Biz www.revistabiz.ro
EDI}IE SPECIAL~
NEW YORK & SILICON VALLEY
Nr. 243 • 15 februarie – 3 martie 2013 • 7,5 lei
INOVATIE
WALL STREET
INTEL, INIMA DIN SILICON VALLEY
LECTIA DE FINANTE AMERICANA
PAGINA 56
PAGINA 10
TEHNOLOGIE
TEATRU
LENOVO, JUCATOR PE TOATE CELE 4 ECRANE
ANDREI SERBAN: ECHILIBRU |INTRE DOUA LUMI
PAGINA 62
PAGINA 92
Nr. 243
www.revistabiz.ro
Redactor-{ef MARTA U[URELU
Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~
Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII
Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU
Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU
Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI
Publicitate SIMONA ANDREI
Research [i abonamente GABRIELA MATEI
Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU
Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN
Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI
Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro
Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT
New York [i Silicon Valley
sub asediul echipei Biz
C
e se \ntâmpl` cu economia? Cum va evolua euro? Sunt doar dou` dintre \ntreb`rile la care consultan]ii din România au epuizat r`spunsurile. Cu cine s` vorbe[ti atunci pentru o opinie avizat`?
A[a s-a n`scut, cu doi ani \n urm`, Biz Bruxelles, proiectul care a uluit comunitatea de business [i media din România când echipa Biz s-a „mutat“ pentru o s`pt`mân` \n inima Europei [i a realizat un num`r special \n care toate informa]iile primite s-au dovedit a fi corecte. Londra a fost continuarea fireasc` \n 2012, iar anul acesta, \n ianuarie, New York [i Silicon Valley s-au aflat sub „asediul“ echipei Biz. Cutremurul financiar global cu epicentrul \n Wall Street, ale c`rui replici se resimt \nc`, dup` mai bine de patru ani, va lua sfâr[it exact \n locul din care a pornit. Convin[i de acest lucru, am avut \ntâlniri la New York cu speciali[ti de la Morgan Stanley, Goldman Sachs, Wells Fargo, JP Morgan, Bank of New York Mellon sau American Express [i New York Stock Exchange. To]i sunt \ncrez`tori \ntr-o poten]ial` ie[ire din criz` \n acest an. {i pentru c`, vrem sau nu, suntem influen]a]i de inova]iile tehnologice generate \n Silicon Valley, n-am ratat ocazia s` vizit`m [i s` vorbim cu Intel, Twitter, Microsoft, Facebook. Ce m-a surprins [i mi-a pl`cut cel mai mult \n America au fost românii! Românii pe care i-am \ntâlnit sau despre care ne-au vorbit interlocutorii americani. Am tr`it acest atât de frumos sentiment de mândrie c` sunt românc`. Sentiment pe care numai sportivii [tiu s` ni-l d`ruiasc` \n ultima vreme. Oriunde am fost la \ntâlniri, peste tot \n companiile mari, pe pozi]ii cheie de decizie sunt români. Transportul public din New York este regândit [i va fi reconstruit de un român. Pân` [i la Metropolitan Opera, la spectacolul la care am fost, doi dintre arti[tii de prim` clas` erau români: dirijorul Ion Marin [i tenorul Marius Brenciu. V` invit s` citi]i a[adar un num`r scris cu mult` pasiune, despre America [i despre românii din America. Dar, mai ales, v` invit s` v` gândi]i cât de mari sunt realiz`rile românilor la nivel global [i cât de pu]in [tim despre ele.
ISSN 1454-8380
Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro 2
MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz
06 10 20 22 24 30 44
Biz www.revistabiz.ro
EDI}IE SPECIAL~
NEW YORK & SILICON VALLEY
Nr. 243 • 15 februarie – 3 martie 2013 • 7,5 lei
INOVATIE
WALL STREET
INTEL, INIMA DIN SILICON VALLEY
LECTIA DE FINANTE AMERICANA
PAGINA 56
PAGINA 10
TEHNOLOGIE
TEATRU
LENOVO, JUCATOR PE TOATE CELE 4 ECRANE
ANDREI SERBAN: ECHILIBRU |INTRE DOUA LUMI
PAGINA 62
PAGINA 92
Nr. 243
Biz USA
Parteneri
Mandat pentru istorie Lec]ia de finan]e american` O rela]ie special`. Marian Pârjol, Consulul General al României la New York. Un om, o misiune, multe provoc`ri. Simona Miculescu, ambasadorul României la Na]iunile Unite
Ora[ul subteran
Români la New York Ni[a care deschide succesul
\n România prin
46 50 52 56 60 62 64
Alegerile unui CEO Orizont liber pentru zbor. Alexandru Dobrescu, director general AIR FRANCE KLM Rom창nia Silicon Valley. Epicentrul afacerilor viitorului
Intel: Inima [i creierul din Silicon Valley Microsoft: V창n`torul de start-up-uri Lenovo: Juc`tor pe toate cele patru ecrane Rom창nul care ajut` Twitter s` creasc`
68 74 76 78 85 90 92
Michael Koch: Un american la Bucure[ti Echip` cu dublu impact Revolu]ionarul de pe Madison Avenue
O mare de optimism peste ocean Ion Marin: O lume \ntr-o partitur` Filmul rom창nesc face valuri la New York
Andrei {erban: Echilibrul \ntre dou` lumi
Travel partner
POLITICA
Mandat pentru istorie Urm`torii patru ani ai lui Barack Obama ca pre[edinte al SUA pot face diferen]a [i pot aduce reforme cu adev`rat istorice care vor marca atåt politica intern` cåt [i pe cea interna]ional`. Americanii au ignorat vremea foarte friguroas` din 21 ianuarie pentru a participa la manifest`rile legate de inaugurarea celui de al doilea mandat al pre[edintelui Barack Obama. Peste 800.000 de oameni au fost prezen]i pe platoul din fa]a Capitoliului, iar entuziasmul [i energia pozitiv` erau prezente peste tot. Cu toate acestea, euforia de acum patru ani nu mai este la fel de vizibil`. „Atunci era primul pre[edinte american de culoare, acum vrem s` fac` economia s` mearg`“, spune un sus]in`tor. De aceast` dat`, pre[edintele Obama a reu[it s` spun` jur`måntul cum trebuie, f`r` s` mai fie nevoie de o repeti]ie ca \n 2009. Discursul s`u \ns` a fost mult mai mobilizator [i a adresat elemente noi neremarcate \n discursul de acum patru ani. De altfel, cel de al doilea mandat vine cu o serie de dificult`]i care au existat [i pån` acum, dar este nevoie de m`suri mult mai agresive pentru a le rezolva: [omajul mare, datoria guvernamental` extrem de mare, dar [i o diviziune \n clasa politic`, care nu reu[e[te s` se pun` de acord pentru a g`si solu]ii. Discursul s`u a ar`tat \ns` un pre[edinte \ncrez`tor, care a f`cut un apel la o Americ` inclusiv` care \mbr`]i[eaz` reforma imigra]iei, drepturile gay-ilor [i lupta \mpotriva schimb`rilor climatice. |n ciuda a[tept`rilor manifestate de problemele economice [i mai ales de luptele politice care \mpart Washingtonul \n acest moment, Obama a prezentat o list` de priorit`]i pe care inten]ioneaz` s` le promoveze – o reafirmare a cauzelor democratice. Obama a f`cut apel la \ncheierea partizanatelor politice care au marcat primul s`u mandat [i care s-au soldat cu lupte amare legate de problemele economice cu republicanii. „Nu mai putem aborda 6
Biz
absolutismul ca principiu, sau s` substituim politica pentru spectacol sau s` trat`m dezbaterea rezonabil` cu invective“ – un apel direct c` adversarii politici. O prim` b`t`lie important` \mpotriva republicanilor a fost cå[tigat` la \nceputul anului, cånd s-a evitat criza fiscal` (celebra „fiscal cliff“), ceea ce a f`cut ca partidul de opozi]ie s` scad` \n statistici. Pre[edintele a vorbit \n termeni mult mai specifici decåt se obi[nuie[te \ntr-un discurs inaugural [i a promis adoptarea unor solu]ii dificile pentru a reduce deficitul bugetar f`r` s` \nr`ut`]easc` plasa de siguran]` social`. |n acela[i timp, el a cerut o regåndire a codului fiscal [i o repozi]ionare a guvernului. Pozi]ia lui Barack Obama se sprijin` pe un fundament solid la acest al doilea mandat, cu sondaje \n cre[tere, cu Partidul Republican \n
s` \l ajute s`-[i duc` la cap`t dosarele nerezolvate. „Pentru p`strarea libert`]ilor individuale, este necesare de ac]iuni colective“, a subliniat Obama, care a atins subiecte sensibile pe care dore[te s` le aduc` \n aten]ia public` \n cel de al doilea mandat. O parte important` din discurs a fost dedicat` schimb`rilor climatice, pe care nu a reu[it s` le rezolve \n primii patru ani. „Vom r`spunde amenin]`rilor climatice, [tiind c` dac` vom reu[i, ne vom tr`da copiii [i genera]iile viitoare.“ Un alt subiect, cel legat de drepturile gay-ilor, a primit o aten]ie special` \n discursul inaugural: „C`l`toria noastr` nu este complet` pån` cånd fra]ii [i surorile noastre gay nu sunt trata]i la fel ca to]i ceilal]i \n fa]a legii“. Un alt punct atins \n discurs a fost legat de imigra]ie [i de popula]ia hispanic`, de altfel, unul dintre motoarele realegerii sale din 6 noiembrie. Obama a spus c` este nevoie „de o cale mai bun` pentru a-i primi pe imigran]ii plini de speran]e care se str`duiesc [i care v`d America ca pe un t`råm al oportunit`]ilor“. Un alt dosar de care va trebui s` se ocupe este r`zboiul din Afganistan, pe care pre[edintele vrea s` \l \ncheie. De[i nu s-a referit mai deloc la problemele interna]ionale, Obama a vrut s` \[i reasigure sprijinul necesar de la concet`]eni: „Vom fi curajo[i [i vom \ncerca s` rezolv`m diferen]ele noastre cu alte na]iuni \n mod pa[nic... Vom sprijini democra]iile din Asia pån` \n Africa [i din Americi pån` \n Orientul Mijlociu, pentru c` interesele noastre [i con[tiin]a noastr` ne \nseamn` s` ac]ion`m \n numele celor care tånjesc dup` libertate“. Biz
„Americanii sunt preg`ti]i pentru acest moment [i trebuie s` profit`m de el, dar doar \mpreun`.“ B. Obama ap`rare [i rezultate majore \n cei patru ani de Birou Oval – legea care extinde asigur`rile de s`n`tate, finalizarea r`zboiului din Irak [i uciderea lui Osama bin Laden. |ns` lupta este departe de a se fi sfår[it, mai ales pe chestiunile bugetare, pe controlul armelor [i pe imigra]ie. Pe de alt` parte, Obama poate fi foarte agresiv, pentru c` nu mai trebuie s` candideze pentru \nc` un mandat. Cele 20 de minute de discurs au fost un manifest pentru a reasigura poporul american despre inten]iile lui la mijlocul mandatelor [i a \ncurajat pe toat` lumea
- de Alexandru Ardelean
PUBLICITATE
Ca s` fii mare, trebuie s` ai grij` [i de suflet Kirsten Flanik, Managing Director al agen]iei BBDO New York, a fost declarat` de c`tre publica]ia AdAge.com una dintre cele mai influente 100 de femei din publicitate. Am provocat-o s` ne \mp`rt`[easc` o mic` parte din universul s`u profesional [i a[a ne-a povestit despre creativitate, munc`, Ms. Brown [i calit`]ile pe care le caut` la noua genera]ie de publicitari.
apreciat` \nc` de la lansarea spotului la Super Bowl (tocmai am lansat al treilea spot din serie). |n cazul Snickers, este vorba despre satisfacerea foamei. Ideea c` „Nu e[ti tu când ]i-e foame“ era ceva cu care rezonau nun numai oamenii din SUA. Campania a fost lansat` la Super Bowl \n 2010 [i acum ruleaz` \n 80 de ]`ri.
BBDO are reputa]ia de a fi una dintre cele mai creative re]ele din lume. Ce \nseamn` creativitatea pentru dvs.?
Ce calit`]i c`uta]i la tinerii publicitari?
Creativitatea pentru mine \nseamn` o deschidere constant` fa]` de idei. |mi g`sesc inspira]ie ajutându-i pe cei din jurul meu s` aib` \ncredere \n ei. Trebuie s` avem \ncredere c` s` putem crea, ca s` ne putem dep`[i barierele, ca s` putem explora noi teritorii [i ca s` ne putem asuma riscuri. Iar clien]ii trebuie s` aib` \ncredere s` se aventureze \n aceast` c`l`torie al`turi de noi.
Reprezenta]i o agen]ie al c`rei motto este „Munc`. Munc`. Munc`“. |n ce rela]ie v` afla]i cu munca? |mi place ceea ce fac [i iubesc agen]ia unde lucrez. Ador energia pe care mi-o d` faptul c` lucrez \ntr-o industrie creativ`. Iubesc s` construiesc pove[ti, s` comunic.
Care a fost cea mai mare provocare de când a]i venit la BBDO? Cea mai mare problem` este cea cu care ne confrunt`m \n continuare: incertitudinea din mediul economic. |ns` dup` cum „ce nu ne omoar`, ne face mai puternici“, am fost nevoi]i s` \nv`]`m s` fim mai eficien]i [i mai inteligen]i. Ne-am reinventat echipele, ne-am specializat \n domenii noi de activitate. {i toate astea a trebuit s` le facem repede. 8
Biz
A]i coordonat mai multe campanii \n ultimii ani, printre care [i celebrul spot cu Betty White pentru Snickers [i spotul de lansare Ms. Brown pentru M&M din 2012. Ambele campanii, fiind pentru dou` branduri globale, pornesc de la idei la care rezoneaz` nu numai americanii, ci oamenii de oriunde din lume. Pentru M&M, am mizat pe ideea de „ciocolat` c`reia nu-i po]i rezista“, prin urmare am fost foarte aten]i la toate detaliile astfel \ncât noul personaj pe care l-am lansat, Ms. Brown, s` se potriveasc` acestei premise. I-am construit \n mod deliberat personalitatea \n concordan]` cu rolul de „Chief Chocolate Officer“. Toate detaliile, de la poveste la felul \n care ea arat`, la muzic` s-au integrat perfect \n conceptul pe care-l propuneam. Aten]ia pe care am avut-o la detalii [i-a spus cuvântul, Ms. Brown fiind
Am identificat mai multe valori pe care le c`ut`m când recrut`m tineri. Punem pre] pe oamenii care se implic`, nu pe cei care acuz`, ne plac cei care eman` de energie, care se ofer` s` fac` lucruri. Pe lâng` astea, apreciez oamenii c`rora le place s` experimenteze, pasiona]i de idei, motiva]i s` mi[te lucrurile, s` ac]ioneze. Am o singur` \ntrebare pe care o pun \ntotdeauna: „Ce te-a atras la compania noastr`?“. R`spunsul la aceast` \ntrebare este de obicei revelator.
Ce personalit`]i din industria de advertising v` inspir`? Am lucrat la Fallon, BBH [i, \n ultimii [apte ani, la BBDO. Am avut privilegiul de a lucra cu unii dintre cei mai buni oameni din industrie. David Lubars, pre[edinte [i CCO al BBDO America de Nord, este cu siguran]` una dintre persoanele care m` inspir`, la fel cum m` inspir` [i pre[edintele agen]iei noastre, John „Ozzy“ Osborn. John crede c` pentru a fi excep]ional, pentru a excela, trebuie s` fii [i bun. Ce vrea s` spun` prin asta este c` trebuie s` [i dai \napoi, trebuie s` oferi sprijin, s` sus]ii cauze, trebuie „s` ai grij` de suflet“. Biz
- de Loredana S`ndulescu
LEC}IA DE FINAN}E AMERICAN~ DE ALEXANDRU ARDELEAN
De la \n`l]imea zgårie-norilor de pe Wall Street, Romånia este doar un punct pe harta lumii. Anali[tii [i bancherii americani nu o v`d ca pe o poten]ial`
]int` de afaceri sau de investi]ii: \nc` nu a intrat \n categoria ]`rilor \n dezvoltare care s` fac` „call“ pe ac]iuni sau pe obliga]iuni.
CU TOAT~ PUTEREA |NAINTE Odat` cu acordul legat de rezolvarea „fiscal cliff“, economia american` se va aprecia \n acest an, \n ciuda problemelor r`mase \nc` nerezolvate. Semnalul pozitiv este dat de cheltuielile de capital, care vor avea o cre[tere de 6% \n 2013.
Anun]ul puternicei b`nci de investi]ii JP Morgan de a include obliga]iunile Romåniei \n indexul GBI-EM al ]`rilor emergente a dus la redescoperirea acestei ]`ri foste comuniste din Europa de Est. Un alt semnal pozitiv pentru anali[ti a fost ie[irea obliga]iunilor ]`rii noastre \n iarna anului trecut pe pia]a american`, cånd investitorii pur [i simplu s-au b`tut pe bondurile romåne[ti. De[i cererea a fost atunci de 7 miliarde de dolari, Romånia s-a \mprumutat doar cu 1,5 miliarde, pl`tind o dobånd`
anual` de 6,75% timp de 10 ani. Sunt semnale c` Romånia poate beneficia de aten]ia investitorilor dac` [tie s` \[i concerteze ac]iunile economice [i s` ofere acestora garan]ii c` suntem o ]ar` stabil`, care merit` banii [i \ncrederea lor. Atunci cånd vine vorba de investitori [i mai ales de cei americani, care sunt extrem de pragmatici, la asta se reduce totul: la a demonstra c` banii lor nu vor fi pierdu]i, ci multiplica]i, c` merit` s` investeasc` \ntr-un loc de unde s` scoat` profit [i care s` le poten]eze viitoarele afaceri.
COVER STORY AVANS CU OPTIMISM MODERAT Mai \ntâi s` vedem cum performeaz` economia american`, avånd \n vedere c` de multe ori semnalele venite de acolo pot da und` verde [i pe celelalte pie]e din lume. Majoritatea anali[tilor americani cu care am discutat v`d anul acesta u[or mai bun ca anii trecu]i, \ns` sunt rezerva]i \n a face prognoze optimiste pentru restul anului. Speciali[tii de la JP Morgan cred c` expansiunea va fi mult mai vizibil` \n 2013, \n ciuda obstacolelor politicii fiscale. Este a[teptat` o cre[tere a PIB-ului de 2%, similar` cu 2012, dar cre[terea taxelor va face ca prima jum`tate a anului s` fie mai slab`. „|nceputul lui 2013 ne arat` cåteva similarit`]i cu ceilal]i trei ani anteriori, cu semnale pozitive care ne fac s` fim optimi[ti. Cu toate acestea, optimismul este mult mai precaut \n acest an ca urmare a faptului c` politica fiscal` a devenit mult mai restrictiv`“, spune Michael Feroli, economistul-[ef al JP Morgan. Unele elemente ale „fiscal cliff“ au r`mas nerezolvate \n urma acordului dintre democra]i [i republicani, mai precis t`ierile automate de costuri [i plafonul \ndator`rii. Dar una dintre cele mai mari realiz`ri este c` politica fiscal` a fost ajustat` astfel \ncåt s` aib` un ritm care s` permit` economiei s` continue recuperarea, chiar dac` modest`, [i \n 2014, cu rotirea surselor de cre[tere a sectorului privat.
Din acest motiv este dificil a separa performan]a sectorului privat – care a \nregistrat cre[teri modeste dar stabile [i a afi[at semne de \ns`n`to[ire financiare – de problemele fiscale: m`surile de ajutor guvernamentale care pot fi t`iate au fost cruciale pentru convalescen]a sectorului privat \n stadiile sale de \nceput. Apelul cheie al prognozei este c` economia a rec`p`tat \ndeajuns „sånge“ pentru ca guvernul s` renun]e la cåteva din perfuziile intravenoase care au ajutat economia, pentru ca pacientul s` continue recuperarea. Dac` acest apel este corect, pia]a imobiliar` va avea un rol principal. |n 2012, pia]a a \nceput s` \[i revin`, iar inventarul caselor nevåndute a \nceput s` scad` substan]ial. Rezultatul a fost c` a existat o balan]` mult mai stråns` \ntre cerere [i ofert`, care a stimulat prima faz` a recuper`rii \n construc]ia de case [i o recuperare mult mai gradual` a pre]urilor caselor. Dac` progonoza se adevere[te – iar datele recente legate de pia]a imobiliar` vin \n sprijinul acestei opinii – sectorul imobiliar ar putea ad`uga \n jur de 0,5% la cre[terea economic` general` din 2013. |n contrast, exporturile au fost ridicate \n 2009, dar de atunci au sc`zut \n mod constant [i s-au contractat \n trimestrul patru din 2012. Economi[tii de la JP Morgan prev`d o anumit` stabilizare [i o cre[tere modest` pentru principalele pie]e de export ale Statelor Unite. Ritmul de cre[tere va r`måne sub radar, ceea ce limiteaz`
TRAS CU OCHIUL LA BURSELE EUROPENE ursele europene \[i vor \mbun`t`]i performan]ele \n acest. Peter Oppenheimer, Chief Global Equity Strategist la Goldman Sachs, apreciaz` din punct de vedere structural c` bursele vor fi pozitive \n Europa, mai ales dac` ne gåndim la alte clase de active. „Ofertele curente care implic` un risc maxim genereaz` oportunitatea de re\ntoarcere la ac]iuni \n urm`torii ani, \n ciuda obliga]iunilor. Prezum]iile noastre centrale, \n ciuda unei stagn`ri economice care continu` \n Europa, v`d un cå[tig real anual total de 7,6% pentru indicele STOXX Europe 600. Chiar dac` merg pe o variant` mai conservatoare de o cre[tere a profitului real de 2,3% – aproape la jum`tate din media pe termen lung, investorii pot acumula aproximativ 6,2% cå[tiguri reale pe an pe termen mediu, cifr` apropiat` de mediile pe termen lung. |n Europa, vedem o evolu]ie pozitiv`, mai ales \n anumite sectoare, cum este cel auto, care se coreleaz` pozitiv cu cre[terea economic` global` – [i \n particular la produc`torii auto germani care se orienteaz` pe cererea global`. |n plus, recomand`m asigur`tori europeni, pentru c` au o structur` a riscului mult mai atractiv` comparativ cu cea a b`ncilor.” Biz
ROMÂNIA |N OCEANUL GLOBALIZ~RII conomia Romåniei este influen]at` de to]i factorii detalia]i pân` acum. Investitorii se uit` la estim`rile FMI, ale Comisiei Europene [i ale B`ncii Mondiale, avånd \n vedere acordul \n derulare cu partenerii interna]ionali. Altfel, Romånia nu este interesant` pentru ei [i o spun franc. V`d [i ei c` mai sunt ac]iuni de corectat pentru a \ndeplini obiectivele din acord, mai cu seam` \n ceea ce prive[te reducerea arieratelor statului [i a privatiz`rii companiilor de stat. Prelungirea cu \nc` trei luni a actualului program \ncheiat cu FMI poate duce la implementarea m`surilor asumate de guvern [i precondi]ii pentru \ncheierea unui nou acord. Estim`rile din acest moment pentru Romånia sunt destul de pesimiste. Cre[terea real` a PIB \n 2012 a fost aproape liniar`. Pentru acest an, este prognozat` o cre[tere economic` de aproximativ 1,6%, de[i s-ar putea s` fie o prognoz` optimist` [i de fapt cre[terea s` fie \n jur de 1%. Cre[terea va fi sprijinit` de cererea intern` de consum, care a \nregistrat o tendin]` pozitiv`. Infla]ia este anticipat` a sc`dea \n a doua parte a lui 2013, dep`[ind nivelul de 3,5% pån` la finalul acestui an. Deficitul de cont curent este prev`zut a r`måne \n jur de 4% din PIB \n acest an. Biz
gradul \n care Statele Unite pot „\mpinge vagonul“ cre[terii globale. Produc`torii americani au crescut \n a deveni competitivi la costuri, mai ales \n ceea ce prive[te costurile cu for]a de munc`, [i de aceea discu]iile legate de o rena[tere a sectorului industrial nu sunt doar simple am`giri. Dar chiar [i cei mai competitivi produc`tori au nevoie de pie]e s`n`toase pentru a-[i vinde produsele.
SEMAFORUL GLOBAL, APROAPE DE VERDE |n general, pie]ele din ]`rile emergente sunt cele care nu las` economia global` s` stagneze, ci chiar s`
aib` o cre[tere. „Dup` o sc`dere \n Europa [i o stagnare \n 2012, cå[tigurile vor cre[te din nou \n toate regiunile – ceea ce va duce la o m`rire a pre]urilor ac]iunilor. |n plus, b`ncile centrale din \ntreaga lume ader` la politici monetare expansive care vor da impulsul necesar burselor. |n mod consecvent, evaluare ac]iunile este \nc` atractiv` pentru noi, mai ales \n afara Statelor Unite“, a spus Peter Oppenheimer, Chief Global Equity Strategist la Goldman Sachs. Este estimat ca PIB-ul global s` creasc` cu 2,5% \n prima jum`tate a acestui an, potrivit economi[tilor de la JP Morgan, acceleråndu-se la peste 3% \n a doua parte a anului.
COVER STORY
EVOLU}IA UNUI LEU IMPREVIZIBIL
Astfel, 2013 va fi un an de cotitur` \n recuperarea global`, care vine dup` performan]a slab` a ultimilor doi ani. Anticipatele cheltuieli legate de investi]ii arat` spre vremuri mai bune \n sectorul global industrial. Dup` ce a stagnat \n cea mai mare parte a anului trecut, industria global` este a[teptat` cu un ritm de 3,5% \n 2013 (la sfår[itul trimestrului 4, comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2012). Economiile asiatice care se afl` \n mijlocul ciclului tehnologic [i de produc]ie vor beneficia cel mai mult de pe urma acestui avans. Odat` ce a \nceput anul, cre[terea va fi constråns` de doi
factori. Primul, economiile din pie]ele dezvoltate se confrunt` cu m`suri de austeritate fiscal` foarte mari. |n Europa, austeritatea va cånt`ri destul de mult pe cre[terea economic`, de[i economi[tii se a[teapt` la o relaxare a unor m`suri fiscale \n 2013 pentru a face loc relu`rii cre[terii economiei. M`surile de austeritate nu mai pot da roade atåta vreme cåt pun la \ncercare companiile care nu mai au prea mult loc de dezvoltare. Al doilea factor este legat de condi]iile de creditare. Acestea vor r`måne destul de restrictive \n Europa [i \n economiile din ]`rile emergente. O \nt`rire a termenilor de creditare [i a standardelor de
eul se va aprecia \n media cu 2% \n 2013, aceasta este opinia economi[tilor de la BCR. Viteza de apreciere a leului de la \nceputul lui 2013, dup` formarea rapid` a unui nou guvern cu majoritate confortabil` \n parlament, a luat prin surprindere mul]i participan]i din pie]ele financiare. Deciziile Barclays [i JP Morgan de a include obliga]iunile romåne[ti \n lei \n indicii pie]elor emergente \ncepånd din martie 2013 au impulsionat cererea pentru obliga]iuni guvernamentale \n lei. Este estimat un curs de schimb EUR RON de 4,35 \n martie [i 4,40 \n decembrie 2013 [i se consider` c` valul abrupt de optimism de pe pie]ele financiare se va diminua treptat. BNR [i Ministerul de Finan]e trebuie s` fac` pl`]i totale de 5,2 miliarde euro c`tre FMI \n 2013, \n timp ce Ministerul de Finan]e trebuie s` pl`teasc` 1,8 miliarde euro investitorilor priva]i pe fondul ajungerii la scaden]` a unor obliga]iuni \n euro emise pe pia]a local`. BNR va continua politica sa de flotare controlat` a cursului de schimb [i nu va permite o apreciere a leului sub 4,3 datorit` riscurilor implicate de o astfel de mi[care brusc`. |n aceste condi]ii, cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4 \n 2013 fa]` de 4,3 \n 2012. Biz
AFACERILE DEVIN MAI EXPANSIVE Companiile au devenit prudente \n 2012 ca urmare a sc`derii cre[terii profitului [i a incertitudinii cu privire la zona euro [i la China. Ac]iunile economice au f`cut ca sentimentul general al companiilor s` \nceap` s` \[i revin` \n ultimul trimestru al anului trecut.
aplicare a fost un factor major \n performan]a slab` a economiei de anul trecut. A[a se explic` [i relativa performan]` slab` a Statelor Unite, unde condi]iile de creditare s-au \mbun`t`]it. Bruce Kasman, economist la JP Morgan, crede c` unele dintre aceste m`suri vor fi eliminate \n zona euro [i \n economiile emergente, mai ales \n zona euro, ca urmare a programului „outright monetary transactions“ (OMT) al B`ncii Centrale Europene (cump`rarea „f`r` limite“ pe pia]a secundar` a obliga]iunilor de stat a c`ror maturitate merge de la
1 la 3 ani – aceste cump`r`ri vor fi totu[i supuse unei condi]ii: ]`rile care doresc s` beneficieze de acest program va trebui s` cear` \n prealabil ajutorul Fondului European de Stabilitate Financiar`). Programul va duce la ie[irea regiunii din recesiune. Totu[i, sistemul bancar din zona euro va avea nevoie de timp pentru refacere [i va limita \n acela[i timp reluarea cre[terii globale. Ca urmare a tuturor acestor politici, echipa de economi[ti de la Goldman Sachs condus` de Jan Hatzius vede zona euro \n rece-
siune [i la \nceputul lui 2013. Zona euro va \ncepe o reducere gradual` a constrângerilor fiscale c`tre mai pu]in de 1% din PIB pe an, chiar dac` „suntem mai pu]in optimi[ti de m`rimea impulsului din partea sectorului privat [i de aceea nu ne a[tept`m la un trend de cre[tere pozitiv \n Europa pentru urm`torii ani“, mai spune Jan Hatzius. M`suri necesare au fost luate, \ns` este nevoie de o [i mai mare ac]iune pentru gestionarea corect` a resurselor [i revirimentul economic. De pild`, acum un an, cei mai mul]i investitori aveau ca princi-
COVER STORY pal` temere disolu]ia zonei euro. Principale elemente pe care \[i bazau argumentele erau cercul vicios legat de bilan]urile b`ncilor, reducerea \mprumuturilor bancare, o sl`bire a activit`]ii economice, deteriorarea pozi]iei fiscale [i cre[terea \ndoielilor legate de abilitatea ]`rilor marginale de a-[i rezolva problema datoriilor. Cu toate acestea, evolu]iile de pe pie]ele europene au ar`tat c` voin]a a fost mult mai puternic` decåt s-a crezut [i s-a produs o relaxare a condi]iilor financiare. Principalul factor a fost pre[edintele BCE, Mario Draghi, care a adoptat mai multe m`suri \n efortul de a sprijini ireversibilitatea monedei unice. |n ciuda progresului \nregistrat, riscuri serioase r`mån. Economi[tii de la Goldman Sachs cred c` de[i m`surile luate de BCE au atacat virulen]a crizei din zona euro [i au redus riscul unei contamin`ri \n restul globului, nu au fost rezolvate problemele structurale ale zonei euro: diferen]e uria[e de competitivitate, pozi]ion`ri fiscale segmentate, datorii externe mari \n statele din afara zonei euro, bilan]uri bancare modeste [i pie]e financiare fragmentate. Economiile periferice (cum este [i cea a Romåniei) r`mån destul de slabe [i este pu]in probabil s` ating` ]intele fiscale pe care [i le-au fixat, dezam`gind factorii de decizie din ]`rile principale. |ntre timp, combina]ia dintre o economie sl`bit` [i austeritatea fiscal` se dovede[te
a fi extrem de nepopular` \n ]`rile periferice. Dintr-o perspectiv` mai apropiat`, cel mai mare risc este c` programul OMT nu a fost testat \nc`. Pie]ele au a[teptat ca guvernul Spaniei s` aplice m`suri de ajustare sub Mecanismul de Stabilitate European` – o precondi]ie pentru cump`rarea de obliga]iuni spaniole \n OMT – pentru mai multe luni, dar deocamdat` nu s-a \ntåmplat mare lucru. BCE a \nceput s` intervin` \n pia]` \n a[teptarea m`surilor spaniole. Va fi un an mai bun decåt ultimii doi, conform estim`rilor actuale. Economia Statelor Unite se \mbun`t`]e[te [i cre[te, lent, dar cre[te, cea a Europei d` semne de stabilizare, chiar dac` va r`måne pentru cåtva timp \n recesiune, iar la nivel global, lucrurile s-au a[ezat pe un f`ga[ pozitiv. Peter Oppenheimer, Chief Global Equity Strategist la Goldman Sachs, apreciaz` o cre[tere global` de 3,3% \n acest an, dup` ce \n 2012 a fost de 3,1%. „Ne a[tept`m la \mbun`t`]iri economice semnificative pe parcursul anului, \mpinse mai ales de pie]ele din America [i din Asia – mai ales China. |n Statele Unite, lupta pe buget va ]ine toat` aten]ia \n primele luni din 2013, dar suntem preg`ti]i s` vedem \mbun`t`]iri semnificative \n pia]a imobiliar` [i pe pia]a for]ei de munc`. Ne a[tept`m [i la semnale luminoase din Europa \n timpul anului – cu toate c` o recesiune u[oar` va persista.“ Biz
POTEN}IALUL UNEI BURSE PLANETARE ursa de la New York, NYSE Euronext (NYX), a reu[it anul trecut pentru al doilea an consecutiv o performan]` excep]ional`: a stråns venituri din ofertele publice ini]iale mai mult decåt orice alt grup bursier global, adic` 36 de miliarde de dolari din totalul veniturilor din 117 oferte. |n SUA au existat 79 de oferte publice ini]iale [i 16 transferuri, iar \n Europa, 25 de noi list`ri, cu venituri de aproximativ 2,7 miliarde de euro. „Pentru 2013, lista ofertelor publice ini]iale este foarte puternic`, cu aproximativ 17 miliarde de. dolari \n tranzac]ii care sunt \n a[teptare. Dorim s` ne \mbun`t`]im succesul prin atragerea de ofertan]i atractivi [i s` contribuim la cre[terea economic` la nivelul global”, a spus Scott Cutler, EVP, Head of Global Listings la NYSE Euronext. Avantajele unei companii care devine public` la NYSE sunt multiple: acces imediat la o baz` extrem de mare de investitori [i lichiditate, riscuri mici fa]` de o privatizare sau o fert` de preluare. |n plus exist` o visibilitate global` a brandului pe toate sectoarele, o platform` interna]ional` cu peste 500 de companii globale listate. Alte atuuri sunt poten]ialul geografic divers pentru cre[tere financiar`, dar [i o flexibilitate mare pentru achi]izi]ii [i fuziuni prin folosirea ac]iunilor ca moned` de schimb. Biz
Asia
rica Ame
Eu ro pa
Pack&Go! Super oferte de la KLM Europa de la 159 Asia de la 579 America de la 589 Mai multe oferte pe www.klm.ro Se aplică termeni şi condiţii speciale.
EUR EUR EUR
O rela]ie special` |n cadrul rela]iei bilaterale a Romåniei cu SUA, Consulatul General al Romåniei la New York \[i propune obiective \ndr`zne]e, avånd \n vedere importan]a politic` [i economic` a marelui ora[ \n via]a american`. Consulul General al Romåniei la New York, Marian Pårjol, ne-a explicat care sunt aceste obiective. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum vede]i rela]ia bilateral` dintre România [i Statele Unite? Rela]ia a fost [i este una foarte bun` [i sper`m s` fie excelent` [i \n continuare, lucru care depinde de eforturile comune pe care le depunem [i rezultatele ob]inute \n activit`]ile de diploma]ie – politic`, economic`, cultural` [i de promovare a imaginii Romåniei, conform programului de guvernare [i obiectivelor Ministerului de Externe. |n acela[i timp, cadrul politic general, Parteneriatul Strategic recent \ncheiat, Acordul pentru plasarea Scutului Antirachet` au consolidat aceast` rela]ie, fiind repere centrale pentru rela]ia dintre cele dou` ]`ri. Atuul cel mai important al ]`rii noastre, pozi]ia geopolitic` extrem de important` pe care o avem \n Europa, calitatea de membru activ [i respectat al NATO, ne confer` un rol important \n rela]ia cu Statele Unite [i nu numai. Cåt de puternic` este cooperarea economic`? A[a cum preconizam pentru 2012, cifra de afaceri care reprezint` schimburile economice dintre Romånia [i America a dep`[it cu mult 2 miliarde de dolari. Dup` statistica american`, la 11 luni, schimburile erau de 2,372 miliarde de dolari. Cu certitudine, la sfår[itul anului s-au dep`[it 2,5 miliarde USD, iar obiectivul nostru din punct de vedere economic este ca pentru 2013 s` dep`[im 3 miliarde USD, obiectiv care cred c` este foarte posibil. Nivelul schimburilor eco20
Biz
nomice \n 2012 este unul record \n ultimii ani [i nu a mai fost atins din 2005, ceea ce presupune o cre[tere constant` pe care sper`m s` o dep`[im \n 2013. |mbucur`tor e c` balan]a este excedentar` \n favoarea Romåniei, cifra exporturilor romåne[ti \n Statele Unite este de 1,480 miliarde de dolari, iar importurile americane \n România sunt de 892 de milioane de dolari. Investi]iile americane, tot la 11 luni, se ridic` la 1,067 de miliarde de dolari [i aceast` cifr` plaseaz` Statele Unite pe locul 12 \ntr-o ierarhie a investitorilor str`ini \n Romånia. Care sunt obiectivele Consulatului General la New York? Obiectivele sunt ambi]ioase: avem foarte mult` treab` \n plan politic, economic, \n rela]ia cu comunitatea romåneasc` [i \n general \n promovarea unei imagini cåt mai bune a Romåniei \n Statele Unite. Avem ca obiectiv [i cre[terea schimburilor economice. Avem [ansa unei conjuncturi politice [i economice care ne ofer` un mediu propice dezvolt`rii rela]iilor economice, o dovedesc rezultatele de pån` acum [i trebuie s` men]inem acest standard. De[i men]ionat` \n aceast` ordine, rela]ia Consulatului cu membrii comunit`]ii romåne[ti este o prioritate [i facem toate eforturile astfel \ncât cet`]enii romåni s` vad` \n aceast` institu]ie un prieten de n`dejde, un sprijin [i un pod \ntre Statele Unite [i ]ara de unde au plecat, Romånia.
