Biz 239 by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

STRATEGIE Branding distilat inteligent Nr. 239 • 15 - 31 octombrie 2012 • 7,5 lei

BIOROMÂNIA Cre[te produc]ia, scade consumul

Sunt profesioni[tii care definesc strategiile, schimb` percep]iile consumatorilor [i administreaz` bugetele celor mai puternice branduri existente pe pia]`. Afl` cine sunt 50 dintre cei mai influen]i directori de marketing din România.

Nr. 239

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

Magicienii zilelor noastre

amenii de marketing pot fi magicieni. Au aceast` incredibil` putere de a face, prin bagheta numit` marketing, lucrurile s` se mi[te. S` fie mai frumoase. S` fac` vânz`rile s` creasc`, s` sporeasc` renumele companiei. {tiu sau au \nv`]at s` se joace cu emo]iile [i cu impulsurile noastre. Pot s` ne determine s` le cump`r`m produsele sau, chiar mai mult, s` le iubim.

Exist` pove[ti de marketing care ne-au vr`jit [i ne-au convins s` fim fani, cum este cazul Apple sau Starbucks. Marketingul, cu tot ce implic`, publicitate, design, comunicare, este calea care sparge grani]ele [i face diferen]a \ntre companii [i produse. La fel, un om de marketing mânat de mult` pasiune [i dorin]a de a face lucruri spectaculoase va fi \ntotdeauna una dintre cele mai importate achizi]ii ale unei companii. {tim cu to]ii c` de multe ori am fost martorii unui produs sau serviciu nu perfect dar care, printr-un plan de marketing excelent, a avut vânz`ri record [i s-a bucurat de o imagine excelent`. Am spus-o [i o repet, un om de marketing bun sfin]e[te locul, compania, produsul [i poate face adev`rate minuni. Poate schimba lucrurile mai mult decât credem c` este cu putin]`. A[a cum, din p`cate, la cealalt` extrem`, un om de marketing care vine la birou doar pentru a-[i lua salariul [i pentru a mai bifa trecerea unei zile este un lucru foarte trist, mai ales pentru brandul pe care \l reprezint`. Militez vehement de câ]iva ani \mpotriva general managerilor care accept` s` achite salarii gratuit unor directori de marketing. |n multe companii multina]ionale lipsa activit`]ii este vizibil` cu ochiul liber, f`când inutile exemplele. Dar salut cu aceea[i \ndârjire [i cu un imens respect general managerii [i antreprenorii care caut` s` aib` \n echipa lor directori de marketing adev`ra]i. Salut oamenii care \[i fac meseria cu d`ruire [i pasiune [i a c`ror munc` se vede, se simte [i te face s` zâmbe[ti. Pentru ace[ti magicieni, pentru ace[ti oameni care \[i pre]uiesc meseria [i care \n]eleg c` menirea lor este s` ne ajung` la suflet, trecând peste portofele, [i s` ne influen]eze deciziile, nu doar de cump`rare, realiz`m anual cover story-ul 50 Marketing!

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

www.4colours.ro

Biz

sumar Biz

www.revistabiz.ro

STRATEGIE Branding distilat inteligent Nr. 239 • 15 - 31 octombrie • 6,5 lei

BIOROMÂNIA Cre[te produc]ia, scade consumul

Biz

5 12 14 36 43

Batem Polonia \n 2013 la cre[tere economic` La grani]a cu r`zboiul Cover story – 50 Marketing Case din trecut pentru profituri viitoare Branding distilat inteligent

48 50 52 56 58

Tinere]ea \ncepe la 40 de ani Energie din gunoi BioRom창nia, bine la produc]ie, r`u la consum Farmecul unei afaceri rom창ne[ti aici [i peste hotare O companie, dou` genera]ii, trei antreprenori

60 62 64 72 80

Paul Garrison: Renun]a]i la regulile expirate! Lucian Georgescu [i GAV, acceleratorii de con]inut Antrenament rom창nesc la export Despre regizori [i melci Steaua Biz: Alexandru Tomescu

Biz

agend`

BATEM POLONIA |N 2013 LA CRE{TERE ECONOMIC~ Fondul Monetar Interna]ional a anun]at prognozele economice pentru anul viitor. |n acest raport, pentru România este preconizat` o cre[tere economic` peste Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat \n recesiune. DE ALEXANDRU ARDELEAN Fondul Monetar Interna]ional (FMI) a men]inut pentru România estim`rile de 0,9% pentru anul \n curs [i 2,5% pentru anul urm`tor, cifre anun]ate de misiunea institu]iei aflate la Bucure[ti la mijlocul lunii august pentru a [asea evaluare din cadrul acordului preventiv \n derulare cu autorit`]ile române. |n acela[i timp, Fondul se a[teapt` ca economia Poloniei s` urce cu 2,4% \n

acest an [i cu 2,1% anul urm`tor, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2012. România a \nregistrat ultima cre[tere mai mare decât Polonia \n 2008, anul acutiz`rii crizei financiare la nivel global, când economia a avansat cu 7,3%, fa]` de 5,1% \n cazul polonezilor. Numai c` pentru România au urmat doi ani de contrac]ie, -6,6% \n 2009 [i -1,6% \n 2010, timp \n care

Polonia s-a men]inut pe cre[tere, cu 1,6%, respectiv 3,9%. Anul trecut, când România a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%. Faptul c` România ar putea dep`[i Polonia se datoreaz` \ns` \n mare m`sur` \ncetinirii economiei poloneze. FMI a revizuit estimarea de cre[tere economic` pentru cea mai mare ]ar` din estul UE mai Biz

AGEND~

{TIRI

puternic decât cea pentru România. |n raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia [i 3% pentru România, revizuite la 2,1% pentru Var[ovia [i 2,5% pentru Bucure[ti. Economia Poloniei \ncetine[te din cauza crizei datoriilor din zona euro [i a m`surilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% anul urm`tor, conform cerin]elor UE. Potrivit Fiscal Monitor al FMI, România are nevoie de finan]are pentru acest an reprezentând 10,9% din PIB, respectiv 8,7% \mprumuturi la scaden]` [i 2,2% deficit bugetar, iar anul viitor finan]area va reprezenta 10,6% din PIB, din care 8,8% din PIB \mprumuturi la scaden]`, plus 1,8% din PIB deficitul bugetar estimat. Board-ul FMI a aprobat, la sfâr[itul lunii septembrie, cea de a [asea revizuire a acordului preventiv cu România, disponibilizând a [aptea tran[`, \n valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din suma total` de 3,5 miliarde euro. La nivelul Europei, FMI se a[teapt` la un avans economic foarte redus, de numai 0,1% \n acest an, cu o contrac]ie de 0,4% \n zona euro, ca urmare a efectelor crizei datoriilor suverane. Anul urm`tor, economia european` ar urma s` creasc` cu 0,8%, iar cea a zonei euro cu 0,2%. Biz

|ncepe revolu]ia Windows 8 Pe 26 octombrie, lumea va intra \n universul Windows 8. Noul sistem de operare de la Microsoft promite s` schimbe modul \n care folosim computerele, tabletele [i telefoanele mobile. Optimizat pentru noua realitate a ecranelor tactile, Windows 8 anun]`, de fapt, viitorul computerelor: ecrane tactile suficient de u[oare [i de mici pentru a fi luate oriunde, dar care vor putea fi cuplate la tradi]ionala tastatur` plus mouse la nevoie. Sistemul de operare a fost gândit [i pentru a fi u[or de folosit \n cloud, astfel c`, de[i ve]i intra poate pe un alt dispozitiv \n contul vostru, experien]a va fi identic` cu cea de pe propriul dispozitiv [i ve]i avea acces la toate fi[ierele voastre din cloud. {i preg`ti]i-v` pentru un mediu de lucru propice aplica]iilor.

Cardul are tot mai mult succes pe internet Românii au prins gustul achizi]iilor online cu cardul, iar dovada o fac produsele [i serviciile de 165,8 milioane de euro achizi]ionate \n acest mod \n primele nou` luni din 2012. Conform datelor Romcard, volumul pl`]ilor online cu cardul \n perioada ianuarie – septembrie 2012 a crescut cu 38% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, dep`[ind volumul total \nregistrat la nivelul anului 2011. Din totalul de 165,8 milioane de euro, platforma PayU 6

Biz

a \nregistrat tranzac]ii \n valoare de 138,4 milioane de euro. “|n aproape 7 ani, volumul pl`]ilor online a crescut de la 10 milioane de euro la peste 165 milioane, p`strând constant un ritm de cre[tere de dou` cifre. “Din datele pe care le de]inem, rata penetr`rii pl`]ii online cre[te \ntr-un ritm mai lent, fiind relativ constant` \n ultimii doi ani. Acest lucru demonstreaz` c` plata online nu mut` bani din offline, ci aduce o cre[tere real` de venituri”,

spune Andreia Stavarache, Sales & Marketing Manager la PayU. 86% dintre cump`r`turi au fost efectuate din România, restul tranzac]iilor provenind din alte 199 de ]`ri, \n special Italia, Marea Britanie, Spania, Fran]a, Germania, Irlanda, Belgia [i Cipru. Conform datelor din sistemul PayU, cele mai bune evolu]ii au fost \nregistrate de magazinele online care vând cupoane de reduceri (+106%), confec]ii (+79%), cadouri (+62%) [i juc`rii (+47%). (G.B.)

AGEND~

{TIRI

TIMEOUT REVINE |N FOR}~

Bulevard – inspira]ie urban` \n online Philippe Besadoux, CEO Timeout România Dup` o pauz` de trei ani, Timeout a revenit pe pia]a local`, integrat \n grupul Kenvelo. Pe 26 septembrie a fost deschis \n Centrul Comercial Orhideea primul magazin sub conducerea grupului. Recent, a fost lansat [i magazinul Timeout din AFI Palace Cotroceni.

Ce a determinat revenirea brandului Timeout \n România? Brandul a ie[it de pe pia]` din cauza unor gre[eli de management [i s-au pierdut [i bani cu acea ocazie. Noi am negociat timp de un an [i jum`tate [i l-am readus integrat \n grupul Kenvelo, din care mai fac parte brandul omonim, Lee Cooper [i Tom Tailor. Am demonstrat c` avem succes cu Kenvelo [i Lee Cooper, \n plus am ales bine mall-urile, avem o echip` bun` de marketing [i avantajul de a lucra \n cadrul grupului. Este mult mai bine decât atunci când de]ii un brand singular.

Este pia]a mai bun` decât acum trei ani? Nu numai c` pia]a este mai bun`, dar [i portofoliul nostru este mai bun, avem mai mult` experien]`.

Ce v-a determinat s` alege]i AFI Palace Cotroceni [i nu B`neasa [i ce planuri ave]i \n privin]a deschiderilor viitoare? Vom merge [i \n B`neasa, e posibil s` fie urm`torul mall bucure[tean \n care deschidem. De asemenea, suntem \n negocieri pentru o loca]ie stradal` \n Bra[ov. Anul viitor vrem s` deschidem \n cinci ora[e mari din ]ar` [i 8-10 magazine \n Bucure[ti, astfel \ncât pentru 2013 estim`m c` vom avea 12–15 magazine Timeout. Deschiderile depind evident de perfoman]e. Targetul fiec`rui magazin pe care-l deschidem \n România este de 4.000 – 5.000 de euro/mp/anual. (Loredana Sndulescu) 8

Biz

Adrian H`dean, Genoveva Hossu [i Sonia Nichifor au lansat, la \nceputul lunii octombrie, revista online “Bulevard – Colec]ie de inspira]ie urban`”. Primul a venit cu experien]a de jurnalist, blogger [i buc`tar, Genoveva Hossu cu cea de decorator, iar Sonia Nichifor cu experien]a editorial`. “Nui u[or s` g`se[ti un nume, s` dai o fa]` numelui, s` potrive[ti numele cu un domeniu online pe care s` nu-l fi luat altcineva, s` g`se[ti tema potrivit`, s`l pui pe Ruben Kislaki s` lucreze zi [i noapte pentru ca apoi s`-l pui s` [tearg` tot ce a f`cut pentru c` nu se

mai potrive[te cu nout`]ile ap`rute pe parcurs”, poveste[te Adrian H`dean. Colectivul redac]ional are convingerea c` poate schimba lucrurile din jur cu blânde]e [i delicate]e, prin puterea exemplului personal. De asemenea, vor s` prezinte subiectele cu o atitudine pozitiv`. Sec]iunile mari ale revistei se actualizeaz` o dat` pe lun`, dar sunt [i unele rubrici care se up-dateaz` zilnic. Exist` o rubric` de pove[ti \n imagini. Revista [i-a publicat online doar num`rul pilot, urmând ca pe 11 octombrie s` lanseze oficial primul num`r. (Oana Grecea)

Focus pe finan]e [i industrie Cea mai mare provocare a României este revitalizarea economiei, a afirmat Joost Kuhlmann, [eful Direc]iei “Finlanda, Bulgaria & România” din Comisia European`, prezent la Forumul Economic al Confindustria România, organizat la Bucure[ti la \nceputul lunii octombrie. Joost Kuhlmann a mai spus c` “este nevoie de stabilitate politic`, iar politicienii s` se concentreze la joc. {i nu m` refer la jocul politic. M` refer la jocul economic. Numai \n acest fel exist` speran]e pentru cre[teri sustenabile \n standardul de via]` al românilor”. Marco Esposito, vicepre[edinte executiv la UniCredit }iriac Bank, a afirmat c` num`rul companiilor cu capital italian din Europa Central` [i de Est (CEE) este de patru ori mai mare decât \n cazul Chinei. De asemenea, importurile Italiei din CEE

sunt de 1,5 ori mai mari decât cele din China, iar exporturile c`tre CEE sunt de 6,7 ori mai mari decât cele c`tre China. Esposito a explicat c` principalele avantajele competitive ale Europei Centrale [i de Est sunt costul redus al for]ei de munc`, cota unic` de impozitare [i tarifele mici pentru energie, \n compara]ie cu mediile din Europa de Vest. Forumul Economic Confindustria România, ajuns la cea de a treia edi]ie, a reprezentat un moment de dezbatere pe teme macroeconomice [i de business cu autorit`]ile publice, b`ncile [i asocia]ii proprii. Confindustria România a fost constituit` \n iulie 2003, iar \n 2004 a devenit “Patronat ap`rând interesele propriilor asocia]i, firme române[ti cu capital par]ial sau \n totalitate italian”. (Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

UN AVANTAJ YMENS |N CLOUD Dac` pân` acum serviciile de cloud computing p`reau destinate doar companiilor mari, exist` o companie româneasc` ce vrea s` schimbe acest lucru. Ymens este o platform` de cloud computing care \[i propune s` schimbe modul de lucru al businessurilor române[ti simplificând modul de lucru prin solu]ii personalizabile, un spa]iu unic de lucru [i costuri lunare accesibile. Pentru o afacere cu maximum 250 de angaja]i, solu]iile Ymens reduc costurile prin eliminarea cheltuielilor de mentenan]`, noi achizi]ii, traininguri, consultan]`. “Avem singura platform` de cloud computing creat` \n România, adaptat` la mediul de afaceri local”, spune C`lin Butunoi, Division Manager la Ymens, divizia de cloud computing a grupului TeamNet lansat` \n 2010. Ymens ofer` solu]ii flexibile [i integrate, disponibile de pe laptop, tablet`, smartphone etc., cu func]ionalit`]i adaptate nevoilor de business ale IMM-urilor. (G.B.)

FUZIUNE BANCAR~ Dup` ce mai mul]i ani sistemul bancar românesc a urm`rit doar supravie]uirea \n timpul crizei, au \nceput s` apar` semnele unor consolid`ri \ntre institu]iile financiare existente pe pia]`. Prima fuziune de pe pia]a local` \n ultimii cinci ani s-a finalizat la 1 octombrie, \ntre subsidiarele locale ale Intesa Sanpaolo Group din România – Intesa Sanpaolo Bank [i CR Firenze. Intesa Sanpaolo Bank este entitatea care va ac]iona \n continuare pe pia]` \n urma prelu`rii prin absorb]ie a activelor CR Firenze România. |n urma acestei fuziuni, Intesa Sanpaolo Bank va opera printr-o re]ea na]ional` de 90 de unit`]i, cu circa 1.000 de angaja]i [i active totale de peste 5 miliarde lei. Intesa Sanpaolo Bank va ac]iona \n continuare pe pia]a local` ca o banc` universal`, cu produse [i servicii destinate segmentelor retail, IMM [i corporate. (A.A.) 10

Biz

O caravan` praghez` \n România |n aceast` var`, Staropramen a organizat o caravan` prin 16 ora[e din România pentru a \mp`rt`[i spiritul Prag`i \ntr-un mod inedit. Consumatorii au putut bea bere [i au putut afla istoria berii Staropramen. DE ALEXANDRU ARDELEAN |ntrucât Staropramen \nseamn` spontaneitate, \ncredere \n sine [i tr`irea fiec`rei clipe cu entuziasm, caravana a fost prilejul perfect pentru a aduce un col] de Praga \n marile ora[e ale ]`rii, \n aceast` var`, oferind consumatorilor posibilitatea s` deguste gratuit berea la draft, a[a cum se bea \n mod tradi]ional \n Cehia. Venit` ca o urmare fireasc` a lans`rii Staropramen la draft \n aprilie 2012, caravana [i-a \ncheiat turneul prin ]ar` odat` cu finalizarea sezonului festival, la Mogo[oaia, la 1 septembrie. “Caravana Staropramen a reprezentat pentru brandul nostru o nou` ocazie de socializare, o ocazie de a aduce berea noastr` mai aproape de consumatori, de a-i cunoa[te, de a interac]iona cu ei [i cum spiritul Staropramen exprim` exact acest spirit liber, dornic de socializare, evenimentul a venit de la sine. Pentru noi, caravana Staropramen a fost prilejul excelent de a-i aduce pe consumatorii no[tri prin intermediul berii \n lumea praghez` cu tot ceea ce \nseamn` ea”, au declarat reprezentan]ii Staropramen. Caravana a fost prezent` \n 16 ora[e din România – Bucure[ti, Bra[ov, Râ[nov, Târgu-Mure[, Ploie[ti, Cluj, Constan]a, Ia[i, Suceava, Dej, Deva, Hunedoara,

Timi[oara, Arad, Oradea, Baia Mare. |n aceste ora[e, s-a intrat \n contact cu peste 30.000 de consumatori. Campania a avut [i o component` social media, prin care au fost implicate comunit`]ile locale ale bloggerilor din ora[ele pe unde a trecut caravana. Aici, compania a beneficiat de ajutorul lui Cristian China-Birta [i a Blogal Initiative. Bloggerul care a urat cel mai frumos bun venit caravanei Staropramen [i a demonstrat c` ora[ul lui este beerfriendly a avut ocazia de a se “\mprieteni” cu berea Staropramen la o halb` [i de a afla mai multe despre aceast` bere. La campanie au participat peste 45 de bloggeri [i au fost ora[e \n care au existat câte doi \mp`timi]i, care au scris foarte frumos pe bloguri. Este cazul Prahovei, al Bra[ovului [i al Clujului. Campania a fost sus]inut` [i pe Facebook de o hart` interactiv` unde fanii puteau urm`ri \n timp real traseul caravanei, existând [i posturi \n fiecare s`pt`mân` cu loca]ia unde va fi caravana [i poze de la opririle anterioare. Campania a fost foarte bine primit` [i au existat feedbackuri pozitive de peste tot [i multe cereri de a ajunge anul viitor [i \n alte ora[e din ]ar`. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

La grani]a cu r`zboiul

DOU~ DECENII DE CHAVEZ

|n ultimele dou` s`pt`måni, situa]ia s-a tensionat la grani]a Turciei cu Siria \n urma unor schimburi de focuri de artilerie, readucând \n discu]ie posibila izbucnire a unui r`zboi. DE OVIDIU NEAGOE schimba datele problemei [i poate atrage \n disput` [i puterile regionale. Potrivit agen]iei de pres` Dogan, citat` de presa interna]ional`, unul dintre obuzele siriene lansate s`pt`måna trecut` \n Akçakale, care a omoråt cinci civili, a explodat la cåteva sute de metri de o fabric` ce apar]ine de Turkish Grain Board, o companie cu domeniul de activitate s`u. Atacul, care de \n agricultur` conaceast` dat` nu s-a dus` de stat [i aflat` soldat cu victime, a \n subordinea Mimarcat cinci zile consecutive de tiruri nisterului de artilerie provenite Alimenta]iei, Agriculturii [i Zootehdin nordul Siriei, niei. Turcia, stat unde pre[edintele membru al NATO, Bashar al Assad fost` aliat` a lui lupt` \mpotriva rebelilor, care contro- Assad, [i-a \ntors armele \mpotriva leaz` por]iuni din acestuia ca r`spuns regiunea de la la ac]iunile violente grani]a cu Turcia. ale acestuia ce au De la \nceputul revolu]iei din Siria din dus la moartea a peste 30.000 de permartie 2011, care a soane. Premierul debutat ini]ial sub forma unor proteste turc Tayyip Erdogan a declarat agen]iei \mpotriva reformeReuters c` nu \[i lor lui Assad [i s-a dore[te r`zboi, dar a dezvoltat \ntr-un aten]ionat Siria s` r`zboi civil, schimnu testeze r`bdarea bul de focuri dintre cele dou` state poate statului turc. Biz

Pre[edintele venezuelean, Hugo Chavez, a ob]inut o victorie confortabil` \n alegeri, care \i extinde perioada la conducerea statului sudamerican la 20 de ani. Zeci de mii de fani ai pre[edintelui venezuelean au luat cu asalt str`zile din jurul palatului preziden]ial din Caracas, dup` victoria \mpotriva candidatului opozi]iei, Henrique Capriles.

Armata turc` a ripostat la un nou atac venit din partea statului sirian, dup` ce un obuz a lovit ora[ul de frontier` Akçakale, subminånd avertismentele transmise de guvernul de la Ankara, potrivit c`rora Turcia va r`spunde \n for]` actelor de violen]` de pe teritoriul

Biz

R~ZBOIUL SUA CU GIGAN}II CHINEZI Potrivit unui raport al Camerei Reprezentan]ilor din SUA, Huawei [i ZTE ar trebui s` fie excluse de pe pia]a din SUA din cauza influen]ei statului asupra acestor companii, care ar putea reprezenta un pericol la adresa securit`]ii americane. Raportul mai semnaleaz` c` eforturile de extindere a celor dou` companii ar putea fi o amenin]are de spionaj.

VIN FRAN}UZESC CU BUCHET CHINEZESC Milionarii chinezi au pus ochii pe viile din Fran]a. Numai \n regiunea Burgundia ace[tia au achizi]ionat mai bine de 20 de vii, nu de pu]ine ori cu tot cu castelele din jur, [i nu au de gånd s` se opreasc` aici. Acum, chinezii au pus ochii [i pe regiunea Bordeaux, ceea ce poate face ca una dintre comorile na]ionale ale statului european s` ajung` pe måinile chinezilor.

AGEND~

ANGELA MERGE MAI DEPARTE? Cancelarul german, Angela Merkel, are probleme pe plan intern, unde criticii conservatori ai planului de salvare a zonei euro au anun]at c` vor s` pun` bazele unui grup care s` se bucure de sprijinul euroscepticilor la alegerile de anul viitor. Din “Alternativa Electoral` 2013” fac parte [i suporteri ai Uniunii Cre[tin Democrate, partidul lui Merkel.

INTERNA}IONAL

JUM~TATEA OTR~VIT~ A M~RULUI Sute de angaja]i ai Foxconn, companie care asambleaz` gadgeturile Apple, au intrat \n grev`, protestånd \mpotriva condi]iilor de munc` de la liniile de produc]ie a telefonului iPhone 5. Angaja]ii fabricii din Zhengzhou s-au \nfuriat dup` decizia managementului de a impune cerin]e stricte pentru produc]ia terminalului Apple.

AMERICA DIVIZAT~ “The Economist” propune, ca articol de fond, o incursiune \n culisele campaniilor electorale ale celor doi candida]i la pre[edin]ia SUA, scaun disputat de republicanul Mitt Romney [i democratul Barack Obama. Potrivit analizei, 4 din 5 americani de culoare \l prefer` pe candidatul democra]ilor la Casa Alb`, \n timp ce 2 din 3 albi sunt sus]in`torii lui Romney.

MODELUL FACEBOOK

O PIZZA LA PACHET, V~ ROG Dac` pl`nui]i s` vizita]i Roma, \nainte s` cere]i o felie de pizza la pachet trebuie s` ]ine]i cont c` turi[tii care sunt prin[i cu gust`ri \n apropierea monumentelor din centrul istoric al capitalei italiene sunt pasibili de amenzi care pot ajunge [i la 500 de euro. Roma este al treilea ora[ italian care interzice gust`rile \n apropierea monumentelor istorice, dup` Vene]ia [i Floren]a.

GALAXIA PROFITULUI Samsung Electronics a anun]at c` estimeaz` profituri record \n trimestrul \nceput \n luna septembrie, pe baza vånz`rilor bune \nregistrate de noul Galaxy SIII. Compania estimeaz` un profit record de 7,3 miliarde de dolari, aproape de dou` ori mai mult decåt \n aceea[i perioad` a anului trecut. Cifrele \ntrec toate estim`rile speciali[tilor [i au crescut pre]ul ac]iunilor Samsung cu 1,5%.

Cine are un cont pe re]eaua de socializare sigur a observat c` fondatorul [i echipa Facebook nu folosesc edi]ii beta: utilizatorii devin testeri. Ceea ce nu aduce prea multe “like”-uri lui Mark Zuckerberg. Dac` vre]i s` [ti]i \ntreaga filosofie din spatele re]elei sociale, trebuie s` citi]i cel mai recent articol de fond din “Bloomberg BusinessWeek”. Biz

Pentru al treilea an consecutiv v` prezent`m profesioni[tii care traseaz` strategiile [i de]in controlul asupra bugetelor de marketing cheltuite de cei mai dinamici juc`tori din mediul de business rom책nesc. DE LOREDANA S~NDULESCU

COVER STORY

` aduni 50 de oameni

\n paginile aceluia[i articol este un demers mai greu decât pare la prima vedere, mai ales când intervin orgolii de genul “Al`turi de cine apar?” sau r`spunsuri privind “indisponibilitatea pentru moment” sau chiar refuzul oficialilor companiei de a face public numele directorului de marketing. Numai c` astfel de reac]ii nu ne fac nicidecum s` abandon`m proiectul. Suntem la a treia edi]ie de “Marketing 50”, un cover story care reune[te 50 de directori de marketing din companii multina]ionale [i nu numai, ocazie cu care ne-am propus s` vedem cum au comunicat \n ultimul an companiile cu cele mai mari bugete de publicitate. La fel ca \n anii trecu]i, domeniile care domin` clasamentele investi]iilor \n publicitate, potrivit Alfa Cont, sunt telefonia mobil`, industria berii, domeniul auto, domeniul bancar, produsele cosmetice [i de \ngrijire, alimentele, b`uturile r`coritoare, apele minerale, farma [i retailul. Cum cele mai multe bugete de advertising sunt cheltuite \n continuare pe TV (64% din totalul investi]iilor media), am provocat 14 strategi [i directori de crea]ie din agen]ii de comunicare care lucreaz` pentru unii dintre cei mai mari ad spenderi din România s` ne creioneze un tablou al publicit`]ii române[ti, a[a cum o v`d ei pe micile ecrane ale românilor, cu bune [i rele, dar mai ales cu stereotipurile care o definesc. Telecomul este de departe unul dintre domeniile cu cele mai mari investi]ii \n publicitate [i totodat` una dintre industriile cele mai marcate de stereotipuri \n comunicare, pentru c` de cele mai multe ori este nevoie s` fie comunicate oferte tactice, minute [i SMS-uri sau internet cât mai nelimitat, la viteze ame]itoare. Ioana Filip, Group Creative Director la McCann Erickson, agen]ia care lucreaz` pentru Vodafone, atrage aten]ia asupra faptului c` brandurile de telecom sunt percepute ca fiind distante [i impersonale. “Dac` ne uit`m la cât de des schimb`m telefoanele, extraop]iunile, aplica]iile, la cât de accesibil` a devenit tehnologia,

DETERGEN}I SEMIDA DURIG~, CSR Director & Group Creative Director, Next Advertising Publicitatea, mai ales cea casnico-administrativo-gospod`reasc`, este plin` de cli[ee, depuneri de calcar masive pe insight-uri [i miros de gr`sime ars` \n loc de creier \ncins. Ingrediente imposibile. Extractul de perl` [i cel de ca[mir se deta[eaz` clar \n categoria problemelor de logic`. Dac` te \ntrebi cum se ob]ine extractul din perl` sau de câte perle e nevoie pentru SKU-ul pe care tocmai l-ai achizi]ionat, renun]`. Ori nu e[ti \n target, ori re]eta e secret`. Extazul de a fi gospodin`. Conform reclamelor, toate mamele sunt nespus de bucuroase s` cure]e covorul, ciorapii [i hainele murd`rite absolut inten]ionat de so]ii lor retarzi sau de copiii nesim]iti. Murd`rirea este bun`, dar se pare c` [i mitoc`nia aduce fericire. Misoginism. |n reclamele cu scop de gospod`rire [i amenajare a teritoriului casnic, b`rba]ii apar mai ales \n ipostaze de exper]i (tipi musculo[i care se prezint` când fluieri dup` ei sau ingineri \n halate care dau pove]e de speciali[ti). Dup` ce livreaz` solu]ia, adic` pack shot-ul, femeile, din nou \ncântate, trebuie s` treac` la sp`lat WC-ul, cur`]at pe jos, \ntins, c`lcat rufe [i alte asemenea activit`]i f`r` de care o femeie n-ar fi \mplinit`. Pack shot la purt`tor. Femeile poart` cu ele o mostr` de cel pu]in 1,5 kg din detergentul sau balsamul favorit \n orice ocazie [i la orice ]inut`. La nevoie, \l scot din po[eta preferat`, pentru a-[i convinge prietenele de calit`]ile acestuia.”

TELECOM DINU P~NESCU, Group Creative Director, McCann Erickson Romånia Cele mai multe spoturi pentru telecom au de comunicat oferte. {i e al naibii de complicat s` te ]ii de o platform` de brand sau chiar [i numai de una execu]ional` atunci când ai peste 100 de spoturi pe an. Trebuie s` creezi un teritoriu marcat foarte clar \n interiorul c`ruia s` te mi[ti, altfel, la câte spoturi faci, ajungi inevitabil s` te pierzi \n tot atâtea direc]ii. Inclusiv strategia de brand se face franjuri când tragi de ea \n toate p`r]ile. Din motivul acesta, formula de sitcom pe care am g`sit-o pentru Vodafone acum câ]iva ani a func]ionat foarte bine. Ne-a permis s` cre`m \n primul rând o coeren]` vizual`, dar [i s` gravit`m \n jurul unor valori de brand constante. |ntr-un fel sau altul, formula aceasta a fost adoptat` [i de concuren]` [i a devenit stereotipul cel mai vizibil al comunic`rii de telecom. Termenul de «stereotip» are o conota]ie negativ`, dar \n cazul particular al industriei `steia chiar nu ai prea multe op]iuni. Cu toate astea, \n cazul Vodafone, noi am reu[it s` schimb`m macazul [i \n momentul de fa]` avem o abordare diferit` de restul pie]ei. Vorbim cu comunit`]i [i asta ne d` posibilitatea s` abord`m totul din unghiuri noi, s` ie[im din tiparul comunic`rii clasice de telecom.”

