Biz 228- Burberry la Bucuresti

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 228 • 15-31 martie 2012 • 7,5 lei

Daniel A. Rosner, directorul Diviziei de Lux, Global Eye Investments

BURBERRY a l BUCURE{TI Global Eye Investments deschide \n franciz` \n luna martie primul magazin Burberry din România. Intrarea acestui brand iconic prin excelen]`, sinonim cu inova]ia, devine momentul care \ntrege[te pia]a de lux româneasc`.

Nr. 228

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media.

Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \ntre 20 [i 22 aprilie, la

AMSTERDAM

Detalii [i informa]ii la gabriela.matei@revistabiz.ro

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

De la revolu]ia industrial`

la revolu]ia digital`

U

nii oameni \[i cump`r` branduri pentru c` a[a este de bon ton. Le aleg pentru c` sunt la mod` sau pur [i simplu pentru c` a[a “d` bine \n cercul lor de prieteni”. Nu acela[i lucru se \ntâmpl` \n cazul Burberry.

Un brand iconic, chintesen]a unui stil britanic rafinat pe parcursul a 156 de ani, Burberry e un clasic. Ajungi s`-l apreciezi numai dup` ce-i cuno[ti povestea [i ajungi s`-l iube[ti numai atunci când consta]i c`, de[i s-a n`scut \n plin` revolu]ie industrial`, reu[e[te \n prezent s` fac` fa]` cu brio revolu]iei digitale.

Primul “Tweetwalk” show din lume, cu imagini din colec]ia de prim`var` 2012 \n premier` pe Twitter \nainte ca modelele s` ajung` pe catwalk, toat` colec]ia disponibil` online la scurt timp dup` prezentare, transmisii 3D simultan \n mai multe capitale ale modei, peste 11 de milioane de fani pe Facebook, interviuri cu directorul de crea]ie Christopher Bailey sau CEO-ul Angela Ahrendts pe YouTube, re]ele proprii de socializare online – toate acestea sunt deja repere constante \n strategia global` a Burberry. Printre toate aceste inova]ii, un element a r`mas mereu constant – celebrul trenci, cu un design ce poart` semn`tura fondatorului companiei, Thomas Burberry. Destinat ini]ial ofi]erilor britanici \n 1914, ani la rând acesta a devenit sinonim cu brandul. Tendin]ele \n mod` s-au schimbat, nu [i trenciul care chiar [i acum, dup` atât de mul]i ani, este piesa de rezisten]` a tuturor colec]iilor Burberry din \ntreaga lume.

Citi]i \n acest num`r al revistei Biz, \n exclusivitate, povestea aducerii acestui brand \n România de c`tre Global Eye Investments [i a deschiderii \n franciz` a primului magazin Burberry la Bucure[ti. Dincolo de confirmarea a[tept`rilor create \n jurul acestei inaugur`ri de mai bine de un an de zile, s` sper`m c` asist`m [i la maturizarea pie]ei de lux autohtone, de la cump`r`torul instinctual la cel bine informat [i pe deplin con[tient de propriile alegeri.

LOREDANA S~NDULESCU, Jurnalist Biz

Tipografie: Artprint

Biz

1

sumar www.revistabiz.ro

Nr. 228 • 15-31 martie 2012 • 7,5 lei

BURBERRY la BUCURE{TI Global Eye Investments deschide \n franciz` \n luna martie primul magazin Burberry din România. Intrarea acestui brand iconic prin excelen]`, sinonim cu inova]ia, devine momentul care \ntrege[te pia]a de lux româneasc`.

5 16 22 24 26 34

S-a terminat criza?

Centrul luxului se mut` pe Luteran` Moda de clas` a ie[it \n strad` Luxul fabricat \n Romånia Retailul face to]i banii Strategia bate concuren]a

FOTO COPERT~: CORINA OLARU

Daniel A. Rosner, directorul Diviziei de Lux, Global Eye Investments

36 40 42 44 48 50 54 66 76 80

Din nou pia]a se electrizeaz` Ce se ascunde \ntr-un iPad? Socializarea devine inspira]ional` Românii, c`l`re]i singuratici Lan]urile hoteliere aduc profit R`zboi pe teren neutru Micii me[teri mari Noile legi ale atrac]iei Mobilitate \mpins` la extrem la Barcelona Steaua Biz: Andrei Ro[u

Big people share big experiences!

Challenge yourself with an Executive MBA! Apply now for April 2012.

Foreign and Romanian teachers with

192 years of cumulated work experience in the field that they are teaching are here to give you a 360 degrees view on the business environment.

Networking is included.

Joy Chan Experience: 18 years Companies: KPMG, Singapore Trade Development Board Courses: Financial Management; Investments & Capital Markets

agend` S-a terminat criza?

Criza Lehman Brothers a durat 1.268 de zile, pentru c`, pe 6 martie 2012, celebra banc` ce a dat practic semnalul crizei financiare pe 15 septembrie 2008 a ie[it din faliment.

DE ALEXANDRU ARDELEAN La momentul la care s-a produs falimentul, cel mai mare din istoria Americii [i care a dus la reformarea sistemului financiar mondial, Lehman Brothers avea active de 639 de miliarde de dolari, adic` aproape de trei ori mai mult decåt PIB-ul Romåniei din 2008, care era de 137 miliarde euro \n plin boom [i cu cre[tere economic` de 7,1%. Acum, banca a redevenit lichid` [i a anun]at c` va \ncepe s` \[i ramburseze datoriile c`tre creditori dup` 17 aprilie.

Institu]ia financiar` va avea de rambursat circa 65 de miliarde de dolari. Prima tran[` de pl`]i va fi \n jur de 10 miliarde de dolari.

Compania va continua s` opereze din acela[i sediu din centrul Manhattanului [i va continua s` vånd` din active pentru a pl`ti poli]e c`tre creditori. |n acela[i timp, compania are libertatea acum s` opereze ca o companie ie[it` din faliment. Cu alte cuvinte, Lehman nu va fi mai nevoit` s` cear` permisiunea instan]ei de cåte ori va dori s` vånd` din active. |n apogeul perioadei opera]iunilor de faliment, circa 735 de oameni lucrau \n banc`, comparativ cu 433 \n ianuarie \n acest an.

Biz

5

AGEND~

{TIRI

|nainte de faliment, Lehman avea peste 25.000 de oameni.

Banca va avea [i un nou consiliu de administra]ie care va supraveghea opera]iunile postfaliment.

Ie[irea din faliment a Lehman Brothers vine \ntr-o perioad` de incertitudine economic`, \n ciuda semnalelor de recuperare a economiei americane, cu [omaj \n sc`dere.

Situa]ia grav` a Greciei, planul de restructurare a datoriilor acesteia [i viitorul economic destul de incert al multor economii europene nu las` prea mult loc de optimism.

Secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, a afirmat \n acest context c` Europa, datorit` m`surilor adoptate pentru a limita criza datoriilor, nu mai prezint` riscuri "semnificative" pentru restul economiei mondiale. Geithner a f`cut aceast` remarc` \n momentul \n care Grecia a reu[it s` ajung` la un acord cu creditorii s`i cu privire la restructurarea datoriilor care \i va permit` s` [tearg` 100 de miliarde de euro din datoria ]`rii. |n cadrul celei mai mari restructur`ri de datorie suveran` din istorie, creditorii priva]i vor accepta pierderi de 53,5% din valoarea nominal` a obliga]iunilor.

Dac` sunt luate \ns` \n calcul [i dobânzile ne\ncasate pentru obliga]iunile preschimbate, precum [i costurile prelungirii scaden]ei, pierderile reale se ridic` la 74%. Biz

Bentley \ncearc` marea cu degetul

Pentru unii pare o idee excelent`, al]ii vorbesc deja de un kitsch \mpins la extrem. Dar, judecând dup` \mbulzeala de la standul Bentley de la Geneva, exist` un interes maxim pentru cel mai nou concept al companiei britanice, cu un nume absolut ciudat - EXP 9 F. Este primul SUV de la Bentley [i, la cum arat` la exterior [i, mai ales, la interior, va prinde excelent pe pie]ele din Orientul Mijlociu [i \n rândul noilor \mbog`]i]i din China. Ro]ile de 23 de ]oli amintesc de ni[te turbine, iar pozi]iile din fa]` joac` [i rol de prize de aer pentru motorul dublu turbo W12 de 6 litri cu transmisie \n opt trepte. Exist` trei set`ri pentru condus: Confort, Sport [i Off-Road. Potrivit Bentley, acest SUV va ar`ta la fel de bine la o gal` de oper`, pe dunele de nisip sau \n vitez` pe autostrad`.

Nu se [tie dac` modelul va ajunge \n produc]ie de serie, dar, la cum arat`, ar putea intra f`r` probleme \n produc]ie chiar mâine. (G.B.)

Un iPad numit dorin]` Apple a lansat la \nceputul lunii a treia genera]ie de tablete iPad, care \ns` nu e iPad 3 sau iPad HD, cum se a[teptau cei mai mul]i.

Noul iPad are un display Retina, procesor A5X [i o camer` de 5 MP. Fanii romåni ai produselor Apple vor putea intra \n posesia noilor tablete din data de 23 martie. Ultimul iPad aduce [i o premier` \n råndul dispozitivelor mobile: are o rezolu]ie de 3,1 milioane de pixeli, cea mai mare pentru un dispozitiv mobil. Ecranul noului iPad ofer` un num`r de pixeli de patru ori mai mare comparativ cu versiunea anterioar` a tabletei. O alt` caracteristic` important` a gadgetului este bateria care are o durat` de via]` de 10 ore pån` la urm`toarea re\nc`rcare, performan]` care nu afecteaz` sub]irimea tabletei. Noul iPad are pre]uri ce pornesc de la 499 de dolari (modelul de 16 GB) [i ajung la 699 de dolari (64 GB). O veste bun` pentru cei care nu \[i permit ultima versiune de iPad este c`, odat` cu noua tablet`, pre]ul versiunii iPad 2 a fost coboråt la 399 de dolari. (O.N.) 6

Biz

AGEND~

{TIRI

APLICA}II ROMÂNE{TI PENTRU SUA Produc`torul român de aplica]ii online Zitec mizeaz` pe o cre[tere cu cel pu]in 25% a cifrei de afaceri \n acest an, la 1,4 milioane de euro, [i va dubla investi]ia \n start-up-ul american Zipongo. Anul trecut, compania a dezvoltat modelul de business de incubator tehnologic investind 50.000 de euro \n Zipongo, firm` american` de aplica]ii online \n domeniul s`n`t`]ii.

Proiectul este sus]inut de investitori de calibru precum Founder Collective, doctorul Neal Baer, produc`tor al serialului ER, [i Peter Dolan, fost CEO al gigantului farmaceutic Bristol Myers Squibb.

Zipongo asigur` un sistem care faciliteaz` achizi]ia de produse s`n`toase. Prin intermediul platformei zLife, Zipongo poate furniza pe terminalele mobile liste de cump`r`turi pentru personalizarea meselor \ntr-un stil cât mai s`n`tos, precum [i sfaturi pentru educarea familiilor despre alimenta]ia s`n`toas` [i impactul acesteia asupra vie]ii.

Alte proiecte pe care Zitec va miza \n continuare sunt HotelPeeps.com [i Zidox. HotelPeeps, care cuprinde o aplica]ie Facebook [i o solu]ie online de rezerv`ri hoteliere. Pentru dezvoltarea celui de-al doilea proiect propriu, Zidox, solu]ie de gestionare a timesheet-urilor, project/HR management [i chestionare HR360, au fost investi]i aproximativ 25.000 de euro.

Alexandru L`pu[an, CEO Zitec, a declarat c` \n 2011 aproximativ 65% dintre clien]ii Zitec au fost companii locale, restul provenind din ]`ri precum SUA, Grecia, Fran]a, Canada, Marea Britanie, Germania, Cipru sau Egipt. “|n 2011, compania a raportat un business de 1,12 milioane de euro, veniturile din pia]a româneasc` reprezentând 40% din cifra de afaceri, fa]` de 20% \n anul precedent. Anul trecut am lucrat cu aproape 50 de clien]i din România [i din str`in`tate”, a spus L`pu[an. (G.B.) 8

Biz

|N COMPETI}IE PENTRU PREMIUL NASA Dou`zeci de români sunt singurii reprezentan]i din Europa la competi]ia organizat` de NASA pentru construc]ia unui robot de excavare pe Lun`. DE LOREDANA S~NDULESCU O echip` alc`tuit` din peste 20 de membri, studen]i [i masteranzi la Electronic`, Automatic` [i Calculatoare, Electronic` [i Telecomunica]ii, Medicin`, Aeronautic` [i Geologie, sub coordonarea inginerului Theodor Milian, este singura reprezentant` din Europa la NASA Lunabotics Mining Competition. Aflat la a treia edi]ie, concursul organizat de NASA la Kennedy Space Center este o competi]ie interna]ional` pentru universit`]i. Marea provocare de anul acesta o reprezint` construc]ia unui robot autonom de excavare a unui simulant de sol lunar (Regolith) din care va trebui s` scoat` minimum 10 kilograme \n maximum 10 minute, dup` parcurgerea unui traseu cu obstacole, apoi s` \l deverseze \ntr-un bunc`r de procesare. Cel mai bun design le va folosi ca inspira]ie proiectan]ilor de la NASA, pentru robo]ii care vor fi trimi[i pe Lun` [i Marte.

Premiul cel mare, Joe Kosmo Award for Excellence, const` \ntr-un trofeu, 5.000 de dolari, invita]ie la lansarea unei rachete de la Kennedy Space Center [i aproximativ 1.000 de dolari burs` pentru a participa la un program de cercetare la NASA. |nscrierea la acest concurs presupune un proces extrem de riguros. Cei 20 de membri ai X-Projects [i-au \mp`r]it atribu]iile pe patru domenii de activitate,

coordona]i de profesorul Petri[or Pârvu [i de Theodor Milian. Departamentul Media, condus de Sorina Lupu (din care fac parte Adina Socaci, Laura Manoliu, Andreea Belu, Jacqueline Chindea, Adrian Petcu, Cristian Savin), se ocup` de toate documentele, prezent`rile [i promovarea cerut` de regulament [i de c`utarea de sponsori. Pân` acum proiectul este sus]inut de Teamnet International [i Akka Models. Departamentul Mecanic`, \ndrumat de Marius Dima (din care fac parte Cristian Laz`r, Popescu Remus, Olivia Mirea), analizeaz` proiectarea, construc]ia [i testarea robotului din punctul de vedere al componentelor mecanice [i al stabilit`]ii. Departamentul Electronic`, condus de Claudiu Cherciu (din care fac parte Flavius T\rn`cop, Nelu Ciobanu, Daniel L`c`tu[, Liana Marinescu, Cristina Mirea [i R`zvan Pistolea), se ocup` cu programarea [i designul componentelor electronice, dar [i programarea microcontroller-elor [i realizarea algoritmului pe baza c`ruia robotul s` fie autonom. Nu \n ultimul rând, departamentul de Analiz` a Solului, condus de Iulia Jiv`nescu, se ocup` de realizarea unui teren de test cu obstacole [i simulant de Regolith pentru testarea robotului \n condi]ii cât mai apropiate de terenul de la Kennedy Space Center. Biz

AGEND~

{TIRI

CONSUMATORUL CAMELEONIC

Consumatorul zilelor noastre se metamorfozeaz`, devenind un adev`rat “cameleon”, ceea ce atrage dup` sine consecin]e pentru toate companiile cu expunere direct` c`tre consumator. DE LOREDANA S~NDULESCU Pentru a r`mâne relevante, [i companiile trebuie s` treac` prin transform`ri cel pu]in la fel de radicale, arat` cel mai recent raport publicat de Ernst & Young, “This time it’s personal: from consumer to co-creator”, o cercetare interna]ional` care a identificat o serie de tendin]e care \[i fac sim]it` prezen]a \n rândul consumatorilor [i care indic` ceea ce \[i doresc ace[tia acum, dar [i ceea ce [i-ar putea dori \n

viitor. Studiul, bazat pe o cercetare derulat` \n perioada septembrie-decembrie 2011, pe un e[antion de 24.405 participan]i din 34 de ]`ri din cele dou` Americi, zona Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, India [i Africa, eviden]iaz` tendin]ele care demonstreaz` c` obiceiurile de consum s-au modificat radical.

Spargerea grani]elor \n segmentarea de pia]`. Consumatorul cameleon are o

personalitate \n continu` schimbare, care sfideaz` limit`rile segment`rii tradi]ionale de pia]`. Acest consumator are preferin]e [i fa]ete contradictorii: face cump`r`turi online, dar pretinde contact personal cu cei de la care cump`r`, cere cu insisten]` servicii individualizate, dar comunic` \n grup pe site-uri de socializare.

De la comunicarea \n mas` la selec]ia personal`. |ncrederea consumatorului migreaz` tot mai mult dinspre canalele tradi]ionale de comunicare \n mas` c`tre cele \n care este implicat` comunitatea, cum ar fi media social` sau alte canale digitale.

Fenomenul este urmarea unei preferin]e tot mai clare pentru personalizarea comunic`rii [i serviciilor. Aceast` mutare ia din mâinile m`rcilor puterea canalelor proprii [i pl`tite – restrângând raza de ac]iune a marketingului tradi]ional – [i transform` comunitatea bloggerilor \n noii purt`tori de cuvânt.

Consumatorul [tie-tot, are-de-toate. |n mai pu]in de un deceniu, s-a ajuns ca majoritatea oamenilor s` intre online pentru cel pu]in o parte din activitatea lor de cump`rare. Internetul schimb` rapoartele de putere din vânz`ri pe m`sur` ce \[i diversific` propriile canale.

Dota]i cu toate produsele posibile, având informa]ii despre pre] [i stocuri, consumatorii \i pot pur [i simplu evita pe retailerii care nu sunt competitivi. Biz

Provincia de la col]ul blocului Retailul alimentar românesc face loc unui nou juc`tor pe pia]`: compania Avicarvil, membr` a grupului de firme apar]inând familiei Paraschiv, a inaugurat s`pt`mâna trecut` primul magazin din noua re]ea na]ional` de retail La Provincia, la B`beni, \n jude]ul Vâlcea.

"Avem \n plan s` deschidem 100 de magazine La Provincia atât \n zona de sud a ]`rii, cât [i \n Ardeal. Dezvoltarea brandului La Provincia este una fireasc` \n contextul \n care grupul nostru a ajuns s` fie integrat, având toate componentele necesare: agricultur`, produc]ie de furaje, cre[tere de animale, abatorizare, procesare [i retail", a declarat Iustin Paraschiv, proprietarul Avicarvil. Acesta a bugetat cinci milioane de euro pentru identificarea [i amenajarea spa]iilor comerciale, dup` ce anul trecut investi]iile s-au concentrat pe modernizarea fermelor [i pe proiecte de furajare pentru animale.

10

Biz

Iustin Paraschiv a precizat c` nu exclude varianta extinderii re]elei sub form` de franciz`, urmând s` acorde o aten]ie sporit` alegerii de parteneri. Conceptul magazinelor La Provincia are \n vedere o suprafa]` care poate ajunge pân` la 150 de metri p`tra]i. Pozi]ionarea acestora va avea \n vedere principiul proximit`]ii, astfel ca oamenii s` aib` acces u[or la o surs` zilnic` de carne. Magazinele La Provincia vor fi aprovizionate zilnic cu carne de pui, porc, vit` [i oaie din produc]ia proprie a companiei Avicarvil.

Compania Avicarvil, situat` \n jude]ul Vâlcea, a fost \nfiin]at` \n anul 2008, atunci când Iustin Paraschiv a preluat divizia Agro a Oltchim.

Antreprenorul desf`[oar` afaceri \n domeniul agricol, zootehnic, de trading [i retail, iar grupul de firme pe care \l controleaz` a raportat anul trecut o cifr` de afaceri de peste 170 milioane de euro. (D.L.)

AGEND~

INTERVIU

CSR made in Kazahstan Alexey Golovin, directorul de marketing [i comunicare al Rompetrol România, ]ine \n mâinile sale, la 34 de ani, imaginea unei companii prezente \n 12 ]`ri.

Dar tot el coordoneaz` [i politica de responsabilitate social`. DE OANA GRECEA Platforma de responsabilitate social` "Energia vine din suflet" este un program Rompetrol care cre[te \n fiecare an [i aduce beneficii tuturor p`r]ilor implicate. Despre planurile Rompetrol \n acest domeniu, am stat de vorb` cu coordonatorul acestora, Alexey Golovin.

mediului. Desigur, vom sprijini educa]ia [i cultura prin continuarea parteneriatelor tradi]ionale, cum ar fi cel cu asocia]ia Ovidiu Rom. Principalul pilon al platformei noastre CSR, “Energia vine din suflet”, este un program care cre[te \n fiecare an [i aduce beneficii tuturor p`r]ilor implicate. Oricum, vom continua parteneriatul cu SMURD [i vom acoperi costurile carburantului pentru elicopterele folosite de Serviciul Mobil de Urgen]`, Reanimare [i Descarcerare, facilitând astfel interven]iile medicale aeriene [i salvarea de vie]i. 2012 va reprezenta [i al optulea an \n care sprijim Gala Societ`]ii Civile, pentru c` nu este suficient ca ONG-urile [i companiile s` se implice \n via]a comunit`]ii, trebuie ca meritele lor s` fie [i recunoscute.

De când lucra]i pentru Rompetrol \n România [i ce func]ie a]i ocupat \nainte de aceasta?

Sunt mai bine de trei ani de când am fost relocat \n România, fiind anun]at de c`tre conducerea Rompetrol Group \n 2009. Recent, \n iunie 2011, am acceptat pozi]ia [i provocarea de director de marketing [i comunicare al grupului. Aceast` pozi]ie implic` r`spunderea opera]iunilor de management, marketing [i comunicare din 12 ]`ri unde Grupul \[i consolideaz` opera]iunile. Asta are leg`tur` cu educa]ia [i traiectoria mea profesional` sunt absolvent de Drept [i am un MBA \n management financiar. |n Kazahstan, cariera mea a inclus pozi]ii \n diferite sectoare ale economiei, unde am coordonat mai multe proiecte pentru companii [i am câ[tigat experien]` \n pie]ele financiare [i organiza]ii financiare, din petrol [i gaze. |n România, presa [i pia]a sunt mult mai eterogene [i competitive, mai pu]in reglementate de guvern comparativ cu Kazahstanul [i aliniate cadrului [i normelor legislative ale UE.

|n contextul cre[terii capacit`]ii de rafinare, care ar fi provoc`rile cu care v` confrunta]i?

Marketingul [i strategia de comunicare a Rompetrol Grup sunt create s` sprijine programul de modernizare a rafin`riei Petromidia, \ntrucât m`rim capacitatea de produc]ie cu 5 milioane de tone de petrol pe an. Planul ambi]ios de modernizare a rafin`riei, \n urma unei investi]ii totale de peste 400 milioane de dolari, [i cre[terea produc]iei de combustibil vor fi benefice pentru consolidarea prezen]ei Rompetrol \n sectorul de retail [i din alte 12

Biz

Care sunt rezultatele din ultimii trei ani?

Alexey Golovin, director de marketing [i comunicare, Rompetrol România

]`ri din regiunea M`rii Negre (Bulgaria, Moldova, Ucraina, Georgia), ca form` a programului de cre[tere a vânz`rilor. |n 2011, Grupul a vândut pe pia]a din România 1,49 milioane de tone de produse (\n afar` de 3,8 milioane tone procesate).

Vânz`rile en detail au sc`zut, dar ele au fost compensate cu o cre[tere de 17% a volumului la vânz`rile en gros. Vedem o descre[tere a pie]ei de combustibil, dar Rompetrol inten]ioneaz` s`-[i consolideze [i s`-[i creasc` cota de pia]`.

Care sunt planurile de CSR ale Rompetrol pentru 2012?

Va fi anul \n care ne vom consolida pozi]ia [i ne vom reconfirma angajamentele pe termen lung cu partenerii no[tri sociali. Vom continua s` ne implic`m \n programele [i proiectele CSR, dup` planul de ac]iune stabilit \n 2009, [i s` r`spundem provoc`rilor din dou` domenii dezavantajate: s`n`tatea [i protec]ia

|n 2009, toate ini]iativele CSR au fost grupate sub o singur` platforma, “Energia vine din suflet”, al c`rei principal pilon na]ional este “|mpreun` pentru fiecare”. Provoc`rile sociale vin din dou` domenii subfinan]atate, s`n`tatea [i protec]ia mediului. |n ultimii trei ani, am investit peste 3 milioane de dolari \n aceste domenii. Numai prin “|mpreun` pentru fiecare” am reu[it s` implement`m 55 de programe de s`n`tate [i mediu \n zone urbane [i rurale, de care au beneficiat direct [i indirect mai mult de 200.000 de persoane. Suntem siguri c` \n anii urm`tori vom avea rezultate [i mai bune, iar parteneriatele antreprenoriale sprijinite de voluntari vor genera acele schimb`ri de care avem nevoie \n societate. Toate programele CSR au dat rezultate pozitive, cu beneficii pentru to]i partenerii, [i au dat o a doua [ans` pentru multe persoane dezavantajate social. Iar acesta este principalul motiv pentru care CSR va continua la o scar` mai larg`, focusându-se pe rezultatele pe termen lung. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Brazilia a \nvins Marea Britanie

R~ZBOI |N AER

Nu, nu este vorba despre un meci de fotbal al na]ionalei Braziliei, care ar porni ca favorit` \n fa]a Angliei, ci despre economia statului sud-american, care a \ntrecut-o pe cea din Regatul Unit. DE OVIDIU NEAGOE Jocurile Olimpice [i Paralimpice din acest an, ce vor avea loc \n Londra, au adus deja o gur` de oxigen economiei Angliei.

Dar, cu toate acestea, economia Braziliei a surclasat Produsul Intern Brut al Regatului Unit anul trecut, potrivit informa]iilor Centrului pentru Economie [i Cercetare \n Business. PIB-ul Braziliei a atins valoarea de 2.469 de miliarde de dolari, clasånd astfel Brazilia pe locul [ase \n topul celor mai puternice economii mondiale.

Diferen]a dintre cele dou` economii nu a fost una tocmai uria[`, \n termeni macroeconomici: marja a atins 49,2 miliarde de dolari, ceea ce \nseamn` c` PIB-ul Marii Britanii a atins o valoare de 2.420 de miliarde de dolari. Cu toate aces14

Biz

tea, economia statului sud-american nu merge ca pe roate: \n 2011, Brazilia a \nregistrat o cre[tere de 2,7%, \n sc`dere fa]` de cre[terea din anul 2010 de 7,5%. |n paralel, \n Marea Britanie cre[terea \nregistrat` anul trecut a fost de 0,8%, iar \n ultimul trimestru al anului din 2011 economia chiar a suferit o contrac]ie. Cele mai puternice economii din lume r`mån \n continuare cele ale SUA, China, Japonia, Germania [i Fran]a. Dar estim`rile specili[tilor nu sunt optimiste nici pentru Fran]a, care urmeaz` s` fie surclasat` tot de Brazilia, ceea ce ar plasa statul sud-american pe pozi]ia a cincea \n clasamentul celor mai puternice economii din lume. Biz

FIAT FRÅNEAZ~ |N SUA Dac` cea mai popular` måncare din SUA este cea italian`, nu este o regul` general` ca toate produsele acestora s` fie pe placul americanilor. Una dintre dovezi este produc`torul de ma[ini Fiat, care a reu[it s` ating` numai jum`tate din targetul de vånz`ri stabilit pentru America.

R`zboiul dintre produc`torul american de aeronave Boeing [i Airbus continu`. Ultima b`t`lie a fost cå[tigat` de compania din SUA, care a reu[it s` vånd` \n primele dou` luni ale acestui an 387 de aeronave, \n timp ce concernul european a våndut 97 de avioane.

ANGAJ~RI PE WALL STREET Companiile care activeaz` pe Wall Street au recrutat 4.900 de angaja]i \n perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2012. |n prima lun` a acestui an, companiile au recrutat 600 de angaja]i, ceea ce face num`rul ca total al angaja]ilor companiilor cu sediul pe Wall Street s` creasc` la 171.300 de persoane.