Cum v`d oamenii de afaceri romåni apropierea de Statele Unite, mai ales c` nu foarte multe companii romåne[ti se aventureaz` aici? Din punct de vedere economic, deschiderea firmelor romåne[ti c`tre America este destul de mare \n pofida distan]ei fizice dintre cele dou` ]`ri, care descurajeaz`. |mpreun` cu Ministerul Economiei [i reprezentan]ii lor aici, \mpreun` cu Camerele de Comer] jude]ene, \mpreun` cu patronatele [i cu orice fel de entitate, putem ajuta la dezvoltarea unor contacte pe pia]a american` [i \ncuraja afacerile \n ambele sensuri. Am f`cut demersurile de rigoare \n fiecare an, \n a[a fel \ncåt s` avem cåt mai multe misiuni economice din Romånia \n Statele Unite, iar astfel de ac]iuni sunt tot mai frecvente, iar punctul nostru de vedere este foarte ferm \n preg`tirea [i desf`[urarea lor. Participarea companiilor romåne[ti la tårguri din New York [i din zona de jurisdic]ie a Consulatului este o alt` activitate pe care noi o gestion`m \mpreun` cu Ministerul Economiei [i Comer]ului. Am depus eforturi foarte mari ca s` \i facem pe produc`torii romåni s` se uite c`tre pia]a american`, care este imens` [i are o capacitate greu de saturat, [i v` pot da un exemplu elocvent. New Yorkul, [i nu numai, este binecunoscut pentru influen]a culturii evreie[ti, astfel c` marea majoritate a produselor alimentare sunt autorizate kosher. Autorizarea kosher e o garan]ie pentru orice cump`r`tor al unui produs pe care \l g`se[ti pe rafturile unui supermarket \n Statele Unite [i ca urmare noi am ini]iat \n 2012 o misiune economic` \n Romånia cu firme care autorizeaz` kosher, pentru a implementa acest concept [i a da \n acest fel o [ans` mai mare produselor romåne[ti s` p`trund` pe pia]a american`. |n urma simpozionului organizat, \n care a fost prezentat` procedura, care este simpl` [i nu cost` prea mult, \n schimb impune standarde severe de calitate, am [i avut un rezultat imediat, dou` dintre firmele
DIPLOMA}IE
MARIAN PÅRJOL, Consulul General al Romåniei la New York
FOTO: VALI MIREA
prezente autorizåndu-se kosher. Ac]iunea de promovare a acestui concept va continua [i \n anul 2013. Vånzarea vinurilor române[ti pe pia]a american` este sectorul \n care s-a avansat cel mai mult. Exist` [i un program de promovare a vinurilor pe care \l derul`m \mpreun` cu o firm` specializat` de marketing, dar noi am ajutat foarte mult \n acest sens prin organizarea unor ac]iuni promo]ionale de \nalt` ]inut`. A]i men]ionat ca obiectiv politic [i programul Visa Waiver. De cåte ori am avut prilejul, \n \ntålniri cu oficiali americani dar [i cu reprezentan]ii comunit`]ii romåne[ti, am subliniat un lucru pe care cred c` ar trebui s` \ndr`znim s` \l spunem cu mai mult curaj. Romånia este membru al NATO, este ]ara cu care SUA au semnat Acordul pentru amplasarea Scutului Antirachet`, Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, a fost [i este prezent` cu trupe pe toate fronturile importante de men]inere a p`cii \n lume, solda]ii romåni au murit \n Irak [i \n Afganistan, suntem \ndrept`]i]i s` avem o recunoa[tere mai mare \n viziunea politic` american` [i \n principal lucrul acesta ar putea fi materializat prin includerea Romåniei \n programul Visa Waiver. V` spuneam, din punct de vedere politic, partea aceasta de activitate se deruleaz` \n principal \n capitalele administrative, unde sunt [i factorii politici mai importan]i, dar New Yorkul \nseamn` totodat` prezen]a unor politicieni de marc` [i am profitat de situa]ie contactånd senatori importan]i, cum sunt Kirsten Gillibrand sau Charles Schumer (care este sus]in`torul programului Visa Waiver pentru Polonia), \ncercånd s` \i capacit`m \n sprijinirea Romåniei. Consulatul General al Romåniei la New York \mpreun` cu Camera de Comer] Romåno-American` au ini]iat o peti]ie online pentru ob]inerea de semn`turi de sus]inere a introducerii Romåniei \n programul Visa Waiver. Premisele sunt \mbucur`toare [i sper`m ca bunele rela]ii româno-americane s` aib` roade mai bune \n anul 2013, pe toate planurile. Biz Biz
21
Un om, o misiune, multe provoc`ri Diploma]ia este o art` a dialogului, a negocierii [i a inteligen]ei. Un ambasador are termene precise [i obiective cuantificabile. |ns` cånd misiunea este diploma]ia multilateral`, cum este cea a ambasadorului romån la Na]iunile Unite, Simona Miculescu, lucrurile se schimb` [i cap`t` alte valen]e. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum vede]i rela]ia dintre Statele Unite [i Romånia? Lucrurile trebuie s` se \n]eleag` foarte clar, de rela]ia cu SUA se ocup` ambasadorul Romåniei la Washington, iar la New York, consulul general al Romåniei. Este o mare diferen]` \ntre diploma]ia bilateral` [i cea multilateral`. |n diploma]ia bilateral` te concentrezi pe rela]ia cu ]ara \n care reprezin]i Romånia. |n diploma]ia multilateral`, respectiv la Organiza]ia Na]iunilor Unite, nu interac]ionezi cu o ]ar`, ci cu 192. Suntem singura misiune a Romåniei aflat` \n aceast` pozi]ie. Este un exerci]iu foarte complex, poate cel mai fascinant exerci]iu diplomatic pe care \l po]i face, datorit` multiculturalismului, a diversit`]ii uria[e a tematicilor implicate. |n fiecare zi \nve]i ceva nou, promovezi ceva, e[ti implicat \ntr-o dezbatere specific`. Fa]` de perioada \n care am lucrat la Ambasada Romåniei la Washington, \ntre 1994 [i 1998, cånd eram \ntr-un exerci]iu febril de lobby pentru a reu[i, cu sprijinul SUA, s` intr`m \n NATO, diferen]a e uria[`, \ntrucåt suntem parteneri. Parteneriatul strategic, bilateral \ntre cele dou` ]`ri este resim]it [i la nivelul ONU. Am o rela]ie foarte bun` cu actualul ambasador al SUA la Na]iunile Unite, care este o personalitate 22
Biz
prodigioas` a vie]ii diplomatice americane, Susan Rice. Misiunea noastr`, a celor [ase colegi diploma]i [i a mea, la ONU este s` acoperim cele 170 de teme principale ale agendei. Acoperire \nseamn` s` urm`re[ti, s` participi activ, s` negociezi, \n caz c` este o rezolu]ie sau orice alt document, s` \]i faci vocea auzit`. Prioritiz`m, \ntrucåt nu putem acoperi toate cele 170 de teme. Acoperim toate organele importante ale ONU – Consiliul de Securitate [i Adunarea General`. Deci ave]i multe de f`cut. E o misiune foarte complex`, dar absolut incitant`. Un mandat pentru un diplomat valoreaz` cel pu]in cåt dou` masterate \n rela]ii interna]ionale, pentru c` e[ti nevoit s` studiezi, s` te documentezi permanent. Dar e[ti implicat, e[ti aruncat \n valuri. Aici sim]i mai mult ca oriunde importan]a pe care o are nu doar o propozi]ie sau un cuvånt, ci nuan]a implicat` de un cuvånt \ntr-o propozi]ie, care poate schimba radical una din politicile pe care vrem s` le contur`m aici, care vor impacta ]ara ta måine sau peste 30 de ani. |n diploma]ia multilateral` este foarte dificil s` cuantifici eforturile pe care le face fiecare membru al echipei \n promovarea intereselor Romåniei nu numai \n
dezbaterile tematice, dar [i \n negocierile tuturor rezolu]iilor [i sunt 300 de rezolu]ii anual care se negociaz` [i eventual se adopt` \n mediul onusian. La ONU, ne place sau nu, se contureaz` politici care au impact \n ]`rile noastre acum sau \n 20-30 de ani. Nu putem s` nu fim parte activ` a acestui dialog. Noi, acas`, nu trebuie s` uit`m nicio clip` c` trebuie s` fim cåt mai vizibili pe aceast` unic` scen` global`. {i acest lucru este o datorie [i o onoare pentru echipa mea. Cum este s` face]i diploma]ie multilateral` pentru Romånia la ONU? Este extraordinar, e absolut fascinant fiindc`, pe lång` provocarea intelectual` [i profesional` zilnic`, este foarte \mbog`]itor din punct de vedere intelectual. Nu am avut nic`ieri mai pregnant sentimentul måndriei de a reprezenta Romånia. Este o responsabilitate uria[`. Aceast` postur` e absolut unic`, inclusiv \n peisajul diploma]iei romåne[ti. Orice diplomat care reprezint` Romånia la ONU p`streaz` aceast` experien]` \ntr-unul din cele mai pre]ioase col]uri ale tezaurului de amintiri personale [i profesionale. |mi aduc aminte c` aveam emo]ii foarte mari cånd am venit la post, sim]eam responsabilitatea postului, sunt [i prima femeie [ef al Misiunii Permanente la ONU. |n prima lun`, am dormit \n medie cam 3-4 ore pe noapte, pentru c` m-am apucat s` citesc, crezånd \n naivitatea mea c` trebuie neap`rat s` citesc absolut tot despre cele 170 de teme principale, care au teme subsidiare [i teme subsubsidiare, pån` cånd am realizat c` trebuie s` prioritizezi [i s` te bazezi pe echipa ta, care este extraordinar de important`. Un briefing f`cut de expertul pe dezarmare din echipa mea poate face cåt 500 de pagini citite. Eu, ca ambasador,
DIPLOMA}IE
SIMONA MICULESCU, Ambasadorul Romåniei la Na]iunile Unite
FOTO: VALI MIREA
trebuie s` [tiu de toate, pentru c` sunt implicat` \n tot felul de dezbateri [i pot s` am pe zi, \n medie, cel pu]in [ase teme diferite din domenii diverse. Colegii mei intr` \n profunzime \n problematica respectiv`. Care este mandatul ]`rii noastre aici? Noi urm`rim \n primul rånd chestiuni cu mare relevan]` pentru regiunea noastr`, tot ce poate avea implica]ii directe sau indirecte asupra intereselor Romåniei. Aici m` refer la una din chestiunile pe care le urm`rim cu foarte mare aten]ie: conflictele \nghe]ate. Suntem foarte sensibili la ceea ce se \ntåmpl` \n Caucaz, la problematica Orientului Mijlociu (pentru c` are implica]ii indirecte [i asupra noastr`). Evident, crizele actuale, care par c` nu se reduc, dimpotriv`, se \nmul]esc, sunt o prioritate de informare [i de implicare – Siria, Mali, Congo, Republica Centrafrican`. Din p`cate, agenda consiliului de securitate aproape s-a dublat ca diversitate [i intensitate fa]` de al]i ani, ca atunci cånd Romånia a fost membr` a Consiliului \n 2004-2005. Eu sper ca dac` vom redeveni membri ai Consiliului, \n 2020, s` avem o agend` un pic mai simplificat`. Deci, Romånia urm`re[te \n primul rånd chestiunile legate de securitatea interna]ional`. Avem un rol foarte important \n domeniul dezarm`rii anul acesta, pentru c` Romånia a reu[it s` ob]in` prin ambasadorul Cornel Feru]` postul de pre[edinte al Comitetului preg`titor al Conferin]ei de evaluare a Tratatului de neproliferare. Pe de alt` parte, una dintre priorit`]ile noastre la modul general este dezvoltarea sustenabil`. Am reu[it s` intr`m \ntrun grup de doar 30 de ]`ri din cele 192 care vor contura obiectivele de dezvoltare durabil` ale ONU, termenul limit` fiind septembrie 2013. Cea mai important` prioritate a anului acesta r`mâne \ns` onoarea posturii de vicepre[edinte al celei de a 68-a sesiuni a Adun`rii Generale a ONU. Biz
Citi]i versiunea integral` a interviului pe www.revistabiz.ro
Biz
23
TEXT: OVIDIU NEAGOE FOTO: VALI MIREA
METROU
SUB ORA{UL CARE NU DOARME NICIODAT~, Michael Horodniceanu nu doar tr`ie[te visul american, ci \l [i construie[te. Ca pre[edinte al Metropolitan Transport Authority Capital Construction
Românul supervizeaz` lucrarea la un nou tronson subteran care va str`bate o parte din districtul Manhattan, de-a lungul Second Avenue, bulevard paralel cu Lexington Avenue. Proiectul a fost \mp`r]it \n patru faze; prima dintre acestea, al c`rei cost se ridic` la 4,45 miliarde de dolari, va fi terminat` \n anul 2016, iar 2019 va coincide cu terminarea celei de a doua faze. Când vine vorba despre finalul \ntregului proiect, Horodniceanu glume[te: „Probabil niciunul dintre noi nu va mai fi \n via]` când se va \ntâmpla asta“. Pentru lucrare, aproape 475 de muncitori excaveaz` mai bine de 170.000 de metri cubi de p`mânt [i peste 420.000 de metri cubi de roc`. Ideea nu este tocmai una nou`. Metroul are mai bine de 80 de ani, dar o serie de evenimente precum Marele Crah
VIZIT~ |N SUBTERAN
(MTACC), este pe cale s` transforme \n realitate un vis mai vechi al tuturor reziden]ilor marelui ora[. |n orele de vârf, singura alternativ` la traficul greoi din Manhattan este metroul. Dar, \ntr-o zi lucr`toare, trei linii de metrou care str`bat Lexington Avenue trebuie s` fac` fa]` la mai bine de 1,8 milioane de pasageri, mai mult decât adun` \ntreaga re]ea subteran` din Boston, Chicago [i San Francisco la un loc. Aici intervine Horodniceanu. Românul are pe mân` 17 miliarde de dolari [i misiunea de a schimba fa]a ora[ului [i mai ales sistemul public de transport subteran, unde nu au mai fost f`cute investi]ii de aceast` amploare de peste 75 de ani. 26
Biz
din 1929 [i apoi cel de al doilea r`zboi mondial au scos proiectul de pe lista de priorit`]i a municipalit`]ii. Nu to]i locuitorii ora[ului \mpart aceea[i viziune cu românul. Lucr`rile supervizate de acesta au stârnit nemul]umirea unei comunit`]i de mici antreprenori, care acuz` sc`derea vânz`rilor ca urmare a lucr`rilor la noul metrou. Cu ace[tia, care au pus bazele Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din Second Avenue, dar [i cu al]i reziden]i nemul]umi]i sau doar curio[i de stadiul lucr`rilor, Michael Horodniceanu are \ntâlniri frecvente [i chiar organizeaz` \n fiecare sfâr[it de s`pt`mân`, când nu se lucreaz` [i nu exist` pericole, un tur al sitului de
construc]ie din subteran. „Unul dintre cele mai importante lucruri este c` am de-a face foarte mult timp cu publicul [i cu politicieni care sunt ale[i de public [i trebuie s` ascul]i tot timpul cerin]ele acestora, s` po]i face anumite lucruri s` continue“, spune pentru Biz Michael Horodniceanu. Dac` \ns` \nclina]i s` crede]i c` aceasta constituie cea mai mare provocare a românului, nu este tocmai a[a.
Ce fråneaz` metroul newyorkez? O vizit` la metroul care str`bate capitala financiar` a lumii poate sem`na cu una la un muzeu. Sta]iile sunt vechi, \nc`rcate de istorie [i infrastructura, de[i complet func]ional` [i bine pus` la punct, necesit` multe repara]ii, \n paralel cu noi construc]ii. Horodniceanu nu este implicat doar \n construc]ia tronsonului Second Avenue, ci are pe mân` [i o serie de proiecte mai mici ca anvergur` [i bani. Mai supervizeaz` terminarea unei lucr`ri din Fulton Street, proiect ce se ridic` la 1,4 miliarde de dolari [i va pune la dispozi]ia pasagerilor un hub de tranzit c`tre World Trade Center. Un alt proiect care s-a aflat pe agenda pre[edintelui MTACC este unul \n valoare de 2,7 miliarde de dolari, prin care s-a adus linia Long Island Railroad sub Grand Central Station. „Jobul meu este unul de coordonare [i tehnic` [i programatic` [i, deci, de multe ori sunt \n discu]ii foarte tehnice cu diferi]i ingineri care lucreaz` pentru noi“, spune Horodniceanu. „Modelul nostru este foarte diferit de cel al altor societ`]i guvernamentale. Cu toate c` facem proiecte de aproape 18 miliarde de dolari, eu am doar 130 de angaja]i guvernamentali“, adaug` pre[edintele MTACC, care completeaz` zâmbind c`, atunci când nu are [edin]e, \[i stabile[te [edin]e. Dar de departe una dintre cele mai semnificative frâne puse \n calea metroului din metropol` a fost uraganul Sandy, care a lovit la finele anului trecut New York [i New Jersey, producând pagube de peste 60 de miliarde de dolari. Sandy a \nsemnat pentru sistemul de tranzit din „Big Apple“ pagube de 5 miliarde de dolari. Este un pre] mic de pl`tit, dac` lu`m \n calcul faptul c` apa, dup` ce a inundat sta]iile de metrou din Wall Street, nu a mai avut puterea s`
Lucr`rile la noua magistral`, care va traversa Second Avenue, coordonate acum de Michael Horodniceanu, pre[edinte la MTA Capital Construction, au la baz` o idee veche de mai bine de 75 de ani, dar care nu s-a putut pune \n aplicare din lipsa fondurilor. Tot de atunci nu au mai fost f`cute investi]ii de o astfel de amploare. Prima etap` a proiectului coordonat de românul care are 17 miliarde de dolari pe mân` se va \ncheia \n anul 2016 [i va costa 4,45 miliarde de dolari. Aceast` etap` va consta \n
construc]ia unui tronson al metroului de 3,21 km, care se va \ntinde \ntre 92nd Street [i 86th Street. Un astfel de proiect, coordonat de MTACC pe o perioad` de cinci ani, produce 18.000 de locuri de munc` \n construc]ii. „Planul pentru 2015 – 2019 va fi urm`toarea etap` de construc]ii [i probabil c` va include extinderea Second Avenue“, mai poveste[te Horodniceanu. „Pe moment nu [tim \n ce direc]ie, dar [tim c` va ad`uga o cantitate semnificativ` la buget pentru a continua s`
complet`m Second Avenue.“ Acesta mai precizeaz` c` vor mai fi f`cute investi]ii, dar \n general pentru men]inerea sistemului din punct de vedere public. |ntreg proiectul este \mp`r]it \n patru astfel de etape, iar la finele lui pasagerii vor putea circula de-a lungul regiunii Manhattan, din 125th Street pân` \n sud, la Hanover Square, ceea ce va reduce drastric congestiile \ntâlnite mai ales la orele de vârf pe linia care str`bate Lexington Avenue. Aceast` rut`, care duce pasagerii c`tre Wall Street, regiune care alimenteaz` o economie de 1,26 de mii de miliarde de dolari, duce zilnic 1,8 milioane de pasageri, aproape cât duc metrourile din San Francisco, Boston [i Chicago la un loc. Biz
27
METROU
MICHAEL HORODNICEANU
distrug` [i cl`dirile de la suprafa]`. Ce este de f`cut pentru diminuarea impactului acestor dezastre naturale? „Un exemplu este c` \n anumite locuri trebuie ridicat` intrarea la metrou, pus` pe un fel de piedestal“, spune Michael Horodniceanu. „Un alt exemplu este ce se \ntâmpl` aici“, continu` pre[edintele MTACC, \n timp ce face cu mâna un gest c`tre Battery Park, „unde am construit o sta]ie, care a fost terminat` \n martie 2009. A fost inundat` \n totalitate, apa a ajuns pân` sus [i toate sistemele telemetrice au fost distruse \n totalitate. |ntrebarea este, acum când refacem sta]ia, le punem tot sub p`mânt? Poate nu“. Horodniceanu mai arat` c` un perete din faian]` sau o bucat` de linie de tren sunt mai pu]in 28
Biz
costisitoare [i mai u[or de reparat decât sistemele electronice.
Schimbare cu accent romånesc Timp de [apte ani, Horodniceanu a fost profesor universitar la Universitatea Politehnic` New York. Una dintre amintirile amuzante pe care le are din anii \n care a predat este c` de fiecare dat` studen]ii noi \ncercau s` ghiceasc` provenien]a accentului. Atunci le spunea: „Vorbesc patru limbi str`ine, niciuna bine [i toate cu accent“ – Michael Horodniceanu vorbe[te român`, francez`, ebraic` [i englez`. Al`turi de al]i colegi de facultate, a pus bazele companiei Urbitran Group, cu domeniul de activitate \n administrarea
construc]iilor, unde a ocupat pozi]ia de CEO. Aproape cinci ani s-a ocupat de dezvoltarea companiei, \n paralel cu activitatea didactic`, moment \n care a decis c` a sosit vremea s` se dedice full-time proiectului Urbitran, [i \n 1980 a renun]at la activitatea de profesor. |nainte s` profeseze \n prestigioasa institu]ie de \nv`]`mânt de peste ocean, a absolvit cursurile Universit`]ii Columbia, unde a ob]inut un masterat. Apoi o nou` provocare profesional` s-a ivit \n via]a românului. I s-a oferit postul de Traffic Commissioner \n cadrul Departamentului de Transporturi din New York. Patru ani mai târziu, revenea \n Urbitran, unde a contribuit la cre[terea veniturilor organiza]iei de la 5 milioane de dolari pe an la 36 de milioane de dolari, cât \nregistra \n 2008, când a fost preluat` de AECOM Services. „Este greu s` \nve]i pe cineva s` fie antreprenor, dar pe mine m-a ghidat o teorie simpl`, care nu este necesar valabil` \n România: cum po]i s` faci bani repede? R`spunsul este «\ncet»“, poveste[te Michael Horodniceanu. Horodniceanu crede c`, atunci când vrei ca oamenii s` vin` s` lucreze din greu, trebuie s` lucrezi mai mult ca ei, s` conduci prin exemplu. La fel se \ntâmpl` [i acum, când lucreaz` cot la cot cu angaja]ii institu]iei, iar la sfâr[itul unei s`pt`mâni de lucru organizeaz` conferin]e de pres` [i „excursii“ \n subteranul din Second Avenue, unde prezint` progresele \nregistrate de echipele pe care le coordoneaz`. „Mi s-a oferit aceast` pozi]ie, care a fost foarte interesant` [i atr`g`toare, este o ocazie cu care nu te \ntâlne[ti de dou` ori \n via]`“, \[i aminte[te Horodniceanu despre decizia de a se al`tura MTACC \n 2008. Criza financiar` s-a tradus pentru Autoritatea condus` de Michael Horodniceanu prin rezultate pozitive. „Este adev`rat c` pentru noi, ca autoritate, deoarece facem construc]ii, aceast` recesiune ne-a dat posibilitatea s` sc`dem costurile, astfel contractorii au fost mult mai competitivi“, spune Horodniceanu. „Pentru noi aceast` recesiune a \nsemnat faptul c` am putut s` construim la un cost mai sc`zut, pentru mine n-a fost r`u, dar pentru popula]ie nu a fost ceva bun“, mai poveste[te românul. Biz
ROMÂNI LA NEW YORK FOTO: VALI MIREA
Sunt români, dar la New York nu conteaz` na]ionalitatea [i nici ]ara sau ora[ul de origine. Nu are importan]` de unde vii. Conteaz` doar unde vrei s` ajungi [i ceea ce [tii s` faci. Ca s` supravie]uie[ti \n inima unui ora[ atât de vibrant trebuie s` fii bun. Concuren]a este atât de mare \ncât numai cei mai buni reu[esc s` mearg` mai departe. To]i românii pe care i-am \ntâlnit acolo sunt oameni care la un moment dat \n via]` [i-au testat limitele. {i le-au dep`[it. A[a [i-au câ[tigat dreptul s` respire aerul newyorkez.
30
Biz
ROMÂNI LA NEW YORK
OROLOGERIE
Timpul viselor \mplinite Succesul \n orologerie face cas` bun` cu inova]ia, arta [i arheologia
FOTO: VALI MIREA
C
HIAR |NAINTE S~ PLECE
la New York, Dimitrie Vicovanu, unul dintre cei mai renumi]i ceasornicari de peste ocean, a avut un vis: \n drum spre noua cas`, a trecut pe sub un pod, iar \n apropierea destina]iei a observat o u[` de garaj „\mpodobit`“ cu un graffiti. Nu mic` i-a fost surpriza când, ajuns \n New York, românul a rev`zut atât podul, cât [i pictura urban` din vis. Pasiunea pentru orologerie a lui Dimitrie Vicovanu, fondatorul Masters of Time, a \nceput pe vremea când acesta avea numai 6 ani. Mânat de curiozitatea de a afla de ce tic`ie un ceas ce apar]inea bunicii sale, pu[tiul de atunci [i-a luat inima \n din]i [i a desf`cut ceasul, a realizat o schi]` [i \n dou` zile l-a asamblat, ceasul fiind perfect func]ional la finalul „opera]iei“. Acum, la mai bine de 67 de ani de atunci, pasiunea lui Vicovanu pentru ceasornic`rie este la fel de vie. A \nv`]at mult, a participat la cursuri de specializare \n patria ceasurilor, Elve]ia, apoi \n Germania [i Fran]a, iar \n 1979 a ajuns \n capitala financiar` a lumii. Românul de]ine un stand, \mpreun` cu fiica sa, Daniela Vicovanu, \n renumitul district al diamantelor din New York, pentru care pl`te[te lunar 2.500 de dolari. Prin mâna sa trec adesea ceasuri de colec]ie, ce urmeaz` s` fie scoase la licita]ie de celebra cas` Sotheby's. A fost [i cazul unui ceas din aur fabricat \n anii '30 de compania elve]ian` Patek Philippe, pentru care timpul se oprise \n loc pre] de mai bine de un deceniu. „Bijuteria“ a fost readus` la via]` de Dimitrie Vicovanu. Reputa]ia românului este cunoscut` nu numai \n rândul speciali[tilor ori al colec]ionarilor de ceasuri, ci [i \n
DIMITRIE VICOVANU, fondatorul Masters of Time
rândul posesorilor de ceasuri din alte state din America [i chiar \n lumea artistic`. Violonistul [i dirijorul israelian Itzhak Perlman, precum [i actorul Bill Cosby au ajuns la standul cu num`rul 8 de pe West 47th Street, ce apar]ine lui Dimitrie Vicovanu. El \nsu[i a cochetat cu latura artistic`. La terminarea liceului, a sus]inut examenul de admitere la Facultatea de
Arte Plastice Nicolae Grigorescu, unde a reu[it s` treac` toate probele, \n afar` de cea oral` la limba rus`, materie care, dup` cum a recunoscut Dimitrie Vicovanu \n interviul sus]inut cu revista Biz la sediul s`u din cartierul diamantelor din New York, nu i-a pl`cut niciodat`. „Undeva a murit un artist, dar m` ajut` \n meseria de ceasornicar“, mai spune
8 Biz
31
ROMÂNI LA NEW YORK
8
repararea acestora. Culorile aplicate prin metoda renumitului ceasornicar nu se scorojesc [i, mai mult, rezist` la acid, ap` [i soare. Iar arheologia, specializarea de baz` a fondatorului firmei Masters of Time, de[i aparent str`in` de orologerie, \i este extrem de folositoare \n munc`. „Cele dou` se \mpac` foarte bine, \n ceasuri intr` de
multe ori ap`, umezeal` [i ruginesc piesele“, spune pentru Biz Dimitrie Vicovanu. „Eu aplic metode pe care leam \nv`]at \n arheologie, le cur`], le tratez [i rar exist` o pies` din care nu se mai poate face nimic, care e distrus`“, completeaz` renumitul ceasornicar. Biz
- de Ovidiu Neagoe
FOTO: VALI MIREA
fondatorul Masters of Time. Românul a reu[it s` perfec]ioneze o metod` prin care aplic` culori email la rece din r`[ini pe por]elan, pe care, cu timpul, a reu[it s` o breveteze, iar actualmente posesorii ceasurilor de buzunar cu cadrane din por]elan apeleaz` numai la Dimitrie Vicovanu pentru restaurarea ori
{TEFAN MINOVICI, pre[edinte [i CEO al MIC & Associates
MEDICIN~
Antreprenoriat medical f`r` grani]e {tefan Minovici a[teapt` aprob`ri pentru construc]ia primului ora[ medical din România.
D
UP~ O O CLINIC~ DE
6 milioane de dolari la New York, {tefan Minovici a mizat pe cartea antreprenoriatului [i \n România, unde a investit 2 milioane de euro \n clinica Minovici 32
Biz
Medical Center. Unul dintre descenden]ii celebrei familii Minovici, fondatorii medicinei moderne din România, {tefan Minovici locuie[te la New York de mai bine de 30 de ani [i a fost adoptat de metropola american`, pe care o consider`
acum acas`. Aici, cu 6 milioane de dolari, românul a fondat o clinic` medical` \n cartierul Queens, amplasat` la nici 15 minute de mers cu ma[ina de apartamentul \n care locuie[te. Dup` un singur an, afacerea fondatorului MIC & Associates a ajuns pe break-even, iar \n 2012 a \nregistrat un profit de 460.000 de dolari. {tefan Minovici, pre[edinte [i CEO al MIC & Associates, a continuat expansiunea antreprenorial` [i \n România. Aici, cu o investi]ie de 2 milioane de euro a lansat la finele
anului 2011 clinica Minovici Medical Center, un prim pas din Minovici Medical City, primul ora[ medical ce presupune nu numai cl`direa care g`zduie[te spitalul [i laboratoarele, ci [i universitate, s`li de clas`, cl`diri administrative, blocuri de locuin]e pentru medici, [coli [i gr`dini]e, magazine, restaurante sau cafenele. Investi]ia ini]ial` anun]at` de fondatorul MIC & Associates se ridica la 300 de milioane de euro. Pe fondul recesiunii, dar [i al birocra]iei din sistemul medical din ]ar`, proiectul este actualmente \n stand-by, iar investi]ia ini]ial` a fost redus` la 100 de milioane de euro [i din patru specializ`ri vor r`mâne una sau dou`. „A r`mas suspendat \n bun` parte din cauza situa]iei economice din România, iar faptul c` am schimbat trei mini[tri ai s`n`t`]ii \n trei ani nu a fost un lucru bun, faptul c` am avut un pre[edinte suspendat nu a fost un lucru bun [i nici c` nu avem o lege a s`n`t`]ii votat`“, spune, pentru Biz, {tefan Minovici. „Investitorul nostru, când vine din SUA sau din alte fonduri europene sau arabe, are o \ntrebare simpl`: eu cum \mi recuperez banii? Iar eu nu [tiu cum s` \i r`spund“, continu` Minovici, care adaug` c`, prin prisma unui set de reguli europene care guverneaz` acest gen de institu]ii, nu poate ob]ine o serie de aprob`ri [i pân` situa]ia nu este clar` este imposibil s` avanseze. De[i beneficiaz` de sprijinul unei echipe de vis, compus` din unul dintre cei mai buni constructori de spitale din lume, Perkins and Will, cea mai mare firm` de arhitectur` [i Honeywell, cel mai mare integrator, precum [i de dou` terenuri achizi]ionate \n apropiere de Bucure[ti, antreprenorul spune c` nu are cu cine dialoga. Proiectul va pune la dispozi]ia medicilor [i a viitorilor doctori [i posibilitatea de a participa la programe de training [i, cel mai important, ar putea reprezenta unul dintre motivele de reten]ie a cadrelor medicale \n defavoarea altor state. Potrivit lui {tefan Minovici, actualmente exist` aproximativ 12.000 de cereri depuse de medici români care \[i doresc s` lucreze la spitale din afar`. Biz
- de Ovidiu Neagoe
FOTO: VALI MIREA
ROMÂNI LA NEW YORK
VERONICA DUDU, Project Manager, Prescient Life Sciences
FARMACEUTICE
Drumul de la cercetare la consultan]` Prin pasiune [i perseveren]`, Veronica Dudu \[i contruie[te o carier` interna]ional`.
C
ÂND A AJUNS PENTRU PRIMA
dat` la New York, s-a sim]it ca acas`. Azi, [apte ani mai târziu, nu are nicio re]inere \n a numi poate una dintre cele mai cosmopolite metropole ale lumii acas`. Cel
pu]in deocamdat`. Ce va fi pe viitor nu se [tie, pentru c` oricum Veronica Dudu, actualmente Project Manager la compania de consultan]` \n domeniul farmaceutic Prescient Life Sciences, este obi[nuit` s` c`l`toreasc`.
8 Biz
33
ROMÂNI LA NEW YORK
8
A tr`it aproape cinci ani \n Germania [i cinci luni \n Italia. Dup` ce [i-a terminat doctoratul \n biologie la Dresda, \n Germania, s-a gândit s` continue cariera \n domeniul cercet`rii. A \nceput s` caute stagii postdoctorale [i astfel s-a ivit o oportunitate la New York pe zona de cercetare despre migrarea celulelor canceroase. Ini]ial a fost un contract pe doi ani, care ulterior s-a prelungit pân` la cinci. A urmat apoi o colaborare timp de 10 luni cu un start-up de consultan]`, iar din 2011 lucreaz` la Prescient Life Sciences, mai \ntâi pe un post de analist, apoi analist senior [i project manager. Dorin]a de a renun]a la cercetare, ce presupune o munc` destul de singuratic`, de laborator, [i de a se reorienta spre activitatea de consultan]`, pe care o consider` mult mai dinamic` [i mai potrivit` personalit`]ii sale, a ap`rut din perioada stagiului postdoctoral, când a avut [ansa s` participe la mai multe evenimente de networking [i s` afle ce se poate face cu o diplom` \n biologie. Tranzi]ia de la munca de laborator la cea de consultan]` \n domeniul farmaceutic a durat cam doi ani. „Aici se cere foarte mult` experien]`, toat` lumea \n timpul universit`]ii face internship [i se consider` experien]` de lucru. Eu, venit` din Europa, n-aveam experien]` de lucru, aveam doar experien]` de laborator“, poveste[te ea. A[a a \nceput s` fac` tot felul de cursuri, s` \nve]e despre industrie, s` se preocupe de zona de business, de marketing, de anumite studii clinice. Singura leg`tur` cu România este reprezentat` de p`rin]i, pe care \ncearc` s`-i viziteze anual. |n rest, alte leg`turi nu prea mai are, cu atât mai pu]in de ordin profesional. Mai p`streaz` leg`tura cu unii dintre fo[tii profesori, dar nu neap`rat din punctul de vedere al cercet`rii. Tot universul Veronic`i Dudu e acum la New York. Este locul \n care-i place s` munceasc` [i s` tr`iasc`. |i place via]a activ` de acolo, cu conglomeratul de oameni veni]i din toate col]urile globului [i [ansa de a \ntâlni la tot pasul pe cineva de la care po]i \nv`]a ceva nou despre ]ara sau localitatea de unde vine. Este locul unde tot timpul se \ntâmpl` ceva, care are o vibra]ie extraordinar`. Biz
- de Loredana S`ndulescu 34
Biz
TEHNOLOGIE
Norocul se preg`te[te din timp Petric` Ru]` a trecut de la vânz`ri la consultan]`. Tot la Cisco, dar \n cloud.
D
ISCU}IA CU PETRIC~ RU}~
se \nvârte mult \n jurul cuvântului „noroc“. Dar cu greu po]i g`si pe cineva mai preg`tit ca el s` profite de acest noroc. A aplicat la loteria vizelor dup` o discu]ie cu prietenii, de[i era regional sales manager la Cisco România. Ini]ial, a aflat de pe site-ul loteriei c` nu a câ[tigat, dar apoi a primit un e-mail prin care i se
spunea c` au fost probleme tehnice [i c` e bine s` mai verifice o dat`. Câ[tigase. Putea pleca \n SUA cu so]ia [i cei doi copii. Desigur, totul era condi]ionat de g`sirea unui loc de munc` \n America. „Am \nceput s` explorez op]iunile, numai c` n-a fost chiar atât de simplu, de[i c`utam \n cadrul aceleia[i companii“, spune perfect natural Petric` Ru]`. Dup` mai multe discu]ii, inclusiv prin
PETRIC~ RU}~, Senior Manager and Business Development Manager for Cloud XaaS Adoption and New IP, Cisco Systems
teleprezen]`, [i-a dat seama c` networkingul era esen]ial pentru a putea ob]ine un job. A[a c` a intrat \n contact cu zeci de oameni din posturi de conducere \n Cisco, nu neap`rat ca s` ob]in` un loc de munc`, ci ca s` \n]eleag` sistemul. |n septembrie 2012, când [i-a luat concediu o lun` ca s` vin` cu so]ia pentru a ridica green card-ul, a[tepta r`spunsul pentru dou` joburi \n Cisco. „Am zis c` va fi ca o vacan]`, doar c` eu continuu s` caut joburi.“ |n ziua când a sosit \n New York, a primit r`spunsul pozitiv – de la ambele joburi. Din nou, noroc, doar c` preg`tit intens pe tot parcursul anului. Vestea bun` a fost urmat` de noi c`ut`ri, de data aceasta pentru o locuin]`. Iar a avut noroc [i a g`sit o cas` \ntr-o zon` verde, aproape de toate facilit`]ile, inclusiv de gr`dini]` pentru copii, [i aproape de birou – la un drum cu vaporul distan]` de Manhattan. Culmea e c` ini]ial se gândea s` mearg` \n California, fiindc` acolo avea biroul noul lui [ef. Ambii [i-au dat \ns` rapid seama c` New Yorkul este locul ideal pentru oportunit`]ile de business pe care le c`utau. „Oferim servicii de consultan]` pe zona de cloud. Aici, problema nu mai e dac`, ci cum, când, cu ce costuri [i ce fel de cloud vor adopta companiile“, spune Petric` Ru]`, care coordoneaz` aceste eforturi pe plan global [i lucreaz` frecvent cu clien]i de talia Bank of New York. Face parte dintr-o echip` de consultan]i externi [i angaja]i ai Cisco care dezvolt` noi servicii [i \n cadrul c`reia el are un rol de business development la nivel mondial. Nu regret` niciun moment faptul c` a ales New Yorkul – poate doar \n zilele foarte reci, când vremea din California \i mai face cu ochiul. „|mi place foarte tare la New York, mai ales \n zilele cu soare, m` hr`nesc cu energia de aici. S` vii la birou cu vaporul e senza]ional“, poveste[te Ru]`. A \nceput s`-[i fac` prieteni mai apropia]i printre românii din New York, majoritatea din zona IT, dar e con[tient c` va mai trebui s` treac` ceva vreme pân` va ajunge la prietenii de profunzimea celor pe care le avea \n România. Dar, cu pu]in noroc... Biz
- de Gabriel Bârlig`
IONU} R~DULESCU, designer & artist vizual
FOTO: VALI MIREA
ROMÂNI LA NEW YORK
ARTE VIZUALE
Prin art`, \n c`utarea succesului La 24 de ani, Ionu] R`dulescu are deja o bogat` experien]` \n design [i ilustra]ie.