Biz

COVER STORY

putem spune c` telecomul a devenit un fel de FMCG.” De aceea ar trebui s` comunice mai uman, mai aproape de insight-uri [i nevoi pur umane. “Modul \n care comunic` industria de telecom trebuie reinventat”, crede Group Creative Director-ul de la McCann Erickson. Telecomul nu mai vinde doar minute [i SMS-uri, vinde mijloace de comunicare integrate: internet, aplica]ii, telefoane, tablete, de aceea, \n acest context, telecomul trebuie s` fie catalizatorul unor conversa]ii de valoare. Brandurile de telecom se afl` \n fa]a unei \ncerc`ri f`r` precedent: aceea de a cobor\ din turnul de filde[ pe str`zi [i de a contribui activ \n vie]ile oamenilor, spune Ioana Filip, care la o analiz` atent` a pie]ei observ` c` pia]a de telecom se zbate \ntre r`zboaiele pe oferte [i \ncercarea de a rec`p`ta \ncrederea oamenilor \n brand. Repozi]ionarea ca brand social este dificil` mai ales când toat` via]a de brand ai comunicat oferte. E greu s` vinzi valoare când competi]ia vinde de zeci de ori mai ieftin. Vestea bun` din punctul s`u de vedere este c` oamenii nu mai reac]ioneaz` la promisiuni [i pove[ti ca alt`dat`, ci au \nceput s` reac]ioneze la ac]iuni palpabile, caut` din ce \n ce mai mult branduri, oameni care \i pot inspira [i \i pot mobiliza. Pe de o parte, solu]ia pleac` din designul de produs, care ar trebui s` r`spund` \n primul rând nevoilor consumatorului [i obiectivelor de vânz`ri, pe de alt` parte, brandurile trebuie s` fie mult mai flexibile. Managerii de produs trebuie s` porneasc` de la consumator [i nu invers, marketerii trebuie s` fie preg`ti]i s` dea campaniile pe mâinile fanilor [i s` le scape de sub control, iar agen]iile s` fie preg`tite s` reac]ioneze \n timp real la conversa]ii. “Cu Vodafone \ncerc`m s` schimb`m ceva \n via]a românilor, \n via]a comunit`]ilor de bine din România. |ncerc`m s` cre`m produse pentru comunit`]i (biblioteca digital` sau flor`ria digital` Vodafone de la metrou) \n loc s` promov`m doar servicii deja existente”, spune reprezentanta McCann Erickson. |n ultimul 16

Biz

BERE VICTOR STROE, Planning Director, Leo Burnett |n cazul stereotipurilor din publicitatea berii, sar \n ochi «ap`, mal], hamei», grupul de patru prieteni, fabrica de bere, berologii \n halate, glumi]ele for]ate de la finalul spotului, fetele «easy». Eu m` voi referi la stereotipurile din abord`rile strategice. De exemplu, pe lâng` Bergenbier (mult` vreme campionul prieteniei) multe alte branduri au gravitat \n jurul acestui concept. Am avut Ursus («Atrage prietenii la distrac]ie»), Golden Brau («Una bun` \mpreun`»), chiar [i Timi[oreana, \nainte s` construiasc` pe r`d`cinile istorice. Când o bere simte nevoia s` construiasc` pe un teritoriu, majoritatea brandurilor se blocheaz` \n dou` op]iuni: fotbal sau muzic`. Dintre numeroasele beri care s-au aventurat \n aceste zone, una, maximum dou` reu[esc s` capitalizeze prin aceste costisitoare asocieri. Când vine vorba de nume, \n continuare apar branduri române[ti cu rezonan]` german`. Bergenbier, Golden Brau - \n anii '90, urmate de Neumarkt, Burger, Maister [i Albacher. Stereotipurile apar la ambalaje. Pornind de la credin]a c` sticla verde e semn de calitate, toate brandurile mainstream au trecut de la maro la verde, cu excep]ia Timi[oreana, pentru care sticla maro este acum un diferen]iator [i o puternic` m`rturie a tradi]iei brandului.”

CARMEN TIDERLE, Creative Director, Leo Burnett A fost o vreme când spoturile TV la bere se bucurau de mare popularitate. Atunci când brandurile se b`teau mai pu]in \n re]ete, ingrediente [i pouring shot-uri, cât \n spoturi interesante, cu idee, de cele mai multe ori pline de umor. Era ceva mai pu]in` aglomera]ie pe pia]a de bere, iar la TV era suficient s` vezi o reclam` cu un tip care se treze[te diminea]a [i descoper`, cu bucurie, c` e legat de pat cu ni[te c`tu[e roz [i, cu surprindere ca s` nu zic groaz`, c` bikinii fetei l`sa]i pe pat nu sunt deloc XS, ca s`-]i plac` de berea aia fiindc` vorbe[te pe limba ta [i s-o cumperi. Dup` o a[a poveste, nu mai era nevoie decât de un pack shot [i consumatorul era ca [i câ[tigat. Din p`cate pentru entertainment [i pentru bucuria publicului, \n anii din urm` au câ[tigat atributele [i beneficiile de parc` nu [tim to]i din ce e f`cut` berea [i la ce folose[te ea. Se pare \ns`, dup` nenum`rate research-uri, c` de asta are nevoie consumatorul de bere [i c` beri care \[i laud` apa din care sunt f`cute, ca s` dau numai un exemplu, câ[tig` mai mul]i consumatori decât cele care doar \i distreaz`. Asta, \n ciuda acelor studii conform c`rora femeile erau cele care reac]ionau la beneficii ra]ionale [i la cifre precum «90% mai pu]ine riduri» iar b`rba]ii, pur [i simplu, se l`sau «entertained»”.

COVER STORY

B~NCI MONA-LISA CARAVANIEZ, Managing Director, Ogilvy & Mather

PUBLICITATEA ROMÂNEASC~ ESTE OBOSIT~

Anul acesta s-a observat o concentrare a comunic`rii \n sectorul bancar pe produsele de economisire – to]i juc`torii investind \n atragerea de fonduri din pia]`. La \nceputul anului am remarcat [i dou`-trei campanii cu mesaj de imagine, cu focus pe valorile brandurilor. |ns` mesajele promo]ionale predomin` – f`r` mari nout`]i \n execu]ie, multe campanii fiind dezvoltate \n anii trecu]i – [i acum fiind doar cosmetizate. Am observat [i câteva campanii care folosesc cu predominan]` doar unul sau dou` medii: TV [i online sau print [i online.”

CEZAR PANAIT, Copywriter, CAP B`ncile, \n loc s` vorbeasc` mai frumos [i mai de[tept ca niciodat`, s` fie zânele bune care s` dea cet`]eanului speran]`, [i-au pus bigudiurile, au luat c`r]ile de re]ete din ’87 [i s-au pus pe treab`. Au f`cut exact ce le cer clien]ilor s` nu fac`: s-au oprit din cheltuit. S-au t`iat bugetele, s-a curmat orice urm` de ini]iativ` [i curaj. Reclamele la b`nci amintesc de calendare cu vânz`tori de electrocasnice din u[` \n u[` \n America anilor '50. To]i b`rba]ii sunt b`rbieri]i, au cravat`, privesc \n gol cu un zâmbet tâmp \n timp ce-]i turuie textul preferat al directorului de marketing. Iar la final se a[teapt` s` aplaud`m. Am v`zut un spot cu triple]i care m-a l`sat cel pu]in nedumerit. Am v`zut omul cu cravat` ro[ie. Am v`zut b`nci cu cabin` de prob`. Am v`zut [i b`nci care au schimbat abordarea [i au \n]eles c` numai a[a \[i pot permite s` se gândeasc` la un 2013 mai pu]in r`u: ING, Volksbank, Raiffeisen.”

AP~

ALINA TUDOSE, Head of Strategy & Managing Director, Cohn & Jansen JWT Cele mai multe branduri române[ti de ap` au conturat teritorii vizuale f`r` s` sus]in` o promisiune de brand. Apa, cel mai simplu produs de pe pia]`, avea campaniile TV cele mai opulente. Nimic nu a fost prea scump pentru un spot TV: film`ri cu elicopterul, post produc]ii uria[e, loca]ii \n Noua Zeeland` [i mul]i cai \n slow motion. Aceste campanii [i-au f`cut treaba: cre[terile au fost spectaculoase. |ns` vremurile se schimb`, pia]a este acum matur` [i foarte competitiv`, iar apele ne vorbesc despre beneficii clare [i formule care certific` puritatea.”

{TEFAN CHIRI}ESCU, Head of Strategy, Graffiti BBDO Publicitatea româneasc` nu este stereotip`, este doar foarte obosit`. A se citi irelevant`, lipsit` de orice form` estetic` [i mai ales manierist` \n execu]ie. |n numele crizei, binomul agen]ie-client a abolit gândirea strategic` [i a eliminat orice form` de creativitate. |n numele cash flow-ului, acela[i binom a hot`rât s` nu-[i bat` capul [i s` fac` o promo]ie. |n numele lui «Hai s` facem ceva, orice», binomul agen]ie client a uitat c` cei c`rora \ncearc` s` le vând` produse [i servicii nu sunt chiar ni[te persoane cu deficien]e de gândire. Din contr`, sunt ni[te oameni care pot spune foarte des [i foarte ap`sat «Spotul `sta e oribil». Publicitatea româneasc` nu este stereotip`, este pur [i simplu un produs de proast` calitate pozi]ionat foarte jos. Publicitatea româneasc` sufer` de schizofrenie. Este foarte interesant` \n comunicatele de pres` [i foarte plictisitoare \n realitate. Publicitatea româneasc` sufer` de superficialitate [i de foarte mult` impostur`. Mult prea mult`. Pe scurt, a devenit un banc r`suflat ca modalitate de a crea entertainment sau un reportaj scurt despre atributele produselor [i serviciilor. Vestea bun` este c` po]i \nchide oricând TV-ul, radioul, ziarul, internetul [i, dac` vrei s` afli exact care e treaba cu un produs sau serviciu, \ntrebi un prieten sau mai mul]i. Pân` te prinzi ce \]i trebuie. Asta e ceea ce publicitatea româneasc` nu \n]elege, pentru c` este ignorant`.”

Biz

COVER STORY

timp \ns`, nu doar Vodafone [i-a transformat maniera de comunicare. {i celelalte branduri telecom au f`cut tranzi]ia de la “isteria minutelor incluse” la o comunicare mai subtil`, pentru coagularea de comunit`]i.

DECLINUL PIE}EI Pe fondul instabilit`]ii politice [i implicit economice, precum [i \n condi]iile unui consum \nc` \n sc`dere, nu mai este o surpriz` pentru nimeni c` 2012 este al patrulea an consecutiv de sc`dere a investi]iilor media \n România. E drept c` declinul este mai lent, de sub 10%, conform celor mai recente estim`ri ale agen]iei de media Zenith România. Potrivit reprezentan]ilor Zenith România, produc]iile TV locale, majoritatea dezvoltate pe baza unor formate interna]ionale de succes, livreaz` performan]e peste a[tept`ri, iar evenimentele sportive ale anului (Cupa Mondial`, Jocurile Olimpice) au revitalizat pia]a de media, \ns` numai pe termen scurt. |n continuare, cuvântul-cheie care guverneaz` alocarea bugetelor de media e performan]a, return on investment (ROI). Problema este \ns` ce \n]elegem [i cum m`sur`m performan]a [i ROI. Prin rezultate imediate, pe termen scurt? Sau prin construc]ii durabile, strategii solide de comunicare pe termen lung? La cum arat` industria noastr` de publicitate, se pare c` exist` mai multe percep]ii ale no]iunii de performan]` [i c` multe \nclin` mai degrab` spre rezultate care s` livreze repede. Aceast` opinie este \mp`rt`[it` [i de {tefan Chiri]escu, Head of Strategy la Graffiti BBDO, care emite o ipotez` foarte dur`: publicitatea româneasc` este foarte obosit`. E o constatare extrem de trist`, având \n vedere c` e o industrie care pe la noi nu are mai mult de 20 de ani de manifestare profesionist`. Prin “obosit`”, {tefan Chiri]escu vrea s` spun` irelevant`, lipsit` de orice form` estetic` [i mai ales manierist` \n execu]ie. |n goana dup` rezultate vizibile \n timp record se na[te o presiune care \n cele din urm` se transform` \n iner]ie care numai bine nu face atât agen]iilor, cât [i brandurilor. {i asta o sim]im cu to]ii pe propria piele. Biz 18

Biz

RETAIL OTILIA COMAN, Copywriter, Publicis Pia]a de retail? E simplu, trebuie s` vinzi «salamul». Pentru asta, unii au trezit mor]ii din co[ciuge, al]ii au \ncercat s` copieze strategia de comunicare a concuren]ei, dar cu to]ii au \ncercat s` evolueze, pentru c` simplul «reduceri» nu mai este suficient. Exist` dou` mari direc]ii \n comunicarea pentru retail: partea agresiv`, \n care pre]urile, codurile de bare [i super ofertele se bat \ntre ele cum nici marile r`zboaie mondiale nu au pomenit, [i partea emo]ional`, \n care ofertele strâng \n jurul lor o \ntreag` familie, bine\n]eles foarte fericit`, [i sunt permise chiar [i situa]ii care au la baz` un u[or umor. La Carrefour, am avut noroc cu un client deschis la diferite propuneri creative, evident respectând regulile de comunicare \n retail. Este un domeniu foarte dur, de aceea [i noi comunic`m foarte agresiv. Bombard`m, spânzur`m, t`iem pre]urile cu drujba. Comunicarea este una bine \nchegat`, cu un stil unitar [i u[or recognoscibil, iar mesajul este foarte bine primit de clientul final – de obicei rezult` \n terminarea stocurilor la cele mai multe oferte.”

ALCOOL CODIN CARADIMU, Creative Director, CAP |n ]ara bùtorilor de rachiu de pufoaic`, de vin dulce la gr`tare [i ro[u cu Santal sau Cola, de spirt medicinal sau ap` de gur`, este realmente o pl`cere s` faci o analiz` a pie]ei. Desigur, dac` prive[ti partea comic` a lucrurilor. Nu sunt vreun specialist \n finan]e sau previziuni, [tiu doar c` pia]a de alcool este mare datorit` inventivit`]ii unor chimi[ti geniali care n`scocesc prin laboratoare bùturi precum cele fermentate lini[tit sau cosmeticele potabile, totodat` mai [tiu c` pia]a noastr` de vin abia ajunge la glezna broa[tei europene, nu mai zic de cea sud-american`, australian` sau sud-african`. Pe bere am lucrat [i a[ mai lucra, n-am avut eu chimie cu to]i berarii, dar cu cei cu care am lucrat, mi-a pl`cut. Suntem \nc` \n perioada de pubertate, pia]a mai având loc pentru branduri [i diversitate. Doar fotbalul ne mai scoate pe cre[tere, c` hameiul [i pasiunea pe care le cânt` to]i berarii \n cor de mai bine de un an n-am auzit s` fi f`cut vreo minune. Spirtoasele sunt teritoriul unde se vede limpede c` lumina vine de la r`s`rit, aici avem o pia]` care consum` peste 20% fa]` de media european`, vodca e \n permanent` tendin]` de cre[tere f`r` s` ]in` cont de criz`, iar bùturile dulci [i cele scumpe scad odat` cu puterea de cump`rare. Dar grosul, a[a cum spuneam la \nceput, \l constituie bùturile ieftine, create la limita legalit`]ii. |n ultimii 10 ani s-a investit, s-au creat branduri puternice, au ap`rut [i epigonii lor, importurile [i falsurile zgâl]âie pia]a de vin [i alcool, berea \nc` investe[te constant \n publicitate, vinul se chinuie, iar alcoolul iese la ramp` doar \n momente strategice.”

COVER STORY

AUTO DAN FR|NCULESCU, Senior Copywriter, Publicis Acum câ]iva ani, produc`torii de ma[ini aveau un buget zdrav`n de publicitate care, m`surat` sau nu, interesant` sau nu, \[i f`cea treaba. Pentru c` românul descoperise gustul creditului [i al ma[inii mai scumpe decât locuin]a. Iar ca s` ia un credit, trebuia s` \ndeplineasc` dou` condi]ii: s` fie major [i s` aib` puls. Acum treaba st` pu]in altfel. E recesiune, politica de acordare a creditelor e sever` [i m`rcile auto sunt mult mai prudente cu bugetele de comunicare. Ca atare, primul lucru de observat ar fi lipsa produc]iilor TV locale. Spoturile vin de afar` [i se adapteaz`. Se \ntâmpl` [i exceptii. Este cazul nostru, Publicis, pentru Renault Fluence – spotul “The Hitchhiker”, cu care am câ[tigat pitch-ul interna]ional de crea]ie [i care a ap`rut [i \n Lürzer’s Archive, categoria TV. O idee local` a ie[it câ[tig`toare [i noi ne-am ocupat de produc]ie. Al doilea lucru de observat ar fi mesajele preponderent hard-promo, un exemplu solid fiind aici explozia anual` cauzat` de programul Rabla. Nu avem, a[adar, parte de o perioad` tocmai exuberant` pentru publicitatea auto. Cel pu]in nu pe TV. Din fericire, online-ul [i mobile-ul iau \ncet-\ncet amploare, ceea ce pentru noi \nseamn` c` avem totu[i posibilitatea s` gândim con]inut original [i relevant.”

COSMETICE JOHAN OHLSON, Executive Creative Director, Saatchi & Saatchi Femeia e mereu un mister pentru b`rbat. E diferit` \n atâtea privin]e [i noi, b`rba]ii, creativi, advertiseri, prieteni sau iubi]i, ne \ntreb`m constant care e argumentul conving`tor pentru o femeie atunci când \[i cump`r` cosmetice sau produse de \ngrijire. S` descoperi o femeie e mereu o provocare. Va avea dorin]e pe care va trebui s` i le descoperi. Abia apoi vei putea s` \ncepi s` te gânde[ti despre cum s`-i \ndepline[ti dorin]ele. V` aminti]i filmul acela, «Ce-[i doresc femeile?», cu Mel Gibson care abia când a auzit, efectiv, min]ile femeilor a reu[it s` le \n]eleag`? Ei bine, acesta este motivul pentru care s` lucrezi la produse destinate femeilor este o provocare [i mai mare pentru orice creativ. Aceasta deoarece trebuie s` afli cât mai multe despre nevoile [i preferin]ele lor, e un \ntreg proces de cercetare. Reclamele pentru acest tip de produse au dou` mari componente: una creativ` [i una revelatoare. Acestea trebuie s` se \mbine perfect, pentru c` femeile caut` creativitate [i str`lucire, dar \ntr-o manier` practic`.”

FOOD ADRIAN }ULUCA, Director General, Propaganda Fie c` ne place sau nu, publicitatea \n zona de food \n România a avut ca str`mo[ publicitatea de food de afar`. Cli[eele sunt evidente f`r` doar [i poate. De la modul de a t`ia mezelul [i la ciocolata care curge \n valuri pân` la familia fericit` care consum` produsele. Clien]ii cer vânz`ri. Ca s` vinzi trebuie s` ]i se fac` poft` de produsul respectiv, pentru c` reflexele de consum se formeaz`, de multe ori, \n fa]a televizorului. Cea mai uzitat` direc]ie este «efectul pavlovian» – vezi o minun`]ie de sandvi[, o sup` aburind, un pui bine rumenit la cuptor sau o pr`jituric` bine ornat`. Acestea, practic, ne acceseaz` sim]urile [i ne fac s` cump`r`m. Dar ruta asta nu func]ioneaz` f`r` a avea un puternic fundament de brand. De câte ori r`mânem cu puiul rumenit \n minte f`r` a ne gândi c` reclama e la punga de preg`tit puiul? Ce \nseamn` asta? Cel mai posibil, comunicare generic` pe categorie. Sau, mai bine zis, ridicarea unei categorii conexe, f`r` a capitaliza puternic pe produs \n sine!”

Biz

COVER STORY

Julien Ducarroz Chief Commercial Officer B2C, ORANGE ROMÂNIA Julien Ducarroz s-a al`turat grupului France Telecom \n 2001 ca International Operations Manager. |nainte de numirea sa \n func]ia de Chief Commercial Officer Business to Consumer \n cadrul Orange România (\n 2009) a ocupat pozi]ia de Strategy Director \n companie. |n 2012, Orange România a lansat un nou program de loializare, a simplificat portofoliul de op]iuni prepay [i a lansat un nou abonament, Cangur, ce con]ine o combina]ie optim` de minute, mesaje scrise, acces nelimitat la Facebook, Yahoo! [i Portalul Orange pe mobil. |n premier` na]ional`, Orange [i BRD-Société Générale au lansat un proiect-pilot prin care testeaz` tehnologia NFC integrat` \n cartela SIM. Principalele campanii de comunicare de anul acesta au fost cele care au sus]inut lans`rile de oferte pentru abona]i [i clien]ii pre-pay, noul program de loializare a clien]ilor, proiectele dedicate segmentului Orange Young, lans`rile de noi smartphone-uri [i oferte de internet mobil, precum [i campaniile pentru aplica]iile UEFA Euro 2012. 20

Biz

Angus Slater Chief Marketing Officer, VODAFONE ROMÂNIA Pentru Vodafone România, 2012 a \nsemnat \n primul rând lansarea noii campanii de brand, cu mesajul “Vodafone aduce \mpreun` oamenii care cred \n mai bine. |mpreun` suntem mai puternici”. Campania a marcat o nou` etap` \n evolu]ia brandului. “Noua direc]ie de comunicare a fost un pas firesc \n evolu]ia brandului nostru”, a declarat la lansare Angus Slater. Campania vorbe[te despre dorin]a românilor de progres, de reg`sire \n valorile umane autentice: pasiune pentru ceea ce fac, curaj, respect fa]` de semeni, d`ruire fa]` de cei apropia]i, ajutor pentru cei afla]i \n dificultate. |n acela[i timp, campania arat` cum Vodafone a evoluat odat` cu societatea [i cu aspira]iile oamenilor din România. Noua viziune a brandului Vodafone este s` fie al`turi de oamenii [i comunit`]ile care au ideile, curajul [i determinarea de a ac]iona spre mai binele comun – atât prin serviciile [i produsele sale, cât [i prin parteneriatele sociale [i culturale sus]inute de-a lungul timpului.

Panos Makris Chief Commercial Officer, COSMOTE ROMÂNIA A preluat pozi]ia de Chief Commercial Officer la Cosmote România \n ianuarie 2010, fiind responsabil de departamentele vânz`ri, rela]ia cu clien]ii, marketing, comunicare [i opera]iuni retail. Cosmote a continuat \n 2012 s` comunice pe platforma “Timp s` ascult`m” prin intermediul a dou` sporturi TV: “Spiridu[ul” [i “Veteranul”. O alt` campanie important` a fost lansat` pentru promovarea portofoliului de business, \n timp ce pe zona de pre-paid a continuat campania Smiley Delivery. |n luna iulie, Cosmote România a lansat planul tarifar No Limit, un abonament care ofer` clien]ilor, \n premier` pe pia]a româneasc` de telecom, comunicare nelimitat` de voce, la nivel na]ional, al`turi de comunicare nelimitat` \n re]ea. Un alt produs nou important este aplica]ia Dolce Mobile TV, powered by Cosmote România, care \n doar dou` zile de la lansare a devenit cea mai desc`rcat` aplica]ie gratuit` din App Store din România.

50 DIRECTORI DE MARKETING

Anca Rar`u

Director de marketing, BCR Din luna octombrie, Anca Rar`u a devenit director de marketing al BCR, dup` o carier` de 17 ani la Banca Transilvania, \nlocuindu-l pe Daniel Pan`. Anca Rar`u a l`sat Banca Transilvania pe o pozi]ie frunta[` din punctul de vedere al comunic`rii, urm`rind o cât mai bun` integrare a registrului canalelor social media, dar [i p`strarea unui ton vesel \n comunicarea cu clien]ii, prin folosirea “zânului” BT.

Ruxandra R`u Director marketing segment reziden]ial, ROMTELECOM Romtelecom a continuat, \n 2012, consolidarea de brand equity ca furnizor de internet [i televiziune, mutând accentul de pe dezvoltarea brandurilor individuale de televiziune, internet [i telefonie. |n perioada aprilie - mai, Romtelecom a derulat campania “Autoironie”, pentru promovarea celor mai avantajoase pachete cu televiziune, internet [i voce. Campania s-a reg`sit \n TV, print, online, radio, sponsoriz`ri TV [i materiale pentru punctele [i for]a de vânz`ri. Pe lâng` campaniile tactice de comunicare a portofoliului de pachete de servicii, Romtelecom a promovat [i Dolce Sport, canalul de sport propriu. O lansare important` \n acest an a fost cea a Dolce Mobile TV, powered by Cosmote, un serviciu care transform` raportarea la modul \n care ne uit`m la televizor. Aplica]ia a fost lansat` pe 27 iulie de Romtelecom [i Cosmote România, devenind \n doar dou` zile de la lansare cea mai desc`rcat` aplica]ie gratuit` din App Store din România. Execu]iile campaniei includ TV, online, print, materiale in-store.

Dan Oprescu Director de marketing, UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE Dan Oprescu s-a al`turat board-ului Unilever, \n func]ia de Brand Building Director, \ncepând cu august 2011. Are peste 17 ani de experien]` \n pia]a bunurilor de larg consum, câ[tigat` \n ]`rile din regiune, având o experien]` bogat` \n marketing, trade marketing, comer] modern [i tradi]ional. |n septembrie a fost lansat` noua gam` de produse Radox, pe segmentul de pre] mediu al produselor de \ngrijire personal`. Brandul Dero a derulat \n var` campania na]ional` Vara DeRomânia. Mixul de comunicare a inclus TV, online, social media [i PR, unul dintre canalele importante fiind Facebook. Pentru brandul Delikat se desf`[oar` o promo]ie na]ional` cu mesajul de brand “Delikat, Gustul de acas`”. |n acest an compania a avut un sezon favorabil vânz`rilor de \nghe]at`, unde este prezent` cu brandurile Algida [i Napoca. A fost sezonul \n care a fost relansat Big Milk [i a fost extins portofoliul “take away”, venind cu un slogan nou (“Preg`te[te-]i desertul t`u – desertul din fiecare zi pentru \ntreaga familie”) [i dou` noi sortimente: Neapolitana [i Africana.

Alina Radu

Group Brand Manager Skin Care, BEIERSDORF ROMÂNIA |n 2011 Nivea a aniversat 100 de ani, moment marcat prin campania “100 de ani de grij`. Grij` pentru piele. Pentru via]`”, semnat` de Draftfcb, cu un buget global de marketing pe 2011 de un miliard de euro, din care peste 70% au fost direc]iona]i c`tre campania de advertising. Anul acesta, cu ocazia zilei \ndr`gosti]ilor, Draftfcb a lansat pentru Nivea o campanie na]ional`.

Evguenia Stoichkova

Director de opera]iuni, COCA-COLA ROMÂNIA, BULGARIA, MOLDOVA {I ALBANIA |nainte de a ocupa aceast` func]ie, Evguenia Stoichkova a coordonat activit`]ile de marketing pentru The CocaCola Company \n Balcani. Anul acesta, dup` campania aniversar` de 125 de ani, “Sharing Happiness”, Coca-Cola, \n calitate de suporter al mi[c`rii olimpice, a lansat “Move to the Beat”, prin care a oferit iubitorilor sportului din peste 100 de ]`ri experien]e memorabile. A fost cel mai amplu program de comunicare dezvoltat de CocaCola la nivel global, \n cei 84 de ani de parteneriat [i implicare \n sus]inerea Jocurilor Olimpice. Biz

COVER STORY

Cristina Seri General Manager Consumer Products Division, L’ORÉAL ROMÂNIA Cristina Seri [i-a \nceput cariera \n cadrul L’Oréal Italia \n urm` cu 13 ani, \n departamentul de marketing al diviziei de lux. A fost promovat` \n cadrul diviziei de mass-market ca Group Product Manager pentru brandul L’Oréal Paris. |n 2006 a fost promovat` ca Make-up International Marketing Manager la sediul central al L’Oréal, \n Paris. |n 2008 s-a \ntors \n Italia, fiind responsabil` de managementul vânz`rilor din pozi]ia de Channel Director. Datorit` multiplelor competen]e \n marketing, dar [i \n managementul vânz`rilor, \n iunie 2011 a fost promovat` General Manager al diviziei de produse de larg consum pentru L’Oréal România, cea mai mare divizie a companiei pe plan local, asigurând managementul pentru trei branduri (L’Oréal Paris, Garnier [i Maybelline New York). Strategia brandurilor L’Oréal este de a sus]ine lans`rile, care reprezint` 25% din portofoliul companiei, asigurând [i investi]i corecte pentru produsele “tradi]ionale”. Pentru divizia de produse de larg consum, \n 2012 L’Oréal România a lansat 50 de produse, cu 250 de noi repere. 22

Biz

Paul Markovits Director de marketing, HEINEKEN ROMÂNIA Paul Markovits are peste 20 de ani de experien]` \n marketing strategic, preponderent \n companii interna]ionale din Romånia [i Europa Central` [i de Est [i este Marketing Director la Heineken Romånia din februarie 2010. Compania a introdus pe pia]a din Romånia o nou` categorie, prin lansarea Ciuc Natur Radler – un mix de 63% limonad` [i 37% bere Ciuc Premium. Compania a continuat [i anul acesta campania Ciuc Premium centrat` pe gustul berii. Silva Original Pils a lansat o campanie la nivel na]ional, al`turi de o gam` complet` de ambalaje noi care re\nvie spiritul [i valorile transilv`nene. Un pilon al filosofiei de marketing a Heineken este experien]a din jurul produsului. “Un produs bun nu mai este de ajuns. Valoarea unui brand este suma amintirilor, emo]iilor, pove[tilor pe care consumatorul le are cu acel brand”, spune Paul Markovits. |n aceast` not` a \nceput compania anul cu “The Date” [i “Serenade”, UEFA Champions League, Live Access, iar din luna septembrie Heineken Romånia a lansat “Crack the Case”.

Simona Potecu Director Marketing, KRAFT FOODS ROMÂNIA

Simona Potecu \mpline[te, \n 2012, zece ani de activitate \n cadrul echipei Kraft Foods România, parte a familiei de companii Mondelez Interna]ional. |n 2012, ciocolata Milka a continuat s` aduc` tandre]e de-a lungul anului prin campanii dedicate ocaziilor speciale. Peste 600 de persoane au participat \n luna martie la concursul “Motive de tandre]e”. Pentru cafeaua Jacobs Kronung, Kraft Foods a lansat \n acest an o nou` campanie prin care r`spl`te[te consumatorii care reu[esc s` \i aduc` aproape pe to]i cei dragi la o cea[c` de cafea alintaromat` [i s` se bucure de timpul petrecut \mpreun`. Biscui]ii din portofoliul Kraft Foods [i-au premiat consumatorii prin campania “Câ[tig` o BISCamer` \n stilul t`u!”, derulat` \n perioada 15 mai – 15 iulie 2012, adresat` tuturor iubitorilor de biscui]i. |n 2012, Kraft Foods România a lansat mai multe produse \n categoria de biscui]i [i de ciocolat`. Canalul media care a beneficiat de cea mai mare parte a bugetului de marketing a fost televiziunea, urmat` de digital.

50 DIRECTORI DE MARKETING

Mihaela Ungar

Director de marketing, COLGATE-PALMOLIVE ROMÂNIA Anul acesta, Colgate-Palmolive a lansat campania “Ajut`m România s` zâmbeasc`”, prin care [i-a propus s` strâng` 100.000 de zâmbete. Fiecare zâmbet este transformat de Colgate \ntr-un produs donat c`tre Crucea Ro[ie Român`, pentru a ajuta cât mai mul]i romani s` zâmbeasc` la rândul lor.

