Biz 225- Publicitatea online tot mai sus by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 225 • 20 ianuarie – 15 februarie 2012• 7,5 lei

PUBLICITATEA ONLINE TOT MAI SUS Campaniile de comunicare cu nucleu digital au crescut, iar proiectele online se diversific` de la o lun` la alta. |n acest context, agen]iile interactive apas` decisiv pedala de accelera]ie. Doar cei mai \ndr`zne]i ajung \n fruntea clasamentului.

Nr. 225

ECHIPA ILEO: DOMINIC TIMOTIN, ANDA LAZ~R, MUGUR P~TRA{CU, COSMIN N~STAS~

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Biz, la por]ile

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Londrei

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

m \ncheiat 2011 lucrând pân` \n ultima zi. La fel am \nceput acest an, cu \ntâlniri [i proiecte \nc` din prima s`pt`mân`. Tuturor celor care se \ntreab` cum va fi 2012 le spun c` va fi un an de consolidare.

Mai mult, organizarea este cuvântul de ordine al anului. De[i suntem abia la \nceput, 2012 a debutat \n for]`. Mai toate companiile au strategia conturat`, bugetele stabilite sau \n lucru, direc]iile principale definite. Oamenii ac]ioneaz`, sunt deschi[i la discu]ii, iar acesta este un mare pas \nainte. De[i sunt [i p`reri conservatoare, multe legate de pericolele unui an electoral, nesiguran]a de zi cu zi \n care ne desf`[ur`m activitatea \n ultimii ani ne-a determinat s` putem privi cu \ncredere ziua de mâine [i mai ales s` ne baz`m pe ce putem face [i pe cât de buni suntem. |n acest context, echipa Biz porne[te \n 2012 cu un proiect extraordinar. Un num`r complex, unic, care \ntrece toate a[tept`rile celor din jur: Biz Londra! Primul proiect special al revistei \n acest an. Timp de o s`pt`mân`, \n perioada 23 - 27 ianuarie, echipa Biz se mut` la Londra. |ntregul con]inut al revistei va fi realizat \n capitala financiar` [i de afaceri a b`trânului continent. Avem stabilite interviuri [i \ntâlniri cu oficialit`]i politice [i economice britanice. De ce am ales Londra? Fiindc` influen]a sa asupra vie]ii economice, sociale [i politice din Europa este extrem de important`. Multe companii mari au sediul central european \n capitala britanic`. |n plus, \n 2012, Londra va g`zdui cel mai important eveniment sportiv al planetei, Jocurile Olimpice de var`, pentru a treia oar` \n istoria ora[ului. Biz Londra va aborda aspectele micro [i macroeconomice, \n urma unor interviuri cu oameni de afaceri influen]i din Marea Britanie, cu membri importan]i ai aparatului guvernamental [i cu reprezentan]i ai institu]iilor care influen]eaz` via]a politic` [i economic` local` [i interna]ional`. |n acela[i timp, vom realiza profiluri ale oamenilor de afaceri [i managerilor locali, dar [i ale antreprenorilor români care au afaceri la Londra. |n concluzie, dac` Londra este locul \n care se iau marile decizii financiare, acolo este echipa Biz!

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 225

ECHIPA ILEO: DOMINIC TIMOTIN, ANDA LAZ~R, MUGUR P~TRA{CU, COSMIN N~STAS~

FOTO COPERT~: MIHAI BALOIANU

Nr. 225 • 20 ianuarie – 15 februarie 2012• 7,5 lei

05 10 12 15 17

Retrogradarea campioanelor Ungaria, strâns` cu u[a Cover story: Zbor 2.0 deasupra digitalului 2012, un an de cre[tere Digitalul, tot mai sus

20 24 26 29 44 48

An nou, griji vechi Mark Hollinger: Investim peste 1 mld. dolari pe an \n con]inut Antreprenoriatul e contagios Industry Leaders: SIVECO Romania Antrenor de antreprenori François-Melchior de Polignac: Viitorul e mai aproape decât credem

50 52 54 59 62 66 80

Facebook, ghici cine vine din urm`? Convorbiri despre leadership Jolidon se extinde \n Rusia Pot fi globale brandurile române[ti? Cazul Inna Social media, de la Pârâul Rece pân` la Cluj Cu ce se mai laud` românii \n CV-uri Steaua Biz: George Iacobescu

agend`

Retrogradarea campioanelor Agen]ia de rating Standard and Poor’s a retrogradat la mijlocul lunii ianuarie nou` ]`ri din zona euro, printre care Fran]a, Italia, Spania, Austria [i Portugalia. Decizia agen]iei love[te puternic \n \ncrederea rezolv`rii crizei datoriilor. DE ALEXANDRU ARDELEAN Standard and Poor’s (S&P) a confirmat calificativele pentru [apte state, printre acestea figurând Germania, cea mai mare economie din UE, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Belgia, Estonia [i Irlanda. Cea mai puternic` lovitur` este pentru Fran]a, a doua mare economie a zonei euro, care a fost retrogradat` cu o treapt`, de la “AAA” la “AA+”, [i a pierdut pentru prima dat` calificativul maxim posibil. Fran]a se afl` \n pragul

alegerilor preziden]iale, iar decizia S&P pune [i mai mult` presiune pe candida]ii preziden]iali. Fran]a a avut rating “AAA” de la S&P din 1975. Pentru Italia [i Spania, retrogradarea este de dou` trepte, de la “A” la “BBB+” [i de la “AA-” la “A”. Italia este a treia mare economie din zona euro, iar Spania a patra. Ratingul Austriei a coborât cu o treapt`, de la “AAA” la “AA+”. Portugalia a fost retrogradat` de la “BBB-” la “BB”,

Cipru de la “BBB” la “BB+”, Malta de la “A” la “A-”, Slovacia de la “A+” la “A”, iar Slovenia de la “AA-” la “A+”. “Deciziile sunt motivate \n cea mai mare m`sur` de opinia S&P c` ini]iativele luate de liderii europeni \n ultimele s`pt`mâni ar putea fi insuficiente pentru a rezolva probleme sistemice din zona euro”, scriu anali[tii agen]iei de rating. Presiunile asupra zonei euro includ, potrivit Biz

AGEND~

{TIRI

S&P, \n`sprirea condi]iilor de finan]are, majorarea primei de risc pentru un num`r tot mai mare de ]`ri din zona euro, \ncercarea concomitent` de reducere a \ndator`rii de c`tre guverne [i popula]ie \n uniunea monetar`, deteriorarea perspectivelor de cre[tere economic` [i disputa deschis` [i prelungit` dintre liderii zonei euro privind abordarea problemelor. Pe de alt` parte, autorit`]ile monetare din zona euro au avut un rol crucial \n \mpiedicarea unei pr`bu[iri serioase a \ncrederii pie]ei. Banca Central` European` (BCE) a relaxat cu succes condi]iile pentru garan]ii, permi]ând folosirea unei game tot mai ample de active \n opera]iunile monetare, [i a coborât dobânda de politic` monetar` la minimul record de 1%. Cel mai important, BCE a redus puternic presiunile pentru finan]area pe termen scurt a b`ncilor. România este evaluat` cu rating “BB+” de S&P. Decizia agen]iei de rating afecteaz` [i ]ara noastr`, prin cre[terea costurilor de finan]are \n euro, atât prin contagiunea aversiunii la risc a investitorilor, cât [i prin canalul bancar, \ntrucât institu]iile-mam` se vor finan]a [i mai scump. Agen]ia S&P a retrogradat \n august [i SUA, pentru prima dat` \n istorie, de la “AAA” la “AA+”. Biz

Un monovolum cu iz marocan Pentru Dacia, 2012 a debutat cu lansarea primului monovolum din istoria m`rcii, care poart` numele Lodgy. Potrivit companiei, numele aminte[te de englezescul "lodge", o trimitere direct` la tr`s`tura sa esen]ial`: capacitatea de a g`zdui o \ntreag` familie [i bagajele sale. Este un vehicul de familie disponibil \n variantele cu 5 [i cu 7 locuri. Cu o lungime de 4,5 metri, Dacia Lodgy ofer` un volum considerabil al portbagajului, inclusiv \n varianta cu 7 locuri. Dacia Lodgy, care va fi produs` la noua fabric` construit` de Renault \n Maroc, va fi prezentat` la Salonul Auto de la Geneva din martie 2012. Francezii nu au dezv`luit prea multe detalii despre interior, dar exteriorul aduce destul de bine cu Renault Espace, ceea ce i-a f`cut pe mul]i s` estimeze c` Lodgy va "mânca" din pia]a surorii mai scumpe. (Gabriel Bârlig`)

Semne bune are anul \n mobile marketing La finalul lui 2011, pia]a local` de mobile marketing a ajuns la o valoare de 7 - 7,5 milioane de euro, iar pentru 2012 exist` premise s` stagneze valoric \ntrucât nu valoarea \n sine a pie]ei va cre[te, ci volumul [i diversitatea activit`]ilor prin sc`derea pre]urilor. Maia Novolan, director general al agen]iei interactive Syscom Digital, estimeaz` c` exist` posibilitatea ca tendin]a din anul 2011 de mutare a unei mici p`r]i din bugetele de marketing de pe alte componente pe componenta de marke6

Biz

ting mobil s` se p`streze [i \n 2012, generând astfel o cre[tere de 8 - 10%. SMS-urile vor reprezenta \n continuare baza a peste trei sferturi din campaniile de marketing mobil, \ns` utilizarea codurilor QR complementar cu alte tool-uri ar putea cre[te cu pân` la 50%, având \n vedere poten]ialul pie]ei din România \n ceea ce prive[te volumul de

smartphone-uri din pia]` [i rata de acces la internet mobil. Printre tendin]ele \n marketing mobil care vor marca 2012 se num`r` extinderea activit`]ilor “call-to-action” [i a aplica]iilor mobile. Vedetele anului 2012 vor fi aplica]iile pentru device-uri mobile targetate c`tre consumatori. |n plus, website-urile [i jocurile de socializare vor avea o expunere tot mai crescut` pe telefoanele mobile. Nu \n ultimul rând, formatele video vor fi la rândul lor \n cre[tere, odat` cu utilizarea la scar` larg` a telefoanelor inteligente care au op]iuni de capturare video. (L.S.)

AGEND~

{TIRI

Cât de “cool” este Bucure[tiul? Pre]ul berii, ponderea studen]ilor [i num`rul de cartiere unde turi[tii se pot distra au adus capitala României pe locul 2 \n topul celor mai cool ora[e europene. DE OANA GRECEA Bucure[tiul a fost dep`[it \n topul celor mai “cool” ora[e din Europa doar de Lisabona, \n topul alc`tuit de ziari[tii de la Slate.fr. |n total, au fost luate \n considerare 11 criterii, printre care [i calitatea transportului de noapte [i legisla]ia privind consumul de canabis. Autorii articolului au realizat dou` studii: unul care a atribuit o pondere egal` tuturor criteriilor [i un al doilea atribuind o pondere mai mare (20%) caz`rii. Bucure[tiul a fost pe locul al doilea \n ambele clasamente, care au cuprins fiecare câte 25 de ora[e europene, printre care [i Viena, Budapesta [i Oslo. Primul clasament a fost condus de Lisabona, iar cel de-al doilea, de Var[ovia. Pentru a realiza topurile, ziari[tii de la Slate.fr au luat \n calcul 11 criterii, printre care pre]ul mediu al unei halbe de bere,

propor]ia studen]ilor \n totalul popula]iei, calitatea transportului public pe timp de noapte [i chiar legisla]ia cu privire la consumul de canabis. Capitala României a fost urmat` \n primul clasament de Praga, Vilnius [i Var[ovia, iar \n cel de-al doilea clasament a devansat Vilnius, Praga [i Bu-

dapesta. Succesul ora[elor frunta[e se bazeaz`, potrivit Slate.fr, pe pre]urile foarte accesibile la locuin]e, deoarece transportul nu cost` mult, berea poate fi b`ut` \n cantit`]i \ndestul`toare f`r` costuri prea mari (o halb` de bere la Var[ovia este mai pu]in de 2 euro), iar distrac]ia \ntr-un club nu este scump`. Un alt factor important a fost propor]ia studen]ilor. Ace[tia reprezint` un sfert din popula]ia Lisabonei (24,3%), a Bucure[tiului (24,1%) [i a Var[oviei (21,1%). Aceste ora[e sunt “cool” [i pentru c` sunt pline de via]` [i ofer` patru-cinci cartiere u[or de identificat cunoscute pentru anima]ia lor de sear`. Pentru a realiza aceste clasamente, redactorii de la Slate.fr au folosit date din statisticile Eurostat, informa]ii de la Routard, Resident Advisor [i Wikitravel. Biz

Biz

AGEND~

{TIRI

FLEXIBILITATEA MARKETINGULUI Anca Stroe este noul director de marketing al Danone Romånia, fiind primul romån care ocup` aceast` pozi]ie. Lucra]i de cinci ani \n Danone. Ce sim]i]i nevoia s` \mbun`t`]i]i \n marketingul companiei? Marketingul \n Danone este un proces evolutiv, este mereu flexibil, anticipativ sau adaptativ la nevoile pie]ei [i consumatorului, strategia [i implementarea fiind determinate la nivel local. Aceasta este una din principalele valori care au stat la baza succesului Danone [i una dintre cele mai frumoase p`r]i ale jobului nostru. Ceea ce doresc s` aduc nou \n misiunea mea este conectarea [i mai direct` cu consumatorii [i cred c` a venit momentul de a aborda diferit [i felul \n care comunic`m. Noile tehnologii [i medii de comunicare sunt foarte generoase cu noi, comunicatorii; tot ce trebuie s` facem este s` le \n]elegem [i s` le oferim utilizatorilor ceea ce ei \[i doresc. Care sunt provoc`rile industriei? Analiz`m atent [i \n profunzime pia]a lactatelor [i consumul de lactate [i iaurt per capita. Dac` \n ]`ri ca Olanda sau Fran]a consumul de iaurt ajunge la 36-38 kg/capita/anual, un romån consum` doar 4 kg iaurt, \n medie 28-30 de pahare de iaurt de 140 g. Exist` clar premise de cre[tere a consumului [i implicit a pie]ei [i \n Romånia. Tendin]a ultimilor trei ani este una ascendent`, \ns` cu un ritm de cre[tere foarte lent: doar 200300 g/capita. Aceasta este provocarea major`, dar [i oportunitatea acestei pie]e. Avånd \n vedere experien]a bogat` \n FMCG pe care o ave]i, cum vede]i sectorul \n acest an? Cred c` 2012 va continua s` fie dificil pentru FMCG, pentru c` nu exist` multe semne de revigorare a consumului. Mai cred \ns` c` acele companii [i branduri care \[i vor p`stra consisten]a [i constan]a \n a oferi produse de calitate [i care \n acela[i timp \[i vor adapta strategia de pricing, vor continua s` inoveze [i vor comunica eficient, vor avea de cå[tigat nu doar acum, nu doar la anul, ci pe termen lung. (Alexandru Ardelean) 8

Biz

Cardurile au ie[it la cump`r`turi pe internet Grani]ele dintre online [i offline sunt tot mai greu de distins, iar preferin]ele românilor privind modalit`]ile de plat` se schimb` [i ele. DE LOREDANA S~NDULESCU Pia]a pl`]ilor online a crescut considerabil anul trecut \n România, ca urmare a avalan[ei de site-uri de reduceri, dar [i a promo]iilor lansate de magazinele online [i cele ale procesatorilor, b`ncilor sau emiten]ilor de carduri. Pe baza estim`rilor mai multor procesatori, Netopia mobilPay a anun]at c` pia]a de pl`]i online cu cardul a dep`[it 200 de milioane de euro \n România. Luând ca referin]` un card pentru fiecare cump`r`tor de pe internet, compania apreciaz` c` num`rul celor care cump`r` online din România este de circa 850.000. Antonio Eram, CEO al Netopia mobilPay, estimeaz` c` aceast` cre[tere s-a bazat mai ales pe apari]ia site-urilor de reduceri. Numai pe aceste site-uri s-au efectuat circa 800.000 de tranzac]ii, ce \n total \nsumeaz` aproape 15 milioane de euro. Pe de alt` parte, conform datelor furnizate de Romcard, procesatorul de tranzac]ii cu carduri \n România, volumul comer]ului electronic cu plata online a ajuns la 158,9 de milioane de euro \n 2011, \n cre[tere cu 24% fa]` de anul anterior. |n 2011 s-au \nregistrat cre[teri mari

la flori (29,62%), juc`rii (23,38%), cadouri (21,26%), produse IT (32%). Valoarea medie a co[ului de cump`r`turi online a \nregistrat o cre[tere de la 58 de euro \n 2010 la 64 euro \n 2011. Pentru acest an, reprezentan]ii companiei preconizeaz` o cre[tere atât a num`rului de companii cu activit`]ii \n comer] electronic, cât [i a volumelor tranzac]ionate online pân` la o valoare de peste 200 milioane de euro. |ntre timp, la nivel mondial, alternativa de plat` PayPal e tot mai folosit`. Tranzac]iile mobile realizate prin intermediul PayPal vor ajunge la 7 miliarde de dolari \n 2012, dublul estim`rilor ini]iale, potrivit lui David Marcus, vicepre[edinte al PayPal Mobile. |n prezent, exist` peste 17 milioane de utilizatori de PayPal care fac frecvent achizi]ii prin intermediul dispozitivelor mobile, \n cre[tere de la 8 milioane \n iunie 2011. Tabletele continu` s` aib` un rol important \n adoptarea obiceiului de a cump`ra prin intermediul mobilelor. Potrivit unui studiu al IBM Benchmark, 75% dintre cei care au f`cut achizi]ii pentru s`rb`torile de iarn` au f`cut asta de pe tablete, iPad-ul fiind cel mai utilizat. Biz

AGEND~

{TIRI

Miliardele din clasa de mijloc Clasa de mijloc va ajunge \n 2030 s` numere, la nivel global, 5 miliarde de persoane. Ca s` nu fie prinse pe picior gre[it, companiile trebuie s` \[i schimbe strategiile. DE OVIDIU NEAGOE Pån` \n anul 2030, puterea de cump`rare a clasei de mijloc se va tripla la nivel interna]ional, \n condi]iile \n care aceast` categorie a popula]iei va ajunge s` numere 5 miliarde de persoane, fa]` de 1,8 miliarde \n prezent. Saltul are la baz` cre[terea rapid` a pie]elor emergente, sus]inut` \n principal de expansiunea rapid` a pie]elor asiatice, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Ernst & Young. Acesta arat` c` cererea venit` din partea noii clase de mijloc va cre[te, la nivel global, de la 21.000 de miliarde de dolari la 56.000 de miliarde pån` \n 2030. Mai mult, 40% dintre cheltuielile clasei de mijloc se vor efectua \n Asia, comparativ cu 10% \n acest moment. Pentru a nu fi prinse pe picior gre[it, companiile vor trebui s` \[i schimbe serios

strategiile. Schimb`rile vor trebui s` includ` crearea unor produse [i servicii cu totul noi, dac` aceste companii vor c`uta s` realizeze inova]ii reale [i s` \nregistreze cre[teri exponen]iale. Multe companii vor trebui s` \[i regåndeasc` produsele, pentru a le adapta la distribu]ia veniturilor din pie]ele cu cre[tere rapid`. Acest fapt

presupune o regåndire fundamental` a strategiilor ce vizeaz` inova]ia [i lansarea de noi produse pe pia]`. Studiul eviden]iaz` faptul c` majoritatea companiilor din economiile dezvoltate \[i concentreaz` \n prezent eforturile [i ac]iunile c`tre segmentul premium al pie]ei. Chiar [i \n cazul companiilor din pie]ele emergente, aceast` propor]ie se ridic` la 40%. Studiul argumenteaz` c` aceast` orientare spre bunurile de lux va trebui s` se schimbe. “Nu este o coinciden]` c` acele companii care sunt acum \n top \n privin]a inova]iilor \n pie]ele cu cre[tere rapid` sunt localizate chiar \n aceste pie]e”, spune Maria Pinelli, Global Vice-Chair Strategic Growth Markets la Ernst & Young. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei. Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și aﬂă cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

AGEND~

{TIRI

Ungaria, strâns` cu u[a Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anun]at c` renun]` la obiectivele stabilite \n favoarea unei injec]ii de capital a FMI. DE OVIDIU NEAGOE

Viktor Orban a declarat c` este preg`tit s` demareze procedurile de negocieri necondi]ionate cu Fondul Monetar Interna]ional, dup` ce, \n urm` cu doar cåteva zile, Ungaria \ntrerupea

tårziu a ap`rut [i reac]ia agen]iei de rating Finch, care a plasat datoria suveran` a ]`rii \n categoria speculativ`. “|n ceea ce ne prive[te, nu vor exista condi]ii prealabile \n timpul negocierilor,

discu]iile cu FMI [i UE pe motiv c` legisla]ia B`ncii Centrale submineaz` independen]a politicii monetare. Moneda local`, forintul, a \nregistrat o valoare negativ` record, dup` ce investitorii au speculat o \ntårziere a acordului cu FMI, iar pe 5 ianuarie un euro echivala cu 323 de forin]i. Mai mult, o zi mai

toate problemele pe care p`r]ile le consider` necesare pot fi dezb`tute”, preciza Orban \ntr-un interviu acordat agen]iei de pres` MTI. “Tamas Fellegi, principalul responsabil cu negocierile, are ca mandat s` accepte orice linie de credit ar putea \nt`ri pia]a financiar` a ]`rii”, mai ad`uga premierul Ungariei.

Biz

PIA}A AUTO ACCELEREAZ~ Industria auto din SUA va \nregistra anul acesta o cre[tere cu 4 – 9%, potrivit datelor compilate de Reuters. Motivul pentru care aceast` cre[tere nu este mai optimist` \l constituie criza datoriilor suverane din Europa. Totu[i, o revenire a anilor de glorie, cånd se \nregistrau vånz`ri anuale de 17 milioane de unit`]i, nu se va petrece prea curånd.

LUPT~ LA |N~L}IME Produc`torul american de avioane Boeing a pierdut [i \n 2011 b`t`lia \n fa]a companiei Airbus. Boeing a livrat anul trecut 477 de aeronave comerciale, \n cre[tere de la 462, cåt a livrat \n anul 2010. La capitolul comenzi ce nu pot fi anulate, americanii au avut o cot` de pia]` de 38% anul trecut (921 de aeronave), fa]` de 1.521 de comenzi ale Airbus.

ARBITRAJ CU SCÅNTEI Hugo Chávez a anun]at c` refuz` arbitrajul interna]ional \n disputa cu companiile str`ine \n cazul na]ionaliz`rilor [i c` statul sud-american nu va mai recunoa[te nicio decizie a Cur]ii Interna]ionale de Arbitraj privind disputele investi]ionale. “Sunt imorali. Cåt de mult vor s` fure \n 50 de ani?”, a spus liderul bolivian.

AGEND~

PREZENTA}I ARM’ Germania a \nregistrat cele mai notabile cre[teri la vånzarea de arme [i echipamente militare \n ultimii ani, dar liderii industriei r`mån Rusia [i SUA. Pentru 2012, Rusia pl`nuie[te s` creasc` exporturile de arme la aproximativ 10 miliarde de dolari, cu un miliard mai mult fa]` de anul trecut. Rezultatul este cauzat de dispari]ia unor pie]e africane precum Libia.

{TIRI

DE CINE SE TEME APPLE? R`spunsul devine din ce \n ce mai clar. De rivalul sudcoreean, Samsung, care a reu[it s` vånd` \n ultimul trimestru al anului trecut 35 de milioane de terminale smartphone. Potrivit unui raport realizat de BNP Paribas [i Korea Investment and Securities, pån` la finele anului vânz`rile totale de smartphone-uri ar putea s` ajung` la 170 de milioane de unit`]i.

SCHIMBARE DE ROLURI |n spatele unei femei puternice de obicei este un b`rbat... casnic. Revista american` “Bloomberg – BusinessWeek” propune ca articol de fond povestea unor femei de succes, care, pe m`sur` ce primesc roluri importante \n companii, \[i las` so]ii acas` s` aib` grij` de copii, ceea ce duce la schimbarea regulilor cunoscute.

NOP}I ALBE LA CASA ALB~

APETIT PENTRU LUX Produc`torul german de automobile BMW a \nregistrat anul trecut vånz`ri record [i se estimeaz` c` segmentul de ma[ini de lux va accelera [i mai mult, pe seama unui apetit \n cre[tere \n China [i SUA. Vånz`rile totale au crescut cu 14,2% la 1,67 de milioane de unit`]i \n anul 2010. Vånz`rile Rolls-Royce au crescut cu 31%, la 3.538 de unit`]i.

MODELUL CHINEZ Guvernul de la Beijing analizeaz` o serie de m`suri care au menirea s` \ncurajeze consumul [i achizi]ia produselor eficiente energetic [i va promova cump`r`turile online [i turismul, a precizat Chen Deming, ministrul Comer]ului din China. Statul asiatic va ini]ia un set de legi pentru cre[terea consumului \n acest an, \n anticiparea \ncetinirii economiei globale.

Revista “Time” propune cititorilor un articol de fond despre Mitt Romney, unul dintre candida]ii la pre[edin]ia SUA. Strategia de campanie, platforma acestuia [i dezbaterile televizate sunt toate analizate minu]ios. La \nceputul lunii, \n topul preferin]elor aleg`torilor americani se aflau Newt Gingrich (66%), Barack Obama (48%), Rick Santorum (43%), Mitt Romney (37%). Biz

Echipa iLeo

ZBOR 2.0 DEASUPRA DIGITALULUI DE LOREDANA S~NDULESCU

A pariat pe online \ntr-o perioad` cånd strategia de marketing se definea preponderent \n offline. A mizat pe inova]ie [i a ajuns sus mai repede decåt al]ii. Recunoa[terea a primit-o pe deplin anul trecut atât prin premii, cåt [i prin rezultatele de business. iLeo vrea s` r`mån` [i \n 2012 un loc al inova]iei [i, dup` cum o demonstreaz` [i pictorialul din num`rul acesta, un exemplu pentru cei care vor s` ias` din conven]ional.

COVER STORY

Noiembrie 2006. Lua na[tere iLeo. |n 2007, agen]ia câ[tiga Campania Anului la Internetics cu Ziua B`rbatului. |n acela[i an, mai f`cuse alte cinci campanii. Noiembrie 2011. Istoria se repet`, \ns` cu mai multe premii, de [ase ori mai multe campanii [i o cifr` de afaceri \n jurul valorii de 1,4 milioane de euro.

Cu un total de 7 trofee, câ[tigate \n principal pentru campania “Redescoper` România”, ini]iat` de Petrom [i sus]inut` de Dacia, Romtelecom, BCR, Paralela 45 [i Muzeul }`ranului Român, iLeo a devenit Agen]ia Anului la Internetics, ob]inând recunoa[teri la categorii care includ: “Cel mai bun site”, “Cea mai bun` aplica]ie mobil`” sau “Cea mai bun` campanie de social media”. De altfel, “Redescoper` România” a fost declarat` campania online cu cea mai bun` strategie din Europa. Campania a ob]inut premiul pentru strategia anului la Digital Communication Awards, la Berlin, impunându-se \n fa]a campaniilor ini]iate de branduri ca Ritter Sport sau Carl Zeiss. 14

Biz

Pe tot parcursul anului 2011, iLeo a dezvoltat aproximativ 30 de campanii, mai mult de dou` pe lun`, dintre care cinci au fost foarte vizibile [i au presupus un efort substan]ial. “Redescoper` România” a \nsemnat un efort continuu pe 10 luni [i a creat o referin]` \n abordarea zonei sociale \n online-ul românesc, “Ziua B`rbatului” a \nsemnat o integrare pe zona social`, mobil [i de loc de consum al produsului, “Hunger Management” a fost o campanie care a strâns mai mul]i utilizatori \n afara perioadei de campanie decât \n campanie datorit` propunerii foarte relevante c`tre femei, iar “Always” a redefinit felul \n care un brand a ales s`-[i educe publicul. 2011 a fost un an bun, dar [i cu unele rezultatele mai pu]in dorite. Pe de o parte, iLeo a realizat o campanie foarte important` (“Redescoper` România”) [i a ajuns agen]ia anului, dar a [i pierdut pitch-ul anului (Romtelecom) [i un client foarte important, Tnuva, dup` ce compania [i-a anun]at la finele anului trecut retragerea oficial` din România. Practic, tr`gând linie, la final de an nu s-a sim]it o cre[tere a bugetelor \n comunicarea online. “Cheltuielile cu digitalul \n 2011 au crescut fa]` de 2010, dar au crescut \n zone \n care nu putem s` le estim`m: Google, Facebook, KOL (Key Opinion Leader)”, spune Mugur P`tra[cu, Managing Partner la iLeo. Prin urmare, cifrele estimate sunt comparabile cu cele din 2010. Nu acela[i lucru se poate spune despre evolu]ia pie]ei [i stabilirea de noi contacte. |n aceast` zon` lucrurile au fost foarte dinamice, \ns` totodat` foarte incerte. “Este foarte mult heirup, lips` de planificare [i a[tept`rile sunt oarecum gre[ite, exist` o incertitudine din ce \n ce mai mare de bonitate financiar` a clien]ilor, pitch-urile sunt organizate amatorice[te, \n continuare online-ul este perdant \n cazul

unor ajust`ri bugetare. |n continuare online-ul trebuie s` livreze minuni”, descrie Managing Partner-ul de la iLeo situa]ia cu care se confrunt` cei care \ndr`znesc s` ofere servicii de comunicare digital` la ora actual` \n România. Paradoxal, cei de la iLeo spun c`, \n ciuda dificult`]ilor inerente oric`rui \nceput, la lansare, cu cinci ani \n urm`, le era mai u[or decât acum. |n 2006 – 2007 era o perioad` de cre[tere economic` [i relaxare \n bugetele de comunicare. Mai greu este ast`zi, când lucrurile nu mai sunt a[a roze, când exist` clien]i care pleac` din România, al]ii care taie bugetele de comunicare, când a crescut concuren]a din toate p`r]ile de la furnizorii de spa]ii, mai ales pe zona social`, pân` la furnizorii de crea]ie sau dezvoltare. Prin urmare, lupta nu este nici pe departe câ[tigat`, \n peisajul digital crescând foarte mult competi]ia, pe o diminuare a bugetelor \n general. Pariul se pune acum pe men]inerea ritmului pentru urm`torii ani.

