarea unui set de reforme curajoase, sub atenta supraveghere a unui pre[edinte ales democratic. Aceste reforme vor ajuta la rena[terea economic`, politic` [i social` a Rusiei. Biz

Biz

33

INOVA}IE

PARIUL CU INTERACTIVITATEA Radu Pop conduce o companie care creeaz` solu]ii de promovare interactiv` ce aduc la un loc televiziunea mobil`, internetul [i telefoanele mobile. Open Media Network a realizat deja mai multe premiere pe pia]a local` [i continu` s` inoveze. DE GABRIEL BÂRLIG~ Ce face, mai exact, Open Media Network?

Open Media Network, parte a Intact Media Group, reprezint` prima ini]iativ` a grupului de dezvoltare pe zona de new media [i se ocup` de dezvoltarea de solu]ii media interactive. Compania proiecteaz` [i integreaz` solu]ii [i servicii de media marketing [i advertising pentru TV, internet [i zona comunica]iilor mobile, campanii de tip one-stop-shop adresate agen]iilor [i grupurilor media.

Care sunt avantajele unei campanii interactive?

Principalul avantaj al campaniilor interactive este c` sunt 100% m`surabile \n timp real, con]inutul este dinamic [i poate avea un puternic caracter viral.

Solu]iile interactive sunt “win-win-win” – câ[tig` toat` lumea din lan]ul format de clientul final, furnizorul produsului/serviciului [i canalul media folosit.

Ce inova]ii a]i realizat cu Open Media Network pe pia]a româneasc`?

Noi consider`m c` inova]ia anului 2011 este QR Media Network – TV Mobile Tagging. Practic, prin scanarea codurilor QR direct de pe ecranul TV se realizeaz` o conexiune direct` \ntre telespectatori [i telefonul mobil. Beneficiile telespectatori34

Biz

lor care urm`resc formatele [i publicitatea Antena 1 sunt directe [i imediate: cupoane de reducere, bilete mobile, informa]ii despre produse/servicii, acces direct la aplica]iile mobile pentru smartphone-uri [i nu numai. Open Media Network [i Antena 1 sunt primele companii din România care au integrat [i implementat QR code-urile pe ecranele TV [i \n toat` verticala media.

QR sunt formate destul de recente chiar [i \n Occident. Cum func]ioneaz` \n România?

Suntem, cum am mai spus, prima companie din România care a integrat [i implementat QR code-urile pe ecranele TV [i \n toat` verticala media Intact Media Group. Vorbim \n primul rând despre campania “Scanezi [i câ[tigi”, derulat` la emisiunile “Neatza” [i “Un show p`c`tos”, care oferea prin tragere la sor]i un iPhone 4 pe zi celor care scanau cu telefonul mobil codul afi[at pe ecranul televizorului. Compania noastr` caut` mereu idei de promovare inedite [i inovatoare, pentru a ajunge cât mai aproape de consumatori [i pentru a \i fideliza, \ntr-o industrie saturat` de tradi]ionalele reclame TV sau de panourile publicitare ce au \mpânzit ora[ele. Românii sunt foarte receptivi la noile metode [i tehnici ale marketingului, mai ales \n ceea ce prive[te utilizarea telefoniei mobile sau a re]elelor

de socializare. De câ]iva ani, campaniile interactive au devenit foarte populare printre ace[tia. Campania “Scanezi [i câ[tigi”, care a fost practic una de educare, ne-a adus un total de aproape 14.000 de scan`ri \n opt zile, cu o medie de peste 1.800 de scan`ri unice pe zi [i peste 10.000 de Like-uri pe paginile de Facebook Neatza [i Antena 1. Cu ajutorul telefonului mobil, codurile QR creeaz` o leg`tur` direct` \ntre TV, mediul online [i cel offline, oferind astfel un grad mai mare de interactivitate. Prin implementarea codurilor QR la TV, telespectatorii vor petrece mai mult timp \n compania unui brand. Datorit` popularit`]ii \n cre[tere a smartphone-urilor, conceptul scan2buy (scanarea unui QR code pentru realizarea unei achizi]ii online) va face din QR code cel mai atractiv [i facil instrument de informare, promovare [i vânzare direct`.

Cât de important` este tehnologia \n activitatea companiei? |n zilele noastre, tehnologia este important` pentru orice domeniu [i poate fi considerat` chiar “motorul” oric`rui proiect. Open Media Network folose[te o platform` Enterprise SMS Server [i o platform` de voce (IVR – Interactive Voice Response). Printre produsele folosite cu succes de câ]iva ani se num`r` interactivitatea prin SMS, votingurile pentru talent show-uri, servicii de tip cu-

INTERVIU

poane, micropl`]ile [i strângerea de fonduri pentru teledoanele organizate de Funda]ia Mereu Aproape, campanii de tip push & pull. Un exemplu interesant este campania “Apa trece, România r`mâne” din 2010, când Intact a organizat un adev`rat maraton de sprijinire a românilor afecta]i de inunda]ii, iar OMN a avut un rol cheie \n reu[it`. S-a strâns atunci aproape un milion de euro, dintre care o bun` parte datorit` efortului de integrare a sistemului de dona]ie prin SMS pe toate platformele Intact.

Cum a evoluat compania \n 2011?

Care sunt estim`rile pentru 2012? |n anul 2011, num`rul campaniilor aproape s-a dublat fa]` de 2010. Proiectele [i campaniile interactive sunt din ce \n ce mai solicitate, fac parte integrant` din verticala de media. Mecanismele [i solutiile interactive au devenit liantul dintre mediile tradi]ionale (TV, online, print [i outdoor). Cu ajutorul lor se creeaz` campaniile de tip 360 sau ecosistemele media din jurul brandurilor. Cifra de afaceri a dep`[it 500.000 de euro, iar profitul s-a dublat fa]` de 2010.

Ce expertiz` este necesar` pentru a putea dezvolta solu]ii media interactive?

Este foarte important s` existe o expertiz` solid` \n mai multe domenii. |n primul rând vorbim de segmentul mobil: SMS, voce, aplica]ii, coduri QR, a[a-numita augmented reality. Apoi TV, radio, online (web, mesagerie instant, re]ele sociale – Facebook, Google+, YouTube), print, outdoor, marketing [i proiecte speciale.

Adev`ratul know-how const` \ns` \n realizarea mixului potrivit dintre aceste canale. Acesta este secretul unei solu]ii interactive media de succes!

La cât estima]i pia]a de marketing interactiv din România?

Pia]a de marketing interactiv din România este de peste 15 milioane de euro pe an. Multe din bugetele campaniilor interactive sunt “build-in” \n medii clasice precum TV-ul. Cu siguran]`, \n 2012, pia]a solu]iilor interactive va cre[te cu minimum 25%. Biz

Radu Pop, director general, Open Media Network

Biz

35

INDUSTRY LEADERS

ANI DE EFICIEN}~ {I CREATIVITATE 36

Biz

THE PRACTICE

FOTO: VALI MIREA

Cu peste 30 de premii, dintre care mai mult de o treime interna]ionale, [i peste 50 de nominaliz`ri la unele dintre cele mai prestigioase competi]ii de PR, The Practice este cea mai premiat` agen]ie de PR din Rom창nia. |ns` nu aceasta este chintesen]a sa. Oamenii de aici vor s` fie cea mai fericit` echip` de PR. Pentru c` fericirea \nseamn` profesionalism [i multe premii, dar [i o cre[tere spectaculoas` sau reputa]ia de agen]ie creativ` [i eficient`.

Biz

37

INDUSTRY LEADERS cum cinci ani, când Gabriela Lungu a \nfiin]at The Practice, \n parteneriat cu Leo Burnett, spera c` va ajunge s` câ[tige premii [i reputa]ie. Cândva, se gândea ea.

La vremea aceea nu \ndr`znea s` viseze c` \n doar cinci ani va câ[tiga atât de multe premii [i c` vor veni clien]i mari f`r` licita]ie, doar pe baza reputa]iei.

Lucrurile s-au derulat repede. Cu pasiune [i energie.

Echipa The Practice are chef de munc`, de idei [i proiecte frumoase. Entuziasmul a ajutat-o s` creasc` mai repede decât al]ii. |ns`, cum nimeni ajunge la performan]` f`r` rigoare profesional`, oricât de mult entuziasm ar fi \n joc, dinamica a fost impus` [i printr-un management foarte exigent, care imprim` \ntregii echipe nevoia de a face lucrurile f`r` cusur. Dar poate lucrul care a ajutat cel mai mult a fost dorin]a de a face lucrurile altfel. La finalul fiec`rui brainstorming, când echipa crede c` a g`sit conceptul potrivit, \[i mai adreseaz` trei \ntreb`ri: “E maximum ce putem crea? Este \ndeajuns de diferit? Este curajos?”.

Dac` nu se r`spunde cu un DA hot`rât la toate cele trei \ntreb`ri, o iau de la cap`t.

Fondatorii The Practice sunt Gabriela Lungu, Managing Partner, {tefan [i Ioana Iordache, COO [i respectiv CEO Leo Burnett Group. Din 2010, Oana Bulexa, Head of Client Service, s-a al`turat asocia]ilor firmei, ca recunoa[tere pentru rolul pe care l-a avut \n dezvoltatea agen]iei. Povestea firmei \ncepe cu un client [i patru oameni. Trei luni mai târziu, când a avut loc [i lansarea oficial`, agen]ia lucra deja pentru 11 branduri. Acum, echipa 38

Biz

EXCELEN}A ST~ |N CURAJUL IDEILOR Când v-a]i dat seama c` PR-ul este meseria care v` reprezint`?

Lucrez \n PR de zece ani, dup` ce vreme de cinci ani am f`cut jurnalism (am fost reporter de politic` intern`) [i crea]ie de publicitate (patru ani am fost copywriter). Mi-am dat seama c` profesia aceasta \mi vine ca o m`nu[` aproape imediat dup` ce am f`cut primul proiect mai serios. PR-ul \mbin` creativitatea cu gândirea strategic`, cu consultan]a, cu organizarea, punându-te \n slujba oamenilor [i printre oameni. Pe mul]i asta i-ar fi speriat: cum s` faci tot tu [i strategia, [i crea]ia, [i implementarea [i s` mai ]ii [i leg`tura cu clientul? Pe mine exact asta m-a motivat, tocmai asta m-a atras. E un mare avantaj \n a ]ine \n mâini tot procesul de comunicare, de la cap la coad`. E o mare satisfac]ie s` pui \n practic` o idee pe care tot tu ai avut-o sau s` gânde[ti o idee creativ` [tiind c` nu va fi ruinat` prin execu]ie, pentru c` tot tu o vei implementa. Râdem de multe ori la birou c` suntem “oameni-orchestr`” sau ace[ti Sergiu Nicolaescu ai comunic`rii – noi scriem scenariul, noi regiz`m, tot noi juc`m.

Studiile de jurnalism au reprezentat un avantaj \n meseria aceasta?

Cred c` la \nceputul carierei mele de om de PR a fost un avantaj – faptul c` studiasem jurnalism [i chiar lucrasem ca reporter, deci experimentasem cum este [i la cel`lalt cap`t al telefonului, m-a ajutat s` \n]eleg mai repede cum se face eficient [i profesionist “media relations” (iar aceast` parte din PR era la vremea respectiv` foarte important` [i reprezenta probabil 50% din munca de consultant). Mai de folos pentru mine \n PR au fost \ns` anii \n care am lucrat ca om de publicitate [i de crea]ie. Sunt pu]ini oameni de PR care \n]eleg cu adev`rat comunicarea de brand, cu toate nuan]ele pe care le au brandurile, cu toate subtilit`]ile identit`]ii lor. Sunt la fel de pu]ini cei care se preocup` de creativitate \n PR [i fac efortul de a g`si concepte deosebite, modalit`]i diferite de comunicare.

Pentru mine, datorit` experien]ei de copywriter, aceste dou` lucruri au venit natural [i m-au ajutat s` m` fac remarcat`, s` \naintez mai rapid decât al]ii, s` m` diferen]iez.

Ce gre[eli v` asuma]i pentru felul \n care a evoluat industria local` de PR? Sunt convins` c` industria de PR ar fi evoluat mai bine dac` ar fi existat asocia]ii profesionale sau patronale puternice, active [i vocale care s` o promoveze, s` o reglementeze, s` se lupte pentru interesele ei. Eu una nu sunt membru \n asocia]ia profesional` de profil [i recunosc faptul c` am avut rar ini]iative la nivel de industrie, concentrându-m` pe afacerea mea. Probabil c` dac` atât eu, cât [i al]i lideri din PR ne-am dedica un pic mai mult timp [i energie [i spre astfel de activit`]i, am putea \mpinge \n sus mai rapid evolu]ia pie]ei. Avem de \nv`]at de la advertiseri – ei au nu una, ci chiar dou` asocia]ii puternice, func]ionale, cu rezultate.

Cu ce considera]i c` a]i contribuit \n mod pozitiv la dezvoltarea industriei locale de PR? |n primul rând, am construit o agen]ie care este un competitor puternic \n pia]`, care joac` tare atât \n zona corporate, cât [i \n cea de marketing, care este la fel de strategic` pe cât este de creativ`, care poate duce [i proiecte grele de consultan]`, cât [i proiecte inovative generatoare de buzz. Concurând cu noi, [i alte companii se str`duie mai mult. Prin campaniile noastre, prin premiile pe care le-am ob]inut, prin modul \n care construim echipa, filosofia de lucru, businessul, prin modul \n care comunic`m [i prin rezultatele noastre am ridicat [tacheta mai sus [i i-am stimulat [i pe ceilal]i. Vedem adeseori c` suntem sursa de inspira]ie pentru alte agen]ii – iar asta ne flateaz` oarecum: nimeni nu \ncearc` s` copieze ceva slab [i neinteresant. |n al doilea rând, m-am str`duit s` dau industriei mul]i profesioni[ti buni. Mi s-a spus c`

FOTO: VALI MIREA

THE PRACTICE

Gabriela Lungu, Managing Partner, The Practice am dar de profesor [i fler de “talent scout”.

Dou` agen]ii cu renume sunt conduse de oameni care au \nv`]at meserie lucrând al`turi de mine, mul]i speciali[ti de PR de la client [i-au pus bazele carierei muncind \n echipa mea.

Cred c` mi-am pus pozitiv amprenta pe mai mult de 50 de profesioni[ti, c`rora le-am dat o [ans` de a \ncepe o carier` \n acest domeniu [i/sau un know-how solid, care-i va ajuta mereu pe parcursul lor profesional. Sunt tare mândr` de acest lucru.

Cât de cople[itoare este responsabilitatea de a fi managerul primei agen]ii de PR din România premiate la Cannes?

Primul Leu de PR la Cannes este o reu[it` ex-

traordinar` a agen]iei noastre, dar responsabilitatea pe care o simt zilnic nu este legat` de aceast` performan]` neap`rat. Datoria pe care o am este fa]` de \nsu[i numele agen]iei – The Practice, fa]` de renumele, reputa]ia pe care le-am câ[tigat prin toate lucrurile pe care le facem, fa]` de clien]ii care ne dau businessul lor cu credin]a c`-i vom ajuta \n mod real.

Nu vom fi niciodat` ferici]i sau dornici s` câ[tig`m premii cu campanii care nu sunt [i foarte eficiente pentru clien]i [i vom da oricând exaltarea de moment a urcatului pe scena festivalurilor pe satisfac]ia mult mai \ndelungat` de a [ti c` ne-am f`cut bine treaba. Nu m` cople[e[te aceast` datorie – dimpotriv`, m` mobilizeaz` [i-mi d` energie \n fiecare zi. Biz

compus` din 16 consultan]i este exclusiv feminin` (a[a s-a \ntâmplat s` fie, nu a fost ceva premeditat) [i are o medie de vârst` de 27 de ani.

Primele premii le-au câ[tigat la mai pu]in de un an de la lansare, la Romanian PR Award, \n octombrie 2007.

Prima competi]ie interna]ional` la care au participat a fost SABRE Awards din 2008, de unde s-au \ntors cu marele premiu: Platin` pentru cel mai bun program de PR al anului \n Europa, Africa [i Orientul Mijlociu.

Toate cele 30 de trofee le sunt dragi fetelor de la The Practice, dar parc` premierele sunt cele cu care se mândresc cel mai mult: primul Leu de PR la Cannes Lion, primul Grand Prix al unei competi]ii europene, primul Global Sabre pentru România.

Din ianuarie 2008, The Practice a devenit partener pentru România al re]elei Publicis Consultants Worldwide, care \ntre timp s-a transformat, \n urma unei fuziuni, \n MSLGROUP, re]eaua de PR [i comunicare a grupului interna]ional Publicis. Agen]ia a crescut [i \n privin]a datelor financiare. Din 2009, The Practice se afl` printre primele zece companii de PR din România dup` cifra de afaceri, dep`[ind \nc` din 2008 cifra de un milion de euro, iar profitul a existat \nc` din primul an de func]ionare.

La finalul lui 2010, The Practice a lansat dou` noi divizii, pe lâng` cea ini]ial` de strategie [i client service, [i anume Divizia de Evenimente [i cea de Online PR. Dezvoltarea departamentului de Online PR se \nscrie printre reu[itele recente ale agen]iei.

De la un singur specialist – Monica Jitariuc, Head of Biz

39

INDUSTRY LEADERS CE CRED CLIEN}II DESPRE THE PRACTICE Sergiu Mititelu, General Manager, Hochland Romania |nceputul colabor`rii cu The Practice a avut loc \n 2008, \ntr-un moment foarte important pentru Hochland. Era o tem` complicat` [i aveam nevoie de o agen]ie care s` \n]eleag` repede [i s` vin` cu solu]ia potrivit`. Atunci am descoperit \n The Practice un interlocutor excelent, un partener cu care ne-am \n]eles aproape telepatic. Ulterior, agen]ia a reu[it s` ne conving` c` putem avea \ncredere s` \i \ncredin]`m proiecte tot mai complexe [i mai variate, pentru c` a demonstrat o foarte bun` capacitate de analiz` [i de \n]elegere strategic` a pie]ei \n care activ`m.

