Biz 233- AGRICULTURA HIGH TECH by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 233 • 20 iunie – 2 iulie 2012• 7,5 lei

AGRICULTURA HIGH TECH O serie de fermieri romåni s-au preg`tit pentru agricultura viitorului. Solu]iile tehnologice le permit produc]ii de 4-5 ori mai mari, dar investi]iile lor sunt doar o pic`tur` \ntr-un ocean care a[teapt` noi adep]i ai tehnologiei.

Nr. 233

BRAND

Septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

cele mai puternice branduri rom책ne[ti

Un proiect

Un studiu

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef

Se poate!

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ereu ne compar`m, ca popor, cu alte na]ii. Ne place s` ne plângem c` al]ii au avut condi]ii mai bune, istorie sau situa]ii economice mai avantajoase. Nu avem \ncredere \n noi [i, asemeni ciobanilor din Miori]a, prefer`m de multe ori moartea sigur`. Trist. {i incredibil pentru zilele \n care tr`im. Dar mai ales foarte dezavantajos.

{i mai trist este c` ne percepem \n acest fel, de[i nu to]i românii sunt a[a. Nu to]i vor s` renun]e f`r` lupt`. Iar unii, atunci când nici nu te a[tep]i, reu[esc s` \nving` toate neajunsurile [i \ngr`dirile [i s` demonstreze lumii \ntregi c` suntem buni. C` suntem puternici. {i reu[esc s` ne fac` mândri c` suntem români! |n urm` cu câteva luni mi-am propus, [i am f`cut-o complet con[tient, s` nu mai vorbesc niciodat` r`u sau de r`u despre români [i România. Am c`l`torit mult [i nu cred c` la noi este altfel decât la ceilal]i. Suntem mult \n urma celor cu adev`rat civiliza]i, dar la fel de mult \naintea altora. Avem doar o problem` de autoapreciere. De respect, noi fa]` de noi. Dar suntem mai inimo[i [i mai muncitori. Chiar mai creativi! Nu suntem \ns` organiza]i [i ne place s` ne b`g`m \n toate. Dar asta se poate educa. A[a sunt mul]i dintre antreprenorii români. Autodidac]i. A[a sunt [i fermierii despre care am ales s` scriem \n acest num`r. Ei sunt dovada clar` c` se poate \n secet` sau indiferent de vecini [i concuren]` s` ai rezultate bune \n agricultur`. Ei, asemeni antreprenorilor care reu[esc s` cucereasc` pie]e peste hotare sau ca arti[tii [i sportivii no[tri care ne fac cinste peste tot \n lume, sunt dovada vie c` se poate. C` nu trebuie s` renun]`m. C`, acolo unde to]i spun c` nu merge, cineva demonstreaz` contrariul. Se poate!

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 233 • 20 iunie – 2 iulie 2012• 7,5 lei

Nr. 233

Biz

7 16 18 33 34 36 44

Jubileul de diamant a venit la Bucure[ti La dolce vita è finita? Agricultura high-tech Les Nemethy: Competitivitatea companiei Frumuse]e pe muchie de bisturiu Galaxia Samsung la puterea a treia Cine câ[tig` la EURO 2012?

46 50 52 57 58 60

Profituri din pensul` Jens Hoesel: Vrem s` readucem Bergenbier pe cre[tere Despre Grecia, gre[eli [i greut`]i Adrian Stanciu: Responsabilitate [i r`spundere Paul Renaud: E vreo diferen]` \ntre marketing [i v창nz`ri? Effie... de la eficien]`

62 64 66 70 80

Ministrul de marketing Marketing \n era 3.0 Cu compania pe masa de consulta]ii Trainingul, de la epoca industrial` la epoca informa]ional` Mircea C`rt`rescu, premiat la Berlin

Biz

agend` Jubileul de diamant a venit la Bucure[ti |n prezen]a Prin]ului de Wales, Bucure[tiul s-a transformat pentru o zi \n “Mica Londr`”, România marcând astfel [i ea istoricul Jubileu de Diamant al reginei Elisabeta a II-a. DE OANA GRECEA Un mare iubitor al României, prin]ul Charles a venit \n ]ara noastr` dup` manifest`rile de la Londra, prilejuite de cei 60 de ani de domnie ai mamei sale, Regina Elisabeta a II-a. A[a c` Jubileul Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britaniei [i Irlandei de Nord a fost celebrat [i \n România. Ambasada Marii Britanii a organizat la Arenele BNR o festivitate \n prezen]a Alte]ei Sale Regale Prin]ul de Wales, dar [i o parad` de ma[ini sport britanice \nso]ite de un autobuz din circuitul Bucharest City Tour, \n care o mic` fanfar` cânta superhituri engleze[ti. |nrudit cu familia regal` a României, Alte]a Sa Regal` Prin]ul de Wales i-a vizitat [i pe Principesa Mo[tenitoare Margareta [i pe Principele Radu. Este al cincisprezecelea an \n care Prin]ul Charles vine \n România. Dincolo de fastul festivit`]ilor, evenimentul vine dup` un an (2011) care a reprezentat punctul culminant al cooper`rii economice dintre Marea Britanie [i România. Regatul Unit este al 12-lea partener comercial al României [i al doilea din UE, cu o balan]` comercial` pozitiv` pentru noi. Statisticile pentru 2011 arat` o cre[tere anual` de 21% a exporturilor României corelate Biz

AGEND~

{TIRI

cu o cre[tere de doar 3% a importurilor. Comer]ul bilateral s-a ridicat \n 2011 la 2,72 mld. euro, \n cre[tere cu 11,91% fa]` de anul precedent. Exporturile britanice \n România vin din sectorul textilelor, autovehiculelor, produselor farmaceutice [i al electronicelor. Regatul Unit import` din România textile [i accesorii de \mbr`c`minte, echipamente electronice [i telecomunica]ii. Marea Britanie ocup` locul 10 \n topul investitorilor str`ini, cu investi]ii de peste 4 miliarde de lire [i mai mult de 4.000 de companii \nregistrate. Printre cei mai importan]i juc`tori britanici de pe pia]a româneasc` se num`r` [i Vodafone, GSK, RBS, G4S, Petrofac, Halewood. “|nc` de la \nceputurile rela]iilor diplomatice, acum mai mult de 130 de ani, Marea Britanie [i România au fost parteneri [i alia]i apropia]i. Casa regal` a României [i cea a Marii Britanii s-au unit \n 1893 prin c`s`toria Prin]esei Marie of Edinburgh cu Prin]ul Mo[tenitor Ferdinand al României”, a ar`tat Martin Harris, ambasadorul britanic la Bucure[ti. Marea Britanie a celebrat cu mare fast timp de patru zile jubileul de diamant al reginei (60 de ani de domnie). Elisabeta a II-a este al doilea monarh britanic care atinge acest prag, dup` Victoria \n 1897. Regina este al 40-lea monarh de la ob]inerea coroanei Angliei de c`tre William Cuceritorul. Ziua de na[tere a acesteia este pe 21 aprilie, \ns` e s`rb`torit` oficial \n iunie. Chiar dac` are 86 de ani, Elisabeta a II-a este un monarh modern, care are din 1997 pagin` de internet. |n 2007 a fost lansat canalul oficial de YouTube al Monarhiei, urmat de Twitter (2009), Fickr [i Facebook (2010). Biz

Topul reputa]iei companiilor

Produc`torul auto german BMW are cea mai bun` reputa]ie la nivel global \n 2012, potrivit studiului Global RepTrak 100, realizat de Reputation Institute. Liderul din 2010 [i 2011, Google, a c`zut pân` pe locul 6, ceea ce \nseamn` c` utilizatorii de internet nu mai cred la fel de mult \n sloganul gigantului online, “Don't be evil”. Nou intrat \n top 10 este Microsoft. “|n economia actual`, conteaz` mai mult ce reprezin]i \n ochii consumatorului decât ce produci [i vinzi. Disponibilitatea oamenilor de a cump`ra, recomanda, munci sau investi \ntr-o companie depinde \n propor]ie de 60% de percep]ia despre companie [i doar de 40% de percep]ia asupra produselor acesteia”, a declarat Kasper Ulf Nielsen, partener executiv la Reputation Institute. Iat` cum arat` top 10 companii cu cea mai bun` reputa]ie global`: BMW, Sony, Walt Disney Company, Daimler, Apple, Google, Microsoft, Volkswagen, Canon, LEGO Group. Global RepTrak 100 m`soar` reputa]ia a 100 de companii \n 15 ]`ri ale lumii. (G.B.)

Telefonul mobil, mai aproape de pl`]i Unul din patru utilizatori americani sau vest-europeni de telefoane mobile vor efectua pl`]i prin intermediul tehnologiei NFC (near field communication) \n urm`torii cinci ani, se arat` \ntr-un studiu efectuat recent de Juniper Research. |n momentul de fa]`, doar 2% din posesorii de telefoane mobile efectueaz` pl`]i prin NFC, \ns` operatorii de telefonie mobil` [i institu]iile financiare depun eforturi pentru a populariza trendul. “Pl`]ile prin NFC se afl` \nc` la \nceputuri, \ns` sunt extrem de promi]`toare. |n anul 2011 am putut observa pa[i impor8

Biz

tan]i \n aceast` zon`, cum ar fi lansarea Google Wallet, a unor alte tipuri de portofele electronice [i cre[terea num`rului de smartphone-uri care suport` tehnologia NFC. Ne a[tept`m la o expansiune puternic` a tehnologiei \ncepând cu 2012”, spune coautorul raportului, dr. Windsor Holden. Raportul arat` c` ideea de a apropia telefonul de un POS pentru a efectua plata este extrem de bine primit` de public. Pl`]ile prin NFC ofer` mai multe posibilit`]i decât c`r]ile de debit [i credit, printre care amintim integrarea micro-ticketing-ului. (D.L.)

AGEND~

{TIRI

IMM-URI MULTE, DAR CU FOR}~ SC~ZUT~ De[i ca volum domin` economia, IMM-urile din România au o pondere sc`zut` la formarea valorii ad`ugate din economie. Cu un procent de 66% la num`rul total de angaja]i [i un procent de 99% din num`rul firmelor active, IMM-urile din România se situeaz` la nivelul mediei din Uniunea European`, se arat` \ntr-un studiu f`cut public de Funda]ia Post-Privatizare. Nu la acela[i nivel se situeaz` când vine vorba de puterea economic`. Cele mai multe IMM-uri \[i desf`[oar` activitatea \n sfera serviciilor, procentajul acestora \n totalul activit`]ilor economice fiind 39,5% \n România, fa]` de o medie de 44,2% la nivelul UE. IMM-urile contribuie cu un procent de 40% la cifra de afaceri total` din industria româneasc`, ponderea lor \n raport cu \ntreprinderile mari fiind men]inut` chiar [i \n perioada de recesiune economic`. IMM-urile sunt principalul furnizor \n industria alimentar`, industria de prelucrare a lemnului, industria produselor din cauciuc [i mase plastice, industria hârtiei [i tipografic` sau industria construc]iilor metalice. IMM-urile din agricultur` s-au eviden]iat cu un ritm constant de cre[tere a cifrei de afaceri [i o pondere major` de 72,5% fa]` de \ntreprinderile mari. |n 2011 num`rul \nmatricul`rilor de noi firme la ONRC a crescut cu 9% fa]` de anul precedent, cele mai multe start-upuri fiind \nregistrate \n comer] (28,4%), \n alte servicii (23,9%) [i \n agricultur` (15,6%).

Biz

P`s`rile care au \nghi]it 4 milioane de euro Odat` cu finalizarea investi]iei \n fabrica de nutre]uri combinate de la Sântimbru, Transavia devine cel mai important produc`tor român care cre[te p`s`rile cu cereale din fermele proprii. DE OANA GRECEA Valoarea total` a investi]iei se ridic` la 4 milioane euro, sum` ce face parte din programul investi]ional al Transavia alocat anului 2011, \n valoare total` de 15 milioane euro. Fabrica de la Sântimbru produce nutre]uri combinate pentru hrana p`s`rilor \ntr-un sistem automatizat [i far` niciun contact cu mediul exterior, furajele fiind sterilizate printr-o instala]ie special`. “Investi]ia de la Sântimbru continu` strategia noastr` de integrare a diviziei vegetale \n activitatea grupului Transavia, un efort investi]ional care aduce o cre[tere a calit`]ii [i siguran]ei alimentare a produselor. Dup` \nfiin]area celor dou` ferme vegetale din jude]ele Cluj [i Alba, aceast` investi]ie a devenit o necesitate”, a spus Ioan Popa, director general la Transavia. Capacitatea de stocare a fabricii de nutre]uri combinate s-a dublat, ajungând la 72.000 tone, prin

integrarea a [ase noi silozuri de depozitare. |n prezent, unitatea dispune de 15 silozuri. Pe lâng` extinderea capacit`]ii de depozitare, Transavia a investit [i \n realizarea unei linii suplimentare de produc]ie furaje, astfel \ncât capacitatea total` de fabrica]ie a ajuns la 30 tone furaje granulate/or`, respectiv 250.000 tone/an. Transavia, companie cu capital privat integral românesc, produce peste 50.000 de tone de carne pe an \n facilit`]ile sale de produc]ie din Transilvania. Compania de]ine 15 ferme de cre[tere pui de carne, dou` ferme de reproduc]ie [i dou` sta]ii de incuba]ie, o fabric` de nutre]uri combinate, dou` abatoare performante de industrializare a c`rnii [i o fabric` de procesare a c`rnii, precum [i dou` ferme vegetale. Din toamna anului 2007, [i Avicola Bra[ov face parte din grupul Transavia. Biz

AGEND~

{TIRI

ANTREPRENORIATUL BATE RECESIUNEA

Marilena Istr`tescu, Managing Partner al Hello Group, agen]ie de comunicare full-service

Cum v` explica]i ajungerea la cifra de 755.000 de euro \n numai doi ani de la lansare, \ntr-o perioad` nu tocmai favorabil`? De[i pia]a a suferit din cauza instabilit`]ii economice, pentru noi recesiunea s-a tradus \ntr-o concentrare a eforturilor de marketing \n zona de retail, iar aici noi avem peste 10 ani de experien]`. Totodat`, am \nv`]at cu mult timp \n urm` c` dac` livrezi proiectele cu seriozitate [i implicare maxim`, clientul se \ntoarce la tine când are nevoie de expertiz` \n domeniu. La fel se \ntâmpl` [i cu clien]ii noi. Capacitatea de a oferi servicii integrate s-a dovedit un plus care ne-a adus invita]ii \n pitch-urile clien]ilor mari. |n acela[i timp, abordarea holistic` – “crea]ie implementabil` [i implementare creativ`” – ne-a ajutat s` cre[tem atât de mult. Dup` experien]a a doi ani de antreprenoriat, ce sfat a]i da cuiva care ar vrea s`-[i lanseze un business? Cel mai important este s` activeze \n domeniul \n care \i face pl`cere real` s` lucreze, mai apoi s` se informeze asupra pie]ei [i trendin]elor [i s` se \nconjoare cu oameni care-i \mp`rt`[esc valorile, atât cele personale, cât [i cele de business. Pentru a-[i \n]elege cel mai bine misiunea este esen]ial s` priveasc` businessul clien]ilor ca [i când ar fi propriul business [i s` se a[tepte ca \n primii ani s` depun` eforturi mult mai mari decât atunci când era angajat. Ce a fost cel mai greu \n primii doi ani de antreprenoriat? Orice start are o urm` de dificultate, iar când intri pe o pia]` relativ maturizat` este destul de dificil s` d`râmi prejudecata c` o firm` aflat` la \nceput de drum nu poate livra la exigen]ele unui client aflat \n topul categoriei sale. M` bucur c` noi am reu[it s` dovedim c` se poate. (Loredana S`ndulescu) 12

Biz

Stabilizare pentru recrutare Romånii care \[i caut` un loc de munc` pot [terge acum praful de pe vechile CV-uri [i le pot trimite cu \ncredere angajatorilor. Motivul? Unul din patru angajatori romåni pl`nuie[te s` \[i creasc` activitatea de recrutare pentru urm`torul trimestru, potrivit studiului “Manpower privind Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc`”, realizat de firma de recrutare [i consultan]` \n resurse umane Manpower. Raportul arat` c` angajatorii din ]ar` anticipeaz` un ritm stabil al angaj`rilor pentru cel de-al treilea trimestru al anului. Majoritatea angajatorilor (64%) nu inten]ioneaz` s` fac` vreo modificare \n termeni de structur` de personal \n companii. La

nivel regional, angajatorii din [apte dintre cele opt regiuni analizate \n studiu estimeaz` cre[terea volumului de angaj`ri pe parcursul trimestrului 3. “Prognoza de angajare pentru T3 se men]ine stabil`, companiile a[teptåndu-se ca oportunit`]ile de angajare s` fie similare celor din trimestrul anterior”, spune Valentin Petrof, Country Manager la ManpowerGroup Romånia. “Angaja]ii din sectorul comer]ul cu ridicata [i cu am`nuntul raporteaz` cele mai puternice inten]ii de angajare, optimismul acestora fiind datorat \n mare parte planurilor de extindere pe care ace[tia le au la nivel local”, continu` Petrof. (O.N.)

Afaceri mari \n nori privat [i doar 10%, utilizeaz` exclusiv cloud puMai mult de jum`tate (mai precis 55%) blic. Companiile urm`resc ca, prin utilizarea din companiile de dimensiuni mari care actitehnologiei cloud computing, s` creasc` efiveaz` \n România folosesc tehnologiile cloud cien]a, s` simplifice procesul de administrare computing \ntr-o form` sau alta, se arat` \n stu[i s` reduc` din costuri. diul Cloud Adoption 2012, realizat la cererea Studiul men]ionat a fost realizat de Consult CIO Council de c`tre compania Consult Blue. Blue pentru CIO Council \n perioada 21-25 mai Studiul mai arat` [i c`, \n România, de[i 2012 [i se bazeaz` pe r`spunsucompaniile mari au \n]eles c` rile date de membrii asocia]iei. adev`rata putere a cloud CIO Council reune[te peste 60 computing-ului poate fi exde membri care de]in sau au ploatat` doar prin utilizarea de cloud public, \nc` se focalidin companiile mari de]inut de-a lungul timpului func]ia de CIO (chief information zeaz` pe dezvoltarea propriudin România lui cloud. Prin urmare, 20% folosesc tehnologiile officer) sau director IT [i care activeaz` \n mari companii româdintre participan]i folosesc cloud computing ne[ti sau multina]ionale. (D.L.) cloud public \n asociere cu cel

55%

AGEND~

{TIRI

Afaceri la cote \nalte

Sky Tower va redefini nu numai profilul cl`dirilor de birouri din Romånia, ci [i mediul de lucru optim pentru angaja]ii marilor companii de pe pia]a romåneasc`. Cånd ne gåndim la spa]ii de birouri, deja avem \n minte tradi]ionalele, birouri din peisajul romånesc, inspirate de celebrele „cubicles” ale americanilor, \n care angaja]ii par a fi mai degrab` un roi de albine \ntr-un stup ne\nc`p`tor, prost iluminat [i aerisit. Peste foarte pu]in timp \ns`, aceast` imagine se va schimba, datorit` unui proiect care, dup` cum \l tr`deaz` [i numele, va fi nu numai cea mai \nalt` cl`dire din România, ci [i cea mai inovatoare de pe pia]a spa]iilor de birouri – Sky Tower. O parte dintre bucure[teni vor fi noroco[i s` lucreze „deasupra tuturor”, \ntr-o cl`dire ultramodern` care se va \nal]a la 137 de metri deasupra capitalei, oferind un mediu de lucru confortabil [i, \n acela[i timp, o nou` perspectiv` asupra „Micului Paris.”

PUNCT DE ATRAC}IE PENTRU SECTORUL DE BUSINESS Sky Tower, un proiect premium pentru mediul corporatist, vine cu o serie de inova]ii pe pia]a construc]iilor de la noi care vor schimba probabil perspectivele dezvoltatorilor de astfel de proiecte 14

Biz

imobiliare. Nu numai c` se poate måndri cu statutul de zgårie-nori [i cu o arhitectur` impresionant`, dar este singura cl`dire de birouri de pe pia]a romåneasc` a c`rei construc]ie permite prezen]a luminii naturale \n toate spa]iile pentru birouri. Vorbim despre acces facil la loca]ie [i \n cl`dire – cu ajutorul lifturilor de mare vitez` pentru etajele superioare, de \nalt` eficien]` energetic`, dar [i de o parcare generoas` de peste 12.000 metri p`tra]i. Toate acestea sunt detalii care fac din proiectul Sky Tower un punct de atrac]ie pentru spa]iile de birouri din Bucure[ti, cåt [i un nou simbol pentru arhitectura modern` a capitalei. Sky Tower este de]inut de Raiffeisen Property International [i va avea la finalizare, \n luna iulie, 37 de etaje [i 137 de metri, fiind astfel cea mai \nalt` cl`dire din Bucure[ti [i, totodat`, cea mai \nalt` construc]ie civil` din Romånia. 34 de etaje sunt destinate pentru spa]ii de birouri clasa A, ultimele dou` fiind rezervate unui Sky Bar, cu o priveli[te panoramic` unic` asupra Bucure[tiului, [i unui centru de conferin]e ultramodern.

INVESTI}IE IMPRESIONANT~ |ntreg proiectul de la intersec]ia bulevardului Barbu V`c`rescu cu [oseaua Pipera reprezint` o investi]ie total` de 250 milioane euro, dintre care peste 100 de milioane au fost alocate numai pentru Sky Tower. Potrivit celor de la Raiffeisen Property International, Sky Tower este deja o real` atrac]ie pentru sectorul de business, mari companii interna]ionale prezente pe pia]a romåneasc`, operând \n domenii precum marketing, produse de lux, comunicare sau IT, fiind interesate s` \[i stabileasc` sau s` \[i relocheze activit`]ile \n cadrul proiectului. Ca s` v` imagina]i cum arat` cea mai \nalt` cl`dire din Romånia \n cifre, trebuie s` [ti]i c` pentru construc]ia ei s-au folosit 50.000 metri cubi de beton, 8.300 tone de o]el [i 17.250 mp sticl` pentru fa]ade, iar funda]ia ajunge la 60 de metri sub nivelul solului. Sky Tower se prefigureaz` ca un proiect imobiliar de succes, dar [i ca un nou landmark al mediului de afaceri bucure[tean. |ndeplinind standardele tehnice dar [i estetice pentru a fi cl`direa de birouri ideal` pentru un angajat, Sky Tower va redefini nu numai profilul cl`dirilor de birouri din Romånia, ci [i mediul de lucru optim pentru angaja]ii marilor companii de pe pia]a romåneasc`. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

La dolce vita è finita?

COMPANIILE AERIENE PIERD ALTITUDINE

Planul de salvare a sistemului bancar din Spania, \n valoare de 100 de miliarde de euro, pune Italia \n linia \ntåi \n lupta cu datoriile suverane din Europa. DE OVIDIU NEAGOE Italia are o datorie extern` mai mare de 2.000 de miliarde de euro, ceea ce ar \nseamna c` Trezoreria va fi nevoit` s` vånd` peste 35 de miliarde de obliga]iuni pe lun`, mai mult decåt reu[esc cele mai mici state membre ale UE s` vånd`

\ntr-un an. Cresc astfel presiunile pe guvernul condus de Mario Monti, prin faptul c` investitorii vor acorda o aten]ie deosebit` tuturor informa]iilor \nainte s` tranzac]ioneze obliga]iuni. Ministrul Economiei din Spania, Luis de Guindos, a precizat \ntr-o declara]ie 16

Biz

recent` c` va solicita zonei euro fonduri de 100 de miliarde de euro, pentru \nt`rirea unui sistem bancar cl`dit pe aproape 180 de miliarde de euro \n active toxice. Italia este pe punctul de a aduce deficitul bugetar la limita de 3% din PIB, impus` de Uniunea European`, iar datoria public` se estimeaz` c` va urca la 120% din PIB. Totu[i, rata [omajului este aproape cu jum`tate mai mic` decåt cea din Spania, unde atinge 24%, [i Italia nu a suferit sc`deri semnificative pe pia]a imobiliar`, iar sistemul bancar este \nc` unul solid, dup` standardele europene. Italia a \nregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3,9% din PIB. Biz

LA BUFET CU WARREN BUFFETT Un donator anonim a oferit o sum` record de 3,45 de milioane de dolari ca s` ia prånzul cu celebrul investitor Warren Buffett, \n cadrul unei licita]ii caritabile, arat` CNN. Glide, o organiza]ie din San Francisco care lupt` \mpotriva s`r`ciei, a organizat licita]ia, la care au participat activ 10 persoane, care doreau s` ia prånzul cu “Oracolul din Omaha”.

Asocia]ia Interna]ional` a Transportatorilor Aerieni (IATA) [i-a dublat estim`rile \n ceea ce prive[te pierderile operatorilor aerieni din Europa pentru 2012, de la 600 mil. $ la 1,1 mld. $. IATA d` vina pe mediul de afaceri \n deteriorare [i avertizeaz` c` un impact major asupra industriei aeriene \l va avea [i criza datoriilor suverane.

DIVIZIE GOLDMAN LA VÅNZARE Goldman Sachs este pe punctul de a vinde divizia de fonduri de hedging b`ncii americane State Street Corp. Banca de investi]ii din SUA este \ntr-o faz` avansat` de discu]ii cu State Street \n ceea ce prive[te tranzac]ia, ce ar duce la crearea celui mai mare administrator de fonduri de hedging, ce va gestiona fonduri de aproape 700 de miliarde de dolari.

AGEND~

DAIMLER ACCELEREAZ~ |N UNGARIA |n timp ce industria auto este cu piciorul pe från` la vånz`ri [i puterea de cump`rare este \n sc`dere, brandul de lux Mercedes-Benz, al Daimler, pariaz` pe ni[a premium. Compania va cre[te produc]ia ma[inilor compacte premium printr-o investi]ie \ntr-o fabric` din Ungaria, aflat` la nici o or` de Budapesta.

INTERNA}IONAL

CHINA SFIDEAZ~ CRIZA |n timp ce toate economiile sufer` sc`deri, economia chinez` merge ca pe roate. Exporturile au crescut, infla]ia a sc`zut, ceea ce indic` for]a celei de-a doua mari economii a lumii. Luna trecut`, exporturile au crescut cu 15,3% fa]` de mai 2011, peste estim`rile speciali[tilor.

IPAD, AI PERFORMAN}~ “The Complete Guide to iPad for Business” este un supliment care con]ine tutoriale [i \nva]` posesorii de tablete Apple cum pot profita din plin de aplica]iile destinate iPad pentru cre[terea afacerii. Ghidul analizeaz` felul \n care tableta se adapteaz` nevoilor mediului de business, pe baza unui raport ce porne[te de la ideea c` gadgetul produs de Apple ar putea \nlocui tradi]ionalele calculatoare de birou.

