Biz 240- Principesa pentru Romania

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 240• 1 - 20 noiembrie 2012• 7,5 lei

PRINCIPES~ PENTRU ROMÂNIA Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta asigur` continuitatea monarhiei \n România.

De 22 de ani, face cunoscute \n ]ar` [i peste hotare valorile române[ti din cultur`, art` [i economie.

Nr. 240

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Prin gra]ie divin` [i voin]` na]ional`

M

ereu ne-am dorit s` fim ca alte popoare: serio[i ca nem]ii, de succes ca americanii sau boga]i ca elve]ienii. Vrem s` ne ajute cineva! Recunoa[tem c`, \n esen]`, nu suntem la nivelul altor na]ii, dar avem aspira]ii [i ne l`ud`m cu realiz`rile celor care duc bunul renume al românilor peste hotare.

Ne sim]im de multe ori singuri [i neajutora]i ca popor, ne sim]im ai nim`nui. {i uit`m c` aici, chiar \n mijlocul nostru, se afl` cineva care ne iube[te pe noi ca români mai mult decât ne-am fi putut sau ne-am putea iubi vreodat`! De[i am f`cut-o s` treac` prin momente pe care ne dorim atât de mult s` le uit`m, s` nu fi existat, Casa Regal` r`mâne un simbol na]ional. Al nostru, al românilor.

“F`r` patrie, este dificil s` exerci]i atributele de Rege, este important s` ai al`turi de tine ]ara, na]iunea. Ele sunt strâns legate prin fiin]a lor de Coroan`. Când mergeam la Palatul Buckingham, \ntotdeauna m` uitam [i vedeam steagul regal care ar`ta c` Regina se afl` acolo. Cred c` \n vremuri dificile, pline de greut`]i, poporul se \ntoarce c`tre simboluri na]ionale”, spune Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta a României. {i trebuie s` recunoa[tem c` tr`im vremuri dificile. Tocmai de aceea ne face o deosebit` onoare s` v` prezent`m, \n premier` \ntr-o revist` de business \n România, un interviu exclusiv cu Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta a României. Mai presus de antreprenori [i top manageri, un monarh este combina]ia dintre un simbol [i un lider. Acesta este crezul Principesei Mo[tenitoare a României, care sus]ine cu t`rie c` monarhul trebuie s` fie responsabil fa]` de ]ara sa. El reprezint` speran]ele cet`]enilor ]`rii sale, reprezint` o speran]` a viitorului.

Nu sunt o \mp`timit` a monarhiei. Dar devin. Cred c` este timpul s` ne gândim cine suntem [i ce facem. Este timpul s` gândim ca un popor. {i s` ne dorim mai mult s` fim mândri c` suntem români.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 240• 1 - 20 noiembrie 2012• 7,5 lei

Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta asigur` continuitatea monarhiei \n România.

De 22 de ani, face cunoscute \n ]ar` [i peste hotare valorile române[ti din cultur`, art` [i economie.

Nr. 240

2

Biz

FOTO COPERT~: VALI MIREA

PRINCIPES~ PENTRU ROMÂNIA

5 8 14 16 28 30 38 40 44 46

Semne bune anul are Sustenabilitatea \nseamn` business Crucea ro[ie \[i poart` crucea Cover story: Principes` pentru România Un spital dedicat mamei [i copilului Oamenii din spatele ecranului tactil Am brevetul meu, sunt pionier \n business Industry leaders: Adrem Invest Intesa Sanpaolo, cea mai mare banc` mic` din România Unde a disp`rut accelera]ia

50 52 54 56

Un om de publicitate cu servire la tav`

58 60 65

|n ton cu videoclipurile filmate

Afacere complet`, de la furc` la furculi]` Nevoia de lideri charismatici Cât de integrate sunt campaniile integrate?

68 72 78 80

Arta care transcende genera]ii Motoare turate la maximum \n cel mai autentic stil Un Jaguar furios [i iute Steaua Biz: Radu Jude

Cånd antreprenorii devin “angaja]i” Casa pe valuri plute[te u[or Biz

3

agend`

SEMNE BUNE ANUL ARE

Cheltuielile de consum la nivel global au sc`zut anul acesta, cu excep]ia lunii octombrie, c창nd s-a \nregistrat un u[or reviriment ce ar putea duce la o redresare treptat` a consumului pe parcursul anului viitor. DE LOREDANA S~NDULESCU Estimarea apar]ine Indexului de Consum Global (GCI), lansat de PwC, ce reflect` tendin]ele ciclului de consum la nivel mondial [i combin` zeci de date economice. De-a lungul timpului, acesta s-a dovedit un bun indicator al evolu]iilor consumului la nivel global. Indicatorul este unic pentru c` furnizeaz` din timp semnale privitoare la tendin]ele consumului global, oferind companiilor [i deciden]ilor politici informa]ii privitoare la cererea global` de bunuri [i

servicii [i perspectivele de dezvoltare pe termen scurt.

Indicatorul poate fi interpretat \n dou` sensuri: \n func]ie de rata de cre[tere [i \n func]ie de tendin]`.

Rata de cre[tere m`soar` rata anualizat` de cre[tere a indexului care s-a deteriorat timp de cinci luni consecutive \n perioada verii, de[i ultima valoare arat` un u[or reviriment de la 1,5% \n septembrie la 1,7% \n octombrie. Aceasta este \n mod

semnificativ sub media de cre[tere pe termen lung de 2,8%, iar datele recente sunt la cele mai sc`zute nivele de dup` \ncheierea crizei financiare.

Tendin]a estimeaz` cre[terea anual` dac` s-ar p`stra rata de cre[tere din ultimele 3 luni pentru \ntregul an. Dup` patru luni consecutive de sc`dere abrupt`, acest indicator a ajuns \n teritoriu negativ \n august. |ns` ultimele valori indic` un reviriment \n septembrie [i octombrie de 0,2% Biz

5

AGEND~

{TIRI

[i respectiv 1%. Acesta este un semnal optimist, având \n vedere c` men]inerea unei tendin]e negative ar fi indicat o reintrare \n recesiune a economiei globale.

Richard Snook, Senior Economist al PwC [i principalul autor al raportului, sus]ine c` \n ultimul an cea mai mare parte a statelor europene fie stagneaz`, fie s-au \ntors \n recesiune, redresarea din Statele Unite a \nceput s` piard` vitez` [i exist` temeri privind o sc`dere a ritmului de cre[tere al pie]elor emergente. |n acest context, determinarea ciclului de consum devine crucial` \n evaluarea perspectivelor de cre[tere. Ultimele date privind rata de cre[tere [i tendin]a GCI sugereaz` o cre[tere economic` foarte slab`, totu[i este vorba de o cre[tere [i nu o revenire la recesiune. |n aceste condi]ii putem s` ne a[tept`m la o redresare treptat` a consumului global \n 2013, presupunând c` nu vor exista [ocuri majore \n zona euro sau o pr`bu[ire a pre]urilor materiilor prime. |n ceea ce prive[te România, Bogdan Belciu, partener, Servicii de Consultan]` pentru Management, la PwC România, este de p`rere c` dinamica lent` a consumului global va \nsemna cel mai probabil un an plin de provoc`ri pentru exportatori.

Avertismentele timpurii ale unei asemenea evolu]ii fac din gestionarea lichidit`]ii [i a capitalului de lucru elemente-cheie pentru restul anului 2012 [i pentru primul trimestru din 2013. Biz

IKEA dep`[e[te borna de 400 milioane de lei Produc`torul suedez de mobil` a vândut peste 11 milioane de produse \n anul de catalog 2012 (perioada 1 septembrie 2011 – 31 august 2012), ajungând astfel la vânz`ri de 400,99 milioane de lei.

Rezultatul ob]inut de IKEA reprezint` un avans de 10,8% fa]` de perioada similar` a anului trecut.

Din totalul produselor vândute \n intervalul amintit, 56% au fost obiecte de mobilier [i 44% accesorii [i decora]iuni. Dac` anul trecut românii au preferat mobilierul destinat buc`t`riei, \n anul de catalog 2012 cele mai vândute produse au fost dulapurile de haine PAX. Produc`torul suedez a vândut nu mai pu]in de 72.175 buc`]i din acest produs. (D.L.)

Veniturile socializ`rii Anun]ul potrivit c`ruia cea mai mare re]ea de socializare din lume, Facebook, a \nregistrat venituri de 1,26 de miliarde de dolari \n cel de-al treilea trimestru, \n cre[tere cu 32% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, ar putea primi multe like-uri. Dar compania fondat` de Mark Zuckerberg, ale c`rei ac]iuni se tranzac]ioneaz` la burs` pentru al doilea trimestru, a \nregistrat o pierdere de 59 de milioane de dolari. Veniturile din publicitate au crescut la 1,09 miliarde de dolari, cu 36% fa]` de acela[i trimestru din 2011. Veniturile din 6

Biz

publicitate reprezint` 86% din totalul veniturilor companiei. “Pe cåt sunt de måndru c` un miliard de oameni utilizeaz` Facebook \n fiecare lun`, pe atât sunt de fericit c` peste 600 de milioane de utilizatori de Facebook se conecteaz` la re]eaua de socializare lunar de pe terminale mobile”, spunea Mark Zuckerberg, CEO [i fondator al Facebook, \ntr-un comunicat de pres`. “|n acela[i timp, integr`m puternic monetizarea \n echipele de produs pentru a cl`di o companie mai puternic` [i mai valoroas`”, a ad`ugat Zuckerberg. (O.N.)

AGEND~

{TIRI

Sustenabilitatea \nseamn` business Despre preocuparea companiilor pentru mediu [i despre felul în care pun în practic` diferite metode de a proteja natura se scrie zilnic. Dar nu se spune c` sustenabilitatea nu trebuie s` fie o povar`, ci un nou model de business. {i chiar unul profitabil! DE ALEXANDRU ARDELEAN {tia]i c` planeta are nevoie de 1 an [i 4 luni pentru a genera resursele pe care noi le folosim în decursul unui an? Este, evident, un ritm de folosire a resurselor naturale ce nu poate fi sus]inut [i care impune g`sirea unui nou model de dezvoltare – unul care ]ine cont în aceea[i m`sur` de nevoile oamenilor [i ale planetei [i care pune sustenabilitatea la baza consumului.

“La Unilever, noi consider`m c` o dezvoltare sustenabil` [i echitabil` este singurul model acceptabil de dezvoltare. Ne-am stabilit noi \n[ine o viziune ambi]ioas`: s` dezvolt`m un nou model de business care decupleaz` cre[terea noastr` de afaceri de impactul asupra mediului. Ne propunem s` dubl`m cifra de afaceri \n timp ce vom reduce la jum`tate impactul asupra mediului [i s` cre[tem beneficiile sociale oferite de produsele noastre”, declar` Dan Oprescu, Brand Building Director, Unilever South Central Europe.

Oficialul companiei spune c` inten]ia ferm` de a aplica aceast` strategie a fost dezvoltat` \n Planul pentru un Stil de Via]` Durabil. Cu alte cuvinte, a[a cum afirm` [i CEO-ul Unilever, Paul Polman, sustenabilitatea \nseamn` business. |n concep]ia companiei, sustenabilitatea nu trebuie decuplat` de profit, ci ar trebui s` devin` o condi]ie sine qua non a profitabilit`]ii, cel pu]in \n ceea ce prive[te companiile mari. CSR-ul este parte din acest concept [i nu \nseamn` filantropie, ci g`sirea unui echilibru \ntre cre[terea economic`, protec]ia mediului [i g`sirea de resurse alternative.

Pentru orice companie, a cre[te sustenabil nu \nseamn` c` trebuie s` accepte compromisuri la nivelul cotei de pia]` sau al profitului, ci din contr`, 8

Biz

anumite ]`ri. Dan Oprescu spune c`, \n mod concret, mai mult de jum`tate din vånz`rile companiei sunt generate de ]`rile emergente [i \n curs de dezvoltare, cele care, \n general, prezint` [i cele mai mari provoc`ri la nivel de sustenabilitate (lipsa apei potabile sigure, de exemplu). Ajutånd consumatorii din aceste ]`ri s` adopte metode moderne de sp`lare a rufelor, de cur`]enie sau de preg`tire a månc`rii, Sustenabilitatea e parte din business de fapt compania \i ajut` s` \[i \mbun`t`]easc` stilul de Planul Unilever pentru un Stil de Via]` Durabil ajut` compania s` dezvolte [i businessul [i s` aib` [i profit. via]`, dar ob]ine [i o cre[tere Concret, anul trecut, la nivel global, vånz`rile au crescut cu a vånz`rilor produselor.

6,5%, cota de pia]` a Unilever s-a majorat [i marja de profit “Nu \n ultimul rånd, a r`mas stabil`, \n timp ce: integrånd sustenabilitatea \n 4 Brandurile care integreaz` sustenabilitatea \n interac]iunea businessul nostru cu consumatorii au avut rezultate foarte bune. S`punul economisim bani – Lifebuoy, balsamul de rufe Comfort [i detergen]ii de rufe eficientizarea consumului de lichizi au \nregistrat o cre[tere de dou` cifre. energie electric` [i de ap` din 4 Programele de eficientizare a liniilor de produc]ie au adus economii semnificative. platformelor de produc]ie se 4 Eforturile de reducere a ambalajelor folosite pentru traduce \n costuri mai mici. produse Unilever au adus o reducere a costurilor.

De exemplu, reducerea ambalajului produselor noastre Rexona cu 18% se traduce \n s` se adreseze segmentului de economii anuale de 15 milioane de consumatori \n continu` cre[tere, care euro la nivel global”, a mai afirmat vor s` cumpere alimente produse din Dan Oprescu. materii prime sustenabile, detergen]i La nivelul Romåniei, provoc`rile care au o eficien]` crescut` la sp`larea \ntålnite de Unilever la acest capitol rufelor la temperaturi mici sau produse sunt legate de educarea [i schimbarea pentru igien` personal` cu ambalaje comportamentului de consum, pentru mai prietenoase cu mediul. {i din c` sustenabilitatea este un subiect care partea retailerilor se observ` un interes nu este suficient de prezent pe agenda mai mare pentru produsele sustenabile, public`. Cu toate acestea, \n ultima avånd ei \n[i[i obiective de perioad`, din ce \n ce mai mul]i sustenabilitate \n planul de business. consumatori \ncep s` fie preocupa]i Preocuparea pentru sustenabilitate dac` produsele pe care le cump`r` stimuleaz` inova]ia din spatele provin din materii prime sustenabile sau produselor Unilever [i contribuie la sunt fabricate \n mod responsabil. Biz cre[terea cotei de pia]` a companiei \n

AGEND~

{TIRI

Mobilul, cel de toate zilele Timpul petrecut pe device-uri mobile pentru activit`]i online sau folosirea de aplica]ii, jocuri, muzic` aproape s-a dublat \n ultimii doi ani, potrivit estim`rilor eMarketer. DE LOREDANA S~NDULESCU

AURASMA, PE PODIUM

Proiectul dezvoltat de agen]ia de crea]ie Brandstalk pentru revista Biz – aplica]ia Aurasma pentru Top social brands – a fost recompensat cu premiul trei \n categoria Mobile Applications la Gala Webstock 2012. Aceea[i lucrare a fost nominalizat` pe lista scurt` \n cadrul competi]iei de anul acesta a Internetics. Aurasma este o aplica]ie care recunoa[te imagini, simboluri, obiecte din lumea real` [i le \n]elege. |n baza acestora, livreaz` apoi sub form` de augmented reality, \n timp real, un anumit con]inut: video, anima]ii, audio.

Brandstalk este primul partener strategic din România al companiei britanice Aurasma.

(Loredana S`ndulescu)

Anul acesta, timpul pe care americanii l-au petrecut folosindu-[i deviceurile mobile pentru alte activit`]i decât vorbit va ajunge la o medie zilnic` de 82 de minute, mai mult de dublu fa]` de cele 34 de minute petrecute \n 2010.

Cre[terea gradului de utilizare a aparaturii mobile este \n strâns` leg`tur` cu cre[terea timpului petrecut online. |n 2012, timpul alocat activit`]ilor online cre[te cu 3,6% la o medie de 173 de minute zilnic.

Ritmul este mai mic decât \n 2011, când procentul de cre[tere a fost de 167 de minute zilnic. Biz

CÂT PETRECEM PE MOBIL* TV Online Radio Mobile (nonvoce) Print Ziare Reviste Altele Total

2009 267 146 98 22 55 33 22 44 632

2010 264 155 96 34 50 30 20 47 646

2011 274 167 92 54 44 26 18 45 678

2012 278 173 92 82 38 22 16 36 699

* Num`r de minute petrecute \n medie, zilnic, pe principalele medii de popula]ia adult` din SUA, 2009 – 2012 Sursa: emarketer.com

Metropolitan Life, oficial \n România Metropolitan Life este brandul sub care companiile din România ce apar]in grupului MetLife, Inc. (Metropolitan Life Insurance Company) vor opera pe plan local, aliniindu-se identit`]ii grupului.

Aviva Asigur`ri de Via]`, achizi]ionat` anul acesta de Alico Asigur`ri, [i-a schimbat denumirea juridic` în Metropolitan Life Asigur`ri S.A. [i va opera sub marca Metropolitan Life. În acela[i timp, Alico Asigur`ri, companie afiliat` grupului MetLife din 2010, va opera sub marca Metropolitan Life.

Procesul de preluare a noului brand de c`tre Alico Pensii se va desf`[ura 10

Biz

separat. “Aceste schimb`ri fac parte din procesul de integrare deja anun]at, estimat a se finaliza pân` la sfâr[itul anului 2013. În final, compania unit` va avea [i mai multe resurse pentru pentru a r`spunde nevoilor de protec]ie financiar` ale tuturor clien]ilor no[tri, atât în prezent, cât [i în viitor”, a precizat Carmina Dragomir, director general la Metropolitan Life Asigur`ri.

Schimb`rile vor fi vizibile în identitatea brandului celor dou` companii de asigur`ri de via]`, \nc` din acest an, sub marca Metropolitan Life.

“Construirea unui brand global pentru a

asigura cre[terea portofoliului [i diferen]ierea noastr` în fa]a clien]ilor din România este o component` esen]ial` a strategiei noastre”, a precizat Theodor Alexandrescu, CEO Alico Asigur`ri. În România, Metropolitan Life este num`rul 3 în pia]a de asigur`ri de via]`, cu 16% cot` de pia]` – 11,90% Alico Asigur`ri [i 4,22% Aviva Asigur`ri (în func]ie de primele brute subscrise la finalul anului 2011, conform Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor), are peste 1 milion de clien]i [i peste 14 ani de activitate pe pia]a local` de asigur`ri de via]`. (A.A.)

Cum s`-]i administrezi compania direct de pe smartphone sau tablet` dezvoltate \n acord cu legisla]ia local`. Solu]iile au fost proiectate pentru a r`spunde nevoilor specifice companiilor române[ti.

De exemplu, Index \nlocuie[te dosarele [i bibliorafturile cu o arhiv` digital` centralizat` la care au acces comun to]i utilizatorii. Mai mult, pot fi create niveluri de acces \n cazul \n care exist` documente confiden]iale.

Index se integreaz` cu Intranet, o solu]ie care gestioneaz` cererile de concediu sau cererile de achizi]ii [i

care e util` pentru aprob`ri sau pentru informarea angaja]ilor.

Totodat`, e ideal` pentru un manager care vrea s` verifice statusul proiectelor indiferent unde s-ar afla, direct de pe terminalul mobil.

Nici vânz`rile nu sunt neglijate.

Cu ajutorul solu]iei Comerciant de la Ymens, pot fi monitorizate interac]iunile cu clien]ii, centralizate datele financiare [i juridice publice despre ace[tia [i se reduce ciclul de vânzare.

ADVERTORIAL

Pentru a fi la curent cu activitatea companiei, managerii ar trebui s` stea toat` ziua \n birou. Doar c` rolul unui [ef nu este doar cel de supervizare. Dimpotriv`, conducerea unei afaceri implic` \ntâlniri, drumuri, [edin]e [i timpi mor]i \ntre aceste activit`]i. Iar când clien]ii nu sunt doar din aceea[i localitate, gestionarea sarcinilor devine mai dificil`.

Cu toate acestea, tr`im \ntr-o er` digital`, \n care tehnologia de vârf nu este doar la \ndemân`, ci chiar \n buzunarul nostru, \n care suntem permanent conecta]i la internet.

Dac` tot tras`m sarcini subalternilor direct din contul de mail setat pe mobil, dac` telefonul ne aminte[te de \ntâlniri [i zile de na[tere, trebuie s` existe [i solu]ii pentru conducerea unui business.

Odat` cu apari]ia tehnologiei cloud, a ap`rut [i posibilitatea de a accesa documente din orice col] al lumii. Evolu]ia pie]elor de smartphone [i de tablete [i op]iunile de trafic de internet mobil tot mai convenabile au creat posibilitatea de a accesa datele oricând, indiferent de or` sau de zi.

Ce \nseamn` tehnologie cloud plus terminale mobile? R`spunsul scurt este “eficien]`”. R`spunsul lung \ncepe prin a defini tehnologia cloud. Cloud-ul este o infrastructur` IT aflat` \ntr-un data center care ofer`, printre altele, platforme integrate de aplica]ii dedicate inclusiv companiilor. Solu]iile cloud pot fi accesate online, direct din browserul de internet de pe laptop sau desktop pe mobil sau tablet`, prin intermediul unor aplica]ii dedicate.

O astfel de platform` integrat` este oferit` de compania de cloud Ymens, care propune o serie de nou` solu]ii dedicate IMM-urilor române[ti. Toate programele sunt compatibile, interconectate [i

AGEND~

{TIRI

Criza a f`cut bine publicit`]ii indoor

Indoor Media, compania de publicitate necoven]ional` a grupului de media Alerria Management, [i-a extins anul acesta oferta prin lansarea unei noi linii de business, atingând astfel un portofoliu de peste 700 de loca]ii. DE LOREDANA S~NDULESCU Care este cea mai mare prioritate a Indoor Media anul acesta?

Dar cele mai inovatoare?

Consider`m c` un mediu inovator ar putea fi centrele fitness, iar acest lucru, pentru particularitatea pe care o are \n privin]a implement`rii de proiecte speciale (machete, samplinguri, stickere, mesaje neconven]ionale, altele decât cele expuse pe plasme sau afi[e). Proiectele speciale impun o creativitate crescut` [i abilitatea de a atrage aten]ia publicului \ntr-un mod deosebit.

Anul acesta ne dorim s` facem cât mai cunoscut` noua linie de business, pe care o punem la dispozi]ia clien]ilor, aceea a centrelor medicale din Bucure[ti [i din ]ar`. Prin parteneriatul \ncheiat, oferim clien]ilor peste 300 de unit`]i medicale, cu posibilitate de promovare pe suporturi de afi[e [i plasme.

Ne apropiem de finalul lui 2012, cum a]i putea caracteriza acest an din punct de vedere al businessului Indoor Media?

Ce \nseamn` inova]ie \n industria de indoor?

Indoor Media [i-a extins businessul prin achizi]ia noului mediu de promovare, mai sus men]ionat, [i [i-a m`rit mediile deja existente, prin ad`ugarea de loca]ii. Vorbim \n acest sens despre loca]ii cu trafic intens, ad`ugate portofoliului de licee, universit`]i, centre de fitness [i g`ri.

Câte loca]ii pune]i \n prezent la dispozi]ia clien]ilor?

Actualmente, Indoor Media pune la dispozi]ia clien]ilor 8 medii de promovare: universit`]i \n Bucure[ti [i pe plan na]ional, licee \n toate sectoarele bucure[tene, centre spa de lux, \n centrul [i nordul capitalei, aeroporturile Cluj [i Ia[i, g`ri [i regionale \n Bucure[ti [i marile ora[e ale ]`rii, cinematografele Hollywood Multiplex [i Cinema Pro [i cel mai recent mediu dezvoltat, centrele medicale din Bucure[ti [i din ]ar`. |n total, oferim clien]ilor peste 700 de loca]ii, cu promovare pe suporturi de plasme, afi[e [i proiecte speciale.

Care sunt cele mai vandabile medii de indoor din portofoliul dvs.?

12

Biz

M~D~LINA BONEA, Specialist Marketing, Indoor Media

Nu putem spune c` un mediu este mai vandabil decât altul, pentru c` depinde foarte mult c`rui target se adreseaz` serviciul sau produsul ce se dore[te a fi promovat. Spre exemplu, dac` un client dore[te s` promoveze un produs dedicat \n exclusivitate femeilor, atunci un mediu oportun promov`rii ar fi centrele spa cu public exclusiv feminin sau o selec]ie a centrelor fitness dedicate preponderent unui astfel de public. Clien]ii care doresc s` se adreseze persoanelor tinere, de pân` \n 25 de ani, vor opta pentru promovarea \n universit`]i. De aceea, fiecare mediu este vandabil, \n func]ie de targetul segmentat de care dispune.

Inova]ie \n industria indoor presupune, spre exemplu, o campanie axat` pe mesaje cu un impact vizual puternic, care poate atrage aten]ia publicului aflat \n loca]ia expunerii. Publicitatea neconven]ional` de tip indoor are avantajul de a fi recep]ionat` \n medii f`r` alte turbulen]e publicitare, iar, fa]` de cea de tip ATL, are avantajul de “a merge dup` target” – adic` amplasarea acesteia acolo unde se afl` posibilul public consumator al produsului/serviciului promovat.

Ce considera]i c` lipse[te industriei de indoor române[ti? |n acest moment, contextul economic de criz` \n care ne afl`m [i-a pus amprenta \ntr-un mod pozitiv \n publicitatea de tip indoor. Clien]ii apeleaz` mai mult la acest tip de expunere, datorit` costurilor reduse fa]` de cele ale publicit`]ii conven]ionale, dar [i datorit` flexibilit`]ii [i posibilit`]ii amplas`rii unei campanii la locul potrivit, cu targetul vizat, prin segmentarea clar` a publicului. Biz

AGEND~

{TIRI

AUR DIRECT DIN BANC~ Banca Comercial` Romån` (BCR) ofer` clien]ilor s`i, \n premier` pe pia]a de capital din Romånia, posibilitatea de a achizi]iona Certificate Index ce au ca suport aurul [i al c`ror pre] reprezint` valoarea \n lei a unui gram de aur.

“Oferim clien]ilor no[tri, \n premier` \n Romånia, posibilitatea de a achizi]iona direct pe Bursa de Valori Bucure[ti Certificate Index care urm`resc evolu]ia aurului fizic [i care aduc acela[i randament cu aurul, f`r` a avea \ns` costuri suplimentare legate de depozitare, asigurare, transport sau evaluare”, a declarat Laura Hexan, [efa Departamentului de Produse de Trezorerie Retail din cadrul BCR. Cump`rånd un Certificat Index, investitorul cump`r` de fapt echivalentul \n lei al unui gram de aur. BCR ofer` astfel clien]ilor s`i [i tuturor investitorilor la burs` o modalitate simpl` [i eficient` de a beneficia de evolu]ia pre]ului aurului, lichiditatea acestor certificate fiind asigurat` de c`tre banc`.

“Este binecunoscut statutul aurului de activ de refugiu cu rol de protec]ie împotriva infla]iei. Istoric, achizi]ionarea regulat` de aur financiar pe termen mediu [i lung a ajutat la conservarea averii investitorilor. }inând cont de condi]iile actuale, de acutizarea problemelor de pe pie]ele financiare globale, tot mai mul]i investitori se îndreapt` c`tre aur”, a adaugat Laura Hexan.

Cota]ii certificate index aur: 192,80 RON / 193,80 RON – pentru 1 certificat index echivalent 1 gram aur fizic. Aceste cota]ii se modific` \n permanen]` \n cursul zilei, \n func]ie de evolu]ia pre]ului unciei de aur [i de evolu]ia cursului USD/RON (cursul interbancar de la momentul respectiv). Certificatele Index pot fi tranzac]ionate [i online prin intermediul platformei BCR Broker.

(Alexandru Ardelean) 14

Biz

CRUCEA RO{IE |{I POART~ CRUCEA Sistemul de s`n`tate din ]ar` nu este tocmai s`n`tos. Ba chiar este bolnav, dup` cum arat` un raport realizat recent de MediHelp International. DE OVIDIU NEAGOE Printre “afec]iunile” acestuia se num`r` lipsa personalului, a investi]iilor, nivelul ridicat al birocra]iei, lipsa facilit`]ilor fiscale [i subdezvoltarea sistemului privat. Potrivit raportului, Romånia ocup` locul 69 \n topul statelor cu cele mai mari investi]ii \n s`n`tate [i, \n paralel, de]ine primul loc \n clasamentul cazurilor de cancer cervical.

Lunar, \n ]ar`, guvernul scoate din buzunare pentru fiecare romån o sum` de 27,2 euro, \n timp ce omologii de la Budapesta aloc` 51,4 euro, iar Germania 234 de euro. {i ve[tile rele nu se opresc aici. La 10.000 de locuitori, de romåni au grij` 23,6 doctori, \n timp ce vecinii bulgari, la acela[i num`r de persoane, se bucur` de aten]ia [i \ngrijirea a 37,1 medici. Totul se traduce \n speran]a de via]` sc`zut` fa]` de alte state vecine. Potrivit raportului, speran]a de via]`

\n Romånia se situeaz` la 72,45 ani, \n timp ce \n Bulgaria ajunge la 73,09 ani, iar \n Ungaria la 74,79 de ani. “Doar privind atent [i obiectiv \n interiorul structurii existente vom putea identifica ce trebuie cu adev`rat schimbat \n sistemul de s`n`tate din Romånia”, spune Zahal Levy, pre[edintele MediHelp International, care propune [i o serie de solu]ii. Printre m`surile pentru reforma sistemului sanitar se num`r` descentralizarea sistemului de s`n`tate, finan]area, privatizarea [i oferirea unui suport semnificativ investitorilor priva]i din domeniul asigur`rilor private de s`n`tate [i al serviciilor medicale. “Reforma nu este niciodat` u[oar`, dar \n acest moment guvernul nu poate decåt s` remedieze situa]ia din aproape \n aproape, lucrånd cu oameni competen]i”, precizeaz` Zahal Levy. Biz

SKYPUMP, PRIZA DIN AER GE a conectat \nc`rc`toarele VE DuraStation rapide la o turbin` eolian` vertical` realizat` de Urban Green Energy din New York, fiind ob]inut astfel primul \nc`rc`tor pentru vehicule electrice pe baz` de energie eolian` din lume. Sistemul, denumit Sanya Skypump, poate alimenta cu energie un automobil electric – spre exemplu un Chevy Volt – \n doar patru ore. Skypump are o \n`l]ime de 4,5 m şi poate fi amplasat practic oriunde, inclusiv \n spa]ii urbane compacte. Paletele turbinei eoliene de 4 kilowa]i nu se rotesc orizontal, ca \n cazul turbinelor tradi]ionale, ci se rotesc de-a lungul axei verticale pe o raz` de 1,5 metri. Turbine similare realizate de Urban Green Energy alimenteaz` deja locuin]e [i felinare stradale din mai multe ]`ri. General Electric [i Urban Green Energy au instalat primul sistem Sanya Skypump lâng` Barcelona, iar urm`toarele destina]ii vor fi loca]ii din SUA [i Australia.

Un om mai presus de un titlu.

Distinc]ie mai presus de putere. Asta am \ntålnit la Palatul Elisabeta, la \ntålnirea cu Alte]a Sa Regal` Principesa Mo[tenitoare. Am purtat

Principes` pentru

promovare a unei Romånii pe care a iubit-o \nainte de a o cunoa[te. Un efort continuu, de 22 de ani, de a duce mai departe valorile romåne[ti din cultur`, art`, dar [i economie. Casa Regal` mizeaz` pe \ntreprinderile mici [i mijlocii ca motor de pornire a economiei.