Bogdan Arn`utu, Manager de Comunicare, Carpatcement Holding Au trecut deja patru ani de când am \nceput s` lucr`m cu The Practice, iar unul dintre aspectele pe care le apreciez cel mai mult este c` rela]ia pe care o avem dep`[e[te cu mult o simpl` colaborare bazat` pe un contract. Este un parteneriat strategic atent construit. Ingredientele acestei re]ete sunt simple, dar de succes: sinceritate, \ncredere, implicare [i profesionalism. Am apreciat \ntotdeauna maniera deschis` [i u[oar` \n care am reu[it s` comunic`m cu The Practice. Este o agen]ie care [tie cu adev`rat “s` fie al`turi” de partenerii s`i [i s` le \n]eleag` nevoile de comunicare.

Eleftheria Kallitsa, Retail Promotions Manager, Starbucks Starbucks a intrat pe pia]a din România \n 2007 [i a avut un ritm de cre[tere excelent.

România este ast`zi ]ara num`rul unu \n ceea ce prive[te vânz`rile de cafea boabe Starbucks \n Europa, dupa Rusia, [i pia]a cu cea mai rapid` cre[tere a vânz`rilor [i a vizitelor consumatorilor \n cafenele. The Practice reprezint` leg`tura \ntre Starbucks [i consumatorii români [i a avut un rol foarte important \n dobândirea acestor rezultate spectaculoase.

Echipa a realizat o excelent` comunicare cu publicurile diferite, de la lideri de opinie la mass-media [i social media, aducând la via]` cultura [i valorile brandului Starbucks. Am g`sit \n The Practice o echip` foarte experimentat`, pasionat` [i dornic` de a livra \ntotdeauna idei atât creative, cât [i eficiente.

40

Biz

MONICA JITARIUC,

Online PR Director, The Practice “Am f`cut multe, acum pot face mai mult”. Asta mi-am zis când am acceptat provocarea de a coordona departamentul de online la The Practice. De atunci m` bucur. M` bucur pentru c` The Practice caut` [i \ncurajeaz` competen]ele pe lâng` simpla competen]`.

Nu facem doar PR, ci suntem cu adev`rat consultan]i strategici pentru clien]ii no[tri. Suntem, tocmai datorit` competen]elor solide [i multiple, la masa la care se fac [i se aprob` strategiile, nu \n plutonul de executan]i.

M` bucur pentru c` The Practice consider` c` eficien]a [i creativitatea merg mân` \n mân` [i reu[e[te s` nu renun]e la niciuna, niciodat`.

OANA BULEXA,

Client Service Director, The Practice Intrarea \n echipa The Practice a fost pentru mine adev`ratul test de maturitate profesional`. Aici am \nv`]at c` lucrurile nu se fac “decent de bine”, ci se fac “cel mai bine”, c` a fi un adev`rat profesionist \n rela]ii publice \nseamn` s` fii pastor de brand, nu scriitor de comunicate de pres`, strateg \nainte de executant, creativ, nu patetic, simplu, dar nu simplist, vesel, nu blazat – [i toate astea \n aceea[i zi, \n toate zilele.

Online PR – [i câteva proiecte la lansare, ast`zi divizia de PR online are patru oameni, cinci clien]i pe baz` de retainer [i al]i zece clien]i pe baza de proiecte.

Echipei de digital i se datoreaz` constanta actualizare a platformelor de comunicare ale agen]iei: site-ul, pagina de Facebook [i contul de Twitter. Anul acesta, a lansat un program de internship – Seasoned by The Practice, dedicat tinerilor comunicatori afla]i la \nceput de drum.

The Practice nu lucreaz` pentru clien]i mari sau mici, locali sau interna]ionali, ci pentru clien]i ambi]io[i, dornici s` creasc` [i care \n]eleg necesitatea comunic`rii. “Nu ne-am potrivit niciodat` cu clien]ii care \[i doreau doar mân` de lucru”, spune Gabriela Lungu.

The Practice a r`mas \n parteneriat pe termen lung cu cei care le-au \ng`duit s` le fie sf`tuitori

de \ncredere, project manageri organiza]i, inovatori, [i nu doar simpli furnizori de servicii.

Oportunit`]ile de \nv`]are, training-urile [i coaching-ul on the job sunt principalii factori motiva]ionali pentru membrii echipei. Un alt aspect care face din The Practice un loc special este reprezentat de activit`]ile de grup, menite s` cultive [i s` \nt`reasc` spiritul de echip`. De la simplul gest al mâncatului \mpreun`, \n echip` complet`, la prânz, la activit`]ile din programul intern 4Fridays (vineri de inspira]ie, perfec]ionare, training sau distrac]ie), la petrecerile cu tot grupul Leo Burnett [i pân` la team building-urile anuale \n România sau \n str`in`tate, cel mai recent, la Roma. |n aceste coordonate au decurs primii cinci ani din via]a The Practice.

La cum au \nceput, povestea lor va continua cu siguran]` mult timp de acum \ncolo. Biz

CREDITUL {I-A PIERDUT BULETINUL

B~NCI

ncertitudinea este noua ordine

Cu un ochi la criza datoriilor suverane [i problemele grave ale zonei euro, bancherii români creioneaz` planurile pentru 2012, iar accentul se mut` de la credite c`tre carduri.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

economic`, atât \n lume cât [i la noi. Evolu]iile de ultim moment amenin]` orice urm` de plan care ar putea fi realizat` pentru o func]ionare cât de cât normal`. Unele dintre cele mai afectate institu]ii, b`ncile, se preg`tesc pentru \nc` un an dificil. Bilan]ul lui 2011 a fost negativ pentru sistemul bancar românesc, pierderile din trimestrul al treilea situându-se \n jurul valorii de 200 de milioane de euro, potrivit Mediafax.

Profitul net al sistemului dup` primul semestru a fost de 94,5 milioane de lei. Provizioanele b`ncilor au crescut, dep`[ind suma de 30 de miliarde de lei, din cauza creditelor neperformante. Doar \n trimestrul trei, institu]iile de credit au \nregistrat provizioane suplimentare de trei miliarde de lei. |n aceste condi]ii nu este nicio surpriz` c` planurile pentru anul viitor stau sub semnul \ntreb`rii. Mai mult, \ntreaga planificare este dat` peste cap de tot ceea se \ntâmpl` \n acest moment \n zona euro.

R~ZBOIUL DECLARA}IILOR Exist` [i declara]ii extrem de periculoase, care pun pe jar bancherii români. Banca Central` a Austriei a anun]at la sfâr[itul lunii noiembrie un set de m`suri, acceptat de UniCredit Bank Austria, Erste [i Raiffeisen Bank International, care prev`d ca \n Europa de Est cre[terea credit`rii asigurate de subsidiarele celor trei b`nci s` fie condi]ionat` de dezvoltarea unei refinan]`ri locale sustenabile. Noile instruc]iuni din partea B`ncii Austriei condi]ioneaz` avansul credit`rii la subsidiare de cre[terea refinan]`rilor locale, \n principal prin depozite, dar [i prin emisiuni pe pia]a local` [i fonduri de la institu]ii suprana]ionale precum Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD) sau Banca European` pentru Investi]ii. “|n viitor, subsidiarele care sunt expuse \n mod deosebit trebuie s` se asigure c` raportul dintre noile \mprumuturi [i refinan]area local` (raportul dintre credite [i depozite incluzând refinan]area local`) nu dep`[esc 110%”, potrivit comunicatului B`ncii Austriei. Oficialii b`ncii centrale au decla-

rat c` instruc]iunile pentru cele trei b`nci se vor aplica noilor contracte. |n aceste condi]ii, pentru cele trei b`nci austriece prezente \n România, care sunt de altfel printre cele mai mari b`nci de pe pia]a local`, anul care urmeaz` va fi [i mai greu, având \n vedere c` nu vor mai beneficia de fonduri de la b`ncile mam` \n acelea[i condi]ii ca [i pân` acum. Pe de alt` parte, [i refinan]`rile locale vor fi mai greu de ob]inut date fiind condi]iile actuale de ob]inere de fonduri. |n acest context, pre[edintele României, Traian B`sescu, [i-a exprimat “\ngrijorarea” fa]` de “comportamentul posibil” al unor b`nci. “Vreau s` cred c` anun]ul B`ncii Centrale a Austriei privind sc`derea fluxurilor de capital c`tre statele din zona noneuro a fost o eroare sau o ne\n]elegere a efectelor”, a ad`ugat Traian B`sescu. Acesta a mai spus, \ntr-un atac f`r` precedent, c` “vreau s` nu fim \n situa]ia de a le aduce aminte prietenilor europeni cât au condi]ionat accesul României \n UE de privatizarea sistemului bancar. Domnilor, a]i ob]inut profituri uria[e \n România din 2000 [i pân` \n 2009, iar azi, dac` v` preg`ti]i cumva s` l`sa]i economia româneasc` nefinan]at` \n perioad` de criz`, vom considera o lips` de fair play \n rela]ia cu România”, a avertizat pre[edintele B`sescu. |n replic`, directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl, citat de Mediafax, a spus c` reac]ia “este foarte de \n]eles; dac` sunt pre[edintele statului, vreau s` am \n interior b`nci care sunt dispuse s` sprijine cre[terea economic` a ]`rii”.

DE LA EXPANSIUNE LA PRUDEN}~ Situa]ia b`ncilor din România este \n acest moment mult mai bun` decât a multora dintre institu]iile financiare din

B~NCI

O NOU~ CRIZ~ |N EST Lichidit`]ile din Europa Central` [i de Est (CEE) sunt \n sc`dere, \n condi]iile \n care b`ncile occidentale \[i reduc expunerea, ceea ce va duce la o cre[tere consistent` a costului \mprumuturilor \n 2012, dac` vor mai fi acordate, \ntre ]`rile vulnerabile fiind [i România. Anul viitor, companiile din CEE trebuie s` refinan]eze \mprumuturi cumulate de 17,55 miliarde de dolari, potrivit datelor Thomson Reuters, pe pie]e vulnerabile la continuarea exodului de lichidit`]i [i la o posibil` nou` criz` a creditelor, din cauza ponderii mari a b`ncilor str`ine \n sistemele bancare. }`rile cu cel mai mare volum al \mprumuturilor angajate de companii [i care au scaden]` \n 2012 sunt Polonia, cu 4,55 miliarde de dolari, Kazahstan (2,42 mld. $), Ucraina (1,69 mld. $) [i România (1,53 mld. $). CDS-urile (costul asigur`rii datoriilor) Poloniei [i Kazahstanului sunt de circa 3%, ale României de 4,74%. Sc`derea lichidit`]ilor ar putea “fractura” regiunea ECE anul viitor. Chiar dac` volumul \mprumuturilor ajunse la maturitate va sc`dea \n regiunea ECE la 8,67 miliarde de dolari \n 2013 [i la 7,89 miliarde de dolari \n 2014, major`rile de costuri nu vor disp`rea. Creditorii ar putea s` prefere Rusia, datorit` ponderii mai mari a b`ncilor locale, [i Polonia, care are un sector bancar lichid [i o economie mare [i solid`.

zona euro sau din alte zone ale globului.

Pe de o parte, a existat \ntotdeauna o supraveghere atent` din partea BNR, care a [i impus norme clare [i destul de restrictive asupra sistemului, pe de alt` parte, sistemul nu a fost unul suficient de maturizat. Criza ne-a ar`tat \ns` c` sunt mai bune o simplificare a instrumentelor financiare [i a produselor oferite [i mai mult` pruden]`.

Planurile din ultimii ani ale b`ncilor de la noi au fost modificate \n totalitate, nici m`car nu corespund cu ceea ce se declara \n urm` cu trei-patru ani. Recitind declara]iilor bancherilor de dinainte de criz`, unul dintre principalele puncte era extinderea. Un altul era lansarea de produse din ce \n ce mai sofisticate, pentru a ajunge din urm` ]`rile avansate din punct de vedere bancar. A venit criza [i orice plan a fost [ters [i \nlocuit cu unele care reflectau noua stare economic`. Au fost \nchise multe sucursale care nu mai f`ceau fa]` noilor realit`]i, au fost reconfigurate portofoliile de produse [i s-au luat m`suri de restrângere a credit`rii.

44

Biz

|ns` dup` criza din 2008 b`ncile au fost nevoite s` se confrunte cu o problem` mult mai grav`: creditele neperformante care amenin]au portofoliile organiza]iilor.

Astfel, 2011 a fost pentru b`nci un an de func]ionare pe avarie, cu sc`deri ale cifrelor de afaceri [i ale profitului. Singurul moment marcant din pia]a româneasc` a fost anun]area fuziunii EFG Eurobank cu Alpha Bank \n Grecia, care urmeaz` s` creeze la noi cea de-a treia mare banc` a sistemului. Alte momente semnificative din acest pentru pia]a bancar` au fost legate de promo]iile de creditele de refinan]are, la problemele legate de b`ncile grece[ti, ca urmare a ceea ce se \ntâmpl` \n Grecia, a implement`rii unor m`suri de siguran]` pentru anii ce vin, dar [i a reducerii dobânzii de referin]`, moment a[teptat de pia]` ca un semnal pentru reluarea credit`rii.

“Am observat \n 2011 o cerere mai puternic` \n zona de creditare, \n zona creditelor ipotecare, a cardurilor de credit, dar [i \n zona creditelor pentru nevoi per-

sonale garantate cu ipotec`. De exemplu, \n zona creditelor negarantate, valoarea sumelor puse la dispozi]ia clien]ilor \n trimestrul 3 al 2011 a fost de [ase ori mai mare fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut”, spune George Georgakopoulos, director executiv senior \n cadrul Bancpost. Acesta a ar`tat c` s-a redus “delincven]a” pe \ntregul portofoliu de produse al b`ncii. De remarcat este faptul c` Georgakopoulos a observat o cre[tere a optimismului consumatorilor fa]` de anul trecut, \n raport cu produsele bancare, \ns` nivelul este la un palier sub cel al anului 2008.

Pentru o alt` banc` de top, BRD, anul 2011 a fost unul cu plusuri [i minusuri.

“Plusuri, pentru c` am reu[it, \n ciuda mediului economic dificil, s` r`mânem atractivi pentru clien]ii care au nevoie de o banc`. De asemenea, am reu[it s` stabiliz`m costul riscului [i s` \mbun`t`]im eficien]a opera]ional`.

Minusuri, pentru c` cererea de produse [i servicii s-a men]inut \n general la cote sc`zute, dar aceasta este o caracteristic` a activit`]ii care decurge din cadrul economic general”, a spus Guy Poupet, pre[edinte-director general al BRD-Groupe Société Générale. |n acela[i timp, costul fondurilor r`mâne ridicat [i va r`mâne a[a cel mai probabil [i anul viitor. Pia]a se contract` [i delincven]a la nivelul \ntregii pie]e r`mâne la un nivel ridicat. |n opinia reprezentantului Bancpost, sistemul bancar din România are prea mul]i juc`tori, iar costurile opera]ionale pentru \ntreaga industrie sunt prea mari.

Un alt aspect care influen]eaz` serios activitatea bancar` este, dup` cum spune Guy Poupet, sc`derea gradului de intermediere bancar`. Lini[titor pentru economia româneasc` este faptul c`, \n general, sistemul bancar nu are probleme care s`-i apar]in` \n mod exclusiv, el fiind influen]at de cadrul macroeconomic.

ANUL INCERTITUDINII Perspectivele pentru anul viitor nu se anun]` mai bune, ba chiar se preg`tesc noi m`suri de austeritate, care vor parc` s` anticipeze orice s-ar putea \ntâmpla cu zona euro sau cu datoriile de stat. De fapt, to]i juc`torii se uit` acum cu o

B~NCI

aten]ie deosebit` la ce se \ntâmpl` \n Europa, pentru c` situa]ia de acolo influen]eaz` orice mi[care de pe pia]a local`. Faptul c` nu ne afl`m \n zona euro este \n acest moment un prilej de bucurie, dar una moderat`. Cum sistemul bancar românesc este unul dominat de mari juc`tori europeni, orice se petrece \n zona euro are o reverbera]ie [i la Bucure[ti.

Bancherii r`mân precau]i atunci când vine vorba s` fac` declara]ii legate de ce urmeaz` a se \ntâmpla \n domeniu la anul. Ei se a[teapt` ca, \n 2012, pia]a s` fie la acela[i nivel \n ceea ce prive[te creditul ipotecar. George Georgakopoulos vede o evolu]ie pozitiv` a cardurilor de credit, despre care spune c` vor cre[te anul viitor ca num`r, la fel [i gradul lor de utilizare, printr-o frecven]` mult mai mare. “Pentru Bancpost, 2012 \nseamn` focus pe servicii – \n primul rând cât mai pu]in` birocra]ie, cât mai pu]ine documente de tip`rit [i de semnat.” {i pentru BRD, viziunea pentru anul viitor r`mâne marcat` de pruden]` [i de o aplecare extrem de atent` asupra evolu]iilor din plan extern. Cu toate acestea, banca are un program clar definit, Ambition Société Générale 2015, pentru a marca axele dezvolt`rii pân` \n 2015. Cele patru axe principale sunt: calitatea rela]iilor cu clien]ii, dezvoltarea capacit`]ilor personalului b`ncii, optimizarea proceselor [i a siguran]ei opera]iunilor [i o comunicare cåt mai transparent`. |n practic`, vom asista la lansarea unor produse noi, \n special \n materie de servicii [i de carduri (de remarcat c` segmentul cardurilor se arat` a avea o evolu]ie pozitiv` \n anul ce vine) [i la dezvoltarea tuturor sinergiilor comerciale [i opera]ionale posibile cu toate filialele grupului din România.

