Biz 238- Viitorul televiziunii by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 238 • 1 - 15 octombrie 2012• 7,5 lei

MANAGEMENT Pie]e emergente la feminin FINANTE Cum se poate restarta economia INTERNET Unde sunt bloggerii de alt`dat`?

Sorin Alexandrescu, CEO, Antena Group

Nr. 238

|n curând pe micile ecrane, ve]i putea urm`ri \n direct o nou` revolu]ie. Televiziunea, televizorul [i modul \n care ne uit`m la ele se vor schimba radical. Primele episoade sunt deja \n lucru.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Antreprenorii nu depun armele

r`im agitat. |ncerc`m zi de zi s` ne facem viitorul mai frumos. Vrem s` ne asigur`m ziua de mâine pentru c` [tim, dup` atâ]ia ani de criz`, c` dormim cum ne a[ternem. Am \nv`]at \ns` c` norocul ]i-l mai [i faci. C` nu po]i l`sa lucrurile la voia \ntâmpl`rii. {i, de[i am obosit s` ne zbatem, din p`cate se pare c` acesta va deveni un stil de via]`.

Dup` cum a \nceput toamna, viitorul nu se anun]` u[or. {i nicio previziune nu este optimist`. Totul depinde \n acest moment de noi [i de cât de mult` energie mai avem. Suntem, \ntr-un fel, iar \n anii ’90. |n anii \n care fiecare antreprenor ([i aici nu vorbesc de cei care au venit cu bani de acas`) \ncerca marea cu degetul. Zilele acestea nu mai conteaz` cine e[ti [i ce performan]e ai. Importante sunt pre]ul [i, mai ales, accesul la client. Pia]a s-a \ntors cu susul \n jos. Iar \n forfota nemiloas` \n care ne mi[c`m, oamenii au uitat s` asculte. Nimic nu pare s`-i mai ating`. Nici ve[tile bune, nici cele rele. Fiecare e focusat pe interesul propriu. Unde am ajuns? Ce facem? Cum trecem peste acest moment? Sunt \ntreb`ri pe care le auzim zilnic \n jur. La care nimeni nu ofer` un r`spuns. Plauzibil. Realitatea este c` nu ne putem opri. Nu putem preda armele. S` stai, pentru un antreprenor, este moarte sigur`. {i, din nou, cei temerari sunt cei care vor reu[i. Cu hot`râre, cu curaj [i determinare. Nu e nici primul impas prin care trecem, nici cea mai mare criz`. Noi le ducem pe toate. Important este s` nu pred`m armele. S` continu`m s` lupt`m.

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 238 • 1 - 15 octombrie 2012• 7,5 lei

MANAGEMENT Pie]e emergente la feminin FINANTE Cum se poate restarta economia

Nr. 238

Biz

Sorin Alexandrescu, CEO, Antena Group

|n curând pe micile ecrane, ve]i putea urm`ri \n direct o nou` revolu]ie. Televiziunea, televizorul [i modul \n care ne uit`m la ele se vor schimba radical. Primele episoade sunt deja \n lucru.

FOTO COPERT~: VALI MIREA

INTERNET Unde sunt bloggerii de alt`dat`?

5 14 16 32 35 43 46 50 52 54

Telefonie de 700 de milioane de euro Economiile vara nu dorm Viitorul televiziunii Economia, bat-o vina! Leo Burnett, majorat \n publicitate Unde sunt bloggerii de alt`dat`? Cånd finan]ele te dau de gol Lideri \n depozitare dinamic` Când experien]a conteaz` [i viteza face diferen]a Afaceri s`n`toase, ca la mama acas`

58 60 62 67

Apatia ucide brandul

70 72 76 80

18 cupe de nota 10

Gilles Antoine: Cre[tem mai mult dec창t pia]a Puterea la feminin Verde pentru inova]ie [i putere

Art` [i bun gust M`rul nu mai este interzis Steaua Biz: C`t`lin Marinescu

agend` TELEFONIE DE 700 DE MILIOANE DE EURO Licita]ia pentru spectru mobil, cea mai mare organizat` \n acest domeniu \n România, [i-a desemnat câ[tig`torii. Operatorii vor scoate din conturi 682,14 mil. euro pentru licen]e pe care le vor folosi timp de 15 ani. DE ALEXANDRU ARDELEAN Autoritatea de reglementare \n comunica]ii (ANCOM) a anun]at pe 24 septembrie c` to]i cei cinci operatori \nscri[i, Cosmote, Orange, RCS & RDS, Vodafone [i 2K Telecom, [i-au adjudecat licen]e telecom \n frecven]ele de 800, 900, 1.800 [i 2.600 MHz, suma fiind sub valoarea de pornire a licita]iei, de 726,8 milioane euro. O parte din spectrul achizi]ionat vizeaz` furnizarea de servicii telecom 4G (genera]ia a patra). Orange România a ob]inut 2 blocuri \n banda de 800 MHz, 2 blocuri \n banda de 900 MHz, 4 blocuri \n banda de 1.800 MHz [i 4 blocuri \n banda de 2.600 MHz (FDD). |n plus, Orange România a câ[tigat [i licen]e pe termen scurt \n banda de 900 MHz – 5 blocuri, respectiv \n banda de 1.800 MHz – 3 blocuri, valabile pentru perioada 1 ianuarie 2013 – 5 aprilie 2014. Orange România va beneficia de licen]e pentru un portofoliu de resurse de spectru cu 84% mai mare decât \n prezent, contra sumei de 227.135.002 euro. Compania va lansa serviciul de date 4G pân` la finalul anului 2012. Vodafone România a câ[tigat 2 blocuri \n banda de 800 MHz, 2 blocuri \n banda de 900 MHz, 6 blocuri \n banda de 1.800 MHz [i 1 bloc de 15 MHz \n banda de 2.600 MHz (TDD), valabile pentru perioada 2014 – 2029. De asemenea, compania a câ[tigat [i licen]e pe termen scurt \n banda de 900 MHz – 5 blocuri, respectiv 3 blocuri \n banda de 1.800 MHz, valabile Biz

AGEND~

{TIRI

pentru perioada 1 ianuarie 2013 – 5 aprilie 2014. Vodafone România va beneficia de licen]e pentru un portofoliu de resurse de spectru cu 78% mai mare decât \n prezent, contra sumei de 228.520.034 euro. “Vodafone va fi \n m`sur` s` lanseze servicii 4G la \nceputul anului 2013, ceea ce ne va permite s` ne men]inem avantajul competitiv de cea mai performant` re]ea de date mobile din România”, a ar`tat Inaki Berroeta, CEO Vodafone România. Cosmote a adjudecat un bloc \n banda de 800 MHz, 2 blocuri \n banda de 900 MHz, 5 blocuri \n banda de 1.800 MHz [i 2 blocuri \n banda de 2.600 MHz (FDD), valabile pentru perioada 2014 – 2029, contra sumei de 179.880.000 euro. Cosmote [i-a re\nnoit astfel drepturile de utilizare asupra portofoliului de spectru de]inut \n prezent, majorându-l totodat` cu 58%. RCS & RDS [i-a adjudecat un bloc \n banda de 900 MHz, valabil pentru perioada 2014-2029 [i pentru care va achita suma de 40.000.000 euro, reprezentând tax` de licen]`. Odat` cu intrarea \n banda de 900 MHz, RCS & RDS [i-a majorat portofoliul de spectru cu 29%. Compania 2K Telecom a câ[tigat 2 blocuri de 15 MHz \n banda de 2.600 MHz (TDD), valabile pentru perioada 2014 – 2029 [i pentru care va achita suma de 6.601.000 euro, reprezentând tax` de licen]`. Biz

LEGO Group deschide oficial reprezentan]a din România LEGO Group, unul dintre cei mai mari produc`tori de materiale de joac` din lume, [i-a deschis oficial reprezentan]a direct` pe pia]a din România, ca urmare a strategiei grupului de extindere \n Europa de Est. România reprezint` un motor de cre[tere \n regiune, pia]a local` de juc`rii aflându-se \n curs de maturizare. Brandul LEGO este \n acest moment lider pe pia]a local` de juc`rii, \nregistrând o dublare a cotei de pia]a \n perioada iulie 2011 - iulie 2012. Prin deschiderea unei reprezentan]e directe \n România, obiectivele LEGO Group sunt legate de contribu]ia la dezvoltarea acestei pie]e prin investi]ii substan]iale atât \n modernizarea raioanelor de juc`rii din magazine, cât [i prin informarea p`rin]ilor cu privire la rolul pozitiv pe care juc`riile de construc]ii \l au \n dezvoltarea imagina]iei, aten]iei [i creativit`]ii copiilor. LEGO Group sus]ine programul educa]ional “Ora[ul meu” prin donarea unui camion de c`r`mizi LEGO®, reprezentând 5,6 tone de elemente de construc]ie \n valoare de 250.000 euro de care vor beneficia copii din aproximativ 150 de [coli din mediul urban [i rural. (Oana Grecea)

50 de milioane prin telefon Clien]ii BCR din categoria micro\ntreprinderilor au efectuat, \n primele opt luni ale anului 2012, tranzac]ii prin intermediul serviciului Alo 24 Banking BCR \n valoare de peste 50 milioane lei. “Serviciul \nregistreaz` \n continuare o cre[tere \n utilizare \n rândul clien]ilor de tip micro\ntreprinderi, volumul tranzac]ionat fiind de dou` ori mai mare decât cel \nregistrat \n aceea[i perioad` a anului trecut “, a declarat Bogdan Marin, director executiv canale retail la BCR. Volumul \nregistrat \n primele opt luni este de dou` ori mai mare decât cel 6

Biz

\nregistrat \n aceea[i perioad` a anului trecut. Micro\ntreprinderile pot efectua prin telefon o gam` larg` de opera]iuni care s` \i sus]in` \n afaceri \n timp real, f`r` a fi necesar` deplasarea la banc`. Valoarea medie a unei tranzac]ii efectuate prin telefon de c`tre clien]ii micro\ntreprinderi este de 7.000 lei, cu diferen]e semnificative \ntre mediile de tranzac]ionare \n lei fa]` de valut`, aceasta ajungând pân` la 26.000 lei \n cazul tranzac]iilor interbancare \n valut`. Serviciul Alo 24 Banking BCR permite clien]ilor BCR efectuarea de

opera]iuni bancare [i ob]inerea de informa]ii personalizate despre conturile proprii prin telefon, beneficiind de suportul unui consilier de la Contact Center. Clien]ii micro pot efectua prin telefon multiple opera]iuni bancare, beneficiind \n acela[i timp de avantaje financiare: reduceri de comisioane [i cursuri de schimb valutar preferen]iale, \n compara]ie cu opera]iunile efectuate la ghi[eu. Serviciul este nonstop, putând fie efectuate [i pl`]i prin telefon, f`r` a depinde de programul de lucru al unit`]ilor BCR. (Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

PICNIC DESIGN, O ZON~ ECO PENTRU DE{EURI

Sorin Cristian Popescu, director general la Eco-Rom Ambalaje, vorbe[te despre cre[terea activit`]ii de reciclare la români Ce proiecte de educa]ie au fost demarate anul acesta [i cu ce rezultate? |n primul rând, am lansat campania “Ai colectat, ai câ[tigat!”, desf`[urat` \n 26 de ora[e–cheie care concentreaz` aproximativ 70% din popula]ia care are acces la sistemul de colectare selectiv` la nivel na]ional. Doar \n primele 6 s`pt`mâni de campanie, peste 47.000 de români care au colectat selectiv au fost premia]i pe loc [i au primit automat [ansa de a se \nscrie \n tombola pentru marele premiu – o ma[in`. De asemenea, am mers la cele mai importante evenimente ale anului – Red Hot Chili Peppers, Lady Gaga, Peninsula, The Mission, B’ESTFEST – unde participan]ii au aflat despre colectarea selectiv` [i au depus separat peste 16.300 de kg de de[euri de ambalaje.

A]i avut [i ini]iative noi? Am demarat un proiect nou, intitulat Picnic Design, prin care am provocat tinerii arhitec]i s` realizeze un proiect pentru o zon` de picnic eco, conform cerin]elor legii picnicului \n vigoare. Proiectul câ[tig`tor va fi amplasat \n ora[ul care colecteaz` selectiv cea mai mare cantitate de de[euri de ambalaje, \n cadrul unei competi]ii pe care o vom lansa luna viitoare.

Cum a fost activitatea de reciclare a românilor \n acest an? Dac` ne referim la ambalaje, din cantitatea total` de de[euri de ambalaje reciclate \n sistemul Eco-Rom Ambalaje \n 2011, 34.400 de tone provin numai din colectarea selectiv` de la popula]ie, \n cre[tere cu 40% fa]` de 2010. Din experien]a noastr`, românii sunt din ce \n ce mai receptivi cu privire la colectarea selectiv`. (Oana Grecea) Continuarea interviului, pe www.revistabiz.ro 8

Biz

O Coca-Cola cât 0,37% din PIB-ul României Un studiu coordonat de profesorul Ethan B. Kapstein arat` c` sistemul Coca-Cola ofer` românilor nu numai bùturi r`coritoare, ci [i o surs` de dezvoltare economic`. DE LOREDANA S~NDULESCU Sistemul Coca-Cola genereaz` o valoare adùgat` \n economia României de 446 milioane euro (echivalentul a 0,37% din PIB), din care aproximativ 46%, adic` 204 milioane euro, sunt v`rsate sub form` de taxe [i impozite la stat (echivalentul a 0,57% din veniturile publice fiscale ale statului român). Fiecare euro de valoare adùgat` produs` de Coca-Cola genereaz` al]i 8 euro \n restul economiei na]ionale. Valoarea impozitelor pl`tite de Coca-Cola ajunge la 19 milioane euro. Fiec`rui euro \n impozite pl`tit de Coca-Cola i se al`tur` al]i 10 euro din restul economiei, \n beneficiul bugetului de stat, bugetelor locale [i bugetelor de asigur`ri sociale. De asemenea, sistemul Coca-Cola angajeaz` \n mod direct aproximativ 1.800 de persoane, iar impactul direct [i indirect asupra locurilor de munc` este de 17.500 de locuri de munc` (peste 0,17% din popula]ia activ`). Fiecare loc de munc` la Coca-Cola genereaz` indirect alte 9 slujbe \n restul economiei.

Toate aceste cifre rezult` din analizarea datelor financiare din anul fiscal 2010 [i au fost incluse \ntr-un studiu f`cut public de Coca-Cola România. Studiul “Impactul socio-economic al Sistemului Coca-Cola \n România”, realizat \n perioada ianuarieoctombrie 2011 de c`tre Ethan B. Kapstein, \n calitate de profesor de Economie Politic` \n cadrul INSEAD (Institut Européen d'Administration des Affaires), \n colaborare cu societatea de consultan]` Steward Redqueen (Olanda), detaliaz` [i cuantific` impactul sistemului Coca-Cola din România asupra economiei locale. Rezultatele studiului au fost ob]inute utilizând un model economic care face posibil` distinc]ia \ntre impactul direct, aferent sistemului Coca-Cola, impactul indirect, aferent partenerilor comerciali [i furnizorilor Coca-Cola, [i impactul indus, aferent consumului din salarii al angaja]ilor. Biz

AGEND~

{TIRI

Utilit`]i mai ieftine pentru birouri Ca s`-[i p`streze chiria[ii, proprietarii de cl`diri s-au v`zut nevoi]i s` renegocieze costurile de mentenan]` cu furnizorii de utilit`]i [i servicii. LOREDANA S~NDULESCU

ANTREPRENORIAT F~R~ GRANI}E Asocia]ia European` a Agen]iilor de Comunicare (EACA), entitate care reune[te 85% dintr-o sum` de 88 de miliarde de euro investi]i anual \n publicitate \n Europa, a anun]at recent demararea unei campanii de anvergur`, la nivel paneuropean, cu un buget de 2,2 milioane de dolari, care are ca scop sprijinirea tinerilor antreprenori. Ac]iunea este parte a programului “Acesta este viitorul meu”, care va fi demarat din prim`vara anului viitor ini]ial pe pie]ele cheie din B`trånul Continent, iar ulterior va fi extins la nivelul \ntregii Europe, având ca scop crearea a 500.000 de noi companii \n urm`torii trei ani. Aceste start-up-uri vor genera peste 2 milioane de locuri de munc` [i vor contribui la economia din Europa cu 33 de milioane de euro. Programul, care a fost creat ca r`spuns la atitudinea tot mai pesimist` din Europa determinat` de criza economic` [i de impactul acesteia asupra perspectivelor de cre[tere, are ca rol determinarea tinerilor s` ac]ioneze [i crearea unei unei mi[c`ri pozitive de sine st`t`toare. “Am identificat un grup bine definit pe care s` \l sprijinim: este vorba despre cei care pl`nuiesc s` \[i deschid` propria afacere, dar nu au f`cut-o \nc`”, spune Dominic Lyle, director general la EACA. “Cercet`rile recente au ar`tat c`, dintre cei aproximativ 50% care se gåndesc s` \[i deschid` o afacere, doar 5,8% o fac”, mai spune Lyle. (Ovidiu Neagoe) 10

Biz

Dac` \nainte de criz` toate scumpirile serviciilor (paz`, cur`]enie, repara]ii), dar [i ale utilit`]ilor se transpuneau imediat \n facturile de \ntre]inere a cl`dirilor de birouri, pl`tite de chiria[, \n prezent, pe fondul cre[terii competitivit`]ii, proprietarii cl`dirilor \ncearc` s` ]in` sub control costurile utilit`]ilor, prin negocierea acestora cu furnizorii de servicii [i utilit`]i. “Din 2008 pân` \n prezent o serie de proprietari au revizuit contractele cu furnizorii de servicii [i au reu[it s` coboare cheltuielile cu 20 30%. Al]ii, chiar dac` nu scad costurile, lupt` ca m`car s` le men]in` la acela[i nivel, \n condi]iile \n care facturile la utilit`]i au crescut [i \n aceast` toamn`”, declar` Alexandru Petrescu, manager al companiei imobiliare ESOP Consulting. |n 2007, mul]i proprietari de spa]ii \n business center au semnat contracte de \nchiriere \n care erau prev`zute costuri de \ntre]inere de 3 euro/mp/lun`, tarif care apoi la prima regularizare (din cursul lui 2008) a fost majorat la 4,5 - 5 euro/mp/lun`. Cinci ani mai târziu, \n toamna lui 2012, un astfel de tarif de 4,5 - 5 euro/mp/lun` la \ntre]inere \l percep doar cl`dirile de clas` A++, având facilit`]i de spa]ii de primire generoase, numeroase zone de servicii integrate (gen spa]ii comerciale, lobby bar, cafeteria) etc. Cheltuielile de \ntre]inere pot varia de la o cl`dire la alta \n privin]a serviciilor incluse. Astfel, pentru spa]iile \n vile [i cl`diri birouri de talie mic` cu costuri lunare de

1,5 – 2,5 euro/mp, serviciie presupun administrarea direct` de c`tre chiria[ [i de regul` se rezum` la cur`]enie [i plata utilitatilor c`tre furnizori. Pentru centre de afaceri de clas` B+ [i B ([i C), cu costuri lunare de 2,5 – 3,5 euro/mp, serviciile includ: cur`]enia [i consumul de utilit`]i pe spa]iile comune, cur`]area fa]adei, serviciile de mentenan]` [i service al lifturilor [i instala]iilor cl`dirii, paz`. Anumite cl`diri pot include [i taxa de administrare a pro-

priet`]ii (atunci când e realizat` printr-o companie specializat` [i nu direct de proprietar), asigurarea cl`dirii [i taxa de proprietate. Sumele nu includ consumul de utilit`]i \n spa]iul \nchiriat (electricitate, \nc`lzire, r`cire). Pentru centre de afaceri de clas` superioar` (clas` A [i A+), cu costuri lunare de 3,5 – 5 euro/mp, \n plus fa]` de serviciile men]ionate mai sus se mai reg`sesc cheltuielile de \ntre]inere a spa]iilor verzi [i \n toate situa]iile, taxa de administrare a propriet`]ii (managementul acestor cl`diri fiind asigurat de companii specializate de property management), asigurarea cl`dirii [i taxele de proprietate. Biz

AGEND~

{TIRI

40 MIL. EURO PENTRU 20% |N PLUS British American Tobacco România a demarat la sfâr[itul anului 2012 lucr`rile de construc]ie pentru extinderea halei de produc]ie a fabricii din Ploie[ti. Extinderea presupune o investi]ie total` de aproximativ 40 de milioane de euro [i va contribui la cre[terea capacit`]ii de produc]ie a fabricii cu 20%. Debutul lucr`rilor de construc]ie marcheaz` aniversarea a 15 ani de când compania a \nceput produc]ia \n ]ara noastr`. Suma investit` pân` la sfâr[itul primului semestru al anului 2013 \n extinderea fabricii din Ploie[ti va atinge suma total` de 25 milioane de euro. Acestora li se vor ad`uga aproximativ 15 milioane de euro investi]i \n noi echipamente de produc]ie pân` la sfâr[itul anului 2014. “|n urm`torii doi ani vom face investi]ii care vor \nsemna o cre[tere cu cel pu]in 20% a fabricii din Ploie[ti. Estim`m c` aceasta se va traduce \ntr-o cre[tere cu un procent similar num`rului locurilor de munc`”, a spus Mike Edwards, directorul fabricii de ]igarete British American Tobacco din Ploie[ti. Lucr`rile de construc]ie la extinderea fabricii de la Ploie[ti se vor \ncheia \n februarie 2013, pentru ca \n luna martie s` se instaleze noi echipamente pentru produc]ia de ]igarete. Acestea vor include un modul nou, \n valoare de 9,2 milioane euro, destinat produc]iei de ]igarete Dunhill, care va fi dat \n folosin]` \n luna iunie a aceluia[i an. Alte 4 milioane de euro vor fi investite \n m`rirea capacit`]ii de export a fabricii, prin achizi]ionarea [i instalarea unui modul care produce pachete cu un format special pentru pia]a din Grecia [i Cipru. (Alexandru Ardelean) 12

Biz

Pl`]i prin SMS de 3,4 mil. euro Anul acesta, pl`]ile prin SMS se vor ridica la o valoare de 3,4 milioane de euro, realizat` de circa 470.000 de tranzac]ii prin mesaje, de aici fiind excluse pl`]ile de sub 1 euro de ringtone-uri, wallpapere etc. Estimarea apar]ine Netopia mobilPay, lider local \n domeniul micropl`]ilor cu telefonul mobil [i unul dintre cei mai importan]i procesatori de pl`]i online prin card. “Pân` \n acest moment, cele mai frecvente cump`r`turi prin SMS au fost pentru jocuri online, licen]e software, acces la servicii online [i cump`r`ri de produse. De asemenea, \nregistr`m o cre[tere a segmentului de asigur`ri prin SMS [i v`d oportunit`]i foarte mari pe zona de catering/fast food. Acest sector are un poten]ial de vânz`ri prin SMS de peste 250.000 euro pe lun`", a declarat Antonio Eram, CEO Netopia.

Netopia mobilPay a \nregistrat \n prima jum`tate a acestui an o cre[tere cu circa 16% a num`rului de pl`]i prin SMS, comparativ cu aceea[i perioad` din 2011. Compania a procesat aproximativ 183.000 de tranzac]ii prin intermediul telefonului \n primul semestru din acest an. "Pân` la finele acestui an miz`m pe men]inerea trendului cresc`tor [i prognoz`m c` vom procesa cu 25% mai multe tranzac]ii prin SMS, comparativ cu 2011, când am intermediat aproximativ 300.000 de tranzac]ii", a declarat Antonio Eram, CEO Netopia. De[i num`rul de tranzac]ii procesate de companie va cre[te cu un sfert \n acest an, valoarea total` a acestora va urca cu doar 12,5%, de la 2,4 milioane de euro la 2,7 milioane de euro, lucru care se datoreaz`, \n mare parte, cump`r`turilor de valori mai mici efectuate de români \n acest an. (G.B.)

iPhone, la un nou record de vânz`ri Apple a vândut un num`r record de iPhone-uri \n primele trei zile de la lansare, ajungând la peste cinci milioane de unit`]i vândute. Cu câteva zile \nainte de lansare, anali[tii anticipau vânz`ri de 10 milioane de unit`]i \n primul weekend al noului iPhone 5 pe pia]`. Performan]a comercial` a noului model este u[or peste cea \nregistrat` la lansarea iPhone 4S, \n octombrie anul trecut, când Apple reu[ea s` comercializeze 4 milioane de smartphone-uri \n primele trei zile de la lansare. “Cererea pentru iPhone 5 a fost incredibil` [i lucr`m din greu pentru ca fiecare client care [i-l dore[te s` \l primeasc` \n cel mai scurt timp”, a declarat \ntr-un comunicat CEO-ul Apple, Tim Cook. Stocurile din magazine

au fost deja epuizate, \ns` potrivit oficialului de la Apple acestea vor continua s` fie aprovizionate \n mod constant, iar clien]ii sunt \ncuraja]i s` \l comande online. iPhone 5 este disponibil \n SUA, Fran]a, Marea Britanie, Germania, Canada, Japonia, Hong Kong [i Singapore, iar din 28 septembrie va fi prezent \n alte 122 ]`ri. Este de a[teptat ca ultimul smartphone al Apple s` \[i fac` apari]ia pe pia]a din România \n luna octombrie, iar pân` la finele anului acesta va fi prezent \n 100 de state. iPhone 5 nu a venit cu nout`]i \n privin]a designului, \ns` este primul terminal al Apple cu ecran de 4 inch. De asemenea, smartphone-ul este mai u[or [i mai sub]ire decât modelul precedent. (D.L.).

AGEND~

INTERNA}IONAL

Economiile vara nu dorm Melodia verii din Romånia se potrive[te m`nu[` Turciei, care, dup` ce a avut cea mai rapid` cre[tere economic` din Europa, nu se poate culca pe o ureche sau s` doarm` lini[tit`. DE OVIDIU NEAGOE

Dup` doi ani \n care a urcat cu 8,5% [i 9%, economia Turciei, vedeta Europei din ultimii doi ani \n termeni de cre[tere economic`, a realizat o cre[tere de 3,2%, ceea ce poate semnala fie o

Turcia – trebuie s` conving` investitorii c` sc`derile reprezint` o stabilizare a economiei [i nu turbulen]e. Guvernul de la Ankara se confrunt` [i cu alte probleme nu tocmai pa[nice pe dou` fronturi

aterizare blånd`, fie turbulen]e. Statul euroasiatic, o poart` important` pentru importurile de petrol [i gaze din Europa, a dep`[it totu[i estim`rile speciali[tilor de 2,8 procente. Dar statul din grupul MIST – ]`ri cu cele mai rapide cre[teri economice, din care fac parte Mexic, Indonezia, Coreea de Sud [i

separate: valul de refugia]i sirieni, care se ridic` la 80.000 de oameni, [i militan]ii kurzi din partea de sud-est a statului. Cele dou` provoc`ri pot contribui din plin la diminuarea importan]ei rolului de hub comercial dintre Orient [i Occident pe care \l de]ine Turcia. Biz

Biz

ATERIZARE FOR}AT~ PENTRU ORACLE? Vånz`rile diviziei de hardware din cadrul Oracle Corp. vor sc`dea cu 24% fa]` de perioada similar` a anului trecut, potrivit estim`rilor companiei. Compania depune acum eforturi consistente pentru resuscitarea diviziei Sun. Potrivit lui Larry Ellison, CEO la Oracle, vånzarea de produse hardware a sc`zut cu 779 mil. dolari \n anul fiscal \ncheiat la 31 august.