DE OANA GRECEA 16

Biz

FOTO: VALI MIREA

România un dialog despre ac]iunile zilnice de

Cover story Noble]e [i fine]e. Asta eman` Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta a României, care, din umbr`, ajut` discret [i firesc România [i oamenii ei.

Vorbe[te doar despre ceea ce cunoa[te [i se las` cu \ncredere ajutat` de oamenii care o \nconjoar`.

Nu este strategie politic`, ci educa]ie.

Anii petrecu]i la studii \n Elve]ia, Anglia [i SUA, dar mai ales momentele al`turi de familie au construit un om altruist [i preg`tit s` ajute, chiar dac` nu cuno[tea aceast` ]ar` decât din pove[tile tat`lui s`u, Regele Mihai I. Tr`ie[te [i construie[te lucruri \n prezent f`r` \ncetare, iar ac]iunile sale fac, pe zi ce trece, ca tot mai mul]i români s` admire monarhia [i pe Majestatea Sa. Pentru Principesa Margareta, a lucra din greu \n prezent \nseamn` a asigura continuitatea, a da demnitate ]`rii, a transmite din partea monarhiei sentimentul de speran]` [i de pace \n vremuri tulburi.

Nelini[tea politic` [i criza economic` au afectat inclusiv activitatea Funda]iei Principesa Margareta, patronat` de Majestatea Sa. Chiar dac`, la nivel de mentalitate, lucrurile stau mai bine acum \n România \n ce prive[te caritatea, \n condi]ii de criz` oamenii s-au gândit la altceva. “Dar noi trebuie s` \ncuraj`m legal lucrul `sta. Trebuie o structur` legal` care s` permit` companiilor s` fac` dona]ii [i s` aib` reduceri de taxe [i impozite”, spune Principesa Margareta. {i poveste[te c` e foarte dificil acum de strâns bani, dar sunt oameni dispu[i s` ajute “[i asta este important pentru mine, din cultura de unde provin eu”.

N Strategie regal`

|n strategia pe 30 de ani a Casei Regale a României, gândit` \n 2007, Regele Mihai I vorbe[te despre aceste vremuri ca o [ans` a ]`rii de a se consolida identitar din punct de vedere economic, militar [i politic. “România are nevoie de o viziune durabil`, care s` completeze democra]ia [i libert`]ile garantate de apartenen]a la NATO [i la Uniunea European`”, spunea Majestea Sa. Astfel, pentru primii zece ani (2007 – 2017), Casa Regal` a 18

Biz

României s-a angajat s` \i sus]in` pe to]i \ntreprinz`torii priva]i, militând \n fa]a autorit`]ilor române, dar mai ales str`ine, pentru condi]ii mai bune de finan]are, deschiderea pie]elor europene [i mondiale. “|ntreprinderile mici [i mijlocii sunt modul tradi]ional prin care românii [i-au manifestat creativitatea, ingeniozitatea [i puterea de munc`. Cred c` acest tip de structuri sunt secretul pentru economia mare, o economie mai prosper`”, spune Principesa Margareta. |n deplas`rile oficiale dar [i private, Principesa Mo[tenitoare [i Principele Radu au f`cut mereu cunoscute produsele tradi]ionale române[ti ([i implicit afacerile din spatele lor), mai ales pe cele devenite furnizor al Casei Regale. Principesa poveste[te c` sunt foarte apreciate [i cunoscute peste hotare produsele Ana Aslan, vinurile Halewood [i cele ale Cramelor Segarcea. “Am f`cut recent o vizit` \n Bulgaria, la regele Simeon, [i am adus vinuri de la Domeniile Coroanei (Segarcea), care au fost foarte apreciate de cei care erau la cin` cu noi”, mai spune Principesa Margareta.

Calitatea de furnizor al Casei Regale aduce o contribu]ie important` la consolidarea, \ncurajarea [i men]inerea standardelor de \nalt` calitate \n economie. |n România, calitatea de Furnizor al Casei Regale a fost creat` la ini]iativa Regelui Carol I. Majoritatea Furnizorilor Regali sunt companii na]ionale sau \ntreprinz`tori locali. Dintre ace[tia, unii au devenit m`rci globale. Unele dintre cele mai populare branduri ale zilelor noastre, Chivas Regal, Ford, Tuborg, Kodak, IMB, Schweppes, Daimler, Loewe, Prada, Unilever, Nestlé [i multe altele, sunt sau au fost furnizoriai diferitelor case regale.

Rolul extern activ Apartenen]a la familiile regale ale Europei [i leg`turile bune avute cu celelalte monarhii sunt foarte importante.

“Avem o colaborare apropiat` cu Trustul Principelui Charles. |n urm` cu trei ani, Principele de Wales ne-a propus s` ne unim eforturile pentru a face

cunoscut conceptul CSR (corporate social responsibility) \n România, având o experien]` bogat`, acumulat` \n peste 25 de ani de activitate.”

Lansarea proiectului “Leaderi \n CSR” a avut loc \n 2009 [i a inclus o \ntâlnire cu Principele Charles la re[edin]a sa, Clarence House, precum [i o serie de \ntâlniri cu câ]iva dintre cei mai importan]i oameni de afaceri din Marea Britanie. Din România a fost invitat un grup de oameni de afaceri cu succes.

Oamenii de afaceri britanici au prezentat studii de caz complet func]ionale [i viabile, s-au desf`[urat mese rotunde pe tema CSR, precum [i o vizit` la Funda]iile Principelui de Wales pentru a vedea cum a fost implementat` aceast` viziune \n Marea Britanie.

Dezvoltarea acestui proiect de CSR are ca scop sprijinirea mediului de afaceri [i \ncurajarea acestuia de a se implica \n activit`]i de aceast` natur` \n România. “|n urma acestui eveniment, anul urm`tor am ini]iat [i implementat proiectul CSR Leaders printr-o conferin]` dedicat`, \n România, \n colaborare cu KPMG, Ambasada Marii Britanii [i Camera de Comer] Româno-Britanic`, proiect extrem de apreciat”, poveste[te Principesa Mo[tenitoare.

Anul acesta, directorul executiv al Funda]iei Principesa Margareta a României a vizitat din nou Trustul Principelui Charles (Prince's Trust), \n ideea unui transfer de know how de la o funda]ie de elit` britanic`, cu peste 1.000 de angaja]i, c`tre proiectele realizate \n România. Schimbul de experien]` a \nsemnat atât obiecte de management, cât [i identificarea unor noi modalit`]i de comunicare [i strângeri de fonduri.

De-a lungul timpului, au existat ini]iative sociale [i \ntâlniri [i cu alte familii regale, dar [i cu ambasadori ai acestor ]`ri prezente \n România interesa]i s` cunoasc` activitatea [i s` ofere sprijin Funda]iei. “Principesa Rym al Ali a Iordaniei [i Principele Nicolae al Greciei sunt doar dou` dintre personalit`]ile care ne-au vizitat recent [i au apreciat proiectele intergenera]ionale [i implicarea \ntregii

FOTO: DANIEL ANGELESCU

comunit`]i \n activit`]ile pe care le desf`[ur`m. Suntem foarte apropia]i de familia regal` din Serbia. Principesa Caterina face mare caritate acolo. Este o doamn` foarte activ`. {i \n Spania la fel, cu Principele Felipe – premiul lui este aproape ca un premiu Nobel. Creativitatea este foarte important`, de aceea ne ajut`m, ne sf`tuim \ntre noi”, mai spune Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta.

Lobby monarhic Planurile Casei Regale pe urm`torii 20 de ani (2017 - 2037) au obiective clare de ajutor al României, fie [i prin lobby-ul pe care-l pot face reprezentan]ii monarhiei. Ace[tia vor \ncuraja crearea câtorva {coli Normale de \nv`]`tori de elit`, preg`ti]i pentru mediul rural, deoarece \nv`]`mântul este un domeniu foarte respectat de monarhie. Se dore[te re\nfiin]area Funda]iilor Regale Române, sub conducerea Principesei Margareta, pentru \nflorirea artei, [tiin]ei, spiritului civic, educa]iei [i cercet`rii. Funda]iile Regale Române vor \ncerca s` inspire elaborarea unei Enciclopedii Române.

“A[a cum Regele Carol I a l`sat României calea ferat`, actualii reprezentan]i ai monarhiei vor s` lase României o enciclopedie cuprinz`toare.” |n strategie se mai men]ioneaz` c` vor fi sus]inute proiecte pentru surse alternative de energie [i vor fi \ncurajate ideile [i modelele noi \n acest domeniu al cercet`rii. |nc` din primii ani de la venirea \n România, atitudinea membrilor regali a fost una de ajutorare a ]`rii lor. |n 1992, “The Sunday Telegraph” a prezentat demersurile Principesei Margareta, care solicita oamenilor de afaceri din Vest [i bancherilor s` contribuie la reconstruc]ia României. Ea le povestea c` “nu avem [coli de afaceri, nu avem adev`ra]i industria[i, contabili sau manageri de banc`”, iar \n anii ce au urmat, investi]iile str`ine \n România au crescut treptat. |n ]ar` sau \n exil, Majestatea Sa [i familia lui au continuat s` reprezinte, istoric, cultural [i tradi]ional, Statul Român [i Na]iunea. Oriunde ar merge 20

Biz

Foto: Alex Gâlmeanu

Cover story

Principesa Margareta la Centrul Genera]ii

Ce \nseamn` \n prezent monarhia?

Dinu C. Giurescu, istoric |nseamn`: legitimitate prin apartenen]a la familiile regale ale Europei, legitimitate dobândit` prin descenden]a de la o genera]ie la alta; aportul dinastiei la istoria modern` [i contemporan` a României. Sub Carol I s-a dobândit independen]a de stat, a avut loc modernizarea institu]iilor statului la nivel european al timpului, iar \ncurajarea [i sus]inerea arti[tilor a contribuit la manifestarea plenar` a poeziei [i prozei române[ti. Sub Ferdinand I au avut loc unirea provinciilor locuite majoritar de români \n jurul Coroanei României \n 1918 [i consolidarea politic` [i economic` a statului na]ional unitar. Sub Carol II s-a dezvoltat semnificativ cultura, iar pe plan economic este atins \n 1938 nivelul maxim al dezvolt`rii \n anii interbelici.

Pr`bu[irea hotarelor \n 1940 nu are leg`tur` cu regimul autoritar impus \n februarie 1938 de Carol al II-lea. Pierderile teritoriale se datoresc exclusiv pr`bu[irii sistemului de la Versailles dup` capitularea Fran]ei \n iunie 1940.

Monarhia ereditar` mai \nseamn` stabilitate politic`. Ea elimin` competi]ia pentru dobândirea conducerii statului. Echilibru: suveranul este dator s` men]in` o balan]` \ntre for]ele politice aflate \n competi]ie [i s` nu o \ncline de o parte [i alta. Monarhia ofer` [i un cadru potrivit pentru evolu]ia factorilor economici. S` nu uit`m c` România s-a ref`cut \n circa trei ani dup` primul r`zboi mondial, etap` urmat` de progresul \n continuare al economiei pân` la marea criz` interna]ional` declan[at` \n SUA \n 1929. Vârful cre[terii economice a României se plaseaz` \n 1938.

Tot monarhia \nseamn` ini]iativ` [i fermitate \n momentele hot`râtoare ale na]iunii.

Exemple: proclamarea independen]ei statului \n 9 mai 1877; al`turarea României la puterile Antantei \n 1916; ie[irea din alian]a cu Reich-ul [i al`turarea la alian]a URSS, SUA [i Marea Britanie (1944).

Casa Regal` Valoarea unui brand este precum frumuse]ea: \n ochii celui care prive[te Cristina Bazavan, jurnalist freelancer

Fotografii: Daniel Angelescu

Aniversarea Zilei Vârstnicului 2012 la Centrul Genera]ii

Alte]a Sa Regal` la Centrul Don Orione

Personal, despre Casa Regal` Todi Pruteanu, Business Strategy Manager, Microsoft România |n casa noastr` nu s-a vorbit despre Casa Regal`. Mama a compus o poezie de 17 strofe la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej [i a recitat-o plângând. Tata era cunoscut pentru glumele lui cu „Ceau[escu [i mândria” dar niciodat` nu a apelat la monarhie ca solu]ie.

Dac` nu gre[esc, primul meu contact cu [tiri despre Regele Mihai I al României s-a consumat dup` \n timpul dezinform`rilor de dup` ’90. Aveam atunci ceva mai mult de 10 ani. E ciudat c` suntem pu]ini cei care vorbesc deschis despre semnifica]ia \n plan personal a Casei Regale. Ar trebui s` vibr`m puternic. Indiferen]a s` nu existe. {i, prin urmare, articole ca acesta s` nu \[i aib` rostul, s` am un uria[ sentiment de redundan]`. {i totu[i nu se \ntâmpl`. Vorbesc \n numele bunicilor mei. Ce m` leag` de Casa Regal` este c` \mpreun` am \nf`ptuit pietre de hotar din istoria noastr`. C`, uni]i fiind, fiecare a f`cut diferen]a. C` rena[terea ]`rii s-a cl`dit pe un a[ez`mânt s`n`tos de valori, care ne-a permis mai departe s` cre`m valoare. |n nume propriu, am convingerea c` „a[a se face” [i c` „se poate”. {i mai simt c` \ncrederea \n aceste for]e \mi este picurat` printr-un amestec de autoritate [i distinc]ie. F`r` \ntrerupere. Atât.

Refuz s` \mi fie pus` eticheta de„regalist” (de[i asta \mi pare c` sus]in). Nu vreau de aici s` generez discu]ii despre politic`, nici m`car \n familie. Nu m` arunc \n critici despre cum [i cine promoveaz` valorile ori lipsa lor \n cotidian [i \n afaceri. Cred c` dac` faci bine, prime[ti bine. Cred \n viitorul meu [i al nostru [i \ncerc s` fiu mai bun \n ceea ce fac \n fiecare zi.

A[a c` nu \mi pare r`u (decât câteodat`) c` nu am fost contemporan acelor momente istorice (dar am numit-o pe feti]a noastr` Maria), pentru c` am sentimentul unei misiuni de \ndeplinit \n zilele noastre. Mult` s`n`tate Majest`]ilor Lor Regele Mihai I al României [i Reginei Ana [i s` v` avem modele de urmat \n via]` mul]i ani de acum \nainte!

|n copil`rie, când mergeam la bunici la ]ar`, \n vacan]a de var`, m` \ntâlneam cu doi fra]i care veneau de la Bucure[ti (eu am crescut \n Alexandria).

Radu [i Sabina erau diferi]i de noi to]i, nu pentru c` erau mai bine \mbr`ca]i (erau), nu pentru c` aveau mai mult stil ([i aveau), ci pentru c` gândeau altfel decât noi.

Vorbeau despre Rege [i regalitate, istoria pe care o povesteau ei era diferit` de ceea ce scria \n manualele [colare.

Am aflat \ntr-o var` c` tat`l lor, Mihai Creang`, lucra la un ziar \n Bucure[ti – România liber` – [i c` avea probleme mari cu “mili]ia” (de fapt, Securitatea), pentru c` fusese prins cu manifeste anticomuniste. Bunicii mei n-au vrut s`-mi spun` niciodat` mai mult, dar – cumva – am \n]eles c` era \n pu[c`rie. {i-a[a am \n]eles c` regalitatea nu e bun`. |n 1990, am v`zut la televizor revenirea Regelui Mihai \n ]ar` [i expulzarea sa de c`tre guvernul din acel moment. M-am revoltat. {tiam deja ceva istorie adev`rat` [i sim]eam nedreptatea. Am fost mândr` de cona]ionalii mei, doi ani mai târziu, când Regele a revenit din exil [i câteva sute de mii de oameni au ie[it pe str`zi \n Bucure[ti.

Cred c` mul]i români s-au aflat \n situa]ia mea [i au \n]eles odat` cu anii c` Regele Mihai n-a plecat niciodat` capul, [i-a iubit ]ara cu hot`râre [i [i-a \nv`]at fiicele s` munceasc` cu demnitate [i smerenie pentru tot ceea ce au. Mai ales pentru ceea ce au de dat poporului s`u: curaj, speran]`, \ncredere. |n ultimii doi ani, tot mai mul]i români caut` s` se sprijine \n demnitatea Regelui ca s` compenseze lipsa de respect a autorit`]ilor, din ce \n ce mai mul]i oameni g`sesc \n via]a Regelui o confirmare a posibilit`]ilor de victorie \n fa]a greut`]ilor cotidiene. {tiu p`rin]i care povestesc copiilor lor cum Regele – ca s` aib` din ce s` tr`iasc` \n Anglia – a f`cut o miniferm` de pui [i un atelier de tâmpl`rie [i a muncit zilnic, din greu, pentru hrana copiilor s`i, iar asta \nseamn` mult mai mult decât – ca s` translat`m \n marketing – orice campanie de brand. |ntr-o lume care se gânde[te mai degrab` la supravie]uire, Regele Mihai vorbe[te despre “o ]ar` pe care am \mprumutat-o de la copiii no[tri”, despre “cuviin]a de a rezista prezentului [i preg`tirea pentru viitor”. |n marketing am defini sec aceste descrieri “diferen]iere”, “pozi]ionare strategic`”, dar \n via]` [tim c` sunt putere de caracter, independen]`, integritate [i c` toate \l reprezint` pe Rege.

Ast`zi, pentru un grup din ce \n ce mai mare de oameni, Casa Regal` vorbe[te despre loialitate, curaj, respect, seriozitate [i modestie, despre tradi]ie [i patriotism. |n orice evaluare, fie ea [i de brand, toate acestea sunt inestimabile.

Biz

21

Cover story sau oriunde s-ar afla, Regele este o parte a simbolului statal românesc, \n afara actului administr`rii politice a ]`rii sau, mai bine spus, deasupra lui. Pe acoperi[ul Palatului, ca [i pe cel al Castelului, flutur` stindardul personal al Regelui Mihai ori de câte ori Majestatea Sa se afl` \n re[edin]`. |n absen]a Regelui, este pus \n loc stindardul Principesei Mo[tenitoare, iar atunci când niciunul dintre ei nu se afl` \n re[edin]`, se abordeaz` steagul tricolor.

Jubileele s`rb`torite \n România \n ultimii ani au adus personalit`]i ale lumii politice, militare, economice, precum Frédéric Mitterrand, Staffan

de bucate”, “Anul Regelui”, “Muzica Regelui”, “Pove[tile Reginei Maria” [i “Jubileul Regelui”, “Ma[inile Regelui” reprezint` un omagiu adus unei pasiuni regale, automobilul.

Custode al Coroanei României

Activitatea zilnic` a Principesei include multe \ntâlniri de protocol, c`l`torii oficiale, singurul moment de relaxare fiind weekendul, când Alte]a Sa Regal`, \mpreun` cu Principele, se gospod`resc la Palat singuri [i \[i petrec timpul \n compania lui Troy, un labrador de un an. O dat` pe lun`, perechea regal` c`l`tore[te \n weekend la Castelul BIOGRAFIA PRINCIPESEI MARGARETA S`vâr[in (jude]ul Arad).

Alte]a Sa Regal` Principesa Mo[tenitoare a României este fiica cea mare a Chiar dac` soliMajest`]ilor Lor Regele Mihai [i Regina Ana [i succesorul desemnat \n toate prerogativele Regale. Este licen]iat` \n Sociologie, {tiin]e Politice [i citante, \ntâlniDrept Interna]ional a Universit`]ii din Edinburgh, Sco]ia. rile de protocol sunt luate de Principesa Margareta a fost implicat`, \nainte de 1989, \n proiecte ale Organiza]iei pentru Alimenta]ie [i Agricultur` din cadrul Na]iunilor Principes` ca Unite [i Fondului Interna]ional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). pe ceva firesc, o datorie de Primul contact al Alte]ei Sale Regale cu România are loc \n ianuarie 1990. onoare pe care |n acela[i an \nfiin]eaz`, \mpreun` cu tat`l s`u, Funda]ia Principesa Margareta a României, dedicat` sprijinirii b`trânilor [i tinerilor afla]i \n o duce la cap`t dificult`]i fizice sau materiale. cu noble]e.

Despre fiica Alte]a Sa Regal` l-a \nso]it pe Majestatea Sa Regele Mihai \n turneele sus]inute \n 1997 [i 2002 pentru sprijinirea ader`rii României la NATO [i sa, Regele Uniunea European`.

Mihai al României declar` c` Alte]ele Lor Regale Principesa Margareta [i Principele Radu s-au c`s`torit “Principesa \n 1996. Din 2001 locuiesc la Palatul Elisabeta din Bucure[ti, iar angajamentele lor publice se desf`[oar` \n capital`, \n ]ar` [i \n Margareta are str`in`tate. un ascu]it sim] al datoriei, este cinstit` [i gata s`-i ajute pe cei nevoia[i. Are sim]ul de Mistura, membrii cluburilor franumorului [i nu \[i pierde niciodat` ceze [i elve]iene Maxim Business speran]a. Este dreapt` [i hot`rât` \n Club etc., dup` cum arat` Principele tot ceea ce face”.

Radu \n cartea “Anul Regelui”.

Principesa Margareta a României Dintre membrii monarhiei, Principrive[te inteligen]a [i talentul femeipele Radu este autorul cel mai prolific, lor ca mari câ[tiguri \ntr-o er` a coiar activitatea Casei Regale este foarte munic`rii, a internetului [i a bine [i \n timp prezentat` de Principe democra]iei omniprezente. Dup` pe contul de Facebook, pe blog dar [i p`rerea sa, a fi om de stat nu mai pe site-ul personal (www.princeradu.ro). este ast`zi o zon` exclusiv mascuUltima carte lansat`, albumul lin`. “Femeile nu numai c` pot face “Ma[inile Regelui”, continu` seria vomult leadership, dar o pot face lumelor dedicate Familiei Regale \nce\ntr-un fel anume, a[a cum b`rba]ii put` de Curtea Veche Publishing anul nu pot. Poate c`, \n mod natural, trecut. Dup` volumele “Carte Regal` 22

Biz

femeile pot fi mai potrivite pentru leadership, pentru c` talentele tradi]ionale feminine pot \ndeplini perfect cerin]ele [i provoc`rile acestei lumi moderne, câteodat` mai bine decât cele tipic masculine.

Tr`ind \n România ultimilor 20 de ani, am v`zut [i am \n]eles puterea femeii publice din societatea de azi”, a declarat Principesa la Conferin]a Femeilor Lideri din 2011. Ea a ad`ugat c` nu este vorba neap`rat de faptul c` ast`zi femeile au specializ`ri, func]ii publice [i realizeaz` ceea ce \n trecut numai b`rba]ii obi[nuiau s` fac`, ci puterea femeii de ast`zi st` \n capacitatea ei unic` de a r`spunde la nevoile unei societ`]i paradoxale: cu cât suntem mai bine, cu atât avem nevoie de \ncredere; cu cât comunic`m mai mult, cu atât suntem mai informa]i, cu atât ne sim]im mai nesiguri. “Modul mai holistic al femeilor de a observa via]a, empatia noastr` profund` [i sensibil`, sim]ul puternic al datoriei [i ata[amentul mai profund c`tre valorile familiei, toate acestea pot juca un rol esen]ial \n rezolvarea paradoxurilor problematice cu care ne confrunt`m”, a ar`tat Alte]a Sa Regal`.

Alte]a Sa Regal` are [i rol de custode al Coroanei României, este Pre[edintele “Asocia]iei pentru Dezvoltare Durabil` S`vâr[in”, care are ca scop crearea unui model de dezvoltare rural` [i de atragere a investi]iilor str`ine, [i al “Funda]iei Regale de Management al Ospitalit`]ii” [i Pre[edinte de onoare al “Funda]iei Atletismul Românesc”. |mpreun` cu Principele Radu, patroneaz` Concursul Na]ional “Basmele Reginei Maria” [i Festivalul Interna]ional “EUROPAfest”.

Este Patronul spiritual al “Centrului de Specializare \n reabilitarea Patrimoniului Construit”, iar din iunie 2005, {coala nr. 114 din Bucure[ti \i poart` numele.

Printre toate aceste activit`]i, Principesa Margareta a publicat anul trecut o carte despre arta culinar` [i re]ete vechi de familie (regale), care s-a bucurat de un mare succes. Biz

Cover story

Românii au \n]eles c` se pot implica \n societate Activit`]ile legate de Funda]ia Principesa Margareta \i sunt cele mai dragi Mo[tenitoarei Coroanei Romåniei. Dac` pån` anul trecut fondurile funda]iei proveneau [i din str`in`tate, din 2012 acestea au fost strånse exclusiv din Romånia. DE OANA GRECEA

A

Alte]a Voastr` Regal`, care este cea mai frumoas` amintire legat` de activit`]ile din acest an?

Am vizitat recent un centru partener al Funda]iei Principesa Margareta – se nume[te Centrul Don Orione.

M-a impresionat foarte mult ce se \ntâmpl` acolo cu b`trânii, cu copiii [i cu oamenii care nu au posibilit`]i financiare. Ceea ce am v`zut \n acest centru mi-a dat speran]` [i m` gândesc c` noi putem s` dezvolt`m mai multe parteneriate cu acest tip de organiza]ie. O amintire frumoas` este [i lansarea c`r]ii “Ma[inile Regelui”, publicat` de Editura Curtea Veche. Este o carte drag` sufletului meu. Sunt foarte mândr` de so]ul meu, care are tot felul de proiecte – unul dintre ele este [i scrisul.

Principele Radu scrie foarte bine, iar cartea “Ma[inile Regelui” este cel mai nou titlu ap`rut \n Colec]ia de Carte Regal`. Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta din luna mai, aflat la cea de a treia edi]ie [i la care am avut 4.000 de invita]i, este un alt eveniment de care \mi amintesc cu pl`cere. Elegan]a [i eticheta caracteristice acestui tip de eveniment \i fac pe oameni s` se simt` altfel, s` se simt` speciali, distin[i, frumo[i. O frumuse]e care nu ]ine doar de ]inuta exterioar`, ci [i de starea interioar`. O alt` amintire este aniversarea c`s`toriei, \n ziua de 21 septembrie, pe care am petrecut-o \mpreun` cu Principele Radu \n compania unor prieteni dragi.

F

Fondurile Funda]iei Principesa Margareta a României provin exclusiv din România?

Am \nceput acum 22 de ani s` contribuim la re\nnoirea spiritual` [i social` a României, pentru a reda demnitatea românilor dup` anii grei de dictatur`. |n primii s`i ani de existen]`, funda]ia a strâns fonduri exclusiv din str`in`tate, \n cele cinci ]`ri unde aveam filiale: Marea Britanie, Elve]ia, Fran]a, Belgia [i Statele Unite. Prin biroul din România, funda]ia analiza nevoile la nivel local, dezvolta [i implementa proiectele [i men]inea leg`tura cu toate aceste birouri. |n anii ’90, românii erau prea

24

Biz

pu]in familiariza]i cu ideea de caritate [i aproape deloc obi[nui]i cu practicarea voluntariatului. |n prezent, cea mai mare parte din fondurile funda]iei provine din România sub form` de sponsoriz`ri, dona]ii sau granturi atrase de proiectele noastre, biroul de la Bucure[ti fiind singurul activ.

S

S-a schimbat atitudinea românilor \n aceast` direc]ie?

Da, am remarcat \n ultimii ani o schimbare a atitudinii \n privin]a implic`rii sociale [i a voluntariatului din partea românilor. Tot mai multe companii au acum departamente de responsabilitate social` [i sunt atente la nevoile comunit`]ii din care fac parte. Tot mai mul]i oameni [i tot mai multe companii \n]eleg c` se pot implica \n societate pentru a schimba lucrurile, c` nu trebuie s` a[tepte \ntotdeauna ca al]ii s` fac` ceva pentru solu]ionarea problemelor sociale. Au \n]eles c` atunci când primesc sunt datori s` dea \napoi pentru a construi \mpreun` comunit`]i puternice, acesta fiind unul din principalele obiective al Funda]iei. Funda]ia Principesa Margareta a României s-a n`scut din dorin]a mea de a contribui la binele ]`rii pe care am \nv`]at s` o iubesc cu mult \nainte de a o cunoa[te. |n to]i ace[ti ani nu am fost singur` \n eforturile mele, ci am avut al`turi oameni care [i-au oferit sprijinul, care mi-au \mp`rt`[it cauza [i care m-au sus]inut \n eforturile de a asigura un trai mai bun pentru un num`r cât mai mare mare de copii, vârstnici [i tineri. Pentru acest sprijin, eu vreau s` le mul]umesc tuturor prietenilor funda]iei.

Dintre evenimentele organizate de Funda]ia Principesa Margareta a României \n 2012, care a avut cel mai mare impact?

Sunt deosebit de fericit` c` reu[im prin proiectele noastre s` avem un impact real la nevoile comunit`]ii \n care ne implic`m, indiferent c` vorbim despre copii,

D

Interviu desenele animate, s` retr`iasc` pove[tile clasice [i s` le transmit` mai departe \mpreun` cu bucuria lecturii unei c`r]i. Ne bucur`m an de an de prezen]a a peste o mie de copii [i p`rin]i.

Pentru funda]ie, acesta este [i un eveniment de strângere de fonduri pentru sprijinirea Fondului Special pentru Copii, un program prin care, \n fiecare an, sute de copii din toat` ]ara primesc din partea funda]iei resursele financiare necesare pentru a nu abandona [coala.

vârstnici sau tineri arti[ti talenta]i din familii cu venituri modeste.

Concertul caritabil de la Ateneul Român din 25 octombrie are deja o tradi]ie, fiind organizat chiar de ziua tat`lui meu, Regele Mihai.

Este cel mai de succes proiect de fundraising, prin prisma fondurilor strânse pentru programul de burse “Tinere Talente”, \ntre 70.000 [i 100.000 de euro, \n fiecare an. Sus]inerea pe care funda]ia mea a primit-o \n organizarea acestui eveniment de-a lungul ultimilor patru ani confirm` faptul c` societatea româneasc` se maturizeaz`. Anul acesta, la cea de a cincea edi]ie a concertului, a urcat pe scena Ateneului Român violonistul Alexandru Tomescu, acompaniat de Ansamblul Stradivarius, dirijat de Gabriel Bebe[elea. Toate fondurile strânse din dona]ii [i sponsoriz`ri revin programului “Tinere Talente”, edi]ia 2013. La \nceputul anului viitor, tineri arti[ti talenta]i, elevi [i studen]i la licee [i universit`]i de arte din \ntreaga ]ar` vor putea aplica pentru o burs` \n valoare de 2.000 de euro [i vor putea de asemenea participa la sesiunile intergenera]ionale de mentorat cu arti[ti consacra]i, la evenimente culturale [i la o tab`r` de art`. |n acest an, 14 muzicieni [i 14 arti[ti plastici au fost selecta]i de juriul de specialitate pentru a fi bursierii funda]iei \n programul “Tinere Talente” [i au avut astfel [ansa de a-[i dezvolta poten]ialul artistic.

Pe 19 noiembrie, v` invit s` \i remarca]i la Gala de Absolvire de la Biblioteca Na]ional` din Bucure[ti.

Urmeaz` \n luna decembrie “Serile de poveste”, un eveniment adresat copiilor [i p`rin]ilor pe care funda]ia \l organizeaz` de câ]iva ani \n preajma Cr`ciunului la Libr`riile C`rture[ti. Actorii de teatru pentru copii [i personalit`]i \i invit` pe cei mici, obi[nui]i cu

Sunte]i foarte apropiat` de vârstnici [i face]i multe pentru ei.

Un impact real, din punctul de vedere al num`rului de persoane implicate, a avut campania funda]iei cu ocazia Zilei Interna]ionale a Vârstnicului, 1 octombrie, organizat` sub numele “Flori pentru suflet”, \mpreun` cu Asocia]ia “Les petits freres des pauvres”. Beneficiarii ini]iativei sunt o categorie neglijat` \n România, o cauz` mai pu]in vizibil` pentru majoritatea românilor: vârstnicii. |n mod tradi]ional, ei sunt v`zu]i ca fiind nefolositori, inutili [i sunt victimele multor prejudec`]i. Prin campania “Flori pentru suflet”, am reu[it s` oferim 2.600 de flori vârstnicilor afla]i \n centrele de b`trâni [i celor din spa]iul public, pentru a marca ziua de 1 Octombrie.

