Biz 244- PR de succes by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 244 • 5 - 18 martie 2013 • 7,5 lei

FOCUS

CINE MAI CUMP~R~ COMPANII ROMÂNE{TI? PIA}A DE FUZIUNI {I ACHIZI}II S-A DUBLAT |N 2012

MANAGEMENT

Ai leadershipul \n sånge?

S-A DESCOPERIT GENA CARE TE AJUT~ S~ DEVII LIDER

ANALIZE EVOLU}IE

Drumul leului spre stabilitate

O privire asupra felului \n care face bani Facebook OLIVER GROGAN Ambasadorul Irlandei la Bucure[ti

Ce trebuie s` fac` România pentru o imagine mai bun`

PR de succes Gabriela Lungu

a fost recrutat` de una dintre cele mai mari companii de PR din lume. Nr. 244

Este un semn c` industria de PR din Romånia \ncepe s` \nsemne ceva pe pia]a global` de comunicare.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Romånia mea

i de zi auzi despre un romån care a reu[it s`-[i cl`deasc` o carier` incredibil` \n ]ar` sau \ntr-o mare capital` a lumii. Sau care a mai doboråt un record. Ori despre un grup de olimpici romåni care au devenit campioni europeni sau mondiali.

Zi de zi, dac` te ui]i \n jur, vezi oameni care aleg s` nu vad` aceast` realitate [i al c`ror singur comentariu este “Da, dar nu a[a sunt to]i romånii!” sau, mai rù, “Ei, [i? Ce mare lucru? Cu o floare nu se face prim`var`!”. Despre ei, despre oamenii nemultumiti [i \nc`p`]åna]i s` cread` c` nu avem nicio [ans` [i nimic nu li se pare suficient de bun, nu vreau s` mai vorbesc! |i exilez undeva departe de tot ceea ce fac [i m` \nconjoar`. Aleg s`-i \ntålnesc, s` vorbesc [i s` scriem despre oamenii care reu[esc s` vad` \n fiecare zi o nou` oportunitate, o [ans` de a face lucrurile mai bine. Sunt mul]i, v` asigur. Dac` nu i-a]i cùtat niciodat` pe ace[ti oameni, v` invit s` o face]i. V` invit s` v` uita]i \n jur. Ei sunt aici, lång` noi. Unii aleg s` plece peste hotare, dar parc` din ce \n ce mai pu]in \n ultimul timp. Sunt oamenii care fac acele minuni ce ne las` de multe ori f`r` cuvinte. Ei sunt cei care demonstreaz` prin ceea ce sunt [i ce fac zi de zi c` via]a este frumoas`, c` merit` trìt` [i c` noi, romånii, nu suntem mai prejos decåt ceilal]i. C` noi, romånii, ne putem num`ra printre cei mai creativi, mai inteligen]i [i, da, cei mai muncitori dintre oameni. Am c`l`torit \n ultimele trei luni pe cinci continente, din lumea a treia \n capitalism. Peste tot am comparat ce vedeam cu Romånia. Oamenii pe care \i \ntålneam, cu romånii. Am constatat c` nu suntem mai rì sau mai buni. C` ]ara aceasta, pentru cei care viseaz` la alte ]`ri, nu este mai rea. Din contr`, este mult mai bun`. O spun cu toat` convingerea. America, locul tuturor posibilit`]ilor, \n care mul]i [i-ar dori s` ajung` [i s` r`mån`, nu este raiul pe p`månt. Acolo oamenii muncesc mult. Iar romånii care pleac` muncesc mult mai mult decåt o f`ceau \n ]ar` doar ca s` ajung` s` aib` condi]ii de trai echivalente cu cele de acas`. Pu]ini sunt cei care, datorit` [ansei sau inteligen]ei, ajung s` aib` parte de recunoa[tere [i condi]ii excelente de via]`. {i, ceea ce mi s-a p`rut uimitor, \n SUA criza se simte mai abitir ca la noi. Toate lucrurile care ne plac [i ne displac ar trebui v`zute \ntr-un context general. Doar a[a, comparativ, cred c` ar trebui s` ajungem s` ne facem o p`rere despre romåni [i Romånia. Am spus-o [i o repet: Romånia nu este a[a cum mul]i au ajuns s` cread` pentru c` au \ncetat s` mai spere. Pe parcursul ultimului an am ajuns la concluzia c` nu suntem cu nimic mai prejos. Din contr`, \n fiecare zi cineva din jurul nostru ne arat` c` avem resurse [i o inteligen]` incredibile. A[a este Romånia mea. A ta este a[a cum alegi tu s` fie!

Tipografie: prin reprezentantul pentru România MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz www.4colours.ro

Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 244 • 5 - 18 martie 2013 • 7,5 lei

FOCUS

CINE MAI CUMP~R~ COMPANII ROMÂNE{TI?

}INUTA: BURBERRY LONDON

sumar PIA}A DE FUZIUNI {I ACHIZI}II S-A DUBLAT |N 2012

MANAGEMENT

Ai leadershipul \n sånge?

S-A DESCOPERIT GENA CARE TE AJUT~ S~ DEVII LIDER

EVOLU}IE

Drumul leului spre stabilitate

O privire asupra felului \n care face bani Facebook OLIVER GROGAN Ambasadorul Irlandei la Bucure[ti

Ce trebuie s` fac` România pentru o imagine mai bun`

PR de succes Gabriela Lungu

a fost recrutat` de una dintre cele mai mari companii de PR din lume. Nr. 244

Este un semn c` industria de PR din Romånia \ncepe s` \nsemne ceva pe pia]a global` de comunicare.

4 12 22 26 30 2

Biz

Achizi]ii bune anul are Cover story: Gabriela merge mai departe Bani [i timp \n PR DC Communication la vårsta majoratului Un leu paraleu

FOTO: GABRIEL HENNESSEY

ANALIZE

34 38 42 44 48 52 58 66 74 80

Terapia pacientului bancar Oliver Grogan, Ambasadorul Irlandei la Bucure[ti: Stabilitatea financiar` e esen]ial` Atrac]ia economic` a Africii Lungul drum de la raft la click Facebook, economia unei re]ele sociale Sorin Popescu: Inovare \n ape tulburi Start-up-urile prind vitez` \n cloud Cum [tii dac` ai leadershipul \n sânge? Restaurante... à la New York Steaua Biz: Ursul de Aur la Bucure[ti

agend` Achizi]ii bune anul are Achizi]iile [i fuziunile injecteaz` „sånge“ \n venele economiei locale. Anul trecut transfuziile au fost din plin, iar pacientul prinde mai mult` via]`. DE ALEXANDRU ARDELEAN Pia]a global` a achizi]iilor \ncepe efervescent prin dou` tranzac]ii care schimb` dou` industrii care \[i urmeaz` tendin]ele de consolidare. Industria aviatic` prive[te cum se na[te cel mai mare operator aerian al lumii, prin fuziunea dintre US Airways [i American Airlines, \n valoare de 11 miliarde de dolari. {eful US Airways, Doug Parker, a \nceput s` urm`reasc` o fuziune cu American la scurt timp dup` ce aceasta a intrat sub protec]ia legii falimentului, \n noiembrie 2011. O a doua tranzac]ie este [i mai spectaculoas`, ca actori implica]i [i valoare. Produc`torul de ketchup [i alte alimente Heinz va fi preluat de Berkshire Hathaway, compania de]inut` de Warren Buffett [i 3G Capital, \ntr-o \n]elegere de 28 de miliarde de dolari, care include [i datorii ale companiei. Ve[tile bune nu se opresc aici. {i pe plan local a crescut anul trecut valoarea pie]ei de achizi]ii [i fuziuni, care implic` consoli-

dare economic` [i poten]ial de cre[tere. |n 2012, valoarea acestui segment s-a dublat, \n compara]ie cu 2011, crescånd la 106%, pån` la cifra aproximativ` de 788 de milioane de dolari, conform studiului M&A Barometer realizat de Ernst & Young România. De[i num`rul tranzac]iilor efectuate a sc`zut u[or \n 2012 fa]` de anul 2011 (114 tranzac]ii fa]` de 120), cre[terea a fost asigurat` de dublarea mediei tranzac]iilor ale c`ror valori au fost f`cute publice. „|n ciuda situa]iei macroeconomice [i incertitudinilor politice din anul 2012, putem spune c` pia]a de fuziuni [i achizi]ii a avut un an bun“, explic` Florin Vasilic`, partener [i director al departamentului de asisten]` \n tranzac]ii \n cadrul Ernst & Young România. Anul 2012 a marcat [i o cre[tere a num`rului de tranzac]ii cu companii puternice, dar a continuat [i tendin]a conturat` \n 2010 [i 2011, când

CELE MAI MARI TRANZAC}II |N 2012* OBIECTUL Azomure[ Dante International Liberty Center Mall Fabrica de ulei Lehliu Gar`** Tower Center International Rombat Astra Vagoane Arad, Meva, Romvag Hipermarket \n Pite[ti Zona industrial` Tractorul MKB Romexterra Bank Platforma Vulcan

CUMP~R~TORUL Ameropa Holding (Elve]ia) Naspers (Africa de Sud) Rosequuens Properties (Romånia) Bunge (USA) Drago[ B\lteanu, Ioannis Papalekas (Romånia) Metair Investments (Africa de Sud) Astra Rail Industries (Thomas Manns) (Romånia) Auchan Romånia (Romånia) Auchan (Fran]a) PineBridge Investments (USA) Benevo (Canada)

* excluzånd tranzac]iile care implic` active din mai multe ]`ri; Sursa: Ernst & Young România, DealWatch, Zephyr

** de]inut` de Prio Foods

VALOAREA (MIL. $) N/A N/A 74,3 65,5 58,4 52,0 38,4 35,1 32,7 32,7 30,5

PARTICIPA}IE 76% 70% 100% 100% 87% 100% 100% 100% 100% 92% 100%

TRANZAC}IILE IMOBILIARE DIN 2012, |N CRE{TERE FA}~ DE ANUL PRECEDENT Anul trecut, nivelul tranzac]iilor imobiliare din România a fost de 340 de milioane de euro, cu 20 de milioane de euro mai mult decât \n 2011, potrivit Mediafax. Bucure[tiului \i revine aproape jum`tate din suma toatal`, restul tranzac]iilor imobiliare realizându-se \n ora[e precum Timi[oara, Sibiu, Bra[ov sau Pite[ti. Cele mai importante tranzac]ii din 2012, pe pia]a de birouri Potrivit datelor agen]iei, anul trecut sectorul imobiliar dominant a fost cel al spa]iilor de birouri, unde s-au \ncheiat tranzac]ii de aproape 160 de milioane de euro, adic` 47% din volumul total. Proiectele care au f`cut obiectul unei achizi]ii directe din partea fondurilor de investi]ii sunt complexul de birouri City Business Center din Timi[oara, achizi]ionat de New Europe Property Investors (NEPI), [i cl`direa HQ Victoriei din Bucure[ti, preluat` de fondul elen Zeus Capital Partners. Zona de nord a capitalei a cunoscut o dezvoltare rapid` [i continu` s` atrag` investitori [i \n 2013. |n ultimii ani, pe bulevardul Barbu V`c`rescu [i pe calea Floreasca au fost construite cinci cl`diri de birouri: Euro Tower, Lakeview, Floreasca Business Park, Nusco Tower [i SkyTower – cea mai \nalt` structur` civil` din România, având 137 m [i 37 de etaje. Cea din urm` este cel mai nou proiect de spa]ii de birouri din zon`, realizat de Raiffeisen Property International, cu o investi]ie de peste 100 de milioane de euro. SkyTower - cel mai nou proiect de spa]ii de birouri din Bucure[ti Odat` cu finalizarea lucr`rilor la SkyTower \n luna decembrie, \n pia]a de birouri s-au mai ad`ugat stocului \nc` 41.200 mp. Raiffeisen Bank Romania a \nchiriat deja [ase etaje \n turnul de pe bulevardul Barbu V`c`rescu. 2.300 de angaja]i ai b`ncii austriece se vor muta \n SkyTower \ncepând cu luna martie. Turnul face parte din ansamblul Floreasca City Center, al`turi de cl`direa de birouri Floreasca Office [i Promenada Shopping Center, un mall de 55.000 de metri p`tra]i. Costurile pentru construirea celor trei cl`diri s-au ridicat la peste 250 de milioane de euro.

AGEND~

{TIRI

companiile aflate \n insolven]` sau \n situa]ii dificile dominau tranzac]iile locale. Dac` lu`m \n considerare [i faptul c` \n 2012 s-a \ncheiat cea mai mare tranzac]ie din ultimii doi ani – achizi]ia produc`torului de \ngr`[`minte chimice Azomure[ de c`tre Ameropa Holding – putem spune c` \ncrederea investitorilor \n economia româneasc` s-a consolidat. Anul trecut investitorii strìni au avut 54% din pia]`, fapt care indic` un interes crescut al investitorilor strìni pentru pia]a româneasc`, ace[tia monitorizând \n continuare România \n cùtarea unor ]inte atractive. Cu toate acestea, procentajul investi]iilor de tip private equity \n num`rul tranzac]iilor a sc`zut, de la 35% \n 2011 la 18% \n 2012. Acest indicator subliniaz` dificultatea investitorilor financiari de a identifica obiective interesante \n România pe m`sura portofoliului lor, dar [i concentrarea aten]iei acestora asupra vânz`rii companiilor de portofoliu de]inute de mult timp. „|n 2012, s-a v`zut o dinamic` crescut` \n pia]a de M&A care continu` [i \n acest \nceput de an. Aceast` dinamic` va fi sus]inut` de a[teptata stabilitate politic` [i de re\nceperea procesului de privatizare, precum [i de tranzac]iile a[teptate \n sectorul financiar [i al energiei regenerabile. De aceea, cred c` 2013 va fi un an mai bun decåt 2012“, a adùgat Florin Vasilic`. Biz

Un lider la orizont |n aten]ia posesorilor de iPhone [i Samnsung: exist` un pericol iminent pentru telefonul dumneavoastr`. HTC One vrea s` preia suprema]ia pe pia]a smartphone-urilor [i \[i utilizeaz` toate atuurile pentru acest scop. Designul noului telefon este impresionant, la fel [i carcasa sa unibody. Ecranul are 4,7 inch, rezolu]ie de 468 PPI [i este full HD la 1.080 p. Procesorul Snapdragon 600 Qualcomm quad-core de 1,7 GHz ruleaz` rapid platforma Android Full Jelly Bean. Telefonul dispune de tehnologie LTE. HTC One vine \ns` [i cu o experien]` aparte. HTC BlinkFeed este un flux personalizat de informa]ii pe ecranul principal – nout`]i din social media, divertisment, lifestyle, [tiri [i fotografii. Un alt punct cu care HTC vrea s` atrag` consumatorii, \n special pe cei tineri, este camera UltraPixel cu HTC ZOE, care ofer` utilizatorilor posibilitatea de a fotografia sau filma la rezolu]ie mare. Fotografiile sau filmele pot fi apoi vizualizate \ntr-un mod unic, cu ajutorul unei galerii dinamice. Pentru aceast` experien]`, HTC a dezvoltat o camer` foto special`, cu un obiectiv cu diafragm` f/2.0 [i un senzor revolu]ionar cu UltraPixels care re]ine cu 300% mai mult` lumin` decât senzorii tradi]ionali. Noul HTC One ofer` [i o experien]` audio unic` prin HTC BoomSound – boxe stereo frontale cu amplificator dedicat. (A.A.)

Arta româneasc` se vinde ca pâinea cald` Licita]iile organizate de Artmark \n perioada 19-21 februarie au marcat trei rezultate excep]ionale pentru pia]a de art` din România. Indicele de rentabilitate al pie]ei române[ti de art` a atins maxima sa istoric` de 3.182 de puncte. Opera lui Victor Brauner „Poetul Geo Bogza arat` capului s`u peisajul cu sonde“ a fost adjudecat` la pre]ul de 120.000 de euro. Dup` succesul constant pe pia]a interna]ional`, Victor Brauner devine unul dintre cei mai c`uta]i pictori români [i pe pia]a din România, al`turi de Tonitza, Grigorescu, Ressu, Luchian, Andreescu, }uculescu [i Marcel Iancu. Totodat`, a 6

Biz

fost \nregistrat un nou record al totalului adjudec`rilor online pentru o sesiune de licita]ie – 207.660 euro (peste 25% din cifra de afaceri a sesiunii de licita]ii din februarie). Totalul vânz`rilor \nregistrate de Artmark \n urma sesiunii de licita]ii din 19 - 21 februarie se ridic` la 900.000

de euro. Rezultate foarte bune au fost realizate de „Car cu boi, pe cale, de diminea]`“ – Nicolae Grigorescu (50.000 euro), „Sfâr[itul piesei“ – Corneliu Baba (30.000 euro), „Primul bal“ – {tefan Luchian (29.000 euro), „Iarn` \n mahala“ – Ion }uculescu (27.500), „Flori de salcie“ – Arthur Segal (25.000 euro), „Casa p`durarului din Agapia“ – Nicolae Grigorescu (25.000 euro). O pictur` de mici dimensiuni (18 x 36,5 cm) semnat` de Nicolae Grigorescu a atins valoarea de 65.000 euro. 70% dintre opere au avut un pre] de pornire de sub 1.000 de euro. (Loredana S`ndulescu)

AGEND~

{TIRI

BIROUL MOBIL SE MUT~ |N CLOUD De ani de zile vis`m s` avem biroul la purt`tor. Iar pentru multe companii, Office este un instrument de baz`. Vodafone [i Microsoft \l aduc, prin Office 365, pe orice dispozitiv, inclusiv smartphone [i tablet`. Outlook, Word, Excel, PowerPoint, OneNote sunt astfel disponibile al`turi de servicii online de e-mail (Microsoft Exchange Online), mesagerie instant, chat [i conferin]` audio-video (Microsoft Lync Online) [i managementul, vizualizarea [i editarea de documente (Microsoft Sharepoint Online) indiferent de distan]` sau de dispozitivul folosit (smartphone, tablet` sau PC). Cum? Prin lansarea de c`tre Vodafone România pentru clien]ii business a platformei de servicii Microsoft Office 365. Oferta este disponibil` \n portofoliul Vodafone România \ntr-o prim` faz` pentru clien]ii din segmentul Corporate – companii cu peste 50 de angaja]i. Serviciile Office 365 pot fi achizi]ionate sub forma unui abonament lunar, cu o valoare cuprins` \ntre 3,3 euro (f`r` TVA) / utilizator [i 19 euro (f`r` TVA) utilizator. Companiile ob]in astfel eficientizarea costurilor f`r` investi]ii suplimentare \n hardware, licen]e software [i alte costuri de mentenan]`. |n plus, plata se face direct pe factura Vodafone. „Prin includerea serviciilor Microsoft Office 365 \n oferta comercial` pentru companii, Vodafone face \nc` un pas important \n cloud. România devine astfel cea de a 16-a ]ar` \n care Vodafone lanseaz` Office 365, iar Vodafone, singurul operator mobil din România cu care Microsoft a \ncheiat un astfel de parteneriat“, a declarat Benoit Valla, Senior Director, Corporate & Government Segment, Enterprise Business Unit, Vodafone România. (Gabriel Bârlig`) 8

Biz

Peste 23.000 de companii, \n insolven]` \n 2012 Analiza Coface specific` anului 2012 arat` c` a fost deschis` procedura de insolven]` pentru un num`r de 23.665 de companii, \n cre[tere cu 10% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2011 (21.499 de insolven]e noi) [i cu 20% comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2010 (19.650 de insolven]e noi). DE OANA GRECEA Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care \nregistreaz` cel mai mare num`r al firmelor aflate \n insolven]` r`mân neschimbate, singurele modific`ri fiind la nivel de ordine \n cadrul topului, dar cu varia]ii de una, maximum dou` pozi]ii. Astfel, dac` \n anul 2010, „Comer]ul cu am`nuntul” \nregistra un num`r comparabil de insolven]e cu sectorul „Comer]ul cu ridicata [i distribu]ie”, \n ultimii doi ani „Comer]ul cu am`nuntul” s-a deta[at, \nregistrând 2.512 de insolven]e nou deschise \n primele nou` luni ale anului curent. Ponderea primelor trei sectoare care au \nregistrat cele mai multe dosare pe rol \n insolven]` \n cifre absolute a variat \n ultimii cinci ani \ntre 50% – 54%, iar primele 5 sectoare \ntre 65% – 70%. Eliminând sectoarele care au \nregistrat devia]ii semnificative din cauza efectului de baz` (negativ sau pozitiv), cele mai mari cre[teri de insolven]e nou deschise \n anul 2012 (comparativ cu aceea[i perioad` a anului anterior) s-au \nregis-

trat \n sectoarele: Comer]ul cu am`nuntul (+62%), Tranzac]ii Imobiliare (+38%), Hoteluri [i restaurante (+48%), alte activit`]i de servicii prestate \n principal \ntreprinderilor (+35%) [i Transporturi (+25%). Singurele sectoare care au \nregistrat sc`deri ale insolven]elor \n anul 2012 comparativ cu anul anterior sunt: Po[t` & telecomunica]ii (-19%) [i Produc]ia [i furnizarea de energie electric` [i termic`, ap` [i gaze (-14%). Astfel, cele mai afectate trei zone sunt reprezentatate de S-E, S, [i respectiv N-V, acestea concentrând aproximativ jum`tate din totalul insolven]elor \nregistrate \n perioada analizat` [i cre[teri de dou` cifre (+17%, +20%, +10%) fa]` de aceea[i perioad` a anului anterior. Se observ` o cre[tere a calibrului financiar al firmelor insolvente \n anul 2012, comparativ cu aceea[i perioad` a anului anterior, ceea ce a determinat cre[terea cifrei de afaceri aferente firmelor insolvente comparativ cu anul anterior. Biz

AGEND~

{TIRI

TIMEOUT REVINE |N FOR}~ Bill Aulet, Managing Director, Martin Trust Center for MIT Entrepreneurship, va preda seminarul de marketing din 14 - 15 martie 2013, \n cadrul Business Mentoring Program.

Ce rol joac` marketingul \n via]a unui antreprenor? Este ceva absolut indispensabil. A externaliza func]ia de marketing este ca [i cum ]i-ai externaliza creierul. Dac` cineva vrea s` externalizeze comunicarea de marketing, o poate face pentru dezvoltarea unui site sau pe partea de grafic`, nu \n ceea ce prive[te strategia.

Da]i-ne trei exemple de strategii de marketing pe care le considera]i foarte bune. Barack Obama, cu incredibilul s`u spirit de a aplica tehnici de marketing antreprenoriale, este unul dintre cele mai bune exemple ale tuturor timpurilor. A câ[tigat alegerile cu o strategie foarte bine pus` la punct [i o utilizare eficient` a noilor mijloace de comunicare (website, Facebook, Twitter). Alt exemplu este Dollar Shave Club, o ini]iativ` a unui grup de antreprenori care au construit un nou model de business \n domeniul aparatelor de ras (livreaz` aparate de ras prin po[t`, pe baza unui abonament lunar). Alt exemplu este Hubspot, o companie de marketing care s-a diferen]iat \n pia]` [i a ajuns la o valoare de peste un miliard de dolari.

Ce sfat a]i da celor care vor s` porneasc` propriul business? Fi]i creativi, dar disciplina]i când vine vorba de implementarea ideilor. Exist` o metodologie \n acest sens pe care o vom detalia \n seminarul din 14 - 15 martie. Fi]i „n`valnici“ [i „nebuni“ \n etapa de conturare a ideii, \ns` când pune]i bazele unei afaceri, concentra]i-v` [i fi]i meticulo[i \n execu]ie. Timpul este o resurs` pre]ioas`, nu pierde]i prea mult timp cu prea multe analize. Gândi]i-v` ce ar fi cel mai bine s` face]i [i testa]i apoi ideea pe publicul vostru ]int`. Judeca]i dup` ce spun portofelele, nu dup` declara]ii de inten]ie. Consumatorul este arbitrul suprem: dac` nu cump`r`, n-are niciun sens. (Loredana S`ndulescu) 10

Biz

Ce ma[ini vor s` cumpere românii? Dacia r`mâne \n fruntea op]iunilor \n domeniul achizi]iilor de ma[ini noi, urmat` de Volkswagen, Ford [i BMW. Ultimele trei m`rci sunt \n top [i la inten]ia de achizi]ie pentru ma[ini rulate. DE OANA GRECEA Românii [i-au diminuat cu 12% inten]ia de a achizi]iona autoturisme \n perioda imediat urm`toare, potrivit unui studiu realizat de Auto.ro cu sprijinul Daedalus Millward Brown. Inten]ia de cump`rare a ma[inilor rulate s-a redus cu 10%, iar cea a ma[inilor noi cu 2%. Principala op]iune de achizi]ie a unei ma[ini noi \n perioada urm`toare este Dacia pentru 16,5% dintre responden]ii studiului, \n timp ce Volkswagen ocup` locul al doilea cu 13,4%, urmat` de Opel cu 9,6%, Ford (7,2%) [i BMW (7,1%). La inten]ia de achizi]ie a unei ma[ini rulate, Volkswagen se afl` \n topul preferin]elor de cump`rare cu 21,6%, 14% ar alege Opel, iar pe locul al treilea se situeaz` marca BMW cu 10,8%. |n topul preferin]elor românilor cu privire la nivelul de

satisfac]ie al autoturismului condus se afl` marca Honda, acumulând 6,29 puncte dintr-un maxim de 7, urmat` de Mazda, Volvo, BMW [i Toyota. {oferii care ruleaz` un num`r mare de kilometri anual aleg marca Mercedes. Skoda conduce topul la capitolul consum \n afara ora[ului [i s-a clasat pe locul al doilea la costul de \ntre]inere, \n timp ce Citroen a ob]inut cea mai bun` not` la consumul \n ora[. Honda ocup` primul loc la nivelul de satisfac]ie \n privin]a service-ului, conform studiului realizat de Auto.ro. 19% dintre [oferi prefer` service-urile de marc`, apreciind mai mult calitatea serviciilor oferite, dar pentru 52% dintre [oferi primeaz` pre]ul oferit de service-urile independente, \n timp ce 29% \[i repar` singuri ma[inile. Biz

AGEND~

{TIRI

Bani online din „haine“ noi Nu este vorba de o parad` de mod`, ci de Twitter. Celebra re]ea de microblogging a decis s` lanseze o nou` interfa]` destinat` companiilor de publicitate. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cu ajutorul noii platforme, Twitter sper` s` \[i sporeasc` veniturile care provin din reclame. Anun]ul a fost f`cut la jum`tatea lunii februarie, iar Twitter a lansat noua interfa]` \n parteneriat cu Adobe, Hootsuite, Salesforce, SHIFT [i TBG Digital. Este a[teptat ca pe viitor s` se al`ture [i alte companii. „C`ut`m o modalitate de a facilita gestionarea campaniilor [i de a ob]ine venituri mai mari din publicitatea difuzat` de noi“, au ar`tat oficialii companiei \ntr-un mesaj publicat pe blogul oficial, adresat companiilor de publicitate. Noua interfa]` dezvoltat` de Twitter vrea sa ofere o gam` complet` de op]iuni pentru gestionarea publicit`]ii pe Twitter. Ea va permite integrarea „armonioas`“ a softurilor dezvoltate de alte companii cu plat-

formele publicitare ale Twitter [i facilitarea gestion`rii campaniilor care utilizeaz` mai multe tipuri de media, printre care [i site-ul de microblogging. |ncas`rile din publicitate reprezint` cel mai mare procent din veniturile site-urilor gratuite precum Twitter, iar

companiile care sunt deja listate la burs`, precum Google, Yahoo! [i Facebook, sunt analizate \ndeaproape de investitori, care se uit` \n primul rând la rata de cre[tere a veniturilor. Twitter a ob]inut \ncas`ri din publicitate de 288,3 milioane de dolari la nivel mondial anul trecut, iar acestea ar putea cre[te anul acesta cu 90%, la 545,2 milioane de dolari, [i s` urce pån` la 800 de milioane de dolari \n 2014, potrivit proiec]iilor realizate de eMarketer. Acesta mai arat` c` Facebook, de exemplu, a atras 60% din \ncas`rile sale din publicitate \n 2011 [i 2012 gra]ie unor tranzac]ii f`cute pe propria sa interfa]`. Biz

Biz

Gabriela merge

mai departe NUM~RUL 2 MONDIAL |N PR A COOPTAT-O |N MANAGEMENTUL REGIONAL AL RE}ELEI. PENTRU GABRIELA LUNGU, CARIERA INTERNA}IONAL~ ERA PASUL LOGIC DUP~ 15 ANI LA CEL MAI |NALT NIVEL |N ROMÂNIA. DE LOREDANA S~NDULESCU

interviu

cover story

CAM DIN PATRU |N PATRU ANI, CARIERA GABRIELEI LUNGU A C~P~TAT NOI DIMENSIUNI. PATRU ANI A FOST COPYWRITER, AL}I PATRU ANI A CONDUS OGILVY PR. DUP~ PRIMII PATRU ANI DE ANTREPRENORIAT LA THE PRACTICE, |N CARE A AJUNS LA PERFORMAN}E LA CARE DOAR VISA, A |NCEPUT S~ SE GÅNDEASC~ LA O CARIER~ INTERNA}IONAL~.

a doi ani distan]` de la acest gånd, planul a devenit realitate. A fost recrutat` pentru o func]ie important` de management la nivel regional \n a doua agen]ie de PR din lume ca m`rime. Procesul de recrutare a fost total atipic fa]` de procedurile clasice. Nu a fost nevoie ca ea s` dovedeasc` ceva \n plus. Drumul fusese deja parcurs \n cei 15 ani de carier`, prin rezultatele care o recomand` oriunde \n lume. Cånd te-ai gåndit s` \ncepi o carier` interna]ional`? |n urm` cu doi ani mi-a \ncol]it ideea, dup` ce am câ[tigat la Cannes Lions (al treilea Lion pentru România, primul la PR). Am sim]it atunci c` se apropie sfâr[itul unei etape profesionale – un leu la Cannes \mi p`ruse mult timp un obiectiv aproape de neatins. Am \nceput s` m` gândesc la ce urmeaz` pentru mine \n viitor. Lucram la propria companie, treaba mergea minunat, totu[i nu doream s` m` opresc din drum. O carier` interna]ional` a devenit r`spunsul 14

Biz

firesc – \n România condusesem dou` companii de PR, pe ambele cu rezultate foarte bune. Am fost Managing Director al Ogilvy PR \ntre 2002 [i 2006, apoi antreprenor, fondând The Practice [i conducând-o ca Managing Partner [i Creative Director din 2006 pân` anul acesta. Dup` ce planul de carier` a c`p`tat forma concret`, primul pas a fost s` implementez un plan de succesiune. Am cl`dit un business solid – la fel \mi doresc s` r`mân` [i dup` plecarea mea. Am identificat \n echip` un om cu poten]ial de lider – pe Oana, am recrutat \nc` unul din afara organiza]iei – pe Monica, am \nceput s` le formez pentru viitorul rol de manager, le-am crescut treptat responsabilit`]ile [i expunerea \n comunitatea profesional`. A fost un proces foarte interesant, de durat`, [i m` bucur c` am l`sat agen]ia pe mâinile unor profesioni[ti care au nu doar calit`]ile [i abilit`]ile, dar [i \ncrederea [i atitudinea pentru a conduce o firm` de top cum este The Practice. Nu am c`utat activ un post \ntr-o companie interna]ional` \n ace[ti doi ani. Am crezut c`, la momentul potrivit, voi merge s` lucrez \n re]eaua cu care The Practice are

un parteneriat strategic (MSLGroup) – oamenii de acolo m` [tiu [i \mi cunosc evolu]ia profesional` [i rezultatele. |ns` n-a fost s` fie a[a. Am trimis aplica]ii de angajare extrem de rar \n cariera mea – cred c` dac` am trimis 15 CV-uri \n 15 ani e foarte mult. Pentru primul [i al doilea loc de munc` am fost recrutat` din facultate pe baza notelor [i activit`]ii la cursuri; al treilea loc a fost propria firm`. Weber Shandwick va fi practic al patrulea loc de munc` [i nici aici nu a fost nevoie s` trimit un CV. Faptul c` agen]ia pe care am fondat-o [i am condus-o \n ultimii 6 ani este una dintre cele mai premiate agen]ii de PR din lume, cotat` pe locul 13 mondial din punctul de vedere al creativit`]ii, a fost cea mai bun` recomandare.

