Biz 235- Revolutia Retro by Revista Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 235 • 15 iulie – 1 septembrie 2012 • 7,5 lei

RevOlu}ia

RetRO

Revaloriz`m, reinterpret`m, reevalu`m. Fascina]ia fa]` de vremurile de alt`dat` revine constant \n strategiile de marketing ale marilor branduri. Campanii precum cea ini]iat` de PepsiCo [i Graffiti BBDO ne demonstreaz` \nc` o dat` c` retro e noua mod`.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti

ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori

CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi

VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate

SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Made in Romania

e lång` lipsa de sprijin pe care orice om de afaceri o resimte parc` dintotdeauna \ntre grani]ele acestei ]`ri, de cåteva luni frustr`rile sunt \nsutite de contextul politic. Spiritele s-au \ncins ca \n anii ’90 [i gåndul plec`rii \ncepe s` \ncol]easc` adånc \n mintea multora dintre noi. Mai avem [anse s` ne putem desf`[ura activitatea \n condi]ii cåt de cåt normale? Sau s` devenim [i noi cåndva o ]ar` de care s` fim måndri cånd ii pronun]`m numele, atunci cånd suntem peste grani]e?

Nu [tiu. {i nu cred c` [tie cineva. Nu suntem doar balcanici. Suntem balcanici made in Romania! Reu[im, ca de obicei, s` punem o amprent` diferit` de personalitate. Sper din suflet ca, dup` sfår[itul lunii iulie, s` reve nim u[or u[or la un mic grad de normalitate. {i mai sper ca \n august s` reu[im s` ne odihnim. Cu to]ii avem nevoie s` ne \nc`rc`m bateriile. Avem nevoie de acele resurse care s` ne ajute s` putem merge mai departe. Acum mai mult ca niciodat` avem nevoie de toat` \ncrederea, \nc`p`]ånarea [i ambi]ia noastr`. Se anun]` o toamn` grea [i, a[a cum 2012 ne-a ar`tat pån` acum, trebuie s` muncim dublu sau chiar triplu pentru rezultate asem`n`toare cu cele din 2011. Sunt un om optimist [i m` \nc`p`]ånez s` cred c` numai de noi depinde s` facem ceva \n aceast` ]ar`. Nu de politicieni. {i nici de cei care [tiu doar s` se plång` sau s` comenteze. {i, atåt timp cåt am decis s` r`mån aici, cred [i vreau s` cred c` pot s` schimb ceva \n jurul meu. Scriu acest editorial la Påråul Rece, unde organiz`m a treia edi]ie a Social Media Summer Camp, unde este r`coare, iar senza]ia de bine pe care ]i-o confer` muntele te face s` vezi via]a mai frumoas`. {i, pentru c ` acesta este ultimul nu m`r Biz \nainte de vacan]`, v` dores c o var` u[oar` [i \n care s` reu[i]i s` v` revigora]i puterile [i mai ales \ncrederea. Cåt mai mult posibil!

ISSN 1454-8380

Tipografie:

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar 1U Â&#x2026; LXOLH Â¨ VHSWHPEULH Â&#x2026; OHL

REVOLU}IA Nr. 235

Biz

RETRO

FOTO COPERT~: VALI MIREA; COLAJ FOTO: AUREL {ERBAN

Biz

www.revistabiz.ro

5 14 16 20 26 28

Repara]i economia, domnilor! Germania, cu temele f`cute Cover story: Revolu]ia retro Bucuria de a tr`i nu ]ine de vårst` F`r` investi]ii, kaput economie! O \ntålnire cu final nea[teptat

30 32 34 46 55 58 60 62 68 70 80

Niciodat` Micro, niciodat` soft Romånii dau whisky-ul pe vodc` Top 50 branduri fascinante \n Romånia Po[ta[ul sun` \ntotdeauna de mai multe ori Paul Renaud: Las` c` m`sur`m mai tårziu Harta investi]iilor \n PR Ce citim cånd nu facem afaceri Biroul, cas` dulce cas` Trìe[te muzica, trìe[te sunetul! Freelancing nu \nseamn` vacan]` perpetu` Steaua Biz: Horia Tecù

Biz

agend`

Repara]i economia, domnilor! Criza datoriilor din zona euro \[i va g`si rezolvarea \n planul ambi]ios adoptat de Consiliul European la finalul lunii iunie. Romånia poate \ns` intra \ntr-o spiral` periculoas` a unei crize cauzate de evolu]iile politice din ultima perioad`. DE ALEXANDRU ARDELEAN Zgomotul infernal de pe scena politic` româneasc` din ultimele s`pt`mâni, combinat cu ecourile acestuia pe plan extern, a adus efecte nefaste imediate \n economie. |n timp ce societatea romåneasc` s-a divizat abrupt \n dou` tabere, imagi-

nea extern` a ]`rii a fost deja p`tat`, iar consecin]ele acestor acte se reflect` deja \n buzunarele fiec`ruia dintre noi. Cursul de schimb, atåt pentru euro, cåt [i pentru dolar, a ajuns din nou la maxime istorice, juc`torii din pia]a valutar`

mizånd pe deprecierea leului \n a[teptarea deciziilor politice. Potrivit dealerilor, costurile asigur`rii datoriilor \mpotriva riscului de neplat`, prin intermediul contractelor credit default swaps (CDS), au revenit pe Biz

AGEND~

{TIRI

cre[tere [i au ajuns la 450 de puncte. Bursa de la Bucure[ti a sc`zut, influen]at` \n principal de tensiunile politice din Romånia. |n acela[i timp, au crescut randamentele pl`tite de Ministerul de Finan]e la licita]iile de titluri de stat, determinate de situa]ia \ncordat` de pe pie]ele financiare europene, de structura lichidit`]ilor din sistemul bancar, dar [i de tensiunile politice de la nivel intern, potrivit secretarului de stat \n MFP Cristian Spori[. Iar situa]ia este departe de a se termina, avånd \n vedere c` urmeaz` o perioad` de campanie electoral` [i de alte atacuri politice [i de-o parte, [i de alta, care nu fac altceva decåt s` agraveze situa]ia economic` [i a[a fragil` [i s` pun` pe fug` investitorii str`ini. |ntåmpl`tor sau nu, tot \n aceast` perioad` dificil`, compania de asigur`ri Eureko a anun]at c` va ie[i din Romånia, va vinde administratorul de pensii privat pe care \l de]ine pe pia]` [i va \nchide compania de asigur`ri, neprecizånd ce se \ntåmpl` cu cei 200 de angaja]i. Eureko se \nscrie \n linia investitorilor care au anun]at \n ultimele luni c` p`r`sesc Romånia. {i este posibil s` vedem [i al]ii ie[ind de aici dac` ce se \ntåmpl` la nivel politic nu se \ncheie curånd. Astfel \ncåt, domnilor, \ngriji]i-v` de economie, nu de putere [i de jocuri de culise! C`ci efectele ne vor lovi pe to]i. {i vor durea. R`u. Biz

Când tehnologia te d` de gol A fost sau n-a fost gol? Pân` acum, când decizia arbitrilor era invalidat` de imaginile de televiziune, nu se putea face nimic. Acum, Hawk-Eye Innovations a ob]inut licen]a pentru furnizarea c`tre federa]iile de fotbal din \ntreaga lume a tehnologiei goal-line, un sistem video care arat` cu precizie dac` mingea a dep`[it linia por]ii. FIFA a decis recent c` va introduce aceast` tehnologie \n urma unor teste derulate pe parcursul anului trecut. Sistemul Hawk-Eye se bazeaz` pe camere cu rezolu]ie \nalt` amplasate \n jurul terenului, care monitorizeaz` traiectoria mingii atunci când se afl` \n preajma liniei por]ii. Imaginile sunt transmise c`tre un centru de procesare, care analizeaz` pozi]ia mingii \n raport cu linia de marcaj. Dac` sistemul recunoa[te dep`[irea marcajului de c`tre minge, informa]ia este transmis` \n mai pu]in de o secund` c`tre oficialii din teren prin dispozitive speciale. {i arbitrul va fluiera gol! (G.B.)

Scap` de [ef cu Blue Air

Deoarece angaja]ii companiilor din România au nevoie de vacan]` [i relaxare pentru a fi mai productivi, Blue Air anun]` concursul "Get Rid of Your Boss", \n varianta Reloaded. 6

Biz

“Pentru c` proiectul a fost extrem de bine primit atât de angaja]i, cât mai ales de [efi, anul acesta [ansa la distrac]ie este deschis` oric`rei g`[ti de prieteni, colegi, vecini, familii sau chiar fani de pe Facebook!”, declar` Mirela Secan, director de marketing la Blue Air. Anul acesta, vor fi dou` echipe câ[tig`toare. O echip` din România de 11 persoane (10

prieteni plus [eful), care s-a \nscris pe www.getridofyourboss.ro, va câ[tiga o vacan]` all inclusive \n destina]ia Blue Air preferat`. Iar o echip` tot de 11 persoane, care s-a \nscris pe www.getridofyourboss.com din ]`rile \n care Blue Air opereaz` zboruri (Marea Britanie, Irlanda, Italia, Spania, Belgia, Fran]a, Germania [i Cipru), va primi drept premiu o vacan]` all inclusive la Bucure[ti. To]i cei care se \nscriu \n concursul “Get Rid of Your Boss Reloaded” \n perioada 11 iunie – 22 iulie 2012 beneficiaz` de vouchere de reducere oferite de Blue Air prin Cardul myBlue, Veltravel [i Caffe Tabiet. (G.B.)

AGEND~

{TIRI

FI}I DESCHI{I LA SCHIMBARE! Cu o experien]` de 20 de ani \n marketing paneuropean, Alain Heureux, pre[edinte & CEO IAB Europa, \ndeamn` advertiserii români s` investeasc` mai mult \n online.

Cum comenta]i rezultatele primului studiu Mediascope pentru România? Mediascope este un studiu lansat \n urm` cu 7-8 ani. Când am preluat organizarea lui, ne-am propus s` extindem cercetarea. A[a c` anul acesta am ajuns la un num`r de 28 de ]`ri \n care compar`m consumul de media online [i offline. Felul \n care consumatorii interac]ioneaz` cu media s-a schimbat. Marketingul se schimb`. Comunicarea se schimb`. De aceea trebuie s` nu ne hazard`m [i s` \ncerc`m s` \n]elegem consumatorul, s` ne adapt`m [i, cel mai important, s` fim deschi[i la schimbare. Noi compar`m pie]ele, \ncerc`m s` creion`m un tablou cât mai complet [i \i invit`m pe to]i advertiserii s` fie deschi[i la schimb`ri, deoarece consumatorii se transform` mai rapid decât noi. Ce ne arat` acest studiu \n privin]a dinamicii bugetelor de media? Cea mai mare parte a bugetelor de media merg \n continuare c`tre televiziune, \ns` num`rul de ore pe care oamenii le petrec pe internet a crescut considerabil. A[a c` s-a ajuns la un mare decalaj \ntre comportamentul consumatorilor [i felul \n care sunt \mp`r]ite bugetele. Ce mesaj le transmite]i advertiserilor români? |i invit pe advertiserii români s` analizeze rezultatele studiului Mediascope. 39% dintre români petrec \n medie 18,6 ore online pe s`pt`mân`, dep`[ind media de 16,1 ore din regiune (CEE). TV-ul \[i aloc` 21,6 de ore \n medie pe s`pt`mân` din consumul de media al românilor. Aceste cifre arat` c` investi]iile \n online ar trebui s` creasc`. Cu cât? Nu [tiu. |ns` cert e c` trebuie s` creasc`. (Loredana S`ndulescu) 8

Biz

Lemet investe[te 6 mil. euro \n capacitatea de produc]ie Lemet – unul dintre liderii produc]iei de mobil` din România – a inaugurat la Brebu o linie de produc]ie nou`, \n urma unei investi]ii de [ase milioane de euro, fonduri proprii, dar [i europene. “Deschiderea acestei facilit`]i de produc]ie a necesitat angajarea unui num`r de 50 de persoane”, a declarat Alexandru Rizea, care conduce compania al`turi de fiul s`u, Adrian Rizea. Cei doi antreprenori de]in [i re]eaua de retail de mobil` LEM’S, care num`r` 104 magazine. |n prima jum`tate a lui 2012 re]eaua a atins o cifr` de afaceri de 70,2 milioane de lei, cu 21% mai mare decât \n perioada similar` a anului trecut. “Premisele acestei cre[teri au fost programele noi de mobil` dezvoltate de speciali[tii fabricii, în al doilea rând cre[terea ponderii produselor complementare aflate \n magazinele re]elei [i, \n al treilea rând, identificarea de noi parteneri pentru extinderea [i consolidarea re]elei LEM’S,

aducerea sa la standardele gândite de noi”, explic` Adrian Rizea. Acesta dore[te s` mai deschid` [apte magazine LEM’S \n acest an, urmând ca investi]ia medie per magazin s` fie de aproximativ 150.000 de euro. Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiin]at` \n 1991, în prezent halele de produc]ie acoperind o suprafa]` de peste 30.000 de metri p`tra]i. Capacitatea actual` de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri p`tra]i de PAL pe an, pe poarta fabricii ie[ind anual peste 360.000 de module de mobil`. (D.L.)

Comunicare pentru to]i tele necesare. Lucrurile Presage Strategic Communications nu stau \ns` a[a”, spune a elaborat dou` pachete de coGeorgiana Gheorghe, municare pentru IMM-uri [i Managing Partner start-up-uri, bazându-se pe obla Presage. servarea atent` [i \n]elegerea nePlanurile sale sunt bavoilor specifice ale acestora, care zate pe faptul c` \n presunt diferite de cele ale marilor zent 99,7% din totalul companii. \ntreprinderilor roAstfel, Presage a lansat pachemâne[ti sunt mici [i tele de servicii de comunicare mijlocii, care genereaz` Start Talking [i Plan 180, care dou` treimi din totalul r`spund nevoilor specifice de locurilor de munc`. promovare ale companiilor Georgiana Gheorghe, Start Talking este un aflate \n dezvoltare, oferind pachet de servicii dezsolu]ii de comunicare customi- Managing Partner, Presage voltat pe o perioad` de zate la un pre] bazic fix. 3 luni pentru lansare [i “Noi \n[ine suntem un IMM postlansare la pre]ul lunar net de 1.500 care a supravie]uit crizei, ne-am dezvollei. Plan 180 + ofer` solu]ii customizate tat, am accesat finan]are bancar`, [tim c` de complexitate medie [i mare, dezvolse poate [i vrem s` \mp`rt`[im din expetate pe o perioad` de 6 luni [i la categorien]a noastr`. |n contextul actual, comurii de pre] accesibile [i transparente care nicarea IMM-urilor [i start-up-urilor nu dep`[esc cuantumul lunar net de pare o misiune imposibil` pentru mul]i, 3.300 lei. (O.G.) din cauza percep]iei gre[ite despre buge-

AGEND~

STUDIU

Radiografia consumului de media România a intrat anul acesta pentru prima dat` \n studiul Mediascope Europe, al`turi de alte 27 de ]`ri. Iat` primele rezultate ale acestei cercet`ri. DE LOREDANA S~NDULESCU

30%

39%

dintre români sunt online \n timp ce se uit` [i la TV [i 56% dintre ace[tia declar` c` ac]iunile \ntreprinse pe internet au leg`tur` cu programul vizionat la TV. |n termeni de grad de utilizare la nivel na]ional, internetul se afl` pe locul 3, dup` TV [i radio

51%

21%

dintre români petrec \n medie 18,6 ore online s`pt`mânal (peste media european` de 14,1 [i peste cea din regiune de 16,1 ore). De[i suntem \nc` printre cei mai avizi consumatori de TV, cu o medie de 21,6 ore s`pt`mânal, internetul câ[tig` tot mai mult teren

dintre utilizatorii de internet consider` c` modul \n care un brand comunic` online cu consumatorii este foarte important \n influen]area opiniei despre acel brand

dintre utilizatorii români de internet folosesc mai mult de un dispozitiv pentru a accesa internetul

9% dintre români intr` online prin intermediul telefoanelor mobile

Biz

44%

dintre utilizatorii români de internet declar` c` acesta \i ajut` s` aleag` produse sau servicii mai bune (fa]` de media european` de 51% sau a CEE de 53%)

95%

dintre utilizatorii români de internet caut` informa]ii online \nainte de a efectua o cump`rare [i 87% fac cump`r`turi online. Cu toate acestea, doar 11% din totalul cump`r`turilor este efectuat prin internet

48% dintre utilizatorii români viziteaz` site-uri de [tiri zilnic

AGEND~

OPINIE

Despre relationship banking, altfel Despre relationship banking se vorbe[te mult. Se comenteaz` mult din “tribune”, din birourile cl`dirilor de sticl`. Sunt \ns` pu]ini cei care s-au aflat cu adev`rat \n “aren`”. Acolo, \n “aren`”, se creeaz` valoare [i acolo trebuie de fapt s` fim cu to]ii prezen]i. DE ANA CERNAT \nseamn` c` sistemul bancar romånesc De[i 60% din for]a de munc` privat` este \nc` \n proces de maturizare. a ]`rii lucreaz` \n IMM-uri, despre Vremurile postcriz` r`mån dificile penrelationship banking se discut` mai mult tru antreprenori. Cei care nu se reinvenla nivel corporate. Aparent, este scump s` teaz` \[i pot pierde afacerea. Cei care se aloci un om s` se ocupe de \ntreaga reinventeaz` [i investesc risc` s` nu o rela]ie cu un client mic. Oare de ce nu fac` \n direc]ia bun` [i, din nou, facilitaeste suficient s` acorzi o facilitate de credit unui mic \ntreprinz`tor [i apoi doar s` colectezi banii? Lucrurile sunt ceva mai simple [i mai intuitive decåt am crede: clientul care nu are o rela]ie cu banca sa este un client cu risc de credit mai mare. Clientul care vine la banc` doar s` pl`teasc` datoria [i nu tranzac]ioneaz` nu este un client cu care ai o rela]ie [i poate fi mult prea tårziu s` \ncepi o rela]ie cu el sunåndu-l doar cånd nu mai poate pl`ti rata [i cercetånd conturile sale goale de mult timp f`r` a \n]elege ce i s-a \ntåmplat de fapt. |n plus, f`r` rela]ie, f`r` tranzac]ii, veniturile b`ncii se \mpu]ineaz` [i sunt supuse \n \ntregime riscului de neplat`. Profitabilitatea pe care banca o poate ob]ine exclusiv de pe urma creditului este una extrem de volatil`. Dac` \n ]`rile dezvoltate raportul \ntre veniturile din tranzac]ii – comisiAna Cernat, Director Executiv Bancpost, oane – [i venituri din dobånzi este de Divizia |ntreprinderi Mici [i PFA 2:1, \n Romånia acest raport e de 1:4. tea b`ncii s` fie supus` riscului de insolSistemul bancar romånesc prezint` o ven]`. A construi o rela]ie solid`, \n care pondere medie de aproximativ 20% a veclientul s` utilizeze cåt mai mult din serniturilor din tranzac]ii \n total venituri viciile b`ncii cu care lucreaz`, \n care (dobånzi [i comisioane din credite plus clientul s` discute deschis despre planuvenituri din comisioane tranzac]ionale). rile sale de investi]ii [i nevoile sale, este Sunt cåteva excep]ii \ns` care \mping de o importan]` crucial` pentru media \n sus – b`ncile care au \n]eles ce s`n`tatea portofoliului b`ncii. St` de \nseamn` rela]ie [i pentru clien]ii mici [i multe ori \n puterea b`ncii s` ajute un medii [i la care aceast` pondere \ntreprinz`tor s` supravie]uiasc` [i s` se dep`[e[te 40%. Ponderea lor este \ns` dezvolte sau s` \l trimit` \n insolven]`. departe de media european`, ceea ce

Jocul acesta cu planurile de afaceri include [i angaja]i ai clientului, de multe ori cu credite tot la institu]ia bancar` cu care lucreaz` angajatorul s`u. Ce \nseamn` totu[i relationship banking \n segmentul IMM? |nseamn` s` fii mult mai atent la nevoile clientului, s` culegi mult mai multe date despre comportamentul lui pentru a fi capabil s` ac]ionezi cu o regåndire a facilit`]ii sau chiar o restructurare. |nseamn` s` structurezi pachete de servicii diferen]iate, care s` ]in` cont de nevoile lui de a-[i reduce costurile [i de specificul afacerii lui, stimulåndu-l \n acela[i timp s` foloseasc` banca mai mult. |n aceste vremuri cu fiscalitate \n cre[tere, multe tranzac]ii \ntre comercian]i se duc \napoi \n zona “cash”, ceea ce nu este bine nici pentru client, nici pentru banc`. {i nu \n ultimul rånd, relationship banking \nseamn` c` ofi]erul responsabil cu rela]ia, directorul de sucursal` [i nu \n ultimul rånd managerii din central` s` coboare mai des din cl`dirile de sticl` [i s` bea o cafea cu el, clientul, f`r` s`-i cear` nimic \n schimb. S` bea acea cafea acolo unde este afacerea lui. S` stea de vorb` cu el, fa]` \n fa]`, sau chiar [i pe Facebook sau LinkedIn. S` \l asculte cu aten]ie [i s` \i mul]umeasc` pentru fiecare sugestie sau reclama]ie pe care o face. Aceast` conversa]ie este un cadou care ne ajut` s` devenim mai buni \n ceea ce facem. Ne ajut` s` cre`m valoare pentru client [i pentru banc`. Relationship banking-ul, altfel, \nseamn` pån` la urm` a crea valoare. Biz Biz

BRAND

Septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

cele mai puternice branduri rom책ne[ti

Un proiect

Un studiu

AGEND~

{TIRI

Ac]iuni mici, schimb`ri mari

Tot mai multe companii anun]` planuri \ndr`zne]e prin care vor s` devin` adev`ra]i actori principali ai dezvolt`rii durabile. Unilever a pus sustenabilitatea la baza filosofiei de business, având obiective ambi]ioase pentru urm`torii 10 ani. DE ALEXANDRU ARDELEAN Planul Unilever pentru un Stil de Via]` Durabil a fost lansat, la nivel global, în noiembrie 2010, cu trei obiective majore ambi]ioase: reducerea la jum`tate a amprentei asupra mediului generate de produsele companiei, s` ajute peste 1 miliard de oameni s` \[i \mbun`t`]easc` s`n`tatea [i starea de bine [i s` se aprovizioneze \n propor]ie de 100% cu materii prime agricole provenite din surse durabile. Bilan]ul primului an de implementare, 2011, confirm` a[tept`rile, aducånd un plus de optimism reprezentan]ilor companiei pentru anii ce vor urma. Cel mai bun rezultat este acela c`, pån` la finalul anului 2012, \[i vor atinge obiectivul de a procura uleiul de palmier din surse durabile, certificate. “Suntem astfel cu trei ani \nainte de planul stabilit, a[a c` ne-am setat acum un nou obiectiv, acela de a achizi]iona pån` \n 2020 tot uleiul de palmier din surse ce pot fi identificate. Acest lucru \nseamn` c` Unilever va putea s` identifice planta]ia de origine a \ntregii cantit`]i de ulei de palmier certificate achizi]ionate”, a spus Dana Dobrescu, Manager Comunicare, Unilever South Central Europe. |n prezent, 24% din materia prim` agrar` provine deja din surse sustenabile, fa]` de doar 14% în 2010. Peste 90% din principalele produse Unilever din toat` lumea con]in \n prezent mai pu]in de o treime gr`sime saturat`, iar 20% din totalul de energie utilizat` de Unilever este regenerabil`. |n Europa, 100% din

electricitatea utilizat` provine din surse regenerabile. Ac]iunile Unilever \n aceast` direc]ie sunt apreciate [i recunoscute la nivel mondial: pentru al 13-lea an consecutiv, compania este liderul dezvolt`rii durabile \n sectorul Food & Beverages, potrivit Indexului Dezvolt`rii Durabile Dow Jones. {i la nivel local au fost \nregistrate deja progrese, potrivit obiectivelor fixate la nivel global. S-au eliminat deja acizii gra[i trans din margarine, sosuri [i \nghe]ate. Pe parcursul anului 2011, Unilever a redus cu 10% nivelul s`rii din noile sortimente de supe [i condimente comercializate \n magazine. De asemenea, \n cadrul proceselor de produc]ie, s-au \nregistrat rezultate \mbucur`toare. |n fabrica de produse alimentare de la Ploie[ti s-a redus consumul de ap`/ton` de produs cu 23% \n 2011 fa]` de 2008. |n fabrica de detergen]i, cantitatea de de[euri trimis` spre reciclare a sc`zut cu 25% \n 2011 fa]` de 2008, [i cu 31% \n fabrica de alimente. Iar indicatorul de consum de energie/ton` produs finit a sc`zut \n fabrica de detergen]i cu 23% \n 2011 fa]` de 2008. |n domeniul igienei [i nutri]iei au fost lansate programe educa]ionale, cum este cel al brandului Domestos, “Igiena acas` [i la [coal`”. Prin acest program sunt promovate beneficiile igienei [i s`n`t`]ii zilnice, [i se adreseaz` copiilor din gr`dini]e [i [coli, profesorilor [i p`rin]ilor. Unilever

sus]ine programul “{i eu tr`iesc s`n`tos”, derulat de Funda]ia PRAIS, \mpreun` cu autorit`]ile [i alte companii din industria alimentar` [i de retail, ce are ca obiectiv, \n urm`torii cinci ani, prevenirea obezit`]ii infantile \n råndul copiilor [i promovarea stilului de via]` s`n`tos \n råndul familiilor. Pån` \n prezent, peste 68.000 de elevi din ciclul primar, din 215 [coli, 2.000 de cadre didactice [i 140.000 de p`rin]i au participat la acest program. Luna trecut`, Unilever, reprezentat` de CEO-ul companiei, Paul Polman, a fost prezent` la conferin]a Rio+20, dedicat` dezvolt`rii durabile. Aten]ia de care s-a bucurat summit-ul dovede[te c` atåt autorit`]ile, cåt [i mediul privat sunt tot mai preocupate de mediul \nconjur`tor. A[a cum spunea Paul Polman, \n perioada urm`toare companiile trebuie s` decid` dac` stau de-o parte [i a[teapt` deciziile guvernelor \nainte de a ac]iona sau dac` \ncep deja s` rezolve cåt mai multe dintre probleme. “Noi credem c` mediul de afaceri trebuie s` fie parte a solu]iei. Companiile trebuie s` \n]eleag` c` sunt parte a societ`]ii noastre, nu entit`]i separate, [i c` nevoile comunit`]ilor sunt la fel de importante ca [i cerin]ele ac]ionarilor. Credem c` acesta va deveni singurul model de business acceptabil, iar cre[terea sustenabil` trebuie s` stea la baza oric`rui business, \n viitor”, a mai spus CEO-ul companiei Unilever, Paul Polman. Biz Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Germania, cu temele f`cute Exporturile germane au crescut peste estim`rile economi[tilor [i au ajutat cea mai puternic` economie european` s` mai cå[tige o lupt` din r`zboiul cu criza datoriilor. DE OVIDIU NEAGOE

Economia Germaniei a \nregistrat o cre[tere a exporturilor cu 3,9% \n luna mai, comparativ cu aprilie, cu mult peste estim`rile economi[tilor, care anticipau o cre[tere a acestora de numai 0,2%. Acela[i drum l-au urmat, \ns`, [i importurile, care au crescut \n luna mai cu 6,3%. Banca European` Central` a redus dobånzile la

situa]ia din restul Uniunii Europene. |ncrederea investitorilor \n economia german` a \nregistrat o sc`dere record \n ultimele dou` luni. FMI estimeaz` c` economia din zona euro va suferi o contrac]ie cu 0,3% \n acest an, \n timp ce \n SUA se preconizeaz` cre[teri cu 2,1%, iar \n China de 8,2%. Cu toate acestea, economia

\nceputul lunii, sub amenin]area crizei datoriilor suverane. Cu toate c` \ncrederea mediului de afaceri [i a investitorilor \n economia Germaniei a sc`zut, pe motiv c` semnele unei cre[teri accelerate s-au \mpu]inat, rata mic` a [omajului [i cererea din afara zonei euro au ajutat la izolarea economiei germane de

Germaniei va \nregistra o u[oar` cre[tere (+0,6%). Potrivit anali[tilor, dou` dintre motoarele care au accelerat cre[terea exporturilor au fost Porsche [i Volkswagen, despre care se estimeaz` c` vor \nregistra cre[teri ale vånz`rilor \n acest an, \n ciuda dificult`]ilor din industria auto. Biz

Biz

FACEBOOK A ACCEPTAT PRIETENIA YAHOO! Cea mai mare re]ea social`, Facebook, [i-a extins “re]eaua de prieteni” cu compania Yahoo!, printr-o alian]` comercial`. Prin aceasta, cele dou` companii nu se vor mai \ntålni \n instan]` pentru patente [i, mai mult, se vor putea folosi reciproc de toate inova]iile pe care le posed` cele dou`, pentru proiecte viitoare.