CURSA PENTRU |NARMARE Irakul a negat acuza]iile occidentale potrivit c`rora statul a permis Iranului s` foloseasc` spa]iul aerian pentru transportul de arme c`tre Siria, pentru a-l ajuta pe pre[edintele Bashar al-Assad. Potrivit acuza]iilor, transporturile de arme ar fi fost puse la punct de G`rzile Revolu]ionare Islamice din Iran.

ADIDAS, CU PICIOARELE PE P~MÅNT Compania german` Adidas a coboråt targetul de vånz`ri la compania Reebok pentru 2015 cu un milion de euro, dup` ce a pierdut un contract important cu un juc`tor de fotbal american [i dup` descoperirea unor fraude la opera]iunile subsidiarei din India a companiei. Adidas a cump`rat \n 2005 Reebok pentru 3,8 miliarde de dolari.

AGEND~

VALURI DE PROTESTE |N INDIA Partidele de opozi]ie [i sindicatele au organizat \n India proteste, pichetând \mpotriva planurilor statului de a deschide sectorul de retail lan]urilor globale. Angaja]ii au blocat c`ile ferate din statele Uttar Pradesh [i Bihar, iar ora[e precum Calcutta sau Bangalore au fost “paralizate”. Reforma este una esen]ial` pentru revitalizarea economiei Indiei, care merge cu fråna tras`.

INTERNA}IONAL

NOU~ MISIUNE DUP~ FUZIUNE Tom Enders, CEO la concernul EADS, a precizat \ntr-un interviu acordat BBC c` fuziunea cu BAE Systems este o \mbinare perfect`, dar este nevoie de eforturi serioase pentru a convinge investitorii de adev`rata valoare a noii companii. Fuziunea dintre cele dou` companii este atent monitorizat` [i de oamenii politici.

VIITORUL GOOGLE Vre]i s` [ti]i care este urm`torul pas \n lupta pentru suprema]ie pentru gigantul din spatele celui mai puternic motor de c`utare Google? Atunci cu siguran]` trebuie s` citi]i articolul de fond propus de edi]ia interna]ional` a revistei “PC Magazine”, care analizeaz` pe larg viitorul Nexus 7 [i al sistemului de operare Android 4.1.

PROTESTE LUB LUP~

AUR |N LIPSA AURULUI NEGRU Pre[edintele Sudanului a inaugurat prima “rafin`rie” de aur a statului, despre care oficialii sus]in c` este cea mai mare astfel de fabric` din Africa. Aceasta face parte din strategia guvernului de la Khartoum de a face fa]` pierderilor suferite de stat dup` sc`derea veniturilor din ]i]ei dup` independen]a Sudanului de Sud de anul trecut. Facilitatea va produce anual 328 de tone de aur.

BUCURIA UNORA, NECAZUL ALTORA |n timp ce milioane de telespectatori urm`reau Jocurile Olimpice din Londra, retailerii nu erau la fel de entuziasma]i. Vånz`rile au sc`zut \n luna august cu 0,2% fa]` de iulie, pe motiv c` britanicii au renun]at la cump`r`turi \n favoarea Olimpiadei. Utilizatorii care \nainte de JO f`ceau cump`r`turi online au renun]at pe durata evenimentului la acest obicei.

Prestigioasa revist` "The Economist" propune cititorilor ca articol de fond o analiz` ampl` a evenimentelor derulate recent \n Egipt, Yemen [i Libia, unde a fost ucis ambasadorul SUA, Christopher Stevens, ca urmare a lans`rii unui film realizat de amatori despre profetul Mohamed. Biz

VIITO

TELEVI Z Gigan]i media, uria[i tehnologici [i inovatori din online se bat pe ecranul din sufrageria ta. Rezultatul va fi un televizor mai inteligent [i mai interactiv, dar [i o revolu]ie a creatorilor de con]inut. DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

RUL

ZIUNII

COVER STORY

Sufrageria este locul unde c`ut`m

calmul dup` o zi agitat` la serviciu [i unde familia se reune[te de cele mai multe ori seara. Iar \n centrul sufrageriei celor mai mul]i dintre noi se afl` televizorul. Forma acestuia a evoluat, chiar radical \n ultimii ani, dar modul nostru de interac]iune cu acest dispozitiv nu a cunoscut modific`ri radicale de la apari]ia telecomenzii. Cu vreo doi ani \n urm` a \nceput nebunia 3D, care d` \nc` dureri de cap, mai ales la capitolul con]inut. Dar, \n ultimii ani, televizorul a \nceput s` piard` u[or teren \n favoarea altui ecran preferat de tot mai mul]i, \n special de tineri: ecranul computerului sau al laptopului. |ns` televizorul n-a luptat peste jum`tate de secol pentru suprema]ia \n sufragerie ca s` se dea b`tut \n fa]a umilului computer. Trebuie spus c` lucrurile nu ar`tau grozav pentru televizor. Potrivit unui studiu efectuat de Ericsson ConsumerLab [i derulat recent \n Brazilia, Chile, China, Germania, Italia, Mexic, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Marea Britanie [i SUA, 67% dintre consumatori folosesc deja tablete, smartphone-uri sau laptopuri pentru a urm`ri programe TV. A[a c` marile companii de media, produc`torii de televizoare, dar [i antreprenorii din zona internetului s-au pus pe treab` [i

Biz

au copt un nou televizor. Dar, ce s` vezi, seam`n` destul de bine cu un computer! Umilul nostru televizor s-a de[teptat [i a intrat \n era digital`. I se spune “smart TV” [i [tie s` fac` de toate, mai pu]in, evident, s` \nc`lzeasc` mâncarea la cuptorul cu microunde – de[i v-ar putea recomanda un magazin online de unde pute]i cump`ra un astfel de cuptor. Pentru c`, evident, televizorul s-a aliat cu cel`lalt copil-minune al vremurilor noastre, internetul, f`r` de care via]a modern` devine de neconceput. “Suntem \ntr-o er` a ecranelor multiple, \n care oamenii pot accesa con]inut tot mai mult, oricând, oriunde [i,

SMART TV Este vorba, \n esen]`, despre un televizor conectat la internet care ofer`, pe lâng` func]iile clasice de TV, acelea[i facilit`]i ca un computer sau smartphone. Iat` ce pute]i face pe un astfel de televizor:

practic, pe orice dispozitiv”, a declarat pentru Biz Chris Dziadul, Editorial Director & Chief East European Analyst la Broadband TV News.

TOTUL PENTRU INTERACTIVITATE Crearea unui televizor conectat la internet a fost un pas logic. Gândi]i-v` ce face]i \n timp ce v` uita]i la televizor. Dac` nu vre]i s` spune]i, iat` ce au aflat cei de la Ericsson ConsumerLab: 62% dintre consumatorii cuprin[i \n studiu folosesc servicii de social media \n timp ce se uit` la TV, \n cre[tere cu 18% fa]` de anul trecut. Prin urmare, era normal

NAVIGARE PE INTERNET Cele mai noi televizoare inteligente vin cu browser de web integrat, astfel c` nu mai e nevoie s` deschide]i computerul ca s` v` uita]i pe site-urile preferate.

APLICA}II VIDEO Accesul la YouTube sau BBC iPlayer este extrem de simplu [i se realizeaz` nu doar prin browser, ci [i prin aplica]ii dedicate instalate deja \n televizor. {i da, pute]i face [i apeluri Skype pe LCD-ul din sufragerie.

MEDIA

s` pute]i accesa re]elele sociale (Facebook, Twitter) direct pe televizor, iar noile televizoare inteligente v` permit s` face]i exact acest lucru. Dup` cum am v`zut la o demonstra]ie realizat` la finele lunii iunie de c`tre LG cu ocazia lans`rii LG Cinema 3D Smart TV, pute]i folosi o tastatur` legat` la televizor dac` nu v` descurca]i cu tastatura virtual` de pe ecran. Vestea bun` este c` exist` tot mai multe aplica]ii care permit transformarea smartphone-urilor \n telecomenzi pentru noile televizoare, deci nu cred c` e departe ziua \n care input-ul de

text va putea fi realizat de pe telefon, lucru cu care suntem deja obi[nui]i. |n timp, totul se va putea face chiar [i direct, prin comand` vocal`. Cele mai noi televizoare inteligente sunt dotate cu browsere de internet, ceea ce \nseamn` c` accesul la servicii de video streaming ca Netflix sau Hulu \n Statele Unite, respectiv Voyo.ro pe pia]a local` va putea fi f`cut direct pe TV, \mbun`t`]ind experien]a de vizionare. Televizorul are \n continuare un mare plus: face experien]a de vizionare mult mai u[or de \mp`rt`[it cu prietenii [i familia. Ecranul unui laptop

devine prea mic [i când se uit` dou` persoane, dar un televizor cu diagonal` mare poate aduna u[or \n jurul s`u \ntreaga familie. “Este dificil s` prezicem cum vor ar`ta lucrurile peste 10 - 20 de ani. Dar e mai mult ca sigur c` va fi vorba tot despre o experien]` personal`, numai c` televizoarele vor fi dispozitive mult mai sofisticate decât sunt ast`zi”, afirm` Chris Dziadul. Desigur, de când au ap`rut Facebook [i Twitter, \mp`rt`[irea a ceea ce urm`rim la TV a devenit uneori mai important` decât vizionarea \n sine, datorit` naturii umane care caut` permanent socializarea.

VIDEO-ON-DEMAND Dincolo de aplica]iile gratuite, serviciile de video-on-demand vor lua avânt odat` cu ascensiunea smart TV. Totul va fi mai simplu, iar calitatea [i experien]a de vizionare vor fi excelente.

RE}ELE SOCIALE V` place s` posta]i comentarii pe Facebook sau Twitter despre ce vede]i la televizor? O pute]i face direct de pe televizor.

JOCURI {I APLICA}II Ca [i \n cazul smartphone-urilor, televizoarele inteligente ofer` posibilitatea de a v` relaxa cu jocuri pe gusturile tuturor. De asemenea, exist` aplica]ii exact ca pe smartphone-uri.

Biz

COVER STORY

{i acum nu mai sunt limita]i la persoanele din jurul nostru, ci putem \mp`rt`[i experien]ele cu \ntreaga lume. Pasul urm`tor va fi integrarea platformelor sociale chiar \n programele TV, astfel \ncât ceea ce se \ntâmpl` pe ecran s` poat` fi influen]at \ntr-un fel sau altul de ceea ce se discut` pe Twitter despre acel program. Dac` vi se pare imposibil, afla]i c` deja, \n Fran]a, \n cel mai recent sezon al versiunii locale a emisiunii “Dansez pentru tine”, TF1 a integrat Twitter \n emisiune, permi]ând telespectatorilor s` comenteze \n 140 de caractere ce se \ntâmpl` \n emisiune, reac]iile fiind redate pe post. Mai mult, un segment special al emisiunii va fi dedicat analizei tweet-urilor.

CE VA FI MÂINE Exist` [i voci care cred c` schimb`rile, pentru domeniul televiziunii, vor fi rapide [i radicale. Brian Roberts, CEO la Comcast Corp., cel mai mare furnizor de internet [i cablu TV din SUA, care ofer` [i servicii de telefonie, crede c` \n urm`torii 10 ani schimb`rile din televiziune vor fi mult mai mari decât cele \nregistrate \n ultimii 25 de ani. De altfel, Comcast va profita de ascensiunea serviciilor de cloud computing pentru a oferi clien]ilor s`i o interfa]` revolu]ionar`, denumit` X1, bazat` pe cloud [i care va integra re]elele sociale. De[i convergen]a dintre TV [i internet va schimba serios raportul de for]e din pia]`, con]inutul de calitate va face \n continuare diferen]a. Este un lucru normal, dac` ne gândim c` serialele [i emisiunile TV, precum [i filmele se afl` \n continuare \n topul preferin]elor consumatorilor, chiar [i pe internet. Ideea de baz` este ca 20

Biz

juc`torii care activeaz` \n domeniu s` nu se mai concentreze pe o platform` sau pe alta, ci s` se preocupe de crearea de con]inut valoros, care \[i va g`si locul pe orice platform`. Prin urmare, cine nu inoveaz` [i nu experimenteaz` risc` s` dispar` \n viitorul apropiat. Iar \n privin]a con]inutului, site-uri precum YouTube demonstreaz` c` un con]inut video de calitate poate

62%

DINTRE CONSUMATORII DIN BRAZILIA, CHILE, CHINA, GERMANIA, ITALIA, MEXIC, COREEA DE SUD, SPANIA, SUEDIA, TAIWAN, MAREA BRITANIE {I SUA FOLOSESC SERVICII DE SOCIAL MEDIA |N TIMP CE SE UIT~ LA TV Sursa: Ericsson ConsumerLab

veni de la oricine: [i de la profesioni[ti \n domeniu, dar [i de la utilizatori oarecare sau semiprofesioni[ti. Prin urmare, [i \n televiziune am putea asista la o democratizare interesant` a producerii de con]inut. Despre modul \n care juc`torii de pe pia]a local` abordeaz` aceast` provocare citi]i mai multe \n ultima parte a acestui cover story. Nu trebuie uitat \ns` c` televizorul va avea concuren]` mare din partea tabletelor \n special, dar chiar [i a smartphone-urilor, mai ales \n cazul con]inutului “perisabil” – [tiri, informa]ii sportive, lans`ri de produse etc. Recent \ncheiata licita]ie 4G din România promite viteze de internet mobile ame]itoare, care vor face ca vizionarea unui program TV \n live streaming direct pe smartphone s` fie floare la

ureche, chiar [i la calitate HD. “Viitorul televiziunii este s` ofere oamenilor ce vor, când vor [i cum vor”, spune Jason Kilar, CEO la Hulu, companie ce ofer` \n SUA servicii de video streaming ce concureaz` direct cu televiziunile tradi]ionale. Dar viitorul va fi unul al ecranelor, nu al unui singur ecran. Tot mai multe suprafe]e vor deveni interactive, inclusiv oglinda de la baie sau masa de la restaurant. Iar pentru sufragerie, planurile sunt grandioase. Vi se pare c` televizoarele actuale sunt mari? Mâine, pere]ii camerei vor deveni ecrane gigantice, care vor implica \n vizionare [i vederea periferic`, pentru o experien]` cu adev`rat unic`. Vi se pare prea futuristic? Compania britanic` NDS a realizat deja un ecran-prototip de 3,6 metri pe 1,4 metri, compus din [ase panouri OLED, care, atunci c\nd nu e pornit, arat` exact ce se afl` pe perete \n spatele sù, deci e foarte discret integrat \n peisaj. Avantajul ecranelor OLED, spre deosebire de LCD, este c` nu au nevoie de iluminare pe margini, deci imaginea merge pân` \n cap`tul ecranului. Astfel, pot fi puse mai multe ecrane unul lâng` altul pentru a crea un ecran mare f`r` “tìeturi”. Pe un astfel de ecran uria[, con]inutul este transmis de un server video controlat de un browser normal de pe computerul sau smartphone-ul utilizatorului, ceea ce \nseamn` c`, pe lâng` programe TV, se poate rula orice se poate rula de pe un computer. Avantajul e c` se pot folosi f`r` probleme simultan mai multe aplica]ii \n diverse zone ale ecranului uria[. Deci sufrageria va r`mâne locul unde vom cùta calmul dup` o zi agitat`. Numai c` revolu]ia TV aflat` \n plin` desf`[urare va agita pu]in lucrurile. |nspre bine. Biz

COVER STORY

SUNTEM O FABRIC~ DE IDEI Conduce singurul grup TV care a f`cut profit \n 2011 [i a gândit dou` rebrandinguri de televiziuni pentru dou` publicuri total diferite. Sorin Alexandrescu, CEO Antena Group, crede c` viitorul \n televiziune apar]ine profesioni[tilor care genereaz` con]inut relevant. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

MEDIA

Biz

COVER STORY

Care este raportul de for]e \n businessul TV \n aceast` toamn`? For]a \n businessul TV, ca de altfel \n orice business, este dat` de echilibrul a patru factori extrem de importan]i: echip`, con]inut, pasiune [i leadership. |n România exist` doar dou` grupuri media importante, singurele care au determinat dinamica [i dezvoltarea acestei pie]e. Diferen]a colosal` dintre acestea este reprezentat` de puterea de generare a con]inutului local, dezvoltarea [i promovarea valorilor acestuia. Acest mare diferen]iator a purtat \ntotdeauna un singur nume, familia Antena. Rezultatul \l [tiu milioane de oameni. Dar [i competitorii au adoptat \n timp aceea[i strategie – dezvoltarea produc]iilor locale. Con]inutul propriu, local, este filosofia de brand a Antena Group. Dar, dincolo de perseveren]`, e vorba de evolu]ie, de puterea de a genera noi trenduri. Evident, reac]iile [i muta]iile la acest tip de progresie nu au \ntârziat s` apar`. Antena Group \nseamn` patru televiziuni. Cum func]ioneaz` aceste branduri \mpreun`? Antena Group a fost creat` ca o platform` multibrand, care s` sus]in` un nivel opera]ional foarte ridicat pentru toate sta]iile din portofoliu, s` sincronizeze \n mod real structurile de con]inut [i strategia de brand a fiec`rei sta]ii. Brandurile care formeaz` Antena Group au parcurs o perioad` de doi ani cu profunde transform`ri, \n urma c`rora au devenit complementare, cu o pozi]ie distinct` [i structuri de con]inut relevante pentru fiecare target group. Familia de posturi TV cuprinde \n acest moment Antena 1, nava-amiral a grupului, cu o tradi]ie de aproape 20 de ani \n divertisment [i [tiri, Antena 2, singura sta]ie live TV din România dedicat` mondenit`]ilor, Euforia, aflat` \n plin proces de full rebranding, \n urma c`ruia noua pozi]ionare va aborda conceptul de “smart women”, [i, nu \n cele din urm`, GSP TV, care a \ncheiat un proiect complex de rebranding, 24

Biz

devenind prima sta]ie TV pozi]ionat` \n zona de “male entertainment”. Televiziunile din grupul Intact au fost singurele aflate pe plus \n 2011, cu profit de peste 625.000 euro. A determinat acest lucru un influx mai mare de bani \n grila de toamn`? Profitul ob]inut de Antena Group se datoreaz` \n primul rând fidelit`]ii telespectatorilor no[tri [i modului \n care noi, prin fiecare sta]ie din portofoliu, am \n]eles nevoile acestora [i tendin]ele pie]ei. La aceasta au contribuit [i sinergiile structuralopera]ionale ale noii entit`]i, printr-o mai bun` dinamic` a deciziilor opera]ionale, dar mai ales prin alocarea eficient` a structurilor de con]inut. Efectul generat de profit se reg`se[te \n mod evident \n dinamica [i dezvoltarea con]inutului grilei de toamn`, dar [i \n investi]iile semnificative realizate \n infrastructura zonei tehnice. Vorbind despre grila de toamn`, care este direc]ia pe care a]i mers? Ce tip de programe a]i c`utat? Antena 1, strategic, a vrut s` dea o alt` dimensiune divertismentului, \n termeni de experien]` vizual` [i structur` a con]inutului. Am creat cea mai puternic` divizie de monden din TV, care se reg`se[te \n stripe-urile zilnice “Acces Direct” [i “Un show P`c`tos”, generând rezultate imediate. Avem dou` talent show-uri puternice – “X Factor” [i “Top Chef”, un reality glamorous – “Next Top Model” – [i cel mai puternic format de quiz din lume \n acest moment – “Cu banii jos”. |n toamna aceasta, GSP TV [i Euforia se relanseaz` din punct de vedere vizual. Ce a presupus acest lucru? Ambele sta]ii au trecut printr-un proces complex de rebranding. Aceast` transformare a implicat atât schimbarea identit`]ilor grafice, cât [i o puternic` schimbare a strategiei de con]inut. |n urma acestui proces,

sta]iile vor fi repozi]ionate fundamental \n zone cu poten]ial de cre[tere semnificativ. Au existat \n prim`var` discu]ii cu RCS privind distribu]ia. Cum au evoluat lucrurile? Suntem \n continuare deschi[i g`sirii unor solu]ii astfel \ncât telespectatorii s` nu fie afecta]i. |n ce m`sur` rela]ia cu publicul [i cu advertiserii v` influen]eaz` structura grilei? Interac]iunea cu publicul, advertiserii [i clien]ii sta]iilor noastre reprezint` preocuparea noastr` principal`. Toat` construc]ia strategic` [i de con]inut a grilelor noastre de programe este structurat` \n profunda leg`tur` [i echilibrul cu dorin]ele partenerilor no[tri de business, dar mai ales dedicat` publicului telespectator. Televiziunile trebuie s` fie azi foarte creative pentru a aduce ace[ti bani \n propria curte. Cum capta]i interesul zonei de business? Economia este \ntr-o profund` schimbare de peste trei ani, iar sumele alocate publicit`]ii TV nu fac not` discordant`. Partenerii no[tri de business, dar [i brandurile din portofoliile de]inute au nevoie acum mai mult ca niciodat` de solu]ii creative care s` r`spund` \n mod eficient dinamicii consumului din ce \n ce mai redus. |n toat` aceast` perioad` dificil` a pie]ei de consum, am reu[it s` construim strategii de media [i de con]inut care s` r`spund` unor nevoi de consum mult mai complexe. |n fapt, am reconstruit toat` strategia noastr` comercial` astfel \ncât fiecare brand promovat s` \[i g`seasc` relevan]a \n con]inut, iar efectul generat s` creeze o valoare semnificativ ridicat` comparativ cu strategiile de promovare clasic`. Cum v-a]i adaptat con]inutul noilor modalit`]i de consum [i ce oportunit`]i de cre[tere vede]i? “Content is king”, cu trei mari condi]ii: s` fie relevant, diferen]iator [i exclusiv.

MEDIA

Antena a punctat \ntotdeauna foarte bine aceste atribute, declinate \n mod real atât \n platforma opera]ional` onair, prin toate sta]iile TV din portofoliu, cât [i \n online. Ast`zi, toate produc]iile Antenelor au c`p`tat amploare \n zona online, un lucru normal, de altfel, \n dezvoltarea fiec`rei strategii de con]inut. Capacitatea de interac]iune a online-ului \n toate proiectele noastre de con]inut este imens`, contribuind \n mod real la consolidarea [i dezvoltarea

A]i relansat Intact Interactive sub numele Antena Digital [i l-a]i integrat \n Antena Group. Exist` o deschidere a advertiserilor c`tre zona online? Antena Group a decis s` integreze divizia digital` \n platforma sa opera]ional` pentru c` a \n]eles nevoile pie]ei [i ascensiunea mediului online. Rezerva masiv` de con]inut a celor patru sta]ii TV este astfel valorificat` \n zona cu cel mai mare grad de interac]iune.

|n ce direc]ie vede]i mergând pia]a TV din România [i care este rolul Antena Group? Sim]im din ce \n ce mai mult fragmentarea pie]ei TV, prin avalan[a de op]iuni disponibile. |n acest context, singura diferen]` este f`cut` de cei care reu[esc s` fie cu adev`rat generatori de con]inut. Am \n]eles din timp acest lucru, ne-am adaptat strategia [i am devenit din ce \n ce mai relevan]i pentru publicul c`tre care am pozi]ionat sta]iile noastre.

Rolul asumat de noi este acela de a genera trenduri [i de a valorifica nevoile de consum acoperite insuficient. Suntem o fabric` de idei, care face lucrurile cu pasiune [i profesionalism. |n asta rezid` puterea noastr`.” Sorin Alexandrescu, CEO Antena Group

fiec`rui brand din portofoliu. Strategic, Antena Group a dezvoltat \n interiorul structurii actuale o divizie complex`, care are ca principal obiectiv dezvoltarea tuturor structurilor de con]inut ale sta]iilor TV \n mediul online. Dezvoltarea liniar` a structurilor de con]inut pe cele dou` platforme aduce o real` plusvaloare strategiilor de promovare personalizate pentru partenerii no[tri de business, \n acela[i timp oferind publicului experien]e complementare, adaptate fiec`rui mediu de consum.

Unde sunt produse majoritatea emisiunilor? Exist` un raport \ntre cele in-house [i cele realizate prin colabor`ri externe? Peste 90% dintre produc]iile Antenelor sunt generate in-house. Dezvoltarea capacit`]ilor noastre creative [i de produc]ie reprezint` principala noastr` strategie, contribuind \n mod real la dezvoltarea organic` a trustului. |n fapt, ele reprezint` cel mai important asset al nostru, structura care genereaz` for]a acestui trust.

Nu cred c` \n viitorul apropiat direc]ia va fi cu mult diferit` fa]` de acest moment – fragmentarea pie]ei va continua, iar nevoile de consum vor avea aceea[i traiectorie. Rolul asumat de noi este acela de a genera trenduri [i de a valorifica nevoile de consum acoperite insuficient. De-a lungul timpului, am creat con]inut despre care s-a vorbit, care a impus tendin]e. Suntem o fabric` de idei, care face lucrurile cu pasiune [i profesionalism. |n asta rezid` puterea noastr`. Biz Biz

COVER STORY

CÂT DE MARE VA FI MICUL ECRAN? Când miza este uria[`, pariurile sunt mai \ndr`zne]e. Iar dac` forma se schimb`, con]inutul trebuie s` se adapteze. Televiziunile din România spun c` sunt preg`tite pentru noua realitate interactiv` ce va invada sufrageriile tuturor. Dar [i pentru consumul TV \n afara sufrageriei. DE GABRIEL BÂRLIG~ 26

Biz

MEDIA

distribu]iei (RCS - RDS, Astral – \nghi]it de UPC) [i a determinat juc`tori din alte domenii s` atace frontal domeniul TV (Romtelecom cu Dolce).