CONCEDIU DE PUS |N RAM~

INVESTI}II |N TURCIA General Electric va investi 900 de milioane de dolari \n dezvoltarea infrastructurii [i \n proiecte inovatoare din Turcia \n urm`torii trei ani. |n aceast` perioad` de timp, General Electric va construi \n Turcia turbine eoliene, potrivit ministrului turc al Economiei, Zafer Caglayan, citat de Reuters.

OBIECTIV: REVENIRE Produc`torul japonez de aparate fotografice [i echipamente medicale Olympus va renun]a la 2.700 de angaja]i, restructurare ce face parte dintr-un plan pe cinci ani. Compania a \nregistrat pierderi de 49 mld. yeni (618 mil. $), \n trimestrul \ncheiat la finele lunii martie, dar estimeaz`, pentru tot anul, profituri de 7 miliarde de yeni.

Cum zilele pån` la concediu sunt din ce \n ce mai pu]ine, “PC Magazine” propune un articol de copert` \n care sunt prezentate cele mai noi modele de aparate fotografice [i cele mai performante camere. |n plus, dac` sunte]i posesori de smartphone, ve]i putea g`si, tot \n paginile revistei, cele mai bune aplica]ii destinate edit`rii foto. Biz

AGRICULTURA HIGH TECH

Tehnologii performante, utilaje de ultim` genera]ie, solu]ii care cresc productivitatea de c책teva ori. {i toate acestea, ghidate de computer [i prin satelit. A[a va ar`ta agricultura viitorului, la care mul]i din fermierii rom책ni ]intesc. Iat`-i pe cei care au investit deja pentru agricultura de m책ine. DE OANA GRECEA

COVER STORY

in sudul ]`rii pân` \n nord, din est pân` \n vest, fermierii români sunt preocupa]i de g`sirea unor modalit`]i eficiente de a-[i lucra p`mântul. Indiferent c` este vorba de cultivarea cerealelor [i oleaginoaselor, a legumelor [i fructelor ori de p`[uni sau chiar de cre[terea animalelor, mul]i dintre \ntreprinz`torii români au c`utat solu]ii pentru a lucra mai rapid, mai eficient [i mai ieftin. Alinierea la standardele europene [i competi]ia cu fermierii din Europa pare a fi un lucru bun pentru agricultura româneasc`, chiar dac` \n termeni absolu]i suntem \nc` departe de performan]ele celorlalte state din UE. |n ceea ce prive[te structura utiliz`rii terenului agricol, România se apropie de cele 27 de state din UE: din suprafa]a agricol` de 13,7 milioane hectare, 63,2% este ocupat` de terenuri arabile, 33,0% de p`[uni [i numai 2,5% de culturi permanente. }ara noastr` este pe primul loc \ntre ]`rile din Europa \n func]ie de procentul de teren

România (IAA Romania Business Barometer), 60% dintre cei chestiona]i sunt de acord c` agricultura reprezint` principalul domeniu care va atrage investitorii. Cu cele 3,9 milioane de ferme de pe teritoriul ]`rii, România are 28,7% din totalul fermelor din UE 27 (adic` din cele 13,7 milioane de ferme). Dar, dac` \n UE dimensiunea medie a unei ferme este de 12,6 hectare, \n România aceasta este de numai 3,5 hectare, adic` de aproximativ patru ori mai mic`. 18,5% din totalul exploata]iilor au \ntre 1-2 hectare [i dispun de 7,5% din totalul suprafe]ei, 20% din total au \ntre 2-5 hectare [i lucreaz` circa 16% din totalul suprafe]ei, iar 0,4% din exploata]ii au peste 100 de hectare [i dispun de 49% din totalul suprafe]ei. Unul dintre interlocutorii no[tri, {tefan Poienaru, face parte din categoria “baronilor” agriculturii, cu o exploata]ie ce se apropie de 25.000 de hectare. Cu aceast` suprafa]`, el este unul dintre primii zece agricultori români. |ntr-un pluton frunta[ s-ar \ncadra [i companiile str`ine care au cump`rat

Locul 5 la produc]ia de gråu [i locul 2 la porumb [i floarea-soarelui; Locul 5 din punctul de vedere al suprafe]ei cultivate; Locul 9 din punctul de vedere al randamentului pe suprafa]a cultivat`; Locul 3 dup` suprafa]a terenurilor cultivate cu cartofi [i locul 6 la produc]ia de cartofi; Locul 1 la produc]ia de legume [i fructe [i locul 4 la tomate.

agricol controlat de companiile cu capital str`in. Pe pia]a local` investitorii str`ini de]in 7% din terenul agricol, adic` 700.000 de hectare de teren, \n timp ce \n Cehia ace[tia au \n posesie 4% din total [i \n Ucraina 3%. Doar \n ]`rile din Asia ace[tia dep`[esc procentul de 7%. România este un produc`tor agricol de top \n Europa, iar procentul agricol din produsul intern brut este printre cele mai ridicate din Europa, conform B`ncii Mondiale. Comisia Na]ional` de Prognoz` estimeaz` c` produc]ia agricol` va fi bun` \n 2012, contribuind la cre[terea PIB, cu 1,7%. Agricultura a devenit primul domeniu de interes pentru mul]i investitori, iar IFC, membr` a B`ncii Mondiale, a \ncheiat \n 2012 un acord de \mprumut cu Agricover IFN (finan]ator specializat \n agricultur`) \n valoare de 12,5 milioane euro. Agricultura a fost, \n ultimii doi ani de zile, unul dintre sectoarele cele mai finan]ate. Potrivit unui studiu realizat de INSEAD Alumni Association 20

Biz

Sursa: INS

UNDE SE CLASEAZ~ ROMÅNIA |N EUROPA

teren \n România, dar am ales s` ne concentr`m pentru acest material pe fermierii români. Ceilal]i intervieva]i din materialul ce vizeaz` agricultura hi-tech au fost ale[i din domenii diverse: zootehnie – Petric` Azoi]ei de la Doaga (cre[te vaci de lapte) [i C`t`lin Muntean (creatorul brandului Pene[ Curcanul); legumicultur` – Cristian Rusu de la Hortifruct [i Costin Vasile (Simongrig – depozit frigorific pentru legume); fructe – Biro Istvan (cultiv` mere \n Arad). Nu am inclus viticultura, pentru c` ne-ar fi fost greu s` alegem. Acest domeniu a absorbit \n totalitate fondurile europene [i toat` lumea a investit \n modernizarea cramelor [i a vi]ei de vie. Astfel, am ajuns la câ]iva dintre cei care au investit \ntre 100.000 de euro [i 15 milioane de euro \n (re)tehnologizarea afacerii lor pentru a ajunge la performan]e de excep]ie. Desigur c` ar mai fi fost [i al]ii, \ns` selec]ia este foarte grea, având \n vedere c` Ministerul Agriculturii nu [tie

AGRICULTUR~ HIGH TECH

exact pe ce s-au dus banii (formularele spun doar modernizare ori refacere f`r` a da detalii), statistici pe acest segment nu exist`, companiile de utilaje agricole nu r`spund solicit`rilor, iar fermierii, de[i aloc` fonduri pentru tehnologie ori culturi performante, nu au site-uri de prezentare [i, de cele mai multe ori, nici m`car adrese de e-mail. Dac` tehnologia a ajuns \n ograda fermierilor, computerele nu se reg`sesc \nc` pe masa lor.

PREA PU}IN SOFTWARE Chiar dac`, \n marea lor majoritate, fermierii reinvestesc profitul [i \l \ndreapt` c`tre moderniz`ri, ace[tia nu au ajuns \nc` la performan]a ca \ntreaga lor activitate s` fie coordonat` de computer, prin softuri speciale. Conform studiului “Nevoi [i atitudini ale fermierilor – AgroManager 2011”, \n ceea ce prive[te planificarea activit`]ilor \n ferme, aceasta are loc \n majoritatea cazurilor pe hârtie: planificarea pl`]ilor este f`cut` pe hârtie de 58% din responden]i, iar \n ceea ce prive[te planificarea

culturilor \nfiin]ate, hârtia este suportul folosit \n 83% din cazuri. Doar 3% dintre fermierii intervieva]i folosesc un soft special conceput pentru planificarea culturilor. Interesant este c` domeniile \n care ar dori s` fie consilia]i sunt \n principal cel al tehnologiilor agricole – fermele mici (sub 500 hectare); asisten]` economico-fianciar` – fermele medii (\ntre 500 [i 999 hectare) [i accesarea fondurilor [i a subven]iilor. AgroAdvice, \n cadrul proiectului AgroManager, a relevat faptul c` deciziile cele mai bune legate de tehnologiile folosite de fermele agricole pot determina o cre[tere a profitului acestora cu pân` la 50%. {i asta pentru c` nu po]i fi un agricultor modern dac` nu aplici tehnologii avansate. Chiar dac` poten]ialul de dezvoltare al fermelor române[ti este foarte mare, agricultorii locali sunt \n urma celor europeni, deoarece nu au o planificare [i o viziune a ceea ce vor face \n viitor. De multe ori, un consultant poate face lucrurile mai simple pentru un fermier. Po]i alege un produs mai scump, dar pe care \l folose[ti \ntr-o cantitate mai mic` [i faci de

Biz

COVER STORY

fapt economie la pre]ul pe hectar. De asemenea, consultantul te poate ghida asupra soiului cu cele mai bune rezultate [i s` economiseasc` astfel un an de \ncerc`ri din via]a fermierului.

CU CINE SE LUPT~ MICII FERMIERI De[i fermierii cu suprafe]e sub 5 hectare reprezint` aproape 90% din totalul agricultorilor, exist` [i excep]iile (0,4%), adic` firme cu peste 50 de hectare. }ara noastr` se afl` acum acolo unde era Germania \n urm` cu 50 de ani. Aceasta avea atunci 1,6 milioane de ferme, dar, prin tehnologie, inova]ie [i cercetare, num`rul a sc`zut la 300.000. Culi]` T`râ]`, proprietar al TCE 3 Brazi, un business de aproape 100 milioane de euro \n agricultur`, administreaz` 56.000 de hectare de

PLANIFICAREA CULTURILOR Cu ajutorul calculatorului printr-un soft special conceput

Altfel 1%

Cu ajutorul calculatorului \n format Excel 13%

Pe hârtie 83%

dimensiuni, ferme de semisubzisten]`, care de]in o pondere covâr[itoare. Mul]i fermieri au luat deja fonduri prin m`sura 112, referitoare la fermele de subzisten]`. Pl`]ile f`cute \n intervalul 2007 - martie 2012 prin intermediul acestei linii de finan]are se ridic` la 80,6 milioane de euro. |n conturile fermierilor români au intrat peste 3,5 miliarde de euro prin intermediul proiectelor de investi]ii pe fonduri europene pentru agricultur`. Dac` \n UE exist` un fermier tân`r la 9 fermieri cu vârsta peste 55 de ani, \n România raportul este aproape dublu: 1 la 17, se arat` \n studiul realizat de Institutul European din România. Ca urmare a faptului c` ajutoarele de stat urmeaz` s` creasc`, [i b`ncile au devenit mai permisive la capitolul finan]`ri \n agricultur`. |n 2011, num`rul finan]`rilor a crescut cu 30% fa]` de anul precedent. Finan]`rile sunt acordate \n limita a 80% din valoarea ajutoarelor de stat care urmeaz` s` fie \ncasate de societ`]ile care activeaz` \n agricultur`, conform BNR. |n acela[i timp, institu]iile financiare, gen Agricover Credit IFN, finan]eaz` fermierii cu peste 400 de hectare, valoarea medie a unui \mprumut fiind de 90-100.000 de euro. Pe sectoare finan]ate, 90% dintre credite s-au dus spre culturile vegetale [i 10% spre zootehnie. {i CEC Bank a acordat 16% din portofoliul s`u de credite c`tre agricultur`.

LA CE AJUT~ TEHNOLOGIA teren \n Insula Mare a Br`ilei. Alte afaceri construite de antreprenori români care de]in suprafe]e mari sunt Racova Pan Group (Adrian Porumboiu – circa 50.000 de hectare), Interagro (Ioan Niculae – peste 45.000 de hectare), Cerealcom Dolj (Mihai Anghel – 25.000 de hectare). Printre businessurile mari de]inute de str`ini putem men]iona grupul Maria (libanezi) [i Agro Chirnogi (Jihad El Khalil).

CE ZICE COMISIA EUROPEAN~ Politica Agricol` Comun` (PAC) \mpline[te anul acesta 50 de ani de existen]`. Agricultura este singurul domeniu comunitar care a integrat toate politicile din cele 27 de state [i care a alocat fondurile eficient. Pentru c` politica economic` european` se face pe termen lung, am putut afla faptul c` România este una din ]`rile care va beneficia \n continuare de fonduri substan]iale, chiar m`rite pentru acest domeniu. Asta \n special pentru c`, la noi, produc]ia agricol` se bazeaz` \n special pe fermele de mici 22

Biz

Nu este greu de imaginat faptul c` fermele [i fermierii sunt mult mai eficien]i cu utilaje high tech [i sisteme de comunicare moderne. Utilajele care reprezint` tehnologia de vârf pot efectua mai multe lucr`ri la o singur` trecere sau permit p`strarea umidit`]ii solului, ceea ce duce la cre[terea productivit`]ii. De asemenea, tractoarele ultramoderne folosesc autopilot [i sistem de ghidare prin GPS, ceea ce duce la reducerea costurilor [i cre[terea randamentului. Conform datelor Ministerului Agriculturii, la o suprafa]` arabil` de circa 9 milioane de hectare, România are o flot` de 176.000 de tractoare. Marii fermieri apeleaz` la cele mai importante firme produc`toare din Europa sau din SUA, dar fiecare cump`r` ce \[i permite. Dac` Mihai Anghel de la Cerealcom Dolj folose[te combine John Deere, {tefan Poienaru de la New Holland, Petric` Azoi]ei de la Claas, cine se mai adreseaz` pie]ei române[ti? Companiile produc`toare de utilaje române[ti fac ast`zi cu greu fa]` importurilor. Pe pia]` exist` mai

AGRICULTUR~ HIGH TECH

multe firme, \ntre care Titan Machinery România (care a cump`rat Agroexpert) [i care vinde utilaje agricole produse de Case IH sau Kobelco, pe care le import` din Statele Unite, Austria [i Italia; Agrocomer] Holding (dealeri Claas), NHR Agropartners sau BISO România (dealeri New Holland). “Poten]ialul de business al agriculturii române[ti va continua s` creasc`. Agricultura este singurul segment care produce valori concrete. Chiar [i \n perioade de criz` economic`, afacerile din domeniul agricol vor supravie]ui, având \n vedere c` hr`nirea popula]iei este o preocupare permanent`, la nivel mondial. Din cauza crizei financiare din 2008-2010, mentalitatea oamenilor s-a schimbat. Nu mai investesc \n ac]iuni, ci \n valori reale, concrete. Din aceast` perspectiv`, România se afl` pe unul din primele locuri [i dac` va continua s` se concentreze pe agricultur` va avea o baz` de dezvoltare, f`r` a depinde de alte ]`ri”, ne-a spus Andreas Feichtlbauer, director executiv la BISO România. Printre produc`torii locali de utilaje agricole se num`r` Mecanica Ceahl`u, care produce ma[ini de prelucrat solul (pluguri, grape etc.), ma[ini de sem`nat, dar [i utilaje pentru recoltat sau iriga]ii. Tehnologii moderne sunt [i softurile din agricultur`, foarte pu]in folosite de fermierii români, care ar putea oferi date despre condi]iile de recoltare, practicile de arat, lucr`ri de erbicidat, ratele de aplicare ale fertilizatorilor, varietatea de semin]e, condi]iile

a fost dezvoltat` pornind de la experimentele de determinare a substan]elor care permit plantelor s` creasc` [i s` se dezvolte. Primele experimente de nutri]ie a plantelor au demonstrat c` prin imersarea r`d`cinilor \n solu]ii con]inând s`ruri de azot, fosfor, potasiu, sulf, calciu [i magneziu plantele cresc normal. “Aceast` metod` se mai nume[te cultura f`r` sol, cultura \n ap` fiind adev`rata cultura hidroponic`. Cantitatea de produc]ie ob]inut` din cultura f`r` sol este mult mai mare decât cea

NUM~R DE FERME {I SUPRAFA}A CATEGORIE

ROMÅNIA

Num`rul de ferme 3.931.350 Suprafa]a agricol` utilizat` 13.753.050 ha For]a de munc` 2.205.280 Dimensiunea medie a fermei 3,5 ha

UE 27 13.700.400 172.485.050 ha 11.696.730 12,6 ha

Sursa: Institutul European din Romånia

ob]inut` \n sol, la un nivel asem`n`tor de costuri de produc]ie”, ne-a declarat Marius Terzi, ac]ionar la KGP Greenhouses, companie care import` \n România serele pe vat` mineral`. Astfel, pentru o cultur` de tomate realizat` \ntr-o ser` clasic` [i \n sol se pot ob]ine 12-18 kg/mp, iar \ntr-o ser` modern` de 6 m \n`l]ime, dotat` corespunz`tor [i pe vat` mineral`, se pot ob]ine 48-55 kg. Tehnologia culturii f`r` sol a \nceput s` se dezvolte PONDEREA FERMELOR PE DIFERITE CLASE DE M~RIME \ncepând cu anii 2001-2002. Pre]ul mediu pe metru p`trat al < 5 ha 89,9% 70,4% unei sere complet echipate, in5-50 ha 9,8% 24,5% clusiv substrat de cultur`, dotat` >50 ha 0,4% 5,1% pentru ob]inerea unei produc]ii Sursa: Institutul European din Romånia de 48-55 kg/mp/an, este de aproximativ 140-160 euro. Agricultura româneasc` face pa[i mici spre produc]ii mari, iar fermierii \n]eleg meteorologice etc. De asemenea, sistemele GPS pentru \ncet-\ncet c` doar uni]i pot reprezenta o for]`, fie ea agricultur` pot face ghidare [i m`surare, autoghidare, [i financiar`. Doar a[a pot lua credite, doar a[a \[i dar pot [i urm`ri flota [i consumul de carburant. pot lucra p`mântul cu utilaje care s` necesite mai Sistemele de ghidare aduc un nivel de precizie [i pu]in` for]` de munc`, dar mai mult` rentabilitate. control suplimentar, permi]ând cunoa[terea pozi]iei Cei care au deja \n arend` mii de hectare \ncearc` s` utilajului [i men]inerea acestuia pe o traiectorie fie la pas cu tot ce \nseamn` high tech \n domeniu, precis` [i repetabil`, chiar [i \n condi]ii meteo dificile modernizeaz` ferma/planta]ia, dar uit` uneori s` (noapte, praf, pant` sau soluri eterogene). utileze [i birourile sau curtea, cartea de vizit` pentru Tot \n cadrul high tech am inclus \n materialul orice fermier. Biz nostru [i hidroponia – cultura plantelor f`r` sol, care Biz

COVER STORY

AGRICULTUR~ |N TRANSFORMARE

FOTO: VALI MIREA

{tefan Poienaru, unul dintre primii zece agricultori din Romånia, de]ine la Fete[ti 25.000 ha pe care le cultiv` \n special cu utilaje New Holland. Fermierul investe[te anual peste dou` milioane de euro \n retehnologizare.

åmpuri [i p`[uni verzi, cât vezi cu ochii. |n zona Fete[ti, \n jude]ele Ialomi]a [i C`l`ra[i, se \ntind majoritatea celor 25.000 de hectare pe care le are \n exploatare {tefan Poienaru, fondatorul grupului Agrofam. Pe aceast` \ntindere mai vezi, din când \n când, unul dintre utilajele de ultim` genera]ie de]inute de grup, aflate \n teren pentru a preg`ti urm`toarea recolt`. “A dat Dumnezeu ploaie! Ne prinde bine”, spune fermierul, spre disperarea noastr`, pentru 24

Biz

c` urma s` realiz`m [i [edin]a foto. Dar \n agricultur` nu ai ce s` faci, recolta depinde de capriciile vremii, indiferent de gradul de tehnologizare din dotare. Munc` e destul` pentru cei 50 de angaja]i ai Agrofam, pentru c`, pe lâng` culturile de floarea-soarelui, orz, porumb, furaje, mai exist` [i 3.000 de oi [i 2.000 de capre, o fabric` de procesare a lactatelor, un abator [i magazine de desfacere pentru acestea. O afacere integrat`, a[a cum au [i ceilal]i mari agricultori ai României – Adrian

Porumboiu, Mihai Anghel [i al]ii. Circa 70% din activitatea companiei reprezint` agricultur` vegetal`, iar restul de 30% \nseamn` zootehnie, cram`, fabric` de \ngr`[`minte foliare [i vie.

DE CE TEHNOLOGIE Printre deciziile luate \n cei dou`zeci de ani de “capitalism s`lbatic” (cum \i nume[te Poienaru), cea de a asigura baza tehnic` la standarde performante pentru a sus]ine activitatea agricol` s-a num`rat printre cele bune. Chiar dac` prezen]a

AGRICULTUR~ HIGH TECH

strìnilor cu terenuri \n România nu este un subiect care s`-l bucure, Poienaru a \nv`]at câte ceva de la ace[tia din toate locurile pe unde a fost. Inova]iile sale sunt inspirate din ce a v`zut \n afar`. “Am construit o instala]ie automat` care mulge 120 de capre concomitent, luat` din Israel, unic` \n România. Am construit o fabric` de procesare a laptelui pentru 4.000 de litri, un abator modern, din containere, pe care l-am g`sit la Cercul Polar [i pe care finlandezii \l folosesc la sacrificarea renilor”, poveste[te ac]ionarul Agrofam Fete[ti. Acesta a vizitat abatorul [i s-a gândit c`, dac` e bun pentru reni, poate fi bun [i pentru capre. L-a cump`rat, pl`tind aproape 800.000 de euro, [i l-a adus \n România. “Pe aceea[i linie ne-am orientat s` perfec]ion`m [i gama de tractoare, combine, s` moderniz`m silozurile. O ma[in` performant` are mai mult` putere, \]i semnaleaz` imediat orice fel de avarie, are aer condi]ionat, consumuri mai mici de motorin` la hectar. De exemplu, ar` cu 17 litri la hectar, nu cu 25”, mai spune Poienaru. Tehnologie \nseamn` o precizie a sem`natului foarte mare: boabele sunt sem`nate la adâncimea [i locul corespunz`tor [i distribuite foarte uniform. “Fiind la aceea[i adâncime, toate r`sar odat` [i \nseamn` c` avem o produc]ie mai mare la hectar”, explic` fermierul. La cei 65 de ani ai sì, {tefan Poienaru [i-a atribuit acum doar rolul de consultant \n firm`. Ginerele sù, Lauren]iu V`leanu, este directorul general al companiei [i cel care, \mpreun` cu directorul tehnic, caut` cele mai performante utilaje pe care [i le permite compania. Poienaru recunoa[te c` nu ar avea nici timpul, dar nici abilitatea de a se documenta pe internet ori de a participa la târgurile de profil. Spune, mai \n glum`, mai \n serios, c` la b`trâne]e [i-a propus doar s` \nve]e limba englez` (lucru pe care l-a reu[it), nu [i s` \nve]e s` umble pe computer. Astfel, ultimele sugestii venite din partea celor tineri sunt de dotare a utilajelor cu sisteme urm`rite prin satelit [i de monitorizare a consumului de motorin`.

BUSINESS LA HECTAR Cifra de afaceri a grupului Agrofam a fost \n 2011 de 25 de milioane de euro, dar pentru anul acesta estim`rile sunt mai

pesimiste, undeva la 23 milioane euro, din cauza produc]iei mai sc`zute. {tefan Poienaru evalueaz` patrimoniul societ`]ii sale la circa 50 de milioane euro, o valoare la care nu s-a gândit nici el la momentul \nceperii afacerii. Dup` perioada comunist`, când a lucrat tot \n agricultur`, Poienaru a \ndurat o vreme repercusiunile faptului c` fusese membru de partid. Dar, iste], cu putere de munc` [i multe cuno[tin]e, a reu[it s` \nceap` un mic business ca vânz`tor de pe[te. “Vindeam numai sturioni [i icre negre, c` am vrut s` tr`iesc [i eu mai bine”, \[i aminte[te acesta. Cu banii f`cu]i din aceast` activitate ilicit` [i-a cump`rat primul tractor [i s-a implicat \n comer]ul cu cereale. A

DOT~RI AGROFAM FETE{TI Tractor T 9030, 460 C.P.,

1 80 ha discuit la 10 ore –

175.000 euro (\n loc s` pl`teasc` 10 salaria]i se pl`te[te doar unul, productivitatea este mai mare [i consumul de carburant este redus) Ma[ina autopropulsat` de

2 erbicidat MILLER, 800 ha/zi erbicidat – 280.000 euro (ajut` s` se intervin` contra d`un`torilor [i bolilor) Combinele NEW HOLLAND 3 - CR 9080 – 370.000 euro; CX 8080 – 270.000 euro; SX 880 – 230.000 euro Combine Laverda M306 -165.000 euro Tractoare: 4 NEW HOLLAND T 9030 – 175.000 euro; BULLER – 240.000 euro; CHALLENGER – 220.000 euro Sem`n`tori: 5 Grain Plantes 12 m – 192.000 euro; Farmet Excelent Premium 8 m – 130.000 euro; Mascar – 80.000 euro

luat apoi prima exploata]ie agricol` de 140 de hectare, abandonat` de al]ii. An de an a luat teren \n arend`, \ns` nu s-a gândit s`-l cumpere, pentru c` nu avea mintea de acum. “Doar \n ultimii ani am \nceput s` cump`r [i acum am \n familie [i \n societate circa 1.000 de hectare \n proprietate, restul sunt \n arend`. Am cump`rat multe active ale fostelor IAS-uri, pentru c` se câ[tiga bine la comer]ul cu cereale. Ast`zi avem 400 ha de cur]i construc]ii. Dac` eram \n Bucure[ti, erau interesante imobiliar”, spune cu sup`rare Poienaru, care catalogheaz` decizia \n categoria celor proaste.