Cu cine vei lucra \n Weber Shandwick? Voi lucra direct cu [efii departamentelor de Consumer PR din fiecare ]ar` [i voi avea dubl` raportare: c`tre Colin Byrne, CEO-ul EMEA ([eful meu pe linie teritorial`), [i c`tre Lisa Sepulveda, President Global Consumer Marketing ([eful meu pe linie profesional`). Colin este un om minunat,

un lider deschis, foarte abil [i agreabil, cu un umor fin [i sec, tipic englezesc. Este unul dintre cei mai influen]i oameni de comunicare din UK, cu peste 20 de ani de experien]` \n comunicare corporativ`, comunicare politic` [i issue management. Pe Lisa am cunoscut-o la New York \n decembrie 2012; este o americanc` de[teapt`, energic` [i vesel`. Am fost foarte mândr` ca va fi [efa mea când am aflat c` ea este cea care a coordonat componenta de PR pentru “Dove campaign for real beauty”, una dintre campaniile mele preferate de PR din toate timpurile.

Cåt a durat recrutarea [i \n ce a constat? Pe Colin Byrne, omul care mi-a \ncredin]at acest nou rol, l-am cunoscut la Cannes Lions \n 2010 – am fost atunci colegi \n juriul PR Lions. Mi-aduc aminte de discu]iile aprinse pe care le aveam ca membri \n juriu – am discutat \n contradictoriu de câteva ori, fiecare argumentându-[i punctul de vedere. Ne-am rev`zut ocazional la diverse gale de premiere ale competi]iilor europene de PR. Ne-am v`zut apoi la Miami, cu ocazia Global PR Summit, la finalul lui octombrie 2012, [i, \ntr-o discu]ie, i-am \mp`rt`[it c` m` gândesc la o carier` interna]ional`. Era o discu]ie la cafea, \ntr-o pauz` \ntre seminarii, nu m` gândeam c` ar putea s` aib` vreo urmare. Peste câteva s`pt`mâni am primit un mesaj de la el \n care \mi f`cea propunerea de a m` al`tura echipei Weber Shandwick. Oferta oficial` a venit \n prima zi lucr`toare din 2013. |n tot acest timp – o lun`, practic – am avut doar o discu]ie pe Skype cu Colin, o convorbire telefonic` tot cu el [i o vizit` la New York, unde am cunoscut top managementul global al re]elei. Discu]iile au fost foarte relaxate, prietenoase. La finalul

conversa]iei, Gail Heimann, Worldwide President & Chief Strategy Officer, m-a avertizat c` vine o \ntrebare grea [i m-a rugat s` m` gândesc bine \nainte s`-i r`spund. Nu v` spun cam cum \ncepuse s`-mi bat` inima... M-a privit \n ochi [i m-a \ntrebat: “Do you know how to make mititei?”. Unul dintre cei mai importan]i oameni din industria global` de PR (Gail a fost anul trecut pre[edintele juriului de PR de la Cannes Lions) [tia re]eta celebrilor mici române[ti, de[i n-a vrut s`-mi dezv`luie de unde a aflat-o... Am [tiut c` m-a pl`cut când mi-a \ntins mâna [i mi-a spus c`, data viitoare, “we'll grill some mititei on the rooftop”.

Cum te-ai preg`tit? Ai sim]it nevoia s` demonstrezi mai mult pentru c` vii din Romånia? M-am preg`tit frenetic pentru fiecare \ntâlnire, fie fa]` \n fa]`, fie la

pozi]ie, s` m` fac` s`-mi doresc s` lucrez pentru Weber Shandwick. Modul \n care s-a desf`[urat acest proces de recrutare a fost, de departe, cel mai frumos compliment profesional pe care l-am primit pân` acum. Dup` vizita la New York, tot a[teptam s` aud: “Gata, ai trecut probele, ai luat jobul”. N-a venit. Dornic` s` [tiu c` totul e finalizat, l-am \ntrebat mai \n glum`, mai \n serios pe Colin dac` pot deschide sticla de [ampanie, dac` \mi pot anun]a familia. A fost mirat [i amuzat – pentru ei era evident c` da: trecusem probele demult, prin tot ce realizasem pân` atunci. Mi-am dat seama c` iar sufeream de complexul de inferioritate specific românesc \n rela]ia cu str`in`tatea. La Zilele Biz de anul trecut povesteam ce reac]ie am avut eu [i colegele mele când am v`zut c` The Practice se afla \n topul celor mai creative agen]ii de PR din lume. Am sunat s` vedem dac` suntem noi – de[i

SFATURI PENTRU O CARIER~ INTERNA}IONAL~ 4 Cl`de[te-]i o excep]ional` carier` na]ional`. Dac` nu e[ti printre

cei mai buni din ]ara ta, ce [anse reale ai de a face performan]` pe o pia]` mai mare, mai competitiv`? 4 Ob]ine rezultate ie[ite din comun, care diferen]iaz`, pentru care oamenii te ]in minte. 4 Particip` la competi]ii interna]ionale, locuri unde \]i po]i m`sura talentul cu cei din alte ]`ri. {i cå[tig`. 4 Mergi la congrese, festivaluri, locuri unde po]i \nv`]a, se poate inspira [i po]i discuta personal cu cei mai importan]i juc`tori ai industriei globale. Remarc`-te ca profesionist cu caracter, specialist cu opinie [i persoan` agreabil`.

telefon. Am citit despre companie, competitori, clien]i, pia]`, despre oamenii pe care \i \ntâlneam. M` a[teptam s` mi se pun` \ntreb`ri, s` mi se dea teste. Nu a fost a[a. Nimeni nu m-a chestionat cu privire la ce am f`cut pân` atunci sau ce inten]ionez s` fac \n noul rol. Dimpotriv`, toat` lumea s-a str`duit s`-mi “vând`” noua

[tiam c` avem foarte multe premii, dovezi ale creativit`]ii noastre, parc` nu ne venea s` credem. Am sim]it nevoia s` verific`m! A[a suntem noi, românii – mode[ti, \nc` ne\ncrez`tori \n cât de sus putem ajunge. M-am hot`rât s` nu mai am acest sentiment pe viitor – trebuie s` am \ncredere mai mult` \n ce pot ar`ta [i ce pot face Biz

interviu

cover story

la nivel interna]ional. M`car la fel de mult` cât au al]ii \n mine.

Care a fost cel mai emo]ionant moment \n contextul preg`tirilor de plecare? Greu de ales. Au fost atât de multe momente emo]ionante. Cel \n care am vorbit cu familia, cel \n care mi-am anun]at echipa. Ultimele zile la birou, când colegele mi-au d`ruit o lad` de zestre tradi]ional` [i mi-au umplut-o cu tot felul de obiecte care s`-mi aminteasc` de ele, de cas`, de ]ar`. |ntâlnirile de la revedere cu prietenii. Probabil cel mai emo]ionant moment a fost cel \n care am realizat c` la Londra voi fi o vreme f`r` so]ul meu. Toat` lumea care m` cunoa[te [tie ce rela]ie special` am cu R`zvan. |mi va fi foarte greu f`r` el acolo – el este oaza mea de bine [i frumos [i siguran]`. R`zvan r`mâne \n ]ar`, cel pu]in deocamdat`. Ne vom vedea cât vom putea de des – la Londra, acas`, prin lume. Avem \ncredere \n noi s` facem s` mearg` [i aceast` rela]ie, la distan]`.

jor`ri. Nu-mi schimb doar jobul, ci \ntreg stilul de via]`. Voi c`l`tori 15 zile lucr`toare pe lun`, voi merge mult cu metroul (dup` ce de aproape 20 de ani merg doar cu ma[ina personal`), voi tr`i \ntr-un apartament \nchiriat (dr`gu], desigur, dar \n Bucure[ti am casa mea, construit` [i decorat` dup` gustul meu), voi fi f`r` so]ul meu, f`r` prietenii vechi, f`r` familie, \ntr-o ]ar`

|n ce moment a ap`rut aceast` schimbare?

Dincolo de satisfac]ii, ce fr`månt`ri ]i-a produs plecarea? Dac` planurile pe care ]i le faci nu te sperie, \nseamn` c` nu-s destul de mari [i \ndr`zne]e. Sigur c` am nenum`rate \ngri16

Biz

FOTO: GABRIEL HENNESSEY }INUTA: BURBERRY LONDON

|n cel mai bun moment posibil. The Practice este Agen]ia de PR a Anului \n România (pentru a doua oar`, dup` 2009), locul 13 \n lume la creativitate \n PR, cea mai premiat` agen]ie de PR româneasc`. Când e[ti \n vârf, pe culme, atunci e cel mai frumos s`-]i iei zborul. {i \n plan personal m` simt preg`tit`. Sunt \nc` tân`r` [i am energie, dar nu-s prea tân`r`, s` n-am experien]`. So]ul m` sus]ine. Familia [i prietenii, la fel.

str`in`. Voi avea doi [efi – n-am mai avut [ef de peste [ase ani. Nu voi mai avea al`turi echipa de oameni pe care \i selectasem bine [i-i preg`tisem – fetele mele cu care lucram de ani de zile [i care [tiau exact ce voiam chiar [i când n-aveam vreme de explica]ii. Numi va fi u[or. O s`-mi ia ceva timp s` m` acomodez. Dar n-a[ pleca dac` n-a[ crede cu t`rie c` \mi va fi, \n viitor, mai bine. Biz

Toate drumurile

duc la Londra

CÂND A PRIMIT MESAJUL |N CARE I SE OFEREA JOBUL A S~RIT |N PICIOARE DE BUCURIE. ERA ACAS~, |NTR-O VINERI SEARA. CEO-UL WEBER SHANDWICK EMEA |I SPUNEA C~ |I {TIE PARCURSUL PROFESIONAL {I C~ AR FI ONORAT CA EA S~ SE AL~TURE ECHIPEI DE MANAGEMENT REGIONAL.

oua titulatur` de pe cartea de vizit` a Gabrielei Lungu este Executive Vice President [i EMEA Consumer Practice Leader. Func]ia este cu atât mai impresionant` cu cât este vorba de Weber Shandwick, a doua agen]ie de PR din lume ca m`rime, dup` Edelman, cu venituri din fee-uri \n 2011 de aproximativ 590 de milioane de dolari, \n prezent Agen]ia Global` de PR a Anului [i Agen]ia de PR a Anului pentru regiunea EMEA (SABRE Awards), totodat` compania clasat` pe primul loc \n topul celor mai creative agen]ii de PR (Creative Index 2012, The Holmes Report). |n 2012, veniturile Weber Shandwick Consumer Practice \n EMEA au fost de 22 milioane de dolari, iar printre clien]i se num`r` Electrolux, Kraft, Motorola, Manchester United, Subway sau Unilever. Regiunea num`r` peste 70 de birouri, dintre care cel mai mare ca num`r de oameni [i cifr` de afaceri este cel din Londra, de unde se face coordonarea regional` [i unde va lucra Gabriela.

Func]ia de Executive Vice President \nseamn` putere executiv` [i calitatea de membru \n consiliul de directori ai re]elei. Din aceast` postur` va lua parte la toate \ntâlnirile de management regionale sau globale [i va avea un cuvânt de spus \n ceea ce prive[te strategia de func]ionare [i dezvoltare a re]elei. EMEA Consumer Practice Leader \nseamn` c` va coordona \n Europa, Africa [i Orientul Mijlociu divizia sau aria de expertiz` numit` consumer PR (sau marketing PR, sau consumer marketing, cum i se mai spune – acel segment din activitatea de PR care face parte din mixul de marketing [i se ocup` de brandurile destinate consumatorilor; spre deosebire de comunicarea corporativ`, de exemplu, sau de comunicarea business-to-business). Rolul s`u va fi de a cre[te businessul acestei divizii, de a sprijini birourile re]elei \n lucrul pentru clien]i, de a dezvolta produsul creativ \n regiune, de a consolida comunitatea de speciali[ti \n consumer PR, de a participa la dezvoltarea de

instrumente de lucru, de a reprezenta aceast` divizie \n comunitatea de business [i \n cadrul propriei re]ele. Munca efectiv` \n biroul de la Londra o va \ncepe \n jurul datei de 18 martie, dup` ce se va \ntoarce din Emiratele Arabe, unde jurizeaz` la sec]iunea de PR a Dubai Lynx, festivalul interna]ional de creativitate dedicat regiunii MENA, organizat de aceia[i oameni care se ocup` [i de Cannes Lions. Acolo reprezint` \nc` România [i agen]ia The Practice, dat fiind c` selec]ia juriului s-a f`cut cu câteva luni \n urm`. Deoarece dore[te s`-[i construiasc` o strategie bine pus` la punct pentru perioada urm`toare, primul lucru pe care Gabriela \l va face \n noul s`u rol va fi un tur al principalelor zece birouri din regiune ale Weber Shandwick, pentru c` vrea s` cunoasc` personal echipele [i liderii lor, s` vad` nivelul profesional, campaniile cu care se mândresc, s` afle modul \n care fac business, precum [i eventualele probleme cu care se confrunt`. Biz Biz

opinii

cover story

MULT~ PUTERE DE MUNC~ MANUELA NECULA OGILVY GROUP ROMÂNIA

Am cunoscut-o pe Gabi acum 8 ani, \ntr-o perioad` care cred c` [i-a pus o amprent` important` \n evolu]ia ei ulterioar`. E vorba de preluarea pozi]iei de Managing Director al Ogilvy PR. Tot atunci, a intrat \ntr-unul din programele

AMBI}IE {I TENACITATE

d`dea prea multe bile albe \n ochii mei. |ns` prima oar` cånd ne-am \ntålnit, \n birou la {tefan Iordache, mi-a vorbit despre cum vrea s` replice \n The Practice, noua

ei agen]ie, povestea de succes a lui Leo Burnett, cå[tig`toarea celor mai multe premii de creativitate [i eficien]` din anii aceia. Mi-am spus: “Le are cu PR-ul, \mi spune ce vreau s` aud!”. Cånd colo, Gabi vorbea serios! {i s-a apucat de treab` cu toat` ambi]ia de care e ea \n stare – [i e \n stare, crede]i-m` –, [i-a g`sit oamenii [i clien]ii cu care s` mearg` pe drumul `sta [i, de la un an la altul, a adunat premii peste premii,

de la Sabre påna la Cannes, marcånd premier` dup` premier`. Dincolo \ns` de colaborarea noastr` profesional`, am avut norocul s` fac un proiect de cu totul alt` natur` cu Gabi. |ntåmpl`tor, am cunoscut-o [i remarcat-o deodat` cu R`zvan C`p`nescu, actualul ei so], la un concurs de karaoke de la Sinaia, la un AdPrint de frumoas` amintire. |nc` de atunci am r`mas impresionat de cum cånta. Iar atunci cånd, \n vederea unui

pe scen` s` ridic`m premiile cå[tigate de agen]iile noastre. Nu cred c` mai este de actualitate premisa potrivit c`reia doar New Yorkul [i Londra sunt polii creativit`]ii

[i ai inova]iei. Gåndirea inovatoare \n comunicarea de marketing apare din ce \n ce mai mult \n Romånia, Suedia, Brazilia, Australia. |n plus, clien]ii no[tri sunt din ce \n ce mai globali [i mereu \n c`utare de idei noi. |n acest context, suntem \ncånta]i c` Gabriela se al`tur` re]elei noastre. Suntem a doua re]ea de comunicare ca m`rime din lume, o companie multicultural`, interdisciplinar`, multisectorial`, multi-

lingvistic` cu peste 65 de limbi vorbite \n cele 3.000 de echipe pe care le avem. Am dep`[it de mult egocentrismul anglo-saxon. Firul ro[u care ne une[te echipele [i clien]ii este dat de creativitate, inova]ie, digital, idei [i spirit antreprenorial. Din punctul meu de vedere, Gabriela posed` toate aceste atuuri [i chiar mai mult decåt atåt.

BOGDAN NAUMOVICI 23 COMMUNICATION IDEAS Gabi Lungu a venit \n grupul Leo Burnett \n 2006, cånd eu tocmai porneam agen]ia 23. Venea din Ogilvy, ceea ce, \n anii aceia de concuren]` cvasidu[m`noas`, nu \i

CREATIVITATE {I INOVA}IE COLIN BYRNE WEBER SHANDWICK Am urm`rit munca Gabrielei [i premiile pe care le-a cå[tigat de-a lungul anilor de cånd ne-am cunoscut atunci cånd am jurizat \mpreun` la Cannes Lions sau am urcat 18

Biz

de training interna]ionale ale re]elei Management Development Program. {i-a \nsu[it pas cu pas informa]iile primite \n fiecare dintre modulele de training [i a [tiut s` le pun` imediat \n practic` \ntr-un mod adaptat pie]ei.

Gabi e un profesionist cu o determinare extraordinar`, cu mult` putere de munc`, curaj [i ambi]ie. A[ spune [i c` e un om cu un temperament vulcanic, atras de extreme. A muncit mult pentru tot ce-a ob]inut, cred c` [i-a dorit mereu o astfel de pozi]ie, o merit` [i i se potrive[te. Sper ca, al`turi de al]i romåni afla]i \n pozi]ii importante \n firme din str`in`tate, s` ajute la \mbun`t`]irea percep]iei despre Romånia.

PROGRES DIN CONFRUNT~RI SORANA SAVU PREMIUM COMMUNICATION

Cu Gabriela am fost coleg` mult \nainte de a fi competitor [i substratul de colegialitate a r`mas foarte consistent \n rela]ia noastr` de-a lungul celor 15 ani de cånd ne cunoa[tem. De pe vremea \nceputurilor pot s`

concurs Music Club Awards for Corporate Bands, mi-am ref`cut trupa din liceu, acum sub numele Trupa 23, nu m-am gåndit nicio clip` la alt` voce. Iar Gabi, care \[i exprimase la un moment dat, cred c` la un Leo Dream, dorin]a ascuns` de a cånta cåndva pe o scen` [i de a scoate un disc, a acceptat propunerea mea imediat. {i uite a[a am cåntat cam un an, la repeti]ii sau prin diverse cluburi, niciodat` pentru bani, ci doar de drag. {i am v`zut-o pe Gabriela exact

v` spun c` e singura persoan` pe care o cunosc care arat` cool cu p`rul \n nuan]a Pantone 485C (ro[u Coca-Cola). Evident, cåt am fost colege de agen]ie, s-a l`sat “cu strig`turi”, ca \n orice rela]ie copywriter

la fel de ambi]ioas`, chiar dac` era vorba de un hobby. Avea de \nv`]at o pies` nou`, o cånta \n birou sau \n ma[in`, f`cånd [apte lucruri deodat`, dar cånd venea la repeti]ie, [tia toate versurile, toate intr`rile, toate tonurile, f`r` excep]ie. Abia a[tept s` v`d cum se potrive[te ambi]ia Gabrielei cu noua ei provocare. Nu am nicio urm` de \ndoial` c` o s` \i ias` bine!

OAMENII CARE SCHIMB~ LUMEA IOANA M~NOIU GMP PR Exist` oameni pe lumea asta f`cu]i s` schimbe lucrurile. “The crazy ones. The misfits. The rebels. The troublemakers.” Sunt oameni care inspir` [i energizeaz`, care te trag \n lumea lor. Mereu \n

mi[care, mereu cu proiecte [i pasiuni noi. Pentru ace[ti oameni, obstacolele [i barierele oamenilor obi[nui]i nu exist`. A[a este Gabi.

(ea) – client service (eu). Dar asta s-a \ntåmplat tocmai pentru c` Gabriela era, de departe, cel mai bun [i mai versatil copywriter cu care am lucrat [i singurul cu care am r`mas prieten`, \n ciuda eternelor dispute cu care ne delectam colegii de agen]ie. Cum spune [i ea, din confrunt`ri iese progresul, o maxim` cu care sunt \ntru totul de acord, mai ales cånd cei care se confrunt` continu` s` se respecte dup` ce las` armele jos. Am vegheat \mpreun` nop]ile \n studiouri de mon-

taj, am scris \mpreun` versuri, am \nv`]at amåndou` multe pe acelea[i conturi, croind acelea[i proiecte, [i ne-am ales amåndou` calea, \n cele din urm`, \n PR. Nu m` \ndoiesc c`, la Londra, Gabriela va continua s` str`luceasc` [i \i va uimi grozav pe cei care mai cred c` industria de PR din Romånia e \nc` la vårsta copil`riei sau a adolescen]ei.

UN BUN STRATEG RALUCA KISESCU AVON COSMETICS ROMÂNIA Ne-am \ntålnit la evenimente, am luat premii – ea \ntotdeauna mai multe – am citit despre ea [i mi-a atras aten]ia. Am vrut s` ne cunoa[tem, fiecare pentru o simpatie de brand personal [i/sau profesional, [i am \nceput s` colabor`m pentru o campanie corporate [i un eveniment la Muzeul Na]ional de Istorie, premiate la Gala PR Awards, pentru care Gabi [i echipa The Practice [i-au pus la b`taie ce au ele mai bun: nu farmecul sau farmecele, ci creativitatea, pragmatismul, buna organizare, buna integrare cu restul ac]iunilor de marketing, flerul. Gabi are un fel de a transmite mesaje pe care nu l-am \ntålnit la mul]i oameni cu

experien]`, cred c` un rol de purt`tor de cuvånt la orice cas` mare [i alb` i s-ar potrivi m`nu[`. Este un strateg bun, care [tie s` combine idei \ntr-un puzzle complex, din ce \n ce mai complex \n lumea de business actual`, este foarte prompt` – \mi amintesc c`, de[i aflat` la Barcelona s` \[i s`rb`toreasc` \mpreun` cu echipa cå[tigarea titlului de agen]ia anului, a gåndit rapid o campanie \n weekend, care ap`ruse ca oportunitate peste noapte. Avon este un client al The Practice pe hårtie, Gabi este deja o prieten` pe care o admir.

Biz

opinii

cover story

|NCREDERE {I OPTIMISM ALEXANDRA OLARU MCDONALD’S ROMÂNIA Cred despre Gabi c` este unul dintre cei mai buni profesioni[ti de comunicare din Romånia. Ne [tim de mai bine de 11 ani [i \n fiecare dintre ace[tia ea a demonstrat c` este un profesionist [i mai valoros.

VOIN}~ IE{IT~ DIN COMUN IOANA IORDACHE LEO BURNETT Gabi m-a cucerit din primul moment \n care am cunoscut-o [i am sim]it dup` primele cinci minute c` orice \[i va pune \n minte o s` realizeze. Are o voin]` ie[it` din comun, o ambi]ie

[i o determinare cum rar am \ntålnit, este workaholic` (dar f`r` s` se plång` vreodat` c` a obosit, pentru c` \[i ia continuu energie din proiectele la care lucreaz`) [i este acel gen

UN PROFESIONIST EXCEP}IONAL DAN OPRESCU UNILEVER Gabriela mi-a cå[tigat rapid \ncrederea [i respectul, pentru c` este imposibil s` nu observi cåt` dragoste poart` domeniului comunic`rii [i cåt` pasiune pune 20

Biz

mereu \n g`sirea celor mai bune idei [i perspective. Gabriela este un profesionist excep]ional, cu o preocupare continu` pentru a trece dincolo de bariera

Gabrielei nu “i s-a \ntåmplat”, ea a muncit \n fiecare an mai mult [i mai bine. Cu alte cuvinte, a demonstrat, pe o pia]` cu multe succese efemere, c` un adev`rat profesionist este \n fiecare zi mai bun decåt ieri. Nu

de profesionist care nu se plafoneaz` niciodat`, fiindc` e mereu \n schimbare [i acumulare. Meritul pentru succesul The Practice i se datoreaz` \n \ntregime, a fost ideea ei, ea a dus-o mai departe, a crescut-o [i a pozi]ionat-o acolo unde este ast`zi, cea mai premiat` agen]ie de profil romåneasc`.

solu]iilor comune. Este \n acela[i timp un adev`rat lider care a format deja, prin inspira]ia pe care o transmite, al]i profesioni[ti de PR valoro[i, contribuind nemijlocit la cre[terea standardelor acestei industrii \n Romånia. Gabriela este o adev`rat` “business woman” [i un lider \nn`scut.

[tiu cum a reu[it, dar o b`nuiesc de optimism incurabil, prospe]imea ideilor, capacitatea de a g`si [i cre[te lång` ea oameni talenta]i [i bucuria de a lucra pentru proiecte mari [i mici, \n egal` m`sur` [i cu aceea[i seriozitate. Pe mine nu m-a dez`m`git niciodat` [i [tiu c` noul ei rol este doar un nou \nceput. {i mai [tiu c` se ]ine \ntotdeauna de cuvånt.

Gabriela este omul c`ruia \i datorez cariera mea \n PR. Nu doar mi-a dat [ansa s` lucrez \n acest domeniu, ci m-a [i inspirat [i m-a ambi]ionat s` devin un bun profesionist, lansåndu-mi

Cånd mi s-a cerut s` scriu despre Gabriela, mi-a[ fi dorit ca Biz s` fi fost un glossy de femei, pentru c` simt c` ar fi o superpoveste despre o superfemeie. Dar

CREATOR DE REPERE TEODORA MIGDALOVICI CANNES LIONS ROMÂNIA Cu Gabi Lungu am o istorie lung`. Ea \ncepe la Ogilvy \n primii no[tri ani de comunicatori care credeau \n PR cu cap [i cu idee. Povestea continu` ni[te ani mai tårziu, cu suportul extraordinar pe care l-a

PASIUNE OANA BULEXA THE PRACTICE permanent provoc`ri [i \nv`]åndu-m` s` nu m` mul]umesc cu mediocritatea, ci s` caut mereu s` ating performan]a. M` måndresc cu faptul c` i-am fost al`turi ani buni, c`

SUPERFEMEIE MONICA JITARIUC THE PRACTICE o s` \ncerc s` sintetizez \n cåteva rånduri o superpoveste (adev`rat`) despre un superprofesionist (adev`rat). O cunosc pe Gabriela de vreo 10 ani, de la

oferit studen]ilor de la The Alternative School – ca mentor [i ca endorser, \n calitate de lider [i de muz` la The Practice, dar [i de creator de repere pentru industrie. {i pentru c` evolu]ia ei profesional` bifa

constant [i elegant dincolo de grani]`, a fost cel mai firesc lucru cånd am recomandat-o pe Gabi \n postura de jurat la Cannes Lions. Pentru foarte mul]i, o astfel de postur` reprezint` un vårf de carier`. Nu [i pentru ea. Cu naturale]e [i cu determinare, a tratat subiectul Cannes ca pe o etap` fireasc` [i The Practice a continuat s` \nscrie [i s` fac` performan]` cu aceea[i lejeritate “\n deplasare” \n urm`torii ani. E [i motivul pentru care ast`zi Gabi

Lungu este singurul jurat romån care reprezint` Romånia la Dubai Lynx 2013. Am recomandat-o recent, chiar \nainte s` aflu c` va p`rasi industria local`. {i am f`cut-o cu toat` convingerea. Gabi a demonstrat c`, dac` exist` un secret al performan]ei \n networking, \n PR cu clas` [i des`vår[it` deta[are de false limit`ri, ea \l de]ine cu siguran]`.

am putut \nv`]a foarte multe de la un om c`ruia \i port un mare respect atåt profesional, cåt [i personal. Nu mul]i pot spune c` au avut parte de un adev`rat mentor \n carier`, ceea ce face cu atåt mai valoroas` colaborarea mea cu Gabriela. |n to]i ace[ti ani mi-a fost nu doar [ef`, ci [i coleg`, [i prieten`, avem \mpreun` multe amintiri [i multe bucurii legate de succesul The Practice. Tot Gabrielei \i datorez descoperirea unui alt parte-

ner de munc` drag [i important pentru mine, Monica Jitariuc. Gabriela a fost prima care a [tiut c` Monica [i cu mine vom face o echip` foarte bun`, a avut \ncredere \n noi, iar \n final ne-a ales s` prelu`m [tafeta conducerii agen]iei. Viziunea Monic`i [i a mea legat` de The Practice nu se va schimba de aici \nainte, pentru c` ne r`mån intacte pasiunea pentru idei, dorin]a de creativitate [i de performan]`. Sub bagheta magic` a Gabrielei, am

reu[it deja la The Practice performan]e unice \n industria romåneasc` de PR. Probabil singura schimbare mai vizibil` va fi pe c`r]ile noastre de vizit`, \n rest [i Monica, [i eu vom continua s` conducem agen]ia bazåndu-ne pe acelea[i principii care au f`cut deja din The Practice unul dintre cei mai buni juc`tori din industrie [i cea mai premiat` agen]ie din Romånia.

Ogilvy. A fost prima care mi-a ar`tat ce ar trebui s` fac ca s` pot dormi lini[tit` \nainte de un eveniment pe care \l organizez. Apoi, peste mul]i ani, Gabi m-a sunat s` continu`m ceea ce f`cea deja The Practice pe social media [i s` \nfiin]`m un departament specializat. Am luat-o ca pe o provocare [i cu Gabi al`turi am reu[it s` avem succes [i pe social media: premii, respect, clien]i bucuro[i, campanii

eficiente. Pe lång` multe lec]ii, am \nv`]at de la Gabriela c` succesul \n PR ([i \n general) depinde de: creativitate, h`rnicie, temeinicie. Pentru Gabi nimic nu e mai important decåt munca bine f`cut`. De fapt, nu “bine f`cut`”, ci “cel mai bine f`cut`”. Dup` ce rezolvam orice brief, Gabi ne \ntreba a[a: “Putem mai bine de atåt? Merit` un premiu?”. |mpreuna cu Oana o s` \ncerc`m s` ne punem ace-

lea[i \ntreb`ri. O s` p`stram [i \n realitate, nu numai \n nume, “The”-ul din The Practice. {i nu avem re]ete magice. O s` aplic`m ce func]iona [i \n acela[i timp vom \mbun`t`]i continuu: procesee, oameni [i pe noi \n[ine. Vrem s` r`månem agen]ia cu cel mai de calitate produs de PR de pe pia]`.

Biz

cover story

Timp [i bani

\n PR

PE O PIA}~ ESTIMAT~ LA APROXIMATIV 30 DE MILIOANE DE EURO, C~REIA I SE PREZICE UN POTEN}IAL DE CRE{TERE DE CEL PU}IN 10% |N 2013, AM VRUT S~ AFL~M CUM SE |MPART BUGETELE |N PR {I CARE SUNT RESURSELE DE CARE AGEN}IILE AU NEVOIE CA S~ FAC~ FA}~ NOILOR EXIGEN}E ALE INDUSTRIEI DE COMUNICARE.