Prognoza pe care este construit bugetul ]`rii pentru anul viitor prevede o cre[tere de 2,1% [i un deficit bugetar de 1,9%. |n aceste condi]ii este posibil, dac` ]intele acestea sunt atinse [i nu vom asista la evenimente economice neprev`zute, s` \nregistr`m o cre[tere [i a veniturilor, care s-ar traduce \n credite noi sau depozite. |ns` toate aceste evolu]ii depind de ceea ce se \ntâmpl` afar`. Agen]ia de rating Moody's a aver-

tizat deja c` agravarea rapid` a crizei datoriilor de stat din zona euro [i a crizei bancare amenin]` ratingul de credit al tuturor ]`rilor din UE. “De[i scenariul de baz` al Moody's r`mâne acela c` zona euro va fi conservat` f`r` intr`ri \n insolven]` la nivel generalizat, chiar [i aceast` perspectiv` relativ pozitiv` are implica]ii negative privind ratingul \n urm`toarea perioad`”, se arat` \ntr-un raport al agen]iei de evaluare financiar`.

Economistul de la ING Tim Condon a declarat c` aprecierile Moody's nu vor lua prin surprindere pie]ele. “Practic, este o chestiune acceptat` general c` \n Europa totul este supus riscului. Destul de mul]i iau \n calcul un scenariu cu ruperea zonei euro”, a ar`tat el. Tot mai multe ]`ri din zona euro, \n frunte cu Italia, sunt atacate speculativ pe pie]e prin dobânzile obliga]iunilor de stat, situa]ia ridicând tot mai multe semne de \ntrebare legate de capacitatea liderilor politici de a rezolva criza care a \mpins deja Grecia, Portugalia [i Irlanda la \mprumuturi externe de la FMI [i Comisia European`.

De asemenea, agen]ia de rating consider` c` zona euro se apropie de o r`scruce, care ar putea duce la o mai strâns` integrare sau la o fragmentare accentuat`. “Probabilitatea intr`rii mai multor state din zona euro \n insolven]` nu mai este neglijabil`. Moody’s consider` c` probabilitatea de default va continua s` creasc` pe m`sur` ce criza de lichiditate continu`”, se arat` \n raport.

Astfel cresc [i [ansele ie[irii uneia sau mai multor ]`ri din zona euro. Pentru România, faptul c` \nc` nu este \n zona euro se arat` de bun augur, mai ales \n aceast` perioad`, pentru c` avem [ansa, dac` [tim s` o fructific`m, s` corect`m economia na]ional` [i s` o aducem pe calea c`tre succes.

REFINAN}AREA AMENIN}~ B~NCILE B`ncile europene au reu[it s` refinan]eze prin noi emisiuni, \n acest an, numai dou` treimi din totalul de 654 de miliarde de dolari al obliga]iunilor ajunse la scaden]`, agravând astfel deficitul de finan]are pentru institu]iile de credit din Europa. Acum, se afl` \n situa]ia de a nu-[i putea rostogoli \n \ntregime obliga]iunile scadente pentru prima dat` \n cel pu]in cinci ani, potrivit datelor compilate de firma Dealogic pentru Financial Times.

Investitorii afirm` c` au evitat s` cumpere obliga]iuni ale b`ncilor europene din cauza incertitudinilor privind stabilitatea unor institu]ii de credit, soarta zonei euro [i impactul unor noi reglement`ri financiare.

Accesul dificil la fonduri a stârnit temeri privind impactul asupra companiilor dependente de finan]are bancar` [i asupra economiei pe ansamblu.

Datele Dealogic includ obliga]iunile negarantate, dar cu prioritate la plat`, care asigur` mare parte a finan]`rilor bancare, [i exclud obliga]iunile garantate prin credite [i ipoteci, devenite tot mai populare \n rândul b`ncilor. Anul viitor, b`ncile europene au de r`scump`rat obliga]iuni \n valoare de 720 de miliarde de dolari. Biz

CÂT DE PRACTIC~ ESTE INTELIGEN}A?

Un coeficient de inteligen]` ridicat poate avea o relevan]` mai mare \n CV decât \n succesul profesional propriu-zis. Dac` nu [tia]i, Mensa “recruteaz`” [i \n România. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Majoritatea, numit` “cei 99%”, ocup` frecvent centrele marilor ora[e pentru a protesta \mpotriva unei minorit`]i lacome care administreaz` averea lumii.

Cu toate c` protestul celor 99% a devenit un fenomen global, exist` domenii \n care po]i face parte din minoritate f`r` a fi ar`tat cu degetul, ba dimpotriv`. Este vorba despre grupul celor mai inteligen]i oameni din lume \n func]ie de coeficientul de inteligen]` (IQ).

IQ-ul se determin` cu ajutorul unor teste standardizate menite s` stabileasc` nivelul de inteligen]` al respondentului.

Rezultatul mediu al unui astfel de test este de 100 de puncte, iar varia]ia standard este de 15 puncte. Exist` numeroase organiza]ii interna]ionale care reunesc oameni cu o capacitate intelectual` ridicat`, pe baza IQ-ului, iar poate cea mai cunoscut` este Mensa International. Organiza]ia a fost fondat` \n 1946, dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, de australianul Roland Berrill [i britanicul Lancelot Lare. Dezam`gi]i de repercusiunile r`zboiului, cei doi au dorit s` pun` bazele unui grup de persoane cu un coeficient de inteligen]` ridicat. Principalul criteriu de admitere \n cadrul acestei institu]ii este calificarea \n primii 2% din popula]ia lumii \n ceea ce prive[te coeficientul de inteligen]`. |n România, clasarea \ntre cei 2% se traduce printr-un IQ de peste 130 de puncte.

IQ LOCAL Mensa este reprezentat` pe plan local prin intermediul unei organiza]ii nonguvernamentale din care fac parte \n momentul de fa]` peste 280 de membri 46

Biz

\nscri[i. “Aproximativ 40% dintre cei care dau testul Mensa devin eligibili, iar din ace[tia jum`tate aleg s` se \nscrie \n organiza]ie”, explic` Mihai Belcea, pre[edintele Mensa România [i membru al comunit`]ii Mensa \nc` din anul 1995, când a devenit eligibil prin intermediul unui test sus]inut la filiala din Canada.

Inteligen]a este un atribut pe care orice manager sau tân`r aspirant \l consider` crucial pentru succesul profesional, \ns` un IQ ridicat nu poate garanta realiz`ri deosebite pe plan profesional. Cu toate c` persoanele supradotate intelectual au capacitatea de a forma conexiuni cu u[urin]` [i de a lua decizii eficiente \n unele situa]ii-limit`, exist` [i o serie de dezavantaje. “Cei cu un coeficient de inteligen]` ridicat tind s` fie mai independen]i, i-am putea numi pietre tari, iar acest lucru e o realitate, nu neap`rat o calitate sau un defect”, explic` Mihai Belcea. De aceea, un individ inteligent are pe de o parte avantajul de a se achita de sarcini mai eficient decât colegii s`i, \ns` pe de alt` parte ar putea \ntâmpina dificult`]i \n ceea ce prive[te un mediu de lucru cu reguli foarte stricte.

De asemenea, pentru a ajunge \n fruntea unei societ`]i comerciale, IQ-ul ridicat nu este suficient. Pentru a se face remarcat \n acest context, un individ are nevoie, pe lâng` inteligen]`, de abilit`]i de lider, de educa]ie, cultur`, putere de munc`. Un alt factor deosebit de important pentru succesul \n fruntea unui grup este coeficientul emo]ional, EQ, care indic` nivelul de inteligen]` emo]ional` a unui individ. Inteligen]a emo]ional` este atributul cu ajutorul

c`ruia o persoan` este capabil` s` controleze atât emo]iile proprii, cât [i pe cele ale persoanelor din jur.

Cu toate c` \n Anglia, patria Mensa, organiza]ia \ntâmpin` dificult`]i \n procesul de \ntinerire a echipei de membri, \n România situa]ia este total diferit`. “Majoritatea membrilor no[tri sunt tineri. O bun` parte din ei sunt studen]i, persoane care lucreaz` \n domeniul IT, dar [i medicii, arhitec]ii sau economi[tii sunt bine reprezenta]i”, spune Belcea.

De[i un IQ ridicat nu garanteaz` succesul profesional, calitatea de membru al Mensa poate avea, \n anumite

LEADERSHIP

Principalul criteriu de admitere \n cadrul acestei institu]ii este calificarea \n primii 2% din popula]ia lumii \n ceea ce prive[te coeficientul de inteligen]`. |n România, clasarea \ntre cei 2% se traduce prin un IQ de peste 130 de puncte. tului candida]ii primesc doar \n[tiin]area dac` sunt eligibili sau nu. Dac` cei eligibili se \nscriu \n organiza]ie, pot afla rezultatul detaliat al testului de inteligen]`”, explic` pre[edintele Mensa.

Noua politic` pare s` fi func]ionat \n România, \ntrucât Mensa a ajuns s` se extind` de la aproximativ 60 de membri \n 2006 la peste 280 \n prezent.

ANTRENAMENT PENTRU TEST Inteligen]a este un atribut râvnit de mul]i, iar calitatea de membru al unei organiza]ii bazate pe IQ ridicat poate reprezenta un motiv de mândrie. Totu[i, \n condi]ii normale, coeficientul de inteligen]` al unei persoane nu poate suferi

situa]ii, un impact pozitiv asupra carierei personajului. Spre exemplu, o membr` a Mensa România, de profesie medic, a reu[it s` ob]in` recent o slujb` \n Fran]a, iar prezen]a ei \n prestigioasa organiza]ie a oamenilor inteligen]i a \nclinat decisiv balan]a \n momentul interviului cu conducerea spitalului, poveste[te Mihai Belcea.

“La \nceput, mul]i d`deau acest test de inteligen]` doar pentru a ob]ine o diplom` care s` ateste coeficientul lor de inteligen]`. De aceea, \n ultimii ani politica Mensa s-a schimbat, iar \n urma tes-

varia]ii majore nici m`car \n urma antrenamentului. Astfel, este pu]in probabil ca o persoan` care d` testul la interval de câ]iva ani s` ob]in` rezultate total diferite. Cu toate acestea, completarea unor teste de inteligen]` care se reg`sesc pe internet ar putea ajuta \ntr-o oarecare m`sur` la acomodarea candidatului la titlul de membru al Mensa. Acurate]ea testelor poate varia, \ns` o persoan` care ob]ine rezultate \n jurul valorii de 130 IQ \n mod constant are toate [ansele s` devin` eligibil` pentru statutul de membru al Mensa.

Inteligen]a nu coincide \ntotdeauna cu succesul, \ns` capacitatea de a g`si conexiuni mai repede decât cei din jur va reprezenta \ntotdeauna un avantaj. De aceea, nu putem decât s` ne \ntreb`m cum ar fi ar`tat lumea ast`zi dac` procentul celor supradota]i intelectual s-ar fi suprapus cu cel al oamenilor care conduc lumea. Cel pu]in \n viitorul apropiat, aceast` ipotez` va r`mâne la stadiul de exerci]iu de imagina]ie – un exerci]iu pe care-l putem duce cu to]ii la bun sfâr[it indiferent de coeficientul de inteligen]`. Biz

tehnologie

De la “cool” la focus pe ecosistem Industria gadgeturilor se schimb`. Noua paradigm` se \ndep`rteaz` de factori precum designul, componentele de ultim` or` sau specifica]iile impresionante.

Acum, conteaz` ecosistemul smart.

Timp de zece ani, industria smart-

DAN DRAGOMIR Blogger www.dandragomir.biz

48

Biz

phone a fost dominat` de un singur factor-cheie pentru succes. Factorul “cool”. Fiecare produc`tor \ncerca s` lanseze cel mai tare terminal din punctul de vedere al designului, al tehnologiei hardware, al platformei software, ca s` devin` un hit [i s` fac` vânz`ri record.

Acum 10 ani era Nokia la putere [i exact asta f`cea. Apoi a intrat \n joc Apple, iar iPhone a

stabilit noi standarde. Compania fondat` de Steve Jobs a schimbat jocul – a pus accent pe ecosistem. Pe moment, pu]ini au \n]eles, dar cei care au f`cut-o au avut succes. |ncet, dar sigur, Google [i Samsung au reu[it s` detroneze Apple, iar acum putem trage concluzia clar`: lupta nu mai este una bazat` pe design, tehnologie sau hardware. Acum lupta se d` \ntre ecosistemele smart.

Telefoane, tablete, computere, televizoare. Toate sunt inteligente, comunic` \ntre ele, deschid noi oportunit`]i pentru utilizator, pentru dezvoltatorii de solu]ii, pentru produc`torii [i vânz`torii de tehnologie. Pentru companii.

Ecosistemul explic` de ce un supertelefon precum Nokia N8 sau chiar N9 nu face vânz`ri ca iPhone. Cum reu[e[te terminalul Apple s` fac` vânz`ri record de[i nu este cel mai bun smartphone posibil la ora actual`? Ei bine, e[ti prins \n ecosistem. Cum de vinde Samsung laptopuri f`r` s` aib` vreo tradi]ie \n zona asta? {i-a \nt`rit brandul folosindu-se de ecosistem – smartphone, tablete, televizoare, acum laptopuri. De ce Android a devenit platforma software mobil` num`rul unu?

Vorbim despre ecosistem.

Cine a utilizat iPhone a cump`rat sigur aplica]ii, folose[te obligat iTunes, este atras de Mac [i viseaz` la Apple TV. Utilizatorii de Android cred c` au cel mai flexibil sistem de operare, u[or de folosit, u[or de sincronizat cu un PC, iar trecerea la un televizor Google TV va fi una absolut natural`. Pe viitor, va fi extrem de greu s` schimbi ecosistemul. Ai pl`tit deja sute de euro pentru aplica]ii, ai contactele [i datele personale \n cloud, te-ai obi[nuit cu meniuri, butoane, gesturi.

Microsoft [i Nokia au \n]eles asta abia \n 2011. Microsoft a descoperit c` domina]ia pe PC nu a fost de ajuns pentru a cuceri lumea mobil`. |n ciuda eforturilor [i a costurilor, cota de pia]` pe sisteme mobile continua s` scad`. Windows Mobile nu lucra destul de bine \mpreun` cu Windows de pe PC. Nici cu Xbox nu comunica deloc. Au creat atunci o platform`

mobil` care s` \mbine aceste servicii. Iar acum Windows Phone 7 este l`udat de speciali[ti. La fel, finlandezii au aflat c` domina]ia pe mobile nu este suficient` pentru a se men]ine pe val. Cel mai bun hardware nu se potrivea cu sistemul de operare \nvechit, \n ciuda edi]iilor actualizate. Era nevoie de ceva nou, de la zero. Proiectele Maemo/ MeeGo nu aveau for]a pentru a se impune pe pia]a software ultraconcuren]ial`. Ca s`

cucere[ti industria ai nevoie de o platform` la care s` pun` um`rul mul]i dezvoltatori de aplica]ii.

Chestie pe care a descoperit-o deja [i BlackBerry. A[a c` Nokia a abandonat propriile proiecte [i a trecut la Windows. {i pentru telefoane mobile ieftine lucreaz` la o alt` platform`, mai nou`, care s` aduc` func]ii pe care S40 nu le poate sus]ine. Func]ii online \ntr-o lume interconectat`. Tocmai de aceea cred c` finlandezii au f`cut o

alegere bun`. Sigur, comercial ar fi avut succes cu Android [i acum ar fi fost tot \n topul v창nz`rilor. Dar au fost multe voci care au criticat Android [i iOS [i planurile lor de domina]ie a industriei mobile.

Nokia a crezut c` are for]a s` impun` pe pia]` altceva. S` creeze al treilea ecosistem \mpreun` cu Microsoft. {i asta pentru c` Apple [i Google au mutat b`t`lia la alt nivel. Viitorul st` \n ecosistemul smart. Biz

Biz

49

Tangou periculos pe pia]a smartphone Taberele s-au delimitat, la fel [i strategiile. Apple mizeaz` pe un singur erou, iPhone, \nzestrat cu puteri miraculoase, \n timp ce Google [i partenerii s`i au ales for]a diversit`]ii, cu terminale diverse, pe gustul tuturor. Cine are mai multe [anse? DE GABRIEL BÂRLIG~

R

`zboiul este dur [i b`t`liile numeroase.

Fiecare victorie conteaz`, dar [i \nfrângerile au lec]iile lor pre]ioase pentru combatan]i. Lumea smartphone-urilor s-a \mp`r]it \n patru tabere mari, dintre care dou` lupt` deocamdat` aproape cot la cot pentru suprema]ie. La vârf, avem Android, sistemul mobil de operare promovat de Google [i numero[ii s`i parteneri produc`tori de terminale (Samsung, HTC, LG, Motorola etc.), [i iOS, unde Apple mizeaz` practic pe un singur terminal, iPhone. Pu]in mai \n spate se afl` BlackBerry, al canadienilor de la Research in Motion, care acum câ]iva ani au schimbat percep]ia despre ce poate face un terminal mobil, dar acum au probleme \n a face fa]` avalan[ei de competitori, respectiv Windows Phone 7, unde alian]a dintre Microsoft [i Nokia poate oricând \ntoarce sor]ii b`t`liei.

Miza este uria[`. Numai \n trimestrul trei al acestui an, potrivit Gartner, vânz`rile de terminale mobile au totalizat 440,5 milioane de unit`]i, \n cre[tere cu 5,6% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Dintre acestea, peste un sfert, 115 milioane de unit`]i, au fost smartphone-uri. Rata cre[terii a fost \ns` de 42%, ceea ce arat` viteza cu care smartphone-urile \[i fac loc \n buzunarele utilizatorilor din toat` lumea.

SAMSUNG VERSUS APPLE Din plutonul produc`torilor de telefoane Android se desprinde clar Samsung, num`rul doi mondial la total 50

Biz

TEHNOLOGIE vânz`ri telefoane mobile, care a reu[it s` dep`[easc` \n trimestrul trei Apple la num`rul de terminale smartphone vândute. Samsung a comercializat peste 27 de milioane de unit`]i, fa]` de cele 17,1 milioane vândute de Apple. Privind mai aproape, vedem diferen]ele majore de abordare dintre cei doi juc`tori. Apple a ales \nc` de la \nceput s` lupte cu un singur model de telefon, iPhone. E drept c` acesta a ajuns recent la "\ncarnarea" 4S, dar, \n esen]`, compania din Cupertino vinde un singur model de telefon. Numai c` \l vinde extraordinar de bine. Dac` [i ceilal]i produc`tori ar \ncerca s` arunce \n aren` un singur telefon pentru o perioad` de circa un an [i jum`tate, cu greu [i-ar putea m`sura for]ele cu iPhone. {i totu[i, strategia Samsung \ncepe s` \mprumute ceva din cea a principalului rival de pe segmentul smartphone, cel pu]in pe segmentul high-end, unde lupta este direct`. Astfel, compania sud-coreean` a promovat \n special modelele Galaxy S [i Galaxy S II, permi]ând utilizatorilor s` identifice rapid un concurent direct viabil pentru iPhone. Acum, acela[i lucru se \ntâmpl` cu nou lansatul Galaxy Note. |n acela[i timp, \ns`, Samsung nu neglijeaz` celelalte segmente ale pie]ei de smartphone-uri, ceea ce \i permite s` adune vânz`ri totale impresionante, care apropie compania de rivala Nokia \n “clasamentul general” al vânz`rilor de terminale mobile.