AGEND~

BARILUL, CÅT E BARILUL? |n octombrie 2011 pre]ul barilului de petrol trecea de 100 de dolari. De atunci, pre]ul a crescut pån` la 126,2 dolari.

Tensiunile din Iran privind un poten]ial r`zboi, care ar putea stopa exporturile zilnice de 2,2 mil. barili, au speriat industria, astfel pre]ul barilului va cre[te \n continuare.

INTERNA}IONAL

RECORD CHINEZESC Rata infla]iei din China a coboråt la o valoare record pentru ultimele 20 de luni, de[i pre]urile la alimente au crescut, l`sånd loc guvernului pentru stimularea economiei.

Pentru luna februarie infla]ia a ajuns la 3,2%, \n sc`dere fa]` de valoarea de 4,5% \nregistrat` cu o lun` \n urm`.

PUTIN RELOADED Revista “The Week” propune cititorilor ca articol de fond un subiect despre realegerea lui Vladimir Putin \n func]ia de pre[edinte al Rusiei. Materialul porne[te de la \ntrebarea dac` fostul premier rus este actualul “na[“ al unui stat de interlopi [i nu se fere[te s` spun` adev`rul despre Rusia.

CHINEZOAICE DE MILIARDE

PRESIUNILE GOOGLE Gigantul Google Inc. pune presiune pe dezvoltatorii de aplica]ii [i jocuri pentru terminale mobile s` foloseasc` Google Wallet, platforma de pl`]i a companiei. Google i-a amenin]at pe ace[tia c`, dac` vor continua s` foloseasc` PayPal, Zong sau Boku, vor risca s` le fie excluse aplica]iile din Google Play (fosta Android Market).

JOACA DE-A EXTINDEREA Yoshikazu Tanaka, supranumit “Zuckerberg din Japonia”, pl`nuie[te s` p`trund` pe pie]ele din SUA [i Europa cu Gree, o companie care produce jocuri sociale pentru dispozitive mobile, business cu o valoare de pia]` de 7 mld. dolari.

Compania a f`cut un parteneriat cu Tencent, o re]ea social` din China, [i, anul trecut, a cump`rat OpenFeint, un produc`tor de jocuri din SUA.

Cea mai recent` edi]ie a revistei "Newsweek" propune cititorilor s` fac` cuno[tin]` cu cele mai bogate femei din China. |n plus, articolul de copert` analizeaz` felul \n care num`rul acestora cre[te de la o zi la alta, \n ciuda unei societ`]i dominate de b`rba]i.

Biz

15

CENTRUL LUXULUI SE MUT~ LA LUTERAN~ STRADA LUTERAN~ AR PUTEA DEVENI UN POL AL LUXULUI BUCURE{TEAN. DAC~ GLOBAL EYE INVESTMENTS |{I PUNE |N APLICARE TOATE PLANURILE DESPRE CARE NE-A VORBIT DANIEL A. ROSNER, DIRECTORUL DIVIZIEI DE LUX A COMPANIEI, ACEST OBIECTIV NU ESTE DEPARTE DE A FI ATINS. DE LOREDANA S~NDULESCU

FOTO: CORINA OLARU

Daniel A. Rosner, directorul Diviziei de Lux, Global Eye Investments

Primul pas a fost f`cut prin inaugurarea \n luna martie a primului magazin Burberry din România. |n aprilie, urmeaz` deschiderea unui showroom Tehnogym. Nu \n ultimul rând, se preg`te[te lansarea magazinului multibrand de \nc`l]`minte Shoe Boudoir, adiacent magazinului Burberry, o premier` atât din punct de vedere al mixului de branduri, cât [i din punct de vedere arhitectonic.

Burberry a ajuns \n România. Cum crede]i c` va fi receptat de c`tre consumatorii români?

Burberry este un brand britanic iconic, sinonim cu inova]ia [i m`iestria care are un impact global. Una dintre piesele definitorii brandului, trench coat-ul este un obiect care dep`[e[te grani]ele sexelor, ale genera]iilor sau pe cele geografice.

Colec]iile Burberry de la Londra se vor reg`si [i la Bucure[ti? Vor fi lansate simultan?

Colec]iile Burberry sunt globale, ca [i calendarul livr`rilor. Astfel, clien]ii români vor avea acces la categoriile de produse Menswear, Womenswear, Non Apparel, Fragrances, Watches [i Eyewear concomitent cu marile capitale.

Pre]urile de la Bucure[ti vor fi acelea[i cu cele de la Londra?

Pre]urile produselor din România sunt aliniate cu cele din regiune, respectând ca atare conceptul “suggested retail price”.

Cât de matur` [i preg`tit` este pia]a românesc` a produselor de lux s` primeasc` un asemenea brand?

Exist` o dinamic` clar` \ntre evolu]ia unei societ`]i, hinterlandul economic [i apetitul pentru lux. Respectiv, putem s` vorbim despre elasticitatea cererii pentru lux \n raport cu elasticitatea veniturilor. Odat` cu cre[terea acestora cre[te [i apetitul pentru lux, care devine o necesitate sau un bun de consum la niveluri de venituri diferite. De exemplu, pentru o persoan` \nst`rit`, care deja de]ine o colec]ie de ma[ini, urm`toarea etap` o poate constitui achizi]ionarea 18

Biz

unui iaht (la acest nivel de venituri ma[ina devine un bun de consum). |n România observ`m dou` tendin]e distincte, generate de consumatorul de lux tradi]ional [i de clientul de lux aspira]ional. Primul, \n contextul rafin`rii gusturilor sale, opteaz` pentru bunuri care sunt personalizate, sunt produse \n edi]ii limitate sau unicat.

Clientul de lux aspira]ional cump`r` mai mult \n contextul general al democratiz`rii luxului. Colec]iile marilor branduri cuprind mult mai multe referin]e la “entry price level”, astfel fiind mai multe obiecte accesibile. |n continuare pia]a de lux din România este \nc` \n curs de maturizare, dat fiind faptul c` de abia recent putem s` vorbim despre o prezen]` concludent` a brandurilor de lux pe pia]a autohton`.

Cum se define[te luxul la Londra? Care sunt cele mai noi tendin]e \n acest domeniu acolo?

Londra, prin defini]ie, este o metropol` care atrage un segment demografic extrem de afluent financiar [i prin urmare \n mod organic oferta de lux este foarte ampl`. Unicitatea produselor este vârful de lance \n ceea ce prive[te campaniile de promovare pentru acest sezon. |n toate colec]iile sunt prezente: pielea exotic` (crocodil, piton, stru]), disponibilitatea serviciilor “made to measure” sau “made to order” precum [i o multitudine de edi]ii limitate. |n acest sezon exclusivitatea este cuvântul cheie. O caracteristic` important` r`mâne \n continuare serviciul care \nso]e[te produsul; astfel aproape toate brandurile de lux ofer` personal shopping, stili[ti la cerere sau chiar [i

un serviciu de concierge. Interac]iunea digital`, respectiv re]elele de socializare, permit o mai bun` monitorizare a preferin]elor clien]ilor [i astfel observ`m o evolu]ie spectaculoas` a programelor de CRM (Customer Relationship Management), care sunt mult mai personalizate [i focusate pe client. Dac` acum câ]iva ani companiile se limitau la un simplu “thank you note” trimis clien]ilor fideli, acum observ`m mecanisme mult mai complexe [i elaborate, care variaz` de la facilitarea accesului la premiera unei piese de teatru sau a unei expozi]ii pân` la cadouri personalizate sau create special pentru un grup de clien]i.

Ce define[te acum consumatorul român de lux? Cum s-a schimbat fa]` de \nceputul anilor 2000?

Vorbim despre un consumator mult mai informat care \n contextul sediment`rii unui stil propriu vestimentar cât [i de via]` este \n m`sur` s` articuleze valen]ele [i afinit`]ile sale fa]` de un brand. Odat` cu apari]ia mai multor juc`tori pe pia]a, acesta poate s` fac` o compara]ie direct` \ntre branduri f`când diferen]e \ntre caracteristicile definitorii ale acestora. Este o evolu]ie organic` acumulat` odat` cu o expunere mai \ndelungat` la lux.

Raportat la consumatorul de acum un deceniu, care era mai degrab` instinctiv \n ceea ce prive[te achizi]iile sale, azi putem s` vorbim despre un consumator de mod` mai versat. Dac` ini]ial achizi]iile acestuia se limitau la obiectele vizibile (automobil, ceas,

COVER STORY acessorii [i haine), \ncepem s` observ`m o unitate \n toate achizi]iile sale, acestea fiind orientate [i c`tre zona mai pu]in vizibil`, respectiv obiecte de art`, de decor, pân` la vesel` sau tacâmuri. Observ`m per ansamblu mai mult` coeren]` [i consisten]` \n stilul s`u de via]`.

FOTO: CORINA OLARU

Anul trecut a]i lansat Sport/Couture.

Ce \nseamn` acest concept?

Sport/Couture este un concept care dore[te s` \ncapsuleze “best of both worlds” sub forma unui magazin multibrand de 1.000 mp care cuprinde colec]ii sport, casual [i upper casual, menite s` satisfac` un amplu segment demografic de la clientul de lux aspira]ional, pân` la consumatorul de mod` versat. Situat la etajul 1 al B`neasa Shopping City, opera]ional din mai 2011, a fost creat dup` un concept arhitectonic urban dezvoltat de Design Team din Atena, iar identitatea vizual` poart` semn`tura lui Thomas Hutton din Londra. Printre brandurile prezente \n magazin, dintre care o parte reprezint` o premier` pentru România, se g`sesc Etro, Marc Jacobs, Marc by Marc Jacobs, M Missoni, BCBGMAXAZRIA, MW Matthew Williamson, Emanuel Ungaro Fuschia, Just Cavalli, Dirk Bikkenbergs, Adriano Goldschmied, J. Brand, True Religion, 7 for all Mankind, Fred Perry, Liu Jo, Pinko, Vicini, Stella McCartney for Adidas, Adidas Porsche Design, Urbanears [i Moshi Moshi.

Ce alte proiecte ave]i \n derulare?

Avem mai multe proiecte pe Strada Luteran`. Showroom-ul exclusiv Tehnogym urmeaz` s` fie deschis \n cursul lunii aprilie, cu o suprafa]` de 150 de metri p`tra]i. De asemenea, lucr`m pentru lansarea unui magazin multibrand de \nc`l]`minte, “Shoe Boudoir”, adiacent magazinului Burberry, care se dore[te a fi o premier` atât din punct de vedere al mixului de branduri, cât [i din punct de vedere al conceptului architectonic. Ne implic`m activ \n elevarea general` a Str`zii Luterane din dorin]a de a crea un mediu propice retailului de lux. Biz Biz

19

UN BRAND ATEMPORAL urberry, brandul britanic prin excelen]`, ajunge \n martie anul acesta [i la Bucure[ti, \ntr-un magazin deschis \n franciz` de Global Eye Investments. Cum era de a[teptat, designul magazinului Burberry din Strada Luteran` poart` amprenta stilului dezvoltat de directorul de crea]ie al companiei, Christopher Bailey. |n acest cadru special amenajat, pe o suprafa]` de vânzare de 450 metri p`tra]i, vor fi prezentate toate liniile Burberry Prorsum, Burberry London, Burberry Brit, Childrenswear [i Burberry Accesories, iar \n ceea ce prive[te colec]iile, acestea vor fi lansate simultan cu cele de la Londra, la pre]uri aliniate cu cele din regiune.

ISTORIE ANCORAT~ |N VIITOR La 156 de ani de la lansare, Burberry r`mâne unul dintre brandurile care reu[esc s` \mbine \ntr-o armonie impecabil` trecutul cu prezentul. De[i \nc`rcat cu o istorie atât de puternic`, Burberry nu tr`ie[te [i nu-[i extrage energia exclusiv din trecut. A evoluat [i s-a adaptat.

Este unul dintre acele branduri care reu[esc s` conecteze mo[tenirea de un secol [i jum`tate la tehnologiile de ultim` or` [i mediile digitale ale timpurilor noastre. La ora actual`, este unul dintre pu]inele branduri de lux care au f`cut investi]ii considerabile \n tehnologii de ultim` genera]ie. Magazinul online burberry.com este disponibil \n 46 de ]`ri, iar site-ul are versiuni adaptate pentru iPad, 20

Biz

iPhone [i platforma Android. Dincolo de comer]ul online, interesant este [i modul prin care brandul s-a apropiat de mediul digital, [i mai ales viteza cu care s-a adaptat la noile tehnologii, fapt ce l-a propulsat \n martie 2011 pe prima pozi]ie \n categoria brandurilor de lux \n “Headstream Social Brands 100 Report”, care clasific` brandurile \n func]ie de activit`]ile \n social media [i men]ion`rile pe Twitter, iar \n octombrie acela[i an urca \n fruntea clasamentului L2 Think Tank Fashion Digital IQ Index, care examineaz` competen]ele digitale [i inova]ia \n rândul mai multor branduri globale.

Mult timp, brandurile de lux s-au ]inut departe de online, acesta fiind considerat un mediu prea “de mas`” pentru rigorile unor branduri exclusiviste. Burberry, din contr`, a f`cut pionierat [i a ajuns acum s` fie considerat un studiu de caz demn de a fi dat exemplu la cursurile de marketing despre cum un brand exclusivist \[i poate \nsu[i comunicarea digital`.

Pe lâng` canalele “clasice” de promovare \n social media, \nc` din noiembrie 2009, pe vremea când re]elele de socializare nu erau atât de populare ca acum, Burberry a lansat o platform` de socializare online proprie, Art of the Trench, un site care celebreaz` trench-ul iconic Burberry, lansat \n 1914, piesa de rezisten]` a tuturor colec]iilor brandului, site ajuns \n prezent la peste 16 milioane de utilizatori.

Pagina de Facebook a Burberry, animat` de un Timeline care merge cu istoria pân` la originile brandului [i populat`

COVER STORY

O istorie, autenticitate [i inova]ie. Toate compun, ca \ntr-un puzzle, un brand iconic. Lansat \n 1856, Burberry este mai ancorat \n prezent decât multe branduri create odat` cu revolu]ia digital`. DE LOREDANA S~NDULESCU cu imagini sau video-uri exclusive precum [i mesaje transmise de directorul de crea]ie Christopher Bailey, are peste 11 milioane de fani, cel mai mare num`r pentru un brand de lux prezent pe Facebook. Din septembrie 2011, compania a \nceput s` transmit` pe pagina de Facebook prezent`rile colec]iilor \n format HD [i a creat link-uri speciale pentru fani, astfel \ncât streamingul s` poate fi preluat pe conturile lor personale.

CINE CUMP~R~ BURBERRY Veniturile totale ale companiei \n trimestrul 4 din 2011, pe regiuni: Regiune Asia-Pacific Europa America Restul lumii Total

Venituri 2011* 210 160 148 29 547

Venituri 2010* 150 133 141 23 447

FOTOGRAFII: BURBERRY / TESTINO

* milioane lire sterline

Pe contul de YouTube pot fi urm`rite prezent`ri de mod`, \nregistr`ri de la evenimente sau interviuri cu directorul de crea]ie Christopher Bailey sau Angela Ahrendts, CEO-ul companiei. Cu un cont global de Twitter precum [i conturi locale pentru Fran]a, Italia, Japonia, Coreea, Brazilia, Mexic, Turcia, Rusia [i Australia, Burberry este cel mai urm`rit brand de lux pe Twitter. O premier` care a f`cut senza]ie \n lumea modei a fost c`, \n 2011, \n parteneriat Twitter a creat primul “Tweetwalk” show din lume, cu imagini \n premier` din colec]ia de prim`var` 2012.

Cum China joac` dup` propriile reguli digitale [i având \n vedere c` zona Asia – Pacific prezint` un interes strategic pentru companie, aceasta aflându-se \n fruntea clasamentului \n privin]a vânz`rilor totale pe regiuni (210 milioane de lire sterline pe ultimele trei luni ale anului 2011), \nc` din februarie 2011 Burberry [i-a f`cut intrarea [i pe patru platforme chineze[ti (Kaixin, Douban, Youku [i Sina Weibo). De altfel, la Beijing, \n aprilie 2011, a avut loc cel mai inovator eveniment Burberry de pân` acum. Organizat pe o scen` de 2.000 mp, evenimentul a marcat inaugurarea magazinului de 12.500 mp din Sparkle Roll Plaza \n Beijing. M`rimea magazinului este impresionant` \ns` pe deplin justificat` \n condi]iile \n care, \n ultimul trimestru din 2011, China [i-a men]inut o rat` de cre[tere de aproximativ 30%, peste media de cre[tere de 21% a vânz`rilor trimestriale pentru \ntreg grupul.

Un alt proiect de amploare, lansat \n iunie 2010, este Burberry Accoustic, dezvoltat \mpreun` cu tineri muzicieni britanici pe mai multe platforme digitale. Transmisiile \n format 2D sau 3D sunt de asemenea o constant` \n promovarea brandului. |n februarie 2010, colec]ia de toamn`/iarn` 2010/2011 a fost a transmis` \n format 3D de la Londra simultan cu New York, Paris, Dubai, Tokio [i Los Angeles, marcând astfel o nou` premier`: primul brand care a transmis live mai multe evenimente simultan \n format 3D. Biz Biz

21

COVER STORY

MODA A IE{IT |N STRAD~ Gucci, Moschino, Burberry, Armani. |nainte, aceste m`rci puteau fi g`site doar \n marile capitale ale modei.

Mai nou, [i-au deschis magazine [i la Bucure[ti, \n loca]ii stradale. DE ALEXANDRU ARDELEAN riza a resetat multe dintre planurile de dezvoltare ale marilor case de mod` din \ntreaga lume. Dup` ani de cre[tere [i de consum (aproape) iresponsabil, brandurile s-au trezit \ntr-o mare de incertitudini, de recesiune [i de restrångere a consumului. Evident, cei boga]i au cump`rat \n continuare produse de lux, dar nu la cotele la care cump`rau \nainte. Casele de renume [i \ntreaga industrie de fashion tr`iesc \ntr-o lume nou` [i trebuie s` fac` fa]` unor noi provoc`ri: extinderi c`tre consumatori din ]`ri emergente, produse mai accesibile, ]intirea tinerilor sau explorarea digital`.

Toate aceste provoc`ri trebuie s` fie \nso]ite neap`rat de sentimentul de exclusivitate, care face ca oamenii s` scoat` bani din buzunar [i s` pl`teasc` pentru lux.

Ve[tile bune pentru industria luxului nu au \ntårziat s` apar`, \ntrucât brandurile au [tiut s` treac` [i de recesiunea aceasta, a[a cum au [tiut [i la precedentele. |ns` au f`cut fa]` [i pentru c` num`rul indivizilor cu venituri extreme (cei pentru care o geant` de 8.000 de dolari este un chilipir) continu` s` creasc`, mai ales \n Asia. Compania de consultan]` Bain & Co. a estimat o cre[tere a vånz`rilor de lux anul trecut cu 8%, la 185 de miliarde de euro. Fiecare cas` vrea s` ob]in` o felie cåt mai mare din aceast` sum`, a[a c` au \nceput s` se 22

Biz

extind` c`tre pie]ele emergente.

Primele vizate: China, Coreea de Sud, Brazilia, Arabia Saudit`, Mongolia. Dar s-au uitat [i mai la estul Europei [i au atacat [i pia]a de la Bucure[ti.

Louis Vuitton a fost cel care a dat tonul \nainte de \nceperea crizei \n Romånia, cånd a devenit prima cas` de lux care deschidea direct un magazin pe pia]a local`. Aproape patru ani mai tårziu, magazinul de la JW Marriott este \nc` acolo, aduce \n continuare colec]iile de la Paris [i \i merge \ndeajuns de bine. |n 2010, potrivit datelor de la Ministerul de Finan]e, cifra de afaceri a Louis Vuitton Romånia a fost de 19,8 milioane de lei (peste 4 milioane [i jum`tate de euro).

LUX |N ONLINE Clien]ii care cump`r` produse de lux nu mai au timpul necesar pentru a fi prezen]i \n magazinle lor favorite \ntr-una din capitalele modei. Astfel, a ap`rut shoppingul online [i pe aceast` categorie. Majoritatea brandurilor de lux au lansat magazine dedicate sau vånd produsele pe magazinele online ale marilor department store-uri sau pe site-urile dedicate de fashion. Iar re]eta a prins foarte bine. |n premier` [i la noi, un retailer de lux \[i \ncearc` norocul \n online sperånd s` cå[tige o cot` de pia]` cåt mai mare.

Magazinul Victoria 46 a lansat un site de comer], victoriaonline.ro, unde sunt comercializate articolele de \mbr`c`minte disponibile [i \n magazin.

{OSEAUA – ARTER~ DE LUX Mult` vreme, produc`torii de lux nu au vrut s` intre \n Romånia pentru c` nu era o pia]` preg`tit`. Apoi au venit \n vizit` [i au spus c` nu au unde s` deschid` magazine, pentru c` pe Calea Victoriei nu pot coexista \n acela[i loc un magazin de lux [i o covrig`rie. Criza a resetat planurile ini]iale [i, dup` doi ani de recesiune [i a[teptare, 2009 [i 2010, casele de mod` au reluat asaltul pe Romånia [i au \nceput s` deschid` magazine. Astfel c` acum pe Calea Victoriei s-au reunit Emporio Armani, Gucci, La Perla sau Paul & Shark.

Cel care a redesenat harta magazinelor de lux de pe Victoriei prin deschidere de butic monobrand este Armani, care a inaugurat \n 2010 primul spa]iu de la noi. A urmat anul trecut Gucci, care a preferat s` aleag` tot Calea Victoriei pentru deschiderea primului s`u magazin. Valentino a

inaugurat \n decembrie primul flagship store din Romånia \n galeria comercial` The Grand, din hotelul JW Marriott. Magazinul are o suprafa]` de peste 250 de metri p`tra]i, fiind investi]ia unui antreprenor romån. The Grand a reu[it s` atrag` \n ultimii ani o serie de branduri de lux precum Bang & Olufsen, Alfred Dunhill, Rolex, Davidoff, Ermanno Scervino. Romani]a Iovan \ncearc` pentru a doua oar` s` dea lovitura cu brandul Escada [i are \n vedere o deschidere de magazin tot la parterul hotelului Marriott.

Luxul \ncepe treptat s` reconfigureze Calea Victoriei, alte branduri fiind a[teptate s` deschid` magazine aici, \n acela[i timp, au loc [i reloc`ri de magazine pentru o mai bun` pozi]ionare. Max Mara va lua locul magazinului Stefanel lång` hotelul Radisson. Stefanel a \nchis magazinul

din aceast` loca]ie [i a deschis un concept store mai aproape de ideea de lux \n Pia]a Roman`, unde a \nchiriat o vil` istoric`.

LUXUL ACCESIBIL Dac` marile case de mod` trebuie s` fac` fa]` noilor provoc`ri legate de cum v`d ele luxul \n perioada ce urmeaz`, retailerii de fashion au \n]eles c` doar simpla confec]ionare de haine nu mai este de ajuns pentru preferin]ele consumatorilor. {i astfel avem ast`zi cooper`ri \ntre H&M [i designeri precum Comme des Garçons, Lanvin, Versace, Marni. Colaborarea retailerului suedez cu mari designeri din aceast` lume a mic[orat diferen]ele dintre mode de lux [i pur [i simplu haine, a creat o grani]` foarte fin` \ntre lumea exclusivist` [i haine de designeri pentru toat` lumea. Chiar dac` colec]iile create special pentru

H&M nu sunt la acelea[i pre]uri cu care designerii le-ar vinde \n magazinele proprii, ele nu sunt nici la pre]uri derizorii [i dep`[esc media de pre] a produselor obi[nuite din magazinele H&M. Evident, nu se compar` o crea]ie Lanvin cu una semnat` de Alber Elbaz pentru H&M. Dar a topit grani]ele \ntre inaccesibilitatea dat` de luxul special [i cel destinat unei mase mai largi, a tinerilor pe care po]i s`-i fidelizezi din timp pentru a deveni mai tårziu consumatorii luxului rafinat. |n acela[i timp, deschiderea de magazine monobrand, operate \n regim direct de marile branduri de lux, nu face decåt s` atrag` [i alte m`rci.

Este posibil ca, odat` cu reloc`rile de magazine [i cu asanarea C`ii Victoriei \ntr-o arter` destinat` m`rcilor de lux, s` asist`m \n acest an [i la intrarea altor branduri celebre. Biz Biz

23

LUXUL MADE IN ROMANIA Cum reu[esc companii locale s` fac` fa]` concuren]ei asiatice, ca s` produc` piese vestimentare pentru marile case de mod` din lume, prezentate la cele mai renumite festivaluri din industria elegan]ei. DE OVIDIU NEAGOE `pt`måna Modei” de la Paris, Milano sau New York este evenimentul care d` ora exact` \n materie de mod` [i lux. Aici sunt prezentate cele mai noi colec]ii ale marilor case de mod` din lume [i se stabilesc tendin]ele \n materie de vestimenta]ie pentru tot anul. Pu]ini sunt \ns` cei care [tiu c` una dintre vedetele incontestabile ale prezent`rilor de mod` ale celebrelor branduri de lux este Romånia. Motivul? Aici este locul \n care prind via]` schi]ele, ideile [i cele mai fine materiale trimise de companiile mari unor firme romåne[ti, care produc celebrele haine.

Valentino, Versace, Max Mara, Dolce & Gabbana, Rocco Barocco sau Missoni sunt cåteva dintre marile case de mod` apreciate pe plan global care au ales s` lucreze cu SC Manufactura SRL din Tårgu M`gurele. Colaborarea dintre micu]a companie din ]ar` [i marile branduri interna]ionale const` \n preluarea ]es`turii de la client, cu camioane proprii, realizarea efectiv` a produsului finit [i transportul acestuia \n Italia.

“Colaborarea dintre noi [i marile branduri a luat amploare \n momentul \n care ceilal]i clien]i ai no[tri au ales s` produc` \n ]`ri cu costuri mai mici, cum ar fi China, India, Turcia sau Maroc”, spune pentru Biz Marinangelo Nazzareno, unul dintre cei trei ac]ionari ai firmei Manufactura. “Pentru marile branduri conteaz` «Made in Europe», 24

Biz

nefiind avantajate din multe puncte de vedere de «Made in China», de exemplu", mai spune Nazzareno. Un alt aspect deloc de neglijat este faptul c` firma romåneasc` ofer` servicii care nu sunt posibile la mare distan]`: mostrare, microserii [i, mai ales, livrare rapid`.

Re]eta succesului promovat` de Manufactura Turnu M`gurele a dat roade rapid. Mai mult, nu a fost cl`tinat` nici de criza economic`, comenzile marilor case de mod` din lume fiind constante.

Cifra de afaceri a companiei patronate de acesta a fost de 3,3 milioane de euro \n anul 2011, iar pentru anul \n curs se dore[te men]inerea acesteia la aceea[i valoare. Pe lång` marile prezent`ri de mod` din ora[e considerate capitale ale modei, o parte dintre drumurile marilor produc`tori vestimentari din lume duc [i \n localitatea Or`[tie din jude]ul Hunedoara. Aici, la firma New Fashion Group, companie construit` pe sediul unui fost CAP, 50 de angajate au reu[it performan]a s` creeze axa Paris – Milano – Or`[tie. Ele dau via]` viitoarelor piese vestimentare ce vor face obiectul prezent`rilor de mod` ale unor branduri precum Roberto Cavalli, Armani sau Gianfranco Ferrè. “Clien]ii no[tri au \ncercat [i \n China sau India, dar au avut probleme cu calitatea; de[i måna de lucru a fost mult mai ieftin`, calitatea era \ndoielnic`”, spune Daniela Bucur, director executiv la New Fashion Group. “Produsele de serie poate \nc` sunt f`cute acolo, dar pentru produsele

COVER STORY

de calitate superioar` prefer` s` le trimit` \n Europa, chiar [i \n Romånia, unde måna de lucru nu este scump`”, continu` executivul de la New Fashion Group. Calitatea produselor care au ie[it de pe por]ile micu]ei fabrici din Or`[tie au generat companiei o cifr` de afaceri de 1,3 milioane de lei, iar pentru anul \n curs estim`rile vehiculeaz` o cre[tere la 1,5 milioane de lei.