CON}INUT {I IAR~{I CON}INUT Pia]a de TV din România este \nc` una tradi]ional`, \n condi]iile \n care penetrarea la nivel de gospod`rii a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale era, conform statisticilor ANCOM, de 82,6% la sfâr[itul anului trecut, \n cre[tere cu 2% fa]` de 2010, iar 83% din popula]ie urm`re[te zilnic programele TV, conform datelor CNA. “|n acest context, este evident c` TV-ul nu dispare nici din peisajul serviciilor

Ca \n fiecare an, \n aceast` perioad`

televiziunile sunt foarte ocupate cu lansarea grilelor de toamn`. Doar este vorba despre pariurile pe care grupurile locale de media le fac pentru urm`torul sezon [i despre felul \n care \ncearc` s` atrag` telespectatori, care s` atrag` la rândul lor advertiseri. “Toat` construc]ia strategic` [i de con]inut a grilelor noastre de programe este structurat` \n profunda leg`tur` [i echilibrul cu dorin]ele partenerilor no[tri de business, dar mai ales dedicat` publicului telespectator”, spune Sorin Alexandrescu, CEO Antena Group, care cuprinde Antena 1, Antena 2, Euforia [i GSPTV. Dar aceast` agita]ie anual` mai are un scop: este perioada \n care se testeaz` tot mai mult formate care s` aib` succes \n noua realitate a pie]ei media, \n care internetul \ncepe s` capete o for]` tot mai mare. Vreme de peste 50 de ani, televizorul a reprezentat punctul central al sufrageriei c`minelor din \ntreaga lume. Pe pia]a româneasc`, dup` seceta celor dou` ore de program pe zi din anii '80, perioada de dup` 1990 a dus la o explozie a televiziunii [i televiziunilor. Setea de televizor a românilor a creat gigan]i media (trusturile Pro [i Intact fiind, poate, exemplele cele mai elocvente), a ridicat businessuri \n domeniul

BANII TELEVIZIUNILOR |N 2011 Companie

Cifr` de afaceri (mil. euro) Pro TV SA* 117,3 Antena Group** 52,6 SBS Broadcasting*** 21,4 Antena 3 SA 12,9 Dogan Media Intl. 9,6

Profit/pierdere (mil. euro) -7,5 1,47 -3,6 -0,99 -9,9

* Include Pro TV, Pro Cinema, Acas` TV, Acas` Gold, MTV, Pro TV International, Sport.ro ** Include Antena 1, Antena 2, Euforia Lifestyle, GSP TV *** Include Prima TV, Kiss TV Sume calculate la cursul mediu leu/euro pe 2011 Sursa: Ministerul Finan]elor

telecom [i nici din cel al gospod`riilor. A[a c` \ntrebarea care apare este: sub ce form` se va consuma con]inutul pe TV?”, spune Ovidiu Ghiman, director executiv strategie [i comercial reziden]ial la Romtelecom. Iar obiceiurile de consum pe TV \ncep s` se schimbe, odat` cu ascensiunea internetului. Grupurile de media au descoperit c` trebuie s`-[i caute publicul [i pe platformele online. “Filosofia grupului (nostru) e Biz

COVER STORY

90%

DIN PRODUC}IILE ANTENA GROUP SUNT REALIZATE IN-HOUSE, GENERAREA DE CON}INUT PROPRIU FIIND DE ALTFEL STRATEGIA GRUPULUI PENTRU DEZVOLTAREA PE PIA}A TV. Sursa: Antena Group

simpl` – «One content, multiple distribution». Modul \n care publicul consum` con]inutul se schimb` permanent, datorit` dezvolt`rii tehnologice, astfel \ncât integrarea televiziunii cu internetul este natural` – mii de ore de live streaming [i cea mai mare cantitate de video din .ro g`zduit` de site-urile din Pro TV SA”, a declarat pentru Biz Maria Apostol, PR and Corporate Affairs Director la Pro TV. Declara]ia de mai sus con]ine, de altfel, esen]a strategiei de viitor a televiziunilor: cei care genereaz` con]inut vor avea de câ[tigat, indiferent de platformele care se vor dovedi a fi cele mai populare. Fiindc` cine are con]inut \l poate distribui u[or \n orice format dorit. Dar nu poate fi vorba despre orice fel de con]inut, dup` cum spune [i Sorin Alexandrescu: “Con]inutul e rege, dar cu trei mari condi]ii: s` fie relevant, diferen]iator [i exclusiv”. De altfel, Antena Group a integrat deja divizia digital` \n platforma sa opera]ional`, pentru c` a \n]eles nevoile pie]ei [i ascensiunea mediului online. “Rezerva masiv` de con]inut a celor patru sta]ii TV este astfel valorificat` \n zona cu cel mai mare grad de interac]iune”, adaug` Alexandrescu. Acesta mai spune c`, \n condi]iile unei pie]e TV tot 28

Biz

mai fragmentate, prin avalan[a de op]iuni disponibile, singura diferen]` este f`cut` de cei care reu[esc s` fie cu adev`rat generatori de con]inut. “Rolul asumat de noi este acela de a genera trenduri [i de a valorifica nevoile de consum acoperite insuficient. De-a lungul timpului, am creat con]inut despre care s-a vorbit, care a impus tendin]e”, spune Alexandrescu. Recunoa[terea faptului c` deja consumul de TV, \n special \n rândul tinerilor, a migrat c`tre platforme online, chiar dincolo de limita legalit`]ii (de câte ori n-a]i auzit “Asear` am v`zut primul sezon din serialul X pe laptop”?), st` \n faptul c` un juc`tor de talia Pro TV a decis s` investeasc` masiv \ntr-o astfel de direc]ie, prin Voyo.ro. Totul a \nceput cu selectarea unor oameni interesa]i de tehnologie, gadgeturi [i con]inut online de toate tipurile, care au ca mod de via]` consumul con]inutului pe internet [i care caut` din pasiune toate platformele disponibile. “Voyo.ro \ncearc` s` duc` [i mai sus standardele de con]inut [i vizionare – cea mai bun` defini]ie a imaginii, aplica]ii de smart TV, aplica]ii de tablete [i smartphone-uri, con]inut special conceput pentru aceste media [i multe transmisii live”, spune Maria Apostol. Exist` \ns`, adaug` ea, o frân` serioas`:

130.000 DE UTILIZATORI AI APLICA}IEI STIRILEPROTV.RO PENTRU ANDROID {I iOS O FOLOSESC CEL PU}IN O DAT~ PE ZI.

Sursa: Pro TV

num`rul imens de site-uri care pirateaz` con]inutul, dublat de incapacitatea autorit`]ilor de a diminua acest fenomen. Practic, o mare parte din strategia oric`rui juc`tor de pe aceast` pia]` o constituie supravegherea online-ului pentru identificarea pira]ilor [i g`sirea tuturor solu]iilor legale pentru diminuarea furtului de con]inut.

UN ECRAN MAI INTELIGENT Cu platforme precum Voyo.ro se fac primii pa[i \n direc]ia \n care se \ndreapt` televizoarele ca dispozitive de divertisment: smart TV. Dup` cum a]i v`zut \n deschiderea acestui cover story, noile televizoare vor sem`na tot mai mult cu ecranele computerelor, vor permite o interac]iune f`r` precedent, vor integra re]elele sociale [i vor favoriza servicii on-demand sau vizionarea programelor favorite la alte ore decât cele din program, datorit` func]iilor avansate de \nregistrare. Ca s` arate poten]ialul serviciului, Voyo.ro a lansat recent o promo]ie prin care ofer` cadou un abonament pe 3 luni la achizi]ia unui smart TV Samsung. “Credem \n aceast` direc]ie de dezvoltare. Voyo e prezentul din ce \n ce mai luminat, [i, \n mod sigur, o parte esen]ial` din viitor”, subliniaz` Maria Apostol. Biblioteca de titluri din cadrul Voyo.ro include peste 500 de filme, seriale, emisiuni, evenimente sportive sau concerte. |n plus, utilizatorii pot urm`ri \n avans fa]` de difuzarea la televizor produc]iile locale Pro TV sau seriale române[ti live sau \nregistrate. Dac` planurile despre smart TV vi se par u[or SF, afla]i c` deja produc`torii de televizoare inteligente au abordat serios pia]a local`. Un exemplu este LG, care

COVER STORY

a lansat \n România, la finele lunii iunie, noua serie de televizoare LG Cinema 3D Smart TV, ce are [i aplica]ii pentru a oferi consumatorilor români informa]ii [i con]inut local de interes. Primele aplica]ii locale incluse au fost Port.ro [i Cinemagia. “Aplica]ia Cinemagia va fi prezent` \n meniul premium [i va oferi informa]ii despre programul cinematografelor [i al posturilor TV, dar [i trailere ale filmelor care vor putea fi vizionate pe ecranul televizorului pentru o experien]` spectaculoas`. |n lunile urm`toare vom ad`uga pe platforma LG Smart TV con]inut local suplimentar pentru a r`spunde exigen]elor consumatorilor români”, a declarat Ioana Cristescu, Senior

Biz

Marketing Manager la LG Electronics România. Toate aceste servicii presupun, \n acest moment, [i conexiuni la internet pe m`sur`, iar ve[tile sunt bune [i aici, dup` cum arat` Ovidiu Ghiman de la Romtelecom. Astfel, la finele anului 2011 rata de penetrare la nivel de gospod`rii a conexiunilor de acces la internet \n band` larg` furnizate la puncte fixe era de 41,6%, fa]` de 37,97% la sfar[itul anului 2010, ceea ce \nseamn` o pia]` cu o cre[tere considerabil` [i cu posibilit`]i de dezvoltare.

ALO, TELEVIZORUL? Micul ecran se vede \ns` concurat serios de [i mai micul ecran. Smartphone-urile [i tabletele

ajung \n buzunarele [i \n mâinile tot mai multor români, recenta reu[it` a licita]iei 4G (LTE) va aduce viteze ce vor permite oferirea de servicii video la o calitate excelent`, iar pia]a pare preg`tit` pentru o cre[tere semnificativ` a consumului de con]inut TV pe mobil. Dovada sunt cifrele \nregistrate, de exemplu, de Pro TV: 250.000 de vizite zilnic pe cele 7 mobisite-uri ale grupului, plus 200.000 de download-uri la aplica]iile Android [i iOS pentru stirileprotv.ro, iar peste 130.000 de oameni folosesc aplica]ia cel pu]in odat` pe zi. “De[i am fost sceptic, acum sunt convins c` zona de mobile, \n special dup` introducerea tehnologiei LTE, este o platform` ideal` pentru

MEDIA

distribu]ia de servicii TV. Acest lucru este valabil [i pentru România, la fel ca [i pentru orice alt` pia]` european`”, a declarat pentru Biz Chris Dziadul, Editorial Director and Chief East European Analyst la Broadband TV News. Dar nu v` gr`bi]i s` concluziona]i c` telefonul inteligent sau tableta vor \nlocui televizorul. “Este adev`rat c` \n tot mai multe gospod`rii apare al doilea sau chiar al treilea ecran, sub form` de smartphone sau tablet`. Totu[i, \n majoritatea cazurilor, acestea au rol de ecran secundar, de completare, [i nu de \nlocuitor al TV-ului”, arat` Ovidiu Ghiman. Totu[i, mediul este popular. Romtelecom a lansat, din august, \n parteneriat

cu Cosmote, Dolce Mobile TV, pentru clien]ii celor dou` companii. Serviciul ofer` acces pe smartphone sau tablet`, printre altele, la peste 40 de canale TV live [i diverse emisiuni \nregistrate difuzate anterior de aceste canale TV. |n primele dou` s`pt`mâni de la lansare, Dolce Mobile TV devenise cea mai desc`rcat` aplica]ie gratuit` din AppStore \n România. Indiferent c` este vorba de utilizatori de iPhone [i iPad sau de cei care folosesc platforma Android, Dolce Mobile TV fusese desc`rcat` \n acel interval de peste 24.000 de ori de consumatori. Schimb`rile nu vor avea \ns` un ritm foarte rapid. “Cablul [i satelitul vor r`mâne principalele

platforme de distribu]ie, IPTV va avea probleme \n a se impune, iar serviciile digitale terestre vor avea [i ele de luptat, când vor fi introduse. Tendin]ele din TV \ntâlnite \n Europa Central` [i de Est se vor reg`si [i \n România, dar rata de penetrare a serviciilor avansate nu va fi la fel de mare ca pe pie]e cum sunt Polonia, Rusia sau Cehia, din cauza puterii mai mici de cump`rare”, subliniaz` Chris Dziadul. Dar juc`torii locali s-au pozi]ionat deja pentru a face fa]` cu succes revolu]iei televiziunii. Cheia va fi, evident, con]inutul, distribuit pe mai multe platforme, pentru a-i g`si pe consumatorii potrivi]i. Chiar dac` ace[tia cred c` ei nu se mai uit` la televizor. Biz

Biz

ECONOMIA,

! A N I V O BAT conomia romåneasc` are mare nevoie de o restartare pe anumite paliere pentru a putea face fa]` provoc`rilor unui an dificil. {i juc`torii din economie resimt tot mai puternic o toamn` grea, dup` o var` agitat`, marcat` doar de lupte politice. {i speran]a nu se arat` prea repede, avånd \n vedere c` urmeaz` campania pentru parlamentare [i a[teptarea unui nou guvern cu o nou` platform` de guvernare, care poate schimba din nou regulile de joc. Iar prognozele nu se anun]` deloc \mbucur`toare. O cercetare a BCR arat` ca Romånia este acum \n viteza \ntåi, fiind redus` perspectiva de cre[tere economic` la 0,7% pentru 2012. Infla]ia accelereaz` ca urmare a major`rii pre]urilor la alimente [i produse administrate. |n continuare leul se resimte dup` criza politic` [i nu d` semne de \ns`n`to[ire. 32

Biz

PERSPECTIVE ECONOMICE INCERTE Revenirea economic` inconsistent` de pån` acum [i condi]iile adverse de pe pie]ele externe [i interne au determinat economi[tii de la BCR s` modifice estimarea de cre[tere economic` pe termen scurt [i mediu. Motivul revizuirilor este legat de materializarea riscurilor la adresa cre[terii economice pe care economi[tii b`ncii le-au men]ionat [i \n alte rapoarte din acest trecut. Este important de men]ionat c` Romånia a avut pån` \n prezent doar o revenire economic` timid` [i se afl` \nc` sub poten]ialul estimat \n jurul nivelului de 2%. Contextul european r`måne tensionat de criza datoriilor suverane [i lumini]a de la cap`tul tunelului \nc` nu se \ntrez`re[te. |ncrederea mediului de afaceri este la minime istorice \n zona euro, iar sc`derea economic` ar putea continua \n trimestrul al treilea. Aproximativ 50% din exporturile Romåniei au ca destina]ie zona euro [i peste 80% din in-

vesti]iile strìne directe primite de Romånia pornesc din aceste ]`ri. Recentele turbulen]e politice interne submineaz` \ncrederea investitorilor strìni, deja afectat` de criza european`. Canalul de transmisie a capitalului este puternic expus, iar sc`derea cu 29% a investi]iilor strìne directe la un nivel modest de doar 620 milioane de euro \n primul semestru din 2012 vorbe[te de la sine. Pe lång` aceasta, Romånia este \n plin proces de consolidare fiscal`, iar guvernul ar putea majora salariile prin afectarea investi]iilor \n infrastructur` – cheltuielile publice de investi]ii au sc`zut cu 0,8% anual \n iunie, de la un avans de peste 33% \n primele cinci luni. Exporturile au \ncetinit rapid la un ritm anual de numai 1% \n primele [ase luni ale anului de la 20,5% \n luna decembrie a anului trecut, \n timp ce exporturile c`tre zona euro oscileaz` \n jurul unei cre[teri zero. Industria a cunoscut o oprire aproape total` \n primele [ase luni (+0,2%) [i, cu toate c` cererea intern` pentru produse

ECONOMIE

Economia \ncurc` \ntr-o mare m`sur` alegerile parlamentare care bat la u[`, pentru c` semnalele de revenire ale economiei greu \ncercate \n acest an nu apar, \n condi]iile unei activit`]i guvernamentale minime. DE ALEXANDRU ARDELEAN

asupra PIB-ului este estimat la 0,8% \n 2012. Avånd \n vedere aceste aspecte, economi[tii de la BCR estimeaz` o cre[tere economic` de numai 0,7% \n acest an [i sub poten]ial \n anii urm`tori. Totodat`, a fost revizuit` \n sens descresc`tor estimarea de cre[tere ecomic` la 1,9% \n 2013 de la o valoare de 2,9%, \n principal din cauza incertitudinilor din zona euro, principalul partener comercial al Romåniei, care vor induce o atitudine prudent` \n råndul investitorilor. Deficitul de cont curent se va men]ine sub 5%, ceea ce nu este un nivel neglijabil dac` lu`m \n considerare ratele reduse de cre[tere economic`. |n acela[i timp, exist` [i prognoze mai rezervate legate de performan]a sectoarelor de activitate romåne[ti. “Consider`m c` situa]ia economic` se va deteriora pån` la sfår[itul anului. Anticip`m c` rezultatele slabe din agricultur` [i cererea extern` sc`zut`/sl`bit` vor duce la o contrac]ie a economiei de 0,5% an la an \n trimestrul al treilea, \ns` ultimul trimestru va reveni totu[i pe cre[tere. Pentru anul 2012, prognoz`m o cre[tere a PIB de 0,5%”, apreciaz` C`t`lina Molnar, economist-[ef la UniCredit }iriac Bank.

PROGNOZE MACRO Varia]ie anual` (%) PIB Consum privat FBCF Cont curent/ PIB ISD/PIB Deficit bugetar/PIB (ESA) EURRON (eop) IPC anual (sf. perioad`)

2009

2010

2011

2012f

2013f

-6,6 -9,1 -28,1 -4,2 3,0 -9,0 4,23 4,7

-1,6 -0,3 -2,1 -4,4 1,8 -6,8 4,28 8,0

2,5 0,7 6,3 -4,2 1,4 -5,2 4,32 3,1

0,7 0,9 4 -4,1 1,2 -3,8 4,55 4,0

1,9 1,9 4,6 -4,2 1,3 -3,3 4,45 3,5

Sursa: BCR Cercetare, INS, banca central`

industriale este deasupra liniei de plutire, aceasta nu este de ajuns. Romånia ar trebui s` orienteze toate eforturile \n atragerea de capitaluri care nu creeaz` datorii (investi]ii str`ine directe, fonduri europene, venituri din privatiz`ri) pentru \mbun`t`]irea calit`]ii [i a marchetabilit`]ii produselor [i implicit a capacit`]ii de export. Vånz`rile de alimente [i bunuri de folosin]` \ndelungat` au evoluat mai bine \n primele [ase

luni [i au avansat cu 3,6% [i respectiv 1,3%. Consumul privat va r`måne cel mai probabil \n teritoriul pozitiv, dar va fi influen]at de o industrie casnic` (destinat` \n special autoconsumului \n gospod`rii) mult mai slab`. Spre deosebire de anul trecut, produc]ia agricol` a fost extrem de afectat` de condi]iile meteo adverse (secet` sever`) care au subminat principalele culturi. Impactul negativ cumulat al industriei [i agriculturii

DE LA PERSPECTIVE LA M~SURI F`r` m`suri rapide, implementate cåt mai eficient, nu vom vedea prea curånd plus \n tabelul macroeconomic. Mai ales acum, cånd avem nevoie mai mult ca oricånd de orice investi]ie care ar putea duce ]ara mai departe. Dar pentru a r`måne pe harta investitorilor, Romånia are nevoie de cel pu]in un aliat cheie – stabilitatea politic`. Iar stabilitatea este stråns legat` de predictibilitate. {i, din acest punct de vedere, urm`toarele trei luni vor fi decisive pentru cum va ar`ta tabloul economic al Romåniei de anul viitor. C`t`lina Molnar spune c`, avånd \n vedere c` ]ara noastr` este o economie cu o dependen]` ridicat` fa]` de capitalul str`in, este foarte important ca politicile economice s` fie orientate \n direc]ia cre[terii competitivit`]ii comparativ cu alte ]`ri, astfel \ncåt interesul investitorilor (mult mai selectiv acum) s` se materializeze \n influxuri de capital \n cre[tere. Biz

ECONOMIE

“|nl`turarea ineficien]elor [i birocra]iei din zona atragerii fondurilor europene, cre[terea \mbun`t`]irii administra]iei publice, eficientizarea aloc`rii fondurilor publice, crearea unui cadru fiscal clar, stabil [i care s` ofere beneficii investitorilor [i antreprenorilor sunt doar cåteva aspecte care pot \mbun`t`]i perspectivele \ntr-un termen relativ scurt.” Economistul-[ef al UniCredit }iriac mai spune c` pe mai departe, restructur`rile sau privatiz`rile companiilor de stat, investi]iile \n infrastructur`, dar [i \n capitalul uman, sc`derea fiscalit`]ii concomitent cu eradicarea evaziunii fiscale sunt evident m`suri care pot crea o poveste de succes a Romåniei.

de la \nceputul crizei, \n 2008. Cea mai mare parte a arieratelor sunt concentrate la bugetele locale, remarcându-se \n plus o cre[tere semnificativ` a acestora \n lunile mai-iunie 2012 (perioada alegerilor locale). Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problem` structural` recurent` [i reflect` \n principal o lips` de disciplin` financiar` [i deficien]e \n aplicarea Legii finan]elor publice locale. Este clar c` [i \n perioada urm`toare, marcat` de campania pentru alegeri parlamentare, vom asista la o cre[tere semnificativ` a tuturor bugetelor. |n ceea ce prive[te arieratele companiilor de stat, Consiliul Fiscal apreciaz` c` anumite eforturi au fost f`cute \n direc]ia

EVOLU}II MACROECONOMICE Varia]ie anual` (%) Industrie Comenzi noi în industrie Construc]ii Vânz`ri cu am`nuntul Exporturi Importuri IPC Deficit bugetar/PIB (cash) EURRON (sf. perioad`)

5L_11

6L_11

4L_12

5L_12

6L_12

8,9 23,5 -3,0 -5,2 29,6 22,3 8,41 -1,3 4,12

7,5 19,4 -5,0 -5,8 25,4 20 7,93 -1,9 4,23

-0,2 -0,8 9,1 3,6 0,9 1,5 1,8 -0,8 4,40

0,4 0,3 10,8 4,1 1,5 1 1,79 -1,2 4,47

0,2 0,7 7,5 4,1 1,0 0,7 2,04 -1,1 4,45

Sursa: INS, BCR Cercetare

Doar cåteva dintre probleme ne sunt relevate de opinia Consiliului Fiscal asupra raportului semestrial privind situa]ia economic` [i bugetar` al Ministerului de Finan]e. Astfel, arieratele sunt \n continuare o mare problem` care afecteaz` func]ionarea economiei. Dup` anul 2011, \n care ]intele aferente acestora au fost atinse, arieratele avånd o tendin]` de sc`dere, ]intele aferente lunilor martie [i iunie 2012 au fost ratate din nou, atåt \n cazul bugetelor locale, cât [i \n cazul bugetului de stat [i al asigur`rilor sociale de stat. Arieratele monitorizate de c`tre FMI (restan]e mai mari de 90 de zile) au crescut cu circa 205 milioane de lei \n perioada martie-iunie 2012. Mai mult, spune Consiliul Fiscal, dac` sunt luate \n calcul toate restan]ele, nu doar cele peste 90 de zile, nivelul curent al acestora este chiar mai mare decât cel 34

Biz

reducerii acestora, stocul de arierate sc`zând \n special prin scheme de tip swap de stingere \n lan] a unor obliga]ii de plat` ale unor companii de stat. |ns` Consiliul Fiscal consider` c` sunt necesare progrese mai mari \n direc]ia \mbun`t`]irii managementului financiar al companiilor de stat [i recomand` urgentarea aplic`rii prevederilor Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernan]a corporativ` a \ntreprinderilor publice. |n opinia Consiliului Fiscal, m`suri decisive \n vederea prevenirii acumul`rii de arierate de c`tre autorit`]ile publice sunt cu atât mai necesare \ntrucât \ncepând cu martie 2013 se va implementa \n statele membre ale UE Directiva UE 7/2011 cu privire la combaterea \ntârzierii pl`]ilor \n contractele comerciale, care prevede c` \n contractele \ntre \ntreprinderi ar trebui s` se prevad`

termene de plat` limitate, ca regul` general`, la 60 de zile calendaristice. Directiva mai prevede c` trebuie prev`zute norme specifice \n ceea ce prive[te tranzac]iile comerciale pentru furnizarea de bunuri sau servicii de c`tre \ntreprinderi c`tre autorit`]ile publice, norme care s` stabileasc`, \n special, termene de plat` care s` nu dep`[easc` \n mod normal 30 de zile calendaristice, \n afara cazului \n care contractul prevede \n mod expres dispozi]ii contrare, care trebuie s` fie justificate \n mod obiectiv de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, dar care s` nu dep`[easc` 60 de zile calendaristice. |n plus, guvernul va trebui s` identifice resursele financiare necesare pl`]ii arieratelor existente care dep`[esc termenele stabilite de aceast` directiv`.

VIITOR DE PLUMB? Nu e un titlu de poezie bacovian`, ci doar urm`toarea perioad` din Romånia dac` nu se iau m`suri precum cele de mai sus, m`suri care pot transforma calea de plumb \ntr-una de aur. {i, dac` este la \ndemåna economi[tilor s` furnizeze solu]ii, ar trebui s` fie [i la \ndemåna politicienilor [i mai ales a guvernului s` fac` totul pentru ca economia s` func]ioneze [i ca ]ara s` performeze. Momentul alegerilor parlamentare va fi de asemenea important, un guvern cu majoritate parlamentar` fiind necesar cre`rii cel pu]in \n prim` instan]` a unui cadru politic stabil. Problemele apar pån` atunci, dac` actualul guvern va rata mai multe ]inte economice. Din aceast` perspectiv`, 2013 arat` destul de sumbru \n acest moment. C`t`lina Molnar de la UniCredit }iriac Bank consider` c` exist` o oarecare incertitudine cu privire la politicile fiscale [i nu atåt din perspectiva men]inerii direc]iei de consolidare fiscal` (sub un acord cu institu]iile interna]ionale), cåt modul cum se va realiza acest lucru (modific`ri de taxe sau nu etc.). “Din perspectiva datelor economice, neincluzånd surprize din perspectiva men]ionat` mai sus, ne a[tept`m ca economia s` \nregistreze o cre[tere u[oar` de 1,3% \n 2013, deficitul de cerere men]inåndu-se.” Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

INDUSTRY LEADERS

LEO BURNETT

MAJORAT |N PUBLICITATE Leo Burnett \nseamn` 300 de premii, de cinci ori consecutiv Agen]ia Anului [i un portofoliu de peste 100 de clien]i. Pentru cei peste 1.000 de oameni care i-au trecut pragul \n calitate de angaja]i, Leo Burnett \nsemn` mult mai mult. Nu au fost numai ore de munc`, pitch-uri c창[tigate, prezent`ri [i premii. Leo Burnett a \nsemnat o adev`rat` [coal` [i, mai mult dec창t at창t, locul unde s-au legat prietenii, s-au \ntemeiat familii [i s-au petrecut momente frumoase. Este locul pe care mul]i \l numesc acas`. DE LOREDANA S~NDULESCU

INDUSTRY LEADERS

ADRENALINA |NCEPUTURILOR La aniversarea a 18 ani de Leo Burnett, Ioana Iordache \[i aminte[te cu pl`cere de nebunia \nceputurilor [i pa[ii parcur[i pân` la ceea ce agen]ia a ajuns \n prezent: cel mai dinamic [i mai premiat grup de comunicare din România. Ce momente pl`cute v` aminti]i din primii ani ai agen]iei? Nu [tiu dac` “pl`cute” e termenul potrivit. Cred c` “interesante” ar fi mai aproape de adev`r, c`ci fiecare zi era o aventur` \n necunoscut [i fiecare experien]` era o noutate, de unde [i nivelul constant de adrenalin` ridicat`. |ntâlnirea cu Reiner Erfert, pre[edintele re]elei Leo Burnett, care venea \n Bucure[ti s` ne cunoasc` [i s` decid` dac` avem sau nu o [ans` de afiliere, a fost un moment superinteresant. A ajuns \n Bucure[ti pe un ger \ngrozitor, {tefan l-a luat de la aeroport \ntr-o Dacie semi\nghe]at`, a traversat [oseaua \n tromb`. Reiner, neam], \nv`]at cu disciplina \n trafic, ma[ini rezistente, a \nghi]it \n sec, cred c` a zis ni[te rug`ciuni [i s-a ]inut strâns de tot de mânerul u[ii, dup` ce a \ncercat f`r` succes s` \[i prind` centura de siguran]`. La birou, alte surprize. {ti]i povestea: oameni care se plimbau prin fa]a unor ecrane de calculator care nu aveau hard, cu hârtii \n mân` pe care nu scria nimic, ei nefiind angaja]i, ci doar prieteni s`ritori, ca s` ar`t`m c` suntem echipa care poate s` fac` fa]` cerin]elor unei re]ele interna]ionale de prestigiu. Eram, de fapt, supercaraghio[i [i maximum de diletan]i, dar aveam \ndr`zneala celui care nu are ce pierde. Un alt moment interesant a fost când a venit criza din 1997, cu devalorizarea dramatic` peste noapte a leului [i c`derea B`ncii Dacia Felix. Tocmai câ[tigaser`m un client mare [i ne-am trezit peste noapte c` nu mai avem bani nici s` cump`r`m ap`, dar`mite s` pl`tim salarii, avansuri furnizorilor etc. |nv`]asem eu de la un consilier american, care de obicei umbla \mbr`cat “casual”, c` \n dou` instan]e se aranjeaz` la patru 36

Biz

LEO BURNETT ace: când c`l`tore[te cu avionul, pentru ca stewardesa s` \l trateze cu respect, [i când se duce la banc`, pentru ca func]ionarii s` \i acorde aten]ie. |ntr-o diminea]`, am pus pe mine ce aveam la vremea aceea mai bun [i m-am dus la o banc` interna]ional`, proasp`t deschis` \n România, s` cer credit. |n 1997, nu [tiu cum, f`r` s` avem nicio rela]ie, nicio garan]ie serioas`, ne-au acordat creditul [i am r`mas \n business. Lista e atât de lung`, c` a[ putea povesti ore \ntregi.