NI{E PENTRU VIITOR Pentru el, a avea teren [i ferme nu a fost suficient [i nici rentabil. A identificat o ni[`, cea de cre[tere [i valorificare a produselor din oaie [i capr`. Odat` cu construc]ia fabricii de lactate, Grupul Agrofam a lansat pe pia]` marca Ovidiu, sub care comercializeaz` lapte de capr` pentru consum, brânz` telemea din lapte de oaie [i de capr`, crem` din lapte de capr`, ca[caval (de oaie [i de capr`), iaurt. Compania este \n curs de autorizare a produc]iei bio la capre, dup` ce, vreme de trei ani, a cultivat \ntâi p`[uni bio. Pentru c` deficitul de carne de oaie este de 35% la nivel mondial, Poienaru se gânde[te s` dezvolte cea mai mare firm` de ovine (20.000 de capete), \mpreun` cu un fond de investi]ii din Qatar, proiectul având nevoie de circa patru milioane de euro. “Investi]iile Agrofam se \ndreapt` c`tre viitor, respectiv energii alternative. Unul dintre proiectele de biomas` presupune achizi]ia \n viitorul apropiat a unei instala]ii de peletizat, proiect de circa 1,5 milioane euro”, mai spune Poienaru. Antreprenorul din Fete[ti e con[tient c`, dac` nu va ]ine pasul cu tehnologia, nici produc]iile sale nu vor fi pe m`sur`. |n România de azi, de la culturi de peste 100 de hectare este nevoie de utilaje performante, care s` \nlocuiasc` for]a uman` [i s` asigure productivitate maxim`. Dar, de multe ori, tehnologia a ajuns doar \n câmp, nu [i pe birourile fermierilor. Biz Biz

COVER STORY

PARIUL PE PENE{ CURCANUL |n localitatea Codlea din jude]ul Bra[ov, C`t`lin Muntean de]ine cea mai mare ferm` de curcani din România. Curcanii companiei Galli-Gallo au de circa doi ani condi]ii excelente de cre[tere. randul Pene[ Curcanul (\nregistrat la OSIM) este acum un produs de export gra]ie investi]iilor, \n special pe pia]a Germaniei, care e cea mai preten]ioas` dar [i cea care asigur` acestora cea mai bun` marj` de profitabilitate. Societatea Galli-Gallo, cu o experien]` de peste 10 ani \n cre[terea [i abatorizarea puilor de carne, are cel mai modern abator de curcani din Europa, cu o capacitate de 18.000 de tone pe an. Abatorul nou construit are o suprafa]` de circa 6.000 mp pe un singur nivel [i este realizat cu materiale de construc]ie aprobate de UE pentru industria alimentar`. Abatorul este veriga central` a afacerii [i este singurul din ]ar`. “De[i România nu are o tradi]ie \n consumul de carne de curcan, ne-am asumat rolul unui deschiz`tor de drumuri [i, \n toate ac]iunile pe care le \ntreprindem, promov`m acest consum”, explic` ac]ionarul companiei. |n august 2010, compania a pus \n func]iune patru ferme de cre[tere [i un abator de curcani, prin intermediul c`rora sacrific` anual \n jur de un milion

de capete de curcan. Investi]ia s-a ridicat la circa 36 mil. euro, iar sursele de finan]are au fost mixte, cuprinzând circa 25 mil. euro credite bancare acordate de CEC Bank, 7 mil. granturi de la UE [i 4 milioane surse proprii. De profesie inginer agronom, C`t`lin Muntean conduce de peste 15 ani businessuri \n domeniul cre[terii p`s`rilor \mpreun` cu so]ia sa, Nicoleta Muntean, economist. “Timp de peste 12 ani ne-am ocupat de cre[terea [i desfacerea puilor de carne, iar \ncepând cu 2010 [i de afacerea cu curcani, pentru c` am identificat poten]ialul României \n domeniul agricol. Personal consider c` acest sector este foarte important pentru dezvoltarea economic` a României \n urm`torii ani”, a mai spus acesta.

DUP~ MODELUL UNGARIEI

C`t`lin Muntean

Biz

|nainte de a \ncepe aceast` afacere, antreprenorul a vizitat ferme [i abatoare din \ntreaga Europ`. S-a inspirat din modelul Ungariei, unde, la sfâr[itul anilor ’90, consumul mediu anual pe cap de locuitor era de 500 g carne de curcan, iar \n prezent este de peste 8 kg.

“Vreau s` cred c` m`car par]ial trendul de pe pia]a Ungariei va fi copiat [i \n România”, sper` acesta. |n cele patru ferme de cre[tere exist` o capacitate de un milion de capete/an. Produc]ia lunar` este de 800-900 tone carne de curcan, iar 85% din aceasta se comercializeaz` pe pia]a intern`, prin intermediul re]elelor de hipermarketuri, supermarketuri, cash & carry, precum [i prin re]eaua proprie de magazine, format` \n prezent din 70 de unit`]i la nivel na]ional. Diferen]a de 15% e reprezentat` de exporturile pe pia]a UE, \n special Germania. Investi]ia Galli-Gallo este una pe termen lung [i vizeaz` dou` direc]ii: construc]ia propriu-zis` [i investi]ia \n psihologia consumatorului, respectiv \n cultivarea consumului de carne de curcan. “Ambele direc]ii sunt foarte costisitoare, \ns` estim`m ca \n aproximativ opt ani s` reu[im s` amortiz`m aceste investi]ii”, adaug` Muntean. |n prezent, firmele grupului au peste 600 de angaja]i. Anul trecut, la nivelul grupului de firme, cifra de afaceri a fost de 32 mil. euro, iar pentru 2012 estimeaz` un nivel de 38 mil. euro. Biz

COVER STORY

VACI ALINTATE CU MUZIC~ CLASIC~ Petric` Azoi]ei, unul dintre ac]ionarii de la Agroind Foc[ani (comuna Doaga, jude]ul Vrancea), \[i fr`mânt` zilnic mintea cum s` fac` s` mai acceseze fonduri europene, singurele care \l salveaz` [i \l ajut` s` investeasc`. eocamdat` e mul]umit, pentru c` a investit \n cel mai modern grajd la ora actual` pentru vaci de lapte. Pasiunea sa pentru c`l`torii l-a dus [i \n Germania, \n curtea firmei Hoermann, unde [i-a luat inima \n din]i [i a intrat la ac]ionarul firmei. S-a prezentat [i a reu[it s`-l conving` pe investitor s` vin` cu o echip` [i s` stea timp de trei luni \n România, pentru a face la Doaga un grajd la standardele celui din Germania. Pentru tehnologia folosit` la instala]ia de muls, cea de dejec]ii [i utilajele aferente agriculturii (marca Claas) au fost necesare dou` milioane de euro – bani accesa]i tot prin M`sura 121, care asigur` finan]are pentru modernizarea exploata]iilor agricole. milioane de litri Firma Hoermann a adus de lapte livra]i materialele din Germania c`tre Danone frig. Animalele se bucur` pe [i a lucrat numai cu angaja]i tot parcursul zilei de lumin` proprii, pe care Azoi]ei i-a natural`. Vacile au un loc special g`zduit [i hr`nit pentru a avea un pentru ap`, o perie de sc`rpinat pentru lucru bine f`cut. Sala de muls, DeLatoate suprafe]ele, \ntr-un cuvânt, beneval, a fost adus` din Suedia [i a costat ficiaz` de un confort sporit tot timpul. 160.000 de euro. Au \nv`]at drumul spre culoarul de Cum am putea descrie aceast` tehmuls [i se \ntorc apoi pe un alt culoar nologie? Cu ce se deosebe[te grajdul singure, ca ni[te solda]i disciplina]i. {i din Doaga de altele modernizate? Anica totul s` fie [i mai confortabil, Pemalele au cu[ete individuale, stau pe tric` Azoi]ei s-a gândit s` pun` [i el, pufarin (un nisip foarte fin, extras din cum a v`zut la al]ii, muzic` clasic` lunca Siretului) [i paie tocate [i pentru vacile lui, ca s` le lini[teasc`, s` m`nânc` toat` ziua, dac` asta \[i dole relaxeze. resc. Pufarinul este un a[ternut puterTot o tehnologie interesant` a folosit nic absorbant de umezeal` [i nu Agroind [i \n problema dejec]iilor: evaafecteaz` picioarele vacilor. Pere]ii cuarea din grajd se face cu o instala]ie grajdului sunt construi]i din prelate de raglare, cu lan]. Dejec]iile ajung \n transparente, care se las` când se face

Petric` Azoi]ei

Biz

FOTO: VALI MIREA

canalul de la cap`tul grajdului. De-acolo, un mixer creeaz` un curent de aer [i \mpinge materialul spre storc`tor. Dejec]iile lichide merg prin conducte \n lagune, iar dup` un an de fermentare dejec]iile solide se utilizeaz` la fertilizarea solului.

LAPTE EXCLUSIV PENTRU DANONE Ferma de vaci are 750 de capete, dintre care 350 de vaci mulg`toare. Produc]ia medie este de 25 de litri. “Noi producem numai lapte pe care-l vindem exclusiv la Danone de 11 ani, avem [apte diplome de locul I pe ]ar` la calitatea laptelui”, se laud` fermierul. Agroind Foc[ani a livrat pân` acum 22 de

AGRICULTUR~ HIGH TECH

milioane de litri de lapte companiei Danone, fiind unul dintre cei mai vechi parteneri ai acesteia. “Cu utilaje de mare performan]`, produc]ia a crescut cu 20-30% pe an. Au crescut [i calitatea producerii de lapte, dar [i cantitatea, datorit` furaj`rii [i condi]iilor de via]` ale animalelor”, explic` Azoi]ei, care cre[te vaci din rasa Holstein, prin excelen]` pentru lapte. Grajdul [i instala]ia de muls moderne l-au salvat pe fermierul din Doaga \n iarna lui 2012, când s-a confruntat cu temperaturi [i de minus 27 de grade. “Problema era cu drumurile, c` nu mai ajungeau ma[inile aici s` ia laptele”, spune el. Pân` s` ajung` la parteneriatul excelent cu compania de lactate, Azoi]ei a trecut prin multe \ncerc`ri cu compania sa, la conducerea c`reia este din 1995. A avut, \mpreun` cu un partener, o fabric` de procesare a laptelui. “Trebuia s` cumperi lapte [i de la al]ii [i erau neserio[i. Cinci ani am f`cut asta, dar dup` aceea partenerul cu care am avut afacerea a mutat fabrica la Ialomi]a [i am renun]at. Dac` ai fabric` de procesare nu e convenabil s` dai laptele la al]ii. Ideal e s` valorifici materia final`”, spune acesta. Mai are un regret, c` nu de]ine nici magazine de desfacere [i nici abator pentru ferma sa de 3.000 de porci. Deocamdat` comercializeaz` porcii \n viu. Ferma sa de 1.000 de hectare mai este completat` de grâu, orz, floareasoarelui, lucern` [i p`[une pentru animale. Inten]ioneaz` ca, pân` \n toamna lui 2012, s` finalizeze investi]ia \n 350 de taurine pentru carne, din rasele Limousine [i Charolaise. “Grajdul pentru carne este un simplu [opron care s` ]in` animalele, s` nu fie curent, [i ele stau liber. Merg la p`scut, vin \napoi [i dorm acolo. Mihai Miron (fermier din Alba) cre[te astfel de vaci”, mai explic` Azoi]ei. Are \n plan [i amplasarea unor turbine eoliene pe 35 de hectare de teren \n zona Vrancea, \ns` pentru asta caut` un partener puternic. Agroind Foc[ani a realizat o cifr` de afaceri de 1,5 milioane euro \n 2011 [i un profit mai mic, zice proprietarul, pentru c` \l cople[esc taxele, impozitele [i pre]ul energiei electrice. Biz

DEPOZIT FRIGORIFIC GHIDAT PRIN SOFTWARE A]i mai v`zut legume depozitate [i ghidate printr-un soft pentru a nu se strica? Echipamentele pot fi accesate de oriunde din lume [i se pot modifica parametrii de depozitare. oftware-ul monitorizeaz` [i analizeaz` informa]iile \nregistrate de senzorii din depozit. |n func]ie de condi]iile prestabilite se transmit comenzi automate c`tre aceste echipamente. |n caz de defec]iune, sistemul transmite un mesaj de aten]ionare pe telefonul mobil al inginerului Costin Vasile, proprietarul celui mai modern depozit legumicol din ]ar`, aflat la Gala]i, sau al unei persoane din echipa sa. Informa]ii venite parc` dintr-o er` digital`, cu care pân` acum nu eram obi[nui]i, nu-i a[a? Depozitul are o suprafa]` de 2.500 mp (cam cât un Penny Market) [i o capacitate total` de 2.300 de tone, din care 1.000 de tone de r`d`cinoase (morcov, p`trunjel, p`stârnac, ]elin`, sfecl` ro[ie) [i 1.300 tone de ceap`. Absolvent de automatic`, Costin Vasile s-a implicat \n afacerea tat`lui din dorin]a de a-i u[ura munca [i de a face firma s` creasc`. {i-a dorit [i s` extind` perioada de comercializare c`tre iarn` [i prim`var` (considerat extrasezon), când pre]urile legumelor sunt mai mari. “|n acest fel ne asigur`m o marj` mai mare din produc]ia realizat`”, ex-

plic` el. Apelând la tehnologie, a ajuns s` \mbine natural partea de programare cu cea de agronomie. Investi]ia \n depozit a \nceput \n 2008 [i a fost finalizat` \n 2010, fiind realizat` din surse proprii. Valoarea proiectului a fost de 1,5 milioane euro, la care se mai adaug` jum`tate de milion de euro pentru alte investi]ii care nu au fost eligibile prin proiectul realizat pe fonduri europene. Prin aceast` tehnologizare au fost reduse costurile cu for]a de munc` cu 60%, dar au ap`rut [i alte costuri fixe [i variabile. Pân` acum, marfa care era livrat` direct din câmp nu putea fi ambalat` [i calibrat`. Prin realizarea acestei investi]ii, societatea Simongrig poate furniza ace[ti parametri marilor lan]uri de magazine. Din calculele ini]iale, investi]ia este estimat` s` se amortizeze \n patru ani. Simongrig (\nfiin]at` \n 2001 de Petre Grigore) a cultivat \n acest an 165 ha de legume. Compania a \nregistrat \n 2011 o cifr` de afaceri de 1,26 mil. euro [i estimeaz` pentru acest an aproape dou` milioane de euro. |n cadrul Simongrig intr` produc]ia agricol` [i activitatea de depozitare, sortare, ambalare [i etichetare. Biz Biz

COVER STORY

POVESTEA MERELOR DE S~LAJ Un inginer agronom a \nfiin]at \n S`laj prima cultur` superintensiv` de m`r pe 10 hectare, pe care a protejat-o cu un sistem performant de protec]ie contra grindinei. Acum se ocup` doar de lucr`rile specifice. andor Biro, administratorul firmei S`laj Plant din comuna Ip, a fost primul care a \nfiin]at \n România cultura superintensiv` de meri, \n anul 2001, iar apoi tehnologia a fost preluat` [i aplicat` pe multe sute de hectare din diferite zone ale ]`rii. Anul trecut a finalizat o alt` investi]ie \n premier` pentru ]ara noastr`. Cu 90.000 de euro, acesta a importat din Austria cel mai nou [i performant sistem de protec]ie contra grindinei. Tehnologia const` \n acoperirea livezilor cu pomi fructiferi cu o plas` special`, sus]inut` de un sistem de stâlpi [i fire metalice. De[i la baz` este subinginer minier, pensionar din 1997, \n agricultur` a \nceput s` investeasc` din 2001, cu 2 ha. Acum este ajutat \n afacerea tone la hectar, pune pomi pe portaltoi sa de fiul s`u Istvan [i culproduc]ia de mere M9, cu forma coroanei de tiv` 10 hectare. “Pe cele 2 ha fus sub]ire. Pomii necesit` am plantat 15 soiuri de mere, sus]inere [i irigare \n func]ie inten]ionând s` testez care dinde zon`. Se planteaz` 2.500 – tre acestea se potrivesc cel mai bine 3.000 de pomi/hectar, la o distan]` de cu clima [i condi]iile meteorologice. 3,5 m \ntre rânduri, [i se las` un metru |ntr-un final ne-am axat pe 5-6 soiuri”, \ntre pomi pe rând. Ace[tia intr` pe rod spune Biro. Referitor la investi]ia sa \ncepând cu anul al doilea de la planunic` deocamdat` \n ]ara noastr`, Biro tare, iar investi]ia se amortizeaz` dup` spune c` natura l-a convins s` inves3-4 ani de produc]ie. Manual se execut` teasc` \n sistemul antigrindin`. “Povest`ierile, r`ririle de fructe [i culesul tea \ncepe cândva \n prim`vara anului (pomii nu cresc prea \nal]i, culesul se 2008, când de mai multe ori am «benefiface de la nivelul solului), iar restul ciat» de grindin`. |n lunile iunie-iulie am lucr`rilor se fac mecanizat (aratul pe [ir, achizi]ionat [i montat sistemul antigrincositul, tratamentele) \n func]ie de din` [i bine am f`cut, deoarece grindina m`rimea planta]iei. din acea var` mi-ar fi compromis toat` Produc]ia poate varia \ntre 35 [i 50 recolta. A fost cea mai inspirat` investi]ie tone/hectar, \n func]ie de soi, greutatea de dup` \nfiin]area planta]iei”, spune el. merelor fiind \ntre 150 [i 250 gr/bucat` Cultivarea \n regim superintensiv presu-

35-50

Biz

Sandor Biro

sau chiar mai mari. Comparativ, hectarul de livad` clasic` are pomi planta]i din 4 \n 4 metri, deci cea superintensiv` cu pomi din metru \n metru [i fructe mari aduce o produc]ie de patru ori mai mare. “Indiferent de produc]ie – mare, mic`, deloc – \ntre]inerea livezii cost`: t`ierile trebuie f`cute, tratamentele fito, alte lucr`ri mecanizate, \ntre]inerea utilajelor, combustibilul, salariile etc.”, explic` Biro, \ncercând s` arate de ce nu poate vorbi de cifre absolute. Las` o porti]` spunând c`, dac` România import` mere, asta \nseamn` c` mai e loc pe pia]` [i pentru cei care vor s` investeasc` \n a[a ceva. Compania sa are pia]` de desfacere \n zon` [i chiar are cerere mai mare decât oferta. Cu toate acestea, familia Biro nu inten]ioneaz` s` m`reasc` deocamdat` suprafa]a cultivat`. Biz

COVER STORY

LEGUME |N SERE PE VAT~ MINERAL~ |n zona Pipera, \n locul fostelor Sere Berceni, se \ntind acum, pe 13 ha, cele mai noi tehnologii de cultivare a legumelor. Serele sunt administrate de Hortifruct, singura organiza]ie de produc`tori din România [i sud-estul Europei. hiar dac`, odat` intrat \n

Biz

Cristian Rusu

FOTO: VALI MIREA

curtea firmei Leader Interna]ional, nimic nu \]i las` impresia c` vei r`mâne uimit de modul cum se cultiv` castrave]ii [i ro[iile, f`când slalom printre câini am \naintat \ncrez`tori la \ntâlnirea cu directorul general, Cristian Rusu. Circa 100 de muncitori asist` computerele [i muncesc la cele 13 hectare de sere pe vat` mineral`. Tehnologia de ultim` genera]ie permite ca plantele s` fie controlate. La momentul vizitei noastre, cultura de castrave]i tocmai se recoltase. Totul era alb \n jur: vata mineral` – solul propriuzis, firele albe pe care cresc aceste planta]ii, inclusiv tavanul, care permite deschiderea geamurilor \n caz c` vremea este bun`. Computerul poate spune, la fiecare r`sad \n parte, ce cantit`]i de ap`, de fosfor [i alte minerale sunt necesare pentru a optimiza recolta. “Acest proces este posibil deoarece serele sunt dotate cu instala]ii de iriga]ii asistate de un computer care calculeaz` necesarul zilnic de ap` [i minerale pentru culturi”, spune Cristian Rusu, directorul general al companiei. Practic, dac` planta este \nr`d`cinat` \n vat` mineral`, se alimenteaz` r`d`cina exact cu resursele de care aceasta are nevoie. |n fiecare ser` se g`se[te o instala]ie de microclimat, care func]ioneaz` ca un termostat, reglând temperatura la nivelul optim pentru culturi. “Legumele crescute aici sunt cele mai naturale, pentru c` nu folosim niciun fel de pesticide, se trateaz` natural”, spune Rusu. El explic` faptul c` noua tehnologie permite renun]area la pesticide, fungicide [i erbicide. “Se face combaterea cu pr`d`tori: aducem alte gâng`nii, care le

m`nânc` pe cele d`un`toare”, mai adaug` directorul general.

PRODUC}II DE 4-5 ORI MAI MARI Avantajele unei investi]ii tehnologice de asemenea propor]ii vin \ns` \n timp. Hortifruct a investit din 2006 \ncoace aproximativ 14 milioane de euro pentru cele 13 hectare de vat` mineral`. Recuperarea investi]iei este preconizat` \n 20 de ani, chiar dac` recoltele sunt de 4-5 ori mai mari decât \ntr-o ser` clasic`. Produc]iile sunt la nivel european – circa 800 de tone la hectar la un ciclu de tomate lung, de 11 luni, [i 300 de tone de castrave]i pe dou` cicluri. Costurile sunt [i ele mari [i depind de vreme. Un alt cost foarte mare pentru proprietarii de sere este cel cu energia, de aceea investitorii se gândesc [i la varianta achizi]ion`rii unui sistem

800

de produc]ie a energiei regenetone la hectar, rabile, cel mai produc]ia probabil a unor de tomate panouri solare fotovoltaice. Pentru Hortifruct, desfacerea nu este o problem`. 60% din produc]ie se duce la export. Restul merge pe pia]a româneasc`, deoarece compania – cel mai mare operator de pe pia]a local` de legume – are contracte cu to]i marii retaileri. Din Hortifruct fac parte companiile Leader International, Ostrovit Constan]a, Berser, Leoser [i Ilser, care au avut o cifr` de afaceri cumulat`, conform Ministerului de Finan]e, de aproximativ 43 mil. euro la nivelul anului 2010. Ac]ionarul majoritar al acestor firme este Horia Culcescu. Biz

antreprenoriat COMPETITIVITATEA COMPANIEI Pentru o companie, competitivitatea nu poate fi rezultatul final al eforturilor sale. E o curs` continu`, care presupune inova]ii [i investi]ii continue. DE LES NEMETHY

rticolul meu trecut se intitula “Unde este

competitivitatea?” [i era o dezbatere la nivel na]ional [i european; \n acest articol a[ dori s` duc dezbaterea de la nivel macro la nivel micro. Cu alte cuvinte, s` abord`m competitivitatea de la nivelul unei companii. Care sunt semnele distinctive ale unei companii competitive? O firm` se afl` \n mod precis \n topul competitivit`]ii dac` \[i export` produsele [i serviciile \n toat` lumea, \nregistrând o mai mare satisfac]ie a clientului [i o mai mare profitabilitate decât ale competitorilor. Competitivitatea \nseamn` adesea un avantaj \n materie de pre]uri, dar mai exist` [i alte planuri pe care compania poate fi competitiv`, cum ar fi inova]ia sau calitatea. Practic, toate companiile care sunt competitive au o ofert` unic` de vânzare, \n ceea ce prive[te pre]ul, inova]ia sau calitatea, \ntr-un mod care este relevant pentru clien]i. Când clientul se schimb` sau evolueaz`, acel avantaj competitiv poate \ncepe s` se erodeze. La fel dac` [i concuren]a vine cu o ofert` similar`. Competitivitatea nu este niciodat` static`; pia]a evolueaz` \n permanen]`, iar [tacheta este ridicat` mereu tot mai sus. |n cartea “The Competitiveness of Nations”, scris` \n 1990 de Michael E. Porter, profesor la Harvard, se vorbe[te despre cele cinci for]e care determin` competitivitatea \n industrie. Iat`-le mai jos, exemplificate la nivelul unei companii. Amenin]area reprezentat` de nou-veni]i. Este dificil s` fii competitiv când [tacheta de intrare pe pia]` este foarte joas`. |n aceste cazuri, concuren]a este s`lbatic`. Nou-veni]ii pe pia]` pot modifica dramatic raportul de for]e, mai ales dac` aduc inova]ii tehnologice (vezi Skype \n industria telecom). Puterea de negociere a cump`r`torilor. Dac` nu are un produs competitiv la talie mondial` sau un brand puternic, unui procesator alimentar mic \i va fi foarte greu s` vând` c`tre hipermarketuri. Compania poate fi exclus` din joc pentru c` hipermarketurile vor alege mereu concuren]a sau chiar \[i vor vinde produsele lor “no name”.

Puterea de negociere a furnizorilor. Uneori un furnizor poate domina pia]a atât de puternic, \ncât clien]ii s` nu mai aib` decât prea pu]in` putere de negociere. De exemplu, o linie aerian` care vrea s` achizi]ioneze aeronave de talie mare are la dispozi]ie doi furnizori \n toat` lumea: Boeing [i Airbus. Amenin]area reprezentat` de produsele sau serviciile care le \nlocuiesc pe ale tale. Uneori concuren]a vine din surse complet nea[teptate. De exemplu, eu nu mai port ceas de peste 15 ani – telefonul mobil \mi ]ine loc de ceas. Google credea c` are internetul la picioarele sale [i \ntr-o zi a ap`rut Facebook, care a acaparat accesul la informa]ie.

Rivalitatea dintre concuren]ii deja existen]i. Care este evolu]ia schemei de putere dintr-o industrie? Exist` companii care se pot dovedi la un moment dat oligopoli[ti sau concuren]a este prea acerb` pentru aceast` situa]ie? Pân` [i duopolul Airbus – Boeing d` semne uneori c` este extrem de competitiv. O companie care se bucur` de competitivitate nu se poate culca pe o ureche crezând c` a[a va r`mâne \ntotdeauna; ea trebuie s` inoveze [i s` investeasc` \n mod constant pentru a-[i p`stra competitivitatea sau chiar pentru a o face [i mai puternic`. Dar ce pot face guvernele pentru a stimula competitivitatea? |n multe economii emergente, companiile au la dispozi]ie nenum`rate granturi din partea Uniunii Europene. Nu sunt sigur c` acest lucru ajut` competitivitatea, ba chiar prelunge[te activitatea unor firme care altfel ar disp`rea. M` tem c` aceste granturi \i pot \mpinge pe patroni [i manageri s` devin` mai competitivi la ob]inut ajutoare decât \n activitatea din pia]`. |n opinia mea, cel mai bun lucru pe care \l pot face guvernele este s` creeze un mediu propice pentru afaceri: administra]ie aerisit`, legi [i regulamente corecte, care chiar pot fi aplicate [i care nu se schimb` des, politic` de taxe corect` etc. Guvernele nu s-au priceput niciodat` s` vad` cine este cel mai bun; acest lucru ar trebui l`sat pe seama pie]ei. Biz

LES NEMETHY

CEO [i fondator al Euro-Phoenix, companie de corporate finance / fuziuni [i achizi]ii. Absolvent de Economie [i Drept, cu un master în rela]ii interna]ionale, este autorul c`r]ii “Business Exit Planning”, disponibil` pe Amazon.com.

