Biz 227- Antreprenor fara granite by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

TEHNOLOGIE Anul marii migra]ii \n cloud

Nr. 227 â&#x20AC;˘ 1 - 15 martie 2012 â&#x20AC;˘ 7,5 lei

RETAIL Noua via]` a b`c`niilor de mod` veche

Antreprenor f`r` grani]e Pentru Radu Georgescu, fiecare afacere pe care o \ncepe trebuie s` aib` din start ambi]ii globale. Acum preg`te[te Avangate s` cucereasc` lumea chiar din Silicon Valley.

Nr. 227

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Think big

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

omânii au o vorb` de duh care spune: “S` te \ntinzi cât ]i-e plapuma”. Este un \ndemn la pruden]`, dar (prea) mul]i o interpreteaz` ca pe un \ndemn “s` ]in` capul la cutie”, “s` mearg` pe burt`”, ca s` nu cumva s` supere pe cineva.

Al`turi de Miori]a, plapuma asta poate fi \nc` o piatr` de moar` atârnat` de gâtul spiritului antreprenorial din ]ara noastr`. Cei mai mul]i antreprenori autohtoni pornesc la drum cu gândul la plapuma care, \n mintea lor, e pia]a româneasc`. Nu au de gând s` se \ntind` mai mult [i se gândesc mai degrab` cu team` la ideea de a scoate picioarele de la c`ldur`, pentru a se aventura dincolo de plapum`. Al]ii, cum este [i cazul lui Radu Georgescu, omul de pe coperta acestui num`r, au decis s` fac` altceva: au reinventat plapuma. Sau, mai bine zis, pentru ei plapuma se \ntinde de la \nceput peste toat` lumea, sarcina lor fiind s` umple cât mai bine spa]iul de dedesubt. Iar aici se intersecteaz` cu \n]elepciunea anglo-saxon`, care spune c` e mai bine s` ]inte[ti o felie dintr-un tort uria[, decât s` te mul]ume[ti cu o pr`jitur` \ntreag`, dar mult mai mic`. Sigur, mul]i vor aduce \n discu]ie vrabia din mân` [i cioara de pe gard, numai c`, s` fim serio[i, vrabia nu este nici pe departe \n mân`, fiindc` nimeni nu-]i poate garanta succesul pe pia]a local` doar fiindc` aici e[ti acas`. Evident, riscurile sunt mai mari, dar, dup` cum spune [i Radu Georgescu, dac` pui \n balan]` munca pe care trebuie s` o faci \n plus cu beneficiile pe care le vei avea din decizia de a \ntinde plapuma peste toat` lumea, merit`. De fapt, cel mai bine ar fi s` uita]i de plapum` cu totul, s` nu v` gândi]i la lucrurile care v` restrâng op]iunile, ci la cum pute]i s` face]i lucrurile mai bine – \n via]a personal` [i \n cea profesional`. |n loc s` v` restrânge]i permanent op]iunile, l`rgi]i-v` orizonturile. {i \nc` ceva. |n antreprenoriat, nu l`sa]i lucrurile la voia \ntâmpl`rii. Nu a[tepta]i ca norocul s` v` aduc` direct la poart` investitorul interesat de businessul vostru. {i, ca s` apel`m iar la \n]elepciunea popular` care ne-a ghidat \n acest editorial, nu v` pune]i toate ou`le \ntr-un singur co[. Nu de alta, dar, a[a cum plapuma mic` v` poate mai degrab` \ncorseta decât ad`posti, co[ul poate oricând disp`rea.

ISSN 1454-8380

Tipografie: Artprint

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

Biz

sumar

Biz

www.revistabiz.ro

TEHNOLOGIE Anul marii migra]ii \n cloud RETAIL Noua via]` a b`c`niilor de mod` veche

Nr. 227 • 1 - 15 martie 2012 • 7,5 lei

Pentru Radu Georgescu, fiecare afacere pe care o \ncepe trebuie s` aib` din start ambi]ii globale. Acum preg`te[te Avangate s` cucereasc` lumea chiar din Silicon Valley.

Nr. 227

05 10 14 22 30 33 34 38

Speran]e energetice \n Marea Neagr` Record la salvarea Greciei Cover story: |n mintea unui campion O rela]ie special` Domenii vedet` \n 2012 Comandouri de afaceri române[ti atac` Irakul Ultrabook - noul t`u colaborator \n business

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Antreprenor f`r` grani]e

40 42 44 26 46 52 54 60 62 64 66 72 80

Sfâr[itul internetului a[a cum \l [tim Anul marii migra]ii \n cloud MeloMoney Noua via]` a b`c`niilor de mod` veche Un infinit de solu]ii \ntr-un ocean digital Antreprenorii expa]i se simt acas` \n România Paul Garrison: Pozi]ionarea exponen]ial` Un rebranding Universal O specie aparte: Social Media Manager-ul Cånd romånii nu mai au talent Dansul ca terapie personalizat` Steaua Biz: Crina Imola Popescu

Big people share big experiences! Challenge yourself with an Executive MBA! Apply now for April 2012. Foreign and Romanian teachers with

192 years of cumulated work experience in the field that they are teaching are here to give you a 360 degrees view on the business environment. Networking is included.

Joy Chan Experience: 18 years Companies: KPMG, Singapore Trade Development Board Courses: Financial Management; Investments & Capital Markets

{TIRI

FOTO: PETROM

AGEND~

Speran]e energetice \n Marea Neagr` Petrom a reu[it s` realizeze anul trecut un profit record, \n cre[tere cu 72% fa]` de 2010, de 887 de milioane de euro, cel mai mare câ[tig \nregistrat vreodat` de o companie din România. |n plus, o descoperire maritim` ar putea propulsa grupul \n rândul celor mai importante companii de gen din lume. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Vânz`rile grupului au ajuns anul trecut la o cifr` record anul trecut de 5,3 miliarde euro. Profitul opera]ional calculat \nainte de deducerea dobânzilor [i impozitelor (EBIT) a urcat \n 2011 cu 65%, la 1,16 miliarde euro fa]` de perioada similar` a lui 2010. “Acesta este rezultatul eforturilor investi]ionale considerabile, managementului eficient al costurilor, dar [i al pre]urilor favorabile la ]i]ei”, a spus Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom. |n aceea[i zi \n care au anun]at rezultatele financiare, care reprezint` un maxim istoric al profitului pentru companie, Petrom a mai f`cut un

anun], care va duce compania [i implicit România \ntr-o alt` lig`. Grupul, \mpreun` cu ExxonMobil Exploration and Production România, a f`cut o descoperire semnificativ` la exploat`rile din Marea Neagr`, estim`rile preliminare referindu-se la un z`c`mânt de gaze naturale de 42-48 miliarde metri cubi, care echivaleaz` cu de 3-6 ori consumul anual al României. Opera]iunile de foraj derulate de cele dou` companii \n Marea Neagr` au \nceput la sfâr[itul anului 2011 [i sunt pe cale s` fie finalizate. Z`c`mântul a fost descoperit \n urma for`rii pu]ului Domino-1 de Biz

AGEND~

{TIRI

c`tre ExxonMobil, prima opera]iune la mare adâncime \n largul ]`rmului românesc, cu o adâncime de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat \n Blocul Neptun, la 170 km de ]`rm, \n ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri. “Este prea devreme \n procesul de evaluare [i explorare pentru a determina dac` blocul Neptun se va dovedi \n final exploatabil comercial sau nu. Totu[i, dac` viitoarele lucr`ri vor confirma fezabilitatea tehnic` [i comercial` a produc]iei de gaze naturale la mare adâncime \n blocul Neptun, viitoarele investi]ii \n fazele de explorare [i dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, iar prima extragere ar putea avea loc cel mai devreme spre sfâr[itul deceniului”, spun reprezentan]ii celor dou` companii. ExxonMobil [i OMV Petrom inten]ioneaz` s` continue lucr`rile \n acest an, rezutatele achizi]iei de date seismice urmând s` determine urm`toarele etape, noteaz` companiile. Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decât \n 2010. Rezervele sigure de gaze naturale ale României se ridic` la 109 miliarde metri cubi, iar rezervele poten]iale sunt de 660 de miliarde metri cubi. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale, potrivit [efului Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale, Alexandru P`tru]i. Biz

Rocad` la sol, schimb`ri \n aer

Decizia transform`rii aeroportului Aurel Vlaicu din B`neasa \ntr-unul destinat curselor business [i mutarea operatorilor, din 25 martie, pe Henri Coand`, \n Otopeni, unde taxele de operare sunt cu aproximativ 25% mai mari, oblig` companiile aeriene s` ia m`suri. Astfel, operatorul low-cost Wizz Air a anun]at la finele lunii trecute majorarea tarifelor cu aproape 4%, adic` cu un pre] mediu de 6 euro. “Wizz Air este for]at` s` se mute pe aeroportul din Otopeni, ceea ce va duce la o cre[tere a pre]ului biletelor, dar suntem siguri c` tarifele noastre vor continua s` r`mân` cele mai mici din pia]`”, spune Mike Powell, CFO al Wizz Air. Cu toate acestea, compania pl`nuie[te s` \[i m`reasc` flota cu 75%, s` investeasc` 100 de milioane de euro, ceea ce va duce la na[terea a 500 de locuri de munc`, [i, mai mult, s` intensifice zborurile c`tre Budapesta, destina]ie l`sat` descoperit` de falimentul companiei ungure[ti de stat, Malev. (O.N.)

Re]elele sociale, pe profit |ncas`rile din publicitate ale re]elelor sociale vor cre[te cu \nc` 50%. Potrivit estim`rilor eMarketer, advertiserii vor cheltui 7,7 miliarde de dolari \n 2012 pentru a se promova \n social media, inclusiv prin reclame pl`tite pe site-urile de socializare, jocuri [i aplica]ii. Cre[terea de anul acesta este de a[teptat s` fie mai dinamic` decât \n 2011, urmând ca pân` \n 2014 suma total` s` ajung` la aproximativ 12 miliarde de dolari. Aproape jum`tate din cei 7,7 miliarde de dolari vor fi cheltui]i pe pia]a american`, respectiv 3,63 de miliarde. Facebook este re]eaua care va \ncasa cea mai mare parte, urmat` de Twitter, care va cre[te de la 5% la 8% din 2011 6

Biz

pân` \n 2014. Veniturile celorlalte re]ele sociale vor cre[te \n medie cu 2% pân` \n 2014. Dincolo de impactul asupra vie]ilor oamenilor [i asupra industriei de comunicare, Facebook \ncepe s` aib` un tot mai evident impact economic. Acest aspect a fost analizat de Deloitte, care a realizat un studiu asupra impactului pe care \l are re]eaua \n 27 de ]`ri din UE. Rezultatele cercet`rii arat` c` Facebook contribuie cu 15,3 miliarde la economia european` [i sus]ine peste 230.000 de locuri de munc` pe tot continentul. Afacerile create \n jurul aplica]iilor de Facebook sunt estimate la 1,9 miliarde de euro [i genereaz` 29.000 de locuri de munc`. (L.S.)

AGEND~

{TIRI

Mall cu viz` sustenabil` Certific`rile de mediu ISO 14001 sunt un factor de responsabilizare, dar [i unul de måndrie, mai ales c` nu multe companii le au. River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea a ob]inut prima certificare de acest gen de la noi. DE ALEXANDRU ARDELEAN Sonae Sierra, de]in`torul mall-ului, a ob]inut certificarea pentru utilizarea Sistemului de Management al Mediului (EMS), care reprezint` recunoa[terea performan]elor referitoare la mediu, eficien]` opera]ional` [i valoare comercial`. Compania portughez` a implementat EMS \nc` din anul 2009. Acest sistem se materializeaz` \n controlul unor aspecte critice, precum consumul energetic, consumul de ap`, cantitatea de de[euri reciclate, modul de a lucra cu chiria[ii [i furnizorii [i activit`]ile de marketing. |n anul 2010 s-au \nregistrat \mbun`t`]iri semnificative pe toate palierele monitorizate. Elsa Monteiro, Head of Sustainability la Sonae Sierra, a declarat pentru Biz c` ISO comercial, chiria[ii, cåt [i continuitatea 14001 certific` faptul c` \n River Plaza a programului. |n plus, pentru a promova fost instituit un sistem de management reciclarea \n råndul vizitatorilor, \n prin care sunt controlate riscurile [i este interiorul centrului comercial au fost minimalizat impactul asupra mediului instalate \n cursul anului 2011 co[uri de din activit`]ile zilnice ale centrului gunoi pentru colectare selectiv`. comercial. “|nseamn` de asemenea c` Sonae Sierra a reu[it s` scad` \n 2010 sunt \mbun`t`]ite \n mod continuu toate [i consumul de energie electric` din performan]ele de mediu ale River Mall.” |n cazul consumului de ap`, ELSA MONTEIRO \n River Plaza Mall Head of Sustainability, Sonae Sierra se folosesc instala]ii Elsa s-a al`turat companiei portugheze \n 1995, ca director sanitare cu consum de rela]ii institu]ionale, mediu [i comunicare. |n 2009 a redus de ap` devenit director de Sustenabilitate \n cadrul Sonae Sierra, (toalete cu consum responsabil` cu sprijinirea, coordonarea [i monitorizarea redus de ap` [i politicilor firmei \n direc]ia siguran]ei muncii, a s`n`t`]ii [i a robinete cu jet mediului. Coordoneaz` strategia [i politica companiei \n controlat), existånd direc]ia responsabilit`]ii corporatiste a acesteia. \n acela[i timp [i mall-ul din Råmnicu Vâlcea, cu 17% fa]` proceduri interne care restric]ioneaz` de 2008. Acesta eficientizare a fost nivelul de consum al apei atunci cånd realizat` prin implementarea \n anul este posibil. Ca urmare a acestor m`suri, 2009 a cinci m`suri de reducere a consumul de ap` (m`surat \n litri/vizit`) consumului energetic, cu o investi]ie de a sc`zut cu 18% \n 2010, fa]` de 2008. |n 69.700 de euro. Astfel, consumul cazul de[eurilor, rata recicl`rii lor a energetic a fost redus cu 1.755.500 kWh crescut de la 20% \n 2008 la 35% \n [i a determinat o economie de 50.600 de 2010, iar la succesul programului euro pe an, fapt ce permite o amortizare a contribuie atåt angaja]ii centrului 8

Biz

investi]iei \ntr-un an [i patru luni. Ca urmare a m`surilor implementate, compania a primit \n 2010 primul certificat de performan]` energetic` acordat unui centru comercial din Romånia. Evident, \ntreaga opera]iune presupune aportul chiria[ilor [i al furnizorilor, pentru c` este extrem de important ca ace[tia s` \n]eleag` \n primul rånd beneficiile [i s` le implementeze. Elsa Monteiro spune c` acestea sunt [i provoc`rile Sonae Sierra \n Romånia, legate de alinierea politicilor chiria[ilor [i a furnizorilor la sistemul de mediu al companiei. Compania \ncearc` s` suplimenteze lipsa \n contabilitate a evalu`rii activelor din punctul de vedere al performan]ei energetice, iar aceasta este una dintre provoc`rile pentru viitor. Un activ sustenabil este mai valoros, datorit` costurilor opera]ionale sc`zute care deriv` din implica]iile de mediu. Biz

AGEND~

{TIRI

TH S

ROMÂNII ASCULT~ VOCEA INTERNETULUI ELIXIRUL DRAGOSTEI {I SALVAREA UNUI MUZEU

Iubirea poate salva un muzeu unic \n România. Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca este \n pericol din cauza faptului c` proprietarii cl`dirii retrocedate \n care se afl` acesta (Casa Hintz) au scos-o la vânzare. Casa Hintz a g`zduit [i prima farmacie existent` vreodat` la Cluj-Napoca, \n 1573. Cl`direa dateaz` de la \nceputul secolului XVI, ajungând la finele secolului XVIII \n proprietatea familiei Hintz, dar fiind na]ionalizat` de comuni[ti \n 1949. Totu[i, \n 1954, profesorul Valeriu Bologa a convins nomenclatura c` tradi]ia merit` p`strat`, iar spa]iul devine muzeu al farmaciei. Bloggerii clujeni pun um`rul la salvarea muzeului, iar oamenii din Cluj-Napoca ([i nu numai) pot [i ei contribui la acest efort. De Dragobete (24 februarie), Muzeul a organizat un eveniment cu totul special, \ntre orele 18:00 [i 23:00, oferind vizitatorilor posibilitatea de a afla re]eta elixirului dragostei. Ca \ntr-un adev`rat efort social media, pute]i ajuta chiar dac` nu sunte]i din Cluj, dând like pe contul de Facebook (www.facebook.com/ MuzeulFarmaciei) [i urm`rind contul de Twitter al muzeului (@MuzeulFarmaciei). Detalii g`si]i [i pe site-ul www.muzeulfarmaciei.ro. (G. B.)

Biz

Nu mai pu]in de 57% dintre internau]ii români din mediul urban au schimbat marca produsului pe care inten]ionau s` \l achizi]ioneze dup` ce au c`utat informa]ii suplimentare \n mediul online, se arat` \ntr-un studiu realizat de compania de cercetare GfK. Tendin]a este mai accentuat` \n rândul b`rba]ilor (62%), al persoanelor \ntre 25 [i 34 de ani (63%), al celor cu studii superioare (65%) [i al bucure[tenilor (70%). |n plus, 84% dintre ace[tia au luat \n calcul schimbarea m`rcii \n urma unor cercet`ri am`nun]ite pe internet. Internetul a fost prima sau a doua surs` de informare pentru produsele cump`rate \n industriile analizate de GfK, precum telecom, financiar, turism, electronice [i electrocasnice, piese [i servicii auto sau DIY. “Odat` cu adoptarea larg` a internetului \n România, consumatorului i se deschid mai multe oportunit`]i de informare. |n loc ca op]iunile sale s` se \ngusteze pentru a facilita alegerea propriu-zis` a produsului, a[a cum se \ntâmpl` \n

modelul clasic de luare a deciziei de cump`rare, \n cazul mediului online, datorit` variet`]ii de informa]ii disponibile, op]iunile se l`rgesc”, explic` Traian N`stase, Online Project Manager la GfK România. Acesta adaug` c`, astfel, consumatorul este ajutat s` ia cea mai bun` decizie, dar, \n acela[i timp, pentru companii, includerea internetului \ntr-un mod inteligent [i eficient \n mixul de comunicare. Unul dintre factorii de influen]` \n cazul alegerii produselor pe web este publicitatea online. Conform unui studiu realizat de BestJobs.ro, 34% dintre cei intervieva]i au spus c`

publicitatea online \i influen]eaz` cel mai mult \n alegerea produselor, al`turi de cea la TV (44%), din bro[uri (4%) [i ziare/reviste (4%), de la radio (3%), de pe panouri stradale (3%) [i din alte metode de publicitate (8%). 23% dintre responden]i afirm` c` sunt dispu[i s` cumpere un produs/serviciu \n urma vizualiz`rii unei reclame online, iar 29% \n urma vizion`rii unei reclame la TV. (D.L.)

THE SUMMIT UN EVENIMENT ~N PREMIER| MONDIAL| ORGANIZAT DE

ULTIMATE SUCCESS

9 mai 2012

I Bucure[ti I Sala Palatului

SIR RICHARD BRANSON & ROBIN SHARMA LIVE IN BUCHAREST PARTENER PRINCIPAL

PARTENERI MEDIA EVENIMENT SUS}INUT DE:

www.sirrichardbranson.ro

AGEND~

INTERNA}IONAL

Colac de salvare pentru Grecia Mini[trii de finan]e ai zonei euro au decis: 130 de miliarde de euro este (noul) pre] pentru salvarea Greciei de intrarea \n faliment DE OVIDIU NEAGOE

Dup` mai bine de 13 ore de discu]ii, [efii ministerelor de finan]e din zona euro au decis s` scad` datoria Greciei la 120,5% din PIB pån` \n anul 2020, pentru a asigura succesul celui de-al doilea colac de salvare aruncat statului

de euro pån` la sfår[itul anului 2014 [i [tergerea datoriilor statului elen de]inute la b`nci, fonduri de investi]ii sau al]i creditori priva]i. Prin acest plan se \ncearc` reducerea datoriei la 107 miliarde de euro, sum` record pentru economia

elen \n mai pu]in de doi ani. Cu toate acestea, Grecia va avea nevoie de mai mult` sus]inere pentru sc`derea datoriilor la nivelul optim. Colacul de salvare se traduce prin \mprumuturi de 130 de miliarde

mondial`. M`surile de austeritate impuse de guvernul de la Atena nu sunt pe placul popula]iei, care protesteaz` [i vor pune presiuni [i mai mari pe politicieni \nainte de alegerile din luna aprilie. Biz

Biz

PREMIILE LUI OBAMA Pre[edintele american Barack Obama a transmis Congresului proiecte de lege fiscal` ce “premiaz`” companiile care ajut` la crearea de locuri de munc` \n SUA \n detrimentul altor state cu for]` de munc` mai ieftin`. Pre[edintele SUA a declarat c` mediul de afaceri a generat 3,7 milioane de noi locuri de munc` \n ultimele 23 de luni.

TWITTER, INDEXAT RUSE{TE Re]eaua de socializare Twitter [i motorul de cùtare rusesc Yandex au semnat un parteneriat, prin care motorul de cùtare va \ntoarce la cùt`ri [i tweet-urile de 140 de caractere. |n schimb, Twitter va oferi ru[ilor acces la toate post`rile, prin acest parteneriat, similar cu cel pe care \l are cu motorul de cùtare Bing, al Microsoft.

DE LA RU{I VINE BEREA Carlsberg a declarat c` inten]ioneaz` s` achizi]ioneze \n acest an [i restul de 15% din ac]ionariatul diviziei din Rusia, de la compania Baltika. Profitul pe anul trecut al companiei daneze s-a ridicat la 1,01 miliarde de dolari, \n sc`dere fa]` de 2010. Compania a pierdut teren \n Rusia, dar, cu toate acestea, este \n continuare cel mai mare produc`tor de bere din aceast` ]ar`.

AGEND~

CRIZA FRÅNEAZ~ LUXUL Lamborghini SpA, produc`torul modelului Aventador LP700-4, autoturismul \n valoare de 1 milion de dolari, estimeaz` c` industria auto de lux va \nregistra o sc`dere a vånz`rilor din cauza \ncetinirii economiei din China. Anul trecut vånz`rile Lamborghini au crescut cu 70%, pe m`sur` ce cererea a fost alimentat` de miliardarii chinezi.

INTERNA}IONAL

LA CUMP~R~TURI |N CHINA Retailerul Walmart a achizi]ionat recent 51% din ac]ionariatul Yihaodian, cea mai puternic` firm` de e-commerce din China, ca parte a planurilor americanilor de extindere a prezen]ei \n online-ul chinezesc. Walmart are peste 350 de magazine \n China, unde a \nregistrat o cre[tere a vånz`rilor cu 16,1%, \n trimestrul \ncheiat \n octombrie.

REINVENTAREA SUA “Harvard Business Review” propune ca articol de fond un exerci]iu de imagina]ie: reinventarea Americii. De la regåndirea sistemului educa]ional la revitalizarea antreprenoriatului, de la sistemul financiar la politicile macroeconomice, materialul reu[e[te s` contureze un plan bun pentru restaurarea competitivit`]ii SUA.

MICUL DICTATOR

ECONOMIE INTRAT~ LA AP~ Economia Thailandei s-a contractat puternic \n ultimele trei luni ale anului trecut, dup` ce statul s-a confruntat cu inunda]ii record, care au dus la sistarea produc]iei. PIB-ul a c`zut cu 9% \n perioada octombrie – decembrie. Premierul Thailandei a precizat, citat de BBC, c` statul va cheltui 11 mld. dolari pe refacerea infrastructurii.

TEMERI BANCARE Investitorii occidentali \n compania japonez` Olympus se tem c` b`ncile ar putea prelua pe furi[ controlul companiei. Cei mai importan]i creditori ai companiei vor s`-[i instaleze oamenii \n pozi]ii executive. Investitorii str`ini \n compania acuzat` c` a fraudat 1,7 miliarde de dolari cer \nlocuirea boardului cu executivi din exterior, care nu au leg`tur` cu compania, cu b`ncile sau cu principalii ac]ionari.

Revista “Time” pune pe radarele cititorilor Coreea de Nord, sub conducerea lui Kim Jong Un, printr-un cover story intitulat “Lil’ Kim”, similar numelui unei cånt`re]e americane. Articolul spune [i povestea noului pre[edinte nord coreean, un lider tån`r [i netestat aflat \n fruntea unei na]iuni cu putere nuclear`. Biz

FOTO: VALI MIREA

|N MINTEA Radu Georgescu \ncepe orice business cu ambi]ii globale [i cu gândul la exit. Le cre[te urmând un tipar bine stabilit, bazat pe cicluri de dezvoltare, fiecare cu o alt` echip` [i alt stil de management. Acum, preg`te[te Avangate s` cucereasc` lumea chiar din Silicon Valley. Nu e prima, nici ultima dat` când face asta. Care e re]eta succesului s`u? DE GABRIEL BÅRLIG~

UNUI CAMPION

Greu \l po]i g`si pe Radu Georgescu \n Bucure[ti \n aceast` perioad`, fiindc` este aproape tot timpul \n Statele Unite, mai precis, \n Silicon Valley. Fondatorul [i pre[edintele GECAD se ocup` \n acest moment de mutarea cu arme [i bagaje \n SUA a Avangate, companie ce activeaz` pe pia]a global` a solu]iilor de distribu]ie electronic` de software. Este pasul urm`tor \n dezvoltarea companiei, \n drumul s`u spre listarea pe NASDAQ [i o cifr` anual` de afaceri de un miliard de dolari. “Pe site-ul Avangate.com se vede c` managementul era românesc pân` acum 6 luni, \n acest moment este cel pu]in jum`tate-jum`tate”, spune Georgescu.

AFACERILE LUI RADU GEORGESCU

Aceast` “americanizare” a companiei nu este deloc o \ntâmplare [i nici o decizie determinat` de schimb`ri de moment ale contextului economic. Este parte a planului de dezvoltare a Avangate gândit, practic, \nc` de la \nceputul acesteia. “Pornesc toate businessurile cu inten]ii interna]ionale. Diferen]a \ntre cât efort suplimentar pui pentru un business interna]ional [i avantajul poten]ial din faptul c` ai un business interna]ional este atât de mare [i \nclin` balan]a atât de tare spre a face acest efort, \ncât nu 16

Biz

v`d de ce n-ai face-o”, spune Radu Georgescu. Dac` d`m timpul \napoi cu 9 ani, observ`m cum acela[i tipar de dezvoltare a ajuns \n punctul culminant pentru primul exit r`sun`tor al lui Radu Georgescu. Vânzarea solu]iei de securitate RAV c`tre Microsoft \n 2001 a p`rut pentru mul]i o lovitur` norocoas`. Dar, pentru Georgescu, era doar punctul culminant al strategiei de dezvoltare [i exit pe care o preg`tise pentru RAV. “|n 2003 eram pe un traseu foarte bine definit. RAV \ncepuse s`-[i dezvolte businessul interna]ional,

DE LA ZERO LA PAYU Dup` RAV, Radu Georgescu nu s-a gândit niciun moment s` aga]e haina de antreprenor \n cui. Nu este stilul lui. “Mi s-a p`rut \ntotdeauna senza]ional s` faci lucruri. Eu nu pot s` stau [i s` nu m` trezesc de diminea]`. Trebuie s` m` trezesc uitându-m` \n oglind` [i spunând: «Hai, avem treab`. Ce facem ast`zi?»”. A[a c`, \mpreun` cu doi colegi, Cristi Badea [i Daniel Nicolescu, care f`cuser` parte din echipa de vânz`ri online a RAV, au decis s` porneasc` iar de la zero. Cum Badea [i Nicolescu aveau experien]a de vânzare

RAV

GECAD ePayment

1994

2004

GECAD \ncepe dezvoltarea unui antivirus, \n paralel cu alte trei softuri, care n-au avut \ns` succes.

2003 EXIT

Dup` vånzarea RAV, GECAD decide s` dezvolte o solu]ie pentru pl`]ile pe internet pentru o pia]` care, practic, era inexistent`.

2010 EXIT

Ajuns la peste 150 de distribuitori \n 60 de ]`ri, RAV este cump`rat de Microsoft, care a integrat tehnologia \n programele sale de securitate a datelor.