Programele funda]iei dedicate vârstnicilor au un impact social important. Aproape 500 de b`trâni afecta]i de singur`tate, greu deplasabili sau cu dificult`]i materiale, la domiciliu sau \n centre sunt beneficiarii no[tri [i 70 de voluntari tineri sunt activi s`pt`mânal \n programele noastre intergenera]ionale. Impactul emo]ional este \ns` cel cu adev`rat remarcabil, \ntrucât la nivel individual vedem cum via]a fiec`rui vârstnic se schimb` \n bine [i cap`t` sens atunci când se simte valorizat, util, respectat.

Prin programul “Niciodat` singur” [i la Centrul Comunitar Genera]ii, vârstnicii \[i g`sesc noi prieteni \n rândul voluntarilor.

Practic, aducem \mpreun` diversele genera]ii, fiecare dintre acestea beneficiind de resursele specifice fiec`rei vârste: energia [i entuziasmul tinerilor voluntari se reunesc cu experien]a [i \n]elepciunea celor mai \n vârst`. Mul]i oameni cred c` problemele vârstnicilor \ncep cu lipsurile materiale sau boala, dar problemele lor dep`[esc cu mult aspectele financiare. Cei mai mul]i dintre vârstnici se simt marginaliza]i, singuri, inutili. Gesturi simple, precum cele f`cute de voluntarii no[tri, o floare oferit`, un gând bun, ar fi câteodat` suficiente pentru a alina singur`tatea vârstnicilor care ne \nconjoar`, indiferent c` sunt rude, vecini sau necunoscu]i.

Cât de mult afecteaz` activitatea politic` din România strângerea de fonduri ori organizarea diverselor activit`]i de ajutorare?

Este o perioad` dificil` pentru toat` lumea [i este mai greu s` g`sim banii necesari pentru derularea proiectelor. Donatorii, persoane sau companii, sunt mai precau]i atunci când vine vorba de sprijin financiar. Exist` \ns` oameni genero[i care sunt dispu[i s` ne ajute \n continuare \n ciuda tuturor dificult`]ilor. Biz

C

Biz

25

Cover story

Satul regal de la S`vâr[in Principesa Margareta face toate demersurile ca Domeniul Regal de la S`vår[in s` devin`, \mpreun` cu \ntreaga comunitate local`, un model de dezvoltare rural` romåneasc`. Pe lång` renovarea castelului, vor exista locuin]e sociale, dar va fi reamenajat [i Parcul Regal. DE OANA GRECEA Aici se simte acas`. La S`vâr[in

A

locuie[te dou` luni vara [i dou` luni iarna. Construit \n secolul XVII, distrus \n timpul Revolu]iei de la 1848 [i ref`cut ulterior, castelul a fost cump`rat \n 1943, \mpreun` cu Domeniul S`vâr[in, de c`tre Regele Mihai. Confiscat \n 1948, odat` cu celelalte propriet`]i regale, a fost retrocedat monarhului abia \n 2001.

De atunci, eforturile Familiei Regale s-au concentrat pe restaurarea castelului, pe amenajarea parcului conform principiilor agriculturii ecologice (modelul fiind Highgrove, una dintre propriet`]ile Principelui de Wales) [i pe dezvoltarea poten]ialului comunit`]ii din S`vâr[in, prin \nfiin]area Asocia]iei de Dezvoltare Durabil` S`vâr[in. |n primii ani dup` \ntoarcerea la S`vâr[in, via]a la castel a fost o lupt` pentru p`strarea propriet`]ii.

Nu existau \nc` fonduri pentru restaurare, dar \n 2006 domeniul s-a \ntregit cu patrimoniul forestier pe care \l avea \n proprietate Regele \n 1943. |n prezent, la castel se desf`[oar`, sub coordonarea arhitectului David Baxter, ample lucr`ri de recondi]ionare,

26

Biz

consolidare a structurii [i revalorificare a spa]iilor, \n spiritul arhitecturii originale. Exist` poze \nc` de pe vremea Reginei Maria [i renov`rile vor respecta acea structur`.

Cl`direa istoric` [i-a \ncheiat prima treime din procesul de renovare.

Satul Regal (acea parte public` de la intrarea \n domeniu) a inaugurat prima cl`dire renovat` [i pavajul cu piatr` de epoc` al cur]ii, precum [i por]ile de fier de la intrarea \n Satul Regal [i \n parcul castelului. |n planurile de viitor ale Principesei Mo[tenitoare intr` partea a doua [i a treia a renov`rii castelului [i renovarea complet` a Satului Regal (care va cuprinde case pentru musafiri, un magazin de suveniruri cu obiecte lucrate de mân` \n zon`, o cafenearestaurant, Garajul Regal [i celebrul atelier auto al Regelui, unde a construit toate jeep-urile sale).

Principesa Margareta a \ncurajat dezvoltarea micilor me[te[ugari din zon`, astfel \ncât acum exist` la S`vâr[in un atelier de tâmpl`rie, \n viitor [i unul pentru co[uri de nuiele. “Vor fi mai multe lucruri, dar deocamdat` avem nevoie de spa]iu, s` vedem unde vor

Regele Mihai I [i Principele Radu dezvolta oamenii aceste me[te[uguri: \ntr-un atelier sau acas` la ei. Asta este o decizie pe termen lung”, spune Principesa.

Din informa]iile puse la dispozi]ie de Principele Radu pe blogul s`u am aflat c`, prin intermediul Asocia]iei de Dezvoltare Durabil`, pe care a fondat-o \n ace[ti zece ani, Principesa Mo[tenitoare dore[te s` vad` realizate trei mari proiecte: Satul Regal al Me[te[ugurilor (cu ateliere de tâmpl`rie, faian]`, fier forjat, broderie, sculptur`

Fotografii : Cristian Coposesc

Casa Regal`

“Brad”, prima tr`sur` de pe domeniul regal dup` 1948

Agricultur` ecologic`

Familia Regal` primind colind`torii de s`rb`tori [i pictur`, mobil`, alam` [i argint`rie, croitorie), Proiectul Caselor Sociale, un spa]iu \n comun` unde s` se ofere locuin]e modeste dar confortabile celor cu probleme serioase de s`n`tate sau de familie, respectiv Refacerea Parcului Regal, vechi de 150 de ani, proiectat de unul dintre cei mai mari arhitec]i de gr`dini ai Europei mijlocului de secol XVIII. Parcul Castelului este o atrac]ie, fiind una dintre cele mai vechi gr`dini din ]ar`. |ncepând din 2013, parcul va putea fi vizitat \n anumite momente din an. Deocamdat` are, ca [i castelul, doar destina]ie privat`.

Principesa Mo[tenitoare [i Principele Radu [i-au dorit ca Majestatea Sa Regele s`-[i str`mute garajul [i atelierul auto din Elve]ia la S`vâr[in, chiar \n cl`direa unde \[i ]inea

ma[inile \n anii '40. Acest vis s-a \mplinit par]ial din septembrie 2011, când Garajul Regal [i atelierul auto au \nceput s` fie renovate [i preg`tite pentru o astfel de destina]ie. Grajdul Regal [i atelierul auto sunt situate \n Satul Regal, la intrarea pe domeniu. Curtea interioar` va fi pavat` cu granit vechi de o sut` de ani.

La S`vâr[in a fost \ncheiat` etapa de renovare a tr`surii “Brad”, prima tr`sur` de pe domeniu dup` 1948.

Familia Regal` sper` s`-[i g`seasc` ad`postul \n grajdul domeniului primii doi cai, pentru c`l`rie [i tractarea tr`surii. De asemenea, va fi ref`cut complet, cu materiale din epoc` (fier, lemn [i zgur`), terenul de tenis inaugurat de Rege \n parcul Castelului, \n 1943.

|n serele de pe domeniu sunt aplicate metode ecologice moderne de cultur`, iar parcul este \ntre]inut cu grij` fa]` de arborii valoro[i [i fa]` de estetica peisagistic`. “La S`vâr[in agricultura ecologic` are un loc privilegiat.

Avem o ser`, o gr`din` de legume [i zarzavaturi. |n sere, avem numai produse ecologice. Ce vrem s` facem este s` cre`m poate un spa]iu de educa]ie, s` ar`t`m ce facem, cum facem cu oamenii locului, care sunt oameni foarte pricepu]i la S`vâr[in. Vrem s` \ncuraj`m \n primul rând talentul local, nu trebuie s` aducem din alt` parte. Anul acesta au \nceput lucr`rile la livad` [i la zona cu vi]` de vie. Acesta este un \nceput, mai avem mult de lucru, dar este un proiect care cu r`bdare [i pricepere se va dezvolta frumos”, ne-a mai declarat Principea Mo[tenitoare. Multe dintre aceste idei au fost gândite [i demarate acum zece ani. “|mi doresc ca Domeniul Regal de la S`vâr[in s` devin`, \mpreun` cu \ntreaga comunitate local`, un model de dezvoltare rural` româneasc`”, mai spune Principesa Margareta. Familia Regal` petrece la S`vâr[in fiecare Cr`ciun, \mparte daruri oamenilor nevoia[i din sat [i prime[te grupurile tradi]ionale de colind`tori. Biz

Biz

27

Un spital dedicat mamei [i copilului Spitalul B`neasa, cel mai mare spital al re]elei Regina Maria, a fost deschis recent regândind medicina pentru mam` [i copil, \n care siguran]a este cel mai important element.

DE OANA GRECEA

28

Biz

Dr. Mihaela Scheiner, Medic primar, {ef sec]ie neonatologie

de aceast` infrastructur`”, mai spune [efa sec]iei de neonatologie.

Dr. Mihaela Scheiner explic` cum calitatea medicului [i a aparaturii medicale

\n sec]ia de neonatologie \n anumite cazuri face diferen]a \ntre via]` [i moarte.

Un copil prematur de 28 de s`pt`mâni, fa]` de unul s`n`tos n`scut la 40 de s`pt`mâni, are nevoi medicale complexe care pot \nseamn` reanimare neonatal` sau terapie intensiv` neonatal` care ofer` suport func]iilor vitale ale bebelu[ului. Totu[i, cazurile complexe [i urgen]ele medicale nu sunt condi]ionate doar de vârsta [i greutatea mic` a copilului. De aceea, supravegherea permanent`, 24 de ore pe zi, este esen]ial`.

Toate acestea reprezint` o tehnologie recent introdus` \n România, Spitalul B`neasa de]inând singurul departament de terapie intensiv` neonatal` din sistemul privat din ]ar`. Aceste tehnologii sunt esen]iale pentru anumite tipuri de patologii ale nou-n`scutului [i pentru cazurile care nu r`spund la tratamentul conven]ional. Biz FOTO: VALI MIREA

Dup` 17 ani pe pia]a privat` a serviciilor de s`n`tate, re]eaua Regina Maria a deschis cel mai mare spital al re]elei, dedicat s`n`t`]ii femeilor [i copiilor.

Spitalul B`neasa include 4 s`li de opera]ie (obstetric`-ginecologie [i pediatrie), 2 s`li de na[tere, dintre care una cu posibilitatea na[terii \n ap`, 100 de paturi pentru m`mici sau copii [i un etaj dedicat VIP-urilor.

De ce ar apela o mam` la spitalul Regina Maria din B`neasa? Dr. Mihaela Scheiner – medic primar, [ef sec]ie neonatologie – spune c` maternitatea Regina Maria a fost relocat` \n luna august \n Spitalul B`neasa. Acesta este diferit de celelalte maternit`]i private tocmai prin faptul c` este un spital, primul de acest gen care asigur` servicii medicale integrate dedicate mamei [i copilului.

“Mai mult decât aceast` abordare integrat`, exist` [i anumite servicii medicale care, \n mediul privat, sunt disponibile doar \n Spitalul B`neasa.

Putem s` ne referim \n mod special la echipele medicale [i aparatura performant`, din sec]iile de neonatologie, neurochirurgie [i ortopedie pentru copii. Sec]ia de neonatologie a spitalului – compus` din patru departamente: reanimare neonatal`, terapie intensiv` neonatal`, recuperare prematuri [i supraveghere normoponderali – este echipat` [i preg`tit` s` deserveasc` [i alte spitale private [i publice care au nevoie

MEDICIN~ PRIVAT~

“Prelu`m cazuri complexe de la alte spitale” Regina Maria este cea mai mare re]ea privat` de s`n`tate din România, cu peste 1.000 de medici \n cele cinci spitale [i 18 policlinici din Bucure[ti [i din ]ar`. Regina Maria include servicii spitalice[ti, imagistic`, pediatrie, laboratoare clinice [i banc` de celule stem. Despre importan]a spitalului poveste[te Dr. Hadi Rahimian, Director Medical, Spitalul B`neasa. DE OANA GRECEA Ne bucur`m \n fiecare zi s` putem ajuta copiii s` vin` pe lume [i s` le oferim un start bun, s`n`tos.

Din p`cate, chiar [i copiii se \mboln`vesc, \ns` \ncerc`m s` le oferim cele mai bune solu]ii de tratament disponibile. De exemplu, la \nceputul lunii septembrie, la Spitalul B`neasa, medicul neurochirurg Sergiu Stoica a reu[it s` \ndep`rteze complet o tumor` voluminoas` de trunchi cerebral la o feti]` de 12 ani.

Dup` câteva zile de la opera]ie, Daria a plecat acas` [i a putut fi prezent` la prima zi de [coal`.

FOTO: VALI MIREA

Câ]i medici lucreaz` la cel mai recent spital Regina Maria?

Echipa medical` este alc`tuit` din 270 de medici, angaja]i [i colaboratori, de obstetric`-ginecologie, neonatologie, pediatrie, chirurgie, neurochirurgie, ORL [i multe alte specialit`]i. Ne mândrim cu o echip` de medici foarte buni, coordona]i de doctori, [efi de sec]ie, cu o experien]` vast`: Dr. Mihaela Scheiner, [ef de sec]ie neonatologie, Conf. Dr. Doru Dumbrav`, {ef de sec]ie pediatrie general`, sau Prof.

Univ. Dr. Mihail Mircea Jianu, {ef de sec]ie ortopedie pediatric`. Fiind vorba despre o re]ea de servicii medicale, mul]i medici ofer` aceste servicii [i \n alte spitale sau policlinici Regina Maria pentru o deservire cât mai bun` a pacien]ilor.

Care a fost investi]ia \n acest spital [i care este num`rul de paturi pe care le ave]i?

Investi]ia \n spital a fost de 7 milioane de euro, Spitalul B`neasa fiind o construc]ie de tip greenfield care se \ntinde pe o suprafa]` construit` de 7.000 mp. Spitalul B`neasa include patru s`li de opera]ie (obstetric`-ginecologie [i pediatrie), dou` s`li de na[tere, dintre care una cu posibilitatea na[terii \n ap`, 100 de paturi pentru m`mici sau copii [i un etaj dedicat VIP. Cu ce se deosebe[te maternitatea Regina Maria de celelalte maternit`]i private? Cât de important este ca mama s` fie urm`rit` din perioada sarcinii pân` dup` na[tere?

O monitorizare continu` \n sarcin`, cu testele [i investiga]iile obligatorii, este foarte important` atât pentru s`n`tatea mamei, cât [i pentru starea de bine a co-

Care sunt cele mai grele interven]ii realizate la spitalele Regina Maria?

Re]eaua privat` de s`n`tate Regina Maria se concentreaz` pe complexitatea actului medical. Câteva premiere medicale sunt: prima na[tere dup` interven]ie chirurgical` penDr. Hadi Rahimian, tru cancer de col uterin; cea mai Director Medical lung` opera]ie: 21 de ore pentru neurinom de acustic; cea mai mare pilului. |n timpul sarcinii se pot depista tumoare operat`: 9,6 kg, cancer uterin, anumite afec]iuni care pot fi tratate [i pot premiera medical` \n România constând duce astfel la o na[tere \n care mama [i \n gestionarea unui caz complex de copilul sunt perfect s`n`to[i. Mai desarcin` gemelar`; prima opera]ie de parte, este ideal ca un copil s` aib` acela[i implant cochlear din sistemul privat – medic pediatru pe o perioad` \ndelununui b`ie]el diagnosticat cu hipoacuzie gat` de timp. Medicul poate astfel s` desever`-profund` i s-a redat [ansa unei termine din timp posibile afec]iuni ale vie]i normale. copilului [i poate trata cu o eficien]` crescut`. Un beneficiu important pentru paCare este profilul clientului Regina Maria? cien]i al Spitalului B`neasa este Clien]ii re]elei Regina Maria sunt reprezentat tocmai de echipele medicale reprezenta]i de multe ori de c`tre viitoare interdisciplinare prin care medici din mai mame [i copii, de unde am sesizat necesimulte specialit`]i decid cea mai bun` cale tatea acestui spital, \ns` [i de persoane cu de tratament pentru copil sau mam`. vârsta medie, angaja]i ai unor companii, care apeleaz` la serviciile noastre pentru Care sunt cele mai mari performan]e ale diagnostic [i tratament. Biz echipei de doctori de la Spitalul din B`neasa?

Biz

29

TEHNOLOGIE

OAMENII DIN SPATELE ECRANULUI TACTIL Dincolo de ecranele smartphone-urilor noastre se afl` un business pe cåt de verde, pe atåt de efervescent. Companiile \ncep s` uite de social media [i aleg s` se promoveze prin aplica]ii mobile. Astfel ia na[tere un nou segment de programatori – oamenii din spatele touchscreen-ului. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ezvoltatorul de aplica]ii mobile era o specie total necunoscut` \n urm` cu mai pu]in de trei ani \n peisajul tehnologic local. Chiar [i \n momentul de fa]`, prea pu]ine lucruri legate de stilul de lucru al acestor speciali[ti \n IT sunt cunoscute publicului larg. Ast`zi, pia]a cere tot mai multe aplica]ii mobile care s` ruleze pe sistemele de operare iOS, Android, dar [i pe Windows Phone 8 [i pe telefoanele Blackberry. |n paralel, pia]a la nivel global se confrunt` cu un deficit de 30

Biz

programatori talenta]i care s` se dedice exclusiv aplica]iilor mobile. De aceea, pentru profesioni[tii din zona IT cu abilit`]i de programare, deficitul amintit mai devreme reprezint` o oportunitate pentru a porni la drum pe o nou` ni[`.

Pentru a \n]elege dimensiunile pie]ei e suficient s` ne uit`m la un raport al Asymco potrivit c`ruia Apple a pl`tit anul trecut 5 miliarde de dolari c`tre dezvoltatorii de aplica]ii mobile din AppStore, \n condi]iile \n care 2010 s-a

\ncheiat cu vânz`ri de aplica]ii mobile de “doar” 1,78 miliarde de dolari pentru Apple. Iar rata cre[terii este \n continuare una exponen]ial`, \n condi]iile \n care ]`rile \n curs de dezvoltare se afl` \nc` \ntr-un stadiu incipient de adop]ie a smartphone-urilor. |n 2011, cererea de telefoane mobile a crescut din nou \n Europa, a[a cum era de a[teptat, \n ciuda contextului economic dificil. Conform GfK, anul trecut au fost vândute cu 3,2% mai multe telefoane mobile decât \n

TEHNOLOGIE

provocare era s` g`sim clien]i care erau dispu[i s` investeasc` \n aceste produse.

2010, iar vânz`rile de smartphone-uri au crescut cu 67%. Dac` \n 2010 smartphoneurile reprezentau doar 22% din vânz`ri pe pia]a de telefonie mobil`, \n 2011 aceast` cifr` a crescut la 36%. |n decembrie 2011, 45% din telefoanele vândute \n Europa erau smartphone-uri.

DE LA ZERO LA PROFIT Nu doar companiile specializate \n IT&C sunt \n c`utare de developeri de aplica]ii.

Ast`zi, numeroase companii care ofer` servicii sau care sunt implicate \n comer] \[i doresc s` dezvolte aplica]ii, la fel cum ieri erau dornice de a se impune \n lumea re]elelor sociale. Practic, aplica]iile mobile au devenit esen]iale \n \ncercarea de a te impune ca brand \n pia]`. “La \nceput, când abordam diverse companii, reprezentan]ii de marketing sau vânz`ri nici nu se gândeau la aplica]ii, mul]i dintre ei neavând un smartphone. Era destul de greu s` le explic`m avantajele unei aplica]ii proprii. Principala

Acum situa]ia s-a schimbat, ne-ar mai trebui programatori. |n ]`rile Europei de Vest exist` companii de mobile marketing care stabilesc cu clien]ii toat` strategia unei aplica]ii – structur`, grafic`, promovare. Ulterior, compania d` \n lucru aplica]ia unei firme de dezvoltare. |n România, de cele mai multe ori e nevoie s` oferim noi consultan]` [i ideile de aplica]ie. Partea de programare de multe ori reprezint` doar 30% din timpul alocat unei aplica]ii”, spune Alexandru B`dan, Country Manager la ApplusMobile, companie ce dezvolt` aplica]ii pentru iOS [i Android.

De[i exist` nenum`ra]i speciali[ti \n web development [i Java, profesioni[tii specializa]i \n dezvoltarea de aplica]ii mobile sunt greu de g`sit din cauza faptului c` sistemele de operare sunt relativ noi. Developerii [i designerii care \n]eleg limit`rile, dar [i oportunit`]ile oferite de interfa]a smartphone-urilor nu au decât de câ[tigat \n urm`torii ani.

Iar diferen]a nu se face la nivel tehnic. Speciali[tii sunt de p`rere c` diferen]a se face la nivel de \n]elegere a regulilor de utilizare a aplica]iilor [i la nivel de ergonomie a produsului final.

Dac` \n cazul aplica]iilor web mai multe op]iuni echivalau cu o aplica]ie mai complex` [i mai bun`, \n cazul aplica]iilor mobile regula nu se aplic`.

Toate semnalele indic` o cerere consistent` de dezvoltatori de aplica]ii mobile. Asta nu se traduce \ns` automat \n mai multe joburi \n cadrul departamentelor IT ale marilor corpora]ii. Principalul motiv \l reprezint` faptul c` majoritatea companiilor ezit` s` \[i ia un angajament permanent – [i costisitor – fa]` de dezvoltatori. Unele companii prefer` s` externalizeze dezvoltarea aplica]iilor, urmând s` angajeze speciali[ti IT \n momentul \n care nevoile companiei pe acest segment devin o certitudine.

Pentru companiile interesate de acest tip de speciali[ti, o solu]ie ar putea fi angajarea unei echipe mici de dezvoltatori pe care s` \i preg`teasc` adecvat, dup` care s` se orienteze c`tre angajarea de tineri programatori Java sau web developeri, care ar putea fi la rândul lor preg`ti]i de seniori. |n acest fel, s-ar putea economisi sume importante, evitând angajarea unor echipe mari de Biz

31

TEHNOLOGIE

dezvoltatori de aplica]ii mobile experimenta]i, ale c`ror salarii pot fi greu de suportat. Wizart Studios, companie de software [i web development condus` de Liviu Dumitru, s-a aflat \n prim` instan]` \n punctul \n care \n]elegea nevoia de mobile developeri a pie]ei, \ns` ezita s` deschid` un departament dedicat, pe fondul unei pie]e locale insuficient de mature. “|nc` de când a ap`rut pe pia]` primul iPhone, am [tiut c` aplica]iile mobile sunt parte din viitorul nostru, \ns` cererea fiind foarte mic`, nu am

considerat a fi rentabil s` sus]inem un departament de mobile development.

Primul brief mare la care am participat pentru compania Synaptics ne-a deschis ochii [i mai larg [i am decis s` \nfiin]`m un departament special”, \[i aminte[te CEO-ul de la Wizart Studios.

RECALIBRAREA Fie c` e[ti un tân`r absolvent sau un web developer cu experien]`, cuno[tin]ele de Java [i HTML sunt esen]iale pentru un astfel de job. Developerii care sunt conecta]i la programarea orientat` c`tre 32

Biz

2013, de aceea viitorul platformei este \nc` incert. “A[ ad`uga pe list` Windows Phone, care chiar dac` pe versiunea 7 nu s-a ridicat ca nivel de func]ionalit`]i la acela[i nivel cu competitorii s`i, a adus unele idei noi [i interesante. A[tept`m cu ner`bdare sezonul s`rb`torilor pentru a vedea succesul de pia]` al noilor dispozitive cu Windows Phone 8”, mai spune Alaiba.

Un programator \ndemânatic ar trebui s` poat` face switch-ul de la un limbaj la altul cu u[urin]`, \ntrucât dezvoltarea de aplica]ii mobile \nseamn` \nv`]area de noi sintaxe.

O posibil` dificultate pe care developerii o pot \ntâlni ]ine de noul design dictat de dimensiunile diferite ale ecranului. Dincolo de faptul c` Pentru noi devine aplica]iile vor fi dezvoltate la rezolu]ii mai mici, e important ca interesant` zona de programatorul s` con[tientizeze aplica]ii mobile dedicate felul \n care utilizatorul segmentului enterprise. interac]ioneaz` cu aplica]ia [i s` livreze un produs cu o Aceasta e zon` func]ionalitate ridicat`. \n care o firm` Utilizatorii de smartphone-uri profesionist` se poate nu au acela[i comportament [i specializa, oferind acelea[i a[tept`ri precum un utilizator de desktop, motiv o serie de avantaje pentru care aplica]iile trebuie suplimentare, inclusiv gândite diferit fa]` de un testare [i \n]elegere software pentru calculatorul de business.” personal. Meniurile dropdown [i ferestrele elaborate de “Help” Cornelius Brody, nu sunt deloc utile \n cazul aplica]iilor mobile care, prin CEO iQuest compara]ie, ar trebui s` se apropie mai mult de designul [i func]ionalitatea software-ului folosit la dispozitive [i faptul c` exist` un num`r ATM-uri. mare de mobile cu versiuni vechi de Android \n func]iune face ca dezvoltarea pe aceast` platform` s` fie dificil`”, NI{E PROFITABILE spune Vasile Alaiba, fondator al Mobile De[i aplica]iile populare sunt orientate Touch, una din pu]inele companii c`tre publicul larg, un segment extrem de române[ti dedicate exclusiv dezvolt`rii de profitabil este cel al aplica]iilor dezvoltate aplica]ii mobile. El arat` c` un caz aparte pentru marile companii. “Segmentul este BlackBerry, aflat \ntr-un moment de orientat c`tre consumer este extrem de r`scruce, dup` o perioad` de mai mult de fragmentat. {i studentul din anul doi trei ani de declin – noul sistem de poate realiza o aplica]ie reu[it`. Pentru operare BlackBerry 10 pare promi]`tor, noi \ns`, zona enterprise e extrem de dar telefoane cu acest sistem nu vor intra interesant`, iar aici un student sau un pe pia]` decât \n primul trimestru din grup de studen]i nu mai pot face fa]`. obiect [i care \n]eleg interfe]ele agreate de utilizatori, precum [i anumite tipare de design vor avea un avantaj \n fa]a developerilor clasici. Experien]a \n API-uri [i cunoa[terea sistemelor de operare Android [i iOS sunt de asemenea plusuri, \ns` nu putem spune c`, f`r` aceste cuno[tin]e \nr`d`cinate, nu po]i avea [anse de a dezvolta aplica]ii reu[ite. “iOS este de departe cel mai avansat sistem de operare pe platforme mobile.

Android are [i el un ritm rapid de dezvoltare, \ns` fragmentarea pie]ei de

TEHNOLOGIE

România observ firme mici care v`d un Sunt cerin]e diferite, pia]a vrea mai mult: poten]ial de pia]` [i \ncearc` s` intre profesionalism, stabilitate, capacitatea de timid pe domenii generale. Cele mai a dezvolta cross-platform”, explic` multe aplica]ii române[ti pe care le Cornelius Brody, CEO al companiei de cunosc sunt create totu[i de freelanceri software iQuest. Cea mai cunoscut` [i hobi[ti”, spune Adrian V\ntu, aplica]ie dezvoltat` de iQuest este Trip dezvoltatorul uneia din cele mai Journal, folosit` de sute de mii de populare aplica]ii române[ti, Dex pentru utilizatori din \ntreaga lume. Printre alte Android. V\ntu este specializat pe diplome, aplica]ia a primit premiul dezvoltarea \n Android [i creeaz` Google \n cadrul concursului aplica]ii din domeniul educa]iei. De interna]ional Android Developer Challenge.

De[i Trip Journal, care se adreseaz` publicului larg, a PIA}A fost bine primit` la nivel SMARTPHONE-URILOR interna]ional, focusul iQuest |N CIFRE este acela de a se specializa \n zona de aplica]ii enterprise, oferind \n plus testare, suport 4 |n acest moment exist` mai multe telefoane tehnic [i \n]elegere a mobile (5 miliarde) businessului corpora]iilor decåt periu]e de din]i pentru care dezvolt` astfel de (4,2 miliarde) la nivel global solu]ii. |n momentul de fa]`, aproape 10% din veniturile 4 Vånz`rile de smartphone-uri au iQuest provin din zona de crescut anul trecut cu aplica]ii mobile, coordonat` cu 67% \n Europa ajutorul unei echipe de [apte 4 La finele anului trecut, speciali[ti. Brody vizeaz` \n 45% din telefoanele special pie]ele externe, pentru våndute \n Europa erau smartphone-uri care a dezvoltat aplica]ii mobile 4 Apple a pl`tit \n 2011 \n zona de retail, auto, telecom 5 miliarde de dolari [i financiar.

FREELANCERI VS CORPORA}II

dezvoltatorilor de aplica]ii mobile 4 AppStore g`zduie[te peste 650.000 de aplica]ii, \n timp de Google Play a dep`[it cota 500.000

Pia]a dezvoltatorilor de aplica]ii mobile din România este \mp`r]it` \ntre freelancerii care aleg s` dezvolte individual sau \n mici echipe proiecte adresate publicului larg [i companii de web development care [i-au \nfiin]at departamente de mobile. Pia]a e completat` de o specie rar` – firmele specializate pe dezvoltarea de aplica]ii mobile, care \[i canalizeaz` tot efortul [i resursele c`tre aceast` ni[`. |n general, freelancerii români folosesc platforme de intermediere a joburilor pe segmentul de mobile development precum elance.com sau getacoder.com [i lucreaz` pentru orice pia]` pe care exist` cerere, indiferent c` vorbim de vestul Europei, de Asia sau Statele Unite. “|n 34

Biz

altfel, a lucrat doi ani pentru dezvoltarea Dex pentru Android [i continu` s` aduc` \mbun`t`]iri produsului pe baza feedback-ului utilizatorilor. Chiar dac` aceast` ni[` nu este u[or monetizabil`, tân`rul specialist \n IT e de p`rere c` popularitatea aplica]iilor create se poate concretiza \n timp \n recunoa[tere [i oferte de angajare tentante.

De[i dezvoltarea aplica]iilor pe cont propriu poate fi un obiectiv captivant, cei care ]intesc o carier` \n acest domeniu iau \n considerare, mai devreme sau mai târziu, angajarea

\ntr-o companie dedicat` sau, de ce nu, \nfiin]area unei astfel de companii.

“Consider c` viitorul acestei meserii se va canaliza c`tre echipe mici spre mari [i foarte mari de dezvoltatori. Iubesc mult pove[tile de succes gen Tiny Wings sau Cut The Rope, \n care un singur om sau o echip` mic` de oameni au construit un adev`rat univers \n jurul unui joc simplu, dar pentru a realiza lucruri deosebite [i de durat` este necesar` o echip` mare [i finan]are adecvat`. Companii ca Gameloft, EA, com2us scot jocuri \n fiecare lun`, majoritatea sunt freemium [i de o calitate foarte bun`, lucru greu de realizat individual sau \ntr-o echip` restrâns`”, explic` Alexandru T`taru, dezvoltatorul aplica]iei Education 4 All. Pentru companiile cu departamente dedicate de mobile development, provocarea o reprezint` identificarea [i fidelizarea dezvoltatorilor de aplica]ii mobile. “G`sim developeri prin recomand`ri sau prin intermediul site-urilor de profil sau al firmelor de recrutare. |ns` este mai u[or s`-i g`se[ti decât s`-i p`strezi. Pe o pia]` unde nu prea exist` rat` de [omaj, cerin]ele programatorilor sunt destul de ridicate pentru contextul economic cu care ne confrunt`m”, spune Liviu Dumitru, CEO al Wizart Studios.