CRE{TERI PE FRONTUL NORDIC Economia din Coreea de Nord a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu 0,8%, dup` ce \n 2010 suferise o contrac]ie cu 0,5 procente, potrivit unui raport realizat de Coreea de Sud. Cre[terea este cea de a doua \nregistrat` de statul comunist \n ultimii [ase ani [i se datoreaz` expansiunii construc]iilor [i revenirii agriculturii.

PRIETENIA SALVEAZ~ ECONOMIA François Hollande [i Angela Merkel au precizat c` prietenia dintre cele dou` state este critic` pentru salvarea monedei europene, \ngropånd securea \n termeni de diferen]e de opinie cu privire la rezolvarea crizei datoriilor suverane. Liderii celor mai puternice economii din Europa s-au \ntålnit la jum`tatea lunii \n ora[ul francez Reims.

AGEND~

UITE MILIARDUL, NU E MILIARDUL Oleg Deripaska a fost chemat la Curtea Suprem` din Londra de omul de afaceri Michael Cherney, care sus]ine c` de]ine o cot` de 13,2% din ac]ionariatul Rusal, cel mai mare produc`tor de aluminiu din lume, \n valoare de un miliard de dolari. Rusul neag` afirma]iile potrivit c`rora cei doi au fost parteneri de afaceri. Aceasta este una dintre cele mai mari dispute comerciale din UK.

INTERNA}IONAL

PRE}UL RESTRUCTUR~RII Panasonic a precizat c` pre]ul restructur`rii demarate la \nceputul anului fiscal, \n aprilie, va dep`[i costul estimat ini]ial la 515,5 milioane de dolari. Compania preg`te[te un nou plan de business pentru 90 de divizii ale corpora]iei, care, potrivit lui Kazuhiro Tsuga, noul pre[edinte al Panasonic, submineaz` profitabilitatea Panasonic Corp.

REVOLU}IE |N 140 DE CARACTERE Dup` ce a ajutat la aprinderea revolu]iilor din Prim`vara Arab`, re]eaua de socializare Twitter mai pune la cale o revolu]ie. Jack Dorsey, fondatorul Twitter, [i-a propus s` reinventeze [i sistemul bancar. Mai multe despre fondatorul Twitter [i despre planurile de viitor ale antreprenorului pute]i citi \n cel mai nou articol de copert` al revistei “Wired”.

UN PAS URIA{ PENTRU {TIIN}~

NORVEGIENII, SINDICATELE {I PETROLUL Produc]ia de petrol [i gaze din Norvegia a fost sistat` \n totalitate, dup` ce au fost reluate discu]iile despre vårsta de pensionare a angaja]ilor din industria de energie. Lucr`torii din industrie cer s` se pensioneze la vårsta de 62 de ani. Protestele celor trei sindicate norvegiene au adus pierderi de 380 mil. euro.

ALO? AICI AMAZON Compania fondat` de Jeff Bezos, Amazon.com, este pe cale s` intre \n clubul elitist al produc`torilor de smartphone-uri. Pe m`sur` ce Foxconn se preg`te[te s` produc` gadgeturi [i pentru Amazon, presa interna]ional` ne sf`tuie[te s` punem bani deoparte [i s` ne preg`tim pentru o sesiune de shopping cum nu s-a mai v`zut \n industria tehnologic`.

Prestigioasa revist` “The Economist” analizeaz`, \ntr-un articol de copert`, o descoperire epocal`: bosonul Higgs. Dup` decenii de cercetare, oamenii de [tiin]` au rezolvat unul dintre misterele Universului. F`r` aceast` particul` nu ar exista mas`, iar f`r` mas` nu ar mai exista stele, planete [i nici atomi – f`r` de care nu ar mai exista cu siguran]` nici omenire. Biz

REVOLU}IA

Pornind de la ideea c` \ntotdeauna c ampaniile de excep]ie ne vor inspira indiferent de vremurile \n care au fost cr eate, am r eeditat \mpr eun` cu ec hipa “Pepsi-Cola. {i Ieri. {i Azi” unul din vizualurile campaniei. |n imagine de la stânga la dreapta: {TEFAN CHIRI}ESCU, Head of Strategy, BBDO LUIZA VRÂNCEANU, Account Manager, BBDO MIHAI GONGU, Creative Director, BBDO ADRIANA NESTORIUC, Group Brand Manager CSD, PepsiCo România ANDREEA GOLBAN, Senior Copywriter, BBDO ALECSANDRA ROMAN, Strategic Planner, BBDO ANA-MARIA M~CIUC~, PR Specialist, PepsiCo România OANA POPA, Brand Manager Pepsi, PepsiCo România ROXANA NICULAE, Account Executive, BBDO GELU FLOREA, Senior Art Director, BBDO

RETRO

Pentru genera]ia anilor ’70 – ’80, \ntoarcerea la trecut \nseamn` reg`sirea unui reper al tinere]ii lor. Pentru tinerii din ziua de azi, retro e tot un reper, unul de diferen]iere \ntr-un ocean de op]iuni uniforme. DE LOREDANA S~NDULESCU

ewsweek a publicat

\n prim`vara acestui an o edi]ie retro, cu protagoni[tii din “Mad Men” pe copert`, marcând astfel debutul celei de-a cincea serii a celebrului serial de televiziune. De asemenea, \ntreg layoutul publica]iei a fost unul retro [i \ntre paginile revistei s-au reg`sit o serie de reclame ale unor branduri de renume, reeditate \n stilul anilor ’60. Brandul de mod` Banana Republic a profitat din plin de succesul serialului [i a lansat dou` colec]ii inspirate de costumele din “Mad Men”. Estee Lauder a lansat rujul ro[u [i blush-ul roz de inspira]ie “Mad Men”. Ba chiar printre fashioni[ti se glume[te pe seama faptului c` “Mad Men” a contribuit la cre[terea vânz`rilor de rochii retro, readucând \n vâltoarea secolului XXI moda anilor ’60. Toate acestea nu sunt decât ni[te simple fa]ete ale seduc]iei pe care curentul retro o manifest` \n prezent. Fascina]ia fa]` de trecut nu este nicidecum o noutate [i nici ceva specific acestei perioade. Indiferent de context, trecutul este mereu o perioad` privit` cu nostalgie. “Un b`trân le povestea nepo]ilor s`i ce bine era pe vremea lui Stalin. Indigna]i, ace[tia \i vorbeau despre dictatur`, r`zboi, crime. Era bine, replica

b`trânul, eram tân`r [i m` iubeau femeile”, spune un vechi banc. Plasarea \n registrul afectiv prin asocierea cu momente din trecut este un vechi instrument de marketing, la care numeroase branduri din \ntreaga lume au apelat de-a lungul timpului. “Apetitul pentru retro este vechi [i r`spândit – doar subiectul lui se schimb` cu anii [i cu genera]iile. Bunicii [i p`rin]ii no[tri aveau [i ei lucruri retro pe vremea lor. Când schimbarea subiectului e foarte vizibil`, ea poate s` fac` \ns`[i ideea de retro s` par` nou`”, este de p`rere specialistul \n branding {tefan Liu]e, Strategy Director al nou \nfiin]atei companii de branding Storience. De altfel, {tefan Liu]e consider` c` strategia de pozi]ionare retro nu prinde \n rândul tinerilor mai mult ca alte strategii care se bazeaz` pe noutate, autenticitate sau o combina]ie \ntre cele dou`. “C`ci retro-ul asta \nseamn` pentru tineri: ceva mai \n vârst` decât ei \n[i[i. Ceva care e, ca atare, complet nou [i \n acela[i timp un «senior», ceva care merit` respect sau \ncredere, pentru c` a fost deja validat.” |ntoarcerea nostalgic` la trecut pare o strategie destul de simplist`, dar \n practic` lucrurile nu stau chiar a[a. Nu este suficient ca un brand s` fie doar [ters de praf [i apoi relansat

RETROBRANDURI ROMÂNE{TI Branduri din \ntreaga lume s-au pozi]ionat pe baza mo[tenirii [i tradi]iei. Au p`strat esen]a [i consecvent o transmit din genera]ie \n genera]ie. Din p`cate, contextul istoric nu a fost mereu favorabil brandurilor autohtone. M`rcile care au reu[it s` se pozi]ioneze cu succes folosindu-se de tradi]ie sunt cele având origini cu mult \nainte de epoca comunist`: Borsec, Murfatlar, Timi[oreana, Bibor]eni. Reedit`ri \n stil retro-nostalgic au existat [i \n cazul unor m`rci ceva mai tinere, precum Dero (“Parfumul anilor cei mai frumo[i”), Napoca (“Gustul copil`riei”) sau Rom Tricolor (“Senza]ii tari din 1968”) . Acestea au fost \ns` mai mult manifest`ri punctuale ale unui marketing al nostalgiei, concretizat \ndeosebi la nivel de concept creativ al spotului, [i mai pu]in p`r]i ale unei strategii pe termen lung. |nainte de aplicarea notei “nostalgice”, Dero venea cu un bagaj mai pu]in emo]ional [i mai degrab` ra]ional (“Scoate 99 de pete”), iar Rom a mutat aten]ia dinspre “senza]iile tari din 1968” c`tre o valoare de impact na]ional – românismul.

Biz

pe pia]`. Brandurile care se bazeaz` numai pe o perioad` de glorie din trecut nu au cum s` renasc`. Pot prinde la cei mai \n vârst` care le pot folosi \n amintirea anilor lor de tinere]e, \ns` cum \i pot face pe consumatorii tineri s` vibreze? Ce face un brand retro atractiv printre tineri? Allison Cenna, Senior Strategist la DDB Chicago, \ntr-un articol publicat pe baza mai multor studii de caz din re]eaua global` DDB Worldwide Communications (“Everything Old is New Again”), a identificat patru strategii prin care un brand vechi poate redeveni relevat: redescoperirea, promovarea unor valori atemporale, autenticitate ancorat` \n contemporanitate [i construirea unei comunit`]i.

RETRO SE REDESCOPER~ Fiecare genera]ie rezoneaz` \n felul s`u cu brandurile. Ceea ce pentru unii, respectiv cei mai \n vârst`, este nostalgie \n stare pur`, pentru tineri poate fi ceva nou [i autentic. Un brand care a excelat la acest capitol este berea Pabst Blue Ribbon. Un brand cu tradi]ie \ndep`rtat`, cu o perioad` de glorie \n 1960 – 1970, Pabst Blue Ribbon a ajuns pân` \n 2001 la o zecime din vânz`rile din 1975. Dup` acest declin deprimant, brandul a reu[it totu[i s` renasc`. Cum? A fost descoperit [i adoptat de o nou` genera]ie de consumatori: tineri arti[ti, mountain bikers [i fani ai muzicii indie, \n rândul c`rora a fost intens promovat.

VALOARE ATEMPORAL~ Autenticitatea, simplitatea, apartenen]a la o comunitate, bucuria sunt valori atemporale cu care rezoneaz` toate genera]iile de consumatori. Un exemplu de brand care a ren`scut re\ntorcându-se la valori precum simplitate [i autenticitate este Converse. Pe val pân` prin 1970, pe fondul loviturilor primite din partea unor

MARKETING

m`rci concurente precum Nike, Reebok sau Adidas, Converse a intrat \ntr-un con de umbr`, pierzând masiv din cota de pia]`. Dup` falimentul din 2001, a urmat o perioad` de reorganizare a companiei, culminat` cu relansarea brandului \n jurul unor valori precum simplitate [i autenticitate [i prin asocierea puternic` cu lumea NBA. La trei ani dup` reorganizarea companiei, vânz`rile m`rcii s-au triplat, iar acum Converse este un brand \ndr`git de tân`ra genera]ie, asociat culturii alternative, \ndr`git de arti[ti hip hop [i vedete rock.

AUTENTIC DAR CONTEMPORAN Relansarea unui brand f`r` s` i se aplice nicio ajustare la timpul prezent nu \nseamn` altceva decât readucerea la via]` a unui brand vechi prin tertipuri noi. Un brand retro \n schimb este cel care reu[e[te s` revin` \n aten]ia consumatorilor fiind mai bun decât \n trecut [i r`spunzând standardelor timpului prezent. |n 1968, Volkswagen vindea 432.008 automobile Beetle (celebra “Broscu]`”) \n SUA, respectiv 5% din pia]a american`. Era o ma[in` ieftin` [i \ntruchiparea unui brand prietenos, \ns` anii de glorie nu au durat la nesfâr[it. |n 1976 vânz`rile sc`deau la 27.009 unit`]i, iar \n 1978 produc]ia \n SUA a fost oprit`, brandul continând s` se vând` \n restul lumii. Pe pia]a american` a fost lansat un num`r de ani mai târziu, \ns`, pe lâng` designul care amintea de vechea Broscu]`, marca a fost relansat` cu un bagaj tehnic mult \mbun`t`]it: motor de 115 CP, airbaguri, sistem de aer condi]ionat, \nc`rc`toare pentru telefoane mobile.

COMUNITATE ONLINE PUTERNIC~ |n era online-ului, propagarea comunit`]ilor nu cunoa[te limite. Un studiu de caz interesant despre cum o comunitate online poate contribui la revitalizarea unui brand este cubul Rubik. |ntre 1980 [i 1982 s-au vândut 100 milioane de cuburi Rubik \n \ntreaga lume, \ns` pân` la sfâr[itul anilor ’80, brandul s-a demodat. 20 de ani mai târziu vânz`rile globale au crescut cu 1.000%, succes pus pe seama comunit`]ii online, care a transformat cubul Rubik \ntr-un fenomen cultural. Biz

RETROROMÂNISMUL Le-am \ntrebat pe Lili Misìl` [i Cristina Pop, fondatoarele Antz, o companie independent` de opinie [i previziune a tendin]elor din România, dac` retro a devenit noul “cool” pentru tinerii din ziua de azi. Prin studiile pe care le-au f`cut pe aceast` tem` au identificat \n rândul tinerei genera]ii opt manifest`ri a ceea ce denumesc retroromânism: “Comi” sau nostalgia comunismului, “românism lingvistic”, Vintage a la Roumaine, citim \n române[te despre noi, carpato-danubiano-pontism, mâncare proxim`, talentmanie, comunit`]i locale [i Retrocool 90. COMI, prescutarea de la comunism, se manifest` prin apari]ia unor baruri \n stil comi românesc, petreceri tematice, interioare [i vizualuri comi române[ti (Atelier Mecanic, Papiota Bar). Antz previzioneaz` dezvoltarea unui mix cultural din toate epocile [i timpurile române[ti, venit dintr-o recuperare a trecutului, nu doar o copie a occidentului. ROMÂNISM LINGVISTIC. Multe din denumirile barurilor, blogurilor, evenimentelor lansate \n ultimul timp sunt mai degrab` \n limba român` (Atelier Mecanic, Papiota, Laborator de cocktailuri, Musafir, Lacrimi [i sfin]i, Fabrica, La Union, Aerul de alt`dat`, La trenule]e, B`c`nia Coco, Delicatese Florescu). |n muzic`, tot mai mul]i arti[ti lanseaz` melodii române[ti. Antz previzioneaz` c` trendul acesta se va extinde \n perioada urm`toare sub forma unui puritanism intolerant fa]` de cuvintele strìne, \n special englezismele. VINTAGE A LA ROUMAINE se manifest` prin preferin]e pentru ii, opinci, brâie, fote, colec]ia Philippe Guilet (designerul francez autor al unei colec]ii 100% .ro). Antz previzioneaz` c` vor fi lansate colec]ii vintage ale unor designeri români din anii '90. Practic va fi “cool” s` por]i Venera Arapu, Ana Alexe sau Ingrid Vlasov de la \nceputuri. Obiectele cu iz tradi]ional vor avea mare trecere. Cine va reu[i s` lanseze opinci cu toc sau opinci cu pâsl` groas` ca s` \nlocuiasc` ugg va câ[tiga mul]i bani, nu doar \n România, ci [i \n strìn`tate. CITIM |N ROMÂNE{TE DESPRE NOI. Istoria românilor, sub semn`tura lui Neagu Djuvara, scrierile reginei Maria sau ale lui Carmen Sylva, seria vintage de la Humanitas, “Cartea regal` de bucate” – cea mai bine vândut` \n 2011. Antz estimeaz` c` vor ap`rea staruri \n diferite zone de expertiz` care vor scrie c`r]i [i vor avea emisiuni [i conferin]e publice, pe zone \n care, pân` acum, referin]ele românilor erau \n Occident (gastronomie, sport, psihologie, psihologie aplicat`, coaching, chick literature). CARPATO-DANUBIANO-PONTISM. Este o tendin]` care se manifest` prin c`l`torii \n România, cu descoperirea de locuri noi, palate, plaje [i promovarea acestora pe bloguri [i pagini de fani pe Facebook. MÂNCAREA BIO. A crescut interesul pentru mâncarea bio, local`, se organizeaz` mai multe târguri de mâncare la sfâr[it de s`pt`mân` sau lunare, pie]e tradi]ionale cu pâine din Covasna, mu[tar din Moldova, pateu cu trufe din Ardeal, zacusc`, siropuri, cârna]i din toate zonele, la care se adaug` obsesia general`: “E din România?”. Vor ap`rea produse române[ti: bùturi r`coritoare tradi]ionale \mbun`t`]ite, chips de m`m`lig`, ciocolat` de cas`. TALENTMANIE. A crescut interesul pentru descoperirea [i cultivarea talentelor (cursuri de citire rapid`, de ikebana, de istoria ora[ului, de istorie a costumului, de scenaristic`, de fotografie). COMUNIT~}I LOCALE. Concentrarea oportunit`]ilor [i a interesului pentru Bucure[ti \ncepe s` se schimbe. Se modific` polii de interes de la Bucure[tiul ca [i centru dominant [i suprasaturat spre dezvoltarea comunit`]ilor locale (ora[e m ari sau mici, zona r ural`). Analizele de trend ale Antz relev` faptul c` trendseterii din aglomera]iile urbane, din marile ora[e, sunt din ce \n ce mai atra[i de perspectiva unei schimb`ri a mediului de via]`. “Slow is cool”, oamenii vor s` aib` parte de experien]e noi, unice, s` descopere “high value land”. Curentul este foarte bine alimentat de inspira]ia [i emo]ia pe care le ofer` acestor comunit`]i pove[tile, resursele, cutumele neschimbate [i proiectele pe care funda]ii, organiza]ii nonguvernamentale [i lideri ai societ`]ii civile le fac pentru comunit`]ile locale. RETROCOOL 90. 2012 este anul \n care revaloriz`m, reinterpret`m, ne re\ntoarcem \n anii ’90. Pe pia]a interna]ional`, fascina]ia pentru sfâr[itul mileniului trecut se manifest` de aproape un an. Sunt din nou la mod` “boy band”-urile (care au avut boom pe pia]a muzical` la \nceputul anilor ’90), influen]ele de hip hop [i de grunge ]in podiumurile de colec]ii pentru tineri, s-au f`cut flash mob-uri cu pantalonii aurii ai lui MC Hammer, jocurile cu design ’90s (Mario) sunt foarte cool, Rihanna [i Katy Perry \[i construiesc apari]ii, sunet [i imagine care celebreaz` anii ’90. {i \n România retro-cool-ul de inspira]ie ’90 vine tare din urm`. Personaje care au fost modele [i au avut apari]ii publice importante \n anii ’90 au devenit idoli ai genera]iei M (mileniste), la radiouri se aud din nou remixuri de hituri ale anilor '90. Cel mai recent film al lui Tudor Giurgiu, “Despre oameni [i melci”, se petrece \n anii ’90 [i toate reperele stilistice, de fashion (Monica Bârl`deanu poart` rochii, accesorii, look ’90 chic) evoc` acea perioad` [i construiesc modele aspira]ionale de stil [i interes pentru anii ’90.

Biz

COVER STORY

BUCURIA DE A TR~I NU }INE DE VÂRST~ Pornind de la un brief care cerea o \ntoarcere \n timp de 20 de ani, Pepsi a creat o campanie pentru care albumele p`rin]ilor au fost principala surs` de inspira]ie. Adriana Nestoriuc, Group Brand Manager CSD, PepsiCo România, ne-a explicat mecanismele strategiei de campanie [i motivele pentru care consumatorii au rezonat cu provocarea lansat` de Pepsi anul trecut. DE LOREDANA S~NDULESCU

e la celebrul spot “Nickel, Nickel” la efectele vizuale spectaculoase din seriile “Gladiatorul” [i platformele Pepsi Music, “Dare for More” sau “Choreography”, de la campania “Eu Pot”, ce invita tinerii s` spun` lumii \ntregi povestea lor de succes, pân` la invita]ia “Refresh Your World”, Pepsi surprinde mereu prin campanii memorabile. De anul trecut, a pornit un demers de reconectare \ntre dou` genera]ii \ntre care exist` mai multe asem`n`ri decât diferen]e. Campania „{i Ieri. {i Azi”, lansat` anul trecut, reluat` \n aceast` var`, readuce \n prim-plan sticla de Pepsi, un simbol cu care ne reaminte[te c` bucuria de a tr`i e o stare care nu depinde de vârst`, epoc` sau regim.

Dac` ar ﬁ s` scrie]i o istorie a brandului Pepsi \n România, care ar ﬁ momentele marcante ce nu ar trebui s` lipseasc`? 1969, momentul când s-a deschis prima fabric` Pepsi din România, \n comuna 30 Decembrie din jude]ul Constan]a, este clar punctul de na[tere a brandului Pepsi \n România. Produsul s-a vândut la liber pân` \n 1980, când regimul s-a \n`sprit [i sticlele de Pepsi Cola au \nceput s` fie din ce \n ce mai greu de 20

Biz

g`sit. Asocierea brandului cu “prima cola din România” este \nc` foarte puternic` \n mintea consumatorilor de toate vârstele; mai mult, am constatat c` exist` un anumit ata[ament [i nostalgie fa]` de sticla de Pepsi Cola din acele vremuri, o adev`rat` moned` de schimb, care \]i garanta accesul la lucruri mai greu de ob]inut [i era al`turi de români \n momentele de bucurie sau aniversare. România postrevolu]ionar` a \nsemnat aducerea \n 1992 de c`tre Pepsi a “Regelui muzicii pop” – 70.000 de tineri, al`turi de alte câteva mii \n afara stadionului 23 August (Arena Na]ional`), au venit pentru a-l vedea pe megastarul Michael Jackson \n concert la Bucure[ti. Lansarea sticlei returnabile de 1 l cu celebrul Nea Nicu este un alt moment care a marcat evolu]ia Pepsi \n România. Achizi]ia de c`tre PepsiCo International a celor doi \mbuteliatori, PepsiAmericas [i Pepsi Bottling Group, [i fuziunea diviziei de b`uturi r`coritoare cu cea de food au coincis cu momentul \n care a ap`rut ideea campaniei “{i Ieri. {i Azi”.

care au branduri interna]ionale. Iar PepsiCo [i-a dat seama c` pentru brandul Pepsi, \n postura sa de challenger \n majoritatea pie]elor \n care este prezent, un element important de diferen]iere poate fi relevan]a local` – de unde [i aceast` flexibilitate a echipelor locale la nivel de adaptare a campaniilor globale sau de creare a campaniilor proprii, a[a cum a fost cazul României cu “Pepsi-Cola. {i Ieri. {i Azi”. {i atunci când campaniile livreaz`, automat \]i câ[tigi dreptul s` continui [i s` explorezi [i mai mult relevan]a local`.

Care sunt atuurile din anii ’70 – ’80 pe care le reg`sim [i azi \n ADN-ul brandului Pepsi? Sub comunism, orice petrecere dansant` de apartament devenea un eveniment greu de uitat atunci când se consuma Pepsi, iar vacan]ele petrecute pe litoral \nsemnau ocazii \n plus de a face rost de Pepsi Cola. Cu fiecare Pepsi se celebra bucuria de a tr`i, de a fi \ndr`zne], lucru care este foarte valabil \n modul cum se exprim` brandul azi.

Cum se explic` libertatea pe care o ave]i de a dezvolta campanii 100% locale?

Prin ce etape a trecut strategia de comunicare a brandului Pepsi de-a lungul anilor?

Glocalizarea a ajuns un termen tot mai la mod` \n companiile multina]ionale

De-a lungul celor peste 100 de ani, brandul [i-a p`strat reputa]ia pentru

MARKETING

Pe parcursul campaniei de anul trecut a]i operat ajust`ri ale strategiei? “P`rin]ii t`i au fost la fel de cool ca [i tine” a fost ideea care a

cuprins \ntr-un mod surprinz`tor acest efort de reconectare a dou` genera]ii \ntre care exist` mai multe asem`n`ri decât diferen]e, Pepsi fiind liantul. Ideea este simpl`, sloganul “{i Ieri. {i Azi” este u[or de \n]eles [i decodat de consumatori. Strategia a fost clar` \n ambele echipe agen]ie – client, ajust`rile au fost \n partea de execu]ie. Din dorin]a de a fi cât mai relevan]i [i de a crea o conexiune emo]ional` cât mai autentic` cu consumatorii am modificat planurile de selec]ie a loca]iilor de outdoor pân` ce am fost mul]umi]i cu leg`tura mesaj/vizual – loca]ie. |n m`sura \n care se valida un vizual, c`utam o loca]ie care s` i se

potriveasc` perfect [i tot a[a. Campania a fost extrem de muncit`, de la g`sirea vizualurilor, ob]inerea drepturilor de autor [i pân` la implementarea efectiv`.

Anul acesta continua]i pe linia retro. S-a dovedit aceasta o strategie câ[tig`toare? Continu`m s` construim \n jurul lui “{i Ieri. {i Azi”, mesajul p`strându-se. Sticla [i mesajul nu trebuie schimbate, deoarece sunt perene pentru foarte multe genera]ii. “Pepsi. {i Ieri. {i Azi” va fi o campanie recurent`, ciclic`, pentru c` face parte din agenda construirii acestui românism al brandului. Este o campanie pe care o s` o facem cât timp românii vor rezona la ea [i cât timp se va dovedi c` are rezultate tangibile. Anul acesta, am adus mai mult din “Azi” \n vizualurile noastre, i-am implicat mai mult pe tineri (care apar color, integra]i \n fotografiile de alt`dat`). Dac` anul trecut le-am prezentat tinerilor de azi bucuria de a tr`i [i de a fi tân`r din vremurile de atunci, iar leg`tura cu prezentul era f`cut` prin intermediul mesajelor, anul acesta ne-am dorit s` \ncepem o conversa]ie \ntre trecut [i prezent, elementul comun \ntre cele dou` genera]ii fiind, \n ambele cazuri, sticla de Pepsi-Cola.

Este retro “the new cool” pentru tinerii din ziua de azi?