S
EE. IMAGINE. PLAY. CREATE.
Go forward. Este motto-ul personal dup` care se ghideaz` Ionu] R`dulescu, artistul vizual care a fost selec]ionat anul trecut printre cei zece finali[ti, cu cele mai bune lucr`ri incluse \n competi]ia pentru coperta de var` a prestigioasei
publica]ii „The New York Times“. |n fiecare an publica]ia american` are o sec]iune dedicat` filmelor verii, iar \n 2012 a decis s` dea coperta pe mâna studen]ilor de la Savannah College of Art and Design. „A fost o excelent` ocazie de a cunoa[te art directorii de la «The New York Times» [i
8 Biz
35
ROMÂNI LA NEW YORK
8
de a vedea cum reac]ioneaz` publicul la o astfel de competi]ie“, poveste[te Ionu] R`dulescu. Prin natura meseriei pe care [i-a ales-o, universul lui se compune din imagini, joc [i crea]ie. A[a merge el mai departe, a[a evolueaz`. Are deja experien]` de lucru cu câteva agen]ii, dar [i cu mai multe publica]ii \n calitate de ilustrator. A absolvit cu o burs` integral` de la Savannah College of Art and Design. Bursa este acordat` celui care e acceptat primul \n programul de master sau licen]`. Aceasta a fost cea mai mare realizare educa]ional` a sa de pân` acum, \n condi]iile \n care taxele sunt de 31.000 de dolari pe an. |nainte de Savannah a studiat trei ani de design grafic la UNARTE Bucure[ti. Dup` terminarea facult`]ii, \n 2010, a lucrat la Odyssey \n Bucure[ti [i a colaborat cu alte agen]ii, printre care Lowe and Partners, Draftfcb, Mercury 360, [i reviste precum „Decât o Revist`“, „Tabu“, „Unica“. |n perioada 2010-2011 a aplicat pentru studii de master \n Londra, unde a fost acceptat la dou` facult`]i: Central Saint Martins (MA \n Communication Design) [i Camberwell College of Arts (MA \n Illustration). |n SUA, a aplicat la Savannah College of Art and Design pentru dou` programe de master, unul de design [i altul combinat cu ilustra]ie. A fost acceptat la ambele. Tot atunci a
fost descoperit pe internet de un director de crea]ie de la McCann Erickson. Având drum la Londra cu interviurile de admitere la facultate, l-a vizitat [i pe respectivul director de crea]ie, c`ruia i-a l`sat câteva dintre lucr`rile sale. Ulterior, acesta l-a sunat s`-i ofere un job. A fost una dintre primele sale surprize profesionale. Una extrem de pl`cut`. O vreme a lucrat pentru cei de la McCann, când \ns` a fost acceptat la Savannah, a decis s` renun]e la tot [i s` mearg` s` fac` masterul \n State. La New York a ajuns dup` terminarea masterului, cu dou` valize, f`r` s` cunoasc` pe nimeni. Primele dou` luni au fost mai grele, \ns` treptat lucrurile intr` pe f`ga[ul cel bun. A f`cut un internship pe design grafic la agen]ia Pearlfisher, acum colaboreaz` cu o alt` agen]ie, este \n tratative cu alte dou` companii [i se afl` \n proces de ob]inere a vizei de artist. La 24 de ani, Ionu] are deja o via]` profesional` bogat`, ce alterneaz` \ntre ilustra]ie [i design, \ntre publica]ii [i agen]ii. |i place s` lucreze pentru reviste, dar \l intereseaz` [i ideea de a lucra pentru dezvoltarea de branduri. Deocamdat` nu [tie care parte \i place mai mult, e \nc` \n perioada \n care se descoper` pe sine. Biz
- de Loredana S`ndulescu
MUZIC~ CLASIC~
Muzic` veche pentru lumea nou` Stabilit \n New York, Matei Varga \ncânt` auzul melomanilor din toate col]urile lumii.
T
ALENTUL {I PASIUNEA
pentru muzic` l-au purtat pe pianistul român Matei Varga tocmai pân` la New York, unde a absolvit o prestigioas` [coal` de muzic`, iar acum se ocup` [i de dezvoltarea viitoarelor talente muzicale, \n calitate de profesor de pian. Primul „concert“ sus]inut de Matei Varga a avut loc pe vremea când acesta avea numai cinci ani. Nu a fost tocmai un recital de
36
Biz
pian, cum a]i \nclina s` crede]i, dat` fiind actuala profesie a lui Matei Varga, ci un spectacol a cappella, dup` [lag`re interpretate de celebra Corina Chiriac. Cu toate c` spectatorii nu se aflau acolo pentru „concert“, ci st`teau la coad` la pâine, talentul tân`rului nu a fost trecut cu vederea, fiind recunoscut de viitoarea sa profesoar` de pian, Ligia Pop. Aceasta nu a stat prea mult pe gânduri [i i-a \nmânat o carte de
8
8
vizit` bunicii copilului, pe care acesta o \nso]ea la cump`r`turi. „Abia dup` un an sau doi, v`zând c` nu m` opresc din acest cântat, au hot`rât s` \ncerce“, men]ioneaz` românul, care completeaz`, ca parantez`, c` era extrem de exclusivist [i cânta numai piesele Corinei Chiriac. „{i tot a[a, din aproape \n aproape, pas cu pas, am ajuns \n New York“, \[i continu` Varga povestea. Nu dup` mult timp, la vârsta de 13 ani, artistul cânta pentru prima oar` pe o scen` din New York, al`turi de Corul de Copii Radio, [i, câteva luni mai târziu, a revenit peste ocean, unde, \n aceea[i formul`, a stat sub lumina reflectoarelor [i pe scenele din Washington DC. „Atunci am spus c` a[ vrea s` vin s` locuiesc aici, m`car pentru o perioad`. Mi-am pus \n gând asta [i aveam numai 13 ani“, \[i aminte[te Varga. Acum, c` [i-a \mplinit visul din
ROMÂNI LA NEW YORK
zile va trebui s` m` \ndr`gostesc de Ceaikovski, altfel nu se poate, altfel nu a[ alege s` le cânt \n concert“, mai adaug` pianistul român. Tot pe agenda tân`rului se afl` [i un recital pe care \l va sus]ine la renumitul festival Enescu, din ]ar`, unde particip` pentru prima dat` \n calitate de invitat. Cu toate c` a sus]inut numeroase recitaluri, concerte camerale [i a fost solist \n s`li renumite de concerte, din \ntreaga lume, printre care Zankel Hall [i Weill Recitall Hall din cadrul Carnegie Hall, Merkin Hall din New York, Auditorium du Louvre sau Salle Gaveau, Ateneul Român ori Casals Hall din Tokio, artistul român recunoa[te c` tot publicul din ]ar` a fost cel mai primitor. „Cred c` cea mai cald` primire pe care am avut-o [i sper s` o am \n continuare a fost \n România“, mai spune Matei Varga. Biz
JAZZ
Pasiune pentru note Talentul [i pasiunea pentru jazz i-au adus numeroase distinc]ii muzicianului român.
P
- de Ovidiu Neagoe
MATEI VARGA, muzician
FOTO: VALI MIREA
copil`rie [i s-a stabilit \n New York, Matei Varga tr`ie[te [i visul american al tuturor arti[tilor din lume: adev`rata apreciere a muncii, a pasiunii [i a talentului la nivel interna]ional. Recunoa[te pentru Biz, \ntr-un interviu acordat la New York, c` se \ndr`goste[te de fiecare dat` de compozitorul sau de lucrarea ce urmeaz` s` fie prezentat` unui public, indiferent de m`rimea acestuia. „Responsabilitatea artistului este s` se \ndr`gosteasc` de piesa respectiv` la momentul respectiv, dac` urm`torul concert va fi cu George Enescu, Dinu Lipatti, Béla Bartók [i Tudor Dumitrescu, ceea ce este cazul \n februarie, ace[tia vor fi compozitorii de care m` voi re\ndr`gosti, c` nu este prima oar` când \i cânt“, spune Matei Varga. „La dou` zile dup` acel concert o s` prezint o premier` cu o fantezie scris` special pentru mine pe teme din «Lacul lebedelor», ceva foarte diferit. |n dou`
ASIUNEA PENTRU JAZZ
l-a purtat pe Lucian Ban, compozitor, pianist [i muzician de jazz, la mai bine de 7.670 km distan]` de ]ar`, \n New York, capitala mondial` a jazzului, unde, \n urm` cu trei ani, unul dintre proiectele sale a fost votat de mul]i critici printre cele mai bune 10 albume ale anului. Pentru muzicianul Lucian Ban, o zi obi[nuit` de munc`, când nu are de sus]inut concerte, se rezum` la repeti]ii, telefoane [i mailuri cu agen]i, dar [i la participarea la concerte ale altor muzicieni de jazz. „Este foarte bun` experien]a New York, ca [i capital` mondial` a jazzului“, spune pentru revista Biz Lucian Ban. „Cu sute de concerte \n fiecare zi, cu toate genurile, este ceva ce nu po]i s` \nlocuie[ti nic`ieri, nici la Paris, nici la Londra. Cred c` orice muzician trebuie s` treac` prin New York“, continu` Ban. A[a a \nceput [i povestea românului care, datorit` pasiunii pentru muzica jazz, s-a \ndr`gostit implicit [i de ora[ul american, pe care \l nume[te acum acas`. Dat` fiind pasiunea acestuia pentru jazz, gen muzical legat de spiritul american [i mai ales de cel al New Yorkului, Lucian Ban era familiar cu „Big Apple“ \nainte s` ajung` acolo. Artistul a vizitat capitala mondial` a jazzului \n 1996 [i respectiv \n 1998, acesta fiind [i momentul \n care a decis c` a treia oar` când va ajunge \n New York se va stabili aici. Au trecut de atunci aproape 15 ani. Timpul nu a f`cut decât s`-l ajute s` se integreze mai bine, iar talentul [i pasiunea pentru muzic` l-au
8 Biz
37
FOTO: VALI MIREA
ROMÂNI LA NEW YORK
LUCIAN BAN, muzician
8
f`cut s` tr`iasc` visul american. A colaborat cu legende ale muzicii jazz, ale c`ror LPuri le asculta \n România, conduce grupuri ca Elevation, Asymmetry Quartet [i The Tuba Project [i face parte al`turi de renumitul saxofonist Sam Newsome din The RomanianAmerican Jazz Suite [i Lumination Ensemble. Mai mult, proiectul Enesco Re-Imagined, o reinterpretare radical` a geniului clasic George Enescu, s-a bucurat de un succes major nu numai peste ocean, ci [i pe B`trânul Continent. „A avut un succes mai mare decât m` a[teptam [i sunt bucuros pentru proiect \n sine [i mai ales c` am reu[it pu]in s`-l aduc pe Enescu [i \ntr-o lume \n care nu este tocmai
38
Biz
discutat: \n lumea de jazz. {tiam c` a fost bun concertul, dar nu m` a[teptam, s` aib` succes de ambele p`r]i ale Atlanticului“, spune Lucian Ban. Proiectul s-a bucurat de recenzii bune atât din partea unor publica]ii generaliste renumite ca „New York Times“ sau „The Guardian“, cât [i din partea celor de specialitate [i a fost men]ionat de mai mul]i critici drept unul dintre cele mai bune albume ale anului 2010. {i planurile lui Ban nu se opresc aici. Actualmente, artistul este \n discu]ii pentru o reinterpretare din perspectiva jazzului a operei „Oedip“ [i tot pentru anul 2013 Ban va avea dou` apari]ii discografice. România nu a fost nici ea omis` de muzician, care va sus]ine, al`turi de grupul
newyorkez Elevation, un concert, la sala ArCuB, de celebrare a albumului „Mystery“, pe 27 aprilie, iar \n 14 mai la Teatrul Odeon Lucian Ban va lansa al`turi de renumitul violonist Mat Maneri (nominalizat la Premiile Grammy \n 2007) [i de Evan Parker albumul „Transylvanian Concert“, pentru celebra cas` de discuri ECM Records. „Iubesc muzica asta [i m` consider foarte norocos c` pot face acest lucru“, spune Lucian Ban. „Sunt foarte pasionat de ceea ce fac [i asta m` \mpinge din spate: pasiunea neab`tut` pentru ceea ce fac“, conchide muzicianul român. Pentru mai multe detalii despre discografie [i viitoarele concerte vizita]i www.lucianban.com. Biz
- de Ovidiu Neagoe
ROMÂNI LA NEW YORK
FITNESS
Voin]` de fier pe podium [i for]` \n afaceri Campioana de fitness Mona Mure[an de]ine un restaurant faimos pe Wall Street.
MONA MURE{AN, redactor-[ef Muscle & Fitness Hers [i proprietara restaurantului Nebraska
M
ONA MURE{AN
a emigrat \n SUA acum 21 de ani [i azi este proprietar` a unui restaurant \n zona Wall Street din New York, totodat` campioan` de fitness [i redactor-[ef al „Muscle & Fitness Hers“, cea 40
Biz
mai cunoscut` revist` de fitness din lume. Cum se \mbin` antrenamentele [i stilul de via]` riguros impus de fitness cu munca la restaurant [i, mai nou, munca \n redac]ie? „Sunt tot timpul ocupat`. Dar, dac` iube[ti ceea ce faci, lucrurile ies“, spune Mona Mure[an. Se treze[te \n
fiecare diminea]` la 6, se antreneaz` 5-6 zile pe s`pt`mân` câte dou` ore [i jum`tate de sal`, merge apoi la redac]ie, \n jurul prânzului ajunge la restaurant, dup`-amiaz` se \ntoarce la redac]ie [i seara \napoi la restaurant. A fost mai mereu o practicant` a mersului la sal`, \ns` antrenamentele mai riguroase le-a \nceput \n urm` cu cinci ani, la 33 de ani. Prima dat` a urcat pe podiumul de concurs la 34 de ani, \n New Jersey, dup` un an de antrenament intens. |n ultimii ani, a câ[tigat locuri importante pe podium \n mai multe competi]ii, printre care Atlantic States Figure Championships, North American Figure Championships, Team Universe Figure Championships, Team Universe Figure Championships, Pro Figure Championships (locul 1 [i pro card \n 2011). La Nebraska Steak House, restaurantul pe care acum \l de]ine, a ajuns prima dat` \n 2000, pe vremea când proprietar era un italian. Ini]ial, s-a angajat garderobier` pentru câteva luni [i apoi a devenit bartender. Dup` [ase ani de munc` la Nebraska, când italianul, având ni[te probleme, s-a decis s` vând` restaurantul, i-a propus s`-l preia ea. Se \ntâmpla \n urm` cu opt ani [i a costat-o \n jur de 750.000 de dolari. Preluarea businessului nu a fost foarte dificil`, deoarece cuno[tea pe toat` lumea, to]i furnizorii, iar la nivel de transform`ri a f`cut doar mici reamenaj`ri [i \mbun`t`]iri. De[i afacerea cu restaurantul a mers bine ani la rând, \n prezent nu poate vorbi de cre[tere. Businessul este fluctuant \n func]ie de anotimp, fiind un steakhouse vânz`rile sunt mai bune \n sezonul rece decât vara [i depind \n cea mai mare parte de activitatea firmelor din zona financiar` a Manhattanului. De când cu criza economic`, când multe birouri din vecin`tate s-au \nchis, afacerea a sc`zut cam cu 30%. Ca [i când antrenamentele, revista [i restaurantul nu ar fi suficiente, Mona Mure[an se gânde[te s` mai lanseze ceva, un business pe care s`-l construiasc` de la zero, poate un bar specializat pe suplimente proteice. Dar asta e o alt` poveste, pe care o rezerv` pentru viitor. Biz
- de Loredana S`ndulescu
ROMÂNI LA NEW YORK
FINAN}E
De pe podium pe Wall Street Un fost model, \n vârst` de 25 de ani, lucreaz` \n inima financiar` a New Yorkului, pe Wall Street.
42
Biz
FOTO: VALI MIREA
L
UMEA FINANCIAR~ ESTE
competitiv` [i extrem de rece, mai ales la New York, unde concuren]a \n domeniu este extrem de dur`. Exist` \ns` [i excep]ii: un model de numai 25 de ani, care vrea s` cucereasc` aceast` lume. Otilia Aionesei are o poveste parc` desprins` din \nsu[i visul american. |ns` nu a fost chiar a[a u[or, iar Otilia a r`mas cu picioarele pe p`månt [i s-a dedicat cu totul acestui proiect de a locui [i a munci la New York. „Sunt din Boto[ani, familia mea e \nc` acolo, noi nu prea am plecat, eu sunt singura care am fost cu spirit de aventur`.“ A \nceput s` lucreze ca model cu agen]ia MRA [i la scurt timp dup` \nceperea colabor`rii a ajuns reprezentanta Romåniei \n concursul „Ford Super Model of the World“. Finala a avut loc la 14 ianuarie 2005, la New York. Otilia s-a calificat pe locul al doilea [i a câ[tigat 150.000 de dolari [i un contract Ford pe doi ani de zile. Dup` aceast` experien]`, a [i decis s` se mute definitiv la New York. Otilia a [tiut tot timpul c` vrea s` \[i continue studiile, chiar dac` iube[te moda, despre care recunoa[te c` i-a oferit multe oportunit`]i. A decis s` mearg` la Columbia, una dintre cele mai bune 10 [coli din lume [i din America, cu specializarea economie principal [i istorie secundar. „Acesta a fost alt punct de cotitur` \n via]a mea, a trebuit s` balansez moda cu [coala, a trebuit s` m` adaptez, sistemul e complet diferit de ceea ce [tim noi.“ {i s-a adaptat foarte bine, c`ci \n primii doi ani a fost pe lista celor mai buni studen]i din facultate. Acum se preg`te[te de absolvirea celor patru ani de studii, la finalul lunii mai.
OTILIA AIONESEI, Junior Analyst, Merryll Lynch Wealth Management
Moda a r`mas doar o pasiune [i un hobby pe care \l practic` mult mai pu]in ca \nainte, doar \n weekenduri sau cånd poate, atunci cånd apar oportunit`]i, dar nu mai este o prioritate. |ntre timp, a ajuns s` lucreze [i la Merrill Lynch, la divizia de Wealth Management private banking. „Vara trecut` c`utam un internship \n finan]e [i am cunoscut pe cineva care lucreaz` acolo [i care m-a sf`tuit s` \mi trimit CV-ul. Am avut un interviu la telefon, m-au pl`cut, m-au chemat pentru un al doilea interviu [i m-au angajat pentru internship. Internshipul trebuia s` fie doar pentru var`, dar mi-au cerut s` r`mån la ei. Lucrez part time pentru c` restul timpului sunt \n [coal`.“ Otilia vorbe[te cu dezinvoltur` despre cum,
al`turi de ceilal]i colegi pe care \i secondeaz` [i de la care, investe[te banii celor peste 70 de clien]i \n fonduri mutuale, ac]iuni sau obliga]iuni. Iar cifrele spun totul, c`ci biroul de private banking al Meryl Lynch unde lucreaz` ea are \n grij` aproximativ 350 milioane de dolari. New Yorkul i se potrive[te m`nu[` [i este foarte extrem de \ncântat` de sentimentul pe care \l are aici, un loc \n care se simte acas`. „M-am reg`sit aici, acesta este locul \n care vreau s` cresc [i te dezvol]i mult aici. Aici este un plus s` fii din alt` parte [i nu m-am sim]it niciodat` un imigrant, pentru c` New Yorkul este diferit, este altceva.“ Biz
- de Alexandru Ardelean
Ni[a care deschide succesul Nu v-a]i \nchipui c` o u[` v` poate salva via]a. C` v` poate proteja de foc, de fum sau de un atac. Exist` o companie la New York care produce materiale speciale de protec]ie pentru u[i destinatesiguran]ei \n cl`diri. DE ALEXANDRU ARDELEAN
C
Compania este condus` de Elias Wexler,
un american de origine romån`. M-am \ntålnit cu domnul Wexler \ntr-una dintre dimine]ile \n care am fost la New York. Sediul companiei Zero International este \n Bronx, a[a c` m-am dus cu team`, [tiind renumele de care se „bucur`“ zona. |ns` prejudec`]ile mi-au fost spulberate cånd am ajuns la sediul companiei [i am v`zut c` este un cartier lini[tit la doar 20 minute distan]` cu metroul de centrul Manhattanului. |n plus, unul dintre angaja]ii companiei, care se n`scuse [i tr`ise \n Bronx, mi-a spus c` locul s-a schimbat fa]` de anii ’70-’80 [i c` \ncepe s` fie mult mai bine [i mai atractiv pentru turi[ti. Zero International este o companie foarte veche, \nfiin]at` \n 1923, fiind cump`rat` de Elias Wexler \n anii ’80, cånd ajunsese \ntr-o situa]ie destul de dificil`. „Am schimbat profilul companiei, am schimbat multe dintre produse [i am \nceput s` o dezvolt`m [i acum avem patru fabrici \n Statele Unite, trei \n afara Americii [i distribuim \n 35 de ]`ri. Este o companie total diferit`“, mi-a spus Elias Wexler, care este CEOul companiei. Produsele pe care le are \n portofoliu sunt legate de siguran]` [i protec]ie. Au schimbat func]iunile unei u[i, \n sensul c` asigur` materialele ignifuge, pentru ca u[a s` fie protejat` de foc. Sau dac` este nevoie ca o u[` s` fie izolat` fonic, compania produce materialele pentru aceast` caracteristic`. Exist` [i produse mai complexe, pentru protec]ia \mpotriva fumului, \n cazul
44
Biz
ANTREPRENORIAT
unui incendiu, produse pentru u[i ac]ionate prin frecven]e radio sau care nu trebuie s` interfereze cu frecven]ele electromagnetice. Zero produce de la cauciuc la metal sau alte materiale necesare izol`rii unei u[i \n cazul unor evenimente care trebuie s` implice siguran]`. Zero este [i cel mai mare exportator din Bronx c`tre Japonia, dar \n acela[i timp compania a devenit deosebit de important` pentru siguran]a Statelor Unite, ca urmare a materialelor pe care le produce. „Nu o spun eu, ci o spune guvernul“, arat` Elias Wexler. Ministerul Afacerilor Interne (Homeland Security) a hot`råt ca anumi]i produc`tori foarte importan]i, din anumite industrii, s` devin` o solu]ie pentru el \n cazul unor incidente grave \n America. A fost \nfiin]at un departament dedicat infrastructurii de produc]ie din punct de vedere critic (Critical Manufacturing Structure), coordonat de Homeland Security. „Zero este parte a acestui grup de produc`tori vitali pentru SUA. Sunt pre[edintele filialei din New York a acestui departament. St`m \ntr-un consiliu al`turi de General Electric, General Motors [i alte companii de aceast` m`rime. Nu suntem o companie de aceea[i m`rime, dar suntem foarte importan]i pentru acest departament [i suntem o companie foarte respectat` din punctul de vedere al produselor pe care le facem“, a mai spus Elias Wexler. Fabricile companiei sunt localizate \n Ohio (pentru c` este capitala cauciucului \n SUA), Carolina de Nord (unde sunt produse elementele din metal) [i dou` \n New York. La Las Vegas exist` cel mai mare depozit de distribu]ie din SUA. |n afara Americii, facilit`]ile de produc]ie sunt localizate \n Marea Britanie, \n Japo-
nia [i \n Dubai, iar din aceast` lun` se deschide o nou` fabric` \n Santiago de Chile. Printre pie]ele de export se num`r` Japonia, Canada, Singapore, Hong Kong, Malaiezia, Taiwan, Coreea de Sud, Argentina, Columbia, Olanda, Germania [i Fran]a.
DIN ROMÅNIA LA NEW YORK De cånd este \n Statele Unite, spune c` aceast` ]ar` nu s-a schimbat din punctul de vedere al provoc`rilor personale. Un imigrant nou are acelea[i provoc`ri legate de slujb`, limb`, nu exist` o diferen]` \ntre rutina zilnic` de acum [i de atunci. Evident, via]a s-a schimbat, \n multe aspecte este mai u[oar`, iar \n altele este mai dificil`, dar \n termenii provoc`rilor personale, Elias Wexler nu vede o diferen]` mare. „Vii \n ]ara asta, trebuie s` munce[ti foarte mult ca s` reu[e[ti, acest lucru nu s-a schimbat. Atunci era la fel, acum e la fel.“ {i a muncit foarte mult pentru a ajunge unde este acum, iar rezultatele se v`d. Compania Zero International a avut o cre[tere subtan]ial` a vånz`rilor \n 2012, cel mai bun an atåt pe plan intern, cåt [i \n afara grani]elor. Sper` ca anul acesta s` poat` repeta performan]a, cu atåt mai mare cu cåt num`rul angaja]ilor este undeva \n jur de 100 de oameni. „Chiar dac` suntem a[a de pu]ini, ideea este s` facem produse \ntr-un mod cåt mai automatizat posibil. De exemplu, \n Ohio este o \ntreag` fabric`, dar avem doar 7 oameni. Motivul const` \n faptul c` linia de produc]ie este automatizat`, iar la sfår[itul liniei exist` doar un om care \mpacheteaz` produsele“, puncteaz` Elias Wexler. Acesta mai spune c` se lupt` s` fac` cele mai bune produse posi-
Elias Wexler a emigrat din Romånia \n Israel \n 1966, cånd avea numai 15 ani. Dup` cele dou` r`zboaie pe care le-a prins acolo, cel din 1967 [i cel din 1973, a emigrat \n America. Aici [i-a terminat studiile, devenind inginer, [i a avut mai multe slujbe, iar ultima dintre ele a fost pentru compania Zero International. La momentul la care era angajat aici, Zero era o companie foarte mic`, unde a stat trei ani, dup` care a plecat. {i-a deschis propria companie, \n robotic`, a våndut-o trei ani mai tårziu [i a cump`rat Zero International, iar de atunci a schimbat produsele [i strategia de dezvoltare. Elias Wexler este [i pre[edinte al Camerei de Comer] Romåno-Americane din SUA, filiala New York, [i vicepre[edinte \n board-ul executiv, fiind membru fondator.
bil, pentru c` nu pre]ul este important, ci performan]a. „Odat` ob]inut acest lucru, \ncep s` m` uit [i la alte lucruri, la bani. Dar tot ceea ce producem trebuie s` fie cåt mai bun posibil. Este ceea ce ne-a ]inut \n joc.“ Printre proiectele cele mai mari la ora actual` se num`r` cl`direa Freedom Tower (proiectul arhitectural ce \nlocuie[te turnurile gemene) [i cl`direa Na]iunilor Unite, pentru care Zero International a furnizat toate materialele. Pe viitor se vor ocupa de cablurile podurilor newyorkeze, pe care le vor proteja cu materialele speciale create de ei \mpotriva focului [i a atacurilor teroriste. Despre Romånia, Elias Wexler spune c` a avut o fabric` aici, pe care a deschis-o chiar dup` revolu]ie, [i a avut rezultate foarte bune, \ns` a våndut-o chiar \nainte ca economia s` se contracte. „Nu cred c` Romånia se va schimba peste noapte, nu cred c` cine va investi \n Romånia ast`zi va face foarte mul]i bani. |n economia de ast`zi este un loc de investi]ie la fel de bun ca multe alte locuri de investi]ii. {i, decåt s` merg s` investesc \n alte locuri, cum ar fi Coreea, nu v`d niciun motiv pentru care nu a[ investi \n pia]a romåneasc`. Dac` pot ajuta, ajut.“ {i o face din pozi]ia sa de pre[edinte al Camerei de Comer] Româno-Americane, care este cea mai mare organiza]ie bilateral` din afara Romåniei care se ocup` de probleme de afaceri. Scopul ei este de a ajuta afacerile romåne[ti care vor s` se dezvolte \n SUA. Organiza]ia poate s` \i ajute cu diversele probleme, mergånd de la \nregistrarea firmei [i pån` la aspecte de marketing. |ntre timp au fost ad`ugate obiective noi, pentru c` sunt foarte pu]ine afaceri romåne[ti care se aventureaz` pe teritoriul Americii. „Acum suntem o comunitate de oameni de afaceri romåno-americani, care se adun` s` \nve]e diverse aspecte despre Romånia \n principal [i despre romånoamericani.“ Sfaturile pe care le d` companiilor romåne[ti este s` vin` \n America, pentru c` merit`, este o pia]` matur`, bun` [i foarte mare. „Dar pentru a reu[i aici, este nevoie s` faci lucrurile \n stil american [i s` munce[ti foarte mult [i inteligent.“ Biz Biz
45
INTERVIU
Alegerile unui CEO Peter Georgescu este cunoscut drept singurul român care a ajuns [eful unei mari re]ele de publicitate din Statele Unite, lucru ce spune deja multe. Cunoscându-l \ns`, am descoperit mai mult decât atât. DE LOREDANA S~NDULESCU
D
Dincolo de titulatura care-l recomand` pe cartea de vizit`, am \ntâlnit \n primul rând un om cu etic` [i valori, un idealist, un om cu o poveste de via]` impresionant`, o dovad` vie c` visul american nu e doar un cli[eu hollywoodian. A crescut \n companie de la pozi]ia de trainee la cea de CEO [i pre[edinte al re]elei globale Young & Rubicam. Cum a reu[it aceast` performan]`? Care sunt principiile care i-au ghidat pa[ii? Ce i-a marcat parcursul profesional [i alegerile pe care a trebuit s` le fac` \n via]`? Ce amintiri \l leag` de România [i ce lec]ii de business a \nv`]at pe parcusul unei cariere de aproape 40 de ani? R`spunsuri la toate aceste \ntreb`ri g`sim \n cartea cu accente biografice „The Constant Choice“, pe care a lansat-o recent [i despre care am avut ocazia s` discut`m când l-am \ntâlnit la New York.
Pe 29 ianuarie a]i lansat „The Constant Choice“. Despre ce este vorba \n aceast` a doua carte a dvs.? |n 2006 am scris prima mea carte, „The Source of Success“, o carte poate mai actual` acum decât \n urm` cu [ase-[apte ani. Premisa de la care porneam atunci este c` succesul unei afaceri, oricare ar fi aceasta, este influen]at de doi factori: valori [i creativitate. Orice companie care reu[e[te s` exceleze \n aceste dou` aspecte va fi de partea \nving`torilor secolului XXI. Cea de-a doua carte a mea, „The Constant Choice. An Everyday Journey from Evil Toward Good“, a luat na[tere din dorin]a de a \n]elege provoc`rile cu care ne confrunt`m zi de zi \n aceste vremuri grele pe care le tr`im. Ce se \ntâmpl` \n zilele noastre nu numai c` este gre[it, dar, [i total nenatural. Sun46
Biz
tem martorii mult prea multor r`ut`]i. Cartea mea aduce \n discu]ie no]iunile de Bine [i R`u [i propune o \n]elegere a cauzelor care-i determin` pe oameni s` fac` lucrurile teribile pe care le fac. Povestea pe care am scris-o transcende reperele biografice [i se adreseaz` tuturor celor care caut` s` g`seasc` r`spunsuri la problemele cu care ne confrunt`m \n universul tulbure al zilelor noastre. Dumneavoastr` ce r`spunsuri a]i g`sit? De când am p`r`sit România, dup` ce bunicul a fost omorât, iar eu [i fratele meu am fost \ncarcera]i [i muta]i la Boto[ani, unde, copii fiind, eram supu[i la munc` silnic` cât era ziua de lung`, de la [ase diminea]a la zece noaptea, am c`utat constant r`spunsuri. De ce ni s-au \ntâmplat toate lucrurile acelea rele? De
unde vine impulsul de a face r`u? {tiu c` atrocit`]i au avut loc oriunde \n lume, nu numai \n România. S-a \ntâmplat doar ca eu s` m` fi n`scut acolo. Am ajuns s`-mi pun \n mod obsesiv aceste \ntreb`ri, aveam nevoie s` \n]eleg de ce se \ntâmpl` tot ce se \ntâmpl`. O vreme am crezut c` exist` oameni buni [i oameni r`i [i c` \n cele din urm` binele va \nvinge. Cu timpul am realizat c` oameni r`i existau nu numai \n România sau Uniunea Sovietic`, ci peste tot \n lume. Fr`mântat fiind de aceste probleme, am \nceput s` citesc, s` studiez, am discutat cu oameni de [tiin]`, cu evolu]ioni[ti. R`spunsurile pe care le-am g`sit le detaliez \n carte. Pe scurt, teoria mea este c` p`catul originar al umanit`]ii \ncepe odat` cu adoptarea pozi]iei bipede, moment din care a \nceput s` se dezvolte \n noi instinctul [i lupta pentru supravie]uire.
Biografie Peter Georgescu (74 de ani) este pre[edinte onorific al re]elei de comunicare Young & Rubicam Inc. |ntre 1994 [i ianuarie 2000 a fost CEO [i pre[edinte al companiei, primul cet`]ean n`scut \n afara SUA care a ocupat aceast` pozi]ie. A fost de asemenea pre[edinte al Y&R Advertising [i pre[edinte al fostei divizii interna]ionale a Y&R. Ca recunoa[tere a contribu]iei avute la dezvoltarea industriei de marketing [i publicitate, \n 2001 a fost inclus \n The Advertising Hall of Fame. |n 1954, \mpreun` cu fratele s`u a emigrat din România \n Statele Unite, unde se aflau p`rin]ii s`i Ric` Georgescu, directorul societ`]ii româno-americane de petrol Standard Oil din Ploie[ti, [i mama sa, Lygia Georgescu. Când ace[tia se aflau \n 1947 \n America, la o conferin]` a companiei petroliere, li s-a interzis \ntoarcerea \n România. Cei doi copii, Peter [i Costa, au r`mas \n grija bunicilor, la Lipova, pân` \n 1951, când bunicul, Sever Bocu, a fost arestat de Securitate [i \ncarcerat la Sighetul Marma]iei, iar so]ia sa [i cei doi nepo]i au fost trimi[i la munc` silnic` \n Boto[ani. |n 1954, \n urma interven]iei guvernului american, copiilor li s-a permis s` p`r`seasc` ]ara. Au fost a[tepta]i la Viena de tat`l lor [i to]i trei au plecat la New York, unde se afla [i mama lor. Din acel moment, via]a lui Peter Georgescu a luat o nou` turnur`. A studiat la Exeter Academy, Princeton (diploma de licen]`) [i la Stanford Business School (MBA). A lucrat 37 de ani \n acela[i loc, având o ascensiune profesional` spectaculoas` pân` \n top managementul companiei.
FOTO: VALI MIREA
PETER GEORGESCU, fost CEO [i pre[edinte, Young & Rubicam Inc.