Antreprenorul coordoneaz` dezvoltarea unui proiect de gaming, dar cocheteaz` tot mai mult cu ideea de a dezvolta aplica]ii bazate pe geoloca]ie.

Cu toate c` domeniul dezvolt`rii de aplica]ii mobile este unul fascinant, pia]a local` este \n continuare insuficient dezvoltat`. De[i \n momentul de fa]` freelancerii sunt capabili s` livreze \n mod constant produse interesante pe un segment \nc` nou pentru mul]i utilizatori, maturizarea pie]ei va atrage nevoia de produse mai complexe, fie c` vorbim de aplica]ii pentru publicul larg sau cele dedicate companiilor. |n acest sport al codurilor pentru aplica]ii mobile, competitivitatea tot mai ridicat` ce se anun]` \n urm`torii ani i-ar putea \mpinge pe dezvoltatorii talenta]i s` \nve]e s` joace [i pentru echip`. Biz

B~NCI

Banking: customer service [i produse personalizate “Customer service” sunt noile cuvinte magice \n afaceri. |n englez` sau \n român`, toat` lumea vorbe[te despre asta, toat` lumea pare s` [tie ce \nseamn`. Aceste cuvinte magice apar \n prezent`ri sus]inute la conferin]e, \n re]elele sociale [i \n general \n mai toate articolele din publica]iile de afaceri din România. DE ALEXANDRU ARDELEAN B`ncile au o parte semnificativ` din aceast` conversa]ie [i asta deoarece ultimii ani au \nsemnat pentru ele diminu`ri ale afacerii, iar modalitatea de redresare, chiar [i par]ial`, este legat` ireversibil de “customer service”.

Noile cuvinte magice \n afacerile b`ncilor, “customer service”, trebuie s`-[i dovedeasc` viabilitatea \n special \n zona de creditare, zon` care are cel mai mult de suferit \n aceast` perioad`, atât la nivel de ofert`, cât [i de cerere. La nivel de ofert`, b`ncile manifest` o anume aversiune fa]` de risc, generat` de cre[terea portofoliului creditelor neperformante, respectiv percep o influen]` negativ` asupra indicatorilor de profitabilitate generat` de presiunea costurilor asociate cu provizioanele. La nivel de cerere, b`ncile au de \nfruntat nivelul ridicat al \ndator`rii popula]iei [i ajustarea la un palier superior a serviciului datoriei. |n economie, se observ` o contrac]ie a veniturilor disponibile reale [i o precau]ie crescut` a românilor \n administrarea cheltuielilor gospod`riilor, fapt ce a generat o limitare a consumului. Toate acestea implic` o redefinire a rela]iei client-banc`, iar noile cuvinte magice \n afaceri, “customer service”, au nevoie de acoperire urgent` \n fapte. Am discutat despre acest lucru cu George Georgakopoulos, Vicepre[edinte Executiv, Bancpost.

puneri foarte clare: preevaluare gratuit`, cu r`spuns \n 15 minute, f`r` niciun fel de obliga]ii [i cele mai bune dobânzi ale Bancpost pentru cei cu un comportament de plat` bun, atât pentru creditele noi, cât [i pentru refinan]area celor existente.

Accesul facil la credite de consum pentru acest segment de clientel` este o prioritate a acestei perioade, iar George Georgakopoulos, valorificarea unui istoric de Vicepre[edinte Executiv, Bancpost plat` bun se reflect` ast`zi \n costuri mai mici pentru UN CREDIT PERSONALIZAT clien]i. {i \nc` ceva: exist` Creditul Nume Prenume pune la dispozi]ia clientului o sum` pia]` pentru astfel de procuprins` \ntre 1.500 [i 40.000 de RON (500 [i 10.000 de euro), duse. Analizele noastre inpe o perioad` \ntre 1 an [i 5 ani [i o ofert` de pre] personalizat` conform profilului financiar al clientului. Dobânda variaz` terne pe baza datelor de la \n func]ie de profilul [i istoricul de creditare ale clientului Biroul de Credit indic` fap\ntre 9,5% [i 13,9% pentru lei (ROBOR la 3 luni + Marja fix`) [i tul c` avem de-a face cu \ntre 9% [i 12% pentru euro (EURIBOR la 3 luni + Marja fix`).

5 milioane de români cu un De exemplu, pentru un credit de 15.000 lei pe 5 ani, dobânda variabil` este de 10,9%, comisionul de administrare comportament de plat` bun lunar este 0,41%, rata lunar` este de 387 lei, iar suma total` care pot beneficia de prode rambursat este de 21.566 lei (DAE 17%).

Sursa: Bancpost duse de creditare de tipul celui lansat de noi \n acest an. {i vom continua s` le adres`m aceast` clientului, pentru c` produsul ofer` un provocare de a proba creditul Nume Prenivel de personalizare care ]ine cont de nume [i \n ultimul trimestru al anului. profilul clientului [i de informa]iile privind istoria sa de credit, a[a cum apare aceasta la Biroul de Credit.

Beneficiile pentru client sunt clare. Cu ce

“Customer service” – chiar se \ntâmpl`?

Service prin intermediul unor produse de creditare… Pia]a nu v` este tocmai favorabil`.

Da, se \ntâmpl`. Se \ntâmpl` la modul general \n rela]ia client-banc`, dar [i \n cazuri specifice, \n care “service”-ul este integrat \n produs. Am un exemplu recent. |n primul trimestru al lui 2012 am lansat un nou produs, creditul Nume Prenume, care asta face: recompenseaz` printr-o dobând` personalizat` un comportament de plat` bun al clientului. Numele acestui credit de consum este de fapt numele

O atitudine de tipul “s`-a[tept`m-s`vedem-ce-o-s`-se-mai-\ntâmple” nu folose[te la nimic. Nici o competi]ie pe pre] nu e util`. Abordarea Bancpost din acest an s-a dovedit una just`: creditul Nume Prenume a atras peste 50.000 de aplica]ii \n primele [ase luni de la lansare. Cei care au venit la noi pentru acest credit de consum au ales s` beneficieze de câteva pro-

r`mâne banca?

Pentru banc`, lansarea unui produs de tipul creditului Nume Prenume se concretizeaz` \n disponibilitatea clientului de a construi mai departe rela]ia pe care o are cu institu]ia financiar`, sau de a \ncepe o nou` colaborare cu o banc` ce \n]elege atât nevoile clientului, cât [i viziunea acestuia asupra banilor proprii. Pe termen scurt, avem de-a face cu o reducere a veniturilor, \ns` pe termen mediu [i lung acest tip de service va defini o rela]ie bancar` corect`. Biz Biz

35

11 ani de Zilele Biz! De 11 ani, performan]a de a str창nge sute de antreprenori [i manageri nu este repetat` de nicio alt` conferin]` de business. La Zilele Biz ai cinci domenii \n cinci zile, peste 70 de vizionari [i lideri ca vorbitori, companii de top, networking, exclusivit`]i, idei, inspira]ie.

Vino la cea de a 11-a edi]ie a celui mai mare eveniment de afaceri din Rom창nia!

dintre speakeri

Aneta Bogdan, Fondator, Brandient

Bogdan Naumovici, Creative Director, 23 Communication Ideas

Mircea C`rt`rescu, scriitor

Mi[u Negri]oiu, Chairman, ING Bank Rom창nia

Vintil` Mih`ilescu, Antropolog

Liviu David, Director de crea]ie, Next Advertising

Florin Talpe[, Owner, SOFTWIN

Sorin Psatta, Integrated Communication Director, BBDO Romania

Octavian Bellu, Antrenor coordonator, lotul na]ional feminin de gimnastic`

Bogdana Butnar, Digital Marketing Consultant

Gabriel Biri[, Founding Partner, Biri[ Goran

John Holm, Director of Social Strategy and Innovation, MSM

Drago[ Anastasiu, Pre[edinte, Eurolines

Radu Enache, President & CEO, Continental Hotels

Organizator

2012 12-16 noiembrie

Howard Johnson Grand Plaza Hotel

Sponsori

Partener

din program LUNI Antreprenoriat 12 noiembrie

MAR}I Inova]ie 13 noiembrie

MIERCURI Management 14 noiembrie

JOI CSR 15 noiembrie

VINERI

Media & Marketing 16 noiembrie

Cafeaua oficial`

Parteneri media

2012

12-16 noiembrie

Ziua Curajului

Howard Johnson Grand Plaza Hotel

Studiu exclusiv

Întâlnim antreprenorii cu valoare ad`ugat`, nume grele care conduc afaceri române[ti de succes cu prezen]` interna]ional`.

Afl`m care sunt resorturile psihologice [i ce trebuie schimbat pentru a reu[i.

CARE SUNT PROVOC~RILE ANTREPRENORILOR ROMÂNI? Blocaje, solu]ii personale, solu]ii institu]ionale. Solu]ii [i scenarii de deblocare. Raport realizat de Unlock Market Reseach.

Ziua Viziunii

Studiu exclusiv

Keynote Speakers

Aneta Bogdan, cel mai reputat specialist în branding din România [i vorbitor cu o carism` excep]ional`, Florin Talpe[, care a creat cel mai cunoscut brand IT românesc, Drago[ Anastasiu, pre[edintele Eurolines.

Keynote Speakers

Descoperim cele mai noi tehnologii care diferen]iaz` liderii sectorului IT [i g`sim noile surse ale inova]iei. Se prezint` studii de caz de strategie inovativ` corporatist` [i unele dintre cele mai creative start-up-uri.

“Innovation True Value: WHO IS AFRAID OF IT?” Care sunt [i cum pot fi capitalizate noile surse ale inova]iei: CONSUMATORII. Raport realizat de ISRA Center.

Ziua Performan]ei

Training

Keynote Speakers

R`spundem la cea mai actual` dilem` a managerilor: supravie]uire pe termen scurt vs sustenabilitate pe termen lung. Se prezint` strategii de loializare a angajatului [i de integrare a managementului talentelor.

Training-ul de MANAGEMENTUL PERFORMAN}EI creeaz` avantajul strategic pe pia]`. Acest training arat` pa[ii de baz` necesari implement`rii unui astfel de sistem în propria companie.

Octavian Bellu, cel mai titrat antrenor român, va vorbi despre cum sus]ii performan]a în condi]ii adverse. Mai vorbesc Mi[u Negri]oiu, Alexandru T`lm`zan, George Butunoiu [i al]ii.

Ziua Responsabilit`]ii

Studiu exclusiv

Keynote Speakers

Studiu exclusiv

Keynote Speakers

Strategiile de reactivare a proiectelor de dezvoltare durabil` sunt puse în pericol de criza [i de mi[c`rile economice din ultima perioad`. Afl`m factorii surprinz`tori care determin` decizii în CSR.

Ziua Creativit`]ii

Creativitatea formeaz` viziunea viitorului în afaceri. Particip` influente personalit`]i culturale [i din advertising din România.

Temele zilei: Reuniunea de clas` D’Arcy, 360 Digital Focus, Brief pentru cultur` etc.

Eveniment recomandat de

WASTE MANAGEMENT ÎN ROMÂNIA. Primii pa[i în educarea despre responsabilitatea pentru mediu. Studiu de caz: Doggy Bag. Prezentat de Maria Gavrilescu, Channel Marketing Leader, Unilever.

Ce-[i doresc românii în 2012? RAPORT SPECIAL realizat de Unlock Research.

Tipologiile reclamelor. STUDIU DE PIA}~ realizat de IPSOS, exclusiv pentru Zilele Biz.

Cu sprijinul

Am invitat lideri ai companiilor care creeaz` tehnologii pe care restul lumii le va folosi în viitor. Vino s`-i întâlne[ti pe cei care conduc opera]iunile din România ale brandurilor Google, Microsoft, Samsung.

John Holm, Director of Social Strategy and Innovation MsM Romania, prezint` strategii de revenire la planurile de dezvoltare durabil`, puse în pericol de criza economic`.

Întâlne[te-i pe Mircea C`rt`rescu, cel mai vândut autor român, [i pe antropologul Vintil` Mih`ilescu, care vor evalua ce ne motiveaz` ca români [i cum suntem v`zu]i în scrierile altor autori.

Partener social media

C

u to]ii avem cel pu]in un telefon care,

AM BREVETUL MEU, SUNT PIONIER |N BUSINESS Pionierii \n business au multe \n comun, indiferent de industria \n care activeaz`. Dar cea mai important` tr`s`tur` a lor este c` sunt imuni la criza economic`. Asul din mânec`? Inova]ia, la care nu numai c` nu au renun]at, ci au accelerat-o. DE OVIDIU NEAGOE 38

Biz

pe lång` piese despre care nu mul]i dintre noi [tim cu exactitate ce rol au, sunt construite pe baza unor brevete de inven]ie [i patente ce apar]in companiilor produc`toare [i nu numai. De cele mai multe ori, acestea fac obiectul unor procese globale [i implic` pierderi uria[e sau chiar sistarea vånz`rii produsului \ntr-o anumit` ]ar`. Unul dintre cele mai sångeroase astfel de r`zboaie, cel dintre Apple Inc. [i Samsung Electronics, unde fronturile sunt s`lile de judecat` din \ntreaga lume, [i-a mai consumat recent o lupt`. Un juriu din SUA a dat un verdict favorabil Apple, iar produc`torul sud-coreean se vede nevoit s` scoat` din buzunare mai bine de 1,05 miliarde de dolari. Departe de frontul vestic, \n Seul, un tribunal a semnalat asem`n`rile de design dintre cele dou` terminale, dar a decis c` acestea nu dau na[tere unor confuzii \n råndul cump`r`torilor [i c` ace[tia [tiu dac` achizi]ioneaz` un model Galaxy SIII sau un iPhone. Astfel s-a mai stins o lupt`. Dar r`zboiul nu este aproape de final.

Departe de frontul vestic, dar [i de aten]ia ori interesul publicului local pentru “r`zboiul patentelor”, nici companiile locale nu sunt str`ine inova]iei. Din ultima lun` a anului 2007, de cånd SUA au intrat \n recesiune, [i pån` \n luna septembrie a anului curent, un top al celor mai inovatoare companii, bazat pe num`rul dosarelor depuse la Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci (OSIM), arat` astfel: Petrom (cu un num`r de 22 de dosare), Hofigal Export – Import (21), Artego SA (15), Tehnomag CUG SA (13), Farmec (12), Oltchim (11), ICPE Bistri]a (11), Pro Optica (10), Sudotim (10), Aerostar (9), MB Telecom (9), Honeywell International (8) [i Hydramold (8). Comparativ, anul trecut, \n SUA, numai compania Honeywell International a depus 1.083 de patente, fiind prima clasat` \ntr-un top al brevetelor, la o distan]` lini[titoare de ocupanta locului secund, Boeing, care se bucura de 671 de patente.

Cum se explic` fenomenul? “|n Romånia, inova]ia este v`zut` ca o cheltuial`, nu ca un cå[tig”, spune pentru Biz, Ovidiu Tra[cu, Managing Partner [i

INOVA}IE

unul dintre cei patru fondatori ai TeamNet, una dintre companiile care au depus cele mai multe dosare cu patente la OSIM \n ultimul an. “|n plus, avem un deficit major \n cultura mecanismelor de patentare [i protejare a crea]iei intelectuale. {i nu este doar o problem` romåneasc`, din p`cate Europa a pierdut mult teren la nivel global \n aceast` direc]ie”, adaug` Tra[cu. Compania cofondat` de acesta mizeaz` pe valorificarea poten]ialului intelectual [i pe un business cl`dit din [i prin inova]ie. |n urma unei ini]iative interne, compania a finalizat primul sistem propriu care folose[te tehnologia cloud. |n prezent, \n continuarea acelei ini]iative exist` Ymens, o divizie specializat` \n solu]ii cloud dedicate IMM-urilor din ]ar`. |n ultimii doi ani, compania a investit aproape un milion de euro \n acest proiect, iar pentru 2013 grupul TeamNet va aloca un buget total de 5 milioane de euro pentru investi]ii \n cercetare [i dezvoltare, training-uri [i certific`ri pentru echipe, dezvoltare de infrastructur` [i extindere regional`, potrivit lui Ovidiu Tra[cu.

INOVA}IE DE CRIZ~ SAU CRIZ~ DE INOVA}IE? Cu toate c` agendele managerilor din ]ar` sau discursurile acestora scot \n eviden]` aproape mecanic cuvåntul “inova]ie”, de cele mai multe ori socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din tårg. |n edi]ia din acest an a “The Global Innovation Index” realizat de firma de cercetare Booz & Co., Romånia ocup` locul 52 \n topul celor mai inovatoare 141 de state. Comparativ cu edi]ia de anul trecut a studiului, Romånia a pierdut dou` locuri, fiind dep`[it`, \n acest an, de Rusia (locul 51), Republica Moldova (50), Mauritius (49) sau Arabia Saudit` (48). Printre statele care au fost mai pu]in inovatoare decåt Romånia \n acest an se num`r` Brunei (53), Africa de Sud (54) [i Kuweit (55), \ntr-un clasament condus de Elve]ia (locul 1), Suedia (2) [i Singapore (3).

Dac` la nivel mondial Romånia ocup` un loc \n prima jum`tate a clasamentului, la nivel local universul inova]iei graviteaz` \n jurul capitalei.

EFICIEN}A |N INOVA}IE O serie de state au demonstrat c` pentru a inova nu este tocmai nevoie de bugete de milioane de euro alocate cercet`rii [i dezvolt`rii.

Iat` care sunt statele care au dovedit cea mai mare eficien]` \n inova]ie din anul 2011:

Loc

}ar`

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

China India Republica Moldova Malta Elve]ia Paraguay Serbia Estonia Olanda Sri Lanka

Surs`: “Global Innovation Index 2012”, realizat de Booz & Co.

PIONIERII INOVA}IEI Sunt o serie de state unde inova]ia se simte ca acas`. Politici care sprijin` companiile inovatoare [i procesul de cercetare [i dezvoltare, acestea fiind cruciale pentru crearea funda]iei pentru un viitor economic prosper. Acestea sunt ]`rile cu care inova]ia de performan]` face cea mai bun` cas`:

Loc

}ar`

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Elve]ia Suedia Singapore Finlanda Marea Britanie Olanda Danemarca Hong Kong (China) Irlanda SUA

Surs`: “Global Innovation Index 2012”, realizat de Booz & Co.

CRIZA |NCURAJEAZ~ INOVA}IA? Evolu]ia num`rului de cereri de brevete de inven]ie \n România

An 2007 2008 2009 2010 2011

Num`r brevete 926 1.031 1.091 1.418 1.463

Surs`: Andra Mu[`tescu Law & Industrial Property Offices, OSIM

“Cu cåt o regiune este mai dezvoltat` din punct de vedere economic, cu atåt acolo se \nregistreaz` mai multe inven]ii [i m`rci”, spune Nicolae Mure[an, jurist [i consilier \n proprietate industrial`, care activeaz` \n cadrul casei de avocatur` Andra Mu[`tescu Law & Industrial Property Offices. “|n jude]e mai s`race, unde au fost realizate pu]ine investi]ii str`ine, iar activitatea industrial` este redus`, exist` foarte pu]ine cereri”, adaug` Nicolae Mure[an. Astfel, \n anul 2011 companiile [i institu]iile de cercetare din capital` au depus un num`r de 500 de cereri de \nregistrare a brevetelor de inven]ie, fiind urmate de cele din jude]ul Ia[i (112 cereri), Suceava (96), Cluj (85), Ilfov (84), Bra[ov (65), Timi[ (57), Dolj (48), Dåmbovi]a (31) [i Arge[ (29), dup` cum arat` datele de la Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci (OSIM), prelucrate de casa de avocatur` Andra Mu[`tescu Law & Industrial Property Offices. |n ceea ce prive[te num`rul \nregistr`rilor de inven]ii [i marc`, situa]ia este similar`. |n capital` au fost depuse 4.143 de cereri de \nregistrare de marc`. “Am convingerea c` managerii romåni vor apela mai des la avoca]i [i consilieri \n proprietate industrial` pentru a-[i \nregistra [i proteja m`rcile, o condi]ie esen]ial` pentru dezvoltarea unui business solid”, spune [i Andra Mu[`tescu, Managing Partner la Andra Mu[`tescu Law & Industrial Property Offices.

Continuarea crizei economice a f`cut tot mai mul]i manageri s` joace cartea consolid`rii [i dezvolt`rii unui business solid. O arat` tot datele de la OSIM. Astfel, \n anul 2007, cånd criza abia \[i ]esea pånzele \n care s` paralizeze ulterior sectoare [i economii globale \ntregi, \n Romånia num`rul cererilor de brevete de inven]ie era de doar 926.

Un an mai tårziu, cånd criza economic` se sim]ea deja [i \n ]ar`, num`rul cererilor de brevet urca la 1.031, \n timp ce \n 2009 gravita \n jurul valorii de 1.091. Num`rul dosarelor depuse la OSIM a crescut [i \n anul 2010, cånd se \nregistrau aproape 1.420 de cereri, [i \n 2011, cånd a urcat la 1.463. Biz Biz

39

INDUSTRY LEADERS

ANTREPRENORI romåni la export

Auzim adesea achizi]ii de companii str`ine care cump`r` afaceri române[ti. De aceast` dat`, avem [i reversul: compania româneasc` Adrem Invest a cump`rat organiza]ia elve]ian` MTAG Marti Technologie AG [i se preg`te[te de consolidare interna]ional`. DE ALEXANDRU ARDELEAN LA ANIVERSAREA CELOR 20 DE ANI

de existen]` pe pia]a româneasc`, Adrem Invest a mai ad`ugat un eveniment important \n cronologia companiei – achizi]ia companiei elve]iene MTAG Marti Technologie AG, printr-o investi]ie de peste 2 milioane de euro.

MTAG Marti Technologies AG este specializat` în engineering [i este un puternic juc`tor în domeniul metalurgiei, la nivel mondial. Al`turi de compania elve]ian`, Adrem Invest a preluat [i filiala companiei din SUA [i angaja]ii acestor entit`]i, peste 30 de speciali[ti din Elve]ia [i SUA. În urma achizi]iei, numele companiei elve]iene a devenit MTAG, respectiv MTUS pentru SUA. “Achizi]ia companiei elve]iene reprezint` pentru Adrem Invest o nou` reu[it`. Ne dorim ca speciali[tii români al`turi de cei elve]ieni s` func]ioneze ca un ansamblu perfect, iar rezultatul s` fie vizibil pe termen lung în solu]iile industriale pe care le vom dezvolta, îmbun`t`]irea echipamentelor [i solu]iilor prezente \n contractele viitoare.

Aceast` achizi]ie face parte din strategia de extindere a companiei la nivel mondial pe pia]a industrial` [i consolideaz` totodat` pozi]ia Adrem Invest pe pia]a de profil”, sus]ine domnul Adrian Bodea, pre[edintele Adrem Invest.

Compania MTAG de]ine o cot` de pia]` de 22% la nivel local [i parteneri importan]i la nivel mondial precum Arvedi, ASO Italia, Swiss Steel Elve]ia, LSW Germania, TMK Rusia, Asil Celik [i Cer Celik Turcia, VAG Austria. În acela[i timp, filiala MTUS colaboreaz` cu principalele companii metalurgice de 40

Biz

pe teritoriul SUA: US Steel, Gerdau, Steel Dynamics International, NMLK, EVRAZ.

ACHIZI}II {I CRE{TERI Adrem Invest a reu[it s` \[i consolideze prezen]a interna]ional` prin achizi]ia companiei elve]iene, dar a realizat [i o cifr` de afaceri peste a[tept`ri. Pân` la sfâr[itul acestui an, compania estimeaz` o cifr` de afaceri de 171,7 milioane RON, ceea ce reprezint` o cre[tere cu peste 37% comparativ cu anul 2011. Similar anilor anteriori, ponderea cea mai mare din cifra de afaceri revine afacerilor la nivel local, cu 148,6 milioane RON, în raport cu ponderea din cifra de afaceri ce revine afacerilor derulate la nivel interna]ional, respectiv 23,1 milioane RON. În ceea ce prive[te ponderea fiec`rei divizii din portofoliul Adrem Invest, 45% din cifra de afaceri pe 2012 revin Diviziei Servicii Integrate, 41% apar]in Diviziei SCADA & Automatiz`ri, în timp ce 14% înregistreaz` Divizia Ingineria Proceselor.

Fiecare din cele patru divizii sus]ine businessul Adrem [i consolidarea acestei companii la nivel local [i interna]ional. Divizia Ingineria Proceselor, prima divizie a companiei, înfiin]at` în anul 1992, a semnat în 2012 contractul pentru cea mai mare instala]ie pentru degazarea o]elului lichid din lume, RH 260 tone, proiect ce va fi realizat pentru Baoutou Steel International Economic & Trading Co. Ltd, din China, Baoutou având termenul de finalizare în luna septembrie 2013. Astfel, compania înregistreaz` o cre[tere a num`rului de pro-

iecte [i totodat` o dezvoltare continu` [i performan]` sporit` a solu]iilor industriale oferite partenerilor s`i. Pe termen mediu, strategia de extindere la nivel interna]ional a Diviziei Ingineria Proceselor vizeaz` dezvoltarea de solu]ii industriale adaptate companiilor din sectorul metalurgiei secundare din ]`ri precum Mexic, Brazilia, America de Nord, Rusia [i Uzbekistan, Turcia, China, India.

A doua divizie a companiei, Divizia SCADA & Automatiz`ri, urm`re[te trendul impus de Divizia Ingineria Proceselor [i vizeaz` extinderea activit`]ii pe pia]a din Europa [i Orientul Mijlociu, dar [i realizarea de noi proiecte în alte domenii, precum re]elele de ap` [i canalizare [i antreprenoriat general în lucr`ri de automatiz`ri [i conexe. Pentru ca planul de extindere s` fie eficient, în cadrul diviziei se vor implementa proiecte de management al for]ei de munc` bazate pe solu]ii IT&C moderne, care cresc productivitatea activit`]ilor de teren în cadrul companiilor de utilit`]i.

O component` extrem de important` a Diviziei SCADA & Automatiz`ri este departamentul de Research & Development, în cadrul c`ruia se dezvolt` echipamente hardware [i solu]ii software dedicate implement`rii de solu]ii în domeniul utilit`]ilor pe arii geografice largi, oferind astfel produse aplicabile industrial pe scar` larg` pentru conceptul Smart Grids. Un alt produs nou ce se afl` în stadiul de dezvoltare va fi un concept nou pe pia]`, un produs de mentenan]` a sistemelor realizate,

ADREM INVEST centrat pe garantarea uptime-ului [i anticiparea defectelor.

Cea de a treia divizie a Adrem Invest, Divizia de Servicii Integrate, continu` s` î[i extind` activitatea la nivelul întregii ]`ri în ceea ce prive[te citirea contoarelor de energie electric`. Compania deruleaz` în prezent un proiect pilot pe o durat` de 6 luni, în colaborare cu partenerul s`u Enel, în Drumul Taberei [i Dobrogea. Totodat`, începând cu anul 2013, divizia vizeaz` extinderea în continuare a activit`]ilor de citire de contoare, administrarea grupurilor de m`sur`, dar [i servicii adap-

CORNELIU BODEA, Vicepre[edinte Adrem Invest

tate cerin]elor companiilor în ceea ce prive[te mentenan]a re]elelor de medie [i joas` tensiune [i verific`ri metrologice în cadrul laboratorului propriu de verific`ri metrologice. Planul pe termen mediu al Diviziei de Servicii Integrate vizeaz` investi]ii importante în dezvoltarea serviciului de mentenan]` a liniilor de medie [i joas` tensiune pe care compania îl realizeaz` în prezent pentru CEZ Distribu]ie România.

Pân` în prezent, s-au investit în dezvoltarea serviciului de mentenan]` 800.000 euro [i se urm`re[te o cre[tere a valorii investi]iilor la 1,5 milioane euro. În ceea ce prive[te dezvoltarea de servicii noi, compania dezvolt` în prezent un produs dedicat companiilor de distribu]ie [i transport prin care sunt reduse pierderile în

re]ele. Acest produs va include atât tehnologie cât [i servicii [i va fi finalizat în cursul anului 2013. |n cadrul Diviziei Energii Verzi, principalul proiect este construirea centralei de cogenerare pe biomas` de la Suceava, cea mai mare central` de acest tip din România. Investi]ia total` dep`[e[te 90 de milioane euro, finan]area fiind oferit` de un grup de b`nci austriece.

Având în vedere amploarea proiectului, Adrem Invest împreun` cu partenerii s`i de proiect au decis ca acesta s` fie realizat de c`tre firma Bioenergy Suceava, companie de]inut` de c`tre

Centrala de cogenerare este proiectat` pentru alimentarea cu energie termic` a municipiului Suceava şi va deservi un num`r de aproximativ 25.000 de apartamente conectate la sistemul de termoficare, 155 de case particulare, 530 agen]i economici şi 38 de unit`]i bugetare, respectiv 60.000 de locuitori. Centrala este dimensionat` pentru consumul actual de energie termic` al popula]iei sucevene.

Centrala de cogenerare din Suceava va putea livra anual o cantitate minim` de energie termic` de peste 400.000 Gcal/an, iar produc]ia anual` de energie

ADRIAN BODEA, Pre[edinte Adrem Invest

Adrem Invest, care a preluat contractul de realizare a proiectului. În prezent, au fost stabili]i to]i termenii contractuali cu partenerii proiectului de la Suceava, construirea centralei de cogenerare, respectiv furnizorul de echipamente fiind prestigioasa firma austriac` URBAS, iar furnizorul de biomas` este compania austriac` Schweighofer, una dintre cele mai puternice firme de pe pia]a de profil la nivel mondial [i lider de pia]` în domeniul prelucr`rii masei lemnoase în România. Lucr`rile la centrala de cogenerare au fost demarate, urmând ca aceasta s` fie finalizat` conform termenilor contractuali agrea]i.

Astfel, centrala din Suceava va fi complet func]ional` [i opera]ional` pentru a asigura agent termic [i energie electric` începând cu iarna 2013.

Achizi]ia companiei elve]iene reprezint` pentru Adrem Invest o nou` reu[it`. Aceast` achizi]ie face parte din strategia de extindere a companiei la nivel mondial pe pia]a industrial` [i consolideaz` totodat` pozi]ia Adrem Invest pe pia]a de profil.”

ADRIAN BODEA, Pre[edinte Adrem Invest

electric` va fi de peste 160.000 MWh/an.

Astfel, eficien]a centralei ajunge la peste 85%. Noua central` va produce energie termic` pentru înc`lzire [i ap` cald` menajer` la un pre] de 116 RON + TVA/Gcal.

Focusul diviziei r`mâne, în acela[i timp, [i identificarea de noi oportunit`]i în domeniul energiilor regenerabile precum construc]ia de parcuri fotovoltaice.