Adriana Nestoriuc, Group Brand Manager CSD, PepsiCo România

FOTO: VALI MIREA

reclamele inovatoare [i creative. De la faimoasa reclam` “Nickel, Nickel” la efectele vizuale spectaculoase din seriile “Gladiatorul” cu Pink, Beyoncé [i Britney, Pepsi a fost mereu sinonimul creativit`]ii avangardiste. Beckham a condus linia de gladiatori fotbali[ti precum Roberto Carlos, Ronaldinho, Diego de Cunha, Torres, Totti, Raul, Ricardo [i Van der Vaart, iar platforma Pepsi Music din 2006 a avut-o \n prim-plan pe regina muzicii pop, Christina Aguilera. Propunerea Pepsi – “Dare for More” – a reprezentat un nou pas \n comunicare [i a \nsemnat tinere]e, creativitate, modernitate [i putere pentru cei cu spirit tân`r din \ntreaga lume. |n 2007 Pepsi [i-a schimbat din nou look-ul lansând platforma “Choreography”, cu o linie vizual` bogat` care vorbea despre posibilit`]ile infinite de distrac]ie. Apoi, \n 2009, campania “Eu Pot” a invitat tinerii s` spun` lumii \ntregi povestea lor de succes, iar logo-ul a fost redesenat pentru a \ncorpora salutul universal – un zâmbet. Oferind consumatorilor din \ntreaga lume experien]e unice, Pepsi r`mâne brandul \ndr`zne] [i optimist, reprezentându-i pe cei din “noua genera]ie”. Modern [i ireverent, Pepsi inspir` tinerii s`-[i tr`iasc` via]a dup` propriile reguli, respectându-le pasiunile, \ncurajându-i s` aib` un impact pozitiv asupra lumii care-i \nconjoar` [i lansându-le \n 2010 invita]ia “Refresh Your World”, care s-a materializat \n 2011 \n Pepsi Refresh România, cea mai ampl` competi]ie na]ional` de proiecte creative pe Facebook, unde au fost invita]i s` participe to]i cei care au curajul s` priveasc` lucrurile altfel [i \ndr`znesc s` o arate [i altora.

Pentru tinerii de azi, vintage sau retro este “cool”, de[i pu]ini dintre ei [tiu adev`rata poveste din spatele trendului. |ns` pentru ei a avea lucruri vintage este o modalitate de diferen]iere [i individualizare, de a ie[i din tipar, de a striga “Eu sunt altfel”. Ei sunt publicul principal al târgurilor vintage, care sunt din ce \n ce mai numeroase \n ultimul timp [i care confirm` c` “retro is the new cool”. Biz Biz

COVER STORY

TRANSFER |NTRE GENERA}II Cei care \n urm` cu 20 – 30 de ani erau tineri nu reprezentau niciun risc pentru campania pe care Pepsi avea s` o lanseze anul trecut, marea provocare era genera]ia Facebook. Rezultatele campaniei arat` c` pariul a fost unul pe deplin câ[tig`tor. DE LOREDANA S~NDULESCU

u o istorie ce dateaz` din

1968 \n România, \n 2010, anul \n care PepsiCo a anun]at c` va achizi]iona cei doi \mbuteliatori, PepsiAmericas [i Pepsi Bottling Group, [i a unificat divizia de b`uturi r`coritoare cu cea de food, brandul Pepsi se bucura de o baz` solid` 22

Biz

\n pia]`. Urm`torul pas, \n ordinea fireasc` a lucrurilor, nu era decât o [i mai puternic` consolidare a m`rcii. |n urma discu]iilor purtate cu The Youth Conspiracy, o companie britanic` de consultan]` strategic` pentru branduri care se adreseaz` \n special tinerilor, a fost realizat` o analiz` de brand care a culminat cu un brief de crea]ie trimis \n

octombrie 2010 c`tre agen]ia de crea]ie Graffiti BBDO care sintetiza ideea c` “P`rin]ii t`i au fost la fel de cool ca tine”, chintesen]a efortului de a conecta dou` genera]ii: tinerii din anii ’70 – ’80 [i tinerii din genera]ia Facebook. De la brief pân` la execu]ia propriu-zis` au mai trecut câteva luni, campania fiind lansat` \n iunie 2011. Cea mai complex`

MARKETING

parte din campania pentru care au lucrat 20 de persoane, atât din partea PepsiCo cât [i din partea Graffiti BBDO, GMP PR [i a agen]iei de digital Xplain, a fost perioada de documentare despre anii ’70 – ’80, \n care s-a muncit foarte mult deoarece s-a dorit folosirea unor vizualuri autentice cu oameni obi[nui]i de atunci. |n final, au fost selectate 20 de imagini, fiecare dintre ele plasat` \n cel mai potrivit context astfel \ncât s` aib` un impact sporit (la munte au fost plasate vizualuri legate de excursii [i trasee montane, la mare au fost folosite vizualuri legate de plaj`). De[i miza principal` a campaniei nu a fost legat` de volumele de vânz`ri, ci a fost mai degrab` axat` pe consolidarea imaginii m`rcii de “moned` social`” tradi]ional` \n România, reprezentan]ii

companiei au fost surprin[i s` constate o cre[tere spectaculoas` a volumului de vânz`ri. Nu doar sticlele lansate \n edi]ie limitat` s-au vândut ca prin minune, ci [i brandul \n ansamblu a crescut \n vânz`ri, detronând pe durata verii principalul rival, Coca-Cola, pe segmentul in home consumption. Pe zona de promovare \n social media, engagementul generat de aplica]ia Retro Photo, din pagina de Facebook Pepsi România, a determinat pân` la sfâr[itul lui 2011 cre[terea semnificativ` a num`rului de fani, Pepsi devenind brandul cu cei mai mul]i fani din FMCG-ul românesc. |n plus, indicatorul “For somebody like me”, un indicator cheie \n m`surarea impactului unei campanii, a avut cea mai ridicat` valoare din ultimii ani.

Campania a generat un val de entuziasm care s-a transpus \n comentarii, poze pe Facebook, pove[ti pe bloguri sau pur [i simplu \n vizite la expozi]ia “Consigna]ia 7080”, deschis` pentru dou` s`pt`mâni \n iulie 2011 la Gr`dina OAR. Acolo au fost strânse obiectele dragi din perioada anilor ’70 – ’80, obiecte ce au apar]inut unor \ndr`gi]i arti[ti, prezentatori TV, critici de film, jurnali[ti, bloggeri sau de persoane publice din alte domenii. To]i cei contacta]i pentru a contribui cu un obiect la expozi]ia organizat` de Pepsi s-au implicat cu sufletul [i au \mp`rta[it pove[ti speciale, legate de Pepsi-Cola [i de aceea period`. Campania a fost de asemenea recompensat` cu premii ale industriei de comunicare, atât pentru creativitate, cât [i pentru eficien]`: “Cea mai bun` campanie integrat` a anului 2011” la Ad’Or Gala 10 ani de creativitate româneasc`, un Silver Award for Excellence la PR Award 2011, Gold Effie la categoria b`uturi nonalcoolice [i marele premiu – Grand Effie. Biz Biz

COVER STORY

{I IERI. {I AZI. {I MÂINE. Ca urmare a succesului de anul trecut, PepsiCo continu` campania retro [i a decis s` tripleze cantitatea de sticle pus` \n vânzare. De altfel, campania, parte a unei strategii de construire a românismului m`rcii, va continua atât timp cât consumatorii vor rezona cu mesajul transmis. DE LOREDANA S~NDULESCU

in iulie anul acesta, o lun`

plin` de asocieri cu evenimente sportive, Pepsi a continuat pe linia retro ini]iat` anul trecut. Principalul mediu de comunicare al campaniei continu` s` fie sticla \n sine, relansat` \n edi]ie limitat`. Noutatea anului acesta este c` num`rul de loca]ii

Biz

unde sticla va fi distribuit` nu a fost limitat. Este o campanie care ar trebui s` func]ioneze foarte mult \n strad` [i de aceea principalul mediu de comunicare este OOH (incluzând [i tranzit), \n paralel cu spot TV [i social media printr-o aplica]ie pe pagina Pepsi România. Datorit` succesului de anul trecut, compania a decis s` tripleze

cantitatea de sticle pentru acest an, ceea ce \nseamn` c` va cre[te [i num`rul de clien]i din HoReCa care vor avea sticla de Pepsi-Cola la vânzare. Anul trecut, compania a pus \n vânzare \n jur de un milion de sticle de Pepsi, adic` aproximativ 30% din vânz`rile Pepsi la sticl` nereturnabil` din timpul verii. |n plus, datorit` cererilor clien]ilor care \[i

MARKETING

doreau s` cumpere sticle de Pepsi pentru a le colec]iona, \ncepând din august aproximativ 10% din cele un milion de sticle realizate special pentru campanie au intrat \n supermarketuri sub forma unui multipack aniversar. |n ceea ce prive[te num`rul de loca]ii de unde sticlele de Pepsi-Cola “vintage” au putut fi cump`rate, dac` anul trecut au fost de 1.000 de unit`]i HoReCa, anul acesta acestea vor fi disponibile \n 3.000 de terase [i baruri. |n esen]`, campania continu` \n jurul ideii de “{i Ieri. {i Azi”. Sticla [i mesajul nu trebuie schimbate, pentru c` la ele vibreaz` mai multe genera]ii de consumatori. “Pepsi. {i Ieri. {i Azi” va fi o campanie ciclic`, pe care PepsiCo o va derula atât timp românii vor rezona la ea [i \[i va dovedi rezultate bune \n imaginea brandului [i \n vânz`ri. Spre deosebire de anul trecut, a fost pus un accent mai mare pe “Azi” \n vizualurile campaniei. Pentru campania

din acest an, tinerii prezentului au fost implica]i mai mult decât \n 2011, când doar li s-a prezentat bucuria de a tr`i specific` vremurilor de alt`dat`. “Pepsi-Cola. {i Ieri. {i Azi” vorbe[te atât pe limba tinerilor din ziua de azi, cât [i pentru p`rin]ii lor, tinerii din perioada ’70- ’80. Spune aceea[i poveste, despre bucurie [i tinere]e, doar unghiurile din care este privit` difer` astfel \ncât fiecare dintre cei implica]i s` se poat` reg`seasi cât mai bine. Biz

ECHIPA CAMPANIEI “{i Ieri. {i Azi” Echipa BBDO: Elena Hurjui (Account Director), Luiza Vr\nceanu (Account Manager), Roxana Niculae (Account Executive), Andreea Golban (Senior Copywriter), Andrei F`rc`[anu (Art Director), Gelu Florea (Senior Art Director), Alecsandra Roman (Strategic Planner), Liviu Isop (AV Manager), Mihai Gongu (Creative Director), {tefan Chiri]escu (Head of Strategy), Drago[ R`dulescu (Creative Director), Cristina Panait (Art Director), George P opa (Art Director), Sever P etrovici (A V P roduction), Dan Sp`taru (Head of DTP), Lavinia Florea (Account Director). Echipa PepsiCo România: C`lin Clej (Marketing Manager Beverages România), Adriana Nestoriuc (Group Brand Manager CS D), Oana P opa (Brand Manager Pepsi), Ana-Maria M`ciuc` (PR Specialist).

Biz

F~R~ INVESTI}II,

KAPUT ECONOMIE! Economia Romåniei sufer` de o lips` acut` a investi]iilor str`ine directe. F`r` acestea, nu putem evolua spre o economie dezvoltat`, solid`, care s` nu capituleze la primul semn al unei noi recesiuni. DE ALEXANDRU ARDELEAN 26

Biz

ifrele prezint` o imagine dramatic`:

investi]iile strìne directe au sc`zut de la 9,5 miliarde de euro \n 2008 la 3,5 miliade euro \n 2009 [i 2,2 miliarde de euro \n 2010. Investi]iile strìne directe (ISD) au mai multe avantaje pentru o economie, f`r` de care aceasta nu se poate dezvolta sau consolida. |n primul rånd, ceea ce este evident, este vorba de banii care intr` \n ]ar` prin respectivele decizii de investire \n proiecte locale. |n al doilea rånd, este semnalul pe care \l dau investitorii care aleg s` intre \ntr-o economie, adic` \ncrederea cu care ace[tia crediteaz` respectiva ]ar` [i m`surile ei. |n al treilea rånd este un semnal [i pentru al]i investitori, dar [i o carte de vizit` pentru exporturile acelei economii. Din p`cate, toate aceste avantaje sunt ratate acum de Romånia, care nu mai reu[e[te s` atrag` investi]ii la fel ca \n perioada de boom economic [i nici nu are \n vedere stabilirea unei strategii la nivel politic [i guvernamental, ca s` readuc` \ncrederea investitorilor \n economia local`. Astfel, \n primele patru luni ale anului, investi]iile strìne directe au totalizat doar 446 milioane de euro, mai mici

decåt \n aceea[i perioad` a anului trecut, cånd au fost de 490 de milioane euro. Datele au fost publicate de Banca Na]ional` a Romåniei. Din total, 413 milioane o reprezint` participa]ii la capital consolidate cu pierderea net`, \n timp ce creditele intragrup au totalizat 33 milioane euro. Deficitul de cont curent \ntre ianuarie [i aprilie 2012 a fost de 1,23 miliarde de euro, dintre care investi]iile str`ine directe au finan]at doar 36,3% din acest deficit. Datoria extern` pe termen mediu [i lung a Romåniei a ajuns la 77,3 miliarde de euro (78,1% din totalul datoriei externe) la 30 aprilie 2012, \n cre[tere cu 2,3% fa]` de pragul \nregistrat la 31 decembrie 2011, \n timp ce datoria extern` pe termen scurt a ajuns la 21,6 miliarde de euro, sc`zånd cu 5,2 procente fa]` de 31 decembrie 2011 (pondere de 21,9% \n totalul datoriei externe totale). Fr`månt`rile politice din ultimele luni [i lipsa unei strategii coerente la nivel guvernamental care s` atrag` investitori str`ini au efectul a[teptat: plecarea investitorilor. Dac` pån` \n acest moment Nokia a fost cel mai mare investitor care

ECONOMIE

goria investment grade, cu risc sc`zut pentru investi]ii. Cu toate acestea, se atrage aten]ia c`, dac` guvernul nu respect` angajamentele din acordurile interna]ionale sau mi[c`rile politice deviaz` de la traiectul normal, ratingul Romåniei este pus sub presiune, iar ]ara e retrogradat` din categoria recomandat` pentru investi]ii. “Se spune c` best money sunt acei bani pe care-i putem ob]ine [i sunt banii altora. România are mare nevoie de investi]ii strìne directe masive [i va p`stra aceast` nevoie pe termen lung. R`mâne s` fim conving`tori”, a spus viceguvernatorul BNR, Evolu]ia fluxului de ISD atrase de România Bogdan Olteanu, la un \n perioada 2000 - 2011 eveniment destinat mediului 9.496 de afaceri organizat de CFA 9.060 România. 7.250 {i din acest punct de ve8.000 dere, pierdem bani, pentru c` 7.000 5.183 5.213 PERCEP}IA BATE nu reu[im s` convingem. {i 6.000 REALITATEA nu prin vorbe, ci prin ac]iuni. 3.490 5.000 Lucian Isar, ministrul delegat Dac` la nivel guvernamen4.000 1.946 2.236 1.917 pentru mediul de afaceri, tal nu avem o strategie 3.000 1.292 1.212 1.147 m`car a reu[it s` aib` o clar` de atragere a investi2.000 1.000 pozi]ie tran[ant` din acest torilor strìni, norocul Ro0 punct de vedere: “Investitorii måniei vine din poten]ialul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 mari, cei care ar putea s` ne neexplorat pe care \l are [i Sursa: BNR, martie 2012 ajute, nici nu au auzit de Rope care companiile de conmânia. Investitori de 70 de sultan]` l-au remarcat [i \l miliarde din Asia ne-au spus: «Este fruciente, \n timp ce condi]iile de finan]are promoveaz` printre investitori. Ernst & mos ce ne povesti]i, dar noi \n regiune ar trebui s` se \n`spreasc` din nou \n Young (E&Y) apreciaz` \n raportul [tim doar de Polonia». Ace[tia sunt inteacest an din cauza aversiunii crescute a “2012 European Attractiveness Survey” resa]i, dar pân` acum cei care au \ncercat investitorilor fa]` de risc. Acesta este [i c` Romånia este a [asea cea mai atracs` vin` au g`sit tot felul de bariere, tariunul dintre motivele pentru care tiv` ]ar` european` pentru investi]ii \n fare [i netarifare, \ntre ghilimele, iar cei investi]iile strìne directe \n România ar urm`torii trei ani, potrivit celor 850 de care nu au ajuns este pentru c` nu au putea fi afectate \n acest an, precum [i de lideri de business chestiona]i de compaauzit niciodat` de România”. El a mai incertitudinile legate de rezultatul alegenia de consultan]` [i audit. Astfel, Rospus c` România trebuie s` atrag` rilor, se arat` [i \ntr-un raport al UniCremånia este mai atractiv` decât Cehia, aten]ia \n primul rând firmelor de condit privind perspectivele sectorului Turcia, Elve]ia, Olanda, Italia, Spania sultan]` mari, responsabile de cele mai bancar din Europa Central` [i de Est. sau Suedia. “România are avantajul multe ori de alegerea destina]iilor pentru Banca noteaz` c` investi]iile strìne vor unei rate de cre[tere a PIB-ului investi]iile corpora]iilor. “Trebuie s` atrar`mâne sc`zute \n urm`torii câ]iva ani, promi]`toare \n compara]ie cu media gem aten]ia acestor companii ca s` intr`rile de fonduri urmând s` fie domieuropean` [i al unui capital uman valo\n]eleag` care sunt particularit`]ile din nate de fondurile europene [i investi]iile ros. Vedem tot mai mul]i investitori România. {i noi facem gre[eli, pierdem de portofoliu, cu condi]ia cre[terii graduatra[i de sectorul energiei regenerabile. investitori pentru c` nu [tim s` ne comlui de absorb]ie \n primul caz [i ca apetiMai multe privatiz`ri sunt planificate \n port`m [i s` negociem de maniera \n tul pentru risc [i randamentele pentru lei perioada urm`toare, \ncurajând investicare o fac ]`rile din regiune”, a mai s` nu \nregistreze sc`deri semnificative. torii din \ntreaga lume s` priveasc` spre precizat Isar. {i dac` nu schimb`m rapid Pentru acest an, România are ca ]int` o ]ara noastr`. Este esen]ial s` stimul`m aceast` paradigm`, luånd exemplul cre[tere economic` de 1,8 - 2,3% [i un aceast` evolu]ie pozitiv` prin strategii Poloniei, nici nu o s` reu[im prea curånd deficit bugetar de 1,9% din PIB. economice adecvate”, a declarat Bogdan s` atragem prea mul]i investitori. Poate Agen]iile de evaluare financiar` Ion, Country Managing Partner, Ernst doar s` mai pierdem. Biz men]in calificativul ]`rii noastre \n cate& Young România. a plecat din Romånia ca urmare a crizei financiare [i a problemelor pe care compania finlandez` le are, \n ultima vreme [i al]i investitori au anun]at c` p`r`sesc ]ara noastr`. Un astfel de caz de investitor important a fost Tnuva, iar Kiabi [i Burger King (chiar dac` franciz`) sunt printre ultimele companii care au ie[it din peisajul economic local. Chiar dac` uneori deciziile de p`r`sire a unei ]`ri pe care le iau aceste organiza]ii au mai multe implica]ii, nici autorit`]ile nu au un plan de m`suri de a p`stra [i de a atrage investitorii. Este nevoie de coeren]` legislativ`, fiscal`, politic` pentru a avea un mediu economic care s` Mil. euro favorizeze o migra]ie a inves10.000 titorilor c`tre Romånia [i nu 9.000 afar` din Romånia.

Raportul E&Y arunc` o privire optimist` asupra poten]ialului ]`rii noastre, dac` ar fi valorificat. Pe de alt` parte, agen]ia de rating Coface a acordat Romåniei calificativul “B” privind riscul de ]ar`, clas` de risc care indic` un mediu economic [i politic instabil, capabil s` afecteze \n continuare un istoric al pl`]ilor deja s`rac. Cristian Ionescu, Country Manager la Coface Romånia, spune c` Romånia r`mâne vulnerabil` ca urmare a persisten]ei dezechilibrelor externe [i a ajust`rilor bugetare insufi-

Biz

U C E R I ÂLN

T N | O

Dac` la Bucure[ti b`t`lia se d`dea, ca de obicei, pentru scaun, la Bruxelles, Consiliul European din 28-29 iunie a luat m`suri importante pentru a rezolva m`car o parte din efectele crizei datoriilor. Iar direc]iile pentru viitorul cadru financiar multianual vor avea impact [i asupra Romåniei. DE ALEXANDRU ARDELEAN riza politic` din Romånia a fost eclipsat`, pe plan european, de Consiliul European, care a reu[it s` adopte cåteva m`suri extrem de importante pentru func]ionarea viitoare a zonei euro [i pentru o revitalizare a economiei Uniunii Europene. Miza Consiliului a fost adoptarea rapid` a unor m`suri legate atåt de rezolvarea situa]iei crizei datoriilor din zona euro, cåt [i de reluarea cre[terii economice, atåt de necesare pentru stabilizare. Concluziile principale ale summitului 28

Biz

sunt legate de crearea unei autorit`]i bancare centrale, de faptul c` Mecanismul European de Stabilitate nu va mai putea impune condi]ii de austeritate sever` \n momentul acord`rii de asisten]` financiar` sectorului bancar spaniol, dar [i de viitorul cadrul financiar multianual. Situa]ia economic` dinainte de summit se prezenta astfel: criza datoriilor de stat din zona euro, declan[at` la sfâr[itul anului 2009 \n Grecia, ajunsese la o nou` ]ar`, Cipru, care a solicitat ajutor interna]ional. Economia Ciprului este

stråns legat` de cea a Greciei, iar o contagiune ar fi extrem de periculoas` pentru acest stat. Spania a transmis o solicitare oficial` pentru o linie de finan]are extern` de 100 miliarde euro, destinat` recapitaliz`rii sectorului bancar puternic lovit de pr`bu[irea pie]ei imobiliare [i de situa]ia grav` din economie, cu un [omaj de 24%, potrivit Mediafax. “Lumea [i-a imaginat prea multe zile ale judec`]ii \n ultimii ani, iar Europa a reu[it s` amâne \ncontinuu. Ast`zi, problema este c`, \ntr-adev`r, mizele au devenit mult mai ridicate. Nu mai vorbim despre mica

AFACERI EUROPENE Grecie, ci despre mai marea Spanie [i chiar uria[a Italie”, a comentat pentru Bloomberg situa]ia Sebastian Paris-Horvitz, analist la HSBC Private Bank Suisse \n Paris.

UN SUMMIT CU FOLOS Acestea au fost mizele care trebuiau rezolvate de liderii Uniunii. Le-a trebuit aproape 14 ore pân` cånd au convenit s` renun]e la condi]ia ca guvernele s` aib` statut de creditor privilegiat \n cazul liniei de finan]are c`tre Spania, destinat` recapitaliz`rii sectoru-

memorandum de \n]elegere. Un alt punct aflat \n discu]ii [i bifat cu succes la Consiliu a fost planul privind asisten]a direct` acordat` b`ncilor, care prevede instituirea unei autorit`]i centralizate pentru supravegherea b`ncilor europene, care \n prezent sunt sub controlul guvernelor statelor na]ionale, guverne care au evitat pån` acum \nchiderea b`ncilor neperformante.

CE A CÅ{TIGAT ROMÅNIA LA CONSILIU? Romånia a avut la acest summit un renume negativ, ca urmare a disputei dintre premierul Victor Ponta [i pre[edintele Traian B`sescu legate de

T A T P E T { A E N L A N I F lui bancar. Summitul a deschis calea c`tre recapitalizarea direct` a b`ncilor de la fondurile de urgen]` ale zonei euro, dup` ce UE va crea o institu]ie unic` de supraveghere bancar`. Italia [i Spania vor putea accesa credite de “bailout” f`r` a pierde suveranitatea economic`, m`sur` menit` s` \mping` \n jos costurile de finan]are a celor dou` state, a c`ror cre[tere puternic` a generat temeri c` zona euro s-ar putea diviza, aplicånd o lovitur` grea economiei mondiale. “Am convenit m`suri cu efect pe termen scurt care ar trebui aplicate Spaniei [i Italiei. Avem \n vedere toate op]iunile pentru efectuarea interven]iilor necesare pentru a calma situa]ia. Exist` un \ntreg arsenal de posibile variante de interven]ie [i m`suri”, a declarat premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezideaz` Eurogroup, grupul de lucru al mini[trilor de Finan]e din zona euro. Mini[trii urmeaz` s` ac]ioneze pentru implementarea m`surilor convenite \n cadrul acestui summit. Liderii europeni au convenit s` utilizeze fondurile de bailout “\ntr-o manier` flexibil` [i eficient` pentru a stabiliza pie]ele pentru statele membre”, atåt timp cåt vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare [i vor semna un

Ceea ce s-a reu[it la acest summit, o m`sur` de altfel extrem de \ndr`znea]`, este cedarea puterilor b`ncilor na]ionale de supraveghere a sistemului bancar din fiecare ]ar` c`tre o autoritate central`. Adic` \nc` un pas spre o uniune financiar` mai stråns`. Nu \n ultimul rånd, un alt punct cå[tigat [i stabilit la Consiliu a fost crearea Pactului pentru cre[tere economic` [i locuri de munc`, care va mobiliza 120 de miliarde de euro pentru investi]ii imediate cu scopul de a da un impuls economiei [i a ajuta la crearea de noi locuri de munc`. “Nu l`s`m criza \n urm` cu acest Pact”, a spus premierul danez Helle Thorning-Schmidt, “dar mai mult ca oricånd aceast` decizie ne va da speran]`, direc]ie [i rezultate tangibile pentru a duce Europa mai departe [i pentru a avea noi cre[teri [i noi locuri de munc`.” Toate m`surile adoptate trebuie implementate cåt mai repede, iar misiunea Comisiei Europene \n perioada urm`toare va fi s` supervizeze acest plan de ac]iuni extrem de \ndr`zne] pentru a reu[i s` ajungem la o stabilizare. Este clar c` la nivelul zonei euro criza datoriilor de stat va mai dura, \ns` acest summit [i-a propus s` introduc` pårghiile prin care, pe termen lung, s` reu[im s` travers`m criza [i s` nu mai ajungem \n aceast` situa]ie. Biz

participarea la Consiliu. Lupta politic` a f`cut ca principalele dosare discutate s` fie trecute cu vederea \n România, cu toate c` sunt extrem de importante [i pentru ]ara noastr`. |n primul rånd, a \nceput discu]ia legat` de viitorul cadru financiar multianual, unde cå[tigul este evident: alocarea na]ional` viitoare nu va fi afectat` de exerci]iul bugetar 2007-2013. Astfel, \n urm`torul exerci]iu, 2014-2020, vom beneficia de acelea[i sume, pe care ar trebui s` le atragem \ntr-o rat` cåt mai mare [i cu un folos cåt mai larg. O alt` m`sur` important` este realocarea fondurilor europene \ntre programele opera]ionale, astfel \ncåt s` poate fi folosi]i banii acolo unde se poate cheltui cåt mai mul]i [i cu un beneficiu real. Romånia mai poate beneficia de Pactul de Cre[tere Economic` [i creare de locuri de munc`, avånd \n vedere c` ultimele date de la Institutul de Statistic` relev` o cre[tere a ratei [omajului \n Romånia \n luna mai de 0,3 puncte procentuale fa]` de luna anterioar`, ajungånd la 7,7%. Num`rul [omerilor a ajuns la 744.000 de persoane, fa]` de 720.000 \n aprilie. Romånia poate beneficia de acest pact pentru a angrena fonduri [i a crea noi locuri de munc`. Evident, se pune problema de voin]`, avånd \n vedere c` \n cazul fondurilor structurale nu am reu[it s` facem prea mare lucru, \ns` sper`m s` ne folosim de aceste instrumente [i s` cre`m cre[tere economic` prin sc`derea [omajului [i angajarea oamenilor. Biz

NICIODAT~ MICRO, NICIODAT~ SOFT Una din regulile de baz` ale oric`rei b`t`lii este s` nu-]i subestimezi niciodat` adversarul. Iar dac` acesta se nume[te Microsoft, chiar [i Google trebuie s` fie foarte atent. DE OVIDIU NEAGOE

ånd toat` industria era cu ochii pe Google, surpriza verii vine de la Microsoft, despre care, \n urm` cu nici un an, se spunea c` a pierdut trenul \n materie de tehnologie [i inova]ie. Compania a reu[it \ns` s` ias` la suprafa]` prin lansarea tabletei Surface [i a intrat \n social media prin achizi]ia re]elei sociale Yammer. Sloganul neoficial al Google, “Don’t be evil!”, cu referire direct` la Microsoft, revine \n centrul aten]iei pentru compania din spatele celui mai puternic motor de c`utare. Motivul? Steve Ballmer, CEO la Microsoft, a declarat \ntr-un interviu acordat recent publica]iei “Business Today” c` gigantul software pe care \l conduce va bate Google la toate capitolele. Ofensiva companiei nu s-a l`sat mult a[teptat` [i a pornit cu un atac pe frontul social media. La finele lunii trecute, compania a anun]at c` a achizi]ionat re]eaua de socializare profesional` Yammer pentru suma de 1,2 miliarde de dolari. De[i departe de Facebook sau chiar Google+, Yammer este \n cre[tere exponen]ial`. Re]eaua \[i \mbog`]e[te lunar num`rul de utilizatori cu 250.000 de

Biz

TEHNOLOGIE conturi, momentan având peste 200.000 de companii [i aproape 5 milioane de utilizatori. "Yammer este cea mai bun` re]ea social` profesional` [i s-a al`turat portofoliului Microsoft de servicii \n cloud aflat \n plin` dezvoltare", spunea Ballmer \ntr-un comunicat de pres`. Anun]ul e o veste bun` pentru re]eaua de socializare, dar semnalizeaz` [i \nceputul unor poten]iale probleme pentru Microsoft. Motivul? Similar achizi]iei \n valoare de 8,5 miliarde de dolari a Skype, gigantul software trebuie acum s` g`seasc` o solu]ie de monetizare a Yammer, pentru c`, din totalul utilizatorilor acesteia, numai 20% pl`tesc pentru servicii premium. Unul dintre drumurile pe care compania ar putea s` \l urmeze poate fi \n stråns` leg`tur` cu strategia aplicat` la Skype, unde a lansat de curånd o gam` nou` de servicii publicitare. Nu este u[or s` fii acum \n pielea lui Steve Ballmer, care se vede nevoit s` recupereze terenul pierdut \n fa]a unor rivali ca Google sau Apple. |ntrebat de publica]ia “Business Today” dac` crede c` Microsoft putea face toate acestea \n urm` cu un an, CEO-ul companiei fondate de Bill Gates a replicat r`spicat: "|n urm` cu patru ani!". "|n industria noastr` este o grani]` extrem de sub]ire \ntre rapiditate [i insuficien]` [i mai pu]in` rapiditate [i

suficien]`. Rapiditatea nu este \ntotdeauna r`spunsul bun, s` fii bun este \ntotdeauna r`spunsul potrivit", a mai ad`ugat CEO-ul Microsoft.

