Biz 237- Ascensiunea unui CEO

Biz www.revistabiz.ro

EXCLUS IV

BrandRo

Topul ce lor mai p uternice 50 de bra nduri rom âne[ti

Nr. 237 • 17 - 30 septembrie 2012• 7,5 lei

INVESTI}II România made in China TEHNOLOGIE Un Silicon Valley sub dealul Feleacului FINAN}E De ce ne iubesc iar b`ncile

ASCENSIUNEA UNUI CEO

Nr. 237

Violeta Luca, noul CEO al Flanco, are misiunea de a aduce compania din nou \n prim-planul pie]ei de electroretail, dup` o ie[ire mai mult decât reu[it` din insolven]`.

www.revistabiz.ro

12 - 16 noiembrie 2012 Hotel Howard Johnson Bucure[ti

AI INSTINCT PENTRU AFACERI? CREZI |N INOVA}IE? TE A{TEPT~M LA CEA DE A 11-A EDI}IE A ZILELELOR BIZ, CEL MAI RELEVANT EVENIMENT DE AFACERI DIN ROMÂNIA Vino s`-i \ntâlne[ti pe cei mai reprezentativi oameni de afaceri, top manageri, speciali[ti, antreprenori, români [i str`ini. Vei fi \n avangarda ideilor. Tot ce este nou, tendin]ele din cele mai dinamice domenii vor fi prezentate [i dezb`tute \n cadrul celor cinci zile ale evenimentului: ANTREPRENORIAT INOVA}IE MANAGEMENT CSR MEDIA & MARKETING

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Lupt`torii

S

unt cei care nu se dau b`tu]i. Sunt cei care [tiu s`-[i mobilizeze oamenii pentru a ie[i cu fruntea sus din furtuna economic`. Sunt cei care, confrunta]i cu dificult`]ile, \n loc s` depun` armele [i s` a[tepte “s` se \ntâmple ceva”, fac ei ceva pentru a ie[i din impas.

Sunt lupt`torii din lumea de business din România, cei despre care prea pu]in` lume vorbe[te, dar despre care noi, la Biz, ne \nc`p`]ân`m s` scriem num`r de num`r.

Antreprenori [i manageri care cu fiecare decizie \mping lucrurile pe f`ga[ul cel bun, al redres`rii, al cre[terii, al profitabilit`]ii. Un exemplu este Flanco, electroretailerul care a profitat de insolven]` pentru a reorganiza compania [i a reveni pe profit [i care acum, sub conducerea unui nou CEO, Violeta Luca, ]inte[te pe termen mediu pozi]ia de lider al pie]ei.

Despre al]i lupt`tori este vorba [i \n Top 50 cele mai puternice branduri române[ti, clasament aflat deja la a treia edi]ie. Pe o pia]` inundat` de m`rci interna]ionale sus]inute de bugete pe m`sur`, exist` branduri locale care lupt` de la egal la egal cu marile nume globale. Afla]i din paginile revistei care sunt brandurile române[ti campioane \n 2012.

Sunt doar câteva dintre exemplele care trebuie promovate, pentru c` perioadele dificile scot la iveal` liderii adev`ra]i [i separ` oportuni[tii crescu]i odat` cu pia]a de oamenii de business cu viziune. Tocmai de aceea v` prezent`m pove[tile acestor lupt`tori, pentru c` avem nevoie de cât mai multe exemple pozitive \ntr-o ]ar` mult prea concentrat` pe a[teptare, platitudine [i lucruri negative. Pentru c` succesul vine luptând.

ISSN 1454-8380 GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

EEXXC SIV CLU IV LUS

BrandRo

Topul ce lor mai pu ternice 50 de bran duri româ ne[ti

Nr. 237 • 17 - 30 septembrie 2012• 7,5 lei

INVESTI}II România made in China TEHNOLOGIE Un Silicon Valley sub dealul Feleacului

ASCENSIUNEA UNUI CEO Nr. 237

2

Biz

Violeta Luca, noul CEO al Flanco, are misiunea de a aduce compania din nou \n prim-planul pie]ei de electroretail, dup` o ie[ire mai mult decât reu[it` din insolven]`.

FOTO COPERT~: VALI MIREA

FINAN}E De ce ne iubesc iar b`ncile

5 6 12 14 22 26 28 32 36 40

Euro, salvat de Curtea Constitu]ional`... din Germania Optimismul angajatorilor, bucuria candida]ilor Tigrul cu botul pe labe Ascensiunea unui CEO – Violeta Luca, Flanco Cre[tere economic` salvat` de sport Pozi]ia de lider \nseamn` mai mult` responsabilitate De ce ne iubesc iar b`ncile România made in China Un Silicon Valley sub dealul Feleacului Ce nu vor hackerii s` [tii despre smartphone-ul t`u

44 48 50 52

B`nci bune de luat acas` S` g`sim produse pentru clien]i \n banking Vrem s` fim lideri pe pia]a de tablete |ntreprinz`tori cu lec]iile f`cute

54 56 58 60 62 66 73 76 78 80

Nicio mas` f`r` pe[te, fructe [i profit Când succesul vine pe dou` ro]i Toat` lumea face marketing Aegis aduce divizia digital` Isobar \n România R`zboiul talentelor face deja victime BrandRo – Top 50 cele mai puternice branduri române[ti C`l`torului \i [ade bine cu... criza Lumia 920, culoare \n portofoliul Nokia Familia nu a fost niciodat` atât de sport Steaua Biz – Eduard Novak

Biz

3

agend`

Euro, salvat de Curtea Constitu]ional`... din Germania O lume \ntreag` a a[teptat decizia Cur]ii Constitu]ionale a Germaniei, care trebuia s` avizeze participarea ]`rii la Mecanismul European de Stabilitate. De aceast` decizie s-au legat speran]ele pentru salvarea zonei euro. DE ALEXANDRU ARDELEAN Dac` lumea IT a[tepta pe 12 septembrie lansarea iPhone 5, pentru zona euro \n principal ziua a avut o cu totul alt` semnifica]ie. {i asta deoarece Curtea Constitu]ional` Federal` a Germaniei a avizat participarea ]`rii la Mecanismul European de Stabilitate (MES), iar tratatul de \nfiin]are a fondului de salvare a zonei euro poate merge la ratificare \n Parlament. Avizarea

presupune \ns` [i anumite condi]ii.

Curtea a apreciat c` ratificarea poate fi f`cut` atâta vreme cât va exista garan]ia c` nu va duce la expunerea financiar` a Germaniei la acest fond f`r` aprobarea Parlamentului [i orice cre[tere a participa]iei Germaniei de peste 190 de miliarde de euro la acest fond trebuie mai \ntâi aprobat` de camera inferioar` a Bundestagului. Curtea mai cere ca

decizia MES s` fie transmis` ambelor camere ale Parlamentului pentru aprobare, neadmi]ând o clauz` de confiden]ialitate din tratat. “Nicio clauz` a acestui tratat nu poate fi interpretat` \n sensul \n care s` stabileasc` obliga]ii de plat` mai mari pentru Republica Federal` Germaniei f`r` acordul reprezentan]ilor germani (Parlamentul)”, arat` Curtea Biz

5

AGEND~

{TIRI

Constitu]ional` a Germaniei \ntr-un comunicat. Curtea a respins cele 37.000 de cereri de respingere a tratatului.

Mult a[teptata decizie a dus la cre[terea ac]iunilor la nivel global [i a monedei euro, \n timp ce investitorii au r`suflat u[ura]i c` fondul de salvare al zonei euro va putea intra \n vigoare dup` luni de \ntârziere. “Cred c` acest moment poate fi v`zut ca un pas pozitiv pe lungul drum al salv`rii crizei datoriilor din zona euro”, spune Henk Potts, analist de pia]` la Barclays Wealth.

La momentul la care MES va intra \n vigoare, fondul va avea la dispozi]ie 700 de miliarde de euro \mpotriva extinderii crizei datoriilor. MES va \nlocui programele actuale de finan]are, Facilitatea European` de Stabilitate Financiar` (FESF) [i Mecanismul European de Stabilitate Financiar` (MESF).

Cele dou` fonduri urmau s` expire oricum \n 2013, fiindc` au fost create ca m`suri temporare. Numai ratificarea Germaniei mai este a[teptat` pentru ca acest mecanism s` intre \n vigoare, având \n vedere c` celelalte 16 state ale zonei euro au aprobat deja tratatul. Contribu]ia Germaniei este [i cea mai mare la MES, 27,146%, adic` 190,024 milioane euro. Biz

Lupta dintre televizor [i Facebook Ce fac oamenii când se uit` la televizor? Potrivit unui studiu al Ericsson ConsumerLab, 62% dintre consumatori folosesc s`pt`mânal canale de social media \n timp ce se uit` la TV (+18% fa]` de anul trecut). Un procent de 25% dintre consumatori folosesc social media pentru a discuta sau a-[i \mp`rt`[i \n timp real opinia despre programele urm`rite la TV. Dispozitivele mobile reprezint` un element important din experien]a vizion`rii programelor TV, \n condi]iile \n care 67% dintre consumatori folosesc smartphone-uri, tablete sau laptopuri pentru a se uita la TV, 50% din timpul petrecut de oameni urm`rind programe TV se face \n afara casei. Datele care au stat la baza studiului au fost colectate din Brazilia, Chile, China, Germania, Italia, Mexic, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Marea Britanie [i SUA. De[i cererile [i obiceiurile de consum sunt \n schimbare, doar 8% dintre consumatori spun c` inten]ioneaz` s` reduc` valoarea abonamentelor TV \n viitor.

Optimismul angajatorilor, bucuria candida]ilor Ve[ti bune pentru cei care \[i caut` un loc de munc` \n urm`toarea perioad`: pentru ultimul trimestru al acestui an, previziunea net` de angajare atinge o valoare promi]`toare de 14%, cea mai optimist` valoare din ultimii patru ani, potrivit studiului “Manpower privind Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc`”. Astfel, 23% dintre angajatorii intervieva]i de ManpowerGroup 6

Biz

Romånia estimeaz` o cre[tere a num`rului angaja]ilor, 65% dintre ace[tia inten]ioneaz` s` p`streze intact` for]a de munc` actual`, \n timp ce 10% anticipeaz` restructur`ri de personal \n perioada octombrie - decembrie. Comparativ cu trimestrul anterior, inten]iile de angajare s-au \mbun`t`]it cu 3 puncte procentuale.

“Perspectivele de angajare \n råndul companiilor din

Romånia sunt unele dintre cele mai puternice din ultimii patru ani, sus]inute de nivelul puternic de optimism al angajatorilor din sectoarele industria prelucr`toare [i comer]ul cu am`nuntul”, spune Valentin Petrof, director general la ManpowerGroup Romånia. Previziunea net` de angajare din ]ar` este una dintre cele mai puternice din regiunea EMEA. (Ovidiu Neagoe)

AGEND~

{TIRI

VIZIUNE {I CURAJ |N OUTDOOR-UL ROMÂNESC Cu peste 15 ani experien]` \n industria de outdoor european`, Frank Mayr este Chief Techology Officer la Affichage România de la \nceputul anului.

Ce [tia]i despre outdoor-ul din industria româneasc` înainte de a veni aici?

Lucrez de ceva timp pentru grup, a[a c` primim constant informa]ii despre pia]a în care grupul opereaz`. România nu este atât de exotic`, la urma urmei. Având în vedere proiectele mele profesionale anterioare din întreaga Europ`, România a fost la doar un click distan]`. Când am ajuns aici, primul sentiment pe care l-am avut a fost unul fericit – aici este atât de mult de lucru. Îmi plac provoc`rile, iar outdoor-ul românesc ofer` o mul]ime.

Ce a]i înv`]at despre outdoor-ul românesc de-a lungul ultimelor luni petrecute în ]ara noastr`?

Pia]a nu este neap`rat un model de reglementare. E [i motivul pentru care domnul Rosenberg, CEO al Affichage România, a propus [i lucrat \mpreun` cu Romanian Outdoor Association Agency la introducerea sistemului de postare a campaniilor din dou` în dou` s`pt`mâni în cadrul pie]ei române[ti. Acest proiect patronat [i lansat de ROAA va aduce ordine în modul în care oamenii obi[nuiesc s` lucreze în fiecare etap` a unui proiect outdoor, de la produc]ie [i media planning la expunere [i mentenan]`. România este una dintre pu]inele ]`ri care nu au urmat aceast` regul` european` de postare a mesajelor outdoor, respectând acum un calendar de pia]`. S` sper`m c` acest lucru va fi schimbat în curând.

Ce lipse[te outdoor-ului din industria româneasc` ?

Viziunea de a utiliza creativ toate instrumentele pe care le pun outdoor-ul [i digitalul la aceea[i mas` [i curajul de a lupta pentru dreptul s`u. Agen]iile [i companiile se plâng de absen]a sistemului de audit în industria OOH, dar sunt atât de multe alte moduri de a demonstra c` outdoor-ul inteligent func]ioneaz` minunat. Cred ca alinierea la tendin]a european` c`tre inova]ie [i atitudinea eco friendly ar trebui s` devin` o parte a ADN-ului din OOH românesc.

(Loredana S`ndulescu) Continuarea interviului, pe www.revistabiz.ro 8

Biz

Companiile aduc România \n top 5 Romånia ocup` locul 5 \n clasamentul “Deloitte Europa Central` Top 500” al statelor cu cele mai performante companii, fiind reprezentat` de un num`r de 37 de organiza]ii. DE OVIDIU NEAGOE Veniturile totale ale companiilor locale prezente \n clasament s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro, la finele anului trecut, comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2010, cånd atingeau 37,49 de miliarde de euro.

Cu toate c` veniturile regionale cumulate au revenit la nivelul anterior crizei economie, rezultatele \nregistrate de companii \n primul trimestru al acestui an semnaleaz` riscul apari]iei unui nou declin economic.

Romånia este reprezentat` \n top de companii din industria energiei [i resurselor (13 companii), de industria bunurilor de consum (11), industria prelucr`toare (7), tehnologie, media [i telecomunica]ii (5) [i industria farmaceutic` (1). “Este important de remarcat c`, de[i num`rul companiilor romåne[ti din clasamentul acestui an a sc`zut de la 38 la 37, veniturile lor cumulate au crescut cu peste 5%, \n tandem cu tendin]a de cre[tere regional`”, spune Ahmed Hassan, Managing Partner la Deloitte Romånia. |n 2011, veniturile totale ale celor mai

mari 500 de companii din regiune au crescut la 707,4 miliarde de euro, dep`[ind nivelul anterior crizei de 665,72 miliarde de euro, conform edi]iei din 2009 a aceluia[i raport.

“Per ansamblu putem concluziona c` Romånia \[i men]ine pozi]ia \n regiune, \n pofida unui mediu economic dificil”, mai adaug` Hassan.

Similar edi]iilor anterioare ale raportului, \n primele zece companii din clasament sunt prezente organiza]ii din industria petrochimic` [i energetic` – [apte locuri din zece, inclusiv prima [i a doua companie din regiune, PLN [i respectiv MOL, ale c`ror venituri au crescut individual cu aproape 25%. Clasamentul este dominat de Polonia, care este reprezentat` de 167 de companii (33,4%), Cehia (84 de companii), Ungaria (58), Ucraina (50) [i Romånia (37). |n dou` clasamente regionale ale primelor 50 de b`nci [i respectiv 50 de firme de asigur`ri din regiune, Romånia figureaz` \n acest an cu cinci b`nci, fa]` de dou`, cu cåte a fost reprezentat` \n 2011, [i cu cinci firme de asigur`ri. Biz

AGEND~

{TIRI

VALSUL INVESTI}IILOR Rela]iile economice bilaterale dintre Romånia [i Austria au urmat un drum ascendent [i \n ultimul an, exporturile [i importurile atingånd o valoare de peste 3 miliarde de euro.

Mai mult, pån` \n 2012, investi]iile Austriei \n Romånia s-au ridicat la 9,4 miliarde de euro, reprezentând 18% din investi]iile str`ine directe.

Ceea ce \nseamn` c` statul vestic ocup` cea de a doua pozi]ie \n topul celor mai mari investitori, dup` Olanda. Sectoarele cu o prezen]` sporit` a investitorilor austrieci sunt resursele, agricultura, industria [i serviciile. |n Romånia sunt peste 1.000 de investitori austrieci activi, 6.328 de companii cu ac]ionariat austriac, precum [i 100.000 de angaja]i direc]i ai acestora. Potrivit unui raport emis de Sec]ia Comercial` a Ambasadei Austriei la Bucure[ti,

exporturile c`tre Austria au crescut cu 10,3%, \n timp ce importurile au urcat cu 18,7%. Printre bunurile romåne[ti cele mai apreciate de austrieci se num`r` produsele agricole, alimentare [i b`uturi, pentru care statul vestic a pl`tit anul trecut 43,54 de milioane de euro. Dintre acestea, austriecii au importat anul trecut mai ales preparate din carne de curcan [i pas`re, ]ig`ri, porumb, preparate din carne de porc, margarine, sucuri [i concentrate de fructe. (Ovidiu Neagoe) 10

Biz

Canada, campioan` mondial` la reputa]ie Statul nord-american a ob]inut cel mai mare punctaj \ntr-un clasament realizat de Reputation Institute, cu scoruri mari la \ncredere, admira]ie, respect [i afinitate. DE GABRIEL BÂRLIG~ PIB-ului pe cap de locuitor foarte ridicat Care este ]ara cu cea mai bun` reputa]ie \n [i infrastructurii sociale foarte puterplan global? Aceasta a fost \ntrebarea la nice. “Brandul de ]ar` [i reputa]ia unui care a \ncercat s` afle r`spunsul Repustat sunt determinate de o gam` larg` tation Institute, prin intermediul Counde factori, ce includ istoria, produsele, try RepTrak 2012, studiu online la care mediul, politica extern`, chiar [i vedeau participat 36.000 de persoane din tele [i exporturile culturale”, arat` Nicostatele G8. Studiul evalueaz` 50 de ]`ri las Georges Trad, Executive Partner la pe baza a patru elemente de reputa]ie: \ncredere, admira]ie, respect [i afinitate. Reputation Institute.

Celebrul om de branding Wally Olins, La rândul lor, acestea sunt formate din pre[edintele Saffron Brand Consultants, 16 subatribute, care includ calitatea crede c` mai exist` o vie]ii, mediul de afa}`rile cu cea mai bun` reputa]ie explica]ie pentru succeri, produsele [i cesul Canadei: “Dinserviciile disponiLoc }ar` Punctaj tre primele [ase bile, chiar [i 1.

Canada 77,77 na]iuni, \n trei se frumuse]ea 2.

Australia 75,21 vorbe[te engleza. {tiu natural` a ]`rii.

3.

Suedia 75,16 c` statul canadian Canada a reu[it 4.

Elve]ia 74,78 este unul bilingv, dar pentru a doua oar` 5.

Norvegia 73,90 Noua Zeeland` 72,94 e clar c` limba enconsecutiv s` ocupe 6.

Finlanda 72,05 glez`, ca surs` priprima pozi]ie \n cla- 7.

8.

Danemarca 71,72 mar` de comunica]ie sament, fiind deAustria 70,55 pe plan global, persemnat` ]ara cu cea 9.

Olanda 69,52 mite oamenilor de mai bun` reputa]ie 10.

Sursa: 2012 Country RepTrak pretutindeni s` pe plan global. Pe \n]eleag` [i s` aprelocurile urm`toare cieze mai bine o ]ar`”. s-au situat Australia, Elve]ia, Suedia, Potrivit modelului Reputation InstiNorvegia, Noua Zeeland`, Finlanda, tute, o reputa]ie mai bun` aduce mai Danemarca, Austria [i Olanda. Marile puteri economice SUA [i China s-au cla- mul]i bani unei ]`ri. De exemplu, o cre[tere de 5 puncte a scorului SUA ar sat pe locul 23, respectiv 43. Este de notat prezen]a ]`rilor nordice \n Top 10, \nsemna o cre[tere cu 14,6 miliarde de dolari \n \ncas`rile din turism. Biz datorat` stabilit`]ii, democra]iei solide,

CEALALT~ PERSPECTIV~ A BUSINESSULUI LOCAL Prognozele de la \nceputul anului ar`tau c` pia]a de birouri va r`mâne la acela[i nivel din 2011. Lucrurile \ncep \ns` s` se schimbe, iar nivelul cererii pentru spa]iile de birouri este \n cre[tere. Chiria[ii continu` s` opteze pentru spa]ii moderne [i func]ionale, [i aici vorbim \n special despre cl`dirile de birouri clasa A. Cei de la Raiffeisen Property International au intrat puternic pe pia]a spa]iilor de birouri continuând unul dintre cele mai mari proiecte care se vor finaliza anul acesta. Este vorba despre Sky Tower, cea mai \nalt` cl`dire civil` din România. Construc]ia efectiv` a \nceput \n 2011, iar structura a fost finalizat` la jum`tatea lunii iulie anul acesta, turnul având o \n`l]ime de 137 de metri [i 37 de etaje. Lucr`rile continu` cu finisajele \n interior, unde 32 de etaje sunt proiectate ca spa]ii pentru birouri clasa A, iar la ultimele dou` etaje vor fi amenajate un restaurant [i un centru de conferin]e. Spa]iul poate fi ocupat atât de companiile cu un num`r mare de angaja]i, cât [i de cele de mici dimensiuni, din IT, comunica]ii, asigur`ri, consultan]` [i altele.

Ca mai toate construc]iile noi, cl`direa ofer` un spa]iu flexibil, care poate fi compartimentat \n func]ie de preferin]e [i ofer` o diversitate de servicii.

Interesant` la Sky Tower este proiectarea \n jurul ideii de smart building – o cl`dire inteligent`, u[or de monitorizat, mult mai economic`, cu spa]ii deschise \n care toate birourile beneficiaz` de lumin` natural`. Turnul din Floreasca are [i un Building Management System (BMS) care asigur` eficientizarea consumului de energie. BMS este un sistem computerizat care controleaz` [i monitorizeaz` echipamentele mecanice [i electrice ale cl`dirii: ventila]ia, iluminatul, sistemele de incendiu [i cele de securitate.

Pe lâng` toate acestea, vorbim despre unul dintre cele mai importante proiecte de investi]ii de pe pia]a româneasc` a spa]iilor de birouri [i de o loca]ie premium destinat` companiilor na]ionale [i interna]ionale. Proiectul celor de la Raiffeisen Property International se pare c` duce bussinesul din zona Floreasca \ntr-o nou` sfer` a afacerilor. Potrivit ultimei analize a celor de la Jones Lang LaSalle (JLL), \n func]ie de zona geografic` a capitalei, 4 zone au atras 78% din cererea nou` de spa]ii de birouri: Floreasca - Barbu V`c`rescu 37,8%, Pipera City 17%, zona de Vest 13,2%, zona de Centru-Nord 10%.

Speciali[tii sus]in c` preluarea de spa]ii de birouri este sus]inut` de contractele de pre\nchiriere. Din totalul de 108.000 metri p`tra]i tranzac]iona]i \n primul semestru pe pia]a de birouri, au fost semnate contracte de pre\nchiriere pentru aproximativ 44% din totalul acestei suprafe]e.

Sky Tower are deja ocupate etajele 2 - 7 de c`tre Raiffeisen Bank (aproximativ 7.000 mp), care \[i va muta acolo sediul central la sfâr[itul acestui an. Turnul de birouri beneficiaz` de o suprafa]` \nchiriabil` de 41.200 mp [i pentru jum`tate din aceast` suprafa]` deja se poart` negocieri cu diverse companii prezente pe pia]a local`.

AGEND~

INTERNA}IONAL

Tigrul cu botul pe labe Economia din China, care p`rea c` este imun` la criza global`, \ncetine[te, iar sc`derile se extind la toate sectoarele, ceea ce afecteaz` [i performan]a companiilor. DE OVIDIU NEAGOE

12

Economia statului comunist, la care priveau admirativ toate ]`rile occidentale [i nu numai, urmeaz` un proces de stagnare, care afecteaz` toate sectoarele [i inclusiv o mare parte dintre companiile chineze[ti.

O analiz` a “Fi-

dintre companiile care au \ntåmpinat dificult`]i cu lichidit`]ile, acestea au fost mai aprige comparativ cu anul trecut.

Semnele \ncetinirii economiei chineze sunt tot mai clare: produsele fabricilor din statul asiatic nu mai trec de por]ile

nancial Times” arat` c` o treime dintre companiile din China listate la burs` duceau lips` de lichidit`]i \n trimestrul \ncheiat la finele lunii iunie, din cauza sc`derii exporturilor. Mai mult, o zecime dintre cele 1.700 de companii analizate de “Financial Times” au \nregistrat rezultate financiare negative de-a lungul ultimelor dou` trimestre, iar pentru 6%

acestora c`tre vånzare, iar companii cu domenii de activitate ce variaz` de la electronice [i operatori aerieni la produc]ia echipamentelor sportive sunt la un pas de a trece pe pierderi. Mai mult, tot potrivit analizei efectuate de “Financial Times”, exist` semne clare c` lipsa lichidit`]ilor a fost deja sim]it` de b`nci \n prima jum`tate a anului. Biz

Biz

JUM~TATEA OTR~VIT~ A M~RULUI Lupta acerb` dintre Apple [i Google se mut` pe un alt front, dup` ce, la jum`tatea lunii, aplica]iile pe baz` de h`r]i ale Google au fost scoase din noul sistem de operare iOS de pe iPhone [i iPad. Lovitura este una puternic` pentru Google, pentru c` va avea un impact dur asupra veniturilor din publicitate.

PREZENTA}I ARM’!

Anul 2011 a fost unul bun pentru “Unchiul Sam”. SUA au våndut armament \n valoare de 66,3 miliarde de dolari, un record absolut, \n condi]iile \n care pia]a global` de armament se ridic` la 85,3 miliarde de dolari. Pe locul 2 este Rusia, care potrivit pre[edintelui Vladimir Putin a \nregistrat o cre[tere cu 14% a exporturilor de arme \n prima jum`tate a acestui an.

PE LINIA DE PLUTIRE |n august au fost create 96.000 de locuri de munc` \n SUA, ceea ce indic` faptul c`, la numai dou` luni pân` la alegerile preziden]iale, mai e mult pån` ca America s` \[i revin` dup` replicile puternice ale cutremurului financiar din 2007 – 2009. Rata [omajului a sc`zut la 8,1% fa]` de 8,3%, dar numai datorit` faptului c` peste 365.000 de angaja]i au ie[it din pia]a muncii.

AGEND~

|NV~}~TURILE LUI SOROS C~TRE GERMANIA Miliardarul [i filantropul George Soros sf`tuie[te guvernul german s` ghideze zona euro \n afara recesiunii, prin stimularea cre[terii, crearea unei autorit`]i fiscale [i garantarea obliga]iunilor, sau s` p`r`seasc` zona euro, pentru salvarea Europei. “Conduce]i sau abandona]i: aceasta este o decizie legitim` pentru Germania”, spune Soros.

INTERNA}IONAL

NU MAI E DOLCE VITA Economia statului italian s-a contractat cu 0,8% \n perioada aprilie – iunie, procent mai mare decåt estim`rile ini]iale ale economi[tilor din peninsul`. Unul dintre principalele motive ale declinului este sc`derea abrupt` a investi]iilor [i a consumului. Anul trecut, economia Italiei a sc`zut cu 2,6%, mai mult decåt estim`rile ini]iale.

REVOLU}IA ASIATIC~ Edi]ia britanic` a prestigioasei reviste “The Economist” propune cititorilor un articol de fond \n care trateaz` viitoarea revolu]ie asiatic`. Materialul amplu trateaz` reformele statelor din “continentul galben” \n termeni de asigur`ri, capitol la care zonele rurale din Asia sunt \nc` deficitare.

R~ZBOI RECE 2.0

ALTERNATIVA CHINEZEASC~ Nu ave]i banii necesari pentru achizi]ia unui telefon iPhone 5? O companie din China va lansa Goophone I5, un telefon mobil “similar” lui iPhone5. Compania a \nregistrat produsul [i are [anse de cå[tig \n instan]` dac` Apple va scoate la vånzare pe pia]a chinez` cea de a [asea genera]ie a iPhone.

LAND ROVER DE CHINA Jaguar Land Rover a anun]at recent c` inten]ioneaz` s` inaugureze o nou` fabric` \n China, una dintre pie]ele cu cea mai rapid` dezvoltare. Fabrica va fi deschis` la nord de Shanghai, iar actualmente compania a[teapt` s` primeasc` aprobarea final` din partea guvernului de la Beijing. Compania va produce \n regiune fie modelul Freelander, fie noul Evoque.

Pasiona]ii de tehnologie trebuie s` citeasc` articolul pe care \l propune revista “Magic Numbers”. Motivul?

Trateaz` r`zboiul dintre companiile Apple [i Google [i analizeaz` cele mai puternice arme ale fiec`rei companii \n parte. Dac` compania fondat` de Steve Jobs pune accent pe designul de produs, asul din måneca organiza]iei din spatele celui mai puternic motor de c`utare este suprema]ia online.

Biz

13

FOTOGRAFII: VALI MIREA

CEO

1OO%

COVER STORY

Insolven]a nu \nseamn` o poveste cu un singur final. Odat` intrat` pe aceast` traiectorie, o companie se poate pr`bu[i sau se reseteaz` [i o ia de la cap`t. Acesta din urm` este drumul pe care a ajuns Flanco. Dup` doi ani [i jum`tate de mandat, din care 10 luni au \nsemnat o lupt` contra cronometru pentru ie[irea din insolven]`, Adrian Olteanu a predat [tafeta.

Violeta Luca preia func]ia de CEO al Flanco \ntr-un moment \n care compania a ajuns la o cifr` de afaceri pe primul semestru al lui 2012 mai mare decât cea \nregistrat` pe tot parcursul lui 2009 [i mizeaz` pe atingerea unei cote de pia]` de 15% pân` la finele anului.

A

nul trecut \n august,

când [i-a f`cut testul de probabilitate s` ajung` CEO, [ansele Violetei Luca indicau 12,5%.