Biz

Frumuse]e PE MUCHIE DE BISTURIU A [tiut din anul trei de reziden]iat c` vrea s` fac` chirurgie estetic`. Dr. Adina Alberts a perseverat [i de aproape zece ani conduce propria clinic`, \n care anual vin 5.000 de pacien]i pentru tratamente [i interven]ii chirugicale. DE LOREDANA S~NDULESCU

onteaz` mai pu]in cifra de

afaceri a clinicii pe care o conduce, pentru c` nu e \n competi]ie cu nicio alt` unitate de profil. Mai mult conteaz` c` prin mâinile sale au trecut opera]ii de milioane de euro. {i mai important este zâmbetul de pe fe]ele pacien]ilor mul]umi]i. Pe aceste principii [i-a construit chirurgul estetician Adina Alberts businessul, Care Zone, o clinic` care exist` pe pia]` de aproape zece ani, de pe vremea când pu]ini erau cei care auziser` de tratamente cu laser sau aparate de epilare definitiv`. Pionieratul pe o pia]` \nc` neformat` i-a adus beneficii, \n primul rând sub forma reputa]iei pe zona de chirurgie estetic`, \ns` [i multe greut`]i rezultate din eforturile de educare a unei pie]e \nc` nepreg`tite s` se deschid` la toate nout`]ile pe care Adina Alberts le vedea \n clinicile din str`in`tate pe care le vizita sau la care mergea pentru a se specializa. Multe din aparatele pe care le-a adus ini]ial \n clinic` \n primii ani nu le-a putut folosi pentru c` erau prea sofisticate. Apoi a \ncercat s` introduc` un sistem de creditare pentru chirurgia estetic`, \ns` nu a mers, pentru c` pia]a nu era preg`tit`. A lansat un site \n limba englez` pentru a-[i deschide serviciile c`tre turismul medical,

Biz

\ns` a fost nevoit` s` renun]e la aceast` direc]ie fiindc` nu mai f`cea fa]` solicit`rilor. Din 2003, când [i-a deschis primul sediu al clinicii \n hotelul Marriott din Bucure[ti, num`rul de pacien]i a crescut constant, mul]i devenindu-i clien]i fideli ani la rând. |n 2007, a mutat \ntreaga activitate a clinicii \n actualul sediu, pe o suprafa]` total` de 700 mp, cu demisol, parter [i trei etaje, spa]iu \n care sunt amenajate zona de spa, cabinetele medical, blocul operator cu cele dou` s`li de opera]ii [i saloanele pentru pacien]i, CIFRE dar [i zona de cazare \n regim hotelier pentru pacien]ii din provincie sau cei care-i \nso]esc. Timp de [apte ani, pân` \n 2009, an \n care a sus]inut examenul de doctorat, s-a \mp`r]it \ntre Spitalul Clinic Floreasca din Bucure[ti [i propria clinic`. A fost o perioad` foarte dificil`, când dup` g`rzi \n spital venea la clinic` pentru opera]ii. Abia dup` ce s-a desprins de spitalul de stat, loc unde sub \ndrumarea profesorului Lasc`r a avut enorm de \nv`]at, afacerea a crescut spectaculos. “Nu po]i s` faci performan]` dac` te \mpar]i \n mai multe direc]ii”, poveste[te Adina Alberts. Timp de vreo doi ani s-a dedicat exclusiv clinicii, \n fiecare zi a s`pt`mânii, de la 9 diminea]a pân` la 11 noaptea, cu excep]ia duminicilor, când mai

mult z`cea ca s` capete putere pentru pentru a o lua de la cap`t. Volumul \ncas`rilor clinicii este mereu direct propor]ional cu num`rul orelor petrecute de dr. Alberts \n clinic`. “Când munceam 18 ore se vedea, la fel cum se vedea [i când munceam numai [ase ore”, poveste[te ea. Fiind singurul chirurg estetician din Care Zone, situa]ie de care nu este tocmai mul]umit`, activitatea clinicii depinde de ritmul ei de

Care Zone Anul \nfiin]`rii: 2003 Investi]ie: 2 mil. euro Opera]ii anual: 300 Tratamente [i consulta]ii anuale: 5.000 pacien]i

munc`. Ar vrea s` poat` colabora [i cu al]i chirurgi, \ns` acest lucru nu s-a dovedit posibil. Au existat unele \ncerc`ri, care din p`cate nu s-au finalizat cu succes. |n prezent, colaboreaz` numai cu medici din alte specializ`ri: dermatologie, nutri]ie, kinetoterapie, psihologie [i cu personal mediu medical. |n acest context, de[i specializarea de baz` a clinicii este chirurgia estetic`, momentan una dintre direc]iile pe care se poate dezvolta businessul ar fi serviciile de dermatologie. Biz

ANTREPRENORIAT

ESTETIC~

Adina Alberts, director general, Care Zone

Biz

TEHNOLOGIE

GALAXIA SAMSUNG LA PUTEREA A TREIA Este telefonul inteligent al anului [i a fost a[teptat cu sufletul la gur` de speciali[ti, consumatori [i de \ntreaga industrie telecom. Iat`-l pe Samsung Galaxy S III \n toat` splendoarea sa. DE GABRIEL BÂRLIG~

ombinând produse ultraperformante [i apreciate de consumatori cu un marketing inteligent, compania sud-coreean` Samsung a devenit liderul absolut al vânz`rilor de telefoane mobile la nivel global. Samsung este num`rul 1 [i pe segmentul smartphone, care reprezint` viitorul comunica]iilor mobile. Iar vârful de lance al acestui asalt a fost seria GALAXY S. Ne afl`m acum \n fa]a celei de-a treia \ntrup`ri a telefonului ce a schimbat jocul \n clasa sa. Iar Samsung GALAXY S III este un nou concept de smartphone, care nu mai reprezint` doar o unealt` de comunicare, ci recunoa[te, \n]elege, r`spunde [i \]i permite s` \mp`rt`[e[ti momentele importante cu mare u[urin]`. “Samsung GALAXY S III redefine[te modul \n care interac]ion`m cu smartphone-urile, oferind o experien]` de utilizare intuitiv`, pentru a face via]a de zi cu zi mai u[oar`. GALAXY S III poate citi gesturile utilizatorilor, r`spunzând la fiecare comand`, chiar [i f`r` a fi nevoie s` \i atingem ecranul”, a declarat Sorin Manea, Telecom Division Manager, \n cadrul Samsung Electronics România.

Galaxy S III vine cu un design nou, ergonomic [i cu tehnologie de ultim` or`. Procesorul quad-core de 1,4 GHz lucreaz` rapid [i eficient, iar display-ul HD Super AMOLED de 4,8 inch ofer` o experien]` de vizualizare vie [i un unghi de vizualizare mai larg. Pentru o conectivitate mai rapid`, GALAXY S III ofer` Wi-Fi Channel Bonding, ce dubleaz` l`]imea de band` prin Wi-Fi. GALAXY S III permite realizarea de pl`]i mobile. Camera digital` principal` are 8 megapixeli, iar cea frontal` de 1,9 megapixeli permite [i ea \nregistrarea de video \n format HD. Dar, a[a cum ne-a obi[nuit Samsung, tehnologia nu e un scop \n sine, ci o unealt` pus` \n slujba unei experien]e de utilizare deosebite, des`vâr[ite de sistemul de operare Android 4.0 (Ice Cream Sandwich). Designul este ergonomic [i stilat, cu linii fine [i naturale inspirate de natur`. Smartphone-ul este disponibil \n momentul de fa]` \n culorile Pepper Blue [i Marble White, \ns` Samsung va lansa o varietate mai larg` de op]iuni de culoare. Func]iile care fac Samsung GALAXY S III cu adev`rat special sunt detaliate [i ilustrate \n aceste pagini. Biz

POWERD BY

POP UP PLAY Este o func]ie ce ofer` posibilitatea red`rii unui videoclip pe oricare parte a ecranului, \n timpul rul`rii altor programe pe restul ecranului. Astfel, nu trebuie s` \ntrerupe]i vizionarea clipului \n timp ce-l \mp`rt`[i]i cu prietenii.

SMART STAY Prin intermediul func]iei Smart Stay, GALAXY S III recunoa[te modul \n care este utilizat telefonul – de la citirea unor ebook-uri la navigare web – prin detectarea ochilor utilizatorului cu ajutorul camerei frontale. |n plus, men]ine o luminozitate ridicat` a ecranului, pentru o vizualizare superioar` a con]inutului.

S BEAM Aduce o \mbun`t`]ire serviciului Android Beam, prin combinarea tehnologiilor NFC [i Wi-Fi direct, ce permite partajarea de con]inut multimedia prin simpla atingere a altui GALAXY S III, chiar [i f`r` semnal de re]ea sau Wi-Fi.

BURST SHOT {I BEST PHOTO Camera de 8 MP are un decalaj zero al obturatorului, ce permite captarea obiectelor aflate \n mi[care [i \ncorporeaz` func]iile Burst Shot, ce capteaz` 20 de cadre dintr-o atingere, [i Best Photo, ce selecteaz` cea mai bun` fotografie dintr-o secven]` de 8 cadre captate consecutiv.

S VOICE Interfa]a pentru limbaj S Voice permite telefonului s` asculte [i s` r`spund` la comenzile utilizatorilor, oferind \n acela[i timp func]ii puternice pentru controlul dispozitivului. Pute]i folosi S Voice [i pentru a g`si cântecele favorite, pentru a verifica starea vremii, trimite mesaje text [i apela un contact din agend`, organiza orarul sau lansa automat camera [i realiza o c`utare personalizat` pe web. Biz

TEHNOLOGIE

S BEAM

Permite partajarea de con]inut multimedia prin simpla atingere

Robert Z`nescu Directorul Direc]iei de Comunicare Corporativ`, Bancpost Lucreaz` de mul]i ani \n sistemul bancar [i cunoa[te importan]a accesului permanent la informa]ie. Tocmai de aceea smartphone-ul este pentru Robert Z`nescu ultimul obiect al lumii materiale la care ar putea renun]a. Directorul Direc]iei de Comunicare Corporativ` a Bancpost consider` c` elementul fundamental al experien]ei de utilizare a unui telefon inteligent este conectivitatea. “Dac` pot accesa contul meu Google, am tot: contacte, agend`, fi[iere. Restul sunt detalii", spune Robert. De altfel, el apreciaz` \n primul rând la un smartphone experien]a de utilizare, care include \ns` performan]ele tehnice (viteza \n utilizare, un meniu u[or de folosit) [i designul. Performan]ele camerei foto nu fac parte pentru Robert din criteriile esen]iale de alegere a telefonului mobil. “O experien]` de utilizare de nota zece \nseamn` acces la e-mail, internet [i acces la \ndemân` la re]elele sociale.” Biz

Biz

POWERD BY

a altui GALAXY S III, chiar [i f`r` semnal de re]ea sau Wi-Fi.

Sonia N`stase Obi[nuit` cu dinamismul domeniului serviciilor de hospitality, Sonia N`stase apreciaz` \n primul rând la un smartphone plusul de interactivitate pe care i-l aduce acesta. “Pentru mine, smartphone-ul a \ncetat de mult s` fie doar un gadget, e un instrument care m` ajut` s` fiu \n mai multe locuri deodat`”, spune Sonia. La un telefon inteligent, ea apreciaz` [i designul simplu [i curat, utilizarea intuitiv` [i, mai ales, s` nu r`mân` când ]i-e lumea mai drag` f`r` baterie, conexiune sau capacitate de procesare. Iar accesul la internet este esen]ial. “De multe ori, am nevoie de o informa]ie rapid, pe loc, a[a c` accesul la internet, la e-mail [i, de ce nu, la una din conexiunile dintr-o re]ea social` sunt utile pe un telefon care e aproape mereu l`ng` mine.” Biz

FOTOGRAFII: MIHAI BALOIANU

General Manager, Howard Johnson Grand Plaza Bucharest

Biz

TEHNOLOGIE S VOICE

Telefonul ascult` [i r`spunde la comenzile vocale ale utilizatorilor, oferind \n acela[i timp func]ii puternice pentru controlul dispozitivului

{tefan Iordache Fondator [i COO, Leo Burnett România Conducând un grup de 8 firme [i 170 de oameni din domeniul comunic`rii, {tefan Iordache folose[te din plin telefonul mobil, recunoscând c` acesta a devenit vital pentru el. "|mi ofer` libertate de mi[care, rapiditate, informa]ia acolo [i \n momentul \n care am nevoie de ea", spune fondatorul Leo Burnett România. Nu poate privi un smartphone decât ca un tot, nedelimitând performan]ele tehnice de partea de design, de experien]a \n utilizare sau de performan]a camerei foto. "Ca s` r`spund` nevoilor mele, trebuie s` aib` performan]e maxime la toate aceste patru criterii", spune {tefan, care consider` telefonul mobil una dintre cele mai importante inven]ii. Biz

Biz

POWERD BY SMART STAY

GALAXY S III recunoa[te modul \n care este utilizat, detectând ochii utilizatorului cu ajutorul camerei frontale, [i nu \nchide ecranul dac` acesta e privit.

Mirela Tudorache-Secan Marketing Director, Blue Air Pentru Mirela, impactul smartphone-ului asupra vie]ii sale de zi cu zi a fost clar: i-a dat-o peste cap! "Feti]a mea m-a \ntrebat la un moment dat cum poate fi internetul a[a de mic ca s` \ncap` \ntr-un telefon. M` amuz [i acum, \ns` realizez c` via]a cu smartphone este mult mai plin` de culoare", spune Mirela. "Intelifonul" o conecteaz` la tot ce-[i dore[te: “aparatul” foto e permanent la ea, ca [i internetul, plus sutele de aplica]ii care-]i fac via]a mult mai u[oar`. {i Mirela apreciaz` foarte mult c` ob]ine un feedback instant [i totul se petrece \n timp real, lucru extrem de important pentru un om activ. La un smartphone, Mirela caut` simplitatea, dar recunoa[te c` [i designul conteaz`. "Eu sunt o persoan` complicat`, a[a c` telefonul nu trebuie s` fie mai complicat decât mine." Biz

Biz

TEHNOLOGIE

Cristina Bazavan Jurnalist freelancer & blogger – www.bazavan.ro Cristina are o experien]` vast` \n media, pornind de la radio (Europa FM, Radio Guerilla) [i trecând prin presa scris` (redactor-[ef Tabu), iar \n ultimii ani s-a impus ca o voce puternic` \n social media din România. Rela]ia cu smartphone-ul a fost ini]ial agitat`. “Sunt dintre cei care acum doi ani sus]ineau sus [i tare c` telefonul e pentru a vorbi la el [i atât. Un smartphone mi se p`rea o agresiune la timpul meu liber: toat` lumea putea da de mine oricând”, spune ea. Dar, de un an [i jum`tate de când folose[te smartphone-uri, [i-a schimbat total comportamentul de utilizare a internetului [i are mai mult timp liber, fiindc` r`spunde la mailuri \n taxi [i posteaz` imediat pe blog sau Facebook lucrurile relevante pentru audien]a pe care o vizeaz` \n online. “De când utilizez smartphone, publicul meu din online a crescut cu mai mult de 30%”, spune Cristina, care apreciaz` \n primul rând la un smartphone designul [i apoi u[urin]a \n utilizare. Biz

DESIGN

Ergonomic [i stilat, cu linii fine inspirate de natur`, GALAXY S III este disponibil \n momentul de fa]` \n culorile Pepper Blue [i Marble White.

Biz

POWERD BY

BURST SHOT {I BEST PHOTO

Camera de 8 MP are un decalaj zero al obturatorului, [i capteaz` 20 de cadre dintr-o atingere cu func]ia Burst Shot, iar Best Photo selecteaz` cea mai bun` fotografie dintr-o secven]` de 8 cadre captate consecutiv.

Sergiu Biri[ Fondator [i Director General, Trilulilu Sergiu nu-[i mai poate imagina via]a f`r` smartphone, care i-a schimbat fundamental felul \n care munce[te, comunic` sau se distreaz`. “Sunt conectat continuu la tot ceea ce ma intereseaz`. Fie c` dau mailuri, citesc [tiri sau ascult muzic`, \l am tot timpul cu mine”, spune cel care conduce din 2007 cel mai vizitat site de divertisment din România, cu peste 2,2 milioane de vizitatori unici lunar. {i, fiindc` tot veni vorba de muzic`, Trilulilu a lansat recent Zonga, aplica]ie de muzic` premium care ofera acces la cea mai mare colec]ie de muzica oficial` din România pe computer sau smartphone. De altfel, Sergiu folose[te doar 15% din timp smartphone-ul ca telefon, pentru c` \n rest \l consider` un mini-computer pe care \l are cu el tot timpul si care e conectat \n permanen]` la Internet. Când vine vorba de evaluarea unui smartphone, fondatorul Trilulilu nu poate alege un singur criteriu decisiv. “|ntotdeauna trebuie s` aiba un scor maxim la to]i dintre cei patru factori: performan]ele tehnice, design, experien]` de utilizare, camer` performant`. Biz

Biz

SPORT

CINE CÂ{TIG~ LA EURO 2012?

entru orice ]ar` de pe B`trânul Continent, organizarea campionatului european de fotbal, cunoscut pe scurt sub numele de EURO, era privit ca o realizare deosebit`, atât din punct de vedere sportiv, cât [i turistic, politic [i financiar. Num`rul mare de turi[ti a[tepta]i s` viziteze Polonia [i Ucraina, cele dou` ]`ri care g`zduiesc anul acesta competi]ia, ar urma s` aduc` venituri importante \n conturile businessurilor locale. Dar o competi]ie de o asemenea amploare implic` cheltuieli importante pentru dou` state ex-comuniste aflate \n curs de dezvoltare, iar \ntrebarea de pe buzele tuturor era: cât de profitabil` este

Biz

organizarea EURO pentru Polonia [i Ucraina? Iar bucuria g`zduirii acestui turneu se transforma, u[or-u[or, \ntr-o povar` pentru bugetele celor dou` state.

MAI IEFTIN |N UCRAINA Nu to]i polonezii [i ucrainenii erau atât de pesimi[ti. Cu toate c` bugetele au fost consistente, cele dou` ]`ri beneficiaz` \n momentul de fa]` nu doar de stadioane ultramoderne care vor putea fi folosite zeci de ani, ci [i de o infrastructur` mult \mbun`t`]it`. Potrivit ministrului Infrastructurii din Ucraina, Boris Kolesnikov, vecinii no[tri au cheltuit pu]in peste 4 miliarde de euro pentru lucr`rile la drumuri, aeroporturi, stadioane [i cheltuieli tehnice. Nota de plat` este una mul]umitoare, ]inând cont de faptul c`

partenerii lor, polonezii, au cheltuit de [apte ori mai mult pentru lucr`rile de infrastructur`. Pe de alt` parte, economia f`cut` de ucraineni vine cu un pre]. Cu numai câteva zile \nainte de startul EURO 2012, doar stadionul din Kiev era preg`tit s` g`zduiasc` \n condi]ii optime un meci de o asemenea anvergur`, \n timp ce la stadioanele din Done]k, Harkov [i Lvov \nc` se efectuau lucr`ri tehnice [i de finisaj. EURO 2012 pare s` fie o afacere esteuropean` \n adev`ratul sens al cuvântului. Organizatorii nu au reu[it s` fac` fa]` exigen]elor g`zduirii unui turneu final de asemenea amploare. Debutul CE din 2012 a g`sit cele dou` ]`ri gazd` u[or nepreg`tite din punctul de vedere al infrastructurii. Includem aici [i Polonia, \ntrucât, de[i a investit peste 20 de

SPORT

O dat` la patru ani, una sau dou` ]`ri europene organizeaz` cea mai prestigioas` \ntrecere fotbalistic` continental`. Este \ns` un motiv de s`rb`toare sau o povar`? DE DRAGO{ L~Z~RESCU miliarde de euro \n infrastructur`, problemele privind termenul de finalizare a stadioanelor este tras la indigo dup` modelul ucrainean: cu patru zile \nainte de primul fluier la EURO 2012, doar stadionul din capitala Var[ovia era 100% finalizat, \n timp ce pe arenele din Gdansk, Wroclaw [i Poznan mi[unau inginerii [i constructorii. Problemele tipic estice nu se opresc la stadioane. Michel Platini, pre[edintele UEFA, i-a atacat dur pe hotelierii polonezi [i ucraineni, numindu-i “bandi]i” [i “escroci” pentru c` au m`rit considerabil pre]urile camerelor \n timpul EURO.

CE CÂ{TIG~ POLONIA {I UCRAINA

sul turneului nu mai pu]in de 20.000 de suporteri vor traversa zilnic grani]a dintre cele dou` state. De[i ucrainenii au cheltuit de [apte ori mai pu]in pentru lucr`rile de infrastructur`, rezultatele pe termen lung s-ar putea s` \i fac` s` regrete economiile f`cute pe termen scurt. Polonia a investit 20 de miliarde de euro \n infrastructur`, echivalentul a 5,2% din PIB. Mare parte din bani au fost direc]iona]i c`tre drumuri, \ntrucât, \nainte de câ[tigarea cursei de organizare a EURO, Polonia avea a patra cea mai slab` re]ea de drumuri din Uniunea European`. Moderniz`rile vechilor [osele precum [i construirea noilor drumuri contribuie deja la cre[terea eficien]ei [i a productivit`]ii produc`torilor locali.

Dar efectele pozitive ale acestui turneu pentru economia celor dou` state nu pot fi ignorate. Potrivit unui raport al Erste Group, nu mai pu]in de un milion de turi[ti vor vizita cele dou` ]`ri pe parcursul IMPACTUL BALONULUI ROTUND campionatului european INDICATOR POLONIA de fotbal. Ace[tia vor peINVESTI}IE 5,2% din PIB trece \n medie 3-4 nop]i \n 500.000-700.000 Ucraina [i Polonia [i se es- TURI{TI-SUPORTERI timeaz` c` vor cheltui CRE{TERE PIB PE TERMEN LUNG 1,4%-2,7% aproximativ 800 de euro Sursa: Erste Group de persoan` pe parcursul [ederii lor \n ]`rile estice. La aceste sume MAI MULT FOTBAL, {OMAJ MAI MIC se adaug` veniturile pe care organizatoOficialii polonezi sper` ca, odat` cu rii le vor ob]ine din vânzarea celor 1,4 noile investi]ii, [omajul s` coboare la milioane de bilete la meciuri. Dar venitunivelul de 12,3% la finele acestui an. rile directe nu sunt principalul câ[tig De asemenea, lucr`rile vor atrage \n pentru Polonia [i Ucraina. Cele dou` viitor investi]ii str`ine, un capitol la state se vor putea l`uda cu pa[ii imporcare România sufer` la rândul ei pe tan]i f`cu]i \n direc]ia progresului econofondul unei infrastructuri deficitare. mic. |n momentul de fa]`, ambele ]`ri De[i investi]iile polonezilor sunt conbeneficiaz` de o infrastructur` mult sistente, au reu[it s` p`streze ponderea \mbun`t`]it`, comparabil` cu cea vestbanilor care au mers spre stadioane la european`. Aici se adaug` [i rezolvarea sub 10% din investi]ia total` \n infrasproblemelor vamale, \ntrucât pe parcurtructur`, performan]` neegalat` de fos-

tele state organizatoare ale turneului EURO. Pe de alt` parte, turismul nu va avea un impact major \n economia Poloniei, sunt de p`rere anali[tii de la Erste. “Efectul beneficiilor venite din zona turismului va exista doar pe termen scurt, folosind mai mult la acoperirea cheltuielilor extraordinare, de exemplu cele cu securitatea”, explic` Brigit Niessner, analist-[ef al diviziei de macroeconomie pe Europa Central` [i de Est \n cadrul Erste Group. Ucraina a cheltuit 9% din PIB \ntre 2008 [i 2012 pentru a organiza turneul de fotbal, generând \n medie 69.000 de noi locuri de munc` \n fiecare an. 85% din buget a fost cheltuit pentru refacerea infrastructurii extrem de precare. Toate ora[ele ucrainene care g`zduiesc meciuri de fotbal la EURO 2012 beneficiaz` de aeroporturi cu terminale construite de la zero. Sistemul feroviar a fost practic reconstruit, astfel c` \n momentul de fa]` c`l`torii se pot bucura de trenuri coreene care se deplaseaz` cu o vitez` de pân` la 180 km/h. Nu se [tie dac` aceste investi]ii ar fi fost realizate \n cazul \n care Ucraina nu ar fi coorganizat turneul final. Observând transform`rile prin care au trecut Polonia [i Ucraina, indiferent de dificult`]ile \ntâmpinate, nu putem s` nu ne \ntreb`m ce impact ar UCRAINA avea organizarea unui ast9% din PIB fel de turneu \n România, 500.000 al`turi de un stat vecin precum Bulgaria sau NA Ungaria. Avem deja experien]a construirii unui stadion la nivel european, \ns` miza ar fi, la fel ca \n cazul Poloniei [i Ucrainei, reabilitarea infrastructurii care afecteaz` de ani buni nivelul investi]iilor str`ine. F`r` \ndoial`, mo[tenirea comunist` a celor dou` state continu` s` bântuie organizarea EURO 2012, \ns` fluierul de start s-a auzit, iar ucrainenii [i polonezii au reu[it s` o scoat` la cap`t pe ultima sut` de metri. La finalul turneului, pe lâng` echipa care va ridica trofeul deasupra capului vor mai exista doi câ[tig`tori: Polonia [i Ucraina. Biz Biz

Profituri din pensul`

ART~

re[terea economic` \ntârzie s` \[i fac` apari]ia? Incertitudinea financiar` continu` s` te bântuie? Investe[te \n art`, pare s` fie recomandarea speciali[tilor. |ns` mai importante decât recomand`rile sunt cifrele care stau \n spatele acestei alegeri: \n timp ce ac]iunile companiilor tranzac]ionate pe burs` nu reu[esc s` le ofere investitorilor prea multe motive de bucurie, investi]iile \n art` ofer` un randament mediu anual de 27,43% \n România. Nu vorbim doar de un trend local. Randamentele atractive pe care le ofer` obiectele de art` se reg`sesc \n majoritatea statelor. Bine\n]eles, fiecare ]ar`, zon` economic` sau tehnic` de lucru are dinamici diferite. “Mei Moses (indice din domeniul artei – n.r.) indic` randamente de 14% pentru arta impresionist` [i modern`, fa]` de 4% pentru operele vechilor mae[tri \n 2011”, explic` Manuela Pl`pcianu, CEO al Artmark. Pia]a româneasc` de art` a momentului este func]ional` [i dinamic` datorit` noilor investitori atra[i de randamentele \n cre[tere ale arti[tilor români, precum [i numero[ilor iubitori

Când ac]iunile de pe burs` \ntârzie s` ofere randamentele mult a[teptate de investitori, e cazul s` ne l`rgim orizonturile. |ntr-o recesiune prelungit` se dovede[te \nc` o dat` faptul c` arta nu e doar o investi]ie sigur`, ci [i extrem de profitabil`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ai artei care s-au convins deja de satisfac]iile pe care le aduce dialogul neconsumat cu propria colec]ie. Tendin]a este una ascendent`, moderat` de un nou moment de fluctua]ii economice, \ns` constant` \n ceea ce prive[te evolu]ia cota]iilor pentru un num`r semnificativ de arti[ti ai tuturor perioadelor. Randamentul anual mediu al pie]ei române[ti a fost \n 2011 de 27,43%, \n continuare mult superior productivit`]ii financiare a altor pie]e investi]ionale. “Pia]a de art` din România a ajuns la valoarea de aproximativ 14 milioane de euro \n anul 2011, \n cre[tere cu 68% fa]` de la cele 8,3 milioane de euro realizate \n 2010 [i aproape de patru ori mai mult fa]` de anul 2009, cifrele reprezentând totalul tranzac]iilor publice, \n licita]ii de art`”, adaug` oficialii de la Artmark. Compania condus` de Manuela Pl`pcianu a realizat vânz`ri totale de 10,63 milioane de euro anul trecut. Cel mai mare fond de investi]ii \n art`, The Fine Art Fund – domiciliat \n Anglia – cu active de 100 milioane de dolari, a ob]inut un randament anualizat de 25,5% la activele vândute din 2001 pân` \n 2010, conform raportului Deloitte Art Tactic. De asemenea, la invel interna]ional, \n intervalul 2000 – 2010, to]i indicii de art` au avut randamente mai ridicate decât cele ob]inute de indicele bursier S&PX Index.