Compania interna]ional` Naspers preia, prin grupul Allegro, 83% din GECAD ePayment. |n ianuarie 2012, compania \[i schimb` numele \n PayU. GECAD de]ine \nc` 17% din companie.

care deja aducea venituri foarte bune. |n momentul respectiv aveam trei targeturi pentru exit: Microsoft, IBM [i Symantec. |ncepuser`m taton`ri \n toate direc]iile, Microsoft s-a mi[cat cel mai repede”. |n paralel, GECAD preg`tea RAV [i pentru o listare la burs`, dar [i pentru o eventual` cre[tere a businessului pân` la a ajunge s` fac` ceea ce face azi Bitdefender. “|ncep toate businessurile cu gânduri de exit. Care-i alternativa? Nu cred \n businessurile l`sate mo[tenire copiilor”, spune f`r` s` clipeasc` Georgescu.

online interna]ional` pe partea de software, s-au gândit c` pot construi \n România o pia]` de pl`]i online. A[a a ap`rut GECAD ePayment. |n acela[i timp, echipa GECAD a decis s` se implice pe pia]a vânz`rilor online de software contra unui monopol la acea vreme, Digital River. A[a s-a n`scut Avangate. Ini]ial, cele dou` au fost businessuri unit-uri \ntr-o singur` companie, apoi s-au desp`r]it. Pe zona de pl`]i pe internet, lucrurile s-au mi[cat repede, astfel c` GECAD ePayment a devenit lider de pia]`, \n

COVER STORY

2010 procesând 2,08 milioane de tranzac]ii, la o valoare de 121 de milioane de euro, dintr-un total al pie]ei de 127,8 milioane de euro. |n luna octombrie a aceluia[i an, compania interna]ional` Naspers a preluat prin grupul Allegro pachetul majoritar la GECAD ePayment, iar la jum`tatea anului trecut a \nceput procesul de rebranding, finalizat pe 23 ianuarie, când compania a devenit PayU România. Grupul interna]ional PayU desf`[oar` opera]iuni de integrare pl`]i online \n Polonia, Cehia, România [i Ungaria, procesând \n

online a fost selectat` pentru a fi utilizat` \n toate ]`rile \n care grupul inten]ioneaz` s` \[i extind` opera]iunile [i, \n consecin]`, PayU România a \nceput \n 2011 un amplu proces de extindere a platformei \n Ungaria [i \n alte 10 ]`ri \n urm`torul an [i jum`tate”, au declarat pentru Biz reprezentan]ii companiei.

URM~TORUL PAS Ca [i pân` acum, Radu Georgescu caut` mereu noi oportunit`]i. |n acest scop, a lansat ini]iativa VentureConnect, prin care caut`

Axigen

Avangate

2005

2006

Parte a noului Grup GECAD, este o aplica]ie software de tip server de e-mail. Varianta beta este lansat` \n iunie 2005, iar \n septembrie are loc lansarea sa comercial`.

EXIT?

Dezvoltarea platformei de vånz`ri de software online a \nceput pornind de la experien]a de vånz`ri a RAV pe pie]ele interna]ionale.

2014-2015 EXIT?

a treia voi avea un buget de 150.000”, arat` acesta. |n acest moment, GECAD continu` s` dezvolte businessuri. Pe lâng` Avangate, care se mut` acum \n SUA, [i participa]ia minoritar` \n PayU, grupul mai cuprinde Axigen – o platform` integrat` de mesagerie electronic` (e-mail, calendar [i colaborare) bazat` pe o arhitectur` proprie, Phoenix – solu]ie de storage \n cloud desprins` din Axigen, GECAD NET – care vinde [i implementeaz` solu]ii software, [i OTOMED - centru privat de audiologielogopedie [i psihologie din România.

Phoenix Este o tehnologie desprins` din Axigen, fiind o solu]ie de storage \n cloud pentru migrarea datelor [i a aplica]iilor stocate \ntr-un cloud public (Amazon S3) c`tre un cloud privat.

EXIT?

|n prezent, este una dintre primele 10 tehnologii de mesagerie electronic` la nivel mondial (conform Radicati). Este folosit` de peste 11.000 de companii cu peste 8 milioane de utilizatori finali.

Compania are ca ]int` atingerea unui cifre de afaceri de un miliard de dolari pe an [i listarea pe NASDAQ \n urm`torii 2-3 ani.

Solu]iile de cloud computing sunt tot mai c`utate, iar integrarea sub diverse forme a cloud-urilor publice cu cele private, unde activeaz` Phoenix, va juca un rol important.

2010 un num`r de 31 milioane de tranzac]ii \n valoare de peste 800 milioane de euro. |n România, PayU este lider pe pia]a de pl`]i online, cu peste 2 milioane de tranzac]ii procesate \n 2011, \n valoare de 138,8 milioane de euro [i o cot` de 88% din volumul total al Romcard. Din nou, ideea lui Radu Georgescu de a ]inti mereu pie]ele interna]ionale a prins contur. “Includerea \n grupul PayU a adus noi obiective, vizând \n special extinderea interna]ional` prin export tehnologic. Platforma de pl`]i

proiecte antreprenoriale \n care s` investeasc`. “VentureConnect nu este o mân` de ajutor pentru antreprenori. Este o investi]ie. Dac` g`sesc companii care s` merite investi]ia, voi investi. Nu este un premiu”, spune Radu Georgescu. A alocat 300.000 de euro pe urm`torii trei ani pentru investi]ii venite din VentureConnect. “Refuz s` cred c`, \n urm`torii trei ani, nu voi g`si 1, 2, 3, 4, 5, 6 investi]ii care s` merite. Dac` nu g`sesc la prima, la a doua voi avea un buget de 100.000 de euro. Dac` nu g`sesc nici la a doua, la

Strategia lui Radu Georgescu \n orice business are la baz` principiul ciclurilor de dezvoltare a companiilor. Primul ciclu este cel antreprenorial, care ]ine de construirea [i livrarea produsului. Urmeaz` cre[terea veniturilor prin strategii orientate c`tre vânz`ri. Al treilea ciclu const` \n maximizarea profitului [i preg`tirea ei pentru urm`torul nivel: exit prin vânzare sau listare. Citi]i \n paginile urm`toare pe larg cum trecerea Avangate prin aceste cicluri dezv`luie strategia dup` care Radu Georgescu cre[te businessuri. Biz Biz

AVANGATE PASUL 1 Antreprenoriat pur Totul \ncepe cu o idee, dar trebuie continuat cu mult` munc` [i cu o strategie clar`. Iar \n antreprenoriat \nceputul este unul al muncii asidue [i al perfec]ion`rii permanente a produsului sau serviciului oferit. “Când am \nceput, mi s-a p`rut senza]ional s` po]i s` faci diferen]a, s` po]i s` faci ca lucrurile s` se \ntâmple altfel. Primii bani i-am f`cut \n liceu din proiecte pentru colegii mei. |n facultate am f`cut programare pentru proiectele colegilor mei, am f`cut m`r]i[oare”, spune Radu Georgescu. Pasiunea [i munca sa au fost \ncununate prima oar` la vânzarea RAV c`tre Microsoft, \n 2003. Pentru Georgescu a fost oportunitatea de a testa din nou abordarea sa referitoare la ciclurile de dezvoltare a companiilor. A[a au ap`rut Avangate, Axigen [i GECAD ePayment, fiecare atacând o pia]` bine definit` – vânz`ri online de software, e-mail server, respectiv procesarea de pl`]i online. Ca [i cu RAV, Radu Georgescu [i echipa sa au privit imediat spre pia]a global`. Este un lucru pe care \l recomand` oric`rui antreprenor, dintr-un motiv extrem de simplu: “România este sub 1% din pia]a interna]ional` de orice. De ce s` ai o pia]` de 1% când po]i s` ai m`car poten]ial s` po]i atinge mult mai mult? Dac` te rezumi la România, din start \]i trunchiezi pia]a sub 1%. De ce s` ai o pia]` mic`, când po]i avea acces la una uria[`? Sigur, trebuie s` fii \n stare s` gestionezi acest lucru, dar nu merit` s`-]i retezi din start aceast` oportunitate”. La nivel global, Avangate avea de luptat contra unui monopol la acea 18

Biz

vreme, Digital River, care din pozi]ia sa dominant` nu l`sa prea mult loc de \ntors clien]ilor. Prin urmare, existau oportunit`]i importante venite din partea unor clien]i care de-abia a[teptau s` apar` o alternativ`. A[a c` echipa Avangate s-a pus pe treab`, dezvoltând o platform` integrat` de eCommerce pentru companiile care vând software [i solu]ii Software as a Service (SaaS). De altfel, potrivit lui Radu Georgescu, etapa antreprenorial` se refer` aproape exclusiv la crearea, perfec]ionarea [i dezvoltarea produsului, fiind o perioad` \n care primeaz` partea tehnic`. “Eu a[a cred: rolul antreprenorului se termin` când produsul lui are succes. Antreprenorul standard este un om tehnic, care construie[te un produs. Din moment ce produsul a fost construit [i livrat, rolul antreprenorului s-a terminat [i produsul trebuie preluat de altcineva.” Pentru Avangate, rolul omului tehnic a revenit unuia dintre fondatori, Cristi Badea, care a condus compania pân` la livrarea produsului. Apoi, acesta a predat [tafeta (vezi la Pasul 2 cui [i de ce). Unii antreprenori nu trec niciodat` la

respinge din start ideea construirii unei afaceri pentru a fi l`sat` mo[tenire copiilor, din dou` motive majore: foarte pu]ine companii din lume pot trece de la o genera]ie la alta (el d` exemplul Facebook, care “nu e un business care s` dureze 80 de ani astfel \ncât s` fie predat copiilor lui Zuckerberg”), iar apoi copiii oamenilor cu bani trebuie s`-[i construiasc` propriu lor succes. “Cred c` a-]i l`sa businessul mo[tenire copiilor este cea mai mare gre[eal`, cel mai rù lucru pe care tu ca p`rinte po]i s`-l faci pentru copiii tì. Copiii trebuie s` primeasc` de la tine cea mai bun` educa]ie, dup` care trebuie s`-[i construiasc` propriul lor succes. Dac` vor \ncerca s` c`l`reasc` pe succesul tù, 99% vor rata. Aceea[i atitudine o aplic [i pentru companii”, spune cu convingere maxim` Georgescu. {i, \n faza antreprenorial`, mai ales pentru cei care vizeaz` pie]e interna]ionale, antreprenorii trebuie s` \nve]e s` nu se mai comporte ca ni[te copii neb`ga]i \n seam` de “adul]ii” reprezentan]i de investitori. Fiindc` ei sunt cei care trebuie s` dovedeasc` ce pot. “Cei care se plâng c` nu sunt b`ga]i \n seam` n-au \ncercat suficient. De altfel, cine e[ti tu ca s` fii b`gat \n seam`?

“ROLUL ANTREPRENORULUI SE TERMIN~ CÅND PRODUSUL LUI ARE SUCCES. ANTREPRENORUL STANDARD ESTE UN OM TEHNIC, CARE CONSTRUIE{TE UN PRODUS.” nivel mental de Pasul 1, r`mânând bloca]i \n paradigma antreprenorial`, excelent` pentru o dezvoltare exploziv` când lucrurile sunt \nc` la o scar` mic`, dar care poate bloca serios dezvoltarea unei companii când aceasta \ncepe s` aib` valen]e de corpora]ie. Iar \n cazul afacerilor gândite la scar` interna]ional`, acest moment este inevitabil. Exist` antreprenori care se comport` cu compania lor ca ni[te p`rin]i ultraprotectori cu copiii. Radu Georgescu crede \ns` c` [i \n afaceri, ca [i \n via]`, aceast` abordare este gre[it`. |n plus,

E[ti nimeni, trebuie s` te bagi tu \n seam`. Dac` lumea nu te bag` \n seam`, nu ]i-ai f`cut treaba bine”, spune fondatorul GECAD. El crede c` mul]i tineri antreprenori din România au lipsuri mari când vine vorba de a face un pitch pentru produsul sau compania lor [i nu [tiu s` atrag` aten]ia investitorilor. Iar când vine vorba de c`utat noi oportunit`]i, Georgescu adopt` o metod` destul de simpl`. Analizeaz` permanent cele mai importante tipuri de produse pe partea de internet [i tehnologie (dar re]eta se poate aplica \n orice domeniu) [i

FOTO: VALI MIREA

COVER STORY

se uit` care a fost cea mai puternic` companie de acum 10 ani pe produsul respectiv [i dac` acesta s-a schimbat. De exemplu, \n CRM (Customer Relationship Management), pia]a are un nou lider, Salesforce.com, deci acolo [ansele de reu[it` sunt reduse. “|n locurile unde nu s-a schimbat esen]ial juc`torul dominant va trebui s` vin` cineva care s-o fac`. Te ui]i care produse au [i care nu au noi lideri. Acolo unde nu sunt te bagi [i speri s` fii tu acela.” Iar Avangate e exact \n aceast` pozi]ie. Digital River e o companie veche de 20 de ani. “Acum 10 ani era monopol, nu exista nimeni care s` fac` lucrurile altfel. Noi vom fi aceia”, spune cu \ncredere Radu Georgescu.

AVANGATE PASUL 2 Dezvoltare concentrat` pe venituri

Biz

Odat` produsul adus la un nivel care \i poate asigura succesul pe pie]ele relevante, este momentul ca antreprenorul s` lase locul la conducerea companiei unui om care [tie s` fac` vânz`ri, care poate atinge obiective ambi]ioase de venituri, pentru a oferi masa critic` businessului. |n cazul Avangate, acest om a fost Carmen Sebe, care a preluat func]ia de CEO \n 2005, \n timp ce Cristi Badea a r`mas \n companie ca director tehnic. Putem spune c` faza antreprenorial` a durat \n jur de doi ani, fiind urmat` de [ase ani de concentrare sus]inut` pe cre[terea veniturilor companiei. Fiind o companie interna]ional` \n domeniul tehnologiei, \n octombrie 2007 Avangate a f`cut pasul logic al deschiderii unui birou \n Mountain 20

Biz

View, California. Compania era oricum prezent` pe pia]a american` din 2005 [i avea deja un birou la Amsterdam, care acoperea pia]a vest-european`. “Din punct de vedere strategic, ne intereseaz` bine\n]eles cre[terea num`rului de clien]i, iar aici este cea mai mare densitate de companii dezvoltatoare de software”, spunea la acea vreme Carmen Sebe. Cre[terea a \nsemnat extinderea dincolo de solu]iile eCommerce [i de gestiune a partenerilor specifice industriei de software, prin oferirea de servicii cu valoare adaugat`, cum ar fi cele de web marketing – SEO (optimizare pentru motoarele de c`utare), PPC (pay-per-click), uzabilitate, listare de produse software pe portaluri de download [i consultan]` \n vânzarea de software. |n plus, Avangate punea la dispozi]ia clien]ilor [i o re]ea proprie de peste 18.000 de afilia]i (\ntre timp num`rul a dep`[it 20.000) ce contribuia la promovarea brandurilor [i produselor software la nivel global. Deja, printre clien]ii companiei se num`rau Lavasoft, Kaspersky Lab, DVD Fab, dar [i companii de software române[ti de succes la nivel global: BitDefender, Caphyon, Syncro Soft. |n octombrie 2010, Carmen Sebe f`cea o declara]ie \ndr`znea]`, care ar`ta \ns` seriozitatea planurilor companiei [i dezv`luia viziunea strategic` pe care Radu Georgescu [i echipa sa o adoptaser`. Compania se desprinsese recent de GECAD ePayment [i viza nici mai mult, nici mai pu]in decât atingerea unei cifre anuale de afaceri de un miliard de dolari [i listarea pe NASDAQ, bursa american` care grupeaz` cele mai multe companii din domeniul tehnologiei. “Avem ca obiectiv s` ne extindem puternic la nivel

interna]ional [i, pentru a reu[i acest lucru, avem \n plan ca, \n urm`torii 2-3 ani, s` mai deschidem \nc` trei birouri \n afara României”, spunea atunci Sebe. La acel moment, peste 90% din veniturile companiei proveneau din export, incluzând [i veniturile generate de companii software române[ti care vând \n afara ]`rii prin Avangate. |nc` de atunci Georgescu se gândea la urm`toarea faz` de dezvoltare, care s` se finalizeze cu listarea, [i mai ales la persoana potrivit` care s` conduc` Avangate spre aceast` ]int`. Fondatorul GECAD spune, de altfel, c` acesta este rolul s`u: s` vin` cu viziunea strategic` care s` identifice [i s` delimiteze aceste cicluri de dezvoltare a companiilor, pentru ca acestea s`-[i ating` poten]ialul maxim. “Asta este partea de strategie la care eu aduc valoare, nicidecum \n partea de tactic` sau opera]iuni. Trebuie s` existe cineva care s` vin` cu aceast` strategie. |n teorie este board-ul companiei, dar \n interiorul acestuia trebuie s` exist` o persoan` care s` fie for]a din spatele acestei viziuni”, arat` Georgescu. De aceea este important` deta[area emo]ional` de companie, lucru ce lipse[te multor antreprenori, care consider` c` ei [i numai ei pot duce compania mai departe. |n martie 2011, Avangate a mers mai departe, prin intrarea \n ac]ionariat, cu un pachet minoritar, a 3TS Capital Partners, prin Fondul pentru Tehnologie \n Europa Central` [i de Est SCA SICAR (cunoscut [i ca Fondul de Cre[tere 3TS Cisco). Compania a primit o investi]ie de 4 milioane de euro \n 6 luni. “Investi]ia 3TS Capital Partners va permite companiei Avangate s` creasc` [i mai rapid, prin consolidarea prezen]ei sale globale, f`r` a se abate \ns` de la strategia

“AI NEVOIE DE ALTCINEVA LA CONDUCERE PENTRU FIECARE ETAP~. ASTA ESTE PARTEA DE STRATEGIE LA CARE EU ADUC VALOARE, NICIDECUM |N PARTEA DE TACTIC~ SAU OPERA}IUNI.”

stabilit` pentru anul 2011”, se ar`ta \n comunicatul care anun]a tranzac]ia. Capitalul primit a fost direc]ionat \n principal c`tre extinderea opera]iunilor \n America de Nord [i Europa, dar [i c`tre dezvoltarea de noi tehnologii menite s` sus]in` baza de clien]i tot mai mare a companiei. Deja se sim]ea apropierea unui moment de inflexiune \n istoria companiei. Aceasta se extinsese la nivel global, atr`sese investi]ii [i realiza vânz`ri importante. Fiind o companie privat` nelistat` \nc`, Avangate nu ne-a oferit cifre de vânz`ri, dar reprezentan]ii ei au declarat c` \n 2011 s-a \nregistrat o cre[tere a businessului cu 80% comparativ cu 2010. “eCommerce a crescut \n to]i anii de criz`. S` nu uit`m c` Avangate furnizeaz` solu]ii eCommerce pentru companiile de software, o industrie care nu a \nregistrat sc`deri, dimpotriv`, a crescut continuu. |n special zona \n care ac]ion`m noi, de software distribuit online [i SaaS, se preconizeaz` cre[teri spectaculoase, de la aproximativ 30% din pia]a total` de software \n 2010 la peste 70% \n 2014”, ne-a declarat Michael Ni, Chief Marketing Officer [i Senior Vicepresident pentru Marketing [i Produse la Avangate. |n aceste condi]ii, se sim]ea deja nevoia de un impuls, de o alt` structur`, compania trebuia s` devin` alt` organiza]ie. Radu Georgescu ]ine s` precizeze c` nu este nimic personal, legat de echipa de management care a adus lucrurile pân` \n acest punct, mai ales c` \n cazul Avangate aceasta a f`cut o treab` excelent`. Dar trebuie ca lucrurile s` se schimbe. Iat` lec]ia principal` care trebuie re]inut`, \n viziunea lui Radu Georgescu, pentru al doilea ciclu de dezvoltare: “Când compania devine profitabil`, când se ajunge \n zona de confort, \n care avem o cre[tere de 20% pe an, totul e nemaipomenit. What the hell? Nu este nemaipomenit, avem nevoie de o cre[tere de 100%”. {i atunci urmeaz` o nou` etap`, care de multe ori este cea final` [i duce \n general la un exit, fie prin vânzare, fie prin listare. Biz

A trecut entuziasmul \nceputului, s-a dus etapa cre[terilor exponen]iale, e timpul pentru eficientizare maxim` [i preg`tirea exitului. {i la Avangate, Radu Georgescu preg`te[te compania \n primul rând pentru listarea la burs` dintr-un motiv simplu. “Listarea este cel mai previzibil exit [i este singurul pentru care po]i s` faci o planificare. Dac`, pe parcursul drumului c`tre listare, apare un cump`r`tor, este nemaipomenit. Dar nu po]i s` pl`nuie[ti pentru un exit strategic. Poate nu iese”, spune Georgescu. Este momentul \n care la Avangate a intrat \n scen` un nou CEO, Carl Theobald, care a fost printre altele vicepre[edinte la Oracle, iar Carmen Sebe preia func]ia de COO (director opera]ional). Al`turi de Theobald, \n Advisory Board sunt atra[i oameni cu experien]` excep]ional` \n domeniu, cum ar fi Thomas Kendra, fost vicepre[edinte la CA Inc. (Computer Associates) [i pre[edinte al grupului pentru securitate [i management al datelor la Symantec, sau William Lansing, care a fost pre[edinte [i director la InfoSpace (dezvoltator de produse de metasearch).

AVANGATE PASUL 3 Exit planificat dou` echipe (cea din România [i cea din SUA) pare s` fi dep`[it momentele critice. “Americanii au o cultur` organiza]ional` [i de business total diferit`. Mai mult, faptul c` top managementul e acolo, iar echipele opera]ionale aici presupune sacrificii de ambele p`r]i pentru a ajunge la o comunicare cât de cât fluent`”, spune Georgescu. Diferen]a de fus orar este de 10 ore, de aceea [edin]ele [i

“LISTAREA ESTE CEL MAI PREVIZIBIL EXIT {I ESTE SINGURUL PENTRU CARE PO}I S~ FACI O PLANIFICARE. DAC~, PE PARCURSUL DRUMULUI C~TRE LISTARE, APARE UN CUMP~R~TOR, ESTE NEMAIPOMENIT.” {i este momentul \n care Radu Georgescu decide mutarea Avangate cu arme [i bagaje \n SUA, deoarece cump`r`torii produselor [i serviciilor companiei sunt \n primul rând \n America. “Trebuia s` venim mai aproape de poten]ialii investitori pentru rundele urm`toare de investi]ie [i, mai ales, s` fim aproape de bursa pe care vrem s` ne cot`m – NASDAQ. |n plus, oricât nu ne place s` accept`m asta, \n Silicon Valley se \ntâmpl` lucrurile, nu \n România”, spune fondatorul GECAD. Procesul de “mutare” este deja finalizat, el incluzând printre altele [i g`sirea unui nou sediu, \n Redwood Shores, iar integrarea celor

teleconferin]ele au loc de regul` dup` orele 17:00 \n România, respectiv 7 diminea]a \n SUA, ceea ce \nseamn` c` exist` doar o fereastr` de 2-3 ore pentru a rezolva partea de comunicare. Pentru Avangate, lucrurile sunt stabilite clar. Pentru Radu Georgescu, strategia care i-a adus de atâtea ori succesul poate fi acum aplicat` altor companii: “Deja m` uit dup` urm`toarele businessuri. Folosesc sistemul despre care am vorbit [i caut oportunit`]i pe acel model (produse, servicii sau domenii unde liderul nu s-a schimbat \n ultimii 10 ani – n.r.). A[a fac majoritatea fondurilor de investi]ii”. Biz Biz

O RELA}IE SPECIAL~

99%. Baza economiei europene este dat` de acest procent, num`rul \ntreprinderilor mici [i mijlocii (IMM) din Europa. Chiar dac` pare c` multina]ionalele sau marile conglomerate fac legea, de fapt economia merge \nainte cu ajutorul acestui tip de companii. DE ALEXANDRU ARDELEAN 22

Biz

B~NCI

Uniunea European` a elaborat \n 2008 un act, Small Business Act (SBA), primul cadru de politici cuprinz`tor pentru IMM-uri al UE [i al statelor membre ale acesteia. Scopul acestui act este s` \nt`reasc` cele 23 de milioane de \ntreprinderi mici [i mijlocii din Europa, care asigur` dou` treimi din totalul ocup`rii for]ei de munc` \n domeniul privat. Dac` la nivel central european preocup`rile sunt intense, pentru c` viitorul afacerilor este antreprenorial, prin crearea de companii, care s` asigure noi locuri de munc`, mai ales pentru

tineri, [i posibilit`]i de dezvoltare, la noi statul nu are aceea[i atitudine. |n Romånia mai degrab` se pun be]e \n roate acestor companii, care asigur` [i aici baza economic`. E drept c` \n ultimii ani, cu SBA desupra capului, autorit`]ile romåne au elaborat mai multe politici pentru \mbun`t`]irea cadrului \n care func]ioneaz` IMM-urile. Au fost luate m`suri \n vederea simplific`rii legislative a \nfiin]`rii unei firme (durata a ajuns s` fie doar trei zile), \n vederea reducerii actelor necesare, ca [i a unei contabilit`]i simplificate. Guvernul a publicat la 20 decembrie 2011 o strategie guvernamental` pentru dezvoltarea sectorului IMM [i un plan de ac]iuni aferent strategiei. Prin implementarea acestei strategii, guvernul urm`re[te cre[terea num`rului de IMM-uri cu circa 10%, inclusiv cre[terea num`rului de companii mici [i mijlocii per locuitor, cre[terea num`rului mediu de salaria]i \n sectorul IMM cu 10%, cre[terea contribu]iei IMM-urilor la valoarea ad`ugat` cu 5%, cre[terea valorii investi]iilor IMM-urilor cu 15%, a exportului acestor companii cu 10% [i a productivit`]ii muncii \n IMM-uri cu 5%. Dac` m`surile vor fi [i implementate sau vor r`måne doar pe o bucat` de hårtie r`måne de v`zut. Cert este c` actualul cadru nu ajut` foarte mult dezvoltarea [i consolidarea companiilor mici [i mijlocii. Mai ales c` [i ultimele valuri de criz` [i m`surile dure de austeritate le-au sub]iat serios num`rul [i rezisten]a. Este \ns` la fel de adev`rat c` IMM-urile din Romånia au fost primele care au \n]eles c` trebuie s` \[i adapteze rapid activitatea la noile condi]ii de pia]` aduse de criza financiar`, care a generat efecte \ncepånd cu sfår[itul anului 2008. Ast`zi vedem foarte multe IMM-uri care au reu[it s` se adapteze [i func]ioneaz` \n condi]ii bune. |mbucur`tor este faptul c` acum \ncepem s` observ`m decizii ale micilor antreprenori luate ]inånd cont de principii de pruden]ialitate, livr`rile de m`rfuri [i servicii fiind de multe ori c`tre parteneri tradi]ionali sau bazate pe pl`]i anticipate. Se mai remarc` \n ultima vreme o cre[tere a \ncrederii \ntreprinz`torilor

romåni \n perspectivele de dezvoltare sau de stabilizare a afacerilor derulate. A crescut, de asemenea, ponderea creditelor de investi]ii \n total credite acordate, ceea ce demonstreaz` curaj, mizånd pe cre[tere [i avånd \ncredere \n ob]inerea de profituri viitoare. Consiliul Na]ional al |ntreprinderilor Private Mici [i Mijlocii din Romånia (CNIPMMR) subliniaz` de fiecare dat` c` este nevoie de politici care s` sprijine IMM-urile [i s` le sporeasc` competitivitatea, productivitatea [i viabilitatea. Una dintre ultimele m`suri cerute de CNIPMMR este aplicarea \n Romånia a Directivei privind plata TVA-ului la \ncasare pentru contribuabilii mici, [i anume aplicarea pl`]ii TVA la \ncasarea \n oglind`, adic` cu condi]ia ca [i firma respectiv` s`-[i fi pl`tit furnizorii. Una dintre problemele majore care afecteaz` acum IMM-urile este de fapt lipsa de finan]are, de acces la resurse, pentru a-[i asigura cash flow, dar [i bani pentru investi]ii, care s` le creasc` productivitatea. Exist` mai multe programe guvernamentale care asigur` acces la finan]are, dar birocra]ia este greoaie, este nevoie de documente multe [i parcusul pån` la ob]inerea banilor e lung. O surs` sunt fondurile europene, dar [i aici problemele din ultimul timp, care au culminat cu \ntreruperea programului POSDRU de c`tre Comisia European`, fac ca accesul s` fie dificil, mai ales dac` IMM-ul nu are \ntotdeauna resurse care s` poat` s` acopere procentul de cofinan]are cerut \n cazul fondurilor. Solu]ia: institu]iile financiar-bancare.