2011, PRIN OGLINDA ILEO De[i a fost un an \n care s-a mizat mult pe marketingul pe telefonul mobil, acesta nu a confirmat nici de data aceasta. Zona social`, animat` preponderent de Facebook [i o cre[tere foarte mare a Google, au fost tendin]ele anului care tocmai s-a \ncheiat, este de p`rere Mugur P`tra[cu. O alt` tendin]` important` este legat` de cre[terea standardelor \n zona de vânzare, con[tientizarea mai bun` a traseului consumatorului \n campanie, de stabilirea unor instrumente mai bune de performan]` [i ajustare \n timp real a comunic`rii. {i \n zona de clien]i au ap`rut oameni care \n]eleg performance marketing-ul [i pot urm`ri un canal de vânzare. Obiectivele [i cererile din aceast` zon` sunt din ce \n ce mai precise, campaniile sunt din ce \n ce mai

ONLINE

2012, UN AN DE CRE{TERE Cu sume estimate \ntre 5 [i 10% din totalul bugetelor de marketing, evolu]ia comunic`rii digitale r`mâne incert` [i \n 2012. Mugur P`tra[cu, Managing Partner la iLeo, previzioneaz` o cre[tere general`. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce a[tept`ri ave]i de la pia]a de comunicare digital` \n Romånia anul acesta? Senza]ia actual` este c` 2012 e un an de supravie]uire, cu bugete \n cre[tere pe zona de performance marketing, unde includ [i Google [i zona social`, cu Facebook ca principal cå[tig`tor, dar cu sc`deri \n zona de crea]ie [i comunicare integrat`. Ca urmare, pronosticul meu este de cre[tere general`, dar cum nu [tim cåt se investe[te \n Google [i Facebook, datele oficiale vor ar`ta o evolu]ie oarecum uniform`. Exist` cel pu]in dou` evenimete care vor pompa bani \n zona aceasta (Olimpiada [i alegerile). Presupun c` [i furnizorii de con]inut vor fi mul]umi]i cu ce o s` se \ntåmple. |n concluzie, cred c` va fi un an incert, pe tunule]e, departe de vreun trend viguros.

\ntåmple o diversificare, dar nu \n defavoarea masiv` a vreunuia existent. Conteaz` \n continuare valoarea con]inutului, deci valoarea pe care vizitatorii o asociaz` canalului respectiv. O alt` perspectiv` este dat` de necesitatea folosirii cåt mai multor canale digitale \n paralel. |n m`sura \n care vedem cum apar tot felul de instrumente noi \n via]a noastr`, este normal ca [i comunicarea s` le urmeze [i s` r`mån` \n contact cu utilizatorul [i \n aceste noi moduri. |n acest sens, cred c` o tendin]` de urm`rit este modul \n care con]inutul se va transfera pe mobil [i tablet`. Majoritatea siteurilor de azi nu au variante de mobil, ceea ce face navigarea [i func]ionalitatea lor foarte incerte.

Care crede]i c` va fi platforma de comunicare online pe care vor miza preponderent marketerii \n 2012? R`måne zona social` reprezentat` de Facebook [i de o profesionalizare a abord`rii Key Opinion Leader-ilor. Practic, cei care vor s` comunice se vor baza din ce \n ce mai mult pe ambasadori de brand, numai c` ace[tia trebuie s`-[i pun` pu]in gåndurile \n ordine [i s` \[i impun` un comportament mai profesionist fa]` de branduri, o abordare pe termen lung, pe exclusivit`]i [i proactivitate. Nu cred c` mai func]ioneaz` sistemul “de toate pentru toat` lumea”. O alt` zon` de dezvoltare este cea de vånzare [i de management al performan]ei conversiei. Or s` apar` modele [i instrumente noi, practic o s` se democratizeze la nivel de abordare continu` pentru oricine vrea s` vånd` folosind online-ul. Din p`cate, nu v`d ca anul acesta s` decoleze mobilele \nc`. Poate spre final.

Ce preg`ti]i pentru 2012? Proiectele noastre sunt \n leg`tur` direct` cu o rearanjare a clien]ilor din portofoliu [i nu sunt la momentul actual decåt ni[te schi]e, urmånd a fi definite mai bine pe la finalul lui februarie. Clare ne sunt obiectivele, care le dep`[esc pe cele de anul trecut.

Care dintre canalele de comunicare online crede]i c` nu vor mai avea un viitor prea \ndelungat? Nu prev`d moartea niciunui canal. O s` se

Sunt proiectele dezvoltate \n Romånia competitive la nivel interna]ional? |n m`sura \n care tot ce este f`cut \n Romånia este competitiv interna]ional. Nu e nimic diferit \n domeniu. Sunt [i lucruri foarte bune, care ofer` vizibilitate interna]ional`, dar majoritatea lucrurilor sunt subbugetate, sunt f`cute cu heirup [i sunt produse mediocre. Zona digital` nu are o voca]ie de performan]` crescut` comparativ cu alte zone.

Biz

COVER STORY integrate, online-ul asumându-[i un rol din ce \n ce mai clar [i important. Pia]a \ns`, pe ansamblu, a evoluat \n salturi, fiind lipsit` de o cre[tere s`n`toas`. Deseori \i lipsesc speciali[tii [i este subfinan]at`. Ca urmare, este o pia]` imatur`, f`r` o coeren]` [i sub o continu` presiune din mai multe p`r]i. {i-a creat sisteme proprii de supravie]uire, destul de departe de criterii de performan]` [i onestitate. Mugur P`tra[cu compar` comportamentul pie]ei române[ti

10 |NTREB~RI PENTRU INDUSTRIA DIGITAL~ La finalul anului care tocmai a \nceput va trebui s` g`sim r`spunsuri la cel pu]in o parte din \ntreb`rile de mai jos: 1. Este Facebook un balon de s`pun sau nu? 2. Pot s` fac` brandurile comunicare continu` pentru o comunitate? Convertesc \n acest fel? 3. Ia amploare comunicarea pe mobilele inteligente? 4. Dar cump`r`turile [i plata de pe mobil? 5. Este integrarea pe cele trei ecrane (TV, computer, mobil) mai mult decåt un slide frumos \n prezent`ri? 6. |n ce fel intr` la masa digitalului noile terminale TV inteligente? 7. Apare pe pia]` o specializare mai bun` a furnizorilor de servicii (performance, social, crea]ie, mobil)? 8. Care este abordarea cå[tigatoare pentru viitorul agen]iei de comunicare digital`? Integrarea cu ATL-ul? Accentul pe tehnologie? Specializarea? 9. Cum facem s` func]ioneze pentru acela[i brand trei sau patru agen]ii care pot s` fie chiar din grupuri diferite: ATL, media, digital, PR? 10. Cum se reinventeaz` PR-ul \n conjunctura cre[terii exponen]iale a valorii de influen]are din social media?

Biz

de digital cu cel al unui adolescent tipic. “|[i dore[te s` sar` peste etape, nu are o coeren]` \n dezvoltare, ader` imediat la tot ce e str`lucitor [i o face destul de mediocru, a avut oarecare succes [i crede c` i se cuvine mai mult, cere \n continuare bani de la p`rin]i [i \i minte cu rezultatele.” Pe ce au mizat cei de la iLeo \ntr-o astfel de pia]`? “Pe inova]ie [i onestitate”, spune Managing Partner-ul agen]iei. Pentru c` [i-au dorit de la bun \nceput s` inventeze noi modalit`]i de a comunica \n zona de digital, au integrat media al`turi de crea]ie pentru clien]ii care \n]elegeau avantajele acestui proces [i au \nfiin]at un departament de media al iLeo, au \nceput devreme integrarea zonei mobile \n comunicare, au fost printre primii care au luat leg`tura cu bloggerii [i au dezvoltat comunicarea al`turi de ei, au realizat mecanici inovatoare de comunicare [i livrare a mesajului \n comunit`]i. |n ceea ce prive[te onestitatea, \n cazul iLeo aceasta se transpune \n \ncercarea de a cultiva o cultur` a utilit`]ii comunic`rii, prin campanii care livreaz` un beneficiu real oamenilor, cu cre[tere [i ad`ugare \n timp, a[a cum au f`cut pentru branduri precum Petrom, Ariel, Always sau Tnuva [i având obiective raportate preponderent la pia]a local`. Deocamdat`, pia]a româneasc` nu dispune de resursele necesare pentru a crea a[tept`ri interna]ionale. Cel mult se pot ob]ine rezultate recunoscute la nivel regional. Astfel pentru P&G, Bergenbier sau OMV Petrom, iLeo a \ncercat s` produc` lucr`ri de referin]` \n regiune, ce se desf`[oar` simultan \n mai multe ]`ri sau sunt preluate ulterior pentru acelea[i nevoi de comunicare. |n ceea ce prive[te eventualele modele pe care le-ar putea urma la nivel interna]ional, din agen]ii

interactive consacrate, Mugur P`tra[cu sus]ine c` nu exist` o cale deja b`t`torit` pe care s` o urmeze. “Suntem o agen]ie digital` centrat` pe brand, nu pe [mecheriile pe care le ofer` mediul. Avem o abordare strategic` [i pe termen lung, nu abord`ri conjuncturale. La noi exist` o aplicare c`tre utilitate [i abordarea onest` a comunic`rii.”

MIZ~ TOT MAI MARE PE ONLINE Investi]iile de peste 500.000 de euro pe care grupul Leo Burnett, din care face parte [i iLeo, le-a f`cut pentru a sus]ine strategia de dezvoltare \n mediul digital au adus \n 2010 grupului o dublare a cifrei de afaceri provenite din activit`]i derulate \n acest mediu, fa]` de anul 2009. Dac` la \nceputul lui 2010 Leo Burnett avea o singur` companie interactiv` \n grup (iLeo), pân` la finele lui 2010 au fost lansate [i Digital Star [i The Geek. Pe lâng` aceste companii, grupul are [i dou` departamente dedicate mediului de comunicare online: Starcom Interactive [i departamentul dedicat social media din cadrul The Practice. Din 170 de oameni care lucreaz` \n Leo Burnett, 50 sunt implica]i \n Web Development, Digital Creative Services, Analytics, Mobile, SEM, Digital Media Planning and Buying, Social Media sau DM, fa]` de 19 câ]i erau \n 2009. |n contextul acestor investi]ii \n digital, [i propor]ia profitului provenit din opera]iunile digitale a crescut de la 12% la 15%. Potrivit oficialilor grupului, o bun` parte a investi]iei a fost direc]ionat` c`tre dezvoltarea infrastructurii IT & telecomunica]ii [i certificarea ISO 9001 pentru Sistemul de Management al Calit`]ii [i ISO/IEC 27001 pentru Sistemul de Management pentru Securitatea Informa]iei \n toate opera]iunile digitale ale grupului. Biz

ONLINE

Digitalul, tot mai sus Pia]a de online a crescut atât \n privin]a bugetelor, cât [i a volumului de proiecte. Estim`rile pentru 2012 arat` cre[teri de 25-30%, similare cu cele din 2011, pân` \n jurul sumei de 45 de milioane de euro. DE LOREDANA S~NDULESCU

flându-se \n a[teptarea marilor bugete, dar [i pentru a ]ine pasul cu vremurile, toate grupurile de comunicare din România [i-au alocat resurse [i s-au reorganizat astfel \ncât s` fac` fa]` noilor realit`]i ap`rute odat` cu revolu]ia digital` \n comunicare. Dac` la \nceputul anilor 2000 cu greu se putea vorbi de o pia]` de digital, abia conturându-se primele agen]ii

interactive, Green Pixel Interactive (1999), Webstyler (2000) sau Senior Interactive (2003), efervescen]a a crescut considerabil \n ultimii câ]iva ani \n ceea ce prive[te lansarea de agen]ii interactive sau divizii digitale. BBDO România a lansat propria agen]ie specializat` pe digital prin absorb]ia shopului de crea]ie Kaleidoscope. |n cadrul grupului McCann Erickson exist` de câ]iva ani buni divizia de comunicare

digital` MRM Partners care, \n 2009, \n urma achizi]iei de c`tre Interpublic Group Worldwide, a devenit parte a re]elei MRM Worldwide [i [i-a schimbat denumirea \n MRM Worldwide România. |n 2008, Tempo Creative Group prelua 50% din ac]iunile Kinecto, o agen]ie de comunicare digital` fondat` \n 2002. Iar \n 2009, Grupul Ogilvy lansa OgilvyInteractive. |n 2007, Alexandru [i Andrei Cern`tescu fondau Infinit Solutions, o agen]ie independent` care \n patru ani de la \nfiin]are a ajuns la aproximativ un milion de euro \n cifra de afaceri. |n decembrie 2010, Lowe & Partners achizi]iona 80% din agen]ia digital` HyperActive, condus` de Alex Vi[a. Grupul Leo Burnett este reprezentat \n zona digital` de iLeo (din 2006), Digital Star [i The Geeks (din 2010). Biz

COVER STORY |n ciuda efervescen]ei de lans`ri, bugetele nu au crescut pe m`sura a[tept`rilor. Raportat la restul pie]ei de comunicare [i la punctul de la care au pornit, cre[terile sunt totu[i considerabile. Potrivit estim`rilor HyperActive, agen]ie cu peste 100 de proiecte derulate \n 2011, bugetele de comunicare alocate online-ului au crescut \n 2011, cu cel pu]in 25-30%, astfel c` pia]a de digital a atins o valoare de 34 - 36 milioane de euro. Pentru a-[i atinge obiectivele de business, marketerii s-au adaptat la schimbarea comportamentului consumatorilor, care sunt tot mai

prezen]i \n online, [i au apelat la canalele care le permit comunicarea direct` cu brandurile lor. {i potrivit estim`rilor aceleia[i companii de comunicare, \n 2012 pia]a de online va cre[te tot cu 25-30%, la fel ca [i \n 2011. Alexandru Cern`tescu, CEO al Infinit Solutions, spune c` estimarea cifrei pentru pia]a de digital este foarte greu de ob]inut, deoarece exist` elemente ce nu pot fi m`surate. Un procent important este ocupat de cifrele investite \n performance – Google Adwords [i Facebook Ads. De asemenea, nu se mai poate m`sura doar media

clasic` [i anume ce se ruleaz` prin regii, pentru c` mul]i clien]i au \nceput s` investeasc` \n “owned media” [i “earned media”, adic` s` \[i creeze comunit`]i [i s` aduc` valoare consumatorilor – fie prin entertainment (aplica]ii Facebook, con]inut interesant), fie prin utilitate (aducerea de valoare ad`ugat` prin extinderea produselor lor \n online) sau prin crearea de cauze comune \n jurul c`rora s` se strâng` consumatorii. |n continuare, mai este loc de cre[tere având \n vedere c`, raportat la bugetele alocate digitalului, suntem pe ultimele

Tendin]ele anului 2012 \n online

Biz

Mobile Num`rul de device-uri mobile, \n special smartphone-uri [i tablete, a crescut exponen]ial \n 2011, iar tendin]a va lua amploare \n 2012. Din punctul de vedere al comunic`rii digitale, se transpune prin cre[tere pe toate axele (numeric, valoric, pondere \n bugete, pondere \n volumul activit`]ii agen]iilor) a serviciilor legate de device-uri: mobile apps, QR codes, mobile display, LBS, mobile games. Cre[terea numeric` a pie]ei de mobile va antrena [i cre[terea social media prin cre[terea frecven]ei de expunere, diversificarea activit`]ilor [i optimizarea utiliz`rii.

Augmented Reality Accentul pe componen]a de memorabilitate a mesajului de advertising a creat o presiune semnificativ` pe modul \n care este livrat mesajul \n fiecare mediu, context \n care \n ultima perioad` a fost vehiculat [i exploatat destul de mult termenul de “experiential marketing”. Odat` cu evolu]ia tehnologiei mobile [i web s-au dezvoltat aplica]iile de Augmented Reality, care suprapun elemente foto sau video peste o imagine vizualizat` \n timp real printr-o camer` web sau a telefonului mobil. Interactivitatea [i memorabilitatea experien]ei vor aduce AR \n topul tehnologiilor de advertising.

Video Fantezia peren` a brandurilor este publicitatea gratuit`. Pove[ti de succes cu m`rci transformate \n love brands peste noapte cu bugete fabulos de mici umplu slide-urile ppt-urilor de la conferin]ele de marcom. Iar re]eta perfect` este crearea unui mesaj atåt de interesant pentru target \ncåt acesta este dispus s` o \mp`rt`[easc` \n mod entuziast cu prietenii, iar ace[tia la råndul lor – viralizare. Odat` cu explozia social media, [ansele de viralizare a unui mesaj asociat cu un brand au crescut semnificativ. Iar clipul video este vehiculul care poate asigura claritatea, relevan]a [i memorabilitatea mesajului. Nu exist` re]eta perfect` prin care se pot asigura premisele viraliz`rii unui video, dar [ansele de viralizare cresc odat` cu evolu]ia mediului online.

Gamification Parteneriatele cu jocuri consacrate sau dezvoltarea de jocuri proprii sunt cele dou` mari op]iuni ale brandurilor, fiecare cu plusuri [i minusuri. Cert este c` dezvoltarea industriei de gaming plaseaz` acest mediu \n centrul aten]iei brandurilor care vizeaz` targetul specific. Integrare multicanal, monitorizarea social media [i ROI Vectori conjuga]i \ntr-o tendin]` pregnant` de eficientizare a comunic`rii \n online, \n special social media. Direc]ionarea activ`rilor online spre lead-uri [i vånz`ri, controlul bugetelor [i planificarea coerent` vor fi termeni de baz` pentru marketingul online \n 2012. Adrian Pavelescu, Direct Marketing Manager, Mercury360

ONLINE locuri \ntre ]`rile europene. Alex Vi[a, Managing Partner al agen]iei HyperActive, estimeaz` c` anul acesta se vor contura tot mai clar dou` categorii de clien]i. Pe de o parte, “newcomerii” – acei clien]i care nu au f`cut mai nimic sau aproape nimic \n mediul online, [i care \[i vor orienta bugetele c`tre acest mediu pentru a-[i sus]ine afacerile [i vânz`rile. Pe de alt` parte, “early-adopterii 2.0” – acei clien]i care \n urm` cu 3-4 ani erau pioneri [i care acum vor \ncepe s` treac` la nivelul urm`tor. Vom \ncepe s` vorbim \n mediul online de profiling, personas, campaign management solutions sau de segment`ri avansate, vom \ncepe s` avem clien]i care \[i vor dori din ce \n ce mai mult de la mediul online, iar tool-uri simple precum Google Analytics nu vor mai fi suficiente. Pentru a r`spunde unor astfel de a[tept`ri, solu]ia ar fi ca agen]iile de digital s` se specializeze [i mai mult. Tendin]a de mutare a bugetelor din tradi]ional \n digital s-a men]inut \n 2011. Mihai T`taru, General Manager la Senior Interactive, agen]ie care de la realizarea câtorva website-uri [i newslettere \n 2003 a ajuns, anul trecut, la un volum de peste 150 de proiecte de comunicare interactiv`, se a[teapt` ca majoritatea agen]iilor s` raporteze cre[teri atât pe zona de crea]ie cât [i pe media. Comparativ cu vestul Europei, mediul online este \nc` unul ieftin, prin urmare mai este \nc` mult loc de cre[tere. Una dintre tendin]ele majore pe care Mihai T`t`ru le-a observat anul trecut [i care vor continua [i \n urm`torii ani este c` brandurile cu afinitate mare \n online [i-au ales drept “leading agency” o agen]ie interactiv`. Mai mult, conceperea [i dezvoltarea unor proiecte cu grad ridicat de inova]ie [i complexitate tehnic` a fost \ncredin]at` \n propor]ie de 100% agen]iei interactive. Managerul de la Senior Interactive remarc` de asemenea c`, \n general, companiile

multina]ionale reticente \n trecut la o comunicare complex` \n mediul online au devenit destul de interesate de acest canal [i mai \ndr`zne]e \ntr-o abordare strategic` [i mai inovativ`. Comunicarea trece astfel cu pa[i m`run]i, dar siguri de la conceptul 360˚ spre cel de “liquid communication”, iar o agen]ie puternic` de interactive are toate premisele s` se impun` de la sine \n aceast` nou` lume. O tendin]` identificat` de Alexandru Cern`tescu are leg`tur` cu \n]elegerea din ce \n ce mai mult a necesit`]ii apari]iei \n prezent`ri, dup` vizualuri superbe [i idei minunate, a unui slide de estimare a conversiilor [i vânz`rilor. De asemenea, cei de la Infinit Solutions au sesizat c` [i clien]ii \ncep s` \n]eleag` c` digitalul iese cu consumatorul din cas` [i nu mai st` doar \n spatele monitorului acestuia. A[a au ap`rut multe cereri pe partea de Digital InStore sau au fost gândite campanii integrate care au digitalul la baz` (cu TV, OOH, radio – toate ducând spre [i promovând o campanie gândit` pentru digital). |n 2011, Infinit Solutions a creat mai multe campanii de acest gen [i [i-a rafinat filosofia de business \n ceea ce se nume[te “tradigital” – o \mbinare a tradi]ionalului cu digitalul pe baza c`reia s` se fac` conversii reale [i vânz`ri. Cum apeten]a clien]ilor pentru campanii de comunicare 360 de grade cu nucleu puternic digital a crescut, Alex Vi[a este de p`rere c`, \n prezent, comunicarea trebuie f`cut` \n jurul comportamentului consumatorului [i pentru a putea realiza acest lucru se porne[te de la online [i se dezvolt` 360 de grade \n PR, BTL [i ATL.

CE NE REZERV~ 2012? Vedeta anului 2011 a fost social media. Str`lucirea nu-i va pieri nici anul acesta. “2012 va fi anul CRM, iar social media va juca un rol vital \n construirea rela]iei cu

DE URM~RIT |N 2012 4 Valorificarea poten]ialului teoretic al re]elei de socializare Facebook 4 Profesionalizarea Key Opinion Leader-ilor 4 Performance Marketing \n mixul de comunicare 4 |nceputul cre[terii comunic`rii mobile 4 Group Buying-ul \n mixul de comunicare

consumatorii din online la un nivel mult mai personal. Companiile care vor dezvolta tool-uri de marketing [i rela]ii individuale \i vor câ[tiga pe consumatori pe termen lung”, crede Alex Vi[a, care de asemenea pariaz` [i pe cre[terea \n importan]` a mobile marketing-ului progresiv cu diversificarea [i cre[terea num`rului de smartphone-uri. |n 2012 o s` vedem mult buzz \n jurul mobile, video [i social, poate nu neap`rat \n ordinea aceasta. “Campaniile de genul «Trimite un SMS» vor continua s` existe, \ns` se vor ad`uga elemente precum site-urile mobile sau aplica]iile de mobile. Suntem \n era vitezei, din p`cate nu mai avem timp s` citim, a[a c` un video va face cât 1.000 de cuvinte”, ne aminte[te Alex Vi[a, prezicând un viitor str`lucit con]inutului video online. Mihai T`taru consider` c` dou` dintre tendin]ele care merit` a fi urm`rite anul acesta sunt interactivitatea dintre medii [i oferirea unei experien]e utilizatorului indiferent de mediul pe care se afl`, dar cu mare aten]ie la locul [i momentul mesajului. De asemenea, o tendin]` de urm`rit ar fi emergen]a spoturilor interactive [i joaca cu noile tehnologii lansate de Android. Biz Biz

ECONOMIE

AN NOU, GRIJI VECHI CALCULELE DE PE HÂRTIE PRIVIND EVOLU}IA ECONOMIC~ INTR~ |N CONFLICT CU ALTE CALCULE, CELE ELECTORALE, CARE VOR DOMINA STATELE UNITE, O BUN~ PARTE DIN STATELE EUROPENE {I, MAI ALES, ROMÂNIA. TOAT~ LUMEA SPER~ CA REZULTATUL FINAL S~ FIE CU PLUS. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Anul 2012 a \nceput cu acelea[i incertitudini economice ca [i 2011, de care tocmai ne-am desp`r]it. Europa se zbate \ntre criza datoriilor suverane [i cea a euro, America se preg`te[te de alegeri, pe fondul unui climat economic precar. Asia, exceptånd China, trece [i ea prin acelea[i dificult`]i. Statele arabe trec printr-o perioad` de fr`månt`ri politice [i sociale. La noi economia stagneaz`, cu prognoze nu tocmai pozitive, \n timp ce amenin]area vine de la alegerile parlamentare [i cele locale. Primele semne bune ale anului 2012 vin de la Banca Na]ional`, care a decis \n [edin]a din 5 ianuarie s` reduc` cu 0,25 puncte procentuale rata dobånzii de politic` monetar`, de la 6% la 5,75% pe an, [i s` men]in` nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii. Ratele rezervelor constituite de b`nci sunt \n propor]ie de 20% din pasivele \n valut` cu scaden]e sub doi ani [i de 15% la pasivele \n lei cu m`turit`]i similare. Sc`derea a fost anticipat` de mai mul]i anali[ti de la noi, consulta]i de Reuters. {ase din cei 11 economi[ti s-au a[teptat la reducerea dobånzii. Restul au anticipat c` banca va men]ine nivelul de 6%, avånd \n vedere riscurile din zona euro [i leul \nc` slab. |n comunicatul BNR privind reducerea dobånzii de politic` monetar`, este detaliat [i contextul economic al ]`rii noastre din acest moment. Analiza evolu]iilor recente ale indicatorilor macroeconomici atest` consolidarea procesului de dezinfla]ie, potrivit datelor BNR, rata anual` a infla]iei coborånd la nivelul de 3,44% \n luna noiembrie 2011 \n condi]iile unei evolu]ii favorabile a pre]urilor volatile, ale disip`rii efectului de runda \ntâi al major`rii cotei TVA [i ale men]inerii conduitei prudente a politicii monetare. Biz

|n acela[i timp, rata anual` a infla]iei de baz` CORE2 ajustat` (calculat` prin eliminarea din indicele pre]urilor de consum a pre]urilor administrate, a celor volatile [i a pre]urilor tutunului [i b`uturilor alcoolice) a sc`zut la 2,64% \n luna noiembrie 2011 fa]` de 4,77% \n martie – maximul lui 2011. Pentru ultima lun` a anului 2011, evalu`rile BNR indic` o rat` anual` de infla]ie \n apropierea punctului central al ]intei de 3%, \n linie cu cele prognozate de banca central`. Acest fapt reconfirm` perspectiva sc`derii infla]iei totale, cåt [i a celei de baz` \n lunile urm`toare, \mpreun` cu ajustarea descendent` a anticipa]iilor infla]ioniste. Comunicatul b`ncii precizeaz` c` perspectivele activit`]ii economice pe termen scurt sunt marcate de sporirea incertitudinilor privind cre[terea economic` la nivel european [i mondial, pe fondul \nr`ut`]irii apetitului global fa]` de risc [i al accentu`rii crizei datoriilor suverane din zona euro. Datele de la BNR arat` c`, \n pofida unei u[oare acceler`ri \n ultimele luni, cre[terea \n termeni anuali a creditului acordat sectorului privat, \n principal a \mprumuturilor \n lei, r`måne relativ modest`, inclusiv pe fondul accentu`rii percep]iilor de risc legate de evolu]ia sectorului bancar european. Din acest motiv, \n condi]iile men]inerii incertitudinilor legate de evolu]iile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale pre]urilor administrate, precum [i ale unor pre]uri volatile, conduita prudent` (\n care prudent este esen]ial de re]inut) a politicii monetare a Romåniei va consolida perspectivele favorabile convergen]ei ratei infla]iei la ]intele stabilite pe termen mediu prin intermediul ancor`rii eficace a anticipa]iilor infla]ioniste, stabilitatea pre]urilor reprezentånd o precondi]ie a unei cre[teri economice sustenabile [i de durat`.