INTERVIU Cartea nu este numai despre sursa r`ului, ci [i despre lucrurile bune care vi s-au \ntâmplat \n via]`. Da, exist` mul]i oameni care au f`cut lucruri minunate pentru mine, care mau ajutat enorm \n via]`. Am avut norocul s` \ntâlnesc mul]i astfel de oameni, pe mul]i dintre ei \i amintesc \n cartea mea, [i nu este vorba doar de prieteni sau familie. V` dau dou` astfel de exemple. Când un diplomat comunist a venit la tat`l meu [i i-a spus c` trebuie s` spioneze pentru sovietici dac` vrea s`-[i mai vad` vreodat` b`ie]ii, pe mine [i pe fratele meu, p`rin]ii mei s-au dus la FBI, care i-au sf`tuit s` divulge \ntreaga poveste \n pres`. Subiectul avea s` devin` atât de controversat \n \ntreaga lume, \ncât sovieticii s-ar fi temut s` ne ucid`. {i a[a a fost. La un moment dat, tata a fost sunat de o doamn` din Ohio, foarte \nst`rit` [i influent` \n America, care ia promis c` ne va salva, ceea ce la final a [i reu[it gra]ie unei interven]ii pân` la Eisenhower. Se pare c` am fost elibera]i \n schimbul unor spioni ru[i. A[a am reu[it s` sc`p`m din România. De ce ne-a ajutat acea doamn`? Pentru c` a putut. Nu-l cuno[tea pe tata, nici ea pe noi. A fost unul dintre \ngerii mei p`zitori. Un alt exemplu: la scurt timp dup` ce am ajuns \n America (aprilie 1954), directorul uneia dintre cele mai bune [coli din SUA i-a spus tat`lui meu c`-mi va p`stra un loc, asta chiar dac` eu nu [tiam englez` [i nici nu mai fusesem la [coal` de câ]iva ani. Când am ajuns acolo mi-a spus c`, dac` pân` la finele anului reu[eam s` trec toate examenele prin propriile puteri, aveam s` r`mân \n [coal`, iar dac` nu, se va ocupa personal s` m` transfere la alt` [coal`, potrivit` mie. Mi se p`rea c` nu e nicio diferen]`: dac` nu r`mâneam \n [coala aia mergem la alt` [coal`. Ce [tiam eu atunci ce \nseam` Exeter Academy? De ce m-a ajutat directorul acela? Pentru c` a putut. {i mai am multe astfel de exemple \n carte. Dar un exemplu din mediul de business ne pute]i da? |n 1994, când am devenit pre[edinte [i CEO al Young & Rubicam, una dintre primele mele misiuni a fost s` merg \n 48
Biz
Asia, s` analizez pia]a ca s` vedem dac` putem face afaceri \n zon` La vremea aceea aveam doar dou` birouri \n regiune, \n Japonia [i Hong Kong. Am c`l`torit din India pân` \n Japonia [i peste tot am g`sit oameni care la rândul lor erau \n c`utarea altor indivizi cu care s` lucreze [i \n care s` poat` avea \ncredere. Am revenit \n companie, \n America, [i le-am spus c` putem face afaceri oriunde pentru c` vom g`si peste tot \n lumea asta oameni cu principii [i valori s`n`toase. De-a lungul carierei mele am observat c` oamenii cei mai de succes sunt cei care au principii, care cred \n valori. Nu e ca [i cum nu ar conta competen]a, sigur c` aceasta conteaz`, doar c` pentru a avea succes este nevoie de ceva \n plus: s` fii de \ncredere. Cât timp v-a luat pân` s` v` câ[tiga]i o bun` reputa]ie \n mediul de business? M-am angajat la Young & Rubicam \n 1963 pe un post de trainee [i m-am pensionat \n 2000 din pozi]ia de pre[edinte [i CEO al companiei. A fost un proces de cre[tere lung [i elaborat. Am f`cut [i multe gre[eli, dar \n fiecare diminea]` m-am trezit cu gândul cum s` fac lucrurile bine [i s` fiu mereu o persoan` mai bun`. Tot timpul m-am gândit ce lec]ie trebuie s` \nv`] din ce am f`cut \n ziua respectiv` [i ce s` fac mai bine \n ziua urm`toare. Revenind la cartea dumneavoastr`, care crede]i c` este cuvântul care o poate descrie cel mai bine? Compasiune. Este cuvântul meu preferat. Toate religiile au ceva \n comun, regula de aur: nu-i face altuia ce ]ie nu-]i place. Este un alt mod de a exprima compasiunea. Sunt de acord cu orice religie pe planeta asta cu condi]ia s` manifeste compasiune, s` prov`duiasc` toleran]a. Toleran]` [i compasiune. Despre asta este vorba \n cartea mea. Ce amintiri mai p`stra]i din România? Legat de România am dou` tipuri de amintiri: cele care mi-au provocat suferin]` [i cele frumoase din copil`ria petrecut` la Lipova al`turi de bunicii mei. Anul trecut am mers \mpreun` cu familia
acolo, am vizitat locul unde se afla casa p`rinteasc`. Am fost [i la Sighet, la \nchisoarea unde a fost \ncarcerat bunicul meu. Dar prima amintire la sosirea \n America? |mi amintesc c` m-am mirat de cât de \nalte erau cl`dirile. Nu mai v`zusem niciodat` cl`diri a[a \nalte. Aveam 15 ani când am ajuns aici. {i mi-a pl`cut din prima \nghe]ata de aici. Men]ine]i leg`tura cu România? Nu. Anul trecut nu a fost prima dat` când am mers \n România. Prima dat` cred c` am revenit \n 1997, la ini]iativa so]iei mele, Barbara, care mi-a aranjat s` particip la o conferin]`. Nu am resentimente, ce a fost a fost \n trecut. Sunt \mp`cat cu România [i \mi face bine s` reiau leg`tura, s` revin din când \n când. A fost [i o perioad` când ni[te oficiali din guvern au intervenit printr-un prieten de-al meu s`-i ajut cu consiliere, astfel \ncât ]ara s` atrag` mai multe oportunit`]i de afaceri. Le-am transmis s` lichideze corup]ia. Nu au vrut s` fac` asta. Pentru c` titlul ales este „The Constant Choice“, ne pute]i da un exemplu despre una dintre cele mai grele decizii pe care le-a]i avut de luat \n via]`? Au fost multe. Atât lucrurile mari, cât [i lucrurile m`runte sunt cele care fac diferen]a \n via]`. O s` v` dau totu[i un exemplu. La un moment dat un client ne-a cerut s` ne ocup`m de un proiect, mai exact s` facem o cercetare de pia]`: vroia s` afle dac` era bine din punctul de vedere al businessului s` lanseze o pereche de ochelari de soare. Dup` finalizarea cercet`rii urma s` primim contul, unul foarte gras, de vreo 30 – 40 de milioane de dolari. Numai c` rezultatul studiului indica faptul c` lansarea avea s` fie un e[ec. Ce puteam s` facem? Erau foarte mul]i bani la mijloc pe care-i pierdeam dac` nu se lansa noul produs. I-am spus clientului s` nu lanseze. Un an mai târziu ne-a mul]umit. Ulterior a venit [i ne-a oferit alte conturi. Genul `sta de alegeri e[ti nevoit s` faci \n afaceri. Dac` ai etic` [i crezi cu adev`rat c` tot ceea ce faci este bine, pe termen lung vei avea de câ[tigat. Biz
AVOCATURA DE BUSINESS – Cåteva adev`ruri – Subtil [i gradual, speculånd nevoi de afirmare personal` sau concuren]iale, \ns` tot mai lipsit de elegan]` \n forme de manifestare, \n practica avocaturii din România [i-a f`cut loc un nou „judec`tor”: mass media.
U
al avocaturii din România, putem vorbi chiar de „tabloidizare”) [i „networking” care, regretabil, de multe ori \mbrac` forme obscure. Avocatura corporatist` din România mai are drum de parcurs pân` la clipa \n care maturizarea economiei române[ti, deta[area acesteia de evolu]iile circumstan]iale [i de dependen]a (\n multe ocazii) de ecua]ia politic`, va permite cu adev`rat ca atributul de „expertiz` avoca]ial` \n afaceri” s` aib` semnifica]ie profesional` real` [i nu doar s` se bazeze pe afirma]iile preluate de un jurnalist. Raportat \ns` la alte segmente ale societ`]ii române[ti (dominat` \nc` de preferin]` pentru sisteme de management autocratice, o social democra]ie \n care centrul de greutate este plasat \n sfera statal`, un sistem educa]ional superior anchilozat), avocatura româneasc` reu[e[te s` imprime, deocamdat` sensibil [i necon[tientizat, impulsuri pozitive, compensatorii [i progresiste. Putem spune f`r` t`gad` c` educa]ia juridic` propriu-zis` a tinerilor juri[ti nu se realizeaz` \n universit`]i, ci \n cadrul firmelor de avocatur`. Un alt aspect relevant \n acest sens ar fi structurile de management bazate pe parteneriatele \ntre avoca]i, ce reprezint` o contrapondere la tradi]ia managementului piramidal propagat \n cele mai multe sectoare sociale, economice [i politice din România. Desigur, multe firme depind de expunerea [i experien]a acumulat` la nivel de „managing partner”/fondatori, \ns` promovarea frecvent` de tineri avoca]i (fie ca o evolu]ie natural`, ca factor compensator sau \n scop de reten]ie, ]inând cont de mobilitatea
extrem` a tinerilor avoca]i) a reprezentat o premier` \n societatea româneasc`. R`mâne \ns` ca tinerii avoca]i promova]i s` compenseze reflexul arogan]ei [i autosuficien]ei cu energie [i creativitate proasp`t` [i pozitiv`. Nu putem face abstrac]ie nici de dedicarea tot mai accentuat` a fondatorilor/partenerilor coordonatori c`tre activit`]i strict manageriale. De[i \n societ`]ile civilizate pe care \ncerc`m s` le urm`m (copiem?), r`ut`cio[ii r`nesc orgoliile avoca]ilor, sus]inând lipsa tangen]ei acestora cu sfera administr`rii afacerilor, trebuie acceptat ca avoca]ii români \nfrunt` asemenea provoc`ri cu devotament. De asemenea, o deschidere nestingherit` [i insistent` c`tre confra]ii din lumea occidental` reprezint` o preocupare major` a avoca]ilor români, care ar trebui s` contribuie la ridicarea standardelor profesiei. Este evident, c` din perspectiva know-how-ului [i a modelelor de lucru, sursa de inspira]ie a multor case de avocatur` române[ti o reprezint` sistemele anglo-saxone. Iar lucrurile nu trebuie s` se opreasc` doar la inspira]ie, ci trebuie s` continue cu perseveren]a pentru construc]ia unei adev`rate culturi, reale [i valoroase, a profesiei avocaturii române[ti \n societate, indiferent dac` \i spunem sau nu „avocatur` de business”.
Autor: LAUREN}U PACHIU, Managing Partner Pachiu [i Asocia]ii www.pachiu.com
ADVERTORIAL
rmând tendin]ele generale ale societ`]ii române[ti (aflat`, \nc`, \n faza de consumerism lipsit de discern`mânt) de \ncarcerare a vie]ii cotidiene \n diagonala televizoarelor [i limitele informa]ionale ale mass mediei, avocatura din România, \n particular ceea ce este definit ca „avocatura de business” , parcurge, \n salturi, o evolu]ie circumstan]ial`, acumulând, tot mai mult, fracturi adânci \ntre proiec]ia de imagine [i realitate. Nu trebuie crezut c` avocatura din România a cunoscut un parcurs izolat, independent de evolu]iile generale ale societ`]ii române[ti, cu bine, dar [i cu rele. |nainte de toate, descrierea atribuit` „avocaturii de business” ar necesita o revizuire important`. A asista legal clien]i corporati[ti nu \nseamn` neap`rat c` avocatul este „de business”. |n]elegerea subtilit`]ilor organiza]ionale, a fundamentelor unei afaceri, a motiva]iilor ce graviteaz` \n jurul unei tranzac]ii, a comportamentelor [i culturilor diferite, cu alte cuvinte, „afacerea clientului”, [i promovarea, ca avocat, a unor construc]ii juridice [i, mai ales, comerciale, inovatoare pe aceast` fundatie, nu reprezint` capacit`]i \ntâlnite frecvent. Din contra, \nc` suferim de obsesiva dorin]` de a vorbi, si nu de a asculta. Explica]ia rezid` \n sistemul românesc educa]ional rigid, putem spune chiar dogmatic, lipsit de valen]e practice, a industrializ`rii acestui segment de avocatur` (produc]ie de „mas`”, \n loc de inova]ie), a prelu`rii unor modele occidentale pe forma, \ns` nu [i \n substan]`, [i \n tendin]a tot mai accentuat` de a fundamenta [i explica succesul profesional pe proiec]ii de imagine (cum bine se exprim` un veteran
Orizont liber pentru zbor Una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, AIR FRANCE KLM, a reu[it s` \[i regåndeasc` strategiile de business [i anul trecut a \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri. Despre cum se vede 2013 [i care sunt planurile de viitor ne vorbe[te Alexandru Dobrescu, director general al AIR FRANCE KLM Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a fost din punctul de vedere al businessului anul 2012 pentru AIR FRANCE KLM Romånia? Dar la nivel interna]ional? Pentru opera]iunile din România, anul 2012 s-a \ncheiat conform a[tept`rilor, ne-am \ndeplinit planurile propuse, \nregistrånd chiar o cre[tere de 2% fa]` de anul anterior. Pentru c` cifrele pe tot anul 2012 nu sunt \nc` disponibile, evolu]ia companiei la nivel global poate fi observat` pe baza cifrelor pe primele nou` luni ale lui 2012. Veniturile au fost de 19,3 miliarde de euro, \n cre[tere cu 5,4% fa]` de aceea[i perioad` a lui 2011. Activitatea de transport pasageri, pe parcursul primelor nou` luni din 2012, a crescut cu 0,9%, iar traficul cu 2,8%. Gradul de ocupare a cå[tigat 1,5 puncte, pån` la 83,5%.
A crescut num`rul pasagerilor transporta]i anul trecut din Romånia? |n 2012, atåt Air France cåt [i KLM au \nregistrat cre[teri ale num`rului de pasageri transporta]i fa]` de perioada similar` a anului precedent, \n ceea ce prive[te num`rul de pasageri, atât la sosire cåt [i la plecare. S-a \nregistrat o cre[tere de 22% pentru traficul de pasageri al KLM [i 5% pentru Air France la sosire pe aeroportul Otopeni – Henri Coand`, iar la plecare o cre[tere de 8% pentru traficul de pasageri KLM [i 7% pentru Air France. Acest lucru ne face s` fim \ncrez`tori \n posibilit`]ile de cre[tere \n 2013.
Care sunt obiectivele pentru acest an? Unul dintre obiectivele majore la nivelul 50
Biz
anului 2013 este s` facem din aeroportul Paris Charles de Gaulle hub-ul preferat al pasagerilor. Prin investi]ia de 580 de milioane de euro \n modernizarea terminalelor [i construirea unui nou satelit, aeroportul a f`cut un mare pas \nainte \n ceea ce prive[te calitatea serviciilor. Inaugurarea noului satelit S4 [i a celui mai mare lounge Air France marcheaz` un punct de referin]` \n istoria acestui hub. |n aceast` perioad` a transform`rilor pentru compania noastr`, ne reconfirm`m ambi]ia de a oferi clien]ilor no[tri cele mai bune servicii. Continu`m s` investim pentru a garanta pasagerilor mai mult` eficien]`, fluiditate [i calitate \n servicii. Potrivit unui studiu recent efectuat de c`tre una dintre institu]iile reputate din Fran]a, CSA (Conseil Supérieur de l’Audiovisuel), \n råndul pasagerilor care tranziteaz` aeroportul Charles de Gaulle (CDG) din Paris, gradul de satisfac]ie al acestora fa]` de serviciile oferite este unul extrem de ridicat. Mai multe aspecte au \ncåntat c`l`torii interna]ionali: viteza de efectuare a procesului de check-in (89%), accesul la zonele de \mbarcare (91%), cur`]enia (94%), siguran]a (96%) [i ambientul (95%) din diferitele zone amenajate pentru pasageri. Per total, 9 din 10 pasageri s-au declarat mul]umi]i de serviciile oferite pe aeroport. De asemenea, 71% dintre c`l`tori au declarat c` [i-au schimbat \n bine imaginea asupra aeroportului CDG din Paris dup` efectuarea unei c`l`torii cu escal` aici. Odat` cu extinderea infrastructurii disponibile pe aeroportul din Paris, Air France a adus noi servicii gamei sale,
orientåndu-se din ce \n ce mai mult c`tre client. Printre noile servicii se num`r` [i introducerea unor echipe de agen]i ai Air France ce vorbesc limbi precum chinez` mandarin` [i cantonez`, japonez`, hindi sau arab`. Astfel, \n]elegerea limbii [i a aspectelor culturale faciliteaz` o interac]iune mult mai prietenoas` cu clien]ii.
KLM Romånia este foarte vizibil` pe re]elele sociale. Cåt de mult va ajuta aceast` integrare \n planurile de business? KLM este printre liderii din industria aerian` atunci cånd vorbim despre integrarea social media \n planurile de business. Avånd la activ mai multe campanii de succes precum KLM Surprise, KLM Tile & Inspire, KLM Meet & Seat sau KLM Travel Predictions, ne propunem s` oferim clien]ilor no[tri sugestii de c`l`torie originale [i personalizate, bazate \n totalitate pe detaliile personale [i hobby-urile declarate \n profilurile de social media. Mai mult, venim \n \ntåmpinarea nevoilor pasagerilor no[tri oferind asisten]` permanent` pe pagina central` de Facebook a KLM. La Amsterdam, exist` o echip` de social media care ofer` asisten]` 24/7 tuturor fanilor care adreseaz` o \ntrebare legat` de serviciile [i produsele KLM. Serviciul este oferit \n acest moment \n [apte limbi – englez`, olandez`, spaniol`, german`, portughez`, japonez` [i italian`, cele mai frecvente \ntreb`ri fiind puse \n englez` [i olandez`. Pagina de Facebook a KLM are peste dou` milioane opt sute de fani, iar pagina
INTERVIU
de Facebook a KLM Romånia, aproximativ treizeci de mii de fani, fiind cea mai urm`rit` pagin` de companie aerian` din ]ar`, conform clasamentului Facebrands.
Majestatea Sa Regina Beatrix a Olandei a reconfirmat folosirea atributului “Royal” \n denumirea companiei KLM. Ce \nseamn` acest lucru pentru compania aerian`? Suntem extrem de måndri de faptul c` Majestatea Sa a considerat oportun s` folosim aceast` distinc]ie pentru \nc` 25 de ani. |n principiu, acest atribut se acord` companiilor cu o reputa]ie irepro[abil` [i o istorie mai lung` de 100 de ani. Acest atribut a fost acordat companiei KLM chiar de la \nfiin]are, \n 7 octombrie 1919, fiind re\nnoit permanent. Pentru KLM, acest lucru reprezint` deopotriv` o onoare [i o recunoa[tere a valorii companiei.
Alexandru Dobrescu, director general, AIR FRANCE KLM Romånia
FOTO: VALI MIREA
Date fiind urm`rile recesiunii [i previziunile economice, cum vede]i industria aviatic` \n acest an? Vom asista la schimb`ri dramatice \n industria aviatic` \n urm`torii ani? Presupunând c` nu se va deteriora climatul economic, apreciem c` nu vor fi schimb`ri majore \n perioada imediat urm`toare [i principalii protagoni[ti vor r`mâne aceia[i. Consider`m c` depinde de noi s` abord`m strategia potrivit` pentru a ne pozi]iona pe pia]` ca fiind transportatorul aerian care r`spunde \ntotdeauna nevoilor pasagerilor cu servicii personalizate la un pre] competitiv. Dorim s` continu`m implicarea noastr` pe linia de social media [i chiar s` dep`[im succesele pe care le-am \nregistrat \n trecut. Cheia succesului \n cazul social media este s` ai un scop bine definit [i s` fii dedicat clientului, iar noi suntem acolo. Personal, cred c` \n orizontul urm`torilor 10 ani social media va deveni principalul canal de comunicare cu clien]ii, de gestionare a crizelor [i de promovare a serviciilor [i ofertelor. Biz Biz
51
SILICON VALLEY
EPICENTRUL AFACERILOR VIITORULUI Uita]i de aur sau petrol. Adev`rata comoar` a lumii actuale se ascunde \n cipurile de silicon [i, mai ales, \n mintea oamenilor talenta]i care dezvolt` urm`toarea genera]ie de aplica]ii software. Unde? Nu-i chiar un secret, dar... Dac` treci prin Silicon Valley cu ma[ina, la prima vedere nu vei vedea mare lucru care s` te impresioneze. Dac` nu ai observa din când \n când cl`diri având logo-uri sau nume de companii celebre ca Intel, Google, Apple, Facebook sau Microsoft, ai putea crede c` ai gre[it valea.
DE GABRIEL BÂRLIG~
P Pentru o regiune care schimb` de decenii lumea prin tehnologiile gândite [i create aici, aspectul vizual al celebrei Silicon Valley este unul ce aminte[te mai degrab` de un campus universitar \mpr`[tiat pe o suprafa]` prea mare. Cl`dirile \nalte nu sunt multe (trebuie spus totu[i c` vestitele turnuri Oracle sunt, \ntr-adev`r, o priveli[te deosebit`), \n schimb e mult` verdea]`. E clar c` valea nu-[i dezv`luie prea u[or secretele.
„Dac` nu [tii despre ce e vorba [i treci pe aici, nu vezi decât ni[te cl`diri, nu ]i se pare nimic deosebit“, spune Ioana Badea, care lucreaz` la Intel de 13 ani \n cercetare de pia]`, fiind acum Director of Market Trends and Product Innovation \n cadrul companiei. „}in minte c` am venit \n SUA [i conduceam prin Silicon Valley, fiindc` voiam s` v`d despre ce e vorba, citisem mult despre zon`. Am trecut pe lâng` toate cl`dirile marilor companii [i mi s-au p`rut foarte cool [i de neatins. M` uitam la cl`diri [i-mi imaginam ce se \ntâmpl` \n`untru“, poveste[te Badea. |n`untru se ascunde adev`rata bog`]ie din Silicon Valley: oamenii a c`ror inteligen]` [i creativitate aduc inova]iile care inund` rapid pie]ele globale. Pe mul]i dintre oamenii care perpetueaz` mitul Silicon Valley i-am v`zut zilnic \n trenul ce leag` zona de San Francisco, ora[ul care joac`, \ntr-un fel, rolul de capital` neoficial` a V`ii. N-a fost c`l`torie cu trenul \n care s` nu fiu coleg de vagon cu mai mul]i tineri care, \n cele 60-90 de minute de drum pân` la San Francisco, ascultau muzic` la smartphone [i scoteau laptopurile pentru a scrie cod. Aici e poate capitala mondial` a programatorilor, nu ca num`r (\n India [i China numeric sunt sigur mai mul]i), ci ca poten]ial de inova]ie. Aici ajung [i rezist` numai cei mai buni, fiindc` gigan]i ca Google sau Facebook nu-[i
54
Biz
permit s` r`mân` \n urm` \n „cursa \narm`rii“ cu noi tehnologii. Iar magnetul Silicon Valley \[i exercit` permanent for]a de atrac]ie. Pe Mihai Anca, de exemplu, olimpic la informatic` [i absolvent al Universit`]ii Manchester, l-a atras prin vocea prietenilor lui care lucrau la Twitter. Din toamna anului trecut, Mihai lucreaz` [i el la Twitter [i locuie[te \n San Francisco. Titulatura lui e probabil cea mai comun` \n Silicon Valley: „software engineer“ – ceea ce noi numim de obicei programator. „E mult mai bine \n ora[ decât \n vale, fiindc` ai multe chestii de f`cut. Am prieteni la Google [i Facebook care locuiesc aici [i fac naveta zilnic. Lumea prefer` s` stea \n ora[, fiindc` sunt mai multe oportunit`]i de petrecere a timpului liber. Plus c` ora[ul e frumos“, ne-a declarat Mihai. Nici salariile nu pot fi prea „urâte“. Potrivit unui recent studiu publicat de site-ul de recrut`ri Glassdoor, inginerii de software de la Google au un salariu mediu de baz` de 128.336 de dolari pe an, ocupând primul loc \ntr-un astfel de clasament, \naintea celor de la Facebook (123.626 de dolari/an) [i Apple (114.413 dolari/an). Cu atâtea talente [i companii de top aici, nu e de mirare c` investi]iile curg spre Silicon Valley. |n primele nou` luni din 2012, investi]iile private de capital \n aceast` zon` au totalizat 8,2 miliarde de dolari, reprezentând nu mai pu]in de 39% din totalul investi]iilor de acest tip din SUA. Valoarea medie a unei runde de investi]ii a fost de 3,7 milioane de dolari. Principalii investitori au fost Google Ventures cu 21 de acorduri de finan]are, Kleiner Perkins cu 17, respectiv 500 Startups [i NEA cu câte 16 acorduri fiecare. Google Ventures anun]ase, de altfel, recent c`-[i cre[te limita anual` de investi]ii de la 100 la 300 de milioane de dolari. Investi]iile private de capital din Silicon Valley sunt oricum de 6-10 ori mai mari decât \n alte regiuni ale lumii. „Banii sunt \nc` aici. Companiile care au plecat la un moment dat au revenit, fiindc` n-au putut g`si suficien]i oameni talenta]i [i resursele necesare pentru a-[i construi
produsele. Mul]i au birouri aici, fiindc` exist` o concentrare de talente, mai ales pentru profesioni[ti foarte specializa]i“, ne-a spus Dan Lowe, care conduce biroul din Silicon Valley al companiei române[ti Bitdefender.
O POVESTE EXTRAORDINAR~ Actul de na[tere al Silicon Valley este considerat de mul]i ca fiind 1951, când \n Palo Alto a fost \nfiin]at parcul industrial Stanford. |n 1956, William Shockley, unul dintre inventatorii tranzistorului, elementul de baz` al circuitelor electronice, a \nfiin]at Shockley Transistor [i a folosit siliconul \n locul germaniului ca material semiconductor pentru fabricarea tranzistoarelor. |n 1957, opt ingineri, printre care Robert Noyce [i Gordon Moore, viitorii fondatori ai Intel, au plecat de la Shockley Transistor [i au \nfiin]at Fairchild Semiconductor \n Mountain View, pentru a continua produc]ia de tranzistori pe baz` de silicon. |n acela[i an, fondul Rockefeller Brothers a investit \n Fairchild Semiconductor, care a devenit primul start-up cu finan]are privat` din zona golfului San Francisco. |n 1968, Noyce [i Moore au \nfiin]at Intel. Dup` trei ani, compania inventa microprocesorul [i punea bazele revolu]iei computerelor. Tot atunci apare [i termenul „Silicon Valley“, creat de antreprenorul californian Ralph Vaerst [i publicat pentru prima oar` de un amic al acestuia, jurnalistul Don Hoefler, \n titlul seriei de reportaje „Silicon Valley in the USA“ ap`rute \n publica]ia „Electronic News“ \ncepând cu 11 ianuarie 1971. |nainte de „invazia“ tech, zona era una eminamente agricol`. „Am apucat s` v`d terenuri agricole [i c`prioare aici. Mergeam la [coal` cu copii de fermieri. Acum, totul a disp`rut, fiind \nlocuit de cl`diri [i tehnologie. Cre[terea a fost fenomenal`“, poveste[te Dan Lowe. Nu regret` acele vremuri, ci este cucerit de felul \n care Valea transform` planeta. „Exist` un puls unic. Vedeam lucruri care se \ntâmplau aici \nainte s` cucereasc` lumea. Priveam, practic, \n viitor.“ De aceea[i p`rere este [i Carl Theobald, azi CEO al
SILICON VALLEY INOVA}IE
resursele noastre de aici sunt destinate comunit`]ii de start-up-uri, datorit` cantit`]ii uria[e de inova]ii la nivel de start-up-uri“, arat` reprezentantul Microsoft. Iar inova]ia continu` din Silicon Valley pune um`rul serios la revenirea economiei americane. Regiunea a \nregistrat o rat` de cre[tere economic` anual` de 3,6% \n 2011 [i 2012, fa]` de 1,7% \n \ntregul stat California, cel mai bogat din SUA. De asemenea, num`rul angaj`rilor a \nregistrat un avans de 4%, cea mai mare cre[tere din ultimul deceniu, iar veniturile au fost mai mari cu 2,2%.
Sebe, COO al companiei, care s-a mutat din România \n Vale. Aceasta a ad`ugat c` decizia de a extinde biroul din SUA al companiei a fost mai mult decât corect`, care a ajutat Avangate s` treac` la nivelul urm`tor [i s` devin` o for]` la nivel global. Carl Theobald a insistat ca biroul Avangate s` fie \n Silicon Valley, \n detrimentul altor amplasamente: „Aici sunt clien]ii no[tri, cei care fac software, e locul perfect pentru sediul corporatist al companiei“. Diferen]a de fus orar de 10 ore a determinat unele schimb`ri de program, dar membrii SOFTWARE-UL LA PUTERE din ambele echipe fac frecvent vizite De[i a \nceput ca un hub tehnologic pe „de lucru“ \n România, respectiv \n partea de hardware, ast`zi Silicon ValCalifornia. Prezen]a \n SUA a ajutat ley este dominat de software, majoritaROMÂNIA DIN VALE mult \n semnarea recent` a unor acortea start-up-urilor actuale venind din Pentru Mihai Anca [i Ioana Badea, doi duri importante cu companii ameriaceast` zon`, dup` cum ne-a spus Matt dintre românii cu care ne-am \ntâlnit cane care ar fi fost aproape imposibil Thompson, cel care coordoneaz` ac\n timpul vizitei Biz pe Coasta de ob]inut altfel: unul cu divizia de tivitatea Microsoft legat` de startde Vest, Silicon Valley software a gigantului HP, care are veup-uri. „Azi inova]ia e foarte mult a fost un nituri anuale de 4,5 miliarde de dolari, concentrat` pe zona de software, [i altul cu Fico, compania care mai ales fiindc` e mai u[or de face scoring de credit \n \nceput \n acest domeniu decât SUA prin portalul my\n hardware. Po]i \ncepe o MAGNET PENTRU INVESTI}II fico.com. companie de software cu Conform datelor firmei de avocatur` Fenwick & West, \n Dan Lowe e un alt 20.000 de dolari [i benefiprimele nou` luni din 2012, investi]iile private de capital \n american care lucreaz` ciezi [i de diverse servicii Silicon Valley au totalizat 8,2 miliarde de dolari. Cifra este pentru români, mai gratuite \n zon`.“ Sunt zone \n sc`dere cu 22% fa]` de perioada similar` din 2011, dar exact la Bitdefender. \n Silicon Valley unde ]i se reprezint` nu mai pu]in de 39% din totalul investi]iilor de Produc`torul de solu]ii de ofer` un spa]iu de lucru, tip venture capital din Statele Unite. Valoarea medie a securitate are peste 400 de conexiune la internet, unei runde de investi]ii a fost de 3,7 milioane de dolari. milioane de utilizatori \n uneori [i mâncare, poate Principalii investitori au fost Google Ventures cu 21 de toat` lumea [i cre[te pe pia]a chiar [i o locuin]`. acorduri, Kleiner Perkins cu 17, respectiv 500 Startups [i din SUA. Compania se afl` \n „Treaba ta, ca start-up, NEA cu câte 16 acorduri fiecare. Nu doar banii curg spre plin` schimbare de focus, e ca \n 2-4 luni s` conSilicon Valley, ci [i talentele globale. urmând s` pun` tot mai mult cretizezi ideea“, spune accentul pe produsele de Thompson. securitate destinate companiilor, Tocmai ca urmare a \nfloririi dispuse s` pl`teasc` pentru zonei de software, \mpins` \nainte de tehnologii de detec]ie superioare. avântul luat de aplica]iile mobile, filomagnet care Pentru Lowe, Silicon Valley este sofia de start-up din Silicon Valley se i-a atras c`tre locurile locul unde a copil`rit [i a v`zut zona bazeaz` \n prezent pe acceleratoare [i lor de munc`. Companiile rocrescând \n centrul global al inova]iei incubatoare, care s` scurteze drumul mâne[ti din domeniul tehnologiei au tech. „Oamenii vin [i azi aici \n vizit`, de la idee la concretizare. Companii ca sim]it [i ele chemarea celebrei v`i [i au ca s` \n]eleag` de ce a crescut zona Microsoft caut` permanent \n oceanul \n]eles c` de aici pot deschide por]ile asta atât de accelerat. Dar nu trebuie de noi companii din Vale, unde \n orice spre pia]a american`, dar [i spre cea s` uit`m s` ne \mbun`t`]im continuu, moment exist` \ntre 20.000 [i 25.000 global`. Avangate este unul dintre nu ne putem baza mereu pe acelea[i de start-up-uri, pentru a le identifica exemple. „Aici, \n Silicon Valley, e milucruri, trebuie s` inov`m mereu“, pe cele care pot da lovitura [i a le connunat, fiindc` e software peste tot – spune Lowe. Acesta ar putea fi, vinge s` includ` [i platformele lor \n HP, Microsoft, Electronic Arts e chiar de fapt, secretul cel mai important dezvoltarea produsului sau serviciului aproape de noi, la fel [i Oracle. E[ti \n din Silicon Valley. Biz la care lucreaz`. „Cam trei sferturi din inima lucrurilor“, ne-a spus Carmen Avangate, companie româneasc` de e-commerce \n domeniul software: „E un loc magic. Eu am crescut \n Boston [i eram pasionat de muzic` [i cod software. M-am \ndr`gostit de Apple II [i computere. Am f`cut facultatea de inginerie [i am decis s` vin \n Silicon Valley, fiindc` iubeam software-ul. Sunt mul]i oameni inteligen]i, foarte diver[i, din Asia, Europa, SUA, focusa]i pe tehnologie. Mai e [i comunitatea de investitori. S-a creat un adev`rat motor al inova]iei, un ecosistem“.
Biz
55
INIMA {I CREIERUL DIN SILICON VALLEY O vizit` \n viitor, \n laboratoarele companiei Intel, care a creat ieri [i reinventeaz` azi microprocesorul, motorul revolu]iei \n tehnologie care ne schimb` via]a \n feluri tot mai nea[teptate. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~ 56
Biz
SILICON VALLEY INTEL
ean Koehl este un om care tr`ie[te \n viitor. |n fiecare zi vine la birou, \n Santa Clara, \ncercând s` afle cum va ar`ta lumea tehnologiei peste cinci sau zece ani. Lucreaz` la Intel, compania ale c`rei procesoare pe baz` de silicon au stat la baza a ceea ce azi se nume[te Silicon Valley. „Aici privim nu doar spre urm`torii cinci ani, ci chiar mai departe \n viitor, ca s` venim cu noi viziuni privind felul \n care evolueaz` tehnologia [i ce vor dori utilizatorii“, spune Sean Koehl, Senior Marketing Manager [i Technology Evangelist la Intel Labs. Vizita pe care am f`cut-o la sediul Intel din Silicon Valley a \nceput, de altfel, \n laboratoarele Intel, unde se lucreaz` la procesoarele care vor echipa tehnologia de mâine [i la software-urile destinate acestora. „|ncerc`m s` cuprindem toate domeniile [i tehnologiile. Ne concentr`m pe dezvoltarea pe termen scurt [i cam jum`tate din resurse sunt alocate nevoilor produselor noastre. Dar jum`tate din cercet`ri sunt exploratorii, se refer` la lucruri la care cei care dezvolt` produse \nc` nu s-au gândit“, a ad`ugat Koehl. Poate fi vorba de genera]ii viitoare ale tehnologiilor existente sau noi oportunit`]i legate de acestea. Un exemplu e cercetarea \n domeniul „silicon photonics“, care a dus la producerea de fibr` optic` din silicon. Cum fibra optic` e scump`, Intel lucreaz` de 10 ani pentru a g`si modalit`]i de a face din silicon echipamentele de la fiecare cap`t al fibrei. Cum siliconul transmite prost lumina, compania a inventat o serie de noi tehnologii care au f`cut s` se ajung` la viteze de transfer de 40 Gbps. Intel a \nceput deja colaborarea cu Facebook pentru a folosi aceste echipamente \n vederea refacerii arhitecturii centrelor de date. Sean Koehl spune c`, având astfel de conexiuni ieftine, po]i regândi felul \n care a[ezi componentele \ntr-un centru de date, fiindc` ai vitez` suficient` la un pre] \n sfâr[it accesibil. „Nu mai trebuie s` pui procesorul lâng` memorie. Po]i face blocuri de procesoare, blocuri
„Aici privim nu doar spre urm`torii cinci ani, ci chiar mai departe \n viitor, ca s` venim cu noi viziuni privind felul \n care evolueaz` tehnologia [i ce vor dori utilizatorii“ SEAN KOEHL, Intel Labs
de memorie [i blocuri de hard disk-uri separate. Totul e modular – dac` trebuie s` \nlocuie[ti o pies`, nu sco]i tot computerul, ci doar piesa respectiv`.“
NUCLEE MULTE, ENERGIE PU}IN~ Suntem \n plin` er` multi-core, a procesoarelor cu mai multe nuclee, atât \n PC-uri cât [i \n noile smartphone-uri. Aplica]iile tot mai complexe cer mereu mai mult` putere de calcul, iar nucleele multiple rezolv` aceast` problem`. Numai c` tehnologia a luat-o un pic \naintea software-ului – multe programe
nu au fost gândite s` profite de toate nucleele unui procesor. Intel face pionierat [i \n acest domeniu, colaborând cu mai multe universit`]i [i companii pentru promovarea conceptului de programare paralel`, care dezvolt` software mult mai bine adaptat nucleelor multiple, chiar [i \n cazul unor limbaje de programare folosite pe scar` larg` \n era internetului, ca JavaScript. Tot la capitolul nuclee multiple, \n laboratoarele Intel am v`zut un wafer (discul de silicon pe care sunt imprimate procesoarele) experimental cu nu mai pu]in de 80 de nuclee, desigur nu de complexitatea celor aflate \n procesoarele multi-core disponibile comercial. „Am \ncercat s` afl`m de câte nuclee po]i avea nevoie [i cât de mari trebuie s` fie, cum s` le interconectezi, cum lucreaz` \mpreun`. Am analizat nu doar nucleele, ci [i re]eaua care le conecta, pe Biz
57
„Azi, cercetarea de pia]` dicteaz` strategia, ceea ce e o schimbare fundamental`. De fapt, \n]elegerea pie]ei e cea care dicteaz` strategia.“ IOANA BADEA, Director of Market Trends and Product Innovation, Intel care trebuia s-o facem cât mai eficient` din punct de vedere energetic“, ne-a spus Sean Koehl. Procesoarele au fost legate exact ca serverele \n cloud, comunicând \ntre ele [i schimbând date, fiind programate la fel. Astfel de cercet`ri se vor dovedi vitale \n ceea ce prive[te reducerea consumului de energie la echipamentele mobile. Durata de via]` a bateriei pare a fi urm`toarea frontier` pentru smartphone-uri, tablete [i chiar laptopuri. Intel experimenteaz` cu nucleele multiple reu[ind inclusiv s` programeze prioritizarea anumitor func]ii \n defavoarea altora, pentru ca bateria s` ]in` cât mai mult. Trebuie coordonate multe lucruri \ntre diversele componente de pe o platform` de smartphone pentru a reduce consumul de energie. „Vrem ca sistemul s` stea \n modul «sleep» cât mai mult posibil, dar c`ut`m economii [i pentru intervale foarte mici, cum ar fi diferen]a de 58
Biz
timp dintre dou` atingeri de taste pe ecran“, arat` specialistul de la Intel. Compania mai are [i o tehnologie numit` „near-threshold voltage“. Aceasta scade pragul minim de voltaj pentru a transmite f`r` erori comanda 1 sau 0 unui procesor de la 1 V la 300 mV – fie prin circuite mai eficiente care nu produc erori, fie prin tehnologie hardware care depisteaz` eroarea \nainte ca aceasta s` fie preluat` de software. La acest voltaj, desigur, procesorul nu mai merge la fel de repede, dar \n acest fel, când \]i pui telefonul \n buzunar, nu ai nevoie de men]inerea pragului de 1 V [i se reduce consumul. |n plus, când folose[ti acest voltaj redus, nu mai „treze[ti“ la fel de multe componente, totul e \ncetinit [i consumul se reduce unitar.