Teodora Dobo[ Marketing Manager Divizia Detergen]i, HENKEL ROMÂNIA Teodora Dobo[ lucreaz` la Henkel România din 2004, perioad` \n care a ocupat diverse pozi]ii \n cadrul Diviziei Detergen]i, de la Sales Operation Controller, Trade Marketing & Category Management Executive pân` la prima pozi]ie \n departamentul de marketing – Junior Brand Manager. |n ianuarie 2010 a plecat la sediul central de la Viena, ocupând pozi]ia de Brand Manager CEE pentru marca Bref, iar din septembrie 2011 a revenit \n Romania ca Marketing Manager pentru Divizia Detergen]i. Printre cele mai importante campanii derulate anul acesta de Henkel se num`r` “Better washing for a clean future” pentru detergentul compact Persil Expert, campania pentru Persil Gel Black, campania pentru Persil Duo-caps [i campania pentru Pur 3 x Action. 2012 este anul \n care pe pia]a româneasc` au fost lansate produse precum Persil Black Gel, Persil Duo Caps, Rex 3x Action, Perwoll Brilliant, Silan Royal, PUR: Pur Pure & Natural, Pur 3 x Action, Bref: Bref Chlorine, Bref Jumbo, Somat Tabs Express Power.

Andreas Kouroumalis Beverages Business Manager, NESTLÉ ROMÂNIA Andreas Kouroumalis s-a al`turat echipei Nestlé România \n martie 2012 ca Beverages Business Manager, pozi]ie din care coordoneaz` activit`]ile de marketing [i strategiile de promovare pentru toate brandurile din segmentul Beverages. Pentru categoria de cafea strategia din 2012 s-a axat pe extinderea portofoliului, dezvoltarea de noi segmente de pia]` [i campanii dedicate pentru fidelizarea consumatorilor. |n cursul acestui an, Nestlé a desf`[urat promo]ia “Mai mul]i câ[tig` mai mult” pentru specialit`]ile Nescafé Mixuri (3in1, 2in1 [i Frappé). |n 2012, a fost extins` gama de mixuri Nescafé prin relansarea specialit`]ilor Nescafé 3in1, care au acum cu 30% mai pu]ine calorii, dar [i prin introducerea de specialit`]i noi pe pia]`. |n segmentul de cafea solubil` pur` s-a dezvoltat gama de produse Nescafé Brasero pe scar` de t`rie. |n 2012, un canal foarte important a r`mas televiziunea. Campaniile “Gustul dimine]ii tale” [i “Mai mul]i câ[tig` mai mult” au beneficiat de un puternic suport TV. S-a p`strat mixul ATL, BTL [i social media pentru un reach cât mai mare.

Sabin Fane

Director de marketing, BILLA ROMÂNIA Celebrul buc`tar italian Giuseppe Daddio, care a g`tit pentru Regina Angliei [i Woody Allen, a venit din 13 septembrie \n buc`t`riile românilor, fiind imaginea central` a noii platforme de comunicare a Billa România. Principalele valori pe care Billa dore[te s` le promoveze astfel sunt: calitatea, pre]urile sc`zute, dar [i varietatea [i accesibilitatea produselor. Noua platform` de comunicare a Billa România este prezent` pe toate mediile de comunicare, incluzând TV, radio, print [i online, prin social media.

Andreea Marincescu Director de marketing, HOCHLAND ROMÂNIA

A fost numit` recent \n aceast` pozi]ie, dup` ce \nainte a fost Group Brand Manager. |n acest an, compania Hochland \mpline[te 85 de ani de activitate, fiind \n România lider al pie]ei brânzeturilor. |n prezent, Hochland SE (societate european`) are vânz`ri anuale de 270.000 de tone de brânzeturi. Gama de produse Hochland difer` de la ]ar` la ]ar`, \n func]ie de diferitele comportamente de consum [i preferin]e ale consumatorilor locali. Biz

COVER STORY

Geanina Babiceanu Marketing Director, WRIGLEY BALKAN EAST A intrat \n echipa Wrigley cu trei ani \n urm`, pe pozi]ia pe care activeaz` [i \n prezent, de Marketing Director Wrigley Balkan East (\n aria de responsabilitate fiind România, Bulgaria, Macedonia, Albania, Kosovo). Geanina Babiceanu are o experien]` de 15 ani \n Marketing FMCG: la \nceput \n cercetarea de pia]` cu Nielsen România, apoi \n companii cu profilul Food. |n 2012, comunicarea Wrigley a fost concentrat` \n jurul sus]inerii brandului Orbit [i pe activarea mesajului “M`nânci Bei Mesteci Orbit”. Strategia a inclus lansarea \n mai 2012 a unei noi campanii integrate pentru Orbit Professional cu microgranule. Celelalte branduri comunicate de Wrigley \n acest an au fost Five, Airwaves, Skittles [i Winterfresh. |n 2012 Wrigley a oferit consumatorilor câteva variante, inspirate din produsele deja existente \n portofoliu [i cu cel mai mare succes \n rândul consumatorilor: Orbit Professional \n format minilame cu arom` de ment` [i de fructe (Peppermint [i Mango Melon), Airwaves Extreme Peppermint, Five Evolution (cu arom` de pere [i citrice) [i Skittles Crazy Cores. 24

Biz

Mihai Bårsan Vicepre[edinte marketing, URSUS BREWERIES Mihai Bårsan lucreaz` de 7 ani pentru Ursus Breweries [i din luna februarie a acestui an ocup` func]ia de vicepre[edinte de marketing \n cadrul companiei. Dac` anul trecut compania [i-a \mbog`]it portofoliul, dup` o lansare la Cluj a berii Ursus Nefiltrat`, \n 2012 compania a continuat introducerea acesteia \n loca]ii selec]ionate din Bucure[ti. Tot anul acesta, compania a deschis la Timi[oara “Curtea Berarilor Timi[oreana”, unde se poate savura un sortiment de bere unic \n Romånia – bere nepasteurizat`, adus` direct de la fabric`. |n luna iunie a fost lansat Redd’s Cranberry, prima bere cu arom` de meri[oare din Romånia. |n 2012 Ursus a continuat tradi]ia ini]iativei “Ursus Evolution”, prin care sus]ine evolu]ia muzicii romåne[ti. Pentru marca Ciuca[, care a s`rb`torit \n septembrie 120 de ani de la deschiderea fabricii din Bra[ov, a fost demarat` o campanie de lansare a PET-ului de 2,5 l, care s-a desf`[urat \n perioada aprilie – mai.

Narcis Horhoianu Marketing Director Balkan Markets, PROCTER & GAMBLE Cu o carier` de 15 ani \n P&G România, timp \n care a coordonat numeroase proiecte, Narcis Horhoianu ocup` func]ia de director de marketing al companiei din septembrie 2009. Cea mai mare campanie a P&G din istoria de 175 de ani a companiei este “Mul]umesc, mam`!”. Campania este fondat` pe mai mul]i piloni complementari: \ndrumarea tinerilor c`tre o via]` mai bun` prin sport [i celebrarea mamelor care sacrific` multe lucruri pentru ca persoanele cele mai importante pentru ele, copiii lor, s` fie bine. Dup` lansarea de la Jocurile Olimpice de Iarn` de la Vancouver, campania a fost implementat` la nivel interna]ional \n timpul JO de la Londra 2012. Campania are la baz` un parteneriat semnat \n 2010 pe o durat` de 10 ani cu Comitetul Olimpic Interna]ional. O component` important` a campaniei a reprezentat-o deplasarea mamelor la Jocurile Olimpice de la Londra. Niciuna dintre mame nu mai fusese prezent` la o competi]ie de o astfel de anvergur` \n cariera sportiv` a copilul, iar ocazia de a-i sus]ine din tribune a fost unic`.

50 DIRECTORI DE MARKETING

Monica R`dulescu

Director de marketing, TCHIBO ROMÂNIA |n 2012, Tchibo Exclusive, cea mai important` marc` din portofoliul companiei, ce con]ine doar cafea 100% Tchibo Arabica, [i-a schimbat ambalajul. Printre campaniile promo]ionale din acest an se num`r` “Tchibo Espresso”, cu perioada de desf`[urare campaniei 8 februarie – 7 aprilie 2012 [i premii \n valoare total` de 277.000 de lei (f`r` TVA).

Anca Mu[at Director de marketing Petcare, MARS ROMÂNIA Anca Mu[at s-a al`turat echipei Mars România \n mai 2011. Dup` un an de experien]` ca Marketing Director Ciocolat`, a preluat pozi]ia de director de marketing Petcare Mars România, \ncepând cu luna mai 2012. Anterior, Anca Mu[at a fost timp de [apte ani Marketing Manager la Tchibo România. Mars România este unul dintre cei mai mari investitori \n publicitate pe segmentul de hran` pentru animale de companie, dar [i pe segmentul ciocolat`. Gama de hran` umed` Sheba, pentru pisici mai preten]ioase, a fost sus]inut` printr-o campanie integrat` de marketing, intitulat` “Urmeaz`-]i pasiunea”, \n cadrul c`reia a fost eviden]iat [i parteneriatul interna]ional cu actri]a Eva Longoria. De asemenea, gama de hran` uscat` Pedigree a fost reformulat` sub denumirea de Pedigree Vital Protection. |n 2012 compania a avut o serie de noi spoturi TV pentru a sus]ine promovarea brandurilor principale: Snickers, M&M's, Pedigree Vital, Whiskas Delice, Sheba.

C`lin Clej Marketing Manager Beverages, PEPSICO ROMÂNIA C`lin Clej este de 10 ani \n sistemul PepsiCo, iar prima pozi]ie ocupat` \n cadrul QAB (\mbuteliatorul PepsiCo pentru România [i Republica Moldova) a fost de Brand Manager pentru Mirinda, 7UP [i apa mineral` Perla. A devenit Marketing Manager PepsiCo \n 2007. “Pepsi Next 11” este una dintre campaniile desf`[urate de companie \n acest an ocazie cu care a fost lansat` platforma Next 11, prin care Pepsi [i Academia de fotbal Gheorghe Hagi [i-au re\nnoit angajamentul luat fa]` de viitorul fotbalului românesc. Pepsi Vintage 2.0 a fost continuarea fireasc` a campaniei “Pepsi-Cola. {i ieri. {i azi.” de anul trecut. Anul acesta au fost implica]i mai mult tinerii din prezent, elementul comun al celor dou` genera]ii r`mânând sticla de Pepsi-Cola. Brandul Prigat a beneficiat de o campanie de imagine care a adus o nou` semn`tur` a brandului (“Noul Prigat. Chef de via]`”), intrarea pe un nou segment de pia]`, acela al ambalajelor de carton Tetra Pak, inova]ii de produs (Prigat Mere Ro[ii 100%, Prigat Tomate [i Prigat Meri[oare) [i un nou design al ambalajelor Prigat.

Adrian Teslovan Director de marketing, ROMAQUA GROUP

Obiectivul de marketing anul acesta a fost men]inerea cotelor de pia]` din anii trecu]i, dar [i cre[terea acestora pe brandurile din portofoliu. Brandul Borsec a beneficiat [i anul acesta de campanii de marketing, fiind motorul companiei, \n condi]iile \n care de]ine peste 30% din pia]a apelor minerale naturale. Borsec a beneficiat de o campanie de imagine, “Borsec. Izvor de energie”, care s-a desf`[urat \ntre ianuarie [i aprilie.

Laura Antonov Director de marketing, CITROËN ROMÂNIA

Laura Antonov a fost responsabil cu comunicarea intern` pentru România [i Balcani \n perioada 2002 - 2007, \nainte de a se al`tura Citroën România ca director de comunicare [i a deveni director de marketing al companiei \n 2009. Pentru Citroën România, principalele campanii ale anului 2012 au fost lansarea Citroën DS5, campania de promovare a modelelor Citroën \n rândul [colilor de [oferi din ]ar`, o campanie destinat` notarilor publici din România. |n acest an, compania a lansat pe pia]a local` mai multe modele (Citroën DS5, Noul Citroën C1, Citroën C5 Facelift) [i urmeaz` Citroën C3 Picasso Facelift pân` la finalul lunii noiembrie. Biz

COVER STORY

{tefania Sofronie Director de marketing, DR. OETKER

Are o experien]` de peste 10 ani \n marketing [i face parte din echipa Dr. Oetker din 2002. |n prezent este responsabil` de conceperea [i implementarea strategiilor de marketing [i comunicare prin care Dr. Oetker România furnizeaz` consumatorilor s`i solu]ii rapide [i de calitate. |n 2012, ca [i \n anii trecu]i, au fost derulate campanii publicitare pe toate categoriile pe care Dr. Oetker activeaz`, \n func]ie de sezonul fiec`reia. Au existat comunic`ri pe toate canalele ATL [i BTL care sus]in campanii na]ionale de consumator, proiecte de trade, proiecte speciale, evenimente, ac]iuni de responsabilitate social`. |ntrucât inova]ia este foarte important` pentru Dr. Oetker, \n 2012 au fost lansate aproximativ 20 de produse noi, \n aproape toate categoriile. Dr. Oetker a re\nviat anul acesta un brand iubit de români – Gallus. Sub acest brand au fost lansate cinci culori intense de vopsea de ou`. Dr. Oetker utilizeaz` toate mediile \n sus]inerea categoriilor sale. 26

Biz

Marko Njavro Marketing Director, BERGENBIER

Produc`torul de bere, parte a grupului Molson Coors Brewing Company, a lansat din luna martie a acestui an o nou` platform` de comunicare pentru Bergenbier: “Organiza]ia B`rba]ilor din Romånia”. Prima parte a campaniei a avut ca scop prezentarea organiza]iei, a istoriei [i a misiunii acesteia, iar \n cea de a doua parte b`rba]ii au fost chema]i la vot pentru realizarea unui compendiu de hot`råri punctuale. Anul acesta a fost promovat` “Cartea Galben` a OBR Bergenbier” – cele mai votate legi ale b`rba]ilor. Cea mai votat` lege de c`tre b`rba]ii veni]i la vot a fost “B`rba]ii merit` o statuie”, drept care compania a realizat o statuie \n forma unei sticle de bere Bergenbier, ocazie cu care a fost lansat` [i noua identitate vizual` a m`rcii: noi ambalaje [i un nou logo. |n calitate de partener al “Ligii 1 Bergenbier”, compania a demarat anul acesta campania “Pasiunea din Liga 1 se tr`ie[te al`turi de Bergenbier”.

Roccos Cosmatos Vicepre[edinte al Diviziei de Marketing, URBB

Tuborg este produc`torul de bere asociat de consumatorii din România cu activit`]ile de divertisment: muzic`, festivaluri, petreceri, ie[iri cu prietenii. {i \n acest an compania s-a concentrat pe men]inerea platformei de comunicare a brandului pentru promovarea evenimentelor cheie [i a campaniilor legate de Tuborg. Cum anul 2012 a fost unul dedicat muzicii bune, Tuborg a desf`[urat o companie na]ional` prin care participan]ii au avut posibilitatea s` câ[tige bilete la cele mai importante festivaluri interna]ionale, iar \n perioada mai – august fanii Tuborg au avut oportunitatea s` câ[tige baxuri de bere [i bilete la concertele din ]ar` [i din str`in`tate. Implicarea brandului \n muzic` a luat amploare prin edi]ia din luna iulie a Tuborg GreenFest. Cea mai ampl` campanie a URBB din acest an a fost noua campanie de imagine pentru Skol. Brandul de bere [i-a surprins consumatorii atât cu o nou` imagine, mai interactiv`, cât [i cu o campanie na]ional` inovatoare.

COVER STORY

Anca Stroe

Director de marketing, DANONE ROMÂNIA Anca Stroe este primul român care ocup` aceast` pozi]ie, \n companie care pân` acum a fost de]inut` numai de expa]i. Lucreaz` de cinci ani \n Danone [i spune c` marketingul \n companie este un proces evolutiv, adaptativ la nevoile pie]ei, strategia [i implementarea fiind determinate la nivel local.

C`t`lin Ivan

Andreea Toloac` Director de marketing, ORKLA FOODS ROMÂNIA Are o experien]` de peste 10 ani \n industria de profil, dobândit` atât \n agen]ie (Mercury360) pentru companii multina]ionale (Nestlé, P&G, H&E Reinert), cât [i de partea clientului (Orkla Foods România). |n 2012, pentru brandul Unirea a fost realizat` o campanie denumit` “Pentru fericirea f`cut` acas`”, \nceput` \n 2011 cu un nou spot sub aceea[i platform` de comunicare. Wiesana a continuat campania de relansare \nceput` \n 2011, având platforma de comunicare construit` \n jurul noului produs. Brandul de pateu Ardealul a comunicat \n acest an despre “Faino[ag”, despre cum pateul se face [i cu suflet [i cu un gram de dib`cie specific` Ardealului. Noua campanie de comunicare Tomi are la baz` un gând firesc al consumatorilor referitor la ketchup, “Numai Tomi d` gustul”. Brandul de mu[tar LaMinut a reluat difuzarea primei campanii de comunicare, cu un discurs centrat \n jurul oamenilor din spatele mânc`rurilor apreciate de al]ii. Orkla Foods a lansat anul acesta Ardealul Specialit`]i, Linco - pl`cinte cu brânz` congelate [i a extins gama LaMinut.

Marian Chirache[ Group Brand Manager, NAPOLACT Napolact a avut \n 2012 mai multe campanii de promovare, dar [i lansare de produse. Prin promo]ia “Câ[tig` o cas`-n deal, \n mijloc de Ardeal” au fost promovate tradi]iile [i obiceiurile culinare din Transilvania, participan]ii putând câ[tiga o cas` \ntr-un sat din Ardeal sau c`l`torii \n cele mai frumoase sate [i obiecte me[te[ugite de arti[ti locali. Campania a fost declinat` pe mai multe canale – TV, online, PR, outdoor, radio, mobile marketing, activ`ri \n magazine, concurs de retail. |n 2012, campania pentru brânzeturile de la }aga a fost premiat` cu un Bronze Effie la categoria Food Products. Tot anul acesta, Napolact a participat cu produse la dou` competi]ii interna]ionale care premiaz` gustul [i calitatea, la nivel interna]ional. La Monde Selection, Napolact a câ[tigat dou` medalii de aur iaurtul Numa' bun [i Brânza de N`sal. Acelea[i produse au fost premiate [i de c`tre iTQi, \n cadrul premiilor “Superior Taste Award”, cu distinc]ia “remarkable product”, respectiv “exceptional product”.

Director de marketing, DEDEMAN Campania dezvoltat` \n 2012 pune \ntr-o nou` lumin` rela]iile de cuplu atunci când vine vorba despre renovare, construc]ie sau amenajare, accentuând ideea c` scânteia \n cuplu poate fi reaprins` de aceste activit`]i. Compania s-a num`rat printre sponsorii Comitetului Olimpic [i Sportiv Român, beneficiind de pe urma acestei asocieri cu ocazia Jocurilor Olimpice.

Victor Geu[

General Manager, GSK CONSUMER HEALTHCARE (România, Adriatica, Balcani [i }`rile Baltice) Victor Geu[ are \n subordine [i departamentul de marketing. Incluzând \n portofoliul s`u produsele de igiena oral`, medicamentele eliberate f`r` re]et` [i produsele de nutri]ie. |n acest an, GSK Consumer Healthcare desf`[oar`, \mpreun` cu Wrigley, campania “Zâmbe[te România”, de con[tientizare [i educare \n privin]a importan]ei igienei orale.

Rare[ Ciovic` Director de marketing, MCDONALD’S ROMÂNIA

Dup` plecarea Marinei Zara, care a ocupat func]ia de director de marketing al McDonald’s România timp de 13 ani, coordonarea opera]iunilor de marketing a fost preluat` de Rare[ Ciovic`, fost director de marketing la Unilever South Central Europe \n intervalul 2005 – 2009. Biz

COVER STORY

R`zvan Mircea Director de marketing, STRAUSS ROMÂNIA R`zvan Mircea este director de marketing al Strauss România din ianuarie 2010. Anterior, a ocupat func]ia de Strategy & Marketing Director la Vel Pitar timp de trei ani [i jum`tate, a lucrat la Star Foods PepsiCo aproximativ un an \n calitate de Trade Marketing Manager [i la Carlsrom Beverages timp de [apte ani [i jum`tate. Una dintre campaniile importante de anul acesta organizate de Strauss România a fost “Degust`tor de cafea”. Campania a beneficiat de promovare TV, materiale in-store, online [i PR. |n mediul online, instrumentele de promovare au fost site-ul www.degustatordecafea.ro, aplica]ia de Facebook Job Predictor, tab-ul dedicat pe pagina de Facebook, Facebook Ads, bannere online [i newslettere c`tre baza de date. |n perioada 1 octombrie – 30 noiembrie este oganizat` prima campanie na]ional` dedicat` segmentului de Vending Doncafé, “Ascult` sunetul premiilor”. TV-ul a r`mas mediul principal, dar \n 2011 - 2012 compania s-a axat \n mod deosebit pe comunicarea direct` cu consumatorii finali, având o strategie de comunicare constant` pe Facebook. 28

Biz

Alexandra Chiric` Director de marketing, INTERSNACK ROMÂNIA Alexandra Chiric` lucreaz` la Intersnack de trei ani [i jum`tate [i are 14 ani de experien]` \n marketing [i trade marketing \n Cadbury, Orkla Foods [i JTI. |n 2012, campaniile principale pentru Intersnack au vizat brandurile Chio [i Nutline. Sub sloganul “Gustul distrac]iei”, campania a pozi]ionat brandul Chio ca partener al distrac]iei, un liant social, \ntr-o lume mai liber`, relaxat`, contemporan`. Durata campaniei a fost de [ase luni, \ntre ianuarie - iunie 2012. O alt` campanie a vizat lansarea de produse Chio Xtreme. Lansat sub sloganul “|ncearc` dac` te ]ine!”, Chio Xtreme ofer` gusturi extreme pentru senza]ii extreme. “Chio Xtreme - voteaz`-]i favorita!” a fost un concept f`cut pentru extindere de produs. Consumatorii au fost invita]i s` voteze [i s` se lupte pentru aroma lor preferat`. Pentru Nutline a avut loc promo]ia “Verde la euro”. O alt` campanie de imagine a fost “Nutline. E de ga[c`!”, potrivit c`reia Nutline are un ingredient cu o proprietate uimitoare – “Nuplecabilitate” – care te ]ine lâng` prietenii t`i pentru a te sim]i bine \mpreun` cât mai mult.

Ioana Alina Imbrea East Balkans Snacks Marketing Manager, PEPSICO ROMÂNIA S-a al`turat companiei \n decembrie 2009. |nainte de a lucra la PepsiCo, Alina a ocupat pozi]ii de Brand Manager [i mai apoi Trade Marketing Manager \n cadrul companiei Danone. |n 2012 a fost repozi]ionat brandul Lay's, comunicat prin campanie TV, online, social media [i PR. A fost cea mai important` campanie din acest an, construit` de echipa de marketing din temelii [i care arat` \ntr-un mod creativ esen]a brandului. Partea de PR a inclus “Fermierii Lay's”, unde au fost alocate parcele de cartofi câtorva bloggeri [i actorilor din serialul “Pariu cu via]a”, care le-au plantat, urmând s` primeasc` la recoltare edi]ii limitate ale chipsurilor Lay's. O alt` campanie de marketing a fost desf`[urat` pentru brandul Star, “Caut` comoara”, sus]inut` prin spot TV, activ`ri online [i social media. Lans`rile de produse ale diviziei Snacks PepsiCo România au fost: Lay's Sete de Bere, Lay's de Sezon (Lay’s Friptur` de Porc [i Lay's Ciuperci [i Smântân`), Star Kol]i[ori, Star Baton cu Susan [i ciocolat` [i Star Kol]i[ori Halloween – edi]ie limitat`.

50 DIRECTORI DE MARKETING

Florin Dr`ghia Director de marketing, LIDL ROMÂNIA

Tonul extinderilor din retail a fost dat \n ultima perioad` de retailerul german Lidl, care a intrat pe pia]` anul trecut prin preluarea re]elei Plus. Reprezentan]ii Lidl România au declarat c`, \n preg`tirea inaugur`rilor de magazine din 2011, compania a planificat [i efectuat cu succes la nivel na]ional procesul de rebranding a celor 107 magazine preluate ca urmare a achizi]on`rii companiei Plus.

Andreea Mihai Director de marketing, CARREFOUR ROMÅNIA Andreea Mihai este \n fruntea departamentului de marketing de la Carrefour din anul 2000, fiind unul dintre cei mai cunoscu]i profesioni[ti din pia]`. |n 2012, retailerul francez a lansat zeci de produse marca proprie Carrefour, care \n propor]ie de 90% din vånz`ri sunt fabricate \n Romånia. Canalul media folosit preponderent \n 2012 a fost TV-ul, urmat de cataloagele promo]ionale. Carrefour a avut \n acest an cinci mari campanii desf`[urate \n mai multe perioade de timp. Cea mai recent` pune \n primplan angaja]ii Carrefour [i cåt sunt ei de importan]i \n lupta zilnic` \mpotriva pre]urilor. Pentru a s`rb`tori cei 11 ani \n România, Carrefour a derulat o campanie aniversar`, \ntre 14 iunie [i 11 iulie, \n care accentul a fost pus pe beneficiul principal pe care l-a oferit compania clien]ilor s`i, cele mai mici pre]uri. |n februarie [i martie 2012, s-a derulat campania “Carrefour Pre]uri Agresive – Mini [i Maxi” s-a desf`[urat cu mesajul “La Carrefour rezist` doar pre]urile mici!”, iar \n mai a avut loc campania “Carrefour 10Xdiferen]a”.

Eugeniu Dumitru Mihai Director de marketing, REAL,- HYPERMARKET ROMÂNIA Eugeniu Dumitru Mihai conduce departamentul de marketing al retailerului german din ianuarie 2011. |nainte de a lucra la real,-, Mihai a lucrat 14 ani la Procter & Gamble Marketing România. Pentru real,România principala preocupare \n 2012 a fost legat` de men]inerea puterii de cump`rare a consumatorilor, prin m`rirea num`rului de promo]ii [i a ofertelor speciale, de cre[tere a num`rului de produse române[ti [i promovarea acestora, crescând beneficiile aduse consumatorilor prin alegerea acestor produse. Au fost lansate [i noi produse marca proprie, atât \n gama de produse de prin pre] TiP [i relansarea sau lansarea pe pia]` a multor produse real,QUALITY, pentru oferirea unei alternative la m`rcile de referin]`, cu un pre] de pân` la 20% mai mic. Au crescut num`rul [i frecven]a promo]iilor, precum [i a campaniilor de reduceri. Au existat mai multe campanii, printre care campania pentru \nceperea anului [colar, campania comercial` [i social` “Ajut`-]i [coala”, ajuns` la a treia edi]ie, pentru dotarea [colilor [i a altor institu]ii de \nv`]`mânt cu echipamente IT.

Neil Anthony Morgan

Membru al Directoratului, responsabil cu activitatea de rafinare [i marketing, PETROM S-a al`turat echipei Petrom \n 2008 [i a fost desemnat responsabil cu activitatea de Rafinare [i Produse Petrochimice. Ca urmare a comas`rii activit`]ilor de marketing ale grupului Petrom \n OMV Petrom Marketing, sub conducerea lui Rainer Schlang, atribu]iile acestuia au fost preluate de Neil Anthony Morgan \ncepând cu data de 17 aprilie 2011.

Marius Cocu

Director de marketing [i comunicare, TRUST MOTORS A venit la Trust Motors, importatorul Peugeot \n România, dup` mai mult de 6 ani ca Marketing Manager la Hyundai Auto România. Pentru Trust Motors, principala lansare din 2012 a fost cea a modelului Peugeot 208, pentru care compania estimeaz` vânz`ri de pân` \n 1.000 de unit`]i \n acest an. Peugeot a mai lansat pe pia]a local` modelul hibrid 508 RXH, SUV-ul 4x4 Peugeot 4008 [i Peugeot 3008 hybrid4. |n ultimul trimestru al anului este programat` lansarea lui Peugeot 301 sedan. Pân` la finele lunii august, potrivit statisticilor APIA, vânz`rile de autoturisme Peugeot atinseser` nivelul de 1.325 de unit`]i. Biz Biz

COVER STORY

Ionela Nicolau Director marketing, WALMARK Ionela Nicolau este din 2008 director de marketing al Walmark România. Principalele campanii media ale Walmark apar]in celor mai importante branduri: Artrostop, Urinal, GinkoPrim, MemoPlus, Prostenal, Clarinol, MiniMar]ieni, Varixinal etc. – dar [i unor produse nou lansate pe pia]a româneasc` (precum CoenziPrim, Degasil [i Livinorm). Compania Walmark promoveaz` un stil de via]` s`n`tos [i o via]` activ`, fiind implicat` \n campanii de responsabilitate social`: “Walmark Salveaz` Vie]i”, proiect derulat \n parteneriat cu asocia]ia Salveaz` Vie]i, sau “Walmark \l sus]ine pe Andrei Ro[u \n demersul s`u de a intra \n Cartea Recordurilor” (7 maratoane [i 7 ultramaratoane pe 7 continente, proiect derulat \n 2011). Walmark este de asemenea unul dintre sus]in`torii Transmaratonului organizat \n 2012. |n fiecare an, compania lanseaz` pe pia]a româneasc` produse \mbun`t`]ite sau complet noi. MemoPlus Energizer este unul dintre produsele noi lansate pe pia]a româneasc`, iar CoenziPrim este altul. 30

Biz

Iolanda Bilaus Director de marketing, SANOFI AVENTIS Iolanda Bilaus coordoneaz` activit`]ile de marketing ale companiei de cinci ani. Ini]ial, Bilaus lucrase \n cadrul Zentiva, iar dup` ce grupul Sanofi a preluat aceast` companie, a continuat s` coordoneze activitatea Sanofi Consumer Healthcare. {i-a \nceput cariera \n cadrul companiei Procter & Gamble, ocupând diferite pozi]ii \n cadrul filialelor din Bucure[ti [i Belgrad pe parcursul a 9 ani. |n acest timp, s-a ata[at \n mod special de brandurile de [ampoane ale P&G. Campaniile de comunicare ale Sanofi Aventis România din 2012 s-au concentrat pe branduri din categorii precum durerea (Antinevralgic [i Ibalgin), protectoare hepatice, antiacide, antispastice, r`ceal` [i grip`, vitamine [i minerale. Grupul farmaceutic a lansat o extensie de linie \n gama Dicarbocalm, numit` Dicarbocalm Control, precum [i brandul Omnivit, \n categoria de nutraceutice, pentru care deruleaz` o ampl` campanie media, \n special \n zona TV.

Dana Handra Director de marketing, BAYER CONSUMER CARE Dana Handra a f`cut primii pa[i \n marketingul profesionist \n urm` cu 12 ani, iar din 2005 ocup` pozi]ia de director de marketing \n cadrul companiei Bayer, divizia HealthCare, Consumer Care (medicamente f`r` prescrip]ie). Brandurile create de Bayer pentru zona de Consumer care se \mpart \n patru arii de ac]iune majore: analgezice, nutritive, dermatologice [i gastroenterologice – dedicate automedica]iei, suplimente nutritive [i cosmetice. 2012 a \nsemnat pentru Bayer concentrarea pe ap`rarea pozi]iei de lider pe anumite ni[e de pia]`. Un exemplu este reprezentat de segmentul de multivitamine pentru preconcep]ie, sarcini [i al`ptare. |n acest sens, compania s-a concentrat pe men]inerea \ncrederii medicilor \n produsele din portofoliul s`u prin campanii de comunicare a beneficiilor. La nivel de produse, \n 2012 Bayer s-a axat pe gama de r`ceal` [i grip` cu dou` produse noi, Aspirin Complex [i Redoxon Double Action.