ALEGERILE BAT CRIZA

Estim`rile pentru acest an se anun]` \n cre[tere. Singurele derapaje care pot schimba fa]a economiei la momentul 22

Biz

bilan]ului pentru 2012 sunt alegerile parlamentare [i cele locale. Dup` cum [tim din ceilal]i ani, metehnele politicienilor no[tri prev`d \n planurile de campanie “pomeni” electorale pentru a cå[tiga voturile aleg`torilor. De obicei, acestea ridic` fondurile cu mult peste cele alocate, astfel c` putem ie[i din ]intele prev`zute de deficit. Singurul arbitru care poate faulta aceste derapaje este acordul preventiv cu FMI/UE/Banca Mondial`, care prevede termene stricte. Un alt element de stabilitate \n acest an este dat de Acordul euro, pe care Romånia s-a angajat s`-l adopte chiar dac` nu face parte din zona euro. Economia romåneasc` are la dispozi]ie \n acest an, ca [i pån` acum, fondurile europene, care pot ridica consolidarea st`rii generale a Romåniei. Acesta este de fapt unul din obiectivele guvernului pentru acest an, care vrea s` atrag` 7 miliarde de euro, care reprezint` o rat` de absorb]ie de 20%, mult peste cea actual`. Dac` BNR a venit cu date generale legate de mersul economiei, primele cifre privind evolu]ia economiei \n 2011 [i anticip`rile pentru acest an au venit de la premierul Boc. Potrivit acestuia, Romånia a \nregistrat \n 2011 o cre[tere economic` de aproape 2% [i s-a \ncadrat \n ]inta deficitului bugetar de maximum 4,4% din PIB. Prognoza de cre[tere pentru acest an este de 1,5%, iar pentru 2013, de circa 2%. Dac` prognoza economic` a autorit`]ilor romåne [i a institu]iilor interna]ionale financiare cu care avem acord este una realist` se va vedea la sfår[itul acestui an. Exist` \ns` [i agen]ii care au o prognoz` mult mai optimist` decåt cea f`cut` de Bucure[ti. Moody’s estimeaz` c` PIB-ul Romåniei va cre[te cu 2,2% \n acest an. Prognoza are la baz` accelerarea absorb]iei fondurilor europene [i o infla]ie \n ]inta BNR de 3%, care ar duce la condi]ii [i mai relaxate pentru politica monetar`. Condi]iile mai relaxate ar putea duce \ntr-un final la reluarea credit`rii, chiar dac` temperat`, dar ar putea fi reluat consumul, \n special \n cazul companiilor. Agen]ia noteaz` c`

situa]ia economic` incert` din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, afecteaz` perspectivele de cre[tere economic` ale Romåniei pe canalul exporturilor. Absorb]ia mai rapid` a fondurilor structurale, dar [i cre[tere investi]iilor interne ar echilibra balan]a sc`derii exporturilor [i ar duce la o cre[tere economic` de peste 2% \n acest an. |n prezent, Moody’s atribuie Romåniei ratingul Baa3, cu perspectiv` stabil`, sprijinit de nivelul

relativ redus al datoriei de stat fa]` de PIB, accesul la finan]are extern` [i perspectiva promi]`toare de cre[tere economic` pe termen mediu, care compenseaz` pentru veniturile reduse ale popula]iei fa]` de alte ]`ri din regiune, deficitul mare al balan]ei dintre economii [i investi]ii, presiunile fiscale persistente [i performan]ele proaste ale investi]iilor publice [i companiilor de stat. Astfel \ncåt, \n acest moment, Romånia are o situa]ie relativ stabil` pentru 2012, chiar cu perspective reale

ECONOMIE

de cre[tere economic`. Desigur, nu toate m`surile economice pozitive ajung s` se vad` \n portofelul romånului, \ns` este esen]ial` cre[terea PIB pentru o dezvoltare economic` solid`, astfel \ncåt s` ajungem la cre[tere economic` micro, la nivel individual. Acordul preventiv cu FMI ne ajut` s` ducem la cap`t reformele \ncepute \n ultimii ani, pentru a evita situa]ii grave ca ale vecinilor no[tri din Ungaria.

acest obicei nu este la acela[i nivel sau se manifest` altfel. SUA, Fran]a, Rusia, China sunt doar câteva dintre marile puteri care schimb` \n acest an pre[edintele. Cei mai mari adversari ai liderilor care s-au \nscris \n cursele electorale nu sunt contracandida]ii, ci criza economic`, care domin` platformele politice, avånd \n vedere c` \n toat` lumea aleg`torii se confrunt` cu probleme economice. O alt` preocupare, extrem de

2013 AR PUTEA FI LUMINI}A DE LA CAP~TUL TUNELULUI 4 Economia european`, care este \n continuare extrem de zdruncinat` de criza datoriilor suverane, ar putea s` re\nceap` s` creasc` abia din 2013, consider` mai mul]i economi[ti intervieva]i de CNN. 4 Din 20 de economi[ti inclu[i \n sondajul postului de televiziune, jum`tate au afirmat c` Europa nu va reveni la o cre[tere economic` sustenabil` pån` anul viitor, \n timp ce al]i [apte speciali[ti au afirmat c` o recuperare poate \ncepe abia din 2014. Trei economi[ti au fost pozitivi legat de speran]ele pentru acest an, prognozånd c` vechiul continent va \ncepe s` scape de probleme din a doua parte a lui 2012. 4 Situa]ia din Europa prezint` riscuri [i pentru economia SUA, potrivit CNN. Dintre participan]ii la sondaj, 11 sunt \ngrijora]i c` problemele din Europa pot reduce finan]area necesar` pentru mediul de afaceri [i consumatorii din SUA.

Fondurile europene [i continuarea tuturor programelor care ajut` la consolidarea economiei romåne[ti ar trebui s` duc` la o cre[tere economic` pozitiv` solid`, care s` ne ajute s` ne dezvolt`m organic pe viitor.

DE LA VOT VINE RECESIUNEA

Nu numai Romånia are de \nfruntat "pericolul" alegerilor, ci [i alte state. {i dac` la noi pericolul este de agravare a deficitului, prin alocarea de fonduri bugetare [i extrabugetare pentru campaniile electorale, \n alte state

\ngrijor`toare pentru guvernele marilor puteri economice, este refinan]area datoriilor. Cele mai mari economii ale lumii, ]`rile G7 [i BRIC, au de refinan]at \n acest an 7.400 miliarde de dolari \n contul obliga]iunilor [i titlurilor de stat pe cale s` ajung` la maturitate, iar cele mai multe se vor confrunta cu cre[terea costurilor de finan]are. Japonia conduce topul, cu peste 3.000 de miliarde de dolari, urmat` de SUA, cu 2.800 de miliarde de dolari. Dac` la aceste sume calcul`m [i pl`]ile

aferente dobånzilor, atunci suma de refinan]at pentru 2012 este de peste 8.000 de miliarde de dolari. |n topul datornicilor apar Italia (428 miliarde dolari), Fran]a (367 miliarde), Germania (285 miliarde), Canada (221 miliarde), Brazilia (169 miliarde), Marea Britanie (165 miliarde), China (121 miliarde), India (57 miliarde) [i Rusia (13 miliarde dolari). Cel pu]in [apte dintre statele enumerate vor \nregistra \n acest an cre[terea costurilor de finan]are, deoarece climatul economic mondial este deteriorat, iar investitorii vor cere mai mul]i bani pentru a \mprumuta ]`ri cu datorii mari, care sunt greu de refinan]at. Dat fiind contextul, FMI a redus prognoza de cre[tere economic` mondial` de la 4,5% la 4% pentru acest an, criza datoriilor de stat fiind prima cauz` a acestei sc`deri. Pe de alt` parte, nici America nu st` mai bine, pentru c` deficitul bugetar este de peste 1.000 de miliarde de dolari, iar pia]a imobiliar` din China nu mai beneficiaz` de acela[i boom ca \n ultimii ani. Statele lumii vor intra \ntr-o competi]ie acerb` pentru a atrage investitori care s` le asigure fondurile de refinan]are, \n timp ce de cealalt` parte agen]iile de rating vor urm`ri toate evenimentele pentru c` vor da verdicte care influen]eaz` deciziile financiare. Cele mai mari costuri de finan]are sunt \n acest moment \n cazul ]`rilor din Europa, ca urmare a crizei din zona euro. Europa nu este oficial \n recesiune, dar majoritatea anali[tilor consider` c` o contrac]ie economic` este inevitabil`. Mario Draghi, pre[edintele B`ncii Centrale Europene, a admis aceast` posibilitate \n noiembrie. Primele \ntålniri dintre Merkel [i Sarkozy sunt prognozate pentru a doua s`pt`mån` din ianuarie, pentru a duce la cap`t planul de reform` al crizei datoriilor de stat din Europa [i a zonei euro. Toat` lumea a[teapt` cu interes aceste \ntålniri, c`ci ele sunt motorul care \n acest moment \mpinge voin]a politic` a \ntregii Europe. {i de altfel de ele depinde [i viitorul euro. Biz Biz

MEDIA

INVESTIM PESTE 1 MILIARD DE DOLARI PE AN |N CON}INUT Este cel care coordoneaz` activitatea Discovery \n 210 ]`ri [i teritorii din toat` lumea, unde compania are peste un miliard de abona]i. Mark Hollinger, Pre[edinte [i CEO Discovery Networks International, a vorbit \n exclusivitate cu Biz despre planurile de viitor ale companiei. DE GABRIEL BÂRLIG~ Cât de dificil` este localizarea programelor pentru o companie cu o prezen]` global` atât de extins`? Realiz`m localizarea programelor prin mai multe metode. Prima este prin traducere: difuz`m \n prezent programele Discovery \n 44 de limbi la nivel global. Este probabil lucrul cel mai important. Apoi, grila difuzat` \n România e special creat` [i adaptat` pie]ei locale. Din punctul de vedere al con]inutului, programele factuale sunt mult mai u[or acceptate [i mai relevante oriunde \n lume, comparativ cu cele de fic]iune. Exist` un apetit sporit pentru con]inutul de acest tip, indiferent c` este produs \n SUA sau \n alt` parte.

Care este valoarea investi]iilor \n programele marca Discovery? Bugetele de produc]ie sunt variate. Producem unele dintre cele mai scumpe documentare din lume, cum sunt cele legate de istoria natural`. Se poate ajunge la bugete de milioane de dolari pe or` de program. Dar putem realiza [i programe mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Scopul nostru este s` facem numai lucruri de calitate, de aceea cheltuim peste un miliard de dolari anual pentru con]inut. Producem chiar noi o mare parte din el, o parte este realizat \n colaborare cu alte mari companii de televiziune din lume. Deci bugetele variaz` foarte mult. |n majoritatea colabor`rilor, cum este cazul celor cu BBC de exemplu, ne implic`m de la \nceput din punct de vedere editorial. 24

Biz

Cum integra]i internetul? Vedem multe oportunit`]i \n internet. Dac` ne gândim la internetul \n band` larg` ca un mediu pentru con]inut la comand`, noi avem o arhiv` uria[` de programe [i exist` pe anumite pie]e loc pentru vânz`ri on-demand. Programele noastre se pot cump`ra de pe iTunes, de pe Netflix. Analiz`m mereu aceste oportunit`]i, dar ne consider`m \n primul rând o companie de pay-TV. Dincolo de programe integrale, suntem foarte prezen]i pe web cu video, folosim YouTube pentru promovare, dar suntem activi [i \n social media. Pagina de Facebook a Discovery România e foarte popular`. Sigur, avem unele probleme cu pirateria, dar unul dintre beneficiile programelor factuale este c` sunt mult mai pu]in piratate decât filmele [i serialele TV. Ne uit`m \ns` la cifrele de audien]`, care continu` s` creasc`, nu scad, fiindc` oamenii se uit` pe internet la programele noastre.

Cum sunt pozi]ionate pie]ele din centrul [i estul Europei \n portofoliul Discovery? Avem patru regiuni la nivel global, \n afara SUA: Europa de Vest, CEEMEA (Europa Centrala [i de Est, Orientul Mijlociu [i Africa), America Latin` [i Asia. CEEMEA e o regiune de mijloc, cea mai mare fiind Europa de Vest, din punctul de vedere al veniturilor. Dar, \n ceea ce prive[te poten]ialul de cre[tere, CEEMEA [i America Latin` sunt regiunile cele mai importante pentru noi. A[a c` am alocat multe resurse \n CEEMEA. Biroul din

Bucure[ti coordoneaz` Europa de Sud-Est, nu doar România, avem o prezen]` important` la Moscova, Kiev, deschidem un birou la Sofia. România e a treia pia]` ca m`rime pentru noi \n regiune. Pia]a de pay-TV cre[te mai repede \n CEEMEA decât \n Europa Occidental`, unde pia]a e matur`. |n Europa Occidental` am lansat chiar canale terestre gratuite ca s` men]inem cre[terea.

Cum a ajuns Discovery România s` coordoneze activitatea companiei \n Europa de Sud-Est? România este cea mai mare pia]` din Europa de Sud-Est, avem o echip` aici din 1997, deci a fost logic s` coordon`m de aici zona. Filosofia noastr` a fost mereu ca businessul s` fie coordonat la nivel regional. Avem foarte pu]ini expa]i. Echipa local` e format` din români [i a func]ionat foarte bine.

Inten]iona]i s` extinde]i portofoliul de canale al Discovery din România? Avem un portofoliu destul de extins \n România, avem 8 canale. Suntem \ntr-un moment \n care ne ocup`m de cre[terea portofoliului existent. Vrem s` cre[tem cu TLC [i Investigation Discovery, cele dou` canale \n care am investit masiv pentru con]inut nou [i care au avut succes \n SUA [i pe alte pie]e interna]ionale. Am dori ca TLC, \n care am investit mult \n ultimul an [i jum`tate (este cel mai larg distribuit canal TV pentru femei din lume), s` fie mai accesibil publicului din

INTERVIU

România. |n rest, suntem foarte mul]umi]i de evolu]ia businessului Discovery \n România. Nu putem oferi rezultate defalcate pe ]`ri sau regiuni, dar echipa din România a avut rezultate deosebite.

Exist` o tendin]` chiar [i pe Discovery de promovare a unor programe de tip reality TV. De ce? A[ face o distinc]ie important` \ntre diverse genuri de reality TV. Exist` cele care se bazeaz` pe o realitate artificial`, pe care noi vrem s` le evit`m. Apoi, exist` programe ca “O prad` mortal`”. Nu este un documentar tradi]ional. E o privire de aproape asupra unei activit`]i foarte interesante \ntr-un mediu foarte dificil. Acest tip de reality TV a devenit foarte popular. Televiziunea le-a permis oamenilor s` aib` acces la diverse versiuni ale realit`]ii la care altfel nu ar avea acces. Acest gen de reality TV \l producem cu mândrie [i credem c` publicul se uit` fiindc` apreciaz` acest gen de documentar netradi]ional.

Mark Hollinger, Pre[edinte [i CEO, Discovery Networks International

FOTO: VALI MIREA

Cum vede]i evolu]ia pie]ei de pay-TV \n perioada urm`toare? Penetrarea pay-TV [i vânz`rile de publicitate sunt principalii indicatori pe care-i urm`rim. Privind vânz`rile de publicitate, exist` preocup`ri \n Europa legate de evolu]ia economiei. Pe termen scurt, impactul nu pare s` fie foarte mare. Chiar [i \n timpul crizei, publicitatea pe pay-TV a mers destul de bine. Dar exist` unele \ngrijor`ri. |n alte zone, ca Amerca Latin` sau Asia, nu exist` aceast` problem`. Pe termen mai lung, având avantajul de a fi peste tot [i de a avea oameni locali, suntem \ncrez`tori c`, indiferent de modul \n care se va putea \nregistra cre[tere pe o anumit` pia]`, vom fi preg`ti]i s` profit`m de el. Pe unele pie]e va fi vorba de cre[terea penetr`rii pay-TV. |n Brazilia s-a ajuns de la 15% acum doi ani la 25% [i ar putea ajunge la 50%. |n alte p`r]i, ca România, unde penetrarea e foarte bun`, cre[terea va veni din consolidarea [i cre[terea canalelor individuale. |n alte pie]e se va cre[te pe digital. Suntem \ncrez`tori \n viitor, dar nu exist` o singur` strategie care s` se potriveasc` la toate pie]ele. Biz Biz

ANTREPRENORIATUL ESTE

Oamenii de [tiin]` consider` c` renun]atul la fumat, obezitatea sau divor]urile sunt decizii contagioase. Dar exist` ceva care s` ne poat` “infecta” cu virusul antreprenoriatului? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

R~IM |NTR-UN MOMENT AL REPERELOR, indiferent c` vorbim despre showbiz, cultur`, via]a social` sau cea a afacerilor. Accesul la informa]ie este total diferit fa]` de deceniile trecute, ceea ce ne ajut` s` ajungem mai u[or la ideile oamenilor care ne inspir`, s` urm`m ideile [i ac]iunile unora, cu alte cuvinte s` ne form`m modele. S-a demonstrat deja c` ini]iative sociale precum fumatul (sau renun]area la fumat) ori divor]urile sunt contagioase. Potrivit “The New England Journal of Medicine”, [ansele ca o persoan` s` devin` obez` cresc cu 57% dac` acel individ are un prieten obez. De asemenea, potrivit profesorului James Fowler din cadrul Universit`]ii din California, San Diego, probabilitatea ca o persoan` s` divor]eze sau s` renun]e la fumat cre[te exponen]ial dac` acea persoan` are cuno[tin]e apropiate

care au recurs la aceast` decizie. Exist` \ns` [i activit`]i constructive \n care ne putem g`si repere care ne inspir`. Unul din ele este pornirea unei afaceri pe cont propriu. De[i accep]iunea general` este c` antreprenorii au acest “microb” \n sânge, adev`rul este c` apetitul pentru \nfiin]area [i conducerea unui business se poate dobândi \n timp. “|n primul rând, un antreprenor trebuie s` fie hedonist, apoi conteaz` s` fie apt s` fac` un studiu de fezabilitate. Pentru a se bucura de succes \n cariera de antreprenor, un individ trebuie s` fie capabil s` accepte riscul unui e[ec, s` aib` autodeterminare. Toate aceste caracteristici se pot dobândi \n timp, dac` vorbim de o persoan` ambi]ioas` [i adaptabil`”, explic` Cristina Zaharia, psiholog la topexperti.ro. Aceasta consider` c`, a[a cum indivizii pot asimila tr`s`turi negative din cadrul familiei sau al prietenilor, la fel se poate \ntâmpla [i cu cele pozitive.

Nu pu]ine sunt cazurile \n care, de[i suntem angaja]i \n cadrul unei companii private, ne punem \n locul managerului general pentru a \ncerca s` \n]elegem cum se conduce o afacere din postul cel mai \nalt. |n fond, majoritatea oamenilor \[i doresc s` fie propriii lor [efi, \ns` multora le lipse[te \ncrederea \n for]ele proprii. Aici intervine rolul unui model pozitiv, care este de multe ori subestimat. Vlad Kiri]escu, \n vârst` de 26 de ani, a devenit antreprenor \n urm` cu trei ani, când a decis s` renun]e la statutul de angajat \ntr-o institu]ie bancar` pentru a deschide o firm` care produce fântâni de interior. Trecerea nu a fost \ns` una u[oar`, dup` cum recunoa[te chiar el. De[i a cochetat cu ideea antreprenoriatului \nc` din copil`rie, a ales ca \n primii ani de carier` s` lucreze pentru o companie privat`. “Visam s` fiu antreprenor, \ns` am \nceput de cealalt` parte a baricadei, pentru a c`p`ta experien]`”, explic` Vlad Kiri]escu.

START-UP

Biz

sum`, f`r` a exclude posibilitatea de a lansa noi afaceri \n paralel. De altfel, principalul motiv pentru care opt`m pentru antreprenoriat sunt câ[tigurile sporite. “Tinerii sunt convin[i s` urmeze calea antreprenoriatului \n primul rând de perspectiva unor venituri mari, dar [i de lejeritatea cu care unii afaceri[ti dau informa]ii legate de succesul lor profesional, f`r` a dezv`lui \ns` re]eta propriuzis`”, e de p`rere Cristina Zaharia. Oamenii \i “infecteaz`” tot timpul pe ceilal]i cu idei, obiceiuri culinare sau preferin]e. Un plan aparent dificil pare s` fie mai u[or atunci când vezi c` cei din jurul tù reu[esc s` \[i \ndeplineasc` obiectivele. Antreprenoriatul este, la rândul lui, un amalgam de idei [i obiceiuri. De aceea, dac` cineva ar porni mâine o afacere, nu ar trebui s` se mire dac` aceast` decizie le va schimba prietenilor sì percep]ia despre asumarea riscurilor. Uneori, drumul c`tre antreprenoriat ]ine \n mare parte de conjunctur` [i nu poate fi dus la cap`t f`r` o serie de criterii cum ar fi nevoia de fonduri, de sprijin din partea celor apropia]i sau de cuno[tin]e solide \n domeniul \n care LAD KIRI}ESCU “Nu aveam un mediu \n care urmeaz` s` activ`m, \ns` s` m` dezvolt pe direc]ia antreprenoriatr`s`turile de baz` ale unui tului, a[a c` am cùtat cursuri, conferin]e antreprenor r`mân [i persoane dedicate antreprenoriatului, perseveren]a [i ambi]ia, iar de la care puteam \nv`]a.” aceste caracteristici, contrar opiniei generale, pot fi dobândite sau chiar \mbun`t`]ite z`toare a unui business. Punând \n \n timp. Chiar dac` de multe ori practic` \nv`]`mintele asimilate \n cadrul p`r`sim sala unui seminar pe teme conferin]elor [i seminariilor de antrepreantreprenoriale cu pu]ine sfaturi noriat, tân`rul afacerist a trecut peste aplicabile [i mai mult cu motiva]ie, este momentele \n care cocheta cu gândul posibil ca tocmai aceast` motiva]ie s` abandon`rii proiectului. A reu[it ca \n fie ingredientul-cheie pentru a te trei ani s` duc` Blu Concept la o cifr` de infecta iremediabil cu virusul netratabil afaceri de 25.000 de euro, iar pentru al antreprenoriatului. Biz 2012 \[i propune s` dubleze aceast` derula afaceri cu aceast` genera]ie”, e de p`rere tân`rul afacerist. Printre cele mai importante sfaturi pe care Vlad Kiri]escu le-a asimilat [i pus \n practic` se num`r` promptitudinea \n finalizarea comenzilor, importan]a networkingului [i a imaginii corespun-

FOTO: VALI MIREA

|nainte de a porni la drum cu noua lui companie, Blu Concept, a participat la cursuri, conferin]e [i seminarii dedicate antreprenoriatului, din dorin]a de a-[i acoperi unele lipsuri. Nu avea un mediu \n care s` \[i dezvolte abilit`]ile de antreprenor, a[a c` a pornit \n c`utarea oamenilor de la care putea ob]ine informa]ii [i sfaturi. “Aceste discu]ii \]i dau o alt` deschidere [i \ncredere \n propriile for]e. Când e[ti la \nceput de drum, ai senza]ia c` po]i da gre[ foarte u[or, \ns` atunci când oameni de succes \]i povestesc cum au reu[it, con[tientizezi c`, dac` urmezi pa[ii corec]i, ai, la rândul t`u, o [ans` bun` de a-]i \ndeplini obiectivele”, explic` el. Exist` câ[tiguri [i dincolo de discursurile motiva]ionale. Cei care particip` la astfel de conferin]e au ocazia de a intra \n contact cu antreprenori consacra]i, dar [i cu tineri care au pus pe picioare afaceri profitabile. “Uneori, aceste \ntâlniri se rezum` la ob]inerea de «tips & tricks» [i cel mult la ridicarea unor probleme generale, \ns` pot spune c` un câ[tig important este socializarea, accesul \n anumite cercuri. Networkingul este foarte important atunci când porne[ti o afacere de la zero”, explic` Kiri]escu. Unul dintre aceste momente s-a consumat chiar \n cadrul edi]iei Zilele Biz din luna noiembrie a anului trecut, când a avut ocazia de a discuta aplicat cu Camelia {ucu, unul dintre speakerii din ziua dedicat` antreprenoriatului. “Doamna {ucu spunea c`, prin prezen]a ei, dore[te s` dea un imbold tinerei genera]ii. Dincolo de bunele inten]ii, sunt convins c` antreprenorii consacra]i \[i doresc s` educe o nou` genera]ie de antreprenori, \ntrucât peste 10 ani vor

INDUSTRY LEADERS

EXCELEN}~ |N SOFTWARE O companie rom창neasc` \nregistreaz` succes dup` succes pe pie]ele interna]ionale cu solu]ii de software complexe dezvoltate \n Rom창nia. SIVECO demonstreaz` continuu c` are atuurile necesare pentru a cuceri pie]ele globale.

Interviu

NE-AM SPECIALIZAT |N PROIECTE COMPLEXE Pentru Irina Socol, echipa SIVECO este pe primul plan, deoarece succesul apar]ine echipelor care \[i propun obiective ambi]ioase [i se implic` total \n transformarea acestora \n realit`]i.

Cum a \nceput SIVECO? Momentul \nfiin]`rii firmei SIVECO Romania este o poveste tipic` pentru \nceputul anilor ’90. Pe vremea aceea, eu [i so]ul meu lucram la Institutul de Cercet`ri pentru Tehnologia Informa]iei. La un moment dat, am fost solicita]i de o firm` din Fran]a, care dorea s` \nfiin]eze un departament de asigurare [i control al calit`]ii \ntr-o ]ar` din Europa de Est, tocmai pentru a cre[te calitatea serviciilor [i a produselor oferite. La momentul acela, dezvoltarea de software se f`cea \n India [i firma avea nevoie de speciali[ti pe partea de testare. Am lucrat trei luni \n India, \ntr-un mic “or`[el”, Bangalore (cu 6 milioane de locuitori!), unde, \mpreun` cu indienii, am reu[it s` definitiv`m metodologia de testare [i de control al calit`]ii. Astfel, am \nfiin]at un 30

Biz

departament de asigurarea [i controlul calit`]ii, având sediul la noi acas`. Eu cred c` vin dintr-o genera]ie privilegiat` care a beneficiat, pe de-o parte, de \ndrumarea unor profesori excep]ionali [i care a avut, totodat`, posibilitatea s` valorifice cuno[tin]ele teoretice dobândite \n locul [i la momentul potrivit – dup` 1990, când se n`[tea pia]a româneasc` de IT [i industria local` de software.

Câ]i angaja]i avea]i \n 1992? Am plecat la drum \n doi, dar \ncet-\ncet num`rul oamenilor care lucrau \n firm` a crescut. Atunci când am ajuns s` umplem cu calculatoare [i sufrageria, [i dormitorul, [i buc`t`ria, am decis s` ne mut`m. De la doi oameni, câ]i eram la \nceputul lui 1992, am ajuns, \n prezent, la 1.200 de speciali[ti.

FOTO: VALI MIREA

Irina Socol, pre[edinte [i director general, SIVECO Romania

INDUSTRY LEADERS Cum au fost primii ani pentru companie? La numai doi ani de când \nfiin]asem firma, ne-am aflat \n fa]a unei provoc`ri uria[e: s` r`mânem doar un laborator de testare pentru un grup interna]ional sau s` \ncepem s` dezvolt`m propriul nostru soft. Am decis s` alegem calea cea mai grea, s` facem un pachet propriu de programe, SIVECO Applications, care a devenit azi una dintre cele mai bune aplica]ii de tip ERP (Planificarea Resurselor |ntreprinderii) existente pe pia]a româneasc`. |ncepând cu anul 1998, aria sistemelor dezvoltate de SIVECO s-a extins. Am dezvoltat o suit` complet` de solu]ii de eLearning. AeL este coloana vertebral` a unui proiect na]ional de r`sunet interna]ional – SEI (Sistemul Educa]ional Informatizat). Tot \n 1998, am f`cut un pas hot`râtor \n evolu]ia noastr` spre statutul de lider al caselor române[ti de software: am implementat SIVECO Applications \n cadrul celui mai mare [i mai complex proiect informatic derulat vreodat` \n ]ara noastr`, la Autoritatea Porturilor Maritime Constan]a.

Care a fost evolu]ia cifrei de afaceri a SIVECO? |n 1992, cifra noastr` de afaceri a fost de 2.000 dolari. Rata anual` de cre[tere \n urm`torii ani a fost excep]ional` [i \n 1997 realizam deja, integral din export, primul milion de dolari. Implicarea \n mari proiecte de dezvoltare [i integrare software de anvergur` interna]ional` a contribuit la cre[terea cifrei de afaceri cu o rat` anual` constant` de peste 30%. |n 2003 realizam 19 milioane euro, \n 2006 - 36 milioane, \n 2007 - 49 milioane, \n 2011 - 67 milioane euro.

Care este ac]ionariatul SIVECO \n acest moment? Ac]ionarii SIVECO Romania sunt SIVECO Netherlands BV – 42,2 %, Intel Capital Corporation & Enterprise Investors – 32,5%, SIVECO Management – 25,3%. |n anul 2005, 32

Biz

am beneficiat de o investi]ie de 12 milioane dolari din partea Intel Capital, fondul de investi]ii al Intel Corporation, [i Enterprise Investors, cel mai mare fond de investi]ii din Europa Central` [i de Est. Am anticipat c` odat` cu aderarea României la Uniunea European` vor ap`rea [anse uria[e de dezvoltare. Organiza]iile române[ti, publice [i private, aveau nevoie de cele mai avansate solu]ii IT pentru a-[i cre[te productivitatea [i a fi competitive \n cadrul Uniunii Europene [i dincolo de grani]ele acesteia. Putem spune c` am preg`tit [i am valorificat intrarea \n Uniunea European` cu ajutorul ac]ionarilor no[tri. Investi]ia realizat` a fost una dintre cele mai mari f`cute pân` atunci \ntr-o companie de software. Pe lâng` resursele financiare puse la dispozi]ie, acest parteneriat ne-a oferit know-how-ul pentru dezvoltarea afacerii la scar` global`.