Pe acest segment, compania deruleaz` un proiect în Buz`u, o ferm` fotovoltaic` de 10 MW fiind în stadiul final de aprobare. Strategia companiei pe termen lung pe segmentul proiectelor de energie solar` este dezvoltarea de parcuri fotovoltaice, urmând a fi oferite spre vânzare în stadiu de avizare complet`, neexcluzând îns` construirea [i operarea parcurilor fotovoltaice. Biz Biz

41

INDUSTRY LEADERS

20 DE ANI de afaceri industriale

Un domeniu de ni[` poate aduce unui antreprenor succesul. A[a s-a \ntâmplat [i \n cazul lui Adrian Bodea, care a \nfiin]at \n 1992 o afacere din segmentul aplica]iilor industriale, Adrem Invest. Ast`zi compania are 30 de milioane de euro cifr` de afaceri [i o activitate cunoscut` \n toat` lumea. Am discutat despre ce \nseamn` Adrem Invest cu Corneliu Bodea, vicepre[edinte al companiei. DE ALEXANDRU ARDELEAN |mplini]i \n acest an 20 de activitate pe pia]a româneasc`. Face]i un bilan] al acestor dou` decenii. |nfiin]at` la \nceputul anilor ’90, odat` cu \nceputurile sectorului privat \n România, compania Adrem Invest a fost lansat` ca o afacere de familie, de c`tre fratele meu Adrian Bodea, care, fizician fiind, a dorit s`-[i fructifice experien]a pe care a câ[tigat-o \n perioada \n care a lucrat ca cercet`tor \n cadrul IFA M`gurele. Programele de cercetare \n care a fost implicat Adrian presupuneau tehnologii sub vid [i astfel contactul cu industria [i aplica]iile vidului i-au deschis apetitul de a \ncerca s` dezvolte o afacere \ntr-un domeniu de ni[`. La scurt timp de la \nfiin]area companiei, m-am al`turat fratelui meu [i \mpreun` am analizat pia]a româneasc` de la vremea respectiv`, iar concluzia a fost clar`: domeniul aplica]iilor industriale nu era aproape deloc dezvoltat.

Chiar dac` \n primii ani strategia de business a companiei nu a fost foarte clar` ci s-a bazat mai mult pe intui]ie, Adrem Invest este o afacere care a pornit din dorin]a unui cercet`tor, fratele meu, de a inova [i s-a consolidat de-a lungul anilor, devenind ceea ce este ast`zi.

Care sunt principalele elemente care guverneaz` compania \n acest moment?

Adrem Invest \nsemna \n 1992 Adrian [i Corneliu Bodea [i o idee. |n 2012, Adrem Invest a devenit un business de peste 30 de milioane euro cifr` de afaceri, 4 divizii bine definite \n cadrul c`rora compania realizeaz` proiecte de 42

Biz

mare amploare \n România [i pe 4 continente, 4 domenii specializate, Ingineria Proceselor, SCADA & Automatiz`ri, Servicii Integrate, Energii Verzi, peste 800 de angaja]i români [i str`ini, o companie \n Elve]ia [i una \n SUA, birouri \n 6 ]`ri [i o continu` dorin]` de extindere, inovare [i dezvoltare a companiei.

Prin intermediul primei divizii a companiei, cea de Ingineria Proceselor, un num`r semnificativ de instala]ii au fost livrate clien]ilor din str`in`tate, din diferite sectoare industriale – de la metalurgie, chimie, energie nuclear`, energie clasic` la industria auto [i industria bunurilor de larg consum. Printre ]`rile în care au fost exportate solu]iile Adrem Invest se num`r`: Finlanda, Africa de Sud, Portugalia, Italia, Coreea de Sud, China, Turcia, Ucraina, Rusia, Republica Moldova, Elve]ia. Prin inova]ie tehnologic` [i prin capacitatea de a r`spunde “la obiect” nevoilor clientului – a[a cum o arat` chiar denumirea companiei “ad-rem” – Divizia de Ingineria Proceselor a devenit un juc`tor cunoscut pe plan mondial în metalurgia secundar` a o]elului lichid.

A doua divizie a companiei, SCADA & Automatiz`ri, a ap`rut din dorin]a companiei de a-[i îmbun`t`]i expertiza în domeniul energetic prin dezvoltarea capacit`]ilor proprii de proiectare [i inginerie tehnologic`. Astfel, în anul 2000, Adrem Invest a devenit furnizor local de solu]ii de automatizare pentru re]elele de distribu]ie a energiei electrice. În ultimii 10 ani, aceast` divizie a evoluat con-

stant, în prezent Adrem Invest fiind recunoscut ca lider pe pia]a local` de automatiz`ri industriale în furnizarea de solu]ii SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) pentru re]elele de utilit`]i. Unele dintre cele mai importante companii de distribu]ie de energie din România au ales solu]iile SCADA dezvoltate de Adrem Invest, printre care: Regia Autonom` de Distribu]ie a Energiei Termice Bucure[ti (RADET), Transgaz, Electrica, Compania Na]ional` de C`i Ferate (CFR), Enel, Transelectrica. În 2008, compania a decis s` investeasc` într-o activitate care s` ofere companiei stabilitate, prin \nfiin]area celei de a treia divizii, cea de Servicii Integrate. Ocazia a venit odat` cu externalizarea de c`tre CEZ România a serviciilor de citire de contoare [i de administrare a grupurilor de m`sur`.

Câ[tig`toare a licita]iilor organizate de compania ceh`, Adrem Invest a devenit partenerul CEZ România. Astfel, divizia de Servicii Integrate ofer` serviciile sale unui num`r de 1,3 milioane clien]i afla]i în [apte jude]e – Olt, Gorj, Mehedin]i, Dolj, Teleorman, Vâlcea [i Arge[.

Ulterior, Divizia Servicii Integrate [i-a extins portofoliul de parteneri prin colaborarea cu E.ON Gaz Distribu]ie, operator de la care a preluat în 2011 serviciul de citire a contoarelor de gaz din zonele Transilvania Sud [i Nord, respectiv jude]ele Mure[, Alba, Sibiu, Harghita, Cluj, Bistri]a-N`s`ud, S`laj, Maramure[ [i Satu Mare. Odat` cu prelu`rile serviciilor de citire de contoare de la CEZ Distribu]ie [i E.ON Gaz distribu]ie în

ADREM INVEST li se ofere suport, s` aib` curajul s` demaraze o afacere, s` fac` o investi]ie, s` ri[te, pentru c` astfel mediul de afaceri local se va dezvolta, iar România nu va putea decât s` beneficieze de pe urma acestei evolu]ii a ]`rii. Pe de alt` parte, este general valabil pentru toate ]`rile lumii, c` stabilitatea cre[terii economice a unui stat const` [i \n raportul existent

dezvoltarea pie]ei române[ti [i \mbun`t`]irea brandului de ]ar`: cre[terea continu` [i sus]inut` a cifrei de afaceri [i a profitabilit`]ii, realizarea de exporturi de tehnologie utilizând creativitate “made in Romania”, achizi]ionarea unor companii str`ine, dar [i investi]iile \n dezvoltarea continu` a competen]ei angaja]ilor prin programe de training [i dezvoltare profesional` [i personal`.

Ne dorim s` sus]inem \n continuare evolu]ia societ`]ii, pe mai multe paliere. Astfel viz`m sprijinirea educa]iei \n România, dorim s` oferim mai multe posibilit`]i de dezvoltare tinerelor genera]ii, s` putem s` \i \ndrum`m c`tre meserii mai complexe [i care implic` mai mult` munc` din partea lor, dar care sunt uneori mult mai satisf`c`toare. |n acest sens, am derulat anul acesta un program de Care sunt dificult`]ile pe responsabilitate social`, {coala de care le ave]i pe pia]a româInova]ie, prin intermediul c`ruia neasc`? am dorit s` ne implic`m activ \n România ne-a ajutat s` deeducarea tinerei genera]ii. |n cadrul venim ceea ce suntem \n acestui program am oferit elevilor prezent, cu bune [i rele. de liceu din trei ora[e \n care comNe-a oferit, mie [i fratelui pania noastr` este prezent` un plus meu, mediul necesar pende cuno[tin]e [i informa]ii utile, batru a ne educa [i de a ne zându-ne pe experien]a pe care noi, dezvolta. Ne-a creat un Adrem Invest, am acumulat-o \n cadru care ne-a permis s` domeniul inova]iei [i creativit`]ii. identific`m [i s` profit`m Pia]a româneasc` are un poten]ial enorm de Programul a constat \n prim` faz` de oportunit`]ile de afaceri \ntr-o serie de cursuri sus]inute de ivite \ntr-un climat compe- dezvoltare [i consider c` sus]inerea oferit` de c`tre companiile române[ti, din toate industriile, este vital`.” profesori renumi]i, ce au utilizat titiv, care ne-a oferit [ansa CORNELIU BODEA, Vicepre[edinte Adrem Invest tehnici de predare moderne [i intede a acumula o imens` exractive, de pe urma c`rora au beneperien]` de business. ficiat atât elevii ce vor participa cât [i \ntre investi]iile str`ine [i investi]iile loBine\n]eles, \ntotdeauna este loc de mai cadrele didactice. cale. Antreprenori locali puternici bine. Ne-am fi dorit un cadru legislativ O alt` direc]ie pe care dorim s` ne \nseamn` stabilitate, coeren]` [i interes mai bine reglementat, pe anumite segcontinu`m dezvoltarea dar [i sus]inerea crescut pentru dezvoltarea pe orizontal` mente, un sistem de \nv`]`mânt mai României este [tiin]a. Noi am patentat o atât \n economie cât [i \n societate. performant, sus]inerea tinerei genera]ii, tehnologie de vidare a o]elului lichid focrearea unui mediu propice dezvolt`rii losind pompe mecanice, tehnologie care [tiin]ei, de care va beneficia \ntreaga Cum vede]i oportunit`]ile de pe pia]a se utilizeaz` \n prezent \n domeniul melume. Ne-am fi dorit, de asemenea, o inlocal`? talurgiei \n ]`ri de pe patru continente. frastructur` cu un ritm de dezvoltare Noi oferim suport pentru industria Descoperirile [tiin]ifice, indiferent de mai accentuat, un sistem juridic mai efienergetic` [i industrial` româneasc` domeniul \n care sunt realizate, sunt un cient [i un mediu care pune pre] pe vadeja de 20 de ani, chiar anul acesta “bun” al \ntregii omeniri. De aceea, loare \ntr-o m`sur` mai mare. s`rb`torim 20 de ani de activitate. \ntreaga societate trebuie s` sus]in` |n acela[i timp, România ar trebui s` |n primul rând, consider`m c` tot aceste ini]iative, fie c` vin de la institu]ii sus]in` mult mai intens afacerile roceea ce facem noi, \ntreaga noastr` actipublice, fie de la companii private române[ti, pentru c`, \n fond, reprezint` vitate ce are la baz` pasiunea, compemâne[ti. Biz ]ara. Românilor antreprenori trebuie s` ten]a [i eficien]a, facem pentru 2008 [i respectiv în 2011, Divizia de Servicii Integrate a Adrem Invest a preluat [i asimilat un num`r mare de cititori de contoare de la CEZ România [i de la E.ON Gaz Distribu]ie atât din zona Olteniei, cât [i din Transilvania. În 2011, Adrem Invest a creat Divizia de Energii Verzi, în cadrul c`reia a demarat deja un proiect de construire a unei centrale de cogenerare cu biomas` în Suceava, proiect ce vizeaz` asigurarea necesarului de energie termic` pentru locuitorii municipiului Suceava. În plus, Divizia de Energii Verzi î[i propune s` realizeze în urm`toarea perioad` [i proiecte de energie solar` precum construc]ia unei ferme fotovoltaice.

Biz

43

INTERVIU

INTESA SANPAOLO

cea mai mare banc` mic` din România Intensa Sanpaolo a fuzionat cu banca CR Firenze pe pia]a româneasc`. Fuziunea, prima de pe pia]` \n ultimii cinci ani, este un semnal de consolidare a sistemului bancar românesc. Am discutat cu Ezio Salvai, CEO Intensa Sanpaolo Bank România, despre planurile b`ncii pe pia]a româneasc`. DE ALEXANDRU ARDELEAN S` vorbim mai \ntâi despre aceast` fuziune, prima \n cinci ani pe pia]a româneasc`.

Grupul Intesa Sanpaolo avea dou` banci \n România, Intesa Sanpaolo [i Cassa di Risparmio di Firenze. CR Firenze Italia a fost achizi]ionat` de grup acum trei ani. {i a fost o mi[care natural`, pentru ca aceste dou` subsidiare ale b`ncilor din pie]ele str`ine s` func]ioneze ca una singur`. Fuziunea pe pia]a româneasc` a mers foarte bine, am \nceput s` oper`m ca o singur` banc` de la \nceputul lunii octombrie. Totul a decurs u[or, atât colegii de la Intesa Sanpaolo, cât [i cei de la CR Firenze au f`cut o treab` foarte bun` [i au f`cut posibil` migrarea tuturor activit`]ilor \n timpul unui singur weekend, iar de luni diminea]` s` func]ioneze f`r` probleme ca o singur` banc`. A fost o opera]iune desf`[urat` cu bine [i tot cei implica]i au reu[it s` o finalizeze cu succes. Acum trebuie s` ne preocup`m de viitor.

Ce crede]i c` \nseamn` aceast` fuziune pentru sistemul bancar românesc? |n primul rând, cred c` am fost \n linie cu direc]iile de la banca central`, care ne-a ajutat foarte mult [i a sprijinit aceast` fuziune. Trebuie s` le mul]umesc c`, \n ciuda faptului c` a fost ceva nou, au cooperat cu noi [i ne-au 44

Biz

furnizat autoriz`rile necesare [i totul s-a noastre aici \n ceea ce prive[te rezultatele, \ntâmplat foarte repede, ceea ce ne-a spre deosebire de unele ]`ri din jur, ceea f`cut [i pe noi s` derul`m procesul ce \nseamn` c` \nc` avem multe rapid. Cred c`, \ntr-o ]ar` ca România, oportunit`]i. la fel ca \n alte ]`ri din Europa, unde exist` un foarte multe REZULTATE FINANCIARE* sucursale la num`rul de locuitori, Active totale: 5,8 miliarde lei este nevoie de ra]ionalizare [i Total credite: 4,1 miliarde lei eficientizare. Acest lucru este un Depozite atrase: 2,4 miliarde lei pas necesar, din cauza costurilor, Venituri opera]ionale nete: 158 milioane lei pentru c` travers`m vremuri Profit net opera]ional: 42 milioane lei dificile, pentru sistemul bancar [i nu numai pentru b`nci – dar Sursa: Intesa Sanpaolo Bank România b`ncile sunt oglinda economiei [i * 30 septembrie 2012, rezultate consolidate trebuie s` fim aten]i la modul \n CR Firenze [i Intesa Sanpaolo Bank România care proced`m. De aceea, sunt de p`rere c` unele activit`]i trebuie ra]ionalizate. Apoi, dup` cum [tim cu Spunea]i c` România r`mâne una din to]ii, industria bancar` este unul dintre pie]ele cu poten]ial semnificativ de domeniile cele mai reglementate din cre[tere pentru banca noastr`. Care este lume, a[a c` trebuie s` ne conform`m acest poten]ial? tuturor regulilor [i legisla]iei.

Dac` ne uit`m pe prognoze – dac` România nu ar fi fost \n recesiune – vedem cifre pozitive. |ns` este adev`rat Cum vede]i sistemul bancar de aici? c` trebuie s` fim foarte aten]i, nu este o Mul]umit` controlului exercitat de Banca pia]` u[oar` [i trebuie s` fim aten]i la Central` [i monitoriz`rii pie]ei, cred c` risc. Iar riscul trebuie s` fie transformat sistemul bancar românesc este \ntr-o \n oportunit`]i. |n ]`rile unde am lucrat stare foarte bun`. Nu exist` risc pentru \n trecut nu existau oportunit`]ile pe care nimeni, pentru c` aveam de-a face cu un banca noastr` le are aici. sistem bancar solid. Cred \n acela[i timp c` b`ncile din România pot oferi resurse suplimentare economiei locale. |n acela[i timp, Intesa, de[i cel mai Noi suntem satisf`cu]i de performan]ele puternic grup italian, \n România este

B~NCI

Cucchiani conduce Grupul Intesa Sanpaolo de la \nceputul acestui an.

Acesta a definit noua linie directoare de cre[tere a grupului \n str`in`tate [i avem o nou` strategie [i \n curând vom avea [tiri noi despre acest lucru.

Cum previziona]i rezultatele financiare pentru acest an?

Trebuie s` distingem \ntre dou` perioade separate: prima jum`tate a anului [i cea de a doua parte, pentru c` avem rezultate diferite. |n trecut, am fost afecta]i destul de serios de pia]`, nu am fost pe pozitiv. Din a doua parte a anului trecut am muncit mult ca s` \mbun`t`]im rezultatele b`ncii. Iar \n aceast` parte a doua a anului vom avea rezultate bune. Credem c` acest proces ne va aduce pe un trend pozitiv \n viitorul apropiat.

Care sunt problemele sistemului bancar românesc?

Sunt perfect con[tient de ceea ce a spus guvernatorul B`ncii Na]ionale legat de folosirea monedelor str`ine \n \mprumuturi. Este un subiect foarte important [i urm`m \ndeaproape ceea ce banca central` sugereaz`. Vrem s` oferim clien]ilor no[tri cele mai bune solu]ii, la cele mai bune costuri [i f`r` riscuri sau cu riscurile minimizate.

Nu este u[or, pentru c` [tim c` veniturile au sc`zut [i oamenii trebuie s` \n]eleag` riscurile. Pia]a este foarte competitiv` [i clien]ii vor profita de aceast` competi]ie [i de toate oportunit`]ile oferite.

Ce planuri ave]i pentru banc`?

EZIO SALVAI, CEO Intensa Sanpaolo Bank România printre cele mai mici. Schimba]i strategia, odat` cu aceast` fuziune?

Tocmai ce am terminat fuziunea [i trebuie s` consolid`m pozi]ia b`ncii ca urmare a acestui eveniment. {i, pentru c` ne afl`m \ntr-o ]ar` care continu` s` creasc`, sunt convins c` grupul va lua adopta o pozi]ie potrivit` cu noua situa]ie.

Corrado Passera, fostul CEO al Intesa Sanpaolo Group, spunea \n prim`vara anului trecut c` nu ave]i niciun plan deosebit de cre[tere a afacerilor locale.

R`mâne]i \n continuare la aceast` politic`?

Domnul Passera s-a al`turat noului guvern italian [i acum domnul Enrico

|n primul rând, trebuie s` consolid`m aceast` fuziune. |n curând ne vom schimba sistemul IT [i vom trece la unul mai nou [i mai performant. Vom c`uta noi oportunit`]i pentru clien]ii b`ncii.

Tocmai ce am semnat un acord \n condi]ii speciale cu Banca European` de Investi]ii pentru o linie de finan]are de 20 milioane de euro pentru segmentul IMM. Acum optimiz`m toate procesele si vrem s` oferim [i pe viitor clien]ilor noi produse [i servicii. Tot acum discut`m cu grupul modul \n care vom aborda \n viitor pia]a româneasc`. Biz Biz

45

T U R ~ P S I D A E UND

A I } A R E L E C AC

De 5 ani de zile, pia]a auto din România cunoa[te o singur` direc]ie: \n jos. Importatorii [i dealerii s-au regrupat [i se bazeaz` acum tot mai mult pe achizi]iile f`cute de companii, care au dep`[it ca pondere achizi]iile persoanelor fizice. DE GABRIEL BÂRLIG~ a[ina a fost, \n perioada de boom economic a României, \ncheiat` brusc \n 2008, simbolul prosperit`]ii personale. Trebuia s` fie cât mai nou`, cu cât mai multe dot`ri [i cu motor foarte puternic. Apeten]a românilor pentru ma[ini a alimentat afacerile din domeniul auto, care au ap`sat pedala de accelera]ie pân` la fund, \mpânzind ]ara cu showroom-uri [i reprezentan]e care s` poat` acoperi cererea uria[`. Cine mai ]ine minte anul 2007, când vânz`rile de ma[ini noi din România au atins 46

Biz

315.621 unit`]i, adic` \n medie 864 de autoturisme pe zi? Azi, astfel de cifre par doar o amintire palid`. Pe primele nou` luni, vânz`rile de autoturisme noi pe pia]a local` au totalizat 53.582 de unit`]i, adic` \n medie 195 de ma[ini pe zi. Este o sc`dere de 22,5% fa]` de perioada similar` din 2011. Per total, pia]a auto a sc`zut cu 19,6%, pân` la 64.901 de unit`]i, dac` includem [i vehiculele comerciale [i autobuzele.

Cutremurul se simte, inevitabil, [i \n vârful piramidei, la liderul Dacia. “Pia]a auto din România cunoa[te cel mai accentuat declin din ultimul deceniu. Dacia

nu face excep]ie, vânz`rile sale fiind cu circa 27% mai mici decât \n perioada similar` a anului trecut”, au declarat pentru Biz oficialii companiei. Dacia a reu[it, totu[i, s`-[i p`streze cota de pia]` la un nivel de aproape 26%. Singura cre[tere \n Top 10 al m`rcilor de autoturisme pe primele nou` luni din 2012 o \nregistreaz` BMW, cu 1.511 unit`]i (+17%). “|n contextul unei sc`deri masive a pie]ei, m`rcile noastre vin cu unele din cele mai mari cre[teri din pia]`. Aceasta a dus la o cot` de pia]` record \n România de aproximativ de 3% pentru BMW [i clasarea pe pozi]ia a 8-a \n topul m`rcilor de

PIA}A AUTO import”, arat` Alex {eremet, Corporate Communications Manager la BMW Group România. Evolu]ia BMW eviden]iaz` o alt` tendin]` important` a pie]ei actuale, [i anume rezisten]a segmentului premium la criz`. Acest segment este singurul care a reu[it s` creasc` \n ciuda sc`derii pie]ei, pentru c` aici practic nu pre]ul conteaz`, mai importante fiind posibilit`]ile de personalizare [i calitatea serviciilor de vânzare [i postvânzare.

La polul opus, alt segment \n cre[tere sus]inut` este cel al autoturismelor second hand din import, care a explodat \n 2012. Potrivit unei analize realizate de Auto.ro, num`rul de ma[ini second hand importate \n România a crescut cu 83% \n primele 3 trimestre ale acestui an, ajungând la peste 120.000 de unit`]i, de la cele 66.000 de unit`]i \nscrise \n primele trei trimestre din 2011. |n aceea[i perioad`, num`rul ma[inilor re\nmatriculate a sc`zut cu 14%, de la 295.000 la aproximativ 254.000 de unit`]i. Volkswagen este lider pe pia]a importurilor auto second hand, cu peste 29.000 de ma[ini \nmatriculate \n România \n primele nou` luni, reprezentând o cre[tere de 94% comparativ cu perioada similar` din 2011. Clasamentul realizat de Auto.ro este completat de Opel cu aproximativ 24.500 de unit`]i, Ford cu 15.500 de unit`]i, Audi cu aproximativ 7.500 de unit`]i [i BMW cu 6.500 de unit`]i.

trend care \ncepe s` se impun` este preocuparea tot mai mare pentru noile tehnologii. La un an de la lansare, deja 10% din ma[inile livrate \n România sunt echipate cu aplica]ii de internet (solu]ii de webradio sau Twitter [i Facebook).

Dar adev`rata schimbare pe pia]a de ma[ini noi o reprezint` cre[terea masiv` a ponderii clien]ilor corporate, singurii care au reu[it s` frâneze c`derea vânz`rilor. Astfel, achizi]iile realizate de persoanele juridice au reprezentat, \n primele 9 luni, un procent de 68% din total, fa]` de 56% \n 2011. Speciali[tii spun c` aceast` tendin]` a fost provocat` de blocajul \nregistrat \n programul “Rabla”.

Pe segmentul persoanelor fizice s-a \nregistrat o sc`dere de 55% \n primele nou` luni din 2012 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. “Persoanele fizice au tot mai pu]ini bani [i un acces tot mai

VE{TI PROASTE DIN EUROPA De multe ori, ve[tile bune de redresare veneau dinspre Europa Occidental`, ceea ce aducea de multe ori speran]a c` tendin]a pozitiv` avea s` vin`, cu mic` \ntârziere, [i pe plan local. Dar ve[tile dinspre marile pie]e vest-europene sunt alarmante. |n septembrie, pia]a auto din Uniunea European` a \nregistrat cea mai abrupt` contrac]ie din ultimii doi ani, num`rul \nmatricul`rilor de autoturisme noi sc`zând cu 10,8% comparativ cu aceea[i luna din 2011, pân` la 1,09 milioane de unit`]i. Volkswagen, cel mai mare produc`tor european de automobile, a livrat 261.800 automobile \n UE \n septembrie, \n sc`dere cu 8% fa]` de septembrie 2011. Per total, \n primele nou` luni ale acestui an, pia]a UE de autoturisme noi s-a redus cu 7,6%, ajungând la 9,36 milioane unit`]i.

CELE MAI VÂNDUTE MODELE DE AUTOTURISME |N PRIMELE 9 LUNI DIN 2012

1 3

Model: Dacia Logan Vânz`ri: 7.107 Evolu]ie*: – 40,6%

Model: Skoda Octavia Vânz`ri: 2.611 Evolu]ie*: – 20,4%

2 4

Model: Dacia Duster Vânz`ri: 3.994 Evolu]ie*: – 20,7%

Model: Renault Clio Vânz`ri: 1.834 Evolu]ie*: – 33,6%

* fa]` de perioada ianuarie-septembrie 2011. Sursa: APIA

S-A SCHIMBAT CLIENTUL |n aceste condi]ii, este clar c` cei care trec ast`zi pragul unui showroom auto au cu totul alte cerin]e decât cei care f`ceau acela[i lucru \n urm` cu cinci ani. “Am observat o trecere de la clientul impulsiv, care achizi]iona cash, la unul mai bine informat [i mai atent la costuri. Mai importante decât pre]ul de achizi]ie devin ratele lunare [i costurile de utilizare”, arat` Alex {eremet. Tocmai de aceea leasingul cunoa[te o revenire. La nivelul vânz`rilor de autoturisme noi din import, leasingul a reprezentat 41% din totalul achizi]iilor, conform datelor Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile din România (APIA), restul de 59% fiind achizi]ii cash [i \n rate. La BMW \ns`, ponderea leasingului s-a apropiat de 75%. Un alt

restrâns la creditare. |n plus, sprijinul de care beneficiau prin intermediul programului de re\nnoire a parcului auto s-a diminuat sensibil \n ultimii ani, odat` cu reducerea num`rului de tichete disponibile”, afirm` oficialii m`rcii Dacia.

Prin urmare, produc`torii [i importatorii au \nceput s`-[i adapteze campaniile de promovare pentru a atinge noul public dominant – companiile. Pe site-ul Volkswagen, de exemplu, exist` deja o sec]iune dedicat` clien]ilor mari [i autorit`]ilor, care “reune[te cele cinci m`rci ale Grupului Volkswagen [i ofer` servicii speciale [i individualizate pentru categoria aparte a clien]ilor de flot`”. Iar aceast` categorie “aparte” a devenit deja dominant` \n pia]`.

Situa]ia l-a f`cut pe Sergio Marchionne, CEO al Fiat [i Chrysler [i pre[edinte al Asocia]iei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), s` afirme c` Uniunea European` ar trebuie s` se implice \n \nchiderea capacit`]ilor de produc]ie din sector. “Mi-e team` c`, dac` nu g`sim o voin]` colectiv` care s` rezolve situa]ia la nivel european, ne vom confrunta cu o criz` permanent`”, a spus Marchionne.

Pia]a auto european` este dependent` de Germania, care \nghite una din trei ma[ini noi vândute pe continent, dar \n septembrie [i Germania a avut o sc`dere de aproape 11%, dup` ce [i \n august sc`zuse cu 5%, ceea ce i-a f`cut pe mul]i anali[ti s` prevad` zile negre pentru Biz

47

PIA}A AUTO Europa. Pe primele nou` luni, \nmatricul`rile de vehicule noi din Germania au avut o sc`dere de 1,8%, \n Fran]a au sc`zut cu 13,8%, \n Italia cu 20,5%, iar \n Grecia s-au pr`bu[it cu 42,5%. Potrivit ACEA, rezultatele din august, de 688.168 \nmatricul`ri de vehicule noi, au fost cele mai sc`zute din 1990, de când se realizeaz` statistica. Pe primele nou` luni, Ford, Renault, BMW, Fiat [i Peugeot-

ce va intra \n produc]ie de serie la \nceputul anului viitor.

O alt` veste bun` este \nceperea produc]iei la Mioveni a noilor modele Dacia Logan, Sandero [i Sandero Stepway, lansate la Salonul Auto de la Paris. Pentru acestea, Uzina Vehicule [i Uzina Mecanic` [i {asiuri Dacia de pe platforma industrial` Dacia au trecut printr-un proces de adaptare [i modernizare. |n

mai ieftin` [i de un acces mai rapid [i ieftin la pie]ele europene, folosind transportul naval prin Marea Mediteran`. R`mâne de v`zut dac` se va \ntâmpla acest lucru.

Dar, pân` una-alta, pentru Dacia calul de b`taie pe pie]ele externe r`mâne Duster, fabricat la Pite[ti.

Modelul tocmai a intrat la precomenzi pe pia]a britanic` la un pre] imbatabil,

CELE MAI VÂNDUTE MODELE DE AUTOTURISME |N PRIMELE 9 LUNI DIN 2012

5 8

Model: Dacia Logan MCV Vânz`ri: 1.571 Evolu]ie*: – 8,3%

Model: Ford Fiesta Vânz`ri: 1.250 Evolu]ie*: 8,7%

6 9

Model: Volkswagen Golf Vânz`ri: 1.438 Evolu]ie*: – 37,2%

Model: Dacia Sandero Vânz`ri: 1.076 Evolu]ie*: – 39,7%

7 10

Model: Ford Focus Vânz`ri: 1.373 Evolu]ie*: – 10,1%

Model: Skoda Fabia Vânz`ri: 1.075 Evolu]ie*: – 9,2%

* fa]` de perioada ianuarie-septembrie 2011. Sursa: APIA

Citroën au \nregistrat pe pie]ele UE sc`deri de dou` cifre. Volkswagen [i Toyota au avut sc`deri u[oare, iar cre[teri au \nregistrat Kia, Hyundai [i Jaguar Land Rover.

NE SALVEAZ~ PRODUC}IA? Exist`, totu[i, [i ve[ti bune pe pia]a auto, care vin din zona de produc]ie. {tirea anului poate fi considerat` \nceputul produc]iei de serie a Ford B-MAX la Craiova.

Vehiculul monovolum din segmentul B, lansat la Salonul Auto de la Geneva, este produs exclusiv \n fabrica din România.

Modelul se distinge prin integrarea pilonului central \n portierele fa]`, \n timp ce portierele spate sunt glisante, asigurând o deschidere ne\ntrerupt` de 1,5 metri ce faciliteaz` accesul \n interior.

Noua fabric` este rezultatul unei investi]ii de peste 500 de milioane de euro realizate de Ford. |n total, compania american` investe[te peste 675 milioane de euro \n produc]ia de motoare [i vehicule \n România. {i asta pentru c` Ford a \nceput [i construc]ia unui al doilea motor la Craiova, dup` propulsorul EcoBoost de 1 litru. Este vorba despre motorul de 1,5 litri pe benzin`, 48

Biz

prezent, caden]a zilnic` a uzinei de vehicule este de 1.390 de vehicule, iar de anul acesta la Mioveni a intrat \n produc]ie un nou motor turbo pe benzin` \n 3 cilindri, de 900 cm3, Energy TCe 90, care va echipa noile modele Logan, Sandero [i Sandero Stepway. |n plus, tot \n acest an este prev`zut` cre[terea capacit`]ii de produc]ie pentru cutiile de viteze TL cu 30% (de la 5.000 de cutii de viteze la 7.500 pe s`pt`mân`). Este vorba despre prima cutie de viteze comun` a Alian]ei Renault Nissan, adaptat` motoarelor pe benzin` de 1,8 [i 2 litri [i diesel de 1,5 litri. Renault a investit \n perioada 2000 – 2011 peste 1,6 miliarde de euro \n Automobile Dacia, care are o capacitate de produc]ie 350.000 de vehicule pe an [i 15.000 salaria]i.