COVER STORY

Ariana B`din Marketing Communication & PR Director, UPC ROMÂNIA S-a al`turat echipei UPC România \n toamna anului 2008 ca PR Manager [i, \ncepând cu 1 ianuarie 2011, a fost promovat` \n func]ia integrat` de Marketing Communication & PR Director. UPC a avut un an activ, lansând o aplica]ie prin care telespectatorii pot vota direct de pe telecomanda digital` la emisiunile-concurs de pe canalele de televiziune, precum [i Digital Card-ul CI+, care faciliteaz` instalarea de televizoare digitale [i \n alte camere ale casei. |n plus, UPC a lansat telecomanda Teki, cu func]ii speciale pentru copii [i butoane dedicate pentru principalele canale TV destinate acestora, care asigur` [i nevoia de protejare fa]` de con]inut nepotrivit resim]it` de p`rin]i. La \nceputul lunii octombrie, compania a anun]at lansarea noului portofoliu de produse [i servicii UPC [i a Internetului Fiber Power de 150 Mbps, cea mai rapid` vitez` de acces la Internet din România, campania de promovare bazându-se pe un nou spot ce \i are ca protagoni[ti pe Horia Brenciu [i Mihai Leu, campionul român de raliuri. 32

Biz

Mihai Bordeanu Director de marketing, RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE Pentru produc`torul român de automobile Dacia, anul 2012 s-a aflat sub semnul lans`rii vehicului de familie Lodgy, vedet` la Salonul Auto de la Geneva din luna martie. Odat` cu lansarea ma[inii pe pia]a local`, compania a organizat “Opera]iunea Dacia Lodgy” \n showroom-urile din România, \n perioada 7 – 10 iunie 2012, când doritorii au putut testa modelul, dar [i câ[tiga una din cele trei Dacia Lodgy prin participarea la concursul “G`se[te pl`cu]a câ[tig`toare”. Tot \n 2012, Dacia a anun]at lansarea a dou` noi modele: Dokker, un combi cu 5 locuri destinat unei utiliz`ri mixte personale [i profesionale, [i furgoneta Dokker Van, destinat` \n principal micilor comercian]i [i \ntreprinz`tori. Pentru Renault, 2012 s-a aflat sub semnul Jocurilor Olimpice, brandul fiind partener al Comitetului Olimpic [i Sportiv Român [i premiind medalia]ii români de la JO cu câte o ma[in`. |n perioada 18 iunie – 31 august s-a desf`[urat campania “Renault caut` [i premiaz` 100 de ambasadori ai valorilor olimpice!”.

Robert Z`nescu Director comunicare corporativ`, BANCPOST Cariera \n comunicare a lui Robert Z`nescu cuprinde pozi]ii de]inute \n companii din domeniile publicitate, marketing-vânz`ri [i financiar – Leo Burnett, Reckitt Benckiser, Raiffeisen Bank [i Bancpost \n Europa Central` (Germania, Austria, Elve]ia) [i Europa de Sud-Est (Slovenia, Croa]ia, Serbia, Bulgaria [i România). Bancpost a derulat mai multe campanii principale \n 2012. Campania pentru creditul “Nume Prenume” f`r` ipotec`, lansat` \n aprilie 2012, a sus]inut un produs nou lansat, creditul de consum ce poate finan]a sume cuprinse \ntre 1.500 [i 40.000 de lei (sau echivalent euro) [i dobând` personalizat` \n func]ie de profilul clientului. |ntre 30 iulie [i 16 septembrie a fost derulat` campania “Cash-ul Cost`”, prin care clien]ii Bancpost care utilizeaz` cardul de debit la cump`r`turi pot beneficia de valoarea co[ului de cump`r`turi \napoi pe card. Au urmat dou` campanii pentru depozitul “Câ[tigi Oricum” – gemenii [i triple]ii. Bancpost a promovat [i creditul pentru companii mici [i PFA “Agricredit”, un nou produs, o facilitate de prefinan]are a subven]iilor APIA.

COVER STORY

Bogdan Spuz` Director de marketing [i segmente, UNICREDIT }IRIAC BANK Este director de marketing [i segmente al UniCredit }iriac Bank din 2007, fiind responsabil pentru dezvoltarea segmentelor retail prin crearea de produse [i campanii dedicate persoanelor fizice [i companiilor mici [i mijlocii. Televiziunea r`mâne un mediu foarte important, \ns` mediul online câ[tig` din ce \n ce mai mult teren. Lans`rile de anul acesta cuprind mai multe tipuri de produse: depozit pe termen mediu sau lung [i planul de economisire, servicii de \nc`rcare direct` \n toate re]elele de telefonie mobil`, un credit garantat cu ipotec` exclusiv \n lei cu dobând` fix` \n primii trei ani. Banca a mai lansat dou` produse de economisire adresate persoanelor fizice, Bonus Plus [i Multi Depo. UniCredit }iriac Bank a lansat \n acest an [i prima sucursal` a unei b`nci pe Facebook, dar [i un card de credit co-branded \mpreun` cu retailerul Cora sub sigla Mastercard. O alt` lansare foarte important` pentru UniCredit a fost aplica]ia Mobile B@nking, care permite clien]ilor s` acceseze serviciile bancare de pe un telefon mobil cu acces la internet. 34

Biz

Ana Mihu Director de marketing, AXA ASIGUR~RI Ana Mihu de]ine func]ia de director de marketing la AXA Life Insurance România de la lansarea brandului AXA \n România, având o experien]` de mai mult de 13 ani \n asigur`ri. Dup` lansarea de anul trecut pe pia]a din România, comunicarea AXA s-a concentrat pe construirea \ncrederii consumatorilor români atât \n oferta propus` de companie, cât [i \n industria de asigur`ri \n general. Seria campaniilor “O chestiune de bani”, demarate la sfâr[itul anului trecut, a reu[it s` comunice cu succes prin intermediul “domnului profesor AXA” informa]ii [i solu]ii românilor preocupa]i de cre[terea calit`]ii vie]ii lor, de rolul pe care \l are o asigurare de via]`. |n a doua jum`tate a anului 2012 a fost lansat` comunicarea solu]iilor financiare AXA care vin s` r`spund` acestor nevoi specifice. |n completarea campaniei de anul trecut, au fost lansate dou` noi campanii: lansarea primului plan financiar cu component` investi]ional` controlabil`, Start Invest, [i campania \n derulare \n acest moment, “Protec]ie Garantat` de AXA”.

Lorand Papp Director de marketing, PROVIDENT Lorand Papp a absolvit Institutul de Marin` Civil` \n 1997, \ns` s-a hot`rât s` exploreze un domeniu care la vremea respectiv` era la \nceput \n România – marketingul. A lucrat pentru mai multe multina]ionale, printre care Stimorol România, Allied Domecq Spirits & Wine sau SAB Miller. Din 2011, este directorul de marketing al Provident Financial România. |n 2012, compania a lansat un nou concept: echipa de asisten]` financiar` Provident. Noua platfom` de comunicare pune \n prim plan rela]ia dintre clien]i [i agen]i care se consolideaz` cu fiecare vizit`, \n condi]iile \n care, \n fiecare an, agen]ii Provident realizeaz` peste 12 milioane de vizite la domiciliul clien]ilor din România. Provident a introdus dou` noi tipuri de credit: Provident 3.250 [i Provident 3.500, disponibile exclusiv pentru refinan]area clien]ilor activi. TV-ul are rol important \n mixul de media [i reprezint` peste 60% din totalul investi]iilor pe acest segment. Un alt canal care a crescut foarte mult \n ultimul an este internetul, unde echipa de marketing a ales s` creasc` investi]iile \n ultima perioad`.

La realizarea acestui material au contribuit: Alexandru Ardelean, Gabriel Bârlig`, Oana Grecea, Drago[ L`z`rescu, Ovidiu Neagoe

Case din trecut

pentru

profituri viitoare Istorie, tradi]ie, stil, unicitate â&#x20AC;&#x201C; toate sunt atribute pe care o cl`dire de epoc` le are din plin. Dac` se adaug` pasiune [i idei originale de restaurare, o cas` de epoc` poate deveni un business. R`mĂĽne de v`zut dac` [i profitabil. DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

IMOBILIARE

N ODISEEA NEGRESCO

Lucian Manu a [tiut dintotdeauna c` identitatea Bucure[tiului va fi Centrul Vechi, pe care l-a monitorizat constant ani la rând pân` \n 2006, când a g`sit locul perfect pentru planurile sale de investi]ii – actualul restaurant Negresco, de pe strada Stravopoleos, un omagiu adus lui Henri Negresco, dezvoltatorul unuia dintre cele mai elegante hoteluri de pe Coasta de Azur. De la cump`rarea cl`dirii, \n 2007, pân` la inaugurarea efectiv` a

FOTO: VALI MIREA

ostalgia fa]` de

trecut nu are vârst`, mai ales \n arhitectur`. Oricât de impresionante ar fi compozi]iile contemporane de beton [i sticl`, un vitraliu bine conservat nu are cum s` treac` neobservat. Dar restaurarea unei case de epoc` nu este \ntotdeauna cea mai profitabil` afacere, mai ales atunci când o faci pentru prima oar`. Fie c` investi]ia este de 2 milioane de euro, cum a fost \n cazul restaurantului Negresco din Centrul Vechi, fie c` suma se ridic` la 15 milioane de euro, cât a investit compania imobiliar` Hercesa \n readucerea la via]` a celebrului hotel Ci[migiu, exist` posibilitatea, cel pu]in acum, \n condi]ii incerte de pia]`, ca investi]iile s` nu fie recuperate prea curând. Cu toate acestea, investitorii \n aceste proiecte nu par s` regrete deciziile luate. Bucuria de a re\nvia p`r]i frumoase ale Bucure[tiului ]ine deocamdat` loc de “return on investment” decent. Am ales trei exemple de restaur`ri recente din Bucure[ti, diferite atât ca finalitate (un aparthotel, un restaurant [i o galerie de art`), cât [i ca m`rime a investi]iei [i amploare a lucr`rilor de renovare. Fiecare proiect este unic prin povestea frumoas` pe care o spune. |ns` toate trei au ceva \n comun – ne \nva]` c` dincolo de a fi un business, restaurarea e o art`.

Toate lucr`rile de finisaj au fost f`cute de arti[ti. Tâmpl`ria a fost f`cut` de un sculptor, sticl`ria [i vitraliile poart` semn`tura unui artist \n sticl`, feroneria a fost f`cut` de ni[te arti[ti români care lucreaz` sub tutela unui fierar francez, mozaicul cu foi]` de aur a fost realizat de arti[ti \n sticl` care lucreaz` [i metale pre]ioase.” Lucian Manu, proprietar, Negresco Biz

FOTO: VALI MIREA

IMOBILIARE

Lucr`rile de construc]ie, demarate \n 2009, au durat aproximativ trei ani [i au presupus o investi]ie total` de aproximativ 15 milioane de euro pe care \i putem recupera \n zece ani sau niciodat`.”

Mauricio Mesa Gómez, director general, Hercesa România [i Bulgaria

Biz

restaurantului \n noiembrie 2011 a fost o perioad` de c`ut`ri, definiri [i munc` elaborat` al`turi de echipe de arti[ti sub coordonarea arhitectului {erban Sturdza. |n afar` de fa]ada care s-a conservat foarte bine, interiorul cl`dirii se afla \ntr-o stare jalnic` [i prin urmare a necesitat lucr`ri de amploare care au \nceput \n 2009. Ini]ial, planul \nsemna transformarea cl`dirii \n primul boutique hotel din Bucure[ti. Cum \ns` pe fondul crizei economice perspectivele nu se ar`tau prea fericite \n domeniul hotelier, renovarea s-a axat pe transformarea locului \ntr-un restaurant, la etaje urmând s` fie amenajate loft-uri fie comerciale, fie reziden]iale. De altfel, Lucian Manu are experien]` \n domeniul restaurantelor, el fiind \mpreun` cu so]ia sa [i Dinu Cism`rescu proprietar al lan]ului French Bakery. De asemenea, Lucian Manu, Dan Cism`rescu [i Tony Belizarie sunt antreprenorii care au deschis \n 2001 restaurantul Balthazar. Ce l-a f`cut pe Lucian Manu s` investeasc` 2 milioane de euro \n renovarea [i deschiderea Negresco? “Nu e clar? Uit`-te la cl`dire cât e de frumoas`! A fost dragoste la prima vedere”, poveste[te antreprenorul care a transformat un spa]iu din centrul Bucure[tiului neglijat ani la rând \ntr-o braserie cosmopolit`, ce re\nvie atmosfera Micului Paris. Fiecare milimetru al spa]iului a fost restaurat sau reinventat \n concordan]` cu ce a fost sau ar fi putut s` fie. Toate lucr`rile de finisaj au fost f`cute de arti[ti. Tâmpl`ria a fost f`cut` de un sculptor, sticl`ria [i vitraliile poart` semn`tura unui artist \n sticl`, feroneria a fost f`cut` de arti[ti români care lucreaz` sub tutela unui fierar francez, mozaicul cu foi]` de aur a fost realizat de arti[ti \n sticl` care lucreaz` [i metale pre]ioase. |n prezent, Negresco este aproape singurul loc din Bucure[ti unde exist` un bar de zinc, ca re\nviere a unei mode care la Paris reprezint` standardul de calitate [i autenticitate.

IMOBILIARE

De la deschiderea din noiembrie 2011 pân` \n prezent, au trecut pragul restaurantului aproximativ 40.000 de clien]i, cu o medie lunar` de aproximativ 4.000 [i estimarea ca \n a doua jum`tate a anului curent media s` ajung` la 5.000, pe baza eforturilor de fidelizare a clien]ilor Negresco. |n privin]a \ncas`rilor, \n primul an de activitate au dominat veniturile din activitatea de zi cu zi a restaurantului (75%), \n timp ce organizarea de evenimente a atras 25% din \ncas`rile Negresco. Primele luni de func]ionare au coincis cu definirea spa]iului [i a portofoliului cramei, \n timp ce pe partea de organizare de evenimente cererile au fost spontane. |ncepând cu aceast` toamn`, Negresco va organiza evenimente tematice [i pachete de baz` pentru evenimente corporate, pentru organizarea de petreceri private [i de sfâr[it de an.

FOTO: VALI MIREA

SUCH A LOVELY PLACE, HOTEL CI{MIGIU

Spa]iul \n sine era foarte bine \ntre]inut, noi am intervenit cu accente de contemporan, am creat senza]ia de spa]iu mai amplu prin albul pere]ilor [i am dat accente contemporane \n diverse zone \n care istoria casei se \mbin` perfect cu inova]ia timpurilor noastre.”

M`lina Florea, Managing Partner, Art Yourself

Biz

La 100 de ani de la inaugurarea ini]ial` a hotelului Ci[migiu, Hercesa, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari spanioli din România, a dezvelit anul acesta fa]ada noii cl`diri Ci[migiu, una din cele mai importante monumente ale Bucure[tiului de la \nceputul secolului XX, pe care a cump`rat-o \n 2005 [i la care \n aceast` toamn` urmeaz` s` fie \ncheiate lucr`rile de amenajare [i design. Lucr`rile de construc]ie, demarate \n 2009, au durat aproximativ trei ani [i au presupus o investi]ie total` de aproximativ 15 milioane de euro pe care Mauricio Mesa Gómez, directorul general al Hercesa \n România [i Bulgaria, estimeaz` c`, \n cel mai optimist scenariu, ar putea s` le recupereze \n zece ani. Nu exclude \ns` [i probabilitatea de a nu le mai recupera. “La cât de nesigure sunt lucrurile, nu se [tie niciodat`”, spune Gómez, care se afl` la primul proiect de acest gen \n România, spre deosebire de Spania, unde Hercesa are o vast` experien]` \n renovarea de cl`diri istorice. De[i lucr`rile pentru

IMOBILIARE

renovarea cl`dirii Ci[migiu nu au fost tocmai simple, necesitând demolarea integral` a interiorului [i refacerea structurii, cei de la Hercesa inten]ioneaz` s` repete experien]a [i cu alte cl`diri-monument din Bucure[ti. “Prospect`m [i suntem \n discu]ii pentru cump`rarea altor c`diri”, spune Maurico Mesa Gómez, care se declar` \ncântat de ideea de a aduce la via]` cl`diri vechi. Primul chiria[ al cl`dirii Ci[migiu este Institul Cervantes, care a ocupat o parte din parter, \ntregul mezanin [i o parte din primul etaj. Restul spa]iului de la primul etaj va fi dedicat unor s`li de conferin]e, iar la etajele 2-5 vor fi amenajate apartamente cu suprafe]e \ntre 40 [i 65 mp fiecare, aceasta fiind practic zona de aparthotel, de 4 stele, ce va fi operat de Hercesa printr-o companie din interiorul grupului. Restaurantul ce urmeaz` a fi deschis la

etajul 6 [i Ber`ria Gambrinus nu vor fi operate de Hercesa, acestea urmând a intra \n administrarea unor companii cu expertiz` \n domeniu. O parte din zona comercial` de la parterul cl`dirii a fost \nchiriat` de Humanitas, care va deschide acolo o libr`rie.

ART~ CONTEMPORAN~ CU NOTE INTERBELICE De anul trecut, peisajul artei contemporane s-a \mbog`]it cu un nou spa]iu de manifestare, prin deschiderea galeriei Art Yourself \n cl`direa aflat` \n proprietatea doamnei Lucia Pr`ji[teanu, construit` de Grigore Oghin`, ultimul pre[edinte al Cur]ii de Conturi din perioada regatului, [i proiectat` de fiul reputatului arhitect Ion D. Berindei \n 1939. Cei patru proprietari ai galeriei de art`, dintre care doi sunt [i implica]i activ \n managementul acesteia,

M`lina Florea [i Drago[ Farmazon, au investit aproximativ 100.000 de euro pe parcursul a dou` luni [i jum`tate, cât au durat lucr`rile de renovare. |nc`perile galeriei sunt largi, au tavane \nalte [i suprafe]e vitrate generoase. Toate acestea, pe fondul unui design interior contemporan, gândit astfel \ncât s` eviden]ieze farmecul arhitecturii neoromâne[ti din perioada interbelic`, dau spa]iului un rafinament aparte. Lucr`rile de restaurare au ]inut cont de arhitectura original` a cl`dirii, care a fost integrat` \n spa]iul contemporan de care galeria avea nevoie. “Spa]iul \n sine era foarte bine \ntre]inut, noi am intervenit cu accente de contemporan, am creat senza]ia de spa]iu mai amplu prin albul pere]ilor [i am dat accente contemporane \n diverse zone \n care istoria casei se \mbin` perfect cu inova]ia timpurilor noastre”,

Biz

IMOBILIARE

de mai multe vile \n poveste[te M`lina Florea, Bucure[ti. Consultan]ii de la Managing Partner al ESOP sus]in c` segmentul galeriei Art Yourself [i de pia]` al vilelor istorice a totodat` arhitectul care a fost mai pu]in afectat decât coordonat lucr`rile de cel al cl`dirilor de birouri restaurare. noi de criza imobiliar`, Intrarea \n galerie este pentru c` num`rul acestora marcat` prin \mbinarea este relativ limitat [i pentru vechiului cu c` ele au putut oferi condi]ii contemporanul prin mai flexibile. Totu[i, chiriile p`strarea [i eviden]ierea au sc`zut [i pe acest mozaicului original al segment de pia]` destul de casei montat \n anul mult. De exemplu, dac` o construc]iei [i prin re[edin]` bine restaurat`, accentuarea spa]iului de situat` \ntr-o zon` de stucco vene]ian alb pe cei prestigiu, se \nchiria \nainte doi pere]i. De asemenea, de 2008 cu 20 - 26 euro/ mansarda, zona de lounge mp/lun`, \n prezent chiria a galeriei, \mbin` stilul CINE CAUT~ CASE VECHI RESTAURATE? de prezentare este de 15 - 16 original al casei cu euro/mp/lun` [i, la materiale contemporane, Prin tradi]ie, palatele istorice, renovate cu grij` [i situate \n zone de • negocieri, proprietarii mai astfel \ncât fiecare element prestigiu, sunt cùtate de ambasade, pentru a servi atât ca sedii, pot sc`dea \nc` 10 - 15%. \l pune \n valoare pe cât [i ca re[edin]e de ambasadori sau consuli. |n plus, exist` [i vile vechi cel`lalt. Au fost p`strate Companiile din domenii specifice de servicii, precum casele de • mai mici, situate \n zone avocatur`, firmele de publicitate, institu]iile financiare [i culturale, gurile de aerisire ale firmele de resurse umane, cabinetele medicale de lux. mai pu]in cùtate, ale c`ror sobelor din pere]i, chiar cu chirii pot cobor\ pân` la rugina timpului, [i au fost • Companiile de servicii [i produse exclusiviste, care au nevoie de o anume imagine se orienteaz` spre vile cu personalitate, de cele mai 9 - 13 euro/mp/lun`. puse \n valoare realizând multe ori datând din perioada interbelic`, bine renovate, cu care s` |n baza de date a ESOP peretele pe care sunt se identifice (case de licita]ie, case de bijuterii). Consulting exist` peste pozi]ionate din material SURSA: ESOP Consulting 1.500 de vile \n Bucure[ti, structurat vecchio gri din care 20 - 22% le l`ptos. De asemenea, au reprezint` vilele vechi fost p`strate elementele de renovate. Printre cele mai mansarde ale casei – un petrecerea Absolut Vodka, evenimentul mari tranzac]ii pe segmentul caselor cu perete de c`r`mid`, bârne de lemn \n Caesar pentru lansarea unui ceas unic parfum de epoc` realizate de ESOP anumite zone –, toate aceste elemente \n lume realizat de Houblot, colec]ii Consulting \n ultimii doi ani se num`r`: fiind puse \n eviden]` de podea, pe private de p`l`rii Haute Couture ale \nchirierea unei vile de 870 mp, \n zona care s-a turnat vopsea epoxidic` gri Gabrielei Dumitran, dar [i evenimente Universitate, \nchiriat` de c`tre lapte. corporate sau private. compania financiar` Verida Credit Cele trei etaje ale galeriei g`zduiesc IFN, \nchirierea unei vile de 820 mp, lunar câte un artist. Parterul este CHIRII |N VILE RESTAURATE \n zona Ci[migiu, de c`tre Cabinetul dedicat arti[tilor contemporani Individual de Psihologie Ion Duvac, consacra]i, etajul 1 arti[ilor tineri Reprezentan]ii companiei de \nchirierea unei vile de 737 mp, \n cunoscu]i deja \n pia]a de art` consultan]` imobiliar` ESOP zona Unirii, de c`tre agen]ia de contemporan`, \n timp ce mansarda Consulting estimeaz` c` vilele vechi, publicitate Next Advertising, este rezervat` arti[tilor foarte tineri pe restaurate sau renovate, reprezint` \nchirierea fostului sediu al Ambasadei care galeria \i sus]ine [i promoveaz`. circa 20 - 22% din totalul vilelor de Siriei, o vil` istoric` de 728 mp, din Sunt expuse lucr`rile unor arti[ti \nchiriat care pot servi ca spa]ii de zona Lasc`r Catargiu, de c`tre un liceu precum Marcel Lup[e, Gheorghe Fikl, birouri. De regul`, proprietarii sunt privat ({coala European` Bucure[ti) [i Cristi Sida, Dorel Topan, Tajo, Diana investitori strìni, care provin din ]`ri \nchirierea unei vile de 570 mp, din Manole, Irina Broboan`, Beniamin unde exist` o cultur` a renov`rii zona Lasc`r Catargiu, de c`tre Popescu. Pe lâng` expozi]iile curente cl`dirilor vechi, care \n]eleg [i cabinetul de avocatur` Miculiti, ale galeriei, spa]iul g`zduie[te apreciaz` valoarea arhitecturii \n timp Shollenbarger, Angelo [i Asocia]ii. Biz evenimente mondene precum [i care [i-au construit \n timp portofolii 42

Biz

|n 2010 \ncepeau preg`tirile pentru lansarea primului brand propriu al PPD Rom창nia. La finalul unui parcurs de doi ani, timp \n care PPD [i Ogilvy au distilat la propriu cele mai bune variante de nume, design, ambalaj [i pozi]ionare, a rezultat Tazovsky. Drumul nu a luat \ns` sf창r[it. Povestea de abia acum \ncepe.

DE LOREDANA S~NDULESCU

BRANDING DISTILAT INTELIGENT

COMPANII

u]ini sunt cei care, \n recesiune, reu[esc s` aib` grij` de brandurile lor, s` le ]in` m`car pe linia de plutire, dar`mite s` construiasc` altele noi de la zero. Din categoria acestora din urm`, a celor pe care nu-i putem numi altfel decât curajo[i, fac parte PPD România [i Ogilvy România, clientul [i agen]ia care [i-au reunit for]ele timp de doi ani pentru a lansa pe pia]a româneasc` un nou brand de vodc`, Tazovsky.

BRANDING INTELIGENT De[i tr`im vremuri \n care totul se face pe repede \nainte, \n cazul de fa]`

Biz

nimeni nu s-a gr`bit. Atât clientul, cât [i agen]ia [i-au luat timpul necesar ca s` fac` totul ca la carte, temeinic, f`r` s` se pripeasc`, f`r` s` ard` etape. De la idee pân` la lansarea efectiv` pe pia]` a produsului, proiectul a trecut prin toate etapele necesare pentru a rafina \n cel mai elaborat mod. “Proiectul acesta ne-a reamintit c` este nevoie de multe distil`ri pân` la rezultate excep]ionale. Doi ani pare o perioad` \ndelungat`, \ns` nu este a[a. Este exact timpul necesar ca s` po]i distila toate propunerile, s` po]i

BRANDING

pia]a româneasc`, \n 2007, PPD România, membr` a grupului cipriot Photos Photiades Distributors, [i-a crescut portofoliul prin parteneriatul pe termen lung \ncheiat cu Diageo pentru branduri precum Johnnie Walker, Smirnoff, Bailey’s, J&B Rare. Ulterior, compania [i-a l`rgit portofoliul prin parteneriate pentru alte branduri premium interna]ionale (Camus Cognac, [ampania Lanson, vinurile Barton & Guestier). La momentul 2010, având un portofoliu diversificat de branduri interna]ionale, reprezentan]ii

Echipa Tazovsky Vodka: (de la stånga la dreapta): • Albert Nica, Executive Creative Director, Ogilvy Group Romånia • Nearchos

Papacharalampous, PPD Group

FOTOGRAFII: VALI MIREA

asculta consumatorul [i s` ajungi la produsul corect. Din nefericire, \n industria de publicitate nu prea avem timp de distilat [i e p`cat”, poveste[te Dani Macarie, Creative Director, Ogilvy România, agen]ia implicat` \n crearea [i promovarea noii m`rci. Povestea lans`rii brandului Tazovsky a \nceput \n urm` cu aproximativ doi ani, ca parte a strategiei PPD România, una dintre cele mai mari companii de marketing, vânz`ri [i distribu]ie de b`uturi alcoolice premium din ]ar`, de a-[i consolida pozi]ia. De la intrarea pe

• Despina Stoica, Client Service, Ogilvy Romånia • Dani Macarie, Creative Director, Ogilvy Romånia • Loredana Caradimu, New Business & Strategy Director, Ogilvy Group Romånia • Nikos Xystouris, General Manager, PPD Romånia • Cristian Simion, Group Creative Director, Ogilvy Romånia • Alina Praja, Director de Marketing, PPD Romånia • Florin Marcu, National Key Account Manager, PPD Romånia • Pitells David, National Sales Manager, PPD Romånia • Cristian Di]`, Art Director, Ogilvy Romånia

companiei au identificat ca poten]ial` direc]ie de cre[tere lansarea unui brand propriu. “A[a ne-a venit ideea”, poveste[te Nikos Xystouris, numit recent General Manager, PPD România. Au urmat apoi analiza pie]ei, studii pe consumatori, un pitch pentru alegerea agen]iei partenere, mult` munc`, dar [i investi]ii considerabile. Numai pentru cercetare, bugetul alocat a ajuns la 300.000 de euro pe parcursul celor doi ani. Studiile de pia]` derulate \n 2010 indicau faptul c` vodca este b`utura cu cea mai mare cre[tere a volumelor, iar \n interiorul categoriei, segmentul de vodc` premium accesibil` este cel care cre[te considerabil an de an, independent de criza economic`. A[a se explic` decizia strategic` a PPD de a pozi]iona Tazovsky pe acest segment. “{tiam c` vodca premium accesibil` are poten]ial de cre[tere. Nu ne-am bazat \ns` numai pe date statistice, ne-am \ndreptat aten]ia [i c`tre consumatori, c`tre ceea ce ei prefer`, c`tre comportamentul lor de consum. De la ei am identificat nevoia de a lansa un produs de calitate superioar`, la un pre] competitiv”, explic` Alina Praja, director de marketing la PPD România. Pia]` de vodc` este matur`, segmentat` \ntre mai mul]i juc`tori [i, spre deosebire de alte pie]e, are privilegiul de a avea consumatori educa]i, care cunosc foarte bine m`rcile existente \n pia]`, cu pozi]ion`rile de brand [i de pre] aferente. Având de-a face cu un astfel de consumator elevat, strategia a fost nevoie s` fie adaptat` corespunz`tor standardelor. “Esen]a brandului, transformat` ulterior \n sloganul «Intelligently distilled», este una destul de rafinat`, \ns` am avut norocul s` beneficiem de un consumator cu care am putut avea un dialog real, care [tie foarte bine ce \nseamn` de [apte ori distilat”, poveste[te Loredana Caradimu, New Business & Strategy Director, Ogilvy Group România. Brandul a fost construit pe baza experien]ei \n comunicare a agen]iei [i Biz

COMPANII

Echipa PPD [i Ogilvy \ntr-o sesiune de brainstorming a expertizei clientului, cu ajutorul celor mai noi [i performante instrumente strategice ale re]elei Ogilvy, date de cercetare solide – atât demografice cât [i legate de stil de via]` [i comportament de consum – [i un num`r impresionant de focus grupuri pentru a valida propunerile de ambalaj, nume sau pozi]ionare. La final a rezultat un brand perfect echilibrat \ntre legitimitatea conferit` de tradi]ia ruseasc` [i contemporaneitate. Numele are rezonan]` ruseasc`, vodca este produs` dup` o re]et` original` ruseasc`, \ns` restul elementelor – eticheta, culorile, \ntreaga campanie de comunicare – provoac` rigorile categoriei din care face parte. “Am creat un brand contemporan, [armant, spontan, creativ, pozitiv, \ndr`zne], prietenos, cu sim]ul umorului, care spune pove[ti, care nu copiaz`, care nu e conven]ional [i care iese din tiparele de comunicare ale categoriei sale”, descrie Loredana Caradimu rezultatul colabor`rii de doi ani dintre Ogilvy [i PPD. 46

Biz

“Tazovsky Vodka este primul brand propriu din portofoliul nostru [i o nou` provocare pentru PPD România, care intr` pe un segment de pia]` extrem de competitiv, cel al brandurilor premium accesibile. Este o pia]` matur`, cu o ofert` variat` [i cu produse bine stabilite, \n care vodca \[i adjudec` primul loc \n vânz`ri.” Nikos Xystouris, General Manager, PPD Romånia |ntreg universul de manifestare a brandului sparge tiparele clasice de comunicare ale categoriei de vodc` \n România, simbolic legat` de imaginea b`rbatului ultraputernic, care eman` masculinitate prin for]a fizic`. Spotul Tazkovsky propune o imagine a masculinit`]ii care se afirm` prin puterea min]ii. Promovarea brandului a \nceput prin toate canalele de media

clasice dar [i prin social media, \n special Facebook. Adi]ional mixului de media, vor fi integrate promo]ii \n spa]iile de retail [i HoReCa, precum [i activ`ri pentru crearea unor experien]e memorabile \n punctele de \ntâlnire cu consumatorii. La fel cum au [tiut c` nu se poate construi un brand \n grab`, atât clientul cât [i agen]ia sunt \n unanimitate de acord c` [i pentru a cre[te este nevoie de timp. Nu po]i ajunge la un brand mare peste noapte. Este nevoie de timp, resurse [i r`bdare, lucruri pe care ambele echipe sunt dispuse s` le aloce \n continuare. “Când clien]ii vor s` lanseze ceva repede, am o re]inere. |n cazul de fa]`, am fost pl`cut surprins s` v`d c` putem face totul ca la carte, cu implicarea noastr`, a agen]iei [i a echipei de la client, de la \nceput, \n tot procesul, inclusiv \n faza de creare a produsului”, poveste[te Albert Nica, Executive Creative Director, Ogilvy Group România. Din toate etapele parcurse [i pove[tile echipelor implicate ne este

BRANDING

“Ne-am sim]it privilegia]i s` lucr`m \n vremuri de criz` pentru construirea unui brand de la zero. Aceste ocazii sunt extrem de rare \n via]a unui om de marketing sau de comunicare. E fascinant c` am tr`it experien]a pe care brandul o propune consumatorilor s`i – distilarea inteligent`. Asta am f`cut timp de doi ani, \n tot procesul de crea]ie.” Loredana Caradimu, New Business & Strategy Director, Ogilvy Group Romånia

Florin Marcu, Alina Praja [i Pitells David (PPD Romånia) clar c` nu a fost un proiect f`cut pe fug`. Asta nu \nseamn` c` nu au existat termene limit` sau c`, la fel ca \n orice business, nu au fost stabilite obiective. Planul ce trebuie atins la 12 luni de la lansare este ca Tazovsky s` ajung` la o cot` de 10% din pia]a de vodc` premium accesibil`, iar peste trei ani s` atrag` 20 – 25% din cifra de afaceri a PPD România, care \n 2011 a atins 27 de milioane de euro. Tazovsky este un brand creat special ca s` r`spund` nevoilor consumatorului român, de aceea deocamdat` extinderea pe alte pie]e nu este o prioritate. “Obiectivul nostru este s` construim un brand mare aici”, spune Nikos

Xystouris, care prin acest proiect a avut [ansa s` experimenteze emo]ia de lucra pentru brandul propriu. “Este o experien]` diferit` fa]` de aceea de a reprezenta un brand interna]ional din portofoliu. |n cazul brandurilor str`ine, echipele locale de marketing \ncearc` s` realizeze o pliere pe nevoile consumatorilor. |n proiectul nostru nevoile au fost identificate \mpreun` cu consumatorii [i apoi a fost construit brandul Tazovsky”, precizeaz` directorul de opera]iuni, care al`turi de \ntreaga echip` se bucur` c` a avut [ansa de a fi parte a acestei ini]iative. “Am \nv`]at foarte multe lucruri cu fiecare etap` prin care am trecut. Cel

mai mult a contat faptul c` a fost un efort de echip` \n care am pus mult` pasiune [i devotament. Am beneficiat desigur [i de sus]inerea companiei mam` din Cipru, care are expertiz` \n lansarea de noi branduri”, precizaz` Nikos Xystouris. La cinci ani de la intrarea pe pia]`, PPD România [i-a completat gama de produse astfel \ncât s`-[i ating` obiectivele de cre[tere. “Cu noul brand, Tazovsky Vodka, avem un portofoliu complet de m`rci de b`uturi alcoolice, obiective ambi]ioase pe pia]a b`uturilor premium din România [i o strategie de business definit` pe termen lung”, afirm` Nearchos Papacharalampous, General Manager la PPD România din 2007 pân` \n prezent, promovat recent la nivel regional \n grupul PPD.