IMPUL {I BANII SUNT,

desigur dup` inteligen]` [i creativitate, cele mai de pre] resurse \n orice domeniu, deci [i \n PR. Cum cu to]ii avem de jonglat zi de zi cu aceste dou` resurse indispensabile, am vrut s` afl`m cum stau lucrurile din acest punct de vedere \n PR. Pentru ce servicii \[i aloc` companiile bugetele de comunicare? Din ce fel de servicii câ[tig` agen]iile de PR [i cum \[i organizeaz` ele timpul de lucru? Am stat de vorb` cu reprezentan]ii mai multor agen]ii de PR, unele locale, altele afiliate re]elelor interna]ionale, diferite ca tipologii de clien]i [i structuri interne de organizare. R`spunsul unanim, atât \n privin]a bugetelor, cât [i a timpului, a fost unul clasic, de consultant: “Depinde”. Atât bugetele, cât [i num`rul de ore alocat pe diverse tipuri de servicii difer` \n func]ie de mai mul]i factori: clien]i, cerin]e [i nevoi, senioritatea echipei, vechimea agen]iei, gravitatea situa]iilor de rezolvat sau amploarea proiectelor. Din cazurile particulare, specifice fiec`rei agen]ii, rezult` un mozaic interesant de situa]ii, procente [i

Biz

cifre, care puse cap la cap ne ofer` o imagine de ansamblu despre ce se \ntâmpl` \n industria româneasc` de PR. |n medie, de exemplu, echipa agen]iei de rela]ii publice Rogalski Grigoriu aloc` aproximativ 40% din timpul de lucru al angaja]ilor s`i cercet`rii [i planific`rii strategice [i 60% pentru implementare [i evaluare. Concret, ca metod` de lucru, consultantul de comunicare din agen]ie dezvolt` o strategie [i apoi coordoneaz` o campanie sau o ac]iune pe categoria de business pe care are expertiz`, indiferent de mediile pe care aceasta se desf`[oar`, cu sprijinul colegilor specializa]i \n social media [i online, \n media relations sau evenimente. Procentual, 60% dintre membrii echipei Rogalski Grigoriu sunt consultan]i de comunicare integrat` [i 40% sunt consultan]i specializa]i. Timpul alocat diferitelor servicii depinde \ntotdeauna de mai mul]i factori, printre care complexitatea serviciului, experien]a profesionistului [i nu \n ultimul rând bugetul alocat. “Este un mit faptul c` pentru un buget mic se

consum` pu]in timp; din contr`, este mult mai solicitant pentru speciali[tii de PR s` maximizeze efectele unui buget redus de comunicare, iar pentru companie este mult mai \ndelungat procesul prin care ob]ine rezultatele dorite. Nu este imposibil, doar c` nu se poate repede, bine [i ieftin. Cum «bine» nu este negociabil, va fi repede sau ieftin”, precizeaz` Alina Stanciu, Managing Director, Ogilvy Public Relations Worldwide/ Bucharest. Agen]ia GMP PR func]ioneaz` cu cinci divizii de expertiz`: Brand PR, Corporate PR, CSR, Social Media [i Crisis, prima fiind cea mai numeroas` (5 oameni) deoarece sunt mai multe branduri de promovat, multe evenimente, lans`ri, campanii. |n zona de corporate sau de criz`, fiind domenii de consultan]`, doar cu oameni seniori, echipele sunt mai mici (3 - 4 oameni). Hortensia N`stase, Managing Partner la GolinHarris Bucure[ti, este de p`rere c` subiectul timp [i bugete \n PR ]ine foarte mult de spiritul noii ordini a comunic`rii. Potrivit acesteia, clien]ii nu mai a[teapt` un

Cum se \mpart bugetele \n PR? GMP PR 50% consultan]` 20% evenimente 30% digital

Rogalski Grigoriu

Grayling 80%

40% consultan]` 60% consultan]` combinat`

(exclusiv din fee-uri)

campanii integrate de public affairs [i PR \n Rom책nia [i ]`rile din regiune

cu implementare de campanii pe diverse medii, din care 25 - 30% online [i social media.

Ogilvy PR Corporate communications

Consumer marketing

40% strategie/

50%

consultan]`

strategie/consultant` (incluz창nd cercetare, stakeholders mapping, dezvoltare strategie, traininguri de comunicare sau de gestionare a situa]iilor de criz`)

30% consultan]` 70%

B2B

30% evenimente 30% programe de media relations [i de comunicare cu al]i influen]atori Estim`rile Ogilvy nu includ bugete de CSR

50%

evenimente, programe de comunicare \n social media [i programe de media relations.

evenimente de comunicare intern` sau extern` [i \n programe de rela]ionare cu stakeholderii companiei.

Image PR Comunicare de brand

Comunicare corporate

55% consultan]` \n

50% comunicare

comunicare [i media relations

45% evenimente [i BTL

intern`

40% social media. 10% comunicare de CSR Biz

cover story

Biz

anume tip de servicii \n detrimentul altora. “Clien]ii nu mai cer 100 de grame de media relations combinate cu 50 de grame de celebrity relations, social media dup` gust [i un vârf de management de criz` dup` ochi. {i evenimente, c` sunt \n trend. Ast`zi, clien]ii a[teapt` patru lucruri esen]iale de la agen]ia lor de PR, toate pe un palier egal ca importan]` \n mixul de comunicare: Insight, Idee, Engagement [i Execu]ie.” Privind din acest unghi, se poate face doar o aproximare despre cât din bugetul clien]ilor merge c`tre o specializare anume. “Clien]ii \[i doresc o echip` care s` \nglobeze toate specializ`rile, dar ei s` aib` o singur` persoan` de contact, un singur account care r`spunde la telefon 24/7 [i care coordoneaz` o echip` format` dintr-un specialist \n media tradi]ional`, unul \n digital, un om de evenimente, un om specializat \n celebrity relations”, poveste[te Hortensia N`stase, care puncteaz` [i c` \n PR dou` lucruri sunt acum esen]iale: grija pentru brand 24/7 [i serviciile hiperpersonalizate. Pentru a se alinia acestei direc]ii, GolinHarris a lansat anul trecut modelul g4, care \nseamn` o diviziune a talentelor pe patru mari arii de expertiz`: Strategii, Creatorii, Conectorii [i Catali[tii. Dintre ace[tia, Conectorii (54%) [i Catali[tii (32%) sunt comunit`]ile cele mai numeroase \n economia echipei. Conectorii sunt exper]ii \n rela]ionare, care conecteaz` brandul la diversele tipuri de audien]e, din ce \n ce mai fragmentate, mai specializate. Catali[tii dirijeaz` implementarea integrat`, holistic`, indiferent de mediile pe care se desf`[oar` campaniile. Comunit`]ile Strategilor [i Creativilor reprezint` fiecare câte 7%. Sorana Savu, Senior Partner la Premium Communication, consider` c` a f`cut o alegere de la bun \nceput, de acum 12 ani, când

a decis c` pe c`r]ile de vizit` ale agen]iei sale nu va scrie”account manager”, ci “consultant”. “A fost o alegere cu impact \n structura businessului, \n num`rul [i calitatea angaja]ilor, \n tipul de activit`]i de PR acoperite, \n raportul cifr` de afaceri / fee billings.” Ponderea evenimentelor a fost redus` \n portofoliul Premium Communication, agen]ie structurat` pe dou` departamente, determinate de tipurile de activit`]i cerute cu prec`dere de clien]ii din portofoliu: Marketing & Digital [i Corporate & Financial.

Schimb`ri de macaz Dac` \n urm` cu 15 ani se discuta de PR ca un bonus ob]inut pentru celelalte servicii cump`rate, \n prezent se discut` cât la sut` este alocat consultan]ei [i cât la sut` altor servicii. Alina Stanciu vede \n asta o schimbare \n bine [i sper` s` nu ne \ntoarcem \n timp la “Cumperi un pachet de servicii [i ob]ii un PR bonus”. Mergând mai \n profuzime, la nivel tactic, pentru tinerii de azi din PR, pove[ti de genul “200 de copii ale aceluia[i comunicat de pres` trimise pe faxuri \nfierbântate sau clipping ca la carte cu foarfec`, album [i lipici”, de care \[i aminte[te Hortensia N`stase, par ireale. Lucrurile s-au schimbat fundamental \n ultimii 10 - 15 ani. “Dac` la \nceputul anilor 2000 clien]ii c`utau mân` de lucru, oameni care s` scrie comunicate, s` sune jurnali[ti, s` organizeze conferin]e de pres`, s` fac` pachete, mape, cadouri, s` monitorizeze presa, iar fee-urile reflectau valoarea acestor activit`]i, \ntre timp pia]a a crescut [i clien]ii au \nceput s` caute \n agen]ii parteneri maturi, capabili s` ofere consultan]`. Au crescut [i fee-urile, a \nceput s` se pl`teasc` consultan]a”, explic` Ioana M`noiu, Managing Partner, GMP PR.

30 milioane de euro Pia]a de PR este \n cre[tere, atât la nivel interna]ional, cât [i \n România. “Global cre[terea este de aproximativ 8% pe an, agen]iile independente având cre[teri de 10%, marile re]ele de 6%”, declar` Ioana M`noiu, pentru care 2012 a fost cel mai bun an de la \nfiin]area agen]iei [i care avanseaz` o estimare de minimum 10% de cre[tere a pie]ei anul trecut comparativ cu 2011. {i Hortensia N`stase este de p`rere c` pia]a e \n cre[tere. De altfel, aceasta este [i estimarea unanim` a celor 20% dintre juc`torii de PR din România care fac 80% din pia]`. |n ciuda faptului c` pia]a total` de media este \n continuare \n sc`dere, cea de PR cre[te. “Nu \mi dau seama dac` bugetele de PR au crescut pentru c` au invadat pu]in felia altor discipline, probabil c` a[a este, \ns` un lucru este cert: 2013 a \nceput mai bine decât 2012”, spune Hortensia N`stase. Din estim`rile GolinHarris, pia]a de PR are \n 2013 o revenire cu 10 - 15% fa]` de 2012, an care la rândul s`u a \nregistrat cre[tere de 10% fa]` de 2011. Astfel, primele 10 - 15 agen]ii de PR din România, cele care fac 80% din pia]`, \nsumeaz` cifre de afaceri de peste 22 - 23 de milioane de euro \n 2012. Raportându-se la top 20 - 30 agen]ii de PR \n România, Iulia T`nase, Managing Partner la Image PR, o agen]ie cu o vechime de 18 ani \n pia]`, estimeaz` pia]a de PR din 2012 la 30 de milioane de euro. |n condi]iile \n care ne confrunt`m \n continuare lipsa unui instrument de raportare unic, care s` centralizeze cifrele tuturor agen]iilor \n mod unitar, din p`cate se pot face doar calcule aproximative privind valoarea total` a pie]ei de PR. Biz

Tendin]ele anului 2013 HORTENSIA N~STASE

ALINA DAMASCHIN

GOLINHARRIS

ROGALSKI GRIGORIU

“

Cea mai mare schimbare \n PR provine din realitatea c` ast`zi absolut orice om are o voce, orice om este generator de con]inut, orice om este un influen]ator, orice om poate fi jurnalist – nu \ntåmpl`tor vorbim din ce \n ce mai des despre conceptul de «citizen journalism». Se sting, oricåt de cinic ar p`rea, genera]iile pentru care cititul ziarului este un ritual zilnic de informare [i relaxare. Tr`im \ntr-o vitez` din ce \n ce mai ame]itoare, \ntre Facebook, Twitter, bloguri, YouTube. Solu]ia este simpl`: Adapt or Die.

”

ALINA STANCIU

SORANA SAVU

OGILVY PR

PREMIUM COMMUNICATION

“

Dou` sunt tendin]ele anului 2013: o mai bun` integrare a PR-ului cu celelalte discipline de comunicare [i o prezen]` sporit` \n social media. |n contextul \n care clien]ii no[tri caut` solu]ii eficiente [i creative prin care s` influen]eze consumatorul final, separarea dintre PR, advertising, activare, digital sau comunicare direct` este irelevant` indiferent c` vorbim de o lansare de o campanie de cre[tere a vånz`rilor sau de un program de educare.

“

Business-ul de comunicare va continua s` se reorganizeze pentru a r`spunde schimb`rilor impuse de economie [i societate. O constant` vor r`måne cei mai de \ncredere consultan]i, aceia cu o viziune de ansamblu, o gåndire strategic` [i un mesaj clar.

“

Tendin]a pentru 2013 s-a conturat cam de un an – doi. Este vorba de transformarea agen]iilor de PR \n agen]ii de comunicare integrat`, cu b`taie spre full service. Nu este o tendin]` la care noi s` ne aliniem, prefer`m s` ne p`str`m un discurs specializat [i s` discut`m, la råndul nostru, cu speciali[ti, de aici [i mixul echilibrat de activit`]i pe care le derul`m [i accentul foarte clar pe consultan]` [i management de con]inut.

“

ANA DODEA GRAYLING

“

Nu [tiu dac` o putem numi «tendin]a anului», \ns` nevoia de specializare se contureaz` tot mai clar. E un aspect foarte important pentru cei care vor s` aib` succes cu adev`rat \n industrie [i \n noile condi]ii de pia]` – clien]ii \[i doresc oameni mai bine preg`ti]i pe domeniile lor [i cu care s` aib` realmente un schimb valoros de idei.

“

IULIA T~NASE IMAGE PR

IOANA M~NOIU GMP PR

“

“Managementul reputa]iei. |ntr-o perioad` \n care reputa]ia companiilor este sub lup` zilnic, trebuie s` o iei foarte \n serios. Nu mai po]i doar s` faci un program corporate pe an sau cåteva ac]iuni de CSR [i apoi s` stai lini[tit. Omul de PR trebuie s` intre mult mai profund \n businessul companiei, altfel toate eforturile lui vor fi inutile. O decizie de HR dintr-un departament sau un r`spuns nepotrivit \n call center pot declan[a o criz`. «Omul de PR ca pompier», care stinge focul dup` ce a izbucnit, nu mai e un model valabil. Incendiile din ziua de azi sunt mai puternice. Trebuie s` fii permanent \n priz` [i s` monitorizezi toate zonele interne de unde pot ap`rea riscuri. De aici vine mare provocare \n anii ce urmeaz`. Omul de PR trebuie s` ias` din zona de comunicare [i s` intre mult mai mult \n zona de «quality control». Trebuie s` se asigure c` organiza]ia este cu adev`rat a[a cum o prezint` c`tre publicurile externe.

“

Inova]ia [i dep`[irea limitelor proprii. Cred c` mai mult decåt oricånd, acum este momentul ideilor mari [i ideilor mici, al creativit`]ii care reu[e[te s` surprind` [i al eficien]ei care livreaz` return on investment. Este momentul ca noi, oamenii de comunicare, s` ne dep`[im propriile limite, s` ne l`rgim orizonturile, s` \nv`]`m [i s` ne adapt`m continuu.

“

FOTO: VALI MIREA 26

DC Communication la v창rsta majoratului Biz

PE OAMENII DE LA DC COMMUNICATION, UNA DINTRE PRIMELE AGEN}II DE PR DIN ROMÂNIA, I-AM |NTÂLNIT PENTRU {EDIN}A FOTO BIZ LA O ZI DISTAN}~ DE ANIVERSAREA LOR. AN DE AN, DE 18 ANI |NCOACE, PE 21 FEBRUARIE ECHIPA DC |{I SERBEAZ~ ZIUA DE NA{TERE. DE LOREDANA S~NDULESCU Biz

cover story

~RB~TORESC |NTOTDEAUNA

numai \ntre ei, \n echip`, [i se bucur` de ziua lor. |ns` nu asta este ceea ce m-a impresionat la ei. Cel mai mult mia pl`cut s` aflu c`, \ntr-o industrie atât de volatil` cum este PR-ul \n privin]a mobilit`]ii locurilor de munc`, mai sunt [i oameni care s` lucreze de 18 ani \n aceea[i agen]ie [i asta f`r` s` fie fondatorii sau proprietarii agen]iei. Mul]i dintre seniorii agen]iei sunt \n DC de la \nceputuri, iar juniorii au deja 4 - 5 ani vechime. De-a lungul acestor ani, agen]ia [i-a p`strat rolurile [i atributele \ncluse \n codul CAEN \nc` de la \nfiin]are, \ns` s-au schimbat mediul, canalele, stilul [i ritmul de lucru. Transform`rile prin care a trecut agen]ia, felul cum a evoluat [i s-a adaptat la cerin]ele pie]ei nu

pot fi povestite de o singur` voce, cea a fondatorilor DC Communication, Crengu]a Ro[u [i Teodor Frolu, ci de echipa care le-a fost al`turi. V` prezent`m un puzzle de opinii care spun, pe scurt, povestea primilor 18 ani de de DC: “Ca un pendul al lui Foucault: suspendat de un punct fix - acesta las` urme \n planul p`mântului, demonstrând c` planeta se \nvârte \n jurul axei proprii”, este descrierea pe care Felicia Moga, Group Project Manager la DC Communication, o g`se[te definitorie pentru cei 18 ani ai agen]iei. Metafora este confirmat` [i de faptul c` modul de operare al companiei s-a schimbat de 4 - 5 ori \n timp [i toate transform`rile au avut \n vedere acela[i scop: construc]ia sistematic` a \n]elegerii [i reputa]iei clien]ilor. “Ne-am obi[nuit s` fim deschiz`tori de drumuri, este parte a «musai listului» intern”, declar` Teodor Frolu, unul dintre fondatorii DC, partizan al temei comunic`rii ca agent de schimbare social` [i construc]ie. Teodor poate dovedi c` un proiect bun, dac` este bine comunicat, poate s` devin` realitate \n România de azi. Le-a v`zut func]ionând \n programe pe care pu]ine agen]ii le-au abordat: Comunicarea \n spa]iul rural, pentru Comisia European`, sau

Planul Integrat de Dezvoltare Urban` pentru Centrul Bucure[tiului. “Posibilitatea de a contribui la astfel de dezvolt`ri mi se pare cea mai frumoas` parte a profesiei noastre. Ca parte a echipei de comunicare pentru Delega]ia Comisiei Europene am putut sus]ine [i urm`ri pa[ii pe care România \i f`cea c`tre integrare”, ne-a povestit Tiberiu Cazacioc, Senior Project Coordinator care, inspirat de orient`rile descoperite \n politica agricol` a UE, din pasiune, a sus]inut pentru DC proiecte noi, a[a cum sunt participarea la mi[carea Slow Food, Earth Market. Alina Jantea, Group Project Coordinator pentru proiecte europene, \[i aminte[te c` “omul este suma \ntâlnirilor sale”. “Câ]i au ocazia s` se \ntâlneasc` cu oameni ca Aurora Liiceanu, Neagu Djuvara sau Dennis Deletant la serviciu? Sau s` lucreze cu [i pentru cineva ca Jonathan Scheele sau Ivan Patzaichin? Nu e pu]in lucru s`-]i plac` ceea ce faci \n fiecare zi [i s` mai fii [i pl`tit pentru asta.” Ruxandra C`l`ra[, autorul sutelor de concepte grafice ale DC peste ani, crede c` diversitatea proiectelor abordate, fie ele industriale sau culturale, te ]ine mereu conectat [i alert. “Uneori e

8 premiere DC 4 Primele privatiz`ri ale companiilor de stat prin oferte

pubice (IPO) 4 Primul ghid de comunicare financiar` pentru companii 4 Primele campanii din Romånia pe internet 4 Primele programe de integrare a culturii

organiza]ionale postachizi]ii 4 Primele campanii na]ionale de informare [i comunicare

(Delega]ia Comisiei Europene) 4 Primele site-uri de informare (Delega]ia Comisiei Euro-

pene \n Romånia), de client relationship (ING Asigur`ri) 4 Construc]ia primelor instrumente de tip extranet [i

Crengu]a Ro[u, Managing Partner, DC Communication

Biz

\ntre]inerea lor 4 Primele conferin]e cu speakeri interna]ionali –

Alvin Toffler

DC \n cifre 4 Peste 700 de proiecte implementate, un portofoliu activ de

15-19 clien]i \n fiecare an, plus proiecte pe termen scurt – pån` la un total de 140 de clien]i 4 10 industrii diferite: banking & servicii financiare, IT& C, telecom, farma, FMCG, industrial, imobiliare, servicii, institu]ional 4 Peste 30 de programe complete de prevenire [i monitorizare a crizelor pentru companii din domeniul industrial, auto, FMCG – food & drinks, farmaceutice, petrol [i gaze; pilotaj [i asisten]` pentru criz` 4 Peste 250 de evenimente: de la cele de strad`, cu 25.000 de paticipan]i (ex. crosul Europa, Turnul Soarelui, Zilele Europei, Festivalul Filmului European), la evenimente interne pentru for]a de vånz`ri [i top management sau distribuitori, dezvoltatori [i evenimente exclusiviste (vizite de pre[edin]i de board pentru peste 10 grupuri interna]ionale) 4 Peste 1.000 de conferin]e de pres` [i \ntålniri cu mass-media 4 50 de site-uri construite pentru companii [i proiecte 4 Peste 150 de publica]ii corporatiste: rapoarte anuale, profile de companie, newslettere etc. 4 15 conturi social media create/\ntre]inute, politici pentru social media

cople[itor, recunosc, dar este o surs` continu` de inspira]ie.” Pentru Cecilia Gheorghe, Senior Project Coordinator, cei 18 ani au \nsemnat dezvoltarea unei pasiuni: mass-media. “S` fii martor [i uneori p`rta[ la [tirile zilei, fie prin preg`tirea temelor, fie prin conturarea evenimentelor, s` vezi cum se na[te textul de a doua zi (mai nou, peste dou` ore) din dialogul de sub ochii t`i... mie \nc`, dup` atâ]ia ani, tot mi se pare miraculos.”

“|mi dau seama, acum, c` sunt \nc` la primul loc de munc` [i c` m` simt poate chiar mai bine ca la \nceput, pentru c` sunt ca acas`”, spune Adriana Ioan, Senior Project Coordinator, punctând una din coordonatele de baz` ale DC, echipa, longevitatea ei [i cultivarea ei constant`. “Proiectele pe termen lung sunt cele care ne-au dat posibilitatea s` urm`rim cum se cl`de[te efectiv reputa]ia, dincolo de momentele punctuale (evenimente, \ntâlniri, publica]ii,

Teodor Frolu, Managing Partner, DC Communication

comunicate, conferin]e, site-uri sau campanii de o lun`). Suma lor, bine dozat` [i oportun`, construie[te buna \n]elegere a activit`]ii companiilor. Privim aceast` construc]ie ca fiind meritul clien]ilor no[tri, care au optat pentru constan]` \n dialog [i pentru solu]iile pe termen lung. Lor le dator`m \ncrederea \n comunicare, pentru c` au demonstrat c` se poate”, poveste[te Crengu]a Ro[u, Managing Partner, DC Communication. Biz

18 panseuri \n 18 ani 4 Ideile bune mor, dac` sunt prost prezentate: fie prost ]intite,

fie uråte, fie neglijente, fie complicate. 4 Dac` mai bun este peste buget, nu mai conteaz`. 4 Ce nu se poate spune \ntr-un sound bite nu exist`. 4 Hårtia suport` orice, jurnali[tii nu. 4 |ndemnul “Think global, act local” se opre[te, uneori, la virgul`. 4 Un text f`r` cifre e ca o gaur` neagr`: nu se vede cu ochiul liber. 4 Propunerile grafice sunt multipli de 3. 4 Clien]ii se gåndesc, to]i, \n acela[i timp, la tine. |n 99% din cazuri, au simultan o urgen]`. 4 Entuziasmul este invers propor]ional cu num`rul de variante de lucru.

4 E adev`rat: majoritatea crizelor apar \n concediu, \n weekend

[i seara. 4 F`r` informa]ii, zvonurile cå[tig`: valabil pentru comunicarea

intern`, extern`, cu mass-media. 4 Nu adjectivele conving, ci verbele. Mai ales la prezent

[i trecut. 4 Un pitch pierdut, f`r` feedback e pierdut de dou` ori. 4 Un canal de comunicare f`r` comunicare este vånare de vånt. 4 |n criz`, t`cerea NU e de aur. 4 Ideea bun` [i o execu]ie proast` fac cåt o idee proast`. 4 Creditul pentru bun` comunicare apar]ine clientului: aprob`,

\[i asum` [i pl`te[te. 4 Comunicarea corect` seam`n` cu o diet` s`n`toas`:

ponderat [i des, nu doar o dat`, supraabundent [i gata.

Biz

U E L N U EU

L A R A P

|n lupta sa permanent` cu euro, moneda na]ional` are nevoie mai mult ca oricånd de aliatul s`u principal: cre[terea economic`. Cum aceasta pare s` se afle \ntr-un punct de stagnare, a[teptarea nu face altceva decåt s` pun` presiune pe moneda na]ional`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

E LA |NCEPUTUL ACESTUI AN, LEUL TRECE printr-o evolu]ie foarte bun`, apreciindu-se \n raport cu moneda unic` european`. Cursul de schimb s-a situat constant sub nivelul de 4,4 lei/euro. Motivele pentru care moneda na]ional` a reu[it o asemenea evolu]ie sunt multiple: \n primul rånd, leul a reac]ionat la stabilitatea politic` [i la instalarea foarte rapid` a noului guvern. Chiar dac` economia ar trebui s` nu mai fie atåt de influen]at` de mediul politic, acest lucru este dificil de realizat \n Romånia. Din acest motiv, vedem reac]ii imediate ale leului la deciziile luate de oficialii romåni,

Biz

care sunt un semnal puternic pentru economie. Un alt motiv pentru care leul s-a apreciat este votarea rapid` a bugetului de stat pentru 2013, f`r` s` asist`m la o tergiversare a discu]iilor pe seama lui. {i, evident, motivul principal pentru care leul a devenit o moned` atåt de dorit` la \nceputul acestui an: deciziile succesive ale b`ncilor de investi]ii Barclays [i JP Morgan de a include obliga]iunile romåne[ti \n lei \n indicii lor privind pie]ele emergente. Aceste anun]uri au sus]inut din plin cererea pentru lei, de unde [i cre[terea monedei noastre \n fa]a euro.

FINAN}E

Doar c` \ncrederea anun]at` de b`ncile de investi]ii nu este de ajuns pentru a sus]ine leul pe \ntreg anul. Este nevoie, de fapt, de o continuare a m`surilor de reform` [i de performan]` economic` ca s` asist`m cu adev`rat la un curs pozitiv leu-euro, care s` fie alimentat de reu[itele economiei romåne[ti. {i aici revenim la cum este influen]at leul de alte cauze. O explica]ie vine de la Eugen Sinca, analist-[ef al BCR, care spune c` modelul b`ncii de curs de schimb Behavioral Equilibrium Exchange Rate (BEER) arat` c` variabilele cu cea mai mare influen]` asupra cursului de

echilibru sunt CDS-ul (Credit Default Swap – prima de risc pentru asigurarea unei investi]ii \n titlurile unei ]`ri sau ale unei companii), investi]iile str`ine directe [i gradul de deschidere al economiei m`surat ca [i (exporturi+importuri)/PIB. Trebuie s` vedem pe baza acestor variabile care sunt [ansele ca economia romåneasc` s` reu[easc` performan]e solide [i stabile, care s` duc` leul pe o traiectorie ascendent`.