DIN LABORATOR LA UTILIZATOR Descoperirile tehnologice din laboratoare trebuie analizate \n compara]ie cu a[tept`rile utilizatorilor. Iar de asta la
Intel se ocup` o românc`. Ioana Badea este Director of Market Trends and Product Innovation [i cerceteaz` \n principal tiparele de adop]ie a tehnologiei [i impactul acesteia asupra consumatorilor. „Facem multe observa]ii, inclusiv etnografice, st`m cu oamenii, observ`m ce fac. Ne gândim ce fel de produs s-ar potrivi pentru o anumit` nevoie a utilizatorului, identific`m oportunit`]i. Apoi mergem mai departe [i ne gândim cât de atractiv e [i pentru cine un produs. Vrem s` vedem poten]ialul fiec`rei idei“, spune Ioana. Cercetarea, adaug` aceasta, continu` \n fiecare faz` de dezvoltare [i apoi lansare pe pia]` a unui produs. La \nceput se lucreaz` mult pe cercetare calitativ`: discu]ii cu oamenii, profiluri etnografice, interviuri fa]` \n fa]` [i multe vizite la domiciliu, pentru a observa ce fac oamenii de când se trezesc diminea]a [i \n ce momente apare tehnologia \n via]a de zi cu zi. „Noi le spunem «points of delight» (momente de \ncântare – n.r.), pe care le ai sau de care ai nevoie“, explic` Ioana Badea. Abia apoi se trece la conceptualizare [i definirea ideilor. Când acestea se maturizeaz`, urmeaz` cercetarea cantitativ` – cât de interesant` e ideea pentru pia]`, sunt oamenii dispu[i s` pl`teasc` pentru a[a ceva, ce valoare le aduce. Apoi se realizeaz` scenarii de intrare pe pia]`. Ioana Badea este 13 ani la Intel [i \nainte a lucrat tot \n cercetare, dar pentru un ziar local, „San Jose Mercury News“, ajutând la redesignul acestuia \n perioada boom-ului dotcom. „Cercetarea e interesant`, mai ales când \ncepi s` o aplici \n realitate. Sunt inginer la baz` [i Intel mi s-a p`rut o oportunitate extraordinar`“, ne spune \n timp ce lu`m prânzul \mpreun` \n cantina din sediul Intel din Santa Clara. Dac` la \nceputul muncii ei \n companie cercetarea avea drept scop culegerea de date pentru a putea lua decizii informate, ast`zi cercetarea dicteaz` strategia. „De fapt \n]elegerea pie]ei e cea care dicteaz` strategia. E o schimbare fundamental`. Dar e vorba [i de maturizarea companiei“, adaug` Ioana Badea. Intel, ca orice companie matur`, trebuie s` se reinventeze permanent [i pentru asta trebuie s` afle ce vor oamenii care \i folosesc produsule. „E o c`l`torie
SILICON VALLEY INTEL
interesant`. Intel devine tot mai user-centric (centrat` pe utilizator – n.r). |n marketing [i cercetare ne comport`m foarte mult ca un start-up modern“, spune ea. Intel folose[te social media \n cercetare mai ales pentru a \n]elege „ce e hot [i ce nu“. Ioana Badea spune c`, dac` analizezi social media pe o perioad` mai lung` de timp, \ncepi s` observi tipare interesante – inclusiv cât de repede se propag` informa]ia, afli cum e primit un mesaj mult mai repede decât prin metodele tradi]ionale de sondare. „Adopt`m social media din motive de business. Social media se va transforma, devenind o platform` pe care se va crea tot mai mult` valoare“, este de p`rere Ioana Badea.
zultat` trebuie s` fie foarte bun` – sub]ire, u[oar`, s` redea bine con]inutul [i poate renun]a un pic la performan]` pentru a reu[i acest lucru. „Implica]iile de design sunt importante când gânde[ti un dispozitiv ca tablet first versus PC-first“, arat` Karen Regis. Pentru Intel, anul 2013 este foarte important, fiindc` va marca lansarea unei noi genera]ii de procesoare, cu nume de cod Haswell. Acestea sunt destinate special segmentului ultrabook, având consumul de energie redus la jum`tate, cu
octombrie 2011 sub 1% din notebook-uri erau mai sub]iri de 25 mm. |n noiembrie 2012, procentul a ajuns la 15%, o rat` de cre[tere uria[`. {i vânz`rile de procesoare performante cu consum redus de energie au crescut mult \n volum, de[i nu toate sunt folosite \n ultrabook-uri. „Practic, ultrabook-ul a deplasat \ntreaga pia]` spre caracteristicile categoriei sale“, subliniaz` Karen Regis. Acum, \n conjunc]ie cu Windows 8, dispozitivele convertibile ofer` posibilitatea de a aduce ecranele tactile pe toate
ULTRABOOK – STARUL VIITORULUI Pentru c` tot am vorbit de ce vor utilizatorii, mai mult c` sigur c`, atunci când vine vorba de computere, ace[tia apreciaz` tot mai mult mobilitatea sporit`, dat` de durata lung` de via]` a bateriei, performan]e de calcul cât mai bune, greutate [i dimensiuni cât mai reduse. A[a s-a n`scut noul segment vedet` \n zona laptopurilor: ultrabook. Intel a lansat acest concept la jum`tatea anului 2011, cu ocazia introducerii pe pia]` a celei de a doua genera]ii a procesoarelor multi-core. Iar ideea, dup` cum ne-a spus Karen Regis, Mobile Marketing Manager la Intel, s-a dovedit mai mult decât corect`, evolu]ia segmentului fiind confirmat` de pia]`: „Viziunea noastr` ini]ial` prezenta echipamente convertibile [i vorbea de faptul c` un Ultrabook trebuie s` fie tablet` când vreau, PC când \mi trebuie [i s` fac` acest lucru zi de zi“. Diversitatea este un lucru bun pentru utilizatori, fiindc` fiecare are propriile nevoi [i cerin]e de la echipamentele de calcul. Astfel, un ultrabook convertibil (ce poate fi convertit \n tablet`) se adreseaz` celor care vor \n primul rând un PC bun, care s` aib` func]ionalitate, capabilit`]i, performan]` [i dimensiunea ecranului suficient de mare, capacitate de stocare sporit` [i o durat` de via]` a bateriei cât mai lung`. Iar la nevoie tastatura e ascuns` [i utilizatorul poate accesa \n continuare con]inutul dorit. |n cazul noilor ultrabook-uri deta[abile, când ecranul se desprinde de tastatur`, tableta astfel re-
„A patra genera]ie de procesoare Intel Core (nume de cod Haswell) va aduce cea mai mare \mbun`t`]ire de durat` a bateriei de pân` acum“ KAREN REGIS, Mobile Marketing Manager, Intel scopul de a ob]ine o durat` de via]` a bateriei de o zi \ntreag`. Acum procesoarele Intel func]ioneaz` la 17 W, dar compania a reu[it s` ajung` la 7 W cu noua genera]ie. Astfel, consumul va fi redus foarte mult – lucru excelent pentru deta[abile [i pentru a realiza convertibile foarte sub]iri. Impactul noii categorii ultrabook a fost resim]it de tot segmentul notebook, fiindc` pia]a a \nceput s` se mi[te \n aceea[i direc]ie. |n America de Nord, \n
PC-urile, pentru genera]ia care a crescut atingând astfel de ecrane pe tablete sau smartphone-uri. „Ultrabook-urile conduc pia]a de PC-uri spre touch, sunt vârful de lance, [i practic cre`m astfel un nou ecosistem PC“, arat` Mobile Marketing Manager-ul de la Intel. Pe m`sur` ce vânz`rile de ultrabook-uri vor cre[te, pre]ul componentelor scumpe (ecran tactil [i sub]ire, procesoare, memorie SSD etc.) va fi \mpins \n jos de economiile de scar`. Biz Biz
59
VÂN~TORUL DE START-UP-URI Matt Thompson coordoneaz` eforturile Microsoft de a identifica [i colabora cu cele mai promi]`toare start-up-uri din Silicon Valley. Nu e u[or, când ai de ales \ntre zeci de mii de candida]i. DE GABRIEL BÂRLIG~ onform statisticilor, \n orice moment \n Silicon Valley exist` \ntre 20.000 [i 25.000 de start-up-uri. Sunt de toate dimensiunile, de la un programator cu o idee la care lucreaz` \n weekend [i doi prieteni care colaboreaz` \ntr-un garaj la un proiect, la trei colegi care au deja bani de la cineva pentru ceea ce fac sau 20 care sunt finan]a]i de un fond de investi]ii. „Cum putem s`-i identific`m pe cei pe care s`-i ajut`m? Ne-am gândit s` ne oferim serviciile tuturor prin programul BizSpark, fiindc` nu po]i s` mergi la fiecare individual [i e mult mai eficient s` te adresezi \ntregii comunit`]i“, spune Matt Thompson, General Manager of Microsoft US Developer and Platform Evangelism Division. Am discutat cu el \n sediul Microsoft din Silicon Valley al c`rui principal scop este rela]ia cu start-up-urile de aici, \n condi]iile \n care sediul central al corpora]iei este \n Redmond, lâng` Seattle. Programul BizSpark ofer` software [i servicii gratuit timp de pân` la 3 ani oric`rui start-up care \ndepline[te anumite condi]ii: s` fie o companie privat`, s` aib` mai pu]in de 5 ani vechime [i venituri sub un milion de dolari. Conceptul este adaptat noii realit`]i din Silicon Valley, bazat pe accelerare [i incubare a start-up-urilor. Pân` acum 10 ani, un start-up \ncepea \n proverbialul garaj, ini]iatorii foloseau to]i banii proprii [i intra \n scen` un investitor privat – dac` 60
Biz
acesta f`cea investi]ia, se continua, dac` nu, ideea murea [i oamenii se apucau de altceva. Azi, inova]ia e foarte mult concentrat` pe zona de software, fiindc` e mai u[or de \nceput \n acest domeniu decât \n hardware. „Pe vremuri nici nu te gândeai s` faci un start-up dac` nu aveai acces la resurse de un milion de dolari care s`-]i permit` s` rezi[ti cel pu]in un an. Azi, po]i \ncepe o companie de software cu 20.000 de dolari [i beneficiezi [i de diverse servicii gratuite“, arat` Matt Thompson.
lâng` platformele noastre. Ajut`m startup-urile la nivel de cod, afaceri [i investi]ii – e un pachet complet“, spune Thompson.
AI O IDEE, PRIME{TI AJUTOR
Astfel, au ap`rut facilit`]i \n Silicon Valley unde unui start-up i se ofer` spa]iu de lucru, conexiune la internet, uneori [i mâncare, poate chiar [i o locuin]`, pentru a se concentra ca \n 2-4 luni s` concretizeze ideea la care lucreaz`. „Exist` un fel de umbrel` protectoare care-]i permite s` tr`ie[ti lini[tit, având acces la tehnologii [i, mai ales, la mentori care te ghideaz` \n momentul deciziilor importante“, poveste[te Thompson. Microsoft se implic` \n toate aceste incubatoare [i acceleratoare din SUA [i din lume, iar unde nu exist` a[a ceva, a creat propriile incubatoare centrate \n este totalul investi]iilor private atrase de jurul platformelor sale, cum ar fi companii incluse \n programul BizSpark Azure (cloud computing) sau Kinect. „Strategia noastr` este s` mergem numai \n prima jum`tate din 2012 unde sunt ace[ti antreprenori [i s` fim parte a acelor comunit`]i“, explic` ofiSursa: Microsoft cialul de la Microsoft, care a lucrat [i el \n start-up-uri, deci cunoa[te provoc`rile Pentru Micu care se confrunt` acestea. crosoft, rezultatele strateCompania nu condi]ioneaz` intrarea \n giei sale se v`d. |n prima jum`tate programul BizSpark de dezvoltarea de din 2012, au fost \ncheiate 256 de acorproduse [i servicii pentru platformele duri de finan]are cu fonduri private de sale. Microsoft ofer` acces la platformele investi]ii pentru companii din BizSpark, sale [i aduce speciali[ti care stau al`turi care au totalizat 1,91 miliarde de dolari. de cei start-up-uri ca s`-i ajute, inclusiv „Nu ne asum`m creditul pentru tot, dar cu probleme de programare chiar [i pe prin BizSpark prime[ti acces la o re]ea de alte platforme software. „A[a ne vor investitori, mentori [i tehnologie, pe
1,91 MLD. $
SILICON VALLEY START-UP
vedea ca pe ni[te consilieri de \ncredere [i, când vine vremea s` s` gândeasc` dac` exist` o oportunitate de business pentru ei, s` fie prezen]i [i pe platformele noastre (Azure, Kinect, Windows 8, Windows Phone etc.), vom discuta acest lucru“, subliniaz` reprezentantul Microsoft. BizSpark are participan]i [i \n România, unde programul este prezent din 2009 [i include peste 300 de start-up-uri locale. Microsoft a investit numai anul trecut 250.000 de dolari \n industria de software româneasc`, mai ales \n zona de cloud. Printre pove[tile locale de succes se num`r` Jukebox – un serviciu de
cloud care permite gestionarea muzicii pe mai multe tipuri de dispozitive, LiveStudies – serviciu de colaborare \n timp real \n cloud pentru \nv`]are la distan]`, sau Render Street – serviciu \n cloud pentru rendering de imagini [i anima]ii. Start-up-urile din domeniul cloud computing pot intra \n programul BizSpark Plus, \n cadrul c`ruia primesc resurse \n cloud pe platforma Azure \n valoare de pân` la 60.000 de dolari \n primii doi ani. Jukebox e deja \n acest program.
CUM G~SE{TI UN START-UP DE SUCCES? |n condi]iile \n care ai de c`utat printre
zeci de mii de start-up-uri, g`sirea celor mai promi]`toare pare o sarcin` imposibil`. Microsoft caut` permanent solu]ii pentru a se apropia de comunitatea local` de antreprenori [i cea mai bun` metod` este prin oameni care câ[tig` respectul acestei comunit`]i prin abilit`]ile lor tehnice. Matt Thompson ne-a vorbit despre unul dintre oamenii lui care a venit din Los Angeles [i [i-a construit reputa]ia \n Silicon Valley participând la a[a-numitele „hackathons“ – evenimente la care programatorii colaboreaz` [i concureaz` \ntre ei pentru a realiza proiecte software. Persoana respectiv` a participat la un hackathon sponsorizat de Facebook [i l-a câ[tigat cu o aplica]ie pentru un telefon cu Windows. Dup` trei luni, a participat la un hackathon organizat de eBay [i l-a câ[tigat. „Reputa]ia lui \n Silicon Valley e extraordinar` acum. Când discut` cu antreprenorii, \i poate \ntreba f`r` probleme dac` nu s-au gândit [i la o aplica]ie a solu]iei lor pentru Windows 8 sau Windows Phone. Nu e vorba s` renun]e la Android sau iOS, ci s` se gândeasc` [i la oportunit`]ile de pe platforma Windows. Nu o tehnic` scalabil`, dar «geek cred» (credibilitatea tehnic` n.r.) e totul aici“, arat` Matt Thompson. La alte niveluri, Microsoft are oameni care analizeaz` comunitatea antreprenorial` din perspectiv` de afaceri, se uit` la antreprenorii care au reu[it \n trecut [i la ce ini]iative au acum, fiindc` au dovedit c` pot face treab` bun`. Apoi se uit` la re]eaua de mentori [i organizeaz` cine cu angel investors \n Silicon Valley, ca s` afle care cred ace[tia c` sunt startup-urile cele mai „hot“. „Dac` urm`re[ti banii, vei da peste candida]ii cei mai buni“, arat` Matt Thompson. Apoi e nivelul evangheli[tilor Microsoft implica]i direct \n comunitate, care ajut` startup-uri \nc` necunoscute aflate \n incubatoarele companiei. Nu \n ultimul rând, Microsoft apeleaz` la parteneri studen]i din campusurile universitare pentru a putea identifica start-up-uri create acolo, fiindc`, s` nu uit`m, Mark Zuckerberg a creat Facebook \ntr-o camer` de c`min studen]esc. „|i \nv`]`m de exemplu s`-i caute pe cei mai buni studen]i la informatic` \ns` care nu prea vin la cursuri, fiindc` lucreaz` mereu la ceva“, spune Matt Thompson. Biz Biz
61
JUC~TOR PE TOATE CELE PATRU ECRANE Lenovo ]inte[te pozi]ia de lider pe pia]a de PC-uri dar nu neglijeaz` zona de tablete [i smartphone. Aurel Ne]in, director general al Lenovo România, Bulgaria [i Republica Moldova, este optimist c` 2013 va aduce [i smartphone-urile companiei pe pia]a local`. DE GABRIEL BÂRLIG~ Care sunt particularit`]ile pie]ei locale pentru Lenovo? Consumatorul român e un paradox. Cump`r` fie produse ieftine, fie produse scumpe, lipse[te zona de mijloc. Românul vrea tehnologie de ultim` or` [i scump`, dar \n ultima vreme, \n locul unui computer scump, prefer` un smartphone scump. Lucrurile se schimb` mai rapid decât ne a[teptam. Lenovo \nregistreaz` o cre[tere excelent` pe pia]a româneasc` datorit` faptului c` e prezent pe toate cele trei mari segmente de business: companii mari, IMM-uri [i consumer. Cre[terea e asigurat` de toate cele trei segmente, cu produse care s` mul]umeasc` fiecare tip de utilizator.
Cum a \ncheiat Lenovo 2012? Trimestrul 4 din 2012, a[teptat de toat` lumea, a fost foarte bun \n primul rând [i datorit` campaniei Black Friday. A fost un vârf [i ini]ial am crezut c` \ntr-o s`pt`mân` - dou` vânz`rile vor sc`dea, dar n-a fost a[a, din contr`, au fost impulsionate. De altfel, anul trecut a fost unul dintre cei mai buni pentru Lenovo, pentru c` am atins locul 2 pe plan global [i \n trimestrul trecut am atins cea mai mare cot` de pia]` din istorie – 15,7% conform IDC. Pentru 62
Biz
TEHNOLOGIE
Lenovo România, 2012 a \nsemnat o \nt`rire a pozi]iei \n pia]a local`, având \n vedere c` am crescut mai mult decât pia]a. Conform datelor din trimestrul 3 calendaristic al anului trecut, Lenovo era pe locul 3 pe pia]a de PC-uri din România, cu 12,1% cot` de pia]`.
Când ve]i aduce smartphoneurile Lenovo \n România? Am \nceput s` aducem tablete, am lansat [i „convertibles“ (laptopuri ce pot fi convertite \n tablet` – n.r.). Lansarea Windows 8 [i explozia smartphone-urilor duc la cererea de echipamente u[oare [i cu touch. Anul acesta vrem s` fim prezen]i [i cu smartphone-uri (Android [i
„Dispozitivele convertibile Lenovo reu[esc s` redefineasc` felul \n care folosim PC-urile.“ Aurel Ne]in, director general al Lenovo România, Bulgaria [i Republica Moldova
Windows), mai ales c` \n China suntem deja num`rul 2 pe acest segment. Sper`m ca, la nivelul corpora]iei, s` se decid` lansarea \n toat` lumea a telefoanelor inteligente Lenovo [i s` le avem \n prima jum`tate a anului \n România.
FOTO: VALI MIREA
De unde va veni cre[terea Lenovo pe pia]a local`? Tot din segmentul consumer. Chiar dac` suntem prezen]i \n toate cele trei segmente de business [i vom avea cre[tere [i \n zona de companii mari [i sectorul public, \n ultimii ani am v`zut c` 10% e partea de companii mari, 20% zona de IMM [i restul e partea de consumer. Dac` vrei s` cre[ti, trebuie s` fii foarte atent la acest segment, acolo e jocul \n cele din
urm`. Pia]a trebuie s` creasc`, conform IDC. |n 2008, pia]a româneasc` de PC-uri era una din cele mai mari din zon`, cu un milion de unit`]i. |n 2013 vom ajunge probabil la 800.000, deci abia recuper`m ce am pierdut.
Ce face]i pentru a cre[te brandul Lenovo \n România? Brandul a crescut \n notorietate, dar nu atât de mult pe cât mi-a[ fi dorit. Lenovo e cunoscut mai ales pe partea de business pentru calitate, fiindc` am p`strat [i dezvoltat inova]iile IBM, fabricile [i echipele de cercetare-dezvoltare au r`mas acelea[i. Pe partea de consumer mai avem de lucru la crearea imaginii de brand. Lenovo e asociat cu un produs f`cut de o companie din China [i mul]i se a[teapt` la un pre] mai accesibil, dar noi nu am vrut niciodat` s` fim cei mai ieftini din pia]`. Lucr`m foarte mult cu partenerii de retail ca s` avem toat` gama de produse la raft, nu doar cele mai ieftine, [i negociem prezen]a unui portofoliu extins de produse. Vrem s` ne folosim magazinul exclusiv propriu pentru ca lumea s` vad` toat` gama de produse. |n plus, am \nceput cu un retailer [i avem deja 17 magazine cu zone dedicate \ntregii game Lenovo, inclusiv accesorii. Lucr`m pentru a crea insule sau zone separate \n magazine \n care s` ne prezent`m oferta. Suntem activi [i pe social media, este un canal foarte eficient [i necesar. Avem peste 21.000 de fani pe Facebook (locul 1 \n categoria de produc`tori de PC-uri) [i un engagement mare. Derul`m campanii speciale, colabor`m [i cu bloggerii. Social media e un domeniu separat \n strategia noastr` de marketing.
Cum vede Lenovo evolu]ia \n viitor a PC-ului? Credem \n PC, \n cele 4 ecrane [i, pentru a fi prezent \ntr-o
INTERVIU
pia]` care se schimb`, \n era „PC plus“, trebuie s` fim prezen]i cu toate aceste ecrane – PC, tablet`, smartphone [i smart TV. Tablete Lenovo avem deja pe pia]a local`, smartphone-urile sunt necesare. Sunt convins c` prezen]a tabletelor [i a smartphoneurilor ne va cre[te brandul \n România [i apoi ne vom gândi [i la smart TV. E foarte important s` po]i utiliza con]inut pe toate cele 4 ecrane, \n func]ie de unde te afli. Experien]a const` \n utilizarea [i partajarea de con]inut, salvarea lui \n cloud [i posibilitatea de a-l folosi pe oricare din cele 4 ecrane. PC-ul va r`mâne, noi suntem o companie dedicat` acestui business. Credem c` \n continuare lumea are nevoie de ecran mare [i tastatur` \n multe situa]ii. Valul actual de tehnologie este la utilizatorii de con]inut, dar acest con]inut trebuie [i creat. PC-ul este echipamentul care face acest lucru. Desktopurile vor supravie]ui prin transformarea \n dispozitive all-in-one. Am prezentat la Las Vegas un produs declarat „Best of CES“, Horizon, care se transform` [i \ntr-o tablet` uria[`, de 27 de inch, perfect` pentru divertisment \n familie.
Cum vede]i evolu]ia laptopurilor? Va prelua segmentul de „convertible“ conducerea? Când pre]ul va fi mai acceptat de pia]`, echipamentele de tip convertible pot \nlocui laptopul. Numai c`, fiind ultrabook, sunt mai scumpe, iar ecranul, care trebuie s` fie [i mobil, [i tactil, adaug` [i el la pre]. Iar un laptop Windows 8 nu folose[te sistemul la adev`rata valoare f`r` ecran tactil. De aceea pre]ul ajunge foarte sus acum [i trebuie s` ]i-l dore[ti cu adev`rat ca s`-l cumperi. Totul depinde de momentul când pre]urile vor fi mai acceptabile pentru pia]`. Pân` atunci, sunt un produs premium. Biz Biz
63
SILICON VALLEY
SOCIAL MEDIA
ROMÂNUL CARE CRE{TE CU TWITTER La doar 22 de ani, Mihai Anca a lucrat deja \n mai multe start-up-uri [i s-a angajat \n toamna anului trecut la Twitter. DE GABRIEL BÂRLIG~ olul de la intrarea \n cl`direa art deco din San Francisco care g`zduie[te noul sediu Twitter nu te duce deloc cu gândul la tehnologie modern`. A[tep]i ca din lifturile ale c`ror butoane se afl` pe o plac` metalic` cu un vultur gravat \n metal s` ias` domni cu melon [i baston. Totul se schimb` \ns` când ajungi pe unul dintre cele trei etaje ocupate de Twitter. Din lift am intrat \ntr-un spa]iu deschis uria[ – cantina unde tocmai se servea cina oferit` de companie angaja]ilor. Pe o plac` deasupra buc`t`riei se afla, evident, un hashtag: #comfort. Dup` cum aveam s` afl`m, confortul angaja]ilor e una din preocup`rile principale ale companiei. Ghidul nostru la Twitter a fost, cum altfel pentru o companie a[a de tân`r`, un proasp`t absolvent al Universit`]ii din Manchester cu specializarea \n informatic`. Mihai Anca are 22 de ani [i lucreaz` la Twitter din octombrie 2012. „Aveam prieteni care lucrau aici. Eu eram la Manchester, terminasem facultatea \n iulie [i m-am gândit s` \ncerc s` vin [i eu“, spune Mihai. Povestea lui \ncepuse de fapt la International Computer Highschool of Bucharest, al`turi de al]i olimpici la matematic` [i informatic`, unde s-a \mprietenit cu colegii de azi de la Twitter. A urmat University of Manchester. |n timpul facult`]ii a lucrat \ntr-un 64
Biz
start-up de contabilitate online din Sco]ia, dar [i la startup-ul românesc UberVu. „A fost foarte interesant, lucram \n timpul facult`]ii de acas`“, spune Mihai. Pentru angajarea la Twitter a trecut, ca toat` lumea, printr-un proces de interviuri – dou` telefonice [i 6-7 interviuri la fa]a locului, pentru care a venit o s`pt`mân` la San Francisco. „E ca la olimpiad`. Se dau probleme [i se rezolv` la tabl`. Scrii cod pe tabl`, iar la telefon scrii cod pe o aplica]ie online. Sunt probleme de algoritmic`“, spune zâmbind Mihai. Lucreaz` \n departamentul de Growth, care se ocup` de cre[terea num`rului de utilizatori ai serviciului de microblogging. „Nu construim ceva anume, ci c`ut`m metode de a atrage utilizatorii“, arat` Mihai Anca. Ne spune c` locuie[te chiar peste drum de noul sediu al Twitter, dar nu pentru a nu \ntârzia la program. „Fiecare lucreaz` cum dore[te, \n func]ie de echip`. Unii stau pân` mai târziu, cei cu familii vin mai de diminea]` [i pleac` mai devreme. La 7 f`r` un sfert e cina de companie. Avem trei mese pe zi oferite de companie“, descrie Mihai programul la job. La Twitter se lucreaz` exclusiv \n birouri de tip open space, \n echipe mobile, cu managerii al`turi de programatori („Toat` lumea e software
engineer aici“ spune râzând Mihai) [i cu posibilitatea de a vorbi cu oricine [i de a discuta cu oricine o idee. „Ideile vin de jos. Eu nu dau mailuri cu rapoarte pentru superiori, trebuie doar s` lucrez.“ Are al]i cinci colegi români \n departamentul lui – sunt chiar prietenii despre care ne-a vorbit. Twitter ocup` \n prezent trei etaje ale cl`dirii de pe Market Street din San Francisco, dar se preg`te[te s` se extind` pe alte dou` deasupra. Mutarea companiei a \nceput s` „ridice“ zona, mai ales c` [i alte companii de tehnologie au decis s` vin` acolo, un exemplu fiind Square, care se mut` \ntr-o cl`dire vecin`. |n San Francisco, [i \n Silicon Valley \n general, \n acest moment domin` optimismul. „Dac` vrei s` fii \n tech, aici trebuie s` vii. Nu sim]im vreo criz`, toat` lumea angajeaz`, se extinde, inclusiv Twitter“, spune pe un ton ceva mai serios Mihai. „Twitter tot cre[te [i, prin munca mea, o s` creasc` din ce \n ce mai mult (râde). Sunt fericit \n companie, toat` lumea e \ncrez`toare. Aici foarte multe companii folosesc Twitter – eu am comunicat prin banca mea cu Twitter. E folosit, e ceva real“, adaug` el. {i zâmbetul \i revine pe buze. Biz
TEHNOLOGIE SMART TV
SAMSUNG DEZVOLT~ INTELIGENT TELEVIZORUL Imagine cu profunzime [i claritate ca la cinema, acces la re]ele sociale, comand` vocal` [i prin gesturi, posibilit`]i multiple de personalizare. Bun venit \n era Smart TV de la Samsung! DE DRAGO{ L~Z~RESCU xperien]a de care ne bucur`m \n fa]a televizorului a trecut la un alt nivel \n ultimii ani. Nu mai este suficient ca televizorul s` ne ofere o claritate deosebit` [i un contrast \nalt. Felul \n care utilizatorul interac]ioneaz` cu propriul TV diferen]iaz` un produs banal de unul cu adev`rat revolu]ionar. Conceptul Smart TV exist` pe pia]` de câ]iva ani. Am auzit vorbindu-se despre el atât de des \ncât a devenit greu s` ne mai impresioneze. Totu[i, produsele lansate de Samsung \n ultimele luni – culminând cu cele prezentate la CES 2013 [i European Forum Monaco – ne-au trezit din nou aten]ia, ba chiar ne-au entuziasmat. Interfa]a de Smart TV propus` de companie pentru 2013 e format` din trei ecrane, similare celor de pe smartphone-uri, pe care le putem derula cu ajutorul telecomenzii sau prin simple comenzi ale mâinii. De asemenea, consumatorul poate viziona con]inut premium [i servicii personalizate \n func]ie de istoricul vizualiz`rilor. Samsung a lucrat mult [i la con]inut pentru utilizatorii români, lansând aplica]ii precum Voyo, unde se pot viziona \n acest moment peste 600 de titluri. |ns` noua gam` de televizoare dep`[e[te grani]a con]inutului video, cu care suntem atât de familiariza]i, orientându-se spre social media, prezentând con]inutul video [i foto creat de prieteni [i familie, videoclipuri populare de pe re]elele sociale, dar [i organizarea de fotografii, videoclipuri [i muzic` \n albume sau dosare. Cine spunea c` statul \n fa]a televizorului nu este o activitate s`n`toas` ar trebui
s` fac` cuno[tin]` cu noua gam` Samsung. Cu ajutorul func]iei Fitness, utilizatorii pot urma un program zilnic de exerci]ii [i urm`ri propria evolu]ie \ntr-o oglind` virtual` cu ajutorul camerei \ncorporate sau pot folosi o aplica]ie mobil` pentru exerci]iile \n aer liber. Noile op]iuni transform` conceptul de Smart TV \ntr-o experien]` familiar`, la \ndemân`, de[i reprezint` o inova]ie \n pia]a de home entertainment. Aceste noi caracteristici revolu]ionare nu pot rula f`r` un sistem hardware pe m`sur`. Noile televizoare Samsung sunt dotate cu procesoare quad-core, ceea ce le face s` fie de trei ori mai rapide [i mai performante decât genera]ia precedent`. Iar dac` e[ti fan Samsung [i cuno[ti deja experien]a Smart TV-urilor produse de companie, te po]i bucura de ultimele inova]ii prezentate la CES 2013 f`r` a cump`ra neap`rat un nou televizor. Smart Evolution e un con-
cept inovator prin intermediul c`ruia performan]ele oric`rui Samsung Smart TV, seria ES 7000 [i ES 8000 pot fi crescute pân` la nivelul celor de]inute de noile televizoare prezentate \n 2013, ce fac parte din aceast` gam` de vârf. Samsung mai aduce un concept revolu]ionar pe pia]`: \n cadrul CES 2013, a lansat \n premier` mondial` un televizor OLED cu ecran curbat, \mpingând astfel limitele inova]iei \n materie de home entertainment. Noile televizoare dau un efect de adâncime imaginilor similar celui din s`lile de cinema cu IMAX. Cu siguran]`, ceea ce las` cea mai puternic` impresie este capacitatea de comunicare cu televizorul prin comand` vocal` [i prin gesturile mâinii (da, pute]i juca f`r` probleme Angry Birds pe televizor!), ceea ce \]i ofer` senza]ia c` ai de-a face cu o prelungire a corpului, mai mult decât cu un dispozitiv tehnologic. Biz Biz
65
SILICON VALLEY
SOFTWARE
PROTEC}IE REAL~ |N LUMEA VIRTUAL~ Pentru Bitdefender, pia]a din SUA este terenul ideal pe care s` lanseze noua sa ofensiv`, ce include solu]ii de securitate destinate companiilor, \n era virtualiz`rii [i a cloud computing-ului. DE GABRIEL BÂRLIG~ ând protejezi peste 400 de milioane de utilizatori la nivel global [i SUA reprezint` cel mai mare volum de business, prezen]a acolo este de la sine \n]eleas`. Bitdefender are prezen]` prin birouri directe \n SUA, Germania, Spania, Marea Britanie, Dubai [i lucreaz` prin parteneri \n majoritatea pie]elor lumii. Dar biroul din Silicon Valley reprezint` vârful de lance pentru noua strategie care vizeaz` gama de solu]ii adresate companiilor. „Banii sunt la companii. Consumatorii graviteaz` spre produsele gratuite. Deci e normal ca noi s` ne \ndrept`m spre companii“, ne spune Dan Lowe, Senior OEM Marketing Manager la Bitdefender, care coordoneaz` biroul companiei din Silicon Valley. Prezen]a \n zon` a produc`torului român de solu]ii de securitate informatic` e absolut normal`. „Ne afl`m \n centrul lumii produselor antivirus: Symantec, McAffee, TrendMicro sunt pe o raz` de 15 km de aici“, adaug` Dan Lowe, care a venit acum doi ani [i jum`tate la Bitdefender. Nu auzise de companie sau de brand, dar lucrase \n companii financiare [i de securitate IT. „Am f`cut câteva cercet`ri [i am aflat mai multe. Tehnologia era incredibil` – atât rata de detec]ie, cât [i cur`]area infec]iilor“, poveste[te cu entuziasm. {i nu doar el laud` tehnologia companiei române[ti. Firmele independente de consultan]` [i testare din domeniu sunt de aceea[i p`rere. Bitdefender s-a clasat pe primul loc \ntr-o recent` testare independent` realizat` de AV-TEST, ob]inând 17 puncte din maximum 18 posibile, \naintea tuturor celorlalte 23 de produse de top testate. 66
Biz
DAN LOWE, Senior OEM Marketing Manager, Bitdefender
Pe aceste evalu`ri independente \[i va sprijini de altfel Bitdefender strategia de pia]` \n perioada urm`toare. „Produsul nostru e evaluat de companii independente [i ele sunt cele care vorbesc despre Bitdefender [i tehnologia sa. Nu po]i s-o spui doar tu“, subliniaz` Dan Lowe. Acesta conduce o echip` de vânz`ri de nou` persoane \n Silicon Valley, \n principal pe zona de enterprise [i OEM, dar Bitdefender are \n jur de 50 de persoane care se ocup` de pia]a din SUA. Compania va investi masiv \n perioada urm`toare \n gama de solu]ii adresate companiilor mari, mai ales \n contextul
producerii unei schimb`ri majore date de adoptarea tehnologiilor cloud [i a solu]iilor de virtualizare. Solu]iile construite special pentru securitatea mediilor virtuale sunt o schimbare major` \n domeniul securit`]ii aducând avantajul unui consum de resurse mult mai redus. Bitdefender este una din foarte pu]inele companii care au reu[it s` creeze solu]ii special proiectate pentru securitatea mediilor virtuale. Iar America de Nord este una dintre pie]ele \n care adop]ia noilor tehnologii se desf`[oar` rapid [i care are un mare poten]ial pentru solu]iile Bitdefender pentru medii virtualizate, \n urm`torii ani. „Marii juc`tori aveau cote de pia]` mari, dar acest lucru s-a schimbat. Zona de consumer a sc`zut, cea de corporate a crescut. Bitdefender [tie c` trebuie s` acceseze tot mai mult pia]a corporate – de aceea am lansat produse pentru ea, pentru mediile virtualizate [i \n cloud“, declar` Dan Lowe. Focusul unei companii de securitate trebuie s` fie \ndreptat c`tre companiile care vor pl`ti pentru tehnologie, pentru care rata de detec]ie ridicat` a amenin]`rilor aduce valoare de business. Tabletele [i smartphone-urile, care sunt de fapt computere, pot deveni surse de scurgeri de informa]ii, deci e nevoie de o arhitectur` de securitate robust` [i scalabil` care s` se ocupe de aceste noi provoc`ri. Biz
SILICON VALLEY SOFTWARE
CUCERIREA PIE}EI GLOBALE Avangate vizeaz` azi pozi]ia de lider mondial \n domeniul comer]ului electronic cu software, cu un american la conducere. DE GABRIEL BÂRLIG~
xist` zile \n care Carl Theobald ajunge la birou [i la 6 diminea]a, lucru mai pu]in obi[nuit pentru cineva care lucreaz` \n Silicon Valley. Motivul: conduce o companie româneasc` [i trebuie s` gestioneze o diferen]` de fus orar de 10 ore cu biroul de dezvoltare [i suport din Bucure[ti. Carl Theobald este de 19 luni CEO al Avangate, companie parte a grupului GECAD de]inut de antreprenorul Radu Georgescu. „Ambele echipe au f`cut sacrificii legate de programul de lucru din cauza diferen]elor de fus orar. Echipa de aici vine mai devreme diminea]a, de multe ori la 7, uneori chiar la 6, iar \n România, echipa prefer` s` lucreze pân` mai târziu. A[a s-a creat o interpunere mai bun` a programului de lucru“, spune Theobald. Avangate a fost \nfiin]at` \n 2004 ca divizie interna]ional` a GECAD ePayment. S-a separat \n 2010 [i a atras o investi]ie de 4 milioane de euro de la fondul de investi]ii 3TS Cisco Growth Fund. Compania a construit o platform` de e-commerce pentru vânzarea online de software [i SaaS (Software-as-a-Service) la nivel global. „Investi]ia Cisco din
2011 a dus la sporirea prezen]ei \n Silicon Valley, la angajarea unei echipe executive pentru a cre[te compania pe plan interna]ional [i a o lista la burs`. Atunci am venit [i eu“, poveste[te Carl Theobald. Provocarea era interesant`, fiindc` la acel moment compania era practic \n \ntregime \n România. Urma s` fie singurul om din SUA care s` angajeze o echip` executiv` [i oameni de vânz`ri [i marketing. A reu[it: azi, biroul din Silicon Valley are 20 de oameni, care se adaug` celor peste 100 de angaja]i \n România.