Un procent destul de mic.

Rezultatul testului [i alinierea de variabile de la acel moment nu au \mpiedicat-o \ns` s` accepte provocarea lansat` de Adrian Olteanu, CEO-ul Flanco la acea vreme, de a prelua conducerea departamentului de marketing al companiei. Renun]a la o pozi]ie consolidat` de director de comercial, func]ie pe care o de]inea din 2007, pentru ceva ce ini]ial p`rea a fi pe o treapt` mai jos decât statutul câ[tigat \n cei opt ani petrecu]i la Whirlpool. Un an mai târziu, cei 12,5% s-au transformat \n 100%. De la sfâr[itul lui august 2012, Violeta Luca este noul CEO al Flanco.

Ascensiunea pân` la acest nivel a fost oare intui]ie, un context favorabil, calcul matematic, pragmatism sau o carier` cl`dit` impecabil pas cu pas de-a lungul anilor? Nicidecum doar una sau alta, ci mai degrab` câte un pic din fiecare. Ce o recomand` pe Violeta Luca \n postura de CEO? Care sunt atuurile [i fundamentele care stau la baza forma]iei sale? {i mai ales care sunt planurile cu care a preluat conducerea companiei? La 32 de ani este probabil cel mai tân`r CEO – femeie al unei companii de peste 100 de milioane de euro din România, cu un profit opera]ional de 3,5 milioane euro \n 2011, peste 800 de angaja]i [i o 16

Biz

DE LOREDANA S~NDULESCU suprafa]` comercial` de 43.000 mp. |ns` nici vârsta, nici faptul c` e femeie nu conteaz` \n ecua]ia de business \n care a intrat, unde b`t`lia se d` pe rate de profitabilitate [i cote de pia]`.

CINE ESTE VIOLETA LUCA? Un om aspira]ional-pragmatic. Este defini]ia care [i-a g`sit-o singur`. Nu este nicio contradic]ie de termeni, cel pu]in nu pentru o persoan` cu profil de lider a[a cum este noul CEO al Flanco, profil la care au \ncadrat-o speciali[tii \n recrutare de top management cu care a lucrat. |ns` nu e nevoie de opinia unui head hunter ca s`-]i dai seama c` Violeta Luca are poten]ial de lider.

Fire competitiv` din copil`rie, a f`cut sport de performan]` timp de doi ani, pân` când a avut de ales \ntre a lua studiile foarte \n serios [i dorin]a de a deveni o stea a gimnasticii na]ionale, la care a visat ani buni, chiar [i dup` ce a renun]at la sport. Pân` la 14 ani a mers la o [coal` dintr-un sat de lâng` Bac`u, apoi a urmat George Bacovia, unul dintre cele mai bune licee din jude]ul Bac`u. |n Bucure[ti a ajuns când s-a \nscris la ASE, la Facultatea de Comer].

Din anul doi de facultate a avut [i primul contact cu pia]a muncii: s-a angajat \n asigur`ri, domeniu \n care se cerea s` ai minimum 25 de ani [i s` fii din capital`, ca s` ai un cerc cât mai larg de cuno[tin]e. Violeta Luca nu se \ncadra nicicum \n profilul acesta. Avea 20 de ani [i nici nu era din Bucure[ti. Avea \ns` o mare dorin]` de a \nv`]a, de a se ]ine serios de treab` [i de a duce la bun sfâr[it lucrurile pe care le \ncepea. A[a a

fost educat` \n familie. Dup` trei luni \n care nu a \ncheiat nicio asigurare, cu excep]ia unui contract modic \n valoare de 2 milioane de lei vechi, s-a spart ghea]a. A reu[it s` \ncheie primul contract important cu cineva a c`rui prim` anual` era de 5 miliarde de lei la vremea respectiv`. A fost momentul decisiv când i-a crescut \ncrederea \n sine [i a ajuns de la o simpl` student` angajat` \n asigur`ri s` coordoneze o echip` de 40 de oameni. Atunci a realizat c` vroia ce e mai bun de la via]`, fiind totodat` dispus` s` munceasc` pentru asta.

De la mama sa a \nv`]at c` poate s`-[i doreasc` orice atât timp cât face lucrurile bine [i este dispus` la efort.

Dup` doi ani \n asigur`ri, \n perioada sus]inerii licen]ei, a aflat de un post de asistent marketing la Whirlpool, unde s-a angajat \n august 2002. De[i salariul era mult mai mic decât \n asigur`ri, unde lucra pe baz` de comision, [ansa de a lucra \n fascinanta lume a marketingului [i de a intra \ntr-o companie din domeniul electroretailului, aflat \n plin avânt \n România la \nceputul anilor 2000, a contat enorm \n viitoarea sa ascensiune profesional`. La câteva luni dup` ce s-a angajat la Whirlpool, cel care a recrutat-o a plecat la Philips, astfel \ncât a r`mas singur` \n departamentul de marketing, raportând direct directorului general, cu bugete de 2-3 milioane de euro pe mân`, dar [i cu foarte multe lucruri de \nv`]at [i prezent`ri de sus]inut atât \n ]ar`, cât [i \n str`in`tate, astfel \ncât nu pu]ine au fost nop]ile de munc` petrecute la birou. Un an mai târziu se al`tura departamentului de

ELECTRORETAIL

vânz`ri, directorul de marketing [i direcceea ce teoretic spore[te nivelul vânz`ri la Whirlpool, unde a devenit un torul de opera]iuni, care al`turi de CEO provoc`rilor asumate. E foarte greu s` foarte apreciat om de echip`, cu rezulformeaz` un fel de consiliu decizional \n cre[ti când e[ti foarte jos, \ns` s` te tate notabile.

Flanco, pe care Violeta Luca \l va p`stra. men]ii pe cre[tere este o adev`rat` art`. |n 2005, a intrat \ntr-o nou` etap` de De altfel, va men]ine structura companiei |n august 2011, Violeta Luca devenea dezvoltare profesional` dup` ce acceptat a[a cum a preluat-o, pentru c` multe modirector de marketing al Flanco, \n marprovocarea de a conduce o companie dific`ri s-au f`cut \n trecutul recent [i tie 2012 era numit` Deputy CEO, iar la mai mic`, tot din domeniul retailului de mai e nevoie de timp pân` s` produc` sfâr[itul lui august 2012 era anun]at` electrocasnice, Marelvi, cu sediul la rezultate. “A[ schimba ceva doar dac` drept CEO. A fost o ascensiune rapid` R`d`u]i [i cu o cifr` de afaceri de peste voi constata c` nu serve[te organiza]iei. \ns` nu chiar imprevizibil`. Pe la 30 de 30 de milioane de euro. Dup` un an de |n acest moment, cred c` suntem orgaani a \nceput s` se gândeasc` la [ansele navet` s`pt`mânal` Bucure[ti – niza]i bine. Trebuie doar s` ne mai pe care le-ar avea s` accead` la o pozi]ie R`d`u]i, cursuri de MBA [i un program rod`m ca echip`”, spune noul CEO al de top management. La 31 de ani, \n draconic de munc`, ajuns` \n pragul Flanco. Pentru \nceput, [i-a propus doar urma unor interviuri la ni[te firme de reepuiz`rii, a revenit \n Bucure[ti la Whirls` analizeze fluxul de procese [i, \n cazul crutare, \ncrederea \n sine i-a fost reconpool pe un post de trade marketing [i \n care se vor constata supraapoi director comercial, puneri, se pot produce mici pozi]ie din care conducea de\mbun`t`]iri. Compania a inpartamentul de vânz`ri [i loECHIPA DE MANAGEMENT FLANCO trat \ntr-o etap` \n care, dup` gistic`. A fost validat` \n o restructurare brusc` [i o aceast` func]ie la numai C`t`lin Marin, cre[tere rapid`, lucrurile tre27 de ani, dup` o serie de inProduct Management Director buie s` se consolideze. Pe terterviuri inclusiv cu unul dintre Lucreaz` de 18 ani la Flanco [i este al [aselea men scurt, obiectivul pe ac]ionarii companiei-mam`, \n angajat al companiei de la \nfiin]are. care-l vizeaz` CEO-ul Flanco condi]iile \n care Whirlpool nu este pozi]ia a doua \n pia]`, avea o tradi]ie \n a promova iar pe termen lung, prima femei \n pozi]ii cheie \n depozi]ie. |ns` nu acesta este partamentul de vânz`ri. |n Marina Zara, obiectivul primordial. “Vrem toat` istoria companiei, pân` director de marketing din mai 2012 ca Flanco s` devin` o desla numirea ei \n acea func]ie, |nainte de a se al`tura echipei Flanco, a lucrat timp tina]ie pentru electroretail, mai exista o singur` femeie de 17 ani \n mediul corporatist. |ntre 1998 [i 2011 a un loc unde oamenii s` vin` director de vânz`ri, \n SUA. fost Marketing Director la McDonald’s România. pentru c` la noi g`sesc lucrurile de care au nevoie, nu MO{TENIREA pentru c` se afl` \n calea lor, Drago[ S\rbu, LUI OLTEANU \ntr-un mall. Acesta este madirector de vânz`ri din iulie 2012 Violeta Luca \i succede \n rele obiectiv dincolo de cot` Cu experien]` de 10 ani \n industria de retail, a de]inut func]ia de CEO lui Adrian de pia]` [i profit, care evipe rând func]iile de Country Product Manager, director Olteanu, artizanul reorgadent exist` [i ele \n calculele de achizi]ii [i Business Unit Manager la Altex [i din niz`rii Flanco. Acesta a prenoastre”, explic` Violeta 2007 director general la Credex Finan]`ri. luat func]ia de CEO \n 2009, Luca. De la o cot` de pia]` odat` cu declan[area procemedie de 11% anul trecut, durii de insolven]`, anterior planul pentru 2012 este atingerea unei firmat` când i s-a oferit un post de ocupând func]iile de Chief Operations cote de 14 - 15%. “Evident c` avem \n general manager la filiala din Rusia a Officer [i Deputy CEO. |n cele 30 de luni plan atingerea unei anumite cote de unei mari companii multina]ionale. de mandat ale lui Adrian Olteanu, pia]`, dar nu punem atât de mult focus “Când am ajuns la Flanco nu [tiam ce o Flanco a ie[it din insolven]` dup` numai pe zona aceasta deoarece \n perioada s` urmeze. La un moment dat am intuit, 10 luni de la declan[area procedurii, de restructurare ne-am concentrat dar nu aveam nicio garan]ie, c` m` vor cifra de afaceri s-a dublat, cota de pia]` a mult pe cifre. De multe ori, dac` sco]i numi CEO”, poveste[te Violeta Luca. crescut de la 4% (ianuarie 2010) pân` la \n fa]` cota de pia]`, ri[ti ca echipa de Mandatul de Deputy CEO a fost practic o medie de 11% pe parcursul anului execu]ie s` piard` aspectele calitative, perioada de testare \n care trebuia s` do2011, iar cifra de afaceri \n primul secare sunt mai greu de construit”, crede vedeasc` dac` poate s` duc` compania mestru din 2012 este cu 35% mai mare Violeta Luca. De aceea prefer` s` dea mai departe. De la \nceput, a fost implidecât perioada similar` din 2011 [i a planului pe cinci ani pe care-l are concat` \n mai mult decât marketing. dep`[it valoarea \nregistrat` pe tot anul turat o not` de dezvoltare mai degrab` Adrian Olteanu a creat o echip` de senior 2009. Transferul de putere s-a produs calitativ`. Biz management alc`tuit` din directorul de \ntr-o perioad` de cre[tere a companiei, Biz

17

COVER STORY

Reconectare la profit Electroretailul românesc este un domeniu care a crescut spectaculos pân` la finele lui 2008, dup` care a cunoscut un declin la fel de abrupt. |n 2009 a sc`zut cu 45%. |n 2010 a coborât \nc` 10%. Abia din 2011 lucrurile s-au mai stabilizat.

DE LOREDANA S~NDULESCU Cum s-a schimbat comportamentul consumatorilor români dup` toate aceste fluctua]ii ale pie]ei?

Dac` \nainte de curentul recesiunii oamenii erau mult mai doritori s` cumpere lucruri care nu tot timpul le trebuiau sau care poate nu erau cea mai bun` alegere, \n 2009 – 2010 au devenit mai aten]i la banii pe care-i au [i s-au orientat spre strictul necesar. Dup` doi ani de abstinen]`, timp \n care to]i juc`torii din industrie am investit ca s` recl`dim consumul, s` le ar`t`m oamenilor c` produsele din electro-IT, pe lâng` un cost, au [i beneficii, am investit \n comunicare, evenimente de shopping, am f`cut campanii de discount sau de marketing, putem spune c` a revenit dorin]a de a cump`ra. Totodat`, spre sfâr[itul lui 2010 [i \n 2011, au fost lansate foarte multe produse pe care oamenii [i le doresc. Tehnologia a evoluat foarte mult [i aceasta contribuie la stimularea dorin]ei de consum. Avansul este influen]at de vedete precum: tabletele, smart TV-urile, \n general produsele din zona de “smart” [i “digital”. A crescut [i zona de aparatur` ni[at` pentru buc`t`rie (espressoare de cafea, robo]i de buc`tarie de mici dimensiuni). S-au diversificat gamele [i to]i juc`torii din industrie, care s-au confruntat cu sc`deri, dup` momentul [ocului s-au v`zut nevoi]i s` se adapteze [i s` vin` cu nout`]i. Atât retailerii, cât [i produc`torii au lansat noi produse, au re\nceput s` comunice, s` fac` campanii TV. Consumatorul e \n continuare selectiv, se informeaz` mai mult. 50% dintre cei care se informeaz` despre un produs electro-IT caut` pe internet [i doar 20% finalizeaz` o achizi]ie. De[i pia]a de 18

Biz

ELECTRORETAIL

vânz`ri online este de numai 20%, jum`tate dintre poten]ialii cump`r`tori acceseaz` internetul ca s` se informeze.

De aceea s-a investit foarte mult \n platforme digitale, filmule]e de prezentare, cataloage online cu poze. Practic cu to]ii am evoluat \ntr-un fel sau altul. Consumatorul a avut o contribu]ie prin cre[terea exigen]elor, iar noi \n calitate de juc`tori cred c` am dep`[it faza c` “nu se poate”, c` “e recesiune”. Cu creativitate [i for]e reunite am reu[it s` gener`m o cre[tere. Din acest punct de vedere, Flanco este campion. A c`zut \n 2009. A pierdut foarte mult, a intrat \n insolven]`. Dar \n 2010 [i 2011 a crescut mai mult decât pia]a, ceea ce ne demonstreaz` c` noi avem un grad de adaptare [i reinventare mare ca organiza]ie. Am dep`[it perioada \n care toat` lumea st`tea s` se mire c` a sc`zut traficul [i am organizat evenimente de shopping (Black Friday), am f`cut cataloage altfel, am fost prima companie din electroretailul românesc care a folosit Facebook la modul activ, am fost prima companie care a adus alte servicii când pia]a nu te ajuta foarte mult.

Care sunt produsele cu cea mai dinamic` evolu]ie \n pia]`?

zoare plate \n 2012 a ajuns la 16% (iulie 2012), iar poten]ialul de dezvoltare este de pân` la 30% \n aproximativ un an, cu o promovare corect` atât de la retaileri cât [i de la produc`tori [i un mix corect de promo]ii, pentru c` ele sunt mai scumpe decât celelalte televizore. La Flanco, vindem 25% din totalul TV-urilor pe acest segment. |n ceea ce prive[te segmentul 3D, cota de pia]` este de 7%, conform GfK (iulie 2012), iar Flanco vinde 10% din totalul pie]ei de 3D TV.

Care sunt categoriile aflate la polul opus cre[terii? |ntr-o dinamic` mai pu]in pozitiv` e zona de electrocasnice mari, albe, care fie nu cresc, fie sunt \n sc`dere. Dup` primele [ase luni ale lui 2012, pia]a de electrocasnice mari e \n sc`dere (-7,4%, potrivit GfK TEMAX România). Depinde foarte mult de a doua jum`tate a anului dac` va reveni, având \n vedere c` este un domeniu cu sezonalitate. Motivele pentru care pia]a nu mai cre[te sunt mai multe. Pe de o parte, penetrarea produselor de buc`t`rie a crescut, nevoile nu mai sunt a[a de mari ca \n trecut, nici num`rul locuin]elor noi sau renovate nu a crescut. Pe de alt` parte, electrocasnicele mari nu sunt a[a atractive precum un gadget sau un televizor \n sufragerie.

Telefoanele [i televizoarele sunt o

dovad` a statusului social, pe când ma[ina de sp`lat o ai \n baie sau sub un blat. Dac` \nc` func]ioneaz`, este p`strat` chiar dac` e dep`[it` tehnologic. Oricum rata de \nlocuire la noi este mult mai mare decât \n alte ]`ri.

Ce ar putea ajuta pia]a electrocasnicelor mari s` reintre pe cre[tere?

Un lucru care ar putea influen]a pia]a s`-[i revin` ar fi dac` \mpreun` cu produc`torii am reu[i s` o facem mai atractiv`. Am fost la târgul IFA de la Berlin de anul acesta [i am observat c` a revenit \n aten]ie conectivitatea la internet a unor aparate cum ar fi frigiderul sau ma[ina de sp`lat. De frigiderul conectat la internet se vorbe[te de mul]i ani, de prin 2004, \ns` la acea vreme internetul nu era atât de bine dezvoltat astfel \ncât acest produs s` aib` priz` la public. |n ultimii doi ani am v`zut la IFA c` se pune din nou accent pe conectivitatea aparaturii albe la internet [i la controlul cu smartphone-ul. M` a[tept, \n condi]iile \n care oamenii \[i doresc s` aib` o cas` inteligent`, ca aceast` tendin]` s` ia amploare.

Potrivit unui studiu al GfK, produsele de ni[` sunt o oportunitate de cre[tere pentru retaileri. Cum se adapteaz` Flanco la aceast` tendin]`?

Categoria smartphone-urilor este estimat` anul acesta la un milion de buc`]i (atât cele vândute de operatori, cât [i cele |n primul rând, avem oameni \n echip` vândute de retaileri). care sunt aten]i la tot ce Smartphone-urile au o apare nou \n pia]`. |n al EVOLU}IA PIE}EI DE ELECTRORETAIL ROMÂNIA (2006-2014) baz` mai mare de cre[tere, doilea rând, m`sur`m care Total pia]` \ns` ca dinamic` tabletele este procentul din totalul (mil eur. f`r` TVA) cresc cel mai mult. Estibusinessului care este atras mez c` pia]a tabletelor va de produse pe care anul 2.000 ajunge la 100.000 de trecut nu le vindeam, ca s` 1.900 unit`]i anul acesta. O vedem cât de mult suntem 1.800 evolu]ie interesant` a avut noi capabili s` \nglob`m 1.700 [i pia]a de espressoare auinova]ia \n rezultate. Stan1.600 tomate. |n primele 6 luni dardul \n teorie este ca miale anului a \nregistrat o nimum 10% din vânz`ri s` 1.500 dublare a vânz`rilor \n provin` din comercializa1.400 Flanco, iar pia]a a avut o rea de produse noi. Noi 1.300 dinamic` de +35%. suntem aproape de acest 1.200 procent, dar mai degrab` 1.100 conjunctural, datorit` fapCare e cota smart TV-urilor? tului c` am deschis magaConform estim`rilor noas1.000 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 zine noi unde avem vânz`ri tre interne, cota de pia]` a care ne arat` performan]e smart TV-urilor pe anSURSA: Flanco (estim`ri interne ale companiei) peste marja pie]ei. Biz samblul pie]ei de televiBiz

19

COVER STORY

Salt cu turbulen]e Din anii ’90, de la \nfiin]are, Flanco a crescut constant, apoi a intrat \n insolven]`. Dup` 10 luni de reorganizare s-a redresat [i acum se lupt` pentru câ[tigarea celei de a doua pozi]ii pe pia]a electroretailului românesc.

DE LOREDANA S~NDULESCU

ele aproape dou` decenii de existen]` din istoria Flanco nu au fost nicidecum lini[tite. Cu sui[uri [i coborâ[uri, compania a trecut prin schimb`ri de management [i de ac]ionariat. A fost vândut`, preluat`, redimensionat` [i restructurat`. Din august anul acesta, Iulian Stanciu a devenit ac]ionar unic al companiei. Pân` s` se stabilizeze la acest punct, compania a trecut prin multe transform`ri.

Istoria companiei coincide cu \nceputul anilor '90, când Florin Andronescu deschidea \n Bucure[ti primul magazin de produse electronice [i electrocasnice Flanco (acronimul pentru Florin Andronescu Company). |n 2006, prin parteneriate cu fonduri de investi]ii precum Oresa Ventures (care prin intermediul Flanco Holding f`cea parte din ac]ionariatul Flanco International \nc` din 2003) [i Danube Fund, afacerea sa dezvoltat la nivel na]ional [i a fost vândut` retailerului de produse IT Flamingo. Astfel, din 2005 Flanco devenea subsidiar` a Flamingo Interna]ional, companie listat` la Bursa de Valori Bucure[ti, [i unul dintre cei mai mari retaileri din România, cu o re]ea de 97 de magazine.

20

Biz

nevoit s` intre \n reorganizare. La conducere a fost numit Adrian Olteanu, angajat al companiei din 2003, pentru a coordona reorganizarea Flanco, total separat` de Flamingo. |n zece luni de la data declan[`rii procedurii de insolven]`, sub coordonarea lui Adrian Olteanu a fost finalizat` reorganizarea

|n perioada 2006 – 2008, sub conducerea lui Drago[ Simion, dar [i a managerilor str`ini Jiri Rizek [i Stefan Treiber, grupul Flamingo [i-a extins re]eaua [i a ajuns la afaceri de 203 milioane euro. Dar, \n decembrie 2009, \n contextul contextul crizei economice, grupul Flamingo a fost

EVOLU}IA VÅNZ~RILOR PENTRU BUNURILE DE FOLOSIN}~ |NDELUNGAT~ |N ROMÅNIA Milioane euro

511 491 471 451 431 411 391 371 351 331 311 291 271 251 231

457 428 402 361 341

343

312

293

313 302

272

299

300

278

T1

T2

T3

T4

’09

’09

’09

’09

T1

T2

T3

T4

T1

’10 ’10

’10

’10

’11

SURSA: GFK TEMAX® ROMÂNIA, GFK RETAIL AND TECHNOLOGY

T2 ’11

T3 ’11

T4 ’11

T1

T2

’12

’12

ELECTRORETAIL

COTE DIN BUSINESSUL TOTAL FLANCO 18% televizoare 5% electrocasnice \ncorporabile 3% tablete

BILAN} 2011 Cifr` de afaceri: 110 milioane euro (+37,5% fa]` de 2010) Cot` de pia]` medie: 11% Profit opera]ional: 3,5 milioane euro Vânzare medie pe metru p`trat: 3.000 de euro Suprafa]` de vânzare: 41.500 mp Num`r angaja]i: 870 14 magazine noi, \n urma unei investi]ii de peste 8,5 milioane euro (inclusiv stocuri)

Flanco. |n septembrie 2010 \n ac]ionariatul companiei a intrat Iulian Stanciu, eveniment care a marcat practic [i finalul reorganiz`rii. La acel moment compania avea o suprafa]` de vânzare de 31.000 mp, vânz`ri de 2.700 euro/mp [i 500 de angaja]i.

De la 4% \n ianuarie 2010, Flanco ajungea \n mai 2011 la o cot` de pia]` de 10%, cea mai mare din ultimii 4 ani, [i avea 600 de angaja]i. Cinci luni mai târziu inaugura, \n Unirea Shopping Center, cel mai nou concept de magazin al re]elei, \n care toate produsele pot fi nu numai v`zute, ci [i testate, pentru c` sunt \n

permanen]` \n func]iune. |ntre ianuarie [i iulie 2012, noul concept de magazin a fost inaugurat [i la Sibiu, Cluj [i Ia[i.

“Pentru ca toate acestea s` se \ntâmple, a fost nevoie s` ac]ion`m”, poveste[te Violeta Luca. S-a lucrat foarte mult la echip` ca s` se schimbe starea de spirit \n interiorul companiei, au fost organizate traininguri atât la sediu, cât [i \n magazine. |n 2010, de[i compania trecea prin momente dificile, a investit \ntr-un studiu de pia]` calitativ [i cantitativ ca s` vad` unde se afl`, cum este perceput` [i ce a[tept`ri are consumatorul. {i apoi, pornind de la rezultatele studiului, s-a

CATEGORII BUNURI DE FOLOSIN}~ |NDELUNGAT~ 2011 - 2012 T3

T4

T1

T2

T2 12

T1-2

T1-2 12

2011

2011

2012

2012

T2 11

2012

/T1-2 11

+/-

mil. euro

+/-%

120

1,5%

mil. euro mil. euro mil. euro mil. euro Electronice

58

105

2

58

3,4

Foto

12

13

9

12

19,2%

21

9,8%

Electrocasnice mari

94

100

57

67

-10%

124

-7,4%

Electrocasnice mici

26

34

24

22

-9,1%

4

5,2%

IT

97

135

101

84

-2%

185

0,8%

Telecomunica]ii

47

61

38

43

0,7%

81

-2,9%

7

10

7

7

-2,9%

14

-4,3%

341

457

299

293

-2,5%

592

-1,7%

Echipamente birou & consumabile

Sursa: GfK TEMAX® România, GfK Retail and Technology

\nceput construc]ia unei politici comerciale care presupuneau oferirea de solu]ii clien]ilor, printre care garan]ia all inclusive [i returnarea \n 30 de zile – aspecte care au reie[it din studii c` oamenii le-ar aprecia.

Pe zona de marketing au fost organizate mai multe ac]iuni locale, proiecte speciale printre care Black Friday, lansat \n premier` \n România de Flanco [i eMag \n noiembrie anul trecut.

2011 a fost [i anul \n care a crescut echipa, ini]ial prin traininguri, apoi numeric, [i a re\nceput comunicarea pe TV. Ca direc]ie de marketing a \nceput s` fie impus` percep]ia c` Flanco nu este cel mai ieftin retailer, ci cel mai bun. “Facem lucruri, dar nu mereu cu cel mai mic pre]. Pentru c` pre]ul nu \nseamn` pozi]ionare.” Aceasta este strategia pe care [i-o dore[te Violeta Luca pentru Flanco.

La momentul septembrie 2012, Flanco are o re]ea de 78 de magazine \n toat` ]ara [i o suprafa]` comercial` de 43.000 mp [i estimeaz` c` pân` la finalul anului ar atinge o cot` de pia]` de 14 - 15%. Biz Biz

21

CRE{TERE ECONOMIC~ SALVAT~ DE SPORT ând spui Brazilia, spui samba, fotbal, plaj` [i carnaval.

Numai c`, de cinci ani, statul sud-american este una dintre ]intele favorite ale investi]iilor str`ine, iar economia ei a sfidat criza global`. Potrivit primului studiu anual “Brazilian Attractiveness Survey”, realizat de Ernst & Young, cel mai mare stat din America de Sud a \nregistrat un num`r record de proiecte de investi]ii str`ine directe 22

Biz

(ISD) \n 2011, devenind a doua destina]ie global` pentru investi]ii ca valore, cu 63 de miliarde de dolari, o valoare tripl` fa]` de cea de 19 miliarde de dolari \nregistrat` \n 2007.

Anul trecut, SUA au continuat s` reprezinte cel mai mare investitor \n Brazilia din punctul de vedere al num`rului de proiecte (\n cre[tere cu 43%, pân` la 149), al valorii (12,4 miliarde de dolari) [i al locurilor de munc` create (35.195). Sectoarele

economice din Brazilia care au prezentat de-a lungul timpului cel mai mare interes pentru investitorii din SUA au fost: tehnologia informa]iei [i comunica]iilor, industria prelucr`toare, serviciile pentru afaceri [i serviciile financiare. Marea Britanie a urcat de pe pozi]ia a cincea la cea de a doua \n anul 2011, cu 45 de proiecte [i o valoare total` a investi]iilor de 12,2 miliarde de dolari. Fluxul masiv de investi]ii str`ine a permis Braziliei s`

ECONOMIE

PENTRU BRAZILIA, 2012 A ADUS PRIMELE VE{TI PROASTE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC DIN ULTIMII ANI. DAR INVESTI}IILE |N DERULARE PENTRU CUPA MONDIAL~ DIN 2014 {I JOCURILE OLIMPICE DIN 2016 AR PUTEA SALVA SITUA}IA. DE GABRIEL BÂRLIG~

aib` un deficit de cont curent masiv, de 52,6 miliarde de dolari \n 2011 (2,12% din PIB).

Dar ve[tile bune despre evolu]ia investi]iilor str`ine \n 2011 au fost deja acoperite de cre[terea economic` modest` de doar 2,7% \nregistrat` anul trecut. Modest` pentru Brazilia, desigur, \n condi]iile \n care \n 2010 avansul fusese de 7,5%. Ritmul de cre[tere s-a aflat la cel mai sc`zut nivel din 2003 \ncoace, dar anali[tii sunt de

FRÂN~ DELIBERAT~?

Perioada de boom a economiei braziliene a fost construit` pe doi piloni principali: materiile prime [i consumul intern. Brazilia este un mare exportator de minerale (inclusiv tantal, un metal foarte rar folosit la telefoanele mobile) [i materii prime brute (inclusiv cafea [i zah`r) \n toat` lumea, inclusiv \n China. Aceste exporturi sunt preluate de fabrici din toat` lumea, care le transform` \n produse finite ce sunt vândute \n primul rând consumatorilor din Europa [i SUA, dar [i \n restul lumii. {i de aici a ap`rut “buba”: spectrul unei noi recesiuni \n Statele Unite [i \n zona euro ap`rut \n a doua jum`tate a anului trecut, cump`r`torii au \nceput s` strâng` cureaua, iar exporturile Braziliei nu au mai fost la fel de c`utate, ceea ce a lovit industria din statul sud-american.