Dar, s` nu uit`m, trimestrul trei nu a inclus iPhone 4S, noul terminal lansat de Apple \n octombrie, care probabil se va vinde \n cantit`]i apreciabile de s`rb`tori. For]a Apple nu poate fi subestimat`, mai ales pe pia]a american`. |n SUA, \ntr-un clasament al celor mai vândute modele de smartphone din trimestrul trei din 2011, pe primele dou` locuri se aflau iPhone 4 [i... iPhone 3GS, model lansat \n 2009. Conform raportului realizat de NPD Group, pe locul trei s-a plasat HTC EVO 4G, urmat de Motorola Droid 3 [i Samsung Intensity II.

ANDROID VERSUS IOS |n b`t`lia sistemelor de operare, de[i iOS de la Apple este foarte apreciat de utilizatori, nu poate face armatei

TELECOM

Android bate tot Cum au ar`tat vânz`rile de smartphone dup` sistemul de operare folosit \n trimestrul 3

Android 52,5% Symbian 16,9% iOS 15% RIM/BlackBerry 11% Bada 2,2% Microsoft 1,5% Al]ii 0,9%

Sursa: Gartner

uria[e de produc`tori de terminale Android. Strategia Google de a lucra cu mai multe companii pe partea de hardware i-a adus avantajul unei cote de pia]` de peste 50% la vânz`ri (mai precis 52,5% \n trimestrul trei din 2011), ceea ce \i confer` o pia]` imens` de desfacere pentru integrarea produselor sale din zona de online, cum ar fi Google+, care astfel poate primi impulsul necesar pentru a amenin]a serios Facebook. |n acela[i timp \ns`, Samsung promoveaz` pentru terminalele mai pu]in sofisticate propriul sistem de operare, Bada, care a \nregistrat deja o cot` de 2,2% \n trimestrul trei, cu aproape 2,5 milioane de unit`]i vândute. Este un semnal c` pot ap`rea oricând bre[e \n tab`ra Android, care vor putea fi rapid speculate de orice rival. {i s` nu uit`m c` aici rivalitatea este nu doar \ntre terminalele mobile, ci \ntre ecosisteme digitale, atât Apple, cât [i Samsung, respectiv Microsoft [i Nokia, \ncercând s` ofere solu]ii complete desktop-laptop-tablet`-mobil. Cu alte cuvinte, câ[tigarea unei cote importante pe segmentul smartphone confer` avantaje pentru produsele de pe celelalte platforme. Iar Google e la un pas de a introduce pe scar` larg` sistemul de operare Chrome, poate ultima verig` lips` din “lan]ul” digital pentru gigantul c`ut`rii pe internet.

Dar, pe lâng` toate aceste calcule, r`zboiul \n doi va deveni foarte curând o lupt` aprig` \n trei, prin asaltul telefoanelor Nokia cu sistem de operare Windows Phone, de la Microsoft. De[i are dificult`]i din cauza unor erori de strategie, Nokia poate oricând reveni \n for]`, iar alian]a cu Microsoft a fost de departe cea mai bun` op]iune pentru finlandezi. Recent lansatul Lumia 800 cu versiunea Windows Phone 7.5 Mango s-a bucurat de o primire mai mult decât favorabil`, iar modul \n care Microsoft inoveaz` interac]iunea cu orice dispozitiv inteligent prin intermediul Kinect poate produce o nou` revolu]ie inclusiv pe segmentul smartphone. Acolo unde r`zboiul este dur [i b`t`liile numeroase. Biz Biz

51

TEHNOLOGIE INTERNET namentul ADSL ajunsese la 7,5 euro pe lun`, \n timp ce ofertele triple play sc`zuser` bine sub 100 de lei, oferind deja viteze de download de minimum 1 Mbps. Un abonament de internet entrylevel putea costa [i 20 de lei pe lun`, dar viteza de download era de 768 kbps.

Accesul tot mai facil [i pre]urile tot mai avantajoase au atras tot mai mul]i Arderea etapelor [i concuren]a acerb` au \mpins pia]a utilizatori. Cele mai recente date arat` local` de internet la viteze de acces ame]itoare [i la pre]uri c` gradul de penetrare a internetului a tot mai mici. {i avantajele de-abia \ncep. DE GABRIEL BÂRLIG~ ajuns la 41%, iar, din totalul celor conecta]i, 12% folosesc internetul pe mobil.

Din totalul conexiunilor, 56% sunt \n band` larg`, \nc` \n urma mediei europene de 87%. Cu toate acestea, România exceleaz` la capitolul vitez`, situându-se constant pe primele locuri \n lume \n clasamentele de profil. Cel mai recent studiu \n aceast` direc]ie a fost realizat de Pando Networks. Astfel, numai Coreea de Sud ne dep`[e[te la viteza medie de download pe internet, cu 17,62 Mbps, România având 15,27 Mbps.

15,27 Mbps Un alt factor este viteza media de download care a alimentat pe internet cu care sc`derea pre]uriRomânia ocup` locul lor a fost interne2 pe plan mondial. tul mobil. |n Sursa: 2008, ap`reau Pando Networks oferte de internet mobil cu trafic nelimitat [i viteze de pân` la 3,6 Mbps cu pre]uri kbps. Dep`[irea limitei de trafic nu u 21-29 de dolari pe lun`, un cuprinse \ntre 9 [i 27 euro/lun` (f`r` atr`gea costuri suplimentare, dar limita utilizator primea \ntre 3 [i TVA). |n paralel, televiziunea prin sateviteza de acces. Utilizatorii din acea pe20 GB la viteze de pân` la lit \ncepea s` creasc` semnificativ, fiind rioad` \[i amintesc ce \nsemna un dow256-384 kbps prin cablu. inclus` de operatori \n oferte “la panload mai serios: puteai s` pleci lini[tit la Dac` se mul]umea cu mai chet” cu internet [i telefonie. Din nou, serviciu, sperând ca la \ntoarcere s` ai pu]in trafic (pân` \n 16,5 GB pe lun`), intrarea Romtelecom pe pia]` a avut un fi[ierul desc`rcat. putea pl`ti doar 19 dolari [i ob]inea pân` impact major, brandul Dolce impuAcela[i an, 2005, aduce o alt` evolu]ie la 256-768 kbps. Pentru ADSL, abonanându-se rapid pe segmentul televiziuimportant`: Romtelecom a intrat pe mentul lunar \ncepea de la 30 de euro, nii digitale. pia]a de internet fix de band` larg`, bazat dar putea ajunge pân` la 100 de euro.

Unde suntem ast`zi? Cam la jum`tate pe tehnologia ADSL. Operatorul a grupat Cam a[a ar`ta acum 6 ani peisajul din pre]ul cu care acum 6 ani primeam aceste servicii sub un nou brand, ofertelor de abonamente la internet. trafic de 3 GB la viteze 256 kbps, RomteClicknet, care a devenit rapid unul dintre O schimbare apare \ns` spre jum`tatea lecom ofer`, de la jum`tatea lunii noiemmotoarele cre[terii companiei. anului, când apar ofertele triple play (tebrie, trei servicii (internet, televiziune Concuren]a \ntre marii juc`tori, dar [i leviziune, internet, telefonie) din partea digital`, telefonie) \ncepând de la 59 lei \ntre a[a-numitele re]ele de cartier a RCS-RDS, Astral, UPC. Astfel, \n luna cu TVA (10,85 euro f`r` TVA). Oferta \mpins rapid pre]urile \n jos. mai, Astral Telecom (azi parte a UPC) include internet la viteze de pân` la Urm`torul pas a fost intrarea \ntr-o lansa trei pachete triple play de 12, 21, 100 Mbps (Clicknet Power), televiziune etap` de consolidare, marii juc`tori respectiv 29 de dolari. La aceste pre]uri prin tehnologie IPTV (iDolce) cu pân` la \nghi]ind treptat re]elele de cartier, exact se ad`ugau, \ns`, cele ale abonamentului 120 canale TV sau televiziune prin satelit cum s-a \ntâmplat pe pia]a CATV. de televiziune prin cablu, calculat separat.

(Dolce) cu pân` la 98 de canale TV, prePre]urile au continuat s` scad`. A[a se Oferta entry-level limita traficul la 3 GB, cum [i abonamente de voce de baz`. Biz face c`, doi ani mai târziu, \n 2007, aboiar viteza de acces era de pân` la 256

Viteza merge \n sus, iar pre]ul \n jos

52

Biz

antreprenoriat Profesori de afaceri

Mediul concuren]ial \n care se fac afacerile acum \i \mpinge pe antreprenori s` \nve]e cum s` fac` business. Funda]ia Post-Privatizare (FPP) organizeaz` cursuri pentru \ncep`tori dar [i pentru antreprenori cu experien]`. DE OANA GRECEA e fel de cursuri pot urma viitorii sau actualii antreprenori? Péter Barta, Directorul Executiv al FPP, ne-a vorbit despre cele dou` programe: School for Startups [i Business Mentoring Program. 2011 a fost primul an \n care aceste programe au avut cursan]i.

Impactul cursurilor f`cute aici cu profesori de prestigiu se va putea m`sura \ns` \n timp, când antreprenorii vor pune \n aplicare ceea ce au \nv`]at.

“Accederea pe o pia]` economic` global` este principalul scop pe care ni-l propunem pentru programul Business Mentoring Program”, explic` Péter Barta, Director Executiv al FPP. Dac` anul acesta cursurile s-au desf`[urat pe o perioad` de [ase luni (dou` zile pe lun`), 2012 este plin de nout`]i. Organizatorii – FPP cu sprijinul Entrepreneurship Ventures Inc. (USA) – inten]ioneaz` ca \n anul care urmeaz` s` creasc` num`rul cursan]ilor de la 59 \n 2011 la peste 80 \n 2012. Antreprenorii români au [ansa, \n cadrul Business Mentoring Program, s` beneficieze de experien]a unor mentori de top de la MIT Entrepreneurship Center: Kenneth Morse, Laura Morse [i William Aulet. Pentru facilitarea networkingului [i a schimbului de experien]` \ntre antreprenorii români [i cei din afara ]`rii, programul va fi extins \n 2012 la \ntreaga regiune a Europei de Sud-Est. Asem`n`tor unui MBA, cursul este centrat pe aspecte importante \n dezvoltarea unui business: strategii de vânzare, marketing, crearea valorii antreprenoriale prin excelen]`

C

54

Biz

Péter Barta,

Director Executiv, FPP

opera]ional`, leadership [i finan]are pentru dezvoltare. Programul cost` 2.400 de euro pentru cele cinci module [i este dedicat antreprenorilor consacra]i, directorilor executivi sau echipelor de management. |n 2011 organizatorii au constatat c` au avut mul]i clien]i din zona de servicii.

“Vrem s` aducem participan]i care au un poten]ial global. S` ofere servicii pe o pia]` global`”, mai explic` Barta.

ANTRENAMENT PENTRU |NCEP~TORI “Antreprenoriatul se poate \nv`]a ca orice alt lucru, pentru c` nu te na[ti

antreprenor, ci devii prin experien]` [i studiu. E p`cat ca un antreprenor s` fac` toate gre[elile f`cute de noi \n loc s` \nve]e din experien]a altora”, spune Marius Ghenea, profesor al programului School for Startups (S4S).

Conceptul acestui program a ap`rut \n urm` cu doi ani, când Péter Barta s-a \ntâlnit cu Doug Richard. Doug Richard este cunoscut ca antreprenor \n serie [i angel investor. Programul se desf`[oar` \n limba englez`, pe parcursul unui an, din martie pân` \n noiembrie. |n 2011 au fost 200 de studen]i, iar num`rul acestora ar putea cre[te \n 2012 prin extinderea programului la Timi[oara [i la nivel regional european. Programul e dedicat antreprenorilor cu experien]` de pân` la 2-3 ani, dar [i tinerilor care nu au \nceput activitatea antreprenorial` dar se gândesc s` o fac`, detaliaz` Ghenea.

“Avem colabor`ri cu centre universitare mari din ]ar` – Bucure[ti, Cluj – sub forma unor teste start-up \n care \ntr-un num`r de 3-4 ore am interac]ionat cu studen]ii [i am \ncercat s` le d`m o idee despre ce \nseamn` antreprenoriat”, mai spune el.

Creat` în 1996 de Comisia European`, FPP este o organiz]ie privat` care promoveaz` educa]ia antreprenorial` [i sus]ine ini]iativele destinate dezvolt`rii mediului de afaceri românesc. Biz

Martie 2012 Ia[i, Edi]ia a II-a

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

Pasiunea pentru cai TRANSFORMAT~ |N BUSINESS De 18 ani, dr. Ozana Moraru face opera]ii oftalmologice \n propria clinic`, iar de un an a finalizat investi]ia de patru milioane de euro \ntr-un club ecvestru. Pentru ea, caii sunt o pasiune, dar [i un business. DE OANA GRECEA

P

e doctori]a Moraru o g`se[ti jum`tate de zi la clinica Oculus, iar dup`-amiaz` la clubul Equestria din Tânc`be[ti, lâng` Bucure[ti. Face cu pl`cere ambele activit`]i, medicin` [i c`l`rie, pentru c` amândou` \i aduc satisfac]ii suflete[ti nem`surate. “Reu[ita unor opera]ii grele, complexe, efectuate la pacien]i care nu mai vedeau deloc cu niciunul din ochi – deci complet nev`z`tori – [i care [i-au rec`p`tat spectaculos vederea, chiar din prima zi dup` opera]ie, m` \ncânt` foarte mult”, spune aceasta. De altfel, comparativ cu activitatea de la club, clinica este un business profitabil, cu un bun renume [i cu o cifr` de afaceri pe 2011 estimat` la 4,5 milioane euro. Asta \n condi]iile \n care, \n primul CIFRE an de func]ionare, aceasta era de 200.000 de dolari. Dac` \n 1993 a plecat la drum cu doi medici (so]ii Moraru), cu dou` asistente [i o secretar`, acum clinica Oculus are \n prezent 10 medici speciali[ti oftalmologi, dintre care cinci chirurgi pe diverse microspecializ`ri, 15 asistente [i un total de 48 de angaja]i.

Ozana Moraru a \nv`]at din mers meseria de antreprenor. “La \nceput este nevoie de cea mai mare investi]ie: \n spa]iu, \n aparatur`, \n personal. |n 1993 nici nu se punea problema s` faci un credit la banc` pentru un cabinet sau o clinic` medical`. |n afar` de perioada de \nceput, pot spune c` [i ultimii doi ani, ani de criz` economic`, au fost mai grei – au fost situa]ii \n care a

56

Biz

trebuit s` lu`m decizii hot`râte [i rapide”, mai spune doctori]a. Clinica este \ns` o afacere cu mai pu]ine b`t`i de cap pentru dr. Moraru [i so]ul ei (tot doctor chirurg oftalmolog) decât clubul de echita]ie, aflat la \nceput de drum.

UN BUSINESS DIN PASIUNE De vreo 12 ani, Ozana Moraru a \nceput s` aprecieze caii. A luat lec]ii de c`l`rie cu \ntreruperi pân` când un antrenor, profesorul {tefan Stoica, i-a spus c` va face progrese abia atunci când va avea propriul cal. Dup` cump`rarea unuia, pe numele s`u Platon, a urmat goana dup` condi]ii bune de cazare pentru acesta. Dar, pentru c` nu a g`sit condi]ii ca \n Occident, \n mintea doctori]ei Mo-

Club Equestria Anul lans`rii: 2010 Investi]ie: 4 milioane euro Nr. de boxe: 50 fixe + 40 mobile Cel mai scump cal: 50.000 euro Cel mai ieftin cal: 2.000 de euro Chiria pentru pensiunea unui cal: 350 euro/lun` Suprafa]a clubului: 2,5 ha

raru a \nceput s` \ncol]easc` ideea cre`rii unui spa]iu pentru c`lu]ii s`i (\ntre timp mai cump`rase câ]iva).

“Aceast` nemul]umire a stat la baza a ceea ce este aici. Dac` eram mul]umit` poate nu investeam atât pe timp de criz`, \ntr-o ]ar` \n care echita]ia nu e la

mare cinste”, recunoa[te aceasta. Terenul de 2,5 ha de la Tânc`be[ti, pe DN1 la 20 de km de Bucure[ti, era cump`rat din 2008. Pân` la investi]ia propriuzis`, so]ii Moraru au vizitat mai multe cluburi ecvestre din Germania. “Am luat leg`tura cu patru dintre cei mai cunoscu]i constructori de cluburi ecvestre [i cu unul dintre ei am [i f`cut proiectul”, spune antreprenoarea.

Constructorul i-a convins pe so]ii Moraru s` fac` 50 de boxe, de[i ini]ial doreau maximum 40, [i s` fac` un manej mai mare, care s` permit` g`zduirea de concursuri. De asemenea, tot ca \n Occident, clubul are [i 40 de boxe mobile \n manejul mic, pentru cei care vin la concursuri. Numai cortul cu boxe mobile a costat 55.000 de euro. Astfel c`, acum, baza ecvestr` de la Tânc`be[ti concureaz` cu brio cu baze similare din ]`ri cu tradi]ie, cum ar fi Germania, Elve]ia, Fran]a sau Marea Britanie.