Stabilitate sporit` F`r` a fi corelat` cu alte pie]e financiare, pia]a de art` nu sufer` acelea[i oscila]ii, ceea ce o recomand` ca un mediu investi]ional generos, mai ales \ntr-o pia]` emergent`, care nu [i-a atins \nc` poten]ialul. “Pentru c` pia]a româneasc` este \nc` \ntr-o perioad` de dezvoltare, randamentele pentru operele arti[tilor din Biz

ART~

toate perioadele cunosc performan]e remarcabile: tendin]ele sunt \n cre[tere pentru o bun` parte din arti[tii tranzac]iona]i”, explic` CEO-ul Artmark. Investi]ia \ntr-un obiect de art` nu aduce doar profituri importante, ci [i r`sf`] spiritual [i un statut social atât de important pentru majoritatea românilor. Ca [i celelalte investi]ii \n active tangibile (aur, metale pre]ioase), investi]ia \n art` este adecvat` mai ales pentru conservarea portofoliului, \ns` deciziile cump`r`torilor nu se bazeaz` \ntotdeauna exclusiv pe aceast` premis`. “Investi]ia \n art` comport` dou` laturi: una financiar` [i una emo]ional`, valoarea operelor de art` fiind generat` de un cumul de factori de natur` obiectiv` dar [i subiectiv`. Este motivul pentru care deseori, \n licita]iile publice, pre]ul de adjudecare dep`[e[te estimarea speciali[tilor privind valoarea operei de art`”, explic` Eugen Voicu, pre[edintele Consiliului de Supraveghere Certinvest [i totodat` unul dintre pionierii pie]ei de capital din România. Potrivit lui Voicu, includerea artei \n portofoliul investi]ional poate cre[te eficien]a investi]iei, \ntrucât arta [i alte obiecte de acest gen \[i conserv` valoarea \n perioadele de recesiune. Românii par s` fi \n]eles importan]a de]inerii obiectelor de art` \n portofolii. Fondul Certinvest Art` Româneasc` a reu[it s` atrag`, la doar 14 luni de la lansare, un num`r de 41 de investitori [i active de peste 1,8 milioane de euro. Certinvest Art` Româneasc` a vândut pân` \n prezent 3,2% din valoarea portofoliului, ob]inând un randament anualizat la exit de aproape 19%. Arta de patrimoniu se apreciaz`, la fel ca [i arta postbelic` [i contemporan` [i nu va mai trece mult pân` când aceasta va 48

Biz

Pentru c` pia]a romåneasc` este \nc` \ntr -o perioad` de dezvoltare, randamentele pentru operele arti[tilor din toate perioadele cunosc performan]e remarcabile: tendin]ele sunt \n cre[tere pentru o bun` parte din arti[tii tranzac]iona]i.” Manuela Pl`pcianu, CEO Artmark

ajunge s` dep`[easc` valorile realizate de capodoperele marilor mae[tri. Direc]ia se poate observa, de exemplu, \n randamentul mediu anual calculat pentru opera pictural` a artistului postmodern Corneliu Baba la 44,38% (randamentul atinge chiar 81,92% pentru

timp de criz`. Buna func]ionare a pie]ei asigur` lichiditatea operelor de art` cump`rate, iar pia]a romaneasc` \[i arat`, din 2009, for]a prin rezultatele pozitive ale licita]iilor de art`. Un exemplu \n acest sens este vânzarea recent` a sculpturii “Prometeu” de Constantin Brâncu[i, adjudecat`

opera sa \n alte tehnici de culoare). Evolu]ia este la fel de evident` [i \n ceea ce prive[te cota]ia artistului interbelic Rudolf Schweitzer-Cump`na, care a crescut \n perioada 1995-2010 de la 698,13 la 5.610,25 euro, pentru ca \n 2011 s` ajung` la 6.756,96 euro. |n acela[i an, randamentul maestrului postmodernist Alexandru Ciucurencu a atins 88,6%, cu o cota]ie de peste 15.000 de euro. Stabilitatea vine din gradul redus de corelare al pie]ei de art` cu celelalte pie]e financiare: influen]at` numai indirect de fluctua]iile economice, arta \[i conserv` \n bun` m`sur` valoarea, fiind o bun` protec]ie \n

pentru 9,6 milioane de euro \n cadrul unei licita]ii din New York.

Arta tranzac]iilor Cea mai important` tranzac]ie de art` petrecut` \n România este vânzarea, \n Licita]ia de Iarn` Artmark 2011, a picturii “|n iatac” de Nicolae Tonitza cu suma de 290.000 de euro, care de]ine recordul actual pe pia]`. Urm`toarele opt vânz`ri din clasamentul celor mai \nsemnate apar]in unor capodopere emblematice semnate Nicolae Grigorescu: “}`r`ncu]` odihnindu-se” cu 270.000 de euro (record de autor), “Ciob`na[ pe Valea Doftanei” [i “}`r`ncu]` cu fuior pe

ART~

Segmentul de art` postbelic` [i contemporan` al pie]ei române[ti a cunoscut \n 2011 pre]uri de adjudecare record (30.000 euro pentru “Prin]esa” lui Alexandru Bunescu) [i randamente de peste 44% pentru opera lui Corneliu Baba, de exemplu.

celelalte categorii, \n România, arta mae[trilor moderni [i impresioni[ti este \nc` cea mai c`utat`, ob]inând [i pre]urile maxime. Aceast` orientare indic` pruden]a specific` unei pie]e de art` tinere, care opteaz` pentru opere [i autori consacra]i, ducând astfel la randamente \n cre[tere \n aceast` perioad`, pentru arti[ti de patrimoniu precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu sau Rudolf Schweitzer-Cump`na. Pia]a artei contemporane, care de]ine cea mai mare cot` din pia]a interna]ional`, cu vânz`rile [i randamentele cele mai spectaculoase, \ncepe \ncet-\ncet s` câ[tige teren [i \n România.

Unul dintre cele mai elocvente exemple \n sus]inerea artei contemporane este Ateliermix, un proiect fondat [i condus de Floriana Ionescu. Pentru a cre[te \n valoare, tinerii arti[ti români au nevoie de expunere, motiv pentru care Ateliermix se orienteaz` spre pie]ele externe [i \n special spre fonduri de investi]ii. Pentru Floriana Ionescu, Ateliermix a \nceput ca o pasiune \n timpul liber, atunci când nu era ocupat` cu via]a corporatist`, \ns` evolu]ia proiectului a determinat-o s` renun]e la cariera de angajat \n multina]ional` [i s` ia calea antreprenoriatului \n arta contemporan`. “Proiectul a avut succes, am avut vânzari chiar din primul

FOTO: VALI MIREA

cale” cu 250.000 de euro, “Cârcium` la Ruc`r” cu 230.000 de euro. Toate vânz`rile peste pragul de 200.000 de euro au fost \nregistrate \ncepând din Licita]ia de Prim`var` 2011. Dac` arta contemporan` se vinde cel mai bine \n lume, deta[ându-se semnificativ de

E unul din obiectivele noastre s` colabor`m cu produc`torii de mobil` din Romånia. Aceste lucr`ri chiar s-ar integra \ntr-o cas`, po]i ob]ine un efect cool eclectic prin aceste lucr`ri. |n str`in`tate cam toate revistele [i designerii recomand` lucr`ri de art` contemporan`”.

Floriana Ionescu, CEO Ateliermix

an \n afara ]`rii, fonduri de investi]ii din Fran]a erau interesate de arti[tii no[tri. Am reu[it s` manageriem bine aceste tranzac]ii, de aceea am decis s` plec”, \[i aminte[te CEO-ul Ateliermix. Spre deosebire de arta clasic`, picturile contemporane se bucur` de un real succes atunci când vine vorba de vânzarea online, principalul motiv fiind legat de pre]urile inferioare, de ordinul sutelor sau miilor de euro. Floriana Ionescu a ajuns, la mai pu]in de doi ani de la lansarea Ateliermix.ro, pe pia]a interna]ional`, având comenzi din Fran]a [i SUA. “Am ajuns la clien]ii strìni prin intermediul site-ului, pe care l-am promovat inclusiv pe forumurile strìne [i site-urile de specialitate. |n prim` faz` am avut o promovare exclusiv online, pe care s-a bazat [i succesul din strìn`tate”, explic` Ionescu. Pentru ea, urm`torul pas pare s` fie mediul offline. Antreprenoarea \[i propune s` participe la atât la licita]ii, cât [i la târgurile de specialitate, \n ]ar` [i \n strìn`tate, la Paris [i Milano. “E unul din obiectivele noastre s` colabor`m cu produc`torii de mobil` din România. Aceste lucr`ri chiar s-ar integra \ntr-o cas`, po]i ob]ine un efect cool eclectic prin aceste lucr`ri. |n strìn`tate cam toate revistele [i designerii recomand` lucr`ri de art` contemporan`”, spune ea. Arta, atât cea contemporan` cât [i cea clasic`, [i-a dovedit deja eficien]a din punct de vedere financiar, iar antreprenorii din domeniu au \nv`]at cum [i mai ales unde trebuie s` se promoveze pentru a avea succes. Pentru ca cercul s` se \nchid` favorabil pentru toate p`r]ile, este nevoie ca tot mai multe fonduri de investi]ii s` accepte c` randamentele mult-a[teptate pot ap`rea din cele mai neobi[nuite domenii. Biz Biz

INTERVIU

Vrem s` readucem Bergenbier pe cre[tere De[i anul trecut Bergenbier nu a crescut \n cot` de pia]`, 2012 a \nceput mai optimist decât \n 2011. Startul bun din prezent se datoreaz` \n mare parte lans`rilor [i investi]iilor f`cute \n promovarea noii platforme de brand [i a noilor sortimente de bere lansate. DE LOREDANA S~NDULESCU Molson Coors a achizi]ionat StarBev, de]inut de fondul de investi]ii CVC, contra sumei de 2,6 miliarde de euro. Achizi]ia se \ncadreaz` \n strategia Molson Coors de extindere c`tre pie]ele cu poten]ial de cre[tere, cum este Europa Central` [i de Est, una dintre cele mai atractive pie]e ale berii având \n vedere poten]ialul de revenire pe m`sur` ce regiunea se \ntoarce la ratele de cre[tere din perioada de dinainte de criz`. Despre impactul acestei tranzac]ii, dar [i despre planurile de dezvoltare pe plan local ale Bergenbier, parte a StarBev, am discutat cu Jens Hoesel, pre[edinte al Bergenbier SA.

Cum a evoluat afacerea Bergenbier din mai anul trecut, când a]i preluat conducerea companiei? |ntotdeauna exist` un mix de factori care influen]eaz` performan]ele unei companii sau ale unui brand. Anul trecut pia]a berii a fost una foarte volatil`, cu sui[uri [i coborâ[uri de la o lun` la alta. Per ansamblu, dup` cum reiese din datele Institutului Na]ional de Statistic`, \n medie, pia]a s-a men]inut la un nivel constant, de[i de la o lun` la alta au existat unele fluctua]ii. Aceast` situa]ie este cauzat` de faptul c` multe lucruri sunt impredictibile, pe de o parte din cauza vremii, pe de alt` parte din cauza faptului c` mediul de afaceri este unul foarte competitiv [i ofensiv, toat` lumea vrea s` câ[tige cât mai mult` cot` de pia]`. |n plus, situa]ia economic` nu este una tocmai propice, cu criza din zona euro [i tot ceea ce se \ntâmpl` \n lume. 50

Biz

Toate acestea au impact [i asupra economiei române[ti. |n astfel de condi]ii, \ntr-o perioad` de incertitudine economic`, compania Bergenbier nu a crescut \n cota de pia]` anul trecut. |ns` ne-am \nv`]at lec]ia, am analizat ce a mers bine [i ce nu a mers \n ultimii ani, de aceea ne-am intensificat activitatea pe zona de inova]ie deoarece suntem convin[i c` inova]ia este unul din pilonii strategici care vor revitaliza pia]a berii. De asemenea, ne-am dat seama c` trebuie s` ne concentr`m mai mult pe Bergenbier, brandul principal din portofoliul nostru, care are un mare grad de notorietate [i care se bucur` de o puternic` platform` prin Ziua B`rbatului, eveniment care anul acesta a strâns peste 20.000 de participan]i. Vrând s` consolid`m acest brand, anul acesta am relansat Bergenbier cu noi ambalaje care comunic` \n mod coerent [i unitar simbolurile atât de bine cunoscute ale berii b`rba]ilor.

A]i r`mas la culoarea galben pentru Bergenbier. |n toate aceste relans`ri de care a]i amintit nu s-a mai pus problema schimb`rii culorii? Da, am r`mas la galben. Trecerea la ro[u a fost o decizie gre[it` \n urm` cu doi ani [i jum`tate. Ne-am dat seama c` nu ne ajuta [i \n plus altera felul \n care consumatorii ne percepeau. Ne-am intensificat [i activit`]ile de promovare online, brandul Bergenbier s-a deschis c`tre social media, am f`cut mai multe

reclame pentru TV, avem ambalaje noi, o nou` platform` de brand [i noi activ`ri. Am f`cut \ntr-o jum`tate de an ce alte branduri fac \n patru – cinci ani.

Nu a fost prea mult s` concentra]i \ntr-o jum`tate de an atât de multe lucruri? Pia]a berii este una foarte competitiv`, ca s` te diferen]iezi trebuie s` fii foarte activ. Chiar dac` anul trecut brandul nu a avut atât de mult succes, noi credem \n poten]ialul acestuia, de aceea suntem hot`râ]i s`-l readucem pe cre[tere. Am investit \n noi ambalaje [i \n campanii, iar rezultatele se v`d deja. Am avut un start bun anul acesta. Nu pot face publice cifrele de vânz`ri, \ns` v` pot spune c` \nceputul acestui an a fost mai bun decât anul trecut.

Ce schimb`ri vor interveni \n urma achizi]iei StarBev de c`tre Molson Coors? Am fost de]inu]i de fondul de investi]ii CVC, era deci doar o problem` de timp pân` s` fim vându]i. Au fost interesate s` ne preia mai multe companii, printre care [i Molson Coors, o companie interna]ional`, cu tradi]ie pe pia]a berii, cu opera]iuni \n SUA, Canada, Marea Britanie [i \n multe alte ]`ri, dar care nu avea nicio prezen]` \n Europa Central` [i de Est. Rezultatele bune pe care StarBev le-a \nregistrat \n regiune, \n toate ]`rile unde compania este prezent`, au contat enorm \n luarea acestei decizii de c`tre Molson Coors.

COMPANII

Ve]i lansa pe pia]a româneasc` branduri din portofoliul Molson Coors? Este prea devreme s` facem o astfel de declara]ie. Noi avem un portofoliu complex care acoper` bine toate segmentele pie]ei. {i Molson are un portofoliu diversificat de branduri mari peste tot \n lume. Nu excludem posibilitatea de a lansa un brand de-al lor, dar deocamdat` este prea devreme s` facem astfel de declara]ii.

Care este \n opinia dvs. specificul pie]ei de bere din România? Este o pia]` foarte competitiv`, aproape to]i marii produc`tori de bere sunt prezen]i, majoritatea m`rcilor sunt na]ionale, peste 90% din berea consumat` aici este produs` local. Este o pia]` foarte dinamic`, foarte ofensiv` \n privin]a pre]urilor [i a promo]iilor. O particularitate este c` o cot` mare din pia]` este acoperit` de berea vândut` la PET (50% din volumul total), iar procentul acesta este \n cre[tere.

Avem a[adar o pia]` sensibil` la fluctua]iile de pre] [i orientat` spre promo]ii. Sunt tr`s`turile unei pie]e mature? Pie]ele occidentale par mai orientate spre calitate [i experien]ele oferite consumatorilor. Fiecare pia]` are propriile caracteristici, \n func]ie de preferin]ele consumatorilor. |n Europa de Vest, consumul de bere este \n declin de ceva ani buni. |n România, pia]a a crescut foarte repede. A sc`zut din cauza crizei, acum s-a mai stabilizat [i credem c` pe termen mediu [i lung va reveni pe cre[tere.

JENS HOESEL, pre[edinte, Bergenbier SA

FOTO: VALI MIREA

A]i lansat Bergenbier Fresh. Cât de dezvoltat este segmentul berilor cu arome? Berarii au \nceput s` investeasc` din ce \n ce mai mult \n noile sortimente de bere, cele cu arome. |n Europa de Est aceast` ni[` a p`truns mai târziu, \ns` este un segment \n cre[tere. |n ultimii ani a crescut foarte repede \n multe ]`ri din regiune, deci ar fi ciudat ca lucrul acesta s` nu se \ntâmple [i \n România. Biz Biz

DESPRE

GRECIA

GRE{ELI {I GREUT~}I Orice discu]ie legat` de viitorul economic \ncepe de la Grecia, continu` cu zona euro, trece prin Spania [i Portugalia [i revine la Grecia. Nimic din ceea ce [tiam nu mai este la fel, pentru c` riscurile unei alte depresiuni, din cauza crizei din zona euro, par iminente. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ltimele s`pt`m책ni au ]inut cu inima la gur` \ntreaga comunitate de afaceri din lume. {i o ]in \n continuare. Cauzele sunt multiple: Grecia, Spania, Portugalia, Italia, [omajul din zona euro, sc`derea burselor, Siria. Toate conduc la o stare de febrilitate permanent`, care nu preveste[te nimic bun. De altfel, declara]iile oficiale sunt extrem de \ngrijor`toare [i nu fac altceva dec책t s` st책rneasc` [i mai mult` panic` printre investitori. Grecia este, de departe, statul care d` cele mai multe co[maruri [i fiorii cei mai reci. Alegerile din 17 iunie nu par a fi rezolvarea situa]iei politice, ci tocmai o \nr`ut`]ire a acesteia. Un default are consecin]e neb`nuite pentru zona euro, av책nd \n vedere c` \n acest moment nu se pot calcula cu exactitate pagubele (exist`

ECONOMIE

estim`ri de peste 1.000 de miliarde de euro, dac` Grecia p`r`se[te zona euro) [i mai ales nu se pot anticipa efectele pe care aceast` ie[ire le-ar putea avea asupra \ntregii Europe [i implicit a pie]elor globale. |n aceste zile, cei afla]i \n divergen]e privind strategia de solu]ionare a crizei datoriilor de stat sunt cancelarul german, Angela Merkel, premierul spaniol, Mariano Rajoy, [i ministrul francez al Finan]elor, Pierre Moscovici. Declara]iile lor expun dificult`]ile de ordin politic care \mpiedic` statele din zona euro s` stabileasc` un plan anticriz` decisiv, cât [i izolarea liderului german \n dezbaterea ideologic` privind abordarea potrivit` a problemelor euro. Rajoy a afirmat c` liderii europeni ar trebui s` cosolideze m`surile [i mecanismele de sprijinire a b`ncilor din zona euro. Declara]ia liderului de la Madrid se adaug` presiunilor asupra Germaniei de a accepta idei noi pentru rezolvarea crizei din zona euro, dincolo de m`surile de austeritate care au contribuit la revenirea economiei europene \n pragul recesiunii. |ntr-o adresare separat`, Merkel a afirmat c` nu va accepta sub nicio form` ideea unor obliga]iuni comune la nivelul zonei euro, garantate de Germania. Moscovici, ministrul de Finan]e al Fran]ei, a declarat c` b`ncile-problem` din zona euro ar trebui sprijinite prin Mecanismul European de Stabilitate – fondul permanent de urgen]` al blocului monetar – [i nu prin guvernele na]ionale. “Trebuie s` ne orient`m spre o uniune bancar`”, a afirmat oficialul francez. S`pt`mâna trecut`, un oficial apropiat Angelei Merkel a afirmat c` orice solicitare de ajutor destinat b`ncilor trebuie s` vin` din partea guvernelor, care trebuie s`-[i asume pozi]ia de garantori. Potrivit unor surse europene citate de “El Pais”, UE exercit` de asemenea presiuni asupra Spaniei s` accepte un \mprumut interna]ional. Reprezentan]ii guvernelor de la Berlin [i Madrid au refuzat s` comenteze informa]iile. |ntre timp, pie]ele se preg`tesc pentru deteriorarea crizei bancare din Spania [i pentru eventuala ie[ire a Greciei din zona euro. Bursele se resimt pe tot globul, inclusiv \n 54

Biz

CAMPIOANE LA DATORII SUVERANE LOC 1. 2. 3. 4. 5.

}AR~ Grecia Italia Irlanda Portugalia Belgia

DATORIE (% DIN PIB)* TOTAL DATORIE* 165,3% 355 mld. euro 120,1% 1.897 mld. euro 108,2% 169 mld. euro 107,8% 184 mld. euro 98,0% 361 mld. euro

* La 31 decembrie 2011 Sursa: Eurostat

Asia, dup` datele dezam`gitoare privind pia]a for]ei de munc` din SUA [i sectorul serviciilor din China, care au antrenat \ngrijorarea investitorilor fa]` de perspectivele de cre[tere economic`. Cipru pare c` se apropie rapid de un acord de finan]are extern`, dac` nu se va reu[i recapitalizarea Cyprus Popular Bank. Dobânda obliga]iunilor Germaniei cu maturitatea la doi ani a coborât sub zero pentru prima dat`, investitorii preferând siguran]a titlurilor germane \n defavoarea perspectivelor de profit. Randamentul obliga]iunilor Spaniei cu scaden]a la 10 ani a dep`[it 6,5%, apropiindu-se de pragul de 7% la care Grecia, Portugalia [i Irlanda au cerut finan]are extern`. |ncercând s` restaureze \ncrederea \n sistemul bancar spaniol, Mariano Rajoy a cerut statelor din zona euro s` cedeze su-

veranitate c`tre o autoritate fiscal` european` [i s-a pozi]ionat \n sprijinul apelurilor lansate de Comisia European` privind o “uniune bancar`”, care ar presupune o autoritate central` de reglementare [i un fond european de garantare a depozitelor. Opozi]ia cancelarului Merkel fa]` de finan]area \n comun a statelor din zona euro a fost atacat` duminic` de premierul italian Mario Monti, care a declarat pentru ziarul grec “To Vima” c` obliga]iunile comune la nivelul blocului monetar vor ap`rea \n final, \ntr-o form` sau alta. Monti va g`zdui pe 22 iunie, la Roma, o \ntâlnire la care vor participa Merkel, Rajoy [i pre[edintele francez, François Hollande, pentru discu]ii de preg`tire \naintea summit-ului UE de la sfâr[itul acestei luni.

ECONOMIE

Data la care noul fond va intra \n vigoare depinde de evolu]ia aprob`rii \n Germania, unde parlamentul ar putea vota cel mai târziu \n prima s`pt`mân` din iulie. ESM este componenta cheie a planului de protec]ie de 1.000 de miliarde de dolari destinat opririi contagiunii crizei datoriilor, \n urma c`rora Grecia, Portugalia [i Irlanda au fost nevoite s` apeleze la ajutor financiar extern. Fondul reprezint` capacitatea zonei euro pentru alte programe de ajutor financiar extern, \ntrucât restul planului de protec]ie include sume deja angajate de 300 de miliarde de euro. Activarea ESM va fi un semnal important pentru pie]ele financiare c` zona euro continu` s` sus]in` planul de lupt` \mpotriva crizei, a declarat Michala Marcussen, [ef al departamentului de analiz` economic` la Société Générale.