Tehnologia informa]iilor [i comunica]iilor [i industria prelucr`toare au fost sectoarele care au atras cele mai multe investi]ii str`ine directe \n Brazilia \n 2011, respectiv 105 [i 94 proiecte ISD, urmate de serviciile pentru afaceri [i produse de retail [i de consum. Evolu]ia acestui din urm` sector a fost determinat` de cre[terea puterii de consum a clasei de mijloc din Brazilia, aflat` \n continu` expansiune. Cre[terea consumului [i u[urin]a ob]inerii creditelor au dus, de asemenea, la investi]ii \n sectorul auto, creând cea mai mare pia]` din America Latin` [i a patra pia]` din lume.

Dar autorit`]ile de la Rio de Janeiro au \ncercat s` “r`ceasc`” economia, pentru a calma moneda na]ional` supraevaluat`, [i au ridicat ratele dobânzilor, ca s` reduc` infla]ia prin sc`derea consumului pe credit. Iar

planul guvernului pare s` fi func]ionat: brazilienii, deja speria]i de evolu]ia economiei globale, [i-au sc`zut cheltuielile de consum. To]i ace[ti factori au adus la cre[terea modest` din 2011 [i la o estimare de 3,5% pentru 2012. Orice stat occidental ar fi mai mult decât fericit cu o astfel de cifr`, dar este sub nivelul de care are nevoie Brazilia pentru a putea continua dezvoltarea ]`rii \n ritmul din

INVESTI}II STR~INE DIRECTE |N BRAZILIA Sumele sunt exprimate \n miliarde de dolari

63

47

45

44

19

2007

2008 2009

Sursa: fDi Intelligence

p`rere c` este vorba despre o evolu]ie ciclic` normal`, mai ales dup` vârful din 2010. Iar nivelul ISD \n primul trimestru al anului 2012 a fost semnificativ mai redus, cu intr`ri de doar 5 miliarde de dolari, fa]` de 23 miliarde de dolari investi]i aceea[i perioad` din 2011.

2010 2011

ultimii ani. “Brazilia trebuie s` caute acum alte zone de dezvoltare, pentru a continua procesul de diversificare [i pentru a se proteja de volatilitatea specific` pie]elor globale de materii prime. Investi]iile \n proiecte industriale, precum infrastructura, al`turi de o cultur` puternic` a antreprenoriatului vor contribui la o reorientare de la materii prime c`tre bunuri prelucrate”, se arat` \n raportul Ernst & Young.

Biz

23

AJUTOR SPORTIV Totu[i, salvarea economiei braziliene ar putea veni tot de la fotbal, ajutat \ns` [i de alte sporturi. {i asta pentru c` statul sud-american se afl` \n fa]a unei duble sportive istorice: g`zduirea Cupei Mondiale de fotbal din 2014 [i a Jocurilor Olimpice din 2016. La aceste dou` evenimente planetare se adaug` planul de a investi aproape 500 de miliarde de

15 miliarde de dolari. Costurile sunt mai mari pentru Cupa Mondial` fiindc` meciurile se vor desf`[ura \n nu mai pu]in de 12 ora[e din Brazilia, \n timp ce Jocurile Olimpice vor fi concentrate \n zona Rio de Janeiro. |n ceea ce prive[te impactul direct [i indirect al acestor evenimente sportive asupra economiei braziliene, estim`rile dep`[esc 120 de miliarde de dolari, din care 51,1 miliarde

SPORTUL CERE BANI

turi[ti viziteaz` anual Rio de Janeiro, iar \ntrecerile de fotbal [i Olimpiada ar trebui s` creasc` aceast` cifr` la 3,3 milioane de persoane. Pentru toat` Brazilia, ]inta este de a dubla num`rul de turi[ti, de la 5 la 10 milioane anual. Cupa Mondial` ar urma s` genereze venituri de aproape 3 miliarde de dolari pentru industria turistic` brazilian`. “Circa 12.000 de camere noi de hotel vor fi date \n folosin]` pân` \n 2015, iar 5.400 dintre ele sunt deja \n construc]ie”, afirm` Eduardo Paes, primarul din Rio. Dar lucr`rile pentru cele dou` evenimente sportive majore mai aduc un beneficiu: scad rata [omajului. Turismul, construc]iile, sectorul energetic, IT, telecomul sau serviciile financiare vor beneficia de un adev`rat boom al locurilor de munc`. Exclusive Analysis apreciaz` c` numai Jocurile Olimpice vor duce la crearea a 120.000 de noi locuri de munc` anual, pân` \n 2016, iar Ministerul Sportului estimeaz` c` alte 130.000 de locuri de munc` pe an vor continua s` apar` pân` \n 2027.

EMO}II LA CONSTRUC}IE

Eveniment Cupa Mondial` de fotbal 2014 Jocurile Olimpice Rio 2016

Investi]ii infrastructur` Impact economic estimat 18 mld. $ 70 mld. $ 15 mld. $ 51,1 mld. $

Sursa: Universitatea Sao Paulo, Ernst & Young

dolari pentru autostr`zi [i alte proiecte de infrastructur` care s` aduc` economia la un nou nivel. Guvernul a anun]at recent o investi]ie de 69 de miliarde de dolari pentru \mbun`t`]irea sistemului de transporturi pân` la finele anului 2014, nu neap`rat legat` de evenimentele sportive pe care le va g`zdui ]ara.

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Sao Paulo \n 2009, investi]iile \n infrastructur` pentru Cupa Mondial` din 2014 vor totaliza circa 18 miliarde de dolari, iar pentru Olimpiad`, 24

Biz

de dolari reprezint` impactul JO, iar 70 de miliarde de dolari ar fi impactul Cupei Mondiale de fotbal. Anali[tii consider` \ns` aceste cifre ca fiind mult prea optimiste. Potrivit lui Bruno Reis, director executiv al biroului brazilian al companiei de consultan]` Exclusive Analysis, 42% din investi]iile pentru Cupa Mondial` din 2014 vor fi realizate de guvern, iar 58% de sectorul privat.

Principalul beneficiar va fi industria turismului. Ministerul de resort din Brazilia estimeaz` c` 1,4 milioane de

Fantezia fotbali[tilor brazilieni este celebr`, dar nu de pu]ine ori na]ionalei “cariocas” i-a lipsit soliditatea \n ap`rare.

Poate tocmai de aceea exist` preocup`ri legate de stadiul preg`tirilor pentru Cupa Mondial` [i Jocurile Olimpice. O imagine destul de clar` asupra situa]iei o are, potrivit Reuters, compania Odebrecht, conglomeratul brazilian care construie[te stadioanele pentru Cupa Mondial`, dar [i parcul [i satul olimpic, precum [i alte proiecte pentru JO 2016. Din nou, grijile sunt legate mai degrab` de competi]ia fotbalistic`, care nu numai c` este mai apropiat`, dar implic` [i eforturi logistice mai mari, având \n vedere \mpr`[tierea lucr`rilor \n 12 ora[e r`spândite pe un teritoriu imens.

Sigur, [i \naintea Olimpiadei de la Beijing, din 2008, [i a Cupei Mondiale din Africa de Sud, \n 2010, ba chiar [i pentru Londra 2012 au existat temeri legate de terminarea la timp a lucr`rilor. |n cele din urm`, lucrurile s-au desf`[urat normal. Problema este c` \n Brazilia cele dou` competi]ii vin una

ECONOMIE

UNDE S-AU DUS BANII Principalele domenii \n care s-au realizat investi]ii str`ine directe \n Brazilia \n 2011 Loc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

Domeniu Minerit [i metale IT&C Retail [i FMCG Auto Produc]ie Energie verde

Investi]ii (mil. $) 18.965 14.780 6.872 6.034 4.678 4.290

Locuri de munc` create 45.778 17.724 23.051 16.327 17.724 7.165

Sursa: fDi Intelligence

dup` alta \ntr-o ]ar` care a avut mereu probleme \n executarea proiectelor mari de infrastructur`. Desigur, brazilienii se ap`r` spunând c` \ntârzierile au ap`rut \n principal ca urmare a insisten]ei

autorit`]ilor de a face lucrurile planificat, ca la carte [i cu estim`ri clare de cost \nainte de \nceperea lucr`rilor.

Dar numai modernizarea legendarului stadion Maracana va costa aproape

500 de milioane de dolari, cu aproape 50% mai mult decât se estimase ini]ial, unele voci sus]inând c` ar fi fost mai ieftin ca stadionul s` fie d`râmat [i reconstruit de la zero. Statul sud-american a avut o experien]` negativ` din cauza lipsei de planificare cu ocazia Jocurilor Panamericane, desf`[urate la Rio \n 2007, când bugetul a fost dep`[it de circa [ase ori.

Pân` una-alta \ns`, lucr`rile de construc]ie continu` \n toat` Brazilia, iar statul sud-american are perspective pozitive pentru urm`torii ani. Banca central` a ]`rii a anun]at la \nceputul lunii mai c` estimeaz` pentru economia brazilian` cre[teri de 3,22% \n 2012 [i de 4,3% \n 2013, ambele valori \n u[oar` cre[tere fa]` de estimarea precedent`. Deci, se pare c` motivele de a dansa samba pe plaj` nu vor disp`rea prea curând. Biz

Biz

25

POZI}IA DE LIDER |NSEAMN~ MAI MULT~ RESPONSABILITATE F`r` produse de calitate, investi]ia \n reclame este inutil`. Aceasta este deviza dup` care \[i conduce afacerea Khaled El Solh, CEO al Caroli Foods Group, singura companie de procesare a c`rnii din România certificat` International Food Standard. DE LOREDANA S~NDULESCU up` fuziunea cu Campofrio din 2010, Caroli Foods Group a devenit liderul pie]ei locale a mezelurilor.

Doi ani mai târziu, la finalizarea procesului de integrare, grupul \[i men]ine pozi]ia de lider [i vizeaz` o cre[tere a vânz`rilor cu 10 - 12% pentru anul \n curs. De acum \nainte, cea mai sigur` cale de cre[tere este extinderea pe alte pie]e, fie prin noi achizi]ii, fie prin exporturi, care pân` \n 2017 sunt estimate s` ajung` la 20% din totalul vânz`rilor companiei.

Ce cot` de pia]` de]ine]i la ora actual`?

Ultimii doi – trei ani nu au fost tocmai favorabili din punct de vedere economic. Cum a traversat Caroli Foods aceast` perioad` de turbulen]e [i pe ce pozi]ii v` afla]i acum?

|n prezent avem [ase branduri \n portofoliu, dintre care Caroli [i Campofrio sunt cele mai cunoscute. Maestro [i Primo acoper` segmentul economic, Caroli este un brand de mas` (cot` de pia]` 7%), iar Campofrio (cot` de pia]` 4%), Sissi [i Gourmet se afl` pe segmentul premium [i superpremium. Deocamdat` nu inten]ion`m nicio extindere a portofoliului.

2011 a fost un an de integrare pentru Caroli Foods Group, iar acest proces a avut loc \ntr-un context economic nu tocmai benefic. Ne-am concentrat pe finalizarea procesului de integrare cu Campofrio (n.red.: \n 2010 Caroli [i Campofrio, cel mai mare produc`tor de mezeluri din Europa, au format un joint-venture). Procesul de fuziune ne-a asigurat un leadership deta[at pe pia]a româneasc` de procesare a c`rnii.

De la \nceputul lui 2012 func]ion`m sub umbrela unei singure companii, Caroli Foods Group, [i de[i anul acesta nu este favorabil \n plan economic, reu[im s` avem o cre[tere de 10 – 12% a vânz`rilor nete.

26

Biz

Potrivit Nielsen, avem o cot` de pia]` de 13,5%, cu 5 puncte diferen]` \ntre noi [i a doua companie ca m`rime \n clasamentul procesatorilor de carne.

Totodat`, \n retailul modern avem o cot` de pia]` de aproape 20%. Pozi]ia de lider \nseamn` nu numai ni[te cote de pia]` mari, ci [i o imens` responsabilitate fa]` de consumatori.

Inten]iona]i s` realiza]i \n viitorul apropiat vreo extindere a portofoliului de branduri?

Sunte]i certifica]i cu International Food Standard. Ce \nseamn` aceast` certificare?

Este unul dintre cele mai \nalte standarde de certificare a calit`]ii produselor din \ntreaga lume. Suntem singura companie de pe pia]a româneasc` de procesare a c`rnii care de]ine aceast` certificare. Am \nceput implementarea anul trecut printr-un proces elaborat de auditare [i din februarie anul acesta am ob]inut certificatul International Food

Standard. |ntreaga noastr` strategie de business pune mare accent pe calitate.

Un exemplu de management performant al calit`]ii Caroli Foods Group este faptul c` suntem foarte aten]i la controlul temperaturii, atât \n unitatea de produc]ie, cât [i pe parcursul \ntregului lan] de dis-

CAROLI FOODS GROUP Vânz`ri nete \n 2011: 74 mil. euro Cre[tere estimat` \n 2012: 10 - 12% Cot` de pia]`: 13,5% Exporturi: 5% din totalul vânz`rilor tribu]ie, [i investim constant \n echipamente [i ma[ini performante.

Care este valoarea total` a vânz`rilor de anul trecut? |n 2011 am avut vânz`ri nete totale \n valoare de 74 de milioane de euro, iar pentru anul \n curs estim`m vânz`ri de circa 83 de milioane de euro.

Ce ne pute]i spune despre procesul de produc]ie?

Din iunie anul trecut am integrat \ntreaga produc]ie \n fabrica de la Pite[ti deoarece este mai bine plasat` din punct de vedere geografic [i logistic, putând avea o mai eficient` acoperire a re]elei de distribu]ie. De altfel, \n ultimii ani am f`cut multe investi]ii \n aceast` fabric` la nivel opera]ional pentru a ne sus]ine calitatea

INTERVIU

produselor [i operativitatea livr`rii, indicatori care ne sus]in pozi]ia de lideri pe pia]`.

Caroli Foods este o companie care de-a lungul anilor s-a dezvoltat prin achizi]ii [i fuziuni.

Ave]i \n viitorul apropiat \n plan o nou` achizi]ie?

Caroli Foods Group a crescut atât organic, cât [i prin fuziuni [i achizi]ii.

Fuziunea cu Campofrio ne-a asigurat o pozi]e clar` de lider. Din acest moment, planul de cre[tere vizeaz` extinderea pe alte pie]e, fie prin exporturi, fie prin achizi]ii. Momentan nu avem \n plan nicio achizi]ie [i nici nu purt`m discu]ii cu nimeni \n acest sens, \ns` este o direc]ie pe care o putem lua oricând \n considerare.

Cât din produc]ia Caroli Foods merge la export?

Exporturile acoper` 5% din totalul vânz`rilor, iar \n urm`torii 5 ani inten]ion`m s` ajungem cu exporturile la 20% din totalul vânz`rilor. Nu este un obiectiv greu de atins \n condi]iile \n care beneficiem de re]eaua de distribu]ie Campofrio \n toat` Europa.

Exporturile le-am demarat \n urm` cu trei ani [i ne-am concentrat \ndeosebi pe ]`ri precum Italia, Spania [i Germania, \n care exist` comunit`]i numeroase de români.

Khaled El Solh, CEO, Caroli Foods Group

FOTO: VALI MIREA

Nu ave]i nicio unitate de retail proprie. Nu v` intereseaz` dezvoltarea pe aceast` direc]ie?

Focusul nostru este pe procesarea c`rnii. Este ceea ce [tim s` facem cel mai bine. Nu vrem s` ne dilu`m aten]ia, deci nu ne intereseaz` dezvoltarea unor spa]ii proprii de retail. Avem propria re]ea de distribu]ie [i de]inem o pozi]ie de lider \n comer]ul modern.

C`ut`m s` ne extindem prin idei inovatoare, lansarea de produse [i noi gusturi. Ne ajut` foarte mult [i experien]a Campofrio pe zona de cercetare [i dezvoltare. Planul nostru de dezvoltare implic` lansarea de noi produse [i cre[terea exporturilor \n Europa dar [i \n Orientul Mijlociu, zon` unde am vrea s` fim prezen]i pe viitor. Biz Biz

27

C S E B U I E N E C DE ?

E L I C N ~ B R A I

Promo]ii, oferte speciale, fidelizare. Sunt strategii cu care b`ncile nu erau prea obi[nuite \n perioada de boom economic. Acum \ns`, aceste concepte venite mai degrab` din alte zone de business intr` \n vocabularul comun al bancherilor. DE ALEXANDRU ARDELEAN 28

Biz

B~NCI

P

erioada economic` tulbure

prin care trece economia a impus modele noi prin care trebuie reinventat` percep]ia avut` asupra businessului pentru a putea reu[i. Date fiind condi]iile dure prin care trec atåt consumatorii [i companiile, fiecare organiza]ie a trebuit s` \[i refac` vechiul model dup` care \[i conduce afacerea pentru a integra unul nou, bazat pe valorile actuale. Nu fac excep]ie nici institu]iile financiar-bancare care trebuie s` g`seasc` noi modalit`]i de a atrage clien]i, avånd \n vedere sc`derea abrupt` a credit`rii. |n plus, este nevoie de o mai mare aplecare spre clientul deja existent, iar oferirea de produse [i servicii noi trebuie s` \l fidelizeze, ca s` nu plece la alt` institu]ie care \]i poate oferi condi]ii, mai bune. Ba mai mult, clientul s` ruleze sumele de bani pe care le are prin banca actual`.

Astfel asist`m la oferte noi, care sunt adaptate [i la noile condi]ii tehnologice.

Raiffeisen Bank ofer` dobånzi mai mari la depozitele constituite prin serviciul de internet banking. Aceasta este o nou` func]ionalitate dezvoltat` pe platforma de internet banking, prin intermediul c`reia clien]ii care \]i \ncaseaz` veniturile (salariul sau pensia) pe card Raiffeisen Bank pot constitui depozite cu dobånd` preferen]ial`. Clien]ii pot beneficia de dobånzi mai mari cu 0,35 puncte procentuale fa]` de dobånzile standard, atåt pentru depozitele \n lei, cåt [i \n euro, perioada de constituire fiind de 6 [i 12 luni. De exemplu, pentru un depozit \n lei constituit pe o perioad` de 12 luni, dobånda poate ajunge pån` la 5,85%/an.

Acest avantaj este oferit atåt clien]ilor existen]i, cåt [i clien]ilor noi care aleg s`-[i \ncaseze salariul sau pensia pe card Raiffeisen Bank. “Suntem mul]umi]i c` ast`zi venim cu o nou` solu]ie avantajoas` pentru clien]ii no[tri fideli [i dovedim astfel, \nc` o dat`, c` linia strategic` a b`ncii este aceea de a cre[te [i consolida rela]ia cu clien]ii de cas`”, spune Magda S`ndulescu, director al Direc]iei Dezvoltare [i Implementare Strategie Clien]i Persoane Fizice la Raiffeisen Bank. Banca afi[eaz` \n prezent o dobånd` de pån` la 5% pe an la depozitele \n lei la termen de 6 luni [i

5,5% la depozitele \n lei la termen de 12 luni, iar la depozitele \n euro 3,3% pe an, la cele pe termen de 6 luni [i 3,55% pe an la depozitele pe 12 luni. Este doar unul dintre multele exemple de oferte speciale pe care b`ncile le-au preg`tit pentru clien]i, nu doar cei nou atra[i, ci, [i acest lucru este foarte important, [i pentru cei existen]i, cu scopul de a-i fideliza [i de a le recompensa constan]a.

ATRAC}IE PENTRU CLIEN}II DE CAS~ Fidelizarea clien]ilor printr-o ofert` special` dedicat` nu mai este doar o politic` de marketing, ci un model de business. Este nevoie de implementarea acestor m`suri prin care s` p`strezi clien]ii [i s` le oferi ceva \n plus de fiecare dat`, decåt s` fii nevoit s` atragi clien]i noi. “Fidelizarea este un proces care se bazeaz` atåt pe strategii comerciale sau de produs, cât [i pe organizarea interac]iunii cu clientul. Sunt dou` axe care se completeaz` una pe cealalt`.

Clientul nu poate fi atras dac` nu exist` o gam` larg` de produse [i servicii atractive [i, \n acela[i timp, el trebuie s` aib` un acces facil la acestea prin intermediul unei multitudini de mijloace – re]eaua de distribu]ie [i canalele la distan]` (telefonul fix [i mobil, internetul, social media)”, precizeaz` Traian Traicu, Head of PR, BRD-Groupe Société Générale. Oficialul b`ncii mai spune c` produsele care faciliteaz` fidelizarea sunt cele care presupun o rela]ie de lung` durat`, precum creditele imobiliare, dar [i pachetele care regrupeaz` mai multe produse bancare [i servicii extrabancare.

Aceste pachete sunt adaptate fiec`rui segment de clientel`, astfel \ncåt s` r`spund` cåt mai bine nevoilor specifice.

“Avantajele acestor pachete sunt legate de tarificare, prin oferirea de gratuit`]i [i de reduceri pentru anumite produse [i opera]iuni, dar [i de reduceri la cump`r`turile efectuate la comercian]ii parteneri BRD”, a completat Traian Traicu. |n plus, o contribu]ie important` la fidelizarea clien]ilor o au serviciile de consultan]` pe care banca le ofer` clien]ilor s`i \n anumite domenii, cum ar fi construirea portofoliului de plasamente

[i investi]ii \n corelare cu profilul [i necesit`]ile proprii clientului.

Activitatea de consultan]` a devenit, de altfel, o obi[nuin]` pentru majoritatea b`ncilor care \ncearc` s` pun` \ntr-adev`r clientul pe primul loc, oferindu-le exact acele servicii [i produse de care el are nevoie [i nu cele pe care banca crede c` un client le-ar folosi. Fiecare dintre b`ncile existente a scos la b`taie tot arsenalul pentru a reu[i s` recå[tige \ncrederea clien]ilor [i pentru a-i \ncuraja s` foloseasc` serviciile bancare tot mai mult [i \ntr-o manier` integrat`.

BCR desf`[oar` [i ea o serie de programe menite s` creasc` satisfac]ia clien]ilor, prin oferte dedicate bancare, dar [i nonbancare. De exemplu, clien]ii de]in`tori de carduri de debit [i credit beneficiaz` de un program de loialitate prin care acumuleaz` puncte pentru fiecare plat` efectuat` prin card la comercian]ii din ]ar` sau str`in`tate, de reduceri semnificative pentru pl`]ile efectuate prin card la comercian]ii parteneri sau dobånzi mai bune pentru produsele de creditare sau economisire, pentru clien]ii care \[i \ncaseaz` veniturile prin banc`. Astfel, BCR \ncurajeaz` economisirea pe termen lung [i \n acest sens a introdus \n oferta standard depozitul la termen de 24 de luni cu plata dobånzii la scaden]` – MaxiPlus BCR. Avantajul principal al acestui produs const` \n protejarea cå[tigului prin fixarea dobånzii pe cei doi ani \n contextul \n care dobånzile sunt \n sc`dere. Clien]ii care deschid depozitul prin canalele alternative oferite de banc` beneficiaz` de un bonus de dobånd` anual de 0,25% peste dobånda standard. Anda Pastean, [ef departament, Departamentul Dezvoltare Afaceri Clien]i Persoane Fizice la Direc]ia Managementul Segmentelor Retail \n cadrul BCR, citeaz` un studiu al “Reader’s Digest”, Trusted Brands 2011, potrivit c`ruia \ncrederea popula]iei \n b`nci a cunoscut o cre[tere \n 2012 fa]` de 2011.

Un alt nume care a reu[it s` refac` modelul de business [i s` se adreseze Biz

29

B~NCI

cu prec`dere nevoilor clien]ilor este Volksbank, care s-a lansat pe pia]a din Romånia \n special ca o banc` specializat` pe finan]`ri ipotecare. Din 2010, banca are o nou` strategie, de repozi]ionare ca banc` universal`, iar fidelizarea clien]ilor [i cre[terea num`rului mediu de produse utilizate de fiecare client este una dintre priorit`]ile institu]iei. Reprezentan]ii b`ncii au spus c` au mai multe abord`ri pentru a fideliza clien]ii. |n primul rånd, clien]ii existen]i pot beneficia de noile produse lansate de banc` f`r` a pl`ti comisioane.

Conform oficialilor b`ncii, aceast` strategie a fost folosit` \n campania de aniversare a 12 ani de activitate a Volksbank pe pia]a local`, prin lansarea unui cont cu dobånd` 5% pe an pl`tit` zilnic [i pentru care comisionul lunar era de 3 lei. “Clien]ii care aveau deja un cont [i un card la noi puteau beneficia de acest produs f`r` niciun cost lunar. Lucr`m \n prezent [i la alte oferte: dobånzi mai avantajoase la depozite pentru cei care \[i ruleaz` salariile prin noi, sau reducerea dobånzilor la credite”, arat` oficialii Volksbank. Ace[tia au mai spus c`, \n contextul crizei economice, asist`m la o schimbare destul de brusc` a obiceiurilor de consum – de la preferin]a pentru credite la cea pentru economisire. |n acest context, [i Volksbank [i-a adaptat oferta, promovånd \n råndul clien]ilor produse specifice (un plan de economii, un cont de economii), campanii publicitare [i punerea \n func]iune a unui mecanism de vånz`ri directe. {i la Millennium Bank clien]ii existen]i au produse speciale, de pild` un depozit \n lei promo]ional, pe trei luni, cu dobån` anual` de 7%, pentru fondurile noi. |n plus, clien]ii au acces la cardul de credit cu op]iunea de refinan]are a unui alt card de credit sau overdraft, la o dobånd` de numai 12%. Iar clien]ii care au un cont de salariu au dobånd` redus` cu 0,5% la creditele cu ipotec`.

PUTEREA CLIEN}ILOR Observ`m c` b`ncile s-au repliat rapid [i, de unde \nainte de criz` creditele erau la putere, a venit vremea economisirii [i a depozitelor. Din acest motiv, sunt 30

Biz

CE CÅ{TIGURI ADUCE FIDELIZAREA Fiecare banc` ce apeleaz` la metode dedicate [i personalizate pentru clien]ii noi dar [i pentru cei existen]i reu[e[te cre[terea cifrei de afaceri. Aplicånd un model de business adecvat noii paradigme economice, eficien]a va cre[te tot mai mult. Iat` cåteva exemple:

BRD La jum`tatea anului 2012, volumul creditelor era de 35,2 miliarde lei, \n cre[tere cu 4% fa]` de sfâr[itul anului 2011, iar cel al depozitelor, de 32,9 miliarde lei, mai mare cu 9% fa]` de 31 decembrie 2011.

Volksbank Volumul depozitelor atrase a crescut cu 26,6% de la sfår[itul anului 2011.

Millennium Bank La jum`tatea anului 2012, creditele acordate de banc` erau \n valoare de 406 milioane de euro, iar fondurile atrase de la clien]i, de 299 de milioane euro.

\ncurajate acum depozitele [i sunt oferite dobånzi preferen]iale la acest gen de produse. Un alt produs vedet` este cardul, care prime[te tot mai multe facilit`]i, atåt pentru clien]ii noi, cât [i pentru cei existen]i. |n plus, folosirea canalelor alternative de plat` sau de opera]iuni, precum telefonul mobil sau internet banking, are dobånzi [i comisioane extrem de atractive. Toate acestea au un scop mai larg, educa]ia financiar` a popula]iei, pentru a \n]elege exact care sunt beneficiile folosirii fiec`rui tip de produs sau serviciu \n parte. |n ecua]ia b`nci-clien]i a mai ap`rut o variabil`, de care trebuie s` se ]in` cont tot mai mult, [i anume social media.

Clien]ii au la \ndemån` canale de comunicare care valoreaz` foarte mult, pentru c` pot ridica sau desfiin]a produse sau servicii cu doar o postare pe Facebook sau un mesaj pe Twitter.

Diseminarea acestui gen de informa]ii este extrem de rapid` [i poten]at` de replicarea lor c`tre cercuri mari de clien]i

sau poten]iali clien]i, astfel c` b`ncile, [i nu numai ele, trebuie s` fie extrem de atente la acest gen de comunicare [i s` ia m`surile necesare.

Traian Traicu, de la BRD, spune c` banca este prezent` \n social media: “Ca [i celelalte canale de comunicare pe care le folosim, [i social media ne furnizeaz` insight-uri pre]ioase din partea clien]ilor [i feedback-uri referitoare la servicii [i produse. Printre ele se afl` [i mesaje legate de calitate, pe care \ncerc`m s` le rezolv`m \n timp foarte scurt”. Reprezentantul b`ncii mai spune \ns` c` ponderea mesajelor legate de calitate care ajunge la banc` prin intermediul Facebook, de exemplu, este una extrem de mic` \n ansamblul acestui tip de semnale din partea clien]ilor, care prefer` s` foloseasc` mijloacele “clasice” – peti]iile, e-mail-ul sau contactul direct cu responsabilii b`ncii. Ascultarea clien]ilor a devenit o practic` uzual`, pentru c` numai a[a se poate ajunge la un compromis, care s` rezulte \ntr-o rela]ie de tip win-win.

Ceea ce este important, dup` cum [i oficialii de la Volksbank au spus-o, este c` exist` disponibilitate pentru ajustarea costurilor, “\ns`, ca banc`, suntem [i noi constrån[i de faptul c` nu putem vinde \n pierdere”.