Compania german` Bock und Partner, care de]ine patru fabrici \n Covasna [i Sf. Gheorghe, produce anual peste 1,5 milioane de perechi de pantaloni pentru unii dintre cei mai importan]i juc`tori din industria modei. Produsele care ies pe poarta germanilor poart` eticheta unor branduri ca Hugo Boss, Tommy Hilfiger sau René Lezard. Spre deosebire de alte companii din ]ar`, care produc \n sistem de lohn, germanii se ocup` integral de produc]ia marilor branduri, de la croial` [i cus`turi la vopsire [i ambalare.

CROIAL~ LA COMAND~ Care sunt companiile din ]ar` ale c`ror produse sunt admirate pe podiumurile celor mai renumite fastivaluri de mod`.

Produc`tor local New Fashion Group SC Manufactura SRL Moda Tim Vandwest Bock & Partner Fantasy Mod Elsima Conf Tårnava Sighi[oara Braiconf

Case de mod` Roberto Cavalli, Armani, Gianfranco Ferré Valentino, Versace, Max Mara, D&G, Rocco Barocco, Missoni Hugo Boss, Burberry, Escada Sonia Rykiel Hugo Boss, Tommy Hilfiger, René Lezard Lacoste, Escada, Sonia Rykiel Tara Jarmon Benetton Hugo Boss, Gianfranco Ferré, Armani

|n anul 2010 romånii au scos din buzunare 450 de milioane de euro pentru produse de lux, cifr` care a ajuns [i la urechile marilor companii de mod` din industrie. Pe lång` aceasta, [i måna de lucru [i priceperea croitorilor romåni au f`cut mul]i produc`tori de piese vesti-

mentare de lux s` \[i deschid` propriile fabrici \n Romånia. A[a se face c` Louis Vuitton Möet Hennessy (LVMH), de exemplu, de]ine integral o fabric` \n Cisn`die, cu peste 600 de angaja]i, iar italienii de la Max Mara [i-au construit propria fabric` \n Craiova. Biz

Biz

25

L U L I A RET I } TO

E C A F I I N BA

Companiile au anun]at pentru acest an o adev`rat` explozie de deschidere de magazine, locuri de munc` noi [i planuri de extindere, f`r` precedent \n ultimii patru ani. S` fie un semnal de cre[tere economic`? DE ALEXANDRU ARDELEAN

M

ega Image, Lidl, Carrefour, Auchan, Cora, Profi, Billa, Metro sunt doar cåteva nume dintre cei mai activi retaileri din pia]`. Cei care au deschis magazine \n ultimul an, cei care au cump`rat alte re]ele sau au schimbat strategiile de dezvoltare pe pia]a romåneasc`. Nici anul acesta nu face excep]ie, fiecare din companiile men]ionate anun]ånd deja planuri de extindere, care includ numeroase deschideri de magazine.

Acesta este primul semnal pozitiv al economiei romåne[ti, care anun]` m`car stagnarea [i reluarea \nceat` a cre[terii. Iar imaginea de ansamblu este completat` de datele oficiale provenite de la Institutul Na]ional de Statistic`. |n ianuarie, cifra de afaceri din retail a crescut ca serie ajustat` fa]` de ianuarie 2011 cu 9,9%, datorit` comer]ului cu am`nuntul al carburan]ilor pentru autovehicule \n magazine specializate (+33,1%), vånz`rilor de produse nealimentare (+6,5%) [i vånz`rilor de produse alimentare, b`uturi [i tutun (+3,8%).

Exist` \ns` [i reversul medaliei: retaileri care au pierdut pariul [i au intrat \n insolven]`, cum este cazul Mic.ro. De[i Dinu Patriciu \[i propusese s` ajung`, \n urm` cu doi ani, la o re]ea de 1.000 de magazine \n toat` ]ara, la \nceputul acestui an [i-a recunoscut \nfrångerea [i a cerut intrarea \n insolven]`, dup` ce oricum mai mul]i furnizori ceruser` falimentul re]elei. Pariul de extindere pe segmentul micilor comercian]i a fost preluat de Metro Cash & Carry Romånia, care a lansat la \nceputul

28

Biz

permite proprietarilor de magazine s`-[i p`streze independen]a financiar` [i opera]ional`, pe durata \ntregii colabor`ri. Un program similar se desf`[oar` \n Polonia [i Bulgaria.

DESPRE DESCHIDERI

4.059 euro va fi consumul estimat/capita \n 2012, care este doar u[or mai mic decåt cel \nregistrat \n 2008, de 4.193 euro.

Sursa: Planet Retail

lunii martie “La Doi Pa[i”, un program de franciz` pentru micii comercian]i independen]i din comer]ul tradi]ional, care vor beneficia din partea retailerului de cursuri de instruire, consultan]` [i asisten]` de marketing.

“Aproximativ 200 de magazine de pe pia]a romåneasc` s-au al`turat acestui program, peste 80 dintre acestea fiind deja func]ionale dup` proiectul pilot”, spun reprezentan]ii Metro. Spre deosebire de modelele obi[nuite de franciz`, programul “La Doi Pa[i”

|n acest moment, multe re]ele interna]ionale au prezen]` puternic` \n Romånia. Unul dintre cei mai mari discounteri europeni, Lidl, care nu era prezent aici pån` anul trecut, a p`truns pe pia]` prin achizi]ia magazinelor Plus [i de]ine deja o re]ea de 133 de magazine. Un mare absent este gigantul Tesco, care are deschise magazine \n jurul Romåniei, \ns` nu [i la noi. De-a lungul anilor s-a vorbit de o intrare a Tesco, iar acum surse din pia]` dau ca sigur` venirea retailerului britanic \n România.

Principalele elemente care caracterizeaz` retailul romånesc sunt legate de expansiunea re]elelor prin deschideri de noi magazine, \n \ncercarea de a acoperi cåt mai mult din teritoriul Romåniei, [i apari]ia a noi formate de proximitate. Raluca R`schip, Consumer Goods Director la GfK Romånia, spune c` ponderea comer]ului modern \n consumul casnic a crescut de la 45% la 48% \n 2011 fa]` de 2009, favorizat` de evolu]ia pozitiv` a hipermarketurilor.

“Intrarea Lidl pe pia]a romåneasc` a contribuit la intensificarea competi]iei \ntre retaileri, \ns` magazinele de tip discount nu au mai \nregistrat acelea[i rate de cre[tere cu care eram obi[nui]i.” |n acela[i timp, ponderea comer]ului tradi]ional a continuat s` scad`, \n favoarea celui modern.

Ofensiva marilor retaileri a constat [i

RETAIL

\n deschiderea de noi formate de proximitate, care atac` \n mod direct magazinele tradi]ionale (buticuri, chio[curi, magazine alimentare).

De[i consumul a \nregistrat sc`deri importante \n ultimii ani, pia]a de retail din Romånia r`måne extrem de atractiv` pe termen mediu [i lung, fiind probabil cea mai atractiv` pia]` de retail din sud-estul Europei. |n opinia lui Adrian Com`neci, Manager la Contrast Management-Consulting, la aceast` atractivitate contribuie mai mul]i factori: dimensiunea pie]ei (a doua pia]` din Europa de Sud-Est ca popula]ie), perspectivele de cre[tere a puterii de cump`rare, consumul redus per capita \n compara]ie cu media UE (doar 23% din media european`) [i stocul \nc` redus de spa]ii comerciale moderne raportat la mia de locuitori

(aproximativ 85 mp/1.000 de locuitori). “Aceast` atractivitate a f`cut ca to]i marii retaileri interna]ionali s`-[i reafirme interesul pentru pia]a local` prin alocarea unor bugete considerabile pentru deschiderea de noi magazine. Astfel, dup` o perioad` de aparent` acalmie, care s-a manifestat din 2009 pån` spre jum`tatea lui 2011, pia]a de retail din Romånia a intrat \ntr-o nou` etap` de extindere accelerat` la nivelul tuturor formatelor de comer]”, a spus Com`neci.

Dac` ne uit`m la ritmul deschiderilor de magazine, putem vorbi de o adev`rat` ofensiv` la nivel na]ional pentru ocuparea tuturor zonelor atractive pentru retaileri. Din acest punct de vedere, \n opinia consultantului de la Contrast, se pot

remarca dou` tendin]e importante.

Prima este legat` de migrarea formatelor clasice de comer] modern din Romånia (discount, supermarket) c`tre zone urbane care nu au prezentat un interes ridicat pån` acum – cum ar fi ora[ele cu 10.000 – 20.000 de locuitori. A doua tendin]` este legat` de testarea [i lansarea unor formate mai mici de comer] de proximitate, acestea reprezentånd viitorul motor al extinderii atåt \n marile zone urbane, cåt mai ales \n zonele dominate \n acest moment de comer]ul tradi]ional.

Prin prisma unei companii de cercetare de pia]` focalizat` pe ceea ce se \ntåmpl` \n magazine, cum este Retailplus Eastern Europe, s-a observat c` \n prezent conteaz` maximizarea rezultatelor ce pot fi ob]inute acolo unde se iau majoritatea

Biz

29

RETAIL

esen]ial` \n acest domeniu, deci este important ca to]i juc`torii s` o ia \n considerare. Cu siguran]` c` intrarea Lidl pe pia]a local` a intensificat lupta dintre retaileri, iar unii, chiar dac` nu aveau \n plan extinderea, au fost nevoi]i s` se adapteze pentru a avea o acoperire cåt mai bun` [i ca s` nu-[i lase competitorii s` le-o ia \nainte.”

deciziilor de cump`rare, la raft.

“Produc`torii se concentreaz` pe promo]ii, se lupt` \n pre]uri [i caut` s`-[i asigure o prezen]` [i o vizibilitate cåt mai bun` \n magazine”, spune Octavian B`descu, cofondator al Retailplus Eastern Europe.

LUPTA SPRE COT~ DE PIA}~ Pentru c` are perspective atåt de bune, to]i retailerii, indiferent de natura lor, caut` acum s` \[i \nt`reasc` prezen]a pe pia]a local`. Putem observa clar o regåndire a strategiilor, care duce la consolidare fie prin expansiune organic` a juc`torilor interna]ionali, fie prin fuziuni [i achizi]ii, cum este cazul Tengelmann, care s-a retras, vånzåndu-[i magazinele Plus c`tre Lidl.

Pe de alt` parte, consumatorii au devenit mult mai sensibili la pre] [i au \nceput s` se uite la alternative mai ieftine ale brandurilor – la m`rcile private. “|n acela[i timp, consumatorii au devenit [i mai sofistica]i [i au \nceput s` disting` rela]ia \ntre valoare-pre] bun` [i cea rea”, spune Miloš Ryba, Senior Retail Analyst la compania interna]ional` de analiz` pe retail Planet Retail.

Chiar dac` \n ultimii doi ani s-au resim]it din plin efectele crizei economice, marii retaileri au continuat s` deschid` magazine, media men]inåndu-se \n jurul valorii totale de 120 magazine/an. Totodat`, putem vorbi de un focus crescut asupra dezvolt`rii formatelor de proximitate, din acest punct de vedere remarcåndu-se Carrefour, care [i-a extins lan]ul de supermarketuri Carrefour Market, [i Mega Image, care a testat [i apoi a lansat formatul Shop & Go. “|n acest context nu putem ignora [i tentativa e[uat` a Mic.ro de a dezvolta un format modern de comer] de cartier. Insolven]a Mic.ro a demonstrat c` pia]a de retail din Romånia este \n plin proces de maturizare [i pentru a reu[i este nevoie nu numai de surse de finan]are, ci [i de o cunoa[tere foarte bun` a legilor care o guverneaz`”, precizeaz` Adrian Com`neci. Aceast` cunoa[tere a pie]ei 30

Biz

3,3% este valoarea cu care a crescut retailul \n decembrie, fa]` de aceea[i perioad` a anului 2010. |n octombrie [i noiembrie cre[terea a fost de 2% fa]` de perioada similar` a lui 2010.

Sursa: INS

se va dovedi din ce \n ce mai important` \n urm`torii ani, \n condi]iile \n care lupta pentru cot` de pia]` va cerne retailerii care nu ating un nivel crescut de eficien]` strategic` [i opera]ional`.

Deschiderile de magazine din ultima perioad` reconfirm` de fapt relansarea tendin]ei din anii preceden]i. Evident, este [i un semnal economic, dar unul care arat` c` pia]a din Romånia \[i va reveni, criza neputånd s` dureze la infinit. To]i juc`torii importan]i au realizat c` Romånia merit` riscul de a investi \n acest moment [i par mai hot`rå]i ca niciodat` s` duc` lupta tot mai dificil` pentru cot` de pia]`. Raluca R`schip spune c` nu prea putem vorbi despre revigorare, ci mai degrab` despre investi]ii mari pe care retailerii le-au f`cut deja [i nu \[i permit s` piard` teren \n fa]a competitorilor.

“Strategia de extindere este una

LA CE SE |NHAM~ RETAILERII? Perspectivele pentru urm`torii cinci ani par roz. Speciali[tii din domeniu estimeaz` c` retailul modern se va extinde c`tre ora[ele [i mai mici [i va continua s` cå[tige cota de pia]` a comer]ului tradi]ional. Din compara]ia cu Polonia, o ]ar` cu o pia]` de retail mai matur` [i singura comparabil` din punctul de vedere a structurii urban/rural, putem estima o stabilizare a comer]ului modern la o cot` de pia]` de aproximativ 65 – 70%. Acest lucru depinde [i de succesul modelelor dezvoltate de marii retaileri pentru a aborda segmentul de pia]` considerat a fi comer] tradi]ional. |n acest moment, modelul preferat pare a fi cel al francizei, deoarece riscurile sunt \mp`r]ite cu franciza]ii [i exist` flexibilitatea sporit` \n testarea unor concepte diferite. Dac` ne uit`m doar la ora[ele mari, retailul modern atrage deja dou` treimi din cheltuielile gospod`riilor pentru bunuri de larg consum, potrivit datelor furnizate de GfK Romånia. |ns`, pån` s` ajungem la o consolidare puternic`, avem de-a face cu necunoscutele momentului. Retailul romånesc din acest an se confrunt` cu mai multe probleme c`rora juc`torii vor trebui s` le g`seasc` rezolvare. |n primul rånd, este vorba de p`strarea unui echilibru financiar \n condi]iile dezvolt`rii accelerate [i ale unui consum care a sc`zut \n ultimii ani.

Vedem c` acesta a re\nceput \ncet s` creasc`, dar \ntr-un procent \nc` foarte mic, astfel \ncåt echilibrul financiar este esen]ial. Este nevoie \nc` de diferen]iere \n cazul competitorilor, pentru c` acum strategiile abordate sunt \n continuare

Singurul organizator de târguri [i expozi]ii din România atestat la standarde interna]ionale

ROMEXPO este liderul industriei române[ti de târguri [i expozi]ii, fiind recunoscut [i pe plan interna]ional ca membru cu drepturi depline al Asocia]iei Mondiale a Industriei de Expozi]ii - UFI, al Alian]ei Târgurilor din Europa Central` - CEFA, al Uniunii Interna]ionale de Raportare a Statisticilor Expozi]iilor - CENTREX, al Asocia]iei Organizatorilor de Târguri Agricole din Europa – EURASCO [i membru fondator al Asocia]iei Organizatorilor de Târguri [i Expozi]ii din România – ASOEXPO. În urma

derul`rii procedurilor de certificare, organismul TUV Thuringen a emis în luna mai 2011 certificatul care atest` aplicarea de c`tre ROMEXPO S.A. a cerin]elor standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru organizarea de manifest`ri expozi]ionale.

ROMEXPO ofer` partenerilor s`i o gam` complet` de servicii, variante [i solu]ii menite s` satisfac` orice cerin]e, de la cele uzuale, la cele cu înalt grad de complexitate, care imprim` unui târg sau expozi]ie o not` distinct` de elegan]` [i personalitate.

Program expozi]ional ROMEXPO pentru semestrul I – 2012

29 martie – 1 aprilie 2012 CONSTRUCT EXPO – Târg interna]ional de tehnologii, echipamente, utilaje [i materiale pentru construc]ii – www.constructexpo.ro AMBIENT EXPO – Târg interna]ional de produse [i sisteme pentru amenaj`ri interioare [i exterioare, decora]iuni, mobilier [i piscine – www.ambient-expo.ro ANTIQUE MARKET I – Târg de obiecte de art` [i antichit`]i – www.antiquemarket.ro EXPO FLOWERS & GARDEN – Expozi]ie Interna]ional` de flori, amenaj`ri peisagistice [i gr`din`rit – www.expoflowers.ro

TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE II – www.targprodusetraditionale.ro 24 – 27 aprilie 2012 ROMMEDICA – Târg interna]ional de medicin` [i farmacie – www.rommedica.ro ROMTHERM – Expozi]ie interna]ional` pentru instala]ii, echipamente de înc`lzire, r`cire [i de condi]ionare a aerului – www.romtherm.ro TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE III – www.targprodusetraditionale.ro 9 -12 mai 2012 DENTA I – Expozi]ie interna]ional` de produse [i echipamente stomatologice – www.denta.ro 11 – 13 mai 2012 EDU – Expozi]ie interna]ional` de oferte educa]ionale [i preg`tire profesional`, documenta]ie, c`r]i [i material didactic, echipamente [i mobilier [colar, rechizite – www.edu-expo.ro

30 mai – 3 iunie 2012 TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE IV – www.targprodusetraditionale.ro 31 mai – 3 iunie 2012 TIBCO – Târg interna]ional de bunuri de larg consum – www.tibco.ro KIDEX I – Expozi]ie de produse [i servicii pentru bebelu[i, copii, viitoare m`mici [i p`rin]i – www.expokidex.ro 14 – 16 iunie 2012 EXPO FUNERARE – Târg de articole [i servicii funerare – www.expofunerare.ro 28 iunie – 1 iulie 2012 DUN~REA & DELTA – Târg interna]ional pentru dezvoltarea macroregiunii Dun`rea – www.delta-expo.ro

www.romexpo.ro

ADVERTORIAL

15 – 18 martie 2012 TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI – www.targuldeturism.ro TMA – Festival de spiritualitate, medicin` alternativ` [i terapii complementare – www.tma-expo.ro TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE I – www.targprodusetraditionale.ro

RETAIL concentrate aproape exclusiv pe oferta de pre] [i pe cea de produse. Trebuie g`sit un model eficient de expansiune pentru a cå[tiga cota comer]ului tradi]ional. O alt` problem` acut` a retailerilor afla]i \n plin proces de extindere [i implicit consolidare este g`sirea [i recrutarea personalului specializat.

Este nevoie s` se pun` bazele unor canale alternative de vånzare, [i aici vorbim de comer]ul online, care a \nceput s` prind` foarte bine [i la noi.

La nivelul anului trecut, romånii au f`cut pl`]i cu cardul de 4,5 miliarde de euro. Retailerii trebuie s` asigure o infrastructur` mai bun`, ca s` ofere flexibilitate, \n dorin]a de a asigura servicii diversificate clien]ilor (home delivery), care le-ar cre[te aria de ac]iune teritorial`. E-commerce-ul va fi o alt` carte cå[tig`toare pentru retaileri \n viitor. Auchan, care testeaz` \n acest moment solu]ii de e-commerce la Moscova [i Var[ovia, ar putea fi primul retailer de produse alimentare care s` lanseze opera]iuni online \n Romånia.

Chiar dac` vor lansa opera]iuni pe internet, retailul se va axa \n acest domeniu pe produse non-food, iar pasul nu va fi f`cut decât \n ora[ele mari.

“Consider o provocare major` comunicarea eficient` cu consumatorul, bazat` pe \n]elegerea holistic` a acestuia. Retailerii trebuie s` ias` din tiparele clasice de marketing [i s` \n]eleag` mai bine modul \n care consumatorul ia deciziile”, spune Raluca R`schip. Aici este nevoie de \n]elegerea \ntregului ciclu, de precump`rare, cump`rare [i postcump`rare, pentru ca retailerii s` identifice corect ce \l face fericit pe consumator. {i pentru aceasta trebuie s` foloseasc` inteligent [i inovator toate mediile \n care consumatorul este prezent – de la telefoanele mobile la re]elele sociale, la internet [i televizor, \n strad` sau direct, \n magazin.

CE A{TEAPT~ RETAILUL Pia]a de retail din Romånia are suficiente premise pentru a deveni una dintre cele mai dinamice [i atractive din regiune. |n compara]ie cu ]`rile 32

Biz

Romånii bricoleaz` Nici magazinele de tip Do-It-Yourself (DIY) nu stau \n loc, ci se extind. Num`rul lor va ajunge la 126 \n acest an, de la 115 \n 2011, potrivit unui studiu al firmei poloneze de cercetare PMR Publications, citat de Mediafax. Romånia este a treia pia]` de bricolaj din regiune, dup` Polonia [i Cehia, \n func]ie de num`rul de magazine. Cea mai activ` companie este Dedeman, care a dep`[it Praktiker [i a devenit lider de pia]`.

Pe pia]a romåneasc` mai activeaz` Praktiker, Bricostore, bauMax, Obi, Ambient, Hornbach, Mr. Bricolage [i Leroy Merlin. Polonia va ajunge \n acest an la 485 de magazine, deci de aproape trei ori mai mult ca noi.

dezvoltate, unde cota de pia]` a primilor 10 juc`tori variaz` \ntre 50% [i 70%, \n Romånia aceasta este de doar 35%, \n timp ce \n ]`ri precum Cehia, Slovacia sau Ungaria, ace[tia acoper` mai mult decåt dublu. “|n plus, una dintre cele mai importante re]ele (Profi) este de]inut` de un fond de investi]ii care va dori s` realizeze un exit la un moment dat, iar printre cump`r`tori se vor afla cu siguran]` juc`tori deja prezen]i pe pia]`”, spune Adrian Com`neci. Apoi va mai exista o selec]ie natural` a juc`torilor, \ntrucåt cei care nu vor reu[i s` g`seasc` strategia potrivit` [i s` ajung` la o eficien]` opera]ional` [i financiar` solid` vor fi nevoi]i s` se retrag`.

Evident, nu este exclus s` avem [i surpriza unui nou juc`tor mare pe pia]`, deoarece \n acest moment sunt prezente doar 5 din primele 10 grupuri la nivel european. }inånd cont de structura actual` a pie]ei, cel mai probabil aceast` intrare se va face prin achizi]ia unei re]ele deja prezente pe pia]a din Romånia.

Segmentul m`rcilor private va cre[te [i \n 2012 [i va fi cartea pe care vor miza retailerii. Discounterii se vor concentra mai degrab` pe private label-uri cu pre] redus, \n vreme ce supermarketurile [i hipermarketurile se vor pozi]iona pe un segment de pre] ceva mai ridicat. Retailerii se vor uita [i dup` golurile de produse, cum ar fi noi m`rci private legate de produse locale, produse bio, produse pentru copii etc., [i le vor umple.

Miloš Ryba spune c` pia]a de retail romåneasc` va deveni mai sofisticat` \n urm`torii ani. Retailerii vor lansa noi formate precum magazine de proximitate, ca s` ating` o varietate mai larg` de consumatori. “Cred cu t`rie c` este un poten]ial uria[ pentru acest format \n marile ora[e, \n ciuda faptului c` pionierul Mic.ro nu a reu[it acest lucru.” Scena de retail romåneasc` va cunoa[te [i o \mbun`t`]ire foarte mare a serviciilor pe care le ofer`, cum ar fi telefonie mobil`, servicii financiare [i o mai bun` dezvoltare a schemelor de fidelizare. Biz

STRATEGIA BATE CONCUREN}A Juc`torii din retailul romånesc au re\nceput ofensiva deschiderilor de magazine, un semnal \mbucur`tor pentru economie. Motivul principal este consolidarea pentru cot` de pia]`, avånd \n vedere c` \n urm`torii ani pia]a are perspective pozitive de cre[tere. DE ALEXANDRU ARDELEAN

R

etailul romånesc are \nc` un poten]ial imens de cre[tere [i dezvoltare, doar comparånd cu statele din jur, ca s` nu mai vorbim de cele occidentale. Din acest motiv asist`m la numeroase deschideri de magazine, pentru consolidarea prezen]ei la nivel na]ional. Cel care a dat tonul a fost retailerul german Lidl, care a intrat pe pia]` anul trecut prin preluarea re]elei Plus. Reprezentan]ii Lidl Romånia au declarat c`, \n preg`tirea inaugur`rilor de magazine din 2011, compania a planificat [i efectuat cu succes la nivel na]ional procesul de rebranding ale celor 107 magazine preluate.

Din 10 octombrie 2011, compania a inaugurat 29 de magazine nou construite, iar \n prezent re]eaua Lidl are 136 de unit`]i. “Vom continua expansiunea \n mod organic, \n func]ie de ceea ce \[i doresc clien]ii no[tri [i de anumi]i factori, precum g`sirea terenurilor adecvate, ob]inerea autoriza]iilor de construc]ie, dar mai multe detalii legate de num`rul de magazine [i de loca]ii v` vom oferi la momentul oportun”, potrivit reprezentan]ilor Lidl Romånia. Din informa]iile din pia]`, ar mai fi de deschis \nc` 65 de magazine \n acest an.

Odat` cu venirea Lidl, [i ceilal]i juc`tori au ap`sat pedala de accelera]ie \n ceea ce prive[te strategiile de dezvoltare \n retail, prin g`sirea unor solu]ii de marketing mult mai adaptate

34

Biz

clien]ilor. Dac` pån` acum strategia a fost orientat` doar pe pre]ul cel mai mic, acum este nevoie de noi metode de atragere a clien]ilor [i de diferen]iere a acestora. M`rcile private sunt de luat din nou \n calcul, mai ales c` sunt diferen]iator \ntre re]ele.

APROAPE DE CLIENT Aceasta ar fi principala caracteristic` pe care o transpun \n practic` juc`torii din retail. Apropierea \nseamn` magazine oriunde este poten]ialul client. Ceea ce se traduce pentru mari juc`tori [i \n achizi]ii sau fuziuni, pentru a cå[tiga cot` de pia]`. Mega Image a cump`rat primul retailer modern din Romånia, re]eaua G'market, care a disp`rut din pia]`

odat` cu aceast` vånzare. Cele trei magazine pe care juc`torul belgian le-a achizi]ionat sunt situate \n Bucure[ti, dintre care dou` \n mall-uri, ceea ce face ca Mega Image s` \[i fac` intrarea \n aceste loca]ii. Pån` la \nchiderea edi]iei, reprezentan]ii Mega Image nu au r`spuns \ntreb`rilor Biz. O alt` re]ea care a f`cut cump`r`turi este Profi, care a achizi]ionat cele [ase magazine Al Comsib din Sibiu. {erban Roman, Investment Director la Enterprise Investors [i membru \n Consiliul de Administra]ie al Profi Rom Food, a spus c` se concentreaz` pe dezvoltarea re]elei, optimizarea costurilor [i pe continuarea perfec]ion`rii conceptului de magazin pentru o cåt mai bun` experien]` de

RETAIL

“Referitor la dezvoltarea re]elei, pe lång` expansiunea clasic` ne uit`m [i la poten]iale achizi]ii/prelu`ri de spa]ii de la competitori.” {erban Roman,

“Concuren]a mai acerb` pune [i o foarte mare presiune pe pre]uri, ceea ce este \n folosul clien]ilor, care au de unde alege ce este mai bun pentru ei, la cele mai bune pre]uri.”