STÅNG~CIA LUI GATES? Chiar dac` popularitatea companiei urmeaz` un drum ascendent, acesta este mai greu de cuantificat decåt cifrele care vorbesc de la sine. Gigantul din industria software va raporta pierderi \n cel de-al patrulea trimestru al anului fiscal 2012, dup` ce a fost nevoit s` treac` \n contabilitate ca pierdere de 6,2 miliarde de dolari aQuantive Inc., divizia de servicii online achizi]ionat` \n anul 2007 pentru suma de 6,3 miliarde de dolari. Anali[tii estimaser` pentru Microsoft un profit de 5,3 miliarde de dolari. |ntr-un comunicat de pres` remis de companie la \nceputul acestei luni, reprezentan]ii Microsoft precizau c` efectele deprecierii contabile nu vor afecta mersul businessului [i nici performan]a financiar`. Compania din spatele celui mai popular sistem de operare, Windows, a achizi]ionat aQuantive pentru a nu r`måne \n urma Google pe pia]a publicit`]ii online, dup` ce acesta cump`rase operatorul publicitar online DoubleClick. Microsoft nu \ncaseaz` doar o lovitur` financiar`, ci [i una puternic`

la nivel de imagine, unde oricum nu st`tea grozav. Picajul diviziei de servicii publicitare online ar putea ridica semne de \ntrebare cu privire la eficien]a tuturor entit`]ilor businessului. Achizi]ia companiei nu a fost tocmai o alegere inspirat` a fostului pre[edinte [i CEO, Bill Gates, pentru c`, din 2007, \ntreaga divizie online a \nregistrat pierderi opera]ionale de aproape 9 miliarde de dolari, sum` apropiat` de veniturile din perioada 2007 – 2012, care se ridic` la 11,5 miliarde de dolari. Totu[i, potrivit companiei, divizia de servicii online nu a f`cut numai rù organiza]iei. Aceasta se pare c` a avut o contribu]ie important` - cota de pia]` a motorului de cùtare Bing este \n plin` cre[tere \n SUA, drum pe care \l \nregistreaz` [i veniturile per cùtare. |n plus, MSN ocup` prima pozi]ie \n 29 de ]`ri, \n timp ce parteneriatul cu Yahoo! \[i continu` expansiunea global`. Cu toate c` performan]a diviziei de servicii online s-a \mbun`t`]it, cre[terile estimate pe viitor [i profitabilitatea sunt mai mici decåt cele anterioare. |n primele trei luni ale anului divizia a \nregistrat pierderi de 479 de milioane de dolari, o performan]` mai bun` comparativ cu acela[i trimestru al anului 2011, cånd avea pierderi de 776 de milioane de dolari. Biz

GIGANTUL {I MOBILITATEA La jum`tatea lunii trecute, Microsoft a lansat cu mare fast, \ntr-un studio de la Hollywood, tableta Surface. Tableta este disponibil` \n dou` variante, cu procesor ARM [i sistem de operare Windows RT [i cu procesor Intel Core [i sistem de operare Windows 8 Pro. Prin lansare, compania condus` de Steve Ballmer a mai f`cut un pas important \n termeni de mobilitate [i a p`truns \n for]` \n r`zboiul tabletelor dominat de Apple. Nu este un efort singular \n mobilitate, compania fiind implicat` \n parteneriate pentru promovarea sistemului de operare pentru dispozitive mobile Windows Phone cu Nokia, HTC, ZTE, Huawei. “Cel mai vizibil partener al nostru este Nokia, f`r` \ndoial`”, spunea Steve Ballmer \ntr-un interviu acordat recent presei interna]ionale. “Nokia este o companie care a f`cut un pariu serios, dar au rezultate bune acum cu noua linie Lumia”, continu` Ballmer. O alt` veste bun` pentru platforma mobil` Windows Phone vine de la compania din China Huawei, care a anun]at la sfår[itul lunii trecute c` va extinde rela]ia cu Microsoft \n vederea conceperii primului smartphone, Ascend Windows Phone.

Biz

STRATEGIE

ROMÂNII DAU WHISKY-UL PE VODC~ Românii [i-au schimbat preferin]ele de consum \n ultimii ani. Odat` cu criza economic`, cei care nu au renun]at la a merge \n club ca s` se distreze cu prietenii au g`sit o variant` de compromis ca s` cheltuiasc` mai pu]in: au trecut pe vodc`. DE LOREDANA S~NDULESCU

up` ce \n 2007 – 2008 pia]a importurilor de b`uturi alcoolice cre[tea cu 50% anual, au urmat un declin [i apoi o revenire moderat`, de 5-6% pe an. Tudor Furir, General Manager al Pernod Ricard România, ne-a explicat cum s-a produs adaptarea la noua situa]ie [i ce schimb`ri au intervenit \n consum.

Suntem deja la jum`tatea anului. Cum a fost prima parte a lui 2012 pentru Pernod Ricard? |n primele trei luni, pia]a a crescut peste a[tept`rile noastre. Trimestrul doi a fost mai dificil, vânz`rile din perioada Pa[telui fiind destul de slabe. Una peste alta, suntem pe cre[tere, ceea ce este o performan]` \n contextul economic [i social actual.

Cum a]i reu[it s` cre[te]i? Se consum` mai pu]in alcool \n România decât \n anii preceden]i. S-a produs \ns` o mutare a consumului spre brandurile interna]ionale, oamenii au \nceput s` se orienteze mai mult spre brandurile de calitate. |n afar` de schimbarea comportamentului de consum, mai e o component` important`, [i anume dezvoltarea retailului modern, care favorizeaz` brandurile interna]ionale. Dezvoltarea re]elelor de retail modern ne ajut` s` ne exprim`m mult mai bine. |n plus, diferen]a de pre] \ntre brandurile noastre premium [i cele premium locale nu mai e atât de mare ca \nainte. 32

Biz

Cre[terea este oarecum normal` [i \n contextul \n care \n România cota de pia]` a brandurilor interna]ionale e undeva la 8-9% din total consum (raportat la volum), cam cea mai mic` din Uniunea European`. |n Ungaria, de pild`, e de 15%. |n plus, nu trebuie s` uit`m c` ne adres`m unui target de consumatori cu venituri peste medie, care a fost mai pu]in afectat de criz`. Una peste alta, nu am inventat nimic ca s` cre[tem, ne-am f`cut doar treaba foarte bine. Am investit acolo unde trebuia, am f`cut promo]iile pe care trebuia s` le facem, am \nceput de anul trecut proiecte de category management prin care ne-am propus s` cre[tem categoria, nu ni[te branduri anume. Acestea au fost r`spunsurile noastre la criz`. Pernod Ricard nu este \n favoarea reducerilor de pre]. Mie reducerile de pre] mi se par calea minimei rezisten]e. Pe termen lung, impactul unei reduceri de pre] este negativ.

Ave]i \n plan vreo extindere de portofoliu anul acesta? Avem deja un portofoliu complet, cu branduri relevante \n toate categoriile importante. Nu cred c` mai este loc pentru a lansa noi branduri care s` devin` importante ca volum [i imagine. Categoria “international spirits” este deja matur` [i foarte competitiv`. Obiectivul nostru principal este acela de a ne consolida pozi]ia de lider, pe cale de consecin]` ne vom concentra pe

dezvoltarea brandurilor existente deja \n portofoliu. Investim \n continuare \n Chivas, Ballantine's, Jameson, Absolut, brandurile noastre de baz`. Consider`m c`, \n situa]ii de incertitudine economic`, resursele trebuie gestionate foarte bine. Nu are rost s` pariem pe lans`ri care \n cele din urm` se pot dovedi lozuri necâ[tig`toare. Nu excludem faptul c` s-ar putea ca la un moment dat s` mai lans`m branduri pe anumite categorii, pe categoria brandy de exemplu, acoperit` de brandurile interna]ionale doar \n foarte mic` m`sur`. De asemenea, cred c` mai este loc pe categoria de vodc`, dar nu pe segmentul premium, ci pe cel standard. Noi suntem \ns` o companie cu branduri premium, prin urmare strategia noastr` este s` dezvolt`m brandurile premium.

Ce a[tept`ri ave]i pân` la finalul anului \n privin]a vânz`rilor? M` a[tept la o perioad` dificil` [i prefer s` nu fac estim`ri. Tr`im \ntr-un mediu volatil [i impredictibil. Evolu]ia vânz`rilor depinde foarte mult de perioada s`rb`torilor de iarn`. |n general, \n jur de 20-30% din vânz`ri se fac \n noiembrie - decembrie. Cre[terea pe care am avut-o \n primul trimestru din 2012 ne-am explicat-o prin faptul c` am vândut foarte bine \n noiembrie-decembrie [i am intrat cu stocuri pu]ine \n noul an. Sunt optimist [i cred c` \n 2012 vom vinde mai mult decât \n 2011.

INTERVIU

Cum s-a resim]it sc`derea puterii de cump`rare pe pia]a b`uturilor alcoolice? Am fost nevoi]i s` investim mai mult \n promo]ii de pre], ceea ce a avut un impact pozitiv \n volume, dar negativ \n profitabilitate. Comportamentul de consum a suferit modific`ri, printre care cea mai important` este migrarea dinspre whisky spre vodc`, \n HoReCa, nu [i \n retail, unde whisky-ul este \n continuare rege. Mutarea aceasta a \nceput s` se produc` odat` cu criza de prin 2009, iar explica]ia este oarecum simpl`. Vodca este o b`utur` unisex, foarte versatil`, se poate combina \n multe variante de long drinks. A fost practic o g`selni]` a consumatorului, care a dorit s` se distreze \n continuare \n club, dar s` cheltuiasc` mai pu]ini bani. Cei care nu-[i mai permiteau Chivas, \n loc s` treac` la Ballantine's au decis s` schimbe categoria. Dac` \n urm` cu câ]iva ani pe mesele din cluburi 75% din sticle erau de whisky [i 25% de vodc`, acum propor]ia e inversat`. Cam aceasta este dimensiunea schimb`rii.

Dintre m`rcile pe care le ave]i \n portofoliu, care a \nregistrat cele mai bune vânz`ri \n ultimii doi ani? Vodka Absolut este brandul cu cea mai bun` dinamic` \n vânz`ri. Din octombrie 2008, de când am preluat acest brand \n portofoliu, am reu[it s` tripl`m volumele. O evolu]ie pozitiv` a avut [i Jameson, un brand de whisky care câ[tig` teren [i \n care vom continua s` investim.

Cât de]ine la ora actual` Pernod Ricard din pia]a local` a importurilor de b`uturi alcoolice? Conform International Wine & Spirit Research (IWSR) publicat \n iunie 2012, avem o cot` de pia]` de 30% ca volum.

Tudor Furir,

General Manager, Pernod Ricard România

FOTO: VALI MIREA

Cât de fluctuant` a fost aceast` pia]` \n ultimii 5 ani? 2007 [i 2008 au fost “anii de aur”, cu cre[teri de peste 50% \n fiecare an. |n 2009, categoria importurilor a suferit un recul semnificativ, \nregistrând o sc`dere de aproximativ 12% (conform IWSR). Din 2010, categoria este pe cre[tere, de data aceasta o cre[tere mult mai modest`, de aproximativ 5-6% pe an. Biz Biz

TOP 50 BRANDURI FASCINANTE |N ROMÅNIA Din oceanul de branduri care ne asalteaz` zi de zi, se desprinde un grup aparte, care ocup` un loc special \n mintea [i sufletul nostru. Un studiu realizat de Unlock Market Research \n exclusivitate pentru revista Biz dezv`luie pentru al doilea an consecutiv brandurile care \i fascineaz` pe români. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

BRANDURI FASCINANTE

ste un lucru greu de definit [i, tocmai de

aceea, dificil de cuantificat. Dar fascina]ia pe care o exercit` brandurile asupra noastr` exist` [i o sim]im permanent. Anul trecut am realizat prima dat` acest top al brandurilor fascinante pentru români. Am ar`tat \nc` de atunci c` nu era vorba despre un clasament de vânz`ri sau de vizibilitate. Ne-am \ntrebat [i \n 2011 când devine un brand fascinant. Spuneam atunci c` m`rcile fascinante sunt ca stelele cele mai vizibile pe cer, acelea care atrag toate privirile – nu conteaz` m`rimea, vechimea, galaxia, ci conteaz` cât de puternic str`lucesc. “Fascina]ia este eminamente despre emo]ii, este ca dragostea. Ea trebuie \ntre]inut`, altfel emo]iile se r`cesc”, spune Adina Vlad, Managing Partner al Unlock Market Research, compania care a realizat \n exclusivitate pentru Biz a doua edi]ie a topului celor mai fascinante branduri române[ti. Din nou, crucial` este definirea fascina]iei, de aceea Unlock a realizat un model care compune fascina]ia unui brand printr-un cumul de [ase factori: provocare (21,5%), responsabilitate (26,7%), originalitate (19,8%), putere (16,4%), libertate (11,7%) [i carism` (4%). Din punct de vedere pur empiric, am putea spune c` un brand fascinant ar trebui s` aib` carism`, s` atrag` oamenii c`tre el, dar topul demonstreaz` c` nu este suficient` doar carisma. Un brand fascinant provoac`, demonstreaz` c` are grij` de consumatori, este original [i puternic. |n plus, \ntr-o cultur` dominat` de team` [i ne\ncredere, a te comporta responsabil [i a fi puternic sunt atuuri care te calific` pentru a fi [i fascinant. |n urma evalu`rii celor [ase factori ce determin` fascina]ia, s-au desprins [ase categorii importante de branduri. Astfel, topul m`rcilor puternice este format din Ferrari, Jack Daniel's, Coca-Cola, BMW, Harley-Davidson, Milka [i Apple/iPhone. M`rcile percepute \n principal ca fiind responsabile sunt H&M, MTV, YouTube, Red Bull [i Facebook. M`rcile considerate originale sunt Ferrari, Porsche, Rom, Yamaha, Durex, Jack Daniel’s, Radio Guerrilla, HarleyDavidson [i Discovery. M`rcile libere

sunt Jack Daniel’s, Axe, Red Bull, Dove, Durex, Facebook, Zara, Harley-Davidson. La capitolul carism` au punctat Jack Daniel’s, Heineken, Ferrari, Puma, Stella Artois, Zara, Harley-Davidson, Porsche, L’Oréal, Apple/iPhone. M`rci provocatoare sunt considerate HarleyDavidson, Durex, Red Bull [i Oreo.

COMPARA}II SAU COMPLICA}II? Dar, dup` cum arat` Adina Vlad, un top al fascina]iei trebuie analizat mai degrab` calitativ decât prin analiza pozi]iei pe care se afl` o marc`. De aceea este necesar s` \n]elegem ce anume au f`cut \n 2012 m`rcile care au urcat \n top, cu ce

Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research au reu[it ele s` fascineze. |n topul din 2012 se remarc` o dinamic` interesant` fa]` de 2011 – unele m`rci au urcat spectaculos \n top, iar altele au coborât. “Cele care au coborât nu au gre[it practic cu nimic. Pur [i simplu, unele m`rci au str`lucit mai puternic \n 2012 comparativ cu 2011 [i au \mpins la baza topului m`rcile care nu au «fascinat» la fel de mult \n acest an”, arat` Adina Vlad.

Marea majoritate a m`rcilor din Top 10 Branduri Fascinante \n 2012 sunt m`rci consacrate prin vechime, constan]` [i spirit. Ferrari, Jack Daniel’s, Stella Artois, Harley-Davidson [i Porsche sunt m`rci pe care românii le asociaz` \n general cu un stil de via]` flamboaiant, str`lucitor. Anul acesta \n Top 10 m`rci fascinante avem un new entry, [i anume Axe. {i asta pentru c`, anul trecut, Axe a lansat o serie de competi]ii [i evenimente interactive urmând linia campaniei globale “C`derea \ngerilor \n ispit`”, iar rezultatele sunt vizibile. Tot \n top 10 intr` [i unul din brandurile cu cea mai mare ascensiune \n 2012 – Rom, care este, de altfel, [i singurul brand românesc care intr` \n primele zece m`rci fascinante. Aceast` cre[tere \n top poate fi rezultatul campaniilor surprinz`toare de comunicare “Rom American” [i “Românii sunt de[tep]i”. Nu poate fi ignorat` aura de \nving`tor a brandului rezultat` din premiile ob]inute la Cannes, \n premier` pentru o campanie din România. O alt` cre[tere spectaculoas` cu intrare \n top 10 este cea a brandului Durex. Acesta a fost foarte activ \n 2012, ini]iind competi]ii de creare de design de cutie, stimulând consumatorii s` vin` cu idei de inova]ii. Heineken se men]ine pe o pozitie similar` cu cea din 2011, reu[ind s` p`streze tonul spectaculos al comunic`rii [i fiind foarte activ \n re]elele sociale. Zara este perceput drept cel mai fascinant brand de fashion accesibil \n România, comercializând haine elegante la pre]uri relativ accesibile. R`mâne de v`zut, la edi]ia de anul viitor, ce impact va avea sosirea H&M pe acest segment pe pia]a din România, care a adus deja brandul pe locul 28 \n top. Interesant` este [i prezen]a brandurilor române[ti \n topul fascina]iei, semn c` exist` un poten]ial important care s` poat` fi exploatat pe viitor de c`tre m`rcile locale, dincolo de func]ionalitate sau accesibilitate. Biz

FASCINA}IA |NSEAMN~ PROVOCARE (21,5)

ORIGINALITATE (19,8)

Surprinz`tor – 5,5 Inovator – 5,4 Provocator – 5,4 Incitant – 5,2

Creativ – 7,1 Plin de via]` – 6,8 Original – 5,9

LIBERTATE (11,7)

RESPONSABILITATE (26,7)

Vesel – 5,0 Liber – 3,8 Juc`u[ – 2,9

PUTERE (16,4)

CARISM~ (4,0)

Responsabil – 4,2 Generos – 3,6 Organizat – 3,5 Precis – 3,2 Implicat – 3,1 Practic – 2,9 Consecvent – 2,2 Vizibil – 2,1 Riguros – 1,9

Rom domin` [i topul Carismatic – 4,0 Curajos – 4,6 m`rcilor fascinante De succes – 4,2 române[ti, urmat de Puternic – 4,2 Murfatlar [i Radio Zu, Lider – 3,4 dou` branduri extrem consumatorilor, cât [i de dinamice. m`surarea indexului de Interesant este c` fascina]ie pentru o serie de aceste dou` branduri branduri cunoscute. |n au abord`ri complet 2012, Unlock a reluat cercetarea, de diferite, dictate desigur de specificul aceast` dat` vizând doar m`surarea pie]ei pe care activeaz`. |n timp ce momentul evalu`rii sale, dup` cum indexului de fascina]ie, construit pe baza Murfatlar a ales calea tradi]iei [i a remarc` Adina Vlad, comentând informa]iilor colectate \n cadrul studiului calit`]ii, Radio Zu a venit cu campanii rezultatele studiului realizat de Unlock. ini]ial. extrem de dinamice, adresate mai ales Clasamentul eviden]iaz` amploarea Edi]ia Branduri Fascinante 2012 a fost tinerilor. m`rcii \n inima omului, gradul s`u de realizat` pe un e[antion reprezentativ |n topul m`rcilor române[ti avem [i un atractivitate, poten]ialul de a genera urban, de 600 de responden]i, prin new entry, Radio Guerrilla, apreciat “vibe” \n rândul consumatorilor. metoda interviev`rii telefonice pentru con]inutul [tirilor [i pentru tipul Topul de fascina]ie nu are leg`tur` (chestionare CATI). Responden]ii au de divertisment difuzat. Pro TV este mai cu puterea m`rcii \n pia]`. Din acest evaluat brandurile din câte 4 categorii de pu]in fascinant \n acest an comparativ cu motiv, \n top nu \ntâlnim \ntotdeauna produse (dintr-un maxim posibil de 8 2012, \n sensul c` ac]iunile sale s-au cele mai bine vândute sau mai infuente categorii), prin raportare la o baterie de men]inut \n linia a[tept`rilor (ridicate) branduri. |n clasament apar brandurile atribute pragmatice [i emo]ionale, ale consumatorilor, f`r` s` \i surprind` pe care oamenii le investesc cu [arm [i definitorii pentru fascina]ie. neap`rat. Este, de altfel, un caz de studiu au mare poten]ial de a-i atrage [i |n urma acestei evalu`ri, pentru fiecare interesant. |n perioada 2011-2012, Pro TV fermeca. brand a fost calculat un indice al a promovat formate interna]ionale de Un alt aspect interesant al topului fascina]iei, iar rezultatele au fost succes care au prins extraordinar la este acela c` fascina]ia la români are o compilate \ntr-un top al celor mai publicul românesc: “Românii au talent”, component` adult`. Astfel, un brand fascinante 50 de branduri pentru anul care a spart topurile de audien]`, “Vocea este fascinant \n m`sura \n care 2012, prezentat \n acest raport. României” [i “MasterChef”. Aceste reu[e[te s` emane responsabilitate [i |n cadrul studiului Unlock au fost emisiuni au devenit, \ns`, branduri \n putere, dou` caracteristici mai degrab` identificate patru categorii de m`rci, \n sine [i tocmai de aceea au pus u[or \n pragmatice. |ntr-o cultur` defensiv`, func]ie de fascina]ie [i notorietate: umbr` brandul care le-a realizat [i a[a cum este a românilor, dragostea branduri cu notorietate mic` [i pu]in promovat cu un profesionalism este important`, dar \ntotdeauna trece fascinante, branduri cu notorietate mare des`vâr[it. prin stomac. dar pu]in fascinante, branduri cu notorietate mic` dar foarte fascinante [i, EMO}IA CONTEAZ~ METODOLOGIA CERCET~RII \n sfâr[it, branduri cu notorietate mare [i Topul fascina]iei este strict legat de |n 2011, Unlock a realizat un studiu ce foarte fascinante. Biz puterea emo]ional` a unui brand la viza atât definirea fascina]iei \n percep]ia 36

Biz

MOTORUL FASCINA}IEI UNEI LEGENDE Pentru Ion Bazac, Ferrari este un adev`rat model de reu[it` [i succes. Pre[edintele Forza Rossa, reprezentantul oficial al Ferrari \n România, spune c`, atunci cånd vezi un Ferrari [i ]i-l dore[ti cu adev`rat, po]i c`p`ta o energie interioar` [i o motiva]ie care sunt esen]iale \n reu[ita \n afaceri [i \n via]`. DE GABRIEL BÂRLIG~ 38

Biz

Ferrari este desemnat pentru al doilea an consecutiv brandul cel mai fascinant \n România. Cum privi]i acest lucru? |l privesc \n primul rånd ca pe o recompens` a investi]iilor importate pe care le-am f`cut, atåt \n plan financiar, cât mai ales uman pentru brandul Ferrari. Am reu[it ca \n patru ani s` cre`m un brand, Forza Rossa, cunoscut [i recunoscut atåt \n România, cåt [i \n Europa. Mi-am dorit mult s` aduc Ferrari \n România pentru a crea o nou` dinamic`, o motiva]ie pentru persoanele ambi]ioase, care vor vedea \n Ferrari un adev`rat model de reu[it` [i succes. Atunci cånd vezi un Ferrari [i ]i-l dore[ti cu adev`rat, po]i c`p`ta o energie

interioar` [i o motiva]ie care sunt esen]iale \n reu[ita \n afaceri [i \n via]`. Enzo Ferrari a avut un vis: acela de a produce cele mai frumoase, dar [i cele mai performante automobile din lume. Pentru a ajunge acolo, a muncit foarte mult, a traversat [i momente dificile, dar a crezut tot timpul \n visul [i \n reu[ita lui. Iat` rezultatul. |n business dar [i \n via]` cred c` este la fel.

Ce reprezint` pentru dumneavoastr` personal brandul Ferrari? Pentru mine Ferrari reprezint` o surs` continu` de inspira]ie. Aducerea m`rcii Ferrari \n România a fost cel mai mare challenge profesional pe care l-am avut pån` acum [i de care sunt

BRANDURI FASCINANTE foarte måndru. Dar a conduce o reprezentan]` Ferrari este [i o imens` responsabilitate, pentru c` orice detaliu conteaz`, iar clien]ii la acest nivel sunt foarte exigen]i.

Cum se gestioneaz` rela]ia cu clien]ii pentru o marc` precum Ferrari?

colec]ie, un bolid de curse sau un obiect de lifestyle, ideal pentru a-l folosi zi de zi. Iar valoarea este dat` [i de acest aspect. |n ceea ce prive[te costul propriu-zis al unui model Ferrari, atunci cånd vedem investi]iile imense pe care compania le face anual \n

Este, poate, punctul cel mai important pentru noi. Vorbim aici de fiecare detaliu care conteaz`, de la modul \n care un client este \ntåmpinat \n showroom pån` la felul \n care se intervine asupra ma[inii lui \n atelier. Vorbim, \n ambele cazuri, de profesionalism [i de empatie. Aici m` ajut` mult [i faptul c`, \nainte de a deschide reprezentan]a Ferrari \n România, am fost eu \nsumi client de Ferrari. {i, a[a cum doresc eu s` fiu primit [i servit, la fel doresc s` fie trata]i to]i clien]ii no[tri.