VEHICUL~M M~SURI Toat` Europa st` zi de zi cu ochii pe deciziile care se iau \n diversele cancelarii, pentru c` orice m`sur` \n acest moment face diferen]a. Mai ales c` de zona euro sunt legate [i celelalte economii ale lumii. Barack Obama [i David Cameron, premierul Marii Britanii, au c`zut de acord asupra necesit`]ii unui plan imediat de solu]ionare a crizei euro. Premierul britanic i-a \ndemnat deja, \n mai multe rånduri, pe liderii ]`rilor din zona euro s` \ntreprind` “ac]iuni decisive” \n vederea solu]ion`rii acestei crize, exprimându-[i \ngrijorarea fa]` de un posibil “uragan” care ar putea s` loveasc` \n plin economia britanic` [i sistemul s`u bancar. Uniunea European` vrea ca fondul permanent de 500 de miliarde de euro pentru ajutarea statelor cu probleme din zona euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), s` devin` opera]ional la 9 iulie. Parlamentele celor 17 state membre trebuie s` ratifice ESM \nainte ca acesta s` intre \n vigoare pentru a contracara criza datoriilor din zona euro. Pân` ce ESM va primi 90% din capitalul promis, va fi folosit` \n continuare Facilitatea European` pentru Stabilitate Financiar` (EFSF), care mai are dintr-un total de 440 de miliarde de euro circa 240 de miliarde de euro.

un program care se adreseaz` exclusiv celor defavoriza]i. Premierul Victor Ponta a afirmat la \nceputul s`pt`mânii c` guvernul analizeaz` impozitarea suplimentar`, cu \nc` 16%, a sumei din pensie sau salariu care dep`[e[te 4.500 lei/lun`, sistem care ar putea fi aplicat \ncepând cu anul viitor [i numai pentru sectorul bugetar. Negri]oiu crede c` impozitarea salariilor ar trebui s` fie ultima problem` la care un guvern s` se uite \ntr-o situa]ie de genul celei \n care este România, iar preocuparea corect` ar fi relax`rile fiscale. |n plus, politicienii au abandonat proiectul eficientiz`rii administra]iei de stat, unde lucreaz` mai mult cu 500.000 de oameni decât ar fi necesar. Negri]oiu arat` c` modelul automatiz`rii rela]iei cu clientul aplicat \n sistemul bancar ar trebui s` fie o prioritate [i \n administra]ia public`, care s` permit` nu doar plata {I DE LA EI LA NOI unor impozite prin internet, dar [i \nregistrarea electronic` a unei firme. “AseLa noi, lucrurile se mi[c` \n toate menea proiecte trebuie f`cute oricum. |n direc]iile, dar nu converg \nc` spre loc s` fac` asta, eu am v`zut c` au tot felul direc]ia cea bun`. Suntem \n recesiune de probleme, de la zugr`virea bisericilor tehnic`, iar prima lun` a noului guvern pân` la cine d` pungi, cui d`. E o enorm` nu a adus mare lucru. Doar lini[tirea risip` de resurse”, a mai spus Negri]oiu. temporar` a leului [i a sc`derilor de pe {eful ING a ar`tat c`, de[i proburs`. Este nevoie \ns` de blema cea mai presant` a Eum`suri sus]inute [i rapide, ropei este Grecia, sl`biciuni chiar dac` sunt pe termen se reg`sesc \n toate ]`rile scurt, pentru a contracara din sudul Europei [i staorice und` de [oc care ar tele periferice. De[i zgudui fragilitatea econoa pierdut euro fa]` situa]ia ar putea fi ]inut` miei romåne[ti. “Guverde dolar \n ultimele sub control, dialogul va fi nul mare lucru n-are ce s` dou` luni prelungit, f`r` \mbun`t`]iri fac`, poate s` dea ni[te rapide, fundamentale, pe tersemnale, dar din ce v`d semmen scurt, iar presiunile pe euro nalele sunt mai degrab` contra[i monedele din zon` vor continua. productive. Noi avem o problem` “Nu se [tie dac` mai vine la rând o ]ar` strategic` de competitivitate a economiei. sau alta. La noi vulnerabilitatea este \n Când te ui]i la competitivitatea econocre[tere din dou` considerente: o dat` miei, te ui]i ce resurse trebuie \ncurajate suntem vulnerabili la expunerea greca s` creasc`. Din ce am v`zut, se discut` ceasc` \n România [i problema României mai degrab` impozit`ri decât relax`ri”, a este parte din problema Greciei, având \n afirmat directorul ING, Mi[u Negri]oiu, vedere expunerea \n sectorul bancar, iar la postul de televiziune Pro TV, invitat la apoi tipicul politicii noastre monetare emisiunea “Dup` 20 de ani”. este unul destul de mult legat de euro, El a punctat c`, \n loc s` caute solu]ii având \n vedere dimensiunea portofoliupentru a cre[te productivitatea muncii [i lui de credite denominate \n euro. competitivitatea economic`, \n urma Aceasta introduce un plus de risc [i vulc`rora guvernele ar avea o baz` pentru nerabilitate”, a spus Negri]oiu. Biz redistribuire, majoritatea politicienilor au

6,8%

Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la patru zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

Social Media Summer Camp 12 - 15 iulie 2012 www.bizforum.ro/smsummercamp

Sponsori

strategie Responsabilitate [i r`spundere Dac` responsabilitatea e intrinsec`, liber asumat`, r`spunderea e extrinsec`, atribuit` [i gestionat` din exterior. Bine\n]eles, [i \n management, românii fug de responsabilitate [i se ascund \n spatele r`spunderii. DE ADRIAN STANCIU m avut recent un eveniment de pres` \n care ne-am lansat noua firm` de consultan]`, Wanted Transformation, ocazie cu care am f`cut o prezentare despre ce caracterizeaz` angaja]ii români. Am abordat câteva dintre situa]iile importante unde reac]iile comportamentale ale românilor sunt semnificativ diferite de cele ale angaja]ilor din alte culturi, mai cu seam` culturi occidentale. Una dintre ele prive[te diferen]a \ntre responsabilitate [i r`spundere. |n accep]iunea general`, responsabilitatea se refer` la asumarea liber` a \ndatoririi de a duce la bun sfâr[it un angajament. E o tr`s`tur` esen]ial` a codului moral al umanit`]ii, o inven]ie a speciei noastre. Existen]a ei \nt`re[te fenomenal puterea de adaptare [i de supravie]uire a grupurilor, pentru c` permite organizarea [i distribuirea sarcinilor. Membrii grupului pot aborda sarcini complexe pe care le pot distribui \ntre ei, bazându-se c` cei ce au promis s` fac` ceva se vor ]ine de promisiune. Acest fel de organizare a societ`]ii a permis un salt uria[ [i a dat un avantaj competitiv major grupurilor care l-au adoptat. Românii au o rela]ie particular` cu responsabilitatea. O asociaz` cu vina. Asta produce câteva efecte

foarte perverse. Primul, [i cel mai evident, este fuga de responsabilitate. Ea nu se datoreaz`, a[a cum am putea fi tenta]i s` credem, unei fibre morale slabe, ci sentimentului firesc [i general uman de a evita blamul. Un alt efect pervers este faptul c`, \n cazul unui e[ec, rezolvarea problemei st` \n recunoa[terea vinov`]iei. E o abordare eminamente pasiv` [i neproductiv`. Sfâr[itul multor discu]ii despre o problem` apare când cineva recunoa[te c` e de vin`. Ca [i cum asta ar rezolva ceva. Responsabilitatea presupune c` e problema ta s` duci ceva la bun sfâr[it. Vina presupune c` e problema ta s` recuno[ti c` nu l-ai dus. Un alt efect pervers este c`, datorit` celor dou` de mai sus, \n conducere responsabilitatea e \nlocuit` cel mai adesea cu r`spunderea, mai aproape de no]iunea de vin`, e mai rece [i nu presupune un cod moral puternic. Dac` responsabilitatea e intrinsec`, liber asumat`, r`spunderea e extrinsec`, atribuit` [i gestionat` din exterior. R`spunderea poate fi u[or gestionat` prin sisteme de m`surare [i prin mecanisme de tip “b`] [i morcov”. Responsabilitatea, \n schimb, se angajeaz` greu, prin \n]elegerea profund` a resorturilor emo]ionale [i morale ale oamenilor [i prin crearea spa]iului \n care ele s` se manifeste. Oricine poate conduce

prin a ]ine oamenii r`spunz`tori. A conduce prin a-i face responsabili necesit` inteligen]`, subtilitate [i t`rie de caracter. Mai toate sistemele de conducere folosesc intensiv obiective de performan]` individuale. |ncearc` s` ]in` oamenii r`spunz`tori de ceva dar induc [i ideea responsabilit`]ii individuale. Cum r`spunderea e coercitiv`, extrinsec`, cele dou` de fapt se contrazic. O cale mult mai bun` ar fi s` le \nlocuiasc` cu obiective comune. A[a, dimensiunea coercitiv`, extrinsec` ar fi aplicat` echipei, dar ar r`mâne angajarea individual` a responsabilit`]ii fa]` de ceilal]i. Motivul pentru care acest mod de a conduce nu e aplicat mai des este teama c` \n absen]a coerci]iei, a r`spunderii individuale, nu exist` alt mecanism motivator. Cu alte cuvinte, firmele opereaz` pe premisa c` oamenii sunt intrinsec iresponsabili. Aceast` premis` e fals`. Mecanismul motivator al responsabilit`]ii fa]` de membrii grupului meu e extrem de puternic, construit \n circa un milion de ani de evolu]ie a vie]ii sociale [i dep`[e[te cu mult \n eficacitate metodele simpliste ale b`]ului [i morcovului. Trebuie doar s` re\nv`]`m cum s`-l folosim. Biz

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer Of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

Biz

E vreo diferen]` \ntre marketing [i vânz`ri? Prin[i \n vâltoarea planurilor de marketing, mul]i oameni din acest domeniu uit` (sau nu [tiu cum) s` colaboreze cu departamentul de vânz`ri. Este o ruptur` periculoas` pentru orice organiza]ie. Iat` de ce. DE PAUL J.R. RENAUD fon, o adres` de e-mail sau un alt canal ereu, \ntre angaja]ii din prin care s` ia leg`tura cu ace[tia. departamentul de mar2) Marketerii nu sunt interesa]i de feketing [i cei din deparedback. tamentul de vânz`ri a 3) Marketerii nu au creat un mediu existat o polemic` propice pentru ca departamentul de legat` de care dintre ei este mai imporvânz`ri s` le dea feedback. tant \ntr-o companie. Dup` p`rerea |n toate aceste cazuri, este nevoie s` se mea, aceast` polemic` [i acest stil de ia m`suri rapid. Orice organiza]ie oriengândire sunt asem`n`toare cu dilema tat` spre clien]i trebuie s` creeze un oului [i a g`inii. Oamenii de la marketing trebuie s` \n]eleag` eficien]a departamentului de vânz`ri. Acest lucru sun` banal, \ns` cel PAUL J.R. RENAUD mai direct efect al vânz`rilor, ca este profesor adjunct de rezultat al marketingului, este c` marketing la Maastricht genereaz` venituri. School of Management [i |ntre vânz`ri [i marketing exist` autorul unor articole pe o leg`tur` puternic`. Managerii tema supravie]uirii \n recebuni din marketing sunt interesa]i siune [i al blogului \n permanen]` de feedback-ul din “I Feel Good”. partea echipelor de vânz`ri când Conduce compania de vor s` \n]eleag` pia]a [i competi]ia consultan]` de marketing sau s`-[i \mbun`t`]easc` produ[i strategie Renaud, lider \n România \n acest sele [i serviciile. Oamenii de la domeniu (www.renaud-investments.ro). marketing ar trebui s` se \ntrebe când a fost ultima dat` când omomediu \n care vânz`rile s` poat` suna sau logii lor de la vânz`ri le-au dat feedback trimite un e-mail celor de la marketing pe pre]uri, promo]ii sau produsele lanpentru a le spune: "Am un client care sate. {i dac` ultima dat` nu a existat sau mi-a spus c` pre]urile noastre sunt prea este foarte mult de atunci, ei au o promari" sau "Clientul cutare s-a hot`rât s` blem`, iar motivul este unul dintre renun]e la noi, deoarece produsul cutare urm`toarele: are problema cutare". 1) Marketerii nu primesc feedback de |n calitate de Product Manager, a[ la departamentul de vânz`ri deoarece coaranja ca echipa de vânz`ri [i distribu]ie legii lor de acolo nu au un num`r de tele58

Biz

s` m` sune \n fiecare zi pentru a se plânge, a m` informa sau a-mi face sugestii cu privire la produsele companiei. Acest lucru este s`n`tos. Marketerii trebuie s` ajung` s` se bucure pentru acest feedback [i, fire[te, s` \nve]e s` fie mai rezisten]i, deoarece e foarte posibil s` primeasc` [i multe critici. |n România, am ini]iat acest mediu propice feedback-ului informal, deoarece echipa de vânz`ri nu [tia c` poate sau trebuie s` dea feedback departamentului de marketing. Am instituit [i un consiliu de dezvoltare de produs (feedback formal) \n cadrul c`ruia sunt prezentate produsele [i \mbun`t`]irile noi, spre deosebire de cele vechi, unde nu existau politici clare \n materie de pre] sau ambalaj. Am folosit termenul "informal" pentru c` departamentul de marketing trebuie s` ia la cuno[tin]` aspectele \nainte ca cineva s` scrie vreun e-mail de nemul]umire [i "formal" deoarece, dac` se primesc mesaje de feedback despre aceea[i problem` de la mai multe echipe de vânz`ri, problema trebuie solu]ionat` imediat sau adus` la cuno[tin]a directorului de marketing sau a urm`torului consiliu. Vreau s` fac o sugestie [i o s` pornesc de la premisa c` to]i marketerii buni au o oarecare experien]` \n vânz`ri. Dup` p`rerea mea, ca s` ai succes \n marketing trebuie s` fi vândut ceva \nainte. Poate p`rea u[or s` vinzi, dar nu este deloc a[a. E nevoie de foarte mult` munc` pentru a

STRATEGIE MARKETING

convinge un client m`car s` fie interesat de un pitch [i nici m`car acest lucru nu garanteaz` \ncheierea vreunui contract de vânz`ri. Marketerii trebuie s` \n]eleag` ce efort colosal implic` o vânzare. Iat` sugestia adresat` marketerilor: \n timpul liber s` desf`[oare activitate de multi-level marketing sau \ntr-o organiza]ie de marketing \n re]ea, cum sunt Amway, Tupperware, HerbaLife sau Avon. Chiar dac` vor \ncerca [i nu le va pl`cea, ideea acestui exerci]iu este s` \n]eleag` ce anume implic` ac]iunea de a vinde.

1) Direct mail c`tre ]inte cum ar fi companii române[ti ale c`ror ac]iuni sunt tranzac]ionate, b`nci, produc`tori, ONG-uri, companii de asigur`ri, institu]ii guvernamentale [i orice alte pia]` vertical` relevant`. 2) Telemarketing pentru clien]i. Scopul este de obicei prezentarea companiei. Se poate \ns` ca scopul s`-l constituie [i explica]ii cu privire la oferte, feedback despre furnizori, garan]ii despre produs sau serviciu – dar aceasta nu la telefon. 3) Evenimente organizate de camere

timp prinde dimensiuni. {i subliniez sintagma “\n timp”. Am vândut limonad` (desigur, \n copil`rie) [i bomboane pentru a strânge bani, am vândut filtre de ap`, telefoane mobile, computere, contracte de consultan]`, sponsoriz`ri [i servicii de coaching. Experien]a \mi spune c` un reprezentant de vânz`ri \ncepe s` fie eficient dup` aproximativ un an [i jum`tate de activitate. De atâta timp este nevoie pentru ca reprezentantul de vânz`ri s`-[i cunoasc` clien]ii, s` \nve]e secretele meseriei, s`

PLANUL ZILNIC AL UNUI REPREZENTANT DE VÂNZ~RI 09.30 - 10.30

12.30 - 13.00

Continuarea convorbirilor din ziua precedent`; lead-uri generate \n interiorul companiei; poten]iali clien]i noi \nc` neaborda]i (a[a-zisele cold calls); confirmarea prezent`rilor programate de al]i membri ai echipei; apelarea clien]ilor existen]i pentru ob]inerea de contacte noi; direct mail. Scopul este programarea unei \ntâlniri cu un client, fie ea [i scurt`. Reprezentantul de vânz`ri nu va \ncerca s` vând` la telefon.

Masa de prânz.

10.30 - 12.30 |ntâlniri cu clien]ii existen]i fie deja programate, fie care sunt la un pas de a fi programate.

Succesul oric`rei organiza]ii rezid` \n capacitatea departamentului de vânz`ri de a atinge ]intele stabilite \n cadrul business plan-ului. Fiecare reprezentant de vânz`ri trebuie s` treac` printr-un proces amplu de prospectare a pie]ei pân` s` realizeze vreo vânzare. |n caseta de mai sus am schi]at, \n scop ilustrativ, cel mai simplu proces de vânz`ri. De dragul exemplului, am zis c` reprezentantul de vânz`ri este nou [i nu a primit \n sarcin` niciun segment precis de pia]`. Dar rigorile impuse de cold calls, prospectare [i \ntâlniri cu clien]ii sunt dublate de urm`toarele activit`]i care cad tot \n sarcina reprezentantului de vânz`ri:

de comer] sau asocia]ii ale juc`torilor din industria respectiv`. 4) |nso]irea directorului de vânz`ri la \ntâlniri cu clien]ii, pentru a prezenta compania dar [i pentru a prospecta noi afaceri. 5) Activit`]i de customer ownership [i CRM. 6) Scrisori de mul]umire pentru fiecare contact; notarea de informa]ii esen]iale \n CRM care pot fi accesate ulterior \n scopul prospect`rilor viitoare. Secretul \n vânz`ri este c`, dac` repe]i to]i ace[ti pa[i de suficient de multe ori, vei \ncepe s`-]i pui la punct o baz` de clien]i buni, poate mic` ini]ial, dar care \n

13.00 - 16.00 |ntâlniri cu clien]ii.

16.00 - 19.00 R`spuns la telefoanele din aceea[i zi; lead-uri generate \n interiorul companiei; direct mail; poten]iali clien]i noi \nc` neaborda]i (cold calls); confirmarea prezent`rilor; apelarea unor contacte noi ob]inute prin intermediul lead-urilor de la departamentul de marketing sau de la cel de customer service.

\nve]e s` evite gre[elile [i s` se concentreze pe nevoile clien]ilor, devenind \n acela[i timp un expert al \ncheierii de afaceri. Roma nu a fost construit` \ntr-o singur` zi [i nici reprezentantul de vânz`ri nu ajunge s` fie eficient peste noapte. A[adar, exist` vreo diferen]` \ntre marketing [i vânz`ri? Ambele departamente au acela[i scop: cre[terea veniturilor. Unii faciliteaz` vânzarea, ceilal]i efectueaz` vânzarea. Companiile de succes se asigur` c` departamentele de marketing [i vânz`ri comunic` \ntre ele, schimb` informa]ii, se angreneaz` reciproc [i \nving \n echip`! Biz Biz

FOTOGRAFII: ANDREI TOBO{ARU / V+O

MARKETING |N ERA 3.0 Unul dintre cei mai mari g창nditori ai lumii, Philip Kotler, s-a aflat la Bucure[ti la \nceputul lunii iunie pentru o sesiune de training [i o \nt창lnire exclusivist` cu manageri de top din Rom창nia. Detalii din culisele preg`tirii evenimentului [i despre profilul participan]ilor am aflat de la organizatorii evenimentului, V+O Communication, Confident Public Relations [i Choice Management & Consulting. DE LOREDANA S~NDULESCU 60

Biz

STRATEGIE EVENIMENT

afaceri \ntre 25 [i 25 de milioane de euro anual [i doar aproximativ 11% au venit din partea unor companii cu cifre de afaceri mai mici de un milion de euro. Cei mai mul]i (40%) au reprezentat companii având \ntre 100 [i 500 de angaja]i. Ce a fost cel mai greu \n organizarea unui eveniment de asemenea anvergur`? Nu num`rul de ore dedicate proiectului, nu schimbul de mailuri [i telefoanele date, nici coordonarea echipei. “Cel mai important ingredient al oric`rui astfel de eveniment este s` pui omul potrivit la locul potrivit”, poveste[te Loredana Vi[a, director general al agen]iei V+O Communication România. Atunci ECHIPA DIN SPATELE EVENIMENTULUI când a intrat \n sala Ateneului, \n diminea]a zilei de neri [i participan]i. |n cadrul grupului Trainingul Certificat \n Marketing 3.0 vineri, 1 iunie, de agen]ii V+O Communication, divia fost organizat de V+O CommunicaPhilip Kotler a zia de BTL, Briefcase, condus` de tion, Confident Public Relations [i Dan Mogo[anu, a dezvoltat conceptul f`cut mai multe Choice Management & Consulting. fotografii cu [i a asigurat suportul tehnic necesar Preg`tirile au demarat la \nceputul telefonul mobil, desf`[ur`rii evenimentului la Ateneul anului [i s-au intensificat din luna apoi a spus c` este Român. Costin Cocioab`, directorul martie pân` pe 1 iunie, când a avut Baker Digital Communication, a coor- cea mai frumoas` loc evenimentul. |n preg`tirea eveniaudien]` pe care a donat prezen]a [i promovarea \n mementului au fost implicate \n total 70 avut-o \n ultima diul online [i \n social media. Iar de persoane din partea companiilor perioad`, divizia de PR condus` de Eugen Secorganizatoare, de la sponsori [i furniLoredana Vi[a, director general al \ntr-unul dintre merean a realizat comunicarea [i a zori, dintre care nucleul de baz` a agen]iei V+O Communication România cele mai gestionat \nscrierile la training [i parfost alc`tuit din zece persoane. Fieimpresionante teneriatele dezvoltate \n cadrul acescare dintre cele trei companii organidoleanu a avut rolul de consultant locuri. “De altfel, tui proiect, \n care Ioana Spasiu a zatoare a venit cu competen]e [i HR, iar Mara Gojgar a asigurat suport dup` terminarea avut un rol decisiv. expertiz` complementare. Anca Pope partea de rela]ionare cu unii partetrainingului, Philip Kotler a declarat c` Ateneul Român, [i nu au avut ocazia s` stea de vorb` manageri de top din România Casa Poporului, ar trebui s` fie [i s` se sf`tuiasc` \n mod individual CEO Dinner), a fost un bun prilej simbolul Bucure[tiului”, a precizat cu fondatorul marketingului s` ne aducem aminte de bazele Loredana Vi[a, c`reia i s-a confirmat modern. Num`rul aplica]iilor marketingului. astfel c` a ales loca]ia perfect` pentru CEO Dinner a fost de 143, Evenimentul generat de vizita lui pentru aceast` conferin]`. dintre care mai bine de jum`tate au Philip Kotler \n România, pentru a De altfel, satisfac]iile aduse de fost respinse de organizatori, doua oar` \n ultimii [apte ani, a organizarea acestui eveniment deoarece formatul evenimentului a avut dou` componente: un training i-au \ncurajat pe cei de la V+O fost conceput astfel \ncât s` asigure certificat \n marketing 3.0 [i o cin` Communication s` repete o bun` interactivitate \ntre special` la Athénée Palace Hilton. experien]a. Pentru anul viitor ei participan]i. Peste 40% dintre cei La Trainingul Marketing 3.0 de la pl`nuiesc un nou eveniment similar care au participat la CEO Dinner au Ateneul Român au participat, \n baza acelora[i principii. Biz reprezentat companii cu cifre de potrivit declara]iilor organizatorilor, arketingul a evoluat. Parc` nimic nu mai e ca acum 20 – 30 de ani. Un bun profesionist de marketing \n ziua de azi trebuie s` fie nonstop la curent cu noile tendin]e, s` stea conectat la ceea ce vor consumatorii acum [i s` fie un as al comunic`rii \ntr-un mediu imposibil de controlat cum e cel online. Dar nici asta nu e suficient. F`r` cunoa[terea fundamentelor meseriei, orice alt efort e \n zadar. Venirea profesorului Philip Kotler \n România pentru un training de [apte ore la Ateneul Român, precedat de o sesiune special` cu

sute de speciali[ti \n marketing, directori de companii, ac]ionari [i antreprenori, iar \n seara dinaintea trainingului au participat la CEO Dinner 60 de manageri de top, antreprenori [i ac]ionari ai unor companii cu o cifr` de afaceri cumulat` de 19 miliarde de euro pe an, din 20 de domenii distincte de business [i care ofer` \n total peste 30.000 de locuri de munc`. Participan]ii la acest eveniment exclusivist au avut ocazia s`-i adreseze numeroase \ntreb`ri profesorului Kotler, unul dintre cei mai mari gânditori ai mediului de business din lume, iar la sfâr[itul evenimentului mai mul]i dintre ei

Biz

STRATEGIE

INTERVIU

MINISTRUL DE MARKETING Philip Kotler, p`rintele marketingului, vorbe[te \n exclusivitate cu Biz despre schimb`rile aduse de social media \n peisajul marketingului, despre puterea brandului \ntr-o economie dificil` [i despre p`catele turismului românesc. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Crede]i c` marketingul se \ndreapt` \n direc]ia bun` odat` cu cre[terea social media? A[a ar trebui, fiindc` social media ofer` o serie de unelte cu ajutorul c`rora ajungi nu numai la oameni noi, ci mai ales la oamenii potrivi]i. |nainte, companiile aveau o abordare de tip mass marketing, trimiteau 2.000 de scrisori \ns` doar cinci persoane ajungeau s` cumpere produsul. Asta se \ntâmpla pentru c` nu [tiau nimic despre oamenii c`rora li se adresau. Cu social media colect`m multe date despre indivizi, pe ce link-uri dau click, ce informa]ii urm`resc frecvent. Acum, target marketing sau precision marketing iau amploare. Nu se mai face risip`, nu mai deranj`m oamenii care nu sunt poten]iali clien]i, putem afla [i care e probabilitatea ca un individ s` fie interesat de produs. Nu le mai scriem scrisori celor care nu au o probabilitate mare de a fi clien]ii no[tri. De[i social media e o unealt` grozav`, companiile române[ti nu fac \nc` suficient de multe cu ea. Nu e indicat s` aloc`m un buget mare pentru social media, ci unul moderat, poate de 10% din ceea ce se cheltuie pe promovare, apoi \n func]ie de rezultate mai po]i ad`uga 5%. Unele companii au alocat 50% din buget c`tre social media [i au irosit banii, fiindc` nu au [tiut cum s` se foloseasc` de acest instrument.

Cum reu[i]i s` r`mâne]i la curent cu nout`]ile? A]i scris despre marketing din toate unghiurile posibile. E adev`rat c` am scris despre marketing social, politic, educa]ional, marketingul s`n`t`]ii, cultural. Am acoperit multe sectoare, dar acum a[ vrea s` scriu o carte pentru arti[ti, despre cum pot atrage aten]ia asupra artei lor. Mesajul e \n mare parte acela[i, trebuie s` \n]elegi care \]i sunt cump`r`torii [i ce \i intereseaz`. Un spital poate \nv`]a multe de la o companie telecom. O gr`din` zoologic` poate \nv`]a de la managementul unei companii de farmaceutice. E important s` fii deschis c`tre \nv`]are.

}inând cont de contextul economic, ce companii au [anse mai mari de succes \n campaniile de marketing? |n acest moment scriu o carte numit` “Marketingul \ntr-o economie cu cre[tere anevoioas`”. Am identificat [apte c`i de cre[tere – fiindc` po]i cre[te chiar [i \ntr-o astfel de economie. O solu]ie ar fi s` mergi \ntr-o ]ar` cu cre[tere sus]inut` a economiei. Dac` a României nu merge, mergi \n China. A doua: fii inovator. A treia: cump`r` o companie cu o cre[tere puternic`. 62

Biz

A patra: construie[te-]i un brand mai puternic, chiar m`re[te bugetul de marketing atunci când concuren]ii sunt prea slabi pentru a ]ine pasul. Nu v` voi da toate detaliile, \ns` cu siguran]` vor exista companii care vor cre[te chiar [i \ntr-o economie anevoioas`.

Dac` a]i lucra \n guvernul României [i ar trebui s` propune]i o strategie de brand pentru turism, pe ce a]i miza? Am scris o carte, “Marketingul pentru sectorul public”, unde \ndemnam aparatul de stat s` ac]ioneze precum un business – s` trateze cet`]enii cu respectul cuvenit. Unul dintre lucrurile pe care le-a[ recomanda e ca guvernul s` numeasc` un ministru de marketing. Ave]i cele trei lucruri pe care ar trebui s` le conduc`: turismul, investi]iile strìne (s` aduc` mai multe companii strìne \n ]ar`) [i exporturile (popularizarea produselor române[ti dincolo de grani]e). |n Irlanda a existat un astfel de ministru care se ocupa cu turismul, investi]iile strìne [i exporturile. Guvernul nu face treaba pe care trebuie s` o fac` \n turism, dar a[a se \ntâmpl` \n majoritatea cazurilor când vine vorba de turism. Mini[trii au senza]ia c` tot ce trebuie s` fac` e s` ridice hoteluri. Eu nu a[ promova niciun loc f`r` ca \nainte s` pun la punct toate detaliile. Dac` le oferi turi[tilor o experien]` nepl`cut`, ai omorât turismul. Ace[tia r`spândesc experien]a lor nepl`cut` inclusiv pe internet. |nainte de toate trebuie s` existe locuri foarte frumoase, apoi recomand`rile turi[tilor vor face toat` treaba.