DE LA B~NCI VIN... BANII Ultimele date de la BNR arat` c`, \n ianuarie 2012, creditele acordate persoanelor juridice au sc`zut fa]` de luna decembrie cu 1,5%. |ns` nu este un motiv de \ngrijorare, avånd \n vedere c` \n prima lun` a anului firmele \nc` \[i definitiveaz` planul de ac]iuni sau au o perioad` destul de lent` \n activitate. Plus c` \n acest an activitatea multor firme a fost sistat` sau diminuat` de iarna grea, efecte care se vor traduce \n pierderi pentru primele dou` trimestre. Pe de alt` Biz

B~NCI

divizie management vånz`ri corporate la mult mai mult \n \n]elegerea \n parte, din cauza contextului economic, Volksbank Bank. Micul \ntreprinz`tor are profunzime a afacerii clientului [i a-l multe b`nci consider` \n continuare \nc` destul de multe de asimilat \n zona consilia \n rela]ia cu banca. Pentru c` riscul de finan]are al unei afaceri ca fiind constituirii unei documenta]ii bancare aceast` cre[tere a creditelor destul de ridicat, iar \ntreprinz`torii nu complete, care s` con]in` de exemplu o neperformante este [i o consecin]` a pot s` stabileasc` o prognoz` foarte clar` proiec]ie de cash flow, [i are \nc` multe supra\ndator`rii fa]` de mai multe b`nci asupra vånz`rilor [i, astfel, evit` probleme de management financiar. sau a necorel`rii scopului creditului cu angajarea unor \mprumuturi. Sunt destul de frecvente situa]iile \n care investi]ia. |n plus, exist` o barier` de comunicare \ntreprinz`torii cer b`ncii s`-[i asume {i, dac` antreprenorii sau managerii \ntre \ntreprinderile mici [i banc`. “Criza riscuri mai mari decåt \[i asum` propriii care de]in sau conduc companiilor mici [i a consolidat din p`cate aceast` barier`, ac]ionari [i apare un raport mijlocii pot avea obiec]ii la activit`]ile consecin]` a cre[terii creditelor dispropor]ionat \ntre neperformante pe acest finan]area solicitat` [i segment. Cu toate acestea, capitalurile firmei, finan]are observ`m o reducere a particip`rii marilor FOTOGRAFIA ST~RII IMM-URILOR DIN ROMÅNIA |N 2011 care, dac` este acordat` f`r` discern`månt, poate pune investitori \n economie, \ntreprinz`torul \n concomitent cu o cre[tere a incapacitate de plat`. rolului celor mici”, afirm` Pe de alt` parte, IMM-urile Ana Cernat, director au demonstrat flexibilitate \n executiv, Divizia Companii adaptarea la pia]` [i Mici [i Persoane Fizice abordarea unor domenii noi, Autorizate la Bancpost. Se ceea ce le-a ajutat s` constat` c` apar chiar mici dep`[easc` mai u[or afaceri derulate de situa]iile de criz`. |n ciuda disponibiliza]i din sectorul dificult`]ilor \n creditarea de stat. acestui sector, pentru un |n ciuda acestor date, bancher IMM-urile sunt b`ncile r`mån prima motorul principal de cre[tere op]iune atunci cånd vine echilibrat` [i risc de vorba de acces la finan]are. 44,44% – [i-au diminuat activitatea portofoliu redus (expuneri Ele au creat credite 42,87% – activeaz` la aceia[i parametri mici [i numeroase). |n acela[i specializate pe acest 12,69% – evolu]ie ascendent` timp, clien]ii IMM sunt din domeniu sau au definit` Surs`: CNIPMMR ce \n ce mai exigen]i privind \ntreaga strategie de consumul de produse [i business pe acest segment, servicii bancare, punånd accent pe pre], b`ncilor legate de creditarea tocmai ca s` aib` atåt un nucleu de calitate [i nu \n ultimul rånd pe rela]ia segmentului, la råndul lor [i b`ncile pot clien]i, cåt [i s` ajute IMM-urile. |ns` [i personalizat`. Desigur, exist` diferen]e de nominaliza unele aspecte privind aici exist` o \ntreag` istorie legat` de percep]ie a celor trei elemente IMM-urile. Reprezentan]ii b`ncilor spun accesul la credite, avånd \n vedere c` men]ionate \ntre businessurile mai mici, c` acestea trec \nc` printr-un proces de toate institu]iile bancare au reguli deloc conduse de un antreprenor care are o \nv`]are \n ceea ce prive[te calitatea atr`g`toare de acordare de fonduri. contabilitate deseori externalizat` [i un managementului [i modul \n care Reprezentan]ii b`ncilor spun c` business consolidat, unde proprietarul reu[esc s` \[i planifice viitorul (cash flow, restric]iile pentru \ntreprinderile mici sau companiei este secondat de manageri pe business plan) [i s`-l sus]in` \n fa]a unui nou \nfiin]ate sunt generate de cele mai arii de activitate. poten]ial investitor [i/sau finan]ator. multe ori de discrepan]a \ntre nevoile de “Majoritatea IMM-urilor activeaz` \n finan]are ale acestora [i capacitatea real` domeniul comer]ului, ceea ce se traduce de plat`. “Rolul b`ncii este de asigura DE LA PROBLEM~ printr-o pondere ridicat` a activelor echilibrul [i de a sus]ine acele proiecte LA FACILIT~}I circulante \n total active pentru sustenabile, care au perspectivele unei Fiecare banc` are definit` o strategie IMM-urile cu cifr` de afaceri de pån` la cre[teri s`n`toase”, spun oficialii de la specific` pentru acestor domeniu, care 500.000 euro, capitalizare redus` pentru Credit Europe Bank. Este momentul \n s` le pozi]ioneze aparte \n mintea micro\ntreprinderi (\n func]ie de care trebuie reevaluat` total rela]ia dintre IMM-urilor. Unele vor s` fie b`nci de domeniul de activitate [i cifra de \ntreprinz`tor [i banc`. Ana Cernat cas`, altele sunt pozi]ionate ca b`nci ale afaceri)”, spune D`nu] Florescu, director spune c` rolul bancherului const` ast`zi \ntreprinz`torilor, altele vor s` fie 24

Biz

B~NCI

principalii sus]in`tori. |n acela[i timp, unele b`nci sprijin` companiile la \nceput de drum, altele start-up-urile tinerilor, sau asigur` consiliere sau sprijin la garantarea creditelor. De altfel, una dintre marile probleme care \mpiedic` accesul la finan]are este asigurarea garan]iilor. |n acest sens, b`ncile au flexibilizat cadrul, acceptånd de la garan]ii personale la garan]ii asupra unor bunuri mobile sau garan]ii de stat. Flexibilitate exist` [i la rambursare, \n func]ie de specificul activit`]ii, iar costurile sunt mult mai transparente. Monica Udrescu, director executiv Aria IMM la Raiffeisen Bank, spune c` zona de creditare a continuat

necesit` constituirea de garan]ii materiale. Sigur c` IMM-urile au dreptate cånd spun c` sunt excluse de la finan]area bancar`, \ns` [i b`ncile trebuie privite din perspectiva investitorului clasic: \n momentul credit`rii, face o investi]ie \n acea companie. O banc` poate finan]a o investi]ie dac` beneficiarul demonstreaz` c` poate s` sus]in` pl`]ile aferente \mprumutului (cash flow), dac` managerul de proiect sau administratorul companiei convinge prin experien]`/expertiz` [i dac` [i beneficiarul este dispus s`-[i asume riscuri pentru acea investi]ie. Garan]ia personal` a acestuia ofer` \ncredere \n

BANI DE LA STAT O surs` de finan]are creat` de guvern este programul Kog`lniceanu, care sprijin` accesul IMM-urilor la ob]inerea de finan]`ri pentru a suplini nevoile de lichiditate pe termen de un an \n vederea desf`[ur`rii activit`]ii. Bugetul total maxim al subven]iei \n perioada 2011-2013 este de 165 de milioane de lei, iar fondul de garantare este de 400 de milioane de lei. Beneficiari: din 3.361 aplican]i pån` la data de 6 decembrie 2011, 2.800 dosare au fost evaluate, 2.443 dosare au fost admise de Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru IMM [i 120 contracte au fost semnate cu b`ncile. |n program sunt \nscrise majoritatea b`ncilor de la noi. s` se dezvolte prin lansarea unor produse de finan]are specializat` cum ar fi factoringul sau scontarea de crean]e APIA sau a unor microlinii de credit, preaprobate [i f`r` dobånd`, adresate clien]ilor cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro. Au fost implementate o serie de credite garantate de c`tre Fondul European de Investi]ii, sub ini]iativa JEREMIE pentru companiile care nu dispunea de suficiente garan]ii proprii. Unele b`nci au eliminat principalul obstacol \n angajarea de credite, lipsa garan]iilor, prin acordarea de \mprumuturi care nu 26

Biz

rela]ia de creditare. “Pe de alt` parte, o banc` nu acord` finan]`ri doar pe baza garan]iilor. Rolul nostru nu este de agen]ie imobiliar`, \n caz de default sau ne\ndeplinire a condi]iilor agreate”, mai spune D`nu] Florescu. |n ceea ce prive[te percep]ia potrivit c`reia b`ncile ar avea un comportament mai pu]in cooperant fa]` de IMM-uri, probabil c` una dintre explica]ii este c`, \n trecut, concuren]a de pe pia]a bancar` s-a concentrat \n principal pe segmentul de retail. Desigur, exist` [i o justificare economic`: marja de cå[tig a b`ncii

este mai mic` pe segmentul de IMM-uri decât pe cel de persoane fizice. |n ultimii ani \ns`, experien]a a demonstrat c` falimentele de businessuri au fost mai mici decåt num`rul de persoane fizice care n-au mai putut rambursa creditele. De aceea, direc]iile b`ncilor s-au aplecat mai mult spre segmentul IMM [i astfel toate b`ncile au raportat cre[teri \n acest domeniu anul trecut. Flexibilitatea legat` de garan]ii nu se mai manifest` [i la nivelul dobånzilor, care \nc` sunt destul de ridicate, \n ciuda faptului c` Banca Na]ional` a modificat rata dobånzii de referin]`. Alina Iosep, director, Pia]a Persoane Juridice, Departamentul Marketing [i Management Produse, BRD-Groupe Société Générale, spune c` dobånzile practicate de banc` la creditele destinate IMM-urilor sunt stabilite ]inånd cont de evolu]ia economiei romåne[ti, de situa]ia macroenomic` din zona euro, dar [i de condi]iile pie]ei pe acest segment. Cu toate acestea, ca urmare a ultimelor interven]ii ale BNR, Nicolae Dobre, Head of SME Marketing la Credit Europe Bank, apreciaz` c` [i nivelul dobånzilor din pia]` se va alinia acestei tendin]e \n perioada urm`toare. Avånd \n vedere presiunile economice ale zilei, e pu]in probabil s` vedem sc`deri de costuri pe segmentul credit`rii pentru IMM-uri. S` nu uit`m c` pre]ul unui credit depinde [i de acoperirea cu garan]ii a finan]`rii, iar aici stau mult mai bine afacerile capitalizate care au trecut testul crizei economice, “stau” \n pia]`, \[i controleaz` costurile [i \[i dimensioneaz` corect investi]iile, capacit`]ile de produc]ie (acolo unde este cazul), nevoile de capital curent. Ana Cernat de la Bancpost are o viziune diferit` asupra dobånzii. Ea spune c` abordarea unidirec]ional`, pe baza nivelului dobånzii, este contraproductiv`. “Aceasta a fost abordarea multor IMM-uri, se uitau la cine oferea pre]ul cel mai mic [i solicita cele mai pu]ine garan]ii. Consecin]a: supra\ndatorare, dificult`]i \n cash flow [i multe altele. Lucrurile par s` se schimbe acum.” IMM-urile de

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media. Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \ntre 20 [i 22 aprilie, la

AMSTERDAM

Detalii [i informa]ii la gabriela.matei@revistabiz.ro

B~NCI

talie mic`, dar [i b`ncile \ncep s` \n]eleag` c` o rela]ie de afaceri nu \nseamn` doar produsul oferit (\n principal un credit) sau pre]ul [i garan]iile, o rela]ie de afaceri \nseamn` o rela]ie, \n primul rånd.

CUM REZOLV~M DIFICULT~}ILE? “Este foarte important ca IMM-urile s` aib` planuri de afaceri realiste, previziuni clare vizavi de evolu]ia vånz`rilor [i cea a veniturilor. Mai mult, este necesar` trasarea unor scenarii alternative, care s` aib` \n

|n acela[i timp, firmele se confrunt` cu dificult`]i \n dimensionarea corect` [i obiectiv` a necesarului de finan]are \n func]ie de capacitatea de a implementa proiectele, precum [i \n func]ie de evolu]ia pie]ei [i de previziunile financiare pe termen mediu [i lung. Decizia de a finan]a o companie depinde de mai mul]i factori, printre care cei mai importan]i sunt managementul companiei (istoric, reputa]ie, experien]` \n domeniul \n care \[i desf`[oar` activitatea), situa]ia financiar`, rela]iile cu bugetul de stat, partenerii comerciali [i alte b`nci [i

finan]`ri acordate, se deta[eaz` cele destinate domeniului construc]iilor (\n special infrastructur`), agriculturii, furnizorilor de servicii medicale, celor de telecomunica]ii [i IT [i de asemenea energiei regenerabile. Acesta este [i domeniul care s-a remarcat \n ultima perioad` fa]` de anii anteriori. Ultimii patru ani au fost cruciali pentru IMM pentru c` “au avut un rol definitor \n educa]ia lor financiar` [i cei care au rezistat sunt mai puternici [i mai preg`ti]i pentru perioada urm`toare”, afirm` Ioana-Maria Dumitru, SME & Commercial Manager la Garanti Bank.

UN MEMENTO ADRESAT ANTREPRENORILOR Recomand`rile generale ale b`ncilor atunci cånd doresc s` ob]in` finan]are sunt: 4 apelarea la garan]iile oferite de stat pentru garantarea finan]`rilor solicitate; 4 studierea oportunit`]ii de a accesa fonduri europene nerambursabile; 4 punctualitate \n plata datoriilor la bugetul de stat; 4 disciplin` \n onorarea obliga]iilor fa]` de furnizori [i b`nci; 4 un management riguros al instrumentelor de debit pentru a evita eventuale incidente CIP; 4 implicarea permanent` a managementului \n gestiunea afacerii; 4 \ntocmirea de bugete [i cash flow-uri pentru o bun` previzionare a activit`]ii; 4 s` aib` contabilitatea “\n ordine”; 4 s` se gåndeasc` dinainte cum vor rambursa creditul; 4 s` \[i cunoasc` partenerii de afaceri cu ajutorul serviciilor speciale (CIP, rapoarte gen Coface etc.); 4 s` \[i finan]eze nevoi pe termen scurt cu credite pe termen scurt [i mediu, respectiv investi]iile cu credite de investi]ii; 4 s` nu depind` de un singur furnizor/client \n activitatea lor.

vedere cazurile \n care compania respectiv` pierde anumi]i furnizori sau clien]i”, precizeaz` Daniel Szekely, director Clien]i IMM, Banca Transilvania. Predictibilitatea este cerin]a obligatorie cerut` de toate b`ncile, la unison, pentru c` astfel banca are un model asupra viziunii afacerii pe termen lung. “Un procent semnificativ de companii [i-au schimbat obiectul de activitate, acest lucru generånd dificult`]i \n analiza cash flow-ului [i a managementului, dar [i \n realizarea de previziuni pentru compania care dore[te s` acceseze o finan]are”, a completat Daniela Niculescu, director Direc]ia IMM, Alpha Bank Romånia. 28

Biz

garan]iile oferite. Este recomandat ca finan]`rile s` fie f`cute \n lei sau \n moneda \n care \[i \ncaseaz` veniturile, pentru a evita fluctua]iile de curs valutar.

+1 PENTRU IMM Oficialii b`ncilor sunt optimi[ti [i cred c` vom vedea o revigorare a credit`rii IMM-urilor. “Ne a[tept`m ca \n cursul anului curent finan]area acestui segment al economiei s` creasc` u[or, fapt ce va avea efecte benefice asupra \ntregii economii romåne[ti”, spune Dan Emilian Croitoru, director executiv adjunct, Direc]ia Re]ea Corporate [i Sector Public, BCR. Acesta a mai spus c`, din portofoliul de

B`ncile [i companiile de talie mic` par s` intre \ntr-o nou` etap` a leg`turii lor de afaceri. Aceasta este etapa peste care aproape toate p`r]ile au s`rit \n perioada de boom economic. Dup` trei ani de criz`, [i unii, [i al]ii au \nceput s` pun` pre] nu doar pe costuri sc`zute [i solu]ii miraculoase \n 48 de ore, ci pe leg`tura de afaceri propriu-zis`. “Acest lucru merge dincolo de optimizare de costuri pentru serviciile oferite de banc`. Noua leg`tur` de afaceri merge \n direc]ia g`sirii unor solu]ii la probleme specifice [i mai complexe, \n func]ie de contextul \n care se g`se[te partenerul b`ncii”, conchide Ana Cernat. Biz

OPINIE

Depozitul cå[tig`tor |n viziunea Wikipedia, antreprenorii sunt persoane care adopt` un comportament \ntreprinz`tor, de esen]` activ` [i novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concuren]`, risc [i ini]iativ` privat`. Frecvent, etichet`m ca antreprenori acele persoane care au pus pe picioare o afacere de mici sau de mari dimensiuni. DE ROBERT Z~NESCU efini]ia Wikipedia

se poate extinde \ns` [i la comportamentul unei persoane \n ceea ce prive[te banii proprii, cei care au ca surs` veniturile din salarii, de exemplu. Nu trebuie s` ai neap`rat o afacere pentru a fi un antreprenor. A fi antreprenor este o stare de spirit [i nu un total al posesiunilor tangibile. De aceea, atunci cånd alegi s` dispui \n mod responsabil de banii proprii prin intermediul depozitelor bancare, putem vorbi de spirit antreprenorial, chiar dac` depozitul bancar este \nc` asociat cu un comportament de supraasigurare, consecin]` a instabilit`]ii economice cvasigenerale. Romånii au un apetit \n cre[tere pentru utilizarea depozitelor bancare, cu prec`dere a celor \n lei. Rezultatele publicate de c`tre Banca Na]ional` arat` c` depozitele \n lei ale gospod`riilor popula]iei au crescut cu 3,0% (decembrie 2011 fa]` de noiembrie 2011). La 31 decembrie 2011, depozitele \n lei ale gospod`riilor popula]iei au \nregistrat o cre[tere de 12,1% (8,7% \n termeni reali) fa]` de 31 decembrie 2010. La finalul lunii ianuarie, depozitele \n lei ale popula]iei au urcat cu 13,7% fa]` de aceea[i perioad` din 2011. O mare parte a romånilor au \n]eles c` utilizarea pasiv` a depozitelor bancare, doar ca mijloc de economisire, nu este o solu]ie. A dispune de banii t`i prin

intermediul depozitelor bancare este un proces pentru a atinge anumite obiective. Oamenii aleg depozitele bancare pentru sentimentul de siguran]` pe care \l aduce o sum` specific` disponibil` \n banc`, pentru acoperirea unor cheltuieli planificate, generate de c`tre evenimente speciale, ce necesit` cheltuieli mai mari. Oamenii aleg depozitele bancare [i pentru posibilitatea de a investi \n ceva de valoare, mai tårziu. Acestea sunt doar cåteva dintre op]iunile oamenilor atunci cånd vine vorba despre bani, iar acest pas, clarificarea obiectivelor, este extrem de important. Un spirit antreprenorial \n rela]ie cu disponibilit`]ile financiare \nseamn` s` planifici [i s` te angajezi \n derularea planului. Asta \nseamn` s` alegi acele depozite care servesc cel mai bine la \ndeplinirea obiectivelor. Iat` ce solu]ie am g`sit eu pentru a dispune de o sum` de 5.000 de lei la un termen de 12 luni. Obiectivul meu pe termen mediu este renovarea unei p`r]i a apartamentului \n care locuiesc, \ns` vreau s` fac asta peste un an. Banii provin din dou` depozite, unul de 2.000 de lei [i altul de 3.000 de lei, care ajung la maturitate \n luna martie. {tiu foarte clar ce vreau s` fac cu ace[ti bani, \ns` m` gåndesc c` se poate

s` am nevoie de bani pentru o repara]ie urgent` a instala]iei de \nc`lzire. Ce fac \n situa]ia asta: combin cele dou` depozite ajunse la maturitate \ntr-unul singur [i aleg un depozit pe 12 luni \n care pot p`stra banii pån` la final, cu o

dobånd` cresc`toare primit` lunar (dobånda progresiv` poate cre[te de la 6,8% \n pentru pragul de 1 lun` pån` la 7,9% dac` p`strez banii pån` la maturitatea depozitului) sau \i pot retrage oricånd f`r` s` pierd dobånda acumulat` \n lunile anterioare.

ROBERT Z~NESCU Director Comunicare Corporativ`, Bancpost

Depozitul folosit ca exemplu \n material este depozitul CÅ{TIGI ORICUM de la Bancpost (http://www.bancpost.ro/ Persoane-Fizice/ Economii/ Depozitul-CASTIGI-ORICUM)

Biz

DOMENII VEDET~ |N 2012 Privind dincolo de ansamblul economiei României, putem g`si sectoare care performeaz` mult peste medie. Dar care sunt cele care \[i vor continua ascensiunea \n acest an? DE ALEXANDRU ARDELEAN

conomia romåneasc` a \nregistrat \n 2011 o cre[tere de 2,5%, ceea ce ne situeaz` \ntre ]`rile frunta[e din UE. Nu \nseamn` c` aceast` cre[tere se vede \nc` \n via]a de zi, \ns` sunt perspective \mbucur`toare pentru acest an. |n plus, au toat` economia a performat \n acea[i manier`. Exist` sectoare care au \nregistrat sc`deri anul trecut, cel mult o stabilizare. {i ne gåndim la construc]ii, la imobiliare, la pia]a auto. Pe de alt` parte, sunt

domenii care au reu[it anul trecut s` \nregistreze cre[teri pozitive [i deloc nesemnificative, cum sunt IT-ul sau afacerile din domeniul energetic [i chiar agricultura, avånd \n vedere c` a fost un an de excep]ie. Chiar dac` ve[tile bune din partea Institutului de Statistic` anun]` cre[tere economic` pentru 2011, din p`cate iarna grea care a lovit Romånia amenin]` multe dintre afaceri [i chiar fragilitatea cre[terii, avånd \n vedere c` totu[i, \n

ECONOMIE

Managing Partner al companiei Macroanalitica. Referindu-se la schimbarea de guvern, analistul economic a spus c` acest lucru va depinde de performan]a noului guvern. |n opinia lui Laurian Lungu, sunt importante consolidarea stabilit`]ii fiscale, \n primul rånd, [i evitarea unor derapaje care s` pericliteze din nou echilibrele macroeconomice. Cå[tigarea credibilit`]ii guvernului atåt \n fa]a investitorilor cåt [i a actorilor economici va fi un element important care va influen]a evolu]ia economiei Romåniei \n 2012 [i \n viitor.

STRATEGIA CARE FACE DIFEREN}A

trimestrul al patrulea al anului \ncheiat, PIB-ul a fost cu 0,2% mai mic decåt \n trimestrul III. Efectele iernii se vor resim]i mult timp de acum \ncolo, \ntrucât fiecare zi care \ngreuneaz` mersul firesc al economiei duce la pierderi ce se vor recupera abia \n celelalte trimestre. Astfel, oamenii de afaceri refac strategiile de \nceput de an, luånd \n calcul situa]ia natural`. O alt` cauz` care amenin]` economia \n acest an este schimbarea de guvern,

deoarece noul executiv va trebui s` preia rapid frånele [i s` pun` \n aplicare m`surile convenite cu FMI, UE [i Banca Mondial` [i s` continue ascensiunea economic`, care s` ajung` s` se vad` [i \n buzunarele fiec`rui cet`]ean. Anali[tii economici sunt optimi[ti. “Economia Romåniei este de a[teptat s` creasc` \n 2012. Cåt de mult, va depinde cu prec`dere atåt de performan]a economiei UE, cåt [i de calitatea politicilor autohtone”, spune Laurian Lungu,

Oamenii de afaceri sunt primii care cer o stabilitate [i o consolidare a statului de drept pentru a reu[i s` func]ioneze lin [i f`r` derapaje. Aceast` cerin]` apare \n fiecare \ntålnire a antreprenorilor sau a managerilor, \n fiecare conferin]`, \n fiecare interviu. Este dificil s` construie[ti un plan de afaceri sau o strategie sustenabil` pe trei-cinci ani f`r` s` o modifici lunar din cauza instabilit`]ii politice, economice sau sociale. |n plus, criza din zona euro [i a datoriilor suverane, dar [i Grecia sunt suficiente motive pentru ca un antreprenor s` fie dezarmat \n urm`rirea planurilor sale. Teodor Blid`ru[, Managing Partner la Softelligence, dezvoltator de solu]ii e-business [i CRM integrate cu sisteme ERP complexe, crede c` economia va continua s` evolueze eterogen, \n func]ie de domeniu. “Ca [i pån` acum, unele domenii vor merge mai bine, altele mai greu, \n unele segmente cre[terea va fi mai accentuat`, iar alte industrii ar putea \nregistra chiar sc`deri”, arat` acesta. Totu[i, managerul este optimist [i spune c`, avånd \n vedere faptul c` majoritatea juc`torilor s-au obi[nuit cu situa]iile dificile din ultimii ani, se a[teapt` ca mul]i s` aib` deja implementate strategii de cre[tere. Dac` strategiile respective vor da roade, va \nseamna un “boost” al economiei pentru a atinge m`car cre[terea de anul trecut. Teodor Blid`ru[ este unul dintre managerii ferici]i. Firma pe care o conduce a reu[it \ntr-un an dificil cum a fost [i Biz

DRUMURILE NOASTRE TOATE Laurian Lungu spunea c` transporturile vor fi unul dintre domeniile care vor sim]i o impulsionare, prin investi]ii sus]inute. Conform declara]iilor din ultima vreme ale oficialilor guvernamentali, \n acest an ar trebui s` mai fie deschi[i traficului \nc` 90 km de autostrad`, pentru ca \n 2013 s` fie finaliza]i circa 550 km, avånd \n vedere c` sunt \n lucru 434 km de autostrad` \n execu]ie, iar 111 km vor fi sco[i la licita]ie. Sumele investite \n acest an \n sector sunt de circa 2 miliarde de euro. Succesul acestor domenii \n acest an ar putea veni din faptul c` atåt transporturile cåt [i sectorul energetic vor trebui s` se dezvolte mult mai puternic pentru a genera infrastructura necesar` atingerii unei cre[teri economice sustenabile a Romåniei. “Posibilitatea atragerii fondurilor europene de c`tre aceste sectoare este un avantaj care trebuie exploatat”, precizeaz` Laurian Lungu.

2011 s` dep`[easc` obiectivul de a ajunge la o cifr` de afaceri de 1 milion de euro. Compania a \nregistrat anul trecut venituri de 1,062 milioane euro. Pentru acest an, managementul companiei [i-a propus s` majoreze veniturile Softelligence cu cel pu]in 40% fa]` de 2011. Pentru compara]ie, \n 2010, Softelligence a avut venituri de 546.000 euro [i un num`r mediu de 11 salaria]i, \n timp ce la finalul lui 2011 compania avea aproximativ 40 de angaja]i. Compania pe care o conduce apar]ine unui domeniu \n mi[care, cu cre[teri pozitive, avånd \n vedere c` IT&C este segmentul care \nregistreaz` an de an cre[teri, chiar [i \n criz`. Domeniul IT [i mai ales segmentul de e-business au fost mai pu]in influen]ate de astfel de schimb`ri, cum este cea de guvern. Nevoia de solu]ii integrate de e-business este extrem de prezent` \n acest moment \n toate industriile. Ca 32

Biz

atare, Blid`ru[ nu crede c` un nou guvern sau cel care va fi numit dup` alegeri va aduce o cre[tere mai mare a domeniului IT sau, dimpotriv`, va \ncetini aceast` industrie. Indepedent de mi[c`rile politice, managerul Softelligence a pus la punct \n urm` cu trei ani o strategie care s-a dovedit corect`. “Ne-am concentrat atåt pe dezvoltarea de produse care s` r`spund` \ntr-un mod integrat nevoilor companiilor romåne[ti [i din str`in`tate, cât [i pe \ncheierea de parteneriate cu juc`tori importan]i din industrie cu care s` colabor`m \n proiecte mari [i foarte mari”, a precizat Teodor Blid`ru[. |n minte cu aceast` strategie, compania a lasat \n prim`vara lui 2011 o nou` versiune mult mai productiv` a suitei de integrare a proceselor de business din online, OMNi e-Business 2.0. Versiunea a avut succes, iar dovada este dat` de cifrele de la finalul anului. Un alt element de cre[tere a fost consolidarea diviziei de servicii de tip high-end outsourcing. Pentru 2012, Blid`ru[ anticipeaz` c` va fi unul foarte bun pentru companie, iar cuvintele-cheie sunt consolidare, iar apoi cre[tere. “Vom consolida strategia

pe care am urmat-o \n ace[ti ani, pentru c` s-a dovedit cå[tig`toare. Vom consolida [i echipa, trecånd astfel la nivelul urm`tor ca organiza]ie [i ca business.” Pe termen lung, \n urm`torii patru ani, obiectivul este s` devin` un juc`tor regional important in industria solu]iilor de e-business [i s` creasc` ponderea exportului \n veniturile companiei.

VÅNTUL PROFITULUI IT& C este un domeniu vedet` care face valuri de cre[tere economic` \n ultimii ani. Iar motiva]ia este foarte simpl`: orice companie, mic` sau mare, orice institu]ie [i \n final orice individ are nevoie de solu]ii, servicii, programe care s` \i sporeasc` productivitatea, eficien]a, u[urin]a \n lumea digital` de ast`zi. Astfel c` este simplu de \n]eles de ce acest sector raporteaz` \n continuare cre[teri. Dar avem parte [i de alte segmente care duc economia \n sus. Extrem de important, dup` cum subliniaz` Laurian Lungu, este faptul c` investi]iile vor avea rolul unui motor de cre[tere \n anii ce vin. “Din acest punct de vedere, sectorul transporturilor ar putea beneficia de direc]ionarea unor fluxuri financiare semnificative. Sectorul energetic ar putea fi un alt cå[tig`tor, nu numai \n 2012 dar [i pe termen mediu [i lung.” C` sectorul energetic este cå[tig`tor am v`zut-o \n ultimii ani, prin prisma investi]iilor pe care companiile din domeniu le-au f`cut \n Romånia. Pe de o parte pentru c` a fost nevoie de o modernizare a sistemelor, iar pe de alt` parte [i deoarece au existat oportunit`]i pentru domeniu. Iar subsegmentul care a beneficiat de cele mai multe investi]ii este energia verde, mai ales cea eolian`. Parcurile eoliene din Dobrogea au \mpånzit toat` zona [i au ajuns la puteri energetice semnificative. Cel mai mare investitor, dar [i cå[tig`tor a fost \n anul ce a trecut CEZ. Grupul ceh investe[te 1,1 miliarde de euro \n proiectul parcurilor eoliene de la Fåntånele [i Cogealac, cu o capacitate total`

ECONOMIE

instalat` de 600 MW. Dup` achizi]ia proiectului, \n octombrie 2008 a \nceput construc]ia etapei de la Fåntånele, primele turbine fiind conectate la sistem [i puse \n func]iune la mijlocul anului 2010. Pe parcursul lui 2011, \n cadrul celei dintåi faze a proiectului Fåntånele, au devenit opera]ionale primele 120 de turbine eoliene, cu o capacitate total` instalat` de 300 MW. Produc]ia total` de energie eolian` provenit` din parcul de la Fåntånele \n anul 2011 a atins 620 MWh, adic` aproximativ 1,2% din pia]`, ceea ce face din CEZ cel mai mare investitor \n energie regenerabil` de la noi. Strategia prin care cehii au ajuns s` fie printre cei dintåi a fost respectarea \ntocmai a planului de afaceri stabilit \n anul 2008 pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. “Continu`m s` investim anual circa 50 milioane de euro \n re]eaua de distribu]ie a energiei electrice din Oltenia. Achizi]ia celor 18 MW \n microhidrocentrale din zona Re[i]a va fi continuat` \n 20122013 cu retehnologizarea celor patru amenaj`ri”, spune Ondrej Safar, manager de proiect \n cadrul parcului eolian CEZ.