PRODUC}IE DISTILAT~ INTELIGENT Vodca Tazovsky este produs` \n Letonia, printr-un proces de distilare \n [apte pa[i, denumit` distilare inteligent`, \n baza unui proces de reguli stricte [i cronometrat atent, care transform` cele mai pure cereale \ntr-o b`utur` perfect echilibrat`. B`utura este disponibil` deocamdat` doar \n dou` versiuni de ambalaj (700 ml [i 1.000 ml). PPD România a \nceput distribu]ia vodcii Tazovsky la nivel na]ional din luna iulie, cu 55% din volumul total orientat c`tre retail [i 45% c`tre HoReCa, la fel cum sunt distribuite [i celelalte branduri din portofoliul companiei. |n mai bine de o lun` de la lansare, PPD a reu[it s` acopere 80% din unit`]ile de retail [i HoReCa din portofoliu. Biz Biz

Tinere]ea \ncepe la 40 de ani Chirurgia estetic` din Romånia trece de la interven]iile de \nfrumuse]are la chirurgia de \ntinerire. Dr. Adina Alberts, directorul general al clinicii Care Zone, are detalii despre cre[terea acestui domeniu [i cele mai solicitate servicii de chirurgie estetic` pe pia]a romåneasc`. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce domin` \n chirurgia estetic` din Romånia: chirurgia de \nfrumuse]are sau cea de \ntinerire? |n România a predominat ani la rând chirurgia de \nfrumuse]are. {i aici m` refer evident la perioada postdecembrist` [i mai ales la doua decad` a acesteia, când [i la noi industria frumuse]ii a explodat. Cauza a reprezentat-o profilul financiar al pacientelor clinicilor de chirurgie estetic`. Fiind servicii scumpe, pu]ine doamne puteau s`-[i permit` s` achite din salariu [edintele de \ntinerire. Mult mai multe erau tinerele care apelau la noi pentru m`rire de sâni, de buze sau mic[or`ri de nas ori de [olduri, de regul` aceste \mbun`t`]iri fiind achitate de iubi]i, so]i sau familiile lor \nst`rite. Treptat lucrurile s-au mai “a[ezat” [i la noi, a[a cum de altfel este \n toat` lumea, ponderea dintre cele dou` tipuri de opera]ii echilibrându-se. O alt` explica]ie ar putea fi [i urm`toarea: un lifting facial chirurgical, opera]ie care e cap de list` \n topul interven]iilor de \ntinerire, este o procedur` de mare anvergur`, atât pentru chirurg, cât [i \n privin]a capacit`]ii de refacere postoperatorie a pacientului. Este o opera]ie meticuloas` care necesit` mult` instruire [i r`bdare. Un chirurg are nevoie de câ]iva ani de training pân` cap`t` dib`cia necesar`, dup` studii, cursuri, workshopuri, mai toate \n str`in`tate. Este nevoie de o investi]ie substan]ial` \n propriile mâini. Prin 48

Biz

urmare a fost nevoie de câ]iva ani buni pentru ca genera]ia actual` de plasticieni s` se formeze la standarde europene. |n chirurgia de \ntinerire lucrezi cu ]esuturi care [i-au pierdut din elasticitate [i care uneori evolueaz` nea[teptat. Sunt persoane mai \n vârst`, adesea cu probleme de s`n`tate, la care apar mai u[or complica]ii de tot felul. Men]ionez din nou, pentru a se \n]elege bine, chirurgia estetic` este o specialitate medical` care se \nva]` [i se practic` doar \n medicina privat`. Nu exist` cursuri \n Universitate sau \n reziden]iat care s` te \nve]e cum se pune un implant, cum se face un lifting de frunte, cum se m`re[te o buz` sau cum se injecteaz` toxina botulinic`.

Care sunt cele mai solicitate interven]ii \n chirurgia estetic` la femeia de 40 de ani? 40 de ani este vârsta la care, la fa]`, \ncepe s` fie nevoie de retu[uri de \ntinerire. Zic retu[uri pentru c` \n jurul acestei vârste de regul` nu este nevoie s` intervenim dramatic. Apar primele riduri, care sunt fine [i se estompeaz` total cu o \n]ep`tur` de toxin` botulinic`. Apar mici depresiuni la cearc`ne [i/sau la [an]urile dintre nas [i col]urile gurii, pome]i, b`rbie. Acestea se pot umple u[or cu acid hialuronic. Dup` dou` [edin]e de injectabile, pacienta poate \ntineri cu 7-10 ani! Dac` ad`ug`m pentru tonifierea pielii câteva [edin]e de mezoterapie [i laser-

terapie, rezultatele sunt spectaculoase. Asta referitor la fa]`. Dac` lu`m \n discu]ie restul corpului, atunci trebuie s` vorbim de refacerea chirurgical` a sânilor, care la aceast` vârst` sunt de obicei afecta]i de sarcini, fie prin lifting de sâni simplu, f`r` implanturi, fie prin ridicare de sâni cu implanturi. De asemenea, sunt adesea necesare lipoaspira]ii sau abdominoplastii. Sunt necesare terapii multiple corporale, masaje, \mpachet`ri, endermologie pentru a preveni “l`sarea” pielii. Uneori aceste tratamente trebuie \ncepute \nainte de 40 de ani, pentru c` a[a e scris \n codul genetic al femeii respective. Alteori \ncepem abia pe la 45 de ani, din acelea[i motive. Un rol important \l au [i stilul de via]`, alimenta]ia, gradul de stres, fumatul, expunerea la soare.

Cine apeleaz` la serviciile clinicii dumneavoastr`? Cred c` fiecare doctor \[i are pacien]ii lui [i fiecare pacient \[i are doctorul lui. Nu pot face tratamente \n care nu cred. Nu pot modela siluete \ntr-o manier` care mie s` nu-mi plac`. Eu nu sunt medicul potrivit pentru paciente care \[i doresc implanturi de un kilogram. Am paciente de toate vârstele, de la 17 pân` la 70 de ani. Dac` vorbim de opera]ii, categoria de vârst` de 40 de ani nu iese cu nimic \n eviden]`. Dac` vorbim de injectabile, atunci pot spune c` cea mai mare parte a pacientelor mele se \ncadreaz` \n

INTERVIU

intervalul 35 - 50 de ani, pentru c` este vârsta la care injectabilele dau rezultate minunate. |nainte de 35 de ani, nu prea este cazul, cu excep]ia buzelor, iar dup` 50 de ani, dac` nu ai f`cut nimic pân` la aceast` vârst`, este prea târziu s` \ncepi cu injectabile. Trecem direct la lifting chirurgical. Din punctul de vedere al veniturilor, injectabilele sunt “ieftine” \n compara]ie cu opera]iile. Deci nu se eviden]iaz` cu nimic aceast`

Dr. Adina Alberts, director general, clinica Care Zone

categorie de vârst`, nici din aceast` perspectiv`. Singurul lucru important pe care trebuie s`-l [tim legat de aceast` vârst` este c` la 40 de ani trebuie s` \ncepem s` avem grij` de tenul nostru \ntr-o manier` mai elevat` decât simpla vizit` lunar` la cosmetician`.

Ce trebuie s` [tie o femeie de 40 de ani \nainte de a \ncepe o procedur` de chirurgie estetic`?

Nici mai mult, nici mai pu]in decât orice pacient care dore[te s` fac` o \mbun`t`]ire de acest fel. S` [tie exact ce se poate face, cam care pot fi rezultatele, care sunt riscurile, complica]iile, reac]iile adverse. De[i facem toate eforturile pentru ca toate detaliile procedurii s` fie oferite pacientelor noastre, exist` cazuri \n care apar divergen]e de opinie pe perioada vindec`rii. Fie c` pacientele \[i pierd r`bdarea, fie c` se obi[nuiesc mai greu cu “modificarea”. Rezultatul unei interven]ii chirurgicale apare abia la câteva luni de la opera]ie, al unei injec]ii de toxin` botulinic` la 8-10 zile, al unei terapii laser la dou` luni. Sunt proceduri care trebuie repetate, cum este transferul de gr`sime proprie, iar timpul dintre dou` repet`ri trebuie s` fie de cel pu]in [ase luni, pentru a l`sa timp suficient gr`simii transplantate s`-[i dezvolte re]eaua vascular`.

Cu ce a[tept`ri vin pacien]ii? Sunt dou` categorii de pacien]i din acest punct de vedere. Majoritatea se prezint` la consulta]ii cu o suit` de \ntreb`ri, dornici s` [tie cât mai mult despre metodele de remediere a problemelor, deschi[i c`tre colaborare cu medicul curant. Maniera de abordare este delicat`, prefer s` informez din plin [i s` trec la executarea interven]iilor ulterior, \ntr-o manier` gradat`, l`sând astfel pacientei timp de gândire [i de acomodare cu modific`rile [i cu medicul. Odat` ce s-a dezvoltat o rela]ie de \ncredere, lucrurile merg mai u[or [i pentru pacien]i [i pentru medic. Exist` [i pacien]i categorici, pu]in comunicativi, care aparent [tiu exact ce vor [i cu care este mai greu de lucrat. Am avut acum câ]iva ani o doamn` de peste 60 de ani care dorea o tonifiere chirurgical` a \ntregului corp [i care \mi desena singur` pe unde s` tai [i de pe unde s` scot pielea. Rezultatul ar fi fost dezastruos, \n urma interven]iei dorite ar fi fost acoperit` de cicatrice \n propor]ie de peste 70%. Era atât de vehement` \ncât ar fi semnat orice act prin care [i-ar fi asumat r`spunderea pentru rezultat [i ar fi achitat oricât. Aparent, pacienta ideal`, nu? Nu [i pentru mine. Onestitatea este esen]ial` pentru mine, \n general, deci o aplic [i \n rela]ia cu pacien]ii. Biz Biz

Energie din gunoi De[eurile municipale pot fi o resurs` pentru to]i. {tiu c` pare neobi[nuit [i nu ne \nchipuim c` gunoiul pe care \l arunc`m zilnic ar putea produce beneficii, dar ve]i afla cum o re]et` suedez` ne poate \mbun`t`]i semnificativ via]a. DE ALEXANDRU ARDELEAN DIN SUEDIA |N ROMÅNIA

ria[a construc]ie din sticl` se profileaz` ca un vajnic ap`r`tor al ora[ului Linköping, din Suedia. Are o arhitectur` modern` [i te-ai a[tepta ca, atunci când ajungi \n fa]a ei, s` g`se[ti altceva [i nu o simpl` fabric` care genereaz` energie termic` [i electricitate din de[eurile municipale colectate de la cet`]eni. Pentru c` este \mbr`cat` \n sticl`, seara este luminat` feeric, fiind de fapt un simbol al ora[ului suedez. Municipalitatea de aici a g`sit aceast` solu]ie eficient` de \nc`lzire, prin care de[eurile solide sunt colectate [i, printr-un sistem creat \n fabrica simbol al ora[ului, sunt transformate \n energie termic` [i \n energie electric`. Sistemul este extrem de eficient, c`ci duce pre]urile la niveluri foarte bune pentru popula]ia ora[ului. Fabrica este impresionant`, fiind una dintre cele trei existente la nivelul ora[ului Linköping, [i asigur` alimentarea a 90% din popula]ie cu energie termic`. Principiul este simplu: de[eurile sunt aduse la fabric`, apoi sunt arse \ntr-un boiler uria[, la o temperatur` minim` de 850 de grade Celsius. |n boiler, c`ldura e transferat` pere]ilor umplu]i cu ap`, care se transform` \n abur fierbinte ce pune \n mi[care o turbin` care, la rândul ei, opereaz` un generator ce produce electricitate. Odat` ce aburul a trecut prin turbin`, con]inutul de energie r`mas este utilizat \ntr-un condensator de c`ldur` [i apoi distribuit ca ap` cald` prin re]eaua de termoficare. Gazele trec din boiler \ntr-o sec]iune de cur`]are, iar apoi reziduurile decontaminate – constând \n principal din vapori – sunt evacuate pe co[. Cenu[a este preluat` pentru procesare [i extrac]ie de metale, iar funinginea este tratat` ca de[eu periculos. 50

Biz

O central` de cogenerare pe baz` de de[euri cu capacitatea de a trata 200.000 de tone de de[euri menajere pe an poate: • s` atrag` o investi]ie str`in` de 150 de milioane de euro • s` creeze aproximativ 300 de locuri de munc` • s` creasc` cantitatea de energie produs` din surse regenerabile, conform normelor UE • s` reduc` emisiile de gaze cu efect de ser` [i poate preveni emisiile de metan din depozitele de de[euri • s` reduc` cantitatea de de[euri din depozitele de de[euri • s` creasc` nivelul de recuperare a energiei

Principiul este extrem de simplu, dar foarte eficient [i are dou` avantaje majore: de[eurile municipale sunt folosite ca surs` de combustibil, iar al doilea este c` popula]ia are energie termic` la pre]uri foarte bune. De ce ne-ar interesa pe noi aceste procedee [tiin]ifico-fantastice pe care ]`rile civilizate le aplic`, având \n vedere problemele pe care le genereaz` energia termic` la noi? Aceste proiecte, care \n Suedia sunt deja tradi]ie, ar putea deveni realitate \n România, dac` municipalit`]ile vor fi de acord s` le implementeze. Un prim pas \n aceast` direc]ie a fost f`cut: compania suedez` Usitall s-a stabilit pe pia]a româneasc` [i a \naintat deja scrisori de inten]ie pentru aceste proiecte mai multor ora[e din România. Usitall este un dezvoltator independent de centrale de cogenerare pe baz` de de[euri, cu sediul \n Linköping, fiind \nfiin]at \n 2008 pentru a \mp`rt`[i know how legat de generarea de energie din de[euri. Municipalitatea Linköping de]ine Usitall prin compania regional` Tekniska Verken, furnizoare a mai multor

INOVA}IE

servicii de utilit`]i care \n 2010 a avut o cifr` de afaceri de 600 milioane euro [i aproximativ 1.000 de angaja]i. Pia]a principal` a companiei este Europa Central` [i de Est, având \n vedere c` \n aceste ]`ri exist` sisteme de termoficare asem`n`toare cu cele din Suedia. |n ceea ce prive[te eficien]a energetic` [i impactul redus asupra mediului, facilit`]ile dezvoltate de Usitall sunt printre cele mai performante din Europa. Dup` cum afirma Mattias Philipsson, CEO Usitall, ceea ce face compania este s` pun` la dispozi]ia municipalit`]ilor o solu]ie integrat` pentru a transforma de[eurile \n energie, inclusiv prin asigurarea p`r]ii financiare, la sfâr[it transferând ora[elor managementul proiectelor [i buna lor desf`[urare pe mai departe. “Avem planuri mari pentru Romånia [i am venit aici pe termen lung. |n ultimii patru ani am evaluat posibilitatea de a dezvolta aici cåteva proiecte care ar asigura produc]ia sustenabil` de c`ldur` [i electricitate, prin folosirea de[eurilor municipale pe post de combustibil regenerabil, generat local. Decizia de a coordona [i finan]a aceste proiecte va fi luat` \n condi]ii comerciale, dup` o evaluare atent` a fezabilit`]ii proiectelor [i cu sus]inerea municipalit`]ilor”, a declarat pentru Biz Mattias Philipsson. Acesta a mai spus c` ora[e precum Bucure[ti, Gala]i, Timi[oara, Ploie[ti sau Oradea, care au re]ele de termoficare extinse [i care produc cantit`]i mari de de[euri municipale, pot integra cu succes astfel de centrale de cogenerare din de[euri municipale, pentru a le oferi locuitorilor alternativa de a beneficia de energie regenerabil` la pre]uri foarte bune. Mattias Philipsson mai spune c` Usitall are un model de business care le permite s` acopere toate costurile [i riscurile dezvolt`rii proiectelor, care altfel ar fi fost suportate de sectorul public. “Totodat`, speciali[tii companiei coordoneaz` toate activit`]ile necesare implement`rii proiectului, de la ini]ierea lui pån` la momentul \n care centrala devine opera]ional`.”

CE URMEAZ~? Dac` \n Suedia sunt \n acest moment 32 de facilit`]i de produc]ie de energie din de[euri, \n Romånia \nc` ne chi-

nuim s` \n]elegem ce trebuie s` facem cu ele [i le arunc`m la groapa de gunoi. Aruncatul la groapa de gunoi este ieftin dar [i extrem de poluant pentru mediu, iar de[eurile nu sunt valorificate la valoarea lor. |n Romånia tona de de[eu depozitat` la groapa de gunoi cost` 10 euro, \n timp ce \n Suedia este de patru ori mai mult tocmai pentru a \ncuraja reciclarea. |n Suedia, doar 1% din de[eurile menajere ajung \n gropi de gunoi – restul este reciclat sau valorificat energetic. |n România, 99% din de[euri merg la groapa de gunoi [i doar 1% sunt reciclate. Cât despre folosirea lor pentru energie termic`, nici nu se pune problema. Romånia are [i obliga]ii legate de implementarea directivelor europene privind gropile de gunoi, dar [i promovarea energiei din surse regenerabile (directiva 20/20/20). |n plus, ceea ce face Romånia atractiv` pentru investitorii \n energie este c` ]ara noastr` are una dintre cele mai generoase scheme de certificate verzi din Europa. Iar transformarea de[eurilor \n energie ar putea primi \n jur de trei certificate verzi, ceea ce ar duce la o schem` financiar` extrem de \ncurajatoare pentru investitori. |n plus, Romånia dore[te ca pån` \n 2030 s` trateze 40% din de[eurile de pe pia]a noastr` \n facilit`]i precum cele din Suedia (ceea ce \nseamn` cam 4 milioane de tone anual), 35% s` fie reciclate, 15% s` fie transformate \n compost [i doar 10% s` fie duse la groapa de gunoi. |n acest moment, pe pagina de internet a Ministerului Mediului este afi[at` Strategia de implementare a directivei 31/1999, elaborat` \n 2004, astfel c` \n acest moment nu [tim exact care este stadiul la care se afl` gropile de gunoi din Romånia [i cåte din ele au fost \nchise sau urmeaz` a fi \nchise. Din aceast` perspectiv`, planurile celor de la Usitall se muleaz` perfect pe inten]iile din Romånia [i pe \mbun`t`]irea vie]ii cet`]enilor. Eforturile companiei suedeze sunt concentrate \n acest moment pe Gala]i, iar acum se poart` negocieri cu autorit`]ile locale pentru a se vedea \n ce condi]ii se poate construi la Gala]i o central` de valorificare energetic` a de[eurilor

municipale \n urm`torii doi sau trei ani, investi]ie estimat` la aproximativ 150 de milioane de euro. “Anul acesta negocierile s-au concretizat \n semnarea unei scrisori de inten]ie pentru dezvoltarea proiectului”, precizeaz` CEO-ul Usitall. Cu toate acestea, alegerile locale [i alegerea unei noi echipe au \ncetinit evolu]ia proiectului pe plan local [i acum oficialii suedezi fac demersuri pentru a ob]ine cåt mai repede acordul actualei conduceri. Mattias Philipsson mai spune c` \nainte de a decide s` investeasc` \n construc]ia acestei centrale, trebuie s` aib` garan]ia c` proiectul este unul fezabil. Primul pas const` \n identificarea unui cump`r`tor pentru agentul termic produs [i existen]a unui acord semnat care s` le garanteze achizi]ia. Actuala conducere a prim`riei Gala]i [i-a manifestat interesul \n proiect [i acum este a[teptat ca semnarea acestui Acord de Principiu s` ajung` pe agenda [edin]ei de consiliu. Dar au ap`rut dificult`]ile la nivelul autorit`]ilor române, nefamiliarizate cu sistemul de valorificare energetic` a de[eurilor [i nesigure \n leg`turile cu riscurile pe care acest proiect le-ar putea implica. “Dac` privim la experien]a vast` a Suediei \n dezvoltarea centralelor de producere a energiei din de[euri, am vedea c` aceste proiecte nu sunt doar dezirabile [i f`r` riscuri, ci sunt o condi]ie obligatorie pentru a respecta normele Uniunii Europene cu privire la managementul de[eurilor [i producerii de energie”, spune Mattias Philipsson. |n Linköping, pre]ul c`ldurii este la jum`tate fa]` de Bucure[ti. {i, dac` lu`m \n calcul venitul mediu pe care o familie \l are acolo comparativ cu cel de la noi, atunci ne d`m seama de avantajele imense ale unei astfel de investi]ii. “Nu pot garanta c` o astfel de central` ar t`ia \n jum`tate costul c`ldurii \n Bucure[ti, deoarece \n Linköping taxele pentru tratarea de[eurilor sunt mai mari, dar cu siguran]` pre]ul ar fi mai mic decåt cel pl`tit acum de consumatori. |n Suedia nu se acord` nicio subven]ie pentru energia termic`”, a \ncheiat CEO-ul Usitall. Biz Biz

BIOROMÂNIA Bine la produc]ie, r`u la consum România \[i cre[te considerabil suprafa]a cultivat` bio [i num`rul de produc`tori de profil de la an la an. {i vânz`rile de astfel de produse sunt \n cre[tere, dar consum`m de trei ori mai pu]ine produse bio decât media european`. DE OANA GRECEA

L 52

Biz

a fiecare supermarket sau hipermarket g`se[ti, de ani buni, un raion special dedicat produselor bio. Oamenii vin, se opresc, z`bovesc pre] de câteva minute [i citesc etichetele. Unii cump`r`, al]ii nu. Ezitarea lor arat`

c` produsele nu le sunt \nc` familiare. “Ponderea acestei categorii de produse r`mâne \nc` destul de sc`zut`, \ns` categoria a cunoscut o cre[tere semnificativ` de la an la an. De exemplu, \n primele [apte luni ale acestui an, vânz`rile \n num`r comparabil de magazine au fost mai mari cu cel pu]in 20% fa]` de cele din anul trecut”, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Tendin]a ultimei perioade se manifest` printr-un interes

crescut al consumatorilor fa]` de tot ce \nseamn` produs bio sau orice alt concept apropriat de produs natural, spun [i reprezentan]ii Cora. Pentru acest an, ace[tia estimeaz` c` vor dep`[i valoarea de 2,5 milioane de euro vânz`ri pentru aceast` categorie de produse. Totu[i, la rafturile bio din super [i hipermarketuri, cele mai multe produse provin din import (aproape 70%), chiar dac` suprafa]a cultivat` ecologic de români a fost \n cre[tere. Explica]ia

AGRICULTUR~

ar putea veni din faptul c` produc]ia necesit` deja alte investi]ii [i majoritatea fermierilor s-au orientat \ntâi spre o cultivare ecologic`, l`sând pe mai târziu procesarea. Pu]ini sunt cei care au \nceput direct cu procesarea [i asta doar dup` ce au v`zut exemplul celor din vest. Este cazul antreprenorului de la compania Petrasbio din Deva, care a realizat pe când lucra \n Irlanda de Nord \ntr-o brut`rie c` un anumit soi de paste – pastele ecologice – se pot face doar cu f`in` [i ap` de izvor (f`r` praf de ou` sau al]i aditivi). Astfel, el a deschis prima fabric` de paste ecologice române[ti. România de]ine doar 90 de unit`]i de procesare \n sistem bio, majoritatea fiind de procesare a mierii, mor`rit [i panifica]ie, paste, orez, lactate [i vinuri. |n re]ele de retail ori \n shopurile specializate pe produse bio (nici ele foarte multe), ponderea produselor autohtone este redus`. De exemplu, \n categoria produselor proaspete ponderea produselor române[ti este de aproximativ 14%, dup` cum spune directorul de marketing de la Carrefour. |n magazinul bio din Pia]a Amzei, unul dintre cele 4-5 deschise \n Bucure[ti, produsele proaspete exist` la raft, dar \n cantit`]i mici. O pondere important` de produse române[ti proaspete (ou` ecologice, unt, lapte [i ca[caval bio) se reg`se[te [i \n Cora. Practic, dac` e[ti un consumator permanent, trebuie s` \]i rezervi timp s` te aprovizionezi cu astfel de produse, pentru c` nimeni nu-[i risc` afacerea pentru a aduce cantit`]i mai mari. Este [tiut faptul c` produsele f`r` E-uri au un termen de valabilitate mai redus. Iar ca s` fie certificat`, hrana animalelor trebuie s` provin` dintr-un sol nepoluat [i netratat cu niciun fel de substan]e chimice. De ce am folosi astfel de produse, pentru care pl`tim, uneori, [i de trei ori mai mult decât pre]ul obi[nuit? Pentru s`n`tatea noastr`, ar fi r`spunsul scurt [i evident. Un exemplu bun ar fi laptele, produs aflat \n co[ul zilnic de consum. Cel din comer] con]ine E211 [i alte substan]e nes`n`toase. Laptele bio con]ine acizi gra[i de tip omega 3, care

ne protejeaz` \mpotriva afec]iunilor cardio-vasculare [i \ntârzie \mb`trânirea celular`, [i vitamina E care ne ajut` \n lupta cu colesterul.

CIFRE PENTRU BIOROMÂNIA

gic`, obligatorie pentru ca un produs s` poat` fi vândut sub aceast` marc` pe pia]a european`. Toate la un loc majoreaz` costurile de produc]ie cu aproximativ 60%. Pentru a acoperi cererea intern` [i extern`, ]ara noastr` ar trebui s` m`reasc` de aproape [ase ori suprafa]a cultivat`. Ca volum, produc]ia bio \n România dep`[e[te per total 250.000 de tone, \n condi]iile \n care la \nceputul deceniului era de doar 13.500 de tone. Cea mai mare parte a produc]iei ecologice române[ti merge la export – 95% din produc]ia vegetal` (inclusiv miere de albine) [i 80% din cea de provenien]` animalier` (lapte [i derivate), \n principal \n ]`rile Uniunii Europene.

Totu[i, de[i intrarea \n sistem poate p`rea facil` [i la \ndemâna celor care fac agricultur` pentru uzul propriu, nu este chiar a[a. Un fermier care vrea s` aib` produse [i produc]ie bio trebuie s` ob]in` un certificat de la un organism de inspec]ie privat. Trebui s` pl`teasc` o tax` anual` \ntre 100 [i 200 de euro [i s` primeasc` vizitele periodice ale unui inspector. Abia apoi se poate \nregistra la Ministerul Agriculturii pentru a primi sigla AE, garan]ia c` produsul vine din agricultura ecologic`. La o PRODUSELE BIO |N CIFRE ferm` viticol` de zece hec3.500 de produc`tori bio \n România tare, certificarea ecologic` 300.000 ha cultivate organic cost` 3.000 de euro, iar la 90.000 de animale crescute \n sistem ecologic una cu trei - cinci vaci de 4-5 magazine bio \n Bucure[ti lapte cost` 50 de euro. Dar, 2,5 milioane euro vânz`ri produse bio \n Cora pentru a primi banii, fermele sunt obligate s` men]in` agricultura ecologic` timp de cinci ani de la accesarea fondurilor. |n România sunt \nregistra]i \n prezent peste 10.000 de produc`tori bio, iar suprafa]a total` a culturilor ecologice a crescut de peste 10 ori din anul 2000 pân` \n prezent. La nivel european, Austria de]ine Exist` peste 300.000 de hectare de cele mai mari suprafe]e agricole biolop`[uni, cereale legume [i fructe cultigice. Astfel, 18,5% din suprafa]a agrivate \n acest sistem. Totu[i, spre comcol` a Austriei este biologic` [i 12,6% para]ie, Germania cultiv` organic din cea a Suediei este biologic`. Locul aproape un milion de hectare anual, trei este ocupat de Estonia, cu 10,5% adic` de trei ori mai mult decât noi. suprafa]a agricol` ecologic` din suNumai c` România export` materii prafa]a agricol` a ]`rii, urmat` de prime \ntr-o propor]ie mai mare decât Cehia, cu 9,4%. Raportat la num`rul produse procesate. Din cauza lipsei de locuitori ai ]`rilor, Austria este \n sectorului de procesare, percep]ia rotopul clasamentului la câ[tigurile mânilor este c` produsele ecologice, ob]inute din comercializarea alimentechiar dac` sunt bune, sunt [i foarte lor biologice. Fa]` de situa]ia de acum scumpe. Pre]urile mai mari sunt justi18 ani (1994), suprafa]a agricol` destificate prin produc]iile mai mici la hecnat` agriculturii ecologice din Europa tar (cu un randament redus cu a crescut de zece ori. Dac` \n 1994 20%-30%), costul ambalajelor speciale, aceasta reprezenta 1%, acum produsele din materiale reciclabile, plus cheltuiebiologice sunt ob]inute pe o suprafa]` lile suplimentare cu certificarea ecolode 9,3% din teritoriul european. Biz Biz

OPINIE

Noul consumator \n c`utarea produselor s`n`toase Cum se raporteaz` românii la ideea de “produs s`n`tos”? Cât de mult cânt`re[te atributul “s`n`tos” \n alegerea produselor de larg consum? Acesta este un fenomen \n cre[tere \n România, cu multiple modalit`]i de exprimare \n func]ie de nivelul de informare, educa]ie, statusul individului, dup` cum afirm` Adina Nica, Consultant Strategie The Network [i Fondator Open I Research. Pentru a \n]elege aceste lucruri, shop-ul de cercetare Open-I Research a realizat un studiu care se refer` la atitudinile românilor cu privire la “produse s`n`toase”, cu focus pe alimente [i cosmetice. O schimbare esen]ial` se produce \n prezent \n privin]a modului \n care românii se raporteaz` la mâncare. Am descoperit mai multe niveluri de manifestare a preocup`rii pentru s`n`tate.