Pentru c` exist` disponibilitate, vor exista [i rezolv`ri. Numai a[a se poate construi o rela]ie de lung` durat`, care s` dep`[easc` obstacolele [i mai ales s` fie una de \ncredere. De altfel, recå[tigarea \ncrederii este o preocupare acum pentru toate institu]iile bancare. “Principalele provoc`ri pentru mediul bancar \n acest moment sunt legate de consolidarea rela]iei cu clien]ii no[tri. |n acela[i timp, inova]ia are cu siguran]` un rol important \n perioada urm`toare, pentru a g`si cele mai bune solu]ii [i oferte pentru clien]i, avånd \n vedere conjunctura economic`, [tiind c` vorbim de un cadru cu o puternic` reglementare”, este de p`rere Andreea Lumini]a Porojan, supervizor \n cadrul Biroului Dezvoltare Produse Pentru Micro\ntreprinderi [i PFA la Direc]ia Managementul Segmentelor Retail de la BCR. Biz

ROMÂNIA MADE IN CHINA Dac` restaurantele chineze[ti sunt foarte populare la noi, nu acela[i lucru se poate spune despre investitorii din statul asiatic. Situa]ia pare \ns` a fi pe cale s` se schimbe printr-o miniinvazie chinez` \n economia româneasc`. DE OVIDIU NEAGOE

32

Biz

INVESTI}II

C

e \nseamn` 在罗马尼亚投资?

Potrivit Google Translate, aceste caractere din limba chinez` \nseamn` “Investi]i \n Romånia”, plan care se pare c` apare din ce \n ce mai des pe agendele de]in`torilor fråielor marilor companii din China. Un astfel de exemplu este compania China Huadian Engineering Co, recenta cå[tig`toare a licita]iei pentru construirea noului grup energetic de minimum 500 MW de la Rovinari. Chinezii vor investi peste 1 miliard de dolari \n realizarea lucr`rilor, ceea ce \nseamn` [i crearea a peste 500 de locuri de munc` directe \ntr-o zon` defavorizat`, precum [i alte pozi]ii rezultate din dezvoltarea activit`]ilor economice conexe.

Semnele asaltului companiilor din China sunt tot mai clare. “Continu`m s` dezvolt`m parteneriatele deja statutate cu absolut to]i operatorii tradi]ionali, dar [i cu unii dintre cei alternativi, investim \n centre de perfec]ionare a studen]ilor din universit`]ile de telecomunica]ii [i totodat` facem planuri pentru a ne deschide propria linie de produc]ie \n Romånia”, spune pentru Biz Lorian Vintil`, director de opera]iuni [i strategie la compania ZTE Romånia. Parcul industrial-tehnologic va fi ridicat \n imediata apropiere a capitalei, iar lucr`rile vor debuta \n curånd, cu o investi]ie ini]ial` de cåteva milioane de euro [i care poate atinge cifre mult mai mari \n func]ie atåt de nevoile pie]ei locale, cåt [i ale celor emergente. ZTE [i-a deschis por]ile \n ]ar` \n anul 2004, pe vremea cånd avea numai 7 angaja]i, iar \n prezent \[i desf`[oar` activitatea cu un num`r de 54 de angaja]i \n regim permanent [i 38 deta[a]i temporar la linia de produc]ie [i departamentul de cercetare [i dezvoltare al ZTE Corporation. De la intrarea pe pia]a romåneasc`, investi]iile companiei se ridic` la 4 milioane de dolari, iar anul trecut subsidiara

din ]ar` a multina]ionalei cu cartierul general \n Shenzen a \nregistrat o cifr` de afaceri 60 de milioane de euro, sum` pe care directorul de opera]iuni [i strategie estimeaz` c` o va \nregistra [i la finele acestui an. Dup` ce a cå[tigat licita]ia pentru crearea re]elei 3G \n cadrul Zapp Romånia, ulterior asimilat` de Cosmote Romånia, compania este \n prezent ancorat` \n crearea re]elelor de comunica]ii fixe [i mobile precum [i \n comercializarea terminalelor de tip smartphone, tablet PC [i terminale USB pentru acces la re]eaua de date.

Huawei Romånia este o alt` companie din China care are planuri mari \n domeniul telecom local. A p`truns pe pia]a din ]ar` \n anul 2003 [i are \n prezent 850 de angaja]i, având planuri pentru 4G, asigurarea mentenan]ei pentru 3G [i se bucur` de un business \n cre[tere pe segmentul de terminale mobile. “Putem afirma c` Romånia este o ]ar` important` pentru Huawei, nu doar la nivel european, ci global”, spune Sorina M`c`rescu, Marketing Director la Huawei Romånia, care adaug` c`, de curånd, subsidiara din ]ar` a companiei multina]ionale a inaugurat un Centru Global de Service.

Pe agenda Huawei Romånia se afl`, la capitolul obiective, [i derularea unor parteneriate \n zona enterprise, care s-ar putea traduce pentru companie prin dezvoltare pe vertical` – de la domeniul guvernamental pån` la petrol [i gaze, financiar, energie, furnizori de servicii precum cei de internet, inclusiv pentru cloud computing, [i, \n general, cam tot ceea ce \nseamn` \ntreprinderi mici [i mijlocii, prin parteneri. R`splata pentru eforturilor companiei nu s-a l`sat prea mult a[teptat`, astfel c`, \n 2011, Huawei Romånia a avut o cifr` de afaceri de 84 de milioane de euro, \n cre[tere cu 120% fa]` de 2010.

Pentru 2012, compania [i-a propus p`strarea aceluia[i ritm de Biz

33

INVESTI}II

cre[tere, principalele motive fiind, potrivit Sorinei M`c`rescu, dezvoltarea 4G, cre[terea companiei pe partea de terminale, noul centru global de servicii [i extinderea pe zonele de enterprise.

Cu toate c` 2012 poate fi considerat cu u[urin]` anul industriei telecom, prin prisma celei mai importante licita]ii pentru 4 G (LTE – Long Term Evolution), care permite viteze de transfer de date de pån` la 100 Mbps, apari]ia unui nou juc`tor \n industria telecom local` tocmai din China este greu de conceput. “Cunoscånd atåt pia]a local` de telecom, cât [i pe cea european`, nu m` lansez \n a aprecia c` vreun operator chinez va vrea s` intre \n Romånia, motivul fiind simplu: pia]a romåneasc` de telecomunica]ii este neatractiv` atåta timp cåt nu exist` o infrastructur` capacitiv` de transport al datelor”, spune Lorian Vintil`, director de opera]iuni [i strategie la ZTE Romånia. “|n aceste condi]ii este foarte dificil pentru un operator de talia China Mobile sau China Telecom s`-[i creeze \n anul 2012 propria re]ea de telecomunica]ii \n ]ara noastr` pornind de la zero”, continu` Lorian Vintil`.

PIC~TURA CHINEZEASC~ INVESTI}IONAL~ Pån` la finele lunii martie func]ionau \n ]ar` 10.344 de firme chineze[ti [i societ`]i mixte romåno-chineze, dup` cum arat` datele Oficiului Na]ional al Registrului Comer]ului. Valoarea investi]iilor chineze \n Romånia se ridic` la aproape 406,5 milioane de dolari, ceea ce plaseaz` statul asiatic abia pe locul 18 \ntr-un clasament general al ]`rilor care au investit \n Romånia. Totu[i, valul investi]iilor din China este departe de nivelul cu care alte membre ale Comunit`]ii Europene reu[esc s` absoarb` investi]iile marilor corpora]ii din China. |n 2011, la nivel 34

Biz

CHINATOWN DE BUZ~U Pentru cei mai mul]i, comuna Pårscov din Buz`u nu spune mare lucru.

Dar acesta este locul \n care antreprenorul chinez Geng Jian de]ine [ase fabrici. Imperiul condus de chinez are la baz` produc]ia de electronice, produc]ia de tutun, exploatarea lemnului [i distribu]ia. Fabrica de produc]ie a tutunului a fost inaugurat` \n anul 1997 \n parteneriat cu China Tobacco Corporation, iar \n 2006, dup` o investi]ie de 30 de milioane de dolari, a fost construit` [i complet utilat` fabrica unde se prelucreaz` tutunul.

global, China a f`cut investi]ii de peste 70 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, statul romån ia [i m`suri pentru atragerea chinezilor, una dintre acestea fiind, potrivit reprezentan]ilor Ministerului Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri (MECMA), contacta]i de revista Biz, deschiderea unei linii aeriene regulate directe \ntre Bucure[ti [i Beijing/Shanghai, propunere care este actualmente analizat` de Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii.

Al`turi de aceasta, statul mai urm`re[te \nfiin]area grupului de lucru interministerial pentru cooperarea romåno-chinez`, adic` o structur` care are ca scop reunirea \ntr-o formul` operativ` a factorilor de decizie implica]i \n realizarea proiectelor economice propuse partenerilor chinezi. “Obiectivul Grupului este de a stabili [i a pune \n aplicare m`surile necesare pentru aducerea proiectelor de in-

vesti]ii [i cooperare \n stadiul de a fi licitate, complet documentate”, spun reprezentan]ii MECMA. De asemenea, tot pentru atragerea investi]iilor din China se urm`re[te negocierea unui acord pentru consolidarea cooper`rii \n domeniul infrastructurii, care s` ofere o baz` juridic` [i garan]ii pentru participarea firmelor chineze la realizarea unor mari proiecte de investi]ii \n Romånia \n regim de parteneriat public-privat. Romånia este atractiv` pentru investitorii str`ini prin prisma acord`rii unui ajutor de stat \n func]ie de valoarea investi]iei [i a num`rului de locuri de munc` nou create – \ntre 5 [i 10 milioane de euro pentru 50 de noi locuri de munc`, sum` care cre[te treptat \n func]ie de num`rul de pozi]ii noi generate [i poate ajunge pån` la 100 de milioane de euro pentru 500 de locuri de munc` create. Biz

Un prânz romantic sau un eveniment corporate inedit?

Când trebuie s` alegem locul pentru un eveniment special (fie el de natur` personal` sau de serviciu) ne lovim de factorul “UNDE”. |n unele cazuri, ne gândim [i revenim la loca]iile deja cunoscute, f`r` riscuri, dar [i f`r` surprize. |n alte cazuri – \n care redundan]a e mai greu de acceptat – \ntreb`m prieteni, colegi de breasl`.

Evit`m s` facem alegeri cu adev`rat noi. {i totu[i, avem nevoie de “noutate”…

Inaugurat` \n 2011 [i premiat` de Anuala de Arhitectur` pentru cea mai frumoas` cl`dire din categoria sa, ATRA Doftana este o pensiune de 5 margarete, preg`tit` s` \[i \ntâmpine oaspe]ii cu cele mai rafinate gusturi \n materie de turism, art` culinar` [i relaxare.

Detalii proiect: Autori: arh. Bogdan Babici, arh. George Maftei Suprafa]` total`: 1.000 mp Investi]ie total`: 1.000.000 euro Pensiunea ATRA Doftana pleac` de la premisa unei \mbin`ri cât mai naturale a construc]iei cu natura [i specificul local. Numele nu este \ntâmpl`tor: ATRA \nseamn` \n limba latin` “negru”, nonculoare ce domin` portul tradi]ional popular din Valea Doftanei.

Designul special \i confer` o amprent` energetic` redus`. Semi\ngropat`, pensiunea este aproape neutr` termic, iar pu]ina energie folosit` provine din surse complet regenerabile. |n cea mai mare parte au fost folosite materiale naturale (piatr`, lemn etc). S-a apelat la faian]` doar \n buc`t`rie,

pentru conformare la standardele igienosanitare.

Camerele ATRA: Capacitate total`: 20 de locuri Design: fiecare camer` este marcat` de o bulin` colorat` care indic` nuan]a predominant` din respectiva camer` Datorit` livingului modular [i facili-t`]ilor existente (proiector, sal` conferin]e), ATRA Doftana este o op]iune viabil` pentru diverse evenimente corporate: team building-uri, lans`ri de produse, \ntâlniri de management. Loca]ia [i peisajul ajut` la o bun` organizare [i derulare a acestui gen de evenimente. Pentru mai mult` autenticitate, [edin]ele sau sesiunile de discu]ii se pot desf`[ura pe teras`. Focul de tab`r` sau dezbaterile la gura “sobei” au fost de asemenea ingrediente preferate ale evenimentelor corporate derulate la ATRA Doftana.

Evenimente la ATRA: Corporate intern: team building, management meeting, incentive trip Corporate extern: lans`ri de produse, cocktail clien]i, press meeting Evenimente speciale: sesiuni foto/modeling, offroad drive testing, loca]ie pentru emisiuni TV Restaurantul, axat pe produse organice, ofer` un meniu pentru cele mai rafinate gusturi; localul pentru 50 de persoane poate fi locul de relaxare de peste weekend sau sal` de ceremonii a unor evenimente private sau corporate. Spa]iul modular poate fi \n numai 10 minute amenajat corespunz`tor pentru lans`ri de produse, cocktail-uri, demonstra]ii live sau anivers`ri [i evenimente personale.

Activit`]i la ATRA Doftana: - sal` de fitness - saun` - teras` exterioar` acoperit` - loc de joac` pentru copii - ciclism montan - caiac-canoe - pescuit sportiv Pentru grupuri organizate, la ATRA Doftana se pot organiza activit`]i precum: excursie [i mas` la p`str`v`rie, echita]ie pe malul lacului, plimbare rustic` la stân`.

Pentru alte informa]ii sau rezerv`ri pute]i apela 0735.020.110 sau scrie pe adresa info@atradoftana.ro.

Detalii g`si]i pe www.atradoftana.ro.

UN SILICON VALLEY SUB DEALUL FELEACULUI 36

Biz

TEHNOLOGIE

COMPANIILE CLUJENE DIN INDUSTRIA IT AU PROCESOARELE TURATE LA VITEZ~ MAXIM~ {I SE PREG~TESC DE ANGAJ~RI MASIVE, AJUTATE {I DE O DECIZIE A MINISTERULUI ECONOMIEI, CARE VREA TRANSFORMAREA ORA{ULUI TRANSILV~NEAN |N NOUL SILICON VALLEY AL ROMÂNIEI. DE OVIDIU NEAGOE

P

lecarea Nokia de la Cluj s-ar putea s` fie cel mai bun lucru care s-a \ntâmplat \n zon` \n ultima perioad`. Sun` aberant? Nu [i dac` planul Ministerului Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri (MECMA) devine realitate. Ministerul a lansat recent un nou pol de cre[tere la Cluj, concentrat pe cercetare, inova]ie [i servicii IT, care va \ngloba companiile din industria tehnologic` dup` modelul din Silicon Valley. De ce la Cluj? Activitatea companiilor IT din regiune a adus Clujul \n primele trei ora[e din ]ar` ca venituri generate de industria IT [i pe primul loc ca venituri aduse din export.

Deschiderea ora[ului din Transilvania c`tre export [i, \n special, c`tre pie]e din SUA [i UE indic` faptul c` firmele din Cluj acoper` o plaj` larg` de servicii IT. Mai mult, existen]a \n ac]ionariatul acestor companii atåt a capitalului romånesc, cåt [i a celui str`in se poate traduce prin posibilitatea atingerii unor ritmuri mari de cre[tere \n cazul form`rii acestei aglomer`ri.

Cluster-ul beneficiaz` de dou` componente, una fizic` [i una virtual`, [i urmeaz` modele similare dezvoltate la Skolkovo – “Silicon Valley”-ul rusesc – [i \n Luxemburg. |n timp ce componenta fizic` a dezvolt`rii urm`re[te cl`direa unei infrastructuri necesare, de la transport, la cl`diri [i utilit`]i, pentru stimularea colabor`rii dintre firmele din industrie, componenta virtual` are ca scop realizarea unei structuri intranet, care s` u[ureze schimbul de informa]ii [i colaborarea pe proiecte comune ale membrilor acestui cluster. Strategia de cre[tere a noului pol, destinat s` aduc` o contribu]ie exponen]ial` industriei IT din regiune, are la baz` trei piloni. Primul factor de cre[tere este reprezentat de companiile mici [i mijlocii din domeniul IT, \n timp ce al doilea pilon are la baz` Biz

37

AXA BUCURE{TI – CLUJ – IA{I La jum`tatea lunii trecute, Ministerul Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri (MECMA) a mai anun]at lansarea cluster-ului Future Hub Ia[i, bazat pe concentrarea mai multor structuri de afaceri \n ora[ul din regiunea Moldovei. |n structura de tip “hub” vor fi grupate patru clustere structurate pe domenii precum transport [i logistic`, farmacie [i s`n`tate, sistemul universitar [i tehnologie [i servicii IT. Polul de cre[tere concentrat pe serviciile [i tehnologia informa]iei are ca plan atragerea marilor companii, pentru a deschide centre de tehnologia informa]iei, care s` profite de existen]a unui num`r mare de angaja]i sau candida]i cu poten]ial, ca urmare a existen]ei unei institu]ii de \nv`]`månt performante, a[a cum este renumita Universitate Tehnic` Gheorghe Asachi.

proximitatea cu una dintre cele mai puternice institu]ii de \nv`]`månt din Romånia – Universitatea Tehnic` Babe[-Bolyai. Ace[ti absolven]i vor putea constitui o baz` solid` \n termeni de resurse umane necesare dezvolt`rii clusterului clujean. “Conducerea acestor unit`]i va colabora cu conducerea clusterului la ajustarea curriculei \n domeniile de interes – [tiin]e reale [i tehnice, \ndeosebi – pentru ca studen]ii s` de]in` setul de cuno[tin]e necesar pentru a face fa]` rigorilor”, potrivit reprezentan]ilor MECMA. Al treilea factor de cre[tere este reprezentat de sprijinul acordat de statul romån, care deja a creionat instrumentele prin care vor fi sus]inute ini]iativele. Guvernul a aprobat astfel, la \nceputul lunii trecute, o schem` de ajutor \n valoare de 100 de milioane de euro pentru firmele din IT, care creeaz` mai mult de 200 de locuri de munc`.

Companiile IT din regiune nu au stat prea mult pe gånduri [i au trecut la ofensiv`. “|n perioada urm`toare ne a[tept`m la o cre[tere a num`rului de solicit`ri din partea companiilor cu sedii \n Cluj [i Timi[oara”, spune Mihaela B`dan, IT&C Recruitment Consultant la BrainSpotting, companie care asigur` servicii de recrutare la nivel na]ional pe toate tehnologiile [i nivelurile de experien]`. “Clujul este al doilea ora[ ca num`r de posturi IT recrutate de c`tre noi, dup` Bucure[ti”, arat` Mihaela B`dan, care adaug` c`, fa]` de primele 7 luni ale anului 2011, \n 2012 s-a \nregistrat o cre[tere cu 50% pentru pozi]iile din Cluj, cre[tere similar` cu cea \nregistrat` \n Bucure[ti.

THIS IS IT! Beneficiile asupra regiunii sunt clare. Noul “Silicon Valley” va avea puterea s` atrag` investi]ii masive \n domeniul IT&C, va ajuta la specializarea resurselor 38

Biz

umane din domeniu [i, mai ales, va contribui la stoparea exodului de ingineri \n Europa de Vest. Pe lång` avantajele aduse \n regiune [i companiile care vor contribui la crearea infrastructurii [i a suportului logistic necesar spa]iilor \n care se vor desf`[ura activit`]ile vor avea de câ[tigat. Beneficiarii majori r`mån \ns` tot organiza]iile cu domeniul de activitate \n IT. “Principalele avantaje ar fi colaborarea direct` prin proiecte comune cu institu]iile superioare de \nv`]`månt din Cluj \n zona de cercetare [i dezvoltare de produse inovative, accesul la resurse umane calificate prin implicarea studen]ilor \nc` din perioada studiilor \n dezvoltarea de noi produse, posibilitatea acces`rii de finan]`ri necesare dezvolt`rii acestor proiecte sau produse, cre[terea capitalului de imagine \n ]ar` [i mai ales \n str`in`tate care ne va permite atragerea de noi clien]i \n zona de outsourcing”, spune Voicu Oprean, director general la AROBS Transilvania Software.

Elanul industriei IT \n Cluj se resimte din plin [i \n activitatea departementelor de resurse umane ale companiilor, care, de la \nceputul anului, au pornit motoarele recrut`rilor la tura]ie maxim`. De la \nceputul anului, AROBS Transilvania Software a angajat aproape 80 de persoane, cu 30% mai mult decåt \n aceea[i perioad` a anului trecut, crescånd astfel num`rul salaria]ilor la 300. Pån` la finele anului, compania clujean` pl`nuie[te s` ajung` la 400 de angaja]i. “AROBS a realizat \n primul semestru o cifr` de afaceri de 4,4 milioane de euro, \n cre[tere cu circa 16% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut”, spune Voicu Oprean. Compania, familiarizat` cu IT-ul din Silicon Valley din anul 2011, cånd [i-a deschis un birou \n San Diego, estimeaz` c` va \ncheia anul 2012 cu o cifr` de afaceri de 9 milioane de euro, \n cre[tere cu 15% fa]` de anul trecut. “Vedem \n acest cluster un

TEHNOLOGIE

mecanism de livrare a experien]ei noastre, pe care acum \n cea mai mare parte o export`m, spre beneficiari din pia]a romåneasc`”, spun pentru Biz [i reprezentan]ii companiei iQuest Group din Cluj.

“Totodat` va reprezenta un accelerator pentru cre[terea vizibilit`]ii companiilor IT din Romånia \n råndul statelor membre ale UE [i, nu \n ultimul rånd, acest program creeaz` o platform` de colaborare \ntre companiile IT clujene ce va permite livrarea mai bun`

RESET LA SALARII |N IT Comparativ cu Bucure[tiul, salariile din IT sunt cu 100 200 de euro mai mici \n “Silicon Valley de Transilvania”.

Iat` care sunt cele mai c`utate joburi din domeniul IT din regiunea Cluj [i cu cåt sunt remunerate acestea: Pozi]ie* Java Developer C# Developer PHP Developer * cu doi ani experien]` Surs`: BrainSpotting

Salariu (euro) 1.000 900 700

[i mai abundent` de proiecte”, adaug` ace[tia.

Compania, care a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri de 16 milioane de euro [i estimeaz` c` va \ncheia 2012 cu o cre[tere de 20%, [i-a propus ca pån` la finele anului acestuia s`-[i creasc` num`rul angaja]ilor cu \nc` 100 de persoane, iar la jum`tatea lunii august deja departamentul de resurse umane reu[ise s` \ntregeasc` echipa cu \nc` 75 de membri.

Cu toate acestea, [i Clujul are propriile limit`ri, ap`rute \n urm` cu cå]iva ani. Una dintre acestea este c` pia]a e destul de mic` [i \nchis` [i exist` pu]ine companii mari \n jurul c`rora graviteaz` majoritatea angaja]ilor talenta]i. Ceea ce \nseamn` c` o companie nou intrat` pe pia]` ar putea \ntåmpina o serie de dificult`]i \n atragerea angaja]ilor. “Clujul nu atrage \n acest moment destul de mul]i oameni preg`ti]i din alte zone ale Romåniei, a[a cum o face Bucure[tiul – principalul s`u atu fiind diversitatea joburilor oferite”, spune Mihaela B`dan, IT&C Recruitment Consultant la BrainSpotting. “Din p`cate, trendul acesta este prezent [i \n cazul studen]ilor facult`]ilor tehnice din Cluj, care sunt rareori bucure[teni sau ie[eni”, continu` Mihaela B`dan. Biz

Biz

39

CE NU VOR HACKERII S~ {TII DESPRE SMARTPHONE-UL T~U Nu-i a[a c` te sim]i mai productiv [tiind c` po]i accesa e-mailul, internetul sau contul bancar direct pe mobil, de oriunde? Exact la fel gândesc [i hackerii [i, din p`cate, tot \n leg`tur` cu smartphone-ul t`u. GABRIEL BÂRLIG~

SECURITATE

coate smartphone-ul din buzunar [i uit`-te bine la el.

Gânde[te-te ce s-ar \ntâmpla dac` l-ai pierde. Stai lini[tit, nu e[ti singurul care ar intra \n panic`. Conform raportului “Mobile Mindset Study”, realizat de Harris Interactive, 74% dintre posesorii americani de telefoane inteligente s-au panicat când [i-au pierdut mobilul, 14% declarându-se chiar dispera]i [i 7% afirmând c` s-au sim]it fizic r`u.

Ce bine e c` totu[i smartphone-ul t`u se afl` \n siguran]` \n mâna ta.

A[a s` fie oare?

Mai prive[te o dat` smartphone-ul, dar de data aceasta deschide câteva aplica]ii, verific` mailul, uit`te peste situa]ia stocurilor din depozit, intr` \n documentul \n care sunt actualizate \n timp real vânz`rile pe luna aceasta. Ce simplu a fost, nu? N-a trebuit s` introduci prea multe parole, doar sunt deja setate pe telefonul atât de inteligent din palma ta. Acum gânde[te-te cât de u[or i-ar fi altcuiva s` fac` acela[i lucru dac` ar avea acces la smartphone-ul t`u. {i prin acces nu m` refer la posesia fizic` a dispozitivului, ci la posibilitatea de a controla terminalul de la distan]`. Nu prea te-ai gândit pân` acum la asta, recunoa[te. Foarte probabil nu ai instalat nici m`car o aplica]ie gratuit` anti-malware, de[i ]ii \n mân` un adev`rat computer, cu sistem de operare, la fel de susceptibil la atacuri informatice ca un PC. Din nou, nu e[ti singurul care nu s-a ocupat de acest aspect. “Cea mai mare provocare pentru noi este faptul c` utilizatorii nu sunt destul de informa]i cu privire la cât de u[or le pot fi compromise datele personale de c`tre un virus de Android, de exemplu”, arat` Liviu Arsene, Senior Mobile Malware Researcher la Bitdefender, companie care a dezvoltat aplica]ia Bitdefender Mobile

Security, ce se ocup` exact de aceste probleme.

VIRU{I PE MOBIL? Desigur, posesorii de iPhone au zâmbit superior citind cele de mai sus. iOS nu poate avea acelea[i probleme ca Android, este un sistem \nchis foarte sigur. Numai c`, \n luna iulie a acestui an, ce s` vezi, chiar [i \n AppStore s-a strecurat aplica]ia Find and Call, care copia agenda telefonului [i trimitea c`tre cei din lista de contacte spam sub forma unui SMS cu link pentru desc`rcarea aplica]iei.

Aceasta promitea efectuarea de apeluri gratuite c`tre toate contac-

ATEN}IE LA APLICA}II! Patru pa[i pentru o minim` securitate la instalarea de aplica]ii pe smartphone 1. Fi]i aten]i la permisiunile cerute de aplica]ie – un joc nu are, \n principiu, de ce s` cear` acces la agenda de contacte.

2. Instala]i o aplica]ie de securitate, care v` poate avertiza dac` \ncerca]i s` instala]i aplica]ii infectate.

3. Fi]i aten]i la descrieri vagi, incorecte sau cu gre[eli ale aplica]iilor.

4. Verifica]i dac` aplica]ia e dezvoltat` de o companie cunoscut`. tele, inclusiv cele din re]elele sociale. Dezvoltatorul aplica]iei, ap`rut` [i \n Google Play, a afirmat c` era vorba despre un proces de testare, iar acel SMS trimis \n numele utilizatorului era un simplu “bug” – o defec]iune ce urmeaz` s` fie remediat`. {i aici apare o problem` mult mai grav`, expus` [i cu ocazia scandalului privind trimiterea de informa]ii privind localizarea utilizatorilor de c`tre iPhone c`tre serverele Apple: aproape niciun utilizator nu verific` ce permisiuni cere o aplica]ie atunci când este instalat` pe telefonul mobil. Dac` jocul acela grozav pe care de-abia a[tepta]i s`-l instala]i v` cere acces

la lista de contacte, poate ar fi mai bine s` renun]a]i la el. {i n-ar strica nici s` fi]i aten]i dac` desc`rca]i aplica]ia original` sau o clon` “nevinovat`”. |n mediul mobil, o aplica]ie malware poate fi mascat` mult mai u[or [i poate extrage, culmea, cu aprobarea utilizatorului, date confiden]iale din telefon.

Au ap`rut, desigur, [i viru[i de smartphone, care nu sunt \nc` atât de populari sau de “infec]io[i” (adic` nu infecteaz` alte aplica]ii), precum viru[ii de PC. Evolu]ia viru[ilor pentru Android OS este foarte rapid`, iar pericolul de infec]ie [i riscul de a pierde date personale este foarte mare. Interceptarea mesajelor scrise, a e-mail-urilor sau chiar interceptarea creden]ialelor de autentificare pentru diverse site-uri sunt doar câteva exemple de comportament periculos. Potrivit speciali[tilor de la Bitdefender, complexitatea viru[ilor pentru Android este momentan la nivelul celei a viru[ilor pentru PC de acum 5-10 ani, dar este doar o chestiune de timp pân` când ace[tia vor deveni la fel de periculo[i [i agresivi precum amenin]`rile actuale pentru PC-uri.

“Cu cât pia]a de terminale dotate cu Android se dezvolt`, iar utilizatorii le vor folosi atât \n scop personal cât [i \n interes de serviciu, cu atât va cre[te num`rul viru[ilor pentru acest sistem de operare”, subliniaz` Liviu Arsene.

Acesta adaug` c`, \n prezent, cele mai \ntâlnite amenin]`ri \n România sunt viru[ii din familia Android.Trojan.SMSSend, care trimit SMS-uri c`tre numere cu tarif premium, reprezentând aproximativ 30% din num`rul amenin]`rilor. Un alt virus cu rat` mare de infec]ie \n România este Android.FaceDoc.A, care se deghizeaz` sub forma unei aplica]ii de optimizare a bateriei, acceseaz` e-mail-urile personale [i transmite con]inutul lor c`tre atacator. Pe Biz

41

SECURITATE

plan global, \n august a ap`rut un atac malware cu Android.Vdloader, deghizat \n mai multe aplica]ii, care poate extrage lista aplica]iilor instalate, numere de telefon [i codul IMEI al terminalului mobil, pe care le trimite unui server. Terminalul infectat prime[te [i comenzi de a trimite SMS-uri [i de a desc`rca alte aplica]ii.

Compania româneasc` de securitate informatic` [tie despre ce vorbe[te. Bitdefender Mobile Security s-a clasat \n topul industriei de solu]ii de securitate pentru mobile atât la protec]ia \mpotriva viru[ilor de Android, cât [i din punctul de vedere al impactului pe care \l are asupra bateriei telefonului, potrivit testelor realizate de organiza]ia independent` de analiz` AV-Comparatives.