Cum aprecia]i dumneavoastr` valoarea acestor ma[ini? Cånd vorbim de Ferrari, vorbim \n primul rånd de o puternic` valoare simbolic`. Orice model Ion Bazac, pre[edintele poart` \n el amprenta unic` a Forza Rossa, celor mai faimo[i designeri sau reprezentantul oficial al ingineri ai industriei auto. Ferrari \n România Ferrari este marca ce a introdus \n industria auto multe inova]ii dezvoltarea produselor, \n Formula 1 adoptate direct din Formula 1. Avånd (cu impact direct pe ma[inile de \n vedere num`rul limitat de strad`), \n resursele umane (prin automobile pe care le produce anual, training-uri avansate), \n instala]iile [i cumulat cu inova]iile [i aten]ia cu care tehnologia de ultim` genera]ie, costul este lucrat` fiecare component` a unei ma[ini se justific` pe deplin. ma[inii, dar [i confortul [i unicitatea materialelor din interior, un Ferrari este \n prezent [i o excelent` investi]ie. Care sunt factorii cheie ai succeCu atåt mai mult \n perioada de criz`, sului companiei dumneavoastr` cånd valorile pe burs` oscileaz` foarte pe pia]a din România? mult de la o zi la alta, un Ferrari \[i |n primul rånd este vorba de personalul p`streaz` valoarea \n timp [i se nostru de vånz`ri [i marketing sau de devalorizeaz` mult mai pu]in decåt alte tehnicienii din departamentul after m`rci. S` nu mai vorbim de seriile sales. Pe lång` pasiune, ace[tia de]in un limitate, a c`ror valoare se poate dubla know-how unic [i sunt capabili s` cu u[urin]` numai \n cå]iva ani. Ferrari intervin` rapid pentru solu]ionarea are aceast` capacitate unic` de a oric`rei probleme \n cel mai scurt timp. produce \n acela[i timp un obiect de De asemenea, clien]ii apreciaz` mult

evenimentele exclusiviste pe care le organiz`m pentru ei pe parcursul anului. Este vorba de raliuri turistice, de \ntålniri \ntre cluburile auto sau de pilotaj pe cele mai faimoase circuite din Europa. Nu \n ultimul rånd, Ferrari Store [i Forza Rossa Caffe reprezint` o completare a acestui univers Ferrari \n România, ce permite clien]ilor s`-[i tr`iasc` pasiunea pe deplin atåt \n ma[in`, cåt [i \n afara acesteia.

Aceast` experien]` managerial` v` inspir` [i \n alte activit`]i profesionale? Bine\n]eles. Forza Rossa se implic` cu mult peste activitatea strict comercial` de vånzare a automobilelor sport [i dore[te s` promoveze \n România o nou` cultur` a automobilului, cu consecin]e directe \n modul de via]` al românilor. Reprezentånd o marc` precum Ferrari, cunoa[tem foarte bine ce \nseamn` rigoarea, lucrul bine f`cut, cultul detaliului [i al perfec]iunii. Cei de la Ferrari nu sunt dispu[i s` fac` niciun compromis, iar acest lucru m-a inspirat tot timpul \n activitatea mea profesional` [i m` inspir` \n continuare. Am o satisfac]ie extraordinar` s` lucrez \n România la standardul Ferrari [i nu sunt dispus nici eu s` fac compromisuri. |n România, \n ultimii ani cred c` aceast` viziune a lipsit destul de mult.

{i, la final, care este modelul dumneavoastr` preferat? Este o \ntrebare dificil`, c`ci fiecare Ferrari are personalitatea sa, poart` \n sine o poveste [i o legend`. S` ne aducem aminte de faimosul model Dino, sau de Daytona, California sau Testarossa anilor ’60. Enzo Ferrari spunea c` cel mai frumos Ferrari produs vreodat` este urm`torul. |n prezent am r`mas uimit de performan]ele [i design-ul noului F12berlinetta. Este o ma[in` extraordinar` [i este modelul pe care \l prefer \n prezent [i \n plus este [i cel mai recent. Biz Biz

2011: 1

BRANDURI

1 Ferrari

ferrari.com

Este [i anul acesta lider al clasamentului, fiindc` nu numai c` nu [i-a pierdut din str`lucire, dar a venit cu noi argumente care s` sporeasc` fascina]ia brandului. Vedeta a fost noul model F12berlinetta, prezentat oficial la Geneva, care poart` semn`tura legendarei case de design Pininfarina. Ferrari, brand lansat \n 1947, are toate argumentele pentru a fascina \n continuare: tradi]ie, pasiune, inventivitate, apetit pentru tehnologie, design [i, mai ales, emo]ie.

2011: 14

Jack Daniel’s

2011: 50

jackdaniels.com

La finele secolului XIX, Jack Daniel a primit, la 20 de ani, licen]a pentru a deschide o distilerie de whiskey \n statul american Tennessee. Marca ce-i poart` numele a devenit \n timp cunoscut` \n toat` lumea, la fel ca sticlele p`trate [i eticheta neagr` “Old No. 7”. Aura de legend`, calitatea produsului [i campaniile inteligente de marketing men]in brandul \n aten]ia, dar [i \n sufletul consumatorilor. Jack Daniel's a urcat spectaculos \n topul fascina]iei, de pe 14 pân` pe pozi]ia a doua.

2011: –

3 Axe

Biz

4 Durex

durex.com/ro

Este un brand care a reu[it, \ntr-un mod inteligent [i inventiv, s` vorbeasc` liber despre un subiect tabu: sexul. A avut o ascensiune fulminant` \n top, urcând de pe locul 50 de la edi]ia trecut` direct pe 4. |n 1929, London Rubber Company a lansat marca, aceasta fiind de]inut` din 2010 de c`tre Reckitt Benckiser. Pe pia]a local`, Durex a fost foarte activ \n ultima perioad`, ini]iind anul acesta competi]ii online de creare de design de cutie [i stimulând consumatorii s` vin` cu idei de inova]ii.

2011: 7

efectulaxe.ro

Marca de \ngrijire masculin` num`rul 1 din lume a cucerit [i România, urcând \n top direct pe 3, gra]ie campaniilor bazate pe “Efectul Axe”. Brandul a fost lansat pe pia]a francez` \n 1983, iar ast`zi este prezent \n 60 de ]`ri, dar \n Marea Britanie, Irlanda [i Australia acela[i produs poart` numele Lynx. Axe s-a remarcat \n România printr-o serie de competi]ii [i evenimente interactive ce urmeaz` linia campaniei “{i \ngerii vor c`dea \n ispit`”, care are o pagin` de Facebook cu aproape 30.000 de fani.

Primele 10 m`rci din clasamentul acestui an confirm` faptul c` leg`tura emo]ional` dintre brand [i consumator este esen]ial` pentru a fi \n topul

Stella Artois

stellaartois.com

Este un exemplu perfect de brand care reu[e[te s` fac` relevante pove[ti din trecut \n lumea nebun` dup` tehnologie a zilelor noastre. Tocmai aici \[i are izvorul fascina]ia pe care aceast` bere o exercit` asupra consumatorilor. A urcat dou` pozi]ii \n topul fascina]iei, de pe locul 7. Originar` din Leuven, unde se face bere din 1366, Stella Artois a ap`rut ca brand \n 1926 [i a cucerit treptat pie]ele din \ntreaga lume, impunându-se ca brand premium.

BRANDURI FASCINANTE 2011: 29

FASCINANTE fascina]iei. Iar singurul brand românesc din Top 10 arat` importan]a curajului [i a inova]iei \n economia actual`. DE GABRIEL BÂRLIG~ 2011: 6

Heineken

heineken.ro

2011: 10

romautentic.ro

Este singurul brand românesc care a reu[it s` se plaseze \n Top 10 la aceast` edi]ie, urcând spectaculos de pe locul 29. Campaniile de comunicare surprinz`toare “Rom American” [i “Românii sunt de[tep]i” au reu[it s` aduc` brandului Rom o leg`tur` strâns` cu mândria na]ional`, atât de greu \ncercat` \n perioada de dup` 1990. Prin inova]ie [i \ndr`zneal`, Rom a reu[it s` treac` de barierele categoriei sale de produse [i s` creeze leg`tura emo]ional` esen]ial` cu consumatorii.

2011: 5

Este un brand care a reu[it s`-[i sporeasc` aura de fascina]ie prin asocierea cu fascina]ia fotbalului de cel mai n\ alt nivel, ca sponsor al UEFA Champions League. |n acela[i timp, noua campanie “Open your world” face ca Heineken s` puncteze decisiv \n zona de provocare, originalitate, libertate [i carism`. De asemenea, brandul a fost foarte activ pe re]elele sociale. Compania are [i o istorie \ndelungat`, care \ncepe la 1873, Heineken fiind produsul s`u vedet`. Brandul [i-a men]inut pozi]ia \n topul fascina]iei, fa]` de anul trecut.

Harley-Davidson

8 Rom

Porsche

porsche.com

De ani de zile este pentru mul]i un simbol al luxului sportiv, iar silueta inconfundabil` a unui Porsche este cunoscut` pe tot mapamondul. Orice ma[in` ce poart` emblema Porsche reprezint` mariajul suprem \ntre tehnologia german`, luxul teuton [i performan]ele de top. Dup` cunoscutele modele 911, Boxster [i Cayman, compania a ad`ugat Cayenne, primul SUV al m`rcii germane, [i, mai nou, Panamera, primul Porsche \n 4 u[i. Anul trecut, brandul ocupa locul 5 \n topul fascina]iei.

2011: 38

harley-davidson.com

Masculinitate, libertate [i dorin]a de a c`l`tori caracterizeaz` acest brand legendar de motociclete. Harley-Davidson are de departe cei mai fideli fani, celebrele sale motociclete chopper traversând cu motoarele turate la maximum timpul [i evolu]ia tehnic` pentru a oferi aceea[i experien]` unic`. Brandul, care a ap`rut \n Milwaukee \n 1903, a urcat trei locuri \n clasamentul nostru, de pe pozi]ia 10 \nregistrat` \n 2011.

10 Zara

zara.com

Intrat \n for]` pe pia]a româneasc`, brandul Zara, de]inut de grupul spaniol Inditex, a reu[it s` se impun` drept cel mai fascinant brand de fashion accesibil. Viteza cu care compania reu[e[te s` aduc` pe rafturi cele mai noi modele ale momentului a contribuit din plin la succesul comercial [i, iat`, [i la cel de brand. Anul trecut, Zara se afla pe locul 38. Brandul a fost lansat \n 1975, având \n prezent nu mai pu]in de 1.659 de magazine \n \ntreaga lume. Biz

BRANDURI FASCINANTE

LOC

LOGO

LANSARE

ORIGINE

SITE

LOC

1987

Austria

redbull.ro

2011: –

1976

SUA

apple.com/ro

1901

Elve]ia

milka.ro

1875

România

murfatlar.ro

1993

România

heidi.ro

1931

Fran]a

vichyconsult.ro

1909

Fran]a

lorealparis.ro

1886

SUA

coca-cola.ro

2011: 47

Biz

2005

SUA

youtube.com

1985

SUA

discovery.ro

1853

SUA

eu.levi.com

1938

Coreea de Sud

samsung.com/ro

1981

SUA

mtv.ro

1995

România

protv.ro

1947

Suedia

hm.com/ro

1997

SUA

natgeo.ro

1957

SUA

dove.ro

2011: –

2004

SUA

facebook.com

2011: 4

2011: 3

2011: 27

yamahamotor.eu/ro

2011: 23

2011: 19

Japonia

2011: 18

2011: 21

1887

2011: 30

2011: –

SITE

2011: 2

2011: 9

ORIGINE

2011: 12

2011: 13

LANSARE

2011: 16

2011: 42

LOGO

29 2011: 32

1964

SUA

nike.com

30 2011: 39

BRANDURI FASCINANTE

LOC

LOGO

LANSARE

ORIGINE

SITE

LOC

1912

SUA

oreo.eu

2011: –

1917

Germania

bmw.ro

2008

România

radiozu.ro

1975

SUA

microsoft.com/ro-ro

1956

Germania

kinder.ro

1967

România

gerovital.ro

2004

România

radioguerrilla.ro

1959

Marea Britanie

mini.ro

2011: –

Biz

1927

Suedia

volvocars.com/ro

1918

Japonia

panasonic.ro

1972

Fran]a

unilever.ro

1990

România

napolact.ro

1964

SUA

duracell.com

1891

Olanda

philips.ro

1984

Marea Britanie

vodafone.ro

1865

Finlanda

nokia.ro

1942

Israel

prigat.com.ro

2011: 43

1924

Germania

puma.com

2011: 22

2011: 28

2011: –

sony.ro

2011: 25

2011: –

Japonia

2011: 45

2011: 26

1946

2011: 40

2011: 20

SITE

2011: 11

2011: 36

ORIGINE

2011: 37

2011: –

LANSARE

2011: 17

2011: –

LOGO

49 2011: 33

1882

Germania

nivea.ro

50 2011: –

antreprenoriat Po[ta[ul sun` \ntotdeauna DE MAI MULTE ORI Ce face un corporatist nemul]umit? Devine antreprenor. Acesta este modelul urmat de Mihai Preo]escu [i Mihai B`laj, Managing Partners la PostMaster, compania care ne aduce ofertele retailerilor \n cutiile po[tale din scara blocului. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ei doi Mihai de la v\rful

companiei PostMaster s-au cunoscut \n urm` cu opt ani, \n cadrul companiei de direct marketing One 2 One. “A fost primul meu contact cu aceast` lume. L-am cunoscut pe Mihai B`laj \n cadrul acelei companii. Eu lucram pe partea de vânz`ri, el venise pe pozi]ia de director executiv al companiei”, \[i aminte[te Preo]escu. Cei doi nu erau \ns` mul]umi]i de direc]ia pe care o urm`rea ac]ionariatul companiei, astfel c` au decis s` o p`r`seasc`. “Eu am plecat \n iulie 2007, zicându-mi c` niciodat` nu voi mai lucra \ntro companie de distribu]ie de materiale publicitare [i c` voi urma o carier` prodigioas` \ntro multina]ional`”, \[i aminte[te B`laj. Fostul CEO al One 2 One a p`r`sit compania pe care o conducea pentru a urma o

Biz

carier` \n industria telecom, \n timp ce fostul s`u coleg, Mihai Preo]escu, a sesizat o oportunitate important` pe pia]a de distribu]ie adresat` [i neadresat`. “Compania pentru care lucrasem a f`cut ni[te pa[i foarte gre[i]i [i a deschis oportunitatea apari]iei unui nou

CIFRE

PostMaster Cifra de afaceri (2011): 9,9 milioane de euro Birouri \n ]ar`: 47 Acoperire na]ional`: 95% Cot` de pia]`: 60% Trimiteri anuale: 500 de milioane

juc`tor \n pia]`”, explic` B`laj apari]ia PostMaster, companie care se ocup` cu distribu]ia materialelor publicitare (distribu]ie neadresat`), dar [i cu servicii po[tale. |n prim`

instan]`, B`laj [i-a continuat cariera de corporatist \n industria telecom, iar \n timpul liber \i oferea consiliere prietenului s`u care punea la punct detaliile \nfiin]`rii noii companii. Dac` Mihai Preo]escu lucra la planul de afaceri, cel`lalt Mihai s-a ocupat de identificarea unei surse de finan]are. Astfel a ap`rut \n peisaj Radu Potolea, silent partner al c`rui aport financiar a fost decisiv \n deschiderea noii firme. Compania a luat na[tere la finele lui 2007, \ns` a devenit opera]ional` la \nceputul lui 2008, moment \n care Mihai Preo]escu semnase deja primul contract important, cu Cora. “A fost o z`pad` teribil`, trebuia s` primim materiale de la tipografii, trei tiruri au r`mas \mpotmolite pe platforma unde aveam depozitul. A fost o aventur` pe care o ]inem minte

FOTO: MIHAI BALOIANU

Mihai Preo]escu Mihai B`laj, Managing Partners la PostMaster

fiindc` efectiv am \mpins tirul la mân`”, \[i aduce aminte amuzat Preo]escu. Din punctul de vedere al cotei de pia]`, \nceputul nu a fost la fel de dificil precum episodul amintit mai devreme. De[i PostMaster se afla la \nceput de drum, semnarea contractelor cu marile companii de retail de pe plan local a decurs relativ u[or, pe fondul experien]ei pe care cei doi antreprenori o aveau cu aceste companii. Astfel, dup` parteneriatul cu Cora a urmat la

scurt timp semnarea contractelor cu juc`tori precum Bricostore, Real, Selgros [i Metro. Practic, aceste companii se reorientaser` deja spre al]i distribuitori de pliante din pia]`, \ns` nu semnaser` contracte ferme, iar [efii PostMaster au ap`rut la momentul potrivit. “Unii retaileri lucrau cu concuren]i de-ai no[tri care sunt \n pia]` de ani de zile. Pentru noi, aceste parteneriate au reprezentat un dublu test; nu

doar c` putem face treaba, ci c` o putem face mai bine decât juc`tori cu vechime \n pia]`”, completeaz` B`laj. Contractele cu retailerii [i firmele de bricolaj au continuat, astfel c` PostMaster [i-a dublat cifra de afaceri \n primii trei ani de func]ionare: de la 1,4 milioane de euro \n 2008 la 2,7 milioane de euro \n 2009, apoi la 6,3 milioane de euro \n 2010. Poate p`rea o evolu]ie surprinz`toare, \n contextul \n care vorbim despre cei mai

Biz

ANTREPRENORIAT SERVICII PO{TALE

dificili ani din punct de vedere economic ai ultimei decade, \ns` pentru cei doi Mihai evolu]ia este una fireasc`. “Marele nostru avantaj a fost c` am intrat \ntr-o zon` de business \n care companiile au cifre importante de cheltuit pentru comunicare – m` refer la retail. Când a venit criza, to]i acei clien]i au devenit mult mai aten]i pe ce dau banii. |nainte to]i aveau un buget generos, se observa mai greu ineficien]a pe anumite canale de comunicare. Companiile de apartament reu[eau s` prind` contracte. Când criza a ap`rut [i clien]ii au \nceput s` se uite mai atent pe ce anume cheltuiau banii, profesioni[tii au avut de câ[tigat”, explic` Preo]escu. FILIERA AUSTRIAC~ Afacerile PostMaster erau pe un trend pozitiv, \ns` ac]ionarii au decis s` nu se limiteze la stereotipurile pie]ei române[ti, astfel c` deseori participau la conferin]e interna]ionale de marketing direct. |n 2008, \n cadrul unui astfel de eveniment, Mihai Preo]escu [i Mihai B`laj iau cunoscut pe oficialii de la Austrian Post, companie prezent` \n 14 ]`ri din centrul [i estul Europei. Austriecii c`utau \nc` din 2006 un partener strategic \n România, iar PostMaster a fost candidatul perfect. |n prima faz`, parteneriatul sa concretizat prin furnizarea serviciilor companiei române[ti unor clien]i interna]ionali ai Austrian Post prezen]i \n România. Feedback-ul din partea austriecilor a fost pozitiv, apoi au ap`rut discu]iile despre un posibil parteneriat. “Ai nevoie de un partener puternic care s` fi trecut prin etapele pe care le vedem \n pia]a local`. Ei (Austrian Post Group – n.r.) au v`zut un «film» similar \n 48

Biz

pe acest segment de pia]`. Astfel, doar institu]ia de stat are dreptul de a efectua aceste livr`ri la un pre] de sub 2 lei per expediere, \n timp ce ceilal]i juc`tori din pia]` sunt obliga]i s` perceap` un comision de minimum 2 lei pentru astfel de expedieri. |ncepând cu anul viitor, pia]a va fi liberalizat`, urmând ca toate companiile de profil s` poat` concura direct cu Po[ta Român` la pre]uri libere. “Pia]a se va “Marele nostru avantaj a fost c` am liberaliza anul viitor, \ns` juc`tori o intrat \ntr-o zon` de business \n unii interpreteaz` deja ca care companiile au cifre importante fiind liberalizat`”, spune cu regret, de cheltuit pentru comunicare – m` B`laj referindu-se la refer la retail” Mihai Preo]escu companiile care aleg s` \ncalce legea [i s` expedieze scrisori sub 50 de grame la un pre] mai mic de 2 lei. “Acest start al Astfel, dac` \nainte compania cursei pentru 2013 este unul PostMaster negocia achizi]ia de furat. Exist` companii care echipamente ca entitate de sine denatureaz` puternic pia]a st`t`toare, \n momentul de fa]` concuren]ial`. Nu vorbim de dotarea automobilelor companiile mici, fiindc` sunt companiei cu sisteme GPS se milioane de livr`ri, vorbim realizeaz` pe baza unei oferte despre volum mare [i penalit`]i mult mai convenabile, \n mici. Ei practic [i-au cump`rat o calitate de membru al tax` de licen]` pl`tind amenzile Austrian Post Group. mici”, \l completeaz` Preo]escu. Pentru cei doi fo[ti PLANURI PO{TALE corporati[ti – actuali Dup` asocierea cu austriecii, antreprenori – liberalizarea Preo]escu [i B`laj se ocup` mai pie]ei nu presupune doar mult de strategia companiei, \n perspectiva unor venituri mult timp ce sarcinile zilnice sunt superioare celor din prezent, ci preluate de echipa pe care o [i investi]ii pe m`sur`. conduc. Asta nu \nseamn` c` au Indiferent de schimb`rile ce vor sc`zut ritmul. Cei doi managing avea loc \n pia]` odat` cu partners se afl` \n fa]a unei schimbarea legisla]iei, Mihai decizii ce ar putea schimba B`laj [i Mihai Preo]escu au soarta companiei: intrarea pe investit deja peste un milion de pia]a serviciilor po[tale sub 50 euro \n tehnologii anul acesta, de grame. “Liberalizarea pie]ei iar pentru 2013 au preg`tit un din 2013 ar putea \nsemna buget mai consistent. Cei doi fac pentru noi dublarea cifrei de tot ce depinde de ei pentru a fi afaceri”, spune Preo]escu. |n siguri c`, odat` ce monopolul momentul de fa]`, expedierea Po[tei Române va disp`rea, vor de plicuri sub 50 de grame este avea tacâmurile preg`tite pentru reglementat` \n favoarea Po[tei o felie cât mai mare din pia]`. Biz Române, care de]ine monopolul Croa]ia Ungaria, Slovacia, Cehia. Ne-au oferit o alt` perspectiv`. E important s` vezi pu]in \nainte, \]i ofer` un avantaj informa]ional”, explic` Preo]escu motivele pentru care au acceptat \n 2011 oferta Austrian Post Group de preluare a 26% din ac]iunile PostMaster. Asocierea cu austriecii a adus [i avantaje comerciale, potrivit lui B`laj.

Creatoare de emo]ii CU AROME EXCLUSIVISTE Alexandra Paven face trafic. De energii. Este acel gen de om care vede detaliile neobservate [i pove[tile pe care al]ii n-au ochi s` le vad` sau r`bdarea s` le asculte. DE LOREDANA S~NDULESCU

ni la rând, nu a obosit

\n a descoperi lucruri care uimesc [i intrig` prin creativitate [i frumuse]e. |ns` nu le p`streaz` pentru ea, ci vrea s` le arate tuturor. A[a a ajuns Alexandra Paven s` deschid` \ntr-un Bucure[ti aglomerat de mall-uri [i magazine de re]ea Createur 5 D’Emotions, un boutique de parfumuri artizanale. Createur 5 D’Emotions e un magazin cochet, cosmopolit [i foarte proasp`t, \n toate sensurile cuvântului. |ns`, odat` ce-i treci pragul [i petreci ceva timp acolo, \]i dai seama c` este mai mult decât un magazin. “Este locul unde te po]i reg`si \n lumea aromelor [i-]i po]i alege amprenta olfactiv`. Te individualizezi”, spune Alexadra Paven, proprietara Createur 5 D'Emotions, care de ceva timp, pe lâng` parfumuri rare artizanale, s-a \mbog`]it [i cu o serie de bijuterii \n serii limitate, ce poart` semn`tura unor designeri precum Catherine Michelis sau Bjørg. LIBER LA IMAGINA}IE OLFACTIV~ “Parfumeria artizanal` este «o parfumerie de amorul artei», care nu se vinde la kilogram, nu se promoveaz` agresiv, nu intr` \n campanii de marketing [i are un target alc`tuit din maximum 15% dintre iubitorii de parfum, nu mai mult, lucru valabil peste tot \n lume”, spune Alexandra Paven. Parfumurile artizanale sunt create de aceia[i parfumieri care lucreaz` pentru case renumite, numai c` aici ei \[i permit s`-[i dea frâu liber imagina]iei. Nefiind constrân[i de bugete, tendin]e

Biz

sau obiective de business, creativitatea Ca o prelungire logic` a ideii de a \n mixarea ingredientelor nu are limite. oferi o alternativ` complet` la un stil Un alt avantaj il constituie faptul c` de via]` “altfel”, \n urm` cu doi ani, \n produc]ia este extrem de limitat`, iar loc s` dezvolte un lan] de magazine succesul nu se traduce prin m`rirea Createur, Alexandra Paven a mai cantit`]ii de parfum scoas` la vânzare lansat ceva inedit: Hobirama, un \n anul urm`tor. Limitat` este [i concept store \n Centrul Vechi, definit distribu]ia. Un parfum artizanal nu se de fondatoarea sa drept “un loc de va g`si niciodat` \n lan]uri de magazine joac`”, care adun` visele multor sau lâng` produse de tip mass-market designeri neconsacra]i dar foarte [i nici nu se va vinde \n sticle cu design talenta]i \n design vestimentar [i special, ornamente scumpe sau cu accesorii, precum Barbara i Gongini, ambalaje extravagante. Best Behaviour, R13, Anniel, |n timpul c`l`toriilor pe care le-a Vlieger&Vandame, Masnada, Ana f`cut de-a lungul timpului, Alexandra Alexe, Andreea B`dal`. Paven a descoperit mai multe parfumerii “Nu vând sticle cu diamante [i artizanale [i a[a a rubine [i nici parfumul lui Brad Pitt, ajuns s`-[i doreasc` s` existe [i la ci parfumuri f`cute de cei mai buni Bucure[ti un astfel de creatori, cu cele mai bune magazin. F`r` un plan prestabilit, f`r` ingrediente” Alexandra Paven s` aib` a[tept`ri dar nici temeri, a deschis Createur 5 D’Emotions \n 2008, cu mult entuziasm BUSINESS |N AFARA CRIZEI [i mai mult ca un hobby. |n prezent, Fiind vorba de o ni[` foarte clar magazinul a ajuns la un portofoliu de delimitat`, cu un public ]int` restrâns, parfumuri similar cu orice alt spa]iu de afacerea a crescut organic [i profil din lume. Mai mult decât atât, independent de intemperiile crizei recent a reu[it s` aduc` la Bucure[ti economice. Singurul lucru care a luat-o colec]ia casei Neela Vermeire, prin surprindere pe Alexandra Paven a prezentat` \n cadrul edi]iei 2012 a fost c` strategia de promovare “din Târgului de Parfumerie de la Milano, cu gur` \n gur`” nu a func]ionat, asta adev`rat o linie de colec]ie, exclusiv deoarece majoritatea clien]ilor refuz` pentru cunosc`tori, care se lanseaz` o s` promoveze magazinul de team` s` dat` la 5-6 ani, din dragoste pentru nu creasc` \ntr-atât de mult \ncât s` nu parfumeria de art` [i care este mai r`mân` acela[i loc aparte pe care disponibil` \n foarte pu]ine l-au descoperit. Iar la capitolul boutique-uri din Europa. dificult`]i antreprenoriale, cel mai mare

Alexandra Paven, proprietara Createur 5 D’Emotions

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

BOUTIQUE

impediment \l consider` a fi concuren]a neloial`. “Concuren]a trebuie s` fie constructiv`, s` ajute [i s` dezvolte pia]a, nu s` o \ngr`deasc`. |nve]i perpetuu dac` e[ti atent, \]i folose[ti imagina]ia [i te autodep`[e[ti. |n România, lucrurile sunt primitive. Când e[ti pasionat, mojiciile te doboar`”, poveste[te Alexandra Paven din experien]a sa de antreprenor [i freelancer, care \nc` din prima zi de la deschiderea parfumeriei a [tiut c` trebuie s` porneasc` un demers de educare a pie]ei române[ti, care nu este prea familiarizat` cu astfel de ni[e. “Sintagma ingrediente rare sau extrem de scumpe a devenit un cli[eu, pentru c` a fost folosit` \n mod abuziv [i gratuit \n România, \n scopul promov`rii, \ntr-o pia]` educat` superficial”, spune Alexandra Paven. Aceasta atrage aten]ia asupra celui mai disputat subiect la edi]ia de anul acesta la târgul de parfumerie de la Milano, [i anume faptul c` peste tot \n lume ni[a \ncepe s` capete o tent` prea comercial`, iar casele ce r`mân tributare principiilor pe care s-a construit acest segment sunt din ce \n ce mai rare. |n ideea de educare a pie]ei, toate evenimentele Createur au fost f`cute sub titulatura de workshop [i de fiecare dat` s-au f`cut asocieri \ntre parfum [i art`. “Nu am promovat un produs, ci o stare. Nu am f`cut niciodat` [i nu o s` fac evenimente de la care se pleac` cu o pungu]` cadou”, spune Alexandra Paven. Asta deoarece parfumeria artizanal` este despre descoperire [i experimentare. De altfel, nu-i place s` recomande parfumuri, de[i clien]ii \i cer deseori p`rerea. Parfumul care ]i se potrive[te nu-l po]i descoperi decât singur, ca parte a descoperirii de sine. Biz Biz

r i A z z i W [i la

n e h c n ü M De [ase ani pe pia]a româneasc`, operatorul ungar low-cost va introduce \ncepând din luna iulie o curs` spre München Vest, unde se a[teapt` s` fie transporta]i [i mul]i oameni de afaceri. Operatorul aerian a transportat anul trecut 2,7 milioane de pasageri, devenind lider pe pia]`. DE OANA GRECEA

Biz

ac` ar fi s` numeasc` unele dintre cele mai populare destina]ii ale companiei Wizz Air, Daniel de Carvalho, Corporate Communications Manager, ar spune dintr-o suflare: Roma, Milano, Cuneo Torino, Pisa, Napoli, Vene]ia Treviso \n Italia, Madrid, Barcelona, Valencia, Zaragoza \n Spania. |n opinia sa, pe timpul verii românii prefer` c`l`toriile spre minunata

sta]iune Palma de Mallorca. Totu[i, dup` num`rul biletelor vândute, de succes ar fi, pe tot parcursul anului, [i cursele spre destina]ii ca Paris Beauvais, Londra Luton, Bruxelles Charleroi sau Dortmund. Ca nout`]i ale anului acesta, Carvalho ar enumera rutele din Bucure[ti Otopeni [i \nceperea opera]iunilor pe aeroportul din Arad, un nou aeroport pe harta Wizz Air. ”Din Bucure[ti vom opera zboruri spre una dintre cele mai populare destina]ii de vacan]` – Palma de Mallorca, spre Verona, un ora[ ideal pentru city break-uri. Am deschis de asemenea [i o nou` poart` spre Germania, introducând zboruri spre Memmingen – München Vest, [i adi]ional zborurilor Milano Bergamo, \ncepând cu acest an, vom deservi [i Milano Malpensa.