Investment Director la Enterprise Investors [i membru \n Consiliul de Administra]ie al Profi Rom Food

François Melchior de Polignac,

shopping. “Referitor la dezvoltarea re]elei, pe lång` expansiunea clasic` ne uit`m [i la poten]iale achizi]ii/prelu`ri de spa]ii de la competitori. Exemplul Al Comsib ([ase magazine din Sibiu preluate \n februarie 2012) nu este unul singular; sper`m s` anun]`m cåt de curånd [i alte achizi]ii.” Profi a avut recent o infuzie de capital de la Enterprise Investors (unicul ac]ionar), creånd premisele pentru o expansiune accelerat` a re]elei. Practic, \n mai pu]in de doi ani, re]eaua a crescut cu 46 de magazine. {erban Roman mai spune c`, \n cazul Profi, ac]ionarul nu are nicio presiune pentru un exit, probabil ar fi un pic prea devreme: “Nu uita]i c` avem controlul companiei de mai pu]in de doi ani (s`rb`torim doi ani pe 4 martie). Asta nu \nseamn` c` vom exclude din start orice oportunitate de a vinde la un pre] atractiv”.

Un alt juc`tor care s-a preocupat de extindere este Kaufland, care a r`spuns \ns` destul de laconic \ntreb`rilor Biz. Unul dintre principiile dup` care compania se ghideaz` este acela de a

veni \n \ntåmpinarea clientului prin deschiderea de noi magazine \n cåt mai multe ora[e ale ]`rii. Acest lucru s-a \ntåmplat [i \n ultimii doi ani, re]eaua ajungånd acum la 72 de magazine \n toat` ]ara, cu excep]ia jude]ului C`l`ra[i. Exist` chiar ora[e re[edin]` de jude] \n care Kaufland e prezent cu pån` la trei magazine, ca Ia[i sau Timi[oara.

Cora a primit un \mprumut de 210 milioane de euro de la BERD pentru extindere [i inten]ioneaz` s` deschid` \ntre 10 [i 15 magazine \n urm`torii 5 ani. Compania este interesat` de loca]ii \n principal \n ora[e de 100.000 de locuitori. Este vorba de loca]ii centrale la care clien]ii pot avea un acces foarte u[or. Anul acesta vor deschide trei magazine noi (Bac`u, Slobozia [i Bucure[ti), iar \n 2013 \nc` trei magazine.

François Melchior de Polignac, directorul general al Carrefour, afirm` c` to]i actorii de pe pia]a de retail de la noi se extind, acest lucru ducånd la \nte]irea concuren]ei – suntem departe

director general, Carrefour România

de Europa de Vest, unde comer]ul modern este deja la peste 90% din pia]`, pe cånd \n Romånia este abia la aproximativ 50%. “Concuren]a mai acerb` pune [i o foarte mare presiune pe pre]uri, ceea ce este \n folosul clien]ilor, care au de unde alege ce este mai bun pentru ei, la cele mai bune pre]uri”, mai spune Polignac. Ceea ce se mai observ` acum este faptul c` mul]i retaileri copiaz` liderii de pia]`, ceea ce nu se \ntåmpla \ntr-un mod a[a de evident pån` acum. Nu se mai obosesc s` fac` ceva singuri, ci doar \i copiaz` pe cei mai buni. {i Carrefour a continuat expansiunea atåt pe segmentul de hipermarket, cåt [i pe cel de supermarket, [i a intrat de anul trecut [i pe segmentul magazinelor de proximitate, \n franciz` cu re]eaua Angst.

Perioada pe care o travers`m pare s` fie benefic` pentru retail. Sorana Georgia, CEO Billa, crede c` \n acest moment retailul romånesc trece printr-un proces de rea[ezare. “Dup` ce am avut parte de doi ani de schimb`ri, acum retailerii [i-au dat seama care sunt cele mai bune r`spunsuri la criz` [i la modific`rile survenite \n comportamentul cump`r`torilor, \n timp ce clien]ii [tiu s` \[i calibreze mai bine nevoile [i dorin]ele [i s` cumpere produse care le trebuie, dar le [i fac pl`cere.” Pentru Billa, planul de dezvoltare include deschiderea de noi magazine \n ritm accelerat, lucru care s-a \ntåmplat [i \n ultimii ani. |n plus, a fost pornit un proces de remodelare total` sau par]ial` a unor magazine, ce aduce atåt schimb`ri la nivel estetic, cåt [i la nivelul mixului de produse.

Este cert c` to]i juc`torii se concentreaz` [i pe produsele pe care le vånd, avånd \n vedere c` romånul a devenit mai exigent, iar retailerii trebuie s` se adapteze noilor comportamente de cump`rare. Vom asista la servicii diversificate, la un mix de m`rci proprii din ce \n ce mai variat [i la o gam` de produse foarte mare, pentru toate gusturile. Biz Biz

35

DIN NOU PIA}A SE ELECTRIZEAZ~ 2008. Cozi imense de oameni luau cu asalt magazinele de electronice pentru a cump`ra cu un credit “doar cu buletinul”.

2012. Cozile au disp`rut, clien]ii cump`r` produse electronice f`r` credit, poate doar cu cardul de credit \n rate. DE ALEXANDRU ARDELEAN

V

` mai aduce]i aminte de acei ani? De frenezia cump`r`turilor care cuprinsese \ntreaga Romånie? Majoritatea locuin]elor s-au dotat \n acei ani cu produse electronice [i electrocasnice, pentru c` era foarte u[or s` faci un credit. Trebuia doar s` prezin]i buletinul. |n cei aproape patru ani care au trecut de-atunci, pia]a de electroretail nu mai este aceea[i [i probabil nu va mai fi.

Cel pu]in nu prea curånd. Criza a modificat \n totalitate atåt comportamentul consumatorului, cåt [i strategiile retailerilor de profil. |n perioada de boom, 2007 [i 2008, pia]a total` de electroretail a \nregistrat vånz`ri de 2,22 miliarde de euro, respectiv 2,47 miliarde. Anul trecut, sc`derea fa]` de 2008 a fost de aproape 50%, vânz`rile ridicându-se doar pân` la 1,4 miliarde de euro, potrivit studiului GfK TEMAX România realizat de GfK. Oricum \ns` st`m bine, pentru c`, \ntre 2010 [i 2011, cre[terea a fost de 12,8%.

Am asistat \n ace[ti ani [i la insolven]a unui mare retailer, Flanco, dar [i la strategia sa de revenire, care a f`cut s` ajung` acum din nou \n prim-plan.

Vånz`rile companiei au fost anul trecut \n cre[tere cu 37,5% fa]` de 2010, atingånd o cifr` de afaceri de 110 milioane euro, \n linie cu a[tept`rile companiei.

Cota de pia]` medie a retailerului \n 2011 a fost de 11%, iar profitul opera]ional ob]inut de Flanco pentru 36

Biz

Flanco \n 2011, acesta a crescut cu 16% fa]` de 2010, ajungând la valoarea de 115 euro (inclusiv TVA). |n anul 2011, compania a deschis 14 magazine noi, \n urma unei investi]ii de peste 8,5 milioane euro (inclusiv stocuri). Magazinele deschise \n ultima parte a anului 2011, precum [i cele care vor fi inaugurate \n 2012 au la baz` conceptul lansat de retailer \n octombrie 2011, \n magazinul din Unirea Shopping Center.

anul trecut este de 3,5 milioane euro.

“Flanco reprezint` un model de succes \n industria de electro-IT din Romånia, crescånd mai mult decât pia]a.

Evolu]ia se explic` atåt prin câ[tigarea de cot` de pia]`, cât [i prin generarea de business nou, ca urmare a implement`rii unor campanii de marketing extrem de atractive. De asemenea, extinderea suprafe]ei de vânzare [i plasarea noilor magazine \n centre comerciale cu trafic mare au contribuit la dezvoltarea businessului Flanco \n 2011”, a declarat Adrian Olteanu, CEO Flanco. Compania a \ncheiat anul 2011 cu o suprafa]` de vânzare de 41.500 mp [i un num`r de 77 de magazine, dintre care 83% \n galerii comerciale [i 17% \n loca]ii stradale. |n ceea ce prive[te valoarea bonului de cas` \n magazinele

SEMNALUL ULTIMULUI TRIMESTRU Cel care a redat speran]a pentru un 2012 mai bun a fost ultimul trimestru din 2011, cånd vånz`rile au fost de 465 de milioane de euro, cea mai mare valoare \nregistrat` \n ultimii ani, potrivit studiului GfK. Cel mai bun trimestru

PIA}A DE ELECTRORETAIL |N ULTIMII 4 ANI 831 771 711 651 591 471 411 351 291 231

milioane euro 742 620 578 534 465 428 351

313

402 347

343 278 272

T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 ‘08 ‘08 ‘08 ‘08 ‘09 ‘09 ‘09 ‘09 ‘10 Sursa: GfK TEMAX® Romånia, GfK Retail and Technology

T2 ‘10

312

T3 T4 ‘10 ‘10

307 306

T1 T2 ‘11 ‘11

T3 ‘11

T4 ‘11

RETAIL pentru pia]a de retail electro-IT a avut o pondere de 35% \n vânz`rile totale.

Reprezentan]ii Flanco au confirmat aceast` cre[tere, raportånd pentru perioada octombrie-decembrie 2011 vânz`ri de 48,1 milioane euro [i o cot` de pia]` medie de 13,5%.

Nici ceilal]i retaileri nu au stat degeaba, de[i Altex, care odat` era extrem de activ \n comunicare [i \n campanii de marketing, nu mai este la fel de vizibil. |ntr-o declara]ie acordat` Ziarului Financiar, Dan Ostahie, directorul general [i proprietarul companiei, prognoza c` vånz`rile retailerului vor dep`[i 200 de milioane de euro \n 2011, de la 195 de milioane \n 2010. Altex a ajuns la 90 de magazine [i pl`nuie[te s` deschid` [i alte unit`]i \n acest an.

Cel mai mare retailer dup` num`rul de magazine, Domo, a continuat ex-

pansiunea [i a deschis \n trimestrul patru al anului trecut nu mai pu]in de [apte magazine de suprafa]` mare, peste 1.000 mp. “|n aceste vremuri schimb`toare suntem \n proces de redefinire a conceptului de retail [i a formatului de magazin, [i trebuie s` ne reinvent`m \n fiecare zi pentru supravie]uire”, declar` Lorand Szarvadi, CEO Domo Retail. Re]eaua Domo num`r` \n acest moment 110 magazine, \nsumånd peste 83.000 mp, \ns` este \n plin proces de extindere [i optimizare a re]elei, fiind \nchise 10 magazine mai mici, neprofitabile. Domo nu a anun]at \nc` cifrele financiare pentru anul trecut, \ns` a \ncheiat anul 2010 cu o cifr` de afaceri de 180 de milioane de euro.

Retailerii online vin [i ei din urm` foarte tare [i preiau felii mari din cota de pia]`. eMag, liderul incontestabil al

retailului online (peste 70% cot` de pia]`), a ajuns s` aib` o cot` de peste 10% \n pia]a total` de retail, cu vânz`ri de 145 de milioane de euro, luptând de la egal la egal cu marii juc`tori din offline.

Pentru acest an, retailerii estimeaz` vånz`ri \n cre[tere. Flanco vede pentru primul trimestru o cre[tere a afacerilor cu 40% fa]` de perioada similar` din 2011, precum [i atingerea unei cifre de afaceri de 140 de milioane de euro pentru \ntreg anul 2012. Compania are \n plan inaugurarea a pân` la 5 puncte de vânzare sub noul concept. Pia]a electro-IT \[i va men]ine tendin]a de cre[tere [i \n 2012, iar cheltuielile per cap de locuitor pentru produse electro-IT ar putea cre[te cu 5-7%. |n ceea ce prive[te evolu]ia pre]urilor \n 2012, Flanco estimeaz` o cre[tere de 3%, pân` la 5%. Biz

Biz

37

WWW.BIZFORUM.RO / MANAGEMENT360

management 360 CONFERENCE

A III-A EDI}IE, 29 martie 2012 Hotel Howard Johnson, Sala Platinum Grand Ballroom

Leadership Performan]` Inova]ie Eficien]` Talent

DEZVOLT~-}I PROPRIA VALOARE PROFESIONAL~, PE CEA A COMPANIEI {I A ANGAJA}ILOR PE CARE |I REPREZIN}I! Cea de-a treia edi]ie a a forumului Management360 analizeaz` strategiile de eficien]` [i eficacitate corporatist`. Organizat \n trei sesiuni, evenimentul va prezenta tendin]ele \n management ca urmare a evenimentelor globale [i locale, influen]a webului social \n leadership precum [i cele mai noi metode de delegare [i talent management.

Forumul este dedicat managerilor, antreprenorilor, exper]ilor \n resurse umane, consultan]ilor \n afaceri, trainerilor [i speciali[tilor care vor s`-[i dezvolte propria valoare profesional`, pe cea a companiei [i angaja]ilor pe care \i reprezint`.

EVENTS

tehnologie A \nceput revolu]ia mobil`!

Tema general` anul acesta la Mobile World Congress a fost “redefining mobile”, un concept ce seteaz` noi a[tept`ri din partea tuturor juc`torilor din domeniu. DE MAIA NOVOLAN

I

nterac]iunea cu utilizatorii [i modalit`]ile prin care fiecare marketer \ncearc` s` monetizeze “angajamentul” consumatorilor sunt subiecte care au dezv`luit multe adev`ruri. Utilizatorii de azi au a[tept`ri tot mai mari \n privin]a experien]elor comerciale, pe care [i le doresc tot mai personalizate [i mai accesibile. Consumatorii cer informa]ii \n timp real [i chiar recompense \n diferite stagii ale ciclului de vânzare.

R`mâne de v`zut cât din PR-ul de suprafa]` se va transforma \n realitate. “Probabil tot consumatorii vor fi cei care le vor for]a mâna”, citez din comentariile de culise. De când a ap`rut iPhone, atât toate conceptele despre telefoanele mobile, cât [i percep]ia asupra folosin]ei lor au fost total schimbate \n rândul consumatorilor, f`cându-i pe ace[tia s` \[i doreasc` din ce \n ce mai mult (internet de mare vitez`, apeluri video, aplica]ii utile [i de divertisment), obligându-i pe ceilal]i produc`tori s` se ridice la calitatea impus` de Apple.

Lans`ri zgomotoase au fost pentru platforma Android OS 4.0 [i sistemul de operare Windows 8.

Huawei se laud` cu lansarea celui mai rapid smartphone de pe planet`, Samsung a prezentat noul model Galaxy Beam adresat end-userilor de business, smartphone-ul având un proiector \ncorporat ce permite proiectarea de con]inut multimedia.

Fujitsu face demonstra]ii pe viu [i ne prezint` modelele submersibile Arrow “\notând” \n acvarii.

Publicitatea mobil` câ[tig` teren: ecranele mari ale platformelor mobile [i transferul rapid de date fac ca acestea s` devin` curând demni concuren]i ai televizoarelor. Platformele iOS [i Android devin cele mai populate “localit`]i” din sfera IT, cu peste un milion de aplica]ii.

Dac` ne gândim c` 50% din cei 845 de milioane de utilizatori de Facebook sunt activi lunar printr-o platform` mobil` [i c` \n România sunt circa 2,5 milioane poten]iali utilizatori, ne d`m seama c` publicitatea mobil` prezint` un poten]ial de venituri importante pe termen mediu. Aplica]ia mobil` Facebook nu reprezint` doar poarta de “servire” de publicitate c`tre consumatori, ci un canal direct, bidirec]ional, de interac]iune \ntre branduri [i consumatori. |n mai 2011, \n premier` \n România, Syscom Digital a lansat o aplica]ie Facebook prin intermediul c`reia consumatorii se puteau \nscrie \ntr-o campanie promo]ional`. Ast`zi o astfel de aplica]ie a devenit un “must be” pentru campania oric`rui brand respectabil.

Tehnologia mAR (mobile augmented reality), care ofer` advertiserilor posibilitatea de a \mbun`t`]i comunicarea cu end-userii, f`când-o mult mai atractiv` [i comprehensiv`, este mult prea nou` pentru publicul \ncep`tor, care abia \n]elege conceptul de QR code.

Prezentat` ca fiind “the new big thing” [i deliciul fashionistelor, identificarea vizual` este folosit` [i de eBay, care lanseaz` eBay Fas-

hion, un catalog digital cu o nou` facilitate de c`utare dup` ni[te parametri vizuali captura]i cu device-ul mobil. |]i place o anumit` rochie? F`-i o fotografie, \ncarc-o \n aplica]ia eBay, “search” [i vei primi imediat rezultatele cu ofertele rochiei c`utate.

Multe dintre “vedetele” MWC se reg`sesc printre modelele interactive propuse clien]ilor din România.

Anul trecut, când au ap`rut primele proiecte vizibile \n pia]` cu coduri QR, a fost implementat \n premier` \n România un sistem digitalizat de networking utilizând acest tip de interac]iune.

Chiar dac` [i alte tool-uri prezentate la MWC sunt cunoscute \n România, pia]a local` va fi dominat` \n viitorul apropiat tot de promovarea prin SMS-uri, 75% din campaniile de marketing mobil bazându-se pe acest canal. |n acest context, concluzia MWC din acest an pare just`: “Revolu]ia mobil` pe care o observ`m azi nu are la baz` numai tehnologia, ci este condus` \n mare m`sur` de comportamentul consumatorilor. Tocmai de aceea marketerii trebuie s` considere comunicarea mobil` cu elementele ei specifice ca fiind o ramur` important` a industriei de comunicare, f`r` s` mai fie privit` doar ca o extensie a www-ului. Folosi]i la maximum flexibilitatea, proximitatea [i interactivitatea universului mobil!” Biz

MAIA NOVOLAN Director general, Syscom Digital

Ce se ascunde \ntr-un iPad?

Apple Inc. a p`truns obligat` \n era transparen]ei, dup` ce a f`cut public` \n premier` lista produc`torilor de piese pentru propriile gadgeturi, al`turi de un alt raport care semnala o serie de nereguli la mai multe fabrici chineze. DE OVIDIU NEAGOE

P

ublicarea listei de

produc`tori de componente pentru \ndr`gitul iPhone sau celebra tablet` iPad demonstreaz` c` produsele companiei, de[i gåndite la sediul din Cupertino, reprezint` un efort global al mai multor companii, unele chiar concurente directe cu Apple. Samsung Electronics, Sony Corporation, LG Display, Toshiba Mobile Display, Panasonic Corporation sunt numai cåteva dintre cele 156 de companii (97% dintre furnizori) care produc pentru gigantul din Silicon Valley.

Totul a pornit de la unul dintre furnizori, Foxconn, care s-a aflat \n ultimele luni \n epicentrul unui cutremur puternic ale c`rui unde au lovit Apple, dup` ce mai mul]i angaja]i ai fabricilor din China au amenin]at cu greve [i chiar cu sinucideri \n mas`, \n speran]a c` vor ob]ine condi]ii mai bune de munc`. |n replic`, Apple a anun]at recent c`, \n colaborare cu Fair Labor Association (FLA), va demara o serie de proceduri de auditare speciale la to]i furnizorii, inclusiv la fabricile Foxconn din Shenzhen [i Chengdu. Acest parteneriat este o premier` pentru industria tehnologic`. “Credem c` este dreptul fiec`rui angajat s` beneficieze de un loc de munc` cinstit [i lipsit de pericole, de aceea am apelat la FLA pentru a analiza independent performan]a celor mai mari furnizori ai no[tri”, spunea Tim Cook, CEO la Apple, \ntr-un comunicat de

40

Biz

CODUL LUI COOK Cu toate c` Apple public` anual, \nc` din 2007, rezultatele proceselor de audit pe care le desf`[oar` la furnizori, este pentru prima oar` \n istoria companiilor din domeniul tehnologic cånd o organiza]ie din industrie \[i une[te for]ele cu FLA. “Manualul” de conduit` destinat companiilor produc`toare de componente pentru gigantul din Silicon Valley este structurat pe mai multe capitole: drepturile omului, siguran]a angaja]ilor, impactul asupra mediului, etic` [i dedicarea managementului.

“Respectarea codului de conduit` de c`tre furnizori este condi]ia impus` de noi pentru a continua colaborarea”, arat` documentul.

pres`. “Inspec]iile nu au precedent \n industrie, atåt ca anvergur` cåt [i ca scop”, continua Cook, care pune piciorul \n prag [i amenin]` furnizorii c` nerespectarea poate duce la \ncheierea colabor`rii cu Apple.

PIC~TURA CHINEZEASC~ UMPLE PAHARUL Foxconn este parte a companiei taiwaneze Hon Hai Precision Industry,

unul dintre cei mai importan]i produc`tori de componente pentru industria IT&C, care produce aproape 40% din produsele electronice din \ntreaga lume, inclusiv iPhone, iPad, Kindle al Amazon sau Xbox al Microsoft.

Compania are 1,2 milioane de angaja]i [i peste 12 fabrici doar \n China. Foxconn produce pl`ci de baz`, console de jocuri, playere MP3 [i terminale mobile pentru nume mari din industrie, precum Dell,

TEHNOLOGIE INTERNET

CINE FACE IPAD 2?

R`spunsul la aceast` \ntrebare ar trebui s` fie Apple. Sigur, tableta e g창ndit` de gigantul fondat de Steve Jobs, dar produc]ia acesteia este un efort global, care implic` 156 de companii, adic` 97% din totalul furnizorilor companiei din Cupertino. Printre cei mai importan]i produc`tori de componente pentru celebrele gadgeturi ale Apple se num`r` companii rivale ca Panasonic Corporation, LG Electronics sau chiar Samsung Electronics, cu care organiza]ia din Silicon Valley a avut mai multe "dueluri" \n instan]` din cauza unor patente.

Iat` cine produce cele mai importante componente:

Buton Home Dynamic Electronics

Touch Panel TPK, Wintek

Baterie Simpolo Technology [i Dynapack International Technology

Ecran LCD LG Display [i Samsung

SIM card PCB NXP Semiconductors

Asamblare Foxconn 3G Infineon (GSM) [i Qualcomm (CDMA)

Memorie RAM Samsung, Hynix Procesor [i plac` video Samsung Memorie flash (NAND) Toshiba, Samsung

Wi-Fi, Bluetooth, GPS Broadcom [i Renesas Microfon Analog Devices

HP sau Sony Corporation. Totu[i, Apple este de departe cel mai important partener al companiei. Foxconn a anun]at \n vara anului trecut c` veniturile totale din China (inclusiv Hong Kong [i Taiwan) au atins 8,8 miliarde de dolari \n primele trei trimestre ale anului fiscal trecut, de [ase ori mai mult dec책t suma ob]inut` \n aceea[i perioad` a anului 2010. Potrivit informa]iilor f`cute publice de banca Morgan Stanley, gigantul american ar putea vinde \n anul 2013, doar \n China, 40 de milioane de dispozitive iPhone, \n condi]iile \n care Apple a v책ndut la nivel mondial 68,5 milioane de terminale \n anul 2011.

Cu toate acestea, reputa]ia Foxconn nu este una tocmai de invidiat [i tot mai multe voci critic` \n presa interna]ional` faptul c` muncitorii sunt trata]i ca ni[te ma[in`rii [i dorm \n complexuri nu tocmai confortabile ale companiei. |n urm` cu un an, o explozie care a avut loc la fabrica Foxconn unde se produce iPad 2 a ucis patru persoane [i a r`nit alte 18.

Incidentul a avut loc din cauza lipsei de preg`tire a angaja]ilor \n utilizarea produselor chimice. |n anul 2010 angaja]ii fabricii Foxconn din Shenzhen au beneficiat de dou` m`riri salariale, dar nu din pricina condi]iilor grele de munc` sau a aprecierii muncii acestora, ci pentru c` organiza]ia s-a confruntat cu un val de sinucideri f`r` precedent. {i probleme nu sunt numai la compania taiwanez`. Ultimul audit al Apple a descoperit c` numai 38% dintre furnizori au respectat num`rul maxim de 60 de ore de munc` pe s`pt`m책n`. Apple s-a bazat din plin pe ace[ti furnizori, care, nu de pu]ine ori i-au oferit prioritate \n produc]ie, chiar [i cu ocazia lans`rii celei de-a treia versiune a celebrei tablete iPad, care a avut loc pe 7 martie.

Noua tablet`, prev`zut` cu un display Retina are o rezolu]ie de 1,3 milioane de pixeli [i va costa 499 de dolari (modelul de 16 GB), 599 de dolari (varianta de 32 GB) [i 699 de dolari (cea de 64 GB). Nu to]i fanii au fost mul]umi]i, noul iPad fiind considerat mai degrab` un facelift al lui iPad 2, nu un produs cu totul nou, pe care \l a[teptau chiar [i speciali[tii din industrie. Biz Biz

41

Socializarea

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

|ntr-un moment \n care Facebook a devenit o unealt` indispensabil` \n materie de socializare online, o nou` re]ea social` \[i face loc pe pia]`: Pinterest, un website bazat pe sharing-ul de fotografii, ar putea fi folosit de retaileri ca unealt` de marketing mai u[or decât conceptul propus de Zuckerberg.

Noua re]ea de socializare [i-a creat deja un avantaj: majoritatea utilizatorilor de Pinterest sunt femei pasionate de mod`.

42

Biz

La fiecare doi ani apar noi re]ele sociale. Unele se bucur` de succes (vezi Facebook, Twitter), \n timp ce altele (MySpace) mor repede, \n func]ie de felul \n care conduc`torii gestioneaz` poten]ialul lor. Motivul apari]iei constante e acela c` fiecare re]ea deserve[te nevoi diferite. De altfel, acesta este motivul pentru care Pinterest face valuri \n momentul de fa]`, oferind hobby-uri [i “fericire” sub form` de poze.

Potrivit ComScore, Pinterest dep`[ise deja 11,7 milioane de utilizatori la jum`tatea lui februarie. Ace[tia petrec \n medie 98 de minute pe lun` pe site, \n timp de utilizatorii de Tumblr stau 2,5 ore, iar cei de Facebook – 7 ore pe lun`.

Performan]ele Pinterest sunt cu atât mai remarcabile cu cât acesta este site-ul de socializare independent care a atins cel mai repede pragul de 10 milioane de utilizatori.

POPULARITATE

Lansat la \nceputul lui 2010, Pinterest a devenit cu adev`rat popular de-abia \n cea de-a doua jum`tate a anului trecut. De atunci s-a bucurat de o ascensiune spectaculoas`, fiind dovada vie c` nu e nevoie de o companie cu puterea financiar` a Google pentru a genera con]inut interesant pentru utilizatori \n cadrul unei re]ele sociale.

EXPLOZIE

VALURI SOCIALE

Interesul oamenilor de a colec]iona lucruri face parte din instinctul fiec`ruia, \ns` nimeni din zona social media nu a reu[it pân` acum s` [lefuiasc` acest obicei la fel de eficient precum o face Pinterest \n momentul de fa]`.

Succesul re]elelor sociale difer` de la un caz la altul: Twitter se bazeaz` pe text, Facebook e un mix \ntre text, imagini [i video, \n timp ce Pinterest se bazeaz` doar pe imagini, exact precum o revist` pentru femei: include re]ete, destina]ii, articole de mod`, accesorii. Potrivit Daily Mail, 58% dintre utilizatorii Pinterest sunt femei.

Este de a[teptat ca Pinterest s` câ[tige popularitate \ntr-un ritm mai alert. |n momentul de fa]`, accesul se face pe baz` de invita]ie, \ns` \n momentul \n care userii se vor putea \nscrie pe Pinterest \n mod liber, acesta ar putea dep`[i Google+ \n popularitate.

COLEC}II

VIZUAL

CERC |NCHIS

devine inspira]ional`

Pinterest func]ioneaz` pe baza con]inutului promovat [i redistribuit de useri, similar Facebook-ului. Astfel, compania din Palo Alto a avut nevoie de un an si jum`tate pentru a strânge o mas` critic` de useri care s` popularizeze con]inutul.

De aici, totul s-a transformat \ntr-un “colaj al fericirii”, \n care oamenii “]intuiesc” doar ceea ce le place, indiferent c` vorbim despre poze cu copii, locuri de vizitat sau haine de designer.

