Biz 241- Top 50 companii performante by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 241 • 15 noiembrie – 10 decembrie 2012 • 7,5 lei

TOP COMPANII PERFORMANTE

Nr. 241

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc. 13 - 16 decembrie 2012, P창r창ul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/smsnowcamp

Social Media Snow Camp Sponsori

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Performan]a face bine la optimism

r`im deja de ani buni o realitate economic` dur`, \n care cuvântul "supravie]uire" a devenit parc` mai important [i mai folosit decât "performan]`". Dar ar trebui s` [tim cu to]ii c` simpla supravie]uire, men]inerea pe linia de plutire, nu este suficient` \n lumea de ast`zi.

Când e[ti abia pe linia de plutire, orice val mai serios are efect de tsunami [i te poate dobor\ \ntr-o clip`. Tocmai de aceea, performan]a ob]inut` \n aceste vremuri trebuie recunoscut`. Este exact ceea ce facem la Biz, cu o nou` edi]ie a topului celor mai performante companii private din România. Acesta cuprinde juc`torii din economie care au reu[it mai mult decât simpla rezisten]` la criz`; au avut cre[teri importante ale cifrei de afaceri [i ale profitului, men]inându-[i \n acela[i timp s`n`tatea financiar`, conform calculelor realizate de Coface România. Clasamentul celor mai performante companii radiografiaz` perfect economia, expunând clar domeniile care se bucur` de cre[teri importante [i ar`tând sectoarele atractive pentru investitori. Tocmai de aceea, este un top mult mai dinamic decât o simpl` ierarhie realizat` doar dup` cifra de afaceri. Descoperim astfel mul]i juc`tori afla]i pe palierul mediu al mediului românesc de afaceri, care nu sunt mereu \n lumina reflectoarelor, dar care duc \n spate o parte important` din greul economiei. Putem afla pove[ti de succes \n domenii care pot p`rea mai pu]in spectaculoase, dar care aduc extrem de necesarele investi]ii str`ine sau prea pu]in exploatatele resurse antreprenoriale locale. Sunt exact pove[tile de succes, dar [i de munc` asidu`, care ne pot inspira. Pentru c` a venit timpul s` ne gândim mai mult la performan]` [i mai pu]in la supravie]uire. S` \ncepem din nou s` privim spre viitor cu speran]` [i cu idei, nu cu team`. {i s` lucr`m ca s` \mplinim acest viitor.

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

www.4colours.ro

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 241 • 15 noiembrie – 10 decembrie 2012 • 7,5 lei

TOP COMPANII PERFORMANTE

Nr. 241

4 16 38 42 48 2

Biz

Romånia, \ntr-un nou acord cu FMI Cover story: Top 50 companii performante Cre[tere lent`, dar sigur` Noul Renault Clio, de 4 ori pasiune Democratizarea cloud-ului

50 52 56 60 64 72 76 77 78 80

Urm`torul CEO al Microsoft Afacere cu suflet [i tradi]ie la Topoloveni Echip` cu dublu impact pentru arhitectur` Depe[e de pe frontul de est al publicit`]ii Ecua]ia crizei [i necunoscuta Y Stop cadru. Portret de manager |nc` o minirevolu]ie de la Apple Lumea \ntr-o singur` farfurie Inova]ii americane pentru Europa România, printre frunta[ele mondiale la re]ele 4G

agend` ROMÅNIA, |NTR-UN NOU ACORD CU FMI La \ntålnirea de la mijlocul lunii noiembrie cu delega]ia FMI, Comisiei Europene [i B`ncii Mondiale, pre[edintele Romåniei, Traian B`sescu, a anun]at c` a decis cu prim-ministrul [i guvernatorul BNR \ncheierea unui nou acord cu Fondul Monetar. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ini]iativa va capitaliza eforturile Romåniei de a finaliza toate reformele structurale \ncepute \n urm` cu patru ani. Pre[edintele Traian B`sescu a spus c` \n viitor este nevoie de asisten]a FMI pentru a oferi solu]ii specializate \n vederea aplic`rii unei strategii pe termen mediu a României, care s` asigure cre[terea economic`. “Cred c` acesta este momentul potrivit s` analiz`m acordul existent [i s` privim [i la câteva elemente ale viitorului acord. A[a cum am discutat cu premierul [i cu guvernatorul BNR, am decis s` avem un nou acord cu FMI pentru \nc` un an sau doi”, a declarat pre[edintele la \ntrevederea cu delega]ia organismelor interna]ionale, aflat` la Bucure[ti \n a [asea misiune de evaluare \n cadrul acordului stand-by \ncheiat anul trecut. El a ar`tat c`, de[i România are o stabilitate \n prezent datorit` nivelului redus al 4

Biz

datoriei publice [i reducerii deficitului bugetar sub 3% din PIB, \nc` nu a “descoperit cheia garant`rii cre[terii economice”. Un nou acord cu Fondul ar putea readuce Romåniei soliditatea de care are nevoie, mai ales dup` procesul postalegeri, iar o asemenea plas` de siguran]` ar conduce \ntr-un final la adoptarea reformelor pentru consolidare economic`. Conform noilor estim`ri ale Comisiei Europene (CE), România va \nregistra o cre[tere economic` de 0,8% \n 2012, principalele riscuri fiind incertitudinea politic` [i un impact peste a[tept`ri al secetei, urmând ca anul urm`tor avansul PIB s` se accelereze la 2,2%. Pentru 2014, CE se a[teapt` la o cre[tere a PIB de 2,7%, dup` cum se arat` \n prognoza economic` de toamn` 2012-2014. “Cre[terea economic` pentru 2012 este estimat` a fi

relativ redus`, la circa 0,8%, cererea intern` fiind principalul motor de cre[tere. Seceta sever` din timpul verii, declinul \ncrederii consumatorilor [i dificult`]ile \n accesarea de fonduri ale UE indic` o perspectiv` negativ`. Activitatea economic` slab` este a[teptat` s` afecteze cererea de import, men]inând deficitul de cont curent stabil. Principalele riscuri pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne, care ar putea cre[te costurile de finan]are [i limita investi]iile, [i un impact peste a[tept`ri al secetei asupra agriculturii”, se mai arat` \n raport. Fondul Monetar Interna]ional estimeaz` pentru România o cre[tere economic` de 0,9% pentru acest an [i de 2,5% pentru anul urm`tor. Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare este mai pesimist`, cu o prognoz` de 0,5% pentru acest an [i 1,9% pentru 2013. Biz

AGEND~

{TIRI

Marketing online pentru antreprenori Ajutorul \n cazul micilor antreprenori vine de aceast` dat` de la Bancpost. Institu]ia financiar` a lansat, \n colaborare cu ICAP Romånia (Google AdWords Premier Partner pentru IMM-uri), un proiect prin care 100 de mici \ntreprinz`tori care \[i deschid contul [i tranzac]ioneaz` cu banca primesc consultan]` gratuit` \n vederea promov`rii afacerii proprii prin Google AdWords. Astfel, micii \ntreprinz`tori care aleg unul din pachetele tranzac]ionale Artizan, Maestru sau Expert primesc un cupon gratuit de promovare Google AdWords \n valoare de 275 euro. Cuponul cuprinde consultan]` \n crearea conceptului [i implementarea campaniei de publicitate, propuneri de cuvinte cheie [i anun]uri, click-uri pe sistemul Google, monitorizare pe durata a 30 de zile a evolu]iei campaniei [i ajustarea acesteia \n vederea atingerii obiectivelor \n materie de num`r de click-uri, num`r de afi[`ri [i click-through-rate. Cu ocazia lans`rii acestei ac]iuni de promovare, Ana Cernat, director executiv Divizia |ntreprinderi Mici [i PFA, Bancpost, a spus: “Am lansat \n 2011 un set de trei pachete tranzac]ionale pentru administrarea

FOTO: VALI MIREA

Cei care \[i conduc propriile afaceri [tiu c` f`r` promovare respectiva \ntreprindere nu poate func]iona. |n era online, promovarea pare a fi mai simpl`, \ns` nu este. Marketingul online ajut` afacerile, dar este nevoie de sprijin pentru a-l face cum trebuie. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ANA CERNAT, Director Executiv, Divizia |ntreprinderi Mici [i PFA, Bancpost

banilor afacerii micilor \ntreprinz`tori. Interesul celor peste 7.500 de clien]i pentru acest tip de produse ne-a permis optimizarea ofertei comerciale”. Directorul Bancpost a mai spus c` banca dore[te s` furnizeze solu]ii flexibile pentru administrarea fluxurilor de numerar cu un rol eficient \n controlul costurilor. |n acela[i timp, prin aceste pachete, Bancpost r`spunde apetitului ridicat al \ntreprinz`torului romån pentru utilizarea internetului [i pune la dispozi]ia primilor 100 de \ntreprinz`tori care achizi]ioneaz` unul dintre aceste pachete, pån` la data de 30 noiembrie 2012, o solu]ie de marketing Google AdWords potrivit` tipului lor de afacere. “Pentru Bancpost rela]ionarea cu clien]ii este extrem de imMicii \ntreprinz`tori au la dispozi]ie pentru informare [i contact portant` [i de aceea credem site-ul www.atelieredeafaceri.ro. Aici pot alege unul din pachetele c` felul \n care proiect`m tranzac]ionale lansate de Bancpost. produsele [i serviciile noastre,

dar [i modul \n care le complet`m cu servicii de tipul Google AdWords, contribuie semnificativ la implementarea acestei strategii”, a afirmat Ana Cernat. Bancpost are ca partener \n acest proiect pe ICAP România, care este parte din ICAP Group, organiza]ie acreditat` de c`tre Banca Central` European` în calitate de Surs` de Instrumente de Evaluare Risc în cadrul Eurosystem Credit Assessment Framework (iulie 2009) [i certificat` drept Institu]ie Extern` de Evaluare a Riscului (External Credit Assessment Institution). ICAP România implementeaz` campanii Google AdWords pe pia]a româneasc` începând din luna ianuarie 2011 [i este prima companie care a ob]inut statutul de Google AdWords Premier Partner pentru IMM-uri în ianuarie 2012. Alexandra Predeanu, director general adjunct al ICAP Romånia, consider` c` “implicarea b`ncilor \n dezvoltarea afacerii clien]ilor nu numai prin intermediul produselor [i serviciilor specifice denot` \n primul rånd angajament pentru afacerea clien]ilor. Marketingul este extrem de important, mai ales \n aceast` perioad` dificil`, cånd resursele pe care o companie le poate aloca acestei activit`]i sunt la un nivel extrem de sc`zut”. Oficialul a mai spus c` solu]ia furnizat` de Bancpost [i ICAP Romånia prin intermediul campaniilor Google AdWords face ca num`rul \ntreprinderilor mici [i persoanelor fizice autorizate care \ncep s` cunoasc` metodele de implementare a marketingului cu rezultate la costuri mici s` creasc` [i s` ating` o mas` critic`, spre beneficiul lor [i al economiei \n general. “{i acesta este doar \nceputul, ICAP Romånia va continua s` sprijine companiile participante \n aceast` ac]iune, cu acordul lor, prin dezvoltarea strategiei de online marketing”, a \ncheiat Alexandra Predeanu. Biz Biz

AGEND~

{TIRI

PLEC~RI INTERNE MAI MODERNE Compania Na]ional` Aeroporturi Bucure[ti (CNAB) a inaugurat la \nceputul lunii noiembrie noul terminal plec`ri al Aeroportului Interna]ional Henri Coand` din Bucure[ti. Valoarea investi]iei pentru realizarea noului terminal este de 52 de milioane de euro, finan]area asigurându-se din sursele proprii ale CNAB. Noul terminal dubleaz` capacitatea de procesare a aeroportului, ad`ugånd \nc` 52 de ghi[ee de check-in la cele 52 existente \n prezent, pasagerii avånd posibilitatea de a efectua formalit`]ile de \mbarcare inclusiv la opt noi dispozitive de self check-in. Zborurile interne ale TAROM sunt operate din noua loca]ie. Terminalul are o suprafa]` construit` de 19.600 mp dispu[i pe patru etaje, iar pasagerii [i companiile aeriene au la dispozi]ie cele mai noi tehnologii [i servicii amabalate \ntr-un design futurist. Loca]ia a fost proiectat` s` r`spund` cerin]elor impuse de aderarea Romåniei la spa]iul Schengen, deservind totodat` toate cursele interne, ai c`ror pasageri au la dispozi]ie servicii high class, inclusiv un salon VIP, amplasat lång` por]ile de \mbarcare. Lucr`rile de construc]ie a acestui obiectiv de investi]ii au demarat \n iulie 2011 [i au fost finalizate \n 17 luni. |n prezent, CNAB conduce lucr`rile de modernizare a terminalului Sosiri, care vor fi finalizate \n decembrie. (A.A.)

Alo, a aterizat iPhone 5! Pentru fanii Apple din România, ziua de 2 noiembrie a marcat momentul mult a[teptat al lans`rii pe pia]a local` a lui iPhone 5. Vodafone [i Cosmote au organizat \n noaptea de 1 spre 2 noiembrie evenimente de lansare \n Bucure[ti (Vodafone [i la Cluj). Modelul a fost a[teptat cu ner`bdare [i pe pia]a local`. Pre]urile iPhone 5 \n România \ncep de la 269 de euro pentru modelul de 16 GB, ajungând pân` la 949 de euro pentru modelul de 64 GB (f`r` conectare). iPhone 5 este mai lung [i mai sub]ire decât modelul 4S, având carcasa fabricat` integral din aluminiu [i sticl`, cânt`re[te 112 grame, cu 20% mai pu]in decât predecesorul s`u, [i are o grosime de 7,6 milimetri, fiind cu 18% mai sub]ire. Ecranul Retina are o diagonal` de 4 inch, cu o densitate de pixeli similar` modelului iPhone 4S, la o rezolu]ie de 1.136 x 640, cu un raport de 16:9. Noul chipset A6 al iPhone-ului este de dou` ori mai rapid decât A5, cu care era dotat modelul iPhone 4S. (G.B.)

Din culisele tabletiz`rii mondiale Pia]a tabletelor a \nregistrat o cre[tere cu 49,5% \n cel de-al treilea trimestru al acestui an, comparativ cu aceea[i perioad` de timp a anului 2011 [i cu 6,7% fa]` de cel deal doilea trimestru din anul 2012, potrivit unui raport realizat de firma de cercetare IDC. La nivel global au fost våndute 27,8 milioane de tablete \n T3. Dispozitivele 6

Biz

mobile cu sistem de operare Android, produse de companii ca Samsung, Amazon, Asus [i Lenovo, au \nregistrat un drum ascendent \n termeni de vånz`ri, \n defavoarea gadgeturilor produse de Apple, care au sc`zut de la o cot` de pia]` de 65,5% la 50,4%. “Dup` un trimestru secund puternic, Apple a \nregistrat o frånare a cre[terii vånz`rilor pe m`sur` ce zvonurile referitoare la lansarea iPad mini prindeau contur”, spune Tom Mainelli, Research Director Tablets la IDC. “Credem c` un procent generos de consumatori interesa]i de achizi]ia tabletelor Apple au a[teptat \n cel de al treilea trimestru

anun]ul lans`rii iPad mini”, continu` Mainelli. Cel mai notabil progres l-a f`cut Samsung, pe baza diversific`rii portofoliului de tablete, compania sud-coreean` reu[ind s` livreze la nivel mondial \n cel de al treilea trimestru al anului 5,1 milioane de tablete, \n cre[tere cu 115% fa]` de cel de al doilea trimestru. Un clasament al produc`torilor de tablete \n func]ie de vånz`rile din al treilea trimestru arat` astfel: Apple (14 milioane de unit`]i), Samsung (5,1 milioane de unit`]i), Amazon.com (2,5 milioane), Asus (2,4 milioane) [i Lenovo (0,4 milioane). (Ovidiu Neagoe)

AGEND~

{TIRI

S`n`tatea vine [i de la Rompetrol Prin programul “|mpreun` pentru fiecare”, Grupul Rompetrol a reu[it \n ultimii patru ani s` implementeze 71 de proiecte de mediu [i de s`n`tate, \n zone rurale [i urbane, influen]ând pozitiv, \n mod direct,vie]ile a peste 250.000 de oameni. Grupul se implic` \n parteneriate sociale, proiecte [i programe comune sau evenimente caritabile. Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte sus]inute \n acest an este Heliportul UPU-SMURD Bihor (Oradea), care deserve[te localit`]ile limitrofe. Construirea unui heliport elimin` transferul terestru de la SCJUO la Aeroportul Oradea [i implicit riscurile pentru pacient. Grupul Rompetrol, prin Funda]ia pentru SMURD [i Inspectoratul General de Avia]ie (IGAV), sus]ine din 2010 interven]iile de urgen]` pe cale aerian`, deplasarea personalului medical [i transportarea victimelor. |n cadrul acestei colabor`ri, Grupul Rompetrol, prin Rompetrol Rafinare, asigur` din 2010 necesarul de combustibil Jet A1, pentru operarea celor trei elicoptere din Bucure[ti, Arad, Târgu-Mure[. Programul na]ional de responsabilitate social` al Grupului Rompetrol – “|mpreun` pentru fiecare” – a fost lansat \n 2009 ca parte a platformei “Energia vine din suflet”. Programul [i site-ul “|mpreun` pentru fiecare” au parteneri \n fiecare proiect ONG-urile, autorit`]ile locale [i persoanele fizice cu atitudine civic` [i spirit antreprenorial care depun proiecte pentru dezvoltarea comunit`]ilor din care fac parte. Proiectele trebuie s` aib` nevoi reale [i s` propun` un mod de solu]ionare cât mai eficient, cu rezultate pe termen cât mai lung. Activit`]ile pentru proiectele din sfera s`n`t`]ii au vizat renovarea, reabilitarea [i/sau

FOTO: VALI MIREA

16 proiecte dintre care 11 din domeniul s`n`t`]ii au fost finan]ate de Rompetrol \n 2012, \n cadrul programului “|mpreun` pentru fiecare”. Grupul se implic` \n parteneriate sociale din s`n`tate [i protec]ia mediului. DE OANA GRECEA

ALEXEY GOLOVIN, Director de Comunicare, Rompetrol Grup

dotarea unit`]ilor care asigur` servicii medicale [i activit`]i de s`n`tate public` auxiliare. “La evaluarea aplica]iilor (peste 1.000 de propuneri de proiecte primite \n 4 ani) am avut \n vedere motiva]ia social` [i impactul local: num`rul persoanelor influen]ate de problema respectiv`, num`rul voluntarilor din comunitate care se puteau implica \n solu]ionarea problemei. De asemenea, aplicantul trebuia s` stabileasc` un parteneriat cu autorit`]ile locale [i s` dovedeasc` angajamentul comun pe termen lung pentru dezvoltarea [i p`strarea rezultatelor proiectului ce f`cea subiectul aplica]iei”, spune Alexey Golovin – Director de Comunicare al Grupului Rompetrol.

Anul acesta au fost eligibile [i sunt aproape de finalizare 16 proiecte din mai multe jude]e ale ]`rii. Cele care vizeaz` s`n`tatea [i domeniul medical sunt din: Bihor – construc]ia unui heliport \n cadrul Spitalului de Urgen]` Oradea [i implementarea unui sistem informatic pentru beneficiul apar]in`torilor cu informa]ii \n timp real privind investiga]iile [i rezultatele medicale ale pacien]ilor; Boto[ani, C`l`ra[i, Constan]a – reabilitarea [i dotarea centrului de instruire ISU-SMURD [i reabilitarea unui pavilion al Spitalului de Ortopedie Eforie Sud; Dolj – reabilitarea sec]iei de neonatologie a Spitalului B`ile[ti; Mure[ – renovarea sec]iei de pneumologie a Spitalului Târgu-Mure[, S`laj – reabilitarea policlinicii din {imleu Silvaniei unde \[i desf`[oar` activitatea 16 medici; Suceava – reabilitarea dispensarului medical din comuna Boto[ana; municipiul Bucure[ti – reabilitare centru de \ngrijire paliativ` Hospice, dotarea sec]iei ATI a Spitalului Maria Curie cu aparatur` medical`,

renovare [i dotare cu incubatoare a sec]iei neonatologie a Spitalului Sf. Pantelimon. Valoarea finan]`rii pentru fiecare proiect derulat prin programul “|mpreun` pentru fiecare” variaz` \ntre 45.000 [i 90.000 lei. |n cazul Rompetrol, proiectele sociale sus]in pe termen lung schimb`ri mari. Biz Biz

AGEND~

INTERVIU

Proiectele speciale sunt \n ADN-ul meu La doi ani de la preluarea mandatului de CEO al Euromedia [i Beta Cons, un grup de comunicare outdoor cu o cifr` de afaceri de 8,5 milioane de euro \n 2011, Bogdan Vasile ne-a \mp`rt`[it provoc`rile, proiectele [i satisfac]iile acestei perioade. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce au \nsemnat ace[ti doi ani pentru dumneavoastr` [i pentru companie?

mari, de anvergur`, ne a[tept`m la stabilizarea unor produse noi [i programe de vânz`ri, la reorganizarea grupului de companii \n beneficiul lucrului mai u[or cu clien]ii. Avem \n desf`[urare un program de reorganizare [i analiz`m poten]ialul unor noi investi]ii \n suporturi [i re]ea care s` ne dea premisele unei baze de cre[tere organice.

Un foc continuu. O perioad` extrem de agitat` cu foarte multe provoc`ri, proiecte, dificult`]i dar [i satisfac]ii. A \nsemnat o transformare accelerat` a companiilor \n ceea ce prive[te echipa, cultura, modul de abordare, rela]ia cu pia]a, cu partenerii [i cu grupul, \ntr-o pia]` care nu \]i las` timp de respiro [i nici nu este foarte generoas` cu oportunit`]ile. Dincolo de dificult`]i, am satisfac]ia unei munci care \ncepe s` \[i arate roadele \n stabilizarea companiei, a echipei, a imaginii companiei \n ochii clien]ilor [i o pozi]ionare clar` \n pia]`.

Ce lipse[te cel mai mult industriei de outdoor?

Ce a \nsemnat aceea[i perioad` pentru industria de outdoor autohton`? Evolu`m \ntr-o pia]` \n care fiecare an \nseamn` o nou` provocare. De unde privim noi, principala problem` a fost lipsa de predictibilitate. Este foarte dificil s` \n]elegi care vor fi evolu]iile viitoare \ntr-o pia]` foarte tulburat` economic, cu o concuren]` acerb` [i care depinde organic de o lume administrativ` [i politic` ce a fost \ntr-o continu` schimbare \n ultimii doi ani. |n acela[i timp, cred c` industria de outdoor \nva]` \ncetul cu \ncetul c` vremurile de glorie de pân` \n 2008 nu vor mai reveni [i numai cei care cresc organic, structural, capitalizând pe rezultatele solide anterioare, pe tehnologie [i profesionalism vor dep`[i momentele dificile [i vor avea rezultate pe termen lung. Am avut [i succese ca industrie, ca de pild` mult a[teptatul sistem de m`surare a investi]iilor realizat \n cadrul BRAT.

Cu ce proiecte speciale, dezvoltate \n acest interval, v` mândri]i cel mai mult? Am avut proiecte speciale pentru o vast` categorie de clien]i precum Humanic, Grolsch, Nestlé, Pepsi, Ikea, Antena 1. 8

Biz

BOGDAN VASILE, CEO al Euromedia [i Beta Cons

National Geographic a câ[tigat o competi]ie interna]ional`, comunicarea de baz` fiind realizat` printr-un proiect special \ntr-o loca]ie propus` de echipa noastr`, la metrou. Pepsi a avut \n acest an un proiect special inovator [i foarte apreciat, constând \n sta]ii RATB decorate integral, pentru care echipa noastr` a propus [i implementat o solu]ie creativ` de iluminare secven]ial` folosind tehnologie LED. Proiectele speciale sunt \n ADN-ul meu [i al companiilor pe care le conduc. |n acest sens explor`m ideea \nfiin]`rii unui departament dedicat proiectelor speciale.

Care este acum, la final de 2012, prioritatea pentru Euromedia [i Beta Cons? La fiecare final de an, prioritatea este \ndeplinirea bugetului previzionat [i alc`tuirea pe baze cât mai realiste a celui de anul viitor. Anul 2013 va aduce o serie de noi provoc`ri. Ne a[tept`m la proiecte

Cred c` \i lipsesc coeren]a [i dorin]a comun` de a progresa. |n România este foarte u[or s` faci o companie care s` fie numit` furnizor de outdoor. Necesit` un pic de capital, un pic de experien]` [i un pic de spirit de observa]ie \n ceea ce prive[te oportunit`]ile de instalare de panouri \ntr-o palet` foarte larg` de regulamente [i reguli locale de instalare. Coeren]a poate fi ob]inut` numai la intersec]ia cu pia]a, la modul \n care sunt evaluate rezultatele acestui mediu \n comunicare. Cât timp unicul criteriu de cump`rare va fi “cine are o loca]ie mai bun` [i plasat` unde vrea clientul”, toat` lumea va concura cu toat` lumea. Dac` pia]a [i-ar dori cu adev`rat s` \n]eleag` rezultatele din spatele campaniei, m`surabilitatea lor, s` aib` instrumente obiective de planning, s` pre]uiasc` plus valoarea [i u[urin]a \n planificare [i buying, cred c` [i industria de outdoor ar fi obligat` s` se autoreglementeze, s` se perfec]ioneze [i s` se dezvolte la fel cum au f`cut-o toate celelalte medii. |ns`, de[i actorii [i, \ntr-o anumit` m`sur`, vehiculele media s-au schimbat, \n esen]`, industria evolueaz` dup` acelea[i reguli ca acum 10-15 ani. Din p`cate, reducerea bugetelor nu a adus dup` sine schimbarea regulilor, ci doar o \ncercare continu` de a \mp`r]i resurse mai pu]ine pe acela[i sistem. Biz

AGEND~

{TIRI

ANUL MOBILULUI

ALEX PUTINEANU, Managing Director, Mobile Works Nivelul de \n]elegere a pie]ei de mobile a crescut. O dovad` \n acest sens se reflect` [i asupra businessului Mobile Works, condus de Alex Putineanu. De câ]iva ani se tot anun]` c` va fi anul mobilului. S` fie 2013? Anul mobilului poate fi anul \n care bugetele de comunicare pe mobile dep`[esc bugetele de comunicare online, dar [i anul \n care to]i clien]ii dedic` o parte din buget \n aceast` direc]ie. De asemenea, putem vorbi de anul mobilului atunci când majoritatea consumatorilor folosesc smartphone-uri sau când ace[tia \ncep s` le foloseasc` drept canalul principal de comunicare digital`. Din anumite puncte de vedere, anul mobilului este de ceva vreme practic \n fiecare an. Rata de penetrare a telefoanelor a dep`[it 100% \n România [i num`rul de conexiuni mobile la internet a dep`[it num`rul de conexiuni fixe. Odat` cu 4G, viteza cu care ne conect`m la internet de pe mobil o va dep`[i pe cea a unor conexiuni fixe.

Ce obiective se pot atinge prin campanii de mobile marketing? |n func]ie de canalul de mobile despre care discut`m, putem avea campanii cu rezultate foarte vizibile [i cuantificabile, spre exemplu campaniile de SMS [i de media (mobibannere). Dac` vorbim despre o activare de BTL \n care comunic`m cu ajutorul unor tehnologii inovative de mobile, putem garanta awareness-ul, dar nu putem estima câ]i dintre oamenii c`rora le-am atras aten]ia vor cump`ra efectiv.

Care este cel mai spectaculos rezultat al unei campanii derulate de voi anul acesta? Am avut campanii \n care am crescut vânz`rile clientului cu peste 400% \n numai câteva ore sau campanii \n care au fost implica]i peste 20.000 de participan]i. Dac` vorbim despre experien]ele memorabile pe care le oferim consumatorilor, putem spune c` rezultate spectaculoase au venit din proiectele pe care le-am creat utilizând tehnologii precum Augmented Reality [i 360 view. (L.S.) 10

Biz

Antreprenori români cu viz` de America Chiar dac` nu se poate vorbi de un asalt de propor]ii, num`rul antreprenorilor români care \[i deschid afaceri \n SUA este \n cre[tere. DE GABRIEL BÂRLIG~ Anul trecut, 29 de oameni de afaceri autohtoni au devenit patroni \n SUA, dup` ce \n 2010 un num`r de 18 antreprenori f`cuser` acela[i pas. Num`rul lor este \n cre[tere fa]` de 2009, când doar 11 au primit vize de investitori. “Pentru antreprenorii din toat` lumea, America este \nc` un El Dorado, datorit` tax`rii foarte bune din anumite state [i mediului de afaceri prietenos, dar [i pie]ei uria[e [i nivelului de cump`rare crescut, \n ciuda problemelor din ultimii ani de criz`”, a declarat Ruslan Bocancea, Managing Partner \n cadrul societ`]ii Bocancea Law Firm [i avocat specializat \n imigr`ri [i vize \n SUA. Cu toate acestea, românii sunt cu mult \n urma antreprenorilor din alte ]`ri europene \n ceea ce prive[te vizele de investitor E-2. Oamenii de afaceri din Germania ob]in anual peste 3.000 de vize de investi]ii \n America, \n timp ce, de exemplu, francezii primesc peste 2.000 de vize, iar italienii – circa 1.000 de vize. Potrivit lui Bocancea, un proiect antreprenorial cu [anse mari de reu[it`

necesit` o investi]ie minim` situat` \ntre 100.000 [i 150.000 de dolari [i un plan bun de afaceri pe cinci ani. “Orice antreprenor poate \ncepe un business de la zero \n SUA, f`r` s` mai fi avut o afacere \n trecut \n România sau \ntr-o alt` ]ar`. Are nevoie de un plan de afaceri [i de fondurile necesare demar`rii lui”, arat` Bocancea. El a mai spus c`, de[i exist` mai multe tipuri de vize pentru investi]ii, cea mai potrivit` pentru antreprenori [i, de altfel, [i cea mai solicitat` este E-2. Printre avantajele E-2 se num`r` faptul c` antreprenorii \[i pot aduce imediat [i membrii familiei cu ei (so]ii/so]iile [i copiii sub 21 de ani, nec`s`tori]i), care, la rândul lor, vor primi vizele E-2, valabile pe aceea[i perioad` ca [i cea a antreprenorului. So]ii/so]iile vor putea studia \n SUA [i, de asemenea, vor avea drept de munc`. De asemenea, copiii antreprenorului vor putea studia, \ns` nu vor avea drept de munc`. Ulterior, antreprenorul va avea posibilitatea de a aduce din România [i câ]iva angaja]i (inclusiv familiile lor) cu vizele E-2. Biz

AGEND~

{TIRI

PORTOFELUL ROMÂNILOR ARE DISPLAY Netopia mobilPay testeaz` \mpreun` cu partenerii un feature denumit e-wallet, care func]ioneaz` la fel ca un portofel virtual. “Informa]iile necesare pl`]ii vor fi p`strate securizat \ntr-un seif electronic, iar ace[tia, cu ajutorul e-wallet-ului, vor putea face plata la orice comerciant mobilPay f`r` s` \[i mai introduc` datele de pe card”, a explicat Antonio Eram, CEO Netopia. Sistemul e-wallet de la mobilPay face posibil` plata online oricând, chiar dac` utilizatorul de]ine mai multe carduri [i nu le are \n momentul \n care vrea s`

|N 2016 VA FI DE {ASE ORI MAI |NNORAT Potrivit unui studiu al Cisco, traficul \n cloud va cre[te de [ase ori \n urm`torii patru ani, iar centrele de date vor avea cel mai puternic impact \n aceast` evolu]ie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Traficul \n cloud la nivel global va cre[te

Antonio Eram, CEO Netopia

realizeze o tranzac]ie sau nu [tie informa]iile de pe acestea. Principalele avantaje aduse de folosirea unui e-wallet sunt securitatea suplimentar` caracteristic` acestui sistem de plat` online, precum [i flexibilitatea [i u[urin]a \n utilizare. Netopia este \n acest moment liderul pie]ei de micropl`]i cu telefonul mobil, fiind [i procesator de pl`]i online prin card bancar. (D.L.) 12

Biz

de [ase ori \n volum pân` \n 2016, se arat` \n studiul Cisco Global Cloud Index 2016. De asemenea, traficul generat de centrele de date va fi de patru ori mai mare decât \n prezent, ajungând la un volum total de 6,6 zettabytes pân` \n 2016, adic` echivalentul a 92 de trilioane de ore de transmisie de muzic`. Majoritatea traficului centrelor de date nu e efectuat de utilizatorii finali, ci de centre de date [i volume de lucru \n cloud computing folosite \n activit`]ile invizibile persoanelor fizice. Oficialii campaniei Cisco estimeaz` c` 76% din trafic va r`mâne la nivel de centre de date [i va fi generat \n bun` m`sur` de stocarea, producerea [i dezvoltarea datelor. Alte [apte procente de trafic \n centre de date va fi generat \ntre centrele de date, determinat \n principal de replicarea datelor [i actualiz`ri de software [i sistem. Restul de 17% din traficul centrelor de date va fi produs de utilizatorii care acceseaz` sisteme cloud pentru a naviga pe web, a trimite mesaje pe e-mail [i a folosi transmisii video. Studiul Cisco Global Cloud Index preconizeaz` c`, pân` \n 2016, Orientul Mijlociu

[i Africa vor \nregistra cea mai mare rat` de cre[tere a traficului cloud, \n timp ce regiunea Asia - Pacific va procesa cele mai mari volume de lucru cloud, urmat` de America de Nord. Biz

CLOUD-UL PESTE PATRU ANI 4 |n 2011, America de Nord a raportat cel mai mare trafic de cloud (261 exabytes anual), urmat` de Asia Pacific [i Europa Occidental` 4 Pân` \n 2016, Asia-Pacific va genera cel mai mare trafic de cloud (1,5 zettabytes anual), urmat` de America de Nord (1,1 zettabytes) [i Europa Occidental` (963 exabytes) 4 |ntre 2011 [i 2016, Cisco prevede cea mai mare rat` de cre[tere a traficului cloud \n Orientul Mijlociu [i Africa (79%), urmate de America Latin` (66%) [i Europa Central` [i de Est (55%) 4 La nivel global, traficul cloud va cre[te de la 39% (57 exabytes pe lun` [i 683 exabytes anual) din traficul total al centrelor de date \n 2011 la 64% din traficul total al centrelor de date \n 2016.