PE VALUL SCHIMB~RII Avangate ajut` companiile de software [i SaaS s`-[i creasc` veniturile pe plan global, prin intrarea rapid` [i u[oar` pe noi pie]e din toat` lumea. Focusul a fost pe companii mici [i mijlocii, fiindc` acestea au probleme când intr` pe noi pie]e – nu au brand awareness, canale de distribu]ie – [i Avangate le ajut` s` dep`[easc` aceste obstacole. Momentul este mai mult decât propice, deoarece era cloud-computing schimb` radical industria software. Conform IDC, \n 2010 doar o treime din software se distribuia [i vindea online pe plan global, dar \n 2015 va ajunge la dou` treimi. E o schimbare radical`, mai ales pe segmentul B2B. „Companiile cump`r` tot mai mult ca [i consumatorii. Asta alimenteaz` cre[terea pe pia]a noastr`. {i vorbim de o cre[tere anual` de 25%“, spune CEO-ul Avangate. Pe de alt`
parte, azi start-up-urile trebuie s` vând` pe plan interna]ional din prima faz` de finan]are pentru a avea succes. Iar Avangate vine cu o solu]ie online care permite vânzarea produselor \n peste 100 de ]`ri din toat` lumea [i intrarea pe aceste pie]e \n câteva zile. Cre[terea Avangate \n SUA este impresionant`. |n mai 2011, la \nceputul mandatului de CEO al lui Carl Theobald, 5% din venituri proveneau din America de Nord, \n condi]iile \n
20%
din totalul veniturilor Avangate au provenit \n 2012 de pe pia]a din America de Nord care pia]a SaaS din SUA reprezint` cca 50% din cea global`. Anul trecut, 20% din venituri au provenit din America de Nord, \n condi]iile \n care veniturile totale ale companiei au crescut \n 2012 cu 68%. Pentru 2013, Theobald a[teapt` o cre[tere cu 67%. }inta este atingerea \n 2016 a unui volum de vânz`ri de un miliard de dolari pe platforma Avangate [i listarea companiei la burs`. „Suntem pe drumul cel bun. Acum problema e s` putem angaja suficient de repede oamenii potrivi]i. Totul e la locul lui, trebuie doar s` scal`m businessul“, spune decis Carl Theobald. Biz Biz
67
DIGITAL
Un american la Bucure[ti Nu orice american, ci unul care a fost CEO-ul diviziei digitale a uneia dintre cele mai mari re]ele de publicitate la nivel global, BBDO, [i care pl`nuie[te s` realizeze la Bucure[ti un Silicon Valley european. Michael Koch are planuri [i ambi]ii mari, \ns`, cunoscåndu-l, este sigur c` ele \i vor [i reu[i. DE ALEXANDRU ARDELEAN Are o ambi]ie [i o vivacitate rar \ntålnite. Este plin de energie [i reu[e[te s` o transmit` [i celor din jurul lui. Am sim]it asta atunci cånd m-am \ntålnit cu Michael pentru prima dat` \n New York, ca s` \mi povesteasc` despre afacerile sale [i despre planurile legate de Romånia. Michael Koch este un pionier al industriei globale de produc]ie digital`, iar \n prezent conduce grupul de companii Catalyst, ca fondator [i CEO. Expertiza sa este foarte ampl`, de la dezvoltarea de produse digitale la crearea de noi companii [i pån` la alegerea unor echipe de dezvoltare \n performan]e digitale care pot s` dea rezultate rapide eficiente [i globale. |n cadrul grupului Catalyst, Michael vine cu experien]a sa vizionar` de antreprenor [i investitor. A lucrat cu clien]i globali precum P&G, Visa, FedEx, PepsiCo, Mars, Campbell's, Nike, AT&T sau Microsoft. |ntre 2000 [i 2012, Mi68
Biz
chael a lansat [i a våndut trei companii de produc]ie digital`, dintre care cea mai cunoscut` este Kinergy Worldwide. Odat` ce mi-a explicat care este background-ul s`u, a \nceput s` \mi povesteasc` despre grupul Catalyst, care are trei piloni esen]iali pentru dezvoltare. Catalyst Worldwide este o companie global` de produc]ie [i dezvoltare digital`, „o organiza]ie extrem de flexibil` care poate s` ofere oportunit`]i pentru developeri locali din Romånia de a lucra pentru cele mai importante branduri globale [i la unele dintre cele mai complexe execu]ii digitale; Catalyst Worldwide este un punct focal cheie \n construc]ia viitorului Silicon Valley al Europei \n Romånia, pentru c` vom oferi produc]ie digital` pentru companii din topul Fortune 500“. L-am privit surprins atunci cånd mi-a spus c` este convins c` poate face un Silicon Valley \n Romånia. {i l-am \ntrebat de ce Romånia. Michael
MICHAEL KOCH, fondator [i CEO Catalyst Group
DIGITAL
mi-a spus a lucrat cu echipe de peste tot din lume, dar la noi a \ntålnit cei mai buni dezvoltatori, care au reu[it s` rezolve probleme sau s` g`seasc` solu]ii la care marile departamente de digital din lume nu g`siser` solu]ii. „Inteligen]a [i talentul tehnic sunt f`r` echivalent \n lume. Måndria [i aten]ia pentru detalii ale romånilor nu se compar` cu nicio alt` na]ie cu care am lucrat vreodat`. De aceea pun la dispozi]ie mai mult decåt simpla dezvoltare digital`. Oamenii ace[tia pe care i-am \ntålnit aici au cuno[tin]ele necesare [i reu[esc [i s` gåndeasc` creativ. Lucreaz` extrem de bine [i de mult cu pasiune, aten]ie pentru deadline-uri [i sunt de \ncredere. Au abilit`]i de comunicare excelente [i creeaz` un mediu de lucru minunat“ – acestea au fost vorbele lui Michael atunci cånd am insistat s` \mi spun` care sunt caracteristicile pentru care a ales Romånia. Vede ]ara noastr` ca pe un centru cheie \n dezvoltarea digital` a Europei, datorit` oamenilor [i a poten]ialului fantastic pe care l-a reg`sit aici. De aceea are toat` convingerea c` va reu[i s` realizeze aici un hub de tehnologie digital`. Un alt pilon al grupului Catalyst este Digital Catalyst Fund, care asigur` servicii de dezvoltare [i fondurile necesare \n schimbul ac]iunilor pentru companii digitale de top [i idei. De fapt, un fond de investi]ii care investe[te \n tot ceea ce \nseamn` companii ce pot furniza inova]ie pentru produc]ia digital`. „|n loc s` le furniz`m bani direct, s` investim ca atare, ceea ce facem prin acest fond este s` asigur`m o fuziune de servicii de dezvoltare prin cre[terea talentelor [i a inteligen]ei care exist` deja \n comunitatea devoltatorilor din Romånia.“ {i apoi mi-a servit cel mai mare atu pe care grupul vrea s` \l dezvolte, crearea unui program de MBA digital \n Romånia. La momentul de fa]`, Michael este \n 70
Biz
discu]ii cu Ministerul Educa]iei [i cu universit`]i de top din America pentru a crea un centru academic digital pentru excelen]` [i educa]ie. Prin intermediul acestui centru, compania Catalyst vrea s` pun` bazele primului program de MBA destinat competen]elor digitale [i, mai mult, s` dezvolte un curriculum digital, care s` exploreze poten]ialul tinerilor din Romånia.
TEHNOLOGIE DE TOP MADE IN ROMÅNIA Ambi]iile lui Michael nu sunt deloc utopii. Ascultåndu-l, \ncercam s` realizez dac` poate s` fac` ceea ce \[i propune: un Silicon Valley romånesc. A sim]it c` sunt reticent la ce \mi spune, a[a c` mi-a dat cåteva exemple de clien]i pe care compania \i are deja [i c`rora a reu[it s` le dezvolte solu]ii pe care departamentele proprii de produc]ie digitale nu au reu[it. |n plus, executivii acestor companii, organiza]ii de top din America (am fost rugat s` nu dezv`lui numele lor, fiindc` \n ianuarie compania nu era lansat` \n mod oficial), au fost foarte impresiona]i cånd au venit la Bucure[ti de unghiul de abordare al tinerilor dezvoltatori care lucreaz` \n echipa lui Michael. Pentru anul acesta exist` deja mai multe proiecte aflate \n lucru [i sunt \n preg`tire [i alte parteneriate cu alte companii din Silicon Valley sau din New York. „Deja colabor`m cu ei pentru crearea unora dintre cele mai compleze ini]iative digitale. Pe parcursul urm`toarelor 24 de luni vom cre[te echipa de la 30 la 250 de oameni, care s` fie \n serviciul acestor clien]i globali“, mi-a mai spus Michael. |n cursul discu]iei am ajuns [i la felul \n care se vede la New York pia]a global` digital` \n acest moment. Oamenii se \ntreab` care va fi urm`torul hub \n tehnologia digital`, dup` cum spune Michael. Pån` acum, com-
paniile foarte mari angajau mai multe agen]ii care s` se ocupe de proiectele lor online [i digitale. {i aici intervine Catalyst, care vrea s` devin` un lider \n centralizarea produc]iei [i dezvolt`rii pe plan digital. „Cred c`, pe ceea ce [tiu, pe cuno[tin]ele pe care le am, pe puterea dezvoltatorilor din echipa mea, pe aspectele culturale, putem \mpinge Romånia \n prim-planul acestor tehnologii. Pia]a global` este deschis` [i Romånia poate deveni un lider cu ajutorul nostru“, a precizat Michael, \ncrez`tor \n for]ele proprii [i ale companiei pe care o conduce. A continuat spunånd c` nu vrea ca executivii acestor companii globale s` \l cread` pe el pe cuvånt c` e bun vånz`tor, ci \i invit` la Bucure[ti s` \i cunoasc` echipa [i s` \i testeze. {i atunci ace[tia se conving singuri de posibilit`]ile „pe care le avem aici“. Michael Koch vrea s` fac` din Romånia nu doar un lider din punct de vedere tehnologic, ci [i dintr-o perspectiv` digital` la nivel global. „Industria digital` trece printr-un proces profund de transformare, \n care marile companii de top caut` parteneri de dezvoltare care s` furnizeze execu]ii digitale la costuri eficiente [i la calitate deosebit`.“ {i aici intervine Catalyst Worldwide, care de la Bucure[ti va furniza solu]ii la nivel global. Schimbarea tehnologic` din ultimii ani [i mai ales impactul pe care gadgeturile de orice fel – laptopuri, telefoane inteligente, tablete – \l au asupra vie]ii noastre fac ca oamenii s` devin` mult mai con[tien]i de capabilit`]ile tehnologiei. „Social media va juca un rol esen]ial \n a da romånilor o voce \n lumea digital` [i au posibilitatea astfel s` \[i spun` p`rerile [i ideile. Mi[carea digital` va crea un ecosistem \n care oamenii vor conta [i vor fi auzi]i iar, totul cu ajutorul tehnologiei.“ Biz
Evenimente personalizate, marca Howard Johnson Grand Plaza Echipa hotelului Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti [i-a propus s` dea evenimentelor o nou` perspectiv`. Valoarea ad`ugat` pe care o aduc \nseamn` o abordare de tip consultativ [i inovativ, \n care echipa HoJo face mult mai mult decât a vinde pachete sau a pune la punct detaliile organizatorice ale unui eveniment. liber, \i preia responsabilit`]ile [i \i asigur` succesul evenimentului.
|n contextul ultimilor ani, \n care segmentul evenimentelor de business a \nregistrat o sc`dere notabil` a bugetelor [i a participan]ilor, parte din strategia Howard Johnson Grand Plaza a fost aceea de a atrage [i mai mul]i clien]i din zona evenimentelor festive. Chiar dac` s-a observat [i aici o u[oar` sc`dere a bugetelor alocate, s-a reu[it o cre[tere a num`rului acestui tip de evenimente \n totalul evenimentelor organizate \n hotel [i chiar [i \n afara lui, prin serviciile de catering. Anul trecut, de exemplu, ponderea evenimentelor festive \n totalul veniturilor din Banqueting la HoJo a fost de 33%, \n cre[tere cu 2% fa]` de anul precedent. Rolul managerului de evenimente este de a determina, \n discu]iile cu clien]ii, care este genul de eveniment pe care [i-l doresc, ce tip de personalit`]i sunt [i, prin urmare, ce le-ar putea sugera \n \ncercarea de a defini \mpreun` conceptul cel mai potrivit pentru evenimentul lor. Dup` ce s-a conturat conceptul evenimentului se trece la detalii, care de multe ori devin cele mai importante [i care le pot l`sa cele mai frumoase amintiri atât organizatorilor cât [i oaspe]ilor lor. „Singurul lucru de care ne ferim este expresia «Nu se poate». |n rest, datoria noastr` este s` desen`m pentru clien]i tablouri cât mai complexe, cât mai \ndr`zne]e, astfel \ncât s` le oferim instrumentele dar [i \ncrederea s` viseze la evenimentul perfect pe care \l merit`”, spune Gelu Dinu, Social Events Manager. Categoriile de evenimente festive organizate de Howard Johnson Grand Plaza sunt dintre cele mai diverse, de la balurile de absolvire pentru liceeni la reuniunile de 50 de ani de la absolvirea facult`]ii, \n hotel cât [i
FLEXIBILITATEA FACE DIFEREN}A
Gelu Dinu, Social Events Manager
\n orice alt` loca]ie aleas` de client. Cu toate acestea, pentru echipa HoJo exist` câteva constante valabile pentru orice eveniment: faptul c` organizatorii [i oaspe]ii trebuie s` fie \ncânta]i la final [i faptul c` a[tept`rile lor trebuie \ntrecute m`car cu 1%. „Misiunea noastr` este de a determina clientul s`-[i pun` o singur` \ntrebare: «{i eu ce fac dac` ei se ocup` de tot?». Unul dintre cele mai apreciate lucruri \n zilele noastre este timpul liber, bucuria de a te elibera de responsabilit`]i [i posibilitatea de a avea pe cineva s` se ocupe de ele”, adaug` Octavian Moldovan, Director Food & Beverage. Echipa HoJo ofer` clientului timp
„Suntem flexibili, avem \n echip` oameni extraordinari [i ne place ceea ce facem. Elimin`m stereotipurile [i oferim posibilitatea fiec`rui client s` aib` un eveniment unic, o experien]` 100% memorabil`”, a mai declarat Octavian Moldovan. Experien]a a demonstrat echipei HoJo c` metoda cea mai eficient` de promovare a acestui segment este celebrul „word-of-mouth”, recomand`rile clien]ilor mul]umi]i [i ale oaspe]ilor lor. Experien]a pozitiv` a unui oaspete sau a unui client direct valoreaz`, de cele mai multe ori, cât foarte multe bugete de marketing la un loc. „A[a cum este firesc dup` mai bine de nou` ani de experien]` \n acest domeniu, ne propunem s` facem lucrurile [i mai bine decât pân` acum. Ne propunem s` ne specializ`m [i mai mult pe anumite tipuri de evenimente pe care le-am tratat punctual pân` acum, cum ar fi petrecerile de absolvire, petrecerile aniversare, petrecerile pentru copii, petrecerile de burlaci etc. Pentru noi nu exist` satisfac]ie mai mare decât s` vedem c` un client care [i-a organizat nunta la noi revine [i pentru botez sau pentru o petrecere aniversar`”, mai poveste[te Gelu Dinu.
Viitorul nu \ncepe acum. Viitorul a \nceput ieri. Companiile care au \n]eles impactul tehnologiei asupra modului \n care angaja]ii lucreaz` [i importan]a unui loc de munc` [i a unei lumi interconectate se preg`tesc acum s` culeag` roadele. OVIDIU NEAGOE
LOCUL DE MUNC~ AL VIITORULUI
P
entru angaja]i, nicio zi nu seam`n`
cu cea precedent`, atât prin prisma colabor`rilor interne, cât [i a decorului. Parc` altfel vin ideile creative când biroul \n care lucr`m, dar [i membrii echipei se schimb` de la un proiect la altul, nu? S` ne imagin`m c`, spre finele unei zile de lucru in care am stat mai multe ore la birou, avem posibilitatea s` lucr`m cu propriul laptop, de pe o band` de alergat, care merge cu o vitez` redus`, scopul acesteia fiind dezmor]irea. Chiar dac` v` vine greu s` crede]i, nu este scenariul unui film [tiin]ifico-fantastic [i nici un discurs de mobilizare a angaja]ilor, ci face parte din noua realitate corporate. Solu]ia de spa]iu de munc` interconectat, care apar]ine produc`torului american de mobilier de birou Steelcase, a luat na[tere de la una dintre problemele actuale cu care se confrunt` cei care de]in frâiele companiilor. Un studiu recent realizat de Steelcase, companie care investe[te anual pân` la 40 de milioane de dolari \n cercetare [i dezvoltare, arat` c`, pentru dou` treimi dintre salaria]ii la nivel global, angajamentul nu este tocmai o cunoscut`. Solu]ia pentru companii? Acela[i studiu
realizat de produc`torul de mobilier r`spunde [i la aceast` \ntrebare. Din 2013, aproape o treime din for]a de munc` va fi mobil`. „Un director de resurse umane trebuie s` ]in` minte c`, f`r` dubii, capitalul uman [i tehnologia sunt dou` costuri uria[e [i, de asemenea, [i c` spa]iul este un cost considerabil“, spune pentru revista Biz, Nic Ecarius, New York & New Jersey Regional Sales Manager la Steelcase. „Angaja]ii se \ntâlnesc cu tehnologia la birou. O companie poate beneficia de cele mai str`lucite min]i [i tehnologii \n acela[i timp, dar dac` acestea nu sunt conectate, totul este zadarnic. |n acest caz se pot pierde foarte multe” adaug` Nic Ecarius. Nu mai este o noutate pentru nimeni c` experiment`m o nou` economie. Ceea ce se traduce [i prin provoc`ri [i cereri noi, iar cel mai bun r`spuns al companiilor pentru a face fa]` noilor cerin]e este un spa]iu nou, \n concordan]` cu realit`]ile actuale. Angaja]ii se v`d nevoi]i s` treac` mai des de la rezolvarea sarcinilor individuale, la [edin]e unu la unu, iar apoi la proiecte de echip` [i, de cele mai multe ori, ceasul care indic` ora [ase nu \nseamn` [i finalul programului, mai ales pentru companiile
DESIGN multina]ionale cu subsidiare \n diverse regiuni cu alt fus orar. Cu toate acestea, angaja]ii acestor organiza]ii reu[esc s` fie mai productivi, mai eficien]i [i cu un grad de loialitate crescut fa]` de al]i salaria]i, f`r` s` intre \n ecua]ie factori pecuniari. Secretul acestora? Crearea unui spa]iu de munc` interconectat, \n care tehnologiile [i angaja]ii se intersecteaz` \ntr-un spa]iu personalizat [i adaptat nevoilor, culturii [i chiar legisla]iei locale. „Construim produse diferite pentru fiecare pia]`, \ntrucât trebuie s` avem solu]ii care au sens pentru culturile \n care le aplic`m“, spune Anela Pasovic, Area Showroom Manager la subsidiara din New York a Steelcase. „Nu putem s` lu`m sta]iile de lucru de aici, din SUA, [i s` le introducem pe pie]ele europene, aceast` idee nu va func]iona. Trebuie s` \n]elegi diferen]ele dintre cele doua pie]e“, spune Anela Pasovic, care adaug` si faptul c`, spre deosebire de americani, europenii sunt mai deschi[i fa]` de conceptul de birou open-space.
ofer` transparen]` [i intimitate \n acela[i timp, cu rolul de a \ncuraja diversele forme de colaborare, de la cea fizic` informativ`, evaluativ` sau general` la cea virtual`. Transparen]a dintr-o organiza]ie [i \ncurajarea dezvolt`rii profesionale [i a muncii \n echip` se pot traduce printr-o serie de avantaje. Printre acestea se num`r` [i atragerea, dezvoltarea [i fidelizarea angaja]ilor, cel de-al treilea pas din procesul implement`rii conceptului Steelcase. Orice manager \[i dore[te s` poat` atrage, dezvolta [i, mai ales re]ine cei mai talenta]i oameni din pia]`. Secretul? Este important ca echipa s` aib` posibilitatea
lui atât \n interiorul organiza]iei, cât [i \n exterior, precum [i a unor spa]ii cu menirea de a \ncuraja cultura dorit` [i construc]ia brandului. Dup` aplicarea acestor patru etape, misiunea executivilor de a realiza un spa]iu de lucru interconectat se apropie de final. Ultima etap`, cea definit` de produc`torul de mobilier de birou de peste ocean ca „Welbeing@Work“ se refer` la realizarea unor spa]ii care s` fac` angaja]ii s` simt` c` fac parte din organiza]ie [i s` \ncurajeze o varietate de activit`]i: de la concentrare, la relaxare. „Din punct de vedere al costurilor, produsele de mobilier integrate cu tehnologiile pro-
Implementarea conceptului de loc de munc` interconectat, dezvoltat de compania Steelcase presupune urm`rirea a cinci pa[i, de la eficientizarea spa]iului, pân` la atingerea ultimei etape: „Wellbeing@Work“. Punctul de plecare pentru o companie aflat` \n c`utarea cre[terii angajamentului salaria]ilor [i, implicit a productivit`]ii, este furnizarea unei solu]ii care s` permit` angaja]ilor o gam` variat` de stiluri de lucru [i care s` pun` accent pe colaborare, focus, \nv`]are [i socializare. Foarte important` este [i organizarea spa]iului destinat lucrului, \n mai multe zone, fiecare dintre acestea cu un scop bine definit. Astfel, ia na[tere o nou` etap` din implementare a conceptului de lucru interconectat [i totodat` din dezvoltarea companiei: \ncurajarea colabor`rii. Cum? Prin crearea unor spa]ii deschise, care
FOTOGRAFII: VALI MIREA
DEPE{E DIN VIITOR
Anela Pasovic [i Nic Ecarius
alegerii [i controlului asupra locului [i felului \n care lucreaz` [i, mai ales s` poat` opta pentru refugiul intr-un loc din proximitatea biroului unde se \ntâlnesc angaja]ii [i se relaxeaz`. Construc]ia brandului [i activarea culturii corporatiste trebuie s` fie prezente pe agendele managerilor care urm`resc s` aplice re]eta succesului propus` de Steelcase. Pentru aceasta, liderii de companii vor avea misiunea s` creeze un spa]iu care s` comunice valorile brandu-
puse de noi, vor costa mai mult ini]ial, dar prin investi]ia \n avans \n toate aceste produse, oamenii vor folosi mai pu]in spa]iu, iar \n timp, suma economisit` va fi mai mare decât costurile ini]iale“, spune Nic Ecarius, New York & New Jersey Regional Sales Manager la Steelcase. „Companiile care v`d imaginea de ansamblu vor putea economisi [i mai mult [i vor \nainta \n detrimentul celor care se focuseaz` pe costurile ini]iale“, adaug` reprezentantul Steelcase. Biz
Interviul a fost realizat cu sprijinul Corporate Office Solutions (COS), partener local Steelcase. Biz
73
strategie Echip` cu dublu impact
De câte ori nu a]i v`zut poze cu mâncare \n re]elele sociale? De câte ori nu a]i v`zut oameni care la restaurant \nainte de a lua prima \nghi]itur` mai \ntâi fotografiaz` farfuria [i \ncarc` poza pe Instagram?
zi, \nainte de a trece proba efectiv` a gustului, mâncarea trebuie s` treac` proba vizual` a re]elelor sociale. De aici pân` la a lansa un Meniu Instagram pentru un restaurant nu e decât un pas, aparent banal, dar la care nu s-a gândit nimeni. Primii c`rora le-a venit ideea sunt trei români: Raul Mândru, Mihai Bot`rel [i Mihnea Gheorghiu. Proiectul se nume[te Instagram Menu [i la scurt timp de la lansare a f`cut \nconjurul internetului [i al presei din \ntreaga lume. A ap`rut cu relat`ri \n „USA Today“, „Financial Times“, „Forbes“, „FastCompany“, „Mashable“, „Creativy Online“ [i a fost prezentat de televiziuni din diverse col]uri ale lumii (Canada, Vietnam, Brazilia). Noul model de meniu a fost adoptat deja [i de alte restaurante din lume, devenind astfel prima dovad` de Instagram marketing aplicat. Nu \n ultimul rând, pentru restaurantul Comodo din Manhattan pentru care a fost lansat, un business aflat la \nceput de drum, Instagram Menu \nseamn` un grad de notorietate nea[teptat de mare \ntr-un timp foarte scurt de la lansare [i implicit o trambulin` de cre[tere spectaculoas` a afacerii. Pe doi dintre ini]iatorii Instagram Menu, Raul Mândru [i Mihai Bot`rel, i-am \ntâlnit la New York. Amândoi lucreaz` la Dentsu [i, \n afar` de acest proiect ingenios la care au lucrat \mpreun`, 74
Biz
FOTO: VALI MIREA
DE LOREDANA S~NDULESCU
MIHAI BOT~REL RAUL MÂNDRU
fiecare dintre ei tr`ie[te aventura newyorkez` \n marele univers al advertisingului. Pove[tile [i percep]iile lor despre via]` [i lumea publicit`]ii sunt diferite, la fel cum diferit este [i stilul lor de a fi [i de a lucra. Mihai vine cu relaxarea creativ`, Raul cu rigoarea care ajut` creativitatea s` ajung` la punctul de implementare. |mpreun` se completeaz` excelent, de aceea poate [i fac echip` atât de bun` de câteva luni \ncoace. Când i-am \ntâlnit, timpul la job le era ocupat de o campanie de promovare a brandului de turism al ora[ului New Orleans ce urmeaz` s` fie lansat` \n aprilie. |n paralel, lucreaz` pe conturile Toyota [i Canon America de Nord. Ideal ar fi s` se men]in` la doar dou`-trei conturi mari, simultan. Dat fiind c` lucreaz` foarte bine \mpreun`, sunt mai rapizi decât media colegilor din agen]ie [i a[a au ajuns prin decembrie anul trecut la [apte-opt proiecte \n paralel, ceea ce mai aveau un pic [i-i aducea \n pragul clac`rii.
DRUM COMUN, PE C~I DIFERITE
confortabil acolo. Ajuns la New York, primul [oc a fost s` constate c` nivelul de a[tept`ri era mult mai mare. „Aici trebuie s` vii cu dublu de idei, dublu de calitate, dublu de rapiditate fa]` de Germania“. „La \nceput mi se p`rea c` trebuie s` alerg mai repede, dar odat` ce te antrenezi \]i intr` \n obi[nuin]`. Acum nici nu m` mai gândesc. ~sta e ritmul“, pove[te Raul, c`ruia la cei 25 de ani pe care-i avea când a aterizat \n New York i-au fost necesare doar dou` luni de acomodare. „Aici e o competi]ie pe care o sim]i \n aer“, \l completeaz` Mihai. {i el a avut experien]a Germaniei, \ns` spre deosebire de Raul nu i-a pl`cut acolo, cel pu]in nu \n primul an. „Din România am plecat când \mi era foarte bine, nu [tiu de ce am plecat, dar m-am gândit c` mai sunt [i alte locuri de v`zut“, \[i aminte[te el. A ajuns \n Germania la \nceputul crizei, \n momenul \n care doar acolo se mai f`ceau angaj`ri. |n al doilea, an când \ncepea s`-i fie bine, pleca din nou, peste ocean, la Tribal DDB.
Mihai e Copy-ul, Raul e Art-ul. S-au cunoscut mai \ntâi virtual, pe Facebook, pe BUGET ZERO, CREATIVITATE vremea când amândoi lucrau \n GermaF~R~ LIMITE nia, prin intermediul unui prieten Proprietarii restaurantului Comodo comun, Mihnea Gheorghiu, care atunci sunt doi prieteni de-ai lui Raul, fo[ti era \n Canada. |n toamna lui 2009, Raul publicitari pasiona]i de gastronomie. s-a transferat de la Ogilvy Düsseldorf la Ini]ial, Raul a filmat pentru ei un doOgilvy New York, ini]ial pentru un cumentar pe care l-au \nc`rcat pe schimb de experien]` de un an, apoi a CARTE DE VIZIT~ MIHAI BOT~REL r`mas de tot. La un Din iunie 2012 este Associate Creative Director la Dentsu an [i ceva distan]`, s-a America, \n echip` cu Raul Mândru. |mpreun`, cei doi se ocup` mutat [i Mihai de la de branduri precum Canon, Toyota, Uniqlo [i New Orleans. AnteDüsseldorf la New rior a lucrat la Tribal DDB New York [i DDB Germania. York. Au ajuns s` lu|n România a lucrat la Leo Burnett, GMP [i Ogilvy & Mather. creze \mpreun` tot Kisckstarter pentru a aduna o parte din fonDin aprilie 2012 este Associate Creative Director la Dentsu America, anterior durile necesare timp de doi ani [i jum`tate a fost Senior Art Director la Ogilvy & Mather New s` deschid` un York, responsabil cu crearea unor campanii digitale [i integrate pentru GAP, restaurant. Kraft Kool-Aid, Motorola, IKEA, American Express, Nestlé. Din iulie 2005 Ideea cu Istapân` \n septembrie 2009, a fost Art Director la Ogilvy & Mather Düsseldorf. gram Menu le-a venit lui Raul, datorit` prietenului Mihnea, care le-a Mihnea [i Mihai \ntr-o sear`, la restauf`cut cuno[tin]` cu [eful departamenturant, tot v`zând clien]i care f`ceau lui de crea]ie de la Dentsu. poze la mâncare. Raul a stat \n Germania aproape [apte Ce-ar fi dac` am face ceva cu pozele ani, a f`cut [i facultatea, vorbe[te limba oamenilor, un meniu? Ce ar fi s` coperfect, are prieteni [i se sim]ea foarte manzi de pe meniul respectiv? A[a a
CARTE DE VIZIT~ RAUL MÂNDRU
pornit totul. Dou` s`pt`mâni mai târziu au filmat un video, \n joac`, au pus \n meniu hashtag-ul [i s-au adunat primele poze. Boom-ul a venit dup` ce a fost lansat video-ul cu un comunicat de pres`. La o zi distan]`, patronii restaurantului erau deja asalta]i de jurnali[ti de la „Mashable“, „Fastcompany“, „USA Today“, Reuters, CNN, „Financial Times“, „Business Insider“, „Wired“. |n dou` zile, [tirea s-a r`spândit pe bloguri [i re]elele sociale. „Ideea a prins, pentru c` Instagram-ul are poten]ial [i brandurile nu prea [tiau cum s`-l foloseasc`“, \[i explic` Mihai succesul. „A prins [i pentru c` e un exemplu de creativitate pur`, o dovad` concret` despre ce se poate face dac` ai un model de lucru foarte simplu, rupt de toate birocra]iile [i politicile din agen]ii.“ Proiectul e independent de munca celor doi la Dentsu [i dac` \l vor \nscrie \n festivaluri, o vor face ca atare, \n nume [i cu finan]are proprii. Indiferent dac` va fi sau nu validat de industria de publicitate, Instagram Menu [i-a atins scopul. „Am f`cut Comodo cunoscut, lumea coboar` din avion, ia taxiul [i vine acolo direct acolo s` m`nânce. S-a dus numele departe [i s-a diferen]iat \ntre cele 18.000 de restaurante care sunt \n ora[ul asta“, precizeaz` Raul. |n plus, Instagram Menu reprezint` [i un mesaj pe care cei trei creativi vor s`-l transmit` industriei: „Noi a[a vrem s` facem lucrurile \n publicitate“. Mul]i dintre colegii din Dentsu nici nu au [tiut c` ei au f`cut Instagram Menu. Unii chiar au dat tweet-uri f`r` s` [tie autorii. „Iar [efii sunt suficient de inteligen]i \ncât s` realizeze c` dac` facem chestii pe lâng` job, de acolo vin [i idei pentru agen]ie. {tiu c`, dac` facem documentare cu arti[ti sau ajut`m un start-up s`-[i fac` reclam`, dobândim idei [i o libertate din care se vor na[te [i ideile mari pentru clien]ii globali“, poveste[te Raul, care oricum este de p`rere c` ideile bune vin numai din a avea o via]` pe lâng` munca de birou \n publicitate. „Dac` nu ie[i la un film, la un spectacol, dac` nu interac]ionezi cu oamenii, nu are cum s`-]i vin` idei. Numai v`zând ce se \ntâmpl` \n afar` po]i s` aduci ceva original \n publicitate.“ Biz Biz
75
Revolu]ionarul de pe Madison Avenue Buturuga mic` r`stoarn` carul mare. Aceasta este propozi]ia care surprinde, pe scurt, o parte din esen]a StrawberryFrog, agen]ia care schimb` percep]ii [i revolu]ioneaz` lumea advertisingului. DE LOREDANA S~NDULESCU trawberryFrog este o agen]ie mic`. Mic` dup` standardele industriei newyorkeze, pentru c` dac` raport`m la alte pie]e, cu cei 100 de angaja]i \n sediul de pe Madison Avenue, chiar \n cl`direa unde a avut David Ogilvy primul s`u birou, cu cele dou` filiale din Amsterdam [i Mumbai, dar [i dac` ne gândim la ambi]iile de extindere spre Singapore, Rusia [i posibil Europa Central`, StrawberryFrog nu mai pare a[a mic`. Asta nemaivorbind de marile conturi globale pe care le are pe mân`. Când am mers s`-l \ntâlnesc pe Scott Goodson, [tiam despre el c` este fondatorul StrawberryFrog, ini]iatorul unei mi[c`ri care face valuri \n lumea advertisingului [i autorul c`r]ii „Uprising. How to Build a Brand and Change the World by Sparking Cultural Movements“, devenit` bestseller \n numai câteva luni de la lansare, cu recenzii extrem de favorabile peste tot \n lume. Dup` primele 20 de minute din interviu, \ncepeam s` \n]eleg de unde i se trage faima [i ce l-a inspirat s` fac` toate campaniile inedite despre citisem \n presa de specialitate. Dincolo de o minte str`lucit`, Scott Goodson este un bun strateg, capabil nu numai s` emit` idei, ci [i s` le transmit` coerent [i structurat. Pân` la finalul \ntâlnirii, eram convins` c` voi urm`ri \ndeaproape mi[carea ini]iat` de StrawberryFrog, mai ales c` urmeaz` s` lanseze noi concepte despre noua genera]ie de provoc`ri cu care se 76
Biz
confrunt` brandurile \n ziua de azi [i \ncepe s` construiasc` o comunitate \n jurul ideii de movement marketing. {i am mai plecat din StrawberryFrog cu un gând: a[tept cu ner`bdare s` citesc [i cea de a doua carte a lui Scott Goodson, cea la care lucreaz` acum, despre noua lume multicultural` \n care tr`im acum.
STRAWBERRYFROG: AGEN}IA StrawberryFrog a fost \nfiin]at` \n urm` cu 15 ani, \n Amsterdam, pornind de la ideea c` [i o agen]ie care nu face parte dintr-o mare re]ea interna]ional` poate s` lucreze cu branduri globale. Primul pas a fost consolidarea unei echipe de profesioni[ti, capabili s` livreze [i s` implementeze campanii globale, f`r` s` aib` nimic de-a face cu clasicele procese laborioase [i birocratice din marile re]ele de publicitate. Canadian de origine, Scott Goodson s-a format profesional \n Suedia, unde a lucrat timp de 10 ani. Acolo a luat contact cu o lume a publicit`]ii \n care branduri mari precum IKEA, H&M, Electrolux sau Ericsson preferau s` lucreze cu echipe de crea]ie mici \n locul unor birocra]ii globale, ceea ce la momentul acela \n Fran]a, UK sau SUA ar fi fost total de neconceput. La sfâr[itul anilor '90, când a fondat StrawberryFrog, i s-a p`rut un model bun de urmat. |n actualul context economic, când se pune tot mai mult pre] pe eficien]`, flexibilitate [i capacitatea de mobilizare rapid`, modelul se dovede[te [i mai de succes. Numele StrawberryFrog vine de la o specie de batracieni, o
broasc` ro[ie cu picioare albastre, otr`vitoare, originar` din America de Central` [i de Sud, aflat` la polul opus unui dinozaur, la fel cum simbolic [i agen]ia se pozi]ioneaz` la polul opus al marilor organiza]ii. „Suntem foarte mândri de cultura noastr` organiza]ional`, care este foarte antreprenorial`“, poveste[te Scott Goodson. Ini]ial agen]ia a fost de]inut` integral de el, ulterior \n ac]ionariat au intrat doi dintre angaja]ii firmei, iar de anul trecut s-a al`turat cu o investi]ie [i compania independent` de PR APCO Worldwide. Primul client pentru care a lucrat StrawberryFrog a fost o marc` auto, apoi a câ[tigat conturile globale ale Credit Suisse, Gas Jeans, Mitsubishi Motors, Heineken. Printre brandurile aflate \n portofoliul agen]iei se afl` [i alte nume mari precum: Pampers, IKEA, Emirates, Morgan Stanley, LG, PepsiCo, Mahindra.
STRAWBERRYFROG: MI{CAREA CULTURAL~ Influen]at de advertisingul de sorginte scandinav`, sub umbrela c`ruia brandurile aspir` la idealuri \nalte [i propun democratizarea luxului [i a exclusivismului, Scott Goodson a devenit promotorul unei mi[c`ri culturale \n lumea marketingului. Luând contact cu branduri precum IKEA, care crede \n ideea c` toat` lumea poate avea mobil` frumoas`, sau H&M, care consider` c` toat` lumea poate fi \n pas cu tendin]ele modei, nu numai cei care \[i permit s`
STRATEGIE PUBLICITATE
Aceasta este esen]a ideii de mi[care cultural` care se pare c` devine din ce \n ce mai relevant` acum, \n era social media, când ideile se disemineaz` atât de repede [i u[or. „Când am lansat StrawberryFrog [i ideea de mi[care cultural`, nu exista social media. Acum, cu toate aceste transform`ri din lumea digital`, ideea de mi[care cultural` devine [i mai puternic`“, explic` Scott Goodson.
altceva“, explic` Scott Goodson principiile sale de marketing. „|n ceea ce facem noi este vorba mai pu]in despre produs [i mai mult despre ceea ceea ce conteaz` cu adev`rat pentru oameni, ceea ce-i intereseaz` [i-i face s` aib` o reac]ie, s` se ralieze \n jurul unui concept, al unui ideal.“ Filosofia mi[c`rii culturale poate merge \n dou` direc]ii, ambele la fel de valide: un brand poate deveni fie promotorul unei idei, [i atunci caut` oameni care s-o sus]in`, fie se poate transforma \n adversarul a ceva ce este considerat a fi gre[it [i atunci caut` oameni care s` lupte contra acelei idei.
SMART USA Unul dintre cele mai recente exemple despre cum func]ioneaz` o mi[care cultural` este proiectul de anul trecut pentru marca auto smart, ale c`rei vânz`ri nu mergeau deloc bine \n Statele Unite. |n contextul recesiunii, StrawberryFrog a in]iat pentru brandul smart campania „Against Dumb“, exclusiv pe Facebook, \mpotriva consumerismului excesiv [i inutil, o practic` curent` \n cultura american`. Campania nu promova ideea de a nu cump`ra nimic, ci de a cump`ra numai ceea ce ai nevoie. Rezultatele au fost spectaculoase: sute de mii de oameni s-au al`turat cauzei [i, la o lun` de la lansarea campaniei, vânz`rile de smart cre[teau cu 172%.