VARIABILELE |NT~RIRII Ceea ce \nt`re[te sau sl`be[te leul este capacitatea lui de a reflecta puterea

economiei pe baza factorilor aminti]i anterior. Unul dintre ace[tia este referin]a CDS (Credit Default Swap), care reprezint` prima pentru asigurarea \mpotriva riscului de neplat` a obliga]iunilor romåne[ti. Cu alte cuvinte, factorul care indic` puterea statului romån de a-[i pl`ti datoriile atunci cånd emite titlurile de stat. Cu cåt acest indicator este mai mic, cu atåt \ncrederea investitorilor este mai mare, [i \n acela[i timp, dobånzile pl`tite pentru obliga]iuni sunt mai mici. CDS-ul Romåniei la \nceputul acestui an a sc`zut sub 200 de puncte de baz` pentru prima dat` din martie 2010 [i randamentele obliga]iunilor de stat la 5 ani s-au redus cu 80 de puncte de baz` \n mai pu]in de o lun`. Este un semnal de stabilitate [i de \ncredere pe care investitorii o acord` ]`rii noastre, \n speran]a unui mediu politic stabil, ale c`rui decizii sunt bazate pe realit`]ile pie]ii [i pe dorin]a de a cre[te economia. |n acela[i timp, este nevoie de CDS redus pentru c` avem nevoie de finan]are \n acest an, iar dobånzile pe care le pl`tim trebuie s` fie cåt mai mici. Necesarul brut de finan]are al Ministerului de Finan]e din 2013 este estimat la 70 de miliarde de lei (11,3% din PIB), aproape neschimbat fa]` de 2012, pentru a acoperi datoria public` ajuns` la scaden]` [i care trebuie refinan]at`. Maturitatea rezidual` medie a datoriei guvernamentale emis` pe plan local este de numai 1,7 ani [i asta duce la o \nc`rcare a calendarului refinan]`rilor \n urm`torii 1-2 ani. 47,5% din datoria emis` pe pia]a intern` are o maturitate de sub 1 an, \n timp ce numai 3,4% are o maturitate de peste 5 ani. Cre[terea volumului obliga]iunilor emise cu scaden]e de peste 5 ani trebuie s` fie o prioritate pentru administratorii datoriei publice \n 2013. O lichiditate mai bun` pe scaden]ele lungi ale curbei randamentelor ar putea sprijini \n anii urm`tori o repozi]ionare a credit`rii neguvernamentale de pe componenta de valut` pe cea de lei, deoarece ar oferi informa]ii despre Biz

munc` [i injec]ii de capital, este nevoie (care arat` cum vede guvernul anul nivelul dobånzilor la lei pe termene acut` de continuarea reformelor prin prisma cheltuielilor [i a lungi. Totodat`, emisiunile de eurostructurale ireversibile [i de o politic` veniturilor) sunt fundamentate pe un obliga]iuni sunt necesare [i \n 2013, fiscal` care s` fie predictibil`, stabil` [i scenariu de evolu]ie macroeconomic` pentru contrabalansarea ie[irilor de f`r` mi[c`ri bru[te sau decizii semnificativ mai nefavorabil valut` din rezerva valutar` asociate ira]ionale. comparativ cu cel luat \n calcul \n pl`]ilor c`tre FMI. elaborarea Strategiei fiscal-bugetare Aprecierea economi[tilor este c`, \n 2013-2015 \n forma adoptat` de acest an, economia romåneasc` va trece PIB-UL, DE LA IDEAL LA REAL guvern \n iunie 2012. Conform printr-un proces gradual de revenire, Estim`rile privind cre[terea PIB sunt proiec]iilor macroeconomice ajutat` de factori locali [i interna]ionali de 1,1% \n 2013. Implementarea actualizate, cre[terea economic` \n care arat` mai promi]`tor \n incipient` a unor m`suri dure de 2013 este evaluat` a fi doar de 1,5% \n compara]ie cu anul trecut. Resursele austeritate \n 2010 a pus finan]ele termeni reali, comparativ cu o publice suplimentare furnizate publice ale Romåniei pe o cale mai prognoz` de cre[tere de 3,1% utilizat` economiei de c`tre guvern, o recolt` sustenabil` [i a creat spa]iu fiscal \n elaborarea strategiei. Nivelul PIB agricol` normal` dup` seceta sever` pentru major`ri ulterioare de salarii [i nominal pentru acest an este din 2012 [i o redresare substan]ial revizuit \n jos ca minor` a cererii externe urmare a revizuirii statistice vor sus]ine o cre[tere CONTRIBU}II LA PIB-UL POTEN}IAL (%) aferente PIB nominal \n 2011 economic` de 1,1%. 6 Productivitatea total` a factorilor (-21,9 miliarde lei), cåt [i Estimarea BCR legat` de avansului economic sub o cre[tere de 1,1% ar Capital 5 Munc` a[tept`ri pe parcursul anului putea p`rea optimist` 4 PIB Poten]ial 2012. acum. Cifrele anun]ate de Proiec]iile actualizate de Institutul de Statistic` 3 cre[tere economic` se pentru anul 2012 au situeaz` sub ritmurile de ar`tat o realitate care a 2 cre[tere aferente PIB dep`[it negativ a[tept`rile 1 poten]ial atåt \n 2012, cåt [i tuturor: Produsul Intern \n 2013 (evaluate de cea mai Brut a crescut cu 0,2% 0 recent` prognoz` a Comisiei comparativ cu 2011, adic` Europene la 2,1%, respectiv am trecut razant pe lång` -1 2,4%), ceea ce implic` o o nou` recesiune. Prin 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 l`rgire a deficitului de cerere urmare, o cre[tere cu Sursa: model BCR, cercetare pe baza datelor INS din economie [i implicit o 1% \n acest an pare foarte \nr`ut`]ire a componentei optimist`. ciclice a balan]ei bugetare. Acest lucru |n acela[i timp, investi]iile str`ine pensii. Salariile din sectorul public au \nseamn` c` reducerea deficitului la directe (ISD) au totalizat anul trecut cel fost majorate cu 8% \n iulie 2012 [i cu 2,3% din PIB la finalul lui 2012 a mai sc`zut nivel din ultimii ani, 7,4% \n decembrie 2012, \n timp ce implicat un efort de ajustare 1,61 miliarde de euro (spre compara]ie, pensiile au crescut cu 4% din luna structural` superior celui avut \n \n 2011 au fost de 1,81 miliarde de ianuarie a acestui an. Mai mult, vedere ini]ial. |n acela[i timp, euro), ceea ce a afectat capacitatea guvernul va continua pl`]ile restante men]inerea nivelului propus de leului de a mu[ca din domina]ia euro. c`tre salaria]i din sectorul bugetar ajustare structural` din 2013, \n Pe de alt` parte, este de \n]eles c` anul (estimate la 640 milioane lei \n 2013), conformitate cu angajamentul de trecut ISD au fost sc`zute, având \n dup` decizii definitive ale judec`torilor \ndeplinire a obiectivului pe termen vedere mediul politic extrem de agitat \n anul 2011. Indicatorul de \ncredere a mediu al unui deficit structural de 1% \n 2012, ceea ce a \ncetinit \n a doua consumatorilor s-a \mbun`t`]it \n din PIB \n 2014, se va concretiza parte a anului fluxurile directe de bani decembrie pentru a treia lun` la rånd \ntr-un nivel mai ridicat c`tre Romånia. Odat` cu \ncheierea [i a pus bazele unor cre[teri ale al deficitului efectiv. alegerilor [i restabilirea calmului, volumelor de activitate din comer]ul investitorii au re\nceput s` se uite spre retail [i din serviciile pentru popula]ie Romånia, \ns` sunt modera]i cu privire \n prima parte a lui 2013. |NCOTRO MERGE CURSUL? la poten]ialul ]`rii noastre. Pentru a |n opinia Consiliului Fiscal, prin Problema principal` este c` exist` \n atrage \n continuare investitori care pot vocea pre[edintelui Ionu] Dumitru, continuare incertitudini majore legate schimba atåt cursul leu-euro, cât [i bugetul general consolidat [i implicit de dinamica economic` din zona euro. economia, prin crearea de locuri noi de proiec]ia bugetar` pe termen mediu |ns` performan]a bun` de pån` acum 32

Biz

FINAN}E

a Romåniei \n ceea ce prive[te ajustarea dezechilibrului bugetar [i nivelul relativ redus al datoriei publice \n compara]ie cu ]`rile din zona euro [i din Europa Central` [i de Est este de a[teptat s` aib` un efect favorabil asupra percep]iei investitorilor. Aceasta poate fi \nt`rit` de continuarea reformelor structurale [i de o a[teptat` ie[ire din procedura de deficit excesiv pe parcursul anului trecut. |n aceste condi]ii, beneficiile economice [i sociale ale unei cre[teri economice puternice sunt numeroase – convergen]a real` a economiei romåne[ti spre standardele zonei euro, cre[terea economisirii interne [i reducerea dependen]ei investi]iilor de fluxurile externe de capital, majorarea volumului resurselor publice disponibile pentru cheltuieli de capital sau sociale. Dup` o reducere \n anii 2009 - 2010, rata intern` de investi]ii a \nceput s` creasc` la \nceputul lui

2011, iar acum este aproape de nivelurile anterioare recesiunii economice, la 29% din PIB. Impulsionarea ratei interne de investi]ii semnificativ peste 30% nu este un scenariu plauzibil \ntr-un mediu \n care b`ncile trebuie s` fac` fa]` unor reglement`ri tot mai dure, iar România pierde \n mod sigur fonduri structurale [i de coeziune aferente perioadei 2007 - 2013. Acesta este \nc` un motiv care explic` necesitatea concentr`rii cre[terii economice viitoare \n jurul productivit`]ii totale a factorilor detalia]i anterior. |n aceste condi]ii, evolu]ia leului pentru acest an se va deplasa \n zona 4,38 - 4,40. Florin Sinca estimeaz` un curs de schimb de 4,35 de lei pentru un euro \n martie [i de 4,40 \n decembrie 2013. „{i consider`m c` valul abrupt de optimism de pe pie]ele financiare se va diminua treptat. BNR

[i Ministerul de Finan]e trebuie s` fac` pl`]i totale de 5,2 miliarde euro c`tre FMI \n 2013, \n timp ce Ministerul de Finan]e trebuie s` pl`teasc` 1,8 miliarde euro investitorilor priva]i pe fondul ajungerii la scaden]` a unor obliga]iuni \n euro emise pe pia]a local`. Toate acestea ar putea limita aprecierea leului.“ BNR va continua politica sa de flotare controlat` a cursului de schimb [i nu va permite o apreciere a leului sub 4,3 din cauza riscurilor implicate de o astfel de mi[care brusc`. „|n 2013 ne a[tept`m la cota]ii ale CDS-ului sub 250 de puncte de baz` \n cea mai mare a timpului, la investi]ii str`ine directe \n cre[tere marginal` la 1,9 miliarde euro [i la o rat` medie a infla]iei mai mare decåt \n 2012“, apreciaz` Eugen Sinca. |n aceste condi]ii, cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4 \n 2013 fa]` de 4,3 \n 2012. Biz

Biz

TERAPIA PACIENTULUI BANCAR

SISTEMUL BANCAR ESTE CA O R~CEAL~: NIMENI NU E IMUN, DAR NU TOAT~ LUMEA AJUNGE S~ SUFERE DE EA. SUNT OAMENI CARE TR~IESC CU VIRUSUL TOAT~ VIA}A SAU AL}II CARE DOAR |L |NTÂLNESC TEMPORAR. PENTRU ECONOMIE, B~NCILE POT FI UNEORI O PASTIL~ AMAR~, CARE TREBUIE |NGHI}IT~ CU ATEN}IE. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Ne-am obi[nuit ca, \n tumultul crizei din ultimii ani, malaxorul ve[tilor rele s` cuprind` \ntotdeauna b`ncile, care au fost [i actori principali \n filmul dramatic al economiei globale, dar [i secundari \n criza datoriilor din zona euro. Oficialii guvernamentali din majoritatea ]`rilor au sus]inut o mai bun` reglementare care s` ]in` \n fråu extremele din sistemul bancar, investi]iile \n instrumente exotice sau alte produse derivate, dar [i

Biz

supralegiferarea care \ngr`de[te creditarea persoanelor fizice sau juridice. Toat` lumea pare s` fie de acord: este nevoie de reguli stricte [i de schimbare, care s` protejeze sistemul bancar, dar mai ales clien]ii. Reglementarea postcriz` a sistemului bancar nu este factorul care determin` modificarea modelului de business al b`ncilor, ci este doar un element de canalizare a schimb`rilor. “Dac` reglementarea ar fi fost cauza

modific`rilor, atunci nu mai puteam vorbi despre o economie liber`, ci despre una dirijat`. Totu[i se pune \ntrebarea ce anume a determinat aceast` nevoie de modificare a felului \n care b`ncile fac afaceri”, arat` Nicolae D`nil`, membru al Consiliului de Administra]ie al BNR. O alt` \ntrebare legitim` pe care o ridic` fostul [ef al celei mai mari b`nci din Romånia este cum va ar`ta noul sistem bancar \n urma modific`rilor care sunt obiectiv

B~NCI

modelul de business al b`ncilor din Romånia modificat numai conform presiunilor care se manifest` la nivel european sau exist` [i factori locali importan]i?

SEMNE DE RECUPERARE B`ncile din Romånia sunt \nc` pe terenul cifrelor negative, cu pierderi \n ultimii ani, ca urmare a m`surilor drastice de reducere a costurilor dar [i din cauza impactului creditelor neperformante, care a ajuns \n decembrie 2012 la o rat` de 18,23%, fa]` de 14,33% \n decembrie 2011. Institu]iile bancare au trecut prin diverse situa]ii, de la \nchideri de sucursale la restrångerea activit`]ii. |n plus, asist`m \n acest moment la un proces de consolidare, mai ales \n ceea

PIA}A BANCAR~ |N ECE Total active bancare, ECE, 2011, mld. euro € 350

309,80

€ 300 € 250 180,39

€ 200 € 150

114,92

€ 100

91,76 58,03 54,28 52,35 42,17 25,32

€ 50 €0

lon

ia ia nia hia garia nia ac roa] ve ulga mâ Slov C Un B Slo Ro

Active

Media ECE (2011)

11,19 8,06

[i nia ia a sn ovin Alba o B eg rt He Media ECE (2010) ria

bia

Sursa: Ensight Management Consulting

necesare. “|n principiu, modific`rile ar trebui s` permit` realizarea serviciilor bancare f`r` crearea vulnerabilit`]ilor [i riscurilor care au dus la declan[area crizei financiare. Multe institu]ii financiare \nc` primesc sprijin de la guvern (\n special \n Europa) [i atunci este pu]in probabil ca mediul economic actual s` poat` oferi indicii cu privire la noul model de business al b`ncilor. Una din priorit`]ile momentului este urm`toarea: cum s` aducem sistemul

bancar la starea lui de normalitate, la pozi]ia lui de intermediar financiar care s` protejeze interesele tuturor stakeholderilor.” Sectorul bancar romånesc, dominat de b`nci cu capital str`in din zona euro (peste 80%) [i dependent \n mare m`sur` de strategiile stabilite la nivel de grup [i de liniile de finan]are de la b`ncile-mam`, \n special din Europa, este supus acelora[i presiuni de restructurare. |n aceste condi]ii, va fi

ce prive[te b`ncile grece[ti, dar vom asista [i la prelu`ri de alte organiza]ii. Cu toate acestea, exist` un sentiment pozitiv printre bancheri, care percep \mbun`t`]iri \n mediul din care provin \n perioada urm`toare. Punctul de vedere al managementului de top din peste 100 de b`nci din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romånia [i Slovacia a fost surprins \ntr-un raport realizat de KPMG, Banking Executive Survey 2012. “Rezultatele noastre arat` c` \n ]`rile \n care sectorul bancar este cel mai pu]in performant a[tept`rile sunt mai mari \n sensul amelior`rii. Cred c` situa]ia din Romånia [i Ungaria nu poate decåt s` Biz

B~NCI

se \mbun`t`]easc`”, spune Zdenek Tuma, coordonatorul departamentului de consultan]` pentru sectorul bancar din cadrul KPMG Cehia [i fost guvernator al B`ncii Na]ionale a Cehiei. Rezultatele generale ale studiului arat` c` sectorul bancar din Romånia este relativ stabil [i, de[i a \nregistrat pierderi \n ultimii doi ani, rata de adecvare a capitalului s-a men]inut la un nivel satisf`c`tor. Riscurile la adresa sectorului bancar au fost contracarate prin eforturile depuse de institu]iile de credit \n sensul consolid`rii solvabilit`]ii [i stabiliz`rii nivelului

func]ionarea general` a industriei. Avånd \n vedere c` Austria a jucat un rol important \n transformarea economic` a b`ncilor din Europa Central` [i de Est, studiul KPMG a inclus sectorul bancar austriac. Pentru b`ncile austriece, filialele str`ine din regiune r`mån o surs` important` de venit – de[i au \nregistrat pierderi, acestea prezint` o tendin]` pozitiv` per ansamblu. Exist` presiuni pentru o mai mare consolidare a pie]ei bancare austriece, iar guvernul de la Viena \ncurajeaz` sectorul bancar \n sensul adopt`rii accelerate a unor m`suri

COTA DE PIA}~ A B~NCILOR DIN ROMÅNIA 1. BCR 2. BRD 3. CEC Bank 4. Banca Transilvania 5. Raiffeisen Bank 6. UniCredit }iriac Bank 7. Volksbank 8. Alpha Bank 9. ING Bank 10. Bancpost Total top 10

Cota de pia]` 2010 19,8% 13,9% 6,4% 6,2% 6,5% 6,0% 5,8% 6,2% 3,6% 3,9% 78,3%

Cota de pia]` 2011 20,1% 13,6% 7,0% 7,3% 6,7% 6,3% 5,0% 4,7% 4,0% 3,5% 78,2%

Cota de pia]` S1 2012 20,0% 13,0% 7,9% 7,8% 6,8% 6,0% 5,0% 4,5% 4,5% 3,2% 78,6%

Sursa: Ensight Management Consulting

provizioanelor [i lichidit`]ii, precum [i prin m`surile luate de Banca Na]ional` a Romåniei pe linia reglement`rii pruden]iale, supravegherii [i gestion`rii adecvate a riscurilor cu care se confrunt` sistemul bancar. “B`ncile romåne[ti au f`cut progrese \n ultimii ani \n ceea ce prive[te restructurarea unor activit`]i cheie cum ar fi administrarea riscurilor [i gestionarea portofoliilor de active neperformante”, spune {erban Toader, Senior Partner, KPMG Romånia.

DE LA VIENA VINE INTERMEDIEREA Sectorul bancar romånesc este dominat de b`nci austriece [i grece[ti. Dac` la nivelul institu]iilor bancare elene asist`m la o consolidare care vine direct de la b`ncile-mam` de la Atena, b`ncile austriece sunt un reper pentru 36

Biz

pruden]iale mai stricte. B`ncile vor fi nevoite s` preg`teasc` planuri de restructurare [i recuperare care s` vizeze un grad mai ridicat de stabilitate [i flexibilitate \n solu]ionarea problemelor cu care s-ar putea confrunta. Cezar Furtun`, Partner, Servicii Financiare, KPMG \n Romånia, explic`: “Implicarea Austriei este semnificativ` \n regiunea Europei Centrale [i de Est, [i \n special \n Romånia, unde b`ncile austriece controleaz` aproximativ 30% din sectorul bancar, iar 4 din primele 10 b`nci au capital social majoritar austriac. Evolu]iile de pe pia]a bancar` austriac` au efecte semnificative \n Romånia, iar \n]elegerea situa]iei din Austria este esen]ial` pentru \ntreaga regiune”. |n ceea ce prive[te situa]ia actual` din sectorul bancar, 66% dintre

responden]i au descris anul 2012 \n termeni mai nefavorabili decåt anul precedent, iar directorii din sectorul bancar se a[teapt` ca situa]ia s` fie similar` [i \n 2013. |n ciuda a[tept`rilor generale, o evolu]ie pozitiv` este preconizat` pentru sectoarele din Romånia, Austria, Cehia [i Ungaria; \n schimb, \n Slovacia [i Polonia se a[teapt` ca situa]ia s` se \nr`ut`]easc` \n 2013. Cele mai multe b`nci din Romånia au luat m`suri \n sensul cre[terii eficien]ei opera]iunilor interne. 82% din b`ncile de la noi fie au redus deja num`rul angaja]ilor, fie inten]ioneaz` s` fac` acest lucru, iar m`suri similare au fost luate [i de c`tre multe b`nci din Austria [i Ungaria. Reglement`rile bancare [i managementul riscului sunt considerate cele mai importante arii \n care b`ncile vor investi \n 2013, atåt din punctul de vedere al volumului financiar, cåt [i al num`rului lor. “|n ultimii ani, b`ncile au f`cut progrese semnificative \n sensul \mbun`t`]irii politicilor [i procedurilor de gestionare a riscurilor, \ns` acum au dificult`]i \n a asigura cre[terea afacerilor. |n trecut, b`ncile erau obi[nuite s` \nregistreze cre[teri rapide prin acordarea de unor \mprumuturi [i acceptarea unor segmente de clien]i care nu mai corespund standardelor actuale de gestionare a riscurilor”, spune Cezar Furtun`. Mul]i responden]i din b`ncile romåne[ti percep accesul la finan]area pe termen lung ca fiind una dintre cele mai mari provoc`ri pentru perioada urm`toare. Consolidarea \ncrederii companiilor [i a investitorilor este considerat` de c`tre responden]i ca fiind cel mai important factor determinant al performan]ei financiare \n sectorul bancar. “Redobåndirea \ncrederii clien]ilor [i a investitorilor este esen]ial` pentru sistemul bancar din Romånia. B`ncile trebuie s` \nve]e din e[ecurile din trecut [i s` construiasc` un nou model de afaceri bazat pe rela]ia dintre banc` [i clien]i”, spune R`zvan Nan, Senior Manager, departamentul de consultan]` pentru sectorul bancar, KPMG Romånia. Biz

INTERVIU

"STABILITATEA financiar` e esen]ial`" De 40 de ani Irlanda face parte din Uniunea European`, iar \n acest an de]ine pentru a [aptea oar` pre[edin]ia Consiliului UE. Obiectivele acestui mandat prev`d printre altele cre[tere economic`, locuri de munc` [i \ncredere \n sistemul bancar european. Ce are de \nv`]at România de la Irlanda [i cum vor fi puse \n aplicare aceste m`suri poveste[te Excelen]a Sa Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei la Bucure[ti. DE OANA GRECEA Excelen]`, ce \nseamn` pentru Irlanda s` fie a [aptea oar` la pre[edin]ia UE? |nsemn` atât o onoare deosebit`, cât [i o provocare imens` pentru o ]ar` mic`, a[a cum este Irlanda, care are 4,6 milioane de locuitori. Fiecare pre[edin]ie a avut provoc`rile sale. Nici aceasta nu va fi o excep]ie. UE s-a schimbat foarte mult de la aderarea noastr`, \n 1973. A evoluat semnificativ [i de la ultima noastr` pre[edin]ie, \n 2004. S-au \ntâmplat multe chiar [i de la aderarea României \n 2007. Agenda de lucru s-a m`rit atât \n volum, cât [i \n complexitate.

Care sunt priorit`]ile Irlandei pentru acest mandat al pre[edin]iei? }inând cont de experien]a noastr` \n Irlanda, [tim c` [i la nivelul UE stabilitatea financiar` e esen]ial`, dar \n acela[i timp trebuie ca aceast` stabilitate s` duc` la cre[tere [i s` aduc` cu ea locuri de munc`. Programul pre[edin]iei noastre e, prin urmare, intitulat: "Pentru stabilitate, locuri de munc` [i cre[tere economic`". 38

Biz

Al`turi de Lituania [i de Grecia face]i parte din ceea ce Tratatul de la Lisabona a consacrat ca "Trio Presidency". |n acest context, care sunt obiectivele pentru cele trei mandate? Uniunea European` are o perspectiv` mai \ndelungat` decât cele [ase luni ale oric`rei pre[edin]ii. De aceea e necesar s` asigur`m coeren]` [i continuitate \n agenda acesteia. Pentru asta avem un program convenit cu viitoarele pre[edin]ii, adic` a Lituaniei [i a Greciei. E un program vast, care acoper` gama complet` de activit`]i ale uniunii. A[ sublinia doar finalizarea uniunii bancare, \nt`rirea uniunii economice [i monetare, \mbun`t`]irea coordon`rii politicii economice \n cadrul Semestrului European, crearea pie]ei unice digitale [i progresul extinderii.

Unul dintre obiectivele principale va fi legat de investi]iile \n locuri de munc` sustenabile [i cre[tere. Cum ve]i reu[i s` face]i acest lucru, având \n vedere situa]ia din acest moment a economiilor din zona euro, dar [i din afara acestei zone?

Cu 26 de milioane de [omeri \n statele membre, UE trebuie s` reac]ioneze cât mai eficient. Prin urmare, pre[edin]ia noastr` va pune accentul pe locuri de munc` [i cre[tere economic`. Avem nevoie de ac]iuni concrete. Permite]i-mi s` men]ionez dou` dintre domeniile \n care ne dorim s` ob]inem rezultate. |n primul rând, pia]a unic`. UE a creat o pia]` unic` de mai bine de 500 de milioane de oameni, dar mai sunt multe de realizat pentru a beneficia la maximum de aceasta dac` vrem s` sporim prosperitatea [i competitivitatea Europei. Dorim s` ajungem la un acord privind accesul mai u[or al companiilor mici [i mijlocii la contractele publice. Dorim s` ajungem la un acord privind recunoa[terea reciproc` a calific`rilor profesionale. Vrem, de asemenea, ca pia]a unic` digital`, care prezint` un poten]ial ridicat pentru afacerile transfrontaliere, s` devin` o realitate. Cu alte cuvinte, \n Europa serviciile online trebuie s` circule \n mod liber [i eficient dincolo de frontierele na]ionale. Eforturile noastre includ recunoa[terea semn`turii electronice, securitatea cibernetic`, protec]ia datelor cu caracter personal [i

FOTO: VALI MIREA

Excelen]a Sa OLIVER GROGAN, ambasadorul Irlandei la Bucure[ti

INTERVIU

Irlanda ocup` locul 11 \n lume \n ce prive[te libertatea economic` [i locul 3 \n Europa dup` Elve]ia [i Danemarca, conform The Heritage Foundation. facilitarea accesului la internetul de mare vitez`. A doua noastr` prioritate \n ceea ce prive[te locurile de munc` e de a aborda problema [omajului \n rândul tinerilor. |n multe ]`ri europene, inclusiv \n Irlanda, [omajul \n rândul tinerilor e de peste 25%. Dorim s` ac]ion`m la nivelul UE. Una din m`surile la care lucr`m e oferirea unei a[a-numite "garan]ii pentru tineret". Aceasta reprezint` un set de principii pentru tinerii care nici nu muncesc, nici nu studiaz`; astfel ei vor primi o ofert` fie de munc`, fie de \nv`]`mânt, fie de ucenicie.

Printre obiectivele pre[edin]iei Irlandei se num`r` [i realizarea de progrese c`tre o uniune bancar` care s` redea \ncrederea \n sectorul bancar al Europei. Cum ve]i face acest lucru? Prima sarcin` va fi de a \nainta c`tre un acord cu privire la Mecanismul Unic de Supraveghere pentru b`ncile europene. Aceasta va fi urmat` de m`suri pentru schemele de garantare a depozitelor bancare [i pentru redresare [i rezolu]ie bancar`. Vom preg`ti terenul pentru urm`toarea etap` important` – [i anume ca Mecanismul European de Stabilitate, nou \nfiin]at pentru zona euro, s` fie \n m`sur` s` recapitalizeze b`ncile \n mod direct.

Ce are de \nv`]at România din lunga experien]` a Irlandei \n uniune? Ce ar trebui s` fac` la fel ca Irlanda sau ce ar trebui s` evite? Nu dorim s` d`m lec]ii num`nui. Pot doar s` spun c` ne-am folosit de statutul 40

Biz

de membru al UE pentru a dezvolta o economie deschis` [i globalizat` bazat` pe un mediu de afaceri bun [i pe for]` de munc` educat`. Aceast` abordare ne-a ajutat s` dep`[im criza financiar` din 2008. Ce ar fi trebuit s` fi evitat? |n mod evident, o supraveghere inadecvat` a sectorului bancar.

ST. PATRICK’S DAY |N ROMÂNIA |n martie, ambasada Irlandei la Bucure[ti va organiza o serie de evenimente culturale legate de St. Patrick’s Day. Ambasada colaboreaz` \ndeaproape cu Prim`ria Capitalei, ArCuB [i Institutul Cultural Român pentru organizarea celui mai mare festival cu ocazia Zilei Sfântului Patrick din Bucure[ti de pân` acum, care se va desf`[ura pe parcursul unei s`pt`mâni. Atrac]ia principal` va fi un festival de muzic` [i dans irlandez organizat \n Centrul Istoric. Vor participa atât forma]ii irlandeze, cât [i române[ti. Concertul va fi precedat de o parad` de Sfântul Patrick, prima de acest gen din România. Alte evenimente includ un concert de muzic` [i dans irlandez la ArCuB [i un spectacol sus]inut de mult apreciata muzician` Vyvienne Long, care va cânta al`turi de un cvartet de coarde din România. Mai multe detalii, pe pagina de Facebook a Ambasadei Irlandei, www.facebook.com/ irishembassybucharest.

Câ]i români sunt \n prezent \n Irlanda [i cum sunt ei integra]i? E dificil de aproximat num`rul românilor stabili]i \n Irlanda, dar suma se \nvârte pe undeva pe la 40.000. Este o comunitate bine integrat`. Dup` cum [ti]i, Irlanda a ridicat toate restric]iile de pe pia]a muncii pentru cet`]enii români \n iulie anul trecut. Nu avem dovezi de atunci privind un nou flux de imigran]i români.

|n privin]a absorb]iei fondurilor europene, Irlanda este un model. Ce are de f`cut România pentru a fi pe urmele Irlandei? Unde gre[im? Irlanda consider` c` a asigurat o bun` utilizare a fondurilor structurale europene alocate. Chiar nu exist` nicio re]et` secret`. Am dezvoltat proceduri clare [i transparente \n administrarea acestor fonduri. De asemenea, am lucrat \ndeaproape cu Comisia UE. |n baza propriei experien]e, o prioritate important` pentru România ar fi dezvoltarea unei capacit`]i administrative solide pentru gestionarea fondurilor. Totodat`, e important s` se conserve expertiza dezvoltat` \n cadrul administra]iei, \n special la niveluri superioare, [i s` se asigure continuitatea.

Irlanda faciliteaz` discu]iile pentru integrarea României \n spa]iul Schengen. S-a afirmat c` se poate face acest lucru pân` \n luna martie. Cum vede]i [ansele României? Ceea ce ne-am angajat s` facem e s` aducem \n discu]ie aderarea României [i Bulgariei \n cadrul \ntâlnirii din 7 martie a Consiliului UE. |n vreme ce noi vom face tot ce putem \n calitate de pre[edin]ie pentru a facilita [i a \ncuraja un acord \ntre statele membre, decizia presupune acordul unanim al tuturor membrilor Schengen. Dup` cum se cunoa[te, câteva state membre au solicitat dovezi suplimentare cu privire la progesul sus]inut \nregistrat de cele dou` ]`ri. {tiu c` România face eforturi pentru a demonstra acest progres. Biz

ATRAC}IA ECONOMIC~ A AFRICII Pån` \n 2020, Produsul Intern Brut al statelor Africii va ajunge la 2.600 de miliarde de dolari [i popula]ia continentului negru va cheltui 1.400 de miliarde de dolari pe bunuri [i servicii. Companiile romåne[ti se preg`tesc de acum pentru culegerea roadelor. DE OVIDIU NEAGOE

ste foarte adev`rat c` nu se face prim`var` cu o singur` floare. Dar când vorbim despre o cre[tere cu 28% de la un an la altul, parc` aerul vernal este mai aproape, nu? Acesta este procentul cu care a crescut volumul total al schimburilor dintre statul român [i Maroc \n luna noiembrie a anului trecut fa]` de aceea[i lun` a anului 2011. Din acest procent, 24% au fost exporturile României \n statul nord-african, \n timp ce 46% a fost procentul exporturilor care au luat drumul României din Maroc. La \nceputul lunii trecute, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a primit o delega]ie condus` de Abdelkader Amara, ministrul Industriilor, Comer]ului [i Noilor Tehnologii din regat. Convorbirile dintre cei doi s-au axat pe tradi]ia colabor`rii dintre cele dou` state [i \n primul rând pe produc]ia de autoturisme Dacia, dar \n cadrul discu]iilor au fost evaluate [i perspectivele extinderii c`tre noi sectoare economice.

Biz

Dac` toamna se num`r` bobocii, pentru mediul de afaceri acesta pare s` fi fost sezonul \n care s-au num`rat oportunit`]ile de business. Cu acest` strategie pe agend`, opt companii romåne[ti din industria aviatic` – Aerofina, Aerostar, GIAR, IAROM, IAR, INCAS, Comoti [i Romaero – au “aterizat” toamna trecut` la cea de a [asea edi]ie a tårgului interna]ional pentru aeronautic` [i industria de ap`rare “Africa Aerospace & Defence 2012”, la Pretoria, \n Africa de Sud. Companiile au c`utat ini]ierea unor tratative tehnico-militare pentru cooperare \n vederea repar`rii [i \ntre]inerii unor aeronave aflate \n dotarea for]elor aeriene mozambicane, respectiv livr`ri [i servicii de \ntre]inere pentru aparate romåne[ti. Potrivit reprezentan]ilor Ministerului Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri, prezen]a firmelor romåne[ti a fost apreciat` de speciali[tii din domeniu sud-africani [i str`ini. Se pare c` au analizat ofertele romånilor demnitari ai for]elor armate din state ca Egipt, Botswana sau Namibia.