CINE CONDUCE |N TOPUL TRANZAC}IILOR DE PE PIA}A SPA}IILOR DE BIROURI? |ntr-un context economic care le d` \nc` b`t`i de cap investitorilor, pia]a de birouri din România d` semne u[oare de revenire prin tranzac]iile care se fac \n ultimul timp. Raiffeisen Property International a \ncheiat anul acesta una dintre cele mai mari tranzac]ii de pe pia]a spa]iilor de birouri. Austriecii au \nchiriat pân` acum 23.000 mp \n SkyTower [i Floreasca Office Building (FCC Office), dou` cl`diri construite pe bulevardul Barbu V`c`rescu. Austriecii vor preda spa]iul primilor chiria[i \n luna decembrie anul acesta. |n acest fel, [ase din cele 37 de etaje vor fi ocupate de Raiffeisen Bank, care \[i va muta \n acest sediu aproape 2.300 de angaja]i din patru cl`diri \n care activeaz` \n prezent. Structura de rezisten]` a turnului a fost finalizat` \nc` din luna iulie a acestui an, iar lucr`rile continu` la finisajele interioare. SkyTower dispune de 41.200 de mp \nchiriabili, un restaurant de lux [i s`li de conferin]e la etajele 35 [i 36, o parcare subteran` [i o parcare exterioar`, o recep]ie centralizat` [i sisteme tehnice de ultim` genera]ie care reduc costurile pentru \ntre]inere. Fiind una dintre cele mai mari investi]ii ale Raiffeisen Property International de pân` acum, SkyTower a \nghi]it o sum` total` de peste 100 de milioane de euro. Proprietarii estimeaz` o rat` de \nchiriere a cl`dirii \n primul an de

pân` la jum`tate, dar \n ritmul accelerat de cre[tere a tranzac]iilor din ultima perioad` pot ap`rea [i surprize. |n urm` cu doar câteva s`pt`mâni, reprezentan]ii companiei spuneau c` “SkyTower se distinge prin arhitectura inovatoare, care o transform` \ntr-un veritabil punct de referin]` la nivelul ora[ului Bucure[ti [i prin care a atras un interes major din partea poten]ialilor chiria[i. |n ciuda faptului c` pia]a spa]iilor de birouri din Bucure[ti trece \nc` printr-o perioad` dificil`, suntem \ncrez`tori \n calitatea superioar` a produsului nostru, care se pliaz` perfect pe cerin]ele poten]ialilor clien]i”. SkyTower nu este singurul turn care a reu[it s` \ncheie contracte

pentru spa]iul disponibil. O alt` mare tranzac]ie este cea de pre\nchiriere f`cut` de Oracle pentru o cl`dire de 20.000 mp din Pipera. Acest lucru arat` c` zona de nord a Bucure[tiului devine din ce \n ce mai atractiv` pentru companiile care vor s` \[i relocheze afacerile odat` cu expirarea vechilor contracte. Apropierea de metrou [i RATB sau accesul la principalele bulevarde c`tre centru sunt avantaje pe care chiria[ii le caut` \n prezent. Cl`dirile de clas` A, spa]ioase [i eficiente din punct de vedere energetic, sunt de asemenea puncte care aduc greutate \n alegerea spa]iului pentru desf`[urarea activit`]ii unei companii.

AGEND~

{TIRI

Bel[ugul de dup` furtun`? Pagubele produse de uraganul Sandy se ridic` la 50 de miliarde de dolari, dar pierderile pe termen scurt sunt recuperate pe termen lung prin cheltuielile aferente reconstruc]iei. DE OVIDIU NEAGOE

Cea mai mare furtun` care a lovit coasta de est a SUA, uraganul Sandy, a m`turat tot ce i-a ie[it \n cale pe mai bine de 1.700 km [i a fost nevoie de evacuarea a 60 de milioane de americani din calea ei. Pagubele materiale [i \ncetarea activit`]ii

economice. Motivul? Injec]ia de capital de la guvern [i sumele mari de bani din partea asigur`torilor pentru repararea infrastructurii \nseamn` o gur` de oxigen pentru companiile care se ocup` de reconstruc]ia caselor sau de eliberarea drumurilor, de

companiilor au adus un prejudiciu estimat la aproape 50 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, pe termen lung nu sunt tocmai ve[ti rele pentru economia SUA, potrivit speciali[tilor \n economie cita]i de presa interna]ional`. Un stat care se repliaz` dup` un r`zboi, dup` un dezastru natural sau orice alt` perioad` plin` cu dezastre de propor]ii \nregistreaz` o cre[tere accelerat` a activit`]ilor

exemplu. Ceea ce s-a pierdut \n timpul uraganului Sandy nu se reflect` \n Produsul Intern Brut al SUA, dar viitoarele cheltuieli pentru \nlocuirea bunurilor pierdute se vor face resim]ite. Cu toate acestea, exist` [i excep]ii. Cel mai scump dezastru natural care a lovit SUA, uraganul Katrina, a produs pagube de 150 de miliarde de dolari [i, \ntr-o s`pt`mån`, pre]ul benzinei a crescut cu 13 procente. Biz

Biz

DEZVOLTATORII, NOUL ALIAT AL MICROSOFT Dup` lansarea Windows 8, Microsoft Corp deruleaz` o campanie puternic` pentru atragerea dezvoltatorilor software, \n speran]a c` va prinde din urm` rivali ca Apple sau Google. C`lcåiul lui Ahile pentru Microsoft este lipsa aplica]iilor [i este vital pentru companie s` conving` dezvoltatorii s` recreeze succesul PC-urilor.

TRIMESTRUL OPTIMISMULUI Indicele care m`soar` \ncrederea americanilor \n economie a atins \n octombrie o valoare de 72,2 puncte, \n cre[tere fa]` de septembrie, cånd se situa la 68,4. Aceasta este cea mai mare valoare pe care o atinge indicele, fiind comparabil` cu nivelul la care se situa \n luna februarie a anului 2008, perioada de \nceput a crizei economice.

{I GIGAN}II SE CLATIN~ Cel mai mare produc`tor de gaze naturale din lume, Gazprom, a \nregistrat un declin al profiturilor cu 50% \n cel de al doilea trimestru, \n mare parte din cauz` c` gigantul de]inut de statul rus a acordat reduceri statelor din UE, iar rubla este sl`bit`. Veniturile au sc`zut la 150,8 miliarde de ruble – 4,8 miliarde de dolari – de la 303,7 miliarde de ruble cåt \nregistra anul trecut.

AGEND~

UN SFERT DE SECOL Banca Mondial` a aprobat pentru prima oar` dup` 25 de ani un \mprumut de 80 de milioane de dolari Birmaniei. Fondurile sunt destinate construc]iei drumurilor, a podurilor, a [colilor [i a spitalelor din comunit`]ile rurale. |mprumutul a fost aprobat la scurt timp dup` ce guvernul a demarat implementarea reformelor economice [i politice.

{TIRI

CHINEZII ATERIZEAZ~ PE HEATHROW China Investment Corporation (CIC), fondul suveran de investi]ii din China, a achizi]ionat o cot` de 10% din ac]ionariatul companiei care de]ine aeroportul Heathrow din Londra. Tranzac]ia este estimat` la 450 mil. lire sterline. Investi]ia CIC este cea de a doua ca m`rime \n infrastructura din Marea Britanie, dup` achizi]ia a 8,68% din Thames Water.

NOUA ORDINE MONDIAL~ “The Economist” propune cititorilor o incursiune \n culisele superputerii economice China, la conducerea c`reia va fi numit Xi Jinping. Viitorul lider va avea misiunea s` combine cre[terea economic` cu stabilitatea politic`, sarcin` care se dovede[te dificil`, cel pu]in \n ultima perioad` de timp.

NEVOIA SCHIMB~RII

PRODUC}IA DIN CHINA, IAR PE VAL Activitatea de produc]ie din China s-a extins pentru prima oar` \n ultimele trei luni, ceea ce indic` faptul c` statul comunist are puterea s` \[i revin` din procesul de \ncetinire \n care a intrat \n ultimii trei ani. Economia chinez` a avut de suferit dup` ce exporturile acesteia c`tre pie]ele cheie au \nregistrat un drum descendent.

RECORD NEGATIV Produc`torul nipon de aparate electrice [i electrocasnice Panasonic a anun]at c` va \nregistra o pierdere de aproape 10 miliarde de dolari, pentru al doilea an consecutiv, \n ciuda estim`rilor ini]iale care indicau re\ntoarcerea companiei pe profit. Pentru prima oar` din 1950, compania nu va pl`ti dividende.

Cu to]ii am \n]eles nevoia de schimbare \n timpul recesiunii. Cu toate acestea, nu de pu]ine ori, procesul de schimbare nu a fost implementat tocmai cu rapiditate de companiile din ]ar`. Astfel, “Harvard Business Review” aduce \n aten]ia cititorilor din mediul de afaceri un articol care semnaleaz` nevoia rapid` de schimbare. Biz

TOP 50

COMPANII PERFORMANTE

Exist` companii care, \n ciuda mediului economic dificil, [i-au sporit profiturile [i au \nregistrat cre[teri semnificative ale cifrei de afaceri. Afla]i care sunt acestea \ntr-o nou` edi]ie a clasamentului celor mai performante companii autohtone, realizat pentru Biz de Coface RomĂ˘nia. DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Sunt companiile care au realizat o cifr` de afaceri cumulat` de peste 3,1 miliarde de euro [i profituri totale de 441 de milioane de euro \ntr-un an 2011 marcat de o evolu]ie potrivnic` a economiei. Cu alte cuvinte, cele 50 de companii performante din clasamentul realizat de Coface România pentru Biz au mers curajoase contra curentului [i au cules roadele eforturilor lor. Asta \n condi]iile \n care, potrivit Coface, peste 50.000 companii din România au intrat \n insolven]` \n ultimii trei ani de zile, solvabilitatea multora dintre acestea a fost puternic afectat`, iar industrii care raportau cre[teri semnificative \n perioada anterioar` crizei anun]` acum ajust`ri negative severe. “Dac` \nainte de criz` obiectivul principal al multor corpora]ii era unul cantitativ, marcat de cre[terea cotei de pia]` [i dep`[irea concuren]ilor, contextul actual este definit de o realitate foarte diferit`. |n acest nou context, cunoa[terea evolu]iei situa]iei financiare a principalilor parteneri de afaceri nu mai este o op]iune, ci devine imperios necesar`”, se arat` \n analiza realizat` de Coface pe baza rezultatelor companiilor române[ti din ultimii patru ani. Condi]iile economice dificile fac cu atât mai relevant un clasament care ia \n considerare nu doar cifra de afaceri, ci cre[terea real` a performan]elor financiare ale companiilor. Fiind un clasament care urm`re[te performan]a \n \ntregime a companiilor analizate, metodologia \mbin` criterii de ordin cantitativ, calitativ tehnic [i al comportamentului de plat`. Revenind la campionii acestei edi]ii, cele 50 de companii din top [i-au crescut cifra de afaceri cumulat` cu 29% fa]` de 2010 [i cu 50% fa]` de 2009, \n timp ce profiturile opera]ionale cumulate au avansat cu 38% fa]` de anul trecut [i cu 41% fa]` de 2009. Este de remarcat dinamica superioar` a evolu]iei profiturilor opera]ionale, comparativ cu cea a cifrei de afaceri, elasticitatea fiind de 1,31 (o cre[tere cu 1% a cifrei de afaceri genereaz` o cre[tere cu 1,31% a EBIT). Acesta 18

Biz

este un prim indicator important al eficientiz`rii activit`]ilor opera]ionale \n perioada analizat`. Clasamentul realizat de Coface România eviden]iaz` dezvoltarea sustenabil` a activit`]ilor opera]ionale ale companiilor analizate, prin \mbinarea indicatorilor de apreciere a gradului de soliditate economic`: rata de cre[tere a cifrei de afaceri, rata de cre[tere a profitului opera]ional, rentabilitatea capitalurilor proprii, rata profitului brut raportat la cifra de afaceri [i gradul de \ndatorare (datorii totale / active totale). Companiile din top nu au \nregistrat pierderi \n 2011 [i nu au datorii la bugetul de stat sau fa]` de furnizori. Metodologia a dus [i la excluderea companiilor care, de[i au avut profit \n 2011, acesta a sc`zut fa]` de 2010.

UN NOU TOP 10 Primele zece companii din clasament reflect` o tendin]` \ntâlnit` \n \ntregul clasament: schimbarea [i dinamismul. Astfel, doar dou` companii au rezistat \n Top 10, ambele purtând numele Contitech. Dar mai \ntâi s` d`m Cezarului ce e al Cezarului. Primul loc apar]ine Porsche România, care dovede[te c`, pe o pia]` auto \n c`dere liber`, o strategie de business eficient`, ce combin` vânz`rile cu solu]ii de finan]are inteligente, aduce

lope din Slatina, pentru care sunt alocate 160 de milioane de euro [i care urmeaz` a fi finalizat \n anul 2013, având drept obiectiv m`rirea capacit`]ii de produc]ie [i \mbun`t`]irea competitivit`]ii. |n urma investi]iilor, fabrica de anvelope pentru autoturisme de la Slatina a atins la finele anului trecut o produc]ie de peste 7 milioane de anvelope, iar la finalul proiectului de extindere va ajunge la 10 milioane de anvelope anual. Podiumul este completat tot de o companie din greu \ncercatul domeniu auto. Tunisienii de la Coficab Eastern Europe produc \n principal cabluri pentru industria auto, având printre altele o fabric` la Arad, deschis` \n 2005. Grupul este unul din principalii produc`tori de cabluri pentru industria auto din Europa [i nordul Africii, de]inând fabrici [i \n Tunisia, Portugalia [i Maroc. Coficab produce pentru Ford, BMW, Volkswagen, Opel, Audi, Daimler, Renault, Peugeot Citroën, Fiat, fiind principalul furnizor de cabluri pentru industria auto din regiune. Dou` companii din domeniul electricit`]ii se afl` \n Top 10: Electrica Distribu]ie Muntenia pe locul 4 [i Enel Distribu]ie Dobrogea pe 9, ceea ce arat` c` domeniul devine tot mai profitabil [i investi]iile \n modernizarea re]elelor de distribu]ie \ncep s`-[i arate roadele.

DISTRIBU}IE INEGAL~ Categorie*

Nr. companii

Cifr` afaceri 2011**

Pondere

19 16 6 9

341.067.826,48 515.495.198,82 400.656.238,53 1.844.189.429,31

11,00% 16,62% 12,92% 59,46%

1-25 mil. euro 25-50 mil. euro 50-100 mil. euro >100 mil. euro * Dup` cifra de afaceri realizat`; **Euro SURSA: Coface România

performan]e financiare. Importatorul m`rcilor Volkswagen, Audi, Porsche, Bentley, SEAT [i Skoda [i-a sporit anul trecut cifra de afaceri cu peste 13%, pân` la mai mult de 425 de milioane de euro, \n timp ce profitul opera]ional a cunoscut un salt de peste 25 de procente. Pe locul doi vine Pirelli, care totalizeaz` investi]ii de peste 450 de milioane de euro \n România \n perioada 2005 – 2014. |n 2008, grupul italian a demarat proiectul de extindere a fabricii de anve-

Industria auto revine \n aten]ie, prin intermediul Contitech România (pe locul 5) [i Contitech Fluid Automotive România (pe 7), ambele f`când parte din grupul german Continental AG. Prima companie produce componente auto pentru sisteme de aer condi]ionat, direc]ie [i tren de rulare, iar cealalt`, furtunuri de ap`/aer pentru industria auto. Gestionarea re]elei de ap` [i a celei de canalizare din capital` se dovede[te profitabil` pentru Apa Nova Bucure[ti, parte

TOP 50 PERFORMAN}~

a grupului francez Veolia Water. Anul trecut, compania a lansat o investi]ie de peste 39 de milioane de euro pentru modernizarea casetei colectoare de ape uzate de sub Dâmbovi]a. Pe locul zece al clasamentului se afl` produc`torul de medicamente Terapia Ranbaxy, parte a grupului indian Ranbaxy. |n ciuda problemelor de pe pia]a de profil, legate de \ntârzierile la plat` a medicamentelor compensate [i, mai ales, de taxa claw-back introdus` de guvernul român, compania a reu[it s`-[i creasc` cifra de afaceri [i profitul. Mai mult, Drago[ Damian, director general al Terapia Ranbaxy, a anun]at recent c` produc`torul clujean va avea anul viitor un centru de dezvoltare de medicamente proprii, cu ajutorul ac]ionarului s`u, Daiichi Sankyo. Compania a realizat \n acest an investi]ii de 15 milioane de euro.

METODOLOGIA TOPULUI Studiul realizat de Coface România a luat \n considerare toate companiile active la 31 decembrie 2011 care au depus declara]iile financiare la Ministerul Finan]elor Publice pentru activitatea din anul 2011. |n top au fost incluse numai societ`]ile comerciale cu capital privat [i au fost excluse b`ncile [i societ`]ile de asigur`ri, din cauza specificului diferit al activit`]ii acestor institu]ii.

CE SPUN CIFRELE Revenind la toate cele 50 de companii din topul performan]ei, se observ` o \nnoire accentuat` a clasamentului de la an la an. Astfel, doar 6 din cele 50 companii din edi]ia precedent` (realizat` \n 2011 pe baza datelor financiare din 2010) se reg`sesc \n edi]ia prezent`: Confid, Miras International, Formens, Contitech Romania, Contitech Fluid Automotive [i Astrazeneca. Este de remarcat faptul c` doar 15-20% dintre companii r`mân \n top pentru dou` edi]ii consecutive. Acest lucru se datoreaz` \n special metodologiei Coface, care implic` o serie de filtre de selec]ie [i respectarea unui model statistic \n praguri, cu 5 criterii ce trebuie respectate simultan. Dac` cifra de afaceri total` ob]inut` de cele 50 de companii din clasamentul acestei edi]ii a crescut cu 29% fa]` de 2010, pân` la peste 3,1 miliarde de euro \n 2011, ea a sc`zut cu 16% fa]` de cifra de afaceri realizat` de cele 50 de companii din edi]ia trecut` a topului. Aceast` sc`dere arat` o prioritate mai mare acordat` eficientiz`rii activit`]ii decât cre[terii cifrei de afaceri sau a cotei de pia]`. Cele 50 de companii din top au raportat un num`r mediu consolidat de 26.993 salaria]i pentru anul 2011, \n cre[tere cu 13% fa]` de media anului anterior, dup` o perioad` de trei ani de relativ` stag-

Primul val de filtrare a companiilor a fost realizat prin trei criterii de selec]ie folosite simultan: cifra de afaceri pentru anul 2011 s` fie de peste un milion de euro eliminarea companiilor care au \nregistrat pierderi \n 2011 lipsa datoriilor la bugetul de stat sau fa]` de furnizori. Companiile ce au fost validate \n baza primului val de selec]ie au fost verificate pentru a respecta un model statistic \n praguri, având 5 criterii ce trebuie respectate simultan: Rata de cre[tere a cifrei de afaceri 2011/2010 s` fie mai mare de 110% Rata de cre[tere a profitului opera]ional 2011/2010 s` fie mai mare de 110% Rentabilitatea capitalurilor proprii s` fie mai mare de 20% Rata profitului brut raportat la cifra de afaceri s` fie mai mare de 5% Gradul de \ndatorare: datorii totale / active totale s` fie mai mic` de 70% Clasamentul final a fost realizat prin selec]ia primelor 50 companii care au \ndeplinit criteriile de mai sus, \n func]ie de cifra de afaceri realizat` pentru anul 2011.

nare, ceea ce indic` o oarecare dezghe]are a pie]ei muncii. Geografic, jum`tate din companiile din clasament au sediul social \n Bucure[ti [i Ilfov (17), Timi[ (4) [i Cluj (4). Este de remarcat [i distribu]ia asimetric` a cifrei de afaceri [i a profiturilor. Astfel, primele 15 companii din ierarhie acoper` 72,38% din cifra de afaceri total` [i 67,43% din profiturile nete. Este interesant c` aceast` distribu]ie [i-a p`strat curbura pe parcursul ultimilor patru ani, primele 20 de companii din top de]inând 72% din cifra de afaceri total`. |n top exist` 9 companii cu cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro, care de]in 59% din cifra de afaceri consolidat` a firmelor din clasament [i 42,67% din totalul salaria]ilor. Media cifrei de afaceri pe salariat pentru aceste companii este de 160.000 de euro, respectiv 19.000 de euro profit brut pe salariat. Potrivit Coface, analiza indicatorilor de lichiditate indic` o \mbun`t`]ire a capitalului circulant, \n condi]iile \n care activele circulante au continuat s` creasc` mai rapid decât datoriile pe termen scurt, de[i acestea sunt de dou` ori mai mari \n valoare absolut`. To]i indicatorii de lichiditate s-au \mbun`t`]it, iar activele circulante nete au crescut cu 27% \n 2011 comparativ cu anul anterior. Acest lucru indic` o cre[tere a capacit`]ii de autofinan]are [i a absorb]iei unor eventuale [ocuri pe linia de finan]are, cum ar fi cre[terea costurilor de finan]are sau deteriorarea disciplinei financiare a partenerilor de afaceri. Crean]ele au \nregistrat un avans de aproximativ 10% \n 2011 comparativ cu anul anterior, dar cifra de afaceri a crescut la nivel consolidat de aproape trei ori mai rapid. Astfel, managementul crean]elor a fost optimizat, perioada medie de \ncasare a crean]elor fiind de 73 zile, cu 13 zile mai rapid decât nivelul \nregistrat \n anul anterior. Un alt semn pozitiv este faptul c`, dup` cre[teri modeste cu o singur` cifr` ale profiturilor nete \n perioada 2008-2010, anul 2011 a marcat o cre[tere de +37% fa]` de anul anterior. E totu[i de observat c` 81% din cre[terea absolut` a provenit de la cele 15 firme cu cifr` de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Biz Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

Nr. Nume companie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 20

Biz

PORSCHE ROMÂNIA SRL PIRELLI TYRES ROMANIA SRL COFICAB EASTERN EUROPE SRL ELECTRICA DISTRIBU}IE MUNTENIA CONTITECH ROMÂNIA SRL TEHNOSTRADE SRL CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL APA NOVA BUCURE{TI SA ENEL DISTRIBU}IE DOBROGEA SA TERAPIA SA IBM ROMÂNIA SRL AEDIFICIA CARPA}I SA DR. OETKER RO SRL CONFIND SRL CHIPITA ROMÂNIA SRL HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA AGROTEX SRL DAS SRL CONSTAN}A SOUTH CONTAINER TERMINAL SRL REDOXIM SRL ELECTROALFA INTERNATIONAL SRL TRELLEBORG AUTOMOTIVE DEJ SRL BASF SRL MIRAS INTERNATIONAL SRL SIMULTAN SRL SORTILEMN SA FORMENS SRL PLIMOB SA ASTRAZENECA PHARMA SRL COMPUTER GENERATED SOLUTIONS ROMÂNIA SRL CAMUSAT ROM-TELECOMUNICA}II SRL ANDREAS STIHL MOTOUNELTE SRL ISOPAN EST SRL RENANIA TRADE SRL PANDORA PROD SRL MERCK SHARP & DOHME ROMANIA SRL AVA EASTERN EUROPE D.F.&S. SRL COMESAD RO SA LEMET SRL MGI COUTIER ROM SRL PEEK & CLOPPENBURG SRL BIOTEHNOS SA EURO STRADA SRL RAIL FORCE SRL GUHRING SRL DELTA INVEST SRL REIF INFRA SRL BERTUS SRL F 64 STUDIO SRL MARTELLI EUROPE SRL

Nr. Reg. Comer]ului

CUI

CA 2011 EUR

J23/196/2004 J28/864/2004 J2/1625/2005 J29/269/2002 J35/54/2002 J4/2292/2004 J30/101/2001 J40/9006/1999 J13/791/2002 J12/2038/2004 J40/5106/1991 J40/26548/1992 J3/1843/1993 J29/607/1991 J23/399/2002 J10/255/2000 J30/1481/1992 J22/589/1991 J13/3669/2003 J35/1768/1991 J7/1310/1994 J12/3278/2006 J40/26608/1993 J23/1042/2001 J35/4103/1994 J12/145/1991 J7/233/1999 J24/232/1991 J40/7251/2008 J40/11348/2002 J23/562/2002 J23/1415/2005 J23/1860/2004 J26/822/1995 J39/1466/1994 J40/16097/2006 J40/9270/1998 J3/2702/1993 J29/2365/1991 J35/1060/2005 J40/6958/2007 J23/3325/2007 J8/745/1998 J8/2891/2008 J32/1256/2003 J3/1869/1994 J12/3093/2008 J24/790/2003 J40/6743/2001 J10/540/2001

9997007 17060414 16876750 14506181 14397092 17042060 13210772 12276949 14500308 15357398 378660 2620769 4227295 1324099 11190423 13117640 2830353 1986070 16026481 1827872 7348194 18245666 4952292 6613926 6723660 199745 12153083 2215286 23765770 15005324 9246522 9465239 17006490 8006912 6704285 19090390 11052706 4993292 1323280 17411485 21518626 523 6538816 24692863 15783830 6834374 24214656 15618493 14080808 363588

425.205.327,19 355.006.960,28 268.007.586,29 162.113.543,03 152.800.086,05 135.329.677,54 120.515.521,99 116.700.861,94 108.509.865,01 99.583.750,83 73.715.212,29 73.502.648,94 51.846.005,20 51.732.642,55 50.275.978,72 38.667.691,25 37.247.761,47 37.208.090,31 36.740.635,46 34.259.728,37 34.182.382,74 34.014.076,60 33.424.182,03 32.851.900,95 30.201.907,33 30.106.333,10 28.803.644,68 28.420.969,03 27.465.364,07 26.493.268,32 25.407.263,12 24.265.610,87 22.930.031,21 22.334.813,24 21.866.769,74 21.213.047,75 21.127.893,85 20.013.706,62 18.241.973,29 17.045.043,50 17.003.590,78 16.117.778,72 16.048.184,87 15.499.041,84 15.407.021,04 14.971.834,04 14.775.376,36 14.594.201,18 14.556.245,86 13.055.661,70

TOP 50 PERFORMAN}~

Indice CA 2011/2010 13,34% 47,10% 55,82% 15,04% 15,26% 36,39% 35,85% 11,85% 12,51% 11,94% 37,35% 20,94% 11,36% 19,17% 16,61% 24,80% 39,47% 94,49% 13,24% 38,31% 47,64% 23,10% 52,35% 38,59% 87,00% 36,97% 26,49% 21,02% 11,88% 34,52% 33,25% 21,80% 20,59% 22,51% 34,34% 67,79% 59,63% 70,92% 19,30% 34,68% 28,17% 13,32% 44,17% 40,75% 36,37% 28,44% 103,89% 108,67% 28,86% 44,45%

EBIT 2011/2010 Rata profitului 2011 Grad \ndatorare Num`r salaria]i Domeniu de activitate 25,48% 20,42% 54,88% 167,63% 15,54% 29,10% 10,25% 21,74% 17,90% 22,95% 11,92% 37,02% 14,66% 70,72% 55,06% 22,39% 43,88% 56,99% 46,72% 20,87% 10,85% 56,59% 95,03% 45,87% 48,83% 2757,09% 40,83% 14,98% 26,28% 26,55% 22,97% 19,48% 43,89% 148,34% 58,72% 130,81% 126,69% 257,82% 16,31% 101,43% 30,21% 28,36% 380,02% 52,69% 92,13% 166,92% 100,91% 38,52% 111,89% 190,00%

7,70% 7,62% 6,67% 11,49% 19,73% 25,78% 9,45% 20,46% 28,50% 28,41% 21,72% 9,24% 12,07% 16,12% 9,05% 5,02% 10,61% 15,81% 45,27% 13,82% 8,70% 5,93% 10,91% 8,65% 12,15% 9,42% 11,81% 7,90% 6,72% 19,92% 12,81% 19,83% 9,22% 17,76% 11,86% 8,61% 24,38% 22,09% 9,94% 14,80% 18,83% 61,92% 26,89% 81,26% 30,37% 18,14% 19,67% 23,62% 8,85% 17,64%

23,84% 57,05% 62,26% 10,89% 13,74% 19,37% 55,11% 30,93% 13,68% 9,35% 57,02% 31,12% 26,62% 44,88% 32,38% 9,50% 38,39% 31,20% 19,79% 23,77% 65,50% 37,90% 49,68% 41,82% 17,90% 26,20% 51,23% 17,41% 48,62% 21,84% 30,18% 31,69% 43,03% 21,82% 37,26% 49,57% 17,46% 52,71% 17,57% 46,35% 20,94% 5,30% 20,70% 12,36% 35,24% 45,78% 13,97% 6,00% 29,44% 10,25%

150 1.890 378 2.078 1.554 1.293 1.230 1.951 995 667 806 729 446 1.124 555 89 49 392 499 156 248 205 76 91 158 888 580 1.253 297 2.151 163 23 60 89 897 179 68 145 425 222 53 144 197 38 157 231 56 156 73 639

Auto Componente auto Componente auto Energie Componente auto Construc]ii Componente auto Utilit`]i Energie Farmaceutice IT&C Construc]ii Industria alimentar` Fabricarea de construc]ii metalice Industria alimentar` Prelucrare pulberi metalice Distribu]ie produse pentru agricultur` Instala]ii pentru construc]ii Transporturi maritime Industria chimic` Echipamente electrice Componente auto Industria chimic` Comer] cu produse metalice Industria laptelui Industria mobilei Industria textil` Industria mobilei Farmaceutice Servicii de contact center Construc]ii pentru telecomunica]ii Motoutilaje Echipamente metalice Echipamente de protec]ia muncii Industria textil` Farmaceutice Echipamente de foraj Construc]ii [i energie Industria mobilei Componente auto Retail Cercetare \n biotehnologie Construc]ii Transporturi feroviare Echipamente de minerit Cercetare-dezvoltare mase plastice Construc]ii Comer] cu metale pre]ioase Retail foto Industria textil` Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

1 2 3 4 5 PORSCHE ROMÂNIA

PIRELLI TYRES ROMÂNIA

COFICAB EASTERN EUROPE

FDDE ELECTRICA DISTRIBU}IE MUNTENIA NORD

CONTITECH ROMÂNIA

DOMENIU

Auto

Componente auto

Energie

Componente auto

CIFR~ DE AFACERI

355.006.960,28

268.007.586,29

162.113.543,03

152.800.086,05

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

20,42%

54,88%

167,63%

15,54%

GRAD |NDATORARE

57,05%

62,26%

10,89%

13,74%

Parte a grupului italian de firme Pirelli & C. SpA, compania Pirelli Tyres România este prezent` pe pia]a româneasc` prin intermediul a trei unit`]i: Fabrica de Anvelope, Fabrica de Cabluri Metalice (ambele \n Slatina) [i Fabrica de Filtre Antiparticule pentru Motoare Diesel (Bumbe[ti-Gorj). |n ultimii 5 ani, Grupul Pirelli a investit \n România aproximativ 300 de milioane de euro pentru a crea un pol industrial la Slatina, urmând s` investeasc` alte 150 de milioane de euro pân` \n 2014. Astfel, fabrica din Slatina va ajunge la o capacitate anual` de produc]ie de 10 milioane de anvelope.