Totul se bazeaz` pe efectul vizual; fotografiile postate sunt de cele mai multe ori realizate de fotografi profesioni[ti, ceea ce \i atrage pe utilizatori. Simplitatea afi[`rii de informa]ie diferen]iaz` Pinterest de celelalte re]ele.

De altfel, chiar [i numele s`u pare s` aib` o relevan]` sporit`, comparativ cu Facebook, Twitter sau MySpace.

SIMPLU {I RELEVANT

De[i cre[te \n termeni de popularitate de la o lun` la alta, start-up-ul pornit cu 16 angaja]i nu [tie cum s` se monetizeze \nc`. Compania este evaluat` la 200 milioane de dolari la doar doi ani de la lansare, \ns` continu` s` fie neprofitabil`.

Pinterest s-a sus]inut pân` \n momentul de fa]` prin finan]`ri de 37 milioane de dolari, provenite din Silicon Valley de la companii precum Yelp.

FINAN}ARE

Facebook nu s-a bucurat de succesul scontat \n materie de unealt` de vânz`ri, \ntrucât companiile au ajuns la concluzia c` e dificil s` vinzi produse oamenilor care se \ntâlnesc \n bar cu amicii pentru a socializa. Totu[i, Pinterest nu se aseam`n` deloc cu un bar virtual, ci mai degrab` cu un atelier, loc \n care [ansele de a vinde sunt mult mai mari.

FERICIRE DIGITAL~

OPTIMISM

Spre deosebire de Facebook, Pinterest nu \[i agaseaz` userii cu detalii precum statusul rela]iei, invita]ii irelevante de la prieteni, check-in-uri.

Sentimentul de intimitate este sporit, \n timp ce con]inutul este filtrat \n func]ie de preferin]e.

|n cele din urm`, discu]iile duc c`tre zona de advertising, \ntrucât un click pe pozele preferate te duce c`tre sursa original` a acelei poze, indiferent c` vorbim despre un blog sau un magazin online. Totu[i, abordarea este una prietenoas`, astfel c` utlizatorul nu are senza]ia c` i se vinde ceva.

Vorbim despre o nou` unealt` de marketing, care poate fi folosit` discret [i perceput` de consumator ca un serviciu de distrac]ie.

Advertisingul agresiv \n re]elele sociale poate \ndep`rta userii, \ns` nu este cazul Pinterest.

Unele companii au \nceput deja s` \[i personalizeze site-urile astfel \ncât link-urile s` fie afi[ate corespunz`tor pe Pinterest. Interesul companiilor pentru aceast` re]ea este explicabil: informa]iile despre produsele lor sunt ]intuite pe “t`bliile” userilor [i redistribuite de sute de ori.

INTIMITATE

ADVERTISING

COMPANII

De[i pare greu de crezut, chiar [i \n era Facebook – Twitter – Tumblr – LinkedIn exist` loc \n via]a digital` a oamenilor pentru o nou` re]ea social` de succes.

R`mâne de v`zut cât timp de-acum \ncolo vor avea cu toate loc \n via]a real`.

DIFEREN}IERE Biz

43

ROMÂNII, C~L~RE}I SINGURATICI

piritul antreprenorial s-a dezvoltat \n România \n mai pu]in de 22 de ani. |n acest timp scurt, a ie[it la suprafa]` o genera]ie de afaceri[ti locali care sus]ine o bun` parte a economiei na]ionale. Dac` ne referim doar la cei care au reu[it s` cl`deasc` businessuri durabile, bazate pe principii solide, putem spune f`r` exagerare c` merit` aprecierea noastr`. Cum spiritul antreprenorial era practic interzis \n timpul regimului comunist, mediul de afaceri românesc s-a dezvoltat de la zero, ap`rând \n acela[i timp anumite particularit`]i care stau la baza func]ion`rii companiilor chiar [i \n ziua de azi.

Unul dintre acele principii const` \n p`strarea integral` a puterii decizionale \n cadrul firmei. Majoritatea companiilor române[ti sunt dezvoltate de la zero, pe baza flerului [i competen]ei ac]ionarilor.

Unele au fost vândute c`tre marile 44

Biz

Marii antreprenori români [i-au croit propriul drum \n mediul de business bazându-se pe fler [i pe calit`]ile profesionale. Pân` unde se pot dezvolta conducând singuri afacerile care \i definesc [i când vine momentul \n care trebuie s` cedeze frâiele unui profesionist? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

corpora]ii, altele au dat faliment (durata medie de via]` a unei companii române[ti este de 5 ani), \n timp ce altele au r`mas pe baricade.

Fondatorii celor din urm` aleg, aproape de fiecare dat`, s` r`mân` principalul factor de decizie din cadrul companiei, \n pofida schimb`rilor constante din pia]` [i din cadrul firmei pe care o conduc.

Oamenii de afaceri români se \mpac` greu cu gândul c` ar putea fi nevoi]i s` cedeze puterea decizional`, fie din motive de competen]`, fie din cauza dificult`]ilor financiare ale propriului business. “Chintesen]a ideii de antreprenoriat st` \n curajul multora de a lua decizii \n domenii pe care nu le st`pânesc. Ace[ti oameni se bazeaz` pe fler, \[i asum` riscuri.

Unii antreprenori au dat gre[ \n acest fel, al]ii au trecut la nivelul urm`tor, de investitor”, e de p`rere Bogdan Stoica, avocat asociat la Popovici Ni]u & Asocia]ii.

De aceea, cei mai mul]i prefer` \n continuare s` ia toate deciziile \n propria companie, f`r` s` delege din responsabilit`]i. Sau cel pu]in asta

cred ei. “Dac` te ui]i pe organigrama unei companii, consta]i c` ac]ionarul majoritar este \n vârf, \ns` \n realitate exist` o serie de limite demonstrate [tiin]ific: nu po]i coordona mai mult de 7-8 oameni \n adev`ratul sens al cuvântului. Când te afli \n fa]a a 30 de oameni [i ai senza]ia c` po]i influen]a [i controla tot ceea ce fac, putem spune c` tr`ie[ti \ntr-o poveste”, este de p`rere Silviu Manolescu, Managing Partner al firmei de audit BDO România.

Acesta este de p`rere c` un antreprenor trebuie s` aib` capacitatea de a delega din atribu]ii \n mod eficient, s` aleag` oamenii potrivi]i pentru a dezvolta ideile pe care el le-a avut. |n realitate, un antreprenor care conduce un business cu 5.000 de angaja]i lucreaz` cu acelea[i unelte cu care o f`cea atunci când avea \n subordine 10 salaria]i. De aceea, este recomandabil ca acesta s` accepte ideea c` are nevoie de alte instrumente pentru a monitoriza bunul mers al organiza]iei pe care o conduce. “E bine s` \]i formezi de la Biz

45

Nu po]i coordona mai mult de 7-8 oameni \n adev`ratul sens al cuvântului. Când te afli \n fa]a a 30 de oameni [i ai senza]ia c` po]i influen]a [i controla tot ceea ce fac, putem spune c` tr`ie[ti \ntr-o poveste.

Silviu Manolescu, Managing Partner, BDO România

bun \nceput o echip` de profesioni[ti cu care s` conlucrezi \ndeaproape, pentru a-]i pune \n aplicare deciziile. Ei te vor cenzura natural din pozi]ia de profesioni[ti. Spre exemplu, dac` vrei s` iei un credit mare care te-ar putea pune \n pericol pe viitor, un CFO competent te va avertiza.

Ca antreprenor pursânge, nu po]i aprecia la fel de bine precum un specialist. E un joc democratic \n care trebuie s` recuno[ti expertiza unuia dintre colegi \ntr-un anumit domeniu”, spune Bogdan Stoica.

CRIZA SELECTEAZ~ TALENTUL ANTREPRENORIAL Pân` \n anul 2008, majoritatea industriilor se bucurau de un avans spectaculos, \ns` pu]ini puteau garanta 46

Biz

c` acea cre[tere venea pe fondul deciziilor corecte [i nu din iner]ie. “Când mergi pe o [osea cu [apte benzi e u[or s` efectuezi o dep`[ire. Atunci când ajungi s` conduci pe un drum cu o singur` band`, lucrurile se complic`”, explic` Manolescu. Practic, \n acest moment antreprenorii se afl` \n punctul \n care efectele ac]iunilor lor sunt \n linie cu inspira]ia pe care o au.

Atunci când inspira]ia \ntârzie s` apar`, una dintre solu]ii este numirea unui CEO competent, neimplicat \n ac]ionariatul companiei. Acest tip de decizie poate schimba soarta companiei, iar antreprenorii care au cl`dit businessurile cu propriile fonduri ezit` s` fac` acest pas riscant. |n general, un CEO este un bun administrator, \ns`, \n momente dificile precum cele de dup` 2008, buna administrare a unei companii nu este suficient`. Atunci când exist` presiune constant` asupra rezultatelor companiei, dincolo de capacitatea de administrare, este nevoie de capacitatea de a face lucrurile altfel. Cu alte cuvinte, CEO-ul trebuie s` aib` [i o component` de lider.

Totu[i, pe principiul “Dou` s`bii nu \ncap \n aceea[i teac`”, este important de [tiut faptul c`, odat` numit, noul director executiv trebuie s` de]in` controlul asupra deciziilor importante din cadrul companiilor, f`r` implicarea proprietarului. Coabitarea \ntre patron [i managerul general [i \mp`r]irea spa]iului decizional reprezint` un mecanism care nu poate func]iona.

Alinierea puterii de decizie a managerului cu cea a proprietarului e o tem` care se discut` \n toate mediile, de la cel universitar la pres`. Ideile celor doi nu se pot alinia \ntru totul, \ntrucât indivizii au o zon` de interese divergent`.

Putem compara situa]ia cu ideea de a merge cu ma[ina proprie sau cu cea \nchiriat`. O solu]ie pentru a alinia interesele ar fi cooptarea managerului general ca partener. “Conducerea unei companii \n tandem nu exist` real, ci doar formal. Chiar [i la businessurile de familie exist` un individ care ia deciziile fundamentale. P`rerea mea este c` acel tandem e de fapt format din dou` segmente care nu se suprapun [i care \[i fac favoruri fire[ti, având o rela]ie

privilegiat`, dar cred c` modelele acestea de business, dac` chiar au dou` centre decizionale semnificative, \mpart un singur centru decizional”, spune Silviu Manolescu. Chiar [i companiile care ofer` servicii profesionale, cum ar fi firmele de consultan]` sau casele de avocatur`, de[i func]ioneaz` pe baz` de parteneri cu participa]ii \n cadrul entit`]ilor, sunt conduse de un singur managing partner.

De altfel, majoritatea antreprenorilor au o problem` \n a lua \n calcul asocierea cu o alt` entitate pentru a conduce un business mai solid. Aceast` procedur`, numit` fuziune, func]ioneaz` dup` principii care contravin mentalit`]ii antreprenoriale. “E greu ca antreprenorul s` ajung` s` fie pus la aceea[i mas` cu un rival [i s` ia \n calcul o fuziune.

Conducerea direct` e specific` unor faze de \nceput ale antreprenoriatului. Cei care ajung s` dezvolte un business mai mare ajung inevitabil s` apeleze la speciali[ti pe ni[ele pe care le conduc.

Bogdan C. Stoica, avocat asociat al Popovici Ni]u & Asocia]ii

Management

O asemenea mi[care poate aduce beneficii pe termen lung. Se \ntâmpl` de multe ori ca fuziunea s` nu poat` avea loc din motive tehnice. Dac` cei doi au dimensiuni prea mari, acest lucru poate duce la o acaparare total` a pie]ei [i asta contravine legisla]iei concuren]ei”, explic` Bogdan Stoica. |n cazul \n care fuziunea are loc iar companiile sunt de dimensiuni similare [i f`r` dificult`]i financiare, elementul esen]ial care dicteaz` convie]uirea dintre p`r]i din punct de vedere corporativ – cine ia decizii, cine nume[te CEO, CFO, COO – este evaluarea financiar` a companiilor implicate \n proces.

Antreprenorii care au ajuns s` delege o parte din decizie au f`cut acest pas datorit` faptului c` au ajuns la o dimensiune atât de mare, \ncât nu o mai puteau controla. Nu vorbim de o dorin]`, ci de o necesitate. |n acest punct, antreprenorul se afl` \n pozi]ia de a alege \ntre dou` variante: deleag` din atribu]ii

PROFIL DE C~L~RE} SINGURATIC 4 A pornit business-ul la scurt timp dup` Revolu]ie, din fonduri proprii la care

s-au ad`ugat \mprumuturi de la familie [i prietenii apropia]i 4 Activeaz` \ntr-un domeniu diferit de profilul universit`]ii absolvite 4 {i-a condus business-ul de unul singur de la bun \nceput, fiind ajutat de

familie \n pozi]iile de comunicare [i HR 4 A avut o serie de oferte de a vinde compania, \ns` le-a refuzat de fiecare dat` 4 Pl`nuie[te s` predea frâiele afacerii copiilor s`i, pe care i-a introdus deja \n

organigrama companiei

sau se asociaz` cu un fond de investi]ii. |n ambele cazuri, pierde din puterea decizional`.

Personalitatea individului este esen]ial` \n luarea deciziei de a delega – m`car par]ial – puterea decizional` din cadrul propriei companii. De[i aceast` decizie poate p`rea una tehnic`, \n realitatea ea ]ine de tr`irile interne [i de firea individului. Un business construit de la zero este practic crea]ia

antreprenorului, iar acesta o prive[te ca pe reflexia lui \n mediul de afaceri.

De aceea, numirea unui CEO ar \nsemna ca numele propriei companii s` fie asociat cu o alt` persoan`, lucru neacceptat de majoritatea proprietarilor de business. Totu[i, \n pofida opozi]iei acestora de a ceda frâiele propriei companii, convingerea c` ei pot – [i chiar reu[esc – s` conduc` individual propriile “imperii” se poate dovedi o iluzie. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei.

Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și află cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

LAN}URILE HOTELIERE ADUC PROFIT Valoarea investi]iilor hoteliere \n 2012 va cre[te fa]` de anii preceden]i.

Investitorii rom창ni prefer` afilierea cu lan]urile interna]ionale, care le aduce notorietate dar [i trafic turistic. DE OANA GRECEA

48

Biz

TURISM ia]a hotelier` din România a \nregistrat anul trecut investi]ii de aproximativ 90 de milioane de euro, \n majoritate apar]inând antreprenorilor români, arat` un studiu efectuat de Trend Hospitality, companie de consultan]` hotelier`. Cea mai mare investi]ie hotelier` s-a f`cut \n Ramada Pite[ti [i s-a ridicat la 20 de milioane de euro. Antreprenorul Virgil Dumitru a fost asistat de Trend Hospitality \n afilierea sa la un lan] interna]ional care s`-l ajute s`-[i recupereze mai repede investi]ia.

Afilierea la un lan] interna]ional mai \mbrac` un aspect deloc de neglijat.

“A avut loc o schimbare destul de mare.

Dac` pân` acum câ]iva ani nu se gândea mai nimeni la o afiliere, acum pu]ine proiecte sunt \ncepute f`r` o astfel de solu]ie. Un rol important \n aceast` ecua]ie o au b`ncile, care nu finan]eaz` proiecte care nu sunt su]inute de un brand", spune Lucian Marinescu, Senior Associate la compania de consultan]` hotelier` Trend Hospitality.

Anul acesta, \n Bucure[ti vor fi livrate 20 de hoteluri, dintre care 14 noi. Investi]iile \n aceste proiecte se apropie de 140 de milioane de euro. Capitala are cele mai multe hoteluri de 4 stele (42%), urmate de cele de 3 stele (25%) [i de cele de 5 stele (19%). Conform analizei Trend Hospitality, num`rul de camere din capital` s-a redus cu 7% \n 2011 fa]` de anul precedent, ajungând la circa 10.600.

Din punct de vedere al dezvolt`rii de hoteluri, op]iunea anului 2012 va fi pentru hoteluri mai mici (70-100 camere), afiliate, \n special \n ora[ele din ]ar`. Un alt trend care se manifest` din ce \n ce mai tare \l reprezint` dezvoltarea hotelurilor boutique [i afilierile la consor]iile de marketing. “Din punctul de vedere al oper`rii hotelurilor, a[tept`m o consolidare [i polarizare a pie]ei de business, \n special \n ora[ele secundare, [i o cre[tere a pie]ei de leisure. Principala provocare a hotelurilor este c` vor trebui s` g`sesc` metode s` \[i m`resc` veniturile, deoarece costurile au fost deja duse cât se poate de jos”, mai apreciaz` Marinescu.

Estim`rile Trend Hospitality pentru acest an apreciaz` c` cererea de nop]i de cazare va cre[te cu 5-6% fa]` de 2011.

Cele mai active segmente vor fi cel de lei-

sure [i cel de conferin]e [i evenimente (MICE - Meetings, Incentives, Conferencing & Exhibitions). De asemenea, gradul de ocupare se va m`ri cu 4-5% fa]` de anul trecut. Pe pia]` vor ap`rea noi proprietari, pe m`sur` ce antreprenorii actuali \[i vor da seama c` pre]urile nu vor cre[te [i b`ncile vor dori s`-si recupereze banii. Marinescu spune c` investi]iile vor fi bazate pe afacerea de baz` [i pe criterii simple: amplasarea, calitatea opera]ional`, o bun` balan]` comercial` [i ac]iunile proprietarilor vor porni de la filosofia "back to basics".

UN AN CU 12 HOTELURI Anul trecut s-au deschis 12 hoteluri, dintre care cinci construc]ii au fost noi. Acestea reprezint` investi]ii de aproximativ 89,2 mil. euro, \n urma c`rora num`rul hotelurilor din România a ajuns la 1.245.

Printre hotelurile \n care s-a investit \n 2011 se num`r`: \n Bucure[ti – Tulip Inn Nerva Traian convertit \n Double Tree [i hotel Sarroglia; \n ]ar`, pe lâng` Ramada

ora[e, urmate de zona M`rii Negre (25,5%) [i Bucure[ti (10,5%).

Interesant este c`, pân` \n anii trecu]i, când orientarea s-a f`cut c`tre hoteluri de lan], acestea nu au acaparat decât circa 8% din pia]a din România, procentul fiind unul dintre cele mai mici din Europa. |n func]ie de num`rul de camere, prima pozi]ie este ocupat` de lan]ul Wyndham Hotel Group, cu circa 1.680 de camere (zece hoteluri), urmat de Accor – \n jur de 1.220 de camere ([ase hoteluri) – [i Best Western cu1.100 de camere (14 hoteluri).

Ora[ele cu cel mai mare poten]ial pe pia]a hotelier` din ]ara noastr` sunt Oradea [i Sibiu. Alte ora[e unde s-ar mai putea construi hoteluri mai multe sunt Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Napoca, Timi[oara, Constan]a, Târgu-Mure[, Bra[ov, Ploie[ti [i Br`ila. Cei mai mul]i turi[ti, circa 94,5%, vin \n România din Europa. Ungaria aduce cei mai mul]i turi[ti, aproximativ 23%, fiind urmat` de Bulgaria, cu aproape 10,5%.

DEZVOLTAREA PIE}EI HOTELIERE |N 2011 Cre[tere \nregistrat` pe num`r de stele 3 stele 36,3%

Cre[tere \nregistrat` pe zone geografice Delta Dun`rii 1,1%

2 stele 36%

Bucure[ti 10,6%

Ora[e principale 29%

Munte 9,7%

4 stele 12,9%

5 stele 1,5%

1 stea 12,1%

Pite[ti, Grand Hotel Italia (Cluj), Grand Hotel [i Plaza Hotel (Târgu-Mure[), Corint (Alba Iulia), Metroppolis (Bistri]a), Sportul (Poiana Bra[ov) [i Roman (din ora[ul cu acela[i nume).

Chiar dac` tendin]a actual` este c`tre investi]ii hoteliere de 4 stele, cele mai multe hoteluri din ]ar` sunt de 2 stele [i de 3 stele, fiecare categorie având aproximativ 36% din pia]`. Hotelurile de 4 stele reprezint` aproape 13% din pia]`, iar cele de o stea \n jur de 12%, conform studiului Trend. Cele mai multe hoteluri (29%) sunt \n marile

Marea Neagr` 25,5%

Centre spa 9,7%

Altele 14,3%

Trend Hospitality este dezvoltator strategic pentru Wyndham Hotel Group \n România, Bulgaria [i Republica Moldova, având exclusivitate pentru România privind dezvoltarea sau transformarea propriet`]ilor hoteliere sub urm`toarele m`rci ale Wyndham Hotel Group: Wyndham Hotels & Resorts, Ramada Worldwide, Ramada Encore, Days Inn, Super 8. Trend Hospitality gestioneaz` extinderea constant` a lan]ului hotelier Ramada \n România [i Moldova, ce include \n prezent propriet`]i \n Bucure[ti, Bra[ov, Sibiu, Ia[i, Oradea, Pite[ti [i Chi[in`u. Biz Biz

49

R~ZBOI DUR PE TEREN NEUTRU Industria auto [i-a reg`sit optimismul. Semnalele bune care vin dinspre pie]e emergente, cum e cea chinez`, dar [i stabilizarea cererii din SUA [i Europa fac produc`torii s` viseze iar cu ochii deschi[i. Dar la ce? DE GABRIEL BÂRLIG~ Povestea Salonului Auto de la Geneva

50

din acest an s-a scris prin contraste pentru mine, prezent pentru prima dat` la fa]a locului. Dincolo de festivismul inevitabil la astfel de evenimente, care cuno[tea accente de-a dreptul dramatice (a se citi teatrale) \n momentul conferin]elor care anun]au lansarea premierelor mondiale, am putut remarca un pragmatism destul de greu de anticipat \n urm` cu 10 ani \n industria auto. Motoarele hibrid [i cele electrice erau la tot pasul, ba chiar a existat un \ntreg pavilion “verde”, unde erau struni]i caii-putere ecologici. Mi s-a p`rut evident` “predarea” industriei \n fa]a noilor realit`]i economice [i sociale: peste tot se vorbea despre eficien]a motoarelor, consumul [i emisiile tot mai reduse.

Desigur, toate astea nu afecteaz` deloc puterea, ba chiar aceasta a crescut.

Criticii nu pot decât s` se \ntrebe de ce a

durat atât de mult ca industria s` fac` eforturi \n aceast` direc]ie, dar s` fim sinceri: e \n natura uman` s` lase totul pe ultimul moment (a se citi ultima pic`tur` de petrol).

Revenind la contraste, s` pornim de la unul din capetele spectrului industriei auto actuale. Aici reg`sim zona practic` [i onest`, reprezentat` poate cel mai bine de Dacia Lodgy. La lansarea modelului de familie a fost \nghesuial` cel pu]in la fel de mare ca la Ferrari, cele trei ma[ini aduse la Geneva fiind apoi \n permanen]` \nconjurate de ziari[ti [i vizitatori curio[i. Semn c` industria prive[te cu mare aten]ie tot ce vine dinspre brandul românesc, fiindc`, dup` succesul Logan [i Duster, Dacia este capabil` s` rescrie regulile fiec`rui segment pe care intr`.

Cât despre Lodgy, pot spune c` nu dezam`ge[te deloc. Designul aduce aminte de Renault Espace, dar are perso-

nalitate, iar interiorul e generos ca spa]iu [i dot`ri. Spun doar c`, \n premier` pentru gama Dacia, este disponibil un sistem de naviga]ie [i multimedia, la 300 de euro, care include radio, USB [i priz` jack, Bluetooth [i sistem de naviga]ie integrat cu touchscreen de 7 inch. Iar portbagajul ajunge, \n configura]ia cu dou` locuri, la nu mai pu]in de 2.617 litri. Cu cinci locuri, spa]iul de bagaje e de 827 de litri, iar cu [apte locuri tot r`mân 207 litri \n spate. Spa]iile de depozitare din interior totalizeaz` [i ele 30 de litri. Lodgy vine cu dou` motoare pe benzin` (1,6 litri cu 85 CP [i TCe 115, de 1,2 litri), respectiv trei propulsoare diesel (1,5 dCi, dCi 90 [i dCi 110).

Tot \n cap`tul practic al spectrului se afl` Ford B-Max, care va fi produs la Craiova. Este pariul Ford pentru segmentul MPV \n special pe pie]e cum sunt cele din Europa, sensibile la pre] [i la

Dacia Lodgy combin` un design atr`g`tor cu un spa]iu interior generos

Ford B-Max va pleca din Craiova c`tre pie]e care apreciaz` consumul redus

Mercedes Clasa A a reu[it s` integreze iPhone la un nivel f`r` precedent

Biz

AUTO

consumul de combustibil. Monovolumul are u[i spate glisante, ideale pentru spa]iile de parcare \nghesuite, \n timp ce montan]ii centrali sunt integra]i \n portiere, creând o deschidere ne\ntrerupt` de 1,5 metri pe fiecare parte a ma[inii.

Americanii au gândit ca ni[te sco]ieni când vine vorba de consum, atât motorul pe benzin` EcoBoost de 1 litru [i 120 cai-putere, cât [i cel diesel TDCi de 1,6 litri [i 95 CP promi]ând s` \nghit` sub 5 litri la 100 km. Mul]i speciali[ti nu sunt tocmai \ncânta]i de designul ales de Ford, dar spiritul practic care a f`cut ca produc`torul s` treac` cel mai bine prin criz` comparativ cu ceilal]i doi din Detroit, General Motors [i Chrysler, are toate [ansele s` \mping` B-Max c`tre succes.

Un alt semn al pragmatismului a venit din partea unei m`rci premium, Mercedes-Benz. Dincolo de ma[inile de for]` ca “monstrul” SL 63 AMG, care ascunde

sub capot` \ntre 537 [i 564 CP, [i noile modele din clasa C [i E, adev`rata vedet` adus` de constructorul german la salonul elve]ian a fost noua clas` A, care are un profil de hatchback sportiv apropiat de un coupé. Dup` cum a spus, Dieter Zetsche, CEO al Daimler AG [i pre[edintele Mercedes-Benz Cars, A vine de la “Atac” [i acest fapt e evident de la prima privire.

Noua clas` A respir` Mercedes prin to]i porii, are toate calit`]ile premium ale m`rcii, dar va avea un mare atu: un pre] care \i va convinge pe mul]i c` merit` ca prima lor ma[in` s` fie un Mercedes. {i cum noua genera]ie nu mai poate tr`i f`r` smartphone, clasa A vine cu integrare full pentru iPhone cum nu s-a mai v`zut la o ma[in` de serie, incluzând-o aici [i pe Siri. Cu ajutorul unei aplica]ii dezvoltate de Mercedes, toate capabilit`]ile unui smartphone vor putea fi accesate \n siguran]` \n timpul [ofatu-

lui. Nem]ii au promis c` vor integra [i alte platforme smartphone, deci posesorii de Android [i Windows Mobile nu vor r`mâne pe dinafar`.

Este un moment potrivit s` trecem la cap`tul extravagant al spectrului, doar am vorbit de contraste! De departe bomba salonului (cel pu]in \n opinia mea) a fost conceptul Bentley EXP 9 F. Marca britanic` de lux a ales Geneva pentru a \ntreba publicul [i speciali[tii ce p`rere ar avea despre un SUV de la Bentley. P`rerile au fost radical \mp`r]ite, semn clar c` ideea are poten]ial. Dac` la exterior conceptul impresiona \n primul rând prin jantele de 23 de ]oli [i aspectul impun`tor de... tanc, \n`untru luxul care a f`cut marca celebr` era prezent \n toat` splendoarea [i pot s` spun c` atenua serios prima impresie de barbarism pe care o aveai când ajungeai la stand [i vedeai ma[ina. De[i prezentat ca un concept, faptul c` interiorul era atent finisat [i exteriorul p`rea gata de drum m` face s` cred c` \n curând vom vedea “minunea” pe str`zi.