Clubul Equestria este o asocia]ie sportiv`, care nu poate avea profit, dar poate deveni \nfloritor prin organizarea de concursuri de calitate. Ozana Moraru are \n cadrul clubului [i o pensiune/hotel de 10 camere [i \nc` 10 spa]ii de cazare deasupra grajdurilor, un mic restaurant/cafenea, o sal` de conferin]e de 140 de locuri, un magazin cu produse [i echipamente de echita]ie din care poate face bani \n m`sura \n care are clien]i, iar cei mai mul]i sunt prezen]i atunci când au loc concursurilor. Practic, serviciile adiacente clubului sunt cele care vor aduce profit proprietarilor.

Ozana Moraru, ac]ionar Equestria

FOTOGRAFII: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

SERVICII

Primul an de func]ionare (octombrie 2010 – octombrie 2011) a \nsemnat pentru clubul Equestria organizarea a cinci concursuri open, indoor [i outdoor, precum [i trei concursuri na]ionale. “|n primul an am dorit doar s` ne facem cunoscu]i \n ]ar` [i \n str`in`tate [i s` câ[tig`m experien]` pentru viitoarele concursuri interna]ionale. Acest lucru a fost planificat [i acceptat de la \nceput”, explic` Ozana Moraru. |n opinia sa, concursurile sunt pentru cai cea mai \nalt` form` de antrenament, de aceea cu cât sunt mai multe concursuri, cu atât mai bine. Investi]ia final` a ajuns la 4 milioane de euro, o parte din bani fiind câ[tiga]i de so]ii Moraru la clinica oftalmologic`, iar o alt` parte fiind \mprumutat` de la banc`.

Clubul are circa 100 de clien]i pe lun`, adul]i [i copii, iar faptul c` exist` [i un manej acoperit face posibil` practicarea acestui sport \n orice anotimp.

La Equestria se afl` acum 21 de cai apar]inând doctori]ei Moraru [i 16 cai afla]i \n pensiune. Pre]ul de cazare pentru un cal aflat \n pensiune este de 350 de euro pe lun`. Condi]iile presupun boxe mari, cu padocuri exterioare individuale, du[uri cu ap` cald` pentru cai, alimente (lucern`, fân [i ov`z) [i spa]ii utilitare mari [i func]ionale. {ase din caii clubului particip` la concursuri interna]ionale [i doi cai ai doctori]ei Moraru particip` la concursuri de amatori.

Investi]ia f`cut` de so]ii Moraru este gândit` pe termen lung. La clubul lor, doritorii \[i pot antrena caii \n condi]ii optime, având la dispozi]ie dou` manejuri, separate pe niveluri diferite de preg`tire, teren exterior [i un manej la standarde interna]ionale, cu teren de nisip cu iriga]ie subteran` (evitând formarea prafului), covor rulant cu pant` ascendent` [i descendent` pentru condi]ia fizic` a calului.

Doctori]a Moraru nu este pasionat` numai de cai. |i place s` studieze limbile str`ine [i de [ase ani \nva]` germana. De asemenea, c`l`tore[te foarte mult, de[i \n ultima perioad`, clubul de echita]ie i-a acaparat aproape total interesul. Biz Biz

57

Carier` construit` |N JURUL ENERGIEI Inginerul Mircea Popa a renun]at la o carier` legat` de centralele de \nc`lzire termic` pentru un pariu pe cât de riscant, pe atât de profitabil [i de viitor: construirea de cartiere eficiente energetic. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

E

vete de licen]` [i de inven]ii pe care Enerste unul dintre pu]inii dezvoltagiCo le-a ob]inut pentru cazanele [i centori imobiliari ai momentului tralele termice pe care le producea [i care poate savura o discu]ie monta. Pentru Popa, faptul c` a reu[it s` despre proiecte aflate \n plin` investeasc` cu succes \ntr-un domeniu desf`[urare. Dar cariera lui tehnic, dificil, este premiul suprem. “Nu Mircea Popa nu s-a identificat \ntotdeaam mers pe zona de comer], ca Romstal una cu domeniul imobiliarelor. Inginer de exemplu, de[i acest sector se dezvolta de meserie [i pictor \n timpul liber, Popa mai repede [i cu mai pu]in efort depus”, a fost numit director general al institutuexplic` Mircea Popa. Rela]ia cu angaja]ii lui de cercetare-proiectare al coopera]iei i-a oferit afaceristului atât motive de bupentru care lucra \n 1990, \ns` a decis c` curie cât [i insatisfac]ii. Poveste[te cu drumul lui \n via]` trebuie s` se lege de pl`cere despre faptul c` a instruit de-a antreprenoriat. De aceea a l`sat \n spate lungul timpului persoane cu o calificare cariera de inginer [i \n acela[i an a pus \nalt`, care ulterior au ajuns chiar direcbazele companiei EnergiCo, \n propria tori \n cadrul unor companii concurente. cas`. A pornit la drum cu o Dacie neagr` Pe de alt` parte, asocierile cu companii [i cinci angaja]i, dup` cum \i place s`-[i mari pot aduce avantaje. Cu toate acesreaminteasc`. EnergiCo s-a specializat pe tea, o astfel de colaborare se poate dovedi centrale de \nc`lzire [i a realizat numea fi dificil`, pe fondul pozi]iei dominante roase proiecte pentru cartierele pe care o pot avea partenerii de afaceri. bucure[tene [i pentru provincie, dar a Cu toate acestea, Mircea Popa a avut [i avut colabor`ri [i cu hoteluri precum Pulexperien]e nepl`cute, \n special \n urma lman (fostul Sofitel) [i Marriott sau cu colabor`rii cu rudele, concept \n care nu mall-uri. Afacerile mergeau bine pentru mai crede \n momentul de fa]` [i pe care Popa, iar veniturile erau pe m`sur`. De prefer` s` \l evite. aceea, \n 1997 a f`cut un pas \ndr`zne]: [i-a folosit economiile pentru a cump`ra faCIFRE brica ICMA printr-un Cartierul Dolce Vita proces de privatizare, iar cu ajuNum`r de locuin]e: 170 torul utilajelor [i al experien]ei de peste 50 de ani a companiei a |n construc]ie: 60 reu[it s` realizeze proiecte de Tipuri de locuin]e: 40% vile, 40% apartamente, \nc`lzire \n toat` ]ara.

20% garsoniere Cel mai important lucru pentru antreprenor este faptul c` a reu[it Pre] apartamente (75 mp): 60.000 euro s` dezvolte compania pân` la un Pre] garsoniere (60 mp): 40.000 euro nivel tehnologic ridicat, dup` Pre] vile (140-180 mp): 120.000-180.000 euro care au urmat nenum`rate bre-

58

Biz

|n timp, centralele termice au devenit mai pu]in atractive pentru noua genera]ie de cartiere reziden]iale, care s-au reorientat c`tre \nc`lzirea centralizat`, iar Mircea Popa [i-a direc]ionat interesul [i fondurile c`tre un nou domeniu, un miraj des \ntâlnit \n rândul antreprenorilor cu lichidit`]i: sectorul imobiliar. Astfel, Popa a devenit dezvoltator de construc]ii, l`sând pe planul secund proiectarera echipamentelor termice care i-a adus atâtea satisfac]ii.

De]ine apartamente [i vile \n mai multe zone ale ]`rii, dar cel mai important proiect imobiliar al lui Popa este Dolce Vita, un cartier de case din zona Giule[ti, dezvoltat pe o suprafa]` de peste 2,5 hectare. Proiectul a c`p`tat o amploare tot mai mare de-a lungul timpului, iar \n momentul de fa]` acesta este format din 170 de locuin]e [i un spa]iu comercial. De[i contextul economic nu este cel mai potrivit pentru vânzarea de locuin]e, cartierul lui Popa are un avantaj semnificativ: este eficient din punct de vedere energetic. “Programul de reabilitare termic` la nivel na]ional presupune introducerea unui perete de 3-5 centimetri de polistiren pe exterior. Noi avem o tehnologie brevetat` \n România, cu doi pere]i de câte 6,5 centimetri fiecare.

Diferen]a este c` aceste locuin]e sunt de aproape trei ori mai eficiente energetic decât cele prev`zute \n planul de reabilitare termic` al ]`rii”, explic` Popa.

Potrivit antreprenorului, o familie pl`te[te \n timp de \nc` cinci ori pre]ul unei locuin]e, pe fondul consumului de energie. Cu ajutorul tehnologiei de care

ANTREPRENORIAT CONSTRUC}II

FOTO: VALI MIREA

Mircea Popa, fondator EnergiCo

dispun casele [i apartamentele din cartierul giule[tean, pre]ul de achizi]ie al locuin]ei este pl`tit de doar alte dou` ori.

De altfel, Popa sper` ca \n urm`torii ani clien]ii s` con[tientizeze importan]a eficien]ei energetice a locuin]elor [i mizeaz` pe succesul proiectelor de acest tip. Deja a primit feedback pozitiv din partea clien]ilor, iar \n momentul de fa]` cartierul este \n proces de extindere, de la 110 la 170 de locuin]e. Dintre cele construite, Popa mai are de vândut doar zece garsoniere. “Casele [i apartamentele sunt deja vândute [i date \n folosin]`, m` a[tept s` vindem repede [i locuin]ele aflate \n plin` construc]ie”, adaug` Popa.

Practic, avantajul cartierului (eficien]a termic`) este dat de tehnologia cofrajului pierdut, un sistem format din module de polistiren care se monteaz` precum un sistem lego [i permite realizarea a dou` cofraje din polistiren.

Aceast` tehnologie este des \ntâlnit` \n proiectele reziden]iale din Germania, Statele Unite ale Americii [i Canada, \ns` Mircea Popa a adaptat-o unui grad de seismicitate 8, ceea ce i-a permis s` ob]in` un brevet. De[i a fost obi[nuit s` construiasc` [i s` instaleze centrale termice de cvartal prin EnergiCo, \n cazul cartierului giule[tean Dolce Vita Popa a optat pentru climatizarea proprie a fiec`rui apartament, garsonier` sau vil` din cadrul complexului. “Am observat c` oamenii prefer` s` fie independen]i energetic de ceilal]i, a[a c` ne-am adaptat cerin]elor”, explic` el decizia.

Mircea Popa nu \[i dore[te ca Dolce Vita s` fie singurul proiect imobiliar, ci are de gând ca \n viitorul apropiat s` \[i adauge \n portofoliu un nou proiect, numit Turnurile Babel. Acesta va fi format din [apte cl`diri de 14 [i 16 etaje, dintre care unul va fi destinat \nchierii de birouri, altul va fi scos la vânzare, iar cele cinci turnuri r`mase vor g`zdui apartamente pe care Popa inten]ioneaz` s` le vând`. Planul lui r`mâne deocamdat` la stadiul de proiect, pân` \n momentul \n care va avea atât partenerul, cât [i lichidit`]ile necesare. Nici nu se putea altfel atunci când vorbim de un antreprenor cu background de inginer riguros. Biz Biz

59

strategie

Evaluarea beneficiilor oferite de branduri Iat` o metod` rapid` [i ieftin` de a \n]elege valoarea brandului t`u \n ochii consumatorilor – adic` acolo unde conteaz` cu adev`rat.

DE PAUL GARRISON ompaniile mari efectueaz` de multe ori studii de utilizare [i atitudine care le ajut` s` afle ce beneficii ale brandurilor lor sunt mai importante \n ochii diferitelor categorii de consumatori. |n schimb, companiile

mai mici nu dispun de prea multe astfel de date despre brand sau clien]i. Cel mai probabil, aceste companii au resurse limitate, care nu le permit s` efectueze cercet`ri mai ample, cum ar fi cele care pot evalua valoarea unui brand. {i totu[i, un avantaj pe care aceste companii \l au

fa]` de cele mari este c` managementul se afl`, de obicei, \n contact direct cu clien]ii, adesea chiar \n fiecare zi. S` lu`m exemplul unui restaurant: managerul [i angaja]ii \ntreprind poate [i o sut` de focus group-uri pe zi. Ei lanseaz` produse noi [i v`d pe viu cum reac]ioneaz` clien]ii, atât individual, cât [i ca grup. De asemenea, aceste companii mai mici au o mare cantitate de a[a-zise date etnografice – pentru c` analizeaz` modul \n care clien]ii, afla]i \n mediul de lucru [i nu la ei acas`, interac]ioneaz` cu produsul. Aceste date sunt valoroase [i ob]inerea lor cost` mult \ntr-o companie mare.

Restaurantele constituie un exemplu evident. Dar s` ne gândim la o banc`, un dealer auto, orice fel de magazin de retail sau la o afacere B2B mic` sau mijlocie – \n toate aceste situa]ii, exist` contact direct [i regulat cu clien]ii, precum [i Biz

61

cantit`]i uria[e de date care de-abia a[teapt` s` fie folosite. Problema \ns` este cum s` aduni aceste date \n mod coerent [i cum s` le interpretezi astfel \ncât s`-]i fie de folos. Iar aici \[i face intrarea \n scen` instrumentul numit Orbiter.

Orbiter este un focus group intern care dureaz` \n jur de dou` pân` la trei ore.

Scopul s`u este evaluarea diferitelor componente ale afacerii pentru a determina competen]ele de baz` \n ceea ce prive[te valoarea companiei \n ochii clien]ilor. La o [edin]` de Orbiter trebuie s` participe mai mul]i angaja]i care au cuno[tin]e extinse despre produse [i despre clien]i. De pild`, \n cazul unui restaurant, ar trebui s` ia parte la Orbiter managerul, câ]iva osp`tari cu experien]` [i vechime \n jobul respectiv, buc`tarul[ef [i casierul. Dac` vorbim despre o banc`, trebuie invita]i câ]iva directori de sucursale, manageri de customer service [i, de ce nu, angajatul de la paz`, care vede ce se \ntâmpl` \n banc` toat` ziua.

Astfel, sunt adunate la un loc un grup de persoane care cunosc afacerea [i au o experien]` \ndelungat` cu produsul sau brandul [i [tiu de ce oamenii \l cump`r` [i \l folosesc. Dar Orbiter este un instrument foarte bun [i pentru companiile mai mari. Am recurs la el de mai multe ori, \n România [i \n Europa Central` [i de Est, pentru multe dintre cele mai cunoscute branduri cu care fiecare dintre noi interac]ioneaz` zi de zi.

Cu aceast` ocazie am constatat c` este un instrument extrem de util pentru a

MODEL ORBITER PENTRU AMAZON.COM STIL

EXPEDIERE

SITE-URI INTERNA}IONALE

ACHIZI}IE

DISPONIBILITATE ONLINE

CADOURI

\n]elege cum v`d clien]ii locali un anumit brand interna]ional, sau pentru a \n]elege cum se suprapun uneori beneficiile mai multor branduri dintr-un portofoliu.

Preg`tirea unei [edin]e de Orbiter \ncepe cu g`sirea unei \nc`peri goale, cu pere]i mari [i liberi, [i procurarea mai multor coli de carton galben, precum [i a dou` markere, unul ro[u [i altul verde. {edin]a propriu-zis` \ncepe cu etapa \n care fiecare participant scrie afirma]ii scurte (de maximum 5 - 12 cuvinte) \n care precizeaz` câteva lucruri legate de companie (cu ce se ocup`), de produs (ce ofer` acesta consumatorilor), de brand (ce \nseamn` acesta, care este esen]a lui) [i de experien]a oferit` de cump`rarea [i utilizarea produsului sau brandului companiei. Ca exemple, putem cita “Trebuie PAUL GARRISON este s` urci mai multe trepte profesor de marketing [i pentru a intra \n magazin” fost decan al Central Eurosau “Aroma este pl`cut`”. |n pean University Business aceast` etap`, nu punem \nc` School, iar acum pred` la propozi]iilor eticheta de Maastricht School of Manegative sau pozitive – acest nagement România [i lucru va avea loc cât de Skolkovo School of Manacurând, fiind totodat` motivul gement din Moscova. A lupentru care este nevoie de crat \n marketing mai bine markerele ro[ii (pentru de 30 de ani. De-a lungul caracteristicile negative) [i carierei a lucrat la Procter & Gamble [i Coca-Cola. verzi (pentru caracteristici A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar pozitive). Deocamdat`, toate recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` foile vor fi puse pe perete, f`r` Garrison Group, \n Budapesta.

62

Biz

o logic` anume; totul trebuie f`cut cât se poate de spontan.

Nicio grij`, este timp mai târziu pentru PRODUSE NOI analiz` aprofundat`.

Moderatorul poate adresa participan]ilor un set de \ntreb`ri menite s` le stimuleze MERCHANDISING gândirea cu privire la ce este brandul [i cum \l percep consumatorii. Iat` câteva exemple de \ntreb`ri “ajut`toare”: ce cred oamenii despre acest brand? Ce simt oamenii despre acest brand? Exist` diferen]e din acest punct de vedere \ntre clien]ii actuali [i fo[tii clien]i? Fo[tii clien]i de ce nu mai cump`r` de aici? Dac` brandul ar fi un vecin / o cl`dire / un animal / o personalitate / cum l-ai descrie? Descrie cum ar fi o urare f`cut` de acest brand [i de ce. Care este culoarea brandului, a ambalajului sau a logo-ului, ce \nseamn` [i de ce? Ce spune, explic`, ofer` [i ilustreaz` logo-ul? Ce spune, explic`, ofer` [i ilustreaz` numele? Ce alte branduri din portofoliu afecteaz` percep]ia asupra brandului? Exist` o orientare geografic` a brandului [i dac` da, care este aceasta? Ce spune publicitatea din trecut a companiei care a r`mas \n memoria clien]ilor? Ce cred vecinii despre companie [i de ce? De ce cump`r` lumea acest brand? Cum arat`/sun`/miroase/ se simte/are gustul brandul? |n aproximativ 45 minute, moderatorul va ob]ine \ntre 300 [i 500 de afirma]ii scurte care, cel mai probabil, vor cuprinde cam totul referitor la experien]a clientului cu afacerea ta. Multe dintre ele se vor repeta, \ns` acest lucru nu are importan]` atât timp cât ai acoperit toate aspectele. Moderatorul va invita fiecare participant s` se uite cu aten]ie la toate afirma]iile expuse pe perete [i apoi, pre] de vreo cinci minute, s` adauge tot ce consider` c` lipse[te.