Cum a]i caracteriza ponderea companiilor române[ti cu proiecte \n sectorul public? Fa]` de nevoile de informatizare pe care le are administra]ia public`, ponderea acestor proiecte este foarte mic`. Proiectele publice sunt extrem de complexe, cu un impact social

SUCCESUL NU ESTE DE GENUL FEMININ SAU MASCULIN. SUCCESUL APAR}INE ECHIPELOR CARE |{I PROPUN OBIECTIVE AMBI}IOASE {I APOI SE IMPLIC~ TOTAL |N TRANSFORMAREA ACESTORA |N REALIT~}I.

CARTE DE VIZIT~ IRINA SOCOL • Fondator SIVECO, 1992 • Membru în Grupul Consultativ ISTAG al Uniunii Europene (Information Society Technologies Advisory Group) din 2005 • Absolvent` a Institutului Politehnic Bucure[ti, Facultatea de Automatic`, 1981 • Expert software la Ministerul Afacerilor Externe, 1990-1992 • Expert software la Comisia Na]ional` pentru Tehnologia Informa]iei, 1990 • Responsabil de proiect la Institutul de Cercet`ri pentru Tehnologia Informa]iei, 1989-1990 • Inginer la Institutul de Cercet`ri pentru Automatic`, 1981-1989

PREMII • Cel mai bun antreprenor din ]`rile EMEA, competi]ia Stevie Awards, 2011 • New European Champion 2011, din partea Forumului Antreprenorilor Europeni • Prix Scientifique \n cadrul competi]iei Antreprenoriatul Feminin European, organizat` de c`tre re]eaua www.wimadame.com, Palatul Parlamentului European, Bruxelles, 2010 • Excellence Award – Mr. RON 2010, din partea revistei “S`pt`mâna Financiar`”, pentru implementarea de produse IT sofisticate \n afara României, 2010 • “Voca]ia \ntreprinz`torului de succes”, revista “Balcanii [i Europa”, 2008 • Business Woman of the Year, Gala Annual Investment Awards, “Business Review”, 2007 • Personalitatea anului la categoria e-People, Gala Premiilor e-Finance, revista eFinance, 2005 • Premiul de Excelen]` \n IT&C pentru \ntreaga carier`, acordat de Pre[edintele României, 2003 • Ordinul Na]ional “Pentru Merit” \n grad de Cavaler, acordat de Pre[edintele României, 2003

SIVECO imens. Ele presupun responsabilit`]i extraordinar de mari, pe care numai companiile foarte solide, cu echipe experimentate, [i le pot asuma. Exist` ]`ri \n care companiile locale sunt totdeauna prima alegere. Este o modalitate prin care statele respective \[i consolideaz` industria proprie, creând locuri de munc` pentru propriii cet`]eni. România ar putea s` urmeze exemplul unor astfel de ]`ri.

Cum arat` portofoliul de clien]i al SIVECO? Clien]ii no[tri sunt atât organiza]ii private mari, cât [i institu]ii publice, \n total peste 1.400, localizate \n ]`ri de pe trei continente.

Care sunt cele mai importante criterii atunci când decide]i s` v` extinde]i pe alte pie]e? |n urm` cu cinci ani am \nceput o adev`rat` ofensiv` interna]ional`. Intr`m \n ]`ri care au poten]ial de dezvoltare [i unde putem s` replic`m expertiza ob]inut` \n ]`ri din regiune. Suntem prezen]i \n 17 ]`ri [i sper`m s` tripl`m acest indicator \n urm`torii ani.

Lua]i \n calcul vânzarea companiei \n viitorul apropiat? Dar listarea la burs`? Lu`m \n considerare listarea companiei \n urm`torii cinci ani [i, \n acest sens, avem discu]ii cu ac]ionarii no[tri. Evalu`m cu mare grij` toate op]iunile strategice [i beneficiem de sfaturile celor mai buni exper]i \n materie. Nu uita]i c` \ntre ac]ionarii no[tri se num`r` fonduri de investi]ii de referin]` pe plan global: Intel Capital [i Enterprise Investors.

Care sunt principalele calit`]i pe care le cùta]i la un poten]ial angajat? H`rnicia, responsabilitatea, integritatea, profesionalismul. Cultiv`m \n oameni dorin]a de a \nv`]a mereu [i rapid [i apreciem hot`rârea [i loialitatea. Beneficiile pe care le oferim sunt substan]iale, iar evolu]ia lor are la baz` planul individual de carier`. Un accent deosebit punem pe diversele programe de training \n ]ar` [i \n strìn`tate. |n 2011, am investit \n programe de formare, în ]ar` [i în strìn`tate, peste

500.000 de euro. Este o sum` impresionant`, iar raportat` la cifra de afaceri rezult` un procent mai mare decât media industriei.

Cine v-a influen]at \n carier`? P`rin]ii. Ei m-au \nv`]at c` \nainte de a fi un manager bun trebuie s` fii un om serios, muncitor, care \i motiveaz` pe oameni prin exemplul personal. Trebuie s` fii optimist [i s` gânde[ti pozitiv. De la ei am \nv`]at s` nu m` mul]umesc niciodat` cu linia de minim` rezisten]`. Dup` aceea au fost to]i profesorii mei, de la Colegiul Sf. Sava pân` la Facultatea de Calculatoare din Universitatea Politehnica Bucure[ti – adev`rate modele de profesionalism.

Ce \nseamn` pentru dumneavoastr` cei 20 de ani de SIVECO? 20 de ani de proiecte mari, progres, dezvoltare, performan]`, cea mai bun` echip` de IT-i[ti din România. |n slujba na]iunilor.

Ce define[te reu[ita \n afaceri? Profesionalismul, perseveren]a, intui]ia oportunit`]ilor de pia]`.

Ce gen are succesul pentru dumneavoastr`? Succesul nu este de genul feminin sau masculin. Succesul apar]ine echipelor care \[i propun obiective ambi]ioase [i apoi se implic` total \n transformarea acestora \n realit`]i.

De ce nu sunt mai multe femei lider? Exist` multe femei lider, [i \n ]ara noastr`, [i \n lume. Leadershipul \nseamn` asumarea curajoas` a unei imense responsabilit`]i.

Este mai bun` o femeie de afaceri decât un b`rbat? Diferen]ierea liderilor \n femei [i b`rba]i e un stereotip. O afacere de succes este o construc]ie complex`, cl`dit` de o echip`, condus`, indiscutabil, de persoane cu calit`]i de lider. Modelul simplificator al unor lideri unici, providen]iali, nu este viabil [i nu mai convinge pe nimeni azi.

ADUCEM INFORMATICA ACOLO UNDE ARE UN IMPACT REAL, CONTRIBUIM LA MODERNIZAREA STATELOR. RESCRIEM, PRACTIC, DESTINE, DEOARECE BENEFICIARII PROIECTELOR NOASTRE DIN EDUCA}IE, S~N~TATE, AGRICULTUR~ SUNT MILIOANE DE OAMENI. PUTEM SPUNE C~ MUNCA NOASTR~ SCHIMB~ CEVA |N LUME. DE 20 DE ANI, BRANDUL SIVECO |NSEAMN~ MAI MULT DECÅT SOLU}II INFORMATICE. |NSEAMN~ PROGRES. Particip` femeile la luarea deciziilor majore? Absolut. SIVECO este, din acest punct de vedere, un exemplu cât se poate de reprezentativ. |n echipa de management a companiei noastre sunt patru femei [i trei b`rba]i. Promov`m oameni cu cele mai bune rezultate profesionale, indiferent de vârst` sau gen. Toate deciziile sunt fundamentate pe criterii obiective.

Cum sta]i cu timpul? Timpul este \ntotdeauna insuficient. Am \nv`]at \ns` s` \l gestionez \n]elept. Marea art` este s` prioritizezi [i s` delegi. Biz

INDUSTRY LEADERS

OAMENII SIVECO

ALEXANDRU R~D~{ANU

FLORIN ILIA Vicepre[edinte

Vicepre[edinte Cercetare-Dezvoltare Fondator SIVECO, 1992. Absolvent al Institutului Politehnic Bucure[ti, Facultatea de Automatic`, 1980. • Expert Software la Ministerul Afacerilor Externe, 1990-1992. • Expert software la Comisia Na]ional` pentru Tehnologia Informa]iei, 1990. • Inginer la Institutul de Cercet`ri pentru Tehnologia Informa]iei, 1989-1990. • Inginer la Institutul de Cercet`ri pentru Automatic`, 1980-1989. Efortul nostru de a ne reinventa de fiecare dat` se traduce \ntr-un plus de performan]` printre clien]ii no[tri. Pentru a le cre[te [ansele de prosperitate [i leadership. Ne gândim \ntotdeauna la asta.

Biz

Lucreaz` la SIVECO din 1994. Absolvent al Facult`]ii de Matematic`Informatic`, Universitatea Bucure[ti, 1993. Ceea ce oferim noi \n fiecare proiect este mai mult decât IT. Furniz`m, \n mod real, inteligen]` aplicat` [i capacitatea de a rezolva cu discern`mânt probleme relevante pentru beneficiarii solu]iilor noastre integrate de IT, nu bif`m taskuri. Ne-am specializat \n servicii bazate pe inova]ie [i implicare. Pentru c` nou` ne pas` ce se \ntâmpl` cu clien]ii no[tri [i dup` ce am semnat recep]ionarea serviciilor furnizate.

AURORA CRUSTI Vicepre[edinte adjunct Divizia Comercial` Lucreaz` la SIVECO din 1992. • Director departament SIVECO Applications. • Coordonator proiecte dezvoltate [i implementate la PETROM [i la Autoritatea Na]ional` a V`milor. • Absolvent` a Institutului Politehnic Bucure[ti, Facultatea de Automatic`, 1981. • Absolvent` MBA. Vrem ca solu]iile noastre globale de IT concepute \n România s` produc` profitabilitate, prosperitate [i competitivitate clien]ilor no[tri, asigurându-le accesul la progres.

SIVECO Reu[itele SIVECO au la baz` talentul, creativitatea [i munca oamenilor din companie, care formeaz` o echip` ce vizeaz` mereu excelen]a.

DANIELA BICHIR Vicepre[edinte Calitate [i Resurse Umane S-a al`turat echipei SIVECO \n 1993. • Absolvent` a Institutului Politehnic Bucure[ti, Facultatea de Automatic` [i Calculatoare, 1993. • Absolvent` a MBA Open University UK, 2004-2008. Cre`m progres prin fiecare proiect. De aceea avem nevoie de oameni cu un profil potrivit acestei misiuni. Realiz`m proiecte cu impact social major [i putem face asta numai al`turi de entuzia[ti care v`d sensul constructiv al oric`rei provoc`ri cu care se confrunt`.

DOINA BINIG Vicepre[edinte Strategie [i Chief Operating Officer S-a al`turat echipei SIVECO \n 2007. Este absolvent` de ASEBUSS, EMBA promo]ia 1998 [i a Universit`]ii Politehnice Bucure[ti, promo]ia 1993. Experien]a profesional` anterioar` include: • Senior Manager, Advisory and Business Risk Services Division, Ernst & Young 2005-2007. • Chief Financial Officer, Vital Gaz SA, 2003-2005. • Director Financiar, Bull SA, 1993-2003. Am demonstrat \n ultimii 20 de ani c`, oricât ar fi de greu, st` \n puterea noastr` s` transform`m lucrurile \n bine. Ne pas` de felul \n care va ar`ta ziua de mâine [i suntem mândri c` putem participa la modernizarea societ`]ii române[ti [i la promovarea IT-ului românesc \n str`in`tate.

BOGDAN CIUNGRADI Vicepre[edinte Financiar S-a al`turat echipei SIVECO la \nceputul anului 2007. Experien]a profesional` anterioar` include: • Financial Controller [i ulterior Chief Financial Officer la Flanco International, 2003-2006. • Business consultant la PricewaterhouseCoopers \n perioada 1998-2003. |n domeniul \n care activ`m, rigoarea este un element cheie \n luarea deciziilor corecte de business, iar progresul companiei se bazeaz` pe aceasta.

Biz

INDUSTRY LEADERS

SIVECO ESTE |N PLIN~ OFENSIV~ REGIONAL~ {I INTERNA}IONAL~ Lansat sus]inut \n urm` cu cinci ani, asaltul companiei rom창ne[ti a adus serviciile [i produsele SIVECO \n 17 ]`ri. Dar planurile de extindere vizeaz` triplarea acestei cifre \n anii urm`tori. 36

Biz

SIVECO ANUL 2011 A FOST CU ADEV~RAT

special \n istoria SIVECO Romania. A marcat o cre[tere cu aproximativ 50% a echipei, \ncheierea a 224 de noi contracte interne [i interna]ionale [i câ[tigarea a 15 premii. Rezultatele financiare au fost \n acord cu toate aceste performan]e, cifra de afaceri ajungând la 67 de milioane euro, fa]` de 60 de milioane de euro \n 2010. A fost un an cu multe realiz`ri. Un exemplu sunt noile contracte \ncheiate cu institu]ii ale Comisiei Europene. |mpreun` cu Sword Technologies Luxembourg, SIVECO a câ[tigat contractul care va asigura servicii de dezvoltare [i mentenan]` software pentru diferite aplica]ii IT necesare Oficiului pentru Publica]ii al Uniunii Europene. Aceast` institu]ie public` zilnic “Jurnalul Oficial al Uniunii Europene” \n 23 de limbi, Raportul General de Activitate al Uniunii [i are un rol cheie \n comunicarea ini]iativelor [i activit`]ilor acesteia. De asemenea, SIVECO va furniza servicii pentru Agen]ia Executiv` pentru S`n`tate [i Consumatori (Executive Agency for Health and Consumers), care de]ine portalul Dolceta. Acesta este un proiect online de educa]ie a consumatorilor din cele 27 de ]`ri ale UE. Pe parcursul anului [colar 2010-2011, SIVECO a derulat cu succes prima faz` a proiectului de informatizare a procesului educa]ional din Oman. SIVECO de]ine cea mai extins` bibliotec` de lec]ii interactive \n limba arab` din lume, cuprinzând peste 7.000 de resurse educa]ionale interactive pentru matematic`, [tiin]e, limba arab` [i lec]ii cu specific local. Sistemul de gestionare electronic` a documentelor [i a fluxurilor de lucru SIVADOC func]ioneaz` de anul trecut la Prim`ria din Chi[in`u. Cu ajutorul acestuia sunt implementate standardele de calitate interna]ional` de management, sunt monitorizate electronic scrisorile, termenele de executare a dispozi]iilor [i deciziile emise de primarul general [i Consiliul Municipal Chi[in`u. |n premier` \n 2011, SIVECO a folosit tehnologia cloud pentru afi[area rezulta-

telor admiterii \n licee. ADLIC, aplica]ia destinat` repartiz`rii computerizate a elevilor, premiat` \n repetate rânduri la nivel european [i mondial, a fost portat` pe platforma de cloud computing Microsoft Windows Azure. Solu]ia s-a dovedit a fi extrem de eficient` [i stabil`, procesul de repartizare realizându-se obiectiv [i transparent. Cu peste 90 de milioane de afi[`ri de pagin` \n iulie 2011, portalul http://portal.edu.ro realizat de SIVECO Romania a ocupat locul \ntâi \n topul general al celor mai vizitate site-uri din România. Acest trafic colosal a fost posibil gra]ie solu]iei tehnice extrem de solide [i performante.

PROIECTE PENTRU V~MI Sistemul computerizat de gestiune a opera]iunilor de tranzit vamal pentru Administra]ia Vamal` din Republica Macedonia a fost demarat \n februarie 2011, urmând a fi finalizat \n februarie 2013. SIVECO Romania dezvolt` cu succes \n România, Turcia [i Macedonia aplica]ia New Computerized Transit System, care asigur` adaptarea tranzitului vamal la standardele [i cerin]ele Uniunii Europene. New Computerized Transit System este un sistem transeuropean de management [i control al tranzitului comun [i comunitar pentru m`rfurile transportate pe calea rutier`.

SEI este un exemplu clasic de “best practice” \n domeniul educa]iei asistate de calculator (eLearning), fiind [i cel mai premiat produs informatic, prezent \n competi]ii interna]ionale precum International Project Excellence Award, eLearning Awards, European eGovernment Awards, eEurope Awards for eGovernment. |n 2005, SIVECO a ob]inut locul I pentru con]inutul multimedia dezvoltat pe platforma de eLearning AeL la celebrul concurs mondial World Summit on the Information Society.

FONDURI PENTRU AGRICULTUR~ Experien]a SIVECO Romania \n domeniul eAgriculture s-a concretizat \n dezvoltarea proiectului de informatizare pentru Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ii pentru Agricultur` (APIA). Proiectul este unul extrem de complex, cu rezultate extraordinare aproape 4 miliarde de euro absorbi]i \n perioada 2007-2011 prin utilizarea Sistemului Integrat de Administrare [i Control (IACS), ceea ce \nseamn` un grad de absorb]ie a fondurilor europene de 99%. Este un câ[tig imens atât pentru cei peste un milion de femieri, cât [i pentru ]ara noastr`, care este deseori criticat` din cauza nivelului sc`zut de accesare a banilor europeni.

INVESTI}II |N EDUCA}IE

PROIECTE CU MILIOANE DE BENEFICIARI

Solu]ia de eLearning de la SIVECO are \n toat` lumea peste 7 milioane de utilizatori. Unul din cele mai mari proiecte derulate de SIVECO [i unul din cele mai importante programe de informatizare a [colilor din \nv`]`mântul preuniversitar din lume este Sistemul Educa]ional Informatizat (SEI). SEI \nseamn` peste peste 4 milioane de beneficiari, 34.000 de momente interactive de \nv`]are, 140.000 de profesori instrui]i, 15.000 de laboratoare informatizate, 192.000 de calculatoare, 1.600.000 de candida]i la bacalaureat repartiza]i \n perioada 2004-2011, 494.260 de participan]i la examenul de titularizare repartiza]i \n perioada 2003-2011, 2.193.200 elevi repartiza]i \n licee \ntre anii 2001 [i 2011.

Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al Casei Na]ionale de Asigur`ri de S`n`tate (CNAS) este un alt proiect la fel de valoros [i complex. SIUI genereaz` zilnic zeci de mii de documente \n format electronic, gestionând date despre 19,5 de milioane de asigura]i. Introducerea SIUI a adus modific`ri esen]iale \n gestionarea asigur`rilor de s`n`tate [i a eliminat erorile de sistem care generau uria[e pierderi. SIUI a adus transparen]` \n privin]a controlului [i gestion`rii fondurilor bugetare ale CNAS, a eficientizat raportarea datelor de c`tre furnizorii de servicii medicale [i a eviden]iat clar costurile pentru fiecare asigurat. Colaborarea dintre SIVECO Romania [i Biroul de Credit are la baz` Biz

INDUSTRY LEADERS dezvoltarea [i implementarea aplica]iei Sistemului de Validare a Bonit`]ii, SIVABON, pus \n func]iune \n 2004, care a generat pân` \n prezent peste 40 de milioane de rapoarte de credit. Sistemul SIVABON a fost implementat [i \n Republica Moldova, din 2010.

Faptele bune fac parte din job description Ac]iunile de responsabilitate g`sesc mul]i voluntari în SIVECO. Programul de internship, particip`rile voluntare în proiecte ale organiza]iilor neguvernamentale, sus]inerea competi]iilor pentru elevii pasiona]i de informatic` sunt doar câteva ac]iuni care genereaz` fapte bune.

RECUNOA{TERE INTERNA}IONAL~ Pentru realiz`rile amintite, SIVECO a primit o serie de premii interna]ionale [i na]ionale. Astfel, compania a câ[tigat competi]ia celor mai bune proiecte de management din lume pentru New Computerized Transit System, proiect dezvoltat \n colaborare cu speciali[tii Autorit`]ii Na]ionale a V`milor. Premiul a fost acordat \n cadrul competi]iei organizate de International Project Management Association (IPMA) la Brisbane, \n Australia. Cu aceea[i ocazie, proiectul dezvoltat la Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate – SIUI – a fost nominalizat în categoria celor mai mari proiecte din lume. SIVECO a fost “Laureat 2011” la categoria Emerging Technology pentru performan]ele solu]iei IT implementate la APIA, \n cadrul competi]iei interna]ionale Computerworld Honors Program, care s-a desf`[urat la Washington. Irina Socol, pre[edinte [i director general al SIVECO Romania, a primit premiul pentru “Cel mai bun antreprenor din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa” (Best entrepreneur in EMEA) \n cadrul competi]iei Stevie Awards, desf`[urat` la New York, [i trofeul Noii Campioni Europeni pentru inova]ie, viziune, curaj [i implicare \n proiecte interna]ionale, din partea Forumului European pentru Cercet`ri Antreprenoriale (European Forum for Entrepreneurship Research) \n colaborare cu IESE Business School Barcelona [i {coala Economic` din Var[ovia. La aceste reu[ite, succint trecute \n revist`, se adaug` foarte multe alte realiz`ri, la fel de importante, \n consolidarea statutului SIVECO de lider IT regional. Astfel, 2011 a \nsemnat 38

Biz

Fidelitatea este r`spl`tit` La final de an, cei mai merituo[i speciali[ti din echipa SIVECO, aceia care au contribuit esen]ial la succesul companiei \n anul 2011, au fost premia]i, \n cadrul festivit`]ii “Angajatul anului”. Astfel, au fost decernate Premiile de excelen]` ale anului 2011, Premiile departamentale, Premiile pentru Resurse umane [i Calitate, Premiile pentru loialitate (salaria]ilor care au \mplinit 5, 10 sau 15 ani de activitate \n companie).

16.000 de campioni Cea mai mare competi]ie pentru elevii pasiona]i de informatic` se desf`[oar` din 2003, sub patronajul SIVECO. 16.000 de elevi au participat la cele opt edi]ii ale competi]iei .campion, o adev`rat` ramp` de lansare a viitorilor speciali[ti \n IT. “Acest concurs a devenit deja o tradi]ie. Tinerii care revin an de an la .campion dar [i num`rul mare de participan]i \mi \nt`resc convingerea c` viitorul informaticii române[ti este asigurat. Suntem mândri c` prin acest proiect putem ajuta tinerii s` fac` performan]`. Societatea informa]ional` are nevoie de tot mai mul]i speciali[ti \n domeniul informaticii [i al tehnologiei informa]iei”, a declarat Radu Jugureanu, directorul departamentului AeL Educational Content.

SIVECO

Case = speran]e

Departamentul de Marketing a tr`it o inedit` experien]` pe [antierul din comuna B`l]e[ti, Prahova, unde a pus temelia unei case pentru o numeroas` familie de romi. Ac]iunea “Cl`dim case, construim speran]e”, ini]iat` de Asocia]ia Habitat for Humanity România, contribuie la eliminarea locuirii \n condi]ii precare a minorit`]ii rome.

Comunicare [i integrare prin sport Tinerii amatori de fotbal din SIVECO au jucat o partid` demonstrativ` \n compania unor copii cu dizabilit`]i intelectuale. Ei au sus]inut astfel demersul de integrare social` a persoanelor cu dizabilit`]i, ini]iat de organiza]ia Special Olympics.

|n Cartea Recordurilor! Mai mul]i angaja]i din SIVECO au participat la primul curs de resuscitare cardiorespiratorie, al`turi de 7.400 de bucure[teni. Ei au exersat tehnicile CRP sub \ndrumarea instructorilor de la Ambulan]`, asista]i de reprezentan]ii Guinness World Records, care au confirmat c` aceast` ac]iune a \ntrunit criteriile pentru intrarea \n Cartea Recordurilor.

Doneaz` 2%! Angaja]ii SIVECO au participat la campania intern` de colectare a 2% din impozitul pe venit. Banii au fost direc]iona]i pentru programele a 23 de ONG-uri din domeniul s`n`t`]ii, ajutor`rii copiilor orfani, a b`trânilor [i protec]ia mediului.

Raport CSR, a treia edi]ie SIVECO este singura companie local` de IT care evalueaz` [i raporteaz` activitatea social`, economic` [i de mediu. În 2011, compania a publicat al treilea raport CSR. “Prin lansarea anual` a acestui raport, ne al`tur`m marilor companii interna]ionale care [i-au f`cut o obliga]ie din tripla raportare nonfinanciar`, [tiind c` transparen]a [i accesul facil la informa]iile despre performan]ele economice, sociale [i de mediu sunt esen]iale”, a declarat Irina Socol, pre[edinte [i director general al SIVECO Romania.

recertificarea \n conformitate cu standardul ISO 9001 edi]ia 2008, lansarea celui de-al treilea raport de responsabilitate social` al companiei, participarea semnificativ` la numeroase târguri interna]ionale: BETT Londra, Târgul educa]ional Road Signs de la Novi Sad, Gulf Education Supplies and Solutions, GESS, din Dubai, Bakutel 2011 Azerbaijan. “Solu]iile SIVECO Romania contribuie la reducerea decalajelor digitale, \mbun`t`]ind activitatea multor institu]ii publice precum Ministerul Agriculturii, Ministerul Educa]iei, Ministerul S`n`t`]ii, Ministerul Comunica]iilor [i Societ`]ii Informa]ionale, Ministerul Muncii, Ministerul de Finan]e. Expertiza noastr` \n furnizarea de solu]ii cu impact social deosebit este probat` prin proiecte complexe precum cele implementate la Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate, Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ii pentru Agricultur` Agen]ia de Pl`]i pentru Dezvoltare Rural` [i Pescuit, Agen]ia Na]ional` de Ocupare a For]ei de Munc`, Autoritatea Na]ional` Vamal`”, a declarat Irina Socol.