DE LA REGIUNE LA NA}IUNE Chiar dac` alte sectoare nu \nregistreaz` cre[teri, cum este cel al construc]iilor, exist` companii din domeniu ce au reu[it s` elaboreze strategii care s` le aduc` cre[teri [i s` \i scoat` din situa]ia economic` dificil`. Ceramica Ia[i a \nregistrat \n 2011 o cifr` de afacei de circa 15,5 milioane de euro, mai mare ca cea din 2008. {i asta \n condi]iile \n care \n perioada 2008 – 2011, pia]a de zid`rie a sc`zut cu 37% \n volum [i 64% \n valoare. Potrivit reprezenta]ilor companiei, anul 2011 a adus la nivel na]ional un trend descendent \n domeniul construc]iilor, aspect cauzat de puterea sc`zut` de cump`rare a romånilor [i de conjunctura economic` nefavorabil`. Directorul general al companiei, Iulian Mangalagiu, spune c`

principalele caracteristici ale echipei pe care o conduce au fost dedicarea, hot`rârea, curajul, perseveren]a [i inova]ia. “Rezultatul acestora s-a v`zut \n dezvoltarea echipei [i a gamei de produse, \n care noi investim zi de zi, [i am reu[it s` ar`t`m c` se poate ajunge la performan]` [i \n vremuri de restri[te.” Cre[terea de anul trecut a urmat cre[terilor din anii 2009 [i 2010, ar`tånd c` performan]a nu e \ntåmpl`toare. Mangalagiu spune c` strategia lor nu a constat \n lucruri ie[ite din comun, ci urmarea liniilor stabilite \nc` din 2008, \nainte de \nceperea

englez` [i rus`. Un alt element care [ia spus cuvåntul \n evolu]ia companiei a fost adaptarea la nevoile oamenilor, atåt din punct de vedere al diversific`rii produselor, cåt [i al pre]ului. Gama de c`r`mizi a fost extins` de la cinci modele la 20 de tipuri variate, p`strånd \n continuare calitatea. Pentru 2012, directorul Ceramica Ia[i spune c` s-au preg`tit ca \n fiecare an pentru ce e mai r`u, \ns` sper` ca de fiecare dat` la mai bine. “Suntem printre pu]inii, dac` nu singurii care de patru ani \ncoace nu am oprit deloc capacit`]ile de produc]ie, nici iarna, nici vara [i am produs la maximum.” |n plus, \n acest an, compania va lansa un proiect de investi]ii calificat preliminar pentru fonduri europene, pentru a m`ri 4 Reducerea riscului politic din perspectiva alegerilor cu pån` la 20% parlamentare. capacitatea de produc]ie, 4 Continuarea reformelor structurale care s` creasc` care anul acesta va fi eficien]a [i competitivitatea \ntreprinderilor de stat [i s` utilizat` la maximum. genereze competi]ie \n economie. 4 Men]inerea stabilit`]ii macroeconomice prin politici LUMINI}E, LUMINI}E economice prudente aplicate \n paralel cu reforma cheltuielilor bugetare. Lec]iile \nv`]ate de oameni 4 Finan]area datoriei publice astfel \ncåt raportul datorie de afaceri [i de companiile public`/PIB s` intre pe o pant` descresc`toare. care au crescut sunt legate de consolidare, respectarea strategiilor create, dar [i crizei financiare. Dintr-o companie flexibilitate. Urmarea acestor direc]ii de regional`, Ceramica a devenit una business este esen]ial`, pentru c` altfel na]ional`, prin dublarea capacit`]ii de provoc`rile economiei pentru acest an produc]ie. Acest fapt a permis sunt multiple. Estim`rile anali[tilor, extinderea distribu]iei la nivel na]ional. confirmate cu ocazia celei mai recente S-a ajuns de la opt jude]e, \n care erau vizite a FMI-CE-BM, indic` o cre[tere prezen]i acum cå]iva ani, economic` de 1,5-2%, \n sc`dere fa]` de la 35 de jude]e de pe \ntreg teritoriul anul trecut, \ns` mult mai bun` ca a Romåniei. Al`turi de expansiune, au multor ]`ri din UE \n 2012. Premisele fost implementate [i alte servicii, \ns` sunt mult mai strånse fa]` de 2011 precum asigurarea transportului, – costurile bugetului de stat vor fi mult consultan]` tehnic` [i oferirea de mai atent controlate. documenta]ie de specialitate, care a Cert este c` nu ne putem a[tepta ca ajutat la cre[terea bazei de clien]i. De de la un an la altul lucrurile s` se asemenea, este oferit gratuit un soft schimbe radical, \ns` “credem c` pia]a care calculeaz` cu precizie necesarul de a ajuns cumva aproape de fundul materiale al unei construc]ii [i a fost sacului [i a venit momentul stabiliz`rii, creat un site web care ofer` o gam` de pentru a preg`ti revenirea care cred c` informa]ii complete \n domeniu, va urma \n anii urm`tori”, a spus disponibil` \n trei limbi: romån`, Iulian Mangalagiu. Biz

PROVOC~RILE ECONOMIEI ROMÅNE{TI |N 2012

Biz

COMANDOURI DE AFACERI ROMÅNE{TI ATAC~ IRAKUL Retragerea armatei americane din Irak [i noua realitate politic` de acolo au generat oportunit`]i [i pentru companiile romåne[ti, care \ncearc` s` participe la reconstruc]ia statului arab. Dar instabilitatea [i posibilitatea izbucnirii unui nou r`zboi civil pot oricând anula aceste ini]iative. DE OVIDIU NEAGOE

nul 2011 a fost un an istoric pe harta geopoliticii mondiale. |n luna octombrie a anului trecut, pre[edintele american, Barack Obama, anun]a retragerea \ntregului contingent de for]e armate de pe p`måntul irakian, punånd astfel cap`t unui r`zboi de nou` ani. “|n urm`toarele dou` luni, trupele noastre, sute de mii de oameni vor strånge echipamentele [i se vor urca \n convoaie pentru c`l`toria spre cas`”, spunea Obama, \ntr-un dis-

curs televizat. Tot 2011 este un an de referin]` [i \n istoria firmei romåne[ti de construc]ii Delta ACM. Motivul? Atunci a fost marcat` extinderea companiei pe pie]e cu poten]ial din Africa [i Orientul Mijlociu, fiind demarat [i primul proiect al companiei din Irak. Acesta const` \n construc]ia autostr`zii Erbil – Koya, din regiunea Kurdistan (\n nordul Irakului), cu o lungime total` de 20,6 km, pån` \n luna aprilie a anului viitor. Valoarea

COMPANII

total` a contractului pentru construc]ia autrostr`zii irakiene se ridic` la 70 de milioane de dolari. “Estim`m c` un sfert din veniturile companiei, adic` aproximativ 30 de milioane de euro, vor fi \nregistrate din activit`]ile desf`[urate \n Irak”, spune pentru Biz directorul general al Delta ACM, {tefan Ioan. Potrivit estim`rilor acestuia, compania de care r`spunde va \nregistra o cifr` de afaceri pentru anul 2012 de 120 de milioane de euro, \n

cre[tere de la 94 de milioane de euro, cåt a \nregistrat anul trecut. |naintea celor de la Delta ACM, la finele lui 2009, compania Romstrade, de]inut` de Nelu Iordache, a deschis un birou \n ora[ul Erbil, \n regiunea irakian` Kurdistan, vizând proiecte \n construc]ii, infrastructur` rutier`, agricultur` [i transporturi. Compania a ob]inut un contract pentru construc]ia unui tronson de 35 km de autostrad`, ale c`rei lucr`ri

trebuiau demarate \n octombrie 2010. La jum`tatea anului trecut \ns` Romstrade tot nu \ncepuse lucr`rile, din cauza faptului c` autorit`]ile irakiene t`r`g`nau acordarea unor avize.

TRATAMENT PROFITABIL Tot mai mul]i oameni de afaceri europeni aud \n difuzoarele aeronavelor care decoleaz` din Viena anun]ul pilo]ilor care le transmit c` procedura de aterizare pe Biz

RECONSTRUC}IE DE MILIARDE

Din luna iulie a anului 2011, peste 38 de miliarde de dolari au fost aloca]i Ministerului irakian la Ap`r`rii pentru programele de reconstruc]ie ce se demareaz` \n ]ar`, potrivit unui document al Inspectoratului Special General pentru Reconstruc]ia Irakului (SIGIR). Fondurile au luat drumul Emergency Response Program (4 miliarde de dolari), Iraq Relief and Reconstruction Fund (14 miliarde de dolari) [i Iraq Security Forces Funds (14 miliarde de dolari).

aeroportul irakian din Erbil a fost demarat`. Printre ace[tia se num`r` [i Cristian David, director regional pentru Europa Central` [i de Est [i Orientul Mijlociu la compania farmaceutic` Romastru Trading. Acesta poveste[te pentru revista Biz c` ora[ul este reconstruit, aeroportul este de asemenea nou [i toate marile companii americane [i europene sunt prezente. |n plus, se construiesc centre de afaceri cu o rapiditate uluitoare, iar hotelurile [i celelalte facilit`]i necesare sunt inaugurate cu aceea[i iu]eal`. “Prin urmare lucrurile se mi[c` \ntr-o direc]ie bun`, \n care exist` oportunit`]i pentru companii”, mai spune Cristian David. Iar Romastru Trading este una dintre companiile care au profitat de oportunit`]ile generate de pia]a irakian`. Expansiunea geografic` face parte din planul strategic demarat de companie \n ultimii doi ani [i vine \n continuarea etapei de intrare pe segmentul produselor farmaceutice generice. “Prin urmare, \n cazul Romastru, intrarea pe pia]a din Irak nu vizeaz` doar cå[tigarea unui contract, ci construc]ia unui business pe termen lung: \nregistrarea este un proces pe termen lung, care presupune \nregistrarea 36

Biz

atåt a fabricii, cåt [i a produselor, proces care poate dura \ntre 2 [i 4 ani”, spune Cristian David. Compania estimeaz` pia]a de retail din Irak pe segmentul farmaceutic la aproximativ un miliard de dolari. Procesul de extindere demarat de companie are ca scop transformarea Romastru Trading \n prima multina]ional` farmaceutic` romåneasc`.

IRAKUL, AURUL NEGRU {I ROMÅNII Cu toate c` num`rul aplica]iilor pentru petrol [i gaze implementate \n Orientul Mijlociu care provin de la companii din ]ar` sau chiar din Europa de Sud-Est este \nc` unul mic, tendin]a este una ascendent`. La \nceputul acestui an, compania romåneasc` de automatiz`ri industriale [i sisteme de m`sur` Syscom 18 a primit dou` comenzi, \n valoare de aproape 3 milioane de euro, pentru furnizarea de skiduri fiscale pentru produse petroliere \n Irak [i Bahrein, ce trebuie livrate \n prim`vara acestui an. Companiile care livreaz` solu]ii, servicii [i echipamente pentru procesarea petrolului [i a gazelor [i-au extins activitatea \n ultimii ani. Sud-estul Europei este o zon` strategic` pentru transportul de

energie [i conecteaz` proviziile euro-asiatice cu marii consumatori din vestul B`trånului Continent. “Pe anumite segmente concur`m cu multina]ionalele [i companiile na]ionale din regiunile geografice \n care realiz`m sisteme de m`sur` [i automatizare”, spunea \ntr-un comunicat de pres` remis la jum`tatea lunii februarie Ion Andronache, pre[edinte al Syscom 18. Regiunile \n care se desf`[oar` majoritatea proiectelor din industria energetic`, precum Orientul Mijlociu, unde activitatea industrial` a atins stadiul de maturitate, au un poten]ial ridicat pentru companiile [i angaja]ii din regiunea sud-estic` a Europei. Pie]ele din Golf, \n ciuda nelini[tilor, au continuat s` aib` un poten]ial economic ridicat, mai ales c` resursele financiare [i energetice r`mån la parametri importan]i, iar regiunea are nevoie de echipamente industriale pentru exploatarea ]i]eiului. Potrivit estim`rilor Syscom 18, pia]a de energie din Orientul Mijlociu va cre[te cu pån` la 82% \ntre 2017 [i 2035. Acestea sunt sus]inute [i de raportul “Business Monitor Index”, lansat luna trecut`. Astfel, documentul arat` c` produc]ia de petrol din Irak va dep`[i 6 milioane de barili pe zi pån` \n anul 2015, \n timp ce consumul va ajunge \n 2018 la 1 milion de barili pe zi.

DEZVOLTARE PE UN BUTOI CU PULBERE? Instabilitatea [i violen]ele au luat amploare \n statul musulman de la retragerea trupelor americane, pe m`sur` ce fac]iunile politice duc o lupt` dur` pentru putere [i influen]`. La doar cåteva zile dup` retragerea solda]ilor americani, partidul politic Iraqiya, care reprezint` interesele suni]ilor, a boicotat Parlamentul pentru a protesta \mpotriva guvernului preponderent format din [ii]i pe motiv c` submineaz` puterea suni]ilor. “Noul sistem de democra]ie impus nu este pe calapodul mental [i istoric al poporului, astfel \ncåt turbulen]e vor ap`rea oricum, este necesar` doar o scånteie”, spune Marius V`c`relu, asistent universitar la {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative (SNSPA) [i doctor \n {tiin]e Administrative. |ntrebat de Biz dac` exist` posibilitatea reizbucnirii unui

COMPANII

nou r`zboi civil \n Irak, Marius V`c`relu a r`spuns: â&#x20AC;&#x153;Trebuie \n]eles c` un r`zboi civil presupune ca un grup s` se opun` politic guvernului, dac` are suficiente arme pentru a sus]ine un conflict de peste [ase luni, mai pu]in de atĂĽt este doar o revolt`, un puci, dar nu un r`zboi civil. Dar, din p`cate, da, este posibil s` reizbucneasc`, \ns` se poate ca acest conflict s` fie unul generalizat \n spa]iul arabâ&#x20AC;?. Consecin]ele? Pre]ul petrolului cre[te cu rapiditate [i praguri record se pot atinge \n cel mai scurt timp. Cel mai pesimist scenariu creionat de asistentul universitar al SNSPA este c` statele europene nu \[i mai pot permite s` suporte un pre] ridicat, ceea ce poate duce la faliment [i chiar la desfiin]area monedei europene, SUA vor fi nevoite s` creasc` cheltuielile militare, ceea ce \nseamn` \ntĂĽmpinarea unor dificult`]i serioase pentru programul de relansare economic`, China se va vedea nevoit` s` ia atitudine pentru c` un pre] mare al

CĂ&#x2026;T COST~ UN R~ZBOI?

La finele anului trecut, r`zboiul din Irak a luat sfĂĽr[it, dar plata pentru cei nou` ani de conflicte va continua zeci de ani pentru contribuabilii din SUA, cu plata unei sume estimate la 4.000 de miliarde de dolari. Dac` la \nceputul r`zboiului Departamentul Ap`r`rii din SUA estima c` totalul cheltuielilor se va ridica la sume cuprinse \ntre 50 [i 80 de miliarde de dolari, \n 2002 estim`rile au crescut la 200 de miliarde de dolari. Mai mult, bugetul anual al Asocia]iei Veteranilor de R`zboi (Department of Veterans Affairs) aproape c` s-a dublat din anul 2003 [i pentru anul fiscal 2012 va atinge valoarea de 132,2 miliarde de dolari. Dar suma va cre[te \n urm`toarele patru decenii, pentru c` problemele de s`n`tate ale veteranilor se pot agrava odat` cu \mb`trĂĽnirea acestora.

petrolului for]eaz` statul la amput`ri economice, \n timp ce Rusia va cĂĽ[tiga influen]` par]ial` pe plan european. â&#x20AC;&#x153;Cum este posibil \ns` ca la mijlocul anului s` se realizeze un atac israelian \n Iran, atunci exist` pericolul ca anumite contracte s` nu mai poat` fi aduse la \ndeplinire [i, mai grav, s` nu se

poat` aduce cazurile \n fa]a instan]elor de arbitraj comercial \n urm`torii aniâ&#x20AC;?, mai spune Marius V`c`relu, care recomand` operatorilor comerciali romĂĽni din regiune s` \ncheie contracte cu durat` de execu]ie scurt` [i s` aib` \n permanen]` preg`tit un drum de retragere din ]ar`. Biz

Politici eficiente de compensaĹŁii Ĺ&#x;i beneficii ĂŽn 2012 6LVWHPXO GH FRPSHQVDĘ&#x2014;LL ĂťL EHQHĂ&#x20AC;FLL WUHEXLH VÄ&#x2021; Ă&#x20AC;H IRORVLW FD XQ LQVWUXPHQW GH UHDOL]DUH D RELHFWLYHORU FRPSDQLHL LPSOHPHQWkQG FDGUXO QHFHVDU SHQWUX D VFKLPED DWLWXGLQL ĂťL FRPSRUWDPHQWH SHQWUX D JHQHUD UH]XOWDWH LPHGLDWH ĂťL PÄ&#x2021;VXUDELOH

STRUCTURA CONFERINTÂ¸EI

Data evenimentului: 20 martie 2012 Tip eveniment: ConferinĹŁÄ&#x192; Public invitat: Directori Ĺ&#x;i manageri de resurse umane, specialiĹ&#x;ti de resurse umane din toate industriile Durata: 900-1300

Biz

tehnologie Ultrabook, prieten \n business Prin 2002, când jurnali[tii \ncepeau s` primeasc` laptopuri pentru munca pe teren, o coleg` a ajuns pe masa de opera]ie la neurologie. Computerul portabil era atât de greu, \ncât, c`rat zi de zi \n geanta de um`r, \i provocase o hernie de disc. DE VICTOR KAPRA

VICTOR KAPRA Consultant online [i social media, jurnalist specializat \n IT

Biz

cum, dup` zece ani,

pericolul de a-]i v`t`ma coloana vertebral` a trecut. A ap`rut varianta light a laptopului: u[or ca o revist`, elegant [i care ruleaz` aplica]iile cu viteza gândului. Numele s`u: ultrabook. Povestea a pornit \n 2011, când cel mai mare produc`tor de procesoare din lume, Intel, a creat un fond de cercetare \n valoare de 300 mil. dolari pentru crearea unui nou computer portabil. Tablet PC-urile atr`geau deja aten]ia ca dispozitive mobile revolu]ionare, \ns` b`trânele notebook-uri aveau nevoie de o cur` de re\ntinerire. Ideea Intel a fost simpl`: s` ia p`r]ile cele mai bune de la cele dou` categorii de produse, s` le combine [i s` creeze un “hibrid” cu performan]e noi. Computere sub]iri, care s` \ncap` \ntr-un plic format A4, ap`ruser` deja pe pia]` (vezi Macbook Air), \ns` pre]urile erau prohibitive. |ntrebarea care se punea imediat a fost dac` pre]ul de produc`tor al ultrabook-ului putea fi \nghe]at undeva \n jurul pragului de 1.000 de dolari, astfel \ncât s` devin` un produs accesibil. Dup` apari]ia celei de-a doua genera]ii de procesoare Intel Core, mar[ul triumfal al ultrabook-urilor a \nceput. Anul acesta, la Consumer Electronics Show Las Vegas, aceste noi computere ultraportabile au fost ve-

dete. To]i produc`torii mari au prezentat modele de ultrabook, iar pia]a vine deja cu o ofert` bogat`. De pild`, cel mai mare magazin online din România, eMAG, are \n stoc, \n momentul de fa]`, 15 modele de ultrabook-uri din brandurile Asus, Acer, Toshiba [i HP. “Cele mai bine vândute modele sunt din categoria cu Solid-State Drive (SSD) [i diagonala de 13,3 inch, dar am primit cereri importante [i pentru diagonale mai mari”, arat` George Precup, Business Unit Manager la eMAG. “|n general, cump`r`torul de ultrabook-uri face parte din categoria cunosc`torilor de IT, cu venituri medii sau mari”, adaug` acesta. Poten]ialul cump`r`tor se \ntreab` natural care sunt avantajele pe care le aduce un ultrabook, fa]` de laptopurile clasice. |n afar` de dimensiuni [i elegan]` (de pild`, modelul Toshiba Portégé Z830 are o grosime de 8 mm \n partea din fa]` la o greutate de 1,1 kilograme – [i ve]i vedea diferen]a uria[` de confort când c`l`tori]i cu avionul), ultrabook-ul ofer` o durat` mai lung` de via]` a bateriei. Majoritatea modelelor vin cu hard disk f`r` p`r]i mecanice (SSD), astfel c` probabilitatea de a pierde fi[ierele \n urma unor accidente ([ocuri, c`deri) este minim`. “|n plus, ultrabook-ul beneficiaz` de tehnologii hardware de protec]ie [i securitate a datelor, Intel Anti Theft [i Intel Identity Protection, esen]iale pentru segmentul busi-

ness. |n acest sens, studiile arat` c` un laptop corporate furat sau pierdut poate provoca, \n lipsa m`surilor de securitate, pagube de aproximativ 50.000 de dolari pentru companie”, spune Bogdan Georgescu, Channel Account Manager la Intel România. Pre]ul recomandat de creatorul Intel pentru ultrabook este de 1.000 de dolari, \ns` acesta nu este b`tut \n cuie pe pia]a autohton`: conteaz` mult volumul de vânz`ri, produc`torul, dar [i configura]ia pe care o alege]i. |ns` pe m`sur` ce aceste produse se vor impune \n op]iunile cump`r`torilor, [i pre]urile vor deveni mai mici. “|n curând vom intra \n cea de-a doua etap` a promov`rii ultrabook-ului, odat` cu lansarea procesoarelor Intel cu nume de cod Ivy Bridge, pe 22 nm. Progresul tehnologic va face posibil` amortizarea pre]ului ultrabook-urilor. Suntem optimi[ti c` vom putea oferi cea mai bun` putere de procesare \n cele mai moderne designuri, la pre]uri accesibile”, anun]` Bogdan Georgescu. A[adar, ca \ntotdeauna, competi]ia face bine la pre]uri. |ntrecerea \ntre Acer, Lenovo, HP, Toshiba sau Asus, coroborat` cu evolu]ia procesoarelor, va \nsemna c` ultrabook-urile vor deveni op]iunea noastr` num`rul unu atunci când ne vom comanda principala unealt` de business. Notebook-ul se preg`te[te s` ias` la pensie. Tr`iasc` ultrabook-ul! Biz

Sfâr[itul internetului a[a cum \l [tim? Internetul se va schimba la fa]` odat` cu apari]ia de noi sufixe [i domenii din acest an. Marile companii preg`tesc deja noi modele de business. Care va fi impactul comercial al deciziei luate de ICANN? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Biz

onform unui anun] al Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), \ncepând cu data de 12 ianuarie 2012, companiile comerciale [i comunit`]ile vor avea posibilitatea de a \nregistra [i achizi]iona extensii de internet corespunz`toare propriilor m`rci. |n acest moment, sute de companii \ncearc` s` sparg` bariera celor 22 de extensii generice precum .com [i .org sau a celor de ]ar` (.us, .ro, .bg etc.). ICANN, organiza]ia care reglementeaz` procedura pe baza c`reia vor func]iona noile extensii, va publica \n luna aprilie a acestui an lista cu solicit`rile de noi extensii de internet. Pân` acum, tentativele ICANN de a diversifica gama de extensii au fost timide [i s-au rezumat la ad`ugarea de [apte extensii noi \n 2000 [i a altor [ase \n 2004, niciuna cu impact major \n lumea internetului. Totu[i, ini]iativa curent` este total diferit`, tocmai prin prisma faptului c` orice companie care \[i va \nregistra propria extensie va func]iona ca un administrator de extensii (echivalentul ROTLD pentru domeniile din .ro). Astfel, compania Apple [i-ar putea achizi]iona extensia .apple, urmând s` aib` dreptul de a vinde domenii aferente aceste extensii. De[i ini]iativa a stârnit un interes

uria[, ea nu se adreseaz` oric`rei companii care de]ine o marc`. Pre]ul pe care companiile sau comunit`]ile \l vor pl`ti \n schimbul extensiilor este de 185.000 de dolari, la care se vor ad`uga alte taxe lunare de ordinul miilor de dolari, indiferent de veniturile realizate. Dincolo de pre]ul piperat al acestei achizi]ii, p`r]ile interesate de o anumit` extensie trebuie s` fac` dovada capacit`]ii de administrare a

marca respectiv`, c` are [i capacitatea tehnic` [i financiar` de a administra extensia dorit`”, explic` Beatrice Onica Jarka, partener al casei de avocatur` Cunescu Balaciu [i Asocia]ii [i totodat` primul român acceptat de de ICANN ca arbitru pentru a media disputele \n domeniu. ICANN estimeaz` c`, \n aprilie, nu mai pu]in de 200-300 de noi extensii [i-ar putea face apari]ia \n peisajul online. Cum \n momentul

CINE REGLEMENTEAZ~ INTERNETUL? Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN) este o entitate nonprofit cu sediul \n California, SUA. ICANN a fost \nfiin]at` \n anul 1998 cu scopul de a supraveghea [i reglementa o serie de activit`]i din zona internetului. Sarcinile ICANN includ stabilirea regulilor de atribuire a numelor de domenii de internet [i de adrese IP, precum [i a altor reguli necesare bunei func]ion`ri a internetului. Exist` patru entit`]i care solu]ioneaz` disputele privind numele de domenii atunci când ele \ncalc` dreptul la marc`. OMPI (Organiza]ia Mondial` a Propriet`]ii Intelectuale) de la Geneva este organiza]ia care se ocup` de rezolvarea disputelor din Europa. Beatrice Onica Jarka este primul român acceptat de ICANN pe lista de arbitri pentru a media astfel de cazuri.

extensiei. “Nu e deloc simplu s` preiei o astfel de extensie. Cel care face solicitarea de \nregistrare trebuie s` dovedeasc`, pe lâng` faptul c` are drepturi pentru

de fa]` exist` 22 de extensii generice [i 250 de extensii de ]ar`, schimbarea anticipat` ar coincide cu dublarea num`rului de extensii \ntr-un singur an.