NIVELUL 1: C~UTAREA LUCRURILOR SIMPLE Consumul de alimente simple, neprelucrate, cu con]inut mai mic sau chiar f`r` aditivi [i conservan]i. Este o concep]ie a unor oameni care sunt convin[i c` produsele ambalate de pe rafturile supermarketurilor sunt “pline de chimicale” [i atunci prefer` s`-[i procure hrana zilnic` din pie]e, direct de la ]ar` sau din produc]ie proprie, atunci când pot face acest lucru. |n cosmetic`, aceast` tendin]` se manifest` prin \nlocuirea cremelor [i a altor produse de \ngrijire cu produse simple, de baz` (crema de fa]` \nlocuit` cu ulei de m`sline, m`[tile cosmetice preparate \n cas` din diverse combina]ii de alimente: m`lai, miere, l`mâie, fructe, etc.). |n prevenirea [i tratarea unor boli, revin “leacurile b`be[ti”, nu mai dau 54

Biz

fuga la farmacie pentru cea mai simpl` r`ceal`, ci m` gândesc, cu ce am \n cas`, cum pot s`-i vin de hac. Este vorba despre actualizarea unui obicei mai vechi, de a folosi propriet`]ile plantelor, ierburilor, ca remedii pentru afec]iuni u[oare.

NIVELUL 2: GOANA DUP~ “F~R~” Produse “F`r` E-uri”, conservan]i, aditivi, coloran]i, “F`r` chimicale” etc. De[i ar prefera s` consume produsele direct de la produc`tor, având astfel garan]ia unui produs cât mai “curat”, cei mai mul]i, \n special \n mediul urban, nu au cum s` fac` acest lucru. De aceea, compromisul pe care \l fac este c` citesc ambalajul produselor [i caut` produse “F`r` E-uri”, conservan]i, aditivi, coloran]i etc. |n cosmetice, “F`r` parabeni” este o condi]ie simpl` pentru ca o crem` de fa]` s` intre \n lista de op]iuni, f`r` aluminiu, f`r` conservan]i, f`r` SLS. De aceea, cei mai mul]i produc`tori scot \n fa]`, pe ambalaj, acest lucru, ajutând astfel cump`r`torul s` ia o decizie cât mai repede.

NIVELUL 3: BENEFICII SUPLIMENTARE Adaosuri la produsul de baz`, menite s` ofere beneficii \n plus. Produsele pentru copii au neap`rat o specifica]ie

de genul „con]inut ridicat de calciu, fier, vitamina D”, mamele putånd oferi mai mult decåt [i-au propus copiilor lor, crescåndu-[i astfel stima de sine \n rolul de mam`. Dac` ne uit`m la produse pentru publicul larg, de exemplu \n iaurturi, Danone sunt cei care au venit tot timpul cu ceva \n plus, reu[ind s` transforme o categorie pân` atunci simpl`, iaurtul, \ntr-o surs` de beneficii pentru energie, digestie, cre[tere armonioas`. Produsele cosmetice se bat \n oferte de adaosuri de “antioxidan]i”, vitamine, acid hialuronic, promi]ând astfel nu numai \ntre]inere [i hidratare, ci [i solu]ii pentru \ntinerirea pielii [i reducerea ridurilor. Prezentarea pe ambalaj a beneficiilor suplimentare oferite de un produs este o practic` deja generalizat`, loc de inova]ie fiind \n ceea ce prive[te tipul de beneficiu oferit, mergând de la adaosuri simple pân` la cele mai sofisticate [i exotice.

NIVELUL 4: SOLU}II MAI “SOFISTICATE”: BIO, ORGANIC Este evident c` aceast` solu]ie aleas` de o ni[`, dar este o ni[` aflat` \n cre[tere. Prima este nevoia de a fi sigur c` produsul consumat este pur, f`r` niciun adaos, nemodificat genetic, astfel \ncât s` nu afecteze s`n`tatea. Cei care au aceast`

AGRICULTUR~

preocupare se remarc` prin faptul c` citesc enorm despre s`n`tate, despre efectele benefice ale mânc`rii bio, despre pericolul pe care-l reprezint` pentru s`n`tate procesele de cre[tere [i de prelucrare obi[nuite. Hot`rârea de a consuma un produs “absolut s`n`tos” este atât de mare, \ncât exist` oameni care traverseaz` s`pt`mânal ora[ul ca s` \[i fac` aprovizionarea cu produse bio de la diver[i furnizori sau [i-au f`cut o gr`din` la ]ar` [i pl`tesc pe cineva s` le-o \ntre]in` numai pentru a avea mâncare “bio”. Apoi, nevoia de a se sim]i speciali [i cu un pas \naintea celorlal]i, cump`rând ce

rea alimentelor, efectele subtile ale fiec`rui aliment \n parte.

este mai bun, fiind con[tien]i c` solu]ia aleas` este [i cea mai scump`. Este evident c` aceast` solu]ie e aleas` de o ni[`, aflat` \n cre[tere. |n aceast` categorie se \ncadreaz` cei care caut` solu]ii “pure” [i sunt dispu[i s` fac` un efort \n plus [i s` pl`teasc` premium pentru asta. Tot \n categoria solu]iilor mai sofisticate se \nscrie [i stilul de via]` “vegan”, care promoveaz` “hran` vie”, neprelucrat` termic [i f`r` origini animale. Adep]ii acestui stil se simt chiar ni[te mici “exper]i”, investesc timp [i energie \n a studia regulile de nutri]ie, combina-

NIVELUL 5: PRODUSE PRIETENOASE CU MEDIUL |NCONJUR~TOR

FOTO: VALI MIREA

Adina Nica este consultant \n re]eaua The Network [i fondator al shop-ului de research strategic Open-I Research

Pân` acum nu s-a pus problema “s`n`t`]ii” decât \n sensul direct, \n care, dac` m`nânci s`n`tos, e[ti s`n`tos. |n ]`rile avansate exist` \ns` din ce \n ce mai mult o preocupare pentru modul \n care produsele consumate afecteaz` mediul \nconjur`tor. Cump`r`torii vor s` [tie dac` metodele prin care sunt produse acestea sunt ecologice, dac` ambalajul folosit este biodegradabil, dac` nivelul emisiilor de CO2 \n procesul de fabrica]ie este acceptabil, dac` muncitorii care au lucrat la ob]inerea produsului respectiv au avut condi]ii decente de munc`, \n mediu netoxic. Acest mod de a privi lucrurile reprezint` un nivel cultural superior, cel \n care primeaz` dezvoltarea colectiv`, \n care binele individual este perceput ca strict legat de binele colectiv. Se urm`re[te astfel g`sirea unui echilibru \ntre respectul pentru natura [i nevoia de hran` a omului. |n România se poate vorbi despre o “ni[` \n ni[`” deocamdat`, cu o deschidere mai mare din partea genera]iei tinere. De[i exist` \nc` un segment semnificativ de consumatori ignoran]i, care cred cu convingere c` “toate alimentele au aditivi, dac` ar fi s` m` uit la ce con]in n-a[ mai avea ce mânca”, preocuparea pentru s`n`tate este una \n cre[tere, accesul la informa]ie este mult mai facil, consumatorul este mult mai educat [i mai riguros fa]` de acum câ]iva ani. Nu \ntâmpl`tor consumul de b`uturi carbogazoase a sc`zut semnificativ \n ultimii ani, iar \n ultimul an consumul de iaurt a crescut. Toate cele cinci niveluri ale preocup`rii pentru s`n`tate sunt \n cre[tere, creând astfel oportunit`]i pentru produc`tori de a g`si solu]ii [i a fi mai aproape de cerin]ele consumatorului, iar pentru branduri s` devin` mai tentice [i mai responsabile. Biz Biz

antreprenoriat Farmecul unei afaceri române[ti AICI {I PESTE HOTARE Produse \n România de peste 120 de ani, cosmeticele Farmec fac parte dintr-o afacere de]inut` de fo[ti angaja]i [i controlat` de familia Turdean. Diversificarea, prezen]a pe pia]a intern` [i intrarea pe pia]a extern` au permis firmei s` reziste cosmeticelor fran]uze[ti [i nu numai. DE OANA GRECEA

ircea Turdean are 43 de ani

[i, de când se [tie, cunoa[te universul Farmec. Sub conducerea lui Mircea Turdean, compania a \nceput s` vin` cu metode moderne de marketing [i s` dep`[easc` cu mult grani]ele Clujului. Din 2008 \ncoace, \n ciuda crizei financiare, compania a \nregistrat cre[teri atât privind indicatorii financiari, cât [i cotele de pia]` de]inute. “Ne-am optimizat mai bine procesele interne, am negociat mai avantajos [i chiar ne-am asumat riscul unui profit mai sc`zut decât cel estimat pentru a men]ine calitatea [i pre]ul produselor \n marja propus`”, spune Mircea Turdean. |n aceast` perioad` compania s-a axat pe lansarea de produse noi, adaptate nevoilor [i cerin]elor consumatorilor. De asemenea, Farmec a abordat o comunicare modern`, pe toate canalele, atât prin cele tradi]ionale, cât [i prin social media. “|n ceea ce m` prive[te, \n aceast` perioad` a trebuit s`-mi adaptez propriile concep]ii la situa]ia de criz` prin care trece economia româneasc`: reducerea costurilor, inclusiv a celor investi]ionale, \n condi]ii de cre[tere a productivit`]ii, asigurarea lichidit`]ilor \n firm`, concomitent cu un accent mult mai mare \n dezvoltarea [i promovarea produselor”, recunoa[te Mircea Turdean. Sentimental

Biz

modernizarea liniilor de produc]ie, amevorbind, cea mai mare \mplinire a sa este najarea spa]iilor de birouri, dezvoltarea c` lucreaz` \n mare parte cu echipa forde noi produse [i modernizarea gamelor mat` de tat`l s`u, care a fost peste 40 ani actuale cât [i pentru extinderea businesdirector la Farmec. “Sunt oameni pe care sului pe noi pie]e externe, cum ar fi cele \i cunosc de foarte mult timp [i de la care din Ungaria, Polonia, Ucraina [i, am avut de \nv`]at \n fiecare post pe care pe viitor, Rusia. l-am de]inut pân` \n prezent”, spune Pia]a extern` este o component` imTurdean. portant` a strategiei de business, chiar Strategia de marketing a companiei are dac` cea mai mare parte a cifrei de afaca principale obiective consolidarea ceri este reprezentat` \n continuare de pozi]iei pe pia]a local`, extrem de dinaveniturile realizate pe plan local. Pân` la mic`, cu mul]i juc`tori, dar [i p`trundeacest moment, exporturile au atins 10% rea \n re]elele moderne de retail din afara din cifra de afaceri de 26 milioane euro. ]`rii. “Legat de strategia de produse, acti|n prezent, produsele Farmec ajung \n vitatea noastr` este definit` prin intermepeste 40 de ]`ri din Europa, Asia [i Amediul a doi termeni de referin]`: inova]ie [i rica de Nord, unele dintre principalele re]ete originale”, mai spune ac]ionarul pie]e fiind Japonia, Liban, Emiratele companiei. Farmec lanseaz` constant Arabe Unite [i ]`ri din Europa, exportul produse inovatoare pentru ob]inerea fiind realizat printr-un num`r mare de celor mai bune formul`ri, astfel c` de]ine parteneri. Unul din obiectivele companiei \n portofoliu peste 400 de produse de vizeaz` consolidarea distribu]iei \n ]`rile \ngrijire personal` [i de \ngrijire a lodin jurul României, precum Ungaria, cuin]ei. |n 2011, ac]ionarii CIFRE au alocat peste un Farmec milion euro \n relocarea [i modernizarea sec]iei de Cifra de afaceri 2011: 26,2 milioane euro produc]ie a produselor de Cifra de afaceri 2012: 16,2 milioane euro cur`]enia casei [i achizi]ia de linii (pentru primele 7 luni) noi. Pentru anul acesta au fost Investi]ii 2011: 1 milion euro bugeta]i 600.000 euro, orienta]i c`tre investi]ii \n achizi]ia de Investi]ii 2012: 600.000 euro echipamente tehnologice noi [i

MIRCEA TURDEAN, director general, Farmec

Republica Moldova, Ucraina [i Polonia, care, de[i sunt apropiate teritorial de România, pân` acum lipseau din abordarea strategic` a companiei. Cel mai bine vândut produs al societ`]ii r`mâne Laptele Doina, lider pe segmentul produselor de cur`]are pentru fa]`, prezent pe pia]` ne\ntrerupt din 1966, ceea ce i-a creat notorietate \n rândul multor genera]ii, iar ast`zi una din 5-6 femei cump`r` acest produs pentru demachiere [i \ngrijire. La export, gamele

Gerovital Plant, Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan [i Gerovital H3 Evolution sunt la mare c`utare. COMPANIA NU ESTE DE VÂNZARE |n ultimii 20 de ani, compania a primit nenum`rate oferte pentru a fi cump`rat`, \ns` nu s-a dat curs acestor propuneri. Mircea Turdean spune c` proprietarii sunt lega]i de Farmec prin nenum`rate amintiri. “Nu avem niciun interes s` vindem, Farmec este o companie româ-

FOTO: VALI MIREA

neasc` 100%. Plus c` o asemenea decizie ar fi doar la dorin]a ac]ionarilor”, spune el. Pia]a produselor de \ngrijire a avut o evolu]ie pozitiv` an de an, chiar dac` cre[terile nu au fost de dou` cifre. |n perioada de criz`, cei mai mul]i produc`tori [i-au schimbat politicile de pre] [i s-au concentrat mai mult pe dialogul cu consumatorii. Farmec s-a axat pe lansarea de produse noi, adaptate nevoilor [i cerin]elor consumatorilor, [i [i-a concentrat aten]ia asupra intensific`rii comunic`rii pe toate canalele. |nc` de anul trecut Farmec a demarat campania de responsabilitate social` “Hai s` aducem România acas`”, prin care [i-a propus s` readuc` \n aten]ia românilor valorile autohtone autentice. Astfel, a \ncheiat un parteneriat strategic cu Comitetul Olimpic [i Sportiv Român (COSR) \n urma c`ruia Gerovital a devenit sponsor principal al Echipei Olimpice a României [i sus]in`tor al acesteia la Jocurile Olimpice din 2012. Pe lâng` sponsorizarea Echipei Olimpice, societatea sus]ine financiar [i echipa de baschet profesionist “U” Mobitelco Cluj-Napoca. CELE MAI FRUMOASE AMINTIRI Lui Mircea Turdean, directorul general al Farmec, \i place s` c`l`toreasc`, s` \[i petreac` timpul cu familia [i s` practice diverse sporturi. Una din cele mai mari pasiuni r`mâne \ns` universul Farmec, unde vine \n fiecare diminea]` cu pl`cere [i se bucur` c` are [ansa s` \nve]e sau s` descopere ceva nou. “|n business, m` bazez pe inova]ie, adaptabilitate [i cred \n munca de echip` cu tot ce presupune asta. {tiu c` e cel mai u[or s` spun adev`rul decât s`-mi bat capul s` inventez o minciun` pe care \n final s` m` mai [i chinuiesc s` nu o uit”, recunoa[te sincer Turdean. Antreprenorul are \nc` foarte vie \n minte amintirea vizitelor \n Farmec, când era de vârsta copiilor s`i. |i pl`cea s` vin` [i s` spun` la toat` lumea c` atunci când o s` fie mare, o s` lucreze la Farmec. “De[i Farmec este locul ideal \n care s` po]i \ncepe o carier` [i s` te formezi, prefer totu[i s` las la latitudinea copiilor mei s` \[i aleag` singuri drumul pe care vor s` \l parcurg` \n dezvoltarea personal` [i profesional`, dar \n adâncul sufletului sper s` ajung s`-i v`d lucrând aici”, a mai declarat investitorul. Biz Biz

O companie, dou` genera]ii, TREI ANTREPRENORI Se spune c` dac` \]i tai singur lemnele, \]i va fi de dou` ori mai cald. Familia Rizea folose[te lemnul prahovean pentru a mobila casele românilor de 21 de ani. Faptul c` reu[esc s` p`streze tradi]ia cu propriile for]e le aduce de dou` ori mai multe satisfac]ii. DE DRAGO{ L~Z~RESCU c`lduroas` de octombrie. Suntem \n localitatea Brebu, jude]ul Prahova, \n drum spre familia Rizea, care a dezvoltat fabrica de mobil` din pal Lemet [i lan]ul de magazine Lem’s. {oferul ne anun]` c` \n doar câteva minute vom ajunge la destina]ie. Anun]ul sù pare s` se confirme \n momentul \n care intr`m pe strada Lemet. Era primul indiciu al leg`turii strânse dintre businessul familiei Rizea [i comunitatea local`. Ne-am fi a[teptat s` fim \ntâmpina]i de un manager care \mbr`]i[eaz` schimbarea, hot`rât s` transforme totul \n jurul sù, \n persoana lui Alexandru Rizea. Am cunoscut \n schimb un antreprenor ferm, conservator, conectat strâns la propriul business [i la strategiile pe care le poate aplica pentru consolidare. Cu toate c` spiritul sù conservator \l tr`deaz` cu u[urin]`, seniorul familiei nu e genul de afacerist care-[i urmeaz` instinctul cu orice pre]. Pere]ii biroului sù sunt c`ptu[i]i cu c`r]i de management pe care le studiaz` cu un interes deosebit – \n special pe cele legate de criz` [i pozi]ionare pe pia]`. Pentru familia Rizea – Alexandru, capul familiei, \ncadrat la interviu de cei doi copii, Adrian Rizea [i Adina Ionescu – cuvântul “criz`” pare s` aib` un ecou difuz. |n \nc`perea \n care purt`m discu]ia nu se simte deloc gravitatea cuvântului. Motivul, potrivit celor trei, \l reprezint` investi]iile pe care familia le-a f`cut \n mod constant \n businessul pe care \l conduc, iar acum a sosit momentul

Biz

FOTO: VALI MIREA

ste o diminea]` nea[teptat de

ADRIAN RIZEA, ADINA IONESCU, ALEXANDRU RIZEA, proprietari, Lemet

ANTREPRENORIAT

\n care tot ce pot face e s` a[tepte rezultatele strategiei aplicate \n anii trecu]i. De[i sunt firi diferite [i v`d businessul cu al]i ochi, mai devreme sau mai târziu cei trei membri ai familiei ajung la un numitor comun \n privin]a tuturor aspectelor – o lec]ie \nv`]at` din c`r]ile de capitalism ale lui Alexandru Rizea.

deschide [i magazine proprii, f`r` a se dezice de la re]eta obi[nuit` – parteneriatul \n sistem franciz`. Prima unitate proprie este \n Câmpina, iar Adrian Rizea spune c`, din punctul de vedere al vânz`rilor, este magazinul num`rul unu al re]elei. De aceea, inten]ioneaz` s` deschid` un nou magazin \n Ploie[ti, aproape de cas`, pentru a putea fi supravegheat [i condus eficient de tân`rul antreprenor. Odat` cu acoperirea \ntregii h`r]i a României, num`rul de magazine Lem’s a suferit mici ajust`ri, pe fondul reloc`rilor. |n unele momente, acest num`r a sc`zut, ajungând \n acest moment la cota 101, \ns` suprafa]a total` de vânzare a crescut, \ntr-un efort sus]inut al familiei de a g`si spa]ii potrivite pentru expunerea gamei tot mai variate de mobilier.

NE|N}ELEGERI PRODUCTIVE De altfel, succesul de care se bucur` fabrica Lemet [i re]eaua de magazine de mobil` Lem’s s-a n`scut tocmai din divergen]a de opinii din sânul familiei. Alexandru Rizea a pus \ntotdeauna pre] pe procesul de produc]ie [i a fost, prin defini]ie, extrem de ata[at de fabrica de mobil` din pal din Brebu. Totu[i, succesul companiei pe care o conduce se CIFRE bazeaz`, \n mare Lemet m`sur`, pe re]eaua de 101 magazine Lem’s din ]ar`, Cifr` de afaceri 2011: 173 milioane lei prin care compania \[i vinde proCifr` de afaceri 2012: 207 milioane lei (estimare) dusele. Iar meritul extinderii Angaja]i 2011: 391 lan]ului de magazine \i apar]ine lui Adrian Rizea. “Eu nu m` gân- Angaja]i 2012: 463 disem la o re]ea de magazine atât Re]ea de magazine Lem’s: 101 unit`]i de mare. Adrian cu b`ie]ii de la Suprafa]` total` de vânzare: 65.000 mp marketing [i vânz`ri au stabilit Capacitate de prelucrare anual` Lemet: 360.000 strategia, tot ei au ales [i numele magazinelor – Lem’s”, explic` se- module de mobil` (2011) niorul. Familia Rizea a optat pentru deschiderea de magazine \n sistem franPRODUC}IE |N SERII MICI ciz` de la bun \nceput. Cu alte cuvinte, nu Produsele care ies pe u[ile fabricii din sunt proprietarii unit`]ilor, ci partenerii Brebu sunt mai avangardiste ca oriunor proprietari de magazine sau ai unor când. Acest lucru se datoreaz` moderchiria[i, c`rora le ofer` sprijin [i cu care niz`rii fabricii [i echip`rii cu o nou` \mpart beneficiile. Dezvoltarea al`turi de linie de produc]ie, pentru seriile mici. parteneri, [i nu prin propriile unit`]i, s-a Dac` la \nceputul anilor 2000 compadatorat lipsei de fonduri pentru a pune la nia producea exclusiv serii mari, famipunct o re]ea solid` proprie, \ns` rezultalia Rizea s-a v`zut nevoit` s` se tul pare s` fie unul de succes. Extinderea adapteze pie]ei [i s` produc` mobilier re]elei Lem’s a fost agresiv`, dup` cum cu o diversitate mai ridicat` pentru a ne explic` Adrian Rizea, director comernu pierde din cota de pia]`. cial la Lemet. “|n jurul anului 2005 am De[i Alexandru Rizea este num`rul \nceput o politic` de deschidere sus]inut` unu \n companie, contextul moderniz`rii a noilor unit`]i, iar criteriile de amenajare are \n centru un alt membru al familiei. a magazinelor nu erau prea stricte. Pe Adina Ionescu, fiica lui Alexandru, resparcurs, am \nceput s` triem partenerii. ponsabil` cu ac]iunile de CSR, medicina Acum avem ni[te principii dup` care muncii [i certificarea standardelor de calucr`m. Noi suntem cei care amenajeaz` litate, studia contextul acces`rii de fonmagazinele”, spune Adrian. duri europene pentru dezvoltarea Recent, familia Rizea a luat decizia de a companiei, iar \n momentul \n care

MOBIL~

Lemet s-a confruntat cu nevoia de a introduce o nou` linie de produc]ie, a profitat de ocazie pentru a-i propune tat`lui s`u accesarea fondurilor. |n colaborare cu o companie de consultan]` specializat`, Adina Rizea a pus la punct dosarul care a atras investi]ii de 6 milioane de euro \n fabrica Lemet, din care 3 milioane au reprezentat contribu]ia familiei Rizea, iar cealalt` jum`tate au fost finan]are european`. Cu ajutorul noii linii, fabrica Lemet a \nceput s` produc` o gam` mai variat` de mobilier, pe m`sura re]elei extinse de magazine. La ad`postul unor investi]ii \n linia de produc]ie, hale de depozitare [i magazine, care vor \ncepe s`-[i fac` sim]ite efectele \ncepând cu anul viitor, familia Rizea se poate gândi la trecerea grani]elor, \n special \n Ungaria [i Bulgaria. Adrian o face cu o u[oar` rezerv`, \ns` tat`l lui recunoa[te: “|n acest moment, tenta]ia pie]elor externe e mai mare ca oricând”. “Gama noastr` de produse e mai complex` acum. Pie]ele din jur sunt similare cu a noastr`, deci nu s-ar impune o ajustare a modelelor”, \l completeaz` Adrian. Pe o pia]` aflat` \n c`dere liber` \n ultimii ani, estimat` la aproximativ 700-800 milioane de euro (incluzând decora]iunile interioare), familia Rizea a[teapt` \nceputul lui 2013 pentru a porni ofensiva. Cei trei cred c` au [ansa de a dep`[i vânz`rile record din anul de aur 2008, când raportau o cifr` de afaceri de 249 de milioane de lei, \n pofida unei pie]e aflate \n continuare \n letargie. Confrunta]i \n leg`tur` cu o posibil` vânzare a companiei \n viitorul apropiat, antreprenorii Rizea par \n sfâr[it s` fie \ntru totul pe aceea[i lungime de und`: nu se pune problema unei astfel de decizii. Nu e vorba de contextul nefavorabil al pie]ei, de oportunit`]ile pe care le are compania sau de a[teptarea unor profituri consistente, ci despre faptul c` Lemet este o companie de familie, din toate punctele de vedere. Adrian e convins c` scenariul unui exit nu e unul realist: “Tata n-ar vinde nici dac` ar fi singurul care conduce compania. Vine de pl`cere la serviciu, nu simte obliga]ia de a face asta. Cum s`-i iei pl`cerea?”. Biz Biz

strategie Renun]a]i la regulile expirate! Dac` a]i \nceput planificarea pentru 2013, ar fi timpul s` schimba]i modul \n care construi]i strategia [i bugetele de marketing. Doar a[a ve]i putea readuce cre[terea pentru brandul vostru. DE PAUL GARRISON ajoritatea companiilor \[i \ncep acum planificarea pentru anul 2013, \n condi]iile \n care \n ultimul deceniu am trecut dintr-o criz` \n alta, cea mai rea dintre ele fiind criza economic` global` din 2008 – 2009, ale c`rei efecte \nc` le resim]im, \n grade diferite \n func]ie de industria [i de zona lumii \n care activ`m. Dar ce se va \ntâmpla de acum \nainte [i ce putem face ca s` nu fim prin[i pe picior gre[it? Paul Romer, profesor de economie la Universitatea din New York, a spus odat` c` e p`cat s` irose[ti o criz`. {i avea perfect` dreptate. Cu to]ii am f`cut tot ce am putut ca s` ne reducem costurile [i num`rul de angaja]i \n ultimii câ]iva ani, inclusiv \n 2012. Dar \n 2013, \n loc s` ne ocup`m de linia de plutire ca s` ]inem afacerea \n via]`, propun s` ne \ntoarcem la cre[terea veniturilor, pentru ca afacerea s` \nceap` din nou s` se dezvolte. Deja ie[im din criz` [i re\ncepem s` utiliz`m marketingul a[a cum trebuie, adic` pentru atragerea de clien]i noi [i pentru a vinde [i mai mult celor pe care deja \i avem. Ar trebui s` lu`m mai \n serios ideea de a reveni la modul de business dinainte de criz`, dar [i s` ne gândim dac` mai avem de-a face cu acelea[i limit`ri [i piedici care existau atunci. Cu alte cuvinte, s` profit`m de stilul de lucru din 60

Biz

timpul crizei pentru a sc`pa de unele reguli de marketing a[a-zis “care au suportat testul timpului”, dar care de fapt nu erau valabile de la bun \nceput.

mai eficient s` stabile[ti direc]ia strategic` [i unde vrei s` ajungi, iar apoi s` pui la punct planul care s` te ajute s` ajungi acolo. Numai dup` aceea \ncepi s` discu]i despre buget. Dac` locul \n care vrei s` ajungi este bine gândit \n termeni BUGET SAU PLANIFICARE? de volum poten]ial [i profituri, de obicei ACTIVIT~}I SAU REZULTATE? vei putea convinge managementul s`-]i De[i ini]ial planificarea strategic` avea ca aloce resursele necesare planurilor tale. scop punerea la punct a unui plan de Vestea bun` legat` de criz` este c` cre[tere [i ulterior a unui buget estimativ aceasta a sec`tuit bugetele. Din acest motiv trebuie s-o lu`m de PAUL GARRISON este profesor de la zero, de altfel ca la orice \ncemarketing [i fost decan al Central put de an. Stabile[te unde vrei s` European University Business ajungi, f`-]i un plan de drum, School, iar acum pred` la Maasapoi estimeaz` cam la cât se tricht School of Management Roridic` bugetul necesar \nf`ptuirii mânia [i Skolkovo School of planului. Mai mult, \n locul Management din Moscova. A lucrat abord`rii vechi care spunea c` \n marketing mai bine de 30 de ani. trebuie s` g`se[ti activit`]i penDe-a lungul carierei a lucrat la Proctru cheltuirea bugetului, s` ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de \ncerc`m o abordare complet publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de opus`, gândind \n termeni de reconsultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. zultate. Promo]ii, evenimente, campanii de publicitate, toate sunt numai care s` serveasc` respectivul plan, cu timni[te mijloace pentru atingerea unui pul situa]ia s-a inversat, c`ru]a fiind pus` scop. Rezultatele planului reprezint` \naintea boilor. Mult prea des planificabaza. Bugetul este numai indicatorul nirea \ncepe cu discutarea unui buget, iar velului de combustibil al ma[inii. Nu cred apoi se stabilesc activit`]i care s` justifice c` managerii r`mân vreodat` f`r` benbugetul asupra c`ruia am convenit mai zin` la jum`tatea drumului. Dar devreme. Acest lucru mi s-a p`rut \ntotadev`rata \ncercare este s` [tii unde tredeauna ilogic. E ca [i cum te-ai hot`r\ buie s` ajungi cu ma[ina [i care este cea unde vrei s` mergi ]inând cont de cât` mai eficient` rut`. benzin` ai \n rezervor. Mi se pare mult

AWARENESS-UL ESTE IRELEVANT Exist` oameni care [tiu cum te cheam`, dar asta nu \nseamn` neap`rat c` vor s`-[i petreac` timpul cu tine. La fel se \ntâmpl` [i cu brandurile. Valoarea este totul. Ideea c` brand awareness-ul ar fi fundamental este cauza unei risipe colosale \n materie de marketing [i comunicare. Numele [i logo-ul sunt irelevante. |n schimb, mult mai relevant este ceea ce faci, este oferta [i promisiunea pe care le faci consumatorilor. Acestea pot da relevan]` numelui [i logo-ului. Sigur, oamenii nu-]i vor cump`ra produsul dac` nu-]i cunosc numele. A[a, [i? S` presupunem c` ei \]i cunosc numele [i logo-ul. Tot nu vor cump`ra dac` nu vor fi motiva]i de valoare. Atunci când \]i planifici activitatea pentru anul viitor [i te gânde[ti la o sponsorizare, fii sigur c` activitatea e mai consistent` decât un logo pe marginea foii sau un afi[ pe care scrie eternul text “X, sponsor oficial al Y”. Nim`nui nu-i pas` c` e[ti tu sponsor, bine\n]eles \n afar` de compania sponsorizat` [i de CFO-ul t`u. Sponsorizarea [i toat` comunicarea asociat` cu aceasta trebuie activate \n a[a fel \ncât s` creasc` valoarea de brand [i s` determine inten]ia [i comportamentul de cump`rare. Dup` care ia m`sur`torile referitoare la brand awareness [i arunc`-le, o dat` pentru totdeauna, \n co[ul de gunoi al marektingului.

crearea, livrarea [i comunicarea valorii \n ochii clientului atunci când \[i face treaba de zi cu zi la serviciu.