Care e cel mai important sfat pe care l-a]i da tinerilor marketeri? Ei ar trebui s` decid` singuri dac` vor s` fie antreprenori sau s` lucreze pentru o companie mare. |n primul caz, le-ar prinde bine s` cunoasc` social media [i s` aib` idei noi pentru produsele care merit` s` fie promovate. |n cel de-al doilea, ar trebui s` opteze pentru cele mai bune companii române[ti sau pentru multina]ionale. |n orice caz, trebuie s` \nve]e s` se marketeze singuri, s` fie candida]i interesan]i pentru angajator.

La ce proiecte lucra]i \n momentul de fa]`? Lucrez la cea de-a 15-a edi]ie a “Marketing Management” [i la “Growthnomics” – economia cre[terii. Am scris patru din cele opt capitole din “Growthnomics”, deci nu va ap`rea pe rafturi mai devreme de un an. Biz

PHILIP KOTLER

EFFIE... DE LA EFICIEN}~ Pentru prima dat` \n istoria festivalului de eficien]` \n comunicare, Grand Effie a fost adjudecat de agen]ia Graffiti BBDO, cu proiectul derulat anul trecut pentru brandul Pepsi. DE LOREDANA S~NDULESCU

nul trecut, Graffiti BBDO celebra 20 de ani de existen]` pe pia]a româneasc`. Anul acesta, la 20 de ani de drum comun cu Pepsi, poate unul dintre cele mai longevive parteneriate pe pia]a româneasc` \ntre un client [i o agen]ie, Graffiti are \nc` un motiv s` s`rb`toreasc`: câ[tigarea Grand Effie 2012 pentru campania “Pepsi-Cola. {i ieri. {i azi”, primul astfel de premiu din istoria agen]iei. Chiar dac` marele 64

Biz

premiu a fost adjudecat de Graffiti BBDO abia la a noua edi]ie, agen]ia a urcat frecvent pe scena festivalului. Din 2004, de când exist` festivalul de eficien]` \n comunicare Effie Awards \n România, Graffiti BBDO a câ[tigat 24 de premii Effie [i a fost nominalizat` de nou` ori. De asemenea, agen]ia de]ine recordul pentru singurul brand premiat la fiecare edi]ie din România a festivalului – brandul Dacia a câ[tigat al`turi de Graffiti BBDO opt premii

Effie, câte unul \n fiecare an din 2004 pân` \n 2011. |n afar` de Grand Effie pentru deja celebra campanie retro pentru brandul Pepsi, premiat` [i cu titlul de “Cea mai bun` campanie integrat` a anului 2011” la Gala 10 ani de creativitate româneasc` de anul trecut, Graffiti BBDO a plecat acas` cu cele mai multe premii, opt la num`r, dintre care aur la categoria b`uturi nonalcoolice, patru trofee de argint pentru campaniile “Crazy refreshment” (Prigat), “Just Live” (Dacia

STRATEGIE COMUNICARE

Sandero), “How long could you wait?” (Salveaz` Vie]i) [i “Doctor, you are a hero” (Petrom) [i dou` trofee de bronz. A doua pozi]ie dup` num`rul de premii la Effie a fost ocupat` de Leo Burnett & Target, care a câ[tigat [ase premii, urmat` McCann World Group cu patru trofee [i Grey-G2 România, Ogilvy & Mather România [i Publicis, cu câte trei premii. |n total, au fost premiate 42 de campanii, dintre care [ase trofee au

campanii frumoase, ci eficiente”. Cre[terea dezirabilit`]ii fa]` de eficien]` este constatat` [i de Manuela Necula, CEO al Ogilvy Group România [i pre[edinte al Comitetului de Organizare Effie de anul acesta. “De-a lungul timpului, am reg`sit trofeele Effie atât pe rafturile cu premii ale agen]iilor, cât [i \n s`lile de conferin]` ale clien]ilor. Sunt singurele premii cu care ne mândrim deopotriv`, cele de

CAMPANIILE CÂ{TIG~TOARE DE GRAND EFFIE 2007 – 2011 AN 2007 2008 2009 2010 2011

CAMPANIE “Smaller but handier” “The Story Goes On” “A drop of Style in your Life” “The Story Goes On” “Every change helps”

BRAND Gazeta Sporturilor Timi[oreana Cava D’Oro Timi[oreana Dedeman

AGEN}IE Headvertising GMP Advertising Papaya Advertising GMP Advertising McCann Erickson

fost de aur: “Romanians are smart” (ROM), semnat` de McCann World Group; “Achieving leadership - it's not all about the money” (Bucegi) a celor de la Sister & Co; “Today. Same as yesterday” (Pepsi) Graffiti BBDO; “ING Bank For Grown-ups”, semnat` de CAP; “Time to listen” (Cosmote), realizat` de Papaya Advertising, [i “Smiley's Garage” (Cosmote), semnat` de Ogilvy & Mather România. Dup` trei ani consecutivi de sc`dere a pie]ei [i de comprimare a bugetelor investite \n publicitate, eficien]a a devenit un cuvânt tot mai prezent pe buzele celor implica]i \n dezvoltarea de campanii publicitare. Mai frecvent [i mult mai evident decât \n perioada de cre[tere galopant` a pie]ei, când se \ntreceau \n bugete care mai Campania “Pepsi-Cola. {i ieri. {i azi”, de care mai generoase, acum se câ[tig`toarea Grand Effie 2012 pare c` a venit vremea ca atât crea]ie mai având probabil de a[teptat publicitarii cât [i clien]ii s` se \ntreac` pân` vor fi râvnite \n egal` m`sur` [i \n a fi mai eficien]i. Nu de pu]ine ori, \n de c`tre clien]i.” Trìm a[adar \n era ultimii doi-trei ani am auzit oameni din cùt`rii eficien]ei. {i dac` la eficien]` industria de comunicare lùdându-se se adaug` [i un strop de creativitate, cu performan]e de genul “Am \nv`]at s` cu atât mai bine. Biz muncim mai eficient” sau “Nu facem

RE}ETA EFICIEN}EI |NTRE AGEN}II {I CLIEN}I Cum nu exist` eficien]` f`r` munc` de echip`, am provocat doi dintre managerii care au sus]inut campania de comunicare Effie 2012, [i totodat` reprezentan]i a dou` dintre companiile cu cele mai mari investi]ii \n publicitate pe pia]a româneasc`, s` ne explice ce ar schimba \n stilul de lucru dintre client [i agen]ie, astfel \ncât s` vedem campanii [i mai eficiente. “Este nevoie de implicarea atât a clientului, cât a agen]iei pentru o rela]ie de succes, prin urmare consider`m c` agen]iile sunt partenerii no[tri. Totu[i, având \n vedere c` \ntotdeauna lucrurile se pot \mbun`t`]i, clientul ar trebui s` adopte [i s` dezvolte atitudinea «learn as you go», \n timp ce agen]ia ar trebui s` se concentreze asupra dezvolt`rii businessului, la fel de mult ca asupra dezvolt`rii creative.” Sotirios Marinidis, General Manager, Procter & Gamble Balkans “De fiecare dat` când echipa client – agen]ie a lucrat \mpreun`, având \n vedere acelea[i obiective, s-au produs rezultate vizibile. Oamenii p`stra]i separat, \n tabere diferite, vor lucra independent [i cu rezultate mediocre. Dac` aducem \mpreun` to]i oamenii implica]i \n proiect, jum`tate din problem` este deja rezolvat`.” Stefanos Theocharopoulos, CEO, Cosmote România Biz

Cu compania pe masa de consulta]ii

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Noile realit`]i economice [i num`rul mare de variabile pe care managerii companiilor se v`d nevoi]i s` le ia \n calcul ridic` mingea la fileu firmelor de consultan]`, care au o nou` oportunitate s` se dezvolte. DE OVIDIU NEAGOE

in nou, spectrul recesiunii bântuie prin Europa. Ve[tile de pe frontul de vest din lupta cu criza nu sunt tocmai \mbucur`toare. Criza datoriilor suverane, discu]iile tot mai articulate despre o poten]ial` ie[ire a Greciei din zona euro sau chiar posibilitatea dispari]iei monedei europene sunt o serie de evenimente care afecteaz` \n mod direct companiile din ]ar` [i managerii locali trebuie s` ia \n calcul orice scenariu. Nici ve[tile de “acas`” nu sunt chiar bune. Reintrarea Romåniei \n recesiune tehnic` [i modific`rile Codului fiscal, care au intrat \n vigoare de la \nceputul acestei luni, sunt alte presiuni pe umerii tot mai \nc`rca]i ai de]in`torilor fråielor companiilor locale. Cu toate acestea, evenimentele economice interne [i interna]ionale ar putea ridica mingea la fileu firmelor de consultan]` [i contribui la cre[terea pie]ei serviciilor de profil. Antreprenorii din domeniu nu au stat prea mult pe gånduri, mai ales c` toate

semnalele dezvolt`rii pie]ei indicau un drum ascendent. “Patru creiere, vreo 50 de ani de experien]` \n conducere, ni[te scaune [i ni[te birouri”, detaliaz` pentru Biz Adrian Stanciu investi]ia ini]ial` \n firma de consultan]` Wanted Transformation Consultancy, lansat` pe pia]a local` la \nceputul lunii. “|n 2012, dac` totul merge bine, o s` termin`m undeva spre 300.000 – 400.000 de euro”, continu` Stanciu, unul dintre fondatorii companiei de consultan]`. Compania Wanted Transformation Consultancy reune[te experien]a de management [i consultan]` a partenerilor fondatori, Adrian Stanciu, Cosmin Alexandru, Cosmina Pe]a [i Sergiu Negu], \ntr-un proiect antreprenorial unic pe pia]a din Romånia. Noua firm` de consultan]` este prima companie specializat` din ]ar` care sprijin` echipele de board [i top management \n eforturile de transformare constructiv`. “Noi credem c` suntem \ntr-un moment \n care a

Nou jurnal de board La finele lunii trecute, Accord Group a introdus un nou serviciu pe pia]a consultan]ei de resurse umane din Romånia. Acesta se refer` la evaluarea func]ion`rii consiliilor de administra]ie. Compania, membr` a re]elei interna]ionale AltoPartners, [i-a consolidat pozi]ia pe pia]a romåneasc` prin \nfiin]area unei noi firme, care va furniza clien]ilor [i servicii de recrutare a membrilor consiliilor de administra]ie, ceea ce \nseamn` c` va pune la dispozi]ia marilor companii un pachet complex de servicii pentru \mbun`t`]irea func]ion`rii societ`]ilor comerciale. Serviciile oferite de noua companie a Accord Group se adreseaz` atåt companiilor private listate la burs`, cåt [i companiilor de stat. Prin solicitarea acestui tip de evaluare, clien]ii pot primi r`spunsuri detaliate la \ntreb`ri fundamentale pentru bunul mers al societ`]ilor. O astfel de evaluare va ar`ta dac` CA are \ntr-adev`r o organizare bun` pentru luarea deciziilor eficiente.

devenit destul de clar pentru majoritatea companiilor c` ceea ce numeau acum 2 - 3 ani «criz`» nu mai e o criz`, ci o nou` stare de normalitate. Aceast` criz` nu se va termina \n urm`torii 10 - 15 ani”, mai spune Adrian Stanciu. La jum`tatea lunii, compania NTT Partners a adus pe pia]a din Romånia ini]iativa “The Institute for Exceptional Business Growth”, un program romånoamerican \n parteneriat cu GAP International, primul de acest fel din Europa Central` [i de Est. Scopul ini]iativei este de a sus]ine companiile din Romånia pentru o dezvoltare durabil` [i constant` prin oferirea de consultan]` \n management. “Managerii romåni pot \nv`]a c` \n mediul de afaceri de ast`zi, care se extinde atåt global, cåt [i local, nevoia de inova]ie \n business nu a fost niciodat` mai acut`”, spune pentru Biz Mitzie Hoelscher, vicepre[edinte al GAP International. “La baza parteneriatelor noastre se afl` un focus sus]inut asupra furniz`rii rezultatelor specifice, m`surabile [i f`r` obstacole, inclusiv crearea mediului necesar pentru a atinge aceste ]eluri. Ne afl`m \n Romånia pentru a furniza toate acestea”, mai spune Hoelscher.

CONSULTAN}A FA}~ CU RECESIUNEA Asocia]ia Consultan]ilor \n Management din Romånia (AMCOR) a realizat o cercetare \n perioada 2011 – 2012, la care au participat 100 de responden]i din firme de consultan]` \n management din Romånia. |n ceea ce prive[te pia]a de consultan]` \n management din ]ar`, 51% dintre participan]ii la studiu estimeaz` o stagnare a nivelului veniturilor sau o reducere a cifrei de afaceri \n 2012, comparativ cu anul trecut. “Comparånd Biz

OPINIE

Inova]i, inova]i, inova]i! Sfatul nostru pentru managerii romåni este s` se concentreze pe inova]ia sus]inut`. Dup` cum spune [i CEO-ul nostru, Pontish Yeramyan, doar inova]ia de produs nu va crea un avantaj competitiv suficient. Dac` analiz`m bine, vom descoperi c` liderii \[i pot diferen]ia substan]ial organiza]iile prin dezvoltarea [i extinderea unei platforme pentru inova]ie sus]inut`. |n loc s` se bazeze numai pe departamentele \ns`rcinate cu inova]ia pentru \mbun`t`]irea ciclurilor unui DE MITZIE HOELSCHER, vicepre[edinte la GAP International produs, companiile trebuie s` se focuseze pe inova]ia sus]inut` [i pe \nr`d`cinarea unei astfel de gåndiri \n toate departamentele unui business. Am v`zut c`, dac` liderii nu inoveaz` sistematic \n toate “cotloanele” businessului, inclusiv \n ceea ce \nseamn` furnizori, procese de vånzare, dezvoltarea talentelor, planning strategic [i fidelizarea clien]ilor, organiza]ia nu va putea s` ]in` pasul cu cererile din pia]` [i cu presiunile competitive.

previziunile pentru anul 2012 cu cele din anul 2011 se poate observa c` acestea nu s-au schimbat semnificativ, dar sunt totu[i u[oare sc`deri ale a[t`pt`rilor financiare pentru anul 2012”, spune pentru Biz Sorin Caian, pre[edintele AMCOR. “Corelånd diversele informa]ii putem spune f`r` teama de a gre[i c` pia]a de consultan]` managerial` este situat` \n intervalul 200 – 300 de milioane de euro, tendin]a fiind, \n ultimii ani, de u[oar` sc`dere”, mai spune Sorin Caian, care adaug` c` anul 2012 pare s` fie unul de schimbare de trend, spre cre[tere, mai ales c` volumul de activitate al firmelor membre ale AMCOR a crescut \n permanen]` \n aceast` perioad`. Tot potrivit pre[edintelui AMCOR, \n momentul de fa]` \n Romånia sunt circa 6.000 de firme care presteaz` activit`]i de consultan]` managerial`. Cu toate acestea, numai o parte dintre acestea desf`[oar` exclusiv servicii de consultan]` \n management [i se axeaz` [i pe oferirea de alte servicii integrate. “|ncepånd din anul 2008, num`rul acestora a sc`zut \n fiecare an, pe de o parte pentru c` nu au reu[it s` fac` fa]` cerin]elor din ce \n ce mai dificile de pe 68

Biz

pia]`, iar pe de alt` parte pentru c` s-au reorientat, schimbåndu-[i domeniul de activitate”, spune Sorin Caian.

PROBLEME LA NIVEL |NALT Companiile se v`d nevoite s` se adapteze noilor situa]ii economice [i schimb`rilor ce apar \n mediul de afaceri [i, mai ales, s` \[i poat` asuma o nou` viziune despre viitor [i despre conducere. “Condi]iile sfår[itului de an 2012 pot fi mult diferite fa]` de cele de ast`zi de[i vorbim de un interval de timp de doar [ase luni”, spune Constantin Stan, director general la Ascendis Process Management. “Din acest punct de vedere, anul trecut apare acum, paradoxal, ca fiind unul foarte lini[tit”, continu` Stan. Dup` mai bine de trei ani \n care mediul de afaceri a a[teptat o revenire a economiei, executivii par c` s-au obi[nuit cu ideea incertitudinii. Cu toate acestea, persist` motivele de \ngrijorare pentru poten]ialii parteneri ai firmelor de consultan]`. Potrivit celei de-a 15-a edi]ii a studiului CEO Survey, realizat de PwC, 41% dintre executivii romåni consider` c` infla]ia este cel mai puternic motiv de \ngrijorare, dar pe liang` aceasta men]ioneaz` [i tendin]ele protec]ioniste ale gu-

vernelor (tot 41% dintre participan]ii romåni la studiu), cre[terea economic` nesigur` (64%), reglementarea excesiv` (39%), lipsa de stabilitate pe pie]ele de capital (59%), volatilitatea ratei de schimb (59%), r`spunsul guvernului la deficitul fiscal [i povara datoriilor (52%), mita [i corup]ia (57%). “Nu cred c` exist` o rela]ie direct`, imediat`, \ntre diversele evenimente politice, economice interne [i interna]ionale pe de-o parte [i decizia unui CEO de a apela la un consultant, de cealalt` parte”, spune Constantin Stan. “Totu[i, starea de pesimism [i turbulen]ele din pie]ele financiare pot fi un catalizator \n procesul decizional \n favoarea solicit`rii unor servicii de consultan]`”, mai spune directorul general al Ascendis Process Management. |n ciuda dificult`]ilor din mediul economic tot mai nesigur [i cu povara unei poten]iale accentu`ri a crizei datoriilor suverane din Europa, care au un impact devastator asupra exporturilor [i implicit asupra sistemului financiar al ]`rii, executivii romåni sunt \n c`utare de oportunit`]i aflate mai aproape de “cas`” [i mai facile. Potrivit acestora, pentru urm`toarele 12 luni, principalele surse de cre[tere a afacerii sunt noile pie]e geografice (14%), dezvoltarea de noi produse [i servicii (36%), cre[terea cotei pe pie]ele existente (25%), fuziuni [i achizi]ii (5%) [i joint ventures sau noi alian]e strategice (11%).

CRIZA CA OPORTUNITATE Ca s` se adapteze mai bine noului mediu de afaceri, companiile din businessul romånesc pot opta pentru restructurarea [i continuarea afacerii prin fuziuni [i achizi]ii (M&A). Cu condi]ia s` beneficieze de lichidit`]i, desigur. {i cum pot managerii s` duc` cu succes la bun cap`t o astfel de tranzi]ie decåt cu ajutorul firmelor de consultan]`? “Anul trecut, valoarea total` fuziunilor [i achizi]iilor din Romånia s-a ridicat la aproape 900 de milioane de euro, cele mai multe tranzac]ii gravitånd \n jurul valorii de 1-2 milioane de euro”, spune Beatrice Jarka, avocat \n cadrul firmei de avocatur` Cunescu, Balaciu [i Asocia]ii. “Tranzac]iile mici vor continua s` domine pia]a \n anul 2012, f`r` a[tept`ri prea mari \n

STRATEGIE MANAGEMENT

termeni de cre[teri exponen]iale ale tranzac]iilor din sectorul privat romånesc”, continu` Jurka. Un studiu realizat de grupul de firme independente de avocatur` [i consultan]` Nexia International arat` c` \n jur de 37% dintre companiile membre ale grupului au declarat c` au experimentat o cre[tere a valorii totale ale tranzac]iilor M&A, \n timp ce 40% au precizat c` aceasta a r`mas la un nivel constant. |n ceea ce prive[te valoarea tranzac]iilor, pentru 35% dintre firmele membre Nexia aceasta s-a situat sub pragul de un milion de dolari, 27% au asistat la fuziuni [i achizi]ii \n valoare de 1-5 milioane de dolari [i 38% dintre participantele la studiu au dep`[it valoarea de 5 milioane de dolari. “|n primul trimestru al anului 2012 am fost solicita]i \n zona de achizi]ii, ceea ce dovede[te inten]iile mediului de business de a continua afaceri care au supravie]uit perioa-

dei din 2008 \ncoace, consultan]` determinat` de schimbarea major` a legisla]iei din Romånia – intrarea \n vigoare a noului Cod civil [i nu \n ultimul rånd pentru litigii – arbitraj [i instan]` – \n proiecte majore de infrastructur`”, spune Dinu Petre, partener la casa de avocatur` Cunescu, Balaciu [i Asocia]ii, care estimeaz` c` pia]a avocaturii de business va ajunge la finele anului 2012 la 220 – 230 de milioane de euro. Mai mult, 1,5% dintre participan]i au men]ionat c` volumul fuziunilor [i achizi]iilor a crescut semnificativ, 33,8% au spus c` a \nregistrat o cre[tere, \n timp ce 40% men]ionau c` volumul acestora a r`mas neschimbat. La polul opus, 3,1% au afirmat c` volumul a sc`zut semnificativ [i 21,5% sunt de p`rerea c` acesta a sc`zut, de-a lungul anului trecut, comparativ cu anul 2010. Cånd vine vorba despre urm`toarea perioad`, studiul realizat de Nexia

International mai arat` c` firmele de consultan]` sondate se arat` optimiste \n termeni de fuziuni [i achizi]ii. Astfel, 1,5% dintre acestea consider` c` volumul tranzac]iilor va cre[te semnificativ, 36,9% cred c` va cre[te [i 52,3% preconizeaz` c` acesta va r`måne la nivelul actual. Numai 7,7% iau \n calcul posibilitatea unei sc`deri [i 1,5% a unui declin semnificativ. Conform firmelor participante la studiu, se estimeaz` c`, la nivel global, manufactura va fi cel mai activ sector \n termeni de fuziuni [i achizi]ii \n urm`toarele 12 luni. Motivul? Cre[terea masiv` a cererii de materie prim` pentru manufactur` \n state precum China [i India. “|n acest an \n Romånia se estimeaz` c` se vor \nregistra cre[teri puternice ale activit`]ii de M&A \n serviciile medicale, pharma [i, de asemenea, \n agricultur`”, mai spune Beatrice Jarka. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei. Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și aﬂă cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

De la epoca industrial` la epoca informa]ional` Estomparea frontierelor [i epoca informa]ional` creeaz` oportunit`]i [i pentru transformarea industriei de training din Romånia. Iar viitorul \nseamn` colaborare accentuat`, deschidere, sustenabilitate [i reducerea risipei de resurse. DE VIOREL PANAITE

rima genera]ie a companiilor de training din Romånia a ap`rut \n anii 1992 – 1994: cåteva companii multina]ionale [i-au adus furnizorii de training la noi \n ]ar`, a ap`rut primul program de EMBA, cåteva programe ale UE [i-au c`utat parteneri locali pentru implementarea primelor proiecte de restructurare a economiei [i de dezvoltare a societ`]ii civile. {i a[a au ap`rut pionierii industriei de training de la noi din ]ar`. Dar de atunci nu s-au mai schimbat foarte mult lucrurile. Sigur, au ap`rut mai mul]i actori, din ce \n ce mai bine preg`ti]i, pe m`sur` ce mediul economic se dezvolta [i se maturiza. Dar, \n principal, businessul de training a r`mas acela[i: furnizorii, asemeni unor me[te[ugari care \mpletesc co[uri de nuiele, de]ineau o expertiz` specific` pe care \ncercau s` o vånd` de cåt mai multe ori, astfel \ncåt “banda de produc]ie” s` fie cåt mai eficient` [i cåt mai profitabil`. Romånia a importat [i \n training filosofia epocii industriale, gr`bindu-se s` o \nve]e, s` o pun` repede pe picioare, f`r` s` \n]eleag` atunci c` aceast` epoc` este spre finalul ei. Anii 1998 – 2008 au fost [i \n training anii produc]iei de mas`: ap`rea o nevoie nou`, se construia o band` de produc]ie care trebuia s` produc` cåt mai repede [i 70

Biz

\n cantit`]i cåt mai mari astfel \ncåt s` satisfac` din ce \n ce mai mul]i utilizatori finali care doreau s` consume acest serviciu. |n to]i ace[ti zece ani, nu ne-am oferit \ns` spa]iul [i timpul s` \n]elegem ce alte tendin]e ap`reau \n restul lumii. |n anii de dup` Revolu]ie, genera]ia mea abia a[tepta s` pun` \n practic` [i s` construiasc` [i la noi simbolurile epocii industriale: fabrici proprii cu limite bine definite [i care s` dureze, cu infrastructuri stabile, productive [i profitabile, [i cu

VIOREL PANAITE este partener [i cofondator al firmei de training [i consultan]` Human Invest. Are o experien]` de peste 12 ani \n industrie, fiind unul dintre cei mai cunoscu]i [i aprecia]i traineri din România. un num`r cåt mai mare de angaja]i loiali. Companiile de training (inclusiv a noastr`) se \ntreceau [i ele \n a face publice cåt de mari sunt \n dimensiuni, \n num`rul de traineri, \n num`rul de zile de training, \n capacitatea de a construi rapid o nou` band` de produc]ie (s` personalizeze un program) [i a c`rei produc]ie s` o vånd` nu doar clientului

ini]ial, ci a cåt mai multor clien]i. Dar \n 2009 am realizat cåt de interconecta]i suntem la restul lumii, c` ]ara \n care credeam c` [tim mai bine decåt al]ii ce se \ntåmpl` este doar un cartier care s-a trezit peste noapte a[ezat foarte aproape de autostrada comunit`]ii interna]ionale. O comunitate care intrase \ns` deja de mai bine de o decad`, [i \n training, \ntr-o nou` epoc`, epoca informa]ional`, [i ale c`rei semin]e con]in ADN-ul care se g`se[te \n filosofia pe care se sus]ine internetul: un grad mare de interconectare, \ntr-o lume \n care dispar diferen]ele, frontierele [i limitele dintre actori, procese [i sisteme, cel pu]in a[a cum le \n]elegeam noi pån` nu demult.

|NCERC~RILE NOASTRE DE A INTRA |N EPOCA INFORMA}IONAL~ 1) De la control [i teritorialism la o comunitate transfrontalier` [i folosirea \n comun a unei infrastructuri existente Suntem \n etapa \n care \ncerc`m \mpreun` cu clien]ii no[tri s` facem tranzi]ia de la \ntåietatea acordat` mijloacelor la \ntåietatea valorilor [i a rezultatelor. Devenim din ce \n ce mai maturi [i mai deschi[i, \nv`]ånd s` subordon`m mijloacele scopului, [i nu invers cum se \ntåmpla pån` nu demult. Acest mod de a vedea lucrurile ofer` un spa]iu infinit de posibilit`]i prin care putem s` provoc`m, al`turi de cei cu care lucr`m, c`ile tradi]ionale de lucru caracterizate de

STRATEGIE TRAINING

control, frontiere [i teritorialism, foarte potrivite [i specifice epocii industriale. {i am \nceput s` desen`m proiecte \n care metodologiile [i consultan]ii care lucreaz` cu ele nu mai conteaz` dac` sunt “ai no[tri” sau “ai lor”, ci fac parte dintr-o comunitate care nu mai ]ine cont de frontierele impuse de pozi]ia de angajator. Metodologiile [i aplica]iile de lucru sunt acum \mp`rt`[ite [i cu al]ii, date cu \mprumut spre a fi folosite atåta timp cåt este nevoie, nu mai sunt \n proprietatea exclusiv` a unui grup restråns favorizat. Consultan]ii nu mai sunt \nchi[i \ntr-o pozi]ie rigid` de angajat, ci fac acum parte din comunit`]i locale [i globale care dep`[esc grani]ele angajatorului. Astfel, pasiunea [i poten]ialul celor care vor s` contribuie sunt mai bine valorizate, iar infrastructura este mai eficient folosit`. 2) De la control [i dependen]` la spa]iu de cre[tere [i autonomie Epoca industrial` a training-ului, care \[i tr`ie[te ultimii ani, spunea printre altele un lucru: “Eu am expertiz` [i ori de cåte ori tu ai probleme, eu vin [i te depanez". {i, pentru a-[i men]ine suprema]ia [i pozi]ia de putere, perpetuånd rela]ia de dependen]`, asta ne spuneau pån` nu demult [i cei care asigurau mentenan]a programelor software cu care lucr`m \n fiecare zi (pån` la apari]ia filosofiei cloud), asta ne spuneau [i marile trusturi de pres` [i case de publishing (pån` la

apari]ia ziarelor, blogurilor [i c`r]ilor online), asta ne spuneau [i agen]ii imobiliari – pån` la apari]ia conceptelor de “hub” sau a birourilor virtuale. Asta f`ceam [i noi cu clien]ii no[tri, \i educam s` fie dependen]i de prezen]a noastr`: vor s` implementeze un nou proiect – trebuie s`-i sune pe exper]i care s` fac` treaba, dar cånd expertul pleac`, procesul de schimbare \[i pierde sus]inerea. De cele mai multe ori era un grad mic de sustenabilitate a interven]iei – fie ea de training, proiect de schimbare cultural`, pentru \mbun`t`]irea unor procese organiza]ionale de leadership. Temele cre[terii, autonomiei, dezvolt`rii responsabilit`]ii individuale care fac obiectul proiectelor pe care le implement`m \ncep s` devin` parte major` a contractului dintre noi [i institu]ia cu care lucr`m. La funda]ia oric`rui proiect pe care o companie de training \l construie[te \mpreun` cu un client ar trebui s` fie \ntreb`ri de genul: cum ar trebui s` m` comport [i ce atitudine ar trebui s` am pentru a asigura sustenabilitatea proiectului pe care \l dezvolt pentru clientul meu, pentru a cre[te autonomia partenerului \n rela]ia lui cu mine, pentru a \mbun`t`]i calitatea spa]iului \n care acesta cre[te? Sunt \ntreb`ri care ne ajut` [i pe noi, firme de training, s` fim mai responsabili fa]` de clien]ii no[tri, fiindu-le partenerii potrivi]i \n procesul lor de cre[tere.