OBICEIURI PROASTE Dup` cum arat` speciali[tii, principala metod` de protec]ie \mpotriva malware-ului o reprezint` instalarea unei solu]ii de securitate capabile s` identifice [i s` previn` instalarea aplica]iilor periculoase pe terminal. De asemenea, s` nu uit`m c` este necesar [i un sistem pentru securizarea traficului web, de altfel focarul principal pentru un num`r foarte mare de amenin]`ri cum ar fi phishing-ul, frauda sau simpla g`zduire de infec]ii.

Dar, cum am amintit deja, [i mai important este ca utilizatorii s` studieze cu aten]ie permisiunile cerute de aplica]ii \nainte de instalare [i s` fie foarte con[tien]i de permisiunile pe care le acord` aplica]iilor pe care le instaleaz`.

“Din p`cate este o sarcin` destul de dificil`, mai ales c` multe din permisiunile expuse sunt mai mult sau mai pu]in criptice, a[a cum sunt ele exprimate \n sistemul de operare Android”, spune Liviu Arsene. Din acest motiv, cea mai bun` solu]ie r`mâne tot o aplica]ie de securitate.

42

Biz

CUM SE INFECTEAZ~ TERMINALELE ANDROID Dup` ce a decis s` atace dispozitivele Android, un hacker intr` \n magazinul de aplica]ii [i g`se[te o aplica]ie popular`, de cele mai multe ori un joc, care are mul]i utilizatori [i o iconi]` atr`g`toare.

Hackerul descarc` aplica]ia [i apoi o “desface” \n p`r]ile componente, ocazie cu care descoper` codul-surs` al aplica]iei. Apoi introduce codul s`u infectat \n codul-surs` ini]ial. Acest cod nou \i permite s` efectueze apeluri (de obicei c`tre numele cu plat`), s` trimit` SMS-uri etc.

Dar asta nu e tot. Mai trebuie s` schimbe fi[ierul AndroidManifest.xml, care transmite sistemului Android informa]iile necesare pentru a rula codul aplica]iei. Hackerul insereaz` linii noi de cod \n fi[ier, care cuprinde instruc]iuni de execu]ie pentru codul malware \n momentul lans`rii aplica]iei. Utilizatorul nu va observa rularea acestui cod \nainte de lansarea programului propriu-zis.

Hackerul schimb` apoi lista de permisiuni de care are nevoie codul malware, incluzând permisiuni de care jocul nu are nevoie. Hackerul recompileaz` totul, redenume[te aplica]ia (de cele mai multe ori ad`ugând particula “Free” la numele jocului) [i o \ncarc` \n Google Play. Aplica]ia are 50 k \n plus fa]` de cea original`, dar arat` exact la fel.

Utilizatorul vede jocul “gratuit” [i \l descarc`. Când ruleaz` aplica]ia, vede ecranul cu permisiunile cerute de aceasta [i le accept` f`r` s` se gândeasc` prea mult. Aplica]ia se instaleaz` [i, \n timp ce utilizatorul se joac` fericit, terminalul lui ruleaz` codul malware.

Hackerul poate acum folosi terminalul pentru ca, de exemplu, s` sune pe cineva din alt` ]ar`.

Sursa: mobilesecurity.com

Un alt obicei prost care expune utilizatorii este stocarea parolelor [i a informa]iilor confiden]iale pe smartphone. Conform unui studiu realizat de O+K Research pentru Kaspersky Lab \n mai 2012, un procent de 30% dintre utilizatori stocheaz` pe smartphone informa]ii confiden]iale, inclusiv parole de la conturile re]elelor sociale [i de la alte servicii online. La studiu au participat 11.000 de responden]i din \ntreaga lume. Agenda telefonic` [i arhiva SMS reprezint` cele mai frecvente locuri \n care utilizatorii stocheaz` informa]ii.

21% dintre responden]ii la studiu stocheaz` \n memoria telefonului informa]ii confiden]iale, precum numerele cardurilor de credit sau datele de autentificare la conturile bancare. Pentru utilizatorii de tablete, acest num`r este [i mai mare, de 28%, ceea ce arat` c` smartphone-urile [i tabletele sunt tot mai frecvent folosite \n rolul de computer tradi]ional. Studiul confirm` faptul c` majoritatea utilizatorilor nu v`d o diferen]` foarte mare \ntre un PC tradi]ional [i un dispozitiv mobil [i realizeaz` pe telefon sau tablet` activit`]i importante, precum accesarea conturilor bancare pentru pl`]i online. Kaspersky Lab are o suit` de securitate universal`, Kaspersky ONE, care poate fi instalat` pe majoritatea platformelor de operare populare, atât mobile, cât [i desktop. De asemenea, Kaspersky Mobile Security include un sistem care protejeaz` datele utilizatorilor, \n eventualitatea pierderii sau furtului terminalului mobil.

Po]i b`ga \napoi smartphone-ul \n buzunar. Dar gânde[te-te cât de sensibile sunt informa]iile de pe el [i f`-]i un plan pentru a le ap`ra.

Sau m`car fii mai atent ce instalezi din magazinul de aplica]ii. Un pic de panic` nu stric`, mai ales c` tot ce-[i doresc hackerii este ca tu s` dormi cât mai lini[tit, \n timp ce ei lucreaz`. Pe smartphone-ul t`u. Biz

B~NCI BUNE DE LUAT ACAS~ Sc`derea accelerat` a ritmului construc]iilor de locuin]e [i a puterii de cump`rare se reflect` [i \n portofoliile b`ncilor \n cazul creditelor imobiliare. Singurele care au anun]at cre[teri sunt b`ncile de locuin]e, care reu[esc s` atrag` clien]i, pentru c` vorbim de economisire-creditare. DE ALEXANDRU ARDELEAN

44

Biz

FINAN}E

C

ele dou` b`nci pentru locuin]e din România, BCR Banca pentru Locuin]e (BCR BpL) [i Raiffeisen Banca pentru Locuin]e (RBL), au ap`rut la noi dup` modelul ]`rilor din Europa Central`, care au o tradi]ie a sistemului de economisire-creditare. {i, chiar dac` local sistemul nu are aceea[i popularitate ca \n ]`rile din jur, exist` o mas` critic` de clien]i care apeleaz` la serviciile acestor b`nci. “B`ncile pentru locuin]e [i-au men]inut tendin]a de cre[tere \n ultimii ani, la nivelul sistemului \nregistrându-se o cre[tere anual` de peste 20% a portofoliului de clien]i, pân` la peste 400.000 de clien]i la finalul anului 2011. Totu[i, \n prezent, gradul de acoperire a pie]ei este de circa 2%, destul de sc`zut \n compara]ie cu ]`rile care au o tradi]ie a sistemului de economisire-creditare: Austria – peste 60%, Germania – circa 37 % sau Cehia – circa 43%”, spune Alexandru Ciobanu, pre[edintele BCR Banca pentru Locuin]e.

De altfel, BCR BpL a \nregistrat \n prima jum`tate a anului 2012 cre[teri mari \n ceea ce prive[te portofoliul de contracte active, depozitele atrase de la clien]i [i active totale. Banca \nregistra, la jum`tatea anului, active totale \n cre[tere cu circa 80% fa]` de jum`tatea anului 2011. Portofoliul BCR Banca pentru Locuin]e a crescut la peste 273.000 de clien]i, depozitele atrase fiind de circa un miliard de lei.

Volumul creditelor b`ncii s-au triplat \n luna iulie fa]` de finalul anului 2011. Rezultatele financiare \nregistrate de BCR BpL sunt \n cre[tere, \n cursul anului 2012 fiind recuperat` toat` pierderea acumulat` de la \nceputul activit`]ii. |n primele [ase luni ale acestui an, BCR BpL a \nregistrat un profit net de 10,8 milioane lei. Creditele acordate de BCR Banca pentru Locuin]e s-au triplat fa]` de finalul anului 2011, ajungând, la jum`tatea anului, la valoarea de 16,8 milioane lei. Dintre creditele acordate, peste 50% sunt finan]`ri anticipate, pentru achizi]ia de locuin]e.

{i Raiffeisen Banca pentru Locuin]e a crescut \n 2011, volumul total al creditelor ajungând la 16,5 milioane de lei, cu 31% mai mare fa]` de cel realizat \n 2010, astfel \ncât soldul total al acestora a ajuns la 50 milioane lei.

Banca nu a anun]at public rezultatele la jum`tatea anului 2012. Valoarea nominal` a creditelor acordate de RBL pân` la sfâr[itul anului 2011 se apropie de 120 milioane lei. Depunerile efectuate de clien]i \n 2011 au fost cu 18% peste nivelul anului 2010, iar la sfâr[itul anului, soldul total a atins cifra de 244 milioane lei. Num`rul de contracte \ncheiate de clien]ii Raiffeisen Banca pentru Locuin]e \n 2011 a crescut cu 37% fa]` de 2010, la sfâr[itul anului 2011 banca având \n portofoliu peste 148.000 de clien]i.

La momentul actual, num`rul de clien]i dep`[e[te 150.000. |n ceea ce prive[te calitatea contractelor \ncheiate de clien]i \n 2011, sumele economisite de c`tre ace[tia au fost cu peste 67% mai mari fa]` de sumele economisite pe contractele \ncheiate \n 2010. Nivelul sumei contractate s-a situat, la 31 decembrie 2012, la valoarea de 2,4 miliarde de lei, \n cre[tere cu aproximativ 5% fa]` de 2010. “|n ultimii ani observ`m o tendin]` \mbucur`toare de cre[tere a economisirii. Pân` acum, primii 20.000 de clien]i ai RBL, care au parcurs \ntregul ciclu de economisire, au investit 220 de milioane de lei pentru \mbun`t`]irea condi]iilor lor locative: modernizare, reabilitare, construc]ie, achizi]ie locuin]e etc. Ei au economisit constant [i au beneficiat de prima de stat de 25% din economiile anuale (\n limita a 250 de euro) [i de dobânda b`ncii. |n ultimul an, observ`m c` p`rin]ii pun deoparte din ce \n ce mai mul]i bani pentru copiii lor. Astfel, suma economisit` \n 2011 \n conturile minorilor s-a dublat fa]` de 2010”, a declarat Aurelia Cionga, pre[edinte desemnat al Raiffeisen Banca pentru Locuin]e (formalit`]ile de aprobare de c`tre BNR sunt \n curs de desf`[urare).

Biz

45

LEC}IILE B~NCILOR DE LOCUIN}E Sistemul de economisire-creditare este sus]inut de statele care l-au adoptat datorit` beneficiilor pe care le are pentru cet`]enii lor, \ncurajându-i s` economiseasc` cu un randament bun [i s`-[i \mbun`t`]easc` situa]ia locativ` cu costuri foarte mici.

La nivel macroeconomic, sistemul de economisire-creditare are un caracter anticiclic, antiinfla]ionist [i stabilizator. Ce trebuie s` fac` clien]ii b`ncilor de locuin]e? Mai \ntâi s` economiseasc` [i apoi, pe baza economiilor realizate, s` apeleze la varianta de creditare. Statul acord` acestor clien]i o prim`, \n limita a 250 de euro/an pentru fiecare an de economisire, pentru a \ncuraja sistemul.

Totu[i, metoda de economisirecreditare, chiar dac` a atras destui clien]i, nu este agreat` de marea mas`, pentru c` \n general românii nu sunt obi[nui]i s` economiseasc`, ci mai degrab` s` apeleze la credite imediate pentru a-[i rezolva necesit`]ile. Evident, este [i acesta un proces de educa]ie financiar` pe care b`ncile pentru locuin]e \l fac, ca s` \nve]e clien]ii ce presupune economisirea-creditarea. Alexandru Ciobanu spune c`, \n ciuda mediului economic dificil, clien]ii b`ncii realizeaz` c` trebuie s` \[i fac` planuri pe termen mai lung. “Clien]ii BCR Banca pentru Locuin]e sunt, \n general, persoane care prefer` economisirea \n locul consumului imediat [i care \[i planific` bugetul lunar al familiei, reu[ind s` economiseasc` \n mod regulat pentru proiectele viitoare de \mbun`t`]ire a locuin]ei. Circa 40% din \ncas`rile lunare ale b`ncii provin de la clien]i care au optat pentru ordine de plat` automate lunare.”

Oficialul b`ncii spune c` planificarea viitorului, avantajele sistemului de economisire-creditare [i orientarea pe termen lung sunt elemente extrem de importante pentru b`ncile pentru locuin]e. Date fiind condi]iile [i mentalitatea clien]ilor, 46

Biz

COSTURI LA CONTROL Exemple de calcul pentru finan]area achizi]ion`rii unui apartament |n cazul unui client din jude]ul Dâmbovi]a care a lucrat \n str`in`tate [i a economisit la BCR Banca pentru Locuin]e avansul necesar de 44.000 lei pentru a putea achizi]iona o locuin]` de 110.000 lei \nainte de repartizarea contractului, pân` la finalul anului 2013 va pl`ti rata de credit intermediar (tip punte) de 807 lei/lun`, dup` care, la transformarea \n credit locativ (Bauspar), clientul a ales o perioad` de rambursare de 5 ani, \n care va pl`ti o rat` fix` de 1.300 lei/lun`.

Surs`: BCR BpL Clien]ii au avut doar avansul minim necesar (10% din suma contractat` – pentru tipul de produs Locuin]a Avantaj), pentru o finan]are imediat` a achizi]iei apartamentului, au accesat un credit anticipat \n valoare de 110.000 lei, pentru care vor pl`ti pân` \n anul 2016 rata de credit anticipat (tip punte) de 789 lei [i rata de economisire lunar` de aproximativ 640 lei, adic` o plat` total` lunar` de 1.430 lei. Din 2016, dup` repartizarea contractului, creditul anticipat se va transforma \n credit locativ pe o perioad` de 10 ani, cu 5% dobând` fix` pe an, pentru care rata lunar` suportat` de clien]i va fi de 600 lei.

Surs`: BCR BpL

este nevoie de mult` educa]ie pentru ca actualul procent de 2% din totalul popula]iei care poate avea acces la credite s` creasc`. Evident, produsele acestor b`nci de ni[` sunt destinate acelei categorii de oameni chibzui]i, care \n]eleg c` pentru a fi credita]i \n acest sistem trebuie mai \ntâi s` fac` economii.

Aurelia Cionga remarc` faptul c` românii \[i doresc din ce \n ce mai mult s` locuiasc` \n apartamente, case mult mai frumoase, \ngrijite, dar [i mai eficiente din punct de vedere termic, o tendin]` importat` din ]`rile vestice care prinde contur [i la noi.

Prin urmare, au \nceput s`-[i planifice din timp bugetul pentru reabilitarea termic` a blocului sau a casei \n care locuiesc. “Produsul de economisire-creditare r`spunde nevoilor de finan]are a cet`]enilor.

Pe de o parte, acesta este \n lei [i nu este afectat de fluctua]iile de schimb valutar, iar pe de alt` parte, clien]ii beneficiaz` de prima de la stat [i de o dobând` oferit` de banc`, iar creditele sunt cu dobânzi fixe.

Pe scurt, un produs foarte avantajos.”

Oficialul b`ncii mai spune c` 13% dintre clien]ii care au apelat la finan]`ri complete de la RBL (economisire [i credit) [i-au construit o locuin]`. Al]ii folosesc finan]area pentru plata unui avans la o locuin]` sau decid s` aduc` \mbun`t`]iri caselor [i apartamentelor (37%).

La ace[tia se adaug` cei care finan]eaz` lucr`rile pentru domeniul locativ doar cu sumele economisite.

O NI{~ CU POTEN}IAL Dac` o familie format` din 3 persoane ar economisi lunar suma de 1.000 lei (aproximativ 350 lei pe fiecare contract de economisire-creditare), dup` aproximativ 5 ani ar putea accesa suma de 150.000 lei (aprox. 34.000 de euro), ce reprezint` atât economiile, cât [i creditul. Dup` doar 5 ani, o familie care folose[te produsul de economisire-creditare ar putea achizi]iona un apartament de 2 sau 3 camere, \n func]ie de ora[ [i pozi]ionarea locuin]ei.

Surs`: RBL

Marea provocare a b`ncilor de locuin]e este de fapt notorietatea produselor de economisire-creditare \n România, situa]ie pentru care este nevoie de multe campanii de informare [i de popularizare a conceptului. De exemplu, RBL, \n colaborare cu peste 70 de prim`rii, ofer` cet`]enilor posibilitatea de a cunoa[te produsul de economisirecreditare prin instalarea \n interiorul prim`riilor a unor standuri cu

FINAN}E

materiale informative despre acest sistem. Potrivit reprezentan]ilor b`ncii, prin aceast` colaborare au rezultat aproximativ 4.200 de contracte de economisire-creditare noi pân` \n acest moment. Acestea au avut un comision de deschidere de 30 lei, \n loc de 180 lei. |n plus, \n lunile august-septembrie, clien]ii RBL beneficiaz` de comision zero la analiza dosarului de credit f`r` avans, \n loc de 1.400 lei.

Sistemul are evident [i avantajele sale, chiar dac` ele se \ntind pe o perioad` mai lung` de timp. Cele trei mari avantaje sunt: siguran]a (dobânzi fixe, astfel banii sunt la ad`post de fluctua]iile pie]ei financiare), economisire cu randament avantajos (cei 250 de euro prima de la stat la depunerile anuale plus dobânda b`ncii) [i creditare pentru locuin]e cu costuri ieftine (dobânda de 4,5 sau 6%

pe an fix` pe toat` perioada creditului \n lei [i rate lunare fixe). |n plus, exist` studii care dovedesc c` perioada de criz` a modificat comportamentul de economisire. “Clien]ii RBL economisesc circa 10% din veniturile lunare cu noi”, arat` Aurelia Cionga.

Acest sistem a fost introdus \n România mult mai târziu decât \n alte ]`ri europene, unde a ajuns deja la un grad de penetrare a pie]ei foarte ridicat. Aurelia Cionga crede \n dezvoltarea durabil` a sistemului, pentru c` \n România cheltuielile legate de locuire ocup` o mare pondere din cheltuielile familiilor (peste 20%). Mai mult, aproape 90% din fondul locativ are o vechime mai mare de 20 de ani. Peste 3,2 milioane de apartamente necesit` reabilitare termic` (slaba calitate a izola]iei termice [i grad ridicat de deteriorare). Pe de alt` parte,

suprafa]a medie locuibil` per persoan` \n România este cea mai mic` din UE, iar aproximativ 98% din fondul de locuin]e este proprietate personal`.

Alexandru Ciobanu consider` c`, \n viitor, vor exista oportunit`]i de cre[tere \n domeniul economisiriicredit`rii [i chiar ar putea intra pe pia]` [i alte b`nci pentru locuin]e, având \n vedere gradul de acoperire a pie]ei \nc` redus [i poten]ialul de cre[tere pân` la o acoperire de aproximativ 10% din popula]ie, \n urm`torii cinci ani. “Pân` \n prezent, cre[terea sus]inut` a portofoliului de clien]i din sistemul de economisirecreditare a demonstrat c` acest tip de produs poate avea succes [i \n România, la fel ca \n alte ]`ri europene cu tradi]ie \n domeniu”, a \ncheiat pre[edintele BCR Banca pentru Locuin]e. Biz

Biz

47

S~ G~SIM PRODUSE PENTRU CLIEN}I |N BANKING Comunicarea a invadat spa]iul public [i de cele mai multe ori, cu ajutorul social media, intr` [i \n spa]iul privat. Este nevoie totu[i de o mai mare aplecare asupra acestui subiect, pentru a nu deranja consumatorii. Acelea[i sfaturi se aplic` [i institu]iilor financiare.

Brandurile bancare trebuie s` invadeze cât mai pu]in spa]iul clien]ilor. Asta crede Robert Z`nescu, directorul de comunicare corporativ` al Bancpost. DE ALEXANDRU ARDELEAN E[ti unul dintre comunicatorii bancari activi \n social media.

Cât timp aloci [i de ce?

Social media este foarte important` pentru mine, atât \n plan personal, cât [i profesional. Petrec \n fiecare zi aproape dou` ore pe Facebook, LinkedIn [i Google+.

Pentru banc`, aloc acela[i timp. Bancpost este prezent` pe Facebook, LinkedIn [i, recent, pe Google+. Motiva]ia mea este foarte clar`: social media \nseamn` rela]ionare. Marketingul [i comunicarea \n general s-au schimbat foarte mult \n ultimii ani. Marketingul tradi]ional, construit pe cot` de pia]`, pe diferen]iere de produs, pe product management [i pe o c`utare continu` de clien]i pentru produsul t`u, dispare. Asta se \ntâmpl` acum \n zona bancar`. |n banking, transformarea are loc prin concentrarea activit`]ii pe cot` de client (nu de pia]`), pe diferen]iere de consumator ([i nu de produs), pe management de client ([i nu de produs). Ce am \nceput s` facem ast`zi \n banking este s` g`sim produse pentru clien]i [i nu clien]i pentru produse. Asta \nseamn` de fapt rela]ionare. Asta \nseamn` social marketing.

B`ncile au activitate destul de mare \n social media, \ns` de departe sunt mult mai vizibile la TV. Lucrurile se schimb`.

Comunicarea clasic`, TV, pres`, radio, a sc`zut cu 34% \n prima jum`tate a anului 2012 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Este adev`rat c` totu[i 65% din 48

Biz

investi]iile \n publicitate \nc` merg c`tre TV. De[i online-ul este a doua categorie dup` TV ca nivel al sumelor alocate pentru publicitate (\ntrecând presa scris`), \nc` avem prea mult` publicitate la televizor. Asta \nseamn` c` b`ncile \nc` v`d lumea din propria perspectiv`, o paradigm` de tip “emi]`tor-receptor”, \n timp ce clien]ii b`ncilor au f`cut trecerea de la o cultur` de tip “descarc`” la una de tip “\ncarc`”.

Ace[ti clien]i sunt capabili s` produc` propriul con]inut [i a[teapt` de la banca lor un dialog, nu un discurs.

Totu[i, num`rul de fani ai b`ncilor pe paginile lor de brand a crescut semnificativ. Este un semn bun.

Nu prea. Deocamdat`. B`ncile au pus accent mult prea mare pe partea de “media” din “social media”. Adic` au abordat subiectul din perspectiva cu care sunt obi[nuite, perspectiva “emi]`tor-receptor”. B`ncile au mii sau zeci de mii de fani adu[i pe paginile de brand prin concursuri la care se câ[tig` premiul universal, un iPhone sau un iPad, iar comunicarea f`cut` relev` \nc` o stâng`cie \n procesarea de con]inut care s` mearg` dincolo de aspectul strict comercial. Un alt element foarte important \n trecerea de la marketingul tradi]ional la marketingul social despre care discutam mai devreme este felul \n care angaja]ii b`ncii, [i \n special zona de front

office, sunt implica]i \n activitatea de social media a b`ncii. Eforturile b`ncilor au fost pân` acum direc]ionate c`tre implicarea \n special a angaja]ilor din front office, \n implementarea unor elemente de baz` ale rela]ion`rii, [i anume identificarea clien]ilor pe baze de adresare individual`, diferen]ierea lor pe tipuri de nevoi, interac]iunea cu ace[ti clien]i pe criterii de eficien]` [i personalizarea ofertei comerciale. Aceste eforturi vor continua, \ns` cu criterii noi de performan]` impuse de principiile social media.

La ce te referi când spui de schimbare?

Schimbarea de paradigm` este dat` de faptul c` b`ncile trebuie s` vad` lucrurile dintr-o perspectiv` mai larg`, nu doar din punctul lor de vedere. Oamenilor nu le pas` de credite, de conturi curente, de depozite. Ei vor lucruri simple, ca siguran]`, \ncredere, respect. Oamenii vor s` fie ferici]i. Efortul de comunicare al b`ncilor trebuie s` mearg` \n aceast` direc]ie. B`ncile trebuie s` fie interesate de ceea ce \i intereseaz` pe oameni, iar comunicarea lor trebuie s` \nceap` s` le permit` acestora s` contribuie. Când este vorba de comunicare bancar`, discut`m despre a permite, despre a invita oamenii s` contribuie la dezvoltarea unei pove[ti [i nu despre cum po]i striga oferta comercial` din cât mai multe difuzoare.

Astfel, se poate construi un contact direct

INTERVIU

\ntre ceea ce \i intereseaz` cu adev`rat pe oameni [i ceea ce are banca de oferit.

Brandurile bancare trebuie s` invadeze cât mai pu]in spa]iul clien]ilor. Este ca \n via]a la bloc. Care este vecinul t`u preferat: cel care \]i sun` la u[` mereu cu câte o propunere ca s`-]i repare una sau alta prin cas`, sau cel cu care te salu]i \n fiecare zi la lift [i pe care [tii c` \l po]i suna oricând pentru un sfat bun sau pentru o mân` de ajutor atunci când ai nevoie?

Robert Z`nescu, director de comunicare corporativ`, Bancpost

FOTO: VALI MIREA

Practic, cum se poate merge \n aceast` direc]ie? Cum pot brandurile bancare s` invadeze cât mai pu]in spa]iul clientului? |n primul rând este nevoie de o repozi]ionare a brandului bancar \n mintea clien]ilor. Am \ncercat \n ultimii ani s` sus]inem brandurile bancare prin reclam` de produs, purta]i de valul unei cereri venite natural pe fondul cre[terii economice – boom-ul creditelor de consum [i ipotecare, iar apoi pe fondul crizei – mini-boom-ul refinan]`rii creditelor. Asta a dus \ns` la erodarea numelui de marc` (care avea oricum o pozi]ionare destul de firav`) [i transformarea acestuia \ntrun nume de marc` generic. Trecerea de la managementul de produs la managementul de client impune dezvoltarea unei pozi]ion`ri clare a brandului bancar pe baza unei experien]e de utilizare proiectate pentru o ac]iune sinergetic` de-a lungul tuturor canalelor de distribu]ie (distribu]ie fizic` [i canale electronice). Aceast` repozi]ionare nu exclude publicitatea, \ns` rolul acesteia va fi unul secundar. Rolul primordial \l are aici social marketing-ul intern.

Construc]ia va \ncepe din interiorul b`ncii (prin remodelarea tiparului cultural al organiza]iei) c`tre exterior.

Este un efort de durat`, cultura organiza]ional` nu poate fi schimbat` rapid, \ns` cred c` este unica oportunitate de a lansa un nume de marc` \n servicii pornind de la o baz` real` [i anume servicii pentru client bazate pe nevoile acestuia [i nu pe priorit`]ile unei linii de produs [i a unui plan de marketing creionat \n turnul de sticl` \n care se afl` centrala b`ncii. Biz Biz

49

VREM S~ FIM LIDERI PE PIA}A DE TABLETE Liviu Nistoran, CEO al Evolio, are toate motivele s` fie mul]umit: activeaz` pe o pia]` \n continu` expansiune, iar businessul s`u a crescut exponen]ial \n ultimii ani. Urm`toarea ]int` o reprezint` statele vecine, pe care vrea s` le cucereasc` cu tablete române[ti. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Cum a]i ales ni[a pe care e pozi]ionat` Evolio \n acest moment?

Ca orice companie de tehnologie, suntem \n permanen]` aten]i la cele mai noi trenduri \n IT&C [i prin urmare am intuit c` pia]a tabletelor se va dezvolta rapid [i consistent. Astfel am luat decizia de a intra \n businessul de tablete când nu existau multe firme care le comercializau.

Am fost a doua companie româneasc` din acest punct de vedere. |n permanen]` urm`rim trendurile tehnologice [i ne pozi]ion`m astfel \ncât s` beneficiem de zonele tehnologice care se dezvolt`.

Anticipa]i \n acel moment valul ascendent de popularitate a tabletelor?

Trebuie s` m`rturisesc, cre[terea vânz`rilor [i a pie]ei din România ne-a dep`[it toate a[tept`rile. De aceea, noi de aproape un an suntem \ntr-o permanent` lips` de stoc. Tot ce comand`m zboar` imediat din depozite. Nu reu[im s` calibr`m importurile cu cererea.

Ce particularit`]i are pia]a local` \n compara]ie cu vestul Europei?

Procentajul tabletelor cu alt sistem de operare decât Apple e cel mai ridicat \n România. |n T3 al acestui an, Apple are o cot` de pia]` de sub 30% ca num`r de unit`]i vândute, iar \n alte ]`ri europene e total invers: 70% Apple [i 30% ceilal]i.

Marea majoritate sunt Android, \n rest sunt câteva de la BlackBerry [i cele cu sistemul de operare al Windows.

Românii se \ndreapt` spre tablete 50

Biz

Android din mai multe motive. |n primul rând, pre]ul tabletelor mult mai sc`zut.

Apoi, beneficiezi \n Google Play Store de foarte multe aplica]ii gratuite, ceea ce nu e cazul \n AppStore. E o chestiune de venituri, pre]uri [i cultur`. Cei din Europa de Vest sunt mult mai ata[a]i de Apple, poate [i marketingul a fost mai puternic [i pre]ul a contat mai pu]in. La noi, Android chiar [i pe zona de smartphone e la o cot` de pia]` de peste 50%. Noi avem o cultur` Android, spre deosebire de ]`rile anglo-saxone, unde avem o cultur` Apple. Update-urile constante ale sistemului de operare Android ne creeaz` dificult`]i, dar clientul nu resimte aceast` problem`. Noi trebuie s` adapt`m codurile-surs`, s` oferim upgrade-uri, suntem singura companie din România care ofer` upgrade-uri gratuite. Pân` acum ne-am descurcat onorabil, de[i nu am primit niciun fel de suport din partea Google.

Cum alege]i configura]iile [i ni[a pentru fiecare tablet`?

Facem analize de pia]`, dar spre deosebire de competitori am ales simplitatea. Noi avem doar dou` tablete \n gam`. Le \mbun`t`]im, dar au r`mas dou`: cea de 7 inch [i una de 9,7 inch. E vorba despre EvoTab [i Aria (fosta Neura). Cea de 7 inch e pozi]ionat` jos ca pre]. Pe tableta de 7 inch avem [i GPS, iar cea de 9,7 inch e pe varianta WiFi [i 3G. Credem c` pia]a e relativ polarizat`.