Compania face parte din grupul tunisian Coficab, unul dintre principalii produc`tori de cabluri pentru industria auto din Europa [i nordul Africii, de]inând fabrici \n Tunisia, Portugalia, Maroc [i România. Coficab are [i dou` centre de cercetare-dezvoltare, \n Portugalia [i Tunisia. Compania produce componente pentru Ford, BMW, Volkswagen, Opel, Audi, Daimler, Renault, Peugeot, Citroën, Fiat. |n România, grupul de]ine o fabric` la Arad, care ocup` peste 14.000 mp. Anul 2011 a adus pentru filiala din România o cre[tere important` a cifrei de afaceri (55,82%), dep`[ind astfel 268 de milioane de euro.

Compania asigur` distribu]ia energiei electrice \n Br`ila, Buz`u, Dåmbovi]a, Gala]i, Prahova [i Vrancea. |n urma procesului de separare a activit`]ii de distribu]ie a energiei electrice de cea de furnizare, proces finalizat la 1 august 2007, FDFEE Electrica Muntenia Nord a fost reorganizat`, creåndu-se o filial` de distribu]ie – FDEE Electrica Distribu]ie Muntenia Nord – [i o filial` de furnizare – FFEE Electrica Furnizare Muntenia Nord. FDEE Electrica Distribu]ie Muntenia Nord are 2.078 de angaja]i, iar compania este de]inut` de Electrica SA [i de Fondul Proprietatea.

Compania face parte din grupul german Continental AG [i produce componente auto pentru sisteme de aer condi]ionat, direc]ie [i tren de rulare. Potrivit oficialilor de la Contitech România, \n primele nou` luni cifra de afaceri a companiei s-a men]inut constant` \n compara]ie cu cea din 2011, fapt ce-i face s` priveasc` prudent evolu]ia din 2012. “Dup` cum estimasem anul trecut, proiectele noastre nu s-au schimbat major, astfel c` nu am operat alte investi]ii decât cele obi[nuite pentru preg`tirea personalului sau echipamente necesare \n activit`]ile zilnice”, au ad`ugat oficialii companiei.

425.205.327,19

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL 25,48%

GRAD |NDATORARE 23,84%

Importatorul m`rcilor Volkswagen, Audi, Porsche, Bentley, SEAT [i Skoda a mers \mpotriva curentului de pe pia]a auto, aflat` \n c`dere liber` de trei ani, [i a \nregistrat o cre[tere de peste 13% a cifrei de afaceri, pân` la 425,2 de milioane de euro. Porsche România este \nc` din 1998 liderul importatorilor auto din România, men]inând o cot` constant` de 25-30% din totalul pie]ei locale de importuri de automobile. La nivel de volum, compania a \nregistrat \n primele nou` luni din 2012 o sc`dere de 14% a vânz`rilor pe pia]a local`, cifr` sub sc`derea de aproape 20% a \ntregii pie]e \n aceea[i perioad`.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

6 7 8 9 10 TEHNOSTRADE

CONTITECH FLUID APA NOVA AUTOMOTIVE BUCURE{TI ROMÂNIA

ENEL DISTRIBU}IE DOBROGEA

TERAPIA RANBAXY

DOMENIU

Construc]ii

Componente auto

Servicii

Energie

Farmaceutice

CIFR~ DE AFACERI

135.329.677,54

120.515.521,99

116.700.861,94

108.509.865,01

99.583.750,83

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

29,10%

10,25%

20,46%

17,90%

22,95%

GRAD |NDATORARE

19,37%

55,11%

30,93%

13,68%

9,35%

Dorinel Umbr`rescu, ac]ionarul majoritar al Tehnostrade, este considerat liderul constructorilor din România, pentru c` de]ine doi dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a construc]iilor – Tehnostrade [i Spedition UMB. Asocierea celor dou` firme a f`cut posibil` \n aceast` toamn` câ[tigarea licita]iei pentru construirea unui tronson de 8,7 kilometri \ntre Gil`u [i Mih`ie[ti al Autostr`zii Transilvania. Durata contractului este de 6 ani, din care 6 luni perioada de proiectare, un an [i jum`tate execu]ia [i 4 ani perioada de garan]ie. Umbr`rescu a avut \n ultimii ani marje de profit considerabile, care au dep`[it pragul de 20-25%.

Compania produce furtunuri de ap`/aer pentru industria auto [i este una din facilit`]ile de]inute \n România de gigantul german Continental AG. Fabrica din Carei a fost \ncorporat` de Continental \n 2004, \n urma achizi]iei Phoenix AG, devenind parte a Unit`]ii Comerciale ContiTech Fluid. Pân` la sfâr[itul anului 2011, Continental a investit peste 575 de milioane de euro \n activit`]ile din România, grupul de]inând [apte unit`]i de produc]ie plus trei centre de cercetare [i de dezvoltare \n Timi[oara, Sibiu, Carei, N`dab, Bra[ov [i Ia[i.

Din noiembrie 2000, Apa Nova Bucure[ti, filiala Veolia Apa, este pentru o durat` de 25 de ani concesionarul serviciilor publice de alimentare cu ap` [i canalizare din Bucure[ti. Din postura de administrator al activit`]ii de gestionare a resurselor de ap`, tratare [i distribu]ie a apei c`tre consumatori, evacuarea apelor uzate [i a apelor meteorice de pe teritoriul municipiului Bucure[ti, compania a luat \n serios rolul ce-i revine \n protejarea mediului \nconjur`tor. |n 2012 a organizat, \n parteneriat cu Prim`ria Municipiului Bucure[ti, cea de a treia edi]ie a evenimentului Recicloniada.

Enel Distribu]ie Dobrogea este de]inut` de compania italian` Enel [i furnizeaz` energie electric` \n zona Dobrogea (Constan]a, C`l`ra[i, Slobozia [i Tulcea), de]inând 36.627,5 km de re]ea [i 113 sta]ii de transformare. Enel are aproximativ 5.000 de angaja]i pe plan local [i ofer` servicii unui num`r de 2,6 milioane de clien]i din trei zone importante ale ]`rii: Muntenia Sud (inclusiv Bucure[ti), Banat [i Dobrogea. Enel deruleaz` un program de investi]ii \n valoare de 800 milioane de euro pe parcursul a cinci ani pentru modernizarea infrastructurii din Banat, Dobrogea [i Muntenia Sud.

|n 2012, Terapia SA a lansat 18 produse noi \n [ase categorii terapeutice [i a semnat acorduri de cooperare \n trei ]`ri din Asia Central`. Investi]iile realizate de companie s-au ridicat la aproximativ 10 milioane de dolari, o sum` similar` urmând s` fie investit` [i anul viitor pentru extinderea [i modernizarea capacit`]ilor de produc]ie [i a laboratoarelor de calitate, precum [i pentru studii clinice. Pentru anul \n curs, oficialii companiei estimeaz` o cre[tere de 10% a cifrei de afaceri, \n condi]iile \n care pia]a de farma ar urma s` creasc` cu 7-8% \n valoare.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

11 12 13 14 15

IBM ROMÅNIA

AEDIFICIA CARPA}I

DR. OETKER

CONFIND

CHIPITA ROMÂNIA

DOMENIU

IT&C

Construc]ii

Industria alimentar`

Fabricarea de construc]ii metalice

Industria alimentar`

CIFR~ DE AFACERI

73.715.212,29

73.502.648,94

51.846.005,20

51.732.642,55

50.275.978,72

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

11,92%

37,02%

14,66%

70,72%

55,06%

GRAD |NDATORARE

57,02%

31,12%

26,62%

44,88%

32,38%

Subsidiara local` a IBM, cel mai mare furnizor interna]ional de servicii IT, are dou` centre \n România, respectiv Global Procurement Services Group Romania Remote Delivery Center [i Application Services Global Delivery Center Eastern Europe, ambele situate \n Bucure[ti. |nfiin]at` \n 1995, IBM România are 806 angaja]i. Anul trecut, IBM a inaugurat \n România un laborator dedicat dezvolt`rii [i test`rii echipamentelor hardware [i software realizate de compania american`, localizat \n cadrul Bucharest Corporate Center. Acesta se al`tur` laboratorului IBM Business Analytics deja existent, \nfiin]at de compania american` dup` achizi]ionarea Clarity Systems \n 2010.

Compania de]inut` de Petre Badea continu` cre[terea financiar` pe fondul contractelor \n derulare cu statul, dar nu numai. Aedificia Carpa]i reface ansamblul de cl`diri ale Teatrului Na]ional “I.L. Caragiale” din capital`. Proiectul, ini]iat \nc` din 2008, a fost amânat \n câteva rânduri pân` la mijlocul lunii februarie 2011. Informa]ii neconfirmate vorbesc despre contracte cu Ministerul Culturii [i Cultelor \n valoare de peste 145 de milioane de euro. |n noiembrie anul trecut a fost inaugurat sediul Bibliotecii Na]ionale, proiect finalizat de Aedificia Carpa]i pentru Ministerul Culturii.

Compania [i-a consolidat pozi]ia \n pia]`, continuând s` lanseze produse. |n 2012, ca [i \n anii trecu]i, au fost derulate campanii publicitare pe toate categoriile pe care Dr. Oetker activeaz`. |n 2012 au fost lansate aproximativ 20 de produse noi, \n aproape toate categoriile. Compania german` Dr. Oetker are o tradi]ie de peste 120 de ani pe plan interna]ional, iar \n România activeaz` \nc` din anul 1998. Ast`zi, Dr. Oetker România ocup`, cu cele peste 230 produse, pozi]ia de lider de pia]` pe toate categoriile sale: ingrediente pentru pr`jituri, deserturi pudr`, conservan]i pentru legume [i fructe, müsli, pizza [i snack-uri congelate.

Anul trecut a fost unul istoric pentru Confind Câmpina, care a \mplinit 20 de ani de existen]`. Angaja]ii s-au bucurat, dup` ce din var` au primit o majorare salarial` de 5,1%, dup` doi ani \n care salariile fuseser` \nghe]ate. Conducerea companiei a luat decizia ca o mare parte din profitul de anul trecut s` fie reinvestit, ceea ce face ca azi compania s` aib` o suprafa]` de produc]ie de 27.600 de metri p`tra]i [i o flot` de 102 de ma[ini. |n urm`torii ani, compania pl`nuie[te s` continue dezvoltarea tehnologic`, s` adauge noi lucr`ri de construc]ie [i, cel mai important, s` dep`[easc` grani]ele ]`rii.

Intrat` pe pia]a din România \n 1998, Chipita România a devenit lider de pia]` pe categoria de croissante, dar [i pe pia]a de Bake Rolls [i Swiss Rolls. Compania a \nregistrat pentru anul trecut o cifr` de afaceri \n cre[tere cu 5 milioane euro fa]` de 2010, ajungând la 50,2 milioane euro. Printre produsele Chipita România se num`r` 7Days Croissants \ntr-o varietate de arome, Chipicao, croissant-ul pentru copii, gama Bake Rolls, cât [i produsele Swiss Rolls [i 7Days Cake Bars. Chipita provine din Grecia [i are o prezen]` interna]ional` \n 35 de ]`ri.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

16 17 18 19 20 HOEGANAES CORPORATION EUROPE

AGROTEX CAREI

DAS

CONSTAN}A SOUTH CONTAINER TERMINAL

REDOXIM

DOMENIU

Prelucrare pulberi metalice

Distribu]ie produse agricole [i de construc]ii

Instala]ii pentru construc]ii

Transporturi maritime

Industria chimic`

CIFR~ DE AFACERI

38.667.691,25 euro

37.247.761,47

37.208.090,31 euro

36.740.635,46

34.259.728,37

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

22,39%

43,88%

56,99%

46,72%

13,82%

GRAD |NDATORARE

9,50%

38,39%

31,2%

19,79%

23,77%

Activând \ntr-un sector extrem de ni[at, produc`torul de pulberi metalice Hoeganaes Corporation Europe este o prezen]` extrem de discret` \n peisajul de business local, \ns` asta nu i-a \mpiedicat pe americani s` ob]in` rezultate financiare spectaculoase. Fabrica din Buz`u a fost achizi]ionat` \n noiembrie 2003 de la produc`torul de sârm` [i electrozi Ductil. |n urma investi]iilor, capacitatea de produc]ie a crescut de la 10.000 la 45.000 de tone de pulberi metalice pe an. Produsele de la Buz`u sunt exportate \n Europa [i Asia.

Compania Agrotex s-a \nfiin]at \n 1992, \n municipiul Carei. Activitatea de baz` a societ`]ii este aprovizionarea produc`torilor agricoli mici, mijlocii [i mari precum [i a altor beneficiari cu toat` gama de \ngr`[`minte chimice, pesticide (erbicide, insecticide, fungicide), piese de schimb pentru utilaje agricole, anvelope [i acumulatori, materiale de construc]ii (ciment, var, pl`ci azbociment). Compania a \nregistrat cre[teri ale cifrei de afaceri de la an la an. Anul trecut aceasta a ajuns la 37,2 milioane euro, \n cre[tere cu aproape 40% fa]` de anul precedent.

DAS este unul dintre juc`torii importan]i pe pia]a instala]iilor \n construc]ii din zona Moldovei, având reprezentan]e \n Ia[i, Bârlad [i Bac`u. |n pofida dificult`]ilor din sectorul construc]iilor, de care instala]iile depind direct, DAS a reu[it un avans spectaculos al cifrei de afaceri anul trecut, reu[ind s` creasc` cu 94,49%, pân` la 37,2 milioane de euro. Avansul veniturilor nu a m`cinat profitabilitatea companiei, astfel c` instalatorul din zona Moldovei a \nregistrat o marj` de profit de 15,81%.

Constan]a South Container Terminal (CSCT), parte a grupului DP World Constan]a, a demarat opera]iunile din Marea Neagr` \n 2004 [i, \n mai pu]in de cinci ani, a reu[it s` ajung` la o capacitate de 1.200.000 TEU, de la numai 100.000 TEU. DP World Constan]a va continua investi]ia \n dezvoltarea capacit`]ii. La \nceputul acestui an, CSCT a anun]at finalizarea unui proiect care se adreseaz` angaja]ilor [i urm`re[te reducerea ratei accidentelor \n timpul muncii. Tot prin acest program compania a vizat [i \mbun`t`]irea condi]iilor de munc` [i, implicit, cre[terea performan]ei.

Redoxim, companie cu sediul \n comuna Ghiroda din jude]ul Timi[, comercializeaz` pesticide, erbicide, fungicide [i alte produse chimice. Este unul dintre juc`torii extrem de discre]i din pia]`, f`r` apari]ii \n pres` sau un site oficial. |n ciuda lipsei totale a campaniilor de promovare, compania pare s` \[i dezvolte businessul f`r` probleme, favorizat` [i de evolu]ia pozitiv` a agriculturii \n 2011. Redoxim a raportat anul trecut o cifr` de afaceri de 34,3 milioane de euro, \n cre[tere cu peste 38% fa]` de 2010.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

21 22 23 24 25

ELECTROALFA INTERNATIONAL

TRELLEBORG AUTOMOTIVE DEJ

BASF

MIRAS INTERNATIONAL

SIMULTAN

DOMENIU

Echipamente electrice

Componente auto

Industria chimic`

Comer] cu produse metalice

Industria laptelui

CIFR~ DE AFACERI

34.182.382,74

34.014.076,60

33.424.182,03

32.851.900,95

30.201.907,33

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

10,85%

56,59%

95,03%

45,87%

48,83%

GRAD |NDATORARE

65,50%

37,90%

49,68%

41,82%

17,90%

Compania produce echipamente electrice de joas` [i medie tensiune, echipamente de distribu]ie \n sistemele energetice, confec]ii metalice. Electroalfa International oferteaz` [i gestioneaz` lucr`ri de antrepriz` [i servicii de asisten]` tehnic` permanent`, mentenan]` [i postgaran]ie. Compania dezvolt` proiecte ce vizeaz` produc]ia [i furnizarea de energie nepoluant` din surse regenerabile. Electroalfa are 10 divizii, 10 reprezentan]e de vånz`ri, patru filiale de produc]ie, trei fabrici, 248 de angaja]i [i a s`r`btorit anul trecut 20 de ani de existen]` pe pia]a romåneasc`.

Compania din Dej a anun]at de anul trecut c` va livra din 2012 componente auto pentru fabrica Ford de la Craiova, care a \nceput la jum`tatea acestui an produc]ia motorului EcoBoost de 1 litru [i a noului model B-Max. Parte a grupului suedez Trelleborg AB, compania Trelleborg Automotive Dej a fost integrat` din luna iulie \ntr-un nou joint venture, TrelleborgVibracoustic, format de Trelleborg AB [i Vibracoustic, o subsidiar` a Freudenberg & Co. KG. Noua companie vrea s` devin` lider global pe pia]a de solu]ii antivibra]ii \n industria auto.

BASF este lider mondial \n domeniul chimic. Portofoliul s`u cuprinde de la substan]e chimice de baz`, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante, pån` la produse chimice pentru agricultur`, produse de sintez` fin`, precum [i petrol [i gaze. BASF are aproximativ 111.000 de angaja]i \n toat` lumea [i a realizat vånz`ri de peste 73,5 miliarde de euro \n 2011. Compania are \n Romånia dou` facilit`]i de produc]ie, una la Ploie[ti, care produce o gam` complet` de aditivi de ultim` genera]ie pentru beton pentru sectorul construc]iilor din România, [i una la Pite[ti, furnizor de vopsea pentru Dacia-Renault.

Compania cu domeniul de activitate \n distribu]ia produselor metalurgice din o]el a fost \nfiin]at` \n anul 1994 ca societate comercial` pe ac]iuni cu capital integral privat românesc, iar dup` 15 ani [i-a schimbat statutul \n societate pe ac]iuni. |n tot acest timp, compania a \ncercat s` g`seasc` solu]ii tehnice dintre cele mai variate, motiv pentru care a reu[it s` devin` unul dintre furnizorii cu cea mai larg` gam` de produse din o]el comercializate. Mai mult, diversitatea gamei materialelor a ajutat compania s` p`trund` \n topul celor mai puternici 10 distribuitori de pe pia]a local`.

Simultan SRL a fost \nfiin]at` \n 1994 [i are ca obiectiv principal de activitate fabricarea [i comercializarea produselor lactate proaspete, lacto-acide [i a brânzeturilor sub marca proprie “SIM”. Liniile tehnologice care compun fluxurile de fabrica]ie sunt echipate cu utilaje [i instala]ii la standarde europene. Compania distribuie, la nivel na]ional, lactate UHT \n programul “Cornul [i laptele”. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 12,15% fa]` de 2010, ajungând la 30,2 milioane euro.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

CGS: Viz`m pozi]ia de lider regional \n BPO Pentru Vladimir Sterescu, Director General al CGS, direc]ia de viitor a companiei de contact center outsourcing este clar`: extindere continu`, pentru a deveni lider \n Europa Central` [i de Sud-Est. DE GABRIEL BÂRLIG~ Care este istoricul dezvolt`rii CGS pe pia]a din România? Totul a \nceput \n 2002, când a fost \nfiin]at` firma Easy Call, care oferea doar servicii de call center. Prin dezvoltarea infrastructurii [i prin investi]ii permanente \n preg`tirea personalului, Easy Call a devenit cel mai important furnizor de servicii contact center de pe pia]a româneasc`. |n 2006, a trezit interesul companiei americane Computer Generated Solutions Inc., unul dintre liderii mondiali \n furnizarea de tehnologie end-to-end [i de solu]ii complete de outsourcing. CGS a considerat Easy Call cel mai bun punct pentru intrarea sa pe pia]a european`, a[a c` a achizi]ionat firma româneasc`. Am ajuns cel mai important furnizor de servicii de contact center din România, operând \n trei loca]ii (Bucure[ti, Sibiu [i Bra[ov). Am crescut permanent investi]iile \n traininguri [i specializarea angaja]ilor – echipa [i standardele \nalte de preg`tire a oamenilor fiind calit`]ile care ne diferen]iaz` \n primul rând, al`turi de solu]iile tehnologice de vârf pe care le utiliz`m. |n 2012 \mplinim 10 ani de prezen]` pe pia]` [i, dincolo de a fi un moment important \n istoria noastr`, acest an subliniaz` obiectivul nostru pe termen mediu, cel de a deveni cel mai important furnizor de servicii de contact center din Europa Central` [i de Sud-Est.

Câ]i angaja]i are CGS \n România? |n România, compania noastr` are aproape 3.000 de angaja]i, iar num`rul acestora va cre[te \n continuare, prin recrutarea personalului care are cuno[tin]e de specialitate (\n diferite ramuri de IT, telecom, bancar etc.), pe care s` comu-

suport, fidelizarea [i recuperarea clien]ilor, managementul mijloacelor de distribu]ie, BPO (Business Process Outsourcing), suport [i asisten]` tehnic`. Oferim servicii \n 18 limbi [i utiliz`m platforme integrate de comunicare (telefon, e-mail, live chat, SMS etc.). Centrele noastre au cei mai bine preg`ti]i, talenta]i [i motiva]i oameni din industrie, de la reprezentan]i pentru rela]iile cu clien]ii la personalul tehnic.

Cât de important` este tehnologia de ultim` or` pentru businessul CGS?

VLADIMIR STERESCU, Director General al CGS

nice \n 18 limbi str`ine. Este \ns` destul de dificil s` g`sim personal foarte bine preg`tit \n domeniile \n care activ`m, de aceea am [i crescut exponen]ial programele de training [i specializare pe care le organiz`m. Centrul nostru din Bucure[ti reune[te peste 1.200 angaja]i, cel din Bra[ov peste 1.400, iar cel din Sibiu, deschis anul trecut, 400.

Care sunt principalele zone de expertiz` ale CGS? Trei factori diferen]iaz` CGS pe pia]a de contact center outsourcing: calitatea [i preg`tirea angaja]ilor, tehnologia de ultim` genera]ie [i capacitatea de a se adapta la cerin]ele clien]ilor. Practic, CGS func]ioneaz` ca o extensie a fiec`rei companii client. Solu]iile CGS de baz` cuprind atragerea clien]ilor, optimizare [i

|ntr-o er` dominat` de smartphone-uri, iPad, Facebook, live chat, comunicarea cu clientul final ajunge la un nivel pe care nimeni nu \l poate sus]ine f`r` investi]ii masive \n tehnologie. Dac` mai ad`ug`m [i faptul c` majoritatea clien]ilor care \[i externalizeaz` serviciile provin din IT, telecomunica]ii, financiar-bancar, avem o [i mai bun` imagine a gradului de tehnologie care trebuie acoperit.

Cum a evoluat pia]a [i care sunt perspectivele pentru 2013? Industria de contact center outsourcing din România este pe un trend ascendent de câ]iva ani. Din estim`rile noastre, \n 2012 pia]a de profil ajunge la circa 200 de milioane de euro, iar pentru anul viitor ne a[tept`m la o cre[tere de aproximativ 15%. Activ`m pe o pia]` dinamic` [i plin` de provoc`ri, atât pe plan local, cât [i la nivel interna]ional. CGS a ales deja o direc]ie, pe care o reconfirm` \n fiecare an: ne extindem geografic [i ca volum al businessului, având pe termen mediu obiectivul de a deveni cel mai mare furnizor de solu]ii de BPO din Europa Central` [i de Sud-Est. Biz Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

26 27 28 29 30

SORTILEMN

FORMENS

PLIMOB

ASTRAZENECA PHARMA

COMPUTER GENERATED SOLUTIONS ROMÂNIA

DOMENIU

Industria mobilei

Industria textil`

Industria mobilei

Produc]ie [i distribu]ie de medicamente

Servicii de contact center

CIFR~ DE AFACERI

30.106.333,10

28.803.644,68

28.420.969,03

27.465.364,07

26.493.268,32

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

2.757,09%

40,83%

14,98%

26,28%

26,55%

GRAD |NDATORARE

26,2%

51,23%

17,41%

48,62%

21,84%

Compania \nfiin]at` \n 1961 ca produc`tor de mic mobilier din furnir, placaj [i PAL s-a privatizat \n 1999, iar \n momentul de fa]` export` peste 97% din produc]ie c`tre companii cunoscute, ca Ikea Suedia, Becker Germania [i Stokke Norvegia. Potrivit site-ului oficial al companiei, \n momentul de fa]` Sortilemn are peste 1.000 de angaja]i, \ntr-o perioad` \n care majoritatea produc`torilor locali de mobilier se afl` \n declin [i concediaz` angaja]i pentru a reduce costurile. Sortilemn a reu[it \n ultimul an s` ob]in` o cre[tere a cifrei de afaceri de aproape 37%.

Deschis` \n urm` cu 13 ani \n jude]ul Boto[ani de doi ingineri cu vechime \n industria textil`, fabrica de costume b`rb`te[ti Formens a dep`[it pragul de 22 de milioane \n cifra de afaceri \n 2010. Anul trecut, cu cei 580 de angaja]i ai fabricii a ajuns la 28 de milioane de euro, cu o rat` de cre[tere a profitului opera]ional impresionant`, de peste 40%. Fa]` de anul precedent, compania st` mai bine [i \n ceea ce prive[te gradul de \ndatorare, acesta sc`zând de la 58% la 51,23%.

Plimob, situat` \n Sighetul Marma]iei, are o tradi]ie de peste 100 de ani \n industria mobilei. Compania are ca principal profil produc]ia de scaune pliante [i mic mobilier din lemn. Produc`torul român \i are ca principali clien]i pe suedezii de la Ikea, iar parteneriatul cu gigantul din industria mobilei le-a adus maramure[enilor o marj` s`n`toas` de profit, de 7,9% \n 2011, precum [i un avans al cifrei de afaceri de 21%. Plimob \[i desf`[oar` activitatea cu ajutorul a 1.253 de angaja]i, o parte dintre ace[tia provenind de la o fabric` vecin` achizi]ionat` \n 2007.

Una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, cu prezen]` activ` \n peste 100 de ]`ri, AstraZeneca a \nregistrat pe pia]a româneasc` o cifr` de afaceri de peste 27 de milioane de euro [i o cre[tere \n 2011 a profitului opera]ional de 26,28% concomitent cu reducerea gradului de \ndatorare la aproximativ 48% fa]` de 57% \n anul anterior. Anual, compania investe[te la nivel global peste 4 miliarde de dolari \n cercetare [i dezvoltare. Peste 11.000 de angaja]i lucreaz` \n domeniul cercet`rii [i dezvolt`rii, compania având 14 centre principale de cercetare \n opt ]`ri.

Istoria companiei \ncepe \n 2002, prin \nfiin]area Easy Call, care oferea servicii de call center. Prin investi]ii continue, Easy Call a devenit cel mai important furnizor de servicii contact center de pe pia]a local`. |n 2006, compania american` Computer Generated Solutions Inc., unul dintre liderii mondiali \n furnizarea de tehnologie end-toend [i de solu]ii complete de outsourcing, a achizi]ionat Easy Call. Azi, compania opereaz` \n trei loca]ii (Bucure[ti, Sibiu [i Bra[ov), cu aproape 3.000 de angaja]i. CGS România are pe termen mediu obiectivul de a deveni cel mai mare furnizor de solu]ii de BPO din Europa Central` [i de Sud-Est.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

31 32 33 34 35

CAMUSAT ROM TELECOMUNICA}II

ANDREAS STIHL MOTOUNELTE

ISOPAN EST

RENANIA TRADE

PANDORA PROD

DOMENIU

Construc]ii pentru telecomunica]ii

Motoutilaje

Echipamente metalice

Echipamente de protec]ia muncii

Industria textil`

CIFR~ DE AFACERI

25.407.263,12

24.265.610,87

22.930.031,21

22.334.813,24

21.866.769,74

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

22,97%

19,48%

43,89%

148,34%

58,72%

GRAD |NDATORARE

30,18%

31,69%

43,03%

21,82%

37,26%

Compania face parte din grupul francez CAMUSAT, lider \n domeniul construc]iilor de infrastructuri pentru telecomunica]ii. Grupul francez [i-a \nceput activitatea \n anii '40, având ast`zi numeroase puncte de prezen]` \n Africa, \n timp ce \n Europa, pe lâng` Fran]a, desf`[oar` activit`]i \n România, Bulgaria [i Republica Moldova. |n România, CAMUSAT furnizeaz` servicii pentru Orange [i Vodafone, beneficiind \n ultimii ani de pe urma faptului c` operatorii de telefonie mobil` au investit masiv \n re]ele, atât pentru extinderea 3G, cât [i pentru preg`tirea serviciilor 4G.

Andreas Stihl Motounelte a realizat \n acest an investi]ii de 300.000 de euro care au vizat re]eaua de distribu]ie. |n prezent, compania func]ioneaz` la nivel na]ional [i este reprezentat` de o re]ea de 220 de dealeri. |n ultimii ani, Stihl a aplicat o strategie general` de dezvoltare, care a contribuit la cre[terea cifrei de afacei cu peste 20 de procente \n anul 2011. “Pentru 2012 ne propunem s` p`str`m un curs de cre[tere a businessului, \ns`, \n acela[i timp, evolu]ia general` a pie]ei va influen]a acest ritm”, spune Ioan Mezei, director general al Stihl România.

Isopan Est produce panouri termoizolante cu suport metalic pentru acoperi[uri [i pere]i, cu un \nalt coeficient de izolare termic. Compania realizeaz` [i sistemele de fixare, elementele de tinichigerie pentru finisaj [i pentru colectarea apei pluviale, produse plane sau ondulate translucide, hublouri pentru pere]i. Isopan este prezent` \n Italia cu dou` fabrici (una la Patrica, Frosinone, [i alta la Trevenzuolo, Verona) [i \n Europa cu alte dou` fabrici de produc]ie: Isopan Iberica la Tarragona (Spania) [i Isopan Est la Bucure[ti (Romånia), deschis` \n 2006. Filiala din Romånia are 60 de angaja]i.

Compania din Târgu-Mure[ de]inut` de fra]ii Roland [i Orlando Szasz are de la \nceputul anului un nou CEO – Florentina Taudor, manager recrutat din mediul corporatist, cu experien]` \n cadrul BCR [i GE Money. Cu Taudor la conducere, compania a avut o evolu]ie constant` \n primele 9 luni ale anului, situându-se la un nivel similar celui din 2011. “Pân` la finele anului estim`m c` vom fi la acela[i nivel cu cel din 2011 sau cu o u[oar` cre[tere”, spune noul CEO. Renania a investit anul acesta \n specializarea angaja]ilor [i \ntr-un sistem nou de management al depozitelor [i de gestiune a stocurilor.

Lansat` \n urm` cu mai bine de 15 ani, Pandora Prod este o afacere de familie cu peste 800 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de aproape 22 de milioane de euro \n 2011, realizat` prin cele dou` unit`]i de produc]ie de la Foc[ani [i Tecuci. De-a lungul anilor, produc]ia celor dou` fabrici a mers la export c`tre firme mari din industria modei precum Next, Marks and Spencer, Reiss, United Colors of Benetton, Sisley, Max&Co., Comptoir de Cottoniers, Cop Copine, Hennes & Mauritz, dar [i c`tre case de mod` precum Karl Lagerfeld, Victor & Rolf, Roberto Cavalli, Madonna, Stella McCartney sau Comme de Garcons.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

36 37 38 39 40

MERCK SHARP & DOHME

AVA EASTERN EUROPE DF&S

COMESAD

LEMET

MGI COUTIER ROM

DOMENIU

Produc]ia [i distribu]ia de medicamente

Echipamente de foraj

Construc]ii [i energie

Industria mobilei

Componente auto

CIFR~ DE AFACERI

21.213.047,75

21.127.893,85

20.013.706,62

18.241.973,29

17.045.043,50

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

130,81%

126,69%

257,82%

16,31%

101,43%

GRAD |NDATORARE

49,57%

17,46%

52,71%

17,57%

46,35%

Merck Sharp & Dohme România este parte a Merck & Co. Inc., companie farmaceutic` global` fondat` \n Statele Unite \n 1891, care \n 2009 a fuzionat cu Schering-Plough. Cu peste 84.000 de angaja]i \n \ntreaga lume, compania a raportat venituri globale de 48 de miliarde de dolari, din care aproape jum`tate (20,5 miliarde de dolari) provin de pe pia]a american`. Europa, Orientul Mijlociu [i Africa au generat \n 2011 venituri de 13,8 miliarde de dolari. Anul trecut compania a investit 7,7 miliarde de dolari \n activit`]i de cercetare, separat de alte cheltuieli alocate pentru restructur`ri [i fuziuni.

Este filiala din Romånia a companiei italiene Ava, care ofer` o gam` larg` de servicii de foraj. Opera]iunile companiei sunt \n Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Italia [i Romånia. Birouri adi]ionale sunt localizate \n Spania, Austria, Germania [i Ungaria. Compania ofer` [i servicii de recuperare de de[euri, reciclarea apei [i dispozitive de drenaj al fluidelor. |n 2002, compania mam` s-a al`turat conglomeratului Newpark Drilling Fluids [i a rezultat o combina]ie care d` roade \n mai multe col]uri ale lumii. |n Romånia, compania are un laborator de testare localizat la Ploie[ti [i 68 de angaja]i.

Compania a fost fondat` \n 1993 sub denumirea de Comesad Pite[ti, grup care activa \n construc]ii [i montaj pentru industria petrolier`. Compania s-a v`zut nevoit` s` se adapteze noilor vremuri [i a cerin]elor din pia]a intern`, mai ales \n construc]ii. Astfel a luat na[tere Comesad RO SA. A fost extins` [i activitatea \n construc]ia conductelor de transport produse petroliere, conducte din o]el [i polietilen` pentru gaze, aliment`ri cu ap`, sta]ii compresoare sau parcuri de gaze. Din anul 2000, sub umbrela grupului au mai luat na[tere Comesad Drumuri, Comesad Plast [i Comesad Energo.

Lemet a planificat anul trecut investi]ii totale de 34 de milioane de lei \ntr-o nou` linie de produc]ie, precum [i \ntr-un depozit nou. Cele dou` obiective ale companiei controlate de familie Rizea vor fi finalizate \n ultima parte a acestui an. Pentru Lemet, 2012 a reprezentat un an important din punctul de vedere al liniei de produse. Compania a lansat livingul New York, pe categoria premium-lux, o noutate pentru produc`torul de mobil`. Tot la capitolul nout`]i mai putem trece gama de saltele Lem’s Flex Collection [i o gam` nou` de mese [i scaune pentru living, dining [i buc`t`rie.

Francezii de la MGI Coutier au venit \n România \n 2006, când au deschis o fabric` de componente auto la Timi[oara. Recent compania a anun]at c` va construi o fabric` de componente auto la Ghiroda, lâng` Timi[oara, \n care va investi peste 5,5 milioane de euro. Noua fabric` va produce componente auto din plastic destinate \n principal grupului Dacia-Renault – pedale, mânere de u[i sau de schimb`tor de vitez`, tuburi de cabluri, sp`l`toare de parbriz. MGI Coutier a \nregistrat \n 2011 o cre[tere a cifrei de afaceri de aproape 35%, dep`[ind pragul de 17 milioane de euro.

Biz

URBAN SPACES – CONCEPT APARTMENTS Acas` nu se rezum` doar la spa]iul pe care \l frecventezi diminea]a [i seara. Este un concept care dep`[e[te \nc`perile \n care tr`ie[ti zi de zi, al`turi de lucrurile care \]i apar]in. Acas` ar trebui s` semene mai mult cu tine. Proiectul imobiliar Urban Spaces a fost plasat \n inima Bucure[tiului, la doar 4 minute de Pia]a Roman` [i 7 minute de Universitate (cu bicicleta) pentru ca tu s` te bucuri de mobilitate. Au contat atât estetica interioar` a apartamentelor, cât [i cea original`, neconven]ional` a exteriorului – fa]ada ventilat` izoleaz` eficient, rezist` mai bine la temperaturi extreme [i \[i p`streaz` frumuse]ea \n timp – iar panourile solare a[ezate pe acoperi[ \]i reduc factura de utilit`]i cu energie vesel`, direct de la soare. Suprafe]ele vitrate mari faciliteaz` p`trunderea \n apartament a luminii natural, iar tâmpl`ria de aluminiu cu geam tripan creeaz` confort termic [i fonic absolut. Configura]ia atipic` a spa]iilor tip studio, duplex sau triplex va purta negre[it amprenta imagina]iei tale. Pân` [i cutiile po[tale nu sunt a[a cum te-ai a[tepta s` fie… Urban Spaces \n]elege [i apreciaz` comunicarea. O \ncurajeaz` cu fiecare mp al spa]iilor comune ie[ite din tipar, gândite ca extensie a spa]iilor de locuit.

A locui ALTFEL \nseamn` a \n]elege c` dincolo de u[a din fa]a apartamentului t`u nu este doar un vecin pe care \l salu]i pentru c` “a[a se cade” ci c` \mpreun` cu el po]i bea o cafea sau un pahar de vin \n cafeteria comun` amenajat` special pentru proprietari. |mpreun` pute]i strânge \n curtea interioar` o mare gr`mad` de frunze uscate distrându-v` când v` arunca]i peste ea, iar la iarn` v` pute]i umple curtea [i aleile cu cei mai haio[i oameni de z`pad` \mpreun` cu copiii acestuia. |n modul acesta reu[im s` cre`m o comunitate, ceea ce este mult mai important decât o mân` de oameni care locuiesc fortuit \n acela[i ansamblu reziden]ial. Urban Spaces [tie c` nu te-ar putea niciodat` separa de personalitatea ta. V` trezi]i \mpreun` diminea]a [i v` \mpiedica]i ciufuli]i spre cea[ca de cafea. Apoi \n trafic, cu radioul pornit sau c`[ti \n urechi, v` strecura]i u[or \n mi[care. Cu fiecare context [i concept nou, p`r`si]i liniile drepte pentru variante alternative.

“The straight line leads to the downfall of humanity.” (Friedensreich Hundertwasser)

ADVERTORIAL

Boring people keep out!

TOP 50 PERFORMAN}~

41 42 43 44 45

PEEK & CLOPPENBURG

BIOTEHNOS

EURO STRADA

RAIL FORCE

GUHRING

DOMENIU

Retail

Cercetare \n biotehnologie

Construc]ii

Transporturi feroviare

Echipamente de minerit

CIFR~ DE AFACERI

17.003.590,78

16.117.778,72

16.048.184,87

15.499.041,84

15.407.021,04

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

30,21%

28,36%

380,02%

52,69%

92,13%

GRAD |NDATORARE

20,94%

5,30%

20,70%

12,36%

35,24%

Peek & Cloppenburg, care-[i a \nceput activitatea \n 1901 cu un magazin la Berlin, a devenit un important brand de fashion \n 15 ]`ri din Europa. Compania este prezent` \n România din 2008, cu un magazin de tip “department store”, pe o suprafa]` de 4.200 de metri p`tra]i, distribuit` pe dou` niveluri, \n centrul comercial B`neasa Shopping City. |n prim`vara acestui an a fost deschis al doilea magazin Peek & Cloppenburg din România, \n Maritimo Shopping Center din Constan]a. Din portofoliul retailerului fac branduri ca Armani, Boss, Belstaff, Burberry, Calvin Klein, D&G, Escada sau Marc Jacobs.

Pentru Biotehnos inova]ia nu are prea multe secrete. Speciali[tii s`i sunt autorii a peste 50 de patente [i aplica]ii ale acestora, atât sub examinarea OSIM, cât [i \n alte state. Aceste brevete acoper` \n cea mai mare m`sur` domenii ca biofarmaceutica [i biocosmetica. Prima inven]ie a companiei, apa structurat`, este o premier` mondial`, care a dus la na[terea unor aplica]ii [tiin]ifice, tehnologice [i industriale \n domenii ca medicina, biologia, farmacia, agricultura sau cosmetica. Patentele recunoscute \n SUA [i \n Uniunea European` au creat multe oportunit`]i pentru companie pe pie]ele interna]ionale.

Compania de construc]ii din Bra[ov a câ[tigat mai multe licita]ii pentru drumuri locale sau jude]ene. Societatea, de[i cu cifr` de afaceri \n cre[tere, are o prezen]` discret` \n media [i nu a sim]it nevoia nici m`car a unui site de prezentare. Dar numeroasele contracte i-au adus \n 2011 o cifr` de afaceri \n cre[tere cu 44,17% fa]` de 2010, ajungând la peste 16 milioane euro. Gradul de \ndatorare al Euro Strada Bra[ov este de 20,70%. Societatea de la poalele Tâmpei are aproape 200 de angaja]i.

Rail Force este una din pu]inele companii private profitabile specializate \n transporturi de marf` [i opera]iuni de manevr` feroviar`. Firma a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 15,5 milioane de euro, \n cre[tere cu peste 40% fa]` de 2010. De altfel, compania controlat` de antreprenorii bra[oveni Iorgu Ganea [i Costel Coman` [i-a f`cut un obicei din raportarea unor cre[teri spectaculoase ale veniturilor anuale. Cei doi ac]ionari nu s-au axat doar pe cre[terea rapid` a businessului, ci [i pe profitabilitate; astfel, Rail Force a raportat \n 2011 o cre[tere a profitului de 81,26%.

Subsidiara din România a companiei germane Guhring opereaz` o fabric` \n Sibiu, unde se produc burghie din carbur`. Pentru clien]ii fideli, compania propune cursuri la care cump`r`torii pot \nv`]a secretele utiliz`rii produselor f`cute \n Sibiu. Compania german` produce [i unelte de minerit [i de excavat. Experien]a \n domeniul produc]iei burghielor a adus ast`zi companiei primul loc la nivel global \n industria \n care activeaz`. Gama larg` de produse \nsumeaz` o plaj` de 1.620 de unelte [i 44.000 de produse diferite.

Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

46 47 48 49 50

DELTA INVEST

REIF INFRA

BERTUS

F64

MARTELLI EUROPE

DOMENIU

Mase plastice

Construc]ii

Comer] cu metale pre]ioase

Retail foto

Industria textil`

CIFR~ DE AFACERI

14.971.834,04

14.775.376,36

14.594.201,18

14.556.245,86

13.055.661,70

CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

166,92%

100,91%

38,52%

111,89%

190,00%

GRAD |NDATORARE

45,78%

13,97%

29,44%

10,25%

|nfiin]at` \n 1994, Delta Invest este unul dintre liderii pie]ei din România \n cercetaredezvoltare repere injectate din mase plastice, proiectareconstruc]ie matri]e [i injec]ie mase plastice. Compania ofer` servicii de cercetare [i dezvoltare repere din mase plastice; analiz` Moldflow; m`surare 3D; mentenan]` matri]e; sudur` laser. Acum [ase ani, Delta Invest a \nfiin]at un birou de studii dotat cu tehnologia [i softurile corespunz`toare, specializat \n dezvoltarea reperelor injectate din mase plastice. Societatea din Mioveni, Arge[, a avut \n 2011 o cre[tere a cifrei de afaceri de 166%.

REIF Infra a fost \nfiin]at` \n România \n 2005, ca filial` a grupului german REIF. Compania a dezvoltat competen]e tehnice \n sectorul construc]iilor de infrastructur`. Compania realizeaz` o gam` variat` de construc]ii de infrastructur` de la str`zi, drumuri, linii de c`i ferate, pån` la amenaj`ri exterioare [i pavaje, dar [i lucr`ri hidrotehnice [i de canalizare, excava]ii [i \mbun`t`]iri funciare. Printre proiectele la care compania a lucrat se num`r` reabilitarea [i modernizarea str`zilor \n ora[ul Turda sau extinderea re]elelor de ap` [i canalizare menajer` \n Cåmpia Turzii.

Anul acesta este unul de referin]` pentru Bertus. La jum`tatea lunii februarie, compania a \mplinit 18 ani de la lansarea pe pia]` [i a reu[it s` ocupe iar prima pozi]ie \ntr-un top al firmelor cu domeniul de activitate al caselor de amanet. Este o repetare a performan]ei din 2011, când era de]in`toarea medaliei de aur \n acela[i top care r`spl`te[te cele mai bune servicii ale caselor de amanet din România. Compania beneficiaz` de peste 100 de loca]ii \n regiunea Ardealului, \n Boto[ani [i \n Bucure[ti.

F64, companie care distribuie echipamente foto, a crescut constant \n ultimii ani \n privin]a cifrei de afaceri. Numai \n 2011 cre[terea a fost de 23%. Pentru 2012, compania vizeaz` o cre[tere a valorii stocului care dep`[e[te 5 milioane euro [i o cifr` de afaceri de peste 17,5 milioane de euro. Angaja]ii companiei F64 beneficiaz` de cursuri de formare, de cursuri foto, sunt \nscri[i \n Academia de Management F64 [i \ncuraja]i s` \[i cultive pasiuni conexe. La aniversarea a 11 ani de existen]` pe pia]`, a fost deschis` Cafeneaua F64 \n incinta showroomului, cu o investi]ie de 100.000 de euro.

|n prim`vara anului 2001, compania italian` Martelli Europe [i-a \nceput activitatea \n România, la Buz`u. Dup` 10 ani, devenea una dintre cele mai mari fabrici europene din domeniul serviciilor de vopsitorie, sp`l`torie industrial` [i finisare a confec]iilor. |ntre 2001 [i 2011, compania s-a dezvoltat \n permanen]`, ajungånd \n prezent la 639 de angaja]i. Decizia de a investi \n România a fost luat` \n 1999 de c`tre conducerea Martelli Lavorazioni Tessili SpA. Printre clien]ii fabricii din Buz`u se num`r` Diesel, Hugo Boss, Max Mara, Zara, Beneton, Roberto Cavalli [i Replay.

Biz

CRE{TERE LENT~, DAR SIGUR~

CONFRUNTAT~ CU PROBLEME LEGATE DE MENTALITATEA OAMENILOR, DAR {I CU DIFICULT~}I ECONOMICE, PIA}A ASIGUR~RILOR |NCEPE TOTU{I S~ VAD~ ROADELE EFORTURILOR DE EDUCARE {I ALE CONSOLID~RII DIN ULTIMII ANI. DE ALEXANDRU ARDELEAN 38

Biz

ASIGUR~RI

Ultimii ani, marca]i de criza financiar`, au g`sit pia]a asigur`rilor afectat` de desele modific`ri legislative de la noi, dar [i de reticen]a oamenilor de a apela la asigur`ri. |n plus, a fost o perioad` de consolid`ri pe pia]`. Principalele provoc`ri sunt acum legate de sc`derea veniturilor disponibile la clien]i, de nevoia acestora de lichidit`]i pe termen scurt [i de amånarea deciziei de cump`rare. Pe de alt` parte, remarc`m faptul c` perioada dificil` pe care am parcurs-o a \nsemnat [i \ntoarcerea la conceptele de baz` ale acestei industrii – protec]ia financiar` personal` sau a familiei, beneficiu specific asigur`rii de via]` care nu mai este oferit de niciun alt produs financiar. |n 2011, primele brute subscrise cumulate pentru cele dou` categorii de asigur`ri – generale [i de via]` – au totalizat

7,82 miliarde de lei, \n sc`dere cu 5,81% fa]` de 2010. Pia]a asigur`rilor din Romånia este caracterizat` de un grad ridicat de concentrare, \n anul 2011, aproape 77% din volumul total de prime subscrise a fost realizat de 10 societ`]i de asigurare, din cele 43 de societ`]i active \n pia]`. Potrivit datelor datelor provizorii publicate de CSA, la 30 iunie 2012, volumul primelor brute subscrise de companiile de asigur`ri de via]` se ridica la circa 857 milioane de lei. “Asigur`rile tradi]ionale de via]`, care au o pondere de 62% din total portofoliu asigur`ri de via]`, au continuat s` \nregistreze cre[tere \n acest prim semestru (+2,5%), ceea ce arat` c` popula]ia este mai preocupat` de economisire [i protec]ie, decåt de investi]ie. Asigur`rile unit-linked au \nregistrat o sc`dere de 8,13%”, spune Adrian Marin, CEO, Generali Romånia. |n primele 6 luni din 2012, per total, pia]a asigur`rilor a cunoscut o u[oar` revenire a businessului comparativ cu perioada similar` a anului precedent, \nregistrånd o cre[tere de 2,7%. Asigur`rile generale au totalizat un volum de prime brute subscrise de 3,3 miliarde de lei (+3,54%). La asigur`rile generale, ponderea cea mai mare este de]inut` \n continuare de segmentul asigur`rilor auto, 63% din total asigur`ri generale, urmat` de asigur`rile de incendiu [i calamit`]i, asigur`rile de locuin]e, cu o pondere de 17%. Liniile de asigurare care au cunoscut cre[teri au fost cele de s`n`tate, cele de r`spundere civil` general` [i asigur`rile de garan]ii.

SPRE CONSOLIDARE Cum peste 80% din totalul primelor brute subscrise se fac prin doar 10 companii de asigurare, este firesc s` travers`m un proces de consolidare, care s` duc` spre un segment mult mai puternic [i mai solid. Recent s-a \ncheiat cea mai mare fuziune de pe pia]`, \ntre Omniasig [i BCR Asigur`ri. |n urma fuziunii a rezultat o companie de dimensiuni considerabile, cu o extins` re]ea de distribu]ie [i un bogat portofoliu de produse. Compania a \nregistrat la finele semestrului I al anului 2012, conform datelor neauditate, un volum de prime brute subscrise de 548,8 milioane lei (122 milioane

euro). Omniasig activeaz` doar pe segmentul asigur`rilor generale. O alt` companie care a trecut prin schimb`ri este Generali, care a ales s` renun]e la brandul Ardaf. Compania Ardaf fusese cump`rat` de Generali \n 2008 [i absorbit` anul trecut, dar ini]ial se decisese p`strarea ambelor branduri. Acum \ns` Generali a decis capitalizarea pe for]a unui singur brand. “Am ales s` p`stram brandul cel mai puternic, care s-a dovedit a fi mai relevant pentru profilul de client spre care ne orient`m, clientul care \[i dore[te o protec]ie complet`, mai mult decåt \l oblig` legea. Recentele cercet`ri de pia]` ne-au ar`tat c` brandul Generali este mai apreciat de c`tre acest tip de clien]i”, a explicat Adrian Marin, CEO la Generali Romånia. Volumul total de prime brute subscrise de companie \n perioada ianuarie - iunie 2012 a fost de 259,5 milioane lei, \n sc`dere cu 2,3% fa]` de semestrul \ntåi al anului precedent. |n 2011 valoarea primelor subscrise a fost de 511,4 milioane lei. Num`rul de clien]i pe care \i are compania dep`[e[te 700.00, iar ponderea asigur`rilor generale este de 82% din portofoliu, iar a celor de via]` de 18%.

CU TOAT~ VITEZA |NAINTE Toate companiile mari de asigur`ri \ncearc` s` fac` fa]` atåt greut`]ilor contextului economic, cåt [i mentalit`]ii românilor, care au nevoie de mult` educa]ie financiar` pentru a \n]elege impactul [i valoarea unei asigur`ri. Axa Asigur`ri a continuat s` investeasc` \n acest an \n dezvoltarea [i profesionalizarea re]elei sale de consultan]i financiari, dar [i \n diversificarea portofoliului s`u de produse, respectiv a solu]iilor propuse consumatorilor. Potrivit Violetei Ciurel, CEO Axa Asigur`ri, investi]iile estimate numai \n acest an se ridic` la aproximativ 61 de milioane de lei. Compania a \nregistrat o cre[tere de 96% fa]` de anul trecut a primelor totale corespunz`toare poli]elor nou subscrise, ceea ce \nseamn` o dublare a vånz`rilor de poli]e noi fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, \ntr-un context \n care pia]a a \nregistrat un regres \n prima parte a lui 2012. Totodat`, cre[terea de 39% a primelor brute totale subscrise Biz

via]` au fost de 15,39 milioane de lei, iar rea ritmului de sc`dere a volumului total pe asigur`rile de s`n`tate de 5,98 mide prime brute subscrise la nivelul \ntrelioane de lei. gii industrii de asigur`ri. Violeta Ciurel ING Asigur`ri de Via]` a \nregistrat \n mai spune c` este important [i ce ar treprima jum`tate a anului 2012 o evolu]ie bui s` se \ntåmple \n pia]` \n aceast` pes`n`toas` a activit`]ii [i o consolidare a rioad`. “|n primul rånd, ar trebui luate pozi]iei pe care o de]ine. “|n contextul m`suri pentru promovarea [i dezvoltarea general actual al pie]ei locale, asigur`rilor, sprijinirea programelor de men]inerea unui volum de prime educare [i cre[tere a \ncrederii pie]ei \n brute subscrise \n prima jum`tate a sistemul de asigur`ri, promovarea unei anului 2012 relativ similar cu cel transparen]e mai mari, introducerea sau te din S1 2011, \n paralel cu majorarea cre[terea deductibilit`]ii pentru anumite valoarea volumului de prime bru al cu 10% a num`rului de contracte categorii de asigur`ri care vin \n ajutorul subscrise, \n primul semestru \ncheiate [i sc`derea cu 14% a clien]ilor.” |n plus, ar trebui facilitate dezacestui an. num`rului de poli]e r`scump`rate voltarea [i cre[terea profesionalismului \n re a Asigur`rilor. ghe rave Sup de isia Com `: Surs [i reziliate sunt semnale ce denot` råndul agen]ilor, ceea ce ar ajuta \n geneo evolu]ie pozitiv` a activit`]ii noasral la cre[terea nivelului disciplinei [i al tre”, spune Adrian Lupescu, Chief Finaneticii, avånd \n vedere c` pia]a total` a Cre[teri a \nregistrat [i BCR Asigur`ri cial Officer la ING Asigur`ri de Via]`. asigur`rilor din Romånia este estimat` la de Via]` Vienna Insurance Group, care \n Valoarea activelor financiare \n admiaproximativ de 7,8 miliarde de lei. primul semestru al acestui an a avut un nistrare ale ING Asigur`ri de Via]` s-a siO alt` provocare pentru asigur`tori volum de prime brute subscrise mai mare tuat la nivelul de 2,23 miliarde de lei la este reforma s`n`t`]ii. Este evident` necu 9% fa]` de anul trecut, \n condi]iile \n sfår[itul lunii iunie 2012, \n cre[tere cu voia unei schimb`ri fundamentale a care pia]a a consemnat o sc`dere de circa 5% fa]` de aceea[i perioad` din finan]`rii sistemului existent de asigur`ri 0,38%. Valoarea primelor brute subscrise 2011. Volumul primelor brute subscrise de s`n`tate, a modului de organizare [i \n anul 2011 a fost de 344,65 milioane lei. de ING \n prima jum`tate a anului 2012 func]ionare a acestuia, a aloc`rii fonduriUn loc aparte \n pia]a asigur`rilor \l are se situeaz` la valoarea de 269,7 milioane lor, a unei reale reforme a sistemului puEureko Romånia, ale c`rei linii de afaceri de lei, comparativ cu 272,7 milioane de blic care s` implice sectorul privat – au r`mas stabile, pentru c` juc`torul are lei \n perioada similar` din 2011, \nregisasigur`torii [i furnizorii de servicii medi[i asigur`ri de s`n`tate [i r`måne \n top trånd o diminuare de 1,1%, \n contextul cale private – astfel \ncåt pacientul s` pe acest segment, cu o cot` de pia]` de \n care condi]iile de pia]` nu au mai fost poat` beneficia de servicii de calitate [i 24,21%, dar f`r` a-[i pierde focusul pe favorabile lans`rii de noi produse cu mult mai mult confort. zona asigur`rilor de via]` [i cea a pensiiprim` unic` (ce au avut o contribu]ie lor private. Pe segmentul asigur`rilor de de peste 5 milioane de lei la pris`n`tate, \n primul semestru, pia]a a mele brute subscrise \n S1 2011). crescut cu 115,08% fa]` de perioada similar` a anului trecut, cånd cre[terea a fost 2011 O PIA}~ CU LEC}II de 62,46%, potrivit lui Alexandru Leoncre[terea pie]ei de asigur`ri \n e car \n l dari, director adjunct al Eureko Asigur`ri Poten]ialul pie]ei de asigur`ri nu xtu fa]` de 2010, \n conte cu de Via]`. trebuie \ns` ignorat. Gradul sc`zut zut asigur`rile generale au sc` Valoarea pie]ei asigur`rilor de s`n`tate de penetrare al asigur`rilor fiind de 6,5% \n acela[i interval. s-a dublat \n primul semestru din 2012 sub 2% \n Romånia, fa]` de o medie re a Asigur`rilor. Surs`: Comisia de Supraveghe fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, de 8% la nivel european [i aproxide la 19,4 milioane de lei \n semestrul 1 mativ 3% \n ]`rile din regiune, ne O provocare la fel de important` este din 2011 la 41,8 milioane de lei \n semesduce la concluzia c` exist` \nc` un aceea a impactului crizei economice [i fitrul 1 din 2012. “Aceste rezultate denot` poten]ial neacoperit \n aceast` pia]`. nanciare asupra consumatorilor c`rora li faptul c` romånii vor servicii medicale “Pia]a romåneasc` este \nc` foarte puterse adreseaz` companiile de asigurare. Un mai bune [i fac eforturi financiare pentru nic subasigurat`, cu un volum mic de segment tot mai mare de popula]ie a le accesa \n mediul privat, fapt ce ar treprime [i o penetrare foarte redus` com\ncepe s` se confrunte cu teama fa]` de bui s` pun` pe gånduri guvernan]ii [i s`-i parativ atåt cu pie]ele europene mature, pierderea jobului, cu grija asigur`rii unui determine s` demareze reforma \n domecåt [i cu ]`rile din Europa Central` [i de venit constant pe termen lung, de unde [i niu cåt mai repede”, mai spune AlexanEst”, a explicat Violeta Ciurel. reticen]a tot mai mare \n fa]a asum`rii dru Leondari. Valoarea primelor brute |n 2011, cele mai dinamice segmente unor angajamente financiare pe termen subscrise \n semestrul 1 din 2012 au fost ale pie]ei de asigur`ri au fost asigur`rile lung, presupuse de semnarea unei poli]e de 21,37 milioane de lei, dintre care pride via]` [i cele pentru locuin]e. Acest de asigurare de via]`. O alt` provocare mele brute subscrise pe asigur`rile de lucru a contribuit semnificativ la atenuapentru \ntreg portofoliul, \nregistrat` \n prima parte a anului 2012, a \nsemnat continuarea trendului cresc`tor al businessului \nregistrat \n 2011. Num`rul de clien]i al Axa asigur`ri a ajuns la peste 50.000 de clien]i. Portofoliul Axa este format numai din asigur`ri de via]`.

4,13 mld. lei

4,6%

Biz

ASIGUR~RI

65,11te% subscrise

mai bine, atunci juc`torii din asigur`ri vor fi câ[tig`tori. Reprezentan]ii Omniasig spun c` nu se mai bru me din total pri ul r[it a[teapt` ca pia]a s` revin` la anii sfâ la e ral pe asigur`ri gene 2006 - 2007, când cre[terea segmende tat en rez anului 2011 este rep tului de leasing sau imobiliar avea o to. segmentul asigur`rilor au direct` consecin]` pozitiv` c`tre ilor. ur`r re a Asig Surs`: Comisia de Supraveghe zona de asigur`ri. 2012 va fi totu[i un an mai dificil, nu cu foarte mari modific`ri, iar diferen]a se va face \ntre pentru asigur`tori o constituie cre[terea servicii. Pe de alt` parte, Adrian Marin gradului de cuprindere \n asigurare a crede c` pia]a de asigur`ri d` semne de locuin]elor, \n contextul ultimelor modirevenire [i sper` ca pån` la finele acestui fic`ri, \n special la poli]ele facultative. an s` asist`m la o u[oar` cre[tere a acesDoar un num`r crescut de poli]e facultateia. El mai spune c` la momentul actual tive poate demonstra capacitatea pia]a este destul de concentrat` [i nu ne asigur`torilor de a educa popula]ia desputem a[tepta la mari schimb`ri. Am pre necesitatea [i rolul asigur`rilor. putea \ns` asista la o fuziune a Asirom cu Pia]a de asigur`ri din România este VIG \n urm`torii ani. Dep`[ind prognodependent` de ceea ce poate s` ofere ecozele imediate, Adrian Lupescu crede c` \n nomia româneasc` la momentul actual [i 2012 va continua s` se consolideze o de situa]ia \n care se afl` firmele rotendin]` foarte important` pe care a mâne[ti. La momentul de fa]`, nu ne sesizat-o \n decursul ultimilor ani – putem a[tepta la evolu]ii spectaculoase. de maturizare a publicului romån. Dac` economia va \ncepe s` func]ioneze

“Un aport important la aceast` tendin]` l-a avut, f`r` doar [i poate, [i intensificarea eforturilor de informare [i educare venite din partea juc`torilor de pe pia]a asigur`rilor de via]`, eforturi ce trebuie s` continue [i \n viitor.” Industria asigur`rilor de via]` este parte a economiei romåne[ti [i evolu]ia ei este \n stråns` leg`tur` cu evolu]ia Produsului Intern Brut. “|n actualele condi]ii nu putem vorbi de cre[teri semnificative ale acestui segment. Ca s` putem vorbi despre o consolidare a pie]ei asigur`rilor ar trebui s` vorbim mai \ntåi despre o stabilizare economic`”, a spus Florina Vizinteanu, pre[edinte directorat, BCR Asigur`ri de Via]` Vienna Insurance Group. La nivelul \ntregii pie]ei, prin implicarea companiilor, prin schimbarea de mentalitate [i prin concretizarea previziunilor de cre[tere economic` din România, \n anii urm`tori pia]a de asigur`ri ar putea reveni pe o traiectorie vizibil ascendent`. Biz

NOUL RENAULT CLIO DE 4 ORI PASIUNE Un bestseller cu vânz`ri de peste 11 milioane de unit`]i din 1990 \ncoace, Renault Clio a ajuns la a patra genera]ie, care aduce \n prim-plan puterea de seduc]ie [i pasiunea, dar [i tehnologii inovatoare. DE GABRIEL BÂRLIG~

ste modelul care exprim` cel mai bine re\nnoirea

designului Renault, dar [i pasiunea pentru inova]ie a constructorului francez. De altfel, pasiunea este cuvântul care-]i vine cel mai des pe buze când prive[ti Noul Clio. Poate de aceea \i st` foarte bine \n ro[u, culoarea pasiunii. Marcat de influen]a lui Laurens van den Acker [i inspirat de conceptul DeZir, designul noului Clio se remarc` prin forma fluid` [i liniile curbe, care eman` c`ldur` [i senzualitate. Partea frontal` este valorizat` de sigla proeminent`, pozi]ionat` vertical, \n conformitate cu noua identitate de marc`. Se remarc` din prima [i silueta de coupé aplicat` unei caroserii \n cinci u[i, care este dinamizat`, [i de garda la sol mai joas`, ecartamentul mai mare, ro]ile plasate mai spre “exteriorul” caroseriei [i spa]iul redus dintre ro]i [i pasajele acestora. |n completarea exteriorului, interiorul vine cu un design al plan[ei de bord care aminte[te de aripa unui avion, o consol` central` multimedia cu o pozi]ionare optimizat` [i vitezometru cu afi[aj digital. Pasiona]ii de tehnologie vor folosi din plin sistemul Media Nav, cu ecran tactil de 7 inch, iar cei care-[i doresc fidelitate audio vor aprecia sistemul audio cu Bluetooth dotat \n premier` mondial` cu sistemul inteligent Renault Bass Reflex.

Gama de motoriz`ri ofer` consumul [i emisiile de CO2 reduse. Astfel, noul motor \n 3 cilindri pe benzin` Energy TCe 90 Stop & Start are un consum mixt de 4,5 litri la 100 km [i emisii de doar 105 g CO2 / km, \n timp ce motorul Energy dCi 90 Stop & Start ofer` un consum mixt de 3,6 litri la 100 km [i 93 g CO2 / km. La capitolul siguran]` activ` [i pasiv`, noul Renault Clio a ob]inut 5 stele la crash testele Euro NCAP. Echiparea standard a versiunii de intrare \n gam` este impresionant` [i cuprinde airbaguri frontale [i laterale cap-torace pentru [ofer [i pasager, ESP (controlul traiectoriei) cu HSA (asisten]` la urcarea \n pant`), Cruise Control, faruri de zi LED, card de acces [i demaraj al vehiculului, oglinzi retrovizoare reglabile [i degivrante electric. Pre]urile de list` pornesc de la 10.200 euro (TVA inclus), pentru versiunea de intrare \n gam`, Authentique 1,2 16V 75 CP [i ajung pân` la 14.500 euro (TVA inclus) pentru versiunea Dynamique Energy dCi 90. Dac` pentru Renault pasiunea \nseamn` Noul Clio, am \ntrebat patru oameni cunoscu]i de business ce \nseamn` pentru ei pasiunea. Am descoperit c` managerii [i antreprenorii români pun mult` pasiune \n afaceri, o lume care pare din afar` dominat` de cifre seci. Am mai aflat [i c` designul [i func]ionalitatea unei ma[ini conteaz` foarte mult, dincolo de performan]ele tehnice. Afla]i p`rerilor lor \n paginile care urmeaz`. Biz

AUTO

Marius Tudosiei Fondator B`c`nia Veche

FOTOGRAFII: VALI MIREA

A cl`dit B`c`nia Veche din pasiune [i cu pasiune, dup` cum declar` chiar el. “Este un business (dac` \i pot spune a[a) care tr`ie[te [i se alimenteaz` din pasiunea mea pentru mâncare [i orice lucru asociat mânc`rii. E mai mult pasiune decât business, \ns` nu \n sensul de hobby. B`c`nia Veche \mi ocup` toat` via]a acum”, spune Marius Tudosiei. Pasiunea pentru tradi]ie are corespondent [i \n alegerea ma[inii, Marius fiind interesat de istoria brandului auto, dar [i de func]ionalitate. Cât prive[te performan]a, “pentru un familist [i un b`can, e o performan]` s` fii relaxat \n fiecare secund` când e[ti la volan”. Marius Tudosiei crede c` am ajuns \n faza \n care alegem mai ales cu sufletul, alegem brand, imagine, istorie, tradi]ie, inova]ie, factorul “surprinz`tor”. Iar când a v`zut noul Clio, reac]ia emo]ional` a fost clar`: “Dac` e s` m` gândesc la noul Clio, ei bine, trebuie s` m` recunosc cucerit. Arat` \ntr-un mare fel!”. Biz

Biz

LANSARE

Cristian Manafu Managing Partner, Evensys Blogger de top dar [i antreprenor, de]inând compania de evenimente Evensys [i mai multe proiecte online, Cristian Manafu se las` condus de pasiune \n via]a de zi cu zi. “Pasiunea este motorul care mi[c` lumea [i o duce mai departe. De obicei pun pasiune \n tot ceea ce fac, de la blog la evenimentele pe care le realizez [i cu compania de evenimente unde lucrez, pån` la lucrurile simple de zi cu zi”, spune Cristi. Prin urmare, când se gânde[te la o ma[in`, el consider` c` trebuie s` aib` o leg`tur` cu brandul, pentru c` este pasionat de branduri [i de rela]ia pe care a dezvoltat-o cu ele. “|n ultima vreme, au \nceput s` \mi plac` brandurile de ma[ini care inoveaz` [i care se reinventeaz` cu fiecare model”, spune Cristian Manafu. El apreciaz` designul, liniile care definesc o ma[in` [i o fac special`, dar [i gadgeturile \ncorporate \ntr-o ma[in`, fiind un fan al ma[inilor lui James Bond [i având nevoie s` fie mereu conectat. Biz

Biz

AUTO

Mihai Scor]ea Director Marketing, Blue Coffee Service – distribuitor oficial Lavazza \n România Pentru Mihai, pasiunea face zilele s` curg` mai pl`cut. “Ca marketing manager, conteaz` mult rezonan]a cu brandul pe care \l reprezint [i \l comunic”, spune Marketing Director-ul de la Blue Coffee Service, distribuitorul oficial Lavazza \n România. Când vine vorba de ma[ini, Mihai Scor]ea prefer` automobilul \n care se simte bine: “Partea emo]ional` ar trebui s` conteze cel mai mult \n alegerea ma[inii. Petrecem destul timp la volan [i este important s` ne sim]im bine \n ma[in`, s` descoperim acea senza]ie de «feel-good»”. |n ceea ce prive[te balan]a dintre design, func]ionalitate [i performan]`, Mihai crede c` a g`sit formula perfect`: designul care-]i place, func]ionalitatea care te mul]ume[te [i performan]a care-]i aduce un zâmbet pe buze. “Dac` o ma[in` \ntrune[te aceste caracteristici, \nseamn` c` e pe lista scurt`”, conchide Mihai Scor]ea. Biz

Biz

LANSARE

Adriana Nestoriuc Group Brand Manager CSD, PepsiCo România Are o rela]ie special` cu brandurile pentru care lucreaz` [i consider` c` toate lucrurile pe care le-a \nv`]at [i munca pentru aceste branduri sunt strânse laolalt` [i puse la treab` de pasiune. “E ceea ce m` face s` vorbesc mai repede atunci când descop`r o idee frumoas` [i deja o v`d transformat` \n realitate, sau când v`d cum putem face mai bine ceea ce facem”, spune Adriana. La ma[ini, designul este cel care primeaz` \n alegere, dublat desigur de func]ionalitate – mai ales la nivel de accesorii ca oglinzile \nc`lzite, conectivitate Bluetooth [i spa]ii de depozitare la \ndemân` pentru un can de Pepsi Light. “Pentru mine, ma[ina este ca [i haina pe care o por]i \n fiecare zi. Ea vorbe[te despre tine mai mult decât multe alte lucruri”, spune Adriana, ale c`rei gusturi auto au evoluat \n ultima perioad` mai mult spre clasic. Biz

Biz

DEMOCRATIZAREA

CLOUD-ULUI

Dezvoltarea accelerat` a tehnologiei aduce beneficiile cloud computing-ului nu doar pentru multina]ionale, ci [i aproape de companiile mici [i mijlocii, iar furnizorii locali de astfel de solu]ii atac` deja segmentul cu oferte tentante. DE GABRIEL BÅRLIG~

Lui Marius Tudosiei, proprietar al B`c`niei Vechi,

numai ideea investi]iei \ntr-o solu]ie proprie de IT \i d`dea dureri de cap. B`c`nia avea sincope \n comunicarea cu furnizorii, care se desf`[ura mai ales telefonic, dar [i probleme \n gestionarea mai multor conturi de mail [i dificult`]i \n sincronizarea activit`]ii personalului din magazin. Antreprenorul a \nceput s` fie con[tient c` avea probleme de eficien]` din aceste cauze. “Nu aveam posibilitatea s` investesc \ntr-o solu]ie care s` fie a mea, pentru c` mi-ar fi trebuit un om de IT, servere, re]ele”, spune Tudosiei \ntr-un testimonial de pe site-ul Microsoft Romånia. A[a c` antreprenorul a decis s` apeleze la o solu]ie de cloud computing, mai exact solu]iile Microsoft Exchange Online [i Microsoft SharePoint Online, furnizate de Microsoft sub form` de servicii \n cadrul Office 365. Cele dou` solu]ii au fost adaptate [i personalizate pentru B`c`nia Veche de c`tre Pras Consulting, putând fi utilizate rapid, de la sfâr[itul lunii ianuarie 2011. Este un caz care arat` clar c` solu]iile de cloud computing nu doar devin accesibile, ci sunt [i extrem de utile pentru companiile mici [i mijlocii din Romånia. Iar ofertele nu au \ntårzit s` apar`.

Biz

“Am identificat \n rândul IMM-urilor nevoia de optimizare a modului \n care se deruleaz` un business. Managerii români caut` mereu oportunit`]i pentru o mai bun` pozi]ionare pe pia]`, iar adoptarea celor mai noi tehnologii este unul dintre principalii factori care aduc avantaje competitive”, arat` C`lin Butunoi, General Manager la Ymens, companie din cadrul grupului romånesc TeamNet, care a lansat recent servicii de cloud computing destinate tocmai segmentului IMM. “Ne-am propus s` adres`m aceast` problem` [i s` ne asum`m rolul de pionier \n comunicarea avantajelor tehnologiei cloud pentru segmentul IMM”, mai spune Butunoi. El anumer` ca principale avantaje cre[terea productivit`]ii, securizarea datelor [i sc`derea costurilor (hardware, licen]e etc.), dar, mai ales, faptul c` serviciile de acest tip sunt acum accesibile oric`rei companii mici [i mijlocii pentru un cost fix, predictibil, oferind avantaje \n managementul afacerii de care pân` acum dispuneau doar marile corpora]ii.

CRE{TERILE DIN NORI Potrivit unor studii ale Comisiei Europene derulate \n perioada 2011 - 2012, cre[terea capacit`]ii de atragere a noilor oportunit`]i de afaceri dup` adoptarea cloud computing-ului a fost semnificativ` pentru 33% dintre companii. Mai mult, 80% dintre companiile care au \nceput s` utilizeze platforme de cloud computing au \nregistrat reduceri de costuri de minimum 10%, pân` la 20%, iar 12% au cheltuit chiar cu 30% mai pu]in. “Am identificat cu u[urin]` dorin]a companiilor mici [i mijlocii de a avea asigurat` infrastructura IT cât mai ieftin [i f`r` griji, dar, având \n vedere c` foarte multe companii se lovesc de bariera bugetului de investi]ii necesar, a devenit tot mai vizibil` nevoia de a externaliza serviciile de infrastructur` c`tre un furnizor competent [i experimentat”, declar` C`t`lin P`unescu, Managing Director la Star Storage, o alt` companie local` care a lansat

INTERNET

DE 3 ORI MAI BINE |N CLOUD Iat` care sunt principalele trei avantaje ale folosirii serviciilor de cloud computing pentru companii: Reduceri de costuri

Potrivit unui studiu european, 80% dintre companiile care au \nceput s` utilizeze platforme de cloud computing au \nregistrat reduceri de costuri \ntre 10% [i 20%. Rapiditate [i scalabilitate

Serviciile pot fi folosite imediat, ceea ce reduce semnificativ indicatorul de “time-to-market” al companiei. |n plus, serviciile de cloud sunt livrate tot mai mult \n sistem similar oric`rei alte utilit`]i – pl`te[ti cât consumi. Mobilitate

Cloud computing \nseamn` posibilitatea de a “consuma” IT din orice loca]ie, inclusiv prin intermediul dispozitivelor mobile de tip smartphone [i tablet`, precum [i disponibilitatea permanent` a datelor [i a informa]iilor.

servicii de cloud pentru IMM sub numele StarVault Cloud. Star Storage promoveaz` foarte popular concept de Cloud-as-Utility, care se adreseaz` \n primul rând companiilor mici [i mijlocii [i se refer` la u[urin]a acces`rii de c`tre acestea a serviciilor de tip cloud \ntr-un mod asem`n`tor serviciilor din utilit`]i (ap`, energie electric`, gaz etc.), cu beneficiul c` fiecare client vor pl`ti doar pentru cât consum`, pe baza unui abonament lunar. Aceea[i filozofie este aplicat` [i de Ymens, care este o platform` de tip software as a service (SaaS). Poate cea mai important` caracteristic` a tehnologiei cloud este accesibilitatea, serviciul fiind disponibil de oriunde [i oricând, printr-o simpl` conexiune la internet. Nu este nevoie de dot`ri hardware deosebite, practic orice utilizator poate avea acces la datele companiei printr-o conexiune la internet [i un browser, inclusiv de pe terminale mo-

bile. Scalabilitatea nu mai este o problem`: \n cazul \n care o companie se dezvolt`, nu va trebui s` achizi]ioneze noi servere, echipamente de re]ea etc., ci doar va ad`uga noi utilizatori sau func]ionalit`]i pe platforma de cloud folosit`. “O caracteristic` important` o constituie capacitatea acestor servicii de a r`spunde imediat cerin]elor de cre[tere sau sc`dere a resurselor alocate, aspect care ofer` valoare maxim` sumelor alocate pentru aceste servicii de c`tre clien]ii no[tri”, afirm` C`t`lin P`unescu de la Star Storage. Ca \n cazul oric`ror noi tehnologii, este nevoie de o munc` serioas` de convingere pentru a promova beneficiile acestei tehnologii pe o scar` cåt mai larg`. Microsoft Romånia, care are \n ofert` un set complet de servicii cloud comerciale prin servicii cum este [i Office 365, colaboreaz` cu factori de decizie guvernamentali [i organiza]ii puternice \n domeniu, cum ar fi Consiliul Na]ional al |ntreprindeilor Private Mici [i Mijlocii din Romånia (CNIPMMR), pentru a accelera crearea unor programe na]ionale de preg`tire [i acces la tehnologie. “Cre`m viziunea aceasta ca antreprenorii s` includ` \n strategia lor de cre[tere tehnologia [i participarea \n economia digital`”, spune Todi Pru-

teanu, Business Strategy Manager la Microsoft Romånia.

BANII DIN CLOUD Proiectul Ymens, lansat \n iunie 2010, a necesitat pån` acum investi]ii de peste un milion de euro. Compania are \n prezent peste 100 de angaja]i, \n Bucure[ti, Ia[i [i Timi[oara. Platforma de cloud computing a fost lansat` \n luna iunie 2011 [i a atras deja peste 5.000 de utilizatori. “Credem c` beneficiile aduse de aceast` tehnologie vor impulsiona managerii locali s` afle mai multe detalii despre posiblit`]ile de implementare. Vorbim pe limba antreprenorilor [i miz`m pe faptul c` am construit platforma pe specificul companiilor române[ti”, spune C`lin Butunoi. Acesta se declar` \ncrez`tor c`, prin continuarea investi]iilor \n cercetare [i dezvoltare, Ymens va putea s`-[i creasc` baza actual` de utilizatori. “Pentru anul 2013 ne propunem s` atingem break even pe cheltuieli opera]ionale, urmând ca din 2014 s` ob]inem profit.” {i Star Storage lucreaz` la popularizarea serviciilor \n cloud, lansånd o campanie de promovare a serviciilor StarVault Cloud dedicate companiilor mici [i mijlocii. Pre]urile pornesc de la 24 euro/lun` pentru activarea [i utilizarea unui server [i activarea serviciului se face \n mai pu]in de 5 minute. Compania estimeaz` pentru 2013 venituri de minimum 5 milioane euro. C`t`lin P`unescu crede c` de ajutor \n ceea ce prive[te adoptarea cloud computing-ului va fi [i noua strategie a Comisiei Europene pentru valorificarea poten]ialului stoc`rii [i acces`rii datelor la distan]` (cloud computing) \n Europa (Unleashing the potential of cloud computing \n Europe). Strategia prezint` m`suri vizând crearea a 2,5 milioane de noi locuri de munc` \n Europa [i o contribu]ie anual` de 160 miliarde de euro la PIB-ul UE (aproximativ 1%) pân` \n 2020. Dac` pentru furnizori de servicii \n cloud cre[terea cererii aduce ve[ti bune, la fel de optimiste trebuie s` fie [i companiile, care au posibilitatea de a face economii [i de a-[i eficientiza activitatea, pentru a putea fi competitive pe o pia]` \n care orice avantaj conteaz`. Chiar [i \n nori! Biz Biz

Chiar [i rivalii s`i i-au recunoscut lui Sinofsky meritele \n repetate rânduri, numindu-l chiar “genial”, \n special pentru felul \n care a reu[it s` schimbe Windows \ntre versiunile Vista [i 7.

URM~TORUL CEO AL MICROSOFT

Steven Sinofsky este noua vedet` a Microsoft, odat` cu lansarea cu fast a Windows 8. Evolu]ia pe pia]` a noului produs ar putea determina cine va conduce \n urm`torii ani gigantul IT fondat de Bill Gates. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Ajuns la cârma celui mai important

produs al Microsoft, sistemul de operare Windows, sarcina lui Steven Sinofsky era aceea de a face cur`]enie \n sumedenia de bug-uri [i erori ale Vista, dar [i de a lansa noul sistem de operare al Microsoft \nainte de Cr`ciun. Primele review-uri au fost pozitive, iar dup` dezastrul lans`rii Vista, lucrurile p`reau s` arate din nou bine pentru seria Windows. Utilizatorii care preferaser` s` r`mân` la XP – printre care m` num`r [i eu – luau serios \n considerare up50

Biz

grade-ul la Windows 7, ceea ce \nsemna un succes financiar important pentru Microsoft. Sinofsky a devenit un lider apreciat \n companie, motiv pentru care Steve Ballmer l-a numit pre[edinte al diviziei Windows – func]ie pe care o de]inuse el \nsu[i \nainte de a deveni CEO al Microsoft. Sinofsky pl`nuia deja urm`toarele mut`ri pentru Windows. iPhone devenea o amenin]are pentru compania fondat` de Bill Gates, prin prisma \ndep`rt`rii utilizatorilor de tehnologia

tradi]ional` care se afla la baza unui PC, \nspre mirajul mobilit`]ii [i al eficien]ei ob]inute prin simplitate. {tia c` trebuie s` direc]ioneze divizia pe care o conducea c`tre zona de mobilitate [i de interac]iune tactil`, intuitiv`. Iar Windows 8 oferea exact ceea ce spera s` ob]in`. Noul sistem de operare lansat de Windows sub bagheta lui Sinofsky a reu[it s` dep`[easc` a[tept`rile fanilor, chiar dac` cei conservatori nu sunt extrem de \ncânta]i de “revolu]ia” produs` de versiunea 8.

TEHNOLOGIE O NUC~ TARE Sinofsky e cunoscut ca fiind un lider \nc`p`]ânat, dictatorial, secretos, \ns` are obiceiul de a livra ceea ce promite. Nu de pu]ine ori, angaja]i ai Microsoft au fost nevoi]i s` p`r`seasc` compania din cauza personalit`]ii lui Sinofsky. Printre cei care au p`r`sit Microsoft de bun`voie din cauza stilului de lucru al managerului se num`r` directori cu func]ii de execu]ii [i ingineri cu tradi]ie \n companie. Cu toate acestea, nimeni din cadrul companiei nu pare s` \i nege capacitatea de a livra produse sofisticate de calitate, ceea ce i-a adus [i respectul lui Bill Gates [i Steve Ballmer. |nc` din 2006, când a preluat conducerea diviziei Windows, Sinofsky a impus un sistem de planificare, urmat de executarea [i livrarea produselor \n mod obligatoriu \n termenele de timp stabilite, eliminând o bun` parte din middle management \n acest proces. Metodele lui Sinofsky au fost abordate mai târziu la nivelul \ntregii companii, inclusiv \n departamente pe care nu le-a condus niciodat`, cum ar fi echipele care au dezvoltat Bing sau software pentru bazele de date. Cu toate c` Steven Sinofsky nu conduce oficial departamentul de mobile al Microsoft, influen]a acestuia este indiscutabil`, ]inând cont de faptul c` Windows 8 [i Windows Phone au la baz` aceea[i tehnologie [i au date de lansare apropiate. Ascensiunea managerului \[i are r`d`cinile cu mult timp \n urm`, când a reu[it s` \i câ[tige \ncrederea lui Bill Gates. |nc` de la \nceputul anilor ’90, Sinofsky a fost unul dintre asisten]ii tehnici ai lui Gates. La un moment dat, Steven i-a sesizat lui Bill Gates importan]a internetului, iar la scurt timp, fondatorul Microsoft a publicat memorandumul “Valul internetului”, trimis c`tre to]i executivii de la Microsoft, ceea ce a dus la o campanie puternic` a produc`torului de software \n zona conexiunilor de internet [i la dezvoltarea Internet Explorer. Ulterior, Sinofsky a ajuns la cârma Microsoft Office, unde, \n ciuda clinciurilor ocazionale cu superiorii, a r`mas ferm pe pozi]ii [i a p`rut a fi de ne\nlocuit, pe fondul livr`rii produselor potrivite \n termenele stabilite, precum [i pentru promptitudinea dezvolt`rii de update-uri. Ultimele produse men]ionate sunt

extrem de importante pentru fidelizarea clien]ilor, iar CEO-ul companiei, Steve Ballmer, ]ine \n mod deosebit la update-uri. De altfel, majoritatea oamenilor-cheie din cadrul Microsoft sunt fie apropia]i ai lui Bill Gates, fie ai lui Ballmer, \ns` Sinofsky pare a avea capacitatea de a-i mul]umi pe amândoi. Chiar [i rivalii s`i i-au recunoscut meritele \n repetate rânduri, numindu-l chiar “genial”, \n special pentru felul \n care a reu[it s` schimbe Windows \ntre versiunile Vista [i 7.