V` este dor de perioada când angaja]i singuri viitorii colegi din agen]ie? {i da, [i nu. Angajam oameni dup` chimie, dac` ne pl`ceau [i sim]eam c` am fi putut sta la taclale \mpreun`, bând o cafea. Cam la atât se reduceau cuno[tin]ele noastre de resurse umane. Nu existau nici [coli de profil, nici experien]e anterioare, a[a c` nici nu aveam ce s` cerem la angajare. Dac` ne p`reau OK, \i angajam [i vedeam pe urm` cum ne descurc`m \mpreun`, c` doar nici noi nu [tiam mare lucru.

A]i ales mereu bine? Cumva, eu zic c` am ales bine. Marea majoritate a oamenilor pe care i-am angajat atunci sunt \nc` \n agen]ie sau au cariere frumoase \n alte agen]ii. To]i cei cu care am \mp`r]it atunci o cafea sunt superprofesioni[ti [i oameni cu care am o rela]ie dincolo de cea profesional`. Azi, nu ne baz`m doar pe fler [i chimie. Avem teste, interviuri \ncruci[ate, porto-

zbor [i am scos cât am putut noi mai bine din ele. Etica de munc` de la bunici [i p`rin]i, ca orice decizi s` faci, de la m`turat la scris prezent`ri, trebuie s` o faci cu maxim` dedicare [i responsabilitate. Extreme de toate felurile, de la lucrat 18-20 de ore pe zi, 7 zile pe s`pt`mân`, trimis sute de faxuri \n tot Bucure[tiul ca s` \ncerc`m s` g`sim clien]i, pân` la \nv`]at abecedarul de marketing, cu denumiri [i \n]elesuri, \ntâlniri cu oameni care ne d`deau bugete mari pe mân`, mari la vremea aceea, f`r` ca noi sau ei s` fi avut \n]elegerea c` suntem, \mpreun`, ignoran]i total.

Banii de la primul client (un importator de orez) a]i povestit c` v-au fost livra]i \ntr-o pung` de plastic. |n ce i-a]i investit? Nu cred c` i-am investit \n ceva, ci am pl`tit salarii, chirie, benzin` sau lumin`. Investi]ie e un termen complex, pe care nu \l \n]elegeam complet [i corect [i nici nu \l foloseam ca atare atunci.

Ipotetic vorbind, care ar fi fost viitorul fra]ilor Iordache dac` nu ar fi luat contact cu domeniul publicit`]ii? Habar nu am, \ns` sigur am fi fost OK. Eu [i {tefan am f`cut echip`, profesional vorbind, de când eram \n [coal`, \n perioada comunist`. Pentru c` [i eu, [i el aveam dorin]e pe care salariile p`rin]ilor no[tri nu le puteau satisface, am c`utat de foarte mici variante de a ne

din clasa a XII-a. Dr`gu]! Eu m` apuc de m`r]i[oare unicat, {tefan se gânde[te pu]in [i inventeaz` un proces de lucru ca s` am productivitate de 10 - 15 ori mai mare. Orice am fi f`cut \mpreun`, dac` nu f`ceam publicitate, tot ne-ar fi reu[it. A[a cred eu. De[i avem personalita]i foarte diferite, ne complet`m bine, avem acela[i sistem de valori, aceea[i atitudine fa]` de munc` [i fa]` de rezultatul ei, banii. {i \ncredere c`, indiferent ce se \ntâmpl`, vom g`si calea.

Dac` la un moment a]i scrie o istorie a Leo Burnett \n România, cum v-a]i \ncepe povestea? Istoria Leo Burnett \n România este legat` de Reiner Erfert, cel mai mare gentleman pe care l-am cunoscut eu, cel care a decis c` merit`m o [ans`, cel care ne-a \nv`]at ce \nseamn` publicitate [i, pe lâng` asta, o groaz` de lucruri despre lume [i via]`, cel care ne-a r`spuns \ntodeauna la orice \ntrebare, fie ea cât putea s` fie de stupid` \n anii ’90, cel care ne certa când f`ceam gre[eli \n cel mai blând, elegant [i c`lduros mod pe care l-am \ntâlnit vreodat` la un personaj de statura lui. Reiner ne-a tratat tot timpul, din prima clip` \n care ne-am cunoscut, cu \n]elepciune [i r`bdare, ne-a dat ni[te [anse extraordinare [i ne-a obligat s` \i r`spundem pe m`sur`. S` nu \l facem de râs, ba dimpotriv`, s` fie mândru c` ne-a ales pe noi s` reprezent`m Leo Burnett \n România.

Care a fost cel mai greu moment \n cei 18 ani de Leo Burnett?

LA |NCEPUT, FIECARE ZI ERA O AVENTUR~ |N NECUNOSCUT {I FIECARE EXPERIEN}~ ERA O NOUTATE. Ioana Iordache, CEO, Leo Burnett România folii, referin]e. E mult mai complicat [i, cu certitudine, mult mai profesionist decât am face-o eu sau {tefan.

Ce au \nsemnat primii ani de Leo Burnett? Adrenalin` nonstop, energie de nebuni [i oportunit`]i pe care le-am luat din

suplimenta banii de buzunar, insuficien]i. {i am descoperit c`, dac` lucram \mpreun`, aveam [anse s` facem mai mul]i bani. Eu f`ceam croitorie, dar serie foarte mic`, {tefan a venit cu produc]ie de mas`. Adic` eu \ncep cu o rochie de petrecere, {tefan merge la uniforme de sfâr[it de liceu pentru fetele

Nu [tiu. Nu am f`cut niciun clasament pân` acum al celor mai dificile momente, de[i au fost destule. {i nici nu vreau s` fac vreodat` un astfel de clasament. U[or nu e niciodat`, chiar când pare c` e, dar e parte din evolu]ia oric`rui business, de la cât de mic la cât de mare.

Cum func]ioneaz` echipa Ioana – {tefan, acum, dup` 18 ani de munc` \mpreun`? La fel ca la \nceput, pentru c`, \n continuare, ne sprijinim [i complet`m, pentru c` am devenit [i unul, [i cel`lalt mai \n]elep]i [i mai toleran]i. Biz

INDUSTRY LEADERS

OAMENI DESPRE

18ANI LEO BURNETT VICTOR STROE, Planning Director, Leo Burnett

Pentru mine, Leo Burnett are ceva din FC Barcelona, un spirit particular [i fermec`tor care se p`streaz` indiferent dac` se schimb` juc`torii sau antrenorii. Acesta e motivul pentru care cei care pleac`, chiar dac` se transfer` tot la cluburi mari, mereu se raporteaz` la perioada \n care jucau \n Monet`riei sau Nicolae Iorga. {i poate cel mai important e c` aici mul]i oameni au entuziasmul fotbalului din curtea [colii, chiar [i dup` ani de uzur` publicitar`. 38

Biz

GABRIELA LUNGU, Managing Partner, The Practice

Când am lansat The Practice, Leo tocmai câ[tiga pentru al cincilea an consecutiv titlul de Agen]ia Anului [i ie[ea \n studiile AdMarket pe locul \ntâi la creativitate [i strategie. |mi amintesc c` mi-am dorit atunci ca [i agen]ia mea s` ajung` s` reprezinte pentru industria de PR ce reprezenta Leo pentru cea de advertising. Trofeele din s`lile de meeting, entuziasmul [i efervescen]a echipei, toate acestea ne-au inspirat [i ne-au ambi]ionat s` facem [i noi campanii mai creative [i strategii mai eficiente, s` \nscriem \n competi]ii [i s` câ[tig`m.

BOGDAN NAUMOVICI, Director de Crea]ie, 23 Communication Ideas

Leo Burnett e locul unde mi-am clarificat drumul \n via]`. Este locul cu care m-am confundat aproape 10 ani, \ntr-o poveste care nu s-ar fi putut \ntâmpla f`r` Ioana [i {tefan, dou` mari [i fericite excep]ii printre antreprenorii din publicitate, doi oameni pe care i-am sim]it ca pe un frate [i o sor`, mai curând decât ca [efi, dar nici f`r` o mul]ime de al]i oameni care au crezut \n drumul, [ansa [i crezul lui Leo Burnett. Sunt mândru de ce am f`cut \mpreun` [i am s` fiu mereu, \n suflet, un burnetter.

LEO BURNETT CARMEN TIDERLE, Creative Director, Leo Burnett Pentru mine, Leo \nseamn` tr`ire intens`. Aici nimic nu m` las` indiferent`, nimic nu e rutin`. De fapt, Leo nu e un loc de munc`, e un loc de joac` \n care ne lu`m \n serios.

TUDOR CUCIUC, Creative Director, Leo Burnett Leo este pentru mine locul cu oamenii cu care trebuia s` m` \ntâlnesc!

C~T~LIN CIURL~U, Event Coordinator, 23 Communications Ideas

ECHIPA LEO BURNETT ROMÅNIA

ANDREEA BOAC~, Brand Communication Director Cu Leo am avut parte de cele mai frumoase momente ale carierei mele, de satisfac]ii adev`rate care au venit [i din realiz`ri mari, [i din realiz`ri mai mici. Aici am \nv`]at c` nu e important` dimensiunea campaniei, ci rezultatul.

PETRONELA IONESCU, Brand Communication Director Leo a fost [i este pentru mine un loc viu, \n care stelele au p`rut [i au [i fost de atins pentru c` \ntotdeauna o mân` mai mic` sau mai mare de oameni s-a uitat c`tre ele. Este locul unde am sim]it c` se poate s` vii la job cu bucurie.

ALEXANDRA CANTOR, Brand Communication Director Tot ce [tiu despre publicitate am \nv`]at \n Leo de la oameni care m-au ajutat s` “m` fac mare”. Leo este [i locul care a m`rit lista mea de prieteni [i \n care m-am re\ntors, dup` o perioad` de pribegie, pentru c` aici m` simt ca acas`.

Pentru mine Leo \nseamn` totul. |nseamn` Ioana, {tefan, Bogdan. Am intrat aici un copil [i am ajuns acum un copil mai mare cu doi copii.

IRINA BECHER, Copywriter Un vis din facultate, o carte de la Bogdan cu 100 de gânduri de-ale lui Leo, din care mai pot cita \nc` din memorie [i pe care am ]inut-o \n geant` cu mine, zi de zi, mai bine de un an, oameni minuna]i cu care am \mp`r]it vise [i frustr`ri, ore târzii [i \mpliniri extraordinare, pe care \i ]in \nc` aproape.

R~ZVAN PRICOP, Print Production Director Ioana, {tefan, Bogdan, oameni deosebi]i, prieteni, profesionalism, pasiune, bun sim], experien]`, \ncredere, competi]ie, victorii, \nfrângeri, \n]elepciune, mândrie, veselie, experien]`, pasiune, [coal` extraordinar` de advertising [i de via]`, provocare, recuno[tin]`.

ANCA CATARAMBOL, HR Director Aici am cunoscut mul]i oameni frumo[i, unii au r`mas, al]ii au plecat [i au dus mai departe experien]a Leo. M-am bucurat s` v`d cât de mul]i au r`mas \n industrie [i au construit echipe de succes. E frumos s` v`d c`-[i aduc aminte cu drag de perioada Leo Burnett din via]a lor.

NINEL BUZOIANU, Office Administrator Leo este locul \n care drumul maturiz`rii mele a luat sfâr[it. Acesta a reprezentat un nou \nceput pentru mine, oferindu-mi onoarea s` devin tat`l primului copil n`scut de la \nfiin]area agen]iei.

MUGUR P~TRA{CU, Managing Partner, iLeo Leo Burnett este locul \n care m-am \ndr`gostit iremediabil de comunicare.

GABRIELA DINU, Office Administrator Am venit pe 10 februarie 1996 la Leo Burnett [i simt c` sunt dintotdeauna \n acest loc. Vin \n fiecare diminea]` cu mare pl`cere la lucru, c`ci \mi plac oamenii de aici, \mi place s` \i ajut, s` \i ascult, s` râd cu ei, s` fiu al`turi de ei.

ELENA LIVINTI, Brand Communication Director, 23 Communication Ideas Am venit \n Leo Burnett pe un 1 aprilie. 11 ani mai târziu, pare s` nu fi fost o p`c`leal`, ci o poveste care continu`. E frumos s` m` uit \n jur [i s` v`d oameni \mpreun` cu care am crescut [i cu care am tr`it experien]e minunate.

LAUREN}IU SEMENIUC, Stategic Planner, 23 Communication Ideas Leo e o ga[c` de oameni excep]ionali, pasiona]i [i entuzia[ti, de la care am \nv`]at, care m-au inspirat [i care m-au modelat, care m-au \n]eles [i m-au iertat atunci când am gre[it, care m-au ajutat s` m` fac b`iat mare.

ANDA LAZ~R, Account Director, iLeo |nainte s` vin la Leo era la mod` s` lucrezi \ntr-o banc` sau s` devii expert contabil, a[a c` dezam`girea p`rin]ilor mei a fost cu greu ascuns`, de[i niciodat` verbalizat`: “A meritat?” o s` m` \ntreba]i…“Fiecare secund`”, o s` v` r`spund f`r` s` clipesc… Biz

INDUSTRY LEADERS

Biz

LEO BURNETT

DIGITALUL ESTE NOUA REALITATE |n 2010, Leo Burnett investea 500.000 de euro \n strategia de dezvoltare digital`, iar la un an distan]` a urmat dublarea cifrei de afaceri din acest mediu. |n trei ani, \ncas`rile din zona digital` vor fi majoritare \n businessul companiei. Sunte]i una dintre agen]iile aflate \ntr-o continu` inventare. Ce mai urmeaz`? La ce s` ne mai a[tept`m din partea Leo? Ce o s` invent`m mâine, \nc` nu putem s` anun]`m, iar ce o s` invent`m poimâine, \nc` nu [tim. Pare un text frumos, dar asta e realitatea. M` a[tept la o reinventare continu`. Mai aproape de dezvoltarea de con]inut, mai aproape de e-commerce, schimbând modul de lucru \ntre agen]iile din grup, mai deschi[i s` lucr`m cu creatori externi agen]iilor. Dar cu to]i ace[ti pa[i noi, clari sau chiar neprev`zu]i, totul este centrat pe idee, cunoa[terea consumatorilor [i \mbr`]i[area digitalului.

Ce v` anim` interesul pentru dezvoltarea zonei digitale? Faptul c` nu mai este doar un capitol nou \n comunicare. Digitalul este mare parte din via]a noastr`, de la cum ascult`m muzic`, cum g`sim o adres`, cum cump`r`m hainele pân` la cum r`mânem informa]i cu ultimele [tiri de la jurnali[ti consacra]i sau de la prieteni care tr`iesc o experien]` nou` [i o \mp`rt`[esc \n social media. |n digital,

preg`ti]i vreo nou` achizi]ie sau extindere pe zona de digital? Suntem deschi[i s` dezvolt`m \n continuare zona digital`. Fie s` lans`m divizii noi, fie s` achizi]ion`m firme noi. Focusul este c`tre competen]e noi. {i foarte curând o s` avem ve[ti \n aceast` direc]ie.

Câ]i speciali[ti pe zona de digital ave]i acum \n Leo? Mai mult de o treime din echipa noastr` este alocat` exclusiv zonei digitale. Dar nu avem obiective cu privire la m`rimea echipei. M`rimea echipei evolueaz` \n func]ie de modul de atingere a obiectivelor clien]ilor no[tri. Obiectivele noastre sunt \n direc]ia standardelor, nu a m`rimii echipei.

|n 2010 a]i investit 500.000 de euro \n dezvoltarea mediului digital. Mai pl`nui]i astfel de investi]ii? Investim \n continuare. Nu ne stabilim obiective dure cu privire la profitabilitate, ci doar la standarde [i portofoliu de clien]i [i proiecte de succes, dezvolt`m tehnologii noi, unelte [i procese de opti-

SUNTEM DESCHI{I S~ DEZVOLT~M ZONA DIGITAL~. FOARTE CURÅND O SA AVEM VE{TI |N ACEAST~ DIREC}IE. {tefan Iordache, COO, Leo Burnett România ideile noastre c`l`toresc mai repede [i sunt \mbr`]i[ate sau respinse \ntr-un mod transparent, mod care ne ajut` s` fim eficien]i, dar [i umani.

Ave]i trei agen]ii digitale \n grup [i o agen]ie de marketing afiliat. Mai

mizare a demersului digital [i ne propunem s` facem publicitate de calitate [i suntem siguri c` banii vor veni!

De unde v` informa]i \n leg`tur` cu cele mai noi tendin]e \n digital [i cum v` preg`ti]i colegii?

Acum 18 ani aveam c`r]i trase la xerox. Ast`zi g`sim informa]ia pe internet, ne abon`m la portaluri ce acoper` domeniul. Curiozitatea ne este hr`nit` mult mai u[or. Conferin]e ]inute de re]ea, schimb de experien]` cu alte birouri, transfer de cuno[tin]e de la Publicis Group sau VivaKi. Dar mai ales pasiunea colegilor mei pentru acest domeniu face s` avem un mediu ce absoarbe [i r`spânde[te \n]elegerea domeniului digital \ntr-un mod foarte uman.

Cum v` imagina]i c` va ar`ta grupul peste \nc` 18 ani? Am o [ans` foarte mare ca meseria pe care o vor avea copiii mei s` nu fie \nc` inventat`. Având deja aceast` perspectiv`, nu \ndr`znesc s` definesc viitorul grupului nostru din punctul de vedere al direc]iilor de dezvoltare. Leadership, cocreare, adaptabilitate, pragmatism sunt câteva atribute ale c`l`toriei. {i dac` ar trebui s` \i pun o singur` etichet`, aceea ar fi “deschis”. Deschis c`tre orizonturi noi, c`tre colaborare.

Ce este digitalul pentru Leo Burnett România: o necesitate sau o provocare? |nseamn` o realitate. |nseamn` parte din via]a consumatorilor.

Când estima]i c` a]i putea ajunge la situa]ia \n care veniturile din serviciile de digital s` le dep`[easc` pe cele din publicitatea tradi]ional`? Nu cred c` m`sur`m corect \mp`r]irea \ntre digital [i tradi]ional. Deja digitalul este majoritar prin modul nostru de via]`. |nc` nu este monetizat propor]ional cu timpul alocat de c`tre consumatori. Cu privire la propor]ia veniturilor, \ncas`rile din zona digital` vor fi majoritare \n nu mai mult de trei ani. Biz

INDUSTRY LEADERS

LEO BURNETT |N ROMÅNIA 1999 – 2003

1994 – 1998 1994 1995 1996 1997 1998

• 3 oameni, 0 clien]i, 1 apartament \nchiriat, 1 fax [i 1 computer • A luat na[tere Target Advertising • Primul sediu a fost un apartament cu patru camere, la etajul 5, aproape de Bulevardul Unirii • Afilierea Target la Leo Burnett Network • A ap`rut primul client multina]ional, Procter & Gamble • Prima mutare de sediu pe Calea Victoriei • S-a al`turat echipei Tudor Cuciuc (director de crea]ie, Leo Burnett) • S-a al`turat echipei Bogdan Naumovici (director crea]ie, 23 Communication Ideas) • A fost câ[tigat clientul mare Philip Morris • 25 de angaja]i • S-a n`scut primul copil \n agen]ie • Prima petrecere de Halloween, devenit` ulterior o adev`rat` tradi]ie

2000

2001 2002 2003

• Mutarea \ntr-un sediu nou, pe Strada Monet`riei • |nfiin]area departamentului de brandComm [i new business • Primul departament de strategie din pia]` • Departamentul de media se transform` \n compania Starcom MediaVest • S-a al`turat echipei Carmen Tiderle (director de crea]ie) • |ncepe revolu]ia Leo Burnett, odat` cu promisiunea de a câ[tiga 5 ani la rând Agen]ia Anului • Câ[tigarea primului premiu Golden Drumstick – TV Spot – “The Line” – Brau Union România • Agen]ia Anului la ADOR [i Silver Drumstick– TV Spot – “Roller Coaster” – Quadrant Amroq Beverages

2012

Grupul Leo Burnett Romånia: 4

4 4 4 4 4

Leo Burnett & Target 4 Starcom MediaVest 4 iLeo 4 The Practice 4 23 Communication Ideas 4 Digital Star 4 The Geeks 4 2 Parale

7 ani Agen]ia Anului ADOR 41 premii Effie 30 de branduri locale [i interna]ionale \n portofoliu 1.000 angaja]i au trecut pragul agentiei 4 sedii de agen]ie

2004 – 2008 2004 2005

2006

2007 42

Biz

• Agen]ia Anului ADOR • Cea mai creativ` [i strategic` agen]ie din România (studiu AdMarket) • Agen]ia Anului ADOR • Gold Effie – “Star Wars” – Teletech • Golden Rose (Golden Drum): cea mai bun` agen]ie din regiune • Bogdan Naumovici devine Central & Eastern European Creative Director • Lansarea programului Leo Academy • 50 de angaja]i • Mutarea \n sediu nou, pe strada Nicolae Iorga • Grand Effie – campania “Friends know why” – Bergenbier • Agen]ia Anului la ADOR • S-au \nfiin]at \n Grupul Leo Burnett noi agen]ii: 23 Communication Ideas, The Practice [i iLeo • Cea mai strategic` [i cea mai creativ` agen]ie (Studiu AdMarket) • Agen]ia Anului la ADOR pentru al cincilea an consecutiv

2009 – 2012 2009

• Revenirea unei echipe megapremiate la cârma Crea]iei Leo Burnett, Carmen Tiderle [i Tudor Cuciuc • Bronze Lion “The Dinosaur Exhibition” – Muzeul Na]ional de Istorie Natural` Grigore Antipa

2010-2011

• Premiu la ADOR 10 ani de creativitate (Best integrated campaign of 10 years, “Ziua B`rbatului 2007-2011”, Bergenbier; Best TV of 10 years, “Batman, Starwars”, Altex; Best OOH of 10 years, “Dinozaurii”, Muzeul de Istorie Natural` Grigore Antipa)

UNDE SUNT BLOGGERII DE ALT~DAT~?

Blogurile au fost cool, sunt citite [i vor fi importante. Dar re]elele sociale, \n special Facebook, sub]iaz` semnificativ rândurile celor care pornesc ast`zi bloguri noi. Cum vor merge blogurile mai departe? DE GABRIEL BÂRLIG~ Biz

L ONLINE

La \nceput a fost blogul.

{i bloggerul era Dumnezeu. Sau cel pu]in un profet care propov`duia un viitor \n care utilizatorii vor fi cei care vor avea puterea, nu site-urile pe care ace[tia le viziteaz`. {i Noul Testament 2.0 a \nceput s` câ[tige tot mai mul]i adep]i \n rândul utilizatorilor. Iar vocile profe]ilor blogosferei nu s-au mai pierdut \n pustie, ci au \nceput s` fie ascultate nu doar de cititorii blogurilor, ci [i de brandurile care voiau s` ajung` la cei care “fugiser`” tot mai mult dinspre TV spre internet. {i bloggerii au v`zut c` era bine. Cei care i-au auzit pe bloggerii de top din România vorbind despre \nceputurile domeniului pe pia]a local` cunosc aura de legend` care \nv`luie acea perioad`. Mul]i dintre influencerii de azi \n social media româneasc` s-au c`lit \n perioada “biblic`” a \nceputurilor a ceea ce ast`zi numim blogosfera româneasc`. {i, \ntr-un fel, aici este [i problema viitorului bloggingului, [i nu doar \n România: din urm` par s` vin` tot mai pu]ini. Revista Biz organizeaz` de trei ani un eveniment unic \n România, Social Media Summit, ajuns deja la zece edi]ii derulate \n mai multe ora[e din ]ar`, [i se confrunt` mereu cu sarcina dificil` de a aduce speakeri relevan]i la aceste evenimente. Apel`m la bloggeri de top [i constat`m c` ace[tia formeaz` un grup destul de restrâns [i destul de constant. Iar unul dintre motive ar putea fi tocmai lucrul care a ajutat blogurile s` creasc`: re]elele sociale.