Este adev`rat c` anul 2012 a adus [i ve[ti mai pu]in bune pentru platforma industrial` Dacia din România, \n condi]iile \n care Renault produce noile modele Lodgy, Dokker [i Dokker Van la noua fabric` a grupului din Maroc. Au existat voci care au vorbit despre o posibil` relocare masiv` a produc]iei din România \n statul african, care beneficiaz` de for]` de munc`

ce porne[te de la 8.995 de lire, urmând ca primele livr`ri s` fie realizate \n ianuarie 2013. “Categoric, modelul Duster continu` s` fie un campion de vânz`ri pe pie]ele externe. |n România, pia]` orientat` tradi]ional c`tre modelele cu caroserie tricorp, cele mai mari vânz`ri sunt realizate de modelul Logan berlin`”, ne-au declarat oficialii m`rcii Dacia.

Cifrele de produc]ie au resim]it \ns` [i ele sc`derile din pia]`, astfel c` \n primele nou` luni au fost produse 227.952 de autoturisme (-1,4% fa]` de 2011) [i 11.187 de vehicule comerciale u[oare (-43,3%). Totu[i, \n aceea[i perioad`, exporturile de autoturisme [i vehicule comerciale mici au crescut cu 3,9%, pân` la 233.728 de unit`]i. Cel mai vândut model la export \n perioada ianuarie - septembrie a fost Dacia Duster (103.022 unit`]i), reprezentând 46% din total, urmat de Dacia Sandero (48.250 unit`]i), Dacia Logan (35.466 unit`]i) [i Ford B-MAX (8.550 unit`]i). Interesant este c`, \n septembrie, Ford B-MAX a urcat pe pozi]ia a doua la export, dup` Duster, ceea ce arat` c` uzina de la Craiova \ncepe s`-[i intre \n ritm. Biz

Un om de publicitate CU SERVIRE LA TAV~ Claudia Filip de]ine firma de publicitate Greater, afacere cu vechime de 12 ani pe pia]`. Din 2008 a deschis \ns` [i Pomello, un concept de catering care \]i aduce mâncarea \n recipientul \n care a fost g`tit`. C` românii sunt receptivi o dovede[te num`rul de clien]i care solicit` astfel de servicii. DE OANA GRECEA

C

a orice om cu responsabilit`]i,

Claudia Filip (38 de ani) s-a trezit c`, dup` serviciu [i cu doi copii de \ngrijit, nu mai are timp s` g`teasc`. Chiar dac` ie[ea \n ora[, nu \n toate momentele gusturile [i cerin]ele copiilor puteau fi \ndeplinite. O vreme a apelat la mama sa, care-i g`tea câte o oal` de mâncare special pentru ea [i familia ei. “Sentimentul era atât de pl`cut când vedeam oala pe aragaz [i [tiam c` a fost preg`tit` special pentru noi, \ncât la un moment dat m-am gândit c` s-ar putea s` simt` a[a [i al]i oameni”, poveste[te antreprenoarea.

A[a c`, dup` un timp, a \nceput s` se intereseze ce ar presupune o afacere cu mâncare ca acas`, dar adus` \n oale ca acas` [i g`tit` pentru toat` familia.

A cercetat pia]a [i a v`zut c` aceast` ni[` nu era acoperit`, existau doar servicii de catering la caserol` sau pizza, deci nu ceva pentru toat` familia. |n acest context a ap`rut \n toamna lui 2008 Pomello, care a adus un concept nou pe pia]`, g`te[te pe loc, pentru fiecare persoan` \n parte, [i livreaz` \n recipientul \n care a fost g`tit.

Primii pa[i au fost de c`utare a spa]iului [i amenajare a acestuia. “Am vrut un spa]iu cât mai \n centru, pentru a putea face repede livrarea”, poveste[te Filip. Doar c` spa]iul trebuia s` \ndeplineasc` mai multe criterii pentru a fi autorizat, printre care s` aib` trei intr`ri – pentru lucrurile

50

Biz

de amenajarea spa]iului. returnate, pentru marf` [i una pentru Compania are acum o echip` de personal. Pân` la urm` a fost g`sit` o 10 persoane [i este condus` de un cas` veche din zona Mall Vitan. Investi]ia administrator care se ocup` permanent s-a ridicat la circa 60.000 de euro. [i se consult` când [i când cu Afacerea a prins foarte bine \nc` de antreprenoarea. la \nceput. A crescut [i s-a dezvoltat prin testimoniale. “Dac` cineva BUC~T~RIE LA DIET~ comand` de la noi pentru un party |n timp, \n 2010, tot ca o cerin]` a acas`, vin prietenii, v`d [i la rândul lor clien]ilor, s-a mai dezvoltat un brand: \ncep s` comande”, spune Filip.

Go Go Diet, un program de diet` de Printre clien]i sunt \ns` [i foarte multe dou` s`pt`mâni. “Ini]ial, clien]ii aveau companii care asigur` la sediu o o diet` [i ne comandau dup` ea. Dar buc`t`rie. Por]iile mici sunt gândite ne-am gândit s` le propunem [i noi o pentru [ase persoane, iar calculat per diet`, dac` \[i doresc s` urmeze una”, por]ie pre]ul iese mai mic decât \n adaug` Filip. A creat alt brand pentru orice alt` variant`. De s`rb`tori, mai c` a vrut s` focuseze comunicarea \n ales de Cr`ciun, când este foarte direc]ii diferite. “Chiar dac` se g`te[te aglomerat, clien]ilor li se propune s` \n aceea[i buc`t`rie, folosim timpii de opteze pentru anumite meniuri, iar diminea]` mai eficient. Pentru c` dietele când buc`t`reasa decide c` nu mai pleac` c`tre client pân` \n orele 9. Apoi face fa]`, preluarea comenzilor este \ncepe s` se g`teasc` pentru prânz [i oprit`. Comenzi mai mari sunt [i timpul din buc`t`rie este astfel pentru zile de na[tere serbate la eficientizat la maximum. Dup`-amiaza serviciu, când se comand` se mai g`te[te pentru sear`”, spune ea. de minimum 800 - 1.000 lei.

CIFRE Baza de date a Pomello crescut din 2008 de la an la an. Dac` s-a \nceput Cifra de afaceri 2011: 100.000 euro cu un meniu fix, acum exist` Cifra de afaceri 2012: 130.000 euro (estimare) posibilitatea de a se Num`rul de clien]i (din baza de date): 1.000 de persoane comanda orice \[i dore[te Num`rul de clien]i (mediu/lun`): 200 clientul, cu regula c` trebuie s` comande din timp.

Valoarea medie a unei comenzi : 200 de lei Pomello a \nceput cu trei Investi]ia ini]ial`: 60.000 euro angaja]i, buc`tarul fiind Anul \nfiin]`rii: 2008 primul angajat, \nc` \nainte

ANTREPRENORIAT CATERING

Go Go Diet este un program de diet` de dou` s`pt`mâni. Clientul poate s` ]in` dieta dou` s`pt`mâni faza I, sau \nc` dou` s`pt`mâni – faza a II-a.

Go Go Diet aduce mâncarea diminea]a pentru \ntreaga zi. Pomello are la baz` dieta South Beach, dar clientul poate s` vin` cu propriul regim de la nutri]ionistul s`u. Firma are un parteneriat recent \ntre Go Go Diet [i World Class, prin care a creat pachete speciale cu antrenor personal \mpreun` cu diet`.

Aprovizionarea se face vara cu legume de ser`, \n baza unor parteneriate sezoniere. Pentru iarn` se conserv` ca acas`, se pun mur`turi \n borcane ori legume [i fructe la congelator.

Distribu]ia se face cu trei ma[ini cu l`zi frigorifice. Aprovizionarea se face o dat` la dou` zile.

CLAUDIA FILIP, fondator Greater [i Pomello

GÂNDURI DE FRANCIZ~ Cifra de afaceri a companiei a ajuns \n 2011 la aproximativ 100.000 de euro.

“Nu este un business din care s` te \mbog`]e[ti. Agen]ia (Greater) este mai profitabil`, acolo avem o cifr` de afaceri de circa 2,5 milioane de euro”, spune Filip. Cu toate acestea, pentru Pomello antreprenoarea s-a gândit la un serviciu de francizare, dup` ce a primit câ]iva ani la rând astfel de solicit`ri, de la Bra[ov [i Constan]a.

“Cred \n franciza f`cut` ca la carte.

Documenta]ia este \nceput`. Dar trebuie s` fie un moment bun pe pia]`, iar obiceiurile consumatorilor din ora[e s` fie \n spiritul afacerii. De exemplu, \n Bra[ov eu nu cred c` ar merge un Pomello. Dar Timi[oara, Cluj, Constan]a sunt ora[e \n care s-ar putea deschide. {i Ia[iul”, explic` ea strategia viitoare.

La agen]ia de publicitate Greater, unde este ac]ionar` \mpreun` cu so]ul, lucrurile sunt mai a[ezate, pentru c` afacerea are 12 de ani pe pia]`. “Când am \nceput agen]ia nu aveam bani. |n 2000 am \nceput, când to]i \mi spuneau s` m` angajez, s` stau potolit`”, \[i aminte[te Claudia Filip.

La agen]ie are circa 20 de angaja]i permanen]i, iar printre clien]ii s`i se num`r` Samsung, Lufthansa, Austrian Airlines. Biz Biz

51

Afacere complet`, DE LA FURC~ LA FURCULI}~ Valentin {oneriu duce mai departe legenda Carmolimp, un business care poart` numele p`rin]ilor fondatori: Carmen [i Olimpiu. Strategia tân`rului antreprenor \[i are \ns` r`d`cinile departe de cas`, \n capitalismul american. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

D

e[i conduce un business de tradi]ie, 100% românesc, Valentin {oneriu nu se \ncadreaz` \n tiparul fermierului obi[nuit. Dincolo de mezelurile [i carnea proasp`t` care ajung \n fiecare diminea]` pe rafturile propriilor magazine [i ale supermarketurilor, se afl` un manager [colit \n Statele Unite ale Americii, care \ncearc` s` preia din mers businessul pus pe picioare de p`rin]i \n or`[elul bra[ovean Victoria [i s` \l adapteze unei pie]e aflate \n plin` transformare. De când Valentin {oneriu [i fratele lui, Paul, au \nceput s` coordoneze segmentele de dezvoltare, respectiv agricultur` [i zootehnie ale Carmolimp, compania s-a impus pe pia]` ca fiind unul din pu]inii juc`tori capabili s` ofere carne proasp`t` \n magazine la doar 20 de ore de la tran[area animalelor.

Afacerea Carmolimp este dezvoltat` \n special pe vertical`, lucru neobi[nuit pentru industria alimentar`. Familia {oneriu de]ine terenuri agricole care produc hrana pentru animale, ferme de animale, fabric` de mezeluri [i carne proprie, precum [i un lan] de magazine specializate. “Noi control`m tot procesul, de la furc` la furculi]`, [i ne putem asigura c` tot ce ajunge pe masa omului e la parametrii dori]i. Suntem printre pu]inii juc`tori din pia]` care asigur` un grad de prospe]ime ridicat”, explic` tân`rul Valentin. Cu toate acestea, nu totul este valorificat \n interiorul companiei. Subdiviziunile 52

Biz

FOTO: VALI MIREA

INTEGRARE PE VERTICAL~

VALENTIN {ONERIU, Director Dezvoltare, Carmolimp

ANTREPRENORIAT INDUSTRIA ALIMENTAR~ companiei vând direct lactate sau tauri EXTINDERE {I LA EXPORT [i vaci c`tre alte companii. “|n 1995, inDin punct de vedere numeric, re]eaua vesti]iile \n toate aceste segmente de de magazine proprii [i \n sistem franbusiness reprezentau un pas natural, ciz` ar fi putut fi mai consistent`, dup` \ntrucât nu existau alternative \n pia]`. cum m`rturise[te {oneriu, \ns` planu|n tot acest timp, noi ne-am amortizat rile sale de extindere nu vizeaz` noi investi]iile \n ferme [i terenuri agricole, spa]ii comerciale. Antreprenorul dar \n timp vom externaliza o serie de ]inte[te pentru 2013 extinderea puterprocese, \ncepând cu partea logistic`. nic` a brandului Carmolimp pe segSunt operatori pe pia]` care fac aceast` mentul de mezeluri, \n contextul \n care treab` mai bine [i mai ieftin decât noi”, aceste produse au raportat vânz`ri \n spune {oneriu. sc`dere \n ultimii ani. Mezelurile fac Dac` externalizarea logisticii a devenit \ns` parte dintr-un plan mai amplu al o prioritate, nu acela[i lucru poate fi lui {oneriu, care [tie c` produsele spus de re]eaua de magazine. |n momen]ionate sunt cele mai potrivite penmentul de fa]` exist` nu mai pu]in de tru strategia lui de a-[i spori prezen]a \n 110 magazine Carmolimp \n ]ar`, din supermarketuri. Iar planurile sale nu se care 60 func]ioneaz` \n sistem de franopresc aici. ciz`. “Vorbim de un Urm`torul target al tân`rului manasistem testat, \n CIFRE care fiecare franciCarmolimp zor particip` la un training organizat de noi \nainte Cifr` de afaceri 2011: 24,5 milioane euro de a deschide magazinul. FranCifr` de afaceri 2012: 29 milioane euro (estimare) cizorul ne propune spa]ii pentru Investi]ii \n agricultur` [i zootehnie: \nchiriere, \ns` decizia final` ne 2 milioane euro \n ultimii 2 ani apar]ine nou`”, spune {oneriu, Re]ea de magazine: 110 unit`]i care dore[te ca \n acest mod s` (50 magazine proprii, 60 francize) ]in` sub control eficien]a magazinelor Carmolimp. De[i nu a reu[it s` dezvolte din punct de vedere ger \l reprezint` pie]ele externe. De altnumeric re]eaua de magazine a[a cum fel, a avut deja contact cu ele, livrând \n [i-ar fi dorit \n 2012, Valentin e mod constant produsele Carmolimp mul]umit de faptul c` a \mbun`t`]it c`tre magazinele cu specific românesc rezultatele financiare ale unit`]ilor [i din Italia [i Spania. “Eu nu le consider urm`re[te s` achizi]ioneze spa]iile exporturi. Nu facem nimic deosebit \nchiriate ale magazinelor care pentru export cu acele produse, dimpoperformeaz` foarte bine. triv`, ne adres`m unor comunit`]i care |n paralel, {oneriu are ca ]int` o prenu cer nimic \n plus fa]` de ceea ce ofezen]` tot mai puternic` \n supermarkerim \n ]ar`”, spune el. Pentru a ataca turi [i hipermarketuri. |n momentul de pie]ele str`ine, Valentin {oneriu fa]` colaboreaz` cu lan]urile Mega inten]ioneaz` s` semneze parteneriate Image, Penny Market, Carrefour [i cu lan]urile de retail interna]ionale Cora. “Marjele sunt mai mici decât \n prezente [i \n România. A \nfiin]at deja magazinele proprii, dar sunt justificate un departament \n cadrul Carmolimp prin optimiz`ri de procese, de logistic`. care se va ocupa exclusiv de promovaE alt` afacere decât ce fac \n magazirea produselor pe pie]ele externe nele proprii. O ]int` a noastr` e s` \ncepând cu 2013. ajungem \n cât mai multe case. Asta Dac` \n ]ar` \[i dore[te ca brandul \nseamn` c` dorim implicit s` lucr`m Carmolimp s` devin` tot mai cunoscut, [i cu marii retaileri, dar e foarte impornu acela[i lucru poate fi spus despre tant ca proiectele pe care le abord`m parteneriatele interna]ionale. “|n afar` s` nu pun` presiune pe calitate. De lucr`m pe marc` privat`, nu pe brandul aceea o negociere cu noi poate dura nostru comercial. Producem mezeluri 6-7 luni”, detaliaz` antreprenorul. pe m`rcile distribuitorilor din respecti-

vele ]`ri, nu folosim eticheta noastr`”, explic` el. Extinderea afacerii lansate de p`rin]ii Olimpiu [i Carmen [i continuate de fra]ii Valentin [i Paul nu se opre[te la o felie mai mare din segmentul mezelurilor. Noua genera]ie de fermieri a inaugurat \n 2010 un laborator propriu de pr`jituri [i o fabric` de lactate, iar anul acesta a lansat o linie proprie de ready meals – alimente g`tite [i congelate. Dac` lactatele vor fi vândute \n special sub brandul Carmolimp \n magazinele proprii [i \n supermarketurile din România, produsele ready meals [i dulciurile [i-ar putea face loc pe pie]ele externe. |n România, {oneriu inten]ioneaz` s` se extind` \n domeniul alimenta]iei publice, urmând s` inaugureze \n curând cel de-al treilea restaurant din Bra[ov.

“Vom deschide un nou restaurant \n centrul Bra[ovului, sper ca la 15 decembrie s` fie func]ional. Vorbim de un spa]iu mare, de 1.000 mp pentru restaurantul propriu-zis, 1.000 mp pentru anexe, la care se adaug` \nc` dou` s`li de evenimente”, spune Valentin.

Planurile tân`rului antreprenor indic` inten]ia clar` de expansiune a companiei, \ntr-o industrie dominat` \n continuare de afacerile de familie. Totu[i, lucrurile nu vor r`mâne blocate \n letargia cauzat` de contextul economic dificil. De[i nu se a[teapt` la un avans puternic al vânz`rilor, Valentin {oneriu e de p`rere c` modelele de business se vor schimba \n viitorul apropiat. “Vor exista cu siguran]` modific`ri. Pia]a tradi]ional` a c`rnii proaspete [i a mezelurilor va suferi pierderi mari \n defavoarea pie]ei moderne. Probabil c` valoric se vor \nregistra cre[teri datorate ambalajelor diferite [i a modului de prezentare, \ns` cantit`]ile produse ar putea sc`dea”, spune el u[or resemnat.

Cu toate acestea, pa[ii f`cu]i de Carmolimp \n ultimii opt ani, de când e implicat \n conducerea companiei al`turi de fratele s`u, \i dau \ncrederea c` strategia “de la furc` la furculi]`” \l va ajuta s` fac` fa]` oric`ror schimb`ri din pia]` – indiferent c` vorbim de suprema]ia comer]ului modern sau de apari]ia marilor juc`tori interna]ionali pe pia]a c`rnii din România. Biz Biz

53

strategie Nevoia de lideri charismatici Despre ce \nseamn` cu adev`rat un lider charismatic [i de ce avem nevoie de ace[ti oameni, dar [i de charism` \n general. Chiar [i la sau mai ales la serviciu. DE ADRIAN STANCIU onceptul liderului

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer Of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

54

Biz

charismatic e controversat. Pe de o parte ideea c` liderii trebuie s` fie charismatici e luat` de bun`, pe de alta \ns`, ei sunt confunda]i cu vedete narcisice, \ndr`gosti]i de ei \n[i[i. Eu cred c` e nevoie de lideri charismatici [i de charism` \n general. Iat` de ce.

Gabriel Liiceanu spune c` noi, românii, nu ar trebui s` folosim termenul de leadership, pentru c` avem unul românesc mult mai adecvat – conducere. Cuvântul vine de la latinescul con-ducere, a purta cu sine. E perfect. Dac` admitem c` leadership-ul este despre capacitatea de a atrage al]i oameni, de a-i face s` te urmeze, atunci aceast` abilitate (sau talent) are dou` componente esen]iale: o viziune atr`g`toare, credibil`, despre viitor [i capacitatea de a o comunica, de a o “vinde” celorlal]i. Aceast` din urm` capacitate nu e un atribut ra]ional, pentru c` fenomenul de a atrage pe al]ii (sau de a fi atras, dac`-l privim de pe cealalt` parte) nu e unul ra]ional, ci pur emo]ional.

Din ra]iuni care se pierd \n negura preistoriei, ceea ce ne atrage la conduc`tori e capacitatea lor de a fi \n acela[i timp [i \mpreun` cu noi, [i \n afara noastr`, mai buni decât noi. Asta e platforma pe care se construie[te atrac]ia lor: o platform` de valori comune. Pe ea se

ridic` puterea de a ne face s` tr`im intens viziunea lor de viitor. Acest talent are la baz` povestirea.

Iisus a fost un mare conduc`tor nu pentru c` s-a priceput s` fac` PowerPoint-uri bune [i clare, ci pentru c` a spus ni[te pove[ti memorabile. Le numim parabole [i spunem chiar u[or peiorativ: “|mi r`spunzi \n parabole”. În mod ciudat [i contra productiv, mediul de afaceri le consider` o pierdere de timp. Un fiu de tâmplar din Galileea a schimbat lumea cu ele. O fi ceva...

Bine, ve]i spune, dar noi nu vrem s` schimb`m lumea, ci doar s` vindem ni[te bere. E, deci, important` charisma la serviciu? Da. Pentru c` aceast` calitate de con-ducere e imens de important`, fiindc` esen]a succesului \n organiza]iile de azi este “efortul discre]ionar”.

Orice organiza]ie [tie deja s` ob]in` tot ce se poate ob]ine de la oameni prin mecansimul simplu (chiar simplist) al b`]ului [i al morcovului. Doar c` mecanismele coercitive duc la rezultate minimale, mediocre. În plus, sistemele coercitive cer conducere centralizat`, se bazeaz` pe presupunerea c` o elit` aflat` la vârf e capabil` s` prevad` [i s` planifice perfect viitorul, rostul organiza]iei fiind s` execute planul.

Numai c`, \n lumea modern`, capacitatea unei entit`]i reduse numeric [i departe de realitate de a \n]elege [i decoda semnalele venite din realitatea din teren, de a analiza implica]iile lor [i apoi de a pro-

iecta [i a desf`[ura o strategie potrivit` e mult mai mic` decât viteza cu care aceea[i realitate se schimb`. Ca atare, o organiza]ie condus` coercitiv va suferi de sindromul “too little, too late”. Nu \n ultimul rând, coerci]ia inhib` creativitatea la fel ca [i ini]iativa. De aici nevoia de con-duc`tori care s` \nsufle]easc` oamenii f`r` a-i constrânge, care s` elibereze dar [i s` alinieze energiile lor creatoare la un scop comun. Deci, [i nevoia de charism`.

Pân` acum 10-20 de ani se credea c` leadership-ul este necesar câtorva conduc`tori de la vârf. Restul se pot descurca cu elementele clasice de management: prevedere, planificare, comand`, coordonare, control. În organiza]iile moderne, \ns`, \n care angajamentul individual devine indispensabil, e nevoie de calit`]i de con-duc`tor la orice nivel. Iar conducerea nu se poate dispensa de un oarecare nivel de charism`. Nu confunda]i, \ns`, charisma cu vedetismul flamboaiant. Charismaticii sunt iubi]i [i urma]i. Vedetele sunt bârfite [i invidiate. Charisma nu e un fel de [arm frivol [i cam flu[turatic de filfizoni f`r` baz` real`. E calitatea de a fi aproape de cei din jur, de a empatiza cu emo]iile lor [i de a-i face s` rezoneze la mesajele tale. Oamenii charismatici sunt autentici, \ndr`zne]i, echilibra]i, umani, calzi, provocatori, speciali. E o mare bucurie s` fii \n preajma lor. Biz

CÂT DE INTEGRATE SUNT CAMPANIILE INTEGRATE? Prin[i \n vâltoarea creativ`, uit`m de multe ori cât de important` este integrarea fiec`rei campanii de marketing. {i cât de mult conteaz` ca la baza acestei integr`ri s` se afle o strategie bine gândit`.

DE PAUL GARRISON xist` o zon` sensibil` când marketingul trebuie s` genereze venituri mari: momentul \n care directorul de marketing al unei companii \ntreab` agen]ia “Dar campania este integrat`?”, la care agen]ia r`spunde: “Bine\n]eles c` e integrat`!”.

Campanie integrat` \nseamn` c` aceasta nu se face numai prin intermediul unui singur domeniu al marketingului (de pild` advertising, public relations, promo]ii la vânzare sau social media), ci cu ajutorul unei combina]ii a acestora. Desigur, scopul este ca toate publicurile s` fie atinse de campanie printr-un mediu sau altul.

Dac` \]i joci toate c`r]ile pe un singur mediu, e foarte probabil s` dai gre[, deoarece campania nu este sus]inut` de o gam` complet` de ac]iuni de marketing care se sprijin` una pe cealalt` pentru ob]inerea unor rezultate exponen]iale.

S-ar putea obiecta c` reclama f`cut` \ntr-un singur mediu e mai bun` decât niciun fel de reclam`. Numai c` obiec]ia este gre[it`. Mult mai logic este s` te \ntrebi ce poate fi f`cut pentru a sprijini investi]ia \n advertising astfel \ncât s` \ndepline[ti obiectivele pe care ]i le-ai stabilit la \nceput. Pentru c` este mult mai firesc [i mai eficient s` recurgi la un set integrat de instrumente [i ac]iuni de marketing, planificate cu minu]iozitate \n cadrul unei campanii de marketing multifa]etate. |n acest scop, trebuie s` 56

Biz

pui la punct un plan media care s` te asigure c` toate tacticile de marketing func]ioneaz` ca un \ntreg.

Am descoperit \ns` c` exist` patru mari capcane \n care oamenii cad foarte frecvent atunci când cred c` au de-a face cu o campanie integrat`: medii care nu se sprijin` reciproc, bugetul \nainte de instrumentele de m`sur`, awareness versus vânz`ri, delegare [i apoi ignorare. Acestea sunt capcane foarte periculoase [i trebuie evitate \ntotdeauna; s` le examin`m pu]in mai \ndeaproape.

MEDII CARE NU SE SPRIJIN~ RECIPROC Nu \ntotdeauna reclamele de la televizor au succesul scontat. Cauza o

pot constitui, de exemplu, lipsa de inspira]ie a agen]iei sau o reclam` reu[it` \n sine, dar care nu aduce vânz`ri. Se poate chiar [i mai r`u, de pild` reclama este declinat` pe mai multe medii, \ns` spotul TV nu \l sprijin` \n niciun fel pe cel de la radio sau pe cel online. Mesajele trebuie s` fie consecvente, iar alegerea mediilor trebuie s` fie logic`, diversele medii s` se completeze unul pe cel`lalt.

Când o agen]ie propune unei companii dou`, trei sau patru medii pentru o campanie, se pune imperios \ntrebarea: de ce s` combini tocmai aceste medii? Ce dovad` exist` c` tocmai aceast` combina]ie asigur` un impact maxim? Când auzi r`spunsuri

STRATEGIE MARKETING cum ar fi “Dup` p`rerea noastr`, e o combina]ie bun`”, “A mai mers [i alte d`]i” sau “Am \ncercat-o cu alt client [i am avut rezultate excelente”, e un semn c` respectiva combina]ie a fost f`cut` la repezeal` sau chiar la \ntâmplare. Dac` totu[i nu m` crede]i, \ntreba]i agen]ia: “Cum completeaz` TV-ul online-ul?”, “|mi pute]i dovedi c` unii clien]i vor vedea acela[i mesaj pe dou`-trei medii [i astfel vor fi impulsiona]i s` cumpere?” sau “|mi pute]i explica leg`tura dintre outdoor [i bannerele de pe internet?”. Nu e greu s` evoluezi pe mai multe medii; greu este s` le faci s` func]ioneze ca un \ntreg – [i, implicit, s` aduc` bani.

BUGETUL |NAINTE DE INSTRUMENTELE DE M~SUR~ O gre[eal` foarte r`spândit` este stabilirea unui buget [i apoi cheltuirea sa pe diverse medii. Exist` [i justific`ri pentru acest procedeu: vânz`ri modeste, concuren]a nu se obose[te s` fac` la fel de mult` reclam`, economia e \n recesiune. Dar vânz`rile, chiar dac` sunt modeste \n timp de recesiune, nu \nceteaz` complet niciodat`. {i, chiar dac` to]i \[i reduc cheltuielile \n recesiune, e cel mai pu]in indicat moment \n care s` reduci [i cheltuielile cu marketingul. Studiile au indicat c` acele companii care continu` s` fac` marketing \n recesiune se vor afla \n fruntea pie]ei când economia va \ncepe s`-[i revin`.

Dar scoaterea din burt` a unei cifre de buget, f`r` un calcul [i un plan, doar din cauza faptului c` vânz`rile merg prost, comenzile se \mpu]ineaz` [i stocurile cresc, nu este nici logic`.

Normal ar fi s` te \ntrebi: cine este ]inta campaniei de marketing?

Ac]iunile preconizate sunt \n concordan]` cu planul de marketing?

Ce obiective urm`re[te s` \ndeplineasc` aceast` campanie? Cum va fi m`surat` campania?

AWARENESS VERSUS VÂNZ~RI Agen]iile de marketing care nu sunt eficiente (cele care au dificult`]i \n a transforma publicitatea, public relations, direct mail [i alte ini]iative \n rezultate la vânz`ri) nu-[i vor

recunoa[te niciodat` ineficien]a, deoarece ar risca s`-[i piard` credibilitatea creativ`. E normal: premiile se dau pe baza talentului creativ al agen]iilor. Premiile Effie, de exemplu, sunt dovada c` o anumit` campanie a avut vânz`ri excelente.

Agen]iile ineficiente prefer` \ns` s` vorbeasc` \n termeni de marketing de imagine sau awareness. Ele vor insista pe ideea c` nu po]i m`sura activitatea [i-]i vor spune \n schimb: “Stai lini[tit, imaginea companiei se \mbun`t`]e[te

spun` clar: “Când am utilizat TV [i social media, clientul a raportat vânz`ri crescute cu 20%”. {i atunci, agen]ia se descurc` [i ea cu ce \[i aminte[te din alt` campanie [i socote[te asta “campanie integrat`”, care va lua cel mult 10% din aten]ia acordat` planific`rii.

DELEGARE {I APOI IGNORARE

O alt` capcan`: directorul de marketing decide s` se implice, \[i suflec` mânecile \mpreun` al`turi de echip` [i lanseaz` cu ace[tia prima campanie a agen]iei PAUL GARRISON este – dup` care se retrage ca s` se ocupe de \ntâlnirile sale profesor de marketing [i de marketing, l`sându-[i fost decan al Central Euadjunc]ii la cârma ropean University Busiviitoarelor campanii. La ness School, iar acum \nceput, el stabile[te direc]ia pred` la Maastricht planului de marketing, se School of Management asigur` c` mesajul este România [i Skolkovo comunicat eficient, School of Management semneaz` toate din Moscova. A lucrat \n documentele [i memo-urile marketing mai bine de [i face departamentul 30 de ani. De-a lungul responsabil de succesul carierei a lucrat la Proccampaniei. Campania se ter & Gamble [i Cocadovede[te a fi un mare Cola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, succes, crescând vânz`rile [i iar recent a pus bazele firmei de consultan]` stratesporind vizibilitatea gic` Garrison Group, \n Budapesta. companiei pân` la punctul \n care se poate demonstra corela]ia pe zi ce trece”, “Strategia ac]ioneaz` dintre vânz`ri [i campanie. Dup` care asupra audien]ei ]intite”, “Awarenessdirectorul de marketing \[i mut` ul brandului este tot mai puternic”. aten]ia \n alt` parte [i las` toat` treaba Acestea sunt abera]ii: dac` auzi \n grija departamentului pe care \l vreodat` cuvintele astea de la vreo conduce. Nu mai este un factor de agen]ie, f` \n a[a fel \ncât s` ajung` s` inspira]ie, ci se ocup` tot mai mult de lucreze pentru concuren]a ta! management [i problemele de zi cu zi Marketingul trebuie conceput astfel ale companiei, cum ar fi raport`ri [i \ncât ac]iunile [i instrumentele pe care controale interne. De[i este un le utilizezi s` genereze venituri. Când profesionist care a construit cau]i o agen]ie bun` sau un bun departamentul de la zero, simte c` director de marketing, trebuie s` fii trebuie s` se ocupe mai mult de sigur c` ace[tia \n]eleg importan]a organiza]ie [i mai pu]in de integr`rii tuturor ac]iunilor de marketingul propriu-zis. A[a ajunge marketing. Este firesc pentru o agen]ie marketingul pe mâna unor angaja]i s` petreac` foarte mult timp pe partea f`r` experien]`, care creeaz` pagini de de crea]ie. Numai c`, dup` ce termin` Facebook [i bannere pentru internet, partea creativ`, nu mai r`mâne timp [i dar c`rora le lipse[te prezen]a unui pentru execu]ie sau integrare. De lider care s` transforme aceste aceea, agen]ia merge pe ce \[i formalit`]i \ntr-o ma[in`rie puternic` aminte[te de la alt` campanie. De de câ[tigat bani. {i atunci, nu e de obicei, acest lucru nu comport` niciun mirare c` veniturile [i profitul scad. Biz instrument de m`sur`, ceva care s` Biz

57

|N TON CU VIDEOCLIPURILE FILMATE

Bogdan Moldoveanu (zis Hypno) a semnat \n 2012 regia mai multor spoturi, printre care cel al Luciei, dar [i cel de la Zilele Biz. Lucreaz` ca freelancer, \ns` accept` doar produc]iile cu care rezoneaz`. DE OANA GRECEA a 34 de ani, regizorul Hypno crede c` mai are multe de \nv`]at. De[i a reu[it s` \[i fac` o carte de vizit` \n showbiz, inten]ioneaz` s` mai stea pe meleaguri române[ti pân` \[i des`vâr[e[te preg`tirea [i apoi s` colaboreze [i pentru produc]ii str`ine.