Totu[i, de ce ar pl`ti companiile suma de 185.000 de dolari doar pentru a de]ine aceste “unelte”? “Prin de]inerea unei extensii se schimb` \ntreaga perspectiv` a utiliz`rii internetului. |n primul rând, vorbim de protejarea m`rcii. Odat` ce extensia este \nregistrat`, compania cap`t` o protec]ie sporit` asupra m`rcii de]inute. |n al doilea rând, se pot crea businessuri propriu-zise prin vânzarea de domenii web”, spune Beatrice Onica Jarka. Practic, compania care de]ine extensia poate vinde aproape orice domeniu de internet entit`]ilor interesate de website-uri cu sufixurile respective. Astfel, extensii precum .cafe sau .restaurant ar putea fi extrem de c`utate de proprietarii de astfel de localuri, care vor prefera s` de]in` site-uri cu aceast` termina]ie reprezentativ` pentru businessul lor. Este de a[teptat ca marile corpora]ii prezente \n online [i IT, precum Facebook, Google, Apple sau Microsoft, s` fie interesate de protejarea m`rcilor [i de specularea acestei oportunit`]i. Pe de alt` parte, Beatrice Onica Jarka nu se a[teapt` ca firmele române[ti s` manifeste interes pentru noile extensii pentru moment. “Poate doar \ntr-un caz excep]ional va ap`rea o companie româneasc` interesat` s` fac` un business din a[a ceva [i care dispune [i de fondurile necesare”, spune ea. De[i liberalizarea achizi]iei de noi extensii este o ac]iune dedicat` tuturor companiilor comerciale, taxele piperate [i cerin]ele tehnice ridicate limiteaz` pentru moment accesul firmelor la aceast` oportunitate. Marile corpora]ii au dus \n ultimii ani o lupt` acerb` pentru cota de pia]` la rafturi, dar [i \n tribunale pentru ob]inerea de patente [i brevete. 2012 este anul \n care b`t`lia brandurilor se va duce pe un nou front: cel al extensiilor web. Biz

FOTO: VALI MIREA

TEHNOLOGIE INTERNET

BEATRICE ONICA JARKA, partener al casei de avocatur` Cunescu Balaciu [i Asocia]ii

Biz

ANUL MARII MIG Promovat de to]i gigan]ii IT, de la Microsoft [i Apple la Google [i Amazon, [i adoptat de tot mai multe companii, dar [i de utilizatori, e timpul ca, \n 2012, cloud computing s` devin` o for]` major` a peisajului IT. DE GABRIEL BÂRLIG~

ste noul cuvânt “magic”

\n industria IT, de[i acum câ]iva ani practic nu exista. Sau exista ascuns sub multe alte nume, ca virtualizare sau hosting dedicat de la furnizor (\n care acesta de]ine [i administreaz` centrul de date [i \l “\nchiriaz`” clien]ilor). Ast`zi, a devenit un instrument care trebuie s` fie inclus practic \n orice produs sau serviciu, de la telefoane mobile la camere foto [i televizoare. Este vorba despre conceptul ([i serviciul) de cloud computing, ap`rut [i dezvoltat din necesitatea de a putea accesa date, fi[iere, programe de oriunde [i, mai ales, de pe orice dispozitiv care poate fi conectat la internet. Este un pas radical c`tre o lume

Biz

\n care tehnologia informatic` va deveni o utilitate, folosit`, furnizat` [i pl`tit` ca atare – doar când este consumat`. |n 2011, când toat` lumea era concentrat` pe lansarea noului iPhone, o alt` premier` important` a companiei din Cupertino a intrat oarecum \ntr-un con de umbr`. Este vorba despre iCloud, serviciul Apple de cloud computing. De cel pu]in cinci ani, cloud computing este folosit \n special \n mediul corporatist sau de c`tre utilizatori deprin[i cu tehnologia. Era timpul ca el s` devin` interesant [i pentru utilizatorul obi[nuit, iar mi[carea Apple este un semnal puternic al direc]iei \n care vor evolua lucrurile. Explozia smartphone-urilor [i a tabletelor, plus apari]ia ecosistemului IT bazat pe aplica]ii au crescut pentru orice utilizator

obi[nuit nevoia de a avea acces la acestea din urm` oricând, oriunde [i, mai ales, de pe orice dispozitiv capabil s` le ruleze. Vorbim nu doar de jocuri, filme, muzic`, fotografii, ci [i de documente, mesaje de e-mail, mesagerie instant. Dinainte de Apple aveam dovezi clare c` lucrurile vor migra tot mai mult c`tre cloud. E suficient s` amintim c` Microsoft, care prin Windows [i Office de]ine o cot` de pia]` important` din felul \n care utilizatorii de business, dar [i cei individuali lucreaz` cu computerul [i cu internetul, este foarte activ pe segmentul cloud. De altfel, platforma Windows Azure este prezent` [i \n România cu succes. De[i pare clar c` nu tot ce \nseamn` IT se va putea muta \n cloud, \ntrucât vor exista mereu beneficiari care

TEHNOLOGIE INTERNET

GRA}II |N CLOUD doresc s` aib` controlul sau au nevoie de func]ii personalizate nerealizabile \n cloud, nicio companie serioas` nu va putea evita folosirea acestui sistem. Microsoft a lansat [i Office 365, care permite accesul securizat de oriunde la pachetul Office, un plus senza]ional pentru oamenii de business afla]i mereu \n mi[care. Iar Google are deja oferte extinse \n cloud. Oricum, serviciile companiei au func]ionat \nc` de la \nceput \n filosofia cloud, cel pu]in \n ceea ce prive[te accesul de oriunde la mail (Gmail) [i documente (Google Docs).

CINE VINE LA MIJLOC? Dar, cu atâtea dispozitive conectate \n cloud [i cu furnizori diver[i pentru diferite p`r]i ale activit`]ii “din nori” desf`[urate de companii, \ncep s` apar` probleme de cost. Mai ales c` taxarea se realizeaz` de multe ori diferit: la num`r de servere, la cicluri de procesor, la num`r de utilizatori, la megabit etc. Desigur, multe companii vor opta pentru mai mul]i furnizori, ca s` nu devin` dependen]i de unul singur [i s` aib` ceva libertate de negociere. |ns`, pentru departamentele de IT, administrarea prea multor sisteme s-ar putea transforma \ntr-un co[mar, mai ales c`, de multe ori, vor fi nevoi]i s` se transforme \n negociatori ad-hoc al pre]urilor [i contractelor pentru aceste servicii. Iar Radu Georgescu, pre[edintele GECAD, remarc` o alt` problem` important` \n cloud: “Cum po]i gestiona licen]ierea softurilor pe cicli de procesor?”. Licen]ierea clasic`, pe num`r de utilizatori sau de computere pe care se instaleaz` un program, devine foarte dificil` [i trebuie regândit` pentru a fi adaptat` noului mediu de lucru. Acest aspect, ca [i faptul c` exist` mul]i cump`r`tori [i mul]i vânz`tori de cloud, arat` c` apari]ia unor brokeri mari, care s` intermedieze

TENDIN}E |N CLOUD |N 2012 CLOUD-UL MOBIL

Avalan[a de dispozitive mobile tot mai puternice aduce oportunit`]i pentru dezvoltatorii de aplica]ii mobile [i solu]ii mobile de cloud.

CLOUD-UL HIBRID

Cu to]ii avem acces la cloud-uri publice, dar companiile lucreaz` [i cu cloud-uri private. |n 2012 se vor dezvolta solu]iile care le combin`.

APARI}IA BROKERILOR

Companiile folosesc zeci de servicii de cloud, cu sisteme de facturare diferite. Aici pot ap`rea brokeri, care s` eficientizeze aceste procese.

NOI FURNIZORI

Dincolo de pionierii domeniului, Microsoft, IBM, Amazon, Google, se vor dezvolta oferte alternative de la companii ca Dynomesh sau Zumasys.

NOI SOLU}II DE SECURITATE

Companiile vor investi \n solu]iile sofisticate de securizare a datelor \n cloud, având \n vedere c` amenin]`rile sunt tot mai numeroase.

toate aceste contracte [i s` rezolve toate problemele ce apar, este inevitabil`. Au ap`rut deja platforme care ofer` acces la mai mul]i furnizori de cloud, cum ar fi OpenShift [i Cloud Foundry, \n timp ce al]ii, cum este Cloudability, se ocup` mai ales de eficientizarea factur`rii [i a gestion`rii contractelor multiple. “Este nevoie de un layer intermediar care s` gestioneze aplica]iile, pe care nu l-a f`cut nimeni. Dac` vine cineva acum [i ofer` o solu]ie viabil` \n domeniu, este un exit garantat, instantaneu, c`tre Amazon pe mul]i bani”, spune Radu Georgescu.

Amazon.com este, de altfel, unul dintre pionierii cloud computing-ului [i un juc`tor puternic \n domeniu la nivel global.

URMEAZ~ STRATEGIILE Pentru companii, cloud computing este clar pe agend` \n 2012. Conform unui studiu global \ntreprins de KPMG, 81% dintre companiile participante men]ioneaz` fie c` evalueaz` cloud-ul, fie pl`nuiesc s` implementeze un astfel serviciu, fie deja au adoptat o strategie cloud pentru organiza]ia lor. O treime dintre ace[tia precizeaz` c` deja ruleaz` serviciile de baz` IT pe cloud (10%) sau c` migrarea este \n curs (13%). Mai pu]in de unul din 10 directori sus]in c` organiza]iile pe care le conduc nu inten]ioneaz` s` adere la cloud curând. Studiul global a cuprins 900 de businessuri [i directori de IT [i a fost efectuat \n anul 2011. “Adoptarea mediului cloud se transform` rapid dintr-un avantaj competitiv \ntr-o necesitate opera]ional`, facilitând inova]ia [i permi]ând astfel definirea unor noi modele de afaceri, precum [i apari]ia unor noi oportunit`]i de afaceri”, arat` Aurelia Costache, partener \n cadrul Departamentului Management Consulting al KPMG România. Studiul citat a eviden]iat \ns` c` aproximativ 45% dintre responden]i nu au evaluat implica]iile fiscale ale cloud-ului sau nu [tiu dac` ace[ti factori sunt evalua]i. Responden]ii a[teapt` de la cloud \n propor]ie de 75% s` aduc` o sc`dere a costurilor pentru a justifica adoptarea acestor servicii. Presiunea vine \ns` din toate p`r]ile [i, pân` la urm`, adoptarea serviciilor de cloud computing este o chestiune de eficientizare a produselor [i serviciilor oferite de companii, \n timp ce pentru utilizatorii individuali “norul” IT va deveni locul unde se va muta treptat toat` via]a lor digital`. ~sta da num`r de magie! Biz Biz

MeloMoney

Site-urile de torrente \ncep s` cad` pe capete, iar ACTA bate la u[ile guvernelor europene. |n acest context, con]inutul legal tinde s` devin` o necesitate pentru utilizatori [i o oportunitate pentru investitori. |n România, Sergiu Biri[ a f`cut deja primul pariu: Zonga. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Biz

onsumatorul de internet se afl` \n fa]a uneia dintre cele mai nea[teptate situa]ii din istoria web-ului. Dup` ce zeci de ani a fost obi[nuit cu informa]ie [i con]inut gratuite, demersuri precum ACTA sau SOPA prind contur, iar no]iunea de gratuitate risc` s` fie de domeniul trecutului. De aceea, aten]ia se mut` dinspre gratis spre “la \ndemân` [i ieftin”. Site-urile care ofer` fi[iere de tip torrent \ntâmpin` tot mai multe probleme legale [i de finan]are, iar deznod`mântul este de multe ori \nchiderea definitiv` (vezi cazul btjunkie – al cincilea site de torrente ca popularitate \n 2011). Utilizatorii de internet au \nceput s` se orienteze c`tre proiecte care le ofer` con]inut legal, la pre]uri reduse. Exist` diverse re]ete de succes la nivel interna]ional, precum Spotify, Last.fm sau iTunes, dar [i antreprenorii români \ncearc` s` speculeze aceast` ni[`. Cel mai elocvent exemplu este Zonga, un player care le permite utilizatorilor s` asculte muzic` la o calitate audio ridicat` la un pre] lunar cuprins \ntre 2,99 [i 4,99 euro. Managerul proiectului, Sergiu Biri[, a dezvoltat Trilulilu – cea mai popular` platform` de videosharing din ]ar`. Vremea \n care tân`rul manager credea c` publicitatea online e o cale sigur` c`tre succesul financiar a trecut, iar acum \[i \ndreapt` privirea c`tre un nou model de

business. “Estimez c` 85% din veniturile Zonga vor veni din abonamente, iar 15% din publicitate”, spune Sergiu Biri[. Se bazeaz` \n primul rând pe apetitul românilor pentru con]inut ieftin [i de calitate, ingrediente-cheie \n cocktailul financiar gândit de Biri[. Dac` privim la obiceiurile internau]ilor români i-am putea da dreptate: un website cu priz` la public este vplay.ro. Site-ul dedicat serialelor este locul \n care mul]i internau]i sub 40 de ani \[i petrec serile contra unui pre] de doar 10 euro

efort (c`utarea unei versiuni bune a filmului, desc`rcare, c`utare de subtitr`ri) pentru con]inut, ci prefer` ca, \n schimbul unei sume rezonabile, cineva s` \i livreze con]inutul final “la pachet” – exact ca \n cazul Zonga. “Cred c` oamenii vor s` asculte muzic` f`r` alte complica]ii”, spune Biri[. Pentru a livra un astfel de produs, antreprenorul a purtat negocieri cu casele de discuri timp de peste doi ani, iar procesul tehnic de implementare a player-ului audio a durat aproximativ [ase

ZONGA, M~SURAT~ |N ORE

La lansarea \n varianta beta: avea 1.700 ore de muzic` Acum: are 4.300 ore de muzic` La ie[irea din beta: va avea peste 50.000-75.000 ore de muzic`

pentru [ase luni de seriale traduse. De[i produsul este unul ilegal, iar pân` recent accesul pe website se realiza contra cost, românii [i-au manifestat interesul fa]` de oferta vplay. Au f`cut-o atât de des, \ncât proprietarii au ajuns sub lupa autorit`]ilor, iar \n momentul de fa]` au eliminat taxa de acces la site, cu toate c` livreaz` \n continuare con]inut video ilegal. Iar interesul românilor de a pl`ti pentru acest tip de servicii ap`ruse \nc` de dinainte de avalan[a \nchiderii site-urilor de torrente. Motivul este simplu: consumatorul nu mai este dispus s` depun`

luni. “Alexis Bonte (n.r. – ac]ionar la Trilulilu) s-a implicat puternic \n negocierile cu casele de discuri din afara ]`rii. F`r` ajutorul lui, nu cred c` am fi reu[it s` punem pe picioare acest proiect. Se pare c` \n astfel de cazuri o echip` tehnic` bun` nu \]i poate asigura succesul”, crede Biri[. Dup` aproape trei ani de negocieri [i implement`ri de software, Biri[ a lansat produsul \n versiune private beta, urmând ca \n luna aprilie s` aib` loc lansarea oficial` pentru publicul larg. “Nu po]i lansa un autoturism cu o roat` lips`, \ns` \n

TEHNOLOGIE MUZIC~

SERGIU BIRI{, fondator Trilulilu [i Zonga

mediul online avem posibilitatea de a \mbun`t`]i un produs pe baza feedback-ului de la grupul restrâns de utilizatori ai Zonga – versiunea beta”, explic` el. |n momentul de fa]`, produsul lui Biri[ bazat pe streaming con]ine peste 4.300 de ore de muzic` de la case de discuri ca Universal Music, EMI, Sony Music, Cat Music, Roton [i MediaPro Music. |n aprilie, Zonga va avea aproape dou` milioane de melodii, \ns` nu acesta este cel mai important criteriu pentru succesul proiectului. “|n afar` sunt proiecte similare cu peste 15 milioane de melodii \nc`rcate, \ns` cea mai important` este relevan]a muzicii pentru utilizatorii din ]ara respectiv`”, arat` Biri[, convins c` pe termen scurt este foarte greu ca un proiect similar s` poat` rivaliza cu Zonga. Principalul argument este acela c` negocierile cu marile case de discuri sunt complexe [i de lung` durat`. |n plus, proiectele interna]ionale cunoscute precum Spotify ar putea \ntâmpina dificult`]i \n lansarea la nivel global, tocmai din cauza faptului c` drepturile de autor ale arti[tilor sunt reglementate la nivel na]ional. Muzica pe CD-uri [i DVD-uri – formatul preferat al caselor de discuri – este un bun mult prea scump pentru utilizatori, iar pre]ul ridicat pe care \l cer \n schimbul con]inutului a dus la un nivel ridicat al pirateriei. De aceea, marile companii se v`d nevoite s` \[i ajusteze modelele de business. Primul pas \l reprezint` parteneriatele pe care le semneaz` cu companii precum iTunes, Spotify sau Zonga, prin care ofer` con]inut audio la pre]uri accesibile. Românii au dovedit deja c` sunt dispu[i s` pl`teasc` pentru con]inut accesibil, u[or de utilizat [i de calitate. Tot ce \i r`mâne de f`cut lui Biri[ este s` livreze conform a[tept`rilor. Biz Biz

NOUA VIA}~ A B~C~NIILOR DE MOD~ VECHE Magazinul din col]ul str`zii revine \n for]`. Numai c` locul buticului postrevolu]ionar este luat tot mai des de b`c`nii, care ofer` nu doar produse preparate tradi]ional, ci [i un decor [i experien]e din alte vremuri. DE OANA GRECEA

Biz

RETAIL

FOTO: VALI MIREA

MARIUS TUDOSIEI, proprietar B`c`nia Veche

Biz

A Aproape ca ciupercile dup` ploaie

au r`s`rit \n Bucure[ti magazine care par s` se opun` modernit`]ii [i vor s` re\nvie tradi]ii uitate. Borcane cu mur`turi, gemuri cu capacele acoperite cu hârtie, specialit`]i de pâine proasp`t` te \mbie de pe rafturi \n spa]ii mici, intime. Sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le po]i g`si \n aceste magazine care-[i revendic` un nume la fel de tradi]ional ca produsele pe care le comercializeaz`, cel de b`c`nii. Standardele, produsele, metodele de promovare nu sunt toate la fel [i nici calitatea nu este aceea[i. R`mâne ca fiecare s`-[i identifice b`c`nia cu produse asem`n`toare celor de-acas`. Moda b`c`niilor nu este prezent` numai \n Bucure[ti. Se reg`se[te [i \n alte ora[e mari, precum Bra[ov, Cluj, Ia[i sau Constan]a. Am vorbit [i cu proprietarii câtorva b`c`nii din ]ar`, cu pu]in` experien]` \n pia]` [i care nu pot vorbi \nc` de break-even sau profit. Unele s-au \nchis cu entuziasmul cu care s-au deschis, iar motivele nu au apucat s` fie cunoscute. Vorbe[te lumea \ns` prin pia]` despre ele. Etalonul nostru, \nc` de la lansarea din septembrie 2010, a r`mas Marius Tudosiei [i a sa B`c`nie Veche. Este un magazin de produse cât mai aproape de gustul celor de-acas`, cu un concept unic [i un mod de promovare aparte, dar care nu se teme deloc de concuren]`. “Suntem complementari [i \ncerc`m s` acoperim o nevoie din pia]`. ~sta este motivul

Biz

pentru care \i ajut pe cei care vin s` m` \ntrebe”, spune Tudosie despre celelalte apari]ii din pia]`. Pentru c` majoritatea celor care [i-au deschis o b`c`nie i-au trecut pragul, au sunat sau au scris un e-mail lui Tudosie. De la B`c`nia Veche, la B`c`nia cu Suflet, C`mara cu Bun`t`]i, C`mara Domneasc`, B`c`nia La Draga, B`c`nia Coco, B`c`nia Modern`, B`c`nia Nou` sau Magazinul Boieresc, toate \[i doresc s` vând` produse cu dichis, tradi]ionale, bio sau f`r` conservan]i. Indiferent de titulatur`, comercializeaz` produse de serie mic`, hand-made, nu fabricate industrial. Dac` vor fi [i viabile \n pia]` se va vedea \n timp, pentru c`, \n cazul acestor produse, consumatorii sunt din ce \n ce mai preten]io[i [i cunosc`tori. Punctul comun al

magazin (B`c`nia La Draga, spre exemplu), exact ca \n B`c`nia Veche, \ns` toate se promoveaz` \n re]elele sociale [i s-au f`cut cunoscute pe aceste canale. Unele nu au \nc` site-ul func]ional (C`mara cu Bun`t`]i, C`mara Domneasc`) ori nu \l au deloc (B`c`nia Nou` din Ia[i, B`c`nia Coco). Toate se pozi]ioneaz` ca având produse naturale, iar produc`torii/furnizorii sunt par]ial aceia[i.

celor de mai sus e faptul c` ele concureaz` cu hipermarketurile, care vând produse la pre]uri mai avantajoase, dar mult mai industrializate. Teoretic, nu exist` concuren]` \ntre b`c`nii sau magazinele artizanale, pentru c` România mai poate absorbi \nc` multe b`c`nii, dup` modelul celor din Italia [i Fran]a. Interesant este c` doar o parte din ele prepar` ceva chiar \n

am reu[it s` fac oamenii ferici]i”, spune Marius Tudosiei. |n 2012, el vrea s` c`l`toreasc` \n scopul document`rii, s` identifice noi facilit`]i de produc]ie, s` mai deschid` o b`c`nie, s` extind` proiecte de educa]ie alimentar` pentru copii [i tineri [i s` se implice mai mult \n comunitate. “Eu nu am inventat nimic, \ns` am reu[it s` inovez \ntr-un domeniu \n care [tiu s` «asezonez» lucrurile. Eu [tiu s`

UN CONCEPT NOU PENTRU TRADI}IE B`c`nia Veche are un concept foarte bine consolidat [i este o entitate activ` atât \n via]a clien]ilor s`i, cât [i \n via]a comunit`]ii \n care s-a a[ezat. Cifra de afaceri dup` primul an de func]ionare s-a apropiat de 200.000 de euro. “Cel mai important profit al meu e c`

RETAIL

LA DRAGA, |N BRA{OV A[a [i-a denumit Adelina B`c`nia din Bra[ov, inspirat` de B`c`nia Veche din Bucure[ti, dar [i de un model fran]uzesc. Declara]ia ei public` fa]` de B`c`nie sun` a[a: “Sunt Draga, sunt bra[oveanc` [i vreau s` m`nânc ceva bun. Ceva bun \nsemnând ceva s`n`tos dar f`r` a renun]a nicio clip` la fericirea papilelor mele pofticioase. Vreau un loc \n care s` g`sesc tot ce \mi place, de la bun`t`]urile din gospod`riile ]`ranilor pân` la fine]urile din str`in`t`]uri”. {i aici, pe lâng` produsele vândute, se organizeaz` evenimente, numite ateliere: culinare, de maniere [i decorative. Este o modalitate bun` ca antreprenoarea s`-[i cunoasc` mai bine clien]ii [i gusturile acestora. |n zona Pie]ei Romane din Bucure[ti, Doina Oprea a deschis \mpreun` cu so]ul s`u B`c`nia cu Suflet, \n decembrie anul trecut, cu 10.000 de euro. {i-au dorit o b`c`nie, pentru c` este un domeniu de actualitate, cu un interes \n cre[tere. Au peste 50 de furnizori [i ]in foarte mult la constan]` \n aprovizionare. Spun c` la ei e altfel. “Când intri, p`[e[ti \n alt` lume. Decorurile le-am f`cut dup` capul nostru, dar au ie[it mai frumos decât ni le imaginam. Produsele sunt proaspete, ne aprovizion`m de dou`

ori pe s`pt`mân`. Scopul nostru este s` ne facem nu clien]i, ci prieteni. De curs` lung`.” Au pe rafturi aproape 900 de produse [i num`rul lor cre[te, iar valoarea stocului este de peste 40.000 lei. Printre produsele deosebite se num`r` dulcea]a de ghimbir [i ca[cavalul cu negrilic`. Se gândesc s` organizeze degust`ri de vinuri \mpreun` cu Crama Opri[or.

C~MARA DOMNEASC~ DIN BUCOVINA Tot de câteva luni este pe pia]` bucure[tean` [i C`mara Domneasc`, un magazin cu produse tradi]ionale

Boierii nu merg la b`c`nie Magazinul Boieresc este un spa]iu deschis \n noiembrie anul trecut, dedicat evenimentelor [i vânz`rii de vinuri [i delicatese, cu accent special pe produse din trufe de p`dure, care se delimiteaz` de spa]iul b`c`niilor. S-a deschis dup` o investi]ie \n spa]iu [i marf` de aproximativ 30.000 euro [i desf`[oar` [i organizeaz` evenimente, cele mai importante fiind târgul de delicatese [i Târgul Boierului, bazându-se pe experien]a celor doi ac]ionari ai s`i. “Conceptul nostru este al unui spa]iu dedicat evenimentelor [i vânz`rii de vinuri [i delicatese, cu accent special pe produse din trufe de p`dure. Estim`m recuperarea investi]iei \n a doua jum`tate a anului 2012”, spune Radu Rughini[, coordonatorul proiectului. Produsele unicat ale Magazinului Boieresc sunt \n domeniul trufelor, vinurilor [i dulciurilor. Aici se g`zduiesc degust`ri, seri tematice, brunch-uri, cursuri [i ateliere specializate. Media de vânz`ri este de 1.300 de lei pe zi. Cele mai c`utate sunt produsele din trufe, vinuri, cafea premium [i chocolateria belgian`. Magazinul Boieresc se g`se[te \ntr-un spa]iu de pr`v`lie tradi]ional` bucure[tean` din anul 1906, restaurat` cu grija salv`rii unui monument de arhitectur`.

FOTO: VALI MIREA

fac marketing [i comer]. {i [tiu s` creez mâncare, gust [i mâncare cu gust!”, mai adaug` el. Evenimentele continu` s` aduc` B`c`niei plusvaloare [i toate au partea lor de degust`ri. Dup` aproape doi ani, B`c`nia Veche are o echip` extins` de 10 oameni. Vânz`rile online sunt \n continuare pe lista de “to do” a lui Tudosiei, \ns` acesta a[teapt` contextul ideal. “Magazinul online va fi legat de pagina de Facebook a B`c`niei Vechi”, dezv`luie antreprenorul.

din Bucovina. Investi]ia apar]ine unor so]i suceveni, care nu uit`, dup` cum recunosc, gustul de-acas` [i cred c` un stil de via]` s`n`tos are ca fundament o alimenta]ie adecvat`. Cele 250 de produse din C`mara Domneasc` sunt procurate de la 11 furnizori din Bucovina, selecta]i dup` verificarea procesului de fabrica]ie. “Nu \n ultimul rând, am c`utat colaboratori care s` respecte metodele tradi]ionale de preparare – de exemplu, mezelurile sunt afumate cu lemn de fag, [i nu afumate cu fum lichid sau cu ajutorul aditivilor alimentari cu gust de fum”, spune Costin Velicu, responsabil comunicare la companie. C`mara Domneasc` se bucur` de sprijinul Asocia]iei “Produs \n Bucovina”, care grupeaz` produc`tori [i procesatori de carne, lapte, apicultori, pomicultori [i produc`tori de produse de panifica]ie din jude]ul Suceava. Investi]ia \n stocul de marf` s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro. Cei doi so]i au investit \n partea de imagine a magazinului, pentru a avea o identitate clar`. Vor demara o campanie de promovare \n re]elele sociale \n martie 2012, atunci când vor finaliza [i site-ul. Printre produsele mai speciale din C`mara Domneasc` merit` men]iona]i cârna]ii cu busuioc, jambonul de porc sau smântâna [vai]er (\n Vatra Dornei se produce tradi]ional aceast` brânz` de tip Emmenthal). “Viz`m evenimente de degustare de produs, sesiuni de g`tit pentru pasiona]ii de gastronomie, evenimente pentru poten]iali clien]i corporate”, spune Velicu. Loca]ia a fost decorat` cu ajutorul unui me[ter restaurator specializat \n lucrul cu lemnul adus din Suceava. Culorile predominante sunt cele care aduc aminte de Bucovina: maro – culoarea lemnului, verde – culoarea p`durilor [i albul caselor tradi]ionale din Bucovina. Biz Biz

16 Martie 2012 Ia[i, Edi]ia a II-a

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

Parteneri

antreprenoriat

Nimic nou pe frontul birourilor Costul spa]iilor de birouri din Bucure[ti r`mâne constant pe parcursul anului 2011 fa]` de 2010. Pentru urm`torii trei ani se a[teapt` o cre[tere de 3%. DE OANA GRECEA

osturile ocupan]ilor din Europa au sc`zut pe majoritatea pie]elor, pentru c` acestea s-au axat pe controlul costurilor [i utilizarea eficient` a spa]iului, mai degrab` decât pe expansiune, potrivit DTZ. Totalul costurilor medii de ocupare a spa]iilor de birouri raportate per post de lucru din Europa a crescut (\n moneda local`) cu un marginal 1% \n cursul anului 2011, ca ur-

mare a climatului economic incert. Chiria[ii din Lisabona, Bruxelles [i Roma au experimentat \ns` cele mai mari economii de costuri (cu sc`deri de -18%, respectiv -9%). |n timp ce \n cazul Romei [i al Bruxelles-ului sc`derile au fost generate de reducerea chiriilor, declinul abrupt din Lisabona a avut la origine o diminuare semnificativ` a standardelor de utilizare a spa]iului per post de lucru. Cele mai mari cre[teri

anuale au fost \nregistrate \n Moscova (16%) [i Oslo (14%), ca rezultat al unei cre[teri importante a valorii chiriilor. Tendin]a central` care se manifest` \n Europa este c`tre o mai bun` utilizare a spa]iului \n detrimentul expansiunii. Standardele de utilizare a spa]iului au sc`zut, \n medie, cu 2%. Pe m`sur` ce pie]ele \nregistreaz` o revenire gradual`, se preconizeaz` o cre[tere medie anual` de 1,7% a costurilor totale medii de ocupare pe post de lucru \n Europa. Aceasta este sub media european` de 1,8% a infla]iei pentru aceea[i perioad`, oferind perspectiva unor economii reale pentru chiria[i. Costurile de ocupare luate \n calcul reprezint` mult mai mult decât chiria [i includ cheltuieli cum ar fi costurile de \ntre]inere [i impozitul pe proprietate. Analiza ia de asemenea \n considerare variabilitatea standardelor de utilizare a spa]iului realizând evaluarea costurilor pentru un post de lucru, \ntrucât obiceiurile locale variaz`. Prognoza DTZ identific` Budapesta drept candidat` pentru cea mai ieftin` zon` de birouri \n 2016, dep`[ind pie]ele baltice din Talin [i Vilnius. |n contrapozi]ie, districtul West End din Londra va r`mâne cea mai scump` pia]` de pe continent, al`turi de Geneva. Alte pie]e pentru care s-au preconizat cre[teri sunt Dublin (4%), districtul London City (4%) [i Vilnius (4%). Roma [i Milano vor continua s` \nregistreze sc`deri ale costurilor, \ntrucât pia]a financiar` din Italia \nc` se lupt` pentru revenire. “Tendin]a c`tre consolidare [i c`tre eficientizarea spa]iilor de birouri ocupate pe care am remarcat-o pe pie]ele interna]ionale se face sim]it` [i \n România, mai ales \n Bucure[ti. Valoarea chiriei pe metru p`trat va deveni mai pu]in relevant` [i o aten]ie sporit` va c`dea asupra detaliilor precum gradul de utilizare a spa]iului, cuantumul cheltuielilor de \ntre]inere etc”, a explicat M`d`lina Cojocaru, Head of the Office Department, DTZ Echinox. Biz Biz