Se caut` fie o tablet` ieftin`, fie una puternic`, cu ecran mare, pe care s` o folose[ti [i pentru business. Cea de

9,7 inch a fost \ntotdeauna foarte bine echipat`. |ntotdeauna am folosit cel mai rapid procesor. Memoria e suficient`, de 16 Gb pentru stocare plus 32 pe microSD, e cu arhitectur` deschis` – po]i conecta HDD extern, tastatur` [i alte periferice.

Cu ce vitez` cre[te pia]a tabletelor \n România? |n ultimii doi ani am asistat la o triplare a pie]ei, iar trimestrial cre[te cam cu 20%. |n decembrie vânz`rile cresc exponen]ial.

Cred c` anul viitor pia]a se va stabiliza.

De doi ani de zile, fiecare lun` a fost mai bun` decât precedentele. Singurul downgrade e \n ianuarie. M` a[tept la corec]ii semnificative anul viitor.

Cum percepe]i concuren]a cu produc`torii autohtoni?

Au fost mai mul]i care au \ncercat s` comercializeze tablete, dar nu au reu[it s` aduc` \n pia]` produse valide din punct de vedere comercial [i tehnic. E dificil s` te pozi]ionezi [i s` vii cu produse de calitate. Pia]a a devenit foarte competitiv` [i e greu din punct de vedere economic [i tehnic s` lansezi tablete. Ai nevoie de resurse mari pentru a lansa aceste produse. E vorba de resurse de dezvoltare [i customizare software, apoi de bani pentru a importa tabletele. Viteza de rota]ie e foarte mare, iar dac` nu ai foarte mul]i bani te blochezi. Când am investit primul milion de dolari \n importul de tablete, toat` lumea a zis c` sunt nebun. |n plus, ai nevoie de resurse de marketing, pentru a comunica [i a-]i

INTERVIU complet` \n limba român`, chiar [i \n privin]a aplica]iilor. De asemenea, sunt produse fiabile, motiv pentru care oferim garan]ie de cinci ani pentru toate tabletele.

Cât conteaz` pentru un produc`tor colaborarea cu operatorii telecom? |n cazul nostru nu prea a contat. Pe segmentul nostru de business – tablete low-end – operatorii telecom au cot` de pia]` de sub 5% \n valoare absolut`, deci impactul pe acest tip de tablete al operatorilor de telecomunica]ii e infim.

Am preferat s` ne concentr`m pe retailul specializat. Studiile arat` c` ponderea vânz`rilor \n re]elele specializate cre[te.

FOTO: VALI MIREA

Cum s-a schimbat pia]a GPS-urilor?

Liviu Nistoran, CEO, Evolio

promova produsul. Au fost firme mari care au e[uat \n acest segment.

V` a[tepta]i la schimb`ri privind num`rul juc`torilor din pia]`?

Eu cred c` pia]a se consolideaz`, iar num`rul de juc`tori se va mic[ora, mai ales c` e o presiune foarte mare din partea juc`torilor mari care vor intra \n zona de tablete low-end. Apple lanseaz` iPad Mini, Samsung lanseaz` o tablet` de 7 inch ieftin` [i vin [i ceilal]i produc`tori care sunt \n expectativ` din cauza procesului Apple cu Samsung, dar vor intra \n pia]a de low-end. |n acest moment sunt foarte mul]i vendori de tablete no-name.

V-a]i gândit s` v` orienta]i [i c`tre pia]a de smartphone-uri?

Avem o cot` de pia]` la tablete de 20%.

Ne-am gândit [i la cea a telefoanelor, chiar am lansat la un moment dat un dual SIM, \ns` aceast` pia]` este una foarte capricioas`. |]i cumperi telefon [i pentru a te afi[a cu el. Nu ne vom putea compara cu brandurile mari. P`rerea mea e c` o companie româneasc` nu are cum s` câ[tige cot` de pia]` pe termen lung pe pia]a de telefoane.

Numi]i principalul atu al tabletelor Evolio.

Sunt adaptate la nevoile consumatorului român, deoarece customizarea e

Volumele au sc`zut, iar pia]a s-a polarizat. Au ap`rut GPS-uri foarte ieftine, chiar [i f`r` hart`, precum [i cele foarte specializate. {i noi am lansat GPS cu asisten]` de trafic. Pia]a e \mp`r]it` acum \ntre GPS-urile foarte ieftine, de 50 de euro, [i cele foarte scumpe, de peste 200 de euro. Noi avem [i un produs hibrid – tableta de 7 inch care are receptor GPS [i care se vinde [i cu soft de naviga]ie. E prima tablet` care s-a vândut cu soft de naviga]ie. Vânz`rile sunt peste a[tept`ri \n acest moment.

Care sunt obiectivele dumneavoastr` pe termen scurt [i mediu pentru Evolio?

Ne dorim s` ne consolid`m pozi]ia, iar anul viitor dorim s` avem cifre care s` ne pozi]ioneze ca lider clar pe pia]a de tablete. Obiectivul pentru anul viitor e s` ne extindem pe pie]ele din jur.

Vindem \n Moldova, avem discu]ii cu Bulgaria, am vândut ocazional [i \n Ungaria. Target`m \n primul rând Bulgaria, Ungaria [i Serbia.

Cu ce modele de tablete dori]i s` ataca]i aceste pie]e?

Ne gândim serios s` lans`m [i o tablet` de opt inch. Probabil c` o vom lansa \n luna decembrie a acestui an. Ne gândim [i la alte surprize, pe care le vom comunica \n curând. Biz Biz

51

antreprenoriat |ntreprinz`tori cu lec]iile f`cute Ca replic` la mediul de afaceri tot mai competitiv [i dificil, antreprenorii romåni s-au pus cu burta pe carte [i, pån` la finele lunii august, platforma online Business School avea deja peste 2.000 de absolven]i. DE OVIDIU NEAGOE icala local` “Ai carte, ai parte” – chiar [i \n format electronic – nu putea fi mai adev`rat` ca acum, \n plin` criz` economic`.

Iar antreprenorii romåni nu au stat prea mult pe gånduri [i s-au re\ntors pe b`ncile [colii, mai exact pe platforma gratuit` de e-learning Online Business School. Platforma, dedicat` managerilor din IMM-uri, a avut la finele lunii august peste 2.000 de absolven]i, cei mai mul]i provenind din Bucure[ti (540 de manageri absolven]i), Ia[i [i Cluj. Distribu]ia geografic` a num`rului de absolven]i, propor]ional` cu distribu]ia cursan]ilor Online Business School, arat` c` cel mai mare interes pentru dezvoltarea personal` [i perfec]ionare l-au avut IMM-urile din Bucure[ti [i Ilfov, de unde provin 28% dintre absolven]i. Ceea ce nu surprinde pe nimeni, dat fiind faptul c` cea mai mare densitate de IMM-uri este reg`sit` \n capital` (45/1.000 de locuitori), mai mult decåt dublul mediei na]ionale, ce se situeaz` la 19,72 de IMM-uri/1.000 de locuitori. Conform datelor Online Business School, 18,58% dintre absolven]i provin din regiunea Moldova, 22,97% sunt din Muntenia, \n timp ce restul de 30,19% provin din Transilvania.

Printre cele mai populare “materii” alese de managerii din companii cu pån` la 250 de angaja]i s-au num`rat “|mbun`t`]irea abilit`]ilor de vånzare”, “Comunicarea cu un manager dificil” [i “Managementul Timpului”. Cei care doresc s` participe la cursurile reg`site pe platforma Online Business School pot ac-

Z

52

Biz

cesa site-ul www.bizschool.ro, unde, dup` \nregistrare, vor putea reg`si cursuri din domenii de interes precum comunicare, resurse umane, marketing, leadership, management, vånz`ri sau negociere. Tot aici pot g`si [i cursuri pentru utilizarea calculatorului, de limba englez`, de dezvoltare personal` [i simul`ri de business.

Un interes sporit fa]` de cursurile reg`site pe platforma dezvoltat`, lansat` [i operat` de Romtelecom, BluepointIT [i OTEAcademy, l-au ar`tat companiile foarte mici, cu unul sau doi angaja]i, [i resurse financiare limitate, 53% dintre managerii \nscri[i \n acest program provenind din astfel de companii. La finele programului, absolven]ii au precizat c` cea mai mare \ngrijorare a unui manager de IMM \n ceea ce prive[te cursurile [i programele de training este lipsa de timp. Tot ace[tia au precizat c` lec]iile sunt interactive [i cu o durat` de timp corespunz`toare.

Una dintre cele mai bune modalit`]i de \nv`]are este cea la fa]a locului, drept care, \n cea de a doua jum`tate a lunii octombrie, 16 persoane cu func]ii de conducere \n IMM-uri [i mici antreprenori din Romånia vor participa la un schimb de experien]` \n Grecia.

Pe parcursul a cinci zile, managerii romåni vor avea oportunitatea s` viziteze trei companii de succes cu domenii de activitate \n IT, FMCG [i HoReCa [i s` participe la programe de training sus]inute de profesioni[ti.

Aici, managerii din companii mici [i mijlocii vor putea interac]iona cu omologi din Grecia [i vor putea beneficia de experien]a acestora \n a face fa]` cu succes situa]iei economice extrem de dificile. Schimbul de experien]` este g`zduit de OTEAcademy, la sediul din Atena, [i participan]ii vor fi selecta]i din råndul “studen]ilor” care au parcurs cel pu]in un curs pån` la finele lunii septembrie. Biz

Nicio mas` f`r` pe[te, FRUCTE {I PROFIT Cristian D`rm`nescu [i Daniel Nistor s-au asociat \n 1999 pentru a crea compania Alfredo, iar ni[a de pia]` pe care activeaz` – distribu]ia de pe[te congelat [i fructe exotice – i-a f`cut s`-[i creasc` afacerea odat` cu gusturile românilor. DE OANA GRECEA ristian D`rm`nescu [tia \nc` din facultate c` o s` se ocupe de afaceri. A urmat cursurile Academiei de Studii Economice, sec]ia management, dar [i-a ajutat tat`l \n afaceri din studen]ie.

D`rm`nescu seniorul avea un business \n care se ocupa tot de comer], iar fiul a continuat tradi]ia. “Dup` care am \nceput pe cont propriu. Tat`l meu fiind inginer s-a dus \n zona de produc]ie, iar eu am continuat \n zona de business [i comer]. Noi am \nceput cu portocale [i citrice, c` la asta reu[eam s` facem volume mari [i pia]a era destul de pu]in explorat`”, poveste[te ac]ionarul Alfredo.

De[i sunt de atâ]ia ani pe pia]`, cei doi antreprenori au preferat pân` anul acesta discre]ia, construind pe o temelie solid` afacerea. “Specializarea este cheia succesului”, spune Cristian D`rm`nescu, investitorul de 38 de ani care conduce divizia Alfredo Foods. Partenerul s`u cu ac]iuni egale \n companie conduce divizia Alfredo Fresh, care se ocup` de distribu]ia de fructe [i legume proaspete, \n special fructe exotice. De când [i-au intersectat destinele, respectiv din 1999 (de[i fiecare din ei \ncepuse businessul separat), cei doi au reu[it s` se \n]eleag` [i s` aib` mereu aceea[i viziune. Compania Alfredo a fost \nfiin]at` ini]ial de Daniel Nistor acum 20 de ani, iar Cristian D`rm`nescu a \nceput independent, \n 1997, cu importul de citrice, categorie unde putea realiza volume mari de vânz`ri [i unde pia]a era destul de pu]in explorat`. “Supermarketurile au \nceput s` existe cu adev`rat dup` 2004. Nici

C

54

Biz

acum nu au o pondere mai mare de 50% din comer], dup` 20 de ani de la Revolu]ie [i mai bine de 10 ani de dezvoltare asidu`. Comer]ul la momentul respectiv se f`cea strict c`tre canalele tradi]ionale”, \[i aminte[te D`rm`nescu.

Pân` s` stabilizeze businessul, cei doi au explorat mai multe categorii de produse, mai multe canale de vânzare, mai multe platforme. Nu s-au aventurat [i nu au gre[it \n mod grav, pentru c`, dac` antreprenorii gre[esc grav, dau faliment, e de p`rere antreprenorul de 38 de ani.

HoReCa, 40% \n IKA (International Key Accounts – lan]urile de retail multina]ionale) [i 50% pe canalele tradi]ionale.

Produsele comercializate sunt pe[te congelat, fructe de mare congelate, carne de pas`re, carne ro[ie (porc, vit`, oaie) [i legume congelate. Ultimele produse au fost ad`ugate \n portofoliul companiei dup` un proiect de dezvoltare durabil` desf`[urat \n parteneriat cu Deloitte (\n 2005 - 2007), prin care au fost identificate alte canale cu poten]ial de cre[tere.

Asta a f`cut ca, pe termen lung, afacerea s` creasc` \ncet dar sigur [i s` ajung`, \n 2011, la o cifr` de afaceri de 50 milioane euro, pe care ac]ionarii cred c` o vor atinge [i \n 2012. Alfredo Fresh are alte canale de distribu]ie [i este, practic, un alt

O AFACERE LA RECE Alfredo Foods a \nceput s` comercializeze pe[te congelat din 2000. Atunci a primit comenzi de la câ]iva distribuitori CIFRE din provincie [i fapAlfredo tul c` aveau experien]` pe pia]a produselor Cifra de afaceri 2011: 50 milioane euro perisabile [i o lejeritate \n comuNum`r de angaja]i: 220 persoane nicarea cu partenerii str`ini i-a Depozite: 5 pentru Alfredo Foods ajutat s` g`seasc` surse bune [i (Gala]i, Constan]a, Bac`u [i Oradea) m`rfurile au fost confirmate. La [i 1 pentru Alfredo Fresh \n Afuma]i, jum`tatea anului 2000, dup` specializat pe fructe [i legume aceast` experien]`, deja deschiproaspete. deau primul depozit de pe[te congelat, la Gala]i. Motivul penVânz`ri: 400-500 de tone/lun` macrou, tru care au deschis acolo [i nu \n 150-200 tone/lunar hering; Bucure[ti? “Locuitorii de pe 300 tone/lunar pangasius. malul Dun`rii au un obicei de consum al pe[telui mult mai protip de afacere. “Suntem speciali[ti \n nun]at decât al]ii”, spune D`rm`nescu. fructe exotice – avem 70% din pia]a de De[i românii nu au o tradi]ie \n consuananas, volume considerabile de mango, mul de pe[te, faptul c` este un produs alide avocado”, ne spune D`rm`nescu. Aici mentar ajut` businessul celor doi vând 80% \n IKA [i 20% \n tradi]ional. antreprenori. Alfredo Foods vinde 10% \n

Cristian D`rm`nescu, ac]ionar Alfredo

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

INVESTI}II

INVESTI}II {I SCHIMB~RI |n 2013 compania \ncepe investi]ia de cinci milioane de euro \ntr-o nou` platform` la Afuma]i, de care e nevoie pentru a cre[te capacitatea de produc]ie [i de stocare a produselor. “La pe[te vrem s` mut`m fabrica de la Constan]a la Bucure[ti [i vrem s` proces`m [i alte tipuri de pe[te”, explic` interlocutorul nostru. Alfredo a devenit de ceva timp un juc`tor regional [i vinde produsele sale [i \n Bulgaria, fostele ]`ri iugoslave, \n Ungaria, iar din toamna lui 2012 sper` s` ajung` \n Republica Moldova [i apoi \n Ucraina. “Este un nou canal de vânzare pe care vrem s` ne concentr`m”, precizeaz` D`rm`nescu.

Chiar dac` au fost curta]i de al]i investitori, cei doi antreprenori nu vor s` vând` decât unor parteneri strategici. “Nu ne dorim doar s` vin` cineva cu banii [i s` ne spun` ce s` facem, pentru c` nu [tie ce s` facem. Ne-au curtat [i fonduri de investi]ii. Sunt un antreprenor care crede c` banii nu sunt chiar totul \n lumea asta [i mai exist` [i mândria lucrului bine f`cut [i ambi]ia de a hr`ni poporul `sta s`n`tos”, mai spune Cristian D`rm`nescu. De[i exist` o tendin]` de a cump`ra produse u[or de consumat, Alfredo vrea s` vând` produse care s` aduc` familia \n jurul mesei, s` fie produse pentru g`tit.

Dac` ar fi s` \mp`rt`[easc` din experien]a sa [i altor antreprenori, D`rm`nescu le-ar spune acestora s` se concentreze pe businessul lor [i s` nu \ncerce s` fac` zeci de activit`]i chiar dac` ele par complementare. “A trecut era antreprenorilor noroco[i [i superficiali, acum trebuie s` munce[ti din greu ca s` po]i s` faci un lucru. Trebuie s` te diferen]iezi, s` te specializezi, nu e o solu]ie s` mergi pe copierea competi]iei”, mai spune acesta. Biz Biz

55

Când succesul VINE PE DOU~ RO}I Dup` ce ani la rând Pegas a fost doar o amintire, a ajuns la o valoare pe care ini]iatorul Atelierelor Pegas o estimeaz` la 2 milioane de euro. Poten]ialul este mult mai mare. Pân` \n 2022, valoarea brandului poate atinge 200 de milioane de euro. DE LOREDANA S~NDULESCU [a cum avem un brand

produc]ie \n Atelierele Pegas, spa]iul \nchiriat \n fosta cl`dire Cina]ional de ma[ini, de ce clop, prima parcare supraetajat` s` nu avem [i un brand din Bucure[ti, construit` la \ncena]ional de biciclete? putul anilor '20, locul unde acum Acesta este fundamentul sunt asamblate dar [i expuse spre pe care [i-a cl`dit ideea de busivânzare noile biciclete Pegas. ness Andrei Botescu, antrepreno|n dou` luni [i jum`tate de la rul care [i-a propus s` revitalizeze lansarea businessului, cu promoPegasul, bicicleta emblematic` din vare preponderent pe Facebook [i copil`ria genera]iei sale. Sociolog prin participarea la o serie de evede forma]ie, cu o specializare \n nimente culturale urbane, au fost Teoria postmodern` a culturii [i vândute aproximativ 260 de biciautor al unei teze de master având clete \n baza unui sistem de rezerca tem` “Brandingul de ]ar`”, pe vare exclusiv online, iar obiectivul care a sus]inut-o la Universitatea din Lund, Andrei Botescu s-a aventurat \n acest proiect \n urm` cu aproximativ doi ani. ECHIPA Atelierele Pegas Ideea i-a venit când, dorindu-[i un nou Pegas, s-a Andrei Botescu – ini]iatorul interesat dac` modelul acesta de proiectului. De forma]ie sociolog cu biciclete se mai produce. Când a specializare \n Teoria postmodern` aflat c` brandul Pegas fusese doa culturii, a lucrat \n ONG-uri. borât de concuren]a venit` din Anamaria Georgescu – Project partea produselor de import, [i-a Manager. De forma]ie sociolog, cu dat seama c` a g`sit ideea de afaexperien]` \n managementul de cere pe care o c`uta. “|ntotdeauna proiect al unor echipe multiculturale mi-am dorit s` m` ocup de o afa\n companii multina]ionale. cere. Pân` s` \ncep proiectul Pegas Adrian Tea[` – director tehnic. am \nv`]at despre afaceri, Mecanic, biciclist semiprofesionist, tranzac]ionând ac]iuni pe bursa de analizeaz` noile modele de biciclete valori. Dup` 8 ani de preg`tiri am care apar pe pia]`. f`cut pasul \n lumea real`.”

Ciprian Frunzeanu – designer, cu Lumea real` a \nsemnat doi ani specializare \n design industrial, [i de munc` de proiectare al`turi de specialist \n promovare online. o echip` de speciali[ti \n design, Alexandru Manda – director de inginerie mecanic`, marketing [i vânz`ri. Specialist \n marketing [i management de proiect, la finalul comunicare. c`rora a \nceput primul sezon de

A

56

Biz

ANTREPRENORIAT

Atelierele Pegas Investi]ia ini]ial`: 70.000 de euro Capacitatea de produc]ie: 1.000 de biciclete/ an Biciclete vândute \n 2012 (estimare): 560 ajung` la o capacitate de 300.000 de biciclete anual. Din calculele lui Andrei Botescu, pentru o produc]ie de 10.000 de biciclete pe an, ar fi necesar` o investi]ie de minimum 300.000 de euro.

Andrei Botescu, antreprenor, Atelierele Pegas

FOTO: VALI MIREA

pân` la finalul anului este CIFRE s` vând` \nc` 300 de biciclete. Poten]ialul este \ns` mult mai mare. |n prezent, cu cei 70.000 de euro investi]i, din care 20% aloca]i pentru utilaje [i amenajarea spa]iului, 50% pentru capital de rulaj (stocuri de piese), 15% pentru chirie [i amenajarea spa]iului, 10% pentru personal [i 5% pentru promovare, Atelierele Pegas au o capacitate anual` de produc]ie de 1.000 de biciclete, cu planul ca \n maximum opt ani s`

START-UP

Deocamdat`, toate \ncas`rile sunt reinvestite \n stocuri de piese, \n utilaje noi [i \n proiectarea noilor produse ce vor ap`rea \n sezonul urm`tor, pentru care ar fi nevoie de ob]inerea unui credit astfel \ncât afacerea s` se dezvolte.

Planurile sunt ambi]ioase.

Acestea depind \ns` foarte mult de reac]ia pie]ei, care pân` acum s-a dovedit extrem de entuziast`, dar [i de g`sirea surselor de finan]are necesare. Dac` totul merge conform planului, pe viitor micul atelier de proiectare [i asamblare din centrul Bucure[tiului s-ar putea transforma \ntr-o adev`rat` fabric` cu linii automatizate de asamblare, vopsit [i sudur` cadre. “La nivel macroeconomic, \n viitorul apropiat \n Europa de Est va exista un climat favorabil [i competitiv pentru produc]ia componentelor de biciclet`. Vrem s` fim printre primii care prind r`d`cini solide aici”, declar` Andrei Botescu, optimist fa]` de perspectivele de cre[tere ale businessului s`u.

Produc]ia noului Pegas a \nceput cu un singur model – Strada – inspirat din cel mai popular model al m`rcii, \n variantele de dam` [i de b`rbat [i \n mai multe configura]ii de culori. Designul [i dot`rile \mbin` stilul retro din anii ’70, caracterizat de banana-seat, coarne \nalte, cadru de cruiser [i pedale retro, cu tendin]ele [i standardele de calitate actuale.

Primii clien]i au fost cei care au folosit aplica]ia de rezerv`ri pe Facebook, lansat` cu trei luni \nainte de finalizarea primelor biciclete.

De altfel, re]eaua de socializare a ajutat la promovarea relans`rii Pegas [i o cot` important` din vânz`ri se datoreaz` comunic`rii pe Facebook. Nu este exagerat s` spunem c` pagina Bicicletele Pegas, cu peste 40.000 de fani \n prezent, este cea care a ajutat decisiv la propagarea fenomenului Pegas. Biz Biz

57

strategie Toat` lumea face marketing Asculta]i cu mare aten]ie ce v` spun: marketingul este prea important pentru orice brand [i companie ca s` fie l`sat doar pe mâna oamenilor de marketing. De fapt, n-o spun doar eu, dar simt nevoia s-o repet.

DE PAUL GARRISON semenea marketingului, al c`rui scop fundamental este s` creasc` a[a-numita “customer value” (valoarea unei companii sau a unui brand \n ochii consumatorilor fa]` de concuren]ii s`i), [i strategia trebuie s` devin` din exclusiv` inclusiv` – de la o activitate rezervat` câtorva persoane la una \n care s` fie implicat` \ntreaga organiza]ie. |n multe companii, un factor care \mpiedic` acest lucru \l reprezint` gândirea atât de arogant` cu privire la strategie, \ncât aceasta a ajuns s` fie deta[at` de afacerea \n sine. Strategia este, de fapt, cea mai bun` cale de a ob]ine rezultatul dorit, un mijloc prin care \]i \ndepline[ti obiectivul propus.

Sergio Zyman, fost CMO la CocaCola, spunea: “Marketingul e prea important ca s`-l l`s`m \n mâna oamenilor de marketing”. Zyman \ncerca s` d`râme bariera reprezentat` de ideea c` numai departamentul de marketing \n]elege clientul. |ntr-o lume bazat` pe comand` [i control, abordarea de marketing prin care departamentul \n cauz` administreaz` [i interpreteaz` toate informa]iile cu privire la clien]i ar fi mai bun`. Dar \ntr-o lume aflat` \n cre[tere exponen]ial`, cum este a noastr`, exist` o nevoie fundamental` ca toat` organiza]ia s` 58

Biz

\n]eleag` [i s` livreze valoare pentru client.

STRATEGIA EXPONEN}IAL~ To]i angaja]ii din organiza]ie pot [i trebuie s` gândeasc` strategic cu privire la activitatea lor. Pentru ca acest lucru s` devin` posibil, managerii trebuie s` goleasc` termenul “strategie” de orice \n]eles pre]ios [i s` ajung` la ceea ce \nseamn` cu adev`rat strate-

gia: g`sirea celei mai bune [i eficiente c`i de a ob]ine rezultatul dorit. S` vedem la ce se refer` cuvântul “exponen]ial”. G`sirea strategiei geniale nu \nseamn` numai s` stabile[ti cea mai bun` direc]ie, ci [i s` angrenezi \ntreaga organiza]ie cu scopul de a permite ideilor care genereaz` cre[tere s` vin` [i de la e[aloanele inferioare. To]i angaja]ii trebuie s` acorde importan]` [i timp modalit`]ilor de \ndeplinire a

obiectivelor. Strategia nu trebuie s` fie apanajul exclusiv al vreunui nivel sau departament. Ea nu trebuie expediat`, pur [i simplu, de sus \n jos spre executare, ci trebuie s` devin` un stil de gândire adoptat [i practicat la toate nivelurile organiza]iei.

Cheia pentru activarea capabilit`]ilor strategice \ntr-o organiza]ie este trasarea unor obiective, nu doar a unor sarcini. Managerul trebuie s`-i traseze unui subordonat un obiectiv [i s`-i cear` s` pun` la punct o strategie, inclusiv detalii despre cum are de gând s` \ndeplineasc` sarcina. Imagina]i-v` puterea exponen]ial` a acestei abord`ri! Managerii trebuie s` aib` \ncredere \n gândirea strategic` a oamenilor cu care lucreaz`. E nevoie de numai doi pa[i pentru a da frâu liber puterii exponen]iale a gândirii strategice a oamenilor din organiza]ie. |n primul rând, to]i angaja]ii trebuie s` \n]eleag` ce \nseamn` “customer value” [i cum se aplic` acest lucru pentru fiecare \n parte. Astfel, \n loc doar s` execute, ei trebuie s` execute corect – [i \n acest mod adaug` valoare. |n al doilea rând, trebuie trasate obiective, nu sarcini. Angaja]ilor trebuie s` li se cear` s` se gândeasc` la obiectivele lor [i s` vin` cu idei (adic` strategii) legate de cum s` genereze “customer value”.

LEADERSHIP-UL EXPONEN}IAL S` ne gândim mai mult la conducere [i mai pu]in la gestionare managerial`.

Mul]i manageri sunt mândri de faptul c` pot face mai multe lucruri \n acela[i timp [i simt nevoia s` rezolve toate problemele minore care apar. Ca urmare, sunt mereu foarte ocupa]i. Liderii \ns` g`sesc o cale de a se ridica deasupra acestor lucruri [i \[i dau seama c` a avea timp s` te gânde[ti, precum [i ideile care decurg din timpul alocat gândirii sunt nepre]uite. Cea mai cerut` calitate a unui manager \n mediul de afaceri competitiv [i sofisticat din ziua de azi este capacitatea de a separa lucrurile care trebuie f`cute de cele care pot fi f`cute [i trebuie s` fie f`cute.

“Ocupat” [i “eficient” nu merg neap`rat mân` \n mân`.

Liderii exponen]iali fac mai mult decât atât. Ei au descoperit puterea di-

semin`rii leadership-ului \n organiza]ie.

Liderul reu[e[te s` ob]in` \n]elegerea \n materie de business ([tie \ncotro trebuie s` mearg` compania), dar [i \n]elegerea uman` (\i implic` pe to]i \n direc]ia respectiv`). Ca rezultat, se ajunge la obiectiv mult mai repede, mai precis exponen]ial de repede. Liderul exponen]ial [tie c` secretul pentru ca subordona]ii lor s` se dedice emo]ional este ca el s` \n]eleag` ce anume motiveaz` oamenii. Ace[ti lideri au flexibilitatea de a ajusta sarcinile pe care le traseaz` ast-

magazin. Marketingul trebuie f`cut clien]ilor, echipei de vânz`ri, distribuitorilor, retailerilor.

Nu o dat` am auzit marketerii plângându-se c` oamenii de la vânz`ri se cred exper]i \n marketing. P`i chiar sunt!

Un avantaj solid pe care \l po]i avea ca marketer este s` tratezi [i restul organiza]iei – [i mai ales departamentul de vânz`ri – ca pe ni[te oameni din marketing. Oamenii de vânz`ri [tiu foarte multe despre clien]i [i despre restul lan]ului valorii, astfel \ncât comunicarea cu ei va func]iona \n ambele sensuri.