STRATEGIE MARKETING

Urm`toarea etap` este parcurgerea notelor de pe perete cu scopul de a identifica tr`s`turi sau zone comune.

F`r` \ndoial`, va \ncepe s` fie clar c` multe dintre afirma]ii au leg`tur` una cu cealalt`. Prin urmare, ele trebuie grupate \n func]ie de aceste leg`turi. O discu]ie pe tema leg`turilor [i a lucrurilor pe care le unesc va asigura moderatorul c` au fost acoperite toate unghiurile. Iar aceasta este parte din procesul prin care se determin` ce face compania [i ce ofer` consumatorilor.

Urmeaz` etapa \n care se pun nume acestor elemente diferite, cum ar fi: alegerea aromelor, expediere, adiministrative, servicii postv창nzare etc.

Iat`, de exemplu, cum ar ar`ta categoriile principale pentru Amazon.com: stil, achizi]ie, produse noi, expediere, disponibilitate online, site-uri interna]ionale, merchandising, cadouri.

Ultima etap` const` \n traducerea lucrurilor pe care le face compania \n lucrurile pe care le face pentru client.

Cu alte cuvinte, transform` ceea ce faci \n beneficii pentru clien]i. Iat` cum arat` categoriile rezultate tot pentru Amazon.com: Libertate de alegere, Termin din c창teva clicuri, Ce mai e nou?, Unde mi-e comanda?, E gata oric창nd, |mi \n]elege cultura [i limbajul, Personalizare pentru ce m` intereseaz`, Inspira]ie.

Moderatorul va vedea [i c` unele afirma]ii pot fi valabile \n mai multe zone. Nu este nicio problem`: ei vor copia afirma]iile respective pe alte foi de h창rtie [i le vor lipi acolo unde se mai potrivesc.

Motivul pentru care acest model analitic este numit Orbiter devine destul de evident \n aceast` etap`. |n jurul fiec`rei valori (Soarele) exist` toate detaliile (planetele [i sateli]ii acestora) care arat` ce anume din ceea ce face brandul sau compania respectiv` cre[te sau scade valoarea sa pentru consumator. Tot \n aceast` etap` se va \ncercui fiecare afirma]ie

cu markerul verde sau cel ro[u pentru a vedea care este pozitiv` (oportunitate de cre[tere a valorii de brand) [i care este negativ` (piedic` \n calea cre[terii valorii de brand). Vor urma o serie de dezbateri pentru a stabili ce poate fi f`cut \n scopul exploat`rii oportunit`]ilor [i al dep`[irii piedicilor.

Iar aceste discu]ii sunt foarte bune, pentru c` va fi dezb`tut` valoarea de brand \n rela]ie cu activit`]i [i func]iuni specifice din companie.

Orbiter nu este un proces [tiin]ific, care s` aib` nevoie de cantit`]i uria[e de date, dar este o solu]ie foarte bun` [i practic complet` pentru evaluarea rapid` a unui brand cu ajutorul cuno[tin]elor de]inute de angaja]ii aflat \n contact direct cu clien]ii. |n articolul viitor voi \nf`]i[a modul \n care aceste zone de beneficii pot fi eficientizate pentru a furniza o mai mare valoare de brand [i a pune la punct o strategie de brand care s` aib` ca efect cre[terea businessului. Biz

Biz

63

LA DISCOVERY, ROMÂNIA CONDUCE

Unul din cele mai cunoscute branduri TV furnizeaz` pe pia]a local` opt canale: Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Discovery Science, Discovery World, ID Investigation Discovery, Discovery Travel & Living, Discovery HD Showcase.

V-a]i gândit vreodat` cine selecteaz` programele Discovery România?

DE OANA GRECEA

D

in 1997, de la lansarea pe pia]a din România, Discovery a venit cu nout`]i \n domeniul documentarelor, iar acum managerii din ]ara noastr` conduc opera]iunile pentru nou` ]`ri din zon`. |ncepând cu ianuarie 2011, pentru c` echipa din România a dat dovad` de profesionalism, managementul de la Londra a \ncredin]at acesteia o regiune \ntreag` din Europa pe care s` o coordoneze [i s` o creasc`. Manager regional a fost numit Vlad Tudosie, care \n acest moment conduce o echip` de peste 30 de oameni, \n biroul din Bucure[ti.

Tocmai pentru c` difuzeaz` emisiuni de ni[`, canalele Discovery au fani adev`ra]i. Pe Discovery Channel, cele mai vizionate

sunt programele de supravie]uire, ma[ini, inginerie sau cele de tip pop-science.

Românii se uit` la “Tehnici esen]iale de supravie]uire” cu Bear Grylls, “Vân`torii de mituri” sau “Cum se fabric`”, emsiuni care \nregistreaz` ratinguri bune \n mod constant.

Printre emisiunile mai noi ale postului au fost \ndr`gite “Curiosity” sau “Mon[trii apelor”, care au ob]inut rezultate foarte bune. Pe TLC, care este orientat mai mult spre publicul feminin, cele mai urm`rite emisiuni sunt “Regele cofetarilor”, “Poli]ia vestimentar`” sau “Rochia perfect`”. “|n acest moment m`sur`m audien]a pentru trei dintre posturile noastre – Discovery Channel, TLC [i Animal Planet. |n categoria

STRATEGIE MEDIA

documentare, Discovery se afl` pe primul loc de mul]i ani”, spune Ada Roseti, Channel Director pe Europa de Sud-Est. Ceea ce ofer` Discovery sunt canale de ni[`, pentru un public foarte bine definit [i loial. Totu[i, emisiunea “Curiosity” a fost urm`rit` \n aproape un milion de gospod`rii de când s-a lansat, la final de septembrie. {tiind clar ce tip de oameni urm`re[te brandurile Discovery, echipa de la Bucure[ti a putut s` selecteze programele preferate de publicul românesc. “A[a am reu[it, spre exemplu, s` ob]inem cre[teri de share de 8% pe targetul editorial Discovery Channel (b`rba]i, 25-39, cablu/satelit), \n prime time, \n primele nou` luni ale anului, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut (sursa: Gfk Romania, InfoSys)”, mai spune Roseti.

PROIECTE SPECIALE Pe Facebook, Discovery România are nu mai pu]in de 248.000 de fani. Cre[terea num`rului de fani s-a f`cut treptat, pe baza unei strategii. “Am plecat din start de la premisa c` oamenii nu vor s` fie prieteni pe FB cu o companie care-[i promoveaz` \ntr-una produsele. De asemenea, ne-am gândit c`, pe FB, Discovery trebuie s` fie a[a cum este [i la televizor – un loc \n care afli lucruri noi, te amuzi, te miri, e[ti surprins, pui \ntreb`ri – cu marele avantaj c` pe internet tot procesul `sta e interactiv”, explic` Ada Roseti. Pe lâng` post`rile zilnice care p`streaz` stilul Discovery ca limbaj [i atitudine, se fac diverse proiecte speciale, de cele mai multe ori \n colaborare cu clien]ii de publicitate ai brandului. Anul acesta unul dintre cele mai de suces proiecte a fost cel realizat \mpreun` cu Ursus – o aplica]ie prin care fanii trebuiau s` umple o sticl` de bere virtual` introducând corect indicii difuzate \n timpul programelor Discovery.

Tab-ul dedicat acestei aplica]ii a fost accesat de peste 30.000 de ori \n câteva s`pt`mâni, \n condi]iile \n care campania nu a beneficiat de ad-uri pe Facebook.

O alt` campanie cu un mare impact a fost “Oricine poate fi erou”, o idee 100% româneasc`, un proiect gândit [i implementat doar \n România, pe care managementul Discovery se gânde[te s`-l exporte [i pe alte pie]e din regiune. Campania presupunea s` recomanzi oameni simpli, din via]a de zi cu zi, care fac ceva remarcabil, care sunt ni[te eroi necunoscu]i publicului larg. “Am fost primii care am vorbit de «eroism» \n sensul de curaj de a-]i tr`i via]a cu pasiune [i de a-i inspira pe cei din jurul t`u, lucru cu care românii au rezonat foarte bine”, mai spune Ada Roseti. Feedback-ul pozitiv a venit atât din partea fanilor de pe Facebook, care au trimis sute de propuneri, cât [i din partea telespectatorilor, care s-au uitat \n num`r foarte mare la cele zece documentare de scurtmetraj. A urmat apoi reac]ia festivalurilor de film documentar, precum TIFF, Shorts-Up sau Astra, care au invitat Discovery s` difuzeze filmele \n cadrul lor.

}INTE PENTRU 2012 |n opinia directorului general pe Europa de SE, cel mai important obiectiv pentru echip` este s` transforme sud-estul Europei într-una dintre cele mai de succes regiuni unde este prezent Discovery. Cum vor face asta? “|n primul rând men]inem calitatea foarte ridicat` a programelor [i ]inem cont de preferin]ele [i obiceiurile de vizionare ale publicului din fiecare ]ar`”, mai spune Tudosie. Managerul se a[teapt` ca audien]a [i rezultatele pe România s` \nregistreze cre[teri, a[a cum s-a \ntâmplat [i pân` acum, \n ciuda contextului economic dificil. Biz

MANAGEMENT DISCOVERY SEE

Vlad Tudosie Country Manager, Europa de Sud-Est

Ada Roseti Channel Director, Europa de Sud-Est

Andrei Grigorescu Advertising Sales Director, Europa de Sud-Est

Gabriela Stoian Distribution Manager, România

Începând cu luna august a acestui an, Tudosie ocup` pozi]ia de Country Manager pentru regiunea Europei de SE, care cuprinde 9 teritorii, printre care România, Bulgaria, Serbia sau Slovenia. Este responsabil de coordonarea activit`]ilor companiei [i de evolu]ia posturilor de televiziune din portofoliu.

Ada Roseti s-a al`turat echipei Discovery în anul 2008. Este responsabil` de con]inutul [i imaginea canalelor Discovery din aceast` regiune. Are o vast` experien]` \n media. Este [i lector la Facultatea de Litere din Bucure[ti pe teme ce ]in de audiovizual.

În februarie 2011, Grigorescu a fost numit Ad Sales Director pentru regiunea Europa de Sud-Est, coordonând vânz`rile de publicitate [i rela]iile cu clien]ii [i agen]iile de media în toat` regiunea. Anterior, Andrei a ocupat func]ia de Ad Sales Manager România.

Lucreaz` pentru Discovery România din martie 2008. |n calitate de Distribution Manager, este responsabil` cu distribu]ia posturilor din portofoliul Discovery [i colaborarea cu partenerii de cablu [i satelit, pentru a maximiza vânz`rile pe pia]a din România.

Biz

65

PANICA OMOAR~ CREATIVITATEA Ema Pri[c` este, din mai anul acesta, Executive Creative Director la Grey-G2 România [i, din toamn`, noul pre[edinte al Art Directors Club Romania. Din dubla postur` ne-a vorbit despre experien]ele publicitare din trecut, dar mai ales despre viitor. Un viitor care pentru Grey-G2 \nseamn` o transformare total`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Anul acesta a]i \nceput colaborarea cu câ[tigat contul pentru lansarea oficial` Grey. Cu ce a]i r`mas din fiecare agen]ie a brandului Absolut \n România [i un pitch Avon pe tem` digital`. prin care a]i trecut?

Fiecare loc prin care am trecut a r`spuns unui moment diferit. N-am repetat experien]e. Ceea ce sunt acum este contribu]ia tuturor oamenilor cu care m-am intersectat [i de la care am \nv`]at. La Publicis, Focus pe atunci, m-am alfabetizat cu publicitatea. La Tempo, \n 1999-2000, am \ntâlnit o elit` creativ` pe care cu greu am reg`sit-o \n alte p`r]i. Oameni pasiona]i de ceea ce f`ceau, care-[i sacrificau cu bucurie timp personal ca s` [lefuiasc` ceea ce de multe ori deja lucea, oameni frumo[i, genero[i. Tot la Tempo am \n]eles c` da, cantitatea duce la calitate, [i c` umilin]a e util` \n profesia asta. Leo Burnett mi-a dat structur` [i direc]ie, iar la BBDO mi-am f`cut primele teme la leadership de crea]ie [i am câ[tigat cel mai prestigios premiu pentru un director de crea]ie, Agen]ia Anului.

Ce pitch-uri a]i câ[tigat de când a]i venit \n agen]ie?

Contul Primola a fost câ[tigat dinainte de a ajunge eu \n agen]ie. Apoi am 66

Biz

A]i realizat ce v-a]i propus anul acesta?

Grey-G2 este o companie \ntr-o transformare foarte serioas`. Dintr-o agen]ie tradi]ional`, ATL-istic`, ne-am propus s` devenim cel mai mare furnizor de servicii digitale din România. Unul din obiectivele mele \mpreun` cu colegii din agen]ie este s` facem aceast` transformare a organiza]iei. Ceea ce nu este simplu. |n general, exist` dou` tipuri de digitalizare. Pe de o parte exist` varianta \n care ATL-ul \[i p`streaz` competen]ele dup` care se nasc sateli]i specializa]i pe digital. Pe de alt` parte se poate face o integrare a competen]elor digitale pe o structur` ATL-istic`. Noi vrem s` p`str`m competen]ele de ATL [i s` le facem s` conlucreze cu digitalul.

Nu [tim care este varianta cea mai bun`. Se poate \nregistra succes \n ambele feluri. Sunt sistemele de gândire diferite. Oamenii din ATL percep un brand altfel decât cei de digital. Oamenii de ATL gândesc pove[ti, cei de digital au o gândire sistemic`. Cel mai bun exemplu, din punctul nostru de vedere,

este transformarea pe care a f`cut-o Tribal DDB \n Germania. Sub umbrela aceleia[i agen]ii se reunesc \n slujba clientului [i a brandului toate competen]ele necesare: oameni de brand, oameni de digital, oameni de social media, strategie, oameni de inova]ie.

Acesta e modelul spre care ne \ndrept`m [i noi.

Cum a]i reg`sit publicitatea româneasc` dup` perioada petrecut` \n cadrul buticului de inova]ie Kardumen, din Barcelona?

Am reg`sit-o cu mai pu]ine dovezi de dragoste. E cumva gre[it, pentru c` e o meserie care se face cu foarte mult` dragoste. Acum sunt mai pu]ine dovezi de dragoste [i din partea agen]iilor, [i din partea deciden]ilor de la clien]i.

Suntem extrem de obosi]i de lupta zilnic` cu rezultatele, cu viteza care ne este cerut`, de pe azi pe mâine, care nu poate fi altfel decât contra gândirii. Nu ai cum s` vii cu solu]ii bune de pe o zi pe alta, po]i doar s` aplici o solu]ie cu care ai avut succes [i pe care o repe]i.

Asta nu e inova]ie.

Ce se mai \ntâmpl` cu creativitatea [i eficien]a din publicitatea româneasc`?

Creativitatea româneasc` e mai frumoas` decât eficien]a româneasc`.

Sun` aberant, dac` ne gândim c` cele dou` nu sunt adverse, ci fac parte din acela[i sistem. Cu cât solu]ia este mai creativ`, cu atât te bucuri de o eficien]` mai mare, c`ci publicul face gratis ceea ce fac banii investi]i \n media. Dar, dac` ne uit`m grosso modo la Effie România, \]i smulgi p`rul la cum arat` execu]iile celor mai multe campanii premiate. Chiar m` gândeam la un moment dat cât de debusolant trebuie s` fie pentru un

STRATEGIE

INTERVIU

junior de la crea]ie s` vin` la gala premiilor Effie. Cele mai multe campanii premiate seam`n` cu cele care se resping la primele sesiuni de gândire creativ`. Effie ne arat` c` po]i s`-]i \ndepline[ti obiectivele de pia]` [i f`r` s` fii creativ. {i cum creativitatea presupune \ntotdeauna o doz` mare de risc – optezi pentru necunoscut, finan]ezi hazardul – atunci nu e de mirare \nclina]ia de a alege calea b`tut`.

Creativitatea nu e la \ndemân`. Nici f`cutul ei [i nici implementarea ei.

Cere doze consistente de curaj din partea agen]iei [i mai ales din cea a clientului. Cere o dorin]` imens` de a fi diferit, polarizant. {i, cel mai important, cred, cere perspectiv`, pe care nu o mai valorizeaz` nimeni, c`ci tr`im doar \n prezent. Trecem printr-o criz` de autoapreciere noi ca industrie.

Urm`rind doar ceea ce e tranzitoriu \n dauna a ceea ce e universal, trendurile [i mai pu]in principiile, l`sându-ne acapara]i de mantre gen “internetul va schimba totul”, nu ne mai d`m [anse s` devenim mai \n]elep]i.

EMA PRI{C~, Executive Creative Director, Grey-G2 România

FOTO: VALI MIREA

Ce planuri ave]i cu Art Director Club România din noua postur` de pre[edinte?

De-a lungul celor aproape patru ani de când s-a \nfiin]at, Art Director Club România a strâns multe ini]iative, inten]ii [i vise. |mi doresc s` ajungem s` implement`m o parte dintre ele, mai ales cele privitoare la talentul tân`r, pepiniera industriei, [i partenerii no[tri din marcom. {coala ADC*RO cere [i ea o revizitare a principiilor dup` care a fost pus` pe picioare. Ca asocia]ie profesional` ce reune[te 27 de directori de crea]ie, ADC România trebuie s`-[i ocupe locul de instan]` garant` a excelen]ei \n comunicare. Practic, asta se rezolv` prin viitorul festival de crea]ie pe care \l punem la cale. Festivalul trebuie s` fie prilejul de turnir creativ \ntre toate for]ele creative ale pie]ei, trebuie s` devin` instan]a c` ne va da benchmark-ul local al fiec`rui an. Diferen]a fa]` de ADOR, pe lâng` una formal`, de con]inut, trebuie s` reflecte diferen]a dintre noi cei de azi [i noi cei de acum 10 ani. Biz Biz

67

CERTITUDINI PENTRU VREMURI INCERTE A fost nevoie de o recesiune pentru eficientizarea proceselor [i departamentelor din companii. Totu[i, un nou val al recesiunii, cauzat de criza datoriilor suverane, ar putea preda organiza]iilor o nou` lec]ie de eficientizare.