Un infinit de solu]ii |NTR-UN OCEAN DIGITAL Ca angajat \ntr-o firm`, dai din vâsle cu viteza cu care vrei. Ca angajator, conduci un vapor pe suprafa]a unui ocean. Asta a sim]it Alexandru Cern`tescu când, la 24 de ani, a trecut de la statutul de angajat la cel de antreprenor. DE LOREDANA S~NDULESCU cum, \mpreun` cu fratele s`u, Andrei, cu care a pornit afacerea, conduce o echip` de peste 30 de persoane care anul trecut a generat vânz`ri de un milion de euro. Suma nu este mare, \ns` pentru o pia]` a serviciilor de comunicare digital` estimat` la 34 – 36 de milioane de euro [i având \n vedere c` agen]ia Infinit Solutions a fost \nfiin]at` abia \n 2007, la câ]iva ani distan]` de veteranii domeniului, este semnificativ`. Alexandru Cern`tescu, CEO al Infinit Solutions, este de principiul c` mul]i pot ajunge primii la fini[ cu o jum`tate de or` \nainte. Problema este cum se folose[te acest avantaj. El este mul]umit de felul \n care a \nv`]at s` foloseasc` toate avantajele pe care le-a avut. Mai \ntâi, a avut avantajul vârstei. La 24 de ani, primul sediu l-a avut \ntr-o camer` sub\nchiriat` de la un student. A \nchiriat apoi un apartament \n Titan, unde au ajuns la un moment dat s` lucreze [i 30 de persoane simultan. Avea atât de mult` energie \ncât nu conta nici locul, nici c` era nevoit s` [i locuiasc` \n apartamentul unde avea firma, volumul de munc` sau nop]ile pierdute. Apoi a avut avantajul studiilor. “|mi permit s` vorbesc acum despre online pentru c` am absolvit Facultatea de Telecomunica]ii, Internet [i Ingineria Informa]iei la Politehnic`.” A intrat \n facultate la 17 ani [i a terminat-o la 22, apoi a f`cut numai munc` de programare avansat` [i securitate software. Pân` s` lanseze propria afacere, a lucrat la Computer Associates [i divizia româneasc` a Netstairs.com. “Ca s` \n]elegi online-ul,

Biz

FOTO: VALI MIREA

Alexandru Cern`tescu, CEO, Infinit Solutions

ANTREPRENORIAT

trebuie s` fii \n stare s` \n]elegi [i mecanismele de func]ionare a acestuia”, este de p`rere Alexandru Cern`tescu, care dup` ce câ[tiga câte un proiect se implica personal \n grafic` [i programare. Chiar [i acum discut` cu colegii din departamentul tehnic [i aleg \mpreun` ce solu]ii s` dezvolte pentru clien]i. Nu \n ultimul rând, a beneficiat de avantajul c` \ntotdeauna a \nv`]at repede [i [i-a construit CIFRE o echip` cu care acum se mândre[te. Pe partea de organizare a businessului s-a adaptat din mers. Chiar dac` prima factur` au emis-o cu num`rul 3, pentru c` pe primele dou` le-au gre[it, asta nu l-a \mpiedicat s` construiasc` un sistem de management de care acum este foarte mul]umit. A \nv`]at s` fac` business combinând mai multe stiluri, fie de la managerii români de la care a aflat cum func]ioneaz` pia]a româneasc`, fie de la managerii str`ini cu care a avut ocazia s` lucreze de-a lungul timpului [i

de la care a \nv`]at s` priveasc` \n viitor. “Ideea nu este s` fii cu cinci ani \n avans. Sunt suficiente [i cinci secunde.” A \nv`]at s`-[i creeze avantaje strategice observând anumite tehnologii sau v`zând cum poate face ceva mai repede decât al]ii. “|n fond, asta \nseamn` profitabilitate”, concluzioneaz` Cern`tescu. Cre[terea businessului a fost de la

Infinit Solutions Anul \nfiin]`rii: 2007 Cifra de afaceri 2011: 1 mil. euro Num`r de angaja]i: 30

30.000, \n primul an, la 300.000 de euro [i apoi pân` la peste un milion de euro, cu proiecte dezvotate pentru Freedom 11, X-Trade Brokers, lansarea berii Desperados, gsbet.ro, Volksbank, Asimag, Generali Romania [i Caparol. Dup` un an \n care [i-a stabilizat pozi]ia pe pia]a de in-

DIGITAL

teractive, agen]ia [i-a propus o cre[tere de 30% \n 2012, pân` la 1,5 – 1,6 milioane de euro. De asemenea, pentru 2012 [i-au propus abordarea de noi domenii [i clien]i noi din zone precum FMCG, telecom sau b`uturi alcoolice [i tutun, dar [i dezvoltarea de proiecte pentru clien]ii actuali. Pe lâng` obiectivele de business, Infinit Solutions vizeaz` [i dezvoltarea abilit`]ilor pe zona de publicitate tradi]ional` [i digital InStore, ca o adev`rat` agen]ie de tradigital (tradi]ional + digital), a[a cum este pozi]ionat`. Ideea cu care fra]ii Cern`tescu au pornit la drum a fost s` \mbine digitalul cu publicitatea tradi]ional` [i a[a au ajuns s` fie primii care au introdus acest concept pe pia]a româneasc`. |n prezent, ei lucreaz` la lansarea oficial` a unui departament de research & consumer insights pentru eficientizarea rezultatelor campaniilor viitoare [i inten]ioneaz` s` atace pia]a de eCRM – e-mail marketing [i loializare. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei. Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și aﬂă cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

Antreprenorii expa]i SE SIMT ACAS~ |N ROMÂNIA Sunt de peste zece ani \n ]ar`, \nc` de pe vremea când investi]iile lor erau \ncurajate. {i-au g`sit [i partenerii de via]`, iar acum se simt acas` \n România. Au f`cut business ca o oportunitate, dar nu [i-au mutat afacerea \n ]ara de origine. DE OANA GRECEA

facerile lor sunt mai mici sau mai mari, iar povestea stabilirii \n România este frumoas`, dar diferit` pentru fiecare din ei. Motiva]ia de a r`mâne? O pia]` \nc` nematurizat`, oportunit`]i de afaceri neexploatate [i facilit`]i fiscale la momentul r`mânerii lor aici. Din multitudinea de antreprenori expa]i, ne-au pl`cut \n mod special pove[tile lui Jan Glass (TPA Horwat) [i a lui Halil Bulut (RoStar). Primul vine din Belgia [i este de 14 ani \n România, cel de-al doilea vine din Turcia [i este stabilit aici de 20 de ani.

CONSULTANTUL BELGIAN Jan Glas este unul dintre cei cinci Managing Partner ai TPA Horwath [i a venit \n România \n 1997, iar \n 1998 [i-a \nfiin]at propria firm` de consultan]` financiar`, numit` Quintus. |n 2007, Quintus a fost integrat` \n grupul de audit, contabilitate [i taxe TPA Horwath din Austria. |nainte de a ajunge aici, Jan Glass a lucrat [ase ani pentru Deloitte \n Belgia, interval \n care a f`cut multe deplas`ri \n Europa de Est, dar nu ajunsese niciodat` \n România. A venit s` lucreze \ntr-o firm` belgian` mic`, nou \nfiin]at`. “La 29 de ani mi s-a p`rut o oportunitate”, spune Glass despre venirea sa \n România. A fost surprins pl`cut de locurile [i oamenii de aici, astfel \ncât, dup` un an [i jum`tate, [i-a f`cut propria firm`. “Am r`mas pentru dou` aspecte: unul era limba, pentru c` am realizat c` e unica limb` din Europa de Est care poate fi 54

Biz

\nv`]at`, [i pentru oportunit`]i. |n acea perioad`, pe pia]a de consultan]` nu prea existau firme din e[alonul doi. Atunci am zis inspirat c`, dac` am deja experien]` de [ase ani \n firme de e[alon, vorbesc române[te, vin din str`in`tate [i am [i exper]i locali cu mine, atunci poate va merge treaba.” Gestul s`u s-a dovedit inspirat, iar firma a crescut de la cinci angaja]i \n primul an la opt, ajungând \n prezent la 85 de angaja]i. Totu[i, prietenii [i familia l-au crezut pu]in nebun când a anun]at c` pleac` \n aceast` ]ar` din Europa de Est. Nici el nu [tia prea multe despre România,

România, Bucure[tiul nu este cel mai reprezentativ ora[. Din punctul s`u de vedere, oportunit`]i turistice sunt \n Ardeal, iar ora[ul preferat este Sibiu. Admir` Festivalul George Enescu, pe care \l consider` unic \n lume. Jan Glass recunoa[te c` nu ar fi realizat \n Belgia ceea ce a reu[it aici. “Dac` lucram zi [i noapte, poate acum aveam [apte angaja]i [i un stres continuu. |n Belgia, când câ[tigi un client \nseamn` c` altcineva a pierdut acel client. |n România, când câ[tigi un client, el este de obicei nou venit \n ]ar`”, explic` Glass. Are ca etalon pia]a de consultan]` a Belgiei, care s-a

Eu realizez foarte bine c` aceast` poveste de cre[tere a firmei era posibil` doar aici. Sunt fericit c` am luat decizia de a investi atunci. A fost momentul potrivit. A veni azi \n România [i a face ce am f`cut eu acum 14 ani e mult mai greu” Jan Glass, antreprenor, TPA Horwath decât de Ceau[escu, de Revolu]ie [i \n general lucruri negative. Mai mult` t`cere se l`sa din partea cunoscu]ilor când le spunea c` dore[te s`-[i fac` o firm` aici. “Acum, dup` atâ]ia ani de stat \n România, când povestesc c` am o firm` aici, tot mi se spune c` trebuie s` fie nasol. Este din cauz` c` aceast` ]ar` apare negativ peste tot \n pres`”, spune el. Originar din Bruges, recunoa[te c`, oricât i-ar pl`cea

dezvoltat mult \n ultimii 30 de ani [i al c`rei model va fi urmat [i de România. Pentru el, de apreciat \n România este faptul c` exist` un cod fiscal [i o taxare de 16%. “|n Belgia flat-tax-ul cre[te gradual pân` ajunge la 50%. Cel mai important pentru firm` este s` nu fie schimb`ri”, explic` investitorul. Co[marul firmelor str`ine este \ns` birocra]ia, pentru c` un administrator (român sau str`in) are de f`cut o

ANTREPRENORIAT EXPA}I

gr`mad` de declara]ii, de pus multe [tampile. Alte elemente negative identificat de Glass \n rela]iile cu clien]ii s`i str`ini care-[i deschid afaceri \n România sunt regulile birocra]iei [i controalele care sunt uneori un abuz. “Din cauza asta nu mai e interesant s` investe[ti. Dac` era mai mult` flexibilitate [i mai mult` \ncredere, economia era mult mai dezvoltat`”, explic` Glass. “Eu realizez foarte bine c` aceast` poveste de cre[tere a firmei era posibil` numai aici. Sunt fericit c` am luat decizia de a investi atunci. A fost momentul potrivit. A veni azi \n România [i a face ce am f`cut eu acum 14 ani e mult mai greu”, concluzioneaz` antreprenorul belgian. Este pasionat de ciclism [i este implicat \n organizarea, o dat` pe an, a unui concurs de mountain bike, la Urla]i. De[i \n România nu sunt condi]ii optime pentru practicarea acestui sport, Glass merge cu bicicleta de opt ani prin Baia Mare, Re[i]a, Miercurea Ciuc la concursuri. Vara, vine cu bicicleta la serviciu.

FOTO: VALI MIREA

TURCUL {I BISCUI}II ROSTAR Halil Bulut este \n România din 1992. Acum 20 de ani, prima sa afacere a fost importul de s`pun, m`sline [i biscui]i din Turcia [i Dubai. “Era perioada de dup` Revolu]ie, când românii cump`rau tot ce g`seau cu greu \n perioada comunist`”, \[i aminte[te el. Construc]ia fabricii RoStar, actuala sa afacere, a \nceput \n 1997, [i pe atunci a fost deschiz`tor de drumuri \n domeniul produc]iei interne de biscui]i. Ca [i Jan Glass, Bulut recunoa[te c`, \n acele timpuri, \n România era un climat favorabil investi]iilor: existau facilit`]i pentru investitorii str`ini, scutire de la plata taxelor vamale timp de doi ani [i de la plata impozitului pe profit timp de cinci ani. Familia a fost al`turi de el de la \nceput \n România. Are doi b`ie]i crescu]i aici, cel mare urmeaz` [i facultatea \n ]ara noastr`. Bulut crede c` integrarea sa \n România a fost u[oar` datorit` faptului c` este o persoan` care nu judec` oamenii dup` religie sau na]ionalitate. “Având \n Biz

ANTREPRENORIAT EXPA}I

Având \n vedere c` nu m` simt str`in \n România [i am dobândit [i cet`]enia român` de 12 ani, nu pot spune c` este greu s` dezvol]i afaceri aici. Dac` a[ fi venit acum \n România, cu siguran]` ar fi fost mai greu”

FOTO: VALI MIREA

Halil Bulut, ac]ionar, RoStar

Biz

vedere c` nu m` simt str`in \n România [i am dobândit [i cet`]enia român` de 12 ani, nu pot spune c` este greu s` dezvol]i afaceri aici. Dac` a[ fi venit acum \n România, cu siguran]` ar fi fost mai greu”, recunoa[te Bulut. Printre obiceiurile proaste ale românilor enumer` faptul c` ace[tia nu sunt calcula]i [i nu se gândesc foarte mult la ziua de mâine; \n schimb sunt pu[i mereu pe distrac]ie [i prieteno[i. Nici criza nu l-a putut face pe Bulut s` renun]e la afacerea sa [i a so]iei sale. A redus costurile prin optimizarea stocurilor, a num`rului de angaja]i, a cheltuielilor [i a men]inut volumul de vânzare. RoStar a ajuns la afaceri de 9 milioane de euro, iar 2012 este un an de stand-by, cu afaceri la acela[i nivel. Compania sa activeaz` pe pia]a biscui]ilor dulci ambala]i [i are concuren]` format` din companii multina]ionale, firme care dispun de bugete impresionante de promovare [i implementare a produselor noi, dar [i concuren]i na]ionali puternici. Compania a reu[it s` se men]in` lider pe segmentul de biscui]i Petit Beurre, prin aportul adus de lansarea unor produse noi (Petit 80 g [i Maronetti). Produc]ia pentru anul trecut a fost de aproximativ 4.000 tone. Un procent de 3% merge la export, dar investitorii companiei RoStar inten]ioneaz` s` participe la târguri interna]ionale pentru o vizibilitate mai mare. Biz

DESPRE TINE, PENTRU VIITORUL T~U! DETALII DESPRE PROIECT: Investe[te \n oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritar` 2 “Corelarea \nv`]`rii pe tot parcursul vie]ii cu pia]a muncii” Domeniul major de interven]ie 2.1. “Tranzi]ia de la [coal` la via]a activ`” Titlul proiectului: “Despre tine, pentru viitorul t`u!” Num`rul de identificare al contractului: POSDRU/90/2.1/S/62281 Beneficiar: Target Active Training SRL

OBIECTIVUL PROIECTULUI: Dobândirea de cuno[tin]e [i abilit`]i care s` genereze o mai bun` inser]ie pe pia]a muncii a tinerilor din liceele [i facult`]ile cu profil noneconomic sau tehnic. |n proiect se \nscriu echipe de elevi [i studen]i de câte 6 [i respectiv 5 persoane. Fiecare echip` \[i va crea o firm` de exerci]iu pe care o va dezvolta [i cu care va intra \n competi]ie cu celelalte echipe formate.

Trei regiuni de desf`[urare a activit`]ilor, iar din fiecare regiune vor fi acceptate maximum 15 echipe de elevi [i 3 de studen]i:

Bucure[ti – Ilfov Centru (Bra[ov, Sibiu, Alba) Sud / Est (Tulcea, Constan]a, Gala]i)

ACTIVIT~}I {I DESF~{URARE |N TIMP Sesiuni de deschidere

Module de teorie pentru dezvoltarea firmelor de exerci]iu

3 seminarii na]ionale (aprilie)

|nscrierea echipelor (inclusiv pe portal online)

Consiliere [i orientare profesional`

|ntâlnire cu un expert

1 seminar na]ional (iunie)

Pentru informa]ii suplimentare: office@active-training.ro

Evenimentul afacerilor verzi [i al companiilor sustenabile 15 mai 2012, Hotel Howard Johnson - www.bizforum.ro/greenbiz7

află care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly descoperă de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în pofida crizei economice inspiră-te din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment primeşte sfaturi experte cu scopul de a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial identifică şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator participă la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

Exclusiv: Topul celor mai verzi companii din România Un studiu realizat de ISRA Center pentru revista Biz Un eveniment

strategie

GHICI LÂNG~ CINE VEI STA |N AVION Compania aerian` KLM a lansat \ncepând din luna februarie serviciul Meet & Seat, prin intermediul c`ruia po]i alege s` zbori al`turi de pasageri cu pasiuni similare, alese dup` profilul din social media. DE OANA GRECEA entru cineva care c`l`tore[te mult,

loteria locurilor din avion poate \nsemna diferen]a dintre o c`l`torie pl`cut` [i un adev`rat co[mar. Nu [tii niciodat` cine se va a[eza lâng` tine. Dar compania olandez` KLM vrea s` schimbe radical acest lucru. Acum, pute]i rezerva un loc de avion \n func]ie de profilul de Facebook, Twitter, YouTube sau LinkedIn al celorlal]i pasageri. Peste un milion de fani ai paginii de Facebook a KLM au putut afla de acest lucru sau sunt informa]i \n permanen]` de ajutorul pe care-l pot primi de la compania aviatic`. |n cadrul serviciul Meet & Seat, cei care de]in o rezervare pe un zbor KLM \[i pot lega profilurile lor de pe Facebook sau LinkedIn de zborul respectiv pentru a vedea informa]ii despre restul pasagerilor. |n func]ie de protec]ia datelor setat` de fiecare pasager, ace[tia decid ce informa]ii personale vor fi \mp`rt`[ite cu restul pasagerilor.

Serviciul Meet & Seat faciliteaz` interac]iunea cu pasageri care au acelea[i pasiuni sau o experien]` similar` pe plan profesional. Utilizatorii serviciului pot afla dac` zborul respectiv a fost ales de un cunoscut sau descoperi ce pasageri particip` la aceea[i conferin]` din SUA. Ulterior, Meet & Seat le permite utilizatorilor stabilirea unei \ntâlniri la cafea \nainte de decolare, alegerea locurilor al`turate sau rezervarea aceluia[i taxi dup` aterizare. Meet & Seat este disponibil doar pe zborurile intercontinentale, prin sistemul Manage My Booking. Pasagerii \[i pot alege locul dorit cu minimum 90 de zile [i maximum 48 de ore \nainte de decolare. Ini]ial, serviciul KLM Meet & Seat va fi oferit pe zborurile de la Amsterdam la San Francisco, New York [i Sao Paolo. Ulterior, va fi introdus [i pe alte rute intercontinentale ale KLM. KLM ocup` pozi]ia a treia \ntre companiile aeriene \ntr-un clasament al fa-

nilor pe Facebook, dup` Southwest Airlines [i Air Asia, compania olandez` fiind urmat` de Lufthansa. O echip` de 40 de persoane e dedicat` \n totalitate activit`]ilor [i asisten]ei acordate \n re]ele de social media, 24 de ore din 24, [apte zile pe s`pt`mân`. De[i 2011 a fost un an cu turbulen]e pentru industria aviatic`, KLM Royal Dutch Airlines a transportat 35 de milioane de pasageri cu cele 157 de avioane ale sale [i a interac]ionat cu o parte dintre ace[tia \n re]elele sociale. Mul]i scriu [i \ntreab` de recuperarea bagajelor pierdute, orele de zbor, reprogramare de zboruri (dac` e cazul) sau orice situa]ii dificile \n care se afl`. Serviciul din re]elele sociale este disponibil \n trei limbi de circula]ie interna]ional`: englez`, francez` [i spaniol`. Pentru atragerea fanilor, compania organizeaz` periodic concursuri pe aceste pagini sau anun]` promo]ii la biletele de avion. Biz Biz

Pozi]ionarea exponen]ial` La fel ca \n imobiliare, unde se spune c` nu conteaz` decât trei factori (loca]ia, loca]ia [i loca]ia), \n marketing avem o triplet` similar`: pozi]ionarea, pozi]ionarea [i pozi]ionarea. DE PAUL GARRISON ozi]ionarea se refer` la locul pe care \l ocup` brandul tù \n mintea clientului. Partea cea mai cunoscut` a [tiin]ei pozi]ion`rii este pozi]ionarea de brand, dar po]i recurge la strategia de pozi]ionare [i pentru a-]i \mbun`t`]i imaginea companiei \n cadrul comunit`]ii de investitori, ca s` te asiguri de coperarea entuziast` a altor departamente din companie sau chiar pentru a te pozi]iona pe tine personal cu scopul de a avansa \n carier`. Modul \n care te pozi]ionezi pe tine, brandul tù, compania ta, ba chiar [i ideile tale te va pune \n avantaj sau \n dezavantaj fa]` de concuren]`. De altfel, concuren]a nu ar trebui s` te deranjeze prea tare decât dac` se afl` \ntre tine [i clien]i. Aceasta \nseamn` pozi]ionarea: s` te plasezi mai aproape de client, devenind o amenin]are pentru succesul concuren]ei. Exist` dou` op]iuni: fie aduci ]inta la tine, fie te duci tu dup` ]int`. Este mult mai eficient s` te mulezi dup` atitudinea, percep]iile [i comportamentul clien]ilor decât s` \ncerci s` le schimbi. Numai c` schimbarea este, probabil, lucrul de care ai nevoie pentru ca afacerea ta s` creasc`. Fie \i faci pe poten]ialii clien]i s` nu mai cumpere ce cump`rau \nainte [i s` treac` la produsul tù, fie \i faci pe clien]ii deja existen]i s` cumpere mai mult sau la un pre] mai mare. Prac60

Biz

tic, trebuie s` te hot`r`[ti cât de mult \i po]i face s` mearg` sau cât de departe po]i merge tu. Clien]ii schimb` mereu pozi]ia brandurilor \n inima [i mintea lor, \n func]ie de nevoile lor, aflate \ntr-o permanent` schimbare. |n mod con[tient dar [i incon[tient, ei \]i compar` brandul cu o gam` de alternative adesea larg`, pe baza informa]iilor oferite cu generozitate de c`tre concuren]`. Pozi]ionarea de brand face, \n linii mari, trei lucruri: \]i permite s` vezi con-

PROCESUL DE POZI}IONARE Pozi]ionarea de brand cuprinde trei elemente de baz`: ]inta, cadrul de referin]` [i diferen]ierea. Procesul \ncepe cu acei clien]i pe care \i consideri a fi potrivi]i cu produsul tù – adic` ]inta. Dup` aceea se analizeaz` concuren]a [i se \ncearc` g`sirea unei cì de a fi diferit, mai bun [i mai deosebit \n compara]ie cu ce ofer` competi]ia respectivilor clien]i. Aceast` diferen]` este cel mai important element al pozi]ion`rii [i e oferta unic` de vânzare (unique sales proposition). De aici rezult` o pozi]ionare tipic`. Exist` \ns` [i un instrument mai bun. Pozi]ionarea de brand exponen]ial` ofer` o alternativ` mult mai eficient`, deoarece implic` \n mod egal toate cele trei elemente de baz` ale pozi]ion`rii, pentru a conferi cel mai \nalt poten]ial de cre[tere brandului tù. |n loc s` te limitezi de la bun \nceput la un anumit grup de clien]i sau la o list` de competitori prestabilit`, \ncepi de la zero [i identifici cea mai puternic` pozi]ionare pentru brandul tù, considerând fiecare element de pozi]ionare drept poten]ial` cheie pentru cre[terea exponen]ial`.

CUM SE CALCULEAZ~ “FACTORUL X”

Secretul const` \n a afla care dintre cele trei elemente de]ine puterea de a provoca acea cre[tere exponen]ial`. S` privim totul ca pe o problem` de algebr` [i s` \ncerc`m s` calcuPAUL GARRISON este l`m X – adic` factorul profesor de marketing [i exponen]ial. Odat` ce \l g`sim fost decan al Central Euro[i dezl`n]uim \ntreg potenpean University Business ]ialul brandului, celelalte School, iar acum pred` la dou` elemente vor deveni Maastricht School of Manavizibile de la sine. gement România [i SkolPutem \ncepe cu diferenkovo School of Management ]ierea, adic` un beneficiu ofedin Moscova. A lucrat \n rit de produsul tù care este marketing mai bine de 30 mai bun decât oricare alt` de ani. De-a lungul carierei ofert` alternativ`. Dup` a lucrat la Procter & Gamaceea, putem \ncerca s` aduble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publicicem clien]ii pe pozi]ia ta prin tate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de eviden]ierea unei nevoi pân` consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. acum ne[tiute, pe care prosumatorul prin ochii acestuia; diferendusul tù o poate \mplini. Dar exist` [i ]iaz` brandul tù de celelalte alternative, un alt punct de plecare, prin concentraprin intermediul identit`]ii sale; d` rea asupra unui cadru de referin]` lucrana[tere unui interes sus]inut pentru tiv [i apoi delimitarea unei pozi]ii dup` brandul tù. ce ai constatat cine poate fi concuren]a.

STRATEGIE MARKETING

CELE 3 ADEV~RURI DE BAZ~ CU PRIVIRE LA POZI}IONARE:

Pozi]ionarea este brandul. Cine spune asta? Clientul!

CLIEN}I DIFERI}I – POZI}ION~RI DIFERITE Am auzit de nenum`rate ori scuza c` pozi]ionarea slab` a unui brand se datoreaz` faptului c` este foarte greu s` lucrezi cu segmente de clien]i-]int` diferite, deoarece au nevoie de o diferen]iere comun`. Aceast` lips` de preocupare pentru nevoile unui singur segment de clien]i \nseamn` pur [i simplu pozi]ionare gre[it`. Prin defini]ie, pozi]ionarea trebuie s` fie foarte precis` pe ]int`, pentru a putea fi relevant`. Alege ]inta cea

cerea din punctul de vedere al noii ]inte [i ]inând cont de alternativele pe care le are aceasta. Minivanurile erau foarte populare la vremea respectiv` \n rândurile mamelor din clasa mijlocie din suburbii. Echipa de marketing de la Jeep a stabilit ce caracteristici [i ce beneficii erau necesare pentru a veni cu o diferen]iere eficient`. Primul lucru la care se poate gândi cineva este “transmisia integral`”. Nu e r`u, dar nu e nici suficient de precis: transmisia integral` e

mai interesant` [i creeaz` o diferen]iere extrem de relevant` pentru aceasta. Apoi, dac` este nevoie, treci la o ]int` secundar`, cu o alt` diferen]iere. Jeep Cherokee [i cre[terea exponen]ial` a categoriei SUV-urilor, \nceput` acum 20 de ani, reprezint` un exemplu foarte bun cu privire la for]a X-ului exponen]ial. Cineva foarte inteligent de la Jeep [i-a dat seama c` exist` un segment de clien]i cu poten]ial [i mai mare decât b`rba]ii care cump`r` ma[ini: mamele din clasa mijlocie care tr`iesc \n suburbii [i cump`r` câte o ma[in` nou` la câ]iva ani. X-ul exponen]ial \n acest caz a fost ]inta – un nou client]int`. Odat` ce compania [i-a stabilit o ]int` mai valoroas`, a fost mai u[or s` identifice [i celelalte dou` elemente ale pozi]ion`rii – cadrul de referin]` [i diferen]ierea. |n loc s` lupte \mpotriva vechilor concuren]i (Ford Bronco [i Chevy Blazer), Jeep a \nceput s` priveasc` afa-

numai aspectul func]ional al unei diferen]ieri emo]ionale: controlul [i siguran]a la volan, esen]iale pentru mame. Practic, Jeep a creat o nou` categorie de autovehicule cu beneficii pentru o ]int` nou`. SUV nu era un nume prea atractiv pentru o categorie de ma[ini, \ns` a definit eficient domeniul \n avantajul lui Jeep Cherokee. Rezultatul a fost c` Jeep vinde de dou` ori mai mult modelul Cherokee decât \nainte de repozi]ionare, la un pre] \n medie cu 30% mai mare. Cum [tii când ai o pozi]ionare bun`? |n acela[i mod \n care determini dac` orice alt fel de strategie este eficient`. Este semnificativ` (pentru ]int`, dar [i pentru ca tu s`-]i \ndepline[ti obiectivele de business)? Este realizabil` – adic` chiar po]i s` faci ce promi]i c` faci? Poate fi ap`rat`– adic` \]i po]i p`stra pozi]ia ast`zi, dar [i \n viitorul previzibil? Biz

Pozi]ionarea brandului t`u nu func]ioneaz` niciodat` pentru concuren]` [i invers. Altfel n-ar mai fi pozi]ionare. Pozi]ionarea trebuie s` apar]in` unui singur brand. Totul comunic`. De aceea, totul trebuie s` comunice pozi]ionarea!