S` lu`m un exemplu. Dac` PAUL GARRISON este e[ti un marketing manager bun profesor de marketing [i [i munce[ti din greu, po]i comufost decan al Central Euronica, \n principiu, cu maximum pean University Business 100 de angaja]i din vânz`ri penSchool, iar acum pred` la tru a fi sigur c` ace[tia \n]eleg Maastricht School of Mavaloarea brandului. Dar ace[ti nagement România [i 100 de oameni vor veni \n conSkolkovo School of Manatact cu 1.000 de reprezentan]i ai gement din Moscova. A ludistribuitorilor [i \i vor face [i pe crat \n marketing mai bine ace[tia s` \n]eleag` valoarea de 30 de ani. De-a lungul brandului. Distribuitorii [i oacarierei a lucrat la Procter & Gamble [i Coca-Cola. A menii lor de la vânz`ri vor avea fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar remuni]ia necesar` pentru a imcent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garplica alte 25.000 de persoane rison Group, \n Budapesta. din retail. La rândul lor, ace[tia, care acum au \n]eles brandul [i-l sprifel \ncât s` \ncorporeze atât ]elurile lor jin` din convingere, au ce le trebuie profesionale, cât [i ]elurile lor personale – pentru a coopta 10.000.000 de clien]i. ambele conteaz`. Liderii exponen]iali Pe vremea când lucram la Coca-Cola inspir` [i celorlal]i leadership. Ei nu exista o politic`: fiecare om din orgadoar aprind un foc \ntr-o organiza]ie, niza]ie trebuia s`-[i poat` aduce conci creeaz` o atmosfer` propice pentru tribu]ia personal la programele de aprinderea a mii de focuri – [i asta \n marketing \nainte de a fi prezentate fiecare zi. clien]ilor. Nu era ceva u[or de f`cut, deoarece aveam mai bine de 1.300 perLAN}UL EXPONEN}IAL AL VALORII soane care desf`[urau diverse activit`]i Ca s` ob]ii “customer value” trebuie s`-]i \n toat` ]ara. Ca angaja]i ai departamenimplici clien]ii, iar ca s`-]i implici clien]ii tului de marketing, c`l`toream mult la trebuie s`-]i implici angaja]ii. |n majoricentrele de vânz`ri din ]ar` pentru a extatea companiilor exist` factori care inplica planurile pe care le avea compania fluen]eaz` clien]ii [i pe care tu nu-i po]i pentru urm`toarele zile [i s`pt`mâni. controla, \ns` ar trebui s-o faci. Ace[ti Nu ratam nici oamenii din produc]ie [i factori afecteaz` “customer value” – nici m`car schimbul de noapte. Nu de unde [i sintagma de lan] al valorii. Este numai c` am primit idei excelente \n vorba despre furnizori \n amonte, despre cadrul acestor discu]ii, dar ne-am [i asidistribuitori [i engrosi[ti \n aval, despre gurat c` to]i cei implica]i [tiu ce facem [i retaileri [i dealeri la nivelul clientului. de ce facem ceva. Odat` ce aflau aceste Când faci marketing, trebuie s`-l faci penlucruri, ei le \ncorporau \n modul \n care tru \ntreg lan]ul. Puterea indicatorului \[i desf`[urau activitatea, indiferent care “customer value” cre[te exponen]ial de-a era aceasta. Iar noi, la rândul nostru, ne lungul lan]ului când faci marketing penf`ceam treaba mai bine [i mai eficient tru toat` lumea, \ncepând cu distribuitodatorit` aportului lor. Biz rii [i terminând cu vânz`torii din Biz

59

Aegis aduce divizia DIGITAL~ ISOBAR \n România Aegis Group, reprezentat \n România de Carat [i Vizeum, se preg`te[te de intrarea pe pia]` a Isobar. Harmuth Riester, CEO Aegis Media, Turcia, România & Bulgaria, estimeaz` c` tranzac]ia, ce urmeaz` a avea loc prin achizi]ia unei agen]ii locale de digital, s-ar putea \ncheia pân` la finele acestui an. DE LOREDANA S~NDULESCU armuth Riester a preluat \n 2006 coordonarea Aegis Turcia, companie pe care \n cinci a crescut-o de la o echip` de 20 la 130 de persoane, a propulsat-o \n top 3 de la locul 10-11, potrivit clasamentului RECMA, cu cre[teri anuale considerabile ale cifrei de afaceri [i a consolidat-o prin intrarea pe pia]a turceasc` al`turi de Carat a celorlalte patru agen]ii din grupul de comunicare Aegis: Isobar, Vizeum, iProspect, Posterscope. Acum Harmuth Riester are o nou` provocare: replicarea succesului Aegis Turcia \n Bulgaria [i România, a c`ror coordonare a preluat-o de mai bine de un an.

Istanbul, Sofia, Bucure[ti. Cum v` \mp`r]i]i \ntre cele trei ora[e?

Nu le percep ca fiind ora[e din ]`ri diferite, ci mai degrab` ca ni[te birouri separate pentru care lucrez. Exist` asem`n`ri, \ns` sigur c` exist` [i provoc`ri diferite. |n Bulgaria am trecut prin dou` afilieri, iar \n România Carat a trecut printr-o perioad` dificil` \n ultimii ani, \ns` \n prezent consider c` situa]ia s-a stabilizat [i ne-am definit o strategie solid`. Concret, \n fiecare lun` 60

Biz

stau câte 3-4 zile \n Istanbul, Sofia [i Bucure[ti. Periodic c`l`toresc [i \n Germania. Nu v`d a[a o mare dificultate \n condi]iile \n care cu noile tehnologii po]i lucra de oriunde \n lume.

Ce v-a determinat s` accepta]i provocarea de a prelua managementul Aegis România [i Bulgaria? |n urm` cu [ase ani, Aegis era reprezentat` \n Turcia numai de Carat.

Acum sunt prezente toate cele cinci companii din grupul Aegis. |n cinci ani, compania a crescut de la 20 de oameni la 130 [i a urcat \n top 3, potrivit RECMA. |n acest moment, Aegis Turcia este cu 5-6 ani \n fa]a României [i experien]a acumulat` acolo ne poate ajuta s` cre[tem mai repede [i aici. Toate pie]ele trec prin etape similare de dezvoltare. Ce au f`cut Germania [i Marea Britanie \n urm` cu 20 de ani a f`cut Turcia \n urm` cu [ase ani. Acum ]`ri precum Bulgaria [i România trec prin acelea[i etape. Singura diferen]` este c` acum noile pie]e emergente nu-[i mai permit s` aib` o perioad` \ndelungat` de tranzi]ie, trebuie s` recupereze mult mai repede, pentru c` clien]ii vor

acela[i produs livrat simultan [i \n România, [i \n Marea Britanie.

Cum se implic` grupul-mam` \n dezvoltarea companiei din România?

Anual investim 70.000 de euro \n derularea unui studiu pentru a \n]elege comportamentul de consum [i preferin]ele consumatorilor. Aceasta este o dovad` clar` c` re]eaua vrea acelea[i rezultate \n toate ]`rile \n care este prezent`.

Cât din veniturile grupului provin din digital [i care este procentul pentru România? |n prezent, la nivel gobal, 37% din veniturile Aegis Group provin din zona comunic`rii digitale. Cre[terile anuale sunt \n medie de 3%. Veniturile pe care le \nregistr`m \n România din digital s-au ridicat la 15% anul trecut. Iar per total pia]` \n România, estim`m c` \n doi ani digitalul va ajunge la 25%.

La nivel de grup, Aegis a raportat o cre[tere organic` de 9% [i conturi noi \n valoare de 3,2 miliarde de dolari. Care sunt rezultatele pe pia]a româneasc`? |n 2009, compania a sc`zut de la 25 de milioane de euro, cât a \nregistrat \n

STRATEGIE MEDIA

2008, la 15 milioane de euro. |n 2010 a urcat la 30 de milioane de euro, sum` la care s-a men]inut \n 2011, concomitent cu men]inerea num`rului de clien]i. |n prezent suntem \n pitch-uri pentru 3-4 clien]i, pe care dac`-i câ[tig`m vom avea o cre[tere de 10% – 50%, \n func]ie de rata de succes.

Care au fost primele m`suri pe care le-a]i adoptat de la preluarea mandatului?

Am investit \n programe de training [i coaching, astfel \ncât acum avem o echip` foarte bun`. Unii dintre angaja]ii Aegis din România au mers la traininguri \n filiala din Turcia, care este mai avansat` din punct de vedere digital. Am investit, de asemenea, \n programe de e-learning.

Prioritatea num`rul unu a fost s` ne asigur`m c` putem livra [i din România aceea[i calitate a produselor ca peste tot \n lume pentru clien]ii no[tri. |n plus, am continuat s` ne concentr`m pe zona digital`. Dac` \n urm` cu un an [i ceva aveam un singur om care se ocupa de serviciile digitale, acum avem trei persoane dedicate acestor servicii.

Ce fel de pia]` este Aegis pentru România?

Este o pia]` emergent` cu un poten]ial \n care credem. De aceea continu`m investi]iile. Obiectivul pe termen lung este s` avem prezente aici toate cele cinci branduri din portofoliul Aegis (Vizeum, Carat, Isobar, iProspect [i Posterscope).

Deocamdat` suntem prezen]i numai prin primele dou`. Suntem \n discu]ii avansate pentru o poten]ial` intrare pe pia]` a Isobar anul acesta prin achizi]ia unei agen]ii digitale locale.

HARMUTH RIESTER , CEO Aegis Media, Turcia, România & Bulgaria

FOTO: VALI MIREA

Cum comenta]i recenta achizi]ie a Aegis de c`tre Dentsu?

Cred c` va fi o sinergie \ntre cele dou` companii. Aegis are o prezen]` puternic` \n Americ` [i Europa, \n timp ce Dentsu este o companie foarte puternic` \n Asia. Prin aceast` fuziune, \n valoare de 4,9 miliarde de dolari, ce va fi finalizat` \n trimestrul patru al acestui an, ne vom completa reciproc. Biz Biz

61

omånii au demonstrat de mai multe ori c` au talent cånd vine vorba s` performeze pe o scen`, \n fa]a unui public numeros, chiar urm`ri]i atent de obiectivele camerelor de filmat. Dar se pare c`, pe scena corporatist`, departe de ochiul insistent al camerelor, romånii nu prea mai au talent. O demonstreaz` un studiu realizat recent de ManpowerGroup Romånia, companie specializat` \n recrutare [i selec]ie de personal [i consultan]` \n resurse 62

Biz

umane. Potrivit raportului, dup` cel de al [aptelea an consecutiv \n care se \nregistreaz` o criz` mondial` de talente, \n continuare peste o treime dintre angajatori \ntåmpin` dificult`]i \n identificarea candida]ilor cu poten]ial.

Studiul trage un semnal de alarm` pentru angajatorii care s-au resemnat \n fa]a imposibilit`]ii de a g`si competen]ele necesare pentru propriile companii [i, mai ales, sanc]ioneaz` lipsa unei lupte \mpotriva percep]iei

STRATEGIE MANAGEMENT

R`zboiul talentelor face deja victime Adåncirea deficitului de talente din organiza]ii poate contribui la formarea unei crize pe termen lung: lipsa angaja]ilor vedet` are leg`tur` direct` cu productivitatea sc`zut`.

DE OVIDIU NEAGOE potrivit c`reia resursele umane cu grad \nalt de specializare nu mai sunt disponibile.

Companiile trebuie s` dezvolte modele flexibile de configurare a for]ei de munc`, formate din angaja]i permanen]i [i temporari, pentru a putea face fa]` fluctua]iilor. “Este alarmant` aceast` schimbare a modului \n care percepem impactul”, spune Jeffrey Joerres, pre[edinte [i CEO al ManpowerGroup.

“La ora actual`, angajatorii trebuie s`

dezvolte \n mod proactiv o strategie de recrutare [i de dezvoltare a for]ei de munc`, dac` vor s` r`mån` competitivi [i s`-[i ating` rezultatele dorite. De[i aceast` dificultate de a g`si «omul potrivit la locul potrivit» este o problem` veche, acceptarea ei ca o nou` normalitate nu este solu]ia pentru a r`måne competitivi \n aceast` economie din ce \n ce mai volatil`, o caracteristic` distinctiv` a «Erei Resursei Umane»”, mai spune Joerres.

NOILE LEGI ALE ATRAC}IEI Pe m`sur` ce economiile \[i vor reveni din recesiunea global` care a sufocat procesul de cre[tere la nivel mondial, companiile vor avea de \nfruntat o nou` problem`, specific` noii “ere a resursei umane”. |n aceast` er`, unul dintre cele mai importante motoare de cre[tere \l constituie exact capitalul uman. Cum companiile \ntåmpin` dificult`]i din ce \n ce mai mari \n angajarea oamenilor talenta]i, factorul de diferen]iere dintre Biz

63

succes [i e[ec \l va constitui capacitatea de atragere a celor mai buni candida]i.

Potrivit raportului ManpowerGroup Romånia, 56% dintre angajatori au indicat c` era de a[teptat ca posturile neococupate s` aib` un impact mic sau inexistent asupra unor factori cheie de interes, precum clien]ii sau investitorii, \n cre[tere de la 36% cåt \nregistra \n anul 2011.

Atitudinea de resemnare amenin]` s` agraveze [i mai mult criza de talente. |n Romånia, un procent de 45% dintre angajatori declar` c` reu[esc cu dificultate s` identifice angaja]i cu poten]ial, procent care se afl` peste media \nregistrat` la nivel global, care atinge valoarea de 34%. Cele mai mari probleme \n acoperirea posturilor cheie le \ntåmpin` angajatorii din Japonia (81%), Brazilia (71%), Bulgaria (51%), Australia (50%) [i SUA (49%). La polul opus, printre angajatorii cu cele mai pu]ine b`t`i de cap se num`r` Irlanda, unde numai 2% \ntåmpin` probleme \n g`sirea celor mai buni angaja]i, Olanda (7%), Spania (9%), Africa de Sud (10%) [i Marea Britanie (11%). “Organiza]iile trebuie s` \n]eleag` c` de cele mai multe ori trebuie s` aplic`m regula «Investe[te pentru a avea rezultate», lucru care de altfel este valabil [i \n cazul candida]ilor”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “{i asta pentru c`, de[i am reu[it s` identific`m [i s` atragem talente \n compania noastr`, este important s` investim [i s`-i preg`tim pe acei oameni, astfel \ncåt s` \i re]inem \n organiza]ie [i s` ob]inem performan]` din partea lor. |n general, cei cu adev`rat talenta]i \ntr-un domeniu anume caut` s` se perfec]ioneze \ncontinuu [i, ca atare, vor c`uta organiza]ii care pun pre] pe formarea profesional`”, adaug` Corina Diaconu.

Ce este de f`cut pentru diminuarea efectelor adåncirii crizei de talente? Tot studiul realizat de ManpowerGroup Romånia vine cu r`spunsul. Furnizarea programelor de training destinate dezvolt`rii personalului existent (25% dintre responden]ii la studiu consider` c` aceasta este o solu]ie), l`rgirea ariei de 64

Biz

c`utare a candida]ilor potrivi]i, dincolo de pia]a local` (12%), numirea \n pozi]iile vacante a personalului f`r` competen]e, dar care prezint` poten]ial de dezvoltare (12%) [i punerea accentului pe strategiile de reten]ie a personalului aflat \n func]iile cu risc mare de deficit de candida]i (9%).

Printre cele mai pu]in apreciate m`suri, responden]ii amintesc de oferirea unor salarii mai mari la angajare (8%), \mbun`t`]irea pachetelor de beneficii salariale, inclusiv oferirea unor bonusuri

ROMÅNII NU AU TALENT }`rile care \ntåmpin` cele mai mari dificult`]i \n acoperirea locurilor de munc` disponibile (media global` este de 34%)

Loc

}ar`

Procent

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Japonia Brazilia Bulgaria Australia SUA India Noua Zeeland` Taiwan Panama Romånia

81% 71% 51% 50% 49% 48% 48% 47% 47% 45%

Surs`: Manpower

OLIMPICII FOR}EI DE MUNC~ |n ciuda adåncirii deficitului de talente la nivel global, exist` state \n care angajatorii reu[esc s` identifice [i s` angajeze cu u[urin]` candida]i “vedet`”.

Loc

}ar`

Procent

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Irlanda Olanda Spania Africa de Sud Marea Britanie Cehia Italia Slovacia Norvegia China

2% 7% 9% 10% 11% 14% 14% 17% 22% 23%

Surs`: Manpower

la angajare (7%), cre[terea accentului pe identificarea unor noi surse de personal talentat (7%) [i \ncheierea unor parteneriate cu institu]iile educa]ionale pentru crearea unor curricule care s` r`spund` deficitului de talente (7%).

“Trebuie ca mediul de business s` se implice mai mult \n mediul educa]ional pentru a stimula [i a cre[te competen]ele necesare [i atitudinea corect` \nc` din acea etap`, pentru a se asigura c` exist` o pepinier` de tineri din care mai tårziu s` poat` selecta”, spune M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Human Resource Consulting, firm` specializat` \n consultan]` \n management [i resurse umane. Totodat` este foarte necesar s` existe programe de talent management articulate \n organiza]ii care s` stimuleze reten]ia talentelor [i cre[terea acestora.

Identificarea, motivarea [i dezvoltarea oamenilor care au competen]e [i poten]ial sunt cruciale pentru o performan]` financiar` s`n`toas` a companiei.

DIN CRIZ~ |N CRIZ~ Companiile române[ti \ntåmpin` dificult`]i \n identificarea [i atragerea angaja]ilor cu poten]ial. Dar care sunt motivele pentru care departamentele de resurse umane din companii nu reu[esc s` \ntregeasc` echipele cu angaja]i vedet`? Potrivit raportului realizat de ManpowerGroup Romånia, lipsa candida]ilor disponibili din pia]` este cea mai important` problem`, identificat` de 33% dintre responden]ii la studiu. Urmeaz` apoi lipsa calific`rilor tehnice (33%), lipsa experien]ei (24%), lipsa calific`rilor de comunicare (18%), candida]i care solicit` un nivel salarial mai mare decåt oferta (13%), lipsa candida]ilor dispu[i s` accepte pozi]ii part-time (4%) [i pozi]ia geografic` nefavorabil` (4%). “De obicei pozi]iile de management de top sunt mai senzitive, pentru c`, pe lång` experien]a specific` [i competen]ele intelectuale c`utate, la acest nivel sunt foarte importante personalitatea [i valorile individuale”, spune M`d`lina B`lan despre posturile cele mai dificil de acoperit.

STRATEGIE MANAGEMENT

Cea mai surprinz`toare concluzie a studiului reiese din faptul c` procentul angajatorilor care consider` c` deficitul de personal talentat afecteaz` foarte pu]in sau deloc principalele categorii de stakeholderi a crescut considerabil, de la 36%, cåt \nregistra \n anul 2011, la 56% pentru acest an. “Chiar dac` angajatorii nu v`d o problem` \n a l`sa func]ii importante neocupate \n prezent, aceast` prioritate va reveni \n aten]ia lor \n viitor, atunci cånd rata [omajului probabil va sc`dea, iar personalul talentat va fi mai greu de g`sit”, spune Valentin Petrof, Country Manager la ManpowerGroup Romånia. “Angajatorii trebuie s`-[i elaboreze planurile pe termen lung, pentru c` nu vor putea forma o for]` de lucru competent` imediat ce economia \ncepe s`-[i revin`. Competen]a trebuie angajat` acum, pentru c` nu va fi disponibil` \n mod automat atunci cånd vor avea nevoie de ea”, arat` Petrof.

PRODUCTIVITATE |N SC~DERE Recunoscu]i \n Europa pentru num`rul mare de ore lucrate s`pt`månal, romånii nu au aceea[i reputa]ie cånd vine vorba despre m`surarea productivit`]ii. |ntr-un sondaj realizat \n statele Uniunii Europene, Romånia ocup` locul cinci, \n func]ie de num`rul de ore lucrate s`pt`månal, acesta reu[ind s` ajung` la 40,5. |n fruntea clasamentului se afl` Grecia cu 42,2 ore pe s`pt`mån`, Cehia (41,2), Bulgaria (40,9) [i Polonia (40,6). “Nu de fiecare dat` angaja]ii genereaz` calitate. Dac` st`m 10 ore pe zi la birou nu \nseamn` c` am fost [i productivi. Cel mai important este s` stabilim ni[te obiective exacte, s` [tim ce avem de f`cut, \n ce termene [i cum anume”, spune Corina Diaconu, Managing Director la ABC Human Capital. |ntr-un studiu realizat recent de compania PricewaterhouseCoopers

(PwC) se arat` c`, \n companiile din Europa, productivitatea angaja]ilor atinge minime istorice, fiind la un nivel sc`zut pentru al cincilea an consecutiv. Sc`derea productivit`]ii s-a accentuat \n anul 2011, dup` o relativ` stabilizare \n perioada 2006 – 2010, iar pentru acest an, tot potrivit PwC, 78% dintre de]in`torii fråielor companiilor pl`nuiesc conturarea unor strategii \n managementul talentelor, ca r`spuns la realit`]ile actualului mediu de afaceri global. Mai mult, 31% dintre ace[tia au declarat c` limit`rile \n atragerea talentelor au frånat procesele de inova]ie din companii [i numai 30% se arat` \ncrez`tori c` pe viitor vor reu[i s` identifice [i s` angajeze talente. Cu toate c` productivitatea a urmat un drum descendent, costurile recrut`rii au crescut cu 16% din 2009 la 55.000 de dolari, valoare la care au ajuns anul trecut. Biz

Biz

65

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Anul trecut, topul celor mai puternice m`rci rom창ne[ti arat` cre[teri ale produselor alimentare [i ale celor de igien` personal` [i sc`deri pentru categoriile de servicii, bunuri de folosin]` \ndelungat` [i b`uturi alcoolice.

Anul acesta, tendin]ele identificate \n 2011 continu` \n aceea[i direc]ie. DE LOREDANA S~NDULESCU

66

Biz

Biz

67

T endin]a aceasta este

fireasc` \n vremuri de criz` [i indic` faptul c` oamenii au devenit mai pragmatici, mai centra]i pe sine [i pe satisfacerea unor nevoi elementare – de alimenta]ie [i igien`.

Serviciile [i produsele de folosin]` \ndelungat` scad pe fondul declinului puterii de cump`rare a consumatorilor. B`uturile alcoolice scad \n putere (nu neap`rat \n consum) pe fondul con[tientiz`rii necesit`]ii de cre[tere a imunit`]ii personale.

Oamenii sunt mai aten]i la ce consum` [i la cum economisesc energie astfel \ncât s` fie mai rezisten]i la schimb`rile din mediu (economice, politice sau de orice alt` natur`).

Putem anticipa astfel intrarea \ntr-o nou` etap` de evolu]ie a consumatorului din România – etapa \n care avem de-a face cu un consumator [i un cump`r`tor ceva mai matur, cu mai mult`

68

Biz

experien]`, capabil s` aleag` \n cuno[tin]` de cauz`, f`când uz de criterii de selec]ie tipice omului modern. |n clasamentul de anul acesta avem patru m`rci nou intrate (Caroli, Adria, Silva [i Dedeman), \n timp ce cinci m`rci s-au men]inut pe acelea[i pozi]ii ca anul trecut (Borsec, Romtelecom, BRD, Perla Harghitei [i Frutti Fresh).

La capitolul cre[teri spectaculoase \n 2012 se \nscriu branduri precum Fares, Dero, Elmiplant, Pate Bucegi, \n general m`rci de alimente [i \ngrijire personal`.

Interesant` este anul

acesta [i cre[terea Arctic, care \n anii trecu]i se situa pe pozi]ii foarte joase \n top.

O ascensiune deosebit` este \nregistrat` anul acesta de categoria alimente, respectiv subcategoria mezeluri, Cris-Tim fiind unul dintre brandurile ce se reg`sesc \n primele 10 m`rci române[ti \n 2012.

Cele mai mari sc`deri \n clasament le-au avut: Timi[oreana (-29), Murfatlar (-24), Cotnari (-22), Ursus (-18), Bergenbier (-13), BCR (-12), Dacia (-11).

Borsec este pentru al treilea an consecutiv lider

\n topul m`rcilor române[ti. |n ultimii ani Borsec a fost destul de constant \n promovare, disciplinat, perseverent, nu a dezam`git [i astfel r`mâne \n fruntea topului.

Gerovital a crescut \n top ca urmare a promov`rii constante din ultimii ani [i a lans`rii de noi produse.

2011 a fost pentru Gerovital un an \n care a comunicat, a inovat, a \mbun`t`]it ambalajul.

Pe scurt, a \ntinerit.

Dorna, Poiana, La Dorna au avut o evolu]ie relativ constant`.

Ele sunt percepute ca branduri române[ti contemporane,

TOP 50 BRANDURI ROMÅNE{TI TOP 50 BRANDURI ROMÂNE{TI LOC 2012

simboluri ale prezentului valoros românesc.

Plafar \[i continu` evolu]ia ascendent`.

Lansarea brandului \n retail a dus la o revitalizare a imaginii acestuia \n mintea consumatorului.

Acela[i lucru este valabil [i pentru Fares, brand de ceaiuri, intens promovat \n ultimii ani.

Fares [i Plafar au beneficiat [i de cre[terile \nregistrate de subcategoria produselor eco-bio, cel pu]in la nivel de percep]ie. |n top 10 se mai afl` Kandia [i Napolact, m`rci cu istorie \n România.

Pozi]ia lor vine s` justifice

tendin]a consumatorilor de a valoriza ceea ce a rezistat \n timp, \n ciuda intemperiilor.

CONCLUZII A treia edi]ie a topului m`rcilor române[ti puternice indic` o tendin]` clar` spre pragmatism a consumatorului din România. M`rcile de r`sf`] scad, cele de \ntre]inere cresc.

Acesta poate fi atât un efect al crizei economice, cât [i un semn de evolu]ie [i maturizare a consumatorului din România.

Astfel putem intui

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

BRAND Borsec Gerovital Dorna Poiana LaDorna Plafar Cris-Tim Kandia Napolact Fares Pate Scandia Farmec Elmiplant Dero Pate Bucegi Izvorul Minunilor Romtelecom BCR Dacia Covalact BRD Perla Harghitei Zuzu Petrom Primola Bibor]eni Rom Banca Transilvania CEC Arctic Eugenia Albalact Frutti Fresh M`gura Murfatlar Cotnari Caroli Doina Timi[oreana Laura Ursus Adria Bergenbier RoStar Ciuc Domo Ciuca[ Bucegi Silva Dedeman

DOMENIU Ape minerale Cosmetice Ape minerale Dulciuri Lactate Produse naturiste Industria alimentar` Dulciuri Lactate Ceaiuri Industria alimentar` Cosmetice Cosmetice Produse de cur`]enie Industria alimentar` Ape minerale Telecomunica]ii B`nci Auto Lactate B`nci Ape minerale Lactate Industria petrolier` Dulciuri Ape minerale Dulciuri B ` n ci B`nci Electrocasnice Dulciuri Lactate B`uturi r`coritoare Dulciuri Vin Vin Industria alimentar` Cosmetice Bere Dulciuri Bere B`uturi r`coritoare

Bere Dulciuri

Bere Electroretail

Bere Bere Bere Bricolaj

LOC 2011 1 4 5 2 7 9 15 3 12 28 13 16 26 27 29 18 17 6 8 32 21 22 24 19 20 34 25 31 36 40 35 42 33 38 11 14 – 37 10 39 23 – 30 43 41 47 44 45 – –

Biz

69

TOP 10 M~RCI DE MEDIA {I DE DIVERTISMENT LOC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

c` românul este ast`zi mai orientat c`tre produse care ofer` un raport echilibrat \ntre emo]ie [i pragmatism.

Poate c` acesta este unul dintre resorturile care stau la baza evolu]iei m`rcilor române[ti disciplinate, perserverente, care \n timp au demonstrat c` au valoare, c` nu fac compromis, c` dau \ncredere [i sus]in ideea de “via]` de calitate”.

METODOLOGIE Studiul Unlock Market Research a avut ca scop m`surarea “puterii” m`rcilor române[ti pentru al treilea an consecutiv. M`surarea nu s-a f`cut din perspectiv` financiar`, corporatist`, ci din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori.

Scopul acestui al treilea val al studiului a fost de a identifica puterea m`rcii [i din perspectiva capacit`]ii acesteia de a se men]ine \n

TOP 5 M~RCI APE MINERALE

TOP 5 M~RCI B~UTURI ALCOOLICE LOC BRAND 1.

2.

3.

4.

5.

70

Biz

Murfatlar Cotnari Timi[oreana Ursus Bergenbier

top, \n condi]iile \n care brandurile ac]ioneaz` \ntr-un mediu economic instabil [i neprietenos. |n cadrul acestui studiu, Unlock a realizat 1.200 de interviuri telefonice.

Studiul este reprezentativ urban la nivel de regiune, grad de urbanizare, \mp`r]ire pe sex [i vârst` a popula]iei de peste 18 ani. |n urma acestei faze s-a m`surat performan]a m`rcilor române[ti considerând o serie de indicatori \n urma scorurilor ob]inute de

LOC 2011 11 14 10 23 30

LOC BRAND 1.

2.

3.

4.

5.

Borsec Dorna Izvorul Minunilor Perla Harghitei Bibor]eni

BRAND LOC 2011 Pro TV 1 Antena 1 2 TVR 1 4 Radio ZU 3 Radio Guerrilla – Prima TV 5 Kiss TV 6 Adev`rul 9 Radio 21 7 Libertatea 8

principalele m`rci pe urm`toarele dimensiuni: Performan]a m`rcii, determinat` de intensitatea preferin]ei consumatorilor pentru marca respectiv`, prin alegeri multiple \ntre m`rci din aceea[i categorie.

Implicarea emo]ional`, determinat` prin m`surarea gradului de asociere cu o serie de atribute derivate din faza calitativ`.

Aceste scoruri au fost mediate \n func]ie de notorietatea m`rcii. Biz

TOP 5 M~RCI PRODUSE ALIMENTARE

LOC 2011 1 5 18 22 34

LOC 1.

2.

3.

4.

5.

BRAND LaDorna Cris-Tim Napolact Pate Scandia Pate Bucegi

LOC 2011 7 15 12 13 29

TOP 50 BRANDURI ROMÅNE{TI

DESPRE LIPSA DE |NCREDERE |N SINE

L

a prima edi]ie a topului spuneam c` o s` fie foarte dificil s` compar`m topurile de la an la an, pentru c` ne putem a[tepta la fluctua]ii foarte mari \n ierarhie. Tot atunci spuneam c` un top al m`rcilor române[ti are rolul de a eviden]ia valori comerciale na]ionale [i de aici deriv` un gen de scepticism asupra stabilit`]ii acestui top.