Tot la capitolul ciud`]enii (sau extravagan]e) a[ \nscrie [i Range Roger Evoque Convertible, prezentat ca primul SUV premium decapotabil din lume. Englezii nu au deocamdat` planuri pentru introducerea \n produc]ie de serie a modelului, dar cum nu iese fum f`r` foc nu se [tie niciodat`, mai ales c` proprietarul m`rcii este acum grupul indian Tata Motors. C` tot veni vorba Tata, indienii au venit cu un concept electric pe numele s`u Megapixel, care nu ar`ta r`u deloc, având portierele glisante atât \n fa]`, cât [i \n spate. {i, ca o confirmare a contrastelor, nu departe de acest concept se afla absolut banala Manza, prin care constructorul indian \ncearc` s` atrag` cump`r`torii de Logan. Biz

Interiorul conceptului de SUV prezentat de Bentley respir` lux prin to]i porii

Range Rover Evoque Convertible nu este \nc` prev`zut pentru produc]ia de serie

Rolls-Royce a venit cu a doua genera]ie Phantom, iar decapotabila arat` superb

Biz

51

31 Mai 2012 Bra[ov, Edi]ia I

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

Parteneri

antreprenoriat Fondurile de investi]ii caut` profit Ce fac firmele de private equity, în situa]ia economic` actual`, în leg`tur` cu exitul din investi]iile efectuate în Europa Central`? DE LES NEMETHY

S

`pt`mâna trecut` am fost moderator la o conferin]` de private equity, la Londra, legat` de ac]iunile pe care ar trebui s` le întreprind` companiile din domeniu cu privire la exituri, ]inând cont de circumstan]ele economice ale momentului.

Cele mai importante lucruri subliniate în cadrul conferin]ei de private equity au fost urm`toarele: 1. Nu toate sectoarele de activitate [i ]`rile cunosc sc`deri ale activit`]ii. Polonia este pia]a cea mai robust`, mul]umit` performan]elor sale deosebite pe plan macroeconomic în comparaţie cu alte ]`ri. Alte sectoare, cum ar fi IT-ul [i tehnologia, au avut rezultate foarte bune. A[a s-au putut face 160 de exituri de private equity în Europa în trimestrul III din 2011 numai c`tre investitori stategici.

2. Num`rul companiilor pentru care investitorii din private equity au recurs la write-off este nea[teptat de bun: 160 de firme în trimestrul III din 2011 în toat` Europa.

3. Majoritatea de]in`torilor de investi]ii private equity [i-au amânat exitul din unele companii. De exemplu, în timp ce în prima jum`tate a anilor 2000 durata medie a de]inerii era de numai 4 ani, în prezent nu a dep`[it 7 - 8 ani.

4. Deoarece este tot mai dificil` cre[terea veniturilor în multe sectoare ale economiei, firmele de private equity pot spera c` multiplii vor fi mai buni în timp; numai c` speran]a nu reprezint` o strategie. Multe firme de private equity pun un accent mult mai puternic pe perfec]ion`ri opera]ionale pentru a ad`uga valoare.

Unul dintre motivele pentru care este foarte greu s` realizezi un exit în condi]iile de pia]` curente îl constituie dificultatea de a estima performan]ele. În multe sectoare este extrem de greu s` prezici ce se va întâmpla chiar [i peste 3 pân` la 6 luni - adic` perioada de timp care trece de la scrisoarea de inten]ie la lichidare. În acest mediu, vânz`torul poate oferi o estimare mai re]inut` (care va sc`dea mult valoarea) sau una mai optimist`. Dac` aceasta din urm` nu se adevere[te, va

da peste cap valoarea companiei chiar mai r`u decât în scenariul precedent, deoarece distruge credibilitatea managementului în materie de estimare a performan]elor chiar [i pe termen scurt.

O strategie prin care se poate evita riscul neîncadr`rii în buget este diminuarea cât mai mare a perioadei dintre scrisoarea de inten]ie [i lichidare.

Pentru companiile de m`rime mijlocie, acest lucru trebuie f`cut în 10 pân` la 12 s`pt`mâni, bineîn]eles cu condi]ia s` fi existat o preg`tire prealabil` bine pus` la punct. Aceasta ar trebui s` includ` punerea la dispozi]ia investitorului a tot ceea ce dore[te acesta, dac` e nevoie chiar [i de studii de due diligence ale vânz`torului. De asemenea, pu]in` concuren]` nu stric`, pentru a împiedica t`r`g`narea procesului.

Pe scurt, de[i situa]ia actual` nu este tocmai u[oar` pentru majoritatea firmelor de private equity, exist` [i strategii excelente prin intermediul c`rora s` fac` fa]` pie]ei. Pentru firmele de private equity care au capital disponibil, pia]a este una a cump`r`torilor, iar volumul de credit sc`zut din partea b`ncilor în majoritatea ]`rilor înseamn` c` firmele caut` [i mai mult equity. În industria de private equity din Europa Central` au loc multe exituri din cauza incertitudinii sau a zvonurilor din pia]`, îns` nu se întâmpl` atât de repede cât preziceau unii speciali[ti în lunile de dup` criza Lehman. Companiile de private equity care au avut un istoric bun, chiar [i în timp de criz`, sunt cele care vor avea cel mai mare succes în materie de g`sire de fonduri. Actualmente se manifest` chiar o reorientare a investi]iilor spre activele mai pu]in riscante, în rândul institu]iilor [i persoanelor care investesc în fondurile de private equity. Nou-veni]ilor le va fi [i mai greu s` concureze cu 10 - 15 ani de istoric bun al acestor companii.

De aceea, prev`d c`, în urm`torii cinci ani, în Europa Central` vor fi active mai pu]ine firme de private equity, dar ele vor fi mai mari. Biz

LES NEMETHY

CEO [i fondator al Euro-Phoenix, companie de corporate finance/fuziuni [i achizi]ii.

Este absolvent de Economie [i Drept [i are un master în rela]ii interna]ionale.

Biz

53

MICII ME{TERI MARI Muncesc mult, pun suflet [i nu fac niciodat` rabat de la calitate \n favoarea cantit`]ii. Sunt micii produc`tori artizanali, care \[i croiesc propriul drum pe o ni[` pe c창t de \ngust`, pe at창t de special`. DE LOREDANA S~NDULESCU 54

Biz

ANTREPRENORIAT MANUFACTURI

se contureze o categorie de oameni care vor [i altfel de produse, care caut` alternative la uniformiz`rile consumeriste.

Sunt clien]ii b`c`niilor sau ai micilor magazine de ni[` care se aprovizioneaz` de la diver[i produc`tori artizanali. Am stat de vorb` cu câ]iva astfel de mici artizani dar [i cu un importator de produse artizanale din Austria, de la care am aflat pove[ti care ne fac s` le apreciem [i mai mult munca.

ni la rând, românii au f`cut cozi uria[e la inaugurarea câte unui hipermarket sau supermarket.

Fie din curiozitate, fie mâna]i de cine [tie ce promo]ii imbatabile, sute de oameni se c`lcau efectiv \n picioare. Febra cump`r`turilor nu s-a domolit nici acum, dup` câ]iva ani buni de consumerism \n stare pur`.

Singura diferen]` este c` \ncepe

CANTIT~}I MICI, EFORT MARE De profesie informatician, Paula Moraru a l`sat deoparte programarea [i lucrul cu calculatoarele pentru o activitate poate la fel de minu]ioas`: produc]ia de ciocolat` artizanal`.

Cantit`]ile pe care le produce sunt mici, dar efortul este considerabil, pentru ca produsul final s` aib` personalitate prin arome, aspect [i intensitate.

O astfel de ciocolat` artizanal` nu con]ine conservan]i sau aditivi, prin urmare [i durata de via]` a produsului este mult mai scurt` decât \n cazul produc]iei industriale.

Paula a avut primele \ncerc`ri de a produce ciocolat` \n urm` cu câ]iva ani, pe vremea când locuia \n Irlanda. Pasiunea [i-a descoperit-o mâncând ciocolat`, \ns` a \n]eles destul de repede c` nu avea nicio [ans` f`r` ajutor, a[a c` a participat la diverse sesiuni de preg`tire, \n [coli de ciocolaterie din Marea Britanie.

De-a lungul timpului, a \ncercat diverse feluri de ciocolat` de la ciocolatieri mai mult sau mai pu]in faimo[i [i de multe ori [i-ar fi dorit o arom` sau combina]ie de gusturi pe care n-a reu[it s` le g`seasc` nic`ieri.

A[a a decis s` \ncerce s` produc` ciocolat` pe cont propriu.

Dup` ce a trecut de [ocul ini]ial cauzat de costurile de produc]ie, odat` re\ntoars` acas` Biz

55

Paula Moraru, ciocolatier artizanal

a \nceput prin a-[i transforma hobby-ul \ntr-un business cu norm` \ntreag`. |n prezent, vinde ciocolat` gourmet fie prin propriul magazin online, paualaana.ro, fie prin B`c`nia Veche sau prin magazinul Rosenauer din Râ[nov.

POARTA C~TRE EST Dac` nu a]i auzit de ciocolat` cu m`m`lig`, o \ntâlnire cu Diana Urban v` va convinge cu siguran]` s`-i \ncerca]i gustul cu prima ocazie. De altfel, acesta a fost primul produs din portofoliul East Gate, o firm`butic lansat` \n 2006, care import` dulciuri inedite, create 56

Biz

FOTO: VALI MIREA

“Alegerea ingredientelor este un pas extrem de important. Apoi vine momentul când trebuie s` g`se[ti solu]ia ca aromele dorite s` \[i transmit` mesajul a[a cum trebuie. Intens sau delicat, mai devreme sau mai târziu. Ca un vin bun. Odat` g`sit` formula, po]i trece la treab`”.

de produc`tori artizanali din Austria.

Dup` o vizit` la o manufactur` din Riegersburg [i \ncurajat` de so]ul s`u care dorea s` g`seasc` o cale de promovare c`tre România pentru micii produc`tori artizanali din Austria, Diana Urban pornea afacerea East Gate. A \nceput prin a importa ciocolat` bio Zotter, a unui artizan austriac extrem de apreciat pentru combina]iile \ndr`zne]e (ciocolata cu m`m`lig` sau ciocolata cu jum`ri sunt doar dou` exemple).

Dup` câteva luni de participare la evenimente mai

mari sau mai mici, \n timpul c`rora pur [i simplu a oferit ciocolat` [i a cerut p`reri, cei doi so]i [i-au dat seama c` exista un poten]ial pe ni[a produselor bio, care \n 2006 era aproape inexistent` \n România. Afacerea a \nceput cu peste 100 de sortimente de ciocolat` marca Zotter, distribuite \n cinci – [ase buticuri, [i a ajuns treptat la o re]ea de peste 50 de magazine bio, tradi]ionale sau de delicatese din Bucure[ti [i ]ar`. “Distribuim exclusiv \n magazine specializate unde sunt manageri cu care putem discuta direct orice aspect al colabor`rii. Acesta e un lucru bun. Cred c` afacerile se fac \n primul rând \ntre oameni [i e important pentru mine s` m` \n]eleg bine cu cei cu care lucrez”, poveste[te Diana Urban, proprietara East Gate.

Având o firm` mic`, Diana livreaz` personal comenzile [i vorbe[te cu clien]ii, oricât de mici ar fi, discut` \mpreun` despre alte posibilit`]i de vânzare, degust`ri \n magazin sau evenimente \n afara magazinului. Multe companii apeleaz` la East Gate pentru achizi]ionarea de cadouri de s`rb`tori [i din ce \n ce mai multe firme sunt interesate de degust`rile private de ciocolat`.

De altfel, East Gate este una dintre pu]inele firme din ]ar` care organizeaz` \n mod frecvent degust`ri ghidate de ciocolat` pentru companii. |n afar` de ciocolat` Zotter, East Gate import` jeleuri [i marmelade Trausner, ciocolata Tiroler Edle, ciocolata bio Bjornsted, turt` dulce tradi]ional`, fructe \n ciocolat` Kastner [i alte m`rci austriece tradi]ionale, praline Peters [i Berger. Anul trecut, a importat [i o marc` de produse raw / vegan. |n general, sezonul de vânz`ri \ncepe prin septembrie [i se \ncheie \n mai, cele mai mari

ANTREPRENORIAT MANUFACTURI

cre[teri \n volum fiind de Cr`ciun [i Pa[te. Vânz`rile depind \ns` foarte mult [i de re]eaua de magazine specializate, sus]inute de mici antreprenori. |n ultimii doi ani, valorile medii lunare au sc`zut de la 500 euro la 100-150 de euro, chiar dac` importatorul are \n continuare peste 50 de parteneri c`rora le distribuie produse. Exist` [i câ]iva parteneri precum Inmedio, C`rture[ti, Târgul Domnesc datorit` c`rora vânz`rile lunare sunt constante [i au valori medii \ntre 600 [i 1.000 de euro.

SAVOARE LA BORCAN Povestea savorilor Yveline \n România a \nceput \n urm` cu doi ani, când Mihai C`t`lin lansa o mic` afacere de familie, la

DULCEA}~ GOURMET Produc`torul artizanal Les Saveurs d’Yveline a creat peste 100 de gusturi diferite de la gemurile monofruct pân` la gem de ceap` sau serii speciale cu portocale, stafide, migdale [i whisky.

S~PUN ARTIZANAL Atelierul Galador produce lunar 100 – 200 kilograme de s`pun, \mp`r]ite \n 17 sortimente printre care s`pun cu muguri de pin, suc de morcov, ghimbir sau fulgi de ov`z.

ini]iativa unor buni prieteni francezi, Yveline [i so]ul ei, doi buc`tari francezi cu experien]` \n domeniu, fini cunosc`tori ai artei gastronomice, afla]i \n

continu` c`utare de arome inedite. De la primele re]ete [i pân` \n prezent au fost create peste 100 de gusturi diverse, indiferent c` este vorba de

Politici eficiente de compensaĹŁii Ĺ&#x;i beneficii ĂŽn 2012 6LVWHPXO GH FRPSHQVDĘ—LL ĂťL EHQHĂ€FLL WUHEXLH Vć Ă€H

IRORVLW FD XQ LQVWUXPHQW GH UHDOL]DUH D RELHFWLYHORU

FRPSDQLHL LPSOHPHQWkQG FDGUXO QHFHVDU SHQWUX

D VFKLPED DWLWXGLQL ĂťL FRPSRUWDPHQWH SHQWUX D

JHQHUD UH]XOWDWH LPHGLDWH ÝL PćVXUDELOH

STRUCTURA CONFERINT¸EI

Data evenimentului: 20 martie 2012 Tip eveniment: ConferinĹŁÄƒ Public invitat: Directori Ĺ&#x;i manageri de resurse umane, specialiĹ&#x;ti de resurse umane din toate industriile Durata: 900-1300

Biz

57

“Ce ne deosebe[te de alte afaceri de acest gen este \nc`p`]ânarea cu care am dorit s` reprezent`m exclusiv m`rcile importate, s` nu le lans`m pe canale de distribu]ie ter]e sau supermarketuri, astfel \ncât s` p`str`m un pre] similar cu ]ara de origine [i s` prezent`m produsul cu toat` povestea care st` \n spate”.

Diana Urban, proprietara East Gate

gemuri monofruct, de gemuri gastronomice (speciale pentru brânzeturi [i c`rnuri: gemul de ceap`, sfecl` [i vin ro[u, pere [i chimen, cire[e [i piper roz) sau “seriile speciale” unde \n compozi]ie se folose[te [i alcool (portocale, stafide, migdale [i whisky sau l`mâie, lime [i vodc`). Pe lâng` acestea, Les Saveurs D'Yveline produce gemuri pentru momente speciale din an cum ar fi gemul de Cr`ciun (clementine, gutui, smochine, nuc`, alune, scor]i[oar`, anason).

Toate sunt produse 100% naturale, f`r` aditivi sintetici, coloran]i sau conservan]i, iar produc]ia se face artizanal, dup` 58

Biz

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT MANUFACTURI

metode tradi]ionale fran]uze[ti, \n oale de cupru [i cu lingur` de lemn. Fructele de sezon sunt achizi]ionate direct de la produc`tori, din pie]ele din Bucure[ti sau sunt aduse direct la laborator din zone precum Vrancea sau Dobrogea. Vânz`rile de astfel de produse oscileaz` de la câteva sute de borcane pe lun` pân` la câteva mii \n lunile noiembrie – decembrie, iar comercializarea lor se face preponderent prin b`c`nii, magazine de delicatese, ciocolaterii sau hoteluri. Pe lâng` gemuri, Les Saveurs d’Yveline a lansat [i paste de fructe, create cu minimum 50% pulp` de fruct, [i caramelul cu sare româneasc` de salin`.

CATIFELARE NATURAL~ Ladislau Gagyi a \nceput s` vând` primele s`punuri f`r` terpinol, benzaldehid`, acetat de bezil sau triclosan prin 2005, la aproape jum`tate de an dup` ce a \nceput produc]ia \ntr-un mic atelier artizanal din localitatea {oro[tin, aflat` la jum`tatea drumului dintre Sibiu [i Media[.

Ideea i-a venit dup` a citit o carte, “Arta Aromaterapiei”, a francezului Robert Tisserand. De la momentul de inspira]ie pân` la punerea \n practic` a ideii au trecut câ]iva ani. Mica afacere Galador a pornit destul de greu, deoarece ingredientele sunt \n marea lor majoritate de import [i, prin urmare, destul de scumpe, \ns` treptat a crescut, astfel \ncât a fost nevoie de dublarea spa]iului pân` la 100 mp [i de angajarea a doi oameni.

Tendin]a de cre[tere nu s-a men]inut [i anul trecut, fie din cauza crizei economice, fie din cauza faptului c` s-a \nmul]it concuren]a \n domeniu. Dac` la \nceput marca Galador era aproape singur` pe pia]`, acum mai sunt cel pu]in [apte – opt produc`tori similari. Oricât de sofisticate au ajuns acum fabricile de produse cosmetice [i de \ngrijire, procesul propriu-zis de produc]ie artizanal` a unui s`pun nu este foarte complicat.

E nevoie de un mixer, ingrediente de calitate [i spa]iu de depozitare pentru uscarea s`punurilor. |n atelierul Galador se produc lunar 100 – 200 de kilograme de s`punuri, \n 17 sortimente, vândute preponderent prin intermediul unor distribuitori \n magazine naturiste din toat` ]ara.

Proprietarii Galador mai vând [i prin comenzi telefonice sau online, \ns` nu aceasta reprezint` motorul afacerii, pe care vor s` o men]in` mic`, pentru c` dac` ar cre[te-o prea mult [i-ar pierde farmecul. Biz

strategie

PLANUL DE MARKETING DE O PAGIN~ A]i pleca la drum cu o nav` f`r` hart`, f`r` busol` [i f`r` cârm`?

Exact la fel, \ntr-o companie, un plan de marketing v` ajut` s` [ti]i \ncotro v` \ndrepta]i [i ce trebuie s` face]i ca s` ajunge]i acolo.

DE PAUL J.R. RENAUD 60

Biz

unt foarte pasionat de subiectul planific`rii [i \l voi ilustra cu urm`toarea zical` managerial`: “Dac` nu ai un plan pentru a câ[tiga, \nseamn` c`, de fapt, ai un plan pentru a pierde”. Desigur, cei mai mul]i vor r`spunde c` nu le place planificarea sau c` aceasta este \ndatorirea departamentului de planificare. Eu \ns` nu sunt de acord cu aceast` pozi]ie.

Orice manager sau lider bun trebuie s` st`pâneasc` toate cele patru procese ale managementului: planificarea, or-

ganizarea, leadership-ul [i controlul.

Indiferent dac` v-a]i dat seama sau nu, deja face]i aceste patru lucruri la serviciu \n fiecare zi. |n cadrul articolului de fa]` \ns`, a[ dori s` ne concentr`m pe planificare [i s`-i subliniem beneficiile, urmând ca la celalalte trei subiecte s` ne referim cu alte ocazii.

Chiar dac` nu-]i place planificarea sau recuno[ti c` nu te descurci nemaipomenit \n acest domeniu, am o solu]ie pentru aceast` situa]ie. |n mod sigur, dac` lucrezi \ntr-o multina]ional`, procesul de planificare este formal [i \ncepe undeva \n septembrie - octombrie, atunci când

se preg`te[te business plan-ul pentru anul urm`tor. Deoarece departamentul de marketing este for]a care propulseaz` \nainte organiza]ia, are [i r`spunderea de a pune la dispozi]ia acesteia un plan de b`taie, alc`tuit din estim`ri, pie]e noi, produse noi [i activit`]i pe care pl`nuie[te s` le \ntreprind` \n anul care vine. De obicei, acest plan acoper` pe larg toate aspectele.

Cu toate acestea, cunosc nenum`rate companii de miliarde de euro care nu au avut niciodat` vreun plan de marketing sau m`car de business – oricât de greu de crezut ar fi acest lucru. Un exemplu \n acest sens este o mare companie c`reia m-am al`turat ca director executiv la un moment dat [i care nu avea un plan de marketing. Iar eu aveam nevoie urgent` de rezultate. A[a c` am apelat la mentorul meu, Steve Langkamp, pe care l-am \ntrebat ce era de f`cut. El mi-a r`spuns c` trebuia s` preg`tesc un plan de marketing de o pagin`. Evident, i-am replicat c` a[a ceva era imposibil. Cum s` \nghesuiesc \ntr-o singur` pagin` ceva ce \n mod normal ocup` 50 - 60 de pagini?!

Steve mi-a explicat c`, dac` f`ceam a[a cum \mi spusese el, puteam s` m` concentrez mai \ntâi asupra problemelor celor mai importante [i numai ulterior, dup` câteva luni, s` \ncep schi]area unui plan de marketing detaliat, ca parte a procesului firesc de planificare. Cu alte cuvinte, deoarece nu aveam un plan [i nici timp s`-l pun la punct sau o echip` care s` m` ajute s` fac asta, aveam nevoie de o solu]ie rapid` [i eficient`.

Având \n vedere faptul c` totu[i cuno[team bine industria \n care activa compania respectiv` (doar din acest motiv m` [i angajaser`), am parcurs studiile de pia]` care existau deja \n firm`, am discutat cu angaja]ii, cu managementul, cu câ]iva ac]ionari [i, dup` vreo patru ore, am reu[it s` \nghesuiesc, cu mult` trud`, toate ideile pe o singur` pagin`. Dup` acest pas m-am \ntâlnit cu [eful meu, care era foarte bucuros s` vad` orice form` de progres – fie [i un plan. Dup` ce mi-a confirmat c` \i place ideea, i-am spus c`, dup` p`rerea mea, aceasta era

direc]ia \n care trebuia s` mearg` compania, iar el mi-a zis: “D`-i b`taie!”.

Acum, dup` doi ani, dac` m` uit la ce am scris atunci pe respectivul plan de marketing de o pagin`, constat c` am \ndeplinit tot ceea ce ne propuseser`m acolo, eu [i echipa mea de atunci. De ce reu[iser`m acest lucru? Cu ce ne ajutase planul de o pagin`?

Cu urm`toarele 4 puncte: 1. Exist` un adev`r / concept / fenomen fundamental conform c`ruia, dac` pui idei pe hârtie, vei putea s` atingi rezultatele dorite. Nu are rost s` v` pierde]i timpul \ncercând s` \n]elege]i de ce se \ntâmpl` acest lucru (majoritatea oamenilor \[i pierd foarte mult timp \ncercând s` priceap` sau s` pun` la \ndoial` acest adev`r), pur [i simplu a[a este.

2. Echipa are acum o direc]ie.

3. Este un punct de pornire. Unul dintre cei mai mari CEO cu care am lucrat vreodat` mi-a spus \ntr-o bun` zi:

MARKETING |NTR-O PAGIN~ Iat` cum arat` structura de baz` a unui plan de marketing de o pagin`: 1. Analiz` intern` [i extern` 4 Analiza pie]ei, cadrul de reglement`ri, concuren]a 4 Estim`ri ale venitului pe urm`torii 5 ani 4 Analiza mediului intern 2. Viziune [i misiune 4 Abordare [i premise 4 Obiective 4 Segmentare de pia]` [i cercetare de pia]` 4 Produse [i servicii 4 Pre]uri 4 Distribu]ie 4 Plan de marketing [i comunicare 4 PR, sponsoriz`ri 4 Asisten]` pentru clien]i 4 Vânz`ri [i marketing 3. Planuri concrete de ac]iune (pe termen scurt)

PAUL J.R. RENAUD este profesor adjunct de marketing la Maastricht School of Management [i autorul unor articole pe tema supravie]uirii \n recesiune [i al blogului “I Feel Good”.

El conduce compania de consultan]` de marketing [i strategie Renaud, lider \n România \n acest domeniu (www.renaud-investments.ro).

“Paul, [tii care este marele avantaj când ai un plan? |]i zic eu: \l po]i schimba \ntotdeauna”. Ceea ce \nseamn`, pe de alt` parte, c` nu po]i schimba ceea ce nu ai.

4. Un plan \]i d` \ncredere \n ceea ce faci. Dac` ai un plan, nu te mai expui la situa]ia de a-]i schimba direc]ia ori de câte ori concuren]a vine cu un produs nou sau \[i mai reduce pre]urile. Respect` planul pe care ]i l-ai impus, s-au consumat mult timp, mult` gândire [i multe resurse pentru a-l pune la punct.

Pentru un tablou mai detaliat al problemei, pute]i vizita site-ul www.renaud-investments.ro, la tab-ul Free IP/Strategy, pentru a vedea un exemplu de plan de marketing de o pagin` pe care l-am elaborat pentru o companie de cablu TV. Nu conteaz` foarte mult con]inutul planului, ci structura acestuia, cât de concis sunt expuse datele [i, mai ales, faptul c` a intrat totul pe o pagin`... sau pe aproape.

Cu prima ocazie \n care vei avea de f`cut o planificare, gânde[te-te la urm`torul lucru: dac` ai vrea s` \nve]i s` navighezi pe mare, ]i-ar trebui o hart`, iar ambarca]iunii i-ar trebui cârm`. Compania f`r` plan de marketing e ca vasul f`r` cârm`: nu ajunge nic`ieri. Administrarea unei companii f`r` un plan va avea exact acelea[i rezultate triste. {i apoi, dac` nu ai un plan, cum [tii când ]i-ai atins ]elul?

Planificarea necesit` mult` practic`, dar v` asigur c` \[i recupereaz` investi]ia prin dividende la capitalul de \ncredere, economise[te timp [i lini[te[te echipa c` “[eful are un plan pentru succes”. Biz Biz

61

Cafea cu arom` de succes La trei ani de la unul dintre cele mai de amploare rebrandinguri din FMCG-ul românesc, R`zvan Mircea, directorul de marketing al Strauss România, ne-a vorbit despre obiectivele pe care le-au atins pân` acum [i strategiile anului 2012.

DE LOREDANA S~NDULESCU trauss România lupt` pe pia]a cafelei cu toate armele de marketing: lans`ri [i relans`ri, promo]ii, parteneriate [i, nu \n ultimul rând, focus pe prezen]a online. Rezultatele de anul trecut: vânz`ri totale de 212 milioane de lei, o cot` de pia]` de 31,5% pe segmentul de cafea pr`jit` [i m`cinat` [i de 20,8% pe segmentul de cafea instant solubil` din totalul pie]ei române[ti plus discounteri, potrivit datelor Retail Audit Nielsen.

Care dintre brandurile din portofoliul Strauss a avut cea mai bun` evolu]ie anul trecut?

Doncafé este cel mai puternic brand din portofoliul Strauss România, reunind sub aceea[i umbrel` o serie de produse care acoper` toate segmentele din pia]a cafelei: cafea pr`jit` [i m`cinat`, cafea instant, cafea boabe [i specialit`]i de cafea. Dintre acestea, conform datelor interne ale companiei, Doncafé Selected a cunoscut cea mai bun` evolu]ie, \n condi]iile \n care vânz`rile din 2011 au crescut cu 23% fa]` de 2010.

Cât de mult a contat politica de pre]? Pe ce anume miza]i anul acesta?

Fa]` de 2010 pre]ul cafelei verzi a crescut \n 2011 cu pân` la un maxim de 70-80% 62

Biz

pentru cafelele Arabica [i Robusta. Ce am \ncercat noi s` facem a fost s` minimaliz`m pe cât posibil impactul nefavorabil asupra consumatorilor finali, de[i am fost for]a]i s` cre[tem pre]urile.