Dac` \n trecut [tiri precum lipsa apei potabile sau convoaie ale ONU atacate de rebeli f`ceau ocolul lumii, acum cånd se discut` despre Africa nu se poate omite poten]ialul economic al continentului. Potrivit raportului “Lions on the move: The Progress of African Economies”, realizat de McKinsey Global, Produsul Intern Brut al statelor africane va ajunge \n 2020 la 2.600 de miliarde de dolari, \n timp ce popula]ia de pe continent va cheltui 1.400 de miliarde de dolari pentru bunuri [i servicii. Mai mult, \n ultimul deceniu, dup` cum mai arat` studiul, consumul a crescut \n Africa mai mult decåt \n India [i Brazilia, iar pån` \n anul 2040 popula]ia african` va reprezenta cea mai mare for]` de munc`. “Economia african` se afl` \ntr-un proces de schimb`ri profunde, iar interesul pe care din ce \n ce mai multe firme romåne[ti \l manifest` pentru Africa este perfect justificat”, spunea Ionu] Costea, pre[edintele EximBank, \ntr-o conferin]` de pres`. “Rela]iile economice ale Romåniei cu statele africane au fost

AFRICA

SENEGAL, FAR~ EGAL Este greu s` concurezi cu chinezii. Dar nu imposibil. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care produc`torul de pantofi Primo Tempo Distribution a optat pentru relocarea \n Senegal, unde va forma o companie mixt` cu un produc`tor local. Potrivit informa]iilor de la Consiliul Na]ional al |ntreprinderilor Private Mici [i Mijlocii din Romånia, produc`torul romån de pantofi a \nregistrat o cifr` de afaceri de aproape 735.000 de euro \n anul 2011. Senegalul a intrat pe radarul investitorilor romåni dup` ce omul de afaceri Ovidiu Tender a mizat pe extinderea \n statul din vestul Africii. Aici, omul de afaceri ia \n calcul prospec]iuni miniere, agricultur` [i industria aeronautic`.

ane o i l i m 122 de

conduce la diversificarea dezvoltate \n trecut, or noi v uncii i ] a j a ofertei [i implicit la iar speciali[tii romåni m g n a de a pe pia] anul dezvoltarea au contribuit la n e \ d ` n p`tru frica pân t decât \n concuren]ei”, spune realizarea a numeroase A l u din mai m regiune itute {tefan Ioan, director obiective industriale \n , 0 2 20 alt` l Inst general la compania Africa: construc]ii civile, orice nsey Globa i K c M de construc]ii Delta exploat`ri miniere [i a: Surs ACM. “{tim cu to]ii de la petroliere, exploata]ii primele cursuri de economie pe care agricole, infrastructur` de le-am urmat c` orice afacere trebuie s` transport etc.”, a mai spus fie dezvoltat` \n jurul unei nevoi, al unei Costea. Tot acesta a mai precizat c` banca cereri, iar \n ]`rile \n care ne-am extins a demarat o ac]iune pentru identificarea exist` o mare nevoie de proiecte de proiectelor de investi]ii ce urmeaz` s` fie infrastructur`, fie ea de transport, civil` derulate pe continentul african. sau industrial`”, adaug` {tefan Ioan. Compania condus` de acesta a demarat POTEN}IAL CUSUT CU A}~ ALB~? procesul de extindere \n Libia [i Gabon \n De[i nu a trecut prea mult timp de când anul 2010, \n paralel cu expansiunea \n Africa era considerat` un pol al s`r`ciei, Irak, unde deruleaz` un proiect de unde foametea [i lipsa apei potabile erau infrastructur`. |n Libia [i Gabon, realit`]i cotidiene, ast`zi 382 de milioane compania activeaz` \n principal pe pia]a de africani au un loc de munc`, iar 42% construc]iilor de drumuri, \ns` pe agenda dintre ei lucreaz` \n alte domenii decât directorului general se afl` [i strategia de agricultura. “Fiind o pia]` \n plin` extindere c`tre construc]ii civile [i expansiune, aceasta prezint` un mare industriale. Delta ACM a \nregistrat \n interes pentru investitori str`ini, ceea ce

2011 o cifr` de afaceri de aproximativ 95 de milioane de euro [i a \ncheiat anul trecut 2012 cu o cifr` de afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro. {tefan Ioan mai estimeaz` c` volumul lucr`rilor din ]`rile africane va avea o evolu]ie pozitiv` \n urm`torii ani. “Prim`vara arab`”, seria de proteste din Orientul Mijlociu [i Africa de Nord (Libia a fost implicat` direct, \n timp ce \n Gabon s-au desf`[urat proteste separate), a alungat o parte dintre investitorii str`ini, dar acum, la apusul conflictelor, poate lua na[tere un “an al noilor oportunit`]i”. “Sistemul economic a fost destabilizat o perioad` de conflictele militare din Africa, \ns` o parte dintre investitori au r`mas pe pozi]ie”, mai adaug` {tefan Ioan. “Desigur, este riscant s` desf`[ori orice tip de business \ntr-un mediu instabil din punct de vedere politic [i militar, \ns` \n Libia, de exemplu, lucrurile merg spre stabilizare, spre normalizare”, continu` directorul general al Delta ACM. Biz Biz

T LUNGUL DRUM 44

DE LA RAFT LA CLICK Biz

RETAIL

Electroretailerii sunt tot mai atra[i de mirajul comer]ului online. Dar cursa de urm`rire a eMAG s-ar putea dovedi mai costisitoare decât p`strarea unei atitudini conservatoare.

Toate drumurile duc c`tre online, mai devreme sau mai târziu, iar retailul electro-IT nu se abate de la aceast` regul`. Bine\n]eles, magazinele tradi]ionale vor avea \ntotdeauna locul lor pe pia]`, ba mai mult, cele mai mari volume sunt realizate de juc`torii din offline. Cu toate acestea, mi[carea c`tre vânz`rile prin internet nu poate fi ignorat`. |n vestul Europei (vezi Mediamarkt), dar [i \n Statele Unite (vezi Walmart), marii retaileri au \n]eles deja c` internetul este o platform` prin care companiile din comer] \[i pot optimiza procesele [i pot atrage noi categorii de clien]i, sau \n cel mai r`u caz \i pot fideliza pe cei existen]i. Totu[i, aceast` \ntârziere a adopt`rii unei strategii online de c`tre retailerii “clasici” nu se datoreaz` ignoran]ei. Putem vorbi chiar despre un paradox cunoscut de ani buni: de[i online-ul are un poten]ial uria[, extinderea unor juc`tori precum Altex sau Domo pe acest segment ar putea duce la pierderea clien]ilor care veneau \n mod normal \n magazinele fizice. Totu[i, shoppingul pe internet nu poate fi ignorat la nesfâr[it, iar cei doi juc`tori aminti]i au \n]eles acest aspect, având modele \n Vest, dar [i \n România. eMAG, cel mai mare juc`tor online din electro-IT-ul local, a pornit pe un drum neb`t`torit, iar ast`zi a ajuns s` fie “alintat” Amazon-ul local. Odat` ce Naspers a preluat pachetul majoritar de ac]iuni al eMAG, retailerul român prive[te c`tre noi orizonturi. De[i st` la aceea[i mas` cu Altex [i Domo, pare s` joace alt tip de joc – unul favorizat de

DE DRAGO{ L~Z~RESCU specificul mult mai flexibil al magazinului – comer]ul online. |n timp ce magazinele clasice sunt cunoscute pentru o ni[`, retailerii online sunt mult mai flexibili când vine vorba de promovarea unor noi categorii de produse. Acesta este motivul pentru care, \n ultimele luni, pe eMAG.ro s-au putut cump`ra produse cosmetice, de bricolaj, asigur`ri auto sau juc`rii. “Odat` ce clientul cump`r` online de dou` ori, va r`mâne \n aceast` zon`, pentru c` este mult mai comod decât s` cutreieri prin ora[ dup` produse. Aceasta e o particularitate a magazinelor online, se pot diversifica foarte u[or”, explic`

De asemenea, ambele companii au ca principal atu serviciile de calitate (livrare rapid` [i service) [i au ales s` se extind` dincolo de grani]e. Dac` Amazon a reu[it s` ajung` la clien]i de pe mai multe continente, eMAG testeaz` \n prim` faz` succesul \n ]`rile din regiune. Retailerul local a demarat deja businessul din Bulgaria, iar urm`toarele ]inte sunt Turcia [i Ungaria. Alegerea eMAG de a diversifica portofoliul de produse [i de a se extinde peste grani]e este una fireasc` pentru un retailer s`n`tos, \ntrucât pia]a local` nu mai oferea perspective pentru o cre[tere spectaculoas`.

Re]eta ideal` este s` faci o echip` dedicat` [i, dac` se poate, o firm` dedicat`, pentru a separa offline-ul de online. E nevoie de un product manager dedicat pe fiecare categorie” LORAND SZARVADI, CEO Digistore [i pre[edinte al consiliului director al Domo

Radu Apostolescu, director de dezvoltare al eMAG. Compania se dezvolt` \ntr-un mod similar retailerului american Amazon: ambele au plecat de la un core business – electro-IT, respectiv c`r]i – urmând s` construiasc` noi categorii de produse capitalizând \ncrederea consumatorilor.

SZARVADI A TRECUT PE ONLINE Pentru principalii juc`tori din retailul offline – Domo [i Altex – vânz`rile pe internet sunt mai degrab` o ]int`, decât o certitudine, \ns` cele dou` companii au ales abord`ri diferite pentru a ob]ine acela[i lucru: o felie cât mai mare din online. Domo a fost condus` de Biz

RETAIL

cofondatorul Lorand Szarvadi pân` \n ianuarie 2013, \ns` de-a lungul timpului au existat o serie de schimb`ri de ac]ionariat. Fondul de investi]ii Domtech, \nregistrat \n Liechtenstein, a preluat \ntregul pachet de ac]iuni de la Tehnomarket Domo NV, fostul ac]ionar, iar la conducerea executiv` a retailerului a fost numit Drago[ Dinu, care a condus anterior grupul A&D Pharma. |ntre timp, Lorand Szarvadi a preluat pozi]ia de pre[edinte al consiliului director Domo, dar se va ocupa [i de strategia [i vânz`rile online ale companiei, prin Digistore, entitate nou-\nfiin]at`. Astfel, Digistore e responsabil` atât de vânz`rile realizate de platforma

de]ine un pachet minoritar de 40% \n Digistore, \n timp ce restul ac]iunilor sunt de]inute de fondul Domtech prin compania Domo Retail. |n momentul de fa]`, mare parte din volumul de vânz`ri realizat de domo.ro se bazeaz` pe stocul showroom-ului din B`neasa. Cu toate acestea, Digistore colaboreaz` cu celelalte unit`]i care apar]in de retailerul offline Domo. “Dac` se comand` o ma[in` de sp`lat \n Sighetul Marma]iei, nu o vom trimite cu curierul de aici, ci se redirec]ioneaz` comanda c`tre cel mai apropiat magazin, de[i tot Digistore se ocup` de comand`. Aceast` firm` prime[te un comision de la Domo pentru o comand` curat`, care deja are

aproape jum`tate din veniturile companiei. Pentru a realiza aceste target-uri, Szarvadi inten]ioneaz` ca pân` la finele lui 2013 s` completeze portofoliul Digistore cu o platform` online dedicat` promo]iilor [i o alta dedicat` lichid`rilor de stoc. “Nu vorbim strict de produse electronice, fiindc` pe aceast` ni[` nu po]i veni cu reduceri foarte mari. Ne uit`m spre piese de mobilier mic, obiecte de decora]iuni interioare, articole sportive”, detaliaz` el. De altfel, aceste noi categorii de produse vor fi comercializate [i prin platforma domo.ro, al`turi de cosmetice, produse de bricolaj [i c`r]i.

ALTEX MIZEAZ~ PE CUSTOMER CARE

Pe plan local, acum cre[tem odat` cu pia]a online. Nici ea nu cre[te spectaculos. Dac` ne-am lua dup` cei mai optimi[ti, toat` lumea va cump`ra online \ntr-un an de zile, dar bine\n]eles c` acest lucru nu o s` se \ntåmple. Cre[terea e de cåteva procente pe an [i suntem for]a]i s` r`månem pe aceast` cre[tere oricåt am accelera noi” RADU APOSTOLESCU, director de dezvoltare, eMAG domo.ro, cât [i de campaniile de promovare online ale brandului Domo. |n momentul de fa]`, magazinul Domo din B`neasa Shopping City este singurul gestionat de Digistore [i serve[te ca punct de ridicare a produselor comandate online. Conceptul a fost propus de Szarvadi noului ac]ionariat al Domo, iar ace[tia au aprobat planul antreprenorului român. “Eu sunt convins c` acesta este modelul de urmat. Re]eta ideal` este s` faci o echip` dedicat` [i, dac` se poate, o firm` dedicat`, pentru a separa offline-ul de online. E nevoie de un product manager dedicat pe fiecare categorie. Nu se poate ca acela[i om s` cumpere marfa [i s` organizeze promo]iile atât \n online, cât [i \n offline”, explic` Lorand Szarvadi, care 46

Biz

termen de livrare, stoc verificat, proces logistic pus la punct”, explic` Szarvadi. Antreprenorul sper` ca vânz`rile online s` se dubleze de la an la an. Dac` \n 2012 domo.ro realiza vânz`ri \n valoare de 13 milioane de euro, Szarvadi [i-a propus ca la finele lui 2013 s` raporteze vânz`ri online de 25 de milioane de euro. Acesta sper` ca trendul de dublare a veniturilor s` se men]in` timp de trei ani. Conform scenariului propus de Szarvadi, la finele lui 2015 online-ul ar urma s` ajung` la 100 de milioane de euro, \n timp ce vânz`rile offline ale Domo ar putea stagna la 125 milioane de euro. Practic, compania [i-ar schimba complet viziunea; dac` anul trecut, Domo realiza doar 10% din vânz`ri prin platforma online, peste 3 ani, e-shop-ul ar putea genera

Cel`lalt juc`tor important din electroIT, Altex, opteaz` pentru integrarea online-ului \ntr-o strategie omnichannel. “Noi credem \ntr-un model de ni[`, care implic` dezvoltarea serviciilor de selling [i consultant pe electroIT, pentru c` paradigma noastr` implic` \ncredere \n specializare”, e de p`rere directorul executiv al companiei, Dan Ostahie. |n momentul de fa]`, potrivit oficialilor, 15% din veniturile anuale Altex sunt realizate prin intermediul platformei online. Totu[i, strategia retailerului \n zona online pare s` se concentreze mai degrab` pe p`strarea unei rela]ii apropiate cu clien]ii prin intermediul site-ului, a paginii de Facebook [i a aplica]iilor mobile, \n timp ce vânz`rile prin platforma online ar urma s` reprezinte o ]int` secundar`, cu focus pe tablete, smartphone-uri [i laptopuri. Retailul electro-IT va continua s` sufere modific`ri, fie c` juc`torii [i le doresc sau nu. Iar reloc`rile [i redimensionarea spa]iilor de vânzare nu vor fi suficiente. Dac` eMAG, cel mai mare juc`tor din online, atac` noi ni[e [i ]inte[te [i o extindere dincolo de grani]e, pentru electroretailerii clasici, diferen]a o poate face strategia de rela]ionare cu clien]ii din online. Iar aceast` strategie \i poate transforma mâine \n juc`tori comple]i sau \n fo[tii lideri, actualmente f`r` clien]i. Biz

FACEBOOK

ECONOMIA UNEI RE}ELE SOCIALE CA ORICE COMPANIE LISTAT~ RECENT LA BURS~, FACEBOOK SE AFL~ |NTR-O FAZ~ CRUCIAL~ A DEZVOLT~RII SALE CA BUSINESS: CEA |N CARE INVESTITORII |NCEP S~ CEAR~ REZULTATE FINANCIARE TOT MAI BUNE, NU DOAR CIFRE LEGATE DE NUM~RUL DE UTILIZATORI. CUM POT FI |NS~ OB}INUTE ACESTEA? DE GABRIEL BÂRLIG~ ând ai peste un miliard de utilizatori, care petrec mai multe ore pe zi folosind serviciul t`u, nu se mai pune problema succesului. Dar, dup` cum am aflat Mark Zuckerberg dup` listarea Facebook la burs` \n mai 2012, investitorii sunt impresiona]i \n primul rând de altfel de cifre, mai exact de cele legate cre[terea veniturilor [i, mai ales, a profiturilor \ntr-un ritm sus]inut. Entuziasmul utilizatorilor, rata de adop]ie impresionant` sau num`rul uria[ de “Like-uri” sunt minunate, dar, dac` toate acestea nu se transform` \n venituri pentru Facebook, Zuckerberg a construit doar un uria[ cu picioare de... Like. De fapt, cea mai popular` re]ea de socializare a planetei are de f`cut un num`r delicat de echilibristic`: s` mul]umeasc` investitorii [i advertiserii prin instrumente de monetizare, f`r` a sup`ra \ns` prea mult utilizatorii cu schimb`rile produse de acestea pe wall-urile proprii. Oficial, Mark Zuckerberg, fondator [i CEO al Facebook, are o pozi]ie 48

Biz

proutilizator. |n februarie 2012, la publicarea prospectului de listare, acesta a spus c` nu profitul e prioritatea companiei: “Nu construim servicii ca s` facem bani, facem bani ca s` construim servicii mai bune”. |ntrebarea pe care [i-o pun destul de des utilizatorii \n ultima vreme este: servicii mai bune pentru cine? |n ultimul an, Facebook a intensificat inserarea de publicitate \n News Feed (pagina cu post`rile pe care le vede fiecare utilizator când intr` pe re]eaua social`), a introdus reclame \n aplica]ia de smartphone [i a permis oricui s` trimit` mesaje \n inbox-ul oric`rui utilizator, prieten sau nu, pentru doar 1 dolar. Aceast` ultim` op]iune a fost cea mai criticat` de utilizatori, dar celelalte au fost \n general acceptate. Pân` la urm`, Facebook este un serviciu gratuit, iar cei care-l utilizeaz` trebuie s` fie con[tien]i c` banii pentru acesta trebuie s` vin` de undeva, ca s` nu mai vorbim de investi]iile \n cercetare-dezvoltare [i inova]ie. Pân` una alta, conform ultimelor rezultate anun]ate de

1,25 $ a câ[tigat Facebook \n medie de pe urma fiec`rui utilizator \n trimestrul trei din 2012

3 mil. $/zi câ[tig` Facebook din inserarea de con]inut publicitar \n News Feed-ul de pe mobilele utilizatorilor

companie, \n trimestrul trei din 2012, Facebook a generat \n medie circa 1,25 de dolari per utilizator, \n cre[tere fa]` de 1,19 dolari \n acela[i trimestru din 2011. Prin urmare, \n acest moment, fiecare utilizator valoreaz` cam 5 dolari de an pentru Facebook. Este clar c` investitorii se a[teapt` ca aceast` cifr` s` creasc`.

CUM FACE FACEBOOK BANI “Marfa” pe care o vinde Facebook sunt chiar utilizatorii s`i. Iar ace[tia nu prea [tiu de unde vin banii re]elei de socializare. Potrivit unui studiu recent, 46% dintre utilizatorii de internet din SUA habar n-au cum face bani Facebook. Compania va continua s` caute permanent noi modalit`]i de a monetiza serviciul oferit gratuit. Ca s` putem identifica strategia folosit`, s` analiz`m eforturile Facebook din 2012 de a face bani, dincolo de “clasicele” reclame. A[a-numitele “Sponsored Stories” (pl`tite de branduri pentru a posta cât mai vizibil, de exemplu,

faptul c` un prieten a dat check-in la magazinul preferat sau a postat ceva pe site-ul unui brand) au fost lansate \n 2011, dar anul trecut ele au \nceput s` fie plasate \n News Feed, pentru a le spori vizibilitatea [i rata de accesare. Mi[carea a fost profitabil`, aducând peste un milion de dolari de zi pentru Facebook. Doar c` utilizatorii au protestat, mai ales c` unele dintre aceste post`ri foloseau fotografiile [i numele lor, lucru considerat de mul]i o \nc`lcare a vie]ii private. Re]eaua de socializare s-a mi[cat rapid [i \n zona de mobile. Sponsored Stories au fost introduse [i \n aplica]ia pentru smartphone-uri, la fel ca reclamele, plus sec]iunea de Oferte, prin care companiile acord` reduceri pe Facebook. A fost o mi[care foarte profitabil`, mai ales c` mul]i utilizatori folosesc intensiv aplica]ia pe smartphone sau tablet`. |n trimestrul III din 2012, la doar câteva luni de la lansarea reclamelor \n zona de mobile, acestea au generat 139 de milioane de dolari, adic` 14% din totalul veniturilor din Biz

publicitate ale companiei. Facebook câ[tig` zilnic 3 milioane de dolari din inserarea de con]inut publicitar \n News Feed-ul de pe mobilele utilizatorilor. {i este doar \nceputul. Zona de mobile aduce alt` surs` de venituri, prin intermediul reclamelor inserate \n aplica]iile ter]ilor. Testele au \nceput \n septembrie [i metoda permite anumitor site-uri [i aplica]ii s` foloseasc` informa]iile de pe Facebook pentru a personaliza mai bine reclamele. Orice utilizator de Facebook [tie cât de e greu s` urm`reasc` tot ce se \ntâmpl` pe re]eaua de socializare. News Feed-ul se umple cu post`ri de la prieteni (iar dac` ai mul]i prieteni, e[ti cople[it rapid) [i, desigur, de la advertiseri. Din octombrie, Facebook ofer` oric`rui utilizator posibilitatea ca post`rile sale s` fie v`zute de mai mul]i oameni. Cost` doar 7 dolari, iar post`rile sunt astfel promovate pe News Feed-urile prietenilor. Una dintre cele mai noi c`i de monetizare pentru Facebook a fost op]iunea Paid Messages, prin care orice utilizator poate pl`ti un dolar pentru a se asigura c` livreaz` un mesaj \n inbox-ul altcuiva de pe Facebook, chiar dac` nu este prieten cu acesta pe re]eaua de socializare. Pân` acum, mesajele din inbox putea fi trimise doar de prieteni sau prieteni ai acestora, altfel mesajul ajungea \ntr-o zon` a inboxului denumit` Other, un fel de folder de spam. Facebook spune c` a[a \ncearc` s` limiteze tocmai spam-ul, fiindc` utilizatorii care trimit mesaje oamenilor pe care nu-i cunosc va trebui s` pl`teasc` pentru asta. Numai c` op]iunea, deja criticat` serios de utilizatori, deschide mai degrab` poarta pentru un val de spam din partea advertiserilor. |n septembrie, re]eaua de socializare a lansat Facebook Gifts, care ar putea deveni o alt` surs` de venituri. Dac` tot mai mul]i utilizatori vor face cump`r`turi de valoare oricât de mic` prin intermediul Gifts pentru a face cadouri prietenilor, veniturile generate ar putea atinge dimensiuni considerabile. Facebook a e[uat \n 2010 cu un magazin online de cadouri, dar \ntre timp a achizi]ionat aplica]ia de cadouri Karma [i are mai mult` experien]` \n domeniu. V` pute]i a[tepta s` vede]i mai multe anun]uri pe Facebook care s` v` \ndemne s` cump`ra]i cadouri pentru diverse ocazii. Anali[tii cred c` urm`torul pas important va fi plasarea de reclame video \n News Feed. Recent, “Advertising Age” a relatat c` Facebook inten]ioneaz` s` le permit` advertiserilor s` plaseze reclame de 15 secunde \n News Feed-urile utilizatorilor, care vor rula automat, pornind imediat ce deschide]i pagina respectiv`. Op]iunea ar urma s` fie introdus` \n martie-aprilie. Per total, rezultatele se v`d deja. |n trimestrul patru din 2012, Facebook a anun]at venituri din publicitate de 1,33 miliarde de dolari, \n cre[tere cu 41% fa]` de aceea[i perioad` din 2011, \nregistrând un profit net 50

Biz

CUM FACE FACEBOOK BANI Re]eaua de socializare are nevoie de venituri tot mai mari nu doar pentru a-[i sus]ine propria dezvoltare, ci [i pentru a mul]umi investitorii de pe burs`. Iat` cum o face: Facebook Ads Sunt de mai multe tipuri. Page Post Ads sunt similare posturilor promovate, dar pot fi afi[ate [i utilizatorilor care nu sunt fani ai unei pagini. Marketplace Ads trimit utilizatorii spre pagini web din afara Facebook [i folosesc re]eaua social` pentru targetare. Facebook Exchange Ads sunt similare cu Marketplace Ads, dar sunt gestionate printr-un furnizor de publicitate, nu direct de Facebook. Sponsored Stories Lansate \n 2011, Sponsored Stories au \nceput s` fie plasate \n News Feed-ul utilizatorilor din 2012, pentru a le spori vizibilitatea [i rata de accesare. Conform estim`rilor, aduc peste un milion de dolari de zi pentru Facebook. Reclame \n aplica]ia de smartphone Aplica]ia de mobil beneficiaz` din 2012 de Sponsored Stories, dar au fost introduse [i reclamele, plus sec]iunea de Oferte, prin care companiile acord` reduceri pe Facebook. Facebook câ[tig` zilnic 3 milioane de dolari din inserarea de con]inut publicitar \n News Feed-ul de pe mobilele utilizatorilor. Promoted Posts Din octombrie, Facebook ofer` oric`rui utilizator posibilitatea ca post`rile sale s` fie v`zute de mai mul]i oameni, contra cost. Pentru doar 7 dolari, post`rile sunt promovate pe News Feed-urile prietenilor. |n condi]iile aglomer`rii cu posturi din News Feed, cine vrea s` fie vizibil va trebui s` pl`teasc`, ceea ce e o veste bun` pentru Facebook. Reclame \n alte aplica]ii Metoda permite anumitor site-uri [i aplica]ii s` foloseasc` informa]iile de pe Facebook pentru a personaliza mai bine reclamele livrate utilizatorilor de smartphone-uri [i tablete. Produsul a fost deocamdat` doar testat \n septembrie 2012, folosirea sa fiind \ntrerupt` temporar. Paid Messages Orice utilizator poate pl`ti un dolar pentru a se asigura c` livreaz` un mesaj \n inbox-ul altcuiva, chiar dac` nu este prieten cu acesta pe re]eaua de socializare. Pân` acum, mesajele din inbox putea fi trimise doar de prieteni sau prieteni ai acestora. Op]iunea, deja criticat` serios de utilizatori, deschide poarta pentru un val de spam din partea advertiserilor. Facebook Gifts Dac` tot mai mul]i utilizatori vor face cump`r`turi de valoare oricât de mic` prin intermediul op]iunii Gifts, introduse septembrie, pentru a face cadouri prietenilor, veniturile generate ar putea atinge dimensiuni considerabile. V` pute]i a[tepta s` vede]i mai multe anun]uri pe Facebook care s` v` \ndemne s` cump`ra]i cadouri pentru diverse ocazii. Reclame video “Advertising Age” a relatat c` Facebook inten]ioneaz` s` le permit` advertiserilor s` plaseze reclame video de 15 secunde \n News Feed-urile utilizatorilor, care vor rula automat, pornind imediat ce deschide]i pagina respectiv`. Op]iunea ar urma s` fie introdus` \n martie-aprilie.

INTERNET de 63 de milioane de dolari. Din totalul veniturilor de publicitate, 23% dintre provin din reclame pe mobil. Veniturile totale ale Facebook \n T4 au fost de 1,58 miliarde de dolari.

ECONOMIA BAZAT~ PE LIKE |n actuala lume conectat`, re]ele ca Facebook sau Twitter nu pot fi considerate zone \nchise, care exist` doar \n ferestrele proprii. Facebook, cel pu]in, a c`rui rat` de adop]ie este uria[`, a devenit parte integrant` a experien]ei online. Se vorbe[te deja despre a[a-numita “economie bazat` pe Like”. Totul a \nceput cu economia bazat` pe click. Fiecare vizitator sau click pe o pagin` era contorizat [i pe baza acestor informa]ii se plasau bannere pe site-ul respectiv. Google a schimbat jocul la finele anilor '90, prin intermediul algoritmului Google PageRank, care lua \n considerare cantitatea [i calitatea link-urilor c`tre un site. A[a s-a n`scut pe internet economia bazat` pe link-uri. Pasul urm`tor a venit \n urma na[terii social media, când conexiunile nu se mai fac \ntre site-uri, ci \ntre oameni sau \ntre oameni [i site-uri sau aplica]ii. Au ap`rut butoanele sociale, mai \ntâi cele create de Digg [i Reddit, dar apogeul a fost atins prin apari]ia butonului de Like, introdus ini]ial de Facebook pe propria platform` \n februarie 2009. Din 2010,

butonul a invadat \ntregul internet. Peste 7 milioane de aplica]ii au fost integrate pe platforma Facebook, de la jocuri ca Farmville, la aplica]ii create special de branduri, [i zilnic sunt create circa 200 de miliarde de post`ri pe Facebook, care sunt apreciate, \mp`rt`[ite sau transmise ca mesaje de diverse forme nu doar pe re]eaua de socializare, ci [i prin alte modalit`]i – mail, link, Twitter etc. Astfel, producerea, distribuirea [i consumul de con]inut online au devenit activit`]i sociale, dar [i produc`toare de valoare. Aceasta este ceea ce putem numi economia bazat` pe Like. Pentru compania \nfiin]at` de Mark Zuckerberg \ntr-o camer` de c`min studen]esc, evolu]ia pe viitor depinde acum de mai multe variabile decât la \nceput. |n prima faz`, important` a fost atragerea cât mai multor utilizatori. A urmat c`utarea de modalit`]i de monetizare, pentru a dovedi c` poate construi un model viabil de business, \n vederea list`rii. Zuckerberg a reu[it deja ceva extraordinar: a luat ideea prozaic` de a face un loc unde s` stai online al`turi de prietenii t`i [i a transformat-o \ntr-o companie ce valoreaz` miliarde de dolari [i are mii de angaja]i. Acum \ns`, miliardele de dolari [i miliardul de utilizatori nu mai sunt suficien]i. Dac` nu va reu[i s` genereze venituri pe m`sura a[tept`rilor investitorilor, Facebook ar putea r`mâne f`r` mul]i prieteni. Biz

Biz

INOVARE |N APE TULBURI Pia]a farmaceutic` se aseam`n` din multe puncte de vedere cu un aisberg. Cifrele indic` stabilitate, dar sub nivelul apei se reg`sesc multe probleme. Sorin Popescu, directorul filialei Amgen din România, a vorbit cu Biz despre provoc`rile pie]ei [i despre inova]ia \n industria farmaceutic` local`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU C`rui fapt se datoreaz` stabilitatea pie]ei farma \n România? Sunt mai multe explica]ii care au condus la o a[a-zis` stabilitate \n pia]a farmaceutic`. A[ porni de la decalajele dintre România [i ]`rile din regiune [i Europa \n general. |n momentul de fa]`, consumul pe cap de locuitor la medicamente este de patru ori mai mic \n România decât media european`. Acest lucru poate avea dou` explica]ii: fie suntem de patru ori mai s`n`to[i, fie suntem de patru ori mai prost trata]i. E pu]in probabil ca românii s` fie mult mai s`n`to[i decât ceilal]i europeni, deci din acest punct de vedere orice cre[tere [i \mbun`t`]ire a accesului nu este o surpriz` [i nu este rezultatul unui climat foarte faborabil, ci mai degrab` rezultatul cererilor oamenilor care tr`iesc mai bine acum decât \n ultimii 10-20 de ani. Dincolo de televizoarele color pe care [i le-au cump`rat [i de accesul la internet, vor s` aib` acces mai bun la s`n`tate [i preseaz` pentru asta. Se \ntâmpl` \n toate ]`rile [i domeniile \n care exist` decalaje mari, iar ]ara se \ncadreaz` pe o direc]ie normal`. Al doilea lucru care nu se prea vede, iar autorit`]ile au \nceput s` \l \n]eleag` din ce \n ce mai bine, ]ine de discontinuitatea financiar` care a existat \ntre consumul de medicamente din România [i finan]area acestora de sistemul de asigur`ri de s`n`tate. Termenele de plata \n România la medicamente conform legii sunt de 180 de zile. Ieri au ajuns la 300 de zile. 52

Biz

A treia component` – m`surile pe care statul le-a luat \n ultimii patru ani de a reduce costurile. |n loc s` stabileasc` un buget pentru s`n`tate de minimum 6% din PIB – ]inând cont c` \n UE media e de 8,6-8,7% – a optat pentru m`suri de economisire. A pus cel mai mic pre] european la medicamente prin lege \n 2009, dar acest lucru favorizeaz` exporturile paralele. Nimeni nu câ[tig` din exportul paralel. S` zicem c` se export` \n Germania. Casa de asigur`ri de acolo pl`te[te la fel pe medicament, deci nu face vreo economie, pacientul german prime[te la fel medicamentul, statul român nu câ[tig` nimic. Singurii câ[tig`tori sunt cei care se ocup` direct de aceast` tranzac]ie, iar marele perdant este produc`torul. |n loc s` \l vând` cu 10 lei \n Germania, \l vinde cu 5 lei \n România. Din p`cate, prin acest mecanism necontrolat r`mâi f`r` medicamente \n România. Se \ntâmpl` \n special \n cazul medicamentelor care au valori mari [i volume mici. Din p`cate, acestea sunt medicamentele pentru boli severe. Stabilitatea pie]ei se vede din afar`, dar din`untru a fost m`cinat` de toate aceste m`suri.

ap`rut medicamente noi pe pia]`. Potrivit legisla]iei noastre, aceast` list` se actualizeaz` anual, la noi nu s-a mai f`cut vreo actualizare din 2008. Deci primul pas e s` se permit` accesul noilor medicamente pe pia]`. |n al doilea rând, este nevoie de bugete mai consistente.