EXTINDEREA INTERNA}IONAL~ Proiectele SIVECO [i-au dovedit utilitatea prin prisma rezultatelor, iar oficialii companiei au toate motivele s` spere c` succesul lor nu se va opri aici. Portofoliul de solu]ii de eLearning este \n topul vânz`rilor interna]ionale ale companiei, \n special \n ]`rile arabe, unde investi]iile \n educa]ie sunt foarte consistente. “Dorim s` ne extindem \n 2012 la nivel na]ional \n [colile din Oman [i Bahrein, s` demar`m proiectul de content pe iPad \n Kuweit, s` lans`m solu]ia integrat` de eLearning \n Turkmenistan, s` finaliz`m proiectul educa]ional pentru cele 10.000 de [coli din Maroc”, a declarat Irina Socol. Compania dore[te s`-[i consolideze statutul de lider IT \n România [i s`-l extind` la nivel regional. SIVECO se \ndreapt` deja cu pa[i

mari \n aceast` direc]ie, \n condi]iile \n care are deja contractate importante proiecte multianuale de informatizare, \n pie]ele din zona Africii de Nord, Orientului Apropiat [i Mijlociu, CIS [i din Uniunea European`. De asemenea, compania urm`re[te extinderea proiectelor pentru organiza]ii ale Comisiei Europene. Ponderea veniturilor provenite din contractele interna]ionale este aproximativ egal` cu a celor provenite din proiectele na]ionale (circa 50%). |n ultimii doi ani, vânz`rile interna]ionale au avut o cre[tere medie anual` de peste 25%. Din totalul proiectelor, cele derulate pentru institu]ii publice na]ionale [i interna]ionale au fost de circa 32%, dintre care 18% au provenit din contracte aflate \n derulare \n România [i 14% din contracte interna]ionale. Strategia de dezvoltare se bazeaz` pe p`strarea echilibrului \ntre sursele de venituri, ceea ce permite minimizarea riscurilor provenite din concentrarea pe anumite segmente – public sau privat, intern sau interna]ional. Care este secretul câ[tig`rii noilor contracte? Echipa de profesioni[ti, ofertele bine f`cute [i foarte multe referin]e [i recomand`ri. Toate acestea sunt sus]inute de expertiza dobândit` \n 20 de ani de activitate [i de faptul c` este vorba despre o firm` româneasc`, dar [i un juc`tor interna]ional important, un lider regional. Statisticile globale arat` c` 80% din implement`rile de sisteme integrate e[ueaz`. Toate proiectele SIVECO se reg`sesc \n procentul de 20% al implement`rilor de succes, chiar dac` sunt proiecte extrem de grele, complexe, de anvergur` na]ional`. Sectorul software este o [ans` foarte mare pentru România [i SIVECO demonstreaz` acest fapt prin exemplul propriu. Compania româneasc` a participat la licita]ii interna]ionale [i a câ[tigat contracte mari, valorificând un poten]ial creativ imens pe care România \l are \n acest domeniu, ceea ce reprezint` un pas mare pentru comunitatea companiilor IT din ]ar` [i \n acela[i timp un model de succes. Biz

INDUSTRY LEADERS

PETRECEREA M~{TILOR }`rani, cavaleri, [eici, pira]i, contese, femme fatale, poli]i[ti [i militari, dansatoare [i fotomodele [i-au dat \ntâlnire \n luna decembrie a anului trecut la o petrecere antrenant` [i plin` de surprize. Nu, nu era vorba de actori de film, ci de angaja]ii SIVECO. DRESS CODE-UL DE PE INVITA}IE ERA CLAR:

bal mascat. |n traducere, fiecare cât mai fistichiu. Iar IT-i[tii au luat \n serios [i aceast` provocare [i s-au echipat corespunz`tor. La intrare, fiecare invitat a primit câte o masc` pentru a-[i completa „apari]ia”. Ce a ie[it? Pozele spun multe, dar trebuie s` confirm`m [i noi c` nu am v`zut demult atâta distrac]ie pe metru p`trat \ntr-o companie cu aproape 1.200 de angaja]i. Cea mai spectaculoas` [i zgomotoas` apari]ie a fost a echipei de la departamentul eAgriculture. Ei s-au costumat, cum altfel (?), \n fermieri, au adus co[uri cu legume gata culese (din supermarket�), colaci \mpleti]i, nuci, covrigi, buche]ele de flori de câmp [i au organizat o hor` cum n-a v`zut clubul BOA niciodat`. Amfitrionul serii a fost actorul Marius Florea Vizante, care a anun]at câ[tig`torii celor dou` concursuri organizate de companie: Miss/Mister [i Ghice[te managerul! De la 1 noiembrie, \n companie a func]ionat o aplica]ie prin care fiecare membru al echipei era invitat s` recunoasc` 15 manageri din SIVECO (7 femei [i 8 b`rba]i), din top [i middle management, dup` o fotografie din copil`rie [i dup` r`spunsurile date la un chestionar. De asemenea, \n mod democratic, s-au votat cea mai frumoas` coleg` [i cel mai atr`g`tor coleg. La concursul celor mai reu[ite costume, premiul \ntâi a fost unul de echip` [i a revenit echipei departamentului eAgriculture, \mbr`ca]i \n frumoasele costume populare române[ti. Atmosfera a fost bine condimentat` de prezen]a trupei Vunk [i a lui ConnectR. 40

Biz

SIVECO

Biz

INDUSTRY LEADERS

Biz

SIVECO

DE{I LUCREAZ~ CU TEHNOLOGII ULTRAMODERNE, ANGAJA}II DE LA SIVECO S-AU SIM}IT EXCELENT |N COSTUME DE EPOC~ {I |N IPOSTAZE INEDITE LA BALUL MASCAT AL COMPANIEI. Biz

FOTO: VALI MIREA

ANTRENOR DE ANTREPRENORI

Biz

ANTREPRENORIAT COACHING

Managerii trebuie s` se adapteze unei noi realit`]i [i s` nu mai a[tepte sfâr[itul crizei, spune Alain Cardon, coach \n Fran]a [i România. Trei antreprenori români au \n]eles asta [i au stabilit un nou model de business dup` \ntâlnirea cu acesta. Iar rezultatele sunt m`surabile. DE OANA GRECEA

lain Cardon

spune r`spicat un lucru: “Criza nu se va sfâr[i. Schimbarea pe plan mondial este permanent` [i va afecta permanent România”. Asta \nseamn`, \n opinia sa, c` antreprenorii trebuie s` se concentreze din nou pe lucrurile esen]iale pentru a limita cheltuielile care nu sunt necesare [i pentru a aloca resursele astfel \ncât s` se vad` rezultatele. De[i coachingul este o profesie nou` [i cu mare cre[tere la nivel mondial, managerii [i liderii au \nv`]at s` apeleze la ea, la fel ca sportivii care fac performan]`. Criza a f`cut mai mul]i antreprenori s` \n]eleag` c` au nevoie de un antrenor care s` \i ajute s`-[i motiveze echipele dincolo de bani, s`-i ajute s` aleag` direc]ia corect` \n business [i s` fie un exemplu de urmat. Aceste considerente i-au adus la cursurile lui Alain Cardon pe Viorel Panaite – partener la Human Invest, Ovidiu Toader – director general la Hafele ALAIN CARDON – consultant [i Master Coach, coordonatorul re]elei de coaching România, [i Metasysteme. Este coach, trainer [i coach Orlando superviser pentru cursan]i din Fran]a [i Szasz – România. director al OVIDIU TOADER – director general Hafele Renania România, companie de feronerie pentru Grup, mobilier [i u[i. interlocutorii VIOREL PANAITE – Partener la Human no[tri pentru Invest, unul din cei mai cunoscu]i

acest articol. |ntr-o companie, schimb`rile vin \ncet, dar sunt eficiente odat` ce sunt \n]elese anumite lucruri. Liderii trebuie s` \nve]e cum s` fie manageri umani mai degrab` decât s` \ncerce s` controleze totul cu numere, crede Cardon. Cifrele sunt indicatorii succesului. Managerii nu pot avea grij` doar de indicatori [i de cifre pentru a avea succes. Adaptabilitatea este un alt atu pe care trebuie s`-l sesizeze un manager sau o companie, mai mult uneori decât t`ierea costurilor. Alain Cardon d` un exemplu de rezultat negativ ob]inut de o companie care nu s-a adaptat din mers pie]ei. “Kodak trebuia doar s` con[tientizeze faptul c` lumea se schimb` c`tre fotografia digital` [i c` ei trebuie s` se adapteze. |n schimb, au redus din costuri an de an, dar nu au schimbat niciodat` profilul companiei pe digital. Acum, nu mai este nimic din compania de fotografie tradi]ional`”. {i totu[i, de ce ar trebui s` apeleze un manager la un coach? R`spunsul lui Cardon este simplu: pentru a lucra la definirea unor noi perspective concentrate pe viitor. Trebuie ca managerii s` [tie s` lucreze cu oamenii. Cursurile de management \i \nva]` cum s`-[i asculte angaja]ii, s` le recunoasc` munca [i s` le dezvolte poten]ialul, s` fie prezen]i s` le s`rb`toreasc` succesele. Atunci când un manager \[i schimb` cu adev`rat comportamentul, acesta va fi perceptibil \n toate aspectele vie]ii sale, acas`, cu prietenii, la munc`

traineri din România.

Biz

decât \nainte. Am con[tientizat c`, atunci când ascult cu adev`rat, pot s` \n]eleg adev`ratele probleme [i situa]ii ce se afl` \n spatele deciziilor sau indeciziilor lor”, recunoa[te Toader. Ca rezultat al [edin]elor cu un coach, a \nceput s` aib` \ntâlniri cu colegii s`i orientate exclusiv pe ac]iuni [i rezultate [i mai ales pe ce \[i asum` c` pot \ndeplini. A reconfigurat echipe \n cadrul companiei, reu[ind astfel s` eficientizeze activitatea. La nivel personal, [edin]ele l-au ajutat s` con[tientizeze ce vrea [i pentru ce lucreaz`. “Alain este foarte eficient, este incisiv [i uneori dureros de sincer cu ceea ce vede la mine. |ntâlnirile cu el m` ajut` s` \mi dep`[esc limitele [i punctele de referin]` la probleme [i s` g`sesc solu]iile mele care nu le vedeam \naintea [edin]elor de coaching. |mi ofer` perspective noi [i cu ajutorul lui creez noi oportunit`]i din crize”, spune directorul Hafele despre colaborarea cu coachul s`u. Compania Hafele, importator [i distribuitor de accesorii pentru mobilier [i feronerii pentru construc]ii, a avut \n 2010 o cifr` de afaceri de 15,2 milioane lei, iar \n 2011 estimeaz` 20 milioane lei. |n prezent are 40 de angaja]i, dar a f`cut \n ultimii doi ani restructur`ri masive, de la peste 70 de angaja]i \n 2008. FOTO: VALI MIREA

etc. “|n multe companii din \ntreaga lume, inclusiv din România, principala problem` este c` managerii pot fi destul de individuali[ti [i teritoriali. Ace[tia se afl` \n competi]ie cu celelalte departamente, iar de multe ori \[i percep propriul personal ca fiind pasiv [i nemotivat”, sus]ine Alain Cardon, Matasysteme Coaching. Munca \n echip` nu se materializeaz` decât \n cazuri foarte rare. Multe decizii sunt luate cu greutate [i implementate \ntr-o perioad` lung` de timp. Cardon afirm` c`, \n România, managerii nu colaboreaz` \n mod natural. “Mul]i sunt \n primul rând interesa]i s` ac]ioneze corect [i s`-[i satisfac` [eful, astfel \ncât s` fie bine percepu]i \n eventualitatea unei promov`ri. |n acest ORLANDO SZASZ , context, angaja]ii director general al procedeaz` similar. Renania Trade (cu sediul \n Târgu-Mure[). Compania A[teapt` s` este liderul pie]ei de import primeasc` [i distribu]ie de echipamente instruc]iuni [i “antrenat” de de protec]ia muncii din România. rezolv`ri la probleme Cardon [i ajutat s` ia din partea managerilor.” o decizie important` \n Acestora, Cardon le via]a sa. “A fost o propune un num`r de procese de perioad` \n care am hot`rât s` delegare, ca mijloace de vând afacerea pe care am construit-o \mbun`t`]ire a muncii \n echip`. din 1997 [i am avut de f`cut alegeri Rezultatele cheie ale unei astfel de foarte importante \n via]`. Am apelat abord`ri sunt reducerea timpului la Alain Cardon pentru a face cursul petrecut \n [edin]e, un proces de «fundamentele coaching-ului»”, decizional mai eficient [i mai clar, spune Toader. |n acea perioad` a mai mult` participare [i asumare \n avut parte [i de câteva sesiuni de toate sarcinile de echip`. coaching individual cu Alain, care i-au fost utile pentru a se descoperi ASCULTARE {I DELEGARE pe sine [i a afla ce \[i dore[te de la via]`, m`rturise[te el. Ovidiu Toader, managerul Antrenamentul s-a \ntins pe companiei Hafele, era, la \nceputul parcursul a mai mult de doi ani, f`r` lui 2009, când a \nceput colaborarea o periodicitate [i frecven]` foarte cu Cardon, director [i fondator al bine stabilite. firmei Minerva Com. Compania sa a “Am \nv`]at s` ascult [i s` permit fost cump`rat` de germanii de la colegilor mei s` \[i asume Hafele \n noiembrie 2009, adic` pe responsabilit`]i [i decizii mai mult parcursul unui an \n care a fost

ANTREPRENORIAT COACHING

CÂ{TIG MAI MARE DIN COLABORAREA CU UN COACH Viorel Panaite, partener la Human Invest, a apelat la Alain Cardon pentru a-l acompania \n procesul de transformare a modelului de business al companiei, proces care a \nceput \n iunie 2009. “Cred c` mul]i dintre noi au tiparul de a apela la un coach \n situa]ii de criz` – atunci mergem [i la dentist, ne facem analizele etc. A[a am f`cut [i eu, dar am \n]eles \ntre timp c` po]i câ[tiga [i mai mult dac` lucrezi cu un coach \n alt stil”, spune Panaite. Acesta poveste[te c` firma sa era zguduit` la acea vreme de apari]ia unei alte realit`]i de pia]`, cu un management diferit. “Human Invest este acum o companie proasp`t`, plin` de via]` [i la un nou \nceput. {i eu la fel. Procesul de coaching a \nceput \n decembrie 2008, iar primele decizii practice cu care am f`cut «cur`]enie» le-am luat 4 \n vara lui 2009”, poveste[te managerul Human Invest. Anii 2010 [i 2011, \n care a lucrat [i mai mult cu Alain, au \nsemnat finalizarea celei mai mari p`r]i a “cur`]eniei” [i \nceperea procesului de 4 consolidare a companiei [i a sa personal. La sfâr[itul lui 2011, au \nceput s` se vad` primele rezultate ale unor noi 4 atitudini [i noi procese de lucru, arat` Panaite. Ce s-a schimbat \n procesul lui decizional? |n primul rând, spune c` a reu[it s` 4 vad` implica]iile imediate [i pe termen lung dac` las` lucrurile s` mearg` ca [i \nainte, f`r` a face schimb`ri. “Am pus \n centru onestitatea (cu sine [i cu ceilal]i), 4 transparen]a, colaborarea [i concluzia c` nu sunt singura persoan` din firm` care trebuie s`-[i asume responsabilitatea revigor`rii

companiei [i am \nceput s` cer ajutorul echipei de management. Am devenit mai ferm cu jocurile de seduc]ie ale celor din jur (colegi, clien]i), care nu aduceau oricum valoare ad`ugat` nici lor, nici mie. Au r`mas astfel colegii [i clien]ii pe care mi-i doream [i pe care m` pot baza”, recunoa[te acesta. |n cazul Human Invest [i al directorului s`u, rezultatele [edin]elor de coaching se reflect` [i \n bilan]ul companiei. Primul indicator este cel de profitabilitate: cu modelul de business pe care \l avea compania pân` \n 2008, profitabilitatea era de 14%, la o cifr` de afaceri de 1,4 milioane euro. |n 2010, profitabilitatea a fost de 16%, la o cifr` de afaceri de 793.000 de

euro [i doar cu cinci angaja]i fulltime, \n loc de 16, câ]i erau \n 2008. Cea mai notabil` performan]` a companiei este, \n opinia lui Panaite, faptul c` a reu[it s` transforme modelul de business, s` cultive noi atitudini. “Compania este acum preg`tit` mult mai bine pentru urm`torul ciclu economic de 10 – 15 ani, oricum ar ar`ta el. {i putem fi cu adev`rat de ajutor clien]ilor no[tri, Human Invest fiind o companie de training [i consultan]` \n «leadership development»”.

ATENT LA DETALII

Debutul crizei [i participarea la o prezentare sus]inut` de o firm` de consultan]` i-a trezit interesul pentru serviciile unei firme de coaching lui Orlando Szasz, manager [i investitor \n campania Renania. Pentru acesta, rezultatele acestor LEC}IILE LUI ALAIN CARDON [edin]e \ncepute \n luna iulie Motiva]ia este o energie produs` a anului 2011 au \nsemnat o aten]ie m`rit` la detalii, la de salariatul \nsu[i, care-i permite contextul general al unei s` avanseze mai mult [i mai bine situa]ii [i o concentrare mai decât carburantul pe care-l mic` pe con]inut. “Totodat`, reprezint` doar salariul. cred c` acum sunt mai \n]eleg`tor [i mai r`bd`tor cu Este util ca oamenilor s` li se cei din jur. La fel de promit` prime pentru atingerea important` este hot`rârea de sau dep`[irea obiectivelor. a fi implicat doar \n procesele decizionale din companie”, Cu cât un proiect r`spunde spune Szasz. aspira]iilor mai multor persoane, Pentru directorul Renania, cu atât are mai multe [anse s` se comunicarea cu Alain Cardon materializeze. este o pl`cere, un exerci]iu continuu de perspicacitate Când, \n cadrul unor sisteme intelectual`, iar interac]iunea colective, trebuie luate decizii care cu el \l stimuleaz` [i \l inspir` deranjeaz`, este bine s` se fac` s` devin` din ce \n ce mai bun. apel la un coach de echip` sau de Renania este liderul pie]ei de organiza]ie. import [i distribu]ie de echipamente de protec]ia O singur` sesiune de acompaniere muncii din România. Pentru poate fi uneori arhisuficient` 2011 cifra de afaceri este pentru definierea atât a unei estimat` la aproximativ 22 de ambi]ii, cât [i a mijloacelor de a o milioane euro, la un num`r de realiza. 93 de angaja]i. Biz Biz

INTERVIU

VIITORUL E MAI APROAPE DECÂT CREDEM Inventat \n urm` cu 40 de ani \n Fran]a, conceptul de hipermarket a ajuns pentru prima dat` \n România odat` cu Carrefour. Acum, retailerul francez opereaz` pe pia]a local` 25 de hipermarketuri [i 45 de supermarketuri [i, mai nou, atac` decisiv pia]a magazinelor de proximitate. François-Melchior de Polignac, directorul general al Carrefour România, ne-a vorbit despre aceast` schimbare de strategie [i despre planurile pentru 2012. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum a fost 2011 pentru compania pe care o conduce]i? A fost un an bun. Am câ[tigat cot` de pia]`, ne-am extins, am deschis mai multe magazine, am \ncheiat contracte de franciz` foarte bune. Suntem mul]umi]i de contractul pe care l-am \ncheiat cu Angst, o companie local` foarte respectat` pe pia]a de profil [i cu care noi lucr`m de mult timp. La capitolul reu[ite pentru 2011 se \nscrie [i Filiera de Calitate a Cartofului, nu numai datorit` produsului \n sine, cât [i pentru ceea ce \nseamn` aceasta pentru mediul de afaceri [i produc]ia agricol` din România.

Cum a fost posibil acest lucru \n condi]iile \n care economiei nu-i merge tocmai bine? A fost un an dur \n economie, \ns` toate proiectele pe care le-am amintit ]in de o strategie pe termen lung. Cu cât e[ti mai dinamic [i mai competitiv \n ceea ce prive[te politica de pre], cu atât ai mai multe [anse de succes, indiferent cât de dificil este mediul economic.

A]i avut o strategie global` sau v-a]i coordonat dup` un plan local? Strategia la nivel de grup este trasat` global, dar exist` [i contribu]ii locale esen]iale. Asta \nseamn` c` gândim glo48

Biz

bal [i ac]ion`m la nivel local. Succesul \nregistrat \n România se \nscrie \n planul strategic dezvoltat la nivel global. |n ceea ce prive[te francizele, Carrefour este unul dintre pu]inele grupuri de retail din lume care poate opera formate de magazine atât de diferite, având inclusiv capacitatea de a \ncheia contracte de franciz`. Filiera de calitate este un proiect interna]ional, lansat \n urm` cu aproximativ 20 de ani, prin care ne-am propus s` \ncuraj`m produc]ia autohton`.

Ce v-a determinat s` face]i trecerea de la mari formate de tip hipermarket la Carrefour Market [i Carrefour Express? Am deschis Carrefour Market [i Carrefour Express deoarece \ncerc`m s` venim cât mai aproape de consumatori. Mai este loc de cre[tere [i pe pia]a hipermarketurilor, \ns` pe termen lung cred c` exist` mai multe oportunit`]i pe segmentul de magazine mici. Nu spun c` hipermaketurile nu mai au viitor, ci doar c` num`rul lor va fi mai mic.

Ce strategie de expansiune ave]i: ora[e mici sau mari aglomer`ri urbane? Din punctul meu de vedere conteaz` s` fii pragmatic, s` analizezi fiecare oportu-

nitate, fie c` este vorba despre un ora[ mic unde exist` o loca]ie cu mare poten]ial, fie c` este vorba de un ora[ mare.

Ce \nseamn` pentru Carrefour parteneriatul cu Angst? |n primul rând, Angst de]ine deja o re]ea de loca]ii bine pozi]ionate \n Bucure[ti. |ns` adev`ratul motiv are leg`tur` cu existen]a unui parteneriat pe termen lung \ntre noi [i Angst. |ncrederea [i respectul sunt lucruri care se construiesc \n timp. Angst este furnizor pentru Carrefour de ani de zile [i \n tot acest r`stimp am colaborat bine. Acest fapt cred c` a contat mai mult decât oportunitatea dat` de num`rul de loca]ii de]inute de Angst.

Ave]i \n plan [i alte astfel de parteneriate? Acesta este doar \nceputul unei etape. O s` lucr`m [i cu alte companii române[ti.

Ce calit`]i trebuie s` aib` o companie ca s` se ridice la standardele Carrefour? Din punctul meu de vedere, \n businessul de francize [i de extindere a magazinelor de proximitate exist` cel pu]in un criteriu valabil indiferent de context. Profesionalismul este criteriul care conteaz` cel mai mult. M`rimea este mai pu]in impor-

RETAIL

tant`. Putem colabora cu companii mari precum Angst sau cu mici antreprenori. Cel mai mult conteaz` \ncrederea pe care o putem avea unii \n al]ii. |n majoritatea ]`rilor unde Carrefour opereaz` contracte de franciz`, predomin` cele cu antreprenori mici, mai multe decât cele cu companii mari.

Cu câte companii române[ti colabora]i? Aproximativ 98% din produsele din magazinele Carrefour provin de la companii române[ti, doar 2% fiind importuri directe, majoritar pe zona de produse pe care nu le g`sim \n România. Ce conteaz` cel mai mult este c` \ncerc`m s` contribuim la dezvoltarea economiei din care facem parte. Nu ne dorim s` cre[tem importurile, ci s` maximiz`m parteneriatele [i lan]ul de distribu]ie din interiorul ]`rii. Acesta este [i motivul pentru care am dezvoltat patru filiere ale calit`]ii (cartofi, porc, p`str`v [i morcovi).

Care este procentul din totalul vânz`rilor Carrefour pe care-l ocup` m`rcile private? M`rcile private reprezint` 12% din produsele alimentare [i nonalimentare, inclusiv marca TEX, de textile.

Cu ce planuri \ncepe]i 2012? Vrem s` ne men]inem strategia pe care o avem pe pia]a româneasc`. Vom continua investi]iile. Analiz`m toate tipurile de loca]ii posibile. Extinderea poate fi atât \n ora[e mari. cât [i \n ora[e mici. România prezint` \n continuare poten]ial pe termen lung [i ne vom dezvolta aici cu toate formatele de retail: hipermarket, market [i express. Vom continua s` dezvolt`m [i m`rcile private [i ne vom men]ine strategia de men]inere a pre]urilor mici.

De ce nu? Nu avem \ns` un plan concret \n acest sens. Cred mai degrab` \n varianta de extindere \n franciz` pe aceast` zon`. La sate nu pot fi dezvoltate formate mari de retail pentru c` nici puterea de cump`rare nu este mare. V`d o posibil` extindere \n franciz`, cu formate mici de magazine. Biz

FOTO: VALI MIREA

V` intereseaz` s` v` extinde]i [i \n zona rural`?

François-Melchior de Polignac, Carrefour România

Biz

PRIMUL VENIT PE O PIA}~ NOU~ ARE UN AVANTAJ URIA{ |N FA}A CELOR CARE-L URMEAZ~. DAR, |NTR-O LUME DOMINAT~ DE UTILIZATORI CU DEFICIT DE ATEN}IE {I MEMORIE SCURT~, ORICE JUC~RIE NOU~ (GOOGLE+) POATE DETRONA VECHEA FAVORIT~ (FACEBOOK). DE OVIDIU NEAGOE

FACEBOOK, GHICI CINE co[marul oric`rui utilizator activ de social media. |mp`r]it deja \ntre Twitter, Facebook, blog, Tumblr, Foursquare [i nu numai, la apari]ia unei noi platforme de socializare, oricine \[i face un calcul simplu: cât timp \mi va lua \n plus s` "]in" \nc` un cont. Cei de la Google par s` se fi gândit destul de temeinic la acest lucru când au lucrat la Google+. {i au f`cut ce fac ei mai bine – au integrat platforma cât mai strâns \n conturile Google deja existente ale utilizatorilor. 50

Biz

Dar socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din tårg nici m`car pentru gigantul c`ut`rii online. Motivul? Cea mai puternic` re]ea de socializare: Facebook. Larry Page, CEO la Google, [i Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, fac parte din genera]ii diferite \n online. Dac` pentru cofondatorul Google internetul \ncepe cu o c`utare, fie ea legat` de o [tire, de un restaurant sau de ultimele apari]ii publice ale vedetei preferate, pentru Zuckerberg cele mai noi [tiri sau restaurante

TEHNOLOGIE

cebook \n acest an. Twitter este pe locul secund, fiind votat de 73% dintre participan]ii la studiu, urmat de Google+ (72%) [i LinkedIn (30%). |n ceea ce prive[te motivele pentru care ace[tia consider` c` Google+ este viitorul, cele mai apreciate aplica]ii ale companiei conduse de Larry Page sunt motorul de c`utare, YouTube [i Google Maps. Mai mult, acela[i studiu arat` c` Google+ este mai inovatoare dec책t Facebook, opinie sus]inut` de 49% dintre responden]i. Google+ a atins pragul 25 de milioane de utilizatori mai repede dec책t orice alt` re]ea social`, inclusiv Facebook [i Twitter. Cu toate c` num`rul p`le[te \n fa]a celor 800 de milioane de utilizatori ai Facebook, sau chiar al celor 200 de milioane de fani ai Twitter, Google [i-a consolidat medalia de bronz \n social media. Facebook este actualmente \n centrul acestui nou univers [i, de cele mai multe ori, activitatea online a utilizatorilor \ncepe de pe portalul lansat de Mark Zuckerberg. Dar planul Facebook a fost r`sp책ndirea \n online, ceea ce a permis unui num`r uria[ de companii, pagini web sau aplica]ii s` devin` sateli]i ce orbiteaz` \n jurul re]elei. Printre acestea, Yelp, Spotify sau Zynga. Se pare \ns` c` atrac]ia gravita]ional` a celei mai mari re]ele de socializare \ncepe s` scad`. Zynga Inc., dezvoltatorul unor jocuri online celebre precum FarmVille sau Mafia Wars, care pl`nuie[te o ofert` public` ini]ial` pe burs`, pl`nuie[te s` reduc` din dependen]a de Facebook. Propriul site, care se va numi Project Z, va include [i o re]ea social`. Una dintre industriile care vor fi zdruncinate este publicitatea. Google ar putea acapara 41% din totalul pie]ei online, estimate \n SUA la 31 de miliarde de dolari. Dar publicitatea bazat` pe c`utare nu este tocmai \n cre[tere, iar din pu]inii bani aloca]i advertiserii investesc serios \n Facebook, re]eaua de socializare cu mai bine de 800 de milioane de utilizatori. Studiul realizat de IDC arat` c` Google+ are [anse foarte mari s` prind` din urm` Facebook, opinie exprimat` de 66% dintre responden]i. 40% dintre responden]ii care consider` c` Google+ va prinde din urm` Facebook cred c` motivul va fi implementarea pe sistemul de operare Android, 26% motiveaz` c` ofer` o experien]` mai bun` utilizatorilor, \n timp ce 17% apreciaz` c` rezultatele pozitive ini]iale indic` o adop]ie pe termen lung. Biz

VINE DIN URM~? bune sunt oferite de prieteni. Iar utilizatorii prefer` sfaturile prietenilor. Un raport realizat de serviciul de monitorizare publicitar` Chitika arat` c` traficul pe re]eaua de socializare a Google a sc`zut cu 60% comparativ cu nivelul \nregistrat imediat dup` lansarea serviciului. Iar un studiu realizat de IDC [i dat recent publicit`]ii arat` c`, de[i pentru mul]i utilizatori Google+ reprezint` viitorul, 83% dintre reponden]i au afirmat c` folosesc sau au de g책nd s` utilizeze aplica]iile Fa-

Biz

Convorbiri DESPRE LEADERSHIP Proiectul \n care Mercedes-Benz E Classe m-a chemat s` m` al`tur a fost unul dintre cele mai provocatoare \ntåmpl`ri din ultimii doi ani de cånd oamenii m` numesc antreprenor. DE MARIUS TUDOSIE urprinz`tor, dar eu nu m` simt \n categoria asta, pentru c` [tiu cåt mai am de muncit pån` s` ajung acolo. |ns` propunerea a venit fix pe nevoia mea permanent` de a \nv`]a lucruri noi, de a experimenta, de a extrage informa]ii de oriunde s-ar afla ele. A[a am ajuns s` o cunosc personal pe Camelia {ucu, antreprenorul romån pe care cred c` l-a[ clasa \n zona superioar` a \ncrederii. F`r` s` am vreun argument cuantificabil, constat \ns` c` uneori nici nu ai nevoie de lucruri palpabile. Mi-am frecat måinile [i mi-am [optit \n barb` c` e o oportunitate senza]ional` de a stoarce informa]ii. Pragmatic, m-am pus pe documentare. Rezultatul este acest interviu, compilat din mai multele \ntålniri pe care le-am avut. Not`: nu a existat niciodat` un interviu propriu-zis. Au fost \ns` cåteva \ntålniri pe care le-am sintetizat \n forma asta. Ideile apar]in autorilor, nu [i forma/exprimarea lor, care devine, astfel, o form` de literatur`. Intru direct \n subiect [i pornesc cu un posibil sfår[it: cum te raportezi la viitor? Am curajul s` am \ncredere \n viitor. Asta \mi d` o viziune destul de clar` a ceea ce trebuie s` fac [i asupra a ceea ce pot s` fac. Curajul m` ajut` s`-mi conturez strategiile. Ce faci cånd viziunea nu se mai potrive[te screenshot-ului din via]a real`? Aici viziunea are nevoie de un “Plan B”. {tii cum e cu socoteala de-acas`!