BESTSELLER |N JUM~TATE DE AN DE LA LANSARE
SCOTT GOODSON, fondatorul StrawberryFrog
FOTO: VALI MIREA
cumpere de la marii designeri, Scott Goodson [i-a propus s` transpun` aceast` filosofie [i c`tre brandurile nonscandinave. A[a a luat na[tere ideea de mi[care cultural` \n marketing. De altfel, când a fondat StrawberryFrog, nu a pozi]ionat-o drept o agen]ie de publicitate, ci a numit-o „a movement agency“, prima din lume. „Dac` faci numai advertising este vorba doar despre a promova cât de excep]ional este produsul sau compania ta, \n timp ce dac` po]i genera o mi[care, un curent de opinie, o filosofie \n jurul brandului pe care-l promovezi, atunci este cu totul
Ideea de a scrie o carte i-a venit \n urm` cu trei ani, \n timpul unei conferin]e \n Amsterdam. Nu a vrut s` scrie doar o lucrare despre movement marketing, ci a vrut s` includ` exemple concrete de oameni [i branduri care pun \n aplicare acest concept. Astfel, „Uprising“, pe lâng` explica]iile pur teoretice, cuprinde o colec]ie de studii de caz despre cum branduri din \ntreaga lume au creat \n jurul lor adev`rate mi[c`ri culturale. Este o carte care revolu]ioneaz` strategiile de marketing, \ns` mai mult decât atât, succesul i se datoreaz` par]ial [i faptului c` trateaz` un subiect de actualitate. Tr`im o nou` er`, ne confrunt`m cu un nou fenomen global, cel al „mi[c`rilor“: de la Prim`vara Arab` pân` la Occupy Wall Street sau mar[uri de felul \mpotriva sau pentru sus]inerea diverselor cauze, peste tot \n lume. Biz Biz
77
O RAZ~ DE OPTIMISM PESTE OCEAN New York a fost epicentrul devastatorului cutremur financiar ale c`rui replici au zguduit pe r창nd economiile statelor din \ntreaga lume. Azi, toat` lumea prive[te iar spre capitala economic` mondial`, de aceast` dat` pentru dictarea finalului recesiunii globale. Managerii de peste ocean au o serie de motive de optimism, cu toate c` norii negri pot indica \nc` o furtun`. DE OVIDIU NEAGOE 78
Biz
STRATEGIE MANAGEMENT \nceputul unei serii de evenimente dramatice, care au schimbat fundamental economia SUA [i implicit pe cea global`. Atunci, Lehman Brothers, cea de a patra banc` de investi]ii ca m`rime din lume, [i-a anun]at falimentul, cel mai mare din istorie. Acum, la aproape cinci ani de la pr`bu[irea colosului care a dictat \nceputul recesiunii, semnele c` economia american` este pe drumul cel bun sunt tot mai dese, dar executivii companiilor nu mai dau dovad` de acela[i optimism ca \n anii preceden]i. Astfel, \n rândul liderilor companiilor de peste ocean, \ncrederea \n cre[terea economic` pe termen scurt este la 33%, \n sc`dere fa]` de anul trecut, când se afla la 42%, dup` cum arat` studiul „CEO Survey 2013“, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC). |n schimb, \n ceea ce prive[te \ncrederea
17 procente dintre ace[tia caut` lansarea unor noi produse ori servicii, care s` faciliteze dezvoltarea, \n timp ce doar 16% vor lua drumul unei cre[teri organice pe pie]ele externe pe care activeaz`. Procentele vorbesc de la sine [i indic` un oarecare optimism al mediului de afaceri de peste ocean, \n ciuda mult discutatei „fiscal cliff“ – pr`pastia financiar` – despre care se spune c` ar putea aduce SUA \n pragul unei noi recesiuni. „Ar putea s` fie o recesiune, dar personal eu nu a[tept una, a[teptarea general` este s` nu avem una“, spune pentru revista Biz Peter Handal, CEO [i pre[edinte al board-ului la Dale Carnegie, prima firm` de training din lume. „Estimarea mea este c` vor fi cre[teri mai mici, cred c` asta se va \ntâmpla, dar trebuie s` fim preg`ti]i [i \n cazul \n care aceste cre[teri vor \ntârzia s` apar`“, spune Peter Handal.
NUMAI {ASE-S NOROCOASE Cum ar fi s` [ti]i cele [ase numere câ[tig`toare de la loterie cu câteva zile \nainte de extragere, mai ales \ntr-o perioad` \n care premiul pus la b`taie este uria[? Nu sun` tocmai r`u, nu? Managementul, spre deosebire de jocurile de noroc, este [tiin]`. Cunoscutul psiholog Robert Hogan, fondatorul Hogan Assessments [i autor al unor c`r]i de management [i leadership precum „Modelul rachet`: sfaturi pentru construirea unei echipe performante“, dezv`luie pentru revista Biz [ase sfaturi „norocoase“, ca obiective cheie pentru liderii din companii: 4 Furniza]i produse [i servicii de \nalt` calitate 4 Furniza]i unor servicii excelente destinate clien]ilor 4 Controla]i costurile 4 Trata]i subordona]ii cu respect [i considera]ie 4 Oferi]i subordona]ilor feedback pe un ton politicos [i din timp cu privire la sarcinile [i performan]ele acestora
4 Depune]i constant eforturi pentru propria \mbun`t`]ire ` mai aminti]i ce f`cea]i pe data de 15 septembrie \n anul 2008? |n condi]iile \n care data \n sine nu reprezint` un moment cheie din propria via]`, probabilitatea ca aceasta s` v` r`mân` \ntip`rit` \n memorie este foarte sc`zut`. Dar aceast` dat` reprezint` un punct cheie \n noua istorie tumultuoas` a mediului de afaceri [i marcheaz`
acestora pe termen lung, 51% dintre executivii din SUA se declar` „foarte \ncrez`tori“, comparativ cu cei din Europa, unde se \ntâlne[te cea mai sc`zut` rat`, de 34 de procente. Tot potrivit raportului, [efii companiilor v`d expansiunea pe pia]a local` ca principal motor al cre[terii din anul 2013. Astfel, 41% dintre reponden]i mizeaz` pe cartea cre[terii organice, 22% v`d \n procesul de fuziuni [i achizi]ii o oportunitate,
STEAGUL ALB AL RECESIUNII? Pentru economia american`, num`rul 13, care intr` \n compozi]ia anului nou \nceput, nu pare demn de reputa]ia creat` \n jurul s`u. Semnele care indic` finele recesiunii exist`, iar managementul companiilor americane este mai optimist fa]` de anii trecu]i. Printre ace[ti indicatori se num`r` [i ofertele publice ini]iale. Potrivit studiului „2013 BDO IPO Outlook“, Biz
79
FOTO: VALI MIREA
„Estimarea mea este c` vor fi cre[teri mai mici, cred c` asta se va \ntâmpla, dar trebuie s` fim preg`ti]i [i \n cazul \n care aceste cre[teri vor \ntârzia s` apar`“ Peter Handal, pre[edinte [i CEO la Dale Carnegie realizat de compania de consultan]` [i audit financiar BDO USA, executivii de la marile b`nci de investi]ii care activeaz` pe pie]ele de capital estimeaz` o cre[tere a num`rului de list`ri la burs` \n acest an, ceea se poate traduce printr-un aspect pozitiv. Dat` fiind incertitudinea produs` \n jurul propunerii „fiscal cliff“, la finele anului
trecut s-au \nregistrat \n SUA numai dou` list`ri, \n timp ce \n aceea[i perioad` a lui 2008, numai una. Tot studiul realizat de subsidiara american` a BDO arat` c` 50% dintre responden]i estimeaz` o cre[tere a IPO, 8% dintre ace[tia consider` c` aceast` cre[tere va fi una substan]ial`, \n timp ce 31% mizeaz` pe un an similar celui
„Este o perspectiv` pozitiv`, anticip`m c` pia]a \[i va reveni [i c` va cre[te num`rul ofertelor publice ini]iale“ FOTO: VALI MIREA
Natalie Kotlyar, Partener [i Country Coordinator pe Rusia, Europa de Est [i Israel la BDO USA
80
Biz
trecut din acest punct de vedere. „Este o perspectiv` pozitiv`, anticip`m c` pia]a \[i va reveni [i c` va cre[te num`rul ofertelor publice ini]iale“, spune pentru revista Biz Natalie Kotlyar, partener [i Country Coordinator pe Rusia, Europa de Est [i Israel \n cadrul BDO USA. „|n 2012 SUA au condus la nivel mondial la capitolul list`ri, 40% dintre toate ofertele publice ini]iale au avut loc \n SUA“, continu` Natalie Kotlyar, care adaug` c` industria va urma un drum ascendent \n acest an, la fel [i domenii precum s`n`tatea, tehnologia, biotehnologia sau energia, prin prisma „Obama Care“. Studiul realizat de firma de consultan]` [i audit financiar arat` c` responden]ii consider` c`, per total, num`rul list`rilor la burs` va cre[te cu 6 procente pe teritoriul SUA, iar aceste oferte vor avea o medie de 250 de milioane de dolari [i vor aduce companiilor fonduri de 34 de miliarde de dolari. Un alt studiu realizat la finele lunii trecute de PwC arat` c` 33% dintre companiile private din SUA au \n plan noi investi]ii majore pentru urm`toarele 12 luni, procent \n cre[tere comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, \ns` \n sc`dere cu 7 puncte procentuale fa]` de anul 2012. Exist` alte semne care indic` un poten]ial final al recesiunii? Tot studiul PwC r`spunde [i la aceast` \ntrebare. Astfel, 27% dintre companiile respondente au \n plan cre[terea num`rului de servicii [i produse, 23% vor face noi investi]ii \n marketing [i 22% au \n agend` expansiunea geografic`. De asemenea companiile nord-americane mai pl`nuiesc alian]e strategice noi (19%) sau formarea unor noi companii mixte (16%). „|n acest moment economia SUA este pe traseul revenirii“, spune pentru revista Biz Jarrett Shalhoop, PhD, Senior Consultant la Hogan Assessment System. „Organiza]iile beneficiaz` de cantit`]i record de lichidit`]i, ceea ce \nseamn` c` pot face investi]ii de \ndat` ce se ivesc oportunit`]ile. Actualmente, unul dintre cele mai semnificative obstacole care stau \n calea revenirii economice este guvernul SUA \nsu[i“, completeaz` Jarrett Shalhoop.
STRATEGIE MANAGEMENT
„Organiza]iile beneficiaz` de cantit`]i record de lichidit`]i, pot face investi]ii de \ndat` ce se ivesc oportunit`]ile. Unul dintre cele mai semnificative obstacole este guvernul SUA \nsu[i“ Jarrett Shalhoop, PhD, Senior Consultant la Hogan Assessment System LEC}IA AMERICAN~: VÂNZ~RI {I ANGAJAMENT |ntr-un interviu acordat revistei Biz \n New York, Peter Handal, pre[edinte [i CEO la Dale Carnegie, \ntr-o discu]ie despre pericolul „fiscal cliff“ [i posibilitatea reintr`rii SUA \ntr-o nou` recesiune, l-a citat pe Merton Miller, fost profesor la [coala de business Booth din cadrul Universit`]ii Chicago [i câ[tig`tor al premiului Nobel pentru economie, pe care l-a cunoscut \n timpul unui program MBA pe care l-a sus]inut la Universitatea din Chicago: „Nu planifica, fii preg`tit
pentru orice“, spunea profesorul. „|n economia de ast`zi, acesta este un sfat bun. Cu siguran]` companiile au un plan [i o strategie bine conturate, dar este important s` fii [i flexibil“, arat` [i Handal. Dale Carnegie, la fel ca toat` industria de specialitate de peste ocean, a resim]it „criza Lehman“. Dac` \n [edin]ele companiei se punea problema cum vor urca „cifrele“, debutul recesiunii s-a tradus [i prin \nceputul unei perioade marcate cu sc`deri. Prima firm` de training din lume se mai confruntase cu
PROVOC~RILE „VESTULUI S~LBATIC“ Obstacol
T1 2012
T2 2012
T3 2012
T4 2012
Lipsa cererii Presiuni legislative Cre[terea taxelor Sc`derea marjelor de profit Lipsa angaja]ilor califica]i Pre]ul energiei Presiuni pe cre[terea salariilor Lipsa capitalului de investi]ii Puterea monedei americane Dobânzi mari Competi]ia din pie]e str`ine
68% 46% 36% 27% 24% 38% 24% 17% 18% 18% 12%
68% 48% 28% 31% 23% 29% 19% 19% 16% 17% 10%
74% 52% 33% 29% 29% 27% 18% 17% 13% 12% 10%
70% 49% 42% 32% 27% 24% 20% 15% 12% 11% 11% Surs`: PwC
o asemenea situa]ie \n ultimul deceniu doar imediat dup` atentatele din 11 septembrie. „Tot mediul de afaceri [tie c` trainingul este foarte important pentru organiza]ie, este exact ca publicitatea“, spune Peter Handal. „Trebuie s` faci publicitate, dar nu trebuie s` faci acum, po]i face mâine. A[a au procedat mul]i clien]i, au amânat“, adaug` reprezentantul Dale Carnegie. O alt` consecin]` a recesiunii a fost schimbarea tendin]elor \n materie de programe de training. Dac` ini]ial cele mai vândute programe ale furnizorului de training atingeau teme precum management [i leadership, \ntrucât pe atunci motoarele de recrutare ale corpora]iilor erau turate la maximum [i executivii promovau din interior angaja]i pe pozi]ii de conducere, dup` criz` organiza]iile au c`utat \nt`rirea vânz`rilor [i cre[terea angajamentului din rândul salaria]ilor. Compania american` de training nu a stat mult pe gânduri [i a f`cut investi]ii majore \n perioada de criz` \n produse [i cursuri noi. Rezultatul? O cre[tere cu 32% a veniturilor \n ultimul an. „|n timpul recesiunii am asistat la scene prin care echipe \ntregi de manageri au fost elimina]i. Acum se pune foarte mult accent pe eficien]a \n munc` [i valoarea ad`ugat` adus` organiza]iei de fiecare angajat \n parte. Acestea coincid [i cu o cre[tere a focusului pe angajamentul resurselor umane existente“, spune Jarrett Shalhoop, Senior Consultant la Hogan Assessment. Angajamentul salaria]ilor este una dintre armele care asigur` succesul unei companii. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre factorii care duc la cre[terea angajamentului capitalului uman, nu de pu]ine ori r`spunsul oferit de conducerea companiilor nu este unul tocmai prompt. Dup` o serie de studii efectuate de speciali[tii de la Dale Carnegie, asupra angajamentului resurselor umane, compania de training a venit cu trei r`spunsuri la aceast` problem`: o fa]` mai „uman`“ a managementului, o echip` superioar` de lideri \n care angaja]ii au \ncredere c` vor duce compania \n direc]ia bun` [i crearea sentimentului de apartenen]` [i de mândrie al angaja]ilor fa]` de compania \n care lucreaz`. Biz Biz
81
(20)13 cu noroc pentru DDB Dup` un 2012 lent, Mark O’Brien, pre[edinte al DDB America de Nord, are motive s` fie optimist \n 2013. Anul a \nceput bine [i dac` se men]ine ritmul din ianuarie, poate miza pe o cre[tere organic` de 5% pe baza clien]ilor existen]i [i pe alte 5% din atragerea de conturi noi. DE LOREDANA S~NDULESCU
A fost mult mai u[or decât \mi imaginam. Mul]i dintre cunoscu]i mi-au indus ideea cum c` asta ar putea fi o barier`. Dar nu a fost a[a. |n]eleg foarte bine cum func]ioneaz` businessul din punct de vedere opera]ional [i constat c` am o rela]ie foarte bun` cu oamenii de crea]ie. Oricum, este o practic` obi[nuit` ca genul acesta de pozi]ie s` fie ocupat` de oameni cu experien]` \n finan]e.
Cum se \mpac` cifrele cu creativitatea? Cifrele conteaz` \n tot ceea ce facem \n afaceri. Iar când lucrezi \ntr-un grup care pune pre] pe creativitate, una dintre cele mai mari provoc`ri este s` g`se[ti resurse. De la bun \nceput m-am concentrat pe atragerea de noi talente \n DDB America de Nord [i cred c`, la rândul lor, cei din agen]ie au apreciat faptul c` au la conducere pe cineva care se pricepe s` aloce resursele.
Cu ce alte provoc`ri v-a]i mai confruntat de la venirea \n aceast` func]ie? Am preluat conducerea DDB America de Nord \ntr-o perioad` \n care clien]ii puneau sub semnul \ntreb`rii eficien]a agen]iilor, a[a c` a fost nevoie s` aloc`m resurse care s` ne sporeasc` nivelul de 82
Biz
eficien]`, am investit \n tehnologii noi [i \n preg`tirea angaja]ilor astfel \ncât s` ne ridic`m la nivelul a[tept`rilor clien]ilor.
Cum a fost anul trecut pentru DDB [i cu ce a[tept`ri a]i \nceput 2013? 2012 a fost un an lent. Bugetele de marketing nu au crescut, clien]ii au fost precau]i. Am avut \n schimb r`gazul s` m` MARK O’BRIEN, ocup de ni[te transform`ri structurale, pre[edinte al am putut s` atrag oameni talenta]i s` DDB America de Nord vin` s` lucreze pentru noi. A[ putea spune c` \n 2012 ne-am preg`tit, am pus masa [i abia acum, \n 2013, va \ncepe festinul. DDB Worldwide, parte a Omnicom Group, are peste FOTO: VALI MIREA
Dup` numirea \n func]ia de pre[edinte al DDB America de Nord, spunea]i c` vre]i s` v` dep`rta]i de eticheta de "om al cifrelor" care vi s-a pus de-a lungul carierei. A]i dep`[it-o?
Sunte]i optimist. Pe ce v` baza]i? Sunt optimist deoarece am senza]ia c` clien]ii \[i vor majora bugetele de marketing. Simt c` au mai mult` \ncredere \n capacitatea noastr` de a-i ajuta [i cred c` avem premise bune s` câ[tig`m ni[te conturi noi anul acesta.
200 de birouri \n peste 90 de ]`ri din lume. |n România, re]eaua este prezent` de la finalul anului trecut, când agen]ia de crea]ie Brandstalk, apar]inând The Group, a devenit DDB România, \n urma afilierii la re]eaua interna]ional` a agen]iei DDB Worldwide. |n ianuarie 2013, Tribal DDB Worldwide a deschis un birou la Bucure[ti.
dac` reu[im s` men]inem ritmul din ianuarie.
La ce procent de cre[tere v` a[tepta]i? Depindem mult de ce se \ntâmpl` \n economie. M` a[tept \ns` la o cre[tere organic` de 5% pe clien]ii existen]i [i de \nc` 5% din câ[tigarea de conturi noi. Pe ansamblu, a[ vrea s` avem o cre[tere de 10% \n 2013. Anul acesta a \nceput deja foarte bine dup` ce la finalul anului trecut am câ[tigat Reebok. A[ fi foarte fericit
A]i amintit de talente [i creativitate. Cum atrage]i talentele? Avem un program de internship, LaunchPad Program, lansat \n urm` cu doi ani \n DDB America de Nord, prin intermediul c`ruia recrut`m cei mai talenta]i tineri care ies de pe b`ncile facult`]ii. |n 2013, vom extinde acest
STRATEGIE PUBICITATE provocare a unui marketer este s` afle calea optim` de divizare a bugetelor. Toate aceste transform`ri ne ajut`, deoarece putem interac]iona cu consumatorii \n moduri \n care spoturile TV de 30 de secunde nu ne permiteau. Acum avem mult mai multe c`i de explorat. |n plus, avem mai mult` flexibilitate. Dac` \nainte f`ceai un spot TV pe care cheltuiai un milion de dolari, trebuia s`-l difuzezi chiar dac` nu se mai dovedea de impact, pe când acum, dac` un banner nu e bun, \l po]i schimba mult mai u[or.
Ce p`rere ave]i despre blogging? Bloggingul a devenit o form` de jurnalism. Singura mare problem` este c` nu exist` un cod de etic` general acceptat [i blogurile nu sunt mereu o surs` credibil`.
CARTE DE VIZIT~: MARK O’BRIEN, PRE{EDINTE DDB AMERICA DE NORD Mark O’Brien s-a al`turat re]elei DDB \n 1994. |n calitate de CFO al Tracy-Locke and Rapp Collins, \n 1995 a jucat un rol cheie \n lansarea uneia dintre primele agen]ii digitale. Dup` ce \n 1998 s-a al`turat echipei de management a DDB, fiind implicat \n achizi]ii [i negocierea contractelor cu clien]i mari, O'Brien a contribuit la lansarea Tribal DDB. |n 2001, O'Brien a devenit CFO al DDB America de Nord [i Asia-Pacific, iar opt ani mai târziu a ajuns COO al companiei. |n 2010, a fost numit pre[edinte al DDB America de Nord.
program [i la birourile din San Francisco [i Chicago.
Care este rata de reten]ie a talentelor \n DDB? Media \n industrie este de 20-30% [i noi ne afl`m \n aceste marje. Nu a[ putea s` spun c` procentele s-ar putea \mbun`t`]i, pentru c` genera]ia de millennials are tendin]a s` schimbe mai des locul de munc`. Când descoperim oameni talenta]i \ncerc`m s`-i motiv`m atât prin stagii de preg`tire, cât [i prin pachete salariale [i acces la pozi]ii de management. |n plus, noi avem o rat` de revenire \n companie destul de mare. Avem angaja]i care au plecat de dou`-trei ori [i s-au \ntors. Chiar \i \ncuraj`m \n acest sens. Mai mult decât atât, face parte din cultura DDB s` sim]im c` facem cu to]ii parte din aceea[i familie, \n oricare dintre birourile noastre din \ntrega lume.
Cum se \mpac` noile tehnologii cu creativitatea \n DDB? Tehnologia nu este o barier` \n calea creativit`]ii. Din contr`, o stimuleaz`. Trebuie doar s` ne asigur`m c` suntem preg`ti]i s` \n]elegem tot ce se \ntâmpl`. Eu, ca s` ]in pasul, sunt foarte atent la tehnologiile dup` care sunt \nnebuni]i copiii mei \nainte ca ele s` devin` populare. Datoria noastr` este s` fim capabili s` le d`m clien]ilor no[tri cele mai bune sfaturi despre mijloacele prin care s` interac]ioneze cel mai bine cu consumatorii. |n rest, este \n continuare vorba despre putere de convingere, creativitatea [i atingerea laturii emo]ionale a oamenilor. |n tinere]ea mea, toat` lumea se uita la televizor, acum copiii mei se uit` la televizor, sunt online [i folosesc telefonul, toate simultan. Mesajele trebuie s` ajung` acolo unde sunt consumatorii [i din acest punct de vedere cea mai mare
Sunt \ns` convins c` cititorii sunt suficient de inteligen]i \ncât s`-[i dea seama care bloguri sunt legitime [i care nu.
Ave]i campanii \n care implica]i bloggeri? Este mai mult treaba clien]ilor [i a agen]iilor de media s` se ocupe de asta. Avem clien]i care organizeaz` \ntâlniri cu bloggeri, care le dau produse \n teste [i-i invit` s`-[i spun` p`rerea. Respect`m blogerii, \ns` \n momentul de fa]` nu reprezint` o platform` de advertising pentru noi. Uneori ne ajut`m clien]ii s` afle care sunt cei mai influen]i [i respecta]i bloggeri. Când bloggerii promoveaz` un produs \n numele unei companii, contra cost, atunci acest aspect trebuie marcat ca atare. Consider c` sunt ni[te linii etice care nu trebuie \nc`lcate. Nu vrem s` ne trezim ca \n anii '70, când DJ-ii de radio erau pl`ti]i de casele de discuri s` difuzeze anumite piese. Biz Biz
83
STRATEGIE
BRANDING
Campanii integrate din zbor Cum po]i rezista \n conglomeratul competitiv al pie]ei de publicitate newyorkeze când nu e[ti nici o agen]ie de publicitate, nici o firm` de branding, nici un studio de design, ci câte un pic din toate [i ai doar dimensiunea unui boutique? DE LOREDANA S~NDULESCU Exist` o singur` cale: creativitatea, la care se adaug` reputa]ia flexibilit`]ii [i a lucrului bine f`cut. Este [i calea aleas` de Micha Riss, un profesionist cu 25 de ani de experien]` \n televiziune, publicitate, print [i web, care de nou` ani este Partner & Creative Director al Flying Machine, o agen]ie care de la lansare [i-a propus s` reprezinte o alternativ` pentru clien]ii dispu[i s` g`seasc` cele mai potrivite solu]ii creative, declinabile pe toate mediile [i canalele de comunicare posibile. Flying Machine a luat na[tere dintr-o observa]ie cât se poate de simpl`: \nmul]irea num`rului de branduri cu imagini confuze, care una transmiteau prin campania de advertising, alta prin branding, una se vedea pe TV, altceva pe print sau online. „Ne-am dorit ca Flying Machine s` reprezinte o alternativ` la aceast` stare de fapt [i s` poat` veni cu solu]ii adecvate pentru specificul fiec`rui canal de
MICHA RISS, Partner & Creative Director al Flying Machin
Toll Brothers & the Kiebel Companies |n loc s` prezinte fa]ade de cl`diri pentru acest client din domeniul imobiliar, Flying Machine a g`sit un alt unghi de se adresa newyorkezilor, prin eviden]ierea punctelor de atrac]ie din jurul respectivului complex reziden]ial: barurile, cinematograful sau sandvi[urile care pot fi cump`rate din apropiere.
84
Biz
DogTV
Geno 2.0
Prima televizune pentru câini, DogTV, a fost unul dintre cele mai amuzante proiecte realizate de Flying Machine anul trecut. Mai exact, este vorba despre un canal de televiziune digital`, cu emisie 24/7, ce transmite programe dezvoltate pe baze [tiin]ifice care se adreseaz` exclusiv câinilor, deseori l`sa]i singuri acas` de c`tre st`pânii lor.
Dac` DogTV a fost cel mai amuzant proiect al anului trecut, designul realizat pentru Genographic a fost pentru Flying Machine [ansa de a fi parte a unuia dintre cele mai inteligente proiecte marca National Geographic, kitul de determinare a DNA-ului.
media“, spune Riss. „Unele agen]ii sunt bune la reclame TV, altele exceleaz` \n print sau online. Noi \ncerc`m s` g`sim cele mai bune solu]ii [i implicit s` avem cele mai bune rezultate pentru clien]ii no[tri“. Ca strategie de dezvoltare pe termen lung a propriei agen]ii, Riss nu pare interesat s` câ[tige conturi mari [i nici nu vrea s` intre \n competi]ie cu gigan]ii advertisingului, de altfel nici nu-[i dore[te s` conduc` o companie mare. Se simte mai degrab` apropiat de branding decât de advertising, \ns` ce-[i dore[te cel mai mult este s` se ocupe de proiecte unice, din industrii diferite, care s` le aduc` clien]ilor rezultate peste a[tept`ri. Am fost curio[i s` afl`m care sunt proiectele cu care fondatorul Flying Machine se mândre[te cel mai mult. Nu a putut s` se opreasc` asupra unuia singur, iat` câteva dintre cele mai reprezentative studii de caz, marca Flying Machine: ESPN International Sports Heroes 2012 Flying Machine a creat pentru clientul ESPN International designul unor afi[e reprezentând 27 dintre cele mai emblematice figuri din lumea sportului ale ultimului deceniu.
life O LUME |NTR-O PARTITUR~ Compunerea unei partituri este ca o hart` venit` din cer, pe care compozitorul o red` pentru a fi dezv`luit` publicului. |ns` interpretarea este cea care confer` emo]ie acelei h`r]i [i o \nsufle]e[te. Iar c책nd dirijorul [tie [i compozi]ie, procesul este cu at책t mai elaborat [i mai frumos. Dirijorul Ion Marin a povestit pentru Biz care sunt etapele acestui proces [i cum face ca intepret`rile sale s` fie de-a dreptul sublime. DE ALEXANDRU ARDELEAN
Biz
85
LIFE
CULTUR~
T
Tocmai a]i dirijat spectacolul "La Rondine", la Metropolitan Opera din New York. Ce pute]i s`-mi spune]i despre actuala produc]ie? Este o produc]ie regizat` de Nicolas Joël, un mare regizor francez, care a fost f`cut` prima oar` la teatrul de la Toulouse, apoi la Covent Garden, dup` care s-a montat la San Francisco – unde am f`cut-o eu –, apoi la New York [i acum din nou la New York. Acesta este istoricul produc]iei. |n afara faptului c` este o produc]ie deosebit`, bazat` pe textul muzical, f`r` s` ias` din contextul \n care opera a fost compus` (lucru foarte important), ceea ce este de notat este faptul c` la montarea din San Francisco am lucrat cu Angela Gheorghiu. Acum am avut alt` distribu]ie la Metropolitan. Este interesant cum migreaz` o produc]ie de la o oper` la o alta. O produc]ie la Metropolitan devine cu totul altceva, un obiect de comunicare \n fiecare sear` pentru 4.500 de oameni. Felul \n care produc]ia este preg`tit` devine \ncet-\ncet parte din via]a arti[tilor Metropolitanului. Metropolitan este un loc unic pentru f`cut oper`. Mai mult, orchestra de aici este fenomenal` – probabil cea mai bun` orchestr` de oper` din lume. |mpreun` cu Filarmonica din Viena, d` suflul produc]iei \ntr-o manier` \n care, dup` cum \mi spuneau muzicieni cunoscu]i care au fost la spectacol, la un moment dat po]i asculta cu ochii \nchi[i, c` tot vezi produc]ia. Este particularitatea orchestrei [i a Metropolitanului de a face mai mult decåt oper`. Efectiv transmit un fapt cultural. Opera e tr`it` acolo \ntr-un alt fel, la o incandescen]` ie[it` din comun. 86
Biz
Colabora]i cu Metropolitanul, dar [i cu alte teatre de prestigiu din lume, de foarte mult` vreme [i \n acela[i timp dirija]i oper`. Este mai pu]in obi[nuit. Cele dou` se \mpac` cu foarte mult` munc`. De obicei, marea majoritate a dirijorilor aleg sau sunt obliga]i de contexte de via]` s` aleag` s` fac` un lucru sau altul, \n general se specializeaz`. Cine face oper` nu face simfonic [i cine face simfonic nu face [i oper`. |n momentul \n care reu[e[ti s` te d`ruie[ti plenar fiec`ruia dintre aceste domenii, po]i s` fii foarte bine dirijor de simfonic [i dirijor de oper`. Numai c` preg`tirea [i sistemul de lucru – toat` drama psihologic` a preg`tirii repeti]iei [i apoi dirijatul \n sine, care se mi[c` \n spa]ii diverse – sunt acelea[i, dar pe de alt` parte pot s` spun c` sunt dou` meserii complet diferite. Se \mpac`, dar sunt dou` abord`ri complet diferite cu avantajul colosal de a avea aceast` esen]` comun`, muzica, [i restul se ob]ine prin d`ruitul acestei muzici \n contextul respectiv. |n contextul de oper`, spa]ialitatea este complet diferit`, ritmul [i vibra]ia sunt influen]ate [i de vizualul ac]iunii, [i de costume, [i de ac]iunea teatral`. |n muzica simfonic` este ca o expresie abstract`, exist` vizualul, numai c`
vienez`, pe care \l fac acolo cu Orchestra de Stat Academic` din Moscova, [i dup` aceea fac o produc]ie muzical` la Budapesta – „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski. Dup` care plec \n Japonia [i m` \ntorc \napoi pentru concerte la Paris. |n restul anului, toate celelalte proiecte sunt legate de simfonic [i de vocal simfonic, iar mai tårziu, \nspre toamn`, reiau „Requiem“-ul de Dvorak.
|n octombrie a]i primit premiul Echo la Berlin pentru vånz`rile albumului „Legacy“ \mpreun` cu David Garrett... L-am primit cu o mare bucurie, pentru c` premiul Ego clasic l-am primit \n categoria bestseller, disc de muzic` clasic`. |n primul rånd, a primi un premiu pentru disc este un lucru foarte bun, pentru c` deja e ca un compliment \n plus pe care munca ta ]i-l aduce. Faptul c` un disc de muzic` clasic` s-a putut vinde atât de bine este un lucru care m` bucur` pentru viitorul publicului de gen, pentru viitorul acestei \mbog`]iri pe care muzica clasic` o aduce publicului [i tinerilor \n special. {i pentru dep`[irea acestei bariere, c` muzica clasic` este f`cut` numai pentru elite, iar tinerii vor s` asculte rap [i rock’n’roll sau heavy
„PROIECTUL CEL MAI IMPORTANT PENTRU MINE, PENTRU ROMÅNIA, ESTE CANTUS MUNDI – UN PROGRAM DE INTEGRARE SOCIAL~ {I DE EDUCA}IE ETIC~ {I CIVIC~ PENTRU COPII DIN TOATE MEDIILE, DE LA CELE DEFAVORIZATE PÅN~ LA CLASELE NORMALE, BAZAT PE CÅNTUL CORAL“ nu se vede, totul e cuprins \n muzic`. Nu e un lucru u[or s` le faci pe amåndou`, s` le alternezi, dar e o \mbog`]ire a formei de a te putea exprima prin muzic`. Sunt foarte fericit s` o fac [i se pare c` o fac [i bine.
|n ce alte proiecte mai sunte]i implicat \n acest moment? Måine plec la Moscova, unde am un concert la sala palatului Kremlin, care este de 6.800 de locuri, un program de muzic`
metal. Pån` la urm`, atunci cånd lucrurile merg pe un f`ga[ norocos [i un disc este, \n mod evident foarte bun, emo]ia prevaleaz`. Emo]ia poate proveni din muzica clasic` sau din rock’n’roll, la un moment dat nu mai are importan]`. Mie aceast` barier` care a c`zut – culmea, la Berlin, cunoscut pentru d`råm`ri de bariere [i ziduri – mi-a f`cut enorm de mare pl`cere. David Garrett a f`cut o chestie unic` – \n jurul vårstei de 18 ani, un violonist de foarte mare succes, care
LIFE
f`cea discuri pentru Deutsche Grammophon, a trecut cu arme [i bagaje \n domeniul rockului simfonic, cu foarte mare succes. Dup` o perioad` a sim]it nevoia s` se re\ntoarc` la muzica clasic` [i atunci cånd ne-am re\ntålnit a ]inut mult ca aceast` re\ntoarcere a lui s` o facem \mpreun`. Deci e dublu crossover.
Crossover este cånd te duci dintr-un domeniu \ntr-altul. Dar s` faci \ntoarcerea la domeniul ini]ial este un lucru remarcabil [i entuziasmul pe care l-am \mp`r]it cu David pentru aceast` \ntoarcere a trecut foarte tare \n muzic`. Asta este de fapt cheia pentru care discul s-a våndut a[a de bine.
CULTUR~
Ave]i \n preg`tire [i alte albume? Da, am primit chiar ieri un disc cu concertele de Bruch, cu violonistul Guy Braunstein de la Berlin, de la Filarmonic` – care abia a ie[it –, iar peste 2-3 s`pt`måni iese un album la Deutsche Grammphon cu pianista Martha Argerich cu concertul de Liszt [i cu concertul de Ravel pentru pian [i orchestr`.
Ave]i vreun proiect \n Romånia? Am proiecte \n România. Nu e \ntotdeauna u[or ca din proiecte s` devin` lucruri concrete. Cel mai important pentru mine legat de Romånia este proiectul pe care l-am ini]iat \n urm` cu un an [i jum`tate, Cantus Mundi, un program de integrare social` [i de educa]ie etic` [i civic` pentru copii din toate mediile, de la cele defavorizate pån` la a[a-zisele clase normale (dac` lucrurile astea exist`). E bazat pe cåntul coral, bazat pe faptul c` micu]ii pot s` creasc` mai bine, s` comunice mai bine \n momentul \n care au un loc comun, sensibil, a[a cum este cåntul coral. M` bazez foarte mult \n acest proiect pe participarea corului Madrigal, care asigur` cadrul [i mai ales knowhow-ul punerii bazelor pentru cåntarea coral`. Spa]iul, ca vårst`, este de la 5 la 18 ani, [i nu ne referim numai la [coli sau la gr`dini]e, ne referim [i la orfelinate, la institute speciale cum ar fi pentru nev`z`tori sau pentru copii cu handicap motor. Baza aceasta de cåntat [i de deschidere a sufletului prin muzic` e extraordinar`. Copiii `[tia crescånd, chiar dac` au tr`it \n medii diferite, vor avea \mpreun` aceast` experien]` \n care au \nv`]at s` cånte [i s` comunice al`turi de colegii lor, al`turi de semenii lor, de la o vårst` foarte fraged`. {i va avea un foarte bun impact pentru societatea romåneasc` de måine. Cåteva personalit`]i din str`in`tate dar [i din Romånia m` ajut` \n derularea acestui proiect – Angela Gheorghiu, {tefan Hru[c`, Corul de Copii din Viena – [i \mi doresc din tot sufletul ca acest proiect s` reprezinte o \mbog`]ire a vie]ii copiilor din Romånia.
Cam cå]i copii sunt sau vor fi \n proiect? Deocamdat` am \nceput [i avem \nscrise deja \n proiect 12 coruri, avem \nc` 22 de coruri care sunt \n proces de a fi asimilate \n proiect, pentru c` exist` o \ntreag` Biz
87
LIFE
CULTUR~
logistic` – am f`cut o audiopartitur`, un disc, cu cåntecele, \n a[a fel \ncåt s` fie \nv`]ate foarte repede de c`tre copii. Vom face [i o serie de DVD-uri cu lec]ii practice pe care s` le putem trimite, pentru c` sunt zone foarte \ndep`rtate, [coli \n sate de munte, unde e foarte greu s` mergi cu membrii corului Madrigal. Vom trimite,
tru tot restul vie]ii. E un lucru pe care-l vor transmite, la råndul lor, copiilor lor. Cånd voi veni \n Romånia o s` caut s` discut cu to]i factorii implica]i: culturali, politici, regionali. Dac` vrem s` facem ca via]a copiilor s` fie \ntradev`r mai luminoas`, e nevoie de implicarea cåt mai multor for]e.
„E FOARTE INTERESANT C~ PRIN ART~, PRIN MUZIC~, SENZA}IA DE ACAS~ DE FAPT O AI PESTE TOT |N LUME, {I CU CÅT AI MAI MULT ACEAST~ SENZA}IE, ORIUNDE E{TI PE GLOB, CU ATÅT MAI MULT TE FACI UNA CU MUZICIENII T~I {I CU PUBLICUL CARE VINE S~ ASCULTE MUZICA PE CARE O FACI.“ dac` nu exist` instructori muzicali, aceste lec]ii video ca s` poat` ajuta formarea corurilor. Nu avem o limit` a num`rului de copii. Romånia este o ]ar` cu un poten]ial extraordinar, inclusiv \n ce prive[te muzica, inclusiv \n ceea ce prive[te tinerii, [i nu este un \nv`]`månt muzical, este o \nv`]are a artei comunic`rii [i a integr`rii prin muzic`.