FACEBOOK SCHIMB~ REGULILE Apari]ia Facebook pe scena online a schimbat radical peisajul social media pe 44

Biz

plan global, dar [i \n România. Când pe pia]a local` exist` deja peste 5 milioane de utilizatorii Facebook, aceast` platform` nu poate fi ignorat`, nici de bloggeri, nici de advertiseri. Mai ales c` grosul utilizatorilor (peste 60%) este format din ]inta predilect` a brandurilor, având \ntre \ntre 18 [i 34 de ani, iar propor]ia femei-b`rba]i este aproape egal`. Dar cum s-a schimbat situa]ia pentru bloggeri? “|nainte scriam pe blog despre absolut orice, pentru c` era singurul loc unde puteam face asta. Acum prefer s` scriu pe Facebook când am o problem` social` sau când fac fac o poz` pe strad`”, spune Alex Negrea, blogger dar [i Social Media Manager la BCR. Acesta este, de altfel, [i unul dintre motivele pentru care mul]i tineri aleg s` nu porneasc` un blog

\ntre 12 [i 17 ani aveau bloguri, o \njum`t`]ire a cifrei fa]` de 2006. Iar \ntre tinerii cu vârste \ntre 18 [i 33 de ani se \nregistrase o sc`dere de dou` procente fa]` de 2009. Situa]ia se suprapune exact cu perioada de ascensiune a platformelor sociale ca Facebook [i Twitter. Practic, tot mai mul]i utilizatori de internet simt c` nu mai au nevoie de bloguri ca s` interac]ioneze cu restul lumii, s` dea link-uri c`tre articole care le plac, s` discute ultimele [tiri sau mondenit`]i, s` publice fotografii sau s` promoveze o cauz` sau alta. Impactul este resim]it [i de bloggerii veterani, inclusiv de cei din România. Cristian China-Birta, sau Chinezu cum este mai bine cunoscut \n online, spune r`spicat c` apari]ia re]elelor sociale este o

CUM S-AU SCHIMBAT BLOGGERII “Re]elele sociale au preluat o mare parte din componenta personal` a planului editorial de pe blog. |nainte scriam pe blog despre absolut orice, pentru c` era singurul loc unde puteam face asta.” ALEXANDRU NEGREA

personal. Pe Facebook pot s`-[i exprime p`rerile personale, s` distribuie clipuri video sau fotografii f`r` prea mult` b`taie de cap. S` nu uit`m c` blogurile au fost la \nceput o platform` pentru oamenii care doreau s` se exprime \n online. Tocmai de aceea, ca [i \n cazul unor sporturi (gimnastica este primul exemplu care ne vine \n minte), baza de selec]ie a blogosferei locale se poate sub]ia serios. Cum \n România tendin]ele interna]ionale sunt urmate de multe ori cu o \ntârziere de câ]iva ani, s` privim cum a evoluat situa]ia \n SUA. Potrivit unui studiu al Pew Research Center, \n 2010 doar 14% dintre copiii cu vârste

“Brandul personal va fi decisiv. Adic` vor reu[i bloggerii care vor face trecerea de la blogger la social media person, [i de la social media person la brand.” CRISTIAN CHINA-BIRTA

provocare pentru bloggeri. “Unii aleg s` ignore importan]a acestor noi platforme [i r`mân \n continuare dedica]i doar bloggingului. P`rerea mea este c` nu fac bine, pentru c` \n vremurile acestea nu mai este de ajuns s` fii doar blogger, trebuie s` treci la statutul de «social media person»”, spune el. Potrivit lui, cei care aleg s` integreze \n strategia lor [i prezen]a pe re]elele sociale sunt mai mult decât bloggeri, sunt “social media persons”. Tot partea plin` a paharului o vede [i Victor Kapra, fost jurnalist [i actual blogger [i consultant online: “Re]elele sociale sunt un formidabil mecanism de promovare a con]inutului de pe bloguri pe care nu-l aveam acum

ONLINE

câ]iva ani. Facebook, Twitter, folosite cu oarece pricepere, pot amplifica foarte mult un enun], un mesaj”. Desigur, exist` voci care spun c` pe Facebook sau Twitter conversa]iile nu ating profunzimea de pe bloguri, mai ales c` aceste platforme impun limite de spa]iu pentru post`ri [i comentarii. {i c` de aceea blogurile vor continua s` ocupe un loc important \n peisajul social media.

NOUL BLOGGING De fapt, bloggingul nu este \n pericol de dispari]ie, ci doar se transform` [i se adapteaz` vremurilor. Multe dintre lucrurile popularizate de bloguri au fost preluate de antreprenori online [i transformate \n servicii separate – vezi Twitter, Tumblr, Instagram, Foursquare. Fundamentul bloggingului, spunerea

“Scriu mai rar, atunci când m` las` celelalte activit`]i de freelancer, dar m` str`duiesc s` am abord`ri [i subiecte personale.” VICTOR KAPRA

unei pove[ti [i \mp`rt`[irea detaliilor din via]a ta cu al]ii, este omniprezent, doar c` \mbrac` forme tot mai diferite [i se mut` pe diverse platforme. “Nu cred c` blogurile vor disp`rea, dar sigur se vor transforma, vor evolua”, crede Alex Negrea. Prin urmare, [i bloggerii se adapteaz`. Victor Kapra \[i aminte[te cum, \n urm` cu câ]iva ani, scria pe blog \n stilul unei agen]ii de pres`, preluând cam toate informa]iile primite de la companii plus altele descoperite pe marile site-uri interna]ionale. “Apoi am observat pe bloguri [i deopotriv` pe site-uri o uria[` infla]ie de con]inut copy-paste. Foarte mul]i aveau acelea[i [tiri. {i atunci, cum

te diferen]iezi? De aceea, scriu mai rar, atunci când m` las` celelalte activit`]i de freelancer, dar m` str`duiesc s` am abord`ri [i subiecte personale”, spune Victor. Alex Negrea a ales o alt` abordare, legat` de domeniul \n care activeaz`: scrie mai multe articole de tip tutorial, \n care \ncearc` s` le transmit` cititorilor ce crede despre internet [i marketing online. “Partea profesional` a vie]ii mele a influen]at major planul editorial de pe blog”, recunoa[te Alex. Iar Chinezu a con[tientizat responsabilitatea: “Cred c` cea mai important` schimbare este c` acum sunt mai responsabil. Adic` \n timp am \nv`]at cât de r`u pot s` fac dac` arunc cuvintele cu u[urin]`, a[a c` sunt mult mai atent (a se citi, de multe ori, mult mai informat) când scriu”.

VIITORUL ESTE... ...Mobil? Foarte posibil. Smartphone-ul urc` vertiginos spre primul loc ca punct de acces al internetului, iar bloggerii se adapteaz` deja la acest lucru. Chiar dac` momentan mai mult formal. “|nc` nu putem vorbi de impactul mobile asupra blogurilor la nivel de con]inut. Dar la nivel de form` da”, spune Chinezu. El recomand` bloggerilor o tem` pentru mobil sau un template care s` adapteze formatul blogului \n func]ie de device-ul pe care este citit [i nu exclude apari]ia unor bloguri care s` scrie special pentru a fi citite de pe mobil. Deocamdat` \ns`, bloggerii se bucur` [i de libertatea pe care le-o confer` un smartphone conectat la internet. “Telefonul din buzunar este acum o component` esen]ial` \n circuitul informa]iei \n natur`, ca s` zic a[a. E ca o supap` de siguran]` pentru tot ce mi se \ntâmpl` \n timpul zilei, pentru c` \mi face leg`tura cu Facebook [i Twitter [i m` ajut`, \n felul `sta, s` scriu pe blog mult mai ni[at, mult mai focusat pe domeniul care m` intereseaz` cel mai mult”, spune Alex Negrea. |n acela[i timp, \n condi]iile \n care advertiserii caut` bloguri care s` se potriveasc` brandurilor lor, viitorul pare s` apar]in` tot mai mult blogurilor ni[ate, pe domenii de interes [i comunit`]i, dup` cum spune Victor Kapra. Un adept al comunit`]ilor este [i Chinezu, care crede c` o comunitate \n

jurul blogului este un semn c` ceea ce faci este bine. “Un blog f`r` comunitate este ca o ma[in` \n care nu po]i asculta muzic`. Adic` merge, dar nu e distractiv deloc :)) Tehnologiile s-au schimbat, ele pot s` te \ncurce sau s` te ajute, depinde doar de tine asta, dar bloggingul este despre oameni care vorbesc cu oameni, iar asta este, \n esen]`, neschimbat”, spune el. Iar despre ni[a aleas` Alex Negrea crede c` trebuie s` fie un domeniu care \l pasioneaz` pe blogger, care trebuie s` fie extrem de informat [i competent pentru a avea succes. Viitorul va favoriza, \n acela[i timp, [i bloggerul ca brand. “Brandul personal va fi decisiv. Adic` vor reu[i bloggerii care vor face trecerea de la blogger la social media person, [i de la social media person la brand. Pentru c` [i blogosfera va deveni o pia]`, iar pe o pia]` unde exist` cerere [i ofert`, brandurile care au cel mai mult de oferit [i care se vând cel mai bine vor avea câ[tig de cauz`”, arat` Chinezu. |n acela[i timp \ns`, bloggerii trebuie s` fie tot mai aten]i la modul \n care se “vând”. Tocmai implicarea lor \n prea multe campanii [i al`turi de prea multe branduri a \nceput s` le [tirbeasc` credibilitatea. Pe cea mai dezvoltat` pia]` de blogging, SUA, Gartner estimeaz` c`, pân` \n 2014, circa 10-15% din totalul ratingurilor [i review-urilor de produse sau servicii \n social media vor fi pl`tite de companii. Pe plan local, la tot mai multe articole de pe bloguri din România despre produse sau servicii, \n comentarii cititorii acuz` autorii c` au fost pl`ti]i s` scrie “de bine” [i unii bloggeri au \nceput s` simt` nevoia s` precizeze, când vorbesc despre un produs sau serviciu, c` nu este vorba despre un post sponsorizat. Viitorul? “Nu [tiu ce se va \ntâmpla cu blogurile. Dar sunt sigur c` va veni o vreme \n care blogurile vor p`]i ce p`]e[te presa acum. Când doar unele vor merge mai departe [i altele vor muri. Dar vor r`mâne aici \nc` mult`, mult` vreme”, avertizeaz` Chinezu. Iar bloggerii care vor s` tr`iasc` din blogging trebuie s` g`seasc` echilibrul ideal \ntre credibilitate [i profit. Altfel, se vor trezi din nou c` propov`duiesc \n de[ert. Biz Biz

CĂ&#x2026;ND FINAN}ELE TE DAU DE GOL

Fotbalul a intrat \n ultimul deceniu \ntr-o spiral` a datoriilor, pe fondul \mprumuturilor tot mai mari [i al cheltuielilor nes`buite. Scenariul seam`n` cu povestea trist` a Greciei, \ns` UEFA \ncearc` s` evite deznod`mĂ˘ntul nefericit cu un regulament care va schimba fotbalul.. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

SPORT

temelii fotbalul a[a cum arat` ast`zi. Pentru a \n]elege mai bine contextul implement`rii fair play-ului financiar, se impune o retrospectiv` a comportamentului de business al cluburilor europene.

PERFORMAN}~ CU PETRODOLARI

orul care reglementeaz` activitatea cluburilor de fotbal din Europa, UEFA, a anun]at pe 11 septembrie \nghe]area recompenselor financiare pentru competi]iile europene pentru 23 de cluburi, printre care Dinamo, Rapid [i FC Vaslui, din cauza \ntârzierii pl`]ilor c`tre alte cluburi, angaja]i [i autorit`]ile fiscale. Aceasta a fost prima decizie a UEFA luat` pe baza noului set de reguli ale fair play-ului financiar, de[i noul regulament intr` \n vigoare de-abia peste doi ani. Cluburile afectate sunt \n mare parte din zona Balcanilor, dar [i din Turcia, Portugalia, Spania, Rusia [i Polonia. Decizia forului european este doar vârful aisbergului, \ntrucât noul regulament bazat pe fair play financiar al UEFA este menit s` zguduie din

Fotbalul a trecut printr-o adev`rat` revolu]ie \n ultimul deceniu. Punctul de cotitur` l-a reprezentat genera]ia senza]ional` din anii 2000-2004 a celui mai titrat club european, Real Madrid. Acea echip` includea staruri precum Zinedine Zidane, Luis Figo, Ronaldo, Roberto Carlos, urma]i ulterior de David Beckham. Succesul a avut \ns` un pre] piperat. |ntreaga campanie de achizi]ii a clubului a presupus investi]ii de zeci de milioane de dolari pentru cump`rarea celor mai talenta]i, apoi a celor mai marketabili fotbali[ti din lume. Acela a fost momentul \n care b`t`lia pentru suprema]ie \n fotbalul european nu s-a mai purtat doar cu balonul [i 11 juc`tori, ci [i cu conturile bancare. Din acel moment au \nceput s` \[i fac` apari]ia tot mai mul]i miliardari interesa]i s` investeasc` \n fotbal, astfel c` \n ultimii ani acest sport a devenit terenul de joac` preferat al magna]ilor, dar [i un mijloc eficient pentru sp`larea de bani. Dup` ce Real Madrid a apelat la \mprumuturi de zeci de milioane de euro pentru a achizi]iona cei mai valoro[i fotbali[ti, a venit rândul lui Chelsea, condus` de rusul Roman Abramovici, s` apeleze la sume uria[e pentru formarea unei echipe redutabile. Apoi, arabii au folosit petrodolari pentru a achizi]iona cluburi de tradi]ie din Europa [i pentru a forma echipe de top. Cel mai elocvent exemplu \n acest sens este Manchester City, forma]ie de]inut` de [eicul Mansour bin Zayed Al Nahyan, care a cheltuit nu mai pu]in de 125 milioane de lire sterline pe transferuri de juc`tori \n primul sezon ca proprietar al forma]iei. |n total, investi]iile [eicului \n echip` dep`[esc 900 milioane de lire sterline. Malaga [i Paris Saint-Germain au urmat exemplul clubului britanic, cu proprietari din

lumea arab` [i transferuri sonore, dar contra unor sume exagerate. Muta]iile la nivelul conducerii cluburilor au dus [i la schimbarea ierarhiilor. Spre exemplu, echipe de tradi]ie ale fotbalului britanic precum Liverpool [i Arsenal fac tot mai greu fa]` concuren]ei cu Chelsea [i Manchester City, cluburi cu ac]ionari dispu[i s` investeasc` anual zeci de milioane de euro \n transferuri [i infrastructur`.

ZIUA F Numai c` UEFA a decis ca, \ncepând cu sezonul 2014-2015, toate cluburile europene s` se supun` unui regulament financiar strict, numit “fair play financiar”. Decizia a fost luat` \n luna iunie a anului trecut, \n urma unei [edin]e a Comitetului Executiv al UEFA. Principalul amendament al noului regulament prevede ca echipele s` nu poat` cheltui mai mul]i bani decât câ[tig`. |n momentul de fa]`, principalele cluburi vizate sunt Manchester City, PSG [i Chelsea, dar [i forma]iile din Rusia. “Sunt guverne care trebuie s` strâng` cureaua \n ]`rile lor [i care nu mai sunt populare. Probabil c` nici noi nu vom fi populari pentru adoptarea acestui regulament, dar suntem obliga]i s` o facem, \n caz contrar fotbalul va pieri. {i Paris SaintGermain va fi sub controlul fair play-ului financiar, ca toate celelalte echipe. Conduc`torii cunosc regulile [i le vor respecta, \n caz contrar urmând s` nu mai participe \n competi]iile noastre sau s` aib` alte probleme. Va trebui s` ne adapt`m, nu va fi simplu, pentru c` fiecare echip` are propria ei istorie”, a explicat Michel Platini, pre[edintele UEFA, omul din spatele noilor reglement`ri. Echipele care nu vor respecta fair play-ul financiar vor primi sanc]iuni pornind de la interdic]ii pe pia]a de transferuri [i pân` la penaliz`ri financiare [i excluderea din competi]iile europene. |n cele din urm`, lupta pe care o poart` Platini [i ceilal]i \nal]i oficiali ai UEFA este \mpotriva sistemului de creditare la Biz

SPORT

care apeleaz` cluburile de fotbal pentru a ob]ine performan]e sportive. Primele efecte se vor reg`si \n rândul sumelor de transfer ale fotbali[tilor. Dac` \n pauza competi]ional` de var` clubul Zenit Sankt Petersburg [i-a permis s` cheltuie 90 milioane de euro pentru achizi]ionarea a doi fotbali[ti din vestul Europei, aceste sume ar putea deveni istorie \n urm`torii ani, iar pia]a transferurilor ar putea suferi o nivelare a sumelor. M`sura amintit` reprezint` o prioritate pentru cluburile care [i-au f`cut un obicei din a cheltui sume astronomice pentru fotbali[ti. A doua m`sur` care se impune \n rândul cluburilor ]ine de nivelul salarial. |n momentul de fa]`, fotbali[ti precum Zlatan Ibrahimovic, Cristiano Ronaldo, Lionel Messi, Fernando Torres [i Samuel Eto’o câ[tig` peste 10 milioane de euro anual din salarii, ceea ce pune o presiune uria[` pe bugetele echipelor la care activeaz`.

|NTRE PERFORMAN}~ {I DATORII |n Premier League, cele mai “darnice” patru echipe (Chelsea, Manchester United, Manchester City [i Liverpool) cheltuie anual cumulat peste 650 milioane de lire sterline doar pe salariile fotbali[tilor, \n timp ce veniturile totale ale acestor cluburi sunt de 890 milioane de lire sterline. De men]ionat este faptul c` obiceiul de consum al celor patru gigan]i a dus la un cashflow negativ de 260 milioane de lire. Potrivit lui Michel Platini, jum`tate din cluburile profesioniste raporteaz` 48

Biz

PROBLEME PE FRONTUL DE VEST ANGLIA La momentul aprob`rii legii fair-play-ului financiar, cluburile britanice aveau obiceiuri de consum nes`n`toase. |ntre anii 2005 [i 2010, West Ham United a raportat o pierdere net` de 90,2 milioane de lire sterline. Everton, o echip` l`udat` pentru managementul extrem de cump`tat, raporta la finele lui 2010 pierderi de 29,7 milioane de lire. Problemele nu se opresc aici. Portsmouth [i Leeds United au retrogradat pe fondul unui management defectuos, bazat pe transferuri nereu[ite [i salarii mari. Nici \n ligile inferioare lucrurile nu stau mai bine, \ntrucât forma]iile din Championship (cea de a doua lig` britanic`) \[i risc` viitorul financiar pentru a for]a o promovare \n Premier League.

SPANIA Datoriile totale din La Liga sunt de aproximativ 2,5 miliarde de lire sterline, astfel c` majoritatea proprietarilor de cluburi sunt obliga]i s` investeasc` propriile economii \n echipele lor. |n 2010, Villareal nu a mai reu[it s` pl`teasc` salariile juc`torilor deoarece industria de ceramic` \n care era implicat ac]ionarul echipei fusese lovit` puternic de criz`. Finele lui 2010 a g`sit clubul Deportivo la Coruña cu datorii de 120 milioane de euro, Atletico Madrid cu 300 milioane de euro [i Valencia cu 547 milioane de euro. Valencia a fost obligat` s` \[i vând` cei mai buni fotbali[ti pentru a supravie]ui. De asemenea, cei doi gigan]i ai fotbalului spaniol, Real Madrid [i Barcelona, continu` s` raporteze datorii de sute, respectiv zeci de milioane de euro anual, pe fondul achizi]iilor de juc`tori scumpi, cu salarii exagerate.

ITALIA |n “cizm`” cluburile reu[esc tot mai rar s` ob]in` profit. Genoa, Fiorentina, Bologna, Chievo au raportat pierderi semnificative, iar lista e completat` de campioana rezultatelor negative, AC Milan, cu o pierdere net` de 69,7 milioane de euro la finele lui 2010. Singurul club italian care a câ[tigat Champions League \n ultimii ani, Internazionale Milano, nu o duce la fel de bine pe plan financiar. A raportat pierderi \n mod constant, astfel c` \n ultimii 16 ani a acumulat pierderi totale de 1,3 miliarde de euro.

GERMANIA {I FRAN}A Cele dou` state beneficiaz` de un fotbal lipsit de griji financiare, pe fondul unor politici prudente. |n Germania, Federa]ia de Fotbal are acces la toate actele privind conturile cluburilor [i sumele de transfer, iar decizia licen]ierii cluburilor vine dup` confirmarea stabilit`]ii financiare. Dac` un club nu respect` normele impuse, poate fi depunctat sau i se interzic achizi]iile de juc`tori cu pre]uri mai mari decât cei vându]i. |n Fran]a, Direc]ia Na]ional` de Control al Gestiunii (DNCG) administreaz`, monitorizeaz` [i verific` situa]ia financiar` a cluburilor. Sanc]iunile includ embargoul pe transferuri, limitarea num`rului de juc`tori din lot sau excluderea din campionat. Cluburile franceze au bugete mai reduse decât cele din Anglia, Italia [i Spania, \ns` beneficiaz` de bilan]uri mult mai echilibrate.

SPORT

pierderi anuale, iar trendul este unul ascendent, astfel c` echipele intr` \ntr-o spiral` a cheltuielilor tot mai mari, pe care nu le pot acoperi. De[i echilibrul dintre venituri [i cheltuieli este un principiu de baz` al contabilit`]ii, el a fost ignorat ani la rând \n fotbal, ceea ce ar putea duce la insolven]a marilor echipe. Exemple elocvente \n acest sens sunt cluburile Portsmouth [i Leeds United, care au beneficiat de investi]ii masive \n achizi]ionarea de fotbali[ti cu salarii mari, urmate de pierderea sprijinului financiar, câ[tiguri sub a[tept`ri [i datorii ce nu puteau fi onorate. Deznod`mântul, \n cazul ambelor cluburi, a constat \n retrogradarea \n ligile inferioare la doar câ]iva ani de la succesul efemer bazat pe cheltuieli nes`buite.

PROBLEME MIORITICE Prin decizia luat` pe 11 septembrie de UEFA, forma]iile din Liga 1 de fotbal

au primit un mesaj clar: cheltuielile nu trebuie s` dep`[easc` \ncas`rile, iar datoriile c`tre angaja]i [i c`tre fisc nu vor mai fi tolerate. Noile reguli sunt dificil de implementat \n România, dac` ]inem cont c` echipele din a doua parte a clasamentului, cât [i cele din diviziile inferioare depind de sumele ob]inute din drepturile de televizare [i din vânz`rile ocazionale de juc`tori, iar majoritatea echipelor din Liga 1 au restan]e financiare de cel pu]in dou` luni fa]` de fotbali[ti. |ntr-un scenariu pesimist, am putea avea de-a face cu o pr`bu[ire financiar` a primei divizii de fotbal din România, pe fondul neadapt`rii bugetelor de cheltuieli la costurile cluburilor. La scar` larg`, putem asista la o nou` ordine mondial` \n fotbal. Marile cluburi care fac legea ast`zi \n fotbal (Chelsea, Manchester City, Real Madrid, Barcelona, AC Milan) ar putea fi obligate s` \[i vând` juc`torii

importan]i pentru a-[i acoperi datoriile, iar forma]iile cu buget echilibrat [i un management solid ar putea deveni noile staruri ale sportului cu balonul rotund. Campionate bazate pe transferuri de r`sunet, dar ineficiente (vezi Rusia [i Turcia) au toate [ansele s` fie zguduite din temelii de normele impuse de UEFA. Dincolo de deciziile logice amintite – reducerea salariilor [i renun]area la transferurile pe sume care dep`[esc 30 milioane de euro – cluburile vor fi for]ate s` se comporte ca ni[te companii sustenabile [i profitabile pentru prima dat` \n istoria acestui sport. Managementul profesionist \n fotbal va lua locul luptei surde pentru transferuri spectaculoase. Investi]iile \n centre de juniori [i echipe de scouting [i merchandising vor deveni \n urm`torii ani armele cluburilor. Alternativa este falimentul. Biz

Biz

INTERVIU

LIDERI \n depozitare dinamic` Sergiu Iordache le-a câ[tigat \ncrederea [efilor danezi ai DSV jucând cu c`r]ile lor: disciplin` financiar`, profit [i extindere organic`. Urm`toarea mutare a tân`rului manager este triplarea cifrei de afaceri \n urm`torii cinci ani. C`r]ile pe care mizeaz`? Un nou centru logistic [i posibile achizi]ii \n pia]`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Când a \nceput colaborarea cu DSV Solutions? |n 2001 eram director de logistic` la Policolor, unde avusesem provocatoarea misiune de a revitaliza [i moderniza o fabric` cu toate datele comunismului \nc` active. De[i acolo n-am f`cut decât s` aplic regulile de business pe care cred c` le de]ine orice manager român, probabil c` rezultatele s-au v`zut [i dincolo de poarta fabricii, pentru c` \ntr-o bun` zi am primit un telefon de la un head hunter care m-a invitat la dialog \n numele celei mai influente companii de logistic` a momentului – Frans Maas. Interviurile au decurs firesc. Exact pe aceea[i frecven]` m-am [i integrat \n echip`. Cinci ani mai târziu compania olandez` era cump`rat` la nivel mondial de c`tre grupul DSV, a[a c` Frans Maas a dobândit, [i la nivel local, identitatea danezilor.

Care a fost contextul \n care a]i devenit CEO? A fost probabil cel mai scurt interviu din via]a mea, mai concentrat ca timp, mai relaxat ca atitudine [i mai rapid când a venit vorba despre r`spuns decât a fost acela \n urma c`ruia m-am al`turat echipei de la Frans Maas. La scurt` vreme dup` achizi]ia companiei de c`tre danezi, am primit un telefon. Eram invitat la Londra pentru un dialog \n urma c`ruia grupul decidea cine va fi noul CEO pentru România. A[a cum era de a[teptat, au fost mai mul]i candida]i – unii din re]ea, al]ii din afar`, de mai multe na]ionalit`]i. Am luat avionul 50

Biz

SERGIU IORDACHE, CEO, DSV Solutions

LOGISTIC~

diminea]a devreme, a urmat \ntâlnirea – la drept vorbind, mai mult o discu]ie relaxat` despre viitorul companiei, bunul mers al economiei [i alte aparente banalit`]i – [i \n aceea[i sear` eram \napoi acas`. Vestea numirii a venit la nici dou` zile distan]`. M-am [i bucurat, dar cred c` bucuria a venit mai târziu, pentru c` \nainte de orice m` confruntam cu provocarea de a men]ine compania la nivelul scontat. |nceputurile n-au fost chiar simple – mare parte din echipa de management decisese deja s` plece [i s` se lanseze \n aceea[i industrie, sub o alt` identitate, iar exigen]ele danezilor r`m`seser` la fel de limpede conturate. Privind retrospectiv, aceast` “mi[care de trupe” s-a dovedit de bun augur, pentru c` astfel am avut [ansa de a construi o echip` nou`, cu oameni care au dus compania pe o direc]ie s`n`toas`. |mpreun` am reu[it s` dubl`m cifra de afaceri \n doar cinci ani, trecând [i peste criz`, s` cre[tem organic [i s` articul`m un plan credibil [i coerent, care azi ne plaseaz` \n topul preferin]elor pentru foarte mul]i dintre clien]ii de anvergur` care au nevoie de servicii integrate pe zona de transport [i logistic`.

Cum s-a schimbat businessul companiei dup` ce a fost achizi]ionat` de grupul danez? Primele schimb`ri s-au resim]it \n cultura organiza]ional`. Dac` olandezii de la Frans Maas erau mai boemi, mai volubili, dar mai relaxa]i cu “circuitul banilor \n natur`”, danezii veneau cu o rigoare de neignorat la capitolul disciplin` financiar`. A[a se [i face c` ei au fost cump`r`torii [i nu cei cump`ra]i, chiar dac` toat` lumea auzise de Frans Maas, iar numele DSV era o prezen]` cel pu]in discret`. Danezii aveau, \n plus, [i o viziune mai articulat` pe zona strategiei de dezvoltare. Au [tiut cu mult` precizie ce vor [i \n cât timp teoria trebuie s` devin` practic`. Partea interesant` \n rela]ia cu grupul a fost \ns` gradul consistent de autonomie de care ne-am bucurat \nc` de la \nceput. Noi suntem o multina]ional` atipic`, \n sensul \n care aproape 80% din business vine pe filiera clien]ilor câ[tiga]i local.