Primul pas este s` te \ntrebi ce faci tu de fapt. De exemplu, pârtiile de schi din Kitzbühel activeaz` \n domeniul schiului sau \n acela mai larg al vacan]elor de familie? Depinde. Dac` \ntrebi ni[te tineri de 20 [i ceva de ani, este o sta]iune de schi [i concureaz` cu Sell am Zee sau San Anton, având \ns` \n plus diferen]ierea c` ofer` aventur` [i petreceri. Dac` \ns` Kitzbühel vrea s` atrag` familii care cheltuiesc mult \n timpul unor vacan]e de o s`pt`mân` sau dou`, va trebui s` concureze cu alte destina]ii de iarn`, inclusiv cu cele care ofer` plaje \nsorite \n sezonul rece. Deoarece la \nceput nu ai cum s` [tii sigur dac` X-ul exponen]ial se afl` \n mixul t`u de pozi]ionare, trebuie s` treci prin procesul explor`rii mai multor variante diferite pentru fiecare dintre cele trei elemente ale pozi]ion`rii. S` analiz`m fiecare element [i s` stabilim dup` ce s` ne uit`m.

Biz

Un rebranding Universal Din aprilie 2012, focusul pe tehnologie, cercetare [i studii de pia]` se va plia \n cazul Universal McCann pe o nou` identitate de brand, care va fi lansat` la nivel interna]ional pentru \ntreaga re]ea.

Concret, ce se schimb` \n identitatea brandului Universal McCann? Noul concept de brand se nume[te “Curiosity works” [i este o evolu]ie de la un concept mai poetic, “Curious minds for surprising results”. Noul accent pe care-l pune ideea aceasta este c` nu vrem “rezultate surprinz`toare”, ci vrem o curiozitate care func]ioneaz`. Tot ce am f`cut \n ultimii ani, toate instrumentele dezvoltate nu au fost f`cute pentru a vedea cu curiozitate ce se mai \ntâmpl` pe pia]`. Toate acestea sunt foarte bine gândite pentru a fi foarte orientate c`tre rezultate. Sunt instrumente care ajut` procesul gândirii s` se ghideze c`tre g`sirea problemelor.

DE LOREDANA S~NDULESCU Cât de dificil este procesul de adaptare la noua pozi]ionare? Universal McCann renun]` la “Curious minds for surprising results” [i trece la “Curiosity works”. Schimbarea face parte dintr-un proces de rebranding care prespune un nou logo [i un nou slogan, \nceput \n ianuarie 2012, ce va fi finalizat \n aprilie \n toat` re]eaua, inclusiv \n România. Mihai Trandafir, Managing Director al Universal McCann, ne-a vorbit \n avanpremier` despre ce \nseamn` noua pozi]ionare [i cum s-au pus bazele acestui rebranding.

Pe ce fundamente se bazeaz` rebrandingul Universal McCann? Suntem compania de media din România care a investit cel mai mult pe zona de instrumente de cercetare, fie c` au fost dezvoltate local, fie pe plan interna]ional. Investi]iile au vizat atât dezvoltarea de softuri de optimizare, cât [i de studii de pia]` dedicate clien]ilor no[tri. Toate acestea le-am implementat pentru to]i clien]ii deodat`, cu investi]ii semnificative. Nu cred c` mai exist` vreo companie care s` fi investit peste 100.000 de euro \ntr-un singur instrument de cercetare. Dezvoltarea \n direc]ia aceasta a luat amploare de acum doi ani. 90% dintre instrumentele de cercetare pe care le folosim sunt din re]ea, dar sunt aplicate \n România pe studii dezvoltate local. Avem [i instrumente dezvoltate de noi, 62

Biz

cu care suntem \n momentul de fa]` \n discu]ii s` le export`m. De asemenea, suntem singura re]ea care de patru ani facem o monitorizare permanent` de social media prin care sunt acoperite peste 150 de ]`ri, inclusiv România. Anul trecut am lansat un instrument de cercetare extrem de complex care se bazeaz` pe interviuri cu peste 3.000 de oameni, care urm`re[te s` optimizeze alocarea bugetelor pe medii [i de aproape trei ani investim \n instrumente de optimizare pentru fiecare mediu \n parte. De exemplu, de un an [i jum`tate avem singurul instrument de planificare de outdoor din pia]` care se bazeaz` pe h`r]i, GPS [i target`ri pentru optimizarea planific`rii. Pe lâng` dezvoltarea acestor instrumente, am fost [i foarte activi \n industrie. Am participat

Tot acest rebranding \nseamn` o articulare a ceea ce Universal McCann f`cea deja \n România. Noi jucam deja \n direc]ia aceasta de ceva vreme [i lucrul acesta s-a v`zut [i prin campaniile f`cute pe plan local. Anul trecut a fost un an special pentru McCann, inclusiv pe zona de media. Toate premiile de nivel foarte \nalt au venit la noi. Nu suntem adep]ii creativit`]ii de dragul creativit`]ii, ci credem \n metodele de cercetare care s` identifice acele aspecte critice ce pot schimba atât parcursul unei planific`ri de campanie, cât mai ales rezultatele. Pân` la urm`, publicitatea nu este doar o art`, este [i o [tiin]`. Noi ne afl`m \n zona \n care trebuie s` aducem m`surabilitate [i rezultate cât se poate de palpabile, mai

UNIVERSAL MCCANN Vechiul logo

Noul logo ce urmeaz` a fi lansat \n aprilie 2012

la ultimele dou` licita]ii ARMA \n \ncercarea de a optimiza sistemele de monitorizare de pe TV [i am ini]iat \mpreun` cu BRAT un proces de \mbun`t`]ire a tot ceea ce \nseamn` monitorizare de pres`.

ales c` la noi se num`r` banii de cele mai multe ori. Prin instrumentele pe care le avem la dispozi]ie putem s` chestion`m [i s` revalid`m un brief primit de la un client. Putem s` mergem din-

STRATEGIE MEDIA

colo de lucrurile care par deja definite [i s` g`sim nuan]e care s` aduc` un nou punct de vedere. De multe ori, brief-urile nu se chestioneaz`. E o abordare semi-eficient` pentru agen]ie. |ns` se poate \nt창mpla ca, dac` iei la \ntreb`ri ni[te date stabilite [i fixate, s` ajungi s` g`se[ti solu]ia unei probleme pe care nu a ridicat-o nimeni.

Pentru c창]i clien]i a]i schimbat brief-ul [i direc]ia de joc? Nu ]inem socoteala aceasta. |n absolut toate briefurile \ncerc`m s` aducem complet`ri. Un brief nu poate s` fie niciodat` complet, este doar o poz` a momentului. La dou` s`pt`m창ni dup` ce a fost prezentat, este posibil s` se fi schimbat contextul care era trecut \n brief. Drept urmare, \ncerc`m s` anticip`m anumite aspecte.

Ce schimb`ri crede]i c` va aduce noua pozi]ionare? Ne dorim din ce \n ce mai mult s` avem remunera]ia de agen]ie legat` de rezultatele pe care le livr`m. Este vorba de \ncredere \n \ntreaga abordare [i \n tot ce \nseamn` procesul de lucru [i \n oameni. |ncrederea \n produsul nostru dorim s` se vad` printr-un sistem [i mai clar de remunera]ie pe baza performan]elor. Schimbarea este c` ne dorim s` punem un accent suplimentar pe aceste lucruri.

Dar \n ceea ce prive[te impactul \n pia]`, ce a[tept`ri ave]i? A[tept`rile sunt mai degrab` legate de impactul asupra rezultatelor clien]ilor. Nu am fost o companie agresiv` \n ceea ce prive[te cota de pia]`, ne-am axat pe portofoliul actual [i am avut o rat` de reten]ie foarte bun` a clien]ilor locali. Pe plan local, am pierdut trei clien]i \n 10 ani.

Mihai Trandafir, Managing Director, Universal McCann

FOTO: VALI MIREA

Ce ]inte de business v-a]i propus anul acesta? Scopul nostru nu e s` atragem clien]i noi, ci s` ridic`m acei clien]i pe care-i avem \ntr-o zon` de performan]` care s` ne permit` s` ne lu`m remunera]ia aferent` unei performan]e de \nalt nivel. A[a, toat` lumea are de c창[tigat. Biz Biz

O specie aparte: Social Media Manager-ul Cine viseaz` la un program de lucru de la 9 la 5 n-are nicio [ans` s` ajung` vreodat` social media manager. O zi din via]a acestuia \nseamn` conectare permanent` [i o foarte bun` planificare. Pentru c` social media presupune [i precizie matematic`. {i mai ales pentru c` social media nu doarme niciodat`. DE LOREDANA S~NDULESCU

u a intrat \n nomenclatorul meseriilor, \ns` pozi]ia de social media manager apare tot mai frecvent printre posturile vacante pe pia]a muncii peste tot \n lume. {i \n companiile din România exist` oameni care de ceva vreme se ocup` de “chestiuni misterioase” pre64

Biz

cum social media. Pu]ine sunt deocamdat` companiile care au inclus \n organigrama departamentului de comunicare pozi]ia de social media manager [i pu]ini sunt [i cei care au curajul s`-[i asume o astfel de pozi]ie de[i poate c` au \ndeplinit \n ultimul timp obiective specifice de social media.

Anul trecut, BCR era una dintre primele companii din România care anun]a oficial angajarea unui social media manger, \n persoana bloggerului Alexandru Negrea, iar de la \nceputul lui 2012 asist`m la o efervescen]` a anun]urilor de angajare \n acest domeniu. Fie c` este vorba de o pozi]ie de social media manager, fie de social media specialist, cerin]ele sunt cam acelea[i. Prima condi]ie este o foarte bun` cunoa[tere a tuturor platformelor sociale, precum [i o prezen]` activ` pe acestea. Experien]a anterioar` \n comunicare este un plus, \ns` cunoa[terea limbii engleze este absolut obligatorie. Alexandru Negrea estimeaz` c` studiile sunt \n propor]ie de 80% irelevante pentru un astfel de job. Ar fi, bine\n]eles, indicat` alegerea unui om care a studiat marketing sau comunicare, dar pentru partea de online studiile nu prea au nicio relevan]`, pentru c` nu exist` \n mod real o astfel de disciplin` \n \nv`]`mântul universitar din România. “Abilit`]ile de comunicate sunt pe primul plan”, spune Alexandru Negrea. {i nu se refer` la abilit`]ile de comunicare de baz` [i nici la abilitatea de a scrie corect. Acestea sunt de la sine \n]elese. “Prefer s` folosesc cuvântul abilitate când treci de nivelul de abecedar [i dovede[ti c` te pasioneaz` domeniul, când \]i faci un blog \n jurul c`ruia construie[ti o comunitate, când treci onorabil prin situa]ii de criz` cu brandul t`u personal, când te implici \ntr-o comunitate format` din mii de oameni [i reu[e[ti s` te pozi]ionezi ca un formator de opinie”, explic` Negrea. |n toate cele de mai sus sunt incluse [i abilit`]ile de marketing ce presupun capacitatea de a contura un plan, de a extrage [i analiza cifrele ob]inute \n urma acestuia, capacitatea de a seta o referin]` [i de a \mbun`t`]i planul pe parcurs, \n baza acelei referin]e. La capitolul responsabilit`]i incluse pe agenda unui social media manager se \nscriu planificarea [i gestionarea prezen]ei \n social media a brandului avut \n administrare, atât la nivel strategic cât [i tactic.

STRATEGIE MARKETING

O ZI DIN VIA}A UNUI SOCIAL MEDIA MANAGER

DIMINEA}A 05:30 – 12:00

VERIFICARE Citi]i e-mail-urile primite \n cele cinci ore de repaus. }ine]i minte: Social media nu doarme niciodat`.

DUP~-AMIAZ~ SCANARE Scana]i fluxurile de [tiri pentru articole interesante, posturi pe blog sau videouri ce pot fi distribuite mai departe.

TWEET {I RETWEET Scrie]i tweet-uri interesante [i da]i retweet-uri ale articolelor relevante. Programa]i tweet-urile pentru perioadele când sunte]i la mas` sau \n ma[in`, \n drum spre cas`.

ALEXANDRU NEGREA, Social Media Manager, BCR

12:00 – 19:00

PRÂNZ Merge]i la mas` cu al]i social media manageri ca s` lua]i pulsul nout`]ilor din domeniu. Nu uita]i s` da]i check in pe Foursquare.

|NREGISTRA}I {I |NC~RCA}I Pute]i s` face]i un interviu filmat cu CEO-ul sau cu unul dintre colegi, pe care s`-l \nc`rca]i pe YouTube.

PUBLICARE Publica]i un articol pe blog sau o actualizare de status. Distribui]i materiale publicate de colegi sau de nume respectate din domeniul vostru.

SCRIE}I

R~SPUNSURI Dialoga]i cu comunitatea din jurul brandului vostru, r`spunzând la mesaje [i comentarii. Verifica]i alertele care v` anun]` men]ion`rile pozitive [i negative referitoare la brandul sau serviciul vostru.

19:00 – pân` a doua zi

VERIFICARE Verifica]i volumele de trafic, bounce rate-urile [i alte date relevante din Google Analytics.

|NSCRIERE |nscrie]i-v` [i marca]i \n calendar viitoarele conferin]e la care vre]i s` participa]i.

Scrie]i un articol pe blog.

PROGRAMA}I TWEET-URILE

SKYPE Pute]i intra pe Skype \ntr-o conferin]` despre corporate microblogging.

FOLLOW UP |ntâlni]i-v` cu cei din echipa de vânz`ri [i marketing.

SEARA

REVIZUI}I Trece]i \n revist` toate canalale de comunicare \n social media.

PREZENT~RI Veni]i cu prezent`ri despre importan]a RSS feed-urilor, Facebook [i Twitter.

Programa]i tweet-urile care vre]i s` fie publicate peste noapte pentru a v` promova brandul pentru cei care func]ioneaz` pe alt fus orar.

VERIFICA}I Verifica]i \nc` o dat` e-mail-urile pe smartphone \nainte s` merge]i la culcare.

Sursa: Socialcast via socialtimes.com

|nainte de a face social media pentru o companie trebuie lucrat pe brandul personal. Nu cred c` exist` alt` metod` prin care po]i \nv`]a cum se \ntâmpl` lucrurile pe Facebook, Twitter sau pe bloguri. Ar trebui s` fie o cerin]` obligatorie pentru un astfel de job. Dup` un an de munc` \n social media, o s` ai sute de documente [i de rapoarte cu cifre despre pagina de Facebook, campanii, profilul de Twitter, bloggeri, pe care trebuie s` le aranjezi, s` le calculezi [i s` vezi ce a func]ionat bine [i ce nu a mers, [i mai ales care au fost cauzele, astfel \ncât s` nu mai mearg` prost [i \n anul urm`tor.

|n general, unui social media manager i se cer dou` lucruri: s` creasc` comunitatea din jurul brandului pe care-l reprezint` [i s` \mbun`t`]easc` imaginea \n mediului onnline a brandului pe care-l reprezint`. “Nu e greu s` faci lucrurile astea, dar e un proces destul de complex”, explic` Alexandru Negrea. Concret \nseamn` monitorizare permanent`, cre[terea comunit`]ii, interac]iune permanent` cu comunitatea, integrarea social media \n companie [i probabil cel mai important, setarea unor obiective pe baza c`rora s` se poat` ar`ta c` social media func]ioneaz` pentru companie. Biz Biz

CÅND ROMÅNII NU MAI AU TALENT

Globalizarea va aduce \n urm`torii zece ani o puternic` migrare a for]ei de munc` din statele emergente c`tre economiile dezvoltate. Ce m`suri trebuie s` ia companiile locale pentru diminuarea impactului fenomenului [i cum pute]i deveni angajat vedet` \n ochii firmelor de recrutare globale? DE OVIDIU NEAGOE

dina Cheriche[ [i-a v`zut visul \mplinit. Tån`ra este medic generalist [i, de mai bine de un an [i jum`tate, se poate l`uda c` face exact ce [i-a dorit dintotdeauna, cum [i-a dorit [i, \n plus, satisfac]iile sunt foarte mari, dup` cum se confeseaz` pe propriul blog. Nu este greu de dedus faptul c` Adina Cheriche[ nu profeseaz` medicina \n Romånia, ci \n Fran]a. “Mi-am creat deja o pacientur` fidel`, am cå[tigat respectul pacien]ilor [i al colegilor medici, autorit`]ile locale au fost [i sunt al`turi de mine tot timpul. |n concluzie am reu[it”, mai scrie medicul pe blogul propriu. Aceasta este numai una dintre cele peste 8.000 de pove[ti ale cadrelor medicale – potrivit datelor Colegiului Medicilor, \ntre 2007 [i 2011 dintre cei 40.000 de medici cu drept de liber` practic` 8.000 au ales s` profeseze \n str`in`tate – care au reu[it [i [i-au v`zut visul \mplinit peste hotare. Cu toate acestea, nu doar sistemul de s`n`tate este amenin]at de o poten]ial` viitoare criz` de talente, ci [i mediul de business, pe baza migr`rii angaja]ilor vedet` din ]`rile emergente c`tre economii mai puternice. “|n general, la nivel macroeconomic, s-a constatat o migra]ie a angaja]ilor din domeniile medical, IT, inginerie, cercetare, electronic, care fie lucreaz` project based \n alte ]`ri, fie au semnat angajamente pe durat` nedeterminat`”, spune pentru Biz 66

Biz

Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i executive search ABC Human Capital. “|ns` consider c`, indiferent de domeniul de activitate [i de m`rimea companiei respective, fiecare firm` are unul sau mai mul]i angaja]i valoro[i pentru care este indicat s` aib` un nivel de reten]ie cåt mai mare, f`cånd \n acest sens eforturi sus]inute de a veni \n \ntåmpinarea nevoilor acestora”, continu` Managing Director-ul de la ABC Human Capital.

DIN CRIZ~ |N CRIZ~ Pentru orice stat, o criz` a talentelor este una de o importan]` crucial`. Efectele acesteia sunt pe termen scurt, mediu [i lung, pentru c` noile genera]ii se formeaz` cu dificultate, iar perioadele de induc]ie sunt de asemenea de lung` durat`. Anul trecut, \n Romånia, 53% dintre angajatori \ntåmpinau dificult`]i \n umplerea pozi]iilor cheie, comparativ cu media global`, care se situa la valoarea de 34%, potrivit datelor unui raport realizat de ManpowerGroup Romånia. Printre pozi]iile pentru care angajatorii identific` [i recruteaz` angaja]i talenta]i cu cea mai mare dificultate se num`r` cele din comer], inginerie, management, contabilitate, financiar [i vånz`ri. Vestea mai \ngrijor`toare este tendin]a de globalizare a fenomenului. “Nu numai Romånia este \n situa]ia \n care risc` s`-[i piard` angaja]ii valoro[i \n favoarea altor ]`ri: Germania se

confrunt` [i \n momentul de fa]` cu o criz` pe pia]a for]ei de munc` din domeniul medical, foarte mul]i doctori alegånd s` munceasc` \n ]`ri precum Elve]ia, unde nivelul cå[tigurilor este considerabil mai mare”, spune Corina Diaconu. Tendin]a este semnalat` [i de un raport realizat de World Economic Forum (WEF) [i firma de consultan]` Boston Consulting Group (BCG). Studiul arat` c`, \n urm`torul deceniu, num`rul de talente din Europa de Vest va \nregistra un drum descendent, ceea ce ar duce la apari]ia unei “secete” record de angaja]i talenta]i dup` anul 2020, cu rate de cre[tere a num`rului acestora cuprinse \ntre 0 [i 1%, iar \n unele ]`ri, chiar cu valori negative. Estim`rile de cre[tere economic`, coroborate cu un val uria[ de pension`ri, vor for]a angajatorii s` g`seasc`, s` atrag` [i s` re]in` talentele \n companie, [i a[a \n num`r mic. Pe m`sur` ce pr`pastia din råndul angaja]ilor se adånce[te, competi]ia \ntre organiza]ii pentru cei mai buni salaria]i se intensific`, ceea ce \nseamn` oportunit`]i mari pentru angaja]ii valoro[i. |n contextul economic global actual, atragerea [i men]inerea talentelor este o prioritate pe agenda oric`rei companii, fiecare aflat` \n c`utarea unor strategii care s` ajute la \mbun`t`]irea atractivit`]ii [i a gradului de competitivitate al companiei. Dac` solu]iile sunt diferite [i variaz` \n func]ie

STRATEGIE MANAGEMENT de politica fiec`rei companii, printre cele mai populare se num`r` programele de training sau alte stadii de preg`tire profesional`, ori schimburi de experien]` \n cazul multina]ionalelor. “Solu]iile sunt \n special de factur` nonfinanciar`, pentru c` s-a constatat c`, de[i motiva]ia financiar` reprezint` 90% din cauzele care determin` schimbarea unui job, totu[i cele mai mari nemul]umiri se reflect` tot \n zona nonfinanciar`”, adaug` Corina Diaconu. Aceasta arat` c`, din nou, competi]ia companiilor din ]ar`

\n care alege s` se specializeze. Dar pentru aceasta trebuie s` [tie c` angaja]ii valoro[i sunt condu[i de dorin]a de evolu]ie [i dezvoltare profesional` [i sunt \n permanent` c`utare de noi provoc`ri. Dac` o companie nu poate oferi unui angajat vedet` aceste oportunit`]i, cel mai plauzibil scenariu este acela \n care acesta \[i [terge de praf CV-ul [i \l trimite la al]i angajatori. Una dintre principalele caracteristici ale acestor angaja]i cheie pentru urm`toarele dou` decenii este

Lorenzo, director al Biroului de Career Services & Corporate Relations al International University of Monaco. “Utilizarea re]elelor sociale \nseamn` inversarea strategiei de marketing dintr-una de «push» \ntr-una de «pull»”, continu` Sophie de Lorenzo. Aceasta propune o strategie compus` din trei pa[i pentru sporirea notoriet`]ii profesionale \n social media: considera]i-v` un brand [i crea]i acest brand cu o viziune pe termen lung, gestiona]i \n mod strategic propria

cu cele din alte state nu se desf`[oar` tocmai \n termeni de egalitate pentru c` Romånia nu este \nc` la nivelul la care poate oferi solu]ii foarte atractive pentru angaja]i. “Din p`cate, oricåt ar \ncerca, companiile nu pot concura cu ]`ri mai dezvoltate din Europa, pentru c` nici gradul nostru de dezvoltare nu poate sus]ine o asemenea competitivitate”, continu` Corina Diaconu.

mobilitatea virtual` [i geografic`. Potrivit raportului WEF [i BCG, portretul robot al angajatului vedet` din urm`toarele dou` decenii creioneaz` o persoan` care [tie s` socializeze, redacteaz` o multitudine de articole pe care le r`spånde[te \n social media [i \[i gestioneaz` \n mod continuu capitalul de imagine [i reputa]ia. “Fiecare \[i construie[te profilul online a[a cum se construie[te un brand, adic` prin crearea unei imagini de sine profesionale, cu o viziune pe termen lung, consistent` [i coerent`, \n concordan]` cu comunit`]ile vizate”, spune Sophie de

marc` online [i combina]i strategia de networking tradi]ional` cu cea digital`. “Calitatea re]elei sociale online este cheia, \ns` cantitatea este [i ea important` pentru o mai mare eficien]`. Invita]i \n mod sistematic pe toat` lumea pe care o cunoa[te]i sau o \ntålni]i s` fac` parte din re]eaua voastr` online [i verifica]i ce contacte ave]i \n comun [i ce profiluri interesante pot avea acestea: dac` \ntålni]i 5 noi oameni de afaceri sau profesioni[ti pe s`pt`mån`, aceasta \nseamn` un poten]ial de cel pu]in 20 de contacte noi care intr` \n propria voastr` re]ea”, mai sf`tuie[te Sophie de Lorenzo. Biz

TRANSFORMAREA |N “VEDET~” Dac`, \ntrebat ce dore[te s` se fac` cånd va cre[te mare, un copil v` r`spunde [treng`re[te “Angajat vedet`”, este deja pe drumul bun, indiferent de domeniul

Biz

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS APRIL 5, 2012, HOWARD JOHNSON WWW.BIZFORUM.RO/PRWEB

EVENTS

life Cinci stele la patru ace O nou` viziune \n ospitalitate a prins contur odat` cu lansarea celui de-al doilea hotel Armani, gåndit chiar de Giorgio Armani. DE OVIDIU NEAGOE

xperien]a “Fashion Week” de la Milano din acest an poate fi complet` pentru cei care vor trece por]ile noului hotel Armani din capitala italian` a modei. Este al doilea hotel al Armani Hotels & Resorts lansat \n colaborare cu Emaar Proprieties PJSC, primul fiind \n Dubai, \n cadrul Burj Khalifa, cea mai \nalt` cl`dire din lume. Dac` fa]ada hotelului este auster` [i puternic`, Giorgio Armani a creat \n interior o lume a armoniei, cu o aten]ie uimitoare la detalii [i, mai ales, la dorin]ele

S~PT~MÅNA LONDONEZ~

clien]ilor. Aici, lini[tea, luxul [i elegan]a se \mpletesc armonios \n stilul celebrului designer, care reu[e[te s` confere excelen]` [i frumuse]e clasicului concept de confort. “Mi-am concentrat toate

eforturile \n livrarea viziunii estetice proprii ambian]ei [i confortului total”, explic` Armani \n comunicatul de pres` emis cu ocazia lans`rii hotelului. Un element cheie \n abordarea acestuia este decizia de a conferi fiec`rei camere un mic vestibul, care creeaz` un spa]iu tampon \nainte ca intimitatea dormitorului s` fie dezv`luit` ochiului. Hotelul pune la dispozi]ia oaspe]ilor 95 de camere a câte 45 de metri p`tra]i [i apartamente pån` la 200 de metri p`tra]i, \n care a fost creat` o atmosfer` cald`, menit` s` fac` turi[tii s` se simt` ca acas`. Biz

Iubitorii de film sunt a[tepta]i la cinematografe pentru pelicula “My Week With Marilyn”, bazat` pe cartea scris` de Colin Clark, \n care poveste[te despre timpul petrecut al`turi de celebra Marilyn Monroe \n Londra \n 1957. Artista se afla acolo pentru film`rile la “The Prince and The Showgirl”, iar timp de cåteva zile a sc`pat de zbuciumul lumii hollywoodiene, tr`ind \n stil pur britanic. Biz

LIFE

{TIRI

Obrazul sub]ire cu ma[ini de lux se ]ine Bugatti Veyron conduce \n topul celor mai excentrice ma[ini second hand scoase la vånzare \n anul 2011, potrivit datelor portalului Auto.ro. Pre]ul unui astfel de vehicul de lux? 1.500.000 de euro. Renumit pentru performan]e de excep]ie, modelul are un sprint de invidiat. Atinge 100 km/h \n doar 2,5 secunde, iar frånarea de la 100 la 0 km/h se realizeaz` \n 2,3 secunde [i 31,4 metri. Sub capota ma[inii sport se reg`sesc un motor W16 de

8 litri [i patru sisteme turbo, care produc \n total 1.001 CP. Urm`toarele clasate \n top au fost: Lamborghini Murcielago, Ferrari F430, Aston Martin Rapide, Rolls-Royce Phantom [i Bentley Continental. Pentru ocupanta locului secund \n top, model care atinge o vitez` de 340 km/h, pre]ul solicitat pe portal a fost de 180.000 de euro, iar pentru modelul F340 al produc`torului italian de autoturisme, 150.000 de euro. (Ovidiu Neagoe)

Conectivitate à la carte Proasp`t inaugurat, restaurantul Phill din capital` este o experien]` pe care gurmanzii o vor putea uita cu greu. Iubitorii rafinamentului vor avea oportunitatea de a c`l`tori \n jurul lumii prin intermediul bucatelor alese pe språncean`, g`tite potrivit re]etelor franceze, italiene, spaniole, thailandeze sau japoneze. Restaurantul este un loc \n care atåt iubitorii gusturilor fine \n arta culinar`, cât [i cei ai design-ului se vor sim]i ca acas`. Conceptul de design al restaurantului Phill se poate caracteriza printr-un singur cuvånt: conectivitate. Reprezentarea conceptului de conectivitate s-a realizat prin apelul la mijloace specifice culturii pop, sau mai bine spus a unor subgenuri ale culturii pop, precum “manga” sau “vinyl toy”. Aproape toate elementele spa]iului sunt “[lefuite” pe m`sur`, construite de la zero, special pentru pozi]iile dedicate. Un alt element, care nu poate fi ratat de oaspe]ii care trec pragul restaurantului, este Phill, un elefant de patru metri \n`l]ime. Restaurantul beneficiaz` [i de un spa]iu generos de joac` pentru copii, de cafenea separat` dar [i de parcare cu valet.

Biz

CALENDAR

2 MARTIE Are loc premiera filmului “Tat`l fantom`”. Filmul este regizat de Lucian Georgescu, care a ales pentru rolurile principale nume mari din industria filmului din România: Marcel Iure[ [i Victor Rebengiuc. Pelicula spune povestea unui profesor american pornit \n c`utarea originilor. C`l`toria \l aduce pe meleagurile Transilvaniei.

25 MARTIE Este ultima zi \n care se mai poate vizita expozi]ia “Arta cositorului \n colec]iile Muzeului Na]ional de Art` al Romåniei”, \nceput` la finele lunii decembrie a anului trecut. Expozi]ia prezint` aproape 100 de obiecte din cositor – piese laice [i religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate \n secolele XVI – XX \n ateliere din Transilvania, dar [i \n centre europene din spa]iul german, elve]ian, din Boemia sau Silezia.