Poate avea un astfel de cor succes? Este foarte probabil. Dar corurile, pove[tile de succes \n cazul unui num`r mare de coruri, vin dintr-o baz` din care se poate selec]iona. Este inevitabil c` se vor na[te pove[ti de succes, din acest proiect, cu siguran]`. Dar scopul principal este ca forma de a fi \mpreun`, colegialitatea s` fie \nv`]ate prin muzic`. Se pleac` cu alt` dimensiune \n via]`, se cre[te \ntr-un alt fel. Idealul pentru mine ar fi ca acest proiect pe care-l fac \ntr-o manier` artizanal`, bazat pe entuziasmul prietenilor [i cunoscånd lucrurile care se \ntåmpl` \n Romånia, s` devin` \ntr-un viitor un program na]ional de \mbun`t`]ire a calit`]ii etice a tinerilor, de integrare a lor. Dac` un copil de la un orfelinat, la un moment dat, merge la un liceu unde se \ntâlne[te cu al]i copii care au cåntat [i ei \n Cantus Mundi, pot s` \nceap` s` duc` asta mai departe. E ceva ce copiii vor putea duce cu ei pen88
Biz
A]i dirijat pe cele mai mari scene din lume, care dintre acestea v` este cea mai apropiat` [i de ce? Adev`rul este c` cea mai apropiat` e cea \n care te afli la momentul respectiv. Dac` nu faci lucrul `sta [i nu te dedici cu totul, nu ai putea s` te duci de pe o scen` pe alta. Ai sta numai pe una. Noi, arti[tii, nu ne putem permite compara]ii decåt dup` aceea, iar "dup` aceea" `sta e compus din foarte mul]i factori. Pot s` v` spun un buchet de s`li, de locuri [i orchestre \n care m` simt foarte bine. |n primul rånd, Filarmonica din Berlin, cea din Viena, Musikverein din Viena, Concertegebouw de la Amsterdam, Metropolitan, Scala, Théâtre des Champs Elysées de la Paris, Rudolfinum Praga, Opera de la Budapesta. Pe urm` Suntory Hall din Tokio, o sal` extraordinar` unde lucrez cu orchestra Radio-Televiziunii Japoneze. Sunt locuri care au devenit pe parcursul anilor repere fixe \n via]a mea, pentru c` \n toate aceste s`li, \n fiecare an sau o dat` la doi ani, e un periplu pe care deja \l cunosc, e un drum pe care \l bat deja de foarte mul]i ani. Ceea ce este foarte interesant este c`, dup` ani [i ani de zile (de exemplu, la Metropolitan dirijez de 21 de ani), era o senza]ie colosal` de \ntoarcere acas`. Este incredibil cum func]ioneaz` sensibilitatea artistic` sau chiar sensibilitatea uman`. |n momentul \n care ai cunos-
cut locul respectiv, ai tr`it ni[te lucruri speciale \ntr-un loc – el devine acas`. E foarte interesant c` prin art`, prin muzic`, senza]ia de acas` de fapt o ai peste tot \n lume, [i cu cåt ai mai mult aceast` senza]ie, oriunde e[ti pe glob, cu atåt mai mult te faci una cu muzicienii t`i [i cu publicul care vine s` asculte muzica pe care o faci.
Citeam \ntr-un interviu c` v` considera]i un compozitor care dirijeaz`. Spune]i asta pentru c` percepe]i lucrurile diferit? O s` v` spun foarte pe scurt care este rela]ia dintre dirijor [i compozitor. Compozitorul \ntr-un moment de inspira]ie focalizeaz` un lucru pierdut \n cosmos [i transcrie aceast` emo]ie \ntr-o partitur`, care este o hart`. O partitur` reprezint` ni[te semne de cerneal` puse pe hårtie. Dup` care vine interpretul care ia aceast` hart` foarte schematic` [i o reumple cu emo]ie. Dar nu o mai poate reumple cu emo]ia compozitorului, care a folosit-o ca s` scrie, ci o umple cu emo]ia lui, ca s` o redea spa]iului de unde a provenit inspira]ia, trecånd prin public. E ca [i cum vine din cer, se concretizeaz` \ntr-o partitur`, vine interepretul [i o retrimite c`tre cer. Asta este schema foarte rapid`, s`r`c`cios de rapid`, dar a[a este. Eu am \nceput prin a studia compozi]ie [i demersul `sta de a sintetiza din neant o emo]ie [i a o traduce \n muzic` e un proces foarte lung. |n momentul \n care eu lucrez o partitur` ca dirijor, nu o \ncep numai ca interpret, ci m` duc \ntotdeauna cu curiozitatea celui care scrie muzic` [i care scrie muzic`, m` duc foarte mult \napoi, \n amonte, \n lucrul meu cu partitura, \n locul unde s-a n`scut partitura. E un lucru de \mbog`]ire, mult mai complicat decåt s` iei pur [i simplu o partitur`, s` faci repeti]iile [i e gata concertul. E un lucru foarte important interpretarea. S` cuno[ti tehnicile de alchimie ale compozi]iei [i s` pleci de acolo pån` la interpretare este mai greu, dar pentru mine ca satisfac]ie este mult mai mare. Pentru c` practic fiecare partitur` ajunge s` fie o lume, o crea]ie. Are acele [apte zile de genez`, \n timpul \n care o preg`tesc [i o dirijez. Interpretul, pe de alt` parte, este iar`[i mult mai
LIFE
important decåt se vehiculeaz`. |n ceea ce prive[te muzica, este sigur de la egal la egal cu compozitorul. Este cel care \[i d` sångele [i via]a partiturii respective pentru ca arta s` tr`iasc`. Altfel, s-ar putea da cåte o partitur` fiec`rui spectator, s` o citeasc` \n lini[te. Interpretarea este ceva extrem de personal [i trebuie s` fie personal. Este ceva extrem, extrem de profund. {i interpretarea este un act de extrem` responsabilitate pe care o ai [i fa]` de compozitor, [i fa]` de public.
Dac` v-a]i defini un stil, care ar fi acesta? Renascentist. Din punct de vedere cultural, sigur renascentist. A[ putea spune un cuvånt mult mai la mod` acum, interdisciplinar, dar e mai corect renascentist. Pentru c` toate lucrurile, inclusiv \n art`, sunt legate prin domenii care aparent nu au niciun fel de leg`tur` direct`. Tehnologia a avut un impact, fizica, evolu]ia corpului uman, respectiv anatomia, pentru c` decibelii
pe care noi \i ascult`m \n 20 de minute de mers pe bulevardul Magheru sunt mai mult – statistic constatat – decåt to]i decibelii pe care i-a auzit Mozart \n 35 de ani. E absolut adev`rat. {i urechea se modific`. Când un copil st` \n fa]a computerului, \n 10 minute prime[te mai multe imagini decåt un copil de aceea[i vårst` sau un adult, \n urm` cu 100 de ani, a v`zut \n toat` via]a lui. Bombardamentul este mult mai mare, pentru c` face parte din evolu]ia planetei, dar sunt lucruri care evolueaz` [i sunt lucrurile care trebuie \ntr-un fel nu neap`rat s` stea pe loc [i s` \nso]easc` evolu]ia. Aceasta se nume[te tradi]ie. Tradi]ia nu e neap`rat ceva care vine din spate pån` la noi [i cu asta s-a oprit, ci este ce ducem noi pe umerii no[tri [i trebuie s` d`m mai departe. Eu m` consider responsabil de perpetuarea acestei tradi]ii muzicale \n cå]i mai mul]i dintre semenii mei, pentru c` via]a f`r` lucrul `sta ar fi cumplit`. Chiar dac`
CULTUR~
lumea nu \[i d` neap`rat seama cåt de cumplit` ar putea s` fie f`r` fenomenul emo]ional, viu, direct transmis prin muzic`, dincolo de cuvinte, dincolo de imagini.
Care sunt compozitorii dumneavoastr` favori]i? Aici e r`spunsul ca la scen`, cel la care lucrezi \n momentul respectiv. Am afinit`]i speciale cu Mozart \n primul rånd, cu Gustav Mahler, Ravel, Debussy, Richard Strauss, Verdi, Puccini. Sunt mai apropiat de Mozart decåt sunt de Haydn, dar asta nu pentru c` nu \mi place muzica lui Haydn, ci pentru c` prin scriitura muzical` a lui Mozart percep personalitatea lui mult mai aproape. E un lucru strict subiectiv [i nu are leg`tur` cu muzica \n sine, e un fel de deja-vu. Altfel, fiecare partitur` pe care o deschid [i pe care trebuie s` o dirijez devine \n momentul `la partitura preferat`. Trebuie s` devin`. Te oblig` onestitatea artistic`. Biz
Biz
89
FILM
FOTO: LUCIEN SAMAHA
LIFE
Filmul românesc face valuri peste ocean Anul trecut, Festivalul de Film Românesc ar fi ajuns la a [aptea edi]ie sub egida ICR New York. |n ciuda succesului [i a recunoa[terii pe care le-a dobândit \n peisajul cultural newyorkez, schimb`rile legislative privitoare la statutul ICR au pus sub semnul \ntreb`rii continuarea festivalului. DE LOREDANA S~NDULESCU
N
umai c`, \n loc s` abandoneze
proiectul pe care l-a ini]iat [i coordonat din 2006, Corina {uteu [i-a dat demisia din func]ia de director al ICR New York [i, \mpreun` cu Oana Radu, ex-director adjunct al ICR New York, [i criticul de film Mihai Chirilov, a continuat festivalul \ntr-o nou` formul`, cu sprijin exclusiv privat. Dup` luni de munc` intens` pentru strângere de fonduri, cu sus]inere 90
Biz
din partea mai multor voluntari, dar [i din partea Film Society of Lincoln Center, prestigioasa institu]ie partener` care nu a avut nicio ezitare \n a continua colaborarea cu entitatea nou \nfiin]at`, Romanian Film Initiative, a luat na[tere Making Waves: New Romanian Cinema. „Ce ne-a interesat \n primul rând a fost ca un proiect atât de temerar [i de mig`los s` nu se piard` din cauza unor
r`sturn`ri politice de situa]ii [i a unor reconfigur`ri strategice discutabile, exact \n momentul \n care a devenit un punct de reper \n peisajul cultural newyorkez, unde concuren]a e acerb`”, ne-a declarat Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului. Cât prive[te edi]ia viitoare, Oana Radu, managerul festivalului Making Waves, \[i dore[te s` implice mai mult industria din România, oamenii care iubesc filmul ro-
LIFE
festivalurilor de film [i \n coordonarea publica]iilor de specialitate. Nu am fi reu[it aceast` traversare a de[ertului dac` nu exista [i componenta practicii de colaborare dintre noi trei [i a credibilit`]ii pe care o avem atât \n spa]iul cultural american, cât [i \n România.
mânesc, comunitatea de afaceri din România [i pe cei care au leg`turi cu America, mai mult decât anul trecut, când timpul a fost atât de scurt.
Cum a]i g`sit alternativele? Atât eu, cât [i Oana Radu ne-am asumat un risc, ne-am dat demisia de la ICR New York. Am f`cut-o pentru c`, de 12 ani de când ne cunoa[tem [i lucr`m \mpreun`, ne-am aflat \n configura]ii care ne-au permis s` \n]elegem c` munca \n sine nu este un job, ci este capacitatea de a-]i organiza activitatea \n mod creativ [i inteligent. Concret, ac]iunile noastre \n Romanian Film Initiative sunt rezultatul unor competen]e extrem de precise [i complementare pe care le avem. Oana Radu este \n mod particular preocupat` de administra]ie [i legisla]ie cultural`, Mihai Chirilov este specialist \n curatorierea
FOTO: JULIE CUNNAH
Cum a]i preg`tit noua formul` de festival? Momentul zero a fost ordonan]a de urgen]` a guvernului care a schimbat nu numai organizarea Institutului Cultural Român, ci a fost urmat` [i de t`ierea bugetelor, fapt ce compromitea proiectele toamnei 2012, pe care noi le preg`team cu un an \nainte, inclusiv Festivalul de Film Românesc la New York. A fost momentul \n care am realizat c` lucrurile nu vor merge \ntr-o direc]ie bun` [i pentru a continua proiectul trebuie s` c`utam surse alternative. Am discutat cu Oana Radu, cu Mihai Chirilov [i cu unul dintre poten]ialii sponsori, pictorul Adrian Ghenie, care mi-a promis c` ne va sus]ine cu o sum`, care \n cele din urm` a fost de 28.000 de dolari. Am discutat apoi cu reprezentan]ii Lincoln Center, institu]ia care g`zduie[te festivalul, care ne-au asigurat de sprijinul lor. Regizorii români de film s-au solidarizat cu ini]iativa noastr`. Iar oameni precum Ana Maria Sandu sau Mona Nicoar` ni s-au al`turat lucrând voluntar. Elvira Lup[a s-a ocupat de o campanie Kickstarter care a adunat 22.000 de dolari de la 300 persoane din România, SUA [i Australia. Am vrut doar s` ar`t`m c` se poate continua chiar dac` o anumit` situa]ie politic` pune \n pericol supravie]uirea unui proiect cultural.
FILM
lance, dar asta nu se datoreaz` faptului c` noi l-am \ncurajat mai mult decât sunt \ncurajate alte domenii, ci pentru c` \n America filmul este art`. |n general, artele vizuale au un impact mult mai mare, iar pia]a de arte vizuale din New York este una dintre cele mai mari pie]e de art` contemporan` din lume. Faptul c` am reu[it s` acord`m o acompaniere competent` \n to]i ace[ti ani [i s` o solidific`m printr-un festival mi se pare relevant, \ntr-un spa]iu unde oricând poate s` vin` cineva de la un ziar care va fi citit din Japonia pân` \n ]`rile arabe. |ncepând din 2009 am avut o prezen]` constant` \n presa american`, mai ales \n materie de film. Pu]ini sunt \ns` cei care \[i amintesc c` primul meu interviu \n „The New York Times“ a avut leg`tur` cu literatura. {i prima apari]ie mai consistent` a fost \n 2006, cu programul New Drama ini]iat de Saviana St`nescu. CORINA {UTEU, Romanian Film Initiative
Concret, cum v-a]i organizat?
Cum v` preg`ti]i pentru urm`toarea edi]ie?
Ini]iativa noastr` se cheam` Romanian Film Initiative. Am \nfiin]at [i o organiza]ie \n România care se cheam` Film ETC, \n care ni s-a al`turat \n calitate de al treilea fondator Andi Vasluianu. Festivalul, al c`rui nume este Making Waves [i ne-a fost sugerat de Dan Perjovschi, a fost reconfigurat. Nu mai este doar un festival de film românesc, ci vrem s` devin` un fel de sezon cinematografic anual cu autori invita]i care va func]iona \ntotdeauna sub umbrela de Making Waves. E posibil ca la edi]ia viitoare s` mergem pe o anumit` tematic`, dar seria de film românesc se va numi Making Waves.
Ne stabilim strategia, lucr`m la program, suntem \n leg`tur` cu cei din America, dar ne preocup`m \n paralel de strategia pe care o s` o avem pentru Romanian Film Initiative \n România. O s` ne ocup`m [i de facilitarea de contacte \ntre România [i SUA \n domeniul cinematografiei, o s` facem consultan]` pentru proiecte de curatoriat din SUA. Vrem s` dezvolt`m o platform` de advocacy prin Romanian Film Initiative \n favoarea cinematografiei [i a arti[tilor, mai ales a celor tineri. Vom organiza un eveniment care ne dorim s` fie nu numai o prezentare a Making Waves, ci [i un prilej de \ntâlnire a industriei cinematografice române[ti. Vrem s` dezvolt`m festivalul [i s` \n]elegem ce tip de nevoi exist`, dar [i s` explic`m industriei ce tip de nevoi avem [i noi ca festival. Tot ce vom face va fi doar cu banii pe care reu[im s`-i strângem. Biz
Cum e „s` faci valuri“ la New York? A povesti despre ceea ce noi am f`cut la New York e irelevant. Cu adev`rat relevant este c`, \n ace[ti [apte ani, prin efortul sus]inut pe care l-am depus, prin capacitatea de a \n]elege [i de a munci strategic \n a men]ine aten]ia asupra artelor române[ti, am ajuns s` exist`m pe harta de acolo. Filmul a ajuns vârful de
Citi]i versiunea integral` a interviului pe www.revistabiz.ro
Biz
91
Andrei {erban
ECHILIBRU |NTRE DOU~ LUMI L-am \nt책lnit pe regizorul Andrei {erban la finalul c책torva luni de concediu de la Universitatea Columbia. Nu p`rea s` vin` dup` o perioad` de odihn` [i relaxare, cum se \nt책mpl` de obicei cu cei care se \ntorc din concediu. Nici nu avea cum s` fie odihnit. Revenea la facultate dup` o perioad` de efort, timp \n care a preg`tit cinci premiere, dintre care cea mai recent` la celebra oper` Bastille din Paris.
DE LOREDANA S~NDULESCU Andrei {erban, regizor [i profesor la Columbia University
LIFE
INTERVIU
Mai este valabil` \ntrebarea din ultimul capitol al c`r]ii biografice publicate \n 2006, „Dac` voi nu m` vre]i, eu de ce s` v` vreau?!“? Ce s-a schimbat din 2006 \ncoace este c` am o comunicare mult mai concret` [i mai vie cu genera]ia tân`r`. Atelierele de var` (Academia Itinerant` „Andrei {erban“ – n.r.) pe care le-am f`cut \n ultimii 4-5 ani datorit` Corinei {uteu [i fostului ICR mi-au dovedit c` \ntr-adev`r este nevoie de prezen]a mea \n România [i chiar pot s`-i ajut pe cei foarte tineri s` aib` o experien]` de o cu totul alt` natur` decât ce au avut pân` atunci. Faptul c` am revenit \n România pentru acest proiect var` de var` pân` acum arat` poate c` „dac` voi m` vre]i, v` vreau [i eu“.
Va continua Academia Itinerant`? Nu. Nu mai sunt bani. Este un proiect costisitor s` aduni 60 - 70 de tineri studen]i, la actorie sau din alte domenii, interesa]i s` aib` o experien]` aparte de ce se face \n România. Toate aceste workshop-uri au avut loc „\n afara lumii“, \n locuri izolate de aglomera]ia urban` (Mogo[oaia, Ipote[ti, Horezu, Mun]ii Apuseni), unde participan]ii se puteau concentra ca s` tr`iasc` ceva cum nu au mai tr`it nic`ieri.
|n ce proiecte sunte]i implicat acum?
FOTO: VALI MIREA
|n acest moment nu montez nimic. M-am hot`rât \n 2013 s`-mi iau un an sabatic \n care s` nu fac nimic \n teatru. La facultate tocmai am terminat perioada sabatic` pe care am avut-o din toamna anului trecut, ceea ce mi-a permis s` lucrez cinci proiecte \n lan], unul dup` altul. De obicei, când profesorii \[i iau un concediu sabatic pleac` \ntr-un loc frumos cum ar fi Sicilia, stau lâng` o piscin`, se inspir` de la cerul albastru [i mâncarea italian` [i nu fac nimic. Mi-am luat concediu [i, \n loc s` m` relaxez, am f`cut cinci premiere, una dup` alta, aproape câte una pe lun`. E mult prea mult. De aceea, ca s`-mi \ncarc bateriile, anul acesta m-am hot`rât s` nu fac nimic. Vreau s` citesc [i s` primesc impresii, nu numai s` dau, pentru c` atunci când lucrezi foarte mult, dai mult.
Povesti]i-ne despre cele cinci spectacole pe care le-a]i montat anul trecut. Au fost cinci proiecte foarte importante. Am montat mai \ntâi o pies` american`, „|ngeri \n America“, la Teatrul Na]ional din Budapesta, un spectacol cu un caracter politic foarte Biz
93
LIFE
INTERVIU
pronun]at, de[i teatrul pe care-l fac eu nu are de obicei elemente politice \n el, ci de alt` natur`. Cenzura [i presiunea politic` extrem de grave care se abat asupra culturii \n Ungaria, din partea guvernului de extrem` dreapt` care este la putere acum, au f`cut ca piesa aceasta extrem de curajoas` despre libertatea omului de a-[i hot`r\ singur predilec]iile sentimentale, sexuale, de atitudine politic` s` aib` o atrac]ie aparte din partea publicului. Spectacolul are o afluen]` de public fenomenal`, biletele sunt vândute cu luni \nainte, \n condi]iile \n care Teatrul Na]ional din Budapesta este unul foarte mare, are aproape 1.000 de locuri. Faptul c` se manifest` un a[a mare interes fa]` de acest spectacol m` bucur`, pentru c` am sim]it c` era nevoie de ceva care s` vorbeasc` despre ce se \ntâmpl` acum \n Ungaria. Dup` aceea am mers la Bucure[ti [i am montat la Teatrul Bulandra o nou` versiune a piesei „Regele Lear“, exclusiv cu femei. Noua versiune se cheam` „LEAR(A)“, având-o \n rolul principal pe Mariana Mihu]. Este un spectacol pe care l-am f`cut acum patru ani la Teatrul Bulandra, Sala Icoanei, dar acum este ref`cut pentru un teatru nou, mult mai mic, cu o distribu]ie mult mai concentrat`. Mi-a produs o mare bucurie, este o pies` foarte puternic`. Tr`im \ntr-o perioad` \n care femeile au putere politic` [i economic`, deci era timpul ca femeile s` joace roluri de b`rba]i, diferit de vremea lui Shakespeare, când numai b`rba]ii jucau. Dup` acest spectacol am mers la Opera din Ia[i, unde este o nou` directoare, Beatrice Rancea, care are un foarte mare apetit [i inte-
res \n a face lucr`ri care s` revolu]ioneze opera sclerozat` din Ia[i [i din România, \n general. Acolo am f`cut dou` proiecte: „Troienele“ [i „Indiile galante“. „Troienele“, parte din „Trilogia antic`“, este un spectacol pe care l-am f`cut [i acum 20 de ani, când am ajuns director al Teatrului Na]ional din Bucure[ti. Pentru aceast` nou` versiune a „Troienelor“, cu cânt`re]i de oper`, am colaborat cu compozitoarea Elisabeth Swados, care a venit special de la New York. Apoi am montat o oper` baroc` de secol XVIII, „Les Indes galantes“, de Jean Philippe Rameau, pe care o mai f`cusem la Opera din Paris, acum câ]iva ani, dar care \n România nu s-a montat niciodat`. Nimeni nu se a[tepta c` va avea succes. S-au \n[elat, este un spectacol foarte popular, care se joac` cu casa \nchis`. De la Ia[i am plecat direct la Paris, unde am montat „Khovanshchina“, opera lui Modest Mussorgsky, pe scena operei Bastille. Este o oper` monumental`, pe care am montat-o cu mijloace foarte generoase. De altfel, nu poate fi montat` pe o scen` obi[nuit`, la Ia[i sau Bucure[ti, pentru c` nu \ncap \n fosa de orchestr` aproape 100 de muzicieni, cât este nevoie pentru acest spectacol. Pe scen` sunt 150 de persoane, deci am colaborat \n total cu aproape 300 de persoane. Pentru vocile ruse[ti am adus de la Moscova cânt`re]i ru[i pentru rolurile principale. Premiera a avut loc pe 22 ianuarie anul acesta, \n lipsa mea, pentru c` a trebuit s` revin la New York s` \ncep cursurile la facultate, dar, spre bucuria mea, am auzit c` succesul a fost covâr[itor.
„De câte ori am \ncercat s` repet un succes din trecut, am ratat, nu mi-a ie[it deloc. E mai comod s` crezi c` [tii, c` ai experien]`, \ns` acesta este semnul cel mai clar al dezastrului. Când te pui \n pozi]ia foarte inconfortabil` de a [ti c` nu [tii, când te pui \n fa]a unui zid [i nu [tii dac` ]i se va deschide sau nu o u[`, atunci este cel mai interesant.“
94
Biz
Cum v` \mp`r]i]i \ntre cariera de regizor [i cea de profesor? Sunt profesor de 20 de ani la Columbia University. Când mi s-a propus prima dat` s` accept aceast` pozi]ie, realmente nu m-am gândit c` voi fi profesor. Am spus c` voi \ncerca poate pentru un an, ca s` v`d dac` sunt bun pentru a[a ceva, s` v`d ce pot s` transmit. E foarte greu s` transmi]i ceva \n art`, mai ales \n teatru, care e o art` atât de invizibil`. E foarte greu s`-i \nve]i pe studen]i ceva, \ns` \mi dau seama c` fiecare genera]ie de tineri care vine \mi d` o energie foarte puternic`, sunt foarte \nfometa]i s` descopere, s` \nve]e, nu le e team`, studen]ii americani sunt foarte curajo[i, \[i asum` riscuri. Tocmai pentru c` pl`tesc atât de mul]i bani (taxele de
[colarizare aici sunt de 50.000 de dolari pe an) nu-[i permit s` stea pasivi cum stau \n România, ca profesor te provoac` tot timpul, cu cât le dai mai mult, cu atât mai mult cer. Asta e bine, pentru c` m` ]in [i pe mine \ntr-o stare de \ntrebare [i descop`r \mpreun` cu ei ceea ce nici eu nu credeam c` se poate descoperi. |ntâlnirile cu genera]iile tinere sunt cele mai importante pentru mine \n acest moment al vie]ii mele. Eu nu vreau s` \nv`] pe nimeni ceea ce [tiu, ci vreau, dimpotriv`, s` \nv`] [i eu ceea ce nu [tiu. Asta m` ajut` [i s` fac teatru. Atunci când discu]i cu studen]ii, \n clas`, e ca un fel de laborator, e ceva intim, \nchis, nu trebuie s` dai socoteal` nim`nui, e ca \ntr-un laborator [tiin]ific, nu exist` public, nici critici, nu e niciun fel de presiune a succesului sau financiar`, spre deosebire de teatru, unde [tiu c` tot ceea ce produc trebuie s` plac`. Când lucrezi la Opera din Paris nu po]i s` faci experimente, pentru c` sunt mult prea mul]i bani la mijloc, iar când lucrez \n România este o concentrare masiv` de efort \n jurul prezen]ei mele. Un spectacol se \ntinde pe dou`-trei luni, dar niciodat` nu am timpul s` stau atât \n România. Se creeaz` a[adar presiunea de a face un spectacol \ntr-un timp atât de scurt [i obligatoriu se a[teapt` de la mine un spectacol de calitate. Nu pot s` ratez.
Nu v-a]i dorit s` fi]i profesor [i totu[i este ceva ce face]i de dou`zeci de ani. Deloc. Nu m-am gândit \n via]a mea c` voi fi profesor. Când mi s-a propus, de[i era un concurs, eu nu m-am prezentat. Se pare c` cei care erau atunci la conducerea Universit`]ii Columbia aveau o apreciere deosebit` pentru mine ca artist [i au insistat mult s` primesc aceast` ofert`, ceea ce, evident, \ntr-un fel m-a flatat, dar nu eram sigur c` sunt bun. Una e s` fii regizor, alta e s` fii profesor. Acum, dup` 20 de ani, simt c` e locul meu s` fiu aici. Tinerii sunt o [ans` de deschidere enorm` pentru mine.
A]i avut emo]ii la prima \ntâlnire cu studen]ii? La prima serie când am \nceput la Columbia nu exista o sec]ie de actorie, am \nfiin]at-o eu mai târziu. Prima serie de studen]i pe care am avut-o a fost la regie [i primul lucru pe care l-am spus a fost c` nu [tiu cum s` \nv`] pe cineva s` fie regizor. Când v`d ce fac ei ca regizori pot s`-mi dau p`rerea
LIFE
sincer` dac` \mi place sau nu. Urm`torul pas este s` se dea la o parte, ca s` le ar`t cum se lucreaz` cu actorii, pentru c` doar a[a se poate \nv`]a, prin puterea exemplului. Unii dintre ei s-au sup`rat, pentru c` orgoliul lor era atins.
„{erban este un regizor interesant, dar are prea multe idei“, este caracterizarea pe care a]i primit-o \n unele cronici. Cum v` autopercepe]i ca regizor? |ncerc de fiecare dat` s` pornesc de la \nceput. De câte ori am lucrat un spectacol pe care credeam c` [tiu cum s`-l fac, când am \ncercat s` repet un succes din trecut, am ratat, nu mi-a ie[it deloc. E mult mai comod s` crezi c` [tii, c` ai experien]`, \ns` acesta este semnul cel mai clar al dezastrului: s` crezi c` [tii. Când te pui \n pozi]ia foarte inconfortabil` de a [ti c` nu [tii, când te pui \n fa]a unui zid [i nu [tii dac` ]i se va deschide sau nu o u[`, atunci este cel mai interesant. |n teatru, orice moment este nou, este proasp`t, este Acum. |n [coal`, studen]ilor nu este nevoie s` le spun asta, deoarece ei \n[i[i se afl` \n fa]a unui \nceput, primesc noutatea ca pe o provocare care-i duce la descoperiri uluitor de originale [i pe care eu le \mbr`]i[ez. Intervin numai când \i v`d c` ajung \ntr-o confuzie total`. Dar mai \ntâi \i las pe ei s` caute [i abia când nu se descurc` le ar`t calea. Când intervii prea devreme, \]i pui amprenta, le strive[ti imagina]ia, \i transformi \n ni[te clone ale propriilor metode, care de multe ori pot fi perimate. Interesul este s` arunci o s`mân]` [i s` vezi ce \nflore[te. Aceasta este cea mai grea cale. Fric]iunea este continu`, dar cine spune c` suntem aici ca s` tr`im f`r` efort? |n special \n art` e nevoie de supraefort.
Vorbind de supraefort, au fost momente când a]i sim]it c` nu mai pute]i, c` a]i obosit? |ntotdeauna dup` o premier` am momente de depresie. Atunci când ai perioade \n care munce[ti foarte mult [i apoi te \ntorci la via]a obi[nuit` \n care te scoli diminea]a, te ui]i la e-mail, cite[ti mesaje, iei micul dejun, o zidou` pân` \ncepe urm`torul proiect parc` nu [tii ce s` faci. Te sim]i pierdut. Este [i extraordinar, [i totodat` periculos ceea ce facem \n art`. Ajungi \n situa]ii \n care crezi c` tot universul depinde de proiectul t`u. Depresia de care vorbesc e c` atunci când ajungi foarte sus [i apoi revii \n via]` este foarte greu s` schimbi
INTERVIU
viteza. |n art` lucrezi la o vitez` foarte \nalt`, \n timp ce via]a are cursul ei, mult mai plat, se \ntâmpl` pe orizon„Când mi s-a propus s` fiu tal`, practic cazi de pe vertical` pe oriprofesor, am spus c` voi zontal`. E un pericol, pentru c` deseori \ncerca poate pentru un an, consider`m arta ca un fel de drog pentru a nu tr`i via]a, când de fapt tot ceea ca s` v`d dac` sunt bun pence facem \n art` este pentru a tr`i via]a tru a[a ceva. E foarte greu s` mai bine, mai generos, mai frumos, mai liber. Atunci când revenim \n via]` transmi]i ceva \n art`, mai ar trebui s` revenim cu mai mult` buales \n teatru, care e o art` curie, cu mai mult` \ncredere, pentru atât de invizibil`. E foarte c` o \n]elegem mai bine datorit` conflictelor intense care sunt \ntr-o tragegreu s`-i \nve]i pe studen]i die greac`. Asta ar fi inten]ia, dar de ceva, \ns` \mi dau seama c` cele mai multe ori c`dem \ntr-o capfiecare genera]ie de tineri can` \ngrozitoare. Lumea teatrului r`mâne o lume a iluziei [i realitatea care vine \mi d` o energie vie]ii nu are nicio leg`tur` cu iluzia pe foarte puternic`.“ care o tr`im când de fapt ar trebui s` aib`. Ce vreau s` spun este: cu cât \naintez \n via]`, \n carier`, \ncerc s` pun aceste dou` lumi \mpreun` [i a[a depresia despre care vorbesc se scurteaz` sau putea s` predai \ntr-o [coal` american`. A[ nu o mai am deloc. descuraja pe oricine vrea s` vin` la Columbia doar ca s` o foloseasc` drept o trambulin` \n Care a fost cea mai lung` perioad` teatru sau film. I-a[ \ncuraja numai pe cei care de depresie pe care a]i avut-o? vor s` vin` independent de asta, s` aib` o experien]` unic` pe care nu au avut-o [i nu o vor Când eram mai tân`r. Nu pot s` dau un exemavea nic`ieri \n alt` parte. Aici se doarme 4-5 plu. Cu timpul am \nv`]at c` revenirea \n via]` ore pe noapte, studen]ii sunt extrem de solitrebuie s` fie de fapt un prilej de a descoperi cita]i \ncât cei trei ani trec cu o vitez` c` \n fiecare clip`, chiar [i atunci când faci fulger`toare [i, când termin` [coala, to]i simt ceva complet banal, exist` ceva unic. |n acel c` au \nv`]at enorm. moment e[ti acolo [i nu se mai repet`, este ceva ce trebuie pre]uit pân` la cap`t. De multe {i tinerilor regizori ce le-a]i ori trecem prin via]` complet mecanic, transmite? netr`ind \n prezent. Când termin` [coala, nici ei nu au nimic garanCând preg`ti]i un spectacol v` tat. Tinerii regizori [i actori ar putea \n schimb izola]i complet de via]`? s` constituie mici comunit`]i care s` lucreze \mpreun` f`r` bani, pentru c` teatru po]i s` |ntr-un fel da [i nu. Da, pentru c` e nevoie de o faci [i f`r` mijloace. E adev`rat c` nu po]i s` concentrare total` a actorilor, dar \n acela[i lucrezi ani [i ani \n s`r`cie total`, dar asta nu timp e bine s` revenim \n via]`, s`-i sim]im \nseamn` c` ai nevoie neap`rat de condi]ii expulsul. Este foarte tentant s` te izolezi, s` traordinare. Este nevoie de imagina]ie, de ta\nchizi u[a, dar pierzi energia din afar`. Asta lent, de extrem de mult` voin]` de a spune este formidabil aici, New York este locul din ceva. Asta o spun [i \n România tuturor: nu v` lume unde simt c` lucrez cel mai bine. Energia plânge]i c` nu ave]i locuri, teatru se poate face [i vibra]iile ora[ului sunt atât de puternice. oricând [i oriunde, \ntr-o sal`, pe un acoperi[, Ce gând i-a]i transmite unui viitor pe strad`, la metrou, \ntr-un subsol. Trebuie student la [coala de teatru de la doar s` vrei s` spui ceva [i s` g`se[ti oameni Columbia University? \mpreun` cu care s` ai un punct de vedere nou, s` ave]i curaj, tenacitate [i speran]a c` se Columbia nu ofer` nicio garan]ie. Vii, chelva \ntâmpla. Dac` tr`ie[ti f`r` speran]`, doar tuie[ti enorm de mul]i bani [i la sfâr[it când \ntr-o v`ic`real` indefinit` despre cât de r`u e, ie[i din [coal` nu ai nicio garan]ie c` vei primi nu ajut`, e inutil. Trebuie s` ac]ionezi exact un job pe Broadway sau la Hollywood. Tot ce cum spune [i Hamlet \n Actul V: Acum! Biz \nseamn` diploma de la Columbia este c` vei Biz
95
LIFE
ECHIPA BIZ
STATELE UNITE ALE ECHIPEI BIZ 7 zile, mai bine de 7.600 km distan]`, peste 57 de \ntâlniri [i tot atâtea [edin]e foto [i mai bine de 3.000 de minute de \nregistr`ri ale interviurilor: a[a arat` \n cifre, Biz USA, cel mai nou proiect al revistei Biz, care [i-a propus s` se concentreze pe cei doi poli ai dezvolt`rii: New York [i Silicon Valley . Nu exist` sacrificii prea mari pentru art`. Acesta a fost principiul dup` care s-au ghidat cei doi fotografi ai revistei Biz [i peste Ocean. Au fost imortalizate imagini, atât din aer, de la bordul unui elicopter care survola capitala financiar` a lumii, celebrul Wall Street, din cele mai admirate locuri din New York, San Francisco [i Santa Clara, dar [i de sub p`mânt. Dac` v` \ntreba]i unde sub p`mânt, este vorba despre locul unde se va construi o nou` linie de metrou, care va str`bate 2nd Avenue. Nici reporterii no[tri nu au l`sat [tafeta mai jos, abordând cu interlocutorii cele mai "fierbin]i" subiecte de peste Ocean, tendin]e care \n cel mai scurt timp vor deveni realitate [i \n România. Dac` recesiunea mondial` a \nceput \n New York, tot \n capitala economic` interna]ional` va lua sfâr[it, iar semnele apropierii acestui moment sunt tot mai numeroase. Iar din Silicon Valley v` aducem ve[ti bune despre felul \n care tehnologia schimb` lumea. Biz USA este un proiect realizat \n parteneriat cu KLM România, American Express de la Bancpost [i Intel România. 96
Biz
Alex Ardelean, Loredana S`ndulescu, Gabriel Bârlig`, Marta U[urelu, Ovidiu Neagoe, Drago[ Versin, Vali Mirea
Marta U[urelu, \n elicopter deasupra Manhattanului
Alex Ardelean, la Grand Central Station
Gabriel Bârlig`, la Rockeffeller Center
Ovidiu Neagoe, \n zona de contruc]ie a noului metroului New Yorkez
Loredana S`ndulescu, \n Times Square
Evenimentul profesioni[tilor din industria de retail 27 februarie 2013, Hotel Howard Johnson, Bucure[ti www.bizforum.ro/retail-revolution
Particip` la prima edi]ie Retail Revolution Retailerii cu viziune au investit \n extindere, for]ând revirimentul. Pe linia frontului, la raft, b`t`lia brandurilor s-a inte]it. Viitorul apar]ine celor care sunt preg`ti]i pentru revolu]ia care urmeaz`. |nscrieri la gabriela.matei@revistabiz.ro [i pe www.bizforum.ro/retail-revolution
Retaileri • Mari companii • Produc`tori • Transportatori • Dezvoltatori • Constructori • Firma de logistic`
Organizatori Parteneri media
Sponsori