Ce avantaje are o companie local` din aceast` pia]` care face parte dintr-un grup european puternic?

Ne pute]i da detalii despre noul spa]iu de depozitare pe care \l ve]i inaugura la finele acestui an?

E vorba despre competen]`, know how, [anse la specializ`ri pe care nu le po]i avea chiar oriunde, e vorba despre raportarea la ni[te proceduri care aduc disciplin` [i contureaz` implicit o viziune de dezvoltare la o scar` pe care doar local n-o po]i asimila. Pe de alt` parte, \n stilul echipei noastre locale e [i mult` voca]ie antreprenorial`. Nu de pu]ine ori, colegii mei au g`sit solu]ii atipice, curajoase [i uneori pur [i simplu amuzante, \n urma c`rora fie am câ[tigat noi clien]i, fie i-am fidelizat ca la carte pe cei vechi. |n urma demersului lor, clien]ii câ[tiga]i local au devenit [i clien]i de grup. Am ajuns astfel s` facem new business din România [i pentru companiile re]elei.

Este un spa]iu de aproximativ 20.000 mp, din categoria depozitelor de clasa A. A fost construit \n doar câteva luni, cu materiale de ultim` genera]ie, rezistente [i prietenoase cu mediul. Investi]ia \n echipamente [i dotare se ridic` la peste 2 milioane de euro, dar suntem convin[i c` se va amortiza \ntr-un timp record. N-am inaugurat \nc` depozitul – vom face lansarea \n octombrie –, dar deja capacitatea de ocupare a acestuia e de 80%.

DSV |N CIFRE An 2011 2010 2009 2008 2007

Cifr` de afaceri (lei) 120.128.575 92.232.612 85.983.695 82.900.578 70.633.285

Profit (lei) 6.006.860 2.814.412 2.462.552 4.560.413 4.008.080

Ce m`suri a]i luat pentru a ajunge la dublarea cifrei de afaceri \n ultimii cinci ani? |nainte de orice ne-am \nc`p`]ânat s` vedem p`durea de copaci. A contat mult faptul c` echipa din care fac parte are \n egal` m`sur` capacitate de analiz` [i de sintez`. Nu ne-am l`sat intimida]i de criz` [i am \ncercat s` vedem din toat` povestea asta partea de oportunitate. Am f`cut economii inteligente, am investit \n aparatur` care optimizeaz` timp [i spa]iu. Am decis s` ne dezvolt`m strategic, \n Bucure[ti, unde vom inaugura \n octombrie un nou depozit de clasa A, construit conform standardelor BREEAM, ca s` ne [tim clien]ii mul]umi]i [i s` le putem onora exigen]ele. Investim constant \n specializarea oamenilor, care r`mân probabil cel mai valoros activ al companiei, iar filosofia noastr` r`mâne flexibilitatea [i aten]ia la orizontul de a[teptare al clien]ilor, dincolo de stricte]ea imperativelor de manual.

Cum reu[i]i s` v` diferen]ia]i fa]` de concuren]`? Cu un pic de umor, cu o anumit` relaxare pe care ]i-o d` expertiza dobândit` \n timp, cu maxim` flexibilitate \n raport cu solicit`rile clien]ilor, c`rora aproape c` ne-am obi[nuit s` le r`spundem \nainte ca ei s`-[i verbalizeze cererea. Acoperim exigen]ele unei palete de clien]i extrem de diverse – de la produc`tori [i importatori de alimente [i b`uturi la branduri de fashion, electronice, electrocasnice, ma[ini sau anvelope. Bine gestionat`, diversitatea portofoliului e salvatoare pentru orice companie care pre]uie[te “independen]a” de un client sau altul.

Care sunt obiectivele DSV pentru urm`torii cinci ani \n termeni de extindere [i de venituri? |n ritmul care ne-a consacrat deja, ne propunem s` cre[tem cifra de afaceri la fel ca [i pân` acum, respectând stilistica pe care am exersat-o \n ultimii ani, dar integrând strategiei noastre [i o serie de achizi]ii bine ]intite. Ne intereseaz` \n acest sens companii cu o cultur` organiza]ional similar` cu a noastr`, unde echipele sunt mici, competente, eficiente, autonome [i orientate, ca mentalitate, spre solu]ie. Lichidit`]ile poten]ialelor companii de cump`rat sunt [i ele importante \n procesul de selec]ie. Ac]ionând simultan aceste dou` pârghii – achizi]ii [i consecven]a \n direc]ia deja confirmat` – vom reu[i s` cre[tem [i cota de pia]`, [i cifra de afaceri, [i, cu certitudine, profitul. Biz Biz

antreprenoriat Când experien]a conteaz` {I VITEZA FACE DIFEREN}A Dup` 12 ani \n domeniul FMCG, Shachar Shaine a hot`rât s` investeasc` \n domeniul alimentar, respectiv \ntr-o fabric` de carne. Experien]a \n marketing \i este folositoare, de[i carnea “se m`nânc`” totu[i cu altceva. DE OANA GRECEA e când a investit \n fabrica

dar, dac` lucrezi ca la carte, po]i merge pe un drum bun”, spune Shaine. Integra (a trecut aproape un an Integra de]ine la Chitila o fabric` de de la acel moment), Shachar tran[are, ambalare [i depozitare a c`rnii Shaine nu [i-a mai putut lua cu o capacitate total` de produc]ie de concediu. A constatat, pe 1.500 tone pe lun`. Primul lucru f`cut de propria piele, c`, de[i este un produs de noii ac]ionari a fost modernizarea consum ca [i berea, carnea are alt ritm de sistemului informa]ional. “Când am ales vânzare, de valabilitate dar [i de s` investim \n sistemul IT, unul din schimbare a pre]ului. factorii principali a fost acela de a nu Shachar Shaine este unul dintre cei dep`[i 24 de ore de la momentul mai admira]i manageri din industria tran[`rii c`rnii pân` la intrarea pe alimentar`, cunoscut mai ales pentru rafturile magazinelor sau \n restaurantele contribu]ia la consolidarea companiei cu care colabor`m”, a declarat Shaine. URBB-Tuborg pe pia]a româneasc`. El a Modernizarea fabricii a fost de asemenea avut de dus mai departe, al`turi de o prioritate, iar dot`rile au vizat utilaje partenerul s`u de investi]ie, Amir pentru toc`turi, ma[ini de ambalare Krenzia, un renume c`p`tat \ntr-o caserole [i vid. Investitorii au f`cut o industrie diferit`, unde regulile nu se infuzie de capital de 5 milioane de euro modificau de mai mult de dou` ori pe an. \n companie, \n mare parte pentru plata Cei doi parteneri au achizi]ionat \n datoriilor. Integra a terminat 2011 cu o toamna lui 2011 un pachet de 60% din compania Integra (juc`tor tradi]ional CIFRE pe pia]a intern` a Integra c`rnii), printr-un fond de investi]ii pe care \l reprezint` [i Cifra de afaceri 2011: 21 milioane euro la care sunt ac]ionari. Investi]ia Cifr` de afaceri 2012: 23 milioane euro lor de 5 milioane de euro este Investi]ii 2012: 700.000 euro justificat` prin posibila pia]` cu Investi]ii 2013: 1 milion euro poten]ial de dezvoltare foarte mare, de aproximativ un miliard Nr. angaja]i 2013: 230 de euro. “Pia]a produselor din Canale distribu]ie: 35% HoReCa, 65% retail carne este foarte competitiv`,

Biz

detalii, Shaine a instituit s`pt`mânal [edin]e \n care se uit` pe pre]uri [i profitabilitate la fiecare client.

DECIZII RAPIDE Un alt lucru nou cu care s-a confruntat antreprenorul venit din Israel dar cu cet`]enie român` a fost s` realizeze c`, \n acest domeniu, fiecare buc`]ic` de carne poate fi valorificat`, lucru care nu era valabil la bere, unde conta doar produsul final. “Trebuie tot timpul s` decizi ce faci cu ce r`mâne sau cui livrezi [i cui nu”, puncteaz` acesta. Din aceast` cauz`, Integra a schimbat radical mixul de clien]i [i furnizorii, mixul de produse, dar [i unde livreaz`. Noua ]int` a companiei este domeniul HoReCa, care a ajuns acum la circa 35% (fa]` de 10% \n momentul prelu`rii) din produc]ie, restul se duce \n retail. De asemenea, a renun]at la unii clien]i [i la produsele neprofitabile. |n plus, a trebuit s` fie

FOTO: VALI MIREA

cifr` de afaceri de aproximativ 21 de milioane de euro, iar pentru 2012 estim`rile vizeaz` 23 - 24 milioane de euro. Pentru Shaine, cea mai mare provocare este aceea de a rezista \n perioada de criz`, care \nc` se resimte pe pia]a din România [i nu numai, reu[ind s` men]in` calitatea produselor cu un cost minim.”Vânz`rile \nregistrate \n primele trei luni ale anului au fost la nivelul celor de anul trecut, \ns` din aprilie pân` \n august am \nregistrat o cre[tere de 25% fa]` de 2011”, spune acesta. Dup` Shaine, domeniul c`rnii e mult mai dinamic decât cel al berii. “La bere pre]ul se schimb` cel mult de dou` ori pe an. La carne, pe partea de achizi]ie trebuie s` fii foarte atent, ]ine mult de cursul euro. Când marfa e mai ieftin` \n afar`, lu`m din afar`, când e mai ieftin aici, lu`m din România. Dar s`pt`mânal se schimb` lucrurile astea. Mi-a luat timp s` \n]eleg.” Pentru a fi atent la aceste

atent la perioada de valabilitate a c`rnii, un produs foarte sensibil din punctul de vedere al valabilit`]ii: “Dac` o zi nu ai luat decizia, 20% din valabilitate s-a dus”. “Carnea nu este un produs a[a branduit cum este fast food-ul. De aceea, Integra se afl` \ntr-un proces de rebranding. Provoc`rile cele mai mari sunt s` te ui]i la business [i la detalii mai mult ca \nainte, s` fii atent la parametrii necesari pentru a lua deciziile corecte”, mai explic` Shaine. Compania are un portofoliu de produse format din carne de porc, vit`, oaie, berbecu], f`r` carne de pui. Concuren]ii direc]i ai companiei sunt Smithfield (cel mai mare produc`tor din lume, care are [i reprezentan]` \n România) [i câ]iva produc`tori locali din Gala]i, Boto[ani. Integra este prezent` acum pe 30% din pia]` pe carnea de porc, vit`, oaie [i produse proaspete, mai pu]in mezeluri [i produse afumate. “Nu trebuie s` ne ocup`m s` facem pia]a, ci s` ne stabilim locul \n pia]`, care cred c` este o provocare mai mic` decât a veni cu o idee nou`, s` creezi pia]`. Trebuie s` ai r`bdare, s` \n]elegi ce faci [i s` asiguri toate etapele pentru succes”, spune Shaine. Experien]a antreprenorului l-a f`cut s` constate c`, fa]` de 2004-2006, mediul de afaceri era altul, mai permisiv. Sistemul bancar func]iona mai bine, consumul era \n cre[tere. “Acum trebuie s` iei deciziile mai rapid, altfel nu rezi[ti”, spune el. Lucrurile nu au mers de la \nceput \n ritmul pe care l-au vrut cei doi antreprenori, dar dup` lunile iulie-septembrie lucrurile au \nregistrat un trend pozitiv. Antreprenorul recunoa[te c` este nevoie de investi]ii \n marketing. “Eu [tiu cât de importante sunt produsele sofisticate, ambalajele”, spune Shaine. Shachar Shaine are 43 de ani [i este \n România din 1999. Dup` experien]a \n bere [i investi]ia \n carne, se gânde[te s` abordeze \n viitor un domeniu foarte drag lui: marketingul (cercet`ri, consultan]`, media, branding de companie). Dar asta dup` \nc` doi ani, când se va asigura c` actualul business merge pe drumul lui. Antreprenorul anticipeaz` o nou` criz`, care ar veni din Europa, [i asta pentru c` \n aceast` zon` oamenii nu sunt uni]i. Biz Biz

Afaceri s`n`toase, CA LA MAMA ACAS~ Pasiune, investi]ii relativ mici, loca]ii intime [i servire s`n`toas`. Cam acestea ar fi ingredientele unor afaceri de tip slow food sau ale unei ceain`rii cu câteva sute de sortimente de ceaiuri. Câ[tigul e mic, dar businessurile cresc \ncet [i sigur. DE OANA GRECEA

âncare ca acas`,

CIFRE

ceaiuri b`ute \n tihn`. |ntâmpl`tor, la toate aceste businessuri antreprenori sunt trei femei care au dorit s` aib` ceva pe sufletul lor. Fiecare din ele lucra \n mediul privat, pân` a g`sit prilejul [i inspira]ia s` porneasc` pe cont propriu. Momentul a venit atunci când au g`sit fie loca]ia, fie sumele necesare investi]iei. Dac` pentru ceain`ria Bernschutz & Co au fost nevoie de 30.000 de euro pentru pornire, \n cazul The Kitchen de 20.000 de euro, pentru Nana Natural Food investi]ia a ajuns, \n timp, la 85.000 de euro. Afacerile de care povestim mai jos sunt \n zone centrale, iar spa]iile amenajate sunt intime, calde, prietenoase. Ceea ce se serve[te este de calitate, fie f`cut \n cas`, fie de la furnizori de produse s`n`toase. Totul este “ca acas`”.

DE LA PL~CINTE LA MÂNCARE CA ACAS~ Nana Natural Food s-a \nfiin]at \n luna iunie 2010, tot \ntr-o loca]ie central`, dar mic`, pe strada Ion Câmpineanu. Investi]ia ini]ial` de 25.000 de euro i-a apar]inut Nanei Dumitrescu, la ideea veri[oarei acesteia. “Am \nceput cu pl`cinte macedonene, salate, creme de legume, pr`jituri de cas`, sandwichuri [i socat`. Dup` dou` luni de la deschidere am hot`rât s` \ncerc`m s` preg`tim mâncare g`tit` cum o f`ceau 54

Biz

Nana Natural Food Anul deschiderii: 2010 Investi]ia total`: 85.000 euro Num`r de angaja]i: 17 Cifra de afaceri 2012: 2 mil. lei (estimare) p`rin]ii no[tri”, spune Nana Dumitrescu. Dar de bani a tot fost nevoie, pân` la 85.000 de euro, pentru dezvoltarea businessului. Afacerea a fost primit` bine, pentru c` tot ce se prepar` se face cu produse naturale. “Acum am ajuns la 100 - 200 clien]i pe zi \n medie, f`r` contractele de catering care le avem cu diferite firme sau contractul cu o cas` de film unde asigur`m catering [i craft pentru reclame”, spune antreprenoarea Nana Food. Designul bistroului este diferit fa]` de multe alte spa]ii cu acela[i specific de slow food. “Ne baz`m pe re]ete transmise din genera]ie \n genera]ie. Avem o echip` foarte bun` de buc`tari [i ajutor de buc`tari care respect` re]etele noastre. Nu \ncerc`m s` g`tim bio, nu suntem convin[i c` produsele care se g`sesc pe pia]a româneasc` \ndeplinesc condi]iile pentru a fi un produs bio”, spune Nana Dumitrescu. Strategia de promovare a vizat pre]uri pentru mai multe categorii de clien]i. S-au f`cut carduri de fidelitate pentru clien]ii care vin s` m`nânce zil-

nic, cu o reducere de 5%. Spa]iul este de numai cinci mese, dar Nana Natural Food g`te[te, pentru cei doritori de catering, mâncare preparat` \ntr-o alt` loca]ie. Compania are \n total 17 angaja]i. Estim`rile pentru acest an vizeaz` o cifr` de afaceri \n jur de 2 milioane de lei.

CEAIUL DE LA ORA PROFITULUI Bernschutz & Co este o afacere inspirat` de firescul [i lini[tea unui ceai b`ut pe o strad` din Budapesta. “Ceain`ria unde am b`ut acel ceai probabil ar fi trecut neobservat` \n România, nu avea nimic special, doar sentimentul de bine pe care ]i-l d`dea”, recunoa[te Corina Bernschutz, ac]ionarul companiei. |n acel moment, antreprenoarea lucra full time ca director de inova]ie la Starcom. Ideea de a avea un astfel de loc a tot bântuit-o o vreme [i, chiar când era pe cale s` nasc`, a g`sit spa]iul din strada Smârdan. Bernschutz & Co este un lifestyle business, o extensie a ceea ce este [i crede Corina Bernschutz, astfel \ncât transmite respect, aten]ie, bucurie, bog`]ie \mp`rt`[it` [i onestitate. “La Bernschutz & Co g`se[ti cele mai bune [i mai alese ceaiuri, cafea de curând, bun`t`]i de cas`, accesorii de ceai frumoase, dar [i mici obiecte de design ale arti[tilor locali”, spune proprietara. Investi]ia a fost de 30.000 euro cu tot cu amenajarea spa]iului. “Businessul este desigur profitabil, dar nu este un

ANTREPRENORIAT SLOW FOOD

CIFRE

Bernschutz & Co

Corina Bernschutz

profit pe care-l faci u[or, e nevoie de entuziasm [i munc`.” Prima ceain`rie a fost cea din Smârdan, relocat` de curând \ntr-un spa]iu mai generos, cu suficient loc de servit ceai, aerisit, scos din contextul unei str`zi care este acum o mecca a b`utorilor de bere. Loca]iei i s-a dus vestea [i o prieten` a antreprenoarei a deschis o nou` ceain`rie, \n franciz`, pe Strada

Icoanei din Bucure[ti. Localul este foarte intim, cu maximum cinci mese. Cei care trec pragul ceain`riei Bernschutz & Co sunt convin[i c` este un brand [i concept interna]ional, francizat aici. “Turi[tii de cele mai multe ori ne spun c` suntem cea mai frumoas` ceain`rie pe care au v`zut-o [i ne \ntreab` dac` nu deschidem [i \n ora[ul lor!”, mai poveste[te Corina Bernschutz.

FOTO: VALI MIREA

Num`rul produselor la raft: 600 Num`r de sortimente noi pe an: 5-10 Anul deschiderii: 2008 Num`r de loca]ii: 2 Investi]ia: 30.000 euro Strategia companiei vizeaz` aducerea de produse noi, anual. Sunt minimum 20 - 30 de ceaiuri pe care le testeaz` anual, din care 5 - 10 sortimente de obicei r`mân la raft ca nout`]i. Bernschutz spune c` “b`utorii de ceai sunt un public preponderent loial, dar trebuie s` fie foarte convin[i de calitatea ceaiului pentru a-[i schimba op]iunea”. Re]eaua de distribu]ie cea mai important` este Humanitas, unde se vând 30% din sortimentele brandului. “Este provocator s` fii antreprenor \n România [i provocarea nu este \n cel mai bun sens! Asta pentru c` \]i dai seama c` sistemul nu te sus]ine, dimpotriv`. Pare evident c` o idee bun` de antreprenoriat, benefic` pentru comunitate, apreciat`, \n care investe[ti resurse de timp [i bani, promite un altfel de succes \n majoritatea ]`rilor din vest versus România, culmea, de cele mai multe ori chiar cu cheltuieli mai mici”, apreciaz` investitoarea. Succesul avut cu ceain`ria o face pe Bernschutz s` se gândeasc` la deschiderea unei noi loca]ii, “unde s` pun` la un loc cât mai mul]i oameni boga]i, care au ceva valoros de oferit celor din jur, care s` \ncurajeze descoperirea [i exprimarea naturii adev`rate a oamenilor, care s`-i ajute s` aib` curajul de a fi ei \n[i[i”. Cele mai grele momente sunt pentru un astfel de business vara, pentru c` \n România businessul de ceai este \nc` sezonier, chiar dac` fa]` de acum patru ani consumul \n timpul verii este de trei ori mai mare.

THE KITCHEN {I MÂNCAREA LUAT~ ACAS~ Loca]ia The Kitchen din strada Benjamin Franklin a fost deschis` de Aida S`raru [i partenerul s`u misterios \n Biz

ANTREPRENORIAT SLOW FOOD

CIFRE

The Kitchen Investi]ie ini]ial`: 20.000 euro

Aida S`raru

aprilie 2011. A dorit de la \nceput s` aib` un spa]iu central, mai elitist, pentru c` se adreseaz` clien]ilor c`rora le pas` ce m`nânc`, apreciaz` calitatea [i sunt dispu[i s` pl`teasc` \n plus pentru ea. Ideea i-a venit antreprenoarei cu mult timp \n urm`, când a participat la o edi]ie a târgului de produc`tori de slow food, la Turda. Au trecut ani buni pân` s` o pun` \n practic`, pentru 56

Biz

c`, din punctul s`u de vedere, probabil nu sosise momentul. |nainte de a avea propria afacere, Aida S`raru a fost Country Manager pentru Du Pareil Au Meme (haine de copii), francizat \n România de Grupul Fourlis Grecia. Dar ce se \ntâmpl` totu[i la The Kitchen? G`te[te un buc`tar rocker, iar mâncarea este mai mult de luat la pachet (take away). “|ntrucât mâncarea

FOTO: VALI MIREA

Num`r mese: 7 Cifr` de afaceri 2012: 80.000 euro (estim`ri) Deschidere: 2011 (aprilie)

este extrem de gustoas` [i g`tit` exact asa cum g`tea bunica atunci când dorea s`-[i r`sfe]e nepo]ii pe care nu i-a v`zut demult, afacerea a fost primit` bine de c`tre clien]ii care au luat contact cu noi”, spune S`raru. Comenzile vin grupat pe firme, \n baza meniului trimis pe mail zilnic, iar clien]ii trimit cererea de comand`. Cu ce s-ar diferen]ia acest business de altele? Aida S`raru crede c` prin atmosfera creat` \n`untru pentru cei care decid s` m`nânce acolo. “Judecând dup` reac]iile lor [i dup` cât de liberi [i de confortabil se simt când sunt \n The Kitchen”, mai spune ea. Se g`te[te cu ingrediente de la tarabagii [i de la micii produc`tori. Marketing nu a existat, au fost promova]i \n exclusivitate de c`tre clien]i. The Kitchen are [apte mese, dintre care patru pe teras`, dar core-ul businessului companiei este mâncarea la pachet. Societatea estimeaz` pentru 2012 o cifr` de afaceri de 80.000 euro. |n ce prive[te extinderea, S`raru vorbe[te despre una virtual`, \n sensul de a \mbog`]i online baza de clien]i c`rora livreaz` mâncare. “Vis`m la slow food pu]in \ntr-o alt` form`, nu \n sensul de mâncare g`tit`, ci \n sensul de produse slow food gata preparate din micile gospod`rii: mezeluri, dulce]uri, brânzeturi etc. Contactul cu oamenii care se bucur` de mâncarea noastr`, mai ales al celor care stau s` o savureze loco, m` face \ns` s` nu \mi par` r`u c` lucrurile au luat o alt` turnur`”, a povestit antreprenoarea de la The Kitchen. Investi]ia ini]ial` a fost de 20.000 euro, dar \n acest business este nevoie de capital circulant pân` se creeaz` pool-ul de clien]i. Biz

strategie Apatia ucide brandul

Auzim des afirma]ii de genul “Clientul e \nainte de toate”. Astfel de fraze vor r`mâne \ns` ni[te simple cli[ee dac` brandul nu are capacitatea de a pune suflet \n tranzac]iile de zi cu zi. DE PAUL J.R. RENAUD lângerile formulate de clien]i sunt vitale pentru o companie. Ele ne spun cum ne descurc`m [i ne dau [ansa de a rezolva problemele care apar. Clien]ii care formuleaz` plângeri vor rezultate rapide [i \n acela[i timp ne ofer` oportunitatea de a le ar`ta c` merit`m \ncrederea lor. Când clien]ii nu se mai plâng, \nseamn` c` au renun]at la compania sau brandul nostru. Ce este mai r`u decât un client care face o plângere? Un client care nu face nicio plângere... [i pleac` de tot. Auzim des cli[ee de genul “Clientul e \nainte de toate”. Ele vor r`mâne \ns` ni[te simple cli[ee dac` brandul nu are capacitatea de a pune suflet \n tranzac]iile de zi cu zi. Cu alte cuvinte, sufletul \nseamn` promisiunea f`cut` de brand [i \ndeplinit` zi de zi, ceas de ceas. Acesta este mesajul pe care trebuie s`-l comunice directorul de marketing. |ns` sufletul brandului nu se manifest` mereu atât de evident atunci când angajatul care comunic` direct cu clientul intr` \n contact cu acesta. {i asta nici m`car când ar fi mare nevoie ca sufletul brandului s` se manifeste cât mai vizibil. Iat` o situa]ie concret` pe care am tr`it-o eu \nsumi, \n domeniul bancar. |n urm` cu patru ani trebuia s`-mi re\nnoiesc cardul de debit expirat, iar func]ionarul de la banc` mi-a spus c` trebuie s` 58

Biz

a[tept cardul cel nou. Am sunat tot eu dup` o s`pt`mân` [i mi s-a r`spuns scurt: “Nu-i gata” – \mprejurare destul de incomod` dac` aveam nevoie de bani, pentru c` ar fi trebuit s` m` duc la banc` [i s` scot bani cash de la ghi[eu. Dup` \nc` o s`pt`mân`, acela[i r`spuns. A durat nu mai pu]in de [ase s`pt`mâni pân` s` se \ncheie formalit`]ile, s` se g`seasc` actele r`t`cite sau ce s-o fi \ntâmplat acolo (sunt un simplu client, nu m` intereseaz` ce face banca \n culise), iar eu s`-mi primesc cardul cel nou. Dup` patru ani, o prieten` de-a mea care

fusese \n Dubai este sunat` de la aceea[i banc`, i se spune c` \n emirat au avut loc recent fraude bancare [i este sf`tuit` s`-[i anuleze cardul [i s`-[i ia unul nou. Am fost impresionat. Ce gândire progresist`! O banc` te sun` ca s` evite o poten]ial` fraud`! Numai c` a durat 5 s`pt`mâni ca s`-[i primeasc` noul card [i asta dup` nenum`rate telefoane. Cât despre motiva]iile b`ncii, acestea nu ne interesau, deoarece noi suntem clien]i. Am mers \mpreun` s` ridic`m cardul de la unitatea b`ncii din mall-ul B`neasa, unde am vorbit cu un angajat cu fa]` luminoas`.