Ce m`suri se impun pentru a facilita accesul pacien]ilor la medicamente?

Nu st`m r`u, dar nici atât de bine pe cât s-ar putea. |n România exist` multe site-uri de studii clinice de cercetare \n jurul marilor spitale. Suma cheltuit` cu cercetarea medicamentelor e de aproximativ 300 milioane de euro pe an. E o sum` bun`, dar România ar avea capacitate pentru mult mai multe studii clinice. E o concuren]` \n zon`, \ntre ]`ri.

|n primul rând, ele trebuie s` existe pe pia]`. |n România, medicamentele care au ap`rut \n lume dup` 2007 nu au mai fost introduse pe lista de compensate. Conform directivelor europene, la fiecare 90 de zile apar medicamente noi pe pia]`. |n România, de 1.900 de zile nu au mai

V` a[tepta]i la rezolvarea unor probleme din pia]` odat` cu m`rirea bugetului pentru s`n`tate la 4% din PIB? Da. Bugetul va acoperi datorii din trecut, va crea sustenabilitate economic` [i o oarecare predictibilitate pentru viitor. Pe de alt` parte, implementarea re]etei electronice a fost un pas foarte important pentru disciplina financiar`. De[i avem mai mul]i bolnavi decât restul Europei [i mai pu]in bani decât restul Europei, se mai [i furau din bani prin re]ete false. Implementarea re]etei electronice duce la sc`derea fraudelor [i la reducerea unor abuzuri. Noi, produc`torii, suntem primii interesa]i de disciplina financiar`; cu cât r`mân mai mul]i bani la buget, cu atât mai bine poate fi asigurat accesul la inova]ie.

Cum aprecia]i nivelul de finan]are al cercet`rii \n România?

INTERVIU

Poten]ialul pentru studii clinice \n România e dublu. Noi pierdem cam 200-300 milioane de euro din cauza lipsei speciali[tilor care pleac` \n str`in`tate.

Ce \nseamn` pentru Amgen ca business medicamentele inovatoare [i investi]iile \n inova]ie? |nseamn` totul. Amgen este o firm` relativ tân`r`, a pornit \n urm` cu 30 de ani cu doi cercet`tori \n Silicon Valley. Au fost pionierii terapiei biologice. Amgen a descoperit unul din primele medicamente biologice. Ulterior, [tiin]a a evoluat \n zona biotehnologiilor [i compania a ajuns lider mondial \n biotehnologie. Avem la nivel mondial 17.000 de angaja]i [i vânz`ri de peste 15 miliarde de dolari. |n SUA e foarte dezvoltat`; ulterior a trecut peste ocean [i de câ]iva ani a ajuns [i \n Europa Central` [i de Est. |n România am deschis biroul local \n 2009, de[i medicamentele noastre erau disponibile prin intermediul studiilor clinice mai devreme. Când spui biotehnologie, spui inova]ie.

Sorin Popescu, directorul filialei Amgen, România

FOTO: VALI MIREA

Care e misiunea Amgen \n ]ar`? Rolul companiei \n România nu este de a vinde [i de a distribui medicamentele, ci de a le face cunoscute medicilor. Un medicament nou, inovator, nu e cunoscut de medici. Eu sunt medic [i jum`tate din terapiile pe care le promov`m acum nu existau \n c`r]ile de farmacologie. Dup` o perioad` expir` patentul [i apar medicamentele biosimilare. |]i pierzi obiectul de activitate dac` nu exist` acces la medicamentele pe care le aduci. Degeaba le-ai cercetat [i le-ai adus, dac` ele nu sunt pe listele medicamentelor compensate. Vrem s` determin`m guvernele s` creeze accesul la medicamentele inovatoare [i, \n paralel cu asta, s` prezent`m medicilor solu]iile inovatoare. Din cele dou` aspecte combinate, pacientul ar urma s` aib` acces la terapii mai eficiente. Speran]a de via]` \n România e cea mai mic` din Europa, cu cinci ani mai mic` decât media european`, dar cu 13 ani mai mare decât \n anii ’70. Investim \n aspectul spitalelor, \n drumuri, este foarte bine, dar o facem degeaba dac` nu tr`im mai mult [i mai bine. Biz Biz

antreprenoriat Guzu are

MERE, VIE, VIN, SUCURI {I DULCEA}~ Dup` ce a vândut Fabryo, un brand de vopsele cunoscut, Daniel Guzu s-a concentrat pe Duraziv, firm` de materiale de construc]ii, dar [i-a \ndreptat investi]iile [i c`tre vie, vin, mere, sucuri [i dulce]uri. DE OANA GRECEA

refer` s` fac` lucruri decât

s` vorbeasc` despre ele. |[i dore[te notorietatea produselor mai mult decât s` fie cunoscut` imaginea sa. Din 2003, de când a preluat Duraziv (fost Bau Profil), companie din pia]a de materiale de construc]ii, Daniel Guzu a crescut businessul la 18 milioane euro cifr` de afaceri (plus 34% fa]` de anul precedent) [i a ajuns la peste 200 de angaja]i. „Ne propunem \n primul rând s` ne facem treaba cu pasiune, ca [i pân` acum. Apoi vor veni cu siguran]` [i rezultatele”, spune Daniel Guzu, ac]ionar la Duraziv. Nu are targeturi stricte, dar [tie c` este loc de cre[tere. Are planuri de dezvoltare pentru fiecare din domeniile de activitate unde a investit, dar aceste planuri nu sunt centrate pe câ[tiguri. „Pân` acum ne-am concentrat pe a crea ceva nou, prin a aduce un plus pe fiecare dintre pie]ele pe care activ`m. Pe divizia de vopsele am propus pie]ei un produs ecologic cu propriet`]i tehnice deosebite. Anul trecut am reu[it s` extindem gama de produse ecologice [i nu vrem s` ne oprim aici. Tot \n 2012 am dat drumul la o nou` linie de produc]ie pentru vopsele. |n mod clar, anul acesta ne vom concentra pe dezvoltarea produselor realizate aici”, explic` Guzu strategia \n ceea ce prive[te brandul Duraziv.

Biz

Investi]iile demarate \n 2012 urm`resc cre[terea productivit`]ii fabricii de adezivi, \ndeosebi prin m`rirea gradului de automatizare [i prin instalarea de elemente suplimentare de ambalare. Investi]ia total` dep`[e[te cifra de 500.000 euro. Pe vopsele a investit deja \n noua linie de produc]ie circa un milion de euro. |n opinia sa, pia]a de construc]ii poate fi dinamic` \n 2013 dac` vor continua lucr`rile de termoreabilitare. Duraziv de]ine trei unit`]i de produc]ie \n România, de mortare uscate, vopsele [i tencuieli pe baz` de ap`, respectiv de profile metalice, situate lâng` Bucure[ti, \n Pope[ti-Leordeni.

VINURI, MERE {I SUCURI LA TIFE{TI

cump`rau câte un rând, câte dou`. Toat` via]a a reu[it s` agoniseasc` vreun hectar [i jum`tate de vie”, rememoreaz` Guzu, care azi e proprietarul societ`]ii Casa Panciu. De la jum`tatea de hectar achizi]ionat acum [ase-[apte ani, Daniel Guzu a mai cump`rat un hectar, \nc` un hectar, pân` a ajuns la 130 ha de vie [i cump`r` \n continuare. De[i a fost un proces greoi, mai ales cu comasarea suprafe]elor [i cu actele de proprietate, investitorul nu a renun]at. Pentru c` face ce-i place, Guzu continu` investi]iile \n terenuri, planta]ii, dezvoltare de produse. Dup` cump`rarea viilor, a \ncercat crearea celui mai bun vin la Tife[ti. Pentru c` nu era rentabil doar cu comercializarea strugurilor, Guzu a dorit s` investeasc` [i \ntr-o cram`, ajungând cu teren cu tot la 15 milioane de euro aloca]i viticulturii. {i cum lucrurile se leag` [i

Dintr-o \ntâmplare cu amintiri profunde din copil`rie, Guzu s-a trezit c` achizi]ioneaz` \ntâi jum`tate de hectar de vie \n zona unde CIFRE s-a n`scut [i a Duraziv, Casa Panciu [i Natura copil`rit, teren vândut de o rud`. „Am zis Cifra de afaceri Duraziv pe 2012 (estimare): 18 milioane hai s` cump`r, ca s` am [i euro eu jum`tate de hectar de vie. Cifra de afaceri Natura: 1 milion euro Mi se transmisese probabil glasul p`mântului de la bu- Suprafe]e \n Panciu, Vrancea: 140 de ha vie [i 65 ha livad` nicul. }in minte c` \mi poVânz`ri Casa Panciu: 1,5 milioane litri vin vestea c` ei munceau toat` Produc]ie Ana Are: 1.500 tone de mere [i 100 tone suc via]a... Idealul lor \n via]` era s` cumpere vie. {i

retail din România. Pentru c` nici merele nu se vindeau \n totalitate, antreprenorul a fost nevoit s` construiasc` un depozit frigorific pentru ele. Dar, pentru c` nici depozitarea nu era suficient`, merele trebuiau fructificate \ntr-un fel. Astfel, a achizi]ionat o linie de suc, iar pentru cele culese de pe jos a luat o linie de o]et, care a costat circa 200.000 de euro. Pentru a fi eficient` vânzarea, sucurile sunt ambalate \n cutii de 3 litri. Produsele sub brandul Ana Are sunt realizate \n cadrul sec]iei de sucuri de la Casa Panciu. Sec]ia dispune de o hal` ultramodern` prev`zut` cu 11 celule, cu o capacitate de depozitare de 1.500 tone. Consultan]ii l-au sf`tuit pe Guzu c` e rentabil dac` trece [i la producerea de dulce]uri \n serie mic`. S-a gândit chiar s` le \ndulceasc` natural, cu suc de mere. Gama este compus` din cire[e, vi[ine, nuci [i gutui. Comercializarea dulce]urilor se face deocamdat` \n magazinele proprii ale brandului din Pope[ti-Leordeni, Panciu [i Foc[ani [i online. Firma care produce sucurile [i dulce]urile se nume[te Natura, iar Natural Expert este distribuitorul din Bucure[ti. Cifra de afaceri a companiei pe partea de agricultur` se apropie de 1,5 milioane euro pe 2012.

FOTO: VALI MIREA

EXTINDEREA CONTINU~

DANIEL GUZU, antreprenor

vin ca o completare, antreprenorul a profitat [i \nv`]at câte ceva din fiecare etap` a afacerii. „Am f`cut crama pentru c` \n primul an am vândut tot vinul vrac, cu mult \n pierdere. Atunci am luat decizia s` fac o firm` de distribu]ie (\n Bucure[ti). Apoi am construit un depozit lâng` fabric`, la Duraziv. {i frigorific, [i normal pentru

distribu]ie.” Livada a venit tot ca urmare a unui proces de optimizare. Daniel Guzu a apelat [i la consultan]` de brand pentru a se pozi]iona cum se cuvine cu produsele sale. A[a a ajuns, dup` Casa Panciu, [i la brandul de fructe Ana Are. Suprafa]a cultivat` cu mere este de 65 ha, iar comercializarea se face \n toate marile re]ele de

Pe partea de vinuri, Casa Panciu continu` [i producerea de vinuri spumante, dar [i de vinuri Feteasc` Neagr`, B`beasc` Neagr`, Feteasc` Regal` cu Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, {arb`. Produc]ia anual` ajunge la 1,5 milioane de litri pe an. Tot pentru o integrare adecvat`, la Tife[ti se va construi, \n vârful dealului, un mic hotel de 30 camere, o investi]ie de circa 700.000 de euro. Ca strategie pentru 2013, Daniel Guzu continu` plantarea de livad`, \ncepe s` produc` o]et, o]et balsamic din vin, o]et balsamic din mere. |[i dore[te ca produc]ia sa s` fie \n curând certificat` bio, deoarece soiurile plantate sunt ecologice. „Eu m` concentrez spre ce-mi face pl`cere [i-mi doresc s` fac totul cât mai natural, mergând pe principiul c` natura [tie mai bine”, mai spune antreprenorul. Biz Biz

ANTREPRENORIAT ACCESORII

Fiecare „miau” [i „ham”

CONTEAZ~ DAC~ SE ACCESORIZEAZ~ Pasiunea [i dragostea oamenilor pentru animalele de companie \mbrac` diverse forme. Amalia Seg`rceanu Davidson s-a gândit s` le \mbrace animalele folosind accesorii realizate manual. Peste 86 de milioane de pisici din SUA a[teapt` produsele ei. DE OANA GRECEA

Amalia Seg`rceanu s-a gândit cum ar putea reinterpreta dragostea pentru animale a americanilor [i conceptul de costum, restilizându-l \ntr-un singur accesoriu care s` fie u[or ca volum [i adaptat nivelului de toleran]` sc`zut al felinelor. Documentându-se, Amalia a descoperit tehnica “sculpturii \n lân`”, felting – un fel de \mpâslire. “Este o art` extrem de versatil`, tehnicile sunt simple [i la \ndemân`, [i este pur [i simplu fascinant s` vezi cum dintr-un mic caier de lân`, cu ajutorul unui ac striat special (la fel ca [i cele din industria de profil), po]i crea teoretic [i practic absolut orice obiect”, poveste[te Seg`rceanu. |ntr-o ]ar` \n care animalele sunt considerate parte integrant` din familie, nu este de mirare c` \ntr-o bun` zi Amaliei i s-a solicitat, la un an de la lansarea magazinului virtual pe site-ul Etsy.com (un adev`rat rai al celor specializa]i \n lucrul manual ridicat de multe ori la rang de art`), s` furnizeze câteva dintre miniberetele sale pentru o sesiune foto cu animale de companie din revista “Brides” din New York. |n acela[i an, scenografii de la Hollywood au comandat un num`r mai mare de berete pentru filmul “Domni[oare de onoare” (“Bridesmaids”) [i apoi cei din Australia, pentru evenimentul lans`rii filmului la antipozi. Pentru ea, cele dou` momente au fost indicii c` afacerea sa va da roade. Dar cea mai mare expunere a venit \n 2010, când [tirea despre magazinul s`u virtual care ofer` p`l`rii [i accesorii pentru feline a fost difuzat` \n cadrul emisiunii “Good Morning America”, pe ABC. “Aceast` emisiune este liderul \n

Biz

competi]ia emisiunilor matinale, având o audien]` de aproximativ 5,3 milioane de telespectatori.” De acolo [tirea a mers viral, iar presa interna]ional` a \nceput s-o caute. Astfel, vânz`rile produselor sale sunt acum

ilustra. De[i a urmat Facultatea de Litere, a f`cut \n paralel [i {coala Popular` de Art`, sec]ia Pictur` \n ulei. Amalia execut` crea]iile sale \n propriul atelier de acas`. Face singur` totul, de la concept la proiectare, execu]ie, fotografii, listare [i descriere la analiza datelor pentru Search Engine Optimization, finan]e, marketing, promovare, PR, expediere. Cele mai vândute produse sunt, dup` spusele Amaliei, beretele. Majoritatea crea]iilor sale unicat pot fi folosite [i ca decor. Ca planuri de viitor, designerul român a \nceput s` \[i extind` activitatea \n direc]ia accesoriilor pentru copii [i nou-n`scu]i – \n special accesorii pentru sedin]ele foto, accesorii care sunt foarte populare \n SUA. “|n America, pentru o fire cu \nclina]ii artistice, descoperirea magazinelor de materiale pentru «arts and crafts» (artizanat – n.r.) este cople[itoare. Te inspir`, te exalteaz`, te motiveaz`. Iar dac` nu ai [tiut c` ai \nclina]ii artistice, e posibil s` le descoperi”, mai spune Amalia.

50% \n America [i 50% \n ]`ri ca Australia, Anglia, Canada [i Japonia. Pentru Amalia, aceast` mic` afacere este jobul de dup` job, ea fiind profesoar` de pictur` [i englez`. |nclina]ia c`tre partea artistic` a vie]ii s-a manifestat la ea \nc` din copil`rie, când scria mici pove[ti pe care le

C` ni[a sa de business este una cu poten]ial o arat` faptul c` a \nceput s` apar` concuren]a. “Au ap`rut mai multe magazine care au preluat ideea [i folosesc diferite materiale, mai ales \n condi]iile extinderii curentului «hand made»”, concluzioneaz` designerul. Biz

a pu]in timp dup` stabilirea \n America,

Start-up-urile prind vitez` \n cloud Când drumul de la idee la aplica]ie trece prin “nori”, un start-up are [ansa unei rate de accelerare la care pân` nu demult putea doar visa. Iar când accesul la cloud e [i gratuit, nici cerul nu mai reprezint` o limit`. DE GABRIEL BÂRLIG~

in octombrie 2012, Ionu] Antiu,

21 de ani, are cel pu]in o grij` \n minus [i economii serioase \n plus. |mpreun` cu Radu Prescur`, cu care a fost coleg de liceu, a dezvoltat Style Jukebox, o aplica]ie care ofer` utilizatorilor acces la colec]ia proprie de muzic` de pe orice dispozitiv Windows sau Android conectat la internet. Cum aplica]ia stocheaz` muzica [i set`rile \n cloud, accesul la o astfel de platform` era esen]ial pentru dezvoltarea ei. Style Jukebox atr`sese deja un investitor de tip business angel [i intrase \n programul

Biz

BizSpark, derulat de Microsoft pentru a ajuta start-up-urile s`-[i accelereze dezvoltarea. Dar \n octombrie Ionu] [i Radu au primit o veste [i mai bun`: start-up-ul lor a fost acceptat \n programul BizSpark Plus. Acesta ofer` exact ceea ce aveau nevoie: acces la o platform` de cloud computing (mai exact Windows Azure), gratuit pentru primul an [i la 50% din pre] \n al doilea an, \n limita a 60.000 de dolari. “Cei 60.000 de dolari pe care putem s` \i folosim \n sistemul Windows Azure reprezint` un mare avantaj pentru o firm` tehnologic` la

\nceput de drum, a[a cum este a noastr`. Flexibilitatea programului, [i m` refer aici la faptul c` putem beneficia de aceast` sum` timp de doi ani, se potrive[te de minune cu nevoile noastre ca firm`”, spune Ionu] Antiu. Prin urmare, o parte din economiile pe care compania le va face \n urma intr`rii \n programul Microsoft vor fi direc]ionate spre zona de marketing [i dezvoltare. De altfel, creatorii Style Jukebox consider` c` una dintre cele mai mari provoc`ri este s` reu[e[ti s` te concentrezi sus]inut pe dezvoltare \n condi]iile \n care pot ap`rea oricând dificult`]i financiare.

ANTREPRENORIAT Accesul la platforma Windows Azure a rezolvat o parte a problemei, iar atragerea unui “angel investor” permite echipei de patru oameni care lucreaz` la Style Jukebox s` se concentreze pe ceea ce [tie mai bine s` fac` – dezvoltarea aplica]iei. PLATFORM~ GRATUIT~ DE LANSARE Programul BizSpark este derulat la nivel global de Microsoft [i ofer` software [i servicii gratuit timp de pân` la 3 ani oric`rui start-up care \ndepline[te anumite condi]ii: s` fie o companie privat`, s` aib` mai pu]in de 5 ani vechime [i venituri sub un milion de dolari. Conceptul este adaptat noii realit`]i a dezvolt`rii start-up-urilor, bazat pe accelerarea [i incubarea acestora \n vederea lans`rii cât mai rapide a unui produs sau serviciu pe pia]`. Microsoft nu condi]ioneaz` participarea la program de dezvoltarea produsului sau serviciului pentru platformele sale software. Potrivit lui Zoli Herczeg, Business Development Manager pentru Aplica]ii \n cadrul diviziei de Developer & Platform Evangelism la Microsoft România, start-up-urile din program sunt identificate [i selectate atât de companie direct, cât [i prin re]eaua de parteneri a acestei. Programul include deja peste 300 de start-up-uri din România. Unul dintre acestea este Render Street, dezvoltat de Marius Iatan [i Sorin V\n`toru. Este un serviciu de ni[` care ofer` randare 3D (procesare grafic` ce necesit` resurse importante de calcul) prin intermediul unui site mai u[or de folosit [i mai aproape de utilizator. Crearea site-ului [i a platformei de gestiune a proceselor de randare au durat aproximativ 10 luni, iar apoi proiectul a fost lansat \n “closed beta”, pe baz` de invita]ie, pentru anumi]i utilizatori. “|n februarie 2013, dup` trei luni de testare cu por]ile \nchise, site-ul a intrat \n regim de func]ionare normal`, \n stadiul «open beta». Investi]ia \n acest moment totalizeaz` aproximativ 10.000 de euro [i un an de munc` asidu`”, poveste[te Marius Iatan. Render Street a fost acceptat` \n BizSpark \n ianuarie 2013, iar acest fapt aduce companiei nu doar software-ul necesar pentru afacere \n primul an de activitate, ci [i posibilitatea de a testa gratuit [i extins Windows Azure, platforma Microsoft de g`zduire de

site-uri, servere [i aplica]ii \n cloud. “Render Street inten]ioneaz` s` se foloseasc` de platform` pentru randarea proiectelor clien]ilor”, arat` CEO-ul Render Street. Folosirea cloud-ului ca platform` de operare \nseamn` scalabilitate sporit` [i aproape instantanee, un control mai bun al costurilor de operare [i disponibilitate crescut` a aplica]iei. Iar pentru un start-up, orice economie conteaz`. “O factur` lunar` de 4.000 de dolari pentru hosting nu e o joac`. Iar BizSpark Plus e un balon de oxigen \n primii doi ani pentru orice

STYLE JUKEBOX

SOFTWARE

aplica]iei de iPhone \n AppStore, va fi atingerea a 100.000 de utilizatori”, spune Ionu] Antiu. Accesul la cloud este vital pentru start-up-urile de azi, dup` cum spune Matt Thompson, General Manager of Microsoft US Developer and Platform Evangelism Division, care se ocup` pentru Microsoft de start-up-urile din Silicon Valley. “Dup` un an vedem start-up-uri care nu consum` ceea ce li s-a oferit gratuit pe platforma Windows Azure, dar cer acces la servicii pl`tite, fiindc` au accelerat atât de rapid \ncât aceast` platform` a devenit critic` pentru businessul lor.”

Cu muzica \n cloud

Pornind de la o nevoie proprie de a-[i sincroniza cât mai simplu playlist-urile de pe PC [i smartphone, Ionu] Antiu (foto) [i Radu Prescur` au dezvoltat o aplica]ie de Windows [i Android care s` stocheze \n cloud muzica [i set`rile [i care s` poat` fi accesat` de pe orice dispozitiv Windows sau Android conectat la internet – Style Jukebox. La \nceputul lui 2012 au primit finan]are din partea unui investitor business angel [i s-au stabilit \n Timi[oara pentru a continua dezvoltarea produsului. Tot atunci, Style Jukebox a intrat \n programul BizSpark al Microsoft. |n toamna anului trecut au lansat prima versiunea Preview pentru platformele Windows, Android [i Windows Phone, dar [i o versiune web. Start-up-ul este inclus \n BizSpark Plus (cu acces la platforma de cloud Windows Azure) din octombrie 2012. Acum preg`tesc lansarea aplica]iei pentru iPhone.

start-up tocmai din acest motiv”, spune Zoli Herczeg. Acesta precizeaz` c` o aplica]ie de succes, cu peste 500.000 de utilizatori, are probabil o factur` lunar` de hosting de 4.000 de dolari. “Cloud-ul reprezint`, practic, privilegiul unui start-up de a nu investi \n fier, \ntr-o infrastructur` IT scump`”, arat` reprezentantul Microsoft. Style Jukebox este \nc` departe de aceste cifre de utilizare, dar versiunea Preview a aplica]iei este folosit` \n prezent de peste 25.000 de utilizatori, \n condi]iile \n care compania nu a lansat nicio campanie de marketing. Majoritatea utilizatorilor sunt din Statele Unite, Brazilia [i Marea Britanie. “Principalul nostru obiectiv pentru prim`vara aceasta, dup` lansarea

Dar cum poate ajunge un start-up s` intre \n BizSpark [i BizSpark Plus? |n primul rând, Microsoft [i partenerii s`i sunt extrem de activi \n cadrul acceleratoarelor [i incubatoarelor locale de start-up-uri. Apoi, informa]iile despre programe sunt permanent prezentate \n mediul academic, la evenimente [i concursuri de profil informatic. “BizSpark este bun pentru dezvoltarea aplica]iei sau a serviciului. Când se ajunge la faza de lansare, apar nevoi mult mai mari legate de hosting [i cloud. Atunci deja ar fi momentul oportun pentru BizSpark Plus”, subliniaz` Zoli Herczeg. Acesta arat` c` deja Microsoft e \n discu]ii avansate cu alte 8-9 start-up-uri mari pentru includerea \n BizSpark Plus. Biz Biz

CINE FACE CU |n ultimii ani, frenezia tranzac]iilor de pe pia]a imobiliar` a fost \nlocuit` cu o lini[te aproape total`. Dar 2013 pare s` fie anul \n care soarele \[i face apari]ia [i pe strada construc]iilor de la noi. DE ALEXANDRU ARDELEAN

emnele legate de o rena[tere a sectorului imobiliar au ap`rut \nc` de la sfår[itul anului trecut. Ultima parte a lui 2012 a marcat o cre[tere a \ncrederii investitorilor imobiliari \n realit`]ile economice ale Romåniei, fiind lansate mai multe tranzac]ii, iar anul acesta este potrivit pentru achizi]ia celor mai bune proiecte. Aceasta este opinia speciali[tilor de la Jones Lang LaSalle, care au elaborat un raport legat de acest subiect. “Pia]a ofer` acum produse, acum este momentul perfect pentru a achizi]iona, \n mod strategic – pe baza unei evalu`ri atente a produselor imobiliare [i a structur`rii eficiente a tranzac]iei – cele mai bune proiecte institu]ionale dezvoltate de companii cu prezen]` regional`, un num`r mic de proiecte \n derulare, iar chiriile s-au \ntors la valori sustenabile”, spun speciali[tii companiei de consultan]` imobiliar`. “Sfår[itul anului a fost marcat de o cre[tere a \ncrederii \n fundamentele economice ale României, o percep]ie pozitiv` de ]ar` care a marcat revenirea interesului [i demararea unor importante tranzac]ii care se afl` \n faz` avansat` de negociere. Interesul investitorilor este concentrat pe produsele prime, investi]iile cu produse secundare sau din zone noncentrale fiind foarte limitate”, se precizeaz` \n raportul citat.

CRE{TERE LENT~ PE BIROURI Cea mai important` tranzac]ie din 2012 pe segmentul proiectelor de birouri a fost vånzarea complexului City Business Centre din Timi[oara c`tre fondul de investi]ii NEPI, \n luna februarie. Tranzac]ia a reprezentant un pas semnificativ \n evolu]ia pie]ei de investi]ii din Romånia, fiind primul activ institu]ional pe pia]a de birouri din afara Bucure[tiului tranzac]ionat de un fond de investi]ii interna]ional. |n ultimul trimestru al anului trecut au fost finalizate numai dou` cl`diri de talie mic`, care \nsumeaz` 4.800 metri p`tra]i, ceea ce face ca oferta nou` de spa]ii de birouri a anului 2012 s` se ridice la numai 48.000 mp. Comparativ cu anii anteriori, suprafa]a finalizat` anul trecut reprezint` 54% din suprafa]a finalizat` \n anul 2011 [i 17% din cea finalizat` \n 2010. Oferta anului trecut a fost afectat` atåt de amânarea unor proiecte pentru anul 2013, cåt [i de \ntârzieri survenite \n autorizarea unor cl`diri

IMOBILIARE

OCHIUL INVESTITORILOR? finalizate din punctul de vedere al lucr`rilor de construc]ie, precum West Gate H5, Art BC 6 sau Cathedral Plaza. Centrul de afaceri Tower Center International (TCI), una dintre cele mai importante cl`diri de birouri din zona central` de afaceri a Bucure[tiului, a reconfirmat \n trimestrul IV disponibilitatea pentru \nchiriere [i a crescut stocul modern de birouri cu 29.000 mp suprafa]` \nchiriabil`. |n acela[i timp, preluarea total` de spa]ii de birouri, cu alte cuvinte cererea, a fost \n trimestrul 4 \n jur de 77.000 mp, din care 60% au fost subiectul contractelor de renegociere. Contractele de \nchiriere pentru spa]iile finalizate au totalizat circa 20.000 mp, cu media \n jur de 800 mp (25 tranzac]ii \n total, cu top 5 tranzac]ii pentru suprafe]e cuprinse \ntre 1.000 [i 3.400 mp). |n \ntreg anul 2012 activitatea total` de \nchiriere a atins 240.000 mp, cu pu]in sub activitatea \nregistrat` \n anul 2011. Levis Vlad, Head of Research and Marketing la Jones Lang LaSalle Romånia, spune c`, de-a lungul trimestrului IV din 2012, chiriile contractuale prime pentru spa]ii de birouri au r`mas neschimbate, fiind cotate la 18,5 euro/mp/lun`.