TRANSPORT AERIAN

“Orice competi]ie este bun` pentru pasageri, astfel c` alegerea se afl` \n mâinile lor. {i suntem \ncrez`tori c` vor alege linia aerian` care ofer` cele mai bune servicii la cele mai bune pre]uri, adic` Wizz Air” DANIEL DE CARVALHO, Corporate Communications Manager

O rut` la fel de popular` este [i cea spre Budapesta, lansat` acum câteva luni”, mai spune Carvalho. În 2011, Wizz Air a transportat 2,7 milioane de pasageri din [i spre România, permi]ând astfel

companiei s` dep`[easc` concuren]a [i s` devin` lider pe pia]a aerian` româneasc`. Pentru acest an, oficialii Wizz Air estimeaz` o cre[tere de dou` cifre. Tot \n acest an, compania aviatic` a ad`ugat o nou`

aeronav` bazei din Bucure[ti, crescând num`rul de aparate care deservesc România la 10. |n ceea ce prive[te mutarea pe aeroporul interna]ional Henri Coand` din Otopeni, aceasta a permis operatorilor low-cost s` ofere pasagerilor lor servicii de calitate superioar`, de la un terminal mult mai modern, cu timp mai pu]in pierdut la \mbarcare. ”Tot ceea ce facem este \n interesul pasagerilor no[tri, p`strând tarifele accesibile astfel \ncât toat` lumea s` se bucure de zbor [i de c`l`torii”, puncteaz` managerul de comunicare al companiei. Acesta mai spune c` tarifele sc`zute ale Wizz Air le permit s` considere c` au promo]ii \n fiecare zi. “|n plus, exist` tarife speciale pentru aproape toate locurile, pentru cei care devin membrii clubului Wizz Xclusive \n urma unei taxe anuale modice”, a mai declarat Carvalho. Mutarea operatorilor low-cost \ncepând cu 25 martie 2012 pe aeroportul interna]ional Henri Coand` (Otopeni), cel mai mare din ]ar`, a dus la cre[terea traficului de pasageri cu aproape 50%. Ceea ce este important la Wizz Air, pe lâng` re]eaua extins` de destina]ii, este faptul c` fiecare \[i poate personaliza serviciile dup` nevoi: loc rezervat [i prioritate la \mbarcare, WIZZ XX Long, asigurarea de \ntârziere sau WIZZ Flex pentru schimb`ri aduse datelor de c`l`torie. |n prezent Wizz Air, cea mai mare linie aerian` low-cost din România, Europa Central` [i de Est, opereaz` pe 54 de rute de la cinci aeroporturi, Bucure[ti Otopeni, Cluj-Napoca, Timi[oara, Târgu-Mure[ [i Arad, rezerv`rile putând fi f`cute pe wizzair.com. Biz Biz

Octombrie 2012 Timi[oara, Edi]ia a III-a

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

www.revistabiz.ro www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Un eveniment

strategie Las`, c` m`sur`m mai târziu Când vorbi]i despre bugete de marketing, comporta]i-v` ca atare: privi]i-le ca pe investi]ii, nu cheltuieli, [i calcula]i indicatori financiari clari, cum este celebrul ROI. Nu [ti]i clar ce e ROI? Citi]i mai jos. DE PAUL J.R. RENAUD ereu \mi \ncep cursurile de comunicare de marketing cu urm`torul citat: “Sunt convins c` jum`tate din banii pe care \i cheltuiesc pe publicitate sunt arunca]i pe geam. Problema e c` nu [tiu care jum`tate”. Sunt cuvintele lui John Wanamaker, fondatorul unui celebru supermagazin din Statele Unite. Se potrivesc [i azi. Ce merge mai bine, advertisingul de brand sus]inut sau promo]iile targetate? Media advertising-ul clasic e mai eficient decât vânz`rile agresive? Discounturile f`cute hipermarketurilor de c`tre marketeri cresc valoarea de brand sau o distrug? Companiile nu [tiu care parte a bugetului lor de marketing duce la cre[teri ale vânz`rilor, cotei de pia]` [i profitabilit`]ii, motiv pentru care se folosesc de instrumente de m`sur` imperfecte [i iau decizii mai mult dup` ureche \n elaborarea programelor de marketing, care la nivel global \nseamn` cheltuieli de sute de miliarde de dolari. Unii marketeri justific` lipsa instrumentelor de m`sur` prin afirma]ii de genul “Asta este, m`car cre`m awareness”. Numai c` ei nu-[i pun Biz

problema cum e posibil (dac` este \ntr-adev`r posibil) ca schimb`rile de atitudine s` se traduc` \n comportament de cump`rare de lung` durat`. De asemenea, când spun c` trebuie s`-[i sprijine brandul, ei nu [tiu dac` acest sprijin e bun [i la altceva decât s` fac` brandul cunoscut. Dac` \ns` sunt strân[i cu u[a, vor recunoa[te lacuna din abordarea lor. Tot ei habar n-au dac` nu cumva cheltuiesc prea pu]in sau dac` au cheltuit prea mult [i, chiar dac` ar [ti, nu le-ar p`sa, fiind de p`rere c` oricum nu [tie nimeni ce fac ei. S` discut`m despre instrumente de m`sur` cu ajutorul unor exemple simple, dar elocvente, ocolind lucruri cum ar fi analizele [i profitul din marketing, care sunt extrem de complicate [i ne-ar \ngreuna [i prelungi prea mult expunerea. S` presupunem deci c` avem un buget. {i dac` \l avem, trebuie s` justific`m fiecare cheltuial`. |n general, justificarea aceasta se face c`tre [ef, care ulterior va trebui s`-l conving` pe CFO. Iar CFO-ul gânde[te \n felul urm`tor: func]ia sa de baz` este s` aloce resursele companiei, deoarece el r`spunde de resursele financiare ale acesteia. El ]ine b`ierile pungii când vine vorba de cheltuieli cu comunicarea, care comunicare concureaz` pentru resursa extrem de rar` numit` cash cu alte domenii, cum ar fi modernizarea utilajelor, \nlocuirea echipamentelor sau cercetarea [i dezvoltarea. Cash-ul este rege – a]i mai auzit aceast` expresie subliniat` de criza economic`. Pentru c` valoarea banilor ghea]` nu scade, a[a cum se \ntâmpl`, de exemplu, cu ac]iunile de la burs` sau cu alte tipuri de investi]ii. Cash-ul valoreaz` mai mult \n prezent decât \n viitor, din moment ce \l po]i depune la banc` [i primi dobând`; nu trebuie s` \mprumu]i cu dobânzi mari, iar pe de alt` parte po]i investi \n afacere pentru a \mbun`t`]i cash flow-ul de mâine. De obicei, directorii financiari \ntreprind analize ale bugetului, un proces prin care determin` dac` cheltuielile propuse merit` s` fie f`cute. Prin examinarea fiec`rui cost imaginabil [i a 56

Biz

Cu timpul, pe m`sur` ce câ[tigi experien]` \n materie de m`sur`tori, rezultatele vor \ncepe s` fie tot mai precise [i mai previzibile. |n plus, trebuie s` mai faci [i m`sur`tori separate pentru conturi noi [i respectiv rezultate \mbun`t`]ite pentru clien]ii deja existen]i. Vom utiliza exemple dintr-o prezentare \mprumutat` de la Tim Walters, de la compania InfoTech Marketing, de departe cel mai bun când e vorba despre m`surarea activit`]ilor de marketing ale unei organiza]ii. Tim ne-a furnizat acest exemplu de ini]iativ` de marketing [i cheltuieli aferente –participarea companiei la un târg – pentru a vedea ce spun cifrele [i a lua o hot`râre cu privire la continuarea sau anularea ini]iatiEXEMPLU DE CALCUL vei. Poate nu este cea mai interesant` activitate \n mateCheltuieli cu târgul 20.000 euro rie de marketing, dar pentru Conturi noi 5 unele companii e exact ceea ce Conturi existente, afaceri noi 15 le trebuie, iar metodologia de Total conturi 20 m`surare a eficien]ei este Cost achizi]ie/account 1.000 euro chiar bun`. Participarea la Conturi noi Dup` un an târg trebuie s` poat` fi justifiVenituri generate 50.000 euro cat`, pentru c` altfel exist` peProcent profit impozabil 40% ricolul s` fie refuzat` de c`tre Profit impozabil 20.000 euro conducere. Orice marketer Rat` de impozitare 35% care se respect` trebuie s` Profit impozabil dup` impozitare 13.000 euro vad` dac` merit` s` invesCapital de lucru la 10% din venituri -5.000 euro teasc`, s` zicem, 20.000 de Cash flow 8.000 euro euro \n participarea la un Cheltuieli cu târgul dup` impozitare 3.250 euro târg. Iar acest lucru depinde ROI 146% de obiectivele urm`rite. Vom Sursa: InfoTech Marketing, 2012 presupune c` târgul o s` genereze contracte atât din partea zat instrument de evaluare. Dac` NPV clien]ilor existen]i, cât [i din partea este pozitiv, proiectul poate merge celor noi. De aceea, obiectivele trebuie \nainte. Dac` exist` mai multe proiecte \mp`r]ite \ntre cele dou` categorii de dintre care va fi ales unul singur, clien]i. |n caset`, avem o schem` a cosacesta ar trebui s` fie cel cu NPV-ul cel turilor [i veniturilor de la târg. mai ridicat. Calculul ROI pentru acest proiect de 3. ROI (return on investment – promarketing se face \n felul urm`tor: fitul din investi]ii). Aceast` metod` se combin` profitul impozabil de la necesit` munc` grea, minu]ioas` [i pe clien]ii noi cu profitul impozabil protermen lung dac` vrei s-o faci cum tregresiv de la clien]ii existen]i pentru a buie. Metoda implic` stabilirea unei ob]ine profitul impozabil total al partibaze de date de clien]i cu scopul de a cip`rii la târg (indicat \n tabel). Forurm`ri ROI pentru fiecare ac]iune de mula pentru ROI este: (cash flow – marketing sau vânz`ri. Baza de date costuri totale târg) / costuri totale târg. trebuie s` cuprind` date despre tranAdic` 8.000 – 3.250 / 3.250 = 146%. zac]iile clien]ilor [i date demografice A[adar, ROI pentru acest proiect este despre clien]i. veniturilor care decurg de aici \n timp, managementul poate analiza valoarea acestor cheltuieli. Cele mai populare instrumente cu ajutorul c`rora se poate m`sura viabilitatea unui proiect sunt IRR, NPV [i ROI. 1. IRR (internal rate of return – rata intern` de rentabilitate) este rata rentabilit`]ii ob]inut` de o companie din investi]iile \n ac]iuni, obliga]iuni [i alte produse financiare. 2. NPV (net present value – valoarea curent` net`) compar` valoarea de azi a unui leu cu valoarea sa de peste un anumit timp, luând \n calcul [i infla]ia, costul de capital [i adesea riscul estimat. Este considerat a fi cel mai utili-

STRATEGIE MARKETING

de 146%. Deci proiectul merit` s` fie \ntreprins. |n continuare \ns`, acest proiect va fi comparat cu alte proiecte, cu ajutorul aceleia[i metodologii, pentru a vedea care este mai performant \n ceea ce prive[te ROI. Un alt punct important: s` nu-]i fie fric` atunci când te vei afla \n fa]a CFO-ului. Cu prima ocazie \n care vei prezenta un proiect, trebuie s` ai deja preg`tite instrumentele de m`sur`; \n acest fel, CFO-ul nu te va putea “\nvinge” pe terenul t`u. {tim foarte bine c` directorii financiari nu sunt cei mai populari \ntr-o organiza]ie, \ns` ei iau deciziile cu privire la bani, inclusiv cei care \]i trebuie ]ie pentru proiectele de marketing. Dac` \]i faci temele \n ceea ce prive[te ROI, NPV [i IRR, nu numai c` nu va trebui s` te mai temi de CFO, dar e chiar posibil s` te \mprietene[ti cu el.

[i marketing digital. De obicei, product managerii este profesor adjunct de pun la punct un dosar cât marketing la Maastricht mai complet \nainte s` School of Management [i lanseze produsul. Product managerii inteligen]i \ns` autorul unor articole pe tema supravie]uirii \n re ce - se folosesc de un cadru care le-a fost furnizat de siune [i al blogului departamentul financiar, “I Feel Good”. de CFO, pentru a evita s` Conduce compania de li se pun` be]e \n roate din consultan]` de marketing [i acest punct de vedere. |n concluzie, trebuie s` restrategie Renaud, lider \n România \n acest curgi \ntotdeauna la un domeniu (www.renaud-invest ments.ro). instrument de m`sur` atunci când lucrezi la un proiect mai mare. E adev`rat c` neceAm folosit mai sus un exemplu sit` un volum de munc` mai mare, mult mai simplu decât putem \ntâlni dar reprezint` o investi]ie \n viitor. \n realitate, dar principiul exist` [i Cu cât vei munci mai mult la proiect, func]ioneaz`, inclusiv pentru o camcu atât mai u[or va fi s`-]i convingi panie mai complex`, care implic` [i [eful [i CFO-ul. Biz social media, TV, radio, pres` tip`rit`

PAUL J.R. RENAUD

VREM MAI MULT DE LA NOI ÎNȘINE. Primul program și aparat DAVID de recuperare medicală a coloanei vertebrale, unic în România Prima policlinică într-un mall - Policlinica Sun Plaza Prima bancă acreditată să stocheze în România țesut de cordon ombilical - Banca Centrală de Celule Stem Prima maternitate privată din România care gestionează nașteri premature de 30 de săptămâni

EXCELENȚA NE PROVOACĂ

www.reginamaria.ro Call Center: 021 9268

Biz

HARTA INVESTI}IILOR | ugetele de PR \n Europa Central` [i de Est (ECE), Europa de Sud-Est (ESE), Rusia [i Eurasia au ajuns relativ stabile. Astfel, pentru trimestrul I din 2012, 19,4% dintre responden]ii primei edi]ii a studiului global Pulse, realizat de Grayling pe un e[antion de 1.250 de exper]i \n comunicare din toat` lumea, au raportat o cre[tere a cheltuielilor aferente comunic`rii, \n timp ce 20,4% dintre ace[tia nu au indicat schimb`ri de bugete. |n acela[i timp, pe pie]ele din Rusia & Eurasia s-a \nregistrat o cre[tere a bugetelor alocate pentru activit`]ile de PR (20,3%), cea mai mare comparativ cu restul regiunilor. Vizibilitatea activit`]ilor de comunicare la nivel de board [i valoarea perceput` a acestora pentru succesul comercial sunt la un nivel ridicat, 33,6%, respectiv 45,9% dintre responden]i indicând cre[teri pe aceste segmente. De asemenea, 45% dintre responden]i au ar`tat c`, similar tendin]elor \nregistrate la nivel global, companiile din regiune (ECE, ESE, Rusia [i Eurasia) eviden]iaz` o cre[tere a investi]iilor \n social media [i comunicare digital`. |n acela[i timp, comunicarea corporativ` [i cea de criz` r`mân la fel de importante ca [i pân` \n prezent, jum`tate dintre responden]i indicând faptul c` nu s-au produs schimb`ri la nivelul bugetelor alocate pentru aceste servicii. Cre[terea bugetelor dedicate mediului digital [i social media este una fireasc` ca urmare a dezvolt`rii organice a acestor medii. Dup` opinia lui Paul Holmes, Editor al The Holmes Report, cre[terea de fa]` este o consecin]` natural` a faptului c` PR-ul este cel mai potrivit domeniu \n a prelua leadershipul \n sfera comunic`rii digitale [i \n social media. “Valorile de baz` ale acestui nou mediu de comunicare – transparen]`, autenticitate, implicare, dialog – sunt [i valorile care caracterizeaz` practica rela]iilor publice”, subliniaz` Paul Holmes. Un alt rezultat relevat de Pulse este legat de companiile din tehnologie, media [i telecom, unde exist` o dinamic` surprinz`toare \n ceea ce prive[te bugetele de comunicare. Dup` Asia-Pacific, unde responden]ii au indicat \n procent de 16,7% cre[terea bugetelor de PR pentru companiile din domeniu, regiunile ECE [i ESE au abordat aceea[i strategie de a contracara criza prin cre[terea investi]iilor, inclusiv \n comunicare (15,1% dintre responden]i au indicat cre[terea bugetelor de comunicare). |n ceea ce prive[te integrarea serviciilor de Public Affairs sau Government Relations \n activitatea de comunicare, 29,4% dintre responden]i consider` c` 58

Biz

este \n cre[tere [i doar 4,6% cred c` este \n sc`derere. Referindu-se la num`rul de angaja]i \n departamentul de comunicare, 18,2% dintre responden]i afirm` c` este \n cre[tere, 54,5% spun c` se men]ine la un nivel constant [i 14,5% afirm` c` este \n sc`dere. Biz

Bugete globale de PR

America de Nord

12.3% 22.4% 7.5%

Asia-Paci¿c Africa Rusia & Eurasia Orientul Mijlociu America de Nord America Latin` Europa de Vest Europa Central` [i de Est (ECE), Europa de Sud-Est (ESE)

America Latina

10.3% 18.2% 4.4%

R |N PUBLIC RELATIONS

tina

Dup` c창]iva ani de pr`bu[ire a bugetelor de comunicare, putem vorbi \n sf창r[it de o stabilizare a pie]ei [i pe alocuri de cre[tere. Studiul global Grayling Pulse indic` o astfel de tendin]`. DE LOREDANA S~NDULESCU

NOT~

CRE{TERE NICIO SCHIMBARE DESCRE{TERE

Rusia & Eurasia Europa de Vest

12.2% 28.9% 13.7%

ECE & ESE

20.3% 12.7% 6.3%

19.4% 20.4% 20.4% Orientul Mijlociu

Africa

9.2% 18.3% 5%

Asia-Pacific

16.6% 17.2% 5.1%

8.3% 19.5% 4.1%

Biz

Ce citim când nu facem afaceri Vara este perioada când mul]i dintre oamenii de afaceri foarte ocupa]i au timp de citit. Pentru a le u[ura alegerea, am decis s` facem câteva recomand`ri, venite din partea unor antreprenori sau manageri a c`ror p`rere conteaz` \n domeniile din care provin: bancar, publicitate, consultan]`, digital. DE OANA GRECEA SORIN PSATTA

STEVEN VAN GRONINGEN

Integrated Comunication Director la BBDO [i Lector la Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii

pre[edinte [i CEO al Raiffeisen Bank România Steven van Groningen are [i pe blogul s`u o list` de c`r]i pe care le-a citit [i le recomand`: stevenvangroningen.eu

Momo sau Strania povestire despre ho]ii de timp [i feti]a care le-a \napoiat oamenilor timpul furat de Michael Ende Prima recomandare este un basmroman scris de autorul meu preferat, Michael Ende - dac` nu a]i auzit de “Poveste f`r` sfâr[it” nu citi]i mai departe), ap`rut recent la Polirom, \n 2.000 de exemplare, a[a cum este \nscris pe coperta a patra a c`r]ii. Ve]i cunoa[te un personaj adorabil, ve]i \nv`]a de ce este nevoie de... time management [i v` ve]i sim]i deosebit [tiind c` apar]ine]i unui grup restrâns, format din cei 0,001% dintre români care au cartea \n bibliotec`.

The Chinese Nail Murders de Robert van Gulik Este o lectur` foarte pl`cut`, de vacan]`, util` pentru zilele noastre, chiar dac` este despre vremuri de demult.

Civiliza]ia de Niall Ferguson Am \nceput s` o citesc [i sper s` o termin \n vacan]`. Aceast` carte ne poate convinge c` perspectiva istoric` ne ajut` s` \n]elegem ce ni se \ntâmpl` azi.

Nevroza balcanic` de Vasile Dem. Zamfirescu A doua recomandare este volumul lui Vasile Dem. Zamfirescu ap`rut la Editura Trei. Cartea con]ine eseuri publicate \ntre 2007 [i 2011 \n “Dilema” [i “Dilemateca” [i \ncearc`, a[a cum declara autorul \n prefa]`, “s` delimiteze specificul nevrozei românilor, cu siguran]` diferit`, de[i \nrudit`, cu cea a vecinilor no[tri bulgari, unguri, sârbi, ru[i”. Nu este chiar o lectur` de plaj`, dar ar putea s` v` ofere r`spunsuri la multe dintre \ntreb`rile pe care, probabil, vi le pune]i tot mai des \n ultima vreme. 60

Biz

Povestirile Evei Luna de Isabel Allende G`sesc \n autorii sud-americani o scriitur` care eman` o combina]ie interesant` de lâncezeal` pl`cut`, pasiune complice [i antren narativ, dar nu-mi permit s` recomand un Marquez sau Llosa pentru vacan]`. A[a c` Allende mi se pare o companioan` pl`cut` pentru serile r`coroase pe malul m`rii.

STRATEGIE TIMP LIBER

ADRIAN STANCIU

DORIN BODEA

Consultant \n transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România

conduce compania de consultan]`, cercetare [i training \n management [i vânz`ri Result Development

Bun venit printre maimu]e

Ira]ionalitatea benefic` de Dan Ariely

de Kurt Vonnegut Am redescoperit de curând aceast` povestire. Pilula anticoncep]ional` etic` [i Billy Poetul incit` [i ne \ndeamn` s` ne bucur`m de via]` \n rolul de maimu]e [i s` ne gândim de dou` ori \nainte de a concepe un viitor pur etic. O metafor` actual` care ne poveste[te despre realitatea româneasc`, atât despre cea organiza]ional`, cât [i despre cea social`. O recomand cu drag mai ales managerilor.

Unul din subiectele la mod` \n economie azi e economia comportamental` [i cel mai vizibil corifeu al ei este profesorul Dan Ariely, de la universitatea Duke. Economi[tii comportamentali caut` s` studieze ira]ionalitatea \n feluri repetabile, previzibile [i ulterior modelabile. Sunt \nc` departe de a fi ajuns la un rezultat util pentru modelarea macroeconomic`. Dar cercet`rile lor au descoperit multe lucruri interesante, uneori contraintuitive, iar alteori au fundamentat prin observa]ie [i m`surare [tiin]ific` lucruri pe care le intuiam dar nu le \n]elegeam complet. Cartea de fa]`, a doua din cele trei scrise pân` acum de Dan Ariely, se ocup` de fenomene foarte aproape de cele cu care opereaz` conduc`torii de oameni [i v` va da multe idei bune, dac` o citi]i cu mintea deschis`.

Drive

Revolta maselor

de Daniel Pink

de Jose Ortega y Gasset – audiobook Ortega y Gasset ne anun]` \n “Revolta maselor” apari]ia unui nou tip de om: omul f`r` valori morale, omul lipsit de interioritate, “omul-carcas`”, “omul-mas`”. Acest nou tip de om este cel care ne conduce acum. {i, \n acest context, autorul ne aminte[te c` niciodat` \n istorie, pân` \n secolul XX, “omul-mas`” nu a avut puterea, aceasta apar]inând elitelor. “Omul-mas`” nu are trecut. R`mâne s` vedem dac` are viitor.

Literatura de management are o particularitate aparte. Din când \n când apare cineva care reinventeaz` roata. De obicei cel care o [terge de praf [i o face vizibil` e cineva aflat la marginea [tiin]ei dar cu darul oratoriei [i al scrierii cu care traduce [tiin]a \n termeni cu care practicienii conducerii [tiu opera. A[a e [i cazul lui Dan Pink, avocat ratat, consilier [i strateg politic, orator de excep]ie, autor al multor discursuri de pre[edin]i, ajuns oarecum din \ntâmplare s` se preocupe de ce-i face pe oameni s` mi[te. Pink nu pretinde c` nu a descoperit roata, chiar dimpotriv`, se mir` de ce nimeni nu o vede, a[a cum st` ea \n mijlocul drumului. |ntr-o carte scris` cu nerv, cu verb [i foarte citibil`, el face apologia conducerii prin motiva]ie intrinsec`, bazat` pe lucrurile mai degrab` simple care-i fac pe oameni s` mi[te.