Eu am adùgat, mai mult de dragul conversa]iei: “|n cazul meu, acum patru ani, a durat chiar o lun` [i jum`tate”. La care el a zis doar “Aha” [i [i-a v`zut mai departe de formulare. F`r` “Ne pare rù pentru acest lucru”, “Numai pu]in, v` rog, s` m` interesez despre ce este vorba. Este inacceptabil s` la[i clientul s` a[tepte o lun` [i jum`tate”, nici m`car “Scuza]i-m` pu]in, s` verific despre ce este vorba”, ca s` nu mai zic de elementarul “Voi comunica acest lucru departamentului de customer care [i voi avea grij` s` fi]i sunat` pentru a primi explica]ii”. Cu alte cuvinte, ar fi fost nevoie de ini]iativ`, grij` fa]` de client [i pu]in` empatie (spre deosebire de apatie). De obicei, aici primesc replici de genul: “E doar o problem` de customer care, banca trebuie s` se ocupe mai mult de latura asta” sau “Probabil era un angajat mai pu]in instruit” sau, [i mai rù, “Asta este, a[a e-n România”. Nu sunt de acord. Explica]ia este alta: pentru ca angajatul \n cauz` s` pun` mâna pe telefon [i s` urmeze protocolul legat de customer care, trebuie s` vrea s` rezolve problema! Instruirea angaja]ilor este important`, dar nu po]i instrui oamenii s` pun` suflet. Brandul \nseamn` suflet. Am avut pl`cerea de a lucra pentru branduri pentru care mi-a[ fi dat o mân`; voiam neap`rat s` mul]umesc clien]ii [i s` dovedesc faptul c` lucram la un brand serios. {i aceasta pentru c` m` sim]eam o parte a acelui brand. Când d`deam cuiva cartea de vizit`, eram mândru c` lucram pentru Bell Mobility, Connex sau Orange. Managerii de la departamentul de marketing ne insuflau mândria, bucuria [i sufletul de care aveam nevoie ca s` ne trezim de diminea]` cu gândul de a face tot ce ne st` \n putin]` pentru brandul nostru. Brandingul nu va schimba procedurile de lucru ale departamentului de customer care, \ns` managerii din marketing trebuie neap`rat s` acopere toat` organiza]ia [i s` se asigure c` oamenii lucreaz` permanent cu gândul la experien]a de client pe care marketingul \ncearc` cu atâta ardoare s` o transmit` c`tre pia]`. Iat` patru moduri \n care po]i insufla dedicare fa]` de brand: asumarea responsibilit`]ii, respectarea cuvântului dat, focul care nu se stinge, feedback-ul.

Asumarea responsibilit`]ii. Este responsabilitatea managerului s` aib` grij` ca mesajele s` fie oprite de la difuzare, modificate sau periate [i apoi trimise din nou c`tre canalele de comunicare. |n etapa urm`toare, managerul trebuie s` comunice personal aceste mesaje organiza]iei. Aici iar a[tept comentarii de genul: “Cum, eu, manager de marketing, s` m` duc s` ]in discursuri \n fa]a departamentului de customer care cu privire la noul nostru mesaj?!”. Da, exact asta trebuie f`cut. Cred c` directorul de marketing este prima persoan` dup` CEO care trebuie s` comunice aceste mesaje. Ba chiar este obligat s` fac` asta, \n calitatea sa de comunicator-[ef, bine\n]eles dup`

ting [i despre mesajul acestuia, vor sim]i c` firma lor face lucruri deosebite [i vor considera c` este, din nou, un loc de munc` fascinant. Angaja]ii trebuie s` simt` de ce directorul de marketing le-a comunicat acest mesaj; dac` mesajul nu este credibil [i nu are relevan]` direct` pentru activitatea lor de zi cu zi, atunci este doar vorb`rie inutil`.

Cuvântul dat. Aici se vede dac` mesajul este autentic sau sunt doar vorbe \n vânt. Angaja]ii trebuie s` vad` ac]iuni legate de campania de comunicare. De aceea, campania de comunicare intern` trebuie s` fie eficient` [i s` ajung` la toate nivelurile. Dac` va fi executat` corect, to]i angaja]ii vor [ti \n ce const` mesajul, de ce le este coPAUL J.R. RENAUD municat, dovada tangibil` este profesor adjunct de a campaniei va fi omnipremarketing la Maastricht zent` (postere, mesaje pe internet, programe de inSchool of Management [i autorul unor articole pe tema struire, concursuri, ]inerea la curent a angaja]ilor cu supravie]uirii \n recesiune [i privire la stadiul campaal blogului “I Feel Good”. niei). Eficien]a campaniei Conduce compania de interne de comunicare va cimenta mesajul; acesta consultan]` de marketing [i trebuie s` fie cât mai strategie Renaud, lider \n România \n acest clientocentric. domeniu (www.renaud-investments.ro).

CEO. Modul \n care se prezint` \n fa]a grupurilor de angaja]i din customer care pentru a le comunica mesajul e doar o problem` de organizare; important este s` comunice mesajul. |n func]ie de m`rimea organiza]iei [i de cât de dispersa]i sunt angaja]ii, o solu]ie bun` o reprezint` [i videoconferin]a, de[i nimic nu poate concura cu eficien]a faptului c` e[ti \n aceea[i \nc`pere cu ei [i ai venit special pentru ei. Eu numesc acest procedeu “turneu de lucru” [i am v`zut de fiecare dat` expresia de pe chipul oamenilor dup` ce directorul de marketing s-a adresat unui grup de 50 sau 100 de persoane: “Omul `sta chiar crede ce spune!”. Dup` discurs, se \ntorc la munc` \n]elegând mai bine ce fac, fiind mult mai bine informa]i [i, dac` vorbitorul a fost conving`tor [i a avut noroc, poate chiar \l vor [i crede. Mai mult, ei vor \ncepe s` vorbeasc` despre directorul de marke-

Focul care nu se stinge. Odat` ce mesajul a luat drumul destinatarilor, de obicei se genereaz` reac]ii [i discu]ii pe tema acestuia, a direc]iei companiei, a motivelor pentru care compania \[i desf`[oar` activitatea. Numai c` dup` o vreme, oamenii uit` de mesaj. De aceea, este necesar s` ]ii mereu focul aprins, informând continuu angaja]ii [i clien]ii cu privire la mesaj, prin newslettere, buletine informative, concursuri interne. Feedback-ul. Dup` ce mesajul este deja comunicat de o perioad` de timp, se vede vreun progres? Cum reac]ioneaz` clien]ii? Dac` exist` un progres, atunci nu trebuie pierdut` ocazia de a informa c` mesajul circul`, clien]ii reac]ioneaz`, iar consumatorilor le-a fost atras` aten]ia cu ajutorul mesajului. P`rerea mea este c` “Apatia ucide brandul”. Din acest motiv, trebuie s` existe garan]ia c` o companie sau un brand stimuleaz` pe toat` lumea implicat`. Biz Biz

Gilles Antoine: Cre[tem mai mult decât pia]a Cu o valoare de 600 de milioane de euro, pia]a cosmeticelor [i a produselor de \ngrijire din România revine pe cre[tere anul acesta cu plus 1%. Gilles Antoine, General Manager la L’Oréal România, estimeaz` c` procentul de cre[tere pentru compania pe care o conduce va fi mai mare. DE LOREDANA S~NDULESCU up` aproape 18 ani \n cadrul L’Oréal, din care ultimii zece ani au \nsemnat o carier` interna]ional` \n cadrul grupului, cu func]ii de coordonare \n Mexic, Brazilia, Venezuela [i Fran]a, Gillles Antoine a preluat la sfâr[itul lui ianuarie 2012 func]ia de General Manager pentru L’Oréal România [i misiunea de a explora noi orizonturi de cre[tere pentru companie. Bilan]ul primelor opt luni de mandat indic` aproape 100 de lans`ri de noi produse [i anul \nc` nu s-a \ncheiat. Urmeaz` [i alte ini]iative, tot mai interesante.

Ce [tia]i despre pia]a româneasc` \nainte s` prelua]i func]ia de country manager? {tiam c` pia]a a crescut foarte mult \ntre 2005 [i 2008, dup` care a urmat o perioad` mai dificil` pân` \n 2011. Mai [tiam c` L’Oréal de]ine o pozi]ie solid` atât \n ceea ce prive[te cota de pia]`, cât [i \n ceea ce prive[te notorietatea brandurilor noastre [i imaginea pozitiv` a companiei \n ochii consumatorilor [i ai celorlal]i juc`tori din pia]`.

Ce cot` de pia]` are compania \n prezent pe pia]a româneasc`? Anul acesta câ[tig`m cot` de pia]` prin toate cele patru divizii ale companiei: dermo-cosmetice, prin care suntem lideri pe segment, divizia de lux, divizia de retail, cât [i divizia de produse profesionale pentru saloane. 60

Biz

Este primul an cu cre[teri dup` o perioad` dificil`? 2012 este un an de recuperare. Potrivit estim`rilor de la sfâr[itul lunii iunie, credem c` pia]a produselor cosmetice [i de \ngrijire, estimat` la o valoare anual` total` de 600 de milioane de euro, va cre[te cu 1%. Veniturile companiei estim`m \ns` c` vor cre[te substan]ial peste acest procent.

Pe ce v` baza]i când face]i aceast` estimare? |n primul rând, de la \nceputul anului am avut o serie de lans`ri foarte bine

gândite. Pe segmentul de retail, o contribu]ie semnificativ` la cre[terea cotei de pia]` o are [amponul Elseve Arginine Resist. O alt` lansare deosebit de important` care contribuie la cre[terea cotei noastre de pia]` a fost Garnier BB Cream, un produs unic, la grani]a dintre un produs clasic de machiaj [i unul de \ngrijire, bazat pe un concept foarte simplu, \ns` cu foarte multe beneficii. Am fost primii care au lansat un astfel de produs \n România.

Ce vânz`ri estima]i c` ve]i avea cu acest produs pân` la finele anului?

Sursa: L’Oréal Group

Pot s` v` spun c` Garnier BB Cream, disponibil \n dou` variante (light [i medium), se vinde la fel de mult ca un brand disponibil \n 20 – 25 de variante. Alte dou` lans`ri de succes au fost Idealia Vichy [i vopseaua de p`r Inoa. Credem c` am câ[tigat cot` de pia]` deoarece am f`cut ni[te alegeri strategice \n privin]a lans`rilor. De asemenea, am câ[tigat cot` de pia]` fiindc` avem un business s`n`tos. Brandurile noastre nu se canibalizeaz`. Lansarea Garnier Color Sensation, produs disponibil \ntr-o varietate de culori vii, nu a afectat vânz`rile Color Natural, brandul nostru lider pe pia]a vopselelor de p`r, care continu` s` creasc`. Avem lans`ri de succes concomitent cu cre[terea celorlalte branduri din portofoliu.

Cifra de afaceri L’Oréal România 2011*: cca 52 mil. euro

Câte lans`ri a]i avut de la \nceputul anului?

* Sursa: Ministerul Finan]elor

Am avut \n jur de 100 de lans`ri. Ne

L’ORÉAL GROUP Venituri globale (sem. I, 2012): 11,21 mld. euro (30 iunie 2012), cu 10,5% mai mult decât \n perioada similar` \n 2011. Venituri defalcat pe divizii (sem. I, 2012) Produse profesionale: 1,5 mld. euro Produse mass market: 5,4 mld. euro Produse de lux: 2,6 mld. euro Cosmetice active: 850 mil. euro The Body Shop: 373 mil. euro Produse dermatologice: 368 mil. euro Venituri globale defalcate pe regiuni (sem. I, 2012): Europa de Vest: 3,8 mld. euro America de Nord: 2,5 mld. euro Pie]e emergente (Asia-Pacific, Europa de Est, America Latin`, Africa, Orientul Mijlociu): 4 mld. euro

STRATEGIE COSMETICE

Dintre cele patru divizii din cadrul L’Oréal, care are cele mai bune performan]e?

m`nu[` pie]ei române[ti. Fiecare divizie din cadrul companiei noastre func]ioneaz` \n baza unui model distinct. |n cazul diviziei de produse de mas` aloc`m bugete de media considerabile, având \n vedere c` ne adres`m unui num`r mare de consumatori. |n schimb, \n cazul diviziei de lux conteaz` experien]a pe care o putem oferi \n locul unde are loc cump`rarea, \n timp ce pentru dermato-cosmetice investim pentru ca dermatologii s` explice beneficiile produselor, fomula pe baza c`rora sunt alc`tuite. Faptul c` bugetele nu sunt alocate la fel este o dovad` de eficien]`. La final, profitabilitatea este o reflectare a modelului de business al fiec`rei divizii.

Toate patru cresc \n egal` m`sur`. Dar, dac` ar fi s` men]ionez nume de branduri, a[ aminti dou`: La Roche-Posay, care cre[te \ntr-un ritm foarte rapid \n România [i are o imagine extrem de bun` \n rândul dermatologilor [i consumatorilor, [i Garnier, un brand care se potrive[te

Care este categoria cea mai dinamic`? Cele mai mari cre[teri le \nregistreaz` vopseaua de p`r. Pe acest segment suntem num`rul 1.

Reuters titra recent c` produsele de lux au crescut profitul global al L’Oréal. Cum merge segmentul de lux \n România? Pia]a produselor de lux cre[te foarte repede \n România. De altfel, este o tendin]` la nivel global. Luxul nu a fost a[a tare lovit de valul crizei economice deoarece publicul c`ruia i se adreseaz` nu a fost afectat semnificativ.

Ce ne pute]i spune despre cosmeticele pentru b`rba]i, care par s` fie o categorie \n continuare neglijat`? Nu a[ spune c` este neglijat`, cel pu]in nu \n ceea ce prive[te L’Oréal. Cred c` este o categorie cu mare poten]ial, doar c` mai e mult de lucru. Avem \nc` mult de munc` \n a-i educa s` \ncerce [i s` foloseasc` produse cu care nu sunt obi[nui]i. |i vom convinge. Este doar o chestiune de timp.

GILLES ANTOINE, General Manager, L'Oréal România

FOTO: VALI MIREA

afl`m pe o pia]` foarte competitiv`, unde mereu trebuie s` invent`m, s` aducem nout`]i pe pia]`. BB Cream implic` o nou` rutin` care pân` acum nu exista.

A]i avut deja aproape 100 de lans`ri anul acesta. V-a]i \ncheiat planul sau mai urmeaz` altele? Da, mai urmeaz` s` avem lans`ri. Planul nostru de marketing este \n continu` desf`[urare. Biz Biz

PUTEREA

la feminin

|n urm`torii zece ani, femeile vor deveni cea mai mare pia]` emergent`, iar cre[terea veniturilor acestora la nivel global va dep`[i cre[terile din China [i India la un loc. Drumul este \ns` unul lung, dificil [i plin cu lupte \mpotriva prejudec`]ilor. DE OVIDIU NEAGOE 62

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

` ne imagin`m c` Lehman Brothers, care a fost scånteia ce a dus la aprinderea crizei economice mondiale, avea \n board-ul director mai multe femei. Poate c` acum economia global` era un pic mai roz. Ori poate c` recesiunea lua un alt drum. Fe-

meile din mediul de afaceri sunt mai calculate [i se focuseaz` pe termen lung, \n timp ce b`rba]ii tr`iesc pentru risc [i competi]ie acerb`, mai ales atunci cånd sunt \nconjura]i de al]i reprezentan]i ai sexului puternic. Femeile sunt competitive \ns` \ntr-un mod constructiv, mizeaz` pe colaborare [i conciliere [i sunt adeptele unui stil de leadership transforma]ional. Cu toate acestea, chiar [i \n mediul de afaceri, conceptul potrivit c`ruia “femeile trebuie s` stea la crati]`” are r`d`cini extrem de puternice \n conti-

nuare. O arat` un raport recent al Consiliului Na]ional pentru Combatarea Discrimin`rii, potrivit c`ruia femeile sunt discriminate la locul de munc` (58% dintre responden]i), \ntr-un rol de conducere (58%), \n calitate de om politic (54%) [i chiar \n gospod`rie (50%). Potrivit aceluia[i studiu, 38% dintre femeile chestionate consider` c` exist` discriminare \n Romånia. Ce nu [tiu b`rba]ii care subestimeaz` puterea feminin` este c`, \n zece ani, femeile vor reprezenta al treilea miliard emergent (dup` China [i India, care aduc cåte un miliard de “participan]i” la economia mondial`), iar \n urm`torii cinci ani veniturile totale ale femeilor vor atinge 18.000 de miliarde de dolari, comparativ cu 13.000 de miliarde de dolari, valoare \nregistrat` \n anul 2012, potrivit unui raport al Ernst & Young. Diferen]a de 5.000 de miliarde de dolari reprezint` o sum` de dou` ori mai mare decåt cre[terea estimat` a Produsului Intern Brut al Chinei [i Indiei la un loc. “Evolu]ia mijloacelor de comunicare [i globalizarea au oferit acces la informa]ie chiar [i \n comunit`]ile sau culturile \n mod tradi]ional \nchise”, spune pentru Biz Elena Badea, director de marketing [i PR la Ernst & Young. “Ast`zi, ]`ri din Africa [i Orientul Mijlociu, unde izolarea popula]iei feminine era mai accentuat`, faciliteaz` o nou` deschidere \n råndurile femeilor c`tre calificare [i valorile antreprenoriatului”, continu` Elena Badea. Tot studiul realizat de Ernst & Young anticipeaz` faptul c` femeile vor constitui cea mai mare pia]` emergent` din lume. Ce \nseamn` aceasta? |n urm`torul deceniu, femeile vor beneficia de o [i mai puternic` influen]` \n economie, \n politic`, \n sport [i \n societatea civil`. “|ncet, dar sigur, femeile \[i fac loc pe pia]a muncii [i ]intesc cu prec`dere pozi]ii de management”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Contextul economic se schimb` [i a[a cum pån` acum s-au creat reguli legate de prezen]a preponderent` a b`rba]ilor \n posturile de conducere [i nu numai, la fel se pot crea noi reguli care vor confirma rezultatele foarte bune pe care femeile le pot avea”, mai adaug` Corina Diaconu. Biz

Re]eta chinezeasc` |n prezent, dintr-un num`r de peste 1.000 de miliardari din lume, sub 10% dintre ace[tia provin din China, dar, dintre cele mai bogate 14 femei din lume, jum`tate sunt chinezoaice, dup` cum arat` raportul “High Achievers”, realizat de curånd de Ernst & Young. Principalele motive pentru care reprezentantele sexului frumos din China se afl` \n topul celor mai bogate femei din lume sunt \n stråns` leg`tur` cu mediul de business primitor, care \ncurajeaz` femeile s` studieze [i s` \[i pun` bazele propriilor companii. Mai mult, nu numai companiile private, ci [i organiza]iile de stat din ]ara comunist` acord`, pe merit, posturi de conducere femeilor. Spre deosebire de statul comunist, \n SUA, de[i 46% dintre companiile private sunt conduse – cel pu]in pe jum`tate – de femei, companiile ale c`ror fråie le de]in b`rba]ii americani au de 3,5 ori mai multe [anse s` ating` venituri anuale mai mari de un milion de dolari. Explica]ia \[i are r`d`cinile \n mai mul]i factori, printre care [i dificultatea femeilor de a ob]ine acces la finan]are, lipsa unor contacte profesionale, \ncrederea sc`zut` \n propriile for]e, precum [i num`rul mai mare de responsabilit`]i de acas`. Surs`: Ernst & Young

SUCCESUL PE TOCURI |n ultimul deceniu, num`rul femeilor cu func]ia de CEO din topul celor mai puternice 500 de companii din lume s-a dublat [i anul acesta atinge valoarea de 3,6%, ceea ce reprezint` o veste bun` pentru companii, mai ales \n condi]iile \n care tot raportul Ernst & Young arat` c` femeile cu func]ie de conducere pot \mbun`t`]i performan]a organiza]ional` \n moduri cuantificabile. Mai mult, 25% dintre companiile prezente \n topul “Fortune 500” care de]ineau recordul pentru cele mai bune practici de promovare a femeilor \n posturi de conducere erau cu 18% pån` la 69% mai profitabile decåt media companiilor din acela[i domeniu incluse \n acela[i top. Companiile care aveau femei \n consiliul director au reu[it performan]a s` \ntreac` organiza]iile aflate la polul opus, din punct de vedere al rentabilit`]ii capitalului (cu 53%), al vånz`rilor (42%) [i al randamentului capitalului investit (66%). “Femeile au demonstrat abilit`]i de leadership care se bazeaz` destul de mult pe comunicare, pe \ncurajarea exprim`rii [i orientarea c`tre oameni, pe cånd b`rba]ii se pare c` ar fi mult mai orienta]i spre sarcini, delegarea acestora [i pe un mod de conducere mai autocrat”, spune Managing Director-ul ABC Human Capital. “Femeile apreciaz` c` factorii cei mai importan]i pentru ascensiunea \n carier` sunt raporta]i la competen]a de a gestiona [i dezvolta angaja]ii, pe cånd b`rba]ii consider` c` trebuie s` pun` accent pe vizibilitate [i pe con[tientizarea politicilor [i procedurilor interne. Femeile sunt creative, empatice, intuitive, diplomate [i dovedesc excelente abilit`]i de comunicare [i persuasiune”, completeaz` Corina Diaconu. Cu toate acestea, \n economiile industrializate ale lumii, doar 11,1% din tota64

Biz

lul membrilor consiliilor de administra]ie sunt reprezentante ale sexului frumos [i acest procent scade pån` la 7,2% \n ]`rile cu o cre[tere rapid`. {i ve[tile rele nu se opresc aici. Aproximativ 860 de milioane de femei – mai bine de 25% din num`rul total al femeilor din lume – nu sunt preg`tite sau nu au posibilitatea s` joace \nc` un rol \n economia global`, dup` cum arat` un studiu realizat de Booz & Company. Marea majoritate au vårste cuprinse \ntre 20 [i 65 de ani, iar 95% dintre ele provin din economiile emergente, \n tip ce restul locuiesc \n America de Nord, \n Europa de Vest [i Japonia. Dac` se iau \n calcul [i num`rul copiilor de sex feminin n`scu]i \n ultima perioad`, precum [i num`rul femeilor cu vårste mai mici de 20 de ani, se va ajunge la un miliard \n urm`torii zece ani. Acest grup reprezint` o semnificativ` resurs`, care va ajuta din plin la viitoarele cre[teri ale economiei globale.

VIITORUL ESTE ROZ Cel de al treilea miliard emergent va avea un efect multiplicator asupra economiei, similar momentului \n care un stat cu o popula]ie mare se integreaz` \n economia global`, cum a fost cazul Chinei sau cel al Indiei. Impactul va fi mai puternic decåt \n cazurile anterioare de extindere demografic`, femeile fiind r`spåndite \n toate col]urile lumii. |n economia mondial` p`trund astfel noi consumatori [i noi salaria]i, care contribuie la crearea unor noi pie]e [i la diminuarea deficitului de talente. “Vorbim despre apari]ia unei noi pie]e globale de dimensiuni impresionante \ntr-o perioad` de recesiune – toate avantajele care decurg de aici [i efectele benefice pentru economiile lumii

Dac` voi nu ne vre]i, Europa ne vrea Comisarul European pentru Justi]ie, Viviane Reading, a pus gånd r`u discrimin`rii [i companiilor \n care este adånc \nr`d`cinat` ideea c` femeile trebuie s` stea \n buc`t`rie, nu s` ia decizii cruciale \n organiza]ii. La jum`tatea anului trecut, Reading a sf`tuit toate companiile europene listate la burs` s` semneze actul “Women on the Board Pledge for Europe”, prin care se angajau s` creasc` participarea femeilor din companii \n consiliile directoare cu 30% pån` \n anul 2015 [i cu \nc` 40 de procente pån` \n anul 2020. Un an mai tårziu, numai 24 de companii au semnat documentul. Cu toate c` 60% dintre absolven]ii europeni de studii superioare sunt femei, reprezentantele sexului frumos fac parte din consiliul director al marilor companii numai \n propor]ie de 14% [i doar 3% ocup` func]ia de pre[edinte al consiliului director. Potrivit unui studiu recent dat publicit`]ii de Parlamentul European, responden]ii romåni consider` \n propor]ie de 28% c` femeile \nc` nu au abilit`]ile necesare ocup`rii unei astfel de func]ii, peste media Uniunii Europene de 21%.

sunt direct legate de evolu]ia acestui grup emergent”, spune Elena Badea, director de marketing [i PR la Ernst & Young. “|n plus, acest grup s-a eviden]iat puternic \n domeniul antreprenoriatului – promotoarele acestei pie]e sunt antreprenoarele de succes din ]`rile emergente, care au ridicat afaceri solide [i au inspirat genera]ii \ntregi de tinere”, mai spune Elena Badea. Dup` loviturile repetate suferite de economia mondial` \n ultimii ani, cånd

STRATEGIE MANAGEMENT

to]i ochii sunt a]inti]i spre China, creionarea celei mai mari pie]e emergente din lume, dup` ce ani buni a fost trecut` cu vederea, nu poate decåt s` fie o veste bun`. Pån` \n 2028, femeile vor controla aproape 75% din cheltuielile globale, o treime din totalul businessurilor de la nivel global [i jum`tate dintre cele din pie]ele deja dezvoltate. {i viitorul sun` [i mai bine, pentru c` femeile gestioneaz` banii mai bine decåt b`rba]ii. Acestea investesc o sum` mai mare din propriile venituri \n educa]ia copiilor, ceea ce va duce la crearea unui impact [i mai puternic asupra viitorului economiei.