ATL, BTL - NU MAI CONTEAZ~ Aceast` preocupare pentru marketingul ATL sau BTL, pe care de altfel prea pu]ini o \n]eleg [i \n leg`tur` cu care oricum fiecare trage linia altfel, a fost \ntotdeauna o risip` colosal` de energie.

acest lucru se \ntâmpl` pentru c` ai pierdut tu leg`tura cu ei – probabil cam atunci când ai \nceput s`-]i irose[ti timpul urm`rind cu aten]ie ce face concuren]a. Problema nu este atât dac` produsul t`u se diferen]iaz` de concuren]`, cât dac` oferi clien]ilor mai mult` valoare decât concuren]a. Dac` te diferen]iezi prea mult, po]i ajunge s` r`mâi f`r` business.

AFAR~ CU REGULILE VECHI! REGULI VECHI

REGULI NOI

|ntâi stabile[ti bugetul

Bugetele, mai târziu. Deocamdat` ne ocup`m de planuri strategice

Focus pe activit`]i

Focus pe rezultate

Awareness-ul este baza

Awareness-ul este irelevant – clien]ii trebuie s` \n]eleag` valoarea de brand

Marketingul este un departament func]ional focusat pe comunicarea de brand

Marketingul este treaba tuturor [i are la baz` cre[terea afacerii

ATL [i BTL

Peste linie, sub linie – nu mai conteaz`, focusul trebuie s` fie pe conexiuni pe parcursul \ntregului proces de cump`rare

Diferen]ierea [i competi]ia

Nu mai este vorba despre competi]ie; dac` \]i \n]elegi mai bine consumatorul, va rezulta [i o ofert` mai bun`

E timpul s` renun]`m la cele dou` sintagme [i la tot ceea ce \nseamn` sau nu \nseamn` ele. Mult mai potrivit` mi se pare conexiunea cu clientul pe parcursul \ntregului proces de vânzare. De asemenea, g`sesc mai potrivit` [i focusarea pe ceea ce trebuie comunicat [i pe locul [i momentul \n care s` se declan[eze inten]ia de cump`rare (\nc` din afara mediului de vânzare), comportamentul de cump`rare (\n mediul de vânzare) sau satisfac]ia [i sus]inerea (postvânzare). Aceste este modul \n care \]i construie[ti brandul [i \n care faci bani.

Când am lucrat la Coca-Cola aveam o regul` cu echipa mea: s` nu vorbim niciodat` despre Pepsi \n timpul programului. Dac` voiam s` discut`m seara sau \n weekend despre ce f`cea sau nu f`cea Pepsi, foarte bine, dar la lucru focusul trebuia s` fie pe consumator. Trebuie s`-]i \n]elegi consumatorul mai bine ca oricine, s`-i anticipezi nevoile mai bine ca oricine, s`-i satisfaci a[tept`rile [i s`-]i respec]i promisiunea f`cut` prin ofert` mai bine ca oricine – [i concuren]a va disp`rea ca prin farmec. 2013 o s` fie un an mare. Haide]i s`-l facem [i mai mare \ntorcându-ne la ceea ce ar fi trebuit s` fie dintotdeauna marketingul: toat` organiza]ia creeaz`, construie[te [i livreaz` valoare pentru clien]i. Cine va face din aceasta focusul neab`tut al planific`rii pentru 2013 va savura rezultatele. Biz

MARKETINGUL ESTE TREABA TUTUROR Este \n regul` s` ai un department de marketing [i s`-l umpli cu profesioni[ti \n materie de crearea, construirea [i comunicarea valorii de brand. Dar s` la[i un lucru atât de important cum este succesul companiei numai \n seama unui grup de oameni nu mi se pare o idee bun`. Mult mai potrivit este s` pui accent pe marketing [i valoarea de brand la nivelul \ntregii organiza]ii. Gânde[te-te cum s` adaugi [i mai mare valoare pentru client [i \ncurajeaz` tot angaja]ii s` se gândeasc` [i ei la acela[i lucru. Este de-a dreptul incredibil ce se poate \ntâmpla atunci când majoritatea oamenilor din organiza]ie \n]eleg de ce clien]ii cump`r` produsul. Folose[te-te de aceast` \n]elegere a fenomenului ca de o ramp` de lansare a modului de gândire conform c`ruia orice angajat de la orice nivel \[i poate aduce contribu]ia personal` la

NU MAI FI}I OBSEDA}I DE CONCUREN}~ Indiferent dac` vânz`rile companiei tale cresc sau scad, acest lucru nu are nicio leg`tur` cu concuren]a. Câ[tigi sau pierzi \n func]ie de rela]ia pe care o ai cu clien]ii. Dac` concuren]a \]i fur` clien]ii,

Biz

Lucian Georgescu [i GAV, acceleratorii de con]inut Lucian Georgescu refuz` eticheta de publicitar. A fost [i va r`mâne un creator de con]inut, nu de ambalaj. La mai bine de 20 de ani de când intra \n tumultuoasa industrie a advertisingului, nu mai poate s` fac` publicitate, pentru c` termenul e deja perimat. Ne propune \n schimb o nou` defini]ie [i un nou model de agen]ie. DE LOREDANA S~NDULESCU

AV a trecut printr-un amplu proces de renovare \n ultimul an. Dup` ce a lansat [i promovat primul s`u film, “Tat`l fantom`”, \n calitate de scenarist [i regizor, Lucian Georgescu a revenit \n industria de publicitate [i s-a apucat s` renoveze agen]ia pe care a fondat-o \n urm` aproape cu zece ani. GAV nu mai este acum “o agen]ie de publicitate” [i nici nu vrea s` devin` prin restructurare doar o “agen]ie de online”.

Ce \nseamn` “renovarea GAV”?

Dup` o pauz` dedicat` aproape exclusiv cinematografiei, ce a determinat \ntoarcerea la publicitate?

Cum este organizat` agen]ia acum? Ce noi colegi ave]i \n echip` [i care sunt ariile lor de expertiz`?

Cred c` termenul de “publicitate” trebuie reconsiderat. |n 2003, când am plecat de la BBDO, dup` un deceniu hiperactiv de advertising, nu mai voiam publicitate – am \nfiin]at atunci prima [i pentru mult` vreme singura companie specializat` \n marketing cultural din România – un falanster, e adev`rat, dar ce utopie frumoas`! Eram obi[nuit s` lansez un concept pe care ceilal]i nu \l \n]elegeau, dar care a dat roade mai târziu (vezi Capitala Cultural` European` 2007, pe care eu o consider singura campanie real` [i eficient` de brand de ]ar` [i prima care a pus pe tapet \n mod vehement [i original o marc` na]ional` cu awareness mondial – Transilvania). Ast`zi, prin lansarea unui nou concept de agen]ie propun [i o nou` defini]ie a publicit`]ii.

P`str`m nucleul echipei de crea]ie conduse de Marius Ro[u, vechiul meu partener. La \nceputul lui 2012 am grefat pe aceast` structur` viguroas` [i creativ` implantul digital, sub coordonarea lui John Riley, veteran al comunic`rii ca [i mine [i, nu \n ultimul rând, cineast el \nsu[i. Aproape jum`tate din colegii mei au studiat sau f`cut cinema. GAV 2.0 este a[adar o alc`tuire supl`, flexibil`, un altoi tân`r pe un trunchi clasic, s`n`tos, de pe care am \ndep`rtat usc`turile. Nu exist` departaj`ri sistemice sau o desp`r]ire rigid` \n departamente, iar online pentru noi nu \nseamn` decât o nou` platform` pentru accelerarea con]inutului pe care \l gener`m. Iat` de ce avem acum \n echip` [i noile pozi]ii de Creative Technology Officer, Content Manager, Social Media Expert sau Web Manager, dar asta nu \nseamn` c` suntem “\nc` o agen]ie de

Biz

Am reflectat asupra ra]iunii noastre de a fi [i am fost ilumina]i de un adev`r simplu, \n]elegerea c` nu trebuie s` facem nimic altceva decât ceea ce [tim noi s` facem cel mai bine – crea]ie de con]inut. Atunci am c`p`tat [i relaxarea necesar` \n]elegerii noilor media, am transformat b`trâna agen]ie \n versiunea digital` & beyond, f`r` ca asta s` impieteze asupra sufletului nostru “clasic”.

digital”. GAV a \nt`rit \ns` \n ultimele luni mai ales echipa de Client Service. Venirea Alinei Ghi]` (ex-Odyssey [i BBDO) \n pozi]ia de Group Account Director [i angajarea primului Digital Project Manager vor face \n scurt timp diferen]a \ntre b`trânul [i noul GAV.

Ce loc \[i g`se[te GAV \n peisajul industriei de publicitate din România? Creator [i “accelerator” de con]inut. O pozi]ionare imbatabil`. Am trântit oul lui Columb pe mas` [i oricine, mare sau mic, independent sau afiliat va veni s` revendice un loc va fi \ntotdeauna doar al doilea dup` GAV! De vreme ce aceast` pozi]ionare ne permite s` nu fim \n competi]ie cu nicio agen]ie, ne oferim serviciile inclusiv agen]iilor de publicitate [i nu \n ultimul rând clien]ilor care g`sesc la noi solu]ia eternei probleme: “accelerarea” con]inutului pe care ei \l de]in \n portofoliu – propriile produse [i servicii.

Ce clien]i are GAV la ora actual`? A fost un an dedicat schimb`rii [i construc]iei interne. Am p`strat \ns` conturile majore – Mercedes-Benz, Intersport, Billa, Raiffeisen Leasing –, iar \n ceea ce prive[te câ[tigurile, acestea au fost mai degrab` calitative decât cantitative. |n afar` de New Look, singurul cont câ[tigat \n urm` cu un an, a[ numi alte dou` conturi: Longanesi – casa editorial` italian` pentru care producem ceva cu totul ignorat pe pia]a

STRATEGIE PUBLICITATE

Care este paleta de servicii pe care o poate acoperi GAV acum? Care este punctul vostru forte? Cre`m [i producem con]inut. Sau “acceler`m” con]inut deja existent, \l \mbun`t`]im, \l perfec]ion`m, \l multiplic`m, \l disemin`m. Livr`m rapid

[i la calitate superioar`, punctul nostru forte este reprezentat de web videos, de la zona cuminte pân` la extrema viral`. Adic` toate nuan]ele, registrele, stilurile. Aici se \ncadreaz` [i produc]iile Sector 7 din acest an, premiate recent la Webstock, “M`-ta are cratim`!” [i “C`r]i! Te fac neprost”. Legendarul Sector 7 a fost fondat de John Riley, Head of Digital la GAV, [i este un brand de entertainment special, parte a GAV, f`r` a avea o imixtiune creativ`, pentru a le l`sa independen]a de care viralul are nevoie. Sector 7 este o echip` independent`, coordonat` de John Riley [i Alex Cote]. Succesul se datoreaz` \ns` \ntregii echipe, incluzând aici actorii, operatorii de imagine, recuziterii [i ceilal]i membri ai Sector 7.

[i eficient, pe orice tip de platform` de comunicare, clasic` sau new media, iat` de ce oferta noastr` de servicii trece dincolo de frontierele fizice ale ]`rii (vezi cazul Longanesi, mai sus). Excel`m \ns` \n expresia audiovizual` a con]inutului, fiind o echip` de creatori vizuali \n primul rând, facem con]inut editorial, broadcasting, cinema. Iar, pentru c` putem crea [i produce cu costuri reduse

Unii spun c` publicitatea e matematic`, al]ii c` e o art`. Ce este totu[i publicitatea? Niciuna, nici alta. Cred mai mult \n viscere [i testicule decât \n cercetare, \n viziune decât \n strategie, \n calculi (biliari) decât \n calcul, \n empiric decât \n ra]ional, iat` de ce din acest punct de vedere cred c` publicitatea ar fi, da, mai apropiat` de art` decât de [tiin]`. Dar cu siguran]` mai aproape de “arta cu tendin]`” mai degrab` decât de “art` pentru art`”, ca s` repet celebra dihotomie care nu mai constituie o dilem` ast`zi. Personal vorbind \ns`, publicitatea reprezint` tinere]e irosit`.

La 20 de ani distan]` de momentul când debuta \n industria aceasta, ce (mai) are publicitarul Lucian Georgescu de spus?

LUCIAN GEORGESCU, Managing Partner, GAV

FOTO: VALI MIREA

româneasc`, “book trailers” – [i Vodafone pe partea de marketing cultural.

P`i \n primul rând sunt peste 20 de ani deja... din p`cate! |n al doilea rând, dac` citi]i atent cele de mai sus, ve]i vedea c` am spus deja multe – mai ales provocarea pe care o arunc defini]iei publicit`]ii. |n al treilea, dar nu neap`rat \n ultimul rând, Lucian Georgescu refuz` eticheta de publicitar. Am fost [i r`mân un creator de con]inut, nu de ambalaj. Din acest punct de vedere mai am multe de spus [i asta m` reconciliaz` cu noile forme de comunicare. Digitale sau nu, virtuale sau palpabile, \n benzi desenate sau 3D, pove[tile nu mor niciodat`. {i nici povestitorii. Biz Biz

ANTRENAMENT ROMÅNESC LA EXPORT Dac` la fotbal sezonul transferurilor s-a \ncheiat, \n training pare c` abia a \nceput. Doar c` e vorba de transferul de know how al companiilor române[ti de profil c`tre pie]ele externe. DE OVIDIU NEAGOE 64

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

]ar`, dar [i cu parteneri de afaceri de pe pia]a local`. De aceea, nici a[tept`rile furnizorului nu sunt mici. |n primul an de activitate, furnizorul de training romån estimeaz` c` subsidiara va atinge o cifr` de afaceri de 500.000 de euro, iar pån` la finele anului viitor portofoliul de pe pia]a din Moldova va cuprinde 20 de clien]i. “Lumea afacerilor din Republica Moldova este \n continu` expansiune”, spune Costea Dumitrescu, fondator al Ascendis. “Din ce \n ce mai multe companii sunt \nfiin]ate sau se afl` \n curs de dezvoltare \n aceast` zon`, fie afaceri locale, fie filiale ale unor multina]ionale. Acest proces de tranzi]ie nu este unul u[or, iar nevoia de \nv`]are [i dezvoltare profesional` ocup` un loc important pe lista de priorit`]i a oric`rui manager”, adaug` Dumitrescu. {i cum cel mai important factor atunci cånd “antrenezi” angaja]ii dintr-un mediu de business str`in este ancorarea \n realit`]ile locale, echipa Ascendis din Republica Moldova va fi format` din exper]i de pe pia]a local` (momentan trei traineri din Moldova, la care potrivit companiei se vor mai ad`uga \nc` trei pån` la sfår[itul acestui an), dar [i din traineri cu cuno[tin]e de pe pia]a romåneasc`. Cu pa[i mici, dar siguri, “antrenamentul” romånesc destinat mediului de afaceri cucere[te noi pie]e.

PRIMII PA{I LA VECINI

ompaniile vara nu dorm, cel pu]in nu furnizorul local de training [i servicii de consultan]` Ascendis. La finele lunii trecute, compania a anun]at extinderea \n capitala Republicii Moldova, Chi[in`u, unde [i-a deschis prima filial` din afara grani]elor. Extinderea spre statul

vecin nu este una \ntåmpl`toare, limba [i cultura comune fiind elemente care favorizeaz` p`trunderea pe o pia]` cu poten]ial mare de cre[tere, mai ales \n perspectiva integr`rii \n Uniunea European` a statului vecin. Mai mult, \n ultimii [ase ani, compania Ascendis a derulat o serie de proiecte punctuale \n Chi[in`u \mpreun` cu clien]i din

Criza a lovit din plin pia]a local` de training, iar companiile nu au stat prea mult pe gånduri [i au redus sau chiar au sistat bugetele dedicate dezvolt`rii personale a angaja]ilor. Actualmente, valoarea anual` a pie]ei de training este estimat` de speciali[tii din industrie \ntre 20 [i 25 de milioane de euro. |n Bulgaria, pia]a de training atinge o valoare de 8 milioane de euro pe an, \n timp ce \n Serbia urc` la 6 milioane de euro, iar \n Republica Moldova se situeaz` la mai pu]in de 2 milioane de euro pe an, dar toate sunt ]`ri cu o popula]ie mult mai mic` decât a României. |n Romånia, 39,5% dintre companiile care au participat la studiul “HR Outlook 2011” realizat de HR-Club au precizat c` Biz

au alocat \n ultimul trimestru al anului trecut o sum` mai mare de 200 de euro pentru programe de training. Mai mult, tot potrivit raportului realizat de asocia]ia profesioni[tilor \n resurse umane, \n ultimul trimestru al anului trecut 32,4% dintre responden]i au precizat c` bugetul

timp furnizorii locali de training care mizeaz` pe cartea expansiunii sunt nevoi]i s` adapteze [i s` personalizeze programele oferite realit`]ilor economice locale. “Companiile mari prefer` s` deruleze programe de training unitare \n toate ]`rile \n care

CUM AU |NV~}AT ANGAJA}II ANUL TRECUT? Metod`

Training intern Training extern Rotirea posturilor E-learning Coaching [i mentoring intern Blended Learning Coaching [i mentoring extern Programe MBA

70,9% 62% 36,1% 23,4% 31,6% N/A 13% N/A

84,1% 77,1% 47,8% 31,3% 41% 19,2% 20,7% 2,8%

77,1% 69,8% 44,2% 31,5% 42,7% 15,6% 16,9% 5,9%

73% 55,9% 42,2% 47,4% 34,7% 30,6% 14,6% 3,9% Surs`: HR-Club

ANTRENAMENTE EST-EUROPENE }ar` Romånia Bulgaria Serbia Republica Moldova

Valoarea pie]ei de training

Buget alocat managementului*

Buget alocat altor pozi]ii*

20 mil. euro 8 mil. euro 6 mil. euro 2 mil. euro

400 360 300 230

250 225 150 100 *|n euro, anual pe angajat

destinat dezvolt`rii profesionale a salaria]ilor a fost mai mic decåt cel estimat ini]ial [i numai 13,2% au declarat c` bugetul a dep`[it estim`rile. “Situa]ia \n Bulgaria este destul de asem`n`toare, cu o varia]ie de 10% \n minus, \n timp ce \n Serbia \nregistr`m valori de aproximativ 300 de euro pe an pentru manageri [i doar 150 de euro pe an pentru alte pozi]ii, iar \n Republica Moldova investi]ia \n programe de formare a managerilor este de doar 230 de euro pe an, iar suma alocat` dezvolt`rii altor membri ai echipelor, sub 100 de euro/ an”, spune Adela Cristea, Managing Partner la firma de training [i consultan]` Ascent Group, companie care [i-a \nceput extinderea \nc` din anul 2006 prin expansiunea \n Chi[in`u. Actualmente, compania are birouri proprii deschise \n patre state, dintre care Republica Moldova, Bulgaria, Serbia [i o reprezentan]` comercial` \n Cipru. Cu toate c` mediul de business trece printr-o etap` de globalizare, \n acela[i 66

Biz

sunt prezente, a[a c` sunt interesate s` identifice furnizori de servicii cu acoperire regional`, dar totodat` care s` aib` o expertiz` local` consistent`”, spune Adela Cristea. Mai exact, se caut` companii care au acoperire \n mai multe ]`ri din aceea[i regiune, dar \n acela[i timp au o prezen]` local` consistent` [i un know how care s` le permit` s` particularizeze aceste programe de training globale la nevoile, specificul [i constrångerile din pie]ele locale. Rezultatele nu s-au l`sat prea mult a[teptate, astfel c`, \n 2011, Ascent Group a \nregistrat o cifr` de afaceri de 1,7 milioane de euro, din care 500.000 de euro au venit de peste hotare. Pentru finele anului 2012 compania estimeaz` c` va ajunge la 2,6 milioane de euro, dintre care 2,1 milioane de euro de pe pia]a local`.

OFENSIVA SPRE VEST Anul 2012 poate fi considerat, cel pu]in de la debutul recesiunii, cel mai bun an

\n termeni de expansiune a companiilor romåne[ti pe pie]e europene mature. Una dintre organiza]iile care au urmat drumul “exportului” este [i CODECS, care \n luna mai a deschis primele dou` centre interna]ionale: \n Grecia [i \n Austria. Extinderea face parte dintr-un plan conturat de furnizorul romån \n urm` cu doi ani. Centrul din Viena este situat \n Oberlaa, la periferia capitalei austriece, \n timp ce CODECS Management Training Center Grecia este situat \n insula Aegina [i se bucur` de ambian]a calm` din cadrul hotelului Blue Fountain. “Pl`nuim ca pe viitor s` mai deschidem alte centre [i s` dezvolt`m cåt mai eficient aceast` re]ea interna]ional`, dar \nc` suntem \n faza de cercetare pentru a descoperi zonele cu cel mai mare poten]ial”, spune Radu Dan Mihèscu, pre[edinte [i director general la CODECS, care estimeaz` c` la finele anului 2012 va \nregistra o cifr` de afaceri de 1,5 milioane de euro \n Romånia [i 50.000 de euro pentru activitatea interna]ional`. Dar p`trunderea unei companii romåne[ti se poate traduce [i prin apari]ia provoc`rilor. Una dintre acestea, identificat` de pre[edintele [i directorul general al CODECS, este faptul c` organiza]ia nu este una “de-a lor”, mai ales \n cazul \n care furnizeaz` servicii \ntr-un stat puternic na]ionalist, precum Fran]a, de exemplu. “Apoi, este scepticismul cu care e privit` orice \ncercare strìn` – \n cazul \n care nu e[ti o companie interna]ional` recunoscut` deja – de a intra pe o pia]` nou`”, mai spune Radu Mihèscu. Pentru furnizorul de training Trend Consult Group, planul de extindere a demarat \n anul 2008, cånd a optat pentru Viena, iar doi ani mai tårziu compania a p`truns [i pe pia]a din Polonia, prin deschiderea opera]iunilor \n Var[ovia. Unul dintre obiectivele procesului de extindere este c` grupul devine partener regional pentru companiile cu prezen]` \n Europa Central` [i de Est, care doresc s` \[i instruiasc` unitar propriile echipe. Prin parteneriate cu Eagle's Flight [i Huthwaite International, Trend Consult Group poate folosi \ntreaga re]ea de licen]ia]i europeni ai acestor companii,

STRATEGIE MANAGEMENT lucru ce permite grupului s` deruleze programe transna]ionale \n condi]ii avantajoase. “Pe pia]a de training din Austria, o ]ar` nu tocmai tån`r` \n ceea ce prive[te domeniul resurselor umane, exist` un fenomen care va str`bate Romånia peste 10 ani”, spune Adrian Florea, Managing Partner la Trend Consult Group. “Firmele de training sunt mult mai mature, iar cele pl`tite pentru valoarea schimb`rilor pe care le pot aduce \ntr-o organiza]ie nu sunt firme de training ci de consultan]`, care fac [i training, \ns`, pentru proiectele de consultan]`”, adaug` Adrian Florea. Acesta estimeaz` c` cifra de afaceri din acest an a companiei pe care o conduce va atinge \n Romånia nivelul de anul trecut, adic` aproximativ 900.000 de euro, \n timp ce pe pie]ele secundare nu va dep`[i 100.000 de euro.

UN R~U NECESAR |ntr-o zi obi[nuit` de munc`, diminea]a printre c`l`tori sunt destul de mul]i oameni \mbr`ca]i la patru ace, care se

\ndreapt` spre serviciu. S` fie un semn c` economia romåneasc` merge ca pe roate? Cine merge cu metroul observ` c` se citesc multe c`r]i [i nu pu]ine sunt cele de dezvoltare profesional` [i personal`. “|n Romånia [i Bulgaria efectul crizei a fost destul de sever [i s-a f`cut sim]it imediat, avånd ca rezultat o sc`dere drastic` a pie]ei de training, respectiv o \nghe]are a bugetelor de training pån` la desfiin]area complet` a acestora \n cazul unor companii. |n cele mai multe cazuri, acestea s-au orientat pe programe de training interne sau au blocat complet programe de formare, o revenire a pie]ei sim]indu-se abia \ncepånd cu 2011”, spune Adela Cristea, de la Ascent Group. Studiul “Evaluarea cererii de programe de training la nivelul companiilor”, realizat de Rentrop & Straton, arat` c` anul trecut, pentru companiile care nu ar apela la societ`]i specializate de training, printre principalele motive se afl` lipsa resurselor financiare (39,5%), lipsa

\ncrederii \n serviciile oferite (19,7%), existen]a unui compartiment propriu de formare profesional` (17,3%), temerea c` personalul instruit ar putea migra la concuren]i (13,6%) sau fluctua]ia personalului (9,9%). Cu toate acestea, majoritatea managerilor responden]i la studiu (93,4%) au recunoscut importan]a investi]iei \n programe organizate de furnizori de training. Dintre ace[tia, 54,3% sunt total de acord cu o astfel de investi]ie, 39,1% \nclin` s` fie de acord, \n timp ce, la polul opus, numai 0,7% dintre participan]ii la studiu \[i exprim` un dezacord total fa]` de investi]ia \n programe de training. O alt` concluzie important` reliefat` de studiu indic` faptul c` 43,2% dintre manageri ar trimite la cursuri de formare profesional` pån` la cinci angaja]i, 25,8% ar trimite la training-uri pån` la 10 angaja]i [i acest procent scade pån` la 3,1%, care reprezint` cantitatea de]in`torilor fråielor companiilor care ar pl`ti pentru astfel de program pentru pån` la 50 de angaja]i. Biz

Biz

life TOP 10 CELE MAI BUNE ORA{E DIN SUA Loc Ora[ Venit mediu anual* 1. San Francisco 90.640 2. Seattle 90.303 3. Washington DC 72.110 4. Boston 62.180 5. Portland 65.554 6. Denver 59.115 7. New York 58.608 8. Austin 65.886 9. San Diego 79.269 10. St. Paul 60.987 * Sumele sunt exprimate \n dolari [i reprezint` venitul mediu anual realizat de o familie Surs`: Bloomberg BusinessWeek

Verde pentru visul american America este ]ara tuturor posibilit`]ilor, dar unii vor s` mearg` la sigur. Totul poate fi \ns` mai u[or dac` [tii care sunt ora[ele din SUA unde este cel mai bine s` locuie[ti. DE OVIDIU NEAGOE

u pu]ini sunt cei pentru care New York reprezint` ora[ul ideal atåt pe plan profesional, cât mai ales pe plan personal. Motivul pentru care “ora[ul care nu doarme niciodat`” este atåt de apreciat \l constituie faptul c` pentru o sear` special` locuitorii pot alege dintr-o plaj` larg` de 1.220 de baruri [i peste 22.300 de restaurante. {i \n New York nu este numai distrac]ie, ci [i cultur`. Locuitorii [i turi[tii pot vizita 356 de muzee [i mai

JOACA DE-A ISTORIA

bine de 341 de libr`rii. Cu toate acestea, New York nu este cel mai c`utat ora[ american, potrivit celei de a doua edi]ii a topului “Cele mai bune 50 de ora[e \n care s` locui]i”, realizat de publica]ia american` “Bloomberg BusinessWeek”. Cu toate c` pare o misiune imposibil` s` define[ti ce este cel mai bine pentru toat` lumea, topul ia \n calcul o serie de factori precum num`rul de restaurante, baruri, muzee, libr`rii sau echipe din sportul profesionist. Mai mult, nu sunt

omise nici atributele educa]ionale, precum num`rul de [coli [i universit`]i, factori economici printre care rata [omajului [i venitul sau rata criminalit`]ii [i calitatea aerului. Dar cum greutatea centrului financiar a trecut de la fosta capital` economic` mondial`, Wall Street, pe cealalt` coast`, \n Silicon Valley, atunci nu este de mirare c` ora[ul care ocup` primul loc \n topul celor mai bune ora[e de locuit din SUA este San Francisco. Biz

Produc`torul chinez de juc`rii Cubic Fun a f`cut din Castelul Bran subiectul unui puzzle 3D, motivul fiind legenda din spatele lui Dracula. Acesta este primul obiectiv turistic din ]ar` care face obiectul unui astfel de puzzle. Cele mai importante magazine de juc`rii din lume, precum Hamleys sau Wallmart, ar putea avea pe rafturi de anul viitor [i o replic` la scar` a Castelului Bran.

LIFE

{TIRI

Por]ia de art` Gastronomie, istorie [i tradi]ie local` combinate cu modernitate [i un aer cosmopolit. Toate se adun` \ntr-un mod unic la restaurantul Belvedere, din cadrul hotelului Timi[oara. Crede]i \n dragoste la prima vedere? Sentimentul poate fi tr`it [i experimentat, \n ora[ul de pe Bega, Timi[oara, de \ndat` ce trece]i pragul restaurantului Belvedere, perfect integrat \n Hotel Timi[oara. Aici v` ve]i \ndr`gosti iremediabil de capitala Banatului, dup` o “por]ie” de istorie a ora[ului vestic servit` pe tav`. La restaurantul Belvedere, spectacolul vizual al str`zii des`vår[e[te spectacolul culinar, prin conceptul "urban gastronomy", care recunoa[te [i omagiaz` influen]e gastronomice sårbe[ti, bulg`re[ti, italiene[ti [i chiar turce[ti. Aslfel spus, bogata mo[tenire multicultural` a ora[ului a fost adunat` \ntr-un meniu clasic

interpretat contemporan. Bucatele alese pe språncean` de master chef-ul bulgar Asen Asenov compun un meniu meridional cu un twist contemporan, care \i va \ncånta chiar [i pe cei mai “cårcota[i” pofticio[i. Experien]a culinar` este des`vår[it` [i se completeaz` perfect cu atmosfera. Ferestrele restaurantului \]i ofer` imagini [i culori vii care te transpun \n locul de plimbare al \naltei societ`]i timi[orene din trecut – pe Corso, iar \ntreaga colec]ie de tablouri care decoreaz` interiorul te ancoreaz` \ntr-o lume fascinant`, avangardist`. Arta, \n multiplele ei forme, culinar` sau vizual`, este acas` la ea \n Restaurant Belvedere – locul \n care s` fii v`zut!

CALENDAR

28 SEPTEMBRIE Este ziua \n care va avea loc vernisajul expozi]iei “Charles Leirens – Inteligen]a Privirii. Portrete de arti[ti 1933 – 1960”, pe care o pute]i vizita pån` \n data de 2 decembrie la MNAR. Ve]i putea admira o selec]ie de 60 de fotografii–portret ale unor personalit`]i marcante din secolul XX. Printre chipurile imortalizate se num`r` [i Eugen Ionescu, Paul Valéry, André Gide, André Malreaux sau Jean Cocteau.

19 OCTOMBRIE Vine pe marile ecrane anima]ia “Hotel Transylvania”, \n regia lui David Feiss [i Anthony Stacchi. |n timp ce cele mai \nfrico[`toare personaje se preg`teau de aniversarea de 118 ani a lui Mavis, fata lui Dracula, un oaspete nepoftit trece pragul hotelului care g`zduia petrecerea.

24 OCTOMBRIE Iubitorii de teatru sunt a[tepta]i la sala ArCuB s` urm`reasc` spectacolul “Marf` vie”, o dramatizare de Nicolae Urs, dup` A.P. Cehov. |n rolurile principale sunt Ana Covalciuc, Florin Busuioc [i Tudor Smoleanu. Spectacolul vine la 130 de ani de la publicarea nuvelei “Marf` vie” a lui Cehov [i propune o abordare clasic`, f`r` viziuni regizorale sau crea]ii scenografice care s` pun` \n plan secund opera [i talentul autorului.