Hypno a fost un noncoformist \nc` de pe vremea liceului, când a \nceput s` cânte muzic` Goa, un stil nu foarte r`spândit. Trupa din care f`cea parte se numea Hypno – de aici [i porecla actual`, cu care se prezint` \n mod firesc.

“Eram doi b`ie]i cu sintetizatoare [i foloseam primele softuri de muzic`, ap`rute prin anii ’96 –’97”, \[i aminte[te el. Din liceu a fost exmatriculat de trei ori, iar Facultatea de Drept a fost op]iunea avut` \n prima faz` dup` terminare. “O alegere inutil` \n perioada aia, dar o alegere «safe»”, explic` Hypno. Spune c` nu i-a pl`cut nimic din sistemul [colar [i nimic din ce predau profesorii nu-i trezea interes. “Nu m-am gândit nicio clip` \n liceu s` fac regie. Eram convins c` dau la drept [i o s` ajung probabil \n vreo banc` pe post de jurist. Aia \mi imaginam atunci.”

Cu forma]ia sa a ajuns la Atomic TV, unde l-a cunoscut pe Tudor Giurgiu, cu care s-a \mprietenit. Au mers de câteva ori s` joace tenis, iar regizorul l-a \ntrebat \ntr-o zi dac` \[i dore[te cu adev`rat s` fac` dreptul. R`spunsul tân`rului de 19 ani a fost pe m`sur`: “Nu [tiu, a[ vrea s` fac orice la vârsta asta”. {i a[a a ajuns Hypno la o filmare. “}in minte c` m-a luat la o prim` filmare pentru Cosmorom [i b`team clacheta efectiv. Dar mi-a pl`cut. Am stat asistentul lui vreo 3-4 ani, dup` care am plecat”, poveste[te Hypno despre \nceputurile carierei sale. Cu 58

Biz

Tudor Giurgiu a lucrat toat` perioada facult`]ii. “|mi pl`cea din ce \n ce mai mult versus ce f`ceam la [coal`, care devenea din ce \n ce mai plictisitoare. La un moment dat am \ncercat [i la ATF, nu m-au primit, mi-au zis c` sunt anarhist [i s` m` duc \n America s` fac [coal` cu ideile astea”, mai puncteaz` tân`rul regior.

Dar a ]inut cont de sfaturile r`ut`cioase \n acel moment [i \n 2006 a plecat la New York Film Academy. “Era un curs pentru regizori. Am trimis ni[te filmule]e [i au selectat 10 regizori care erau abia la \nceput. A fost o experien]` de cinci luni foarte bun` [i foarte intens`. Dup` primele dou` s`pt`mâni aveam senza]ia c` nu \nv`] nimic, c` am venit degeaba, iar dup` o lun` nu mai voiam s` plec de-acolo. Mi-am dat seama cât de tare e, c` de fapt aveam ce \nv`]a inclusiv de la ceilal]i”, mai spune Hypno. Cu toate c` i-a pl`cut foarte tare New York-ul, dar [i ceea ce se putea \nv`]a \n America \n materie de film, Bogdan Moldoveanu s-a \ntors \n ]ar`.

Dar nu o s` uite c` acolo a \nv`]at cât de multe po]i s` faci cu camera, cum s` spun` o poveste. “Acolo lucrurile alea sunt fire[ti. Am \nv`]at s` fac introduceri \n poveste”, mai explic` el. |ntors \n ]ar`, Bogdan Moldoveanu [i-a activat \ntâi propriul site pentru a fi g`sit (hypnohypno.com) [i a preferat statutul de freelancer. Colaboreaz` cu Multimedia Est [i alte case de produc]ie. Multimedia Est este de]inut` de Drago[ Vâlcu, care l-a ajutat s` plece \n America. “A fost un gest uimitor [i binevenit din partea unui om pe care \n momentul acela nu-l cuno[team foarte bine, dar care a avut \ncredere cumva \n mine.” Despre statutul s`u de

freelancer pe timp de criz`, Hypno recunoa[te c` e greu [i se exprim` mai plastic: “E greu pe criz`, este un job de prostituat` mai cu preten]ii. Câteodat` \mi permit s` spun nu la ni[te joburi dac` nu-mi plac sau nu \n]eleg nimic din ele, câteodat` nu-mi permit asta, e un job-interview de fiecare dat`. Veniturile sunt oscilante prin prisma \ncas`rilor târzii, nu a lucrului. Anul `sta a fost cel mai ocupat.

Am filmat 30 [i ceva de spoturi, ceea ce este foarte bine”, adaug` el. |n general este un onorariu stabilit de la \nceput, u[or negociabil \n func]ie de volumul de munc`. Printre ultimele spoturi filmate se num`r` cele pentru Ivatherm, Boromir, FRF, Wash & Go. “|mi doresc s` filmez \n afar`, m` ajut` [i site-ul. Ideal ar fi s` po]i lucra cât mai mult \n afar`”, explic` el. |i place s` lucreze cu arti[ti cu a c`ror muzic` rezoneaz`. |i place Omul cu {obolani, Subcarpa]i, Deliric, arti[ti noi din hip-hop – Chimie, Aforic. I-a pl`cut Lucia, o cânt`rea]` pe care a filmat-o cu aproape zero lei, care nu cântase niciodat` la un pian [i a f`cut dou` milioane de vizualiz`ri pe YouTube. “Dac` la publicitate mai po]i face rabat de la valoarea artistic` a produsului, la muzic` eu unul nu pot s` fac rabat”, mai spune Hypno.

2012 a fost primul an când nu a colaborat la Animest, pentru c` avea deja altceva \n program. “De patru ani fac spoturi pentru ei, ar fi fost cel de-al cincilea an. Era o pl`cere s` lucrez cu ei.

Spoturile pe care le-am f`cut au luat [i premii”, \[i aminte[te regizorul. Din cauza bugetului mic, toat` lumea \ncearc` s` filmeze \ntr-o zi cât se filma \n mod normal \n dou`, dezv`luie Hypno. Biz

FOTO: VALI MIREA

STRATEGIE PUBLICITATE

BOGDAN MOLDOVEANU, regizor

Biz

59

CÅND ANTREPRENORII DEVIN “ANGAJA}I” Printre angaja]ii cu experien]` ai companiilor multina]ionale, trecerea la statutul de antreprenor nu mai este o noutate.

Cu toate acestea, exist` [i posibilitatea ca antreprenorii s` devin` angaja]i ai marilor organiza]ii [i nu din cauza unui e[ec antreprenorial, ci dimpotriv`. Succesul dezvoltat de ace[tia poate atrage aten]ia unei organiza]ii multina]ionale sau a unui fond de investi]ii, care achizi]ioneaz` compania cu \ntreaga echip` [i ofer` antreprenorului libertatea s` conduc` noua structur` la fel cum o f`cea \n trecut.

DE OVIDIU NEAGOE 60

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT iroul lui Remus Vi[an pare un aeroport \n miniatur`. Lipsesc \ns` forfota [i securitatea sporit`. Zeci de machete de aeronave, de toate m`rimile [i modelele, care orneaz` biroul Deputy Managing Director-ului de la Paravion Tour par s` decoleze \n orice moment c`tre toate col]urile lumii. {i decorul se potrive[te m`nu[` cu personalitatea [i parcursul profesional al acestuia. Dup` o c`l`torie frumoas`, f`r` turbulen]e, Remus Vi[an a ajuns la destina]ie. Al`turi de doi prieteni, Daniel Piturlea [i Drago[ Penca, a pornit pe drumul antreprenoriatului cånd a pus bazele Millenium Tour, sub umbrela c`ruia se afla [i Paravion, brand care a crescut organic [i, \n 2010, a intrat \n aten]ia Fondului de investi]ii GED Capital. De atunci, Remus Vi[an a trecut de la statutul de antreprenor la cel de angajat, fiindc` Paravion este azi o companie a Grupului Happy Tour, de]inut de fondul de investi]ii GED Capital. “Acum este mai simplu, pentru c` avem o echip` financiar` [i un departament financiarcontabil, care controleaz` [i, \mpreun`, stabilim direc]iile, astfel c` \mi r`måne mai mult timp s` m` concentrez mai ales pe dezvoltarea businessului”, spune pentru revista Biz Remus Vi[an, Deputy Managing Director la Paravion Tour. “|nainte aveam \n minte un risc s` zic total al meu, al familiei mele, acum riscul este controlat, am \n spate profesioni[ti de la fondul de investi]ii care au capacitatea de a interveni \n momente cheie [i de a stopa lucrurile dac` se \ndreapt` \ntr-o direc]ie gre[it`. Sunt deci mult mai relaxat [i \mi v`d de ceea ce \mi place mie s` fac”, adaug` Remus Vi[an.

REMUS VI{AN,

Deputy Managing Director, Paravion Tour

“|nainte aveam \n minte un risc s` zic total al meu, al familiei mele, acum riscul este controlat, am \n spate profesioni[ti de la fondul de investi]ii care au capacitatea de a interveni \n momente cheie [i de a stopa lucrurile dac` se \ndreapt` \ntr-o direc]ie gre[it`. Sunt un pic mai relaxat [i \mi v`d de ceea ce \mi place mie s` fac.”

Fostul antreprenor nu regret` c` a våndut. Rezultatele s-au f`cut imediat vizibile [i, \n scurt timp, au urmat extinderi ale brandului Paravion \n Bulgaria, Cipru [i Spania [i expansiunea nu se opre[te aici, potrivit lui Vi[an, care nu a dezv`luit \nc` viitoarele destina]ii. “O afacere de anvergur` presupune putere financiar` [i o perspectiv` holistic`”, spune fondatorul Paravion.ro. “Ca s` fii 100% OTA – online travel agency – trebuie s` investe[ti \n tehnologie [i \n marketing, or o firm` mic` nu are aceast` putere”, spune Remus Vi[an despre motivele vånz`rii c`tre fondul de investi]ii spaniol.

Dar nu numai fostul antreprenor a avut de cå[tigat din achizi]ie, ci [i compania-mam`. Preluarea unei companii s`n`toase din punct de vedere financiar, care are un brand puternic, se traduce prin scurtarea orizontului de timp pentru compania cump`r`toare. Chiar dac` este o companie din online, nu totul se rezum` la bani. Construc]ia, dezvoltarea [i implementarea sunt etape cronofage, mai ales pentru un fond de investi]ii care

SORIN FAUR,

HR Coordinator pe regiunea Balcani, BDO International “Dac` procesul de integrare nu este bine condus [i dac` echilibrul \ntre autonomie [i integrare nu este cel corect, atunci pot \n fapt ap`rea conflicte \ntre cele dou` organiza]ii, dintre care cea intraprenorial` ia forma unei subculturi care tinde s` se izoleze nostalgic sau ranchiunos fa]` de cultura companiei-mam`.”

urm`re[te s` creeze un grup puternic, lider pe toate liniile de business, de aceea au preferat s` cumpere portalul Paravion.ro decåt s` construiasc` un gigant de la zero. Mai mult, experien]a de pe pie]ele mature [i mai ales cu criza permite implementarea unor modele care ajut` la cre[terea afacerii \ntr-un timp mai scurt decåt ar putea un antreprenor. {i criza \nseamn` oportunitate, nu-i a[a?

“Pån` \n 2007, cånd s-a våndut Happy Tour, noi, agen]iile de turism, nu credeam c` este posibil, ne temeam c` vin juc`tori mari din afar` [i ne m`tur`, nu concepeam c` exist` fonduri de investi]ii

interesate, care urm`resc ce se \ntåmpl` [i monitorizeaz` succesul fiec`rei afaceri”, spune Remus Vi[an. “{i acum sunt foarte multe agen]ii care doresc s` \[i vånd` afacerea, doar c` nu sunt preg`ti]i s` o fac` pentru c` nu sunt destul de bine organiza]i”, continu` Deputy Managing Director-ul de la Paravion Tour.

LUCIAN ALDESCU, CEO, DPD Romånia

“Odat` cu noua pozi]ie am devenit o persoan` mult mai organizat`. Iar aceast` calitate a fost dobåndit`, cu siguran]`, datorit` sistemului corporatist, pe care \l consider, din foarte multe puncte de vedere, mult mai eficient decåt cel antreprenorial. M` ajut` s` \mi eficientizez timpul, s` ajung la un echilibru optim \ntre job [i via]a personal`.”

CU GÅNDUL LA EXIT De cele mai multe ori, când o companie mare achizi]ioneaz` o firm` antreprenorial`, opteaz` pentru p`strarea \ntregii echipe de management, chiar [i pe cea a membrilor fondatori, desigur \n cazul \n care ace[tia nu urm`resc un exit total.

Motivul? Continuarea viziunii [i intregrarea cât mai lin` a companiei cump`rate \n noua entitate. “R`mânerea fondatorilor \n organiza]ie este o garan]ie pentru angaja]i c` de[i urmeaz` o schimbare, aceasta nu va fi brusc` [i nu \i va afecta \n sens negativ”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani la firma de consultan]` [i audit financiar BDO International. “Astfel de tranzac]ii sunt promovate intern ca victorii, consecin]e ale succesului companiei antreprenoriale care, iat`, a devenit interesant` pentru un juc`tor mare”, adaug` Sorin Faur. El avertizeaz` c`, \n lipsa unui management corect al etapei de tranzi]ie, cu accent important pe zona de resurse umane [i comunicare intern`, cump`r`torul risc` s` piard` oameni valoro[i.

Fondatorii unei companii sunt sufletul acelei organiza]ii, iar dac` ace[tia r`mân \n noua structur`, [ansele sunt foarte mari ca nici ceilal]i angaja]i s` nu p`r`seasc` barca. Cu to]ii sunt mai Biz

61

motiva]i, nu va sc`dea productivitatea pe baza demotiv`rii [i a procesului de reintegrare \n produc]ie. Mai mult, dac` achizi]ia este privit` ca o \ncununare a eforturilor de cre[tere, atunci salaria]ii pot deveni chiar [i mai productivi decât \n vechea structur`. Fostul antreprenor, dup` fuziune devenit “intraprenor”, \[i p`streaz` \n continuare o autonomie opera]ional` [i chiar are libertatea s` \[i conserve cultura organiza]ional` \ntr-un cadru mai larg al companiei cump`r`toare, desigur cu condi]ia s` nu existe discrepan]e \ntre cele dou` culturi.

“Dac` procesul de integrare nu este bine condus [i dac` echilibrul \ntre autonomie [i integrare nu este cel corect, atunci pot \n fapt ap`rea conflicte \ntre cele dou` organiza]ii, dintre care cea intraprenorial` ia forma unei subculturi care tinde s` se izoleze nostalgic sau ranchiunos fa]` de cultura companiei-mam`”, mai spune HR Coordinator-ul de la BDO Balcani. O integrare nereu[it` conduce la fluctua]ie

deoarece unul câte unul vechii angaja]i vor pleca, nereg`sindu-se \n noua cultur`, iar la scurt timp, marea majoritate a fostului management va fi plecat [i de obicei [i o nou` parte dintre middle-manageri odat` cu ace[tia.

INTRAPRENORIAT |N CURIERAT Povestea lui Lucian Aldescu, CEO la firma de curierat DPD Romånia, \ncepe \n urm` cu 15 ani. Pe atunci, cu cinci biciclete [i cinci angaja]i, businessul antreprenorului livra colete \n Bucure[ti. La scurt timp, Aldescu, al`turi de James Gray-Cheape, punea bazele firmei de curierat Pegasus, al c`rei ac]ionariat majoritar a fost preluat \n anul 2008 de GeoPost [i Yurtici Kargo. Acesta a fost anul cånd Lucian Aldescu a trecut de la statutul de antreprenor la cel de angajat. “|n ciuda aparen]elor, cel pu]in \n cazul meu, trecerea a fost una foarte lin` [i pot spune c` nu am sim]it o schimbare major`”, spune Lucian Aldescu pentru Biz. “Pasiunea, de-

terminarea [i responsabilitatea cu care am pornit businessul DPD, \n cel mai pur spirit antreprenorial, sunt acelea[i. Implicarea [i dorin]a de succes sunt cele mai importante ingrediente pentru un business performant [i sunt indispensabile celui care ]ine «fråiele», indiferent c` este manager \ntr-o organiza]ie corporativ` sau antreprenor”, continu` CEO-ul DPD Romånia. Acesta adaug` c` nici programul de lucru nu a suferit modific`ri prea mari, doar c` a devenit mai organizat datorit` stilului de lucru corporate, mai eficient decåt cel antreprenorial, [i c` lucreaz` la fel de mult timp ca pe vremea cånd de]inea businessul. Eforturile sale [i ale echipei conduse de el sunt vizibile.

DPD Romånia estimeaz` c` va termina anul 2012 cu o cifr` de afaceri de peste 40 de milioane de lei, \n cre[tere cu 15% fa]` de anul 2011. Divizia din ]ar` a firmei de curierat a avut anul trecut o cifr` de afaceri de 36 de milioane de lei, \n cre[tere cu 20%, fa]` de anul 2010.

SUNTEM CEA MAI MARE REȚEA PRIVATĂ DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA 18 policlinici proprii

Divizia Laboratoare Clinice

5 spitale

Banca Centrală de Celule Stem

3 Campusuri Medicale

www.reginamaria.ro Call Center: 021 9268

62

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT Intraprenoriatul poate fi considerat o re]et` perfect`, inovatoare, prin care se profit` de avantajele motiva]iei personale, ale membrilor fondatori de a conduce [i de]ine o linie de business al`turi de deschiderile [i sinergiile aduse de puterea unei companii mari. Una dintre provoc`rile marilor organiza]ii a fost dintotdeauna lipsa motiv`rii angaja]ilor, \n parte din cauza sistemelor de compensa]ii [i beneficii din corpora]ii, care nu reu[esc mereu s` r`spl`teasc` angaja]ii pe m`sura eforturilor, mai ales \n termeni de inova]ie sau creativitate.

Antreprenorul devenit intraprenor este la fel de dornic ca \nainte s` \[i dezvolte afacerea, cu implicare [i creativitate, [i ajunge la un grad de motivare la care nu pot ajunge angaja]ii simpli. Avantajele pentru fostul antreprenor? “Avantajul imediat a fost accesul nelimitat [i necondi]ionat la know how-ul DPD, care a \nsemnat pentru noi [i pentru clien]ii no[tri tehnologie [i sisteme informati-

zate de ultim` genera]ie”, mai spune Lucian Aldescu.

ANTREPRENOR DE VOIE, ANGAJAT DE NEVOIE “Fost angajator caut nou angajator pentru a deveni angajat” – un astfel de anun] ar fi putut lua prin surprindere aproape orice departament de resurse umane pe vremea când motoarele economiei din ]ar` erau turate la maximum. Cu toate acestea, acum, astfel de anun]uri nu mai sunt o noutate pentru organiza]iile mari. {i cum nu to]i antreprenorii reu[esc s` cl`deasc` un brand solid [i stabil financiar, care s` fie prins de radarul unei companii mari sau al unui fond de investi]ii puternic pentru o preluare, adesea din lips` de finan]are ace[tia se v`d nevoi]i s` \nchid` firmele. Numai \n primele nou` luni ale acestui an, la nivelul \ntregii ]`ri, 18.598 de firme [i-au suspendat activitatea, \n cre[tere cu aproape 13,6% fa]` de aceea[i perioad` a anului

2011, când [i-au \ncetat activitatea 16.373 de firme mici [i mijlocii, potrivit Oficiului Na]ional al Registrului Comer]ului.

O mare parte dintre ace[tia vor miza tot pe cartea antreprenoriatului, \ns` restul se vor vedea nevoi]i s` urmeze drumul corpora]iilor. Este cu atât mai dificil cu cât ace[tia au apucat s` guste din plin din libertatea conferit` de antreprenoriat, când decideau [i lucrau \n nume propriu [i eforturile erau r`spl`tite prin cre[terea afacerii, direct propor]ional cu eforturile depuse. De[i calit`]i precum creativitate, \ncredere \n for]e proprii, abilit`]i de comunicare sau independen]` se dezvolt` exponen]ial la de]in`torii unei afaceri, ace[tia construiesc un set-up mental complet diferit. Cu toate acestea, vor plana semne de \ntrebare cu privire la motiva]ia [i loialitatea fostului antreprenor, existând posibilitatea ca dup` o perioad` de timp acesta s` \ncerce o revitalizare a vechiului business sau poate lansarea unui nou start-up. Biz

Biz

63

life TOP 10 IAHTURI 2012 LOC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

NUME AMBARCA]IUNE Eclipse Dubai Al Said Prince Abdulaziz Topaz El Horriya Yas Al Salamah Rising Sun Serene

LUNGIME 162,4 m 161,8 154,8 146,9 147 145,6 141,1 139,2 138,3 134

VITEZ~* 25 26 25 22 N/A 16 26 22 28 N/A

* exprimat` \n noduri. 25 de noduri = 46,3 km/h Surs`: SuperYachts.com

Casa pe valuri plute[te u[or Valoreaz` sute de milioane de euro, sunt o prezen]` frecvent` \n apropierea celor mai frumoase insule sau \n ape din Orientul Mijlociu, Caraibe [i Mediteran`.

Sunt cele mai mari [i scumpe iahturi din lume \n anul 2012. DE OVIDIU NEAGOE

P

oate crede]i c`, \n perioada economic` problematic` pe care o travers`m, obrazul sub]ire a mai renun]at la cheltuiala cu care se ]ine.

Schimbarea de atitudine nu este \ns` valabil` [i pentru adev`ra]ii iubitori de naviga]ie \n condi]ii de lux. Ace[tia achizi]ioneaz` adev`rate palate plutitoare, cu op]iuni [i tehnologii unice, care pot urca

DE 23 DE ORI 007

pre]ul unor astfel de ambarca]iuni [i pån` la cåteva sute de milioane de euro.

Un astfel de exemplu este Proiectul Azzam, aflat momentan \n construc]ie la fabrica Lürssen Yachts din Germania, care va schimba clasamentul celor mai mari [i scumpe iahturi din lume. Ambarca]iunea va avea 180 de metri lungime, fiind mai mare decåt nava ce

de]ine acum primul loc, Eclipse, iahtul miliardarului rus Roman Abramovici, pentru care acesta a scos din buzunare 1,2 miliarde de dolari. {i aceast` caracteristic` nu este deloc ieftin`. Se estimeaz` c` pre]ul ambarca]iunii va ajunge la 622 de milioane de euro. Ca \n fiecare an, platforma SuperYachts.com realizeaz` o list` cu cele mai mari iahturi din lume. Biz

Cea de a 23-a aventur` a celebrului spion James Bond poate fi urm`rit` pe marile ecrane din ]ar` de la finele lunii octombrie \n pelicula “Skyfall”, regizat` de Sam Mendez. Cånd agen]ia pentru care lucreaz` Bond este atacat`, agentul se vede nevoit s` \nl`ture amenin]area, chiar dac` de aceast` dat` misiunea \n care este implicat personajul jucat de Daniel Craig este personal`.

LIFE

{TIRI

Cånd imagina]ia devine realitate V` mai aminti]i de Willy Wonka, celebrul protagonist al filmului regizat de Tim Burton “Charlie [i fabrica de ciocolat`” \n care a jucat [i Johnny Depp? Dar de serialul de anima]ie “The Simpsons”? Sigur c` v` aminti]i. Cu toate acestea, num`rul celor care [tiu c` cele dou` proiecte au dus la na[terea unor branduri reale, Wonka [i Duff Beer (berea cu acela[i nume din serialul “The Simpsons”), probabil nu este la fel de mare. Potrivit “Bloomberg BusinessWeek”, produc`torul de ciocolat` Wonka, care comercializeaz` [i produse din poveste, s-a lansat \n 1971, odat` cu lansarea primei adapt`ri cinematografice a romanului. Beneficiile sunt evidente \n termeni de marketing [i branding personal pentru antreprenorii care opteaz` pentru transformarea unui brand fictiv \ntr-unul real. (Ovidiu Neagoe) BRAND REAL Duff Beer Holiday Inn Blue Star Jets Spy Bubba Gump TalkBoy Tru Blood Wonka Babel Fish Scooby Snacks

DOMENIU Bere Hotelier Operator aerian Media Restaurant Electronice FMCG FMCG Tehnologie FMCG

SURSA DE INSPIRA}IE “The Simpsons” Musicalul “Holiday Inn” (1942) “Wall Street” (1987) “The Philadelphia Story” (1940) “Forrest Gump” “Singur acas`” “True Blood” “Charlie [i fabrica de ciocolat`” “Ghidul autostopistului galactic” “Scooby-Doo”

CALENDAR

4 NOIEMBRIE V` place s` råde]i? Iubi]i spectacolele de tip musical?

Atunci nu v` face]i planuri pentru ziua de 4 noiembrie pån` nu citi]i despre propunerea ArCuB: Voca People.

Spectacolul este o comedie muzical` care combin` sunete surprinz`toare: modul de interpretare a cappella cu stilul modern al beat-box-ului, prin care se pot imita cu u[urin]` sunetele produse de o \ntreag` orchestr`.

Surs`: “Bloomberg BusinessWeek”

6 NOIEMBRIE

Rock [i chitar` cu Mark Knopfler Dac` se poate spune cu u[urin]` c` 2012 a fost anul rock-ului pentru iubitorii muzicii din ]ar`, nici 2013 nu arat` prea r`u.

Mark Knopfler, fondatorul, compozitorul [i solistul trupei britanice Dire Straits, se va \ntålni pentru prima oar` \n ]ar` cu fanii romåni. Acesta va sus]ine pe 13 aprilie 2013 un concert la Sala Palatului, organizat de Emagic. Omul din spatele succesului Dire Straits, unul dintre cei mai respecta]i chitari[ti rock, a r`mas [i \n ziua de ast`zi un veritabil etalon pentru iubitorii muzicii bune.

Munca acestuia a fost r`spl`tit` cu un premiu Edison (Olanda) [i unul Steiger (Germania) pentru realiz`rile remarcabile. Mai mult, solistul trupei britanice de]ine trei titluri onorifice de doctorand \n muzic` la prestigioase universit`]i din Marea Britanie, fiind recunoscut pentru talentul [i tehnica cu care \[i månuie[te chitara.

(Ovidiu Neagoe)

66

Biz

Amatorii de teatru sunt a[tepta]i la Palatul Na]ional al Copiilor, pentru piesa de teatru “Str`ini \n noapte”, regizat` de maestrul Radu Beligan, \n care joac` Florin Piersic [i Medeea Marinescu. Piesa reprezint` motivul re\ntoarcerii pe scen` a lui Florin Piersic, care a precizat \n nenum`rate rånduri c` simte c` \ntinere[te de fiecare dat` cånd joac` rolul lui Pierre.

9 NOIEMBRIE |n urm` cu 33 de ani, ambasada SUA de la Teheran era luat` cu asalt de un grup de extremi[ti islami[ti, care au luat ostatici peste 60 de americani, pe care i-au ]inut prizonieri timp de 444 de zile. Dar [ase diploma]i au reu[it s` fug` \n

casa ambasadorului Canadei.

Cum au fost salva]i de acolo ve]i afla din pelicula “Argo”, regizat` de Ben Affleck, care joac` [i rolul principal.

13 NOIEMBRIE Dac` sunte]i pasionat de fotografie, Funda]ia Calea Victoriei organizeaz` din aceast` dat` cursul “Fotografia – corp [i spirit.

O teorie a v`zului fotografic”, din care ve]i putea \nv`]a printre altele [i despre mijloacele de reglare ponderal` a elementelor de imagine sau mijloace de microdinamizare \n construc]ia fotografic`. Timp de cinci ateliere, lectorul Francisc Marz va explora, al`turi de cursan]i, bogatele resurse care compun ]es`tura fotografic`.

11 NOIEMBRIE

Un capitol important din istoria blues-ului va fi rescris la Sala Palatului din Bucure[ti de John Mayall, p`rintele mi[c`rii blues din Marea Britanie. |n 2009, artistul de 75 de ani a lansat cel de-al 57-lea album. Ast`zi, Mayall p`streaz` aceea[i pasiune puternic` pentru muzic`, ceea ce va face din seara de 11 noiembrie un eveniment de neuitat pentru iubitorii blues-ului [i fanii britanicului.

Replica succesului la scal` mic`

Dup` succesul \nregistrat cu terminalul Samsung Galaxy SIII, care a contribuit din plin la profitul record al companiei de 7 miliarde de dolari din trimestrul trei, Samsung caut` s` aplice iar re]eta succesului cu Galaxy SIII Mini. Noul gadget ofer` performan]e de top, o utilizare intuitiv` [i un design inspirat din natur`, care au dus la consacrarea modelului Galaxy SIII. Varianta mini are un display de 4 inch [i ruleaz` pe sistemul de operare Android 4.1 (Jelly Bean). “Galaxy SIII a lansat un nou concept de smartphone, care [i-a dovedit popularitatea peste tot \n lume”, spune JK Shin, pre[edinte [i [ef al Diviziei IT & Mobile Communications din cadrul Samsung Electronics. “Acum, oferim designul revolu]ionar, utilizarea intuitiv` [i tehnologiile inteligente [i pe Galaxy SIII Mini, un smartphome compact”, adaug` Shin.

R`splata european`

C

omitetul responsabil cu acordarea mult råvnitelor premii Nobel a decis s` acorde premiul Nobel pentru pace din acest an Uniunii Europene. Motivul a fost contribu]ia B`trånului Continent de mai bine de [ase decenii la instaurarea p`cii, reconcilierii, democra]iei [i a drepturilor umane \n Europa. |n perioada interbelic`, norvegienii au oferit premiul mai multor personalit`]i care au \ncercat reconcilierea Germaniei cu Fran]a, dar din 1945 nu a mai fost cazul, fiindc` Uniunea s-a ocupat perma-

nent de acest lucru. “Este o imens` onoare pentru UE s` primeasc` premiul Nobel pentru pace 2012”, au precizat pre[edintele Consiliului European [i pre[edintele Comisiei Europene \ntr-o declara]ie comun`. “Acest premiu este cel mai puternic semn de recunoa[tere a valorilor politice fundamentale care stau la baza Uniunii noastre: efortul unic depus de tot mai multe ]`ri europene pentru a pre\ntåmpina r`zboaiele [i disensiunile [i pentru a construi \mpreun` un continent al p`cii [i prosperit`]ii.” (Ovidiu Neagoe)

Ghid de conversație de la român la român Raport de cercetare cercetare cantitativă

http://research.smark.ro

un studiu realizat realizat de

sub umb umbrela rela

Biz

67

FOTO: VALI MIREA

Sorin Ilfoveanu (st창nga) [i Adrian Ilfoveanu

LIFE

CULTUR~

Arta care transcende genera]ii Pu]ini sunt arti[tii care reu[esc s` creeze o lume complet diferit` de ceea ce [tim noi [i care s` ne poarte spre catharsis. Sorin Ilfoveanu este unul dintre ace[ti pictori, unul dintre cei mai importan]i pictori romåni contemporani. Al`turi de el, \n acest interviu la dublu, l-am cunoscut [i pe fiul s`u, sculptorul Adrian Ilfoveanu, un artist tån`r dar cu un talent aparte [i lucr`ri pe m`sur`.