Biz

Trebuie s` fii preg`tit. E[ecul [i retragerea nu sunt op]iuni. Contraatacul? Categoric! Apare norocul \n ecua]ie? Da, uneori \l sim]i, dar nu \l v`d determinant sau hot`råtor. Atåta vreme cåt vrei s` fii \n control. Pasiunea? |[i are locul \n discu]ia noastr`? Ea e determinant`! F`r` pasiune nu exist` [anse s` treci peste niciun e[ec. Nu treci [i pace. Abandonezi f`r` pasiunea pentru ceea ce faci. |n aceea[i m`sur` trebuie s` fii creativ, ceea ce te duce un pas mai departe: devii inovativ! Umblu cu un carnet dup` mine mereu. S` m` \ngrijorez? Deloc! Trebuie s` fii mereu \n c`utarea ideilor noi. E important s` ai sim]urile ascu]ite [i s` culegi idei. O idee bun` nu doar c` \]i schimb` ]ie via]a, ci poate schimba lumea. |mi dovede[te mie ceva carnetul? El nu. Faptul c` \l por]i te-ar putea cataloga drept profesionist. Ce fac cu noti]ele. Ce faci tu cu noti]ele tale? Le folosesc eu sau le dau oamenilor mei. E vital s` \i inspiri pe oameni nu doar cu trei idei, ci cu un mod de via]` [i – cel mai sigur – cu un mod de a vedea lucrurile. {i de a sim]i acele lucruri. E important s` se simt` vii \n mecanismul pe care \l construie[ti. Am ajuns la oameni... Una dintre cele mai mari provoc`ri. Aici nu e ca \n dragoste, extremele nu fac

cas` bun`! Echipa trebuie s` \]i semene, oamenii trebuie s` se completeze perfect. Chiar [i a[a, au nevoie s` fie \mpin[i... {i noi trebuie s` fim \mpin[i de ceva. De regul` ne duce mai departe nevoia noastr` interioar` de a \nv`]a permanent, de a evolua. Noi chiar trebuie s` ne ducem businessurile mai departe! Pentru unii asta \nseamn` doar “more money”. Iar eu cred c` ei gre[esc. Pentru c` un business nu \nseamn` exclusiv profit net. Mai \nseamn` [i responsabilitate social`. M`car pentru locurile de munc` pe care le generezi [i pentru oamenii pe care \i iei \n barca ta. Chiar dac` board-ul tehnic discut` despre target [i cifr` de afaceri! Ce-ar fi de ales \ntre un business clasic [i unul inovator? Trebuie s` fii deschis c`tre nou! Asta e clar! Businessul clasic a le[inat odat` cu criza, vechile principii sunt \n com`. E nevoie de viziuni noi \n managementul de azi. Hai s` ne \ntoarcem la oameni. |mi plac foarte mult. Am o echip` fabuloas`, dar m` \ncearc` sentimentul c` gre[esc ceva pe undeva. Atitudinea moderat` te ajut` s` schimbi asta. Nu trebuie s` fii prea amic, nu trebuie s` \i la[i s` fie acri [i demotiva]i. Mul]ume[te-le de fiecare dat` cånd merit`, folose[te constructiv critica atunci cånd gre[esc. Nu-i “pierzi” la primul “nu”? Trebuie s` \nve]i s` spui “Nu”. E[ti \n acela[i timp [i [eful, [i prietenul oamenilor pe care \i conduci. Dac` separi corect cele dou` zone, e[ti bine...

ANTREPRENORIAT OPINIE

Echipele Biz, format` din Camelia {ucu (Class Living), Marius Tudosie (B`c`nia Veche), Marta U[urelu (Biz), [i Esquire au câ[tigat provocarea Mercedes cu ocazia \mplinirii a 125 de ani de la lansare.

E vorba despre fair-play. Ca \n sport. Liderul lipsit de corectitudine va fi penalizat atåt de c`tre angaja]i, cåt [i de ceilal]i (parteneri, client, investitori). Trebuie s` pre]uie[ti cuvåntul dat celorlal]i pentru c` aici nu exist` o a doua [ans`. Trebuie s` fii cu adev`rat integru. Odat` ce apare un dubiu \n ceea ce te prive[te, e greu spre imposibil s` \]i recå[tigi credibilitatea. Ajungem la mediul \n care tr`im. Cum rela]ionezi cu lumea din jur? You are who you know... Nici nu mai trebuie s` \]i povestesc despre socializare, [tii cåt valoreaz` ea. Din mediul \nconjur`tor vin, de altfel, [i informa]iile... ...pentru care trebuie s` fii mereu cu urechile ciulite. Informa]ia \nseamn` putere. Trendurile \nseamn` putere. Planurile celorlal]i \nseamn` putere. Putere de anticipa]ie! Hai s` ne juc`m cu lucruri din via]a curent`. Ce faci tu [i cåt la[i altora s` fac`? Delegarea nu \nseamn` c` nu mai faci

tu nimic. Trebuie s` munce[ti cot la cot cu echipa ta. Eu am auzit c` cine munce[te prea mult nu are timp s` fac` bani. Poate se referea la cine vorbe[te prea mult... Un antreprenor ac]ioneaz`! Businessul t`u e[ti tu, atåta vreme cåt i-ai imprimat personalitatea ta. Cre[te-l! Una dintre deciziile importante din via]a mea a fost s` cå[tig mai mult, nu neap`rat s` cheltuiesc mai pu]in. Cre[terea este Obiectivul. Cel mai simplu e s` tai costurile unei companii, dar nu `sta e r`spunsul la criz`. Ci dezvoltarea. E mai complicat acum s` dezvol]i? Dac` nu ]i-e fric` s` te educi [i s` \i educi [i pe al]ii, nu e greu. Trebuie s` fii atent la ce-au f`cut al]ii, testånd concepte pe banii lor! (Zåmbe[te scurt, ca la o amintire.) Ai vreme s` faci asta mereu? Nu mereu, \ns` \mi planific timpul cåt mai eficient. E o solu]ie clar`! Cum reu[e[ti? Sunt selectiv`. |n orice. Fac doar lucru-

rile care m` pot ajuta pe mine sau \mi pot ajuta businessurile. {i atåt. E[ti un bun lider? Nu [tiu. Dar [tiu c` un lider bun se cunoa[te dup` cå]i oameni inspir` \n fiecare zi. Dac` echipa ta se va sim]i inspirat` de c`tre tine, chiar [i dup` mul]i ani de munc`, \nseamn` c` po]i fi considerat un posibil model de urmat! N-am mai apucat s` mul]umesc. Camelia era deja atent` spre un alt subiect interesant din agenda ei. Mi-am luat noti]ele [i am \ncercat s` deslu[esc sensurile cuvintelor. {i-am realizat c`, atunci cånd joci tenis cu un campion adev`rat, joci mai bine. De aceea, \mi zic \n sinea mea, e bine s` \]i stabile[ti obiective \nalte. S` ai un target foarte sus! |ncepe, dup` cele cåteva \ntålniri, s` nu mai par` absurd obiectivul meu de a schimba lumea \n care tr`iesc... - O s` faci asta dac`-]i propui cu adev`rat, \mi [opte[te Camelia peste um`r... Citise ce-am scris, nu plecase nic`ieri... Biz

ANTREPRENORIAT TEXTILE

JOLIDON

se extinde \n Rusia Gabriel C\rlig, fondatorul Jolidon, continu` produc]ia de lenjerie intim` din România [i \ncearc` s` vând` mai mult \n afara grani]elor ]`rii. Rusia este pia]a \n care brandul s-a impus \n ultimii ani [i principala ]int` de extindere \n 2012. DE OANA GRECEA

e peste 19 ani, Gabriel C\rlig construie[te cu pa[i m`run]i un brand de lenjerie intim` foarte cunoscut \n România, dar [i \n str`in`tate. Jolidon particip` la marile competi]ii [i expozi]ii de mod` [i câ[tig` de multe ori \n detrimentul brandurilor interna]ionale deja consacrate. Schimbarea mentalit`]ii despre România [i produsele care se pot face aici a fost principalul obstacol la \nceput de drum pentru Gabriel C\rlig. Dar [i 54

Biz

principala provocare. “S` dezvol]i un business interna]ional este greu. Ani de zile am muncit \n pia]a occidental` ca s` ne considere \ntâi parteneri. Când auzeau c` suntem din România nu le venea s` cread`, ne confundau cu italienii. Al]ii nici nu mai voiau s` colaboreze cu noi când aflau c` suntem români”, \[i aminte[te investitorul. Drumul pân` la succes a fost plin de obstacole [i mult` munc`. C\rlig s-a dezvoltat treptat dar s`n`tos, astfel \ncât criza l-a prins cu investi]ii f`cute, dar \n acela[i timp cu credite [i marf` care nu se mai cump`ra pentru c` a sc`zut

consumul. Pân` \n 2008, an \n care a trecut printr-un rebranding, Jolidon [i-a ad`ugat \n portofoliu mai multe fabrici [i mai multe branduri. |n 2004, Gabriel C\rlig a preluat Argos, un produc`tor de textile clujean (fosta \ntreprindere Tricotaje Some[ul). Doi ani mai târziu, proprietarul Jolidon a cump`rat [i firma de textile LCS Conf, fost` Flac`ra, [i implicit marca Falla, produs` de ace[tia. |n 2008, Jolidon a cump`rat [i pachetul majoritar de ac]iuni al fabricii Tricotaje Ineu (TRCL, simbol bursier) din Arad, \nfiin]at` \n anul 1990. |n 2009, \n plin` criz`, Gabriel C\rlig a avut ambi]ia de a cump`ra Lilly Polonia, businessul local al companiei italiene achizi]ionate \n 2008. Astfel, Jolidon a ajuns s` aib` nou` branduri \n portofoliu [i peste 170 de furnizori din Europa de Vest.

POZI}IONAREA M~RCILOR Antreprenorul de 45 de ani din Cluj a gândit \nc` de la \nceput afacerea sa ca una de talie interna]ional`. Pe când c`l`torea \n afar` cu ansamblul de dansuri populare “Româna[ul”, C\rlig [i-a dat seama c` numele s`u e greu de pronun]at. Astfel, el a gândit pentru firma sa un nume care s` sune bine \n orice limb`, Jolidon. Dup` rebrandingul din 2008 [i finalizarea achizi]iilor de alte

FOTO: VALI MIREA

Gabriel C\rlig, fondator Jolidon

firme de lenjerie, Jolidon s-a redefinit ca [i companie global` care ofer` lumii lenjerie european`, iar noul slogan folosit este “European Fashion Lingerie”. Procesul de segmentare a avut drept criteriu stilul de via]` [i a ]inut cont de complementaritatea m`rcilor existente sau nou propuse. Jolidon este de atunci un brand “umbrel`” pentru dou` subbranduri cheie, Fashion [i Clandestine, repozi]ionate strategic \n zona medium/premium. Gama Prelude a fost repozi]ionat` \n zona superpremium (lux accesibil). Zonele medium/medium-low (cu distribu]ia aferent`) au fost ocupate de Lilly, Kelitha [i Eclizia. Jolidon Clandestine a fost creat pentru ocuparea ni[ei de “lenjerie sexi” [i se bazeaz` mai mult pe dantel`. El este dedicat femeii active, sofisticate [i dinamice. Clandestine a fost ales ca locomotiv` a rebrandingului, fiind primul brand din portofoliu care a beneficiat de o campanie de lansare integrat` \n 2008. |n urma achizi]iilor f`cute, Jolidon gestioneaz` m`rcile Lilly, Eclizia [i Kelitha distribuite \n Italia exclusiv prin canalul en-gros [i \n afara Italiei prin buticuri multimarc`. Aceste branduri se bucur` de notorietate mai ales pe pia]a italian`, fiind m`rci de referin]` pe segmentul mediu [i entry-level. Falla, marca de prêt-à-porter, reprezint` cea mai mic` parte a produc]iei sub umbrela Jolidon. Aceste produse sunt vândute prin magazinele proprii Falla din Central Cluj, River Plaza Râmnicu Valcea [i Polus Cluj. 56

Biz

CIFRE

JOLIDON 22 milioane euro, cifra de afaceri \n 2011

Dar Jolidon este cunoscut` [i pentru costumele de baie [i produsele complementare lor. Acestea sunt grupate \n colec]ii pe cele trei branduri: colec]ia de baz` Jolidon, colec]ia de lux Prelude [i mai nou lansata colec]ie de costume de baie Lilly, adaptat` canalului de distribu]ie en-gros. Accesoriile de plaj` asortate costumelor de baie au fost lansate ca urmare a ultimelor cerin]e ale pie]ei externe, dar acestea permit cre[terea vânz`rilor, consumatorul fiind interesat s`-[i aleag` accesoriul de plaj` \n concordan]` cu costumul cump`rat. Toate colec]iile beneficiaz` de experien]a [i inspira]ia a [apte designeri angaja]i ai firmei Jolidon, care concep cel pu]in dou` colec]ii pe an pentru fiecare brand. Dac` \n 2008 exportul nu era prea interesant pentru firm`, deoarece devenise nerentabil din cauza costurilor mari, \n momentul de fa]` Jolidon export` \n peste 50 de ]`ri. “|n 2011, jum`tate din produc]ie s-a dus la export. Dar din 2012 ne propunem s` dep`[im pia]a intern`. Comer]ul a sc`zut [i \n Italia [i Fran]a. De exemplu, \n Fran]a a sc`zut cu 10%, ceea ce pentru o economie stabil` este un procent enorm. Faptul c` ne-am concentrat pe produc]ia intern` este o decizie bun`”, explic` Gabriel C\rlig.

PRODUC}IE |MPOTRIVA TUTUROR Domeniul textilelor nu mai este foarte dezvoltat \n România. Majoritatea

18,5 milioane euro, cifra de afaceri \n 2010 2.000 este num`rul mediu de salaria]i 9 este num`rul brandurilor sub marca Jolidon 19 este num`rul de ani de la \nfiin]area firmei 4 este num`rul de fabrici ale companiei 85 - num`rul de magazine de]inute de Jolidon \n România 170 - num`rul de furnizori din Europa de Vest 6 - num`rul de târguri la care particip` anual (dou` \n Fran]a, dou` \n Rusia, unul \n Italia, unul \n China)

produc`torilor [i-au \nchis fabricile sau [i-au mutat produc]ia \n alte ]`ri. Nici pentru Gabriel C\rlig nu a fost u[or s` men]in` produc]ia [i un num`r de angaja]i care a oscilat \n ace[ti ani \ntre 2.000 [i 3.000. Cu profit sau f`r`, asta [i-a propus \nc` de la \nceput: s` fac` produc]ie. “Indiferent c` businessul este sau nu profitabil la un moment dat, nu pot s` ac]ionez doar prin prisma acestui indicator. Nu po]i s` spui e mai profitabil s` lucr`m \n China sau Vietnam. Nu asta am dorit de la businessul Jolidon. Putem face comer] sau altceva, dar e impersonal. Jolidon este construit pe alt` filosofie. Putem fi u[or ca mul]i al]ii. Eu sunt inginer la baz` [i mi-am dorit produc]ia”, ne-a declarat Gabriel C\rlig, fondatorul Jolidon. Cel mai u[or ar fi fost s` \nchid`, \ns` provocarea a fost s` r`mân` “\n via]`”. |ntâi a investit \n utilaje, \n capacit`]i [i a f`cut totul ca s` p`streze for]a de munc`, \n ciuda migra]iei spre vest, unde muncitorii erau mai bine pl`ti]i. Apoi a fost nevoit s`-[i caute furnizori pe pie]ele externe, pentru c` materia prim` este adus` exclusiv din str`in`tate, \n special Italia, Fran]a, Germania, Austria. “Nici fir de la filaturi nu mai avem de unde lua, trebuie s` aducem din afar`”, poveste[te C\rlig. De[i a produs mult, Jolidon nu a vândut pe m`sur` \n ultima vreme. Dac` \n 2008 compania nu f`cea fa]` cererii, acum consumul a sc`zut drastic [i compania a fost nevoit` s`-[i reorganizeze inclusiv politica de retail. |n 2008, existau 95 de magazine Jolidon \n România, iar acum compania are circa 85 de unit`]i proprii, \ns` politica de \nchideri [i de deschideri a oscilat \n func]ie de vânz`ri. |n 2011, Jolidon a deschis magazine la Craiova, la Arad, la Constan]a, \n special \n proiectele noi. Compania a experimentat [i pia]a extern` de retail, operând \n 2009 un num`r de 35 de magazine \n Italia, [apte magazine \n franciz` [i trei magazine proprii la Cannes, Lille [i Mulhouse \n Fran]a [i dou` unit`]i \n Budapesta. Dar toate acestea au fost \nchise \n 2010 [i 2011. “E mai u[or s` lucr`m cu clien]i decât s` gestion`m noi magazine, datorit` costurilor mari de operare, mai ales \n Fran]a [i Italia”, spune pre[edintele Jolidon.

ANTREPRENORIAT TEXTILE

PIA}A EXTERN~, PRINCIPALA }INT~ Pân` \n 2011, principala pia]` de vânzare extern` era Italia. De anul trecut \ns`, Rusia a devenit prima pia]` de export. “Rusia este pentru noi o pia]` important`, unde am investit mul]i ani [i acum se v`d rezultatele”, spune antreprenorul. Jolidon are pe aceast` pia]` 14 distribuitori [i, pentru c` este o pia]` mare, compania se gânde[te la dezvoltarea de magazine \n franciz` \ncepând chiar cu 2012. “Trebuia \ntâi s` ajungem la o anumit` maturitate, produsele s` fie cunoscute [i abia apoi s` deschidem magazine. |n Rusia este important s` lucrezi cu parteneri, este mai greu s` faci totul de unul singur, din cauza zonei speciale”, explic` C\rlig. Zece ani a tatonat terenul [i pân` \n 2011 nici m`car nu a existat o Camer` de Comer] româno-rus` care s` ajute cumva antreprenorii români \n colaborarea cu investitorii ru[i. |n opinia sa, Rusia nu este \n criz`, este o pia]` care \[i dore[te s` creasc`. “Noi am estimat bine trendul cu Rusia [i acum avem aici posibilit`]i de dezvoltare”, mai spune pre[edintele Jolidon. |n plus, Jolidon a abordat [i alte zone noi, cum ar fi ]`rile ex-sovietice: Azerbaidjan, Kazahstan, Georgia, sau Asia – Singapore, Coreea de Sud, Hong Kong, dar [i \n Norvegia [i Belgia. Per total pia]` extern`, Jolidon are deja semnate contracte

pentru 2012, \n cre[tere cu 20% fa]` de anul trecut. Pentru 2012, antreprenorul Gabriel C\rlig sper` la câteva m`suri care s` stimuleze economia local`. “Fa]` de Europa, România a luat m`suri mai dure. M`sura cea mai dur` a fost m`rirea TVA la 24%. Consumul a fost lovit foarte tare”, spune acesta. Nu se poate pronun]a dac` momentul 2008-2012 a fost cel mai greu de la \nceputul antreprenoriatului pân` \n prezent, \ns` recunoa[te c` \n fiecare moment de dezvoltare au fost greut`]i majore. “Primul credit pe care l-am luat prin 1993 a fost cu dobând` de 190%, de nu m` credea nimeni \n afar`.” Acum, cea mai mare problem` cu care se confrunt` este lipsa de cash [i consumul. Criza, crede el, a intrat destul de dur \n România [i a provocat r`ni destul de grave. “Acum s-a schimbat lumea fa]` de 2008. Ea trebuie rea[ezat` pe alte baze. {i noi ne rea[ez`m pentru un nou \nceput. Trebuie s` ne d`m seama ce \nseamn` noua baz`”, concluzioneaz` Gabriel C\rlig. Biz

Model Prelude, marca Jolidon, de la prezentarea Ultra Lingerie, premiat la Paris

Biz

strategie CAZUL BRANDULUI INNA Dac` n-a]i ajuns \n 2011 la Zilele Biz, v` voi face un mic rezumat al prezent`rii mele din cadrul evenimentului. {i chiar dac` a]i fost de fa]`, materialul de mai jos este bun oricând pentru marketeri, dar [i pentru lideri. DE PAUL J.R. RENAUD

ar \nainte de a ajunge la partea cu adev`rat interesant`, adic` la senza]ia muzical` româneasc` Inna, s` tras`m o paralel` \ntre succesul acesteia [i ceea ce-i trebuie unui produs sau serviciu pentru a avea succes la nivel mondial. Cerin]ele absolut necesare accesului la pia]a global` sunt:

Talent [i calitate Orice produs sau serviciu trebuie neap`rat s` fie de cea mai \nalt` calitate sau m`car s` fie perceput ca fiind de cea mai \nalt` calitate. S` lu`m ca exemplu Mercedes sau American Express. Aceste branduri, ca [i multe altele, au demonstrat \n repetate rânduri c`, deoarece ofer` cea mai bun` calitate, clien]ii se \ntorc \ntotdeauna.

Energie [i sustenabilitate

Oameni Mai exact: managementul, membrii echipei, partenerii [i furnizorii. Totul se rezum` la oameni. E suficient s` pui cel mai bun lider \n fruntea unei organiza]ii [i \ncep s` se \ntâmple minuni. Dac` pui \ns` un tiran, nu se mai \ntâmpl` minuni, ci haos. Cât despre furnizori, ei pot deveni alia]ii t`i cei mai de pre]. |n cartea sa

PAUL J.R. RENAUD este profesor adjunct de marketing la Maastricht School of Management [i autorul unor articole pe tema supravie]uirii \n recesiune [i al blogului “I Feel Good”. Conduce compania de consultan]` de marketing [i strategie Renaud, lider \n România \n acest domeniu (www.renaud-investments.ro).

Produsul trebuie s` se afle pe locul 1 \n inimile [i min]ile clien]ilor, iar acest lucru \nseamn` c` e absolut` nevoie s` la[i concuren]a \n urm` indiferent ce produse noi lanseaz` aceasta. Nokia a fost cea mai bun` companie de telefoane mobile din lume \n prima parte a anilor 2000, dar a pierdut teren \n fa]a altor competitori, ca BlackBerry. Acum BlackBerry, la rândul ei, este dat` la o parte de iPhone. “Dac` clipe[ti, e[ti mort.”

“Behind the Arches”, John F. Love creioneaz` modul dramatic \n care McDonald's a transformat ni[te mici afaceri familiale, care \i erau furnizori, \n companii multimilionare.

ven]ional` [i social media. Cu toate acestea, s` nu ne l`s`m purta]i de val. Social media nu este un panaceu. Mediile clasice (TV, print, radio [i outdoor) au \nc` un cuvânt greu de spus.

Dezvoltare de produse noi [i hot`râre Dac` te ui]i la frecven]a ame]itoare cu care Samsung lanseaz` produse noi, po]i \n]elege mai bine ritmul nebunesc [i for]a necesare pentru a r`mâne pe o pia]` \n care clien]ii vor tot mai mult.

Noroc |ntr-un interviu recent, Johnny Depp spunea c` exper]ii din industrie au numit primii 20 de ani din cariera actorului “otrav` de box office”. Dup` care i-a fost oferit rolul din “Pira]ii din Caraibe”. “Da, am avut noroc. {tiam foarte bine c` dac` cineva o s`-mi paseze mingea, va trebui s` pornesc spre poart`”, a mai spus Depp. Norocul joac` un rol esen]ial \n orice afacere. |ntrebarea este: atunci când te va lovi norocul, vei fi preg`tit s` treci imediat la ac]iune? O s` las discu]ia despre mândrie pentru finalul articolului. A[adar, cum st` Inna la toate aceste capitole?

Ini]iative \n marcom, managing media, social media

Talent [i calitate

Acesta este mixul de marketing de baz`: media clasic` [i media nou`; media con-

|n aceste vremuri \n care arti[tii pot ajunge \n vârful topurilor f`r` s` aib` cu Biz

STRATEGIE MARKETING adev`rat voce, v` asigur c` Inna chiar [tie s` cânte. Ea cânt` live ori de câte ori poate, inclusiv \n timpul interviurilor la radio, ca s` nu mai men]ionez c` poate face asta \n patru limbi: român`, englez`, francez` [i italian`. Cânt` de la opt ani [i \[i \mbun`t`]e[te continuu tehnica.

Energie [i sustenabilitate Adu-]i aminte cum a fost ultima dat` când ai avut grip`. Te sim]eai oribil, ]i-ai luat concediu medical [i nu voiai decât s` zaci \n pat. Când \ns` ai \n medie 12 concerte \n 12 ]`ri diferite \n fiecare lun`, nu po]i s` suni la serviciu [i s` le spui c`-]i iei concediu medical. Ba chiar e[ti obligat s` cân]i de[i te doare \n gât. Oboseala de pe drum, \ntâlnirile cu fanii, interviuri la radio [i televiziune, apari]ii la diverse evenimente, repeti]ii, sound check-uri, concerte, machiaj, coafur`... via]a nu e deloc u[oar`. Inna \ns` are mai mult` energie decât toat` echipa ei la un loc. Cânt`re]ei chiar \i place s` stea de vorb` cu fanii dup` concert, s` dea autografe [i s` vad` ce le place acestora. Are aceast` energie debordant` pentru c` \[i impune s` o aib`. Iar aceasta este arta de a l`sa concuren]a \n urm`.

Oameni Pe managerul Innei \l cheam` Lucian {tefan. Nu a \mplinit 30 de ani dar are, \n opinia mea, abilit`]ile [i competen]ele unui CEO de multina]ional` de dou` ori mai mare ca vârst`. Lucian [i-a creat un mediu de lucru potrivit [i a angajat ca s`-l secondeze o mic` echip`, din care mai face parte [i Marian Doroban]u, Creative Director. Iar când spun echip`, m` refer [i la parteneri, cum ar fi extraordinar de talentatul grup Play and Win: ace[tia compun muzica, scriu versurile, mixeaz` [i masterizeaz`, lucru destul de rar, având \n vedere c`, de exemplu, \n SUA fiecare dintre aceste activit`]i este \ntreprins` de o singur` companie, \n niciun caz nu le face nimeni pe toate cinci. Roton este casa de discuri cu care lucreaz`, iar echipa de baz` mai include cinci “furnizori” principali: Eddie Aninaru (fotograf), Maria Andrei (stilist), Camelia Negrea (hair stylist) [i Andra Manea (machiaj). Cu alte cuvinte, patru componente vitale pentru look-ul \ntotdeauna perfect al artistei. 60

Biz

Ini]iative \n marcom, managing media, social media Nu a[ putea s` enum`r toate lucrurile pe care echipa le-a f`cut \n aceast` zon`, totu[i social media a jucat \n mod clar un rol extrem de important. Astfel, Inna are pe Facebook peste 3,7 milioane de fani, mai mul]i decât Gwen Stefani, Nicole Scherzinger sau Nelly Furtado. Cel care se ocup` de pagina ei de Facebook este nimeni altul decât Lucian {tefan, datorit` competen]elor sale \n materie de computere [i internet. |n ceea ce prive[te Twitter-ul, e [i mai bine, pentru c` Inna \[i scrie propriile sale tweeturi. Ca rezultat, fanii men]ioneaz` numele Inna pe nenum`rate pagini de Facebook [i tweeturi. Cât despre YouTube, dup` cum era de a[teptat, constituie un element de baz` \n promovarea artistei. Lucian uploadeaz` clipuri cu Inna, din concert sau nu, teasere ale unor cântece sau albume, momente interesante la sosirea \n ]`ri unde nu mai fusese pân` atunci. Primul ei single, “Hot”, are, de pild`, peste 110 milioane de vizualiz`ri. Bine\n]eles, pe de alt` parte sunt primul care spune s` nu pariem totul pe social media. {i mediile clasice au meritul lor pentru popularitatea uria[` a Innei. Ca exemplu voi men]iona apari]ia ei pe dou` coperte \n revista “FHM”, care a dus la apari]ia ulterioar` [i pe copertele altor publica]ii influente, cum ar fi “Elle” sau “Viva”. Tot social media [i marcom au avut ca efect contractele artistei cu Microsoft [i Pepsi. De altfel, chiar sugerez ca Inna s` fie luat` \n seam` la modul cel mai serios ca posibil endorser pentru branduri.