Biz

26 OCTOMBRIE

Fanii forma]iei Queen vor putea asculta live piesele care au f`cut celebr` trupa condus` de Freddie Mercury, \n cadrul evenimentului “A Vision of MERCURY”, sus]inut de Joseph Lee Jackson, care este cotat drept unul dintre cei mai autentici arti[ti tribut Freddie Mercury. Evenimentul este o premier` pentru Romånia [i va avea loc la Hard Rock Cafe din Bucure[ti.

17 OCTOMBRIE Debuteaz` atelierul “Tehnici de dezvoltare personal`. Schimbarea, arta posibilit`]ilor”, organizat de Funda]ia Calea Victoriei. Cursul sus]inut de Andreea Scarlat \[i propune ca, timp de trei ateliere, s` ajute participan]ii s` se transforme \n persoanele care doresc s` fie. De-a lungul \ntålnirilor se vor dezbate teme precum schimbarea, c`utarea sensului vie]ii, alinierea \ntre lumea exterioar` [i cea interioar`, insecurit`]i [i temeri, inteligen]a emo]ional` [i conceptul de necunoscut [i solu]iile zilei de ast`zi.

LIFE

{TIRI

Turbulen]e la clasa de business GADGET

Rodul inova]iei

Compania chinez` Lenovo celebreaz` 20 de ani de inova]ie prin lansarea pe pia]a din ]ar` a celui mai u[or Ultrabook de 14 inch din lume, modelul ThinkPad X1 Carbon, construit din fibr` de carbon. Cu performan]e tehnice [i de mobilitate de top, noul ThinkPad nu neglijeaz` designul [i elementele de divertisment. Noul X1 Carbon este cel mai performant model ThinkPad din acest moment. Laptopul cånt`re[te 1,35 kg, dar cu toate acestea ofer` o autonomie a bateriei de opt ore [i cel mai bun timp de re\nc`rcare din industrie, gra]ie tehnologiei Lenovo RapidCharge.

ilele \n care companiile scoteau

din buzunare mai mul]i bani pentru ca angaja]ii s` c`l`toreasc` la clasa business se pare c` au apus. Potrivit Asocia]iei Interna]ionale a Transportatorilor Aerieni, companiile aeriene au \nregistrat sc`deri ale veniturilor de 3,5% \n Europa [i 2,4% \n SUA. Pe B`trånul Continent, industria aerian` se confrunt` cu turbulen]e majore [i IATA estimeaz` c` va \nregistra pierderi de 1,21 miliarde de dolari, pe motiv c` pasagerii care \n trecut c`l`toreau la clasa de business opteaz` actualmente pentru locuri mai pu]in confortabile de la clasa economic. Cu toate acestea, asocia]ia estimeaz` c` profiturile globale ale industriei vor urca modest la 7,5 miliarde de dolari, adic` cu numai 1,1%. “Criza datoriilor suverane din Europa \nc` planeaz`. China \[i continu` cre[terea moderat`”,

spune Tony Tyler, director general [i CEO la IATA. “|n timp ce unele dintre aceste riscuri s-au diminuat semnificativ de-a lungul ultimelor luni, restul continu` totu[i s` zdruncine \ncrederea mediului de business”, continu` Tyler. (Ovidiu Neagoe)

Biz

LIFE

FILM

Despre regizori [i melci

Dup` promovarea filmului “Despre oameni [i melci”, regizorul Tudor Giurgiu \[i va lua o binemeritat` pauz`. Nu prea lung`, pentru c` va preg`ti urm`torul s`u film, un thriller politic. “Despre oameni [i melci” este cel de al doilea lungmetraj \n regia lui Tudor Giurgiu, dup` “Leg`turi boln`vicioase”, care a avut premiera \n România \n anul 2006. DE OANA GRECEA

ilmul “Despre oameni [i melci” are \n distribu]ie actori români cunoscu]i precum Andi Vasluianu, Dorel Vi[an, Monica B\rl`deanu, Andreea Bibiri, Valeria Seciu, Ovidiu Cri[an, Ion Grosu, Clara Vod` sau Alina Berzun]eanu, dar [i pe renumitul actor francez Jean François Stevenin [i pe fiul acestuia, Robinson Stevenin. Scenariul \i apar]ine lui Ionu] Teianu, mutat \n Fran]a din 1991, dup` ce a absolvit Universitatea de Art` Teatral` [i Cinematografic` din Bucure[ti. Vivi Dr`gan Vasile semneaz` imaginea, iar Vlaicu Golcea este compozitorul filmului. Filmul prezint` povestea unei privatiz`ri originale a fabricii de ma[ini ARO din Câmpulung Muscel. Cum au stat lucrurile, de la idee pân` la promovarea filmului, ne-a povestit chiar Tudor Giurgiu.

Unde au fost f`cute film`rile [i cât timp a trecut de la ideea de a produce acest film [i pân` la g`sirea finan]`rii? Proiectul s-a n`scut \n mintea [i imagina]ia scenaristului Ionu] Teianu, care a v`zut o [tire \n presa anului 2002 [i imediat [i-a pus \ntrebarea: cum ar fi 72

Biz

dac` \ntr-adev`r o mie de muncitori ar reu[i \n demersul lor de a dona sperm` pentru a salva fabrica \n faliment? Ionu] a pornit de la un sâmbure de adev`r, dar tot scenariul nostru este, evident, o fic]iune. Iar comedia mi s-a p`rut cel mai potrivit gen pentru aceast` poveste care merita spus` cu ironie, umor, tandre]e, nostalgie fa]` de naivitatea [i idealismul anilor '90. Am filmat \n toamna anului trecut, la doar un an [i jum`tate dup` ce am primit scenariul, adic` totul s-a succedat foarte repede. Am avut noroc s` g`sim finan]`rile necesare relativ repede, a[a c` am trecut la treab`. Am filmat la Bucure[ti, C`l`ra[i, Târgovi[te [i Ploie[ti.

Care a fost bugetul filmului [i cine v-a asigurat finan]area? Bugetul a fost de aproximativ 850.000 de euro [i principalii finan]atori au fost Centrul Na]ional al Cinematografiei (CNC), Eurimages – fondul european pentru coproduc]ii, programul MEDIA al Uniunii Europene, SRTV, HBO [i mul]i al]i cofinan]atori.

Care a fost cel mai greu moment din timpul film`rilor?

Cel mai greu mi-a fost la secven]ele cu lume mult`, filmate \n fabric`, pentru c` nu aveam la dispozi]ie figuran]i profesioni[ti, erau muncitori din Târgovi[te care nu cuno[teau rigorile film`rii [i orice privire sau gest aiurea puteau strica momentele când Andi Vasluianu sau Dorel Vi[an aveau ni[te speech-uri importante \n film. |n plus, am avut pe cap [i stresul lipsei celor 1.000 de muncitori care erau absolut necesari pentru a da credibilitate secven]elor, a[a c` am filmat toate momentele cu un grup de 250-300 oameni pe care \i mutam de colo-colo pentru a-i putea apoi multiplica \n postproduc]ie, dând astfel senza]ia c` noi de fapt am avut o hal` plin` de oameni.

Cum a]i lucrat cu echipa? Mai ave]i \n plan vreun proiect care s` includ` parte din actori? Toat` echipa a fost excep]ional`, de la debutan]ii pe platou la oameni cu multe filme la activ, a fost un mix care a func]ionat perfect, ne-am sim]it bine \mpreun`, dup` film`ri mergeam la [pri] sau la karaoke. Am avut bucuria s` lucrez cu Vivi Dr`gan Vasile, unul dintre operatorii cei mai importan]i din

LIFE

cinematografia român`. {i, evident, am avut [ansa de a lucra cu actori profesioni[ti, serio[i, cu mare respect fa]` de meseria lor. Indiferent din ce genera]ie fac parte. M-am bucurat mult s` pot lucra cu Dorel Vi[an sau Valeria Seciu, dup` cum l-am reg`sit \ntr-o form` de zile mari pe Andi Vasluianu, iar Monica B\rl`deanu cred c` e surpriza [i revela]ia filmului. Nu [tiu dac` vom mai lucra \mpreun`, fiecare proiect cu regulile lui, dar a[ face un film cu Andi [i mâine dac` a[ putea.

Cum a fost primit filmul la festivalul de film românesc TIFF? Publicul a reac]ionat excelent, atât la Cluj, unde filmul a fost difuzat \n premier`, cât [i la Sibiu. S-a aplaudat la scen` deschis`, iar la final publicul ne-a ova]ionat \n picioare. Rar mi-a fost dat s` v`d atâta efuziune fa]` de un film, fa]` de actori [i de echip`. Cel mai tare m-a emo]ionat faptul c` mul]i spectatori ne-au spus c` au râs, s-au distrat, dar filmul i-a f`cut s` se gândeasc` la ce s-a \ntâmplat cu noi, românii, \n ultimii

FILM

20 de ani, la modul \n care ne irosim [ansele sau a[tept`m s` vin` o salvare de undeva de sus, de la oaspe]i providen]iali.

A]i \nceput promovarea filmului “Despre oameni [i melci” \n ]ar`. Ce a[tept`ri ave]i dup` ce va fi difuzat \n toate ora[ele? Filmul a fost primit cu mare interes [i c`ldur` prin ]ar`, indiferent dac` vorbim de ora[e mari sau mai mici. Cred c` publicul a[tepta de mult un film care s` r`spund` exigen]elor unui produs de gen, unui “crowdpleaser”. Obiectivul meu principal cu acest film a fost s` \ncerc o necesar` apropiere de public, care \n ultimii ani s-a cam \ndep`rtat de filmul românesc. Mi-am propus s` fac un film care s` distreze [i emo]ioneze deopotriv`, un proiect care, de[i vorbe[te despre anii '90, s` fie foarte actual. Un film despre oameni [i problemele lor intime, nu un film despre mizeria cotidian` sau triste]ea vie]ii de zi cu zi. Rezultatele de box-office sunt spectaculoase la doar câteva s`pt`mâni dup` lansare [i cred c` vom reu[i s` ajungem spre 50 - 60.000 de spectatori, un record pentru cinematograful românesc din ultimii ani.

Cu cine a]i colaborat pentru campania de promovare? Campania de promovare am gândit-o \mpreun` cu colegii mei Ileana Cecanu [i {tefan Bradea, noi trei am fost principalii “eroi” ai acestei lans`ri spectaculoase. Al`turi de ei au fost mul]i al]i colegi, ]in minte c` am f`cut nenum`rate brainstorminguri la care au participat so]ia mea Oana (produc`torul filmului), to]i membrii echipei de la Libra Film [i Transilvania Film, al]i colegi de la TIFF. Cred c` succesul a venit pe fondul unei abord`ri simple [i eficiente, practic “\n familie”, f`r` s` implic`m agen]ii mari de crea]ie sau publicitate care s` ne indice strategii de pozi]ionare. Chiar credem c` ne pricepem la businessul `sta, am acumulat o experien]` mare \n ultimii 10 ani de când organiz`m TIFF, lans`m filme, ne cunoa[tem pia]a [i nu avem nevoie de sfaturi din partea unor ter]i care nu cunosc defel businessul de film. Dar trebuie s` precizez c`, f`r` experien]a [i inputul unor companii cu Biz

LIFE

FILM

care am colaborat punctual, nu puteam organiza toat` aceast` campanie-mamut pentru precedentele standarde de lansare a filmelor române[ti. E vorba de distribuitorul Roimage, agen]ia de media MEC [i agen]ia de PR Antz. F`r` efortul [i dedicarea lor, nu reu[eam s` atingem aceste recorduri de audien]`.

Ce \ncas`ri spera]i s` ave]i? Sigur c` m-a[ bucura s` \ncas`m m`car 100.000 euro, o nimica toat` fa]` de costul de produc]ie al filmului, dar e important s` ramburs`m ni[te bani c`tre CNC sau Eurimages, principalii finan]atori, conform contractelor \ncheiate. Bugetul produc]iei a fost de 850.000 euro. Cheltuielile de promovare angajate de distribuitor (Transilvania Film) au fost de 85.000 euro. Conform box-office-ului s`pt`mânal de pe Cinemagia.ro, pân` acum “Melcii” au ob]inut peste 150.000 dolari. Din valoarea box-office-ului, distribuitorul prime[te aproximativ 50%, restul e re]inut de c`tre exploatantul de cinema (sal` sau multiplex).

Ce planuri ave]i \n privin]a producerii vreunui film \n viitorul apropiat? Am \nceput s` lucrez de mult` vreme la scenariul celui de al treilea film pe care a[ vrea s`-l regizez. E o poveste foarte diferit` de “Melci”, un thriller politic, un film despre ultimele 20 de zile din via]a unui procuror. E un proiect greu, despre care nu prea \mi place s` vorbesc pentru c` \nc` suntem \n preg`tiri [i lucr`m la poveste. Important e c` mi-am g`sit actorul care s` joace rolul principal (Emilian Oprea) [i c` vom filma la anul.

Ce p`rere ave]i despre produc]iile de film române[ti din ultima perioad` [i de ce crede]i c` nu se mai fac film`ri la studiourile din România? Filmele române[ti penduleaz` \ntre produc]ii mai mult sau mai pu]in importante ale cinea[tilor din “Noul Val” (cum denume[te critica Noul Cinema Românesc), dar care nu prea au priz` la public (cu câteva notabile excep]ii), [i filme-catastrofe care nu adun` nici 1.000 de spectatori \n sal` [i nici premiate \n festivaluri str`ine nu sunt. Filmele de gen lipsesc cu des`vâr[ire (filmul poli]ist, cel istoric 74

Biz

LIFE

FILM

sau comediile romantice bune), de aici [i confuzia [i \ndep`rtarea spectatorilor de filmul na]ional. Cât despre produc]iile str`ine care se filmeaz` \n România, v`d c` anul acesta marile studiouri au avut un reviriment [i produc`torii americani au revenit \n ]ar`. Cu toate acestea, lipsa unor facilit`]i fiscale i-a \ndep`rtat.

Care crede]i c` este cea mai bun` [coal` de regie din lume [i ce regizor admira]i? Cred c` [colile americane (Columbia sau UCLA) [i cele ruse[ti sunt cele mai bune, combin` \ntr-un mod fericit teoria cu practica [i te preg`tesc pentru a deveni un bun meseria[. |l admir necondi]ionat pe Stanley Kubrick pentru c` a fost unul din pu]inii regizori care s-au aventurat s` fac` filme foarte diferite, de la science fiction la filme istorice sau drame psihologice, unele cu buget mare, altele cu buget redus. “Portocala mecanic`”, “Odiseea spa]ial` 2001” sau “Eyes Wide Shut” r`mân \ntre filmele mele preferate. Biz

Lavazza preg`te[te profesioni[ti în espresso, la Bucure[ti [i Cluj-Napoca Lavazza Training Center Bucure[ti, deschis profesioni[tilor cafelei, clien]ilor Blue Coffee Service precum [i tuturor celor interesa]i, a fost primul centru de training Lavazza din România [i face parte dintr-o re]ea de peste 50 de [coli de espresso conduse de Lavazza în lume. Obiectivul centrelor de training Lavazza este acela de a promova cultura espresso, precum [i consecven]a în calitate, astfel încât consumatorul final s` se bucure de fiecare dat` de un espresso autentic Lavazza. Conceptul din spatele acestor centre de training [i inova]ie s-a n`scut din dorin]a Lavazza de a maximiza calitatea cafelei, pentru ca publicului s` îi fie oferit un produs de top, excelent preparat. Din aceast` toamn`, [i la Cluj-Napoca exist` un astfel de centru de training prin parteneriatul cu MPC Impex din

Cluj-Napoca. {coala de espresso Lavazza din Cluj este deschis` profesioni[tilor din domeniul HoReCa, clien]ilor, operatorilor [i personalului MPC Impex, dar [i tuturor celor care doresc s` se specializeze în cultura espresso. Lavazza Training Center Bucure[ti [i Cluj-Napoca, împreun` cu celelalte centre de pe cele 5 continente, au dezvoltat un program educa]ional pentru a antrena profesioni[ti de excep]ie, pentru a experimenta [i pentru a cerceta unica [i atât de perfecta calitate a espresso-ului.

Cursurile oferite la centrele Lavazza sunt create pentru a întâmpina nevoile fiec`rui cursant – având o gam` variat` de module teoretice, practice sau de degustare – [i de asemenea de a oferi oportunitatea de a prepara re]ete pe baz` de espresso. Acestea sunt sesiuni dinamice dedicate oric`rui tip de public, de la cei care î[i doresc s` înve]e despre lumea cafelei pân` la cei care doresc s` devin` adev`ra]i exper]i în cafea. Training Center-ele vin de asemenea în întâmpinarea tuturor celor care doresc s` î[i deschid` un business în domeniul HoReCa, oferind know how în materie de preparare a b`uturilor calde [i sprijin pentru lansare.

Biz

LIFE

GADGET

O not` mai mare Samsung Galaxy Note a lansat moda phableturilor, iar succesul primului model a determinat apari]ia celei de a doua genera]ii a smartphone-ului cu veleit`]i de tablet`. DE GABRIEL BÂRLIG~

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Onavo Extend Dac` nu vre]i s` pl`ti]i prea mult pentru traficul de date, Onavo e aplica]ia perfect`. Aceasta mic[oreaz` pachetele de date desc`rcate, promi]ând s` ofere un consum de date de pân` la 5 ori mai mic decât \n mod normal.

OutlookReflex Ce poate fi mai util decât s` accesa]i contul de Outlook de pe desktop direct de pe mobil? Vede]i e-mailurile de oriunde, face]i c`ut`ri, r`spunde]i la mesaje sau le trimite]i mai departe direct de pe telefon. Aplica]ia e compatibil` cu Outlook 2003, 2007 [i 2010.

Touch Calendar e este o phablet`? Termenul vine din combina]ia phone + tablet [i desemneaz` un smartphone cu ecran mai mare de 5 inch, dar pân` \n 7 inch, nivel de la care \ncep tabletele. Iar aici era rege Galaxy Note, motiv pentru care Samsung a decis s`-l \nnoiasc`. Samsung Galaxy Note II vine cu cea mai recent` versiune de Android, Jelly Bean 4.1, display HD Super AMOLED de 5,5 inch [i o versiune optimizat` de S Pen. Stilusul era considerat de mul]i sortit dispari]iei \n urma revolu]iei ecranelor tactile, dar pare s` revin` \n rândul celor care vor un control mai precis pe dispozitivul lor mobil. S Pen a fost reproiectat, fiind mai lung [i mai sub]ire, cu un design oferind mai mult` precizie, confort la utilizare [i apropiindu-se de experien]a natural` a scrisului de mân`. Func]ia Easy Clip face 76

Biz

posibil` sublinierea [i decuparea con]inutului direct de pe ecran, precum [i salvarea [i distribuirea acestuia. Mai mult, utilizatorii pot edita decupajul folosind alte culori, umbre sau chiar introducând propriul scris de mân`. Galaxy Note II are un procesor quadcore de 1,6 GHz, memorie intern` 16/32/ 64 GB [i 2 GB de RAM. Terminalul are o camer` principal` de 8 megapixeli [i una secundar` frontal` de 1,9 megapixeli, ce permite \nregistrarea video HD. Printre func]iile inovatoare ale camerelor se num`r` Buddy Photo Share, Burst Shot [i Best Photo, reg`site [i la Samsung Galaxy S III. Folosind S Pen, utilizatorii pot s` \[i personalizeze fotografiile prin inserarea de noti]e pe spatele imaginii. Noti]ele foto scrise de mân` pot fi transmise \n format jpg. Biz

Pute]i vedea \ntregul calendar cu \ntâlniri dintr-o singur` privire, f`r` a mai naviga \n diverse pagini. Pute]i face zoom [i scroll exact ca \n Google Maps prin \ntreaga agend` de \ntâlniri, iar aplica]ia este compatibil` cu Google Calendar [i alte aplica]ii similare.

Contacts Cleaner G`se[te [i unific` contactele dublate din agenda BlackBerry-ului. Aplica]ia reu[e[te s` fac` o cur`]enie serioas` prin agend`. Identific` dublurile [i unific` datele sub unul dintre contacte, f`r` a pierde informa]ia, dup` care [terge duplicatul.

LIFE

INTERVIU

{tiin]a din spatele sportului Sportul a devenit o industrie [i nu mai este loc de gre[eal` sau de expresii precum “balonul este rotund [i orice se poate \ntåmpla”. Pierre de Hillerin, pre[edintele Institutului Na]ional de Cercetare pentru Sport, a vorbit despre noul aliat al sportivilor, [tiin]a, [i mai ales despre aportul pe care \l va avea aceasta \n urm`torii zece ani. Care crede]i c` este aportul [tiin]ei la sport ast`zi [i cum crede]i c` va ar`ta acest raport \n urm`torii zece ani?

Care sunt principalele obstacole cu care se confrunt` institutul?

Cred c` \n momentul acesta sportul mondial nu poate s` mai fac` abstrac]ie de [tiin]`, exist` o [tiin]` a sportului care din ce \n ce mai mult \[i pune amprenta pe performan]` la ni[te niveluri incredibile tehnologic [i nu a[ spune decåt c`, de exemplu, unul dintre domeniile cele mai dezvoltate ale sportului este controlul doping, care face apel la tehnologii de depistare ce ajung la spectrometrie [i pån` la urm` ajung la spectrometrie de mas`: ceea ce acum 20 de ani \ntålneam \n manualele de fizic` [i mai pu]in \n laboratoarele care au adresabilitate direct` \n sport. Sunt multe altele, tehnologii care s-au dezvoltat foarte mult \n zona militar` [i \ncet-\ncet migreaz` spre zona comercial`, dar [i c`tre sport, nefiind o contradic]ie \ntre sport [i comer]. Sportul a devenit o industrie f`c`toare de bani, nu numai månc`toare de bani.

Cred c` cel mai mare obstacol este efectul pe termen lung al mentalit`]ii de a-i ajuta pe sportivi s` treac` clasa \n loc s` \i ajut`m s` fie capabili s` treac` clasa. {i atunci au ap`rut [i \n zona cluburilor [i a federa]iilor [i a antrenorilor oameni care nici nu [tiu despre ce e vorba [i nici nu [tiu c` ar putea beneficia de cunoa[tere. Foarte mul]i dintre ei, din p`cate, merg \n zona antrenamentului cu ceea ce a r`mas din ce ce s-a f`cut cu ei \n trecut.

Care sunt principalele proiecte actuale [i la ce proiecte s` ne a[tept`m \n viitor de la institut? Principalul proiect este sprijinirea sportului de performan]` cu mijloacele specifice cercet`rii, respectiv asisten]` [tiin]ific`, consultan]`, aducerea elementelor de cunoa[tere [i a tehnologiei \n sprijinul performan]ei umane \n general [i al celei sportive \n special. |n momentul de fa]` suntem \ntr-o perioad` de tranzi]ie, s-a mai terminat o edi]ie a Jocurilor Olimpice. Olimpiada urm`toare a \nceput – Olimpiada fiind perioada dintre dou` Jocuri Olimpice – [i \n partea de sport se fac reorganiz`ri, rea[ez`ri de mentalit`]i, de planific`ri. Avem mai multe proiecte, dar \n momentul de fa]` ce ne intereseaz` cel mai mult este ca ideile care s-au dezvoltat \n Institut s` capete statutul de

spin-off-uri, de start-up-uri, \n a[a fel \ncåt tinerii care au lucrat la ele s` aib` un viitor [i pe pia]a comercial`.

Care sunt principalii beneficiari ai serviciilor propuse de institut [i care sunt cele mai cerute servicii? Principalii beneficiari sunt federa]iile sportive. Au \nceput \ncet-\ncet s` vin` c`tre noi [i cluburi [i mai ales sportivi individuali, care \ncep s` priceap` chiar mai bine [i mai repede ca federa]iile c` au nevoie de asisten]`. |n continuarea zonei clasice, unul dintre serviciile cele mai cerute este asisten]a biochimic`, dar [i zona de asisten]` fiziologic`. Noi dezvolt`m partea de neurofiziologie, sau psihoneuromotricitate, partea de biomotricitate [i de antrenamente complementare de restructurare a calit`]ilor de control motric.

Care sunt principalele discipline din care provin sportivii care solicit` ajutorul institutului [i care sunt cei mai renumi]i sportivi care au apelat la Institutul Na]ional de Cercetare pentru Sport? Nata]ie, avem cåteva rela]ii tradi]ionale [i bune [i \ncep s` vin` chiar de la vårste fragede dinspre cluburi. |n rest, box [i judo. Pot s` spun c` cele dou` medalii olimpice de argint sunt de la oameni cu care au lucrat colegii mei. P`rerea mea este c` am existat [i noi pe acolo [i nu am existat degeaba. |ntreaga succesiune de nume \n canotaj, \ntre 1976 [i 1992-1995, care \n mod sistematic, lunar, treceau prin probele care se f`ceau la institut, leg`tura \n urma c`reia s-a dezvoltat o bun` parte din tehnologia [i filosofia noastr`. Din p`cate, ast`zi canotajul romånesc nu are nevoie de [tiin]` [i cred c` se vede. Biz Biz

LIFE

AUTO

Futurism \n ora[ul \ndr`gosti]ilor Parisul ne-a \nt창mpinat cu automobile electrice mai ceva ca-n Asia, lans`ri de noi modele la nivel mondial, dar [i cu griji privind viitorul pie]ei auto. Dincolo de aceste griji, produc`torii auto au g`sit energia [i inspira]ia pentru a prezenta noi concepte ale viitorului. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ficialii m`rcii Porsche au decis ca anul acesta s` prezinte un concept revolu]ionar pentru brandul exclusivist pe care \l reprezint`, \n special prin prisma ni[ei c`reia i se adreseaz`. Panamera Sport Turismo, propus de Porsche la Paris, urm`re[te ob]inerea unui mix \ntre elegan]a [i liniile sport specifice produc`torului german [i confortul sporit, care era sacrificat \n unele cazuri de dragul unui aspect spectaculos. Sub capot` se ascunde un motor de 416 cai-putere, care poate fi condus \n modul electric la viteze de p창n` \n 130 km/h, timp de 30 de minute. Sistemul de propulsie al conceptului Panamera este o combina]ie \ntre sistemul hibrid paralel de pe Porsche Panamera S Hybrid [i cel de pe Cayenne S Hybrid. Panamera Sport Turismo accelereaz` de la 0-100 km/h \n mai pu]in de 6 secunde, av창nd emisii de dioxid de carbon mai mici de 82 g/km. Biz 78

Biz

LIFE

AUTO

AUDI CROSSLANE COUPE Potrivit oficialilor companiei, acest concept e un preview al direc]iei pe care o vor urma modelele Q ale produc`torului german. La salonul auto am auzit chiar specula]ii privind un posibil nou model Audi Q2 care s` preia caracteristicile lui Crosslane Coupe. Modelul are un motor de 1,5 litri \n trei cilindri care, combinat cu un motor electric twin, va livra 177 CP, cu emisii de CO2 de doar 26 g/km. Oficialii de la Audi au declarat c` propulsia electric` ajut` automobilul s` ruleze la o vitez` maxim` de 128 km/h pe o distan]` de maximum 85 kilometri. Poate c` cifrele nu sunt tocmai impresionante, \ns` grila lat` [i marginile ascu]ite tipice Audi par s`-[i fac` treaba suficient de bine pentru ca modelul s` devin` popular.

MCLAREN P1 CONCEPT Poate cel mai dramatic concept car de la Salonul Auto din Paris 2012, McLaren P1 are unicul scop de a l`sa \n urma sa toate supercarurile din pia]`. Este, am putea spune, un hipercar, succesor de succes al legendarului McLaren F1. Produc`torul britanic nu urm`re[te stabilirea unor recorduri de vitez`, ci locul \nt창i \n topul ma[inilor preferate de pilo]i. Designul exterior pare voit exagerat [i sigur va fi cizelat de speciali[tii de la McLaren. Varianta final` va fi dezvelit` \n 2013, iar produc]ia pentru v창nzare va \ncepe \n urm`toarele 12 luni.

LEXUS LF-CC CONCEPT Lexus a punctat mereu la capitolul performan]e, dar mai pu]in la design \n competi]ia cu rivalii europeni. Nu mai este cazul acum, cel pu]in dac` ne referim la conceptul LF-CC, care \i pune pe produc`torii japonezi l창ng` cei nem]i. Dac` modelul \n dou` u[i propus de Lexus, cu mici ajust`ri la nivelul designului, va vedea str`zile din perspectiva automobilului produs \n serie, i-ar putea pune pe jar pe cei de la Audi, BMW [i Mercedes. LF-CC e dotat cu un motor de 2,5 litri \n patru cilindri [i un sistem hibrid de propulsie, cu ]inta de emisii sub 100g/km [i o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n maximum 6,5 secunde. Biz

BIZ STAR

Alexandru Tomescu, un ambasador al bun`voin]ei Unul dintre cei mai titra]i violoni[ti români [i interna]ionali a fost \nvestit de c`tre Guvernul Republicii Coreea Ambasador al Bun`voin]ei. Violonistul este un mare iubitor al culturii coreene. DE ALEXANDRU ARDELEAN lexandru Tomescu a devenit ambasador \n cadrul unui eveniment \n care a fost s`rb`torit` Ziua Na]ional` a Republicii Coreea, care a avut loc pe 3 octombrie, la Ateneul Român din Bucure[ti. Celebrarea Zilei a fost aniversat` printr-un recital vocal sus]inut de muzicieni special invita]i din aceast` ]ar`. La finalul recitalului a avut loc [i ceremonia de \nvestire a violonistului Alexandru Tomescu. |n afar` de faptul c` este un mare iubitor al culturii Republicii Coreene, artistul vorbe[te fluent aceast` limb`. El este de altfel [i câ[tig`torul concursului de discursuri \n limba coreean` din 2007. Palmaresul lui Alexandru Tomescu num`r` peste 100 de premii I na]ionale [i nu mai pu]in de 26 de distinc]ii interna]ionale la concursuri de prestigiu precum: Niccoló Paganini (Italia), Pablo Sarasate (Spania), Marguerite Long - Jacques Thibaud (Fran]a) [i George Enescu (România). |n ultimii ani, celebrul violonist a fost invitat s` se al`ture pedagogilor celebri ai viorii \n juriile unor concursuri interna]ionale din Italia, Fran]a sau România. De-a lungul a peste 20 de ani de activitate concertistic`, acordurile viorii

acestuia au \ncântat publicul din s`li prestigioase ale globului, de la Carnegie Hall (New York), Concertgebouw (Amsterdam), Berliner Philarmoniker [i pân` la Théâtre des Champs Élysées (Paris) [i Metropolitan Arts Center (Tokio). Solist concertist al Orchestrei Na]ionale Radio, Alexandru Tomescu are [i o intens` activitate muzical` la nivel na]ional, concertând pe scenele tuturor filarmonicilor din ]ar`. |n calitatea sa de pre[edinte al funda]iei culturale “Remember Enescu”, Tomescu este implicat \n numeroase proiecte muzicale, \n special \n organizarea concursului interna]ional de vioar` “Remember Enescu”. Deschiderea sa c`tre experimente este unic` – de la sta]ia de metrou la soclul statuii lui Lenin – niciun loc nefiind prea \ndep`rtat de scena de concert. Artistul [tie s` creeze de fiecare dat` o atmosfer` unic`, diferit` [i plin` de valoare muzical` [i cultural`. Pentru meritul de a fi numit Ambasador al Bun`voin]ei al Republicii Coreea, pentru activitatea prestigioas` [i implicarea sa \n proiecte culturale originale, Alexandru Tomescu prime[te Steaua Biz.