DE ALEXANDRU ARDELEAN |n prima parte a interviului, am discutat cu Sorin Ilfoveanu despre ce \nseamn` arta pentru domnia lui ast`zi, condi]ia artistului [i sursele de inspira]ie. Loca]ia interviului a fost atelierul maestrului, un loc \nc`rcat de semnifica]ii profunde [i de o lini[te aproape sacr`.

S-a spus c` sunte]i suprarealist. A]i fost asem`nat cu Dali. Cum vede]i arta?

Pictura mea nu are nicio leg`tur` cu suprarealismul, nici ca idei, nici ca manier` de lucru, iar asem`narea cu Dali este o eroare. |mi place s` cred c` pictura mea a plecat dintr-un filon tradi]ional (Andreescu), \n ceea ce prive[te prima perioad`, \n care foloseam tehnica uleiului pe pånz`. Mai apoi, pictura mea a avut trimiteri directe la frescele de secol XI din mån`stirile catalane din Pirinei, la miniaturile din aceea[i perioad` [i la frescele [i icoanele bizantine. Aceste trimiteri se refer` la tehnic` (modul de a trata suprafa]a), nu la teme, de aceea tehnica folosit` \n acea perioad` a fost tempera gras` pe pånz` [i, mai apoi, acrilul.

Crea]i o lume fantastic`, magic`, mistic`. Care sunt sursele de inspira]ie?

Lumea picturii mele nu este fantastic`, nici mistic`, a[ spune c` s-ar putea apro-

pia de un realism magic. Peisajele au un realism aspru, plecånd chiar de la desenele f`cute direct \n natur` (cele din seria R`de[ti), iar portretele le al`tur unor elemente-simbol – pas`re, pe[te.

Pånzele de mari dimensiuni din ciclurile Anabasis, Saturnalii, Bacante, precum [i ultima serie pe negru din ciclul Gr`dina se inspir` din teme majore ale culturii universale.

A]i avut anul trecut dou` expozi]ii. Ce ne pute]i spune despre ele?

Expozi]ia de la Sala Dalles, organizat` de Radu Boroianu [i Mihai Oroveanu, sub egida Muzeului Na]ional de Art` Contemporan`, a adunat lucr`ri din perioada ce a urmat expozi]iei de la Mogo[oaia din 2005. A fost o perioad` fertil`, dedicat` exclusiv lucrului \n atelier, atunci am renun]at la profesorat – acum suråd, amintindu-mi dictonul lui Goethe: “Cine poate face, cine nu poate pred`”.

Expozi]ia a a fost structurat` pe dou`

sec]iuni – una cu lucr`ri de mari dimensiuni din seriile Gr`dina [i Masa [i alta cu portrete pe albastru. La vernisajul expozi]iei am lansat [i cartea “Atelier”, care cuprinde lucr`rile mele de culoare din perioada 1995 - 2010 [i vine \n continuarea c`r]ii “Desene”. |n paralel cu expozi]ia de la Dalles am expus desenele \n creion la Galeria AnnArt, patronat` de doamna Ana Bratiloveanu – cea mai important` galerie din Bucure[ti. Cu acel prilej a fost lansat` [i cartea “Desene”, \n concep]ia grafic` a fiului meu, Nicu Ilfoveanu, ce cuprinde desene \n creion din perioada 2008 - 2011. Desenele, pentru a fi privite, au nevoie de o intimitate [i o lumin` special`, spa]iul Galeriei AnnArt fiind ideal \n acest sens.

Spunea]i c` odat` terminat`, lucrarea nu mai apar]ine artistului. De ce?

Din mai multe motive. Primul [i cel mai fericit pentru artist ar fi ca lucrarea s`-i fie achizi]ionat` de un colec]ionar. Un altul ar fi c`, pentru a putea trece la o alt` lucrare, trebuie s` te deta[ezi de starea inspirat` de lucrarea precedent`.

Mai spunea]i c` \n pictura dumneavoastr` sunt dou` componente: cartea [i natura.

Natura a fost motivul de inspira]ie pentru \ntreaga serie de peisaje. De asemenea, majoritatea portretelor pleac` de la personaje reale. Cartea – m` refer strict la literatur` – a fost punctul de pornire pentru desenele \n peni]` la Procopius din Cezareea, desenele \n pensul` pe hårtie japonez` la Akutagawa precum [i desenele \n pensul` pe hårtie patinat` la Marquez, Vargas Llosa [i {tefan Agopian.

Prietenia care m` leag` de {tefan Agopian a dus la organizarea expozi]iei Maculata Concep]ie [i la desenele inspirate de romanele “Fric” [i “Tobit”.

Biz

69

LIFE

CULTUR~

{tiu c` R`de[ti este locul de unde v` g`si]i inspira]ia. Ce v` mai inspir`?

R`de[tiul este satul unde mi-am cump`rat \n '85 o cas` cu gr`din` \n care m` retrag vara [i la sfår[it de s`pt`mån`, un loc “bun”, aflat \n apropierea ora[ului copil`riei mele, Cåmpulung-Muscel, unde dealurile mi-au fost [i \mi sunt motiv de inspira]ie pentru multe lucr`ri, iar gr`dina creat` de mine \mi aduce starea de exaltare [i lini[tea f`r` de care nu pot lucra.

Sunte]i binecuvåntat cu o familie de arti[ti. Exist` armonie sau contradic]ii constructive avånd \n vedere c` to]i sunte]i arti[ti [i cu viziuni diferite?

Cum vede]i ast`zi arta ca business?

Arta este una din cele mai sigure investi]ii. Celui care dore[te s` investeasc` \n art` doresc s`-i spun c` valoarea unei lucr`ri a crescut anual, \n ultimii 50 de ani, cu un procent de 11%, conform unui studiu din Marea Britanie, unde exist` una dintre cele mai serioase pie]e de art`. De asemenea, \mi permit s` le sugerez poten]ialilor investitori s` cumpere art` contemporan`, a[a cum, la timpul lor, marii colec]ionari investitori \n art`, Zambaccian, Bogdan Pite[ti, doctorul Donna, Apostolidis, cump`rau operele arti[tilor contemporani cu ei. Cel mai elocvent exemplu este cel al lui Georges de Bellio, medic homeopat romån stabilit la Paris la \nceput de secol, prieten cu mul]i impresioni[ti celebri (Cezanne, Sisley, Pissarro, Monet), de la care a cump`rat lucr`ri \n momentul cånd ace[tia erau \nc` necunoscu]i. Existen]a unor arti[ti contemporani de cert` valoare este o oportunitate de a investi pentru cei pasiona]i de art`, mai ales c`, spre deosebire de arta de patrimoniu, unde plaja de cump`rare este foarte redus` [i se strecoar` [i falsuri, la arta contemporan` ai acces direct, atåt prin galerii [i licita]ii, cåt [i prin vizitarea atelierului unui artist.

Poate tr`i un pictor doar din arta pe care o face?

70

Biz

Artistul nu trebuie s` fie [i creator, [i impresar. El trebuie s` fie sus]inut de o galerie sau de un intermediar care s`-i promoveze [i s`-i comercializeze arta.

Cazul cel mai fericit este al unui contract de exclusivitate, \n care o galerie preia un artist, \i organizeaz` expozi]ii, \i ridic` cota, altfel spus, se ocup` de tot ce \nseamn` punerea \n valoare a lucr`rilor, dup` ce ele au p`r`sit atelierul.

De ce arta nu mai este apreciat` la valoarea ei real`?

Arta este apreciat` la valoarea ei real`, dar \ntr-un cerc restråns. De fapt, arta n-a fost niciodat` pentru to]i. A[a cum pu]ini arti[ti sunt d`rui]i cu har, [i tu ca receptor trebuie s` ai har pentru a putea \n]elege arta. Sunt colec]ionari care investesc \n art` din pasiune [i colec]ionari care investesc la sfatul unor speciali[ti.

Acela[i lucru se poate spune [i despre mecenat, cazul lui Carol al II-lea fiind elocvent. El a fost unul dintre cei mai mari sus]in`tori ai artei romåne[ti \n anii '30-'40, datorit` aghiotantului s`u, generalul Condiescu, scriitor [i partener de pahar [i pocher al regelui. La sugestia lui, Carol a sus]inut numeroase proiecte culturale. Din p`cate, sunt pu]ini cei care investesc \n art`, majoritatea investind \n bunuri cu care vor s` epateze. “Bog`]ia o savurezi avånd-o, nu afi[ånd-o.”

Fiecare dintre noi are lumea lui [i atelierul lui. Seara este cea care ne adun`.

Chiar [i atunci, evit`m discu]iile despre art`. O singur` dat` am f`cut o expozi]ie \mpreun`, la ArtMark, intitulat` Saga Ilfoveanu.

Ce preg`ti]i \n continuare?

Nu am \n plan nicio expozi]ie \n urm`torii ani. Vreau s` m` bucur de lini[tea atelierului din Pangratti, unde m-am mutat acum un an [i unde \ncerc s` m` adaptez spiritului locului, sperånd s` fie benefic unei serii noi de lucr`ri, concepute deja \n desenele de la R`de[ti din vara aceasta. Am \ncheiat de curånd tehnoredactarea la cartea \nsemn`ri de atelier, pe care a[ dori s` o public \n anul ce vine.

Cum vede]i arti[tii contemporani?

A[a cum am mai spus, \n spa]iul romånesc tr`iesc [i lucreaz` o serie de arti[ti contemporani de cert` valoare. Mul]i dintre ei, \n special cei tineri, au \nceput s` aib` vizibilitate [i \n galeriile din Europa [i America. Trebuie s` existe, pe m`sur`, [i o pia]` de art`, [i manageri care s`-i promoveze.

Ce l-a]i sf`tui pe un tån`r artist acum?

S` stea \n atelier cåt mai mult, s` nu doreasc` s` devin` genial peste noapte, s` nu-l uite pe cel de la care a \nv`]at meseria [i s`-l respecte, fiindc` pictura este, \nainte de toate, o meserie care se transmite din genera]ie \n genera]ie.

LIFE

Adrian Ilfoveanu a r`spuns \ntreb`rilor mele \n cea de a doua parte a interviului. El mi-a spus care sunt sunt provoc`rile unui artist tân`r [i ce \nseamn` sculptura româneasc` acum. |n plus, Adrian are [i idei care pot fi puse \n practic` foarte u[or pentru a crea spa]ii de art` extrem de interesante.

V-a]i creat un stil aparte \n sculptura romåneasc`. Cum? |mi aduc aminte de o \ntâmplare, pe cånd aveam 12 ani, cånd am \nceput lucrul \n atelierul tat`lui meu. Dup` dou` luni de lucru, am hot`råt s` merg \ntr-o alt` direc]ie pentru a nu risca s` r`mån influen]at de stilul s`u artistic. De atunci am avut mul]i profesori, de fiecare desp`r]indu-m` cånd sim]eam c` personalitatea lor m` influen]eaz`. |ns` \nv`]`tura valoroas` pe care am primit-o de la tat`l meu a fost s`-mi dezvolt dorin]a acerb` de a-mi crea un stil puternic, diferen]iator [i recognoscibil.

aminte de copil`rie, când eram fascinat de desenele animate cu omule]ul lui Gopo. Am lucrat cu o bucurie enorm` un omule] haios cu atitudine imperfect` a[a cum este natura uman` – cu burtic`, un zåmbet u[or zeflemitor la adresa lumii \nconjur`toare. A rezultat o statuet` simbol despre care premian]ii GOPO vorbesc cu pl`cere.

Cum vede]i dumneavoastr` sculptura contemporan`?

Cred c` \n momentul de fa]` tr`im \ntr-o lume din ce \n ce mai divers`, uneori riscånd s` ne pierdem pe noi \n[ine \n

CULTUR~

minitate” amplasat` \n fa]a unui hotel privat. |n Romånia, descop`r din ce \n ce mai multe spa]ii interesante odat` cu dezvoltarea mediului de afaceri privat, spa]ii care pot fi \mbog`]ite cu sculpturi reprezentånd diverse simboluri.

Ce v` mai inspir`?

Libertatea crea]iei, eternul feminin... |n urm` cu patru ani, am primit o propunere cu privire la un spa]iu din fa]a unei re[edin]e private. Am avut bucuria [i libertatea de a propune propriile mele idei [i, \mpreun` cu proprietarul re[edin]ei, am ales-o pe cea care se potrive[te cel mai bine spa]iului. A[a s-a n`scut sculptura “Genius”. |n antichitate, “Genius” era \ngerul p`zitor al creativit`]ii omului, adic` avea grij` de tot ceea ce creeaz` un om \n timpul vie]ii (o cas`, un copil, scrie o poezie, planteaz` un copac).

“Eva a tr`it la Ple[coi”. Cum a fost acest demers? |n 2007, am primit un telefon de la un prieten care lucreaz` \n zona rela]iilor publice, care m-a \ntrebat dac` pot face o sculptur` din cårna]i. La \nceput, mi s-a p`rut ciudat, dar [i provocator s` \ncerc s` creez din acest material inedit. A fost nevoie de o lun` de documentare \n zona tradi]ional` romåneasc` din Ple[coi, am ascultat pove[tile oamenilor de acolo pentru a-mi concretiza ideea. A[a s-a n`scut “Eva a tr`it la Ple[coi”, care a luat premiu de creativitate \n PR-ul romånesc.

Cum este s` tr`i]i \ntr-o familie de arti[ti?

Destul de complicat, deoarece fiecare dintre noi este preocupat de ideile proprii, de tr`irile personale. Disputele apar mai ales cånd sunt expozi]ii de preg`tit, dar, \n acela[i timp, [i ideile noi \[i trag seva tot de aici. Altfel, mama reu[e[te de fiecare dat` s` ne adune \n jurul mesei de duminic`, s`pt`mån` de s`pt`mån`.

Cum a]i ajuns s` crea]i statuia GOPO? Acum [apte ani mi s-a propus s` prezint un trofeu care s` reprezinte premiul dedicat industriei cinematografice romåne[ti.

Am observat c` trofeele clasice au o atitudine nefireasc`, impersonal` a[ zice. Sunt de-a dreptul artificiale. Mi-am adus

aceast` diversitate. Eu m-am ancorat \ntotdeauna \n valorile clasice pentru a m` reg`si [i a merge mai departe.

Cum vede]i arta ca business?

Arta este o valoare. |n lumea contemporan`, institu]iile bancare tezaurizeaz` arta, \[i decoreaz` spa]iile interioare din sediile centrale apar]inånd marilor corpora]ii cu lucr`ri, dar [i spa]iile exterioare cu sculptur` de dimensiuni mari, rezistente la condi]ii atmosferice diverse. {i eu am primit provocarea de a amplasa lucr`ri din lemn pentru interior [i din bronz pentru exteriorul cl`dirilor, a[a cum se poate vedea al`turat lucrarea “Fe-

Ce preg`ti]i \n continuare? |mi \ndrept aten]ia c`tre spa]iul public, care, la noi, este tot mai pu]in populat cu sculptur`. Asemenea locuri ar putea deveni puncte de atrac]ie dac` vor fi \mbog`]ite de prezen]a unei sculpturi simbol.

Poate un artist s` tr`iasc` numai din sculptura pe care o face?

Dup` 20 de ani de crea]ie, pot s` r`spund afirmativ la \ntrebarea dumneavoastr`.

Ce sf`tui]i un tån`r artist?

Dac` tot \[i alege o meserie atåt de frumoas` [i dificil`, \n acela[i timp, s` lupte pentru originalitate. Biz Biz

71

LIFE

STIL DE MANAGER

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Motoare turate la maximum \n cel mai autentic stil

72

Biz

Ca jurnalist, una dintre cele mai mari satisfac]ii ]i se \mpline[te atunci când descoperi pove[ti frumoase. Când \ns` \ntâlne[ti oameni despre care realizezi c` au ajuns \n pozi]ia \n care se afl` nu la \ntâmplare, ci pentru c` au luat \n serios studiile, munca, interac]iunea cu oamenii, profesia [i tot ce au realizat \n via]`, satisfac]ia este [i mai mare.

Un astfel e om este Nina Br`tf`lean, directorul de marketing al BMW Group România.

DE LOREDANA S~NDULESCU

LIFE

STIL DE MANAGER

T a fost cl`dit riguros, cu seriozitate. A luat \n serios [coala, apoi profesia. A[a se explic` dou` masterate \ncheiate dup` absolvirea Academiei de Studii Economice, Facultatea de Studii Economice \n Limbi Str`ine, Sec]ia Englez`, [i un doctorat \n marketing, \n paralel cu o carier` solid` \n industria auto. Totul a evoluat simplu [i frumos.

“F`r` un business plan prestabilit”, poveste[te Nina Br`tf`lean. Nu a [tiut chiar de la \nceput ce \[i dorea s` fac`, \ns` un singur lucru i-a fost clar dintotdeauna: ce fel de femeie vrea s` fie. {i ce fel de om.

A ales s` mearg` pe mâna studiilor, o cale sigur`, dup` cum o nume[te ea. A \nceput prin munc` mult`, iar apoi iner]ia [i energia muncii, dublate de succesul proiectelor la care a lucrat de-a lungul anilor au propulsat-o \n carier`.

Locul \n industria auto [i l-a g`sit de la bun \nceput. Evolu]ia de la o marc` la alta a completat-o profesional, iar experien]a cu m`rcile de volum (Ford, Mazda) s-a “a[ezat” perfect când a ajuns s` comunice pentru m`rci premium (Audi, Porsche, BMW). Timp de aproape patru ani a fost PR Manager pentru Ford [i Mazda \n România, apoi director de PR [i comunicare la Porsche România, iar din septembrie 2007 este director de marketing la BMW Group România, companie unde a fost chemat` la un interviu de[i la momentul acela nu inten]iona s`-[i schimbe locul de munc`.

Lucra la Porsche România [i \i era bine acolo, avea o echip` bun`, pornise proiecte mari, astfel \ncât prima invita]ie la discu]ii a refuzat-o. Când, la dou` luni distan]`, aceea[i agen]ie de headhunting a sunat-o pentru acela[i post, cel de marketing manager la BMW Group România, s-a gândit c`, dac` \n dou` luni nu au g`sit omul pe care-l c`utau \ntr-o pia]` de oameni valoro[i, poate c` merita s` vad` care erau cerin]ele unei companii atât de greu de mul]umit. A[a a acceptat \ntâlnirea cu [efii de departamentelor de HR [i marketing de la BMW Europa Central` [i de Est. 2007, anul \n care a \nceput colaborarea cu BMW România, a fost [i anul \n care a sim]it c` marcat-o cel mai mult \n plan profesional. Regulile [i rigorile unei

Loca]ie foto: Laboratorul Natur` [i Distinc]ie

Tot parcursul ei profesional de pân` acum

Biz

73

LIFE

STIL DE MANAGER

companii cu management complet nem]esc difer` mult de cele ale unei multina]ionale cu management românesc.

S-a adaptat standardelor [i acum, la 12 ani de când lucreaz` f`r` \ntrerupere \n aceea[i industrie, spune c` nici prin cap nu i-a trecut \n tot acest interval s` schimbe domeniul. “Industria auto mi-a f`cut un mare cadou implicit: posibilitatea s` cunosc oameni [i s` interac]ionez cu ei.

Am \nv`]at enorm pe partea de interac]iune uman`, zi de zi. Domeniul este totodat` foarte dur. M-a c`lit [i mi-a educat r`bdarea. Nu am detectat \ns` dezavantaje \n loialitatea fa]` de industrie”, poveste[te Nina Br`tf`lean, care [i-a compus un model profesional virtual, alc`tuit din calit`]ile antreprenorilor de succes din industria auto – Ion }iriac, Michael Schmidt – [i din acelea ale fo[tilor [efi [i mentori: Viorel Niculescu, Brent Valmar, Franz Fruehwirth sau Sabine Scheunert.

Ca femeie \ntr-un mediu de business dominat de b`rba]i este greu la \nceput, \ns` lin [i frumos dup` ce intuie[ti “regulile”, este de p`rere directoarea de marketing a BMW Group România. Zi de zi se simte \n largul ei la locul de munc`, \ntr-un domeniu care necesit` mereu cuno[tin]e ample [i actualizate \n permanen]`, receptivitate la pia]` [i la dinamica ei, bun sim], creativitate, curaj, responsabilitate, capacitate de munc` mult`, loialitate, stil propriu, valori s`n`toase [i echilibru.

Pentru c` e femeie, dar mai ales pentru c` are un dezvoltat sim] estetic, i-am cerut s` fac` o paralel` \ntre mod` [i auto. Au reie[it dou` descrieri, plastice [i pertinente totodat`. Pentru marca BMW consider` c` se potrive[te f`r` ezitare stilul business – [ic pentru zi [i cel elegant \n cel mai personalizat [i propriu fel pentru sear`, \n timp ce pentru MINI, stilul este variat [i poate merge pe orice ax`, \n ambele direc]ii, cu condi]ia s` fie \ndeplinite cu stricte]e dou` criterii esen]iale: autenticitate [i bun sim]. Prin felul \n care vorbe[te, dup` cum rela]ioneaz` cu cei din jur, prin alegerile pe care le-a f`cut \n via]`, autenticitatea [i bunul sim] sunt [i valorile care o caracterizeaz` pe Nina Br`tf`lean. Acestea dou`, dublate de profesionalism [i seriozitate, \i \ntregesc pe deplin portretul de business. Biz 74

Biz

LIFE

GADGET

A doua genera]ie de telefon [i tablet` Telefonul cu tablet` nu a ajuns ca la a doua genera]ie s` se transforme \ntr-un notebook, \ns` prime[te un design mai atractiv [i \mbun`t`]iri semnificative la nivel hardware. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Yammer Yammer este o re]ea social` \nchis`, dedicat` companiilor.

Aplica]ia te ajut` s` iei leg`tura cu colegii, s` face]i schimb de idei [i s` devii mai productiv. Yammer \]i permite s` fii la curent cu tot ceea ce se \ntâmpl` la birou \n timp real.

EDS Mobile

A

sus PadFone 2 e un hibrid format

dintr-un telefon cu Android [i o tablet` inovatoare. Gadgetul are o diagonal` de 4,7 inch [i un display HD 720p cu tehnologie IPS+ [i, odat` ata[at la PadFone 2 Station, se transform` \ntr-o tablet` de 10,1 inch. De asemenea, noul PadFone e dotat cu o camer` foto de 13 megapixeli, un procesor quad-core de 1,5 GHz [i 2 GB de memorie RAM. Ecranul e protejat de sticl` Corning Fit Glass rezistent` la zgârieturi, care ofer` luminozitate de 550 cd/mp. Cu noua camer`, telefonul poate \nregistra clipuri 1080p la 30 de cadre pe secund` [i 720p la 60 de cadre pe secund`.

Telefonul-tablet` propus de Asus ruleaz` versiunea 4.0 a Google Android, cu un update la 4.1 Jelly Bean prev`zut \n viitorul apropiat. Pre]ul de lansare \n Taiwan va fi de 650 dolari pentru telefon [i 220 dolari pentru tablet` \n cazul \n care cele dou` gadgeturi sunt achizi]ionate la pachet. |n cazul achizi]iei separate, pre]ul va fi de 650 dolari pentru telefon [i 310 pentru tablet`.

76

Biz

Speciali[tii de la Asus au reu[it s` reduc` semnificativ grosimea [i greutatea PadFone. Astfel, greutatea combinat` a telefonului [i a PadFone 2 Station este de 649 grame, semnificativ sub cea a majorit`]ii tabletelor din pia]`. Grosimea telefonului a fost redus` la 9 milimetri, iar greutatea sa individual` e de 135 grame.

Bateria de 2.140 mAh ofer` o autonomie de 16 ore de convorbire 3G [i 13 ore de browsing cu ajutorul WiFi. Bateria station-ului poate sus]ine 36 de ore de convorbire \n 3G. Asus PadFone 2 dispune de o nou` versiune a aplica]iei SuperNote, care converte[te automat noti]ele din diverse limbi \n text editabil. De asemenea, func]ia de traducere transpune \n alt` limb` orice cuvânt sau fraz` dintr-un e-mail, pagin` web sau aplica]ie cu o singur` atingere.

Oficialii taiwanezi nu au comunicat data exact` a lans`rii oficiale a produsului pe pia]a din România, \ns` au comunicat c` PadFone 2 va putea fi g`sit pe rafturi \nainte de finele anului. Biz

Cu ajutorul acestei aplica]ii po]i avea la \ndemân` informa]ii esen]iale despre structura companiei tale. Po]i folosi gesturi multi-touch pentru a naviga prin diverse layere ce reflect` activitatea organiza]iei tale, pentru a compara performan]ele diverselor departamente.

Instapaper Instapaper e o unealt` simpl` care permite salvarea paginilor web pe care dore[ti s` le cite[ti mai târziu.

Odat` ce salvezi paginile, le po]i citi [i \n modul offline, aplica]ia fiind optimizat` pentru tablete [i smartphone-uri.

Tangoe rTEM Aplica]ia contorizeaz` volumul de date pe care le folose[ti de pe propriul BlackBerry, precum [i num`rul de SMS-uri trimise [i num`rul de minute, apoi compar` datele cu planul abonamentului folosit [i creeaz` rapoarte pe baza datelor colectate.

LIFE

{TIRI

Un Jaguar furios [i iute Marca britanic` pare s`-[i fi reg`sit o parte din atrac]ia de odinioar`, de[i este de]inut` de indienii de la Tata. Iar modelul sportiv de dou` locuri F-TYPE promite experien]e unice. DE GABRIEL BÂRLIG~

u noul Jaguar F-TYPE, constructorul britanic (m`car din punctul de vedere al produc]iei) vorbe[te despre o revenire la valorile brandului: performan]`, agilitate [i focus pe experien]a [oferului. “Jaguar se num`r` printre fondatorii segmentului ma[inilor sport [i are o tradi]ie de peste 75 de ani \n domeniu, iar F-TYPE reaprinde aceast` flac`r`”, a spus la lansare Adrian Hallmark, Global Brand Director la Jaguar. El a ad`ugat c` noul model nu seam`n` cu alte ma[ini sport, ci este un Jaguar pursânge: “ultraprecis, puternic, senzual [i, mai ales, plin de via]`”.

Modelul are cea mai nou` itera]ie a mult l`udatei arhitecturi Jaguar de aluminiu, rigid` [i ultrau[oar`. Distribu]ia optim` a greut`]ii ob]inute astfel permite exploatarea la maximum a trac]iunii pe spate, \n condi]iile sporirii rigidit`]ii cu peste 30% \n zonele-cheie fa]` de [asiurile precedente ale Jaguar.

Jaguar F-TYPE va fi disponibil ini]ial \n trei variante: F-TYPE, F-TYPE S [i F-TYPE V8 S, la care puterea cre[te progresiv.

Un nou motor V6 de 3 litri, derivat din propulsorul V8 de 5 litri, e disponibil \n variante de 335 CP pentru versiunea de baz`, F-TYPE, [i 374 CP pentru F-TYPE S. Vârful de gam` este versiunea F-TYPE V8 S, care are, dup` cum \i spune [i numele, un propulsor V8 de 488 CP [i un cuplu de 625 Nm/ton`, care accelereaz` de la 0 la 100 km \n 4,3 secunde [i atinge o vitez` maxim` de 300 km/h (limitat` electronic). Transmisia Quickshift \n opt trepte foarte apropiate adaug` [i ea un plus de sportivitate.

78

Biz

La exterior, designul este inspirat de conceptul C-X16, prezentat \n 2011. |n fa]`, vedeta este noua gril` Jaguar, care se continu` pe capot` cu a[a-numita “power bulge” (partea central` a capotei este bombat`). |n spate se afl` un spoiler activ, care se ridic` doar la viteze mari, pentru a lipi mai bine ma[ina de asfalt. Farurile spate sunt o noutate absolut` pentru Jaguar, prelungindu-se pe aripi. |n ceea ce prive[te interiorul, arhitectura “unu plus unu” este centrat` \n jurul [oferului, care este clar personajul principal din habitaclu. Separarea celor dou` locuri este accentuat` de bara din lateralul consolei centrale \n partea pasagerului. Exact ca \n cockpit-ul unui avion, comenzile sunt grupate dup` func]ia \ndeplinit`, iar schimb`torul de viteze aminte[te de o man[` de pilot. Pre]urile celor trei versiuni sunt de 58.500 de lire pentru F-TYPE, 67.500 de lire pentru F-TYPE S, respectiv 79.950 de lire pentru F-TYPE V8 S. Biz JAGUAR F-TYPE V8 S Motor: 5 litri V8 Putere: 488 CP Cuplu maxim: 625 Nm Accelera]ie de la 0 la 100 km: 4,3 secunde Vitez` maxim`: 300 km/h Lungime / L`]ime / |n`l]ime: 4.470 / 1.923 / 1.307 (mm) Ampatament: 2.622 mm Greutate: 1.665 kg

Ceramica

Promotionale Craciun

Promotionale Verzi

Dulciuri Personalizate

www.UpdateAdv.ro www.Sepci-Tricouri.ro www.Promotionale.info.ro

Promotionale Corporate Memory Stick-uri

B-dul Pieptanari nr.13

Textile

Ceasuri

Mape, Genti

Promotionale Eco

Noutati

Promotionale Bar

Tel: 021-336.03.32 office@updateadv.ro

BIZ STAR

Radu Jude, premiat la Festivalul de Film de la Zagreb Filmul “Toat` lumea din familia noastr`”, de Radu Jude, a câ[tigat marele premiu al festivalului interna]ional de la Zagreb, dup` ce, \n var`, câ[tigase [i marele premiu al Festivalului Interna]ional de Film de la Sarajevo. DE OANA GRECEA

R

adu Jude a primit \n luna octombrie premiul “C`ruciorul de Aur”, dup` ce a concurat cu 11 alte titluri. Câ[tig`torul marelui premiu este recompensat [i cu suma de 4.000 de euro. |n competi]ia principal` a Festivalului de Film de la Zagreb – aflat anul acesta la a zecea edi]ie – au fost inclu[i regizori din lumea \ntreag`, afla]i la primul sau al doilea lungmetraj din carier`.

Filmul “Toat` lumea din familia noastr`” trateaz` povestea trist` a unui tat` [i a fiicei lui, care vor s` petreac` \mpreun` o vacan]` ca-n rai, dar sunt prin[i \n iadul rela]iilor de familie de pe p`mânt. Filmul \i are \n rolurile principale pe {erban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela S\rbu [i Gabriel Spahiu, cu participarea extraordinar` a cunoscu]ilor

actori Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu [i Alexandru Ar[inel.

“Toat` lumea din familia noastr`” este cel de al doilea lungmetraj al lui Radu Jude, dup` “Cea mai fericit` fat` din lume”, care a ob]inut premiul CICAE la Berlinal` \n 2009.

Lungmetrajul lui Radu Jude a avut premiera la Festivalul Interna]ional de Film de la Berlin de anul acesta [i a primit \n iulie marele premiu al Festivalului Interna]ional de Film de la Sarajevo. De asemenea, recent, lungmetrajul lui Radu Jude a primit premiul Bayard d’Or, acordat celui mai bun film francofon, iar {erban Pavlu a fost desemnat cel mai bun actor de juriul Festivalului Interna]ional de Film de la Namur (FIFF), Belgia.

Pentru meritul de a face cunoscut filmul românesc \n afara grani]elor ]`rii [i pentru distinc]iile primite, Radu Jude prime[te Steaua Biz.