BOGDANA BUTNAR Industry Manager Google, blogger (www.bogdanabutnar.ro)

American Vertigo

Seria Night Watch

de Bernard-Henri Levy O colec]ie de eseuri despre spa]iul american scrise de un francez, care are virtutea de a nu \mpov`ra prin spiritul prea academic, dar nici nu intr` la categoria light-reading.

de Terry Pratchett Dar numai dac` omul care se apuc` de citit poate s` fac` lectura \n engleza original` [i s` se angajeze la o rela]ie pe termen lung cu Pratchett. Dac` nu, pute]i \ncerca combo-ul Pratchett-Gaiman (“Semne Bune”), pentru un altfel de sci-fi/fantasy. Biz

BIROUL, CAS~ DULCE CAS~ Lucrul de acas` face cas` bun` cu productivitatea [i contribuie din plin la reducerea cheltuielilor pentru angaja]ii care lucreaz` din confortul de acas`. Dar, ca de obicei, exist` [i dezavantaje când se adopt` acest stil de lucru. DE OVIDIU NEAGOE entru Andreea Hrab, HR Director la subsidiara din Romånia a companiei OSF Global Services, o zi obi[nuit` de munc` \ncepe, dup` verificarea po[tei electronice [i implicit r`spunsul la e-mailuri, cu o scurt` [edin]` cu echipa. Apoi, continu` \n for]` cu verificarea [i terminarea sarcinilor celor mai importante din acea zi. Spre finalul zilei de lucru, Andreea Hrab mai are de sus]inut o [edin]` cu managerul direct, \nc` una cu echipa [i ziua de lucru se \ncheie dup` finalizarea unui raport de activitate. Dac`, la prima vedere, la fel arat` \n linii mari o zi din 62

Biz

via]a oric`rui angajat dintr-o companie multina]ional`, \n acest caz exist` o diferen]` major`. De mai bine de doi ani, de cånd lucreaz` pentru compania din domeniul IT, Andreea Hrab duce la cap`t toate aceste sarcini din confortul propriei locuin]e. Directorul de resurse umane aloc` zilnic \ntre 8 [i 10 ore serviciului [i, nu de pu]ine ori, aglomerarea cu sarcini datorat` postului de coordonator duce la apari]ia orelor suplimentare, recompensate desigur financiar de companie. Beneficiile pentru Andreea? “Posibilitatea de a ne muta de la un sediu la altul, dintr-o localitate \n alta, f`r` ca acest lucru s` implice schimbarea locului

de munc` [i, implicit, dou` schimb`ri majore [i greu de gestionat.” Avantajele telecommuting-ului nu se opresc \ns` aici. Imagina]i-v` cum se r`frånge aceasta asupra propriului buzunar. Posibilitatea lucrului de acas` duce la eliminarea cheltuielilor destinate transportului [i a timpului petrecut \n trafic (c` doar timpul \nseamn` bani pentru mediul de afaceri), la reducerea cheltuielilor cu mesele \n ora[ sau la eliminarea chiriei, cånd angaja]ii pot lucra din ora[ul natal. Dar [i angajatorii au de cå[tigat de pe urma telecommuterilor. O companie poate recruta un candidat din orice col] al ]`rii

STRATEGIE MANAGEMENT

sau chiar din lume, ceea ce duce la cre[terea semnificativ` a num`rului de angaja]i valoro[i [i, mai mult, se elimin` costurile aferente reloc`rii.

PERFORMAN}A, CA LA EA ACAS~? |n cazul \n care nu sunte]i pilot sau chirurg [i ave]i un loc de munc` ce permite lucrul de acas`, trebuie s` [ti]i c` acesta, contrar a[tept`rilor, face cas` bun` [i cu performan]a. Un studiu realizat de firma de cercetare Ipsos arat` c` 65% dintre responden]ii care au lucrat din confortul propriilor locuin]e sunt mai productivi, datorit` flexibilit`]ii care le permite s` lucreze exact \n intervalul orar \n care sunt cei mai concentra]i [i pentru c` au control maxim asupra propriei agende, ceea ce duce la cre[terea satisfac]iei fa]` de job. Cu toate acestea, 35% dintre participan]ii la studiu consider` c` telecommuterii nu lucreaz` atåt de mult pentru c` nu sunt superviza]i [i din cauza familiei [i a evenimentelor sociale care \i pot perturba. “|n principiu este indicat un contact direct \ntre angajat [i angajator”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Apreciez c` este relativ dificil atåt pentru angajator s` motiveze un angajat cu care se vede numai din cånd \n cånd [i s` \l supravegheze \n acela[i timp, cåt [i pentru un angajat s` \[i g`seasc` permanent resurse de automotivare, neavånd ocazia de a lucra \ntr-o echip`”, continu` Corina Diaconu. Potrivit studiului, la nivel global, unul din cinci angaja]i care au posibilitatea de a se “conecta” la serviciu lucreaz` frecvent de acas`, \n timp ce 7% dintre ace[tia au “cartierul general” \n permanen]` pe canapeaua din sufragerie. Tot studiul Ipsos mai scoate la iveal` faptul c` [ase din zece angaja]i care au lucrat de acas` se simt izola]i social din cauza absen]ei colegilor [i 56% consider` c` aceast` politic` duce la sc`derea [anselor de promovare \n cadrul companiei. Mai mult, poate duce [i la iscarea conflictelor \n familie: 53% dintre responden]i au precizat c`, din cauza intercal`rii vie]ii profesionale cu cea personal`, pot ap`rea discu]ii \n

familie. “Nici oamenilor nu le este u[or, pentru c` este o cerin]` fireasc` aceea de a interac]iona cu al]i oameni, de a ne sf`tui, de a g`si solu]ii \mpreun` [i de a avea con[tiin]a c` facem parte dintr-o echip` [i c` apar]inem unei organiza]ii”, mai spune Corina Diaconu.

Services. Dintre acestea, directoarea de resurse umane indic` cre[terea costurilor cu logistica prin deschiderea unor sedii suplimentare \n ora[ele unde sunt pån` \n 10 angaja]i care lucreaz` de acas` [i necesitatea implement`rii unor m`suri speciale \n ceea ce prove[te securitatea [i confiden]ialitatea datelor. Un alt

MUNCA LA TELEVIZOR Ce fac angaja]ii acas`, \n timpul programului de lucru? ACTIVITATE PROCENT Se uit` la TV sau la filme 43% Activit`]i domestice 35% G`tesc 28% Dorm 26% Surs`: Citrix, Wakefield Research

Mai ales din cauza crizei dar nu numai, stresul \[i face loc din ce \n ce mai frecvent prin birourile companiilor [i implicit \n vie]ile angaja]ilor. Cu toate acestea, sunt [anse mult mai mici ca stresul s` p`trund` [i \n “biroul de acas`”. Un studiu realizat de firma de cercetare Wakefield Research [i dat publicit`]ii la \nceputul lunii arat` c` unul dintre cele mai stresante momente din via]a angaja]ilor din corpora]ii \l reprezint` “parada costumelor” din fiecare zi, r`spuns oferit de 34% dintre responden]i. |n paralel, angaja]ii care lucreaz` din confortabilele canapele de acas` nu au de dat explica]ii “poli]iei modei” [i, potrivit studiului, 49% se “echipeaz`” \n blugi [i tricou, 25% \n pijama, \n timp ce 7% dintre responden]i sunt \mbr`ca]i mult mai sumar sau chiar deloc. Tot studiul mai arat` c` 24% dintre angaja]ii care au lucrat de acas` au consumat b`uturi alcoolice \n timpul programului. Dac` la prima vedere toate indiciile arat` c` lucrul de acas` este o solu]ie favorabil` pentru angaja]i, nu este tocmai a[a [i \n cazul angajatorilor. Raportul citat arat` c` 50% dintre managerii din companii se opun telecommutingului. {i, cånd vine vorba despre cheltuieli, se pare c` au dreptate. Motivele angajatorilor din studiu au fost identificate [i de Andreea Hrab, HR Director la OSF Global

CINE SE SCUZ~ SE ACUZ~ Tuturor celor care lucr`m la sediul companiei ni s-a \ntåmplat, cel pu]in o dat`, ca \ntr-o diminea]` rece de iarn` sau una ploioas` de toamn` s` ne dorim s` lucr`m de acas`. Dar lipsa de cooperare a [efului i-a f`cut pe mul]i s` exagereze cånd a fost vorba s` se \nvoiasc` de la serviciu. Iat` care sunt cele mai originale scuze folosite de angaja]i cånd s-au \nvoit:

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Am probleme \n via]a amoroas` Este ziua lui Elvis Benzina este prea scump` Sunt la diet` Am b`ut prea multe b`uturi carbogazoase Astrologul mi-a zis s` nu vin

Surs`:Citrix, Wakefield Research

dezavantaj pentru companiile angajatoare este cre[terea costurilor aferente evenimentelor de tip team-building. “Organiz`m periodic workshopuri la care invit`m \ntreaga echipe de pe proiect, inclusiv clien]ii, iar o dat` la doi ani organiz`m team-building cu toat` firma la care invit`m absolut to]i angaja]ii din toate localit`]ile [i ]`rile”, spune Andreea Hrab. Biz Biz

life |n croazier` cu propria insul` V` dori]i mobilitatea unui iaht, dar confortul unui hotel de cinci stele? Atunci, Orsos Islands este solu]ia perfect`. Este o mic` insul` pentru care mobilitatea nu constituie o provocare. DE OVIDIU NEAGOE

u-i a[a c` v-ar pl`cea s` ave]i

propria insul`? Ce a]i zice de Orsos Islands, o insul` mobil` al c`rei design a fost terminat \n urm` cu o lun` de firma austriac` purtând acela[i nume? Procesul de produc]ie a insulei dureaz` \ntre 18 [i 24 de luni, dar reprezentan]ii companiei au precizat pentru Biz c` produc]ia ar putea fi scurtat` [i la o perioad` de 8 - 12 luni. Insula are mai bine de 20 de metri \n l`]ime [i 37 de metri \n lun-

CONFORT PE VALURI

gime [i 1.000 de metri p`tra]i ca spa]iu locuibil, acesta fiind principalul motiv pentru care insula nu poate fi transportat` decåt prin ap`. Insula mobil` este ecologic`, fiind independent` energetic datorit` celor 160 de metri p`tra]i de panouri solare cu celule fotovoltaice [i generatoarelor eoliene. Designerii austrieci au luat \n calcul [i posibilitatea apari]iei unor uragane sau tsunami, motiv pentru care au construit [i dou` motoare diesel cu o capacitate de 6.000 de litri

de combustibil, suficien]i pentru a naviga cu insula din calea pericolului. Capacitatea [i suprafa]a insulei sunt echivalente cu cele oferite de iahturile de 50 – 60 de metri, din segmentul luxury, numai c` \n ceea ce prive[te pre]ul, de ordinul milioanelor de euro, insula cost` exponen]ial mai pu]in decåt achizi]ia [i \ntre]inerea unui iaht. |n pre]ul insulei intr` [i dou` b`rci cu motor, una cu o capacitate de 14 persoane [i alta pentru [ase persoane. Biz

Luna trecut` a fost lansat vasul de croazier` Carnival Breeze, care o lungime de 306 metri [i o capacitate de 3.690 de oaspe]i, plus \nc` 1.386 de membri ai echipajului. Momentan, vasul de croazier` navigheaz` prin apele M`rii Mediterane, la bord fiind [i juc`torii echipei de baschet Miami Heat, care s`rb`toresc cå[tigarea campionatului profesionist de baschet din SUA. Din luna noiembrie, nava va merge \n Bahamas. Biz

LIFE

{TIRI

Fii propriul t`u chef! Samsung Electronics Romånia a lansat o nou` plit` incorporabil` care dispune de tehnologia g`tirii prin induc]ie [i este prev`zut` cu func]ii avansate pentru prepararea optim` a alimentelor, chiar [i \n recipiente de mici dimensiuni. Plita are un design minimalist, cu o suprafa]` din ceramic` neagr`, cu finisaje metalice [i va fi disponibil` \n ]ar` din aceast` lun` la un pre] de 2.499 de lei. Noua plit` este prev`zut` cu func]ia Auto Water Boiling, care, cu ajutorul unor senzori avansa]i, va detecta automat punctul de fierbere al lichidului [i va lansa o alert` la atingerea acestuia. Mai mult, este

prev`zut` [i cu func]ia Keep Warm, ce permite men]inerea alimentelor la temperatura potrivit` pentru servire f`r` a afecta \n vreun fel gustul sau textura acestora. Dotarea este util`, mai ales \n situa]iile \n care preparatele sunt servite la mai mult timp dup` g`tirea acestora. Prin simpla a[ezare a alimentelor pe plit`, acestea se vor men]ine la o temperatur` constant` de 60 de grade Celsius. (Ovidiu Neagoe)

Jubileul [i jubilarea retailerilor Jubileul de diamant al Reginei Elisabeta a II-a nu a fost un prilej de bucurie numai pentru turi[tii afla]i \n capitala Angliei, care au admirat parada de p`l`rii [i b`rcile care au coboråt pe råul Tamisa, ci [i pentru retailerii londonezi. Potrivit unui raport al Confederation of British Industry (CBI), ace[tia au \nregistrat vånz`ri mai mari decåt estimau [i un record neatins de 18 luni. Astfel, 58% dintre retaileri au declarat c` au avut vånz`ri mai bune comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. {i ve[tile bune pentru sector nu se opresc aici, pentru c` urmeaz` [i Jocurile Olimpice [i Paralimpice, care vor avea loc tot la Londra. Tot studiul CBI mai indic` faptul c` pentru \ntregul sector acesta este cel mai bun an, fiind estimate cre[teri [i pentru luna iulie. Unul dintre cå[tig`tori este Debenhams, care a raportat o cre[tere a vånz`rilor la magazin cu 3,1%, \n timp ce vånz`rile online au urmat un drum ascendent cu 35 de procente. Cu numai o s`pt`mån` \naintea evenimentului, vånz`rile de tricouri cu Jubileul de diamant au crescut cu 190%. (O.N.)

Biz

CALENDAR

20 IUNIE – 28 OCTOMBRIE Pute]i trece pragul Muzeului Na]ional de Art` al Romåniei pentru vizitarea expozi]iei “Antichitatea clasic` \ntre documentar [i fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX”. Expozi]ia cuprinde 46 de gravuri realizate de arti[ti italieni, francezi englezi sau din }`rile de Jos, ale c`ror compozi]ii prezint` motive inspirate sau subiecte din antichitatea clasic`.

23 – 27 IULIE De]in`torii de bloguri personale sau corporate ori cei care cocheteaz` cu ideea lans`rii propriului blog sunt a[tepta]i la sediul Funda]iei Calea Victoriei pentru “Atelierul despre blogging: Omul [i Blogul”. Timp de cinci sesiuni, Eugen Istodor va \nv`]a cursan]ii cum se face un blog, cum se face con]inut de calitate pentru blog, cum se cå[tig` bani din blogging [i va mai \mp`rt`[i din secretele derul`rii campaniilor pe bloguri.

13 IULIE Atunci are loc premiera filmului “Oslo, August 31st”, care spune povestea lui Anders, un tån`r proasp`t ie[it dintr-un centru de reabilitare care ajunge \napoi \n ora[, unde se revede cu vechii prieteni. Acesta \ncepe o lupt` aprig` \ntre fantomele trecutului plin cu gre[eli [i posibilitatea unei noi vie]i. Cine va cå[tiga pute]i

vedea pe marile ecrane filmul regizat de Joachim Trier.

27 – 28 IULIE Cei care \[i vor petrece concediul de peste var` pe litoralul din ]ar` nu trebuie s` rateze cea de-a zecea edi]ie a evenimentului Stufstock, ce se va desf`[ura \n Vama Veche. Pentru aceast` edi]ie a maratonului de muzic` bun`, organizatorii au aliniat nume sonore din industria muzical` interna]ional` precum Dub Incorporation, The Subways sau Dubioza Kolektiv. Pre]ul unui bilet pentru o zi este de 65 de lei.

13 IULIE

Este ultima zi \n care mai pute]i vizita expozi]ia de fotografie “Copiii Africanilor”, realizat` de Violeta Neam]u [i g`zduit` de Muzeul }`ranului Romån. Majoritatea fotografiilor exponate au fost realizate \n satul Tilembeya din Mali, loc \n care artista a locuit aproape un an. Exponatele \[i propun s` arate [i o alt` fa]` a copil`riei de pe Continentul Negru, cea vesel` [i lipsit` de griji.

LIFE

GADGET

Cinematograf 3D de buzunar E-Boda a lansat cea mai nou` tablet` cu tehnologie IPS, Impressspeed IPS Supreme X100, dotat` cu sistem de operare Android 4.0, memorie de 16 GB, ecran capacitiv ce recunoa[te 10 atingeri simultane. Noul model ofer` o experien]` unic` de utilizare, total diferit`, datorit` ecranului cu tehnologie IPS, care contribuie la imaginile bogate \n detalii, viu colorate [i cu aspect natural, indiferent de unghiul din care utilizatorul prive[te ecranul. IPS Supreme permite explorarea inova]iilor din spatele sistemului de operare Android 4.0: meniu tridimensional, aplica]ii widget, browser sau web cu multi-tab. Compania [i-a propus s` vånd` 3.000 de tablete din noul model [i estimeaz` c` pån` la finele anului va vinde aproape 10.000 de unit`]i din toate modelele, categoria de tablete urmånd s` reprezinte 20% din cifra de afaceri a companiei. Mai mult, E-Boda a anun]at c` pån` la sfår[itul anului va mai lansa \nc` trei tablete, datorit` cre[terii exponen]iale a pie]ei.

{TIRI

Medalia]ii economiei, favori]i la Olimpiad` C

cu popula]ia [i ine credea c` nu exist` o puterea econoleg`tur` direct` \ntre mic` a statului”, puterea economiei [i perspune John Hawforman]` \n sport [i \nc` nu s-a ksworth, autorul convins dup` meciul de fotbal de studiului [i ecola Campionatul European dintre nomist-[ef la subna]ionala Germaniei [i cea a sidiara britanic` a Greciei (scor 4-2) se va convinge PwC. Romånia dup` ce va citi “The Economics ocup` pozi]ia a of Sport”, cel mai nou raport al 19-a \n topul faPwC. Raportul ia \n calcul mai voritelor la medamul]i factori economici, politici lii, cu un num`r [i sociali care favorizeaz` estimat de 11 ob]inerea unui medalii cå[tinum`r cåt mai CINE CÅ{TIG~ LA OLIMPIAD~? gate, cu 3 mai mare de meda- LOC }AR~ MEDALII 2012* MEDALII 2008 mult decåt a lii la Jocurile 1 SUA 113 110 87 100 ob]inut \n anul Olimpice. Prin- 2 CHINA 3 RUSIA 68 73 2008 la JO de la tre acestea se 4 MAREA BRITANIE 54 47 Beijing, \ntre num`r` venitul 5 AUSTRALIA 42 46 Kenya (locul 18) mediul al locui- 6 GERMANIA 41 41 7 FRAN}A 37 41 [i Ungaria (20). torilor, produ8 JAPONIA 28 25 Primele pozi]ii sul intern brut, 9 ITALIA 27 27 sunt ocupate de avantajul orga- 10 COREEA DE SUD 27 31 SUA (se estinizatorului [i * num`r estimativ de medalii ce vor fi ob]inute la JO 2012 SURS~: PWC meaz` c` va dac` statul a ob]ine 113 mef`cut parte din dalii la Londra), China (87), Rusia (68) [i blocul sovietic. “|n general, num`rul de Marea Britanie (54). (Ovidiu Neagoe) medalii cå[tigate este direct propor]ional

Toamn` \n acorduri de chitar`

teve Vai, unul dintre cei mai mari

chitari[ti ai lumii, a[teapt` iubitorii de muzic` bun`, \n prima zi a lunii noiembrie, la Sala Palatului din Bucure[ti, unde va sus]ine un spectacol special. Chitarist, compozitor, solist [i produc`tor, Steve Vai este f`r` \ndoial` unul dintre cei mai talenta]i arti[ti din lume. Acesta [i-a descoperit dragostea pentru chitar` \nc` din tinere]e. La vårsta de 12 ani lua primele lec]ii, \n timp ce la 18 ani deja compunea partituri pentru Frank Zappa. Acum, dup` trei decenii [i peste 15 milioane de albume

våndute, Steve Vai \nc` inoveaz` [i revolu]ioneaz`, fiind printre primii arti[ti care au folosit chitara cu [apte corzi. |ntreaga discografie semnat` de Vai include peste 60 de albume, printre care un num`r impresionant de materiale \nregistrate al`turi de Frank Zappa, dar [i colabor`ri cu David Lee Roth [i Whitesnake. Concertul din Bucure[ti face parte din turneul de lansare a albumului “The Story of Light”, cel de-al 16-lea album solo al artistului. Biletele au fost puse deja \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 90 [i 265 de lei. (O.N.) Biz

LIFE

INTERVIU

Tr`ie[te muzica, tr`ie[te sunetul!

Anul 2012 marcheaz` Aniversarea UNESCO Sergiu Celibidache. Din acest motiv, Funda]ia Sergiu Celibidache a hot`råt s` celebreze centenarul na[terii unuia dintre mae[trii muzicii clasice cu un festival care a onorat via]a [i crea]iile lui Sergiu Celibidache. Despre importan]a [i semnifica]ia acestui festival ne-a vorbit Serge Ioan Celibidache, fiul celebrului dirijor, pre[edinte al Funda]iei Sergiu Celibidache.

A]i organizat \n acest an prima edi]ie a festivalului Celibidache. Cum s -a n`scut aceast` idee?

Conceptul acestui festival era \n sertarele noastre de cå]iva ani buni. }ineam \ntr-adev`r leg`tura cu ministrul Culturii de mul]i ani. Dar, ca toate “proiectele noi”, e nevoie de timp [i de putere de convingere pentru a se materializa. |n Romånia urma s` fie mai greu decåt \n alte ]`ri, dar tat`l meu era romån [i era normal s`-l aducem \napoi \n ]ara sa natal` cu ocazia s`rb`toririi a 100 de ani de la na[tere. La urma urmei, este un \nceput bun

Biz

Este \ndemnul sub care maestrul Sergiu Celibidache [i-a tr`it via]a. Una dedicat` muzicii [i celebr`rii acesteia. La \mplinirea a 100 de ani de la na[terea celebrului dirijor, la Bucure[ti s-a desf`[urat prima edi]ie a Festivalului Sergiu Celibidache, \n perioada 3 mai – 7 iulie.

de Alexandru Ardelean

pentru \ntoarcerea la originile sale, dar [i o oportunitate major` de a contribui la o Romånie mai mare, mai matur`.

Care a fost agenda festivalului?

Dintre manifest`rile principale ale Festivalului “Sergiu Celibidache 100” men]ionez lansarea de moned` numismatic` comemorativ` [i masterclass-urile din luna mai: Ida Haendel – vioar`, Helmut Nicolai – muzic` de camer`, Dorin Marc – contrabas, Michael Martin Kofler – flaut, Wolfgang Gaag – brass, Rony Rogoff – vioar` [i Enrique Garcia Asensio – dirijat. A fost vernisat` expozi]ia de fotografie “Fragmente din via]a maestrului Sergiu Celibidache”, s-au proiectat filmele “Gr`dina lui Celibidache”, “Celibidache”, \n regia lui Jan Schmidt-Garre, [i “Romån n`scut s` dirijeze o lume”, un documentar produs de Funda]ia Sergiu Celibidache \n coproduc]ie cu Televiziunea Romån`. Au fost lansate dou` c`r]i, “Despre fenomenologia muzicii”, de Sergiu Celibidache, [i “Celibidache: |ntålniri cu un om de excep]ie”, de

Patrick Lang [i Stéphane Müller. La Ateneul Romån au fost sus]inute concerte de c`tre arti[ti recunoscu]i interna]ional, fo[ti elevi ai lui Sergiu Celibidache [i orchestre de prim` clas` ale Romåniei: Enrique Garcia Asensio, Mark Mast, Markus Theinert, Rony Rogoff, Cristian Mandeal, Ida Haendel, Misha Dacic, Peter Sadlo, Wolfgang Gaag, Helmut Nicolai, Michael Martin Kofler, Dan Grigore, Dorin Marc, German Brass, Henschel Quartett, Orchestra Romån` de Tineret, Filarmonica George Enescu, Filarmonica de Stat “Moldova” Ia[i, dar [i Liviu Prunaru [i Dana Protopopescu. |n 7 iulie am avut premiera mondial` a compozi]iei “Haz de necaz”, de Sergiu Celibidache.

Pl`nui]i s` face]i festivalul permanent?

Festivalul Sergiu Celibidache va avea loc o dat` la doi ani, alternånd cu Festivalul Enescu, astfel \ncåt muzica clasic` s` fie celebrat` \n fiecare an \n aceast` ]ar`. Conceptul din spatele celei de-a doua edi]ii va fi mai mare [i

LIFE

mai cuprinz`tor [i va solicita mai mult aten]ia interna]ional`, \ntrucåt semin]ele sunt acum ferm plantate \n bogatul p`månt romånesc.

Care au fost evenimentele conexe festivalului?

Au avut loc multe evenimente \n jurul lumii. De la concerte de Mehta \n 4 iulie, al`turi de Filarmonica din München, la Baremboim \n Madrid cu Berlin Staatskapelle, \n luna ianuarie a acestui an. Locuri ca Roman, unde s-a n`scut, sau satul din sudul Parisului

unde a murit au dat nume principalelor pie]e. |ntre timp, am primit cereri de a da numele unor str`zi din Bologna, Stockholm, Kyoto, lång` templele budiste pe care obi[nuia s` le viziteze [i chiar [i \n Lipari (\n Insulele Eoliene), unde a adus cerul pe p`månt prin muzica sa [i unde oamenii ar dori s` \l onoreze pe 11 iulie (data sa de na[tere dup` noul calendar), dedicåndu-i o strad`.

Este un eveniment care duce mai departe celebritatea maestrului Celibidache. Cum crede]i c` putem monetiza acest capital de imagine pentru cultura romån`?

Sergiu Celibidache a avut un mare impact pe scenele muzicii clasice din toat` lumea. De aceea, este unul dintre cei mai importan]i ambasadori culturali, al`turi de alte personalit`]i romåne[ti al c`ror nume este r`sunator \n toat` lumea, ca Eliade, Ionesco sau Bråncu[i.

Ce planuri are Funda]ia Sergiu Celibidache pentru a p`stra vie memoria maestrului?

Mai mult decåt un simplu exerci]iu de celebrare a vie]ii sale prin diferite documente, precum c`r]i, fotografii [i filme (ce reprezint` activitatea noastr` prin defini]ie), suntem aici s` ap`r`m o filosofie unic` \n muzic` [i \n art` \n general. Esen]a sa nefiind deloc comercial`, aceast` abordare

INTERVIU

fenomenologic` nu are o [ans` real` de a supravie]ui \ntr-o lume orientat` spre capitalism, dar este esen]ial` supravie]uirii suflete[ti a artistului [i prin urmare esen]ial` unei dezvolt`ri sincere, reale, a procesului de crea]ie muzical`.

Ce va aduce festivalul ca plusvaloare?

Festivalul va permite Romåniei, \n cele din urm`, s` se asocieze cu [i s` fie måndr` de unul dintre cei mai mari ambasadori culturali ai s`i din secolul XX. Este o [ans` de a ridica nivelul ]`rii

noastre printr-o cre[tere semnificativ` \n ochii Europei [i ai lumii. Mai mult decåt atåt, este o oportunitate de a dezvolta leg`turi culturale [i comerciale cu alte ]`ri pentru a ap`ra [i sus]ine un standard interna]ional. Nu \n ultimul rånd, pe m`sur` ce brandul e definit, este o [ans` unic` de a atrage studen]i [i iubitori ai muzicii din toat` lumea \n Romånia, pentru a descoperi [i experimenta ceva ce nu mai exist` nic`ieri \n lume. Biz Biz

LIFE

INTERVIU

Freelancing

NU |NSEAMN~

vacan]` perpetu` Dup` o carier` de 16 ani \n radio [i presa scris`, Cristina Bazavan a ales s` fac` freelancing. Func]ioneaz` ca o minirevist` de lifestyle [i, la mai bine de un an de cånd lucreaz` a[a, a ajuns la o audien]` lunar` mai mare decåt tirajul oric`rei reviste glossy din Romånia. DE LOREDANA S~NDULESCU

e spune c` oamenii nu mai citesc.

Nu mai citesc nimic, cu atât mai pu]in texte lungi publicate online. Cristina Bazavan sus]ine contrariul. Dac`-i oferi publicului o poveste bine scris` care \i solicit` nu doar aten]ia, ci [i sentimentele, va petrece mult timp cu tine. Ce poate dovedi mai bine c` are dreptate decât faptul c` reu[e[te s` atrag` peste 10.000 de vizualiz`ri \ntr-o singur` zi cu un text de 20.000 de semne, publicat pe blog?

Biz

Ai \mplinit deja un an de freelancing. Ce ai f`cut \n tot acest timp?