O s` sar peste dezvoltarea de produse noi, care este destul de evident`, pentru a aborda mândria, care este subiectul meu preferat. Atunci când Inna ajunge pe scen` \ntr-o ]ar` nou`, ea spune mai \ntâi [i mai \ntâi dou` lucruri: “M` numesc Inna” [i “Sunt românc`”. Acum, nu vreau s` politizez, dar pentru mine este limpede c` românilor nu le place s` men]ioneze faptul c` sunt români. E adev`rat, România [i o anumit` minoritate de aici au avut [i mai au parte de ecouri negative \n presa din alte ]`ri. {i ce dac`? Eu sunt canadian [i sunt mândru de ]ara mea, dar asta nu \nseamn` c` nu am avut [i noi probleme, ca na]iune. Atunci când vorbesc cu investitorii, le spun c` \n România abund` oamenii talenta]i \n IT, c` românii vorbesc foarte bine engleza, c` angaja]ii români sunt neobosi]i [i harnici, asta ca s` nu mai men]ionez statutul de membru al UE [i oportunit`]ile de afaceri. Am tr`it pân` acum \n nou` ]`ri [i pot spune c` românii sunt extraordinar de talenta]i. Revenind la Inna [i la mesajul meu de la Zilele Biz, vreau s` prezic un lucru: s` fii mândru c` e[ti român, s` ai entuziasmul Innei [i s` posezi mândria ei vor deveni contagioase. Iar mândria este aici ideea central`. {i dac` nu sunte]i convin[i \nc`, uita]i-v` pe YouTube la clipul cu Inna \n Mexic (www.youtube.com/ watch?v=hUMLYdPQpgc) [i ajuta]i-m` s` r`spund la urm`toarea \ntrebare: cum e posibil ca o românc` s` se bucure de atâta popularitate [i respect \n Mexic, unde nici m`car nu se vindea muzica sa atunci când ea a ajuns acolo? Am lucrat recent cu echipa de management a Innei [i am descoperit c` este absolut extraordinar`. Dac` se bucur` de combina]ia potrivit` de talent, energie, oameni de calitate, marcom bine gândit, dezvoltare de produse noi, un pic de noroc [i mult` mândrie, orice brand românesc poate concura la nivel mondial. |ntreba]i-o pe Inna! Biz

STRATEGIE OPINIE

VIITORUL SOCIAL E VIDEO |n fiecare minut sunt \nc`rcate online 48 de ore de \nregistr`ri video, rezultând opt ani de con]inut postat zilnic. Lunar, pe YouTube se \ncarc` mai mult con]inut decât au reu[it s` produc` \n 60 de ani principalele trei re]ele de televiziune din SUA. DE GALVEA KELLY n studiu al Pew Research Center din mai 2011 ne arat` c` 71% din utilizatorii americani de internet folosesc siteuri cu con]inut video precum YouTube [i Vimeo, \n cre[tere cu 5% fa]` de anul anterior. Numai \n octombrie 2011 utilizatorii americani de internet au vizualizat 42 de miliarde de materiale video, potrivit comScore Video Metrix, dintre care 7,5 miliarde au fost reclame. Con]inutul video online se num`r` printre primele zece tendin]e \n tehnologie ale anului 2011 (Gartner, 2010), care a avut cea mai mare cre[tere \n ceea ce prive[te folosirea comercial` a materialelor video. Ce a determinat aceast` evolu]ie spectaculoas`? Con]inutul video poate fi vizualizat de oriunde exist` o conexiune la internet [i, odat` cu diversificarea modelelor de dispozitive de tip smartphone, practic nu mai exist` nicio barier` \n acest sens. |n plus, con]inutul video este extrem de u[or de \nc`rcat pe internet. Oricine o poate face. Vital` este \ns` competi]ia pentru captarea aten]iei. Ce pot face companiile pentru ca brandurile lor s` devin` parte a conversa]iilor care se \ntâmpl` prin YouTube? Iat` câteva idei. |ncepe]i prin a genera un con]inut de valoare Indiferent dac` este vorba despre un bun de larg consum sau de o companie B2B, crearea unui con]inut care poate genera conversa]ii out-of-the-box va face o bun` impresie de la bun \nceput. Ca orice con]inut oferit prin intermediul re]elelor sociale, clipurile postate pe YouTube trebuie s` ini]ieze conversa]ii [i s`-i determine pe cei care le v`d s` le “dea mai departe”. Un exemplu \n acest sens este

celebra campanie a brandului Blendtec, “Will it Blend?”, \n care au fost “tocate” diverse gadgeturi populare, de la iPhone la iPad, pentru a demonstra puterea aparatelor de buc`t`rie Blendtec. De la demararea acestei campanii \n urm` cu patru ani, vânz`rile Blentec au crescut cu 700%.

GALVEA KELLY este Social Media Consultant la Mercury 360, membru fondator [i CEO al Brand Nua, agen]ie de social media [i digital video din Irlanda. Nu v` l`sa]i clipurile la voia \ntâmpl`rii Con]inutul de calitate trebuie \ntotdeauna completat de o strategie de implicare [i r`spuns la reac]iile consumatorilor. Old Spice reprezint` un exemplu fantastic despre cum un con]inut excep]ional poate fi combinat cu o foarte inteligent` strategie de reac]ie. Dup` lansarea reclamelor, Old Spice a mers mai departe, consolidând poten]ialul comunit`]ii de pe YouTube prin crearea de 180 de clipuri ca r`spuns la cei care au comentat spoturile originale. Ini]iativa este considerat` una dintre cele mai de succes campanii interactive de pân` \n prezent, cu 40 de milioane de vizualiz`ri \n prima s`pt`mân` [i o cre[tere cu 107% a vânz`rilor dup` prima lun`. Stabili]i tonul vocii |n]elegând care este tonalitatea din vocea brandului vostru [i care sunt obiectivele

v` va fi mai u[or s` interac]iona]i \n mediul online. Dori]i s` deveni]i o surs` de informare pentru consumatorii interesa]i de tutoriale? Vre]i s` fi]i mereu preg`ti]i s` r`spunde]i la \ntreb`rile [i comentariile care vi se adreseaz`? V` baza]i doar pe factorul “distrac]ie”? Vede]i ce a f`cut Old Spice [i adapta]i-v` r`spunsurile cu aceea[i atitudine. Folosi]i instrumente de analiz` [i monitorizare a conversa]iilor Urm`ri]i ce le place [i ce nu le place oamenilor pe Facebook sau YouTube. |ncerca]i s` intra]i \n dialog cu ei [i s` afla]i care sunt motivele din spatele alegerilor lor. A[a ve]i putea identifica detalii pre]ioase care v` vor aduce cu un pas \naintea concuren]ei. Canale online de cross-promotion Conversa]iile se \ntâmpl` pe Facebook, Twitter, YouTube [i de cele mai multe ori pe toate aceste canale despre acela[i con]inut. Dac` posta]i acela[i video pe Facebook and YouTube, urm`ri]i [i conversa]iile pe care le genereaz` pe alte canale. De exemplu, dac` vede]i un comentariu pozitiv pe YouTube, \l pute]i prelua [i pe Facebook, unde v` pute]i \ntreba fanii ce p`rere au. Astfel, pute]i expune diferite p`r]i ale comunit`]ii \n fa]a opiniilor altor membri ai comunit`]ii [i-i pute]i \ncuraja s` se angajeze \n mod regulat \n dialog pe mai multe platforme de comunicare ale companiei voastre. Facebook, Twitter sau YouTube sunt noile canale de interac]iune cu consumatorii [i de[i caracteristicile [i con]inutul lor difer`, nu uita]i c` principiile de baz` ale interac]iunii sunt acelea[i. Biz Biz

SOCIAL MEDIA, DE LA PÂRÂUL RECE PÂN~ LA CLUJ Fie c` a r`mas doar o surs` de amuzament, fie c` a devenit un job full-time, social media face parte din via]a noastr` de zi cu zi. Iar pentru companii a devenit o zon` fa]` de care nu se mai pot ]ine la distan]` dac` vor s` r`mân` aproape de consumatori.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

DE LOREDANA S~NDULESCU

Cabral Ibacka

Pentru c` [tim aceste lucruri, am ini]iat o serie de evenimente în care despic`m firul în patru al`turi de to]i actorii implica]i: bloggeri, oameni de marketing, speciali[ti în online [i comunicare digital`. Am început seria de evenimente dedicate social media pe 2011 în martie, cu o conferin]` de o zi la Ia[i. Am mers apoi la Sibiu [i Timi[oara. Am încheiat seria evenimentelor social media marca Biz din 2011 la Cluj, pe 14 decembrie, cu a doua edi]ie a Social Media Summit în acest ora[. Tot în 2011, am organizat [i dou` Bobby Voicu [i Victor Kapra 62

Biz

tabere de social media la Pârâul Rece. Tradi]ia a ceea ce va deveni un eveniment Biz bianual a început în vara 2011 cu o prim` întâlnire a oamenilor din online-ul românesc în aerul tare de munte la Pârâul Rece. Am revenit între 1 [i 4 decembrie în acela[i loc, pentru Social Media Snow Camp. Au fost patru zile de prezent`ri, polemici [i dezbateri încinse, argument`ri [i concluzii, toate cu scopul de a în]elege ce se întâmpl` în social media autohton`. Cât de multe am în]eles [i ce am înv`]at vom vedea la edi]ia din vara lui 2012. Pân` atunci, pe lâng` mult` voie bun` [i energie pozitiv`, am r`mas cu cel pu]in câteva idei asupra c`rora merit` s` reflect`m.

STRATEGIE Victor Kapra ne-a atras aten]ia cât de mult r`u face unui brand limbajul de lemn, PR-istic, împotmolit în modelul învechit al comunicatului de pres` care "comunic` f`r` s` spun` o poveste" [i f`r` s` ]in` cont de cel c`ruia i se adreseaz`. Cristian {u]u ne-a amintit cât de important` este pentru jurnali[ti, dar mai ales pentru bloggeri, aten]ia la detalii. Din prezentarea Bogdanei Butnar a reie[it o idee care a atras mul]i sus]in`tori în rândul celor prezen]i. Companiile ar trebui s` î[i asume o pozi]ie de Social Media Manager în organigram`, iar cei care lucreaz` pe pozi]ii de social media manager “s` se ridice” [i s` se reclame ca pozi]ie [i responsabilit`]i în organiza]iile în care acum activeaz` de facto. Cristian Manafu a f`cut o trecere în revist` a fenomenului social media în România, iar Bobby Voicu a prezentat câteva studii de caz de succes în social media, pornite din idei simple, dar îndr`zne]e. Alexandru Negrea a orientat discu]ia c`tre Facebook, re]eaua de socializare unde like-ul nu ar trebui s` fie un scop, a[a cum crede mult` lume, ci doar un simplu mijloc. Cele dou` studii de caz prezentate de dou` dintre companiile implicate activ în comunicarea prin social media în Romania, PepsiCo [i Danone, au avut ca numitor comun nevoia de schimbare. Ana Maria M`ciuc` a prezentat rezultatele Pepsi Refresh, un proiect care a militat pentru o "schimbare la fa]`" a spa]iului urban, iar Georgiana Gheorghe a prezentat campania Activia "Obiceiuri s`n`toase", o campanie pe termen lung despre schimbarea personal` [i pa[ii ce pot fi f`cu]i pentru o via]` s`n`toas`. În final, dar nu în cele din urm`, Cabral Ibacka ne-a reamintit c`, f`r` onestitate [i autenticitate, nici nu poate fi vorba de construirea unui brand personal fie în online, fie în offline. Parteneri ai evenimentului au fost Bancpost, Pepsi, Danone, BCR [i Staropramen, berea oficial` a bloggerilor din România. Biz

EVENIMENT

Dan Dragomir

Cristian China-Birta

Georgiana Gheorghe

Cristi Dorombach

Ana-Maria M`ciuc`

Bogdana Butnar

Cristian Manafu

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Cristian {u]u

Alexandru Negrea

Costin Cocioab`

Distrac]ia s-a \ncins \n jurul focului de tab`r`

Prezent`ri [i traininguri de social media 64

Biz

Adrian H`dean

Sebastiann B창rg`u

STRATEGIE

EVENIMENT

SMS À LA CLUJ Pe 14 decembrie, blogosfera clujean` s-a reunit la cea de a doua edi]ie a Social Media Summit din ora[. Despre comunitatea online [i provoc`rile cu care se confrunt` aceasta au vorbit Andrei Criv`], Alina Crânc`u [i Drago[ R`zvan, Gabriel Oan`, Marian Hurduca[, Katai Robi [i Dan Ciulea. În panelul dedicat companiilor, prezent`rile au fost sus]inute de Cristian Manafu, Georgiana Gheorghe (Danone), Grant McKenzie (Ursus), Mihaela Nicola (The Group). Ultima sesiune, în care au fost prezen]i C`lin Biri[, Adrian H`dean, Cristian ChinaBirta, Costin Cocioab`, Radu Bazavan [i Victor Kapra, a fost dedicat` colabor`rii dintre bloggeri [i companii. Biz

Grant McKenzie

Georgiana Gheorghe

Radu Bazavan

Adrian H`dean

Drago[ R`zvan

Andrei Criv`]

C`lin Biri[

Alina Crânc`u

Marian Hurduca[

Mihaela Nicola

Gabriel Oan`

Biz

CU CE SE MAI LAUD~ ROMÂNII |N CV-URI Romånii consider` c` beneficiaz` de un set de calit`]i personale [i profesionale mult mai bine conturate decåt la al]i angaja]i, \n timp ce limit`rile se g`sesc \ntr-un procent semnificativ mai mic comparativ cu al]i salaria]i. DE OVIDIU NEAGOE andida]ii \n c`utare de locuri de munc` deseori completeaz` la rubrica “alte competen]e [i abilit`]i” \n CV atribute precum profesionalism, perseveren]`, creativitate, spirit de echip`. Dar sunt ele reale sau doar cuvinte goale pe care doresc s` le aud` angajatorii? Un studiu realizat de firma de consultan]` [i training Result Development arat` c`, atunci cånd angaja]ii romåni se autocaracterizeaz`, cele mai \ntålnite atribute folosite sunt: comportamentul civilizat (86,6%), deschiderea spre \nv`]are (83,7%), spiritul de familie (80%), loialitatea (77,7%) [i orientarea spre viitor (74,6%). Topul calit`]ilor pe care [i le atribuie angaja]ii romåni continu` cu standarde personale \nalte (74,4%), colaborare [i cooperare (72,6%), competen]` (72,3%), integritate (71,1%) [i perseveren]` (68,9%). “Tendin]a multor romåni este de a se supraevalua pentru a da bine, de a min]i cånd este vorba de evaluarea propriei persoane”, spune Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` Result Development, despre una dintre cele mai inedite concluzii ale studiului realizat. Atunci cånd vine vorba despre resursele angaja]ilor romåni prin perspectiva congruen]ei \ntre percep]ia de sine [i cea fa]` de ceilal]i, topul ia o alt` direc]ie: spiritul de familie (77,2%), ospitalitatea (73%), dorin]a de schimbare (72,7%), libertatea (66,8%) [i inteligen]a (63,4%). “Inteligen]a este una dintre resursele cheie ale romånilor, a[a cum o 66

Biz

identific` ace[tia. Inteligen]a fiind \n bun` m`sur` \nn`scut`, putem trage concluzia mo[tenirii genetice, care nu poate fi spus` cu voce tare, conform c`reia romånii s-au n`scut inteligen]i”, mai spune Dorin Bodea.

LIMITA INFERIOAR~ A PERFORMAN}EI Angaja]ii romåni sunt totu[i con[tien]i de propriile limit`ri. Tendin]a spre bårfe [i scenarii (81,3%), dorin]a de a fi [ef (81,1%) [i tendin]a de a se crede mai de[tep]i (75,1%) sunt doar cåteva dintre cele mai semnificative limit`ri ale angaja]ilor romåni (vezi caseta cu cele mai \ntålnite 10 limit`ri ale angaja]ilor romåni). Lista limit`rilor continu`, dup` locul 10, cu tendin]a de a imita (locul 11, cu 64,6% dintre responden]i), neasumarea responsabilit`]ii (61,4%) [i fatalismul (61,2%). “Limit`rile provin din sistemul de educa]ie [i \nv`]`månt, care

LIMIT~RILE ANGAJA}ILOR ROMÅNI Loc 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Limitare* Tendin]a spre bårfe [i scenarii Dorin]a de a fi [ef Tendin]a de a se crede mai de[tep]i Dorin]a de a fi l`udat Tendin]a de a c`uta ]api isp`[itori Orgoliul, måndria Comoditatea, lenea Tendin]a de a invidia Superficialitatea Spiritul de posesiune

*Cum \i v`d romånii pe romåni, evaluarea celorlal]i

nu ofer` o direc]ionare profesional` clar`, care s`-i ajute s` decid` mai bine ce fel de oameni vor s` devin` [i ce fel de ]eluri s` \[i doreasc` s` ating` \n via]`”, spune Gabriel Mure[anu, consultant \n dezvoltarea for]ei de vånz`ri [i Managing Partner la firma de consultan]` \n management Awareness Power Consulting. “De aceea, \n cazul meu, primul lucru pe care \l fac cu astfel de tineri este s` \i \nv`] cum s` gåndeasc` [i s` ac]ioneze ca s` devin` oameni de succes”, continu` Mure[anu. Limit`rile pot fi dep`[ite cu ajutorul programelor de dezvoltare personal`, prin stabilirea unor atribute clare pentru identificarea personal` de obiective clare pe termen mediu [i lung. Ce trebuie s` fac` organiza]iile pentru combaterea efectelor limit`rilor angaja]ilor romåni? “Punerea \n valoare a creativit`]ii [i inov`rii prin dezvoltarea unui mediu organiza]ional, flexibil, permisiv, f`r` multe constrångeri [i care s` satisfac` nevoile de libertate [i independen]`”, spune Dorin Bodea. “Un astfel de climat \i motiveaz` [i fidelizeaz` Procent puternic pe majoritatea 81,3% angaja]ilor romåni”, continu` 81,1% Senior Consultant-ul de la 75,1% Result Development. 72,6% Construirea unui sistem de 72,5% feedback, cu \ntålniri 71,8% programate de analiz` a 71,2% obiectivelor [i de evaluare a 70,3% competen]elor profesionale, cu 67,9% scopul de a reduce tendin]a de 64,6% supraevaluare a majorit`]ii

STRATEGIE MANAGEMENT

angaja]ilor romåni [i transparen]a \n comunicarea formal` [i \ncurajarea dezvolt`rii mediului informal \ntre niveluri ierarhice diferite pot reprezenta solu]ii pe care companiile le pot pune \n practic`. “A[ spune c` iner]ia modului de gåndire este limitarea cea mai mare a fiec`rui individ”, spune Gabriel Mure[anu. “Practic, oamenii trebuie \nv`]a]i cum s` gåndeasc`, cum s` se analizeze [i cum s` \[i stabileasc` un sistem clar [i puternic de valori [i principii. Odat` ce declan[ezi acest proces de con[tientizare personal`, oamenii se transform` spectaculos”, mai spune Managing Partner-ul de la Awareness Power Consulting.

CÅND EXPERIEN}A FACE DIFEREN}A Aproximativ trei sferturi dintre angajatorii din lume au invocat lipsa de experien]`, de calific`ri [i competen]e ale candida]ilor drept principalele motive pentru care nu reu[esc s` acopere pozi]iile scoase la concurs, dup` cum arat` rezultatele studiului

VIITOARE VALURI DE ANGAJA}I Dac` americanii [i occidentalii se consider` mai buni decåt ceilal]i, dar nu [i mai inteligen]i, romånii cred despre ei c` sunt [i mai buni, [i mai inteligen]i comparativ cu restul popoarelor. Care sunt motivele? R`spunsul la aceast` \ntrebare \l ofer` cartea “Romånii, un viitor previzibil?”, scris` de Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` Result Development, pe baza unui studiu complex realizat de furnizorul de training. Lucrarea prezint` caracteristicile culturale ale angaja]ilor romåni [i impactul acestora \n via]a personal` [i profesional`. Cei care doresc s` afle adev`rul despre romåni, care sunt limit`rile, resursele [i aspira]iile angaja]ilor no[tri [i, mai ales, care sunt principalele diferen]e \ntre romåni, pot consulta cu \ncredere cartea scris` de Dorin Bodea.

“Deficitul de Talente 2011”, realizat de ManpowerGroup. |n Romånia, principalele motive pentru care angajatorii au dificult`]i \n identificarea candida]ilor potrivi]i sunt lipsa de experien]` (34%), lipsa de cuno[tin]e de afaceri sau academice ori de calific`ri profesionale (28%) [i cerin]ele salariale mai mari decåt oferta angajatorilor ale candida]ilor (21%), dup` cum mai arat` studiul. |n aceast` perioad`, \n care este solicitat un grad mai ridicat de eficien]` cu resurse cåt mai pu]ine, angajatorii prefer` s` a[tepte pån` g`sesc candida]ii potrivi]i. “Este atåt responsabilitatea angajatorilor cåt [i a angaja]ilor s` contribuie la procesul continuu de perfec]ionare a principalelor competen]e [i aptitudini de care este nevoie \n mediul de lucru actual”, spune Valentin Petrof, Country Manager la ManpowerGroup Romånia. “Fiecare va trebui s` \[i adapteze rapid competen]ele la noile atribu]ii, pozi]ii sau chiar noi industrii”, continu` Petrof. Biz Biz

CALITATEA LAVAZZA, DISPONIBIL~ ONLINE PRIN BLUE COFFEE SERVICE Service-ul [i \ntre]inerea aparatelor Lavazza BLUE sunt de asemenea oferite gratuit, \n baza contractului de comodat. www.bluecoffeeshop.ro propune o gam` divers` de solu]ii dedicate iubitorilor de cafea, de la sistemele Lavazza Espresso Point, compuse dintr-o gam` de aparate cu un design practic [i atr`g`tor [i capsule de cafea aromat`, pân` la espressoarele Saeco, ce pot fi comandate al`turi de cafea Lavazza boabe, pentru a ob]ine cel mai proasp`t [i aromat espresso. Toate produsele disponibile pe www.bluecoffeeshop.ro sunt destinate exclusiv vânz`rii [i pot fi achizi]ionate direct de pe site. |n România, calitatea Lavazza este adus` de Blue Coffee Service, parte a grupului Aquila, cu o ofert` care acoper` atât sectorul HORECA, al firmelor mari [i mici cât [i al pasiona]ilor care \[i savureaz` cafeaua acas`. Contacte Blue Coffee Service: www.bluecofeeservice.ro, e-mail:office@bluecoffeeservice.ro Tel: + 40 21 350 30 20, Fax: + 40 21 350 30 40.

ADVERTORIAL

Cei care \[i doresc s` prepare oricând, la birou sau acas`, un espresso italian adev`rat, pot accesa cu u[urin]` o gam` complex` de solu]ii [i instrumente oferite de Blue Coffee Service. Distribuitorul autorizat al produselor Lavazza \n România a creat dou` site-uri dedicate pasiona]ilor de espresso: www.bluecoffeeshop.ro [i www.bluecoffeeclub.ro. Accesând www.bluecoffeeclub.ro, po]i afla informa]ii complete despre sistemul inovator Lavazza BLUE (Best Lavazza Ultimate Espresso), compus din aparate [i capsule pentru espresso. De asemenea, site-ul te ghideaz` pentru a primi un aparat spre utilizare gratuit`, \n comodat, \n schimbul unui consum minim lunar de capsule. Avantajele sistemului BLUE sunt capsula sigilat`, care men]ine cafeaua \ntr-o atmosfer` controlat`, p`strând aroma [i prospe]imea pân` \n cea[c` [i siguran]a sistemului, care garanteaz` un rezultat perfect la fiecare utilizare. Fiecare capsul` de cafea Lavazza con]ine exclusiv cafea natural`, de cea mai bun` calitate, \n mixuri diferite de sortimente arabica [i robusta care \i dau nuan]ele de gust. P`strat` \n capsul`, cafeaua este ferit` de mediul extern [i \[i p`streaz` perfect propriet`]ile. |n plus, ea are gradul de m`cinare ideal [i este dozat` \n cantitatea optim` pentru a ob]ine, \n fiecare cea[c`, espresso-ul perfect.

life Deplas`ri de cinci stele C`l`tori]i des \n interes de serviciu? Atunci trebuie s` [ti]i care sunt cele mai apreciate hoteluri de business din lume [i ce ofer` acestea. DE OVIDIU NEAGOE

oncediul de s`rb`tori a luat

sfår[it. La \nceput de an, odat` re\ntor[i din concediul de iarn` cu bateriile re\nc`rcate, este timpul pentru reluarea activit`]ilor de la serviciu. Indiferent c` ave]i de c`l`torit \n SUA, Orientul Mijlociu, Europa sau chiar Asia, ca orice “turist” aflat \n interes de serviciu va trebui s` g`si]i un hotel care s` ser-

veasc` [i pe post de birou [i, mai ales, s` fie localizat \n proximitatea celor mai importante centre de birouri [i s`li de conferin]` din ora[ele \n care c`l`tori]i. |n plus, aceste hoteluri nu las` garda jos nici cånd vine vorba despre lux, elegan]` [i servicii de calitate. To]i oaspe]ii care se vor caza \n oricare dintre apartamentele celor mai apreciate hoteluri de c`tre oaPozi]ie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

menii de business se vor bucura de serviciile majordomilor, se vor deplasa \n cele mai elegante ma[ini, iar dup` terminarea orelor de seviciu vor beneficia de cele mai savuroase preparate oferite de restaurantele acestor hoteluri. Iat` care sunt cele mai apreciate zece hoteluri din lume unde oamenii de afaceri din ]ar` se pot sim]i ca acas`. Biz Hotel The Ritz – Carlton St. Regis The Peninsula Raffles The Plaza Oberoi Jumeirah Emirates Tower Mandarin Oriental The Shilla Lanesborough St. Regis The Hay - Adams

Destina]ie Chicago Shanghai New York Singapore Mumbai Dubai New York Seul Londra Washington

Surs`: www.fivestaralliance.com

ISTORIE |N IMAGINI

De la jum`tatea noului an, Clint Eastwood, \n calitate de regizor, propune cinefililor romåni fimul biografic “J. Edgar”, pelicul` care prezint` via]a [i cariera controversatului J. Edgar Hoover, fondator al FBI. Pe lång` succese sonore, via]a acestuia a fost, nu de pu]ine ori, un amestec de controverse [i scandaluri. Eastwood a ales pentru roluri principale actori ca Leonardo DiCaprio, Naomi Watts, Armie Hammer. Biz

LIFE

{TIRI

Ma[ina german` a [oferului romån Cånd vine vorba despre confort [i elegan]` \n materie de automobile, romånii nu se uit` la bani, \n topul preferin]elor acestora fiind automobilele fabricate de produc`torii germani. Fie c` sunt noi sau second hand, din topul achizi]iilor viitoare ale romånilor, potrivit unui studiu realizat de platforma online Auto.ro \n colaborare cu firma de cercetare de pia]` Daedalus Millward Brown, automobilul preferat de [oferii romåni este de departe Volkswagen: 36,8% dintre responden]ii studiului au indicat marca

german` drept principala op]iune de achizi]ie. Medalia de argint pe podiumul romånilor este primit` de Opel, tot o marc` german`, pentru care vor opta 23% dintre [oferii din ]ar`, iar bronzul este de]inut de BMW, cu 18,7%. Potrivit studiului, inten]ia de cump`rare \n perioada analizat`, comparativ cu anul 2010, a \nregistrat o cre[tere semnificativ` cu 15% \n cazul ma[inilor second hand, \n timp ce inten]ia de achizi]ionare a automobilelor noi a fost frånat`, fiind \nregistrat` o sc`dere cu 10% fa]` de anul 2010. (Ovidiu Neagoe)

Modelul japonez Produc`torul nipon de electronice [i electrocasnice Panasonic a anun]at la finele anului trecut c` \[i va extinde gama de terminale de tip smartphone \n Europa din luna martie a anului acesta. |n acela[i timp, compania a anun]at [i estim`rile privind vånz`rile: 9 milioane de unit`]i \n anul fiscal 2016. Cum pia]a de telefoane mobile se extinde cu rapiditate [i din ce \n ce mai mul]i utilizatori se mut` pe terminale de tip smartphone, Panasonic urm`re[te o bucat` cât mai mare din “tortul” \mp`r]it pån` acum de al]i gigan]i ca Samsung, Apple, HTC sau Nokia. Dintre principalele caracteristici ale terminalului mobil, viitorul model va beneficia de un design ultra-slim \n forma literei “D” [i un ecran de tip OLED (organic light emitting diode).

Biz

CALENDAR

26 FEBRUARIE Este ultima zi \n care iubitorii de frumos din capital` pot vizita expozi]ia “Manufacturile Gobelins: patru secole de crea]ie. Tapiseriile regale (1600 – 1800)”, demarat` la \nceputul lunii decembrie din 2011, la Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei. Expozi]ia prezint` 20 de tapiserii realizate de-a lungul secolelor XVII – XVIII \n celebrele manufacturi Gobelins de la Paris pentru decorarea somptuoaselor re[edin]e ale unor regi ai Fran]ei.

“Confesiuni despre art` [i via]`”. Fanii maestrului vor avea ocazia s` asiste la \nceputul lunii februarie la un spectacol excep]ional derulat la Palatul Na]ional al Copiilor, unde marele actor [i regizor spune publicului o poveste cåt o via]` de om.

27 IANUARIE Rockerii se pot re\ntålni \n capital` cu una dintre legendele rockului, trupa britanic` Nazareth. Concertul va avea loc la Hard Rock Café, cu prilejul s`rb`toririi a patru ani de la lansarea clubului din Bucure[ti. Biletele au fost puse deja \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 90 [i 400 de lei.

13 IANUARIE Unul dintre cei mai buni actori americani de comedie, Adam Sandler, vine pe marile ecrane \ntr-o ipostaz` mai pu]in obi[nuit`, \n pelicula “Jack and Jill”. Actorul va interpreta un frate [i o sor` gemeni. Din distribu]ie mai fac parte Al Pacino [i Katie Holmes.

2 FEBRUARIE “M-am n`scut odat` cu Romånia Mare [i sunt ombilical legat de ea. Nu e o calitate, e un minunat blestem”, poveste[te maestrul teatrului romånesc Radu Beligan \n

19FEBRUARIE Este ultima zi \n care iubitorii de fotografie pot admira lucr`rile expuse de la jum`tatea lunii decembrie a anului trecut \n cadrul expozi]iei “Melancholy is not Enough”. Iubitorii de fotografie vor putea admira lucr`rile la Pavilionul Unicredit din Pia]a Victoriei. Curatorul expozi]iei este criticul de art` belgian stabilit \n SUA Niels Van Tomme.