Pentru a compensa diferen]a, am eficientizat costurile de produc]ie, am redus din marjele de profitabilitate [i am activat o serie de promo]ii (\n special overfill-uri) urm`rind \ndeaproape tendin]ele pie]ei.

Au trecut deja trei ani de la rebrandingul \n Doncafé. V-a]i atins obiectivele pe care le-a]i stabilit la \nceperea procesului de rebranding?

Principalul obiectiv pe care l-am vizat odat` cu acest rebranding [i pe care l-am [i atins a fost unirea tuturor

produselor din portofoliul companiei sub aceea[i umbrel` – Doncafé. Astfel, ne-am concentrat resursele pe construirea brandului Doncafé, pe care am capitalizat \n promovarea produselor existente [i realizarea de extensii de brand.

Cât de aproape sunte]i de planul ca pân` \n 2013 s` atinge]i o cot` de pia]` de 50% pe segmentul de consum \n cas` [i \n afara casei?

Rebrandingul din 2008 a fost o investi]ie pe termen lung. |n momentul de fa]` focusul nostru este s` ne fideliz`m consumatorii actuali, dar [i s` atragem noi clien]i – obiectiv cu atât mai dificil de atins cu cât loialitatea fa]` de brand \n pia]a cafelei este extrem de puternic`. Avantajul nostru, \n calitate de singur produc`tor interna]ional cu fabrica de cafea \n România, este faptul c` ne putem plia pe cerin]ele consumatorilor. Studiile calitative [i cantitative pe care le desf`[ur`m \n mod regulat ne arat` care sunt a[tept`rile consumatorilor [i cum putem r`spunde cel mai bine nevoilor lor. Acesta este [i motivul pentru care am realizat lans`ri de SKUs noi, chiar [i \n 2011 (Doncafé Espresso boabe, Doncafé Elita boabe).

Unde se reg`se[te preponderent brandul Doncafé?

Conform datelor interne ale companiei, Doncafé este singurul brand de cafea din România care este foarte puternic atât pe pia]a de retail, cât [i pe pia]a de away from home, la birou, \n zone de trafic [i \n HoReCa.

CARTE DE VIZIT~ R~ZVAN MIRCEA R`zvan Mircea este director de marketing al Strauss România din ianuarie 2010. Anterior, a ocupat functia de Strategy & Marketing Director la Vel Pitar timp de 3 ani [i jum`tate, a lucrat la Star Foods PepsiCo aproximativ un an \n calitate de Trade Marketing Manager [i la Carlsrom Beverages (Tuborg România) pe o perioad` de 7 ani [i jum`tate ocupând diverse pozi]ii \n departamentul de marketing al companiei, ca BTL & Promotion Manager, Carlsberg & Guinness Brand Manager [i Senior Brand Manager Tuborg & Holsten.

Este absolvent al Academiei de Studii Economice, licen]iat \n marketing [i comer] [i al programului de Executive MBA al ASEBUSS \n 2009.

STRATEGIE MARKETING

Care este poten]ialul categoriei Doncafé Mixes pe pia]a româneasc`?

Anul acesta am relansat specialit`]ile de cafea Doncafé, schimbarea nefiind una superficial` gen un nou tip de ambalaj. |mbun`t`]irea produselor este fundamental` [i afecteaz` gustul, aroma, consisten]a [i t`ria. Portofoliul de mixuri include o diversitate de arome: Doncafé 3 \n 1, Doncafé 4 \n 1, Doncafé Cappuccino Classic, Doncafé Cappuccino Vanilla, Doncafé Cappuccino Choco, Doncafé Hot Choco [i Doncafé Ice Coffee. Spre deosebire de anul anterior, \n 2012 am dezvoltat o strategie mai ampl` de promovare: campanii de PR \n publica]iile trade [i glossy, crosspromotion cu segmentul R&G, POSM-uri \n magazine, activ`]i online.

Ave]i cafenele proprii?

Strauss nu are propriile cafenele \n România. Am preferat s` ne specializ`m \n dezvoltarea de parteneriate cu loca]iile HoReCa, ajungând s` avem produsele noastre \n mai mult de 2.800 de loca]ii. Conform estim`rilor interne suntem lideri \n pia]a de cafea de consum \n afara domiciliului, prin prezen]a pe toate canalele de distribu]ie din segment.

R`zvan Mircea, director de marketing, Strauss România

FOTO: VALI MIREA

Cum a]i abordat comunicarea online a brandului Doncafé? |n noiembrie 2010 am lansat pagina de Facebook Doncafé [i \n numai [ase luni am reu[it s` fim num`rul doi \n FMCG, cu o comunitate actual` de mai mult de 290.000 fani. Succesul activit`]ilor noastre \n social media a fost recunoscut [i de speciali[tii \n domeniu, astfel \ncât \n 2011, \n cadrul evenimentului Webstock dedicat platformei de social media din România, Doncafé a primit [i o recunoa[tere oficial` pentru activitatea desf`[urat` \n online, câ[tigând premii cu toate cele trei lucr`ri \nscrise: locul 1 pentru aplica]ia “Horoscop” (categoria Aplica]ii Facebook), locul 3 – aplica]ia “Declara]ie de dragoste” (categoria Aplica]ii Facebook) [i locul 3 pentru pagina de Facebook Doncafé (categoria Facebook fan pages). Biz Biz

63

Top 10 gre[eli pe Facebook Un studiu al Ehrenberg-Bass Institute din Australia arat` c` numai 1% dintre fanii unui brand cu prezen]` activ` pe Facebook interac]ioneaz` cu acesta. Calculul s-a bazat pe analizarea indicelui “People Talking About This”, \n contextul cre[terii paginilor celor mai mari 200 de branduri prezente pe Facebook, \n a doua jum`tate a lui 2011. Rezultatul este cel pu]in \ngrijor`tor [i ar trebui s` atrag` un serios semnal de alarm` \n rândul marketerilor. Dup` ce ani la rând brandurile s-au b`tut \n atragerea de like-uri, unele m`rci ajungând la rezultate spectaculoase, precum Coca-Cola (peste 39 de milioane de like-uri) sau Starbucks (peste 28 de milioane de like-uri), concluziile scoase la iveal` de studiul australian ne arat` c` se impune o schimbare de strategie.

Prin urmare, anul acesta miza principal` a brandurilor ar trebui s` se mute pe cre[terea interac]iunii \n locul multiplic`rii num`rului de fani.

SocialBakers.com a identificat câteva gre[eli frecvente care, dac` sunt evitate, ajut` nu numai la cre[terea num`rului de fani, ci mai ales la sporirea interac]iunii cu ace[tia.

64

Biz

De Loredana S`ndulescu

Update Info

Loredana S`ndulescu

Home

Activity Log

V-a]i f`cut pagin` pe Facebook. Este prima poart` de intrare a brandului vostru \n lumea social media.

Mai departe ce face]i? V` prezent`m cele mai frecvente zece gre[eli pe care ar fi bine s` le evita]i.

Excesul de zel Num`rul recomandat de posturi pe o pagin` de brand este de unul – dou` pe zi. |n cazul brandurilor de media se poate posta de 5 pân` la 10 ori pe zi. Nu este recomandabil s` posta]i f`r` s` l`sa]i cel pu]in 5 minute \ntre mesaje.

Ignorarea comentariilor Oamenii de marketing deseori uit` c` trebuie s` dialogheze cu fanii. R`spunde]i-le celor care c` adreseaz` o \ntrebare, chiar dac` respectiva \ntrebare vi se pare stupid`.

Conflict cu fanii Cel mai r`u este s` v` certa]i cu fanii. Dac` ave]i un fan furios, \ncerca]i s`-l calma]i.

Un singur tip de con]inut Pute]i publica preponderent fotografii, \ns` nu este bine s` v` limita]i doar la zona de promovare vizual`.

Lipsa aplica]iilor Prin intermediul aplica]iilor de pe Facebook se pot crea campanii care s` consolideze comunit`]i.

Zero r`spunsuri S` nu le r`spunde]i fanilor din social media sau s` le r`spunde]i cu mare \ntârziere \n cazul \n care se ive[te o criz` de comunicare este o mare gre[eal`. Trebuie nu doar s` r`spunde]i, ci s` fi]i [i foarte promp]i.

{tergerea comentariilor negative Chiar dac` sunte]i extrem de sup`ra]i, nu [terge]i niciodat` comentariile negative.

Direc]ionarea fanilor pe site Trimiterea lor pe website-ul companiei sau al produsului vostru nu reprezint` o modalitate de cre[tere a comunit`]ii [i de \ntre]inere a activit`]ii acesteia. Comunit`]ile sunt \nnebunite dup` poze [i video-uri, dac` le da]i doar un link nu ave]i cum s` le stârni]i interesul.

|nc`lcarea regulamentelor Multe companii obi[nuiesc s` organizeze concursuri, s`-[i anun]e câ[tig`torii [i s`-i contacteze prin intermediul Facebook, chiar dac` \ncalc` regulamentele re]elei de socializare.

Ignorarea landing tab-ului Aceasta reprezint` o parte foarte important` a paginii de Facebook. Statisticile arat` c` folosirea inteligent` a landing page-ului (zona unde ajunge cineva când acceseaz` pagina voastr` de Facebook) ajut` la cre[teri ale paginilor de peste 40%.

STRATEGIE MARKETING

Ce profil ai pe Facebook?

Comportamentul din via]a real` se transpune pe Facebook \n [ase tipologii, potrivit unui studiu Unlock Market Research. Tu \n ce categorie intri? DE LOREDANA S~NDULESCU Din 2004 pân` \n prezent, peste 845 de milioane de oameni din \ntreaga lume [i-au f`cut cont pe Facebook. 80% dintre utilizatorii activi adaug` noi prieteni \n list` atunci când descoper` \n re]eaua de socializare online persoane pe care le cunosc \n via]a real`. 60% fac acest lucru deoarece au prieteni comuni cu ace[tia, potrivit studiului “State of Social Media”, realizat de NM Incite. Motivele de \mprietenire sunt pertinente, dar care este mai departe comportamentul utili-

zatorilor de Facebook dup` ce accept` uun “prieten”? Un studiu Unlock Market Research, prezentat de Adina Vlad \n premier` la Social Media Summit Bucure[ti, a identificat [ase tipologii de comportament pe Facebook: Pragmatic, Militant, Conector, Aprobator, Autopropagandist, Explorator. Fiecare dintre acestea se identific` prin tipul de informa]ii pe care le public` la profil, paginile la care este abonat [i rolul pe care-l joac` Facebook-ul \n via]a online. Biz

Pragmaticul

Militantul

Conectorul

Are un profil detaliat, cu toate rubricile completate, \ns` vizibile numai \n cercul s`u de prieteni. Status-urile sunt actualizate cu link-uri de divertisment sau care ofer` informa]ii.

Preia numai lucrurile pe care le consider` utile. Are un num`r mediu de prieteni, printre care se num`r` [i colegi sau cuno[tin]e, nu doar prieteni apropia]i. |n sec]iunea foto are albume personale din concedii [i excursii. Acumuleaz` informa]ii diverse dar se implic` pu]in, este u[or critic [i reticent la con]inutul care nu ofer` informa]ii. Intr` pe paginile prietenilor \ns` d` like foarte rar, numai atunci un câ[tig direct. Caut` detalii despre produse [i promo]ii pe paginile brandurilor [i particip` la concursuri cu premii mici, care nu necesit` efort.

Profilul s`u cuprinde minimum de informa]ii personale. Deseori sus]ine cauze [i public` anun]uri despre proiectele \n care este implicat.

Are un num`r mare de prieteni din diverse medii pe care-i unesc cauzele pentru care militeaz`.

Fotografiile pe care le posteaz` sunt din domeniul s`u de interes, de la evenimente sau \ntâlnirile la care a luat parte [i despre asocia]iile \n care este membru. Pentru acest gen de utilizator, Facebook este o platform` de fluidizare [i transmitere a informa]iei specializate. Deseori creeaz` grupuri [i propune teme de discu]ie, posteaz` status-uri despre proiectele \n derulare. De asemenea, se \nscrie \n grupuri specializate (responsabilitate social`, ecologie, proiecte culturale).

Are profilul nerestric]ionat [i d` detalii personale. |[i actualizeaz` statusul cu informa]ii amuzante sau despre evenimente. Are un num`r mediu de prieteni [i se comport` ca un liant social. Posteaz` fotografii de la evenimente, petreceri sau din excursii. Pentru acest tip de utilizator, Facebook este un element care-i define[te rolul \n interiorul grupului.

De asemenea, Facebook reprezint` o metod` de proiectare intuitiv` a stilului [i concep]iilor personale. De obicei, caut` [i distribuie nout`]i [i informa]ii amuzante pe wall-ul prietenilor, distribuie citate [i poze amuzante, recomand` jocuri sau bancuri [i posteaz` informa]ii despre filme [i seriale. Este abonat la site-uri care \i furnizeaz` informa]ii despre jocuri, muzic`, filme sau evenimente.

Aprobatorul

Autopropagandistul

Exploratorul

Are profilul actualizat cu informa]ii generice [i posteaz` informa]ii despre domenii de interes pentru el [i grupul s`u de prieteni, care este compus numai din persoanele pe care le cunoa[te personal. Public` numai fotografii cu cercul s`u retrâns de prieteni [i hobby-urile sale. Pentru acest utilizator, socializarea pe Facebook reprezint` un mijloc de integrare \n grup.

Cel mai frecvent viziteaz` paginile prietenilor, d` like [i comenteaz` fotografii / post`ri, le ureaz` “La mul]i ani” prietenilor [i posteaz` sfaturi sau [tiri de interes general.

Se \nscrie pentru a primi actualiz`ri care reflect` lumea real` [i interesele grupului s`u (cluburile pe care le frecventeaz`, ciocolata preferat` etc).

Ofer` informa]ii detaliate de ordin demografic, despre locul de munc` [i domeniile de interes. Are un grup foarte extins de prieteni [i deseori adaug` prietenii prietenilor. Posteaz` numeroase fotografii [i scrie despre locurile pe care le-a vizitat, momentele tr`ite [i activit`]ile pe care le desf`[oar`. Pentru acest gen de utilizator, Facebook este o proiec]ie a eului, un mod de a a fi apreciat, de a cre[te stima de sine. Posteaz` poze [i videoclipuri personale, \mp`rt`[e[te articolele citite [i promoveaz` evenimentele la care a participat sau urmeaz` s` participe, posteaz` citate care \l caracterizeaz`. Se aboneaz` ca s` primeasc` actualiz`ri ale paginilor arti[tilor, evenimentelor [i localurilor de care este interesat.

Ofer` informa]ii personale de ordin demografic sau din domeniile sale de interes (muzic`, filme, art`). Este genul de om fascinat de idei. D` link-uri cu muzic` noncomercial` [i citate interesante, care-l reprezint`. |n lista sa de prieteni se reg`sesc persoane apropiate cu care \mp`rt`[e[te hobby-uri [i idei. Este o surs` de informa]ii pentru domeniile sale de interes. Deseori posteaz` fotografii cu \ncerc`ri conceptuale. Pentru el, Facebook este o unealt` personal` de informare, un beneficiu sigur [i constant. Este la curent cu ultimele nout`]i [i tendin]e, pe care le caut` constant. Creeaz` [i \mp`rt`[e[te propria colec]ie de muzic` [i filme, posteaz` imagini legate de hobby-urile sale. Este abonat la pagini care-i ofer` idei creative [i originale.

Biz

65

NOILE LEGI ALE ATRAC}IEI Nesiguran]a ce plute[te deasupra mediului de afaceri ]ine fluctua]ia de personal la valori sc`zute, iar bugetul destinat proceselor de recrutare urmeaz` un drum descendent, ceea ce poate duce la schimbarea “chimiei” dintre angajatori [i candida]i. DE OVIDIU NEAGOE stafie båntuie prin corpora]ii – este stafia crizei economice globale. De[i puterile b`trånei Europe s-au unit \ntr-o h`ituial` a acestei “stafii”, recesiunea a reu[it s` fac` oamenii mai flexibili [i deschi[i \n ceea ce prive[te op]iunile de munc`.

Nu pu]ine au fost cazurile \n care candida]ii au \ntåmpinat dificult`]i \n urmarea viselor [i a planurilor de carier`, mai ales c` oportunit`]ile, atåt din compania angajatoare, cåt [i din pia]`, au fost restrånse. Astfel, adaptabilitatea a devenit o condi]ie esen]ial` a candida]ilor, care au fost nevoi]i s` accepte, din lipsa altor op]iuni, un loc de munc` pe care \n condi]ii de stabilitate economic` nu l-ar fi acceptat. “|n primul rånd, trebuie observat c` bugetele de recrutare au sc`zut, ceea ce se datoreaz` nevoii de recrutare \n sc`dere din pia]`, pe de o parte din cauza restructur`rilor care, de[i nu mai sunt atåt de numeroase [i intensive, continu` totu[i, iar pe de alt` parte deoarece, \n restul companiilor care nu au recurs la

66

Biz

restructur`ri, managementul caut` s` se descurce cu personalul existent”, spune Sorin Faur, director de Resurse Umane la firma BDO International, care coordoneaz` departamentele de HR din [apte state unde firma de consultan]` [i audit financiar are birouri. Acesta adaug` c` nimeni nu se poate pronun]a cu certitudine \n privin]a unui viitor economic mai bun [i, de[i semne de optimism exist`, este mult mai \n]eleapt` adoptarea unei pozi]ii prudente cu riscuri sistemice atåt \n ]ar`, cåt [i \n Europa.

“Este o nevoie acut` de certitudini \n pia]`, dar tocmai certitudini nu exist`”, continu` HR Director-ul de la BDO International.

MATEMATICA INCERTITUDINII 2012 se anun]` un an al pruden]ei \n termeni de selec]ie [i recrutare. O mare parte dintre companii nu vor sim]i necesitatea recrut`rii, pentru c` propriile businessuri nu vor cre[te, iar dintre angajatorii care au nevoie de for]e noi, o parte nu vor ezita s` apeleze la for]a de munc` deja existent`, chiar dac` aceasta s-ar traduce prin

suprasolicitarea angaja]ilor. De aici [i rezultatele ob]inute de cel mai recent studiu al asocia]iei profesioni[tilor \n resurse umane din Romånia, HR-Club.

Astfel, \n cel de-al treilea trimestru al anului 2011, 46,2% dintre companii au apelat la recrut`ri, \n sc`dere fa]` de T2 2011, cånd procentul se ridica la 48,9%. Mai mult, ca parte a companiilor care au precizat c` nu au inclus pe agend` angaj`ri pentru T3 s-au num`rat

STRATEGIE MANAGEMENT

27,4% dintre responden]i, comparativ cu 16,9% care nu au angajat \n T2 2011.

Organiza]iile care au demarat procese de angajare \n cel de-al treilea trimestru al anului 2011 au recrutat pe pozi]ii de entry level (54,3%), speciali[ti (65,5%), middle management (37,2%) [i top management (15,3%). Potrivit lui Sorin Faur, aceste date arat` o stabilizare a pie]ei pe toate nivelurile: \n general se poate spune c` fluctua]ia a sc`zut [i c`

oamenii se feresc s` \[i schimbe compania dac` nu este absolut necesar, deoarece aceast` schimbare ar conduce la o serie de riscuri suplimentare pentru cei \n cauz`, cum ar fi cel al neintegr`rii \n noua companie. “Cel pu]in acolo unde sunt s-au adaptat [i pot face fa]`”, spune directorul de resurse umane al BDO International. Iar ponderea recrut`rilor pe entry-level \n total recrut`ri arat` piramida natural` a

experien]ei \n companii, faptul c` modelul de evolu]ie \n carier` cel mai r`spåndit presupune cre[terea intern` a viitorilor speciali[ti [i manageri din personalul existent [i mai pu]in recrutarea lor direct` pentru pozi]ii cheie: dac` pentru pozi]iile entry-level recrutarea este f`cut` \n majoritate dintre candida]i externi, pentru pozi]iile mai \nalte se recruteaz` tot mai mult din intern.

Chiar [i pentru recrut`rile pe pozi]ii entry-level, care potrivit studiului au r`mas la un nivel constant \n T2 [i T3 din 2011, exist` o sc`dere \n cifra absolut`, pentru c` num`rul recrut`rilor ca [i cifr` absolut` \nregistreaz` o sc`dere – 27,4% dintre responden]i au precizat c` vor recruta mai pu]ini angaja]i fa]` de 16,9% cåt s-a \nregistrat trimestrul anterior. Mai mult, pe fondul restructur`rilor s-a produs o sc`dere a num`rului de angaja]i: 20% dintre companii fa]` de 15,9% cu un an \n urm` au declarat c` au mai pu]ini angaja]i. “Perioada prin care trecem acum \mi aminte[te pu]in de modalitatea \n care erau tratate procesele de recrutare \nainte de anii 2001 – 2002, cånd era o perioad` \n care angajatorul a st`pånit num`rul de candida]i [i calitatea celor interesa]i de un anumit job era mult mai mare versus num`rul ofertelor interesante”, spune M`d`lina Uceanu, Senior HR Advisor la Career Advisor. “Poate c` e dus pu]in la extreme exemplul, dar pe scurt exist` urmele unui asemenea model de gåndire”, continu` M`d`lina Uceanu.

Ea adaug` c`, \n paralel, \n aceea[i perioad`, de[i nu era absolut necesar, au existat [i companii care au f`cut eforturi pentru a oferi training oamenilor, pentru a gåndi sisteme de motivare, pentru a transmite respect [i aten]ie pentru ei.

Biz

67

STRATEGIE MANAGEMENT

ANTRENAMENT PENTRU RETEN}IE Cum performan]a angaja]ilor influen]eaz` evolu]ia unei companii, angajatorii au re\nceput s` acorde o importan]` tot mai mare fideliz`rii, astfel c` pun accent pe dezvoltarea [i consolidarea echipelor manageriale [i de speciali[ti. Dezvoltarea culturii organiza]ionale este un proces complex, de aceea programele de training destinate managerilor [i speciali[tilor au devenit tot mai solicitate de c`tre angajatori de-a lungul anului trecut. “|n prezent pia]a de training este estimat` la o valoare de 15-20 de milioane de euro, iar companiile pun accentul pe trainingurile pentru dezvoltarea

acendent [i anul acesta, totu[i nu vor fi \nregistrate cre[teri majore, din cauza efectelor crizei economice care \nc` persist`”, continu` Florea.

ANGAJA}I CU CHIRIE Leasingul de personal, una dintre vedetele recesiunii \n materie de recrutare, a \nregistrat un drum descendent, iar \n cel de-al treilea trimestru al anului trecut a coboråt cu 19%, comparativ cu T2. “Leasingul de personal este din p`cate o victim` colateral` a nevoii tot mai reduse de recrutare, deoarece din acest punct de vedere nu este decåt un alt mijloc de satisfacere a nevoilor de personal: toate

de acela[i nivel de salarizare ca [i un angajat pe perioad` nedeterminat`, care \ndepline[te acela[i tip de munc` sau unul similar, indiferent de felul \n care a fost angajat, direct sau prin agent de munc` temporar`. “Companiile sunt din ce \n ce mai interesate s` flexibilizeze rela]ia direct` dintre num`rul de angaja]i [i nivelul cererii de servicii sau produse, un avantaj oferit de furnizorul de munc` temporar`”, spune Bogdan Badea, Business Development Manager la Accace Romånia. Dup` selec]ia angaja]ilor temporar, ace[tia beneficiaz` de programe de training furnizate de c`tre speciali[tii companiei, pentru o integrare u[oar` [i \ntr-un timp scurt.

RECRUTARE 2.0

CE CAUT~ ANGAJATORII? C`uta]i un loc de munc` \n middle management? Sau poate dori]i s` v` \mplini]i un vis mai vechi de a lucra \n alt` organiza]ie? Atunci, trebuie s` [ti]i ce vor angajatorii de la candida]ii pe pozi]ii de middle management: Abilit`]i Experien]` anterioar` Atitudine Potrivirea cu cultura organiza]ional` Abilit`]i de comunicare Abilit`]i tehnice Rezultatele testelor Recomand`ri interne Alte cursuri specializate Cel mai \nalt nivel de educa]ie

T1 2011 81,2% 53,3% 50,3% 35% 30,9% 13,6% 14,7% 10,7% 4,3%

T2 2011 80,2% 50,9% 49,1% 42,2% 19,7% 18,4% 11,3% 8,2% 5,5%

Surs`: HR-Club, studiul “HR Outlook Q3 2011”

profesional` [i cre[terea performan]ei, dar sunt solicitate [i cursuri de instruire de calificare, recalificare [i perfec]ionare pentru diferite profesii sus]inute prin fonduri europene”, spune Bogdan Florea, director general la firma de recrutare, selec]ie [i plasare de personal Trenkwalder.

Anul 2012 va continua aceea[i tendin]` ascendent` \n ceea ce prive[te pia]a de training din ]ar`, pentru c` nevoia de angaja]i motiva]i [i bine preg`ti]i \i determin` pe angajatori s` apeleze la programe specializate care s` genereze o performan]` mai bun` [i un angajament crescut din partea acestora. “De[i pia]a de training din Romånia va avea un curs 68

Biz

palierele de cerere s-au redus, \n consecin]` [i nevoia de personal temporar”, spune directorul de HR al BDO International. Chiar [i \n acest context favorabil, merit` men]ionate avantajele leasingului de personal: flexibilitate \n acoperirea nevoilor pe termen scurt, u[urin]` \n administrare, costuri relativ reduse.

Potrivit informa]iilor firmei de consultan]` Accace, \n 2011 peste 55.000 de persoane au apelat la forme de angajare temporar`. Mai mult, compania estimeaz` c` fenomenul va fi impulsionat pe viitor de modific`rile aduse de Codul muncii \n anul 2011, potrivit c`rora un angajat temporar trebuie s` beneficieze

Nu mai este un secret pentru nimeni c` impactul social media pentru mediul de afaceri este unul enorm. Extinderea re]elelor de socializare [i cre[terea num`rului de utilizatori din mediul de business pot reprezenta o surs` ideal` atåt pentru recruiteri, cåt [i pentru cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc`. {i nu a durat mult pån` s-a extins fenomenul. Una dintre principalele modific`ri \n materie de recrutare a fost utilizarea canalelor de social media \n recrutarea pe pozi]ii de entry-level [i specialist. “Anul trecut am remarcat deja cåteva \ncerc`ri de campanii prin intermediul acestor canale, anul acesta deja am remarcat un nivel de interes crescut pentru a completa experien]a membrilor departamentelor de recrutare cu cuno[tin]e despre social media, respectiv instrumente, canale [i elemente specifice pentru fiecare dintre acestea”, spune M`d`lina Uceanu, Senior HR Advisor la Career Advisor. “Cred c` asta ar fi diferen]a semnificativ`, din ce \n ce mai multe companii care vor include \n mixul surselor de recrutare pe pozi]ii de entry-level [i specialist [i aceste canale”, continu` M`d`lina Uceanu, care mai adaug` c`, \n ceea ce prive[te posturile de middle [i top management, \n privin]a identific`rii acestora nu a fost niciodat` o problem`, pentru c` de obicei sunt profesioni[ti cu reputa]ie \n pia]a \n care activeaz`. Biz

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.BIZFORUM.RO/PRANDTHEWEB APRIL 5, 2012, HOWARD JOHNSON

EVENTS

life Ora[ul plutitor S-a terminat cu iahturile “banale”. Cei cu conturi dolofane \[i pot achizi]iona acum astfel de vase personalizate de la o firm` de design din Marea Britanie. DE OVIDIU NEAGOE

E

xperien]a “Fashion Week” de la Milano din acest an poate fi complet` pentru cei care vor trece por]ile noului hotel Armani din capitala italian` a modei. Este al doilea hotel al Armani Hotels & Resorts lansat \n colaborare cu Emaar Properties PJSC, primul fiind \n Dubai, \n cadrul Burj Khalifa, cea mai \nalt` cl`dire din lume.