Am c`l`torit foarte mult (cu joburi), am f`cut câteva interviuri de care sunt foarte mândr` (Ziggy Marley, Milla Jovovich, fotograful Steve McCurry, regizoarea de Oscar Julie Taymor), am participat la conferin]e, am sus]inut seminarii [i traininguri. Cred c` \n meseria de freelancer ceea ce e foarte important – [i nu-]i spune nimeni \nainte – e s` [tii ce s` faci când nu faci nimic. Adic`, ]i-ai terminat proiectele, n-ai o problem` cu plata facturilor, dar ai câteva zile libere [i... nu [tii ce s` faci cu ele. Te gânde[ti: trebuie s` ini]iez un proiect nou sau folosesc timpul acesta pentru mine (nu doar pentru cultivare – citit, \nv`]at – ci [i via]a personal` – o vacan]` scurt` [i neplanificat`, de exemplu)? Eu am avut nevoie de câteva luni bune ca s` \nv`] s` administrez momentele \n care “nu f`ceam nimic” f`r` s` m` mai panichez. Via]a mea de acum e un mix din ce f`ceam \nainte pentru revista “Tabu” (reportaje, scriere, editare [i administrare de con]inut), doar c` acum fac asta pentru blogul meu, plus traininguri [i conferin]e, cel mai adesea pentru ONG-uri care vor s`-[i \mbun`t`]easc` rela]ia cu presa off [i online, plus producere de con]inut pentru diferite companii – de la interviuri cu angaja]ii lor pentru un pro-

iect special pân` la interviuri cu personalit`]i care lucreaz` pentru compania lor, interviuri pe care apoi ei le distribuie c`tre pres`.

Cum \]i alegi subiectele?

Blogul meu este de lifestyle feminin, asta \nseamn` c`r]i, muzici, filme, expozi]ii, spectacole de dans, dar [i interviuri sau pove[ti despre oameni pe care-i vezi la televizor sau cite[ti despre ei prin reviste. M` comport ca o minirevist` de lifestyle [i, spre bucuria mea, am audien]` lunar mai mare decât tirajul oric`rei reviste glossy din România. Parte din “brandul personal” sunt interviurile [i profilurile pe care le-am realizat de-a lungul timpului. Blogul m` ajut` s` demonstrez c` un text bun, cu emo]ie, inedit, va face trafic indiferent de locul unde este expus, pentru c`, dac` va pl`cea oamenilor, ace[tia \l vor ar`ta [i altora. Am scris recent un profil al lui Mihai Bendeac [i lumea a fost atât de surprins` s` descopere c` el nu e deloc asemeni personajelor pe care le interpreteaz` \n show-urile TV, \ncât \ntr-o singur` zi articolul a avut peste 10.000 de vizualiz`ri. {i vorbim de un text de 20.000 de semne! Aceasta e miza mea: s` ar`t subiectul – oricare ar fi el – dintr-un unghi unic, diferit de orice ai citit pân` atunci. Un unghi care s` con]in` emo]ie, s` aib` o structur` narativ` coerent` (uneori, sper, spectaculoas`) [i care s` te “prind`” \ncât s` nu sim]i c` ai irosit 3 sau 5 minute citind. Ba chiar s` vrei s` \mpar]i cu al]ii ce ai citit. Uneori \mi iese. |n clasamentul celor mai mediatizate

LIFE

(share-uite pe Facebook, Twitter, bloguri) texte al anului 2011, realizat de Zelist.ro, pe locul 2 se afl` un articol de-al meu despre Regele Mihai. Dar \nc` \nv`]. Sper s` ar`t curând un nou mod de a publica / citi un text narativ de form` lung`, \n online. Lumea spune c` ast`zi nu mai citim texte lungi pentru c` durata de men]inere a aten]iei este din ce \n ce mai mic`. Eu cred – [i traficul textelor mele lungi demonstreaz` asta – c`, dac` dai publicului o poveste scris` cu o structur` care \i solicit` nu doar aten]ia, ci [i sentimentele, va petrece mult timp cu tine.

]`rii, \n dou` destina]ii diferite, dar [i din considerente strategice. Uneori e mai bine s` nu te gânde[ti la banii pe care-i po]i câ[tiga atunci, ci s` prive[ti pe termen lung. Am refuzat proiecte care nu se potriveau cu identitatea mea sau a blogului meu (care promovau produse nepotrivite cu targetul pe care eu \l vizez), dar

Ai refuzat proiecte?

Sigur. Am refuzat proiecte din considerente de timp – mi s-a \ntâmplat s` fiu solicitat` simultan cu dou` joburi \n afara

nevoie de mult` munc` \nainte de momentul T0 al “libert`]ii”. M` \ncrunt de câte ori m` \ntreab` cineva care acum a terminat [coala “Cum s` m` fac freelancer?”, pentru c` nu [tiu s` r`spund. Eu am ajuns la freelancing dup` 16 ani de munc`, \n radio [i \n presa scris`, ani \n care am avut proiecte (interviuri/emisiuni/campanii) ce au purtat semn`tura mea, dar am \nv`]at [i ce \nseamn` industria media, am cunoscut oameni cu putere de decizie \n publicitate, companii. Când vrei o carier` ca freelancer trebuie s` [tii foarte bine care-]i sunt aptitudinile [i cât de mult rezi[ti la munc`; s` nu te am`ge[ti pentru c` te p`c`le[ti pe tine [i pentru orice nereu[it` e doar vina ta.

De ce anume este nevoie ca s` faci freelancing?

|n baza c`ror criterii intri \ntr-o campanie?

Orice campanie trebuie s` fie relevant` pentru publicul blogului meu, adic` trebuie s`-i livrez cititorului, odat` cu campania, informa]ii care \i sunt utile, care \i pot face via]a mai u[oar`, mai frumoas`. Apoi trebuie s` aib` o component` caritabil` sau educa]ional` [i, la fel de important, s` se refere la un produs \n care chiar cred [i pe care-l folosesc sau l-am folosit. Diferen]a \ntre o campanie publicitar` dintr-o revist` [i de cea de pe un blog const` \n persoana cu care este identificat articolul / bannerul / reclama. La o revist` e vorba de un colectiv de autori, de o companie; \n cazul unui blog e vorba de titularul de contract, cum \mi place mie s` spun. Nu po]i s` promovezi ceva \n ce nu crezi sau nu folose[ti, pentru c` e foarte u[or s` fii verificat dac` ceea ce ai spus sau scris e adev`rat. {i ultimul criteriu pe care-l iau \n calcul pentru participarea la o campanie e legat de ceilal]i oameni implica]i \n proiect. Nu-mi doresc s` fiu \n compania unor oameni care nu au acelea[i valori ca mine.

INTERVIU

am refuzat [i proiecte pentru c` nu mi-am dorit s` fiu asociat` cu oamenii care participau \n campania sau evenimentul respectiv. Nu vreau s` fiu al`turi de oamenii cu care nu \mpart acelea[i valori. E posibil s` pierd bani, dar e mai bine pentru mine când [tiu c` eu n-am “f`cut ga[c`” cu cineva care nu are respect fa]` de oameni sau meseria de jurnalist.

Ce sfat ai da cuiva care vrea s` fac` freelancing?

S` se gândeasc` la aceast` decizie cu mult \nainte de a trece la fapte [i s`-[i construiasc` un brand personal: s` poat` fi identificat cu o competen]`. Iar ca s` ajung` la aceast` recunoa[tere e

De disciplin`, \n primul rând. Oamenii se gândesc c` freelancing \nseamn` o vacan]` perpetu`, c` faci ce vrei oricând vrei, c` dispui de mult mai mult timp liber. De fapt, singura modificare este c` tu \]i e[ti propriul administrator [i trebuie s` faci totul cât mai eficient. {efi ai mult mai mul]i; fiecare dintre cei care te-a subcontractat pentru un job e [eful t`u. A[a c` munce[ti mai mult decât atunci când erai angajat, mai ales pentru c` rezultatul muncii te reprezint` pe tine, nu o companie. {i de asta depinde dac` vei mai primi [i alt contract. Apoi, cum spuneam, e nevoie de un brand personal puternic, s`-]i fie recunoscute competen]ele \ntr-un domeniu, pentru c` degeaba aplici pentru diferite proiecte, dac` oamenii nu [tiu de tine.

Care e pentru tine cel mai frumos cuvånt din limba romån`?

Simte!, imperativul verbului “a sim]i”. E o replic` \ntr-o pies` de teatru (“Purificare”, de Sarah Kane) care spune a[a: “Dac` nu sim]i, n-are niciun rost”. E un exerci]iu dificil s` te preocupe mai mult ce sim]i (f`r` s`-]i dezvol]i ego-ul), decât ceea ce gânde[ti. E[ti tot timpul ca un acrobat pe sârm`, \ntr-un echilibru precar. Dar merit` efortul. Biz Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Ecua]iile succesului Fiecare zi la birou este o curs` contra cronometru pentru Aura Dinu, directorul de marketing al AFI Palace Cotroceni. De[i pe alocuri ritmul este obositor, provoc`rile de zi cu zi \i fac munca extrem de frumoas`. DE LOREDANA S~NDULESCU

Aura Dinu coordoneaz` strategia de marketing a unui mall. Nimic ie[it din comun. Când \ns` este vorba despre AFI Palace Cotroceni, cel mai mare mall din ]ar`, cu cel mai mare trafic din România [i cu cea mai mare cre[tere a cifrei de afaceri, e deja de la sine \n]eles c` a face marketing nu are cum s` fie decât o activitate extrem de antrenant` [i provocatoare dac` ne gândim numai la cei 214.000 mp ai centrului dezvoltat de c`tre AFI Europe, unde sunt g`zduite 300 de magazine [i un hipermarket deschis 24/24, la AFI Palace Cotroceni Mega Fun, spa]iul de distrac]ii cu cel mai mare patinoar [i cea mai mare pist` de karting din interiorul unui centru comercial, la cinematograful cu 20 de ecrane, primul IMAX din România, sau la cele dou` cazinouri [i arena pentru laser tag. Fiecare zi la birou este o curs` contra cronometru, cu multe \ntâlniri, discu]ii [i drumuri prin mall, al`turi de o echip` care nu este mare, dar care este format` din “oameni mari”, cum \i place Aurei Dinu s` o prezinte. Echipa a format-o de la zero, \ns` nu a fost singur` \n acest demers [i f`r` nicio urm` de \ndoial` regula dup` care func]ioneaz` este s` nu se abat` niciodat` de la principiul lucrului bine f`cut, de la calitate [i de la respect fa]` de parteneri, colegi sau colaboratori. De[i au trecut doar patru ani [i jum`tate de la \nceputul colabor`rii cu AFI Europe Management, Aura Dinu nu-[i mai aminte[te ce a f`cut pas cu pas \n prima zi, \ns` [tie c` a avut mari emo]ii, dar [i convingerea c` poate mi[ca mun]ii din loc. |i este greu s` dea o defini]ie complet` a succesului, \ns` vede fa]ete ale succesului \ntr-o campanie bine f`cut`, \ntr-o rela]ie solid` de business, \ntr-o rezolvare a unei situa]ii de criz`. Dac` succesul apare \n ecua]ie \n toate cazurile amintite [i \n multe altele, Aura Dinu poate \ndr`zni s` spun` c` [tie ce \nseamn` a avea succes ca individ [i ca profesionist. Biz 72

Biz

STIL DE MANAGER

FOTOGRAFII: VALI MIREA

LIFE

Biz

LIFE

SPORT

Campionii sportului de echip` Regele a murit! Tr`iasc` regele! Sportul rege, fotbalul, a fost detronat de polo pe ap`, acesta fiind singurul sport de echip` la care Romånia este reprezentat` la Jocurile Olimpice din acest an de la Londra. DE OVIDIU NEAGOE

C 74

Biz

osmin Radu, c`pitanul echipei na]ionale de polo pe ap`, poate spune cu lejeritate c` [i-a v`zut visul \mplinit. Tån`rul [i-a \nceput cariera \n polo \n urm` cu mai bine de 20 de ani [i \nc` de pe atunci participarea la Jocurile Olimpice de var` a fost ]inta final` a fiec`rui antrenament \n parte. Acum, \mpreun` cu echipa pe care o conduce, Cosmin a reu[it calificarea echipei na]ionale a Romåniei la Jocurile Olimpice din

aceast` var`, care se vor desf`[ura \n perioada 27 iulie – 12 august la Londra. Performan]a este cu atât mai mare, cu cât Romånia nu a reu[it s` \mplineasc` acest obiectiv \n ultimii 16 ani. Acum, singurul sport de echip` la care ]ara noastr` se bucur` de reprezentare la Olimpiad` este polo pe ap`. “Faptul c` noi suntem singurul sport de echip` participant nu este un motiv de måndrie pentru noi, ci mai degrab` de triste]e, pentru c`

ne dorim ca Romånia s` fie reprezentat` la toate categoriile sportive, \ns` \n acela[i timp reprezint` o confirmare a muncii pe care am depus-o \n ultimul ciclu olimpic”, spune pentru Biz, Cosmin Radu. Federa]ia Romån` de Polo nu a impus un obiectiv oficial pentru Olimpiad`, \ns` antrenorul na]ionalei Romåniei, Istvan Kovacs, spune c` “o intrare \n primele 8 echipe ale lumii este

LIFE

SPORT

Marea Britanie (cu care Romånia va sus]ine [i primul meci). “Cu siguran]` Serbia este favorit`, datorit` grupului de juc`tori din care este format`, \ns` nu pot fi ignorate nici Ungaria, Muntenegru, Croa]ia [i poate Italia, dac` va face un turneu bun”, mai spune Cosmin Radu.

PREG~TIRI PE VAL

lucrul pentru care ne antren`m”. Echipa este de acord cu decizia selec]ionerului, dat fiind gradul de dificultate crescut al grupei din care facem parte. Na]ionala de polo a Romåniei va evolua \n grupa B, al`turi de Ungaria (campioan` olimpic`), Serbia (campioan` european` [i cå[tig`toarea Ligii Mondiale \n 2011), SUA (vicecampioan` olimpic`), Muntenergu (vicecampioan` european`) [i

Preg`tirea echipei na]ionale a \nceput \n urm` cu mai bine de cinci s`pt`måni [i a constat \n 10 antrenamente pe s`pt`mån`. |n primele dou` s`pt`måni de preg`tire, selec]ionata Romåniei s-a antrenat la Oradea, unde a avut ocazia s` joace un meci amical contra Marii Britanii, \n fa]a c`reia s-a impus cu 10 la 4. Au urmat apoi dou` meciuri amicale \n compania campioanei olimpice, Ungaria, care a cå[tigat ambele meciuri (14 – 7 [i respectiv 19 – 6). A urmat o preg`tire intens` de o s`pt`mån` \n Bucure[ti, iar din data de 4 iulie na]ionala a pornit spre Irlanda, unde a participat la Dublin Cup, al`turi de Ungaria, Muntenegru, Croa]ia, Marea Britanie. Marea absent` de la campionatul din Dublin este Serbia, care a anun]at c` se retrage din competi]ie. “Turneul Dublin Cup este foarte important pentru noi, prin prisma faptului c` este singurul moment \n aceast` preg`tire cånd avem posibilitatea s` ne test`m for]ele contra altor echipe participante la Jocurile Olimpice”, mai spune Cosmin Radu. “Vom avea ocazia s` vedem unde ne afl`m relativ cu celelalte echipe, care ne sunt sl`biciunile \n acest moment [i unde trebuie s` ne \mbun`t`]im jocul”, continu` c`pitanul echipei na]ionale de polo pe ap`. Dup` turneul din Irlanda, \n ultimele dou` s`pt`måni dinaintea plec`rii la Olimpiad`, na]ionala Romåniei \[i va \mp`r]i timpul de antrenamente \ntre bazinul Dinamo [i cel de la Izvorani. Hai Romånia! Biz

Cosmin Radu, c`pitanul echipei na]ionale de polo pe ap`

PROGRAMUL MECIURILOR ROMÅNIEI LA JO MECI Romånia – Marea Britanie Romånia – SUA Romånia – Ungaria Romånia – Muntenegru Romånia – Serbia

DAT~ 29 iulie 31 iulie 2 august 4 august 6 august

INTERVAL ORAR 18:20 – 19:40 11:20 – 12:40 19:40 – 21:00 14:10 – 15:30 15:30 – 16:50

Biz

LIFE

GADGET

Cum se vede viitorul prin ochelarii Google Ast`zi vorbim despre tablete, telefoane, ultrabook-uri, dar viitorul pare s` se \ndrepte \ntr-o direc]ie clar`: integrarea tehnologiei \n orice obiect din jurul nostru. Iat` \ncotro crede Google c` se vor \ndrepta internetul [i mobilitatea.DE GABRIEL BÂRLIG~

Project Glass Este, poate, cel mai interesant lucru prezentat de Google la San Francisco, fiindc` arat` \ncotro s-ar putea \ndrepta compania. “Ochelarii” Google integreaz` tehnologia \n via]a noastr` ad`ugând un strat de informa]ii peste realitatea de zi cu zi. Este urm`torul nivel de augmented reality, a[a cum \l [tim de pe smartphone-uri. Ochelarii permit aproape acelea[i ac]iuni posibile de pe un telefon inteligent, dar focusul se pune pe comunicare, Google+ fiind punctul central al experien]ei. Fiind vorba de un prototip, este greu de spus când (sau dac`) ochelarii vor fi disponibili pentru publicul larg, \ns` arat` nivelul foarte ridicat de integrare a serviciilor Google \n via]a de zi cu zi la care lucreaz` compania. 76

Biz

LIFE

Tableta Nexus 7 Google nu putea r`mâne deoparte \n ceea ce prive[te segmentul tot mai popular al tabletelor. De[i exist` o pleiad` de tablete Android, compania fondat` de Larry Page [i Sergey Brin a decis s` lanseze [i propriul dispozitiv de acest tip, sub numele de Nexus 7. Este o tablet` mic`, cu ecran de 7 inch 1080p HD, care va rula noua versiune 4.1 a sistemului de operare Android, cu nume de cod Jelly Bean, cu ajutorul procesorului quad-core Tegra 3. Sunt disponibile dou` variante, de 8 [i 16 GB, care au o baterie de 4.325 mAh ce promite 8 ore de utilizare f`r` \nc`rcare. Tableta are [i tehnologie NFC (near field communications) pentru a fi folosit` ca portofel electronic cu Google Wallet. Modelul de 8 GB va costa 199 de dolari, iar cel de 16 GB va fi 249 de dolari.

Nexus Q Prezentat ca primul social streaming media player, Nexus Q face leg`tura direct` din cloud cu formele preferate de divertisment ale utilizatorului. Cu ajutorul aplica]iilor Google Play [i YouTube de pe telefonul sau tableta Android pute]i alege muzica, programele TV, filmele [i clipurile preferate, pe care Nexus Q le va transmite boxelor sau ecranului TV din cas`. Partea frumoas` este c`, \n timpul unei petreceri, de exemplu, oricine poate schimba muzica, cu condi]ia s` aib` la el un dispozitiv Android legat la re]eaua Wi-Fi. Volumul poate fi controlat din telefon sau tablet` sau prin rotirea emisferei superioare a lui Nexus Q. Acesta are [i 32 de leduri care \[i schimb` luminozitatea [i culoarea \n ritmul muzicii.

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta SugarSync

De câte ori nu a]i constatat c` ave]i nevoie de un fi[ier care e stocat pe compu terul de acas` sau pe cel de la serviciu? Su garSync v` permite accesul la fi[iere de pe tot felul de dispozitive – computer, laptop, tablet`. Pute]i face streaming de muzic`, backup de fotografii, totul \n cloud.

Ask Ziggy

Cine are nevoie de Siri, când po]i vorbi cu Ziggy? Mai ales c` Siri nu e disponibil` pe Windows Phone. Ask Ziggy permite lansarea de comenzi vocale, completând motorul de recu noa[tere a vocii. Ziggy poate inclusiv c`uta adresa unui restaurant sau posta pe Facebook.

PresaOnline

Descarc` aplica]ia PresaOnline [i cite[te \n timp real [tiri din toate categoriile, extrase din ziarele tale preferate. Ai acces la presa local`, ziare, la cursul valutar, la prog no za meteo [i, \n plus, dac` ai o [tire, o po]i \mp`rt`[i cu noi.

Ultraportabilitate de top marca Evolio Tehnologie de vârf cu know-how românesc, asta ofer` Evolio prin notebook-ul ultraportabil Evolio U9, comparabil din punct de vedere al perfoman]ei [i designului cu un ultrabook. Notebook-ul U9 este ultrasub]ire, având o grosime de numai 19 mm, [i ultrau[or – doar 985 de grame. Unul din punctele forte ale ultraportabilului este ecranul de tip Super LED, cu diagonal` de 29,5 cm (11,6 inch). Ecranul are un contrast [i o luminozitate superioare notebookurilor clasice [i, \n plus, reflect` extrem de pu]in lumina solar` sau ambiental`. U9 are [i un consum redus de energie,

ceea ce-i confer` o autonomie de func]ionare de 4 pân` la 5 ore. U9 \ncorporeaz` cel mai nou procesor Intel Dual Core 1,6 GHz Cedarview, o memorie RAM de 2 GB, iar hard-disk-ul de tip SSD vine \n dou` variante: de 64 sau 128 GB. Ultraportabilul este echipat cu noua tehnologie de accelerare grafic` Intel PowerVR Core, ceea ce permite rularea cursiv` a tuturor formatelor video Full HD. Datorit` hard disk-ului de tip SSD, deschiderea aplica]iilor este aproape instantanee, iar timpul de aprindere a notebook-ului este de numai câteva secunde. Biz Biz

LIFE

AUTO

UN P~IANJEN Un nume de legend` din Marele Circ propune un monstru pentru [oselele noastre cele de toate zilele: McLaren MP4-12C Spider. O lansare perfect` pentru o var` atĂ˘t de fierbinte cum e cea prin care trecem. DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Biz

LIFE

AUTO

DE FORMULA 1 Toat` lumea la aer! Cu o var` extrem de c`lduroas` \n fa]`, e timpul s` decapot`m ma[inile. Probabil la asta s-au gândit cei de la McLaren când au anun]at un nou membru al familiei MP4-12C, noul McLaren MP4-12C Spider. De altfel, sistemul unic RHT de “\mpachetare” a acoperi[ului func]ioneaz` [i din mers la viteze de pân` la 30 km/h. P`cat c` va fi livrat abia \n noiembrie! Ca unul dintre pionierii fibrei de carbon, McLaren a introdus materialul \n Formula 1 \n 1981, iar \n 1992 legendarul model de [osea McLaren F1 folosea deja tehnologia materialelor compozite. Nu e de mirare, deci, c` [asiul lui 12C Spider este deja cunoscutul MonoCell al lui 12C, care cânt`re[te numai 75 kg. Singura cre[tere \n greutate a fost dat` de cele 40 kg ale sistemului acoperi[ului

decapotabil. Deasupra acestui [asiu se afl` o superb` caroserie de culoare “ro[u vulcanic” (dar pute]i opta [i pentru “galben vulcanic”), care arat` inten]ia clar` a modelului de a se impune pe segmentul decapotabilelor sport de lux. La interior, pielea perforat` [i Alcantara confirm` luxul dar aduc [i o sportivitate specific` modelelor McLaren. Iar dac` v` e team` de drumuri mai denivelate prin ora[, exist` op]iunea Vehicle Lift, care ridic` botul cu pân` la 40 mm [i spatele la 25 mm la viteze de pân` la 60 km/h. Dac` tot vorbim de vitez`, motorul V8 twin turbo de 3,8 litri cu transmisie pe spate dezvolt` 616 cai-putere, accelerând bestia decapotabil` de la 0 la 100 km/h \n numai 3,1 secunde. Viteza maxim` este de 329 km/h, iar consumul mediu, de numai 11,7 litri la 100 km. Biz

DECAPOTAREA

Acoperi[ul retractabil al lui 12C Spider e operat folosind un buton din consola central`, iar \nchiderea sau deschiderea complet` dureaz` sub 17 secunde. Opera]iunea se poate realiza [i din mers, la viteze de pân` la 30 km/h. PERFORMAN}E DINAMICE

Printre tehnologiile folosite la noul model McLaren se num`r` Brake Steer, ProActive Chassis Control [i sistemul unic McLaren Airbrake. Toate acestea ofer` confort sporit \n regim normal de operare, dar [i performan]e [i manevrabilitate de curse pe circuit. CONFIGURARE ONLINE

Poten]ialii clien]i pot vizita site-ul www.configure.mclaren.com pentru a-[i configura noul McLaren MP4-12C Spider. Comenzile sunt disponibile \n 22 de ]`ri, primele livr`ri fiind a[teptate \n noiembrie 2012. Biz

BIZ STAR

Horia Tec`u, de la Wimbledon la Olimpiad` Tenismanul Horia Tec`u, proasp`t finalist la Wimbledon \n proba de dublu, a fost desemnat de Comitetul Olimpic [i Sportiv Român s` poarte drapelul României la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice din 2012. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

oria Tecù a reu[it s` se califice anul acesta, pentru a treia oar` consecutiv, \n finala turneului de Mare {lem de la Wimbledon, al` turi de colegul sù Robert Lindstedt. Cuplul româno-suedez a pierdut, din p`cate, \n final` \n fa]a duetului Jonathan Marray/ Frederik Nielsen (Marea Britanie/ Dane marca) cu scorul de 6-4, 4-6, 6-7, 7-6, 3-6, dup` trei ore [i 20 de minute de joc. Cu toate acestea, Tecù a declarat la finalul partidei c` nu va renun]a la \ncercarea de a ridica trofeul deasupra capului. |n semifinale, Tecù [i Linstedt reu[iser` s` elimine cuplul Jurgen Melzer/ Philipp Petzschner, \n fa]a c`rora cedaser` \n finala din 2010. Const`n]eanul a explicat c` jocul sù [i al suedezului s-a \mbun`t`]it pe parcursul turneului din Marea Britanie, \ns` le-a lipsit [ansa pentru a câ[tiga \n final`. |n momentul de fa]`, gândul lui Horia se \ndreapt` c`tre Jocurile Olimpice din Londra. Tenismenul va forma cuplu cu

Adrian Ungur [i sper` c` p`mântul britanic \i va purta de aceast` dat` mai mult noroc, cu atât mai mult cu cât meciurile se vor disputa tot pe terenurile din cadrul complexului Wimbledon. |n plus, Tecù se al`tur` unui grup select de tenismeni care vor purta drapelul ]`rilor pe care le reprezint` la Olimpiad`. Astfel, Novak Djokovic va fi portdrapelul Serbiei, Rafael Nadal al Spaniei, Maria Sharapova al Rusiei, iar Roger Federer ar putea purta drapelul Elve]iei. Horia Tecù este cel mai bine clasat sportiv român \n ierarhiile tenisului mondial. |n clasamentul individual al juc`torilor de dublu este \n sta]ionare, pe locul 11, dar \n ierarhia perechilor – unde figureaz` al`turi de Robert Lindstedt – a urcat pe locul 3. Pentru performan]ele de pe terenul de tenis, dar [i pentru faptul c` va fi portdrapelul delega]iei României la Jocurile Olimpice de la Londra, Horia Tecù prime[te Steaua Biz.

www.revistabiz.ro

12 - 16 noiembrie 2012 Hotel Howard Johnson Bucure[ti

AI INSTINCT PENTRU AFACERI? CREZI |N INOVA}IE? TE A{TEPT~M LA CEA DE A 11-A EDI}IE A ZILELELOR BIZ, CEL MAI RELEVANT EVENIMENT DE AFACERI DIN ROMÂNIA Vino s`-i \ntâlne[ti pe cei mai reprezentativi oameni de afaceri, top manageri, speciali[ti, antreprenori, români [i str`ini. Vei fi \n avangarda ideilor. Tot ce este nou, tendin]ele din cele mai dinamice domenii vor fi prezentate [i dezb`tute \n cadrul celor cinci zile ale evenimentului: ANTREPRENORIAT INOVA}IE MANAGEMENT CSR MEDIA & MARKETING