DE OVIDIU NEAGOE

glind`, oglinjoar`, care este cel mai pu]in eficient departament al companiilor din ]ar`? R`spunsul la aceast` \ntrebare \l ofer` studiul “PwC Saratoga Romånia 2011”, care arat` c` departamentul de resurse umane [i-a p`strat aceea[i dimensiune ca \n perioada anterioar` crizei economice, dar cu costuri mai mici, \n timp ce restul departamentelor din cadrul organiza]iilor au aplicat mai multe sc`deri. Astfel, costurile departamentelor de resurse

68

Biz

umane per angajat au sc`zut cu 15%, \n timp ce departamentele de marketing au aplicat sc`deri de 17%, cele de financiar/ contabilitate de 28% [i cele de vånz`ri de 46%. “Toate departamentele din companie s-au eficientizat [i [i-au redus cheltuielile, cele mai mici sc`deri fiind \nregistrate \n cel de resurse umane”, spune Hora]iu Cocheci, Manager Senior Servicii de Consultan]` \n Resurse Umane din cadrul PwC Romånia.

Totu[i rata de recrutare extern` a fost dubl` \n anul 2010 comparativ cu anul precedent [i la jum`tate din costuri. Dac` \n 2009 circa 6,7% dintre angaja]i erau recruta]i din afara companiei, \n 2010 procentul a crescut la 14,1%, \n timp ce costul mediul al recrut`rii unui angajat a fost de 520 de euro [i

respectiv 240 de euro. “Aceasta este \nc` o dovad` c` firmele autohtone au dep`[it mentalitatea de supravie]uire din perioada crizei din 2009 [i au \nceput s`-[i refac` efectivele”, spune Peter de Ruiter, partener [i totodat` lider al departamentului de Consultan]` Fiscal` [i Juridic` al PwC Romånia. “Cu toate acestea, \n condi]iile \n care perioada tulbure din punct de vedere economic se pare c` se va prelungi, este important pentru companiile locale s` r`mån` suple [i agile [i s` p`streze un control ferm asupra costurilor”, mai adaug` Peter de Ruiter.

Mai mult, rentabilitatea capitalului uman a sc`zut cu 12% \n Romånia, de la 1,53 la 1,34, potrivit datelor studiului PwC Saratoga Romånia 2011. "|n actualul context economic, cele mai multe companii din Romånia s-au confruntat cu o deterioare a rezultatelor financiare", continu` liderul departamentului de Consultan]` Fiscal` [i Juridic` al PwC Romånia. La aceasta s-a ad`ugat [i o u[oar` majorare a costurilor cu for]a de munc`, pe m`sur` ce multe dintre companii au abandonat practicile de munc` nepl`tit` sau de

STRATEGIE MANAGEMENT

EFICIENTIZARE DIGITAL~ Un aliat pentru companiile mici [i mijlocii din ]ar` este M.O.R.E., prima platform` de cloud computing dedicat` pie]ei romåne[ti lansat` de TeamNet International. Platforma este un real ajutor pentru companii, prin prisma unui program de dezvoltare [i optimizare. Programul "Asistentul t`u personal" a fost gåndit ca un pachet promo]ional care con]ine dou` aplica]ii integrate, CRM [i Facturare, al`turi de suportul hardware, asigurat de Fujitsu, [i o conexiune de date 3G pus` la dispozi]ie de Vodafone. Programul beneficiaz` de toate instrumentele de care o companie are nevoie pentru gestionarea atent` a informa]iilor despre clien]i, iar odat` integrat cu modul Facturare se continu` fluxul administrativ, astfel \ncåt utilizatorul poate ]ine o eviden]` clar` a clien]ilor. Programul ofer` solu]ii de eficientizare a businessului, care se traduc prin reducerea costurilor cu personalul, cu infrastructura IT, cre[terea mobilit`]ii, a securit`]ii sau a vånz`rilor. "Ceea ce garanteaz` acest program este mai mult timp pentru dezvoltarea businessului, mai mult timp pentru antreprenor sau manager, care se poate desprinde acum de grijile administrative [i poate avea o privire de ansamblu asupra afacerii", spune Bogdan Padiu, director general la TeamNet International.

EFICIENTIZARE CU ANTRENAMENT Ascendis, liderul pie]ei de training [i consultan]` \n domeniul dezvolt`rii [i form`rii profesionale din ]ar`, este singura companie certificat` de International Association for Six Sigma Certification [i PEOPLECERT ca centru de training [i certificare Lean Six Sigma.

Ce \nseamn` aceast` realizare? Compania poate oferi, pe de-o parte, training acreditat companiilor interesate s` descopere [i s` implementeze aceste metodologii \n scopul ob]inerii de performan]e rapide cu efort minim, iar pe de alt` parte va putea furniza certific`ri Yellow Belts, Green Belts, respectiv Black Belts, recunoscute interna]ional, tuturor speciali[tilor interesa]i s` se diferen]ieze pe pia]a muncii. Pe baza unor tehnici [i instrumente de management al calit`]ii [i al performan]ei recunoscute \n plan mondial, Lean Six Sigma are ca scop cre[terea vitezei proceselor [i diminuarea erorilor ap`rute \n cadrul acestora, cu efect direct [i rapid \n rezultatele de business. “Sunt convins c` aceast` metodologie va ajuta multe companii din Romånia s` \[i creasc` substan]ial performan]a, chiar \n condi]ii economice mai pu]in favorabile”, spune Constantin Stan, director general al diviziei Ascendis Process Management. “Economiile ob]inute la clien]ii no[tri ajung la milioane de euro, iar succesul proiectelor noastre ne fidelizeaz` clien]ii”, continu` Stan.

angajare cu norm` redus`, care au fost utilizate pe scar` larg` \n perioada de apogeu a crizei. Rezultatele sunt un semnal de alarm` cu privire la competitivitatea Romåniei, iar mediul de afaceri local ar trebui s` acorde mai mult` aten]ie \mbun`t`]irii rezultatelor financiare [i a productivit`]ii muncii, dou` dintre cele mai importante motive ale atractivit`]ii Romåniei ca destina]ie de investi]ii \n Europa Central` [i de Est.

R~ZBOI PE TALENTE Costurile cu for]a de munc` raportate la costurile totale ale companiilor au crescut cu 10%, de la o valoare de

9,26% \n 2009 la 10,13% \n 2010. Cu toate acestea, costurile cu for]a de munc` din ]ar` sunt \n continuare sc`zute comparativ cu cele din Europa de Vest. O veste bun` pentru angaja]ii din companii care urm`resc dezvoltarea profesional` este num`rul de ore alocate programelor de training.

Comparativ cu perioada premerg`toare recesiunii, num`rul de ore de training alocate fiec`rui angajat a fost dublat: dac` \n anul 2007 fiecare angajat beneficia anual de 13,6 ore de training pe an, \n 2010 num`rul acestora a atins valoarea de 25 de ore, peste media de 20 de ore \nregistrat` \n Europa

Central` [i de Est. |n anul 2009, 63% dintre companiile din ]ar` optau pentru training extern, dar tendin]a s-a schimbat radical, iar un an mai tårziu numai 28% apelau la furnizorii externi de training.

Investi]ia companiilor \n dezvoltarea personalului a \nsemnat cre[terea angajamentului for]ei de munc`. “Cum globalizarea nu mai este o prioritate, pentru c` ne confrunt`m cu o criz`, o prioritate mai mare \n aceast` perioad` este managementul talentelor”, spunea Peter Haen, pre[edinte la European Association for People Management, \n cadrul conferin]ei HR Leading Success, organizat` de HR-Club. “R`zboiul purtat acum de companii este pe talente, dar nu este ceva sustenabil, cre[terea talentelor este mai important`”, continua Haen. Tot potrivit studiului “PwC Saratoga Romånia 2011”, \n anul 2009, 14,8% dintre angaja]i au p`r`sit compania, \n timp ce \n anul 2010 procentul acestora a urcat la 15%. Dac`, \n anul 2009, 49% dintre angaja]ii optau pentru p`r`sirea locului de munc`, pentru anul 2010 tendin]a s-a schimbat radical, procentul \ncet`rilor voluntare urcând la 75%. Biz Biz

69

STRATEGIE COMUNITATE

REFRESH CREATIV |N VIA}A URBAN~ Proiectul de idei creative Pepsi Refresh “Turnul Nostru” a câ[tigat premiul cel mare de 20.000 de dolari. Ideea trebuie implementat` pân` la finalul lunii februarie 2012.

DE OANA GRECEA a jum`tatea lunii noiembrie, \n cadrul proiectuluiui Pepsi Refresh, organizat sub umbrela Refresh Your World, au fost jurizate cele mai votate zece idei. Tema competi]iei lansate \n luna septembrie a fost “D` un refresh vie]ii urbane!”, iar premiul cel mare, pentru care s-au luptat peste 600 de idei, a fost de 20.000 de dolari care s` ajute ideea câ[tig`toare s` prind` via]`.

Proiectul s-a desf`[urat \ntre 22 septembrie [i 19 noiembrie, [i a fost cea mai ampl` competi]ie na]ional` de proiecte creative pe Facebook, sub umbrela Refresh Your World. “Proiectul ne-a confirmat a[tept`rile de la \nceput. Pepsi Refresh România a reprezentat o platform` de care tinerii aveau nevoie pentru a-[i expune creativitatea [i originalitatea.

Sper`m s` fie \n continuare o surs` de inspira]ie pentru to]i cei care au curajul s` priveasc` lucrurile altfel [i \ndr`znesc s` o arate [i altora”, a declarat Adriana Nes70

Biz

toriuc, Group Brand Manager Carbonated Soft Drinks, PepsiCo România. Juriul format din Cristina Bazavan, Cabral [i Mihai Dobrovolschi a punctat fiecare proiect \n func]ie de criteriile competi]iei: adecvare la tem`, creativitate, fezabilitate [i impact asupra comunit`]ii.

Proiectul “Turnul Nostru” a fost \nscris de Adriana Furnic` Gheorghiescu din Ia[i. Ideea de “refresh” vizeaz` un fost castel de ap` din apropierea pasarelei

A[a va ar`ta “Turnul Nostru” dup` investi]ia de 20.000 de dolari

pietonale care face leg`tura \ntre dou` mari cartiere ie[ene: Gara Mare [i Alexandru cel Bun. Turnul de ap` se dore[te transformat \ntr-un reper al Ia[iului [i un simbol de implicare civic`. Proiectul va \nsufle]i acest turn de ap` printr-o interven]ie asupra fa]adei [i a func]ionalit`]ii acestuia – prin vopsirea obiectivului, montarea unor lamele verticale colorate din material plastic, care vor dinamiza fa]ada, prin montarea unui sistem de iluminat nocturn [i a unor display-uri cu informa]ii de interes public. Obiectivul re\mprosp`tat va bucura circa 25.000 de persoane care trec zilnic pe pasarela \nvecinat` cu turnul. Cu premiul câ[tigat, autorii proiectului promit s` inaugureze noul turn pe 18 februarie 2012.

Pe locul 2 s-a situat proiectul Transport Urban (www.transporturban.ro), \nscris de Emil D`ncescu [i Tudor Iliescu, care ofer` o solu]ie online pentru c`l`torii rapide [i sigure, folosind mijloacele de transport public. Aplica]ia propus` vizeaz` pentru \nceput [apte ora[e din ]ar`. Un planificator ce include harta ora[ului, sta]iile [i traseele garanteaz` utilizatorului orientarea facil` [i g`sirea rutei optime pân` la destina]ie.

Prin Pepsi Refresh Project, lansat la nivel interna]ional \n 2010, brandul [i-a propus s` stimuleze [i \ncurajeze tinerii s` aib` un impact pozitiv \n mediul \n care tr`iesc. Comunicarea s-a f`cut atât pe canalele clasice de comunicare (TV, outdoor), cât [i pe canalele sociale. Pepsi Refresh Project a strâns idei de la oameni obi[nui]i pentru a le finan]a. Biz

life Visul unor nop]i de iarn` Turi[tii romåni prefer` s` petreac` iarna pe “uli]ele” capitalelor europene, loc ideal pentru achizi]ia cadourilor, pentru s`rb`torile de iarn`. DE OVIDIU NEAGOE

C

oncediul de iarn` se apropie cu pa[i din ce \n ce mai repezi.

Dac` v` dori]i s` v` ad`posti]i de frig pentru cåteva clipe ca s` savura]i o cafea fierbinte \ntr-o cafenea vienez` sau un vin fran]uzesc la un restaurant [ic din ora[ul luminilor, dup` o plimbare pe renumitul Champs-Élysées decorat cu lumini de Cr`ciun, B`trånul Continent este alegerea perfect` pentru

sezonul rece. Aceea[i p`rere o au [i turi[tii din ]ar`. Cånd vine vorba despre vacan]a de iarn`, romånii prefer` destina]iile populare din Europa. Viena, Budapesta [i Praga se afl` \n topul destina]iilor de vacan]` preferate de romåni \n perioada s`rb`torilor de iarn`, potrivit datelor furnizate de site-ul de rezerv`ri hoteliere HotelPeeps.ro, dezvoltat [i de]inut de produc`torul local de

aplica]ii online Zitec. Pe lång` cele trei capitale europene, turi[tii din ]ar`, mai iau \n calcul [i alte destina]ii precum Paris, Londra sau Milano. Nu sunt excluse nici destina]ii ca Istanbul, Roma sau Amsterdam, locuri recunoscute pentru farmecul din perioada concediului de iarn`. Iat` care sunt cele mai apreciate destina]ii de c`tre turi[tii romåni \n perioada s`rb`torilor de iarn`: Biz Loc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Destina]ie Viena Budapesta Praga Paris Londra Milano Bratislava Istanbul Amsterdam Roma

Surs`: HotelPeeps.ro

OSCAR PENTRU DISTRIBU}IE

Pelicula “New Year’s Eve”, care va avea premiera \n România pe 9 decembrie, propune cinefililor povestea mai multor personaje \ntr-un interval de timp extrem de scurt, dar foarte important: Revelionul.

Din distribu]ia filmului regizat de Garry Marshall fac parte Robert De Niro, Michelle Pfeiffer, Ashton Kutcher, Jessica Biel sau Sarah Jessica Parker.

Biz

71

LIFE

{TIRI

Proiec]ia unei noi dimensiuni Panasonic a lansat \n Romånia primul proiector Full HD 3D Home Theatre, modelul PT-AT5000E. Acesta ofer` o rezolu]ie de 1080 p, 1.920x1.080 pixeli [i folose[te un panou LCD transparent [i tehnologia Overdrive, pentru asigurarea unui risc redus de producere a imaginilor dublate. Proiectorul ofer` o experien]` unic` atåt 2D, cåt [i 3D, noul sistem optic asigurånd un raport de contrast de 300.000:1 [i o luminozitate de 2.000 de lumeni. Noul model a fost dezvoltat \n colaborare cu inginerii de la Panasonic

Hollywood Laboratory, care au avut un rol cheie \n stabilirea standardelor industriei 3D, precum [i \n crearea discurilor 3D Bluray. Vizualizarea con]inutului 3D se transform` \ntr-o experien]` memorabil` prin intermediul 3D Viewing Monitor [i ale func]iei oferite de 3D Picture Balance.

Func]ia permite ca efectul stereoscopic s` se p`streze \n perimetrul stabilit de comitetul 3D Consortium, pentru pre\ntåmpinarea situa]iilor \n care efectul 3D se schimb` \n func]ie de m`rimea ecranului.

(Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

11 IANUARIE Cinefilii vor putea intra \n pielea regizorilor prin intermediul unui curs de scenaristic`, format din 7 ateliere, organizat de Funda]ia Calea Victoriei. Aici, participan]ii vor \nv`]a s` construiasc` un film: de la descoperirea pove[tii [i componentele scenariului de film, la personaj [i analiza de scenariu.

23 DECEMBRIE

Nu te feri de elegan]a [i confortul grecilor Grupul hotelier Rezidor, una dintre companiile cu cea mai mare dezvoltare din lume, va deschide por]ile hotelului Radisson Blu din Atena la jum`tatea lunii decembrie. Hotelul, care va purta numele de Radisson Blu Park Hotel, va putea primi oaspe]ii \n 152 de camere. Este primul hotel al companiei din Grecia, de[i Rezidor are facilit`]i \n 65 de state din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa. “|n ciuda recentei crize, care \nc` pune Grecia la grea \ncercare, hotelurile din capitala statului, Atena \nregistreaz` performan]e bune”, spune Kurt Ritter, pre[edinte [i CEO la Rezidor. “Suntem måndri s` venim \n ]ar` [i s` ne \nt`rim prezen]a [i dezvoltarea brandului Radisson Blu \n sud-estul Europei”, a mai ad`ugat Ritter. Hotelul este amplasat \n partea de nord a centrului ora[ului, vizavi de Pedion Areos, cel mai mare parc din Atena. |n plus, hotelul este \n imediata apropiere de Muzeul Na]ional de Arheologie.

72

Biz

Este data \n care fanii regizorului Guy Ritchie vor putea viziona pe marile ecrane din ]ar` filmul “Sherlock Holmes: A Game of Shadows”. Continuarea peliculei din 2009 \i are \n rolurile principale tot pe Robert Downey Jr. [i Jude Law.

21-22 DECEMBRIE |n acest interval iubitorii de muzic` bun` se vor putea re\ntålni cu celebrul compozitor [i violonist Edvin Marton, care va sus]ine un concert la Sala Palatului din Bucure[ti, al`turi de European Royal Orchestra, sub bagheta dirijorului austriac Gottfried Rabl.

Melomanii care \[i doresc s` asculte piese precum “Romeo

[i Julieta” sau “Na[ul” au la dispozi]ie bilete cu pre]uri \ntre 80 [i 300 de lei.

18 DECEMBRIE Profesioni[tii [i amatorii de ciclism [i nu numai vor avea ocazia s` participe la un maraton inedit pe str`zile din capital`. Participan]ii, to]i deghiza]i \n Mo[ Cr`ciun, vor avea ocazia s` se plimbe cu bicicletele pe un traseu stabilit la data \ntålnirii, care va avea loc \n Parcul Tineretului, la orele 14:00.