LIFE

{TIRI

Focus pe creativitate

um concediul de iarn` a trecut,

cel mai probabil majoritatea fotografilor amatori vor pune aparatul foto \n cui [i vor a[tepta vacan]a din anotimpul c`lduros pentru a-l [terge de praf [i a realiza alte fotografii din concediu. Funda]ia Calea Victoriei propune altceva. Cursul “Atelier practic de fotografie”, alc`tuit din cinci module, prin intermediul c`rora fotografii de ocazie vor avea [ansa s` fac` un pas \n plus \n misterioasa lume a artei. Aici vor \nv`]a s` construiasc`, s` se exprime vizual, nu \ntåmpl`tor, ci asumat [i cu un grad de aten]ie mai ridicat. Atelierele propun ini]ierea participan]ilor \n domeniul limbajului vizual, experien]` ce poate contribui din plin la formularea [i concretizarea oric`rui proiect sau idee din acest domeniu. Mai mult, cursurile \mbin` no]iuni teoretice cu activit`]i practice, r`spund \ntreb`rilor de ordin tehnic sau estetic, iar structura \n care au fost concepute urm`re[te descoperirea [i dezvoltarea aptitudinilor creative [i stimularea originalit`]ii. Cursurile vor \ncepe din data de 21 ianuarie [i sunt predatede lectorul Marius Iacob. (Ovidiu Neagoe)

Unde månc`m cel mai bine \n Bucure[ti? ntr-o perioad` \n care mediul de business este din ce \n ce mai viu, \ntålnirile nu mai au loc \n birouri sau \n s`li de [edin]e [i termenul de “prånz de afaceri” este o constant` pe agendele fiec`rui angajat din companii, restaurantele reprezint` o solu]ie ideal` pentru orice poten]ial` \ntålnire de afaceri. Dar, cum prima impresie este extrem de important`, restaurantul pe care \l propune]i partenerilor de afaceri trebuie s` fie impecabil din toate TOP 15 CELE MAI BUNE RESTAURANTE |N 2011: punctele de vedere. Un punct Loc Restaurant Titlu* de plecare pentru viitoarele 1. Heritage Cel mai bun restaurant alegeri \l reprezint` topul 2. JW Steakhouse Buc`t`rie american` realizat de Restograf, care a 3. {i[ Kebab Buc`t`rie arab` premiat cele mai bune 4. Balkan Bistro Buc`t`rie balcanic` restaurante din Bucure[ti. Au 5. China Town Buc`t`rie chinezeasc` mai fost desemnate [i 6. Bistro Epoque Buc`t`rie fran]uzeasc` premiate restaurantele din 7. Die Deutsche Kneipe Buc`t`rie german` capital` pe principalele tipuri 8. Mesogios Buc`t`rie greceasc` de buc`t`rii [i au fost 9. Haveli Buc`t`rie indian` acordate [i o serie de premii 10. Collage Buc`t`rie interna]ional` speciale: cel mai boem 11. Roberto's Buc`t`rie italian` 12. Benihana Buc`t`rie japonez` restaurant din Bucure[ti – 13. Levantin Buc`t`rie libanez` Papa la {oni –, cel mai 14. Zehanaua Zexe Buc`t`rie romåneasc` urban` apreciat de VIP-uri – Casa di 15. Vatra Neamului Buc`t`rie romåneasc` tradi]ional` David –, sau cel mai apreciat de cititorii Restograf – * Topul pentru Bucure[ti; evaluarea a fost f`cut` exclusiv pe baza calit`]ii månc`rii Surs`: Restograf Nicore[ti. (Ovidiu Neagoe) Biz

LIFE

{TIRI

2012, ANUL MUZICII ROCK anii muzicii rock [i nu numai au primit o veste bun` la finele anului trecut. Poate cel mai a[teptat eveniment muzical al anului este concertul sus]inut de trupa american` Red Hot Chili Peppers (RHCP) pe data de 31 august, ce va 72

Biz

avea loc pe stadionul National Arena din capital`. Concertul din ]ar` face parte din turneul de promovare a celui mai recent album al RHCP, “I’m With You”. Biletele au pre]uri cuprinse \ntre 130 [i 495 de lei. Un alt eveniment a[teptat de iubitorii muzicii rock este

concertul sus]inut de legendara forma]ie Nazareth, ce va avea loc pe 27 ianuarie, concert ce face parte din turneul de promovare a albumului “Big Dogz”. Alte nume sonore din lumea muzicii rock care au confirmat prezen]a \n ]ar` sunt Motörhead [i Kreator. Biz

LIFE

{TIRI

Arta alegerii unui vin bun De peste zece ani, Ioana Micu pred` viticultura [i oenologia. |n 2011 a lansat proiectul ArtVinium, prin care \mbin` degust`rile de vin cu vernisaje de pictur`. Anul acesta \[i lanseaz` propriul vin. Ce mai urmeaz`? DE OANA GRECEA s` transforme pasiunea \n business. Prin tot ce face [i spune te face [i pe tine s` iube[ti vinul. Vorbe[te cu entuziasm despre calit`]ile pe care le are licoarea lui Bachus [i niciodat` nu ri[ti dac` mergi pe mâna ei \n alegerea vinului \n concordan]` cu ceea ce serve[ti la mas`. “Proiectul ArtVinium este un proiect de suflet, pe care l-am pornit \n 2010 [i unde am \ncercat s` aduc \mpreun` dou` dintre pasiunile mele, arta [i vinul”, spune Ioana. A \nceput prin a da o tem` arti[tilor plastici din Cluj-Napoca, “Via [i Vinul”, iar operele acestora au ajuns s` fie apreciate \n cadrul vernisajelor pe care le-a \mbinat cu degust`ri de vin. Pân` \n acest an, vernisajele [i degust`rile le-a organizat \n diferite loca]ii. Din 2012, sper` s` poat` amenaja un spa]iu propriu \n care colec]ia de tablouri s` fie expus` permanent [i unde s` se desf`[oare [i degust`rile de vin. Punctul culminant al anului 2011 a fost lansarea Wine Club by ArtVinium, \n cadrul unui eveniment desf`[urat la Muzeul de Art` Cluj. Operele de art` [i-au g`sit locul pentru a putea fi puse \n valoare, iar vinurile care au \nso]it acest eveniment au adus un plus de elegan]` [i destindere. |n planul Ioanei Micu de anul acesta intr` extinderea evenimentelor Wine Club by ArtVinium \n cât mai multe ora[e din ]ar` dar [i din str`in`tate. Ioana Micu alege vinurile expuse cu grij`, dup` o degustare a lor [i o cercetare a modului de producere. “Când am \nceput proiectul ArtVinium nu m` gândeam c` deschiderea pentru astfel de evenimente va fi atât de mare din partea produc`torilor din România. Am lucrat

foarte bine cu Corcova Roy & Dâmboviceanu, Crama Opri[or, Cramele Reca[, Rotenberg Winery, Jidvei, dar recomand [i vinurile produse de Davino, LaCerta Winery, Prince {tirbey”, spune oenologul. Din acest punct de vedere, Ioana crede c` anul 2012 ne va furniza câteva surprize pl`cute: noi produc`tori [i vinuri bune, pentru c` 2011 a fost un an benefic viticulturii.

FOTO: VALI MIREA

a 36 de ani, Ioana Micu a reu[it

PASIUNEA SE |NVA}~ Dup` o propunere venit` din partea unui profesor, de a se \nscrie pentru postul de preparator la Universitate, ca s` predea materia “Viticultur` [i oenologie”, Ioana a devenit din ce \n ce mai pasionat` de tehnologiile de ob]inere a vinului. “Satisfac]ia cea mai mare o ai când la sfâr[itul perioadei \n care predai sunt studen]ii care hot`r`sc s` lucreze \n viticultur` sau oenologie.” De la pasiunea pentru vin pân` la producerea lui, pentru Ioana Micu nu a mai r`mas decât un pas. Astfel, \n 2012, ea inten]ioneaz` s` lanseze propriul vin, despre care nu dezv`luie decât c` va fi un vin alb, pentru c` acesta este caracteristic zonei Transilvaniei. “Un vin bun este vinul care \]i place, care se potrive[te la mâncarea pe care o serve[ti, care se potrive[te la starea de spirit momentan`. Evaluarea o face acas` fiecare. Asocierea cu mâncarea e important`, un vin care nu e spectaculos servit singur se poate transforma lâng` o mâncare care i se potrive[te”, mai spune Ioana. |n cuno[tin]` de cauz`, oenologul de la Cluj spun` c` vinurile din lumea

veche sunt vinuri pe care le descoperi mai greu, care \[i elibereaz` aromele treptat. E nevoie de un anumit nivel de \n]elegere a vinului ca s` le po]i aprecia la adev`rata lor valoare. “Vinurile din lumea nou` sunt create ca s` le descoperi imediat, toate aromele sunt evidente, nu trebuie s` stai prea mult s` le «cite[ti», pentru c` se deschid imediat, le poate \n]elege oricine dore[te acest lucru”, mai spune ea. Ioana Micu are [i propriul blog, www.artivinium.com, unde scrie despre vinuri [i evenimentele organizate. Recunoa[te c` a \nceput blogul f`r` s` [tie prea multe despre blogosfer` [i despre cum func]ioneaz` un blog, \ns` acesta a ajutat-o se devin` cunoscut` mai departe de por]ile facult`]ii [i s` poat` aduce \mpreun` oameni pasiona]i de acelea[i lucruri. “Am aflat foarte multe participând la evenimente [i punând \ntreb`ri, multe r`spunsuri le-am aflat la cele dou` edi]ii de Biz SMS Camp”, explic` Ioana Micu. Biz Biz

Sprachen sie Spa? Aflate la aproximativ o or` de Viena, regiunile Wieneralpen, Wienerwald [i Burgenland ofer`, ca [i \n vremea \mp`ra]ilor austrieci, o ap` foarte bun`, izvoare termale [i multe locuri de relaxare \n natur`. Pre]urile reflect` calitatea serviciilor primite. DE OANA GRECEA ac` acum zece ani zona Alpilor Vienezi era doar un loc de relaxare \n natur` plin de case ale aristocra]iei, oamenii de afaceri au profitat de existen]a izvoarelor termale [i au investit \n resorturi turistice [i restaurante, ridicând zona cu hoteluri de 3, 4 [i 5 stele. Pe lâng` hotelurile cu facilit`]i de spa, se pot vizita re[edin]e de var` ale fo[tilor \mp`ra]i austrieci [i ale cur]ii regale (muzicieni, scriitori, arti[ti). Promovarea fiec`rei regiuni este f`cut` de birouri turistice locale, care au parteneriate cu Austria Incoming, societate turistic` prezent` [i \n România. 74

Biz

Wienerwald este paradisul preferat de vienezi pentru excursii. |n Burgenland, turi[tii pot face wellness fie \n modernele instala]ii termale publice, fie beneficiind de dot`rile balneare ale hotelurilor de lux. Investi]iile \n hoteluri au fost f`cute \n jurul b`ilor termale existente. {i cui nu-i place un masaj [i o baie de aburi, pe lâng` un pachet de beauty [i wellness pentru a se relaxa? Wieneralpen are unul dintre cele mai frumoase hoteluri de spa din Austria, hotelul spa Linsberg Asia din Bad Erlach. Tot \n zon` se poate vizita muzeul Mobileum, o istorie a transporturilor [i \n acela[i timp cel

mai mic produc`tor de bere din Austria. Un loc interesant de vizitat este fosta re[edin]` de var` a kaizerului Karl [i a so]iei lui, Zita. Fosta oranjerie a castelului, construc]ie din sticl` special amenajat` pentru cultivarea plantelor exotice, ad`poste[te azi un magazin cu vânzare de obiecte decorative, ce are colec]ii adaptate sezonului. Spa-ul Linsberg Asia, aflat la 40 km de Viena, are un design oriental [i ofer` celor caza]i aici piscine, saune, spa]ii de relaxare, totul pe o suprafa]` foarte mare. |n zona Alpilor Vienezi se poate merge [i la schi, dac` ave]i noroc de z`pad`, dar [i la shopping, \n outletul

LIFE

de la Parndorf. De altfel, majoritatea ofertelor de cazare din zon` cuprind [i o ofert` cu vouchere la acest centru comercial apreciat de mul]i. Bisericile [i muzeele spun pove[ti despre timpuri de mult apuse. Vizitatorii g`sesc aici odihn`, desf`tare [i relaxare, la plimbare prin p`duri, la tratament \n elegantele sta]iuni Baden [i Bad Voslau, la mas` \ntr-un restaurant exclusivist sau \ntr-un local tradi]ional. Sta]iunile Baden [i Bad Voslau au fost apreciate \nc` de pe vremea romanilor pentru apele sulfuroase curative. |n secolul al XIX-lea aristocra]ia vienez` a descoperit

ROMÂNUL LA SPA 4 Consumatorul român de spa este

tân`r, are studii superioare [i tr`ie[te \ntr-un mediu stresant 4 56% dintre clien]i au vârsta cuprins` \ntre 26 [i 35 de ani, iar 82% dintre ace[tia au studii superioare 4 Peste 80% dintre consumatorii de spa ocup` pozi]ii de middle [i top management Sursa: studiu Eden Spa

{TIRI

\n P`durea Vienez` un loc reconfortant pentru recuperare, Baden devenind o sta]iune “nobil`” a monarhiei austro-ungare. Ast`zi, cl`dirile istorice dau un aer de distinc]ie, iar centrele moderne de tratament din ora[ul Biedermeier Baden [i metropola apelor minerale Bad Voslau se \ngrijesc de vindecare [i de relaxare. Cândva re[edin]` imperial` de var`, Baden, un or`[el care are acum circa 25.000 de locuitori, aflat la 26 km de Viena, ofer` numeroase delicii culturale, culinare, wellness dar [i distrac]ie, la cazinoul din localitate (al doilea ca m`rime din Europa), la cursele interna]ionale de c`l`rie sau pe cele mai frumoase terenuri de golf din Austria. |mp`ratul aprecia efectul revigorant al izvoarelor vindec`toare. Aristocra]ia [i arti[tii l-au urmat, construindu-[i aici elegante palate de var`, l`sând amprenta stilului Biedermeier. Peste patru milioane de litri de ap` termal` sulfuroas` natural` la o temperatur` de 32-36 grade Celsius izvor`sc zilnic din cele 14 izvoare termale sulfuroase din Baden.

CE OFER~ SPA-URILE |n oferta de pre] de cazare sunt incluse, de cele mai multe ori, doar accesul la piscin`, saun` (mai multe tipuri) [i jacuzzi. Pentru \mpachet`ri, tratamente cosmetice de mai multe feluri, masaje cu uleiuri aromate, masaj de relaxare, de echilibrare a energiilor ori anticelulitic, se pl`te[te separat. Ba mai mult, trebuie f`cut` [i o programare \n prealabil, cel pu]in la hotelul Linsberg Asia din regiunea Wieneralpen. Biz Biz

LIFE

INTERVIU

CAFEA CU MIROS DE PROFIT Pentru Lavazza Romånia, ultimii ani au fost pe plus, \n ciuda recesiunii economice. Au \nregistrat rezultate peste a[tept`ri [i s-au dezvoltat tot mai mult. Despre ce \nseamn` Romånia pentru compania italian` [i despre planurile de viitor ne-a vorbit Alessandro Sforza, Regional Business Development Manager Eastern Europe, Lavazza. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a fost pentru Lavazza anul 2011? 2011 a reprezentat un nou an de plin` dezvoltare pentru Lavazza \n Romånia. Prin distribuitorul nostru oficial, Blue Coffee Service, parte a grupului Aquila, am continuat extinderea prezen]ei noastre \n HoReca, promovarea sistemului Lavazza Blue atåt pe segmentul HoReCa cåt [i pe segmentul office [i recent promovarea aceluia[i sistem pe segmentul consumului domestic. |n plus, suntem prezen]i [i online, cu site-urile bluecoffeeclub.ro [i bluecoffeeshop.ro, prin intermediul distribuitorului nostru oficial.

Care sunt rezultatele de business ale Lavazza \n ultimii doi ani \n Romånia? Ce planuri ave]i pentru urm`torul an pentru Romånia? |n ultimii doi ani, Lavazza \n Romånia a \nregistrat cre[teri procentuale de dou` cifre [i acest lucru \n 76

Biz

condi]iile unei pie]e aflate eminamente \n recesiune. Este un rezultat foarte bun care vine ca urmare a unui cumul de factori, plecånd de la un brand excep]ional, trecånd printr-o politic` corect` de pre] [i distribu]ie adaptat` cerin]elor [i realit`]ii din Romånia [i terminånd cu suportul de marketing [i campaniile interna]ionale de comunicare ale Lavazza care nu \nceteaz` s` impresioneze. |n urm`toarea perioad` ne vom concentra asupra consolid`rii businessului [i prezen]ei noastre, dezvolt`rii de parteneriate strategice. Vom continua s` ne extindem c`tre noi clien]i care doresc s` intre \n marea familie Lavazza [i care vor beneficia de un awareness incontestabil al brandului, precum [i de sprijinul, know-how-ul [i implicarea – inclusiv pe parte de marketing – a distribuitorului nostru oficial, Blue Coffee Service.

Lavazza este mai mult decåt o cafea, este un mod de via]`. Care sunt ingredientele pentru a tr`i stilul de via]` Lavazza? Lavazza duce cultura espresso \n toat` lumea. A tr`i un stil de via]` Lavazza presupune, pe lång` adoptarea culturii “espresso-ului autentic italian”, [i \mbr`]i[area valorilor pe care Lavazza le promoveaz`: pasiune \n tot ceea ce face, inovarea constant` pentru a fi \ntodeauna mai bun, excelen]` permanent`. Este u[or s`-]i imaginezi un stil de via]` Lavazza tocmai datorit` faptului c` organiza]ia noastr` nu s-a \ndep`rtat niciodat` de la valorile umane. S` nu uit`m c` Lavazza este o afacere de familie care acum se afl` la a treia [i a patra genera]ie.

De ce este Lavazza asociat` cu inova]ia? Este suficient s` ne uit`m la istoria m`rcii Lavazza, cånd, \nc` la \nceputul anilor

1900, Luigi Lavazza a inventat conceptul de “blend”, arta mix`rii cafelei de diverse origini pentru a ob]ine un produs armonios [i savuros. Dac` ar fi s-o spun \ntr-o singur` fraz`, Lavazza promoveaz` un “blend” \ntre experien]`, inova]ie [i pasiune pentru a r`spåndi cultura espresso-ului italian \n lume. De peste un secol, Lavazza a mers pe aceast` cale a inov`rii, iar ast`zi prin Innovation Center [i re]eaua interna]ional` de centre de training sunt create re]ete noi, produse noi, \ns` toate pleac` de la aceea[i origine: un espresso perfect. Prin tot ceea ce face, Lavazza nu se \ndep`rteaz` de la aceast` origine, iar atunci cånd \ncerci o re]et` nou` Lavazza, \]i dai seama c` la baza ei st` un espresso Lavazza.

Cum se \mbin` cultura cafelei \n Romånia? Este extrem de interesant s` urm`re[ti acest aspect.

LIFE

INTERVIU

Romånia se afl` nu numai la o confluen]` geografic` \ntre vest [i est, ci [i la confluen]a culturilor de consum de cafea dintre est [i vest. |n Romånia \ntålne[ti practic majoritatea metodelor de preparare a cafelei: de la cafeaua preparat` la ibric – care este modul pe care l-am perceput ca fiind tradi]ional romånesc – trecånd prin cafeaua preparat` la filtru [i terminånd cu espresso. Ce este de interesant de urm`rit este c` mediul HoReCa reprezint` un promotor al culturii espresso \n Romånia. Iar cei care experimenteaz` un espresso vor dori \n final s` se bucure de un espresso oriunde s-ar afla: acas`, la birou, \n ora[. {i chiar dac` mul]i cer un “cappuccino” [i nu [tiu c` la baz` este un espresso la care se adaug` lapte [i spum` de lapte, pån` la urm` gustul espresso este cel care place [i la care se vor \ntoarce. Sunt convins c` espresso se va bucura de un loc de cinste \n cultura cafelei din Romånia.

Pe scurt, Lavazza este sinonim` cu espresso-ul autentic Italian. Dar pe lång` faptul c` Lavazza = espresso, a[a cum ar trebui s` fie un espresso, Lavazza define[te un stil original italian, define[te un mod de via]`, define[te pasiunea [i inova]ia, lucruri pe care de altfel le-am mai men]ionat. Un lucru este cert: Lavazza \nseamn` pentru mine modul cel mai pl`cut de a \ncepe o zi bun`, pentru c` \nseamn` bucuria unui espresso perfect. Biz

FOTO: MIHAI BALOIANU

Ce define[te Lavazza?

Alessandro Sforza, Regional Business Development Manager Eastern Europe, Lavazza

Biz

LIFE

GADGET

CESe \ntâmpl` laLas Vegas Anul bun se cunoa[te din ianuarie, cel pu]in \n domeniul tehnologiei. La Las Vegas, produc`torii de IT [i electronice au adus gadgeturi pentru toate gusturile, degetele, urechile [i to]i ochii. DE GABRIEL BÂRLIG~ LOGITECH CUBE

LG Z330/Z430 ULTRABOOK

Uita]i de mouse-ul tradi]ional, e vremea pentru Cube. Logitech vrea s` reinventeze unul dintre perifericele de baz` pentru computer, cu un dispozitiv care devine [i presenter la nevoie, prin simpla ridicare a lui \n aer. Când este folosit ca un mouse, Logitech Cube face scroll \n direc]ia impus` de degetul pe panoul principal cu ajutorul software-ului Logitech Flow Scroll, ce ofer` o experien]` similar` cu cea de pe ecranul tactil al unui smartphone. Logitech Cube va fi disponibil doar pe www.logitech.com, la un pre] de 69,99 de euro.

Anul 2012 va fi unul al ultrabook-urilor, laptopuri foarte sub]iri [i foarte u[oare care nu fac rabat la puterea de procesare. LG intr` \n for]` pe acest segment, cu Z330 [i Z430. Primul are ecranul de 13,3 inch, booteaz` \n doar 10 secunde de la pornire, cânt`re[te 1,21 kg [i o “grosime” de numai 14,7 mm. Modelul Z430 are ecranul de 14 inch, 19,9 mm grosime [i o greutate de 1,5 kg. Ambele ultrabook-uri vin cu Windows 7, procesor Intel i7 [i harddisk SATA3 SSD de pân` la 500 GB. Noile laptopuri LG vor fi lansate \n decursul primului trimestru al anului.

SAMSUNG SERIA 5 ULTRA Puterea de calcul este acum "\mpachetat`" \n carcase din ce \n ce mai sub]iri. Samsung intr` pe segmentul ultrabook prin intermediul Seriei 5 Ultra, cu ecrane de 13 [i 14 inch. Performan]a este asigurat` de procesorul Core i5-2467M, memoria RAM de pân` la 8 GB, sistemul ExpressCache de la Diskeeper [i placa de baz` AMD Radeon HD. Seria 5 ULTRA este capabil` s` se \nchid` \n doar 20 de secunde s` se redeschid` \n 2 secunde. Modelul de 13 inch are o grosime de 14-17,6 mm [i o greutate de 1,38 kg. Ultrabook-ul de 14 inch are o carcas` cu grosimea de 20,9 mm [i o greutate de 1,84 kg.

CLOUDFTP

GOOGLE TV

Sanho Corporation a venit la Las Vegas cu un adaptor care permite transferul wireless al filmelor, muzicii, fotografiilor, documentelor [i oric`ror alte fi[iere de pe dispozitive cu memorie pe suport USB c`tre iPad, iPhone [i alte dispozitive WiFi f`r` a mai trece prin computer – CloudFTP. Cubule]ul \ncape u[or \n buzunar [i rezolv` lipsa portului USB de pe multe dispozitive Apple. CloudFTP creeaz` un hotspot WiFi care permite transferul de date, transformând dispozitivele cu memorie pe suport USB \n servere wireless. Se poate face [i sincronizarea cu servicii din cloud, ca iCloud, Dropbox sau box.net.

LG Electronics a venit la CES, printre altele, cu Google TV, care combin` sistemul de operare Android de la Google [i tehnologiile LG 3D [i Smart TV. Televizorul permite multi-tasking-ul, astfel c` pot rula simultan motorul de c`utare, social networking [i func]iile televizorului. Interfa]a de utilizare poate fi accesat` prin telecomanda Magic Remote Qwerty, dotat` cu tastatur`. Pe lâng` Google TV, LG va continua s` construiasc` platforma de Smart TV pe baza NetCast, care va fi disponibil \n peste 60% din totalul panelurilor de televizoare cu ecran plat care vor fi introduse anul viitor. Biz

Biz

Detroit vede ro[u Cum nu o duce prea roz, industria auto american` a trecut la ro[u. Majoritatea modelelor noi lansate la Salonul de la Detroit au fost promovate \n culoarea pasiunii. DE GABRIEL BÂRLIG~ LEXUS LF-LC Hibridele au f`cut legea la Detroit, iar Lexus a adus o adev`rat` bijuterie, modelul LF-LC. Este un coupé sport de 2+2 locuri care prefigureaz` direc]ia \n care va evolua designul m`rcii de lux de]inute de Toyota. La exterior, se remarc` grila “\ngropat`” \n bara din fa]`, farurile de cea]` \n form` de L r`sturnat [i plafonul de sticl`. La interior, tehnologia avansat` – care include dou` ecrane LCD al`turate \n dreapta volanului pentru informa]ii tehnice [i naviga]ie [i un sistem de control cu touchscreen – e combinat` cu texturi [i forme organice.

FORD FUSION Fusion este primul sedan care ofer` op]iunea \ntre propulsie clasic` pe benzin`, propulsie hibrid` [i cea de tip plug-in hybrid (cu baterii re\nc`rcabile). Modelul va fi numit Fusion \n America de Nord, \n timp ce pe pie]ele globale prefigureaz` viitoarea genera]ie Ford Mondeo. Ma[ina are la baz` noul motor EcoBoost de 1,6 litri, care promite un consum de 9 litri la 100 km \n ora[, respectiv 6,3 litri \n regim de autostrad`, dar pentru cei ce doresc performan]` poate fi dotat` [i cu propulsorul Ecoboost de 2 litri.

DODGE DART Este primul vehicul construit de Chrysler pe arhitectura italienilor de la Fiat, mai precis pe cea a modelului Alfa Romeo Giulietta. |n plus, mo[tenirea italian` e vizibil` la nivel de design exterior. Sunt disponibile trei motoare, dou` de 160 CP (Tigershark de 2 litri [i unul turbo de 1,4 litri), respectiv un Tigershark de 2,4 litri care dezvolt` 184 CP. Modelul va fi fabricat \n SUA, \ncepând cu a doua jum`tate a a acestui an.

CADILLAC ATS Se dore[te a fi r`spunsul celor de la Chrysler \n fa]a lui BMW Seria 3, lider tradi]ional al segmentului sedanurilor sportive compacte din categoria premium. Americanii au reu[it s` ob]in` una din cele mai reduse greut`]i din segment, doar 1.542 kg, la care contribuie capota din aluminiu, suportul din magneziu al blocului motor [i finisajele din fibr` natural` ale panourilor portierelor. La capitolul propulsie, avem de ales \ntre un motor de 2,5 litri cu 4 cilindri, unul turbo de 2 litri [i un V6 care dezvolt` 320 CP.

Biz

BIZ STAR

Un român, Cavaler al finan]elor la Londra George Iacobescu, pre[edinte al centrului financiar Canary Wharf din Londra, a primit din partea reginei Marii Britanii titlul de Cavaler pentru meritele sale [i aportul \n domeniul financiar [i caritabil. DE OANA GRECEA construirea a jum`tate din viitorul centru mul de afaceri George Iacobescu, pre[efinanciar Canary Wharf. dinte [i director executiv al grupului |n 1994, a fost promovat ca membru \n Canary Wharf, a fost \nnobilat de regina Consiliul de Administra]ie al Canary Wharf Marii Britanii la sfâr[itul anului trecut, Holdings Limited ca director executiv, devenind primind titlul de Cavaler (Knight Bachelor). vicepre[edinte executiv \n 1996 [i pre[edinte Românul stabilit la Londra a primit acest titlu executiv \n martie 1997. George Iacobescu a fost pentru aportul s`u \n slujba activit`]ilor decorat \n iune 2003 cu titlul de Comandor al caritabile, comunit`]ii [i industriei serviciilor Ordinului Imperiului Britanic, iar \n anul 2007 financiare, devenind astfel primul român distins a fost numit custode al British Museum. de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu un Canary Wharf este considerat a fi cel de-al astfel de titlu. Acest titlu d` dreptul la folosirea doilea centru financiar din capitala Marii Britanii, apelativului “Sir” \naintea prenumelui. dup` centrul financiar istoric, City, care s-a George Iacobescu s-a n`scut \n 1945 la dezvoltat de-a lungul a 500 de ani. Ca volum al Bucure[ti [i a emigrat \n Canada \n 1975. |n 1983, odat` cu \nceperea lucr`rilor de con- George Iacobescu, pre[edinte tranzac]iilor financiare, Canary Wharf a ajuns s` de]in` o treime din cel derulat \n City, dep`[ind struc]ie a centrului World Financial Center, s-a al centrului financiar \ns` volumul de tranzac]ii derulate \n Frankfurt. stabilit la New York, devenind [i vicepre- Canary Wharf din Londra Pentru c` este primul român decorat cu titlul [edintele executiv al companiei care s-a ocupat de Cavaler [i pentru c` administreaz` unul dintre cele mai de finalizarea acestui proiect. Din 1987 lucreaz` la Londra importante centre financiare din Europa [i din lume, Sir pentru proiectul Canary Wharf, devenind vicepre[edinte George Iacobescu prime[te Steaua Biz. executiv responsabil cu realizarea bugetelor, cu proiectarea [i