PERSPECTIVE F~R~ MACHIAJ Dup` o privire c`tre un viitor roz, revenind \n anul 2012, reprezentantele sexului frumos \nc` se confrunt` cu o serie de constrångeri financiare, sociale sau culturale, care pun be]e \n roate dezvolt`rii profesionale la capacitate maxim`. Potrivit raportului realizat de Ernst & Young, diferen]a dintre cå[tigurile realizate de

un b`rbat [i o femeie este de 17%. “Dat` fiind complexitatea lumii de ast`zi [i transform`rile economice, ecologice [i politice cu care ne confrunt`m, trebuie s` fim dedica]i unei noi concep]ii, una care ignor` vechile prejudec`]i [i iner]ia, [i \n schimb s` ne dedic`m noilor idei [i solu]ii”, spune Klaus Schwab, fondator [i pre[edinte la World Economic Forum, \n prefa]a studiului “Gender Gap Report”. Conform lui Schwab, \mputernicirea [i educarea fetelor [i femeilor, precum [i fructificarea pe deplin a talentului [i a abilit`]ilor acestora de leadership \n societate, \n politic` [i \n economia global` sunt elemente fundamentale ale noului model necesar succesului \n prezent. Semnalul de alarm` al fondatorului World Economic Forum este valabil [i pentru mediul de afaceri local. Motivul? Raportul arat` c` Romånia ocup` locul 64 \ntr-un top global al particip`rii popula]iei la pia]a muncii, iar discrepan]a dintre reprezentantele sexului frumos [i b`rba]i din acest punct de vedere este

uria[`. Pe o scal` de la 1 la 100, Romånia a ob]inut 54 de puncte \n ceea ce prive[te participarea femeilor la pia]a muncii, fiind surclasat` de state precum Burundi (92 – ocupanta primului loc), Ghana (75), Mozambic (86), Finlanda (74), Suedia (77), Norvegia (76), China (74), SUA (68) sau Bulgaria (62). “Exist` \n continuare idei preconcepute legate de faptul c` pentru anumite pozi]ii ar fi mult mai potrivi]i b`rba]ii, de[i femeile, atunci cånd au avut ocazia s` fie puse \n anumite posturi, [i-au dovedit pe deplin eficien]a”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search ABC Human Capital. “Cumva s-au creat ni[te cutume legate de compatibilitatea femeilor [i b`rba]ilor cu anumite posturi. Ele sunt destul de \nr`d`cinate, iar companiile merg \n virtutea iner]iei [i prefer` s` nu \[i asume riscuri sau s` fac` \ncerc`ri [i merg mai degrab` pe variantele sigure [i aparent dovedite”, conchide Corina Diaconu. Biz

Biz

26 septembrie 2012 Timi[oara, Edi]ia a III-a Hotel Timi[oara

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online. www.bizforum.ro/smstimisoara www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Organizator

Cu sprijinul

life

Verde pentru inova]ie [i putere Poate niciodat` segmentul compact nu a fost atât de popular. De aceea, Mercedes-Benz a decis ca, pentru noua clas` A, s` porneaz` de la zero. Iar modelele rezultate tocmai au fost lansate pe pia]a româneasc`. DE OVIDIU NEAGOE

oile modele reu[esc s` transmit` emo]ii [oferilor, prin design [i prin motorizarea performant`: puterea motorului este cuprins` \ntre 80 kW (109 CP) [i 155 kW (211 CP). Cu toate acestea, preocuparea fa]` de mediu a produc`torului german de autoturisme nu a fost neglijat`. Ma[ina este prietenoas` cu mediul, are emisii de doar 98 de grame de dioxid de carbon pentru 1 km parcurs [i are cel mai

FACE}I JOCURILE

bun coeficient aerodinamic din segment. “Mercedes-Benz devine cel mai dinamic brand auto din lume”, spune dr. Dieter Zetsche, pre[edintele Daimler AG [i director general al Mercedes-Benz Cars. “Prin felul \n care a fost dezvoltat`, noua Clas` A este o parte important` a acestei schimb`ri. Noua Clas` A este complet nou`, pån` \n cel mai mic detaliu. |n industria auto nu ai de multe ori [ansa de a \ncepe de la zero, de la o simpl` coal` alb`

de hårtie”, mai spune Zetsche. |n acela[i timp, noua Clas` A enun]` un principiu esen]ial al produc`torului german de ma[ini: siguran]a nu depinde de pre]ul ma[inii. Astfel, cel mai accesibil model din noua clas` este echipat standard, printre altele, cu dot`ri precum sistemul radar Collision Prevention Assist. Pentru modelul A180 BlueEFFICIENCY, [oferii romåni va trebui s` scoat` din buzunare 19.900 de euro, f`r` TVA. Biz

Beth este o tån`r` de 30 de ani, care ajunge \n Las Vegas, capitala pariurilor. Aici \l cunoa[te pe Dink, un parior profesionist, care face din jocurile de noroc o [tiin]`. Dup` cåteva “tunuri”, pariurile nu mai par \ns` matematic`. Cum vor reu[i cei doi s` ias` dintr-un [ir de \ncurc`turi pute]i vedea din filmul “Lay the Favourite”, ce va rula pe marile ecrane din data de 12 octombrie.

LIFE

{TIRI

Mica Elve]ie din Micul Paris Cu o investi]ie de 280.000 de euro, restaurantul Mica Elve]ie, de]inut de celebrul buc`tar elve]ian Jakob Hausmann, a inaugurat recent noul restaurant din Centrul Vechi. Gurmanzii sunt a[tepta]i s` deguste preparate tradi]ionale elve]iene, precum [i alte bucate alese pe språncean`. Noul restaurant are o capacitate de 80 de locuri [i \nc` 40 pe teras`, iar ca obiectiv pentru acest an elve]ianul [i-a propus s` ating` o cifr` de afaceri de 150.000 de

euro, \n timp ce pentru 2013 ]inte[te dublarea veniturilor. Conceptul se adreseaz` unui public mai tån`r, care este \n c`utarea unei experien]e culinare s`n`toase, dar \n acela[i timp [i gustoase. Bucure[tenii care vor trece pragul restaurantului pot alege din peste 30 de preparate, printre care [i raclette, carne g`tit` pe piatr`, tartar de ton pe pat de parmezan sau roastbeef cu panna cotta de hrean. Ingredientele utilizate \n prepararea månc`rurilor variaz` \n func]ie de sezon, iar pentru aceast` toamn` pofticio[ii care vor trece pragul noului restaurant vor fi \ntåmpina]i cu preparate pe baz` de ciuperci [i carne de vånat.

CALENDAR

14 SEPTEMBRIE Este data la care a avut loc vernisajul expozi]iei “Mitul na]ional. Contribu]ia artelor la definirea identit`]ii romåne[ti (1830 – 1930)”, de la MNAR, pe care pute]i s` o vizita]i pån` \n luna februarie a anului viitor. Expozi]ia cuprinde \n jur de 250 de lucr`ri de pictur`, grafic`, sculptur` [i art` decorativ` create de cei mai importan]i arti[ti romåni. Evenimentul [i-a propus s` identifice \n operele arti[tilor o serie de teme ale mitologiei istoriei romåne[ti, printre care latinitatea, lupta pentru independen]` sau unitatea teritorial`.

21 OCTOMBRIE

Vånt din pupa pentru Romånia Velierul “Natalia”, condus de Natalia Br`iloiu, a f`cut valuri \n Porto Cervo, din Sardinia, dup` ce a reu[it s` scrie un capitol important \n istoria yachting-ului romånesc. Ambarca]iunea, care are \n componen]` 11 sportivi, a cå[tigat Rolex Swan Cup, reu[ind dup` cinci zile de \ntreceri s` se claseze pe primul loc al podiumului la clasa Swan 42. Mai mult, velierul a primit [i premiul special al competi]iei. Rezultatul este unul f`r` precedent, \ntrucât nicio nav` sub pavilion românesc nu a reu[it pån` acum s` cå[tige o regat` de o asemenea amploare [i tradi]ie. “Natalia”, un velier de competi]ie cu o lungime de aproximativ 14 metri, \nmatriculat \n Romånia, a avut num`rul de concurs “ROU01”, care se poate spune c` i-a purtat noroc. Velierul apar]ine companiei KDF Energy [i nu este prima competi]ie la care particip`. Ambarca]iunea concureaz` de cå]iva ani \n Mediteran` [i a mai reu[it s` ocupe locul 5 \n competi]ia Giraglia, din St. Tropez, \n acest an. (Ovidiu Neagoe)

Biz

Va fi ultima zi a festivalului “eXplore dance festival – Bucharest Contemporary Dance & Performance Festival”, care a \nceput la jum`tatea lunii trecute. Iubitorii dansurilor contemporane vor fi sedu[i de un num`r record de show-uri, cel mai a[teptat dintre acestea fiind “Booty Looting”, creat de Wim Vandekeybus din Belgia. Acesta va fi prezentat \n premier` \n Romånia pentru publicul venit la evenimentul organizat de ArCuB.

16 OCTOMBRIE Fanii sportului rege vor putea participa, pe Arena Na]ional` din Bucure[ti, la meciul de fotbal pe care tricolorii \l vor disputa cu reprezentativa Olandei. Meciul

face parte din preliminariile Cupei Mondiale, ce va avea loc \n Brazilia \n anul 2014. Biletele sunt deja disponibile [i au pre]uri cuprinse \ntre 20 [i 800 de lei [i pot ajunge [i pån` la 2.000 de lei dac` vre]i s` vede]i meciul din loj`.

11 OCTOMBRIE Dac` v` place muzica clasic`, este bine de [tiut c` Funda]ia Calea Victoriei [i Opera Na]ional` Bucure[ti organizeaz` din 11 octombrie atelierul “Carmen”, \n care celebrul dirijor Tiberiu Soare va vorbi mai multe despre renumita oper` a lui Georges Bizet. Evenimentul este la cea de a [aptea edi]ie dintr-o serie de nou` conferin]e ce se deruleaz` lunar \n Sala Studio a Operei Na]ionale Bucure[ti.

12 OCTOMBRIE Are loc premiera filmului “Tom Sawyer”, regiat de Hermine Huntgeburth, care i-a ales pentru rolurile principale pe Heike Makatsch, Leon Seidel [i Louis Hofmann. Filmul este o ocazie potrivit` atåt pentru cei mici, care \l vor cunoa[te pe \ndr`gitul personaj [i aventurile lui al`turi de Huck Finn [i Becky Thatcher, cåt [i pentru cei mari, care \l vor re\ntålni pe pozna[.

LIFE

GADGET Performan]` la degetul mic Ve[ti bune pentru pasiona]ii de fotografie: de la jum`tatea lunii trecute ace[tia pot explora func]iile creative ale unui aparat full frame \ntr-o camer` digital` compact` de dimensiunea unei palme, dup` ce Sony a lansat camera Cyber-shot DSC-RX1. Aparatul are o greutate de numai 482 de grame, ceea ce \l face ideal pentru vacan]e, dar [i pentru imortalizarea momentelor unice de acas`. |n ciuda greut`]ii, Sony nu a omis [i performan]ele tehnice. Camera este prev`zut` cu un senzor full frame, beneficiaz` de un obiectiv fix F2 [i are o rezolu]ie de 24,3 MP. Dispozitivul este mai mic [i mai u[or decåt orice DSLR disponibil pe pia]` [i ofer`, \n acela[i timp, o calitate a imaginii oferit` pån` acum numai de aparatele profesionale.

{TIRI

Psihologie la \n`l]ime ie c` nu a]i zburat pån` acum cu avionul sau v` teme]i pur [i simplu de un zbor cu avionul indiferent de durata acestuia, de la \nceputul acestei luni pute]i \nvinge aceast` fric` printr-un plan pus la punct de operatorul aerian British Airways. Compania a lansat pentru pasagerii care se tem s` zboare un material video cu instruc]iuni [i informa]ii tehnice despre zbor [i metode prin care ace[tia pot face fa]` cu u[urin]` sentimentelor de anxietate sau de panic`. Dac` a]i c`utat ajutorul \n c`r]ile de psihologie sau pe internet pentru combaterea temerii [i ideea companiei nu v-a cå[tigat \nc` \ncrederea, este bine s` [ti]i c` programul “British Airways Flying with Confidence” a ajutat mai bine de 45.000 de persoane \n ultimii 25 de ani. Cursul este prezentat de c`pitanul Steve Allright, care piloteaz` aeronave Boeing 747, iar filmul preia informa]ii din cursul omonim de o zi conceput special de compania aerian` pentru to]i cei care se tem de c`l`toria

cu avionul. |n material, experimentatul pilot explic` latura tehnic` a zborului, modul de operare a unei aeronave [i alte elemente, precum turbulen]ele, care le-ar putea da motive de \ngrijorare unor pasageri. Mai mult, \n film ve]i putea primi [i sfaturile unor psihologi, care sugereaz` diverse tehnici de relaxare [i alte modalit`]i prin care pasagerii vor putea face fa]` cåt mai bine sentimentelor de anxietate [i panic`. Pute]i viziona clipul operatorului britanic nu numai la bordul aeronavelor, ci [i aici: www.j.mp/FlyingWithConfidence.

Biz

LIFE

GOLF

ANTHONY C. HASSIOTIS de la Bancpost a premiat câ[tig`torii

18 cupe de nota 10 La jum`tatea lunii trecute,

mai mul]i manageri români s-au mutat, pre] de cåteva zile, la ]`rmul M`rii Negre, \n ora[ul Balcic, din Bulgaria. |n caz c` v` \ntreba]i, nu a fost pus` ]ara la cale [i nici cuvinte precum “recesiune” sau “profituri” nu s-au f`cut auzite. Scopul \ntålnirii a fost campionatul American Express Golf Tournament, care a avut loc la Lighthouse Golf & Spa Resort [i a adunat 207 de \mp`timi]i ai sportului verde, atåt amatori, cåt [i avansa]i. Printre ace[tia s-au num`rat manageri de la companii precum OMV Petrom, Vodafone, Schlumberger, Halliburton, BNP Paribas Cardiff Insurance, PwC, Ursus Breweries, Marsh, Covalact sau Certinvest. Printre cå[tig`torii American Express Golf Tournament se num`r` Cornel D`nil` [i {tefan Rohnean (locul 1 la categoria Stableford points), John Morgan [i Wendy Morgan (locul 2) [i Frank Hassler [i Paolo Sarroglia (locul 3). Biz 70

Biz

Lec]ii de golf pentru \ncep`tori la Lighthouse Golf & Spa

GEORGE GEORGAKOPOULOS, Bancpost

MI{U NEGRI}OIU, ING România

LIFE

GASTRONOMIE

Art` [i bun gust “Un vis japonez transformat \ntr-o poveste american` de succes” – iat` ce pute]i experimenta la restaurantul Benihana, singurul loc din Bucure[ti unde tradi]ia [i rafinamentul se \mbin` armonios cu surpriza [i ineditul \ntr-o experien]` care revolu]iona sim]urile [i se va transforma \ntr-un eveniment de neuitat. DE OVIDIU NEAGOE 72

Biz

LIFE

gomotul inconfundabil

produs de solni]ele [i spatulele care se ciocnesc de plite \ntåmpin` oaspe]ii \nc` de la intrarea \n restaurantul Benihana, de la hotelul Howard Johnson Grand Plaza, [i anun]` c` spiritul Benihana este pe cale s` se dezl`n]uie. |nc` de la trecerea pragului restaurantului cu specific japonez

oaspe]ii se vor sim]i atra[i \ntr-o c`l`torie c`tre fascinanta art` a gastronomiei nipone. Gurmanzii vor putea p`trunde \n magia universului japonez, unde, rånd pe rånd, sim]urile vor fi r`sf`]ate [i r`spl`tite pe deplin. |n peisajul culinar bucure[tean, extrem de diversificat [i de dinamic, restaurantul Benihana se calific`, f`r` \ndoial`, ca un etalon al continuit`]ii [i al consisten]ei. |n cei opt ani de existen]`, restaurantul japonez a r`mas constant \n

GASTRONOMIE

conceptul [i calitatea oferite: buc`t`rie japonez` teppanyaki [i sushi bar de prima clas`. Dac` la nivel gustativ simplitatea [i aromele naturale sunt cheia, la nivel de prezentare, dinamismul [i ineditul preiau controlul \n renumitul spectacol teppan pe care buc`tarii \l ofer` oaspe]ilor. La acest spectacol orice ingredient sau ustensil` poate deveni element de recuzit`: p`l`ria de buc`tar, cu]itul, solni]a, ou`le sau inelele de ceap`. O cin` la restaurantul Benihana \nseamn`, pe lång` experien]a autentic japonez`, [i o experien]` social`: buc`tarul, care g`te[te \n fa]a dumneavoastr` devine jongleur [i moderator, spune glume, v` invit` s` \i cunoa[te]i mai bine pe ceilal]i comeseni, \n cazul \n care sunte]i a[ezat la mesele de teppan, sau v` \nva]` din secretele preg`tirii sushiului la Sushi Bar. Un proverb care rezum` abordarea niponilor \n ceea ce prive[te arta culinar` spune: “M`nånc` crud mai \ntåi de toate, prepar` la gr`tar, iar la sfår[it fierbe”. Buc`t`ria japonez` \[i propune s` p`streze gustul natural al ingredientelor, iar preg`tirea preparatelor s` modifice cåt mai pu]in din propriet`]ile alimentelor. Indiferent c` este vorba despre pe[te, fructe de mare, carne de vit`, legume sau orez, ele sunt preg`tite \n mare parte pe plit`, cu pu]ine condimente, dar cu foarte mult` m`estrie, pentru ca gustul s` fie \ntotdeauna perfect. Buc`tarii restaurantului Benihana din Bucure[ti sunt din Filipine, unde \nva]` din tainele buc`t`riei la [coala Benihana din Manila, loc \n care se predau tehnicile [i standardele specifice acestui brand. Cursan]ii pot candida ulterior la posturile vacante ale restaurantelor Benihana din \ntreaga lume. Dac` v` num`ra]i printre clien]ii care trec pentru prima oar` pragul restaurantului Benihana, ve]i fi cu Biz

LIFE

GASTRONOMIE

siguran]` surprin[i [i \ncånta]i deopotriv`. Oaspe]ii familiariza]i cu fascina]ia Benihana vor \ntreba buc`tarii din secretele lor [i vor \ncerca s` “fure” din tehnicile aplicate de ace[tia pentru a-[i impresiona ulterior prietenii, familia sau copiii. Unul dintre cele mai pl`cute momente \n “spiritul Benihana” este seara, cånd num`rul oaspe]ilor cre[te [i toat` 74

Biz

LIFE

BENIHANA, |NTRE TRADI}IE {I FASCINA}IE Celebrul lan] de restaurante japoneze Benihana a fost \nfiin]at \n 1964 la New York, de Hiroaki “Rocky” Aoki [i recreeaz` acea combina]ie inedit` \ntre cadrul oriental definit de simplitatea [i armonia elementelor [i spectacolul culinar incendiar, surprinz`tor [i antrenant pentru oaspe]ii a[eza]i \n jurul meselor teppan. Iat` cåteva dintre cele mai importante repere ale lan]ului de restaurante Benihana: • Compania are peste 6.000 de angaja]i \n \ntreaga lume • |n prezent exist` peste 100 de restaurante Benihana \n \ntreaga lume • Anual se servesc peste 8 milioane de clien]i \n restaurantele Benihana • Benihana este cel mai mare operator de restaurante teppanyaki din SUA

GASTRONOMIE

lumea are timp s` savureze pe deplin spectacolul. Toate acestea vor transforma o sear` obi[nuit` \ntr-un eveniment unic de familie, sau cu prietenii, \ntr-un cadru discret, cu un interior impregnat cu elemente tradi]ionale: vase de ceramic` specific japoneze realizate de Aisaku Suzuki, kimonouri sau corpuri de iluminat decorate cu haikuuri. Biz Biz

LIFE

GADGET

M`rul nu mai este interzis A[teptarea fanilor Apple a luat sfâr[it. iPhone 5 a fost lansat \n San Francisco, unde majoritatea zvonurilor din pia]` s-au concretizat: Apple [i-a \ntâmpinat fanii cu acela[i design, dar cu un terminal mai sub]ire [i mai u[or. DE DRAGO{ L~Z~RESCU oul iPhone 5, lansat \n cadrul unei conferin]e \n San Francisco, va fi disponibil \n magazine \n preajma s`rb`torilor, dar a fost deja pus \n vânzare pe pie]e precum cele din SUA, Japonia sau Australia, cu cozile de rigoare. Pentru compania fondat` de Steve Jobs, noul telefon este mai mult decât un smartphone. De el ar putea depinde soarta companiei, \ntrucât ultimele mi[c`ri ale Apple au l`sat loc de specula]ii privind capacitatea de a produce \n continuare gadgeturi creative [i inovatoare dup` moartea lui Jobs. Modelul prezentat de vicepre[edintele Apple, Philip Schiller, nu se bucur` de prea multe schimb`ri la nivel de design, dar e mai lung [i mai sub]ire decât modelul 4S. Carcasa e fabricat` integral din aluminiu [i sticl`, \n timp ce butoanele sunt pozi]ionate la fel ca [i \n cazul modelului anterior. iPhone 5 cânt`re[te 112 grame, cu 20% mai pu]in decât predecesorul s`u, [i are o grosime de 7,6 milimetri, fiind cu 18% mai sub]ire. Inginerii de la Apple au adus \mbun`t`]iri [i la nivel de display. Ecranul Retina are o diagonal` de 4 inch, cu o densitate de pixeli similar` modelului iPhone 4S, \n timp ce rezolu]ia este de 1.136 x 640, cu un raport de 16:9. De asemenea, ecranul este cu 30% mai sub]ire, pe fondul utiliz`rii unei tehnologii care permite 76

Biz

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Google Voice Dac` v-a]i s`turat de umorul lui Siri, pute]i \ncerca Google Voice pentru iPhone. Folosind aplica]ia, beneficia]i de rezultate mai exacte ale c`ut`rilor. De asemenea, pute]i utiliza Google Voice pentru dictarea de SMS-uri sau e-mailuri.

Safe Note integrarea senzorilor touchscreen \n display. Noul chipset A6 al iPhone-ului este de dou` ori mai rapid decât A5, cu care era dotat modelul iPhone 4S. O alt` schimbare este conectorul iPhone 5, mult mai mic, care nu mai este compatibil cu accesoriile cump`rate deja, fiind nevoie de un adaptor, care \ns` cost` 29 de dolari. Dac` la nivel de design noul iPhone nu a adus ajust`ri remarcabile, nu acela[i lucru poate fi spus despre baterie. Astfel, iPhone 5 poate fi utilizat timp de opt ore pentru convorbiri \n re]elele 3G sau pentru navigarea pe internet \n re]elele 4G LTE. De asemenea, noua baterie are o autonomie de 10 ore pentru video playback, 40 de ore de ascultat muzic` [i 225 de ore de standby. Apple a ales ca \n cazul iPhone 5 s` nu se lanseze \n lupta pentru megapixeli a camerelor foto, ci mai degrab` pe fidelitatea acestora. Astfel, camera are un senzor de “doar” 8 megapixeli, \ns` poate realiza fotografii de calitate superioar` modelelor mai vechi \n condi]ii de luminozitate redus`. Vânz`rile la nivel global au debutat deja \n Australia, Japonia, Fran]a, SUA [i Hong Kong, \ns` românii ar mai putea avea de a[teptat pân` \n perioada 15 - 20 octombrie pentru a g`si produsul pe rafturi, potrivit specula]iilor din pia]`. Biz

Cu ajutorul aplica]iei \]i po]i salva [i utiliza noti]e personale, pe care le po]i proteja cu ajutorul unei parole. Safe Note folose[te Advanced Encryption Standard pentru a proteja parolele setate. Aplica]ia este util` pentru p`strarea PIN-ului [i a datelor similare.

3G Manager Aplica]ia rezolv` par]ial problema autonomiei reduse a bateriei smartphoneului t`u pentru doar 4,47 lei. 3G Manager \ntrerupe conexiunea la internet atunci când ecranul telefonului e blocat [i permite utilizatorilor s` se reconecteze ocazional la internet.

PlayCloud 10 Este un manager de fi[iere care se bazez` pe un service de cloud. Po]i rula, deschide [i sincroniza fi[ierele [i folderele direct de pe BlackBerry-ul t`u. Cu ajutorul aplica]iei po]i c`uta fi[iere din memoria telefonului, nu doar pe cele salvate \n folderul dedicat.

LIFE

AUTO

Perla Coroanei pe patru ro]i Celebrul model sport al britanicilor de la Aston Martin prime[te un facelift discret. Dac` la exterior noul DB9 câ[tig` prin elegan]`, sub capot` se dezl`n]uie un motor puternic de ma[in` sport. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ston Martin a f`cut publice noile ajust`ri aduse celebrului model sport DB9. Lansarea noii variante a modelului DB9 a fost oportunitatea perfect` pentru a revitaliza sectorul GT la capitolul aspect la interior [i exterior, dar [i sub capota bolidului. Astfel, noul DB9 va fi dotat cu un motor V12 de 6,0 litri [i cu o putere total` de 510 CP, cu 40 de cai mai mult decât versiunea precedent`. Automobilul poate ajunge la viteza de 100 km/h \n doar 4,6 secunde, iar viteza maxim` a fost limitat` la 295 km/h. Performan]ele amintite au putut fi posibile [i datorit` cuplului motor de 610 Nm, cu 5.500 rota]ii. Noul DB9 are guri de ventila]ie zincate, semnalizatoare LED, o gril` frontal` u[or modificat` fa]` de modelul anterior, \n stilul celebrului One-77, [i un 78

Biz

eleron mai pronun]at. De asemenea, frânele sunt din carbon ceramic, iar jantele de 20 de ]oli sunt \mbr`cate de pneuri Pirelli P Zero, \n timp ce transmisia \n [ase rapoarte este Touchtronic 2. Aston Martin a reu[it s` evite solu]iile conven]ionale, cum ar fi utilizarea grilelor de plastic [i barele de protec]ie simple, sub form` de con. |n schimb, solu]iile pentru care s-a optat p`streaz` efectul vizual al arhitecturii VH. De[i automobilul britanic r`mâne elegant, \n spatele noilor finisaje se poate observa o tent` de ma[in` puternic`, menit` s` \nt`reasc` ideea c` avem de-a face cu un Sport GT. La interior, fabrican]ii DB9 au folosit doar materiale de \nalt` calitate asamblate cu cea mai mare aten]ie. Un exemplu \n acest sens \l reprezint`

schimb`torul de viteze care imit` o bijuterie. Cu ajutorul noilor scaune, Aston Martin “economise[te” 17 kilograme din greutatea ma[ini, iar pasagerii se bucur` de o pozi]ie mai confortabil` [i mai sigur` la nivelul umerilor. “DB9 a fost pozi]ionat pe bun` dreptate \n centrul segmentului nostru GT de ani buni”, spune Andy Haslam, manager de produs la Aston Martin. Noul bolid britanic va putea fi comandat \n Marea Britanie [i Europa de Vest \ncepând cu luna octombrie, la un pre] de aproximativ 175.000 de euro. Biz

BRAND

13 septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom책nia

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Un proiect

Cu sprijinul Parteneri media

Un studiu

Parteneri

BIZ STAR

C`t`lin Marinescu, omul care \mparte frecven]ele Pre[edintele ANCOM a condus cu succes cea mai important` licita]ie din istoria industriei de telecomunica]ii din Romånia. |n urma concursului, C`t`lin Marinescu a atras 682 milioane de euro \n conturile statului de la marii juc`tori din telecom. DE DRAGO{ L~Z~RESCU espre C`t`lin Marinescu se spunea, la instalarea sa \n func]ia de pre[edinte al Autorit`]ii de Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM), c` poate fi omul care s` schimbe pia]a de comunica]ii prin deciziile [i m`surile luate \n acest sector. {eful ANCOM a confirmat a[tept`rile, dac` lu`m \n calcul organizarea cu succes a celei mai mari licita]ii din telecom. |n urma licita]iei pentru spectru, statul romån va \ncasa 682 milioane de euro, cei mai mari contribuabili fiind Vodafone, Orange [i Cosmote. “Comunica]iile mobile din România intr` \ntr-o nou` er`, odat` cu aceast` licita]ie: resursele de spectru la dispozi]ia operatorilor cresc cu 77% [i permit introducerea tehnologiei 4G, distribu]ia benzii de 900 MHz devenind totodat` mai

eficient`”, a declarat C`t`lin Marinescu, pre[edintele ANCOM. Marinescu a mai ar`tat c`, \n urma licita]iei, 676 localit`]i rurale, \n prezent nedeservite de re]ele de comunica]ii mobile \n band` larg`, urmeaz` a beneficia cu prioritate de acoperire cu re]ele HSPA, HSPA+ sau LTE. Odat` cu licita]ia ANCOM, comunica]iile mobile din Romånia intr` \ntr-o nou` er`. Pentru succesul licita]iei ANCOM \n urma c`reia romånii vor beneficia de tehnologia 4G, de o acoperire mai bun` la nivel na]ional [i viteze mai mari de transfer al datelor, precum [i pentru contribu]ia sa la dezvoltarea [i consolidarea telecomunica]iilor \n Romånia, C`t`lin Marinescu prime[te Steaua Biz.