Aceast` a treia edi]ie \mi \nvinge scepticismul din 2010.

Topul m`rcilor române[ti este TOP 5 M~RCI DE DULCIURI LOC

BRAND

LOC 2011

1.

2.

3.

4.

5.

Poiana Kandia Primola Rom Eugenia

2 3 20 25 35

foarte stabil, semn c` românii consider` c` avem valori comerciale incontestabile. De ce oare nu le promov`m mai mult? De ce nu vorbim [i nu investim \n poten]ialul lor?

Probabil c` suntem victimele paradoxului cultural românesc: avem foarte multe ini]iative verbale [i foarte pu]ine dintre ele ajung s` fie transformate \n ac]iuni. Pentru c` nu credem suficient de mult \n valorile noastre [i \n capacitatea noastr` de a face ceva de valoare. |n meseria mea am privilegiul s` stau de vorb` cu foarte mul]i oameni, care provin din medii diverse [i au experien]e diferite. Cu to]ii \ns` par s` \mp`rt`[easc` acela[i gând atunci când se \ntorc din vreo c`l`torie \n str`in`tate: “Str`inii `[tia [tiu s` se vând`.

Ar vinde orice poart` steagul ]`rii lor; simplul fapt c` e din ]ara lor face acel produs

(n.a. – obiectiv turistic, marc` etc.) s` fie valoros. Noi de ce nu facem a[a?". |n analiza psihologiei unui popor asta se traduce ca lips` de \ncredere \n sine [i mândrie na]ional` sc`zut`. Nu suntem mai s`raci \n valori decât al]ii, nu suntem mai ho]i, nici mai pu]in preg`ti]i, nici mai ghinioni[ti. Suntem pur [i simplu mai sceptici, mai "necredincio[i". Or, lipsa de \ncredere [i credin]` \n for]ele proprii se trateaz` greu. Dac` acest top ar contribui cu m`car o zecime la cre[terea \ncrederii \n valorile (comerciale) române[ti, eu zic c` ne-am f`cut treaba.

Dac` suntem [i perserveren]i [i facem asta o dat` pe an, \nseamn` c` lumea o s` \nceap` s`-[i pun` probleme. Constan]a, perserveren]a, disciplina sunt atitudini cu care te poti diferen]ia \n România. Cei care rezist` intemperiilor sunt cu adev`rat puternici [i merit` asculta]i.

Suntem \n al treilea an de top.

De regul`, dup` trei valuri se poate vorbi de o stabilizare a unui trend. Asta vedem [i noi anul acesta.

TOP 5 M~RCI DE |NGRIJIRE PERSONAL~ {I A GOSPOD~RIEI

TOP 5 M~RCI SERVICII {I PRODUSE DE FOLOSIN}~ |NDELUNGAT~

LOC

BRAND

1.

2.

3.

4.

5.

Gerovital Plafar Fares Farmec Elmiplant

LOC 2011 4 9 28 16 26

ADINA VLAD, UNLOCK MARKET RESEARCH

LOC

BRAND

1.

2.

3.

4.

5.

Romtelecom BCR Dacia BRD Petrom

LOC 2011 17 6 8 21 19

Biz

71

BRAND

13 septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

RO

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom책nia

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Un proiect

Cu sprijinul Parteneri media

Un studiu

Parteneri

life

C`l`torului \i [ade bine cu... criza Ve[ti bune pentru turi[tii care vor s` viziteze ora[ele din zona euro: criza datoriilor suverane a f`cut ca pre]urile camerelor de hotel s` se men]in` la nivelul anului trecut [i, \n unele ora[e, chiar s` scad`. DE OVIDIU NEAGOE

P

ia]a hotelier` interna]ional` pare

c` s-a stabilizat. Dintre cele mai vizitate 50 de ora[e din lume, \n 23 s-a \nregistrat o cre[tere a pre]urilor percepute de hotelieri [i numai \n trei au fost men]inute acelea[i tarife. Cu toate acestea, fa]` de primele [ase luni ale anului trecut, este o \mbun`t`]ire, pe atunci \nregistråndu-se cre[teri \n 33 de metropole, dup` cum arat` datele unui studiu realizat de Hogg Robinson Group (HRG). Potrivit raportului, s-a \nregistrat o cre[tere semnificativ` a pre]urilor percepute de hoteluri \n statele din Ame-

PENSIONARII {I PERLA COROANEI

rica Latin`, ceea ce poate indica o aten]ie sporit` din partea mediului de afaceri pentru aceast` regiune. “Sl`biciunile la nivel macroeconomic [i nesiguran]a duc la sc`derea pre]urilor camerelor de hotel din Europa, \n timp ce cre[terea semnificativ` a tarifelor percepute de hotelierii din America Latin` indic` sporirea aten]iei mediului de business fa]` de aceste destina]ii”, spune Steward Harvey, director comercial la HGR. “Mediul de business nu cheltuie[te mai pu]in pe c`l`toriile de afaceri, dar cu siguran]` caut` modalit`]i prin care s` eficienti-

zeze aceste bugete”, mai spune Harvey.

Dac` pl`nui]i un scurt concediu sau c`l`tori]i \n interes de serviciu \n Moscova, trebuie s` [ti]i c` pentru al optulea an consecutiv hotelierii din capitala rus` percep cel mai mare tarif dintre toate destina]iile monitorizate de HRG. |n primele [ase luni din 2012, pre]urile au crescut cu 3%. La polul opus, \n vestul Europei, din cauza crizei datoriilor suverane pre]urile au luat un drum descendent \n ora[e precum Barcelona (pre]urile au sc`zut cu 22%), Madrid (-2%) [i Dublin (-6%). Biz

Mai mul]i pensionari englezi iau decizia de a vizita fosta perl` a Coroanei Britanice, India, dup` ce au v`zut o serie de pliante promo]ionale [i au fost fascina]i de frumuse]ile statului [i luxul hotelului \n care urmau s` fie caza]i. Dar, cum nici m`car pentru britanici socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din tårg, ajun[i la fa]a locului, b`trånii constat` c` au fost indu[i \n eroare de pliante. Mai multe despre aventurile acestora \n India pute]i afla din filmul “The Best Exotic Marigold Hotel”.

Biz

73

LIFE

{TIRI

Trei zile \n viteza a [asea Iubitorii de mul]i cai-putere nu ar trebui s` \[i fac` planuri \n perioada 12 – 14 octombrie. Motivul? La Exporom vor avea loc simultan dou` evenimente dedicate pasiona]ilor de automobile, unde vor putea admira ma[ini modificate, demonstra]ii off-road [i drifturi, precum [i automobile de \nalt` clas` [i tehnologii de ultim` genera]ie. La 4TuningFEST [i Exporom Auto

Show, timp de trei zile, pasiona]ii de ma[ini, fanii sporturilor automobilistice [i nu numai au la dispozi]ie un spa]iu de 27.000 mp care graviteaz` \n jurul pasiunii pentru bijuteriile pe patru ro]i. Exporom Auto Show este adresat atåt speciali[tilor, cåt [i publicului larg, pentru a putea descoperi [i chiar testa o plaj` larg` de ma[ini sau echipamente. |n paralel, 4TuningFEST prezint` participan]ilor tot ce conteaz` \n materie de ma[ini modificate, tuning exterior [i interior, accesorii [i consumabile, sisteme audio performante sau multimedia.

(Ovidiu Neagoe)

Decora]iuni de vaz` Cu o investi]ie de 200.000 de euro, bam boo Romånia, re]eaua autohton` de magazine pentru cadouri [i decora]iuni interioare, a deschis cea de-a 15-a loca]ie \n AFI Palace Cotroceni. Noul magazin se bucur` de un nou concept de amenajare realizat de Brandon Lee, un arhitect cu experien]` interna]ional`. Noua loca]ie se \ntinde pe o suprafa]` de 300 mp [i pune la dispozi]ia cump`r`torilor peste 2.500 de obiecte decorative [i cadouri, stoc care va fi re\nnoit s`pt`månal. Produsele sunt pentru buzunarele tuturor cump`r`torilor, pre]ul a mai bine de 75% dintre obiectele scoase la vånzare fiind sub 20 de lei. “Inaugurarea magazinului din AFI Palace Cotroceni reprezint` primul pas [i unul foarte important \n planul nostru de expansiune”, spune Regis Mougel, Director General la bam boo Romånia. “Suntem convin[i c` bucure[tenii se vor bucura de noul concept de magazin [i vor avea parte de o experien]` de cump`r`turi extrem de pl`cut`”, continu` Mougel. Din 2012, compania ofer` [i posibilitatea oper`rii magazinelor bam boo \n sistem de franciz`. Astfel, cei interesa]i de deschiderea unui magazin bam boo vor trebui s` scoat` din buzunare o investi]ie ini]ial` de 65.000 de euro, din care taxa de franciz` este de 7.500 de euro. (Ovidiu Neagoe)

74

Biz

CALENDAR

21 SEPTEMBRIE Iubitorii muzicii rock vor avea ocazia s` se revad` cu Ovidiu Kempes, al c`rui nume este sinonim cu perioada de glorie a forma]iei Cargo. Fanii lui se vor putea bucura de revenirea acestuia pe scen`, dup` o absen]` de opt ani, \n cadrul unui eveniment de neuitat, ce va avea loc la Arenele Romane din Bucure[ti. Data de 21 septembrie marcheaz` singura apari]ie a forma]iei Rezident Ex din capital`.

17 SEPTEMBRIE Atunci va avea loc, la Sala Radio din Bucure[ti, Dracula Bass Festival, primul eveniment din lume dedicat exclusiv chitarei bass [i contrabasului. Biletele au fost deja puse \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 150 [i 250 de lei.

Dac` ave]i agenda deja ocupat` \n data de 17 septembrie [i cu toate acestea dori]i s` asista]i la regalul muzical, ave]i ocazia s` participa]i la festival \n data de 15 [i 16 septembrie \n clubul Green Hours din capital`.

14 SEPTEMBRIE Este data la care a debutat pe marile ecrane din ]ar` pelicula “The Campaign”, care spune povestea ascensiunii \n via]a politic` a directorului unui birou de turism local. Acesta profit`, \ncurajat de doi oameni de afaceri cu interese proprii, de o gaf` de propor]ii comis` \n timpul

campaniei electorale de favoritul comunit`]ii. Filmul este regizat de Jay Roach [i \i are \n rolurile principale pe Will Ferrell [i Zach Galifianakis.

18 SEPTEMBRIE Funda]ia Calea Victoriei v` a[teapt` \ncepånd cu aceast` dat` la “Atelierul de stil [i imagine personal`”, unde, timp de [ase seminarii, Irina Markovits, consultantul de stil [i fondatoarea Image Matters va ajuta participan]ii s` \[i educe “ochiul” [i estetica atunci cånd opteaz` pentru alegerea gamei cromatice. Mai mult, cursan]ii vor mai putea s` recunoasc` stilul care \i reprezint`.

22 SEPTEMBRIE Fanii celebrului cånt`re] canadian Leonard Cohen sunt a[tepta]i \n Pia]a Constitu]iei din capital` pentru o sear` de neuitat.

Concertul pe care artistul \l va sus]ine \n fa]a publicului romån face parte din turneul de promovare a celui de al doisprezecelea album al solistului: “Old Ideas”. Pe lång` cele zece piese de pe noul album, solistul canadian va mai interpreta [i o parte dintre hiturile de pe albumele care l-au f`cut celebru: “The Future”, “New Ten Songs” sau “Songs from the Road”.

LIFE

{TIRI

Casa de departe de acas` Pl`nui]i o scurt` vacan]` sau urmeaz` s` c`l`tori]i \n interes de serviciu \n capitala Banatului, Timi[oara?

Atunci trebuie s` [ti]i c` singurul loc din ora[ul vestic \n care se \mbin` armonios confortul de acas` cu o experien]` modern`, de neuitat, este hotelul Timi[oara.

DE OVIDIU NEAGOE

C

e define[te o revolu]ie a clasicelor

experien]e? S` fie serviciile impecabile ale personalului hotelului? S` fie confortul similar celui de acas` [i aten]ia la fiecare detaliu din camere [i din \ntreg hotelul? Sau este vorba despre proximitatea cu cele mai populare obiective turistice din ora[ul gazd`? Ori poate vederea din camerele ale c`ror ferestre dezv`luie privirii atente, ca \ntr-un tablou colorat, centrul ora[ului? Toate acestea creioneaz` o experien]` de neuitat, iar unul dintre pu]inele locuri \n care toate se \mbin` armonios este hotelul Timi[oara. Hotelul, cel mai mare din Timi[oara, este amplasat chiar \n inima ora[ului b`n`]ean, \n Pia]a Victoriei, [i pune la dispozi]ia vizitatorilor 191 de camere [i 18 apartamente. Camerele au fost renovate recent [i pot oferi oaspe]ilor clipe de relaxare [i confortul necesar casei de departe de acas`. Aici, designul sau aten]ia la fiecare detaliu \n parte nu au fost omise, fie c` este vorba despre camerele primitoare, restaurantele [i barurile de aici sau despre centrul de business.

Unul dintre cele mai de pre] beneficii de care se vor bucura cel mai mult cei care vor trece pragul hotelului Timi[oara este timpul. De ce? Pentru c` oaspe]ii nu

trebuie s` caute prea mult timp un restaurant bun \n capitala b`n`]ean`, ci doar s` ia liftul pån` la unul dintre cele dou` restaurante ale hotelului.

Restaurantul Belvedere r`sfa]` gurmanzii cu o buc`t`rie meridional` cu un “twist” contemporan, care abund` \n preparate alese pe sprâncean` de master chef-ul bulgar Asen Asenov [i combin` armonios \n fiecare farfurie re]ete \n stil contemporan.

Hotelul din capitala b`n`]ean` este \n sine un obiectiv turistic, unde oaspe]ii pot experimenta inova]ia \n design interior: hotelul g`zduie[te o teras` avangardist`, decorat` inovativ cu vele [i plante aromatice.

Un alt factor care face ca timpul s` par` c` st` \n loc este centrul de business al hotelului. F`r` s` fie nevoi]i s` alerge de la o \ntålnire de business la alta prin ora[, oamenii de afaceri pot profita din plin de cele [ase s`li de conferin]e, care pot primi pån` la 400 de invita]i [i care reprezint` solu]ia perfect` pentru [edin]e [i \ntålniri de afaceri. Hotelul este un centru de business veritabil [i pune la dispozi]ia oaspe]ilor internet wireless, iar

\n lobby exist` un generos col] de business, unde beneficia]i de calculatoare conectate la internet [i de suport tehnic. {i cum expresia american` “Timpul \nseamn` bani” este cum nu se poate mai adev`rat` ast`zi, oamenii de afaceri pot g`si \n hotelul de pe malul råului Bega o adev`rat` oaz` de lini[te [i un aliat pentru propriul business. Astfel, pentru o scurt` \ntålnire de afaceri, oaspe]ii hotelului pot trece pragul “Lobby Bar-ului”, care denot` o atmosfer` modern` [i este totodat` locul perfect pentru un cocktail r`coritor sau o gustare rapid`.

Dup` o lung` zi de munc`, cea mai bun` re]et` pentru \nc`rcarea bateriilor este relaxarea. Nici la acest capitol hotelul din inima Timi[oarei nu v` va dezam`gi.

Pute]i opta cu \ncredere pentru barul Havana Club, unde s` savura]i, al`turi de un trabuc cubanez, un cognac vechi, \ntr-un loc aparte, decorat \n stil art deco.

Hotelul Timi[oara este unul dintre factorii care v` vor face s` v` \ndr`gosti]i iremediabil de ora[ul din Banat. Biz Biz

75

LIFE

GADGET

Lumia 920, culoare \n portofoliul Nokia Produc`torul finlandez sper` s` \[i p`streze un loc \n lumea smartphone-urilor odat` cu lansarea Lumia 920, un mobil cu sistem de operare produs de Windows, marcat \ns` deja de controverse. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Nokia Lumia 920, cea mai important` lansare a Nokia din acest an, a fost anun]at` \n cadrul unui eveniment din New York, \ns` va fi disponibil la raft de-abia \n luna noiembrie. Noul model al finlandezilor continu` "povestea" spus` de Lumia 900, cu un procesor \mbun`t`]it, un display mai bun, o mul]ime de servicii integrate [i, bine\n]eles, Windows Phone 8.

76

Biz

Microsoft nu a lansat \ns` oficial noul sistem de operare, despre care nu se cunosc multe detalii, astfel c` gigantul software dicteaz` momentul lans`rii mobilelor care \i folosesc sistemul de operare \n func]ie de lansarea sistemului propriu-zis. Acesta este principalul motiv pentru care Lumia 920 nu a fost lansat oficial pe pia]`, apari]ia lui la raft fiind amânat` pentru luna noiembrie.

Pe umerii acestui model apas` greu viitorul Nokia, [i misiunea sa pare aproape imposibil`, mai ales dup` ce ac]iunile companiei au sc`zut cu 13% la scurt timp de la lansarea sa. Totu[i, misiunea cu adev`rat important` este aceea de a convinge utilizatorii c` Lumia 920 reprezint` o solu]ie de calitate. Dac` se va dovedi un succes, ar putea transforma Windows Phone \ntr-un sistem de operare demn de luat \n seam` – cu condi]ia s` apar` [i suficiente aplica]ii Windows Phone.

LIFE

Lumia 900, iar soarele nu altereaz` puternic calitatea imaginilor afi[ate.

Cel mai mare atu al Lumia 920 este \ns` camera PureView de opt megapixeli, care poate realiza fotografii de calitate chiar [i \n condi]ii de luminozitate redus` [i atenueaz` efectul de "mân` mi[cat`" \n timpul \nregistr`rilor video.

Comparativ cu iPhone 4S [i Galaxy Nexus, Lumia NOKIA LUMIA 920 920 pare a sta mai bine Procesor: Snapdragon S4 DualCore 1,4 GHz la capitolul camer` Sistem de operare: Windows Phone 8 foto/video, dar a ap`rut Display: 4,5 inch, tehnologie PureMotion HD+ deja un scandal legat de Rezolu]ie: 1.280 x 768 pixeli faptul c` Nokia a folosit Camer` foto: 8,7 megapixeli \n fotografiile [i filmul de Dimensiuni: 130,3 x 70,8 x 10,7 mm prezentare imagini profesioniste \n locul Greutate: 185 g celor luate cu telefonul.

Memorie: intern` – 1 Gb; extern` – 32 Gb [i Lumia 920 este un 7 Gb \n SkyDrive smartphone fresh [i Baterie: BP-4GW, capacitate 2.000 mAh reu[it, \ns` succesul s`u Conectivitate: NFC, Bluetooth 3.1, Wi-Fi Channel va depinde \n mare Bonding, WLAN IEEE 802.11 a/b/g/n, m`sur` de felul \n care \nc`rcare Qi Wireless va fi perceput de utilizatori sistemul de operare Windows Phone 8.

De asemenea, lansarea telefonului \ntr-un mod natural. Noul model al produs de Nokia ar putea fi eclipsat` celor de la Nokia beneficiaz` de un de apari]ia iPhone5 (la data display de \nalt` calitate, numit \nchiderii edi]iei num`rului curent al PureMotion HD+, cu o rezolu]ie de Biz, noul smartphone Apple nu 1.280 x 768 pixeli. Contrastul este la fusese lansat). Biz fel de puternic precum \n cazul Lumia 920 a evoluat destul de mult fa]` de predecesorul s`u.

Carcasa este glossy [i mai compact` decât cea de la Lumia 900, ceea ce favorizeaz` \ns` apari]ia amprentelor. Pe de alt` parte, ecranul nu mai e doar o bucat` dreptunghiular` de sticl`, ci e curbat \n lateral, unindu-se cu carcasa

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta Jetsetter

Ave]i acces la informa]ii despre hoteluri, locuin]e [i destina]ii de concediu. Cu Jetsetter pute]i beneficia de reduceri de cazare [i transport de pân` la 50%. Pute]i vedea fotografii de 360 grade cu destina]iile de care sunte]i interesa]i pentru a v` convinge c` face]i alegerea potrivit`.

Personal Budget

Personal Budget te ajut`, pentru 2,49 dolari, s` \]i configurezi liste de cheltuieli \n func]ie de propriul buget, separ` cheltuielile personale de cele profesionale, ofer` statistici privind veniturile [i costurile. Pute]i testa gratuit aplica]ia timp de 60 de zile.

SPB Wallet

Cu aceast` aplica]ie-portofel v` pute]i ]ine toate informa]iile importante \ntr-un singur loc. SPB Wallet poate g`zdui \n siguran]` num`rul contului bancar, al pa[aportului, coduri de acces, coduri PIN, precum [i alte date de logare. Aplica]ia cost` 24,63 lei.

Evolio Aria, performan]` Android pe 9,7 inch Produc`torul local de dispozitive multimedia [i sisteme GPS Televoice Grup prezint` Evolio Aria, probabil una dintre cele mai performante tablete Android. Cu un procesor dual core de 1,5 GHz, Amlogic 8726 MX, ultimul tip de procesor pentru tablete, [i cu un procesor grafic Multicore Mali 400, tableta promite o experien]` multimedia peste a[tept`ri.

Puternic` [i frumoas`, noua tablet` este ultraplat`, având o grosime maxim` de 9,9 mm, [i foarte u[oar`, cu o greutate de numai 460 g. Display-ul de 9,7 inch este de tip IPS la o rezolu]ie de 1.024 x 768 pixeli.

Po]i stoca c`r]i, documente sau orice altceva este important pentru tine, direct pe tablet`, datorit` memoriei interne generoase, de

16 GB iNAND Flash, ce poate fi marit` pân` la 32 GB printr-un card Micro SD. Aria prezint` conexiune HDMI, permi]ând vizualizarea con]inutului de pe tablet` direct pe ecranul televizorului. Prin intermediul unei telecomenzi, portul infraro[u \]i permite s` controlezi con]inutul audio-video redat de pe tablet` direct pe televizor.

Aria continu` tradi]ia Evolio privind aplica]iile preinstalate customizate pentru publicul local. Aplica]ia Evobook \ndepline[te trei func]ii utile: magazin virtual, cititor de c`r]i [i bibliotec`. PresaOnline este un agregator de [tiri prin care po]i citi, \n timp real, cele mai importante [tiri din publica]iile preferate. Fiabilitatea Aria este eviden]iat` prin garan]ia de 5 ani. Detalii pe www.evolio.ro. Biz Biz

77

LIFE

AUTO

FAMILIA NU A FOST NICIODAT~

ATÂT DE SPORT PEUGEOT 208 GTI Dup` lansarea de succes a noului model 208 \n iunie 2012, Peugeot a decis s` re\mprosp`teze segmentul supermini.

Modelul 208 GTi se adreseaz` \n primul rând clien]ilor preten]io[i, c`rora le ofer` o gam` variat` de culori [i materiale folosite. Primul detaliu pe care \l putem remarca e dinamismul autoturismului la exterior. Noile faruri cu halogen sunt spectaculoase, atât ziua, dar mai ales pe timp de noapte. Farurile cu o form` interioar` rectangular` folosesc tehnologia LED pentru indicatorii de direc]ie [i de iluminat pe timpul zilei. Compartimentul destinat pasagerilor a fost desenat \n linii sport, folosindu-se predominant culorile ro[u, negru [i crom satinat.

78

Biz

LIFE

AUTO

Produc`torii se preg`tesc s` ne seduc` la Salonul Auto de la Paris de la sfâr[itul acestei luni cu linii sport [i confort sporit pentru [oferii famili[ti, dar [i pentru cei boemi. Plus ceva cai-putere sub capot`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

CITROEN DS3 CABRIO Francezii vor lansa noua variant` cabrio a celebrului DS3 "pe teren propriu", la Salonul Auto de la Paris, pe 27 septembrie. DS3 a câ[tigat deja numeroase premii, aprecieri din partea presei [i a [oferilor, iar succesul modelului a dus la apari]ia versiunilor DS3 Racing [i DS3 Ultra Prestige. Noul Citroen DS3 Cabrio este singurul autoturism cu cinci locuri din clasa lui [i le ofer` clien]ilor un acoperi[ retractabil operat de un sistem electronic, precum [i cel mai spa]ios portbagaj din clasa B (capacitate de 245 litri). Modelul cabrio cânt`re[te cu doar 25 kilograme mai mult decât varianta hatchback [i va fi disponibil \n showroom-uri la \nceputul anului viitor.

TOYOTA AURIS Toyota va prezenta modelul Auris la Salonul Auto de la Paris, la sfâr[itul lunii septembrie, când fanii produc`torului nipon vor putea admira noul model cu o dinamic` \mbun`t`]it` [i un stil nou, la un pre] mai mic. Atât interiorul, cât [i exteriorul ma[inii au fost redesenate de designeri, astfel c` noul Auris e cel mai jos autoturism din clasa C. Interiorul e mai spa]ios [i aduce un plus de confort. Cel mai spectaculos feature este Skyview, cel mai mare acoperi[ panoramic din segment. De asemenea, modelul hibrid se bucur` de o dinamic` [i o eficien]` sporit`. Toyota se a[teapt` la vânz`ri egale \n Europa pentru cele trei modele: hibrid, pe benzin` [i pe motorin`.

VOLKSWAGEN GOLF 7 La 36 de ani de la lansarea primului Golf, Volkswagen a dezvelit noul model – Golf 7 – la Berlin. Principalele ajust`ri au avut loc la capitolele siguran]`, confort [i eficien]`.

De[i le ofer` pasagerilor mai mult spa]iu, inginerii germani au reu[it s` reduc` greutatea noului model cu 100 kilograme fa]` de predecesorul s`u, ceea ce a condus la o cre[tere a eficien]ei cu 23%. Noul Golf a fost construit pe platforma MQB (Modularer Querbaukasten), care standardizeaz` parametrii componentelor auto indiferent de clas`, ceea ce ofer` produc`torului german un avantaj \n implementarea de noi tehnologii [i inova]ii pe modelele care folosesc aceast` platform`. De[i dimensiunile autoturismului au crescut semnificativ, designul r`mâne f`r` niciun dubiu tipic Golf-ului cu care ne-am obi[nuit.

Volkswagen va oferi detalii legate de model la Salonul Auto de la Paris.

Biz

79

BIZ STAR

Eduard Novak, eroul României la Jocurile Paralimpice Dou` medalii la ciclism, un aur [i un argint, l-au propulsat pe Eduard Novak \n galeria eroilor sportului românesc, acesta devenind eroul nostru la Jocurile Paralimpice desf`[urate \n septembrie la Londra. DE OANA GRECEA rice mare campion are ceva \n plus fa]` de ceilal]i competitori, o voin]` extraordinar` ce izvor`[te din suflet. La prima vedere, Eduard Novak are ceva \n minus – \n 1996 a suferit un accident auto prin care [i-a retezat jum`tate din talpa piciorului. Dar cei care l-au urm`rit \n competi]ia de la Londra [tiu c` Eduard nu putea fi \nvins de aceast` tragedie.

La \nceputul lunii septembrie, Eduard Novak a devenit primul campion al României la Jocurile Paralimpice, câ[tigând medalia de aur \n proba de urm`rire din cadrul \ntrecerilor de ciclism. Edi a concurat \n final` cu Jiri Jezek din Cehia, o legend` a ciclismului mondial, pe care a reu[it s`-l \nving` cu aproape trei secunde.

"Mi-am \ndeplinit visul pentru care am muncit 25 de ani! Azi am ajuns \n rai!", a spus Novak. Iar antrenorul s`u, Cristiano Valoppi, a spus c` medalia de aur este rezultatul a doi ani de munc` continu` [i intens` [i o confirmare a faptului c` nu a fost o \ntâmplare câ[tigarea Campionatului Mondial din Los Angeles din februarie 2012. |ntrecerea olimpic` de urm`rire a avut loc pe 1 septembrie, Eduard Novak participând la competi]ie al`turi de al]i 13 sportivi. |n calific`ri, el a concurat cu sportivul britanic Jody Cundy, favoritul num`rul 1

O

al cursei de sprint 1 km. Chiar dac` to]i spectatorii din velodrom au \ncurajat sportivul englez, Edi a reu[it un timp extraordinar, doborând recordul mondial, [i s-a calificat \n final`, pe care a câ[tigat-o.

Sally Wood Lamont, pre[edinte al Comitetului Na]ional Paralimpic Român, a spus: “Suntem foarte mândri de el; este un sportiv profesionist care a muncit enorm [i care [i-a confir-

mat azi valoarea! Este, de asemenea, un exemplu minunat pentru sportul paralimpic din România! Felicit`ri Edi [i echipei lui!”.

Dar Edi nu s-a oprit aici. El a mai cucerit o medalie, argintul, \n proba de contratimp individual, fiind \nvins chiar de cel pe care-l dep`[ise la urm`rire, Jiri Jezek.

Paraciclismul este administrat oficial de c`tre Uniunea Ciclist` Interna]ional` (UCI), de la semnarea, la 7 februarie 2007, a acordului de transfer a acestei discipline de sub autoritatea Comitetului Interna]ional Paralimpic. Disciplina este divizat` \n curse pe [osea [i pe pist`. Cicli[tii sunt distribui]i \n categoria adecvat` \n func]ie de capacitatea lor func]ional`.

Eduard Novak, \n vârst` de 36 de ani, cucerise titlul de vicecampion olimpic \n 2008, la Beijing, \n proba de contratimp, [i este dublu campion mondial atât pe [osea, cât [i la contratimp. La Londra a purtat pentru a doua oar` \n carier` drapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice. |nainte de accidentul din 1996, Eduard Novak cucerise de zece ori titlul de campion na]ional la patinaj vitez`.

Pentru efortul s`u de a se dep`[i [i de a reprezenta România cu brio \ntr-o competi]ie a oamenilor cu cea mai puternic` voin]` din lume, Eduard Novak prime[te Steaua Biz.