3) De la aten]ia dat` end-user-ilor la valorizarea activi[tilor Am avut mult timp viziunea unui me[te[ugar care [tia s` \mpleteasc` cu m`iestrie co[uri de nuiele, l`udåndu-se cu calit`]ile sale artistice. Doritorii, cei care aveau ce face cu co[urile, le cump`rau, iar noi o luam de la cap`t, cu noi \mpletituri. Nu am observat c`, de peste gard, prin tårguri, \n timp ce lucram, erau ochi pasiona]i [i lumino[i care voiau fie s` fure meserie, fie s` ne devin` ucenici [i s`-[i \mpleteasc` [i s`-[i vånd` nuielele \n propriile lor comunit`]i. Iar atunci cånd am observat, am \nchis repede u[a pentru a nu ne cunoa[te pre]iosul secret! |ns` \ntr-o dup`-amiaz` r`coroas` din vara anului 2010 cineva m-a acceptat s`-i fiu ucenic, [i a[a a \nceput un nou proces [i \n organiza]ie: cei care priveau peste gard sau \ncercau s` fure meseria au \nceput s` primeasc` primele semne de aten]ie: un salut prietenos, o prezen]` deschis`, o plimbare lini[tit` prin r`coarea gr`dinii din spate. Atelierul s-a luminat [i a prins o nou` via]`, umplut dintr-o dat` de cei care voiau s` \nve]e s` construiasc` co[uri de nuiele. Suntem \n momentul \n care facem loc \n atelier pentru cei mai talenta]i dintre ucenicii care au acceptat s` urmeze regulile casei, cei care arat` r`bdare cåt timp \nva]`, cei care lucreaz` cu pasiune \n mijlocul propriilor lor comunit`]i. Evolu]ia [i maturizarea unui sistem \nseamn` trecerea de la rolul de produc`tor direct la cel de responsabil pentru cre[terea ucenicilor. Suntem abia la \nceput, pentru c` eu sunt abia la \nceput \n propriul meu rol de ucenic. {tiu \ns` c` abia acum am f`cut primii pa[i \n a modela cu adev`rat [i matur ceea ce facem, \n modelul de business al companiei, valori constructive precum colaborarea, \ncurajarea preocup`rii pentru dezvoltare [i autonomie, spiritul de comunitate, sustenabilitatea [i reducerea risipei de resurse, responsabilitatea pentru calitatea spa]iului \n care cre[tem. Multe organiza]ii, \n domenii variate, sunt deja \n plin` tranzi]ie c`tre epoca informa]ional` – la noi \n ]ar` [i \n \ntreaga lume. {i unele companii de training [i consultan]` din Romånia au luat deja startul. Vom avea o c`l`torie interesant`! Biz Biz

life Luxul respinge apelul crizei Celsius X VI II, o companie de tip start-up din Fran]a, trânte[te recesiunii “telefonul \n nas” prin lansarea unui terminal mobil \ncrustat cu cristale de safir, ce ajunge la 250.000 de euro. DE OVIDIU NEAGOE

Biz

ste un ceas? Este un telefon? Nu, este LeDix Origine, primul terminal mobil lansat de compania francez` Celsius X VI II, specializat` \n crearea telefoanelor mobile de lux care reu[esc s` combine tehnologia modern` cu arta veche de secole a orologeriei elve]iene. Primul model al companiei este produs \n edi]ie limitat` din titan [i safire. Munca din spatele asambl`rii unui singur terminal se \ntinde pe durata a [ase luni, iar lansarea noului model este rezultatul a patru ani de cercetare [i dezvoltare. Compania din Hexagon are ca scop dezvoltarea unui telefon mobil alimentat \n totalitate mecanic. Vestea bun` pentru iubitorii de ceasuri [i de tehnologie \n acela[i timp este c`, \n anul 2013, compania va mai lansa un model, care va putea fi achizi]ionat la un pre] cuprins \ntre 30.000 [i 40.000 de euro. â&#x20AC;&#x153;Ceasul cu telefonâ&#x20AC;? are o greutate de 250 de grame, o grosime de 28 mm [i con]ine 700 de componente mecanice, dintre care mai bine de jum`tate sunt \ncorporate ceasului. Telefonul are o camer` de 3,2 megapixeli, cu bli] \ncorporat, [i are func]ii ca autofocus [i zoom. Dac` la prima vedere pariul francezilor \n fa]a crizei pare riscant, este bine de [tiut c` pia]a telefoanelor mobile de lux va cre[te cu 37% pĂ˘n` \n anul 2015, la 719 milioane de dolari, potrivit Euromonitor International. Biz Biz

LIFE

{TIRI

Sportul rege sfideaz` recesiunea Fotbalul european a prins [i sezonul trecut recesiunea \n offside. Veniturile din industria sportului rege din B`trânul Continent au crescut cu 0,6 mld. euro [i au atins valoarea de 16,9 mld.

euro \n sezonul 2010 – 2011 (+4%), potrivit raportului Annual Review of Football Finance, realizat de Sports Business Group al Deloitte. |n ciuda climatului economic nefavorabil, cele mai puternice cinci ligi din Europa (Germania, Italia, Spa-

nia, Anglia [i Fran]a) au \nregistrat o cre[tere a veniturilor cu 2% (de 181 mil. euro) [i au atins o valoare total` de 8,6 mld. euro. Premier League se afl` \n continuare \n topul celor mai bogate ligi din fotbalul mondial. Cluburile britanice au generat \n sezonul 2010 – 2011 venituri de 2,5 miliarde de euro, \n timp ce Bundesliga, a doua lig` \n clasament, a \nregistrat o sc`dere cu 6%, din cauza deprecierii monedei europene \n compara]ie cu lira sterlin`. Cu toate acestea, liga german` r`mâne cea mai profitabil` din Europa, \nregistrând o cre[tere cu 24% (33 mil. euro) a profiturilor opera]ionale. (Ovidiu Neagoe)

Lumini, camer`, ac]iune! Olympus a lansat pe pia]a din ]ar`, prin intermediul F64 Studio, modelul Olympus OM-D, cea mai nou` camer` f`r` oglinzi [i prima din lume cu sistem de stabilizare a imaginii pe 5 axe, lucru extrem de util pentru eliminarea neclarit`]ilor din fotografii [i filme. Noul aparat foto este prev`zut cu o carcas` din magneziu, rezistent` la praf [i stropire, include un vizor electronic [i ofer` utilizatorilor posibilitatea ata[`rii altor obiective. Dotat cu un senzor Live MOS de \nalt` rezolu]ie (16,1 megapixeli), noul OM-D poate ob]ine imagini de \nalt` calitate [i sensibilitate prin procesorul de imagine True Pic VI. Mai mult, vizorul electronic al acestuia are 1,44 de milioane de puncte, care permit utilizatorului s` verifice manual ajustarea str`lucirii [i a tonului culorilor. “Olympus OM-D este un model care se adreseaz` \n egal` m`sur` pasiona]ilor, dar [i fotografilor profesioni[ti [i care marcheaz` debutul unei noi categorii de aparate foto: modelele Micro Four Thirds cu obiective interschimbabile [i viewfinder electronic de \nalt` performan]`”, spune Marian Iacob, Country Manager la Olympus România. 74

Biz

CALENDAR

20 – 24 IUNIE Ve]i putea participa la prima edi]ie a evenimentului ArCuB Live Open Air, ce va avea loc \n Pia]a George Enescu din Capital`. Tema edi]iei din acest an este Jazz Blues & More, ceea ce \nseamn` c` v` ve]i putea \ntâlni cu nume sonore din jazzul românesc [i

interna]ional, precum A.G. Weinberger, Teodora Enache, Nicholas Simion, Lucian Ban sau Alexandru B`l`nescu.

17 IUNIE La Teatrul Na]ional Bucure[ti pute]i descoperi cinci actri]e remarcabile, care creioneaz` cu har [i haz tipologia feminin` de ieri, de azi [i de mâine, \n piesa “Femeia de tranzi]ie”, regizat` de Rodica Popescu Bit`nescu. Din distribu]ie mai fac parte [i Aimée Iacobescu, Magdalena Cernat [i Iuliana C`linescu.

22 IUNIE Fanii trupei rock Iris \[i vor putea vedea idolii pe Na]ional Arena, cu prilejul unui concert aniversar ce va marca 35 de ani de la \nfiin]area forma]iei. Biletele au fost deja puse \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 50 [i 150 de lei. 35 de ani de

munc` pentru trupa lui Cristian Minculescu \nseamn` 16 albume, un DVD, 3 maxisingle-uri [i mai bine de 5.500 de concerte.

5 – 9 IULIE Centrul de Proiecte Culturale al Prim`riei Municipiului Bucure[ti, ArCuB, v` propune “Descoperirea [i redescoperirea lui I.L. Caragiale”, un eveniment format din mai multe conferin]e, piese de teatru [i proiec]ii de film. Manifestarea este dedicat` comemor`rii a 100 de ani de la moartea Maestrului Dramaturgiei Române[ti.

30 IUNIE Este ziua \n care iubitorii de art` modern`, \n special ai operelor create la \nceputul secolului XX, sunt a[tepta]i la Funda]ia Calea Victoriei pentru atelierul “Sâmbetele avangardei – Club de pictur` cu Arina Gheorghi]`”. Timp de trei sâmbete participan]ii vor parcurge echilibrul cubismului, energia

LIFE

RE}ETE

Formula 1 din gastronomie

{TIRI

Turism la patru ace T

urismul, de afaceri din România

este \n continu` cre[tere, \n ciuda crizei financiare, potrivit datelor prezentate la cea de-a zecea Conferin]` Anual` a GlobalStar Travel

Care este leg`tura dintre re]etele de buc`t`rie [i compozi]ia pneurilor? De[i probabil \nclina]i s` r`spunde]i c` cele dou` nu au nimic \n comun, nu v` gr`bi]i s` da]i acest r`spuns. De curând produc`torul de pneuri Pirelli a lansat “Miles & Meals”, o carte de bucate care are la baz` exact paralele \ntre gastronomie [i compozi]ia anvelopelor. Ambele au nevoie de acelea[i lucruri: ingrediente de calitate, armonie echilibrat` \ntre ele, verificare permanent` [i aten]ie la detalii. “Miles & Meals” este o carte \n edi]ie limitat` [i reprezint` o modalitate ludic` de ilustrare a asem`n`rilor dintre compozi]iile pneurilor [i ingredientele diverselor feluri de mâncare. Cartea con]ine re]etele chefului Pirelli, Fabrizio Tanfani, selectate de Cristian Staurenghi, manager al zonei de hospitality.

Management, una dintre cele mai mari re]ele de agen]ii de turism din lume, cu o cifr` de afaceri de peste 13 miliarde de dolari. Turismul de afaceri din România a crescut cu 12% \n anul 2011, comparativ cu anul 2010. |n prezent, peste 60% din \nnopt`rile \n hotelurile din ]ar` sunt reprezentate de segmentul business travel. Procentul cre[te la 75% din totalul \nnopt`rilor \n ora[ele mari din România [i chiar la 93% \n hotelurile din Bucure[ti. Potrivit informa]iilor de la Perfect Tour, clien]ii corporate locali prefer` zborurile directe, cele mai multe dintre sediile centrale fiind localizate \n Europa. Mai mult, se \nregistreaz` o cre[tere a mediei de cazare a turi[tilor str`ini veni]i \n România \n interes de serviciu. “Evolu]ia pie]ei locale dovede[te c` tot mai mul]i clien]i corporte caut` s` \[i consolideze bugetele pentru c`l`toriile de afaceri, iar Perfect Tour, ca partener al GlobalStar, ofer` uneltele necesare tuturor companiilor pentru optimizarea bugetelor alocate c`l`toriilor de afaceri”, spune Corina P`curaru, director general al Perfect Tour, care pentru 2012 estimeaz` o cre[tere a serviciilor de travel management oferite de agen]ie cu pân` la 25%, comparativ cu 2011. (Ovidiu Neagoe)

Performan]a, joac` de copii roduc`torul de sisteme de calcul Maguay a lansat prima linie de ultrabook PC româneasc` [i noile solu]ii de gaming desktop [i portabile. Ultrabook-urile MyWay cu diagonal` \ntre 11 [i 14 inch reprezint` dovada c` se poate atinge un nivel mare de performan]` cu echipamente ultraportabile, prezentând totodat` un design cu totul deosebit, precizeaz` Eduard Pughin, director opera]iuni la Maguay. Produsele din noua gam` pot fi configurate potrivit cerin]elor utilizatorilor, ultrabook PC-ul Maguay fiind singura solu]ie de acest tip dezvoltat`

de un integrator român ce permite ad`ugarea a pân` la 8 GB de RAM [i instalarea simultan` a dou` discuri, un HDD clasic de mare capacitate [i un SSD pentru vitez`. Solu]iile de gaming integreaz` ultima tehnologie Intel, Ivy Bridge, folosindu-se cele mai puternice procesoare din aceast` serie, Core i7 [i Core i5, pentru a oferi cea mai bun` experien]` iubitorilor de jocuri pe calculator. (Ovidiu Neagoe) Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Around Me Aplica]ia e foarte util` când v` afla]i \n zone necunoscute. Pe baza loca]iei, realizeaz` o list` cu adrese utile din imediata vecin`tate: b`nci, baruri, sta]ii de benzin`, spitale, hoteluri, cinematografe, restaurante, magazine, sta]ii de taxi. Se bazeaz` pe Google Maps.

Super Camera Nu e p`cat s` ave]i un telefon cu o camer` puternic` [i s` n-o pute]i folosi la maximum? Super Camera v` ajut` s` personaliza]i u[or pozele f`cute cu telefonul Windows, inclusiv s` le roti]i [i s` ajusta]i contrastul sau luminozitatea, [i s` le \mp`rt`[i]i rapid cu prietenii.

Google Maps Navigation Dac` ave]i m`car Android 1.6, actualiza]i-v` aplica]ia Google Maps [i ve]i transforma smartphone-ul \ntr-un instrument de naviga]ie cu indica]ii vocale. Rutele sunt calculate la \nceputul c`l`toriei, pentru a minimaliza transferul de date \n timpul drumului.

UberSocial O aplica]ie de Twitter care poate fi legat` cu conturile de Facebook, BBM [i Gchat, astfel \ncât s` posta]i \n paralel pe toate re]elele sociale preferate. Pute]i face liste cu utilizatorii favori]i de Twitter sau elimina hashtag-uri ori utilizatori care v` enerveaz`.

Biz

Atacul hibridelor Dup` ce a dat tonul cu Padphone [i Eee Pad Transformer Prime, Asus continu` s` \mping` limitele mobilit`]ii prin dou` hibride ultrabook care fac cu ochiul oric`rui iubitor de tehnologie. DE GABRIEL BÂRLIG~ e pia]a computerelor mobile se disting dou` direc]ii clare: tabletele [i noile dispozitive ultrabook. Iat` c` Asus s-a gândit c` n-ar strica s` le combine. {i rezultatul sunt dou` noi concepte ultrabook, Taichi [i Transformer Book. Asus Taichi este un ultraportabil sub]ire disponibil \n dou` variante, de 11,6 [i 13,3 inch, având câte un ecran IPS/FHD LED-backlit pe ambele fe]e ale capacului. Ecranul tactil de pe partea exterioar` a capacului permite dispozitivului s` fie atât ultrabook, cât [i tablet`. Cu capacul deschis, Taichi este un ultrabook, cu o tastatur` complet` QWERTY cu iluminare [i pad. Cu capacul \nchis, devine o tablet` multi-touch cu suport pentru stiloul electronic. Ambele ecrane utilizeaz` acela[i hardware, sunt complet independente unul fa]` de cel`lalt [i pot fi utilizate simultan, ceea ce \nseamn` c` Taichi poate fi folosit simultan de doi utilizatori. U[or [i sub]ire, Taichi e dotat cu a treia genera]ie de procesoare Intel Core, stocare SSD rapid` [i Wi-Fi 802.11n dual band.

Asus Transformer Book este primul ultrabook convertibil ce permite utilizatorilor s` treac` instant de la ultrabook la tablet` prin simpla deta[are a ecranului. Este destinat celor ce prefer` portabilitatea unei tablete multi-touch pentru divertisment, dar vor totu[i acces la un ultrabook tradi]ional, bazat pe Windows, pentru productivitate. Transformer Book beneficiaz` de cele mai recente procesoare Intel Core i7 cu grafic` dedicat`, al`turi de stocarea SSD [i HDD, 4 GB memorie RAM DDR3 dual channel [i USB 3.0. Noul model dispune, de asemenea, de tehnologia Asus SonicMaster, pentru a furniza, prin difuzoarele integrate, sunet cu o claritate sporit` [i bas profund. Transformer Book integreaz` dou` camere, una frontal` HD [i alta de 5 MP, devenind un instrument pentru a fotografia [i comunica video. Noul portabil ultrau[or este disponibil cu ecrane Full HD IPS de 11,6, 13 sau 14 inch cu posibilit`]i multi-touch. Acesta poate fi deta[at de tastatura QWERTY, pentru a avea o tablet` portabil`. Biz

LIFE

AUTO

FERICIRE |N 4 U{I |ntr-o lume auto dominat` tot mai mult de compacte, uneori sim]im nevoia de spa]iu. Iar modelele sedan sau saloon prezentate aici ni-l ofer` cu generozitate. |n plus, promit putere mare [i consum rezonabil. DE GABRIEL BÂRLIG~

PEUGEOT 301 Abordarea global` a m`rcii franceze este ilustrat` de noul model Peugeot 301, gândit pentru o baz` larg` de clien]i, atra[i de ma[inile care reprezint` o declara]ie de statut, dar la un pre] accesibil. La capitolul design, este chintesen]a noii filosofii a “leului” francez, inspirând emo]ie [i for]` \n acela[i timp. 301 este preg`tit pentru orice condi]ii, de la ]`rile tropicale la cele nordice, [i e adaptat inclusiv pentru [osele de o calitate sc`zut`, deci se va sim]i excelent \n România. La o lungime total` de 4,44 m, are un ampatament de 2,65 m, oferind spa]iu generos pasagerilor din spate [i un volum al portbagajului de 506 litri. 78

Biz

LIFE

AUTO

BMW SERIA 7 Ne afl`m \n zona premium [i vorbim de “nava-amiral” a flotei BMW. Modific`ri aduse Seriei 7, care vor fi disponibile odat` cu 1 septembrie [i \n România, vor s` fac` din acest model un etalon de sportivitate \n segment, dar s` asigure \n acela[i timp cel mai mic consum al`turi de un confort exemplar. De la farurile LED la izolarea fonic` optimizat`, \mbun`t`]irile [asiului [i suspensiei, plus selec]ia vast` de op]ionale care includ [i sistemul de sunet Bang & Olufsen, noul BMW Seria 7 se anun]` un concurent de temut \n categoria sa. Lista de propulsoare este deschis` de noul 730d, care ofer` 258 CP, iar vârful de gam`, 760i, vine cu 544 CP [i accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n 4,6 secunde.

HONDA CIVIC SEDAN Citadina japonez` prime[te [i un model \n 4 u[i, Honda Civic Sedan, cu un motor 1.8 i-VTEC, disponibil cu transmisie automat` \n 5 trepte sau cu transmisie manual` \n 6 trepte. Farurile HID au fost regândite pentru a oferi o luminozitate mult mai clar` [i mai consistent`. Profilul e accentuat de jantele din aliaj de 16 ]oli, iar oglinzile retrovizoare rabatabile faciliteaz` parcarea \n spa]ii \nguste. Noul Civic este disponibil \n patru culori (Polished Metal, Urban Titanium, Crystal Black Pearl, Taffeta White) [i va fi oferit la vânzare din iunie 2012 cu un pre] de pornire de 15.290 de euro f`r` TVA.

MAZDA6 TAKUMI Vorbim de o serie limitat` a modelului Mazda6. Takumi \nseamn` \n japonez` “artizan”. Modelul are la baz` versiunea de serie Mazda6 TE Sport, autovehiculul beneficiind de dot`ri suplimentare, atât la nivel estetic, cât [i al elementelor tehnice. Sunt disponibile dou` versiuni de motorizare: 2,0 l benzin` (155 CP) [i 2,2 l diesel (129 CP). La exterior Mazda6 Takumi este echipat` cu pachetul sport compus din gril` fa]` [i eleron spate, geamuri fumurii, jante de aliaj de 17 inch [i senzori de parcare fa]`-spate. Modelul poate fi comandat cu noua culoare Gri Dolphin. Pre]ul acestei serii limitate \ncepe de la 22.890 de euro (TVA inclus). Biz

BIZ STAR

Mircea C`rt`rescu, premiat la Berlin Scriitorul Mircea C`rt`rescu a primit la \nceputul lunii iunie, la Berlin, Premiul interna]ional pentru literatur` 2012, pentru volumul “Orbitor II. Corpul” – cea mai important` distinc]ie literar` interna]ional` a anului. DE OANA GRECEA

ucrarea scriitorului român Mircea C`rt`rescu a fost aleas` dintr-un num`r de 141 de opere participante. Volumul a fost tradus \n limba german` de c`tre Gerhart Csejka [i Ferdinand Leopold (“Der Körper”, Editura Paul Zsolnay 2011). “Este cel mai important premiu pe care l-am primit pân` azi. El \nseamn` urcarea pe un nivel mai \nalt \n recunoa[terea mea interna]ional`. |n trecut am mai primit premiile interna]ionale Giuseppe Acerbi \n Italia [i Vilenica \n Slovenia”, ne-a declarat Mircea C`rt`rescu. Conform autorului, \n România s-au vândut 80.000 de exemplare din “Orbitor”, iar \n Germania peste 10.000 de exemplare numai din primul volum (nu exist` \nc` date pentru al doilea). Institutul Cultural Român (ICR) Berlin s-a asociat acestui eveniment din lumea literar` german` [i interna]ional`, sprijinind participarea marelui scriitor român. Mircea C`rt`rescu [i cei doi traduc`tori au primit importanta distinc]ie de la Jan Slovak, fondatorul Funda]iei Elementarteilchen, [i prof. dr. Bernd M. Scherer, directorul Haus der Kulturen der Welt. Premiul Interna]ional de Literatur` este decernat anual \ncepând cu 2009 pentru cea mai bun` traducere \n limba german` a unei opere beletristice interna]ionale contempora-

ne, premiind atât autorul, cât [i traduc`torii c`r]ii. Juriul anului 2012 a fost format din [apte personalit`]i literare interna]ionale. Membrii lui au argumentat astfel alegerea: “Autorul român Mircea C`rt`rescu a realizat un roman fulminant [i electrizant din punct de vedere lingvistic, de o intensitate [i str`lucire rar`. «Orbitor II. Corpul» seam`n` unui caleidoscop colorat strident din fragmente de con[tiin]` [i amintiri ale copil`riei, episoade de istorie familial`, imagini ale Bucure[tiului distrus \n mare parte sub regimul ceau[ist, instantanee politice ale conducerii acestuia [i salturi electrizante, fantastice ale firului gândirii”. Mircea C`rt`rescu a convins [i publicul prezent la festivitatea de premiere de for]a scrisului s`u, despre care spunea c` vine \n primul rând din nevoia de a se \n]elege pe sine, de a \n]elege lumea [i, mai ales, de ce exist` lumea. Scriitorul român are \n lucru un nou roman, la care va mai lucra, probabil, dup` spusele sale, \nc` doi ani. Pentru promovarea culturii române[ti peste hotare [i pentru performan]a de a se impune pe scena literar` interna]ional` cu trilogia “Orbitor”, revista Biz acord` scriitorului Mircea C`rt`rescu Steaua Biz.

www.revistabiz.ro

12 - 16 noiembrie 2012 Hotel Howard Johnson Bucure[ti

AI INSTINCT PENTRU AFACERI? CREZI |N INOVA}IE? TE A{TEPT~M LA CEA DE A 11-A EDI}IE A ZILELELOR BIZ, CEL MAI RELEVANT EVENIMENT DE AFACERI DIN ROMÂNIA Vino s`-i \ntâlne[ti pe cei mai reprezentativi oameni de afaceri, top manageri, speciali[ti, antreprenori, români [i str`ini. Vei fi \n avangarda ideilor. Tot ce este nou, tendin]ele din cele mai dinamice domenii vor fi prezentate [i dezb`tute \n cadrul celor cinci zile ale evenimentului: ANTREPRENORIAT INOVA}IE MANAGEMENT CSR MEDIA & MARKETING