19 DECEMBRIE Ansamblul austriac Johann Strauss \[i va \ncheia turneul din ]ar` cu concertul Strauss Forever, care va avea loc la TNB. Johann Strauss Ensemble, una dintre cele mai iubite orchestre de c`tre publicul romån, a sus]inut zeci de concerte \n Romånia \n cadrul Turneului de Cr`ciun, pe care \l sus]in de 6 ani \n ]ar`. Biletele au fost puse \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 20 [i 200 de lei.

LIFE

STIL

{TIRI

Avangardism corporatist

O bijuterie de colec]ie Parfumeria Createur 5 d’Emotion aduce \n Romånia celebrele bijuterii Catherine Michiels, ale c`rei crea]ii sunt purtate vedete populare de la Hollywood, atåt datorit` designului, cåt mai ales gra]ie semnifica]iei spirituale a fiec`rei piese-simbol. Johnny Depp, Orlando Bloom, Angelina Jolie, Nicole Kidman sau Julia Roberts sunt numai cåteva dintre

A

vedetele care au devenit adev`ra]i ambasadori ai bijuteriilor semnate de Catherine Michiels. Creatoarea de origine belgian` a studiat la Arts & Metier Institute din Bruxelles, iar apoi s-a \ndreptat c`tre studiul influen]ei simbolurilor [i a pietrelor pre]ioase.

tra Doftana, autointitulat cel mai avangardist design hotel din ]ar`, a anun]at extinderea facilit`]ilor pe zona de evenimente pentru mediul de afaceri. Prin acest demers, hotelul va pune la dispozi]ia oaspe]ilor un \ntreg sistem logistic pentru activit`]i dedicate companiilor, \n special pentru evenimente de top corporate retreat. “Prin completarea gamei de facilit`]i pe zona corporate dorim s` ne extindem acest segment de activitate astfel \ncåt s` ajung` s` \nsumeze peste 60% din cifra anual` de afaceri a resortului”, spune Emil Munteanu, Managing Partner [i totodat` ac]ionar la Top Resorts.

“|n momentul de fa]`, veniturile provenite din zona de business [i zona de turism de vacan]` sunt de 30% [i respectiv 70%”, continu` Munteanu. Industria de reuniuni, cunoscut` la nivel interna]ional prin conceptul de MICE (meetings, incentives, conferences, exhibitions) reprezint` un segment de pia]` a c`rui valoare a ajuns \n România la finele anului 2008 la un nivel de 150 de milioane de euro. Top Resorts organizeaz` [i programe de team building, prin intermediul c`rora organiza]iile pot explora \mprejurimile.

Companiile mai pot opta [i pentru pachete SPA sau fitness. (Ovidiu Neagoe)

Apel la lux [i securitate

R

enumitul produc`tor elve]ian de ceasuri de mån` TAG Heuer a lansat \n parteneriat cu produc`torul de programe de securitate Kaspersky Lab primul smartphone de lux cu touchscreen, denumit TAG Heuer Link, care opereaz` pe sistemul de operare al Google, Android. Noul dispozitiv mobil este un instrument performant de comunicare creat de speciali[tii elve]ieni [i asamblat \n Fran]a. TAG Heuer Link a fost creat din materiale de calitate [i cu unele dintre cele mai avansate componente utilizate \n industriile orologiei [i auto, dar [i cu dia-

mante [i aur roz. O]elul inoxidabil folosit pentru acest terminal este utilizat [i pentru crearea instrumentelor chirurgicale, fiind hipoalergenic [i rezistent la coroziune. Terminalul ofer` [i un nivel \nalt de protec]ie \mpotriva atacurilor [i malware-ului pentru platforme mobile, dar [i a spam-ului prin SMS. Cu ajutorul software-ului Mobile Security, proprietarul telefonului TAG Heuer Link are posibilitatea de a-[i gestiona \n mod eficient contactele private, de a filtra apelurile [i SMS-urile nedorite prin introducerea contactelor \n “liste negre”. (Ovidiu Neagoe) Biz

73

LIFE

{TIRI

Perfec]iunea [i elegan]a se contopesc lunar \n cadrul \ntålnirilor Clubului de Cognac Rémy Martin, unde iubitorii de b`uturi rafinate pot savura cognac r`cit \n prealabil la -18°C, temperatur` optim` pentru eviden]ierea celor mai fine nuan]e ale unui cognac cu adev`rat unic. DE OVIDIU NEAGOE

74

Biz

Gustul des`vår[it al rafinamentului F

umul alb`strui al ]ig`rilor de foi se ridic` deasupra \nc`perii, iar fiecare sunet discret al muzicii ascultate \n surdin` parc` \[i face loc tot mai u[or prin densitatea acestuia c`tre urechile [i apoi sufletele invita]ilor. Elegan]a [i rafinamentul sunt la ele acas`.

Pahare de cle[tar, din care invita]ii \[i savureaz` b`utura preferat`, \nseamn` continuarea unei pove[ti \ncepute \n anul 1724, de Rémy Martin, \n renumita regiune Champagne

LIFE

din Fran]a. Al`turi de bucate alese pe språncean`, povestea celebrului viticultor francez continu`, prin rafinament [i gustul des`vår[it al cognacului \n fiecare ultima zi de joi din lun`, gra]ie Clubului de Cognac Rémy Martin. Derulate \ntr-un primitor [i luxos spa]iu al hotelului Howard Johnson din capital`, \ntålnirile permit iubitorilor de cognac s` discute despre cele mai noi sortimente, cele mai bune cocktailuri ori despre fiecare arom` \n parte a b`uturii preferate. Ultima \ntålnire din acest an nu va mai avea loc la sfår[itul lunii, ci \n data de 15 decembrie.

O incursiune \n lumea cognacului pentru cineva mai pu]in avizat \nseamn` deschiderea unei lumi pline cu nout`]i. |nceputul anului viitor \nseamn` un moment mult a[teptat \n ]ar`,

{TIRI

prin prisma lans`rii pe pia]a local` a unui cognac Metaxa de 12 stele.

Iubitorii de b`uturi rafinate au mai avut ocazia s` deguste Rémy Martin VSOP (very superior old pale) r`cit \nainte la -18 grade Celsius, temperatur` optim` pentru relevarea celor mai fine nuan]e ale unui cognac cu adev`rat unic. Savurarea cognacului la aceast` temperatur` este posibil` gra]ie dispozitivului Rémy iceBOXX, creat special pentru men]inerea temperaturii cognacului la -18 grade.

Tehnologia a contribuit din plin la revolu]ionarea modului \n care poate fi savurat` rafinata b`utur` [i ofer` iubitorilor de cognac o experien]` inedit` [i ocazia s` simt` cu adev`rat intensitatea aromelor ce fac din Rémy Martin VSOP una dintre cele mai apreciate b`uturi din lume. Biz

12 FOTOGRAFI CELEBRI ÎN EDI}IA ANIVERSAR~ A CALENDARULUI LAVAZZA

la succesul calendarului Lavazza în ace[ti ani: Erwin Olaf, Thierry Le Gouès, Miles Aldridge, Marino Parisotto, Eugenio Recuenco, Elliott Erwitt, Finlay MacKay, Mark Seliger,

Annie Leibovitz, Albert Watson, David LaChapelle [i Ellen von Unwerth.

Ace[tia s-au pus pe ei în[i[i în joc, celebrând rela]ia special` pe care o au cu cafeaua Lavazza prin autoportrete. Cei 12 fotografi au fost coordona]i de catre agen]ia Armando Testa, care a realizat [i în acest an calendarul Lavazza. Fotografii s-au interpretat pe ei în[i[i în poze inovatoare, nonconformiste [i foarte originale. “În fiecare an, calendarul Lavazza experimenteaz` cu noi trenduri artistice [i teme diverse interpretate de c`tre un artist

zza. “Într-o edi]ie care este atât de important` [i semnificativ` pentru ceea ce vrem s` comunic`m, am vrut s` facem ceva cu totul [i cu totul nou [i astfel i-am rugat pe cei mai buni fotografi s` creeze autoportrete inspirate de espresso-ul nostru: rezultatul este unul cu totul entuziasmant.”

Imaginea calendarului Lavazza 2012 [i a întregului proiect este Valerie van der Graaf. Pe coperta calendarului, tân`rul fotomodel danez, în vârst` de 20 de ani, stinge lumân`rile unei simbolice zile de na[tere.

interna]ional“, m`rturise[te Francesca Lavazza, Corporate Image Director Lava-

ADVERTORIAL

The Lavazzers este numele celei de a 20-a edi]ii a calendarului Lavazza, semnat` de doisprezece dintre mae[trii fotografiei care au contribuit

Biz

75

SUB SOARELE CALIFORNIEI Salonul auto de la Los Angeles, de[i modest ca dimensiuni, a prilejuit lans`ri interesante din partea mai multor produc`tori, multe \ndreptate, desigur, spre pia]a american`. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

HYUNDAI AZERA Dintr-o Cenu[`reas` a pie]ei auto americane, Hyundai a ajuns o poveste de succes impresionant` \n SUA. Modelul Azera lansat \n California este al cincilea al produc`torului sud-coreean care adopt` noul design Fluidic Sculpture adoptat de companie, dup` Tucson, Accent, Elantra [i Sonata. Designul exterior este inspirat din avia]ie, oferind o form` aerodinamic` lung`, u[oar` [i joas`. Sedanul va fi propulsat de motorul Lambda II GDI de 3,3 litri, cu transmisie \n 6 trepte, cu un consum de 10 litri la 100 km. Modelul are un dispozitiv care permite memorarea set`rilor pentru scaunul [oferului, volan [i oglinzile laterale. Hyundai Azera este a[teptat \n showroom-urile din SUA de la \nceputul anului viitor.

VOLKSWAGEN CC Acest coupé cu 4 u[i se afl` la a doua genera]ie. Versiunea lansat` acum patru ani a vândut aproape 270.000 de unit`]i. La exterior, noul Volkswagen CC a beneficiat de redesign complet atât \n fa]`, cât [i \n spate. Motoriz`rile pornesc de la 138 CP pentru diesel, respectiv 158 CP pe benzin`, [i ajung la 195 CP.

VOLVO C70 INSCRIPTION Decapotabila suedez` se lanseaz` \n plin` iarn` [i este deja pus` \n vânzare din luna noiembrie. Este o edi]ie limitat`, din care se vor produce doar 2.000 de unit`]i pe an. Cu plafonul ridicat, cap`t` un aspect de CC extrem de atractiv.

Motoriz`rile pornesc de la 150 CP (diesel) [i ajung la 230 CP (benzin`).

PORSCHE PANAMERA GTS Nem]ii o prezint` drept ma[ina sportiv` cu 4 u[i, care se comport` la fel de bine [i pe circuitul de curse, dar [i \n ora[.

Panamera Gran Turismo Sport (GTS) ofer` mai mult` putere (30 CP \n plus) [i un profil coborât cu 10 mm fa]` de Panamera standard. Panamera GTS va fi disponibil` din februarie 2012, \ncepând de la 116.716 euro.

LIFE

GADGET

BIZ APPS

Un Transformer cu 4 nuclee

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

XE Currency O aplica]ie pentru cei care c`l`toresc mult [i au nevoie de informa]ii rapide despre cursul valutar. Converti]i orice valut` din lume la cursul adus la zi. Chiar dac` nu ave]i acces la internet, aplica]ia stocheaz` ultimul update realizat. Pute]i accesa [i grafice privind evolu]ia cursului.

La cum merg treburile, \n curând vom ag`]a laptopurile \n cui.

Tabletele devin tot mai puternice [i mai performante [i, pentru tradi]ionali[ti, chiar [i cu tastatura deta[abil`.

ConnectivityShortcuts

DE GABRIEL BÂRLIG~ Când Asus [i Nvidia colaboreaz`, rezultatul poate fi exploziv. Probabil chiar asta se dore[te cu Eee Pad Transformer Prime, prima tablet` din lume cu procesor Nvidia Tegra 3 quad-core. Cele 4 nuclee ale procesorului au \nc`put cumva \n carcasa de numai 8,3 mm grosime (de[i cred c` termenul “sub]irime” s-ar potrivi mai bine).

De[i carcasa este metalic` (sunt disponibile dou` culori, gri ametist [i auriu [ampanie), tableta cânt`re[te doar 586 de grame. Normal, dac` folose[ti aluminiu, material pe care cei de la Asus par s`-l st`pâneasc` excelent.

Pe lâng` procesorul cu patru nuclee, Transformer Prime are [i un accelerator grafic GeForce cu 12 nuclee [i tehnologie vSMP, cu ajutorul c`rora poate oferi o experien]` de lucru ultrarapid` pentru multitasking, navigare web, redare video Full HD [i jocuri.

Ecranul poate face sau desface performan]a unei tablete, a[a c` Eee Pad Transformer Prime vine cu un ecran IPS+, cu luminozitate crescut` numai bun` pentru vizibilitate bun` [i \n lumin` natural` puternic`, [i unghi larg de vizualizare de 78

Biz

178 de grade, protejat de sticl` Corning Gorilla.

O camer` de 1,2 MP permite efectuarea de videoconferin]e, \n timp ce camera principal` de 8 MP cu autofocus [i bli] LED posed` o diafragm` F2.4 [i senzor CMOS iluminat din spate, permi]ând focalizarea \n adâncime la atingere [i reducerea zgomotului pe imagine \n condi]ii de iluminare insuficient`. O premier` pentru tablete, camera de 8 MP a lui Transformer Prime are capacitatea s` filmeze \n format HD 1080p.

Tableta de la Asus este disponibil` \n variante cu spa]iu de stocare de 32 GB [i 64 GB, \mpreun` cu un slot pentru carduri microSD, conector audio combo de 3,5 mm [i un port micro-HDMI. Dar func]ia care o deosebe[te de alte tablete este dock-ul mobil, care ofer` utilizatorului o tastatur` [i un touchpad, al`turi de op]iunile de extensie f`r` limite disponibile prin portul USB [i slotul pentru carduri SD. Transformer Prime are o autonomie de pân` la 12 ore, dar combinat cu dock-ul mobil func]ioneaz` pân` la 18 ore, aceasta fiind cea mai mare autonomie a unei tablete. Biz

Compatibil doar cu versiunea Mango a Windows Phone 7, permite crearea de shortcut-uri c`tre set`ri individuale, dar [i pentru pagini din interiorul aplica]iilor. Pute]i avea acces direct de pe ecranul principal la set`rile Wi-Fi sau Bluetooth, de exemplu.

Google Finance Pentru pasiona]ii de ac]iuni [i burs`, este o aplica]ie excelent`. Se conecteaz` cu contul Google Finance, unde pute]i face liste de ac]iuni [i companii a c`ror evolu]ie vre]i s` o urm`ri]i [i le pute]i grupa \n grupuri (portofolii) diferite.

BlackBerry Protect O aplica]ie perfect` pentru cazul \n care v` pierde]i pre]iosul BlackBerry, cu condi]ia s` fie modelul Bold 9900. V` pute]i loga pe un site [i \l ve]i localiza pe o hart`, \l pute]i parola, face s` sune ca s`-l g`seasc` cineva sau, \n cazuri extreme, s` [terge]i \ntregul con]inut.

BIZ STAR

Brazii care aduc cel mai frumos cadou De peste zece ani, organiza]ia Salva]i Copiii folose[te s`rb`torile de iarn` pentru a aduce copiilor f`r` posibilit`]i materiale un cadou f`r` pre]: accesul la educa]ie.

Anul acesta, beneficiari vor fi 3.200 de copii [i familiile lor. DE OANA GRECEA

O

[colar` a copiilor care muncesc, facirganiza]ia Salva]i Copiii se litarea accesului la educa]ie [i ocup` de peste un deceniu de prevenirea abandonului [colar. Fonreintegrarea social` a copiilor. durile care se vor colecta la edi]ia 2011 Iar problema nu e deloc sima Festivalului Brazilor de Cr`ciun vor pl`. Potrivit Eurostat, România ocup` fi folosite pentru aproximativ 3.200 de primul loc din Europa \n ceea ce copii [i familiile lor. prive[te procentul copiilor care tr`iesc Programul de reintegrare social` [i la limita subzisten]ei – unul din trei [colar` a copiilor afla]i \n situa]ii copii din România (33%) tr`ie[te sub vulnerabile a \nceput \n anul 2001, cu limita s`r`ciei. sprijinul sectorului privat (strângerea de Cu ajutorul Salva]i Copiii, companiile fonduri organizat` prin Festivalul private din România au ales s` finan]eze Brazilor de Cr`ciun) din România. programele de integrare-reintegrare [coFestivalul Brazilor de Cr`ciun este un lar` a copiilor care au abandonat [coala eveniment organizat anual de Salva]i sau care sunt \n risc de abandon, din Gabriela Alexandrescu, Pre[edinte Executiv, Salva]i Copiii România Copiii România, care are ca centru de cauze cel mai adesea economice. “Resinteres o licita]ie special` de br`du]i de Cr`ciun, crea]i exclusiv ponsabilitatea social` a companiilor nu este un simplu exerci]iu de pentru aceast` ocazie de unii dintre cei mai cunoscu]i designeri. imagine, ci a devenit esen]ial` pentru societate, mai ales \ntr-un an Salva]i Copiii România este o organiza]ie neguvernamental` activ` atât de dificil din punct de vedere economic. Am g`sit \n sectorul \n domeniul promov`rii drepturilor copilului din 1990. |n cei 21 privat un partener responsabil”, spune Gabriela Alexandrescu, de ani activitate, peste 600.000 de copii au beneficiat de Pre[edinte Executiv, Salva]i Copiii România. programele organiza]iei.

La primele zece edi]ii de pân` acum, Festivalul Brazilor de Pentru consecven]a de a sus]ine [i ajuta copiii de orice ras` sau Cr`ciun (eveniment caritabil) a reu[it strângerea sumei de religie, organiza]ia Salva]i Copiii prime[te Steaua Biz. 2.270.000 euro, bani care au fost folosi]i pentru reintegrarea