Dac` fa]ada hotelului este auster` [i puternic`, Giorgio Armani a creat \n in-

MIRACOLELE SALV~RII

terior o lume a armoniei, cu o aten]ie uimitoare la detalii [i, mai ales, la dorin]ele clien]ilor. Aici, lini[tea, luxul [i elegan]a se \mpletesc armonios \n stilul celebrului designer, care reu[e[te s` confere excelen]` [i frumuse]e clasicului concept de confort. “Mi-am concentrat toate eforturile \n livrarea viziunii estetice proprii ambian]ei [i confortului total”, explic` Armani \n comunicatul de pres` emis cu ocazia

lans`rii hotelului. Un element cheie \n abordarea acestuia este decizia de a conferi fiec`rei camere un mic vestibul, care creeaz` un spa]iu tampon \nainte ca intimitatea dormitorului s` fie dezv`luit` ochiului. Hotelul pune la dispozi]ia oaspe]ilor 95 de camere a câte 45 de metri p`tra]i [i apartamente de pån` la 200 de metri p`tra]i, \n care a fost creat` o atmosfer` cald`, menit` s` fac` turi[tii s` se simt` ca acas`. Biz

Din 16 martie publicul bucure[tean poate vedea pe marile ecrane filmul “Big Miracle” cu Drew Barrymore [i John Krasinski, inspirat din romanul “Freeing the Whales” de Tom Rose. Filmul spune povestea a doi tineri care sunt implica]i \n eliberarea unui grup de balene cenu[ii r`mase captive \n spatele unei bariere de ghe]ari din Alaska.

Biz

71

LIFE

{TIRI

Tableta chinezeasc` Dac` \n trecut sintagma "Made in China" f`cea mul]i consumatori s` stråmbe din nas, acum chinezii au reu[it s` pun` semnul egal \ntre calitate [i produc]ie. Un astfel de exemplu, lansat recent de

compania Huawei la Mobile World Congress 2012, este prima tablet` quadcore de 10 inch. Modelul Media Pad 10 FHD este o tablet` de \nalt` performan]`, dotat` cu procesor Huawei quad-core de 1,5 GHz, sistem de operare Google Android 4.0 [i ecran high definition IPS

de 10 inch. Este cea mai rapid` tablet` disponibil` momentan pe pia]` [i ofer`, pe lång` vitez`, [i capacitate de procesare a graficii 3D, ideal` pentru clipuri video high definition sau jocuri 3D. "Cei mai mul]i consumatori utilizeaz` tablete pentru a se juca, a viziona con]inuturi multimedia, a naviga pe internet [i pentru a citi e-book-uri", preciza Richard Yu, pre[edinte al Huawei Device. “Am creat Huawei Media Pad 10 FHD pentru a le oferi consumatorilor un produs care exceleaz` la capitolele vitez`, putere, navigare web, redare video [i audio, precum [i la capitolele portabilitate [i design”, a ad`ugat Yu. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

20 MARTIE Iubitorii de muzic` bun` din capital` au ocazia s` asiste la un recital al legendelor jazzului mondial Chick Corea [i Gary Burton \ntr-un concert memorabil ce va avea loc la Sala Palatului. Biletele au fost puse deja \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 75 [i 300 de lei.

15 APRILIE

Favoritul buticurilor Una dintre perlele capitalei regiunii italiene Toscana, Floren]a, este [i boutique hotel-ul JK Palace, care a cå[tigat anul trecut distinc]ia de cel mai bun boutique hotel din lume oferit` de CN Traveller. Hotelul are 20 de camere, fiecare dintre ele, prin c`ldura [i confortul aferente, f`când turi[tii s` se simt` ca acas` de fiecare dat`. Decorul, unul neoclasicist, aduce cu cel dintr-o locuin]` de familie cu o bogat` istorie, iar mobilierul este garnisit cu obiecte de art` din anii ’50 – ’60. Hotelul g`zduie[te [i JK Lounge, unul dintre cele mai elegante restaurante din Floren]a, care ofer` oaspe]ilor posibilitatea s` guste preparate tradi]ionale din regiunea Toscana. |n fiecare camer`, turi[tii sunt \ntåmpina]i cu un co[ plin cu fructe organice, pot degusta preparate de tip “finger food” [i li se ofer`, tot gratuit, acces la spa. Oaspe]ii care opteaz` pentru cazarea la penthouse [i camera principal` beneficiaz` de transfer gratuit c`tre [i de la aeroportul din Floren]a.

72

Biz

Este ultima zi \n care vizitatorii Muzeului Na]ional de Art` al Romåniei vor putea admira expozi]ia “Horia Creang` – crezul simplit`]ii”, care a avut vernisajul la jum`tatea lunii trecute. Horia Creang` nepotul lui Ion Creang` face parte dintr-o genera]ie de arhitec]i care a avut o contribu]ie important` la formarea [colii de arhitectur` modern` romåneasc`.

16 MARTIE Sose[te pe marile ecrane premiera filmului “The Woman in Black”, care prezint` povestea unui tån`r avocat, care ajunge \ntr-un mic sat britanic de la malul m`rii, cu scopul de a \ntocmai o serie de acte pentru o v`duv` decedat` recent. Filmul

este regizat de James Watkins, care l-a distribuit \n rolul principal pe Daniel Radcliffe, actorul din celebra serie Harry Potter.

23 MARTIE Debuteaz` \n [ase "episoade" atelierul "Introducere \n istoria filmului", prezentat de lectorul Anda Cruceanu [i organizat de Funda]ia Calea Victoriei. Cursul va aduce cinefililor \n trei [edin]e istoria cinematografului, \n timp ce \n ultimele trei se va dezbate pe seama unui top al celor mai celebre secven]e din cinematografie [i impactul acestora asupra publicului.

25/26 MARTIE Sunt ultimele dou` zile ale festivalului “Flamenco clasic [i noile genuri", organizat de Institutul Cervantes [i Ambasada Spaniei \n Romånia la Teatrul Na]ional Bucure[ti. |n cele dou` zile, vizitatorii vor putea participa la spectacolul de jazz flamenco “|ntre dou` lumi”.

LIFE

GADGET

{TIRI

Noua dimensiune a divertismentului

Sun` a distrac]ie...

Compania Samsung Electronics a lansat la finele lunii trecute modelul Galaxy Beam, un smartphone cu proiector care permite utilizatorilor s` afi[eze con]inut multimedia pe un ecran mare [i luminos. Noul model ofer` utilizatorilor posibilitatea de a \mp`rt`[i instant fotografii, videoclipuri sau alte tipuri de fi[iere multimedia, prin afi[area con]inutului pe pere]i, tavan sau alte suprafe]e improvizate. Astfel, smartphone-ul lansat de compania sud-coreean` poate deveni vedeta principal` a tuturor petrecerilor sau chiar a evenimentelor de business.

Proiectorul cu o luminozitate de 15 lumeni asigur` claritate chiar [i \n aer liber.

P

roduc`torul japonez de aparate electrice [i electrocasnice Panasonic a lansat noua gam` de televizoare cu plasm`, Smart Viera Plasma, ce con]ine modele – VT50, GT50, ST50, UT50, XT50 [i X50 – cu diagonale cuprinse \ntre 42 [i 65 de inch. Noua gam` de televizoare promite s` revolu]ioneze experien]a clasic` a vizion`rii prin intermediul unei linii 3D extinse [i al unei platforme Viera Connect \mbun`t`]ite.

Noile modele ofer` un nivel de negru foarte profund, recunoscut ca fiind printre cele mai bune, un timp de r`spuns scurt, control intui-

tiv [i u[urin]` \n utilizare, dar [i un design nou, stilat, care \ncorporeaz` conceptul de sticl` [i metal, ceea ce confer` televizoarelor un aspect elegant [i luxos. Modelele companiei nipone sunt echipate cu panouri de iluminare proprie. Noul filtru de negru [i panelul de \nalt` performan]` contribuie la ob]inerea unei clarit`]i mai mari, dar [i la \mbun`t`]irea indicatorilor de transmisie a luminii. Modelele din gama 2012 sunt echipate [i cu o tehnologie de gradare a culorilor \n 24.576 de pa[i, anterior disponibil` numai la monitoarele profesionale. (Ovidiu Neagoe)

Compozi]ia elegan]ei roiectul PZERO al produc`torului de cauciucuri Pirelli revine printr-o colaborare \ntre compania italian` [i celebrul designer Diego Dolcini, care a regåndit pantoful cu toc \nalt: designerul a preluat materialele [i iconografia de la Pirelli, printre care cauciucul, contrastul dintre mat [i lucios, puterea vizual`, spiritul de aventur`, [i a “contaminat” acest limbaj cu o linie curb`. A[a a luat na[tere gheata de motociclist cu toc \nalt, \ngust ce rezum` aceast` colaborare: dinamici, univer-

P

sali, ace[ti pantofi sunt o expresie a pragmatismului metropolitan. Colec]ia este compact`, articulat` [i exprim` o viziune urban` a glamour-ului. Compania a mai produs \n trecut haine impermeabile, care au avut \n compozi]ie cauciuc, dar la acea vreme produsele au trecut neobservate. |n prezent \ns`, Marco Tronchetti, CEO al Pirelli, are o nou` abordare. |ntr-un comunicat de pres` al companiei, reprezentan]ii Pirelli spuneau c`, \n urma unei cercet`ri de marketing, a reie[it c` brandul este

unul la mod`, atrac]ie datorat` celebrului calendar Pirelli. Din acest motiv, compania a decis s` ini]ieze un nou plan de design industrial, ceea ce va duce la na[terea unor experimente similare viitoare. (Ovidiu Neagoe) Biz

73

Eclectic prin defini]ie Cu lucr`ri permanente expuse \n locuri precum Museum of Modern Art din New York sau Pompidou, Tom Dixon este prezent [i la Bucure[ti prin obiectele aduse \n showroom-ul Intro Design. DE LOREDANA S~NDULESCU

E

74

Biz

tch Light, Offcut Stool sau Pipe Light

sunt doar c창teva din obiectele create de celebrul designer Tom Dixon care pe parcursul lunii martie se vor afla \n showroom-ul Intro Design. Aducerea acestor obiecte la Bucure[ti face parte dintr-un parteneriat pe care Intro Design, showroom

cu mobilier de design contemporan [i decora]iuni pentru cas` [i birou, dealer unic al acestui brand pentru Rom창nia, \l are cu Tom Dixon \nc` din 2003, la scurt timp dup` lansarea brandului pe pia]a londonez`. Cu obiecte confec]ionate din aluminiu, de[euri, font`, marmur` sau

lemn, uneori inspirate din procesele de manufacturare utilizate \n perioada Revolu]iei Industriale, designerul britanic Tom Dixon a reu[it s` se fac` cunoscut prin stilul s`u deseori definit ca fiind eclectic. A fost de asemenea remarcat \n lumea designului at창t prin proiectele realizate,

LIFE

mai ales cele din domeniul HoReCa, cât [i prin evenimentele fastuoase la unele dintre cele mai importante festivaluri de design.

Urm`torul eveniment de amploare este MOST, \n cadrul S`pt`mânii Designului de la Milano din aprilie anul acesta, ocazie cu care, \ntr-un mix inedit de cultur`, tehnologie [i design, Muzeul Na]ional de {tiin]` [i Tehnologie din Milano va fi transformat \ntr-un spa]iu al inov`rii [i culturii.

De origine din Tunisia, Tom Dixon s-a mutat \n Anglia \n 1963 [i a ajuns s` fie remarcat \n anii ’80 drept un designer talentat, chiar dac` nu avea studii de specialitate (abandonase Chelsea School of Art, \n prezent este \ns` doctor al Universit`]ii de Arte din Londra). A pus bazele Space, un think-tank creativ, destinat tinerilor designeri, iar la sfâr[itul anilor ’80 lucra pentru gigantul italian Cappellini, pentru care a creat designul scaunului iconic “S”. |n anii '90 era deja un nume consacrat, iar Jack, celebra sa lucrare din polietilen` creat` pentru compania proprie Eurolounge, se tranformase un simbol al epocii sale. |n 1998, Tom Dixon a fost numit Head of Design la Habitat, unde ulterior a devenit director de crea]ie pân` \n 2008.

Succesul lui Dixon a luat o [i mai mare amploare dup` ce \n 2002 a pus bazele companiei care-i poart` numele. Brandul Tom Dixon a devenit o platform` pentru crearea unor designuri de referin]` precum: Mirror Ball, Copper Shade, scaunul Wingback [i corpul de iluminat Beat. |n prezent, compania \[i vinde produsele \n 61 de ]`ri [i are birouri permanente \n Anglia, America [i Hong Kong. |n 2004, fondul privat de investi]ii suedez Proventus a intrat \n parteneriat cu Tom Dixon, punând astfel bazele unui centru de cercetare \n design. De altfel, brandul Tom Dixon opereaz` mai multe divizii: Design Interior,

Design Research Studio [i magazinul Joseph de pe strada Old Bond.

Printre proiectele recente care poart` semn`tura lui Tom Dixon se num`r`: Tazmania Ballroom, o loca]ie select` din districtul central \n Hong Kong, [i noul restaurant deschis de Jamie Oliver, Barbecoa.

DESIGN

timp datorit` promov`rii constante a brandului pe pia]a româneasc` prin prezent`ri [i evenimente dedicate \n showroom. Rând pe rând, \n showroom-ul Intro au fost vedete produse Tom Dixon precum Mirror Ball, Felt Shade, Copper

ETCH LIGHT L`mpile Etch se ob]in \n urma unui proces industrial care de obicei, este folosit la fabricarea de produse electronice complexe, cum ar fi pl`cile de circuit, diverse componente electrice sau echipamente medicale. Rezultatul reprezint` o structur` ce expune detalii grafice filigranate.

Construc]ia geometric` – octaedru truncat – este format` din sec]iuni de 0,4 mm de alam`, inspirat` de logica matematicii pure.

OFFCUT STOOL

Tom Dixon afirm` c` “acest taburet a fost creat din ceea ce odat` era considerat gunoi”. {ezutul rotund este realizat din buc`]i curbate [i cu forme neregulate de lemn r`mas din alte procese de produc]ie (resturi, de[euri).

U[or de asamblat, taburetul vine \ntr-o cutie de dimensiuni mici [i se monteaz` cu ajutorul unor cuie din lemn.

SCREW Când Tom Dixon a creat aceast` mas`, designerul a fost inspirat de materialele [i procesele de manufacturare utilizate \n perioada Revolu]iei Industriale. Cu o baz` dintr-un tripod din font` [i un blat rotund din marmur`, \n`l]imea mesei se poate ajusta prin simpla rotire a blatului [i asta datorit` filetului din aluminiu.

Multe din lucr`rile lui Tom Dixon au primit recunoa[tere din partea unora dintre cele ai faimoase muzee ale lumii [i sunt acum exponate permanente \n Victoria & Albert Museum, Museum of Modern Art din New York, Museum of Modern Art din Tokyo [i Centre Beaubourg (Pompidou).

Parteneriatul dintre Intro [i Tom Dixon s-a consolidat \n

Shade, Void, Beat Light, Angle sau Jack Light. Acum, \n showroom sunt prezentate o instala]ie Etch Light, lamp` vizibil` [i \n designul interior al clubului Fratelli cu o amenajare semnat` de Mihai Popescu, Pipe Light, dar [i piese de mobilier precum gama Slab, Screw Table sau Offcut Stool, obiect ob]inut din resturile de lemn r`mase \n urma unui proces industrial prestabilit. Biz Biz

75

LIFE

GADGET

Mobilitate \mpins` la extremla Barcelona Telefoanele [i tabletele prezentate la Congresul Mondial al Tehnologiei Mobile de la Barcelona se \ntrec \n procesoare puternice, ecrane performante [i tehnologii de senza]ie \n capturarea digital` a imaginilor. DE GABRIEL BÂRLIG~ Asus PadFone Industria mobil` a \nceput s` fie tot mai atent` la produsele Asus \n domeniul tabletelor [i, mai nou, [i \n cel al telefoanelor inteligente. La Barcelona a ap`rut Asus PadFone, un smartphone cu ecran Super AMOLED qHD de 4,3 inch, cel mai recent procesor Qualcomm Snapdragon S4 dual-core [i o camer` digital` de 8 megapixeli cu procesor de imagine Fuji. Ruleaz` sistemul de operare Android 4.0, dar mult mai important este faptul c` face parte dintr-un ecosistem de senza]ie.

Când este plasat \n PadFone Station, terminalul se transform` \ntr-o tablet` de 10,1 inch cu o capacitate a bateriei de 5 ori mai mare. Tehnologia proprietar` ASUS Dynamic Display permite tranzi]ia f`r` \ntrerupere \ntre ecranele PadFone [i PadFone Station.

Op]ional exist` [i o tastatur` dock, ce transform` Padfone \ntr-un calculator ultraportabil.

Huawei Ascend D quad Asaltul chinez bate serios la u[` [i pe pia]a smartphoneurilor. Printre actorii principali se num`r` Huawei, care \n Spania a prezentat cel mai rapid smartphone din lume, cu procesor quad-core. Huawei Ascend D quad beneficiaz` de serviciile procesorului Huawei K3V2 quad-core de 1,2 GHz / 1,5 GHz, care ruleaz` platforma Android 4.0 [i are un sistem de management al energiei dezvoltat de c`tre Huawei, pentru un consum redus cu pân` la 30%. Terminalul vine cu un touchscreen high definition 720p de 4,5 inch [i cu cel mai puternic procesor grafic de 32 bi]i din industrie. Ecranul PPI 330 permite vizualizarea unor imagini clare chiar [i \n b`taia direct` a razelor soarelui. Ascend are dou` camere foto: una de 8 megapixeli pozi]ionat` \n spatele telefonului [i cealalt` de 1,3 megapixeli pozi]ionat` \n fa]`. Telefonul, care are o grosime de numai 8,9 mm, poate \nregistra clipuri video full HD 1080p.

76

Biz

Samsung GALAXY Note 10.1 Dup` succesul smartphone-ului GALAXY Note, acesta s-a transformat \n tablet` de 10.1 inch.

Tableta ofer` func]ionalitate multi-screen, pentru a maximiza eficien]a atunci când vine vorba despre \nv`]at, munc` sau activit`]i creative. Utilizatorii pot s` opereze concomitent mai multe sarcini: navigare pe internet, vizualizare de videoclipuri \n timp ce scriu sau schi]eaz` idei. Acest lucru e posibil prin intermediul stilusului S Pen [i al programului S Note, care permite combinarea noti]elor sau a schi]elor cu informa]ii multimedia, imagini sau alte fi[iere. Utilizatorii se pot bucura [i de programe la nivel de PC. GALAXY Note 10.1 are un procesor dualcore de 1,4 GHz [i conectivitate HSPA+.

LIFE

GADGET

HTC One Series Produc`torul taiwanez revine cu seria de telefoane HTC One (X, S [i V).

Aceasta integreaz` platforma Android 4.0 (IceCream Sandwich) cu HTC Sense 4 – noua versiune a experien]ei de utilizare marca HTC prin intermediul HTC ImageSense. HTC One X integreaz` procesorul NVIDIA Tegra 3 Mobile, HTC One S are un procesor dual-core Qualcomm Snapdragon S4 de 1,5 GHz [i un ecran de 4,3 inch, protejat de Corning Gorilla Glass, iar HTC One V este mezinul familiei, cu procesor de 1 GHz [i camer` de 5 megapixeli.

La nivel de fotografie digital`, ImageSense face ca HTC One s` concureze cu camerele digitale tradi]ionale cu \mbun`t`]iri pentru fiecare aspect al camerei, incluzând obiectivul, senzorul, software-ul [i integrarea unui HTC ImageChip unic. Iar pentru salvarea fotografiilor [i clipurilor, Dropbox este integrat \n HTC Sense, oferind 25 GB de stocare gratuit` timp de 2 ani.

Sony Xperia U

LG Optimus 3D Max Cu o tehnologie 3D \mbun`t`]it` [i un design mai slim, noul LG Optimus 3D Max ofer` o experien]` 3D complet` [i reprezint` un pas \nainte pentru ecosistemele 3D. Telefonul are o capacitate \mbun`t`]it` de conversie 2D-3D, putând realiza conversii \n 3D pentru Google Earth, Google Maps sau alte itinerare. Fotografiile 3D sau filmele realizate cu Optimus 3D Max pot fi vizualizate \ntr-un singur ecran \n format 2D, prin utilizarea unei taste Hot Key pozi]ionate pe o latur` a telefonului pentru a permite trecerea rapid` de la 2D la 3D. Func]ia LG Tag+ folose[te tehnologia NFC (Near Field Communication), care include schimb`rile automate ale set`rilor, prin crearea unor tag-uri predefinite personalizate pentru anumite moduri precum “modul pentru ma[in`”, “modul pentru birou” sau “modul silen]ios”. |n func]ie de loca]ie, tag-urile predefinite modific` automat setarea telefonului, inclusiv conexiunea Wi-Fi, Bluetooth, GPS sau volumul sunetului.

Nokia 808 Pure View Gigantul finlandez are mult de recuperat \n domeniul smartphone, a[a c` s-a pus pe treab`. Nokia a adus la Barcelona \n premier` terminalul 808 Pure View, cu un senzor de 41 de megapixeli (nu e o gre[eal` de tipar), combinat cu optic` Carl Zeiss. La rezolu]ii standard (2, 3, 5 [i 8 megapixeli) imaginile nu pierd claritate [i fiecare pixel grupeaz` informa]ia din al]i 7.

La rezolu]ie \nalt`, de pân` la 38 megapixeli, imaginea ofer` detalii care rivalizeaz` cu fotografiile profesioniste. |nregistr`rile video sunt full HD 1080p cu zoom optic 4x. Nici la \nregistrarea audio nu st` deloc r`u, sistemul Rich Recording permi]ând atingerea unei calit`]i de CD, imposibil de ob]inut pân` acum f`r` microfoane externe. Tehnologia Dolby Headphone transform` sunetul stereo \ntr-o experien]` surround complet`.

La Barcelona Sony a prezentat Xperia U. Telefonul ruleaz` pe platforma Android 2,3 Gingerbread OS, având un ecran LED-backlit LCD de 3,5 inch, dotat cu tehnologia Sony Mobile BRAVIA Engine. Folose[te un procesor de 1 GHz NovaThor U8500 dual-core, are o camer` de 5 megapixeli \n spate [i o alta VGA \n fa]`, fiind capabil` de \nregistrarea de clipuri HD la 720p, iar memoria intern` de 4 GB ofer` spa]iu suficient de stocare. Terminalul beneficiaz` de sunet 3D surround [i xLoud pentru o experien]` audio de top.

Ca [i la Xperia S [i P, la baza ecranului se afl` o band` transparent` care red` culorile fotografiilor din galeria personal`.

Biz

77

SIMFONIE |N RO{U DE MARANELLO Din când \n când, apare câte o ma[in` care \]i taie pur [i simplu respira]ia la prima vedere.

Iar la Ferrari F12berlinetta, aspectul exterior e dublat de performan]e mecanice pe m`sur`.

DE GABRIEL BÂRLIG~

78

Biz

LIFE

Cu o s`pt`mân` \nainte de debutul oficial la Geneva, F12berlinetta a fost prezentat` \n exclusivitate ([i \n toat` splendoarea sa) pe site-ul Ferrari.com. Italienii spun c` este cel mai puternic [i mai performant Ferrari lansat vreodat`, a[a c` l-au onorat cu o nou` culoare, Rosso Maranello, botezat` dup` locul de obâr[ie al c`lu]ului cambrat.

La exterior, designul realizeaz` echilibrul perfect \ntre eficien]a aerodinamic` [i propor]iile elegante tipice ale modelelor Ferrari V12 cu motor amplasat central. Profilul de coupé este completat de cele dou` canale aerodinamice care “mu[c`” din aripi, dând [i mai mult` personalitate caroseriei. Pe p`r]ile laterale ale grilei fa]` se afl` guri active de r`cire a frânelor, care se pot \nchide pentru a reduce frecarea cu aerul, fiind deschise doar când e nevoie de ele. La interior, Ferrari a mizat pe simplitate, reducând volumul

AUTO

pentru a spori aspectul sportiv [i eficien]a. Italienii promit c` pozi]ia la volan, de[i sportiv`, va fi [i confortabil`.

Ca la orice Ferrari \ns`, foarte important e ce se g`se[te sub capot`. Acolo, un cor de 12 cilindri \n V produce \ntr-un sincron perfect 740 de cai-putere, \ntr-un propulsor de 6,2 litri. Asta se traduce \ntr-un cuplu maxim de 690 Nm la 6.000 rpm [i o vitez` maxim` de peste 340 km/h. Ferrari spune c` 80% din puterea motorului este deja disponibil` la 2.500 rpm. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 3,1 secunde, iar la 200 km/h se ajunge \n 8,5 secunde. Consumul mediu mixt este de 15 litri la 100 km, \n timp ce emisiile de CO2 sunt de 350 g/km. Greutatea de 1.525 kg este distribuit` 46% \n fa]` [i 54% pe spate, ma[ina având o lungime de 4.618 mm, l`]imea de 1.942 mm [i \n`l]imea de 1.273 mm.

Biz

79

BIZ STAR

Campion la maraton, \n Cartea Recordurilor Andrei Ro[u a finalizat la \nceputul lunii martie 7 maratoane [i 7 ultramaratoane pe 7 continente \n mai pu]in de doi ani [i va intra astfel \n Cartea Recordurilor. DE OANA GRECEA ndrei intr` \n Guinness World Records, la categoria “Cel mai bun timp de alergare per maraton [i semimaraton pe fiecare continent”, dup` doi ani de alerg`ri pe [apte continente, ultimele dou` ultramaratoane din seria celor [apte fiind \n Noua Zeeland` [i Brazilia. El a alergat cei 53 km ai ultramaratonului Bedrock50, din Christchurch (Noua Zeeland`), \n 7 ore [i 49 de minute. Ultimul ultramaraton, finalizat pe data de 4 martie \n Rio Grande, Brazilia, a \nsemnat pentru Andrei o alergare de 50 km, \ncheiat` \n 5 ore [i 22 minute.

Andrei Ro[u a finalizat cele 14 curse pe cele [apte continente \n aproape 600 de zile fa]` de 730 de zile, cât pune condi]ia Cartea Recordurilor. Distan]a standard admis` pentru maraton este de 42 de km [i 195 de metri, iar pentru ultramaratoane, distan]a minim` este de 50 de kilometri.

A

Andrei Ro[u, maratonist

Maratonistul [i-a schimbat via]a acum doi ani, când a decis s` alerge pentru prima oar` \ntr-o curs` de maraton, la Polul Nord. Dup` aceea a continuat seria maratoanelor \n de[ertul australian, a atins dou` continente \n acela[i maraton, la Istanbul, [i a alergat la mai mult de 30 de grade, \n Chile. De asemenea, Ro[u a mai concurat la cea mai mare altitudine \n Everest, competi]ie care de]ine recordul mondial la \n`l]ime. |n Antarctica a alergat timp de 21 de ore, dar a mai participat la competi]ii extreme \n Paris, Iordania, Africa de Sud, Canada, Noua Zeeland` sau Brazilia. Impresiile de c`l`torie ale lui Andrei Ro[u pot fi urm`rite pe blogul s`u personal, andreirosu.wordpress.com.

Pentru decizia de a-[i schimba radical via]a [i a deveni un exemplu pentru cei din jur, dar [i pentru performan]a de a alerga la maratoane pe [apte continente, Andrei Ro[u prime[te Steaua Biz.

9 mai 2012

I Bucure[ti I Rom창nia I Sala Palatului

UN EVENIMENT ~N PREMIER| MONDIAL|

SIR RICHARD BRANSON & ROBIN SHARMA LIVE IN BUCHAREST

Pune-i o `ntrebare lui Sir Richard Branson. ~ti va r\spunde pe 9 mai.

Afl\ cum pe www.sirrichardbranson.ro

ORGANIZATOR

PARTENERI

PARTENERI MEDIA

EVENIMENT SUS}INUT DE: