Biz 242- WHAT’S NEXT?

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 242 • 10 decembrie 2012 – 10 februarie 2013 • 7,5 lei

Nr. 242

WHAT’S NEXT? Fiecare dintre cei patru ac]ionari are propria marc` identitar`. |mpreun` formeaz` un tot unitar anticorporate, anticli[ee, antire]ete de succes, o entitate “altfel”, numit` Next Advertising.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

P

Un an surprinz`tor lin [i dificil a fost acest an. Cu multe proiecte [i cu enorm de mult` munc`. Cu griji, multe nelini[ti, dar [i cu surprize frumoase. De[i am ajuns s` muncim mult, mult mai mult pentru bugete stagnate la nivelul lui 2011, anul pe care-l \ncheiem a reu[it s` arate adev`rata fa]` a multora dintre noi [i s` mai cearn` lucrurile.

Criza i-a for]at pe cei mai mul]i s` ias` din zona de confort. Ne-a determinat s` regândim businessul [i s` realiz`m proiecte care s` ne ajute s` supravie]uim sau, dup` caz, s` cre[tem. {i s` rea[eze valorile \n func]ie de competen]`.

Nu cred c` \n noul an se termin` criza. A[a cum sunt convins` c` mai exist` multe lucruri de cernut \n pia]a româneasc`. V`d \ns` mult mai clar lucrurile, iar c`utarea nebun` \n care ne-am aflat \n ultimii ani a \nceput s` se mai lini[teasc`.

Cu fiecare om cu care ne \ntâlnim \n realizarea numerelor revistei sau cu care interac]ion`m la lungul [ir de evenimente Biz am observat cum se mi[c` lucrurile. Cum \ncet-\ncet ne revenim [i \ncerc`m s` construim \n jurul nostru lucruri [i afaceri surprinz`tor de frumoase. {i am avut zi de zi motive s` zâmbim. Am salutat [i salut`m competen]a [i integritatea, dorin]a de a face lucrurile mai bine [i cu acest sentiment de lini[te [i pu]in de surprindere pl`cut` \n fa]a realit`]ii intr`m \n noul an. Avem mul]i oameni inteligen]i [i ingenio[i, oameni de afaceri curajo[i [i tenace, idei surprinz`toare [i valori ce merit` respectate.

V` invit ca \n 2013 s`-i \ndemn`m pe cei din jur s` nu mai eviden]ieze punctele slabe [i nonvaloarea sau s` vad` doar aspectele negative, ci s` vad` realitatea a[a cum este. Aceasta este una dintre multele dorin]e [i a[tept`ri cu care intru \n noul an: s` ajungem s` vedem obiectiv lucrurile din jur [i s` nu uit`m c` de noi depinde s` ne fie mai bine. |nchei acest ultim editorial din 2012 cu un imens MUL}UMESC! Pentru voi, cititorii Biz, pentru to]i cei care au fost al`turi de noi, dar [i pentru cei care nu ne-au fost al`turi [i ne-au determinat s` fim mai buni, pentru invita]ii [i participan]ii la evenimentele Biz [i, mai ales, pentru echipa mea. V` mul]umesc!

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 242 • 10 decembrie 2012 – 10 februarie 2013 • 7,5 lei

WHAT’S NEXT?

Nr. 242

Fiecare dintre cei patru ac]ionari are propria marc` identitar`. |mpreun` formeaz` un tot unitar anticorporate, anticli[ee, antire]ete de succes, o entitate “altfel”, numit` Next Advertising.

4 14 26 30 40 2

Biz

Preluare dulce pe final de an Cover story: What’s next?

Liderul tehnologic din Est Start 2013

Lupt` veche, arme noi

44 50 52 54 60 67 70 72 78 80

R`zboiul gigan]ilor pentru portofelul mobil Povestea unui brand de succes – Untdelemn de la Bunica S` vorbim inova]ie Afaceri pentru genera]ia urm`toare Doi corporati[ti au devenit consultan]i \n fitness Business mic, libertate mare Ce nu [tiai despre [eful t`u Un taxi numit dorin]` Un italian la Detroit George Mih`i]`, un director de teatru cu ini]iativ`

agend`

Preluare dulce pe final de an Industria ciocolatei de pe pia]a local` \[i continu` consolidarea. Cea mai recent` tranzac]ie a fost anun]at` de Kandia Dulce, care va prelua Heidi Chocolat de la grupul elve]ian Läderach. DE ALEXANDRU ARDELEAN Grupul elve]ian Läderach va vinde compania Heidi Chocolat c`tre produc`torul Kandia Dulce. Cele dou` companii vor fi reunite sub o nou` organiza]ie, Kex Confectionery, iar tranzac]ia este supus` spre aprobare Consiliului Concuren]ei. “Pentru a spori poten]ialul de dezvoltare al Heidi Chocolat pe pia]a local` [i interna]ional` de retail a ciocolatei premium, Läderach a agreat cu de]in`torii Kandia Dulce vânzarea Heidi.

Astfel, Heidi Chocolat [i Kandia Dulce vor deveni companii surori, \n proprietatea companiei nou create – Kex Confectionery”, se arat` \ntr-un comunicat al companiei nou create.

Tranzac]ia vine s` consolideze pozi]ia companiei Kandia pe o pia]` care \ncepe s` ajung` la maturitate. Principalul competitor pe pia]` este Kraft Foods, care a devenit parte a Mondelez International [i care e prezent` \n România din 1994.

4

Biz

Compania are 280 de angaja]i \n România. Fostul Kraft Foods Inc. [i-a schimbat numele \n Mondelez International, Inc. dup` ce s-a desprins de North American Grocery pe 1 octombrie, anul curent. Pe pia]` mai activeaz` [i Nestlé [i Master Foods, \ns` Kandia [i Heidi r`mån singurii produc`tori locali.

Heidi Chocolat a fost \nfiin]at` \n anul 1994 [i apar]ine integral familiei elve]iene Läderach, de]in`toare a Confiseur Läderach. Compania are o capacitate de produc]ie situat` \n Pantelimon, lâng` Bucure[ti, cu peste 350 de angaja]i.

Heidi Chocolat este focusat` pe segmentul premium [i comercializeaz` produsele sub brandul Heidi. Produsele Heidi sunt \n mare parte tablete de ciocolat`, dar portofoliul produc`torului cuprinde [i praline, batoane de ciocolat` [i articole de sezon. Ciocolata Heidi este prezent` \n peste 40 de ]`ri din \ntreaga lume.

“Läderach este \ncrez`tor c` noua structur` va permite Heidi s` \[i urmeze mai intens obiectivul s`u strategic.

Vânzarea Heidi va permite \n acela[i timp companiei Läderach s` se concentreze mai departe pe core business-ul s`u, produc]ia artizanal`, dedicat` clien]ilor specializa]i [i distribu]iei proprii \n magazinele de specialitate. Urmare a achizi]ion`rii, Heidi [i Kandia vor r`mâne separate din punct de vedere opera]ional. Actualele echipe de management ale celor dou` companii vor r`mâne neschimbate [i vor raporta c`tre Kex”, se men]ioneaz` \n comunicat.

Kandia are o tradi]ie de 120 de ani, iar \n 2010 a revenit \n portofoliul familiei austriece Meinl, dup` câ]iva ani \n care a fost de]inut` de gigantul Cadbury. Kandia Dulce a preluat la sfâr[itul anului trecut compania Supreme Chocolat. Biz

AGEND~

{TIRI

MIGRA}IA CORPORA}IILOR Cre[terea popularit`]ii social media a atras un num`r tot mai mare de utilizatori, iar companiile trebuie s`-[i urmeze clien]ii pe aceste platforme. Potrivit unui studiu realizat de Interactive Intelligence Group, \n urm`torul an num`rul companiilor cu prezen]` \n social media va cre[te cu 15%. |n prezent, la nivel global, 30% dintre companii sunt prezente pe re]ele sociale, iar cele mai active au domeniul de activitate \n retail [i FMCG. Studiul mai arat` c` 90% dintre utilizatorii europeni de internet folosesc \n mod frecvent social media [i peste 45% dintre ace[tia [i-au manifestat nemul]umirea \n leg`tur` cu produsele sau serviciile companiilor private prin intermediul comentariilor postate pe re]ele sociale. “Re]elele sociale s-au dezvoltat extrem de mult \n ultimii ani, iar consumatorii prefer` acest canal de comunicare \n rela]ia cu companiile, deoarece pot crea un impact mai mare \n råndul publicului, determinånd astfel organiza]iile s` reac]ioneze mai rapid la plångeri sau solicit`ri”, spune Marcin Grygielski, Territory Manager pentru Europa de Est la Interactive Intelligence. (O.N.)

Consola de 70 de milioane Sony a anun]at c` vânz`rile cumulate ale PlayStation3 (PS3) au dep`[it 70 de milioane de unit`]i la nivel mondial. De asemenea, vânz`rile totale de controllere PlayStationMove au dep`[it 15 milioane de unit`]i la nivel global, demonstrând cre[terea sus]inut` [i avântul de care se bucur` \n continuare platforma PS3. |n septembrie, Sony a lansat cel mai nou sistem PS3, care are dimensiunile [i greutatea reduse cu peste 50% fa]` de modelul original, [i 25%, respectiv 20% fa]` de modelul PS3 lansat \n 2009. Utilizatorii PS3 au acces la peste 170.000 de titluri, printre care peste 57.000 jocuri, disponibile spre desc`rcare \n format digital de pe PlayStation Network. |n octombrie 2012, Sony a reproiectat magazinul online al PS3, PlayStationStore, schimbând interfa]a de utilizare, simplificând metoda de c`utare [i \mbog`]ind con]inutul oferit.

Noul PlayStationStore este disponibil \n Europa, America de Nord [i America Latin`, urmând s` fie extins [i \n alte ]`ri [i regiuni.

Companii da, persoane fizice ba

Citigroup a anun]at la \nceputul lunii decembrie o nou` strategie legat` de reducerea cheltuielilor [i eficientizarea companiei. Pentru România aceasta este o veste proast`, având \n vedere 6

Biz

c` decizia va \nsemna restrângerea opera]iunilor de retail ale Citibank.

Este cea de a doua banc` de pe pia]a local` care apeleaz` la aceast` strategie. RBS Bank a hot`rât acela[i lucru la jum`tatea anului.

Comunicatul prin care se anun]` aceast` decizie arat` c`, de[i Citibank România are un portofoliu puternic [i cu o cre[tere rapid`, \n actualul context economic nu va putea s` ating` suficient de repede dimensiunea [i profitabilitatea de care compania are nevoie. Din acest considerent, este mai eficient ca Citi s` \[i dedice eforturile diviziei destinate persoanelor juridice

din România, segment pe care banca este puternic`. |n perioada urm`toare nu vor exista modific`ri \n ceea ce prive[te felul \n care Citibank România \[i deserve[te clien]ii persoane fizice [i \n felul \n care conduce opera]iunile locale de retail.

“Dorim s` subliniem faptul c` aceast` decizie nu va influen]a angajamentul b`ncii fa]` de România, unde avem o prezen]` \nc` din 1996. |n viitor, Citibank România va continua s` \[i dezvolte opera]iunile destinate clien]ilor companii mari, institu]ii financiare [i \ntreprinderi mici [i mijlocii”, se arat` \n comunicatul grupului bancar. (Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

Finan]eaz`-]i de acum croaziera din iulie viitor |n ajunul s`rb`torilor de iarn` este greu s` te gânde[ti la concediul de anul viitor. Dar un bun gospodar \[i face vara sanie [i iarna car. A[a zice o vorb` din b`trâni [i a[a sun` [i \ndemnul la un comportament financiar responsabil. DE ALEXANDRU ARDELEAN Pe lång` faptul c` depozitele pe termen mediu [i lung ofer` cele mai avantajoase randamente, b`ncile vin \n aceast` perioad` cu oferte [i produse care recompenseaz` o dat` \n plus comportamentul financiar responsabil.

Este cazul Bancpost, care lanseaz` un produs de economisire unic, depozitul Start Dublu, ce ofer` dobând` dubl` pentru prima lun` contractual`. Astfel, la depozitele constituite pe 6 luni, beneficiul din dobând` este echivalent unui depozit pe 7 luni. Un exemplu de comportament financiar responsabil ar fi constituirea unui depozit Start Dublu \n luna decembrie, pentru a economisi din iarn` pentru vacan]a de var`. De altfel, oferta b`ncii este limitat` pân` pe 15 decembrie.

Depozitul lansat de Bancpost ofer` o dobând` pe an de 11% pentru prima lun` contractual` pentru depozitele pe 6 luni \n RON. Este dublul dobânzii, de 5,5% pe an, ce se aplic` urm`toarelor 5 luni contractuale. Pentru c` moneda \n care fiecare alege s` economiseasc` este un subiect important, depozitul lansat de Bancpost ofer` acelea[i avantaje ale dobânzii duble \n prima lun` [i depozitelor constituite \n EUR, USD sau CHF. Astfel, pentru prima lun` contractual`, dobânda pe an pentru depozitele \n EUR este de 7,25%, pentru cele \n USD de 5,2% [i de 4,5% pentru cele \n CHF. “Caracteristicile depozitului Start Dublu au fost create pornind de la studierea comportamentului de economisire al clien]ilor.

Astfel a reie[it c` un lucru important \n constituirea depozitului este accesul facil la bani. Tocmai de aceea, depozitul Start Dublu permite deponen]ilor acces la bani f`r` a fi nevoie s` lichideze depozitul. A[a c`, dac` \n interva-

lul scurs \ntre planurile din iarn` [i vacan]a din var` intervin nevoi neprev`zute, clien]ii au acces oricând la banii lor. Pentru orice sum` par]ial` retras` \nainte de scaden]`, clientul prime[te dobânda pentru fiecare zi pân` \n momentul retragerii, cu excep]ia dobânzii aferente primei luni, \n timp ce pentru restul sumei r`mase \n depozit dobânda este bonificat` integral, f`r` a pierde deci beneficiile oferite prin depozitul Start Dublu”, a explicat Monica Pânzaru, [ef serviciu Direc]ia Depozite Retail Bancpost.

Depozitul permite o flexibilitate sporit` \n func]ie de nevoile fiec`rui client: pentru cei care \[i doresc s` ob]in`

maximum de profit din banii lor, exist` op]iunea de capitalizare a dobânzii, \n timp ce retragerea lunar` a acesteia este solu]ia potrivit` pentru cei care vor s` ajung` la dobânda bonificat` \ntr-un timp cât mai scurt.

Depozitele Start Dublu pot fi constituite pe o perioad` de 6 luni, iar suma minim` pentru constituire este de 5.000 RON sau 1.000 EUR/ USD/CHF, f`r` limit` superioar` de sum`. Fondurile din depozitele constituite la Bancpost sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor \n Sistemul Bancar \n limita sumei de 100.000 EUR/echivalent lei per deponent. Biz Biz

7

AGEND~

{TIRI

DINCOLO DE GLAMOUR, MODA E UN BUSINESS

RADU MIH~ESCU, Pre[edinte [i Director General, CODECS |n noiembrie au \nceput cursurile pentru cea de a doua serie a programului artcademy de business fashion \n România, \n colaborare cu Institutul de Mod` de la Paris.

Ce ne pute]i spune despre cursurile de anul acesta?

Ca [i anul trecut, avem dou` specializ`ri, Fundamentals of Fashion [i Fashion Marketing and Design, \ns` am ref`cut structura cursului \n urma feedback-ului primit de la primii cursan]i. Anul acesta cursul \mbin` studiul clasic (cinci [coli reziden]iale – patru \n România [i una la Paris) cu studiul individual \n sistemul open-learning.

Cum a \nceput colaborarea cu MOD’SPÉ Paris?

Colaborarea a avut la baz` nevoia resim]it` de industria de fashion româneasc` de a avea personal instruit la standarde interna]ionale. |n afar` de artcademy, nu exist` \n România un program de dezvoltare profesional` cu focus pe componenta de business dedicat acestei industrii.

Cum CODECS are deja experien]a unui parteneriat cu Open University din Marea Britanie, anul trecut am lansat al`turi de L'Institut Supérieur Spécialisé de la Mode din Paris (MOD'SPÉ Paris) programul artcademy – Fashion Business School. Programul este adaptat pentru pia]a româneasc`, dar urmeaz` curricula MOD’SPÉ Paris – institut fondat \n 1993 de c`tre Federa]ia Francez` de Prêt-àPorter Feminin. Lectorii artcademy sunt lectorii MOD'SPÉ Paris, care vin \n România pentru a sus]ine cursurile [colii. Cei mai mul]i dintre ei sunt profesioni[ti cu ani de experien]` \n fashion la nivel interna]ional \n companii precum Kenzo, Chanel, Balmain, Levi’s, Galeries Lafayette, Etam, Celio, Nina Ricci, GAP.

Ce ar trebui s` [tie un antreprenor care vrea s` porneasc` un business \n domeniul modei?

S` studieze foarte bine pia]a \nainte de a se lansa.

Factorii inovatori \i vor ajuta s` se diferen]ieze de competi]ie. Nimic nu este imposibil atunci când dorin]a [i implicarea ating cote maxime. Dar nimic nu se \ntâmpl` peste noapte. Cu mult` munc` totul este posibil. (L.S.) 8

Biz

Telecomul cre[te, electrocasnicele scad Românii [i-au cump`rat cele mai bune telefoane, imprimante, multifunc]ionale [i electronice. Pia]a de IT a fost relativ stabil`, \n timp ce sectorul foto a \nregistrat o sc`dere rapid`. DE OANA GRECEA Pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` din România a \nregistrat o u[oar` sc`dere \n cel de al treilea trimestru din 2012.

Vânz`rile din T3 au \nsumat 337 de milioane de euro, cu 1,3% sub valoarea de anul trecut. Rezultatele pie]elor monitorizate de TEMAX România arat` c`, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, vânz`rile au fost mai bune pentru sectoarele telecom, imprimante [i multifunc]ionale [i electronice. Pia]a de IT a fost relativ stabil`, \n timp ce sectorul foto a \nregistrat o sc`dere rapid` fa]` de ratele de cre[tere din prima parte a anului.

Electrocasnicele mici nu au performat prea bine (-7%), iar electrocasnicele mari au avut \nc` un trimestru dificil, sc`zând cu 9,9%.

Valoarea total` a pie]ei de telefoane mobile [i smartphone-uri a \nregistrat \n al treilea trimestru al anului 2012 o cre[tere semnificativ`,

de 12,3%, comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2011, \nsumând 53 de milioane de euro. Datorit` portofoliului variat de produse, segmentul de telefoane smartphone a reu[it s` determine o cre[tere a valorii pie]ei de telecom. De[i pia]a este dominat` de telefoanele ce \ncorporeaz` sistemul de operare Android, s-a constat o cre[tere [i pentru cele cu Windows Phone.

A fost un trimestru bun pentru electronice, ale c`ror vânz`ri au crescut cu 3,5%, valoarea total` a pie]ei de electronice fiind de 60 de milioane de euro. Performan]a stabil` a \ntregului sector poate fi atribuit` evolu]iilor pozitive de pe pia]a televizoarelor plate. Pentru restul electronicelor, vânz`rile sunt \nc` slabe [i \n sc`dere. Dac` pia]a de electronice va continua pe acela[i trend [i \n T4 2012, atunci televizoarele vor fi \nc` o dat` cele care vor salva situa]ia. Biz

UNDE ESTE LOC PENTRU BUSINESSUL T~U? Livr`rile spa]iilor de birouri din Bucure[ti s-au majorat cu 57.000 mp, atingand cel mai \nalt nivel din 2012. Cinci cl`diri de birouri au fost livrate \n al treilea trimestru al anului, potrivit ultimului raport de pia]` realizat de CBRE. Cererea pe pia]a de birouri din Bucure[ti \n ultimul trimestru al anului a fost de 30.000 mp, adic` 23% din totalul cererii din acest an, de 133.000 mp, mai arat` studiul. Livr`rile de cl`diri office nu se opresc nici \n ultimele dou` luni ale anului.

Pe 1 decembrie s-au finalizat lucr`rile la SkyTower, cel mai mare proiect imobiliar de pe pia]a romaneasc` de birouri. Investi]ia Raiffeisen Property International s-a ridicat la 100 de milioane de euro, iar austriecii au reu[it s` \nchirieze deja 23.000 mp \n SkyTower [i Floreasca Office Building [i poart` discu]ii cu al]i chiria[i. {ase etaje din turnul de pe Bulevardul Barbu V`c`rescu vor fi ocupate de Raiffeisen Bank care \[i va muta \n acest sediu aproape 2.300 de angaja]i din patru cl`diri \n care activeaz` \n prezent.

SkyTower dispune de 41.200 mp \nchirabili, un restaurant de lux [i s`li de conferin]e la etajele 35 si 36, o parcare subteran` [i o cafeterie la primele etaje.

Colosul din Floreasca are [i un „Building Management System� care asigur` eficientizarea consumului de energie, lucru care spore[te [i productivitatea angaja]ilor. Cel mai important avantaj al acestui sistem \l

reprezint` totu[i reducerea costurilor de management [i energie cu pan` la 30%.

Proprietarul SkyTower se a[teapt` ca imobilul s` fie \nchiriat \n totalitate la mijlocul anului 2014, iar pentru primul an de func]ionare, Raiffeisen Property International estimeaz` un grad de ocupare al cl`dirii de 50%.

La nivel de Capital` tendin]ele de \nchiriere se \ndreapt` spre zona central` [i de nord. Potrivit analizei de pia]`, majoritatea spa]iilor de birouri au fost tranzac]ionate \n centru, Pipera [i \n nordul Bucure[tiului. Tranzac]ia medie a fost de 900 mp, mai sc`zut` decat tranzac]ia medie \nregistrat` \n trimestrele anterioare ale anului (1.200 mp). |n Bucure[ti sunt 330.000 mp de spa]ii de birouri vacante, dintre care 135.000 mp sunt situa]i \n zona Pipera.

Privind nivelul chiriilor, raportul CBRE arat` c` pentru spa]iile de clasa A pre]urile \ncep de la 16 Euro/mp \n zonele centrale [i de la 11 Euro/mp \n zonele periferice. |n trimestrul trei, chiriile nete sunt mai reduse cu 10-15%, iar pachetele de stimulare depind de loca]ie, calitatea [i rata de neocupare a cl`dirii.

AGEND~

{TIRI

PROFIT |N SC~DERE PENTRU FIRMELE ROMÂNE{TI Companiile române[ti au \nregistrat \n 2011 o rat` medie a profitabilit`]ii la nivelul economiei de 0,53%, \n sc`dere de la 1,6% \n 2010, \n condi]iile \n care profitul net consolidat s-a \njum`t`]it, la 1,2 miliarde euro, iar cifra de afaceri consolidat` a crescut cu 30%, la 226,5 de miliarde euro. Cifrele sunt bazate pe baza bilan]urilor depuse la Ministerul de Finan]e de cele aproximativ 590.000 de firme [i au fost prezentate de Cristian Ionescu, directorul de ]ar` al Expense Reduction Analysts Romånia.

“Avem o profitabilitate de 0,53% la nivelul economiei. Pentru acest an nu m` a[tept s` se \mbun`t`]easc` indicatorii, ci putem s` vorbim chiar de o stagnare sau intrare pe pierdere net` dac` lu`m \n calcul o cre[tere economic` de 2,5% pentru 2011 [i de una sub 1% pentru acest an. Rata profitabilit`]ii \n România este mult mai mare de 0,5%, dar nimeni nu [tie cu cât”, potrivit lui Cristian Ionescu.

Potrivit datelor prezentate, cifra de afaceri medie a unei companii din România a fost anul trecut de 384.000 de euro, \n cre[tere de la 284.560 de euro \n 2010, \n timp ce profitul mediu s-a \njum`t`]it, de la 19.136 de euro la 9.008 euro. La nivelul anului 2011, doar 3,75% din firmele române[ti (22.097 de companii) au avut o cifr` de afaceri de peste un milion de euro. Totodat`, doar 0,9% (5.304 firme) au avut afaceri de peste cinci milioane de euro, din care 2.669 de firme au \nregistrat afaceri de peste 10 milioane de euro. Aproape jum`tate dintre companii (43%) au raportat pierderi anul trecut, cu 22% mai pu]ine decât \n 2010, iar 39% au ob]inut profit, \n cre[tere cu 3%.

Firmele care au \nregistrat profit au contribuit cu 76% la totalul cifrei de afaceri consolidate a companiilor române[ti, iar restul de 24% din cifra de afaceri total` a fost realizat` de companiile cu pierderi. (A.A.) 10

Biz

DIN CULISELE RESTRUCTUR~RII De[i nu exist` o re]et` miraculoas` care se poate aplica tuturor companiilor, chiar [i celor din aceea[i industrie, unul dintre ingredientele c`tre succesul companiilor moderne \n prezent este gestionarea adecvat` a personalului. DE OVIDIU NEAGOE CMS Cameron McKenna, firma specializat` \n furnizarea serviciilor juridice, a avertizat companiile s` acorde mai mult` aten]ie cånd fac reduceri de personal, s` urmeze procedurile de concediere corespunz`toare, s` nu \ntreprind` ac]iuni care ar putea duce la \nc`lcarea contractelor de munc` [i s` ia \n calcul solu]ii alternative pentru minimizarea impactului asupra angaja]ilor.

Compania a realizat [i un top al celor mai bune m`suri ce trebuie aplicate \n recesiune. Astfel, companiile sunt sf`tuite s` utilizeze o for]` de munc` mai flexibil`, precum munca prin agent de munc` temporar`, s` introduc` un program de lucru flexibil \n cazul \ncet`rii unei activit`]i [i s` implementeze modific`ri ai termenilor [i condi]iilor de munc` pentru reducerea costurilor.

Clasamentul realizat de CMS continu` cu planificarea din timp a strategiei de

concedieri [i cu informarea [i asigurarea consultan]ei corespunz`toare \n cazul concedierilor.

Mai mult, angajatorii sunt \ncuraja]i de firma de avocatur` s` priveasc` dincolo de miturile potrivit c`rora concedierile nefundamentate pe dificult`]i economice, ori cele cauzate de externalizarea activit`]ilor, sunt un subiect tabu, sau c` preten]iile angaja]ilor rezultate din \ncetarea contractelor de munc` sunt admise \ntotdeauna \n instan]`.

“Chiar [i \n cazul unui e[ec al angajatorului \n ap`rarea \n instan]`, companiile au la dispozi]ie unele solu]ii pentru limitarea pierderilor, astfel \ncåt putem concluziona c` regulile aplicabile reorganiz`rii sunt \ntr-o anumit` m`sur` favorabile angajatorilor”, spune Bogdan Vetrici, avocat senior \n cadrul departamentului de litigii al CMS. Biz

AGEND~

{TIRI

Cine a câ[tigat din Vinerea Neagr`?

La fel cum s-a \ntâmplat [i \n cazul altor manifest`ri consumeriste, românii s-au americanizat ultrarapid [i \n ceea ce prive[te Black Friday. Dac` anul trecut doar un num`r restrâns de retaileri de produse IT [i electrocasnice au avut campanii de reduceri de Black Friday, anul acesta mai mul]i retaileri au promovat reducerile de Black Friday, iar vânz`rile au fost estimate la aproximativ 50 milioane de euro.

“Cre[terea exponen]ial` a vânz`rilor \n acest an fa]` de precedentul este un indicator clar c` Black Friday este un instrument promo]ional de succes care va lua amploare de la an la an”, declar` Graham Kilbane, COO al Argo Real Estate Opportunities Fund (AREOF), unul dintre cei mai mari proprietari de parcuri de retail [i centre comerciale din România, ale c`rui magazine au \nregistrat \n weekendul Black Friday vânz`ri mai mari cu 25-30% decât \ntr-un weekend obi[nuit.

pân` la 69,8% din popula]ie, \n doar câteva s`pt`mâni.

Loc Retailer Procent din total vânz`ri 11,1% dintre cei care au aflat 1. eMAG.ro 21,1% despre acest eveniment au 2. Flanco 18,4% 3. Altex + Media Galaxy 12,3% cump`rat ceva.

4. Domo 9,4% Conform studiului, 38,1% 5. Carrefour 8,6% dintre cump`r`tori au ales s` 6. Metro 2,8% cumpere online de Black 7. evomag.ro 2,2% Friday. Cei mai mul]i s-au bu8. PCGarage.ro 1,6% 9. Kaufland 1% curat de reduceri pentru a-[i 10. Azerty.ro, Clickshop.ro, Cel.ro 0,6% completa sau \nlocui produSursa: Daedalus Millward Brown sele electrocasnice din gospod`rie (44,4% din achizi]ii Anul acesta, domeniile retailerilor care au reprezentat produse din aceast` categorie). Pe locul doi [i trei \n preferin]ele au participat la campanie au fost mult românilor s-au plasat tot produse din mai diversificate, celor din IT&C [i elecelectro-IT: segmentul IT&C (laptopuri, trocasnice li s-au al`turat retaileri din telefoane sau tablete) a reprezentat fashion, turism, chiar [i imobiliare. Po30% din achizi]ii, \n timp ce electronitrivit unui studiu realizat de compania cele (televizoare, aparatur` foto-video de cercetare Daedalus Millward Brown, etc.) au reprezentat 24,3% dintre awareness-ul evenimentului Black Fricump`r`turi. (Loredana S`ndulescu) day a crescut de dou` ori [i jum`tate,

TOP RETAILERI DE BLACK FRIDAY

Goodyear Dunlop Tires România încheie anul cu 32 de centre Premio în lan]ul s`u de franciz` din România Subsidiara local` a produc`torului de anvelope de top România. “Franciza Premio Cu ocazia inaugur`rii centrului Premio Proinvest din este re]eaua de service [i retail la nivel mondial Goodyear preia de asemenea sub Alexandria, Goodyear Dunlop num`rul 1 din România [i una administrarea sa [i pia]a din Republica Moldova Tires România a anun]at c` din cele mai importante subsidiara local` Goodyear va re]ele de profil din Europa”, \ncheia anul cu 32 de magazine a ad`ugat acesta. \n lan]ul s`u de franciz` Premio din România [i cu o valoare Pia]a din Republica Moldova, cumulat` a investi]iei ini]iale, preluat` de echipa de la Bucure[ti realizat` împreun` cu partenerii Dup` dezvoltarea pie]elor din s`i locali, de 13 milioane România [i Bulgaria, Goodyear de euro.

Dunlop Tires România preia sub “Lansarea Premio Proinvest administra]ia sa [i pia]a din a marcat atingerea unui num`r Republica Moldova. Preluarea de 30 de magazine Premio \n s-a f`cut de la Goodyear re]eaua de franciz` din RomâDunlop Ucraina, \ncepând nia. Dorim să ne men]inem cu luna mai a.c., după o acest ritm de cre[tere [i sunt sigur c` al`turi de parteneri colaborare de cel pu]in 10 ani, [i a fost oficializat` prin locali precum cei pe care \i avem deja vom reu[i atingerea semnarea primului contract cu societatea local` de service acestei ]inte”, a declarat Ovidiu B`lan, Director General [i distribuţie de anvelope Tris Company din Chi[in`u pentru România [i Bulgaria al Goodyear Dunlop Tires \n luna septembrie 2012.

Biz

11

AGEND~

{TIRI

Programele care ating Romånia profund` SABMiller a lansat \n 2010 platforma global` de dezvoltare durabil` “Zece priorit`]i. Un viitor” la care companiile din grup au aderat pentru a-[i consolida pozi]ia de actori sociali din comunit`]ile din care provin. Ursus Breweries a realizat un raport de dezvoltare durabil` pentru ultimii doi ani care ilustreaz` munca depus` pentru cele 10 priorit`]i asumate. DE ALEXANDRU ARDELEAN Prioritatea strategic` \n zona de dezvoltare durabil` este reprezentat` de promovarea unui comportament responsabil \n privin]a consumului de alcool. Este mesajul central pe care pre[edintele Ursus Breweries, Andrew Highcock, \l reafirm` \n cuvåntul \nainte al Raportului de Dezvoltare Durabil` lansat de companie \n cadrul celei de a XI-a edi]ii a Zilelor Biz. |n cadrul unei sesiuni speciale din cadrul Zilei de CSR, Ursus Breweries a prezentat raportul \ntr-un mod special, altfel.

Compania a adus al`turi beneficiari ai proiectelor derulate \n ace[ti ani [i astfel participan]ii la Zilele Biz au putut afla direct de la ace[tia care au fost rezultatele pe care Ursus Breweries le-a avut \n ultimii doi ani pe proiectele lansate.

“Raportul prezint` rezultatele ac]iunilor noastre din perspectiva impactului pe care \l avem în domeniile în care ne desf`[ur`m activitatea. În România, cele trei priorit`]i pe care ne-am concentrat în ultimii ani, pe care le consider`m importante [i relevante pentru ]ara noastr`, sunt promovarea unui comportament responsabil în privin]a consumului de alcool, dezvoltarea economic` în lan]ul de produc]ie, distribu]ie [i comer], precum [i sus]inerea comunit`]ilor în care ne desf`[ur`m activitatea. Asta nu înseamn` c` nu acord`m aten]ie [i nu facem progrese [i pe alte priorit`]i, cum ar fi folosirea unei cantit`]i mai mici de ap` în produc]ia de bere sau reducerea consumului de energie [i a emisiilor de carbon”, dup` cum a spus Diana Klusch, Corporate Affairs Director, Ursus Breweries.

Pentru a descuraja consumul iresponsabil de alcool, Ursus Breweries a lansat în anul 2010 campania “Afl`-]i echilibrul!” [i site-ul www.desprealcool.ro. De la lansare, aproximativ 2.000.000 de persoane cu vârsta peste 18 ani au aflat despre campa12

Biz

Diana Klusch, Corporate Affairs Director, Ursus Breweries

nie, iar peste 150.000 de vizitatori unici au accesat site-ul www.desprealcool.ro, vizualizând peste 750.000 de pagini. În cadrul campaniei “Afl`-]i echilibrul!” au fost organizate întâlniri cu p`rin]ii în zone urbane mici sau în zone rurale pentru a discuta despre problema consumului de alcool de c`tre minori. Peste 500 de p`rin]i s-au întâlnit cu reprezentan]ii Ursus Breweries, cu psihologul Daniela Gheorghe [i cu Cabral, sus]in`tor al campaniei înc` de la lansare. De asemenea, pentru a discuta problema consumului de alcool în baruri, au fost organizate traininguri la care au participat peste 150 de barmani din cinci ora[e din ]ar`. De la lansarea din octombrie 2010 [i pån` \n prezent, campania “Afl`-]i echilibrul!” este parte a angajamentului asumat de Ursus Breweries \n fa]a Forumului European pentru S`n`tate [i Alcool. Forumul monitorizeaz` ac]iunile companiei \n aceast`

direc]ie [i permite \mp`rt`[irea proiectelor cu alte state europene care implementeaz` proiecte similare [i care contribuie la promovarea unui consum responsabil de alcool. În eforturile de minimizare a consumului de resurse, Ursus Breweries a redus în mod constant consumul de ap` utilizat` pentru fabricarea berii, prin aplicarea unui control judicios al utiliz`rii apei. Astfel, cantitatea folosit` a sc`zut de la 5,62 hl ap`/hl bere în 2010 la 4,28 hl ap`/hl bere în 2012. Din punct de vedere energetic, investi]iile implementate au dus la o economie de aproximativ 6.000.000 kWh, iar în acest moment 6,17% din energia total` folosit` de companie în fabrici [i sedii de birouri provine din surse regenerabile.

Conform unui studiu al Ernst & Young din 2011 privind contribu]ia SABMiller la economia Romåniei, aproximativ 400 de locuri de munc` \n sectorul agricol sunt generate direct de Ursus Breweries, \n urma activit`]ilor de produc]ie. De asemenea, \n jur de 10.300 de locuri de munc` sunt generate indirect \n economia romåneasc`, ca urmare a activit`]ilor derulate \n lan]ul de produc]ie [i distribu]ie.

Conform analizei realizate de London Benchmarking Group (LBG) pentru a monitoriza impactul proiectelor companiei \n comunitate, analiz` prezentat` \n raport, \n perioada 2010-2012 Ursus Breweries a investit peste 1 milion de lei pentru a veni \n sprijinul comunit`]ilor locale \n care \[i desf`[oar` activitatea.

Ca urmare a acestor investi]ii, peste 50.000 de persoane au beneficiat \n aceast` perioad` de proiectele \n care a fost implicat` compania.

Raportul de Dezvoltare Durabil` a Ursus Breweries 2010 - 2012 poate fi desc`rcat de la adresa www.ursus-breweries.ro/responsabilitate/. Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Este o agen]ie care respinge cli[eele, c`utând cele mai bune solu]ii creative pentru client, nu doar pentru premiile din publicitate. Cum reu[e[te o agen]ie neafiliat` s` se bat` cu marile grupuri interna]ionale [i de ce are succes strategia sa “altfel”?

DE LOREDANA S~NDULESCU

WHAT’S

NEXT?

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

N

Next este o agen]ie “altfel”. Nu se remarc` doar prin originalitate, creativitate sau eficien]`, calit`]i pe care le clameaz` toate agen]iile din lumea asta. Atributul diferen]iator este stilul aparte de a face lucrurile.

Este “altfel” [i asta o simt clien]ii.

Se \ntâmpl` ca de la o prim` \ntâlnire de business s` li se spun`: “Sunte]i altfel decât cei cu care am lucrat \nainte”.

“Face]i campanii prea de[tepte”, le-a zis un client dintr-o companie multina]ional`.

Nu au [tiut dac` remarca era un motiv de bucurie sau de \ngrijorare. Au ales s` mearg` pe c`i neb`t`torite [i s` se ]in` departe de a[a-numitele “re]ete de succes” [i cli[ee. A[a se pot l`uda cu mai multe premiere prima campanie filmat` cu camera ascuns`, primul spot alc`tuit din mai multe reclame, primul joc online complex \ntr-o campanie româneasc` \n loc de spot TV. |ncercând s` ias` din tipare, uneori oamenii de la Next [i-au f`cut singuri via]a mai grea.

Ce [anse de succes are un spot filmat cu camera ascuns`, bazat exclusiv pe reac]iile spontane ale oamenilor de pe strad` [i apoi pe semn`tura lor pentru a le putea folosi imaginea? Nu ar fi fost mai sigur s` filmeze cu actori [i scenografie, \n condi]ii scenice controlate? Ba da. Dar, de dragul unei idei ingenioase, ei [tiu c` sunt situa]ii când trebuie asumate [i riscuri.

PRIMUL MILION DE DOLARI |n termeni de business, Next este o agen]ie independent`, neafiliat` niciunei re]ele interna]ionale, cu o cifr` de afaceri de peste 11 milioane de euro [i o echip` de 60 de oameni cu expertiz` \n crea]ie, strategie de comunicare, strategie de media, planificare de cump`rare media, PR, organizare de evenimente, planificare [i implementare de campanii 16

Biz

DE LA CLIENT LA AGEN}IE NU-I CALE LUNG~ de Cristi Grigorescu, Managing Partner, Next Advertising

T

recerea mea de la postura de client la cea de “om de agen]ie” a fost u[oar`, \ntrucât nu s-a \ntâmplat niciodat` dintr-un anumit punct de vedere. Glumesc, desigur, nuan]ând c` sunt persoana din cadrul firmei care a r`mas [i la aceast` dat` foarte \n barc`, al`turi de client.

Gândirea mea este structurat` spre obiectivele acestuia, spre rezultate [i de foarte multe ori m-a luat gura pe dinainte [i m-am situat pe o pozi]ie advers` conceptelor de agen]ie care exprimau o anumit` idee mai creativ` dar care din punctul meu de vedere nu bifa \n primul rând obiectivele clientului. Mai mult, au fost nenum`rate situa]iile \n care am refuzat [i am argumentat contra dorin]ei clientului de a investi chiar o sum` semnificativ` \n publicitate, \ntrucât realizam c` nu exist` pia]` pentru acel produs [i c` acceptarea s-ar fi \ntors \mpotriva noastr`. Este adev`rat c` ulterior m` luam de urechi [i dezvoltam sentimente de vinov`]ie, explicându-mi c` sunt \n businessul de agen]ie [i ar trebui s` nu uit asta, dar de fiecare dat` \n situa]ii similare reac]ion`m la fel, astfel \ncât am sfâr[it atât eu, cât [i partenerii mei s` fiu acceptat ca atare. {i, ca s` nu fiu ipocrit, recunosc c` acest gen de sinceritate brutal` a ajutat la consolidarea rela]iilor cu clien]ii no[tri, ace[tia ajungând s` ne perceap` ca un partener de \ncredere.

De forma]ie sunt media planner, iar strategia de media m-a fascinat dintotdeauna. Nu refuz niciodat` o provocare pe aceast` zon`, sunt ferm convins c` o strategie “smart” este mult mai eficient` decât o abordare cu piciorul pe gâtul furnizorului de media. M` implic cu pl`cere \n diverse proiecte ce necesit` mai mult decât

o strategie de comunicare. |mi place s` analizez pia]a, s` segmentez, s` observ unde putem lansa noi produse, s` stabilesc pre]uri, [i prin urmare sunt parte activ` \n astfel de proiecte \n care provocarea strategic` de marketing este la un nivel ridicat. |n rela]ia cu clien]ii implicarea noastr` este total`, nu doar tactic` la nivelul de comunicare. |n aceste rela]ii se vede cel mai mult filosofia noastr`, aceea de a propune clientului solu]ii oneste, \n care credem 100%, solu]ii pe care dac` ar fi s` le aplic`m \n businessul nostru nu am ezita nicio clip`. Avem un stil combativ pe multiple niveluri (business, marketing, distribu]ie, pre], produs) când se concretizeaz` \ntr-o provocare pozitiv` permanent adresat` clientului precum [i nou` \n[ine, \n scopul de a identifica, analiza [i concretiza cele mai bune solu]ii de business. Sper s` nu exagerez, dar cred c` suntem agen]ia din pia]` care se \ntreab` cel mai des dac` [i de ce au fost vânz`ri la client.

Avem un business s`n`tos pentru c` \n mare parte avem clien]ii pe care-i merit`m. Este s`n`tos pentru c`, de[i nu avem stabilitate de re]ea, avem stabilitate de competen]`. Clien]ii no[tri r`mân cu noi perioade \ndelungate, ceea ce ne ofer` predictibilitate [i motiva]ie sporit` an de an. Este s`n`tos pentru c` avem o echip` sudat` [i seniorial`, o echip` care s-a format [i dezvoltat \n timp dup` chipul [i asem`narea noastr`, a celor care am pornit acest business. Este s`n`tos pentru c` echipa noastr` are competen]e pe care cele mai multe agen]ii din pia]` nu le au [i prin urmare noi avem segmentul nostru.

Noi, antreprenorii de la Next, suntem persoane cu experien]` de marketing, management [i publicitate c`rora le place ceea ce fac. Suntem “hands on”, prezen]i [i la primele \ntâlniri sau \n faza de pitching, prezen]i [i ulterior cu mânecile suflecate \n diverse discu]ii [i proiecte, al`turi de clien]ii no[tri. {tiu multe agen]ii unde [efu' apare doar s` sting` focu’ sau s` colecteze banii. {i noi facem asta, dar facem [i proiectele de zi cu zi \n agen]ie. Biz

[

[

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

SEDIU DE |MPRUMUT de Bruno Negoi]`, Managing Partner Strategy & New Business, Next Advertising

L

a un moment dat, un poten]ial client a insistat foarte mult s` ne \ntâlnim la noi la sediu. Op]iunea de a aduce un client la apartamentul de la Dristor era exclus`, \ntrucât oricine ar fi \n]eles din prima secund` c` de fapt nu suntem o agen]ie de publicitate, ci doar doi b`ie]i \ntr-un apartament. Am decis s` folosesc pentru acea \ntâlnire sediul unei alte firme. Nu \mi aduc aminte ce a intervenit, dar nu am mai apucat s` ajung la acel sediu \nainte de \ntâlnire pentru a m` putea familiariza cu loca]ia. Sediul acestei firme era tot \ntr-un apartament \ntr-un bloc, dar mult mai mare [i mai bine plasat. |n plus, avea suficient de mul]i angaja]i pentru a face o impresie OK. M-am \ntâlnit cu clientul undeva \n ora[ [i am plecat \mpreun` c`tre sediul cu pricina.

Prima problem` a ap`rut \n lift, unde mi-am dat seama c` am uitat etajul la care trebuie s` mergem. Am ap`sat ce mi-am adus aminte [i am ajuns cu un etaj mai jos. |ntrebarea care m` fr`mânta era dac` m` aflu mai jos sau mai sus. Am inventat rapid o minciun` despre cum liftul ne tot face probleme [i am luat-o la inspira]ie \n sus spre nivelul urm`tor. Am nimerit-o. Am sc`pat. Am intrat \n apartament [i aici a ap`rut a doua problem`. Oamenii din firm` erau deja instrui]i de Olivia (director de produc]ie la Next) s` se comporte cu mine ca [i cum eu sunt [eful lor, iar dac` sunt \ntreba]i, s` spun` c` lucreaz` la Next. Intra]i atât de bine \n rolul lor, cei câ]iva care erau pe-acolo prin recep]ie ne-au salutat zâmbitori ca [i cum ne [tiam de când lumea, dar nu s-au oferit s` ne conduc` spre locul de \ntâlnire. Nu [tiam \ncotro s` o iau spre biroul meu. Din fericire a ap`rut chiar Olivia, care mi-a f`cut discret un semn c`tre ni[te sc`ri [i mi-a [optit \n trecere care-i u[a biroului meu.

Ajuns \n birou, am r`suflat u[urat, l-am poftit pe musafir s` ia loc pe un scaun \n fa]a biroului meu, l-am \ntrebat dac` dore[te s` serveasc` ceva [i am ie[it rapid pe u[` ca s` aflu de unde pot s` ob]in un ceai. |n timpul \ntâlnirii, clientul m-a rugat s` pornesc aerul

condi]ionat. Am c`utat din ochi o telecomand` de pornire. Am g`sit-o. Nu am reu[it s` pornesc cu ea aerul. M-am scuzat c` din p`cate nu merge [i m-am dus s` deschid u[a de la balcon. Nu am reu[it. Nu [tiu dac` nu se putea deschide sau doar nu m` pricepeam eu.

Clientul a renun]at [i foarte amabil mi-a spus c` nu e nicio problem`, putem continua [i f`r`. Dup` care mi-a cerut câteva foi albe pe care voia s` noteze ceva. M-am uitat repede \n jur prin birou dup` o imprimant` din care s` iau câteva foi, dar nu exist` a[a ceva. Clientul mi-a sugerat s` sun secretara s` ne aduc`.

Pe birou erau trei telefoane. Unul era din acelea vechi de acum 50 de ani [i l-am exclus din start (din p`cate, era exact cel func]ional).

Am ridicat relaxat receptorul telefonului care p`rea s` fie cel bun, dar nu avea ton. Mi-am dat seama c` oricum nu a[ fi [tiut ce num`r s` formez ca s` dau de secretar`. A[a c` m-am ridicat frumu[el, am ie[it din camer` [i din primul birou care mi-a ie[it \n cale am f`cut rost de câteva hârtii. |n cele 30 de secunde \n care am lipsit, cineva care nu [tia de \ntâlnire a intrat \n birou s` ia ceva [i \ntr-un gest de mare amabilitate, v`zând clientul transpirat, a pornit aerul condi]ionat de la telecomanda potrivit`. Am aflat c` eu \ncercam s` pornesc aerul cu telecomanda de la altceva.

Restul \ntâlnirii ori a mers normal, ori mi s-a [ters complet din memorie. Cert este c` musafirul nu a dat niciun semn c` s-ar fi prins de ce s-a \ntâmplat. Nu am apucat s` lucr`m niciodat` cu acel client, dar cumva am r`mas amici. Povestea nu i-am spus-o niciodat`, dar, dac` o mai fi prin România [i \i cade acest articol \n mân`, cred c` se va amuza. Biz

COVER STORY

[[[[

online, management de produc]ie publicitar`, planificare [i implementare de campanii CSR. Nu a avut de la \nceput un portofoliu de servicii atât de diversificat [i nici o echip` atât de numeroas`. Nucleul agen]iei este alc`tuit din Cristi Grigorescu, Bruno Negoi]` [i Sorin Popescu, \n calitate de fondatori [i ac]ionari, c`rora li s-a al`turat din 2006 Liviu David \n calitate de director de crea]ie [i coac]ionar.

Primii trei lucrau la Connex pe vremea când au decis c` vor s` fac` un business \n care s` pun` \n practic` ce \nv`]aser` \n cea mai de succes multina]ional` din România. Planul cu care au pornit la drum era s` fac` o agen]ie \n care s` lucreze doar pentru proiectele care s` le fac` pl`cere.

Bruno Negoi]` a plecat primul din Connex. S-a dus mai \ntâi la Policolor pentru a conduce divizia de marketing, de unde ulterior a plecat pentru Next, \n timp ce Sorin Popescu [i Cristi Grigorescu au f`cut o vreme naveta de la Connex la Next. Pentru ei, amintirile \nceputurilor sunt legate de mult` munc`. Dar dup` program, de la 18:00 pân` spre 1.00 - 2:00 noaptea. A doua zi, la orele 9:00, \ncepea din nou munca \n corpora]ie, iar de cu sear` din nou pe cont propriu. {i tot a[a.

“Cristi este cel care a avut ideea cu Next-ul, eu doar s-a \ntâmplat s` fiu pe acolo, la locul [i momentul potrivit”, poveste[te Sorin Popescu. Oricum, la acel moment, nu se punea problema s` renun]e la un job c`ldu] \ntr-o multina]ional` [i s` intre abrupt pe calea spinoas` a antreprenoriatului. O vreme, le-au dus \n paralel pe amândou`. Când [i-au dat seama c` lucrurile \ncep s` se mi[te [i c` e nevoie de mult mai mult` implicare [i, mai ales, de oameni la \naintare (ceea ce Cristi [i Biz

17

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[ Sorin, fiind \nc` la Connex, nu prea puteau fi la momentul acela), l-au cooptat pe Bruno Negoi]`.

Acesta a intrat \n proiectul Next la \nceputul anului 2001, când aveau sediul \ntr-un apartament cu dou` camere la etajul 7 al unui bloc din Dristor. Cele mai marcante amintiri pe care le p`streaz` de la \nceputurile Next sunt din primele 3-4 luni de existen]` ale agen]iei.

Era perioada când nu aveau un portofoliu de lucr`ri pe care s` le arate poten]ialilor clien]i. Nu aveau oameni. Nu aveau o istorie.

Nu aveau un sediu potrivit \n care s` poat` invita clien]ii pentru o prezentare de agen]ie. Era perioada \n care inventau tot felul de scuze ca s` se \ntâlneasc` \n ora[ sau la sediul clien]ilor. Nu aveau nici m`car un fax. Pentru c` \n apartamentul din Dristor nu aveau nici m`car linie telefonic`, totul se discuta pe telefonul mobil.

Au fost \n acea perioad` zile \n care nu credeau c` vor reu[i s` o scoat` la cap`t. Cifra de afaceri lunar` se \nvârtea \n jurul sumei de 500 de dolari, cu care abia pl`teau chiria la apartament [i utilit`]ile, iar de salarii nici nu se putea pune problema. “Au fost multe momente \n care m-am \ndoit serios de succesul demersului nostru [i \n care m-am gândit s` abandonez proiectul [i s` merg s`-mi iau un job. M` bucur c` nu am f`cut-o”, spune acum, la mai bine de zece ani distan]`, Bruno Negoi]`.

Primul client a fost Prosper Shopping Center, pentru care ini]ial au lucrat doar ni[te direc]ionale. Patronul, mul]umit de treaba f`cut`, i-a \ntrebat dac` nu puteau s`-i fac` [i campania de lansare, \n pres` [i radio. Au f`cut-o, a mers bine, afacerea a crescut [i a deschis [i un al doilea centru comercial, pentru care tot Next a facut campania de promovare.

“Prosper Shopping Center. Orice, de la m`rar la celular!” este 18

Biz

NEXT, NEXTCAP, APOI DOAR NEXT de Sorin Popescu, Managing Partner, Next Advertising

M

i-aduc aminte cum, prin februarie 2001, gândindu-ne noi cum s` pornim agen]ia, m-am \ntâlnit cu Pil` (Costin Popescu de la CAP, cu care eram prieten [i cu care lucrasem vreo patru ani la Connex) \ntr-un bar, undeva prin spate la Universitate, [i i-am propus: “B`i, ce-ar fi s` lucr`m \mpreun`, tu s` faci partea de crea]ie, iar noi restul?”. Pil` era pe la \nceputurile sale cu CAP, un shop de crea]ie pe atunci, noi ne pricepeam la media, produc]ie [i client service, aveam [i ni[te idei de poten]iali clien]i de abordat, dar n-aveam niciun om de crea]ie. Am pus pe o foaie de hârtie modul de lucru, cum facem cu clien]ii, cum facem cu banii [i am b`tut palma. A[a a \nceput povestea Next Cap, care a durat pân` prin 2006, când a venit Liviu \n Next [i ne-am desp`r]it, de[i pe anumi]i clien]i am continuat s` lucr`m \mpreun` pân` de curând. {i mai e o poveste haioas`, chiar de pe la \nceput: trec eu \ntr-o sear` pe la Next (nu lucram \nc` cu norm` \ntreag` \n firm`), iar Bruno [i Pil`, ambii plini de mândrie, \mi

arat` un table tent, primul material POS produs de noi vreodat` pentru un client: “Ei, ce zici?!... Mi[to, nu?”. La care eu \l iau \n mân`, m` uit un pic la el [i spun: “Auzi]i, dar de ce scrie aici «pr`jiuri» \n loc de «pr`jituri»?”.

Lor le pic` fa]a, iar eu am \n]eles c` trebuie s` vin cât mai repede full time \n Next.

De[i sun` aiurea din gura mea, cred c` suntem o agen]ie “de[teapt`”. Am [tiut s` câ[tig`m clien]i [i s`-i ]inem mult timp al`turi de noi, am reu[it s` facem pentru ei multe campanii memorabile [i care au func]ionat, am reu[it s` cre[tem s`n`tos [i frumos al`turi de [i \mpreun` cu clien]ii no[tri, am [tiut s` aducem lâng` noi oameni talenta]i [i pasiona]i, am [tiut s`-i cre[tem pe al]ii dup` chipul [i asem`narea noastr`, ne-am descurcat \n to]i ace[ti ani f`r` s` facem compromisuri majore, am [tiut cum s` rezist`m \n anii de criz` [i s` devenim chiar mai puternici, am reu[it s` ne construim un nume respectat \n pia]` [i s` r`mânem fideli principiilor noastre de business. {i cred c` avem acel “bun sim]” al meseriei f`r` de care nu se poate. La asta a ajutat foarte mult faptul c` to]i ac]ionarii, \n afara lui Liviu, suntem veni]i \n publicitate din postura de client. {i gândim businessul clien]ilor no[tri ca [i cum ar fi al nostru. {i le propunem doar solu]ii pe care le-am implementa [i noi dac` am fi \n locul lor. Iar dac` prive[ti afacerea lor [i problemele lor [i banii lor ca [i cum ar fi ale tale, te gânde[ti de trei ori \nainte de a propune ceva. Biz

headline-ul pe care Sorin Popescu [i-l aduce [i acum aminte.

Primul client full service a fost Murfatlar. “|mi amintesc cu pl`cere [i recuno[tin]` de acest client, care a avut curajul s` se lase pe mâna unor pu[ti care, de[i p`reau c` [tiu despre ce vorbesc, erau la \nceput de drum [i abia dac` aveau un sediu, o echip`

minuscul`, dar extrem de mult entuziasm”, poveste[te Cristi Grigorescu. Tot cu pl`cere \[i aminte[te [i de un alt client, de Albalact [i de Raul Ciurtin, care a avut curajul nebun de a aproba o idee tr`snit` pentru lansarea Fulga [i de a le \ncredin]a un buget de media semnificativ pentru

[

[

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

COVER STORY

[[[[

COMPETEN}E STRATEGICE MARCA NEXT Dou` din punctele forte ale agen]iei sunt competen]a strategic` de media [i cea de client service. Next a câ[tigat pitch-uri de media \n fa]a unor gigan]i [i a dat de multe ori dovad` de eficien]` \n administrarea bugetelor clien]ilor, mici sau mari.

STRATEGIA DE MEDIA de Ruxandra Muntean, Director de Media, Next Advertising

O

agen]ie local` nu prime[te nimic “prin re]ea”. Clien]ii vin din munc` [i din rezultate dovedite. {i se p`streaz` cu munc` [i rezultate demonstrate an de an. Mediocritatea este extrem de periculoas`, mai ales cea asumat`. Mediocritatea na[te nonvalori, iar societatea noastr` este extrem de permeabil` la astfel de fenomene, din p`cate. Next, din fericire, nu! Gândim pe termen lung, nu d`m “tunuri”. Cea mai bun` dovad` sunt clien]ii care stau cu noi de mai bine de 10 ani sau oamenii care s-au maturizat \n aceast` agen]ie.

Ceea ce diferen]iaz` departamentul de media al Next este faptul c` avem oameni forma]i aici (\ntr-o majoritate covâr[itoare).

|ncepând cu directorul de media [i pân` la ultimul junior angajat, sunt oameni care au crescut sau \ncep s` creasc` aici. {i o fac s`n`tos, temeinic, f`r` s` ard` prea repede etape, f`r` s` vâneze un salariu mai mare sau o pozi]ie mai bun`. Sunt oameni dispu[i s` fug` de mediocritate [i pe care \i motiveaz` profesia \n primul rând. Am ales o cale mai grea de a forma o echip` [i anume aceea prin care formezi juniori. Avem o adev`rat` pepinier` de junior media planneri care au devenit media manageri cu Next [i prin Next. Nu am f`cut recrutare din alte agen]ii, chiar dac` uneori presiunea proiectelor a fost destul de mare. Am folosit momentele de maxim` \nc`rcare pentru a lansa provoc`ri oamenilor existen]i, pentru a

le da [ansa s` sar` la o alt` etap` profesional`. Am jucat o carte grea, dar am avut numai de câ[tigat. Noi premiem valoarea [i ini]iativa. Nu vân`m gre[eli, nu contoriz`m orele petrecute \n fa]a computerului sau timpul “ars” la ]igar` cu colegii. Noi m`sur`m rezultate [i valoare ad`ugat`. Avem respect pentru performan]` [i pentru oameni \n general. Biz

STRATEGIA DE CLIENT SERVICE de Wanda Podgurschi, Client Service Director, Next Advertising

C

lien]ii Next sunt diferi]i, speciali, “exotici”, unii surprinz`tori sau imprevizibili. |n marea lor majoritate sunt clien]i locali, mai mici sau mai mari. Unii au crescut odat` cu noi, al]ii abia au \nceput businessul de pu]in timp. Sunt oameni care au venit la Next c`utând un furnizor [i au g`sit un partener.

Suntem bucuro[i de clien]ii pe care \i avem [i credem c` ne provoc`m unii pe al]ii s` evolu`m. Cu mul]i dintre ei avem o rela]ie de foarte mul]i ani, practic de la \nceputurile Next, [i faptul c` au ajuns azi la ni[te businessuri de succes spune ceva [i despre noi.

Nu [tiu dac` exist` o re]et` de succes pentru o rela]ie echilibrat` \ntre client [i agen]ie.

Cu siguran]` ]ine [i de chimie, [i de viziuni asem`n`toare. |ns` ]ine mult de \n]elegerea businessului [i de dorin]a agen]iei de a g`si solu]ii ca [i cum businessul i-ar apar]ine.

Leg`tura dintre client [i agen]ie este ca \ntr-o rela]ie de cuplu. Fiecare “pune pe mas`” ce [tie mai bine. Iar “golurile” sunt umplute \ntr-o munc` comun`, cu contribu]ii [i

de o parte, [i de alta. Nu exist` delimit`ri extreme, pentru c` [i agen]ia are nevoie s` \n]eleag` businessul clientului [i clientul trebuie s` \n]eleag` ceea ce i se ofer`. A[a c` \mp`rt`[im totul, exact ca \ntr-un parteneriat.

Concret, \n rela]ia noastr` cu clien]ii, din punctul de vedere al comunic`rii, lucrurile se rezolv` acum mult mai u[or decât acum 10 ani. Vorbim mult la telefon [i scriem multe mailuri. Modul de lucru variaz` de la client la client. Avem clien]i care sunt din afara Bucure[tiului [i ne vedem mai rar cu ei. |n principiu, ne \ntâlnim \n momentele-cheie ale proiectului, la briefinguri sau prezent`ri. Dar ne \ntâlnim [i când vrem doar s` bem o cafea sau s` lu`m prânzul \mpreun`. Biz

Biz

19

m`rimea companiei de la acel moment. La un an de la start, Next a ajuns la o cifr` de afaceri de peste un milion de dolari. “|n mod total surprinz`tor”, spune Bruno Negoi]`, care se amuz` [i acum amintindu-[i cum, prin octombrie 2001, o doamn` de la banc`, [tiind c` este vorba de o firm` mic` cu doar trei angaja]i, l-a sunat \ntr-o zi alarmat`, spunându-i c` cineva le-a virat din gre[eal` 500.000 de dolari \n cont. I-a luat ceva timp s` o conving` c` nu era o gre[eal`.

Bine\n]eles, nu erau banii Next, ci bani care urmau s` plece mai departe c`tre furnizori.

Când au ajuns la o echip` de trei s-au mutat \n Cotroceni, \ntr-o vil`, la trei camere. Au stat acolo cam [ase luni. Pân` nu au mai \nc`put. “|mi amintesc cu emo]ie de mica noastr` echip` din vila situat` \n Cotroceni, \ntr-un open space, unde toat` lumea era cu fa]a la perete ca s` \nc`pem cu to]ii \n spa]iul respectiv, [i de principiul cu care [eful de atunci ne-a furat intimitatea c`utat` de fiecare, principiu conform c`ruia \n agen]ie ne putem uita la porn, dar s` ne uit`m cu to]ii [i nu pe ascuns \n spatele ecranului orientat spre perete”, poveste[te Cristi Grigorescu. Tot el este cel care \[i aminte[te cu groaz` [i de momentele \n care trebuia s` dea salariile [i nu aveau certitudinea c` le-au intrat banii de la clien]i sau de o s`pt`mân` geroas` de iarn` când to]i cei trei mari clien]i ai agen]iei de la acel moment au decis c` vor o nou` confirmare \ntr-un proces de pitch.

DE LA CAP-UL DE CREA}IE EXTERN LA CAPUL DE CREA}IE INTERN Dup` opt ani de publicitate la D’Arcy \n România, unde a fost pe rând copywriter, Group Creative Director apoi Creative Director, Liviu David a plecat \n Australia.

Dup` câteva colegii simultane s-a 20

Biz

FOTO: VALI MIREA

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

angajat la Ogilvy Interactive Sydney, unde a crescut de la graphic designer la online art director, pentru ca la numai o lun` de la avansare s`-[i dea demisia [i s` se \ntoarc` \n ]ara de unde nu mai citea nici [tirile. Pentru Next.

“Mi-era dor s` mai fac [i eu un spot [i mi s-a p`rut foarte interesant` propunerea celor de la Next de a le construi departamentul de crea]ie”, spune Liviu David. |n cei [ase ani de când conduce departamentul de crea]ie, Next a fost aproape anual pe lista

pu]inelor agen]ii premiate la Portoroz, [i-au umplut pere]ii de diplome [i [i-au consolidat imaginea de “agen]ie smart”, cu un portofoliu de campanii inedite printre care: Afacereza pentru Money Channel; Fulga – primul joc online complex \ntr-o campanie româneasc`; site-ul Zuzu 24h; cana termosensibil` Greenpeace; Terra Mileniul Trei; prima campanie de imagine Western Union dezvoltat` local (2007).

Dincolo de premiile de festival, la mare pre] sunt [i rezultatele

[

[

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

COVER STORY

[[[[

4 \n 1 Ac]ionarii Next Advertising

LIVIU DAVID, Director de Crea]ie Dup` opt ani \n D’Arcy, coautor al primelor trei campanii române[ti premiate interna]ional, a plecat \n Australia. |n 2006, a revenit \n România la Next, pentru a pune bazele departamentului de crea]ie intern al agen]iei, pe care de atunci \l conduce.

BRUNO NEGOI}~, Managing Partner Strategy & New Business Are 10 ani de experien]` \n marketing [i publicitate la Colgate-Palmolive, Connex, Next [i Policolor, 15 ani de experien]` \n management la McDonald's, Policolor, Orgachim, Deutek [i Brikston. A fost vicepre[edinte de Marketing [i Vânz`ri la Policolor \ntre 1998 [i 2000, General Manager la Next \ntre 2001[i 2003, CEO la Deutek \ntre 2003 [i 2012 [i pre[edinte al Ceramica/Brikston din 2007. Din martie 2012, la Ceramica [i la Deutek ocup` pozi]ii nonexecutive. Aceste dou` proiecte de consultan]` \i ocup` cam 6 zile lucr`toare pe lun`. Restul le petrece la Next. La Deutek este consultant al echipei de top management, iar la Ceramica este pre[edinte al consiliului de administra]ie.

La Next se ocup` de strategie [i de new business. Mai are un proiect, Ivory Office, la nivel de hobby, de care se ocup` \n general \n timpul liber.

cuantificate \n cre[terea businessului clien]ilor. Spotul Vitali pentru Deutek a avut succes la public, dar [i efecte concrete \n vânz`ri. A fost singurul produs din categorie lansat dup` 2008 care a avut succes \n vânz`ri. Carmol a \nregistrat o triplare a vânz`rilor dup` trei luni de campanie. La cinci luni dup` lansare, Qfort a intrat \n top 5 branduri dup` notorietate (Unlock Market Research – 2008). Zuzu a intrat \n topul vânz`rilor, la concuren]` cu gigan]i precum Danone.

Next a reu[it \n tot acest timp s` fac` [i campanii cu impact la publicul larg. Spotul Vel Pitar French Toast a avut peste un milion de vizualiz`ri pe YouTube. |n urma reac]iilor online la “Feedback is fifty” pentru Money Channel, reclama a fost difuzat` [i pe TV. Multe din lucr`rile Next au beneficiat de comentarii entuziaste, viralizate pe net: Salva]i Delta – “F`r` plastic ar fi fantastic”, Banca Transilvania – “Doi cai frumo[i”, Salva]i Delta – “Sex s`lbatic”. Biz

SORIN POPESCU, Managing Partner Are 14 ani de experien]` \n advertising, dintre care unul la P&G Balkans, cinci la Connex.

La Next este Managing Director. A contribuit la realizarea a peste 300 de spoturi TV [i nenum`rate campanii. Are un MBA \n marketing [i un IDM Certificate \n Direct Marketing.

CRISTI GRIGORESCU, Managing Partner Dup` patru ani la Connex, din 2001 a ales calea antreprenoriatului. Formal, este Managing Partner \n Next, informal este o resurs` la dispozi]ia agen]iei cu competen]e de marketing, de strategie [i nu \n ultimul rând de media. De forma]ie este media planner, iar strategia de media l-a fascinat dintotdeauna.

Biz

21

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

Inocen]a a murit, dar pasiunea mai are [anse s` re\nvie De [ase ani Liviu David conduce departamentul de crea]ie al Next Advertising.

Sunt [ase ani de munc`, timp \n care echipa [i-a definit un stil aparte.

DE LOREDANA S~NDULESCU A]i fost primii cu multe proiecte de advertising [i totu[i nu prea v` l`uda]i. De ce?

A]i auzit de vreo agen]ie din România care s` nu ]ipe \n gura mare c` este “creativ` [i eficient`”? Nici noi. Nu ni s-a p`rut creativ [i nici eficient s` ne ad`ug`m corului sincron de autoprosl`vire. Noi am fost prea ocupa]i \ncercând s` demonstr`m ceea ce al]ii doar clamau. La sfâr[itul anului, campaniile cu adev`rat inovatoare din România se pot num`ra pe degetele de la mâna unui m`celar extrem de neatent.

Nu [tiu dac` e neap`rat bine c` nu ne-am f`cut PR mai mult, dar [i surpriza are p`r]ile ei bune. Pu]ine lucruri sunt mai pl`cute decât s` auzi pe cineva descriindu-]i “cel mai tare spot de la TV”, care de fapt e al t`u.

Care sunt campaniile Next cu care te mândre[ti cel mai mult?

Sunt câteva campanii la care ]in foarte mult. Spoturile de lansare QFort, care \n doar câteva luni au propulsat un brand nou-nou] \n Top 10. Primele [i singurele spoturi române[ti filmate cu camera ascuns`. Campania IQads, care a luat premii importante \n Europa [i a ajuns s` deschid` Noaptea Devoratorilor de Publicitate \n toat` lumea. Campaniile Zilele Biz, pentru care primim felicit`ri de la colegii de breasl`, iar asta \nseamn` mult \ntr-o breasl` ca a noastr`. “Nu amesteca lucrurile”, singura reclam` din mai multe reclame, spotul cu cei mai mul]i actori, regizori [i branduri din România. Campania Afacereza pentru Money Channel, spotul Vitali pentru Deutek, The RE Concept pentru CocaCola Hellenic, [i multe altele. N-am putut alege doar una.

22

Biz

Ce \nseamn` succes pentru tine?

Cred c` succesul unei campanii depinde de cât de bine reu[e[te s` rup` bariera de indiferen]` pe care oamenii [i-o construiesc \n fa]a publicit`]ii. Oamenii nu iubesc reclamele, pentru c` cele mai multe sunt agresive, stupide [i le \ntrerup emisiunile preferate. Dac` \]i asumi din start c` oamenii nu iubesc publicitatea, ai [anse mai mari s` faci campanii de succes, pentru c` vei \ncerca s` \i surprinzi cu ceva care s` le plac`. Cât despre succesul personal, nu prea [tiu cum se traduce. Bani, carier`? P`i po]i s` le ai pe astea [i f`r` s` fii un creativ bun, \ntr-o vreme trebuia doar s` te vinzi foarte bine. Cred c` respectul celor cu care lucrezi ca profesionist poate fi un semn c` n-ai pierdut timpul pân` acum.

Cum faci fa]` orgoliilor de tot felul din industria de publicitate?

Cu to]ii avem o doz` mai mic` sau mai mare de orgoliu. Important e s` nu-l l`s`m s` ne adoarm` obiectivismul. Da, ai f`cut ni[te lucruri, dar recunoa[te c` de data asta nu ]i-a ie[it [i mai \ncearc`.

Am câteodat` probleme cu seniorii, lucrez mai bine cu tineri ambi]io[i decât cu \nc`p`]âna]i b`trâni [i egomaniaci, care \n virtutea premiului din 2006 \]i fac o mare favoare c` schimb` fontul din headline.

Ce s-a \ntâmplat cu inocen]a \n publicitatea româneasc`? De ce a murit? {i cu ce a fost \nlocuit`?

Inocen]a a murit odat` cu primele ghosturi premiate prin 2000, iar \ntre timp s-a ales praful [i de pasiune. |n 2003 am plecat dintr-o industrie cu mai mult` pasiune decât profesionalism, \n 2006 m-am \ntors \ntr-o industrie cu mai mult profesionalism decât pasiune. Ceva se

\ntâmplase \ntre timp [i pragmatismul luase loc entuziasmului. Industria a trebuit s` creasc` prea brusc [i mul]i au fost atra[i \n domeniu pentru bani, f`r` s` merite neap`rat. Cred \ns` c`, de[i inocen]a e moart` [i \ngropat`, pasiunea mai are [anse s` re\nvie.

Ce \nseamn` pentru tine un client inteligent? Dar o agen]ie inteligent`?

Un client inteligent [tie s`-[i aleag` agen]ia, apoi, \n semn de respect pentru competen]ele acesteia, o las` s`-[i fac` meseria pân` la cap`t. Un client mai pu]in inteligent se apuc` s` intervin` \n proces \n mod subiectiv, autoritar [i distructiv, demotivând oamenii cu care lucreaz`. Oamenii din agen]iile bune au ni[te repere clare de calitate acumulate prin multe exemple [i mult studiu, iar clien]ii inteligen]i respect` acest lucru.

O agen]ie inteligent` rezolv` problemele clientului cu idei creative, eficiente [i care plac publicului. Pare cli[eistic ce spun, dar foarte pu]ine campanii \mpac` memorabil [i vânz`rile, [i standardele de crea]ie, [i spectatorul. |n actul de creare a unei reclame, dac` brieful e prost sau nu exist`, cum poate agen]ia s` salveze situa]ia?

Oricum ar fi brieful clientului, agen]ia tot trebuie s`-[i scrie brieful intern, \n care define[te strategia [i d` o direc]ie. Noi lucr`m \n felul `sta: ne \nc`l]`m la dreptul cu pantoful clientului, la stângul cu pantoful omului cu care vorbim, [i \ncepem s` mergem pân` g`sim c`rarea pe care reu[im s` ]inem drumul drept, f`r` s` [chiop`t`m. Apoi \ncerc`m figuri mai complicate. Poate de asta ne-au ie[it ni[te lucruri care au func]ionat, poate de asta avem rela]ii atât de lungi cu clien]ii no[tri. Pentru c` le-am purtat pantofii.

[

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

COVER STORY

[[[[

Din p`cate, festivalurile interna]ionale de publicitate mai mult \i demotiveaz` pe cei corec]i decât \i motiveaz`, pentru c` sistemul nu e ca la olimpiad`, impar]ial [i standardizat. De fapt, mul]i concuren]i sunt dopa]i sau alearg` \n imponderabilitate, re]etele de concurs câ[tig` aproape \ntotdeauna, campaniile extrem de locale care nu se pot traduce cultural \n englez` sunt condamnate din start, criteriile de jurizare sunt vagi [i discutabile, bugetele de produc]ie puncteaz` mai bine decât ideile, iar printre cei care jurizeaz` se afl` câ[tig`tori de medalii \n condi]ii dubioase. Mai mult, au fost cazuri când au luat premii campanii pe care clientul nici nu le-a dorit. Cum s`-]i mai motivezi clien]ii cu creativitatea \n condi]iile astea?

Din fericire iau premii [i spoturi pe care le [tim din mass-media, nu doar giumbu[lucuri de moment, [i lucr`ri foarte locale, [i idei extrem de proaspete.

Se iau [i premii pe bune. Doar c` e gre[it ca premiile s` ajung` un scop \n sine.

Conteaz` [i cât de bine a fost primit` de public [i cât a vândut campania, nu doar cât de original` [i de premiat` a fost.

FOTO: VALI MIREA

[

Liviu David, Director de Crea]ie, Next Advertising

E adev`rat c` fiecare agen]ie are clien]ii [i campaniile pe care le merit`?

Cred mai degrab` c`, de fapt, clien]ii au campaniile [i agen]iile pe care le merit`.

Altfel cum se \ntâmpl` c` pe anumi]i clien]i o agen]ie face lucruri extraordinare, [i pe al]ii nu? Trebuie s` [tii s`-]i motivezi agen]ia, s`-i dai direc]ii clare, s` o respec]i. Noi, atunci când am

fost respecta]i, am f`cut lucruri extraordinare.

D`uneaz` grav premiile publicit`]ii?

Ce ne facem cu goana publicitarilor dup` premii?

Premiile \n sine ar trebui s` fie o evaluare a calit`]ii la nivel interna]ional a campaniilor. Teoretic premiile ar trebui s` ne motiveze s` fim mai creativi, nu?

De ce nu se fac mai multe campanii cu impact la public?

Am povestit de multe ori cum \n Australia campaniile mi se adresau mie, omul normal, de[i venisem de pe alt` planet` [i aveam un cu totul alt bagaj cultural. Agen]iile de acolo nu gândeau \n cli[ee, ci \n insight-uri. Când m-am \ntors \n România am avut un [oc. De[i vorbeau pe limba mea, niciuna din reclamele de la TV nu era pentru mine, pentru c` ori sim]eai ap`sat brieful clientului, ori formula de festival a agen]iei. E important s` nu uit`m c`, \nainte s` fim oameni de marketing sau de design, suntem oameni normali care schimb`m canalul atunci când ceva ne plictise[te. |n mod gre[it se consider` c`, dac` produsul se vinde, reclama a pl`cut.

Sunt foarte multe reclame pe care oamenii le ur`sc [i cu toate astea cump`r` produsul pentru c` e cel mai bun de pe raft sau are un pre] excep]ional sau \l g`sesc peste tot. Faptul c` produsul se vinde nu transform` o reclam` proast` \ntr-o reclam` bun`. Biz Biz

23

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

Creative Social Responsability |n plin` criz`, când toat` pia]a de publicitate s-a concentrat doar pe salvarea bugetelor din sfera comercial` [i pe cre[terea competen]elor de new media, Next a avut curaj s` porneasc` [i \n businessul binelui. Next este singura agen]ie de publicitate din România cu un departament specializat \n dezvoltarea de proiecte sociale [i de CSR. DE LOREDANA S~NDULESCU Din 2006, de când a venit \n agen]ie, Semida Durig` s-a ocupat de multe proiecte de comunicare pe zona social`, \n special pentru ONG-uri. A \nceput cu proiecte pro bono pentru câteva organiza]ii, dar treptat le-a educat [i le-a f`cut s` \n]eleag` c` nimic nu e gratis pe lumea asta [i c` e nevoie s` includ` \n bugetele pe care le solicit` sponsorilor sau UE [i ceva bani pentru comunicare [i produc]ie. Proiectele au devenit tot mai multe [i mai diverse, ONG-urile la fel, iar o parte din sponsorii campaniilor sociale pe care a lucrat Next au devenit clien]i de CSR. De aici pân` la a ini]ia un departament \n agen]ie care s` se dedice acestui gen de comunicare n-a mai fost cale a[a de lung`.

Departamentul de CSR al Next a lucrat mai multe proiecte, printre care: campanii pentru Delta Dun`rii, Mai Mult Verde, Terra Mileniul III, Ecorom, Greenpeace, WWF, crearea “RE concept” – platforma de CSR a Coca-Cola Hellenic.

Ce \nseamn` pentru voi CSR? Noi traducem CSR prin Creative Social Responsibility. Nu ne-am propus niciodat` s` fim mai cu mo] decât al]ii, doar mai sinceri [i mai creativi. CSR-ul e un domeniu de vis`tori fie [i numai pentru c`-[i propune \n proiecte impact uria[ cu un buget pitic. De aceea e cu atât mai important s` existe creativitate.

Trebuie s` atingi oameni [i s` modifici comportamente doar prin puterea unui mesaj, f`r` a avea luxul financiar de a-l repeta de mii de ori \n sute de medii. Cele mai multe lucruri pe care le aplic`m noi atunci când dezvolt`m proiecte sociale [i de responsabilitate provin tocmai din frustr`ri, neajunsuri, din ceea ce nu avem.

Talentul nostru este c` am \nv`]at s` le transform`m \n calit`]i, s` ne folosim de ele \ntr-un sens pozitiv.

24

Biz

Semida Durig`, CSR Director & Group Creative Director, Next Advertising

Ce v-a convins s` face]i CSR ?

Intui]ia, pasiunea, ambi]ia de a dovedi c` se poate, hai [i un dram de nebunie. Ne place s` ne folosim competen]ele de manipulare \n a schimba lumea \n bine, nu doar \n a muta produse de pe rafturi \n co[urile de cump`r`turi ale consumatorilor. |n plus, am sim]it c` este zona spre care se vor orienta din ce \n ce mai mult preocup`rile companiilor. |n prezent, la nivel mondial, 60% din disponibilitatea oamenilor de a cump`ra, recomanda, munci pentru o companie depinde de percep]ia pe care oamenii o au despre aceasta [i doar 40% de produsele companiei. Este uria[ acest procent [i, mai important, este \n cre[tere. Cu alte cuvinte, \n viitor, cine nu va fi responsabil, nu va fi deloc. Iar departamentul nostru despre asta este, s` ne asigur`m c` lumea va fi responsabil`.

Cum se \mpac` postura ta de CSR director cu cea de om de crea]ie?

Dincolo de func]ia dubl` din cartea de vizit` – CSR Director [i Group Creative Director – [i toate responsabilit`]ile care deriv` din asta, rolul meu este acela de a deschide noi oportunit`]i de comunicare \n zone mai neexplorate, de a veni cu idei de proiecte care s` genereze reac]ie [i implicare social`. {i cred c` mai am un rol neatribuit oficial, acela de a motiva, ambi]iona oamenii. Succesul \n CSR este cu atât mai spectaculos cu cât se \ntâmpl` \n pofida tuturor a[tept`rilor.

Nimeni nu crede \n tine sau, m` rog, foarte pu]in` lume crede. Exist` milioane de probleme la implementare. E[ti nevoit s` mizezi aproape exclusiv pe oameni [i asta poate fi extrem de imprevizibil [i necalculabil. De aceea, atunci când chiar iese un proiect mare de care vorbe[te toat` lumea, e ca o dovad` c` se poate, iar asta \i motiveaz` [i \i ambi]ioneaz` pe cei din jur.

Ce amintiri p`strezi din proiectele pe care le-ai dezvoltat pân` acum?

Aproape fiecare proiect pe care am lucrat de când am intrat \n atelierul `sta mare de \mpletit concepte trimise apoi la export c`tre publicul larg, numit advertising, a avut provoc`rile, dar [i replicile lui memorabile. |mi amintesc cu drag [i cu umor cum am umblat prin p`dure ca s` c`utam crengi sub form` de bra]e de om pe care s` le ata[`m copacilor din fa]a libr`riei C`rture[ti, cum c`utam prin gunoaie recipiente de plastic folosite ca s` le lipim pe primul outdoor cu \njur`turi f`cut \n România, aten]ie, \n scop social, cum am fost \ntrebat` foarte cinstit “Ce-i aia Effie?” de c`tre un client pe care m-am chinuit supermult s`-l \nv`] cum

[

[

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[ s`-[i doreasc` premii de creativitate, cum am chinuit-o pe Hana – care acum lucreaz` cu mine la Next – s` scrie caligrafic pe o sut` de pietre un mesaj lung din partea Pelicanului Cre], asta pentru cel mai frumos direct mail f`cut vreodat` \n Next.

Dar \mi mai amintesc [i cum la finalul unui proiect mi s-a cerut posterul \n format .psd pentru c` domnul care avea nevoie de el era din PSD [i nu dorea fi[iere cu alt` extensie \n computerul lui sau cum un client ne-a spus c` ideea noastr` de viral este atât de mi[to \ncât sigur va aduce foarte mul]i clien]i \n sediul s`u [i el nu poate face fa]` atâtor doritori, iar noi, dup` [ocul ini]ial, \ncercam s`-l convingem c` suntem oricând gata s` semn`m un contract de noneficien]` a campaniei.

Ce te face, pe tine, personal, s` crezi \ntr-o lume mai bun`?

Cât` vreme oamenii se pot schimba, lumea se poate schimba. Iar eu [tiu sigur c` oamenii se pot schimba. Doar c` nu cu re]ete, sfaturi sau cu for]a.

Ci prin puterea unui lucru [ocant, emo]ionant, unic. Iar aici simt c` lucrurile depind [i de comunicarea pe care pot s-o orchestrez eu. Pragmatismul m` mai face s` cred \ntr-o lume mai bun`. V`d c` planeta nu ne mai poate suporta a[a cum suntem [i face tot posibilul s` se salveze pe ea \ns`[i. Dac` nu vom fi mai buni, nu vom supravie]ui.

E simplu.

Nu \n ultimul rând, posed un optimism \nc`p`]ânat, ceva care m` face s` lupt pentru lucrurile \n care cred. Iar schimbarea \n bine e ceva \n care cred, ceva posibil. {i când nervii [i problemele anihileaz` toate motivele de mai sus, m` gândesc la toate animalele pe care le iubesc, la cei câ]iva oameni care m` motiveaz` s` fiu ceea ce sunt [i câ[tig iar un pic de putere cât s` nu m` dau b`tut`. Biz

COVER STORY

[[[[

“WHAT’S NEXT?” |N VIZIUNEA OAMENILOR DE LA NEXT Liviu David |n timp, social media va deveni tot mai important` pentru branduri, fiindc` aparent este gratuit` (percep]ie gre[it`), dar exist` [ansa s` se [i dezumfle dac` nu se vor g`si metode de diferen]iere [i atac inteligent. |nc` nu sunt toate brandurile active acolo, gândi]i-v` ce o s` ias` când o s` fie. Atât timp cât nu ne intereseaz` decât click, like [i share (lucruri pe care putem s` le cump`r`m din India), f`r` s`-i antren`m pe oameni \n discu]ie, nu va cre[te brand engagement-ul \n viitorul apropiat [i toat` bula cu social media o s` fac` poc.

Pescuitul cu premii [i aruncarea la \ntâmplare cu mesaje \n mul]ime doar dau senza]ia de eficien]`. |n viitorul \ndep`rtat va sc`dea TV-ul \n favoarea internetului, cu condi]ia ca online-ul de la noi s` fie mai bine auditat [i mai bine folosit. Dac` vom crede \n continuare c` reclama pe care scrie “click pentru a ajunge la pagina dorit`” aduce [i altceva decât iritare legat` de brand, vom r`mâne mult timp tot unde suntem. Cred c` treptat vor disp`rea grani]ele \ntre discipline, nu vom mai [ti unde se termin` online-ul, unde \ncepe PR-ul [i cât a fost de fapt BTL. Spoturile TV se vor muta [i pe alte medii, f`r` s` dispar` complet de pe TV. Oamenii vor avea putere tot mai mare asupra brandurilor [i va cre[te importan]a CSR-ului.

Dar toate astea se vor \ntâmpla \n timp, nu acum, \n 2013. Cât despre Next Advertising, pot spune c` ve]i auzi mai des numele `sta.

Bruno Negoi]` 2013 nu va fi foarte diferit de 2012 din punctul de vedere al pie]ei, dar sper s` fie foarte diferit pentru Next ca evolu]ie. Simt \n agen]ie un “momentum” bun [i sper s` se concretizeze \n rezultate palpabile.

Cristi Grigorescu Cred c` 2013 nu va fi foarte diferit de 2012. Din p`cate. Nu v`d factorii externi care s` m` fac` s` am motive de optimism. |n ceea ce ne prive[te, a[ dori s` ne reinvent`m \n sensul de a fi mai adapta]i nevoilor de comunicare \n schimbare pe care clien]ii no[tri le au.

Ruxandra Muntean Next este viitor. Next este o construc]ie s`n`toas`, cu o imagine impecabil` \n pia]`, atât \n rândul furnizorilor, cât [i \n rândul clien]ilor. Pentru mine, Next \nseamn` respect pentru valoare [i pentru performan]`.

To]i cei 11 ani de munc` la Next au fost diferi]i unul fa]` de cel`lalt. Nu v`d de ce 2013 ar fi altfel decât... diferit de to]i ceilal]i.

A[tept`m multe provoc`ri de la anul care vine. Nu m` refer la o cre[tere a bugetelor, la o cre[tere a pie]ei, la o rena[tere din cenu[` a advertising-ului românesc. Dimpotriv`, m` a[tept la un an greu. Nu sunt premise pe care s` ne baz`m a[tept`ri de cre[tere, dimpotriv`!

Semida Durig` Next este agen]ia unde fiecare face mai mult sau altceva decât ar trebui. Este agen]ia unde nu se poate \ntotdeauna, dar unde teoretic totul e posibil. Next e locul unde mul]i [tiu, câ]iva pot [i pu]ini, dar care conteaz`, vor. Next e locul unde merit` s` r`mâi pentru câ]iva oameni. Next e singura agen]ie \n foarte multe topuri mai mult sau mai pu]in personale.

Ce urmeaz`? |n plan personal, pentru c` vine sfâr[itul lumii, \mi voi ]ine promisiunea de acum câ]iva ani, aceea de a-mi face cont de Facebook. |n agen]ie urmeaz` mai multe proiecte care vor inova, vor schimba \n bine, vor r`mâne \n sufletul [i memoria oamenilor. |n general, 2013 [i anii ce vor urma vor aduce sigur o cre[tere constant` a CSR-ului. Companiile vor \nv`]a cu rapiditate c` oamenii nu cump`r` doar produse, ci aleg branduri \n func]ie de reputa]ia acestora. Firmele, indiferent de m`rime, vor sim]i tot mai des faptul c` trebuie s` \mpart` profitul cu consumatorii [i c` metoda cea mai bun` de a face asta este responsabilitatea social` aplicat`.

Next = va urma.

Sorin Popescu Nu [tiu, c` nu sunt proroc… Om tr`i [i om vedea. Biz

Biz

25

LIDERUL TEHNOLOGIC DIN EST Huawei a reu[it s` se impun` atât la nivel global, cât [i \n România ca lider pe pia]a produc`torilor de echipamente telecom. Compania chinez` a f`cut pa[i rapizi [i calcula]i pentru a se bucura de \ncrederea partenerilor, dând dovad` de flexibilitate \ntr-un moment \n care personalizarea produselor [i serviciilor conteaz` mai mult ca oricând. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 26

Biz

TEHNOLOGIE

Ast`zi, Huawei este cel mai mare produc`tor de echipament telecom, dup` ce compania cu sediul \n Shenzhen, China, i-a dep`[it pe suedezii de la Ericsson. Huawei este un deschiz`tor de drumuri pentru companiile chineze[ti aflate \n c`utarea succesului la nivel global. Dac` ar fi s` rezum`m re]eta Huawei la câteva cuvinte, am putea spune c` vendorul asiatic ofer` echipamente de telecomunica]ii de calitate superioar` la pre]uri foarte avantajoase.

Dar re]eta succesului const` nu doar \n ingrediente, ci [i \n mixul dintre ele [i \n dozarea lor. Spre deosebire de rivalii din pia]`, Huawei a optat de la bun \nceput pe crearea unui avantaj la nivel de pre] f`r` a altera \n vreun fel calitatea produselor [i serviciilor livrate. Cum produc]ia tuturor echipamentelor (chiar [i pentru vendorii europeni) are loc \n China, diferen]a s-a f`cut la nivel de personalizare a produselor [i serviciilor.

Acesta este capitolul la care Huawei a punctat decisiv, trecând pe primul loc \n topul produc`torilor de echipamente telecom, cu venituri globale de peste 32 de miliarde de dolari \n 2011.

Dac` marii juc`tori au centrele de cercetare-dezvoltare plasate \n Europa, echipa de R&D a Huawei este localizat` \n China. Pozi]ionarea geografic` a speciali[tilor care customizeaz` echipamentele \ntr-o regiune eficient` din punctul de vedere al costurilor le permite chinezilor s` ofere produse \n conformitate cu cerin]ele juc`torilor din telecom, f`r` a-i taxa suplimentar pe clien]i. “Flexibilitatea de care d` dovad` Huawei \n privin]a produselor [i serviciilor este esen]ial` pentru succesul companiei. Putem spune c` designul [i caracteristicile produselor noastre sunt realizate \n colaborare cu clien]ii”, explic` Vlad Doicaru, director general adjunct al Huawei România.

PREZEN}A |N ROMÂNIA Compania a intrat pe pia]a din România \n 2003, prin deschiderea unui birou local. Patru ani mai târziu, chinezii au luat decizia de a deschide la Bucure[ti un centru financiar regional (SSC), prin care ]in contabilitatea \ntregului business la nivel

de continent – atât vestul Europei ([apte ]`ri), cât [i estul (23 de ]`ri). |n prima parte a acestui an, Huawei a inaugurat \n România [i un centru global de service (Global Service Center – GSC), care ofer` servicii atât operatorilor telecom locali, cât [i la nivel global. Noul business deschis de Huawei \n România are un lider extrem de apreciat \n zona telecom: Victor Stan. |nainte de a se al`tura echipei Huawei, noul manager general al centrului de servicii globale a ocupat postul de director tehnic al operatorului telecom Zapp pân` \n 2008. Stan gestioneaz` [i activitatea centrului global de opera]iuni de re]ea (GNOC). Centrul din Bucure[ti este primul din Europa [i al patrulea la nivel global pentru Huawei. Românii au concurat cu Ungaria pentru deschiderea acestui centru, \ns` cuno[tin]ele tehnologice ale inginerilor români, cunoa[terea mai bun` a limbilor str`ine [i eficien]a costurilor au atârnat balan]a \n favoarea ]`rii noastre.

mânia [i aceast` schem` de ajutor de stat transform` România \ntr-o ]ar` interesant` pentru investitorii de mari dimensiuni din IT&C. |n momentul de fa]`, nu mai pu]in de 654 de salaria]i lucreaz` pentru diviziile Huawei \n România – 186 \n biroul local, 220 \n centrul financiar [i 248 \n centrul global de service.

|N C~UTARE DE SPECIALI{TI Targetul Huawei este de a ajunge la 1.500 de angaja]i pe teritoriul României \n urm`torii doi ani. Principala provocare pe care o ridic` aceast` ]int` este aceea de a identifica speciali[tii adecva]i. |n acest sens, Huawei a \ncheiat un parteneriat cu Universitatea Politehnic` din Bucure[ti, c`reia i-a dotat un laborator cu echipamente de ultim` genera]ie. Acest lucru le va permite studen]ilor s` se familiarizeze cu tehnologiile din telecom, iar \n viitorul apropiat le va oferi posibilitatea de a se angaja \n acest sector, indife-

|N CE DEPARTAMENTE LUCREAZ~ SPECIALI{TII HUAWEI

248

220 186

Decizia companiei chineze de a deschide un centru global \n Bucure[ti a fost influen]at` [i de un factor de natur` fiscal`. Dincolo de competen]ele inginerilor români, compania este stimulat` s` recruteze [i de c`tre statul român. Astfel, Huawei inten]ioneaz` ca anul viitor s` aplice pentru schema de ajutor de stat destinat` companiilor de mari dimensiuni care vor genera cel pu]in 200 de locuri de munc` \ntr-o perioad` de trei ani, condi]ii pe care Huawei le \ndepline[te. Potrivit lui Vlad Doicaru, director general adjunct al Huawei România, facilit`]ile fiscale din Ro-

|n momentul de fa]`, nu mai pu]in de 654 de salaria]i lucreaz` pentru diviziile Huawei din ]ara noastr`. Dintre ace[tia, 80% sunt angaja]i români, iar 20% sunt expa]i – \n mare parte chinezi.

Centrul financiar (SSC): 220 Biroul local: 186 Centrul global de service (GSC): 248

rent c` o vor face \n cadrul operatorilor de telecomunica]ii sau la Huawei. Pe lâng` salariile extrem de competitive, diviziile locale ale companiei chineze le ofer` inginerilor [ansa de a avansa din punctul de vedere al cuno[tin]elor mult mai agresiv decât \n alte companii, pe fondul unei politici inovatoare. “Un angajat Huawei nu este expus unui singur proiect, cum se \ntâmpl` \n cazul operatorilor. |n cadrul GSC, speciali[tii au ocazia s` fie solicita]i \n cadrul mai multor proiecte simultan”, explic` managerul Huawei GSC din Bucure[ti, Victor Stan.

Biz

27

28

Biz

Calit`]ile dobândite la Huawei \]i permit s` g`se[ti o solu]ie \n aproape orice situa]ie. Am câ[tigat un puternic sentiment al scopului [i al valorii \n urma lucrului cu mentori foarte buni.”

Claudia Denisa Melcioiu – Romania GNOC BO

George Bogdan Sandu – Romania GSC TAC Quality Manager

Pentru mine, experien]a \n cadrul Huawei a fost ca un rollercoaster, \ntrucât am avut oportunitatea de a lucra pe \ntregul continent, din Cipru pân` \n Islanda, la proiecte complexe al`turi de speciali[ti califica]i.”

Lucrând \n biroul din România am ajuns s` apreciez mult atitudinea proactiv` a colegilor, care \n]eleg c` urm`rim acela[i scop [i c` trebuie s` lucr`m \n echip`.”

Wang Yuanyuan – Romania SSC Sales Accounting Director

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Astfel, angaja]ii sunt expu[i unui num`r ridicat de provoc`ri \ntr-un mediu de lucru dinamic, care le ofer` posibilitatea de a avansa de la nivelul entry level la cel de expert \n cercetare-dezvoltare sau chiar manager \n decursul unui interval relativ scurt. |n medie, un angajat la Huawei avanseaz` dintr-un departament \n altul o dat` la 2-3 ani, ceea ce \i permite s` se dezvolte profesional \ntr-un ritm accelerat. Mediul de lucru [i perspectivele pe care le ofer` compania angaja]ilor s`i s-au dovedit atractive pentru pia]a muncii, \ns` [i a[tept`rile angajatorului sunt pe m`sur`. Astfel, \n cadrul unui proces de recrutare de personal realizat de Huawei România \n cadrul acestui an, conducerea a primit nu mai pu]in de 400 de CV-uri. |n urma procesului de selec]ie a candida]ilor, 30 de aplican]i au fost angaja]i \n cadrul multina]ionalei.

La nivel na]ional, Huawei este lider \n zona de infrastructur` telecom. Astfel, la nivel de re]ele de comunica]ii mobile Huawei are o cot` de pia]` de 50%, \n timp ce re]elele de comunica]ii fixe [i de band` larg` comercializate de Huawei \n România reprezint` 51% din pia]`.

Pentru consolidarea acestei cote de pia]` dominante, Huawei va continua s` investeasc` masiv \n zona de managed services, care este de a[teptat s` creasc` \n 2013 cu 70% la nivel global, cre[tere ce va include [i centrul de servicii din România. De asemenea, este de a[teptat ca business-ul companiei chineze pe t`râmuri române[ti s` \nfloreasc` \n zona de produse precum smartphone-uri, carduri de date, tablete [i modem-uri reziden]iale, dedicate consumatorului final, precum [i a solu]iilor IT&C dedicate companiilor de nivel mic [i mediu ce vor fi livrate prin parteneri.

Pentru Huawei, trecerea de la nivelul de simplu juc`tor la acela de lider s-a realizat prin disponibilitatea de a realiza solu]ii personalizate f`r` a-i taxa suplimentar pe clien]i, \ntr-un moment \n care concuren]a practica pre]uri chiar [i de zece ori mai mari pentru o solu]ie customizat`. Re]eta Huawei s-a dovedit a fi pe gustul clien]ilor, iar povestea liderului din est e de-abia la \nceput. Biz

|n ultimii ani, Huawei a ajuns de la statutul de companie necunoscut` \n România la unul dintre cei mai aprecia]i juc`tori din industria de telecomunica]ii.”

Liviu Candet – Romania Rep Office D&S Professional Service Dept Director

TEHNOLOGIE

LEC}II DE MANAGEMENT Wang Haitao, General Manager al Huawei România, a vorbit cu revista Biz despre experien]a \n România a companiei din telecom cu cea mai rapid` ascensiune. DE DRAGO{ L~Z~RESCU supravie]uit, ci a reu[it s` creasc` sustenabil \ntr-un climat dificil. Localizarea e un aspect important pentru noi. Avem o echip` foarte dedicat` [i talentat`, care cunoa[te bine pia]a local`. Am remarcat faptul c` sunt extrem de muncitori [i optimi[ti, caracteristici pe care le reg`sesc la poporul român. |mi doresc ca implicarea lor \n activitatea companiei s` fie tot mai puternic`. Pe aceast` cale a[ vrea s` le mul]umesc pentru contribu]ia pe care o au la realiz`rile companiei, este o onoare s` lucrez al`turi de ei.

|nc` din 2003, Huawei a \nregistrat cre[teri anuale ale businessului, ajungând de la un birou cu o echip` restrâns` la o companie cu peste 650 de angaja]i care a realizat venituri anuale de 200 de milioane de dolari \n România din contracte locale [i offshore. Am pus bazele unei colabor`ri durabile cu principalii parteneri din telecom, cum ar fi Vodafone, Orange, Romtelecom, Cosmote, RCS&RDS, 2K Telecom [i al]ii. |n 2012 am lansat re]eaua LTE pentru Vodafone [i Orange, ceea ce a reprezentat o premier` \n România. De asemenea, am dezvoltat o rela]ie de lucru solid` cu operatorii. Spre exemplu, \n momentul de fa]` oferim management service pentru re]eaua LTE a operatorului Orange. Astfel, le putem oferi consumatorilor români o experien]` telecom unic`, bazat` pe cele mai noi tehnologii disponibile \n pia]`.

Care sunt a[tept`rile dumneavoastr` pentru Huawei România \n urm`torii zece ani?

România este o ]ar` foarte important` pentru Huawei, motiv pentru care inten]ion`m s` investim aici pe termen lung. |n acest sens, am deschis Huawei GSC (Global Service Center) \n cursul acestui an [i am sporit num`rul angaja]ilor din Huawei SSC (Shared Service Center), ambele pozi]ionate \n România cu scopul de a derula opera]iuni tehnice, respectiv financiare pentru subsidiarele europene ale Huawei.

De asemenea, vom consolida rela]ia de business pe care o avem cu principalii parteneri din industria de telecomunica]ii [i vom pune accentul pe o vizibilitate sporit` a brandurilor noastre dedicate consumatorilor. |n paralel, urm`rim cre[terea businessului dedicat segmentelor enterprise [i IT [i s` cre`m parteneriate pe termen lung cu companii locale

FOTO: VALI MIREA

Care sunt principalele realiz`ri ale Huawei România \n ultimii 10 ani?

Cum gestiona]i activitatea diversificat` a departamentelor din care e format` compania?

din industria energetic`, petrolier`, transporturi [i sectorul public. Vrem s` punem um`rul la construirea unei Românii interconectate \n care comunicarea \i ajut` pe to]i locuitorii s` beneficieze de o via]` personal` [i profesional` mai u[oar`.

Este important ca fiecare departament sau divizie s` identifice veriga slab` din procesul pe care \l deruleaz`. Fiecare decizie trebuie luat` cu scopul de a atinge un echilibru \n dezvoltarea proiectelor, s` eficientizeze fluxul de lucru [i s` sporeasc` nivelul de competitivitate al companiei.

Cum aprecia]i succesul de care se bucur` compania \n România?

Care e urm`torul pas al unei companii ajunse lider de pia]` \n România?

Succes? Nu, \nc` nu... Mai avem de lucru.

Chiar [i ast`zi, ne gândim la ce solu]ii putem oferi atunci când intervin situa]ii nedorite. Vrem s` ne bucur`m tot timpul de succes, \ns` nu ne dorim s` intr`m \ntr-o zon` de confort pe fondul succesului deja ob]inut. Mândria \i face pe oameni mai slabi, \ns` momentele de criz` ne transform` \n supravie]uitori. |n anii dificili 2002 [i 2008, Huawei nu doar a

Pentru noi, urm`torul pas este acela de a consolida rela]ia cu operatorii de telecomunica]ii, oferindu-le solu]ii viabile. De asemenea, urm`rim s` ne concentr`m mai mult pe consumator [i rela]ia cu companiile mici [i mijlocii. |n plus, ne dorim s` populariz`m mai mult brandul Huawei \n rândul consumatorilor finali.

Sectorul IT ne va oferi multe oportunit`]i de business \n urm`torii trei ani. Biz Biz

29

TENDIN}E 2013

Start 2013 Este un an anun]at de mul]i ca fiind demn de reputa]ia fatidic` a cifrei 13. Estim`rile macroeconomice na]ionale [i globale sunt pesimiste, dar pentru oamenii de business cu strategii \ndr`zne]e [i inovatoare, 2013 poate fi anul \n care se vor pune bazele adev`ratei relans`ri.

DE GABRIEL BĂ…RLIG~

30

Biz

TENDIN}E 2013

e plan macroeconomic, 2013 st` (sau ar trebui s` stea) sub semnul austerit`]ii. La momentul scrierii acestui articol aveam o mare necunoscut`: nu exista un program economic clar [i nici un buget pentru anul viitor, \n condi]iile \n care abia urma s` se formeze noul guvern.

Avem, totu[i, cåteva prognoze legate de cum se \ncheie acest an [i care sunt a[tept`rile pentru ce va fi \n 2013. Produsul Intern Brut (PIB) al Romåniei va \nregistra o u[oar` cre[tere \n ultimul trimestru al acestui an.

Astfel, cre[terea pentru tot anul 2012 este de 0,3% de la an la an [i se estimeaz` a fi una mai accelerat`, de 2%, \n 2013, ca urmare a intensific`rii cererii interne, potrivit Garanti Bank \n Raportul Macroeconomic Trimestrial pe care institu]ia \l realizeaz` \ncepånd cu acest an. Pentru ultimul trimestru al acestui an, banca previzioneaz` o u[oar` revenire a economiei, dup` nou` luni dificile.

Pentru 2013, cre[terea se bazeaz` tot pe cererea intern`, prin accelerarea consumului, dar mai ales a investi]iilor. Semnale \ngrijor`toare vin \ns` din zona cererii externe, puternic influen]at` de evolu]ia economic` a zonei euro.

Dependen]a puternic` fa]` de pie]ele europene limiteaz` performan]a industrial` a Romåniei [i subliniaz` nevoia ]`rii de a-[i \ndrepta mai mult aten]ia c`tre pie]e care nu fac parte din Uniunea European` [i care \n prezent reprezint` 30% din exporturile Romåniei. O recuperare gradual` a produc]iei industriale este a[teptat` pentru a doua parte a lui 2013, \ns` chiar [i a[a tot nu va putea fi motorul cre[terii economice de anul viitor.

Rata anual` a infla]iei va r`måne, conform estim`rilor, la

peste 5% pån` la mijlocul anului 2013, urmånd apoi o reducere gradual`, \ns` la finalul anului urm`tor se va situa peste intervalul ]intit de BNR, din cauza [ocului creat de pre]ul alimentelor. Pentru a restabili \ncrederea \n economia ]`rii, este nevoie ca anul viitor mediul politic s` fie stabil, deficitul bugetar s` se situeze sub 3% din PIB, s` se accelereze absorb]ia fondurilor europene, iar acordul cu Fondul Monetar Interna]ional s` fie respectat. |n urm`torii doi ani, Romånia trebuie s` ramburseze c`tre FMI aproximativ 5 miliarde de euro, ceea ce \nseamn` c` guvernul de la Bucure[ti este nevoit s` atrag` investi]ii externe semnificative prin emisiuni de euroobliga]iuni.

“Luånd \n considerare aversiunea crescut` fa]` de risc a investitorilor \n Europa, o revenire gradual` a \ncrederii este crucial` pentru anul viitor. Ne a[tept`m la un PIB cu 2% mai mare \n 2013. De asemenea, privatizarea companiilor de stat, a[a cum s-a agreat cu FMI, ar trebui s` conduc` la \mbun`t`]irea guvernan]ei acestora”, spune Rozalia Pal, economist-[ef \n cadrul Garanti Bank.

Situa]ia din zona euro va afecta economia României [i anul urm`tor, anticipeaz` anali[tii de la Erste Bank. Banca austriac` a revizuit prognoza de cre[tere a PIB al României \n 2013 \ntr-o not` mai pesimist`, de la 1,9% la 1,1%, din cauza estim`rilor privind stagnarea economic` a zonei euro. Cea mai recent` prognoz` publicat` de FMI indica o cre[tere economic` de 0,9%, comparativ cu o estimare de peste 2% la \nceputul anului. De asemenea, previziunile recente ale Comisiei Europene [i BERD arat` o performan]` a economiei române[ti de cel mult 0,8%. Biz

B~NCI de Alexandru Ardelean

Semne de \ntrebare |n ceea ce prive[te politica monetar`, Garanti Bank estimeaz` c` BNR va p`stra nemodificate rata dobânzii cheie [i rata rezervelor minime obligatorii \n urm`toarele [ase luni, confruntat` cu riscul ie[irilor de capital [i al deprecierii cursului de schimb.

BNR va \ncepe relaxarea condi]iilor monetare \n a doua parte a anului 2013 pentru a stimula revigorarea economiei.

La capitolul evolu]ia cursului de schimb, Garanti Bank se a[teapt`

la o stabilizare a raportului EUR/RON \n jurul valorii de 4,50 la finalul acestui an [i \n jurul valorii de 4,55 la finalul lui 2013.

Prognoza a plecat de la premisa unui mediu politic stabil [i a continu`rii acordului cu FMI. C`t`lina Molnar, economist-[ef la UniCredit }iriac Bank, spune c` viitorul va continua s` aduc` noi provoc`ri pentru sistemul bancar avånd \n vedere multitudinea de reglement`ri europene [i globale. “|n plus, definirea cadrului uniunii bancare \n Europa va fi un eveniment de mare importan]`. B`ncile va trebui s` \[i optimizeze activitatea \n continuare pentru a putea face fa]` restric]iilor de capital [i de lichiditate.”

Reechilibrarea bilan]urilor b`ncilor este de a[teptat s` continue, acest lucru avånd de asemenea impact [i asupra activit`]ii de Biz

31

TENDIN}E 2013

intermediere financiar` din Romånia. Riscurile ca liniile de finan]are externe pentru b`ncile locale s` se reduc` nu trebuie ignorate – \n ultimul an, pasivele externe ale b`ncilor romåne[ti s-au redus cu circa 1,6 miliarde euro. “Ne a[tept`m ca stocul de credite s` creasc` \n anul 2013, \ntr-un ritm relativ sc`zut. Iar sus]inerea ar trebui s` vin` \n special din zona companiilor.

Pentru persoanele fizice, avånd \n vedere c` inten]ia de a lua un credit de consum \n urm`toarele 12 luni este redus` [i \n sc`dere, iar salariile \n termeni reali sunt a[teptate s` r`mån` relativ constante, creditarea pe imobiliare ar r`måne \n continuare principala activitate, \ns` depinde [i de cum va fi derulat programul Prima Cas`”, mai spune C`t`lina Molnar.

Economistul b`ncii UniCredit crede c` va persista comportamentul de economisire, iar rata de cre[tere a depozitelor va dep`[i rata de cre[tere a creditelor. Biz

TELECOM de GABRIEL BÅRLIG~

Sub semnul 4G

tru a extinde acoperirea noilor servicii. Este, \ns`, [i o gur` de oxigen de care aveau nevoie juc`torii din pia]` pentru a putea oferi clien]ilor noi tipuri de servicii care s` stimuleze consumul de date mobile. Potrivit Breeze Mobile, doar 10% din traficul mobil de date se realizeaz` prin re]elele de telefonie mobil`, restul de 90% fiind trafic prin Wi-Fi. Oportunit`]ile sunt \ns` mari, având \n vedere c` 72% dintre utilizatori folosesc smartphone-ul pe drum, 49% \n transportul public [i 42% \n magazine. 4G va permite oferirea de servicii video la o calitate excelent`, iar pia]a pare preg`tit` pentru o cre[tere a consumului de con]inut TV pe mobil. Dovada sunt cifrele \nregistrate, de exemplu, de Pro TV: 250.000 de vizite zilnic pe cele 7 mobisite-uri ale grupului, plus 200.000 de downloaduri la aplica]iile Android [i iOS pentru stirileprotv.ro, iar peste 130.000 de oameni folosesc aplica]ia cel pu]in o dat` pe zi.

Situa]ia economic` general` va continua s` influen]eze veniturile operatorilor, care \n ultimii ani au luptat pentru a-[i stabiliza cifra de afaceri [i profiturile. “|n 2013, nu v`d schimb`ri spectaculoase ale contextului economic la nivel eu-

Viitorul bate la u[`. Sau mai bine zis sun` pe smartphone cu viteze ame]itoare de acces la internet.

Dup` succesul licita]iei de frecven]e de comunica]ii mobile din toamna acestui an, care a adus \n total 682 de milioane de euro la buget [i care include [i frecven]e pentru servicii 4G, câ[tig`torii s-au pus deja pe treab`. Vodafone testeaz` deja serviciile 4G \n 10 ora[e din ]ar`, iar 2013 va aduce lansarea comercial` a noii tehnologii [i de c`tre Orange [i Cosmote. Tehnologia 4G permite viteze de download de pân` la 100 Mbps \n re]elele mobile, dar presupune [i investi]ii importante din partea operatorilor pen32

Biz

ropean; cred c` ne vom confrunta cu acelea[i provoc`ri ca [i \n acest an. |n ceea ce prive[te pia]a de telecom \n general, cred c` cea mai mare provocare va fi s` se p`streze la nivelul la care este acum”, a declarat Stefanos Theocharopoulos, CEO al Romtelecom. Biz

RETAIL de DRAGO{ L~Z~RESCU

|ntoarcerea la expansiune

Retailerii interna]ionali prezen]i \n România au re\nceput \n 2011 s`-[i extind` re]elele de unit`]i, fiind ajuta]i de sc`derea pre]urilor terenurilor [i de preluarea facil` a unor lan]uri de magazine nu tocmai profitabile. |n paralel, comer]ul tradi]ional a avut de suferit, ceea ce a determinat unele companii s` intre \n faliment, s` \[i declare insolven]a sau s` vând`. Dar juc`tori locali precum CrisTim, Unicarm, Annabella, LeFruMarin sau AlbaMarket au reu[it s` \[i extind` num`rul de magazine.

Pentru retaileri, 2013 va reprezenta o [ans` de a se re\ntoarce la cre[terile \nregistrate \n anii anteriori crizei economice. Ponderea mare a comer]ului tradi]ional ofer` un poten]ial ridicat pentru expansiunea formatelor mici, a magazinelor de proximitate [i a discounterilor. Potrivit lui Andrei Cre]u, manager \n cadrul PwC Management Consulting, e de a[teptat \n urm`toarele luni o expansiune \n cazul discounterilor Lidl [i Penny, dar [i a unor operatori de supermarket foarte activi (Profi, Mega Image [i Carrefour Market). Sc`derea pre]urilor pentru terenuri \n ultimii ani \i va \ncuraja pe marii retaileri s` \[i extind` \n continuare re]elele, \n pofida unei for]e de cump`rare

TENDIN}E 2013

sc`zute a clien]ilor, ceea ce se traduce \n limbajul companiilor prin rezultate financiare sub a[tept`ri.

Raluca R`schip, Consumer Goods & Retail director \n cadrul GfK România, a remarcat cre[terea frecven]ei de cump`rare, \nso]it` \ns` de o loialitate mai mic` fa]` de retaileri.

Trendul este vizibil \n special \n cazul magazinelor de tip discount. Influen]a fenomenului este mai pu]in prezent` \n hipermarketuri, aici “shopping around” având loc mai ales \ntre magazinele aceluia[i format de retail. “Penetrarea m`rcilor private a fost \n cre[tere constant` \n ultimii ani [i la noi. Tendin]a acum este de diversificare a acestora, atât pe segmente de pre], cât

[i pe categorii de produse. O alt` tendin]` din Vest care \ncepe s`-[i fac` sim]it` prezen]a [i la noi este legat` de comer]ul online. Exist` re]ele de hipermarketuri care se promoveaz` intens [i foarte targetat \n digital”, spune R`schip.

Construirea loialit`]ii va fi o provocare, atât pentru brandurile tinere, care trebuie s` atrag` consumatori [i s` \i loializeze, dar [i pentru brandurile mature, \n condi]iile dezvolt`rii fenomenului de shopping around. De asemenea, diversificarea formatelor, adoptarea strategiilor multiformat, sc`derea suprafe]elor de vânzare a magazinelor [i promovarea m`rcilor proprii se vor reg`si printre strategiile pe care retailerii le vor aplica \n 2013. |n plus, [i produsele bio vor cre[te \n popularitate. Biz

AUTO de GABRIEL BÅRLIG~

De 4 ro]i speran]` Vedeta anilor de boom [i Cenu[`reasa anilor de criz`, pia]a auto \[i pune speran]ele \n 2013 \n stabilizare [i revenire. Consolidarea industriei din ultimii ani, care au f`cut s` dispar` branduri [i au \nregistrat prelu`ri nea[teptate ale altora, ar trebui s` \nceap` s` dea

Biz

33

TENDIN}E 2013

roade inclusiv pe pia]a local`. Aici, Dacia vine cu nout`]i, prin lansarea noii genera]ii a modelelor sale emblematice: Logan, Sandero [i Sandero Stepway. Noile modele lansate oficial \n toamna lui 2012 au [ansa s` revigoreze cererea, mai ales c` pre]urile nu au crescut prea mult fa]` de genera]ia precedent`.

Ve[ti bune vin [i de la Craiova: 2013 va fi primul an \ntreg de produc]ie la uzina Ford, care scoate pe band` rulant` motoarele EcoBoost de 1 [i 1,5 litri, dar [i noua vedet` a constructorului american, Ford B-MAX. Acesta este produs exclusiv \n fabrica din România, rezultatul unei investi]ii de peste 500 de milioane de euro realizate de Ford. |n total, compania american` investe[te peste 675 milioane de euro \n produc]ia de motoare [i vehicule \n România. |n acela[i timp, pia]a se va \ndrepta tot mai mult c`tre modele eco. Constructorii lanseaz` motoare tot mai economice [i mai prietenoase cu mediul, dar \n anii care vin se vor \nmul]i modelele cu propulsie hibrid` [i vor \ncepe s` apar` [i pe pia]a local` vehiculele electrice 100%. Renault a demarat deja \n România dezvoltarea unei infrastructuri care s` permit` rularea modelelor electrice Fluence [i Kangoo. Constructorul francez are ca ]int` ca vehiculele electrice s` ating` cel pu]in 10% din totalul vânz`rilor sale pân` \n 2020.

Exist`, \ns`, mari semne de \ntrebare legate de \nr`ut`]irea situa]iei pe pia]a auto european`, care \n septembrie a \nregistrat cea mai abrupt` contrac]ie din ultimii doi ani, num`rul \nmatricul`rilor de autoturisme noi sc`zând cu 10,8% comparativ cu aceea[i lun` din 2011. Pia]a auto european` este dependent` de Germania, unde se vând o treime din ma[inile noi de pe continent, dar \n septembrie [i Germania a avut o sc`dere de aproape 11%, dup` ce [i \n august sc`zuse cu 5%. Biz 34

Biz

RESURSE UMANE de OVIDIU NEAGOE

Sub zodia schimb`rii Dac` 2012 poate fi considerat un an de tranzi]ie de la o perioad` dificil` la una de acalmie, f`r` evenimente cu adev`rat spectaculoase \n domeniul resurselor umane, 2013 promite, pe baza stabiliz`rii pie]ei [i a intensific`rii presiunilor pe revenirea cre[terilor, s` fie sinonim cu schimbarea. Potrivit Comisiei Na]ionale de Prognoz`, cå[tigul salarial mediu va cre[te \n 2013 cu 5,7% la 2.285 de lei, iar cel net

cu 5,6% la 1.660 de lei. “Cre[teri salariale vor fi cu certitudine \ns`, de la companie la companie [i de la sector la sector, \n principal \n domeniul IT, \n industria farmaceutic`, aproape sigur \n industria auto, \n agricultur`, unde se a[teapt` un an bun”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani la firma de consultan]` [i audit financiar BDO International.

Pe lång` cre[terile salariale, domeniul IT va fi vedet` [i \n 2013 din perspectiva angaj`rilor.

Motivele? Crearea unui nou hub la Cluj, care concentreaz` companiile din domeniul IT dup` modelul din Silicon Valley, precum [i cre[terea popularit`]ii cloud-ului, vor contribui din plin la crearea locurilor de munc`.

“Anul 2013 va fi \n continuare un an dificil [i tendin]ele vor fi

direct dependente de evolu]ia economiei, fiecare sector major \[i va avea propriile direc]ii majore. De exemplu, cei din IT \[i vor continua dezvoltarea, lansånd printre altele proiecte de recrutare, integrare organiza]ional` [i training, \n timp ce colegii de HR din industrie, de exemplu, vor fi axa]i mai degrab` pe consolidarea productivit`]ii [i a cre[terii eficien]ei”, spune Sorin Faur. 2013 se va construi \n jurul a trei mari tendin]e de ac]iune: focus pe eficientizare [i productivitate intern`, sprijinirea proiectelor de cre[tere a competitivit`]ii firmei pe pia]` [i change management – nevoia de redefinire a strategiilor, de ajustare la pia]` [i respectiv de implementare a schimb`rilor cerute de acestea pe partea de personal va crea o preocupare permanent` a directorilor de resurse umane pentru managementul schimb`rii.

Cum se anun]` un 2013 dificil, o parte dintre companii se pot vedea \n situa]ia de a lucra cu bugete flexibile, cu mai multe scenarii [i care impun o abordare la fel de pragmatic` inclusiv \n ceea ce prive[te capitolul resurse umane.

Ceea ce se poate traduce printr-o evolu]ie pozitiv` anul viitor a serviciilor de angajare pentru contracte de munc` pe perioade determinate. “Principalele verticale pe care estimez c` vom avea o cre[tere a cererii sunt auto [i manufacturier, pentru c` marii produc`tori de subansambluri vor continua [i \n 2013 s` \[i aduc` produc]ia \n zone mai eficiente economic”, spune Bogdan Florea, director general al Trenkwalder.

Pentru 2013, pia]a serviciilor de angajare pe termen determinat ar putea \nregistra o valoare de 100 de milioane de euro. Biz

MARKETING CU SERVICII DE PERSONALIZARE Suntem expu[i zilnic la sute, chiar la mii de mesaje publicitare. Este imposibil s` le evit`m, le primim pe telefon, pe e-mail, prin newslettere, \n c`su]a po[tal`, le vedem pe strad` sau le auzim nonstop la radio [i la televizor. |ns` cå]i dintre noi citesc astfel de mesaje?

Din nefericire pentru companii,

tail, financiar-bancar, telecomunica]ii.”

Orice companie \[i dore[te s`-[i p`streze clien]ii existen]i [i s` atrag` al]ii noi. Produsele de calitate [i serviciile excelente joac` un rol important, dar nu sunt suficiente. |n construirea [i \nt`rirea rela]iei companie-client este foarte important` \ntreaga experien]` pe care clientul o are cu brandul. „Activit`]ile de comunicare [i marketing au impact direct asupra clien]ilor [i

2% a gradului de reten]ie a clien]ilor are acela[i efect asupra profitului precum reducerea cu 10% a costurilor. |n medie, o companie pierde mai mult de 10% din num`rul de clien]i \n fiecare an.”

COMUNICAREA FACE DIFEREN}A Studiile de caz pe care Xerox le face pentru clien]ii s`i, dar [i cercet`rile externe arat` c` optimizarea procesului de comunicare permite companiilor s` ob]in` mai mult timp pentru a “Activit`]ile de comunicare se concentra pe activit`]ile princi[i marketing au impact pale de business, [i le ajut` s`-[i direct asupra clien]ilor [i creasc` veniturile [i s`-[i reduc` sunt esen]iale \n dezvoltarea semnificativ costurile. unei rela]ii solide, de „Calitatea serviciilor reprezint` \ncredere, \ntre ei [i motivul principal al clien]ilor companie.” atunci când decid s` schimbe C`t`lin Bogdan, Services & Strategic compania, iar materialele de coAccounts Operation, Xerox România responden]` destinate lor reprezint` un element vital \n furnizarea unor sunt esen]iale \n dezvoltarea unei rela]ii servicii de calitate”, completeaz` solide, de \ncredere, \ntre ei [i compaC`t`lin Bogdan. „Aproape 90% dintre nie”, mai spune C`t`lin Bogdan. „Notob`nci cred c` pot cre[te veniturile din rietatea brandului, modul \n care o vânz`ri [i loialitatea clien]ilor, prin mecompanie este prezent` pe toate canasaje adecvate [i o segmentare mai delele, – print, online, radio sau TV – este taliat` a pie]ei. De asemenea, peste extrem de important \n rela]ia client80% dintre b`nci sunt de p`rere c` o brand. Exist` studii de pia]` care arat` structur` integrat` de comunicare le perc` atragerea de noi clien]i poate s` mite s` promoveze mai multe produse coste de cinci ori mai mult decât p`stra[i servicii c`tre clien]ii existen]i.” rea actualilor clien]i, iar o cre[tere de

ADVERTORIAL

extrem de pu]ini. Sunt studii care spun c` jum`tate dintre destinatari petrec mai pu]in de dou` secunde citind un e-mail [i c` mai mult de 40% dintre scrisorile primite nici m`car nu sunt deschise. Activit`]ile de comunicare [i marketing au impact \n orice business, pe mai multe planuri: venituri, ac]ionari, clien]i [i parteneri de afaceri. Tehnologia [i new media stabilesc trendurile [i cresc presiunea asupra modului \n care comunic`m. Marea provocare a companiilor const` \n crearea unor mesaje care s` abordeze clien]ii \ntr-o manier` personalizat`, relevant` [i inteligent`, care s`-i determine s` ac]ioneze \n consecin]` [i care s` optimizeze utilizarea bugetelor de marketing. Pentru aceasta, este nevoie de mesaje clare, dinamice [i targetate, de canale de difuzare cât mai diverse, prin care informa]ia s` ajung` direct la publicul care ne intereseaz` [i nu la un univers generic, din care publicul vizat e doar un segment redus.

Serviciile Xerox de marketing [i comunicare (Xerox Communication and Marketing Services – CMS) ajut` companiile s` comunice direct, specific [i inteligent, cu ajutorul numeroaselor sale tehnologii, instrumente software [i solu]ii complexe. Acestea constau \ntr-un ansamblu de opera]iuni digitale [i de tip`rire, integrate [i creative, ansamblu care cuprinde \ntregul proces de comunicare – de la strategie [i planificare, management [i analiza datelor, la creare [i management de con]inut [i difuzare pe canale multiple. „Xerox CMS optimizeaz` procesul de comunicare [i reduce semnificativ costurile prin eficientizarea, automatizarea [i administrarea \ntregii activit`]i de comunicare”, afirm` C`t`lin Bogdan, Services & Strategic Accounts Operation, Xerox România. „Acest serviciu este ideal pentru orice business cu o baz` fix` de clien]i identifica]i, indiferent de domeniul \n care activeaz` – re-

TENDIN}E 2013

Putere de procesare pentru Ultrabook |n 2013, Intel, liderul pie]ei globale de procesoare, mizeaz` pe o nou` arhitectur` a microprocesoarelor, cu impact pe cel mai “fierbinte” segment IT: cel al Ultrabook-urilor. DE GABRIEL BÅRLIG~ MOBILITATE MARCA INTEL

ompeti]ia pentru “mobilizarea” tehnologiei este acerb`. Laptopuri, tablete, Ultrabook-uri [i chiar smartphone-uri cu ecrane mari lupt` pentru un loc cât mai sus \n preferin]ele consumatorilor, dar [i ale companiilor. |n spatele acestor dispozitive se afl` o putere de calcul tot mai mare, bazat` pe procesoare tot mai mici [i mai puternice. Iar liderul \n domeniu este, indubitabil, Intel, de la ai c`rui reprezentan]i am aflat c` viitorul va fi mai rapid.

Principalele beneficiare vor fi Ultrabookurile, mai ales cele cu design convertibil, dar [i tabletele. “Vom continua s` inov`m \n sfera computingului mobil [i anul viitor, când vom lansa cea de a patra genera]ie a familiei de procesoare Intel Core, bazat` pe microarhitectura cu nume de cod Haswell”, arat` Bogdan Georgescu, Channel Account Manager, Intel România. Noua arhitectur` Haswell va oferi durat` de via]` mai lung` a bateriei, un design mult mai mobil, putere crescut` de procesare, grafic` \mbun`t`]it` [i o experien]` multimedia superioar`.

ANUL ULTRABOOK-ULUI CONVERTIBIL Din efortul continuu de a “sub]ia” laptopurile f`r` a afecta performan]a s-a n`scut o nou` categorie, care a explodat pe pia]` \n 2012: Ultrabook-ul. |n 2013, acesta \[i va continua ascensiunea, mai ales prin intermediul apari]iei Ultrabook-ului convertibil, care are [i ecran tactil, [i tastatur`, pentru a putea fi folosit ca tablet` sau laptop, \n func]ie de nevoi. “Aceast` abordare unic` pe pia]` este posibil` \n designuri sub]iri datorit` \mbun`t`]irilor pe care le-am adus la nivelul procesorului. Inova]iile constante 36

Biz

Dup` ce procesoarele Intel au oferit mobilitate f`r` precedent pentru laptopuri [i pentru Ultrabook-uri, compania se implic` [i \n domeniul smartphoneurilor [i tabletelor. |n zona smartphone, Intel are ca strategie oferirea unui procesor echilibrat din toate punctele de vedere, pentru o experien]` de utilizare cât mai bun`. “E vorba de versiuni ale procesorului Intel Atom, cel mai mic microprocesor din lume. Am intrat recent \n businessul smartphoneurilor, cu oferte competitive \n câteva pie]e cu poten]ial de cre[tere”, spune Bogdan Georgescu. Primele telefoane cu “Intel Inside” au fost lansate anul acesta \n India, China, Europa de Vest [i Rusia, iar printre produc`torii cu care a colaborat gigantul

“|n 2013, interesul pentru computere desktop va continua s` scad`, iar tabletele vor cunoa[te succes tot mai mare. |n acela[i timp, cu noi propuneri de valoare ale Ultrabook-urilor convertibile, suntem optimi[ti c` romånii vor adopta rapid acest nou tip de dispozitiv mobil, laptop la nevoie, tablet` cånd se dore[te.”

Bogdan Georgescu, Channel Account Manager, Intel România pe care le aducem procesorului vor fi semnificative anul viitor, permi]ând designuri mai mici [i mai sub]iri ale Ultrabook-ului, totul f`r` a afecta performan]a sistemului”, spune Bogdan Georgescu. A patra genera]ie a familiei de procesoare Intel Core \n Ultrabook-uri [i alte tipuri de dispozitive mobile \n 2013 va aduce suport Intel HD graphics, noi instruc]iuni de criptare, performan]` \mbun`t`]it`, noi caracteristici de securitate bazate pe hardware [i consum redus de procesare, pentru durate mai lungi ale bateriilor.

american se num`r` Motorola [i ZTE. |n ceea ce prive[te tabletele, strategia Intel este s` ofere dispozitive echipate cu procesoare Intel Atom sau din familia Intel Core atât utilizatorilor individuali, cât [i celor din segmentul enterprise. Anul acesta, compania a f`cut primii pa[i \n businessul de tablete, prin lansarea platformei Clover Trail, ce are la baz` procesorul Atom Z2760. Tabletele echipate cu aceast` platform` sunt u[oare, au durat` crescut` de via]` a bateriei, dispun de tehnologie always-on, standby conectat, totul \n designuri foarte sub]iri. Biz

TENDIN}E 2013

Gadgeturi bune anul are Pe frontul tehnologic se anun]` un an plin de surprize. Dincolo de lans`rile “tradi]ionale” – un nou iPhone [i iPad, Samsung Galaxy S4 iat` ce gadgeturi vor face valuri anul viitor. DE GABRIEL BÅRLIG~ GOOGLE GLASS

BASIS BAND

Prezenta]i la \nceputul acestui an, “ochelarii” Google ar putea ap`rea \ntr-o form` mai mult sau mai pu]in comercial` \n cursul lui 2013. Project Glass integreaz` tehnologia \n via]a de zi cu zi, ad`ugând un strat de informa]ii peste realitatea \nconjur`toare. Este urm`torul nivel de augmented reality, a[a cum \l [tim de pe smartphone-uri.

Ochelarii permit aproape acelea[i ac]iuni posibile de pe un telefon inteligent, dar focusul se pune pe comunicare, Google+ fiind punctul central al experien]ei.

CELLUON MAGIC CUBE Tastatura laser virtual` face deja furori \nc` din aceast` iarn`. Este compatibil` cu orice smartphone sau gadget dotat cu Bluetooth HID. Are dimensiunea unei brichete [i genereaz` cu ajutorul unor raze laser o tastatur` QWERTY perfect func]ional` pe orice suprafa]` dreapt`. Tastatura virtual` scoate [i sunete la atingerea fiec`rei litere [i cost` 169,99 de dolari.

MICROSOFT SURFACE PRO Prezentat` deja oficial, tableta Microsoft cu Windows 8 va fi disponibil` comercial la \nceputul lui 2013. Exist` dou` versiuni, una de 64 [i alta de 128 GB, cu pre]uri estimate a se situa \ntre 900 [i 1.200 de dolari. Fa]` de Surface RT, lansat` deja, versiunea Pro e mai grea cu peste 220 de grame, dar are func]ionalit`]i sporite, mai ales \n ceea ce prive[te programele [i aplica]iile pe care le poate rula. Tableta are procesor Intel Core i5 [i 4 GB de RAM. 38

Biz

Majoritatea gadgeturilor pentru pasiona]ii de mi[care au la baz` un pedometru, ideal pentru alerg`ri. Problema e c` acesta nu poate m`sura la fel de exact intensitatea unui exerci]iu pe biciclet` sau la vâsle. Basis monitorizeaz` b`t`ile inimii f`r` a fi nevoie s` fie ata[at direct pe piept, iar banda de pe mân` are senzori care monitorizeaz` inclusiv nivelul de transpira]ie. Accelerometrul lui Basis v` poate ajuta s` face]i corela]ii \ntre ritmul cardiac [i exerci]iile efectuate.

TENDIN}E 2013

XBOX 720 / WORLD Este a[teptat` spre finele anului viitor [i zvonurile privind specifica]iile tehnice abund` deja pe internet. Se vorbe[te de un nou controller Kinect, care s` func]ioneze cu ochelari dota]i cu augmented reality, dar [i de capabilit`]i 3D sporite. Potrivit Gizmodo, consola de jocuri va avea procesor quad-core, 8G B de RAM, Blu-ray, un nou controller [i Kinect 2.0. Pân` una-alta, nici numele nu pare b`tut \n cuie: dup` ce Xbox 720 a fost favorit, acum se vorbe[te de Xbox World.

SMARTPHONE CU ECRAN FLEXIBIL Anali[tii a[teapt` apari]ia primelor smartphone-uri comerciale cu ecrane OLED flexibile. |n ultimii doi ani au ap`rut diverse prototipuri prezentate de companii ca Samsung, Nokia sau Philips [i ar fi timpul ca [i utilizatorii s` beneficieze de ele. Ecranele flexibile, care s` poat` fi rulate sau pliate pentru a ocupa mai pu]in loc \n buzunarele noastre, ar putea duce la o mult a[teptat` revolu]ie \n designul telefoanelor inteligente.

EspresSOunique colec]ia Lavazza pentru pasiona]ii de espresso Sunt nenum`rate modurile \n care po]i savura un espresso italian autentic.

Aceasta este filosofia din spatele gamei Lavazza espresSOunique, o colec]ie de re]ete originale, care aduc calitatea unic` a cafelei Lavazza într-o varietate de forme [i texturi. Inova]ia espresSOunique vine nu doar din combina]iile inedite, ci [i din alc`tuirea inspirat` a noului meniu, care propune iubitorilor de espresso re]ete delicioase pentru fiecare moment al zilei: de la preparate simple [i tonice, pentru diminea]`, pân` la re]ete echilibrate, pe baz` de espresso f`r` cofein`, pentru ultimele ceasuri ale zilei.

Pasiona]ii de cafea vor recunoa[te în noile preparate espresso-ul italian autentic din fiecare cea[c` Lavazza, dar îl vor putea redescoperi, cu fiecare ocazie, în noi combina]ii originale. Scor]i[oara, caramelul, ginsengul sau ghimbirul sunt doar câteva dintre ingredientele care dau savoare espresso-ului Lavazza, iar toppinguri crocante, care combin` ciocolată [i biscui]i, fistic [i cereale sau ciocolat` alb` [i meringue, îl transform` într-un desert irezistibil.

Gama espresSOunique se afl` \n meniurile Botticelli Cafe, Ferarra Cafe, în incinta Jolie Ville, la Momento Cafe, iar în curând va fi disponibil` în noi loca]ii, prin distribuitorul local Blue Coffee Service, parte a grupului Aquila.

Biz

39

LUPT~ VECHE, ARME NOI 40

Biz

RETAIL

R

etailerii din România au purtat \n ultimii ani un adev`rat r`zboi pentru o acoperire reginal` cât mai eficient`, \n special \n zona marilor ora[e. De la discounteri pân` la supermarketuri, to]i marii comercian]i [i-au concentrat eforturile spre extindere. Sc`derea pie]ei \n 2011 a ridicat problema urm`torului pas pentru lan]urile de retail din România, dar [i a raportului dintre dimensiunea pie]ei [i num`rul de juc`tori. Dup` anul de gra]ie 2008, cu volume de 21 de miliarde de euro, a urmat inevitabilul declin pe fondul crizei economice, iar sfâr[itul lui 2011 – cu o pia]` de doar 16 miliarde de euro – ar`ta c` frânarea contrac]iei pie]ei e mai dificil` decât se a[teptau marii juc`tori, iar dificult`]ile din pia]` n-aveau s` dispar` prea curând. |n schimb, num`rul juc`torilor care se lupt` pentru o felie din tortul tot mai mic a r`mas acela[i pân` de curând.

PE{TELE MIC |L |NGHITE PE CEL MARE

Sc`derea retailului din ultimii patru ani nu le-a t`iat juc`torilor apetitul pentru extindere. Doar c`, de aceast` dat`, lupta pentru cot` de pia]` [i fidelizarea consumatorilor se poart` cu alte arme.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

|n ultimul an, zvonurile privind o posibil` vânzare a lan]ului de hipermarketuri Real, de]inut de c`tre grupul Metro AG, c`tre Auchan se intensificaser`, iar la \nceputul acestei luni au devenit realitate.

Reuters semnala la finele lunii trecute iminenta tranzac]ie pe fondul dorin]ei retailerului german de a retrage brandul Real din sud-estul Europei. Câteva zile mai târziu, oficialii de la Real anun]au pe pagina oficial` din România c` mutarea va avea loc \n 2013, dup` ce autorit`]ile din domeniul concuren]ei \[i vor da acordul. |n urma tranzac]iei, pia]a va suferi anumite modific`ri, \n primul rând prin \nchiderea magazinelor Real aflate \n apropierea unit`]ilor Auchan. Tranzac]ia dintre Metro AG [i Auchan va \mpinge re]eaua grupului francez la 34 de hipermarketuri \n România [i la vânz`ri de peste un miliard de euro, ceea ce coincide cu un loc \n top 3 al comer]ului local, dup` Metro [i Carrefour. Potrivit unui comunicat de pres` publicat pe pagina oficial` a Real România, grupul francez a pl`tit 1,1 miliarde de euro pentru hipermarketurile Real din Rusia, Ucraina, Polonia [i România, iar speciali[tii din domeniu estimeaz` c` galeriile comerciale din România valoreaz` sub 150 mi-

lioane de euro. “Prin achizi]ionarea activit`]ilor comerciale desf`[urate de Real \n cele patru ]`ri, Groupe Auchan valorific` oportunitatea de a echilibra prezen]a sa \n Europa Central` [i de Est; celelalte dou` regiuni principale sunt reprezentate de Europa de Vest [i Asia”, a declarat Vianney Mulliez, pre[edintele Groupe Auchan.

Prin aceast` mutare, francezii sper` s` \[i consolideze pozi]ia pe pia]a româneasc` [i s` stopeze rezultatele slabe \nregistrate de companie pân` \n prezent.

Anul trecut, Auchan realizase o cifr` de

RETAILUL MODERN |N CIFRE: 49% din bugetele pentru produse de larg consum au fost cheltuite \n formatele moderne 36% din cheltuielile pentru produsele FMCG au fost realizate \n buticuri [i magazinele alimentare 16% din comer]ul modern e reprezentat de supermarketuri 10% din comer]ul modern e reprezentat de magazinele de tip discount afaceri de 372 milioane de euro [i o pierdere de 1,7 milioane de euro. Restructurarea businessului e obligatorie, \ntrucât nici brandul preluat la \nceputul lui decembrie nu are un istoric financiar de invidiat: Real a raportat pierderi de aproximativ 200 milioane de euro \n cei [ase ani de activitate \n România. Nu trebuie uitat \ns` c` ace[ti ani au fost cei de investi]ii masive \n extindere. Brandul german optase pentru o politic` de extindere diametral opus` fa]` de cea a Auchan. Dac` grupul francez avea o re]ea de “doar” zece unit`]i \n ]ar`, urmând s` o inaugureze pe cea de a unsprezecea din Crânga[i \n urm`toarea perioad`, Real a deschis nu mai pu]in de 25 de unit`]i, aflându-se \n situa]ia ingrat` de a \nchide un hipermarket din Timi[oara, pe fondul performan]elor sc`zute. Pentru ca tranzac]ia s` fie \ncununat` cu succes pentru francezi, ace[tia par obliga]i s` performeze, \n condi]iile \n care au de administrat o re]ea tripl` ca dimensiuni fa]` de Biz

41

RETAIL Românii au \nceput s` aib` o percep]ie mai bun` asupra veniturilor personale [i a disponibilit`]ii de a face cump`r`turi, astfel \ncât o cre[tere a volumelor este a[teptat` pentru anul viitor.”

ANDREI CRE}U, Manager, PwC Management Consulting

cea cu care erau obi[nui]i. Continuarea politicii orientate c`tre pre]uri mai mici ar putea fi primul pas spre succesul amintit.

F`r` \ndoial`, tranzac]ia dintre Metro AG [i Auchan este cea mai important` mutare din pia]a de retail a ultimilor ani, \ns` trendul comprim`rii acestui sector atunci când vine vorba de num`rul juc`torilor s-a manifestat de ani buni, odat` cu ie[irea din pia]` a unor companii cu tradi]ie \n retailul autohton, cum ar fi Minimax, Gmarket sau Interex.

Retailul din România e mult sub pie]ele din Polonia [i Cehia [i la un nivel comparabil cu Ungaria [i Slovacia, care au popula]ii de dou`, respectiv patru ori mai mici decât cea a României. |n acest context, ne-am putea \ntreba care este motivul pentru care retailerii sunt \n continuare interesa]i s` investeasc` \n ]ara noastr`. Principalul motiv este reprezentat de poten]ialul unei ]`ri cu un nivel salarial sc`zut, \ns` cu o baz` larg` de poten]iali clien]i. Acestui aspect i se adaug` faptul c` pre]urile terenurilor au sc`zut considerabil \n ultimii ani, iar preluarea unor lan]uri de magazine tradi]ionale s-a dovedit a fi o mutare facil` pentru companiile cu lichidit`]i. “Comer]ul tradi]ional a suferit dificult`]i majore, acest lucru determinând unele companii s` intre \n faliment, s` \[i declare insolven]a sau s` \[i ajusteze planurile de expansiune. Cu toate acestea, chiar [i \n rândul juc`torilor locali au existat companii care au reu[it s` \[i extind` num`rul de magazine – de exemplu CrisTim, Unicarm, Annabella, LeFruMarin sau Alba Market”, e de p`rere Andrei Cre]u, manager \n cadrul PricewaterhouseCoopers Management Consulting.

MODELE NOI DE BUSINESS Pentru a face fa]` provoc`rilor generate de situa]ia economic`, retailerii locali 42

Biz

mizeaz` pe diversificarea sortimentelor de produse, pe cre[terea ponderii m`rcilor proprii, dar [i pe promo]ii agresive [i pre]uri reduse. De aceea, este de a[teptat ca extinderea s` fie vizibil` \n special la cei doi mari discounteri, Lidl [i Penny, precum [i la operatorii de supermarketuri activi – Profi, Mega Image [i Carrefour Market.

Principala tendin]` la nivel european – adoptarea strategiilor multiformat – se resimte [i \n România. “Dac` formatele mari au dominat expansiunea \n anii anteriori, \n prezent retailerii se orienteaz`

România, a observat o nou` tendin]` a consumatorilor: “|n perioada 2009 – 2011, num`rul actelor de cump`rare a sc`zut constant de la un an la altul. Cu toate acestea, \n prima jum`tate a acestui an, un fenomen nou [i-a f`cut deja sim]it` prezen]a, «shopping around» – cre[terea frecven]ei de cump`rare, \nso]it` \ns` de o loialitate mai mic` fa]` de retaileri”. Trendul este vizibil \n special \n cazul magazinelor de tip discount.

Ace[tia, de[i au atras mai mul]i clien]i, au suferit sc`deri la capitolul loialit`]ii consumatorilor. Influen]a fenomenului este mai pu]in prezent` \n hipermarketuri, unde fenomenul “shopping around” are loc mai ales \ntre magazinele aceluia[i format de retail. Nici supermarketurile nu sunt foarte afectate de fenomen, acest format reu[ind s` se descurce bine la mai toate capitolele: atrage mai mul]i consumatori, cre[te frecven]a de cump`rare [i construie[te loialitate, dup` cum explic` R`schip. De asemenea, oficialul de la GfK e de p`rere c` penetrarea m`rcilor

Nu cred c` retailerii vor renun]a la expansiune, având \n vedere c` sunt regiuni din ]ar` sau cartiere din ora[ele mari insuficient acoperite. Construirea loialit`]ii \ns` va fi o provocare din ce \n ce mai mare pentru juc`torii din pia]a bunurilor de larg consum.”

RALUCA R~SCHIP, director al diviziei Consumer Goods & Retail, GfK România

c`tre formate mai mici, trendul fiind vizibil \n strategia mai multor retaileri din România: Metro Punct, Carrefour Market, Mega Image Shop & Go”, explic` Cre]u. Specialistul de la PwC e de p`rere c` retailul modern va continua extinderea regional` \n detrimentul celui tradi]ional, mizând pe dezvoltarea strategiilor [i politicii axate pe reduceri de pre], diminuare a stocurilor [i optimizare a costurilor, \n timp ce provoc`rile pie]ei vor fi reprezentate de inova]ia formatelor [i a sortimenta]iei, brand managementul, category managementul [i eficientizarea opera]ional`.

Raluca R`schip, director al diviziei Consumer Goods & Retail \n cadrul GfK

private va continua, cu focus pe diversificarea acestora, atât pe segment de pre], cât [i pe categorii de produse.

Chiar dac` retailul modern va beneficia de o cre[tere moderat` \n cel mai bun caz \n 2013, juc`torii continu` s` ac]ioneze \n conformitate cu o pia]` aflat` \n plin` expansiune. Spre deosebire de alte domenii, tranzac]ia Metro AG – Auchan arat` c` marii juc`tori din comer]ul modern nu sunt nici pe departe \ntr-o stare latent`. Cu toate acestea, r`zboiul pentru cota de pia]` se va purta cu arme diferite, iar juc`torii care nu [i le ascut la timp sfâr[esc prin a fi \nghi]i]i de rivali. Biz

încheie anul cu o cre[tere de peste 10% a cifrei de afaceri Liderul industriei române[ti de târguri [i expozi]ii, ROMEXPO, anun]` la finalul semestrului II de activitate un bilan] pozitiv al cifrelor \nregistrate \n urma activit`]ii desf`[urate pe parcursul acestui an.

Astfel, \n 2012, ROMEXPO a organizat un num`r important de evenimente, nu mai pu]in de 46 târguri [i expozi]ii de succes, care au \nsumat: peste 2.600 de firme din 43 de ]`ri [i un num`r de 300.000 de vizitatori. |n acela[i timp, ROMEXPO a fost gazda a 21 expozi]ii de amploare [i premiere \n România, organizate de c`tre partenerii s`i (Bookfest, EuroDog Show, Internet & Mobile World, Ghidul Miresei, Pet Expo, Metro Expo, Gaudeamus, Romanian Security Fair, E-jobs Expo, Good Wine), dar [i numeroase concerte, spectacole [i evenimente speciale: Cirque de Soleil, The Mission, Sensation White, Bucharest Wheels Arena, Ost Fest, Rock The City, The Cranberries, Linkin Park, Swedish House Mafia, Jamie Woon, [i peste 100 de congrese, evenimente corporate [i seminarii sus]inute de companii de renume ce au optat pentru servicii integrate ROMEXPO. Toate aceste cifre au reprezentat o cre[tere cu 30% \n materie de firme expozante, respectiv suprafa]` expozi]ional` \nchiriat`. Un atu al acestei cre[teri a fost reprezentat [i de re\nnoirea parteneriatelor strategice \ncheiate cu institu]ii [i companii reprezentative pentru mediul de afaceri din România [i din str`in`tate.

Ca recunoa[tere a rezultatelor din acest an, \n luna noiembrie, Comitetul Executiv al Asocia]iei Globale a Industriei de Târguri, \ntrunit la Abu Dhabi, a acordat companiei ROMEXPO certificarea interna]ional` UFI pentru patru evenimente din portofoliu: TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI, ROMENVIROTEC – Expozi]ie interna]ional` pentru tehnologii [i echipamente de protec]ia mediului, AMBIENT EXPO – Târg interna]ional de

Mariana Suciu, Director General al ROMEXPO: “Ne-am propus s` fim cât mai aproape de clien]ii no[tri, s` le cunoa[tem [i s` le \n]elegem din ce \n ce mai bine nevoile businessurilor pe care le conduc. {tim c` oamenii sunt tot mai aten]i atunci când \[i aleg s` investeasc` \n participarea la târguri [i expozi]ii [i c` nu vor s` fac` niciun compromis \n privin]a serviciilor primite. De aceea, ne-am concentrat pe fidelizarea clien]ilor tradi]ionali prin men]inerea unui nivel al tarifelor practicate adaptat la situa]ia economic` actual`, ocupându-ne \n acela[i timp de dezvoltarea serviciilor oferite. Totodat`, am redirec]ionat o mare parte din bugetul alocat activit`]ilor de promovare c`tre canalele media care au reprezentat cel mai bine target-ul evenimentului.” produse [i sisteme pentru amenaj`ri interioare [i exterioare, decora]iuni, mobilier [i piscine, [i CONSTRUCT EXPO – Târg interna]ional de tehnologii, echipamente, utilaje [i materiale pentru construc]ii. |n acela[i timp, ROMEXPO este membru al celei mai puternice asocia]ii a mediului de afaceri din România, Camera de Comer] [i Industrie a României, [i membru cu drepturi depline al unor prestigioase asocia]ii interna]ionale de profil: UFI (Asocia]ia Global` a Industriei de Târguri [i Expozi]ii), CEFA (Alian]a Târgurilor din Europa Central`), CENTREX (Uniunea Interna]ional` de Raportare Unitar` a Indicatorilor Statistici), EURASCO (Asocia]ia Organizatorilor de Târguri Agricole din Europa) [i ASOEXPO (membru fondator al Asocia]iei Organizatorilor de Târguri [i Expozi]ii din România).

Program expozi]ional ROMEXPO semestrul I – 2013 IMM FORUM 06.03 – 08.03 www.imm–expo.ro Solu]ii pentru IMM-uri TTR I 14.03 – 17.03 www.targuldeturism.ro.

Târgul de Turism al României

Târg interna]ional de tehnologii, echipamente, utilaje [i materiale pentru construc]ii

TMA 14.03 – 17.03 www.tma–expo.ro.

Festival de spiritualitate, medicin` alternativ` [i terapii complementare

ROMTHERM 18.04 – 21.04 www.romtherm.ro.

Expozi]ie interna]ional` pentru instala]ii, echipamente de \nc`lzire, r`cire [i de condi]ionarea aerului TUP 18.04 – 21.04 www.tup–expo.ro Târg interna]ional de servicii [i utilit`]i publice ANTIQUE MARKET I 18.04 – 21.04 www.antiquemarket.ro Târg de obiecte de art` [i antichit`]i EXPO FLOWERS & GARDEN 18.04 – 21.04 www.expoflowers.ro Expozi]ie interna]ional` de flori, amenaj`ri peisagistice [i gr`din`rit TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE III 18.04 – 21.04 www.targprodusetraditionale.ro. Târg de produse cu specific românesc

TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE I 14.03 – 17.03 www.targprodusetraditionale.ro.

Târg de produse cu specific românesc KIDEX - BABY BOOMI 14.03 – 17.03 www.kidex–babyboom.ro.

Târg pentru bebelu[i, viitoare m`mici [i pre[colari ROMENVIROTEC 09.04 – 12.04 www.romenvirotec.ro.

Expozi]ie interna]ional` pentru tehnologii [i echipamente de protec]ia mediului ROMMEDICA 09.04 – 12.04 www.rommedica.ro.

Târg interna]ional de medicin` [i farmacie TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE II 09.04 – 12.04 www.targprodusetraditionale.ro.

Târg de produse cu specific românesc CONSTRUCT EXPO 18.04 – 21.04 www.constructexpo.ro.

AMBIENT EXPO 18.04 – 21.04 www.ambient–expo.ro.

Târg interna]ional de produse [i sisteme pentru amenaj`ri interioare [i exterioare, decora]iuni, mobilier [i piscine

TIBCO 29.05 – 02.06 www.tibco.ro Târg interna]ional de bunuri de larg consum KIDEX - BABY BOOMI 29.05 – 02.06 www.kidex–babyboom.ro.

Târg pentru bebelu[i, viitoare m`mici [i pre[colari TÂRG DE PRODUSE TRADI}IONALE IV 29.05 – 02.06 www.targprodusetraditionale.ro. Târg de produse cu specific românesc

www.romexpo.ro

R~ZBOIUL GIGAN}ILOR PENTRU PORTOFELUL MOBIL

Telefonul mobil este atât de inteligent

T \ncât \n curând va \nlocui portofelul. Sau cel pu]in \l va suplini cu succes \n multe situa]ii.

Dar, dup` cum am putut observa pe viu la NFC & Mobile Money Summit, desf`[urat la finele lunii octombrie la Milano, nimeni nu [tie exact cum se va \ntâmpla acest lucru. Mai exact, ce tehnologie va deveni dominant`, dac` va fi doar una singur`. Toat` lumea [tie \ns` clar c` poten]ialul este prea mare pentru a mai putea fi ignorat. |n lume exist` ast`zi peste 3,2 miliarde de utilizatori de telefoane mobile [i 6,8 miliarde

44

Biz

de conexiuni mobile. De ce nu ar putea fi folosite pentru pl`]i? Deja estim`rile privind pl`]ile mobile pe plan global dep`[esc 360 de miliarde de dolari pentru 2015.

Speran]ele multora (b`nci [i operatori mobili, \n principal) se \ndreapt` spre tehnologia NFC (near field communication).

Inclus` \n noile smartphone-uri, aceasta permite efectuarea de opera]iuni de tot felul (inclusiv pl`]i) prin simpla apropiere a terminalului mobil cu NFC de un dispozitiv dotat cu aceast` tehnologie. Pân` \n 2014, pl`]ile mobile prin NFC vor atinge 50 de

miliarde de dolari [i vor exista 300 de milioane de smartphone-uri cu NFC. Implement`rile au \nceput deja \n toat` lumea. Orange, de exemplu, a vândut 3 milioane de telefoane NFC \n 2012, iar la finele lui 2013 va ajunge la 10 milioane. Dup` lans`rile din Fran]a [i Marea Britanie, Orange a lansat \n noiembrie astfel de servicii \n Polonia, iar anul viitor va introduce pl`]ile NFC \n Spania.

“Capcana principal` este fragmentarea. Dac` nu o evit`m, proiectele vor fi prea complexe [i nu vor fi utilizate. Apoi trebuie s`

TEHNOLOGIE

Google, Apple, Facebook [i Amazon au pornit lupta pentru o pia]` de 1.000 de miliarde de dolari \n 2016.

Miza nu mai este un gadget inovator sau o re]ea social`, ci banii. Mai exact, banii din pl`]ile mobile.

Iar cei patru gigan]i nu sunt nici pe departe singurii juc`tori interesa]i.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU {I GABRIEL BÂRLIG~

simplific`m \nscrierea clien]ilor \n aceste sisteme [i s` nu uit`m de beneficiile pentru comercian]i”, a declarat Thierry Millet, vicepre[edinte al Mobile Payments & Contactless \n cadrul grupului France Telecom-Orange. {i Bruno Prexl, Payments Innovation Manager la BNP Paribas, a ar`tat c` \n acest moment esen]iale sunt un vocabular comun [i branduri cunoscute, nu un val de branduri noi care s` ame]easc` utilizatorii.

“Pentru b`nci e un serviciu dificil de promovat. Nu [tim dac` un client de-al nostru are sau nu un

telefon cu NFC, iar momentul oportun pentru a-i oferi servicii financiare bazate pe aceast` tehnologie ar fi achizi]ia unui astfel de terminal”, a mai spus Prexl.

Dup` cum ar`tam \ns`, lipse[te un consens privind tehnologia care va domina, iar Francesco Prato, Sales Director, Communications, Media & Technology la Siemens Austria, spune c` nu va exista un singur câ[tig`tor, ci o combina]ie \ntre aceste tehnologii, ce va include obligatoriu [i serviciile \n cloud. De altfel, Andrea Scerch, Division President Central Europe la MasterCard, vede trei scenarii de viitor pentru pl`]ile mobile: NFC, mobile commerce [i mobile money – tehnologie deja introdus` de operatori ca Orange [i Vodafone pe mai multe pie]e din lume, \n special pe cele slab bancarizate din regiuni ca Africa sau Orientul Mijlociu, care permit efectuarea de pl`]i direct de pe mobil (fie prin taxarea

360 mld. $ este nivelul la care se estimeaz` c` vor ajunge pl`]ile mobile la nivel global \n 2015

la factur`, fie prin efectuarea de opera]iuni bancare direct pe telefonul mobil). “Personal, am mai mult` \ncredere \n mobile money decât \n NFC, fiindc` pentru consumatori nu exist` un avantaj clar \n utilizarea NFC fa]` de plata cu cardul, de exemplu”, a spus Jon Prideaux, Chief Business Officer la BOKU, re]ea de pl`]i mobile care opereaz` \n 66 de ]`ri cu peste 240 de

operatori mobili. |ntre timp \ns`, dincolo de b`nci [i operatorii mobili, gigan]ii IT Apple, Google, Amazon [i Facebook au propriile planuri pe acest nou front.

M~RUL CU BANI S-a speculat \ndelung asupra posibilit`]ii ca Apple s` introduc` tehnologia NFC pe noul iPhone 5, ca un pas important \n strategia de mobile payments. Cu toate acestea, lansarea smartphone-ului a contrazis specula]iile, iar singura tehnologie a Apple similar` cu NFC este Passbook.

Dar existen]a acestui Passbook este, \n realitate, un pas important al companiei \n acest domeniu, \ntrucât are capacitatea de a direc]iona publicul larg c`tre pl`]ile mobile.

Passbook este pe jum`tate un portofel digital dintr-un anumit punct de vedere: este capabil s` g`zduiasc` informa]ii de pe cardurile tale de membership, de loialitate [i alte informa]ii similare. Passbook poate identifica locul \n care te afli, astfel c` \]i poate furniza datele necesare \mbarc`rii \n momentul \n care ai intrat \n aeroport.

Sistemul e extrem de interesant pentru companii, astfel c` Starbucks a mers mai departe cu aceast` tehnologie [i le ofer` clien]ilor posibilitatea de a intra \n “clubul clien]ilor loiali” prin intermediul softului dezvoltat de Apple. Printre companiile care exploateaz` cu succes tehnologia se mai num`r` McDonald’s, Airbnb [i Eventbrite. Pentru aceste companii, dincolo de interac]iunea facil` dintre utilizator [i Passbook, esen]ial a fost poten]ialul de fidelizare prin intermediul promo]iilor pe care Apple \l ofer`. Odat` ce utilizatorii de iPhone se vor familiariza cu acest instrument, un pop-up care te \ntreab` \n magazin dac` dore[ti s` pl`te[ti produsul din mân` cu telefonul nu va mai suna Biz

45

TEHNOLOGIE

nerealist. Veriga slab` \n acest moment o reprezint` securizarea datelor. Cu toate acestea, Apple pare s` fi f`cut pa[i importan]i \n acest domeniu, dup` ce a achizi]ionat compania AuthenTec, specializat` \n securizarea mobilelor [i tehnologia de scanare [i recunoa[tere a amprentelor. Iar o astfel de tehnologie poate fi extrem de util` dac` dore[ti s` \]i folose[ti iPhone-ul pe post de portofel electronic. |n momentul de fa]`, Apple pare relativ departe de implementarea tehnologiei NFC pe iPhone, \ns` aceast` op]iune nu poate fi exclus` pentru anul viitor. Cert este c` gigantul fondat de Steve Jobs are una din cele mai mari baze de date cu carduri de credit din lume, \n urma succesului iTunes.

PORTOFELUL LUI LARRY {I SERGEY Google Wallet e disponibil \n anumite state de ceva vreme, \ns` nu s-a bucurat niciodat` de un succes r`sun`tor. Acest lucru se datoreaz` pe de o parte faptului c` ocup` pozi]ia de pionier \n lumea tehnologiei NFC (near field communication), iar pe de alt` parte reticen]a consumatorilor fa]` de adop]ia unei astfel de tehnologii [i lipsa unui num`r foarte ridicat de smartphone-uri cu NFC au dus la o r`spândire limitat` a Google Wallet. |ns` compania fondat` de Larry Page [i Sergey Brin a f`cut o mutare important` pentru a populariza Wallet-ul \ntr-un segment diferit: micropl`]ile online (Micropayments), care le permit utilizatorilor de internet s` cumpere con]inut online de pe site-urile care permit acces pe baz` de plat` la pre]uri cuprinse \ntre 0,25 dolari [i 99 de dolari, simplificând astfel procesul pl`]ii contra informa]ie. |n timp ce paywall-urile (site-uri care livreaz` con]inut contra cost) r`mân ni[te modele de business controversate (cel pu]in atunci când vorbim despre eficien]a lor 46

Biz

financiar`), Google sper` ca sistemul de micropl`]i online, al`turi de furnizarea de statistici prin Analytics, s` schimbe pia]a. Iar acest plan nu pare a fi departe de concretizare, dac` ne gândim c` mul]i utilizatori din ]`rile dezvoltate [i-au format deja obiceiul de a pl`ti 1-2 dolari pentru o aplica]ie mobil`.

533 milioane de terminale NFC vor fi livrate la nivel global \n 2015

Eforturile Google de a plasa pe pia]` cât mai multe smartphone-uri Nexus cu tehnologia NFC – [i implicit Wallet – nu fac decât s` sus]in` planurile companiei de a se extinde puternic \n zona de pl`]i mobile.

JUC~TORII T~CU}I Dintre to]i gigan]ii IT implica]i \n acest “r`zboi al pl`]ilor mobile”, Amazon a fost cel mai retras pân` \n prezent. Totu[i, milioane de oameni de]in tablete Kindle, iar o mul]ime de angaja]i ai multina]ionalelor folosesc aplica]ia retailerului pe telefoanele de serviciu. Dac` Amazon ar promova pl`]ile mobile pe propriile device-uri sau prin aplica]ia proprie, ar fi capabil` s` ating` sute de milioane de clien]i proprii \nregistra]i, \n acela[i mod \n care o poate face Apple prin iTunes. |n jurul companiei au ap`rut o serie de zvonuri care indicau c` Amazon

ar dori s` dezvolte o tehnologie care s` concureze cu sistemul de pl`]i al Square, dar [i privind implementarea NFC \n 2013.

La prima vedere, Facebook nu pare a fi un juc`tor-cheie \n segmentul pl`]ilor efectuate cu telefonul mobil, \ntrucât nu a lansat pe pia]` un smartphone propriu, \n ciuda nenum`ratelor zvonuri, [i nici nu dezvolt` sisteme de operare pentru astfel de telefoane. Cu toate acestea, faptul c` le ofer` utilizatorilor op]iunea de a efectua pl`]i direct din cadrul aplica]iilor de Facebook indic` destul de clar c` Zuckerberg are planuri serioase \n zona de mobile payments pentru re]eaua de socializare.

Asocierea Facebook cu Bango le permite userilor s` achizi]ioneze cu simplitate bunuri digitale folosind mobilul, având totdat` op]iunea folosirii contului PayPal sau a c`r]ii de credit.

Tehnologia folosit` de Bango este deja popular` \n SUA [i Marea Britanie [i ar putea transforma Facebook \ntr-un juc`tor important \n zona de mobile payments la nivel global, dac` ]inem cont c` num`rul utilizatorilor de Facebook care acceseaz` re]eaua social` de pe mobil este \ntr-o continu` cre[tere. |n plus, pentru Facebook g`sirea unor metode de monetizare e esen]ial`, \ntr-o er` post-IPO \n care resimte presiunea financiar` mai mult ca oricând. |n momentul de fa]`, op]iunile extinse de pl`]i mobile par s` fie tot mai aproape de consumatori, dar r`spândirea tehnologiilor care faciliteaz` astfel de pl`]i pare s` se rezume \n momentul de fa]` la Statele Unite ale Americii. |ns` acest aspect s-ar putea schimba \n urm`torii doi ani, dup` ce gigan]ii IT \[i vor ajusta lipsurile tehnice [i vor fi preg`ti]i s` atace acest segment la nivel global. Biz

INTERVIU

Cu gândul la oameni Programul de responsabilitate social` \nceput \n 2009 de Rompetrol sus]ine [i deruleaz` proiecte din domeniul s`n`t`]ii [i al protec]iei mediului. De la debutul programului “|mpreun` pentru fiecare”, \n perioada 2009 – 2012, Rompetrol a alocat pentru dezvoltarea a 71 de proiecte peste 1.000.000 USD. Despre cum se desf`[oar` comunicarea poveste[te Costinela Dr`gan, responsabil CSR \n cadrul Grupului Rompetrol. DE OANA GRECEA De când s-a \nfiin]at departamentul de CSR \n Rompetrol?

Hospice Casa Speran]ei, \n mai [i decembrie colect`m intern juc`rii pentru copiii defavoriza]i, iar \n august-septembrie c`r]i pentru dotarea bibliotecilor din mediul rural. Ini]iative caritabile sunt derulate [i \n Moldova, Georgia, Bulgaria – s`rb`torirea Zilei Interna]ionale a Teatrului [i 1 Iunie al`turi de copiii din orfelinate, strângeri de fonduri interne pentru diverse cauze sociale. În Fran]a, ac]iunile noastre sunt orientate \n direc]ia \ncuraj`rii [i sus]inerii sportului [i actelor de cultur`.

|n 2009, odat` cu lansarea platformei “Energia vine din suflet” [i elaborarea unei strategii de business privind implicarea \n comunitate, CSR-ul a prins contur [i din punctul de vedere al organiz`rii interne [i al aloc`rii de resurse umane [i financiare. Acesta este parte a func]iunii comunicare [i afaceri corporative [i este responsabil de coordonarea ini]iativelor de implicare \n comunitate a companiei, atât la nivel extern, cåt [i \n rândul angaja]ilor, alinierea acestora cu strategia de dezvoltare a Grupului [i nevoile stakeholderilor.

Care a fost bugetul de CSR gestionat de Rompetrol? Care este valoarea total` a banilor aloca]i proiectelor de-a lungul timpului?

Strategia noastr` a fost dintotdeauna una pe termen lung, de aceea bugetul nu a suferit fluctua]ii semnificative de la an la an. La nivel de grup, bugetul proiectelor de implicare \n comunitate dep`[e[te un milion de dolari anual, suma investit` \n implementare, [i nu cuprinde partea de comunicare. Nu suntem adep]ii unui „silent CSR”, dar prefer`m s` ne concentr`m asupra problemelor existente [i s` aloc`m cea mai mare parte a resurselor pentru realizarea efectiv` a proiectelor [i ob]inerea unor rezultate de durat`. Iar \ntr-un program/proiect de CSR nu doar bugetul poate fi cuantificabil; dac` adun`m [i orele de voluntariat, consultan]`, cu siguran]` ajungem la o cifr` mult mai mare.

La acestea se adaug` proiectele de anvergur` ce ]in de modul [i modelul de business responsabil – investi]ii \n tehnologie (peste 400 de milioane USD 48

Biz

Ce planuri ave]i pentru 2013?

Costinela Dr`gan, responsabil CSR \n cadrul Grupului Rompetrol \n ultimii 6 ani), angaja]i, protec]ia mediului, unde sumele investite deja [i bugetele alocate pentru anul viitor sunt considerabil mai mari.

Câ]i voluntari Rompetrol au fost implica]i \n campaniile voastre de-a lungul timpului? Câ]i \n 2012? Câte proiecte a]i gestionat intern?

Colegii din Rompetrol sunt primii stakeholderi implica]i \n proiectele de CSR [i actele caritabile; ei pot ini]ia [i coordona o campanie intern` sau pot participa voluntar \n cele adresate comunit`]ilor locale. Lunar avem activit`]i specifice, \n scop filantropic sau social. De exemplu, recent, 37 de colegi au participat la cursa caritabil` “1000 km Balkan Charity Challenge”, acoperind pe biciclet` sau \n alergare distan]a Bucure[ti-Sofia-Bucure[ti cu scopul de a strânge fonduri pentru

Rompetrol \[i va p`stra \n 2013 consecven]a \n ac]iunile sale, vom aloca resurse acolo unde este nevoie, pentru proiecte cu rezultate reale [i cu efect pe termen cât mai lung. |n cadrul platformei de CSR “Energia vine din suflet” vom continua s` sprijinim SMURD prin furnizarea de combustibil pentru elicopterele utilizate de Serviciul Mobil de Urgen]`, facilitând astfel interven]iile medicale aeriene [i salvarea de vie]i omene[ti, vom împlini 10 ani de colaborare cu asocia]ia OvidiuRo [i Gala Societ`]ii Civile [i, pentru a doua edi]ie, vom fi parteneri ai Festivalului George Enescu. 2013 reprezint` un an de consolidare [i pentru programul na]ional „|mpreun` pentru fiecare”, cu peste 70 de proiecte implementate [i 250.000 de beneficiari doar \n ultimii 4 ani.

De asemenea, suntem deschi[i la parteneriate noi, sustenabile, \n domeniile s`n`tate, mediu, cultur`, care propun solu]ii eficiente [i inovative pentru problemele de form` [i fond existente la nivel local/na]ional. Biz

POVESTEA UNUI BRAND DE SUCCES

Untdelemn de la Bunica Cargill – furnizor interna]ional de produse alimentare, produse [i servicii agricole [i pentru managementul riscului – are \n România prin brandul Untdelemn de la Bunica o cot` de aproape 50% pe segmentul premium. Cargill se bazeaz` \n continuare pe uleiurile de floarea-soarelui, care domin` pia]a \n propor]ie de peste 95%.

U

“Untdelemn de la Bunica este brandul-fanion al companiei noastre, important lider de pia]` pe segmentul premium din 2005 [i pân` \n prezent (de când monitoriz`m aceast` categorie pe baza datelor GfK). Mai mult, \n ultimii ani brandul se apropie foarte mult de o

50

Biz

cot` de pia]` de 50% pe acest segment”, a declarat Adela Vl`du]oiu, director general al Cargill Oils.

Ultimii doi ani au fost pentru Cargill efervescen]i, cu lans`ri de produse noi, extinderea re]elei de distribu]ie la nivel na]ional pentru toate produsele din

portofoliu [i un proces integrat de comunicare axat pe rebrandingul prin care a trecut brandul premium al companiei, Untdelemn de la Bunica.

Prin aceast` schimbare, Untdelemn de la Bunica – marca de ulei cea mai de \ncredere a românilor (potrivit studiului

AGRICULTUR~

pe care le folosesc.

Adresându-se unui public preocupat de calitatea produselor alimentare, Untdelemn de la Bunica vine s` comunice [i vizual alegerea produselor din portofoliu prin garan]ia controlului pe \ntregul lan] de procese. De aceea semin]ele de floareasoarelui sunt selectate cu grij`, iar untdelemnul este rafinat cu pricepere pentru a oferi aceea[i calitate \n fiecare sticl`, de mai bine de 8 ani.

realizat de “Reader’s Digest” \n perioada 2005-2012) – vine s` r`spl`teasc` fidelitatea consumatorilor cu produsele de calitate cu care i-a obi[nuit, dar \ntr-o nou` prezentare, ce urm`re[te sus]inerea campaniei integrate de comunicare derulate sub sloganul “G`te[te cu \ncredere!”.

Studiile pe care Cargill le-a realizat \n cadrul acestui proces au relevat faptul c` brandul are un consumator educat, care acord` aten]ie calit`]ii produselor alimentare [i c`ruia i se poate câ[tiga \ncrederea doar dându-i argumente \n acest sens. Untdelemn de la Bunica beneficiaz` acum de o nou` identitate vizual`, destinat` consumatorilor din ce \n ce mai aten]i la calitatea produselor

Noua hain` pe care o \mbrac` produsele Untdelemn de la Bunica \ncearc` s` surprind` prin simbolurile utilizate beneficiile ra]ionale: calitatea premium a produsului, preocuparea pentru siguran]a alimentar` dovedit` de produc`torul Cargill Oils, dar [i \ncrederea \n valorile brandului – Experien]`, Tradi]ie [i Grij` pentru cei dragi – pentru care românii au votat Untdelemn de la Bunica cea mai de \ncredere marc` din categoria ulei de g`tit. “|n 2011 am fost prezen]i \n in-store [i \n media cu campania de rebranding.

Elemente marcante ale campaniei au fost trei noi spoturi TV diferite derulate sub genericul «Sfaturi de via]`». Am transmis

mesajele c`tre consumator chiar prin intermediul Bunicii, care ne reprezint` Untdelemn de la Bunica, \n persoana actri]ei Monica Ghiu]`, care a fost al`turi de noi \nc` de la \nceputurile brandului.

Cu to]ii ne aducem aminte primele reclame TV cu Bunica, ce au marcat un nou \nceput \n sfera comunic`rii produselor din aceast` categorie, a uleiului de g`tit”, ne spune Adela Vl`du]oiu, director general al Cargill Oils.

Campania integrat` de comunicare continu` [i \n 2012 prin ac]iuni adresate diverselor medii de comunicare. Untdelemn de la Bunica \i sus]ine, \nc` din 5 noiembrie, pe cei 24 dintre cei mai buni buc`tari din România, ce se \ntrec \n cel mai t`ios show de cooking din lume – Top Chef –, marca Antena 1. |n acela[i timp, \n luna decembrie vor putea fi rev`zute spoturile din seria Sfaturile Bunicii, pe toate canalele importante de televiziune. Compania deruleaz` [i o campanie online, fiind prezent` pe site-uri relevante destinate atât consumatorilor, cât [i partenerilor de business. |n perioada urm`toare, la radio, Bunica va oferi ascult`torilor sfaturi de via]` utile, mai ales \n preg`tirea meselor de s`rbatori. |n plus, exist` [i o campanie de comunicare \n metroul bucure[tean [i colabor`ri cu diferite reviste, adresate atât zonei de FMCG, cât [i direct consumatorilor.

Portofoliul Untdelemn de la Bunica num`r` pe lâng` produsul de baz` pentru mânc`ruri [i salate [i un sortiment special care vine s` completeze competen]ele m`rcii: Untdelemn de la Bunica special pentru pr`jit. Este singurul ulei special pentru pr`jit din România din floarea-soarelui 100%. Este un mix de uleiuri deosebit: un soi special, din semin]e de floareasoarelui cu con]inut ridicat de acid oleic, care \i confer` rezisten]` la pr`jit, [i ulei standard de floarea-soarelui de cea mai bun` calitate.

Cald`, dinamic`, inovativ`, familia Untdelemn de la Bunica \i r`sfa]` pe românii cu gusturi fine pentru buc`t`ria tradi]ional` [i pentru mâncarea de calitate, g`tit` acas`. Biz Biz

51

S~ VORBIM

INOVA}IE

Inova]ia nu mai este doar apanajul companiilor din tehnologie sau al celor care dezvolt` produse noi, ci a devenit esen]a fiec`rui business care dore[te s` evolueze.

F`r` inova]ie, nicio afacere, de orice fel, nu mai poate supravie]ui ast`zi, \ntr-o er` a dezvolt`rii rapide a tot ceea ce \nseamn` serviciu sau produs. DE ALEXANDRU ARDELEAN ac` ne referim la inova]ie, aceasta poate fi \n]eleas` \n multiple moduri [i poate avea sensuri diferite \n func]ie de contextul la care ne raport`m, \ns` o defini]ie prin excludere pare s` fie \n acest caz cel mai simplu mod de a decodifica \n]elesul acestui termen. Astfel, inova]ia nu desemneaz` doar ceea ce este atåt de cople[itor (de tip “Big Bang”) din punct de vedere [tiin]ific, ne]inånd doar de oameni serio[i \n halate albe, care fac experimente \n laboratoare de tip R&D. Alice Mihai, Business Development Director la ISRA Center, a prezentat \n cadrul celei de a XI-a edi]ii a Zilelor Biz un studiu realizat \n exclusivitate de compania de cercetare pentru acest eveniment intitulat “Innovation True Value: Who is afraid of it?”. Studiul este o premier` \n Romånia, pentru c` nicio alt` companie de cercetare nu a mai abordat \n cadrul unui studiu modul \n care este privit` inova]ia, tipurile de inova]ie [i unde ne afl`m \n acest moment cu inova]ia.

Alice Mihai a spus c` inova]ia nu este tot una cu creativitatea, nu se poate pune 52

Biz

semnul egal \ntre cele dou`. “Creativitatea ]ine de a-]i imagina lucruri noi, \n timp ce inova]ia ]ine de a face lucruri noi. |n plus, nu exist` un «ingredient magic» al inova]iei. Ea rezult` din \mbinarea dintre [tiin]ele exacte (hard science) [i [tiin]ele sociale atåta vreme cåt necesit` interac]iuni \ntre o «ofert`» (care este produsul, brandul) [i «pia]`» (reprezentat` prin oameni, mai exact prin consumatori). Practic, inova]ia se afl` la intersec]ia dintre imagina]ia oamenilor [i realitatea \n care ei tr`iesc, fiind procesul de transformare a ideilor \n ceea ce se poate produce [i marketa.” Dac` ar fi s` ne imagin`m [i o “culme a inova]iei”, cel mai simplu ea ar putea fi reprezentat` prin curiozitatea de a \mpinge lucrurile mai departe.

ATIN{I DE INOVA}IE |n fiecare zi suntem \nconjura]i de produse [i servicii care mai de care mai inovative, care ne fac via]a mai u[oar`, mai frumoas`, mai inspirat`. Potrivit studiului realizat de ISRA Center, la momentul actual putem distinge cu

u[urin]` diferite tipuri de inova]ie, care [i-au crescut \n mod evident tangibilitatea [i au deschis u[a consumatorilor, care au \nceput s` cunoasc` inova]ia, s` o ating` [i s` o simt`. |n acest sens, se distinge teritoriul \n care inova]ia este ADN-ul categoriei, fiind cea care d` sens [i face ca progresul s` fie posibil, exemplele fiind legate de tehnologie, energie sau comunica]ii. La fel de bine, inova]ia ast`zi este [i de tip “lifestyle”, prin toate acele gadgeturi care nu ne schimb` via]a, dar o fac mai interesant` [i mai pl`cut`. Ne mai putem gåndi [i la inova]ia de tip “added value” pe care o \ntålnim \n special \n servicii. “Este inova]ia care aduce «add-on-uri» experien]elor noastre, implicåndu-ne mai mult \n acestea [i f`cåndu-le mai valoroase! {i, evident, avem [i inova]ia de tip «Old dog, new tricks», care este caracteristic` \n special industriei alimentare (care vine cu arome noi sau forme noi ale produselor) avånd \n vedere c` restul a r`mas cam la fel: mirosit, mestecat, \nghi]it”, precizeaz` Alice Mihai.

STUDIU

|n acela[i timp, studiul a eviden]iat c` inova]ia poate fi suprins` ca proces de evolu]ie, avånd stadii care descriu un model liniar al progresiei sale. Primul dintre cele trei stadii ale acestui model este inven]ia ([i ne putem gåndi la inova]ii de tipul satelitului sau fibrei optice), fiind etapa \n care s-au deschis noi lumi de oportunit`]i prin fluxul generos de inova]ie care a urmat. Inven]ia este cumva plasat` “\ntr-un turn de filde[” fa]` de consumatori [i poate fi contemplat` “de la distan]`”, nef`cånd parte din peisajul zilnic. Inova]ia este cel de al doilea stadiu al modelului, avånd \n vedere c` aceasta s-a infiltrat \n tot mai multe zone [i a dobåndit tangibilitate, \ntr-un fel inova]ia luånd via]` sub ochii no[tri.

Iar cel de al treilea stadiu este cel de difuzie, \n care inova]ia a ajuns la \ndemåna noastr` prin fiecare buton pe care \l activ`m, prin fiecare ecran pe care \l atingem, la birou sau acas`, devenind parte activ` [i integrant` a vie]ii noastre de zi cu zi.

Odat` cu inova]ia, [i consumatorii evolueaz` implicit prin modul \n care se raporteaz` la aceasta, modelånd rela]ia pe care o au cu acest proces. Astfel, \n etapa inven]iei, consumatorul este mai mult un spectator care nu are practic acces la inova]ie, ci mai degrab` afl`/aude de existen]a ideilor de tip “wow” [i prin urmare este “aware” de inova]ie dar nu dispune de beneficiile directe ale acesteia.

Consumatorul este surprins, impresionat de inova]ie, dar nu este “personal” atins de aceasta. |n pasul al doilea (care corespunde etapei de inova]ie) consumatorul devine un experimentator pentru c` are ocazii de a \ncerca inova]ia pe m`sur` ce aceasta se apropie de el tot mai mult.

Consumatorul \ncepe s` simt` beneficiile directe ale inova]iei. |n cea de a treia etap` – cea de difuzie –, consumatorul este deja un adept al inova]iei, avånd \n vedere c` este \nconjurat de inova]ie [i se folose[te \n mod obi[nuit de aceasta, \n ipostaze variate.

UNDE NE AFL~M? Este clar c` ne afl`m \n etapa difuziei, cånd mul]i consumatori au devenit adep]ii inova]iei atåt datorit` campaniilor de marketing, cåt [i datorit` r`spåndirii

virale a ”instrumentelor” care ne fac via]a mai pl`cut` sau mai u[oar`. “|n aceast` lume, inova]ia, de[i se afl` printre noi, poate fi considerat` insuficient` din cauza apari]iei unui dezechilibru \ntre ceea ce ofer` pia]a (ca ritm [i propor]ii ale inova]iei) [i a[tept`rile consumatorilor din ce \n ce mai ridicate, ap`rånd cumva paradoxul «satura]iei insuficiente»”, mai spune Alice Mihai.

Asist`m la apari]ia consumatorilor cocreatori, cei care nu se mai mul]umesc doar s` adopte un produs, serviciu sau tehnologie, ci se implic` \n crearea ei.

Cocreatorii pot oferi valoare ad`ugat` brandurilor cu care interac]ioneaz` avånd \n vedere c` inova]ia generat` de c`tre consumatori este \n mod cert relevant` pentru ace[tia. Ei se dovedesc cei mai apropia]i parteneri ai produselor [i

Alice Mihai, Business Development Director, ISRA Center

“ISRA Center a dezvoltat un soft care permite identificarea persoanelor care pot contribui cel mai bine la generarea de valoare ad`ugat`, mai exact a cocreatorilor, deservind astfel categorii [i produse diferite.”

brandurilor [i de aceea pot constitui o surs` generoas` de insight-uri, care pot fi adaptate stilului lor de via]`. De cealalt` parte, adep]ii inova]iei sunt cei care dau startul inova]iei \n råndul consumatorilor, unii dintre ei distingåndu-se ca “leader users” prin apetitul cu adev`rat ridicat fa]` de utilizarea noilor tehnologii.

Provocarea adresat` prin studiul pe care l-a realizat ISRA Center, un studiu desf`[urat online pe un e[antion de 420 de consumatori, a fost de a identifica dimensiunile prin care cocreatorii se aseam`na [i se diferen]iaz` de adep]ii

inova]iei. Adep]ii inova]iei au fost identifica]i prin intermediul categoriei care vorbe[te cel mai mult despre inova]ie – tehnologia – ace[tia avånd un scor ridicat \n ceea ce prive[te comportamentul de tip NPA (new product adoption). |n cazul cocreatorilor, abilitatea de a cocrea a fost propus` a fi surprins` prin referirea la skill-urile pe care aceasta le presupune, studiul permi]ånd formarea unui index ce reu[e[te s`-i “identifice” \n popula]ie pe cocreatori.

Studiul ISRA a ar`tat c` practic consumatorii cocreatori pot fi identifica]i atåt printre adep]ii inova]iei, cåt [i \n afara zonei de high tech.

ISRA Center s-a angajat \n acest demers de a identifica surse alternative de inova]ie care ies din sfera “laboratorului de idei” sau din biroul strategilor de marketing [i se \ndreapt` c`tre pia]a real`, de acolo putånd veni poate cele mai interesante, adaptate [i de impact idei.

Cocreatorii sunt deschi[i [i gata s` \mp`rt`[easc` ideile [i sugestiile lor, ceea ce \nseamn` c` au nevoie s` fie provoca]i [i stimula]i de c`tre ceilal]i. Cocreatorii nu se confund` cu adep]ii de inova]ie, dar nici nu sunt “rara avis”, identificarea lor putånd fi facilitat` de “hard facts” [i mai ales prin intermediul unui set de valori pe care ace[tia le \mp`rt`[esc. Astfel, \n urma acestui studiu, ISRA Center a dezvoltat un soft care permite identificarea persoanelor care pot contribui cel mai bine la generarea de valoare adaugat`, mai exact a cocreatorilor, deservind astfel categorii [i produse diferite.

Pentru a duce inova]ia la nivelul urm`tor, este nevoie s` punem lupa asupra consumatorilor potrivi]i pentru a genera cocrea]ie, “iar ISRA Center beneficiaz` \n acest moment de un instrument de research adaptat acestei nevoi. Este de a[teptat ca din ce \n ce mai mul]i produc`tori de bunuri [i furnizori de servicii s` \[i \ndrepte aten]ia asupra propriilor consumatori ca surs` de inspira]ie real` pentru inova]ie [i, mai mult, s` \i implice pe ace[tia \n procesul de inova]ie reu[ind ca \n acest mod s` fie cu un pas \naintea competi]iei pentru c` au r`spuns mai relevant fa]` de a[tept`rile consumatorilor”, a \ncheiat Alice Mihai. Biz Biz

53

antreprenoriat Afaceri pentru genera]ia URM~TOARE La 55 de ani, Luchi Georgescu a construit mai multe firme, cele mai cunoscute fiind Vincon Vrancea, Meda Prod [i un complex hotelier de trei stele pe litoralul românesc. DE OANA GRECEA

D

incolo de o mân` de fier,

a[a cum este cunoscut` Luchi Georgescu \n lumea afacerilor, am \ntâlnit un om sensibil [i altruist, cu emo]ii [i care munce[te mult. {i când spun mult, \nseamn` c` poate fi g`sit` la munc`, de cele mai multe ori, chiar [i la orele 22:00. |n fiecare zi a s`pt`mânii este prezent` la sediul central sau \n fabricile proprii [i ]ine aproape de fiecare din firmele sale.

Ba chiar controleaz` [i firma sa de construc]ii (care deserve[te mai mult investi]iile proprii), unde vine cu idei pre]ioase, arhitectura [i designul fiind dou` din pasiunile sale.

Am \ntâlnit-o la sediul Vincon din Bucure[ti, \ntr-un birou frumos, modern [i util amenajat, dar care era \n plan s` fie renovat, pentru c` poart` aceast` amprent` de 12 ani, dup` cum m`rturisea antreprenoarea. “Mi-a[ dori s` fac multe [i pe planul afacerilor, [i \n via]a personal`. A[ vrea s` pot reu[i m`car ca afacerile de care m` ocup \n prezent s` ajung` la un nivel de consolidare [i diversificare care s` fac` posibil` existen]a lor [i dup` ce eu voi preda [tafeta mai departe. S` poat` fi numite afaceri cu tradi]ie de peste 100 ani. S` ajung` branduri consacrate [i de referin]` pentru consumatori. M`car atât [i mi-a[ demonstra c` efortul meu a

54

Biz

meritat. Iar pentru pu]inele mele clipe libere, mi-a[ dori s` nu m` mai uit la imagini din locuri frumoase sau minunate, ci s` fiu [i eu acolo”, ne-a declarat Luchi Georgescu, proprietara Vincon [i Meda Prod.

Femeia de afaceri are o fiic` de 24 de ani pe care o preg`te[te \n stilul propriu pentru a face fa]` rigorilor businessurilor pe care le-a construit. Dup` ce a trimis-o la studii \n Elve]ia (liceul) [i Marea Britanie (unde a studiat business administration la Londra), fiica sa trece acum prin toate nivelurile afacerilor familiei, \ncepând de la produc]ie, balan]e contabile, secretariat [i terminând cu produc]ia de vinuri, unde mama sa consider` c` este cel mai greu.

oamenii care \[i duc traiul dintr-un buget modest lunar sunt foarte bogat`. Pentru mul]i al]ii sunt chiar ne\n]eles de s`rac`.

Depinde de unde prive[te fiecare. Pentru mine personal sunt destul de bogat` \n experien]e, amintiri, b`t`lii câ[tigate sau chiar pierdute. {i \n faptul c` [tiu c` am r`mas \ntr-o zon` a umanului, moralei [i normalit`]ii. {i asta cred c` e bog`]ie sufleteasc`. {i e tare bine când o ai [i [tii c` nu ]i-o poate lua nimeni”, m`rturise[te investitoarea. Pasionat` de fotbal, Luchi Georgescu poate fi g`sit` adesea pe stadion la meciurile importante, pentru c` a fost o vreme când gestiona [i bugetele unei echipe, pe când fostul partener de via]` era ac]ionar. “Nu po]i cere fotbal mare dac` nu ai fotbal mic. Dac` nu ai

PASIUNE, FOTBAL CIFRE {I UN HOTEL Afacerile lui Luchi Georgescu Am purtat interviul despre toate firmele sale, Cifra de afaceri Vincon Vrancea 2011: 30 milioane euro \ns` am vrut s` v`d la Luchi Suprafa]a de]inut` de Vincon: 1.580 ha de vi]` de vie \n Georgescu [i alte calit`]i, podgoriile Odobe[ti, Cote[ti, Panciu [i Hu[i [i 12 crame dincolo de cele antreprenoInvesti]ii viitoare Vincon Romania: 3 milioane euro, riale. A[a am descoperit c` \n construirea unui Centru de Vinifica]ie la Hu[i, pentru este un om cu picioarele pe vinuri premium [i superpremium (2013 - 2014) p`mânt, care pune pre] [i pe Cifra de afaceri a Meda Prod 2011: 100 milioane lei bog`]ia sufleteasc`, nu (estimare 2012 – cre[tere de 5%) numai pe cea material`. “Pe Investi]ie \n complexul hotelier Melodia Venus: plan material, depinde din ce 2 milioane euro parte prive[ti bog`]ia: pentru

LUCHI GEORGESCU, antreprenor

Complexul Melodia din Venus, deschis \n aceast` var`, este o loca]ie de trei stele, construit pe o suprafa]` de 13.000 mp, cu 109 camere, \n amenajarea c`rora a investit aproximativ 2 milioane de euro.

Melodia este dezvoltat de compania Venus Holiday 2000 care mai opereaz` [i hotelul Favorit (dou` stele) [i care este de]inut` de Luchi Georgescu.

POLITIC~ {I PRODUC}IE Interesat` de produc]ie, antreprenoarea de]ine [i fabrica de mezeluri Meda Prod, aflat` \n primele [ase companii din pia]` pe domeniu. “Politicul domin` foarte mult economicul [i prin legisla]ie prost f`cut` sau prost aplicat` sau neverificat`. {i atunci, avem un teren care nu e fertil pentru business [i \n principal pentru

FOTO: VALI MIREA

pepinier`. Nu avem [coli de fotbal \n România. Se chinuie Gic` Popescu [i Hagi, dar pe ce eforturi financiare...”, e de p`rere Luchi Georgescu. Acum, i-au r`mas microbul fotbalului [i câteva active pe litoral, cump`rate pe vremea când \[i \mp`r]ea via]a cu Gigi Ne]oiu. A[a a ajuns s` investeasc` \n turism, mai exact \n Venus, unde a “achizi]ionat” active date \n contract de participa]iune pe 20 de ani, drept pentru care s-a trezit invitat` s` revin` peste 20 de ani. “Contractele \n participa]iune erau f`cute pe interes [i nu puteau acoperi nici m`car costurile cu salariile”, poveste[te Luchi Georgescu. S-a chinuit s` desfiin]eze legal aceste contracte [i s-a apucat s` investeasc`, chiar dac` \n turism, conform opiniei sale, amortizarea investi]iei se face \n minimum zece ani.

produc]ie. F`r` produc]ie nu te po]i dezvolta ca ]ar`, nu po]i cre[te a[a cât vrei.

Trebuie s` faci ceva. Agricultura este o ramur` a economiei care ar fi putut \mpinge ]ara \n fa]`”, spune Georgescu.

Cifra de afaceri realizat` de Meda \n 2011 este de 100 milioane lei. Pentru 2012, oficialii companiei au prognozat o cre[tere de 5%. Cele mai vândute produse Meda sunt cele din grupa de cremvur[ti [i polonezi, urmate de cele din grupele cârna]i [i specialit`]i. Aceste produse se vând \n toate re]elele mari de retail (mai pu]in Lidl). Pentru c` au existat scumpiri ale pieselor de carne de peste 30% \n ultimele luni, Georgescu a fost nevoit` s` reduc` cheltuielile opera]ionale variabile [i apoi s` majoreze pre]urile cu o rat` de cre[tere care nu va recupera integral majorarea pre]ului materiei prime, al utilit`]ilor [i infla]ia.

Ca manager, Luchi Georgescu are [i bune, [i rele. “Pot construi o afacere de la zero, po]i s` te bazezi pe mine, v`d strategic, \n]eleg mult [i gre[esc rar. Sunt curajoas`, pot s` fac mi[c`ri rapide, risc dozat, lucrez \n colectiv, \i for]ez s` gândeasc` cât pot”, spune antreprenoarea la o prim` caracterizare. Dac` ar fi s` se critice, ar face-o pentru c` natura uman` \i joac` feste. “Fiind mai u[or impresionabil` fa]` de oameni, nu sunt destul de pragmatic`.

Tind s` \ndur mai mult decât trebuie la un angajat. Am un program zilnic care de multe ori este schimbat pân` la mutilare de tot felul de probleme care intervin”, spune ea. Antreprenoarea [i-ar dori s` ajung` la un board \n care s` fac` doar partea de strategie.

Cum [i-ar dori s` o perceap` lumea?

“Nu sunt o persoan` important` [i nu a[ dori s` se [tie despre mine ceva anume.

Mi-ar pl`cea totu[i s` mi se recunoasc` faptul c` reu[esc s` r`mân un om onest [i de onoare. C` ce promit fac. {i asta ar trebui mediatizat, nu pentru hrana egoului meu, ci ca pild` pentru mul]i al]i oameni de afaceri. Se poate construi \n România, chiar dac` mai greu, cu cinste [i seriozitate. Sunt numeroase modele de oameni integri [i de succes, ale c`ror pove[ti ar trebui spuse m`car pentru a ar`ta [i insufla cât mai mult ideea c` afacerile nu trebuie f`cute oricum [i c` e bine ca banii s` se adune prin munc` [i rezultate palpabile [i de durat`.

Asta-i convingerea mea.” Biz Biz

55

ANTREPRENORIAT INTERVIU

C~L~TORIE CU OPORTUNIT~}I Octavian B`descu conduce Sameday Courier, Retailplus Eastern Europe (cercetare de pia]`), Gift Express (cadouri online) [i Expert Flowers (magazin online de flori). Recent, [i-a f`cut exitul complet din compania Retailplus Eastern Europe prin vânzarea ac]iunilor sale c`tre o companie din grupul Nielsen, liderul mondial \n cercetare de pia]`. DE OANA GRECEA Ce \nseamn` exitul companiei fondate \n 2008 – Retailplus Eastern Europe?

achizi]ii, de focus pe eficien]` [i pe reduceri de costuri. Pe de alt` parte este o oportunitate pentru cei care rezist` [i care se dezvolt`. E o perioad` care te provoac` s` devii mai bun, s` g`se[ti solu]ii, s` inovezi. E[ti for]at s` devii mai bun \n “customer service”. Antreprenorii sunt oameni care v`d oportunit`]i acolo unde al]ii v`d probleme.

Nu-i simplu, \ns` fiecare dintre ei are \n astfel de perioade [i oportunitatea s` dovedeasc` faptul c` este st`pån al propriului destin [i nu o victim` a sor]ii.

Exitul din Retailplus \nseamn` finalizarea cu succes a unei frumoase c`l`torii \ncepute \mpreun` cu asocia]ii mei din Israel \n urm` cu patru ani. Am \nv`]at, am crescut, ne-am extins regional, am \nregistrat profit, un lider mondial a intrat \n ac]ionariat. Echipa pe care am format-o la nivel local a fost valoroas` [i motivat`, dar am [i speculat conjuncturi [i oportunit`]i \n pia]`. |n plus, am avut [i [ans`, iar [ansa joac` un rol important \n via]`. La nivel personal, un exit \nseamn` [i o creare de spa]iu pentru altceva. Ce va fi acest “altceva” – r`mâne de v`zut.

Care este filosofia dumneavoastr` de business?

Cât de complicat a fost exitul pe fondul crizei? Inten]iona]i s` mai deschide]i vreo alt` companie \n viitor?

Un astfel de proces este destul de complicat (fie [i din punct de vedere birocratic) \n orice circumstan]`. |ns` dac` exist` o voin]` comun` [i o abordare deschis` [i logic` a tuturor p`r]ilor implicate, diferen]ele de perspectiv` cu privire la un business \n esen]` valoros nu pot fi exagerate. De acord c` \n perioade mai dificile economic toat` lumea este mai prudent`, mai re]inut`. |n viitor voi mai demara proiecte \n func]ie de circumstan]e. Motiva]ia este decisiv`, trebuie s` fie un proiect incitant [i motivant din toate punctele de vedere, s` fie un progres, \ntr-o zon` \n care s` facem diferen]a. Avem alte proiecte \n derulare \n diferite faze de dezvoltare, proiecte care necesit` o deosebit` aten]ie. Am [i investi]ii pe burs`, deci am ce face.

Care sunt principalele coordonate ale afacerii Sameday Courier \n acest moment?

Anul 2012 a fost un an de consolidare a afacerii. Un an care a stat sub semnul 56

Biz

rebrandingului realizat \mpreun` cu Grapefruit [i care a reflectat [i consolidarea proiectelor coaster. A stat sub semnul intensific`rii tehnologiz`rii pe care o introducem continuu \n toate procesele noastre.

Anul a marcat totodat` [i demararea parteneriatelor cu companii precum G4S [i Tarom, parteneriate care au adus cu sine un nou upgrade \n zona siguran]ei [i a vitezei – atribute specifice curieratului.

Concluzionând – suntem mai solizi [i \n 2013 ne vom focaliza pe extindere, pe cre[terea cifrei de afaceri [i a profitului.

Care sunt elementele care guverneaz` antreprenoriatul \n acest moment?

Sunt vremuri \n care noua normalitate e marcat` de sc`derea consumului intern, de pruden]` [i pondera]ie \n

|n tot ceea ce \ntreprindem, echipa noastr` pune accent pe eficien]`, pe costuri preponderent variabile [i pe externaliz`ri, pe resurse “share-uite”.

Prefer`m profitabilitatea [i un cashflow s`n`tos cotelor de pia]` sau cifrei de afaceri. |ncuraj`m abord`rile inovatoare [i fructificarea beneficiilor tehnologiei. Punem accent pe accesarea unor ni[e, pe o pozi]ionare corect` \n pia]`, pe diferen]iere [i totodat` pe flexibilitate, pe adaptabilitate [i pe rapiditate \n atitudine [i \n ac]iune. Nu \n ultimul rând, punem accent pe etic`.

Nu mai este suficient s` livrezi cea mai bun` calitate [i/sau cel mai mic pre]. A intervenit [i diferen]iatorul “timp”, a crescut [i necesitatea serviciilor “tailor-made”. Pentru a supravie]ui trebuie s` oferi la cea mai bun` calitate, la cel mai sc`zut cost [i \n cel mai scurt timp exact ceea ce \[i dore[te clientul.

Mai mult decât atât – nu va mai fi suficient s` satisfaci nevoile clientului, s` faci ceea ce promi]i, diferen]ierea se va face prin “cât reu[e[ti s` oferi, peste ceea ce se a[teapt` clientul s` primeasc`”. Biz

DPD,

Din Pasiune pentru Daruri

Este cea mai frumoas` perioad` pentru a trimite colete!

Cr`ciunul este unul din momentele magice, când la[i \n urm` tot iure[ul [i agita]ia de zi cu zi, \i strângi pe cei dragi \n jurul t`u [i te bucuri de c`ldura familiei. Este ziua \n care ai liber doar la bucurii. Iar DPD te vrea bucuros ca un copil, zâmbind \ncântat la cadourile din sacul Mo[ului.

Cu gândul la darurile [i zâmbetele tale, ne-am propus o nou` misiune anul acesta. DPD se transform` \n partenerul de n`dejde al lui Mo[ Cr`ciun [i \l ajut` s` duc`, negre[it, toate darurile la destina]ie.

La DPD, [tim bine c` a trimite cadouri este un dar \n sine.

A trimite cadouri oriunde \]i sunt cei dragi este cu atât mai frumos.

Ne-am gândit la voi to]i, [i cum [tim c` Mo[ul livreaz` interna]ional, f`r` grani]e, \i d`m [i noi o mân` de ajutor, cu pre]uri speciale pentru livr`ri oriunde \n Europa: Germania, Italia, Spania etc.

Tot pentru simplitate [i bucurie garantat`, profit`m la maximum de platforma dpdonline.ro, cel mai rapid [i simplu de utilizat serviciu al DPD. Cadoul t`u este la doar un click distan]` prin dpdonline.ro.

Am creat dpdonline.ro pentru tine, profesionistul activ, contra cronometru, \n c`utare de solu]ii sigure [i eficiente, oricând, chiar [i de s`rb`tori. Accesând platforma dpdonline.ro, ai parte de servicii de curierat integrate [i complete, de la comand` pân` la plat` [i track & trace constant al cadoului t`u. Simplu, din pasiune pentru daruri.

Bucur`-te de s`rb`tori din plin, f`r` griji. DPD s-a asigurat c` Mo[ul are cel mai de \ncredere ajutor.

Cu peste 2,5 milioane colete livrate zilnic, DPD este unul dintre liderii interna]ionali ai serviciilor de colet`rie [i curierat expres.

Compania de]ine cea mai important` re]ea rutier` din Europa [i livreaz` \n 230 de ]`ri din lume.

Clien]ii DPD, atât cei business cât [i persoane fizice, au la dispozi]ie o gam` larg` de servicii de curierat na]ionale sau interna]ionale. DPD are 24.000 angaja]i [i o flot` de 18.000 de vehicule, care opereaz` \n peste 800 de loca]ii din 40 de t`ri. Ac]ionarul majoritar, cu 83,32% din ac]iuni, este GeoPostGroup, subsidiara aflat` \n proprietatea grupului francez La Poste. Cu o cifr` de afaceri consolidat` de peste 3.440 miliarde euro \n 2010,

GeoPost este \n prezent al doilea furnizor de servicii de curierat [i colet`rie din Europa ca m`rime.

DPD România este activ` pe pia]a local` din 2008, prin preluarea Pegasus, prima companie de livr`ri urbane din România, \nfiin]at` \n 1997. |n martie 2008, GeoPost Yurtici Kargo a achizi]ionat pachetul majoritar al Pegasus, acesta preluând numele DPD România.

Din iunie 2011, DPD România se afl` 100% \n proprietatea GeoPost Yurtici Kargo. |n prezent, DPD România se num`r` printre primele 5 companii de curierat rapid [i colet`rie din România, cu peste 500 de angaja]i (inclusiv francizele), 72 depozite [i 15.000 de colete livrate zilnic. DPD România are o acoperire na]ional` \n propor]ie de 100% [i efectueaz` livr`ri \n peste 220 de ]`ri din \ntreaga lume.

ADVERTORIAL

Iubim pove[tile [i zâmbim din suflet când \i strângem pe to]i cei dragi \n jurul nostru.

Ne bucur`m ca ni[te copii când ne gândim la Cr`ciun [i la darurile din sacul Mo[ului.

A[a c` ne-am gândit s`-i d`m o mân` de ajutor [i s`-l aducem cât mai aproape de voi anul acesta. DPD este cel mai fidel [i de \ncredere prieten al Mo[ului, cu o unic` [i valoroas` misiune: cadourile voastre, la timp, sub bradul de Cr`ciun.

ANTREPRENORIAT OPINIE

Antreprenorizarea: dispari]ia iob`giei moderne De-a lungul timpului am gustat din plin complexitatea etapei de tranzi]ie spre economia de pia]`. |n 1990 am fost unul dintre primii distribuitori neautoriza]i de deodorant 8x4, de s`pun Camay sau de ceasuri Casio cu 7 melodii. DE IULIAN P~DURARIU up` 2-3 ani de instabilitate antreprenorial`, norocul mi-a surâs [i am ajuns angajat la americani, la unul dintre primele birouri “open space” din România, cu ma[ina de serviciu VW 1.9TDi, diurne pentru deplas`ri \n State [i c`m`[i albe decontate de c`tre corpora]ie. Mi s-a p`rut un vis. American, la propriu. Cu toate aceste avantaje, am cedat. Psihic, \nainte de orice. Am f`cut repetitiv aproximativ acela[i lucru pentru vreo 4 ani, de la bugetare, prezent`ri, controlul buget`rii, la refacerea buget`rii, refacerea prezent`rilor.

O alergare \n cerc pe care simboli[tii ar asocia-o cu lipsa direc]iei, haos [i chiar cu senza]ia de alienare.

Un impuls cred c` mai degrab` legat de supravie]uirea speciei decât de logica momentului m-a aruncat \n afara cercului corporatist. Au urmat o serie de proiecte \mpreun` cu organiza]ii mai mari sau mai mici. Unul dintre cele mai longevive, \ntins pe 7 ani, a fost implicarea \n sus]inerea sectorului antreprenorial din România al`turi de Banca Transilvania.

Mai \ntâi guvernele, apoi [i b`ncile din \ntreaga lume recunosc c` spiritul antreprenorial poate transforma economiile lor. Cu câteva excep]ii (printre care [i Rwanda sau Chile – unde cred c` am descoperit singurul prim-ministru din lume care citeaz` din Peter Drucker), prea pu]ine guverne transform` aceste gânduri bune \n ceva mai serios decât puncte \n campanii electorale.

Pe Drucker l-a[ considera nu numai p`rintele managementului modern, dar [i vizionarul ideii de antreprenorizare. |n lucrarea sa “Innovation and Entrepreneurship”, \nc` din 1985 ne sf`tuia c` la nivel de societate “avem nevoie de a \ncuraja obiceiurile de flexibilitate, de \nv`58

Biz

]are continu`, [i de acceptare a schimb`rii ca fiind normale [i pe care s` le lu`m ca pe oportunit`]i – atât pentru institu]ii, precum [i pentru persoane fizice”. A[a cum sunt ele \n ziua de ast`zi, eu nu cred c` vreodat` “statul” sau guvernele vor face ceva mai serios \n privin]a sus]inerii spiritului antreprenorial.

Prin defini]ie, a[a cum o vede Franz Oppenheimer \n lucrarea “Statul, originile sale [i apari]ia sa” (1913), statul este un organism politic impus de c`tre un grup de \nving`tori, pentru a se ap`ra de revoltele interioare [i atacurile din afar`, urm`rind exploatarea economic` a \nvin[ilor de c`tre \nving`tori. Nimic mai simplu! Antreprenorii sunt cei “\nvin[i” \n aceast` ecua]ie. Ei niciodat` nu vor fi ajuta]i de c`tre “\nving`tori”. Ei sunt ni[te “misfits”, cum frumos \i numea Jobs pe cei care au curajul de a gândi altfel. “Ni[te neadapta]i, ni[te rebeli, ni[te scandalagii, ni[te dibluri rotunde \n g`uri p`trate.”

Niciodat` “\nving`torii” nu \i vor ajuta.

Practica ne arat` chiar din contr`.

Ca \n multe alte probleme aparent f`r` rezolvare, solu]ia trebuie s` vin` din interior. Solu]ia pentru “sus]inerea spiritului antreprenorial” este antreprenorizarea \n sine. Antreprenorizare la nivel de con[tiin]`. Fiecare dintre noi trebuie s` fie suficient de nebun \ncât s` cread` c` poate schimba lumea. Pentru c` noi o vom schimba, \ntr-adev`r. S` ne autoeduc`m [i apoi s` ne educam copiii. În societatea tradi]ional` se considera c` \nv`]area se termin` odat` cu adolescen]a sau, cel mai târziu, cu intrarea \n maturitate. |n general, ceea ce s-a \nv`]at e bun \nv`]at [i trebuie aplicat neschimbat tot restul vie]ii. Statul are nevoie de noi pro[ti [i f`r` curaj. Statul ne d` dreptul ca, dup` terminarea studiilor, s` aplic`m pentru ajutor de [omaj. Da, se poate argumenta c` e un stat “social”, e bine a[a. Dar bine pentru cine? |nvinsul se bucur` la ciorba cald`, pleac` capul [i \i confirm` statului pozi]ia de “\nving`tor”. |ntorcându-m` la Oppenheimer (care a murit \n 1943), el vedea nazismul [i bol[evismul ca reprezentând ultima suflare de a re\nvia tirania antic`, statul “\nving`torilor”. El spera c` pr`bu[irea lor ar oferi preludiul c`tre o epoc` cu adev`rat liberal`. |nc` nu s-a \ntâmplat, \ns` m` bucur s` v`d un curent din ce \n ce mai puternic de antreprenorizare a societ`]ii, atâta vreme cât extrem de mul]i tineri fug de sclavia corporatist` sau guvernamental` c`tre libertatea ideilor \n care cred. Puterea atomizat` a acestor “\nvin[i” \nainte de na[tere o va putea dep`[i pe cea a statului odat` cu colaborarea, cu “socializarea” c`tre un ]el comun: evolu]ia organiz`rii societ`]ii.

Atingerea unui obiectiv de “mai bine” pentru \ntreaga ras` uman`, nu doar pentru “\nving`tori”. Biz

TURISM

Turi[tii redescoper` destina]ii prin TUI TravelCenter TUI TravelCenter reprezint` cel mai extins [i mai variat concept de re]ea de agen]ii \n care se reg`sesc, pe lâng` produsele TUI, [i produsele celorlal]i tour-operatori germani [i români importan]i. Cum a fost brandul perceput \n România [i ce planuri exist`, poveste[te Drago[ Anastasiu, pre[edintele grupului Eurolines. semnificativ, cu 111% \n primele 8 luni ale anului 2012, fa]` de primele 8 luni ale anului trecut, brandul TUI TravelCenter fiind un atu important.

Per total, Grupul Eurolines a \ncheiat primele opt luni ale lui 2012 cu o cifr` de afaceri de aproximativ 180 milioane de lei, fa]` de 120 milioane lei \nregistrate \n primele 8 luni din 2011.

65% din cifra de afaceri a grupului \n aceast` perioad` o reprezint` activitatea companiei Touring Europabus România, compania care de]ine re]elele de agen]ii de turism Eurolines [i TUI TravelCenter.

La câte agen]ii a ajuns acum re]eaua [i ce deschideri urmeaz`?

Cât de important` este marca TUI la nivel european [i cum a fost perceput` \n România?

TUI este cel mai cunoscut brand la nivel european \n turism [i num`rul 1 mondial \n ceea ce prive[te volumul tranzac]iilor anuale. Cu o cifr` de afaceri de peste 16,4 miliarde euro (aproximativ 10% din PIB-ul României), este primul furnizor de servicii, controlând \ntregul flux al lan]ului turistic. De]ine 261 de hoteluri \n sta]iuni din \ntreaga lume, cea mai mare flot` de avioane proprii ce opereaz` zboruri charter c`tre aceste sta]iuni [i nu numai (143 aeronave), un important num`r de vase de croazier`, creeaz` produse (tour-operare) [i administreaz` re]ele de distribu]ie.

Percep]ia TUI \n România este pu]in nuan]at`. |n anii ’70, când litoralul românesc era prezent \ntre preferin]ele turi[tilor occidentali, TUI devenise aproape un substantiv comun, reprezentând principalul furnizor de turi[ti str`ini pentru România. |n 2003 s-au pus bazele unui parteneriat privat \ntre TUI [i compania româneasc`

Drago[ Anastasiu, pre[edinte, Eurolines

Danubius Travel, specializat` \n oferirea de servicii turistice c`l`torilor veni]i \n România prin programe de croazier`.

Anun]ul cre`rii TUI TravelCenter prin Eurolines \n septembrie 2011 a p`rut, a[adar, familiar [i u[or de asociat. TUI TravelCenter prin Eurolines reprezint` cel mai extins [i mai variat concept de re]ea de agen]ii \n care se reg`sesc, pe lâng` produsele TUI, prezente \n propor]ie mare [i produsele celorlal]i touroperatori germani [i români importan]i.

Cu cât a crescut volumul tranzac]iilor Eurolines de când este reprezentant exclusiv al TUI Travel?

Volumul tranzac]iilor din sfera activit`]ii de turism a Grupului Eurolines a crescut,

Un num`r total de 58 de agen]ii proprii, la care se adaug` francizele [i cei peste 500 de revânz`tori, distribuie produsele celor mai mari tour-operatori români [i interna]ionali, cota produselor TUI fiind \n ascensiune.

Pân` \n prezent, sub brandul TUI TravelCenter exist` 35 de agen]ii destinate clientului final, dou` birouri dedicate clien]ilor corporate [i respectiv revânz`torilor, precum [i o agen]ie online, www.tui-travelcenter.ro.

Num`rul punctelor de lucru este \n cre[tere continu`, \n ultima lun` deschizându-se trei noi agen]ii TUI TravelCenter \n centre comerciale din Timi[oara, Craiova [i Bucure[ti – la exact un an de la lansare, s-a deschis agen]ia din AFI Palace Cotroceni.

Num`rul agen]iilor Eurolines se ridic` \n prezent la 23, de asemenea \n cre[tere prin deschiderea \n aprilie a agen]iei Pite[ti Autogar`. Grupul Eurolines [i-a propus ca, \n decurs de trei ani, s` ajung` la un num`r de 100 de agen]ii TUI TravelCenter \n toat` ]ara. Biz Biz

59

Doi corporati[ti au devenit CONSULTAN}I |N FITNESS Andrei Cre]u [i Iulian C\rciumaru fac trecerea de la corporati[ti la antreprenori printr-o pasiune comun`: sportul. Cei doi mediaz` rela]ia dintre s`lile de sport [i corporati[ti printr-un card dedicat activit`]ilor sportive. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

A

cum câ]iva ani, i-am fi prezentat

pe Andrei Cre]u [i Iulian C\rciumaru ca fiind doi consultan]i de business extrem de promi]`tori.

Ce doi au ales \ns` ca, \n paralel cu jobul de multina]ional`, s` se aventureze de cealalt` parte a baricadei: antreprenoriatul. Astfel s-a n`scut Benefit Seven, o companie care le ofer` corporati[tilor posibilitatea de a pl`ti un abonament unic cu ajutorul c`ruia pot avea acces la cea mai mare re]ea de s`li de sport din Bucure[ti. Practic, cei doi au \ncheiat parteneriate cu peste 40 de s`li de sport din Bucure[ti, \n urma c`rora clien]ii Benefit Seven pot beneficia de serviciile s`lilor respective folosind cardul unic 7card. Cre]u [i C\rciumaru au devenit astfel consultan]i full time [i part time antreprenori. Decizia asocierii pentru a forma o echip` de antreprenori a venit natural. Cei doi au fost colegi \n cadrul a dou` multina]ionale de consultan]` (AT Kearney [i PriceWaterhouseCoopers - PwC), au un background profesional similar, au fost expu[i aceluia[i gen de proiecte [i au ajuns s` aib` aceea[i abordare fa]` de business. “Când am avut discu]ia despre un proiect \n zona antreprenorial`, formula «\n doi» era de la sine \n]eleas`.

Acest lucru ne ajut` foarte mult [i dincolo de acest proiect, \ntrucât ne-am putut dezvolta \n paralel cu joburile noastre din domeniul consultan]ei”, spune Iulian.

Cre]u [i C\rciumaru inten]ioneaz` s` extind` re]eaua de s`li de sport [i \n 2013. Prin 7card cei doi le ofer` clien]ilor,

60

Biz

pe lâng` accesul la activit`]ile sportive din diferite s`li, [i discounturi la o serie de activit`]i de recreere after-work, cum ar fi ateliere culturale, paintball, spa, saloane de \nfrumuse]are, karting, squash [i altele. Programul celor doi antreprenori faciliteaz` [i accesul la instructori personali, la un pre] mediu de 100 lei pe lun`. Antreprenorii [i-au orientat oferta \n primul rând c`tre segmentul corporate, prin intermediul departamentelor de resurse umane ale multina]ionalelor, c`rora le-au prezentat ofertele pentru angaja]i. Contactul direct pe care \l au cu mediul de business [i experien]a colabor`rii cu marile companii din România prin prisma jobului de consultan]i i-au ajutat s` conving` corpora]iile c` oferta lor este exact ceea ce le trebuie angaja]ilor pentru “via]a de dup` serviciu”, astfel c` \n momentul de fa]` au semnat contracte cu b`nci din top 10, cu principalii operatori din telecom, dou` companii de consultan]` din Big Four, dar [i cu companii din zona FMCG, s`n`tate sau IT&C. “Acestora li se adaug` [i un num`r semnificativ de companii de dimensiuni mici [i medii. |n fiecare s`pt`mân` \ncheiem noi contracte de colaborare”, completeaz` C\rciumaru.

FRUSTRARE CREATIV~ Ideea noului business le-a venit atât din frustrarea tipic` a angajatului care dore[te s` conduc` propriul business, cât [i din nevoia de a adopta un stil de via]` mai activ. “Ne doream s` facem sport [i s` avem un stil de via]` mai activ, dar nu aveam timpul necesar astfel \ncât s` ne

pliem pe programul diferitelor s`li de sport. Mai mult, cele care ne erau puse la dispozi]ie nu se aflau deloc \n apropierea biroului sau a locuin]ei, ca s` po]i jongla cu diferitele \ntâlniri [i cu traficul deloc prietenos din Bucure[ti. Pe de alt` parte, am identificat o oportunitate din punctul de vedere al poten]ialului de consolidare a ofertei din pia]a de servicii sportive, cu accent pe zona corporate”, explic` Andrei Cre]u. Prin modelul de business propus de cei doi consultan]i, clien]ii semneaz` un contract cu un singur furnizor, eliminându-se astfel birocra]ia.

Pentru a face fa]` pe ambele planuri – cel de corporatist [i cel de antreprenor – cei doi [i-au \mp`r]it sarcinile \n cadrul noii companii. Astfel, dac` Iulian se ocup` cu prec`dere de aspectele opera]ionale, Andrei r`spunde mai mult de aspectele comerciale. “Totu[i, strategia firmei [i deciziile importante le dezbatem \mpreun`, evident”, spune C\rciumaru. Ei sunt ajuta]i de C`t`lin Iva[cu, managerul opera]ional care coordoneaz` activitatea de zi cu zi a echipei [i care a fost recent cooptat [i \n ac]ionariat.

ANTREPRENORI PART-TIME |n majoritatea cazurilor, pasul c`tre antreprenoriat presupune desp`r]irea de angajator. Nu la fel stau lucrurile \n cazul celor doi. De[i au \ncredere \n propriul proiect, prefer` s` se ocupe de acest business \n timpul liber, continuându-[i cariera de consultan]i. “Cred c` am avut dintotdeauna porniri antreprenoriale! |mplinirea este cu atât mai mare când

ANTREPRENORIAT SPORT

completeaz` foarte bine proiectele de consultan]` \n Dincolo de faptul c` Andrei Cre]u [i Iulian C\rciumaru management pe care \mpart un trecut comun \n consultan]`, precum [i un le desf`[ur`m pentru prezent promi]`tor \n calitate de antreprenori, cei doi clien]ii no[tri”, \l sunt pasiona]i de alergare. Andrei a participat la diferite completeaz` concursuri na]ionale, cum ar fi probele de semimaraton.

C\rciumaru. De[i nu O alt` pasiune a tân`rului este \notul, iar pe perioada au avut sprijin direct iernii alege fitnessul \n detrimentul joggingului. Lui Iulian din partea PwC \n C\rciumaru, tenisul \i r`pe[te mare parte din timpul liber, demersul lor de a atunci când nu alearg` al`turi de partenerul lui pe pistele porni un nou de atletism sau \n drum spre noi clien]i. business, cei doi tineri afaceri[ti se bucur` de \n]elegere din partea [efilor, contextul de via]` \]i ofer` ocazia s` \]i care le-au \n]eles ini]iativa [i le permit s` folose[ti spiritul antreprenorial latent. \[i construiasc` programul de lucru astfel Satisfac]ia profesional` este, evident, \ncât s` se poat` ocupa eficient de foarte mare”, spune Andrei Cre]u cu consultan]` [i de proiectul 7card. entuziasm. “|n mod cert, exist` o Planurile pentru noul business sunt diferen]` major` \ntre a conduce o echip` cel pu]in \ndr`zne]e; dac` \n de consultan]i [i a conduce o echip` momentul de fa]` au peste 1.000 de opera]ional` care pune pe picioare un clien]i care acceseaz` cele aproximativ start-up. |n ansamblu, din experien]a 40 de s`li din re]ea, proprietarii noastr` de pân` acum, antreprenoriatul

Consultan]i, antreprenori, sportivi

Benefit Seven sper` ca anul viitor s` dubleze num`rul clien]ilor, dar ]intesc [i o extindere la nivel na]ional.

“Inten]ion`m ca, \ncepând de anul viitor, s` ne extindem \n principalele ora[e din ]ar`, dar integrat \n conceptul 7card. Cu alte cuvinte, dac` exist` un abonat din Bucure[ti care se afl` \n delega]ie la Cluj, el va avea acces la s`lile cu care vom lucra acolo”, completeaz` Cre]u.

Pe lâng` planurile de extindere, cei doi \[i propun ca 7card s` devin` o solu]ie de beneficii salariale [i s` fie folosit` chiar ca un instrument de reten]ie [i sporire a atractivit`]ii pachetului salarial pe care marile companii \l ofer` angaja]ilor.

Pentru Cre]u [i C\rciumaru, trecerea de la stadiul de corporati[ti la cel de antreprenori s-a realizat prin intermediul unei pasiuni comune: sportul. Ast`zi, cei doi a[teapt` s` \i conving` pe corporati[tii din toat` ]ara c` exist` via]` dup` serviciu. Biz Biz

61

INTR~M |N ANUL WINDOWS 8 Microsoft reimagineaz` un sistem de operare care profit` la maximum de revolu]ia mobilit`]ii. |n noua lume conectat` permanent, Windows 8 aduce o experien]` unic` [i unitar` pe toate platformele: desktop, tablet`, smartphone.

DE GABRIEL BÂRLIG~ e zeci de ecrane de notebook, ultrabook, tablet`, convertibil sau all-in-one se actualizeaz` permanent a[a-numitele “Live Tiles” – p`trate sau dreptunghiuri care primesc informa]ii de la diverse aplica]ii [i le afi[eaz` \n timp real pe ecran. Fotografii, [tiri, e-mail-uri, post`ri de pe re]elele sociale se succed pe ecran f`r` s` fie nevoie s` ape[i ceva.

Windows 8 este punctul comun al tuturor dispozitivelor men]ionate mai sus, prezentate la o o expozi]ie inedit` de art` [i tehnologie organizat` de Microsoft [i Intel la finele lunii noiembrie la Bucure[ti. Evenimentul a reunit arti[ti, reprezentan]i media [i ai partenerilor Microsoft [i Intel – companii produc`toare de device-uri, retaileri [i distribuitori. La dispozi]ia noastr` s-au aflat peste 30 de device-uri cu Windows 8 (produse de Acer, Asus, Dell, HP, 62

Biz

Fujitsu, Lenovo, Sony, Samsung [i Toshiba), Windows Phone 8 [i Xbox 360 disponibile \n România [i cele peste 20 de aplica]ii române[ti deja disponibile \n Windows Store. A fost prilejul perfect de familiarizare cu noua interfa]` Windows 8.

“Noul start screen este cel mai rapid [i personal mod de a lansa aplica]ii [i de vizualiza con]inut live din acestea, f`r` a le deschide. Live Tile-urile nu sunt doar shortcut-uri c`tre aplica]ii, ci afi[eaz` \n timp real informa]ii din re]ele sociale, e-mail, [tiri, vreme, muzic` etc.”, spune Ionu] Gaot`, Windows Business Group Lead, Microsoft România.

Printre factorii ce au influen]at \n modul cel mai vizibil designul noului sistem de operare se num`r` noile modalit`]i de interac]iune – lua]i \n calcul explozia de ecrane cu suport pentru gesturi tactile, mobilitatea câ[tigat` prin noi tipuri de device-uri, cum sunt tabletele [i

smartphone-urile, [i conectarea permanent` la aplica]ii [i con]inut \n cloud – cu ajutorul c`rora utilizatorii se pot bucura de o experien]` personal` de utilizare a tehnologiei [i \n acela[i timp unitar` de pe un device pe altul, la lucru [i \n scop de entertainment.

NOUA EXPERIEN}~ WINDOWS Introducerea noului sistem de operare Windows 8 de c`tre Microsoft reprezint` un punct de cotitur` nu doar \n strategia companiei, ci [i \n felul \n care vom utiliza tehnologia \n anii care vin.

Schimb`rile aduse de mobilitatea sporit` ofert` de smartphone-uri [i tablete, de dezvoltarea solu]iilor de cloud computing [i de noile interfe]e ce au la baz` ecranele tactile cereau o alt` abordare a unui sistem de operare. {i, mai ales, sporeau nevoia unei experien]e cât mai unitare pe diversele dispozitive pe care le folosim,

TEHNOLOGIE

CE |NSEAMN~ PASUL DE LA 7 LA 8 Windows 8 aduce personalizare, flexibilitate [i siguran]` utilizatorilor.

Ionu] Gaot`, Windows Business Group Lead, Microsoft România, ne-a explicat ce avantaje aduce noul sistem de operare Microsoft.

Am Windows 7. De ce a[ face upgrade la Windows 8?

Utilizatorii Windows 7 vor g`si multe avantaje la Windows 8, de la modul de personalizare [i noul start screen pân` la sincronizarea cu alte dispozitive Windows [i flexibilitatea de a alege dintre cele mai noi [i performante laptopuri/ultrabookuri touch sau tablete. Noul start screen este cel mai rapid [i personal mod de a lansa aplica]ii [i de a vizualiza con]inut live din acestea f`r` a le deschide. Live Tile-urile nu sunt doar shortcut-uri c`tre aplica]ii, ci afi[eaz` \n timp real informa]ii din re]ele sociale, e-mail, [tiri, vreme, muzic` etc. Un alt mare avantaj este compatibilitatea aplica]iilor Windows 7 \n mediul Windows 8 [i noi posibilit`]i de a crea aplica]ii business pentru tablete, fie publicate \n Windows Store, fie instalate local \n companie. Existen]a cunoscutului Desktop \n Windows 8 permite rularea oric`rui program din Windows 7.

Ce \nseamn` mobilitate \n mediul Windows 8? |n primul rând, mobilitatea datelor [i informa]iilor, respectiv disponibilitatea acestora pe orice device Windows 8 unde sunt logat cu contul personal sau de birou.

Apoi, bine\n]eles, flexibilitatea de a-mi alege cel mai potrivit device Windows 8 dintr-o gam` larg` de laptopuri, ultrabookuri touch, dispozitive all-in-one sau tablete disponibile deja pe pia]`, cu certitudinea ca voi putea rula atât programe desktop, cât [i aplica]ii noi din Windows Store. Mobilitatea pentru clien]ii business poate fi Windows-to-go: un Windows 8 complet pe un memory stick, pe care \l pot rula de pe absolut orice PC.

Voi avea nevoie de un laptop ultraperformant pentru Windows 8?

Cerin]ele pentru Windows 8 sunt asem`n`toare cu cele pentru Windows 7 [i chiar XP \n unele configura]ii, de aceea [i upgrade-ul este destinat oric`rui utilizator de Windows XP, Vista sau Windows 7.

Pân` la 31 ianuarie, un upgrade la Windows 8 Pro pentru utilizatorii cu licen]` este 29,99 euro (Microsoft online) sau 59,99 euro (pachet DVD \n retail).

Mai mult, pân` pe 31 decembrie 2012, orice dispozitiv pe platforma Intel cu Windows 8 preinstalat va primi un memory stick cu internet gratuit de la Vodafone timp de 12 luni.

atât pentru a lucra, cât [i pentru a ne distra. “E un moment cu totul special pentru Microsoft. Facem trecerea de la personal computer la personal computing, suntem în plin` er` de «consumerizare» a IT-ului”, spune Ronald Bokofski, General Manager al Microsoft România.

Gândi]i-v` un pic la felul \n care folosi]i diverse dispozitive pentru a accesa informa]iile de care ave]i nevoie. Primi]i un

mail pe smartphone sau pe tablet`, face]i modific`ri unui fi[ier ata[at, \l transmite]i mai departe [i, ajun[i la birou, intra]i pe computerul de serviciu [i vede]i forma lui final`. Acestea sunt scenariile pentru care a fost construit Windows 8.

Folosind serviciile de cloud ale Microsoft se pot realiza integrarea [i trecerea lin` de la un dispozitiv la altul. Practic, cu un singur cont Microsoft (Hotmail, Live,

MSN), utilizatorul are acces la fi[iere stocate \n cloud pe SkyDrive, de la albume foto [i documente pân` la muzic` [i clipuri video. Mai mult, se pot sincroniza set`rile, listele de aplica]ii si adresele favorite de internet \ntre mai multe PC-uri.

SkyDrive este contul gratuit de cloud de 7 GB care stocheaz` informa]iile personale sigur, fiind accesibil de oriunde.

“Pentru utilizatorii de business, aducem siguran]a [i productivitatea PC-urilor Windows [i \n zona de tablete, pentru un mix perfect \ntre angaja]ii de birou [i cei mobili”, arat` Ionu] Gaot`. Astfel, tabletele Windows 8 se integreaz` simplu [i natural \n infrastructurile existente, beneficiind de faptul c` Windows 8 este construit pe funda]ia solid` a Windows 7, dar cu \mbun`t`]iri \n zona de securitate, virtualizare, productivitate [i management de dispozitive.

“Un alt mare avantaj este compatibilitatea aplica]iilor Windows 7 \n mediul Windows 8 [i noi posibilit`]i de a crea aplica]ii business pentru tablete, fie publicate \n Store, fie instalate local \n companie. Acest lucru \nseamn` c` organiza]iile pot crea un mediu combinat de Windows 7 [i noi dispozitive Windows 8, pe care \l pot administra \mpreun`, maximizând investi]iile f`cute de-a lungul timpului”, adaug` Ionu] Gaot`. {i cei care nu pot renun]a la interfa]a desktop cu care s-au obi[nuit o vor putea reg`si [i \n Windows 8, pe lâng` start screen-ul dinamic. |n ceea ce prive[te rata de adop]ie a Windows 8 pe pia]a româneasc`, \n zona de business, Ronald Binkofski consider` c` trecerea va fi f`cut` treptat, pe m`sur` ce vor ap`rea tot mai multe dispozitive compatibile, \n special \n zona de mobile. “Partea bun` este c`, \n Windows 8, po]i r`mâne \n mediul «tradi]ional» de desktop pentru aplica]iile de business, dar te mu]i u[or spre zona de consumer prin partea de aplica]ii, ceea ce e o combina]ie ideal`”, spune General Manager-ul de la Microsoft România. La nivel mondial, numai \n primele patru s`pt`mâni de la lansarea Windows 8, nu mai pu]in de 40 de milioane de clien]i au f`cut trecerea la Windows 8, atât utilizatori individuali, cât [i companii. Biz Biz

63

BUSINESS IT SPRE R~S~RIT Dup` ce a cucerit pie]ele din zona Golfului [i cele ex-sovietice cu solu]iile informatice de eLearning, Siveco urm`re[te extinderea prin aplica]ii dedicate agriculturii [i s`n`t`]ii. Irina Socol, directorul companiei, a vorbit cu Biz despre planurile produc`torului de software pentru cucerirea Africii [i Asiei. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Ce \nseamn` pentru dumneavoastr` experien]a de pe pie]ele externe?

Este un act de maturitate s` lucrezi interna]ional, dar [i de viziune pe termen lung. Rezultatele ultimilor ani demonstreaz` c`, atunci când aduci tehnologia \n slujba oamenilor, generezi progres.

Prin IT, putem dep`[i diferen]e culturale, geografice [i chiar lingvistice.

Care e ponderea veniturilor din pie]ele externe din totalul cifrei de afaceri a SIVECO? Peste o treime din veniturile companiei noastre provin din export. |n prezent, oper`m \n 22 de ]`ri cu poten]ial de dezvoltare din Comunitatea Statelor Independente (CIS), Orientul Mijlociu, nordul Africii [i Uniunea European`, ]`ri \n care am avut posibilitatea s` replic`m expertiza dobândit` \n proiectele na]ionale complexe f`cute \n România. |n topul vânz`rilor noastre interna]ionale se situeaz` solu]iile de eLearning, cu o pondere considerabil` \n ]`rile arabe, unde investi]iile \n educa]ie sunt semnificative. România este una dintre pu]inele ]`ri din lume care ofer` solu]ii educa]ionale.

|n ce ]`ri a]i derulat cele mai ample proiecte? |n general, proiectele pe care le derul`m sunt de dimensiuni mari, proiecte cu impact asupra a milioane de beneficiari. Ele vizeaz` domenii esen]iale pentru via]a oamenilor: educa]ia, s`n`tatea, economia. |n Emiratele Arabe Unite, unde avem deja un birou de reprezentare, dezvolt`m content digital \n [coli. Am \nceput s` lucr`m \n Emiratele Arabe Unite din 64

Biz

2007, când am realizat portalul na]ional al Ministerului Educa]iei, apoi am câ[tigat licita]ia pentru dezvoltarea Bibliotecii de Con]inut Educa]ional Interactiv, care are ast`zi peste 7.000 de obiecte de \nv`]are, fiind cea mai mare bibliotec` din lume \n limba arab`. Totodat`, prin biroul deschis \n Dubai, suntem prezen]i cu solu]ii de eLearning \n toat` zona Golfului Persic – Qatar, Kuweit, Oman, Bahrein, Arabia Saudit`. |n Kazahstan, unde am deschis birou de reprezentare chiar anul acesta, la Almaty, am finalizat prima etap` de dezvoltare [i implementare de con]inut educa]ional digital care a constat \n furnizarea unei colec]ii de 4.200 de lec]ii interactive \n limbile rus` [i kazah`. Num`rul de [coli incluse \n Programul Na]ional de Educa]ie va cre[te \n urm`torii ani [i estim`m c` pân` \n 2015 elevii [i profesorii din peste 50% din [coli vor beneficia de aceast` solu]ie modern` de \nv`]are. |n Macedonia furniz`m solu]ia de eCustoms \n cadrul unui proiect demarat \n februarie 2011, care se va finaliza \n februarie 2013. Autoritatea Vamal` din Turcia beneficiaz` de func]ionalit`]ile solu]iei de eCustoms realizate de SIVECO.

Cum v` a[tepta]i s` evolueze businessul de peste grani]e \n urm`torii cinci ani?

Suntem optimi[ti c` vom continua extinderea afacerilor \n mod semnificativ, \n ]`rile din Golful Persic, CIS, Africa – ]`ri cu strategii de dezvoltare care includ investi]ii considerabile \n IT. Anali[tii pie]ei previzioneaz` c` din 2013 cheltuielile pentru IT vor cre[te

\n special la nivelul ]`rilor din Europa Central`, Orientul Mijlociu [i Africa (EMEA). Sursele principale de dezvoltare se anticipeaz` a fi cre[terea vitezei de acces la internet, digitizarea, securitatea, implementarea politicilor de eGovernment [i HealthCare. La fel de important` va fi dezvoltarea aplica]iilor pentru noile medii mobile – tablete, smartphone-uri, notebook-uri.

Cum percepe]i pia]a muncii \n sectorul IT local, comparativ cu anii trecu]i?

Mie mi se pare c`, la fel ca [i \n anii preceden]i, cererea de speciali[ti IT cu experien]` a r`mas [i \n 2012 un imperativ. Sunt mândr` s` spun c` noi avem o echip` de profesioni[ti competitivi la nivel interna]ional. Proiectele noastre sunt dificile [i \n mod evident numai cei foarte buni pot s` r`spund` exigen]elor. Cred c` \n IT va fi \ntotdeauna loc pentru buni speciali[ti, indiferent de contextul general din pia]a muncii.

Care sunt planurile companiei privind dimensiunea echipei de speciali[ti IT pentru anul viitor?

Avem \n plan s` deschidem noi birouri de reprezentare [i s` demar`m noi proiecte \n ]`rile \n care suntem prezen]i.

Pentru o firm` de IT, noi suntem o echip` mare, num`rul mediu de salaria]i fiind de 1.000. E o cifr` care r`spunde \n prezent [i proiectelor pe care le avem \n desf`[urare.

Urm`ri]i extinderea pe anumite segmente de pia]` \n 2013?

Da, suntem interesa]i s` ne promov`m expertiza acumulat` \n solu]ii cu mare

TEHNOLOGIE

c`utare \n toat` lumea: eAgriculture, eHealth, eCustoms, Enterprise Resource Planning, Credit Bureau.

Ne vom \ndrepta prioritar aten]ia c`tre ]`rile \n care ne-am câ[tigat deja reputa]ia de furnizor de top prin proiectele de eLearning– zona Golfului, Comunitatea Statelor Independente, nordul Africii.

Cum percepe]i concuren]a cu juc`torii globali prezen]i \n România [i care sunt avantajele competitive ale SIVECO? De-a lungul a peste 20 de ani de activitate am \n]eles cât de mult conteaz` s` ai concuren]i puternici, care te stimuleaz` \n permanen]` s` \nve]i, s`-i dep`[e[ti. Este o provocare continu` s` te autodep`[e[ti, s` men]ii [tacheta cât mai sus prin lucrurile bune [i de calitate pe care le faci.

Faptul c` numele României este rostit \n cadrul unor mari gale de premiere \n competi]ii de anvergur` global` precum International Project Management Association (IPMA) Awards sau European Business Awards (EBA) probeaz` c` facem performan]`. Mai mult, arat` c` speciali[tii no[tri pot concura, de la egal la egal, cu speciali[tii din orice ]ar` de pe glob.

Irina Socol, director Siveco

FOTO: VALI MIREA

Care e principala provocare pentru SIVECO, la peste 20 de ani de la fondare?

De-a lungul acestor ani, ambi]iile [i exigen]ele noastre au crescut, propor]ional cu experien]a dobândit` [i performan]ele ob]inute. Lumea a evoluat mult, la fel [i a[tept`rile beneficiarilor.

Competi]ia e din ce \n ce mai accentuat`, \ntr-un mediu globalizat [i \ntr-o economie mondial` care se confrunt` cu provoc`ri majore. Evoluezi numai dac` prive[ti lucrurile acestea \ntr-un mod pragmatic, identificând oportunit`]i generate de condi]iile aparent adverse.

Avem \n vedere o dezvoltare sustenabil`, bazat` pe continu` inovare – atât \n ceea ce prive[te eforturile de cercetare [i \nglobare a celor mai avansate evolu]ii din domeniul nostru, cât [i extinderea \n noi teritorii. Conform misiunii pe care ne-am asumat-o, proiectul nostru principal \n urm`torii 20 de ani r`mâne progresul. Biz Biz

65

strategie Filosoful pie]ei de mezeluri Caroli Foods Group a continuat consolidarea prin lansarea unei noi game – Don Curcan, cu ajutorul c`reia vizeaz` \ntr-un an cre[terea cotei de pia]` a brandului Campofrio de la 2,5% la 3%. DE LOREDANA S~NDULESCU reg`tirile pentru lansarea Don Curcan au \nceput din 2011, când Caroli Food Group a demarat un studiu pentru a \n]elege poten]ialul lans`rii unei game de produse din curcan.

Cu aceast` ocazie a aflat c`, de[i carnea de curcan este o pia]` foarte mic`, consumatorii \[i doresc astfel de produse. Carnea de curcan este perceput` drept un produs premium, dar care-[i merit` banii.

Totodat`, studiul a dezv`luit c` nu exist` informa]ii referitoare la calit`]ile c`rnii de curcan: nivelul de colesterol [i cantitatea de gr`sime. |n cadrul studiului au fost testate inclusiv produse aduse din Spania [i s-a constatat c` exist` diferen]e atât de gust, cât [i de percep]ie ale românilor.

A reie[it nevoia de a dezvolta produse pe gustul românilor cu o consisten]` specific`, un anumit aspect exterior (afumat) [i la pre]uri adecvate buzunarelor românilor.

Dat` fiind percep]ia bun` de care se bucur` \n rândul consumatorilor, cât [i faptul c` la ora actual` pe pia]a româneasc` nu exist` un brand cu acoperire na]ional`, poten]ialul pie]ei produselor din carne de curcan este \n cre[tere.

Exemplele din alte ]`ri europene sunt \ncurajatoare. |n Spania, de pild`, \n urm` cu zece ani, pia]a c`rnii de curcan era, practic, inexistent`, iar acum a ajuns la o cot` de 30%. Un procent de 27% dintre produsele fierte pe care le vindea Campofrio \n Spania \n 2010 erau din carne de curcan, iar volumele cresc anual cu 7%. Pentru România, oficialii de la Caroli Foods Group estimeaz` o dublare volumelor \n 2013 (versus volum estimat \n 2012) [i o cre[tere de aproximativ 10% 66

Biz

anual pân` \n 2018. |n acest context, \n august 2012, Caroli a lansat gama Don Curcan, iar din septembrie a pornit campania de comunicare, axat` pe informarea cu privire la beneficiile c`rnii de curcan. “Obiectivul principal a fost de a crea awareness pentru brandul Campofrio prin introducerea unei game noi de produse – curcan. O mare provocare intern`. Este aproape imposibil s` spui aceste lucruri f`r` a folosi cli[ee. |ntrebarea era cum [i dac` vom reu[i s` atragem aten]ia consumatorilor, mai ales c`tre aceast` nou` categorie care trebuia inventat`”, explic` Adrian Nicolaescu, Executive Director Marketing, PR & BD, Caroli Foods România.

Campania a fost construit` pe ideea “Don Curcan - filosofia unei vie]i s`n`toase care \mbin` corpul, mintea [i spiritul”. A[a a luat na[tere personajul Don Curcan, care trebuia s` reflecte aceste

valori, un stil de via]` s`n`tos, o gândire pozitiv`. Personajul inventat pentru aceast` campanie – Don Curcan – este un tip ar`tos, cu umor, care intrig` prin masca pe care o poart` [i prin filosofia sa de via]`. El poart` o masc` pentru a nu-[i dilua mesajul. Canalul ales pentru lansare a fost Facebook, zona de interac]iune cea mai viabil` pentru un astfel de personaj. “A fost un pariu pe care \mpreun` cu agen]ia Ogilvy l-am pus, având \n spate cifre care demonstrau c` interac]iunea \n mediul digital \n categoria noastr` de produse nu era \ncurajatoare”, poveste[te Adrian Nicolaescu.

Campania a avut trei etape: teasing, amplify [i reveal. Partea de teasing a \nceput cu un viral filmat \n Doroban]i, \n care personajul Don Curcan \[i f`cea apari]ia \ntr-o ma[in` deosebit`, \mpreun` cu prietena care ie[ise la plimbare cu ultima fi]`: curcanul. Acest viral a reu[it s` ating` 50.000 de vizualiz`ri pe YouTube, 220.ro [i vplay \n numai câteva zile. Simultan au fost lansate pagina de Facebook a lui Don Curcan [i o campanie outdoor \n Bucure[ti [i \n ]ar`, iar pe TV rula un mini-announcer de 10 secunde care transmitea atributele gamei de produse Don Curcan “low cholesterol, low fat, high protein”. Reveal-ul s-a f`cut prin descoperirea gamei Don Curcan de c`tre personajul omonim.

Cifrele campaniei de lansare au dep`[it a[tept`rile: 100.000 de vizualiz`ri ale viralului de start, 8.200 de fani pe Facebook, peste 100.000 de vizualiz`ri ale momentelor Don Curcan ca invitat la “Nea]a cu R`zvan [i Dani”. Biz

Business mic, libertate mare La cinci luni de la lansarea propriului business, Storience, Adriana [i {tefan Liu]e nu numai c` [i-au atins obiectivul de a câ[tiga 10 clien]i, dar l-au [i dep`[it. {i \nc` nu au tras linie. Sunt [anse ca lista s` nu se opreasc` aici pe 2012. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum au fost primele luni \n noua formul` de antreprenoriat? Mai greu sau mai u[or decât v` a[tepta]i?

{tefan [i Adriana Liu]e, Storience

Din perspectiva succesului comercial, a fost nea[teptat de bine, mai ales c` am lansat agen]ia \n mijlocul verii, pe 1 iulie. |ns` \n branding, a[a cum ne-am obi[nuit, vara nu e calm`.

Companiile se preg`tesc pentru toamn` pe parcursul verii [i asta ne-a dat de lucru \nc` din prima zi. Din perspectiva volumului de munc`, nu a fost u[or, dar a fost [i e frumos, pentru c` ne place mult ce facem [i ne-am \nconjurat de clien]i [i colaboratori care ne plac. |ns`, tr`gând linie [i r`spunzând pur subiectiv [i emo]ional, a fost mai u[or decât ne-am a[teptat pentru c` au \nceput s` ne caute clien]ii din ziua a treia, dup` ce anun]ul lans`rii a ajuns la cititori.

Obiectivul la 1 iulie 2012 era ca pân` la sfâr[itul anului s` câ[tiga]i 10 clien]i.

L-a]i dep`[it. Cum a fost posibil acest lucru? |n industria noastr`, vânz`rile nu se fac b`tând la u[a poten]ialilor clien]i (adic` nu facem cold calling – ca s` folosim o expresie din jargonul de marketing). Clien]ii ajung la noi fie prin recomandare, fie pentru c` ne [tiau din diverse articole sau de la conferin]e, fie ne g`sesc f`când un research online \n momentul \n care caut` o agen]ie de branding. }inta noastr` de 10 clien]i a fost scenariul realist-conservator \n momentul \n care am pornit Storience. Realitatea a fost ceva mai generoas`, a[a c` am ajuns \n momentul de fa]` la 14 clien]i. Foarte probabil lista nu se va opri aici \n 2012. Obiectivul nostru acum este s` construim rela]ii de durat` cu to]i clien]ii actuali care au poten]ial.

online sau strategii de intrare pe pia]` pe care urmeaz` s` le [i implement`m.

Avem [i clien]i multina]ionale, dar majoritatea sunt companii antreprenoriale mici [i mijlocii. Domeniile din care provin sunt foarte variate, de la \ngrijirea s`n`t`]ii la materiale de construc]ii, servicii profesionale, FMCG, educa]ie sau nonprofit.

V-a]i extins echipa?

Ce clien]i ave]i acum \n portofoliu? Ce servicii acoperi]i pentru fiecare dintre ei? |n branding ([i \n general \n domeniul serviciilor) clien]ii sunt confiden]iali pân` \n momentul lans`rii/anun]`rii proiectului. Ca atare, \n momentul de fa]` putem vorbi despre: centrul de \nv`]are a limbii engleze Shakespeare School, pentru care am realizat un rebranding complet [i un nou website, finalizate \n aceast` toamn`; magazinul online Zorile Store, pentru care am f`cut rebranding, layout-ul noului site [i campania Black Friday; produc`torul de suplimente nutritive Alevia, pentru care am f`cut naming pentru diverse produse [i comunicare de marketing; Asocia]ia React, cu care colabor`m pe naming [i strategie pentru diverse proiecte. Avem [i alte companii pe care \nc` nu le putem men]iona, pentru care facem campanii de comunicare intern`, audituri de brand, proiecte complexe de branding [i rebranding, construim prezen]e

Da, avem o echip` de 10 oameni – o parte full-time, o parte colaboratori constan]i care se [tiu \ntre ei [i lucreaz` bine \mpreun`.

Cu ce gând \ncheia]i 2012?

“Small is great.” E frumos s` fii mic.

E[ti mai agil, mai pu]in birocratic, mai liber.

Care este obiectivul cu care \ncepe]i 2013? |n primul rând, s` continu`m s` cre[tem [i s` consolid`m echipa.

Suntem \n c`utarea unui Client Service Manager, iar designerii buni nu sunt niciodat` \n plus. {i tot \n primul rând, dar pe un alt plan, vrem s` ne men]inem s`n`to[i, ca s` ducem cu bine cârca de proiecte. |n acest sens, ne propunem s` \ncepem un program constant de sport, lucru pe care l-am cam neglijat \n ultima vreme de[i a fost pe lista de dorin]e a Anului Nou 2012. Obiectivul este mai ra]ional decât pare. Biz Biz

67

Cånd banca devine partener, experien]a este complet` Actualul climat economic a dus la o regåndire a rela]iilor dintre clien]i [i institu]iile bancare. Este nevoie de o experien]` personalizat`, dedicat`, inovatoare, care s` \nt`reasc` \ncrederea clientului \n banca sa. Garanti Bank este una dintre b`ncile care au aplicat acest lucru [i a devenit un etalon pentru excelen]` \n rela]iile cu clien]ii. Despre modul \n care institu]ia pune accent pe client vorbe[te Anca Motca, Deputy General Manager for Sales, Garanti Bank. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care au fost obiectivele b`ncii pentru acest an? {i care sunt obiectivele pentru 2013? |nc` de la \nfiin]area sa [i \n special odat` cu evolu]ia \ntr-o banc` universal` \n 2007, echipa Garanti Bank a urmat o strategie clar`, avånd ca obiectiv principal o cre[tere s`n`toas` [i constant`.

Punem accent pe monitorizarea atent` a riscurilor \n perioada de instabilitate economic`, ne alegem cu grij` portofoliul [i totodat` ne consolid`m pozi]ia pe pia]`, continuånd s` avem o cre[tere sustenabil`. Prin urmare, [i pentru 2013 ]intim acelea[i obiective de cre[tere [i p`str`m strategia de dezvoltare pe pia]a local`.

Travers`m o perioad` dificil` din punct de vedere economic. Ce trebuie s` fac` banca pentru a aduce noi clien]i [i a-i men]ine pe cei existen]i? Care va fi focusul strategiei voastre anul viitor?

Perioada pe care o travers`m este o realitate c`reia trebuie s` \i facem fa]` cu to]ii, iar Garanti Bank este preg`tit` pentru a o \nfrunta. Experien]a din Turcia, stabilitatea [i puterea financiar` a b`ncii pe plan local [i interna]ional, dar [i o echip` unit` [i dinamic` ne ajut` s` fim al`turi de clien]ii no[tri \n orice moment al vie]ii lor, indiferent c` vorbim de dezvoltarea afacerii sau de un ajutor \ntr-un moment de impas. De aceea, ne focus`m pe rela]iile stabilite cu ace[ti clien]i, fie ei noi 68

Biz

sau existen]i, prin a le \n]elege nevoile [i a ne adapta corespunz`tor serviciile.

Func]ion`m ca o echip` bine preg`tit`, puternic` [i vrem s` cre`m un parteneriat activ cu ace[tia. Avem [i confirmarea c` aceast` abordare este una s`n`toas` [i de durat`: \ntr-un studiu recent realizat, clien]i existen]i sau poten]iali ne-au acordat nota maxim` la categoria customer experience.

Vrem ca experien]a clientului s` fie diferen]iatorul pentru noi. Nu \n ultimul rånd, este important s` venim \n mod constant [i cu servicii personalizate pentru clien]ii existen]i, analizånd cu aten]ie portofoliul [i oferind acestora ceea ce consider`m c` aduce valoare pentru ei.

Din ce segmente vede]i cre[terea \n urm`toarea perioad` [i pe ce produse miza]i \n 2013? |n 2013, continu`m strategia de a oferi al`turi de produse competitive solu]ii financiare personalizate \n func]ie de nevoile [i cerin]ele clien]ilor [i, bine\n]eles, un nivel superior de customer service. Nu ne vom opri doar la segmentul de persoane fizice, vrem s` construim [i \n jurul segmentului de IMM [i s` aducem inova]ia la ea acas`. Suntem con[tien]i c` \n acest moment lucrurile simple, eficiente, rela]iile interumane, \ncrederea \n partener [i solu]iile ingenioase fac diferen]a. Vrem s` ne diferen]iem \n pia]` nu doar prin calitatea portofoliului, dar [i

prin calitatea serviciilor, iar noi trebuie s` fim la \n`l]imea a[tept`rilor.

Bonus Card este unul din produsele “star” ale b`ncii. Cum va evolua pia]a de carduri [i ce campanii preg`ti]i pentru anul viitor?

Bonus Card r`måne cel mai bun card de cump`r`turi de pe pia]`, care aduce printre cele mai multe beneficii clien]ilor, inclusiv re]eaua cea mai extins` de parteneri \n care se pot acumula [i cheltui puncte bonus.

Credem c` \n Romånia exist` \nc` poten]ial de dezvoltare pe acest segment, consumatorii \nc` tranzitånd de la economia cash la card. Suntem preg`ti]i pentru 2013 nu doar s` promov`m, ci [i s` ajut`m clien]ii s` \n]eleag` mecanismul lor de func]ionare, beneficiile pe care le au [i s`-i \ncuraj`m s` le descopere la adev`rata lor valoare.

Cea mai recent` campanie Garanti Bank a fost legat` de creditul de nevoi personale [i a surprins cu o abordare neconven]ional`.

Ce surprize mai preg`te[te Garanti Bank anul viitor?

Echipa Garanti are un spirit tån`r, dinamic, modern, proasp`t [i de \ncredere. Garanti mai \nseamn` [i o garan]ie c` suntem al`turi de client.

Comunicarea folosit` este pe m`sura personalit`]ii brandului. A[adar, ve]i

STRATEGIE vedea [i \n continuare o abordare diferit`, ie[it` din tipar pentru domeniul bancar. Vom vorbi pe limba clien]ilor [i le vom fi aproape atåt din punctul de vedere al produsului [i al conceptului, cåt [i al mediului de comunicare.

Asist`m la o schimbare a bankingului. Cum vede]i acest sector \n anii ce vin?

Fenomenul la care asist`m \n fapt, atåt \n banking cåt [i la nivel general de pia]`, se refer` la era \n care realmente, [i nu numai la nivel declarativ, consu-

Bankingul trebuie s` fie extrem de flexibil, s` se foloseasc` de noile tehnologii pentru a-i face clientului via]a mai u[oar`. Vrem ca experien]a cu banca s` fie complet`, pozitiv`.

Garanti Bank a venit cu diverse inova]ii de-a lungul anilor, de la a introduce tehnologia contactless payments [i pån` la ATM-uri care fac opera]iuni de schimb valutar.

Cum arat` bankingul \n era 3.0 [i ce preg`te[te banca pentru anul viitor?

B~NCI

Garanti este o banc` tån`r`, dar care a avut un ritm de cre[tere rapid \n ultimii ani, chiar \n perioada de recesiune, continuånd s` \[i m`reasc` investi]ia [i prezen]a \n Romånia.

Vor continua cre[terea [i dezvoltarea sa pe pia]`? Vor continua investi]iile? Unde ]in]iti s` ajunge]i?

Suntem aici, investim \n continuare, pentru c` vrem s` cre[tem [i suntem convin[i c` putem. Am crescut odat` cu clien]ii no[tri. Suntem printre

ANCA MOTCA, Deputy General Manager for Sales, Garanti Bank

matorul este rege. Ce \nseamn` acest lucru pentru viitorul bankingului? |nseamn` c` orice client trebuie s` aib` acces la efectuarea oric`ror tranzac]ii [i apelarea la servicii bancare 24 din 24, de oriunde (de pe mobil, tablet`, din strad`, de la ATM), c` trebuie s` primeasc` \n mod proactiv oferte personalizate [i consiliere financiar`, c` trebuie s` vad` banca drept un partener (de afaceri sau de via]`) care s` \i fie al`turi [i de la care s` primeasc` \ncredere.

Garanti va continua s` dea tonul [i din punctul de vedere al produselor inovatoare. Preg`tim o serie de produse [i servicii care au la baz` tehnologii de ultim` or` prin care s` le oferim clien]ilor mai mult` mobilitate [i confort. Un astfel de exemplu este serviciul de pl`]i directe cu telefonul mobil prin intermediul codurilor QR, care va fi o premier` pentru Romånia. Nu este singurul de acest gen [i vrem s` aducem \n pia]a local` inova]ia serviciilor utile pentru clien]ii no[tri.

pu]inele b`nci de pe pia]` care au un fundament puternic, continuånd s` investim \n dezvoltare [i oferind clien]ilor suportul necesar \n vremuri de criz` sau \n momente de bucurie.

Bine\n]eles, vorbim de o cre[tere prudent` [i s`n`toas`. Avem o echip` ambi]ioas` care s-a dezvoltat prin dorin]a de a-[i ]ine clientul aproape, de a fideliza rela]iile de afaceri prin amprenta pe care o pune fiecare \n acest parteneriat de durat`. Biz Biz

69

Ce nu [tiai despre [eful t`u Crede]i c` [ti]i totul despre propriul [ef? |n spatele [armului personal, al succesului profesional [i al abilit`]ilor de leadership excep]ionale, exist` posibilitatea s` se ascund` [i o serie de tr`s`turi ce creioneaz` portretul robot al personajelor din c`r]ile de psihiatrie. DE OVIDIU NEAGOE a, a]i citit bine. Este vorba despre acele c`r]i de psihiatrie care aloc`, printre altele, pagini \ntregi psihopatiei.

Contrar celor mai multe a[tept`ri, exist` psihopa]i [i \n mediul de afaceri, de[i, e drept, nu din categoria celor periculo[i care comit infrac]iuni.

O defini]ie a termenului de psihopat poate contura o persoan` narcisist`, carismatic`, f`r` con[tiin]`, care mimeaz` mai degrab` decåt simte emo]iile reale. Pe scurt, aceste tr`s`turi pot creiona portretul robot al unui “psihopat corporatist”.

Con[tiin]a nu este un mecanism pur intelectual, ci are un puternic element emo]ional. “Nu to]i psihopa]ii sunt dup` 70

Biz

gratii, mul]i sunt \n consiliile de administra]ie ale companiilor unde lucra]i”, spune Alexandru Talmazan, Managing Partner la firma de executive search Wrightson Romånia. “Statistic vorbind, 1% din totalul popula]iei poate fi \ncadrat` sub titulatura de psihopatie, iar la nivelul managementului superior din companii acest procent este de patru ori mai ridicat”, a mai ad`ugat Alexandru Talmazan, \n timpul zilei de Management din cadrul evenimentului Zilele Biz, organizat de Biz \n perioada 12 - 16 noiembrie.

Un studiu realizat de psihologul [i executive coach-ul american Paul Babiak a ar`tat c` unul din 25 de manageri poate

s` fie psihopat. Psihopatia, \n mediul corporate, potrivit lucr`rii psihologului, este asociat` cu lipsa responsabilit`]ii, a capacit`]ii de a lucra \n echip`, dar [i a abilit`]ilor manageriale. Lista poate continua: psihopatul eman` \ncredere, minte cu u[urin]`, \[i asum` rezultatele altora [i \[i transfer` responsabilitatea erorilor c`tre colegi, se plictise[te u[or, este predispus la aventuri sexuale la serviciu [i \[i asum` riscuri f`r` a se gåndi prea mult la consecin]e, potrivit lui Alexandru Talmazan.

Cu toate acestea, “psihopa]ii corporati[ti” au o serie de abilit`]i apreciate de mediul de afaceri, care \i ajut` s` treac` cu bine de orice evaluare, mai ales c`

STRATEGIE MANAGEMENT nuale de management scrise de speorganiza]iile sunt extrem de reticente la SECRETE DE {EF ciali[ti str`ini, nu reprezint` o re]et` efectuarea studiilor externe [i obiective.

De cåte ori nu a]i auzit din gura manageneral valabil` pentru toate compaPrintre acestea se num`r` carisma, creagerilor expresii precum “Oamenii sunt niile. Unul dintre motivele invocate de tivitatea, gåndirea strategic` [i abilit`]ile cel mai valoros capital”, “Motivarea George Butunoiu, care a citat studiul remarcabile de comunicare. Ceea ce este mai eficient` decåt pedeapsa” sau “European Values Survey”, este lipsa \nseamn` c` interviul pentru ob]inerea “Trainingul este una dintre cele mai de \ncredere pe care o au romånii \n unui loc de munc` sau chiar discu]iile cu eficiente metode de motivare a al]i concet`]eni. Suntem pe ultimul loc [efii de companii pentru care ace[tia deja angaja]ilor”? Dac` lucra]i pentru o \ntr-un top al \ncrederii, cu doar 10%, lucreaz` sunt exact locurile \n care companie mare, [ansele ca acestea s` clasamentul fiind condus de Suedia ace[tia \[i pot pune \n valoare abilit`]ile. fie repetate sistematic, aproape la fie(66%) [i Olanda (60%). Astfel, din Nu pu]ine sunt cazurile \n care departacare [edin]`, sunt extrem de mari.

10 colegi de munc` sau subalterni, un mentele de resurse umane din organiza]ii |ntr-o prezentare intitulat` “A nu se romån nu are \ncredere \n sau chiar managerii direc]i \i nou` persoane, dup` cum a recruteaz` [i, respectiv, \i promai ad`ugat Butunoiu. Ceea moveaz` \n func]ii cu putere ce \nseamn` c` atunci cånd de decizie pe baza unei confualege s` trimit` angaja]ii la zii \ntre abilit`]ile de leadertraining, un manager nu are ship [i anumite tr`s`turi ce \ncredere c` ace[tia nu vor alc`tuiesc psihopatia. p`r`si compania cu abilit`]ile {i recesiunea mondial` nu cå[tigate \n urma programua f`cut decåt s` \i pun` \n valui, pl`tit de companie. loare pe ace[tia. “Declan[area Lipsa de \ncredere crizei economice mondiale \n acordat` de superiori a fost perioada 2007 – 2008 a dus descoperit` [i de studiul la cre[terea num`rului de “Romånii, un viitor previzipersoane cu tipologie de tip bil?”, realizat de firma de psihopat care se afl` \n pozi]ii training [i consultan]` \n de management, existånd o C~LCÅIUL LUI AHILE LA VÂRF management Result Deveadev`rat` epoc` de aur penCu toate c` semneaz` contracte care pot aduce venituri de lopment. Astfel, studiul furtru aceast` tipologie de mamilioane de euro, [i managerii fac gre[eli. Iat` care sunt cele mai nizorului de training a ar`tat nageri”, mai spune Managing slabe puncte ale managerului romån: c` 19,1% dintre angaja]i se Partner-ul de la Wrightson a[teapt` la mai mult` \ncreRomånia. Unul dintre motiPUNCT SLAB PROCENT dere din partea superiorilor. vele din spatele pepinierei de Lipsa de motivare a subordona]ilor 57,3% Al`turi de \ncredere au mai “psihopa]i corporati[ti” poate Controlul excesiv 45,5% fost identificate ca a[tept`ri fi \n stråns` leg`tur` cu disLeadership-ul sc`zut 42,7% Lipsa de delegare 41,8% comunicarea [i cooperarea pari]ia angajamentelor de Lipsa coaching-ului 40,9% (42,7%), integritatea, corecmunc` pe termen lung [i Accentul pe putere, autoritatea 38,2% titudinea [i sinceritatea foarte lung, \n decursul ulti{edin]e excesive 30,9% (40%), suportul, sprijinul mei genera]ii de manageri.

Teama de r`spundere 27,3% [i implicarea (30,9%) [i Iar, \n anumite momente, pe Teama de schimbare 26,4% viziune [i strategie (20%). termen scurt [i mai ales \n Orientarea pe sanc]ionarea gre[elilor [i a subordona]ilor 24,5% “|n topul erorilor manageruastfel de perioade dificile din Perspective imediate, accent pe rezolvarea problemelor 20,9% lui romån se afl` lipsa de via]a corpora]iilor, manageScepticismul [i critica exagerat` 18,2% motivare [i de feedback, mentul psihopatic, de[i se Evitarea riscului 14,5% zgårcenia cu lauda, care crede mai presus de regulile Orientarea puternic` pe sarcini 10% diminueaz` semnificativ companiei, nu este tocmai o Surs`: Result Development poten]ialul de leadership”, povar`. “Lipsa empatiei \n spune Dorin Bodea, Senior Consultant anumite situa]ii, atunci cånd decizia trepublica! Ce spun managerii cånd anla Result Development. “Problema buie bazat` exclusiv pe ra]ional, poate fi gaja]ii nu sunt de fa]`”, sus]inut` la Zimajor` este faptul c` mul]i manageri un mare avantaj de partea psihopa]ilor lele Biz, George Butunoiu, fondatorul nu cred \n instrumente de motivare, corporate \n compara]ie cu un stil clasic firmei de executive search George Buprobabil c` nici ei nu au avut parte de de management, dar pe de alt` parte, tunoiu Executive Search, a avertizat c` acestea [i nu au repere despre cum men]inerea \n organiza]ie pe perioade nici \n mediul de afaceri socoteala de anume pot acestea s` func]ioneze”, \ndelungate poate afecta viitorul acesacas` nu se potrive[te cu cea din tårg. a ad`ugat Dorin Bodea. Biz teia”, a mai spus Alexandru Talmazan.

Astfel de strategii, desprinse din maBiz

71

life

Un taxi numit dorin]` Produc`torul celebrelor taximetre din Londra, Manganese Bronze Holdings, are un nou vis: revenirea companiei pe profit, dup` un an dificil din toate punctele de vedere. DE OVIDIU NEAGOE

A

nul 2012 nu a fost tocmai unul bun

pentru Manganese Bronze Holdings din Coventry, produc`torul celebrelor taxiuri londoneze. Dup` ce la jum`tatea acestui an a raportat o sc`dre a veniturilor cu 11,3%, la 34,3 milioane de lire sterline, spre deosebire de anul trecut, luna octombrie a mai adus o veste nepl`cut` conducerii companiei.

Grupul a anun]at de curånd c` va chema \n service aproximativ 400 de taximetre londoneze [i c` va sista vånzarea modelului TX4, dup` ce s-au descoperit o serie de probleme la direc]ie. De la \nceputul aces-

PARANORMALUL, NOUL NORMAL?

tui an, sistemul de direc]ie are un nou design [i un nou produc`tor. Suspendarea vånz`rilor va avea un puternic impact asupra veniturilor grupului, iar board-ul director depune eforturi consistente s` g`seasc` cele mai bune solu]ii. Cea mai recent` m`sur` include [i capitalul uman.

Pån` \n prezent, numai \n Londra au fost restructurate 28 de posturi, \n timp ce \n Manchester [i \n Leeds s-a renun]at la 13 [i respectiv la 5 angaja]i. De[i volumul vånz`rilor la nivel interna]ional a crescut cu 6,3%, la 504 vehicule \n prima jum`tate a acestui an, vånz`rile din

Marea Britanie au urmat un drum descendent cu 22,9% la 577 de ma[ini.

“Pe baza unei perspective economice \n continuare sl`bite \n Marea Britanie, consiliul director face pa[ii necesari pentru revizuirea costurilor cu scopul elimin`rii pierderilor financiare sau chiar \nregistrarea profiturilor”, spune John Russell, CEO la Manganese Bronze Holdings. “Cu toate acestea, nivelul profitabilit`]ii este direct propor]ional cu volumul vånz`rilor de vehicule noi din Marea Britanie, care este greu de estimat \n mediul economic actual”, a ad`ugat Russell. Biz

Ce se afl` dincolo de \ntuneric? R`spunsul oferit de doi dintre cei mai prestigio[i investigatori ai fenomenelor paranormale este... lumina.

Ace[tia vor s` fac` lumin` \ntr-un caz care graviteaz` \n jurul unui legendar mediu. Dac` vor reu[i cei doi detectivi s` \nchid` un caz de \n[el`ciune sau dac` puterile mediumului sunt reale ve]i putea vedea pe marile ecrane din ]ar` \n filmul “Dincolo de \ntuneric”.

LIFE

{TIRI

Recesiunea se \mbrac` de la Prada

CALENDAR

Luxul a mai supravie]uit unei lupte din r`zboiul cu criza mondial`.

7 NOIEMBRIE – 26 MAI Este intervalul \n care pute]i vizita expozi]ia “Carol Popp de Szathmari [i revela]ia artistic` a Orientului”, organizat` de Cabinetul de Desene [i Gravuri al Muzeului Na]ional de Art` al Romåniei. Expozi]ia prezint` \n premier` absolut` o selec]ie de 47 de lucr`ri de grafic` cu tematic` oriental`, cu ocazia anivers`rii a 200 de ani de la na[terea pictorului [i fotografului Carol Popp de Szathmari.

12 DECEMBRIE

Iubitorii muzicii clasice pot participa la un eveniment muzical sus]inut de Orchestra de Camer` Radio, dirijat` de Cristian Bråncu[i. Orchestra va sus]ine Concertul nr. 12 \n La major pentru pian de Mozart.

Biletele au fost puse deja \n vånzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 26 [i 16 lei, iar cele reduse cost` 10 [i 3 lei – categoriile de bilete reduse sunt disponibile numai la casieria S`lii Radio Bucure[ti.

14 DECEMBRIE Cu ocazia \mplinirii vårstei de 94 de ani, maestrul Radu Beligan alege s` “petreac`” a[a cum \i place mai mult: pe scen`, \n fa]a publicului. Fanii marelui actor [i regizor vor putea s`rb`tori

al`turi de acesta, \n Bucure[ti, la Palatul Na]ional al Copiilor, cu ocazia spectacolului “Confesiuni despre Art` [i Via]`”.

27 DECEMBRIE Este data premierei la Teatrul Na]ional Bucure[ti a piesei de teatru “Scrisoarea”, adaptare dup` celebra “O scrisoare pierdut`” de I.L. Caragiale. Piesa de teatru regizat` de Hora]iu M`l`ele este o copie fidel` a realit`]ii noastre.

Joac` Mircea Rusu, Hora]iu M`l`ele, Virgil Og`[anu, Marius Rizea, Eduard Adam.

14 DECEMBRIE La jum`tatea lunii decembrie va avea loc premiera filmului “Anna Karenina”, o nou` adaptare dup` romanul scris de Lev Tolstoi, regizat de Joe Wright.

Regizorul i-a ales pentru rolurile principale pe Keira Knightley, Aaron Taylor-Johnson [i Jude Law.

Mai mult, dup` terminarea turbulen]elor din economia global`, luxul poate reprezenta motorul care va repune \n mi[care mecanismele afectate. Nu este o premier`, acela[i trend s-a f`cut remarcat [i anul trecut – este una dintre concluziile la care s-a ajuns \n timpul primului eveniment CAESAR Luxury Summit, desf`[urat la hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel. “Un lucru \mbucur`tor, luxul se dezvolt` [i pe pia]a autohton`, chiar dac` nu atåt de sus]inut ca pe alte pie]e. Luxul \nseamn` valoare, de[i valoarea nu echivaleaz` \ntotdeauna cu lux”, spune Dan Vardie, ini]iatorul evenimentului.

O alt` concluzie important` a dezbaterii este c`, pentru marile case de mod`, experien]a din magazin bate vånz`rile prin intermediul internetului.

Dar, dac` pentru brandurile consacrate [i clien]ii fideli ai acestora experien]a din magazine, ce const` \n contactul direct cu bunurile, este important`, pentru noul val de cump`r`tori internetul joac` un rol crucial \n comandarea produselor dorite. (Ovidiu Neagoe)

Performan]` cu bani pu]ini Cu toate c` lansarea iPhone5 este o veste bun` pentru foarte mul]i

pasiona]i de tehnologie [i gadgeturi, nu mul]i sunt cei care \[i permit achizi]ionarea unui astfel de dispozitiv, cel pu]in \n acest an. Dac` pl`nui]i \ns` s` cump`ra]i un telefon mobil pån` la finele anului, trebuie s` [ti]i c` exist` [i alte terminale mobile care ies \n eviden]` prin design, inova]ie [i func]ii tehnice. The PhoneGeeks, divizie specializat` de tehnic` [i telefonie mobil` a EuroGSM, a \ntocmit un top al celor mai atr`g`toare [i accesibile telefoane mobile pentru tineri care nu cost` mai mult de 1.000 de lei. Printre aceste telefoane se num`r` modele precum Motorola Motoluxe, Samsung Galaxy Ace 2, Nokia Lumia 610, Samsung Galaxy Xcover, LG Optimus L7, Black Berry 9320, Sony Xperia U, precum [i Allview Alldro P5 [i Sony Xperia Tipo, dou` modele dual SIM pentru cei mai practici dintre utilizatori, care vor s` renun]e la folosirea a dou` dispozitive \n acela[i timp. “Pe lång` pre]ul atractiv, aceste smartphone-uri prezint` o serie de func]ionalit`]i inedite, atåt la nivelul sistemului de operare, cåt [i la nivelul aplica]iilor preinstalate, iar unele dintre ele au [i un design deosebit, care poate fi pe placul oric`rui tån`r”, spune Ionu] Mnerie, unul dintre reprezentan]ii PhoneGeeks. (O.N.) Biz

73

LIFE

{TIRI STIRI

TURISM F~R~ VÅRSTE

INOVA}IE

Inova]ia nu calc` pe bec ecologia Tr`im vremuri \n care telefonul este de[tept, televizoarele devin inteligente, iar mai nou [i becurile au un IQ crescut. Inova]ia \i apar]ine designerului Phil Bosua de la LIFX Labs, care a realizat primele "becuri inteligente", ce pot fi controlate printr-o aplica]ie gratuit` de pe telefonul mobil. Aplica]ia este disponibil` atåt pentru sistemul de operare Android, cåt [i pentru iOS. Becul inteligent este controlat prin wi-fi, este eficient din punct de vedere energetic [i lumina produs` de acesta este de mai multe culori. Un avantaj al acestei op]iuni? S` ne imagin`m o petrecere unde lumina are "ureche muzical`" [i se adapteaz` perfect ritmului muzicii. Luminile pot fi programate s` se sting` sau s` se aprind` \n anumite intervale orare.

Mai mult, LIFX reduce costurile energiei, iar becurile au o durat` de via]` de pån` la 25 de ani.

M

ai bine de jum`tate dintr-un num`r

de 102 milioane de europeni cu vårste cuprinse \ntre 55 [i 75 de ani nu au c`l`torit niciodat` \n afara grani]elor ]`rii. Motivele din spatele acestei statistici, cel pu]in \n România, sunt \n stråns` leg`tur` [i cu banii. Pentru ace[tia, guvernul spaniol a lansat o nou` edi]ie a programului Europe Senior Tourism, prin care ofer` c`l`torii subven]ionate \n Spania pentru persoanele trecute de 55 de ani. Printre destina]iile pentru care vor putea opta seniorii ro-

13 cu noroc nul 2013 este unul norocos.

A

Cel pu]in pentru fanii Depeche Mode. Motivul? Trupa va porni \ntr-un turneu european [i, \n data de 15 mai, va sus]ine un concert pentru spectatorii romåni. |nainte de turneul din SUA, Dave Gahan, Martin Gore [i Andy Fletcher vor sus]ine 34 de concerte \n 25 de ]`ri de pe B`trånul Continent. Dac` nu sunte]i \n ]ar` pe 15 mai, este bine de [tiut c` \i mai pute]i

74

Biz

vedea live [i \n Berlin, Paris, Moscova, Roma sau \n Belarus. Concertul de la Bucure[ti va avea loc pe Arena Na]ional`.

Acestea sunt primele evenimente live ale trupei dup` succesul Tour of the Universe din 2009 – 2010, turneu \n care Depeche Mode a sus]inut 142 de concerte [i a \nregistrat vånz`ri record cu cele peste 2,5 milioane de bilete våndute. (O.N.)

måni \n perioada octombrie 2012 – aprilie 2013 se num`r` Mallorca, Gandia, Costa del Sol, Costa Tropical, Santa Susanna [i Lloret de Mar. Agen]ia de turism spaniol` Euroseniors comercializeaz` pachetele de servicii turistice prin intermediul asocia]ilor din ]ar`: Happy Tour, Prestige Tours, Paravion Tours [i Travel House. Pachetul de servicii turistice este oferit la un pre] foarte competitiv datorit` reducerii de 90 de euro pe care o aplic` guvernul iberic pentru facilitarea c`l`toriilor. (Ovidiu Neagoe)

LIFE

OSPITALITATE

Gustul dulce al creativit`]ii Luna decembrie este un maraton al creativit`]ii [i al eficien]ei pentru Centro Pastry Shop, din cadrul hotelului Howard Johnson Grand Plaza din Bucure[ti, cånd comenzile se tripleaz` fa]` de alte luni. DE OVIDIU NEAGOE unic` de s`rb`toare, iar luminile colorate care orneaz` arterele principale sau tårgurile stradale de Cr`ciun ne amintesc tuturor de apropierea s`rb`torilor. Nici mediul de afaceri nu este str`in de festivit`]ile din luna cadourilor [i organizeaz` evenimente care marcheaz` \nceputul concediului din sezonul rece.

Fie c` este vorba despre petreceri de Cr`ciun ale companiilor, fie c` sunt brunch-uri cu tematic` de s`rb`tori – de Sfåntul Nicolae sau de Cr`ciun – ori meniuri speciale de s`rb`tori pentru restaurante, sau comenzi [i vitrina din Centro Pastry Shop, g`zduit de hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucure[ti, echipa de cofet`rie-patiserie de aici trebuie s` g`seasc` resurse pentru a fi atåt creativ`, cåt [i prompt` [i eficient`. Motivul? |n luna cadourilor, comenzile se dubleaz`, chiar se tripleaz` fa]` de alte luni ale anului, iar gama de produse preg`tite \n aceast` perioad` se l`rge[te considerabil [i include specialit`]i de Cr`ciun din toate col]urile lumii.

Acum mai mult ca oricånd, departamentul condus de Elena Zane, Pastry Chef la Howard Johnson Grand Plaza Bucharest, trece printr-un maraton al creativit`]ii [i al productivit`]ii. Cum produsele de cofet`rie [i patiserie sunt o component` important` a buc`t`riei Howard Johnson Grand Plaza [i nu de pu]ine ori acestea i-au adus recunoa[tere [i admira]ie, Centro Pastry Shop [i-a f`cut [i \n acest an “temele” pentru vacan]a de iarn`. La Centro Pastry Shop se preg`tesc cozonaci, turt` dulce \n diverse forme [i culori, trufe dintre cele mai sofisticate, celebra “Christmas pudding” englezeasc`, iar vitrinele sunt \mpodobite cu decoruri de mar]ipan care recreeaz` toate elementele specifice Cr`ciunului:

FOTO: VALI MIREA

ra[ul intr` \n decembrie \n atmosfera

ELENA ZANE, Pastry Chef la Howard Johnson Grand Plaza Bucharest

omule]i de z`pad`, br`du]i, c`su]e, Mo[ Cr`ciuni, reni [i s`nii. {i surprizele nu se opresc aici. Pentru petrecerile de Cr`ciun organizate \n hotel, meniurile aduc o varietate de deserturi, de la cele consacrate, precum crème brulee [i minipr`jiturile VIP, pån` la celebrul U-log de Cr`ciun – rulad` cu ciocolat` [i piure de castane – [i pl`cintele cu dovleac [i brånz`. La toate acestea se adaug` nelipsitele torturi pentru petrecerile de copii, iar aici imagina]ia [i creativitatea echipei nu cunoa[te niciodat` limite: castele din pove[ti, personaje de desene animate, decoruri din filme [i orice se poate construi cu mar]ipan [i un strop de “magie”. Cum inova]ia este la loc de cinste \n buc`t`ria Howard Johnson Grand Plaza, cele mai noi tendin]e \n materie de crea]ii de cofet`rie de la Saint Tropez \[i vor face apari]ia \ncepånd cu luna ianuarie \n Centro Pastry Shop [i \n meniurile de evenimente [i banchete ale hotelului, ca urmare a vizitei de lucru pe care echipa de aici a primit-o \n luna noiembrie de la Stephane Marin, Pastry Chef la Byblos Palace Hotel 5* [i la restaurantul Spoon ce poart` amprenta Alain Ducasse.

Se anun]` o surpriz` [i o \ncåntare pentru toate sim]urile. Biz Biz

75

LIFE

GADGET

Un telefon cu ADN de Android Odat` cu toamna, a ap`rut un nou candidat la titlul de campion al smartphoneurilor cu ecran foarte mare.

HTC DROID DNA puncteaz` \ns` decisiv [i la celelalte capitole tehnice.

T

forma care i-a consacrat pe pia]a smartphone-urilor, dup` o perioad` mai pu]in fast`, \n care Apple [i Samsung s-au \ndep`rtat periculos. Seria One a fost foarte bine primit`, iar acum compania arunc` \n lupt` HTC DROID DNA. Punctul central al noului terminal este ecranul uria[ (5 inch) cu o senza]ional` rezolu]ie de 1080p, cu un num`r de pixeli dublu fa]` de un ecran HD. De altfel, densitatea de pixeli a lui DROID DNA este de nu mai pu]in de 440 ppi (pixeli pe inch), fa]` de 326 ppi \n cazul ecranelor Retina de la iPhone.

DATE TEHNICE: Sistem de operare: Android 4.1 Jelly Bean Ecran: 5 inch, Super LCD 3 Rezolu]ie: 1920 x 1080 Procesor: Snapdragon S4 Pro la 1,5 GHz Memorie RAM: 2 GB Camer` principal`: 8 MP Spa]iu de stocare: 16 GB Grosime: 9,73 mm Greutate: 138 grame Video: 1080p Baterie: 2.020 mAh Conectivitate: LTE, NFC, WiFi 76

Biz

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Chrome Dac` sunte]i utilizatori de Chrome pe PC [i vre]i acelea[i facilit`]i pe iPhone, ave]i noroc. Chrome pentru iPhone este, de fapt, Safari cu func]ionalit`]i Chrome [i ofer` facilit`]ile cunoscute, ca navigare \n modul Incognito sau Omnibox.

SkyDrive

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

aiwanezii de la HTC par s`-[i fi reg`sit

BIZ APPS

Ecranul folose[te tehnologia Super LCD 3, superioar` celei folosite de One X, care a fost considerat` foarte bun`. Cu un asemenea ecran, DROID DNA concureaz` serios la categoria “phablet”, \n care lider este Samsung Galaxy Note II, care are \ns` ecranul cu o jum`tate de inch mai mare.

Dar HTC nu s-a oprit la ecran. |n carcasa sub]ire (9,73 mm) lucreaz` un procesor Qualcomm Snapdragon S4 Pro, acela[i de pe Google Nexus 4, cu patru nuclee [i 2 GB de RAM. Telefonul are conectivitate 4G/LTE [i un spa]iu de stocare intern de 16 GB, care \ns` nu poate fi extins, fiindc` telefonul nu are slot microSD – dar, serios, chiar ai nevoie de mai mult de 16 GB pe telefon?

Interfa]a Sense a celor de la HTC, poate una dintre cele mai bune de pe Android, este prezent` peste sistemul de operare Android 4.1 Jelly Bean. Camera digital` de 8 MP cu diafragm` F/2.0 beneficiaz` de ImageChip, care \i ofer` func]ii avansate f`r` a suprasolicita procesorul principal.

Singurul punct slab ar putea fi bateria de numai 2.020 mAh, mai mic` decât a lui HTC One X+. Biz

Este locul unde pute]i depozita fi[iere importante pe care s` le pute]i accesa de pe orice dispozitiv – Windows Phone, laptop, tablet` cu Windows.

Aplica]ia \ncarc` automat fotografiile f`cute cu telefonul [i este \ncorporat` \n meniurile Office [i Pictures.

TouchDown Un client de mail mobil ideal pentru cei care folosesc sistemul Microsoft Exchange.

Pute]i face sincroniz`ri cu serverul companiei [i stabili propriile notific`ri. Nu este o aplica]ie gratuit`, dar poate fi extrem de folositoare pentru utilizatorii din segmentul business.

MyCaption Aplica]ia converte[te vocea \n text, ajutându-v` s` scrie]i email-uri, mesaje sau s` programa]i \ntâlniri. Versiunea gratuit` v` permite s` \nregistra]i \n total 5 minute de voce (20 de mesaje mai scurte). Versiunea premium cost` 8,99 dolari [i ofer` 25 de minute de voce.

LIFE

AUTO

Un italian la Detroit Lux, sportivitate [i exclusivitate – noul Maserati Quattroporte le are pe toate. Plus un design ceva mai agresiv [i un motor dezvoltat \n colaborare cu cei de la Ferrari. DE GABRIEL BÂRLIG~

C

hiar \n inima industriei auto

americane, la Detroit, destul de \ncercat` de criz` totu[i, italienii de la Maserati vor veni cu noua lor nav`-amiral, Quattroporte edi]ia 2013. “O ma[in` performan` de lux [i sportiv`, care reinterpreteaz` caracteristicile de design ale clasicelor Maserati \ntr-o cheie contemporan`” – a[a descrie noul model Lorenzo Ramaciotti, Head of Maserati Design Centre. Exteriorul \ns` nu s-a schimbat prea mult fa]` de versiunea aflat` \n acest moment pe pia]`, dar parbrizul e mai \nclinat, iar plafonul e mai... sportiv.

Exist` totu[i o noutate: linia lateral` care traverseaz` portierele [i ajunge pân` la stopuri. Nou` este [i absen]a stâlpului central \ntre portiere. Grila fa]`

78

Biz

[i cele trei prize de aer laterale au r`mas la locul lor. La interior, designerii au optat pentru simplitate [i instrumente de bord la care domin` aspectul func]ional. Despre materialele folosite la finisaje nu ni se spune mare lucrur, doar c` este vorba despre esen]e de lemn celebre [i piele din cea mai fin`.

Sub capot` ne va \ntâmpina o nou` serie de propulsoare dezvoltate de Maserati \n colaborare cu Ferrari.

Motoarele vor fi produse la Maranello, la celebra fabric` a “c`lu]ului cambrat”.

Italienii promit putere mai mare, sportivitate sporit`, dar [i un consum de combustibil redus. Sigur va fi vorba de un propulsor V8, dar misterul planeaz` \n continuare privind performan]ele noii genera]ii de Quattroporte. Specula]iile

vorbesc despre un motor cu 530 CP, pornind de la faptul c`, \n fotografiile oficiale, pl`cu]a de \nmatriculare con]ine cifra 530. Ar fi un upgrade serios de la motorul actual de 425 CP. Speciali[tii mai a[teapt` [i un V6 de 420 CP, ambele propulsoare urmând s` fie livrate cu aceea[i cutie de viteze automat` \n opt trepte.

Maserati a accelerat lansarea de modele noi fiindc` are drept ]int` global` de vânz`ri 50.000 de unit`]i pe an pân` \n 2015. “Maserati se afl` \n pragul unei cre[teri strategice [i industriale f`r` precedent. E o provocare pentru care ne-am preg`tit cu aten]ie [i pe care o a[tept`m cu bra]ele deschise”, a declarat Harald Wester, CEO al Maserati. Biz

BIZ STAR

George Mih`i]`, un director de teatru cu ini]iativ` Are aproape 13 ani de directorat de teatru [i cu toate acestea \l admir` pe Dorin Chiriac, directorul festivalului de la Sibiu. A mi[cat lucrurile \n domeniul s`u [i a venit mereu cu ini]iative, chiar dac` nu toate i-au reu[it. DE GABRIEL BÂRLIG~ at` a trei b`ie]i, iube[te to]i copiii [i mai ales adolescen]ii, pentru care a creat, \n anii '90, revista “Salut“ condus` mai apoi de fiul cel mare, Tudor. Experien]a cu adolescen]ii s-a concretizat \ntr-o carte, “Dramele adolescen]ilor”, [i \n festivalul de teatru al adolescen]ilor. Din 1990 pân` \n 2000 a condus numeroase publica]ii adresate acestora (“Salut”, “Salut rebusist”, “Integrame Salut”, “Salut Genera]ia Pro”, “Super” [.a.) [i a ajuns la a XIII-a edi]ie a festivalului adolescen]ilor “Jos P`l`ria”. |n 1994, propune Camerei Deputa]ilor [i Parlamentului României proiectul de lege privind Ziua Adolescentului, iar \n 1997, pre[edintele României promulg` Legea nr. 197/1997 privind instituirea Zilei Adolescentului \n a doua duminic` din luna mai.

De când este directorul Teatrului de Comedie este [i organizatorul Festivalului Comediei Române[ti. |n perioada

T

directoratului s`u, multe din piesele Teatrului de Comedie s-au jucat cu casa \nchis`. A \ncercat mereu s` fie mai mult decât actor [i manager de teatru. Este [i antreprenor, prin investi]iile f`cute \n localul “Jos P`l`ria!”. S-a asociat ca partener al`turi de proiectul pilot de reintegrare socio-profesional` prin art` a categoriilor defavorizate de pe raza Municipiului Bucure[ti – “Opera Prima”.

Proiectul din 2010 a inclus un recital de poezie prezentat de el.

Iube[te copiii, teatrul [i adolescen]a. Iube[te copiii pentru c`-i “umplu sufletul cu bucurie”, teatrul e ca o “a doua respira]ie”, se define[te drept un etern “adolescent \ntârziat”, iar de “fenomenul adolescen]ilor” e \ndr`gostit pe via]`.

Pentru entuziasmul de care a dat dovad` \n tot ceea ce face, pentru efortul de a aduce lumea la teatru [i pentru c` a r`mas tân`r \n spirit, George Mih`i]` prime[te Steaua Biz.