17 MARTIE Angaja]ii care vor s` rup` ciclul “acas` - serviciu – acas`” pot opta pentru un curs de dans contemporan, propus de Funda]ia Calea Victoriei. Atelierul abordeaz` corpul ca pe un spa]iu deschis, de explorat, un spa]iu capabil s` surprind` [i s`

evadeze din rutina zilnic`. Prima parte este dedicat` antrenamentului fizic, \n timp ce a doua jum`tate este alocat` improviza]iei.

28 MARTIE Pute]i tr`i o experien]` unic`, hollywoodian`, chiar \n Sala Palatului din capital`. “Hollywood Music in Bucharest” introduce participan]ii \n lumea fascinant` a cinematografiei prin bagheta celebrului dirijor Gottfried Rabl, care, al`turi de 70 de instrumenti[ti ai European Royal Orchestra, interpreteaz` arii din cele mai cunoscute filme.

5 MARTIE Este data la care actorii Ion Caramitru [i Hora]iu M`l`ele revin pe scena Teatrului Na]ional din Bucure[ti cu continuarea celebrelor dialoguri, \n noua edi]ie a spectacolului “Cåte \n lun` [i \n stele”. Biletele au fost deja puse \n vånzare, iar pre]urile sunt cuprinse \ntre 30 [i 100 de lei.

LIFE

STIL

{TIRI

Industria golului

Elegan]a merge ceas Designerii produc`torului elve]ian de ceasuri Hublot au alocat adesea o bun` parte din timpul propriu manufacturii de ceasuri dedicate unor personalit`]i marcante sau evenimente speciale. Ultima crea]ie este un orologiu \n edi]ie limitat` pentru femei, numit amFAR [i conceput ca tribut pentru lupta anti-SIDA. Piesa de colec]ie a fost lansat` la \nceputul lunii trecute, \n cadrul unui eveniment special g`zduit de Sarah Jessica Parker, la care au participat personalit`]i precum Woody Allen, Heidi Klum, Julianne Moore, Lindsay Lohan sau Cindy Crawford. Ceasul destinat sexului frumos are menirea s` urmeze succesul piesei amFAR produse pentru b`rba]i. Orologiul beneficiaz` de o carcas` neagr` din ceramic`, elegant`, perle [i are \ncrustate 48 de diamante.

elicula “Moneyball”, cu Brad Pitt, care a fost nominalizat` la premiile Oscar din acest an, spune interesanta poveste a managerului unui club de baseball din SUA care, \n ciuda t`ierii bugetelor, trebuie s` livreze [i performan]` pe teren. Pove[ti la fel de interesante se \ntåmpl` [i pe B`trånul Continent, \n sportul rege, cu conduc`torii celor mai performante cluburi de fotbal. Veniturile combinate ale celor mai puternice cluburi de fotbal au sfidat criza economic` de anul trecut [i au \nregistrat o cre[tere cu 3% fa]` de anul 2010, potrivit ultimei edi]ii a raportului “Football Money League”, realizat de Deloitte.

Cele mai bogate cluburi au generat venituri totale de 4,4 miliarde de euro \n sezonul 2010 – 2011 [i, actualmente, \nsumeaz` peste un sfert din veniturile totale ale tuturor cluburilor europene. Medalia de aur pe podiumul cluburilor cu cele mai mari venituri este Real Madrid, care a \nregistrat venituri de 433 de milioane de lire sterline, \n timp ce rivala FC Barcelona ocup` locul secund cu 407 milioane de lire. Echipa englez` Manchester United a \nregistrat \n sezonul 2010 – 2011 venituri de 331,4 milioane de lire sterline [i este ocupanta celei de-a treia pozi]ii \n top. (Ovidiu Neagoe)

Aliatul siguran]ei eneficiile noii ere informa]ionale vin “la pachet” cu siguran]a precar` a datelor. Pentru aceasta, Prestigio a lansat recent un nou hard disk extern, Data Safe Pro, care asigur` securitatea documentelor stocate cu ajutorul unui cod PIN, care poate fi personalizat de utilizatori. Criptarea de 256 de bi]i [i securizarea realizat` prin Advanced Encription Standard, sistem folosit de guvernul SUA, permit utilizarea [i viziualizarea informa]iilor stocate numai pe baza

acestui cod PIN. Procesul de criptare se realizeaz` la nivel hardware, ceea ce \nseamn` c` este asigurat accesul la informa]ia de pe HDD-ul extern numai prin introducerea codului. Mai mult, Prestigio Data Safe dispune de sistemul Write Protection care ofer` o protec]ie maxim` a fi[ierelor \mpotriva viru[ilor cånd dispozitivul este conectat la o re]ea. Gadgetul beneficiaz` de un design elegant, este realizat dintr-un material inoxidabil [i, \n plus, dispune de un ecran OLED tac-

til, utilizat pentru introducerea codului, meniul de navigare [i aflarea informa]iilor despre documentele stocate. (Ovidiu Neagoe) Biz

Dansul LIFE

ART~

CA TERAPIE PERSONALIZAT~

Ca [i artele plastice, dansul predispune la experimente, la spargerea barierelor conven]ionale [i transpunerea lor \ntr-un limbaj aparte, distinct. R`zvan Mazilu propune publicului un nou mod de a sim]i dansul contemporan. DE ALEXANDRU ARDELEAN

`zvan Mazilu lanseaz` un nou concept, exclusivist, de performance: Dance Delivery, realizat \n colaborare cu primbalerina Operei Na]ionale din Bucure[ti Monica Petric` [i cu muzicianul Iulian Lazarciuc. Originalitatea proiectului const`, pe de o parte, \n unicitatea suportului muzical, iar pe de alt` parte \n \nl`turarea barierelor spa]iale dintre arti[ti [i public â&#x20AC;&#x201C; R`zvan Mazilu poate dansa chiar la tine acas`!

Care au fost resorturile din spatele Dance Delivery? Vine dintr-o necesitate artistic`, a[a cum vin toate proiectele, din dorin]a mea de a avea un alt tip de contact cu publicul meu, o apro-

piere [i a alt` rela]ionare, poate mult mai direct`, dincolo de grani]a care o impune scena de teatru, unde publicul st` pe scaune, comod, c`ldu], burghez, [i prive[te un tablou. Mi-am dorit s` \mi acord provoc`ri legate de spa]ialitate, de rela]ia cu publicul meu, care e foarte important pentru mine [i cu care sunt \ntr-un permanent dialog. {i \mi [i place s` dansez \n spa]ii neconven]ionale, am dansat de-a lungul carierei [i pe scene mari, pe scena unei opere, dar [i pe asfalt. Nu am prejudec`]i \n ceea ce prive[te spa]iul, cred c` dansul \nnobileaz` [i sfin]e[te locul. Pentru c` am foarte mul]i prieteni, cuno[tin]e, oameni care pur [i simplu vor s` m` vad` sau s` vad` un spectacol al meu, dar, din cauza ritmului acestuia foarte nebun \n care tr`im zi de zi, pentru c` timpul nu mai are r`bdare cu noi, nu ajung la spectacole, [i atunci mi-a venit ideea s` nu mai a[tept s` vin` publicul la noi [i s` mergem noi \n casele oamenilor, pentru un soi de experien]` personalizat`, pentru fiecare. |n felul acesta, spectatorii vor avea emo]ia faptului c` te adresezi direct lor [i numai lor [i Biz

nu vor \mp`rt`[i emo]ia spectacolului cu al]i trei sute de spectatori din sal`. Vom merge \n spa]iul privat al oamenilor, \n care \[i vor acorda acest lux al unui performance special pentru ei, personalizat, care \i va duce imediat \ntr-o alt` lume. Emo]ia se va transmite mult mai direct publicului pentru c` este la el acas` [i nu mai are re]ineri.

{i cum func]ioneaz` acest lucru, cum pute]i fi g`si]i? Trebuie s` o contacteze pe managerul de proiect, Raluca Elena Rogoz, care organizeaz` lucrurile. Sunt stabilite [i condi]iile legate de spa]ialitate, ea va veni s` vad` spa]iul. Dance Delivery se adreseaz` unui public rafinat care [tie s` pre]uiasc` dansul cu adev`rat, care [tie s` pre]uiasc` valoarea 74

Biz

Dance Delivery se adreseaz` unui public rafinat care [tie s` pre]uiasc` dansul cu adev`rat, care [tie s` pre]uiasc` valoarea arti[tilor.

arti[tilor, care [tie c` astfel de arti[ti pot s` \]i \nnobileze casa [i \[i doresc o sear` sofisticat`. Spectatorul se \ntålne[te cu arti[tii direct \n rela]ie cu actul artistic, nu venim ca [i civili, venim ca arti[ti. Mai este o idee pe care eu vreau s` o provoc, de asemenea, prin Dance Delivery, cea de terapie prin dans, pentru c` dansul are efect terapeutic, este un lucru [tiut, a[a cum toate artele au [i un efect terapeutic. Arta [i mai ales dansul alin` suferin]ele, face ca stresul zilnic s` dispar`, e un fel de medicament la pragmatismul care ne \nconjoar` zilnic [i se adreseaz` sufletului care are nevoie de astfel de bandaje din cånd \n cånd. Am avut pl`cerea [i surpriza s` descop`r acest instrument, hang, [i pe omul care cånt` la acest instrument cu totul special, Iulian Lazarciuc. Este parc` o inven]ie din alt timp, din alt` lume, foarte special` [i care te teleporteaz` \ntr-o altfel de lume. M-am gåndit c` \mpreun` cu dansul [i cu sonorit`]ile acelea speciale putem oferi spectatorilor no[tri o lume special`, senza]ii, emo]ii, care s` \i relaxeze, s` \i cure]e, o purificare prin art`.

Pe ce durat` se \ntinde proiectul? Poate dura la infinit, nu ne propunem o durat` anume. Tocmai pentru c` nu depindem de niciun spa]iu concret, de scena unui teatru, suntem propriii no[tri st`påni [i asta ne d` o foarte mare libertate \n a crea [i stabili acest tip de performance. Nu avem nici limit` de spa]iu, dansul contemporan asta face, propune o mare libertate, noi

[i noi provoc`ri, mijloace noi de expresie de care trebuie s` profit`m. |n ceea ce prive[te durata spectacolului privat, performance-ul poate s` dureze oricåt, chiar dac` noi ne propunem jum`tate de or`, 40 de minute. Spectacolul nu este interactiv, adic` nu lu`m oamenii la dans.

|n acest moment, la teatrul Odeon se joac` piesa “Cånd Isadora dansa”, pus` \n scen` de tine. Este un spectacol la care ai f`cut [i coregrafia [i costumele. Cum a fost aceast` experien]`? Am montat prima dat` acest spectacol la Atena, acum doi ani. Este diferit` de cea de-atunci fiindc` [tii despre ce este vorba, [tii ce vrei [i \]i filtrezi tot mai bine ideile. Nu este foarte diferit ca [i concept, pentru c` acesta este textul lui Martin Sherman. Este vorba de condi]ia tragic` a artistului, care la un moment dat r`måne singur sub lumina reflectoarelor, dorind s` ofere \n continuare frumuse]e, armonie prin arta sa, s` fac` lumea mai bun`, mai frumoas`, s` \nnobileze lumea. Dar la un moment dat risc` s` nu fie \n]eles, poate s` se afle \ntr-un moment de cump`n`, \ntr-un moment al vie]ii nefericit, \n care \[i dore[te s` renasc`. “Cånd Isadora dansa” este [i o poveste de dragoste, care vorbe[te dincolo de bariera limbajului, pentru c` Isadora Duncan [i Serghei Esenin, so]ul ei, vorbesc limbi diferite, dar se \n]eleg dincolo de limbaj, se \n]eleg prin art`, prin sexualitate [i exist` o comunicare dincolo de cuvinte. |n acela[i timp, orice coregraf este [i regizor \n egal` m`sur`. Cåteodat` recunosc c` poate fi frustrant, pentru c` a[ vrea s` fiu acolo [i s` joc eu, s` dansez eu, pentru c` am impresia c` [tiu cel mai bine ce vreau, dar este o satisfac]ie care ]ine foarte mult de mental, de nivelul intelectual [i mai pu]in de pl`cerea pe care ]i-o d` dansul, care este una visceral`, de intui]ie, de carne. Biz

LIFE

FILM

TAT~L FANTOM~

FOTO: CIPRIAN STRUGARIU

Nu apar]ine nici noului cinematograf românesc, nici vechiului cinema. “Tat`l fantom`” se vrea a fi un film diferit. Numai [i pentru aceast` pozi]ionare, merit` s` fie v`zut. DE LOREDANA S~NDULESCU

nul dintre primii oameni cu care Lucian Georgescu a colaborat pe vremea \nceputurilor sale \n publicitate a fost un britanic, absolvent al Facult`]ii de Litere de la Oxford, care visa s` ajung` scriitor [i \[i propusese s` intre \n industria de advertising pentru un an ca s` fac` bani s`-[i publice cartea. Numai c` anul respectiv nu s-a mai terminat. Nici pentru Lucian Georgescu nu s-a \ncheiat aventura publicitar`, dar dorin]a de a face film s-a

Lucian Georgescu [i Marcel Iure[

\mplinit. A intrat \n publicitate la \nceputul anilor ’90, când se visa scenarist, \ns` destinul l-a \mpins mai departe de atât, pân` \n spatele camerei, \n postura de regizor. Anul trecut, a terminat film`rile la “Tat`l fantom`” [i a debutat ca regizor de lungmetraj. Pân` la premiera na]ional`, din 2 martie 2012, “Tat`l fantom`” a fost prezentat \n avanpremier` extraordinar` \n cadrul Festivalului Interna]ional de Film Transilvania

2011 [i a fost selec]ionat \n competi]iile festivalurilor interna]ionale de Film de la Montreal (premier` mondial`), Uruguay, Mannheim-Heidelberg, Byron Bay (Australia), Capetown (Africa de Sud) [i Mons, precum [i la selec]iile de film na]ional [i european de la Londra [i Chicago. La mijlocul lunii trecute, pelicula, distribuit` interna]ional de compania House of Film din Beverly Hills [i \n România de Transilvania Film, Biz

FILM

a fost prezentat` la European Film Market \n Berlin. Debutul pe ecrane este a[adar la fel de promi]`tor ca [i povestea pe care ne-o propune. Profesorul american Robert Traum (Marcel Iure[ \n primul sù rol comic) \[i ia vacan]` pentru a pleca \n Carpa]i, \n cùtarea originilor arborelui sù genealogic. La cap`tul unei c`l`torii plin` de aventuri, mister, peripe]ii comice [i dramatice, g`se[te iubirea – de sine [i de ceilal]i. Filmul are un punct de plecare \n nuvela “Almost Oriental” a lui Barry Gifford, un scenarist celebru, colaborator al lui David Lynch (“Wild at Heart”, “Lost Highway”), preocupat de originile familiei sale. De[i filmul poart` acela[i nume ca [i cartea de memorii omonim` a lui Barry Gifford, “Tat`l fantom`”, nu este o adaptare a c`r]ii. “Filmul nu seam`n` prea mult nici cu «Almost Oriental». Robert este el \nsu[i un Traum [i nu biograful familiei, a[a cum l-a zugr`vit Barry. Sami are acum un rol [i o semnifica]ie cu mult mai importante, iar povestea sa devine una dintre coordonatele principale ale filmului. Tanya e mai pu]in misterioas`, dar mult mai feminin`, iar mafio]ii ucrainieni nu-s de luat prea \n serios – a fost o decizie pe care am luat-o la nivelul pove[tii [i care, din punct de vedere stilistic, a schimbat \ntregul concept al filmului”, poveste[te Lucian Georgescu.

FRAGMENTE DIN UMBRA FILMULUI Barry Gifford [i Lucian Georgescu s-au cunoscut la Festivalul Transilvania \n 2003, când au sus]inut \mpreun` un seminar de scenaristic`, Barry fiind membru al juriului festivalului. La final au plecat \mpreun` \ntr-o c`l`torie improvizat`, traversând cu ma[ina mun]ii [i oprind din loc \n loc \n ora[ele bucovinene pentru ca Barry s`-[i caute originile. Singurul indiciu 76

Biz

decis s` plece: “Nu vreau s` [tiu dac` acesta este cu adev`rat bunicul meu. Mystery is better than truth”.

Marcel Iure[ \n rolul profesorului Robert Traum

FOTO: MARIUS DONICI

LIFE

LUCIAN GEORGESCU DESPRE “TAT~L FANTOM~” Este portretul \n tu[e impresioniste a himerei unui b`rbat speriat de apropierea amurgului vie]ii, de[i bântuit \nc` de fantomele copil`riei. Confuzia crizei de vârst` tr`it` de Robert Traum, “vis`torul”, contamineaz` \ntreaga matrice narativ` a filmului care se bazeaz` pe un imens malentendu: al vârstelor, geografic, cultural, lingvistic. Filmul curge \n ritm de tango, balansând permanent \ntre lumea nou` [i vechiul continent, \ntre copil`rie [i maturitate, \ntre basm [i thriller, \ntre fic]iune [i realitate, \ntre dragoste [i amenin]are, \ntre c`utare [i fuga de responsabilitate, \ntre banal [i supranatural, \ntre amintire [i speran]`. Quid-pro-quo-ul este procedeul compozi]ional fundamental, personajele sunt confuze nu doar \n privin]a propriei identit`]i, ci [i a celorlal]i, primarul obez [i violent este luat \n noapte drept serafica Tanya, profesora[ul american drept un periculos agent CIA, b`trânul proiec]ionist se confunt` cu mafio]i ucrainieni care renun]` la rolul lor serios pentru a deveni vânz`tori de fast food, iar vizitatorului vremelnic luat drept pe]itor serios i se pun pirostriile pe cap f`r` a pricepe iot` ce lucru serios i s-a \ntâmplat. Tat`l Fantom` nu este un film de gen [i nici un gen de film anume, ci un road movie fusion, cu toping de dulcea]` de cire[e amare, \n care destina]ia final` este drumul \nsu[i, pe post de desert. Recomandat amatorilor de fic]iune corpolent`, bonom` [i tandr`, a se consuma cu generozitate.

era numele de familie al bunicilor scriitorului – Stein – [i faptul c` ei emigraser` din Bucovina, fost` provincie a Imperiului Austro Ungar. Aproape de grani]a cu Ucraina, \n sinagoga localit`]ii Siret, au descoperit o piatr` cu inscrip]ia numelui de familie. Numai c` scenaristul Gifford a

TA}II FANTOM~: BOSE, STEIN {I BALKANSKI Bose, Stein [i Balkanski sunt numele men]ionate \n dedica]ia de la finele filmului. Stein a fost bunicul lui Barry Gifford, iar Balkanski a fost numele de familie al tat`lui lui Lucian Georgescu \nainte de cel de-al doilea r`zboi mondial. Ovidiu Bose Pa[tina, autor de scurtmetraje [i documentare, speran]a genera]iei sale, era a[teptat \n anii ’90 s` debuteze cu un lungmetraj. Debutul ar fi trebuit s` fie “Tat`l fantom`”, numai c` Bose a murit cu câteva s`pt`mâni \nainte de a semna primul contract de finan]are. Lucian Georgescu era scenarist [i produc`tor, a[a c` misiunea sa era s` termine filmul. A \ncercat s` lucreze cu al]i doi regizori, dar lucrurile stagnau. Joachim von Vietinghoff, cel care a devenit coproduc`tor, c`ruia i-a pl`cut foarte mult scenariul, i-a sugerat s`-l regizeze el. Astfel, Lucian Georgescu a trecut \n spatele camerei. “Filmul \i este dedicat lui Bose, chiar dac` eu cred c` lui i-ar fi ie[it unul mai bun. Singurul mod \n care am putut s`-i pun semn`tura pe acest film a fost prezen]a lui Iosif Pa[tina jr., care joac` rolul lui Robert copil”, spune Lucian Georgescu.

CINEMATOGRAFUL DE ALT~ DAT~ Una dintre cele mai grele sarcini ale echipei de produc]ie a fost g`sirea unui cinematograf vechi care s` \[i mai p`streze atât \n exterior, cât [i \n interior aspectul ini]ial. Acesta a fost g`sit la Br`ila, pe vremuri unul dintre cele mai \nfloritoare ora[e din sud-estul Europei, locul unde se d`dea ora exact` la bursa cerealelor pân` peste ocean. Biz

LIFE

{TIRI

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

ReaddleDocs

Un telefon mare cât o tablet` mai mic` Cu un ecran uria[ pentru un smartphone, Samsung Galaxy Note realizeaz` o incursiune \ntr-un posibil viitor apropiat [i \n modul \n care tehnologia va interac]iona tot mai mult cu mediul \nconjur`tor. DE GABRIEL BÂRLIG~ Când l-am scos din cutie, nu mi-a venit s` cred cât de mare era! Abia \l puteam ]ine \n mân`, iar de \nc`put \ntr-un buzunar normal nici nu putea fi vorba. Dar, odat` deschis, dimensiunea ecranului [i-a ar`tat avantajele. Navigarea pe internet este o experien]` mult mai pl`cut` [i lipsit` de zoom. S` fim sinceri, unele jocuri au nevoie de un ecran ceva mai mare decât al unui smartphone obi[nuit, iar pe Note diferen]a se simte. Dar cel mai mult mi-a pl`cut S Pen, stilusul care adaug` un plus de precizie [i interactivitate pentru introducerea [i salvarea datelor. Cu aplica]ia S Memo, exist` o [ans` ca genera]ia “sclav`” a tastaturii (fie ea normal` sau touch) s` nu uite s` scrie de mân`. Senzorii tactili ai ecranului permit scrierea cursiv`, foarte asem`n`toarea celei cu pixul pe hârtie. Apoi, stilusul spore[te interactivitatea prin ad`ugarea de noti]e sau desene la fotografii, de exemplu. M`rturisesc faptul c` mi-am exersat \ndelung “talentul”

de caricaturist pe fotografiile membrilor familiei cu stilusul. Practic, orice ecran poate fi capturat [i adnotat cu comentarii detaliate, folosind propriul scris de mân`. Iar fotografiile realizate cu camera de 8 MP a dispozitivului sunt numai bune de “adnotat”. Dincolo de partea amuzant`, Galaxy Note nu dezam`ge[te nici la capitolul performan]e tehnice. Procesorul ARM cortex A9 dual core la 1,4 GHz se mi[c` excelent, având \n vedere c` are de “acoperit” un ecran m`ricel. Care ecran este un Super AMOLED de calitate HD (1.280 x 800) care ofer` claritatea cu care ne-am obi[nuit deja la smartphone-urile ([i tabletele) de top. Dispozitivul (mi-e greu s`-l numesc smartphone sau tablet` – ce p`rere ave]i de tablephone?) vine cu Android 2.3 Gingerbread instalat. |n ceea ce prive[te viteza de conectare, ne afl`m iar la standarde maxime, cu HSPA+ la maximum 21 Mbps sau 4G LTE. Acum m` preg`tesc s`-l bag iar \n cutie. Oare mai \ncape? Biz

Adun` documente din orice surs`: de pe computere (Mac sau PC), de pe site-uri, din ata[amentele de e-mail, de pe iDisk, din Dropbox, chiar [i direct de pe iPhone-uri. Orice computer poate fi conectat la iPhone inclusiv prin EDGE sau 3G, nu doar prin WiFi.

Tango Aplica]ia a luat fa]a Skype pe sistemul de operare Windows Phone 7.5 Mango [i nu e deloc rea. Tango permite efectuarea de apeluri video, dar \n cazul \n care telefonul nu are camer` frontal`, apelurile de voce sunt la fel de u[or de f`cut.

LockMyApps Nimeni nu vrea ca altcineva s`-i r`scoleasc` prin contacte sau pe contul de Gmail. LockMyApps poate bloca pân` la 8 aplica]ii, inclusiv jocuri. Se poate opta pentru trei tipuri de reac]ie: revenirea pe pagina de start, afi[area unor poze sau a unui mesaj de eroare.

SuperPower Marele du[man al oric`rui smartphone este durata de via]` a bateriei. SuperPower permite s` programa]i când s` opri]i sau s` porni]i principalii consumatori de energie: WiFi, BlueTooth [i chiar re]eaua mobil`. Se pot programa 64 de situa]ii diferite.

Biz

MA{INI PE MALUL LACULUI GENEVA Salonul elve]ian deschide sezonul auto european \n for]`, ca de obicei \n ultimii ani. Iat` un scurt preview al unora dintre modelele sau conceptele a[teptate la Geneva, dar vom reveni cu detalii de la fa]a locului. DE GABRIEL BÂRLIG~

MAZDA TAKERI Japonezii continu` viziunea conceptului Shinari, un coupe sport cu patru u[i prezentat anul trecut tot la Geneva, cu Takeri, care dore[te s` ofere o imagine asupra direc]iei viitoare a modelelor sedan de clas` medie. Este primul model echipat cu i-ELOOP (Intelligent Energy Loop), sistem de frânare regenerativ` care converte[te energia cinetic` \n electricitate \n timpul frân`rii [i o stocheaz` \ntr-un capacitor electric cu dou` straturi. Puterea este apoi utilizat` pentru a alimenta componente electrice, reducând astfel solicitarea motorului [i sc`zând consumul de combustibil cu pân` la 10%. Conceptul este dotat cu noul motor diesel SKYACTIV-D, iar [asiul este realizat din materiale u[oare, pentru a reduce consumului de combustibil.

Biz

LIFE

AUTO

PEUGEOT 208 Proiectul A9 de la clasa supermini se materializeaz` \n prim`vara acestui an sub forma noului Peugeot 208. Modelul va fi disponibil \n versiuni cu 3 [i 5 u[i, iar pre]urile vor porni de la 11.590 de euro. 208 e mai scurt cu 7 cm (6 cm \n fa]` [i cu 1 cm \n spate) fa]` de predecesorul s`u, 207, [i cânt`re[te cu 110 kg mai pu]in \n versiunea cu motorul HDi de 1.4 litri. Cel mai “u[or” 208 are 975 kg.

AUDI TT RS PLUS Monstrul s-a \ntors, mai puternic, mai rapid [i mai dinamic. Audi TT RS plus are un motor turbo de 2,5 litri, care arunc` \n lupt` 360 cai-putere, pentru a atinge o vitez` maxim` de 280 km/h. Cuplul maxim a crescut [i el cu 15 Nm, pân` la 465 Nm. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 4,1 secunde \n versiunea Coupé, respectiv 4,2 secunde pentru Roadster.

FORD B-MAX

De[i a debutat oficial pe 27 februarie, la Congresul Mondial al Comunica]iilor Mobile de la Barcelona, noul Ford B-Max va fi prezentat lumii auto la Geneva. Ma[ina ce va fi fabricat` la fabrica din Craiova este un model “multi-activity” din clasa compact`, care se remarc` printr-o nou` abordare a structurii u[ilor, cu montantul central integrat \n portierele spate, care sunt culisante.

Biz

BIZ STAR

Coco, mereu la \n`l]ime Dup` 7 recorduri mondiale [i 6 vârfuri cucerite din Circuitul Seven Summits al celor mai \nalte vârfuri de pe fiecare continent, alpinista Crina “Coco” Popescu va ajunge anul acesta atât la Polul Nord, cât [i la Polul Sud. DE LOREDANA S~NDULESCU

Circuitul Seven Summits al celor mai \nalte r`ie[te la altitudine! Este deviza celei vârfuri de pe fiecare continent [i titlul de care pân` la 17 ani a urcat la \n`l]imi Maestru al Sportului ob]inut la vârsta de 14 ani. la care al]ii poate nici nu viseaz` o via]` |n ultimii patru ani a participat la 15 expedi]ii. \ntreag`. Curajul [i pasiunea i-au fost Prima escaladare a f`cut-o pe Vârful Omu, când recompensate recent prin includerea \n Cartea avea 6 ani. |n Alpi a urcat pentru prima oar` la Recordurilor drept prima femeie care a escala10 ani, pe Dente del Giante la 4014 m, iar la 12 dat muntele Sidley, cel mai \nalt vulcan din ani a ajuns pe Mont Blanc. |n urm` cu aproAntarctica [i unul dintre cele 7 mari vârfuri ximativ 4 ani a fost pentru prima dat` \n Nepal, vulcanice din lume. Crina Imola Popescu \n tab`ra de baz` de la Everest, pe Kalapatar [i (Coco), tân`ra alpinist` român` originar` din pe alte dou` vârfuri de peste 5.000 m. La 13 ani, Râ[nov, a f`cut parte anul trecut dintr-o echip` a urcat pe Kazbek (\n Caucaz), Damavand [i format` din rusul Alex Abramov, italianul Alam Kooh. Mario Trimeri [i americanul Scott Woolams, Crina Imola Popescu, alpinist` Pentru toate recordurile doborâte, pentru c` \n prima expedi]ie de escaladare a vârfului din este pe cale s` stabileasc` noi recorduri, pentru c` anul acesta Antarctica, cu o \n`l]ime de 4.285 de metri. Coco este prima va avea dou` expedi]ii pe schiuri, la Polul Nord [i la Polul Sud, alpinist` din lume care a atins vârful [i prima alpinist` din lume dar mai ales pentru curaj, perseveren]` [i pasiune f`r` limite, care a terminat Circuitul Seven Volcanoes. Are 7 recorduri Coco prime[te Steaua Biz. mondiale de vârst`, 6 vârfuri escaladate \n palmares din