MODELUL LUI SINOFSKY Steven prefer` s` pun` accentul pe calitatea produselor livrate [i pe punctualitate, mai presus decât pe ad`ugarea de noi op]iuni. De asemenea, prefer` s` se bazeze pe sugestiile utilizatorilor [i pe feedback-ul primit din partea lor decât pe mici focus group-uri, atunci când lucreaz` la dezvoltarea unui software nou. De altfel, managerul folose[te deseori Watson, o tehnologie a Microsoft care \nregistreaz` erorile raportate de utilizatorii Microsoft. |n cadrul companiei lucreaz` dezvoltatori care scriu cod, testeri care \l rodeaz` [i program manageri responsabili de noi specifica]ii ale produselor. |nainte de era Sinofsky, to]i ace[ti angaja]i raportau unor coordonatori care se asigurau c` se lucreaz` \n acela[i ritm, astfel \ncât produsul s` fie gata \n timp util, coordonatorii raportau direct c`tre managerul de produs, care la rândul lui era subordonat managerului de grup. |n momentul de fa]`, marea majoritate a acestor intermediari au disp`rut, iar developerii, testerii [i program managerii raporteaz` direct c`tre managerul de produs sau, \n unele cazuri, c`tre managerii de grup, cum ar fi Sinofsky. Eliminarea birocra]iei a fost un lucru bun pentru Microsoft, care \ntâmpinase dificult`]i \n a se dezvolta par]ial din acest motiv, \ns` pe de alt` parte strategia lui Sinofsky a dus la sc`derea [anselor de promovare ale angaja]ilor [i la \nt`rirea puterii decizionale a [efilor executivi. Un alt aspect demn de luat \n seam` este discre]ia cu care dezvolt` produsele. De cele mai multe ori, nu dezv`luie detaliile lor tehnice nici m`car colegilor din

companie pân` \n pragul lans`rii. Astfel, unii angaja]i de tradi]ie ai Microsoft au declarat \n presa nord-american` c` le-a fost destul de dificil s` se obi[nuiasc` cu ideea c` nu vor mai [ti ce anume dezvolt` colegii lor din alte departamente. De[i secretomania lui Sinofsky pare s` fie justificat` [i constructiv`, uneori d` na[tere la nemul]umiri, \n special din partea produc`torilor de hardware pentru PC-uri, care au nevoie de astfel de detalii tehnice pentru a dezvolta produsele \nainte de lansarea unei noi versiuni de Windows. |n pofida unor decizii brutale [i luate de-a lungul anilor \n cadrul Microsoft, \n special \n cadrul diviziei Windows, Steven Sinofsky nu doar continu` s` coordoneze cel mai important produs al companiei, ci chiar s-a impus ca fiind un lider pe cât de \nc`p`]ânat, pe atât de potrivit pentru noile obiective ale companiei. Nu putem s` nu ne amintim c` acelea[i tr`s`turi care \i contureaz` imaginea lui Sinofsky erau reg`site [i la marele guru al tehnologiei Steve Jobs: obsesia fa]` de termenele de livrare a produselor, secretomania ie[it` din comun, \nc`p`]ânarea [i temperamentul dificil. Cu toate acestea, un capitol la care Sinofsky nu se poate compara (deocamdat`) cu Jobs este acela al viziunii [i creativit`]ii. Lansarea Windows 8 a fost [ansa lui de a str`luci, \n sfâr[it, [i la acest capitol. Vor trece câteva luni pân` când se vor \mp`mânteni idei clare privind reu[ita acestui produs, \ns` este evident \nc` de pe-acum c` Windows 8 e total diferit de orice alt` versiune anterioar` [i c` designul prietenos \i apropie pe utilizatori tot mai mult de conceptul de experien]` tactil`. Poate c` e prematur s` vorbim despre Sinofsky ca despre urm`torul CEO al Microsoft, \n condi]iile \n care Steve Ballmer nu [i-a anun]at inten]ia de a p`r`si [efia companiei mai devreme de 2017. |ns`, la fel cum Bill Gates [i-a preg`tit exit-ul de la cârma Microsoft cu doi-trei ani \nainte de a face efectiv acest pas, nu ar fi de mirare ca [i Ballmer s` aib` \n vedere un astfel de plan. Pe fondul performan]elor ob]inute, dar [i al succesului de care s-ar putea bucura Windows 8, Steven Sinofsky pare s` fie primul om pe lista lui Ballmer. Biz Biz

BIBIANA STANCIULOV, Manager, Sonimpex

Afacere cu suflet [i TRADI}IE LA TOPOLOVENI Este cunoscut` prin magiunul de prune de Topoloveni mai mult dec책t prin numele s`u. Bibiana Stanciulov, Manager la Sonimpex, [i-a \nceput aventura antreprenorial` la sec]ia de fructe din Topoloveni \n 2001. De atunci, notorietatea brandului a crescut an de an. DE OANA GRECEA 52

Biz

FOTO: VALI MIREA

antreprenoriat

`cea comer] \n zona privat`

economic” [i furnizor al Casei Regale a locuin]a [i nici biroul, care este \ntr-un Romåniei pentru toate produsele sale. apartament din zona Titan. Cu toate c` [i \n zona de licita]ii \nainte de a nici \nceputurile antreprenoriatului n-au prelua sec]ia de fructe de la MAGIUN DE VI}~ VECHE fost u[oare, ac]ionarul Sonimpex Topoloveni. Ultima dat` cånd a Investi]iile de-a lungul timpului \n apreciaz` c` momente mai grele au fost lucrat pentru cineva a fost fabrica de la Topoloveni s-au ridicat la \n ultimii ani, deoarece a trebuit s` pentru Radiodifuziunea Român`, de aproximativ 1,7 milioane euro. Compania renun]e la activit`]i comerciale \n unde Bibiana Stanciulov a plecat prin a accesat [i fonduri europene \n valoare favoarea produc]iei, ca principal` surs` demisie atunci cånd s-a sim]it cenzurat`. de 500.000 euro, cu o coparticipare de venit. “Am intrat \n afaceri \n 1993, mi-am luat de 50%. “M-am gåndit c` eu, ca s` pot ]eap` dup` ]eap`, c` era Vestul s`lbatic vinde \n afar`, trebuie s` am o DIVERSIFICAREA PRODUSELOR \n România, [i am hot`rât s` intru \n recunoa[tere interna]ional`, pentru c` Bazinele de materie prim` pentru zona licita]iilor cu statul. A[a m-am trezit to]i vor spune: «Magiun f`cea [i bunica». produsele fabricii din Topoloveni sunt cu fabrica de la Topoloveni”, \[i Cel mai dificil de demonstrat a fost c` jude]ele din jurul zonei Arge[. |n 2012 aminte[te Stanciulov, de profesie re]eta este foarte veche, respectiv din s-au introdus mai multe sortimente, sociolog. “Licita]ia din 2001 a fost f`cut` 1914. Am g`sit-o \n Arhivele Na]ionale. produc]ie care acoper` activitatea din prin lichidare judiciar`, ceea ce \nseamn` Este re]eta lui Maximilian Popovici, pe ai martie pån` \n decembrie. “|n acest c` acolo nimic nu func]iona. Eu am c`rui urma[i i-am cùtat dar nu i-am mai moment pe pia]a noastr` nu exist` crezut c` voi cump`ra fabrica. Dar era g`sit”, spune Stanciulov. Tehnologia de concuren]` loial`, deoarece suntem sec]ia de magiun, rachiuri [i legume preparare folosit` const` \ntr-un sistem singurii cu toate produsele branduite [i deshidratate, iar fabrica Topoloveni era bain-marie, \n cazane cu pere]i dubli prin \nregistrate [i totu[i au existat [i se mai fabrica Topoloveni, nu avea nicio treab` care circul` abur, iar produsul se prepar` \ncearc`, \n mod ilegal, copierea cu sec]ia”, poveste[te managerul la temperaturi controlate, menajante, de brandurilor noastre; «natural» Sonimpex. presupune norme clare de A licitat, a cå[tigat, a pl`tit absen]` a zah`rului adùgat, a 2,7 miliarde lei vechi din credite CIFRE s`rii, a respect`rii trasabilit`]ii. bancare. “Totul era plin de Magiunul de Topoloveni Cu cåt urci \n faim`, cu atåt ai rugin`, nici nu-mi venea s` cred c` Cifra de afaceri 2011: 4,54 mil. lei mai mul]i du[mani \n jurul trìesc ce trìesc, c` eu eram acolo, eram Anul \nceperii afacerii: 2001 tù”, spune Stanciulov. \ntr-un fel de moarte lent`”, \[i aminte[te Investi]ia total`: 1,7 milioane euro Compania a \nregistrat la Stanciulov de co[marul prelu`rii. Dup` OSIM denumirea de un r`gaz de cåteva zile, antreprenoarea Num`r de produse: 16 “Topoloveana” (care \nseamn` s-a \ntors la Topoloveni ca s` afle ce se Num`r de angaja]i permanen]i: 25 [i dulcea]a de fructe cu sirop de producea \nainte, unde sunt oamenii [i s` Produc]ie: 20.000 - 25.000 borcane/pe sortiment m`r), \nregistrat` [i \n Spania. stabileasc` o strategie de \nceput. A |n cùtarea confirm`rii desfiin]at rachiul, a cooptat-o pe fosta 68-70 de grade Celsius, timp de produselor s`n`toase care ies de pe directoare [i a \nceput s` investeasc`. 12-14 ore. De[i costisitoare, aceast` poarta fabricii Topoloveni, “De-acolo a \nceput nebunia. Cred c` am procedur` confer` produselor finite antreprenoarea este \n proces de mai dat \nc` o dat` valoarea companiei avantajul neperisabilit`]ii, astfel c` nu au ecologizare cu cel mai important furnizor doar ca s` cårpesc. Din august pån` \n nevoie de conservan]i sau aditivi pentru de prune, de la Iancu Jianu, care de]ine octombrie era \n stare de func]ionare. p`strare, r`månånd 100% naturale. 80 de hectare, pentru ca de la anul s` Cånd a \nceput s` miroas` a magiun Drumul pån` la premii [i recunoa[teri poat` scrie pe produse denumirea am zis c` ceva se \ntåmpl`”, mai spune interna]ionale nu a fost u[or, dar Bibiana “ecologic”. ac]ionara Sonimpex. Stanciulov \[i dore[te s` lase ca Recent, de brandul [i notorietatea Din acel moment, cele dou` for]e unite mo[tenire un brand. Dac` la \nceputul Topoloveni [i Topoloveana (care au \n (fosta directoare [i actuala proprietar`) produc]iei magiunul pleca \n butoaie de acest sens indica]ia geografic` au reu[it s` mute mun]ii din loc. Se 250 kg \n Austria, acum el pleac` protejat`) s-a folosit o fabric` investea, se certifica produc]ia, se f`ceau ambalat \n borcane ecologice. De la un concurent`, care s-a deschis \n planuri de diversificare. Calitatea singur produs s-a ajuns la 16 produse, iar localitate [i comunic` produsele sale produselor a fost recompensat` cu ]inta \n viitor prevede o diversificare [i sub aceast` denumire. Topoloveni este Indica]ia Geografic` Protejat` a Comisiei mai mare. |ncepånd cu anul 2002, una dintre cele mai cunoscute localit`]i Europene (2011) pentru produsul “Topoloveni”, respectiv “Sonimpex din industria alimentar` romåneasc`. tradi]ional romånesc “Magiun de prune Topoloveni” au fost \nregistrate la OSIM. “Orice brand ulterior care con]ine \n Topoloveni”, au fost cå[tigate premii la De[i un antreprenor de succes, Bibiana denumire aceast` indica]ie geografic` Institutul Interna]ional al Gustului de la Stanciulov nu [i-a schimbat cu nimic («de Topoloveni») \[i revendic` Bruxelles pentru mai multe produse. stilul de via]`. Chiar dac` firma a crescut notorietatea produsului nostru”, Sonimpex Serv Com este de]in`toare a \n prestigiu, ea nu [i-a mutat nici spun oficialii de la Sonimpex. Biz certificatului de “cod NATO de agent Biz

Ce vor b`rba]ii CÂND MERG LA ESTETICIAN Nu doar femeile sunt interesate de toxina botulinic` sau acidul hialuronic. Exist` interven]ii despre care dr. Adina Alberts, directorul clinicii Care Zone, spune c` sunt solicitate la fel de mult [i de b`rba]i \n chirugia estetic`. DE LOREDANA S~NDULESCU Sunt b`rba]ii români deschi[i la interven]ii estetice la fel de mult ca femeile? Nu este aceea[i pondere. B`rba]ii sunt mai re]inu]i. Dar evolueaz` \n sens pozitiv. Mul]i dintre pacien]ii mei b`rba]i sunt partenerii pacientelor mele. Au venit pentru prima dat` \nso]indu-[i consoartele [i ulterior au dorit [i ei mici retu[uri.

Care sunt cele mai solicitate interven]ii \n chirurgia estetic` pentru b`rba]i? Cele mai frecvente opera]ii pe care le fac pacien]ilor de sex masculin sunt rinoplastii, lipoaspira]ii, lipofilling, corec]ia pleoapelor, a urechilor, cura chirurgical` a ginecomastiei (dezvoltarea \n exces a glandelor mamare la b`rba]i), liftinguri cervicale [i/sau faciale, de sprâncene, transplant de p`r. Vârstele sunt variate, \n func]ie de ele predomin` una sau alta dintre proceduri. La pacien]ii foarte tineri fac de regul` interven]iile de corec]ie a nasului, a urechilor, a ginecomastiei. La cei mai maturi predomin` corec]iile determinate de accentuarea gradului de ptoz` (c`dere) a pielii de la diverse niveluri – blefaroplastii, liftinguri de diverse feluri. Metodele de “\nfrumuse]are” la b`rba]i sunt acelea[i ca la femei cu amendamentul c` la b`rba]i vorbim mai degrab` de metode de p`strare a tinere]ii [i prospe]imii, f`r` s` feminiz`m prea mult, evident. La femei putem spune c` \n cele mai multe cazuri aplic`m [i proceduri menite s` accentueze feminitatea [i delicate]ea tr`s`turilor faciale sau corporale. Am avut 54

Biz

Dr. Adina Alberts, director general, clinica Care Zone

ANTREPRENORIAT MEDICIN~

cereri de feminizare complet` facial`, venite de undeva din Europa, de la pacien]i de sex masculin, dar nu le-am dat curs pentru c`, \n opinia mea, un astfel de pacient necesit` o abordare din mai multe perspective, inclusiv psihiatrice, iar noi nu avem \n momentul acesta disponibilitate pentru astfel de transform`ri radicale. Aplic`m toate procedurile de medicin` estetic` [i b`rba]ilor, proceduri menite s` atenueze ridurile, diferitele imperfec]iuni faciale, refacerea volumelor acolo unde e nevoie. Utilizarea toxinei botulinice este de rutin` [i \n cazul b`rba]ilor, doar c` \n cazul lor cantit`]ile difer` atât pentru c` musculatura este mai puternic`, cât [i din considerentul c` nu ne dorim s` “[tergem” complet ridurile. Câteva riduri restante confer` chipului un plus de masculinitate. Toxina botulinic` se utilizeaz` cu mare succes [i pentru stoparea excesului de transpira]ie \n zonele axilare, palme, t`lpi. Este o procedur` care dureaz` 5 - 10 minute, iar efectele se p`streaz` câteva luni, mai ales b`rba]ii g`sind-o extrem de util` pe perioada verii. Utilizarea acidului hialuronic este foarte frecvent` [i la b`rba]i, localizarea cea mai cerut` fiind la nivelul [an]urilor dintre nas [i gur`, la nivelul pome]ilor [i la nivelul cearc`nelor. Se mai utilizeaz` [i pentru volumizarea altor zone, cum ar fi gambele, deltoizii, pectoralii sau \n sfera genital`, unde acidul hialuronic este tot mai des folosit atât la b`rba]i, cât [i la femei. Tratamentele cu laser \ncep s` fie printre preferatele b`rba]ilor, mai ales de când acestea au cunoscut o dezvoltare atât de mare. Laserterapia pentru p`strarea calit`]ii [i elasticit`]ii pielii, pentru \nchiderea porilor sau pentru \ndep`rtarea p`rului nedorit este tot mai cerut`. Epilarea permanent` la b`rba]i este mai pu]in eficient` decât la femei, pilozitatea fiind dictat` \ntr-o mare m`sur` de bagajul hormonal. Putem ob]ine o r`rire semnificativ`, o sub]iere important` a firului, cu rezultate foarte bine tolerate [i mul]umitoare per ansamblu. Cele mai frecvente zone pe care le epil`m permanent la b`rba]i sunt spatele, ceafa, pieptul,

fesele, chiar [i barba, \n acest ultim caz, câteva [edin]e pentru r`rirea [i sub]ierea firului de p`r, astfel \ncât b`rbieritul s` nu mai fie necesar zilnic (chiar [i de dou` ori pe zi \n unele cazuri), ci la dou`-trei zile. Aplic`m tratamente de mezoterapie, masaje postoperatorii sau de \ntre]inere corporal` atât b`rba]ilor cât [i femeilor, proceduri pe care le \mbin`m cu succes cu opera]iile chirurgicale pentru rezultate cât mai bune. {i b`rba]ii apeleaz` la implanturi, numai c` \n cazul lor acestea au cu prec`dere localizare facial`, la b`rbie, la pome]i, la nas. Am avut câteva cereri de implanturi gambiere la b`rba]i, mai ales pentru corec]ia asimetriilor \ntre cele dou` gambe. Exist` implanturi pentru pectorali, exist` implanturi fesiere. Sunt doctori \n lume care practic` [i au experien]` \n efectuarea acestor interven]ii. Nu este cazul nostru, cererea fiind inexistent` pân` \n prezent. |n ultima perioad` am aplicat tot mai des micro-lipofillingul, atât la b`rba]i cât [i la femei. Aceast` tehnic` presupune recoltarea [i injectarea ulterioar` de gr`sime proprie \n zone \n care este nevoie de volum [i de repara]ii. Am injectat gr`sime la nivelul fe]ei, de la pleoape pân` la b`rbie, am pus gr`sime la nivelul mâinilor (\n cazul mâinilor \mb`trânite, la care devin evidente osatura [i sistemul tendinar), am introdus gr`sime sub cicatrice cu diverse localizari pentru \mbun`t`]irea aspectului acestora. Gr`simea este un suport pentru celulele stem, care reprezint` viitorul \n multe domenii medicale. Acestea au menirea de a repara ceea ce este stricat \n zona \n care sunt transplantate.

Care sunt marjele de pre] pentru aceste interven]ii? Pre]urile sunt aproximativ acelea[i ca [i pentru femei cu men]iunea c`, pentru a corecta ridurile fe]ei unui b`rbat cu toxin` botulinic`, este adesea nevoie de o cantitate mai mare de produs. La fel este [i \n cazul acidului hialuronic. |n ceea ce prive[te chirurgia, pre]urile sunt identice ca la femei, de[i \n marea majoritate a interven]iilor exist` diferen]e de tehnic`.

La Care Zone acoperi]i toat` paleta de interven]ii posibile \n chirurgia estetic` pentru b`rba]i? Exist` interven]ii de chirurgie estetic` pentru b`rba]i pe care nu le mai acoperim \n prezent, dintr-un motiv foarte simplu: nu a fost cerere atât de mare ca s` justifice investi]ia \n formarea speciali[tilor pentru aceste interven]ii. Sunt o persoan` care a f`cut destule pionierate \n via]`. Unele de bun augur, altele mai pu]in inspirate. |n momentul \n care criza a \nceput s`-[i fac` sim]it` prezen]a [i \n domeniul nostru, am adoptat o atitudine prudent`. Am luat m`suri de redresare, una dintre acestea fiind scoaterea de pe lista de interven]ii a celor pentru care era nevoie de investi]ii suplimentare. |n momentul \n care aceasta va exista, atunci aceste interven]ii vor fi practicate [i \n România. Din alt` perspectiv`, exist` cereri pentru unele probleme, dar nu exist` tehnologie suficient de sigur` sau tehnicile care exist` sunt insuficient testate. Ne ab]inem de la a face experien]e pe oameni, de[i acestea se fac, sub o form` sau alta, peste tot \n lume. {i v` dau un singur exemplu. Acum 7 - 8 ani erau la mod` produsele injectabile permanente pentru a m`ri buzele sau pome]ii, produse introduse \n practica medical` cu mult prea mare u[urin]` dup` p`rerea mea. Acum, ne lupt`m la propriu cu reac]iile adverse ale acestor produse.

Din totalul serviciilor clinicii Care Zone, cât este ocupat de chirurgia estetic` pentru b`rba]i? Chirurgia estetic` la b`rba]i este \n ascensiune. |n practica mea reprezint` \ns` doar 20-25%, \n cre[tere u[oar` fa]` de anii trecu]i. Cel mai numeros segment de vârst` printre clien]ii b`rba]i este reprezentat de cei \ntre 35 [i 45 de ani. Dup` cum am men]ionat anterior, exist` [i categoria de vârst`, destul de bine reprezentat` \n clinica noastr`, de 17-20 de ani, la care practic`m \n principal interven]ii de rinoplastii [i corec]ii de urechi. Biz Biz

Echip` cu dublu impact PENTRU ARHITECTUR~ Nu pot func]iona decât \mpreun`. El este artistul. Ea este managerul pragmatic. |mpreun`, Matius Ichim [i Alina Andrie[ formeaz` echipa care sus]ine singurul studio specializat exclusiv \n arhitectura de retail din România. DE LOREDANA S~NDULESCU

n spa]iu banal se poate transforma \ntr-un magazin de succes printr-o viziune [i o poveste bine spus`, greu de uitat. Doar astfel de pove[ti [i-a propus s` spun` Matius, un studio de arhitectur` care se prezint` ca venind cu o interpretare proprie asupra spa]iului, uitând voit de p`rerile generale, care, f`r` s` urmeze defini]ii, iese din tipare [i face lucruri ce pentru al]ii pot p`rea curajoase, care \ns` pentru ei sunt doar normalul. Cu o astfel de descriere pe site-ul Matius, am fost extrem de curioas` s` aflu care este normalitatea lor. Am descoperit doi tineri, Alina Andrie[ [i Matius Ichim, parteneri de via]` [i antreprenori de genera]ie nou`, care se bazeaz` doar pe for]ele proprii [i ceea ce [tiu s` fac` cel mai bine, care [i-au g`sit o ni[` de care se ]in cu rigoare. |mpreun`, ei reprezint` Matius, singurul studio de crea]ie specializat exclusiv pe arhitectura de retail, sub semn`tura c`ruia au fost amenajate numeroase magazine \n malluri atât din Bucure[ti, cât [i din ]ar` printre care se num`r` Jolidon, Gatta, Diverta, Animax, Benvenuti, Lacoste, Dockyard, Debenhams, Yokko, Noriel, dar [i magazinele de concept F64 sau Autograf. Povestea lor a \nceput \n Ia[i, \n urm` cu mai bine de 11 ani. Matius este arhitect, absolvent al Facult`]ii de Arhitectur` din Ia[i, Alina a urmat Facultatea de Economie [i Administrarea Afacerilor (FEAA) din

Biz

cadrul Universit`]ii Al. I. Cuza din Ia[i, t`iat facturi pe dou` firme, Copacul [i Albert-Ludwigs-Universität din Verde [i Plazza Studio, pe care le-au Freiburg. Matius a câ[tigat primii bani fuzionat \n urm` cu câ]iva ani, desenând felicit`ri pe care apoi le men]inând doar primul nume, Copacul vindea printr-un PFA, \nfiin]at la Verde, firma care apare acum \n actele sugestia unei prietene a mamei sale. contabile ale celor doi. Comunicarea de Ulterior, la deschiderea Iulius Mall din brand [i toat` identitatea afacerii au Ia[i a \nceput s` lucreze \n arhitectura fost \ns` construite \n jurul numelui de de retail, pe proiecte mici, f`r` nicio Matius. Toat` lumea, de la leg`tur` cu anvergura celor pe care le administratorii mallurilor pân` la coordoneaz` \n prezent. actualii sau poten]ialii clien]i, \i [tie |n 2004, cei doi s-au mutat \n drept Matius. “E un nume mai rar Bucure[ti cu ideea de a construi standuri \ntâlnit [i u[or de ]inut minte, inspirat la Romexpo. Proiectul pentru care au din numele unui artist local, autorul venit \n capital` nu unei fresce plasate \n cinematograful s-a concretizat, \ns` CIFRE s-a ivit altceva care Matius avea s` le marcheze decisiv parcursul profesional. Cifr` de afaceri 2011: 80.000 euro |n baza experien]ei câ[tigate la Angaja]i: 8 Iulius Mall, Matius a fost Magazine amenajate: Jolidon, Gatta, Diverta, recomandat dezvoltatorilor City Animax, Benvenuti, Lacoste, Dockyard, Debenhams, Mall pentru pozi]ia de arhitect coordonator pentru chiria[ii Yokko, Noriel, F64, Autograf, Only for You, Danik, din mallul ce avea s` se Eden Shoes, Enzo Bertini, Exclusive Brands deschid` \n 2005. “A fost una Marriott, Triumph, Francorossi etc. dintre cele mai importante u[i pe care le-am deschis”, \[i amintesc cei doi. Prin intermediul City din Copou”, poveste[te Matius, pe care Mall au ap`rut primii clien]i, cu mul]i \n buletin \l cheam` Marius [i care dintre ei lucrând [i \n prezent. \nc` din copil`rie, având mai mul]i “M` bucur foarte tare când m` sun` colegi [i prieteni cu acest nume, [i-a oameni cu care am lucrat acum cinci ani dorit s`-l schimbe. Suflet de artist de [i care vor s` \ncepem câte un proiect pe atunci, cu dorin]a de a fi diferit, la nou”, poveste[te arhitectul Matius. terminarea liceului [i-a luat o identitate nou`. {i de atunci e Matius. Alina [i Matius fac echip` bun` SUCCES LA DUBLU \mpreun`, completându-se reciproc, atât Pân` s` ajung` la actuala form` \n via]a de familie cu cre[terea celor doi administrativ` [i de organizare, au

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT ARHITECTUR~

Alina Andrie[ [i Matius Ichim, proprietarii studioului de arhitectur` Matius

copii ai lor, cât [i \n afaceri. Matius este artistul ocupat cu partea de proiectare, cel care le explic` clien]ilor detaliile tehnice [i totodat` cel care coordoneaz` echipele \n [antier. Alina, pe lâng` studiile \n [tiin]e economice, având o experien]` profesional` de doi ani [i jum`tate ca angajat` \ntr-o corpora]ie, este managerul pragmatic care se ocup` de finan]e, facturi [i contracte. “Ea este partea care \mi lipse[te mie cel mai mult când este vorba despre a livra ceva la timp. Este ca un reminder \n Outlook. Pentru mine este o salvare. Când eu nu

mai v`d nicio solu]ie, ea este cea care face lumin`”, poveste[te Matius despre Alina. |mpreun`, s-au rodat ca echip` [i [tiu c` asta e formula de succes pentru ei. “Suntem ca dou` resurse interschimbabile”, define[te Alina parteneriatul lor. S-au specializat exclusiv \n arhitectura de retail [i nu au \n plan s` schimbe macazul cu altceva sau s` se extind` spre alte zone. Singurul lucru pe care [i-l doresc pe viitor este s` proiecteze mai multe magazine de concept, dintre care unele le-ar pl`cea

s` fie stradale. |n prezent, 70% dintre lucr`rile lor sunt implement`ri [i doar 30% sunt magazine de concept. {i-au propus \ns` ca peste doi ani s` ajung` la o partajare de 50/50 \ntre concepte [i implement`ri. |n rest, nu vor s` schimbe nimic. Se bucur` c` au un business flexibil, c` se pot mula pe cerin]ele fiec`rui client [i se pot implica personal \n fiecare proiect. Sunt con[tien]i c` nu au business mare, dar nici nu-[i doresc. Vor \n schimb proiecte mari [i frumoase, de care s` fie mândri. Biz Biz

strategie FII UN DR. HOUSE AL MARKETINGULUI

Cu to]ii \l cunoa[tem pe dr. House – celebrul personaj de serial de televiziune care nu ezit` niciodat` s` \ncalce regulile, dar \ntotdeauna, pân` la final, afl` r`spunsul pe care \l caut`. |l vedem mai mereu \n fa]a plan[etei albe, t`ind cu markerul diagnosticele care se dovedesc incorecte, eliminându-le unul câte unul printr-un proces de selec]ie empiric`. Ceea ce face el se nume[te diagnostic diferen]ial (sau DDx) [i poate fi folosit foarte bine [i \n marketing. DE PAUL GARRISON {I ARMEN A. AVAKIAN Diagnosticul diferen]ial DDx este o metod` pe care medicii o utilizeaz` pentru a stabili diagnosticul pacien]ilor. Acesta este un proces prin care se emit mai multe diagnostice prezumtive, iar apoi se elimin` unul câte unul prin intermediul diverselor tehnici de testare pân` r`mâne numai cel corect. |n cursul acestui proces, pacientul poate manifesta simptome noi [i \n acest caz DDx se schimb`. Atunci când \ncerc`m s` determin`m cel mai bun segment al consumatorilor dintr-o ]ar` anume pe care s`-l target`m, adesea ne pomenim c` ne afl`m [i noi \n fa]a unei plan[ete, cu un marker \n mân`, f`când ceea ce este practic un diagnostic diferen]ial, care are ca scop stabilirea segmentului de consumatori ce de]ine cea mai mare valoare. Conectori [i disconectori |n timp ce efectu`m un DDx, \ntâlnim informa]ii [i tragem concluzii care reprezint` “conectori” – date care sugereaz` c` un anumit lucru legat de acel profil al consumatorului (pe plan demografic, de lifestyle, valori, obiceiuri de consum etc.) este corect. 58

Biz

Alte d`]i ne lovim \ns` de a[a-numi]ii “disconectori” – situa]ii \n care datele nu se potrivesc cu profilul consumatorului. Ace[ti disconectori sunt \ntotdeauna demni de luat \n seam`, deoarece \n general ei reflect` o realitate ascuns` care poate fi util`. Oamenii au obiceiuri de consum complexe [i adesea ira]ionale, iar acest lucru apare foarte des \n activitatea noastr`. Diagnosticarea acestor disconectori este chiar [i mai “interesant`”, cum ar spune dr. House. Nu este suficient` \ns` simpla identificare a unui disconector, ci trebuie s` explor`m \n profunzime pentru a afla ce se \ntâmpl` cu adev`rat, pentru a confirma sau infirma un diagnostic behavioral sau motiva]ional. |n aceste cazuri este neap`rat` nevoie de explorarea cât mai \n profunzime a modului \n care gânde[te, simte [i se comport` consumatorul. Examinarea altor categorii [i chiar a altor branduri se poate dovedi de asemenea folositoare, furnizându-ne informa]ii adesea esen]iale pentru \ncheierea procesului de diagnosticare. Prognoza Odat` efectuat diagnosticul, ce facem cu ceea ce [tim? Desigur, vindec`m pacientul (\n cazul nostru: \l convingem s` cumpere) prin orice mijloace avem la dispozi]ie. Uneori este extrem de simplu, de pild` apel`m la sentimentele sale printr-un mesaj emo]ionant, alteori este nevoie de rebranduire [i chiar de lansarea unui nou brand. Exemplu practic Iat` cum am ajuns s` lans`m un nou brand de bere pentru femei. Când lucram pentru berea Efes \n Rusia am \ntâlnit \ntr-o bun` zi un disconector care m-a intrigat \n mod deosebit. Primul pas al procesului de targetare era s` analiz`m \n profunzime categoria “bere [i alte b`uturi alcoolice”. A[a am aflat c` exist` un segment de consumatori, numit Cosmos, care, de[i era preponderent feminin, consuma cea mai mare

PAUL GARRISON este profesor de

general prooccidental. |n Rusia, berea este considerat` modern` [i occidental`. Celor din segment le place, de asemenea, s` de]in` controlul [i asta \n special când vine vorba despre sexul opus. Berea are mult mai pu]in alcool decât vodc` [i de aceea este preferat`, deoarece le permite s` bea dar s` de]in` \n continuare controlul. Acest detaliu [i multe altele, cum ar fi preferin]a lor pentru ARMEN A. AVAKIAN este Partner/ cocteiluri alcoolice slabe, Regional Director la Garrison ne-au spus c` segmentul Group pentru Rusia, Ucraina, Cosmos folose[te berea ca pe Turcia, CIS [i Balcani [i profesor un a[a-zis alco-pop – de strategii de marketing aplicat, o b`utur` alcoolic` slab` cu MBA, la Universitatea Americare le permite s` socializeze can` din Armenia; el a mai pre[i s` fie parte a unui grup dat la CEU Business School din Budapesta. A f`r` s` piard` \ns` controlul. supervizat proiecte pentru peste 50 de branduri, Dup` ce am conectat printre clien]ii s`i num`rându-se EFES [i P&G (ambele \n mai multe ]`ri), LEGO Danemarca, Sportdisconectorii, urm`torul pas master Rusia, Raffeisen Bank Ungaria. a fost utilizarea, \n construirea brandului, a concluziilor care ap`ruser` pe parcurs. cantitate de bere premium dintre toate Dup` ce am aprofundat examinarea segmentele din pia]`. Rata de stilului de via]` [i a valorilor penetrare a berii premium \n totalul segmentului, am concluzionat c` popula]iei era de 15%, \n timp ce principalele concluzii [i puncte de pentru Cosmos se ridica pân` la 45%, tensiune pentru acesta erau patru: ceea ce \nsemna o diferen]` p`strarea controlului – jocul erotic de semnificativ`. atragere [i respingere dintr-un club sau Acest lucru p`rea lipsit de sens [i era bar, când membrii segmentului trebuie intuitiv absurd, pentru c` noi s` r`mân` mereu aler]i; ei trebuie s` plecaser`m de la premisa c` femeile poat` socializa, s` fie spirituali [i parte tinere tind s` bea, de exemplu, vin sau activ` a grupului; \n acela[i timp, s` [ampanie; cu alte cuvinte, \ntâlnisem ias` \n eviden]` fa]` de cei din jur prin un disconector. Iar un alt disconector \l cât sunt de moderni [i dinamici; s` fie reprezenta faptul c` ele nu beau vodc` diferi]i fa]` de genera]ia precedent` – atât de mult cât o fac multe alte femei ceea ce spuneau [i f`ceau p`rin]ii lor tinere din alte ]`ri [i chiar femeile este \nvechit. tinere din pia]a rus` per total (doar Deoarece la momentul respectiv 29%, fa]` de media la nivel na]ional de segmentul \n cauz` era subestimat de 37%). Astfel \ncât \ntrebarea care se marketing [i vânz`ri, s-a creat astfel o punea era dac` exist` vreo leg`tur` oportunitate pentru lansarea unui \ntre cei doi disconectori: consumul brand care destindea punctele de destul de redus de vodc` [i consumul tensiune men]ionate anterior deoarece foarte ridicat de bere. targeta segmentul printr-o pozi]ionare R`spunsul la aceast` \ntrebare a unic`. Diagnosticul diferen]ial rezultat survenit cu claritate atunci când am a fost c` trebuia lansat un brand nou, examinat \n detaliu stilul de via]`, [i anume berea Iris. Dup` p`rerea atitudinea [i valorile segmentului noastr`, dr. House ar fi fost foarte Cosmos. De exemplu, acesta este mul]umit. Biz deschis \n gândire, social, modern [i \n marketing [i fost decan al Central European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management România [i Skolkovo School of Management din Moscova. A lucrat \n marketing mai bine de 30 de ani. De-a lungul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta.