“Estim`m un trend descresc`tor al chiriilor «prime» \n prima jum`tate a anului 2013. Pachetul stimulentelor financiare reprezint` o practic` comun`, dar cu o mare varietate \n func]ie de loca]ie, specifica]iile proiectului [i etapa de \nchiriere – mai exact, \nchiriere \n spa]ii finalizate sau \n proiecte \n construc]ie. Rata de neocupare (Clasa A&B) este estimat` la 16%”, spune Levis Vlad. Oferta anului 2013 este estimat` \n acest moment la 130.000 150.000 mp, cu o suprafa]` de aproximativ 50.000 mp deja precontractat`. Cu toate c` pentru 2014 foarte pu]ine proiecte sunt \n construc]ie, se estimeaz` oferta \ntre 70.000 [i 90.000 mp. “Ne a[tept`m ca activitatea de \nchiriere a anului 2013 s` fie superioar` anului 2012, cu importante intr`ri de companii interna]ionale pe pia]a bucure[tean`. |n ceea ce prive[te activitatea de construc]ie, au fost anun]ate proiecte la standarde institu]ionale, majoritatea cl`diri verzi, sustenabile (certificate BREEAM, LEED sau DGNB), ca r`spuns la cre[terea crescut` a clien]ilor, investitori [i companii multina]ionale, pentru asemenea spa]ii de birouri”, mai spune Levis Vlad. Biz

Biz

strategie Performan]` \n marketing Ionu] Munteanu, Managing Partner [i trainer la Webdigital, agen]ie certificat` Google AdWords [i agen]ie Platinum \n programul Google Engage, analizeaz` cele mai frecvente gre[eli \n Pay per Click Marketing [i tendin]ele anului \n acest domeniu. DE LOREDANA S~NDULESCU Care sunt cele mai frecvente gre[eli \n Pay per Click Marketing? A[ \ncepe de la cele mai frecvente provoc`ri \n Google AdWords [i anume de la listele de cuvinte cheie. |n cazul acestora intervin erori care se produc dintr-o perspectiv` mecanic`, din lipsa de \n]elegere a sistemului [i din cauza „match typeurilor”. Tot pe partea de promovare \n motorul de c`utare, eroarea poate ap`rea [i la nivelul sensului pe care \l au cuvintele cheie introduse \n list`. La nivelul campaniilor de Pay per Click Marketing, deoarece pre]ul pe click se stabile[te prin licita]ie, am observat c` exist` o fric` de a licita care duce la e[ecul unei campanii. La \nceput ai senza]ia c`, dac` licitezi foarte mult, exist` [ansa s` pierzi foarte mult. Când nu licitezi cum trebuie, te pozi]ionezi mai jos sau mai rar decât ceilal]i advertiseri [i se ajunge la o rat` de click mic` [i performan]` sc`zut` a campaniei. Astfel, se pierde istoricul de calitate. Recomand s` se liciteze cât de mult se poate permite, chiar un pic mai mult, pentru a câ[tiga un bun istoric, urmând ca \n timp s` se regleze pre]ul \n concordan]` cu obiectivele avute.

Ce este cel mai important de [tiut \n Pay per Click Marketing? Cel mai important \n campaniile de marketing online este s` \n]elegi cum func]ioneaz` sistemul de administrare [i de livrare a acestor campanii. M` refer la dobândirea de cuno[tin]e despre ceea ce \]i pot oferi Google AdWords, Facebook, LinkedIn. Trebuie s` cuno[ti fiecare detaliu [i fiecare op]iune din sistem. Atât 62

Biz

petrecut pe o astfel de campanie. Cu cât [tii unde s` te ui]i, cu cât iei mai repede deciziile [i timpul de administrare [i optimizare va sc`dea. Dar, f`r` doar [i poate, este nevoie de timp pentru a administra [i a optimiza campaniile de Pay per Click Marketing.

Care sunt tendin]e anului \n Pay per Click Marketing?

Google, cât [i Facebook ofer` o arhiv` extensiv` legat` de educa]ie \n acest sens. Exist` [i agen]ii specializate care sus]in dezvoltarea speciali[tilor \n Pay per Click Marketing, precum Webdigital. |n al doilea rând trebuie s` testezi orice ipotez` [i s` vezi dac` aceasta este potrivit` sau nu pentru tine. Trebuie s` observi care sunt cuvintele care func]ioneaz` pentru zona ta de c`utare, care sunt website-urile partenere pentru zona de display sau care sunt grupurile de interese din cadrul Facebook care reprezint` poten]iali clien]i pentru tine. Recomand stabilirea foarte clar` a punctelor de referin]` [i \ncercarea pe cât posibil de a nu se face raportare la alte campanii din industrie. Un al treilea lucru important este timpul alocat acestor campanii. Bine\n]eles c` experien]a este invers propor]ional` cu timpul

Am v`zut, la ultima \ntâlnire cu reprezenta]ii Google, op]iunea „offers” \n cadrul Google AdWords. A[ ad`uga „similar audiences”, care func]ioneaz` pe partea de remarketing. Pe Facebook, sper`m s` vedem din ce \n ce mai multe op]iuni de segmentare. Ne bucur` c` s-au extins anul acesta zonele \n care putem s` livr`m mesaje prin „Sponsored post like stories”. Astfel, reu[im s` livr`m mesaje [i c`tre alte grupuri de audien]`, nu numai c`tre cei care [i-au manifestat interesul pentru o anumit` pagin` de Facebook. Pe partea de reporting, ne a[tept`m la ceva schimb`ri \n Google Analytics [i sper`m ca schimb`rile s` ne ajute s` \n]elegem mai bine [i s` realiz`m campanii mai bune. Sper`m s` se apropiem mai mult de LinkedIn [i s` vedem pe viitor o interfa]` mai simplu de administrat, management de conturi multiple sau modific`ri „bulk”. Sper`m c` pre]ul pe click \n LinkedIn s` se regleze pu]in [i s` putem testa pentru mai mul]i clien]i acest canal, nu doar pentru cei care au minimum 2.000 euro/lun` aloca]i doar pentru LinkedIn [i pot testa diferite ipoteze. Biz

Majorat \n recrutare Cu o experien]` de 18 ani \n recrutare [i trei ca antreprenor, M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor, ]inte[te extinderea gamei de servicii cu dou` noi programe de training, iar pe cea de produse, cu un sistem de e-recruitment creat \n Australia. DE OVIDIU NEAGOE entru ea, ziua de munc` \ncepe la 6 diminea]a. Nu de pu]ine ori, dup` mai bine de zece ore, sunt [anse foarte mari s` o g`si]i tot la lucru. Cu toate acestea, o zi obi[nuit` de munc` din via]a ei nu se rezum` numai la sarcini de birou: \[i g`se[te timp mereu pentru 4 - 5 \ntâlniri de afaceri \n fiecare zi. Nu v` imagina]i c` este un episod din via]a unui tân`r dornic de afirmare \n mediul de afaceri [i nici despre un angajat mai pu]in eficient, nevoit s` recupereze sarcinile ne\ndeplinite la timp, dimpotriv`. Are o experien]` de peste 18 ani \n business. Pe scurt, a[a arat` agenda M`d`linei Uceanu, Managing Partner la Career Advisor, companie care ofer` servicii de recrutare, consiliere [i coaching de carier` [i business coaching. Dac` prietenii [i cunoscu]ii o caracterizeaz` ca fiind un prieten de drum lung, u[or naiv` [i obsedat` de munc`, antreprenoarea recunoa[te c` se reg`se[te aproape \n totalitate \n acest portret-robot, doar cu mici preciz`ri: “Nu [tiu dac` sunt chiar obsedat` de munc`, dar este foarte clar c` am nimerit \n domeniul care \mi place, iar apropo de naiv`, cred c` este o naivitate bun`, mai degrab` sunt idealist`”, \[i face o scurt` caracterizare M`d`lina Uceanu. Dar antreprenoarea nu se opre[te aici. Este cunoscut` \n social media, unde are o prezen]` activ` atât pe re]elele sociale, cât [i pe site-ul cu nout`]i din domeniul resurselor umane “portalhr.ro”, dar [i pentru activitatea didactic` de la Bucharest School of Management, unde sus]ine un curs de management al resurselor umane. “Când am perioade prea lini[tite [i zilele de 64

Biz

munc` nu sunt suficient de pline, nu sunt \n regul`, nu m` simt confortabil [i m` dezechilibrez un pic”, spune M`d`lina Uceanu. Poate credea]i c` un antreprenor cu [ase angaja]i [i planuri de extindere nu mai este nevoit s` lucreze cot la cot cu ace[tia sau cu cei din mediul corporate. Nu este chiar a[a. Este tocmai invers. Fondatoarea companiei de recrutare [i consultan]` \n carier` [i resurse umane poveste[te \ntr-un interviu acordat revistei Biz c`, de[i se \ntâmpla s` lucreze [i câte 10 - 12 ore pe zi pe vremea când

RECRUTARE ANTREPRENORIAL~ Cu motoarele turate la maximum a \nceput [i noul an. A mutat sediul companiei, fondate \n urm` cu trei ani, \n cas` nou`, la parterul unei case spa]ioase [i elegante din cartierul bucure[tean Floreasca, se preg`te[te s` \[i m`reasc` echipa [i creioneaz` dou` noi programe de training, unul adresat recrut`rii \n social media [i, respectiv, un workshop destinat motiv`rii angaja]ilor. Un alt drum pe care va p`[i anul acesta Career Advisor este cel al includerii unui produs care s` se al`ture serviciilor oferite de firma de recrutare [i

De[i [tiam ce \nseamn` s` \]i generezi singur veniturile, c` am mai f`cut aceasta pe vremea când lucram pentru o firm` self-financed, altceva este când e[ti pe cont propriu [i trebuie s` \]i gestionezi foarte bine fricile. Nu se pune problema dac` ]i-e fric`. |ntrebarea este de ce ]i-e fric` [i cât de des ]i-e fric`: o dat` pe s`pt`m`n` sau o dat` pe zi” M~D~LINA UCEANU, Managing Partner la Career Advisor avea statutul de angajat, acum lucreaz` [i mai mult. Dar acum, ca antreprenoare, reu[e[te s` \[i fac` timp s` o includ` pe fiica sa \n propriile activit`]i [i chiar s` petreac` timp al`turi de aceasta la birou unde tân`ra crede c` este mai “cool” decât la [coal`. “Pentru mine, faptul c` zilele sunt pline, m` ajut` s` ambalez motoarele, nu [tiu s` le «dezambalez», doar s` le scot din priz`, la dou` - trei luni mai ies din priz` cu un week-end prelungit, dup` care revin [i, u[or-u[or, ajung iar la 120 km/h, \n loc de 70 km/h”, continu` M`d`lina Uceanu.

consiliere [i coaching de carier`. Planurile M`d`linei Uceanu vizeaz` un sistem de gestionare a aplica]iilor, a candidaturilor pe site-urile de recrutare sau pe cele ale companiilor. Este vorba despre un sistem de tipul Applicant Tracking System, \n cloud. “Pentru noi a fost un mare avantaj s` lu`m aceasta ca linie nou` de business, pentru c` este un model diferit fa]` de ce am f`cut pân` acum”, spune M`d`lina Uceanu, care adaug` c` sistemul este foarte modern, este dezvoltat \n permanen]` de partenerii no[tri din Noua Zeeland` [i este foarte des \ntâlnit peste ocean.

STRATEGIE MANAGEMENT

Acestea sunt ingredientele pentru re]eta unui succes antreprenorial, iar prin implementarea acestora de-a lungul acestui an, rezultatele nu se vor l`sa prea mult a[teptate. Veniturile companiei au atins o valoare de 200.000 de euro la finele lui 2012, ceea ce este un indicator pozitiv pentru o afacere antreprenorial`, care \mplinea pe atunci doi ani, fiind lansat` chiar \n plin` recesiune global`. {i viziunea M`d`linei Uceanu nu se limiteaz` numai la acest an. Pe viitor, visul antreprenoarei pentru companie este ca fiecare linie de business actual` s` devin` un departament de sine st`t`tor, care s` func]ioneze independent, \n timp ce linia de business din jurul platformei de e-recruitment s` urmeze un drum al dezvolt`rii pân` \n punctul \n care poate lua forma unei companii separate. Dar, aceasta nu \nseamn` c` atâta vreme cât apare o nou` ni[` ori o oportunitate proasp`t`, nu ar miza pe cartea flexibilit`]ii [i ar creiona alt` strategie. De[i ne poveste[te c` nu [tie dac` succesul \n antreprenoriat este \n strâns` leg`tur` cu o serie de calit`]i personale, un ingredient care nu d` gre[ niciodat` \n business este s` crezi \n ceea ce faci [i s` lucrezi de pl`cere. “De[i [tiam ce \nseamn` s` \]i generezi singur veniturile, c` am mai f`cut aceasta pe vremea când lucram pentru o firm` self-financed, altceva este când e[ti pe cont propriu [i trebuie s` \]i gestionezi foarte bine fricile”, poveste[te M`d`lina Uceanu. “Nu se pune problema dac` ]i-e fric`. |ntrebarea este de ce ]i-e fric` [i cât de des ]i-e fric`: o dat` pe s`pt`m`n` sau o dat` pe zi. Trebuie s` g`se[ti satisfac]ie \n ceea ce faci «per se», asta te ajut` s` mergi mai departe”, adaug` Managing Partner-ul de la Career Advisor. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu numai c` nu a renun]at la online [i social media, \n ciuda faptului c` monetizarea nu vine tocmai cu rapiditate, ci chiar s-a \nc`p`]ânat s` devin` o prezen]` cât mai activ`, s` \[i creeze un brand personal \n online. “Recunosc c` aceast` joac` de-a online-ul m-a ajutat destul de mult [i la modul \n care percep lucrurile [i, m-a mai ajutat s` g`sesc o lume de «ideali[ti» ca mine, oameni care pun lucruri \n mi[care [i f`r` o miz` financiar`, doar c` au o preocupare \n acea direc]ie”, conchide M`d`lina Uceanu. Biz Biz

Cum [tii dac` ai leadershipul \n sânge? Liderii se nasc sau se formeaz`? Aceasta este una dintre \ntreb`rile la care atât mediul de afaceri, cât [i speciali[tii \n genetic` au c`utat r`spunsuri mai bine de un deceniu. De curând \ns`, o universitate din Londra a reu[it s` identifice o gen` care cre[te [ansele mo[tenitorului s` fie un bun conduc`tor. DE OVIDIU NEAGOE ` ne imagin`m c` v` prezenta]i la un interviu de angajare pentru locul de munc` mult visat, care presupune o pozi]ie cu responsabilit`]i, noi provoc`ri profesionale, posibilitatea aplic`rii abilit`]ilor de leadership [i, desigur, un salariu pe m`sur`. Tot ce trebuie s` face]i este s` veni]i la interviu cu un CV actualizat [i o prob` de sânge. Da, a]i citit bine, cu o prob` de sânge. Dar nu pentru un test care s` identifice un eventual consum de stupefiante, ci s` verifice abilit`]ile de leadership. Dac` v` \ntreba]i cum anume, r`spunsul este dat de speciali[tii \n genetic` ai University College London, care au descoperit de curând c` abilit`]ile de leadership se mo[tenesc. Principalul responsabil pentru una dintre cele mai râvnite calit`]i din mediul de afaceri este genotipul rs4950, care poate asigura succesul 66

Biz

pe plan profesional al mo[tenitorului acestuia, desigur \n condi]iile \n care posesorul \[i dore[te o carier` \n structura corporate. Genotipul este prezent la aproape jum`tate din popula]ia globului, ceea ce \nseamn` c` abilit`]ile de leadership nu numai c` sunt mo[tenite de la o genera]ie la alta, dar sunt \n strâns` leg`tur` [i cu al]i factori, precum mediul academic sau experien]a. Oamenii de [tiin]` de la University College London, fondat` \n anul 1826, au reu[it s` identifice [i s` izoleze gena la jum`tatea lunii trecute. Diferen]ele genetice sunt, de cele mai multe ori, asociate cu probabilitatea crescut` de a mo[teni calit`]ile unui conduc`tor de succes. Studiul britanicilor, lansat la mijlocul lunii trecute, este primul de acest fel care reu[e[te s` identifice o secven]` a ADN-ului asociat` cu tendin]a subiec]ilor de a ocupa pozi]ii de

conducere. Echipa format` din cercet`tori din mai multe ]`ri a demonstrat c` mai bine de 25% dintre varia]iile comportamentale \n termeni de leadership pot fi explicate prin gene mo[tenite de la p`rin]i. Prin aceast` descoperire, cercet`torii au reu[it s` mai r`spund` la o \ntrebare mai veche: liderii se nasc sau se fac? „|n]elepciunea popular`, potrivit c`reia leadershipul este o deprindere, r`mâne \n foarte mare parte adev`rat`, dar noi am demonstrat c`

STRATEGIE MANAGEMENT

este, de asemenea, \ntr-o oarecare m`sur` [i o tr`s`tur` genetic`”, spune conduc`torul echipei de cercet`tori, Jan-Emmanuel De Neve, profesor la UCL School of Public Policy. „Am identificat un genotip, numit rs4950, care aparent este asociat cu transmiterea abilit`]ilor de leadership c`tre viitoarele genera]ii”, adaug` De Neve. Pentru identificarea acestui genotip, dr. De Neve, \mpreun` cu echipa de cercet`tori al`turi de care a lucrat, a analizat

informa]iile de]inute de o uria[` baz` de date din SUA. O alt` descoperire important` a studiului este c`, atunci când un subiect de]ine mai multe alele rs4950, [ansele ca acesta s` devin` un lider mai bun cresc cu 50%. Mai mult, 30,4% dintre participan]ii la studiu care au ambelele alele de tip G ocupau func]ii de conducere, \n timp ce 36,2% dintre cei care prezentau alele de tip A [i G erau lideri, iar dintre cei cu alele de tip A aveau putere de decizie la locul de munc` un

procent de 39,6%. Cercet`torii au comparat mostre ADN colectate de la mai bine de 4.000 de participan]i cu informa]iile referitoare la locurile de munc`, de unde s-a tras concluzia c` exist` o leg`tur` foarte strâns` \ntre rs4950 [i leadership. Studiul speciali[tilor \n genetic` ai universit`]ii londoneze a conchis c` dobândirea unei pozi]ii de conducere depinde \n cea mai mare parte de abilit`]ile \nv`]ate, dar [i mo[tenirea acestei gene contribuie la ascensiune. Nu a trecut foarte mult timp de când John Antonakis, profesor de behavioristic` organiza]ional` la {coala de Business [i Economie din cadrul Universit`]ii Lausanne, a \ntrebat dac` exist` o gen` specific` leadership-ului. Acum, dup` descoperirea echipei lui De Neve, r`spunsul pare afirmativ, cel pu]in pân` \ntr-un anumit punct. Atunci când se face referire la leadership, acesta trebuie perceput \n continuare ca un set de abilit`]i care se dobândesc \n timp. Genetica [i \n special genotipul rs4950 pot juca un rol important \n identificarea celor care au [ansele cele mai mari ca \n viitor s` de]in` pozi]ii de conducere. De[i \nc` sunt necesare studii aprofundate cu privire la modalit`]ile prin care rs4950 interac]ioneaz` cu al]i factori, ca de exemplu mediul \n care se dezvolt` academic mo[tenitorul genei \nainte s` ocupe o func]ie de conducere, descoperirea are puterea s` revolu]ioneze mediul de afaceri actual. „Munca noastr` atrage aten]ia [i asupra unor aspecte etice care planeaz` asupra posibilit`]ii utiliz`rii testelor genetice \n selec]ia [i evaluarea abilit`]ilor de leadership [i lu`m serios \n considera]ie \n`sprirea protec]iei \mpotriva discrimin`rii genetice din pia]a muncii”, spune dr. De Neve. „Principala noastr` sugestie este ca aceast` cercetare s` ajute la identificarea factorilor specifici [i a mediului care ajut` la dezvoltarea abilit`]ilor de leadership”, a mai ad`ugat coordonatorul cercet`rii.

CE }I-E SCRIS |N GENE }I-E PUS Ce au \n comun Jack Welch, Barack Obama, Angela Merkel, Lionel Messi [i Martin Luther King Jr.? Ei bine, pe Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

lâng` r`spunsuri ca „un vis”, succes, faim`, sau influen]`, cel mai probabil mai au \n comun [i gena responsabil` cu abilit`]ile de leadership. Vestea bun` pentru mediul de afaceri este c` genotipul izolat la universitatea din Londra nu este sigurul aliat al oamenilor de afaceri sau al politicienilor de pretutindeni. Alte cercet`ri recente, realizate pe baza colabor`rii dintre economi[ti [i geneticieni, ce au avut ca scop explorarea componentelor genetice care stau la baza deciziilor economice, \nregistreaz` progrese. Studii realizate de cercet`tori pe gemeni identici arat` c` o serie de comportamente precum asumarea riscurilor, deschiderea c`tre nou sau altruismul sunt genetice. Receptorul D4 de dopamin` (DRD4), care este localizat pe cel de al 11-lea cromozom, a fost identificat \n trecut ca un poten]ial candidat care s` explice motivele din spatele varia]iilor din behavioristica economic`. DRD4 este o gen` poli-

Biz

morf` cu alele cu 2 - 11 secven]e repetitive, \n func]ie de care sunt \mp`r]ite \n dou` clase: 7R+ pentru cele cu mai mult de 7 secven]e repetitive [i 7R- \n cazul celor cu mai pu]ine. Astfel, potrivit unei lucr`ri realizate de Universitatea Harvard, versiunea scurt` a genei este asociat` cu altruism, con[tiinciozitate [i corectitudine, abilit`]i ideale pentru de]in`torii frâielor unei companii, \n timp ce la polul opus se afl` cei caracteriza]i prin asumarea riscurilor, impulsivitate [i deschiderea c`tre nou, caracteristici necesare mai degrab` antreprenorilor. Noua descoperire poate avea implica]ii uria[e asupra mediului de afaceri sau a politicii. |ntr-o perioad` de stabilitate, atât popoarele cât [i angaja]ii caut` o conducere stabil`, astfel c` posesorii versiunii scurte a genei ar putea fi favoriza]i, \ns` atunci când o companie se vede nevoit` s` schimbe macazul, persoana potrivit` se afl` \n

clasa 7R-. Primii pa[i \n aceast` direc]ie au fost f`cu]i de o serie de antropologi, care au efectuat mai multe studii \n Kenya, prin care au demonstrat c` posesorii unor versiuni lungi a genei f`ceau parte preponderent din triburi nomadice, iar cona]ionalii din cealalt` clas` erau a[eza]i, mai bine \ngriji]i [i implicit mai s`n`to[i. Nu pu]ine sunt cazurile \n care \n rândul membrilor unor familii se \ntâlnesc, la nivel individual, aspira]ii c`tre pozi]ii de conducere. Dovad` stau exemple ale unor pre[edin]i ai SUA precum John F. Kennedy, John Adams sau, mai recent, George W. Bush, care a c`lcat pe urmele propriului tat`. Acum, când [tim c` abilit`]ile de leadership [i de management se pot mo[teni, \ntrebarea la care mai trebuie s` r`spund` biologia este \n ce procent succesul unei astfel de comunit`]i este datorat geneticii [i cât mediului produs de familiile \n care au crescut posesorii genei. Biz

life Apel la lux Produc`torul britanic de telefoane mobile de lux Vertu intr` \ntr-o nou` er`, prin lansarea dispozitivului Vertu TI, primul smartphone al companiei dotat cu sistem de operare Android. DE OVIDIU NEAGOE

ertu a lansat la jum`tatea acestei luni dispozitivul Vertu TI. Este primul telefon mobil lansat, dup` achizi]ia companiei de c`tre fondul de investi]ii EQT, care a cump`rat Vertu de la Nokia \n luna octombrie a anului trecut. Gadgetul, realizat manual \n Anglia, are o carcas` solid` din titan, care confer` rezisten]`, elegan]` [i o greutate sc`zut`, de[i are un ecran din cristal imposibil de zgâriat. Display-ul noului telefon are o rezisten]` de patru ori mai mare decât orice dispozitiv de tip smartphone, iar carcasa din titan este de cinci ori mai rezistent` decât cele folosite \n produc]ia altor telefoane mobile. Rezisten]a [i elegan]a sunt dou` elemente iconice pentru produ c`torul

NOI VREM P~MÂNT!

britanic de telefoane de lux, dar de aceast` dat` nu au mai fost trecute cu vederea nici aspectele tehnice. Vertu TI se folose[te pentru prima oar` \n istoria companiei de sistemul de operare al Google, Android 4.0 Ice Cream Sandwich. Mai mult, beneficiaz` de un procesor de 1,7 GHz, o memorie intern` de 64 GB [i o camer` cu o rezolu]ie de 8 MP. |n plus, dispozitivul mai este prev`zut cu o camer` frontal` de 1,3 MP, pentru convorbiri pe Skype. Telefonul de lux este disponibil [i \n ]ar` de luna trecut`, la pre]ul de 7.900 de euro. „Vertu TI este cel mai important produs al nostru din ultimul deceniu”, spune Perry Oosting, pre[edintele Vertu. „Vertu este un pionier [i conduce sectorul terminalelor mobile de lux \nc` de la \nceputul companiei, de la finele anilor ’90, iar \ntreaga noastr` profunzime [i experien]` pot fi v`zute \n Vertu TI. Nu exist` altceva similar”, a mai ad`ugat Oosting. Biz

O companie pune ochii pe un or`[el american, unde dore[te s` \[i extind` activitatea. Pentru aceast` misiune conducerea companiei \l trimite pe Steve Butler, un specialist \n achizi]ii. Dar misiunea expertului nu este una tocmai u[oar`. Ce piedici va \ntâlni acesta pute]i vedea pe marile ecrane din pelicula „Promised Land”, de la jum`tatea lunii trecute. Biz

LIFE

{TIRI

LED it be light Pe scurt cam acesta este planul produc`torului suedez de mobil` IKEA, care \[i dore[te ca pân` \n anul 2016 s` vând` doar becuri [i l`mpi LED. Motivele scandinavilor? Un astfel de bec are o durat` de via]` de 20.000 de ore, adic` mai bine de 2 ani. {i avantajele becurilor de tip LED fa]` de cele incandescente nu se opresc aici. Acestea nu se \ncing [i au reu[it s` aduc` o nou` dimensiune \n designul produselor de iluminat, astfel c` proiectul oric`rui designer poate deveni realitate. Mai mult, LED-urile sunt eficiente energetic pentru c` folosesc cu pân` la 85% mai pu]in` energie decât becurile tradi]ionale, ceea ce reprezint` un avantaj atât pentru mediu, cât [i pentru valoarea facturilor. Pe lâng` cele 72 de l`mpi LED [i 12 tipuri de becuri LEDARE pe care produc`torul de mobilier le are deja \n ofert`, compania suedez` \[i propune s` fac` toat` gama de produse de iluminat cu LED-uri. Trecerea la tehnologia LED nu este neap`rat sinonim` cu achizi]ia unor noi l`mpi. Cu gama LEDARE, exist` surse de lumin` LED potrivite pentru aproape toate fasungurile tradi]ionale, indiferent c` sunt de tip candelabru, glob sau reflector. (Ovidiu Neagoe)

Tehnologiei \i [ade bine cu drumul De la jum`tatea lunii visul turi[tilor de a nu avea absolut nicio grij` \n concediu a devenit realitate. Paravion, prima agen]ie de servicii turistice online din România, a lansat conceptul de „smart travel”, cu ajutorul telefonului mobil. „Travers`m o epoc` a evolu]iilor tehnologice foarte rapide, \n care to]i suntem dependen]i de telefonul mobil [i \n care to]i ne dorim pachete de servicii personalizate”, spune Javier Garcia del Valle, EVP/CEO la Happy Tour Group. Primul serviciu de notificare prin SMS din România prin intermediul c`ruia utilizatorii pot accesa \n timp real toate informa]iile necesare unei c`l`torii a venit ca nevoie a adapt`rii agen]iei la tendin]ele globale de mobilitate [i dezvoltare tehnologic`. Turi[tii români care vor s` beneficieze de toate informa]iile \n timp real pot opta, prin abonament, s` \[i optimizeze experien]a de c`l`torie, primind direct pe telefonul mobil informa]ii precum prognoza meteo din destina]ia vizitat`, codul rezerv`rii online sau actualiz`ri \n timp real privind eventuale modific`ri ale orarului zborului. (O.N.)

Biz

CALENDAR

28 APRILIE Este ultima zi \n care mai pute]i vizita expozi]ia „|ntre Est [i Vest. Pictur` rus` din Patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX”, care a avut vernisajul \n luna decembrie a anului trecut. Pentru prima oar` dup` mai bine de dou` decenii, iubitorii de art` au ocazia s` admire 59 de lucr`ri de art` rus` – 31 de icoane [i 28 de picturi.

17 MARTIE La Sala ArCuB, v` a[teapt` dou` cupluri care timp de 12 ani au fost nedesp`r]ite, atât \n vacan]e cât [i \n weekend-uri, \n piesa „Cin` cu prieteni” de Donald Margulies, \n regia lui Claudiu Goga. Un eveniment neprev`zut le va da celor patru via]a peste cap [i \i va face, pe fiecare \n parte, s` reflecte la dragoste, c`snicie [i rela]iile interumane.

25 MARTIE Sim]i]i câteodat` c` a]i uitat s` fi]i direc]i [i naturali, iar \ntr-un interviu de angajare sau la o [edin]` v` lovi]i de anumite situa]ii care v` blocheaz`, v` streseaz` sau duc la na[terea unor dificult`]i \n exprimare [i \n rezolvarea problemelor? Dac` da, nota]i data de mai sus \n agende. Pentru c` atunci va \ncepe cursul „Actorie & Cinema, Dezvoltare personal` &

psihologie”, sus]inut la Funda]ia Calea Victoriei de lectorul Smaranda Caragea.

24 MARTIE

Violonistul Alexandru Tomescu, al`turi de Eduard Kunz, pianist care a câ[tigat \n 2007 Concursul Interna]ional George Enescu, vor urca pe scena Ateneului Român cu prilejul „Royal Romantic”, concert dedicat Romantismului. Cei doi arti[ti vor concerta al`turi de Camerata Regal` aflat` sub bagheta dirijorului Jin Wang, aceasta fiind al treilea astfel de concert, dup` „Royal Baroque” [i „Royal Classic”.

8 MARTIE |nceputul acestei luni este propice pentru filmul românesc. Sunte]i a[tepta]i la cinematografe pentru premiera filmului „Pozi]ia copilului”, o pelicul` care spune povestea unei rela]ii dintre o mam` autoritar` [i fiul acesteia, ajuns la vârsta maturit`]ii. Filmul este regizat de Peter C`lin Netzer, care i-a ales pentru rolurile principale pe Lumini]a Gheorghiu [i Bogdan Dumitrache.

LIFE

{TIRI

Muzica bun` vine \n România [i \n 2013

SPORT

Victorie record \n repriza secund` Nu sunt prea mul]i adversari \n lume care s` pun` probleme Manchester United, cel de al treilea club \ntr-un top al celor mai bogate echipe, dup` Real Madrid [i Barcelona. Nici criza economic` mondial` nu a reu[it s` pun` \n dificultate echipa britanic`, clubul reu[ind performan]a s` \[i creasc` profitul \n a doua jum`tate a anului trecut cu 74%. Manchester United a \nregistrat un profit de 22,3 milioane de lire sterline \n ultimele [ase luni [i a reu[it s` „\nscrie” [i la capitolul venituri, care au atins 78,6 milioane de lire sterline. De[i, de-a lungul ultimelor [ase luni, clubul a pierdut o serie de parteneriate [i sponsoriz`ri cu branduri importante din luema sportului, veniturile „Diavolilor Ro[ii” au crescut cu 26,4%, ceea ce reprezint` un joc bun pentru organiza]ia listat` anul trecut la Bursa de Valori din New York. Dac` la scurt timp dup` oferta public` ini]ial` pre]ul unei ac]iuni era de 14 dolari, acum o ac]iune la clubul estimat la listare la mai bine de 3 miliarde de dolari se tranzac]ioneaz` cu 19 dolari. (O.N.)

up` Depeche Mode, fanii muzicii bune

se vor mai putea bucura [i de prezen]a germanilor de la Rammstein, de cea a lui Mark Knopfler, chitaristul de la Dire Straits, dar [i de o premier`: legendarul Roger Waters va aduce pentru prima oar` la Bucure[ti fenomenul „The Wall”. Semnele sunt tot mai clare. |n ultimii ani, trupe [i arti[ti cu renume interna]ional nu [i-au mai \ncheiat turneele din Europa \n Ungaria, iar vedetele prezente pe scenele din capital` nu au mai salutat publicul primitor din „Budapest”. Nici 2013 nu se arat` r`u din aceast` perspectiv`. Trupa britanic` Depeche Mode, una dintre cele

mai a[teptate prezen]e muzicale, va concerta \n Bucure[ti pe 15 mai, cu ocazia unui nou turneu care va \ncepe \n data de 7 mai [i va include 34 de spectacole \n 25 de ]`ri. Un alt eveniment care nu trebuie ratat \n 2013 este mult a[teptatul concert pe care \l va sus]ine Roger Waters pe 28 august \n Pia]a Constitu]iei din Bucure[ti. Acesta va pune \n scen` o produc]ie cu decoruri uria[e, bazat` pe albumul „The Wall”, al trupei Pink Floyd. Pe lâng` ace[tia [i-au mai anun]at prezen]a \n ]ar` [i trupa german` Rammstein, Mark Knopfler, Vaya Con Dios, Slash, Andrea Bocelli, Richard Clayderman sau Patricia Kaas. (Ovidiu Neagoe)

iPad Mini [i-a g`sit jum`tatea u degeaba se spune c` februarie este luna \ndr`gosti]ilor, nu? Este [i perioada \n care iPad Mini, produs` de gigantul Apple, [i-a g`sit jum`tatea, dup` lansarea Logitech Ultrathin Keyboard mini, o tastatur`-carcas` protectoare, conceput` s` \mbun`t`]easc` experien]a pe care utilizatorii o au cu gadgetul. Pe lâng` posibilitatea utilizatorilor de a se bucura de toate op]iunile disponibile pe gadget, tastatura produs` de Logitech face experien]a tast`rii mai confortabil`, f`r` s` fie afectat profilul ta-

bletei: aceasta va r`mâne sub]ire [i u[oar`. Claviatura prev`zut` [i cu o carcas` din aluminiu sub]ire, care se asorteaz` cu tableta [i ofer` mai mult` protec]ie [i durabilitate gadgetului, se ata[eaz` cu ajutorul unor magne]i foarte puternici. „Am adaptat designul carcaseitastatur` Logitech Ultrathin Keyboard Cover, apreciat \n industrie drept cea mai bun` tastatur` mobil` pentru iPad Mini”, spune Alexis Richard, director de brand development pentru accesorii de tablet` din cadrul Logitech. (Ovidiu Neagoe) Biz

LIFE

FOOD

MARMORAT~, MATURAT~, MINUNAT~! O cin` la restaurant sau o mas` \n familie cu produse s`n`toase? Mai mult sau mai bine? Mizând pe tendin]a românilor de a g`ti mai s`n`tos [i de a cump`ra preparate de calitate, Cora a lansat o gam` premium – carnea de mânzat maturat`. DE OANA GRECEA

Dac` te gânde[ti c` nu-]i po]i permite o friptur` bun` decât \n restaurantele selecte, cineva s-a gândit s`-]i fac` o surpriz`. Cu carnea de mânzat maturat` din gama “Tenta]ii de la cora” [i tu po]i fii Chef la tine acas`. Ce este atât de tentant la carnea de mânzat? Rasa [i tipul de alimenta]ie dau mult din gustul final al produsului [i de aceea e atât de important` faza \n dezvoltarea acestuia. Experien]a arat` c` \n România consumatorul alege carne de vit` atunci când vrea s` nu m`nânce “gras”. Cora a ales pentru acest produs mânzatul care are maximum 20 de luni [i carnea nu este gras`. “Fr`gezimea este cel`lalt atribut esen]ial pentru românii care aleg carne de vit`, ei caut` cu prec`dere vi]el de lapte sau mânzat”, spune Denis Philippot, specialistul \n produse din carne de la cora România. Pentru noua gam` “Tenta]ii cora”, acesta a selec]ionat câteva ferme din România \n urma unui proces care a durat mai multe luni. “Sunt ferme mici, afaceri de familie, conduse de oameni care [i-au p`strat entuziasmul [i al`turi de care reg`se[ti valorile adev`rate. Toate se g`sesc \n nordul ]`rii, \n Bucovina. De altfel, exist` un strict control al trasabilit`]ii produselor noastre, cora fiind \n contact permanent cu partenerii s`i”, spune Philippot. Pentru gama “Tenta]ii cora” a fost aleas` rasa B`l]ata Româneasc`. |n cazul c`rnii destinate unei preg`tiri rapide, tran[area este extrem de important`, pentru c` fiecare mu[chi trebuie izolat [i fiecare nerv trebuie scos. Carnea e un produs nobil [i

Biz

trebuie tratat ca atare din primul moment. Deci, tran[area este esen]ial`, ea necesit` fine]e \n manevre [i mult` r`bdare.

FR~GEZIMEA VINE DIN FINE}URI De asemenea, cora a ales s` ofere carne de mânzat maturat`. “|n România, se confund` maturarea cu macerarea. Metoda de maturare pe care noi o aplic`m este p`strarea c`rnii sub vid la temperaturi controlate. Carnea st` \ntre 12 [i 15 zile \n aceste condi]ii. Aceast` metod` vizeaz` fibra [i o ajut` s` se destind`, dac` vre]i, iar faptul c` e sub vid o protejeaz` de factorii externi, carnea p`strându-[i toate calit`]ile”, mai spune specialistul \n carne de la cora. Dup` aceast` p`strare urmeaz` tran[area [i punerea c`rnii \n caserole, utilizând o tehnologie special` numit` Darfresh. Tehnologia permite c`rnii s` \[i p`streze calit`]ile [i, \n plus, s` continue s` se fr`gezeasc` pân` când va fi preg`tit` de consumator, chiar atunci când a[teapt` \n frigider. Ce \nseamn` asta \n procesul de g`tire? Fiind deja fr`gezit`, carnea necesit` timpi de preg`tire mai mici. Dac` un gula[ are nevoie de trei ore ca s` fie preparat, folosind carne maturat` vei avea nevoie doar de o or` [i jum`tate. Un [ni]el de mânzat maturat va fi evident mai fraged [i atunci este ideal pentru copii, dar nu numai. Mânzatul maturat este c`utat de persoane care sunt foarte atente la ceea ce m`nânc`, care s-au obi[nuit cu anumite standarde culinare \n restaurante. Cu produsul “Tenta]ii cora”, fiecare \[i poate g`ti acas` \n câteva minute re]eta cu vit`

preferat`, f`r` s` poat` da gre[. SPECIALIST |N CARNE Francezul Denis Philippot are o experien]` de peste 30 de ani \n acest domeniu. El spune c` românii se sperie de firicelele de gr`sime pe care le remarc` pe bucata de antricot, comparativ cu regiunile cu tradi]ie \n consumul de carne de vit`, unde acel aspect “marmorat” este exact ceea ce face produsul mai c`utat. “ Acea gr`sime se va topi la gr`tar, va da gust c`rnii [i o va face [i mai fraged` “, spune Philippot. |n opinia sa, \n România \n acest moment nu exist` un istoric pe consumul de carne maturat`, nu exist` obiceiuri de consum la scar` mare pe acest tip de produs [i pentru c`, tradi]ional, românii foloseau carnea de vit` pentru ciorbe sau toc`ni]e. Obiceiurile se schimb` [i arat` c` se prefer` carnea pentru preg`tire rapid`. Iar interesul consumatorilor merge spre calitatea mânc`rii: s` mânc`m mai pu]in, dar s` mânc`m mai bine. Biz

FOTO: VALI MIREA

DENIS PHILIPPOT, specialist \n produse din carne, cora Rom창nia

LIFE

FOOD

Restaurante... à la New York Recenta c`l`torie a echipei Biz la New York a prilejuit atåt oportunitatea unor interviuri [i materiale de excep]ie, cåt [i momente de relaxare [i de explorare a ora[ului. {i deoarece New Yorkul este recunoscut pentru diversitatea culinar`, American Express Gold de la Bancpost, unul dintre principalii no[tri parteneri pentru proiectul Biz USA, ne-a sugerat cåteva restaurante apreciate pentru faima gastronomic`. DE ALEXANDRU ARDELEAN 74

Biz

Una dintre primele sugestii f`cute de American Express Gold de la Bancpost pentru echipa Biz a fost restaurantul Earth, localizat \n East Village. Meniul este inspirat din tradi]iile buc`t`riei americane cu influen]e ale mo[tenirii italiene. |n afara månc`rurilor deosebite, restaurantul este celebru [i pentru selec]ia de vinuri care acompaniaz` felurile de måncare create de chef Marco Canora. Earth este esen]a ospitalit`]ii newyorkeze \ntr-un spa]iu intim [i relaxant.

http://restauranthearth.com/index.html O alt` sugestie venit` de la American Express Gold de la Bancpost este celebrul restaurant Carnegie Deli, faimos pentru cele mai uria[e sandvi[uri cu pastram` din New York City. Carnegie Deli a fost fondat \n 1937 [i este un reper \n Midtown. Sandvi[urile restaurantului sunt uria[e, por]ia pentru o singur` persoan` este suficient` pentru doi, chiar trei oameni. Am \ncercat celebrul lor sandvi[ Broadway Danny Rose.

http://www.carnegiedeli.com/home.php Smith & Mills este un restaurant bar din Tribeca unde nu po]i merge f`r` rezervare. |ns` este de la sine \n]eles de ce acest sistem. Unele dintre cele mai bune scoici din New York le pute]i degusta aici, al`turi de un vin bun. Iar loca]ia este senza]ional`, o reveren]` pentru industrie [i design.

http://smithandmills.com/about/ O alt` sugestie American Express Gold de la Bancpost a fost restaurantul italienesc Harrisons, care nu trebuie ratat cånd sunte]i \n New York. Harrisons a fost deschis \n 2001 [i este o combina]ie \ndr`znea]` de buc`t`rie inspirat` de sezon, ospitalitate [i un decor idilic, care creeaz` o experien]` unic`.

Westville este un restaurant de cartier tipic newyorkez. Este recunoscut atåt pentru måncare, cåt [i pentru produsele de brut`rie. De peste patru ani, sunt furnizorii delicioaselor deserturi pentru mai multe coffee shop-uri din Manhattan [i Brooklyn. O sugestie dulce venit` de la American Express Gold de la Bancpost, mai ales pentru una dintre dimine]ile friguroase.

http://www.theharrison.com/experience.php

http://www.westvillenyc.com/bakery Pentru c` ora[ul ofer` una dintre cele mai diverse buc`t`rii din lume, cea mai bun` måncare thai din New York a fost la restaurantul Kittichai din fabulosul hotel Sixty Thompson din Soho. Recomandat de numeroase premii precum “Best New American Restaurants” de la Travel and Leisure, “Best New Asian Restaurants” de la Food and Wine sau “Hot Tables” de la Conde Nast Traveler, loca]ia este un templu dedicat gastronomiei thailandeze [i culturii acesteia.

http://www.kittichairestaurant.com/index2.html Un restaurant celebru, de]inut de o celebritate. Nu este o raritate aici, mai ales c` multe vedete [i-au \ncercat måna [i \n afaceri [i unele dintre ele chiar cu succes. Un exemplu este Locanda Verde, restaurantul lui Robert De Niro. Specificul tavernei \l constituie specialit`]ile italiene[ti, create de celebrul chef Andrew Carmellini. Este un loc relaxat [i special, f`r` preten]ii, \ns` bucatele sunt delicioase.

http://locandaverdenyc.com/

LIFE

WELLNESS

World Class, locul unde trebuie s` fii dup` cas` [i birou! Cea mai mare re]ea de cluburi din România – World Class, cu 330 de angaja]i – deschide pentru clien]ii s`i \nc` dou` noi cluburi – unul \n Titan [i unul \n zona Floreasca. }inta pentru 2013 \nseamn` 24.000 de clien]i [i noi programe de training. Despre cum vor atinge aceste obiective poveste[te Andreea Ioni]`, director de marketing la World Class România. DE OANA GRECEA Care au fost cele mai eficiente campanii de marketing desf`[urate \n 2012? World Class vizeaz` \n primul rând s`-[i fac` clien]ii s` zâmbeasc` [i garant`m pentru acest lucru prin experien]ele pe care le oferim. Urm`rim \n primul rând s` ne fideliz`m clien]ii deja existen]i. De aici mai departe, lucrurile vin de la sine, noi clien]i ne vin prin recomand`ri, pentru c` o via]` poate schimba o alt` via]`. Iar noi schimb`m vie]i. World Class nu a avut o persoan` dedicat` pe marketing pân` s` vin eu. Din fericire, a fost [i poate \nc` este un brand care vinde de la sine, iar eu, \n calitate de Marketing Manager, pot s` v` spun c` am un job u[or. |n 2012 am organizat diverse evenimente de scar` foarte mare care ne-au crescut vizibil notorietatea, cum ar fi maratonul de 12 ore \n Pia]a Revolu]iei sau Army Boot Camp din Moeciu – competi]ie \n regim de armat` pentru persoane cu rezisten]` fizic` crescut`. Au mai fost clasele pe care le-am organizat toat` vara \n Her`str`u \n parteneriat cu Green Revolution, pentru publicul larg, \n fiecare vineri [i sâmb`t`, Outdoor Fitness Revolution, un eveniment sportiv care a reunit peste 2.000 de participan]i \n Parcul Izvor, [i multe altele. Tot anul trecut am schimbat vie]i prin cele dou` proiecte de blogging: „Lupta pentru 6 pack“, \n cadrul c`ruia unul dintre clien]ii no[tri, al`turi de Iulian, [i-a câ[tigat abdomenul mult visat, [i „Fii \n form` dup` na[tere!“, unde dou` antrenoare proaspete m`mici, al`turi de m`mica Paula – cititoarea Joy – [i-au recâ[tigat \n timp record siluetele de dinainte de a r`mâne \ns`rcinate.

na[tere \[i pot recupera silueta \n 90 de zile, printr-un program de antrenament [i nutri]ie personalizat. Lans`m propria carte de nutri]ie, „Stil de via]` nu diet`!”, al`turi de antrenorul [i nutri]ionistul nostru, Valentin Vasile, [i programe de nutri]ie echilibrat` pentru clien]i. Vom continua colaboararea cu Les Mills, cel mai mare provider de concept de fitness \n lume, World Class fiind partener exclusiv \n România.

Din punct de vedere investi]ional, ce nout`]i exist` pentru centrele World Class?

Andreea Ioni]`

Investim anual \n cluburile deja existente pentru a veni continuu \n \ntâmpinarea clien]ilor no[tri. {i da, anul acesta deschidem dou` noi cluburi: unul pentru mass market \n Titan (5.500 metri p`tra]i) [i unul pentru un segment exclusivist, cu cerc \nchis, \n Floreasca (1.000 metri p`ta]i). Investim anual [i \n antrenorii [i instructorii no[tri, asigurând participarea lor la cele mai renumite traininguri de fitness [i nutri]ie.

La ce campanii v-a]i gândit pentru 2013? |ncepem anul cu câteva proiecte foarte interesante. Delta training system este un program integrat de antrenament personal [i diet`, preluat din Suedia, care-]i garanteaz` rezultate \n 90 de zile. Po]i s` câ[tigi pân` la 30% mai mult` mas` muscular` sau s` pierzi pân` la 40% din gr`simea corporal` – urmând un plan corect, echilibrat [i eficient. Nu exist` rezultate cu solu]ii magice, pilule care-]i vând promisiuni de[arte [i diete draconice. Trebuie s` ai voin]` [i s` depui ceva efort. „Fii o m`mic` plin` de energie” este un concept realizat [i implementat de m`mici pentru m`mici. Mamele care nu se mai simt bine \n pielea lor dup`

S-a schimbat profilul clientului \n ultimii ani? Cum a]i caracteriza clien]ii vo[tri? Profilul clientului a evoluat. |n timp românii au \n]eles c` au nevoie de sport pentru o calitate sporit` a vie]ii, pentru a fi mai ferici]i, mai eficien]i \n via]a profesional` [i de birou, iar noi am contribuit la acest lucru. Timp de 12 ani am oferit pie]ei un nou trend, am imprimat aceast` cultur` a traiului s`n`tos, am creat dependen]a fa]` de mi[care. Clien]ii ne aleg pe noi, deoarece simt natural c` World Class este al treilea loc \n care trebuie s` fie dup` cas` [i birou. Sunt preferate abonamentele anuale cu toate serviciile incluse. Biz Biz

LIFE

GADGET

Optimus rena[te \n Coreea de Sud

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Urmând motto-ul “Go big or go home”, sud-coreenii de la LG [i-au \mbog`]it portofoliul cu un nou smartphone: mai complex, mai rapid [i mai mare. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Garmin Connect Mobile Gadgeturile pentru fitness care se sincronizeaz` cu aplica]iile pentru smartphone sunt pe val. Aplica]ia sincronizeaz` device-urile pentru biciclete cu smartphoneul, oferind posibilitatea de a shareui rezultatele cu prietenii sau de a le seta ca puncte de reper.

Flux Flux este un RSS reader excelent [i totodat` aplica]ia ideal` pentru a-]i citi informa]iile din Google Reader \n modul offline. Include un browser [i un sistem care permite \nc`rcarea pozelor din articole de trei ori mai rapid decât versiunile precedente ale aplica]iei.

Skyfire 4.0 umele Optimus G Pro nu este unul \ntâmpl`tor; vorbim despre modelul cu cel mai mare display din portofoliul LG, cu un ecran de 5,5 inch, o rezolu]ie de 1.920 x 1.080 pixeli [i o densitate de 400 ppi. Dimensiunile telefonului [i performan]ele tehnice se ridic` la \n`l]imea numelui: Optimus G Pro are o grosime de 9,4 milimetri [i laturi de 15,02, respectiv 7,61 centimetri, fiind dotat cu un procesor quadcore Snapdragon 600 la 1,7 GHz ce s-ar putea lua la trânt` cu un taur. “Optimus G Pro a fost special creat pentru a oferi o calitate superioar` a imaginii, \n culori vii, pe un display mare”, explic` Jong-seok Park, pre[edinte [i CEO al LG Electronics Mobile Communications. Noul model anun]at de LG include 2 GB RAM, 32 GB memorie intern` plus slot micro SD, camer` foto de 13 megapixeli cu blitz,

Biz

completat` de o camer` frontal` de 2,1 megapixeli [i o baterie de 3.140 mA. Smartphone-ul propus de LG include tehnologia 4G LTE, atât de mediatizat` \n România \n ultimele luni, dar [i alte func]ii avansate ale interfe]ei de utilizare, cum ar fi Dual Recording [i Panorama Virtual Reality. Func]ia Dual Recording permite utilizatorilor s` realizeze filme folosind simultan camerele din partea din spate [i cea frontal` pentru o experien]` unic` a imaginilor. Panorama VR permite fotografierea atât pe orizontal`, cât [i pe vertical` a spa]iilor pentru o vizionare \n ansamblu, de 360 de grade. Func]iile creative [i inovative ale interfe]ei de utilizare, deja consacrate de modelul Optimus G, au fost \ncorporate [i \n modelul Optimus G Pro, precum QSlide, Live Zooming [i Quick Memo. Biz

Skyfire este probabil cel mai potrivit browser mobil dedicat socializ`rii. Le permite utilizatorilor s` acceseze con]inut Flash, cum ar fi videoclipuri YouTube. Skyfire este greoi pe smartphone-urile cu procesoare mai slabe, \ns` e ideal pentru telefoanele performante.

Message Prevue Primi]i constant mailuri [i mesaje, dar nu v` pute]i opri pe moment din ceea ce face]i pentru a le citi? Message Prevue rezolv` aceast` problem`. Când primi]i un e-mail, BBM sau SMS, pe ecranul telefonului va ap`rea un pop-up cu numele expeditorului [i titlul mesajului.

LIFE

A sunat ceasul Apple? Poate iWatch (sau cum se va numi a[teptatul ceas inteligent al Apple) s` fie un produs revolu]ionar pentru compania care a dat lovitura cu iPod, iPhone [i iPad? Ar fi timpul s` afl`m. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Trebuie s` recunoa[tem c` imaginea de trendsetter a Apple a \nceput s` se perimeze \ncet, dar sigur odat` cu moartea lui Jobs. Ast`zi, compania pare preg`tit` s` urce din nou pe piedestalul pe care l-a ocupat \n ultimii ani, prin lansarea unui nou produs revolu]ionar – iWatch. De ce ar avea un ceas inteligent un impact puternic asupra imaginii companiei? |n ultimii cinci ani au existat nenum`rate dezbateri pe seama succesului Apple. Mul]i sunt de p`rere c` designul superior face diferen]a \ntre iPhone [i restul produselor din pia]`. |ns` designul este un artificiu la \ndemâna tuturor produc`torilor, iar rivalii Samsung, BlackBerry [i HTC par c` \n sfâr[it au \n]eles importan]a acestui aspect. Al]ii sunt de p`rere c` sistemul integrat pe care \l propune Apple e cheia succesului. F`r` \ndoial`, ecosistemul eficient format din iOS [i componentele hardware ale produselor

Apple au fost esen]iale. Apple era reflexia carismaticului s`u lider, Steve Jobs. Succesul s`u se bazeaz` pe emo]ia pe care o genereaz` produsele sale, dar mai ales pe fondul unor produse “fresh”care inspir`. |ntr-o situa]ie similar` s-au aflat companii din IT precum RIM, Nokia sau HP, \ns` \n timp aura a disp`rut din jurul lor. Pentru ca Apple s` nu urmeze aceea[i cale, este nevoie ca managementul companiei s` ia m`suri cât mai repede. Asta pare s` se \ntâmple odat` cu lansarea ceasului inteligent, pe care \l putem numi iWatch \n lipsa unui nume oficial. De[i toate informa]iile din jurul acestui produs sunt la nivel de zvon, presa de specialitate a prezentat prea multe indicii relevante pentru a nega existen]a proiectului iWatch. Iar un nou gadget este exact ceea ce Apple are nevoie pentru a-[i consolida pozi]ia de lider la nivel de inspira]ie. Bine\n]eles, ceasurile inteligente

GADGET

nu sunt trademark Apple, \ns` compania fondat` de Jobs [i-a f`cut un obicei din a da lovitura prin redesenarea de la zero – de la func]ionalit`]i pân` la design – a unor produse existente deja \n pia]`. Potrivit Bloomberg, compania din Cupertino a mobilizat nu mai pu]in de 100 de speciali[ti, unii dintre ace[tia fiind recruta]i din rândul inginerilor care au lucrat la dezvoltarea iPhone [i iPad. Num`rul mare de speciali[ti arat` cât de serioase sunt inten]iile Apple privind acest nou produs, spre deosebire de alte proiecte tratate cu superficialitate, cum ar fi Apple TV. Noul device ar urma s` beneficieze de un display special, capabil s` afi[eze informa]iile pe o sticl` curbat`, care se muleaz` pe mân`. Produc`torii de ceasuri au cochetat cu ideea ceasurilor de mân` tehnocentrice, \ns` doar lansarea din luna aprilie a anului trecut a ceasului Pebble, compatibil cu iOS [i Android, a scos la iveal` poten]ialul uria[ al acestei pie]e. Pentru Apple, miza ar putea fi de 9 miliarde de dolari doar \n primele 12 luni de la lansare, e de p`rere Amit Daryanani, analist al RBC Capital Market. Faptul c` acest accesoriu se poate integra cu u[urin]` \n ecosistemul de produse Apple l-ar putea face extrem de atractiv pentru fanii brandului. Conform estim`rilor lui Daryanani, compania cu sediul \n Cupertino ar putea vinde aproximativ 40 de milioane de ceasuri inteligente cu pre]ul de 175 - 200 de dolari de-a lungul unui an calendaristic. La scurt timp dup` discu]iile din jurul iWatch, au ap`rut zvonuri privind un smartwatch produs de Samsung, care ar putea purta numele de Galaxy Altius, având o rezolu]ie de 500 x 500 pixeli [i o memorie intern` de 235 mb. Compania fondat` de Jobs nu a comentat oficial zvonurile privind lansarea unui iWatch, \ns` speciali[tii continu` s` speculeze pe marginea op]iunilor tehnice pe care noul device le-ar putea oferi. Cele mai des men]ionate feature-uri sunt playerul de muzic`, sincronizarea iMessages, h`r]ile Apple, dar [i pl`]ile contactless. Imagina]ia fanilor [i a speciali[tilor vizavi de designul [i func]ionalit`]ile noului produs pare s` nu aib` limite. Este primul semn al succesului de care iWatch s-ar putea bucura. Biz Biz

LIFE

AUTO

Prim`vara se num`r` ma[inile Odat` cu primii ghiocei, la Geneva r`sar primele semne ale anului auto. Salonul din acest an e plin de premiere [i concepte interesante. Iat` o prim` selec]ie. DE GABRIEL BÂRLIG~ BMW SERIA 3 GRAN TURISMO Pentru c` Seria 3 avea nevoie de ceva \n plus, BMW s-a gândit la un Gran Turismo. Combinând genele sportive [i dinamice ale sedanului cu caracterul practic [i versatilitatea de la Touring, noul model aduce un plus de spa]iu [i confort al c`l`toriei. Pute]i alege \ntre cinci motoare, \ntre 143 [i 306 CP, toate utilizând tehnologia BMW TwinPower Turbo. Vârful de gam` cu [ase cilindri cu care e dotat BMW 335i Gran Turismo este completat de motoarele pe benzin`, cu patru cilindri, de la BMW 328i Gran Turismo [i BMW 320i Gran Turismo, plus dou` propulsoare diesel de 2 litri pentru BMW 320d Gran Turismo [i BMW 318d Gran Turismo. Pre]urile pentru România pornesc de la 30.550 euro f`r` TVA.

ALFA ROMEO 4C

KIA PRO_CEE'D GT

RENAULT CAPTUR

PEUGEOT 2008 CROSSOVER

Derivat dintr-un concept prezentat tot la Geneva, \n 2011, Alfa Romeo 4C folose[te tehnologii [i materiale utilizate la modelele supersport (inclusiv Alfa Romeo 8C Competizione), cum ar fi fibra de carbon, aluminiul sau trac]iunea spate. Noul motor 1750 Turbo \n 4 cilindri cu injec]ie direct` e f`cut din aluminiu [i e cuplat la o transmisie cu dublu ambreiaj. Modelul e proiectat de inginerii de la Alfa Romeo, desenat de designerii m`rcii [i va fi construit la fabrica Maserati din Modena. 4C se refer` la cei 4 cilindri ai motorului, \n tradi]ia ma[inilor de curse Alfa Romeo 8C [i 6C din anii ’30 - ’40.

Coreenii pun accentul cu acest noul model pe performan]`. Atât pro_cee'd GT, cât [i sora mai mic` cee'd GT sunt proiectate \n Europa, sub conducerea lui Peter Schreyer, pre[edinte [i Chief Design Officer al companiei. Noul propulsor GDI de 1,6 litri pe benzin` produce 201 CP [i un cuplu de 265 Nm, trimise pun]ii fa]` printr-o transmisie manual` \n 6 trepte. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se face \n 7,9 secunde. Modelul ce va fi prezentat \n premier` la salonul elve]ian va fi produs la uzina Kia din Slovacia.

Este primul crossover urban al m`rcii franceze care combin` stilul [i pozi]ia de condus ale unui SUV cu modularitatea unui monovolum [i manevrabilitatea unei berline compacte. Captur continu` schimbarea de design \nceput` de Renault cu noul Clio. Este compact (lungime de 4,12 m), are garda la sol \n`l]at`, ro]ile mari [i protec]iile laterale acoper` partea de jos a caroseriei. Printre dot`rile de serie se num`r` Renault R-Link, o tablet` multimedia integrat`. |n plus, Captur este echipat cu un sistem audio cu 6 difuzoare, Bluetooth [i audiostreaming.

Dup` succesul modelului 3008, Peugeot atac` segmentul B cu un crossover urban, 2008. Lung de numai 4,16 m [i lat de 1,64 m, noul model Peugeot se simte bine [i la drum lung, dar [i \n jungla urban`. Va fi dotat cu noua genera]ie de motoare pe benzin` \n 3 cilindri ale constructorului francez, mai u[oare cu pân` la 21 kg fa]` de propulsoarele cu 4 cilindri, mai eficiente [i mai pu]in poluante. Cu un ampatament de 2,54 m, ma[ina beneficiaz` de un spa]iu interior generos, iar pasagerii din spate pot pivota scaunul ca s` aib` acces la portbagaj chiar din mers.

Biz

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media. Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \n aprilie, la

AMSTERDAM

Detalii [i informa]ii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Partener Royal Dutch Airlines

BIZ STAR

Ursul de Aur la Bucure[ti Filmul românesc „Pozi]ia copilului“ a câ[tigat Ursul de Aur la edi]ia din acest an a Festivalului de la Berlin. Regizorul C`lin Peter Netzer, produc`torul Ada Solomon [i actri]a Lumini]a Gheorghiu au reprezentat cu brio România la festival. DE ALEXANDRU ARDELEAN

copilului“ s-a aflat \n competi]ia oficial` a Berlinalei 2013 al`turi de alte 18 filme. Filmul lui C`lin Netzer a primit [i premiul criticii interna]ionale, FIPRESCI (Fédération Internationale de la Presse Cinématographique), la Festivalul Interna]ional de Film de la Berlin. Ursul de Aur pentru lungmetraj primit de „Pozi]ia copilului“ completeaz` palmaresul filmului românesc la Festivalul Interna]ional de Film de la Berlin, dup` distinc]iile primite acolo de Cristi Puiu [i Florin {erban. C`lin Netzer mizeaz` pe o distribu]ie bun` a peliculei, pentru a putea ca filmul „Pozi]ia copilului“ s` fie selec]ionat anul viitor la premiile Oscar pentru cel mai bun film \ntr-o limb` str`in`. „Depinde de distribuitorul din Germania, dac` promovarea se face cum trebuie. Am \n]eles c` este pe drumul cel bun“, a mai spus Netzer. Pentru performan]a de la Festivalul Interna]ional de Film de la Berlin [i pentru felul \n care reprezint` cinematografia româneasc`, echipa filmului „Pozi]ia copilului“ prime[te Steaua Biz. FOTO: RICHARD HÜBNER

ozi]ia copilului“ este cel de al treilea lungmetraj al lui C`lin Peter Netzer, dup` multipremiatele „Maria“ (2003) [i „Medalia de onoare“ (2010). Filmul vorbe[te despre traumele sufoc`rii copiilor prin dragoste [i despre amprentele pe care le las` p`rin]ii asupra personalit`]ii acestora. Lumini]a Gheorghiu [i Bogdan Dumitrache au rolurile principale, de mam` [i fiu. Din distribu]ie mai fac parte Nata[a Raab, Florin Zamfirescu, Ilinca Goia, Adrian Titieni, Cerasela Iosifescu, Mimi Br`nescu [i Vlad Ivanov. Filmul are premiera oficial` \n România pe 7 martie [i este \n cinematografele române[ti \ncepând cu 8 martie. Trofeul Ursul de Aur este unul dintre cele mai importante premii pentru cinematografia româneasc`, al`turi de Palme d’or. Regizorul C`lin Netzer a declarat c` a fost cople[itor s` primeasc` cel mai important premiu al Berlinalei. Berlinala este considerat cel de al doilea festival de film european ca importan]`, dup` cel de la Cannes. „Pozi]ia

2013

www.bizforum.ro/smstimisoara www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online. SMS Bucure[ti – 5 martie SMS Ia[i – 15 martie SMS Sibiu – 12 iunie SMS Arad – 26 septembrie SMS Cluj – 5 decembrie

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Organizator

Cu sprijinul