Biz

Depe[e de pe frontul de est AL PUBLICIT~}II Când a plecat din ]ar` nu [tia dac` va fi pentru o s`pt`mân` sau o lun`. Contractul pe care l-a semnat \n 2007 putea s` se termine oricând. Au trecut deja cinci ani de când pe cartea de vizit` a lui Mihai Coliban scrie BBDO Moscova. {i povestea continu`. DE LOREDANA S~NDULESCU ac` ar fi s` ne lu`m dup` num`rul de premii câ[tigate, am putea spune c` Moscova \l inspir` mai mult decât Bucure[tiul. |n cinci ani de când este director de crea]ie la BBDO Black \n Moscova, a câ[tigat 140 de premii [i nominaliz`ri fa]` de doar 35 de premii \n zece ani de publicitate \n România. Dar nu e vorba numai de premii, ci [i de proiecte pentru 200 de clien]i, \n 25 de ]`ri, pe 5 continente [i o medie de 30 de branduri avute constant \n grij`, plus o echip` de oameni talenta]i pe care a reu[it s`-i scoat` din iner]ie la scurt timp dup` ce a \nceput s` lucreze cu ei.

Cum e via]a de publicitar la Moscova? Via]a de publicitar român, director de crea]ie, e grea. N-am timp de mai nimic, \n afar` de munc`. Dar, dac` pun la socoteal` faptul c` am lucrat \n 25 de ]`ri, pe 5 continente, ca angajat al BBDO Moscova, merit`, zic. E “glamur”, cum se zice pe-aici. Din punctul de vedere al afacerilor e alt` scar`, ai alt` perspectiv`, e[ti mai aproape de mai marii lumii publicitare, unde se hot`r`sc destinele brandurilor. |n general, se simte c` Rusia a fost un imperiu [i c` e o for]` economic` major`. Dar, ca infrastructur`, Moscova nu e \nc` Oslo sau Tokio [i nici nu are cum s` fie, e prea devreme, sunt prea multe lucruri de rezolvat, probleme l`sate s` dospeasc` decenii \ntregi. Chiar [i a[a, e un ora[ impresionant. Moscova nu doarme niciodat`, se zice. 60

Biz

A lovit [i acolo criza la fel de tare ca \n România? Din fericire, aproape c` nu am sim]it criza. Da, s-au mai redus câteva bugete [i salariile unor oameni, dar pentru clien]ii mei am avut de munc` \n 2009, \n plin` criz`, de nu mai puteam duce. Recordul pe 2009 a fost un buget de produc]ie TV de 1 milion de dolari! A mers \n acela[i ritm de atunci. E caraghios cum, la fiecare sfâr[it de an, se zvone[te c` vine o nou` criz`, dar nu se \ntâmpl` nimic. Mai cre[te rubla, mai scade, salariile medii \n industrie cresc constant, unii clien]i pleac`, câ[tig`m al]ii. E de lucru mult peste capacitatea de absorb]ie a pie]ei, agen]iile noi apar precum ciupercile dup` ploaie, pe digital [i nu numai. Am v`zut diferen]a \ntre cum a lovit criza ]`rile din regiune [i Rusia, anul acesta, la Golden Drum. |nscrierile din Rusia au fost 25% din festival, agen]ia [i clientul anului au fost din Rusia, \ntâlneam cunoscu]i din Moscova peste tot.

Ai \mplinit deja cinci ani de BBDO Black la Moscova. Când ai semnat cu ei, te-ai gândit c` va fi un angajament pe termen atât de lung? M` a[teptam la orice, putea s` se termine dup` o s`pt`mân`, o lun` sau trei. Am avut noroc de câteva lucruri cheie, la \nceput – am primit o echip` de oameni foarte talenta]i, care erau prost condu[i [i un pic lene[i, deci la \nceput am b`gat un fel de “armat`” cu ei, dup` care a mers strun` doi ani, apoi am rezolvat câteva

proiecte mari care stagnau [i am f`cut o campanie pentru un client serios cu care am luat o gr`mad` de premii \n prima jum`tate de an. Am mai prelungit cu un an [i \nc` un an [i \nc` doi. A[a se face c` o treime din via]a mea de publicitar s-a \ntâmplat \n Moscova.

Câte branduri ai \n grij` acum? Fac ce fac [i n-am niciodat` mai pu]in de 30. Dac` \nmul]im asta, \n medie, cu 2,5 oameni pe brand la client [i apoi cu 3 (5 ani \mp`r]it la 1,5 ani pentru c` atât st` un brand manager pe post \n Rusia, dup` care e musai s` fie promovat), rezult` c` am lucrat cu peste 200 de clien]i \n cei 5 ani de când sunt la Moscova. Mi se \nvârte capul câteodat`. {i nici \n agen]ie treaba nu-i mai relaxat`, e o fluctua]ie fantastic` de personal, toate departamentele sunt ref`cute permanent, avem 10 - 15% personal stabil, \n ultimii 5 - 6 ani. Acesta cred c` a fost efectul major al crizei din 2008 – un ciclon de resurse umane.

Pe ce proiecte ai lucrat \n ultimii doi ani? Demne de amintit sunt spoturile pentru o banc` local`, Trust. Banca e de]inut` de ni[te b`ie]i de vârsta mea, care-s fani Bruce Willis. {i s-au gândit ei: bani avem, telefoane avem, de ce s` nu-l angaj`m noi pe domnul Willis? Rezultatul acestui capriciu a fost c` \n ianuarie 2012 am filmat dou` zile, \n studiourile Warner Bros, cu domnul din

STRATEGIE PUBLICITATE

Acum vreo doi ani, spuneai c` e[ti conectat la 15 - 20% din nout`]ile industriei române[ti de publicitate. S-a mai diminuat procentul? Procentul a continuat s` se diminueze, da. |n afar` de ce vedeam \n festivalurile interna]ionale sau pe panouri [i la TV, când veneam \n România, o cam rupsesem cu publicitatea româneasc`. Lucrurile au \nceput s` se schimbe acum un an, când cu cele 8 premii (2 Grand Prix-uri) luate de McCann la Cannes. To]i ochii s-au \ntors spre România, chiar [i judecând numai dup` num`rul de români angaja]i \n Moscova, \ncepând cu mijlocul lui 2011. Mai contribuie [i faptul c` anul acesta am devenit membru al Art Directors Club Romania [i am \nceput s` mai particip la discu]ii, online. Sunt foarte curios, de fapt, ce vom vedea la festivalul ADC România, la sfâr[itul lui noiembrie. Ar trebui s` dea pulsul industriei cu suficient de mult` precizie.

Ce amintiri p`strezi din perioada cât ai lucrat la D’Arcy?

MIHAI COLIBAN, director de crea]ie, BBDO Moscova “Die Hard” mai devreme men]ionat. Spoturile n-au ie[it rù, dar bìe]ii cu banca [i-au dat seama c` nu vor s` ne mai pl`teasc`. Unul dintre ei mi-a zis la o bùt` c` unul dintre tatuajele lui e dedicat lui Corneliu Zelea-Codreanu, a[a c` m-am gândit c` e mai bine s` nu-i sup`r`m. Alt proiect e tot cu o celebritate – Milla Jovovich, pentru un brand de sucuri naturale, proprietatea PepsiCo Rusia. Tot Los Angeles, cald [i bine, cascadoarea care o dubla pe Milla era românc`, s-au terminat banii la postproduc]ie, iar campania a fost un semirateu. Altfel, am f`cut multe spoturi pentru Lay's, cu Andrey Arshavin, tocmai am filmat un nou spot pentru Gillette cu Aleksandr Ovechkin,

c`pitanul echipei de hochei a Rusiei, campioana mondial`.

Ce premii ]i-ai ad`ugat \n portofoliu de când e[ti la Moscova? Tocmai ce-am terminat o nou` statistic`, deh, eu [i numerele – poveste lung`. |n Rusia premiile au curs gârl` – 140 de premii [i nominaliz`ri \n doar 5 ani. |n România am câ[tigat doar 35, \n zece ani. |n Rusia am \ndr`znit s` \nscriu, \n sfâr[it, câteva lucr`ri la Cannes, \n fiecare an, \ncepând cu 2009. N-a fost o idee rea, pentru c` am ag`]at trei nominaliz`ri, \n 2010 [i 2012. Niciun Leu \nc`. Mai \ncerc vreun an sau doi [i-apoi m` las de festivaluri.

Am fost patru ani \n D’Arcy, o via]` de publicitar. Pân` s` vin la Moscova, i-am considerat cei mai frumo[i ani, aproape la fel de nebuni [i inten[i ca [i cei 8 ani jertfi]i vodcii “S`niu]a”, baschetului, jazzului [i pred`rilor de peste noapte, \n Facultatea de Arhitectur` “Ion Mincu”. A[ putea s` scriu o mininuvel` despre D’Arcy, un loc al frumo[ilor nebuni ai publicit`]ii române[ti. Am o gr`mad` de amintiri, fire[te, profesionale [i nu numai, la un moment dat nici nu mai era nicio diferen]`, oricum. Proiecte, discu]ii [i be]ii memorabile au fost destule. Dar cred c` D’Arcy nu e D’Arcy f`r` Zorileanu 26. Cei care au c`lcat pragul acelei cl`diri abominabile, atât de urât` [i totu[i atât de frumoas`, [tiu ce vreau s` zic. Pentru fiecare a fost altceva – infern, rai, purgatoriu, uter, ma]e, miere, otrav`, ur`, dragoste, munc` \nver[unat`, lene devenit` art`, victorie, pr`bu[ire, minciun`, adev`r, impostur`, valoare, via]`, moarte, durere, orgasm. Zorileanu 26 era o camer` cu oglinzi de[ucheate, \n fiecare dintre ele vedeai un alt eu. Oglinzile se construiau una dintr-alta, f`r` sfâr[it, [i nu te puteai s`tura de ele. Pân` \ntr-o zi, când cu to]ii am descoperit c` mai sunt [i alte Zorileanu 26. Biz Biz

Provocarea conven]ionalului |n timp ce \n vestul Europei mesh-urile cu suprafe]e epice sunt deja un loc comun, România recupereaz` cu pa[i repezi. Cu viziune, curaj, tehnologie [i competen]` de sorginte german`, Affichage România [i partenerii s`i au lansat pentru Ikea unul dintre cele mai spectaculoase site-uri de OOH din Estul Europei. Despre istoria proiectului pe care \n urm` cu câteva luni to]i \l credeau imposibil poveste[te ini]iatorul acestuia, Frank Mayr, Chief Technology Officer la Affichage România. Care a fost contextul apari]iei unuia dintre cele mai extinse proiecte de outdoor contemporan din estul Europei? Totul a \nceput pe 6 ianuarie 2012 [i a fost un fel de coup de foudre profesional. Era prima mea zi de lucru [i, \n vreme ce m` aflam \n trafic, privirea mi-a fost atras` de scheletul unei cl`diri enorme, abandonate, plasat` \ntre Caranfil [i zona podului B`neasa. |n doar o clip` am intuit poten]ialul proiectului [i mi-am dat seama c` loca]ia trebuie s` devin` a noastr`. La o privire mai atent` am realizat c` cineva \ncercase s` aib` un mesh acolo, doar c` vântul teribil [i lipsa de protec]ie din spatele pânzei o anulaser` cu totul. Am fost atât de cucerit de poten]ialul locului [i de lucrurile care se pot face acolo, \ncât am z`p`cit pe toat` lumea \n birou cu ideea aceasta [i cu entuziasmul care o preceda. Din momentul acela, proiectul mesh-ului enorm din dreptul Podului B`neasa a fost botezat la birou – mai \n glum`, mai \n serios – “Frank’s baby”.

Cât de greu a fost drumul de la concept la implementare? Au urmat câteva luni de cercetare [i negocieri cu cei care de]ineau drepturile de folosin]` a loca]iei. Am avut câteva refuzuri, dar când e[ti motivat de for]a unei idei [i faci totul ca ea s` devin` realitate, universul \ncepe [i el s` lucreze pentru tine. A[a se face c` la \nceputul lui septembrie am reu[it s` primim un r`spuns pozitiv. Cu toate actele \n regul` [i documenta]ia la zi, la jum`tatea lunii septembrie am semnat cu cei care de]ineau drepturile legale pentru 62

Biz

proiect de succes este nevoie de o investi]ie solid`. Affichage a investit nu doar \n ranforsarea suporturilor care sus]ineau mesh-ul, construind un corset metalic elaborat, ci [i \n realizarea unei structuri paralele, dintr-un vinil special, care face ca materialul expus privirii publice s` fie protejat de impactul vântului care sufl` cu putere prin cele 240 de ferestre descoperite. Cu un astfel de plan, \ntreaga structur` avea toate [ansele s` aib` o prezen]` impecabil`, indiferent de condi]iile meteo, de durata expunerii [i de suprafa]a printat`.

FRANK MAYR, Chief Technology Officer la Affichage România \nchirierea loca]iei. Apoi, \n doar câteva zile, am preg`tit partea tehnologic` [i desenele. A fost mult mai complicat travaliul \nchirierii spa]iului decât partea de inova]ie, inginerie [i implementare a ideilor.

A]i [tiut din prima cu ce brand voia]i s` lucra]i? Povestea e simpl`: proiectul e foarte solicitant din perspectiv` inginereasc`, deci [i din perspectiva costurilor. Gândi]i-v` c` vântul sufl` la 35 de metri deasupra solului cu aproape 160 de km/ or` când e vreme rea, a[a c` pentru un

Discut`m despre o investi]ie serioas` din partea clientului, a agen]iei sau [i din partea Affichage? A fost o investi]ie serioas` din partea tuturor. De fapt, atunci când am prezentat primei agen]ii ideea proiectului, ei n-au crezut c` poate fi implementat`, date fiind sensibilit`]ile tehnice [i enorma suprafa]` pe care promiteam s-o expunem f`r` cusur ochiului public. A[a c` le-am ar`tat nu doar cum vom face tehnic proiectul, ci [i c` avem certificate ISO pentru materiale, dar [i competen]a necesar` pentru a realiza corsajul de metal pentru sus]inere. {i pentru c` partenerii de dialog de la agen]ia de media erau \nc` nesiguri, le-am oferit garan]ii c` proiectul de pe hârtie se va implementa cu precizie nem]easc` [i \n realitate. Conform planurilor noastre,

STRATEGIE INTERVIU

era prima dat` \n 20 de ani când aceast` cl`dire-fantom` urma s` fie protejat` cu un vinil special, comandat din Germania, ca mesh-ul enorm s` nu devin` istorie \nainte de vreme. Proiectul a fost \n cele din urm` aprobat [i prima agen]ie c`reia i-a fost prezentat a fost [i cea al`turi de care l-am implementat, pentru al lor client Ikea. A fost punct ochit - punct lovit.

Cât a durat implementarea proiectului? A fost o derulare incredibil` de for]e. Am semnat contractul pentru vizualul Ikea la \nceputul lui octombrie, când am [i [tiut, de altfel, care e brandul cu care vom inaugura loca]ia. 13 zile mai târziu, unul dintre cele mai mari mesh-uri cu structur` contemporan` din estul Europei era sub privirile publicului, iar pentru cei care erau bloca]i \n trafic zi de zi, pe podul B`neasa [i \n zonele apropiate, \ntreaga perspectiv` ar`ta \n cu totul [i cu totul

alt` lumin`. Era una tonic`, impresionant`, contemporan`. |n locul h`urilor de alt` dat`, oamenilor le zâmbeau acum, \n toat` voio[ia lor, ferestrele Ikea, pe o suprafa]` de peste

2.000 de metri p`tra]i. Aveam deja sub ochi istoria real` a unui proiect impresionant, dorit vreme de aproape un an, dar creat [i implementat \n doar 13 zile. Biz

Biz

ECUA}IA CRIZEI {I NECUNOSCUTA Y Dup` mai bine de trei ani \n care tinerii nu au fost lua]i \n calcul ca poten]iali angaja]i, acum se pare c` pe agenda mediului de business \[i reiau treptat locul [i reprezentan]ii genera]iei Y. DE OVIDIU NEAGOE

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

a s` nu mai r`måie repetent [i anul acesta la economie, mediul de afaceri din ]ar` \ncepe timid s` ia \n calcul angajarea tinerilor absolven]i, variant` extrem de popular` \n timpul boom-ului economic, dar exclus` aproape total din “manualul” corpora]iilor pe timpul recesiunii. Una dintre primele m`suri ale companiilor locale pentru combaterea crizei a fost sistarea recrut`rilor, cu atåt mai mult a celor din råndul tinerilor f`r` experien]` (\n paralel cu concedierile, desigur), precum [i a programelor de tip internship ori mentoring. Rezultatul? Rata [omajului \n råndul tinerilor cu vårste cuprinse \ntre 20 [i 24 de ani s-a situat la 36,6% \n anul 2009, ca \n prima parte a anului 2010 s` ajung` la 35 de procente, potrivit Institutului Na]ional de Statistic`. Doi ani mai tårziu, la finele lunii septembrie, procentul tinerilor care nu reu[eau s` \[i g`seasc` un loc de munc` se situa la nivelul de 21%, dup` cum arat` datele Agen]iei Na]ionale pentru Ocuparea For]ei de Munc`. Acest procent ar putea urma acela[i drum descendent \n urm`toarea perioad`. “O m`sur` pe care am considerat-o absolut necesar` [i \n concordan]` cu ceea ce s-a adoptat [i la nivel european, \n cadrul Consiliului European, prin Pactul de cre[tere economic` [i creare de locuri de munc`, este eliminarea contribu]iilor de asigur`ri sociale la Fondul de S`n`tate, pensii, [omaj pentru to]i \ntreprinz`torii care angajeaz` persoane aflate \n [omaj cu o vårst` de sub 25 de ani sau de peste 55 de ani”, spunea \ntr-o conferin]` de pres` premierul Victor Ponta. “Aceast` eliminare a contribu]iilor va func]iona pe termen de un an, cu condi]ia men]inerii ca angajat pe \nc` un an suplimentar de c`tre firm`”, continua premierul Romåniei.

COMPANIILE SCHIMB~ FOAIA Ce \nseamn` tinerii pentru o companie? Pot reprezenta clien]i, angaja]i sau, de ce nu, chiar viitori

investitori. Astfel, investi]iile organiza]iilor \n programe de internship destinate tinerilor se pot traduce prin beneficii pe mai multe planuri, nu numai pe termen scurt, ci [i pe termen lung. Un alt avantaj esen]ial al companiilor care deruleaz` cu regularitate astfel de programe este reducerea fluctua]iei de personal, a costurilor aferente acesteia, dar [i construirea unei baze interne, solide pentru selec]ia viitorilor lideri. Ace[tia, dup` acumularea experien]ei necesare, pot asigura succesiunea pentru pozi]ii de middle management, unde se \nregistreaz` [i cea mai mare fluctua]ie de personal din companii. “Implicarea tinerilor \n programe de internship asigur` o metod` mai sigur` [i mai ieftin` de recrutare [i reten]ie a tinerelor talente”, spune Drago[ Iliescu, Managing Director la SHL Romånia, companie specializat` \n evaluarea ocupa]ional` [i servicii pentru managementul resurselor umane. “Derularea acestor programe permite familiarizarea viitorilor angaja]i cu particularit`]ile activit`]ilor specifice unui anumit post sau unui anumit departament, unele companii oferindu-le acestora programe formative realiste, adaptate la nevoile specifice ale organiza]iei”, continu` Drago[ Iliescu. Acesta adaug` c`, \n ultimul an, companiile au reactivat programele de internship, 42 Organizational Assessement, distribuitorul autorizat al SHL \n Romånia, \nregistrånd \n trimestrul al treilea o cre[tere cu peste 50% a proiectelor de evaluare a candida]ilor pentru posturi \n cadrul programelor de internship sau management trainees, fa]` de primul [i al doilea trimestru al anului 2012. Re\ntoarcerea companiilor c`tre tineri a fost resim]it` [i de Drago[ Gheban, Managing Partner la Catalyst Solutions, organizatorul evenimentului Angajatori de Top, cel mai mare tårg de joburi destinate tinerilor, care s-a desf`[urat la finele lunii trecute \n Bucure[ti. Potrivit datelor organizatorilor, la edi]ia din aceast` toamn` a evenimentului au participat Biz

PRIMII PA{I |N CORPORA}IE La \nceputul lunii noiembrie, Orange Romånia a pornit \nscrierile pentru sesiunea de practic` din aceast` iarn`, prin programul Orange First Step, prin care studen]ii [i absolven]ii vor avea oportunitatea s` fac` primii pa[i \ntr-o companie multina]ional` pe parcursul lunii decembrie. Participan]ii pot alege ora[ul, perioada [i departamentul \n care vor s` fac` practic`. Orange Romånia pune la dispozi]ie 170 de locuri pentru practic`, atåt \n Orange Shop, cåt [i \n departamente precum Resurse Umane, Rela]ii Clien]i, Vånz`ri, Tehnic [i divizia tehnic` pentru grupul France Telecom – Orange, centrul local ce ofer` suport [i mentenan]` pentru aplica]iile clien]ilor Orange din Europa. |n afar` de sesiunea de practic`, participan]ii selecta]i vor putea participa la cursuri [i workshop-uri pentru dezvoltarea profesional`. La finele stagiunii, absolven]ii cei mai activi vor primi din partea managerului coordonator o recomandare pentru dezvoltarea lor profesional`.

90 de companii [i peste 15.000 de candida]i. “Companiile participante la Angajatori de Top \[i manifest` deschiderea pentru recrutarea tinerilor atåt pentru pozi]iile entry-level, cât [i pentru programele de internship [i trainee”, arat` Drago[ Gheban. “Indiferent dac` discut`m despre programe de internship, management trainee sau joburi full time, \n ultima perioad` companiile au acordat o aten]ie deosebit` profilului candida]ilor selecta]i, iar \n func]ie de pozi]ia deschis` procesul de recrutare poate dura pån` la 3 luni, \n cazul absolven]ilor, respectiv 6 luni pentru speciali[ti [i persoane cu experien]`”, spune Gheban. La edi]ia din aceast` toamn` a tårgului, companiile participante au pus la dispozi]ia

Biz

tinerilor un num`r de 20 de programe de internship [i trainee, o parte dintre acestea fiind lansare \n premier`. Se pare c` liceenii vara nu dorm, ci muncesc. Dac` munca din timpul verii pentru tineri este adesea asociat` cu domenii precum HoReCa sau FMCG, nu este chiar a[a. Liceenii cu vårste de peste 16 ani pot s` lucreze [i \n domeniul bancar. BCR este prima companie din ]ar` care pune la dispozi]ia tinerilor joburi de var`, pl`tite, prin programul Summer Job. Elevii care \[i doresc s` experimenteze un loc de munc` \ntr-o banc` au

aceast` ocazie, timp de dou` luni, cåte 4 ore pe zi. Anul trecut, BCR a pus la dispozi]ie 50 de locuri de munc` pentru tinerii din toat` ]ara, posturi pe care s-au luptat mai bine de 500 de candida]i.

LEADERSHIP F~R~ VÅRSTE Se poate \nv`]a leadership-ul? Ei bine, da. La fel ca orice alt` abilitate profesional` ori personal`, se poate \nv`]a [i, ulterior, poate fi predat. Cum niciodat` nu este prea devreme s` \nve]i ceva nou, Funda]ia Leaders propune tinerilor cu vårste cuprinse \ntre 14 [i 18 ani programul Leadership Autentic, care \[i dore[te s` r`spund` unei nevoi de dezvoltare a poten]ialului tinerilor, dar [i dorin]ei de autocunoa[tere [i autoevaluare a acestora. Unul dintre pilonii care stau la baza succesului programului care formeaz` liderii de måine este crearea unui cadru experimental, \n care liceenii pot gre[i, f`r` implicarea unor consecin]e negative, se pot exprima liber [i beneficiaz` de acces la o serie de resurse complet diferite de cele propuse de clasicul sistem educa]ional. “Leadership Autentic completeaz` experien]a tinerilor cu abilit`]i de leadership, coordonare [i lucru \n echip`, con[tientizare a propriilor valori, capacitatea de a formula obiective [i a-[i defini o viziune, abilit`]i

DRUMUL C~TRE SUCCES ESTE PAVAT CU OBSTACOLE G`sirea unui job este \n sine un job. Dar, cu cåt preg`tirea pentru locul de munc` de vis \ncepe mai devreme, cu atåt cresc [ansele ca num`rul obstacolelor \ntålnite s` fie redus. Cea mai frecvent` piedic` \nålnit` \n calea tinerilor, cel pu]in \n ultima vreme, este examenul de bacalaureat. Anul acesta, procentul de promovabilitate a examenului s-a situat la 38,5%. A[a a luat na[tere [i ideea antreprenorului C`lin Bucur, care a pus \n aceast` toamn` bazele Centrului Bucur de Matematic`, primul centru educa]ional privat dedicat exclusiv studiului matematicii pentru bacalaureat. Centrul Bucur de Matematic` a fost creat la ini]iativa unor profesori [i pasiona]i de matematic`, pe fondul ratei reduse de absolvire \nregistrate \n ultimii ani la examenul de bacalaureat, cu obiectivul clar de a atinge un grad de 100% promovabilitate la proba de matematic`. “Centrul Bucur reprezint` un maraton de \nv`]at matematic`, nu un sprint pe ultima sut` de metri”, spune C`lin Bucur, unul dintre ini]iatorii proiectului. “Proiectul are la baz` un program bine stabilit de \nv`]are, \n care elevul beneficiaz` \n permanen]` de repere, prin monitorizarea constant` a evolu]iei sale [i prin pozi]ionarea permanent` – atåt fa]` de el \nsu[i, cåt [i fa]` de colegi”, a ad`ugat Bucur.

STRATEGIE MANAGEMENT

de comunicare \n scris [i vorbire \n public”, spune Adina Maria Ghi]`, director program Leadership Autentic \n cadrul Funda]iei Leaders. Tinerii care opteaz` pentru program beneficiaz` de o [ans` \n plus \n definirea alegerilor de viitor, prin module de orientare voca]ional`, [i li se pune la dispozi]ie un cadru \n care pot implementa diferite proiecte [i idei proprii. |n plus, ace[tia pot apela la cuno[tin]ele Ambasadorilor Leadership Autentic, care le vor oferi tot sprijinul [i priceperea pentru punerea \n practic` a ideilor. Nu de pu]ine ori, tinerii sunt influen]a]i \n alegerea drumului profesional f`r` s` aib` o plaj` generoas` de informa]ii practice, nu doar la nivel teoretic. “Acest lucru, pe termen lung, conduce la alegeri gre[ite ale domeniilor de activitate, iar consecin]ele se reflect` \n mod negativ atåt asupra individului, cåt [i asupra activit`]ilor sau businessului din care ace[tia fac parte”, mai spune Adina Maria Ghi]`. Biz

ANGAJA}I CU CARNET DE NOTE Sistemul educa]ional clasic din ]ar` nu \ncurajeaz` studen]ii \n g`sirea unui loc de munc` [i nici nu pune la dispozi]ia acestora programe concepute \n colaborare cu companii. Ceea ce nu se traduce tocmai prin ve[ti bune pentru tinerii care, dup` absolvirea studiilor, vor \ntåmpina dificult`]i \n g`sirea unui loc de munc`, \n condi]iile \n care companiile adesea cer [i experien]`. O solu]ie este CEFORA Business School, care a anun]at la finele lunii trecute deschiderea noului an universitar, prin care studen]ii vor petrece 50% din timp pe b`ncile [colii [i tot atåta vreme \n companii. Studiile dureaz` trei ani, timp \n care studen]ii pot opta pentru un stagiu practic \n companii precum Apollo Mod Distribution, Carrefour, Christian Dior Parfums, Cora, Expert Connection, Gerard Darel, Michelin, Sephora sau Maped. “|ncurajez tinerii cu voca]ie pentru studii economice s` intre \n contact cu mediul de afaceri cåt mai devreme, tocmai pentru a se dezvolta gradual, iar sistemul \n alternan]` este un mediu perfect”, spune Dana Petcu, Country Manager la Parfums Christian Dior. “Cred c` fiecare tån`r [i p`rinte ar trebui s` se gåndeasc` cu pragmatism la viitor [i s` aleag` nu un sistem facil, ci o institu]ie cu rezultate concrete”, adaug` Dana Petcu. Finan]area este \n totalitate gratuit` pentru studen]ii din primii doi ani, cheltuielile fiind acoperite de companii, \n timp ce pentru cel de al treilea an, costul, care trebuie acoperit de studen]i, ajunge la 650 de euro. Cu toate c` pare o sum` mare pentru un student, dup` doi ani de practic` \n cadrul companiilor vor avea asigurat un loc de munc`.

Biz

life D

PET-à-Porter

Ce se poate face cu opt sticle din plastic? Fiecare dintre noi am putea g`si cu u[urin]` o serie de \ntrebuin]`ri acestora, poate nu tocmai prietenoase cu mediul. Dar Levi Strauss & Co propune o abordare inedit`: transformarea acestora \n haine. DE OVIDIU NEAGOE

“DIVOR}” PE WALL STREET

ac` pån` \n prezent inova]ia \n materie de mod` era sinonim` cu excentricitatea, de la \nceputul anului viitor, cånd compania Levi Strauss va lansa colec]ia “Levi’s Waste<Less”, toate acestea se vor schimba. Colec]ia de prim`var` a produc`torului de jean[i va include haine realizate din sticle de plastic reciclate, ca parte a urm`torului capitol de design sustenabil al companiei. Fiecare pies` vestimentar` din colec]ia ce va ajunge pe rafturile magazinelor din lume \n prima lun` a anului viitor va con]ine cel pu]in 20% con]inut reciclat. Pentru realizarea colec]iei, valabil` atåt pentru b`rba]i, cåt [i pentru femei, compania va utiliza 3,5 milioane de PET-uri reciclate. “|nc` de la \nceput am creat produsele cu o inten]ie, un scop”, spune James Curleigh, pre[edinte al brandului Levi’s. “Prin ad`ugarea unei valori de[eurilor, sper`m s` schimb`m modul de gåndire al oamenilor cu privire la reciclare [i, \n cele din urm`, s` \i motiv`m s` fac` mai multe \n privin]a acesteia”, continu` Curleigh. Noua colec]ie este \nc` un pas al companiei \n lupta cu poluarea. |n anul 2009 Levi’s a lansat un program educa]ional, prin care fanii stilului denim erau \nv`]a]i s` spele hainele astfel \ncåt impactul asupra mediului s` fie cåt mai redus. Ini]iativa a fost urmat` de programul “Water<Less”, o tehnic` de finisare a pieselor vestimentare prin care se reducea consumul de ap` cu pån` la 96%. Datorit` acesteia, compania a reu[it \n acest an s` consume cu 360 milioane de litri de ap` mai pu]in. Biz

Greg Smith \[i iubea jobul de asociat al b`ncii de investi]ii Goldman Sachs. Nici locul de munc` nu \l “neglija”, remunerându-l cu 500.000 de dolari pe an. De[i la prima vedere pare rela]ia perfect`, s-a ajuns la “divor]”. Cum? Nepotrivire de caracter. |n cartea “Why I Left Goldman Sachs: A Wall Street Story”, poate cel mai citit mesaj de desp`r]ire, acesta expune practicile lacome [i motivele pentru care a ales s` p`r`seasc` compania. Volumul reprezint` o lec]ie important` atåt pentru manageri, cåt [i pentru angaja]ii cu mai pu]in` experien]`.

LIFE

{TIRI

Istoria confortului

Centrul Vechi din Bucure[ti, una dintre cele mai populare regiuni din capital` atåt pentru turi[ti, cåt [i pentru localnici, este locul pentru care lan]ul Europa Group Hotel a optat pentru deschiderea primului hotel din ]ar`: Europa Royale. Investi]ia s-a ridicat la 14 milioane de euro. Hotelul are 4 stele [i e amplasat \ntr-o cl`dire istoric` din secolul al XIX-lea, care, \n ciuda moderniz`rii [i a restaur`rilor, \nc` \[i p`streaz` elegan]a [i aerul burghez de alt`dat`. Designul hotelului [i al camerelor \mbin` elegan]a [i stilul cu modernismul [i confortul. Dintre cele 92 de camere puse la dispozi]ia oaspe]ilor, 12 sunt apartamente [i fiecare dintre acestea \ntåmpin` clien]ii \ntr-o atmosfer` cald` [i rafinat`. Beneficiile unei [ederi la noul hotel, singurul dintre cele 9 ale lan]ului dintr-o ]ar` non-baltic`, nu se opresc aici. Oaspe]ii sunt r`sf`]a]i cu fine]uri culinare preparate de renumitul buc`tar elve]ian Jakob Hausmann, la restaurantul Mica Elve]ie din incinta hotelului. Nici oamenii de afaceri nu au fost omi[i de designerii hotelului: ace[tia beneficiaz` de internet Wi-Fi \n toate camerele [i pot sus]ine conferin]e \n dou` s`li perfect echipate, ce pot g`zdui pån` la 140 de persoane. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

23 NOIEMBRIE Cåt de departe poate merge un profesor pentru salvarea unei activit`]i extra[colare? Foarte departe. Un profesor de biologie de 42 de ani dintr-un liceu american, str`in de sport, decide s` urce \n ring al`turi de profesioni[ti, unde, indiferent dac` pierde sau cå[tig` lupta, va fi remunerat. Cåt este el dispus s` \ndeplineasc` rolul de sac de box pute]i vedea pe marile ecrane din pelicula “Here comes the Boom”.

29 NOIEMBRIE

Oportunit`]i urbane Un proverb latin spune c` divina natur` a d`ruit ogoarele, iar m`iestria omului a cl`dit ora[ele. Proverbul este cåt se poate de adev`rat [i ast`zi. PwC a \ntocmit studiul “Cities of Opportunity”, un top al ora[elor cu cele mai multe oportunit`]i care le claseaz` \n func]ie de 10 indicatori economici. Printre ace[ti indicatori se num`r` capacitatea intelectual` [i inova]ia, deschiderea fa]` de tehnologie, transportul, infrastructura [i securitatea. Cum era de a[teptat, New York ocup` prima pozi]ie, urmat la numai un punct distan]` de Londra, \n timp ce pe trei se afl` Toronto. Una dintre vedetele topului este capitala Fran]ei, Paris, care fa]` de edi]ia de anul trecut a topului a urcat patru pozi]ii. Clasamentul continu` cu Stockholm (locul 5), San Francisco (6), Singapore (7), Hong Kong (8), Chicago (9) [i Tokio (10). “Ora[ele \nregistreaz` un succes cånd investesc \n principalele nevoi atåt ale oamenilor, cåt [i ale mediului de afaceri”, spune Bob Moritz, pre[edinte [i Senior Partner al subsidiarei PwC din SUA. Ora[ul Bucure[ti nu este prezent printre cele 27 de ora[e cu cele mai multe oportunit`]i. (O.N.)

Biz

Este data când sunte]i a[tepta]i la spectacolul “My Way”, un eveniment marca Horia Brenciu. Artistul, al`turi de HB Orchestra Big Band, re\nvie glorioasa epoc` a muzicii swing [i readuce \n aten]ia publicului un gen muzical care a scris istorie. Evenimentul este un omagiu adus lui Frank Sinatra [i poart` numele uneia dintre cele mai populare piese ale celebrului artist.

30 NOIEMBRIE Va fi ultima zi \n care pute]i vizita expozi]ia de fotografie “Minunatul Univers Jugendstil, detalii arhitectonice din ]arile dun`rene”, care a avut vernisajul \n prima zi a acestei luni, la TNB. Cu aceast` ocazie, se inaugureaz` [i noua galerie de art` a Teatrului

Na]ional, spa]iu conex S`lii Media, cea de a doua sal` a TNB.

20 – 25 NOIEMBRIE Amatorii de filme bune sunt a[tepta]i la Cinema Scala [i Elvira Popescu, cu ocazia festivalului Bucharest International Experimental Film Festival (BIEFF). Aici, spectatorii vor avea oportunitatea s` vizioneze o parte dintre cele mai inovatoare scurtmetraje din acest an. Vor rula 38 de filme premiate [i prezentate \n festivaluri [i muzee de prestigiu precum Locarno, Cannes, Vene]ia, MOMA sau Centre Pompidou.

22 NOIEMBRIE V` pute]i re\ntålni cu “Maitreyi”, \ntr-o dramatizare dup` romanul omonim scris de Mircea Eliade. Piesa con]ine [i interven]ii din volumul “Dragostea nu moare”, scris de Maitreyi Devi. Pe scen`, \n piesa regizat` de Chris Simion, \i ve]i putea vedea pe Maia Morgenstern, Aylin Cadir, Vlad Zamfirescu sau Anca Sigart`u.

LIFE

STIL

O pat` de culoare \n mediul de afaceri Dana Arge[an, unul dintre cei mai cunoscu]i arti[ti de make-up din Romånia, propune o idee inedit` de cadou pentru colegele de birou, de exemplu. Ea a lansat seminarele de machiaj Visio. Make-up Workshops, dedicate exclusiv mediului corporate. Aceste module sunt o noutate pe pia]a din ]ar` [i au fost gåndite ca o alternativ` creativ` la clasicele cadouri, prime oferite angaja]ilor sau programe clasice de team building. “|n ultimii ani, am observat c` doamnele doresc s` fie cåt mai bine informate [i de multe ori mi s-a \ntåmplat s` am cliente care m` roag` s` le \nv`] cum s` se macheze potrivit cu mediul de business, \n care activeaz`”, spune Dana Arge[an. “Imagina]i-v` c` una din colegele voastre ajunge la o \ntålnire cu fa]a palid` [i ochii \ncerc`na]i pentru c` nu poart` deloc machiaj; nu ar l`sa o impresie bun`”, adaug` make-up artist-ul. Structura unui seminar presupune demonstra]ii de make-up, pe diferite teme, iar un astfel de workshop cuprinde unul sau mai multe modele.

{TIRI

Rafinamentul sparge ghea]a I

ubitorii celei mai rafinate b`uturi din

lume sunt pe cale s` afle toate secretele din spatele produc]iei de whiskey, precum [i drumul b`uturii favorite de la distilare [i pån` \n paharul de cristal. {i nu oricum sau oriunde, ci chiar \n confortul de acas`, al`turi de prieteni, \n compania unui specialist \n produc]ia [i degustarea celebrei b`uturi. Aceasta este ideea central` a ineditei campanii “Johnnie Walker At Your Home”, ini]iat` de Johnnie Walker, cel mai faimos whiskey din lume, prin care brandul propune p`trunderea \n fascinanta lume a aromelor [i a gusturilor tari. Pentru a beneficia de experien]a unui mentor de la Johnnie Walker v` pute]i \nscrie pe pagina de Facebook a Johnnie Walker Romånia [i, \n cel mai scurt timp, unul dintre cei cinci mentori v` va suna la u[` cu scopul de a v` ini]ia \n arta degust`rii celor mai pre]ioase blenduri Johnnie Walker. Timp de o or`, expertul prezint` istoria [i filosofia din spatele brandului, ocazie unic` prin care ve]i \nv`]a s` aprecia]i [i mai mult profunzimea aromelor pline de caracter, precum [i complexitatea blendurilor de legend` Johnnie Walker, \ntr-o atmosfer` relaxant` [i familiar`, al`turi de cei mai buni

prieteni. “Suntem \ncånta]i c` putem oferi consumatorilor no[tri fideli experien]a unui mentoring Johnnie Walker, chiar la ei acas`, pentru c` m`rcile nostre trebuie \n]elese, gustate [i tr`ite”, spune Andreea Neagu, Brand Manager la Johnnie Walker, PPD Romånia. “Experien]a unic` oferit` consumatorilor no[tri vine din faptul c` ace[tia au ocazia s` \n]eleag` istoria brandului nostru [i s` p`trund` \n universul whiskey-ului, savurånd ca ni[te adev`ra]i profesioni[ti \n degustare sortimentele din gama complex` Johnnie Walker”, a mai ad`ugat Andreea Neagu. (Ovidiu Neagoe)

Asistent personal de buzunar

icrosoft Corp. dovede[te \nc` o dat`

c` este pe val. Compania fondat` de Bill Gates a lansat la finele lunii trecute Windows Phone 8 pentru dispozitive de tip smartphone. Noutatea adus` de sistemul de operare, care ruleaz` pe terminale Nokia, Samsung [i HTC, propune utilizatorilor o experien]` cu adev`rat personal` [i le permite acestora s` fie conecta]i cu prietenii \n permanen]` [i cu tot ce e important pentru ace[tia. Live Apps furnizeaz` informa]ii personalizate, precum curse aeriene, ultimele [tiri \n func]ie

de interesul utilizatorului sau oferta zilei de la Groupon. O alt` noutate, reg`sit` numai pe sistemul de operare Windows 8 pentru mobil, este Kid’s Corner, un loc \n care copiii se pot juca pe telefonul p`rin]ilor f`r` ca ace[tia s` \[i fac` griji despre calitatea informa]iilor accesate de micu]i. “Abia a[tept`m ca \ntreaga lume s` cunoasc` Windows Phone 8, cel mai personal smartphone”, spune Terry Myerson, vicepre[edinte al Diviziei Windows Phone din cadrul Microsoft. (Ovidiu Neagoe) Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

STOP CADRU.

Portret de manager

Interviul cu Petre {andru a \nceput cu un interviu. Al lui c`tre mine. Nu m-a deranjat nicidecum inversarea rolurilor. A[a am descoperit un om \nzestrat cu o curiozitate autentic`, c`ruia mai \ntâi \i place s` asculte [i apoi s` vorbeasc`, un om deschis [i sincer interesat de ce se \ntâmpl` \n jurul lui. DE LOREDANA S~NDULESCU

A Ar fi putut s` fie inginer, poate unul de succes, dac` urma parcursul firesc ce se ivea din Facultatea de Electrotehic`. Ar fi putut s` fie fotograf. O vreme chiar a fost. Ar fi putut s` r`mân` un foarte bun om de vânz`ri, de opera]iuni sau de marketing. Dar nu s-a oprit la un singur domeniu, ci [i-a extins mereu orizonturile. O constant` a carierei sale a fost c` la fiecare un an [i jum`tate - doi a \nv`]at mereu s` fac` altceva [i asta nu ca rezultat al unui plan prestabilit, ci ca rod al faptului c` s-a deschis la ce ap`rea nou. A p`[it cu entuziasm [i pl`cere \n toate oportunit`]ile care i s-au ivit \n via]a profesional`. De altfel, “pl`cere”, “pasiune” [i “entuziasm” sunt calificativele pe care le repet` cel mai des când poveste[te despre parcursul s`u profesional. Cu o experien]` de peste 15 ani \n FMCG, Petre {andru, actualmente director comercial la Coca-Cola România, Moldova, Bulgaria [i Albania, a debutat ca fotograf, cameraman [i fotojurnalist. Apetitul pentru fotografie i-a fost insuflat de c`tre un prieten fotojurnalist, care l-a adus \n laboratorul de fotografie al sec]iei foto de la “România Liber`”, unde a ajuns s` petreac` [i trei-patru ore pe zi

Biz

prelucrând poze. Ulterior, cu o camer` din redac]ie pe care nu o mai folosea nimeni [i o mân` de filme, a \nceput s` fac` fotografii. La \nceput a lucrat pentru ziar, apoi ca fotograf freelancer fie pentru reviste [i diverse companii, fie pentru case de mod`. |n paralel cu practica \n domeniu, timp de trei ani a urmat cursurile unei [coli de art` fotografic` la New York, \ncununat` cu o diplom` de fotograf profesionist, una dintre diplomele cu care acum se mândre[te cel mai mult. De altfel, din tot ce a f`cut pân` \n prezent, fotografia este domeniul care se pare c` l-a marcat cel mai mult [i de care se simte cel mai ata[at. “Mi-am rezervat dreptul de a m` \ntoarce cândva la fotografie. Nu am renun]at. Cei care m` cunosc de pe vremea când eram fotograf m` \ntreab` constant când va fi relansarea mea \n foto. Mai devreme sau mai târziu m` v`d \ntorcându-m`”, poveste[te el. Pân` la o eventual` re\ntoarcere \n lumea fotografiei, mai are multe de spus \n mediul de business c`ruia a ales s` i se al`ture \n urm` cu 15 ani [i unde se preg`te[te ca la un moment dat pe cartea lui de vizit` s` scrie “general manager”.

“M` simt foarte aproape de acea zi, dac` nu chiar acolo”, spune Petre {andru. |n Coca-Cola, neexistând o structur` ierarhizat` pe departamente, conceptul de general manager nu este perceput \n sensul clasic, iar fiecare dintre manageri are posibilitatea s` \mbine mai multe zone de busines. “Depinde de fiecare dintre noi ce vrem s` acoperim [i \ntotdeauna po]i face mai mult decât zona formal` de responsabilitate.” O astfel de atitudine, completat` de disponibilitatea de a \nv`]a mereu lucruri noi, este cea care l-a ajutat considerabil \n carier`. Dup` perioada de freelancing ca fotograf, la mijlocul anilor ‘90 a \nceput s` lucreze la o companie de distribu]ie cosmetice [i apoi produse alimentare, vânzând c`tre chio[curi [i magazine deschise la parterul blocurilor. Ulterior a fost recrutat la una dintre primele multina]ionale pe pia]a de distribu]ie din România, RJ Reynolds, actualmente JT International, unde a ocupat diverse pozi]ii de la vânz`ri, trade marketing [i managementul brandurilor pân` la logistic` [i achizi]ii. |n cei opt ani petrecu]i acolo s-a ocupat de gestionarea a dou` branduri care

STIL DE MANAGER

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Loca]ie foto: Hard Rock Cafe

LIFE

Petre {andru, Director Comercial Coca-Cola Rom창nia, Moldova, Bulgaria [i Albania

Biz

asigurau jum`tate din volumul de vânz`ri [i din profitul companiei [i a dezvoltat primul sistem centralizat de achizi]ii publice din cadrul JTI. La Coca-Cola lucreaz` de [apte ani. A \nceput pe o pozi]ie de Activation Manager responsabil pentru m`rcile Fanta, Sprite, Schweppes. |ntre 2008 [i 2010 a ocupat func]ia de Market Operations Manager pentru România [i Moldova, perioad` \n care a fost implicat \n dezvoltarea pie]ei din Moldova, unde \mpreun` cu \mbuteliatorul local a pus la punct un sistem de vânzare, distribu]ie [i logistic`. |n prezent se ocup` de gestionarea activit`]ilor comerciale \n patru ]`ri din regiune: România, Moldova, Bulgaria [i Albania. Responsabilit`]ile de zi cu zi vizeaz` gestionarea opera]iunilor comerciale [i a echipelor din teritoriu, coordonarea procesului de planificare cu \mbuteliatorii din fiecare ]ar` [i implementarea strategiilor de gestionare a bugetului de marketing de peste 50 milioane euro pentru regiunea alocat`. Totodat`, coordoneaz` strategiile pentru optimizarea volumului de vânz`ri [i a profitului [i colaboreaz` cu colegii care se ocup` de finan]e, marketing sau aprovizionare pentru crearea unor strategii pe termen lung. Sunt multe activit`]i de coordonat \n paralel, \ns` Petre {andru reu[e[te s` le fac` fa]` cu brio pentru c` a ajuns \n postura s` poat` \n]elege toate zonele [i etapele unei afaceri. Poate oricând s` \ntre]in` o discu]ie relevant` atât cu cineva din produc]ie sau cu cel care conduce camionul de livrare, cât [i cu PR Manager-ul. “M` mândresc c` pot s` \n]eleg [i s` contribui \n mai multe zone”, mi-a m`rturisit spre finalul \ntâlnirii. La cum arat` povestea lui, are mai multe motive cu care s` se mândreasc`. Se poate mândri cu pasiunea pentru fotografie, cu diplomele pe care le-a dobândit de-a lungul timpului, cu cariera pe care [i-a cl`dit-o. Mai presus de toate \ns` se mândre[te cu familia, so]ia [i fiul lor de [ase ani, dar [i cu p`rin]ii s`i, doi oameni cu cariere de excep]ie: tat`l fizician [i mama solist` la Opera Român`, care, f`r` s` pun` presiune, l-au ajutat doar prin puterea exemplului s` aspire tot mai sus. Biz

LIFE

GADGET

|nc` o minirevolu]ie de la Apple Noul iPhone 5 a fost pe buzele fanilor Apple \n ultimele zile, \ns` nici noul model de tablet` al companiei din Cupertino, iPad Mini, nu a trecut neobservat. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Summly Summly e o aplica]ie dezvoltat` de un pu[ti de 17 ani pentru iPhone, care rezum` automat [tiri \n 400 de caractere, folosind un algoritm complex. Afla]i c` a primit finan]are de peste un milion de dolari pentru \mbun`t`]irea acestei aplica]ii.

CamWow Dup` succesul Instagram, tot mai multe aplica]ii de editare foto \[i fac apari]ia \n magazinele de aplica]ii. Dac` folose[ti Windows Phone po]i opta pentru CamWow, care aplic` filtre de culoare sau distorsioneaz` imaginile live, \nainte de a face fotografia.

ansat` cu mai pu]in fast decât vedeta iPhone, tableta iPad Mini se bucur` de review-uri pozitive, \ns` pre]ul la care este comercializat` e peste a[tept`rile anali[tilor. Versiunea Mini reprezint` o \ncercare a Apple de a-[i men]ine suprema]ia pe sectorul IT, fiind primul produs conceput de echipa companiei dup` dispari]ia lui Steve Jobs. De altfel, fostul lider al Apple s-a declarat \n repetate rânduri adversarul unui astfel de concept de tablet`, fiind de p`rere c` un display mai mic va limita capacitatea de dezvoltare a unor aplica]ii premium. Noul gadget al Apple este disponibil [i \n România \ncepând cu data de 2 noiembrie, la pre]uri \ncepând de la 1.649 lei pentru varianta cu Wi-Fi, \n timp ce versiunea cu conectivitate LTE [i spa]iu de stocare de 16 GB cost` 2.269 lei \n magazinele electroretailerilor din ]ar`. Variantele de 32, respectiv 64 GB dep`[esc pre]ul de 2.100, respectiv 2.600 lei \n cazul dot`rii

Biz

cu Wi-Fi. Versiunile cu LTE [i spa]iu de 32 GB ajung la pre]uri de peste 2.700, respectiv 3.200 lei. Noul model aduce principalul avantaj de a putea fi ]inut \ntr-o singur` mân`, este mult mai u[or decât iPad-ul tradi]ional (cânt`re[te doar 310 grame, cu 53% mai pu]in decât modelul mare de tablet` al Apple) [i are o grosime de 7,2 milimetri. Device-ul are un display de 7,9 inch, cu aceea[i rezolu]ie \ntâlnit` la iPad 2, un procesor dual core A5 [i o baterie cu autonomie de 10 ore. Apple a reu[it s` vând` nu mai pu]in de 3 milioane de tablete iPad 4 [i iPad Mini \n primul weekend de la lansare. Compania nu a prezentat \ns` [i vânz`rile defalcate, astfel c` nu putem [ti cu exactitate ce pondere din vânz`ri a avut versiunea “economic`”. Noua Zeeland` a dat startul vânz`rilor, fiind urmat` de Australia, Hong Kong, Japonia, Coreea de Sud [i Singapore. Biz

Cloud SMS Vrei s` folose[ti op]iunea de primire [i trimitere a SMS-urilor direct pe tablet`? Cloud SMS te ajut` \n acest sens. Tot ce trebuie s` faci e s` instalezi aplica]ia atât pe mobil, cât [i pe tablet`, apoi po]i folosi ultimul gadget pentru a trimite cu u[urin]` mesaje text.

All In One Remote Aplica]ia \]i permite s` controlezi computerul de acas` de pe propriul BlackBerry, odat` ce ai instalat-o pe mobil [i pe PC. Controlul se face pe baz` de Wi-Fi [i necesit` Java. Aplica]ia poate controla cu u[urin]` softurile din PC ca Winamp sau Windows Media Player.

LIFE

{TIRI

Lumea \ntr-o singur` farfurie O vizit` la restaurantul Avalon poate fi asem`nat` cu u[urin]` cu o c`l`torie \n jurul globului, acesta fiind locul \n care aromele din toate col]urile lumii se \mpletesc cu armonie pe aceea[i farfurie. DE OVIDIU NEAGOE Tr`im vremuri noi. Acum, deciziile de business nu se mai iau neap`rat \ntr-un birou sau \ntr-o sal` de [edin]e, ci se poate bate palma chiar la un restaurant. Dar numai cu condi]ia s` [ti]i preferin]ele interlocutorului. Iat` de ce noul meniu al restaurantului Avalon, g`zduit de hotelul Howard Johnson Grand Plaza Bucharest, \[i p`streaz` orientarea c`tre o varietate de preparate [i influen]e ce \l calific` drept un restaurant cu specific interna]ional. |n noul meniu se reg`sesc astfel elemente de inspira]ie italian`, francez`, asiatic` [i nord-american`, ceea ce va asigura succesul unei \ntålniri de afaceri reu[ite indiferent de preferin]ele culinare ale partanerului de afaceri. Meniul [i-a propus s` fac` dintr-o simpl` c`l`torie culinar` una [i mai complex`, motiv pentru care a l`rgit [i mai mult plaja preparatelor. Astfel, la restau-

rantul Avalon, la sec]iunea de feluri principale de exemplu, ve]i descoperi 21 de “opere” ce variaz` de la preparate u[oare, de inspira]ie mediteranean`, pån` la steak-uri de vit` [i feluri de måncare \n care se folosesc ultimele tehnologii culinare \n prepararea c`rnii de vit`, de miel [i de porc, astfel \ncåt acestea s` \[i p`streze toate propriet`]ile nealterate de procesul de g`tire. Nici selec]ia de antreuri nu a fost neglijat`: este una bogat` [i viu colorat`, conceput` din salate, care sunt rezultatul unor combina]ii inovatoare dintre legume, germeni [i fructe, asezonate cu uleiuri de cea mai bun` calitate. Restul antreurilor au la baz` alte ingrediente vedet` din punctul de vedere al aportului nutri]ional, precum creve]i “tiger”, broccoli, somon, brånz` feta sau t`i]ei de cas`. Tot la renumitul restaurant de la hotelul Howard Johnson Grand Plaza, deserturile sunt la loc de cinste. Acestea reprezint` o simfonie de esen]e dintre cele mai fine, iar vedetele sunt mousseurile de ciocolat` alb` [i neagr` \n combina]ie cu fructe, dar [i cu ingrediente mai pu]in obi[nuite, cum ar fi dovleacul dulce. Una dintre cele mai potrivite descrieri ale stilului Avalon este “smart casual”: preparatele sunt obi[nuite pentru buc`t`ria interna]ional`, dar reinterpretate de Henrik Sebok, C.M.C., Executive Chef, [i Chef C`t`lin Sc`rl`tescu \ntr-un stil unic, memorabil [i \ntr-o prezentare arhitectural` inconfundabil`. Biz

OMUL DIN SPATELE SUCCESULUI AVALON

Henrik Sebok, C.M.C., Executive Chef

Care sunt preparatele din noul meniu pe care le g`ti]i cu cea mai mare pl`cere? De ce? Toate preparatele din noul meniu sunt preparate pe care le recomand`m [i pe care le g`tim cu pl`cere. Unele dintre ele sunt reinterpret`ri ale unor preparate de succes pe care le-am avut [i \n meniurile anterioare, altele sunt crea]ii noi ale acestui sezon. Ce g`ti]i \n timpul liber? Orice poate fi preg`tit cu ingrediente proaspete [i orice \mi cer copiii s` le g`tesc. Cum arat` o zi obi[nuit` de munc` la restaurantul Avalon? Restaurantul Avalon este doar o parte din munca mea de zi cu zi. |n calitate de Executive Chef al hotelului Howard Johnson Grand Plaza Bucharest, sunt responsabil de toate componentele de måncare din hotel, din toate centrele de restaurant [i catering: restaurantele Avalon [i Benihana, centrul de conferin]e Grand Plaza Forum, Centro Pastry Shop [i serviciul de catering. Nu prea exist` “o zi obi[nuit`” \n aceast` industrie. Fiecare zi este o provocare, iar misiunea mea este aceea de a g`si cele mai bune [i gustoase solu]ii pentru ca oaspe]ii s` fie \ncånta]i. Biz

Biz

LIFE

{TIRI

Inova]ii americane pentru Europa Ford promite clien]ilor de pe B`trânul Continent o pleiad` de inova]ii pentru noul Mondeo, care a debutat oficial la Paris [i va fi disponibil pe pia]` \n prima parte a anului viitor. DE GABRIEL BÂRLIG~

ord este poate constructorul

auto american care a \n]eles cel mai bine pia]a european`, iar Mondeo este de ceva vreme vârful de lance al asaltului companiei aici. Era momentul pentru o \nnoire, iar noul Mondeo prezentat recent la Salonul Auto de la Paris arat` c` Ford continu` lupta cu produc`torii europeni. S` vorbim mai \ntâi de inova]ii. Printre acestea se num`r` sistemul automat Advanced Active Park Assist, care ajut` la parcarea lateral` dar [i la cea cu spatele. Apoi, noua suspensie integral` pe puntea spate va oferi confortul pasagerilor [i va reduce zgomotul. Noul Mondeo vine [i cu primele faruri adaptive cu leduri ale segmentului. La exterior, modelul este cu 8 centimetri mai lung decât predecesorul s`u [i asta arat` clar c` se adreseaz` mai ales cump`r`torilor de ma[ini mari [i 78

Biz

“de familie”, atacând Opel Insignia [i Volkswagen Passat. Ampatamentul a r`mas \ns` neschimbat, la 2.850 mm. Masca fa]` are \n centru noua gril` trapezoidal` a m`rcii, iar capota este aproape musculoas`. Modelul va fi disponibil ca hatchback, sedan [i break (special pentru Europa). La interior, se merge pe ideea construirii habitaclului \n jurul FORD MONDEO Motoriz`ri: Benzin`: EcoBoost de 1, 1,5 [i 2 litri Diesel: 1,6 litri TDCi, 1,6 litri ECOnetic Technology, 2 litri TDCi Hibrid electric: 2 litri pe benzin` + propulsor electric 1,4 kWh Vitez` maxim`: 242 km/h Accelera]ie de la 0 la 100 km/h: 7,3 secunde Lungime / L`]ime / |n`l]ime (mm): 4.869 / 1.852 / 1.476 Ampatament: 2.850 mm Greutate: 1.554 kg

[oferului. |n acela[i timp, materialele [i finisajele premium sporesc experien]a nu doar a [oferului, ci [i a pasagerilor. Ford Mondeo va fi dotat cu MyFord Touch, un sistem care include un ecran tactil de 8 inch [i posibilitatea de a crea un hotspot Wi-Fi pentru pân` la cinci dispozitive mobile. Sub capot` vor exista op]iuni pentru toate gusturile. Modelul cu 4 u[i va oferi o propulsie hibrid` ce combin` un motor pe benzin` de 2 litri combinat cu unul electric de 35 kW. De asemenea, va fi disponibil motorul de 1 litru EcoBoost (da, cel fabricat la Craiova), dar se poate opta [i pentru un diesel de 1,6 litri. Clien]ii care vor mai mult` putere pot alege dou` motoare pe benzin` EcoBoost de 1,5, respectiv 2 litri, sau un diesel TDCi de 2 litri. |n premier` pentru Mondeo, va fi oferit` [i o versiune diesel cu trac]iune integral`. Biz

BIZ STAR

România, printre frunta[ele mondiale la re]ele 4G Vodafone a lansat prima re]ea 4G din România, care va aduce pe smartphone-uri viteze ame]itoare de acces la internet, mai mari chiar decât cele de pe conexiunile fixe. DE GABRIEL BÂRLIG~

e]eaua 4G a Vodafone este disponibil` \n 10 ora[e importante din România: Arad, Bac`u, Bra[ov, Bucure[ti, Cluj, Constan]a, Craiova, Ia[i, Gala]i [i Timi[oara, \ncepând cu 1 noiembrie. Deocamdat`, utilizatorii români pot testa \n aceast` perioad` tehnologia 4G/LTE la viteze de pân` la 75 Mbps \n 17 magazine Vodafone din ]ar`, pe mai multe tipuri de terminale: modem USB, tablet` [i hotspot mobil. "Prin demararea acestei faze de testare, vrem s` aducem experien]a superioar` a internetului mobil 4G mai aproape de utilizatorii no[tri, la viteze cu mult mai ridicate decât pân` acum", a declarat Inaki Berroeta, CEO Vodafone Romania. România a devenit astfel a patra ]ar` european` \n care Vodafone a lansat o re]ea 4G, dup` Germania, Portugalia [i Italia. "Tehnologia LTE este pentru toat` lumea, de la micul \ntreprinz`tor la marile companii media [i chiar guverne. Felicit România c` a reu[it s`

dep`[easc` chiar [i Marea Britanie la implementarea noii tehnologii", a declarat Vittorio Colao, CEO al grupului Vodafone, prezent la lansarea de la Bucure[ti. Acesta s-a declarat \ncrez`tor c` serviciile 4G vor aduce beneficii majore societ`]ii [i pot contribui la cre[terea economic`. Vodafone România va lansa serviciile comerciale 4G, la viteze de pân` la 100 Mbps, la \nceputul anului 2013. Compania a achizi]ionat cu 228,52 milioane de euro spectrul necesar noii re]ele \n cadrul licita]iei desf`[urate \n septembrie. Pentru 2013, investi]iile Vodafone România vor totaliza 100 de milioane de euro, o mare parte din aceast` sum` urmând s` fie alocat` serviciilor 4G. Re]eaua 4G Vodafone func]ioneaz` \n banda de frecven]` de 1.800 MHz. Pentru promovarea continu` a tehnologiei de ultim` or` \n comunica]iile mobile din România [i pentru lansarea primei re]ele 4G din regiune, Vodafone România prime[te Steaua Biz.